METODA RAPIDA DE INVATARE A DOCLIB-ului *************************************** Explicarea simbolurilor: '******>' inseamna ca se intra in menu la functiunea cu numele precizat intre ghilimele("-") ex:"GENERARE DEVIZ" '==>' inseamna ce operatie activam (efectuam) la functiunea din menu pe care sintem in acel moment DOCLIB-ul, soft de proiectare asistata DOCLIB-ul ofera trei instrumente de proiectare asistata. Cele trei instrumente sunt: 1. Functiunea de generare de retete de consumuri de resurse la operatiile elementare (articole) . 2. Limbajul propriu de programare 'LIDES' cu care putem scrie algoritmi de calcul numiti 'descriptori'. Cu acesti descriptori calculam cantitatile operatiilor elementare (articolelor de deviz). 3. Sistemul 'DESLIB' de desenat desene parametrate (sectiuni parametrate) (parametrate deoarece pe sectiuni exista si optiuni iar cotele nu sunt cifre ci nume de variabile). Orice activitate economica sau orice proces tehnologic poate fi descompus in operatii elementare cu reteta, cantitatea operatiilor elementare (articolelor) poate fi calculata cu algoritmi (descriptori), iar valorile numerice atribuite variabilelor din descriptori pot fi comunicate pe imaginile grafice (prin cotele si optiunile de pe sectiunile parametrate). Cu operatii elementare cu reteta, cu algoritmi, cu schite putem modela matematic sau informatiza orice activitate economica sau orice proces tehnologic, automatizindu-ne munca intelectuala. In ramura constructiilor cu cele trei instrumente de mai sus putem realiza 'prototipuri' parametrate pentru lucrari elementare din constructii si instalatii (de exemplu: stilpi, grinzi, plansee, fundatii, pereti, sarpante, montaj contor gaze etc...). Daca utilizatorul isi face o colectie de prototipuri pe specificul activitatii sale, munca de proiectare, evaluare, ofertare si de desenare a detaliilor de executie se automatizeaza. ******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> FER DUBL TRE la care dam 'C' ] -----------------------------------------------------------------------------'Limbajul de cautare inteligenta INFSERV (LCII)' in banca de date ale produselor de soft INFSERV Softul DOCLIB ofera functiuni puternice de cautare la majoritatea entitatilor din sistem, care permit accesul instantaneu la informatie. Limbajul de cautare LCII cu care este dotat DOCLIB-ul da posibilitatea utilizatorului sa formuleze 'interogarile' intr-o forma total libera si naturala (nu exista reguli sau cuvinte cheie). In formularea interogarilor (calificarilor) pot fi folosite cuvinte intregi sau inceputuri de cuvinte (radacini). Nu are importanta ordinea cuvintelor in inerogare. Limbajul de cautare admite si erori in cuvintele sau radacinile interogarii. Cind un cuvint sau o radacina a fost tastat gresit, calculatorul afiseaza zece cuvinte corecte inrudite ca forma cu cuvintul tastat eronat. Cele zece cuvinte corecte apar pe ecran ordonate in ordinea gradului de rudenie cu cuvintul eronat, utilizatorul trebuind sa aleaga pe cel care reprezenta intentia sa. Apoi calculatorul corecteaza automat calificarea si livreaza instantaneu informatia cautata. Formularea interogarii poate sa cuprinda unul sau mai multe cuvinte sau radacini. De remarcat ca chiar daca din interogare lipseste cuvintul principal, limbajul LCII deduce din ansamblul cuvintelor secundare din calificare, care era informatia cautata. De exemplu daca am interogat: FIL N LONG, programul intelege ca se cauta 'teava sudata longitudinal neagra cu filet', cu toate ca calificarea nu continea cuvintul 'teava' (aceasta deoarece combinatia de cuvinte care incep cu FIL, cu N, cu LONG, nu are sens decit la teava). Datorita facilitatilor puternice de cautare, utilizatorul nu mai are nevoie sa cunoasca codurile pentru a avea acces la informatie. ******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> FIL N LONG, ==> N L FI, ==> TEAVA,
==> MEMVWRANA CHELYLENG ] Generarea investitiilor si obiectelor Pentru a putea genera devize trebuie sa avem generate mai intii investitiile si obiectele de care apartin aceste devize ******> "INVESTITII OBIECTE" [ ==> generare investitie ==> generare obiect Generarea si intretinerea nomenclatorului de "furnizori" In importanta activitate de evaluare a ofertelor si a situatilor de plata un rol extrem de important il are comunicarea si intretinerea preturilor resurselor inglobate in lucrare, caci preturile resurselor sunt unul dintre cele trei elemente care participa in mod esential la calculul corect al valori lucrarii. In mod inexplicabil, 95% din utilizatorii programului DOCLIB intretin preturile la nivel deviz, procedeu total gresit si dezavantajos pentru utilizator, intrucat preturile n-au nici o legatura cu devizul, preturile depinzand de zona (amplasament) si de "furnizori". ******> "FUNCTIUNI SPECIALE" , "INTRETINERE FURNIZORI" [ ==> formatarea fisierului de furnizori, ==> declararea unui furnizor, ==> listarea fisierului de furnizori ] Preturi si relatia material - furnizor la 'baza de pret' In baza de pret la un material putem sa dam direct un pret fara nici o referire la un furnizor(acesta este pretul cu "negru" din baza manarit de utilizator, procedeu nerecomandat de INFSERV). O alta posibilitate, cea corecta, este de a crea o legatura intre material si entitatea "furnizor". Pentru aceasta se fac doua operatii: - operatia de "declarare" la un material a unuia sau mai multor furnizori "posibili" de la care putem procura materialul - operatia de "atasare" la material a unuia dintre furnizorii 'declarati', acesta devenind furnizorul "local" al materialului in aceasta baza de pret. In cazul "atasarii" de furnizor la material in baza, pe ecran pretul apare cu 'galben' nu cu negru, aceasta semnificind ca materialul nu mai are pret propriu, pretul galben find cel vazut prin transparenta de la furnizor. Astfel, in baza de pret la material, nu mai dam pret, ci in loc de pret dam codul furnizorului, adica "pointer" catre furnizor. Subliniem ca aceasta este singura abordare corecta, fiind si in avantajul utilizatorului de DOCLIB, deoarece cand un anumit furnizor scumpeste un anumit material, utilizatorul are de facut o singura modificare si anume la furnizor la acel material. Din acest moment, calculul devizului, extraselor si situatiilor de plata, se va face automat cu noul pret daca in baza de pret materialul respectiv pointa catre furnizorul respectiv. OBSERVATIE IMPORTANTA: operatia de "declarare" de furnizor la un material se poate face si la momentul generarii unui deviz ******> "INTRETINERE BAZA PRET" [ ==>la un material "declararea" unor furnizori posibili, ==> "atasarea" la material a unu furnizor din cei declarati, acesta devenind furnizorul "local" al materialului in baza ] Preturi la furnizor DOCLIB-ul ofera posibilitatea de a comunica preturile la nivelulentitatii 'Furnizori', fie in lei fie in valuta Posibilitatea de a comunica la furnizor la acel material preturi si in valuta are drept consecinta facilitatea de maxima importanta de a evalua o oferta sau situatie de plata automat, fara a mai intretine
si comunica preturi la materiale. Acest lucru este posibil deoarece preturile in valuta din cataloagele de oferta sint in general foarte stabile, programul de calcul al devizului transformind automat preturile materialelor in lei pe baza cursului valutar. Avind in vedere ca in general oricum utilizatorii nu folosesc nimic din din functiunile programului DOCLIB inafara de munca absurda de pozitionare a preturilor inainte de calcularea unei oferte ,rezulta din cele de mai sus ca utilizatorilor programului li se va reduce cu 95% volumul de munca cu programul DOCLIB. Pentru a comunica preturi la furnizor, utilizatorul pozitioneaza mai intai tipul monedei si apoi comunica pretul in acea moneda (pretul in valuta din catalogul de oferta al furnizorului sau pretul in lei de pe factura furnizorului) (recomandam ca si in cazul pretului in lei de pe factura, utilizatorul sa incarce in calculator pretul tot in dolari pe baza cursului valutar pentru a retine in calculator un pret stabil in timp). OBSERVATIE IMPORTANTA: comunicarea sau modificarea pretului unui material la un furnizor se poate face si la momentul generarii unui deviz ******> "PRETURI LA FURNIZOR" [ ==>explicam ca lista materialelor unui furnizor s-a constituit automat pe baza declararii sau atasarii acestui furnizor la unele materiale in baza de pret sau la momentul generarii unui deviz, ==> precizarea monedei, ==> comunicarea pretului ] Declararea si intretinerea datelor necesar functiunii de calcul automat al transportului auto Functiunea permite Utilizatorilor DOCLIB sa evalueze Costurile de Transport ale Materialelor necesare unui deviz sau unei Investitii. Functiunea de calcul transport il ajuta pe utilizator in doua momente esentiale: - la momentul generarii devizului pentru a vedea chiar atunci cosecinta costurilor de transport asupra valorii devizului sau pentru a face varinte (scenarii) in functie de furnizori posibili - la momentul decontarii pt. a justifica (fundamenta) in fata beneficiarului valoarea cheltuielilor de transport (functiunea editeaza la cerere un raport detaliat pe investitie, furnizor, mijloc de transport si cursa. Functiunea face si minimizarea numarului de curse si a consumului de carburant deci a costului transportului, indicind la fiecare cursa ce materiale punem in fiecare mijloc de transport pentru a fi bine umplut (bine folosit). Modulul de transport auto, pentru a face aceste minimizari (optimizari), utilizeaza un "model matematic (algoritm) de ocupare optima a unui volum". Putem, de asemenea, declara un numar de etape de aprovizionare pe investitie, realizind astfel o planificare a aprovizionarii pe etape in functie de programarea productiei. In acest caz raportul de justificare a transportului va aparea detaliat si pe etape. Datele pe care trebuie sa le furnizam modulului de transport pt. a beneficia de importantele rezultatele de mai sus sunt: 1. declararea (definirea) tipurilor de mijloace auto care pot fi de trei tipuri: - proprii (se comunica capacit. max. de masa si de volum, consum carburant, salariu sofer, amortiz.) - inchiriate cu chirie la ora si km (capacit. max. de masa si de volum, chirie ora si km) - inchiriate cu tarif la km in oras si tarif la km in afara (capacit. max. de masa si volum, tarif la km oras si afara) ******> "INTRETINERE MIJLOACE TRANSPORT" [ ==> datele de definire ale mijlocului auto ] 2. declararea gradului de implicare a mijloacelor auto in efectuarea transportului de materiale adica a numarului de curse disponibile pentru fiecare mijloc de transport in parte. Prin aceasta utilizatorul precizeaza ce mijloace auto doreste sa utilizeze mai mult (de ex. mai mult cele proprii sau cele inchiriate) Numarul de curse disponibile (maxim) declarat pt. fiecare mijloc va fi un numar intre 0 si 9999. 0 semnifica blocarea acelui mijloc (nu va participa la transport) iar 9999 semnifica ca utilizatorul
nu ii impune nici o limita maxima de nr. de curse acelui mijloc de transport. Numarul efectiv de curse va fi calculat de catre modulul de transport. Programul da prioritate de utilizare mijloacelor proprii iar ce nu poate fi transportat cu acestea din cauza numarului de curse disponibil maxim declarat de utilizator, va fi transportat cu cele inchiriate (atitea curse cite calculeaza programul). Generarea devizelor Codul devizului trebuie sa aiba 6 caractere alfanumerice, obligatoriu toate completate, iar al 6-lea obligatoriu sa fie cifra 8. La un deviz, in afara de cod, este obligatoriu de comunicat cele cinci apartenente ale devizului: la investitie, la obiect, la categoria de lucrari, la modul de executie si la numarul bazei de pret. Legarea devizului la baza de pret se face automat prin faptul la intrarea in menu am anuntat numarul bazei pe care lucram (baza curenta). Softul DOCLIB permite ca in momentul 'generarii devizului' utilizatorul sa aiba vibilitate completa asupra intregii banci de date DOCLIB. Astfel in functiunea 'generare deviz' : 1. poate sa caute inteligent (cu LCII) si sa vada intregul nomenclator de materiale 2. poate sa caute inteligent (cu LCII) si sa vada intreaga colectie de indicatoare inclusiv variantele tehnologice de reteta proprii ale utilizatorului 3. poate la orice norma sa-i vada reteta de indicator si eventual sa faca modificari locale in acest deviz la reteta 4. poate defini 'blocuri' cu articole de deviz pe care apoi le poate muta sau copia mai sus sau mai jos in deviz sau in alt deviz 5. poate vedea materialele devizului, furnizorii materialelor din deviz (furnizorii 'locali' din baza depret sau altii) 6. costurile de transport auto de la santier la acesti furnizori 7. valoarea totala a devizului (cu indirecte si profit) calculata automat si permanent 8. poate declara pe loc chiar aici in deviz si alti furnizor pentru materialele din deviz 9. poate modifica pe loc in deviz preturile la furnizorii materialelor din deviz 10. poate sa caute (cu LCII) si sa vada intreaga colectie de formule de calcul (algoritmi='descriptori' scrisi cu 'limbajul LIDES' al INFSERV)) pe care le poate atasa in dreptul simbolului de articol in deviz, pentru calcularea automata a cantitatii articolului 11. poate sa caute (cu LCII) si sa vada colectia de prototipuri (elemente de constructii sau instalatii, ex:stilpi, grinzi, plansee, fundatii, pereti, montare contoare gaze ...) si sa le introduca in deviz dindu-le dimensiunile si optiunile particulare in acest deviz, automatizindu-se astfel: - operatia de incadrare a articolelor, - calculul cantitatilor articolelor in deviz - desenarea automata la scara a 'detaliilor de executie'. ******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> operatiile 1 - 11 de mai sus ] Relatia furnizor - deviz Daca la momentul generarii unui deviz, la un material din deviz nu ne convine pretul din baza (pretul de la furnizorul "local" din baza), indicam aici alt furnizor "special" al acestui material in acest deviz chiar la momentul generarii devizului. In acest mod rezolvam in mod eficient problema exceptiilor de pret la deviz fata de preturile din baza de pret, ne mai fiind nevoie sa facem alta baza pt. aceasta lucrare. ******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> ALT+M vedem materialele din deviz ==>la un material pe care sint cu dreptunghiul verde in fereastra de sus, vad pe linia de cadru furnizorul, pretul,cantitatea in deviz, costul transportului auto. ==> in fereastra de jos vad furnizorii materialului marcat cu verde in fereastra de sus, intre acestia trei fiind de remarcat: -cel din baza "local" marcat cu BP, -cel optim (pret+cost transp=minim) marcat cu rosu,
-cel "special" fixat in deviz daca e cazul, marcat cu DV ==> Pentru fiecare furnizor din fereastra de jos vad pe linia de cadru costul transportului de la furnizor la materialul respectiv. ==> Tot aici in fereastra de jos putem modifica pretul la un furnizor din aceasta fereastra (acest pret transmitindu-se automat si la entitatea furnizor). ==> Tot aici putem sa mai declaram si alti furnizor ai materialul respectiv (cel cu verde din fereastra de sus). ==> daca la un material din deviz modificam furnizorul vedem cum in coltul din dreapta jos se modifica "valoarea total deviz cu indirecte si profit" ] Generarea de variante tehnologice La articolele cu care lucreaza frecvent, utilizatorul trebuie sa faca variante proprii tehnologice la simbolurile din 1981 in concordanta cu tehnologia reala a lucrarilor sale (varianta 0 a simbolului din NOR.DAT raminind reteta din indicatoarele din 1981 iar variantele 1, 2, ... din TEHNO.DAT fiind retetele proprii ale utilizatorului). ******> "NORME, MANOPERE, UTILAJE, TRA" [ ==>crearea unei variante tehnologice la o norma prin modificarea consumurilor din reteta din 1981 ] -------------------------------------------------------------------------Cum trebuie sa fie o evaluare a unei lucrari Firmele particulare, antreprizele de executie, de constructii sau de instalatii, au dificultati din ce in ce mai mari in a gasi lucrari; sunt dezavantajate de regulamentul de licitatie (cifra de afaceri, dotarea cu utilaje etc.) si de munca la negru, care in ramura constructiilor va fi din ce in ce mai prezenta pentru ca legislatia actuala face lucrul cu colaboratori mai dezavantajos, atit pentru patroni, cit si pentru colaboratori. De aici rezulta ca firmele particulare de executie trebuie sa detina un instrument de evaluare care sa aiba trei calitati: automat, precis si transparent cu care sa poata evalua eventual o lucrare chiar inainte de licitatie (evaluarea sa se faca in mod transparent in fata clientului, fara caiet de sarcini, fara antemasuratoare). Evaluarea automata, precisa si transparenta nu o putem face decit daca avem la dispozitie un soft de proiectare asistata, utilizat de catre executant. Evaluarea trebuie sa fie: - automata in fata posibilului client, pentru a putea prezenta rapid mai multe variante de oferta (scenarii) pe loc, eventual fara caiet de sarcini inainte de licitatie. - corecta; din cauza ca nu se gasesc lucrari si trebuie sa lasam din pret, dar nu putem subevalua lucrarea; - transparenta, pentru a face impresie buna in fata clientlui;acesta va vedea ca: - efectul modificarilor asupra lucrarilor e calculat corect, - valoarea lucrarii calculate automat are acoperire tehnologica si inginereasca. Principii de respectat de catre utilizatorul de DOCLIB Va prezentam citeva principii extrem de importante pe care trebuie sa le respecte utilizatorii de DOCLIB. - Bazele de pret sa fie create pe zone (in functie de amplasamentul lucrarilor si nu pe devize sau investitii).
- La calcul deviz se retin automat in deviz preturile unitare ale articolelor calculate in functie de preturile momentului care erau in baza de pret sau la furnizorii "locali" ai bazei sau la furnizorii "speciali" dati la generarea devizului. - La un deviz calculat si contractat nu mai avem voie sa facem calcul deviz niciodata in viata acelui deviz, pentru ca baza de pret sau furnizorii evolueaza ca preturi si astfel am strica preturile unitare calculate la articole in preturi de referinta. - Este total interzis sa se dea calcul deviz inainte de situatia de plata. - Pentru a face situatii de plata conform cu ordinul 553 utilizatorul trebuie sa realizeze patru lucruri: - devizul sa aiba luna de referinta corecta; - cele trei fisiere cu brutul pe economie, carburantul sau energia la utilaje, carburantul la transporturi sa aiba date corecte; - de la contractarea devizului sa nu se mai fi facut nici un calcul de deviz; - in baza de pret sau la furnizori, preturile sa fie de ultima ora. In mod inexplicabil 95% din utilizatorii de DOCLIB, fac in mod total inutil !!! trei operatii consumatoare de mare volum de munca si anume: 1. fac cite o baze de pret pt. fiecare lucrare 2. in aceasta baza se chinuie sa puna preturile de la momentul ofertei (contractarii) 3. aceasta baza o pastreaza cu mare grija si sfintenie incuiata cu sapte lacate. Sa explicam inutilitatea celor trei operatii: inutilitatea operatiilor 1 si 2 rezulta din capitolul 'Preturi la furnizori'. Pastrarea bazei de pret cu preturi de contract ale lucrarii este total inutila deoarece la calcul deviz s-au retinut oricum in deviz (in preturile unitareale articolelor) preturile de la oferta si in plus extrasul de materiale, la cerere, afiseaza sub pretul la zi al materialului si pretul de oferta. De retinut ca pt. decontarea conform ordinului 553, oricum extrasul de materiale si in preturi de contract nu este necesar deoarece valoarea materialelor in pret oferta in situatia de plata rezulta din suma preturilor unitare de materiale ale articolelor din situatie (intrind apoi in calculul coefic. de crestere materiale). Extrasul de materiale si in pret oferta ar fi util doar beneficiarului pt. a vedea la ce materiale s-a schimbat pretul ca sa ceara factura de justificare. Cum extrasul iese automat si cu preturi oferta la cerere, rezulta evident si clar inutilitatea totala a pastrarii unei baze de pret cu preturi oferta. Generarea de materiale noi: Daca vrem sa generam o grupa de materiale noi (de exemplu 15 membrane AXTER) avem de facut urmatoarele operatii: - scriem pe o coala de hirtie denumirile celor 15 materiale noi; - cu functia de cautare a programului "MATERIALE" din meniul principal cautam o zona de materiale din aceiasi categorie(in cazul nostru materiale hidroizolante) din nomenclatorul MAT.DAT; - in zona respectiva alegem 15 coduri libere de materiale (intre 2 coduri de materiale vechi COCC exista 8-12 pozitii libere) pe care le atribuim celor 15 denumiri de materiale noi; - incepem incarcarea in MAT.DAT incepind cu ultimul de pe hirtie (pentru ca atunci cind dam la generare informatia de inlantuire "cod material urmator", materialul urmator sa fie deja generat) (incarcam de la coada la cap). - informatia "cod material urmator" este obligatoriu de dat la generarea materialelor pentru ca ea realizeaza inlantuirea materialelor in grupa (la ultimul material de pe foaie nu se da aceasta informatie, ne existind dupa el alt material) - OBLIGATORIU ! la materialele noi incarcate de utilizator primul caracter din denumire trebuie sa fie a-rond (coada de maimuta) - pentru a putea gasi usor prin denumire aceste materiale noi atunci cind generam devize, este necesar sa generam si un pointer de cautare prin denumire pentru aceste 15 materiale noi; - pointerul se genereaza cu functiunea "GENERARE POINTER PENTRU CAUTARE MATERIALE" de la "ALTE FUNCTIUNI " din meniul principal. Pointerul are structura: - codul primului material din cele 15 de pe foaie;
- 1 spatiu; - denumirea pointerului (o denumire care sa fie sugestiva pentru utilizator pentru a califica aceasta grupa de 15 materiale).(aici de exemplu:MEMBRANE HIDROIZOLANTE AXTER) - La generarea devizelor, pentru a gasi unul din cele 15 materiale noi, la calificare dati partii din 2,3,4 cuvinte din denumirea pointerului, iar apoi, pentru a alege efectiv unul din cele 15 materiale dati sageata in jos. Dezvoltari functionale in versiunea DOCLIB 31 Defalcare valori pe categorii de executanti Valorile din Formulare C2 si C3 prevazute in OUG nr. 60/2001 pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de executanti: - Lider asociatie (Executantul principal) - Asociati - Subcontractanti Pentru a obtine acest lucru,utilizatorul trebuie sa efectueze urmatoarele operatii: 1. Intretinerea Nomenclatorului de Executanti, in "Functiuni Speciale" si "Nomenclatoare Furnizori si Executanti". Executantulare urmatoarele atribute: - Cod (Numar intre 1 si 1000) - Denumire (max. 50 caractere) 2. Atasarea Executantului la fiecare Deviz, in "Devize/Articole" Utilizatorul trebuie sa declare (tasta F7): - Cod Executant - Calitate Executant: L = Lider asociatie A = Asociat S = Subcontractant Lucru cu tichete de masa Fiecare deviz poate fi calculat "cu tichete de masa" sau "fara tichete de masa". Regimul se stabileste la introducera devizului (optiunea "Devize/articole" din meniul principal, ecranul 1 - partea fixa) cu tasta F9. Pentru calculul automat al tichetelor de masa este necesar sa introduceti valoarea tichetului. Pentru aceasta selectati optiunea "Salarii medii si preturi carburant" din meniul de functii speciale, apoi "Valoare tichete de masa". Programul va lucra cu valoarea tichetului corespunzatoare DATEI DE REFERINTA a devizului (data la care sunt valabile preturile din oferta). Aceasta e pusa automat de calcul devizsi se poate modifica pe la optiunea "Decontare si incasare productie"din meniul de functii speciale. Versiunea 31 a DOCLIB-ului pune la dispozitia utilizatorului trei noi facilitati datorita carora consideram ca produsul DOCLIB face un mare pas inainte. Aceste noi trei facilitati sunt: 1. Posibilitatea ca in baza de pret la un material sa vedem furnizorii care il livreaza si pretul respectiv [furnizori locali (declarati de utilizator) sau din tara (existenti in colectia BFUR cu preturi intretinute la zi pe INTERNET)]. 2. Posibilitatea ca la momentul introducerii articolului in deviz utilizatorul sa aiba acces la toate cele trei functiuni esentiale ale DOCLIB-ului de descriere a unei lucrari: desenul, algoritmul, reteta. 3. Posibilitatea utilizatorului de a face "simulari", facilitate extrem de utila in proiectarea asistata (cu ajutorul careia in procesul de simulare utilizatorul poate 'sesiza' o anumita stare tranzitorie a obiectului sau fenomenului studiat, stare care este optima dupa un anumit criteriu sau indeplineste o conditie ceruta). Este de mentionat ca daca ne propunem sa descriem cat mai complet lucrarea din punct de vedere ingineresc si tehnologic cu cele trei elemente
oferite de DOCLIB (reteta, algoritmul, sectiuni desenate) utilizatorul poate descrie (defini) o "unitate de proiectare UP" (ex.: un stalp, grinda, planseu,perete etc...). O unitate de proiectare UP este deci ansamblu: desen, articole atasate desenului cat si descriptorii articolelor atasate care au drept operanzi cotele de pe desen. Cu ajutorul unitatilor de proiectare UP pe care utilizatorul si le face pe specificul activitatii lui, evaluarea economica este obtinuta complet automat si in mai multe variante (scenarii). Cu alte cuvinte daca in timpul generari unui deviz, daca de exemplu utilizatorul are de calculat un perete pe loc el poate desena una, doua, trei sectiuni ale peretelui apoi va introduce in deviz articolele de zidarie, tencuiala, gled, zugraveala, placare cu faianta dandu-le acestora apartenenta la desenul respectiv. Apoi cu ajutorul functiunii de redactare algoritmi LIDES scrie in dreptul fiecarui articol formula cu care calculeaza cantitatile articolelor in functie de cotele de pe desen si apoi da valori concrete la "variabilele cote" de pe desen. In acest moment programul calculeaza automat cantitatile articolelor si redeseneaza pe ecran la scara desenul. Daca alta data in alta lucrare utilizatorul are nevoie sa calculeze un perete de acest tip, tastand codul desenului "perete" programul aduce automat si in acest deviz desenul cu toate sectiunile sale cat si cele patru articole atasate desenului inclusiv algoritmii (descriptorii) corespunzatori articolelor. Apoi dand noile valori numerice la variabilele cote de pe desenul "perete" in acest deviz utilizatorul obtine automat incadrarea, calculul cantitatilor articolelor si desenul la scara si in acest deviz (deci posibilitatea de refolosire a muncii de evaluare a Unitatii de Proiectare UP). In legatura cu functiunea de "simulare" a DOCLIB-ului facem urmatoarele precizari: Un desen parametrat bine definit are o parte din segmentele si unghiurile lui cotate cu nume de variabile. Unele dintre "variabilele cote" pot avea asociati descriptori care le calculeaza valoarea in functie de anumite elemente dindesen ("cote de intrare"). O "variabila cota" cu descriptor devine "cota rezultat" (de iesire) si nu mai poate primi valoare la calculul instantierii caci valoarea ei e calculata de descriptorul asociat. In concluzie desenul e format din elemente cotate si elemente necotate. Elementele cotate de pe desen sunt de doua feluri: de intrare si de iesire (rezultate). Functia de simulare a DOCLIBului permite urmatoarele: - Marcarea variabilei de simulare (una dintre cotele de intrare pentru a deveni "maneta de simulare") (marcarea se face cu tasta F9 in timp ce suntem in functia I de "instantiere" a desenului UP (programul automat incrementeaza sau decrementeaza valoarea numerica a variabilei cote marcate atat timp cat tinem apasate sagetile <- , -> de pe tastatura, desenul animandu-se. - Marcarea "pentru afisare" a unora dintre elementele "necotate" ale desenului (segmente, unghiuri si suprafete de circuite inchise) (marcarea se face cu F10 pentru segmente sau cu Alt+F10 pentru suprafetele circuitelor in functiunea de instantiere I. In procesul simularii (animarii desenului) programul afiseaza permanent in coltul din stanga jos al ecranului valorile numerice prin care trec elementele necotate marcate "pentru afisare". 2. DEVIZ GENERAL 2.1 Specificatii de utilizare DEVIZUL 08.07.1995 . Valorile atasate celor 21 de randuri din DEVIZUL GENERAL se declara de catre utilizator ,fiind grupate pe 3 coloane: - Valoarea totala fara TVA - Valoarea supusa licitatiei - Valoarea de C+M (unde este cazul) In plus VIZULUI - Entitatea achizitoare - Proiectantul - Elemente atasate proiectului ( Numar , Faza ) - Numele persoanelor care semneaza (Director tehnic , Sef proiect ,
Urmatoarele randuri din DEVIZUL GENERAL au atasate valori de C+M : Rd. 2 Rd. 3 Rd. 4 Rd.10 Rd.11 Utilizatorul are urmatoarele trei posibilitati: P1. Sa declare aceste valori. P2. Sa comande calculul acestor valori pe baza datelor existente in Sistemul DOCLIB ; pentru aceasta,fiecare Deviz din Investitie trebuie sa aiba atasat numarul randului corespondent din DEVIZUL GENERAL. In absenta declaratiei de apartenenta a unui Deviz la un rand din DEVIZUL GENERAL, se considera apartenenta implicita la Randul 10. P3. Sa combine posibilitatile P1 si P2. 2.2 Specificatii de exploatare S1. Utilizatorul se pozitioneaza in directorul DOCLIB15 S2. Pentru obtinerea DEVIZULUI general se tasteaza comanda: >DEVGEN S3. Dupa tastarea comenzii , pe ecran apare un meniu cu 7 optiuni: [1] Formatare fisier DEVGEN.DAT [2] Introducere DEVIZ GENERAL [3] Listare DEVIZ GENERAL [4] Listare DEVIZ GENERAL varianta RENEL [5] DEVIZ pe OBIECT [6] DEVIZ CENTRALIZATOR [7] DEVIZ FINANCIAR Optiunea [1] se executa o singura data , pentru formatarea fisierului DEVGEN.DAT ( 512000 octeti ) ; fisierul asfel formatat va contine datele atasate tuturor DEVIZELOR GENERALE ale utilizatorului. Optiunea [2] se activeaza pentru Introducerea sau modificarea fiecarui DEVIZ GENERAL. Utilizatorul trebuie sa declare codul Investitiei pentru care se introduce sau modifica DEVIZUL GENERAL. Taste functionale: F5 Salvare F8 Calcul valori de C+M din fisierele DOCLIB ( OBI.DAT si TAB Trecere pe ecranul urmator ESC Iesire Optiunea [3] se activeaza pentru Listarea DEVIZULUI GENERAL. Utilizatorul trebuie sa declare codul Investitiei pentru care se cere listarea DEVIZULUI GENERAL. Fisierul suport al raportului cerut are numele DGnnnn.LST , unde nnnn este codul Investitiei. Optiunea [4] se activeaza pentru Listarea DEVIZULUI GENERAL in varianta RENEL (contine explicit valori fara TVA si valori TVA ). Utilizatorul trebuie sa declare codul Investitiei pentru care se cere listarea DEVIZULUI GENERAL. Fisierul suport al raportului cerut are numele DGRnnnn.LST , unde nnnn este codul Investitiei. Optiunile [5] , [6] si [7] se activeaza pentru a obtine respectiv DEVIZUL pe OBIECT , DEVIZUL CENTRALIZATOR si DEVIZUL FINANCIAR . S4. Declararea apartenentei unui Deviz la un rand din DEVIZUL GENERAL - Se DOCLIB - Se DEVIZUL GENERAL corespunzator
3. REDUCEREA 3.1 Descrierea problemei: Aproximativ 50% din materialele din nomenclatorul de materiale nu se mai si instalatii. De asemenea, 10000 de materiale noi reprezentind noile tehnologii nu exista O parte din aceste materiale noi, in functie de necesitati, fiecare utilizator si le-a introdus in MAT.DAT cu functiunile programului DOCLIB, din pacate, fiecare cu codificarea lui. Ar fi fost de dorit o codificare unica pe toata ramura constructiilor pentru aceste materiale noi; cum insa acest lucru este mai greu de realizat pentru moment, oferim pina atunci constructorilor solutia descrisa mai jos. In versiunea DOCLIB D15i utilizatorul are posibilitatea de a intretine o colectie de intervale de coduri de materiale, fiecarui interval fiindu-i asociat codul materialului inlocuitor (reprezentantul intervalului). De asemenea, in D15i avem la dispozitie o functiune care la comanda, pe indicatoarele dorite, inlocuieste automat materialele din reteta care apartin unui interval de coduri de materiale, cu materialul inlocuitor din fisierul de intervale de coduri si materiale inlocuitoare. Intervalele de coduri si inlocuitorii acestora, sunt retinute in fisiere gestionate de utilizator. Prelucrarea de modificare automata a retetelor in sensul descris mai sus se face pornind de la fisierul NOR.DAT ,care ramane nemodificat,prin actualizarea fisierului NORN.DAT cu modificarile respective. Din acest ficare a retetelor sa copiati fisierul NOR.DAT original in fisierul de Norme modificate NORN.DAT. Aceasta functiune permite ca sa obtinem doua lucruri: - micsorarea drastica a numarului de materiale cu care va lucra utilizatorul (de aproximativ 100 de ori) (ex:utilizatorul nu foloseste cele 500 de feluri de ciment din nomencletor - majoritatea nici nu se mai fabrica - ci doar citeva feluri de ciment) - imbunatatire continutului acestui nomenclator de materiale (aducerea la realitate a nomenclatorului; va contine materialele cu care se lucreaza in realitate si noile tehnologii) - actualizarea automata a indicatoarelor (inlocuirea automata a materialelor din retetele de indicator aflate intr-un interval cu materialul inlocuitor din fisierul cu intervale de coduri) Pentru completat lucrarilor sale iar aceste materiale noi introduse de utilizator au fost introduse golurile dintre materialele existente in nomenclatorul COCC din cele 5 volume albastre). Daca utilizatorul are si devize pe stil vechi (Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, 449) atunci va lucra cu doua colectii de indicatoare: cea clasica (NORV.DAT) si cea cu noile tehnologii (NORN.DAT). Utilizatorul are in sarcina ca in timpul prelucrarii numai unul din fisiere sa se numeasca NOR.DAT. Deoarece intervalele cu coduri de materiale si inlocuitori se pastreaza imbunatati sau completa aceste intervale adaugind alte intervale, ajungind astfel in timp sa lucreze cu un numar mic de coduri de materiale atit in DOCLIB cit si implicit si in CONTLIB8, datorita legaturii automate DOCLIB -CONTLIB. 3.2 Specificatii de utilizare: S1. Pot S2. Un fisier de Intervale poate fi folosit pentru a modifica unul sau S3. Utilizatorul declara numele fiecarui fisier si in fiecare fisier declara : Observatii: - Intervalele nu trebuie neaparat sa fie disjuncte ( pot sa aiba portiuni comune ). - 'Inlocuitorul' este declarat fara restrictii (poate sau nu sa apartina intervalului de coduri de materiale pe care le inlocuieste). Singura conditie este ca 'Inlocuitorul' sa apartina fisierului MAT.DAT .
- 'Indicatorul' poate fi 'Spatiu' ; in acest caz intervalul de materiale si 'reprezentantul' sunt valabile pentru toate Indicatoarele. - 'Capitolul de Indicator' poate fi 'Spatiu' ; in acest caz intervalul de materiale si 'reprezentantul' sunt valabile pentru toate Capitolele din Indicator. S4. Intr-o prelucrare modificarea se face pentru un anumit Indicator declarat de utilizator. Indicatorul se declara prin Codul sau ( maximum 3 caractere ) Nu este necesara alinierea la dreapta a celor 3 caractere. Exemplu: Indicatorul "C" se poate declara: 'C ' ' C ' sau ' C'. S5. Pentru Indicatorul declarat de utilizator se parcurg Normele din toate Capitolele acestuia,iar pentru fiecare Norma se analizeaza reteta acesteia din punct de vedere al apartenentei fiecarui material la un anumit Interval. Exemplu: Sa consideram o Norma din Indicatorul "C" si Capitolul "A". Pentru fiecare material din reteta acestei Norme exista urmatorul sistem de prioritati de alegere a 'Reprezentantului' care va inlocui materialul respectiv: Prioritatile se considera in ordinea importante astfel: P1 , P2 ,P3 ( P1 este cea mai importanta). Exemplul dat este general si se aplica la toate Indicatoarele si la toate Capitolele acestora. 3.3 Specificatii de operare: S1. Utilizatorul se pozitioneaza in directorul DOCLIB15 S2. Se tasteaza comanda: >MODNOR S3. Dupa tastarea comenzii , pe ecran apare un meniu cu 2 optiuni: [1] Intretinere Fisiere de Intervale de coduri de Materiale [2] Modificare Retete Norme pe Indicator Se selecteaza functiunea dorita si se procedeaza conform Specificatiilor de utilizare. S4. Prelucrarea [2] se face cu 2 fisiere de Norme: - Fisierul sursa de Norme Vechi , cu numele NOR.DAT - Fisierul destinatie de Norme Modificate , cu numele NORN.DAT In urma prelucrarilor succesive fisierul NOR.DAT ramane nemodificat iar Important: Inainte de a incepe procesul de modificare a Retetelor Normelor fisierul NOR.DAT trebuie copiat in fisierul NORN.DAT . Ulterior acestei copieri sunt interzise orice gen de modificari atat in fisierul sursa NOR.DAT cat si in fisierul destinatie NORN.DAT , din cauza posibilitatii aparitiei unor decorelari intre acestea. Evident,fisierul NORN.DAT poate fi modificat succesiv numai prin prelucrarea [2]. 1. Nomenclator de Furnizori de Materiale ------------------------------------In biblioteca DOCLIB,incepand cu versiunea D15 este disponibil Nomenclatorul de Furnizori de Materiale. Furnizorii sunt declarati de utilizator si sunt retinuti in fisierul TERTI.DAT,utilizat si de alte sisteme de programe din sistemul integrat INTCON. Mod de operare: - Ne plasam in directorul DOCLIB; - Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT); - Selectam din meniul principal functiunea "Functii speciale"; - In meniul aparut selectam functiunea "Furnizori de Materiale" Dupa aceasta apare pe ecran un meniu cu 2 optiuni: 1.1 1.2 Optiunea 1.1 (Formatare) se alege o singura data ,la inceput,pentru formatarea spatiului fizic al fisierului TERTI.DAT. Optiunea 1.2 (Intretinere) se alege pentru actualizarea Nomenclatorului de Furnizori.
Programul gestioneaza automat 2 fisiere atasate fisierului TERTI.DAT: TERTI.BAZ si TERTI.VOC . Utilizatorul poate regasi un Furnizor in 2 moduri: M1. Prin declararea cheii unice (Cod Furnizor) ,cuprinse intre 1001 si 3000 M2. Prin declararea unui sir de caractere de la inceputul denumirii Furnizorului (Cautare prin denumire). 2. Declararea apartenentei unui material din Baza de Pret la un Furnizor Un material sau o Grupa de materiale dintr-o Baza de Pret pot fi atasate unui anumit Furnizor. O Grupa de materiale este constituita din multimea tuturor materialelor care au primul cuvant din denumire identic. Grupele de materiale sunt determinate automat de programul de Intretinere Baza de Pret si sunt marcate printr-un dreptunghi de culoare Magenta situat pe aceeasi linie cu dreptunghiul verde care marcheaza pretul materialului de Mod de operare: - Ne plasam in directorul DOCLIB; - Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT); - Selectam din meniul principal functiunea "Intretinere Baza de Pret"; - Pentru declararea apartenentei la un Furnizor se procedeaza astfel: * Actionam tasta F9 pentru apartenenta unui material * Actionam tasta F10 pentru apartenenta unei Grupe de materiale In continuare ,se deschide o fereastra pentru declararea Furnizorului dupa care actionam tasta ESC. Furnizorul poate fi declarat in 2 moduri : prin Cod sau Denumire (vezi Furnizorii de Materiale declarati de utilizator pentru materialele din Baza de Pret vor apare ca atare in Extrasul de Materiale. 3. Interfata Utilizatorii sistemului DOCLIB care folosesc sistemul contabil CONTLIB pot prelua periodic Pretul mediu al fiecarui material in Bazele de Pret DOCLIB existente (BAZnnn.DAT). Preturile CONTLIB din Facturile de Cumparare (Pret de Cumparare fara TVA) si sunt retinute in fisierul PMS.BAZ . Mod de operare: - Ne plasam in directorul DOCLIB; - Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT); - Selectam din meniul principal functiunea "Preturi CONTLIB" Dupa aceasta se declanseaza pe ecran un dialog in care utilizatoru declara numarul Bazei de pret in care se preiau preturile medii ale materialelor . ** Important: Pentru executia functiunii de Preluare preturi CONTLIB este necesar ca fisierul PMS.BAZ din CONTLIB sa fie prezent la momentul respectiv in directorul DOCLIB. 4. Extras de Mod de operare: - Ne plasam in directorul DOCLIB; - Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT); - Selectam din meniul principal functiunea "Rapoarte"; - Selectam functiunile "Anexe" si apoi "Extras de Resurse" ,pentru a obtine Extrasul de materiale in format de licitatie,care contine toate - Tastam comanda: >REDUS - Dupa aceasta,pe ecran se deschide o fereastra in care se declara numele fisierelor de Intrare( Extrasul de materiale obtinut anterior) si Iesire (Extrasul de materiale Redus) Exemplu: Nume fisier intrare: DEV000.MAT Nume fisier iesire : DEV000R.MAT
- In continuare,se continua dialogul intr-o noua fereastra,in care se declara "Procent din valoare deviz" sau "Prag valoare semnificativa". Valorile declarate sunt criteriile de selectie a materialelor care apar in raport. Valorile tuturor materialelor care nu satisfac criteriul de selectie pentru raport sunt cumulate si apar in finalul raportului pe un rand de "CHELTUIELI ALTE MATERIALE". 5. LUCRUL CU 5.1 Formule de calcul definite pe loc la generare deviz In timpul lucrului pe deviz, apasind pe F1 este apelat un calculator cu 6 memorii intermediare cu ajutorul caruia putem defini formule eventual complicate cu mai multe nivele de paranteze, operanzi putind fi partiale. col deviz. Operatorii pot fi si ridicari la putere, radicali de orice ordin, numarul PI, ... 5.2 Formule de calcul existente intr-o colectie de formule de calcul definite anterior Formulele de calcul din colectie au doua caracteristici: - au o denumire si pot fi apelate in deviz prin denumire ca si materialele - variabilele sint cuvinte semnificative alese de utilizator la momentul definirii formulei de calcul (in momentul apelarii formulei cu F7 programul cere valori la variabile, iar rezultatul este pus la cantitate articol). Definirea formulelor si retinerea lor in colectie se face cu functiunea din menu. In colectie putem avea definite formule greutate, chiar si calcule de rezistenta din normativul de rezistenta, volume de umpluturi, turnari betoane ,.... 6. Preturi in Dolari pentru Materiale 6.1 Specificatii de utilizare Preturile materialelor din Baza de Pret pot fi declarate si in Dolari. In calculul Devizului , in Devizul Analitic (ANEXA25 ) , in Situatia de Plata si in Extrasul de materiale pretul in dolari este convertit in lei , tinand cont de cursul valutar dolar/leu corespunzator Datei generarii devizului; in acest scop, utilizatorul va intretine un fisier de curs Exceptia de la regula o constituie Devizul Analitic in varianta Rest de realizat in preturi la zi , caz in care se considera cursul valutar corespunzator datei calculatorului (data obtinerii raportului). Pentru materialele cu pretul in Dolari se editeaza un Extras de materiale special. 6.2 Specificatii de exploatare S1. Declararea preturilor materialelor din Baza de Pret - Se selecteaza din meniul principal functiunea " Intretinere Baza de Pret ". - Preturile materialelor pot fi declarate in lei sau in dolari. In acest scop este disponibila tasta functionala F12 , care este comutatorul pentru moneda in care se declara pretul. - Se admite comutarea , pentru orice material , de la preturi in lei la preturi in dolari sau invers. - Preturile in dolari pot fi declarate cu 2 zecimale , iar pretul maxim poate fi de 99999.99 $. Important: Daca un material din Baza de Pret are pretul in dolari , dar fisierul de curs valutar ( CURS.DAT ) nu exista sau are datele calendaristice mai mari decat data generarii devizului in care apare materialul respectiv , pretul acestuia va fi considerat 0 Ulterior , daca fisierul este pus la punct ,se pot reface calculele si pot fi obtinute rapoartele corecte. S2. Intretinerea fisierului de curs valutar - In directorul DOCLIB se lanseaza comanda: Dupa lansarea comenzii,pe ecran apare continutul fisierului CURS.DAT , care initial este vid. Pe fiecare linie de pe ecran se declara cursul dolar/leu dintr-o anumita zi. Exemplu: Taste functionale: Important: Datele calendaristice se declara in ordine cronologica S3. Obtinerea Extrasului de materiale cu pretul in dolari
- In directorul DOCLIB se lanseaza comanda 7. Materiale aduse de beneficiar Materialele procurate de beneficiar se introduc in deviz cu numar curent 999, in orice loc in deviz, cu cantitate negativa. Precizam ca devizul se alcatuieste cu toate materialele (inclusiv cele aduse de beneficiar), apoi cele aduse de beneficiar se dau inca o data cu procurat si a manoperei indirecte. 8. Impartirea materialelor in clase: COCC si Utilizator Codurile materialelor COCC apar in fisierul MAT.COD . Pentru a marca materialele utilizator se lanseaza programul MATCOCC.EXE . Acest program parcurge intregul fisier de materiale, iar daca un anumit material nu apare in lista de coduri din MAT.COD este marcat ca material generat de utilizator. Fisierele MATCOCC.EXE si MAT.COD trebuie sa apara in directorul in care este pachetul de programe DOCLIB. Listarea materialelor generate de utilizator se poate face (numai dupa ce in prealabil a fost rulat MATCOCC.EXE ) lansind programul MATCODU.EXE . Acest program parcurge fisierul de materiale si codurile materialelor marcate ca fiind materiale -utilizator sunt trecute in fisierul MAT_U.COD (acest fisier se poate vizualiza ca orice alt care este ajutorul programului MATIN.EXE) se pot introduce materialele existente In plus, se mai poate lansa programul MAT$OUT.EXE, program care scoate caracterul '$' de la sfarsitul denumirii de material. 1. Extinderea notiunii de "SET" ---------------------------In biblioteca DOCLIB,incepand cu versiunea D14 sunt disponibile 2 tipuri de SET: 1.1 Set de Coeficienti fata de Preturi 449 (existent si in versiunile Fiecare Set contine 4 coeficienti,cate unul pentru fiecare clasa de resurse: - Materiale - Forta de munca - Utilaje - Transport Coeficientul declarat este un numar cu 3 cifre intregi,punct zecimal si o cifra zecimala.' Coeficientul este MULTIPLICATIV,deci Pretul 449 se va inmulti cu valoarea coeficientului declarat.' 1.2 Set de Procente fata de Baza de Pret (introdus in DOCLIB - D14) In mod analog cu primul tip de Set,fiecare Set contine 4 valori procentuale,cate una pentru fiecare clasa de resurse. Procentul declarat este un numar intreg cuprins intre 1 si 999. Procentul se aplica pretului resursei din Baza de Pret. Exemplu: Fie un Material in Baza de Pret,cu pretul=1000 lei. ** Important: Daca am atasat un DEVIZ la un Set de Procente,este obligatoriu ca devizul respectiv sa fie atasat si la o Baza de Pret la care sa se refere Setul respectiv.In fi 1.3 Specificatii de implementare In versiunea DOCLIB D14 coeficientii din Seturile de Coeficienti sunt memorati in fisierul TABEL.DAT in urmatoarea ordine: 1) Coeficient Materiale 2) Coeficient Manopera 3) Coeficient Utilaje 4) Coeficient Transport In versiunile anterioare,acesti coeficienti erau memorati in ordinea:
1) Coeficient Materiale 2) Coeficient Transport 3) Coeficient Manopera 4) Coeficient Utilaje Din aceste motive,pentru implementarea versiunii DOCLIB D14 este necesar sa reconsiderati vechile Seturi de Coeficienti astfel: - Interogati fiecare Set - Modificati valorile coeficientilor,tinand cont de noua ordine de memorare a acestora - Salvati Setul
3. Procedura --------------------------------------------------------------------spatiului --------------------------------------------------3.2 Lansarea in executie: - Ne plasam in directorul DOCLIB - Tastam comanda REDISP Dupa lansarea in executie,se petrec urmatoarele: - Se emit pe ecran doua anunturi catre utilizator,de forma: - Se poarta un dialog cu utilizatorul,care declara numarul de blocuri de 512 octeti care vor constitui spatiul fizic de redispersare a noului fisier DEV.DAT . Dimensiunea implicita propusa este cea a vechiului fisier,dar utilizatorul poate declara o noua dimensiune,dupa ce s-a asigurat ca exista sufucient spatiu pe hard disk. Dupa terminarea executiei,vechiul fisier este disponibil sub numele DEVV.DAT,urmand ca ulterior el sa fie sters cu comanda DEL. Rezultatul redispersarii este memorat in fisierul REDISP.LOG . Din motive de securitate a datelor,executia programului REDISP se va efectua o singura data. Totusi,utilizatorul poate forta repetarea prelucrarii,relansand din nou comanda REDISP. Dupa relansarea comenzii,pe ecran apare mesajul: " Fisierul DEVV.DAT exista ! " si in alegerea uneia dintre optiunile: " NU. Se pastreaza DEVV.DAT " " DA. Suprascriere DEVV.DAT ". 3.4 (Versiunea 16.2) LG_AUTO.EXE: Innodare Automata A Inelelor Obiectelor -----------------------------------------------------
Lg_auto.exe este util in cazul aparitiei erorii de rupere a lantului de devize in cadrul obiectelor. La lansarea acestui program in executie, acesta cauta in fisierul de devize toate devizele existente. Pe baza informatiilor de apartenenta la investitie si obiect continute in fiecare acestei regrupari se reface inelul fiecarui obiect cu devizele din respectivul obiect, in ordinea date generarii devizelor. Recomandari: - Inainte de aceasta prelucrare, faceti cate o copie separata pentru fisierele OBI.DAT si DEV.DAT. Acest program este un program de durata mai lunga si, in cazul unor evenimente de genul intreruperii alimentarii cu curent, se pot pierde informatii. - Daca in DEV.DAT numarul de devize este foarte mare, este bine sa lansati *inainte* de 'lg_auto.exe' programul de redispersare ('redisp.exe'). 4. Noi atribute atasate entitatii "INVESTITIE" ------------------------------------------In versiunea DOCLIB - D14,entitatii "INVESTITIE" i se pot atasa si urmatoarele atribute: - Beneficiar: (max. 30 caractere alfanumerice) - Proiectant: (max. 30 caractere alfanumerice) - Executant : (max. 30 caractere alfanumerice) Denumirile declarate pentru aceste atribute vor aparea in setul de ANEXE: ANEXA23,ANEXA24,...,ANEXA30. Mod de operare: - Ne plasam in directorul DOCLIB; - Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT); - Selectam din meniul principal functiunea "INVESTITII / OBIECTE"; - Pentru investitia de la pozitia curenta a cursorului verde actionam tasta Dupa aceasta,se deschide o fereastra pentru declararea celor trei atribute,dupa care actionam tasta ESC. Dupa actionarea tastei ESC,in caz ca s-au operat modificari asupra unuia salvarea modificarilor,cu optiunile: DA NU Continuare . Optiunea se selecteaza cu ENTER,dupa care se revine la pozitia curenta a cursorului. 5. Actualizare preturilor din Baza de Pret pe Grupe de Resurse ----------------------------------------------------------O Grupa de Resurse este constituita din multimea tuturor resurselor care au primul Grupele de resurse sunt determinate automat de programul de Intretinere Baza de Pret si sunt marcate printr-un dreptunghi de culoare Magenta si-
tuat pe aceeasi linie cu dreptunghiul verde care marcheaza pretul resursei de pe Mod de operare: - Ne plasam in directorul DOCLIB; - Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT); - Selectam din meniul principal functiunea "Intretinere Baza de Pret"; - Pentru modificarea pretului Grupei de resurse curente , marcata cu dreptunghiul Magenta ,actionam tasta F6; In continuare , se deschide o fereastra pentru declararea pretului Grupei de Resurse,dupa care actionam tasta ENTER. Dupa aceasta,toate resursele din Grupa vor avea pretul modificat conform pretului declarat de utilizator,iar cursorul va fi pozitionat pe urmatoarea Grupa. 6. Cresterea ------------------------------------------Datorita modificarilor aduse secventelor de calcul din DOCLIB - D14 in scopul maririi preciziei,diferentele dintre valorile afisate in rapoartele din categoriile DEVIZ ANALITIC si EXTRASE de RESURSE sunt de maximum 1 / 1000000. ------------------------------------------------------------------------------
1. INSTALAREA BAZEI de DATE --------------------------Baza de Date specifica utilizatorului DOCLIB este constituita din urmatoarele fisiere: OBI.DAT DEV.DAT EXT.DAT Instalarea Bazei de Date se face o singura data,cand se instaleaza Sistemul DOCLIB. Pentru un utilizator nou al Sistemului DOCLIB,care instaleaza pentru prima oara acest produs informatic,se livreaza in setul de fisiere din categoria Dictionare si fisierele OBIGOL.DAT, DEVGOL.DAT, EXTGOL.DAT . Aceste fisiere trebuie renumite prin tastarea urmatoarelor comenzi: REN DEVGOL.DAT DEV.DAT REN OBIGOL.DAT OBI.DAT REN EXTGOL.DAT EXT.DAT; Apoi se lanseaza programul DIMC.EXE, care cere Se raspunde
DIMENSIUNE DEV.DAT:
OBSERVATII: ----------1) In situatia ca sunteti utilizator vechi al produsului DOCLIB, si ati luat o versiune noua,atunci,dupa restaurarea noii biblioteci, stergeti fisierele DEVGOL.DAT, OBIGOL.DAT, EXTGOL.DAT (nu va folosesc). 2) NU SE STERG FISIERELE OBI.DAT , DEV.DAT , EXT.DAT INDIFERENT DE INCIDENTELE CARE APAR PE PARCURS.
RECOMANDAM SALVAREA PERIODICA PE SUPORT EXTERN A FISIERELOR OBI.DAT, DEV.DAT, EXT.DAT, MAT.DAT SI NOR.DAT. 3) Dupa terminarea operatiei de Instalare a Bazei de Date se poate lansa executia sistemului DOCLIB, prin tastarea comenzii Z. 4) Incepind cu versiunea D 9, programul DEV.EXE afiseaza in partea fixa in coltul din dreapta sus al ecranului numarul de zile ramase pina la blocarea de catre programul de protectie (daca sint mai putin de 20 zile). 5) Pentru incarcarea normelor compuse livrate de INFSERV ,sunt necesare urmatoarele actiuni: a. Lansarea programului CI (generare de investitii si obiecte) pentru generarea investitiei unde sint gazduite normele compuse,si anume investitia cu codul intern 9999 ce se genereaza automat cind programului In continuare,la aceasta investitie este necesar sa se genereze obiecte cu urmatoarele denumiri astfel: - obiect 1 pentru gruparea normelor compuse de Constructii. - obiect 2 pentru gruparea normelor compuse de Drumuri. - obiect 3 pentru gruparea normelor compuse de Instalatii electrice. - obiect 4 pentru gruparea normelor compuse de Instalatii incalzire. - obiect 5 pentru gruparea normelor compuse de Instalatii sanitare. - obiect 6 pentru gruparea normelor compuse de Inst.ventilatie frigorif. - obiect 7 pentru gruparea normelor compuse de Poduri. - obiect 8 pentru gruparea normelor compuse de Tunele. - obiect 9 pentru gruparea normelor compuse de Alimentari apa,canalizare. - obiect 10 pentru gruparea normelor compuse de Hidrotehn.portuare. - obiect 11 pentru gruparea normelor compuse de Imbunatatiri funciare. - obiect 12 pentru gruparea normelor compuse de Izolatii hidro-term- Fono,samot. - obiect 13 pentru gruparea normelor compuse de Linii ferate tramvai. - obiect 14 pentru gruparea normelor compuse de Conducte magistrale tehnologice. - obiect 15 pentru gruparea normelor compuse de Terasamente. - obiect 16 pentru gruparea normelor compuse de Linii electr.inalta joasa cai ferate - obiect 17 pentru gruparea normelor compuse de Montaj utilaj tehnologic. b. In biblioteca livrata de INFSERV exista fisierul SEL.TMP.Acest fisier trebuie transferat cu comanda COPY pe dischet,iar apoi se lanseaza programul TRANS care incarca normele compuse livrate de INFSERV in fisierul DEV.DAT propriu utilizatorului. 2. INTRETINERE ENTITATI " INVESTITIE " si " OBIECT " 2.1 INTEROGARE structura INVESTITIE - OBIECT - DEVIZ Se realizeaza prin lansarea in executie a programului CI > ci Se afiseaza un ecran cu titlul "Investitiile din colectie" ce contine rinduri cu informatii despre Investitii :-cod scurt, -denumire investitie. Prin actionarea tastelor:Sageata sus , sageata jos ,pgup,pgdown, ctrl/pgup , ctrl/pgdown se muta cursorul in vederea selectiei investitiei ce urmeaza a fi detaliata pe obiecte. Aceasta se realizeaza actionind tasta Cr ( enter ).Actionind tasta Esc se iese din program. Se afiseaza un nou ecran cu titlul "Investitia + cod scurt + cod lung + Denumire investitie " ce contine rinduri cu informatii despre Obiecte : - cod scurt obiect - denumire obiect. Prin actionarea tastelor:sageata sus , sageata jos ,pgup,pgdown, ctrl/pgup , ctrl/pgdown se muta cursorul in vederea selectiei obiectului ce urmeaza a fi detaliat pe stadii fizice. Aceasta se realizeaza actionind tasta Cr ( Enter ).Actionind tasta Esc se revine pe investitia de la care s-a plecat. Se afiseaza un nou ecran cu titlul "Investitia + cod scurt + obiectul + cod scurt + denumire obiect " ce contine rinduri cu informatii despre devize: - simbol stadiu + denumire stadiu + valoare totala + unitate de masura sau ,daca norma e compusa: - simbol stadiu + denumire stadiu unitate de masura
Prin actionarea tastelor:sageata sus , sageata jos ,pgup,pgdown, ctrl/pgup , ctrl/pgdown se muta cursorul in vederea vizualizarii intregii liste de stadii fizice. Prin actionarea tastei Esc se revine pe obiectul de la care s-a 2.2 GENERARE de INVESTITIE si OBIECT Aceasta operatie consta in ADAUGARE de noi elemente ( nu se pot insera printre cele existente). Modalitatea de adaugare este urmatoarea: cu ajutorul tastei sageata jos" dreptunghiul elemente.Daca se actioneaza in continuare tasta sageata jos ,pe penultima linie a ecranului apare mesajul " Vreti sa generati investitia ( obiectul) Nr. nn In " Obi.dat " ?[Y/N]: ". La raspunsul :"Y" pe ecran se deschide o noua pozitie cu nr.crt crescut cu 1 ,iar pe penultima linie apare un mesaj ajutator:" Tastati codul ....." Daca codul investitiei introdus este 9999999 ,automat codul scurt va fi 9999 iar denumirea " NORME COMPUSE " 2.3 ACTUALIZARE DENUMIRE de INVESTITIE si OBIECT Aceasta operatie se realizeaza astfel: - se ajunge pe jos , enter (pentru a ajunge pe un nivel inferior al structurii: Investitii - Obiecte - Devize ) - se actioneaza tasta sageata dreapta si "dreptunghiul verde" ajunge pe cimpul "denumire".Se intra in regim "editare cimp" actionind tasta Enter. Dupa terminarea operatiei prin actionarea tastei Enter se "aprinde dreptunghiul verde",iar prin tasta sageata stinga se ajunge pe primul cimp (nr.crt). Obs. Nu se pot modifica codurile "lungi" (nu se pot sterge Investitii sau Obiecte ) 3. DEFINIRE - COEFICIENTI pe CATEGORII de LUCRARI - UNITATI de MASURA - SEMNIFICATIE COEFICIENTI in recapitulatia devizului analitic si a situatiei de plata Se realizeaza prin lansarea in executie a programului COEF . > coef Pe ecran " Coef.cat.lucrari Unit. mas. Semnif.recapit. Exit " Cu sageata-stinga-dreapta si Enter se selecteaza entitatea dorita. a) Daca s-a selectat :" Coef.cat.lucrari " apare ecranul: Profit:
Cota chelt.indirecte:
Coef.1 Coef.Cas: Fond dezvoltare agricultura:
Coef.manop.utilaj: Coef.2 (ajutor somaj...):
Coef.3 Coeficientii 1, 2, 3 si 4 actioneaza in mod diferit in functie de ultimul Pentru devize cu ultimul caracter din cod 8: Coeficientul 1 se aplica la manopera. Coeficientul 2 se aplica la manopera (semnificatia fixa - ajutor de somaj). Coeficientul 3 se aplica la manopera. Coeficientul 4 se aplica la total deviz. Pentru devize cu ultimul caracter din cod 0: Sint 4 coeficienti disponibili. In paranteza e sugerata semfificatia acestora.E coeficienti selectind din meniul principal " Semnif.recapit. ". Semnificatia standard a rindurilor din recapitulatia devizului analitic sau a situatiei de plata este urmatoarea: -1- RETRIBUTIE MAISTRI iar coeficientul 1 este cel ce in recapitulatia se
-2- AJUTOR DE SOMAJ iar coeficientul 2 este cel ce in recapitulatie se aplica asupra manoperei totale. -3- PENSIE TARANI COOPERATORI iar coeficientul 3 este cel ce se aplica la valoarea totala a devizului sau situatiei de plata. -4- HANDICAPATI SAU ALTE CHELTUIELI iar coeficientul 4 este cel ce se aplica la valoarea totala a devizului sau situatiei de plata. Cunoscind modul de actiune a celor 4 coeficienti, se pot face diverse alte combinatii tulatie.Astfel alaturi de Retributie maistri se poate aseza si Organizarea de santier si modificind a doua oara valoarea coeficientului 1(valoarea va fi suma coeficientului de retributie maistri si a coeficientului de organizare de santier pe b) Daca s-a selectat :" Unit. mas. " apare ecranul: Cod unitate de masura: Denumire unitate de masura: c) Daca s-a Nr.coef.: Semnificatie coef.: (Nr.coef. intre 1 si 4 , citi sint in ecranul ce apare selectind"' Coef.cat.lucrari "). Pentru
de intretinere standard : generare,modificare,stergere.
3.1 DENUMIRE CATEGORIE DE LUCRARI Modificarea denumirii unei categorii de lucrari se poate face cu programul CATLUC lansat de la tastatura din directorul DOCLIB. Acesta cere codul categoriei de lucrari, iar utilizatorul comunica noua denumire. 4. GENERARE Se realizeaza prin lansarea in executie a programului DEV , program ce lucreaza in mod ecran. > Dev In cimpul Cod deviz este codul de 6 caractere al devizului. Ultimul caracter din cele 6,este retinut pentru generarea de extras de deviz pe rest de executat, prin urmare acest caracter la generarea stadiului fizic are valoarea 0 retinuta automat de program. Daca se doreste generarea unei norme compuse atunci trebuie sa se respecte urmatoarea conventie: primului caracter din
trebuie sa i se atribuie valoarea $,iar urmatoarele 5 caractere trebuie sa fie neaparat caractere numerice (cu semnificatia urmatoare:caracterele 2 si 3 sint caractere ce definesc catalogul(din nomenclatorul de norme de deviz-vezi aceasta codificare in fisierul DICTIONA.TXT sau MANUAL.TXT ),iar restul caracterelor reprezinta un numar curent de norme compuse din acelasi catalog. (Nota: Dupa generarea uneia sau mai multor norme compuse, utilizatorul poate utiliza programul DENNC.EXE, program ce reimprospateaza fisierele destinate cautarii prin denumire a normelor compuse.) Daca la se tasteaza se iese din program. In cazul generarii unui deviz (nu a fost generat anterior)se specifica in partea de sus a ecranului prin marcajul GENERARE , programul avanseaza automat la cimpul urmator la terminarea introducerii in cimpul curent prin tastarea .Odata cu introducerea ultimului cimp din ecran programul intra in partea variabila de preluare articole. In partea fixa mesaje afisate In functie de importanta cimpului programul permite continuarea sau forteaza abandonarea (prin tastarea Esc in cazul cimpurilor absolut necesare ) programului. ' Cat.luc.:' Unde este codul de maxim 4 caractere numerice al categoriei de care apartine stadiul fizic. ' Mod executie:' < mod executie>
ia val. A - ptr. antrepriza R - ptr.regie ' Investitie:' Unde este codul de maxim 4 caractere numerice al investitiei de care apartine ' Obiect:' Unde este codul de 4 caractere numerice al obiectului de care apartine stadiul fizic. ' Cod maistru:' numeric de maxim 4 cifre, cod ce asigura legatura cu sistemul de salarii SALLIB ' Denumire :' Unde este denumirea stadiului fizic de maxim 33 caractere . 'Data generarii:' cimp preluat (nemodificabila ulterior) si afisat din data curenta a calculatorului la generare. 'Spor sant.:' se raspunde A pt. santier conditii grele (2,5%) sau cu o valoare (maxim 255) ce reprezinta spor manopera in procente, spor ce apare in recapitulatia devizului analitic dupa rindul "cota de aprovizionare, alte cheltuieli". ' Cant. st. fizic:' Unde 3 zecimale separate prin punct). ' Cod u.m.:' Unde este codul unitatii de masura a stadiului fizic (3 caractere numerice) afisindu-se in continuare denumirea unitatii de masura. 'Chelt. transp.auto,cf,manip,(excl.art.tra)-lei/tona:' unde valoare este intreg de max. 5 cifre Terminarea introducerii datelor din partea fixa determina intrarea programului in partea variabila de introducere a articolelor,unde de asemenea dialogul se desfasoara la nivel ecran. Programul se foloseste pentru operatii de adaugare, stergere sau modificare de articole la/dintr-un deviz, operatii ce se executa in dialog cu utilizatorul, modificarile efectuate aparind simultan pe ecran. Dupa vizualizarea pe ecran a stadiului fizic care se genereaza (sau modifica) programul permite prelucrari modificare,adaugare ,stergere fata de pozitia curenta a cursorului. Pentru si anume :cantitate,eventual sporuri(daca e cazul) se pozitioneaza cursorul cu ajutorul sagetilor stinga-dreapta si se executa modificarea dorita. Nu se pot face introduceri de sporuri sau coduri de maistri in timpul generarii de articole.Aceste informatii se pot introduce numai in regim de modificare ulterior generarii articolelor. Stergerea unui articol din stadiul fizic se face utilizind tasta Delete in pozitia dorita aratata de cursor. Adaugarea unui articol nou in stadiul fizic,dupa un anumit articol deja existent se face utilizind tasta Insert. La adaugare programul solicita: numar curent, simbol articol,cantitate, daca articolul adaugat liste anexe de materiale neexplicitate, solicitind in cazul existentei - completarea codului de material gasit in lista anexa pina la completarea celor 7 pozitii din cod si varianta (A, B ,C) de mentinere (A) sau modificare a consumului specific din reteta normei sau de introducere (C) , pur si simplu , a altei cantitati pentru acel material din lista anexa; - daca se cunoaste numarul pozitiei in cadrul listei de materiale neexplicitate, se tasteaza direct acel numar si varianta (A, B ,C) de mentinere (A) sau modificare a consumului specific din reteta normei sau de introducere (C) , pur si simplu , a altei cantitati pentru acel material din lista anexa; - daca se tasteaza L si A , B sau C (varianta de obtinere a cantitatii materialului din lista anexa la explicitarea lui ca articol de deviz desinestatator cu acelasi nr.curent ca si a articolului ce e exprimat prin norma ce are lista anexa respectiva)se intra in regim de defilare a listei de materiale din care se poate selecta materialul dorit. Cautarea in materialele din cadrul listei se poate face prin sageti sus-jos pina cind se ajunge la materialul al carui cod se doreste introdus in deviz atunci se tasteaza Enter dupa care se revine automat cu codul selectat la care se adauga cantitatea articolului de deviz calculata automat sau optionata (in functie de A, B sau C) continuindu-se cu introducerea unui nou
Uneori cautarea prin sageti este dificila, si atunci exista posibilitatea cautarii materialului dorit printr-o anumita calificare. Aceasta constitui criteriu de regasire in cadrul materialelor din lista anexa respectiva.Odata ce se tasteaza primul caracter diferit de sageata 'Denumire:' si apoi caracterele ce constituie calificarea. Odata terminata calificarea, programul cauta singur in denumirea materialelor din lista respectiva sirul de caractere tastate (linga textul "Denumire:"), afisind pe ecran:codul, denumirea, unitatea de masura si pretul aferent materialului gasit. Daca materialul afisat este cel dorit,atunci el este selectat prin apasare pe ENTER, daca nu este ractere. Detaliere norma compusa ,material sau norma. In cazul in care se tasteaza F4 pe pozitia unei norme compuse are loc respectiv in care sint, deasemenea, posibile aceleasi functiuni. In cazul in care se tasteaza F3 pe pozitia unui material sau norme se afiseaza in partea de jos a ecranului denumirea si unitatea de masura corespunzatoare.Acelasi lucru este valabil si pentru materialele si normele din cadrul unei norme compuse detaliate. Tastarea la tip prelucrare in continutul detaliat al unei norme compuse comuta programul in partea principala de afisare articole, in aceiasi pozitie in care s-a facut detalierea normei compuse. Foarte important: Pentru orice tip de prelucrare dialogul cu programul se poarta pe baza pozitiei de pe ecran a articolului din stadiul fizic marcat ,pozitionarea marcajului realizindu-se cu ajutorul tastelor functionale "Sageti",comutarea paginii active realizindu-se cu tastele pgup si pgdn. Daca se tasteaza sageata sus pe primul articol din ecranul curent si mai exista articole din deviz care nu sint in ecranul curent,programul defileaza in jos cu cite un articol pina cind se ajunge la primul articol din La fel se procedeaza in cazul tastarii sageata jos la ultimul articol din ecranul sint articole necuprinse in ecranul curent. Se poate defila la nivel de ecrane daca se foloseste Page Up,Page Down. Daca se tasteaza in cadrul unei norme compuse detaliate se revine in partea principala a articolelor. Daca se tasteaza in partea principala a articolelor inseamna ca s-a terminat generarea articolelor stadiului fizic respectiv programul revenind in (modificare,salvare,abandonare). In cazul functiei de adaugare articole se pastreaza aceasta functie (aceasta functie avind preponderenta cea mai mare in generarea articolelor) pina in momentul in care la cimpul Nr.crt. se raspunde prin tastarea . ' Nr. Unde este numarul curent al articolului de maxim 2 caractere numerice. ' Simbol articol:' unde simbol sau codul de 7 caractere numerice ptr. materiale sau codul normei compuse (6 caractere din care primul e obligatoriu $ iar restul caracterelor sint numerice). Daca la adaugarea unei noi componente a devizului nu se cunoaste simbolul normei de deviz,normei compuse sau codul materialului, atunci la se actioneaza tasta . Dupa aceasta,in partea inferioara a ecranului se deschide o fereastra in care utilizatorul poate selecta una din urmatoarele optiuni: 4.1 Optiunea 'MATERIALE' - permite cautarea prin denumire a unui cod de material. Dupa selectarea acestei optiuni,apare pe ecran: 'Denumire material:', unde se Pe ecran apare vizualizat materialul cautat(cu cod, denumire, unitate Se pot vizualiza in continuare (prin sageti sus,jos)materialele pina cind se ajunge la materialul al carui cod se doreste introdus in deviz atunci se tasteaza Enter dupa care se revine automat cu codul selectat continuindu-se cu cantitate articol. Uneori cautarea prin sageti este dificila, si atunci exista posibilitatea ca odata ajuns pe materialul de inceput al grupei solicitate prin denumire, sa se poata continua calificarea in cadrul grupei respective, tastind direct cuvintul de continuare a calificarii. Odata ce se tasteaza primul caracter diferit de sageata in sus, sageata in jos, ENTER sau ESC, apare pe ecran 'Denumire:' si apoi caracterele ce constituie continuarea calificarii. Odata terminata calificarea, programul cauta singur in denumirea materialelor din
"Denumire:"), afisind pe ecran: - codul, denumirea, unitatea de masura si preturile aferente materialului gasit. Daca materialul afisat este cel dorit, atunci el este selectat prin apasare pe ENTER, daca nu este cel dorit se poate continua cautarea cu acelasi sir de caractere. - daca sirul de caractere tastat nu este gasit in denumirea a 200 de materiale pornind de la ultimul material aparut pe ecran acest lucru este semnalat si se poate continua cautarea pe inca 200 articole sau nu. 4.2 Optiunea 'NORME VECHI' - permite cautarea prin denumire a unui simbol de Norma de deviz veche. Dupa selectarea acestei optiuni,apare pe ecran: 'Denumire :'. Cautarea e similara ca la materiale. Cautarea se poate face si indicind catalogul si capitolul in cadrul catalogului, specificind acest lucru astfel: caracterul * si imediat indicativul catalogului si capitolului (ex:pt.cautari in cadrul catalogului IZ capitolul H se tasteaza *IZH; pt.TRA se tasteaza *TRA; pt. CA se tasteaza *CA; pt.AUT se tasteaza simplu *AUT; pt.NMB se tasteaza *NMB) 4.3 Optiunea 'NORME NOI (INCERC)' - permite cautarea prin denumire a unui simbol de Norma INCERC. Cautarea e similara cu cea de la 'NORME VECHI'. 4.4 Optiunea 'NORME COMPUSE' - permite cautarea prin denumire a unui simbol de Norma Compusa. Cautarea e similara cu cea de la 'NORME VECHI'. Dupa selectarea acestei optiuni,apare pe ecran: 'Denumire :', unde se Programul preia automat Norma Compusa corespunzatoare denumirii. ' Cantitate articol:' Unde este cantitate de articol (eventual semn,6 intregi si 3 zecimale separate prin punct) Daca articolul introdus este o norma compusa are codul format din 6 caractere, obligatoriu.Pentru verificarea si modificarea acestei norme compuse in cadrul devizului curent(cu efect numai in acest deviz)se aduce marcajul in dreptul acestei norme compuse si se tasteaza D programul comutindu-se pe continutul intern devizului al acestei norme compuse unde sint disponibile aceleasi operatii de Adaugare,Modificare,Stergere,Detaliere. Nu se pot adauga norme compuse in cadrul normelor compuse. Daca se tasteaza programul revine in cadrul devizului in partea principala de articole in aceiasi pozitie. ' Spor materiale:' ' Spor manopera:' ' Spor utilaje:'
Unde este sporul de materiale,manopera,respectiv utilaje (eventual semn,1 intreg si 3 zecimale separate prin punct);daca articolul nu are unul dintre sporuri se tasteaza de fiecare data . Daca nu se doreste nici un spor , atunci la se apasa pe Enter. In caz ca norma are materiale neexplicitate, programul va invita sa le explicitati astfel: Comunicati un material din lista: in care se precizeaza codul listei de materiale neexplicitate si tipul materialelor In continuare se solicita prin mesajul: Completati codul:
si varianta(B,C) de obtinere sau
in care la pozitia de cod se specifica primele 2,3 cifre ale codului si se poate continua:
-cu introducerea urmatoarelor cifre ale codului de material daca se cunosc acestea, programul preluind automat acest material. Acest rest de cod poate fi urmat de literele B,C in cazul in care se doreste modificarea consumului specific sau cantitatii(varianta A este implicita). -cu tastarea cind se intra in dialogul privind lista de materiale, prin mesajul: Tastati nr.pozitie lista sau L(B,C) sau : la care daca se raspunde: -cu se renunta la preluarea materialelor din aceasta lista -cu L se afiseaza continutul listei de materiale din care se specifica pozitia in lista, codul materialului, denumirea materialului, denumirea unitatii de masura; Cu ajutorul sagetilor sus,jos va puteti pozitiona pe intreaga lista de materiale, pozitionare marcata prin dreptunghiul verde in cimpul numarului pozitiei in lista; Selectia materialului dorit se face prin tastarea dupa pozitionarea pe acest material; Daca doriti sa renuntati la materialele din aceasta lista puteti tasta ; Daca raspunsul L este urmat de una din literele B,C (varianta A este implicita) se poate modifica consumul specific sau cantitatea - se precizeaza direct numarul pozitiei in lista a materialului dorit acesta fiind preluat direct de program; Daca se continua cu B,C (varianta A este implicita) se poate Varianta de - blanc sau "A" varianta clasica de obtinere a cantit. din cantitatea articolului din care provine (cel anterior introdus) inmultit cu consumul specific al listei materialului neexplicitat din cadrul normei - "B" -ce in norma din - "C" -ce Observatie. Exista liste anexe care nu pot fi apelate prin Nr. pozitie in cadrul listei anexe. Pentru acestea se completeaza radacina de 2, 3 sau 4 cifre cu codul materialului dorit sau se adauga noi articole astfel: -la listele anexe 10801, 10802, 10803, 10804, 10805 se pot introduce articole de tip DZ -la listele anexe 10620, 10621, 10622, 10623 se pot introduce articole de tip H1Z Observatie. Daca in componenta unei norme noi, exista materiale marunte, (codificate cu coduri intre 7800000 si 7899999) acestea devin articole explicite in colului din care provine si procentul ce-l reprezinta fiecare material marunt. Procedam astfel pentru a da posibilitatea beneficiarului sa verifice pe constructor ca nu a modificat procentul acordat materialului marunt in norma. In cazul in care cod deviz exista in baza de date partea fixa a acestuia este afisata anumitor cimpuri pe care fixarea se face cu ajutorul sagetilor. Regimul de plimbare cu ajutorul sagetilor este semnalat de incadrarea cimpului curent in culoarea verde. Tastarea unui caracter in cimpul curent da posibilitatea modificarii (cu ajutorul din acest cimp. Intrarea intr-un cimp este semnalata prin stingerea culorii verde a cimpului curent dupa care se pot face modificari in continutului cimpului respectiv. Tastarea da posibilitatea de comutare in nivelul de plimbare cu ajutorul sagetilor la alt cimp fapt semnalat prin aprinderea culorii verzi pe cimpul curent. Daca se doreste comutarea in partea variabila de articole se tasteaza sageata jos pina in ultimul cimp pe ecran (numai in regim de plimbare cu sageti semnalat prin culoarea verde pe cimpul curent)si in continuare inca odata sageata jos asteptindu-se afisarea partii variabile. Tastarea in partea fixa sau variabila conduce la salvarea devizului curent(generat sau modificat) dupa care programul cere un nou cod deviz. Tastarea pe cod deviz sau termina programul. In cazul in care cod deviz exista in baza datele corespunzatoare sint afisate in cimpurile specifice, in partea de sus a ecranului se afiseaza marcajul MODIFICARE si cursorul se pozitioneaza pe cimpul urmator incadrat in fereastra de culoare verde.In aceasta situatie se poate face pozitionarea cursorului cu fereastra cu ajutorul sagetilor in cimpul dorit pt. modificare.Odata pozitionata fereastra pe cimpul respectiv tastarea unui caracter forteaza scrierea acestui caracter in cimp(pe prima pozitie in cazul cimpurilor alfanumerice si pe ultima pozitie in cazul cimpurilor numerice) dupa care pe cimpul
respectiv (caruia i s-a stins culoarea verde)sint posibile corectii la nivelul caracterelor de caractere, (aceasta comutare se face cu tasta Insert) stergere (tasta Delete). Se poate intra in modificarea continutului unui cimp (dupa pozitionarea cu ajutorul sagetilor pe el) si prin tastarea fapt ce conduce la stingerea culorii verzi. Si in cazul modificarilor se face controlul cimpurilor modificate, asemanator generarii, prin mesaje scrise in partea de jos a ecranului. Terminarea modificarilor intr-un cimp se face prin tastarea dupa care se comuta in nivelul de plimbare cu sageti pe cimpuri. Daca nu se mai fac corectii pe cimpurile din partea fixa si se doresc actualizari pe partea variabila se tasteaza sageata jos dupa ultima linie(numai in regim plimbare sageti) si se intra in partea variabila. Tastarea in partea variabila la Tip prelucrare comuta programul in partea fixa. Comutarile intre cele doua sectiuni se poate face ori de cite ori se doreste. Daca se doreste, oriunde in partea fixa(cu exceptia cimpurilor Cod deviz Cat.luc.,Investitie,Obiect,absolut necesare) si ca raspuns la Tip prelucrare in partea variabila,tastarea realizeaza salvarea devizului respectiv in forma existenta. In cazul modificarilor de devize nu se pot face modificari in cimpurile Investitie si obiect . Daca in cazul generarii, la introducerea datelor intr-un cimp curent, se tasteaza , se comuta pe nivelul de plimbare cu ajutorul sagetilor(fapt marcat de aprinderea culorii verzi pe cimp) si sint posibile aceleasi functiuni ca si in cazul modificarii,revenirea in regim de continuare a generarii, se face prin tastarea in oricare din cimpurile modificate, programul continuind generarea cu cimpul urmator de la care s-a facut saltul in regim de modificare. Daca programul se afla in regim de plimbare cu sageti (culoare verde pe cimpul curent) si se tasteaza programul solicita prin mesajul " Scrieti in dev.dat devizul" [Y/N]? confirmarea de scriere (raspuns Y) echivalent tastarii F5 (care realizeaza direct ,fara modificarii devizului curent (raspuns N) caz in care nu se face scrierea (pt. generare) sau rescrierea (pt. modificare) in baza de date. 5. INTRETINERE ENTITATE (fisier) NORME ( GENERARE , ACTUALIZARE , VIZUALIZARE ) ----------------------------------------5.1 Norme vechi --------------Intretinerea Normelor vechi se realizeaza prin lansarea in executie a programului NOR :> Nor Acesta permite consultarea(citirea),generarea,actualizarea si stergerea normelor pe fisierul Nor.dat . Pe ecran apar denumirile cimpurilor continute in inregistrarea"norma". Simbol norma: - x(12)
cod intern norma: - 9(7)
Denumire norma: - x(96) sau x(100) Cod unitate de masura: - 9(3) | pret ora de functionare: - 9(7).99 / < Pret unitar transport: - 9(6).999 \ | Salariu tarifar orar: - 9(7).99 Obs. Acest cimp depinde de grupa codului Cursorul e pozitionat pe primul cimp Simbol norma: In acest moment programul asteapta
intern al normei.
- un simbol de norma -? un norma prin denumire 5.1.1 La tastarea simbolului de norma,daca acesta nu exista se intra in starea de Generare ,altfel in starea de Actualizare . In ambele stari cu ecranul se lucreaza in doua regimuri: -"editare taste functionale sageti stinga,dreapta,home,end,del,ins,bs,enter; -"selectie cimp",considerat nivelul unu(semnalat prin video invers pe continutul cimpului) in care sint admise tastele functionale sageti sus,jos,stinga,dreapta,f2,f5,esc,pgdn,enter. Din "editare cimp" (nivelul zero) se trece in "selectie cimp"(nivelul unu- se schimba fondul de afisare al cimpului). In starea Generare ecranul intra in regim de "editare cimp" si ramine asa tionind tasta In starea de Actualizare ecranul intra in regim de "selectie cimp" iar dupa selectarea cu Enter se intra in "editare cimp" din care iese tot In starea de Actualizare ,in regimul "selectie cimp" sint acceptate urmatoarele interventii: - sageti stinga,drapta,sus,jos pentru deplasarea din cimp in cimp; - F5 pentru retinerea modificarilor in fisier; - F2 pentru stergerea normei din fisier (cu confirmare); - Esc pentru marea scrierii in fisier a normei; -Page Down ( dinea codului. - O norma are parea fixa si o parte variabila(in functie de codul normei ).Din partea fixa se trece in partea variabila actionind tasta sageata din partea variabila actionind tasta Esc (in regimul de lucru ecran "selectie cimp") - In partea variabila in regim "selectie cimp" se mai poate interveni actionind tastele: - Ins pentru inserarea unui rind nou inaintea rindului curent (pe care se afla cursorul) dupa care se intra in regim de "editare cimp" invitindu-va sa introduceti cod de resursa. - F1 pentru exemplu: actionez Ins , se deschide o pozitie noua ,se intra in regim de "editare cimp" pe codul de resursa , ma razgindesc ,actionez F1 , pozitia e stearsa de pe ecran; sau : in regim de "selectie cimp" ma opresc asupra Enter ),intru Obs. actioneaza ca Del dar in regim "editare cimp". - Del pentru stergerea rindului pe care este cursorul( atentie ! stergerea se face fara confirmare ) - F3 pentru pe codul careia este cursorul. Se asteapta actionarea oricarei taste pentru a sterge afisarea acestor informatii. - PgDn , PgUp pentru o alta fereastra de resurse. 5.1.2 La tastarea "?" (semnul intrebarii) pe ecran apare " Denumire existente in fisier( atentie ! cu Litere mari ) Dupa selectie se intra in starea Actualizare descrisa la 4.1. Pentru gestionarea noilor indicatoare ale INCERC-ului oferim programul NORINC.EXE care, Œn meniu este activat la specificatia "Norme INCERC". In continuare sunt specificatiile de utilizare: Listarea retetelor normelor componente ale unui deviz ===================================================== Se apeleaza, din afara meniului, prin comanda DOS ...>LRETETA Programul produce fisierul LRETETA.LST, similar cu un analitic, dar la care, in plus sunt detaliate resursele din norme. 5.2 Norme INCERC ----------------
Utilizatorul poate modifica normele INCERC sau poate genera si modifica normele sale proprii. Dupa introducerea de catre utilizator a unor norme noi, se poate folosi procedura CRENORI.BAT pentru a reface fisierele necesare cautarii prin cuvinte a acestor norme. Daca nu se executa aceasta procedura (CRENORI.BAT) normele noi introduse nu se vor putea regasi prin cuvinte. Procedura CRENORI.BAT se lanseaza manual din sistemul de operare. Programul NORINC.EXE are urmatoarele functii de baza: 1. GENERARE norma 2. MODIFICARE 3. vizualizare norma 4. cautare norma anterioare/urmatoare Œn cadrul unui catalog Ecrane ****** Ecranul curent este Œmpartit Œn mai multe zone continƒnd mesajele de mai jos. SIMBOL NORMA: KKKCxxXLn DENUMIRE : RESURSA DENUMIRE CONSUM RSTUVYZ ........ iiii.zzzzz
COD UM:ccc
NORMA/GENERARE/MODIFICARE
Unde: KKK este codul catalogului de norme, unul din codurile: C,I,S,E,D,H2,L1,P,TS,W3,TC,TF,W2,IZ,FJ,AC,L2,RPS,RPC,RPI,RPE,T C capitolul A,B,...,Z xx pagina X litera X este obligatorie L varianta A,B,...,Z n corectia spatiu,1,2,...,9 exemple: CA01XB catalogul C, capitolul A, pagina 01, varianta B CA01B este gresit - lipseste X C CA1XB este gresit - numarul paginii este 1 Œn loc de 01 QH01XA8 este gresit - catalog Q inexistent ccc este codul unitatii de masura (vezi anexa manualului de utilizare) iiii.zzzzz RSTUVYZ este codul resursei format din sapte cifre, cazuri posibile: R=0 si S sau T diferit de zero:Cod MANOPERA R=0, S=0, T=0: Cod UTILAJ R=1: Cod LISTA MATERIALE neexplicitata R=2,3,4,5,6,7: Cod MATERIAL RS=78: Cod MATERIAL MARUNT, caz Œn care conumul se da ca fractie zecimala, de exemplu: 5% se da 0.05 Observatie: Subliniem Œnca o data ca daca resursa este lista de materiale neexplicitate (R=1) cod lista se da adaugƒnd la stƒnga codului
cunoscut 10, de exemplu: la lista 10110 se tasteaza 1010110 Taste *****
Se obtine un ecran cu scurte mesaje explicative.
NORMA+ GENERARE norma NOUA sau INCARCARE norma veche pentru MODIFICARE. NORMA este de forma KKKCxxXLn de mai sus.
Trecere Œn regim de GENERARE preluƒnd informatiile din norma de si
SALVARE norma GENERATA sau RESCRIERE norma MODIFICATA.
Selectie norma anterioara
Selectie norma urmatoare
STERGE resursa, sau sterge caracterul din pozitia cursorului
INSEREAZA resursa, sau comuta modurile de scriere: inserare/suprascriere
Sagetile Deplaseaza dreptunghiul verde pe ecran sau deplaseaza cursorul Œn cƒmpul de editat Sterge continutul cƒmpului sau se intra Œn editarea (modificarea) cƒmpului pe care era pozitionat dreptunghiul verde.
Exit, sau renunta la modificari Daca se apasa dupa ce s-au facut modificari Œntr-o norma, utilizatorul este Œntrebat daca abandoneaza modificarile. Raspunsurile valide sunt D pentru da - abandonare, si N pentru nu
Erori ***** -Daca codul simbolului normei este incorect programul asteapta introducerea altuia sau apasarea pe pentru terminare. -Daca se Œncearca generarea unei norme deja prezente se obtine mesajul si se asteapta apasarea unei taste. Tiparirea Indicatoarelor INCERC. ================================
Programul specializat pentru tiparirea indicatoarelor INCERC se numeste LISING.EXE, se afla in directorul C:\DOCLIB si se apeleaza astfel: C:\DOCLIB>LISING comanda de apel a programului este subliniata. Programul creaza la iesire fisierul LISING.LST de aproximatix 1Mb, care, apoi se poate tipari pe imprimanta printr-un apel al utilitarului PRINT, sau prin alte metode. Codurilor cataloagelor cu indicatori ce pot fi tipariti cu programul LISING.EXE sunt: C, I, S, E, D, P, TS, TF, W2, IZ, AC, T, IF. (Cu rezerva "Norme noi" Programul cere codul catalogului, utilizatorul raspunde de exemplu C, si se afiseaza pe ecran codurile capitolele parcurse. Codurile cataloagelor se furnizeaza fara saptii in fata. Daca utilizatorul furnizeaza un catalog eronat programul cere reintroducerea codului de catalog. Daca in acest context utilizatorul doreste abandonarea executiei va apasa tasta ESC. Durata de executie depinde in mare masura de configuratia si tipul calculatorului dar nu mai mult de 30 de minute pe un 286. Din masuratorile noastre rezulta ca pe un 486 durata este de trei ori mai mica. 6. INTRETINERE ENTITATE (fisier) MATERIALE ( GENERARE , ACTUALIZARE , VIZUALIZARE ) ---------------------------------------Se realizeaza prin lansarea in executie a programului MAT . > Mat Acesta permite consultarea(citirea),generarea,actualizarea si stergerea materialelor pe fisierul Mat.dat Pe ecran apar denumirile cimpurilor continute in inregistrarea"material" Cod material: - 9(7) intre 2000000-7999999 ATENTIE: pentru materialele marunte aparute in normele noi INCERC s-a folosit plaja de cod de materiale cuprins intre: 7800000 si 7899999 !!! Denumire material: - x(56) text Cod unitate de masura: - 9(3)
greutate material: - 9(5).999
Pret orientativ: - 9(7).99
pret de baza: - 9(7).99
Cod grupa material: -9(5)
pret 449: - 9(7).99
Cursorul e pozitionat pe primul cimp Cod material: In acest moment programul asteapta - un cod de material -? un material prin denumire 6.1. La tastarea codului de material,daca codul nu exista se intra in starea de GENERARE ,altfel in starea de ACTUALIZARE . In ambele stari cu ecranul se lucreaza in doua regimuri: -"editare taste functionale sageti stinga,dreapta,home,end,del,ins,bs,enter; -"selectie cimp",considerat nivelul unu(semnalat prin video invers pe continutul cimpului) in care sint admise tastele functionale sageti sus,jos,stinga,dreapta,f2,f5,esc,pGdN,enter. Din "editare cimp" (nivelul zero) se trece in "selectie cimp" (nivelul unu- se schimba fondul de afisare al cimpului). In starea Generare ecranul intra in regim de "editare cimp" si ramine asa tionind tasta
In starea de Actualizare ecranul intra in regim de "selectie cimp" iar dupa selectarea cu Enter se intra in "editare cimp" din care iese tot In starea de Actualizare ,in regimul "selectie cimp" sint acceptate urmatoarele interventii: - sageti stinga,drapta,sus,jos pentru deplasarea din cimp in cimp; - F5 pentru retinerea modificarilor in fisier; - F2 pentru stergerea materialului din fisier (cu confirmare); - ESC pentru marea scrierii in fisier a materialului; -Page Down ( dinea codului. 6.2 La tastarea "?" (semnul intrebarii) pe ecran apare "Denumire material:",invitind la tastarea unei denumiri de mate rial existent Dupa selectie se intra in starea Actualizare descrisa la 6.1. Observatie importanta: INTEROGARE dupa denumirea - apelind programul ANOR ce interogheaza normele dupa denumire. - apelind programul AMAT ce interogheaza materialele dupa denumire. Denumirea ce se livreaza programelor Amat sau Anor se da prin cuvinte prescurtate. Daca se solicita spre exemplu materiale de constructii atunci se tasteaza 'Constr' si pe ecran apar insiruite toate categoriile de materiale de constructii. Se poate continua dialogul cu programul completind ceea ce s-a dat anterior programului cu caracteristici suplimentare (aparute pe ecran). Daca nu se da programului nimic suplimantar si se apasa pe se incadreaza in prima categorie (cea explicata prin prima linie de text aparuta pe ecran). 7. PRELUCRARI SPECIALE asupra devizelor --------------------------------------a) Programul AF se foloseste pentru operatii de preluare a unui stadiu fizic cu alt cod si eventual la alta investitie sau/si obiect ,pe tipul de prelucrare P si pentru stergerea unui stadiu fizic din colectie pe tipul de de prelucrare S. Dialogul cu lucrare dorit , dupa care se cere codul stadiului fizic asupra caruia vrem sa actionam. b) SCHIMBARE DE APARTENENTA se realizeaza cu programul SCHIAP mutind un stadiu fizic la un alt obiect in cadrul aceleiasi investitii sau in cadrul altei investitii. 9. ACTUALIZARE SALARIU TARIFAR ORAR ----------------------------------9.1. Se face cu ajutorul programului de intretinere a fisierului de norme NOR ,caruia ii furnizezi simbolul de norma de forta de munca (format din: primele 3 caractere sint literele NMB urmate de codul numeric de 6 cifre a meseriei).Se realizeaza astfel o actualizare punctuala a salariului la fiecare meserie in parte. 9.2. Modificarea salariului tarifar orar se poate face si cu programul ACTRAM . Acest program unde in loc de se poate apasa pe tasta Enter daca se doreste iesirea din program. Programul solicita 'Salariu orar la categoria cat :' unde este un nr.cu cel mult 4 intregi si 2 zecimale; daca la se raspunde prin Enter atunci la acea categorie la toate meseriile din cadrul ramurii solicitate, valoarea salariului orar ramine nemodificata. Acest program toate meseriile din cadrul ramurii solicitate. 9.3. Modificarea salariului tarifar orar folosind un coeficient fata de tariful brut 449 se poate face cu programul ACTMES. Programul va solicita coeficientul de modificare a pretului fata de 449. Programul inmulteste pretul 449+impozitul aferent in anul 1990 (0.17) al fiecarei meserii cu acest coeficient, declarat de utilizator rezultind salariul orar brut (al zilei). Coeficientul se va da cu maxim 2 zecimale.
9.4. Modificarea salariului tarifar orar folosind un coeficient fata de tariful net 449 (fara impozit) se poate face cu programul ACTMESEL. Programul va solicita coeficientul de modificare a pretului fata de 449. Programul inmulteste pretul 449 (fara impozitul aferent in anul 1990 - 0.17) al fiecarei meserii cu acest coeficient, declarat de utilizator rezultind salariul orar net (al zilei), impozitul urmind a se evidentia separat in recapitulatia devizelor analitice prin modificarea coeficientului din recapitulatie (coeficientul nr.1 - RETRIBUTIE MAISTRI). Coeficientul se va da cu maxim 2 zecimale. 10. ACTUALIZARE prin COEFICIENTI a CONSUMURILOR de RESURSE din RETETA NORMELOR (pe carte si capitol) Se realizeaza prin utilizarea programului CONS . Acest program solicita codul alfabetic,republican (de 4 caractere) al cartii+capitolului, si coeficientii de modificare a consumurilor fiecarei resurse din reteta normelor(efectul acestui coeficient, se manifesta astfel: se inmulteste consumul existent la fiecare resursa din reteta normelor, cu coeficientul declarat de utilizator pentru acel tip de resursa, adica material,manopera sau utilaj).Se comunica coeficienti numai pentru categoriile de resurse Atentie: coeficientul poate avea maxim 2 zecimale !!!! 11. ACTUALIZARE prin COEFICIENTI a CHIRIEI ORARE la UTILAJE sau a PRETULUI TRANSPORTULUI AUTO (articole TRA) fata de pretul 449 Se realizeaza prin utilizarea programului AUTTRA . Dupa ce ati optat daca modificati pretul utilajelor sau cele de transport auto, programul va solicita coeficientul de modificare a acelui pret. Programul inmulteste pretul 449 al fiecarui utilaj sau TRA , cu acest coeficient, declarat de utilizator.Coeficientul pentru AUT se va dacu maxim 5 zecimale iar cel pentru Tra se va da cu maxim 3 zecimale. 12. ACTUALIZARE prin COEFICIENTI a PRETULUI NORMELOR DE MONTARE DEMONTARE - TRANSPORT ( MDTA , MDTB , MDTC ) Se realizeaza prin utilizarea programului MDT. Dupa ce ati optat daca modificati pretul MDTA (montare utilaje) sau MDTB (demontare utilaje) sau MDTC (transport utilaje), programul va solicita coeficientul de modificare a acelui pret. Programul inmulteste pretul 449 al fiecarui MDT cu acest coeficient, declarat de utilizator.Coeficientul se va da cu maxim 2 zecimale. 13.COMUNICARE de VARIANTE de PRET de MATERIALE , TRANSPORT AUTO CHIRIE ORARA UTILAJE Se realizeaza cu functiunea 'Intretinere baze de pret' din meniul principal. 14. LISTARE 14.1. LISTARE CATALOAGE NORME vechi A. Se realizeaza cu programul LISTC listarea cataloagelor de norme de deviz fara preturi unitare (cod,denumire,unitate de masura,coduri de liste anexe de materiale neexplicitate) Acestui program i se furnizeaza catalogul + capitolul Alfanumeric de 3 caractere alfanumerice, si in fisierul CATALOG.LST apar toate normele din catalogul + capitolul solicitat, cu noul cod INFSERV ,cod numeric de 7 cifre), denumirea si unitatea de masura a fiecarei norme. Dupa terminarea listarii normelor dintr-un catalog si capitol,programul solicita 'Doriti listarea capitolului ' '-----> (d,enter)' unde este capitolul urmator in cadrul aceluiasi catalog. Se raspunde cu D daca se doreste listarea si urmatorului capitol din catalog sau se apasa tasta Enter sau Return pentru terminarea executiei programului. Daca se doreste listarea fortelor de munca atunci se furnizeaza programului la Daca se doreste listarea utilajelor atunci se furnizeaza programului la mesajul 'Catalogul+capitolul' valoarea AUT .
B. Se realizeaza cu programul LISTCP listarea cataloagelor de norme de deviz cu preturile unitare (cod,denumire,unitate de masura,coduri de liste anexe tilaje si greutate). Modul de operare cu acest program,este similar cu cel al programului C. Se realizeaza listarea cataloagelor de norme de deviz cu preturile unitare 449 (norme vechi) cu programul LIS449. Modul de operare cu acest program, este similar cu cel al programului LISTC . Fisierul rezultat in urma executiei D. Listare lismut.exe. Fisierul rezultat in urma rularii acestui program este mut449.lst 14.2. LISTARE CATALOAGE NORME noi Se realizeaza cu ajutorul programului LISINC caruia ii furnizati numele catalogului ce doriti a se lista. In urma executiei programului, rezulta pe harddisk fisierul CATALOG.LST ce se poate lista cu comanda PRINT. 15. DEVIZ ANALITIC In vederea editarii Devizului analitic , este obligatoriu anterior lansarii comenzii de editare,verificarea coeficientilor pe categorii de lucrari,precum COEF astfel: > Coef (vezi functiile acestui program) si lansarea comenzii de calcul a valorii totale a stadiului fizic. Acest lucru a. RC daca stadiul fizic este pus la punct. b. CA daca ulterior punerii la punct si analizei de pret s-au mai adaugat articole noi la un stadiu fizic a carui valoare totala s-a mai calculat anterior. - Se alege optiunea "DEVIZ ANALITIC" din meniul de rapoarte sau se alege optiunea "ANEXA 25" din meniul de anexe. - Se introduce numele fisierului in care doriti sa se genereze devizul analitic.( In afara de fisierul specificat se va mai genera un va contine aceleasi informatii ca si fisierul de baza, diferenta constind in faptul ca preturile de materiale, utilaje si manopera vor fi asezate la fiecare articol pe orizontala.) - Se alege varianta dorita ( cu sau fara listare de de valori ) - Se introduce codul stadiului fizic pentru care se doreste obtinerea devizului - Se alege una din cele doua variante posibile : - deviz analitic/total cantitate articole - deviz analitic/rest de realizat - Se listeaza fisierul obtinut in urma executiei cu comanda PRINT, avind grija ca pozitionarea hirtiei sa se faca strict la inceputul paginii. ATENTIE: DEVIZUL OFERTA se obtine prin utilizarea optiunii de coma- sare a devizului analitic ! Daca doriti sa editati devizul analitic de 2 ori pe pagina (format A3), dupa obtinerea fisierului deviz analitic, se tasteaza DUPL (unde DUPL e numele programului, iar reprezinta numele fisierului in care s-a generat devizul analitic ). In urma executarii acestui program rezulta un fisier cu acelasi nume si extensia .DBL ce contine analiticul "dublu" pe pagina ce se va lista cu comanda PRINT .DBL . Atentie: este obligatoriu ca programului DUPL sa-i specificati ce fisier sa dubleze. OBSERVATIE IMPORTANTA: Daca al saselea caracter din codul devizului este cifra 9 atunci calculul si editarea devizului cit si al situatiilor de plata se va face dupa urmatorul tip de recapitulatie (tip 13/n al MLPAT): TOTAL I-CHELTUIELI DIRECTE (report Partea I) GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TOTAL 14.093 5012113. 2096633. 29542117. 36650863. B. ALTE -Articole TRA -Diferenta transport C.F. (lei) Total Transporturi CHELTUIELI DIRECTE TOTAL II CHELTUIELI GENERALE
1304100. 4444000. 5748100. 42398963.
Taxe impozite: 862849. din care: - CAS: .300x( 2096633.+ 111122.+ 62899.)= 681196. - Ajutor somaj: .080x 2270654.= 181652. Cheltuieli indirecte: 5393027. din care: - Retributii pers. indirect productiv: .053x 2096633.= 111122. - Cota .030x 2096633.= 62899. - Cheltuieli manipulare, aprovizionare, depozitare: .060x 5012113.= 300727. - Cheltuieli proprii contractant: .116x 42398963.= 4918280. T O T A L cheltuieli generale:
6255875.
PROFIT: T O T A L GENERAL DEVIZ:
51087581.
De mentionat ca in acest tip de incheiere 'retributii maistrii' si 'cota de aprovizionare' si 'concedii de odihna' fac parte din 'cheltuielile indirecte'. Acest tip de recapitulatie este dorit uneori de RENEL si dupa unele opinii ar fi mai aproape de modul de calcul vag indicat in ordinul '13/n al MLPAT din 20 iunie 1994 sau 792 al MF'. Utilizatorul indica coeficientul pentru 'concedii de odihna' in 'coeficient 3' de la coeficienti de recapitulatie pe categorii de lucrari. 16. DEVIZ OFERTA 16.1.Se da comanda OFERTA caruia i se furnizeaza codul stadiului fizic pentru care se antele posibile : cantitate totala sau rest de executat. Se listeaza apoi fisierul OFER.LST cu comanda PRINT . 16.2.Se da comanda OFERTAF daca se doreste listarea unui deviz oferta fizic fara exprimare valorica. Daca doriti sa editati oferta de 2 ori pe pagina (format A3), dupa obtinerea se lanseaza programul DUPL OFER.LST. In urma executarii acestui program rezulta fisierul obligatoriu ca in acest caz dubleaza fisierul Ofer.lst . ATENTIE !!! ferta se obtine prin executia devizului analitic forma comasata (cap.16). Programul OFERTA ramine utilizabil numai pentru obtinerea devizului oferta la devizele elaborate cu norme vechi. 17. DEVIZ SINTETIC pe valori totale - Se da comanda SIN - Se comunica lista stadiilor fizice sau obiectul pentru care se doreste obtinerea devizului sintetic - Se listeaza fisierul SIN.LST cu comanda PRINT . OBS. Valorile devizelor din devizul sintetic sunt corecte numai daca la fiecare deviz din raport s-a executat un analitic sau o anexa 25. 18. EVIDENTA DOCUMENTATIE - Se da comanda ED - Se tasteaza codurile scurte ale investitiilor pentru care se doreste scoaterea raportului; - Se listeaza (comanda PRINT ) fisierul ED.LST in care apare denumirea si data
19. SITUATIE de PLATA - Se da comanda SIT - Se introduce codul stadiului fizic pentru care se doreste obtinerea situatiei de plata - Se alege - situatie de plata/cantitati cumulate de la inceput lucrare - situatie de plata/cantitati realizate in ultima luna - Se listeaza fisierul SIT.LST , obtinut in urma executiei , cu comanda PRINT ,avind grija ca pozitionarea hirtiei sa se faca strict la inceputul paginii. Daca doriti sa editati situatia de plata de 2 ori pe pagina (format A3), dupa obtinerea fisierului Sit.lst (dupa executia programului Sit), se lanseaza In urma executarii acestui program rezulta fisierul SIT.DBL ce contine situatia de Atentie este obligatoriu ca programului DUPL sa-i specificati ce fisier sa dubleze; in acest caz programul dubleaza fisierul Sit.lst . Observatie:Daca la intrebarea 'retineti situatia de plata lunara ptr. defalcatorul productiei realizate? (D/N)' atunci vezi punctul 21. 20. SITUATIE de PLATA LUNARA in PRET la ZI si EDITARE - Se da comanda SITZ - Se introduce codul stadiului fizic pentru care se doreste obtinerea situatiei de plata - Se realizeaza numai pe cantitati realizate in ultima luna - Se listeaza fisierul SIT.LST , obtinut in urma executiei cu comanda PRINT ,avind grija ca pozitionarea hirtiei sa se faca strict la inceputul paginii. Observatie:Daca la intrebarea 'retineti situatia de plata lunara ptr. defalcatorul productiei realizate? (D/N)' atunci vezi punctul 21. 21. DEFALCATORUL PRODUCTIEI REALIZATE Daca situatiile de plata lunare le-ati retinut (ati raspuns cu "D" la intrebarea "retineti situatia de plata ptr.defalcatorul productiei realizate? (D/N)" ,recapitulatiile situatiilor de plata lunare au fost memorate in fisierul realizate prin Observatie:pentru ca defalcatorul sa asigure o imagine reala a productiei realizate, atunci situatiile de plata retinute trebuie sa se exprime in acelasi pret: - cind lansati in executie programul SIT.EXE situatia de plata este calculata in preturile de la contractare; - cind lansati in executie programul SITZ.BAT situatia de plata este calculata in preturile zilei, ce in conditiile actuale difera substantial de cele de la contractare; Deci atentie sa nu se ajunga la urmatoarea situatie: in defalcator sa apara insumate contractare, ori preturile zilei !!!! Acest raport se poate scoate pe: - antrepriza, intr-o anumita luna in functie de realizarile comunicate in luna respectiva la diverse devize executate; - un anume comunicate in luna respectiva la diversele devize executate ce compun acel obiect; - 2.-cumulat de la inceput lucrare,prin insumarea realizarilor comunicate la diversele devize ce compun acel obiect,realizari cumulate de la inceput lucrare; - pe o lista de stadii fizice cu variantele 1. si 2. ca si la obiect. In urma executiei acestui program rezulta pe hard-disc un fisier SITLUC.LST ce se listeaza 22. DEVIZUL Daca situatiile de plata lunare le-ati retinut (ati raspuns cu "D" la intrebarea "retineti situatia de plata ptr.defalcatorul productiei realizate? (D/N)" ,recapitulatiile situatiilor de plata lunare au fost memorate in fisierul valori REALIZATE lansind SINL.BAT . Dupa terminarea executiei rezulta pe hard-disc fisierul SINL.LST ce se poate lista cu comanda PRINT. 22.1 GENERARE ANEXE Anexele pentru documentatia de ofertare conform ord.13 din 20 iun 94 al MLPAT se pot obtine selectand din meniul principal optiunea Rapoarte, si din acesta a anexei dorite. Anexele ce se pot extrage sunt: ANEXA23,24,25,26,27,28,29,30.
Anexa 24 Anexele 25,26,...,30 se pot obtine fie fizic si valoric fie numai fizic (fara valori). Anexele 25 si 26 se pot lista din fisierele .LST respectiv ,unde si sunt declarate de utilizator prin dialog. Modul de OBS. Valorile devizelor din devizul sintetic sunt corecte numai daca la fiecare deviz din raport s-a executat un analitic sau o anexa 25. 23. GENERARE de EXTRAS de DEVIZ Se realizeaza cu programul EXD. Acest program solicita codul stadiului fizic din care se genereaza un alt stadiu fizic care are drept cantitati de articol restul de executat de la articolele din devizul initial. La devizul initial, din cantitatile de articol se scade automat restul de executat de la fiecare articol. Codul extrasului de deviz generat automat,va fi codul devizului initial cu deosebirea caracterului 6 ce este mai mare cu o unitate(ex:daca devizul initial este AAAA10 extrasul va fi AAAA11) 24. EXTRASE Extrasele de 24.1 Prin selectarea functiunii 'EXTRASE DE RESURSE' din Meniul de Rapoarte DOCLIB; 24.2 Prin selectarea functiunii 'ANEXE' din Meniul de Rapoarte DOCLIB si in 24.3 Prin lansarea in executie a fisierului de comenzi indirecte: > EX.BAT Dupa selectarea functiunii de editare a Extraselor de resurse,utilizatorul declara numele fisierului care va contine extrasele,prin dialogul: Nume fisier listare: Codurile de deviz ce se vor prelucra pot fi introduse in trei moduri: - punctual - pe obiecte (toate devizele din cadrul unui obiect ) - pe investitie (toate devizele din cadrul unei investitii ) Nota: Se poate introduce un numar maxim de 300 de coduri de devize. Se pot obtine mai multe variante de extrase de resurse, functie de cantitatea prelucrata : - extrase de resurse/cantitatea totala articole - extrase de resurse/cantitatea cumulata de la inceput lucrare - extrase de resurse/cantitatea realizata in ultima luna - extrase de resurse/cantitatea ramasa de realizat - extrase de resurse/cantitatea programata La aparitia pe ecran a enumerarii variantelor de extrase, se selecteaza,(prin numarul variantei) tipul de extras dorit. In urma lansarii in executie a programului de generare a extraselor,inaintea fazei care se va genera acest extras. Se poate alege intre formatul de lucru obisnuit si cel de licitatie (conform Anexei 27). La terminarea executiei rezulta pe hardisc fisierele: .MAT - Extras de Materiale .MAN - Extras de Manopera .UTI - Extras de Utilaje .TRA - Extras de Transport Aceste fisiere se vor tipari ulterior cu comanda PRINT . In extrasul de materiale sint afisate doua preturi posibile ,Orientative si de tip pret Baza. In situatia cind un material are ambele preturi definite, Preturile orientative sint marcate astfel : - Caracterul ' * ' are semnificatia ca pretul a fost modificat - Caracterul ' ' (spatiu) are semnificatia ca pretul respectiv nu a fost 25. ANALIZA ------------------Se realizeaza cu functiunea 'Intretinere baza de pret' din meniul principal
26. REFACERE INTEGRITATE BAZA ------------------------------In baza de date DOCLIB sint definite urmatoarele inele: - inelul obiectelor unei investitii - inelul stadiilor fizice ale unui obiect - inelul materialelor din fisierul Mat.dat Informatiile care realizeaza legatura intre datele de stare (care definesc structura datelor , inelele) sint urmatoarele: a. - in Obi la inregistrarea de tip investitie avem urmatoarele informatii - ultimul obiect (declarat la aceasta investitie) b. - in Obi la inregistarea de tip obiect informatiile reprezinta: - ultimul stadiu fizic (incarcat la acest obiect) - primul stadiu fizic (incarcat la acest obiect) c. - in Dev la fiecare stadiu fizic avem urmatoarele 2 informatii de legatura: - stadiu fizic precedent (pe inelul stadiilor fizice ale obiectului) - stadiu fizic urmator (pe inelul stadiilor fizice ale obiectului) d. - in Mat.dat la fiecare material avem retinuta informatia de cod de material urmator. e. - in Nor.dat la fiecare norma de forta de munca si de utilaj se retine informatia de cod forta de munca sau respectiv utilaj urmator. Din cauza matii sau din cauza alterarii informatiilor de pe disc se poate strica integritatea bazei (anumite inele ramin deschise - situatie semnalata de programe cu Afisarea informatiilor de legatura si reinnodarea lanturilor rupte (inele rupte) se face cu ajutorul programului LG . Acest program permite afisarea si eventual modificarea informatiilor de legatura din Obi.dat la investitia sau obiectul solicitat sau a celor 2 informatii de legatura din Dev.dat de la stadiul fizic solicitat. Un inel este bun (inchis) daca indeplineste urmatoarele conditii: - capul de lant sa contina informatiile care indica ultimul si primul element elemente incarcate pe el, atunci informatiile de ultim si prim element au valoarea spatiu) - fiecare elementul precedent si elementul urmator pe inel (primul element de pe inel trebuie sa aiba la informatia "precedent" caractere spatiu sau ultimul element de pe inel trebuie sa aiba la informatia "urmator" caractere spatiu). Modul de 'lucrati cu obi,dev,mat,nor(o,d,m,n)' unde D (daca se lucreaza pe Dev) O (daca se lucreaza pe Obi) M (daca se lucreaza cu Mat) N (daca se lucreaza cu Nor) Daca s-a raspuns "O" apare: ----------'Investitie sau obiect?(in/ob/u) A. pentru 'Cod investitie' dupa care apare mesajul: 'Ultimul obiect la investitie' 'Il modificati?' La care se poate da pentru nemodificat si codul noului obiect care va fi ultimul la investitia solicitata. B. pentru 'Codul investitiei obiectului' 'Cod obiect' dupa care apare mesajul:
'Primul stadiu fizic:' 'Ultimul stadiu fizic' Unde este codul primului stadiu fizic si este codul ultimului stadiu fizic. 'Modificati primul stadiu fizic?(xxxxxx)' la care se poate raspunde cu: - un cod - * si atunci si primul si ultimul stadiu fizic se pune pe spatiu - ramine nemodificat Apoi apare: 'Modificati ultimul stadiu fizic?(xxxxxx)' la care se poate raspunde cu: - un cod - * cind - cind nu se modifica C. pentru 'ultima investitie din colectie este: Cod inv o modificati? ' unde lui i se da alta valoare daca se doreste modificarea, sau se apasa pe tasta Enter daca nu se doreste modificarea codului ultimei investii introduse pina in acel moment in colectie. Cind se lucreaza cu Dev lui i s-a dat valoarea "d" si apare: 'Cod stadiu fizic' dupa care apare mesajul: 'Stadiu fizic precedent:' 'Stadiu fizic urmator:" dupa care: 'Modificati precedentul?' unde este noul cod sau spatiu daca s-a tastat "*" 'Modificati urmatorul?' unde este noul cod sau spatiu daca s-a tastat "*" Cind se lucreaza cu Mat (lui i s-a dat valoare "m") apare: 'Simbol articol:' unde este codul materialului caruia i se modifica informatia de urmator. Apoi apare pe ecran: 'Codul materialului urmator :' unde Codn este noul cod al materialului urmator Cind se lucreaza cu Nor (lui i s-a dat valoarea "n") apare: 'Simbol articol:' unde este codul normei de forta de munca sau de utilaj a carei inlantuire se doreste sa se modifice. 28. TRANSFER de DEVIZ dintr-o COLECTIE in alta Se realizeaza din 2 pasi: 1. a.Extragerea devizelor din colectia emitatoare Doclib ,necesara introducerii tot intr-o colectie Doclib . Se face prin apelarea programului SEL , in urma executiei caruia rezulta fisierele SEL.TMP si SELEXT.TMP. Prin acest obiect, sau se pot selecta separat cod de stadiu fizic, cu cod de stadiu fizic. Fisierul SELEXT.TMP contine descriptorii asociati articolelor devizelor transferate. Este obligatorie prezenta acestui fisier in acelasi director cu SEL.TMP, chiar daca devizele transferate n-au avut articole cu descriptori asociati. b.Pentru extragerea devizelor din colectia emitatoare Doclib , necesara introducerii intr-o colectie Doclib11 se face cu apelarea programului SEL11 .In urma acestui program rezulta fisierul Sel.tmp pe unitatea de dischet A:, a calculatorului unde se afla colectia emitatoare Prin acest obiect, sau se pot selecta separat cod de stadiu fizic, cu cod de stadiu fizic. c.Pentru extragerea devizelor din colectia emitatoare Doclib11 , necesara introducerii intr-o colectie Doclib se face cu apelarea programului SELV .In urma acestui program rezulta fisierul Sel.tmp pe unitatea de dischet A:, a calculatorului unde se afla colectia emitatoare Prin acest obiect, sau se pot selecta separat cod de stadiu fizic, cu cod de stadiu fizic. 2. Inserarea devizelor in colectia receptoare( Doclib sau Doclib11 ) In primul rind utilizatorul isi stabileste codurile(interne) de investitie si obiect la care vor adauga devizele transferate.
Se lanseaza programul TRANS . Programul are ca intrare fisierul SEL.TMP rezultat din faza 1.,fiser ce se asteapta sa fie pe unitatea de dischet A:. Acest program intreaba utilizatorul: 1) 'Doriti incarcarea numai anumitor devize din fis.SEL.TMP?(Y,N)' -daca de incarcat in colectia receptoare,numerotind deviz solicitat cu deviz pe ENTER.In colectia receptoare se vor incarca din fis.SEL.TMP numai -daca un cod de deviz, urmind a se incarca toate devizele existente in fisierul SEL.TMP. 2) 'Modificati vechea apart.: codinv / codobi (y,cr)' emitator emitator La acest mesaj se raspunde cu Y cind devizelor din fisierul SEL.TMP li se schimba apartenenta (se adauga la alta investitie si obiect decit investitia si obiectul de unde au fost extrase din colectia emitatoare). In acest caz se solicita apoi codul nou al investitiei si al obiectului la Cind nu se ca raspuns noua colectie la acelasi cod intern de investitie si obiect. 29. PREIMPRIMAT CULEGERE REALIZARE la DEVIZ Se realizeaza cu programul IMPR . Se lanseaza cu comanda : > Impr Apare mesajul: > Cod stadiu fizic: Dupa aparitia mesajului se vor introduce toate codurile de stadii fizice pentru care se doreste scoaterea preimprimatului. Se listeaza cu comanda PRINT fisierul IMPR.LST . 30. TRANSFER Se realizeaza utilizind 2 programe: 1. Program emitator NOREX . Acest program cere: 'Cod intern norma de la care se porneste transferul :' unde este obligatoriu un numar de 7 cifre (reprezinta codul primei norme locale de la care se porneste extragerea din fisierul Nor.dat ).Programul extrage toate normele locale ce sint codificate in secventa(crescatoare),pornind de la codul normei specificat prin valoarea tastata la . Daca in Enter sau Cr, atunci inseamna ca s-a incheiat optionarea normelor ce se doresc a fi extrase. Rezulta un fisier pe hard-disc NOR.TMP necesar fazei 2 ( NORIN ). 2. Program rul Nor.dat receptor NORIN . Acest program incarca in noul Nor.dat normele existente in fisierul Nor.tmp. 31. TRANSFER FURNITURI dintr-un FISIER MAT.DAT in alt MAT.DAT Se realizeaza utilizind 2 programe: 1. Program MATEX . Acestui program i se furnizeaza maxim 5 intervale de coduri de materiale. plaja de coduri furnizata programului, rezultind pe hard-disc fisierul MAT.TMP necesar fazei 2 ( MATIN ). 2. Program Mat.dat receptor MATIN . Acest program incarca in noul Mat.dat materialele existente in fisierul MAT.TMP 32. LISTARE A. Listare materiale dintr-un interval de coduri Se realizeaza cu ajutorul programului LISMAT . > Lismat Programul cere : 'Codul materialului de la care se porneste listarea:' 'Codul materialului pina la care se executa listarea:' unde numar1 La terminarea executiei se listeaza fisierul MAT.LST . B. Listare unei grupe de materiale accesate printr-o denumire-pointer. (denumire-pointer inseamna denumirea unei grupe de materile careia
i s-a atasat codul primului material din acea grupa; aceste denumiri-pointeri realizeaza o structurare in grupe a fisierului de materiale si sunt utilizate la cautarea prin denumire a materialelor cu ocazia generarii dezizelor.) Listarea se face cu programul LSTMAT.EXE. La terminarea executiei se listeaza fisierul MAT.LST. 33. LISTARE --------------------------------------------------Se realizeaza cu ajutorul programului NEXMAT . Programul cere 'Cod lista:' unde este codul de 5 caractere al listei anexe sau se da daca se doreste iesirea din program. Programul creeaza fisierul cu numele NMAT.LST . 34. INTRETINERE PRET INRETINERE PRET pe GRUPE de
MATERIAL
CRESTERE fata de ORDIN 449
Firma INFSERV pune la dispozitia utilizatorilor fisierul COFIM.DAT ce contine coeficientii de crestere a preturilor pe grupe de materiale, date prin intervale de coduri de materiale.Coeficientii din acest fisier pot fi intretinuti pe doua cai: - manual , de catre utilizator ,folosind programul MANCOF care , folosind functiile unui editor de texte orientat pe cimpuri,permite comunicarea sau gerea unei grupe (linii de pe ecran),defilarea pe ecran pagina cu pagina, redimensionarea grupelor prin modificarea limitelor intervalelor de cod furnizate de INFSERV (grupe mai fine sau mai grosiere). Se afiseaza Limita Limita Coef. Coef. Stinga Dreapta Denumire Interval Nou Exist. Coloana de << aplica preturilor << 499 >> pentru fiecare cod de material din interval, pretul rezultat fiind trecut in fisierul Mat.dat prin executia programului APM . Coloana de << facut ultimul calcul de pret.( In urma executiei programului Apm cele doua coloane vor fi egale , ca martor al executiei corecte.) Se recomanda utilizatorului Programul verifica urmatoarele elemente: -2000016 =< -limita dreapta =< 7399999 -limita stinga = < limita dreapta -limita stinga > limita dreapta precedenta -coeficientul nou are formatul :3 cifre partea intreaga si 2 cifre partea zecimala. Daca una din Atentie , ati gresit !! Automat, coeficientii cu care recalculam preturile pot fi estimati plecind de la preturile de facturare ale materialelor existente in magaziile de materiale( pentru utilizatorii pachetului de programe de gestiune a materialelor Matlib). Pentru o grupa de materiale definita printr-un interval ce apare in fisierul Cofim.dat din care exista materiale in fisierul de stocuri din magazii se calculeaza automat un coeficient mediu pe grupa prin raportarea preturilor de facturare la preturile << 499 >>, iar acest coeficient e trecut automat in coloana << Coef. Nou >> din fisierul Cofim.dat. Programul care realizeaza aceasta functie este AUTCOF ( eventual in biblioteca Matlib ). Programul AUTCOF realizeaza calculul coeficientilor pe baza preturilor de magazie. Extragerea preturilor de magazie (preturi medii pe material pentru toate conturile de material pentru toate magaziile, obtinute prin ponderare cantitativa) se realizeaza cu programul PRETMAG din biblioteca Matlib si copierea fisierului PRETMAG.DAT in sistemul Doclib (daca aceste sisteme nu se gasesc pe acelasi calculator).Acest fisier este util in sistemul Doclib si in timpul generarii devizelor pentru a urmari materialele din stocul existent in magazii pe preturi.Acest mod de calcul automat al coeficientilor
Executia programului Autcof se poate executa sau in sistemul Matlib sau in sistemul Doclib. Daca se executa in sistemul Matlib fisierul Cofim.dat se va copia in Fisierul Cofim.dat obtinut in urma executiei programului Autcof poate fi supus unor noi pina la lansarea in executie a programului Apm care va calcula noile preturi. Daca in magazia de materiale nu exista nici un reprezentant al grupelor (intervalelor) corespunzatori Acestia pot fi modificati cu programul Mancof. Deci stabilirea coeficientilor de crestere a preturilor de materiale fata de << 449 Programul Apm ficienul din coloana << Coef. Nou >> din Cofim.dat astfel: - grupele de materiale ( intervale ) din Cofim.dat la care coloanele << Coef. Nou >> si << Coef. Exist. >> difera ,vor fi recalculate , aplicindu-li-se coeficientul de crestere din coloana << Coef. Nou >>; - grupele de materiale ( intervale ) din Cofim.dat la care coloanele << Coef. Nou >> si << Coef. Exist. >> sint egale ,nu vor fi recalculate ( ramin cu preturile existente in Mat.dat ). - materialele din fisierul Cofim.dat ramin cu preturile nemodificate. Daca se doreste modificarea preturilor materialelor care nu se regasesc in grupele (intervalele) continute in Cofim.dat ,se va apela programul Mancof si folosind functiile de editare ale acestuia , se vor introduce grupe noi care sa contina si materialele dorite. - dupa executia programului Apm ,in fisierul Cofim.dat coeficientii noi vor deveni Mentionam ca lelor in fisierul Mat.dat nu reprezenta o solutie satisfacatoare pentru stabilirea preturilor materialelor ce intrau in calculul devizelor oferta sau sitatiilor de plata , deoarece 98 % din materialele referite in devize-oferta sau situatii de plata ( din retetele normelor) nu existau si in magazia de materiale ,deci ramin cu preturile neactualizate , obligind utilizatorul sa-si listeze la fiecare deviz - oferta sau situatie de plata, extrasul de materiale pentru a-si pune la punct preturile, operatie extrem de greoaie. Aceasta noua gul fisier Mat.dat cu ajutorul magaziei de materiale rezolva complet si eficient aceasta problema ,intrucit se actualizeaza preturile pentru toate materialele grupei, nu numai pentru cele din magazie. Toate materialele din grupa ( interval ) sint afectate de acelasi coeficient de crestere dedus din preturile de facturare ale reprezentantilor grupei aflati in magazie. Daca utilizatorul doreste ca preturile materialelor din magazie sa fie transferate in din stoc (magazie) in fisierul Mat.dat sau baza de pret dorita ( adica se lanseaza programul PROF ). Executia acestui program, se bazeaza pe fisierul PRETMAG.DAT, fisier ce se obtine din MATLIB prin lansarea programului PRETMAG. 35. CALCUL DEVIZ IN PRET 449 ---------------------------Se realizeaza cu ajutorul programului AN449 caruia i se furnizeaza codul Devizului pentru care se doreste calculul in preturi 449. In urma executiei acestui program, rezulta fisierul AN449.LST . In finalul fisierului An449.lst apare "Total A. in preturi 449", "Total A. in preturi noi" si coeficienti de crestere a valorii acestor categorii de cheltuieli. Pentru ca "Total A. in preturi noi" sa fie # de zero si sa puteti aprecia evolutia valorii devizului solicitat, anterior lansarii in executie a programului An449 , trebuie sa lansati in executie programul AN pentru devizul la care doriti sa obtineti compatatia fata de preturile 449. Daca anterior lansarii in executie a lui An449 nu s-a lansat An pentru devizul la care se doreste comparatia cu 449, atunci "Total A. in preturi 449" si coeficientii vor apare in fisierul An449.lst cu valoarea 0. Pentru intretinerea coeficientilor ce apar in recapitulatia 449 (ex.beneficiu,retributie maistri,cheltuieli indirecte,manopera indirecta, contributie asigurari sociale) se va folosi programul ACTAB11 caruia i se furnizeaza catagoria de lucrari si modul de executie al lucrarii (antrepriza sau regie). Pentru calculul situatiei de plata in preturi 449 se foloseste SIT449. Pentru tractare, trebuie anterior lansat programul SIT .
OBSERVATIE:Exista particularitati la tratarea diferentelor de pret in analiticul in preturi 449. Introducerea diferentelor de pret(articole valorice) in devize se face la valoarea zilei, iar cate astfel: valoarea dif.de pret(introdusa in deviz la pretul zilei) * pret449 / pretul zilei raportul pret449/pret zi este raportul de pret al unor resurse reprezentative ca evolutie de pret fata de anul 1990 (preturi 449) astfel:
36. INTRETINERE DENUMIRI DE GRUPE DE MATERIALE SI NORME (POINTERI) -----------------------------------------------------------------PENTRU CAUTAREA PRIN DENUMIREA GRUPEI ------------------------------------Se realizeaza prin executia programului PMAT.EXE. Firma INFSERV pune la dispozitia utilizatorului fisierul de denumiri de grupe de materiale pe baza caruia se fac regasirile materialelor fara a cunoaste coduri de materiale, regasirea realizindu-se prin specificarea tipului de material prin cuvinte si o functiune prin care puteti imbogati acest fisier.Fisierul contine intr-o inregistrare codul de inceput al grupei de materiale si apoi denumirea acelei grupe. Codul de inceput al grupei trebuie sa se regaseasca in fisierul de materiale MAT.DAT. Deci daca doriti sa imbogatiti fisierul de denumiri este absolut necesar ca materialul de inceput de grupa sa fi fost anterior incarcat in MAT.DAT, cu programul MAT.EXE. Similar, intretinerea denumiri grupe de norme se realizeaza prin executia programului PMAT.EXE. 37. COMUNICARE PROGRAM ---------------------Se face cu ajutorul programului PROG. Apare un ecran cu titlul: ------------------Comunicare Program la devize Program Lung Program Scurt Dupa ce se opteaza pentru un anume tip de program :lung sau scurt, - daca fisierele Progl.dat sau Progs.dat nu existau pe hard-disk, acestea se creeaza solicitindu-se perioada pe care se va comunica program, dupa care se solicita stadiul fizic pentru care se doreste comunicarea programului. - daca fisierele Progl.dat sau Progs.dat exista pe hard-disk,atunci apare automat perioada pe care se face programarea, dupa care se solicita: Stadiu fizic : Se introduce codul stadiului fizic caruia i se comunica programul pe termen optionat la inceput (scurt sau lung). Linia de jos a ecranului dirijeaza utilizatorul asupra manevrelor admise.Dupa tatsarea codului de deviz incheiata cu tarta Enter ( cr ) apare un nou ecran ce contine informatii despre: - elementele devizului: Cod,denumire,nr.crt,simbol,cant.tot,cant.programata Comunicarea de cantitate programata se face la nivelul fiecarui articol in limita restului de realizat al acelui articol. Pozitionarea pe cimpurile dorite se face cu ajutorul tastelor indicate in ultima linie a ecranului. Tasta Esc incheie comunicarile de program la devizul curent,aparind primul ecran cu titlul , iar programul cere un nou deviz . Pentru norme compuse cu primul caracter din simbol $, programul se comunica la automat pe articolele componente ale normei compuse). Corectarea programului in caz ca s-a gresit comunicarea lor,se face cu acelasi program.
Pentru a afla denumirea articolului pe care este cursorul actionati tasta F3. Necesarul de resurse pe cantitatea Programata se poate obtine utilizind procedura lista de devize, necesar de resurse programat pe termen scurt sau lung. Observatie:cind perioada programata expira ( program lung sau scurt) atunci stergeti fisierul corespunzator Progl.dat sau Progs.dat cu comanda del si generati noi fisiere de retinere a cantitatilor programate prin intermediul lui Prog.exe , specificind o noua perioada de programare a realizarii lucrarilor. 38. TRANSFER AUTOMAT DE MATERIALE DINTR-UN FISIER DE ----------------------------------------------------
Pentru se utilizeaza programul MATUTI.EXE ( comanda MATUTI ). Acest program transfera materiale dintr-un fisier denumit MATU.DAT in altul, numit MAT.DAT. Pentru transferul de materiale se redenumeste fisierul sursa MAT.DAT in MATU.DAT. Se muta apoi acest fisier in acelasi subdirector cu fisierul destinatie MAT.DAT. Dupa ce aceste operatii au fost efectuate, se poate lansa programul MATUTI. Transferul materialelor se face automat, iar cind nu se gaseste un cod de care sa fie legat un material, se apeleaza la introducerea manuala codului unui alt material dintr-o lista la care sa fie legat acest material. 1. Transformarea colectiilor existente din variante -----------------------------------------------de biblioteca DOCLIB precedente (< D 11) ---------------------------------------1.1. SALVATI COLECTIILE EXISTENTE : MAT.DAT, NOR.DAT, DEV.DAT ------------------------------------------------------------OBI.DAT pentru siguranta !!! ------1.2. Transformarea fisierului de materiale MAT.DAT -------------------------------------------------Se realizeaza prin executarea programului TMAT. 1.3. Transformarea fisierului de norme de deviz NOR.DAT ------------------------------------------------------Se realizeaza prin executarea programului TNOR. 1.4. Transormarea fisierului de stadii fizice (devize) DEV.DAT -------------------------------------------------------------Se realizeaza prin executarea procedurii TRDEV.BAT. Dupa executarea pasilor de la 1.1 la 1.4, colectiile de date sint transformate, si se poate lucra in mod curent cu biblioteca DOCLIB varianta D 11. 2. BAZA DE PRET --------------2.1 Initializare Baza de pret ============================== Pentru a putea lucra cu o anumita baza de pret,aceasta trebuie in prealabil sa fie initializata.
Pentru 'INITIALIZARE BAZA de PRET'. Dupa selectarea functiunii,se declara prin dialog numarul Bazei de Pret care urmeaza sa fie initializata (un numar cuprins intre 1 si 999). In continuare,va fi creat fisierul baza de pret BAZnnn.DAT, unde "nnn"reprezinta numarul tastat anterior. Exemple: Daca se tasteaza numarul 1,se creeaza fisierul BAZ001.DAT. Initializarea unei Baze de Pret se poate face in doua moduri: 2.1.1 Initializare prin FORMATARE Dupa acest mod de initilizare,fisierul creat este vid,urmand ca ulterior sa contina toate resursele ce vor compune devizele la care se declara aceasta Baza de Pret. 2.1.3 Initializare prin TRANSFER din alta Baza de Pret Pentru acest mod de initializare,trebuie declarat numarul Bazei de Dupa initializare,Baza de Pret va contine toate resursele din Baza de
din alte devize.
Exemplu: Numar Baza de Pret initalizata = 1 2.2. Comunicare Baza de pret ============================ Pentru a putea lucra cu baze de pret trebuie sa declarati apartenenta devizelor (stadiilor fizice) la aceste baze de pret. In acest scop se selecteaza din meniul principal functiunea: Cu aceasta functiune puteti comunica si apartenenta devizelor la un Set de coeficienti fata de preturile 449 (vezi punctul 3.) Dupa lansarea functiunii,se solicita mai intai selectarea optiunii dorite: sau In continuare, vom descrie modul de comunicare a apartenentei unui deviz la o Baza de pret. Programul solicita numarul bazei "nnn" - numarul poate lua valori tastati sirul de coduri de stadiu fizic ce vor apartine la baza de pret cu numarul "nnn". Acest sir de coduri se incheie prin apasarea pe tasta sau . Odata declarata apartenenta unui deviz la o anumita Baza de pret, preturile resurselor devizului respectiv vor fi gazduite in baza declarata, iar ulterior ele pot fi intretinute. Apartenenta unui deviz la o anumita Baza de pret poate fi modificata astfel: exemplu "xxx"; *** ATENTIE:Daca complectati un deviz, la care ati declarat anterior apartenenta la o Baza de pret, cu articole noi, este obligatoriu sa relansati programul COMBAZ. Programului ii furnizati numarul Bazei de pret si devizul omplectat cu articole noi pentru ca aceste articole noi sa se regaseasca in Baza de pret asociata devizului. 2.3. Intretinere preturi resurse in Baza de pret ================================================ Pentre intretinerea (actualizarea) preturilor resurselor se selecteaza din meniul principal functiunea: Procedura solicita numarul Bazei a carei preturi doriti sa le
intretineti.
Preturile resurselor din Baza de pret "xxx" participa la evaluarea devizelor pentru care s-a comunicat apartenenta la Baza "xxx". Dupa lansarea functiunii,apare un meniu cu doua posibilitati: 2.3.1 Acces la toata Baza de Pret 2.3.2 Acces la ultimele resurse introduse In ambele situatii,pe ecran sunt afisate resursele din Baza de Pret, Singurul camp modificabil este Pretul Resursei (ultimul camp de pe
cate una pe fiecare linie.
*** IMPORTANT : Incepand cu DOCLIB D13,preturile modificate ale materialelor pot Pentru TASTE FUNCTIONALE: Sageata SUS,JOS - Deplasare PgUp PgDn F1 F2 F3 F4 ESC Continutul fiecarei Baze de pret se poate lista prin selectarea functiunii 'Listare Baza de Pret' din meniul 'RAPOARTE DOCLIB', in urma careia rezulta pe hardisk fisierul BAZnnn.LST, unde "nnn" este numarul bazei a carei listare a fost solicitata. Acest fisier se poate lista la imprimanta cu comanda PRINT. 3. SET DE COEFICIENTI FATA DE PRETURILE 449 ------------------------------------------3.1. Intretinerea Seturilor de coeficienti ========================================== Se face prin selectarea din meniul principal a functiunii: 'Set de Coeficienti'. Coeficientii sunt grupati pe toate tipurile de resurse (materiale, manopera,utilaje,transport auto) si au maxim 3 intregi si 1 zecimala. Obs: la manopera se poate declara in loc de coeficient de crestere fata de Preturi 449 tarif mediu orar de manopera in lei pe ora. 3.2. Declararea apartenentei devizelor la un Set de coeficienti. =============================================================== Se face prin selectarea din meniul principal a functiunii: Dupa lansarea prelucrarii, se selecteaza optiunea "Set de coeficienti '. Apoi,programul solicita numarul Setului de coeficienti ce poate lua valori intre 1 si 999. Devizele la care s-a declarat apartenenta la un Set de coeficienti fata de preturile 449, se vor evalua prin inmultirea pretului 449 al fiecarei resurse cu coeficientul stabilit. OBSERVATIE IMPORTANTA ---------------------
Este permisa declararea apartenentei unui deviz (Stadiu fizic) atit la o Baza de pret cat si la un Set de coeficienti. In aceasta situatie,precum si in cazul implicit (in care nu se declara nici o apartenenta),preturile resurselor pentru calculul devizului se determina conform urmatorului tabel Baza de Pret Set de coeficienti RESURSA pt. Pret Resurse --------------------------------------------------------------------DA Manopera Set de coeficienti Utilaj Set de coeficienti Transport Set de coeficienti --------------------------------------------------------------------DA Manopera idem Utilaj idem Transport idem --------------------------------------------------------------------NU Manopera idem Utilaj idem Transport idem --------------------------------------------------------------------NU Manopera MAT.DAT Utilaj si Transport NOR.DAT --------------------------------------------------------------------4. POZITIONARE NUMAR DE LINII DE EDITAT PE PAGINA DE RAPORT ----------------------------------------------------------Se face Sint doua categorii de rapoarte in DOCLIB pentru care linii editat pe pagina: analiticul si extrasele de resurse.
este necesar sa pozitionati numarul de
tionati, in cazul cind listati rapoartele pe hirtie taiata (foi format Indicatie: -pentru hirtie taiata, din testele noastre a rezulatat ca ar trebui pozitionate astfel numarul de linii: -pentru hirtie continua (banda), din testele noastre a rezulatat ca ar trebui pozitionate astfel numarul de linii: -----------------------------------------------------------------------------D O C L I B - V E R S I U N E A D12 -----------------------------------------COMPLETARI PT. INDICATOR "C" seria 1992 al INCERC pentru programul DOCLIB La introducerea datelor s-a adaugat in reteta normelor din capitolele D, F, G, H, I, mei CJ01XA care aveau aceeasi resursa.
S-a corectat majoritatea consumurilor de ciment, conform retetelor, la majoritatea articolelor ce contin mortare, cit si a altor resurse, prin refacere calcule si comparare cu indicatorul "C" seria 1991 al COCC si indicatorul "C" seria 1982 S-au completat titlurile normelor folosind prescurtari (nu atit gramaticale cit tehnnice) pentru a cuprinde cit mai multe date referitoare la operatiuni, avind in vedere ca Indicatorul "C"-1992 nu mai cuprinde descrierea operatiunilor in amanunt la descrierea normelor. MATERIALE NOI Se vor introduce dupa codul 6311231 codurile noi: 6311243 - Jgheab din tabla ZN de 0.5 mm gros. semirotund cu D=15cm UM: 205 (M); G= 1.45 kg/m; grupa 73000 6311255 - Burlan din tabla ZN de 0.5 mm gros. rotund cu D=15.4 cm UM: 205 (M); G= 2.00 kg/m; grupa 73000 Se vor introduce dupa codul 61210596 codurile noi: 6110601 - Plastifiant "U" UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6110613 - Romacril er UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6110627 - HEC UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 Se vor introduce dupa codul 2101303 codurile noi: 2101315 - Mortar de zidarie fara ciment UM: 161 (MC); G= 2160 kg/mc; grupa 21030 2101327 - Mortar de tencuiala fara ciment UM: 161 (MC); G= 2100 kg/mc; grupa 21030 Se vor introduce dupa codul 6829721 codurile noi: 6829783 - Cofraje metalice tip INCERC (CUP) UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829795 - Cofraje metalice tip CCMB UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829800 - Cofraje metalice tip CMU UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829812 - Cofraje metalice tip CMG UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829824 - Cofraje metalice tip CMS UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829836 - Cofraje metalice tip CSK 1 UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829848 - Cofraje metalice plane tip CP 100 UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829850 - Esafodaj tip E 75 A UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829862 - Esafodaj tip E 75 B
UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829874 - Esafodaj tip E 75 C UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829886 - Grinzi extensibile tip GE 1 (3-5 M) UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829898 - Grinzi extensibile tip GE 2 (4-6 M) UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829903 - Grinzi extensibile tip ge 3 (6-9 M) UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829915 - Cofraje metalice pt. apeducte, canale, etc. UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829927 - Dispozitiv de sustinere si cofrare tip TS 20 UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829939 - Dispozitiv de sustinere si cofrare tip TS 21 UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829941 - Popi metalici tip PE 3100 R UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 6829953 - Popi metalici tip PE 5100 R UM: 104 (KG); G= 1.00 kg/kg; grupa 73000 MATERIAL MARUNT 7801001 - Material marunt (scindura de brad, cuie) 7801002 - Material marunt de legatura (cuie, sirma) 7812210 - Material marunt din valoarea benzii 7801004 - Material marunt (electrozi, vopsea miniu de plumb, aracet, snur de vata minerala) 7801105 - Material marunt (sirma zincata, aliaj lipit, vopsea miniu de plumb, ciment, cuie) 7801106 - Material marunt (ulei mineral, alb de zinc) 7801107 - Material marunt (snur profilat din ROMTIX, ulei, disc abraz) 7801108 - Material marunt (rondela cu guler si capac de polietilena, disc abraziv, ciment, suruburi, cuie, scoabe) 7801308 - Material marunt (rondela cu guler si capac de polietilena, disc abraziv, ciment, suruburi, cuie, scoabe) 7801109 - Material marunt (placi polistiren expandat, distantieri, banda de cauciuc pt. etansare) 7801110 - Material marunt (suruburi, piulite) 7801111 - Material marunt (apa tare, carbuni) 7801012 - Material marunt (var pasta, nisip, ciment, sirma, cuie, carbuni, apa tare) 7801013 - Material marunt (cuie, suruburi) 7801014 - Material marunt (sfoara) 7801015 - Material marunt (cuie, ceara, parchetin) 7801016 - Material marunt (apa tare, parchetin, rumegus) 7801017 - Material marunt (lignosulfat de calciu, folie polietilena, profil metalic U, placi PVC rigid) 7801018 - Material marunt (hirtie slefuit, citom, ipsos, aracet, clei de oase, ciment alb,, parchetin, acid oxalic) 7801119 - Material marunt (suruburi pt. lemn, hirtie sticlata pentru imbinari, clei, ceara) 7801020 - Material marunt (aliaj cositor, apa tare, suruburi, piulite, stearina) 7801021 - Material marunt (ceara parchet, parchetin, scinduri rasinoa-
se, ipsos) 7801022 - Material marunt (tabla cuie) 7801023 - Material marunt (cuie, carton bituminat, hirtie ziar) 7801024 - Material marunt (suruburi pentru lemn) 7801025 - Material marunt (electrozi, ciment, energie electrica, grund, miniu, nisip) 7801026 - Material marunt (suruburi, chit, vata, polistiren) 7801027 - Material marunt (cuie, hirtie sticlata, grund, cherestea sau PFL) 7801028 - Material marunt (cuie, suruburi, clei de oase) 7801029 - Material marunt (electrozi, suruburi, piulite, saibe, carbura de calciu, oxigen, conf.metalice inglobate in beton, vopsea miniu) 7801030 - Material marunt (pinza slefuit, benzina, bumbac de sters, chit de miniu, grund de miniu) 7801031 - Material marunt (diblu, ipsos, suruburi, chit, vopsea, hirtie de slefuit) 7801132 - Material marunt (sirma de otel moale neagra, lemn brut rotund de fag, cuie cu cap conic) 7801033 - Material marunt (var pasta, placi vata minerala, carton bituminat, apa) 7801034 - Material marunt (ciment, nisip) 7801135 - Material marunt pentru constructii 7801036 - Material marunt (suruburi pt. lemn cu cap patrat si cap conic, piulita patrata, saiba plata) 7801037 - Material marunt (electrozi sudura, dulapi pt. cofraje) 7801038 - Material marunt (sirma, energie electrica, electrozi, etc.) 7801039 - Material marunt din valoarea materialelor de baza 7801040 - Material marunt (cap de batere, mufe) COMPLETARI PENTRU INDICATOR "AC" LISTA 1011454 - "HIDRANTI SI COT PENTRU HIDRANTI" 1 7324338 - Hidrant subteran incendiu DN 65 mm 2 7324340 - Idem DN 100 mm 3 4108044 - Cot cu picior flansa + mufa pt. hidrant DN 65 mm 4 4108068 - Idem DN 100 mm 5 7324259 - Hidrant gradina PN 10 Kgf 1/2 " 6 7324314 - Idem 3/4 " 7 7324326 - Idem 1 " LISTA 1011455 - "TEVI PVC RIGID L=9.0 M, PIESE LEGATURA SI GARNITURI" 1 6700470 - Teava PVC rigid tip M DN 125 mm 2 6700509 - Idem DN 160 mm 3 6700535 - Idem DN 200 mm 4 6700690 - Idem DN 225 mm 5 6712473 - Cot PVC DN 25 mm 6 6712538 - Idem DN 50 mm 7 6712576 - Idem DN 75 mm 8 6712605 - Idem DN 110 mm 9 6712629 - Idem DN 140 mm 10 6712655 - Idem DN 170 mm 11 6712679 - Idem DN 210 mm 12 6714835 - Teu PVC DN 25 mm
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
6714861 - Idem 6714885 - Idem 6714902 - Idem 6714926 - Idem 6714952 - Idem 6714976 - Idem 6714079 - Reductie PVC 6714225 - Idem 6714304 - Idem 6714603 - Idem 6713855 - Idem 6713881 - Idem 6713908 - Idem 6713427 - Mufa PVC 6713453 - Idem 6713477 - Idem 6713491 - Idem 6713518 - Idem 6713532 - Idem 6713544 - Idem 6601777 - Garnitura cauciuc 6601789 - Idem 6601791 - Idem 6601806 - Idem
DN 50 mm DN 75 mm DN 110 mm DN 140 mm DN 170 mm DN 210 mm DN 25 mm DN 50 mm DN 75 mm DN 110 mm DN 140 mm DN 170 mm DN 210 mm DN 25 mm DN 50 mm DN 75 mm DN 110 mm DN 140 mm DN 170 mm DN 210 mm D 125 mm D 160 mm D 200 mm D 225 mm
LISTA 10170 - "SIRMA SPB PENTRU BETON PRECOMPRIMAT" 1 2005949 - Sirma otel beton prec. D 4 mm 2 2005951 - Idem D 5 mm 3 2005975 - Idem D 7 mm 4 2006072 _ Idem D 3 mm LISTA 10169 - "COFRAJE SI SUSTINERI METALICE" 1 6829783 - Cofraje metalice tip INCERC (CUP) 2 6829795 - Idem tip CCMB 3 6829800 - Idem tip CMU 4 6829812 - Idem tip CMG 5 6829824 - Idem tip CMS 6 6829836 - Idem tip CSK 1 7 6829848 - Cofraje metalice plan tip CP 100 8 6829850 - Esafodaj tip E 75 A 9 6829862 - Idem tip E 75 B 10 6829874 - Idem tip E 75 C 11 6829886 - Grinzi extensibile tip GE 1 ( 3-5 M ) 12 6829898 - Idem tip GE 2 ( 4-6 M ) 13 6829903 - Idem tip GE 3 ( 6-9 M ) 14 6829915 - Cofraje metalice pt. apeducte, canale, etc. 15 6829927 - Dispozitiv de sustinere si cofraje tip TS 20 16 6829939 - Idem tip TS 21 17 6829941 - Popi metalici tip PE 3100 R 18 6829953 - Idem tip PE 5100 R exist19 6829147 - Cofraje metalice plane pt.bet.monol., universale exist20 6829159 - Idem inclusiv accesorii Nota:
S-a creat aceasta lista de materiale NOI CODIFICATE, pentru a se
rezolva problema cofrajelor metalice, care se pot introduce in devize, fie ca materiale din lista in interiorul articolului, fie se lasa pozitia din lista necompletata iar cofrajul se foloseste ca si pina acum la indicatoarele SERIA 1982, ca utilaj. Completari la LISTA 10174 - MORTARE PREPARATE * 2101315 - Mortar de zidarie fara ciment * 2101327 - Mortar de tencuiala fara ciment Completari la LISTA 13065 - PERVAZURI PROFILATE PVC * 6718752 - Mina curenta PVC MD 1,4 mm * 6718764 - Mina curenta PVC MD 2,35 mm Completari la LISTA 10112 - FERESTRE METALICE PT. CONSTRUCTII * 6307321 - Fereastra aluminiu ... * 6307333 - Idem * 6307345 - Idem * 6308002 - Vitrina aluminiu Completari la LISTA 10187 - MOLOANE SI PIATRA GATA PRELUCRATA * 2201426 - Piatra bruta pt. zidarii beton ciclopian Completari la LISTA 10184 - FISII, PANOURI, BLOCURI MICI BCA Nota: Se modifica titlul in forma actuala * 2800052 - Bloc B.C.A. ... * 2800064 - Idem * 2800076 - Idem * 2800088 - Idem Completari la LISTA 13612 - TIGLA, ARGILA, OLANE, PLACI MICI, AZBOCIMENT * 2700939 - Placi azbociment ... * 2701062 - Idem * 2701139 - Idem * 2701141 - Idem * 2701152 - Idem * 2701165 - Idem * 6426878 - Placi azbociment ondulat barem LISTA MATERIALE NOI PT. "IZ" 2200813 - Nisip cuartos de riu, spalat si sortat 1-2 mm MC 2200814 - Nisip cuartos de riu, spalat si sortat 2-3 mm MC 6110987 - Grund prenadez tip NII 2831 KG 6102578 - Amorsa ALOREX VSA NII 5250-81 KG 2005316 - Plasa sirma zincata ochi hexagonal 19x0.6x1500 mm STAS 2542 KG 2600270 - Citom STAS 6800 KG 2200800 - Nisip curtos granulatie 0.6-3 mm sort 2 STAS 1667-76 KG 7317219 - Dibutilftalat KG 7319540 - Electrografit STAS 4767 KG 2202017 - Agregate de bazalt concasate 0.16-0.5 mm KG 2202018 - Agregate de bazalt concasate 0.5 -1.0 mm KG 2202019 - Agregate de bazalt concasate 3.0 -7.0 mm KG 6102382 - Componenta intaritor SILUREX MS 202 KG
6110976 - Grund NVD-1 Componenta B STR 12835-85 KG 3647354 - Tabla inox NTR 341 1.5x1000 mm 10 TIMONICR 175 (W4571) KG 2901053 - Lemn de foc de rasinoase STAS 2340 KG 6622409 - Placa tehnica din cauciuc fara insertii textile tip PA 20 mm KG 7336693 - Nestrapol 485 T1 MC 7336694 - Polestral 507 MC 6621570 - Moldoband HH MP LISTA MATERIALE MARUNTE PT. "IZ" 7812210 - Material marunt (white spirt, lemn de foc, deseuri lemn) 7812110 - Material marunt (white spirt, lemn de foc) 7812320 - Material marunt (whitw spirt, bumbac de sters) 7812410 - Material marunt (dil. ALOREX, white spirt, bbc) 7812430 - Material marunt (disc abraziv, caolin, white spirt, acid sulfuric, bbc) 7812130 - Material marunt (disc abraziv, caolin, white spirt, acid sulfuric, bbc) 7812340 - Material marunt (disc abraziv, caolin, white spirt, acid sulfuric, bbc) 7812111 - Material marunt (argon, sirma AL pt. sudura, acetona, bbc) 7812112 - Material marunt (electrozi BOHLER 0.2 si 1.5, carbura de calciu, oxigen) 7812321 - Material marunt (tabla PB 0.3 mm, acid clorhidric, suruburi, bbc) 7812113 - Material marunt (banda AL.argon, OB37 Dn 6mm, acetona,bbc) 7812114 - Material marunt (acid clorhidric, aliaj lipit Sn-Pb, oxigen tehnic, bbc) 7812115 - Material marunt (oxigen, carbid, tabla otel 37-1k, placi cauciuc, azbest, bbc, aliaj lipit) 7812510 - Material marunt (D 004-70, white spirt, bbc) 7812211 - Material marunt (apa, toluen, white spirt, bbc) 7812116 - Material marunt (white spirt, bbc) 7812117 - Material marunt (toluen,white spirt, bbc) 7812118 - Material marunt (acetona, white spirt, bbc) 7812411 - Material marunt (acetona, diluanti, sapun rufe, toluen, energie el., disc abraziv, white spirt, bbc) 7812810 - Material marunt (acetona, diluanti, sapun, toluen, energie electrica, disc abraziv, white spirt, acid sulfuric, distantieri) 7812610 - Material marunt (acetona, disc abraziv, caolin, white spirt, acid sulfuric, distantieri, bbc) 7812202 - Material marunt (acetona, white spirt, disc abraziv, caolin, acid sulfuric, distantieri, bbc) LISTA UTILAJE NOI PT. "IZ" 0003398 - Aspirator industrial 0003399 - Polizor electric 0003400 - Polizor pneumatic LISTA MESERII NOI PT. "IZ"
ORE ORE ORE
0012391 - Izolator lucrari speciale
ORE
LISTA MATERIALE NOI PT. "S" 6719586 - Capac WC din material plastic BUC 6719574 - Capac WC din bachelita BUC 4203210 - Ventil scurgere tip 1B cu racord 1 1/2" S 9610 BUC 4203222 - Ventil scurgere tip 1B fara racord 1" S 9610 BUC 4203246 - Ventil scurgere cu preaplin rac.dr. 1 1/4" S 9610 BUC 4203258 - Ventil scurgere cu preaplin rac.cot 1 1/4" S 9610 BUC 4203193 - Ventil scurgere tip 1B cu racord 1" S 9610 BUC 7805001 - Dispozitiv sustinere (din valoarea totala) 7805101 - Dispozitiv sustinere (din primul material) 7805102 - Material marunt (din primul material) 7805103 - Piese de legatura (din primul material) 7805104 - Materiale auxiliare (din primul material) LISTA 1011435 - "COTURI DIN PVC-G" 6712681 - Cot mixt PVC tip G D=16 - 3/8" NII 213 BUC 6712693 - Idem D=20 - 1/2" NII 213 BUC 6712708 - Idem D=25 - 3/4" NII 213 BUC 6712710 - Idem D=32 - 1 " NII 213 BUC 6712722 - Idem D=40 - 1 1/4" NII 213 BUC 6712734 - Idem D=50 - 1 1/2" NII 213 BUC LISTA 1011436 - "MUFA PVC TIP G" 6713427 - Mufa PVC tip G D=25 BUC 6713439 - Idem D=32 BUC 6713441 - Idem D=40 BUC 6713453 - Idem D=50 BUC 6713465 - Idem D=63 BUC 6713477 - Idem D=75 BUC 6713489 - Idem D=90 BUC 6713491 - Idem D=110 BUC 6713506 - Idem D=125 BUC 6713518 - Idem D=140 BUC 6713520 - Idem D=160 BUC 6713532 - Idem D=170 BUC 6713544 - Idem D=210 BUC 6713659 - Mufa mixta PVC tip G D=12 - 1/4" NII 213 BUC 6713661 - Idem D=16 - 3/8" NII 213 BUC 6713673 - Idem D=20 - 1/2" NII 213 BUC 6713685 - Idem D=25 - 3/4" NII 213 BUC 6713697 - Idem D=32 - 1 " NII 213 BUC 6713702 - Idem D=40 - 1 1/4" NII 213 BUC 6713714 - Idem D=50 - 1 1/2" NII 213 BUC 6713726 - Idem D=63 - 2 " NII 213 BUC 6713738 - Idem D=75 - 2 1/2" NII 213 BUC 6713740 - Idem D=90 - 3 " NII 213 BUC LISTA 1011437 - TEVI DIN PLUMB STAS 671 3336384 - Tevi plumb marca PB 99,96 presiune 18x4 2.089kg/m 3336396 - Idem 21x4 2.4 kg/m M
M
3336401 - Idem 23x4 2.7 kg/m M 3336413 - Idem 28x4 3.4 kg/m M 3336437 - Idem 33x4 4.1 kg/m M 3336449 - Idem 35x5 5.3 kg/m M 3336463 - Idem 40x5 6.199kg/m M 3336607 - Tevi plumb marca PB 99,96 scurgere 35x2.5 2.3 kg/m 3336619 - Idem 44x2 3.0 kg/m M 3336621 - Idem 54x2 3.7 kg/m M 3336657 - Idem 105x2.5 8.0 kg/m M
M
LISTA 1011438 - TUBURI DIN GRESIE CERAMICA ANTIACIDA PT. CANALIZARE 2306990 - Tub gresie ceramica antiacida DN=100 STAS 4234 30.0 kg/m M 2306992 - Idem DN=125 45.0 kg/m M 2307001 - Idem DN=150 24.5 kg/m M 2307013 - Idem DN=175 27.5 kg/m M 2307025 - Idem DN=200 41.0 kg/m M LISTA 1011439 - SIFON PARDOSEALA GRESIE ANTIACIDA 2455144 - Sifon pardoseala gresie antiacida DN= 50 2455156 - Idem DN= 70 BUC 2455168 - Idem DN=100 BUC LISTA 1011440 - REDUCTII DIN PVC-G 6714031 - Reductie PVC-G tip A 20-12 STAS 7178 BUC 6714043 - Idem 20-16 6714055 - Idem 25-12 6714067 - Idem 25-16 6714079 - Idem 25-20 6714081 - Idem 32-12 6714093 - Idem 32-16 6714108 - Idem 32-20 6714110 - Idem 32-25 6714122 - Idem 40-16 6714146 - Idem 40-20 6714160 - Idem 40-32 6714172 - Idem 50-20 6714184 - Idem 50-25 6714201 - Idem 50-32 6714225 - Idem 50-40 6714237 - Idem 63-25 6714249 - Idem 63-32 6714251 - Idem 63-40 6714263 - Idem 63-50 6714275 - Idem 75-32 6714287 - Idem 75-40 6714299 - Idem 75-50 6714304 - Idem 75-63 6714316 - Idem 90-40 6714328 - Idem 90-50 6714330 - Idem 90-63 6714342 - Idem 90-75 6714354 - Reductii PVC-G tip B 16-12 6714378 - Idem 20-16 6714380 - Idem 25-12
BUC
6714419 - Idem 6714421 - Idem 6714433 - Idem 6714445 - Idem 6714457 - Idem 6714469 - Idem 6714471 - Idem 6714483 - Idem 6714495 - Idem 6714500 - Idem 6714512 - Idem 6714524 - Idem 6714536 - Idem 6714548 - Idem 6714550 - Idem 6714562 - Idem 6714574 - Idem 6714586 - Idem 6714598 - Idem 6714603 - Idem
32-12 32-16 32-20 32-25 40-32 50-20 50-40 63-25 63-32 63-40 63-50 75-32 75-40 75-50 75-63 90-40 90-50 90-63 90-75 110-90
LISTA 1011441 - SPALATOARE VASE 4200311 - Spalator vase fonta suport 825mm 4200323 - Idem cal.2 4200335 - Spalator vase fonta dublu 1100mm 4200347 - Idem cal.2
cal.1 S275
BUC
cal.1 S275
BUC
LISTA 1011442 4200995 - Vas closet fonta emailata C1 BUC 4201016 - Idem C1 oriental oval S2879 BUC 4201028 - Idem C2 oriental oval S2879 BUC 4201030 - Idem C1 oriental dreptung. S2879 BUC 4201016 - Idem C2 oriental oval S2879 BUC LISTA 1011443 - SIFON DIN FONTA PT. CLOSET TURCESC 4202993 - Sifon fonta pt. closet turcesc tip PC1 BUC 4202981 - Sifon fonta pt. closet turcesc tip SC1 BUC LISTA 1011444 - TEU PVC-G 6714988 - Teu mixt PVC tip G 12 - 1/4" 6714990 - Idem 16 - 3/8" 6715009 - Idem 20 - 1/2" 6715011 - Idem 25 - 3/4" 6715023 - Idem 32 - 1 " 6715035 - Idem 40 - 1 1/4" 6715047 - Idem 50 - 1 1/2"
NII 213
LISTA 1011445 - OGLINZI 2506694 - Oglinda geam tras slefuit 5x400x500 S9042 2506709 - Idem 5x400x600 LISTA 1011446 - FINTINA DE BAUT APA 4204147 - Fintina arteziana fonta email cu picior C1 4204159 - Idem C2
BUC
BUC
BUC
4204161 - Fintina arteziana pt.perete C1 DIANA 4204173 - Idem C2
BUC
LISTA 1011447 - CAZANE DE PRESIUNE 5785502 - Cazan de presiune 100 litri cu vas rupere STAS 3505 BUC 5785514 - Idem 200 5785526 - Idem 315 5785538 - Idem 500 5785540 - Idem 800 5785552 - Idem 1000 5785564 - Idem 1600 5785576 - Idem 2000 LISTA 1011448 - CAPAC SI GRATAR DIN FONTA PT. CAMINE VIZITARE 4203648 - Gratar cu rama fonta pt. camin vizitare tip C BUC 4203650 - Idem tip F 4203662 - Idem tip 1A necaros. 4203686 - Idem tip 1 4203703 - Idem tip 2 LISTA 1011449 - RACORD DIN ALAMA 4501129 - Racord din alama turnata, filet. exter. DN=1/2" 4501117 - Idem DN=3/4" 4501105 - Idem DN= 1"
BUC
LISTA 1011450 - CHIUVETA DIN GRESIE ANTIACIDA 2308419 - Chiuveta labor.gr.antiac.fara spatar 340mm 25.0 kg/buc BUC 2308445 - Idem 540mm 42.0 2308536 - Idem cu spatar 540mm 47.26 LISTA 1011451 - REZERVOR APA PT. VAS WC 4201298 - Rezervor apa pt. WC avind capacitatea 12L BUC 2452958 - Rezervor WC R2 semiinaltime alb C1 S9441 BUC 2452960 - Idem C2 2452972 - Rezervor WC R5 normal alb C1 NI 1117 BUC 2452984 - Idem mono C1 2452996 - Idem bicolor C1 2453005 - Idem alb C2 2453017 - Idem mono C2 2453029 - Idem bicolor C2 2453031 - Rezervor WC R5 canelat alb C1 NI 1117 BUC 2453043 - Idem mono C1 2453055 - Idem bicolor C1 2453067 - Idem alb C2 2453079 - Idem mono C2 2453081 - Idem bicolor C2 2453093 - Rezervor WC R12/2 LUX alb C1 NI 1117 BUC 2453108 - Idem mono C1 2453110 - Idem alb C2 2453122 - Idem mono C2 2453134 - Rezervor WC R23 MELANIA alb C1 CS 2978 BUC 2453146 - Idem mono C1 2453158 - Idem alb C2 2453160 - Idem mono C2
2453172 - Rezervor WC B DUO-BLOC alb 2453184 - Idem C2
C1 CS 2978
BUC
LISTA 1011452 - RAMA CU CAPAC PT. CLOSET 2949482 - Rama vas closet placaj fag tip B C2 cu capac BUC 2949494 - Idem placaj fag tip A C2 cu capac BUC 2949511 - Idem din lemn fag fara capac BUC 2949509 - Idem din placaj fara capac BUC 6719598 - Idem poliprop. cu capac si surub FL BUC 6719562 - Idem bachelita cu capac si surub FL BUC 6719586 - Capac WC din material plastic BUC 6719574 - Idem din bachelita BUC LISTA 1011453 - GURA INCARCARE-DESCARCARE MONTATA LA TUBUL DE COLECTARE A GUNOIULUI 6312209 - Gura incarcare cu cupa montata la tubul de col.gunoi BUC 6312211 - Gura descarcare montata la tubul de colectare gunoi BUC
COMPLETARE INDICATOR T ---------------------COD
DENUMIRE MATERIAL
UM PRET PRET LIVRARE DEVIZ -------------------------------------------------------------------------6434486 BOLTAR METROU 6434487 BOLTAR METROU 6434488 BOLTAR TIP. B.III.6 $ BUC. 246387. 0. 3276.000 6434489 BOLTAR METROU 6434490 BOLTAR 7434491 BOLTAR 6434492 BOLTAR 6434493 BOLTAR 6434494 BOLTAR 6434495 PANA DE 20X25X12 CM DIN BETON 7898001 MATERIAL MARUNT % -----------------------------------------------------------------------
GREUTATE
OBSERVATIE: ----------Anexele 1-22 pentru licitatie conform ordinului 13/N al MLPAT sunt puse la in fisierul ANEXE.ARJ care va aparea in directorul DOCLIB in urma despachetarii lui 1-22 sub forma de fisiere TXT pe care utilizatorul le completeaza cu datele specifice lucrarilor lui cu ajutorul oricarui editor de text.
