MECANISMUL SURUB-PIULITA.doc

CUPRINS

Argument .……………………………………………………………………1 Capitolul I Generalitati ………………………………………………………2 Capitolul II Elementele Elementele componente ale mecanismului mecanismului surub-piulita .....4 Capitolul III Alegerea materialelor pentru cupla surub-piulita .................9 .................9 Capitolul IV Norme de tenica securitatii muncii ...................... ................................. ............11 .11   !ibliogra !ib liogra"ie "ie ............................ .............. ........................... .......................... ........................... ........................... .........................1 ............122

#

ARGUMENT

$a mecanismele surub-piulita se pot intalni urmatoarele combinatii de miscari % piulita este "i&a' surubul e&ecutand atat miscarea de rotatie' cat si cea de translatie (cricurile si presele cu surub)* surubul este "i&' piulita e&ecutand atat miscarea de rotatie' cat si miscarea de translatie (cei speciale de strangere)* surubul e&ecuta numai miscarea de rotatie' piulita e&ecutand miscarea de translatie (mengine'' mecanismele de a+ans de la masinile unelte)* piulita e&ecuta numai miscarea de rotatie' surubul e&ecutand o miscare de translatie (cricul cu piulita rotitoare). ,entru o buna "unctionare a mecanismului surub-piulita trebuie sa se respecte urmatoarele conditii % - "iletul surubului si al piulitei trebuie sa "ie identice din punct de +edere al elementelor geometrice (pas' pro"il' toleranta etc.)* - a&a piulitei trebuie sa coincida cu a&a surubului* - deplasarile trebuie sa se e&ecute lin' "ara alternari de "ranari si mers in gol. ,roiectul pe care l-am realiat cuprinde cele mai importante aspecte re"eritoare la mecanismul surub-piulita. ,roiectul cuprinde patru capitole si multe desene ale unor dispoiti+e care contin acest mecanism. In primul capitol sunt preentate cate+a cestiuni legate de transmisiile mecanice' precum si a+antaele si dea+antaele utiliarii mecanismului surub-piulita. In capitolul II se preinta "unctionarea cator+a dispoiti+e care au la baa un mecanism surub-piulita. ,entru o mai buna intelegere a "unctionarii acestora am realiat mai multe desene. Capitolul III "ace re"erire la materialele cele mai utiliate la con"ectionarea surubului si piulitei acestui mecanism. In ultimul capitol am preentat principalele masuri care trebuiesc luate in cadrul atelierelor de repara/ii pentru realiarea unor condi/ii optime de lucru. In "inalul lucrarii am preentat si bibliogra"ia care mi-a "ost necesara pentru realiarea acestui proiect.

1

CAPITOLUL I GENERALITATI

0ransmisiile mecanice transmit miscari de la arborele motor numit si arbore conductor la arborele condus. olul "unctional a unei transmisii mecanice este acela de a modi"ica turatia arborelui conducator al masinii motoare in +ederea realiarii turatiei necesare masinii de lucru in acelasi sens sau cu in+ersarea sensului de miscare. ,arametrii de baa a unei transmisii mecanice sunt% puterea de transmisie sensul de rotatie randamentul transmisiei turatia arborelui conductor  turatia arborelui condus raportul de transmitere • • • • • •

0ransmisiile mecanice pot "i%  directe  indirecte 0ransmisiile directe se caracterieaa prin distanta mica dintre a&a arborelui conducator si a&a arborelui condus. in categoria transmisiilor mecanice directe "ac parte %  transmisii cu roti dintate  transmisii cu came  transmisii cu roti de "rictiune  surub 3 piulita 0ransmisiile indirecte se caracterieaa prin distanta mare dintre cei doi arbori. in categoria transmisiilor mecanice indirecte "ac parte %  transmisii cu lant  transmisii prin curele  transmisii cu pargii 0ransmisia surub-piuliț este alctuit dintr-un șurub și o piuliț a"late 5n mișcare relati+ 5n timpul "uncționrii. 0ransmisia realiea transmiterea și trans"ormarea mișcrii și a "or ței. Cu aceste "uncții' transmisia șurub-piuliț se 5nt6lnește "rec+ent 5n construcția unor mașini simple cum sunt cricurile (+inciuri) și presele manuale' 5n construcția mașinilor unelte' a unor dispoiti+e de lucru' a unor aparate de msur etc. -

Ca principale a+antae ale utilirii transmisiei șurub-piuliț se pot enumera% construcția și e&ecuția relati+ simple preciia bun "uncționarea "r gomot gabaritul redus posibilitatea transmiterii unor "or țe relati+ mari.

2

Ca principal dea+anta se men ționea e&istența unor "recri importante 5ntre spirele "iletelor' care determin randamente mici' uuri mari (ce conduc 5n timp la ocuri mari) și 5n consecinț +itee de lucru limitate. Acest neauns este eliminat 5n mare parte prin utiliarea transmisiilor cu bile (șuruburi cu bile) la care "recarea de alunecare este  5nlocuit cu "recarea de rostogolire. 0abelul 1 preint o sinte a combina țiilor posibile pentru mișcrile elementelor  cuplei șurub-piuliț 5mpreun cu e&emple de utiliare. 0abelul 1 E&emple de utiliare

7odul de mișcare ,iulița 8i&  n mișcare de rotație și translație  n mișcare de translație  n mișcare de rotație

Șurub

n mișcare de rotație și translație 8i&

Cricurile' presele cu șurub !rațul mașinilor radiale de gurit

 n mișcare de rotație

Șurubul conductor al strungului

n mișcare de translație

0ransmisia șurub-piuliț a ppușii mobile a strungului

:

CAPITOLUL II ELEMENTELE COMPONENTE ALE MECANISMULUI SURUB-PIULITA 8igurile 1 … 1; preint scemele cinematice de principiu ale unora din cele mai uuale transmisii șurub-piuliț 5nt6lnite 5n practic. <-au "olosit urmtoarele notații% 1' 1= - șurub* 2' 2= 3 piuliț* : 3 corp* 4 3 element de lucru (cup' platou etc.)* ; 3 p6rgie sau alt dispoiti+ de ac ționare* > 3 p6rgii de construcție a corpului* a 3 lagr a&ial* r 3 lagr radial.  n "igura 1 este preentat un cric simplu. Șurubul principal 1 e&ecut at6t mișcare de rotație c6t și de translație. ,iulița 2 este "i& 5n corpul :. ,entru e+itarea mișcrilor  relati+e 5ntre sarcina de ridicat și cupa 4' aceasta trebuie s se rostogoleasc liber pe capul șurubului 1' deci 5ntre cup și șurub e&ist un lagr a&ial care poate "i de alunecare sau de rostogolire (rulment a&ial)* utiliarea rulmentului este a+antaoas 5n special pentru ridicarea sarcinilor mari' c6nd se obțin reduceri 5nsemnate ale momentului de "recare reistent dintre cup și șurub. Cric pentru plat"orme auto ("ig. 2). Șurubul principal 1 e&ecut at6t mișcare de translație c6t și mi șcare de rotație. ,iulița 2 este "i& 5n corpul :. ,lat"orma de ridicat 4 este gidat pe corpul :. Cric cu piuliț rotitoare ("ig. :). ,iulița 2 e&ecut mișcarea de rotație iar șurubul 1 mișcarea de translație. ,entru aceast +ariant constructi+ "recarea dintre cup și șurubul cricului simplu ("ig. 1) se 5nlocuiește cu "recarea dintre piulița 2 și corpul :. $a cricul pentru sarcini laterale ("ig. 4) șurubul principal 1 e&ecut mișcarea de rotație' iar piulița 2 mișcarea de translație.
8ig. 1. Cric simplu.

8ig. 2. Cric pentru plat"orme auto. 4

8ig. :. Cric cu piuliț rotitoare

8ig. 4. Cric pentru sarcini laterale

8ig. ;. Cric simplu pe glisiere  n "igura > sunt preentate cricurile telescopice. Acestea sunt cricuri cu dou șuruburi de ridicare. ,iulița 2 a șurubului principal 1 "ace corp comun cu șurubul secundar 1=. ,ot reulta : +ariante costructi+e.

;

8ig. >. Cric telescopic. Varianta a ("ig. >'a). Acționarea se "ace prin șurubul secundar 1=. Cupa 4 se poate roti "aț de capul șurubului principal 1. ac momentul de "recare dintre cup și capul șurubului principal este mai mic dec6t momentul din "iletul comun al celor dou șuruburi (caul uual 5n practic)' 5n timpul ac ționrii cricului nu +a apare mi șcare relati+ 5ntre șuruburi. Acest tip de cric este "olosit c6nd distan ța dintre sarcin și cup este mare și nu se impune cerința ridicrii rapide a acesteia. Cupa se aduce 5n apropierea sarcinii prin rotirea cu m6na a șurubului principal 3 apoi se utiliea dispoiti+ul de acționare ; plasat pe șurubul secundar. ac momentul de "recare dintr  cup și capul șurubului principal este mai mare dec6t momentul de 5nșurubare din "iletul comun celor dou șuruburi la acționarea șurubului secundar se produce și ridicarea șurubului principal 1 5n raport cu șurubul secundar 1=. n aceast situa ție cricul este cu dubl acțiune (+ei "igura >'c). 8iletele celor dou șuruburi trebuie sa aib sensuri contrare. Varianta b ("ig. >'b). Acționarea se "ace prin șurubul principal. $a mane+rarea p6rgiei se produce mai 5nt6i ridicarea șurubului principal 5n cel secundar și ulterior 3 la terminarea cursei șurubului principal - are loc și ridicarea șurubului secundar 5n piulița 2= (deoarece momentul de 5nșurubare 5n "iletul cuplei celor dou șuruburi este mai mic dec6t momentul de 5nșurubare 5n "iletul cuplei șurub secundar 1=-piulișa 2=). 8iletele celor dou șuruburi au același sens. Varianta c ("ig. >'c). Cupa este "i&at de șurubul principal. ntruc6t momentul de "recare dintre cup și sarcin este' de regul' mai mare dec6t momentul de 5nșurubare din cupla 1-1= la acționarea șurubului secundar se produce deplasarea simultan a ambelor șuruburi. Cricul se mai numește ?cu dubl acțiune@. 8iletele celor dou cuple trebuie s aib sensuri contrare. Cric dublu ("ig. ). 8iletele celor dou cuple au sensuri di"erite ast"el 5nc6t la acționarea șurubului 1 se obține apropierea sau 5ndeprtarea simultan a piulițelor 2 care oac și rolul de cup.

8ig. . Cric dublu.

8ig. B. Cric auto cu p6rgii.

>

Cric auto cu p6rgii ("ig. B). eplasarea pe +ertical a sarcinii se "ace cu autorul unui mecanism 5n care șurubul 1 are o mișcare de rotație' iar piulița 2 3 o mișcare de translație. Capetele p6rgiilor > se preint 5n "orma unor sectoare dințate. ,rin angrenarea acestora se e+it balansarea 5n plan +ertical a cricului "a ț de ba' sau a cupei 4 "aț de elementele sale de legtur.
8ig. 9. Cric cu p6rgii.

8ig. 1#. 0irant (ancor reglabil)

0irant sau ancor reglabil ("ig. 1#). 8iletele celor dou cuple au sensuri di"erite ast"el 5nc6t la rotirea corpului : se obține apropierea sau 5ndeprtarea simultan a celor  dou șuruburi 1 și 1=. E&tractor pentru roți' rulmenți ("ig. 11). Șurubul 1 e&ecut mișcrile de rotație și de translție. ,iulișa 2 este "i&at 5n corpul :. n +ariant din "ig 11'a brațele > se pot deplasa pe tra+ersa :' ast"el 5nc6t gearele cu care sunt pre+ute s apuce 5n mod con+enabil elementele de e&tras.  alt +ariant de e&tractor este preentat 5n "igura 11'b 5n care brațele 5n numr de trei sunt articulate 5n corpul e&tractorului.

8ig. 11. E&tractor pentru rulmenți. ,rese ("ig. 12). Șurubul 1 e&ecut at6t mișcarea de rotație c6t și cea de translație. ,iulița 2 este "i&. Corpul presei poate a+ea "orme di"erite' respecti+% - cu o coloan ("ig. 12'a) - cu dou coloane ("ig. 12'b). 

8ig. 12. ,rese. ,rese cu piuliț rotitoare ("ig. 1:). ,iulița 2 e&ecut mișcarea de rotație' iar  șurubul 1 3 mișcarea de translație. ,rese cu p6rgii ("ig. 14). cu platoul 4 gidat pe gidaele corpului :. 7engine ("ig. 1;). Șurubul 1 e&ecut mișcarea de rotație iar piulița 2 o mișcare de translație. Variantele din "igurile 1; a și b di"er 5ntre ele prin poiția "lcii mobile 4. Varianta din "igura 1;'c este cu ambele "lci mobile.

8ig. 1:. ,res cu piuliț rotitoare

8ig. 14. ,res cu p6rgii

B

8ig. 1;. 7engine.

CAPITOLUL III ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU CUPLA ȘURUB-PIULIȚĂ Condițiile care trebuie 5ndeplinite de ctre materialele cuplei șurub-piuliț reult din utilirile la care este "olosit transmisia. Necesitatea asigurrii reitenței la uare și a unui coe""icient de "recare redus presupun utiliarea unui cuplu de material cu bune propriet ți anti"ricțiune.  ntruc6t solicitrile corpului șurubului sunt relati+ mari 3 materialul acestuia este de regul oțelul. ,roprietțile anti"ricțiune ale cuplului de material +or "i asigurate 5n principal de ctre materialul piuliței. Șurubul se poate e&ecuta din urmtoarele o țeluri%

A. Fără tratament termic - $ 42' $ ;#' $ ># 3 <0A< ;##D2-B# (oțel laminat de u general) - $C :;' $C 4;' $C ;#' $C ># (normaliat) 3 <0A< BB#-B# (oțel laminat de calitate) - $0 4;' $0 ;; 3 <0A< B1B:-B# (oțel laminat pentru țe+i) B. Cu tratament termic  3 tratamentul termic 5mbuntțește caracteristicile mecanice' conduce la creșterea reistenței la uare' dar e+ident mrește prețul "abricației - $C 4;' $C ># 3 <0A< BB#-B# 5mbunt țite* - $C :;' $C 4;' $C ;;' $C ># 3 <0A< BB#-B#' clite cu "lacr sau prin inducție - :;7n1> (clit și re+enit' ;;#->;# !)' >;7n1#' :47oCr11 (clit și re+enit la :2#-41; !)' <0A< 91-BB - 2#7n1# 3 <0A< 11;1:-B#' 5mbuntțit - 4#Cr1#' 417oCr11 3 <0A< 91-BB' 5mbunt țite' clite prin inducție sau cu "lacr' nitrurate* - $C 1; (<0A< BB#-B#)' 1B7oCrNi1: (<0A< 91-BB)' cementate și clite.

,iulița se poate e&ecuta din% A. Fonte - 8c 1## ... 8c 4## (<0A< ;>B-B2). 8ont cenușie cu gra"it lamelar turnat 5n piese. eistenț mecanic relati+ scaut' bun comportare la uare la presiuni mici (: ... ; 7pa). ,reența gra"itului sub "orm lamelar con"er bune proprietți anti"ricțiune. - 8cA 1' 8cA 2' 8cA :' 8cA 4' 8gnA 1' 8gnA 2' 8mA 1' 8mA2 (<0A< >#-9). 8ont reistent la uare 5n condi ții de "recare cu ungere' turnat 5n piese. - 8cF 2##' 8cF 2;#' 8cF :##' 8cF :;# (<0A< B;41-B>). 8ont turnat 5n piese pentru mașini-unelte ("ont cu mas metalic perlitic' gra"it lamelar) cu o bun reistenț la uare. - 8mp ;##' 8mp ;;#' 8mp >##' 8mp >;#' 8mp ## (<0A< ;>9-#). 8ont maleabil turnat 5n piese. 7rcile recomandate au 5n structura masei perlit lamelar. - 8a1NiCuCr 1;.>.2' 8a1NiCr 2#.2' 8a1NiCr :#.:' 8agnNiCr 2#.: (<0A< 1##>>;). 8ont austenitic turnat 5n piese (5n simbol 1 3 gra"it lamelar' n 3 gra"it nodular' ci"rele indic 5n ordine procentele principalelor elemente de aliere). 7rcile recomandate au o bun reistenț la uur și o "oarte bun reistenț la coroiune. 9

- 8gn 4;#-;' 8gn ;##-' 8gn >##-2' 8gn ##-2 (<0A< >#1-B2). 8ont cu gra"it nodular turnat 5n piese. Gra"itul nodular con"er "ontei caracteristici mecanice superioare dar reistența la uare este mai mic dec6t a "ontelor cu gra"it lamelar. B. Aia!e "e #a$ă %e cu"ru &#ron$uri' - Cu,b2#n4,b4' Cu). Aliae cupru-inc turnate 5n piese. (. Aia!e "e #a$ă %e auminiu - Al
,ro"ilul "iletului se alege in "unctie de caracterul sarcinii transmise de mecanism (statica sau +ariabila)' de sensul acesteia' de conditiile "unctionale si de randament. $a sarcini mici se "oloseste "iletul patrat' iar la sarcini mari cel trapeoidal* in caul sarcinilor +ariabile se poate utilia "iletul rotund sau "erastrau.

1#

CAPITOLUL IV NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

$ucrarile e&ecutate in cadrul montaului general preinta' in "oarte multe cauri' pericole de accidente' care pot "i e+itate daca se respecta normele indicate pentru aceste lucrari. espectarea normelor de tenic a securit/ii muncii contribuie la asigurarea condi/iilor de munc normale Hi la 5nlturarea cauelor care pot pro+oca accidente de munc sau 5mboln+iri pro"esionale.  n cadrul atelierelor de repara/ii trebuie luate msuri pentru realiarea urmtoarelor  condi/ii de lucru % - asigurarea iluminatului' 5nclirii Hi +entila/iei - e&punerea unor a"iHe sugesti+e pri+itoare at6t la protec/ia muncii' c6t Hi la pre+enirea Hi stingerea incendiilor  - eciparea maHinilor Hi instala/iilor din atelier cu instruc/iuni de "olosire - legarea la pm6nt Hi la nul a tuturor maHinilor ac/ionate electric - eciparea maHinilor-unelte cu ecran de protec/ie - amplasarea la locuri +iibile a miloacelor pentru combaterea incendiilor  - e"ectuarea instructaelor periodice pe linie de protec/ie a muncii Hi de pre+enire Hi stingere a incendiilor  - eciparea atelierului cu instala/ii de ridicat pentru manipularea pieselor cu masa mai mare de 2# g 7uncitorilor din atelier le re+in urmtoarele responsabilit/i % - "olosirea unui ecipament adec+at (austat pe corp' m6neci bine 5nceiate)' iar  prul s "ie acoperit sau legat - 5nainte de 5nceperea lucrului se +a +eri"ica dac atmos"era nu este 5ncrcat cu +apori de benin sau cu gae in"lamabile pro+enite de la instala/iile de 5nclire - 5n timpul lucrului se +or respecta msurile de protec/ie a muncii Hi de pre+enire a incendiilor speci"ice "iecrei opera/ii - la terminarea lucrului se +or deconecta legturile electrice de la prie' maHinile +or  "i oprite' sculele aHeate pe bancurile de lucru sau 5n dulapuri' iar materialele sau piesele sti+uite 5n locuri bine stabilite $ucrrile e&ecutate 5n cadrul montaului general preint' 5n "oarte multe cauri' pericole de accidente' care pot "i e+itate dac se respect normele indicate pentru aceste lucrri. $a e&ecutarea opera/iilor au&iliare legate de transport Hi de ridicare apar cele mai "rec+ente accidente' datorit mane+rrii incorecte a instala/iilor Hi prinderii necorespuntoare a sarcinilor. in aceast cau' mane+rarea unor asemenea instala/ii (macarale' poduri rulante' electrocare' electrosti+uitoare etc.) trebuie e"ectuat numai de ctre personal special instruit.

11

BIBLIOGRAFIE

George' I.' ,arasci+' I.' uum' N.' Voicu' 7. si ant' G. Jtilaul si tenologia meseriei mecanic montator intretinere si reparatii in constructii de masini. !ucuresti' Editura idactica si ,edagogica' 1994. 7rginean' V.' 7oraru' I. si 0eodorescu' . Jtilaul Hi tenologia meseriei construc/ii de maHini. !ucureHti' Editura idactic Hi ,edagogic' 199;. Noia' . si 0enescu' $. rgane de masini si mecanisme. !ucuresti' Editura   2. emian' 0.' 0udor' . si Grecu' E. 7ecanisme de mecanica "ina. !ucuresti' Editura idactica si ,edagogica' 19B2.

12