Metoda portretului vorbit
în cer cerceta cetarrea crim crimin inal alis isti tică că
1 din 14
CUPRINS
CUPRINS
1
METOD PORTRETU!UI "OR#IT
$
PRINCIPII!E CRE STU ! #% PORTRETU!UI "OR#IT DESCRIERE &ORME!OR STTICE 'SEMN!MENTE NTOMICE(
Descrierea *ormelor dinamice 'semnalmente *unc+ionale(
2 din 14
$ ) ,-
METOD PORTRETU!UI "OR#IT
Principiile care stau la ba.a portretului vorbit Identificarea persoanelor prin metoda portretului vorbit se bazează pe principiile identificării criminalistice, care la rndul lor, se spri!ină pe teza materialismului didactic, potrivit căreia toate obiectele lumii materiale sunt identice numai cu ele "nsele, sunt individuale, iar "nsu#irile acestora nu se repetă$ %iecare fiin&ă are o individualitate certă, obiectivă, durabilă, invariabilă "n esen&a sa #i u#or de recunoscut$ 'etoda "#i (ăse#te aplicabilitatea #i datorită "mpre!urării că omul are "nsu#irile cele mai variate #i mai complicate, la el manifestndu)se cele mai numeroase elemente de asemănare, dar "n acela#i timp #i multiple posibilită&i de diferen&iere$ Nu trebuie pierdut din vedere că omul este "ntr)o continuă #i permanentă transformare, care se manifestă prin sc*imbarea + "n timp #i "n intensitate + a trăsăturilor sale specifice$ stfel pot apărea modificări lente, produse indiferent de voin&a sau dorin&a individului, avnd loc după stabilirea maturită&ii fizice -cnd apare stadiul de alterare #i de involu&ie. #i care privesc printre altele forma corpului, a fe&ei, a denti&iei$ /ar trăsăturile corpului pot suferi #i modificări rapide, condi&ionate "n bună măsură de dorin&a omului, ca portul bărbii, al mustă&ii, dezvoltarea corpolen&ei, sc*imbarea culorii părului, etc$ 0olile sau traumatismele suferite de corpul uman, anumite interven&ii c*irur(icale, pot (enera modificări ce constituie semne particulare ale persoanei respective$ rsta, de asemenea, dă na#tere la modificări ce se referă la dimensiunile anumitor or(ane sau păr&i ale corpului, mai pu&in cele care au structură osoasă sau cartila(inoasă$ /e#i aceste modificări, "n ansamblu "n(reunează identificarea, c*iar #i "n cazul unor deosebiri esen&iale rămne posibilitatea recunoa#terii după trăsăturile func&ionale #i "n ultimă instan&ă, pe baza impresiunilor di(itale$ Pentru a se asi(ura o descriere #tiin&ifică a semnalmentelor persoanei, trebuie să se &ină seama de o serie de principii, de criterii, dintre care cele mai importante sunt a. 3n descrierea trăsăturilor fizice ale persoanei se vor urmări caracteristicile anatomice ale "ntre(ii conforma&ii a corpului -capul, umerii, minile, trunc*iul #i picioarele, elementele caracteristice ale fe&ei. b. 3nfă&i#area persoanei se va descrie sub două aspecte semnalmente anatomice -statice. #i semnalmente func&ionale -dinamice.$ Semnalmentele anatomice se referă la varia&iile 5 din 14
morfolo(ice ale corpului, capului, fe&ei #i ale elementelor de componente, iar cele func&ionale la caracteristicile de mi#care #i de pozi&ie ale corpului$ c. 3n le(ătură cu semnalmentele se vor individualiza acele caracteristici referitoare la varia&iile morfolo(ice ereditare ori rezultate din unele fenomene patolo(ice$ 6ste vorba de rănirea #i deformarea unor or(ane ale corpului uman, ne(i, aluni&e, cicatrice, care constituie semne particulare ale persoanei$ d. 7bservarea unei persoane "n vederea re&inerii #i "nre(istrării semnalmentelor se va face, de re(ulă, din fa&ă, adică din plan frontal #i din profil, adică din plan lateral$ /acă sunt posibilită&i, ea se poate privi #i din spate$ e. Pentru identificarea cu a!utorul portretului vorbit, după redarea semnalmentelor anatomice #i func&ionale ale persoanelor, se vor descrie "mbrăcămintea #i obiectele aflate asupra lor$ f. 3n descrierea semnalmentelor după metoda portretului vorbit, o importan&ă deosebită o are folosirea terminolo(iei comune, precise #i unitare$ Prin respectarea acestei cerin&e se va asi(ura posibilitatea evitării unor (re#eli sau concluzii care pot să apară "n activitatea practică$ (. /escrierea semnalmentelor va trebui făcută "ntr)o succesiune lo(ică, care va fi respectată c*iar #i atunci cnd datorită unor condi&ii obiective nu se pot observa "n "ntre(ime toate semnalmentele$ *. tunci cnd se "ntocme#te portretul vorbit al unei persoane, caracterizarea semnalmentelor se va face "n func&ie de mărime, formă, pozi&ie, iar a unora #i după culoare$ 'ărimea, cu e8cep&ia "năl&imii, nu se redă prin valoarea absolută a rezultatului măsurătorii, ci prin compara&ii, cu mărimea altor păr&i ale corpului #i se va nota cu 9mic:, 9mediocru: #i 9mare: "n cazul cnd detaliul este deosebit de mic sau deosebit de mare, se notează cu termenii 9foarte mic: sau 9foarte mare:$ %orma este dată de conturul liniar e8terior al or(anului -păr&ii din or(an. ce trebuie să fie descris, urmnd a fi "ncadrat "n una din fi(urile (eometrice cu care se aseamănă -oval, rotund, dreptun(*i, triun(*i, romb.$ Pozi&ia unui detaliu al corpului uman se va aprecia "n raport cu planul orizontal sau cel vertical ori după zonele "nvecinate, notarea urmnd a eviden&ia dacă este orizontal, vertical sau oblic$ Culoarea se va men&iona pentru detalii care au această "nsu#ire, cum ar fi tenul, părul, oc*ii sau alte or(ane -păr&i de or(ane. care prezintă o colora&ie deosebită de restul pielii$ 3n aprecierea semnalmentelor unei persoane trebuie să se &ină seama de anumi&i factori care influen&ează asupra e8actită&ii observării #i re&inerii acestora$ Principalii factori care e8ercită o asemenea influen&ă sunt următorii 4 din 14
-
distan&a de la care este privită
-
locul unde se află persoana respectivă
-
timpul cnd se e8ecută observarea #i factorii ce o pot influen&a -ziua, noaptea, condi&iile atmosferice, vizibilitatea, etc$
-
durata observării
- pozi&ia persoanei observate #i "mbrăcămintea acesteia -
capacitatea de percepere #i apreciere a celui care face observarea$
3nsu#irea temeinică a principiilor portretului vorbit de către lucrătorii or(anelor de Poli&ie #i aplicarea lor cu pricepere permit o descriere clară #i sistematică a semnalmentelor anatomice #i func&ionale ale diferitelor persoane$
Descrierea *ormelor statice 'semnalmente anatomice( 3n cate(oria semnalmentelor anatomice sunt incluse, "n mod condi&ional, se8ul #i vrsta care au un rol deosebit "n recunoa#terea #i identificarea persoanelor$ ;a descrierea semnalmentelor anatomice ale unei persoane se au "n vedere mai multe cate(orii de elemente$
Se/ul + pentru aprecierea acestuia, se pot folosi, "n principiu, 5 modalită&i observarea directă a persoanei, verificarea se8ului la introducerea "n arest, determinarea medico + le(ală a se8ului$ 3n observarea directă asupra persoanei, trebuie să se aibă "n vedere #i alte semnalmente ale acesteia, a#a cum ar fi
"0rsta -etatea.$ precierea vrstei se face cu probabilitate, deoarece intervin o serie de factori ca tipul constitu&ional, starea (enerală, felul de alimenta&ie, condi&iile de muncă #i de locuit, mediul de via&ă, clima, etc$, care influen&ează paralelismul ce ar trebui să e8iste "ntre etate #i "nfă&i#area corespondentă acesteia$ $ Popov recomandă un număr de elemente pe baza cărora se poate deduce valoarea medie a vrstei talia, perimetrul toracic, lun(imea trunc*iului, diametrele capului, circumferin&a bra&elor, circumferin&a coapselor, dimensiunile bazinului -la se8ul feminin., dezvoltarea pilozită&ii -la nivelul a8ilei, re(iunii (enitale, buzei superioare, bărbiei #i obrazului., modificarea elasticită&ii pielii -ridurile., modificarea vocii, starea #i modificarea denti&iei, pi(mentarea re(iunii perimamelonare -la femei., (radul de pi(menta&ie al or(anelor (enitale e8terne, for&a musculară, dezvoltarea sc*eletului, dezvoltarea stratului adipos -(răsos.$ 6stimarea izolată a acestor elemente se face specific fiecăruia, fie prin folosirea unor aparate #i sisteme de măsurat, fie prin simpla apreciere$
< din 14
Cel mai stabil element este denti&ia care, prin constan&a apari&iei, cre#terii #i uzurii, oferă criterii importante pentru determinarea vrstei$
1năl+imea -statura.$ Pentru indicarea "năl&imii se folose#te precizarea valorii "n centimetri atunci cnd stabilirea semnalmentelor se face avnd persoana -cadavrul. "n fa&ă$ 3n caz contrar, se vor folosi termenii de foarte mic, mic, mi!lociu, "nalt, foarte "nalt$ 3n aprecierea "năl&imii trebuie să se &ină seama #i de "năl&imea pălăriilor, căciulilor, coafurilor, etc$, precum #i de aceea a "ncăl&ăminte utilizate, spre a putea fi scăzute din statura aparentă a persoanelor cărora le sunt luate -redate. semnalmentele$
Constitu+ia corpului este determinată de dezvoltarea sc*eletului, a musculaturii #i a &esutului adipos$ precierea constitu&iei persoanei se face "n trei (rada&ii$ stfel, indivizii pot fi slabi, atletici #i (ra#i$ tletici sunt cei la care dezvoltarea sc*eletului, musculaturii #i a &esutului adipos este normală, robustă slabii sunt numai 9piele #i os:, iar cei (ra#i se remarcă prin dezvoltarea e8a(erată a &esutului adipos -obezitate.$
Conturul corpului -spinării. depinde de forma coloanei vertebrale, de obi#nuin&a &inutei acesteia$ 6l poate fi drept, "ncovoiat, piept proeminent sau coco#at$
Umerii se descriu după lă&ime #i "nclina&ie$ /upă lă&ime umerii sunt "n(u#ti, mi!locii #i la&i, iar după "nclina&ie pot fi drep&i, ridica&i sau cobor&i$ Ca particularită&i se pot semnala fenomene de asimetrie -un umăr mai ridicat fa&ă de altul.$
Membrele se descriu din punct de vedere al lun(imii #i (rosimii lor, iar la mini se descriu #i de(etele$ 'embrele inferioare #i superioare au trăsături comune "n ceea ce prive#te alcătuirea lor$ %iecare membru este le(at de corp printr)o centură osoasă -umăr, respectiv #old. #i apoi se continuă cu fra(mentele libere formate din trei se(mente bra&, antebra&, mnă, pentru membrele superioare, #i coapsă, (ambă, labă, pentru membrele inferioare$ /in punct de vedere al lun(imii, membrele pot fi lun(i, mi!locii #i scurte, iar al (rosimii + (rose, mi!locii #i sub&iri$
Capul se e8aminează, sub aspectul formei liniilor sale de contur, din fa&ă #i din profil$ 3nfă&i#area formei capului variază "n raport cu (radul de dezvoltare #i cu formele oaselor ce)l alcătuiesc$ %i(ura umană se e8aminează din fa&ă #i din profil, ea cuprinznd zonele fe&ei de la linia de inser&ie a părului pnă la vrful bărbiei -osul montonier.$ ;a fi(ura persoanei se descriu trei zone, #i anume -
zona frontală + cuprinsă "ntre linia de inser&ie a părului #i rădăcina nasului
-
zona nazală + cuprinsă "ntre rădăcina nasului #i baza acestuia
-
zona bucală + cuprinsă "ntre baza nasului #i vrful bărbiei$ = din 14
tunci cnd fiecare zonă a fi(urii reprezintă 1>5 din toată "năl&imea, subdiviziunile sunt de mărime mi!locie$ /acă una din subdiviziuni depă#e#te valoarea de 1>5, zona respectivă va fi considerată mare, iar dacă una din zone este mai mică dect 1>5, ea se consideră mică$ Păr&ile constitutive ale fi(urii umane -văzută din profil. sunt inser&ia părului, fruntea, arcadele sprncenelor, rădăcina nasului, vrful nasului, conturul nasului, #an&ul naso + labial, buza superioară, buza inferioară, bărbia, baza bărbiei, sprnceana, aripile nasului, capătul e8tern al sprncenei, nara$
&runtea este măr(inită la partea superioară de linia de inser&ie a părului, iar la cea inferioară de baza arcadelor$ %orma #i conturul acesteia sunt determinate de aspectul osului frontal, care corespunde "n e8teriorul frun&ii, prezentnd interes bosele frontale, arcadele #i (labela -zona dintre arcade.$ %runtea se observă din fa&ă #i din profil, iar elementele ce se descriu sunt următoarele "năl&imea, lă&imea, "nclinarea, particularită&i -proeminen&a arcadelor #i a boselor frontale.$
Nasul are următoarele elemente componente rădăcina, conturul, vrful, baza, "năl&imea, aripa, nara$ 68aminarea nasului se face din fa&ă #i din profil$ 6lementele care interesează portretul vorbit sunt rădăcina nasului, linia conturului, baza nasului -orientare #i lă&ime., "năl&imea nasului, proeminen&a piramidei nazale, particularită&i$ Particularităţi. Nasul poate prezenta o serie de particularită&i cum sunt nări depărtate, osul
nazal zdrobit, vrful nasului deviat dreapta sau stn(a, nas ondulat -nere(ulat. , nas "n #a, vrful "n formă de sferă, vrful nasului bilobat, vrful nasului turtit, nările lipite, culoarea deosebită a acestuia -ro#ie, vnătă., etc$
Pro*ilul *ronto 2 na.al $ 7bservnd conturul fi(urii de profil, se remarcă e8isten&a a două re(iuni foarte e8presive "n conturarea fizionomiei persoanei$ Re(iunea superioară + alcătuită din linia frun&ii #i a nasului + poartă denumirea de profil fronto + nazal, care "ncepe de la inser&ia părului #i se termină la baza nasului$ Profilul fronto + nazal continuu formează o linie aproape dreaptă$ Profilul fronto + nazal frnt are forma unei linii frnte$ Rădăcina nasului este "n acest caz foarte pu&in vizibilă$
Pro*ilul naso 2 bucal3 Re(iunea inferioară a profilului fe&ei, alcătuită din !umătatea de !os a acesteia #i conturată de structura ma8ilarelor superior #i inferior, poartă denumirea de profil naso + bucal$ /acă acest profil este dur, osos, cu (ura proeminentă, se nume#te prognat. /acă oasele formează o linie de profil #tearsă, fără ridicături osoase la nivelul nasului #i al (urii, profilul se nume#te ortognat, iar dacă oasele ma8ilarului inferior sunt retrase, profilul (urii formnd o linie concavă, se nume#te retrognat.
Descrierea .onei bucale $ ?ona bucală cuprinde treimea inferioară a fi(urii persoanei$ 6a se "ntinde de la #an&ul subnazal -distan&a naso ) labială. pnă la vrful bărbiei$ @ din 14
#u.ele se descriu din punct de vedere al (rosimii, al proeminen&ei #i al particularită&ilor lor$ /in punct de vedere al (rosimii, buzele pot fi (roase, mi!locii, sub&iri$ Proeminen&a buzelor poate fi apreciată att la ambele buze, ct #i separat la buza superioară #i cea inferioară$ Ca particularităţi ale buzelor se pot "ntlni ambele buze crăpate, buza superioară sau cea inferioară crăpată, buza superioară foarte ridicată, buza inferioară cobortă, buză de iepure$
4ura se apreciază din fa&ă, apreciindu)se dimensiunea, forma #i particularită&ile ei$ Dimensiunea (urii se apreciază ca mare, mi!locie, mică$ Forma (urii este dată de pozi&ia comisurilor
-col&urilor (urii. "n raport cu un plan orizontal ce traversează centrul ei$ /in acest punct de vedere, la (ură se "ntlnesc comisuri ridicate, orizontale, coborte$ Ca particularităţi ale (urii se pot "ntlni (ură "n formă de inimă, (ură oblică, dimensiuni e8a(erate ale (urii -(ură mare cu buze proeminente.$
Din+ii sunt fi8a&i "n mar(inea alveolară a celor două ma8ilare #i se diferen&iază "n incisivi, canini, premolari #i molari$ /in&ii pot fi la&i, ie#i&i "n afară, depărta&i unul de altul, lipsă, fal#i, "mbrăca&i$ 3n (eneral se descriu incisivii, respectiv forma lor, distan&a dintre ei, dacă sunt ie#i&i "n afară, felul cum (in(ia "mbracă rădăcina$ stfel, la e8aminarea incisivilor se pot observa o serie de anomalii, unele con(enitale -incisivi descoperi&i, depărta&i, suda&i, "nclina&i "n e8terior, "nclina&i "n interior, incisivi la&i, etc$.$ 3n ceea ce prive#te denti&ia "n (eneral, ea se e8aminează detaliat "n cazul cadavrelor neidentificate$ Aotu#i, unele anomalii se pot observa #i la persoanele vii, cum sunt absen&a con(enitală a tuturor din&ilor, din&i foarte rari, fenomenul de *omodontism -to&i din&ii au aceea#i formă., din&i redu#i sau e8a(era&i ca mărime, din&i asimetrici$ ;a din&i, "n (eneral, se mai pot aprecia culoarea acestora, piatra e8istentă, diferite lucrări dentare -plombe, proteze.$
#ărbia este por&iunea cea mai de !os a fi(urii, conturnd fa&a #i dndu)i forme caracteristice$ 0ărbia se e8aminează din fa&ă #i din profil, stabilindu)se "nclina&ia, "năl&imea #i particularită&ile ei$ Înclinaţia bărbiei, văzută din profil, poate fi oblică interior -retrasă., verticală, proeminentă$ Înălţimea bărbiei + se stabile#te &inndu)se seama de distan&a de la linia bucală pnă la vrful bărbiei,
#i poate fi mare, mi!locie, mică$ Lăţimea bărbiei se observă privind persoana din fa&ă #i poate fi "n(ustă -ascu&ită., mi!locie, lată$
Particularită&i ale bărbiei sunt bilaleată, alun(ită, dublă, cu (ropi&ă, proeminentă, răsucită$
Mar5inea in*erioară a mandibulei poate fi orizontală, intermediară sau oblică$ Oc6ii sunt situa&i "n cavitatea orbitală$ Păr&ile vizibile ale oc*ilor sunt pupila, care ocupă centrul oc*iului, este un orificiu rotund, aparent de culoare nea(ră irisul este o bandă colorată "n !urul pupilei, #i care dă culoarea oc*iului sclerotica sau albul oc*iului$ B din 14
;a oc*i se e8aminează forma, mărimea, a#ezarea "n orbită, culoarea, deforma&iile$ Forma oc*iului poate să varieze "n func&ie de pozi&ia un(*iurilor interne #i e8terne$ stfel,
e8istă oc*i drep&i, cnd o linie dreaptă #i orizontală "ntretaie mi!locul e8tern #i intern la ambii oc*i, cu comisuri -un(*iuri. interne sau e8terne coborte ori ridicate$ 'ărimea oc*ilor se apreciază "n func&ie de lun(imea #i lă&imea lor, ei putnd fi mari, mi!locii #i mici$ Aşezarea în orbită a (lobului oc*iului poate să fie normală, "nfundată, proeminentă$ 6a se
observă din profil$ 3n afară de dimensiunea #i forma oc*ilor, trebuie observată #i culoarea acestora$ Culoarea oc*ilor se observă pe iris$ Se pot "ntlni oc*i alba#tri, ne(ri, căprui, cenu#ii, verzi, ceacri -un oc*i de o culoare #i altul de altă culoare.$ Deformaţiile oc*ilor ca asimetrie, privire sa#ie, unul sau ambii oc*i lipsă, anumite boli, etc$ se
trec la semne particulare$ Părţile auxiliare ale oc*ilor sunt sprncenele #i pleoapele superioare$ 'ai pu&ine detalii se pot ob&ine "n ceea ce prive#te (enele #i pleoapele inferioare$
Spr0ncenele se e8aminează din punct de vedere al amplasării, direc&iei, formei, dimensiunii "n lun(ime #i lă&ime, nuan&ei de culoare #i particularită&ilor$ /in punct de vedere al amplasării, sprncenele pot fi reunite, apropiate, depărtate, ridicate, intermediare, coborte$ Direcţia sprncenelor poate fi apreciată astfel oblice interior, oblice e8terior, orizontale$ /upă formă, sprncenele pot fi rectilinii, arcuite, un(*iulare, sinuoase -nere(ulate.$ /upă imensiuni, se au "n vedere lun(imea firului de păr #i lă&imea sprncenelor$ stfel, după lun(imea firului de păr sprncenele pot fi lun(i, scurte, intermediare, pensate, iar după lă&ime ele sunt late, mi!locii, "n(uste$ Nuan&a culorii este asemănătoare, "n (eneral, cu cea a părului de pe cap$ stfel, e8istă sprncene blonde, ne(re, albe, ro#ii, #atene, etc$ Ca particularită&i ale sprncenelor + abunden&a lor, lipsa sau faptul că sunt rare, precum #i acea ridicare nervoasă a unor fire de păr din componen&a lor$
Pleoapele se e8aminează din punct de vedere al desc*iderii, al lun(imii, #i, eventual, al particularită&ilor$ stfel, pleoapele scurte nu acoperă, cnd sunt "nc*ise, "ntre(ul oc*i, iar pleoapele superioare pot fi coborte pe oc*i, att la una din mar(ini + e8terioară sau inferioară + ct #i la partea mediană$
4enele pot fi lun(i sau scurte, rare sau dese, ori pot lipsi complet$ Se mai pot "ntlni #i (ene false$
#ărbia 7i mustă+ile se descriu din punctul de vedere al mărimii, culorii #i al portului$ !arba poate fi mare, cnd cuprinde toată fa&a #i părul ei este lun( barbi#on, cnd cuprinde
toată fa&a dar părul este scurt "n formă de (uler, cnd este o continuare a perciunilor #i cuprinde din 14
"ntrea(a fa&ă pnă sub bărbie muscă, cnd este un mănunc*i de fire sub buza inferioară cioc, cnd este de dimensiuni mici #i cuprinde "ntrea(a bărbie$ "ustaţa trebuie descrisă "n cre#terea ei firească #i "n ce are ea mai caracteristic$ Poate fi mare
cu col&urile ridicate mare cu col&urile drepte mare cu col&urile coborte tăiată mărunt pe buză numai pe por&iunea foselor nazale$ Nuan&a culorii, "n (eneral, este asemănătoare cu cea a părului de pe cap$
Părul se studiază din punct de vedere al caracteristicilor sale linia de inser&ie, dimensiunea, natura, densitatea, portul, lun(imea, culoarea$ /e asemenea, se studiază #i c*elia$ Aot la păr se e8aminează #i fa#oriţii -perciunii., care pot fi lun(i, scur&i, tăia&i oblic sau drept$ 3n ceea ce prive#te c$elia -calvi&ia., aceasta se descrie "n raport cu partea capului pe care se află$ stfel, c*elia poate fi frontală + cnd cuprinde re(iunea dinspre frunte a capului temporală + cnd se află pe păr&ile laterale ale capului frontal)parietală + cnd este plasată pe partea superioară a capului occipitală + cnd se (ăse#te spre ceafă totală, cnd afectează "ntrea(a formă a capului$
Urec6ea este partea esen&ială a fi(urii "n te*nica portretului vorbit, ea prezentnd cele mai multe calită&i de identificare$ Se poate aprecia că urec*ea are un dublu caracter, #i anume este imuabilă ca formă, de la na#tere pnă la moarte #i variabilă, adică nu se "ntlnesc două urec*i asemănătoare$ Pavilionul e8tern al urec*ii este alcătuit dintr)o serie de cartila(ii, care au o denumire specială$ 6le sunt de mărimi diferite #i forme foarte variabile$ ;a urec*e, "n afara păr&ilor constitutive ale pavilionului se mai e8aminează forma (enerală, dimensiunile, depărtarea #i particularită&ile acestuia$ %orma (enerală a urec*ii poate fi triun(*iulară, rectan(ulară, ovală, rotundă$ stfel, "năl&imea urec*ii poate fi mare, mi!locie, mică$ ;ă&imea urec*ii se notează cu lată, mi!locie, "n(ustă$ /epărtarea urec*ii fa&ă de conturul capului poate fi totală, nulă, superioară, inferioară, normală$
1D din 14
Descrierea *ormelor dinamice 'semnalmente *unc+ionale( Prin trăsăturile sau semnalmentele func&ionale -dinamice. "n&ele(em caracteristicile unei persoane care apar cu prile!ul e8ecutării diferitelor mi#cări, cum ar fi mersul, (esticula&ia, mimica etc$ /e re(ulă, "n via&a cotidiană se recunosc oamenii nu după culoarea oc*ilor, ci după privirea acestora, nu după forma membrelor, ci după mi#carea lor, nu după conturul fe&ei, ci după mimică$ Cele mai importante semnalmente func&ionale sunt e8presia fizionomiei, atitudinea, (esticula&ia, mersul, vocea #i vorbirea, anumite obi#nuin&e "n diverse activită&i$ /upă unii criminali#ti, #i scrisul trebuie considerat ca un semnalment func&ional$
E/presia *i.ionomiei $ Printre trăsăturile persoanei, unele manifestări -e8presii. de comportament, ca e8presia fe&ei, a oc*ilor ori a buzelor, mobilitatea capului, a corpului, a minilor ori a picioarelor sunt cele mai reprezentative$ stfel e8presia fe&ei poate fi "n mod aparent calmă, enervată, fle(matică, supărată, mirată, confuză, distrată sau obosită$ 68presia oc*ilor poate fi mobilă, tristă, fi8ă$ Privirea apare ca o realitate imaterială, ca o serie de radia&ii care pleacă din oc*i$ ceste radia&ii sunt susceptibile de modalită&i care sunt 9e8presiile privirii:, astfel privire tandră, rea, mnioasă, bănuitoare, ne"ncrezătoare, "ntrebătoare, mirată$ 'ai trebuie amintit că e8istă priviri fi8e, drepte, oblice, pătrunzătoare, mobile, fu(itive$ 68presia buzelor, indiferent dacă persoana vorbe#te sau nu, poate fi obi#nuită, cu tremurături, să aibă un aspect ironic sau de triste&e$ Uneori e8presiile buzelor sunt specifice numai "n timpul vorbirii ori numai cnd persoana nu vorbe#te$ lteori, o persoană este caracterizată prin faptul că "#i mu#că buzele, ori la ele se observă un tic nervos sau un rictus, "#i strn(e ori "#i smul(e din&ii, toate acestea constituind tot attea caracteristici care o individualizează$
titudinea3 ceasta se datorează stării de contrac&ie musculară, care are ca urmare o atitudine rela8ată, contractată sau ri(idă$ Aot ca atitudini sunt apreciate pozi&ia minilor "n timpul mersului, sta&ionării sau vorbirii, ca &inerea minilor pe #olduri, "n buzunare, la "nc*eietura *ainei, la spate$
4esticula+ia se apreciază din punct de vedere al "ntinderii #i frecven&ei ei$ stfel, poate e8ista (esticula&ie abundentă, rară #i nulă$ /intre (esturi amintim clipirea repede #i deasă a pleoapelor, ridicarea frecventă din umeri, "ncruntarea frun&ii, mobilitatea sprncenelor, a comisurilor (urii, a mărului lui dam, aran!area repetată a (ulerului sau a cravatei, mi#carea (tului, a capului, frecarea minilor, !oaca cu de(etele,
11 din 14
privirea lor repetată, roaderea un(*iilor sau a de(etelor, scărpinatul, !oaca cu părul, scobitul "n (ură, nas, urec*e, !oaca cu nasturii de la "mbrăcăminte, etc$
Mersul3 'ai "nti se pot observa o serie de elemente ale mersului, ca lun(imea pasului -mare, mi!locie, mică., linia de direc&ie -dreaptă, ondulată., lă&imea pasului -mare, mi!locie, mică., un(*iul de mers -pozitiv, ne(ativ.$ poi se pot defini #i caracteriza rapiditatea, simetria laterală #i uniformitatea pa#ilor, atitudinea corpului -drept, aplecat., pozi&ia capului -bă&oasă, domoală, aplecată "nainte ori "napoi, spre stn(a sau spre dreapta., modul "n care piciorul se deta#ează de sol -(lisează, se ridică., mobilitatea, oscila&iile corpului -laterale, antero + posterioare, verticale, ondula&ii ale bazinului, mi#cări ale bra&elor etc$.$
"ocea 7i vorbirea3 Se pot distin(e vorbirea scurtă #i corectă vorbirea scurtă #i incorectă vorbirea "n fraze lun(i corecte vorbirea "n fraze lun(i confuze$ /e asemenea, se pot "ntlni vorbirea cu erori (ramaticale ori cu utilizarea de cuvinte obi#nuite sau străine, folosirea unor dialecte, subdialecte sau (raiuri ori e8presii literare$
Obi7nuin+e în diverse activită+i3 Unele obi#nuin&e pe care le au multe persoane "n timpul activită&ii lor constituie #i ele semnalmente func&ionale$ Printre acestea sunt -
felul de a aprinde c*ibritul -cum se freacă bă&ul de cutie, cum se lasă c*ibritul să ardă aproape complet #i după aceea se aprinde &i(ara.
-
folosirea "ntr)un mod specific a &i(aretului sau pipei
-
felul cum se &ine &i(ara, "n mnă sau (ură, "n timpul fumatului
- pozi&ia minilor "n timpul activită&ii profesionale -
e8aliva&ie frecventă
-
toaletă aleasă sau "n(ri!ită$
stfel de obi#nuin&e sunt folositoare atunci cnd sunt cunoscute #i avute "n vedere "n timpul urmăririi unor persoane, pentru verificarea e8isten&ei sau ine8isten&ei lor$ Prin semne particulare "n sens criminalistic se "n&ele( anumite efecte anatomice #i func&ionale care a!ută la identificarea unor persoane$ 6le se datorează unor malforma&ii con(enitale, diferitelor acumulări sau deformări cantitative sau calitative sau lipsei anumitor or(ane din corpul omenesc$ Semnele particulare care se "ntlnesc mai frecvent la diferite persoane sunt următoarele
Cicatricele3 6timolo(ia lor este foarte variată, putnd fi de natură ) traumatică + datorită unor plă(i, care afectează stratul dermatic al pielii$ cestea pot fi ca urmare a unor accidente mecanice, fizice, c*imice$ -
c*irur(icală + orice interven&ie operatorie, orict de ne"nsemnată ar fi, (enerează o cicatrice de această natură$ ceste indicii sunt decelabile att la vedere -cicatrice post) 12 din 14
operatorie., ct #i prin palpare -deseori sub cicatrice se poate palpa nodulul c*irur(ical rezultat din opera&ie.$ Cicatricea trebuie descrisă amplu, urmnd a se face referiri la culoare, formă, mărime #i pozi&ie anatomică$ stfel, din punct de vedere al culorii, cicatricele pot fi roz, ro#ii, vinete, ne(re, decolorate sau albicioase$ ceste culori pot indica #i momentul apro8imativ al creării lor$ /e e8emplu, o cicatrice ro#ie este proaspătă, "n timp ce o cicatrice albă sau decolorată este vec*e, celelalte culori fiind intermediare$ Ca formă, cicatricele pot fi liniare, stelare, circulare, semiovale$ Ca mărime, cicatricele pot fi mari, mi!locii, mici$ #a de e8emplu, o cicatrice datorată unei fracturi de femur este mare, "n timp ce o cicatrice post + apendictomie este mică$
Culoarea pielii -tenul. reprezintă, "n afara diferen&ierii dintre rase, #i un semn particular$ stfel, o piele de culoare (albenă sau cenu#iu + (albenă este specifică unor persoane care prezintă o suferin&ă *epato + biliară colora&ia ro#iatică a nasului, a obrazului este specifică persoanelor alcoolice$ 7 colora&ie deosebită fa&ă de restul pielii se poate datora #i unor a(en&i e8terni de natură c*imică -acizi. ori anumitor factori termici -opărirea cu apă sau cu alte substan&e "n stare de fierbere.$ ;a diferite persoane se poate observa pe piele prezen&a unor pete8 ne5i8 aluni+e sau a altor
semne din na#tere$ tunci cnd acestea se descriu trebuie avute "n vedere locul, forma, pozi&ia, mărimea #i culoarea lor$
Modi*icări în sistemul *unc+ional ori al unor or5ane3 lte semne particulare pe care le pot avea persoanele se datorează unor modificări survenite "n sistemul func&ional al or(anismului lor$ stfel, o paralizie facială poate determina căderea comisului (urii pe partea afectată e8isten&a unui sifilis ter&iar se manifestă, printre altele, #i prin din&i crenela&i -zim&a&i.$ 'alforma&iile con(enitale pot, de asemenea, da na#tere unor semne particulare ca, de e8emplu -
desc*iderea naturală a vălului palatin
- platfus -picior plat. -
modificări ale coloanei vertebrale -conve8ită&i ori concavită&i "n plan lon(itudinal sau median.$
Semne particulare pot e8ista #i la nivelul unor or(ane -păr&i. ale corpului omenesc, fără a fi de natură patolo(ică ca, de pildă bărbia dublă sau bilobată, vizibilitatea (in(iilor "n timpul vorbirii sau rsului, urec*i ascu&ite "n partea superioară$
15 din 14
1ncre+iturile *e+ei constituie, de asemenea, semne particulare$ Aoate "ncre&iturile vizibile "n re(iunea frontală sunt sub formă de cute sau onduleuri adnci ori superficiale$ stfel de "ncre&ituri mai sunt "ntlnite "n -
re(iunea orbitală + sub formă de dun(i sau pun(i
-
re(iunea dintre sprncene
-
re(iunea temporală -"ncre&ituri cunoscute sub denumirea populară de 9laba (#tei:.
-
re(iunea peribucală
-
re(iunea obrazului$
6ste cunoscut că aceste "ncre&ituri pot fi cori!ate sau "ndepărtate prin interven&ii c*irur(icale plastice$ 3n asemenea cazuri pot #i trebuie descoperite cicatricele post)operatorii, care sunt foarte fine #i situate "n re(iunea imediat anterioară lobului urec*ilor ori la nivelul inser&iei terminale păroase frontale sau #an&ului naso)labial$ Unele semne particulare se datorează modificărilor structurale ale diferitelor păr&i ale corpului omenesc, ca urmare a practicării unor meserii de către anumite persoane$ stfel1 -
cizmarii au bătături deasupra (enunc*iului -datorită loviturilor de ciocan. #i la mnă -ca urmare a &inerii cu&itului., precum #i "nfundarea co#ului pieptului
-
croitorii #i frizerii + bătături #i "n&epături pe de(ete -lăsate de manipularea foarfecelor #i a acelor de cusut.
-
fierarii + "ntărirea podului palmei la nivelul bazei de(etelor -datorită &inerii ciocanului.
- parc*etarii + bătături localizate la (enunc*i -
spălătoresele + retrac&ia pielii podului palmelor
- plăpumarii + "n(ro#ări "n dreptul (leznelor -ca urmare a obiceiului de a sta 9turce#te:. -
metalur(i#tii #i pietrarii + tăieturi foarte mici pe cornee -datorită proiectării particulelor metalice sau de piatră.
-
muncitorii care manipulează substan&e pulverulente, minerale ori minereuri + "ncrusta&ii cu praf -de făină, cărbune, ipsos, ar(ilă, calcar, fier, mercur, ar(int. pe mini #i pe fa&ă
-
muncitorii care manipulează produse c*imice -materii colorate, petrol, crom. + eczeme caracteristice, dermatoze sau simpla colorare persistentă a pielii ori colora&ia brună a un(*iilor$
3n anumite situa&ii, infractorii pot folosi de(*izarea #i mac*ierea pentru a "n(reuia urmărirea #i identificarea lor$ 3n acest sens i pot să)#i sc*imbe "mbrăcămintea, să folosească unele mă#ti -confec&ionate din pnză, carton ori materiale sintetice., să)#i sc*imbe aspectul e8terior al fe&ei
1
'ina 'inovici 2 Aratat complet de medicină le(ală, vol$ II, 0ucure#ti, 15D, p$ 1D5D)1D51 14 din 14
-vopsirea părului, modificarea unor detalii prin interven&ii c*irur(ical)plastice, prin folosirea de proteze.$ 3n ce prive#te culoarea părului, se poate descoperii cu u#urin&ă dacă acesta a fost sau nu vopsit, datorită nuan&elor diferite fa&ă de cel natural, aspectului său mat -cel natural este strălucitor., culorii ori(inale e8istente la rădăcina firelor de păr sau a diferen&ei de intensitate a culorii "n diferite re(iuni ale capului$ 'ac*ierea poate fi de re(ulă u#or descoperită$ Aotu#i, ea este mai (reu de depistat "n cazul "n care se cere identificarea "n baza unor foto(rafii, una din ele reprezentnd aceea#i persoană, dar mac*iată$ 3n acest caz, se vor urmări cu aten&ie + folosindu)se foto(rafii mărite ale detaliilor ce s)ar fi putut deforma prin mac*iere + zonele probabile unde s)a ac&ionat, pentru a constata lipsa continuită&ii unor din ele #i deosebirea de nuan&ă "n zonele respective$ Interven&iile c*irur(ical)plastice pot da na#tere, prin modificarea unor detalii, la (reută&i destul de mari "n identificarea după semnalmente$ 6ste necesar "nsă să se urmărească urmele lăsate de interven&ia c*irur(icală, manifestate prin e8isten&a unei cicatrice liniare, c*iar dacă s)a folosit pentru camuflarea ei un rid sau o cută naturală a pielii$ 3n asemenea situa&ii, medicii pot fi de un real folos, pentru a stabilii e8isten&a anumitor interven&ii c*irur(ical)plastice care au avut drept urmare modificarea unor detalii caracteristice$ 3n orice caz, cicatricea rezultată dintr)o asemenea interven&ie constituie un semn particular ce va eviden&ia #i diferen&ia persoana respectivă, u#urnd ulterior identificarea sa$
1< din 14
