NOTĂ: prezenta lucrare este o traducere a ” EPIPHANIUS – MASONERIA ȘI SECTELE SECRETE – Fața ocultă a istoriei”, constituind o adaptare a respectivei scrieri, în sensul că, anumite pasaje care nu interesează cititorul român, au fost înlăturate (e: evenimentele istoriei italiene de la !"#"$, adău%ându&se în sc'im, alte capitole care privesc în mod direct pe respectivul cititor: o parte din aparatul politic românesc, )iserica – văzută ca institu*ie, +on iriac -i un capitol final dedicat lui .dolf /itler, mai ine zis, influen*ei eercitate de ”ma%ie” la ascensiunea nazismului0
1234.Ă
/onor5 de )alzac (el însu-i martinist$ scria în romanul ” Iluziile pierdute”: ”Există două fațete ale istoriei, cea oficială, mincinoasă, care ne este adusă la cunoștiință pentru a fi învățată – ad usum delphini – și fațeta secretă, în care se găsesc adevăratele cauze ale evenimentelor”0.ceastă ”fa*etă ascunsă” este suiectul tratat de cartea de fa*ă03ste descris în detaliu (plecând de la documente si%ure$ cum de diverse secole, puternice %rupuri de interese – )6nai )6rit', 7asoneria, 8rupul )ilderer%, 9omisia Trilaterală, de inspira*ie ocult – caalistică încearcă, cu destulă eficien*ă, să înlăture -i să distru%ă azele civiliza*iei -i vie*ii umane0 +nspirată de puteri teneroase, această ”tendin*ă” a luat în stăpânire, pu*in câte pu*in, fiecare centru al puterilor reli%ioasă, politică, economică, respectiv culturală0.ceastă ac*iune se desfă-oară cu ajutorul a două instrumente: ;O<. =N.;TĂ – 7asoneria – dominată de ma%ie, care planifică, dirijează -i corectează (la nevoie$ calea de urmat> 4+N.N. =N.;TĂ – 7area 4inan*ă care, prin concentrarea în mâinile ei, cu fiecare zi care trece, a tuturor o%ă*iilor mondiale, le transformă în mijloace de dominare mondială su olăduirea 7asoneriei ?uperioare0 ?unt pu*ini cei care, c'iar dintre persoanele cele mai culte, reu-esc să în*elea%ă ce înseamnă, în termeni de putere, posiilitatea de a&i impune unui popor o anumită viziune, un anumit punct de vedere privitor la istorie0. indica umanită*ii un drum sau altul de urmat, înseamnă a pune în eviden*ă ”linia de sosire”, stailindu&i în acela-i timp termenii de compara*ie (scara de valori$ -i implicit, comportamentul0.cest lucru este un fapt adevărat, mai ales în epoca modernă, în care fiecare re%im politic – na*ional&socialist, na*ionalist, fascist, comunist sau lier&democrat – a avut o proprie interpretare a istoriei, făcînd loc la diverse puncte de vedere le%ate de dualismul ”ine – rău”, ”drept – injust”, ”liertate – sclavie”0 9on-tient de acest lucru, 8eor%e Or@ell, în al său roman profetic 1984, punea ca ază în statul utopic creat de el (unde c'iar -i %ândurile -i emo*iile erau controlate de ”fratele cel mare”$ ideea că: ine controlează trecutul are în m!nă viitorul -i ima%inează o activitate prin care, pentru a sluji interesele prezentului, sunt rescrise ziarele -i revistele epocilor anterioare01rin urmare, tot ceea ce *ine de trecut este vec"i, antic, fiind judecat ca #un doar în măsura în care sluje-te prezentului, respectiv rău, atunci când contravine normelor prezentului0.pare evident faptul că o astfel de interpretare a istoriei (perspectiva "egeliană a istoriei$ este func*ională în fiecare re%im politic care de*ine puterea la momentul respectiv0=n această ordine de idei, orice aplecare spre studiul trecutului pentru a scoate la iveală fapte, pentru a su%era solu*ii, pentru a pune în eviden*ă erori sau c'iar devia*ii artificiale, deci voite, este considerată -i catalo%ată ca fiind anacronică09uvintele fatale înapoi nu se mai întoarce, în contetul doctrinei progresului nedefinit -i al infaili#ilității istoriei, narcotizează orice spirit critic -i face în a-a fel încât cei con-tien*i de cursul actual al istoriei (educa*i de -coală -i de mass&media cu această filosofie$ să nu se mai poată întoarce înapoi pentru a re%ăsi drumul pierdut0Ain acest punct de vedere, umanitatea se poate împăr*i în două cate%orii: a eliti-tilor, restrânsă, manipulatoare, a piloților, %loata masivă a manipula*ilor, a pilotaților, victime ale jocului de iluzii: $u există sclavie mai mare dec!t acea în care fiecare se consideră li#er, dar nu ține cont de lungimea lanțului cu care este legat0 =mpăr*ită lumea între piloți -i pilotați apare evident că reu-ita opera*iunii celor dintâi *ine de caracterul secret al celor întreprinse, de cât de mult cunoa-te %loata despre planurile elitei0%ecretul este, deci, prima condi*ie fundamentală a manipulării0. doua condi*ie, -i ea fundamentală, este deplina posesie a puterii financiare, politice (-i intrinsec al educa*iei -i al mass&mediei$0Aar %estiunea acestor p!rg"ii de control – secret, finan*e, politic, educa*ie, mass&media – câteodată lasă loc -i scăpărilor, rateurilor0?unt persoane care sătule să măn!nce ceea ce au mestecat alții scot la iveală documente uitate prin ar'ive, neapărat secrete ci inaccesiile -tiri, note, informa*ii fără la importan*ă, ziare, reviste,nudocumente audio&video0Ain cauzamarelui multorpulic, situa*iivalorifică de acest fel (actuale sau trecute$aparent privitoare înt!mplăridin care agită și dau fiori, a apărut necesitatea de&a ridica noi ariere în afară de tăcerea mass&media, prin modalită*i care să controleze -i să discrediteze orice încercare de&a scoate adevărul la lumină, pe oricine ar încerca să facă acest lucru0 ;ovitura de %eniu a constituit&o apari*ia a două cuvinte exorcizatoare care au scopul (de multe ori reu-it$ de&a neutraliza din start imitiunea în culisele istoriei economisind for*ele celor care au %rijă de adevărul oficial -i ferindu&i de ridicole contradic*ii (documentate$, comunicate de presă, luări de pozi*ii: complotist -i dietrolog0 Ain curiozitate firească ne putem întrea, dacă cei răi sunt dietrolo%ii -i comploti-tii, cine sunt atunci cei uniB 2ăspunsul la această întreare este lo%ic -i inevitail: cei #uni sunt cetă*enii care au încredere în istoria -i documentele oferite de clasa conducătoare, încolona*i în ordine, disciplina*i, în diverse partide politice, sindicate, cei cărora nici măcar nu le trece prin cap că -tirile, toate manifestările mass&media, pot fi manevrate cu un scop anume0 9artea este adresată tuturor celor care doresc să cunoască -i altceva decât ceea ce se prezintă ca informație: 8rupul )ilderer%, 9onsiliul pentru 2ela*ii 3terne – 9ouncil of 4orei%n 2elation – 942, 9omisia Trilaterală, ?ocietatea 1il%rim sco*ând în eviden*ă secole de istorie, diversă decât cea scrisă în manuale0Ci mai este un motiv pentru care se !
recomandă citirea acestei căr*i0 9u noua decizie&cadru privind mandatul de arest european -i delictele inedite introduse, Dniunea 3uropeană pare decisă să suprime orice voce în dezarmonie cu linia de conduită principală0Nu vor mai fi cuvinte eorcizatoare ci un periculos clinc'et de cătu-e0Ci e cazul de&a ne întrea pentru cât timp va fi posiil să se scrie -i să se documenteze despre ar%umente spinoase, incorecte politic, neplăcute eurocraților -i în %eneral ar"itecților $oii 'rdini (ondiale0
.;)32T 1+E3 (!"FG – !"G!$, %radul HH, 7are 9omandor al 2itului ?co*ian .ntic -i .cceptat pentru
§ PARTEA !NT"I M#STERIUM INI$UITATIS
CAPITOLUL %: E&IST' CON(UCERE SU)*ERSI*' OCULT' +
3ste demn de re*inut cele spuse de 1ierre Iirion (!"G"&!G""$, una din somită*ile reli%ioase implicate în studiul %loalizării, care, împreună cu monsi%norul 3rnest
)e,-a.i, (israeli (!"F#&!""!$, cunoscut drept ;ord )eaconsfield, fiu al unor evrei din 4errara& +talia, pleacă în .n%lia unde devine prim&ministru, mason (din cele sus*inute de 3u%en ;enn'off în -icționarul (asonic /rancez$, scria în unul din romanele lui politice (compuse la !"#F$: 0umea e guvernată de cu totul alte personae pe care nici nu și le pot imagina cei care nu văd în culise (H$0Ci dintr&un discurs *inut la .KlesurK, la JF noiemrie !"LM: 2uvernele acestui secol nu sunt în legătură numai cu alte guverne, împărați, regi și miniștri, ci și cu organizații secrete, elemente de care tre#uie să se țină seama și care în ultimul moment pot anula orice acord cu agenți fără scrupule, capa#ili de asasinate și care, dacă e nevoie, pot provoca masacre (#$0 J
/alter Rat0e,au (!"ML&!GJJ$, om politic israelit, ministru al 2econstruc*iei -i de la H! ianuarie !GJJ ministru pentru .faceri 3terne al 2epulicii de la eimar până la J# iunie !GJJ, ziua când a fost asasinat0 .sasinare care vine la câteva săptămâni după încercarea lui de&a scoate 8ermania di strânsoarea tratatului an%lo&franco&american, .ratatul de la 3ersailles07are industria- (se afla în conducerea a peste o sută de societă*i$, avea strânse le%ături cu 7area 4inan*ă de pe all ?treet: .rei sute de oameni care cunosc totul despre fiecare dintre ei guvernează destinele continentului european și își aleg succesorii dintre cei aflați în anturaul lor ($0 /0i,sto, C0urc0ill (M$ într&un articol intitulat ionism versus 5ols"evism6 struggle for t"e soul of t"e e7is" people, apărut la pa%ina a Illustrated %unda erald din " feruarie !GJF, descrie diversele aspecte ale eraismului din timpurile respective, identificând o componentă ună – asimilații – na*ională, fidelă, respectiv o componentă interna*ionalistă – rea – prin felul ei de&a fi0Aespre cea din urmă spunea: :ncep!nd din zilele lui %;).<% = >eis"aupt și p!nă la ?arl (arx, .roț@ = )usia, 5ela ?u"n =
e#ster = un rol foarte ușor de recunoscut în tragedia )evoluției /ranceze6El a stat la #aza tuturor mișcărilor su#versive ale secolului al AIA&lea și acum, în cele din urmă, acest grup de personalități extraordinare ale lumii su#terane din marele orașe europene și americane, a luat de păr poporul rus și a devenit, practic, dominatorul de netăgăduit al acestui enorm imperiu0 %123 – :n momentele cruciale ale istoriei, un @a"al misterios scotea în față omul BinspiratB, ales cu mult timp înainte pentru a deveni instrumentul (arii 'pere6El poate agita un stat, poate răsturna cusrul evenimentelor, poate sfida opoziții, poate înșela popoare cu răsturnări dramatice și spectaculoase de situații, uimind mulțimea care nu ia în seamă că drumul de parcurs i&a fost trasat de alte mîini, fiind susținut de forțe oculte p!nă în ziua sta#ilită a căderii lui, o dată misiunea lui îndeplinită, sau atunci c!nd pretențiile lui depășesc ceea ce i&a fost oferit0 Eadmi 9o'en – 0Ca#omination m*ricaine, 3d0 4lamarion, !GHF ("$0 Sir Sta,le4 )al56i,7 %128, constata: %tatele DE %00 >')02'3E)$(E$., >E.E) I. = 5H '$orld )epu#lic = 5azele )epu#licii (ondiale în care se spune: 2<3E)$<0 ('$-I0 (!$ este inevita#il6%e va naște în unul din următoarele moduri6/ie ca Imperiu (ondial, cu sclavie de masă, impusă de victoria dintr&o a III&a conflagrație mondială, sau su# formă de )epu#lică /ederală (ondială, instaurată printr&o integrare treptată în $ațiunile
Harol5 /ilso,, !GM", om politic en%lez, memru al puternicului 2oKal +nstitut of +nternational .ffairs – 2++., al ?ocietă*ii 4aian (cercul superior al 1uterii -i centru mondialist încă de la apari*ia socialismului, în !""#$, declara: onservatorii lasă impresia că guvernează lumea, în timp ce adevăratele decizii sunt luate în afara parlamentului de lore, de 0azard, de >ar#urg666 (finan*i-ti evrei$ (!L$0 H
Saul H Me,5lo6it>7 %1?8, director al ;roiectului de (odel pentru o 'rdine (ondială, memru al 942, ;olit#uro&ul capitalismului cu sediul la Ne@ QorR, spunea: :ntre#area dacă va fi sau nu un guvern mondial p!nă spre JKKK nu mai are rost6-upă părerea mea, între#ările la care tre#uie să răspundem suntF cum se va înt!mpla = după vreun cataclism, mișcare Drevoluționară, după o programare mai mult sau mai puțin rațională, și dacă va avea un caracter totalitar, elitist, #enevol sau participativ (!"$0 T0ierr4 5e Mo,t
O parte din componen*ii 9luului Le Sicle0
NOTE: ! – ?f0 Toma, spunea: :nțelegerea între demoni, o#ținută prin supunerea unul altuia, nu reiese din dragostea împărtășită, ci din răutatea lor comună cu care îi urăsc pe oameni și se ridică împotriva dreptății lui -umnezeu6-e fapt, e o caracteristică a oamenilor fără credință de&a se reuni și de&a se supune celor care văd ei că dețin puterea cea mai mare, d!nd fr!u li#er propriei răutăți0 J – 1 Iirion – 5ientMt un gouvernement mondial G, ?aint 9en5r5, Sd0 T5ui, !GML, p J!L, J!"0 H – onings#, 1aris, !""#, p !"H, !"#0 # – Q 7oncomle 0Cirr*sisti#le expansion du mondialisme, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"!0 – >iener /reie ;resse, J# decemrie !G!J0 M – 9ariera politică a lui 9'urc'ill a primit sprijinul 7asoneriei, după cum dezvăluie revista oficială a masoneriei ritanice ."e /reemason din J mai !GJG, ;ondon, p G!G09'urc'ill a devenit (aestru al 2?.. în !GFJ0 L – 2evolu*ionară lituaniană, !"MG&!G#F, una din marile ”fi%uri” din istoria anar'ismului, editoare a ('.E) E). (tema de ază a campaniilor ecolo%iste de azi$, ziar anar'ic influent, precursor al metodelor pentru controlul na-terilor0 #
" – 1 Iirion, cit0, p J!!0 G – Q 7oncomle, cit0, iidem0 !F – ;ordul )urn'am în realitate se numea ;evK&;a@son (vezi Q 7oncomle 0es ;rofessionnels de lCanti&racisme, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"L, p J$0 !! – 1 Iirion, cit0, p "H0 !J – < )urn'am ."e (anagerial )evolution, Ne@ QorR, T'e
CAPITOLUL B: NODA
,o>a, spunea ilustrul 0: 4rate :0 .lert 1iRe, este ese,ța i .ă5ua .aso,eriei (!$0 Maso,eria i ,o>a> (masonii sunt$ su,t a5eărații =,ostici care co,ti,uă tra5iția ei .ile,ară (J$0 lexandrian, poate un pseudonim al unui înalt ini*iat, scria în Istoria /ilosofiei 'culte (H$, citând una din marele personalită*i ale %ândirii %nostice, /enri&9'arles 1uec': avea 2$' Dcunoașterea înseamnă că știm cine suntem, de unde venim și încotro mergem, ce anume ne poate salva, care este nașterea noastră și ca va fi renașterea noastră0Ci la întreările: -e ce pe ;ăm!nt există at!tea religii în loc de o singură credințăG ;e care dintre ele să o alegem și după ce criteriu, dintre celelalteG um să știm cine are dreptate dintre păg!n, evreu și creștin, dintre care religie acceptă metempsi"oza (mi%ra*ia sufletelor prin reîncarnare$ și care crede în Nudecata
A NODA ȘI (OCTRINA NOSTIC' 8noza este o doctrină sincretică, apărută aproape o dată cu cre-tinismul în mediile evreie-ti (samariteanul ?imon 7a%ul, despre care se vore-te în /aptele %finților poate fi considerat ca fiind un prim maestru$ prin puternice influen*e neoplatoniene, dar -i de la alte reli%ii, în particular cele iraniene ($0Numele derivă din cuvântul %recesc gnosis – cunoa-tere0 .cest cuvânt însă, nu treuie să în-ele: cunoa-terea pe care adep*ii sus*in că o posedă nu e fondată pe aze ra*ionale, ci pe con-tientizarea propriei divinită*i, pe convin%erea de&a avea la interior o scânteie divină înlăn*uită în corpul material sau mai ine spus, în lumea materială, o lume %rea -i teneroasă, o lume a eilului creată de un Aumnezeu identificat cu reatorul din Iec'iul Testament al cre-tinilor0Aoctrinele %nostice au ajuns până în zilele de azi eprimate su formă de mituri sinuoase -i etrava%ante, toate având în comun trăsături u-or de individuat0=n sinteză: 0a #aza experienței fiecărui gnostic, care se simte străin în lumea materială care&l înconoară și&l condiționează, o lume străină de propriul E<, stă convingerea că este păstrătorul unei revelații divine, destinată la puțini aleși6ceastă revelație, în modul cel mai autentic, este un germen, o particulă de su#stanță degradată și căzută materială, prizonieră în corpul material, din care încearcă să se eli#ereze pentru adivină, se întoarce în lumea divinăîndelumea srcine6-ar eli#erarea este posi#ilă numai prin milocirea unui E0I5E).') -I3I$, care co#oară din ceruri su# înfățișare umană, sau își face simțită prezența într&un alt mod, printr&o persoană = I%<%, anume aleasă, ca instrument din opera divină de eli#erare6ceastă operă eli#erează omul, păstrător al Bsc!nteii divineB din sclavia în care era ținut în lumea materială6ceastă BsclavieB își avea srcinea în eroare sau în păcatul unei ființe divine, feminine = %';I (cunoa-terea$, ”sclavie” înfăptuită de un -umnezeu Inferior, -emiurgul, identificat cu -umnezeul creator al 3ec"iului .estament6)ecuperarea treptată a Bsc!nteii divineB, degradată și prizonieră în lumea materială, va face superfluă existența acestui -emiurg, care p!nă la urmă va avea un sf!rșit (M$0 .ceastă succintă prezentare a profesorului 7anlio ?imonetti (unul din cercetătorii actuali ai %nosticismului antic$ nu ar fi completă dacă nu s&ar lua în considerare profunda separare pe care %nosticul o vede între persoana proprie -i celelalte fiin*e umane0%c!nteia divină, de fapt, nu ar fi prezentă în toate fiin*ele umane, ci numai în pu*ini, tocmai în gnostici, care se autodefinesc pneumatici, sau purtători ai spiritului divin0=n %rece-te, pneuma înseamnă spirit02estul umanită*ii ar putea fi împăr*ită în:
psi"ici – persoane dotate cu suflet, dar nu -i cu spirit ( psc"*, în %reacă înseamnă suflet$, -i "ilici – fiin*e strict materiale ( în %reacă "le, înseamnă materie$, to*i ace-tia fiind rodul 9rea*iei Aemiur%ului0 =n acest contet ideal, %nosticul, fiind de natură divină, se consideră exonerat de poruncile Aumnezeului 9reator, pe care, dimpotrivă, îl dispre*uie-te -i&l critică permanent ca uzurpator -i violator al propriei divinită*i a %nosticului, divinitate încarcerată în lumea materială, demiur%ică0.ceastă concep*ie privitoare la lume ascunde (-i în unele tete se eprimă$ nu numai un profund dispre* pentru restul umanită*ii, aisal inferioară, ci -i o adevărată ură pentru indivizi (numai în aparen*ă umani$, fiin*e ale întunericului, fii (ai unui Aumnezeu răutăcios$ care, prin coinciden*ă, î-i aro%ă o inadmisiilă egalitate cu pneumaticii, unicii oameni adevăra*i (în sensul propriu$03ste inutil de relevat cum îi domină, de drept, pneumaticii pe psi"ici0O a treia cate%orie, cea a celor fără importanță – trecuți cu vederea nici măcar nu este luată în seamă (L$0 1entru a clarifica ideile privitoare la natura Aemiur%ului, în antiteză cu -umnezeu cel 5un, din care spiritele pneumaticilor ar fi sc!ntei exilate, merită adău%at că teo%onia %nostică tinde să identifice pe cel din urmă cu un ;rincipiu $egenerat – numit câteodată #is, .ată %uprem, ;leroma (cu sensul de -eplinătate$, despre care nu se -tie nimic, despre care nu se -tie ce ar putea fi, analo% cu E$&%'/&ul din 9aală, epresia evreiască a %nozei09onform miturilor %nostice, la un moment dat, acest .ată $egenerat încearcă să se manifeste -i o face prin emana*ii succesive de cupluri celeste, a-a numitele sizigie, constituite dintr&o particulă feminină, respectiv una masculină0.ceste cupluri, provenind direct din centrul andro%in al Aivinită*ii, numite de către %nostici -i eoni se în-iruie diferen*iate prin perfec*iunea din ce în ce mai scăzută, până la ultimul eon, %op"ia, cel mai imperfect, ultima treaptă dintr&un proces de de%enerare emanatistă (emanatism – doctrină filosofică potrivit căreia Dniversul este o emanare a lui Aumnezeu0+nteresantă analo%ia cu emanații evenimentelor din decemrie !G"G din 2omânia$ care tulură lumea divină printr&o dramă – căderea srcinală 0?e desc'ide astfel calea către un cosmos material corupt, opera unui eu = -umnezeu răutăcios -i i%norant care, pentru a făuri materia rea, nu a ezitat să ceară ajutorul unor entită*i, numite ar"onți01ervertită în acest fel, imaculata perfec*iune ori%inală, ca operă a Aemiur%ului cre-tinilor, .atăl %uprem încearcă să&i adune pe ale-i prin trimiterea unui ristos căruia îi acordă misiunea de a&i sustra%e tiraniei Aemiur%ului, dotându&i cu mijloacele necesare salvării lor, misiune văzută ca o reîntre%ire cu pleroma ori%inală0.ceste mijloace, care sunt azele revelării unui ristos 2nostic, se manifestă ca învă*ături ezoterice fondate pe ma%ie, capaile să conducă ini*iatul către trezirea sa, la con-tiin*a divinită*ii sale, punându&l în contact direct cu entită*i spirituale superioare ("$03ste elocventă în acest sens declara*ia unui satanist din )olo%na – +talia, care se proclama fiu al %atanei -i care&-i ini*ia adep*ii trasându&le cu propriul lui sân%e, pe frunte, de trei ori cifra O, autodefinindu&se:
) ACTUALITATEA "N(IRII NOSTICE 9ât de actuală redevine astăzi vec'ea %ândire %nosticăVOmul modern, de fapt, este ini*iat în gnoză fără să a%e de seamă0.spectul cel mai preocupant -i mai evident din epansiunea de neoprit a %nozei în societatea modernă derivă din difuzarea cu o ailitate perfidă a unei anume *tat dCesprit – stare de spirit, favorailă afirmării -i %lorificării răului, distru%erii, pervertirii -i ira*ionalului, stare de spirit ostilă oricărei forme de )+N3, de NO27.;, de ac*iune constructivă, de virtute, de ra*ionalitate, de armonie -i în*ele%ere04olosind ca punct de plecare consumismul, spiritul de emulare – copiere – -i instinctul gregar al omului (de pasivitate, de dependen*ă de ceilal*i$, omului îi este indusă conformarea la această stare de spirit, caracterizată de comportamente instinctuale -i autodistructive, nefire-ti0Totul se întâmplă fără ca omul să fie con-tient, fără a&-i da seama, c'iar dacă acesta reu-e-te să con-tientizeze un anumit deran, căruia, de multe ori nu reu-e-te să&i recunoască -i să&i definească cauzele, -i care determină, în mod crescător, crize, depresii, tendin*e suicide -i criminale0 Dn rol util, de depistare, e jucat -i psi"oterapie, cum s&a văzut scotcare de su răspundere psi"analiză (dezvinovă*esc$ -i, ca antidot al de răului, su%erează dindupă acela-i comportament a provocat răul ini*ial0 doze ulterioarecare 1entru a crea acest *tat dCesprit, artizanii se azează pe te'nici verificate de manipulare a con-tiin*ei, servindu&se de personaje care&-i interpretează strict rolul desemnat, su privirea atentă a re%izorilor0Iedete din lumea spectacolului, televiziunii, muzicii, sportului, politicii, a -tiin*ei -i literaturii se succed fără încetare în luminile scenei, utili unor anumite păr*i ale tra%i&comediei, con-tien*i sau nu de rolul lor03fectele devastatoare de imersiune totală -i constantă a omenirii, de&a lun%ul anilor, într&o amian*ă artificială, finalizate cu difuzarea de modele anale, imorale, ne%ative, perverse -i pervertite, sunt văzute la adevărata valoare de către oameni, cei drept o minoritate, care lăsând deoparte cinema&ul, Tv&ul, discotecile -i alte asemenea, percep de%radarea pro%resivă, morală -i intelectuală a celor care&i înconjoară0Ain caracterul totalitar al acestei scufundări de masă a societă*ii reiese -i incapacitatea omului modern de a&-i aminti, de&a pune în practică modele comportamentale virtuoase, care cu pu*in timp în urmă eistau peste tot, -i care au fost distruse0Ae la modelele care asi%urau o via*ă lini-tită -i senină a mai rămas doar o va%ă -i nostal%ică amintire care se face sim*ită, mai ales, în rarele pauze ale eisten*ei convulsive -i artificiale0.versiunea -i refuzul oricărei le%i – "istoria docet – de%enerează încet în ni'ilism, devastator pentru individ -i societate, -i în sincretism, o amestecătura, care poate constitui motiv de conflict sau de M
dominare0 =n realitate, adevăratul %nostic este cel care a primit în plin urletul lui ;ucifer08nosticul este perpetuatorul spiritului de revoltă care a animat vec'ea creatură care i&a tentat pe .dam -i 3va, susurându&le la urec'e acel 3ritis %icut -ei numai dacă %usta*i din 9opacul 9unoa-terii03ste suficient de adău%at că adep*ii sectelor %nostice '/IPII -i $%%E$II (în %rece-te op"is, respectiv în eraică, naas înseamnă -arpe$, admiteau: $oi venerăm șarpele pentru că -umnezeu l&a pus la srcinea gnozei pentru folosul umanitățiiF el însuși i&a învățat pe #ăr#at și pe femeie cunoașterea completă a celorlalte mistere (!!$0.stfel, conclude 9ouvert, totul este clar04iecare elucura*ie nu face decât să dezorienteze omul, ducându&l spre adorarea -arpelui, scopul suprem al sectei (!J$0 Ofi*ii erau memrii unei secte antice, cu numero-i adep*i, mai ales, în .sia 7ică, care credeau că -arpele din 8eneză (dotat de cunoa-terea 5inelui -i a )ăului$ este mesa%erul care a adus oamenilor cunoașterea salvatoare0
C NODA !N LUMEA ANTIC' 2eprezentant de seamă al %nozei, ridicată la suprafa*ă în amian*a mediului iudeo&cre-tin -i despre care povestesc /aptele %finților, a fost considerat ?imon 7a%ul din ?amaria, catalo%at de întemeietorii )isericii ca fiind prim eretic -i prim %nostic0+rineu îl indica drept artizanul unei teolo%ii ini*iatice, al unei -coli su#terane, care s&a perpetuat timp de mai mult de trei secole datorită elaorării unui sistem intelectual în care ma%ia se întrepătrundea cu o formă de contempla*ie mistică0 (2ămâne de văzut ce crede )iserica despre slujitorii ei, afilia*i la 7asonerie, deci care s&au înfruptat din fructul gnostic0;a fel, rămâne de văzut prin ce fel de contemplare o multitudine de sfinți -i&au înscris numele în calendare – nota traducătorului$0=n doctrina simoniană sunt deja prezentate câteva no*iuni %nostice fundamentale: ;rincipiul răscoala împotriva acestui zeu a fost asociată cu nesupunerea fa*ă de 0ege -i carpocra*ienii s&au distins prin violen*a cu care î-i sus*ineau punctele de vedere0 1rin Ialentino se ajun%e la apo%eul maturită*ii %nostice03%iptean, discipol al -colii aleandrine, era un om de mare cultură, profund cunoscător al lumii antice03l readuse în aten*ie concep*ia predecesorilor săi, aceea a unui sistem cu trei lumi, cea divină, numită de el ;leroma – -eplinătate – lăca- al ;rincipiului $ecreat, care se multiplică prin emanări succesive, o lume intermediară populată de eoni -i o lume umană09oncep*ia lui Ialentino este populată de cupluri eoni , emanații, cu doi riști care controlează lumea intermediară, respectiv lumea umană09'iar -i -emiurgii sunt în număr de trei0O doctrină fantastică care&-i are ori%inea, mai ales, în scrierile antice e%iptene ale ocultismului, atriuite lui ermes .rismegistus, autor în mare vo%ă în cercurile care azi s&ar numi intelectuale0To*i mae-trii %nostici – -i Ialentino nu făcea ecep*ie – dădeau o mare importan*ă cunoașterii intuitive directe a divinită*ii, metodă prin care se încerca contactul cu entități superioare prin intermediul ma%iei -i al astrolo%iei, pentru a o*ine informa*ii supraumane0 1rin călătoriile lui Ialentino, %noza ajun%e la 2oma unde 7arcione, -i el un mare om de cultură, a reu-it să&i dea o importantă structură or%anizatorică, cu lăca-uri -i dioceze, care aveau să supravie*uiască până în secolul al I&lea0 Aoctrina, men*inând liniile directoare ale %nozei clasice – panteismul, -umnezeu 5un, -umnezeu )ău, -ocetismul, îmo%ă*e-te prin refuzul total alcu3ec"iului inițierea prin Bcunoașterea intuitivăB, magie –eraî-imen*inută .estament timp ce dintre cenzurată, doarforma, aceeastructura a lui ;uca0Totul amestecat o profundă doză de, în Evang"elii, oportun dispre* -i de fanatism0
( E*ANHELIILE APOCRIFE 9ele H de manuscrise %ăsite în decemrie !G#, în%ropate în nisipurile e%iptene la Na% /ammadi, aproape de ;uor, o adevărată iliotecă în lima coptă, constituie cel mai mare corpus disponiil astăzi de opere %nostice ajunse până în prezent, în forma ori%inală0.naliza lor atentă poate fi considerată înc'eiată spre finele anilor 6LF ai secolului trecut (!H$0 1ăstrate timp de o mie cinci sute de ani în vase de lut, ele se prezintă su formă literară de epistole, apocalipse -i Evang"elii pocrife (apocrif – nerecunoscut$, o*inând imediat ca prim rezultat, îndepărtarea oricărui duiu asupra veridicită*ii unicelor surse disponiile despre %noză în acel moment, adică cele furnizate de +rineu din ;Kon, /ippolit 2omanul, 3pifanie din ?alamina, 9lemente .leandrinul, Ori%ene -i Tertulian, pentru a ne limita doar la cei mai importan*i0Treuie oservat că "a#itatul normal pentru %nostici era mimetizarea cu cre-tinii, pentru a atra%e un număr cât L
mai mare de adep*i09ând se trata de&a face să coincidă Evangeliile cu propriile doctrine, devenea inevitailă interpretarea tenden*ioasă0 1rin redactarea de pseudo&scrieri ex novo, acestea erau prezentate credincio-ilor ca fiind autentice0
E ȘCOALA NEOPLATONIAN' MANIHEII – MANIHEISMUL Ccoala neoplatoniană din .leandria se poate descrie prin patru personaje: 1lotino, 1orfirio, 8iamlico – discipolul lui 1orfirio, -i 1roclu, un %rup inseparail de erudi*i, de o cultură rafinată01lotino modifică platonismul ridicând
NOTEG ! – 2en5 8u5non %tudi sulla massoneria e il compagnonaggio = %tudii despre masonerie și tovărășie, 9arma%nola, 3d0 .rRtos – O%%ero, !GG!, Iol ++, p !MH0 J – 3lvio ?ciua, memru al %upremului onsiliu de %rad HH al 2?.. din +talia, în ommento a Q(orals and -ogmaB & omentarii la B(orals and -ogmaB de . 1iRe, cit0, vol I, p!HH,!H#0 H – 7ilano, 7ondadori, !G"#0 # – +idem, p #M0 – .ceastă defini*ie a %nozei nu întrune-te părerile tuturor01entru o tratare clară -i ri%uroasă, de văzut 7 Taufer 2nosi e 2nosticismo = 2noză și 2nosticism 2imini, documentele celui de&al +X&lea 9onvent de ?tudii 9atolice, 0a .radizione attolica, JFFJ, p HG&!0 M – 7 ?imonetti .esti gnostici in lingua greca e latina = .exte gnostice în lim#ile greacă și latină , Iicenza, 4ondazione ;orenzo Iilla, . 7ondadori 3ditore, !GGH, p X++ -i X+++0 L – .rt'ur 7ac'en, ini*iat al secolului al X+X&lea, adept al 8olden Aa@n, făcea o împăr*ire a umanită*ii în trei cate%orii: spectre, sfinți -i trecuți cu vederea, în directă coresponden*ă cu pneumaticii, psi"icii salvați -i "ilicii (oare se poate folosi -i varianta ilicii – nota traducătorului$, cei din urmă acoperi*i de noroiul cotidian09itat în 1au@els -i )er%ier Il mattino dei mag"i = -imineața magicienilor, 7ilano, !G"M, p J"!0 " – 9 8
altădată asceza nu era un miloc pentru a aunge la -ivinitate, ci semnul că acea -ivinitate a fost aunsă, că Bomul îndeplinise unirea perfectă cu -umnezeuB, practica neimplicării, conform gnosticilor moderni, va fi deci semnul că Bomul a trecut dincolo de #ine și răuB, că a auns, în sf!rșit, la o totală stăp!nire a propriei persoane, capa#il el însuși să facă legi, să sta#ilească norme fără a da socoteală nimănuiF li#ertatea totală fără nici o responsa#ilitate6a o su#versiune la adresa ordinii naturale și firești, nu se putea găsi altceva mai #un6660Stienne 9ouvert -e la gnose a lCoecumenisme, Iouill5, Sditions de 9'ir5, !G"H, p #J, #H0 !! – Stienne 9ouvert, cit0, p J!0 !J – +idem0 !H – Dnul din tetele %ăsite se nume-te %ofia lui Isus ristos în care acesta este descris în timp ce&-i instruia discipolii03ste interesant de aflat că dialo%ul a fost intrepretat ca o transpunere fidelă a unui tet %nostic din secolul + î /, Eugnosto cel 5inecuv!ntat ceea ce ar demonstra ori%inea, nu neapărat cre-tină, a %nosticii0 !# – 0ectures et .raditions revistă pe teme prevalent reli%ioase a -iffusion de la ;ens*e, Iouill5, nr0 !!F, noiemrieU decem rie !G"#, p !H0
CAPITOLUL 2G MAREA RE!NTOARCERE A NODEI !N E*UL ME(IU T"RDIU CA) ALA
Aacă lăsăm la o parte diferitele epoci, pe 8ioacc'ino Aa 4iore (!!HF&!JFJ$, teolo% -i mistic căruia îi este atriuit darul profe*iilor stranii (astăzi pe cale să fie sanctificat$ -i pe 7eister 3cRart (!JMF&!HJL$, călu%ăr dominican %erman, teosof -i panteist, -i trecem direct la secolul al XI&lea, asistăm la o mare intrare în for*ă a %nosticismului în %ândirea cre-tină pe lân%ă elitele culte ale societă*ii, premer%ătoare dezvoltării fără precedent a Dmanismului09um s&a putut întâmpla acest lucru nu se poate în*ele%e, dacă nu se ia în considerare %noza caalistică a rainilor secolului al XI&lea0=n primele secole, %nosticii încercau să se infiltreze în iudaismul din diasporă, cu inten*ia de&ai desprinde pe raini de Iec'iul Testament, -i ca urmare de adevăratul zeu, sus*inând că sensul cuvintelor din Iec'iul Testament era altul, înlocuit cu sensul atriuit de %noză0 2eprezentativă pentru perioada secolelor XI -i XI+ este %noza caalistică evreiască, apărută mai înainte în medii provensale (provincia franceză 1rovence$ -i spaniole, cu rădăcini în antic'itate02eferitor la con*inutul căr*ilor caalistice, ;leroma, ;rincipiul, #is din doctrina %nostică, în o"ar = artea %plendorii se transformă în En&%of, un fel de :nsuși văzut în sensul de nelimitat0En& %of&ul caali-tilor %enerează o serie de emana*ii descendente, numite %ep"irot", dispuse într&o ordine ce formează a-a numitul r#ore al 3ieții, care constituie însă-i esen*a 9aalei02espectivele %ep"irot" sunt reprezentate printr&o serie de cercuri a-ezate pe coloane, cercuri unite între ele prin le%ături numite căi04iecare din acest cerc ar reprezenta un număr primordial de care Aivinitatea, prin pronun*are, s&ar fi folosit pentru a crea – emana – universul0 %im#olul transmigrării sufletelor, această vec"e rună anglo&saxonă este compusă din Bsemnul dropieiB, adică din amprenta lăsată pe teren de pasărea tipică a Europei entrale, înc"isă în cercul care sim#olizează eternitatea6I se mai atri#uie și semnificațiile de pace, liniște și progres0
=nflore-te aici doctrina plotiniană a-ezată la aza multiplicării emanțiilor datorită ac*iunii unor serii de manifestări intermediare provenite de la ;rincipiul $egenerat0.vând la ază analo%ia cu principiile %nostice, antropolo%ia caalistică vede eisten*a umană împăr*ită în trei păr*i: N343?/ – materială0 2D6./ – suflet, -i N3?/.7./ – spirit09onform clasificării, "ilicii sau cei trecuți cu vedereasunt caracteriza*i numai de $efes", psi"icii sunt caracteriza*i -i de )uC" -i numai pneumaticii de*in $es"ama", a cărui ori%ine se află în lumea sferelor %ep"irot" (!$0 /rontispiciul cărții ;').E 0<I% = ;'). 0<(I$II, tradusă în latină de ;aulus )icius6
o"arul, tetul fundamental al caalismului sus*ine că forma omului înc'ide în ea tot ce este în cer -i pe pământ, readucând în aten*ie conceptul %nostic al omului ca divinitate încarnată0 'mul 3itruvian al lui 0eonardo -a 3inci înscris într&un cerc, cu mem#rele desfă șurate, reprezintă sim#olul inițiatului ca Bmăsură a lumiiB, de -umnezeu, conform învățăturilor din o"ar6
Nu putea lipsi simolul -arpelui văzut de caali-ti ca inspirator -i protector al omului împotriva răută*ilor Aemiur%ului, or%anizatorul lumii materiale0
Larpele, din punct de vedere ezoteric, poate avea o du#lă semnificațieF șarpele ';I% este sim#olul înțelepciunii în grecește %';I, dar poate avea și o valență malefică, ca reprezentant al %atanei6ei doi șerpi reuniți sim#olizează forțele antagoniste ale B5ineluiB și ale B)ăuluiB în mișcarea perpetuă de urcare = evoluție și co#or!re = involuție, ciclică a /orței
numite catedrale catolice au deasupra frontispiciului diverse ornamente, iar printre ele și statui60a fel este și în cazul catedralei %an 2iovanni in 0aterano din )oma = Italia6;riviți la capătul #astonului pe care îl ține în m!nă B#ăr#osulB din dreapta6;are cunoscutGLi asta nu e totul RRR
!F
A UMANISMUL RENAȘTERII +nfluen*a %ândirii evreie-ti în literatura italiană a fost considerailă -i a început cu secolul al X+++&lea când 4rederic al ++&lea /o'enstaufen l&a invitat la curtea lui pe medicul -i scriitorul evreu provensal .natoli
Trisme%istus (de trei ori BmărețulB$, personaj mitic care ar fi trăit de trei ori în 3%ipt, acumulând cunoa-terea din vie*ile anterioare -i identificat de 8iamlico cu zeul e%iptean Tot'0Ain acel moment, %noza pătrunse în umanismul pe cale de apari*ie, contriuind la răspândirea mitului ermetic care a supravie*uit până în zilele de azi0;orenzo 7a%nificul a fost continuatorul muncii tatălui său, 9osimo0Aiscipol fidel al lui 7arsilio, ;orenzo l&a avut alături pe post de consilier pe 1ico de la 7irandola09a autor, ;orenzo se remarcă prin imnuri -i scrieri panteiste impre%nate de %noză, precum 'da il sacro inno tutta la natura, natură vazută ca o pars magna a ;rincipiului $egenerat0.nii !FF reprezintă anii ecumenismului ecesiv, când umani-tii, influen*a*i de %ândirea caalistică -i talmudică, admirau în mod discret islamul căruia îi atriuiau idealuri de %enerozitate, mândrie, mărinimie -i demnitate, elo%iau faptele lui ?aladin (!F$ – %ala"&ed&-in – -i când papa 1ius al ++&lea 1iccolomini, el însu-i umanist, a anun*at cruciada împotriva necredincio-ilor, umani-tii au reac*ionat cu furie0=ntre timp, astrolo%ia venea în ajutorul ecumenismului: autori evrei -i arai lansară ideea potrivit căreia, fiecare dintre cele două reli%ii ar depinde de stele0Ci, dacă în doctrina %nostică, stelele erau sus*inute de către .r"onți, sau de sferele %ep"irot" eraice, rezultă că reli%iile depindeau, în mod direct, de aceste divinități0.stfel spuneau ei, r"ontele (aestru al cre-tinismului este 7ercur, /ermes, de trei ori măreț, sau trismegistus> reli%ia e%ipteană era fructul conjunc*iei dintre islamul -i&ar fi avut ori%inea în conjunc*ia dintre
) (E LA UMANISMUL RENAȘTERII LA ERE DIA PROTESTANT' Trecerea a fost făcută de ;uter care îmră*i-ă cu ra*ele desc'ise teoriile neopita%oreice -i neoplatoniene, în mod particular lucrarea artea celor J4 de /ilosofi a unui pseudo ermes .rismegistus, o alcătuire de scrieri cu caracter oculto& astrolo%ic, primită în !#L! de la academia ini*iatică a lui 7arsilio 4icino, idei pe care le&a aplicat doctrinei lui (!!$0 3ste cazul de precizat, printre altele, că justificarea unei sin%ure credin*e este o %noză: salvarea apare numai printr&o călătorie inițiatică, la fel ca cele profetizate de eraismul talmudic, respectiv de reli%ia islamică0Nu putem să nu fim surprin-i de o declara*ie, de ori%ine eraică: !nd se privește la istoria )eformei și la a#soluta necesitate care se simțea pentru rec"emarea la viață a profundelor mesae ale 5i#liei D666 suntem nevoiți să admitem că Bfără evrei nu ar fi fost )eformăB, ei fiind și singurii cunoscători ai lim#ii în care a fost scrisă 5i#lia (!J$0.teul -i sionistul )ernard ;azare, care detesta ce era cre-tin adău%a că evreii au fost cei care au creat exegeza #i#lică și studiul li#er furniz!nd, de fapt, suportul ideologic pentru )eformă (!H$0 (234O27Ă VB, sună foarte cunoscut, mai ales când un ateu -i un trădător – +lici +liescu a o*inut în !G"G puterea – nota traducătorului$0 1rotestantismul, ca o consecin*ă naturală a %ândirii umaniste pe tărâm reli%ios, intră în luptă cu ra*iunea umană prin profundele specula*ii asupra do%melor, prin sutilele dizerta*ii făcute pe aza %cripturilor02eformatorii considerau că )ilia treuia interpretată personal, dat fiind că sufletul cititorului era deja îndreptat, sau mai ine zis în contact direct cu divinitatea ( prin cercetare lieră$02ezultă că interpretarea va fi mult mai corectă doar atunci când cititorul va -ti cât mai mult din limile ori%inare, respectiv din istoria -i cunoa-terea antică0=n acest fel apare critica %cripturilor, care nu mai este deloc oiect de lectură în lumina credin*ei, ci arenă desc'isă pentru orice ipoteză sau discu*ie interpretativă01unctul de conjunc*ie al 2nozei cu )eforma poate fi considerat felul cum a fost văzut sufletul uman, ca o sc!nteie divină, particulă din %ufletul 0umii, din -umnezeu&.ot0 .ceastă doctrină este reluată de 7eister 3cRart -i intră treptat în %ândirea 2eformatorilor03i au văzut în asta proa că sufletul era în contact direct cu Aumnezeu, că vocea con-tiin*ei – justă sau injustă, după cum este interpretată – era în oameni însă-i vocea lui Aumnezeu0Ae aici -i până la a afirma că omul este un instrument pasiv în mâinile lui Aumnezeu, ne%ând lierul aritru, -i atriuindu&i lui Aumnezeu responsailitatea 5inelui sau )ăului din noi, distan*a nu e prea mare0 Aumnezeu este astfel detronat -i înlocuit în mod %nostic cu con-tiin*e unice care la rândul lor participă la 9on-tiin*a Dniversală04ără ec'ivoc, )eforma apare ca panteistă, ale%ându&-i, cu două secole mai târziu, propriul filosof: Eant0=n lucrarea )eligia (!#$, la începutul capitolului limitele rațiunii simple ;e fiin*a firul conducător al conștiinței Eant seînface întemeietorul determinismului care lea%ă voin*a de umană: conștiința unei sin%ure credinței, unuia (îna afacerile entită*i$ devine imperativ asolut, adică voință divină, total autonomă, lieră de orice interac*iune cu voin*a persoanei0 9onsecin*ele unei astfel de doctrine sunt tra%ice09'iar în fa*a unei le%i sau a unui percept nu se lasă spa*iu lierii ale%eri09a urmare, nu mai eistă oiectivitate în judecată (decizie$ -i nici 0egiuitor
NOTEG ! – 9onform lui 8ers'om ?c'olem 0a a#ala = a#ala, 2oma, 7editerranee, !GGJ, p !" -i următoarele0 J – +dem, dar vezi -i 9 . .%noli 0a a#ala, radice occulta della filosofia e della politica moderne = a#ala, rădăcina ocultă a filosofiei și politicii moderne, în tti del 4S onvegno di %tudi attolici = -ocumentele celei de&a I3&a dunări de %tudii atolice, 2imini,;a Tradizione 9attolica, !GGM0 H – /orța ar#urg de văzut !!"&!!G -i !JM0 L – 3ste cunoscută concep*ia dualistă a lui 1laton privitoare la om: 'mul este dotat cu un corp, ca sediu vremelnic pentru suflet pentru a trăi în lumea păm!nteană01entru 1laton, corpul -i sufletul au ori%ini diverse: sufletul = rațional, venea din lumea pură a ideilor, în timp ce corpul își avea srcinea în lumea materială 0Ci destinul celor două componente este divers: la moarte, sufletul, încorsetat în corp se elierează -i printr&un proces de reîncarnare se purifică pentu a se întoarce în lumea ideilor, cu scopul final de o*inere a formei divine0 " – 7o-tenitoarea directă -i continuatoarea %nozei, în prezent, este 7asoneria09um era apreciată rațiunea de către %nosticii tuturor timpurilor o face cunoscut un înalt ini*iat, 4rancesco )runelli în ;rincipi di massoneria operativa = ;rincipii ale masoneriei operative, 4o%%ia, )asto%i, !G"J, p "#: Inițierea ne învață și susține (').E )PI<$II (cu majuscule în tetul ori%inal$ $umai atunci c!nd rațiunea va fi moartă se va putea naște omul $oii Ere, adevăratul inițiat6$umai atunci pereții templelor se vor dăr!ma pentru ca zorile unei noi umanități vor fi apărut la orizont0 G – Ae văzut -i lucrările lui 4rances . Qates 2iordano 5runo e la tradizione ermetica = 2iordano 5runo și tradiția ermetică, ;aterza, !GGJ, -i a#ala e occultismo nellCetU elisa#ettiana = a#ala și ocultismul în epoca elisa#etană, Torino, 3inaudi, !G"J0 !F – .u fost mul*i scriitori umani-ti care l&au elo%iat pe ?aladin04rancesco 1etrarca – .riump"us /ame J !!> )occaccio cu nuvela despre (esser .orello -i %aladin – -ecameronul, zilele ! -i !F> 7ac'iavelli în Istorii florentine, cartea +, cap !L0 !! – Aespre acest ar%ument se poate consulta articolul apărut în revista VK de zile din feruarie !GGJ care face cunoscută această descoperire în cursul unui interviu acordat de un erudit ecleziast %erman, T'eoald )eer, ale cărui studii se ucurau de aprecierea (pe atunci$ cardinalulului 2atzin%er0 !J – 7 < ?c'leiden 2li israeliti in rapporto alla scienza nel (edioevo = Israeliții în raport cu știința Evului (ediu, 7ilano, Tipo%rafia .lessandro ;omardi, !"L", p ##0=n aceea-i lucrare se face cunoscut că 7a'omed, la redactarea oranului ar fi fost ajutat de către doi în*elep*i evrei0 !H – )ernard ;azare 0Cntis*mitisme son "istoire et ses causes, 1aris, Sd0 ;a Iieille Taupe, !G", p !MH&!M0 !# – +mmanuel Eant 0a religione nei limiti della semplice ragione = )eligia în limitele rațiunii simple, 7ilano, T3., !GGL0
CAPITOLUL :G RODACRUCIENII sau RODACRUCIANII 1rin termenul, prea pu*in cunoscut, de mondialism sinar"ic (!$ se în*ele%e o doctrină elaorată în secret de o parte restrânsă a conducerii oculte (a directoratului ocult$ răspândită pe mai multe nivele, care, cu o impresionantă coeren*ă -i continuitate a ac*ionat de&a lun%ul ultimelor trei secole, etinzându&-i pro%resiv influen*a pe plan reli%ios, politic -i economic asupra între%ii comunită*i umane, eercitând asupra acesteia o domina*ie din ce în ce mai puternică -i mai eclusivă0.rcanele acestei doctrine sunt necunoscute marelui pulic, în ciuda cercetărilor atente -i a dezvăluirilor câtorva erudi*i, mai ales francezi, care au permis conturarea cadrului %eneral0.stăzi, în pra%ul unei conduceri mondiale, realizată mai ales prin concentrarea nemăsurată de unuri -i de o%ă*ii (J$, ac*iunea seculară a acestei doctrine suversive se concretizează în fiecare aspect al vie*ii noastre cotidiene -i într&un mod atât de natural -i firesc, încât omul modern nu mai reu-e-te să con-tientizeze cele ce se întâmplă, fiind g"idat spre a renun*a la căutarea de eplica*ii, în afara celor oficiale0 1unctul de ruptură dintre creștinism – ca reli%ie -i antropocentrism – în sensul de modernitate, se află în %ândirea !H
Dmanistă -i în 2eformă, în timp ce partea cea mai consistentă a arorelui multisecular al mondialismului sinar"ic pare să aiă rădăcinile în doctrinele caalistico – rozacruciene ale secolului al XI++&lea, doctrine dezvoltate în societă*i cu caracter mistic, de ori%ini protestante02espectivele societă*i sus*ineau că de*in cuno-tiin*e ini*iatice, adep*ii fiind reuni*i în mici cercuri de înțelepți, numi*i )oza&ruce0?imolul lor distinctiv apare -i pe emlema adoptată de ;uter: un trandafir ro-u în centrul căruia se %ăsea o cruce0 1entru istoricul masoneriei ?er%e /utin, semnifica*ia duce cu %ândul la lemnul crucii – calvarul,agonia – udat de sân%ele lui /ristos (H$0.u fost înaintate diverse eplica*ii, dar până acum, cea mai convin%ătoare pare să rămână aceea a lui 1ierre Iirion, unul din cercetătorii (pe tărâm reli%ios$ sinar'iei0=n lucrarea lui (st+re dCiniWuit*,(#$ Iirion consideră trandafirul ca emlemă a -tiin*ei ma%ilor, iar unirea trandafirului cu crucea formează emlema creștinismului gnostic, BștiințificB0 (?e discuta, la un moment dat -i de ”socialism -tiin*ific” & nota traducătorului$0 Em#lema lui (artin 0uter ($, era însoțită de versurile B-es "risten erz auf )osen ge"t X >ennCs mitten unterCm ?reuze ste"tB6;otrivit opiniei altor autori, sigiliul lui ar diferi cu puțin față de cel prezentat mai sus, conform ?urt %eligmann B0o specc"io della magia = 'glinda magieiB, /lorența, 19YJ, 2"erardo asini Editore, p 4VJ6;entru martinistul ;ierre (ariel, în realiate, deviza lui 0uter i&ar aparține de fapt lui No"ann 3alentin ndreae0 =n !M!# apărea în ora-ul %erman Eassel un manifest cu un titlu destul de lun%, înso*it %rafic de o ancoră în jurul căreia se încolăcea un -arpe: )eforma universală și generală a întregii lumi urmărită de către B/ama /raternitasB a #ine& intenționatului ordin al )oza&rucii, adresată tuturor înțelepților și conducătorilor din Europa, dă un scurt răspuns operei lui aselmaer care a fost arestat și înlănțuit de către iezuiți pe o galeră6;u#licat acum, imprimat și comunicat tuturor inimilor credincioase0No*iunea de fama, după cum oserva 2en5 .lleau (unul din reprezentan*ii contemporani ai %ândirii %u5noniene$ e greacă, dar cu intenții criptografice, procedeu cunoscut alc"imiștilor, prin care autorii doreau să disimuleze semnificația printr&un cuv!nt BlatinB, astfel ca numai cei inițiați să înțeleagă6:n greacă, fama înseamnă BrevelareB, Bmesa al zeilorB, dar și BtradițieB (M$0
;entru cine ar putea să viziteze la )oma, este indicat de văzut 5azilica B%an lementeB, în care, pe un perete apare pe un însemn "eraldic, un șarpe, iar la exterior, pe un alt perete, apare și o ancoră Ddeasupra sim#olului cu ancora este o altă placă pe care este reprezentată o cruce care are de&o parte și de alta două persoane6;ersoana din dreapta este o femeie și are plete R0 7anifestul cuprinde trei păr*i01rima parte ar fi adresată împăratului +ustinian de către -apte în*elep*i ai 8reciei, printre care ?eneca -i Aionisos 9ato, prin care s&ar aduce remedii la răul eistent în societate0=mpăratul va treui să stailească:
umanită*ii (!F$, pe care ini*ia*ii, ma%ii vor treui să o trezească la o nouă via*ă pe temeliile ma%ice al alc'imiei văzută ca un catalizator, în vreun fel sau altul, pentru reacțiile, adesea violente ale sentimentului religios (!!$0=n acest mod, ini*ialele din 2oza&9ruce, ) -i ascund de fapt )esurrectio "risti, în*eleasă ca asceză a omului decăzut, către divinitate, cu propriile lui for*e prin tentativa prometeică de&a înăl*a întrea%a umanitate împotriva lui Aumnezeu0.stfel, Dmanitatea se sustituie -ivinității, -i fără îndoială, î-i elaorează propriile le%i0
.randafirul alăturat crucii învie lemnul mort al credințelor acceptate fără control6 )aza&crucianul nu este un credincios supus or#ește tradiției dogmatice, ci un cercetător independent pe care studiile și reflecțiile l&au instruit în misterele religiei6 El interpretează în felul său sim#olurile sacre și propune diverse formule, aplic!nd inițialelor I $ ) I formularea BI2$E $.<) )E$'3.<) I$.E2)B & B$atura integră se reînnoiește cu autorul focului (!J$0
3sen*a %ândirii roza&cruciene poate fi condensată în aser*iunea 'mul e -umnezeu, /iu al lui -umnezeu și nu există alt -umnezeu dec!t 'mul0 (!H$0 Aupă manifestul /amei, în !M!F apare la ?trasour% o ro-ură cu un titlu curios: $unta c"imică a lui "ristian )osen@reurz = anul 14[9, scriere ezoterică -i ale%orică în care se descrie drumul miticului ma%ician spre iluminare, în*eleasă ca o profundă cunoa-tere a naturii -i a aspectelor ei ascunse prin mijlocirea ma%iei0 ltarul 5azilicii B%an nselmoB, tot din )oma, prezintă o BpasăreB care se auto&rănește pentru a&și putea "răni puiul Dîn partea de os a imaginii și a altarului6 BoincidențăB sau Bsrcini comuneB GGG
AG 9OHANN *ALENTIN AN(REAE 1are un fapt atestat istoric că cele două lucrări prezentate anterior ar proveni de la unul -i acela-i autor,
)G (ESPRE E&ISTENJA RODAKCRUCE +storicul mason .ntoine 4aivre, în studiul lui dedicat ezoterismului cre-tin dintre secolele al XI+&lea -i al XX&lea, în capitolul dedicat 2ozacrucienilor secolului al XI++&lea, sus*ine teza conform căreia
conduce la o or%anizare ezoterică0.cela-i .ndreae, în scrieri precum (enippus sive -ialogorum %atricorum enturia, din !M!L, define-te /răția )oza&rucii ca un ludi#rium curiosorum în tentativa proailă de&a circumscrie epansiunea doctrinelor secrete, al căror succes depindea de secret0=n realitate, istoricul ?er%e /utin semnalează că încă din !MHH ideile 2oza&9rucii au ajuns în .n%lia, cunoscând o puternică dezvoltare mai ales prin contriu*ia medicului 2oert 4ludd (!L#& !MHL$, adău%ând că, în !MF, confraternitatea era deja puternic or%anizată (!L$0.stăzi, o societate ini*iatică este considerată organizată atunci când are deja o metodă verificată pentru ini*iere, rituri, ritualuri, dar -i o ierar'ie01re*ioasă este mărturia unui alt scriitor, mason de presti%iu, 3rnesto NKs, care la începutul secolului XX afirma: /ie că rozacrucienii au fost izolați, că au constituit o asociație unică, sau fie că au constituit diverse societăți în 2ermania, Italia, Elveția, nglia, Pările de Nos, un fapt este sigurF ei au exercitat o acțiune considera#ilă (!"$, în măsura în care autorul le atriuie lor ideea de progres preluată succesiv de masonerie (!G$01au@els -i )er%ier (mason primul -i înalt ini*iat martinist, cel de&al doilea$, în lucrarea ezoterică -imineața (agicienilor, afirmă în termeni inec'ivocaili: %ă spunem mai degra#ă că legenda )oza& rucii a fost mai degra#ă ca un spriin al realitățiiF o societate secretă permanentă a oamenilor superiori, iluminați, o conspirație în plină lumină a zilei (JF$0 )E5I% = %im#olul alc"imic al )oza&rucii6pare în B.ratatul zot"B & pu#licat în 1O[9, scriere a alc"imistului 5asilio 3alentino Dpersona neverificat istoric, poate un călugăr #enedictin saxon care ar fi trăit în secolul al A3&lea6(esaul criptic ar putea fi următorulF -umnezeul ivilizator = ;rincipiul (asculin, la st!nga, în negru, respectiv unoașterea = ;rincipiul /eminin, la dreapta, în al#, cele două aspecte opuse și complementare ale ;rincipiului 5un = reprezentat de androgin & oferă inițiaților instrumentele prin care vor tre#ui să scoată lumea de su# tirania dragonului, -emiurgul6ele două capete se află su# o coroană unică deasupra căreia tronează lumina înaltei inițieri reprezentată su# forma unei stele cu șase v!rfuri6:n alte reprezentări ale )E5I%&ului, dragonul apare cu trei capete, cu referință la trinitatea creștină (J!$0
' altă reprezentare a aceluiași )E5I%, în care eul ivilizator și unoașterea arată inițiaților ec"erul și compasul, ca sim#oluri ale științei Dcunoașterii cu care aceștia vor eli#era lumea Dglo#ul păm!ntesc de tirania -emiurgului, reprezentat prin -ragon6
9onspira*ii secrete, deci, puse în practică de inteli%en*e superioare, care au o totală posesie a cunoașterii și a înțelepciunii (JJ$, reuni*i prin însăși puterea faptelor în societă*i secrete, comparativ cu care, alte societăți secrete, nenumărate, dar care au fost descoperite, mai mult sau mai puțin puternice și pitorești, nu sunt în oc"ii noștri dec!t imitații, ocuri de copii care îi copie pe adulți (JH$0
NOTEG ! – ?inar'ia derivă din %recescul sn – împreună -i arc"+ – %uvern> în cazul de fa*ă, elementele adunate laolaltă pentru puterea reli%ioasă, respectiv politică0 J%uvernare – Aeja însunt !G"", pe aza indica*iilor emise cea la %impozioanele nuale ale /orumurilor Economice de la Aavos – 3lve*ia, se prevedea că începând de atunci, controlul între%ii economii mondiale ar fi apar*inut la nu mai mult de HFF de multina*ionale la rândul lor controlate de circa JF de ănci mari – conform 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 J din !G""0 H – ?er%e /utin 0o spiritismo e la societU teosofica = %piritismul și %ocietatea teozofică, în / 9 1uec' %toria delle religioni = Istoria religiilor, )ari, ;aterza, !GLL, Iol +++, p MHM0 # – ?aint&9en5r5, Sd0 ?aint&7ic'el, !GLL, p !ML0 – .ceastă emlemă este confirmată de Aaniel ;i%ou în -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie = -icționarul francmasoneriei, 1aris, Sd0 1resses Dniversitaires de 4rance – 10D040, !GG", p !FM"0 M – 2en5 .lleau itler et les soci*t*s secr+tes = itler și societățile secrete, 1aris, Sd0 )ernard 8rasset, !GMG, p "!0 L – 9itat din lucrarea masonului 1aul .rnold 0a )ose roix et ses rapports avec la /ranc&(a]onnerie = )oza ruce și raporturile cu francmasoneria, 1aris, Sd0 8 1 7aisonneuve, !GLF, p L0 " – /enrK 9oston 0a onuration des Ilumin*s = onurația Iluminaților, 1aris, 1ulications /enrK 9oston, !GLG, p X++0 G – 1aul .rnold, cit0, p "M0 !M
!F – 2en5 .lleau, cit0, p "#0 !! – +dem, p "L0 !J – Os@ald irt' I .arocc"i = .arotul, 2oma, 7editerranee, !GGF, p HMM0 !H – .lert 1iRe (orals,-ogma and lausenCs ommentaires = B(orala și -ogmaB și omentariile lui lausen, 4o%%ia, )asto%i, !G"#, vol +I,apitolul )oza&ruce, p !LJ0 !# – .ntoine 4aivre 0Cesoterismo cristiano dal A3I al AA secolo = Ezoterismul creștin din secolul al A3I&lea p!nă în secolul al AA&lea, în / 9 1uec' cit0, vol +++, p"F0 ! – 1aul .rnold, cit0, p #, scrie drept comentariu la tetul lui 9ampanella: :n această cetate perfectă, -umnezeu este marele metafizic ales de către popor, guvern!nd prin reprezentanții lui = /orța, :nțelepciunea și -ragostea6Egoismul individual face loc interesului general ceea ce duce la anularea proprietății private și la instalarea unui fel de comunism integral0 !M – / 9 1uec', cit0, p LG0 !L – 9itat în
CAPITOLUL 8G 9AN AMOS COMENIUS
9omenius, continuatorul spiritual al lui J0coordonarea politică su suprave%'erea unei direc*ii de institu*ii interna*ionale care să aiă ca scop men*inerea păcii între popoare> H0reconcilierea reli%ioasă dintre culte su patronajul unui cre-tinism tolerant (!$0 +mportan*a specifică a acestui plan, cu toate modificările superficiale din secolele X+X -i XX, a ajuns nesc'imată până în zilele noastre03ste important de amintit că Dnesco l&a numit pe 9omenius drept apostol al înțelegerii mondiale, recunoscând în el un mare strămoș spiritual, unul din primii propa%atori ai ideilor care au inspirat Dnesco încă de la înfiin*are (J$0 omenius tre#uie considerat, deci, ca un mare precursor al actualelor tentative de cola#orare mondială pe tăr!mul educației, științei și culturiiF nu este înt!mplător faptul că a ela#orat astfel de concepte care, în acest caz, ar concorda într&o manieră fortuită cu una sau alta din realizările actuale,ci în virtutea concepției lui Dsistematizatoare și generalizatoare sunt cuprinse într&un singur tot natura, munca umană și procesul educativ6-e aceea,
între !M#! -i !M#J se află la ;ondra c'emat de rozacrucianul %erman ?amuel /artlie, unde i&a cunoscut pe 4racis )acon (a cărui operă o admira$, pe 2oert 4ludd, medic en%lez dedicat profund 9aalei evreie-ti, adevăratul 7are 7aestru al ramurii ritanice a rozacrucienilor, cunoscut cu numele ezoteric de %ummum 5onum ($0=n această perioadă, din spusele lui 7arcelle Aenis (M$, 9omenius devine mason acceptat, dă sfaturi politice parlamentului, lucrează la aproprierea cultelor protestante -i mai ales, preconizează înfiin*area la ;ondra a unui .emplu al :nțelepciunii-i al unui ollegium 0ucis, în vederea fondării unei ccademia eleste pentru care, /răția )oza&ruciană a însemnat punctul de plecare dea de umătate de secol (L$0 3pulzat din .n%lia, în !M#J este c'emat în ?uedia de către olandezul ;ouis Ian%reer care îi oferă adăpost, un rozacrucian care va deveni finan*atorul -i protectorul lui02eîntors în 1olonia este epatriat din nou (de această dată către ările de
AG SCRIERILE LUI COMENIUS 3lementul de le%ătură care permite urmărirea %ândirii -i ac*iunilor sale, îl constituie filosofia rozacruciană0 7i-carea 2oza&9ruciană, inspirată din 9aală -i din 8nostică, se sprijinea pe conceptul unită*ii lumii, a le%ăturilor eistente eistente între micro&cosmos -i macro&cosmos, -i avea ca oiectiv pro%resul cunoa-terii -i instituirea unei monar'ii sacre universale0+nspirându&se din pocalipsă -i din alte tradi*ii, 9omenius a-tepta reîntoarcerea unei 3!rste de ur, definită ca adevăratul )egat al lui ristos, prin convertirea tuturor popoarelor la o sin%ură credin*ă -i unirea acestor popoare într&o sin%ură na*iune09a -i %nosticii, 9omenius pleacă de la o constatare ne%ativă: realitatea în lumea reală este incoerentă doar pentru cine prive-te la suprafa*a lucrurilor0=n ciuda acestui aspect, de aparentă dezor%anizare, lumea are o unitate armonioasă fundamentală dacă se iau în considerare ori%inile -i scopurile principale0Ae aceea, e nevoie de descoperit -i de aprofundat cunoa-terea realită*ii cu ajutorul -tiin*ei printr&o reînnoire totală a credin*ei, a culturii, a societă*ii0Ae aici apare evidentă -i folosirea epresiei %rece-ti pan – tot – care domină cele -apte capitole ale lucrării onsultatio (!M##$: ;anergesia, ;anaugia, ;ansop"ia, ;anpedia, ;anglottia, ;anort"osia, ;anut"esia, cuvinte care definesc: .rezirea, reșterea, :nțelepciunea
opinia, destul de dezvoltată, că delictul coincide cu democrația0+ată ce credea Nic'olas 7urraK )utler: omenius are o importanță capitală în istoria educației6El introduce și domină toată mișcarea modernă pe tăr!mul educației primare și secundare6 )aporturile lui cu prezentul sunt similare cu cele ale lui opernic, respectiv $e7ton pe tăr!mul științelor exacte moderne sau 5acon și -escartes în privința filosofiei moderne (."e place of omenius in t"e "istor of education, ?Kracuse, !"GJ$ (!F$0+sraelitul )uttler era la momentul respectiv o persoană respectailă pe firmamentul mondial: mason de ran% înalt, memru al +lumina*ilor din )avaria, în pu*ini ani va deveni conducător al )ritis' +srael, pre-edinte al ?ocietă*ii 1il%rims, al 942 american, al Dniversită*ii 9olumia, administrator al celerei 4unda*ii 9arne%ie -i colaorator al anc'erului evreu pentru toate acestea, va primi premiul Noel pentru pace în !GH!0
)G PANORTHOSIA %;:: =n al I+&lea capitol al lucrării -e rerum "umanarum emendatione onsultatio cat"olica, 9omenius concepe o structură coerentă, ra*ională -i pra%matică la nivel european, căreia să circumscrie proiectele lui de reformare a -tiin*ei -i educa*iei03l prevedea o academie mondială, un collegium lucis – un fel de institu*ie interna*ională a educa*iei pentru unificarea cunoa-terii, o limă universală pentru înlocuirea limii latine (folosită în acele vremuri$ pentru a favoriza realizarea unei concilieri mondiale a reli%iilor care să se îm#rățișeze în mod sincretic în numele umanismului comun, -i în cele din urmă, a unui triunal de pace, un fel de curte interna*ională de justi*ie care să ve%'eze la una func*ionare a primelor două or%anisme, prevenind răzoaiele -i orice devia*ie01ierre 7ariel este promotorul tezelor conform cărora ;anort"osia nu i&ar apar*ine lui 9omenius, fiind de fapt un simplu manifest al rozacrucienilor căruia 9omenius i&ar fi dat doar numele -i câteva date, pe cât timp era reprezentantul unei comisii a în*elep*ilor ai cărei memri au rămas0 =n mod voluntar, în umră (!J$0 =n ;anort"osia (din %recescul pan = tot, universal -i ort"os = drept, ust$ 9omenius epune în mod fidel %ândirea rozacruciană, repropunând idei -i concepte din )epu#lica lui 1laton, din socialismul utopic al ivitas %olis ;oetica a lui Tomasso 9ampanella (!M"&!MHG$, inspirat din oloniile din Nerusalim a lui J – o #iserică universală care, prin în%loarea cre-tinismului să transmită în mod fidel (în domeniul reli%iei$ doctrina dezvoltată> H – un tri#unal de pace (care să impună respectarea doctrinei transmise$ în domeniul politicii0 #ia atunci c!nd condiția umană va fi îm#unătățită în așa fel înc!t filosofia, religia și politica vor fi aceleași pentru toți, învățații vor putea aduna și clasifica adevărul pentru a fi inoculat spiritului uman, sacerdoții vor îndruma sufletele către divinitate, oamenii politici vor putea instaura peste tot pacea și liniștea6' sacră dorință îi va anima pe toți laolaltă să contri#uie c!t mai #ine, fiecare în domeniul lui, la progresul existenței ființei umane (!H$0 Treuie clarificat că ;anort"osia împarte societatea în trei clase, învățați, sacerdoți, respectiv oameni politici0 0iteraților, ca depozitari ai adevărului le este rezervată utoritatea, domeniu la care sacerdoții vor treui să ve%'eze pentru răspândirea principiilor învă*a*ilor, în timp ce ;uterea va fi eercitată de oamenii politici care vor treui să ajute la formarea necesare sacerdo*ilor0.stfel, în sistemuldo%matice mondialist-i-iimpenetraile0.r sinar'ic al ;anort"osiei, sunt lieristructurilor să se supună numai activită*ii politicii impuse de cercurile superioare, treui să conducătorii ne întreăm ce rol vor avea cei care nu apar*in clasei ini*ia*ilor, iar răspunsul e u-or de dat03i vor treui să se supună artizanilor -i cetă*enilor din )epu#lica lui 1laton, cu atât mai mult cu cât ei formează partea de trecuți cu vederea, după defini*ia dată de un înalt ini*iat în 2olden -a7n (societate eclusivistă rozacruciană$ (!#$, care folosea din omenire doar sfinții -i magii, adică cei care aveau o viziune clară despre adevăratele fundamente ale rela*iilor umane0Aar, continuă 9omenius, până când totul va fi în comun, vor treui să se constituie paznici permanenți la ordinea care a fost creată6Ei vor veg"ea fără încetare ca școlile să ilumineze spiritele, ca religia să încălzească inimile, guvernele să mențină pacea și să nu permită infracțiuni sau devieri de la ordinea instituită (!$01rin urmare, în fiecare din cele trei domenii ale vieții umane = Educație Dșcoală, 5iserică Dreligie, %tat Dpolitică vom institui colegii de conducători6onducătorul acestora va fi unul singur, un fel de ermes .rismegistus Dinterpretat ca de trei ori voința lui -umnezeu = ;rofet %uprem, %acerdote %uprem și )ege %uprem care e ristos (!M$, unicul și puternicul g"id mondial (!L$0 9omenius continuă întreându&se dacă nu ar fi mai #ine să se reunească reprezentanții cei mai înalți ai colegiilor în trei tri#unale mondiale care să ducă la #un sf!rșit divergențele care ar putea apărea între învățați, sacerdoți și !G
principi Dconducătorii politici6;rin gria acestor tri#unale, nu s&ar reuși, poate, să se împiedice litigiile apărute în fiecare din cele trei domeniiG;acea și liniștea ar fi menținute (!"$03a fi utilă distingerea acestor tri#unale cu apelative diverse, numind Bonsiliul 0uminiiB & tri#unalul învățaților, BonsistoriuB & tri#unalul ecleziastic, respectiv B.ri#unalul ;ăciiB & pentru domeniul politic6Bonsiliul 0uminiiB va garanta tuturor oamenilor din lume posi#ilitatea de&a primi o educație Dmăcar cea indispensa#ilă, și de&a fi iluminați de cuv!ntul lui -umnezeu63a da posi#ilitatea fiecărei persoane să&și îndrepte privirea spre acea lumină în care vor vedea adevărul și nu vor mai putea lua în seamă erori și "imere6onsiliul s& ar putea numi și BInstitutul Educațional al /iinței
/rontispiciul ;anort"osiei, re&editată la ;raga de Editura ')5I% în 19[K6.extul în latină înseamnă B/ie ca toate să ai#ă o direcție convergentă și violența să fie departe de noi0 ine&și mai aduce aminte, în anii comunismului, postul tv al )om!niei a difuzat, în serial, filmul ce"oslovac B-rumul lui Nan mosB0
CG LU& IN TENE)RIS ;ucrarea 0ux In .ene#ris a fost dată tiparului de către 9omenius la .msterdam, în !ML, la o vârstă deja matură0 7ulte coinciden*e doctrinale duc la presupunerea că aceste scrieri ar fi fost puternic influen*ate de profe*iile mesianice ale rainului #ardanel (!#HL&!F"$ (J$, pulicate la .msterdam în !M##, în acela-i an cu edi*ia ;anort"osiei0=n acele profe*ii se ima%ina distru%erea )isericii -i a 1apatului, văzute ca nticrist, printr&o alian*ă ine pusă la punct, între popoarele nordice, turci -i tătari0Titlul lucrării a fost împrumutat din Evang"elia lui Ioan, dar opt ani mai târziu, în !MM,titlul va fi modificat în 0uce e tene#ris, lumina care iese din întuneric, titlu mai apropiat de divinitatea suversivă a rozacrucienilor (JM$0 =n pro%ramul lui 9omenius, precursor al mondialismului modern, ar fi treuit să iasă din întuneric, ca o sursă de lumină, o super#iserică, care să inte%reze fiecare reli%ie prin onsistoriile $aționale – 5isericile naționale (JL$, JF
adău%ându&se, în numele unui umanism pozitiv cu caracter filantropic -i tolerant, proclamarea e%alită*ii, în accea-i măsură a tuturor reli%iilor -i cultelor0Aar acest proiect întâlnea două ostacole redutaile – catolicismul, ierar'ia acestuia, func*ia de educator atotștiutor al papei (reli%ie catolică drept unica rămasă după destrămarea fostului +mperiu 2oman – nota traducătorului$, iar pe plan politic, ostacolul era reprezentat de asa )egală de a#s#urg (ca ultimă conducătoare a ceea ce&a mai rămas din %acrul Imperiu )oman$09omenius se va ridica împotriva lor prezicând -i dorind distrugerea a ceea ce el numea %plendoarea lui nticrist, Idolatra -i la îndepărtarea reprezentantului ei, papa, supranumit Idolul07ai jos, în foto%rafie, este reprezentat un fra%ment din prefa*a 0ux in .ene#ris, păstrată în copie la )ilioteca Na*ională din 2oma (în latină$0
++ ––;apa marele -i ;rostituata )ailonia> +++ care ajută nticrist este %acrul din 5estiaeste ;rostituata Imperiu )oman, asa de ustria> +I – Aumnezeu nu va tolera pentru mult timp această stare de fapte, distru%ând lumea necredincio-ilor printr&un potop de sân%e> I – pentru aceasta va face să tremure erul -i ;ăm!ntul, va ridica pe unii împotriva altora pentru a provoca un 'aos cum nu s&a mai văzut> I+ – urmarea acestor răzoaie va fi moartea papei -i dispari*ia asei de ustria> I++& aceasta se va întâmpla cu ajutorul popoarelor stăpânite de tiranie, care se vor împră-tia în cele patru col*uri ale lumii> I+++ – primele vor fi popoarele $ordului -i ale 'rientului> X – ei vor încerca, fiecare în parte, dar prin unirea lor se va înfăptui 'pera lui -umnezeu> X+ – -i cu o rapiditate nemaivăzută, într&un sin%ur an, într&o sin%ură lună, într&o sin%ură zi, într&o sin%ură oră, spre mirarea între%ii lumi> X++ – vor interveni turcii -i tătarii pentru a înfăptui această 'peră> X+++ – ei vor fi cei care vor aduce 0umina Evang"eliei> X+I – va fi o )eformă XI – cu această reformă vor fi scrise le%ile: să moară Idolii -i Idolatrii -i pretutindeni să înflorească adevăratul cult al lui Aumnezeu0 Tet profetic -i de mare actualitate în care se dezvăluie arcanele rozacruciene, suficiente pentru a justifica eisten*a plan acestuia03ste -i a continuită*ii lui seculare (în desfă-urare$, dincolo de secretul care9asa este înconjurat, a confuziei unui din jurul descris primul răzoi mondial care va îndepărta din cu istorie de .ustria, respectiv atacul masonic asupra papatului (din !"LF$03ste curios de constatat cum tema distru%erii catolicismului a fost reluată – cu mult mai multă %raă – într&un tet rozacrucian contemporan: 0ic"idarea )omei, -omnul fie lăudat se va înfăptui su# influența unor tineri sacerdoți care peste puțin timp nu vor mai avea nimic în comun cu o#scurantismul clerical dintre secolele AIA și AA6;etru și ai lui vor tre#ui să fie din nou gata să&i reconsidere pe Iosif, Ioan și ai lor, fără să se g!ndească să BtreacăB peste vreunul D666$umai atunci )oma creștină, va fi, înung"iată Balc"imicB D666 în mai puțin de&o oră, de șaizeci de minute D666, toate datorită unui impuls de neoprit dat din exteriorul )omei papale (J"$09ititorului care ar dori să oiecteze la această prezentare a ideilor lui 9omenius, că ele pot fi afectate de distorsiuni sau de suiectivisme, se pot aduce contraar%umentele lui Qann 7oncomle, care pe aza documentelor masonice, afirma: El dea întrevedea după regele 2eorge ;odie#rad al 5oemiei (re%e din )oemia, adept al lui
aceea, (asoneria poate considera acest om , pe drept cuv!nt, ca fiind în mod extraordinar Bînaintea timpurilor luiB, dacă nu ca un strămoș direct, cel puțin ca unul din g"izii spirituali (HF$07asoneria însă-i este cea care confirmă apartenen*a lui 9omenius la %ocietatea 2nostică a )ozacrucienilor, mai ales dacă *inem cont că al !"&lea %rad al 2itului ?co*ian este numit %radul avaler sau ;rincipe %uveran al )oza&rucii -i proclamă, pe urmele celei mai vec'i -i autentice doctrine rozacruci& ene, emanciparea umanității prin gnosticism (H!$0.cest %rad este unul din cele mai importante grade masonice, caracteristic masoneriei de )it %coțian, dar și altor rituri (HJ$0 ?e poate concluziona că centrul universului lui 9omenius este omul, ca ima%ine a micro&cosmosului, conducător – în func*ie – al lumii viziile care&l înconjoară – macro&cosmosul01entru 9omenius, omul are la interiorul lui mijloacele necesare pentru propria lui salvare: $u e necesar să se aducă omului ceva din exterior, este suficient de extras ceea ce are el la interior, să dezvolte și să arate Bacel cevaBîn toată importanța lui (”-idactica (agnaB, I, $, în timp ce în altă lucrare sus*inea: -e ce are nevoie omulG -e el însușiGEl tre#uie să învețe să se cunoască și să se aprecieze D666El nu mai tre#uie să caute #inele la alții6:n tine însuți se odi"nește o lume, nu o căuta în afara ta (”
NOTEG ! – 2iovanni mos omenius = 1[9J&1OYK01a%ini alese pulicate prin %rija Dnesco, 4loren*a, )emporad – 7arzocco, !GM!, p H! -i Aaniel ;i%ou -ictionnaire666, cit0, p !FM" unde 9omenius este definit ca precursor al
2o'lin% 0Ce#reo talmudista = Evreul talmudist, 2oma, ;6idea di 2oma, s d, p J!$0 JM – 1 Iirion 0CEurope apr+s sa derni+re c"ance, son destin = Europa dupa ultima ei șansă, destinul ei, ?aint&95n5r5, Sd0 1ierre T5ui, !G"#, p !M&!"0 JL – Treuie men*ionat că una din condi*iile de&a intra -i de&a face parte din >orld ouncil of "urc"es = onsiliul (ondial al 5isericilor, cu sediul la 8eneva, care astăzi reune-te peste HHF de iserici din !JF de *ări, constă în demonstrarea din partea isericii candidate, că are un caracter național0 J" –
CAPITOLUL ;G SPRE SECOLUL LUMINILOR MASONERIA ȘI RODAKCRUCE
?e poate spune, fără a %re-i, că influen*a rozacruciană în masonerie a fost profundă -i de durată0Ci astăzi, în afară de ritualul pentru ini*ierea în %radul !" al 2?.., ea se manifestă: ! – în camera de reflecție a tuturor lojilor, unde, pe peretele dinspre nord, apare scris 3I.)I'0 = 3isita Interiora .errae )ectificando Invenies 'ccultum 0apidem = vizitează interiorul păm!ntului și rectific!nd vei găsi piatra ocultă (!$ spre care este condus neofitul, fiind deviza vec'ilor rozacrucieni alc'imi-ti, ca o invita*ie la descoperirea esen*ei propriului suflet (J$0 J – prin adoptarea ideolo%iei mesianice con*inută în ;anort"osia lui 9omenius din partea or%aniza*iilor interna*ionale precum, OND, Dnesco, etc0 3ste lucru -tiut că masoneria speculativă actuală a văzut, în mod oficial, lumina la J# iunie !L!L, în ziua de %f6 Ioan Evang"elistul, la ;ondra0+ată cum caracteriza această naștere un document rezervat %radelor înalte, apărut după al ++& lea răzoi mondial, la 4loren*a: $aturalistul rozacrucian Nean ."*op"ile -esaguliers și Names nderson Dministru protestant împreună cu alte persoane, au convocat la J4 iunie 1Y1Y, la 0ondra, pe mem#rii celor patru loe operative în acele vremuri6Această reuniune avea ca scop crearea unei fuziuni între ”Frăția Masonilor Liberi și Acceptați” și ”Societatea Alchimistă oza!"ruciană”# d$nd posibilitatea rozacrucienilor să pună la loc si%ur cercetările lor alchimice# ideile %nostice și raționaliste# în spatele fațadei respectabile a ”Frăției” , oferind (asonilor 0i#eri și cceptați avantaele pe care doar adepții #ogați, influenți și am#ițioși ai )oza&rucii le puteau oferi, văz!ndu&se ca sigură decadența care amenința antica /răție6dunarea acceptă în unanimitate această fuziune, (asoneria născ!ndu&se în urma acestui compromis, fapt care a dus la dispariția, pentru totdeauna, a B/răției onstructorilorB6:n 1YJV, nderson redacta și făcea să apară Bonstituția (asonilor 0i#eri și cceptațiB(J is$0 -enumirea de Bli#eri și acceptațiB este conservată cu scopul îndepărtării oricărei suspiciuni referitoare la scopurile finale ale a#ia apărutei (asonerii6;entru a da impresia că noua (asonerie nu era dec!t continuarea B/răției (asonilor 0i#eri și cceptațiB, titlurile, ceremoniile și particularitățile pe care (asoneria le&a primit de la B/răția onstructorilorB au fost respectate cu rigurozitate6Este acceptată o singură derogareFBmaeștriiB vor constitui un grup separat și distinct față de BcalfeB6%u# numele de BuceniciB, BcalfeB și BmaeștriB, armata gnosticismului pur se lansa în cucerirea lumii (H$0
(edalion și șorț masonic, din trecut, aparțin!nd gradului 18 al )% = ;rincipe Davaler al )oza&rucii6%u# compasul desc"is la OKS se află un pelican cu șapte pui în cui#F Bel se rănește, cu ciocul, pe a#domen, de unde ț!șnesc șapte firișoare de s!nge, sim#ol al devotamentului de care, masonul dedicat emancipării
la B;rea&:nțeleptB6cesta, după ce a m!ncat o #ucățică de p!ine și a #ăut o sor#itură de vin, va arunca resturile pe foc, spun!ndF Bonsummatum EstB & B.otul s&a îndeplinitB (idem$0 1rivitor la esen*a doctrinei, datoria avalerului )ozacrucian este să lupte împotriva gnosticismului #astard înc"is în creștinism Dcatolicism care face din credință o Bor#ireB, din speranță un BpiedestalB și din caritate BegoismB6 $umai (asoneria deține adevărata religie, gnosticismulZ toate celelalte religii au luat de la (asonerie tot ceea ce putea fi adevărat6Ele nu au dec!t teorii a#surde și false D666 ($0:nvățătura secretă a onducătorilor %upremi ai (asoneriei se poate rezuma astfelF să scoată în evidență toate drepturile omului D666, revendicarea în numele omului și luarea în posesie a tuturor acestor drepturiZ privarea de aceste drepturi constituie uzurpare împotriva căreia sunt admise toate miloacele de acțiuneZ revelarea , prin orice metode a erorilor și ororilor creștinismului care a făcut Ba#uz de încredereB6
-ocument pentru uz intern, dactilografiat, cu 191 de pagini, în afara circuitului comercial editat la /lorența în 194[6onform opiniei monsignorului /lorido 2iantulli %6 N6, cercetător al fenomenului masonic, acest volum constituie un Bdocument ultra&secret redactat în euforia renașterii (asoneriei Italiene D666, destinat 2radelor :nalte dministrative ale %ocietățiiB (vezi 0Cessenza della (asoneria ItalianaF il naturalismo & Esența (asoneriei Italiene = naturalismul, de acela-i 8iantulli, 4loren*a, 1ucci 9ipriani Editore, 19YV, p 4O6
(asoneria, care nu este dec!t o revoluție în plină acțiune, o conspirație permanentă împotriva despotismului politic și religios, nu și&a atri#uit singură sim#olurile, după cum fac preoții să principii în societateZ oricum principii și preoții, neput!nd înfr!nge BInstituțiaB ostilă lor dar și temută pentru organizarea ei, vor încerca, în epoci diferite D666 să adere la (asonerie și să introducă uzanțe, costume, formule, titluri, legende care să falsifice spiritul BInstituțieiB și care, în loc să favorizeze doctrinele li#erale și democratice, ar fi dezvoltat mai degra#ă tendințe religioase și aristocratice6:n fața acestor pericole, Bcapii (asonerieiB au str!ns legăturile între adevărații frați, dorind să se asigure, dacă nu de protecție, cel puțin de toleranță din partea BputernicilorB lumiiF BmaeștriiB îi vor lăsa pe BputerniciB să participe la lucrările BatelieruluiB unde va fi dezvăluit doar ceea ce este oportun de dezvăluit63ăz!nd astfel transformarea (asoneriei într&o societate oarecare, în aparență fără importanță, ar fi crezut că, în realitate, religia și politica erau a#sente6semenea paradox în fața căruia se aflau BputerniciiB a devenit ca un văl su# care (asoneria poate acționa oriunde, în um#ră și în secret, spre a duce la îndeplinire adevăratele și su#limele scopuri (M$0?copuri între care se poate re%ăsi -i ocultismul, cel pu*in după tonurile înflăcărate ale unui cronicar de ran% înalt al 7asoneriei, %radul HH]
sunt imaginare, un mister pentru cei care au aflat marele secret al naturiiSunt 6Estereale necesar de luat în dar seamă că științele oculte nu sunt după cum sunt nu descrise de enciclopediile comune6 și adevărate# e*trem de alarmante și periculoase în m$inile celor care nu știu să le folosească 6Ele aută la învățarea utilizării secretelor naturii pentru a mări facultățile latente ale omului, lucru care&l pune într&un avanta nedrept în relație cu cei mai neștiutori pe această temă6 +cultismul consideră viața care se manifestă prin formele ei multiple# în timp ce știința studiază numai aparența fizică e*terioară D6666-acă ocultistul, în loc să pună în serviciul umanității cunoștiințele sale, forța voinței sale, cu umilință și a#negație, lucr!nd cu un ideal moral ridicat, o face în sc"im# pentru un profit propriu, din egoism, se transformă într&un inamic teri#il al umanității at!ta timp c!t cunoștiințele și puterile do#!ndite îl situează deasupra oricărei persoane, oarecare, din viața de zi cu cu zi6+ricine dorește să se folosească de ocultism fără o cunoaștere profundă a motivelor filosofice ale puterilor citate# se aseamănă cu o rachetă nucleară# lansată# dar fără a avea un adversar precis,Luați aminte la -itler și la al ..!lea război mondial (L$0 1once nu ea%erează -i nici nu %lorifică, limitându&se doar să repete mesajul elaorat -i pus în practică de mae-trii care au fost înaintea lui03ste -i cazul lui .lert 1iRe – maimă somitate în -tiin*ele oculte, din 7asonerie – care, în învă*ăturile care stau la aza acestei societă*i (căreia îi place să apară -i să fie văzută ca o societate filantropică$, rezervă J#
un loc principal ma%iei03 ine de meditat la aceste cuvinte: :nvățătura fundamentală exprimată în mod voalat în B)evelațieB este transmisă în timp prin a#ala sacerdoților lui Israel6-octrina ca#alistică, care era și dogma magilor și a lui ermes, este conținută în B%ep"er Hetsira"B, în Bo"arB și în B.almudB D6666(agia este magică prin ea însăși, precum matematica, care este știința exactă a naturii și a legilor ei6Ma%ia a reunit în ea sin%ură diverse școli filosofice# recunosc$ndu!se în reli%ia "/L0. F11 2/ 3/4/AL1 și a /5/&0L0.,Ea reconciliază perfect și incontesta#il termeni care la prima vedere par opuși între eiF credință și rațiune, știință și religie, autoritate și li#ertate6;rintre altele , dă minții umane un instrument de cercetare speculativă și spirituală, riguros ca matematica și garant, însăși, al matematicii6 stfel, există un 5%'0<. = ca termen limită al inteligenței și al )E-I$PEI6%uprema rațiune nu a lăsat ca spiritul șovăitor al g!ndirii umane să #!#!ie printre incertitudini6/*istă un adevăr incontestabil și o metodă care nu dă %reș pentru a a6un%e la ea,"ei care o acceptă ca pe o re%ulă pot da voinței lor o putere suverană care îi va face stăp$nitorii tuturor lucrurilor și a tuturor spiritelor pele%rine 7care umblă încoace și!ncolo# fără lo%ică8# îi va face 6udecătorii și stăp$nii lumii6 D666.radiția dă magilor titlul de )E2E, pentru că inițierea în magie constituie o adevărată regalitate și marea artă a magilor este definită de toți adepții drept ). )E20 = )% )E2I, )E2.<0 sau I(;E)I<0 %/b$., %$.<( )E2$<( ("$0+ată un om care -tia ce spune0Dn alt maniacBAacă da, treuie considerat că ocupa o pozi*ie destul de importantă0
AG MARTINEDISM ȘI MARTINISM =n secolul al XI+++&lea,
Aespre 1apus, documentatul -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie a scris: mag desăv!rșit, era grafolog, a făcut profeții despre viitorul )usiei, a făcut evocări în prezența suveranilor, a transmis puteri și a scris c!te puțin din toate D666 (!L$0
)G (OCTRINA MARTINIST' 9e poate fi martinismulB9arlo 8entile, %uperior $ecunoscut -i teozof martinist, afirma că martinismul este un ordin iluministic ce asigură legătura între masonerie și lumea spirituală ocultă, iar srcinea este, în mod normal, rozacruciană (!"$0=ntr&un alt articol (!G$ adău%a că la aza martinismului stă o parte din dorința fundamentală a omului de&a se reintegra în esența lui divină (JF$01apus, în lucrarea lui (artin*sisme, >illermosisme, (artinisme et /ranc&(a]onnerie (J!$, o lucrare clasică cunoscută tuturor celor interesa*i, reliefează diferen*a între societă*ile iluministice – între care î-i face loc -i martinismul – -i masonerie: %ocietatea iluminaților este legată de lumea invizi#ilă prin unul sau mai mulți conducători6;rincipiul de existență și de durată în timp aunge la nivele supra&umane6%ocietatea masonilor nu este legată cu nimic de invizi#il666 -eci nu se poate sta#ili o paralelă între iluminatism = ca centru superior de studii ermetice, și masonerie = ca centru inferior de conservare, rezervat de#utanților D6660=n !GJ! apare (anifestul 'rdinului (artinist care, adău%ându&se (anifestului %uperiorilor $ecunoscuți din !LGH, declară, în mod oficial, scopul martinismului: Instaurarea pe suprafața păm!ntului a unei Bsociații a tuturor IntereselorB, o B/ederație a tuturor $ațiunilorB, o Blianță a tuturor ultelorB și o B%olidaritate nici /ristos nu mai este (aestrul -ivin al cre-tinismului, %alvatorul oamenilor, ci o specie de tratat de alianță care realizează oincidentia 'ppositorum dintre cre-tinismul transcendent, do%matic, tradi*ional, -i un umanism laic, prin transmutarea alc"imică de la starea materială la cea divină0 ristos al martini-tilor este un om ca to*i ceilal*i, un model care prin iluminări succesive a reu-it să devină divin, prototip al (arii 'pere, care vede metalul cel mai ordinar (simolizat de umanitatea în adormire$ transformându&se în aur (umanitatea ridicată la ran% divin$0ristosul martinist va realiza, pe lân%ă altele, sinteza dintre orice lucru opus, dând na-tere unui cre-tinism nou, sincretist -i totalizant în care noua reli%ie î-i va pune propriile aze în stat0)egatul lui -umnezeu va coincide atunci cu dam ?admon&ul caali-tilor evrei, cu umanitatea reintegrată prin triumful(JH$0 %inar"iei realizat prin fuzionarea într&o conducere restrânsă a celor două puteri, cea reli%ioasă, respectiv cea politică 3ste necesară o mică paranteză02ândurile suliniate sunt preluate din tetul ori%inal -i reprezintă lamentarea autorului la cum va decădea )iserica0Aar respectivul autor nu ia în considerare un fapt care stă în milocul 5isericii0Ie*i vedea în continuare câteva foto%rafii, realizate într&o catedrală iezuită din 2oma (tocmai cei care&-i propuneau să apere creștinismul cu orice pre*, fa*ă de orice amenin*are$0+ma%inile sunt proa tan%iilă a realizării 5isericii
JL
CG STRICTA O)SER*ARE ȘI MARTINISMUL ;a sfâr-itul secolului al XI+++&lea, mare parte din elita europeană, intelectuală -i socială, era impre%nată de tendințe anticlericale -i pe aceste aze a fost posiilă apari*ia 7asoneriei în ziua solsti*iului de vară a anului !L!L, ca instrument care nu se mai adresa anumitor cercuri doctrinare, înțelepților precum & cademia )enașterii, sau cenaclurilor secolului al XI++&lea, ci -i elitelor0 9u ajutorul 7asoneriei ideile propa%andistice î-i vor mări intensitatea ajun%ând la popor su formă de sute de societăți de lectură care ve%'eau la difuzarea ideilor masonice0 4oarte curând se trecu de la cercurile politice rezervate anumitor cate%orii sociale la ideea infiltrării în popor, văzut prin conceptul de masă,în ac*iunea împotriva .ronului care nu putea fi în*eles ca separat de ltar0 1rintre principalele societă*i de inspira*ie mistico&ezoterică care în acea perioadă colcăiau prin 3uropa se numără -i %ocietatea )oza&rucii .emplare, cunoscu& tă -i su denumirea de %tricta '#servare .emplară, care î-i sus*inea descenden*a direct din avalerii .emplari, considerându&se păstrătoarea tradi*iilor lor, dar cercetătorii de astăzi sunt de acord că aceste afirma*ii sunt nefondate (J#$0 %tricta '#servare era un sistem masonic pan%ermanic, dedicat %radelor înalte, fiind fondată de aronul Earl 8oett'el von /und (!LJJ&!LLM$ -i a atins apo%eul activită*ii spre !L!0Ion /und, una din marile fi%uri ale masoneriei %ermane face din %tricta '#servare un scop în via*ă, -i nu după mult timp, %tricta '#servare se va afirma în societatea cultă %ermană ca una din mi-cările cele mai numeroase, dar -i cele mai importante (J$0;a dunarea (asonică de la il'elmsad (JM$ din !L"J, se putea aza pe zece prin*i conducători, afilia*i -i condu-i de (arele (aestru, principele 4erdinand, duce de )runs@icR0;a %tricta '#servare era afiliat -i prin*ul 9arol de /essen, memru al +lumina*ilor din )avaria, al cărui nume apare -i printre cei ai finan*atorilor onurației Egalilor din !LGM0 lte sim#oluri ale 'rdinului (artinist0 O aten*ie aparte treuie acordată lui
(G SUPERIORII NECUNOSCUJI %tricta '#servare adoptă conceptul martinist de %uperior $ecunoscut, ca o entitate fără o defini*ie precisă, dar dotată cu puteri supranaturale care ar conduce din umră ordinele -i societățile secrete07artinistul 1ierre 7ariel, în lucrarea lui deja prezentată, îi descria astfel: -e fapt (asoneria Dîn afară de anumite cazuri de Bgrade înalteB, necunoscute BfrațilorB mai puțin avansați este anticamera = vesti#ului pentru alte grupuri înc"ise, mai active și mai puternice6;entru a folosi un termen pitoresc, (asoneria este ca o BcrescătorieB6B;escariiB cei mai pricepuți știu să pescuiască numai peștii cei mari și să&i pună la loc sigur6ine sunt acești BpescariB, cei care în B%tricta '#servare .emplarăB și în B)itul %coțian )ectificatBsunt numiți B%uperiorii $ecunoscuțiB despre care se vor#ește doar prin umătăți de cuvinte, cu voce oasă, cu frică și tremurături B (HF$03rnesto NKs aduce o eplica*ie sin%ulară citând din cartea contelui de 7iraeau – (onar"ia ;rusiană su# /rederic cel (are – scrisă în !L"" în colaorare cu
EG RITUL SCOJIAN R ECTIFICAT =n anul mor*ii maestrului său – 7artinez de 1asuallK, illermoz a o#ținut ca #azele %trictei '#servări .emplaresă servească învățăturilor leșilor o"en (HL$, în ideea unei continuită*i a doctrinelor rozacruciene martiniste, respectiv a masoneriei templare, idee consacrată prin dunarea (asonică de la il'elmsad din !L"J0 2evolu*ia 4ranceză era aproape -i pro%ramul de la !MFF al rozacrucienilor, fidel transmis timp de un secol, făcea să se vadă luminile unei alte a-ezări politice0+lumina*ii din )avaria, ca ază a $oului 'rdin î-i *eseau propria re*ea000 %im#olul gradului VK al )itului %coțian, numit și al B2nosticului %uperiorB prin care se o#ținea titlul de Bavaler ?ados"B6Este unul din cele mai înalte grade sim#olice ale )itului în care inițiatului în (asonerie îi este dezvăluit propriul program politic, #azat pe distrugerea B(onar"ieiB și a B;apatuluiB prin înlocuirea acestora cu ideile filosofice de B)ealizare materială a doctrinelor gnosticeB (H"$0raniul din miloc, mai înalt ca poziție și cu g"irlandă pe cap, îl reprezintă pe (arele (aestru al 'rdinului .emplar = NacWues de (ola, udecat și condamnat de către /ilip cel /rumos Dcraniul cu coroană, respectiv de papă Dși el dec!t cu BcoroanăB, dreapta imaginii, cranii mai os ca poziție craniul luidar de în (ola6ceasta a fostam#ele semnificația detenției lui 0udovic al A3I&lea în .urnul .emplului, ultima vestigie pariziană din 'rdinul .emplarilor, după cum preciza și revista masonică BiramB din noiem#rie&decem#rie 19886;oate avea o semnificație și faptul că în cursul inițierii în grad, este sta#ilită o ierar"ie a științelor Bpentru educarea spirituluiB adeptului, pe șapte trepte, în urcare6 0ocurile de la #ază sunt ocupate de științele matematice, de cele fizice, de științele naturale, de psi"ologie și în v!rf sociologia, Bcea mai completă dintre toate științele, cuprinz!nd în ea fizica comportamentelor, cultura sentimentelor și acțiunea masonerieiB (HG$0
NOTEG ! – 1iatra ascunsă, piatra de temelie sau în sens metaforic adevărul, conform diver-ilor autori din 0a 0i#era (uratoria & JG
onstructorii Dzidarii 0i#eri, 7ilano, ?u%arco, !GL", p JHF0 J – .lain 8uic'ard 0es /ranc&(a]ons = /rancmasonii, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG, p #J&#H0 J is – 7asoneria revendică pentru ea însă-i accea-i descenden*ă cu a corpora*iei zidarilor lieri care a construit marele catedrale europene0?e pare că o dată cu afirmarea Dmanismului, terminându&-i misiunea lor de constructori, ace-tia au admis în loile lor, locurile în care de&a lun%ul secolelor au păstrat -i transmis mai departe ailită*ile lor te'nice, personaje care nu aveau nici o le%ătură cu domeniul construc*iilor, a-a numi*ii acceptați0 H – 9itat din 0a (assoneria = (asoneria, 4loren*a, !G#, p !#&!0 # – ?alvatore 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici = (anualul complet al ritualurilor masonice, 8enova, 4ratelli 7elita 3ditori, !G"", p HH#0
– Ain 0a (assoneria = (asoneria, cit0, p MG0 M – +dem, p !LL&!L"0 L – / 9 1uec', cit0, p MM!0 JM – dunare – în sensul de întâlnire %enerală a reprezentan*ior diverselor loji, capitole ale unei oedien*e masonice0 HF
JL – 9onform 2en5 .lleau, cit0, p !FJ&!FH -i / 9 1uec', cit0, p MFF0 J" – 1apus (artinez de ;asWuall, 1aris, !"G, Sd0 9'amuel, p !#F0 JG – ?er%e /utin 2overni 'cculti e %ocietU %egrete = 2uverne 'culte și %ocietăți %ecrete, 2oma, 7editerranee, !GLH, p !#M0 HF – 1 7ariel, cit0, p H!0 H! – 9um să nu fie de mirare efectul 2evolu*iei 4ranceze dacă principii, în primul rând, au trădat mandatul lor punându&se pe ei în-i-i dar -i propriile re%ate în mâinile celor care i&ar fi distrusB 9onform 3rnesto NKs, cit0, p "!, pentru o listă impresionantă cu re%ii masoni din 3uropa secolelor al XI+++&lea -i al X+X&lea0 HJ – 3rnesto NKs, cit0, p MG&LF0 HH – < 1 )aKard 0a /ranc&Nuges de la %ainte 3e"me, 1aris, Sd0 .lin 7ic'el, !GL!, p !MJ0 H# – 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eozofismul, cit0, vol +, p M0 H – / 9 1uec', cit0, p MMJ0 HM – 9arlo 4rancovic' %toria della massoneria 666, cit0, p J"L&J""0 HL – / 9 1uec', cit0, p MF!0 H" – ? 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici = (anualul complet al ritualurilor masonice, cit0, p H"J0 HG – +dem, p HG"0
CAPITOLUL ?G ASALTUL ASUPRA TRONULUI ILUMINAJII (IN )A*ARIA
;a ! mai !LLM, un profesor de doar J" de ani, care preda juris&pruden*a la Dniversitatea +ezuită din +n%olstadt ()avaria$ – .dam eiss'aupt, aduna în jurul lui primii adep*i ai unui nou ordin, numit Illuminati 2ermaniae sau 'rdo Illuminatorum09a o primă precau*ie, fiecare dintre adep*i a primit un pseudonim0eiss'aupt î-i alesese %partacus (!$, numele anticului răsculat trac, în timp ce ceilal*i discipoli aveau pseudonimele clasice de: NA – în acea vreme 7asse'ausen, .I5E)I< – 7erz, 2.'$ – )au'of -i %<.') – al cărui nume real nu se cunoa-te0=n anii următori, ordinul se dezvoltă conform modelului cercurilor concentrice, având ca memri personaje cu faimă din lumea culturală -i politică a vremii, precum 8oet'e – 5)I% (J$, /erder – -(%<% ;'$.I/EA, sau principele 4erdinand de )runs@icR – )'$, 7are 7aestru al %trictei '#servări .emplare01rota%oni-ti de primă mărime ai ordinului au fost ?averio W@acR, al cărui nume de #ătălie era 4ilippo ?trozzi (H$, sc'imat ulterior în .'$E, dar mai ales aronul .dolp' 4ranz 4riedric' ;ud@i% von Eni%%e (sau ;I0'$$, faimos în lumea masonică prin contriu*ia adusă0Numele ales de Illuminati = Iluminați era de folosin*ă comună printre %nosticii primelor secole, fiind adoptat ulterior de către o sectă %ermană (pe la !#FF$ care practica satanismul (#$0 9onform opiniei istoricului francez
AG /EISSHAUPT ?&ar fi născut la M feruarie !L#" la +n%olstadt, într&o familie de peda%o%i, ceea ce face proailă o apropiere a lui de scrierile lui 9omenius0:și face studiile la Ingolstadt și în anul 1YYJ îm#rățișează religia, ca profesiune, devenind, trei ani mai t!rziu, titular al catedrei de drept natural și canonic (L$0?e afirmă că eiss'aupt ar fi fost ini*iat în misterele oculte e%iptene, în !LL#, de un ne%ustor al
2eprezentare a ancnotei de un dolar cu trunc'iul de piramidă peste care se află oc'iul atoatevăzător, simolul +lumina*ilor din )avaria0Aata %ravată la aza piramidei nu reprezintă anul înfiin*ării ?tatelor Dnite (după cum se crede în mod normal$, ci anul de în*iin*are a respectivului ordin01e lân%ă celelalte detalii cunoscute, e-arfa inscrip*ionată aflată su trunc'iul de piramidă con*ine o evidentă eroare orto%rafică, introdusă pentru ca scrierea $ovus 'rdo %eclorum să fie compusă din !L litere în loc de !"0Ialoarea simolică a numărului !L înseamnă lipsa perfecțiunii celeste, perfec*iune reprezentată de numărul !"0nnuit oeptis înseamnă apro#ă lucrurile începute, adică a celor stailite su suprave%'erea oc'iului atoatevăzător al 7asoneriei (!H$01iramida apare construită din pietre prelucrate (de (arele r"itect al
)G ORANIDAREA OR(INULUI 'rdo Illuminatorum a împrumutat de la iezui*i disciplina morală rigidă, ca scop pentru formarea în adepți a acelor însușiri necesare ducerii la #un sf!rșit a ceea ce se propunea de făcut și lu!nd din (asonerie te"nica generală a societăților secrete, conform căruia adeptul este adus la cunoștiința doctrinelor puțin c!te puțin, în măsura în care superiorii secreți din ordin îl consideră demn Dsau nu de scopurile finale propuse (!$0 +nterven*ia lui von Eni%%e (alăturat, în foto%rafie, !LJ&!LGM$ a dus la lăr%irea azelor societă*ii avareze prin constituirea unui sistem masonic formidail, care în pu*ini ani se va fi întrepătruns cu ?tricta Oservare -i cu 2itul ?co*ian 2ectificat, trecând peste frontierele 8ermaniei -i %ăsindu&-i ecou la 1aris, în 3lve*ia, polonia -i 2usia (!M$0:n mai puțin de cinci ani – sus*inea 7ariel – au devenit stăp!nii oculți nu numai ai 5avariei, dar și statelor care au făcut parte din fostul B%acru Imperiu )omanB (!L$0.cela-i cunoscut dic*ionar al lui Aaniel ;i%ou, citându&l pe ;e 4orestier pe care acela-i dic*ionar nu ezita să&l numească pro#a#il unul din cei mai #uni istorici ai ordinului, c"iar dacă nu a fost mason D666 "iar dacă nu era inițiat, ) 0e /orestier știa, în mod admira#il, despre ce vor#ește , p L!Fb, făcea cunoscut: Istoricii care au văzut în 'rdinul Iluminaților o mașină de răz#oi inventată de un fost elev al iezuiților, pentru a lupta împotriva lor cu aceleași arme, nu s&au înșelat prea mult6'rdinul era admira#il adaptat la mentalitatea celor care vroiau să com#ată BfanatismulB, inamicii B)ațiunii și ai
grupuri să poată controla mecanismele cele mai importante ale statului (J#$0Treuie adău%at că era nevoie de lini-te -i de discre*ie: secretul și liniștea sunt însăși sufletul ordinului, su%era odul $ovicilor ()arruel$, și adepții erau o#ligați de fiecare dată să nege, at!t apartenența la ordin, c!t și existența ordinului0
CG (OCTRINA ILUMINIST' Aoctrina iluministă practicată avea caracter radical ( -i conform le%ii masonice (triadei$ .eză = ntiteză = %intezăcare pe tărâm politic se rezolva prin alternarea ciclică 2reapta = onservatorism, St$n%a = ;rogres, "entru = ompromis între cele două$, cu tendin*e z%omotoase -i compromi*ătoare (J$, situându&se spre etrema stân%ă, având 2itul ?co*ian la centru, -i sistemele rozacruciene (tip ?tricta Oservare$ la dreapta0+luminatismul proclama continuarea distrugerii a#uzurilor introduse în organismele sociale, prin cucerirea funcțiilor pu#lice cu autorul interpușilor, pentru a avea B%tatulB în stăp!nire D6666Iluminatismul indica Bdreptul de proprietateB ca un prim atentat împotriva egalității, respectiv BguverneleB & unic spriin al proprietății, ca entități care atentau la li#ertate , Diluminatismul propun!ndu&se ca eli#erator al popoarelor de su# titania regilor și a preoților (JM$09oncept pe care 9ondorcet îl eprima cinic prin fraza %ă g!tuim ultimul rege cu mațele ultimului papă (JL$0 /rontispiciu al unei lucrări a Iluminaților6 =n rest, ce era moral pentru eiss'auptB +luminatismul ne este altceva dec!t arta care&i învață pe oameni să devină conștienți, să scuture ugul stăp!nirii, să se simtă autonomi și să facă altceva dec!t ceea ce dictează principii și guvernele (J"$0Masonii, spunea eiss'aupt, trebuie să!și e*ercite autoritatea asupra oamenilor# asupra fiecărui stat# asupra fiecărei națiuni# fără deosebire de reli%ie# să!i domine fără nici o condiționare e*ternă# să!i țină uniți prin le%ături durabile# înspir$ndu!i pe toți în același spirit# în cea mai mare liniște și cu c$t mai mare eficiență# conduc$nd oamenii de pe păm$nt spre același ideal,)n intimitatea societăților secrete este nevoie să se învețe cum trebuie pre%ătită ”opinia”(JG$0Aacă la acest tet se alătură cel care descrie condi*ia umană în ;anort"osia lui 9omanius, nu se pot trece cu vederea strânsa le%ătură care le face să devină o unică concep*ie, o unică ază a 8uvernului 7ondial, %uvern în*eles ca o dictatură totalitară pentru individ: ori%inile rozacruciene ale ilumina*ilor apar în lumină netă, c'iar dacă sunt filtrate prin intermediul ?trictei Oservări0Ci nici nu treuie uitat că tocmai aceasta din urmă avea printre protectori pe ducele 4erdinand de )runs@icR (HF$, finan*ator al +lumina*ilor -i martinist al 2itului ?co*ian 2ectificat0.ceastă continuitate este descrisă perfect de cuvintele lui JH –– aolirea proprietă*iideprivate> aolirea dreptului mo-tenire privată> # – aolirea patriotismului -i a onoarei militare> – aolirea familiei – a căsătoriei ca le%ătură permanentă -i a moralei familiei, permi*ându&se dragostea li#eră, educa*ia copiilor fiind atriuită comunită*ii> M – aolirea oricărei reli%ii (HL$03ste o coinciden*ă remarcailă, peste LF de ani în timp cu (anifestul lui 7ar, cu enun*urile socialismului (H"$, sus*inător al unei societă*i laice -i liertine, în care individul, redus la entitate anonimă -i fără personalitate, se dizolvă în mod panteistic în colectiv, fără nici o responsailitate fa*ă de el însu-i -i fa*ă de ceilal*i0+storicul american 8arK .llen oserva: ?arl (arx a fost cooptat de un grup misterios, numit B0iga 'amenilor -repțiB pentru a redacta B(anifestul omunistB, un fel de Batrage gură cascăB destinat seducerii populației D6666.ot ceea ce a făcut (arx cu adevărat a fost adaptarea la tendințele vremii, codificarea în mod exact a programului și principiilor revoluționare sta#ilite cu șaptezeci de ani mai înainte de către dam >eiss"aupt, fondatorul Iluminaților6E un fapt recunoscut și știut de specialiștii în astfel de pro#leme că B0iga 'amenilor -repțiB nu era dec!t o succesiune a Iluminaților, constr!nși să dispară în clandestinitate după ce în 1Y8O i&ar fi demascat ;oliția 5avareză (HG$0 HH
4oarte semnificativă este opinia lui /utin despre o frază %ăsită printre adnotările lui eiss'aupt: .re#uie să distrugem totul fără deose#ire, g!ndindu&ne numai la un lucruF c!t mai repede posi#il și în orice fel posi#il (#F$01rincipele anar'ic 7ic'el .0 )aRunin (!"!#&!"LM$, %radul HJ în (arele 'rient al Italiei, prieten al lui 7azzini, animator al mi-cării ni'iliste -i comuniste din secolul al X+X&lea, făcându&se ecoul ;rincipiilor )evoluției, spunea: -eci, ca necesitate stringentă și pentru ustețea cauzei, tre#uie să ne dedicăm în totalitate dificilei opere de distrugere totală, într&un ritm crescut, p!nă c!nd nu va mai răm!ne nimic din formele sociale existente D66662enerația actuală tre#uie să înceapă adevăratele revoluții, să sc"im#e de la v!rf p!nă la #ază condițiile de viață socială6eea ce semnifică că generația actuală tre#uie să distrugă or#ește, de la rădăcină, tot ceea ce există, cu un singur g!ndF totul c!t mai repede posi#il (#!$0
(arx
0enin
%talin
.rotz@i
(G FINANJAREA /utin, în lucrarea citată, men*iona că adeptul %radelor superioare din Ordinului +lumina*ilor fără o sursă de venit era suven*ionat c'iar de către ordin, -i citându&l pe )arruel (#J$, se poate spune că ordinul dispunea de o re*ea deasă de oameni de încredere, la distan*e mici unii fa*ă de al*ii pe teritoriul statelor europene, într&un mod în care ace-tia puteau primi mesajele de la conducere cu o viteză superioară fa*ă de mijloacele de po-tă ale vremii0.pare ca firească întrearea, -tiind că eiss'aupt nu dispunea de mari resurse financiare cu toate personajele care %ravitau în jurul lui, totu-i de unde veneau aniiB mi-cării (#H$0/utin lansa întrearea nu se 'azardează dea /inanță răspunsuri0.u fostcăoare +lumina*ii din )avariacă în instrumentele derivate din alian*adar dintre B?e pare da0.lte surse informează 0oa :naltă -i să :nalta acela-i an în care s&a dizolvat (doar aparent$ ompania lui Isus = Iezuiții, în !LLH, finan*istul evreu (avea circa treizeci de ani la acea vreme$ 7aKer .msc'el )auer, fondatorul dinastiei 2ot'sc'ild, reunea la 4ranRfurt, doisprezece din cei mai mari reprezentan*i ai lumii ancare, economice -i -tiin*ifice, informându&i despre un plan de dominare mondială -i trasând liniile directoare (##$0 -ați&mi voie să controlez moneda unei țări – sus*inea 7aKer – și nu mă interesează cine conduce țara (#$0Ci pentru că unei conspira*ii de a-a anver%ură îi treuiau instrumentele adecvate -i mijloacele necesare pentru a o pune în practică, nu e de mirare că 2ot'sc'ild l&a ales -i la finan*at tocmai pe eiss'aupt, care a a-teptat trei ani până la aplicarea planului0 %alomon )ot"sc"ild6
EG ACJIUNEA ILUMINAJILOR ȘI SUPRA*IEJUIREA LOR 4or*ele puse în aplicare de 2ot'sc'ild prin eiss'aupt, dacă ar fi func*ionat, ar fi dus la pulverizarea cre-tinismului, respectiv a func*ionării societă*ilor europene ante&revolu*ionare0=ntârzierea în aplicare s&a datorat mai de%raă infiltrării ideilor +lumina*ilor, în concep*iile celorlalte societă*i în mod capilar -i continuu03ste suficient de luat în considerare că la dunarea = onventul (asonic de la il'elmsad, de lân%ă 4ranRfurt, dintre !M iulie -i ! septemrie !L"J, eiss'aupt -i von Eni%%e au reu-it, ascunzându&se în spatele apartenen*ei la o societate culturală -i umanitară desc'isă marelui pulic, să se apropie de participan*ii înalt ini*ia*i ai 7asoneriei, să&i informeze despre adevăratele scopuri & radicale -i anar'ice, despre ordin, având un rol important în pre%ătirea evenimentelor succesive: eea ce s&a înt!mplat H#
la acest teri#il congres nu va fi cunoscut de lumea întreagă, pentru că și cei care au fost implicați în mod involuntar în această mișcare, simțind pentru prima dată adevăratele scopuri către care ținteau conducătorii lor, erau legați prin urăm!nt să nu spună nimic D6666Istoricii nu au dat acestui congres importanța pe care a avut&o pentru istoria viitoare a omenirii (#M$01entru sus*inere poate fi adusă -i mărturia unui martinist din ;Kon, contele 4ran`ois&/enri de Iirieu, confirmată de contele /au%@itz (!LJ&!"H!$, ministru al 1rusiei -i afiliat la ?tricta Oservare Templară0;a întoarcerea de la con%res, unde +lumina*ii au triumfat asupra ?trictei Oservări, Iirieu, interpelat de un prieten care&l întrea despre ce s&a discutat, a răspuns: $u vă voi revela tragicul adevăr6onspirația e așa de #ine pusă la punct că monarhiei și bisericii, le va fi imposi#il să scape din încleștare (#L$0 2evolu*ia 4ranceză a fost opera +lumina*ilorB 3ec"iul )egim a căzut ajutat din afară sau dinăuntruB.pare din ce în ce mai dificil, în ciuda prejudecă*ilor ideolo%ice, să se treacă cu vederea tezele complotului> sunt destui de mul*i istoricii care acceptă în mod pacific eisten*a unei coneiuni suterane, a unei ac*iuni eterne concertate, decât slăiciunea intrinsecă a sistemului0+luminatismul, 7asoneria, crema culturii franceze conver%ente în jacoinism au constituit motorul 2evolu*iei 4ranceze, -i nu este %re-it dacă se afirmă că rolul de păpușari l&au avut oamenii lui eiss'aupt (#"$0+storicul francez 8aston 7artin, %radul H! al 2?.., autor a două lucrări în acest domeniu, recuno-tea (#G$: :n această transformare a societății prin idei, (asoneria nu s&a mulțumit să&și adapteze principiile la individ6:n mod rapid, ea a încercat să caute miloacele necesare pentru realizarea acestor idei6Ea a fost adevărata creatoare a acestor fundamente, dar nu al principiilor, ci ale practicii revoluționare (F$0Aeclara*ie completată de cea a lui 3rnesto NKs, istoric -i cercetător de drept interna*ional, mason de la începutul secolului trecut, care admitea cu sinceritate: D666 nu se greșește atunci c!nd se spune că (asoneria a pregătit mișcarea formida#ilă de la 1Y89 (!$0O ulterioară mărturie este accea a unuia din prota%oni-tii evenimentelor, masonul 9amillo Aesmoulins (!LM!&!LG!$, care înainte cu pu*in timp înainte să urce pe e-afod – conform principiului că )evoluția își devora proprii fii – scria în lucrarea /ragmente din istoria secretă a )evoluțieiF Bse poate oare nega că rădăcinile )evoluției /ranceze erau toate de proveniență aristocraticăG %e poate oare nega cine au fost mașiniștii din inima )evoluțieiG (J$0 Nici .lert 1iRe nu ezita să atriuie 7asoneriei un rol&c'eie: :n secolul al A3III&lea, Inițiații s&au g!ndit că sosise momentul, pentru unii = să întemeieze o nouă ierar"ie, pentru alții = să răstoarne autoritățile dea constituite și să distrugă ordinea socială, aduc!ndu&i pe toți la nivel de egalitate D666 Inspiratorii, filosofii și conducătorii istorici ai )evoluției /ranceze au urat să așeze coroana re%ală și tiara papală pe morm!ntul lui NacWues de (ola (H$0;a toate acestea se adau%ă citatul lui )ernard 4a, strălucit istoric (!"GH&!GL"$ (#$, care făcea aluzie la anii premer%ători revolu*iei: Este o forță prea mare care să nu&și fi adus contri#uția la cursul evenimentelor și e natural să se vadă în (asonerie mama sau nașa revoluțiilor care au caracterizat ultimul sfert de secol6Ipoteza era prea adevărată pentru a nu fi luată în seamă de istorici, dar nu din această cauză dificil de verificat Ddat fiind că regula istoriei moderne este să se creadă doar sursele scrise și în pro#ele materiale, ci din faptul că regula (asoneriei constă în aplicarea disciplinei secretului în tot ceea ce&o interesează D6666Idealul unui istoric, de cincizeci de ani încoace, a fost de&a vedea fără să încerce să încerce să înțeleagă D666, dar iată o zonă unde este imposi#il de&a vedea dacă nu se înțelege și unde destul de des e nevoie de&a înțelege la prima aluzie, fără să fi văzut vreodată, fără a vedea vreodată D6666!nd ne aducem aminte de doctrina masonică D666, țin!ndu&se cont de oameni dec!t de documente, atunci totul se va vedea cu claritate ($0 1e durata eilului for*at în 4ran*a, după controlul 1oli*iei )avareze din !L"M, eiss'aupt intră în contact -i colaorează cu intelectualii timpului, în mod particula cu 9a%liostro0.cum este un fapt cunoscut că prin a sa celeră 0ettera al popolo francese = %crisoare către poporul francez din J iunie!L"M (scrisă din .n%lia$, 9a%liostro era ine informat despre pre%ătirile revolu*ionare în desfă-u& rare (M$0;ui eiss'aupt nu i&a fost %reu să&-i lăr%ească cercul de prozeli*i: istoricul .lan ?tan% pretinde c'iar că în !L"", toate cele JMM de loji ale (arelui 'rient al /ranței ar fi fost su controlul +lumina*ilor (L$, în timp ce
operta cărții lui N )o#inson & B;ro#e ale unui complot împotriva tuturor religiilor și guvernelor din EuropaB Aupă dizolvarea ordinului, oficial, Illuminati 2ermaniae -i&au încetat activitatea0-ar – oserva 7ariel – rezultatul a fost că ordinul a devenit și mai influent, c"iar împărțit în su#unități, rivale în aparență6&oțiunea de disensiune# care implică rebeliune# ostilitate# nu are nici o valoare pe tăr$mul sectelor,2in motive de strate%ie politică# marile secte# atunci c$nd sunt identificate# prolife! rează adesea în alte societăți# fără a se putea vorbi de sciziune sau separare,(ai adaptate ar fi cuvintele preluate din "orticultură, privitoare la reproducerea prin BaltoireB sau BmarcotaB(M!$0Dn cunoscător confirma, dacă ar mai fi nevoie, as"ington(ML$0 .pare cu destulă claritate că: & la treisprezece ani de la dizolvarea Ordinului, acesta era puternic reprezentat în ?tatele Dnite, fapt care confirmă eficacitatea sistemului tip vase comunicante, la nivel masonic> & +lumina*ii au penetrat foarte ine lojile masonice> & ace-tia aveau scopuri revolu*ionare (separarea poporului de conducători$> & identitatea, conform opiniei lui as'in%ton, dintre +lumina*i -i în spatele revoltei -ecem#riștilor Dsau -eca#riștilor din !"J din 2usia, -i destul de proail, în conducerea ar#oneriei0 ;iața )evoluției cu %'ilotina în func*iune0.stăzi, numită ;lace de la oncorde, a fost martora a !H#H decapitări, printre care ;udovic al XI+&lea -i 7aria .ntonietta, în !LGJ08'ilotina (care nu apare ca o inven*ie franceză, dat fiind că la Napoli, în !#"L, era deja folosită$ 4ran*a primise apelativul de ea acela-i peîncare 7asoneria îl avea pentru 3ăduva, însă-i – masonii î-i spun /ii 3ăduvei0?imol al unei ferocită*i etreme, %'ilotina avea (în ritualul maca#ru celerat în fa*a mul*imii dispusă în jur, la fel ca poporul adunat în jurul altarului de sacrificiu, care avea ca finalitate arătarea capului tăiat$ o valen*ă ma%ică, dat fiind că în acele vremuri apăru sim#olul unei maternități răsturnate = BmoarteaB unui individ era văzută ca o BnaștereB a mulțimii (conform ziarului italian Il 2iornale din J noiemrie !G"M$0 ceeași interpretare a fost făcută de către cei loiali /ranței cu ocazia săr#ătoririi 5icentenarului )evoluției /ranceze, după cum informează aceeași sursă, dar din JV iulie 1989Z deși voalată, declarația este reprezentativăF BErau masoni D666 c"iar și oamenii pe care 2uillotin ia ales ca adutanțiF fa#ricantul german de piane .o#ias %c"mitt, doctorul HM
parizian 0ouis, care, la început, dădu numele g"ilotinei60a ospiciul 5ictre s&au făcut experiențe ori#ile6u autorul mașinăriei infernale și cu scuza pro#ării funcționării ei, în decem#rie 1Y89 s&au decapitat 1KK de viței vii, în ceea ce în realitate a fost un sacrificiu inițiatic către eița )ațiune și către Existența %upremă6"iar și sutele de no#ili decapitați au fost victime de sacrificiu, alături de cei 1[K6KKK de țărani masacrați în 3andea, oferiți Existenței %upreme, pentru înlăturarea răului și pentru instaurarea v$rstei de aur a )epu#licii0)ealitate recunoscută și de către un înalt inițiat $e7 ge Dcare astăzi își găsește din ce în ce mai mulți adepți, El*mire olla, care în lucrarea lui B
FG ILUMINATISMUL !N DILELE (E ADI 1olitolo%ul francez 1 4 de Iillemarest, cercetător cunoscut al lumii sovietelor, respectiv al mondialismului, făcea cunoscut în uletinul său periodic 0a lettre dCinformation, un profil curios al fostului pre-edinte al ?D., 8eor%e )us' ?r: :n spatele fațadei de la /) și de la .rilaterală (LJ$, 5us" este unul dintre inițiații unui grup de la ?, nepotul – 8 )us' jr, ini*iat în !GM" cu 2:@@, inston ;ord, pre-edintele eecutiv al 942 între !GLG -i !G"J, to*i provin din %rupurile anuale de cincisprezece de la ?Rull P )ones (L$0 9alitatea de memru al %@ull 5ones a lui 8 )us' ?r (pre-edintele american care -i&a le%at numele de răzoiul din 8olful 1ersic, din anii 6GF ai secolului trecut$, îl face apropiatul unei alte societă*i – 2'odes Trust – care din cele sus*inute de revista ritanică (LM$, constituie ea o descenden*ă directă dinde ."e Economist Ordinul +lumina*ilor din )avaria0?Rull P )ones,-icunoscută -i su denumirea 9apitolul HJJ, a apărut ca o succesiune a unei societă*i secrete %ermane, proail 9apitolul HJ!, fiind adusă în ?tatele Dnite în secolul al X+X&lea de către illiam 2ussell, după o perioadă de studiu în 8ermania0Ain motive le%ale, în !"M, %@ull 5ones a fost încorporată în 2ussell Trust, cu centrul la Dniversitatea Qale0To*i memrii ?Rull P )ones sunt numai ăra*i, . ? 1 – >"ite nglo %axon ;rotestant = nglo %axoni l#i și ;rotestanți, descenden*i în mare parte din familiile puritane en%leze, ajunse între !MHF -i !MMF în ?tatele Dnite – ;ilgrims & ;elerinii09ercetător al centrelor superioare din ona ;uterii este istoricul Dniversită*ii ?tanford din 9alifornia, .nt'onK 9 ?utton (în foto%rafia din stân%a, preluată din lucrarea mericaCs %ecret Esta#lis"ment se află americanizarea, mai ine zis etapele prin care au apărut influen*e ale Iluminaților în ?tatele Dnite$ mericanizarea lui >il"elm >undt
HL
=n cartea lui mericaCs %ecret Esta#lis"ment, ?utton face referire tocmai la societă*ile din ona ;uterii: ?ocietatea 1il%rims, /)&ul american, )II&ul ritanic, 9omisia Trilaterală, 9ercul )ilderer% toate împreună, adevărate entită*i intelectuale -i financiare, unice în felul lor, adevăratele personae care dictează politica %uvernelor03ste demn de re*inut, că pe la jumătatea anilor 6"F ai secolului XX, ?Rull P )ones era o societate cu circa "FF de memri, cu le%ături în (ișcarea $e7&ge, de care nu erau străine – din cele sus*inute de ?utton, anumite aspecte satanice (LG$0
0egătura dintre apitolul VJJ și celelalte organizații6 %tructura este aceea a cercurilor concentrice, tipică societăților secrete, cu înalții inițiați la centru (LL$ și organele executive externe infiltrate de personae ale 'rdinului6(are parte din cei care fac parte din aceste societăți elitiste, sunt prezente și la întrunirile 5o"emian lu# (L"$ din %an /rancisco, clu# la ale cărui întruniri a participat și fostul președinte al %<, 5ill linton0
;a interiorul ramurii americane a +lumina*ilor î-i %ăse-te loc istoria Dniversită*ii
funda*ii, s&au răspândit în ?tatele Dnite, formându&se mai mult de !!L laoratoare de psi'olo%ie eperimentală, dintre care cele mai faimoase sunt cele de la Dniversitatea 9olumia -i de la 9'ica%o ?c'ool of 3ducation (amele fondate de către 2ocRefeller$ care, asociate cu departamentele de psi'olo%ie unite în .merican 1sK'olo%ical .ssociation de la ?tanleK, domină câmpul educa*ional american07ijloc eficace de difuzare al ideilor în mediul universitar este -i astăzi %;, un american convins că srcinea lui rasială și convingerile lui religioase îl așează deasupra celorlalți oameni6 Ric0ar5 T El4 a fost numit să ocupe catedra de 3conomie 1olitică în anul !""F0=n !"LM, student fiind la Dniversitatea din /eideler%, 3lK era admiratorul -i prietenul lui .ndre@ A 'ite, primul pre-edinte de la .merican /istorical .ssociation, pre-edinte al Dniversită*ii 9ornell, amasador american în 8ermania03lK respin%ea economia clasică lierală, inclusiv lierul sc'im, oservând că acest lier sc'im era puternic #oicotat de Lcoala de 2!ndire 2ermană, de care era puternic influențat ("H$0u alte cuvinte – continuă ?utton – la fel cum %tanle all adoptase "egelismul lui >undt în psi"ologie, El adoptase ideile "egeliene ale primului său maestru = profesorul ?arl ?nies de la
G ELE*I CELE)RI (E LA 9OHN HOPINS 9o0, (e6e4 a frecventat&o între !""J -i !""M su conducerea filosofului 'e%elian 8eor%e ? 7orris (7orris la rândul lui, s&a format -i el la Dniversitatea din )erlin la școala lui .dolp' Trendelener%, ca -i 8ilman, -i 8ilman a fost cel care l&a adus pe 7orris la /opRins ("#$01si'olo%ia în sc'im, Ae@eK a deprins&o de la ?tanleK /all, primul american care -i&a o*inut doctoratul în psi"ologie experimentală cu undt la ;eipzi%07ai întâi profesor de filosofie la Dniversitatea din 7ic'i%an, în !"G# Ae@eK trece la Dniversitatea din 9'ica%o (înfiin*ată de 2ocRefeller$, unde în !GFJ este numit director al noii ?c'ool of 3ducation01entru Ae@eK, ca -i pentru mae-trii lui, tânărul nu treuia să mear%ă la -coală pentru a&-i dezvolta talentele, ci pentru a fi pre%ătit să devină o unitate în societatea or%anică, %ata să reac*ioneze în modul pro%ramat la stimulii care proveneau din mediul eterior, în societatea care azi e cunoscută su numele de %atul 2lo#al (Ci cum un %at 2lo#al are -i popula*ie, aceasta poartă numele de 000 3illage ;eople0?ună cunoscutBV =ncerca*i să&i vede*i pe cei de la 3illage ;eople -i să fredona*i H ( – nota traducătorului$09a o sinteză, se poate afirma că merican Economic ssociation, merican istorical ssociation -i merican ;si"ological ssociation î-i au toate ori%inea în aceea-i perioadă, în Ordin, care la nevoie se putea folosi de funda*ii -i de universită*i – unde
2eorge 5us" %r, mem#ru al B%@ull 5onesB Dprimul de l!ngă ceas, în st!nga6
HG
E56ar5 Ma,5ell House, evreu din na-tere (al cărui nume era 7endel /aus$ î-i îndreaptă primii pa-i spre /opRins 8rammar ?c'ool din Ne@ /aven – 9onnecticut care&l ca proiecta spre vârful ;uterii, până la a deveni omul misterios al pre-edintelui ilson0;a Ne@ /aven /ouse făcu cuno-tiin*ă cu unul din reprezentan*ii Ordinului în persoana unuia din cole%ii lui de clasă, .rt'ur T /adleK, personaj care între !"GG -i !GJ! ar fi fost pre-edintele Dniversită*ii Qale0olonelul /ouse devine un înalt reprezentant al 7asoneriei +luministe prin (asters of >isdom = (aeștrii :nțelepciunii, participând la înfiin*area societă*ilor 2ound Tale, 1il%rims, 9420 /oo5ro6 /ilso, (în foto%rafia alăturată cu 7andell /ouse$, -i&a dat doctoratul la indsor (mai mult din ra*iuni de pu#lic relations, en%lezii luptând cu %ermanii în nordul 4ran*ei$0Ci numele altui reprezentant ritanic a fost an%licizat, trecând din 5atten#erg în 000 (ount#atten07erită amintit că so*ul re%inei 3lisaeta a ++&a, 4ilip 7ountatten, de ori%ini %rece-ti, este principe de 8recia -i Aanemarca, aron de 8reen@ic', conte de 7erionet' -i duce de 3dimur%0Aupă ce a fost pre-edintele ?ocietă*ii Xoolo%ice din ;ondra, în !GM! s&a numărat printre fondatorii //F – orld ildlife 4und, devenit ulterior orld ide 4und for t'e Nature, unul din instrumentele, mai mult decât de protec*ie a naturii, de păstrare a supremației #ritanice în lume0 4 apare ocupat, printre altele, cu campaniile antidemo%rafice – văzând că protec*ia este acordată doar speciilor animale (ar fi interesant de văzut cine sunt cei care încuraează raconajul mondial$ – dar -i mai intrigant pentru o societate protec*ionistă, dar -i cu asi%urarea controlului mondial de materii prime necesare multina*ionalelor ("$0;a " au%ust !G"", Aeutsc'e 1ress .%entur – A1., pulica o afirma*ie a masonului de ran% înalt (unii sus*in -i reprezentant al $o#ilimii $egre$ 4ilip 7ountatten, destul de elocventă pentru a clarifica g!ndirea -i preocupările imperative în prolemele amientale ale a-a&numitei elite mondiale: 2acă ar fi să mă reîncarnez# mi!ar plăcea să fiu un virus mortal# pentru a contribui# într!un fel sau altul la rezolvarea problemei suprapopulării 0 )eproducere a unui manifest care c"eamă la o BadunareB a B%ocietății %tudenților 5i#lieiB, care ar fi avut loc în B%ala (asonică a celor Lapte %teariB6-in numita societate de studiu se va desprinde, la JO iulie 19V1, o parte care va deveni cunoscută cu numele de B(artorii lui Ne"ovaB, am!ndouă societățile av!nd la #ază învățăturile fondatorului B>atc"to7er %ocietB & B%ocietatea .urnul de 3eg"ereB Ddupă cum se numește concernul multinațional care g"idează destinele B(artorilor lui Ne"ovaB, "arles .aze )ussell D18[J& 191O6Este de remarcat sim#olul care aparel&ar în centrul Bcrucea și coroanaB,este acelașicălogo pe care )ussel fi așezatmanifestului, pe revista B.urnul de 3eg"ereB, și în prezent, revista oficială a acestei secte6%im#olul reprezintă gradul cel mai înalt din )itul de Hor@ & Bavaler .emplarB & un rit paralel cu )%6/ritz %pringmeier, un cercetător american, într&un studiu intitulat B."e >atc"to7er t"e (asonsB & B.urnul de 3eg"ere și masoniiB, susține că )ussell ar fi fost un cavaler templar, aduc!nd în susținerea ipotezei multe și surprinzătoare coincidențe6-in cele prezentate de el, în e#raică la B7atc"to7erB se spune Bmizpa"B, prin care autorul definește Bo parte esențialăB a magiei enoc"iene practicată de Iluminații din 5avaria, dar și de multe alte secte, adepte ale doctrinei $e7&ge6$u numai at!t, este semnalat că trei loi ai avalerilor .emplari, toate cu numele de B(izpa"B erau active în zonele în care opera )ussell ("M$0;rintre altele, )ussell ar fi primit finanțare de la (asonerie, dar și de la 5Cnai5Crit", înalta masonerie evreiască ("L$0=n #F
cele din urmă, surprinzător este faptul că )ussell a fost îngropat alături de un recipient sigilat ermetic Dcare conține scrierile lui, su# o piramidă de granit roșu, pe ale cărei fețe se află, în partea superioară, sim#olul avalerilor .emplari6 cliffe și 0uter ("G$0
"iar dacă unica sursă care&l indică pe )ussell ca posi#il mason Dinclusiv gradul acestuia este lucrarea B'ccult ."eocracB a 0ad ueens#oroug"(GF$ și se pot #ănui doar legăturile rudelor lui )ussell cu lumea masonică, nu se poate trece cu vederea locul în care este îngropat )ussell6Li piramida și piatra funerară sunt așezate pe un teren colinar cu aspect de parc Dunde se află și mormintele altor adepți ai lui )ussell, într&o su#ur#ie la circa 8 @m de ;itts#urg"6 proape de piramidă se află B2reater ;itts#urg" (asonic enterB (G!$0 2lo#ul solar înaripat = )a = sim#olul antic al magiei egiptene6onform opiniei lui l#ert "urc"7ard, gradul VK în (asonerie, numai celor apartenenți la gradul VV le este dat să cunoască pe deplin semnificația acestui sim#ol, dea folosit de rozacrucieni D6 "urc"7ard B."e signs and t"e sm#ols of t"e primordial man6."e evolution of religions from esc"atolog of t"e ancient egptiansB, 0ondon, 2eorge llen o 0td, 191V, p V446"arles . )ussell a așezat acest sim#ol la vedere, pe coperțile cărților pe care le scria6-ar cu ce scopG
NOTEG ! – 2eferire la faimosul %ladiator trac care s&a născut în anul L î0/0, ca mărturie a voin*ei revolu*ionare a lui eiss'aupt0 .ceea-i denumire este atriuită în !G!M de către evreul Earl ;ieRnec't – mai precis %parta@us 5und – %rupurilor de comuni-ti %ermani, infiltra*i din 2usia, pentru a a%ita masele0Aintre ei făcea parte -i filosoful evreu /erert 7arcuse (!"G"& !GLG$, fost a%ent secret american în !G#J, mentor, împreună cu co&reli%ionarii /orR'eimer -i .dorno, al Lcolii de la /ran@furt (de care 4reud avea cuno-tiin*ă$, -coală care a servit ca sursă de inspira*ie pentru demonstra*iile tinerilor din !GM", susecretă, conducerea evreu, Aaniel )endit8erson (vezi -iera erner 8erson lui 0e $azisme, soci*t* secr+te = $azismul, 1aris,unui Sd0alt )elfond, !GLM, p9o'n #"0erner pseudonimul 1ierre 7ariel, mason -i martinist$0 societate J – Ain documentatul -ictionnaire 666 , cit0, care îl considera pe 8oet'e ca fiind rozacrucian, p !FM"0 H – .cela-i pseudonim adoptat mai târziu de 8iuseppe 7azzini0 # – Nesta / ester, cercetătoare a istorie en%leze, >orld )evolution, numărul din G iulie !GJ! al ."e %aturda )evie7din ;ondra, p !F0 –
G – 0a 3ieille /rance, H! martie&M aprilie !GJ!, citat de +nuire it'in ."e .rail of t"e %erpent, 9'ristian )ooR, 9lu of .merica, /a@t'orne, 9alifornia, s0 d0 1 MG0 !F – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les de la troisi+me guerre mondiale = devărații responsa#ili ai celui de&al III&lea răz#oi mondial, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"J, p !H0 !! – ) ;azare 0Cantis*mitisme 666 , cit0, p !ML0 !J – 3rnesto NKs, cit0, p LM0=n lucrarea lui memri ai Iluminaților, în 1aris, au fost 7iraeau, 9azotte, 2oespierre -i ;avoisier (3 NKs (assoneria e societU 666 , cit0, p LL&L"$09onform opiniei lui conform / 9 1uec', cit0, p M!0 JL – 1 9alliari ;io 5runo 0anteri 666 , cit0, p G0 J" – ?er%e /utin 2overni occulti 666 ,cit0, p !HL0 JG – 9itat din aatele 3mmanuel )arier 0es infiltrations ma]onniWues dans lC^glise = Infiltrațiile masonice în 5iserică, 1aris, Sd0 Aescl5e de )rou@er et 9ie, !G!F, p H0 HF – 9itat din cartea istoricului < ) 1alou 0a franc&ma]onnerie, 1aris, Sd0 1aKot, !GM#, p !L#0 de văzut -i 8aston Ientura .utti gli vezi -i 7 ?ervant 3eillez et priez car lC"eure est proc"e = 3eg"eați și rugați&vă căci ora este aproape , ?ervant autor -i editor, !GLJ, vol +, p !J0 # – 8 9arr, cit0, p !0 #M – Nesta ester >orld )evolution 666, cit0, p !"0 #L – +dem dar -i /enri Aaniel&2ops %toria della c"iesa del risto60a c"iesa nei tempi classici = Istoria #isericii lui ristos65iserica în perioada clasică, Torino, 7arietti, tomul ++, !GM!, p M"0 #" – 9onform scrierilor profesorului sco*ian
scop dec!t distrugerea cultelor, și acuza de impietate pe masonii mistici0(A ;i%ou -ictionnaire 666, cit0, p !FM!, dar -i 7a +ntrovi%ne 0a )ivoluzione /rancese verso unCintrepretazione teologica = )evoluția /ranceză ca interpretare teologică, din uaderni di ristianitU = aietele reștinătății, 1iacenza, vara, !G"> 3 Aelassus Il pro#lema dellCora presente = ;ro#lema orei prezente, 2oma, Aescl5e, !GFL, vol +, p LH0 8ianni Iannoni 0e societU segrete = %ocietățile %ecrete, 4loren*a, ?ansoni, !G", 9ap XI dedicat lui 9a%liostro0 L – .lan ?tan% ."e (anifesto = (anifesto, în merican 'pinion – revista conservatorilor de la i i .e.orld )evolution, cit0, p F0 M! – 1 7ariel 0e societU segrete 666, cit0, p M0 MJ – < ;omard, cit0, p J"J0 MH – 2en5 .lleau, cit0, p !FH0.lleau poate fi considerat unul dintre eper*ii contemporani ai %ândirii %nostice a lui 8uenon0 M# – 1aris, !GH!, tomul +I, p !G0 M – 9onform opiniei lui )ernard 4a, 8 as'in%ton a fost un proprietar foarte o%at care a acumulat o mare avere folosindu&se de J!M sclavi ne%ri care lucrau pe planta*iile lui () 4a >as"ington gentil"omme = >as"ington gentilom, 1aris, !GHJ, p JJ$0 MM – / 9oston 0e veau dCor est touours de#out = 3ițelul de aur este întotdeauna în picioare, 1aris, 1ulications / 9oston, !G"L, p HL0 ML – ?crisoarea respectivă se află înclusă în ."e 7ritings of 2eorge >as"ington6/rom t"e srcinal manuscript sources = , D?, vari&0a !G#!0 -ocumentele 2 >as"ington6-in manuscrisele srcinale >as"ington 5icentennial M" – ? /utin, lui cit0Aespre Napoleon, ca mason, de văzut -i utori li#era (uratoria ommission, = -iverși autori&onstructorii 0i#eri, 7ilano, !GL", p H!"0=n documentul citat -i dactilo%rafiat 0a (assoneria, 4loren*a, !G#, se spune că în documentele oficiale, $apoleon era numit rea uternic Frate și rotector al +rdinului D 1O, iar la pagina 1[4 se face cunoscut că apelativul de rea uternic Frate este rezervat gradului VV al )itului %coțian0Ae văzut -i 2osario 3sposito, capelan al (asoneriei, care&l trece pe Napoleon printre mae-trii 7asoneriei (conform pulica*iei VK 2iorni, feruarie !G"", p MF$ -i 4ran`ois 9ollaveri $apoleone, Imperatore e (assone = $apoleon, :mpărat și (ason, 4loren*a, Nardini, !G"M0 MG – 9onform 8 Iannoni0e %ociettU segrete = %ocietățile secrete, cit, p !"0 LF –
de ori%ine (?D., respectiv .n%lia$ pe post de %uverne din umră, constituind pepiniera inteligențelor na*ionale, a reprezentan*ilor -i func*ionarilor %uvernamentali09onstituie le%ăturile cu societă*ile mult mai înalte, precum %@ull 5ones, 0omisia .rilaterală este, în sc'im, o societate secretă cu sediul la Ne@ ercul )"odes, %ocietatea ;ilgrims, )ound .a#le QorR, cu coneiuni în ?tatele Dnite – 3uropa -i atc"to7er t"e (asons = .urnul de veg"ere și (asonii , !GGH, 1 O )o "MMG#, 1ortland, O2 GLJ"M, "ristian (inistr, p I++0.utorul semnalează că -i A@i%'t 3isen'o@er a fost (artor al lui Ne"ova, fiu al unei femei din aceea-i sectă, -i a rămas cu aceea-i reli%ie pentru toată via*a (p !G$0 "L – +dem, p X0 "" – +dem, p !J" -i !H#0 "G – 9onform ."e /inis"ed (ister = (isterul terminat, 3di*ie Earatol (edi*ie în imita*ie de piele$, !G!L03ste vora de o caret de MF" pa%ini pulicată postum de către adep*ii lui 2ussell, ca fiind al -aptelea volum al interpretărilor ilice ale lui 2ussell0?f0 1avel este men*ionat la pa%ina JH, ?f0 +oan la pa%ina JL, .ries la pa%ina HF, Ialdo (sau aldo, cel care a dat denumirea 5isericii 3aldeze$ la pa%ina HL, Kcliffe la pa%ina #F, ;uter la pa%ina #" -i 2ussell la pa%ina H0 GF – ;adK ueensorou%' 'ccult ."eocrac = .eocrația ocultă, /a@t'orne, 9alifornia, T'e 9'ristian )ooR 9lu of .merica, !GM", p HG0 G! – 1a%ina de referin*ă: 'ttp:UUpa%es0%loetrotter0netUmlelanRU@tUdpKramide0'tml 0
CAPITOLUL @G PALLA(ISMUL SAU NEC ESITATEA UNEI CON(UCERI
Palla5is.ul, definit de enciclopedia 0arousse du AA&+me si+cle, este cultul %atanei, al lui 0ucifer, considerat ca în%er al luminii Daducător, purtător de lumină, zeu uman și #enefic (!$ a fost ( -i poate este$ o societate teur%ică (teurgia – consta în arta sau modalitatea de&a îndeplini anumite lucruri, fapte cu ajutorul unei divinită*i, ajutor o*inut prin procedee ma%ice, )izzoli !GL!, voladmi-i XI$ (J$ foarte secretă,?ados" necunoscută c'iar -i 2?.., de masonii ran%ec'ivalente înalt, fiinddin = 0arousse, compusă doar din preferin*ă, erau doar – %radul HF al sau de %rade emeriți0Ae7ilano, avalerii 2itul de 7emp'is&7israZm0Numele folosit de 2itul 1alladist era acela de )egi & .eurgiști leși (în italiană )* = .eurgisti 'ttimati> în 2oma antică, ottimate – la sin%ular -i ottimati – la plural, erau cetă*eni care ecelau prin noilitate, putere -i o%ă*ie – ingarelli (inore 3oca#ulario, au%ust JFFG$, iar lojele se numeau triung"iuri0+erar'ia palladistă avea trei %rade, ?ados" ;alladic, Ierar" ;alladic și (ag les09a pozi*ie, palladismul î-i avea locul peste onsiliile %upreme formate din purtători ai %radului HH din 2?.. -i de pe această pozi*ie, prin infiltrare, coora până la %radele inferioare0 ;a ori%inea $e7 and )eformed ;alladian )ite s&au aflat două persoane: .lert 1iRe -i 8iuseppe 7azzini0 Al
documentată enormă, care încă nu a fost terminată (#$0 1otrivit revistei masonice ccacia (asonica = %alc!mul (asonic al (arelui 'rient la ;alatului 2iustiniani, .lert 1iRe (alăturat în foto$ a fost istoric și exeget al )%, %uveran (are omandor al %upremului onsiliu al 2radelor VV pentru Nurisdicția de %ud a %tatelor ilde, care a fondat 0oa $r6 1 B>as"ingtonB la 5altimore6cest oraș devine Bcartierul generalB al adepților B'ddfello7B americani și canadieni, și datorită spiritului energic al lui >ilde, ordinul face mari progrese, răsp!ndindu&se cu rapiditate =n cursul sc'imului de impresii despre 9aală, ;on%fello@ -i /olrooR, proiectaseră crearea unui ritual satanic, în care adep*ii ar fi fost instrui*i în ma%ie nea%ră, dar /olrooR, (are (aestru al %upremului onsiliu din 9'arleston (care deja făcuse un ritual de acest %en -i o slu#ă numită donaicide (ass$, muri întârziind punerea la punct al proiectului03ste succedat de >i,i (!"F&!"LJ$ a fost un înalt ini*iat al 7asoneriei (%radul HJ al 2?.., ran% cerut pentru a intra printre vârfurile ar#oneriei italiene$ -i memru al omitetului )evoluționar Internațional din ;ondra, or%anism aflat su conducerea unui alt mason de ran% înalt, ministru al re%inei Iictoria a .n%liei, /enrK as"ington, (ontevideo, ;ort 0ouis&din (auritania și alcutta care peste puțin timp se vor conecta prin radio, prin consemnul B%igma Y )<0 (I%.IB ("$0Treuie amintit, că pentru a fi considerate legale, dar -i ca o formă de disciplină, 9onsiliile ?upreme ale diverselor na*iuni au semnat la ;ausenne – în 3lve*ia – o lianță prin care s&a constituit o onfederație, după care au urmat întâlniri re%ulare prin conferin*e interna*ionale, în care locul de onoare era ocupat de %upremul onsiliu din 9'arleston0Dn alt pas important era deja făcut prin centralizarea conducerii, -i c'iar dacă ilo%ică după cum se va vedea, începând cu redeșteptarea 0ord ;almerston rozacruciană din 3uropa, va fi în stare să impună ac*iuni coerente la scară mondială, întrecând prin ideea de concurență societă*ile europene printr&o sinteză la nivelul inten*iilor0'ricum, sus*ine Iirion, masoneriile unificate în acest fel vor tinde spre scopul lor fundamental decis odată pentru totdeaunaF 2uvernul (ondial, invizi#il ca ierar"ie, dar vizi#il prin acțiunile întreprinse (G$0
AG )APHOMET 5ap"omet este reprezentarea simolică a principiului panteist al coinciden*ei dintre #ine -i rău, dintre adevăr -i minciună, contrarii care, în viziunea %radelor înalte masonice formează oincidentia oppositorum care %enerează armonia universală prin întoarcerea la unitatea pierdută a %nosticilor0Aoctrină stranie care prin i%norarea principiului contradicției se transformă în ne%ativism pur prin adorarea lui %atana = ;an, %atana = 5ap"omet, andro%inul ideal în care cele două see se contopesc0Weul care, în reprezentarea lui monstruoasă cu cap de *ap, sâni de femeie, aripi de cor -i picioare terminate cu copite, ar treui să concilieze cele inconcilia#ile0.ceastă afirma*ie se azează pe mărturii edificatoare -i de netă%ăduit, precum cea a înaltului ini*iat elve*ian – Os@ald irt' (!"MF&!G#H$ (!F$ – care în cartea lui I .arocc"i = .arotul, îl identifica pe 5ap"omet cu %atana&;an (!!$> sau pe mărturia lui .lert 1iRe, care îl descria pe ;an astfel: D666 țapul %a#atului D666 și ;urtătorul de 0umină sau /osfor, adică 0ucifer al 0egendei (!J$0Aar dacă 5ap"omet este %atana -i %atana este ;an, în realitate, %radele înalte, când voresc despre $atură, în*ele% zeul tenerelor care se ascunde printre cuvinte: :n rezumat, 2radele Ermetice și a#alistice ale )itului %coțian ne învață că B-umnezeu nemanifestatB este )ațiune ;ură, că B-umnezeul manifestatB este $atura, și că atragerea contrariilor, proporția dintre vizi#il și invizi#il, constituie B(arele %ecretB al $aturii (!H$0 #
Aar ce este 5ap"ometB 1entru o oarecare eplica*ie, se poate încerca citirea inversă, ca modalitate comună (oi-nuită$ a interpretării ma%ico&caalistice0uv!ntul tre#uie citit ca#alistic, în sens invers de cum este scris Dca în ritualurile de ma%ie nea%ră compun!ndu&se din trei a#revieriF .E(; = '; = 5, care înseamnă .E(;0I '($I<( '(I$<( ;I% & Btată al templului păcii universale între oameniB (!#$0?unt u-or de recunoscut conota*iile reli%iei masonice care pretinde că în%loează toate reli%iile, prin educarea unei toleran*e într&un ecumenism democratic, în care, orice reli%ie, adevărată sau falsă, se află pe acela-i plan de e%alitate cu celelalte reli%ii09ititorul treuie să fi remarcat insisten*a asupre laturii teolo%ice, insisten*a care a înso*it apari*ia -i eisten*a 1alladismului, insisten*ă prezentă, cu intensitate diversă, în toate societă*ile secrete0 1rolema nu este nouă, căci deja în secolul al X+X&lea, polemica între cre-tini -i masoni era în plină desfă-urare0 2efuzul păr*ii masonice de&a admite eisten*a cultelor luciferine a fost sus*inută cu tărie -i decizie, c'iar dacă pulica*iile masonice de la sfâr-itul secolului făceau referire la acest fapt, un eemplu fiind -i protestul celor JM de deputa*i de la 9onventul de la 2oma, din !"GH, împotriva ale%erii lui .driano ;emmi (drept ;ontefice al (asoneriei
se lupte între ele p!nă la epuizarea fizică, mentală, spirituală și economică0 ;a ! au%ust !"L!, 1iRe îi comunica lui 7azzini că la sfâr-itul celui de&al +++&lea răzoi mondial, cei care doresc instaurarea unui 8uvern 7ondial, vor provoca cel mai mare cataclism social0Ci 9arr citează cuvintele lui 1iRe, a-a cum apar în scrisoarea catalogată la )ritis' 7useum din ;ondra : $oi îi vom dezlănțui pe ni"iliști și pe atei și vom provoca un cataclism social formida#il, care va arăta în mod foarte clar, în toată oroarea lui, tuturor națiunilor, efectele ateismului a#solut, sursă a #ar#ariilor și su#versiunii s!ngeroase6 Atunci# peste tot# cetățenii o#ligați să se apere împotriva unei minorități mondiale de revoluționari, distrugători ai civilizației, și multitudinea de creștini# dezorientați# lipsiți de îndrumare în căutarea unui ideal# fără să știe cui să!și îndrepte adorația# vor primi adevărata lumină prin manifestarea universală a doctrinei pure a lui Lucifer# revelat în cele din urmă publicului# manifestare căreia îi va urma distru%erea creștinismului și a ateismului# cuceriți și cuceritori în același timp C .tunci când în !"LJ 7azzini a murit – continuă 9arr – a fost numit ca succesor al său un alt important revolu*ionar, .driano ;emmi0Aupă ;emmi, mai târziu în timp, i&ar fi urmat ;enin -i TrotzRi0.ctivită*ile revolu*ionare ale tuturor acestora au fost finan*ate de anc'eri en%lezi, francezi, %ermani -i americani0 )anc'erii din ziua de astăzi, fa*ă de cei care sc'imau diferite monezi în vremea 2eorge >as"ington lui /ristos, sunt numai instrumente -i a%en*i ai +lumina*ilor0=n timp ce marele pulic era lăsat să vadă co.u,is.ul ca o mi-care a muncitorilor care să distru%ă caitalis.ul, oficialită*i înalte din serviciile de informa*ii en%leze -i americane de*ineau documente autentice care pro#au că acei capitaliști interna*ionali-ti, care operau prin institu*iile ancare proprii, au Qi,a,țat a.
NOTEG ! – Tomul I, !GHJ, cuvântul;alladism01otrivit ziarului iviltU attolica din J# septemrie !"G#, fascicolul !FMH, p HF, la palladio apare ca eplica*ie termenul de 5ap"omet0 J – 4ilosofii antici numeau teurgia drept practică a spiritelor #une, iar goetica – făcea referire la practica spiritelor rele0 H – ?criere tradusă în italiană -i pulicată în !G"H de către asa de Editură 5astogi din 4o%%ia02en5 8u5non, înalt ini*iat -i autoritate în domeniul masonic, considera (orals and -ogma ca fiind o copie, c'iar un pla%iat al lui 3lip'as ;evi – -ogma și )itualul :naltei (agii (2 8uenon Il .eosofismo, cit0, vol +, p J"$0 # – Aaniel ;i%ou -ictionnaire 666 , cit0, p G#G0 – !G#L ante !#0 M – ;adK ueensorou%' 'ccult ."eocrac, cit0, !GLM, capitolul l#ert ;i@e and 2iuseppe (azzini, p J!!&J!J0;ucrare în două volume, cu un total de L#! de pa%ini, a fost definitivată în !GHH0?impatizantă a fascismelor europene, ueensorou%' avea -i puternice sentimente antireli%ioase0. murit la 1aris, la !M ianuarie !GHH, în circumstan*e suspecte0 L – Ora- american, la Oceanul .tlantic, pu*in la nord fa*ă de paralela de HH]0 " –
as'in%ton A90
CAPITOLUL 1G RE*OLUJIA (E LA %@:@ MADDINI ȘI CA*OUR
?tudierea în detaliu a acestui a%itat secol al istoriei europene ar ie-i din limitele impuse de natura materialului de fa*ă, mai ales că acest lucru a fost făcut de istorici care au cercetat -i aprofundat suiectul09el mai oportun este să ne oprim la cea mai cunoscută -i impenetrailă dintre societă*ile secrete din primele decenii ale secolului al X+X&lea: ar#oneria (!$0 Or%anizată în celule, cercuri numite vendite -i pe diverse nivele, conform sc'emelor masonice tipice, era în strânsă le%ătură cu %upremele onsilii ale %radului HH al 2?..0?ocietatea era condusă de o %rupare numită lta 3endita, compusă la nivel interna*ional din #F de memri07azzini -i Eossut' (;ajos Eossut' al un%urilor> interesant este că cele două *ări au acelea-i culori pe drapelele na*ionale, dar dispuse în altă ordine$ erau reprezentan*i de frunte ai frac*iunii care se ocupa cu mi-carea ideolodică -i etremistă0Tendin*a înclinată spre etremism a triumfat peste colom#e – porum#ei, acea frac*iune care propa%a ideea unei revolu*ii tăcute -i inviziile0=n !"#L, pe durata onventului Internațional al (asoneriei de la ?tras& our%, este pre%ătit un plan de confederație europeană lăr%ită care să cuprindă popoarele %ermanice, latine -i slave, plan care treuia îndeplinit printr&o serie de revolu*ii foarte ine orc'estrate0=n acela-i an, !"#L, lordul 7into, emisar al primului ministru en%lez – lordul 1almerston, a vizitat Torino, 2oma -i Napoli, pentru a or%aniza -i suprave%'ea o insurec*ie0=n !"#" izucnesc revolu*iile, succedându&se în ordinea: J# feruarie – la 1aris, L martie – la )erlin, !H martie – la Iiena, !"martie – la 7ilano, J" martie – la Iene*ia -i înainte de sfăr-itul lunii, ac*iunile tumultoase ajun% la Napoli, în Toscana -i la 2oma0 3venimentele ajun% la 1ra%a la !J iunie -i în 9roa*ia la JL iulie (J$, lucru destul de straniu, *ările laice nefiind implicate0 +deea de democrație universală -i socialismul intrau în for*ă în istoria occidentală, imprimând o ac*iune de distru%ere a edificiului politic construit cu ailitate -i prevedere de către 7etternic' la 9on%resul de la Iiena0
AG IUSEPPE MADDINI 4iu al unui jacoin -i ini*iat în ar#onerie între !"JL -i !"JG, în 18O4, %upremul onsiliu din ;alermo îi acordă gradul VV0;a H iunie !"M" este proclamat 3enera#il pe via*ă, ad&"onorem al ;ojii ;incoln din ;odi -i este propus să devină (are (aestru0;a J# iulie este numit memru onorific al lojii 0a %tella dCItalia = %teaua Italiei din 8enova -i, la ! octomrie !"LF prime-te aceea-i titulatură din partea lojii 0a )agione = )ațiunea, din cadrul aceluia-i 'rient (H$0 ”ar#onariiB aparțineau de Iluminații din 5avaria și acest lucru era vala#il și pentru (azzini (#$0O confirmare a calită*ii lui de mason, reiese din credin*a lui în reîncarnare, afirmând că perfecționarea individului se realizează dintr&o existență în alta, mai lent sau mai rapid, în funcție de acțiunile noastre ($0.firma*ia care apare, în mod edificator, -i în pulica*ia oficială a 5isericii 2nostice postolice 8reelK devine director al ziarului Ne@ QorR Triune, care&l avea drept corespondent la ;ondra pe 000 Earl 7ar09linton 2oosevelt, în sc'im, în !"#! a pulicat o carte numită T'e ?cience of 8overnment 4ounded on Natural ;a@ (!H$, care în mod izar, #"
reia planul lui eiss'aupt pentru o dictatură mondială de tip OND (!#$04inanciar, 7azzini avea aze puternice000
)G ARTICOLUL (IN LO)E ;a !J martie !"#G, în 8loe, cotidian en%lez al epocii aflat su influen*a înaltului ini*iat /enrK estfalia și p!na la pacea de la Wuisgrana D1O48&1Y48, ustria s&a găsit în centrul națiunii germane6-ar fiindcă spada lui /rederic făcu să se dilate frontierele regatului său limitat mai înainte p!nă la alegătorii din 5randen#urg, dar fiindcă adevărații germani au recunoscut în acest răz#oinic reprezentantul forței și al naționalității lor, ;rusia a devenit aliata naturală a ngliei pe continent666eea ce ustria a fost la începutul secolului, ceea ce ;rusia a devenit mai t!rziu, la fel poate deveni 3ermania# chiar dacă are capitala la 9erlin sau la FranDfurt0 ?e trata deci, de&o adevărată restructurare a ordinii europene, aată pe înlocuirea 9onfedera*iei %ermane conduse de .ustria catolică cu o 8ermanie protestantă, -i unificarea +taliei prin rolul jucat de provincia 1iemonte, pentru mic-orarea puterii papale0Totul conform sc'emei lui 9omenius din 0ux in .ene#ris 000 1rimul ostacol, oserva Iirion (!$ era tiranul din nord, 2usia autocratică -i cre-tină (!M$ care loca intri%ile politice ale revolu*ionarilor democratici03a a trimis în !"#", peste o sută de mii de oameni în ajutorul .ustriei pentru înău-irea insurec*iilor0;ordul 1almerston -i Napoleon al +++&lea i&au declarat răzoi în !"M cu pretetul opririi înaintării în Orientul 7ijlociu0Treuie oservat rolul jucat de provincia 1iemonte, condusă de contele 9avour0=n anumite scrieri, 9avour apare ca un om politic vizionar -i eperimentat (!L$, care cu o intui*ie etraordinară a în*eles rapid rezultatele avantajoase ale unei interven*ii în 9rimeea alături de en%lezi -i francezi0?acrificiul solda*ilor su zidurile ?evastopolului i&ar fi permis lui 9avour să stea la masa de ne%ocieri, de partea învin%ătorilor în 9on%resul de la 1aris din !"M, dându&i posiilitatea să ridice prolema unirii +taliei0Aar se pierd din vedere ni-te mici detalii: =n +talia, (asoneria $ațională opera su# supraveg"erea lui amillo avour, ministru și șef al guvernului, care urmărea și realiza, ordinele și directivele trasate (!"$> Napoleon al +++&lea a fost afiliat la 2oma la 9aronerie (!G$0l doilea imperiu D666 practica politica externă susținută de loiF în mod sistematic antiaustriacă, orientată cu perfidie împotriva papatului, năzuind la distrugerea statului papal și la federalizarea 2ermaniei septentrionale Dde nord su# conducerea ;rusiei Dcare împărțea aceeași atitudine imperialistă cu (asoneria6$apoleon al III&lea era car#onar și atentatul lui 'rsini i&a adus aminte, într&un mod #rusc, de urăm!ntul lui de dinainte de ampania din Italia (JF$0=n realitate, Napoleon al +++&lea nu a fost decât unul din eecutan*ii planului lui 9omenius, reluat de +lumina*i -i de 9aronerie: distru%erea papatului -i a ?acrului +mperiu 2oman condus de 9asa de .ustria, ceea ce eplică, ad a#undantiam, ”aandonarea” lui 7aimilian de .ustria în 7eic, politica sistematic antiaus& triacă, neutralitatea 4ran*ei în conflictul austro&prusac din !"MM, politica contrară statului papal, dar favorailă unirii +taliei0 lordul 1almerston -i lordul
raport cu maoritatea, provoacă mirarea (JH$0
NOTEG ! – 2eferitoare la 9aronerie, este fundamentală lucrarea Il pro#lema dellCora presente =;ro#lema orei prezente, deja citată a monsi%norului 3nrico Aelassus0Aacă se ia în considerare opinia lui 2ic'ard urmrand, pastor protestant român -i sionist înfocat, 9aroneria ar fi fost înfiin*ată în !"! de către masonul %enovez .ntonio 7a%'ella, care ar fi trasat pentru societate un pro%ram al cărui scop final coincidea cu acela al lui 3oltaire și al )evoluției /rancezeF do#or!rea completă a catolicismului și în cele din urmă a creștinismului0(2ic'ard urmrand 0Caltra faccia di (arx & "urc"ill, .ruman și %talin6 ealaltă față a lui (arx, Iarese, 3ditrice Domini Nuovi, !G"#, p !F!$0.lte surse lasă de în*eles că prima lojă caronară ar fi fost înfiin*ată la 9apua, în !"FG, -i 7a%'ella, care la acea perioadă avea func*ia de prefect -i ministru al poli*iei în 2e%atul Napoli, nu ar fi fost decât un personaj influent0 J – 9onform ? /utin 2overni 'cculti 000 , cit0, p !MF&!M!0 H – 9onform Aaniel ;i%ou -ictionnaire 000, cit0, p "FL0 # – .lan ?tan% ."e (anifesto = (anifestul în merican 'pinion, feruarie !GLJ, p H,0 – 8iuseppe 7azzini I doveri dellCuomo = '#ligațiile omului, 4loren*a, ;a Nuova +talia, !GJL, p !!M0 M – onoscenza = unoașterea, periodic imestrial al 9omunită*ii 8nostice din 4loren*a, ianuarieUferuarie !GLH, p !M0 L – Enciclopedia Italiana = Enciclopedia Italiană, 2oma, !GHL, vol XXX+++, p !J#0 " – +dem0Ae văzut -i Imn ;roserpinei, 2alilaee -i natolia scrise de acela-i 9'arles ?@inurne0 G – iviltU attolica = ivilizația atolică, vol X++, fascicolul !FMH, J# septemrie !"G#, p HG0 !F –
CAPITOLUL %3G %@?3 – RISORIMENTUL ITALIAN NAJIUNEA CON(UC'TOARE POPORUL ALES
$otăF Pin!nd cont de prima parte din titlu, respectiv de prima parte a capitolului B18YK = )isorgimentul ItalianB, am considerat de cuviință să nu traduc tot acest material, din anumite motive6u excepția faptului că documentele, citatele, conexiunile cu ansam#lul lucrării vor apărea în traducere0 F
3c'inoc*iul de toamnă – începutul anului masonic – al anului !"LF a adus cu sine intrarea trupelor piemonteze în 2oma, prin re-a de la 1orta 1ia0=n acela-i an izucni răzoiul franco&prusac, -i Napoleon al +++&lea, în scurta perioadă de # de zile, este înfrânt -i devine prizonier0Aouă aspecte se impun aten*iei: statul pontifical dispare după nouă secole de prezen*ă în 3uropa, ”de animare spirituală a popoarelor și de putere temporală în serviciul misiunii catolice, din acest moment, 3aticanul fiind redus la irizoria suprafața din prezent, tre#uind să depindă economic de alte stateB 8'ilimelele sunt adău%ate la traducerea în lima română, prin asta în*ele%ându&se, că cine va dori, poate consulta -i: 3ric 4rattini 0e spie del papa = %pionii papei, 7ondadori, JFFG, .driano ?alani 3ditore ?p., 3ric 4rattini I papi e il sesso = ;apii și sexualitatea, 7ilano, JF!F, 7ondadori, .driano ?alani 3ditore, 3ric 4rattini 0CEntitU & BEntitateaB (?erviciul secret al Iaticanului$, 4azio 3ditore ?2;, 2oma, JFF"b0 aa politică europeană se mută de pe direc*ia ”catolică” 2oma – 1aris, în favoarea celei ”protestante” ;ondra – )erlin, care ulterior va devia spre ;ondra – Ne@ QorR0.ceastă ultimă tendin*ă apare prezentată în mod desc'is în scrisoarea cu instruc*iuni adresată de Otto von )ismarcR – cancelar al lui il'elm al ++&lea – contelui /arrK von .rnim, amasador %erman la 1aris în timpul celei de&a +++&a repulici: D666 în cele din urmă, tre#uie să dorim menținerea repu#licii în /ranța pentru un ultim motiv, care este cel mai importantF /ranța monar"ică este și va fi mereu catolică și prin politica ei, are o mare influență în Europa, în 'rient p!nă în Extermul 'rient DIndoc"ina6' metodă pentru atenuarea acestei influențe, în favoarea noastră, constă în slă#irea catolicismului și mai ales al papatului = care este centrul conducător6-acă vom putea îndeplini acest scop, /ranța va fi dea ani"ilată6:n acest fel, monar"ia va avea de suferit, în timp ce repu#lica va avea de c!știgat63oi duce un răz#oi împotriva catolicismului, un răz#oi care va fi lung, și poate, teri#il D66663oi fi acuzat de persecuție și poate voi fi o#ligat să fiu așaZ dar aceasta se impune pentru a avea ca rezultat îngenunc"ierea /ranței și instaurarea supremației noastre, religioasă și diplomatică, dar mai ales, supremația militară D666 (!$0Nu sunt %reu de recunoscut la )ismarcR acelea-i sentimente anticatolice, dar -i acelea-i inten*ii revolu*ionare care&l animau pe Napoleon al +++&lea, ca o continuitate a planului lui 9omenius împotriva tronului și altarului0Ae fapt )ismarcR, neputându&se spune cu precizie dacă era afiliat sau nu al vreunei societă*i secrete – a ac*ionat su influen*a spiritului masonic, mai ales în domeniul politic03ste suficient de luat în considerare numita ?ultur@ampf, lupta culturală împotriva catolicismului (J$, la ac*iunea ei de coa%ulare a tendin*elor economice într&un capitalism de stat, catalizator al mi-cărilor revolu*ionare europene01rintre altele, este foarte necesar de eaminat influența enormă și incontesta#ilă (H$ a prezen*ei evreie-ti în societatea %ermană a timpului (#$, pentru a în*ele%e în ce măsură 8ermania lui )ismarcR a fost pătrunsă de idealurile masonice care au făcut din societatea %ermană un instrument solid în mâinile societă*ilor oculte, pentru sc'imarea ordinii europene ($0
;rincipele 'tto von 5ismarc@ = %c"Tn"ausen D18J[&18986 7unca seculară de&acum se putea cuantifica, numai 7asoneria %ermană, conform unui almana' pulicat la ;eipzi% în !""F, putea conta pe mai ine de patruzeci -i doi de mii de memri activi, repartiza*i în #HM de ateliere, controlate de opt loji mari, masonerie protejată de împărat -i de ?ronprinz – 4riederic'0
AG EPOPEEA RENAȘTERII ITALIENE =ntr&un document&studiu al .n%elei 1ellicciari – )isorgimento da riscrivere = )escrierea )isorgimentului – se dezvoltă ideea interpretării acelei perioade ca fiind un răzoi reli%ios comătut (-i ne%at în mod constant$ de 7asonerie, împotriva catolicismului, având ca scop final tăierea rădăcinilor seculare ale tradi*iei catolice din sufletul poporului, totul ascuns în spatele paravanului numit unitate națională și li#ertate (L$0
milioane de sudi-ti -i&au părăsit locurile natale, săraci -i fără speran*ă09eea ce apare paradoal în această pa%ină de istorie italiană este că teoreticienii eli#eratori ai statului piemontez, ale cărui doctrine 'e%eliene privitoare la stat au fost la ori%inea invadării sudului, nu au fost piemontezi, ci napoletani de ori%ine:4rancesco de ?anctis, ridicat în !"G la %radul !" al 2?.., acela de avaler )ozacrucian (!M$> )ertrando ?paventa, care în !"! tuna în parlamentul din Torino împotriva li#ertății învățăm!ntului și pentru o statalizare a#solută a educației (!L$> 1asuale ?tanislao 7ancini, adevăratul creier juridic al statului lieral piemontez0 Aocument masonic din !"M# care atestă rolul jucat, încă din acele vremuri, de către masonerie, având ca scop aolirea pedepsei cu moartea pentru cei vinova*i -i suprimarea caselor religioase0-in 181[ și p!nă în 18YK au existat o Europă oficială și o alta, constitu& ită din c!teva mii de persoane cu idealuri, în mod clar convergente, animate de un spirit de înnoire civilăZ persoane care, în mod forțat sau voluntar, călătoreau mult și se înt!lneau în locuri particulare666Erau oamenii care, cu o mai mică sau mai mare influență, vor fi cei care vor remodela continentul (JF$01rivind mai de aproape via*a lui 8arialdi se poate descoperi că în Dru%uaK, după un dezinvolt sc'im de fronturi, a preferat să lupte pentru asi%urarea monopolului comer& cial al +mperiului )ritanic pe fluviul 2io della 1lata, contestând 'e%emonia spaniolă (catolică$0Ci tocmai în acele zone, la 7ontevideo, în !"## (J!$ a început carie& ra lui masonică care a culminat cu %radul HH al 2?.., primit la Torino, la !L martie !"MJ (JJ$, respectiv %radul suprem de (are ierofante al 2itului 3%iptean de 7emp'is&7israZm, în !""! (JH$0Aar toate acestea nu s&ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut auspiciile unui nume tutelar, masoneria ritanică (J#$0 =ntr&o scrisoare trimisă în !"MG lojii devăratul ;rogres %ocial din 8enova, 8arialdi, %radul HH, spunea: D666 -aR (asoneria, care poartă amprenta lianței -emocratice
)G ANUNJAREA NAJIUNII HI( ALIANJA ISRAELIT' UNI*ERSAL' =n !"LJ, DlKsses 8rant (##$, erou nordist al 2ăzoiului de ?ecesiune, este reales pre-edinte al ?tatelor Dnite -i în acela-i an *ine un discurs care anun*a viitorul rol al na*iunii americane, de călăuză în afirmarea democrației, un adevărat pre&anun* privitor la leaders"ip&ul american asupra lumii, fapt consfiin*it prin Tratatul de la Iersailles din !G!G: 0umea civilizată tinde spre repu#licanism, spre conducerea poporului de către reprezentanții săi, și marea noastră repu#lică este destinată să servească drept călăuză tuturor celorlalte D6666reatorul $ostru pregătește timpurile care vor veni, o lume care, la vremea oportună, va devenio unică mare națiune# care nu va vorbi dec$t o sin%ură limbă, în care armatele și flotele nu vor fi necesare (#$0=n acela-i an, se transferă la Ne@ QorR +nterna*ionala 9omunistă a evreului Earl 7ar, în timp ce, începând cu !"#H, opera la Ne@ QorR, puternica masonerie evreiască – 5C$I 5C)I. – un ordin foarte secret, [J
rezervat strict israeliților care au responsa#ilități înalte (#M$0;a !J septemrie !"L#, )6nai )62it' înc'eia cu %upremele onsilii ale 2?.. un tratat&concordat de recunoa-tere reciprocă0Aocumentul este semnat de către .rmand ;evK, pentru )6nai )6rit', respectiv de .lert 1iRe, pentru 7asonerie, prezent la eveniment în calitate de -ef al %upremului -irectorat -ogmatic al 2?..0=n afară de o recunoa-tere de inten*ii, apare -i ca o recunoa-tere de doctrină comună, pe care, din punct de vedere masonic, 1iRe a codificat&o deja în tratatul lui (orals and -ogma: toate religiile adevărate și dogmatice au ieșit din a#ală și tot acolo se întorcZ tot ceea ce este măreț și științific în idealurile religioase ale tuturor iluminaților, Naco# 5oe"me, %7eden#org, %aint&(artin și alții, vine din a#alăZ toate asociațiile masonice îi datorează propriile secrete și propriile sim#oluri (#L$0.ceea-i temă este reluată de către rainul de ;ivorno – +talia, 3lia )enamoze%' în cartea lui Israhl et lCumanit* = Israel și
H
.cesta ar putea constitui -i motivul pentru care (adău%a 3mmanuel 2atier$ Eu Elu Elan, timp îndelun%at, a fost tolerat de către )6nai )6rit'04ondat de către 1iRe, %eneral în .rmata 9onfedera*iei, respectiv de către eponen*i de ran% înalt din masoneria sudului, E E E , care în anii !GJF număra între trei -i cinci milioane de memri, nu a fost oiectul criticilor virulente nici din partea .nti Aefamation ;ea%ue – .A0, ra*ul operativ al )6nai )6rit', -i nici din partea )6nai )6rit'0=n ianuarie !GJH, )6nai )6rit' declara: ?u ?lux ?lan poate deveni un instrument de progres și #inefacere, util în același timp și țării, dar și cetățenilor, dacă începe să elimine din r!ndurile lui c!teva mii de fanatici care&l conduc spre intoleranță, mesc"inărie și criminalitate (L$0 =n timp ce peste ocean se conturau aceste idei, în 3uropa, mai precis la 1aris, datorită formidailului sprijin financiar al familiei 2ot'sc'ild, dar -i al o%atului anc'er sir 7oses 7ontefiore, este fondată în !"MF, o nouă +nterna*ională, .lian*a +sraelită Dniversală09o&fondator -i personalitate de vârf al acesteia a fost +saac&7oise 9r5mieu, zis -i dolp"e (!LGM&!""F$, alăturat în foto%rafie, avocat francez în rela*ii cu familia 2ot'sc'ild, vicepre-edinte al 9oncistoriului 3vreiesc din 1aris, ministru de justi*ie al 4ran*ei, în !"#", respectiv în !"LF după a doua 2epulică, 7are 7aestru al 7arelui Orient din 4ran*a, numit în cele din urmă, la " martie !"MG, %uveran (are omandor al %upremului onsiliu din 4ran*a, adică la conducerea %upremului onsiliu al %radelor HH03ste celeră afirma*ia lui 9r5mieu (care deja din acele vremuri vedea importan*a controlului strict asupra mijloacelor de comunicare$ pentru crearea opiniei pu#lice, de o*inere a controlului pentru conducerea maselor, prin condi*ionarea comportamentelor: Pineți #anul ca pe un nimicZ țineți totul ca pe un nimicZ dacă aveți tiparul, aveți totul R .firma*ie reluată -i parafrazată de (-i rain$ 7oses 7ontefiore: ;!nă c!nd ziariștii din lume nu vor fi în măinile noastre, toate aceste lucruri nu vor auta la nimic6%ă ne fixăm #ine în cap a unsprezecea poruncă, B$u vei suporta deasupra ta nici un ziarist Dformă de informare străin pentru a&i putea domina timp îndelungat pe necredincioși6%ă luăm în stăp!nire informația și în scurt timp vom guverna conduc!nd soarta întregii Europe ("$04amilia 7ontefiore (mai jos în foto%rafie, 7oses /aZm 7ontefiore$ -i&a început activitatea în serviciul 2epulicii 8enoveze, încă din secolul al X+++&lea, după care -i&a etins opera*iunile financiare în toată peninsula italică, respectiv în ?pania07oses 7ontefiore (!L"#&!""$, după ce s&a stailit în .n%lia, a devenit un anc'er foarte o%at datorită specula*iilor de la )ursa din ;ondra, fiind primul evreu numit #aronet de către re%ina Iictoria0. fost conducător al comuni& tă*ii evreie-ti din ;ondra, fiind -i afiliat al lojii (ount (oria din ;ondra0. fost un finan*ator %eneros pentru Aisraeli, 9r5mieu -i 1almerston în ini*iativele favoraile cauzei evreie-ti din acea perioadă0.ndre@ 9arrin%ton /itc'cocR, în cartea ."e %nagogue of %atan, furnizează câteva detalii care vin să întărească cele afirmate: în !LG! se nă-tea /enriette Nette 2ot'sc'ild, fiica fondatorului dinastiei cu acela-i nume, care se va căsători cu 000 7oses /aZm 7ontefiore0 =ntre !"H -i !"L#, 7ontefiore a fost pre-edintele .dunării Aeputa*ilor evreilor ritanici0=n !"#G a murit 8utle ?c'naper, so*ia lui 7aKer .msc'el 2ot'sc'ild09u pu*in timp înainte de deces, aceasta ar fi declarat, cu dezinvoltură: -acă fiii mei nu doresc răz#oaie, atunci nu va fi nici unul (acela-i . 9 /itc'cocR, din aceea-i lucrare$0 .lian*a +sraelită Dniversală, noua +nterna*ională desc'isă unui cosmopolitism %eneralizat, fără distinc*ie de na*ionalitate -i reli%ie (evrei din 'rient și din 'ccident, evrei din $ord și din %ud, suntem o mișcare care menține un legăm!nt sacru, idestructi#il va declara 9r5mieu la !J mai !"LJ$, dorea în realitate să unească to*i evreii diasporei, anima*i de interesele lor cele mai înalte, ”colorate” cu tonurile sincretice ale aceluia-i 9r5mieu, care în !"M!, nu ezita să adau%e în pa%inile ziarului oficial al .lian*ei, ziar condus de +sidore Ea'n: lianța Israelită
NOTEG ! –
den*a dintre contele d6.rnim -i )ismarcR0 J & ”=nsu-i papa, în audien*a din ! martie !"L#, vorea afectat de cel mai mare persona protestant, care, după ce a persecutat )iserica în *ara lui, se făcea în patru ca să facă la fel -i în alte *ări” & . ?occi 0a %ocietU dellCllegria, il partito piemontese contro la c"iesa di -on 5osco = %ocietatea 5ucuriei, partidul piemontez împotriva #isericii lui -on 5osco, 9omo, ?u%arco, !G"G, p JJ0 H – )ernard ;azare 0Cantis*mitismeF son "istoire et ses causes = ntisemitismulF istoria și cauzele lui, 1aris, Sd0 de la Iieille Taupe, !G", p !"!0 # – .cela-i )ismarcR era înconjurat de evrei: medicul lui – doctorul 9o'en, consilierul lui juridic – doctor 1'ilipp Worn, de )e'rend – concesionar al 4aricii de /ârtie din Iarzin (căruia statul îi făcea comenzi$, de 7eKer 9o'n – anc'erul său (care cu ajutorul aronului 4riederic' von /olstein va face specula*ii cu titlurile de stat ale 2usiei$, de aronul 8erson von )leic'roeder (!"JJ&!"GH$ care îi dă lui )ismarcR !" pentru depozitele acestuia, devenind consilier apropiat al lui )ismarcR pe proleme economice -i monetare, la nivel european0 – Ae văzut -i cele trei volume ale istoricului erner ?omart 2li e#rei e la vita economica = Evreii și viața economică, 1adova, 3dizioni di .r, !G"F, !G"", respectiv !GGL, în mod particular volumul +, p !#G0?omart, foarte precis -i documentat în scrierile lui, nu era nici catolic -i nici antisemit0 L – .n%ela 1ellicciari )isorgimento da riscrivere&0i#erali e masoni contro la c"iesa = )escrierea B)isorgimentuluiB& 0i#eralii și masonii împotriva #isericii, 7ilano, .res, !GG"0 G – 3dmondo de .micis -i 9arlo 9ollodi (pseudonim al lui 9arlo ;orenzini$ au fost, amândoi, masoni0 venturile lui ;inocc"io ar apărea ca o adevărată povestire masonică, compusă ma%istral (a se vedea -i cartea scrisă de N 9oco -i . Wamiano ;inocc"io e i sim#oli della 2rande 'pera = ;inocc"io și sim#olurile (arii 'pere, 2oma, 3dizioni .tgnor, !G"#$0 1inocc'io este o ucată de lemn voritor, o #ucată de natură în stare pură, apărut printr&o naștere virginală, (prefi%urare a materiei necreate, care su forma unei ucă*i de lemn, în povestire, se înal*ă, prin durerile imperfec*iunii -i ale căderii, spre forme mai evoluate$ care are ca tată adoptiv un om pe nume 8iuseppe – Iosif0.venturile lui îl conduc la încarnarea într&un mă%ar> timp de trei zile (ca aluzie la cele trei zile petrecute de /ristos în mormânt$ 1inocc'io este prizonier în urta unui pe-te unde&l întâlne-te (aluzie la co#or!rea spre inferior, spre ad!ncuri – I+T2+O; V$ pe tatăl lui0 =n cele din urmă, rena-te ca om – vârful unei evolu*ii care a văzut spiritualizarea materiei fără via*ă, reîncarnându&se, trecând dintr&o via*ă în alta prin urmărirea le%ii Rarmice (totul în func*ie de meritele acumulate în diversele vie*i – faze$ până la a se autoeliera, ajun%ând în cele din urmă la perfec*iune0=n jurul lui 1inocc'io ”se rotesc” diverse personaje, precum cuplu celeru ;isică = 3ulpe, aluzie ale%orică la josnicia morală a preotului care reu-e-te să&-i însu-ească anii, fructificând în mod ascuns -i în-elător i%noran*a oamenilor, promi*ând în sc'imul averilor lor !mpul (iracolelor din *ara ;rinzătorilor de ;roști, nume metaforic rezervat paradisului reli%ios, cu eisten*ă improailă, la fel ca -i copacul care face ani de aur, de pe acela-i !mp al (iracolelor (este interesant de remarcat că în pictură, linia de continuitate a unei familii era reprezentată prin vița de vie, iar vulpea era pictată în apropierea viei01u*in adevăr, pare că eistă$0 !J – 9 .lianello, cit0, p !JJ, !JG0. ?occi, cit0, p !#0 !H – 9ri%anzi, noi, luptători în casa noastră, apăr!ndu&ne casele părintești și %entilomi, cei veniți aici pentru a ataca și a furaG (8iacinto Ae6 ?ivo I napoletani al cospetto delle nazioni civili = $apoletanii în fața națiunilor civilizate, retipărire anastatică – care respectă fidel ori%inalul, prin %rija 3ditrice 4orni, !GM$0 Il giornale degli atti dellCintendenza di 5asilicata = iarul ar"ivelor Intendenței din 5asilicata al anului !"L, unde sunt notate toate sentin*ele -i actele oficiale ale %uvernului napoletan, face cunoscut un sin%ur act de #rigantism = 'o*ie în timp de !J luni, în realitate un mărunt %ăinar (conform 9 .lianello, cit0, p !LF&!L!$, divers de supu-ii re%elui 4erdinand al ++&lea, care opunând rezisten*ă armată împotriva invadatorilor, erau caracteriza*i de ace-tia din urmă drept #riganzi0 !M – .ldo . 7ola 0a li#erazione dCItalia nellCopera della (asoneria = Eli#erarea Italiei prin opera (asoneriei, cte ale onventului de la .orino, J4&J[ decem#rie 1988, 4o%%ia, )asto%i, !GGF, p !G"0.ldo . 7ola este director al entrului de %tudii pentru Istoria (asoneriei, cu sediul pe lân%ă (arele 'rient al +taliei, din 2oma0 !L – . ?occi, cit0, p !!L&!!"0 JF – 0a li#erazione dCItalia 000, cit0, -i cu contriu*ia lui ;ui%i 1aolo 4riz, p !F"0 J! – +dem, p MJ0 JJ – (arele 'rient din 1alermo i&a acordat toate %radele, de la # la HH trimi*ând %eneralului -ase din omisarii Extraordi& nari, printre care -i 4rancesco 9rispi, %rad HH0Ae văzut -i .ldo . 7ola %toria della (assoneria Italiana dalle srcini ai nostri giorni = Istoria (asoneriei Italiene de la srcini și p!nă în prezent , 7ilano, )ompiani, !GGJ, p "JH&"J#, unde se specifică, conform documentelor ori%inale, că după trei zile, 8arialdi a fost numit (are (aestru al din 1alermo0 %upremului onsiliucualreproducerea )itului %coțian JH – +dem, p !#G0 J# – ;rezența a două nave de răz#oi engleze a influențat deciziile comandanților navelor inamice, dornice de atac, ceea ce a dat timp de#arcării noastreZ666 eu am fost# pentru a nu știu c$ta oară# prote6atul lor08 8arialdi (emorii, 7ilano, 2izzoli, !G"J, p JJ&JH08arialdi face aluzie a dearcarea de la 7ille (7arsala, !! mai !"MF$, facilitată de prezen*a în port a navelor en%leze0 H# – .ldo . 7ola %toria della (assoneria 000, cit0, p "JG0 H – 8 8arialdi %critti politici e militari6)icordi e pensieri inediti = %crieri politice și militare6mintiri și g!nduri inedite, Io%'era, 2oma, !GFL, prin %rija lui Aomenico 9iampoli, p JH&J0 HM – 8 8arialdi %critti e discorsi politici e militari = .exte și discursuri politice și militare, )olo%na, 9appelli, !GH, vol ++, p #FF0 HL – =n cartea citată, .ldo . 7ola reproduce o scrisoare&manuscris a lui 8arialdi, din !M septemrie !"LL, în care %eneralul lăsa dispozi*ii precise pentru arderea lui, cerând ca cenu-a să&i fie conservată lân%ă cele ale fiicelor lui, 2osa -i
.nita (p "HL$07ola face referire că: D666 orc"estrată de către (asonerie a fost opera persistentă, neîntreruptă și capilară de revitalizare a mitului lui 2ari#aldi, fapt încununat cu dezvelirea unui monument ecvestru la 2ianicolo, operă a fratelui Emilio 2allori (p "JJ$0 H" – 8 8arialdi %critti e discorsi 000, cit0, p H!M, vol +++0 HG – 9onform lui 4ederico 9'aod %toria della politica estera italiana dal 18YK al 189O = Istoria politicii externe italiene de la 18YK la 189O, )ari, ;aterza, !GGF, p !G", JHG -i HF"0 ## – DlKsses 8rant a fost %eneral nordic, mason -i anticatolic04ost colonel de carieră, în !"# a fost epulzat din armată pentru e*ie> prieten apropiat al anc'erilor evrei ?eli%man, a fost omul de paie al societă*ilor oculte din ?tatele Dnite0 9onform se trata de o cule%ere de instruc*iuni reli%ioase, pulicate în fiecare săptămână prin %rija unui %rup de raini -i oameni de litere, su conducerea lui 7 < 9oen0 ?e poate vedea -i %odalitium, nr0 H#, iunie&iulie !GGH, Instituto (ater 5oni onsilii, Ierrua ?avoia, articolul )apporti tra giudaismo e massoneria = )aporturile dintre Iudaism și (asonerie, cu o documentare deoseit de o%ată0 H – ."e Israelites of merica = Israeliții din merica, H au%ust !"MF, citată în Q 7oncomle 0CIrresisti#le expansion du mondialisme = Expansiunea irezisti#ilă a (ondialismului, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"!, p J!J0 # – 9otidianul italian 0a )epu##lica din J" octomrie !GGH, p !#0 –
CAPITOLUL %%G SOCIET'JILE SECRETE EUROPENE
=ntre !"M (anul mor*ii lui 1almerston$ -i !"GF, în 3uropa, rozacrucianismul a cunoscut o revi%orare profundă01e scena europeană au apărut societă*i secrete, ca o opozi*ie la suprema*ia palladistă americană -i c'iar dacă se constituiau ca o opoziție, în cadrul sistemului aveau trasate, în mod ireversiil, direc*iile de ac*iune spre realizarea unui 8uvern 7ondial0 .nta%onismul dintre cele două maluri ale .tlanticului se datora -i diversită*ii planurilor de viitor rezervate 3uropei: %tatele
'piniile lui l#ert ;i@e
M
AG SOCIETAS ROSICRUCIANA !N ANLIA – SRIA +mportan*a capitală a palladismului -i influen*a sa majoră eercitată prin %upremele onsilii ale %radelor HH, nu a împiedicat apari*ia în 3uropa, în a doua jumătate a secolului al X+X&lea, a societă*ilor ezoterice, unele dintre ele c'iar foarte active03ste ine ca aceste societă*i să nu fie trecute cu vederea, mai ales că la orizont apare spectrul primului răzoi mondial0=n !"M apare la ;ondra %ocietas )osicruciana in nglia = %)I la ini*iativa unui demnitar al 7asoneriei ?co*iene, 2oert ent@ort' ;ittle, prin colaorarea cu /ar%rave
)G OL(EN (A/N ?ocietate foarte activă apărută din trunc'iul rozacrucian, /ermetic )rot'er'oodof t'e 8olden Aa@n apare în !""L la Eei%'leK, un mic oră-el lân%ă 7anc'ester, declarând prin creatorii ei că doreau să practice, într&un mod mai eficace, calea activă a ma%iei în spiritul idealului rozacrucian din secolul al XI++&lea (!H$0=n !""" este creat primul templu 8olden Aa@n la ;ondra, su numele de Isis =
nent al cercului intern al Ordo Templi Orientis – OTO (!M$, societate de sor%inte iluminatică (!L$ -i rozacruciană, în care se practica un fel de ma%ie seuală de natură orientală, cunoscută -i ca magia roșie sau tantrică07at'ers trăia la 1aris cu so*ia 7oina, medium, sora filosofului evreu /enri )er%son (modernist, primul pre-edinte al 9omi& tetului de 9ooperare +ntelectuală din 1aris (o sec*iune a ?ocietă*ii Na*iunilor, avampremieră a DN3?9O0;a 1aris, în !GFF, 7at'ers l&a ini*iat pe cunoscutul ma%ician al secolului XX, martinistul 3d@ard .leander leister 9ro@leK (în stân%a în foto%rafie, !"L&!G#L$, episcop al 5isericii 2nostice -i mare demnitar al 2itului 3%iptean de 7emp'is&7israZm0;a pu*in timp după acel moment, între cei doi s&a produs o ruptură profundă (!"$0lmana"ul (asonic al Europei indica Ordo Templi Orientis – OTO drept 'rdo Illuminatorum, cu sediul la ?tein, în cantonul elve*ian .ppenzell (!G$0O renaștere iluminatică, confirmată -i de martinistul 1ierre 7ariel, care s&ar fi petrecut la finele secolului al AIA&lea (JF$0Ain punctul de vedere a lui 9alliari, centrul iluminatismului în .merica, ar fi, începând cu !GJ!, la )everlK /all, în 1ennsKlvania, -i adep*ii nu ar fi renun*at la ultimele -i adevăratele scopuri ale secte (J!$0 9ro@leK era un anticre-tin declarat -i&i plăcea să se numească, conform tetului pocalipsei, (area 5estie, semnând propriile scrieri cu ”OOO” (JJ$, fiind reor%anizatorul OTO, în !GJ!, color!nd în negru magia sexuală practicată de adepții .emplului (JH$0 8olden Aa@n a eercitat o influen*ă foarte mare în desfă-urarea evenimen& telor pe plan european03ste suficent de spus că unii autori cred că 8olden Aa@n a constituit drodia Desența național&socialismului -i că din rândurile ei au ie-it destui conducători istorici ai mi-cării (J#$0Arept proă, 8erson face cunoscut faptul paradoal al unui 2estapo care persecuta în mod desc'is lojile masonice inferioa& re, efectuând, doar o sin%ură prec'ezi*ie în sediul templului 8olden Aa@n din )erlin0.cela-i 9ro@leK, care a murit de&o supradoză de dro%uri în !G#L, nutrea o profundă simpatie pentru sir Os@ald 7osleK, memru al ?ocietă*ii 4aian -i con& ducător, în acea vreme, al 1artidului 4ascist )ritanic08olden Aa@n a avut, de asemenea, un rol semnificativ în crearea și difuzarea cultului drogului care astăzi cunoa-te una din cele mai înfloritoare etape0Ain rândurile 8olden Aa@n au ieșit .ldous /uleK, fratele lui sir 4lorence 4arr, prieten intim al lui )ernard ?'a@> 8erald of EellK – pre-edintele 2oKal )oza&rucii, .cademK> .rt'ur 3d@ardal 'ite, specialist rozacrucian, fondatorul conducător unui ordin /ello7s"ip t"e )os ross = /răția rozacrucian intern,mason, ultrasecret, numit 'rdo %anctissimus )osae et urea rucis, a cărui memri nu putea fi mai mult de -ase persoane (JL$> poe*i precum T'omas ? 3liot -i illiam )utler Qeats> )ram ?tocRer – creatorul personajului -racula> /erert 8 ells – purtătorul de cuvânt al pro%ramelor =naltei 4inan*e 7ondialiste, de care era foarte strâns le%at> .rt'ur 7ac'en, scriitor en%lez pentru care unicele realită*i care contau erau sfinții -i magii, în timp ce, celor care nu apar*ineau la una din aceste cate%orii, erau considera*i de el ca demni de trecut cu vederea> 2udolf /ess – ierar'ul nazist, dar -i Earl /aus'ofer – teoreticianul spațiului vital %erman, fiul acestuia – .lrec't, -i se spune – dar informa*ia nu poate fi confirmată – că -i .dolf /itler ar fi fost memru al 8olden Aa@n (J"$0
CG OR(INUL CA)ALISITC AL RODACRUCII ANTROPOSOFIA 'rdinul a#alistic al )oza&rucii a fost creată în !""" de către ?tanislas de 8uaita -i de către
ca o societate care se suprapunea Ordinului 7artinist0?us*inută de un %uprem onsiliu format din !J memri printre care se aflau 85rard 3ncausse – 1apus, 1aul .dam 4 )arlet, 15ladan, Qvon ;eloup – cunoscut mai ales cu pseudonimul de %*dir (HF$, 9alite 75lin%e (!"#J&!GHH$ numit -octor lta, 7arc /aven -i .u%ustin 9'aoseau, societatea cerea ca memrii ei să aiă al treilea -i ultim %rad martinist0?tudiile erau concentrate pe trei nivele de studiu -i cu ajutorul proelor de verificare academice se puteau o*ine titlurile ec'ivalente pentru eamenele de maturitate, laureat și doctorat în 9aală03rau apreciate, în mod particular, doctrinele masonice, udismul -i 'induismul, iar această orientare exclusivă este refuzată de către aldorf0
(G ALTE SOCIET'JI SECRETE ?ă&i lăsăm cuvântul lui Iirion: %ă nu se creadă că toate aceste societăți, în aparență at!t de diverse, deseori contradictorii, c!teodată acuz!ndu&se una pe alta, nu ar avea un punct în comun, un loc de înt!lnire comun03istă două societă*i care, dimpotrivă, au un rol special, de le%ătură0Dna dintre ele, de ori%ine americană, este /ermetic )rot'er'ood of ;i%'t (/ ) of ;$ (#H$, care se adau%ă mecanismului ima%inat de 1iRe03a a jucat un rol etrem de important, rol care astăzi se prelun%e-te în comina*iile politice -i în mi-cările interna*ionale de uniune mondială, de federalizare a planetei09ealaltă societate, mai pu*in numeroasă, este Ordinul de 7emp'is, care lucrează la unirea doctrinală a diverselor concep*ii mistice ale sectelor, la conver%en*a acestor puncte de vedere în /ilosofia 9'arles ester ;eadeater (!"#L&!GH#$, %rad HH, episcop al 5isericii 9atolice ;ierale> ?pencer ;e@is din .ntroposofie> T'eodor 2euss din OTO> demnitari de la / ) of ;, dar -i oculti-ti francezi, în %eneral, apar*inători de Ordinul 7artinist0.ici se re%ăsesc elementele caracteristice ale ?inar'iei care, datorită mai ales 7artinismului, va lua în 3uropa forma pe care o recunoa-tem cu u-urin*ă (#$0 G
;ista este prea lun%ă pentru a fi terminată08u5non oserva, de eemplu, că în !"L, în afară de&a fi anul în care a apărut curentul Teozofiei, constituie -i anul de apari*ie al multor activități enigmatice, precum cea eercitată de Ordinul 4ratres ;ucis, cu centrul la )radford, în QorRs'ire – .n%lia, ordin fondat de un en%lez de ori%ine evreiască – 7aurice Iidal 1ortman, om politic din anturajul politicianului )ul@er&;Ktton0 Treuie amintit că, privitor la voca*ia ecumenică a 2itului de 7emp'is& 7israZm, se pot %ăsi confirmări în cartea martinistului 8astone Ientura I )iti (assonici di (emp"is e di (israjm = )itualurile (asonice din (emp"is = (israjm, .tan\r, !G"F, unde este citată opinia unui (are ierofante (opinie prezen& tată în !G#M$ conform căreia, cele două rituri erau investite cu o misiune B)ozacruciană iluministicăB în milocul (asoneriei Inferioare, al ar#oneriei și al 'rdinului .emplului, constituind un fel de (asonerie în cadrul (asoneriei (p"!$0.cest lucru nu este de mirare deoarece la ori%ine, Ordinul de 7emp'is era o construc*ie impozantă cu G! de %rade, din care primele HH preluate din 2itul ?co*ian .ntic -i .cceptat, revendicând pentru el însu-i, rolul de expresie a tuturor tradițiilor inițiatice egiptene, indiene, persane, scandinave și altele, din acele vremuri vec"i (pJFG$0 2itul de 7israZm, într&un document intern, era prezentat precum un du#lu sistem, masonico&iluministic care înc"ide în el însuși (arele %istem Inițiatic 'ccidental pe care )%, prin concentrarea în VV de grade, nu a reușit să&l reali& zeze, av!nd excluse din nomenclatorul lui gradele ca#alistice, cele martiniste, respectiv cele martineziste (p#$ (#M$0 Imaginea alăturată îl prezintă pe ra#inul %emour tlas, gradul VJ în )% care declaraF Sunt m$ndru că su nt mason, pe coperta revistei B."e $e7 ge (agazineB din aprilie 198Y, volumul A3, numărul 46B."e $e7 ge (agazineB era pu#licația oficială a %upremului onsiliu al gradelor VV, Nurisdicția de %ud a %tatelor
nnie 5esant, BcolonelulB enr % 'lcott și >illiam Nudge Dcei din urmă, co&fondatori cu ; 5lavats@, în 18Y[ a %ocietății .eozofice într&o fotografie făcută la 0ondra în 18916 MF
NOTEG ! – ”+ni*iat al lojii ;ropaganda din 2oma la J! aprilie !"LL, în !"LG a fost numit (are .rezorier, după care (are (aestru, între ! ianuarie -i H! mai !"GM0Aevine %uveran (are omandoral 2itului ?co*ian în !"", %rad pe care îl va avea până la moarte0. fost prietenul lui 7azzini, a lui Eossut' -i a lui 8arialdi, a făcut parte din 2iovine Italia = .!năra Italie, din 2iovine Europa = .!năra Europă -i a lansat ideea unei 3urope Dnite”, conform Aaniel ;i%ou -ictionnaire 000, cit0, p L!H0 =n !""", împreună cu 1iRe promovează cu ajutorul lojilor, o campanie pacifistă universală care s&ar fi concluzionat, conform canoanelor clasice de %estiune a contrariilor, cu primul răzoi mondial -i cu succesiva %ocietate a $ațiunilor, creată pentru asi%urarea păcii0Aespre ;emmi, 4rancesco ? Nitti spunea în ale sale )ivelazioni = )evelații (despre implicarea lui Nitti în 7asonerie, de văzut -i 8ianni Iannoni (assoneria, /ascismo e la "iesa attolica = (asoneria, /ascismul și 5iserica atolică, )ari, ;aterza, !G"F, p L!$: Evreu din naștere și #anc"er de profesie, avea o inteligență vie și o mare energie6!nd a fost ales în 18YY (are (aestru, a fost ales și %uveran (are omandor, dețin!nd timp îndelungat cele două funcții înalte care, după moartea lui au fost întotdeauna despărțiteF cea de %uveran (are omandor și de (are (aestru al (arelui 'rient (4rancesco ? Nitti %critti ;olitici = %crieri politice, )ari, ;aterza, !GMH, vol I+, p #HL$0 J – 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eozofismul, cit0, vol +, p HG0 H – 8ianni Iannoni0e societU segrete dal seicento al novecento = %ocietățile secrete de la 1OKK la 19KK, 4loren*a, ?ansoni, !G", p JF0 # – 9itat din volumul dactilo%rafiat în !G# la 4loren*a, 0a (assoneria = (asoneria: D666 la ec"inocțiul de primăvară roza& crucienii își săr#ătoreau agapele lor o#ișnuite sacrific!nd mielul Dcare amintește de formula BIată mielul lui -umnezeuB, sim#ol al naturii imaculate care Bîndepărtează păcatele lumiiB6D666 .randafirul, cea mai delicată și gingașă dintre însemnele masonice, floarea parfumată a primăverii, înseamnă grație, tinerețe 666 dar trandafirul a fost și însemnul, reprezentarea femeiiZ așa cum crucea sim#oliza virtutea creatoare a soarelui, unirea dintre cele două sim#oluri, crucea și trandafirul, exprimă în formă discretă și suavă, printr&o reprezentare discretă și arcană, reproducerea neîncetată a ființelor (p MJ$0Ae văzut -i 4 8iantulli 0CEssenza 666, cit0, p L! -i următoarele0 – 9ultul e%iptean al lui +sis, practicat de la a Treia Ainastie a 2e%atului .ntic (circa JJ"F î /$0 ristalizează elementele utilizate ca instrumente pentru controlul social, pentru exploatarea și distrugerea capacităților creatoare ale populațiilor su#ugate6ceste elemente cuprindFutilizarea diverselor droguri pentru crearea sc"izofrenieiZ utilizarea sunetelor eteronomice și repetitive pentru amplificarea efectelor drogurilor psi"otrope și pentru crearea unui climat care să încuraeze uzul drogurilorZ crearea de secte mistice fondate pe mitul reacționar al lui Isis, dar în același timp adaptate, profilului psi"ologic al populației pe care casta de sacerdoți tre#uie să o su#ugeZ impunerea unui model politic și economic666care să constr!ngă populațiile su#ugate la munci manuale forțate, lipsite de creativitate09onform -ope Inc, cit0, p JLH0 M – 9onform -ope Inc, cit0, p JJM&JJL0 L – 5ul7er&0tton, cărturar genial, cele#ru în lume pentru romanul B după 8erson, cit0, p !J", 2olden -a7n ar fi fost creația unei alte societăți, secreta Bermetic 5rot"er"ood of 0ig"tB din care ar fi făcut parte = din cele susținute de 2erson = și #ra"am 0incoln0 !# –– -ope p #FJ0(scriitor francez, mason$ 0e franc&uges de la %ainte&3e"me, 1aris, Sd0 .lin 7ic'el, !GL!, p !MJ0 Inc, cit0, ! ca ?ean 7ac)ride, fondator în !GM! al .mnestK +nternational> ca 4ranz /artmann, spiritist al ?ocietă*ii Teozofice0Aupă părerea lui 8erson (pseudonim al lui 1 7ariel$, OTO sau 4raternitas /ermetica ;uciferina (conform -aimon – periodoc de cultură neopă%ână, 1eru%ia, !GGF$ nu este decât stadiul pre%ătitor al magiei inițiatice (cit, p !J"$0OTO opera în strânsă le%ătură cu evreul american /arrK ?pencer ;e@is, fondator în !GFF al ntiWuus (isticus 'rdo )osae rucis = ('), societate lansată pe calea spre un 8uvern 7ondial0=n zilele de azi, or%aniza*ia este sus*inută de fiul lui /arrK, 2alp', are sediul la ?an
!L – 1 7ariel 0e %ocietU segrete c"e dominano il mondo = %ocietățile secrete care domină lumea, 4loren*a, Iallec'i, !GLM, p L0 !" – 9ro@leK l&ar fi evocat pe 5elze#ut împotriva lui (at"ers ale cărui experiențe de magie ar fi dus la moartea neprevăzută a c!inilor de v!nătoare de la reședința de la 5oles@ine, pe malurile lacului 0oc" $ess (8 Iannoni 0e societU segrete 666, cit0, p JHG$0 !G – Q 7oncomle 0CIrr*sisti#le 666, cit0, p !HH0 JF – '.' este o societate rozacruciană foarte înc"isă, în care riturile masonice sunt interpretate în lumina practicilor sexuale orientale (conform 1 7ariel, cit0, p L -i următoarele$> de văzut -i 8 Iannoni 0e societU segrete 666, cit0, p J#!&J#H> $e7&ge und %atanismus, iesaden, 3+2N.&?tudie, !G"G0 J! – 1 9alliari ;io 5runone 0anteri 666, cit0, p !#!0 JJ – 2eferitor la invocările demonice -i ritualurile lasfemice ale lui 9ro@leK se poate vedea cartea io%rafului său < ?Kmonds 0a 2rande 5estia = (area 5estie, 2oma, 7editerranee, !GLJ0 JH – 8 Iannoni 0e societU segrete 666, cit0, p J#!0 J# – 1rivitor la ar%ument se poate vedea -i 1 Taufer -i 9 . .%noli 0Cascesa del nazismo e lo sterminio degli e#rei = )idicarea nazismului și exterminarea evreilor, )rescia, 3dizioni 9iviltg, !G"", via 8 8alilei, !J!> 8ior%io 8alli itler e il nazismo magico = itler și nazismul magic, 7ilano, 2izzoli, !G"G0 J – 9onform 7artin 8reen "ildren of t"e %unF a $arrative of -ecadence in England after 1918 = opii %oareluiF o povestire despre decadența din nglia după 1918, Ne@ QorR, )asic )ooRs +nc, !GLM01rintre afilia*ii la acea sectă se aflau T'omas ? 3liot, / .uden, Os@ald 7osleK -i A / ;a@rence, amantul 'omoseual al lui .ldous /uleK0 JM – +srael 2e%ardie ."e 2olden -a7n = 2olden -a7n, ?t0 1aul 7N, ;le@ellKn 1ulications, !GG#02e%ardie avea ca motto: d (aorem donai 2loriam0 JL – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les 666, cit, p !"L0 J" – Ae văzut -i nc"e itler in una s*ttaF la 2olden -a7n = Li itler într&o sectăF 2olden -a7n, în ziarul 0Crena din Ierona, +talia, " feruarie !G""0 JG – 8astone Ientura .utti gli uomini del martinismo = .oți oamenii martinismului, 2oma, .tgnor, !GL", p HL0 HF – 3piscop 8nostic, (!"L!&!GJM$, în !GJF a înfiin*at asocia*ia 0es miti*s %pirituelles = ;rieteniile %prituale, este autorul unei scrieri omonime de ezoterism cre-tin în care se amestecă rozacrucianism, doctrine ermetice -i teme spiritiste0 H! – 8astone Ientura 0a )osa roce del .empio e del 2raal e il %!r (erodac" ;*ladan = )oza&rucea .emplului și al 2raal&ului și %!r (erodac" ;*ladan, din 3ia della .radizione = alea .radiției, 1alermo, !GL#, fascicolul X+++08astone Ientura (!GFM&!G"J$, unul din conducătorii istorici ai 7artinismului, a fost (are (aestru al Ordinului 7artinist din Iene*ia, cu numele de lde#aran, respectiv (are ierofante al 2itului de 7emp'is&7israZm0 HJ – +dem, p MFM0 HH – 8 Iannoni 0e societU segrete 666, cit0, p JF0 H# – Termenul de antropozofie era deja men*ionat în !MMF în titlul lucrării unui alc'imist en%lez, rozacrucianul T'omas Iau%'an, cunoscut -i cu numele de Eugenius ;"ilalet"es (!MJJ&!MGM$0 H – 9onform 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eozofismul, cit0, p !H, vol +0)lavatsRK, în principala ei lucrare – -octrina %ecretă, indica scopurile ?ocietă*ii Teozofice: constituirea unui nucleu al unei fră*ii umane universale, fără deoseire de rasă, culoare sau credin*ă> încurajarea studiului %cripturilor riene, demonstrarea importan*ei vec'ilor scrieri asiatice, în mod particular cele ra'manice, udiste -i zoroastriste> aprofundarea tuturor aspectelor -i a misterelor ascunse ale naturii, în special a puterilor psi'ice -i spirituale, latente în om0 HM – Aespre creștinologia lui ?teiner se pot vedea -i articolele lui o societate de elemente intermediare, conform părerii lui 7ariel, acum dispărută ( cit0, p "$0 ## – )lavatsRK a fost (are ierofante al 2itului de 7emp'is&7israZm (2en5 8u5non .eozofismul, cit0, vol ++, p JG$0 # – 9onform 1 Iirion5ientMt 666, cit0, p H#0Ain 2itul de 7emp'is&7israZm au făcut parte .leister 9ro@leK – cu apelativul de 5afomet A, (spre %radele finale$, T'eodor 2euss – fondatorul OTO, dar -i 1apus0 #M – 2itul de 7emp'is&cu G! de %rade -i 2itul de 7israZm&cu GL de %rade au fost înfiin*ate în primele decenii ale secolului X+X de trei masoni -i caronari, fra*ii evrei )edarride0=n !"L,
-tire care ar putea aduce lămuriri suplimentare despre ale%erea ora-ului .ssisi ca oraș mondial al ecumenismului, prin răspândirea în lumea întrea%ă a spiritului din ssisi0 #L – 'mul = eu, ”realizatul”, ”împlinitul”, cel ce ajun%e la supranatural prin ma%ie0 #" – 2eferindu&se la deviza revolu*ionară 0i#ertate = Egalitate = /raternitate, 2en5 8u5non avertiza: $u tre#uie uitat că aceste cuvinte au constituit un motto masonic, o formulă inițiatică, înainte să fie dată mulțimii neștiutoare, care nu a cunoscut niciodată nici sensul real, nici adevărata aplicare (2en5 8u5non 0Crc"eometra = r"eometrul, 2oma, .tgnor, !G"M, p F$0 #G – 1entru o listă mai detaliată le%ată de ”înflorirea” societă*ilor secrete -i a sectelor în Occident, se poate vedea -i 7assimo +ntrovi%ne Il cappello del mago = ;ălăria magicianului, 9omo, !GGF, ?u%arco> se poate vedea -i
CAPITOLUL %BG UN MARE SECTANT – SAINTK#*ES (AL*E#(RE
9ontinuator al ideilor lui 9omenius în privin*a ?inar'iei, ?aint&Qves d6.lveKdre constituie una din personalită*ile a cărei %ândiri poate fi considerată ca fiind aceea a unui adevărat părinte al ?inar'iei0.leandre ?aint&Qves, fiu al unui medic, s&a născut la 1aris, în !"#J02evelându&se de timpuriu un caracter reel -i dificil, .leandre este trimis de tatăl său la un cole%iu, fondat -i condus de un fost ma%istrat – 4r5d5ric .u%uste de 7etz, memru erudit al +nstitutului 4rancez0 1ersonalitatea lui 7etz care de-i se declara catolic era un admirator al al ocultistului .ntoine 4are d6Olivet, !LM"&!"J (!$b îl va fascina pe tânărul .leandre, eercitând o influen*a determinantă asupra lui09u ajutorul lui de 7etz, ?aint&Qves face cuno-tiin*ă cu scrierile martinistului din cele sus*inute de ?aint&Qves, titlul l&a primit ca urmare a interven*iei unui mare filantrop european (M$09unoscut la toate cur*ile europene, călător neoosit, ?aint&Qves moare în !GFG, la Iersailles, lân%ă 1aris0
AG OPERA MARELUI INIJIAT (AL*E#(RE Aacă se iau ca referin*ă tetele lui 9omenius prezentate pu*in mai înainte -i se compară cu con*inutul scrierilor lui ?aint&Qves, apare imediat în eviden*ă lipsa de ori%inalitate a celui din urmă, respectiv sursa de inspirație a celor dintâi0 ?aint&Qves nu a fost un inovator, nici inventatorul %uvernului sinar'ic, ci doar un simplu depozitar -i un vulgarizator (vulg & popor$ – un popularizator al doctrinelor pre&eistente03l, la momentul potrivit a -tiut să aducă la lumină -i să adapteze timpurilor un plan pre&eistent de Imperium (undi, ac*ionând pentru ridicarea %inar"iei la demnitatea unui regim teocra& ?inar'ie care s -tiutconstituind să se materializeze printr&o tic, cu rădăcini în tradițiile antice (L$, de spiritu& ("$0?inar'ia, (s&ar putea spune$com#inație visul vie*iiarmonioasă lui, prin reaustarea alitate, de executiv și de economie orientată planurilor sinar'ice, se oferea societă*ilor rozacruciene o modalitate de răspuns vi%uros la asolutismul palladist de peste Ocean, evitând de&a trece (-i nu treuie uitat$ peste liniile %enerale a sectelor0=n privin*a lucrărilor lui d6.lveKdre, condensat, acestea reflectă %ândirea acestuia: în !""J – (isiunea actuală a muncitorilor> în acela-i !""J (G$, în (isiunea %uveranilor, ?aint&Qves proclama: a tre#uit să fac să vor#ească, prin propria&mi persoană, suveranitatea regală cu cea populară, )eligia în raporturile cu %ociologia (!F$> tot în !""J (!!$, în (isiunea evreilor, el afirma: c"iar dacă nu am s!nge evreu în vine, mă alătur r!ndurilor evreimii D666, mă adresez înțelepților talmudiști, ca#aliștilor D666 ca și cum aș fi unul dintre ei și aș poseda și eu, știința transmisă prin viu&grai de însuși (oise (!J$0=n !""L pulică (isiunea francezilor sau adevărata /ranța> (isiunea Indiei în Europa, misiunea Europei în sia6;ro#lema lui (a"atma și soluționarea ei (!H$> în !"GF – Ioana dCrc victorioasă -i postum, o lucrare cu accente ezoterice puternice – r"eometrul – în care, ca -i în misiunea +ndiei, el lăr%e-te zona de ac*iune a ?inar'iei, de la amian*a europeană primitivă, la răspândirea acesteia în toată lumea01rivitor la aceste scrieri, martinistul 7ariel le consideră drept constituția %inar"iei tradiționale (!#$09a -i în ciornele lui 9omenius, ?aint&Qves face distinc*ia dintre autoritatea spirituală – care inspiră -i trasează orientări – ca putere MH
sacerdotală – -i Imperium )omano – ca putere temporală, care are func*ia să conducă masele -i să intervină asupra voinței populare (în*eleasă ca epresie a dorin*elor -i pasiunilor mul*imii$ din moment ce, printr&un sufra%iu universal -i printr&un cole%iu electoral temporar, aceasta î-i ale%e conducătorii (care treuie să fie recunoscu*i de către utoritate6 $u se tratează – scrie ?aint&Qves – nici de distrugerea și nici conservarea, deasupra statelor și a conducătorilor lor, a oricărui fel de ordin social, pentru că acesta nu existăF tre#uie creat6.re#uie format, deasupra națiunilor noastre, deasupra guvernelor noastre = su# orice orientare s&ar prezenta acestea, ca un guvern general, pur științific, emanat de însăși națiunile noastre, care să păstreze tot ceea ce constituie elementul specific auto"ton (!$0 )G MI9LOACELE 1entru a îndeplini aceste scopuri, ?aint&Qves propunea instituirea în 3uropa a unui super&guvern, or%anizat în mod ierar'ic în jurul: ! – unui onsiliu European al 5isericilor $aționale> J – unui onsiliu European al %tatelor $aționale> H – unui onsiliu European al e,tare a oliticii euroe,e7 ca o co.u,iK tate eco,o.ică 5o.i,ată 5e Qi,a,țele 5eți,ute 5e .arile co,ce,trări adunări care astăzi, în func*ie de nivel -i oiect de activitate, se numesc 2rupul 5ilder#erg, omisia .rilaterală, Institutul spen, Institutul pentru faceri Internaționale, >orld Economic /orum, 28, 5usiness )ound .a#le, %tate of t"e >orld /orum0 J – onsiliul European al %tatelor $aționale0?aint&Qves consideră că federalismul european (!"$ va treui să urmeze după construirea comunită*ii economice: 3iața economică va pune #azele și pe aceste #aze va tre#ui să construiți onsiliul %tatelor Europene 666 ;rin BstatB înțeleg organismul ierar"ic și impersonal al puterilor pu#lice din fiecare națiune (din (isiunea %uveranilor, p #J$03ste tocmai ceea ce se va sus*ine prin ;actul %inar"ic din !GH al fondatorului ;an&Europei, masonul 9ouden'ove&Ealer%i, este ceea ce vor sus*ine de 8aulle, .denauer -i până la europarlamentarii contemporani0 9onsiliul ?tatelor va treui să se ocupe de c'estiuni %enerale precum dreptul pulic, justi*ia interna*ională sau diploma*ia, iar deciziile acestui consiliu vor treui supervizate de celelelte două consilii0 H – onsiliul 5isericilor $aționale constituie punctul suprem al ordinii, sediul puterii spirituale al autorității care sus*ine totul0IirionculturaleZ afirma: ElBnucleul este constituit dininițiatic, două părți, vizi#ilB sincretică aBteocrațieB religiilor, a (!G$01rivitor universităților, la a instituțiilor internB, careBconsiliul supervizează totul,& adunarea form!nd așa&numita isericile na*ionale, ?aint&Qves răspunde: prin aceste cuvinte se înțelege totalitatea instituțiilor educative al unei națiuni, fără deose#ire de domeniu, de știință sau de artă, ale universităților laice, ale academiilor, organismelor și școlilor speciale, ale organizațiilor tuturor cultelor recunoscute de legile naționale, ale (asoneriei Drecunoscută ca av!d Butilitate pu#licăB, în )om!nia, de către drian $ăstase = nota traducerii în rom!nă su# du#lul ei aspect de cult și școală umanita& ră, de la științele naturale, geologie,astronomie, științe umane p!nă la antropologie, teologie comparată, științele divine ale ontologiei și ale cosmogoniei0.ceastă totalitate a corpurilor educa*ionale ale fiecărei na*iuni formează 5iserica $ațională, condusă de un reprezentant na*ional0Ci cum cre-tinismul constituie, în lume, o reli%ie cu milioane de adep*i (fără a lua în seamă diversele culte$, atunci c!nd acest edificiu va fi înălțat, tot ce se poate spera, este că maiestatea tiarei va încorona, într&o zi, acest guvern general al creștinismului, al 5isericilor $aționale așezate la #aza 5isericii
universală, cu un conducător care prezidează un fel de OND reli%ios -i sincretist0=n lucrarea (ission des Nuifs (a cărei co& pertă este prezentată alăturat, cu caalistul evreu la spatele căruia se află ufni*a, asociată deseori cu ”în*elepciunea”, dar -i o creatură ciudată, toate incluse la interiorul unui -arpe care&-i în%'ite coada$, adresându&se poporului ales, ?aint&Qves îi solicită să înlocuiască anar"ia din societas c"ristianorum cu ?inar'ia, o lege științifică a organizării societății0 3l le proclamă meritele, dar în acela-i timp dezvăluie -i sursele %nostice, respectiv caalistice, din care s&a inspirat, demonstrând eisten*a unei continuită*i, de&a lun%ul secolelor a unui plan anti&umanitate, inspirat de diver-i indivizi -i pus în practică de mijloacele formi& daile puse la dispozi*ie de către putere: Ei au fost sare și drodia (aia care se pune în pâine$ 3ieții pe l!ngă popoarele creștine și astfel vor răm!ne, fără nici o responsa#ilitate pentru răul Dde orice fel ar fi el, voluntar sau involuntar care se cui#ărește în 2uvernul 2eneral al acestor popoare0)ezultatele din B(ission des NuifsB Dmisiune identificată ca aceea a lui Isus ristos după distrugerea Nerusalimului sunt imense, cu caracter universal, și voi aminti c!teva6-in punct de vedere moral, actuala putere a opiniei pu#lice își datorează forța laicizării spiritului creștin de către evang"eliști și c"iar, în mare măsură, spiritului profund democratic din comunitățile evreiești și din instituția maso& nică, în spatele cărora am identificat influențele ca#aliștilor6-in punct de vedere material, creștinismul european datorează comunității evreiești aproape toate progresele economice (J!$0
CG ARHEOMETRUL 3ste ultima lucrare oculto&ezoterică a lui ?aint&Qves (J! is$ -i a apărut în !GFH09uvântul este de ori%ine %reacă -i înseamnă măsură a ;rincipiului08u5non afirma că este o c"eie sintetică care permite să se determine valoarea intrinsecă a fiecărui sistem filosofic, științific sau religios, și de&al așeza la locul lui în cadrul r#orelui
principale în care se împarte în mod natural societatea sinarhică D666F1 = autoritatea spirituală și intelectuală, preoția și învățăm!ntulZ J = puterea regală și administrativă, armata și ustițiaZ V = puterea economică și financiară, industria și comerțulZ 4 = poporul, masa de cetățeni, muncitori, servitori care pentru 8u5non nu există din punct de vedere spiritual (J$b0-in al#ul, roșul și al#astrul care sim#olizează Dși în r"eometru primele trei caste, s&a dorit ca la momentul înt!mplărilor care au precedat )evoluția /ranceză, să devină sim#olurile corespunzătoare celor trei clase ale națiuniiF "lerul, &obilimea și Starea a treia666:n același mod, pe trei planuri corespondente tre#uie înțeleși cei trei termeniF libertate Dspirituală și intelectuală, e%alitate Dmorală și sentimentală, fraternitate Dsocială, în sensul pur materialZ nu tre#uie uitat că aceste cuvinte constituie un motto masonic Dadică o formulă inițiatică înainte să fie adusă la cunoștiința mulțimii, care nu a știut niciodată, nici sensul moral, nici adevărata aplicare (JM$09entrul -i cercul intern care con*ine o dulă stea a lui -avid sunt de culoare ală, culoarea sacră a autorității spirituale care prin putere îi conține pe toți ceilalți (JL$01rin înde& părtarea pro%resivă de centru, se întâlne-te o coroană circulară de culoare %alenă (simol al ini*ia*ilor trimi-i de autoritatea spirituală popoarelor lumii$, după care un cerc alastru (simol al puterii economice -i financiare$, iar în cele din urmă, spre eterior, o coroană ro-ie, rezervată puterii administrative, lumina iradiind din centru spre eterior0=n acestă reprezentare simolică a universului nu este loc pentru oamenii de rând, numi*i cu dispre* masă în secolul ;uminilor – trecuții cu vede& rea ai lui 7ac'en (J"$, a căror culoare este ne%rul, simolul lipsei luminii09e ais pentru #inecuv!ntați cei din urmă ai 7aestrului AivinV NOTEG ! – Aiscipol al lui ?aint&7artin, influen*at de $atur = ;"ilosop"en %ermani ai secolului al XI+++&lea, 'rănit cu pita%orism -i 9aală evreiască, a constituit, împreună cu 9a%liostro -i 9ourt de 8eelin, una din sursele neo&pă%ânismului %nostic al 2omanticismului0Aoctrinele acestuia, prin mijlocirea lui ?aint&Qves (auto&proclamat discipol$, au dus la influen*area martinismului în sens sinar'ic0 J – )idicat la nivel de sacerdot de Isus ristos în persoană, cu autorul tă#liței de la 2uernese predica BEvang"elia 3iitoruluiB după ce a scris B%f!rșitul %ataneiB Dîn 18[4, și BontemplăriB Dîn 18[OZ misticii Dgnosticii îl recunosc ca fiind unul de&al lor, / 9 1uec' %toria delle religioni = Istoria religiilor, cit0, p MFG0 H – +ată câteva mărturii din partea credincioșilor lui 4are d6Olivet despre doctrina practicată de maestrul lor: el ar fi vrut să ridice, în milocul unei lumi eli#erate Dîn mod ideal un templu secret6%e făcu preot în manieră antică, amestec!nd influențe egiptene cu cele creștine, dar a fost lovit de apoplexie la [Y de ani, pe treptele altarului său, cred că în momentul în care cele#ra slu#a 666 6$u este adevărat că el nu a dorit să înființeze o religie, dar a instituit pentru el însuși și pentru vreun discipol mai aparte, un cult politeist D66604are d6Olivet 0a vera (assoneria = devărata (asonerie, 8enova, 39+8U )asaia, !G"M, +ntroducere, p !F&!H0 # – /onor5 de )alzac a fost ini*iat în martinism (conform 1 7ariel, cit0, p #F$, fapt care se poate deduce -i dintr&o parte a operei sale, impre%nate de martinism, un eemplu fiind studiul %u aterina deC (edici = -espre aterina deC (edici0 – 9it0, p "J0 M – ;ouis Aam5nie 0a .ecnocrazia = .e"nocrația, 7ilano, +l 4alco, !G", p #J0 L – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p H!0 " – / 9 1uec', cit0, p MF"0 G – (ission des %ouverains6;ar lCun dCeux = (isiunea %uveranilor6;rin unul, mai mulți, 1aris, !""#, p #H> dar -i 1aris, Sd0 Nord&?ud, !G#"0 !F – ;ouis Aam5nie, cit0, p ##0 !! – (ission des Nuifs = (isiunea Evreilor, 1aris, 1 9almann ;evK, !""#, p G#L, din cadrul )ritis' 7useum, #!0ff0J> retipărită prin %rija Sditions Traditionnelles, 1aris, !GGF, în două volume0 !J – ; Aam5nie, idem0 !H – 1aris, !G!F, p J!H, cu două plan-e în afara tetului, din cadrul )ritis' 7useum, #FM0i0!!0 !# – 1 7ariel 0e societU segrete666, cit0, p "J0 ! – +dem, p "#0 !M – 1entru o tratare detaliată a .emplului :nțelegeriitreuie văzută partea a +++&a a acestei lucrări0 !L – Emporiocrația lui ?aint&Qves este corespondentul termenului modern de te"nocrație, apărut în !G!G, făcut pulic prima dată de un in%iner, illiam / ?mit', pentru a desemna un sistem filosofic și de conducere conform căruia resursele industriale ale unei națiuni vor fi organizate și controlate de oameni cu pregătire te"nică, spre #inele comunității, în loc să fie prost gestionate de către grupuri de %narc"ie interese private, care au ca preocupare interesul personal (Q 7oncomle 1aris, Sd0doar Qann 7oncomle, -u viol des foules U la = -e lairesponsa#ile, BzăpăcireaB mulțimii la unică %inar"ie, !G"H, p !#M$0Ae fapt, în vremurile de astăzi, te'nocra*ii sunt prezen*i în %uverne fiind eclusiv în serviciul marilor multi& na*ionale, care la rândul lor sunt controlate de familiile (pu*ine ca număr$ din =nalta 4inan*ă, interna*ională, fără cetă*enie0 ?trăun al te'nocra*ilor poate fi considerat, în unanimitate, ?aint&?imon (!LMF&!"J$, al cărui cuvânt de ordine era: totul pentru industrie, totul cu industria, ceea ce semnifică, deja în acele vremuri, că sursele puterii treuiau căutate în industrie -i te'nică01rivitor la concep*ia lui despre liertate, iată cum apare aceasta în lucrarea lui -u %st+me Industriel = -espre sistemul industrial: do%ma libertății ilimitate este valabilă numai ca mi6loc de luptă împotriva sistemului teolo%ic,)n procesul reor%anizării devine un obstacol pentru do%ma viitoare0tunci nu va mai fi li#ertate de conștiință dec!t în astronomie, fizică, c"imie D6666(enținerea li#ertăților individuale nu poate fi în nici un caz scopul adevărat al Bontractu lui %ocialB0 !" – 4ormula federalistă este în armonie cu ideile -i tendin*ele te'nocra*ilor pentru eercitarea puterii lor concentratoare0 1rin federelizare, statele na*ionale dispar -i suveranitatea acestora este preluată de o autoritate centrală care este păstrătoa& rea puterii în sectoarele c'eie ale %uvernului, în armată, în politica eternă, etc0.utonomia este atriuită statelor doar la MM
nivel local (le%isla*ii sociale, poli*ie re%ională, ilan*uri speciale, etc$ în care fiecare tentativă de separare este considerată reeliune, fiind reprimată cu for*a: este cazul clasic al 2ăzoiului .merican de ?ecesiune (!"M!&!"M$0 !G – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !FL0 JF – ?aint&Qves 0a (ission des %ouverains, !""#, p #HH&#H#0 J! – ;ouis Aam5nie, cit0, p MM0 J! is – 0Crc"*om+treF cl* de toutes les religions et de toutes les sciences de lCntiWuit* = )eforme snt"*tiWue de tous les arts contemporaines = r"eometrulF c"eie a tuturor religiilor și științelor ntic"ității = )eformă sintetică a tuturor artelor contemporane, 1aris, 8uK Tr5daniel Sditeur, !GGF0 JJ – 2en5 8u5non (;alingenius$ 0Crc"eometra = r"eometrul, 2oma, .tgnor, !G"M, p L09ineva sus*ine că nu a fost 8u5non autorul acestei scrieri, ci un oarecare . T'omas, în acea perioadă redactor&-ef la revista 2nose = 2noza0(vezi 1 Nutrizio -i al*ii, )en* 2u*non e lC'ccidente = )en* 2u*non și 'ccidentul, 7ilano, Trento, ;uni 3ditrice, !GGG, p M#$0 JH – Iictor&Smile 7ic'elet 0es ompagnons de la "i*rop"anie = .ovarășii ierofaniei, Nisa, Sd0 )elisane, !GLL, p !!"0 J# – < ?aunier 0es /ranc&ma]ons = /ranc&masonii, 1aris, Sd0 8rasset, !GLJ, p GJ,GH0 J – 2en5 8u5non, cit0, p #H&F0 JM – +idem0 JL – +dem, p #G0 J" – .rt'ur 7ac'en, înalt ini*iat al 8olden Aa@n, perfect la curent cu necesitatea unei interpretări teolo%ice a lumii, afirma că realitate sunt doar sfinții -i magii> conform 1au@els -i )er%ier -imineața (agicienilor, cit0, p J"!0
CAPITOLUL %2G SOCIALISMUL
+deea lui ?aint&Qves privitoare la întâietatea economiei în fa*a politicii se îmină, destul de ine, cu ideea jacoină a statului omnipotent> două componente care operează în armonie, dând na-tere unei sin%ure entită*i: primat al economiei E omnipotența statului socialism0?ocialism care, mai ales în statul te'nocratic, tinde prin natura lui la o formă de universalitate04ără a fi la cuno-tiin*a acestor te'nocra*i, ideea de universalitate î-i are ori%inea în lini-tea -i discre*ia ;ojii =nalte, acolo unde cel care așeză piatra ung"iulară impune voin*a lui ini*ia*ilor de ran% inferior, la rândul lor, instru& mente ale ;uterii0?ocietatea 4aian poate fi considerată un eemplu de coresponden*ă iunivocă dintre discreția loii -i te"nocrație0
AG SOCIETATEA FA)IAN =n toamna anului !""F, câ*iva memri ai )ose %treet lu# din cartierul londonez ?o'o, s&au reunit pentru propa& garea socialismului în nglia și apoi în lume0;a conducerea acestui %rup se afla un evreu – /enrK 7aKer /Kndman, asol& vent al Dniversită*ii 9amrid%e, colaorator direct al lui 8iuseppe 7azzini, -i leader al unei alte asocia*ii numită ."e $ational %ocialist ;art (mai mult decât si%ur, /itler nu va inventa nimic nou VVV$0=n anul următor, !""!, /Kndman împreună cu fiica lui Earl 7ar – 3leonora – au înfiin*at a-a&numita -emocratic /ederation, societate la care va adera -i .nnie )esant (!"#L&!GHH$, la vremea respectivă conducătoare a nou&apărutei ?ocietă*i Teozofice (!$, de*inătoare a %radului HH în masonerie (J$0Nu apare deloc surprinzător ceea ce a putut scrie masonul 3u%Yne 7ittler: ;entru socialiști, (asoneria a fost o școală de prim rang, -i că afinitățile dintre socialism și masonerie sunt numeroase, mai ales în privința idealul de fraternitate între popoare (H$0Aar anul&c'eie a fost !""#, când la # ianuarie este fondată în .n%lia %ocietatea /a#ian, al cărei nume aducea aminte de cunctator = temporizatorul, %eneralul roman uinto 4aio 7assimo care, în ajunul vic& toriei asupra armatelor carta%ineze ale lui /annial, a ales să evite întâlnirea frontală cu acesta, preferând ătăliile scurte -i rapide, -i atacând doar în condi*ii favoraile0;a fel pentru cei din ?ocietatea 4aian, apărea necesară reor%anizarea societă*ii umane pe aze printr&o pătrundere lentă, rădătoare, pro%resivă -i socialiste, neoservată, din înalt către ază, prin înfiin*area de -coli -i universită*i care ar fi format viitoa& rele cadre ale statului, ale administra*iei pulice -i private, ale industriei, într&un sin%ur cuvânt, te"nocrații09eea ce toc& mai se întâmplă0=n pu*ini ani, ?ocietatea 4aian reu-e-te să se infiltreze în Dniversită*ile Oford -i 9amrid%e pentru a for& (esa masonic ma, în !"G#, su înalta autoritate a lui ?idneK e, o nouă universitate a ;ondrei, care va deveni cea mai mare -coală maristă a .n%liei – 0ondon %c"ool of Economics – cu fonduri provenite de la sir 3rnest 9assel anc'er evreu, ne%ustor de tunuri, memru al =naltei 4inan*e interna*ionale, e&asociat al ăncii ?u"n 0oe# de pe all ?treet, principala ancă finan*atoare a 2evolu*iei )ol-evice ruse (#$b01ână în !G"H, ;ondon ?c'ool of 3conomics a fost condusă de un sociolo% %erman (naturalizat ritanic$ – sir 2alp' Aa'rendorf, cu studiile făcute la Oford0Aa'rendorf, evreu -i mason de %rad înalt, a fost memru al 4unda*iei 4ord, al 8rupului )ilderer% -i a făcut parte din cercul interior al +nstitutului de .faceri +nterna*ionale (ritanic$, matcă a celorlalte institute similare0 ML
+nfluen*a ?ocietă*ii 4aian va trece frontierele ritanice difuzându&se în toată 3uropa, dar -i în ?tatele Dnite0=n !G!# eistau J de universită*i dotate cu onsilii pentru ;ace cu voca*ie socialistă ($, printre care -i universită*ile americane /arvard, 9olumia -i e##, lord ;assfield conduse de (anu (L$> că oriunde există discordie, m!na puternică a -umnezeului 'ameni& D18[9&194Y, teoretician și lor pregătește viitorul ("$03leonora 7ar, fiica preferată a lui Earl 7ar, a făcut -i ea parte din ?ocietatea 4aian0Aespre Earl 7ar, 2ic'ard urmrand (pastor protestant român fondator al %ocietății convertit de la eraism$ sus*inea că ar fi făcut parte dintr&o sectă satanică, ai cărei adep*i se /a#ian recuno-teau după forma tipică a ării (G$03leonora s&a căsătorit cu 3d@ard .velin%, memru -i conferen*iar al ?ocietă*ii Teozofice (!F$0=nainte de&a muri (sinuci%ându&se împreună cu so*ul ei$, a fost fondatoarea câtorva centre faian în ?tatele Dnite0/erert 8eor%e ells (!"MM&!G#M$, memru al 4unda*iei 2ocRefeller, scriitor (care a men*ionat pentru prima dată termenul de $oua 'rdine (ondială, ca titlu al unei lucrări$, a făcut -i el parte din ?ocietatea 4aian0
)G SCOPURILE ȘI IMPORTANJA SOCIET'JII FA)IAN Dn istoric din interiorul ?ocietă*ii 4aian, /arrK ;aidler, care la începutul secolului al XX&lea a contriuit la crearea în ?tatele Dnite (datorită -i colaorării cu Dpton ?inclair, pe lân%ă aceasta, cuvinte precum capitalism, democrație, socialism și comunism, dar și naționalismul, nu mai au nici o semnificațieF elitele mondiale g!ndesc în termeni de pro#leme mondiale (!G$0=ntr&o altă carte, cu titlu edificator, Il grande fallimento = (are& M"
le faliment ()er%amo, ;on%anesi, !G"G$, ”distinsul profesor” oserva: omunismul, fascismul și nazismul sunt Dde fapt de reținut, ca fiind corelate între ele, legate din punct de vedere istoric, și din perspectivă politică, destul de asemănătoare (JF$0Aespre restul 8oeels în persoană, în fa*a con%resului 1artidului Na*ional ?ocialist, proclama că: #ătălia noastră împotriva #olșevismului nu este contra, ci în favoarea socialismului D66603conomistul lieral austriac, 4riedric' von /aKeR, laureat al premiului Noel în !G##, amintea cuvintele lui /itler: :n mod fundamental, național&socialismul și marxismul sunt identice, adău%ând că, în momentul pactului %ermano&sovietic (făcând aluzie la manifestările de stradă din !GJJ$, sus*inea: roșii pe care noi i&am învins, au devenit cei mai #uni susținători ai noștri6;artidul nostru, nu era printre altele compus, la acea vreme, din 9K elemente de st!ngaG (J!$0O altă opinie autorizată provine direct de la unul din interior, istoricul (arilor /amilii – 4erdinand ;under%, memru al +nstitutului 9arne%ie -i redactor financiar (între !GJL -i !GH#$ la Ne@ QorR Triune: ca în
CG SOCIALISMUL ȘI E)RAISMUL că ?ocietatea 4aian avea în rândurile ei(ma%ic$ memricare ai 8olden înseamnă să cu con-tientizăm prezen*a în 4aian.a afirma reprezentan*ilor rozacrucieni ai martinismului caută -iAa@n, staile-te contacte entită*i inferioare (JL$0Ae partea lui, socialismul te'nocratic e departe de ecluderea ocultismului (J"$ -i a %nozei0=ntr&un mic studiu asupra na*ional&socialismului (JG$ este demonstrată eisten*a inec'ivocailă a derivării masoneriei din eraism, a na*ional&socialis &mului din masonerie, deci a na*ional&socialismului din eraism0.cum se poate pune întrearea: văzând ec'ivalen*a sustan &*ială dintre socialismul na*ional, na*ional&socialism, comuni-ti, lauri-ti, social&democra*i, democra*i, etc, este posiilă %eneralizarea că socialismul idealist are rădăcini evreie-ti: 7oses /ess, Earl 7ar, ;assale, ;enin, TrotzRi, Winoviev, 2adeR, etcB +ată ce scria .lfred Nossi% (!"M#&!G#H$, unul dintre teoreticienii sionismului, în Integrales Nudentum = Iudaismul Integral: comunitatea evreiască este mai mult dec!t un popor în sensul politic și modern al cuv!ntului6/a este păstrătoarea unei misiuni istorice la nivel mondial, aș spune c"iar cosmic, misiune dată de fondatorii ei, $oe și vraam, Naco# și (oise6oncepția primordială a înaintașilor noștri a fost aceea de&a înființa nu un tri#, ci o ordine mondială, destinată să conducă umanitatea în dezvoltarea ei D6666Iată adevăratul, unicul sens al alegerii evreilor drept popor ales D66663esta naturae per Gudaeos D666, iată formula istoriei noastre D6666'rdin spiritual destinat să conducă dezvoltarea umanității D6666%ocialismul și mozaismul nu sunt deloc programe opuse6)ntre ideile fundamentale ale celor două doctrine MG
e*istă# dimpotrivă# o concordanță surprinzătoare D666(ozaismul este socialismul curățat de utopii și de teroarea comunis& mului6 (ișcarea socialistă modernă este în mare parte opera evreilor6Evreii au fost cei care au imprimat acestei mișcări g!ndirea lor6%ocialismul mondial actual formează primul stadiu al împlinirii mozaismului, partea introductivă la realizarea condițiilor viitoare ale lumii anunțate de profeții noștri (HF$0Treuie dedus că socialismul s&a născut ca mișcare din centre propulsoare masonice, precum ?ocietatea 4aian, mi-care inspirată din a%ita*ia profundă a talmudismului evre& iesc milenar, care, din cele eprimate de cele mai autorizate personalită*i, arată cauzalitatea -i mijloacele necesare unei asemenea mi-cări02ecenta destrămare a comunismului (versiune a socialismului mai adaptată pentru popula*iile slave -i asiatice$ ar putea demonstra, fără îndoială, cât adevăr este con*inut în cele declarate0)ernard ;azare, socialist anar'ic, ini*iator al campaniei de apărare a căpitanului AreKfuss, sionist înfocat -i aliniat cu tezele lui T'eodor /erzl, în !"G# a scris un studiu sociolo%ic critic, având ca ază condi*ia evreilor -i antisemitismul, studiul constituindu&se -i ca un răs& puns la pamfletele antisemite ale lui Arumont0+ată ce credea ;azare despre raporturile dintre masonerie -i iudaism: D666 societățile secrete reprezintă cele două fețe ale spiritului evreiescF raționalismul practic și panteismul, put!ndu&se demonstra cu ușurință acordul dintre cele două tendințe D666 și modul în care, în ciuda opoziției dintre cele două fațete, se va aunge la același rezultat, la slă#irea creștinismului (H!$0 (ai sus în imagine, este reprezentată em#lema masonică a gradului VV, încadrată de coloane din granit verde de >indsor, lustruite, așezate pe suporturi de #ronz, din .emplul (asonic din >as"ington6 -ar scuzați, pardon, vă rog, doar două între#ări6reștinismul unde a apărutG:n 2roenlanda, în Para de /oc sau în antica ;alestinaG-eci are aceleași rădăciniRRR ine a contri#uit la răsp!ndirea creștinismuluiG Esc"i& moșii, cu #ărcile, ;ierre 3aillant, cu goeleta 0CEsperance sau cei care se aflau în granițele imperiului romanG lăturat este o fotografie care repre& zintă întinderea imperiului roman în timpul împăratului .raian, 98&11Y d6ZDimaginea se află în )oma, în apropiere de olosseum6 oncluziiGR /iecare, la alegere666
Aespre restul, documentul de ază al 7asoneriei, onstituția lui
NOTEG ! – 8nostica se constituie drept esență a ?ocietă*ii Teozofice, termen corect care onorează teozofia, conform ."e .eoso& p"ist = .eozofistul, decemrie !GF, citat în 5ollettino del 2rande 'riente di ;alazzo 2iustiniani = 5uletinul (arelui 'rient al ;alatului 2iustiniani, aprilie !G!, p J&JM0 J – ?er%e /utin 0a (assoneria = (asoneria, cit0, p !#L03n%lezoaica .nnie )esant, le%ată inseparail de teozofie, de*inea -i %rade înalte în 2itul de 7emp'is&7israZm, conform utori 3ari B0a 0i#era (uratoriaB & -iverși autori Bonstructorii Didarii 0i#eriB, cit0, p !!F0 H – 3u%Yne 7ittler 0a Wuestion des rapports entre le socialisme, le sndacalisme et la /ranc&(a]onnerie = ;ro#lema raporturilor dintre socialism, sindicalism și /ranc&(asonerie, 1aris, Sd0 Dniversala, !G!!0
cu lordul ;ouis 7ountatten (000$ care, în !"GF, cu ajutorul aronului /irsc' -i la presiunea lui all %treet6omplicit*s et financements sovi*to& 1aris,Ne@ Sd0 QorR, 8odefroK de )ouillon, !GGM0p JH0 nazis = 0a um#ra >all?uster %treet6omplicitatea și finanțările sovieto&naziste, J# – 9onform 8erald ?t07artin 1ress, !G"!, itlerF t"e occult (essia" = itler6(esia ascuns, J – 8erson 0e nazisme666, cit0, p !JG0 JM – 1 4 de Iillemarest 0es sources /inanci+res du666, cit0, p !HF0 JL – 3ste edificatoare -i cartea io%rafului lui .leister 9ro@leK, Ja 9or0M, !$, în timp ce )amond ar fi fost adoptat pentru asemănarea cu mmon&)a, numele cu care era cunoscut
HF – 9itat în /enri ;ecaron 0e plan de domination mondiale de la ontre&*glise = ;lanul de dominare mondială al ontra&5isericii, 3scurolles, Sd0 4ideliter, !G", ă MM0 H! – )ernard ;azare 0Cntis*mitisme666, cit0, !G"!, p !ML0 HJ – Ain tetul onstituției, partea despre -umnezeu și )eligie, unde se face referire la le%ea morală noac'ită0Ae văzut -i ) 4a 0a (assoneria e la rivoluzione intellettuale del secolo A3III = (asoneria și revoluția intelectuală a secolului al A3III& lea, Torino, 8iulio 3inaudi 3ditore, !G#, p JG#0 HH – .ceste aspecte sunt tratate în termeni clari de un specialist, rainul -i caalistul 3lija' (3lia$ )enamoze%' (!"JH& !GFF$, din ;ivorno, +talia, în cartea Israele e lCumanitU = Israel și umanitatea, Torino, 7arietti, !GGF, p !G"&J!H0Aespre cele -apte principii noac'ite care se pot aplica gentililor reziden*i în +srael, este edificatoare -i lucrarea lui +srahl ?'a'aR (care se declara a%nostic$ istoire uive& )*ligion uive60e poids de trois mill*naires = Istoria evreiască&)eligia evreiască = ;ovara a trei milenii, 1aris, Sd0 ;a Iieille Taupe, !GGM, capitolul 0egile împotriva non&evreilor03ste vora despre o radio& %rafie crudă a iudaismului talmudic actual, descris ca rasist, de un anticre-tinism feroce0.supra tentativei de înfiin*are a unui novus ordo masonic mondial pe aza le%ilor noac'ite, se pot vedea -i articolele lui D%o de Nicola din revista "iesa 3iva = 5iserica vie, din )rescia, numerele JHF, JH!0
CAPITOLUL %:G RELIIA ȘI SINARHIA A)ATELE PAUL ROCA %@23K%@12
Aiscipol al lui ?aint&Qves, aatele 1aul 2oca a fost unul din responsailii modernismului religios, având la vremea respectivă un rol de le%ătură între ac*iunea masonică -i oamenii isericii02idicat la ran%ul de preot carmelitan în !"", devine profesor la seminarul local din 1erpi%nac, fapt care îi dă posiilitatea să călătorească în ?pania, 3lve*ia -i ?tatele Dnite0;a reîntoarcerea în 4ran*a pulică lucrarea ristos, ;apa și -emocrația (în !""#$ prin care anun*ă o nouă ordine, azată pe un cre-tinism -tiin*ific, iar după această carte, pulică alte două lucrări inspirate din misiunile lui ?aint& Qves: riza fatală și salvarea Europei (în !""$, respectiv %f!rșitul lumii antice6$oile eruri și $oul ;ăm!nt (în !""M$0 Iaticanul papal îl condamnă -i&l trece la index în !""", interzicându&i să mai fie preot0=ntre timp, 2oca staile-te raporturi de colaorare cu Os@ald irt', %radul HH al 2?.., cu ?tanislas de 8uaita, etinzându&-i colaorarea cu diverse reviste ezoterice, printre care -i 0otus, revista oficială a ?ocietă*ii Teozofice0=n !""G, în fa*a participan*ilor la ongresul %piritist și %piritualist, declara: ristosul meu nu este cel al 3aticanului D666 ristos al meu este purul dam ?admon al ca#aliștilor, adică religia omului (!$0=n !""G, în lucrarea 2lorieux entenaire 1889 = (onde $ouveau, $ouveaux ieux, $ouvelle .erre & entenar glorios 1889 = ' lume nouă, eruri $oi, ;ăm!nt $ou, scrisă cu ocazia centenarului 2evolu*iei 4ranceze, scria că: $oua 'rdine %ocială se va inaugura în afara )omei, fără )oma, împotriva )omei, în ciuda )omei (J$0=n perioada !"GF& !"G!, 2oca a lansat ziarul nticlerical roussillonais (H$, dedicat difuzării doctrinei socialiste în rândurile poporului -i a eplicării do%melor cre-tine din punctul de vedere al 9aalei evreie-ti0Ae fapt pentru 2oca, socialismul este creștinismul pur, ajun%ând să afirme că la interiorul societă*ilor secrete socialismul nu este altceva dec!t exteriorul, B"ainaB sentimentală a creștinismului ezoteric (#$, lucru care pre& supune identificarea lui /ristos cu umanitatea0.stfel, 3van%'elia devine istoria umanită*ii, iar prin sacrificiu umanitatea va putea rena-te01entru 2oca este un proces evolutiv -i învierea este văzută ca o mi-care socială, în care prota%onist nu mai este +sus, ci poporul (umanitatea, societatea, etc$0=n mod si%ur, Teil'ard de 9'ardin nu -etaliu din #azilica %an 2iacomo = )oma era un ori%inalV-acă acestea sunt premizele, dacă ristos evoluează și dacă Isus este umanitatea – continua e&preotul 2oca – de ce tre#uie ca preotul să se diferențieze de lumeG-acă ristos este umanitatea, #iserica tre#uie să fie prezentă în lume, atentă la nevoile umanității ($0 7isterele reli%ioase treuie transfi%urate în realită*i sociale, ai căror artizani sunt preo*ii, teur%i veritaili01reo*ii (fost cre-tini$ vor treui să colaoreze -i să conducă masele spre v!rsta de aur a viitorului lui %aint&%imon, spre %inar"ia universală a lui %aint&Hves, spre socialismul și comunismul anar"icilor D666;reoții vor deveni directorii uniunilor sindicale, (M$0Aar cum se aledesfă-ura societăților de autor reciproc, ale cooperativelor de producție și de consum, deaceasta odi"năseși va de putea asistență va pe care umanitatea o va face asupra ei însă-iB2oca sus*ine că realiza datorită învierea instaurării democrației în societate, amestec de culturi – comenta Iirion – pentru a mări dezvoltarea ideii de la Bmasă& națiuneB spre aceea de Bmasă&divinitateB, și a libertății rli%ioase în 9iserică, de avantaele cărora se vor #ucura mai ales protestanții, Bfrații separațiB0/ristos nu va mai fi acea fi%ură divină care afirma Eu sunt alea devărul și 3iața -i fără (ine nu puteți face nimic -i pentru a fi adept al lui /ristos, va fi suficient să se adere la ;rincipiul Nustiției și al devăru& lui, care s&au întrupat în ristos și care sunt însuși ristos (L$0Arumul ecumenismului este deja desc'is: 0ui ristos&'mul, suferind, îi va urma ristos&%pirit .riumfător, care va putea fi recunoscut de evrei, de indieni, de #ra"mani, de c"inezi, de ti#etani D666 ("$02itualurile se vor simplifica pentru a favoriza difuzarea noilor concepte ecumenice0 ultul divin, cred, așa cum este exprimat în liturg"ie, în ceremonialuri, în ritualuri și perceptele #isericii va suferi, într&un viitor onciliu Ecume& nic, o transformare care, restituind acestuia simplitatea venera#ilă din v!rsta de aur a apostoliei, îl va așeza în armonie cu noua stare a conștiinței și a civilizației moderne (G$0?e va ajun%e astfel la o reli%iozitate, la o profunzime și o universalitate a unui creștinism prin care se vor pune în armonie toate centele reli%ioase ale lumii (!F$0 1apa va fi un %arant: ;onteficele se va mulțumi să confirme și să glorifice munca %piritului lui ristos Dsau a LJ
lui ristos&%pirit în spiritul mulțimii, și grație privilegiului de&a fi o personalitate fără cusur, va declara canonic, urbi et orbi – ora-ului -i lumii – că civilizația prezentă este fiica legitimă a %fintei Evang"elii a )eînvierii %ociale (!!$0Aar papa nu va fi lăsat deoparte, după cum sus*in ma%icienii din anturajul lui 2oca: %e pregătește un sacrificiu ritualic pentru a îndepărta în mod solemn666papatul va sucom#a, iar papa va muri de cuțitul sacru al ;ărinților ultimului onciliu D6666 Bezarul papalBe o victimă încoronată pentru un sacrificiu ritualic (!J$0Ienind spre zilele prezentului, se pot vedea cât sunt de actuale cuvintele fostului preot 2ocaVAe câte ori cre-tinii nu au auzit preo*ii lor incitându&i la o colaorare pentru construirea unui viitor luminos, mai #un0?au că universala concentrare a umanită*ii printr&un mixing – amestec – de rase este inevitailă, -i că opunerea la această concentrare semnifică o violare a solidarită*ii (de notat, solidaritate, -i nu milă pentru %rija, pentru necazul cuiva$09ă este un lucru măre* întoarcerea la ori%inalitatea primitivă a ritualului, respectiv la a ie-i, în spirit frățesc, în întâmpinarea ei0Aacă în alte vremuri aceste no*iuni erau interzise ca fiind erezii, astăzi este oportu& nă renunțarea la dogme, pentru a nu tulura frumoasa înfloritură a apropierii dintre marile reli%ii0Ao%mele, vesti%ii ale trecutului, aspecte deteriorate ale unei credin*e non&adulte, care a adus isericii un trecut plin de intoleran*ă, de violen*ă -i otuzitateV 2oca a murit la J noiemrie !"GH, victimă a unei 'emora%ii0Aespre acest lucru, 7arie 4 J – o reconciliere cu Masoneria, artizană a operațiunii, pentru crearea Dîn comun de persoane cu mentalități orientate spre umanism și spre socialism, apropiere văzută ca o împlinire a iu#irii de ceilalți, aici pe păm!nt0Aespre 7asonerie, 2oca spunea: 3i lucrează pentu ristos, în mod conștient sau nu, clădindu&i corpul ecleziastic, adevăratul templu al lui -umnezeu, umanitatea glorioasă a viitorului (!#$0
AG CONRESUL SPIRITUALIST (IN %13@ ;a !! septemrie !"GH, la 9'ica%o, se desc'ideau lucrările primului ;arlament (ondial al )eligiilor, cu participa &rea masivă -i activă a tuturor reli%iilor (în afară de cea catolică$, care, în mai pu*in de o sută de ani vor fi convocate su patronajul papei, la .ssisi (!$09oncluziile raportului final, redactat de profesorul de teolo%ie protestantă 8 )onet&7aurK, în-tiin*ează că nu s&a tratat decât de un onciliu Ecumenic al religiilor istorice, care a încercat să pună în acord anumite principii morale și religioase comune, pentru o ac*iune simul& tană împotriva adversarilor comuni0?u acest aspect, conci& liul este evenimentul care poate avea cea mai mare influență morală asupra umanității după -eclarația din 1Y89, asupra drepturilor omului și cetățeanului, și nu face dec!t să răs& pundă aspirațiilor religioase ale raselor civilizate (!M$07on& si%norul /enri . < Aelassus (!"HM&!GJ!$, cercetător al ten& din*elor suversive anticre-tine, declara: D666împărtășim în întregime acest punct de vedereF ideea unui parlament al religiilor derivă în linie dreaptă din Bprincipiile nemuritoa& reB, iar modul în care s&a ținut acest conciliu a răspuns aspirațiilor neo&creștinilor și a favorizat punctele de vedere ale Nudaismului, pe care unii le pot considera ca o Bcapodo& Imagine a paginii de internet a B5isericii %ataniceB peră religioasăB, din punctul Dreligios de vedere al raselor civile (idem$0 ;a fel de important a fost -i ongresul %piritualist și (asonic din !GF", dorit de lojile martiniste, ca încercare de coa%ulare a diverselor doctrine ezoterice de inspira*ie %nostică (Teozofia, 9aala, etc$, cu scopul declarat de&a ac*iona urmărind o metodă mai pu*in verificată, a ofensivei contra ateismului -i a reli%iei0Ae fapt, o nouă punere la punct, o corecta& re a drumului sinar'ic spre etapele mai avansate, de această dată nu su semnul revoltei, ci al fatidicului căutăm ceea ce ne unește și nu ceea ce ne desparte, prin individuarea elementului de uniune în descoperirea unui nou ezoterism care, din spu& sele participan*ilor, ar zace ascuns în adâncurile fiecărei reli%ii, dar care treuie scos la suprafa*ă -i pus la aza (oralei0 1ortavoce a acestui con%res a fost revista martinistă 0CInitiation care dorea aderarea (din punct de vedere social$ la pro& %ramul tuturor revistelor și al societăților care 666luptă împotriva celor două mari flageluri contemporaneF clericalismul și sectarismul, su# fiecare formă de prezentare a lor, ca și împotriva mizeriei0Ci pentru a se pre%ăti pentru o misiune atât de noilă, 0CInitiation studiază în mod imparțial toate fenomenele spiritismului, ale "ipnozei și magiei, fenomene dea cunoscute și practicate de mult timp în 'rient, dar mai ales în India (!L$0(3ste demn de luat în seamă av!ntul pentru cultura indiană – ucătărie, filme, spiritualitate, importan*a acordată celor din acea zonă %eo%rafică – locuri de muncă, tole& ran*ă, posiilită*i de emi%rare mult u-urate, dar -i câ*i indieni se află în diversele consilii de administra*ie, unele dintre ele LH
c'iar foarte importante: .rc'elor7ittal, Dnilever, 9'ristie6s, etc0Nota traducerii în lima română$0Numele participan*ilor la acest con%res a fost *inut secret, dar se -tie că printre asocia*iile -i mi-cările reli%ioase (sau spiritualiste$ se numărau !L entități masonice: ?upremul 9onsiliu de %rad HH din 8ermania, 7area ;ojă 8ermană de 2it ?@edenor%ian, Ordinul +lumina*ilor 8ermani, ?upremul 9onsiliu al 2itului de 7emp'is&7israZm din +talia, Ordinul 2ozacrucienilor 3zoteri-ti, Ordinul 7artinist, Ordinul 9aalistic al 2oza&9rucii (!"$01rintre documentele pulicate la înc'iderea lucrărilor, con*inutul unuia din acestea, atra%e aten*ia, în mod deoseit: Există în (asonerie, ca și în religie, un e*oterism și un ezoterism spre studiul cărora fiecare dintre noi tre#uie să se aplece dacă vrea să aungă la descoperirea adevărului dispersat în diversita& tea cultelor, claselor și gradelor și care devineuna cu cel care, odată trecut deaparențe, e în stare să îm#rățișeze, dintr&o clipire, tot ceea ce duce la %uvernul mondial D6666/iind legătura invizi#ilă care unește între ele toate religiile și sistemele politice, (asoneria
B0ucifer demascatB, tratat pu#licat su# pseudonimul Nean ?ots@aF Bsteaua strălucitoare este însuși 0uciferB și fiecăruia din cele cinci v!rfuri îi este asociat unul din simțurile omuluiF Bvederea este percepția lumii luciferineZ mirosul este simțirea plăcutului miros luciferin, opus mirosului lui IsusZ atingerea înseamnă percepția acțiunii demonice asupra cărnii și spirituluiZ gustul reprezintă percepția anticipată a p!inii și vinului satanice pe care, mai t!rziu, avalerul )oza&ruce va tre#ui s&o rupă și să&l #ea la cina gradului al 18&lea6uzul este percepția vocii lui %atanaB (din
NOTEG ! – 1 Iirion (st+re dCiniWuit* = (isterul inițierii, ?aint 95ner5, Sd0 ?aint&7ic'el, !GML, p !, nota HL0 J – 1aul 2oca 2lorieux entenaire = entenar glorios, 1aris, .u%uste 8'io Sditeur, !""G, p #L0 H – Termen care derivă din 2oussillon, re%iune din etremul sud al 4ran*ei (la %rani*a cu 1irineii$ unde la 1erpi%nac îi este atriuită lui 2oca (în primii ani după numirea lui ca sacerdot$ catedra de filosofie a 9ole%iului ? ;ouis 8onza%ue0 # – 1 Iirion, cit0, p J!0 – 1 Iirion, cit0, p !!0?e oservă foarte u-or câtă modernitate -i câtă actualitate con*in ace-ti termeniV M – +dem, p H!0 L – 1aul 2oca 2lorieux entenaire, cit0, p H,HM0 " – +dem, p J,JM0 G – 1aul 2oca 0Ca##* 2a#riel = #atele 2a#riel, citat în 1 Iirion (st+re666, cit0, p HH0 !F – 2lorieux entenaire, cit0, p !JJ0 !! – +dem, cit0, p #L0 !J – +dem, cit0, p #, reluat -i de 1 Iirion, cit0, p H0 !H – 7 4rance
CAPITOLUL %8G ANII (ECISI*I RE*OLUJIA RUS'
!G!L, an tra%icV1rimul răzoi mondial era în desfă-urare de trei ani pe fronturile de luptă europene, după sc!nteia declan-atoare – asasinarea la J" iunie !G!# a ar'iducelui 4ranz 4erdinand, la ?arajevo, prin ac*iunea lui 8avrilo 1rincip (se sus*ine, în diverse medii, ori%inea evreiască a acestuia$ împreună cu al*i cinci complici (!$0.pelurile papei )enedict al XI& lea -i ale împăratului 9arol al .ustriei, adresate 4ran*ei -i .n%liei, prin intermediul principilor ?isto -i ?averio de )ouron& 1arma (so*ia re%elui 7i'ai, .na de )ouron&1arma, face parte din aceea-i familie, de )ouron&1arma$ nu -i&au %ăsit eco& urile printre comatan*i02ăzoiul treuia să continue pâna la distru%erea completă a +nperiilor 9entrale, condi*ie si,e Vua ,o, pentru ini*ierea procesului de uniune mondială0;a începutul secolului al XX&lea, +mperiul /asur%ic reprezenta, pentru aistoric, folosi care epresia contelui 3mmanuel 7alinsRK, o imagine a ;entecostei (sărătoare evreiască$, punct de se opunea unui continuarea aceleicatolică unită*i din în diversi& vedere 5a#el laic, unui internaționalism fără granițe03ra tate care în 3vul 7ediu a dus la formarea civiliza*iilor europene, -i constituia tot ceea ce putea fi mai odios -i potrivnic împotriva for*elor coalizate anticre-tine0. fost un răzoi precedat de întâlniri misterioase, ca cea despre care poveste-te ziarul
reuniuni similare nu participau numai anc'eri, ci -i înal*i ini*ia*i ai societă*ilor secrete, dacă ar treui să luăm în conside& rare cele afirmate de (arele (aestru al 7artinismului, 85rard 3ncausse – 1apus, care în aprilie !G!#, cu câteva luni înainte de ostilită*i scria:
/ața și reversul unei monede de [K eurocenți emisă de către 3atican6 /iecare grup social, la fel ca fiecare ființă umană, are organe vizi#ile și invizi#ile6:n timp ce sunt aplicate legile actuale, alte legi sunt ela#orate în secret, undeva, așa cum B%oarele $egruB se mișcă în um#ră și B%oarele l#B luminea& ză prezentul6lături de organele politice ale fiecărui stat există organisme de politică internațională, mai puțin cunoscute6 stăzi, constituirea a două cantoane elvețiene, a provinciilor lsacia și 0orena, eli#erarea ;oloniei = devenită un fel de Elveție #alcanică, dispariția ustro& (asoneria a conservat modul de comportare al sacerdoților egipteni, a căror învățătură o recunoaște drept punct de plecare(L$02ăzoiul nu a fost numai un conflict între diverse for*e imperialiste a%itate -i sus*inute de vecinii apropia*i, conform principiilor din manualele de istorie oficiale0=n ianuarie !GLM, în revista merican 'pinion, su semnătura lui 7 illiam 1 /oar, a apărut un articol intitulat >orld >ar Icare atestă în aza docu& mentelor ori%inale descoperite în !GF, că promotorii 2uvernului (ondial, reuniți la /undația arnegie, au de &cis cu c!țiva ani înainte de 1914, că numai un răz#oi ge& neralizat le&ar fi dat posi#ilitatea să&și îndeplinească scopurile0.rticolul nu trece cu vederea ?ocietatea 1il& %rims, revelând rolul activ jucat de aceasta -i precizând că ea a fost srcinea unui răz#oi pentru un 2uvern (on& dial0Aespre acest conflict, socialistul en%lez / 8 ells, a reprodus element al propa%andei tre#uie săunaungă, într&un timp destuldin de!G!: scurt,umanitatea la crearea unui stat mondial, o specie de 2uvern (ondial care să împiedice răz#oaiele, altfel umanitatea va avea de în& fruntat un "aos permanent6 2rumul războiului sau a Statului Mondial# aceasta este decizia umanității0 +ată cum încă o dată, -tiin*a %estionării con& trariilor ne duce cu %ândul la strate%ia masonică: se creează întâmplarea (răzoiul$, -i în acela-i operțile cărților lui linton )oosevelt B."e science of government timp o reac*ie falsă (8uvernul 7ondial$, ca o founded on natural la7B, respectiv a BcoluneluluiB ouse B;"ilip -ruF dministratorB6(enora"ul evreiesc Dsfeșnicul cu șapte #rațe condi*ie inevitailă pentru inele umanită*ii0 .cela-i 2en5 8u5non, su o formă îndoielnică, este la locul lui, la vedere6 coroorează -i aprofundează aceste teze: %e poate înt!mpla ca multe curente de idei, c"iar dacă divergente, să fi avut o aceeași srcine și să fie destinate favorizării acelei specii de Boc de ec"ili#ruB care caracterizează o anumită politică6 LM
:n această ordine de idei, s&ar comite o eroare gravă dacă ne&am opri la aparențe6:n cele din urmă, dacă o acțiune pu#lică de&o anumită amploare nu poate avea loc dec!t în detrimentul adevărului, unii știu să profite cu ușurință, poate prea mult6 Este cunoscută zicala B3ulgus vult decipiB pe care unii o completează cu BErgo decipiaturB6cesta este un aspect al poli& ticii la care se făcea aluzie, și e mai frecvent dec!t se poate crede ("$0(B3ulgus vult decipiB& ”4a*a în-eală mul*imea”, iar BErgo decipiaturB & aproimativ, ”+ată în-elătoria”, în-elătorul$0=n câteva cuvinte, ”mecanismul” ar fi următorul: teză – răz& oi, antiteză – pacifism, sinteză – 8uvern 7ondial (G$0 -e la st!nga la dreapta, c!țiva sioniști importanțiF filantropul $at"an %traus D1848&19V1Z 0ouis -em &#itz 5randeis D18[O&1941, a#solvent al ise D18Y4&1949, delegat american la cel de&al doilea ongres %ionist de la 5asel din 1898 Dprimul a avut loc su# formă de Bparlament sim#olicB pentru discutarea progra& melor sioniste la J8 august 189Y, tot la 5asel = Elveția, su# conducerea lui ."eodor erzl6>ise a fost fondatorul B/ederation of merican ionistsB și apropiat al BcoloneluluiB ouse6
AG A*ENTURA ENERIEI +poteza că nu =nalta 4inan*ă ar fi, într&adevăr, vârful mondialismului, ci mai de%raă for*a puternică -i irezistiilă care, în serviciul unor ”ma%icieni”, operează în strânsă le%ătură cu ;otestas .ene#rarum, care strive-te -i dezinte%rează na& *iuni, ar părea să corespundă destul de ine cu lo%ica faptelor0O ipoteză care se poate transforma într&un ar%ument ulterior, convin%ător, este adusă, la vremea ei, de&o revistă editată de o societate petrolieră, care după cum se -tie, se află su controlul =naltei 4inan*e0ventura Energiei este titlul unui articol apărut în revista ;*trole = ;rogr+s, numărul ## din ianua& rie !GMF, editată de ?tandard Oil – 3on a familiei 2ocRefeller, destinată conducătorilor societă*ii, dar -i celorlalte societă*i petroliere, respectiv aona*ilor0.rticolul era înso*it de ima%inea ”turinei evolutive” a ener%iei pe care autorul o nume-te ”turn al lui )ael”, fapt ce aduce aminte de lucrarea .urris 5a#el a rozacrucianului pe de altă parte, muta*iile corespunzătoare unei adaptări ri%ide la mediu conver% spre centrul edificiului, ajun%ând în cele din urmă la o situa*ie fără ie-ire0%unteți sceptici – întrea Iirion – credeți că este o interpretare forțatăG.tunci este ine de luat în considerare -i autori califica*i, cum ar fi 7arco 1allis, autor al căr*ii ."e >a and ."e (ountain = alea și (untele, a cărei recenzie a apărut în revista 0e %m#olisme: B."e >aB este drumul presărat cu o#stacole care se transfor& mă în cărarea din ce în ce mai pov!rnită și mai str!mtă pe care o urmează mulțimea de pelerini care se înșiruie, cu efort, de&a lungul flancurilor muntelui, trec!nd succesiv de la un plan os pe un plan mai înalt6.oate aceste în timp ce un număr mic de aleși aunge direct în v!rf, ca și cum ar fi urmat direct axa internă a muntelui, Bxa
supra ultimului portic este un foc0=n doctrina rozacruciană focul simolizează elementul realizator divin, spiritul care animă înal*ii ini*ia*i0
=n fi%ura de deasupra, din stân%a, apare steaua caalistică cu cele cinci vârfuri, simol al umanismului ini*iatic, care în ma%ie simolizează milocul irezisti#il de acțiune al inițiatului (din cele sus*inute de Os@ald irt', %rad HH în 2?..$0;a vârfuri se pot distin%e diverse simoluri alc'imice rozacruciene0 ?imolurile alc'imice reprezintă -apte corpuri celeste: ?oarele (în centru, de luat în seamă -i epresia ”pleul solar”VVV$, 0una, -i plecând de sus, în sens orar, (arte, Nupi& ter, %aturn, (ercur -i 3enus0Lapte – spunea Os@ald irt' – este numărul armoniei -i amal%amarea celor -apte simoluri dă tocmai mono%rama reprodusă în dreapta, care ne duce cu %ândul la (ic"iduță (!F$ ca suprem susținător al armoniei0 1en& tru o mai mare claritate, simolul (ima%inea de sus, din dreapta$ este reprodus după tratatul -e occulta p"ilosop"ia, lucrare a maestrului caalist /einric' 9ornelius .%rippa von Nettes'eim (!#"M&!H$, tratat care sus*inea (la fel ca 1aracelsus$ că știința cea mai perfectă este magia și care s&ar putea armoniza perfect cu teologia0=n fine, într&un post&scriptum, autorul articolului, pentru a nu&l tulura pe cititor cu toate aceste lucruri stranii, spunea: 'pera lui .eil"ard de "ardin a furnizat în afara unui voca#ular evident, ocazia unei transpuneri în domeniul energiei09uvinte arcane pe care
;lanșa gradului înt!i din (asonerie, cu c!teva din elementele sim#olistice6 %cara lui Naco#, arca lui $oe, curcu#eul, oc"iul atoatevăzător apar și pe em& #lema %uveranului (are apitol al )itului ntic $oac"it6-eseori, în v!rful scării apare o stea cu opt v!rfuri, recunoscută de 's7ald >irt" ca fiind B0uceafărul, ducătorul de 0umină, care dimineața îi trezește pe cei care dorm, care scoate spiritul din toropeala lui, incit$nd la revolta luciferină împotriva do%melor stăp$nitoare (!#$0 & o finanțare suficientă pentru a asigura executarea unui program supus ris& cului, plata statului maor, a agitatorilor, a agenților provocatori, dar și pla& ta compromisurilor necesareZ & intervenții din exteriorZ & dezlănțuirea unei prime manifestări, BtelecomandateB urmată de BzileB sau de Balte manifestăriB, în mod o#ligatoriu, s!ngeroase (prefa*ă la cartea 0e gouvernement invisi#le = onducerea invizi#ilă, de oedien*ele masonice interna*ionale> finan*area interna*ională0 %G Societățile secrete 5i, i,teriorul Rusiei ?pre sfâr-itul anului !""F, elita rusească -i 9urtea +mperială (la fel ca -i în cazul 2evolu*iei 4ranceze$ erau impre%nate de spiritul masonic, în mod particular de acea formă numită martinism07a%ii se alternau, ca prezen*ă, la 9urtea +mperială rusească: lui /einric' de ;an%sdorf i&a urmat
%alomon 0oe# (!"J"&!GJH$0 2G Fi,a,țarea i,ter,ațio,ală =ncepând cu !GF, )anca Eu'n P ;oe începe să sus*ină financiar revolu*ia rusă furnizând ajutor, pe de&o parte, lui ;enin, TrotzRi -i Winovieiv (JJ$, pe de altă parte insti%ând prin a%en*i provocatori prizonierii ru-i din estfalia (un consor &*iu eraic condus de ma%natul cărunelui – Eirdorf$, prin ăncile arur% P 9o din /amur%, respectiv ?peKer din 4ranRfurt, pentru a se etinde în ?uedia la NKa )anR (cu ajutorul lui Olaf .sc'er%$03rau implicate, printre altele, )anca 8unzur% cu sedii la ?anRt 1etersur%, ToRKo -i 1aris, dar -i )anca ;azard 4rYres din 1aris0;a izucnirea revolu*iei %uver& nul ?aiser&ului a pus la dispozi*ia lui ;enin faimosul va%on si%ilat cu care acesta a ajuns, la !M aprilie !G!L la ?anRt 1eters& ur%0;enin era înso*it de alte H! de persoane: so*ia lui – ErupsRaia, Winoviev, .ramovitc', 2osenlum, +nYs .rmand -i 2adeR (un al doilea contin%ent de JF de revolu*ionari va urma în mai !G!L$, dar -i de o scrisoare de creditare în valoare de #F de milioane franci&aur0TrotzRi, elierat dintr&o înc'isoare canadiană prin interven*ia co&reli%ionarului ”colonel” /ouse, respectiv a lui sir illiam iseman (J#$, dotat cu pa-aport fals, se alătură lui ;enin la !L mai, după ce a traversat .tlanticul la ordul navei "ristiania /ord, împreună cu al*i JL de revolu*ionari (dar -i cu importante resurse financiare asupra lui$0Numai lordul 7ilner ar fi contriuit cu circa !M milioane de dolari, în timp ce
litați în <)%%6E vor#a de trei evrei, destul de apropiați de 0enin, care au ucat un rol decisiv în mișcarea sovietică și în mișcarea comunistă internațională D6666Ei înșiși, în mod conștient sau nu, au distorsionat și deviat idealismul și mesianis& mul lor pentru a servi, Bcu toată inima, cu tot sufletul și cu toate capacitățile lorB o cauză idolatră și pentru ei, sinuciga& șă6!ți dintre ai noștri au crezut că salvarea lor și a umanității ar fi ustificat a#andonarea credinței și a poporului lor D6666 :ncă din 19OY, unsprezece ani după șocul congresului al AA&lea, unele instituții evreiești săr#ătoreau cu fervoare, complă& c!ndu&se c"iar, a cincizecea aniversare a )evoluției din 'ctom#rie cu milioanele ei de victime, care a distrus marele iudaism rus D666 (Information Nuive = Informația Evreiască, iulie !G""$01oate că Touati inten*iona o aluzie la persecu*iile dezlăn*uite de ?talin împotriva poporului său0Aar -i în r"ipelagul 2ulag ne lovim de paradoul personajelor de ori%ine evreiască care ocupă locuri de conducere în universul concentra*ionist: :n timpul lui %talin, în 19V4&19V[, șef al -irecției 2enerale a 0agărelor de oncentrare era (atvei -avidovici 5erman, iar adunctul acestuia era %emen 2rigorievici )appoport6;entru regiunea (ării $egre, conducător era 0azar Iosifovici ?ogan, iar al sectorului (area l#ă = 5altica, conducător era %emen 2rigorievici /irine6Leful -irecției 2enerale a ;enitenciarelor era un alt evreu, petter6Ei își exer& citau autoritatea su# conducerea unui alt co&religionar de&al lor 2 2 Hoda, omisar al ;oporului pentru faceri Interne D2;<, fiind unul din cei mai cruzi torționari ai poliției politice sovietice6sistent al acestuia era tot un evreu, %orensen, zis și Na@ov %aulovici granoff, în timp ce la -irecția ;rincipală a ;oliției era 0ev $ 5els@i6-upă executarea lui .rotz@i și a vec"ilor lui tovarăși D?amenev, inoviev, %mirnoff %talin apărea drept conducător a#solut al <)%%, iar %ecretariatul omitetului entral al ;artidului acea ca titular un evreu din Bvec"ea gardăB & 0 ( ?aganovici, cu a cărui soră = )osa ?aganovici = s&a căsătorit %talin6Evrei erau și șeful %ecției ;ropagandă ntireligioasă a rmatei )oșii = 5loc", zis și %trutc""offZ comisarul pentru facerile Externe = >allac" /in@elstein, zis și (axim 0itvinovZ am#asadorul de la 5erlin = %termann, zis și Ivan (ais@Z am#asadorul de la )oma = 5oris %tein (HH$0 3mmanuel 2atier în cartea lui (st+res et secrets du 5Cnai 5Crit" = (isterele și secretele 5Cnai 5Crit" (H#$, scria: /apte trecute în general su# tăcere, precum spolierea #urg"eziei evreiești și eliminarea evreilor ortodocși, au fost conduse de secțiunea evreiască a ;artidului omunist, constituită anume pentru acest scop la Evse@zia6(em#rii ei au fost cei care au confiscat fa#ricile din proprietatea evreilor, care vor recupera materiile prime și stocurile, inclusiv cărucioarele v!nză& torilor am#ulanți evrei6%e asistă astfel la un spectacol sinistru al evreilor care își efuiesc frații evrei6Li aceeași Evse@zia este cea care va supraveg"ea instalarea colonilor evrei pe păm!nturile cultiva#ile6
9ooperare care nu servea unei colaorări mai profunde, din moment ce aceasta era deja consolidată încă din !G!L, su forma raporturilor dintre ?apo -i locuitorii la%ărului0O recunoa-te -ail .elegrap" care, într&un editorial din !H au%ust !GLG, ia notă de adevărurile de netă%ăduit: :ncep!nd cu )evoluția 5olșevică, politicienii americani au persistat în iluzia că vor putea avea prietenia comunistă6utorul lor masiv către %talin în anii 19JK i&au permis regimului acestuia să supraviețuiescă (#H$ în timp ce cetățenii lui mureau6utorul furnizat după răz#oiul din 19V9&194[ le&a dat posi#ilitatea să pună lesă de fier Europei de Est6/ără furnizările noastre de alimente și fără aportul nostru te"nologic, conducătorii sovietici nu s&ar fi pu& tut menține dec!t cu dificultate, d&apoi să se mai extindă și pe alte continente6u& torul economic, liniștitor, al mericii, su# formă umanitară, a condamnat milioane de oameni la moarte și la opresiune, a încuraat comunismul666 %ocialismul este un faliment economic6-e ce economiile noastre, relativ prospere ar tre#ui să aute <)%% să ne îngroapeG(##$0Teolo%ul elve*ian Drs von )alt'asar, deasupra orică& rei acuza*ii de conservatorism -i de antisemitism, declara în !G": (arxismul pare să fie un fenomen iudaic6Este așteptat un (esia și dacă el nu vine, în cele din urmă tre#uie realizată salvarea prin noi înșine6-in această cauză este un mesia& nism perpetuat de&a lungul secolelor6(arxism&leninismul este o deviație păg!no&imperialistă a acestui mesianism iudaic6 D666 -ar istoria ne demonstrează că evreii pleacă să se refugieze în milocul marelui popor creștin al mericii, c"iar și pentru a fi susținuți în Israel (în sensul de misiune$ lucru care poate deveni tragic, exploziv c"iar, pentru întreaga lume (#$0=ntrearea finală care înc'ide editorialul citat, care macină prin contrapunere occidentul %eneros -i idealist în fa*ă cu comunismul amenin*ător -i fără milă, este un sedativ intelectual împotriva vreunei tulurări a cititorului capail să facă cercetări pe cont propriu, dincolo de canoanele stailite0Aacă s&ar face astfel s&ar descoperi că acela-i -ail .elegrap" nu este decât una din cele peste o sută de institu*ii controlate, la nivel mondial, de +nstitutul +nterna*ional pentru ?tudii ?trate%ice din ;ondra, condus de evreul 2aKmond .ron, profesor de sociolo%ie la ?orona din 1aris, pre-edinte de onoare al +42+ – +nstitutul 4rancez pentru .faceri +nterna*ionale, memru al 8rupului )ilderer%, dar -i al ?ocietă*ii 7ount 1elerin (#M$, profesor "onoris causa la /arvard, Oford,
CG C'(EREA COMUNISMULUI ;entru împlinirea unei revoluții, alternativa democratică este cea mai #ună și cea mai de dorit6(etoda totalita& ră, menținută timp îndelungat, se poate autodistruge (orld a socialismului te'nocratic, destina*ie care nu mai e în cea*ă, ci reală -i iminentă0Nu se poate să nu fi ă%at de seamă că acest colaps al re%imurilor comuniste a adus la lumină fluviul de 3od@a&ola ruso&american a cărui cur%ere, mai înainte suterană, a fost în*eleasă doar de speciali-ti0Ae& clara*iile se fac tot mai eplicite0=n martie !G"", cotidianul sovietic ;ravda a pulicat, prin %rija unui memru al .cademiei de Ctiin*e al D2?? -i a ec'ipei intelectuale a lui 8oraciov, un articol intitulat omunitatea mondială se poate guverna, articol reluat -i în nr0 !F din !G"" al ziarului Ltiri din (oscova0 ?e dezate despre supraviețuirea umanității# ideea unui %uvern mondial și alte posibilități de evoluție spre o lume coerentă0Ain cele spuse de academi& cian, punctul culminant al acestei g!ndiri coerente, a g!ndirii politice numită mondialism, se situează între anii 19[K&19OK0?e ia act de faptul că situa*ia mondială s&a sc'imat, fiind operată o redistri#uire sensi#ilă a puterii între %tatele
dolari02estul e deja istorie, căderea zidului )erlinului (o destul de utilă constatare este că una din ”inefacerile” acestei căderi a comunismului a fost încetinirea puternicei locomotive industriale vest&germane, îngreunată cu vagoanele ieșite din uz și sc!rț!itoare ale economiei est&germane> intrarea în noua 4edera*ie 2usă a marilor or%anisme cămătăre-ti mondi& ale – 4ondul 7onetar +nterna*ional, 8.TT – astăzi TO, Or%aniza*ia +nterna*ională a 9omer*ului – or%aniza*ie mondială care are ca scop îndepărtarea oricărui protec*io& nism comercial, 2usia devenind în acest fel, peste noapte, cel pu*in pe 'ârtie, o *ară democratică cu o economie de pia*ă, adică de inspira*ie capitalisto&occidentală0Aatoriile nou apărutei 4edera*ii 2use sunt, după cum se cunoa-te, destul de mari -i dependen*a acesteia de 7area 4inan*ă, prin or%aniza*iile tip 47+ sau )anca 7ondială, mai strânsă ca niciodată, după cum demonstrează crizele succesive care au dus la devalorizarea rulei (#"$09onsecin*a imediată a manevrelor financiare a fost deteriorarea ratei de sc'im dintre dolar -i rulă, fapt care a oli%at 2usia (ca de altfel toate *ările sudezvoltate dar o%ate în materii prime$ la priva*iuni, la eportul în Occident a materiilor prime -i a :nt!lnire dintre 5ara@ '#ama și conducerea c"ineză resurselor naturale0=mpinsă de nevoile interne s&a îndatorat pentru cumpărarea la pre*uri mari a produselor finite, realizate cu propriile materii prime eportate, produse care s&ar fi putut produce în *ara proprie0Dn mecanism pervers care face să crească diferen*a dintre clasa neo&capitali-tilor ru-i (aliniată cu cei din eterior$ -i cei care au foarte pu*in0Nu se pot i%nora efectele destailizatoare asupra societă*ii occidentale, efecte derivate din transferul muncii (produc*iei$ cu mare con*inut de manoperă în *ări din estul 3uropei sau din lumea a +++&a, unde costurile pot fi cu peste ! mai mici decât în Occident0 3fecte economice (fructificate de anc'eri pentru a oli%a Ocidentul să se îndatoreze, for*at să sus*ină o concuren*ă nelo& ială$ care atra% după sine -i efecte sociale01rin amenin*area pierderii locului de muncă se controlează u-or masele de mun& itori din *ările occidentale, încurajându&se (pentru sus*inerea concuren*ei$ epansiunea formelor de muncă tipice primei revolu*ii industriale (munca provizorie, temporară, în zilele de sărătoare, în sc'imuri$ prin ele însele distru%ătoare a ra& porturilor sociale -i familiare0 %ecera și ciocanul sunt am#ele sim#oluri masonice prezente în Bcadrul loiiBdea de la primul grad al inițierii, cel de ucenic (#G$, în formă separată, ciocanul așa cum se cunoaște el, iar secera su# forma lunii6Interpretarea sim#olurilor la nivel inițiatic este diversă de nivelul exoteric Dprofan care aduce aminte de un imn adresat muncitorilor și țăranilor, în munca lor în construirea or!ndu& irii sociale6 , metaforic, este unealta de care se folosește zidarul = masonul la construirea templului ="iocanul (area 'peră Dalături de alte instrumenteF ec"erul, compasul, firul cu plum#, mistria sim#oliz!nd forța, imperialismul Do aceeași semnificație are și sim#olul pumnului înc"is6Secera este văzută ca sim#ol al filosofiei văzută ca un surogat la a#solutismul religios0 =n acest fel se consolidează unul din oiectivele primare ale mondiali-tilor, acela de&a etinde (ulterior$ deja con& solidata interdependen*ă economică, socială, politică, dintre clasele sociale, dintre state, permi*ându&se concentrarea în timp a unei puteri imense în mâinile =naltei 4inan*e (cosmopolită$ care de secole se mi-că cu dezinvoltură pe scena interna*iona& lă0Aar atunci, cum va putea D2?? să devină o putere economicăB1rin puterea militară, răspunde 8oldsc'midt, dar (averti& zează el$ înainte de convulsiile sociale interne01reviziune %'icită -i îndeplinită, cel pu*in judecând după informa*iile presei (aceea-i presă care evită cu ”pudoare” -tirea că în ultimii ani industria militară rusă a asorit mai mult de HF din 1+)&ul noii 4edera*ii 2use, în ciuda sărăciei asolute a cetă*enilor ei, a unei economii în stare critică -i ale declara*iilor privitoare la ”tăierea” c'eltuielilor militare0Treuie semnalat că 2udi Aornus' (premiul Noel pentru economie$ de la 7+T din )oston, în cursul unei adunări *inută la 7ilano în prezen*a ministrului pentru privatizare a 4edera*iei 2use -i a lui
sursa de la care provine, mesajul ar treui în*eles -i de cei mai neîncreză& tori0Aar dacă -i acest detaliu nu este suficient pentru a încadra în mod ine& c'ivocail criza comunismului în cadrul procesului revolu*ionar plurisecu& lar, iată ajutorul acordat apertis ver#is de secretarul (de la acea dată$ 1arti& dului 9omunist +talian – .c'ile Occ'etto, care într&un interviu pulicat în ziarul 0CEspresso din JG ianuarie !G"G, declara: -acă privim la momentul fundamental al )evoluției care a fost B-eclarația drepturilor omului și ale cetățeanuluiB nu este nici o îndoialăF ". (1artidul 9omunist +talian$ este fiul acestui mare eveniment al istoriei,/ste fiul evoluției Franceze0;a fel este -i Occidentul, democrat -i modern (H$0 (i"ail 2or#aciov și )o#ert %c"uller, grad VV în )%, reverend al B."e rstal at"edralB0 ;u#licul acceptă cu prea multă ușurință fantasma în locul realității6ei care vor conduce campania, pe care în realitate eu o conduc (campania electorală a lui 9'arles . 9ulerson din !"G# pentru a deveni %uvernator al satului Teas$ se vor #ucura de pu#licitatea și încuraările presei, de aclamațiile poporului, pe toată durata campaniei dar și după victo& rie6-upă o perioadă, peste un an c"iar, numele acestora vor cădea, în general, în uitare și imediat ce va începe următoa& rea campanie electorală pu#licul va accepta cu aceeași neră#dare un nou manec"in (8 ?eKmour ;apiers intimes du olonel ouse = -ocumentele private ale olonelului ouse, 1aris, Sd0 1aKot, !GJL, p J$0.pare întrearea firească, de unde se inspiră re%izorii acestor mi-cări planetare, artizanii ridicării -i căderii re%imurilor totalitare, distru%ătorii na*iunilor -i provocatori de răzoaie08nosticul modern 2aKmond .elio (pseudonim al lui 8eor%es ?oulYs, !GFL&!G"M$, declara: :n mod clasic, prin denumirea generică de ma% se înțelege orice acea persoană care intră, în mod conștient în raport cu propriile acte și folosindu&se de forțe BsupraB sau BinfraB normale, în posesia puterii sociale, aceștia fiind Dîn mod crescător ca eficacitate te"nocrații, preoții religiilor autoritare și adevărații teur%i sau ma%icieni ne%ri D6666)idicarea actuală a totalitarismelor politice Dsau căderea acestora tre#uie considerată în mod unic ca o manifestare a Bcreșterii involutiveB (interesantă -i defini*ia de ”cre-tere economică ne%ativă” VVV$ a telurismului mondial ca efect secundar al activității magilor0Ae unde se poate concluziona că totalitarismele nu sunt altceva decât fructul matur al mesianismului politic, încarnarea acelei devieri spirituale prin care un %rup restrâns de persoane, autoproclamate ca fiind alese sau ure, decid să anuleze lumea vec'e pentru a o desc'ide *ărmurilor luminoase ale $oii Ere, prin instaurarea unui re%at, definitiv -i universal, al #inelui și al perfecțiunii0 9u ce rezultate, na*ional&socialismul -i comunismul (privind retrospectiv$ ni le fac cunoscute: Este o eroare să credem că vremurile moderne, distrug!nd încet frica de anumite fenomene magice Dvrăitoria, #lestemele, g"icitul, etc au întărit sufletele în așa fel înc!t să le permită să reziste la pericolul magiei actuale (1 7ariel 0e societU segrete666, cit, p !#& !$0O afirma*ie de o rară actualitate04oarte pu*ini î-i dau seama că prin capacitatea de manipulare din partea ;<.E)II (ca& pacitate dusă înainte de psi'olo%i, psi'iatri, psi'anali-ti, antropolo%i, -tiin*e ale comunicării, fizică, c'imie $ se creează o arieră între cei care de*in aceste cuno-tiin*e -i masa pulicului amor*it, incapail de reac*ie -i fără să&-i dea seama la ce nivel de manipulare este supus04ormele prin care se manifestă toate acestea sunt destul de asemănătoare cu cele ale ma%iei, cu unica diferen*ă că mijloacele de care se dispune sunt mult mai multe, capaile de a trece la supunere condi*ionată umani& tatea întrea%ă0;oporul – continuă 7ariel – va deveni c!mpul de aplicare al (agiei fascinante care tinde să inventeze, să selecționeze, să adune, să perfecționeze și să manevreze ființe și grupuri, printr&un fel de creștere științifică, ierar"ică și dinamică6
NOTEG ! – 9onform Encclopaedia 5rittanica = (icropaedia, vol I+++, !GL, p J!M, unde scrie: ;rincip a fost îndreptat către te& rorism de societatea secretă s!r#ă cunoscută drept M$na &ea%ră D666 condusă de colonelul -ragutin -imitrievic" D666, so& cietate secretă care a planificat asasinatul și care l&a înarmat pe ;rincip și pe ceilalți0Ae văzut -i vol ++, p MH!, la no*iunea istor of t"e 5alcans0.lert 7ouset, în cartea inspirată de rezumatul steno%rafic al procesului care s&a *inut în octomrie următor, 0Cttentat 1aris,laSd0 1aKot, face cunoscut căcare fie 8avrilo N de %araevo tentatul din %araevo, 9arinovic' au declarat că 4ranz= 4erdinand a fost condamnat moarte de !GHF, către 7asonerie0Ctire coincide1rincip, cu cele fie reve& late de colonelul 1atK de 9lam -i pulicate de monsi%norul er ist 7er in Nudentum = >"oCs 7"o of e7is" = Enciclopedia evreiască, 7[nc'en , 4W&Ierla%, !GGM$ men*ine strânse le%ături cu anc'erii interna*ionali -i datorită afacerilor tatălui său, ”colonelul” /ouse fiind fiul unui #anc"er care avea griă de interesele englezilor în statele Damericane meridionale (9leon ?Rousen Il capitalista nudo "#
& apitalistul nud, 2oma, 3dizioni .rmando, !GL", p H#$03ducat în .n%lia, /ouse a fost autorul romanului ;"ilip -ruF dministratorF a stor of tomorro7 = ;"ilip -ruF dministratorF Istoria de m!ine, 19JK&19V[, pulicat în mod anonim în toamna anului !G!J, în care descria na-terea unei %rupări interna*ionale a puterii, cu scopul de&a instaura socialismul, așa cum îl visa (arx0)ilio%raful lui /ouse, 9'arles ?eKmour, profesor de istorie la Qale (mason, memru al 942 -i apropiat al anc'erilor 7or%an$, autor al ."e intimate ;apers of olonel ouse = -ocumentele private ale colonelului ouse ()os& ton, /ou%'ton 7ifflin, !GJM, p JH$ scria că nu există dec!t o sla#ă documentare privitoare la cariera și opera colonelului, fiind unul dintre puținii oameni Ddacă mai există care au exercitat o asemenea influență politică și despre care să existe at!t de puține informații0=n aceea-i lucrare, la pa%inile !J&!L, ?eKmour tratează despre romanul ;"ilip -ruF dministra& tor 000: 0a cinci ani de la pu#licare, un li#rar întreprinzător, constat!nd influența în creștere a lui ouse în dministrația >ilson, scria despre această carteF Bu timpul, interesul pentru el crește pentru faptul că at!tea idei exprimate în ;"ilip -ru 666 au devenit legi ale repu#licii noastre și multe altele sunt în discuție pentru a deveni6;"ilip -ru ne dă o idee despre principiile esențiale Dpolitice și sociale care&l animă pe ouse în anturaul președintelui >ilson0 J – 1roail că 1apus face aluzie la ultimele %rade ale 2?.., numite -i masoneria al#ă, pentru a indica că deasupra aces& tora se află -i alte %rade, mai secrete -i eclusiviste0 H – 1 7ariel, mai aproape de zilele noastre, î-i asumă tocmai acest concept fundamental când afirmă: toate societățile secrete care au existat și care există încă pe p!mănt, toate puse în mișcare de resorturi misterioase care la fac să domine lumea, deasupra guvernelor, apar după un scenariu mistic6ceste societăți secrete, create după nevoie, sunt separate în grupuri în aparență distincte și opuse6Ele profesează c!teodată, respectiv, opiniile istorice cele mai contrastante între ele pentru a conduce cu eficacitate, în mod separat, toate partidele politice, grupările religioase, instituțiile economice și cercurile literare, dar se unesc într&un centru comun atunci c!nd tre#uie să urmeze, întocmai, o direcție comună (0e socie& tU segrete 000, cit, p !$0 # – 2evista (steria din aprilie !G!#0 – 1 Iirion 5ientMt 000, cit, p "J0 M – .lert 1iRe (orals, -ogma and lausenCs ommentaries, 4o%%ia, )asto%i, , !G"#, vol +I, comentariul la %radul de tovarăș0 L – ? 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici, )ru%'erio, 4ratelli 7elita 3ditori, !G"", p J#!0 " – 9itat în 7aurizio )londet 2li Bdelp"iB delle -issoluzione & B/rățiaB decăderii, 7ilano, .res, !GG#, p J#H0 G – .lert 1iRe -i .driano ;emmi au fost cei care, în!""", lansau în lojile masonice europene campaniile de pacifism uni& versal care care treuiau să ducă la crearea ?ocietă*ii Na*iunilor07a%natul american al o*elului, .ndre@ 9arne%ie a fondat /ondul arnegie pentru ;acea Internațională -i în !G!#, unind (din necesitate$ isericile protestante, le&a acordat o finan& *are de două milioane de dolari0 !F – Os@ald irt' I .arocc"i = .arotul, 2oma, 7editerranee, !GGF, p HL&HL0 !! – Nici un %rad de rudenie cu pre-edintele francez 4ran`ois 7itterand0.cesta din urmă, în sc'im, datora foarte mult din succesul lui în alegerile din 1981 masonilor influenți (?tep'en Eni%'t ."e 5rot"er"ood = /răția, ;ondon, 8rafton )ooRs, !G"M, p HJ0Eni%'t va muri la pu*in timp după pulicarea căr*ii din cauza unei tumori la creier, vezi ;anorama din JF martie !G""$0Aatora foarte mult personajelor precum Qves Qouffa (memru al )6nai )6rit'$ care după ale%eri a declarat: 0&am susținut pe (itterand în ultimele alegeri prezidențiale și în ciuda c!torva rezerve, nu ne pare rău (Q 7oncomle 0es profe& ssionnels de lCanti&racisme = ;rofesioniștii antirasismului, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"L, p HJ$> sau unui 2oert )adinter, fost ministru francez al justi*iei (memru al )6nai )6rit'$ -i care, după cum sus*inea de Iillemarest, era -i consilier le%al al lui 8oraciov (0a lettre dCinformation, nr0 L, !GGF$> sau precum
inspiratorii acestei mișcări nocive 666 , care realiz!ndu&și politica proprie, numeau și destituiau miniștri, discredit!ndu&l pe împărat ( < ;omard 0a cara occulta666, cit0, tomul ++, p #GH, unde se sus*ine că avoca& tul .leRsandr 4iodorovici EerensRi (?imirsR !""! – Ne@ QorR !GLF$ î-i sc'imase numele adoptându&l pe cel al socrului său0.tât după tată – Eirvis, respectiv după mamă – născută .dler, el era evreu0Ae văzut -i Q 7oncomle -u viol666, cit0, p !#, dar -i A Eorn >er ist 7er66, cit0 J! – 9ontele itte, reprezentant al *arului la Tratativele de 1ace cu japonezii la 1ortsmout' (?D.$, căsătorit cu o evreică, era vărul (coinciden*ă stranie VVV$ /elenei 1etrovna )lavatsRK, fondatoarea ?ocietă*ii Teozofice0 JJ – ;a fel ca TrotzRi (al cărui nume real era )ronstein$, Winovieiv (.pfelaum$, Eamenev (2osenfeld$, ;eonid Erasin (omul de le%ătură dintre all ?treet -i Eremlin, care în anul !GJF ar fi tratat la ;ondra eploatarea pu*urilor petroliere de la )aRu -i din +nsula ?aR'alin$, )o%danov (?ilerstein$, 1arvus (+srael 8elfand, sau /elfand$, 2adeR (?oelso'n$, ;itvinov (4inRelstein$ -i tânătul avocat din ?amara – Dl6janov – ;enin, to*i erau evrei0;ucru făcut cunoscut de revista franceză (dedi& cată comunită*ii evreie-ti$ 0Crc"e, apar*inând 4ondului ?ocial 3raic (nr0 !M! din !GLF, p JJL$ care a pulicat cercetările unei ziariste armene – 7arietta 9'a%inian – în ar'ivele ora-ului natal al lui ;enin (acela-i cu al lui EerensRi$ – ?imirsR0 .cele rezultate au fost pulicate mai întâi în !GM# în revista rusească de istorie 3opros Istorii, dar ;olit#uro&ul din 7osco& va a decis că treuie împiedicată divul%area descoperirilor lui 9'a%inian su pretetul că dacă ;enin ar fi considerat nece& sar, el însu-i -i&ar fi făcut cunoscute ori%inile evreie-ti, iar dacă nu, treuia respectată dorin*a lui0 0Crc"e anun*a că to*i ar'ivarii care au autorizat cercetarea lui 9'a%inian au fost pedepsi*i0 JH – 4ondator al .a#le )ound, societate secretă ritanică constituită dintr&un %rup restrâns, la su%estia lui 9ecil 2'odes, cu scopul realizării unui 8uvern 7ondial su domina*ie an%lo&saonă0 J# – ?ir illiam iseman a fost un înalt demnitar masonic -i -ef al serviciilor secrete ritanice pentru emisfera atlantică, dar -i unul din promotorii principali ai afacerii ;usitania, transatlanticul încărcat în secret cu muni*ii -i eploziil0.vând la ord !JL de persoane, a fost torpilat de un sumarin %erman în lar%ul coastelor irlandeze (se poate cerceta -i un raport redactat pe aza documentelor ori%inale ale lui 9olin ?impson, Il 0usitania = 0usitania, 7ilano, 2izzoli, !GL#> respectiv 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du nazisme = %ursele financiare ale nazismului, ;e 9ierreK, Sd0 93+, !G"#, p !J, !H$0.cest fapt a amorsat opinia pulică americană care, manevrată în mod oportun de către loje, a făcut posiilă intrarea americanilor în răzoi alături de alia*i, în !G!L0;a sfâr-itul răzoiului, iseman a fost promovat ca înalt func*ionar al )ăn& cii Eu'n P ;oe0 J – +nterviu acordat de
duzină de al*i miliardari, printre care -i arur%, au adunat circa două milioane de dolari0 HL – 3 2atier (st+res666, cit0, p !0 H" – +dem, p !M0 HG – Wi%nie@ )rzezinsRi Il grande falimento = (arele faliment, 7ilano, ;on%anesi, !G"G, p HF#,HF0 #F – Numărul #H din ianuarie U feruarie !GM#, citat de 1 Iirion în (st+re666, cit0, p !!G0 #! – /oreign ;olic, !GLM0 #J – .rialogue, nr0 L din !GL0 #H – (area Enciclopedie %ovietică, edi*ia din !GJM, scria: -atorită dministrației mericane de sistență = ) = au fost distri#uite aproape două miliarde de rații individuale de care au #eneficiat aproape zece milioane de oameni, în mai puțin de doi ani0Iillemarest adau%ă în 0es sources financi+res du communisme, cit, p !F": :n paralel, în c!țiva ani 666 au fost in& vestiți mai mult de șaizeci și trei de miliarde de dolari în <)%%, aneând o listă cu circa cincisprezece societă*i americane, astăzi multina*ionale de primă mărime precum Au 1ont, 4ord, 8eneral 3lectric, 9aterpillar, +)7, prezente pe teritoriul rusesc, cu resurse -i investi*ii c'iar din !G!L (vezi -i 0es sources financi+res du nazisme, 93+, !G"#, p LM de acela-i autor$0 ## – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 !F din !G"G0 # – VK 2iorni, nr6 V, martie 1991, p VV6 #M – ;uțin cunoscută marelui pu#lic, (ont ;elerin %ociet are asociați care au un rol important în diverse națiuni0=n !G"M a avut loc la ?aint Iincent o adunare cu circa #FF de participan*i în prezent circa FF de industria-i -i intelectuali (vezi Il %ole J4 ore din !G septemrie !GGM$b, toți partizani ai celui mai curat li#eralism (conform Il 2iornale din J, respectiv M septemrie !G"M$09onform acestor surse, printre cei prezen*i s&ar fi aflat -i sir Eeit' economistul 4rancesco 4orte (memru al 9omisiei Trilaterale, al 8rupului )ilderer% -i al +nstitutului +talian de .faceri +nterna*ionale$> doi laurea*i ai premiului Noel, 7ilton 4riedman -i 8eor%e ?ti%ler0Dn alt autor, 1eter )lacR@ood, prezintă ?ocietatea 7ont 1elerin ca pe un centru de decizii politice, de aceea-i anver%ură cu 2++. din ;ondra (vezi -i -ie $etz7er@e der Insider, ;eoner%, Aia%nosen, !G"M, p JJM$04ondată în !G#L la IeveK (în 3lve*ia$ în apropierea unei coline numite (ont ;elerin de câ*iva reprezentan*i ai a-a&numitei Lcoala de la 3iena de -tiin*e economice0Dna dintre personalită*ile acestei -coli era aronul (evreu$ ;ud@i% von 7ises, or%anizator -i al 'ne >orld (ovement, prieten apropiat atât al lui /it& ler cât -i al lui Earl /us'ofer (%eneral %erman, memru al 8olden Aa@n, care a avut o influen*ă profunde -i de durată asupra lui /itler$0=n zilele de astăzi, ”conservatoarea” 7ont 1elerin ?ocietK a devenit un punct de referin*ă al oli%ar'iei in& terna*ionale, fiind sec*iunea economică a 'rdinului (asonic al %f6 Ioan din Nerusalim, condus de coroana ritanică01re-e& dinte al societă*ii a fost (printre al*ii$ ar'iducele de .ustria Otto de /asur% (născut în !G!J$, catolic, -i cavaler (ca -i fra& tele lui$ al Ordinului de 7alta0(Treuie re*inut Otto de /asur% deoarece va apărea -i în partea dedicată masoneriei din 2omânia, dar mai ales pentru că este rudă directă cu asa )egală a )om!niei, cu /o'enzollern VVV$0. fost pre-edinte al 7i-cării 4ederaliste 7ondiale, fondator -i director al 9entrului 3uropean de +nformare -i Aocumentare (centru care se ocu& pă de terorismul interna*ional$, conducător al 7i-cării 7ondiale pentru 1rotec*ia 7ediului, parlamentar european -i condu& cător al Dniunii 1an3uropene (din !GLH, an în care a murit fondatorul acesteia, masonul de ran% înalt 2ic'ard 9ouden'ove& Ealer%i$0Otto de /asur% era printre altele memru al 9onsiliului de ?uprave%'ere al ?ocietă*ii +nterna*ionale pentru Arepturile Omului (care are acela-i simol ca -i OND, cu %loul pământesc împăr*it în HH de sectoare, câte %rade sunt -i în 2?..$0(conform < 2ot'Rranz -ie @ommende -i@tatur der umanitt = )ucRleK illiam 4ranR, memru al 942, fost func*ionar al 9+., sionist înfocat -i memru al ?Rull P )ones> 7ilton 4riedman (evreu ca -i ?^r^s$, reprezen& tant de frunte al +nstitutului /oover de la Dniversitatea ?tanford, pre-edinte al 7ont 1elerin între !GLF -i !GLJ, adept al sistemului economic al lierei concuren*e, premiu Noel pentru economie în !GLM, unul dintre cei mai aprigi partizani ai li#eralizării drogurilor (Q 7oncomle 0es professionnels de lCanti&racisme, cit0, p !FL$0 #L – 9onform ziarului Il %ole J4 ore din JM aprilie !GG#01roiectul inte%rării 9'inei în sistemul mondialist, ca o putere re& %ională alături de
!L martie !GGH0 #G – 9onform utori vari & B0a li#era muratoriaB, !GL", ?u%arco, p J!G09a fapt anecdotic, mumia evreului Iladimir Dljanov – alias ;enin (!"LF&!"J#$, ini*iat în 7asonerie în loja 0C
CAPITOLUL %;G CONRESUL MASONIC (IN %1%? SOCIETATEA NAJIUNILOR
1rin respin%erea propunerilor de pace avansate separat, mai întâi de papa )enedict al XI&lea, după aceea de împăratul Earl al .ustriei prin medierea făcută de principii ?isto -i ?averio de )ouron&1arma, primul răzoi mondial treK .nspac' ()el%ia$> 3ttore 4errari, .lerto )eneduce (!$, respectiv )erlenda din ?upremul 9onsiliu al 1alatului 8iustiniani0=n paralel, la ini*iativa ”colonelului” /ouse, în septemrie !G!M este format în ?tatele Dnite un comitet din circa o sută cincizeci de profesori, juri-ti, economi-ti, oameni politici, etc, dintre care se eviden*iau memri ai ?ocietă*ii 1il%rims (respectiv 2ound Tale$ precum alter ;ippmann, Norman T'omas, .llen (J$ -i
fel noi menținem tradiția patriei noastre6:n 1Y89, ea a proclamat -repturile 'mului6(ai t!rziu D666 a proclamat drepturile popoarelor de&a dispune li#er de ele însele6cum, toate se înt!mplă cu o vigoare profundă6$oi suntem invitați să avem suc& ces acolo unde B%f!nta lianțăB a dat greș, în universala, garantata reconciliere dintre oameni, d!nd pro#ă de principiile noastre D6666&oi vom încorona opera evoluției Franceze00upta actuală – continua ;eeK – este continuitatea celei începută în 1Y89Z unul din cele două principii trebuie să triumfe sau să moară 6Este în oc însăși viața lumii6
AG SOCIETATEA NAJIUNILOR7 CREATUR' MASONIC' +ni*iatul <0 7arues 2iviYre, deja men*ionat într&un articol din 0es documents ma]onniWues, oserva că mi-carea interna*ională care a dus la crearea ?ocietă*ii Na*iunilor a fost prezentată în mod constant de istorio%rafia oficială ca fiind de inspira*ia spontană a maselor democratice populare, cu scopul întemeierii unui triunal interna*ional destinat salv%ardă& rii păcii în lume0?tudierea ar'ivelor eraice -i masonice, continua 2iviYre, ne precizează cine au fost promotorii reali ai acestei mi-cări generoase01rima tentativă de fructificare a ideii de pace perpetuă pentru a se ajun%e la 2epulica Dniversa& "G
lă masonică are loc în !"GG cu prima onferință a ;ăcii0.ceasta a avut loc la /a%a din ini*iativa *arului Nicolae al ++&lea (prin nota trimisă în J" aprilie !"G"$0.u luat parte douăzeci -i -ase de na*iuni care au dezătut îndelun% pe teme ca mediere -i dezarmare02iviYre poveste-te: .re#uie spus că această conferință a surprins (asoneria ca un fapt neașteptat, nefiind inițiativa acesteia, dar recunoaște imediat avantaele în favoarea ei, respectiv în favoarea )epu#licii itte, omul B#un toateB al finanțelor evreiești conferință de la aga aorganiza& fost pen& tru lumea masonico&e#raică ca unla sunet de goarnă6:n toate loile, D6666;rima în toate societățile paramasonice, ții pentru pace, etc se asistă la o maree de planuri, rezoluții, proiecte, înt!lniri, petiții, de practicieni care aveau la inimă fericirea în lume, printr&o pace permanentă, c"iar dacă unicul lor scop era uniformizarea, democratizarea și masonizarea planetei6eea ce se dorea era instaurarea în fiecare țară a unui guvern masonic, cu o legislație în interes masonic6um s&ar fi putut înțelege țările cu tradiții diverse, fără aceeași religie, fără aceleași concepte politiceG ei care au înțeles și care au #ăgat de seamă manevra masonică erau trecuți su# tăcere cu etic"ete de genul B$u iu#ește pacea, e un #elicosB (!L$09âtă actualitate0+storia, magistra vitae se repetă pe ea însă-i0 ontele %erg"ei Iulievici >itte D1849&191[, ministru al finanțelor, al industriei și al comerțului, promotor al infrastructurii industriei ruse după model occidental, a fost vărul ; 5la#ats@6
GF
;a ! iunie !GFL are loc a doua conferin*ă de la /a%a în care, timp de circa patru luni, s&au discutat despre pacea permanentă, despre aritrajul interna*ional, despre juriul cosmopolit, despre 9urtea +nterna*ională de 9asa*ie0Dmra lui 9o& menius se întindea peste dele%a*i 000 Tot acela-i fost ministru 4lourens, prin condeiul lui 2iviYre, descrie concluziile acelei conferin*e: :n 19KY, evreii care l&au ales pe ."eodore )oosevelt cereau acum un alt lucru6-easupra puterilor legislative, executive, udiciare și administrative ale popoarelor să se afle o urisdicție supremă în care ei să fie udecători, la fel cum prin agenții lor, ei erau cei care comandau în parlamente6;reședintele primei comisii, 5ourgeois (!"$ a primit instrucțiuni& le și împuternicirea ca lucrările conferinței să se înc"eie numai dacă acel desideratum ar fi înt!lnit satisfacție deplină 666 numai că, atunci c!nd s&a dorit trecerea de la domeniul ideilor a#stracte la aplicarea în practică, comisia s&a lovit de im& posi#ilitatea actualizării acestor utopii periculoase6:n tot acest timp, după ce și&au frăm!ntat creierele pentru a găsi o cale de ieșire care nu exista, adunarea și&a dat seama de slă#iciunea ei și pentru a&și disimula înfr!ngerea s&a refugiat în pala& tul vrăit al dorințelor acolo unde, oricine știe, orice fantezie arzătoare se poate descotorosi de capriciul ei0 . urmat după aceea răzoiul, !G!L, 9on%resul 7asoneriei de la 1aris000 7asonul ilson eplică foarte clar lumii profane deciziile luate în !G!M -i !G!L, declarând prin faimoasele lui paisprezece puncte necesitatea creării unei ?ocietă*i a Na*iunilor ca parte esen*ială a tratatului de pace care va urma după răzoi: $oi avem în aceasta un exemplu precis al mun& cii masonice Dcare se înt!mplă în mod normal și care constă în a lăsa să treacă deciziile de la cercul intern și secret, la cercul extern și profan, demasc!nd Dsau ascunz!nd suficient de #ine voința masonică în spatele Bvoințe democraticeB0 )eprezentare a #ancnotei americane de un dolar63ulturl ține în g"eare oramu ră de măslin cu treisprezece frunze, și un mănunc"i de săgeți, am#ele em#le& me ale tri#ului lui (anase6-easupra vulturului, un nor circular Dsim#ol al Israelului întreg și al raporturilor acestuia cu -umnezeu în care se află ste& lele cu cinci v!rfuri Dpentalfa magică din masonerie adunate su# forma stelei lui -avid6$umărul BtreisprezeceB apare de șase oriF numărul de frunze de pe ramura de măslin, numărul de măsline, al săgeților, al dungilor de pe scut, al literelor din motto, al stelelor din Bsteaua lui -avidB, cifra BșaseB fiind numărul ales de om pentru a marca B5estiaB (.pocalipsa X+++, !"$ (!G$0 3ste vec'iul joc manevrat cu ailitate de către societă*ile secrete, al opiniilor spontane, din cele spuse de < 7arues 2iviYre, personalitate a ?inar'iei euro& pene -i ezoterist apreciat (JF$0
)G *ERSAILLES +mperiile au dispărut după cum preconiza 7arele 7aestru al (arelui 'rient lusitan ?eastiâo de 7a%al'âes ;ima (!"F&!GJ"$, pre-edinte al 0igii i7 5e %2 .ai %1%?7 cu aariția 5e la Fati.a: 3ictoria aliaților tre#uie să fie triumful principiilor masonice (J!$03uropa centrală s&a văzut divizată într&o serie de na*iuni noi (JJ$ ca .ustria, 9e'oslovacia, Dn%aria,
îndepărtată, un scenariu favorail unui nou răzoi încă -i mai cumplit0Totul su însemnele unei păci proclamate în pie*e -i parlamente, în care cerin*a ezoterică de ec'ivalen*ă dintre contrarii se traducea (încă o dată$ prin %estionarea anta%onisme& lor cu scopul men*inerii puterii oculte0Dn contemporan, 1'ilip ?no@den (care mai târziu a devenit memru al parlamentu& lui ritanic$, a comentat Tratatul de 1ace de la 1aris cu următoarele cuvinte: .ratatul ar tre#ui să&i mulțumească pe #andiți, pe imperialiști și pe militariști6Este un suflu aducător de moarte pentru speranțele acelora care așteptau sf!rșitul răz#oiu& lui pentru instaurarea păcii6$u e un tratat de pace, ci o declarație pentru un alt răz#oi6.ratatul demască adevăratele inten& ții ale aliaților (JM$07are-alul 4erdinand 4oc', cel care a condus spre victorie, în !G!", armatele aliate, după ce a văzut -i semnat Tratatul de 1ace, s&a limitat doar să comenteze: &u e o pace# e un armistițiu de douăzeci de ani0Ci eact după douăzeci de ani (oserva Iirion$ (JL$, aurora – pe care ?fân& ta 4ecioară ar fi anun*at&o la 4atima – învălui Europa ca pre& ludiu la cel de&al doilea răz#oi mondial03isten*a ?ocietă*ii Na*iunilor demonstrează din plin că ea nu era structurată pentru men*inerea păcii0=n douăzeci de ani de activitate nu a reu-it să împiedice ac*iunea le%ionarilor lui d6.nnunzio de la 4iume în !G!G (J"$> nici ocuparea de către 4ran*a a ;alatina& tuluiZ nici aceea din !GJH a )azinului 2u'r> nici ocuparea .issiniei (3tiopiei$ în !GH de către italieni (care prin faimoasele sancțiuni nu a făcut decât să&i apropie -i mai mult pe 7ussolini -i /itler$> nici a%resiunea japoneză din 7anciu& ria din !GHL -i mai ales nu a putut împiedica declan-area celui de&al ++&lea răzoi mondial04alimente recunoscute -i de lojile masonice, dacă este adevărat ceea ce scria
NOTEG ! – )eneduce, economist, om politic -i creator al sistemului ”pulic&privat” fascist, a fost elevul lui Nitti -i al lui )onomi0 1re-edinte al +2+a fost unul din personajele de seamă ale economiei italiene0. avut trei fiice pe care le&a numit într&un mod foarte ori%inal: $oua Idee %ocialistă, 0i#era -i Italia01rima dintre ele s&a căsătorit în !GHG cu 3nrico 9uccia (!GFL&JFFF$ care a fost timp de mai ine de cincizeci de ani sufletul )ăncii (edio#anca03ra cunoscut drept marele #ătr!n al finan*ei italiene0;a treizeci -i cinci de ani, 9uccia era deja înalt func*ionar al 5ăncii omerciale Italiene -i în acest rol, în !G#J, a fost a%entul de le%ătură între exponenții (asoneriei italiene (ca -i D%o ;a 7alfa$ -i %tatele
moderne, 7arele 7aestru al 7arelui Orient al +taliei, .rmando 9orona care la înc'iderea con%resului de la Torino din septemrie !G"" (în cursul căruia 7ola l&a citat pe Nat'an$ afirma: Europa este datoare lumii cu două răz#oaie mondiale Dpe care masonii au încercat în zadar să le evite (p H!H$0 G – 9onform ;5on de 1oncins 0a /ranc&(a]onnerie dCapr+s ses documents secrets, cit, Iouill5, Sd0 A 1 4, !GLJ, p JJ!0 !F – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p H0 !! – =n documentul ori%inal al lui sir /arrK )rittain afirma*ia era scrisă cu majuscule0 !J – Q 7oncomle 0es vrias responsa#les666, cit0, p L0 !H – 9 ?eKmour ;apiers intimes du olonel ouse, p HJF, HJ!, citate de Q 7oncomle, cit0, p LG0 !# – 4 ;under% ."e )ic" and t"e %uper&)ic", cit, Ne@ QorR, ;Kle ?tuart, !GM", citat de Q 7oncomle, cit0, p "J0 ! – 1ulica*ia oficială a .lian*ei +sraelite Dniversale0 !M – telier : cu acest termen se indică reuniunile masonilor în amintirea primelor asocia*ii ale masonilor operativi, 7ario .ceti -izionario (assonico = -icționar masonic, 8enova, +l )asilico, !G"!, p H"0 !L – 9itat din 0es -ocuments (a]onniWues, cit0, p "LG -i următoarele0 !" – ;5on )our%eois (!"!&!GJ$, mason francez, a fost primul pre-edinte al ?ocietă*ii Na*iunilor0 !G – 1entru o tratare completă a ar%umentului se poate vedea -i
CAPITOLUL %?G SCHEMA ARHETIPULUI SOCIAL
AG SPRE MAREA OPER' +mediat după consfin*irea suprema*iei an%lo&americane asupra lumii, patronată de =nalta 4inan*ă (mai ales cea ev& reiască$ -i condusă de către 7asoneria =naltă, ia fiin*ă la 1aris 'rdinul (artinist și %inar"ic, condus de către Iictor )lan& c'ard (!$ care intră în le%ătură cu (ișcarea %inar"ică a Imperiului (apărută succesiv, de ori%ini franceze$, respectiv cu (ișcarea ;an&Europeană condusă de contele 9ouden'ove&Ealer%i07o-tenirea lui ?aint&Qves este adunată în !GJH (după cum sus*ine 2aKmond .elio$ de câ*iva memri ai lojilor martiniste reprezenta*i de Iivian 1ostel Aumas -i
de foi – plan-e & , numerotate cu numere impare, fiecare plan-ă fiind împăr*ită pe orizontal în cinci sec*iuni0?ec*iunea cen& trală (a treia$ este -i ea divizată la rândul ei în două păr*i de o linie punctată care separă partea superioară de cea inferioară0 Tot ce se află deasupra acestei linii punctate are aspecte oculte, ezoterice ale 8uvernului 7ondial (domeniu rezervat uto& rității = %acerdoțium$ de care voresc 9omenius -i ?aint&Qves09eea ce se află su linia punctată face referire la or%anizarea socială, economică -i politică a-a cum sunt confi%urate în cele două consilii, ale Dnită*ilor .dministrative Na*ionale, respectiv ale ?tatelor Na*ionale0?unt reproduse trei din aceste plan-e, corespunzătoare numerelor de ordineLH, GH -i H din .r'etip01rima prezintă ierar'ia conducerii, a doua prezintă ierar'ia consiliilor, iar a treia con*ine învă*ăturile care treuie să cooare din zona conducerii -i care treuie urmate de societatea profană09a -i în sc'emele lui 9omenius -i ale lui ?aint& Qves, utoritatea apare separată de ;utere fiind de*inută de Iluminați care în mod ierar'ic se află deasupra liniei punctate0 =n vârf se află -omnul = onducătorul 0umii pe care +sus îl nume-te ;rincipele acestei lumi = ;rinceps uius (undi0 Dr& mează: un ;ontefice conducător al unei iserici universale, care se eprimă într&un onsiliu ierocratic (din %recescul "i*ros – sacru, -i @ratos – putere$ a cărui influen*ă treuie să se etindă pe scară continentală> un Ideocrat (care are puterea teolo%ică$ sau ;rimatul -i care cu ajutorul unui (are onsiliu Ideocratic eercită un totalitarism spiritual transmi*ând ordinele la nivel na*ional (corespunzând isericii na*ionale a lui ?aint&Qves$0 ?u linia punctată este or%anizată puterea profană, viziilă, fondată pe domeniul te'nocra*ilor, văzu*i ca aristo& crație (în na*iunea respectivă$, creatorii practici ai ?inar'iei – care după cum avertiza martinistul 1ierre 7ariel – nu sunt decât o unealtă, un mijloc, fiind sla ini*ia*i (H$, comparativ v!rfurile (înalt ini*iate$0Te'nocra*ii interpretează -i traduc în realitate re%ulile ideocratice operând prin repulici democrate -i populare, adevărata ază a piramidei administrative -i politice a ?inar'iei0?e poate vedea cu u-urin*ă că astfel de repulici sunt realită*i dominante în lumea occidentală de astăzi0Dn socialism planificat -i te'nocratic, vârf al puterii -i punct de sosire al oricărei societă*i moderne care&-i proclamă investitu& ra pe #aze democratice, un sistem care se întinde din 1ortu%alia spre Drali -i din ?tatele Dnite până în .frica septentrională0Treptat, această formă în-elătoare de colectivizare a con-tiin*elor a erodat liertatea persoanei, prin înlocuirea cu un sistem de control strict din partea statului a vie*ii fiecărui cetă*ean, sistem -i mai ri%id cu ajutorul informaticii0=n mod para& doal s&a reu-it, printr&o propa%andă continuă -i percutantă să se inducă în individ (ale cărui capacită*i de reac*ie aproape au dispărut$ convin%erea că cea mai ună liertate este tocmai sclavia de&a nu dispune de noi în-ine decât (-i numai$ pentru satisfacerea nevoilor materiale, cu toate consecin& *ele funeste care pot deriva din formele de e%oism colectiv (#$0=n foto%ra& fia alăturată este prezentată o clasificare a puterii01artea de la ază este ocupată tocmai de entitățile care au ca scop modelarea con-tiin*elor: Qad Ias'em – 7uzeul /olocautului, 9on%resul 7ondial 3vreiesc, 9onsiliul 7ondial al )isericilor – >orld ouncil of "urc"es(despre ai căror re& prezentan*i pentru 2omânia se va trata la timpul oportun$, ;ucis Trust, dar -i o multitudine de or%aniza*ii printre care remarc ;a@Kers 8uild (din ca& re face parte -i 8avril +osif 9'iuzaian$0 aracterele esențiale ale conducătorului pe fiecare ;lan -omnul 0umii = caractere divin și ocult, fără nimic comun cu
J = 0egii democratice6Este ales pentru o perioadă de Y ani și poate fi reales6$u exercită dec!t prin ;uterea investiturii re& gale și prin 3oința inițială a poporului0 'rganele deli#erative și legislative 'rgan legislativ suveran pentru /uncțiile intermediare a fie &cărei Ierar"ii6/uncționare o#ligatorie & ;rimire servia#ilă6 (area 0oă l#ă a Inițiaților sau (arele onsiliu .eocratic dominat de -omnul 0umii6 (arele onsiliu ierocratic format din egali ai ;onteficelui p rezidat de ;ontefice6;regătește regulamentele "ierocratice iar ;onteficele le apro#ă6 (arele onsiliu Ideocratic, format din egali ai ;rimatului, fiind prezidat de ;rimat6 &&&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&& ;regătește regulile ideocratice iar ;rimatul le apro#ă6 (arele onsiliu ristocratic, format din egali ai )egelui, și este condus de rege6;regătește regulile aristocratice pe care )egele le promulgă6 1 = în /ederația Economiei $aționale, (arele onsiliu -e& mocratic, format din aleșii onsiliilor -emocratice regiona &le, este condus de dministratorul /ederal6;regătește regulile democratice iar dministratorul le apro#ă6 J = îm )epu#licile populare regionale, onsiliul -emocra& tic )egional, format din aleși Dprin sufragiu universalai ;o& porului regional și este condus de dministratorul regional6 ;regătește regulile regionale pe care dministratorul le apro#ă6 V = în orporațiile ;rofesionale, onsiliul orporativ pre& gătește -eciziile orporative6dunarea 2enerală le votează iar ;reședintele le pu#lică6 4 = în omune, onsiliul (unicipal Dales prin sufragiu universal pregătește regulile locale6;rimarul le apro#ă și le pu#lică6 IE))I L.II$PE0') care pe #aza studiului Bapro#atB duce la o clasificare a indivizilor6 :nvățăm!ntul sintetic, teocratic6Ltiințe misticeF teurgia, tau& maturgia, cosmogonia, antropogonia, teozofia ezoterică, asceză, 2"id al Inițierelor în (istere D(stagogia, etc6 :nvățăm!nt sintetic "ierocratic6Ltiințe metafiziceF teozofia ezoterică, teologie, gnoză, sociologie ezoterică, magie, litur& g"ie, astrologie, antropologie, etc6 :nvățăm!nt sintetic ideocraticF etică, estetică, "ermetică6 &&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&&& :nvățăm!nt analitic ideocratic D;rofesorat6%tudii speciali& zateF Ltiințe matematice, morale, estetice, sociologice, natu& rale, psi"ologice, pedagogice, Ltiințe .e"nologice pure, Ltiințe Economice pure, etc :nvățăm!nt analitic aristocratic6%tudii specializateF Ltiințe politice, uridice, istorice, administrative, militare, profilac& tice, Ltiințe te"nologice aplicateîn domeniul pu#lic, etc6 :nvățăm!nt analitic democratic6 a = gradul al II&lea6 doua alegere Dde elită apro#ată la J1 de ani6ultură generală, retoriă, filosofie, Ltiințe te"nologi& ce aplicate agriculturii, industriei, finanțelor, comerțului, m!inii de lucru, Ltiințe economice aplicate6;rima speciali& zare de elită6pro#area permite opțiunea dintre carierele de G
conducător în Economie și dministrația populară, sau în Ierar"iile superioare6 # = primul grad6;rima selecție care permite alegerea, la 14 ani între învățăm!ntul democratic de gradul al II&lea sau o for& mare profesională specializată6ultură generală, sociologie elementară, științe naturale elementare, științe te"nologice e& lementare, științe economice elementare6;rima specializare Durm!nd gusturile și aptitudinile fiecăruia, pe #aza părerii generale din clasă și a examenelor aduce diploma primului grad0
)G !N*'J'TURILE ARHETIPULUI SOCIAL Nimic nou su soare07etodele folosite duc cu %ândul la dezinte%rarea căreia treuie să&i succeadă oportuna reinte &%rare în canoanele specifice ale structurii sociale caracterizate prin acel ordo a# c"aos masonic, la distrugerea urmată de reconstrucția după modelul dorit care tinde spre maima nivelare a indivizilor, toate cu scopul cre-terii puterii -i al contro& lului asupra societă*ii01entru acest scop în .r'etipul ?ocial este institu*ionalizată o ierar'ie care %estionează un depozit doctrinal superior (locul de frunte fiind ocupat de către -tiin*ele ermetice care culminează cu teur%ia, acea practică de tip Bcomerț cu spiriteleB$0Totul se %'idează după un plan de studii imperativ cu o tentă a%resivă (prin inte%rarea tuturor cuno-& tiin*elor, a tuturor -tiin*elor$ care aduce su același acoperiș teolo%ia, ezoterismul -i ermetismul07a%icianul domină ascuns dar real, cu concentrare la așezarea pietrei cu#icepentru umanitatea profană pentru a o aduce în formele corespunzătoare 7arii Opere, scopul suprem al 7asoneriei0Iirion oserva: %c"ema r"etipului %o& cial nu este dec!t oglinda care mărește și ne arată încotro se îndrea& ptă generația noastră6cești BmaeștriB, sancțion!nd Bstudiile care departaează indiviziiB impun idolatria, sclavia diplomei ($ fără de care nu se pot desfășura activități care să treacă de stadiul de artiza& nat sau de mic comerț D66663iolența în orientare se exercită asupra copiilor a căror primă educație a fost falsificată de un învățăm!nt inadaptat la copilărie, respectiv la v!rsta la care transformările im& portante se produc aproape continuu Dde exemplu trecerea progre& sivă de la amintire la rațiune cu consecințe asupra folosirii voinței pun!ndu&se în discuție viitorul omului6%untem părtași la o spălare a creierului 666 (M$0
NOTEG ! – Aiscipol al ma%icianului 1apus0. de*inut %radul HH în 2?.., %ra dul GM în 2itul de 7emp'is&7israZm -i a fost -i 7are 7aestru al Ordi nului 7artinist0 J – 3ivian du (as și Neane anudo au fost animatorii unei mișcări oculte care se manifesta pe la 1919 = ;olaires = ;ola& rii6ceastă organizație a cărei doctrină se inspira în mare parte din B)egele 0umiiB a lui 2u*non, se prezenta ea însăși ca fiind su# influența gart"ei D6666anudo și -u (as au fost mem#rii loii B-reptul
CAPITOLUL %@G PANKEUROPA
.u sosit timpurile pentru a lansa în mod pulic un curent de opinie favorail ?inar'iei, să se facă cunoscute pe plan mondial fundamentele 7arii Opere, aducându&se în aten*ia pulicului (fără a dezvălui rădăcinile ascunse$ planul vec'i de trei secole al lui 9omenius în reinterpretarea lui ?aint&Qves0Aar nu era suficient să se facă gălăgie03ra nevoie de cineva care să armonizeze sunetele între ele03ra nevoie de conducători care să dirieze diversele orc"estre ale inițiaților necesare pentru conducerea te'nocra*ilor – în număr din ce în ce mai mare09ate%oriei de conducători i&a apar*inut, fără îndoială, con &tele 2ic'ard NiRolaus 9ouden'ove&Ealer%i (!"G#&!GLJ$04iind în contact cu Iivian 1ostel du 7as (!$ (care împreună cu
în !GJJ, la Iiena, (ișcarea ;an&Europeană02eprezentant al ?inar'iei europene, 2ic'ard 9ouden'ove&Ealer%i descindea din familii europene noile0)unica lui, 7aria Ealer%i a fost prietenă cu )ismarcR, cu /eine -i a%ner (un cerc care ar pu& tea fi considerat de inițiați$ -i provenea din dinastia imperială izantină /ocas0)unicul lui, 4ranz 9ouden'ove, diplomat în serviciul 4ran*ei, provenea dintr&o familie vec'e -i noilă din )raante (zonă centrală din con%lomeratul numit Pările de os – )el%ia -i Olanda$020 9ouden'ove&Ealer%i s&a născut în !"G#, la ToRKo, unde tatăl lui era amasador iar mama era o principesă japoneză, cunoscând încă din copilărie via*a din lumea cosmopolită0. fost cetă*ean francez, dar o perioadă a locuit la Iiena0;aureat în filosofie în !G!L, evită serviciul militar căsătorindu&se destul de devreme cu o stea a teatrului actri*a +da 2oland, de ori%ini evreie-ti0?pre !G!G a început să se intereseze de pro& iectul unei Noi Ordini +nterna*ionale concepută ca o federație de națiuni, condusă de ?tatele Dnite (J$01rimul pas spre Noua Ordine ar fi fost crearea unei 3urope unite, ;an&Europa0. început să colaoreze cu ziarele -i la începutul lui !GJH a scos lucra& rea de căpătâi a 7i-cării 1an&3uropene – ;an&Europa – un proiect concret de fede& ralizare a popoarelor 3uropei (3ditura ”1an&3uropa”, Iiena$02espectiva carte este prezentată în ima%inea alăturată (în varianta color, crucea este ro-ie, pe fond auriu$0 rucea )oșie a cruciadelor din Evul (ediu este sim#olul cel mai vec"i al uniunii europene supranaționale6stăzi ea a devenit em#lema umanitarismului internațio& nal6%oarele reprezintă spiritul european a cărui strălucire a iluminat întreaga lume6 ivilizația greacă și civilizația creștină, crucea lui ristos și soarele lui pollo formează #azele dura#ile ale culturii euro& pene (2 9ouden'ove&Ealer%i NCai c"oisi lCEurope = Eu am ales Europa, Sd0 1lon, !GJ, p !!M$0 Hisul lui IomensD( Domenius și al lui $ietzsc"e, concepția lui ?ant, dorința lui 5onaparte și a lui (azzini = %tatele iener /reimaurerzeitungdin sep& temrie !GJ, respectiv octomrie !GJM09ouden'ove& Ealer%i scria în autoio%rafia sa: 0a începutul lui 19J4 primesc un telefon de la #aronul 0ouis de )ot"sc"ild6 ar#urg din am#urg, citise cartea mea de&al și dorea detalii6%pre marea mea uimire, >ar#urg mi&a oferit imediat OK6KKK de mărci& aur pentru finanțarea mișcării în următorii trei ani6 fost interesat în mod direct de (ișcarea ;an&Europeană p!nă la fine& le vieții lui6:n 19J[, (ax >ar#urg a aranat cu frații lui din %tatele ar#urg, 5ernard 5aruc" și discut!nd despre unitatea europeană cu oover, ?ellogg, Houng și 0ippmann0=n !GMM 9ouden'ove&Ealer%i pulică la Iiena lucrarea ;an&Europe 19JJ to 19OO, prefi%urând (la pa% G$ că națiunile europene vor exista în %tatele
.cela-i simol – crucea ro-ie pe un soare auriu – constituie -i însemnele (arelui (aestru )ozacrucian -i apare imprimat pe coperta căr*ii deja citate, ."e )osicrucians, t"eir )ites and (steries = )ozacrucienii = )iturile și misterele lor (H$, scrisă de istoricul -i specialistul rozacrucienilor /ar%rave cartea lui cunoa-te un mare succes, fiind tradusă c'iar -i în japoneză -i esperanto0+ni*iativa a început să prindă contur -i primarul E^ln&ului, .denauer (M$> masonul 3 )enes, ministrul .facerilor de 3& terne al 9e'oslovaciei -i pre-edinte al ?ocietă*ii Na*iunilor în !GH0 .lături de politicieni s&au aflat -i oameni de cultură -i artă, precum 1aul Ial5rK, T'omas 7ann, 2ainer 7aria 2ilRe, .lert 3instein, ?i%mund 4reud, dar -i viitorul fondator al .mnestK +nternational – ?ean 7ac )ride – -i teoreticianul spațiului vital al lui /itler, Earl /aus'ofer (amii memri ai OTO$07ussolini nu&-i ascundea simpatia pentru 7i-& carea 1an&3uropeană, derivată din ideile lui Nietzsc'e, pe care le împăr& tă-ea -i Ealer%i (L$0Aacă pe plan american de#arcarea lui Ealer%i a fost u-urată de influen*a anc'erilor arur%, pe plan ritanic, este ajutat de către illiam ?tead (memru al 2ound Tale -i al ?ocietă*ii 4aian$ pen &tru sus*inerea cauzei unei uniuni a 3uropei continentale în fa*a reprezen &tan*ilor imperiului ritanic09u sprijinul elitei din ?tatele Dnite (/ /oo& ver&942, Oven Qoun%&942, )ernard )aruc'&anc'er -i memru al 942 -i al ?ocietă*ii 1il%rims$, aproat -i sus*inut de asemenea persoane, Ealer%i a fondat omitetul de ooperare mericană al iener /reimaurer&eitung 1an&3uropene, la care au fost prezen*i 3dvard )enes, francezul
%im#olul %ocietății .eozofice adună laolaltă crucea înc!rligată Dviitorul sim#ol al nazismului, steaua lui -avid = talisman de srcine ca#alistică, șarpele care își îng"ite coada, coroana = ca sim#ol al conducătorului care se află deasupra, înglo#!nd și armoniz!ndu&le pe celelalte0
NOTEG ! – 7ărturia teozofului -i astrolo%ului .rmand 7ora, preluată de Qann 7oncomle în -u viol des foules666, cit0, p !MH0 J – +deea de federa*ie este fundamentală pentru mondiali-ti03a constituie un pas decisiv spre 8uvernul 7ondial, ca uniune de state care renun*ă la suveranitatea lor na*ională în favoarea unei puteri centrale eclusive, unde autonomia se referă doar la aspecte mar%inale precum le%is& la*ia -i ilan*urile locale, poli*ia locală, etc0 H – /ar%rave asians@i (Aaniel ;i%ou -ictionnaire666, cit0, p ML$0 !F – 2 9ouden'ove&Ealer%i Istoria ;an&Europei, cit0, p L#0 !! – ?forza declara în /oreign ffairs, revista 942&ului american (vol XX++, nr0 ! din octomrie !G#H$ -i prin aceasta î-i făcea cunoscută adeziunea la ideile mondialiste ale acestei institu*ii: &ucare trebuie să nep$nă surprindă cauzată de %enerația din :J:>,ăzboiul din :J:>!:J:< și armistițiul ”deran6ant” a durat în :J=Jdurata nu aucrizei fost dec$t etapele unei revoluții și revoluțiile durează timp îndelun%at,&atura acestei revoluții este clară de acum,&oi suntem martorii și în același timp victimele sfărșitului naționalismului 7,,,8,evoluția noastră deci# constituie căderea ideii do%matice de naționalism0 !J – 9itat în 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !FG0 !H – I 1 /ainin% (ag"i e magia = (agii și magia, 2oma, 7editerranee, !GLL, p M!0 !# – .lert 1iRe (orals and -ogma = (orala și -ogma, cit0, p !M, vol I+0 ! – ;an&Europa, ien, !GJ# citată de 1 4 de Iillemarest în 0es sources financi+res du communisme, cit0, p !HH0 !M – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 !H din noiemrie !G"!0
CAPITOLUL %1G MIȘCAREA SINARHIC' A IMPERIULUI – MSE
(ișcarea %inar"ică a Imperiului a apărut în 19JJ din nevoia de&a defini, prin intermediul g!ndirii, al experienței +mperiului, franceză a7ouvement ?Knarc'i& și aldu acțiunii, sensul actual al )evoluției ue l63mpire – 7?3, apare în !GJJ în(ondiale 4ran*a, în(!$07i-carea acela-i timp ?inar'ică cu creareaa2++. ritanic,înrespectiv 942 american ca o universalitate a tendin*elor mondialiste07?3 ia fiin*ă ca ramură a ?inar'iei franceze, fiind necunoscută identitatea adevăra& *ilor fondatori01rin anumite influen*e se poate aproima că 7?3 era apropiat de de Ordinul 7artinist -i sinar'ic al lui Iic& tor )lanc'ard, de 2itul de 7emp'is&7israZm de la 1aris (J$ al lui
Nu treuie pierdută din vedere unitatea fondului doctrinal ce anima mi-carea mondialistă de pe amele maluri ale .tlanti& cului03isten*a unei le%ături osmotice între cei doi reprezentan*i ai mondialismului, cel european, respectiv cel american este confirmată -i de profesorul 2ic'ardson de la ;ondon ?c'ool of 3conomics, care în !GHM făcea cunoscute ideile directoare ale 7?3: .re#uie constituită B;lanificarea InternaționalăB6.re#uie realizat un adevărat lanț în urul lumii6 .re#uie să avem un B;lan ;oliticB, un B;lan EconomicB și un B;lan %ocialB la nivel mondial6cest lucru va fi ușor de realizat cu autorul unei dictaturi care va limita li#ertatea consumatorilor (H$0Nici mai mult nici mai pu*in decât ceea ce preconizau sinar'ii francezi03 ine de amintit că ;ondon ?c'ool of 3cono& mics era o entitate de le%ătură, în afară de 2++., cu 131 – 1olitical 3cono& mic 1lanin%, creată în !GH! de evreul +srael 7oses ?ieff (memru al ?ocie& tă*ii 1il%rims, al ?ocietă*ii 4aian, vice&pre-edinte al 4edera*iei ?ioniste$ îm& preună cu al*i memri ai 2++., printre care sir orld 'rder, în care se prezen& ta ideea unei /ederal al anc'erilor ;azard> al ma%na& tului 3rnest 7ercier (administrator al unei ănci 2ot'sc'ild$, protector al anc'erului Olaf .sc'er% (una din persoanele de le%ătură dintre all ?treet -i 2evolu*ia )ol-evică din 2usia$, dar protector -i al secretarului 1artidului 9omunist ?ovietic – ;azar 7oisevici Ea%anovici -i .sc'er% -i Ea%anovici erau evrei ($b0?prijinul principal 7?3 îl prime-te din partea )ăncii orms, condusă de evreul /ippolite orms care în !G!J s&a căsătorit cu o reprezentantă a familiei 7or%an – 8ladis 7arK ;e@is&7or%an (familia 7or%an avea strânse le%ături cu ?ocietatea 1il%rims$01rin le%ăturile de familie, s&a dat posii& litatea (ulterior$ unor alian*e ancare profitaile cu )anca ;azard )rot'ers din ;ondra, 1aris -i Ne@ QorR, dar -i cu puternica Au1ont de Nemours din ?tatele Dnite0=n acest fel, ?inar'ia, fondată în mod ocult pe ma%ia ceremonială, se pre& zenta ca un produs al colaorării dintre te'nocra*i -i =nalta 4inan*ă0
AG PACTE S#NARCHISTE RE*OLUTIONNAIRE – PACTUL SINARHIC RE*OLUJIONAR ;actul %inar"ic )evoluționar pentru +mperiul 4rancez (M$, magna c"arta al 7?3 propunea introducerea pro%ra& mată a 4ran*ei la conducerea mi-cării revolu*ionare mondiale0Aocumentul a început să circule în clandestinitate în !GH, cu scopul reclutării de adep*i pentru cauza sinar'ică, profani selec*iona*i care se le%au de mi-care prin jurământ -i su pecetea secretului0.lcătuit din treisprezece puncte fundamentale -i G" de enun*uri, pactul, cu forma lui -tiin*ifică -i te'nocratică, era o adaptare eecutivă (la vremuri$ a doctrinei lui ?aint&Qves0?ecret dar nu ini*iatic precum r"etipul %ocial (din care î-i tră%ea inspira*ia -i a cărui prelun%ire ezoterică o constituia prin ocuparea spa*iului de su linia punctată$, pactul epunea planificarea %enerală a na*iunii, a continentului -i a lumii din punct de vedere al 8uvernului 7ondial, fără a trece cu vede& rea afacerile, sindicatele , reli%iile0.cest document, descoperit de poli*ia din Iic'K la J septemrie !G#! la sediul Ordinu& lui 7artinist din ;Kon (L$ -i la locuin*a istoricului 7arelui Orient al 4ran*ei – 8aston 7artin, a fost pulicat de mai multe ori ("$0(Ordinul 7artinist va face -i oiectul unei scurte tratări în capitolul dedicat societă*ilor secrete din 2omâniaV$0
)G PACTUL ȘI (OCTRINA SINARHIC' 7artinistul 1ierre 7ariel, comentând cele treisprezece puncte pro%ramatice ale ;actului, declara (evitând cu stră-nicie orice referire la .r'etipul ?ocial$: Ideile lui %aint&Hves au fost curățate de ceea ce era în plus, au fost revăzute și adaptate, modernizate, dar spiritul lor a rămas același6'riginalitatea lui outrot este constituită, mai ales, de încercarea de&a pune la punct organizarea practică necesară acțiunilor politice, lucru pe care Dse pare că %aint&Hves l&a trecut cu ve& derea6Imperiul %inar"ic ca scop final, tre#uie să fie realizat de un grup de te"nici, dar și de finanțiști6-ar nu tre#uie să ne înșelămF acești te"nici care se cred adevărații maeștri sunt numai un miloc de acțiune6Acești oameni care apar la supra! față și care acționează sunt numai cei cu inițiere mică 6:nalții inițiați îi utilizează pentru pregătirea unei revoluții care le este ascunsă și care i&ar putea înspăim!nta dacă și&ar putea&o imagina6;rin crearea, după răz#oiul din 1914&1918, a sectei sinar"ice pe datele istorice și filosofice lăsate de %aint&Hves, înalții inițiați au impus te"nocraților o misiune mai mult cu caracter economic și Nean outrot a înțeles foarte #ine rolul ei c!nd a început să o facă cunoscută te"nicienilor din industrie și din finanțe6%inar"ia poate fi comparată cu "lubul de lK/ntresol, frecventat pe durata anilor de dinaintea !FF
)evoluției de la 1Y89 de economiști, îndoctrinați de noile idei ale li#eralismului și de ideile lui 0a7 și $ec@er6ceastă categorie specială de enciclopediști va ela#ora tezele economico&financiare adoptate de aco#ini și va ușura misiunea acestora prin adoptarea de măsuri tranzitorii6 'rganiarea sinar"ică, datorită precauțiilor particulare și severe, a reușit să răm!nă secretă p!nă în 194K6$umai după acest an, anumite personalități naționaliste au aflat secretul, gră#indu&se să denunțe complotul6-ar organizația era prea puternică numai ca acest fapt să&i aducă desființarea6Era dea stăp!na statului francez și a continuat, în ciuda alar& mei, să&și consolideze pozițiile și să&și edifice, sistematic, opera ei (G$0+nfluen*a sinar'iei în 4ran*a este un fapt incontes& tail0O confirmă, printre al*ii Sdouard )alladur (ministru al economiei în %uvernul 7itterand$ fost elev al -colii sinar'ice eclusiviste 3N. – ^cole $ationale dCdmministration – Ccoala Na*ională de .dministra*ie (unde a studiat -i 8eoană, -i nu numai$ care, într&un studiu cu titlul Ne crois en lC"omme plus WuCen lC*tat = red în om mai mult dec!t în stat (!F$, întorcân& du&se cu spatele la acea lume care l&a creat, la acea sinar"ie născută din coliziunea dintre puterea politică și puterea economică, spre avantaul unui mic număr de te"nocrați, care a condus societatea franceză timp de patruzeci de ani (!!$, declara: (ereu, sunt aceeași indivizi care în perioade diverse ale vieții lor se regăsesc în #irourile ministeriale și la condu& cerea întreprinderilor pu#lice6%e aută, se udecă, se cooptează într&un oc, cu indulgență reciprocă, care garantează pere& nitatea influenței lor6(eritele și competența acestei #urg"ezii de stat sunt incontesta#ile, dar puterea pe care o dețin ei a devenit excesivă (!J$0()alladur are dreptate, dar nu a întors spatele sinar"iei0=n capitolul dedicat lui +on iriac se va epune pe lar% apartenen*a lui la o societate aflată în le%ătură directă cu celera .%en*ie de 2atin% 7oodK6s$01actul men*ine, deci, structura trinitară a puterii sociale fondată pe cele trei consilii de ază propuse de 9omenius -i revă& zute de ?aint&Qves: 9onsiliul )isericilor (cultural$, 9onsiliul ?tatelor (politic$ -i 9onsiliul 9omunelor (economic$0.cestuia din urmă, 1actul îi atriuie o func*ie emporiocratică – numai ca mijloc -i nu ca scop al %uvernului, fapt preconizat de ocultistul 4are d6Olivet încă din !GJ#: ;entru a fi aplica#ilă această reformă tre#uie să fie inspirată de princi& piul sinar"ic al constituției de tip ontologic, de reprezentare (în sensul de ac*iune$ prin 'rdin, pen& tru a aungeF & la o ordine social&economică a tuturor ;opoare& lorZ & la o ordine politică a tuturor %tatelorZ & la o ordine culturală a tuturor $ațiunilor6 & la o ordine federală a tuturor Imperiilor în milo& cul unei reale %ocietăți a $ațiunilor, a cărei lege să fie fondată pe realități ale vieții culturale a lumii, și nu pe interese politice, agresive prin natura lor6 (;actul, enun*ul G!$04a*ă de proiectul lui ?aint&Q ves, ordinea culturală în 1act îi revine na*iunii în loc de )iserica na*ională0Na*iunea este concepută ca o realitate culturală care înspiră reprezentan*ii proprii -i ai altor na*iuni la o ordine culturală a tuturor $ațiunilor în mjlocul %ocietății
!F!
;actul %inar"ic )evoluționar pentru Imperiul /rancez vertizare 'rice posesie ilicită a prezentului docu& ment expune posesorul la acțiuni fără limite previzi#ile, indiferent pe ce cale a o#ținut acest document6:n acest caz, lucrul cel mai #un pe care poate să&l facă, este să ardă documentul și să nu discute cu nimeni6)evoluția nu este o oacă, dar acțiunea implaca#ilă este susținută prin& tr&o lege de fier6 Explicațiile cele mai ama#ile cest document este strict confidențial și tot astfel tre#uie să răm!nă pe durata fa& zei de revoluție invizi#ilă6%tă la #aza %) (!H$ a imperiului francez al cărui scop îl constituie preluarea puterii cu orice cost pentru instaurarea unui regim sinar"ic adecvat6 (etoda noastră de revoluție invizi#ilă , te"nicile ei, strategia și tactica de disper& sare în ordine a revoluției, au fost ela#o& rate pentru a reduce la maxim violența mișcărilor din piețe, respectiv insurecțio& nală, inevita#ile atunci c!nd ideea, aun& g!nd direct în milocul maselor se trans& formă în pasiune6 )evoluția de pe stradă este din două, u& naF sau manifestare sporadică a sentimen& tului popular, sau reacționară6 :n am#ele cazuri este un accident anar& "icF ea este o revoluție care începe de os6 $oi încercăm să facem revoluția în loc pu#lic6$oi încercăm să o evităm, peste tot6 $oi facem revoluția încep!nd din înalt6 $oi urmărim revoluție sinar"ică în toate conștiințele, înainte de orice și o extindere asupra %tatului doar după (”ce a intrat în con-tiin*e”$Fca urmare, noi tre#uie să o apărăm cu griă de orice pu#licitate prematură care ar face inevita#ilă influențarea demagogică a elementelor revolu& ționare tumultoase, sau de utilizare a principiilor sinar"ice de către cei cu sla#e dorințe de putere6 -e aici rezultă, mai ales pe durata perioadei pregătitoare, necesitatea unei acțiuni secrete condusă cu ră#dare inflexi#ilă, de la individ la individ6 ceastă fază a revoluției invizi#ile BîmprăștiateB, orient!nd asociații care provin din fiecare categorie socială, cu diverse orizonturi politice, va continua at!ta timp c!t va fi necesar p!nă se va aunge în punctul concentrării sinar"ice a puterii în țară6 $umai % are dreptul să decidă momentul după o atentă studiere a conuncturii revoluționare, moment verificat după pro#e prudente de fiacțiune, în afara clandestinității6 $umai atunci va proclamată Bstarea de revoluțieB, va fi pu#licat prezentul document și fiecare semnatar al ;actului va putea, după dorință, să se facă cunoscut (”să se declare astfel”$0 :n așteptarea acestei revoluții Bla lumina zileiB, în plină desfășurare a vieții populare, spiritul filosofic revoluționar și principiile sinar"iei tre#uie să se infiltreze peste totZ g!ndirea sinar"ică tre#uie să îm#race formulele adoptate în ;act, sau altele, mai adaptate la acel am#ient sau moment6 )ețeaua noastră de comenzi revoluționare tre#uie să fie sta#ilită și întărită în fiecare sector al vieții colective6 ;actul și însăși esența mișcării Ddin cauza unor motive puternice ale %) vor fi păstrate secrete6 ;ropaganda directă în astfel de condiții, impuse de statul țării, nu poate fi făcută dec!t de la gură la urec"e, su# rezervă pro#atorie6 ?untem pu-i în fa*a unui umanism cu caracter universal, sau mai ine zis un
;rezentare a unei vignete extrasă dintr&o carte a lui oston, destul de edificatoareF cine nu a asistat vreodată la discuțiile politice înfocate din campaniile electorale, sau la dez#aterile liderilor de sindi& cat care Bîși luau angaamente că vor face și vor dregeB, despre care nu se știa nimic la ela#orarea vreunei legi Dsau acțiune contrară interesului național, dar despre care se afla din urnalele de știri sau din paginile revistelor de can&canF vile, nepotisme, deturnări de fonduri, etcZ sau la atacurile dure din partea vreunei societăți sau ong BsupărateB că nu primesc suficiente drepturi Dțiganii, "omosexu& alii6$ici unul dintre spectatori nu pare să #age de seamă că undeva, la nivel foarte înalt, cineva îi adună pe toți acești Brăz#oiniciB în aceeași ta#ără, su# aceeași conducere RRR
CG CINCI CA(A*RE E&CELENTE 0a J4 ianuarie19VY, dimineața spre orele opt, un trecător înspăim!ntat a descoperit cadavrul unui om în tufele de ar#uști de pe B5ois de 5oulogneB, aproape de B;orte de %aint&loudB6adavrul a fost înung"iat în spate, în zona inimii, iar precizia loviturii a dus la concluzia că asasinul nu era dec!t un profesionist6orpul era călduț încă, moartea survenise pe la ora șapte iar la acea oră, B5ois de 5oulogneB era prea puțin circulată6$ici un martor6-upă c!teva ore a fost descoperit un c!ine care "oinărea la înt!mplare, un fox&terrier, cu lesa încă agățată de zgardăF era c!inele victimei6 (otivul delictului nu era furtul60a perc"eziționarea #uzunarelor s&au găsit documentele decedatului care au permis o iden& tificare rapidăF -mitri $avașin, rus, #anc"er60a acea vreme aveam un post important în redacția unui săptăm!nal de infor &mații6Eu și colegii mei am fost surprinși de starea de derută a poliției udiciare0 .cela-i 7ariel (!$, martinist, a cărui surpriză este pu*in crediilă din moment ce în acea perioadă, martinismul era în fază de pătrundere decisivă în 7asonerie (!M$0Amitri Nava-in (!""G&!GHL$, economist rus de ori%ine evreie-ti, a fost un memru influent al Ordinului 7artinist, dar -i %rad HF – 9avaler Eados' – al 2?..0=n !GJ# a fost administratorul unei ănci moscovite, iar între !GJL -i !GHF (!L$a fost administrator al )ăncii 9omerciale a 3uropei de Nord, din 1aris, consilier economic -i inspiratorul ourrier )oal = urierul )egal , ziar destul de influent sponsorizat de )anca orms0;a !M ianu& arie !GHL, în sus&men*ionatul 9ourrier 2oKal a apărut un articol intitulat entrul de %tudii pentru ;ro#leme Institutul de ;si"ologie plicată – +1?.> 2rupul /ederaliștilor> entrul de 'rganizare Ltiințifică a (uncii – 9O?T -i multe altele, o adunătură de societăți de g!ndire ai căror memri au trecut succesiv în rândurile )il%erer%, Trilateralei sau ale +nstitutelor de .faceri +nterna*ionale0 2eprezentant de seamă a mi-cării sinar'ice mondiale, 9outrot se ucura de prietenii puternice precum .ldous /uleK, .leister 9ro@leK – mai jos în ima%ine (!"$ sau 8erard )ardet, sinar' -i mason de ran% înalt09onform opiniei lui 1 Iirion, 9outrot ar fi fost a%entul de le%ătură cu elita financiară0Ae fapt, cu toată cer& titudinea (!G$ nu era numai un partizan al te'nocra*iei, ci -i un sus*inător fervent al unei iserici universale sincretice01rivitor la moartea unui astfel de personaj au apărut o %rămadă de ipoteze, dar tot 7ariel -i&a asumat răspunderea să facă lumină -i să în& depărteze orice duiu despre această moarte: .eza sinuciderii nu are suport psi"olo& gic spuse el (JF$, în timp ce 2o%er 7ennev5e, director al revistei 0es -ocuments ;olitiWues, -iplomatiWues et /inanciers (J!$, la pa%ina ! a numărului din aprilie !G#" scria: (oartea lui outrot dă posi#ilitatea acoperirii responsa#ilităților, de disimu& lare a unei noi activități prezente care nu mai dorește cucerirea puterii în /ranța = din amoment ce dea(ondial o deține0 = ci de extindere a dominației în Europa și în lume, su# aparența unui /ederalism European sau unui 2uvern =nainte de 9outrot a murit secretarul lui, 4ranR T'5allet care, plecând în data de JF aprilie !G#F pentru o scurtă perioadă de odi'nă în .n%lia, la întoarcere a fost necesar să se interneze, murind la JH aprilie, fără să&-i recapete cuno-tiin& *a0;a pu*in timp după deces, mama lui T'5allet s&a mutat de la )ordeau la 1aris, dar în timpul mutării, documentele (ar'i& va$ fiului dispăruseră (JJ$0Aupă moartea misterioasă a secretarului său, 9outrot l&a an%ajat ca secretar pe Qves 7oreau, acela-i care după moartea lui 9outrot îi avertiza pe prietenii defunctului, adică pe 8erard )ardet -i
9oinciden*e stranii care se prelun%esc până în !GML, când în timpul unui incident stradal cu o dinamică foarte suspectă, -i&a pierdut via*a 2aoul /usson, alias 2eoffro de "arna0/usson pulicase în !G#M o scriere destul de roman*ată, dar docu& mentată, cu titlul ;anorama de vingt&cinW ann*es dCactivit*s occultes = ;anorama a douăzeci și cinci de ani de activități oculte, la Sditions 75dicis din 1aris0.cea lucrare prezenta o asemănare curioasă cu +lumina*ii din )avaria care, prin tacti& ca inventată și folosită de conducătorii #avarezi, din 1YYO, scot în evidență toate procedeele puse în aplicare pentru pene& trarea (ișcării %inar"ice, respectiv a reclutării în acestă mișcare (p LL$, adică de cooptare de noi adep*i din elementele culte ale societă*ii, din înalta administra*ie, în %eneral dintre persoanele influente ale epocii0.c*iunea treuia să fie discretă -i să se ascundă în spatele inten*iilor altor societă*i, inferioare, cu un aparent caracter -tiin*ific0/usson, născut în !GF!, era director în -tiin*e fizice -i naturale, director de cercetări pe lân%ă un centru universitar care se ocupa de fiziolo%ia vocii07a& son -i istoric al reli%iilor, cu profunde cuno-tiin*e despre martinism, -tia despre 1actul ?inar'ic pentru că îl recopiase, stu& diind cu aten*ie influen*a ?inar'iei în al doilea răzoi mondial0?tructura aducea aminte de de or%anizarea mafiotă a socie& tă*ilor cu adevărat secrete, în care cine vore-te trădează -i cine trădează este eliminat0 Aupă terminarea revoluției, -i după ce oiectivele deziderate au fost îndeplinite -i consolidate s&ar fi putut recu& noa-te în lini-te meritele sau responsailită*ile fiecăruia03ste ceea ce se întâmplă -i astăzi0
NOTEG ! & ”1actul ?inar'ic”, enun*ul !0 J – 9onform
CAPITOLUL B3G CRID'7 R'D)OI7 RE*OLUJIE AL (OILEA R'D)OI MON(IAL )ăz#oiul este simptomul unei revoluții mondiale de care, într&un fel sau altul, nu se poate scăpa D6666:n spatele răz#oiului se profilează altceva, mai grandios dec!t răz#oiul6cest BaltcevaB nu este dec!t o transformare mondială și prin Btransformare mondialăB eu înțeleg un proces de sc"im#are radicală în care istoria evoluează mult mai rapid dec!t de o#icei (
printr&o infuzie masivă de capital, ca urmare a unei destailizări aile a mărcii %ermane09apitalul =naltei 4inan*e, ineîn*e& les0)anc'erii de la 7or%an )anR -i directorul de la )anca .n%liei (Norman 7onta%u$, încă din !GJ# au pus azele ;lanu& lui -a7es, de aducere a economiei %ermane su administrarea controlată de ăncile an%lo&saone (!$0=n acest contet, nu& mai all ?treet -i 9itK (din ;ondra$, adică National 9itK )anR, 9'ase 7an'attan )anR, 7or%an )anR, Eu'n P ;oe )anR, ?tandard Oil (a lui 2ocRefeller$, 8eneral 7otors, 1aul ar& ur% au transferat economiei %ermane GL de milioane de do& lari, din care !LF de milioane destina*i înfiin*ării a trei mari carteluri industriale (J$: & 3ereinigte %ta"l7er@e(o*el$> & I 2 /ar#en (c'imie$ condusă de familia arur% care în !GH" controla în 8ermania H"F de societă*i> & E 2 (electric$0=n !GHG, primele două carteluri asi%urau între F -i G din produc*ia destinată răzoiului, în timp ce .38 (omoloa%a %ermană a 8eneral 3lectric, americană$ va furniza partea de electromecanică01entru a ajun%e la putere, .dolf /itler a primit de la ?ocietatea 1il%rims, numai între !GJG -i !GHH, HJ de milioane de dolari (H$0Nu se poate trece cu vederea faptul că .n%lia a conces 8ermaniei o creditare de -a& se milioane de lire sterline&aur, depozitate la ;ondra, în mo& mentul invaziei 9e'oslovaciei din martie !GHG08uvernul .n%liei a motivat prin faptul că nu putea da ordine 5ăncii ngliei (#$0=n ima%inea de mai sus este reprezentată interconei& unea dintre + 8 4aren -i o parte din institu*iile esta#ils"ment&ului american07ai compleă era prolema faricilor de arma& ment, respectiv a instruirii trupelor0Nu se putea face totul la lumina zilei01entru a avea -anse de reu-ită, planul nu treuia desecretizat prea tare -i erau pu*ini cei care îl cuno-teau până în profunzime0=n acea perioadă, pe teritoriul %erman se aflau comisii care controlau clauzele privitoare la reînarmare, conform Tratatului de la Iersailles01entru a trece peste aceste in& conveniente, încă din !GJJ, cu mult timp înainte de venirea la putere a lui /itler, s&a recurs la complicitatea 2usiei comu& niste ($09olaorarea dintre întreprinderile americane -i cele %ermane devine strânsă la modul că ?tandard Oil -i 8eneral 7otors au pus la dispozi*ia + 8 4aren, încă din !G!L, laoratoarele din Ne@
Aar atunci ne putem întrea, cum a fost posiilă răsturnarea de situa*ieB?e întâmpla la fel ca în !G!#, când elitele an%lo&americane fiind %ermanofile, au semnat – simultan – un acord secret cu 4ran*a (care prin atacarea acesteia de către %ermani va constitui -i motivul de intrare în răzoi$0.ia în !GH", principala concentrare din 9itK (condusă de evreii de ori%ine %ermană )arin%, ?c'roeder, 8osc'en, Elein@ort, 3rlan%er, ?eli%man, as"ington6%pun!nd acestea, 5ullitt îl încredința pe )oosevelt că nemții nu ar fi luptatZ ?enned susținea ipoteza că ar fi luptat și că ar fi cucerit Europa6-in punctul de vedere al lui "am#erlain, merica și e#raismul mondial au împins nglia în răz#oi (J!$07asonul inston 9'urc'ill (memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i destul de aproape de punctul de vedere al lui )ullitt$ făcea cunosct în memoriile lui despre al doilea răzoi mondial mo& tivul istoric al necesită*ii răzoiului dus de popoarele an%lo&saone împotriva 8ermaniei: .imp de patru sute de ani, politi& ca externă a ngliei a fost aceea de&a se opune celei mai puternice, celei mai agresive BputeriB a continentului, să evite ca Pările de Nos D5elgia, 'landa să cadă în puterea ei D666.re#uie o#servat cum politica engleză nu ia deloc în considerare identitatea națiunii care aspiră la dominarea Europei și nu face nici o pro#lemă că se tratează de %pania, /ranța monar& "istă, de /ranța imperială, de Imperiul 'toman sau de 2ermania lui itler6ceastă linie de conduită nu este în raport cu conducătorii națiunilor, ci doar în legătură directă cu tiranul cel mai periculos sau capa#il de dezastrele cele mai mari (JJ$0 .lte for*e, foarte active alături de 1il%rims, deja din !GH" ar fi avertizat despre posiilul deznodământ al !FM
răzoiului:
ahvN e sin%urul 2umnezeu 6cesta este exact mesaul pe care Elia l&a pronunțat scand!ndu&l profeților din 5aal înainte ca focul să cadă peste (untele armelo D6666:ngerul morții, într&adevăr, deasupra Naponiei i&a însemnat pe dușmanii popo& rului lui -umnezeu în acea zi a destinului (HJ$0Ci cu ce ilan*: MF0FFF de mor*i la /iros'ima -i !FF0FFF la Na%asaRi (HH$> acest din urmă ora-, situat pe paralela de HH de %rade, pu*in semnificativ din punct de vedere strate%ic, avea cel mai mare număr de japonezi converti*i la catolicism0.lte peste JFF0FFF de victime s&au adău%at de&a lun%ul anilor din cauza contaminării radioactive0
%uperfortăreața 5&J9 care a executat #om#ardamentul de la iros"ima, în prezent este expusă la B$ational ir and %pace (useumB din >as"ington0
%crisoarea trimisă de /ran@lin -elano )oosevelt lui a#rus@, șeful onsiliului $ațional al .!nărului Israel %ovietic, înainte de înt!lnirea cu %talin de la .e"eran (H#$0 asa l#ă, >as"ington, JK aprilie 194V, -ragul meu domn a#rus@, șa după cum v&am spus prin viu&grai și -umneavoastră și domnului >eiss, sunt profund mișcat de faptul că B$atio& nal ouncil of Houng IsraelB a avut extrema #unătate de&a se propune ca intermediar între mine și prietenul nostru comun = %talin = și aceasta în momentele acestea at!t de dificile în care amenințările diverse din interiorul $ațiunilor ors"ipful 5rot"er arr % .rumanB, grad VV6 stfel, aceste entități, cu armamantele lor, își vor putea impune deciziile lor și să le facă respectate de către state6 ' poziție astfel de ridicată în .etrar"ia
promis6%talin va conserva o zonă mare de expansiune spre țările mici și inconștiente ale Europei 'rientale6:n mod natural, tre#uie să ținem cont de drepturile celor două națiuni fidele care sunt e"oslovacia și Nugoslavia fără a uita, printre altele,recuperarea totală a teritoriilor care au fost dezlipite, temporar, de la (area )usie6 -upă dezmem#rarea )eic"&ului și includerea #ucăților în alte teritorii, pentru a da viață la noi naționalități Dfără nici o legătură cu el, pericolul german va fi îndepărtat de <)%%, de Europa și de lumea întreagă6:n ceea ce privește .urcia, "urc"ill a dat dea asigurările necesare președintelui Inonu, în numele lui și al meu personal6ccesul la (editerană rezervat lui %talin ar tre#ui să&i aungă6:n privința siei suntem de acord cu cererile lui, rezerv!ndu&ne dreptul să intervenim6!t despre frica, ce doreșteR3a fi nevoie de dat ceva /ranței pentru a compensa pierderile din sia și ceva și Egiptului, așa cum am promis B>afdiștilorB (HM$03a tre#ui să acordăm ceva %paniei și ;ortugaliei ca recompensă pentru renunțările lor, lucru necesar pentru un mai #un ec"ili#ru universal6Li %tatele
.urnul Eiffel D0ausenne, (uzeul Els*e = 194Y, un omagiu adus avalerului ?a& dos" Dgradul VK în )% 2ustave Eiffel Dpseudonimul lui 5Tnic@"ausen și spirituali& tății masonice prometeice6;rin v!rful luminat este repropusă semnificația sim#olică a piramidei cu corpul negru și v!rful strălucitor63!rful luminat, spre care toți tre#uie să&și întoarcă privirea, sediu al utorității de unde este emanată Blumina inițiaticăB are în corespondență o orizontalitate scufundată în întunericul ignoranței și al superstiției religioase, și numai luminile doctrinei masonice reușesc să înlăture tene#rele stăp!ni& toare0
NOTEG ! – 9onform 4 illiam 3n%da'l entur ofși>ar = nglo&merican 'iliesaden, ;olitics andAr0 $e7 >orld 'rder all %treet and t"e rise of itler = >all %treet și ascensiunea lui itler, ?eal )eac', 9alifornia, 6LM 1ress, !GLM în care teza sprijinului ame& rican acordat 8ermaniei naziste este fondată pe&o notailă -i aundentă documenta*ie0(+ma%inile referitoare la + 8 4aren sunt preluate din aceea-i lucrare$0 H – 9it0, p J",JG0 # – 9arroll ui%leK .raged and ope = istor of t"e >orld in our .ime = .ragedie și %peranță = ' istorie a lumii în timpurile noastre, Ne@ QorR – ;ondon, 9ollier&7acmillan, !GMM, p M##0 – Aespre sprijinul acordat de =nalta 4inan*ă nazismului, respectiv comunismului sovietic, coliziunii dintre acestea, a se vedea -i 1 4 de Iillemarest lCom#re de >all %treet6omplicit*s et financements sovi*to&nazis = 0a um#ra >all %treet6 omplicități și finanțări sovieto&naziste, 1aris, Sd0 8odefroK de )ouillon, !GGM0 !FG
M – 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du nazisme, cit0, p H#0 L – +dem, p H0 " – ;e@in Information, edi*ia franceză, nr0 H" din !GL"0 G – 1 4 de Iillemarest, cit0, p #H -i ##0)omardamentele aeriene aliate din !G# (dulate pe durata invaziei contra 8erma& niei$ asupra ora-elor /amur%, )erlin, Aresda, 3mden, 9'emnitz, esel -i ;iepzi% au avut rezultate apocaliptice: GH0FFF de mor*i -i MJF0FFF de răni*i04uria aliată eterminatoare s&a dezlăn*uit mai ales la Aresda0Dnicele oiective de interes militar, precum podul de peste 3la -i aeroportul nici nu au fost atacate0?copul incursiunii, eecutată de !JJH omardiere (care în trei valuri au aruncat asupra ora-ului mii de tone de ome -i dispozitive incendiare$ era uciderea civililor, a fu%ari& lor care în noaptea de !H feruarie (circa trei milioane$ ocupau ora-ul în încercarea de a scăpa din calea armatelor sovietice0 9u ajutorul americanilor, 2.4 – 2oKal .ir 4orce a ucis în paisprezece ore, între !FF0FFF -i JF0FFF de civili neînarma*i, după cele sus*inute de Aavid +rvin% (pocalisse a -resda = pocalipsă la -resda, 7ilano, 7ondadori, !GGJ, p JG#$ -i circa JL0FFF de cele sus*inute de 9rucea 2o-ie din 8eneva0Niciodată nu au fost eterminate atâtea fiin*e umane într&o pe& rioadă a-a scurtă de timp0+rvin% poveste-te că după cele trei valuri care au adus ora-ul în stare de ruină (învăluit de flăcările care se vedeau de la mai mult de JF de Rm distan*ă, -i din cauza omelor cu fosfor folosite$, asupra celor care încercau să scape din acel infern trecea la mică înăl*ime avia*ia de vânătoare americană0Dn usc"7itz venit din cer – cum a definit 1ie& ro )uscaroli acea noapte (ziarul Il 2iornale din !G feruarie !GG$, adus la îndeplinire de %trategic omand su conduce& rea directă a lui inston 9'urc'ill0Dn adevărat asasinat în masă, fără nici o justificare -i a cărui responsailitate nu -i&a asumat&o nimeni0 !F – 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du communisme, cit0, p !G#0 !! – +dem, p !GJ0 !J – 9 ui%leK .raged and ope666, cit0, p HJ#0 !H – Numele pare ales cu o anumită inten*ie0almar – pentru a aduce aminte de ori%inile daneze, orace 2reel – în onoarea ”+luminatului din )avaria” omonim, finan*ator al ”7anifestului” lui Earl 7ar0 !# – Noti*e dateliate despre raporturile dintre Norman 7onta%u -i ?c'ac't în: /jalmar ?c'ac't (agia del denaro = (agia #anului, 3dizioni del )or%'ese, !GM", p !!J0 ! – 7asacrul evreilor teoretizat de lojile pan&%ermanice antisemite -i pus în aplicare de /itler nu s&a atins de aristocra*ie care, dimpotrivă, a profitat de acest lucru03 suficient de spus că anc'erii Oppen'eim (vezi -i materialul dedicat lui +on iriac VVV$, printre principalii sus*inători ai re%imului lui /itler (declara*i de acesta drept arieni de onoare$ prezen*i în 8er& mania de la începutul secolului, aveau două irouri în 2eic'sanR, erau consilierii lui ?c'ac't, dar -i al filo&sovieticului (numărul H din ??$ Ealtenrunner -i controlau, conform actelor din procesul de la N[rener%, depozitul de ani -i ijuterii creat de nazi-ti prin confiscarea averilor evreilor, după !GHL0)anca acestora, 'ppen"eim ;ferdenmenges, în !GHM, a depozi& tat FF de milioane de mărci numai din confiscarea %rupului evreiesc ;0 /al5vK (conform 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du nazisme, cit0, p L!$0 !M – ;a HF iunie !GHG îi este prezentat lui 2oosevelt un plan strate%ic pentru un răzoi pe două oceane, în .tlantic & împo& triva 8ermaniei -i în 1acific – împotriva orld 'rderF t"e /) #lueprint for >orld Egemon = (odelarea $oii 'rdini (ondialeF ;roiect al /) pentru "egemonia mondială, tratat în cartea .rilateralism, )oston, /ollK ?Rlar 3d, !G"F, p !H" -i următoarele0 !G – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p !J#0 JF – +dem, p !JL0 J! – < I 4orrestal ."e /orrestal -iaries = Nurnalele lui /orrestal, Ne@ QorR, alter 7illis 3d, !G!, p !J! -i următoarele0 JJ – inston 9'urc'ill 0a seconda guerra mondiale = l doilea răz#oi mondial, 7ilano, 7ondadori, !G!, prima parte, vol +, p JHM,JHL0 JH – merican e#re7 Ne7is" .ri#une, H iunie !GH", periodic al Dnion of .merican /ere@ 9on%re%ations, fondată în !"LH de rainul +saac 7aKer ise (!"!G&!GFF$0 J# – 8 Iitali /ran@lin -elano )oosevelt, cit0, p !F!,!FJ0 +ma%ineacare din au stân%a reprezintă căr*ii+ndoc'inei lui .ntonK-i9a?utton0 J – Aespre ac*iunile an%lo&americane oli%at japoniacoperta la ocuparea sud&estului asiatic pentru a se aproviziona cu materii prime, se pot consulta -i lucrările istoricilor ”oficiali” 1 /erde ;earl ar#our, 7ilano, 2izzoli, !G"M p GL -i !JG> respectiv . /ill%ruer %toria della seconda guerra mondiale = Istoria celui de&al doilea răz#oi mondial , )ari, ;aterza, !G"G, p GJ0 JM – $e7s7ee@ din JF au%ust !GGF, articolul lui 3van T'omas ."e ode of >%; >arrior, p HH0 JL – Ae văzut -i enr %timsonCs -iar = Nurnalul lui enr %timson, !G#!, ?terlin% ;irarK, Ne@ /aven, Qale DniversitK, citat în Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p !JF0 J" – 2oert ) ?tinnett -a of -eceitF ."e .rut" a#out /-) and ;earl ar#or = iua înșelăciuniiF adevărul despre / )oosevelt și ;earl ar#or, Ne@ QorR, T'e 4ree 1ress (a division of ?imon and ?c'suster$, JFFF0Aespre această carte, 8ore Iidal (pe adevăratul nume 3u%ene ;ut'er Iidal, spunea: cartea arată că faimosul atac Bprin surprindereB nu a fost c"iar o surpriză pentru cei care au decis răz#oiul, și că cei trei mii de militari americani, uciși sau răniți în acea duminică dimineața la ;earl ar#our au fost, pentru conducătorii noștri și pentru cei din anturaul acestuia, un mic preț de plătit pentru acel Bimperiu glo#alBpe care astăzi îl conducem0.lte tete de referin*ă, tot din surse americane:
InfamF ;earl ar#or and its ftermat" = InfamieF ;earl ar#or și consecințele lui, Ne@ QorR, )erRleK 1u 8roup, JFF!> contra&amiral 3d@in T ;aKton cu 1ineau, 2o%er P 9ostello nd I >as ."ere = Li eu am fost acolo, Ne@ QorR, illiam 7orro@ and 9ompanK, +nc0, !G"0 JG – .ntonK 9 ?utton mericaCs %ecret Esta#lis"ment = lasa conducătoare secretă a mericii, )illin%s (7ontana$, ;iertK /ouse 1ress, !G"M, p #M0 HF – Ain >a@e
§ PARTEA A (OUA NAJIUNILE UNITE SAU U*ERNAREA MON(IAL'
uloarea de fond de pe steagul $ațiunilor
NOTEG ! – .ldo . 7ola %toria della (assoneria italiana dalle srcini ai nostri giorni = Istoria (asoneriei italiene de la srcini și p!nă în prezent, .riccia, )ompiani, !GGJ, p J"0 J – .ceea-i semnifica*ie o au -i 'oldele de %râu (sau lanurile de %râu$ care se unduiesc în ătaia vântului0
Intrarea în templul masonic a celui care își începe inițierea6ele două coloane care susțin partea transversală de deasupra reprezintă Bprincipiul masculinB, respectiv Bprincipiul femininB6B(apamondul așezat pe capitelul doric este pentru /arina Dgrad VV sim#olizarea regatului etic al (asonerieiB0 9onform utori vari B0a li#era mura& toriaB, cit0, p JJH0
!!!
CAPITOLUL B%G APARIJIA NAJIUNILOR UNITE
onflictul care s&a înc"eiat în 194[ a fost în adevăratul sens al cuv!ntului, un răz#oi mondial6(arile puteri vic& torioase, %tatele & renun*area la mărirea teritoriului fără consensul popoarelor intere& sate> & liera ale%ere din partea popoarelor interesate a formei de %uver& nare> & o pace stailă după terminarea răzoiului, înso*ită de o reducere a armatelor, de liertate pe mare, de pro%res economic -i social0 / - )oosevelt a fost, printre alte afilieri, și mem#ru al 'rdinului ntic ra# al ol %"rine0 -ocument surprinzător – scria istoricul / 9 .llen – care sigilează uniunea dintre (area 5ritanie Dimplicată în răz#oi și %tatele oodsdin JJ iulie !G##, care s&a înc'eiat cu semnarea tratatului cu acela-i nume0. fost prece& dată -i pre%ătită printr&o întâlnire la .tlantic 9itK, între JH -i HF iunie !G##0?u conducerea anc'erului /enrK 7or%ent'au
Tale -i al 2++.$ este trasată (printre altele$ înfiin*area 4ondului 7onetar +nterna*ional (care alături de )anca 7ondială constituie jandarmii financiari ai proiectului mondialist$ -i a )ăncii pentru 2econstruc*ie -i Aezvoltare (L$0 & onferința de la -um#erton 'a@s (as'in%ton$, desfă-urată între JL au%ust -i L octomrie !G## -i în care, din cauza c'estiunilor procedurale de vot, nu s&a ajuns la nici un acord0 5ernard 5aruc", Beminența cenușieB a lui )oosevelt și #anc"er de marcă de pe >all %treet6
AG C ONFERINJA (E LA #ALTA . avut loc între # -i !! feruarie !G# concluzionând delierările suspendate la Aumerton OaRs, respectiv atri& uind Dniunii ?ovietice trei voturi de veto03ste *inută minte mai ales prin decizia luată de învin%ători de împăr*ire a lumii în zone de influen*ă ("$, după un sistem care a rămas intact până la începutul anilor 6GF0.lături de 2oosevelt (%rav olnav$, se mai aflau: & 3d@ard 2ileK ?tettinius, asociat al ăncii < 1ierpont 7or%an P 9o, vice&pre-edinte al concernului D? ?teel, memru al 942, reprezenta la Qalta =nalta 4inan*ă interna*ională (G$0 & /arrK ;loKd /opRins – omul lui 5aruc" (e%alul lui 9'urc'ill$, memru al 942 -i unul din cei mai înal*i demnitari ai 7a& soneriei0+storicul francez .rt'ur 9onte, scria: E mai mult dec!t o Beminență cenușieB6El redactează și semnează telegrame prezidențiale de primă importanță către șefi de stat, am#asadori sau comandanți militari fără să&l consulte pe )oosevelt6 cest om extraordinar – sulinia 9'urc'ill – oacă un rol decisiv în desfășurarea evenimentelor (!F$0Aevine secretar de stat ca urmare a demisiei lui 9ordell /ull (la JL noiemrie !G##$0 & .verell /arriman împreună cu 1aul arur% a pus azele 4orei%n 1olicK .ssociation, cu scopul instituirii în ?D. a unei economii planificate, de inte%rare a sistemului american într&un sistem socialist mondial$0 /iss este considerat autorul simolului Na*iunilor Dnite -i nu&-i ascundea simpatia profun& dă pentru comunism, astfel încât s&a lăsat implicat într&o afacere de spionaj în favoarea D2?? care la JJ ianuarie !GF îi va aduce cinci ani de înc'isoare0=nalt func*ionar al Ae& partamentului de ?tat, de la ! mai !G## fi%ura la 'ficiul de faceri ;olitice speciale, având responsailitatea coordonării politicii eterne americane -i datoria de pre%ătire a dosarelor necesare dele%a*ilor americani care participau la marile conferin*e interna*ionale0=n mod particular, era func*ionarul care avea ca atriu*ii dosa& rul Na*iunile Dnite, fiind artizanul diverselor rapoarte pentru 9onferin*a de la Qalta0Airector al .merican 1eace 4oundation a oodro@ ilson 4oundation -i a .merican +nstitute of 1acific 2elations – +12 (societatea care a decis venirea la putere a lui 7ao în loc de 9ian% Eai&?c'eR$, în !G#M i&a urmat lui 7urraK 7 )utler (fost pre-edinte al ?ocietă*ii 1il%rims, conducă& tor al )ritis' +srael -i memru de ran% foarte înalt în 7asonerie$ la conducerea 9arne%ie 3ndo@ment for +nternational 1eace0.l%er /iss a fost primul secretar %eneral al OND pe durata primesi sesiuni care s&a *inut la ?an 4rancisco0 & 9'arles ”9'ip” )o'len, memru al 942, asolvent al /arvard, prezent la conferin*ele de la 7oscova, Te'eran, Aum& erton OaRs, Qalta -i 1otsdam, rudă cu cei din familia )o'len care conduceau trustul Erupp din 8ermania, în patruzeci de ani de carieră a petrecut mai mult de trei mii de ore la masa de tratative cu ru-ii0Aespre el, 0e (onde a scris că a fost in& terpretul lui )oosevelt la conferințele de la Halta, .e"eran666 (!H$0Aupă răzoi, între !GH -i !GL a fost amasador ameri& can la(!#$0 7oscova, iar în !GMG este numit pre-edinte la Italamerica, un %rup de investi*ii creat de ăncile 2ot'sc'ild -i ;e'& man & 8eor%e 9atlett 7ars'all, %eneral, memru al 942, mason notoriu (!$, avea o influen*ă profundă asupra lui 2oosevelt0 Cef al ?tatului 7ajor .merican pe durata celui de&al doilea răzoi mondial, autor al planului de ajutor economic (pentru 3uropa$ care&i poartă numele, fost secretar de ?tat al .părării în timpul lui Truman, în !GH a primit premiul Noel pentru pace0(Aespre 7ars'all se va discuta -i în partea dedicată influen*ei societă*ilor politice eterne – +nstitutul 7ars'all – în politica 2omâniei$0.lături de ace-ti reprezentan*i politici au fost prezente -i alte trei persoane, cărora le&a fost atriuit rolul de consultan*i te'nici08eneralul atson, amiralul 3rnest
de milioane de mor*i (din care circa jumătate erau civili$ se adău%au la cele zece milioane de victime ale primului răzoi mondial, confirmând cele spuse de ar'iepiscopul an%lican de QorR (illiam Temple$ în cursul 9on%resului Dniunii Dniver& sale pentru (natural$ 1ace, *inut în !GHL0;a%ărul socialist trecea de la două sute de milioane de locuitori (la sfâr-itul primu& lui răzoi mondial$ la nouă sute de milioane o dată cu instaurarea comunismului în 9'ina0
)G CONFERINJA (E LA SAN FRANCISCO .stfel, eact la J" de ani de la 9on%resul 7asonic al 7asoneriilor .liate de la 1aris, prin care se făcea referire la crearea unei autorită*i supra&na*ionale în stare să evite răzoaiele, la JM iunie !G# se înc'ideau lucrările 9onferin*ei de la ?an 4rancisco, prin semnarea în cadru solemn a artei $ațiunilor0Aocumentul era format din !G capitole, cu !!! articole, con*inând -i un corpus de MM de articole care prevedeau statutul urții Internaționale de Nustiție0+deile inspiratoare condu& ceau la eliminarea totală a oricărui principiu teocratic de la aza drepturilor omului, fiind acelea-i cu cele ale defunctei ?o& cietă*i a Na*iunilor: încrederea totală -i oară în drepturile fundamentale ale omului, demnitatea -i valoarea persoanei uma& ne, men*inerea justi*iei, pro%resul social, dreptul popoarelor de&a dispune de ele însele, într&un cuvânt, democra*ie univer& sală fondată pe e%alitarismul masonic (inspirat de principiile imortale de la !L"G$ -i pe un socialism %eneralizat, supra& na*ional impus de învin%ători0=n realitate, lucrurile erau simple: se trata, în numele umanită*ii, de trecere de la socialismul național la socialismul universal# cu o puternică conotație tehnocratică în țările occidentale și cu caracter comunisto! revoluționar în țările în proces de decolonizare0Trecerea de la forma co&activă a social&comunismului la forma seductivă a socialismului te'nocratic nu ar fi necesitat eforturi prea mari, mai ales din cauza afinită*ilor de fond a idealurilor, după cum o demonstrează -i întâmplările care au urmat după căderea comunismului în 3uropa de 3st0;a 9onferin*a de la ?an 4ran& cisco, 942 era reprezentat în for*ă din JFF de dele%a*i, L# erau afilia*i la 942 (!L$b0+e-eau în eviden*ă, pe lân%ă .l%er /iss -i 9'arles ”9'ip” )o'len, următorii: & ;eo 1asvolsRi (!"GH&!GH$, de ori%ine rusă, asistent special al lui 9ordell /ull, considerat de .ime (!"$, ar"itectul artei $ațiunilor
CG ORANIDAJIA NAJIUNILOR UNITE OND este or%anizată conform principiului democratic al diviziunii puterilor, o prefi%urare a unui 8uvern 7ondi& al democratic, în care .dunarea 8enerală ar reprezenta puterea legislativă, 9onsiliul de ?ecuritate – puterea executivă -i 9urtea +nterna*ională de
memru al 8rupului )ilderer% 2enato 2u%%iero$, etc0;a fel ca marea parte a institu*iilor din sistem, -i or%anismele specia& lizate au în componen*ă trei elemente de conducere: o conferințe generală care determină orientările -i liniile %enerale de ac*iune ale or%aniza*iei, un consiliu executiv responsail de eecutarea pro%ramelor -i un secretariat, sus*inut de un director care supervizează -i controlează realizarea pro%ramelor0O adevărată fra%mentare institu*ională la care se adau%ă zeci de comisii -i de su&comisii, mai specializate -i ierar'izate la interiorul lor care în%reunează or%anizarea %loală, reducând drastic capacitatea de ac*iune03ste reflectarea unei viziuni te'nocratice a societă*ii în care orice ini*iativă, c'iar -i cea le%ată de men*inerea păcii treuie să rămână atriutul eper*ilor, al administra*ilor, al planificatorilor care -tiu să&-i împartă în mod ra*ional munca, la fel ca în marile concerne industriale0Aar în practică lucrurile se sc'imă: atriu*iile te'nocra*ilor ca& re conduc Occidentul s&au demonstrat mai de%raă ca o tentativă de proliferare aerantă de le%i, circulare, directive -i proceduri care se suprapun, se modifică în continuu, ajun%ând la un punct să se contrazică unele pe altele (lucru care duce la constituirea de comisii de cercetări, cu sucomisii, consilieri, te'nicieni -i eper*i a căror func*ie reală aminte-te, câteo& dată, afirma*ia faimoasă a masonului 9lemenceau: tunci c!nd se dorește îngroparea unui proiect, tre#uie să se facă o co& misie (JJ$0 9a urmare a toate acestea, OND prime-te mandate în materie economică -i socială, astăzi -i militară, dar diferen& *a dintre pro%ramele elaorate -i mijloacele disponiile este mare0)ani, finan*e, comer* sunt alocate institu*iilor de la )retton oods, adică lumii an%lo&americane, care îndreaptă către OND o cifră ridicolă fa*ă de necesarul real09u ce rezul& tateB Dn )ael de limi de comunica*ie, fluvii de cuvinte pronun*ate de la o triună unde fiecare -ef de stat treuie să peroreze pe tema marilor proleme interna*ionale, din moment ce %reutatea votului fiecărei *ări reprezentate este identic, c'iar dacă din !" de *ări reprezentate, circa HF au mai pu*in de un milion de locuitori0Numai în !G"J OND a produs circa LFF de milioane de pa%ini de documente, rezultat a JG de mii de ore de reuniuni (JH$0=n acest caz se poate pune întrearea dacă prin func*ia desemnată, această or%aniza*ie reprezintă (-i dă voce$ interesele (&lor$ celor care au nevoie0.r fi o naivi& tate să nu luăm în seamă cuvintele lui 2oosevelt, că în politică nimic nu e înt!mplător0
(G SE(IUL ONU arta Na*iunilor Dnite nu specifica unde s&ar fi aflat sediul or%aniza*iei0=n data de !# ianuarie !G#M a fost aleasă Ne@ QorR, iar ale%erea a fost motivată prin voin*a memrilor de&a co&interesa ?tatele Dnite în această or%aniza*ie07otiva*ie trecătoare, cauza fiind considerată efect, după cum oserva 9'arles 9'aumont, profesor la Dniversitatea din NancK, din moment ce rolul mondial al %tatelor ill& iam %tead, pentru instaurarea "egemoniei mondiale6-etaliu caracteristicF
NOTEG ! – 1aris, Sd0 1D4, !G""0Airector al Aepartamentului Arepturilor Omului -i al 1ăcii din cadrul DN3?9O (între !G"F -i !G"H$, 1ierre de ?enarclens a fost -i pre-edinte al 9onsiliului Or%aniza*iei 7ondiale împotriva Torturii, respectiv profesor la Dniversitatea din ;ausanne – 3lve*ia0 !!
J – 2idicat la %radul de maestru (%radul H al 2?..$ la J martie !GFJ, în loja )osemar nr0J"! din ;ondra09onform poli& tolo%ului italian 8ior%io 8alli, 9'urc'ill făcea uz de cocaină -i consulta mediumuri c"iar p!nă la nouă persoane, dintre care, la două dintre ele, li se cunosc numeleF elen -uncan și Nane -ic@inson (8ior%io 8alli 0a politica e i mag"i = ;oliti& ca și magii, 7ilano, 2izzoli, !GG, p JG -i JMH0 H – )aruc' l&a autat pe 9'urc'ill plătindu&i datoriile09onsilier al pre-edintelui oodro@ ilson alături de co&reli%ionarii alter ;ippmann -i ”colonelul” /ouse, în cursul primului răzoi mondial, )aruc' a fost conducătorul %rupului >ar Indus& tries 5oard0.sociat al )ăncii ;azard, a reprezentat ?tatele Dnite la 9onferin*a de 1ace din !G!G (cu titulatura de ”epert în economie”$0. avut o influen*ă puternică -i în cainetul succesiv (al lui 2oosevelt$ astfel că, merican e#re7 din ! decem& rie !GHH, oserva că atunci c!nd președintele pleacă în vacanța de vară, (r6 5aruc" este desemnat oficial drept președin& te supleant0 # – / 9 .llen 0es ^tats 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du nazisme, cit0> 2en5 .lleau itler et les soci*t*s secr+tes, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG0 L – .rticolul + din ?tatutul 4ondului 7onetar +nterna*ional fiează cadrul de acțiune: & promovarea cooperării monetare interna*ionale printr&o entitate, institut care să permită consultarea -i colaorarea pe pro& leme monetare interna*ionale> & facilitarea epansiunii -i a dezvoltării ec'ilirate a comer*ului interna*ional, contriuind prin acest mijloc la promovarea -i conservarea nivelurilor ridicate a ocupării for*ei de muncă -i a salariului real, la dezvoltarea resurselor productive ale tutu& ror *ărilor memre> & promovarea stailită*ii sc'imurilor, men*inerea unei corectitudini în sc'imurile economice, evitarea concuren*ei neloia& le> & în privin*a sc'imurilor, treuie eliminate restric*iile care împiedică dezvoltarea comer*ului interna*ional> & punerea la dispozi*ia *ărilor memre a resurselor 4ondului, în condi*ii avantajoase, pentru a da posiilitatea acestora să&-i corecteze propriile alan*e de plă*i, fără a recur%e la măsuri economice (na*ionale sau interna*ionale$ dăunătoare> & reducerea duratei, respectiv a deficitului de plă*i ale statelor memre (conform 8iacinto .uriti 0Cordinamento internazio& nale del sistema monetario = )egulile internaționale ale sistemului monetar, 9'ieti, 7arino ?olfanelli 3ditore, !G"$0Dn studiu scurt dar concis despre eficacitatea instrumentului monetar, ca metodă de corecție a popoarelor de către =nalta 4inan& *ă pentru a se ajun%e la 8uvernul 7ondial, în: 0a moneta, -io o (ammona = (oneda, -umnezeu sau (ammona, pulicat în "iesa 3iva = 5iserica 3iedin )rescia, nr0 JF# -i JF0 " – 9onform scrisorii lui 4 A 2oosevelt către WarusRK, pre-edintele 9omitetului Na*ional al Tânărului +srael ?ovietic, ele& mentul de le%ătură dintre 2oosevelt -i ?talin0?talin se consideră că nu era evreu, dar în sc'im, au fost evreice cele trei so*ii ale lui0 G – 3ste ine de eviden*iat că, *inând cont de principiul masonic al %estiunii contrariilor, sus*inea -i comunismul -i na*ional& socialismul0 !F – .rt'ur 9onte Halta ou le partage du monde = Halta sau împărțirea lumii , 1aris, Sd0 <6ai ;u, !GL#, p J"J01e durata studiilor lui, /opRins a fost influen*at în mod determinant de doi profesori: 3d@ard . ?teiner, evreu austriac convertit, titu& larul catedrei de studii cre-tine aplicate, respectiv ar, cit0=n !G", 3on anun*a o cifră de afaceri de ! miliarde de dolari, cu un venit net de !,H miliarde de dolari09'arles ;evinson (!GJF&!GGL$, secretarul %eneral al 4e& dera*iei +nterna*ionale a ?indicatelor 7uncitorilor din +ndustria 9'imică -i 7inieră (între !GM# -i !G"#$, făcea în !GLF o estimare a patrimoniului lui 2ocRefeller (de circa M#F de miliarde de dolari$ repartiza*i în circa JFF de companii ( 3od@a& ola, cit0, p !L$0;a HF octomrie !G"G, printr&un comunicat oficial de presă, Aavid 2ocRefeller anun*a ac'izi*ionarea celerului )oc@efeller enter din 7an'attan, Ne@ QorR, de către societatea japoneză 7itsuis'i, pentru "#M de milioane de !!M
dolari0Wiarele au preluat -tirea -i au făcut pronosticuri referitoare la decăderea celerei dinastii, dar i%norau că familia 2o& cRefeller, de peste patru zeci de ani (de la terminarea răzoiului$, de*inea o parte importantă din ac*iunile de la 7itsuis'i0.ceea-i 7itsuis'i era repre& zentată în 9omisia Trilaterală, înfiin*ată în !GLH de acela-i Aavid 2ocRe& fellerV J! – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p LM0 JJ – 9lemenceau apar*inea unei secte ai cărei adep*i cereau să fie în%ropa*i în picioare, ca o formă de ofensă adusă lui -umnezeu0Ci el a fost înmor& mântat la fel (/enri ;e 9aron 0e plan de domination mondiale de la ontre& ^glise = ;lanul de dominare mondială a ontra&5isericii, ;Kon, Sd0 4ideli& ter, !G", p JJ$0 JH – 1 de ?enarclens, cit0, p JFJ0 J# – 9 9'aumont 0C'$< = '$<, 1aris, Sd0 1D4, !G"M, p !0 J – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p !J" -i !JG0 JM – 9leon ?cousen Il capitalista nudo, cit0, p LJ -i LH0."e "ristian %ci& ence (onitor din ! septemrie !GM!0 JL – 1uterea %estionată de )6nai )6rit' – înalta masonerie eraică, apare im& ens de mare: 8rupul )ilderer% (o ”idee” de superparlament întins pe cele două maluri ale .tlanticului$, 9omisia Trilaterală (concentrarea de o%ă*ii în ”triun%'iul” ?D. – 3uropa – ar and )evolution = um crează B'rdinulB răz#oiul și revoluția J" – 9arroll ui%leK .raged and ope666, cit0, p GJ0Ci memrul 942 .rt'ur ?c'lesin%er
CAPITOLUL BBG ORANISMELE ONU *IDIUNEA UNESCO (ESPRE LUME (ECLARAJIA (REPTURILOR OMULUI
devărata putere a $ațiunilor
AG UNESCO =n noiemrie !G#J se reune-te la ;ondra o onferință a (iniștrilor Educației (din *ările aliate$ cu scopul declarat de&a sta#ili planurile în vederea reconstrucției care va tre#ui să înceapă după încetarea ostilităților6onferința a examinat propunerea venită de la un comitet condus de elenistul 2il#ert (urra, propunere care are ca scop crearea unei !!L
organizații permanente pentru educație, și pentru o mai #ună înțelegere internațională ("$0Nici nu se putea ale%e mai ine0 8ilert 7urraK a fost pre-edinte al ?ocietă*ii Na*iunilor, memru influent al ?ocietă*ii 4aian, al 7i-cării 1an&3uropene, al 7arii ;oji a .n%liei, respectiv memru fondator al Englis" %pea@ing lord .ttlee, memru al 2usRin 9olle%e, al ?ocietă*ii 4aian -i al ;ondon ?c'ool of 3conomics> ;5on )lum, politician francez ( de ori%ine evreiască$ cu orientare maristă, fon& dator (în 4ran*a$ al ;i%ii împotriva .ntisemitismului (;+9., astăzi ;+92. – de *inut minte pentru că -i un politician român este afiliat la această societate VVV$, în acea perioadă fiind pre-edinte al 9onsiliului de .dministra*ie al 9313 (+nstitutul 4rancez de .faceri +nterna*ionale, din acea vreme$> Stienne 8ilson (!""# – !GL"$, distins filosof catolic pe tărâmul filo& sofiei 3vului 7ediu, academician francez -i profesor la /arvard (!GJM&!GJ"$, posiil necunoscător al adevăratelor scopuri ale conferin*ei> 4r5d5ric 2en5 9assin, jurist evreu de faimă interna*ională, pre-edinte al .lian*ei +sraelite Dniversale (în !G#J$ (!H$0'rganizația considerată tre#uia să continue opera Institutului Internațional de ooperare Intelectuală din ;aris care, de fapt, a fost încorporat în <$E%' (!#$0Treuie amintit că numitul institut a fost înfiin*at ca urmare a unui raport al masonului ;5on )our%eois, premiul Noel pentru 1ace în !GJF (dar -i pre-edinte al ?ocietă*ii Na*iunilor$01rintre cei care s&au perindat pe la conducerea institutului s&au aflat .lert 3in& stein sionist -i memru fondator al %ocietății micilor )usiei 5olșevice (!$ -i a ;i%ii împo& triva .ntisemitismului> mai târziu, 3instein va deveni -i memru al 1u%@as'$> ?i%mund 4reud (!"M& !GHG$, afiliat la )6nai )6rit', a cărui %ândire este salutată drept ultimul, din punct de vedere cronologic, dintre comentariile .almudului(!M$, %ândire care va influen*a în mod profund orientarea liniilor directoare în DN3?9O> în cele din urmă, parcă pentru a proa capacitățile poporului ales, filosoful evreu /enri&;ouis )er%son, primul pre-edinte al respec& tivului institut0(=n ima%inea alăturată este sir 1aul Ial5rK (memru al 7i-cării 1an&3uropene$, dar -i scriitorul indian (-i mason$, 2aindranat' Ta%ore, premiul Noel pentru literatură în !G!H0Ci pentru a proa paternitatea intelectuală directă asupra DN3?9O (prin acest institut$, primul director al DN3?9O,
)G "N(IREA UNESCO .rticolul + al 9onstitu*iei DN3?9O, spune: %copul organizației este să contri#uie la menținerea păcii și a securi& tății, duc!nd, prin educație, știință și cultură, la cola#orarea între națiuni, cu scopul asigurării respectului universal pen& tru ustiție, lege, drepturi umane și li#ertăți fundamentale pentru toate popoarele lumii, fără deose#ire de rasă, sex, lim#ă sau religie, drepturi afirmate în arta $ațiunilor DN3?9O va tre#ui să lase care va deoparte-iorice viziune exclusiv sau în mod primar ultraterrenă un umanism mondial (pa%0 tre#ui sălafiele%ea pentru aceasta $01rivitor științific este a#solut esențial pentru <$E%'azându&se să adopte opeatitudine evoluționistă morală: naliza progresului evoluției ne furnizează criterii certe pentru udecarea legitimității Dsau a inusteții scopurilor și activităților noastre D666 (pa%0 !J$0' atenție specială va tre#ui să acorde <$E%' pro#lemei construirii unui ”pool” al tradiției pentru umanitate, în totalitatea ei (pa%0 !"$0numiteri tipuri de oameni vor tre#ui excluși de la anumite funcții6 stenicul creștinizat de tip general după ?retsc"mer (J#$, fanatic, prea zelos, supus unei morale excesiv de rigide, cu complexe de vinovăție com#inate cu tendințe la introversiune6stfel de persoane vor tre#ui îndepărtate din anumite funcții, precum udecători ai comportamentelor, magistrați, învățătoriZ pentru ei va fi loc în administrație (pa%0 JJ$0 D666 onservarea varietății umane va tre#ui să fie unul din scopurile principale ale eugeneticii D666Z va fi impor! tant pentru 0&/S"+ să ve%heze astfel ca problema eu%enetică să fie e*aminată cu ma*imă atenție# opinia publică fiind informată că ceea ce p$nă atunci era de ne%$ndit# acum va putea să devină subiect de %$ndire (pa%0 JH$0<$E%' va tre#ui să extindă c!t mai mult studiul și aplicarea psi"analizei și psi"ologiei Ba#isuluiB D666 pentru a crea o lume mai feri& cită și mai eficientă (pa%0 HM$01e azele unei evolu*ii fondată pe pro%resul iolo%iei nu este nimic etern și de nesc"im#at în etică (pa%0 #$0 ține cont de numărul populației relative adaptate la condițiile sociale și te"nologice este un prim pas, !!"
indispensa#il, către controlul nașterilor (pa%0 !$0Interesele sunt indivizi#ile și deci transnaționale, put!nd adăuga că sunt nevoi umane, de la nevoile simple precum "rana și adăpostul, spre cele mai sofisticate, precum dezvoltarea intelectuală și satisfacția spirituală (pa%0 MG$0%tarea conflictuală Dcapitalismul = comunismul poate fi evitată și contrariile aduse la un numitor comun6ceastă antiteză poate fi rezolvată printr&o sinteză superioarăGred că acest lucru este nu numai posi#il Ddar prin dialectica inexora#ilă a evoluției tre#uie să se înt!mple, înainte sau după un alt răz#oi6Li pentru că un alt răz#oi ar însemna o înt!rziere de secole pe calea progresului, sunt convins că aungerea la acea sinteză, în timp pentru a preveni un conflict desc"is, tre#uie să constituie scopul fundamental al <$E%' (pa%0 LJ$0?inteza va treui %'idată de&a lungul liniilor umanismului evoluționist D666 # indivizii put$nd a6un%e la deplina și propria împlinire prin autotranscendență D666 (pa%0 LH$04apt surprinzător, în !GL DN3?9O celera tricentenarul pulicării la .msterdam a 'pera -idactica 'mnia a lui 9omenius0
CG SE(IUL UNESCO =n !GJM, evreul J – o monedă mondială> H – o reli%ie mondială> # – o -tiin*ă mondială> – o istorie (cu o primă dată – unică$ mondială> M – o literatură mondială> L – o artă mondială> " – un jurnalism mondial> G – un irou de arbitra6 mondial> !F – un +rdin de +noare mondial> !! – un "alendar al Marilor +ameni mondial (cu reprezentan*i din toate rasele$> !J – o iliotecă mondială> !H – epozi*ii mondiale> !# – sărători olimpice mondiale> ! – misionariat -i urse mondiale (ultimele trei enumerări sunt incluse la pa%0 !H, !#$0;a peste optzeci de ani distan*ă se poate constata cu u-urin*ă cât s&a parcurs din acest drum000 +zoulet sprijinea o reformă a cre-tinismului, preconizând or%anism destinat să apropie toate -i pe care el îl numea H$0Iirion unui comenta: religiile de pe .erra (ojse&um de ;aris (pa%0constituirea %ocietății $ațiunilor i&a urmat '$<, împărțită în două organismeF unul politic Dnumit c"iar '$<, celălalt cultural D<$E%', cu sediul la ;aris6:n 19[Y, su# președinția catolicului 3ittorino 3eronese(JL$, <$E%' a cele#rat tricentenarul lui omenius, ca un strămoș spiritual, prin pu#licarea unei culegeri de texte D666 în care cele mai incisive D#ineînțeles RRR sunt a#sente, dar în care se găsește ideea unui regim sinar"ic rozacrucian, cu onsiliul 0uminii, ca o prefigurare a B'rdinului ultural al $ațiunilor
în a-a fel încât ceea ce ieri nici măcar nu era %ândit, astăzi e deja realitate000
(G FAO =n perioada mai&iunie !G#H, 2oosevelt convoca la /ot ?prin%s (în Iir%inia$, prima 9onferin*ă a Na*iunilor Dnite consacrată agriculturii și alimentației0;a înc'iderea acestei conferin*e s&a decis crearea unei Or%aniza*ii a Na*iunilor Dnite pentru .limenta*ie -i .%ricultură – 4.O – 4ood and .%riculture Or%anization09onstitu*ia -i pro%ramul acestei noi or%aniza& *ii au fost aproate -i semnate în cursul primei sesiuni a 9onferin*ei 4.O, de la ueec, din !M octomrie !G#0=n !G#G, ilan*ul 4.O se apropia de cifra de cinci milioane de dolari01rimul director al 4.O (!G#&!G#L$ a fost lord sir Wafrulla Ea'n (memru al 8rupului )ilderer% -i fondator al +nstitutului +ndian pentru .faceri +nterna*ionale$> evreul 7endYs&4rance (memru )ilderer%$> futurologul .ldous /uleK (memru al ?ocietă*ii 4aian$0;a ace-tia se adău& %au a#atele 1ierre (memru al 9omitetului 7ondialist 1ermanent, fost pre-edinte al 7i-cării 7ondiale pentru +nstaurarea unui 8uvern 7ondial, memru al 4edera*iei 7ondiale a Ora-elor =nfră*ite$> 7arR Olip'ant (memru al 1u%@as'$> ?icco 7ans'olt !GF"&!GG, memru al )ilderer% -i autor al reșterii ero în Occident (plan care prevedea dispari*ia a milioa& ne de a%ricultori europeni -i de trecere a milioane de 'ectare cultivaile în stand&# = așteptare$b> /enri ;au%er (mason -i memru al +nstitutului 4rancez de .faceri +nterna*ionale$0 To*i ace-tia apar*ineau (după cum se poate oserva$ or%aniza*iilor mondialiste controlate de =nalta 4inan*ă -i nu reprezintă nivelul de maim din punct de vedere al sărăciei0;a fel de surprinzător este că acelea-i persoane -i&au asumat rolul de apărare al celor săraci -i oprima*i0Aiver-i invita*i, care nu au reu-it să participe la reuniune, au aderat la manifest0 1rintre ei: ;ester ) 1earson (memru al +nstitutului 9anadian de .faceri +nterna*ionale -i memru fondator al +nstitutului .tlantic, premiu Noel pentru pace$> /erert . ;e'man anc'er evreu, director %eneral al DN22. (HF$ între !G#H -i !G#M colaorator al lui arur%, ?c'iff, 2ocRefeller, etc$> /erman < 7uller (unul din memrii fondatori ai 1u%@as'$> 1 Taft (memru al 9onsiliului 3cumenic al )isericilor$0Oiectivul declarat al acestora era transformarea radicală fără a mai aș& tepta dispozițiile economice internaționale, pentru acest scop servindu&se de arma luptei împotriva foamei0.pare evident că -i fondurile destinate comaterii acestei plă%i atavice -i&ar fi putut %ăsi o altă destina*ie000 =n perioada anilor !G"F, din J," miliarde de dolari cât era ilan*ul anual al 4.O, marea parte era destinată plă*ii (din el-u%$a personalului, care număra mai mult de zece mii de irocra*i, respectiv de men*inere a sediului luos din 2oma, o adevărată ofensă adusă sărăciei celor care treuie să trăiască su orice nivel acceptail de suzisten*ă0=n !GG#, 4.O era cea mai mare dintre institu*iile specializate ale Na*iunilor Dnite, cu un ilan* anual de circa !,# miliarde de dolari (cu toate acestea, din mai multe păr*i s&au ridicat comentarii numeroase privitor la destina*ia acestor fonduri$0Wiaristul rita& nic 8ra'am /ancocR, prin materialul documentat pulicat în lucrarea 0ords of ;overt = 0orzii sărăciei (un denun* făcut împotriva risipei, a corup*iei, a în-elăciunilor care înso*eau pro%ramele interna*ionale de dezvoltare$ făcea cunoscut că nu& mai la sediul 4.O din 2oma, în anii 6"F, circa LF de func*ionari se ucurau de salarii anuale între LF0FFF -i !JF0FFF de dolari, în ună pace cu deviza 4.O %ervice 5efore %elf = %erviciul înainte, propria persoană după, -i că "F din ilan*ul Na*iunilor Dnite este destinat c'eltuielilor personalului din staff (H!$0Treuie făcută cunoscută declara*ia lui
dec!t prețul de cost al producătorilor agricoli externi care, direct sau indirect, afectează producția internă a statului res& pectiv04ostul director al 4.O continuă, arătând pericolele care amenin*ă *ările sărace: )iscul de&a vedea multinaționalele impun!ndu&și "egemonia lor în materie de #iote"nologie și inginerie genetică6Ele nu tre#uie să continue să domine piața și să fixeze prețurile666 ;atru multinaționale controlează, în lume, comerțul cu cafea, și doar una singură, comerțul cu ceai0 ;a cele declarate de ?ouma se mai pot adău%a -i alte lucruri, la fel de %rave0=n afară de produsele '2(, multina & *ionalele tind -i spre acapararea dreptului de autor = coprig"t privitor la ”revetarea” unui produs0Wiarul (etro (cu difuza& re în majoritatea capitalelor europene$ făcea cunoscut în data de miercuri, JM octomrie JF!! (edi*ia italiană$ că la 7[n& c'en (în )avaria$, ar fi avut loc în acea zi o manifesta*ie împotriva revetării unui sortiment de rocoli de către 7onsanto0 ;ocul de desfă-urare era în fa*a 31O – Oficiul 3uropean al )revetelor care a anulat ședința pu#lică în care ar fi tre#uit să decidă continuarea sau anularea recursului împotriva #revetării6' mișcare pe care organizațiile și activiștii au interpre& tat&o ca fiind un acord tacit pentru o Bcale li#erăB și în Europa la #revetele pentru produsele alimentare, #revete Brevendi& cateB de concerne precum (onsanto, -u;ont, %ngenta, 5aer6;rotagonistul acestei acțiuni ar fi #revetul E;1KO9819 al (onsanto pentru o varietate de #rocoli, o#ținută prin metode de încrucișare tradiționale, dea în v!nzare în nglia în rețea &ua de magazine (ar@s %pencer6%unt vizate și alte produse D66609u ce consecin*eBCi,e a rea să cultie seciile
EG (ECLARAJIA UNI*ERSAL' A (REPTURILOR OMULUI =n -edin*a din !F decemrie !G#", .dunarea 8enerală a Na*iunilor Dnite a aproat -eclarația ilson Dreprezentantul #ritanic în milocul comisiei au avut o influență decisivă în ela#orarea ei (HH$0?ocietatea 1il%rims, cu ocazia primei adunări a Na*iunilor Dnite din !G#M de la ;ondra a oferit (printr&o ac*iune fără precedent pentru o societate ”impermeailă” pentru femei$ o cină în onoarea sorei mason 3leanor 2oosevelt (H#$, văduva fostului pre-edinte american (H$02evista evreiască franceză .ri#une Nuive după ce cenu-a lui 2en5 ?amuel 9assin (!""L&!GLM$ a fost mutată în 1ant'eonul din 1arisb la octomrie !G"L, scria: :n mai 194J primește de la -e 2aulle (măi să fie VVV$ responsa#ilitatea lianței Israelite
intrinsec, dec!t teorii false și a#surde (#H$0.vând la ază acest presupuneri, rezultă că trinomul li#ertate = egalitate = fra& ternitate poate avea con*inuturi -i valen*e diverse0;iertate pentru cei inițiați, imuni în fa*a oricărei autorită*i04raternitate masonică a Na*iunilor Dnite care în numele solidarității (##$, proclamată din ce în ce mai mult în fiecare parte a %loului, aută umanitatea prin răspândirea campaniilor pentru etinc*ia omului înainte de na-terea lui, pentru dezrădăcinarea de propriul loc (împins de mizerie, sărăcie -i conflicte$ -i transplantarea într&o *ară care nu este a lui -i în care va fi nevoie de mai multe %enera*ii pentru adaptare03ntitate neînsemnată, atrasă în vârtejul noii societă*i multirasiale %eneralizată, încura& jată prin decizii OND, fără rădăcini -i istorie proprie, pusă în mi-care doar de necesitatea supravie*uirii -i de interesul eco& nomic, lucru posiil -i prin comportamentele induse, omolo%ate prin manipulări sofisticate de con-tiin*e07ult trâmi*ata e%alitate, tipică mi-cării cinetice a particulelor (unui %az su efectul ac*iunii ener%iei termice$ care se ciocnesc în mod continuu, dar au întotdeauna acela-i comportament previziil, ca adunătură imensă, condusă cu ajutorul informaticii de pu*inii (dar omniprezen*ii -efi$, care nu va avea alte drepturi decât să&-i aplaude persecutorii0Iisul e%alitarist este filosofia de fond a Na*iunilor Dnite care promovează o reorganizare completă a minții umane, transformând&o într&o mentalitate internațională, ro#ustă și cosmopolită, în stare să stailească o nouă ordine mondială azată pe egalitatea666dintre națiunile mari și mici (#$0
FG (ECOLONIDAREA 1rolema decolonizării este destul de spinoasă, mai ales din punct de vedere reli%ios -i este inutil de considerat înt!ietatea unei reli%ii în fa*a alteia09re-tinismul (cu toate suramurile lui, caracterizate de elemente comune, dar având -i trăsături distincte$, islamismul, etc -i&au lăsat amprenta peste tot pe unde au trecut, fiecare în felul propriu0Ain punctul de vedere al catolicismului, coloniile erau justificate (la vremea lor$ de prezen*a colonizatorilor (cu inevitailele auzuri care i&au înso*it pe misionari$ ca factor civilizator, purtător de eneficii majore pentru popula*iile ă-tina-e01rezen*a colonizato& rilor a constituit un mijloc puternic de promovare a acelor popula*ii, punându&se capăt luptelor triale (dar -i declan-ându& se, voit sau nu, altele$, a favorizat pro%resul material (construindu&se -coli, străzi, spitale, porturi, structuri tipice unei socie& tă*i evoluate$ în contetul respectului tradi*iilor na*ionale0Nu se poate trece cu vederea că în zilele de astăzi, când se vore-& te despre autodeterminarea popoarelor apare la modă să se discute despre violențele exercitate de conWuistadori în numele civilizației creștine, de agresiune psi"ologică a misionarilor împotriva indigenilor (treuie luat în considerare -i numărul de victime ale auzurilor seuale săvâr-ite de ”misionarii, servitori ai lui Aumnezeu” VVV$, alimentându&se ”le%ende le%ate de caracterul +nc'izi*iei” (#M$, ”le%ende propa%ate prin -colile de stat” (deci laice$0=n -colile aflate su ”jurisdic*ia )isericii”, +nc'izi*ia -i ;oKola sunt ridicate la ran% de ”lucruri sfinte”0Nu întâmplător, ziua de H! iulie din calendarul catolic sărăto& re-te %f!ntul Ignazio di 0oola, creatorul Ordinului +ezui*ilor0 4i%ura lui /5rnan 9ort5s care, la conducerea a MFF de oameni, !M cai -i zece tunuri, trece la cucerirea 7eicului, luptând împotriva unei mase de azteci fioro-i (#L$, este prezentată ca fiind aceea a unui sân%eros însetat de aur -i putere, un aventurier fără orice fel de scrupule -i spiritualitate, orit doar de dorin*a de cucerire0.cestuia i s&ar fi opus aztecii timizi care&-i apărau casa lor, tradi*iile lor, civiliza*ia lor03di*ia ori%inală a lucrării continuă: -ar nici un cuv!nt despre B#l!nde& țeaB acestor popoare pacifice6a=re=area astQel societăți7 cu u, reteWt aare ca oSăi,Qa.ie ca o 5atorie care7 ,5eli,ită riscul ieții7u,ei ,scrie cu 5e o,oare , istorie ,u.ele luireli=ios HXr,a, CortXs i a celorlalți suui catolici 0(tetul în%ro-at apar*ine traducerii în l0 română$0 Aecolonizarea înseamnă în%roparea civiliza*iei coloniale printr&o ac*iune condusă de învă*ătura masonică a dre& ptului popoarelor de&a dispune de ele însele, ascunzând (în realitate$ inten*ia de slăire a na*iunilor coloniale, de anulare a istoriei proprii0?e poate oserva că fostele colonii se ucură de li#ertate politică doar cu numele în timp ce, resursele lor sunt prădate de aviditatea economică a multina*ionalelor dornice să&-i investească capitalurile în teritoriile eli#erate pentru profitul pu*inilor ”ale-i” din =nalta 4inan*ă0.ceastă trecere de la statutul de colonie la cel de eli#erat s&a decis c'iar la finele secolului al X+X&lea, lucru mărturisit (în mod sinistru$ de ?aint&Qves: u autorul civilizației noastre D666, fructele îns!nge& rate ale acestui fanatism, ale acestei politici internaționale și coloniale, vor fi călcate în picioare ca o recoltă demnă de dispreț (!$01ro%ram pe care 1actul ?inar'ic din !GH îl va face operativ, propunând: .oate popoarele colonizate, proteate sau su# mandat, tre#uie să fie conduse c!t mai rapid spre deplina autonomie federativă în cadrul Imperiului D666, autono& mie definită ca fiind Bconștiința colectivăB la care au auns popoarele (J$0 /iecare efort imperial tre#uie însoțit de&o mai mare desc"idere a țărilor externe către Imperiu (H$01as revelator !JJ
care realizează apropierea ?inar'iei (cu ajutorul %rupurilor financiare interna*ionale$ de puterile coloniale0Na*iunile Dnite (a căror adevărată putere constă în le%itimarea interna*ională a opera*iunilor, respectiv pro%ramelor statelor care controlează OND$ prolema colonială i&a fost impusă prin proces pulic în cursul celei de&a XI sesiuni a .dunării 8enerale din !GMF la care au participat JH de -efi de stat -i L de mini-tri ai afacerilor de eterne0
atolicismul pacificator sau 666Imaginea prezintă semnarea BoncordatuluiB dintre naziști și 3atican, în 19VV6șezat Dla st!nga, cu mustață 0ud7ig ?ass6 :n centru, cardinalul ;acelli Dviitorul ;ius al AII&lea :n dreapta, mai în spate, monsignorul (ontini, viito& rul papă ;aul al 3I&lea0
;a !# decemrie al aceluia-i an, .dunarea 8enerală proclama -eclarația privitoare la independența țărilor și popoarelor coloniale (#$, recunoscând că menținerea coloniilor împiedică dezvoltarea și cooperarea economică interna& țională, fiind un o#stacol în calea afirmării sociale, culturale și economice a popoarelor dependente0”9olonialismul”, alături de alte forme precum ”rasismul” -i ”apart'eid” sunt considerate ca rău asolut0E@ame N6Eruma', reprezentant al 8'anei, spunea: ăutați înt!i împărăția politică, iar restul îl veți primi după ($03ste vora de acela-i -ef de stat care în aceea-i perioadă convoca o conferin*ă interna*ională pentru pace (la .ccra$, invitând (printre al*ii$ -i pe senatorul comunist italian ;elio )asso (!GFH&!GL", fondator al .ri#unalului ;ermanent al ;opoarelor$, care spunea despre întâlnire: ;artici& panții erau în maoritate englezi sau anglofoni Dîmi amintesc mai ales de rt"ur 2reen7ood și Nudit" art ai st!ngii la#u& riste, viitori mem#ri în guvernul >ilson (M$01rezen*e care nu se pot trece cu vederea din moment ce vicontele .rt'ur 8reen@ood, mason al ;ojii $e7 >elcome din ;ondra a fost pre-edintele ?ocietă*ii 1il%rims (între !G#" -i !GF$, după ce trei ani a condus consiliul eecutiv al respectivei societă*i0 sau poate că nu au reflectat îndelun% la cele spuse în !G"#, în 9on%resul ?tatelor Dnite de reprezentantul .rizonei, 3l& don 2udd: ici, în %tatele
acestor o%ă*ii era minoritatea ală, descendentă din 5oeri04inan*ator al 9on%resului Na*ional .frican, în !G" semna, ală& turi de al*i GJ de reprezentan*i ai finan*ei -i industriei sud&africane, un apel prin care se cerea aolirea discri& minării rasiale -i desc'iderea de ne%ocieri între liderii de culoare -i %uvernul reprezentat de ali0=n ac*iunea lui era înso*it de cele mai puternice or%aniza*ii eraice, printre care -i )6nai )6rit', care prin vocea lui +srael .ramovitz (reprezentantul pentru .frica de ?ud$, de& clara: vrem să continuăm drumul spre sc"im#area dorită, dar nu prin violență, ci prin evoluție politică (MJ$07erită făcut cunoscut că unicul non&african al 9on%resului Na*ional .frican era (în mod curios$, evreul de ori%ini lituaniene incapacitatea de corupere a noilor conducători> sărăcirea %eneralizată a popula*iei> dezlăn*uirea de lupte interne (sau triale$> nevoia ur%entă de aju& toare eterne> dependen*a politică -i economică în cre-tere fa*ă de lumea occidentală> îndatorarea fa*ă de ăncile din *ările o%ate> pierderea pro%resivă a propriei suveranită*i> intrarea, fatală, a celor din lumea a III&a în Noua Ordine 7ondială înso*ită de&o aversiune profundă pentru Occident cu consecin*e precum cele prezentate de amasadoarea americană la OND (în acea perioadă$ orld ommunication )eport (L!$0
NOTEG ! – 1 de ?enarclens, cit0, p LH -i J!0 J – +dem, p JG0 H – 9onform ?alvatore 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici, cit0, p #M!0 # – 1entru ini*ia*i are o dulă valen*ă: de perfec*ionare a individului (în sens masonic$ -i ca împlinire a mult doritului 8uvern 7ondial0 – Dmerto 8orel 1orciatti %im#ologia (assonica62radi %cozzesi = %im#ologia masonică62radele scoțiene, 2oma, .tan\r, !G#", p HFH0 M – 1 7ariel, cit0, p !"0 !J#
L – +dem, p !#"0 " – )egard sur <$E%' = -espre <$E%', ro-ură pulicată prin %rija DN3?9O, 1aris, !GLH, p HJ&H#0 G – 9onform lui Q 7oncomle 0a (affia des c"r*tiens de gauc"e = (afia celor de st!nga, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G", p !#G0 !F – )egard sur <$E%', cit0, p H#0 !! – .ntonK I ?utton mericaCs %ecret Esta#lis"ment = onducerea secretă a mericii, cit, p M! -i GL0 !J – ;ug7as" a fost creată din ini*iativa miliardarului canadian 9Krus 3aton, la 1u%@as' (în Noua ?co*ie$03aton primise premiul ;enin pentru pace -i era rudă apropiată cu /erman
# – -ia das $a]Mes /enri /ello 0a verdad so#re la InWuisici_n = devărul despre Inc"iziție, )uenos .ires, 3ditorial +9T+ON, !G"!> )artolom5 )ennassar %toria dellCInWuisizione spagnola = Istoria Inc"iziției spaniole, 7ilano, )D2, !GG#> ar gainst t"e >est = )ăz#oaiele '$< împotriva vestului, în uman Events (săptămânal al conservatorilor americani$, as'in%ton A9, !M feruarie !G", p !H0 " – 99 – orld 9ouncil of 9'urc'es – 9onsiliul 7ondial al )isericilor (cu ori%ini protestante$ a fost principalul sus*inător al .N9 – 9on%resul Na*ional .frican (conform 0ectures /ran]aises, nr0 J", p HH$0 G – +dem, p !#0 MF – Aiscursurile .ime for "ange in <% /oreign ;olic = .impul pentru sc"im#are în politica externă a %tatelor X $ami#iaF -a7n or -us@G & %> X $ami#iaF ori sau crepuscul, 9anada, autoeditat, !G"G, p ##0=n acela-i an, EirRpatricR a primit premiul )6nai )6rit' pentru filantropie0 M# – Sd0 )elfond, !GLM, p GF -i G!0Treuie amintit că pentru 8erson, raporturile dintre OTO -i ?inar'ia +nter& na*ională sunt de netăgăduit (p !M#$, în timp ce OTO are rolul de cale pregătitoare, de inițiere în magia 2olden -a7n (p !J"$0 M – 1rivitor la latura ezoterică a na*ional&socialismului, se pot vedea printre altele: 8ior%io 8alli itler e il nazis& 2eorge 5us" Nr la o înt!lnire cu BamiciiB mo magico = itler și nazismul magic, 7ilano, 2izzoli, !G"G> 9 . .%noli, 1 Taufer 0Cascesa del nazismo666, cit0> Nic'olas 8oodricR&9larRe 0es racines occultistes du nazisme = )ădăcinile oculte ale nazismului, 1uiseau, Sd0 1ardYs, !G"G> 2en5 .lleau itler et les soci*t*s secr+tes = itler șicit0, societățile MM – Q 7oncomle p !HH0 secrete, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG0 0Cirr*sisti#le expansion666, ML – ?ean 7ac )ride 0CExigence de la 0i#ert* = Exigența 0i#ertății, 1aris, Sd0 ?tocR, !G"!, p !J0 M" – Q 7oncomle 0es professionnels666, cit0, p J0 MG – ?ean 7ac )ride, cit0, p !GF04unc*iei mondialiste -i le%ăturii cu DN3?9O, Q 7oncomle i&a dedicat un capitol între% în cartea lui 0es professionnels de lCantiracisme, cit0 LF – Wiarul italian Il 2iornale din JG decemrie !G"L0 L! – 1aris, DN3?9O, !G"G0
!JM
CAPITOLUL B2G CAMPANIA (EMORAFIC' A ONU ECOLOIA !MPOTRI*A OMULUI ANIMALISMUL ONU SUMMITKUL (E LE RIO (E 9ANEIRO ECOK(ECALOUL ȘI ECOLOIA (OMESTIC'
dunarea 2enerală dez#ătea pentru prima dată, în 19OJ, pro#lema dezvoltării economice și a creșterii populați& ei6%copul dez#aterii consta în determinarea rolului pe care $ațiunile ' = 'rganizația (ondială a %ănătății și <$E%'6 :n 19OY, și #iroul executiv al <$IE/ a adoptat o politica favora#ilă pentru C/amil ;lanningC (J$0=n realitate, prima pro& punere formală de implicare a $ațiunilor 6)6 5andara& nai@e ministru al sănătății și succesiv prim&ministru al elonului D%ri 0an@a6;rin imposi#ilitatea o#ținerii de asistență de la organizațiile $ațiunilor
lân%ă aceste rela*ii, din punct de vedere filantropic, .%nelli a fost un sponsor %eneros al celerei 7+T (7assac'usetts +nsti& tute of Tec'nolo%K$ din )oston, ale cărei lucrări (din acea perioadă$ mer%eau pe o linie du#lă, a creșterii demografice zero = ero ;opulation 2ro7t" (W18$, respectiv a creșterii economice zero(G$0;a începutul perioadei de activitate, memrii 9luului de la 2oma se reuneau la 5attelle Institute din 8eneva, institut care din !GJ s&a ocupat cu studiul scenariilor viitoare02espectivului institut, în !G"F din cele sus*inute de 7oncomle (!F$b, îi este dedicată o ro-ură informativă puli& cată prin %rija $e7comen Institute (o societate apărută în !GJF la um#ra ?ocietă*ii 1il%rims$04ondurile financiare (ilimitate$ provenind de la funda*ii ca 2ocRefeller, IolRs@a%en, .%nelli au dus la formarea pe lân%ă 7+T a unui %stem -namics 2roup care, prin aplicarea etinsă (una din opinii$ a modelelor matematice, a elaorat în !GLJ un studiu faimos numit 0imi& tele dezvoltării (!!$, prezentat ca prim raport al 9luului de la 2oma ()aportul (eado7s$01rin acest raport se propunea definirea clară a limitelor fizice și a constr!ngerilor relative privitoare la evoluția demografică a speciei umane, a activi& tății ei Da speciei materiale pe planeta noastră0 2aportul a făcut rapid înconjurul planetei determinând discu*ii, dezateri -i orientări în politica %uvernelor0.jun-i la acest punct este dificil de evitat o întreare (poate c'iar crucială$: cine conducea toate acesteaB7oncomle furnizează un răspuns, dar par*ial0Este nevoie – spune el – să se facă un pas înapoi în timp (!J$0Dnul dintre primii care au ridicat prole& ma demo%rafică a fost unul din memrii ?ocietă*ii 1il%rims, 2aKmond 1 4osdicR (în !GJ$, pre-edinte al 4unda*iei 2ocRe& feller, su&secretar %eneral al ?ocietă*ii Na*iunilor, apropiat al pre-edintelui oodro@ ilson -i al ”colonelului” /ouse0. fost unul din fondatorii (alături de anc'erul T'omas ;amont – finan*ator al ol-evismului timpuriu, dar -i a fascismului italian$ împreună cu /ouse a cele#rului 94201entru a studia prolema popula*iei, 4osdicR a înfiin*at în !GH# 2eneral Edu& cation 5oard – 83)0=n aceea-i perioadă, / 8 ells declara: omunitatea mondială pe care noi o dorim, o comunitate mondială care se conduce și&și asigură propriul progres,are nevoie ca o condiție principală# de un control deliberat al populației (!H$0?e declan-ează răzoiul -i planul neo&malt"usian este lăsat temporar deoparte, mai ales -i din cauza conflic& tului armat care ac*iona cu multă eficacitate0Aupă terminarea confla%ra*iei, controlul demo%rafic a devenit un lait&motiv pe tărâmul mondialist, luând (câteodată$ denumirea de control planificat al populației sau optimum de densitate a populației umane în lume (!#$, fără a se căuta vreo le%itimare interna*ională (de altfel prematură$ din moment ce opozi*ia la proiect (mai ales din partea )isericii$ era formida#ilă în Occident (!$0Aar nu din această cauză, activitatea de control ia o mică pauză0=n noiemrie !GJ,
AG )IRTH CONTROL IESE LA SUPRAFAJ' 2 ?Kmonds -i 7 9arder, autorii studiului privitor la popula*ie în raport cu Na*iunile Dnite, oservau: 0ord ara& don (J$, printr&o adresă trimisă onferinței de ;lanificare /amilială din %antiago, din 19OY, critica $ațiunile
privitoare la B#irt" controlB09'iar dacă s&ar admite criticile lordului 9aradon, influen*a indirectă a a%en*iilor din sistemul Na*iunilor Dnite (JM$ nu treuie suevaluată0=n primul rând, ele difuzau ima%ini %loale, universal acceptate, care demon& strau că popula*ia s&ar fi dulat la fiecare treizeci de ani (JL$0=n al doilea rând, adunările lor le%islative luau în considerare necesitatea unui for care să controleze accesul la mijloacele de planificare familială, respectiv a necesită*ii unui #irt" con& trol0=n al treilea rând, imediat ce cursul evenimentelor a devenit favora#il acestor măsuri, rezoluțiile $ațiunilor
)G URA !MPOTRI*A UMANIT'JII =n documentul deja men*ionat emis de către OND (H#$ se recuno-tea (în !GLJ$ nece& sitatea actualizării anumitor măsuri care se ”eficientizeze” #irt" control, fie în Occident, fie în ;umii a prezervativului +++&a: *ările răspândirea (are -i rol în împiedicarea transmiterii olilor cu sustrat seual, deci are -i o parte ună$, una din primele trepte D666 a cărui prezență tre#uie să fie masivă și la un preț de cost scăzut (pa%0 G!$> promovarea căsătoriilor t!rzii și a modelelor de familii reduse, a programelor de instruire privitoare la planificarea familială, facilități pentru cei care participă la programe (pa%0 "!$ înso*ită de o ac*iune în scopul creării unui tip de femeie, cu alternative la sarcină (pa%0 " – sună cunoscut modelul unei femei cu succes în carieră VVV$> includerea de linii directoare în materia de studiu a -colilor medicale pentru a da legitimitate planificării familiale ca disciplină aparțin!nd de domeniul medical (pa%0 "G$> comaterea ideii de astinen*ă -i încurajarea porno%rafiei ('etero& -i 'omoseuale$ are rostul ei VVVb03a nu promovează sănătatea mentală și nici nu favorizează raporturile plăcute dintre soț și soție D666 metoda nu e nici accepta#ilă, nici efica& ce D666 și mărește, în mod su#stanțial, rata de avorturi D666 (pa%0 GF$0 sterilizarea c'irur%icală, adoptată pe scară lar%ă în 1uerto 2ico (unde în !GM rezultau sterilizate o treime dintre femei$ în timp ce la 7adras (în +ndia, în noiemrie !GM"$ ,H milioane de persoane au fost sterilizate (pa%0 !FF$0Treuie remarcat !JG
că între timp sterilizarea a devenit metode contraceptivă cea mai răspândită -i, conform Na*iunilor Dnite, numai în +ndia s&au supus vasectomiei ?3Y 5i,tre <ăr
Imaginea îi prezintă pe Dîncep!nd din st!nga ristianne senfisz & B(are ancelar din .recutB al (arii 0oi /eminine a /ranței, soțul ei, %erge senfisz & B(are ancelarB, 5artolomeu onstantin %ăvoiu Dcel cu microfonul, despre care vom discuta la capitolul de& dicat societăților secrete din )om!nia și 2rațiela 5!rlă & B(are (aestrăB a (arelui 'rient /eminin al )om!niei6;riviți cu atenție gestul pe care aceasta din urmă îl face cu m!inile6:l vor face și alte persoane, la care nici nu ne g!ndim RRR
orplant (ziarul Il -escentB=n= a-teptarea mericanivaccinului de srcine evreiască reversiil (#J$ 2iornale din J martie !GGF$, o pilulă de dimensiunile unui c'irit care, introdusă su pielea unui ra*, era în stare să anuleze posiilitatea de&a rămâne însărcinată timp de cinci ani0Ain acest punct de vedere, %raviditatea apare ca o #oală împotriva căreia treuie să ne vaccinăm -i de&a cărei infecțiozitate treuie să ne protejăm prin asisten*ă pulică0Ne%area vie*ii (sus*inută de către sistem analizarea uciderii unei fiin*e umane inocente -i fără apărare, ecluderea ei din lumea celor vii (#H$ în numele drepturilor omului, nu au nimic sf!nt în ele09ifrele sunt impresionante putându&se vori de un 'olocaust în adevăratul sens al cuvântului: mai mult de două milioane de mor*i în primii zece ani de avorturi numai în +talia (##$, un miliard de victime între !GL# -i !GGL, conform datelor Na*iunilor Dnite (#$04aptele continuă -i ziarele dedică, deseori, titlurile de pe prima pa%ină, noilor drepturi cucerite0 Eutanasia intră în etica medicală62"idul EE pentru întreruperea deli#erată a tratamentelor (ziarul Il 2iornale din !M ianuarie !G"L$02ezultatele nu întârzie să apară0=n Olanda, *ară în avan%arda procesului de ani'ilare a omului (în !GG#$ au fost douăzeci -i cinci de mii de persoane eutanasiate0Treisprezece mii de eutanasieri pasive (de întrerupere deli& !HF
erată a tratamentelor$ iar celelalte doisprezece mii au fost făcute de medici mai pu*in aten*i la jurământul lui /Kpocrate, pe motive ca sla#a calitate a vieții, a nici unei speranțe de vindecare sau a condițiilor familiale dificile, acelea-i lait&motive folosite de campaniile anticoncep*ie0Ain cele doisprezece mii de victime, mai mult de jumătate nu ar fi fost con-tiente (#M$0 ' sută de mii de lire moartea fără durere (ziarul Il 2iornale din J" octomrie !G"G$ prin ca& re se descrie un dispozitiv cu trei fiole care ar da posiilitatea unui #olnav să&și ia viața sin& gur0=ncepând din !G"J, în 4ran*a -i în 7area )ritanie, cine dorește se poate aza pe un ma& nual de sinucidere – %uicide, mode dCemploi6istoire, tec"niWue, actualit* = %inuciderea, mod de utilizare6Istorie, te"nică, actualitate – care pare destul de complet (#L$0eil cu costuri mari pentru societate D6666Eutanasia va fi unul din instrumentele esențiale ale so& cietății noastre viitoare așa cum se prefigurează ea6:n logica socialistă, li#ertatea e un drept fundamental, li#ertatea de si& nucidere6-reptul la sinucidere, directă sau indirectă, are o valoare a#solută în acest tip de societate6-ispozitive adaptate vor permite renunțarea la viață atunci c!nd aceasta va fi insuporta#ilă, sau prea costisitoare din punct de vedere econo& mic6red cu tărie că eutanasia, în societatea viitorului, va fi o regulă (#"$0 ;a ceva timp după, acela-i persona relua ar%umentul într&un mod (numai aparent$ paradoal, într&un fel de dic& *ionar în care a inten*ionat să propună părerea lui (-i desi%ur a înal*ilor ini*ia*i$ despre lumea secolului XX+0;a termenul eutanasie a scris tetual: numite democrații Dmai avansate vor alege să facă din moarte un act de li#ertate, legaliz!nd eutanasia6ltele vor fixa limite precise pentru propriile c"eltuieli privitoare la sănătate, calcul!nd o c"eltuială medie pen& tru un drept de viață, pe care fiecare îl va putea utiliza după dorință, p!nă la terminare6%e va crea atunci un fel de piață a dreptului la viață suplimentar, în care fiecare își va putea vinde propriul său drept, în cazul că este afectat de o #oală incu& ra#ilă sau este prea sărac6%e va aunge, într&o zi, la vinderea de tichete pentru moarte care vor da dreptul la alegerea din& tre diversele tipuri de moarteF eutanasia la alegere, moartea instantanee în somn, moartea somptuoasă Dsau tragică, sinu& cidere la comandă, etc, moartea proprie ca și moartea altuia (#G$0 NacWues ttali, născut în 194V6onsilier special al lui (itterand, personalitate eminentă a comuni& tății e#raice, cunoscut ca cercetător, scriitor și istoric, este mem#ru al 2rupului 5ilder#erg și al 5Cnai 5Crit"0 .stfel, în timp ce doctorul EevorRian umla nestin%'erit prin ?tatele Dnite aut!nd paci& enții să moară (să se sinucidă V$, Ne@ QorR Times făcea cunoscut pulicului că o infirmieră din cinci din ?tatele Dnite ar fi practicat eutanasia, -tire care înso*e-te o alta, cea privitoare la rezultatele unei cercetări făcute de Dniversitatea din 8las%o@ conform căreia, L dintre medicii en%lezi s&ar fi dec& larat favoraili eutanasiei0 (conform Il 2iornale din J# mai !GGM$01este câ*iva ani, moartea dulce va deveni parte din sistemul juridic olandez, în timp ce, în .n%lia cre-te numărul ma%istra*ilor care pri& mesc în mod pulic (fără să se ascundă$ cererile olnavilor de întrerupere a func*ionării dispozitive& lor care îi men*in în via*ă0 7cNamara, fost pre-edinte al acelei )ănci 7ondiale care impune *ărilor în curs de dezvoltare utilizarea mijloace& lor contraceptive ca o condi*ie sine Wua non pentru o*inerea de ajutoare financiare (F$, în !G"#, în revista 942 – /oreign ffairs, declara că: niveluri determinate ale populației mondiale nu ar fi tre#uit să fie depășite și nu vor tre#ui depășite în viitor, avertizând cu seninătate că acest lucru se va înt!mpla fie prin măsuri umane și voluntare, fie printr&o procedură de oprire malt"usiană (!$0(alt"usianismul este o teorie a economistului en%lez T' 2 7alt'us (!LMM&!"H#$ conform căreia, dacă nu a intervenit nici un fel de eveniment (epidemii, răzoaie, etc $ popula*ia %loului ar tinde să crească în pro%resie %eometrică, provocând în acest fel o lipsă %ravă a mijloacelor de suzisten*ă0Teoriile -i practicile folosite pentru reducerea (limitarea$ cre-terii indeterminate a popula*iei poartă numele de malt"usianism07cNamara nu făcea decât să reia ideile unui înainta- ilustru, )ertrand 2ussell (memru al ?ocietă*ii 4aian$ care profetiza că moartea neagră (ciuma$ ar fi putut ac*iona în lume, pe scară mare, de&a lun%ul %enera*iilor, în a-a fel încât supravie*uitorii ar fi putut să procreeze li#er, fără a aglomera lumea0cest lucru poate fi, într&adevăr, foarte neplăcut6-ar ce importanță areG;ersoanele cu o înaltă pregătire intelectuală sunt indiferente la fericire, mai ales a altora (J$0.leander Ein% -i .urelio 1eccei, fondatori ai neo&malt'usi& anului lu# de la )oma, făcându&se interpre*ii aprecierii pe care mondiali-tii o nutresc pentru popoare (văzute ca ni-te în prefa*a celui de&al cincilea al lu#ului, intitulat eterni copii, iresponsa#ili incapa#iliSe de&o viziune organică$, '#iectiv pentru orld /orum, or%anizată de 4unda*ia 8oraciov (al cărei pre-edinte este
de ;ucis Trust$ în !GG, cei patru sute de participan*i care s&au întrunit la 4airmont /otel din ?an 4rancisco au stailit nece& sitatea de scurtare a timpilor, de adoptare de măsuri în domeniile diverse pentru crearea unei lumi interdependente -i su o unică conducere, în stare să înfrunte marile proleme ale păcii, respectiv de salvare a mediului04ilosoful ?am Eeen ( pro& dus al Dniversită*ilor /arvard -i 1rinceton$, guru al centrului Ne@&.%e occidentalo&american Esalen Institute, la înc'iderea lucrărilor, tră%ând concluziile, constata: D666 %&a sta#ilit un acord foarte str!ns ca instituțiile religioase să&și asume o res& ponsa#ilitate primară pe tema exploziei demografice6.re#uie să discutăm, într&um mod a#solut mai clar, despre sexualita& te, contracepție, avort, despre controlul populației, pentru că această criză ecologică, pe scurt, e o criză de populare6 educeți populația cu JQR și cantitatea de daune ecolo%ice va putea fi trecută cu vederea09uvinte după care au urmat aplauze entuziaste0 Nu e pu*in lucru reducerea popula*iei mondiale cu GF07arii măcelari ai istoriei, de la ;enin la 1ol 1ot, trecând la /itler -i 7ao, to*i împreună nu au reu-it acest lucru0O altă participantă a forumului, steaua Ne@&.%e )arara 7ar /uard (crescută în umra lui ;aurence ? 2ocRefeller, sus*inătoare înfocată a $e7 2lo#al ivilization$, într&o carte cu titlul ."e 5oo@ of o&reation, sus*inea că: D666
CG ANIMALISMUL ONU ;a JL ianuarie !GL", DN3?9O a lansat de la )ruelles în toată lumea -eclarația
)iserica (în cele din urmă$, o dată aandonate erorile a două mii de ani de do%me, va uni într&un sin%ur tot puterea spiritu& ală cu cea temporală0.lături de cei ale-i se vor afla oamenii redu-i la starea animală care vor tre#ui să&și aștepte conducă& torii (MJ$0
-eviza gradului VV explicată pe îndelete Ddin B'ccult ."eocrasB de 0ad ueens#oroug" Aacă umanitatea este constituită în mare parte din trecuții cu vederea-i unicele realită*i sunt sanctitatea și vrăi& toria = sfinții și spectrele (MH$, atunci de ce ar treui trata*i altfel decât ni-te animale cei din prima cate%orieB9u atât mai mult cu cât animalul din crescătoria %i%antică %estionată de te'nocra*i, otezată eufemistic – satul glo#al – nu va cere ni& mic mai mult în afară de ra*ia lui (consistentă$ de mâncare -i un loc unde să&-i petreacă timpul scurm!nd, în fa*a unui tele& viziuni %loale sau a unui computer, distr!ndu&se p!nă la moarte (M#$0Arepturile omului se acordă animalelor, antropomo& rfizându&le (M$, iar omul rămâne pro%resiv fără drepturi, prezen*ă malefică -i deranjantă pentru mediu, natură -i c'iar pen& tru umanitatea însă-i0Neunie VB /alucina*ii de creiere înfierântate VB .surda e%alitate dintre om -i animal este sus*inută (se poate spune cu sa#ia scoasă din teacă$ mai ales de cei ca& re se definesc ecologiști, verzi, am#ientaliști0.ce-tia sunt aduna*i în asocia*ii care au ca numitor comun protejarea dreptu& rilor animalelor -i care se pot numi ;rietenii .errei, >>/, 2reenpeace, 0iga (ediului care se ucură de reprezentan*i la OND -i DN3?9O (ca puteri consultative$0Or%aniza*ia ecolo%ică ."e /riend of Eart", de eemplu, recunoscută ca or%aniza& *ie non&%uvernamentală a OND, cu statutul de o#servator pe lân%ă principalele or%aniza*ii interna*ionale, a apărut în ?tatele Dnite -i a avut ca prim sediu localul în care activa -i 5iroul 0egal Internațional oudert 5rot"ers, filială le%ală a 4unda*iei 2ocRefeller (apropiată deci, de ?ocietatea 1il%rims$07erită făcut cunoscut că la 9oudert )rot'ers se afla -i evreul (iară-i ei – nota traducerii în lima română VVV$ ?ol ;ino@itz (fost pre-edinte al societă*ii americane Xero$ -i memru (prin oi-nu& ita coinciden*ă$ al 9luului de la 2oma (MM$, al 942, al 9omisiei Trilaterale -i al .merican orld7atc" Institute (centru american privat de studii privitoare la mediu -i care vede în cre-terea popula*iei principala amenin*are la viitorul lumii$ înfiin*at în !GL# cu fonduri de la 2ocRefeller0Dnul dintre pre-edin*i a fost un om de afaceri din a%ricultură, ;ester )ro@n, pe care as'in%ton 1ost l&a definit ca unul din g!nditorii cei mai influenți din lume0 rmand ammer, în )usia, în 19J[0 >orld >ildlife /und– 4 – s&a transformat în !G"L în >orld >ide /und for $ature, fiind înfiin*at în !GM! de către principele 4ilip (duce de 3dinur%'$ în colaorare cu principele )ernard al Olandei (primul pre-edinte al 8rupului )ilderer%, aducându&-i o contriu*ie importantă la înfiin*area acestui grup$ -i cu primul pre-edinte al DN3?9O (atunci avea L de ani$ sir
4ondurile necesare provin de la colo-i cu nume de referin*ă0 nglo&merican orp of %out"&frica, cea mai mare societate mondială de minerit care alături de -e 5eers constituie parte din imperiul financiar al lui Oppen'eimer> -e 5eers onsolidated (ines 0td -i -e 5eers entenar g (cu sediul în 3lve*ia$, condusă de 2ot'sc'ild -i Oppen'eimer prin care se controlează pia*a mondială a diamantelor> %"ell .rading .ransport ;lc-i %"ell )io .into inc (fondată în !"LH de /u%' 7at'eson cu veniturile provenite din comer*ul cu opium, condusă de sir 7artin aRefield 5arclas 5an@, anca cu cea mai mare reprezentare în .frica$> de la $6 (6 )ot"sc"ild %ons, condusă de 3velKn de 2ot'sc'ild (care controlează -i 9itK&ul londonez$> all %treet Nournalîn !GG$, consilier la 9'ase 7an'attan )anR, director la N7 2ot'sc'ild Orion )anR -i memru al consiliului de administra*ie al 4unda*iei 4ord (pe ca& re o reprezintă la întrunirile 9omisiei Trilaterale$09onform -ope Inc (MG$, consiliul de administra*ie al 4unda*iei 4ord ar fi puternic influen*at de Ordinul ?f +oan, un ordin masonic de vârf (LF$ în care ;oudon ar avea titlul de cavaler0
%im#olul și unul din reprezentanții 'rdinului %f Ioan6ți văzut cine este Bșef&suveranB RG 1ână în !GL, vice&pre-edinte al 4 +nternational a fost 7aurice 4 ?tron% (miliardar canadian -i fost adminis& trator al 4unda*iei 2ocRefeller$, animatorul ”%ummit&ului pentru .erra” care a avut loc la 2io de
început, E2 și&a avut sediul la Bcartierul generalB al )oc@efeller /amil /und din $e7 Hor@ it c"iar dacă astăzi nu este nici o mențiune, nici în cartea de telefoane și nici la nivel de înregistrare oficială6-e fapt, E2 este invizi#il6-in 1988 )oss a implicat în activitatea E2 184 de fundații, răspunz!nd pentru mai mult de V[K de milioane de dolari ca vărsămin& te anuale pentru ecologiști0 E2 include societăți multinaționale ca tlantic )ic"field orp, "evron, >aste (anagement Inc6"iar și Insti& tutul spen participă la ședințele strategice ale E26Se estimează că aceste corporații Dîmpreună cu )oal -utc" %"ell, dar care nu este BafiliatăB la E2 ar dona ecolo%iștilor circa un miliard de dolari anual 0”/oundation enterB, un cen& tru cu sedii la $e7 Hor@ și la >as"ington, condus de B)ussel %age /oundationB (L#$, înregistrează fiecare sponsorizare din dolarii dolarii scutiți de taxe Dai diverselor fundații, după care sunt donați în %tatele
(G UN E&EMPLU (E MON(IALISM – ECOLOIA 4or*ele ecolo%iste moilizate de către =nalta 4inan*ă la nivel planetar constituie un instrument puternic de unire mondialistă prin oli%area la re!e*aminarea bazei actuale a relațiilor internaționale, din moment ce mediul este complet indiferent la frontierele politice0?e face aluzie că distrugerea mediului este noul c!mp de #ătălie în lupta pentru siguranța națională în care (fără întârziere$ este nevoie de acțiune, de acțiune imediată666în timp de&o generație ("F$0Ae fapt oricine poate vedea daunele nemăsurate provocate naturii de către om prin industrializarea ira*ională, prin a%ricultura azată pe monoculturi -i folosirea fără discernământ a pesticidelor, prin pescuitul care *ine prea pu*in cont de refacerea speciilor, toate epresii ale unei civiliza*ii umane care se îndepărtează de punctele ei de referin*ă, înlocuind aceste norme cu surogatele ale profitului -i ale puterii0.tunci să ne întreăm, (sau compromiterea în cursapărând a mediului$ înșelătoare este o consecin*ă a ne-tiin*ei noastre privitoaretreuie la mecanismele sutiledistrugerea ale manifestării vie*ii naturii, efectele drept neașteptate și de neprevăzutB =n anumite cazuri, răspunsul poate fi afirmativ din moment ce omul modern a devenit stăpânul epresiei cum (cum să fac un an în plus, cum să am ma-ină mai en%oasă, etc$, dar prea pu*in al întreării pentru ce, cu ce scop, cu ce efecte01entru unii, cu valoare de îndoială, pentru mul*i (încă$ cu încărcătură ne%ativă0=n această ultimă cate%orie nu ar apă& rea 'azardată includerea distru%erii (în curs$ a pădurii tropicale01ădurile vir%ine ale .mazoniei, pădurea deasă din delta flu& viului 9on%o (azi Wair$ -i pădurea din zona +ndoneziei constituie peste trei sferturi din pădurile tropicale ale pământului0 3cosistem foarte comple, acestea asor lumina mai mult decât orice alt sistem de pe planetă, reducând în acest fel refle& ia căldurii solare către atmosferă -i, prin procesul de fotosinteză clorofiliană, produc o cantitate mare de oi%en -i de vapori de apă (prin transpira*ia frunzelor$0Iaporii de apă sunt fundamentali în circuitul apei în natură, su formă de ploi0 .ceste două elemente determină re%larea temperaturii ecosistemului, dar -i o instailitate atmosferică destul de accentuată, caracterizată de precipita*ii intense (c'iar peste o sută de furtuni pe an$ care intră în interac*iune cu masele de aer provenind dinspre ocean0.ceste interac*iuni contriuie la fiarea ilan*ului 'idric, la distriuirea precipita*iilor pe pământ0 !H
=n fa*a unor astfel de date se intuie-te că o despădurire masivă nu face decât să declan-eze sc'imări climatice pe o scară foarte mare, cu efecte impreviziile care se pot propa%a pe distan*e de mii de Rilometri0Aistru%erea limitată, realiza& tă de către auto'toni, cu scop a%ricol sau de locuit, este asorită -i compensată rapid0Ae eemplu, în +ndia, este destul de crediil că despădurirea pentru scopuri ener%etice -i industriale a stat la aza influen*ării mi-cării musonilor (curen*i de aer foarte o%a*i în umiditate, dinspre Oceanul +ndian spre /imalaKa$0Aar situa*ia cea mai dramatică este în )razilia09onform ima%inilor din satelit, numai în !G"L ar fi ars circa două sute de mii de Rilometri pătra*i de pădure ("!$, continuându&se opera de devastare ini*iată în !GL -i sustră%ându&se mii de Rilometri pătra*i de pădure vir%ină din patrimoniul forestier al statului sud&american04enomene precum seceta care a lovit ?tatele Dnite, ploile (asolut ecep*ionale$ care au căzut peste arsul -i însoritul ?a'el, modificările climatice neoi-nuite din 3uropa Occidentală nu mai apar în acest caz ca fiind miste& rioase și cazuale0Treuie recunoscut că factorii complec-i -i numero-i care re%lează clima la scară mondială sunt departe de&a fi cunoscu*i, cu atât mai pu*in -tiindu&se despre rezultatele eperimentelor conduse de an%lo&saoni -i respectiv ru-i în ceea ce prive-te răz#oiul meteorologic0 7iliardarul 7aurice ?tron% (personaj le%at de cercurile teozofice mondialiste cu punct de conducere în ;ucis Trust$, într&un discurs *inut la 2io de orld .rade 'rganization = 'rganizația Internaționa& lă a omerțului$b ar fi ne%at )raziliei creditele indispensaile pentru o dezvoltare industrială de tip occidental, adică fonda& tă pe petrol, ener%ie nucleară -i cărune0Aefri-area (ca eperiment ratat$ nu era deloc o noutate pentru )razilia0 =ncepând cu !GL, miliardarul Aaniel ;ud@i% a ac'izi*ionat de la %uvernul razilian peste cincisprezece mii de Rilometri pătra*i de pă& dure tropicală, plătind circa două sute de dolari pentru Rilometrul pătrat, în re%iunea i ("L$> gestionarea contrariilor se face din nou cunoscutăb, pre-edinte de onoare al +nstitutului .spen, memru de seamă al Eissin%er .ssociates, al 942, al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale0 =n spatele fenomenelor de sc'imări ale climei stă gălăgia (complice -i conformistă$ mijloacelor de informare ca& re scot în eviden*ă, în mod unanim, cauzele efectului de seră, nu ca pe&o distru%ere neunească -i cu ună -tiin*ă a mediului natural în numele economice, ci ca rezultat al creșterii umanitatea pentru dezvoltării salvarea 'aitatului acesteia0 Tui prodest U ! "uiDnecontrolate folosește U a populației0?e elimină cu ună -tiin*ă
EG EARTHKSUMMIT (E LA RIO (E 9ANEIRO :n căutarea unui nou inamic care să ne unească am găsit că ideea de BpoluareB, Bamenințarea încălzirii glo#a& leB, a Bterminării rezervelor de apăB, BfoameaB și altele la fel, ne&ar putea conveni D6666.oate aceste pericole au drept cauză intervenția umană D6666Inamicul real este, deci, însăși umanitatea (""$0;a JL martie !GGF, 7ic'ael Oppen'eimer (memru al 942$ avertiza cu emfază: :ncălzirea glo#ală, reducerea stratului de ozon, despăduririle și suprapopularea sunt cei Bpatru cavaleri ai apocalipseiB secolului J1 care se apropie D666Z pe măsură ce amenințarea Brăz#oiului receB se înde& părtează, pro#lema mediului este pe cale să devină gria numărul 1 a securității internaționale0.ceasta -i alte teme la fel de ”moilizatoare” au stat la aza discu*iilor marii conferin*e mondiale privitoare la mediu, care s&a *inut între H -i !# iunie !GGJ la 2io de
=n discu*iile purtate au fost reluate -i perfec*ionate teme dragi 9luului de la 2oma, privitoare la dezvoltare, respectiv la mediu01ropunerile aveau ca ar%ument refacerea ar'itecturii industriale a planetei printr&o redistriuire a mijloacelor, un control drastic al na-terilor -i o nouă reformă în educa*ia -colară mondială0Aele%a*ia americană era condusă de vice&pre-e& dintele ?tatelor Dnite, .lert 8ore (.l 8ore, în ima%inea din stân%a în timpul întâlnirii de la Aavos din ianuarie JFF"$, crescut la um#ra miliardarului (evreu$ .rmand /ammer (fost pre-edinte al Occidental 1etroleum -i prieten cu ;enin$08ore (memru al 942 -i al 9omisiei Trilaterale$, cu o& cazia conferin*ei de la 2io, a prezentat o scriere (cu influen*e teozofice$ cu titlul ;ăm!ntul în cum& pănă6 Ecologia și %piritul uman ("G$ prin care lansa proiectul unui nou plan (ars"all glo#al, su controlul OND, care să impună un control strict al consumurilor ener%etice, respectiv să re%lemen& teze politica industrială a statelor0?ecretar %eneral al acestui summit a fost canadianul 7aurice ?tron% (ma%nat al 1etro&9anada$ consilier al OND, memru al consiliului de administra*ie al 4un& da*iei 9arne%ie, co&fondator al 4, director la +nstitutul .spen (-i destul de apropiat de 2ot'& sc'ild$0 (iliardarul (aurice /rederic@ %trong Dnăscut în 19J9, secretar general al onferin& ței $ațiunilor orld Economic /o& rum6m#ientalist radical, mem#ru al lu#ului de la )oma, al Institutului spen, dar și un susținător înfocat al $e7&ge01rieten al lui Aalai ;ama, ?tron% este conectat prin coneiuni multiple cu mediile ocultiste0=mpreună cu so*ia lui (/anne$ a înfiin*at un centru spiritual (numit de el ”Iatican 9itK”$ într&un ranc' din 9olorado ( 5aca 2rande$ unde se întâlnesc udi-ti tietani, taoi-ti, %uru indieni0?prijinul este acordat de +nstitu& tul .spen, dar -i de 0indisfarne ssociation (o ”emana*ie” a ;ucis Trust$ care -i&a câ-ti%at faima de&a fi un loc în care se practică vrăjitoria (GF$0=n mod frecvent, ?tron% este prezent -i la catedrala ?t oods pentru a le adapta rolului cresc!nd ca structuri primare ale noii ordini internaționale6:n această zonă de guvernare, instanțele am#ientale nu pot fi văzute Dsau tratate precum pro#leme separate Ddistincte față de celelalte pro#leme care apar în calea destinului nostru D66662uvernele naționale au nevoie să împartă Dcu o eficiență mai mare responsa#ilitățile activităților cu organismele interne Dregionale, provinciale și locale ca de altfel și cu entități nonguver& namentale6u alte cuvinte, 2uvernul (ondial unic va tre#ui să delege fiecare lucru p!nă la nivel local D6660 %c"im#ările de comportament și de direcție cerute pentru acest scop, tre#uie să fie o expresie a valorilor noastre cele mai profunde, morale, spirituale și etice (G$, mai ales că pro#lema ecologică trece peste orice frontieră națională, religioasă, culturală, socială, politică și economică D6666Astăzi# responsabilitatea fiecărei ființe umane constă în ale%erea forțelor întunericului sau a forțelor luminii 6;entru aceasta tre#uie începută transformarea propriilor atitudini și valori pentru a adopta, cu un respect reînnoit, legile superioare ale $aturii -ivine (GM$0Aupă cum se poate în*ele%e cu u-urin*ă, scopul fundamental rîmâne centralizarea puterii în m!inile Na*iunilor Dnite, iar ecolo%ismul e doar un instrument0 !HL
+ată câteva din necesită*ile concluzive ale adunării de la 2io de & moilizarea pentru formarea unei 9omisii pentru Aezvoltarea Aurailă la nivelul Na*iunilor Dnite care să verifice respec& tarea de către na*iuni a oiectivelor concordate pe durata summit&ului0O astfel de comisie va treui să aiă în vedere -i contriu*ia (vărsată de către *ările industrializate$ pentru asisten*a în dezvoltare, dar -i asi%urarea că se vor aduna suficiente fonduri necesare realizării politicilor din .%enda J! (GL$> & constituirea unei ruci 3erzi Internaționalecapailă să %estioneze urgențele ecolo%ice la scară mondială0;a conducere este numit 7i'ail 8oraciov (memru al ;ucis Trust$ care succesiv va propune Na*iunilor Dnite un cod al dreptului me& diului -i o poliție ecologică care să facă respectat acest cod la nivel mondial (G"$, fără a se lua în considerare dezastrele ecolo%ice -i nu numai (GG$b care au avut loc în mai mult de -aptezeci de ani de comunism, în 2usia09u scop pur informa& tiv se pot face cunoscute convingerile spirituale ale lui 8oraciov: red în cosmos6.oți suntem în relație cu cosmosul6;ri& viți soarele6-acă soarele nu ar fi existat, nici noi nu am fi existat6stfel, natura este ”dumnezeul” meu6;entru mine natura este sacră6opacii sunt templele mele, iar pădurile sunt catedralele mele (!FF$0 & lansarea formală a cultului naturii ca ază a noii reli%ii (predominantă în cercurile Ne@&.%e$ mondiale0 =n perioada H&# iunie !GGM a avut loc la +stanul (în Turcia$ o conferin*ă a Na*iunilor Dnite, a#itat II, menită să pună azele unei restructurări pe termen lun% a politicilor %uvernelor, respectiv a economiilor lor na*ionale, în perspectiva secolului XX+, ca o continuitate coerentă cu rezolu*iile adoptate prin adunarea de la 2io0Temele de discu*ie s&au aat pe dezvoltarea dura#ilă (tema predilectă a 9luului de la 2oma$, dar -i pe un raport foarte amănun*it – 'ur 2lo#al $eig"& #our"ood = 3ecinătatea noastră glo#ală – rodul a trei ani de studii al celor douăzeci -i opt de componen*i ai omisiei pentru 2uvernul 2lo#al a Na*iunilor Dnite care aducea în discu*ie -i tema unui %uvern unic până în JFFF (!F!$b0
FG ECOK(ECALOULECOLOIA PENTRU TOJI (!F!is$0 =n vvenire (cotidianul episcopatului italian$ a apărut un articol (semnat de .ntonio 8aspari$ cu titlul: (ediul6 Barta ;ăm!ntuluiB, un proiect discuta#il care face cunoscută alianța dintre '$< și magnații finanței mondiale6 de aici apare -i destailizarea ec'ilirului cu efecte dezastruoase pe plan ecolo%ic0Tetul lui TucRer nu aduce nimic în plus0O confirmare în plus este dată de 7i'ail 8oraciov care, prezentând (în +talia$ asocia*ia condusă de el – rucea 3erde Internațională– a precizat că ceea ce dore-te OND este gră#irea apro#ării B-ecalogul $oii EreB D666, un cod universal de conduită care va tre#ui să conducă omul Dumanitatea după anul JKKK0 Este evident că pragmatismul ecologic al religiilor așa&zis Bpăg!neB, precum cea a indienilor din merica, polinezienilor sau a a#srcenilor australieni mult mai realist punct de vedere moralaprivitor la conservarea naturii, dec!t cele maiera intelectuale filosofiidinmonoteiste ale Breligiilor revelateB&4ilip de 3dinur%', la o conferin*ă de presă din !" mai !GGF, la Natio& nal 1ress 9lu din as'in%ton cu ocazia 9onferin*ei .mericane privitoare la 2eli%ie -i 3colo& %ie (!FH$b04ilip (sau 1'ilip$ de ?aa&9our%&8ot'a von )attener%01rin an%licizarea, în !G!L, von 5atten#erg devine (ount#atten04ilip (născut în !GJ!$ este prince of 2reece and -enmar@, #aron de 2reen7ic", Earl of (erionet", du@e of Edin#urg"01re-edinte al orld ide 4und for Nature, împreună cu re%ina .n%liei se află la conducerea unei institu*ii oli%ar'ice – lu#ul Insulelor – %uvernată la rândul ei de lu#ul 1KK1, care finan*ează cu destul de multe milioane de dolari ini*iativele 4, respectiv ale mi-cării ecolo%iste mondiale (!F#$0Ain numitul lu# al Insulelor fac parte (pe lân%ă multe altele$: T'e )anR of 3n%land, .n%lo&.merican, 2io Tinto, Ae )eers, N070 2ot'sc'ild )anR, )arclaKs )anR, ?080 arur%, ;azard )rot'ers, <010 7or%an P 9o, /anson 1;9,
pă%âne$ ale antic'ită*ii %reco&romane (asiro&ailoniene, etc$ sunt considerate evoluate dar -i poten*ial poluante0Termenul de 7ild life – via*ă sălatică nu este caracteristic (numai$ naturii, ci este -i un program adresat viitorului umanită*ii, în acest sens putându&ne duce cu %ândul la o morală am#ientalistă03i ine, în !G"G, 4ulco 1ratesi (pre-edinte al 4 +talia$ a pu& licat un volum intitulat Ecologia domestică, lucrare care pune într&o lumină aparte starea de spirit dar -i perceptele care vor sta la aza eco&decalogului0Treuie făcut cunoscut că apari*ia acestei căr*i a fost sponsorizată, tocmai în anul căderii comunismului (a zidului )erlinului$ de ooperativele )oșii din provincia italiană 3milia 2oma%na (fapt care pare să recon& firme identitatea dintre punctele de vedere ale 7asoneriei, comunismului, respectiv ale capitalismului lieral$0Ae fapt s&a văzut că 4 -i ideolo%iile sale sunt epresie a înaltei oli%ar'ii financiare: de la 4ilip de 3dinur%' -i )ernard al Olandei la 2ocRefeller, la diversele %rupări mondialiste de inspira*ie masonică03ste suficient de spus că înainte de 1ratesi, pre-edin& te al 4 +taia a fost ?usanna .%nelliV Aestina*ia comună a adversarilor (doar în aparen*ă adversari$, sus*inu*i dintotdeauna de acelea-i surse financiare o constituie unificarea politică -i spirituală a între%ii lumi prin anularea reli%iilor (înlocuite cu o doctrină panteistă, 'edonis& tă -i materialistă$ -i identificarea lui -umnezeu cu natura (!F$0=n volumul lui 1ratesi, unul din aspectele care atra%e cel mai mult aten*ia este cel privitor la moartea umană0=n rurica 3ivaio din vvenire (!J au%ust !GGF$, Iittorio 7essori face o scurtă prezentare a căr*ii lui 1ratesi: ;entru ;ratesi, cadavrul Dmai #ine zis Bcarcasa umanăB nu este dec!t o adunătură de îngrășăminte, conțin!nd circa OO oxigen, K,K4 fier, iod, mangan, etc6;ratesi se ridică împotriva sicrielor = fiind nevoie de lemn pentru a le construiZ împotriva cimitirelor = păm!nturi superfertilizate pe care vegetează crizanteme, c"iparoși, etcZ împotriva pietrelor funerare = care cauzează cariere de piatră BinesteticeB6-upă părerea lui, una din soluții ar putea fi aceastaF Bo groapă frumoasă su# un stear, în c!mp, c!teva lopeți de păm!nt și iată că ne putem reîntoarce în ciclul na& turiiB6-ar asta în lipsă de ceva mai #un6onform >>/, ideal ar fi înființarea unei Bsociații pentru :n"umarea Ecologi& căB6;entru aceasta, președintele dă c!teva directive, care ar suna cam așaF Bse pot folosi gropile comune, terenuri anume împremuite și supraveg"eate de angaații asociațiilor de mediu Dprecum >>/ sau 0I;< pentru "rănirea păsărilor răpi& toare6:n aceste gropi comune, resturile noastre mortale ar putea servi ca "rană speciilor înaripate6.impul mediu de distru& gere al unui cadavru ar fi de c!teva ore6(ai răm!n oasele, dar acest inconvenient se poate elimina dacă la festin ar parti& cipa și vulturul #ăr#os care lansează oasele pe st!nci Dpietre, zdro#indu&le, pentru a devora măduva din ele6 :n puține zile, din resturile noastre nu ar mai răm!ne dec!t Bexcremente mineralizanteB6:n spriinul acestei ipo& teze, ;ratesi citează o notiță din ianuarie 1988 c!nd un ecolog englez, pentru a&și "răni BdragiiB lui vulturi africani, s&a dus p!nă su# cui#urile lor și s&a împușcat în cap6Italianul sfătuiește și alți ecologi Bîn cazul pasului extrem, să se ducă într&o zonă cu acces dificil, dar plină de carnivori și să aștepte moarteaB6-ar mai este ceva6.extul citeazăF Bo alternativă Ddupă cum a sugerat ecologista 0aura onti ar putea fi crearea de cutii cu alimente pentru c!ini și pisici în care carnea umană ar putea înlocui carnea altor animaleB6Li aici, un exemplu edificator este dat tot de un anglo&saxon (!FM$, lord ve#ur, #udist Dcu funcție în amera %uperioară, din partea li#eralilor care a sta#ilit ca după moartea lui, cadavrul lui să fie dat ca "rană c!inilor de la adăpostul pentru c!ini din 5attersea6%usținea că Borice lucru #iodegrada#il tre#uie reci& clatB și că Bîngroparea Dca și arderea sunt o risipă enormăB6.ot pentru ;ratesi, cenușa care ar rezulta după ardere Bar tre#ui utilizată ca îngrășăm!nt pentru propriile straturi cu floriB6Li #ar#ariei creștine prin care se aduce omagiu unui mort, prezintă Dîn antiteză o metodă civilă, Bfolosită încă la parsi, o sectă zoroastriană (!FL$, care depozitează cadavrele morților în v!rful unui turn, pentru a servi ca "rană pentru păsările răpitoare0(Aar dacă terenul e stâncosVB$0 .cest scurt rezumat face loc la câteva considera*iuni: !0 cartea lui 1ratesi demonstrează destina*ia finală -i ce viziune asupra lumii eprimă campania pro&cremare ale cărei costisitoare pliante -i manifeste pulicitare inundă ora-ele cu ocazia sărătorilor le%ate de cultul mor*ilor0Treuie amintit că este interzisă de către )iserică (cea catolică$ practica arderii, dar care a fost apro#ată de papa 1aul al I+&lea, în anumite ocazii0 J0 este furnizată o nouă indica*ie, în acord cu cele sus*inute de către 4ilip de 3dinur%', privitoare la tipul de pă%ânism promovat de 4, de 7asonerie -i de marile loK&uri mondialiste0Aacă *inem cont că mai toate reli%iile au făcut din cultul mor*ilor un Em#lema la romani, sufletele celor mor*i erau divini& zate constituind un punct de referin*ă în unitatea nucleului familial$, în civilizația aWuariană și ecologistă nu numai că acest culttreui al mor*ilor este anulat, dar este în curs -i un proces de disprețuire a strămo-ilor, de desacralizare dispărut, care ar să se reducă la excremente de vultur sau în cutii, ca m!ncare pentru mineralizante animalul adecelui companie0 Nicăieri -i niciodată, nici c'iar la popoarele arare nu s&a manifestat o astfel de ură pentru rasa umană, o ură atât de profundă care nu se opre-te nici în fa*a mor*ii01rivitor la acest lucru este relevantă opinia unui alt memru de seamă al 9luului de la 2oma, 3duard 1ostel: 0umea este #olnavă de cancer, iar omul este cancerulR (!F"$09ancerul se elimină, se distru%e prin orice mijloace posiile0Nu eistă metodă prea radicală pentru eliminarea celulelor malefice09ine %ânde-te în acest fel nu va da înapoi, în mod si%ur, în fa*a răzoaielor, a epidemiilor, a lipsurilor elementare, anulând c'iar -i odioasa amintire a strămo-ilor> omul ca parazit, refuz deplorail (conform lui 1ecei$ al procesului evolutiv0 Ain acest punct de vedere, uci%a-ul, traficantul de dro%uri -i un orice alt criminal (în %eneral$ sunt văzu*i într&o lumină #inevoitoare, contriuind la dezinfectarea %loului terestru de refuzul deplora#il0Tocmai în lumina acestor doctrine cu profunde conota*ii ne%ative treuie interpretate continuele -i multiplele reforme ale justi*iei, a procedurilor penale, pen& tru minimalizarea -i c'iar suprimarea treptată a pedepselor care, inspirate de morală simplă, de unul sim*, de decalo%ul reli%ios (nu fura, nu ucide, etc$ tutelează via*a, inte%ritatea fizică -i morală a persoanei -i a unurilor ei împotriva a%resiu& nilor -i a în-elătoriei propa%ate de infractori0O stare de ură atât de intensă la adresa umanită*ii ne duce imediat cu %ândul !HG
la ;ucifer, inspiratorul centrului spiritual al OND, 0ucifer .rust sau mai cunoscut cu denumirea de 0ucis .rust, emanație (iar ”emana*ie”, de parcă to*i cei care se află de aceea-i partea a aricadei ar vori între ei în cod, -i +liescu nu face ecep& *ie$ a ?ocietă*ii Teozofice a magicienei ruse /elena 1etrovna )lavatsRK, autoare a două căr*i în care, într&o adunătură %i%an& tică de elucura*ii demen*iale (tipice incanta*iilor ma%ice$ se prezintă, în cuvinte clare, principele tene#relor, esen*a secre& tului %radelor înalte ale 7asoneriei (!FG$0 Dn alt ar%ument tratat de 1ratesi, util pentru revelarea con*inutului -i a surprizelor pe care ni le rezervă Eco&decalogul OND, este seualitatea, pe care o define-te drept cea mai #ună modalitate de utilizare a timpului li#erF nu poluează, nu c"eltuie energie, face #ine sănătă& ții, ne face mai senini, mai puțin agresivi, mai toleranți și mai #uni0Aacă nu luăm în seamă idio*ia -i falsitatea anumitor afirma*ii, nu treuie să trecem cu vederea cronica neagră din fiecare zi care ne aduce la cuno-tiin*ă (cu sadism, de parcă alt fel de -tiri nu ar eista$ cazuri de violuri (acte care sunt dificil de numit puțin agresive, cu efecte #enefice$, de pedofilie (cu cazuri de moarte a victimelor, sau cu urmări fizice -i psi'ice pentru toată via*a$ -i nu treuie uitată industria înfloritoare a seului (în care dro%urile, sclavia -i crima nu sunt lucruri stranii$ care dă na-tere unui stil de via*ă dezor%anizat -i nemilos0=n astfel de cazuri este important de luat în considerare ce în*ele% 4 -i OND prin practică sexuală reco& mandată0Aupă tot ceea ce s&a spus este evident că nu se referă (în mod foarte si%ur$ la o formă de seualitate naturală, cu scopul asi%urării continuită*ii speciei umane01entru a înde& părta orice urmă de îndoială, nu ar fi rău de amintit că DN41. – 4ondul Na*iunilor Dnite pentru 1opula*ie, într&un raport din !GG, indica numărul mediu de avorturi (în lume$ pentru perioada !GL&!GG#, la 4[ de milioane pe an, rezultat care în mare parte (c'iar dacă este tre& ltar satanic cut su tăcere VVV$ se datorează politicii de le%alizare a acelor practici eterminatoare, dusă în strânsă colaorare cu or%ani& za*iile pro&avort finan*ate -i conduse de 2ocRefeller, mereu în avan%arda luptei împotriva umanită*ii (!!F$01e aza acestor date statistice, revista 0ectures /ran]aises (în numărul #"L din noiemrie !GGL$ pulica un articol, semnificativ intitulat 199Y = nul (iliardului prin care făcea cunoscut că, adunându&se datele furnizate de OND, pentru cele două decenii (înce& pând din !GL$ se o*inea un total de circa u, .iliar5 5e coii ucii în pântecele matern0 Tot în acest contet, Nafis ?adiR, secretară&%eneral al DN41., a precizat recent că fondul condus de ea, prin utili& zarea miliardelor de dolari primi*i, putea trece la activ 1[1 de milioane de sterilizări (în marea majoritate asupra femeilor$, distri#uirea a 86YOK6KKK6KKK de doze inecta#ile (inclusiv sustan*e pro&avort$, a V1K milioane de diafragme și spirale -i a 44 de miliarde de prezervative (!!!$0;uând în considerare că avortul c'irur%ical a fost înlocuit în mare parte cu sustan*e declan-atoare (faimoasa )< 48O$ -i că aceste sustan*e declan-ează (în faza ini*ială a sarcinii$ un fel de avort care se poate confunda cu fluul menstrual, aceste fapte nu se pot cuantifica din punct de vedere statistic01oate să apară ca evident că numărul de un miliard este inferior celui real0.ltceva se poate spune despre -antajele financiare eercitate de către 47+ -i )anca 7ondială (or%aniza*ii financiare strâns le%ate de OND$ pentru impunerea în multe *ări ale lumii a pro%ramelor de limitare ale na-terilor (!!J$09ele făcute cunoscute până acum ar treui să ajun%ă pentru a&l convin%e -i pe cel mai încreză& tor, naiv sau optimist sus*inător -i admirator al OND (sau al 4$ că raporturile sexuale recomandate de către acestea din urmă, respectiv de ooperativele )oșii (prin sponsorizarea pulicării scrierilor lui 1ratesi$ sunt departe de&a fi cele norma& le, care caracterizează rela*iile umane0?unt raporturi dezordonate, sterile -i or%iastice, nefire-ti, tipice culturii anilor 19O80 2aporturi care ne duc cu %ândul (prin finan*ările aproape nelimitate, prin sus*inerea masivă din mass&media$ la un plan unitar, etins la nivel mondial, în favoarea 'omoseualită*ii (faptul că în OTO se practică anumite ritualuri -i că seul anal are o anume conota*ie magică, dar ne%ativă, spune multe despre inten*iile adep*ilor$0Aacă se ia urma anilor proveni*i din sponsorizări, si%ur apar nume ca 2ocRefeller, ?^r^s care sus*in or%aniza*ii denumite rci&ga, rci&les#o, etc0;a nivel interna*ional, pe plan politico&le%islativ, această campanie pro apare cu o nouă le%isla*ie anti&discriminatorie, de inspira*ie OND, utilă pentru favorizarea emi%rărilor (discriminați, neînțeleși$, care a-ează viciul la adăpost de orice fel de critici, favo &ritisme care fac posiilă elaorarea de le%i destul de ciudate, ca de eemplu 0egea (ancino, în +talia (!!H$0 .cum se poate în*ele%e, din alt punct de vedere, ce anume inten*iona să spună 1ratesi când zicea că sexul ne face mai senini, mai puțin agresivi, toleranți și #uni01ersoane imecilizate de viciu -i de auzul de se, cu idei ale anului !GM" (ale Erei 3ărsătorului$, impre%na*i cu dro%uri, sclavi si%uri -i umili care trăind în viciu -i delict nu vor deranja în vreun fel stăp!nirea, -i nu vor avea nimic de oiectat când cei din urmă, în contetul pro%ramului de control al speciei umane (care va continua$ la scară planetară (poate -i su forma eutanasiei$ îi vor elimina, ca fiin*e nocive sau inutile0
NOTEG ! – (easures, policies, and programmes affecting fertilit, 7it" particular reference to national /amil ;lanning program& mes = (ăsuri, politici și programe privitoare la fertilitate, cu referire particulară la programele naționale ale /amil ;lanning, Ne@ QorR, Dnited Nations, !GLJ, Aepartement of 3conomic and ?ocial .ffairs, ?TU?O.U?eries .U!, p LG0 J – +dem, p "F0 H – 2ic'ard ?Kmonds -i 7ic'ael 9arder ."e
# – Aiscurs la a douăzecea aniversare a Na*iunilor Dnite, ?an 4rancisco, J iunie !GM0 – 2euniune la a zecea aniversare a 9luului de la 2oma0)ro-ura este datată !H iulie !GL"0 M – 1rezentarea 9luului de la 2oma în 2aportul 7eado@s0 L – +?1+ a fost înfiin*at în !GHH de către .lerto 1irelli, iar în !GGF era condus de fostul amasador al +taliei în ?tatele Dnite – 3%idio Ortona, memru al 9omitetului 3ecutiv al 9omisiei Trilaterale, prezent în +nstitutul .tlantic, în +nstitutul +nterna& *ional de ?tudii ?trate%ice din ;ondra -i în +nstitutul +talian pentru .faceri +nterna*ionale0Iice&pre-edinte la +?1+ era ;eo& poldo 1irelli, memru al 8rupului )ilderer% -i al ++.+0Wiarul Il 2iornale din J noiemrie !GGH, citând un raport anual de !!# pa%ini al +nstitutului pentru ?tudii de 1olitică +nterna*ională (+?1+$, omolo%ul italian al ritanicului ++??, spunea: $o& țiunea de CpiațăC și CdemocrațieC sunt părți ale unui lim#a universal iluzoriu dintr&un sistem internațional din ce în ce mai divizat6;unctele forte ale unei noi ordini internaționale nu vor fi CpiațaC (în sens comercial$ și CdemocrațiaC, ci o ordine ie! rarhică selectivă care va crea zone de #unăstare, precum petele de pe leopard, în urul marilor puteri regionale 0;a înc'e& iere, ca un posiil epitaf de pus pe piatra funerară a democrației, reporterul concluziona: 3om vedea în cur!nd dacă și c!t este fondată încrederea celor care insistă pe virtuțile pacificatoare ale democrației, mai ales că raporturile dintre țările puternice și cele sla#e nu sunt raporturi democratice, oricare ar fi natura celor puternici0 " – Ae văzut ziarul 0a )epu##lica = ffari e /inanza din JH octomrie !G"L -i ziarul Il 2iornale din J septemrie !G"M0 G – Leful promoției de profe*i ai foamei a fost profesorul 1aul 3'rlic', eminență medicală și personalitate de seamă a sio& nismului din %tatele orld )evolution = onspirație desc"isăF ;roiect pentru o revolu& ție mondială, ;ondra, Iictor 8ollancz, !GJ", p HL0 !# – < /uleK <$E%' = Its ;urpose666, cit0, p !M -i !0 ! – 9onform 2 ?eKmond, 7 9arder, cit0, p !G"0 !M – / 9oston 0es financiers666, cit0, p HJG0 !L – 3ploatarea -i controlul ener%iei atomice au fost %ândite, dorite -i realizate (aproape în eclusivitate$ de persoane ev& reie-ti, datorită studiilor -i cercetărilor celor ca
pseudonim al lui 4urio 9olomo, ziarist -i fost pre-edinte al 4iat&Dsa$ relata despre întâmplări (cu trafic de copii din sud& estul .siei$ în care au fost implica*i func*ionari ai OND, dar -i ai or%aniza*iilor umanitare0Nara*iunea este făcută su formă de roman, modalitate prin care (oserva )londet$ se pot povesti fapte care altfel nu s&ar putea face cunoscute (conform 7 )londet 2li Bdelp"iB della dissoluzione, cit0, 7ilano, .res, !GG#, p JJ#$0 HJ – arnet de lCenfance, nr0 !", aprilie&iunie !GLJ, citat în 0ectures /ran]aises, nr0 #F, octomrie !GG#0 HJ is – ;a JL octomrie !G"M a avut loc la .ssisi iua (ondială a )ugăciunii a tuturor reli%iilor condusă de către papa +oan 1aul al ++&lea, cu prilejul manifestărilor nului Internațional al ;ăcii (proclamat de către OND$0;a această manifestare s&au făcut ru%ăciuni adresate către cele mai incrediile divinită*i0)ugăciunea de la .ssisi din !G"M a constituit (conform documentelor respective$ principalul punct de referință în mișcarea ecumenică mondială -i a însemnat trecerea de la ecu& menismul fazei doctrinale -i al întâlnirilor la vârf, la faza operativă – de implicare a multitudinii de credincio-i0 HH – .lert 1iRe (orals and -ogma, 4o%%ia, )asto%i, !G"M, vol +++, p !H0 H# – (easures, policies and programmes affecting fertilit666, cit0 H – . se vedea vvenire, cotidianul 93+ – 9onferin*ei 3piscopale +taliene, !L mai !GGM0 HM – 0ectures /ran]aises, revistă de politică franceză, nr0 H"!, p !J0 HL – 0ectures /ran]aises, nr0 HMM, p #"0 H" – orrispondenza )omana, nr0 !HMU#0 HG – 1roprietate a o%atei familii ?ulzer%er a cărei le%ături cu )6nai )6rit' sunt destul de cunoscute (vezi 8eor%es Iireeau (ais Wui gouverne lCmeriWue = -ar cine conduce mericaG, 1aris, Sd0 / 9oston, !GG!$0=n afară de $e7 Hor@ .imes, ?ulz& er%er mai controlează alte H de pulica*ii, re*ele de radio -i tv, care sporesc averea acestuia cu circa #F de milioane de dolari pe an (conform estimărilor /or#es din !G"L$0?ulzer%er mai sunt -i co&proprietari la International erald .ri#une, cotidianul care apare simultan la ;ondra, 1aris, W[ric', /on% Eon%, ca purtător de cuv!nt (în eterior$ al $e7 Hor@ .imes -i al >as"ington ;ost0Wiarul $e7 Hor@ .imes, steag al #urg"eziei li#eral&e#raice (ziarul Il %ole J4 're din JF feruarie !GGJ$, doânde-te un caracter interna*ionalist (deci -i mondialist$ încă din primii ani ai secolului al XX&lea când a fost asi& milat (împreună cu alte ziare$ de către 2ound Tale cu scopul declarat de trecere a lumii su domina*ie an%lo&americană, pe aza socialismului teoretizat de ?ocietatea 4aian (din ?ocietatea 4aian au mai făcut parte 4ranR 1odmore – spiritualist, < 2amsaK 7ac Aonald – viitor prim&ministru al .n%liei, 2 ) /aldane – viitorul lord /aldane$0Timp de mul*i ani, vice&pre-e& dinte la $e7 Hor@ .imes a fost /ardin% )ancroft (memru al 942$, iar printre directori s&a aflat -i 9Krus Iance (!G!L&JFFJ administrator al 4unda*iei 2ocRefeller încă din !GL, memru al 942, dar -i al ?ocietă*ii 1il%rims, al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale$01rintre ziari-ti s&a aflat 7a 4renRel (responsail al pa%inii politice$, 4lora ;e@is, editorialistă -i memră a 9omisiei Trilaterale, iar din conducere a făcut parte -i .morK )radford (memru al 942, una din eminențele ce& nușii ale %candalului >atergate$, căsătorit cu 000 9arol arur% 2ot'sc'ild0 #F – 9onform EI) din JL mai !GG#0 #! – 7alcolm / ?tern merican of Ne7is" -escentF ompendium of 2enealog = mericani cu descendență evreiască0 ompendiu de genealogii, Ne@ QorR, Etav 1ulis'in% /ouse +nc0 !GL!03ste vora despre o lucrare care cuprinde circa -ase sute de %enealo%ii, din !M# -i până în !G""0Ae văzut -i ?tep'en )irmin%'am ."e 2randeesF mericaCs %ep"ardic Elite = ;ersonalitățiF Elita sefardică a mericii, Ne@ QorR, /arper P 2o@, !GL!, p H!> dar -i < ;omard 0a cara oculta666, cit0, tomul +I, p LG0 #J – Iaccinul a fost deja eperimentat cu succes în +ndia, pe aza colaorării dintre %uvernul indian -i 4unda*ia 2ocRefeller (conform ziarului Il 2iornale din ! septemrie !GGJ$0 #H – =n noua variantă pentru tipar a Arepturilor 9opilului a OND a fost eliminată fraza care recuno-tea dreptul fiecărei fiin& *e umane la asistență uridică adecvată, fie înainte, fie după naștere, epresie deja con*inută în -eclarația -repturilor opilului din !GG01re-edintele DN+934&+talia, .rnaldo 4arina, declara: u titlu personal, spun că avortul este o omucide& re,666, dar nu o pot spune ca președinte al omitetului Italian pentru <$IE/6;oziția oficială a /ondului este că problema avortului trebuie să constituie un fapt politic , și mai ales, o c"estiune personală6$u credem că tre#uie s&o reintroducem în -repturile opilului666<$IE/ nu poate fi nici în favoarea și nici împotriva avortului666 (orrispondenza )omana, nr0 !FJUJ$0 ## – Wiarul Il 2iornale din J# mai !G""0 # – Ain /ondul $ațiunilor elt#evTl@erung, -raft final document of t"e conference (de la 9airo – nota autorului$, p HH0Oare %enocidul r@andez nu poate fi o urmare tra%ică a procedurii malt"usieneBCi cum a putut +talia, centru al catolicismului, cu cele două sute de mii de avorturi pe an (începând cu !GL", anul aproării le%ii privitoare la întreruperea sarcinii$ să ajun%ă să fie *ara cea mai apropiată din lume !#J
de alegerile mortale ale mondiali-tilorB(conform ziarului Il %ole J4 're din J aprilie !GG, în JFFF +talia ar fi doândit tit& lul, de neinvidiat, de poporul cel mai îm#ătr!nit din lumeV J – ) 2ussell ."e Impact of %cience on %ociet = Impactul științei asupra societății, Ne@ QorR, ?imon P ?c'uster, !GH, p !FH&!F#0 H – )ilioteca 3?T 7ondadori, cit0, p !!0 # – 2evista 0a nuova ecologia = $oua ecologie, noiemrie !G"", p #", articol dedicat celei de&a XX&a aniversări a 9luu& lui de la 2oma08ianfranco )olo%na este memru al 4unda*iei 1eccei0 – orrispondenza )omana, nr0 !!UM0 M – .rticolul 2lo#al 2or# din revista ."e $e7 merican, vol ++, nr0 JJ din HF octomrie !GG0 L – 9onform vvenire – ;oc"e nascite anc"e nei paesi poveri = $așteri puține și în țările sărace, !J martie JFFJ, p !"0 " – < /uleK <$E%'F Its ;urpose666, cit0, p JJ0 G – +dem, p !J0 MF – 1rivitor la suiect se pot vedea -i eseurile lui .ndrea Aelledonne Il risc"io della li#ertaF % .omasso = %pinoza = )iscul li#ertățiiF %f6 .oma = Espinoza, ?ettimo 7ilanese, 7arzorati 3ditore, !GGF> 3alenze etico&speculative del realismo metafisi& , idem, !GGH> .omismo contra sovversione = .omismul împotriva co = 3alențe etico&speculative ale realismului metafizic su#versiunii, idem, !G"L> ?f0 Toma d6.uino 0Cesistenza di -io = Existența lui -umnezeu, ?ienna, 9anta%alli, !G"J0 M! – Aupă cum se -tie, teoria 5ar6i,ia,ă ,u .ai este osi
L – 9onform < 9'evalier -i . 8'eerrant -izionario dei sim#oli = -icționar de sim#oluri, 7ilano, )D2, !GGG, vol +, no& *iunea de le#ădă0 LM – +nsula .lă a 'Kperoreenilor, 7onsalvat – (untele %alvării – din le%endele dedicate 8raal&ului este o ima%ine ini*ia& tică făcută să coincidă cu paradisul ilic terestru0+dentificată cu entrul ;rimordial al ;erfecțiunii ca depozit al cunoa-te& rii unice a umanită*ii, din ea ar deriva a-a&numita .radiție ;rimordialădin care ar fi apărut toate celelalte tradiții (tendin*e, inclusiv cea cre-tină$ iar unul dintre cercetătorii acesteia ar fi fost înaltul ini*iat 2en5 8u5non0 LL – 7 1olia Il mistero imperiale del 2raal&Il mistero della dama = (isterul imperial al 2raal&ului&(isterul damei din I Wuaderni di valon = aietele din valon, nr0 F, 2oma, !G"F, p "#0 L" –
)oger 3ictor *rard, (are (aestru al 'rdinului (artinist Dal lui ;apus din %<0 !F! – 9onform ."e %pot 0ig"t, as'in%ton, numărul din JF mai !GGM0 !F! is – 1reluat din 9 . .%noli 0a liWuidazione del cristianesimo nei programmi '$< B0ic"idareaB creștinismului în programele '$< în tti del 3IIq convegno di studi cattolici = -ocumentele celei de&a 3II&a adunări de studii catolice, 2imini, ;a Tradizio& ne 9attolica, JFFF, p !FH&!F, respectiv capitolul X++ (numai prima parte$03ste vora despre un studiu amplu -i documentat care, începând cu ori%inile seculare ale ecolo%is& mului, eaminează în mod aprofundat (pe ază de documente autentice$ le%ăturile cu =nalta 4inan*ă, rolul mondialist al ecolo%iei, responsailită*ile datorate difuziei ei doc& trinale, mesajele ecolo%iste ale Ne@&.%e din întâlnirile de la .ssisi0 !FJ – 2urica gora din J feruarie !GGG0 !FH – Executive Intelligence )evie7 din J" octomrie !GG#, vol J!, nr0 #H, p J"0 !F# – +dem, p !", J0 !F – 0nica unitate care poate fi luată în considerare este cea mondială ,
CAPITOLUL B:G PORNORAFIA 7 (ROURILE ȘI MON(IALISMU L PATERNITATEA LUMII MO(ERNEG "N(URILE UNUI 22[ )ISERICA ȘI NAJIUNILE UNITE
AG PORNORAFIA 9ontracep*ia -i avorturile planificate la nivel planetar de către OND, le%itimate ca fiind drepturi fundamentale ale omului (dar fără nimic sf!nt în ele$ nu pot duce decât la un refuz total al dreptului la via*ă0Omul modern, omul în evolu& ție al DN3?9O, alunecă fără să -tie în aisul seului li#er (dearasat de scopul lui primar – de procreere -i perpetuare a speciei$, dezordonat care pentru mul*i poate constitui instrumentul pentru reîntregire, pentru recâ-ti%area pleromei ori%ina& le, a paradisului (!$0=n acest contet, ca mijloc într&un continuu de cor& (J$0Omul de rândporno%rafia i%noră toateapare acestea -i *inutdeînanulare ne-tiin*ăindividuală, (datorită mijloacelor de comunicare, puri, fără scop șipierdut fără suflet dar -i a tendin*elor$ nu reu-e-te să distin%ă noul impuls pe care procesul de animalizare (în curs$ îl prime-te prin porno%ra& fie, prezentată în zilele de azi ca sexualitate sănătoasă, ca un mic pas pe drumul elierării de orice constrân%ere, inclusiv morală0=mpresurat de viciu, omul societă*ii prezente nu a%ă de seamă pericolul -i, uitând de adevăratele valori morale, du& ce o viață pur instinctuală, pentru consumarea ei în căutarea disperată a ucuriilor e%oiste0 Este o.ulKa,i.ali>at ,ecesar uer,ului Mo,5ial, fără pământ (văzut cu sensul de proprietate, de rădăcini statornice$, fără educa*ie -i morală, dar ca& re să nu se poată răzvrăti împotriva stăpânilor definitivi0 ?e va lua în considerare doar unul din aspectele acestei proleme0.stăzi se estimează că în %eneral, filmele cu con*inut erotic reu-esc să tripleze audiența, rata de s"aring0.cest domeniu constituie sectorul cel mai ine plătit pentru producători, aducând aproape triplu fa*ă de cât s&a investit ini*ial, difuzarea făcându&se, mai ales, prin mijloacele clasice: filme, reviste, foto, -i c'iar jocuri0Aacă la acestea se adau%ă -i AIA&urile, produse în propor*ie de GF în ?tatele Dnite, câ-ti%urile ulterioare cresc03ste suficient de luat în considerare că numai în 4ran*a, vânzarea de produc*ii pe AIA (din care #F este reprezentat de material porno%rafic$ a crescut (numai în doi ani$ cu "F0Ci toate acestea fără a lua în considerare !#
difuzarea materialului porno%rafic pe internet, ca la piață, după dorin*e -i preferin*e: zoofilie, "omosexualitate, coprofilie, urofilie, trans&sexualism, "ermafroditism, etc0Aar de unde vine porno%rafiaB1reotul iezuit .rturo Aallavedova (interesant, în lima română s&ar traduce dallavedova prin ”al văduvei ” VVV$, într&o carte apărută în !GLG (H$ indica anumite persoane italiene, cu nume -i prenume, făcând cunoscu*i protectorii lor politici, dar nu spune cine au fost cei care au început acest lucru07oncomle, cercetător minu*ios al detaliilor mondialiste (#$ este, în sc'im, cate%oric: pornografia vine direct din %tatele est, canonic al catedralei /uleK se află în 9alifornia, lân%ă ?an 4rancisco, unde a pus azele unui fel %t6 No"n t"e -ivine din $e7 Hor@ it de sucursală a societă*ii ritanice 8olden Aa@n0=n anii 6F va contriui, în mod determinant, la răspândirea folosirii ;?A> numele lui va fi le%at -i de revolu*ia studen*ească din !GM" -i de lansarea culturii drogurilor în ?tatele Dnite0=n !GMF, .l& dous /uleK a fost numit profesor la 7+T din )oston (+nstitutul pentru Te'nolo%ie din 7assac'usetts$, t"in@&tan@ al pro%ramului neo&malt"usian al 9luului de la 2oma (!$07emru al ?ocietă*ii 4aian -i al 9entrului 4rancez de ?tudii pentru 1roleme Dmane (931/, alături de personaje ca Teil'ard de 9'ardin -i 7aria 7ontessori – pedagoga – care a !#M
tradus într&un limaj accesiil omului modern învă*ăturile lui 9omenius$, .ldous /uleK era în acela-i timp persoană de legătură între 7asoneria de oedien*ă an%lo&americană, ?ocietatea 1il%rims (prin
)G (ROURILE 9inci sute de miliarde de dolari reprezintă totalul anilor ve'icula*i în !G"" în materie de dro%uri0O sumă care în acea perioadă ar fi acoperit !F&! din produsul intern rut al ?tatelor Dnite (!L$0=n )olivia, aceea-i sumă ar constitui între%ul ei 1+)0O re*ea capilară, la nivel mondial, de narcotrafican*i, cu armată, avioane -i nave proprii, o mafie planetară an%ajată în răspândirea dro%urilor prin îndepărtarea oricărui ostacol posiil0.stfel se prezintă, în zilele de azi, traficul de dro%uri0?ă nu luăm în considerare implicarea =naltei 4inan*e ar putea fi o naivitate: cinci sute de miliarde nu sunt u-or de ascuns, iar reinvestirea -i reciclarea lor nu se poate face decât cu ajutorul computerelor colo-ilor ancari0Dna din multele confirmări s&a o*inut deja de la onferința ntidrog care a avut loc la Iiena (în !G"M$, su auspiciile Na*iunilor Dnite, unde a reie-it analul ade& văr că traficul de dro%uri ar putea fi eradicat numai cu condi*ia cunoa-terii azei financiare0;ucru dificil -i fără succes dacă nu se pot cerceta meandrele #ancare mondialeprin violarea unuia din secretele cel mai ine păzit, la orice latitudine -i lon%itudine, secretul că numărul fumăto& rilor de 'a-i- a trecut de milioan, la care se adau%ă cei peste #F0FFF de consumatori de dro%uri %rele (JF$, date impresionan& te dacă se ia în considerare că toate acestea se referă la totalul popula*iei olandeze (circa ! milioane de locuitori$0=n conse& cin*ă, criminalitatea le%ată de consumul de dro%uri a crescut ajun%ând la F din totalul delictelor comise pe teritoriul na& *ional, la care se adau%ă dezvoltarea ful%erătoare a invalizilor civili (circa un milion, din care "FF0FFF în incapacitate totală de muncă, aproimativ ! din totalul popula*iei active$0=n spatele acestor imense tra%edii se profilează interese care par că dispun de mijloace colosale, prezente în toate *ările -i care, cu complicitatea activă a mijloacelor de informare, tind să modifice le%isla*iile pentru de&penalizarea drogurilor ușoare (sustan*ele canaice precum 'a-i-ul -i marijuana$, minima& lizându&le efectele, as i,5ise,sa
eclusivist -i la mică distan*ă de casa unei actri*e americane celere ()ijou 1'ilips care în circumstan*e nu prea clare -i&a înjun%'iat un prieten$0illiam 9orin, or%anizatorul petrecerii -i prieten cu decedatul a fost arestat pentru posesie de dro& %uri02ap'ael studiase la aceea-i universitate ca < 4 EennedK – 5ro7n ar fi putut fi posiilul so* al ?tellei ?c'nael (fiica re%izorului -i pictorului un tânăr deja cunoscut în cluurile eclusiviste (oom#a -i arr ipriani din Ne@ QorR0Dn tânăr care ar fi mo-tenit un imperiu (condus în prezent de tatăl Nat'aniel$ cu ramifica*ii în toată lumea: celerele vinuri produse de familia 2ot'sc'ild, mine în 8'ana -i proprietă*i în Nepal0.otul era la picioarele lui dar a preferat să aute destinul să nu ai#ă ni& mic, comenta autorul articolului0 O întreare apare în mod spontan: cine are de câ-ti%at de pe urma acestei curse infer& nale de ani'ilare a tinere*ii umanită*ii, de ararizare a societă*iiB(J#$0Dn răspuns ar putea veni de la .ldous /uleK când, în !GM!, în calitate de voritor non&-tiin*ific al unei conferin*e nu& mită /olosirea faramacologiei la studiul minții (finan*ată de ?ocietatea 4armaceutică %c"ering de orld (ovement$01rintre memrii de la 7ont 1elerin ?ocietK se află 3d@ard / 9rane fondator -i pre-edinte din !GLL al 9ato +nstitute din as'in%ton (J"$ -i memru de seamă al 'rganizației $aționale Dame& ricane pentru #rogarea 0egilor privitoare la (ariuanab, 9'arles de 8ana'l Eoc' (de la acela-i 9ato +nstitute, dar -i din consiliul de administra*ie de la 4irst National )anR din as'in%ton$04inan*atorii +nstitutului 9ato, sunt to*i, unuC și unuC: .tlantic 2ic'field 9orporation (condusă de ecologistul 2oert O .nderson$, 9'ase 7an'attan )anR, Eoc' +ndustries, 1'i& lip 7orris, ?'ell Oil, .moco, 1rocter P 8amle, ?ea%ram condusă de familia evreiască )ronfman, de ori%ini canadiene (le%ată de )6nai )6rit'$ care controlează o ună parte din pia*a mondială a %râului, dar -i a alcooluluib, Dpjo'n (producătoa& re de contraceptive$, etc0 Ne putem 'azarda să concluzionăm că profitul este motorul puternic care sus*ine -i dirijează traficul de dro%uri0 Aar este sin%urulB7oncomle, citând un studiu al .o7er ommission )eport(JG$ din ?tatele Dnite (circa F de pa%ini$, spune la un moment dat: -e fapt, legăturile de la BIrangateB conduc la 5ogota și la (edellin6
de #ănci, de persoane, se regăsesc în cele două scandaluri6Israelienii apar în primele r!nduri, pe am#ele BsceneB666:n BIrangateB, ei au avut ideea să recurgă la omul de afaceri iranian 2"or#anifarZ ei sunt cei care au desemnat băncile și societățile financiare pe unde au trecut capitalurile pentru tranzacții Dîn particular redit %uisse și #irourile miliardaru& lui saudit dnan ?as"oggi6;ersoane israeliene Dprecum miram $ir au fost prezente la J[ mai 198O la .e"eran, la Inde& pendance otel, la reuniunea în care au fost precizate mecanismele livrării de arme către repu#lica lui ?"omeini (HF$0-e fapt, la .el&viv s&au pus #azele Dîn iulie 198O unui proiect numit B-emocrațiaB al cărui o#iectiv era constituirea unui '$2, un fel de lo##, un grup de presiune, care să ai#ă rolul autării și orientării ideologice a mișcărilor contrarevoluțio& nare din lume, încep!nd din merica entrală și de %ud = cele#rii BcontrasB nicaraguani6Israelienii sunt cei care au furnizat armele către BcontrasB, în principal prin autorul acordat de societățile Disraeliene instalate în merica entra& lă, 5olivia și olum#ia, în sc"im#ul plății în numerar6ceast cantitate enormă de #ani lic"izi necesară plății armelor pro& veneau, în mod evident, din traficul de stupefiante și din v!nzarea de arme către Iran (H!$0 4ostul emi%rant un%ur în ?tatele Dnite, 8eor%e ?^r^s (HJ$, miliardar în dolari, de partea lui, ca un un filantrop, dă o treime din veniturile lui (dar -i "F din timpul său$ funda*iilor din 2usia -i din estul 3uropei, care tind spre crearea de noi elite mondialiste0.ceste funda*ii sunt interconectate între ele într&o re*ea condusă de Or%aniza*ia +nterna*ională a 9omu& nită*ilor 3vreie-ti, prezidată de .rKe' Neir0.ctivitatea filantropică a lui ?^r^s nu se opre-te aici0=n !GGJ a donat M milioane de dolari /undației pentru ;olitica -rogurilor care (fondată în !G"L la as'in%ton$ se luptă pentru le%alizarea consumului de marijuana0=n vara lui !GG#, finan*a la Ne@ QorR 0indesmit" enter, un %rup de cercetare politică în materie de dro%uri, centru condus de către prietenul său 3t'an . Nadelmann (fost profesor de -tiin*e politice la Dniversitatea 1rinceton, sus*i& nător al ideii de lieralizare a dro%urilor -i colaorator al revistei /oreign ;olic – a 4unda*iei 9arne%ie care, după ce s&a moilizat în campania în favoarea avortului, a desc'iderii către 3st, acum sus*ine campaniile pentru lieralizarea dro%uri& lor$04unda*ia 'pen ;olic, societatea care din !GGH %estionează activită*ile filantropice ale lui ?^r^s, finan*ează -i societa& tea -rug %trategies, o or%aniza*ie cu sediul la as'in%ton care are rolul să %ăsească noi căi pentru modificarea politicii ?tatelor Dnite privitoare la dro%uri0?^r^s îi încredin*ează conducerea lui 7at'ea 4alco (fost secretar de stat adjunct pentru controlul narcoticelor în %uvernul 9arter, memru al NO27;$ dar -i al 942 (HH$09elor care&l întreau de ce acordă sprijin mi-cărilor pro&dro%uri, ?^r^s le răspundea eplicându&le asemănarea dintre na*ional&socialism& ul %erman -i răzoiul contra dro%urilor dus de %uvernul american01entru fapte le%ate de dro& %uri, în !GG#, erau în înc'isoare sute de mii de americani, iar pentru el, scăpat de nazism în adolescen*ă, faptul că erau înc'i-i o mul*ime de oameni, este un lucru insuportail (H#$08eor%e ?^r^s, născut în !GHF, la )udapesta, speculator mondial, este considerat responsail de prău& -irea economiilor .siei de ?ud&3st0%im#olul viu al glo#alizării (H$, pe plan economic, ?^r^s împarte întru totul punctul de vedere al ultrali#eralului 7ilton 4riedman pentru care, în econo& mie, totul treuie re%lat de pia*ă, de cerere -i ofertă, iar interzicerea lierei circula*ii a unei mărfi, c'iar dacă este un dro%, creează o piață neagră care %enerează criminalitate0Aeci, dacă se lieralizează pia*a dro%urilor, va dispare -i delicven*a le%ată de dro%0Aincolo de cinismul evident, este ne%ată însă-i realitatea atunci când 4riedman afirmă: :n această lume în care dro& gurile ar costa puțin, numeroși toxicomani ar duce o viață perfect normală, contri#uind la dez& voltarea societății noastre, în loc să&i consume resursele și #ogățiile (HM$01ar*ială dar mai credi& ilă este eplica*ia dată de 8ariel Na'as, toicolo% -i farmacolo% pe lân%ă Na*iunile Dnite, epert în materie de dro%uri, profesor la Dniversitatea 9olumia din Ne@ QorR, care demască inten*iile acestora: 0or le&ar conveni destul de mult să re& aducă pe căile legale enormele sume de #ani o#ținute din comerțul cu droguri, control!nd totul, după principiul cererii și al ofertei (HL$0 Aro%urile nu influen*ează în sens ne%ativ numai via*a a G milioane de nenoroci*i0=n zonele unde se cultivă plante& le din care se etra% dro%urile -i mediul are de suferit04ostul amasador italian 8ior%io 8iacomelli, director al 1ro%ramului +nterna*ional pentru 9ontrolul Aro%urilor (din cadrul OND$, în cursul summit&ului de la 2io din !GGJ, a spus privitor la acest fapt: -rogurile nu înseamnă doar poluarea și distrugerea minților6%unt și o amenințare la adresa ecosistemelor din regiunile cele mai fragile ale planetei, în mod particular, #azinul mazonului6-e fapt, printre cauzele maore ale defrișării și ale poluării apelor și solului în zonele tropicale, se poate situa și cultivarea ilegală a plantelor pentru droguri6%u# pre& siunea traficanților, cultivatorii de coca, cana#is sau mac se îndreaptă spre zonele cele mai îndepărtate și mai ascunse ale pădurii6cești cultivatori sunt, de o#icei, transfugi, săraci de la periferia marilor metropole6$u au nici o experiență în cul& tivarea plantelor și spre deose#ire de agricultorii tradiționali, nu respectă mediul înconurător care le asigură cele necesa& re traiului6:n cazuri, metodele folosite pentru pregătirea terenului, respectiv nici eliminarea sunt devastatoare6 ;ădurile suntaceste distruse manual, mecanic sau cu autorul focului6$u supraviețuiește o plantăpădurilor, care să sta#ilizeze solul, care să&l refacă6.erenul astfel o#ținut este exploatat timp de mai mulți ani, fără perioade de repaus sau de rotație a culturi& lor6
3ieții – care înaintează cu pa-i repezi pentru a&i aduce în preajma mor*ii pe to*i cei care nu sunt considera*i demni, în nume& le umanității, să&-i continue propria eisten*ă$, de proclamare a drepturilor 'omoseualilor (de la căsătorie la adoptarea co& piilor$BDn proces nefiresc, împotriva naturii care distru%e comunită*ile naturale -i le%ăturile sociale, un proces de corupere a societă*ii01oliio (în !F î/$, în 8recia căzută su ocupa*ie romană, concluziona mai actual ca niciodată: )ăul a înaintat rapid, cresc!nd în intensitate și a făcut ca oamenii noștri să se pervertească la pasiunea pentru #ani, pentru fast, la plăce& rea unei vieți corupte6'amenii nu se mai căsătoreau, sau dacă erau căsătoriți, refuzau să ai#ă mai mulți copii, cresc!nd unul sau doi care să le moștenească traiul ușuraticD666 (1l0 HM,!L,L$02ealitate z%uduitoare VVV re" $eier, președintele 'pen %ociet /ounda& tions, a fost fondator și director la uman )ig"ts >atc"Z a lucrat la merican ivil 0i#erties as"in& gton ;ost, ."e 5oston 2lo#e și International erald .ri#une6:n JKKV a ela#orat lucrarea B.a@ing 0i#ertiesB0
CG PATERNITATEA LUMII MO(ERNE I(EILE UNUI RA( 22 ;5o 9ampion (!GF&!GGJ, de ori%ine el%iană$ a fost pe timpul vie*ii un ziarist strălucit, compozitor, artist, direc& tor de teatru, umanist0;a toate acestea se adau%ă afilierea la masonerie, la )ruelles (în !GHF$, în paralel fiind -i un militant anar'ic, anticlerical, antimilitarist -i malt'usian (HG$0Aupă răzoi prime-te %radul HH în 7asoneria de 2it ?co*ian, apar*i& nând capitolului -i %upremului .ri#unal & ”;rietenia Iertătoare” (clementă$ din 1aris (capitolurile %rupează cele mai înalte %rade masonice$0Ain aceste fapte nu a făcut un secret până în punctul că a adunat propriile convin%eri -i pe cele ale fraților săi într&o lucrare intitulată nar"icii din (asonerie sau Inelele Eli#eratoare ale 0anțului de
na*ional de către milioane de străini ostili care fu%eau din *ările lor distruse prin colonizare000 Imposi#il era, continua 9anet, cu numai douăzeci de ani în urmă, asasinarea le%ală -i planificată a ătrânilor -i a olnavilor incuraili (astăzi practică la limita le%ii, dar curentă -i ine tolerată, astfel că autorii î-i pot face reclamă la televiziune$03ra imposi#ilă căsătoria dintre 'omoseuali (dar în curs de le%alizare -i vai de cel care&-i spune părerea în mod desc'is, în pulic$, le%itimarea incestului, suprimarea suveranită*ii franceze care dura de mai ine de&o mie de ani0Toate aceste idei – concluzionează 9anet (anumite dintre ele caracteristice realită*ii franceze, dar fără efort se pot %eneraliza, făcându&le aplicaile între%ului Occident$ – care la ori%ine apăreau scandaloase -i imposiile au fost concepute, îmo%ă*ite -i difuzate mai întâi în loji, înainte să fie inocu& late pro%resiv în rândurile opiniei pulice, pre%ătită cu %rijă pentru a fi incapailă să sus*ină o reac*ie eficace0 Este vor#a – conc'idea 9anet – de Brta )egalăB a (asoneriei0
(G )ISERICA POSTKCONCILIU ȘI N AJIUNILE UNITE =n octomrie !G"# apărea în revista oficială a Nato un articol în lima franceză intitulat (otive și moralitate în relațiile internaționale, semnat de secretarul %eneral (ritanicul$
încep duc!ndu&mă la srcinea organizației dumneavoastră6Evenimentele care au dus la fondarea <$E%' îmi inspiră #u& curie și mulțumire la adresa ;rovidenței D666<$E%' s&a născut, deci, ca o organizația a $ațiunilor
continuă să servească omului, eterna lor BtorturăB dar și suprema lor BsperanțăB (G$0Aar democra*ia, după cum se cu& noa-te, este uniformizarea către cel mai de jos punct posi& il, este mediocritatea, câ-ti% mult dar din puțin, atriui& rea de func*ii celor care prin natura lor nu le pot avea, a& celei mulțimi săl#ăticite după cum o definea ini*iatul al& ter ;ippmann (MF$ (memru al societă*ilor superioare ale 1uterii$ căreia i se adresează iluzioniști șmec"eri pentru a o *ine în continuă sclavie0;a fel cum spunea -i o autorita& te masonică, 2en5 8u5non: Este prea evident că poporul nu poate avea o putere care nu este a lui6devărata pute& re nu poate veni dec!t din înalt și iată de ce, să o spunem în trecere, această putere nu poate fi legitimată dec!t prin girul a ceva peste ordinea socială# adică a unei autorități spirituale (M!$0. cere coeren*ă celor care sus*in liertatea de eroare, deci a practicării răului -i a perpetuă& rii falsului, este în mod clar o contradic*ie în termeni0Dn alt %rad HH, la fel de cunoscut ca 7itterand, .lert ;antoine, în lucrarea cu titlul 0ettre au %ouverain ;ontife = %crisoare către %uveranul ;ontif, pulicată în !GHL ca o tentativă de apro& piere de )iserică în numele valorilor comune pe care elitele celor două păr*i treuiau să -i le recunoască una alteia, pentru eercitarea (în mod necesar$ conducerii comune a umanită*ii, scria: :ntr&o lume lăsată la voia poftelor, elita este proscrisă6 )idicarea ei ar fi o ofensă adusă mediocrității universale (MJ$0Ci nu este cineva care să nu oserve, în afară de ierar'ia post conciliu, că de zeci de ani, acelea-i elite, prin democrație 666 servesc omul, cultivând cu %rijă acele pofte -i acea mediocrita& te universală, înspăimântător de dezvoltate0+ma%inea de mai sus îl prezintă pe patriar'ul Aaniel, conducându&l la aeroport după o vizită efectuată în 2omânia pe patriar'ul )artolomeu +0.corda*i pu*ină aten*ie ultimului preot din dreapta, din spate& le lui Aaniel -i în prim&plan0=l vom revedeaV
NOTEG ! – .lte căi pot fi cunoa-terea ini*iatică, respectiv practica (în*eleasă ca o distru%ere a tot ceea ce face oamenii ine%ali între ei, fapt care împiedică reîntoarcerea la starea primară$0 J – . se vedea studiul amănun*it al lui 7a +ntrovi%ne despre revolu*ia seuală, pulicat în numerele #, , ML -i L! din ristianitU, revista .lain*ei 9atolice din 1iacenza> se poate studia -i ?ameR ;udovici (etamorfosi della gnosi = (etamor& foza gnozei, 7ilano, .res, !GLG0 H – ?tefano ?urace I padrini della pornografia = $așii pornografiei, 2oma, ;a 1arola, !GLG0 # – Qann 7oncomle a murit la sfâr-itul lunii mai !GGF, la 1aris, oficial din cauze cardiace, la numai HL de ani0Aespre ulti& ma lui carte privitoare la dro%uri (dintr&o serie mono%rafică dedicată mondialismului$, într&o scrisoare adresată prietenilor, scria: (ulți m&au sfătuit să nu scriu această carte, pe motivul că ar putea fi prea periculos pentru sănătatea și viața mea6 -ar căutarea adevărului, pentru mine, este mult mai tare dec!t frica6-e fapt, sunt convins că este o datorie morală denun& țarea manevrelor acestei multinaționale criminale, a acestei multinaționale care desta#ilizează țările noastre minunate0 – 9onform lui Qann 7oncomle 0a politiWue, le sexe et la finance = ;olitica, sexul și finanța, 1aris, Sd0 Qann 7oncom& le, !G"G, p H#0 M – 2evista onservative -igest = uprinsul conservator din au%ust !G"M, p J!&JJ0 L – Q 7oncomle 0a politiWue666, cit0, p !0 " – Wiarul 0a )epu##lica = ffari e finanza din H iulie !G"L07urdoc' nu a creat din nimic imperiul său, ci a fost ajutat c'iar de la început de re%ele diamantelor, sudafricanul /arrK Oppen'eimer07urdoc' este memru al 8rupului )ilderer%, la reu& niunile căruia participă în mod activ0 G – Qann 7oncomle informa că .A; dispune de o ază de date cu circa două milioane de persoane, căr*i, ziare, considera& te adversare (vezi 0es professionnels666, cit0, p J#G$0 !F – 9onform -rogul %66, cit0, p #J"0 !! – Q 7oncomle 0a politiWue666, cit0, p JH0 !J – 1refa*ă a căr*ii lui .ldous /uleK (eilleur des mondes = el mai #un din toate lumile, 1aris, Sd0 1lon, !G#"0 !H – +ni*ierea masonică comună tuturor, respectiv frecventarea lojilor de către ells, /uleK -i al protejatului lui ells&3ric )lair (!GFH&!GF, cunoscutlorsu 8eor%e putea contriui la eplicarea une-te câteva din scrierile ca pseudonimul 0 caracterului profetic care (așina timpului, elOr@ell$ mai #unardin lumi, /erma animalelor !# – 4rancis Ein% %exualit, (agic and ;erversion = %exualitate, magie și perversiune, Ne@ QorR, 9itadel, !GL#, p !!"0 ! – Noti*e io%rafice preluate din cartea -rogul %66, p #F!&#FM0 !M – Q 7oncomle -u viol des foules U la %narc"ie, cit0, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"H, p !!J0 !L – >all %treet Nournaldin ! septemrie !G"G dar -i 0a )epu##lica = ffari e finanza din ! septemrie !G"G0=n +talia, po& trivit ultimei surse (0a )epu##lica$ pia*a cocainei realizează o cifră de afaceri de circa #F de mii de miliarde de lire (poate ea%erat – nota autorului$ la e%alitate cu cifra de pe pia*a 'eroinei09onform ziarului 0a )epu##lica = ffari e finanza din ! iulie !G"", în ?tatele Dnite, circa 1V din populație, aproximativ J[ de milioane de cetățeni, este considerată toxico&de& pendentă0 !" – Aespre 3lve*ia ca spălătorie pentru narco&dolari, vezi -i
tezaurul păstrat într&o ancă centrală0F, din totalul popula*iei de*ine mai mult de F din patrimoniul taail0 !G – Q 7oncomle 0e pouvoir de la drogue dans la politiWue mondiale = Influența drogului în politica mondială, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !GGF, p G0 JF – Wiarul 0e (onde, G&!F ianuarie !GG#0 J! – 1rivitor la acest ar%ument se poate cerceta studiul documentat al lui până atunci fondul purtase numele lui$ – pe care îl înre%istrează în paradi& sul fiscal din 9ura`ao – .ntilele Olandeze0=n anii 6GF intră puternic pe scena financiară (ajutat -i de 2ot'sc'ild$ îmo%ă& *indu&se numai în noaptea de !M septemrie !GGJ cu mai mult de un miliard de dolari, datorită unei furtuni financiare dec& lan-ată împotriva lirei italiene, respectiv a lirei sterline en%leze, primind titulatura de t"e man 7"o #ro@e t"e pound0=n apri& lie !GGH cumpără de la co&reli%ionarul
+sidoro .lertini (fost pre-edinte al a%en*ilor de la )ursa din 7ilano$, 2ic'ard Eatz (director la 2ot'sc'ild +talia ?p.$, 9la& udio ?e%re din 8eneva, Nils O Taue (asociat în afaceri cu lordul 2ot'sc'ild în societatea %t6 NamesCs ;lace apital ;lc$, 3d%ar de 1iciotto pre-edinte la
I+&lea, se poate cerceta /ourteen ours6 ;icture %tor of t"e ;opeCs istoric 3isit to merica = ;aisprezece ore6' istorie în imagini a vizitei istorice a papei în merica, Ne@ QorR, Aell 1ulis'in% 9o0 +nc, !GM0 H – Nu din întâmplare, la # noiemrie !G"M, la ceremonia împlinirii a patruzeci de ani de la crearea DN3?9O, cineva a a& vut %rijă să înal*e (la loc de onoare$ o foto%rafie %i%antică a lui +oan 1aul al ++&lea alături de cea a autorului treuie men*ionat că 2en5 8u5non a fost încurajat tocmai de 7aritain să pulice primele lui scrieri$ -i a pre-edintelui ?ene%alului – ;5opold ?5dar ?en%'or (!GFM&JFF!$0?5dar ?en%'or, socialist -i mason a fost un mondialist convins> a fost memru al consiliului de administrare de la orld 9enter (or%anism le%at de 9omisia Trilaterală$, pre-edinte de onoare al 4edera*iei 7ondiale a Ora-elor =nfră*ite (înfiin*ată în !GL, cu mijloace financiare mai mult decât suficiente care, prin înfrățirea diverselor ora-e de pe %lo, dorea înlăturarea frontierelor dintre na*iuni pentru o unire mai strânsă$0Ain această această federație au făcut parte Aie%o Novelli (fost primar al ora-ului Torino -i fost sindica& list de stân%a$ dar -i conducători africani precum )oRassa000 (se poate cerceta între%ul capitol dedicat de Qann 7oncomle în 0es vrais responsa#les666, cit0$0 # – 9u conota*ii privitoare la această temă este studiul lui 9arlo . .%noli oncilio 3atican II = -onde viene e dove ci por& , )rescia, 3dizioni 9iviltg09itatul este la pa%ina MH0 ta = onciliul 3atican II = -e unde vine și încotro ne îndreaptă –
CAPITOLUL B8G ETAPA EUROPEAN' SPRE STATELE UNITE A LE EUROPEI
1astorul protestanto&sionist 2ic'ard urmrand poveste-te că unica reprezentare cu caracter reli%ios care apare în 'olul principal al ;alatului de %ticlă al Na*iunilor Dnite din Ne@ QorR este o statuie a lui Weus (divinitate cunoscută pen& tru ferocitatea ei$ care, în mitolo%ia %reacă s&a transformat într&un taur, răpind&o -i *inând&o prizonieră pe 3uropa (!$, ase& mănare care pare că s&a împlinit întocmai0;a sfâr-itul celui de&al doilea răzoi mondial eistau două tendin*e: pe de&o parte, ;an&Europa sinar"o&martinistă a lui 9ouden'ove&Ealer%i, sus*inătoare a tezelor privitoare la un federalism european cu caracter re%ional (de&a lun%ul axei franco&%ermane$, pe de altă parte, %rupul e#raico&anglo&saxon, de inspira*ie palladistă, învin%ător în răzoi, care dorea crearea ?tatelor Dnite 3uropene, dar pe orită americană0=n %eneral, prin federalism euro& pean se în*ele%e o formă de %uvernare care prime-te împuterniciri prin dele%at de la %uvernele fiecărei na*iuni, %uvernele men*inându&-i constitu*iile lor, respectiv prero%ativele0?tatele Dnite ale 3uropei postulează eisten*a unui sin%ur %uvern central care&-i etinde puterea asupra tuturor na*iunilor europene, transformate în provincii, dar de dimensiuni mai mari0Ai& ver%en*a de datat opinie!"GF nu este nouă, din timpurile apari*ie moderne a ?inar'iei, cum o demonstrează un document al lui ?aint&Qves, (J$ -i caredatând s&a propa%at până înde timpurile prindupă cunoscutele forme de gaullism (de 8aulle, politic îl reprezenta pe 2ot'sc'ild iar din punct de vedere ideolo%ic – 1actul ?inar'ic$, respectiv de opozi*ie din partea .n& %liei (legată – unită de ?tatele Dnite ale .mericii$ pentru o uniune europeană0.n%lia continua să fie fidelă tradi*iei ei de împiedicare a națiunilor de pe continent să organizeze ceva serios (H$0Ci totu-i, în rândurile ;ojii =nalte, ideile contradicto& rii coincid -i 3uropa Dnită se va realiza, după cum o amintea în anii 6MF, %radul HH Qves 7arsaudon din ?upremul 9onsiliu al 4ran*ei: $oi putem afirma că Europa masonică se va face666 (#$0 .stfel, la !G septemrie !G#M, masonul (era maestru al %tud"olme 0odge nr0 !G!$ -i memrul de seamă al ramu& rii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims, inston 9'urc'ill, într&un discurs la Dniversitatea din W[ric', putea să declare: %u# con& ducerea și în spiritul ideilor&cadru ale 'rganizației (ondiale a $ațiunilor
ertensteiner care punea azele unei federa*ii mondiale condusă de Na*iunile Dnite0=n acest plan era cerut statelor europe& ne să&-i sacrifice suveranitatea (pe plan economic -i politic$ pentru a se ajun%e la o or%anizare re%ională aptă să se inte%re& ze, într&o zi, în conceptul planetar su conducerea OND0.pelul lansat de 9'urc'ill a avut imediat o puternică rezonan*ă0=n& că din !G#M este creată în .n%lia
AG PERSONA9ELE (E LA HAA =n afară de inston 9'urc'ill (memru al ?ocietă*ii 1il%rims – ramura ritanică, al 2++., al masoneriei$, la /a%a au participat: LXo, )lu., evreu francez, fost -ef de %uvern, pre-edinte al +nstitutului 4rancez de .faceri +nterna*ionale -i co&fondator al ;i%ii 4ranceze împotriva .ntisemitismului> Alci5e 5e aseri care s&a aflat în primul comitet or%anizator al 8rupului )ilderer% ("$> Paul He,r4 Saa, prieten apropiat al lui 2etin%er -i discipol al lui 9ouden'ove&Ealer%i, mem& ru fondator al +nstitutului .tlantic, al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului )el%ian de .faceri +nterna*ionale (+02020+0$ -i începând cu !GF, pre-edinte al 7i-cării 3uropene04i%ura dominantă, reprezentantul =naltei 4inan*e an%lo&saone în 3uro& pa a fost 9ea, Mo,,et, sinar'ist -i tennocrat, purtător de cuvânt al esta#lis"ment&ului de peste .tlantic (poate că nu de%ea& a un liceu din )ucure-ti se nume-te, tocmai
;ondra a ăncii evreie-ti 0azard 5rot"ers and o -i cu )anR of 3n%land (G$0Aupă începerea primului răzoi mondial, în !G!#, 7onnet se întoarce în 4ran*a -i fiind reformat ajun%e la 7inisterul .provizionării04ructificând una cunoa-tere a lim& ii en%leze dar -i contactele puse la punct în anii preceden*i, 7onnet reu-e-te să acorde societă*ii /udson )aK 9o monopo& lul ac'izi*iilor franceze din 9anada, asi%urând tranzac*iile financiare prin anca ;azard )rot'ers and 9o04aima de epert în rela*iile cu an%lo&americanii cre-te încât este numit consilier pe lân%ă comitetul ce avea ca temă elorarea termenilor trata& tului de pace0+ntră în le%ătură cu esta#lis"ment&ul american condus de ”colonelul” 7andell /ouse -i faima lui 7onnet cre-te rapid0?ecretar %eneral&adjunct al ?ocietă*ii Na*iunilor, la JF decemrie !GJJ, Pierre Uri, anc'er evreu, asolvent al 30N0.0 (-coala de te'nocra*i ai administra*iei franceze$ -i profesor de filosofie0 . fost director pentru 3uropa al ăncii ;e'man )rot'ers din Ne@ QorR înainte de&a deveni, în !GM", reprezentant special al aronului 3dmond de 2ot'sc'ild (!J$0=n !GJ, Dri va fi numit director al 9omunită*ii 3uropene pentru 9ărune -i O*el (903090.0$07emru al 9luului Nean (oulin (!H$, director al +nstitutului .tlantic, pre-edinte al ompagnie /inanci+re, vice&pre-edinte al .lian*ei +sraelite Dniversale, memru al 8rupului )ilderer% -i colaorator al 9omisiei Trilaterale (!#$, 1ierre Dri a fost responsailul teoriei -i doctrinei în ec'ipa lui 7onnet0\tie,,e Hirsc0, in%iner evreu, conducătorul trustu& lui ?u"lman în !GJ#, memru al cluului
)G PLANUL MARSHALL 8eneralul 8eor%e 9atlett 7ars'all, strate% mediocru, memru al 942, ucurându&se de încrederea deplină a an& c'erului )ernard )aruc' -i cu ajutorul lui /arrK /opRins (creație a lui )aruc'$, devine ?ecretar al .părării0;a " mai !G#L, secretarul de stat Aean .c'eson (memru de seamă al 942 -i afiliat la una din societă*ile Ordinului, %@roll ?e$, unul din omolo%ii americani ai contelui 9ouden'ove&Ealer%i (.c'eson a ajuns la secretariat -i datorită sus*inerii lui /opRins$, epune în linii mari ideile unui plan pe care 7ars'all îl reia la Dniversitatea /arvard, la iulie !G#L, lansând un apel tutu& ror *ărilor 3uropei de&a trece, cu asisten*ă americană, la reconstruirea materială -i financiară a 3ec"iului ontinent0;a !J iulie !G#L la Otta@a, Truman 2?..$ sesăreferea -i elînlaspiritul necesitatea plancola#orări, pentru reanimarea producției și însănătoșirea economiei 666 cu (%radul condițiaHHcaalguvernele acționeze unei unui str!nse a#olind #arierele a#surde care le divid și care le sufocă(!M$0;a H aprilie !G#" urmează alocarea a !H miliarde de dolari (la valoarea din !G#$ pentru ajutorarea 3uropei, cu condi*ia ca cel pu*in jumătate dintre ei să fie folosi*i su controlul american0.jutorul era acordat în condi*ii foarte avantajoase: " se constituia ca un fond neramursail, iar restul de ! erau împrumuturi pe termen lun%09ondi*ia politică pentru o*inerea ajutorului era orientarea economică spre o comunitate economică euro& peană0Aouă or%anisme administrau -i controlau planul: 'rganizația Europeană pentru ooperare Economică (O393 care va func*iona până în !GM!$ instituită la 1aris la !M aprilie printr&o conven*ie semnată de !M na*iuni, care avea datoria de cen& tralizare -i repartizare a necesarului financiar> -i Economic ooperation dministration (39., americană, care distriuia creditele$09ondusă de către 1aul 8 /offman (fost pre-edinte la %tude#a@er$ 39. l&a numit ca dele%at pentru 3uropa pe .verell /arriman (memru al ?ocietă*ii 1il%rims$, consilier special al pre-edintelui Truman, în timp ce secretar general al O393 a fost numit 2oert 7arjolin0 Născut în !G!!, în !GHJ 7arjolin s&a transferat la Dniversitatea Qale datorită unei urse acordată de 4unda*ia 2ocRefeller0=n aceea-i universitate a studiat -i .verell /arriman0Aoctor "onoris causa la /arvard, administrator la 2oKal !"
Autc' ?'ell a lui 2ot'sc'ild -i la 9'ase 7an'attan )anR a lui 2ocRefeller, în !G"# 7arjolin era memru al +nstitutului 4rancez de .faceri +nterna*ionale, al +nstitutului .tlantic, al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale0;omard face cunoscut că (furnizând -i datele pentru fiecare *ară în parte$ la finele lui !G#", investi*iile de capital privat american (în e& teriorul ?tatelor Dnite$ ajun%eau la circa !L miliarde de dolari0)ani care în realitate nu au intrat în 3uropa su formă de aur sau de monedă, ci su formă de mărfuri furnizate de trusturile americane, care&-i luau o mică parte prin taele plătite de contriuailii americani0/ 9oston face cunoscute câteva din valorile acestor tae: produse a%ricole – !F> dotări (ma-ini, utilaje, etc$ – J!> petrol -i cărune – JH,M> materii prime – HJ,#0Dn procentaj de !H din valoarea acestui ajutor este percepută de marii armatori americani ca taă pentru transportul asi%urat de către ace-tia (!L$09a o consecin*ă, în mod para& doal, marele eneficiar al 1lanului 7ars'all a fost tocmai =nalta 4inan*ă +nterna*ională care, imprimând politicii europene direc*ia dorită, nu a pre%etat să&-i însu-ească -i câ-ti%urile provenite dinspre ?tatele Dnite0 9ouden'ove&Ealer%i, în lucrarea Istoria ;an&Europei, comentând ac*iunea dezvoltată -i dusă la îndeplinire prin 1lanul 7ars'all, a avut cuvinte de laudă: ;rincipiul pan&european a primit un nou impuls datorită ;lanului (ars"all care a creat #azele unei cooperări între popoarele Europei, împrăștiind și ultimele îndoieli privitoare la atitudinea %tatelor
CG NATO ?u presiunea unei pretinse amenin*ări sovietice în 3uropa Orientală, la # aprilie !G#G, este semnat la as'in%ton .ratatul tlanticului de $ord, nu numai un tratat militar, dar -i politico&economic, în cadrul Na*iunilor Dnite0$.' & $ort" tlantic .reat 'rganization – sau ;actul tlantic consfin*ea solidaritatea 3uropei Occidentale cu ?tatele Dnite, tre& când practic continentul su protec*ia -i controlul american, făcând posiilă (în acela-i timp$ împăr*irea 3uropei în două locuri, în continuitate liniară cu cele stailite prin 9onferin*a de la Qalta09ele doisprezece *ări semnatare î-i reafirmau fide& litatea fa*ă de principiile artei Na*iunilor Dnite, atriuind pactului un rol strict defensiv01e lân%ă valen*e militare, pactul con*inea -i re%lementări de natură economică, culturală -i socială0.rticolul J sus*inea: ;ărțile semnatare vor contri#ui la dezvoltarea relațiilor internaționale de prietenie, întărind instituțiile lor, asigur!nd o mai #ună înțelegere a principiilor pe care s&au format aceste instituții și dezvolt!nd condițiile necesare pentru asigurarea progresului și prosperității6Ele vor tre& #ui să facă totul pentru eliminarea oricărei #ariere din calea cola#orării economice a țărilor mem#re0Tratat militar, fideli& tate către 9arta Na*iunilor Dnite, inte%rarea economică între cele două maluri ale .tlanticului: ideile&cadru pentru o unire, pentru un %uvern supra&na*ional atlantic condus de către OND0.u trecut atâ*ia ani de atunci, dar din perspectiva timpului trecut -i a celor întâmplate, se poate recunoa-te cu u-urin*ă juste*ea tezelor enun*ate: & ?tatele Dnite î-i retra% pro%resiv armamentul nuclear -i trupele din 3uropa, oli%ând&o să se înscrie pe drumul unei unifi& cări politice, economice -i sociale, cu caracter faiano&socialist (dar pe aza sc'emelor americane$, respectiv să se %ândeas& că la propria apărare> & 9onducerea an%lo&americană a 3uropei rămâne în continuare, fiind un detaliu indiscutail> & 3tinderea către 3st continuă în ritm accelerat tinzând, în perspectivă, la cre-tera influen*ei americane asupra unei federa& *ii europene pâna la Drali> & 3dificarea 8uvernului 7ondial su e%ida OND (în care 3uropa nu va fi decât o re%iune a imperiului$ va încorona efor& turile pro&%loalizare0 1entru unirea 3uropei pe aze diverse, ca o conver%en*ă a intereselor venale -i economice, treuie îndepărtată de la rădăcină memoria istorică, con-tiin*a unui trecut luminos, cu oameni ata-a*i de propriul pământ, cu tradi*ii proprii, cu le%i -i dezvoltare proprie0+nducerea unei stări de anar'ie %eneralizată, izolarea individului în e%oismul lui, amestecarea raselor diverse prin dezrădăcinarea acestora din *ările de ori%ine iată, în câteva cuvinte, liniile directoare parcurse de spiritul mon& dialist pentru suju%area na*iunilor0Omul fără rădăcini, fără nici un punct de referin*ă, fără pământ, fără un scop precis în via*ă în afară de acumularea de o%ă*ie, este tocmai prototipul dorit de mondiali-ti, păpușă docilă ale cărei preten*ii nu trec mai departe de unăstarea iolo%ică -i a cărei viziune asupra lumii (la o vedere mai amplă, ea însă-i o specie fără cetă*enie -i fără tradi*ii$ nu depă-e-te în realitate limitele în%uste ale eisten*ei mediocre0;ucru ine -tiut de promotorii %loalizării0 3i suprave%'ează atent -i sunt %ata să intervină pentru a înău-i -i cea mai timidă încercare de împotrivire0=n acest sens, elocvent este un articol apărut în mai !GGF, în Ne@ QorR Times din proprietatea familiei ?ulzer%er (!G$b, su semnătura lui Aominiue 7oZsi (vice&pre-edinte al +42+ – +nstitutului 4rancez pentru .faceri +nterna*ionale$, intitulat ' um#ră o#se& dează EuropaF trecutul ei, în care se spune: -in păcate acum, c!nd Estul s&a eli#erat, în um#ră stă o altă Europă dominată de spiritul reîntoarcerii la tendințele ne%ative din vremurile trecute , tendințe îngemănate xenofo#ie, rasism și șovi& (JF$0D6666 nism &oi nu trebuie să visămei reconstruirea unei /urope creștine# pe ruinele lumiide comuniste sau în limitele unui anumit capitalism6Europa pe care o dorește Ioan ;aul al II&lea este aceea în care maoritatea europenilor nu&și va găsi locul65iserica, care din punct de vedere istoric este responsa#ilă pentru antisemitism, nu va ști să ofere soluții unei noi Europe6$umai valorile umaniste și instituțiile democratice vor ști să facă acest lucru6ltfel, căderea zidului 5erlinului ar fi fără rost (J!$0
(G (ISTRUEREA CI*ILIDAJIE EUROPENE )ăz#oiul viitorului va fi un răz#oi invizi#il6Li c!nd totul va fi distrus, industria paralizată, forțele armate incapa& #ile de acțiune, atunci o țară va înțelege că era în răz#oi și că este pe cale să&l piardă0 4r5d5ric
?e poate spune că mondialismul ac*ionează pe două direc*ii: lupta împotriva credinței (nu neapărat văzută din punct de vedere reli%ios$ ca fundament civilizator, sin%ura în stare să impună individului o morală perfectă, fie personală, fie socială, respectiv crearea omului nou (fără nici o ază, fără nici o cultură sau educa*ie solidă$ puternic ideolo%izat, cu o aducere la zi (un up&date permanent$, desc'ise către un număr cât mai mare de indivizi01rivitor la aceste tendin*e eistă un tet pro%ramatic (scris în !"!G dar teriil de actual$, preluat din Educația secretă permanentă pentru mem#rii din lta 3endita (conducerea ar#oneriei$: ;entru a fi siguri de rezultatele noastre, tre#uie să formăm la cei din conducere ideea de desc"idere către generația t!nără, demnă de ceea ce dorim să edificăm6%ă&i lăsăm deoparte pe cei #ătr!ni și pe cei ma& turiF țintiți către cei tineri și, dacă este posi#il, c"iar spre cei din copilărie D666 tre#uie să&i #ăgăm în seamă pe cei tineri, tre#uie să&i seducem pe tineri6Este necesar să&i atragem pe tineri Dc"iar fără să #age de seamă su# steagurile societăților secrete6;entru a îmainta cu pași lenți dar siguri pe acest drum periculos, sunt a#solut necesare două lucruriF tre#uie să aveți nevinovăția unui porum#el și tre#uie să fiți prudenți ca șerpii D6660tunci c!nd reputația noastră va fi întărită în cole& gii, în gimnazii, în universități și în seminarii, atunci c!nd veți c!știga încrederea profesorilor și a studenților, aveți în ve& dere ca cei eminenți să caute să discute cu voi D6666ceastă reputație D666 va desc"ide inimile tineretului și ale clerului în formare către doctrinele noastre6:n c!țiva ani, acest cler t!năr va înlocui pe cei înaintați în v!rstăF el va guverna, va admi& nistra, va udeca, va forma consilii de conducere, va fi cel care va alege conducătorii 5isericii, în viitor6cești conducători, ca marea maoritate a contemporanilor lor, vor fi și ei adepții acestor principii D666 umanitare pe care acum noi le punem în circulație6Faceți în așa fel înc$t clerul să fie condus de noi# crez$nd că acționează sub conducerea ste%ului cu ”"hei! le Apostolice” (însemnele Iaticanului$0 3 Aelassus Il pro#lema dellCora presente = ;ro#lema orei prezente, vol +, p ""&GF0 reștinismul, mai puțin dec!t (onar"ia, nu ține la etic"etă, dar aceste două componente ale ordinii sociale pot cădea su# greutatea corupției6$u tre#uie să încetăm să corupem6.ertulian avea dreptate atunci c!nd spunea că s!ngele martirilor are ceva creștinesc în el6%&a decis în adunările noastre că nu mai avem nevoie de creștiniX să nu martirizăm pe nimeni# ci să propa%ăm viciul în mulțime6%ă&l primească prin toate simțurile, p!nă la saturație6;ervertiți inimi, conștiințe și nu vor mai exista creștini6:ndepărtați preotul de la îndatoririle lui, de altar și de virtuteF încercați, cu îndem!nare, să&i ocupați cu altceva timpul și g!ndurile D6666.re#uie să corupem pe scară largă, coruperea poporului cu autorul clerului și a clerului cu autorul nostru D666 +dem, p M!!0 cordați li#ertate de conștiință ereticilor, ateilor, evreilor, dar aveți griă să nu afle preoții și credincioșii D6666 ;entru a distruge influența preoților, reduceți&le starea materială care&i fac independenți, reduceți&le salariul ca angaat al statului D6666)educeți numărul de săr#ători, ocupațile duminicile cu #anc"ete, cu distracții și ocupații care să îndepărteze poporul de la morala evang"elică D6666/aceți totul pentru a distruge stima pe care o are poporul în preoți D6666 +dem, p MJM&MJ"0 .cest tip de educa*ie este deja un fapt oi-nuit în 3uropa0?tatele eercită un control strâns asupra aparentei dezor& %anizări a educa*iei -i învă*ământului0Terenul astfel pre%ătit este %ata să primească semințele educației impre%nate cu lier& tatea masonică0Li
EG LIMITAREA SU*ERANIT'JII NAJIONALE .rnold ToKnee, reprezentant de seamă al 2ound Tale (în îndepărtatul iunie !GH!$, cu ocazia desfă-urării la 9o& pen'a%a a celei de&a +I&a conferin*e anuale a Institute for t"e %cientific %tud of International )elations, afirma: :n acest moment lucrăm cu discreție, dar cu toată forța noastră, la îndepărtarea statelor naționale de acea forță misterioasă numită suveranitate6-e fiecare dată negămpentru prin cuv!nt întreprindem cu poate fapta pentru că pe ideea suveranitate a fiecărui stat național al lumii este o erezie care, unceea om ce politic sau de stat, fi Dnu ars rugdedar în mod sigur, ostraci& zat și discreditat (JJis$0Aupă patruzeci de ani, aronul 3dmond de 2ot'sc'ild (!GJM&!GGL$ cel mai o%at din familia care a determinat soarta 3uropei în ultimele două sute de ani, reprezentant de prim ran% al lumii evreie-ti, memru influent al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale, pre-edinte al ăncii elve*iene cu acela-i nume -i proprietar al celerului soi de vin ordolez, anun*a vremurile, deja propice: Europa de 3est, adică țările ;ieței omune, plus (area 5ritanie, Irlanda și țările scandinave, conform modalităților încă de definit, vor constitui o Europă federală politic, dar cum fiecare individ simte nevoia să aparțină unui anume loc, unei zone anume, aceasta se va identifica cu o provincie numită >\rttem#erg sau %avoia, 5ritania, lsacia&0orena, etc6)n aceste condiții va dispărea structura numită națiune (JH$0Europa nu se va reali& za, su# nici o formă, fără demolarea puterii statale (J#$0Nici dificultă*ile nu treuie suapreciate: D666 nu tre#uie să fim nici optimiști nici pesimiști, ci doar puțin sceptici privitor la tema integrării europene6;erioada lungă de istorie națională a țărilor mem#re ale omunității nu poate fi anulată prin voința unor oameni politici (J$0.re#uie distrus, la orice nivel, no& țiunea de stat ca deținător, în propriile m!ini, a #unurilor pu#lice (JM$0 !MF
Iitraliu al ?ocietă*ii 4aian realizat la ini*iativa scriitorului 8eor%e )ernard ?'a@, reprezentant de seamă al acestei societă*i0.cesta este reprezentat în ac*iune alături de un alt personaj – ?KdneK e, memru fondator al ?o& cietă*ii 4aian – care, cu ajutorul unor ciocane, încearcă să modeleze lumea în conformitate cu cele scrise în partea de sus a vitraliului: )emodelează c!t mai aproape de dorința inimii0.dep*ii de ran% inferior sunt reprezenta*i în partea de jos, în%enunc'ia*i în adorarea unor căr*i de propa%andă socia& listă, la unele putându&se vedea c'iar titlul: /a#ian .racs and Essas = Ese& uri și scrieri fa#iane, Industrial -emocrac = -emocrația industrială, is& tor of .rade olări în vederea unei coa=ulări definitive, la nivel planetar09u o suficientă certitudine se pot delimita cele trei etape pe calea spre inte%rarea masonică: 5eK colo,i>area pentru a slăi puterea na*iunilor, re=io,ali>area -i arla.e,tul euroea, – sucursală continentală a Na*iuni& lor Dnite0
+ma%inea, preluată dintr&o catedrală catolică (destul de vec'e$, etalează o reprezentare m&a dus1iRe cu %ândul la din vulturul pe copertadacă (orals lui .lert (pa% !JG acest de tet$09'iar distincte and -ogma acare opiniile (sus*inute prin cele două capete, cu orientare diversă$ se unesc su semnul coroanei -i sunt puse în practică de acela-i corp0 9oinciden*ă BV
FG REIONALIDAREA 7arile na*iuni europene, c'iar reduse la dimensiuni mai mici prin pierderea coloniilor, erau încă văzute ca posiile ostacole în calea procesului de dizolvare0+ată ca pe scena europeană reapare vec'iul principiu -ivide et Impera, aplicat la scară continentală, cu rolul de despăr*ire a na*iunilor în componente mai mici, incapaile să se răzvrătească, dar suficient de u-or de controlat, pentru a gestiona cu u-urin*ă eventualele tendin*e unioniste0?imultan, prin atriuirea re%iunilor de puteri crescute, statul î-i pierde printr&un procedeu in%enios valoarea lui reală, devenind (prin antiteză cu re%iunea$ un or%an centralizat, #irocratic -i !M!
ineficient01opula*ia inocentă va continua să se mi-te într&un mediu suficient de mare, perceput cu sensul de patrie (emi%ra& *ia fiind permisă$ care pare să conserve toate normele -i tradi*iile locale0Aespre acest fapt, încă din !GLH, memrii 8rupului )ilderer% < ;ecanuet, respectiv
G LI)ERTATEA (E EMIRARE !N LUMEA !NTREA' 8uttmac'er (H"$ a declarat că un pro%ram eficace de contracep*ie va fi în stare să aducă o contri#uție semnificati& va la noua ordine mondială080 )rocR 9'is'olm (HG$, fost director al Or%aniza*iei 7ondiale a ?ănătă*ii, a definit deja în ce mod va putea fi realizată această ”nouă ordine mondială”: ;este tot se va avea în vedere limitarea nașterilor, respectiv fa& vorizarea căsătoriilor mixte (în care so*ii sunt de rase diferite$ pentru crearea unei singure rase, într&o lume care să depin& dă doar de o unică autoritate centrală (#F$0Ctă claritate ]]]O amestecătură de rase care, deja din !GJ, era pusă în circu& lație de către 9ouden'ove&Ealer%i în cartea lui ;ra@tisc"er Idealismus: 'mul viitorului va avea s!nge mixt D66663iitoarea rasă euro&asiatico&negroidă, foarte asemănătoare cu vec"ii egipteni, va înlocui multitudinea de popoare cu o multitudine (#!$0/uziunea ca o scurtătură, o modalitate de punere în practică oricărui proiect de personalități dintre rase se constituie care are ca scop anularea identită*i na*ionale, etnice -i reli%ioase09onform datelor oficiale, din !G"G =naltul a9omisariat al Na*iunilor Dnite pentru 3mi%rare a stat la aza orc"estrării mi%ra*iilor în masă a musulmanilor din nordul .fricii spre 3u& ropa, respectiv a slavilor din estul 3uropei către vestul dezvoltat04ran*ei, de eemplu, i&a fost alocată o cotă de J# de mili& oane de emi%ran*i care vor anula multe din oiceiurile, respectiv istoria franceză (#J$07aurice 9aillet, ie-it din 7asonerie după ce a o*inut %radul !" – avaler )ozacrucian – discutând despre plaga numită avort într&o scrisoare adresată lui 7artine .urK (ministru francez al sănătă*ii$, spunea: .oate aceste măsuri vor avea, printre altele, meritul de&a rezolva pro#lema demografică care pune în pericol pensiile, permiț!ndu&i '$< să ne propună o emigrare importantă (#H$0Aacă
lipsită de evenimente, unele dintre ele c'iar foarte %rave0 +storia din zilele de azi pare să fie făcută de mijloacele de comunicare, după cum oserva masonul 2aKmond .ellio, pseudonimul adoptat după răzoi de 8eor%es ?oulYs (!GFL&!G"L$, care semnează o produc*ie literară plină de ocultism -i astrolo%ie: Epoca noastră, reprezentată de mass&media, transformă su#iectivitatea istorică Dcare timp îndelun& gat a fost o pro#lemă doar pentru filosofi, adică pentru un număr redus de persoane într&un instrument universal de viola& re a vec"ilor norme și de modelare a conștiinței mulțimii, deci în consecință, într&un factor politic primar și esențial (##$0 9uvinte precum lo%ica, toleran*a, rasismul sunt interpretate în sens diferit în func*ie de popoarele la care sunt aplicate de către %i%antica mașină reprezentată de mass&media0Aispari*iei tradi*iilor, a normelor (îndelun%ate în timp$ de convie*uire, a reli%iei le sunt opuse o rasă nouă, fără principii -i memorie istorică, crescută -i consolidată de o tradi*ie -i reli%ie unice0 )iserica este atrasă, cu sau fără voia ei, în caruselul intereselor le%a& te de mi%ra*ia oamenilor0(E = "urc"eCs ommission for (ig& rants in Europe (!L#, rue
HG ACTUL UNIC ;a !J feruarie !G"M s&a semnat ctul
sector, îndeplinind astfel profeția profesorului /o@ard I 1erlmutter (consilier la peste o sută de multina*ionale$ care, cu ocazia primului /orum Economic de la Aavos (F$, din !GL!, anun*a, împreună cu economistul ece suerK<ă,ci (H$01e ună dreptate,
simol clasic al masoneriei ducând cu %ândul la tentativa prometeică a omului mortal de&a ajun%e la cer0.ctivitatea armonioasă care se dezvoltă la aza tur& nului (deja în fază avansată, presupune o perioadă lun%ă de pre%ătire -i o uni& că desfă-urare de for*e$ este de #un augur pentru ”7area Operă”, aducând în prim plan ideea de succes în casa umanită*ii su lumina stelelor care din înalt #inecuv!ntează toate activită*ile0?telele orientate cu vârful în jos nu lasă nici un duiu privitor la ori%inea acestei lumini09onform anumitor autori, ini*ia*ii au atriuit Turnului din )ael o funcție magică, de protec*ie, func*ie îndepli& nită de&a lun%ul secolelor de multitudinea de construc*ii înalte: ?tatuia ;ier& tă*ii, Turnurile 2emene din Ne@ QorR,2eniul de la )asti%lia, Turnul 3iffel, sediul ăncii din )asel, etc0O altă particularitate a turnului este aceea de sim& ol, de reprezentare, de manifestare viziilă -i tan%iilă a 7untelui 1rimor& dial pe care pelerinul -i&l propune să&l escaladeze pe durata ini*ierii în căuta& rea luminii0Dn munte a cărui formă duce cu %ândul la trunc'iul de piramidă prezent pe ancnotele americane despre care, monsi%norul
IG PARLAMENTUL EUROPEAN 3uropa federală or%anizată pe aze democratice prezintă, -i ea, clasica diviziune a puterilor: & le=islatiă, prin ultimul or%anism (cronolo%ic vorind$ al 9omunită*ii 3uropene – 1arlamentul – cu sediul la ?trasour%> & eWecutiă, atriuită 9onsiliului 3uropei (cu sediul la )ruelles$> & -uri5ică, eercitată prin 9urtea de
erea în posi#ilitatea dezvoltării pe deplin a potențialului uman su# controlul rațiunii6/a e*primă un act de mare încredere în puterea de salvare a omului prin forțele proprii# dincolo de orice a6utor supranatural D666, dar cu o precizare: epubli! ca nu poate admite în comunitatea spirituală a republicanilor pe cei care nu s&au supus (7asoneriei – nota autorului$04ă& ră nici o iluzie, în lumea unică de m!ine prefi%urată prin 2epulica Dniversală masonică, nu va fi loc nici pentru cetă*eanul care va dori să&-i păstreze sentimentele de patriotism pentru propria na*iu& ne -i pentru propriul teritoriu, -i nici oricărei alte persoane care nu se va supune udecații umane0
(ess&.urm, edificiul simol al ora-ului 4ranRfurt, având deasupra piramida masonică0Turnul este sediul 5ăncii entrale Europene -i al 5ursei din /ran@furt09onstruc*ia, terminată în !GG!, până în !GGL a de*inut recordul de cea mai înaltă clădire din 3uropa, cu JM de metri, măsura*i până la vâr& ful piramidei0
NOTEG ! – 2ic'ard urmrand 0Caltra faccia di arlo (arx = ealaltă față a lui ?arl (arx, 7arc'irolo (Iarese$, Domini Nuovi, !G"M, p #0 J – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !!!0 H – Wiarul 0e (onde din JG noiemrie !GL0 # – Qves 7arsaudon0C'ecum*nisme666, cit0, p J0 – ?andKs, prieten al lui 9ouden'ove&Ealer%i, era prezent ca oservator la primul con%res al
J – /elmut ?c'midt, declara*ie din !# mai !GL, la ;uemur%, preluată de ziarul 0e (onde din !H iunie !GL0?c'midt, de ori%ine evreiască -i fost activist în itler Nugend este memru al 8rupului )ilderer%, al consiliului director al +nstitutu& lui 8erman de .faceri +nterna*ionale (A8.1$, al +nstitutului +nterna*ional de ?tudii ?trate%ice din ;ondra0 JM – as"ington ;ost(purtător de cuvânt al esta#li& s"ment&ului american, în mod particular al curentului lieral din 942 -i din 9omisia Trilaterală$0 H! – /arold 2 +saacs, profesor de -tiin*e politice la 7+T, $ationalitF end of t"e roadG, din /oreign ffairs (revista 942& ului american$ din aprilie !GL0 HJ – ;roeictul reformator preluat din orld 0in@ = ."e (agazine of t"e >orld Economic /orum, destinat celor HH0HHH mai influente persoane din lume0=n mod curios, HH0HHH este un număr caalistic folosit de Aante (conform ziarului Il 2iornale din !H au%ust !G""$0=n mod frecvent, la aceste simpozioane iau parte HH de -efi de state, -i simolic, reprezentan*i ai 7i-cării Ne@&.%e (precum actri*a ?'irleK 7c& !ML
;aine, considerată un medium, prezentă la forumul din !GLG – conform 0ectures /ran]aises din ianuarie !GGJ$, dar -i teo& lo%i precum /ans E[n%, care a participat la sesiuni diverse ale forumului0 ! – 7emru al ?ociată*ii 4aian -i al 9420 J – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 JU!G""0 H – .cela-i Iilemarest în lettre nr0 !H din !GGH face cunoscut că la acea dată (ca o simplă presupunere, dar plauziilă în acela-i timp$ nu mai mult de HF de multina*ionale ar controla circa LFFF de domenii&c'eie din industrie, în Occident, res& pectiv de căutare -i eploatare a materiilor prime0Wiaristul .rri%o ;evi (memru al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului +ta& lian de .faceri +nterna*ionale -i al 9omisiei Trilaterale$ informează că în ?tatele Dnite este în curs o reformă a sistemului ancar american (care&-i are ori%inea în !GJG$ care va da posi#ilitatea fuziunii dintre #ăncile comerciale, #ăncile de afa& ceri și, poate, asigurări, fapt care va duce la apariția unei bănci universale care nu va face altceva dec!t să recunoască o realitate care există dea (ziarul orriere della sera din M martie !GG$0 # – $uova %olidarietU din ! octomrie !G""0 – 9itat din 0ectures /ran]aises, aprilie !G"", p JH0 M – 199J = ."e 2reat European (ar@etG, adresă a lui illK de 9ler la Eu)<2 onf*rence, 8ent ()el%ia$, J octomrie !G"L0 L – Wiarul 0e uotidien de ;aris din ! mai !GGJ0 " – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation nr0 J din !GG#0Aelors a treuit să aandoneze politica din cauza unui episod de pedofilie petrecut în )el%ia0Wiaristul 7 )londet scria: %&a discutat desc"is Dlumea o știa și Banard Enc"aîn*B a pu& #licat această știre că există o filmare cu -utroux Dpedofil #elgian pluriomicid care după ce a violat o fețiță, a ucis&o în fața unei mici adunări de personalități, at!t de importante, înc!t poliția #elgiană nu a făcut nici un fel de cercetări6Ba& nardB anunța că între aceste personae era și un catolic, NacWues -elors60a pu#licarea numelui său, -elors nu a reacțio& nat6$u s&a înt!mplat nimic, nu s&au făcut cercetări, dar aproximativ umătate din populația capitalei #elgiene a ieșit în stradă să protesteze6Eu eram trimis al ziarului6-elors de fapt, după cum ați văzut, s&a distanțat de acest incident6%&a dis& tanțat și datorită faptului că aceste personalități sunt de neatins, proteați de puternicele lor adunări secrete (.utori diver-i #ortoF il genocidio del AA secolo = vortul genocidul secolului AA, 7ilano, 3ffedieffe 3dizioni, JFFF, p H"$0Ae acela-i autor se poate vedea -i Europa, dove vaiG & Europa, încotroG, din Il .imone, anul ++, nr0 L, maiUiunie JFFF0 G – .ldo . 7ola 0a li#erazione dellCItalia666, cit0, p H!!0 MF – Ctire apărută în ziarul Il 2iornale din JL mai !G"M0 M! – nnales du 26F '6F & nalele (arelui 'rient, !GLM&J, citat în 0ectures /ran]aises, septemrie !GGJ, p HF0 MJ – 9itat în 4 conform ."e Economist, numărul din JM decemrie !GGJ&" ianuarie !GGH, p J#0 ML – 1 4 de Iillemarest, 0a lettre dCinformation nr0 #U!GGJ0 M" – Tratat din ;oints de vue initiatiWue = ;uncte de vedere inițiatice, revista 7arii ;oji a 4ran*ei, nr0 "!U!GG! su semnătu& ra lui 7ic'el )arat0 MG – 0ettre au %ouverain ;ontif, cit, 1aris, Sditions du ?Kmolisme, !GHL> vezi capitolul I++ al căr*ii lui 1 Iirion (st+re dCiniWuit* = (isterul inițierii, ?aint&95ner5, Sditions ?aint&7ic'el, !GML, H, p ML0 LF – 1aris, Sd0 8loton, !GJ"0 L! – 9itat din < 1loncard d6.ssac în 0ectures /ran]aises, nr0 #JJ, iunie !GGJ0
CAPITOLUL B;G RASISMUL CA STRATEIE A !NALJILOR INIJIAJI
s&a înc'eiat para%raful stârne-tepentru numeroase nedume& e.i=rare–,sus*in lu.ea ,trea=ă masivă riri09um9itatul se facecu că care eraismul talmudic -i creaturaLi
rasis. Z ,ațio,alKsocialis. constituie în mâinile =nal*ilor +ni*ia*i instrumentul de anulare, de eliminare a oricui s&ar opune acestei inumane operațiuni alc"imice de transformare a a între%ii rase umane01rivind retrospectiv în timp, putem oserva că rasismul era un lucru necunoscut în lumea occidentală09re-tinismul nu a avut proleme să recunoască contriu*ia adusă de persoane diverse, de etnii diferite, din rase diverse la ceea ce va deveni 5iserica lui ristos02asismul (în sc'im$ apare în urma ideilor -i mi-cărilor ivite după 2evolu*ia 4ranceză care a pus la punct un pro%ram talmudic -i masonic de laicizare a a-a&numitei civitas c"ristiana (J$07otivul este evident: în timp ce eista o anumită coeziune socială (c'iar dacă din cre-ti& nism s&au desprins mai multe ramuri, penticostali, adventi-ti, luterani, calvini-ti, etc$ asi%urată de către credincio-i, ca ur& mare a ideilor răspândite de frați precum 4ic'te, )erc'et, 7azzini, Eossut' P 9o, caracterul concentrator al ideilor de lim#ă -i nație (ca no*iuni %arante ale stailită*ii$ a migrat la aza apari*iei na*ional&socialismului (ca premer%ător al rasis& mului$, după cum arată -i cazul paradi%matic al nefastului național&socialism german0Aacă se dore-te o aprofundare ulteri& oară a acestei cercetări, se poate descoperi că tradi*ia care a predicat dintotdeauna distincția -i antagonismul dintre rase, este cea e#raică (H$0Tocmai acest rasism, încorporat într&o reli%ie, într&o credin*ă, poate eplica supravie*uirea poporului evreu, printr&o diasporă, pe durata a două mii de ani01rivitor la aceasta se pot cita doi au& tori, cu puncte de vedere imposiil de comătut01rimul dintre ace-tia (evreul$ )ernard&;a zare, zis -i 0azare 5ernard (!"M&!GFH$, care în !"G# a scris cartea 0Cntis*mitismeF son "istoire et ses causes = ntisemitismulF Istoria și cauzele lui (#$, ca răspuns la o scriere antisemită (destul de faimoasă$ a socialistului francez 3douard Arumont (!"##&!G!L$, numită 0a /rance uive = /ranța evreiască ($: evreu era -i 1avel, pentru a nu lua în discu*ie ori%inea unui .lp'onse 2atisonne, a rainilor 9'evalier Arac', respectiv +srael Wolli0 Aisputa dintre rasismul fariseic -i antirasismul cre-tin este de accea-i vârstă cu +sus -i ?f0 1aul0+sus a fost cel care a eplicat că toate celelalte popoare, până la capătul lumii, vor intra în casa lui .vraam, pentru că adevăra*ii fii ai lui .vraam nu erau cei cărora le cur%ea în vine sân%ele acelui patriar', ci cei care înfăptuiau lucrările (2v ", HG&#L$0?f0 1aul, mereu în polemică cu fariseii, vorea despre fii din punct de vedere al credin*ei -i fii din punct de vedere al cărnii: de fapt !MG
toți sunteți fii lui -umnezeu, pentru credința în Isus ristosZ toți cei #otezați întru ristos, v&ați îm#răcat cu ristos6$u mai există nici evreu, nici grec, nici slav, nici #ăr#at, nici femeie, ci voi toți sunteți una prin Isus ristos, sunteți săm!nță de&a lui vraam, moștenitori după promisiune (2al H, JM&JG$09u aceste cuvinte ale evreului ?aul din Tars – %f!ntul ;avel – preluate din Noul Testament se înc'eie această mică dizerta*ie privitoare la ori%inile aproimative ale acelui rasism care este atriuit cre-tinismului, cu ajutorul unui alt cuvânt ma%ic, la fel de în-elător, antisemitismul, care nu este decât o formă particulară de rasism0
7aimonide, în /ilR'ot' .Rum X, !: $u este legitim să ne fie milă pentru că este scrisF nu vei avea milă de ei (At0 I++, J$0-eci dacă cineva va vedea un a@um (idola& tru$ că este în pericol sau stă să se înece, nu&i dați au& tor6Li dacă stă să moară, lăsați&l să moară6$u e drept să&l ucidem cu m!na noastră, să&l aruncăm în vreun puț, sau să&l ucidem în alt fel, doar dacă este în conflict cu noi0
?ep'er Or +srael (!LL $ – +alRut ?imoni J# c0 n0 LLJ & )amidar raa JJG c: ;rindeții și ucideții pe @lip"ot" (cre-tini$> veți fi apreciat în oc"ii -ivinei (aiestăți ca și cel care aduce o ofrandă0
.'oda' zara' JM 0 Tosep'ot': "iar și cel mai fidel dintre goimi (necredincios, non&evreu$ tre#uie să fie ucis (!J$0
NOTEG ! – 9a de eemplu poli%amia, sclava%ismul, mutilarea %enitală (la femeile africane$ -i alte oiceiuri, în contradic*ie cu spi& ritul occidental0 J – Ilustrul /rate 3rnesto NKs, scria: (ai mult dec!t orice altă instituție, (asoneria a contri#uit la confirmarea caracteru& lui laic al statului6Ea a luptat în mod constant pentru eliminarea din toate normele de drept și din toate manifestările uri& dice a elementului religios (conform 3rnesto NKs (assoneria e societU moderna = (asoneria și societatea modernă, 4o%%ia, )asto%i, !G"", p M$08ustavo 2affi, actualul (are (aestru al 7asoneriei italiene, a pulicat recent o lucrare cu un titlu mai mult decât semnificativ In nome dellCuomo = :n numele omului, JF!!, 7ursia0 H – Ain care na*ional&socialismul î-i tra%e spiritul discriminatoriu0?er%e /utin, istoric al 7asoneriei, oserva: 0ucrul cel mai surprinzător constă în descoperirea în ideologia național&socialistă a influenței = inversată = a 3ec"iului .estament6 -e fapt, aceasta pare să fi înlocuit noțiunea de Bpopor alesB cu cea de Brasă aleasăB (conform 2overni occulti e societU segrete = 2uverne oculte și societăți secrete, 2oma, 7editerranee, !GLH, p !"!$0 # – )ernard ;azare 0Cantis*mitismeF son "istoire et ses causes, 1aris, Sd0 de la Iieille Taupe, !G"0 – Aouă volume, edi*ia !GG#, disponiile la cUo A0 10 40, )1 !, "M!GF, 9'ir5&en&7ontreuil, 4ran*a0 M – )ernard ;azare, cit0, p !#0 L – +dem, p !0 " – 8ers'om ?c'olem 0a a#ala = a#ala, 2oma, 7editerranee, !GGJ01entru a ne da seama de importan*a caalei în lu& mea eraică, este suficient de luat în considerare faptul că )6nai )6rit' se inspiră din aceasta, ca de altfel -i 7asoneria0 G – +dem, p !MF0 !F –– .lert +dem, p7emmi HG&HMF0 !! 0e racisme = )asismul, 1aris, Sd0 8allimard, colec*ia Id*es, p L0 !J – 9itatele din eraică, cu traducerea în latină alături, au fost etrase de sacerdotul lituanian 8iustino )onaventura 1rana& itis, profesor de teolo%ie -i de lima eraică pe lân%ă cademia Ecleziastică Imperială din ?anRt 1etersur%, fiind pulicate în !"GJ su în%rijirea ar'iepiscopului Eozlo@sRK, la !H aprilie al aceluia-i an0Titlul ori%inal al antolo%iei era "ristianus in .almude Nudeorum, sive ra##inicae doctrinae de c"ristianis secretae0=n !G", această antolo%ie era disponiilă în volumul ."e .almud
!LF
§ PARTEA A TREIA ERA *'RS'TORULUI SAU MIȘCAR EA ANTIECLEDIASTIC'
-acă vedeți pe unul dintre noi lucr!nd pentru vreo mișcare mai specială din lume, să știți că este o parte a unui plan mondial, și acest mare plan constă într&un nou BcerB și un nou Bpăm!ntB construite pe ruinele civilizației .nnie )esant, memră a ?ocietă*ii 4aian, conducătoare a ?ocietă*ii Teozofice -i %rad HH al 2?..0 antice0 (citat din +nuire it'in ."e 0ig"t 5earers of -ar@ness = ;urtătorii de lumină ai BîntunericuluiB, ;ondra, )os@ell, !GHF$0
CAPITOLUL B?G APROPIEREA SE(UC'TOARE A U*ERNULUI MON(IALG SINCRETISMUL RELIIOS CALEA SPRE O SUPERKRELIIE A U*ERNULUI MON(IAL TEMPLUL !NJELEERII (IN /ASHINTON
1rin lucrarea citată, ;aris, capitale des religions ou la mission dCIsrahl (pro%ram mondialist din anii 6JF, inspirat de %ândirea talmudică$, sir /erert ?amuel (personalitate de seamă a ?ocietă*ii 1il%rims -i înalt comisar ritanic pentru 1alestina$> lordul .llen of /urt@ood (memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al ?ocietă*ii 4aian -i al 10301 – or%aniza*ia lui 7oses ?ieff$ -i lordul /alifa, mason, apropiat al ?ocietă*ii 4aian (căruia i&a fost pre-edinte între !GF -i !G"$, memru al 2++., -i din !GL 7are 7aestru al Ordinului ?f0 7i'ai -i al ?f0 8'eor%'e (H$0Aupă cum se vede, o frăție religioasă cu resurse financiare pe măsu& ră0?copul acestei fră*ii, în prezent, a fost preluat de ?ocietatea Teozofică (#$, pentru care, cel mai elevat scop spiritual îl constituie
O super&reli%ie care ar putea fi primită fără prea mari oiec*ii de către reli%iile orientale, respectiv de cele animis& te din .frica -i .merica, dar dificilă de acceptat de către evrei, musulmani sau cre-tini, mai ales ramurile radicale0Ae ceva timp eistă un precursor al acestei reli%ii universale, elaorată în adunările ?ocietă*ii Teozofice, iar numele ei (respectiv terenul de oacă$ este Ne@&.%e, sau $oua Eră, cuvânt percutant -i de efect care promite o via*ă fericită în noua eră care va veni, Era 3ărsătorului0.firma*ie deloc 'azardată, sau mai rău, o aproimare din comoditate, *inând cont că ne aflăm în fa*a unor persoane care iau totul în serios, care dispun de mijloace (de orice fel$ importante, deci-i să condi*ioneze fiecare as& pect al vie*ii personale -i sociale ale individului, pentru împlinirea scopului de dominare mondială0O teză care, epusă în acest fel, până acum, nu ar treui să apară ca fiind incrediilă01rivitor la suiect, merită de luat în seamă afirma*iile a două personalită*i principale din această mișcare: 8eor%e alRer )us', %rad HH al 2?.. (memru a diverse cluuri, cercuri -i or%aniza*ii cu caracter mondialist$, respectiv .lice )aileK, teozof de seamă, fondatoare în !GJJ a 0ucifer .rust, cunoscută astăzi su denumirea prescurtată de 0ucis .rust, o or%aniza*ie non&%uvernamentală, cu statut consultativ pe lân%ă 9onsiliul 3conomic -i ?ocial al Na*iunilor Dnite, cu sedii la Ne@ QorR, ;ondra -i 8eneva0.lice )aileK este considerată o adevărată maîtresse U penser în teozofie, la e%alitate cu fondatoarea /elena 1etrovna )lavatsRK, respectiv .nnie )esant, iar %ândirea ei a fost transpusă în numeroase scrieri ezoterice, considerate ca adevărate îndrumare pentru cei care se recunosc în mi-ca& rea Ne@&.%e0 8 )us' ?r0, pe durata campaniei electorale pentru pre-edin*ia ?D. (din !G""$, a făcut referire la o epresie miste& rioasă, o mie de puncte de lumină0=n ianuarie !G"G, devenit pre-edinte, instituie o funda*ie numită ;uncte de lumină, cu un u%et de H de milioane de dolari timp de patru ani, care ar fi avut ca scop rezolvarea pro#lemelor socialeprecum violen*a, sănătatea, în afară de ajutorarea inițiativelor culturale și am#ientale (L$0Tema este reluată succesiv în discursul referitor la starea na*iunii din JG ianuarie !GG!, în care se face referire în mod eplicit, la o intenție minunată, care să servească la aprinderea a o mie de puncte de lumină07esaj criptic, adresat celor care erau în stare să&l în*elea%ăB 1oateV.ceastă epresie apare într&o lucrare scrisă cu mul*i ani înainte (în !GH#$ de către un mondialist de seamă, / 8 ells în n Experiment in uto#iograp" ("$, dar -i la .lice )aileK care men*ionase de o mie de puncte de lumină, ca unul din slo%anurile ei tipice0 4apt surprinzător, mai ales că prima (din cele !M formule de rugăciune care formează (area Invocație$ ru%ăciune a teozofilor, adresată a ceea ce ei nu& mesc sursa de lumină, spune: ;rin punctul de lumină intră cunoașterea lui -umnezeu04oto%rafia alăturată îi prezintă pe 8 )us' (decorat cu %radul de colan al Ordinului ?teaua 2omâniei, în JFFJ$, respectiv pe 7acR )ro@n, cu ec'ipa de foot#all Teas ;on%'orn, în JFFb0?tranii coincidențe pentru personaje atât de reprezentative08 )us@ este memru al ?Rull P )ones -i, conform opiniei lui ?utton, această societate (cu circa "FF de memri -i le%a& tă de mi-carea Ne@&.%e$ nu este străină de unele aspecte sataniste (G$0Aar )us' apar*ine unui clan foarte le%at de familia /arriman, -i se pare că ar eista %rade de rudenie cu familia re%ală a .n%liei0;a nivel de putere, familia )us' este a treia după 2ot'sc'ild -i %rupul 2ocRefeller – 7or%an – /arri& man0Aespre / 8 ells, este cunoscută apartenen*a lui la 8olden Aa@n, la 4unda*ia 2ocRefeller -i mai ales la ?ocietatea 4aian0Ci nu întâmplător, din ?ocietatea 4aian a făcut parte -i .nnie )esant (!"#L&!GHH$, care în !"G! i&a urmat /elenei 1etrovna )lavatsRK la conducerea ?ocietă*ii Teozofice01e lân%ă %radul HH în 2?.., )esant de*inea -i %radul de (are Ins& pector al 2itului 3%iptean de 7emp'is&7israZm0 .lice )aileK, considerată continuatoarea lui )lavatsRK, respectiv a lui )esant, este recunoscută ca preoteasa ofi& cială a reli%iei Ne@&.%e09a prezentare a acestei persoane, dar -i a doctrinei pe care o profesează, este suficient citatul de mai jos, din cartea ."e Externalisation of t"e ierarc" = Exteriorizarea Ierar"iei (!F$: u mulți ani în urmă am spuscă răz#oiul care ar putea urma după acesta (după cel de&al doilea răzoi mondial – nota autorului$ va fi un război reli%ios6
AG TEMPLUL !NJELE ERII (IN /ASHINTON 1rin anii 6MF ai secolului trecut, apărea la as'in%ton (su patronajul ?ocietă*ii Teozofice$ a asocia*ie numită .emplul :nțelegeriicu scopul de&a reuni, în fiecare an, pe conducătorii principalelor reli%ii mondiale0+ată cum ilustra revista oficială toate a teozofiei .emplul :nțelegerii a conceput proiectul de construi înălțare la a unui lăcaș în care vor fio repre& zentate marileaceastă religii ini*iativă: ale lumii6;lanurile au fost făcute și acest templu se va >as"ington6Imaginăm stea cu șase v!rfuriZ fiecare din acest v!rf va fi dedicat unei mari religii, în timp ce în centru va fi un templu de meditație unde toți se vor putea înt!lni în liniște, să mediteze împreună la <$I..E tuturor religiilor (!!$01ierre Iirion (în lucrarea lui dedicată curentului antiisericesc$ adună ecourile -i prezintă (aproape în între%ime$ un articol preluat din ziarul %"reve& port Nournal din ;ouisiana (H! martie !GMJ$0Aestul de mare (ca întindere$ este reprezentativ pentru a cunoa-te arcanele %ândirii teozofice: etățenii 0umii caută fonduri pentru o uniune spirituală mondială6%im#olismul proiectului pentru un templu de re& întoarcere la magia neagră, de 3dit' Eermit 2oosevelt (!J$0 $e7 Hor@ = as"ington - pentru etățenii 0umii, cu scopul final de dezvoltare a :nțelegerii "ester 5o7les, consilier special al președinteluiZ %7ami 5"as& @aranand Ddin $e7 -elp"i, IndiaZ ."omas >atson de la I5( (!#$Z Eleanor )oosevelt Ddin partea 0oii
lor, din $e7 Hor@ itZ și alții63iitoarea construcție va avea caracteristicile unei elens@(!$, prim ministru al /ederației )"odesia&$asaland între 19[V și 19OVZ reverendul /red Nordan Dpreședinte al %piritualiștilor Internaționali din $orfol@, 3irginiaZ ;"ilip % 0inni@ Ddirector al entrului /ra& ternității as"ington -6Este pe cale să înceapă o campanie de pu#licitate la nivel mondial6$umele fonda& torilor vor fi sculptate în pereții de piatră ai templului6%im#olismul g!ndit pentru acest monument este dedicat reîntoarcerii la magia neagră6(onumentul va include un oc"i gigantic și o incintă circulară în care apa va reflecta lumina proiectată de o #oltă alcătuită din mii de fațete, asemănătoare unui diamant multicolor6-in #roșura de prezentare a templului aflăm că B#olta va fi iluminată toată noaptea pentru a arăta sim#olic că, c"iar dacă lumea doarme, lumina spiritului continuă să veg"eze0 7ai nou (peste timp$ )iserica va fi cea care va încuraja astfel de manifestări0+ma%inea din stân%a îi prezintă pe (de la stân%a la dreapta$ e##, u#ert 0and, "ampion și 2eorge 5ernard %"o76.emplul lui 5esant era caracterizat de șase reprezentări sim#olice ale celor șase mari religii internaționale, situate în sala de conferințe6dep& ții, aflați în vizită, puteau contempla pe perete o stea teozofică cu șase v!rfuri, constituită din două triung"iuri care se în& trepătrundeau, înconurate de un șarpe, această temă fiind reluată și în .emplul :nțelegerii6)espectiva #roșură mai infor& ma, de asemenea, că pe pereții templului se vor afla Bfațetele culturale ale diamantului adevăruluiB6 :n $e7 Hor@ it, ;rietenii amerei de (editație țin Dîn mod regulat o lungă reuniune în amera de (editație a '$<6:n centrul acestui templu, o rază de lumină va străluci precum aurul60a J4 aprilie 19[Y, a fost redesc"isă amera de (editație Da '$< iar -ag ammars@Tld Dsecretarul general al '$< din acea perioadă, descria piatra din centru drept un altar al )eligiei
)G CAMERA (E ME( ITAJIE A NAJIUNILOR UNITE =n perioada imediat următoare celui de&al doilea răzoi mondial, aia apărutul onsiliu (ondial al 5isericilor (99$ -i (ișcarea reștinilor 0aici, au făcut presiuni asupra OND pentru includerea unei amere de (editație în cadrul clădirii Na*iunilor Dnite (pe cale de construc*ie la Ne@ QorR$ pe aza proiectului lui 7a .ramovitz -i a lui allace !LH
/arrison (!"G&!G"!, proiectant al 2ocRfeller 9enter -i apropiat al lui Nelson 2ocRefeller$0;a !" aprilie !G#G, primul se& cretar al OND (TrK%ve ;ie$ a anun*at că acea cameră -i&ar fi %ăsit loc în clădirea centrală a Na*iunilor Dnite -i în !G (da& torită -i contriu*iei lui 2ocRefeller$ a fost inau%urată o capelă numită %ala de (editare a reștinilor 0aici în centrul căreia se afla o ucată din trunc'iul unui arore secular african09u toate acestea se dore-te reamenajarea acestei camere, respectiv de atriuire a unei semnificații mai profunde09u ajutorul aceluia-i ar'itect /arrison, această cameră este reproiectată de suedezul Aa% /jalmar /ammarsRj^ld (!GF&!GM!$, de două ori ?ecretar 8eneral al Na*iunilor Dnite (!GH, respectiv !GL$ fiind inau%urată în !GL cu numele de ameră a (editației0 amera de (editație (în ima%inea din stân%a$ este o incintă desc'isă pulicului, situată în apropierea intrării (la ni& velul solului$ ;alatului de %ticlă01entru a intra treuie să se treacă de o u-ă de cristal (păzită de doi poli*i-ti$, să se par& cur%ă (aproape în întuneric$ o por*iune de circa -ase metri -i să se cotească spre dreapta (locul unde se află această cameră$0 +ncinta este insonorizată, nu are ferestre -i are forma unui trunc'i de piramidă culcat pe una din laturi0?uprafa*a care constituie aza mică este ocupată de un desen, precum cel din ima%ine0Trapezul care formează pardoseala camerei are urmă& toarele domensiuni: aza mare (partea de la intrare$& M metri> aza mică (partea cu desenul$& H metri> distan*a dintre peretele intrării -i peretele cu desenul (înălțimea trapezului$ este de G metri01relun%ind (dincolo de desen$ în mod ima%inar laturile acestui trapez, acestea vor uni formând (prin unirea cu mijlo& cul azei mari a trapezului$ o înălțime a unui triun%'i, cu dimensiunea de !" metri0Numărul ”!"” apare deci, de trei ori, pentru a pune în valoare o anumită semnifica*ie: VxOZ 9xJZ -i înălțimea propriu&zisă03lip'as ;evi (unul din marii oculti-ti$ spunea că 18 este numărul dogmei religioase în care totul este poezie și mister (!L$, defini*ie care se îmină în mod perfect cu un loc dedicat, în mod oficial, tăcerii -i medita*iei09eea ce aduce un plus de ori%inalitate acestei ca#ale numerice este că un%'iul format de cele două prelun%iri are !G_0Numărul !G, o*inut într&un spa*iu virtual, de dincolo de planul desenului, este numărul lui Aumnezeu, iar lumina este una din fațetele lui Aumnezeu: este existența lui -umnezeu pro#ată de însăși ideea de -umnezeu, după cum afirma acela-i 3lip'as ;evi (!"$0amera de (editație a Na*iunilor Dnite, creată prin voin*a lui Aa% /ammarsRj^ld ca un loc de cult al lui -umnezeu pe care omul îl adoră su# multe nume și diverse forme, este domi& nată de un desen (o frescă$ de J,MFm pe !,"Fm, operă a artistului suedez )o )esRo@ (!GFM&!G"!$, artistul preferat al fostu& lui secretar al OND0 =n centrul %eometric al sălii se află un loc monolitic de magnetit, prelucrat în mod perfect, cadou pentru /amm& arsRj^ld din partea re%elui ?uediei0)locul are o %reutate de M, tone -i dimensiunile de !,LFm !,JFm F,MFm03ste un ma%net natural %i%antic care se sprijină pe o ază care vine în contact direct cu roca de la funda*ia clădirii, pentru a forma un corp unic cu Terra0amera este sla iluminată pentru a da posiilitatea unei surse ascunse în tavan să lumineze printr&un fascicol, suprafa*a plană -i prelucrată a locului0Aa% /ammarsRj^ld (!GF&!GM!, alăturat în ima%ine$ fost secretar al OND, a decedat în urma unui incident aerian în Eatan%a (incident suspectat că ar fi fost, de fapt, un sa& otaj$07a%netismul locului amplificat (din cele spuse de constructori$ de le%ătura cu pământul, prezen*a luminii care se reflectă pe miile de cristale ale suprafe*ei lucioase, lini-tea profundă a acestui loc, s&ar traduce (tot din cele spuse de constructori printr&o creștere a conștiințeia per& soanei care meditează05uletinul 5ună&3oinței (ondiale din iulie !GL (epresia cea mai limpede a %ândirii teozofice$, dedică un număr special acestei camere0=n acesta se face cunoscut că ală& turi de altarul de ma%netit, persoana simte ca și cum s&ar afla în prezența unui talisman din me& tal no#il, de&o importanță extraordinară0-in această influență, se adau%ă, treuie să&-i aiă ori%inea noul punct de forță al g!ndirii religioase0?emnifica*ia ezoterică a scenei descrise apare foarte rapid în prim plan0=n partea rezervată omului, dincoace de desenul de pe perete, centrul îl constituie piatra cu#ică (care în 7asonerie îl reprezintă pe înaltul ini*iat$, *inta transmutării omului&animal în zeu (!G$, care apare ca o contrapunere cu piatra neșlefuită (reprezentare a profanului, a omului&animal, destinat să nu în*elea%ă niciodată, nimic, din secretele sulime$0 ;ucifer (reprezentat sursa de lumină reflectă luminaini& (cu :naltul Inițiat noa-terea$ în spa*iul camerei (văzută ca o, iluminat ima%ine adelumii$0 are zeceprin locuri pentru -edere,ascunsă$, în fa*a altarului01entru Incinta *ia*i, ”!F” este numărul -i simolul perfec*iunii, perfect și divin pentru că reunește într&o nouă unitate, toate principiile exprimate de numerele de la 1 și p!nă la 9 (JF$0Aeci numai cei perfec*i, numai cei ini*ia*i sunt unicele persoane demne să se a-eze lân%ă altar, să se %ândească la vârful de dincolo de peretele desenat spre care conver% liniile camerei, meditând la cele arcane (necunoscute$0 Aesenul de pe perete, o reprezentare destul de curioasă, aminte-te de 1icasso0=n desen sunt eact JJ de triun%'iu& ri, eact cât numărul de arcane maore din Tarot, respectiv numărul de litere din alfaetul eraic0Ondulările -arpelui care se înfă-oară printr&o mi-care ascendentă pe axa lumii sunt tot în număr de zece, în timp ce numărul de poli%oane din compozi& *ie este de LJ, la fel ca cele LJ de nume ale lui -umnezeu (din 9aală$, ca numărul locurilor care compun piramida lui )ritis' +srael0;a toate aceste semnifica*ii se adau%ă aluzia la altarul de sacrificiu al reli%iilor antice, se adau%ă conceptul polarității (în anumite doctrine ca fundament al acestei lumi$0;a cele prezentate treuie adău%at că din punct de vedere fizic (în ma%netism$ polaritatea, prin natura ei, este indivizi#ilă (dacă un ma%net cu doi poli este sec*ionat, ucă*ile rezultate vor avea -i ele, la rândul lor, câte doi poli ma%netici$0+ni*ia*ii în caală (deci -i masonii$ afirmă că lumea ar fi constituită din !L#
diade – cupluri de elemente complementare între ele, de tip lumină&întuneric, cald&rece, sus&os, masculin&feminin,viață& moarte, adevărat&fals, #ine&rău, etc, reprezentate prin arorele sefirotic (J!$0;ojile masonice reflectă în mod fidel această dualitate prin coloanele de la intrarea templului masonic – Na@in = 5oaz – pardoseala cu pătrate ale -i ne%re (întocmai ca tala de -a'$, soarele -i luna care domină latura orientală (de est$0.ceea-i reprezentare este folosită -i în cazul soarelui (soa& rele al -i soarele ne%ru$ fiind tot o influen*ă cu ori%ini masonice01entru cei care nu sunt ini*ia*i, multe din aceste diade sunt judecate prin prisma ra*iunii, ca #un sau rău01entru oricine altcineva (care a refuzat ra*iunea ca instrument de cercetare a adevărului$ astfel de diade nu sunt contrare, ci simple polarită*i opuse, indiviziile între ele, ca parte a unei realită*i mult mai elevate, realitate în care aceste diade ar deveni conciliaile03ste un joc iluzionistic de luat în considerare diade adevă& rate ( zi = noapte, ouse între ele$ pentru a o*ine diade false (de eemplu, adevărat = fals, co,trare între ele$0.stfel se rea& lizează coincidentia oppositorum a celui care se consideră deasupra inelui -i răului (înaltul ini*iat$ într&o stare ec'ivalentă cu starea divină0 1iatra dă impresia de soliditate -i stailitate, aducând în aten*ie o altă diadă a 7asoneriei: dizolvă -i coagulează0 -izolvat ca om comun, inform -i necizelat, se coagulează ca în*elept, solid -i etern, ceea ce duce cu %ândul la tetul de pe 2ocRefeller 9enter: :nțelepciunea și unoașterea vor asigura sta#ilitatea timpurilor0.ceea-i doctrină teozofică a inspirat amele realizări ar'itectonice, aducând aminte că este vora despre în*elepciunea celor numi*i (aster of >isdom, a ma%i& cienilor0Aupă inau%urarea amerei de (editațiecu ocazia celei de&a I&a .dunări 8enerale a Na*iunilor Dnite, lucrările încep -i se termină cu un minut de lini-te impus tuturor dele%a*ilor, pe durata căruia, fiecare meditează rug!ndu&se la zeul tuturor lucrurilor reprezentate în amera de (editație0=ncepând cu a I++&a .dunare 8enerală, acel minut a devenit oli%a& toriu0=n anticamera rezervată vizitatorilor, /ammarsRj^ld a pus să se scrie: ;entru că aici se înt!lnește multă lume, cu cre& dințe religioase diverse, nu a fost posi#ilă folosirea nici unui sim#ol cu care sunt o#ișnuiți, în rugăciune și meditare, cei prezenți D6666%unt lucruri simple care vor#esc un lim#a comun tututor0Ci continua: ltarul e gol D666 dar nu pentru că -um& nezeu nu există, nu pentru că ar fi un altar dedicat unui zeu necunoscut, ci pentru că este dedicat acelui -umnezeu pe care omul îl adoră, cunoscut prin diverse nume, prin forme diverse și multiple de manifestare01rintr&o adresă trimisă la !F sep& temrie JFF! isericii %acrei /amilii din Ne@ QorR (unde la # octomrie !GM papa 1aul al I+&lea s&a întâlnit cu or%aniza& *iile evreie-ti conduse de 1'ilip ElutznicR – pre-edinte al )6nai )6rit'$, Eofi .nnan, comentând cele scrise, spunea: red că aceste cuvinte conțin spiritul secular al $ațiunilor
CG ALICE )AILE# ȘI )UNA K*OINJ' MON(IAL' # M C A sau 5ună&3oința înfiin*ată în cu !GJF de ei .lice )aileK (!""F&!G#G$ (JM$, conducă& 2ood7ill toare ie-ită>orld din rândurile ?ocietă*ii Teozofice(ondială -i care, îna fost !GJH, împreună so*ul – 4oster )aileK (%radul HJ în 2?..$ (JL$, fondează Lcoala rcană, ca sec*iune esoterică a teozofiei09u ori%ini modeste, .lica ;a Troe&)ateman (în ima%inea din stân%a$ a avut prima ei întâlnire cu maestrul Eoot /oomi (J"$ care (din cele afirmate de .lice$, i&ar fi condus via*a începând de la cincisprezece ani0
esoterice din lume (H!$0=n !GJF, prota%onista se mută la Ne@ QorR, înso*ită de masonul 4oster )aileK unde, după ce s&au căsătorit, acesta î-i va eercita meseria de profesor de meditație0Ia fonda Lcoala rcană, nume pe care )lavatsRK (deja inten*iona$ să&l dea ?ec*iunii 3soterice a ?ocietă*ii Teozofice0=n !GJJ )aileK înfiin*ează 0ucifer .rust (nume sc'imat ime& diat în mai lini-titul 0ucis .rust$, adevărat centru mondial de răspândire al cultelor luciferice, cu sediul la Ne@ QorR, iar serviciile lui .lice -i ale celui de&al doilea so* sunt considerate ca puncte de reper ale g!ndirii pentru întreaga mișcare $e7&ge0=n !GJ", Lcoala rcană & ”%rup esoteric acuarian” & după defini*ia dată c'iar de )aileK (HJ$ se transferă în se5iul Lucis Trust -i al 5ună&3oinței (ondiale din Ne@ QorR (HH$0;ucis Trust dispunea astfel de trei instrumente puternice (ope& rative -i în ziua de azi$, mai ales în .merica de Nord: 5ună&3oința (ondială, Lcoala rcană Dcu scopul de&a împărți la c!t mai multă lume posi#il, c"iar și prin corespondență, învățăturile $oii Ere conținute în -octrina %ecretă a lui 5lavats@, respectiv .riung"iurile Dgrupuri de persoane care își propunea să se adune zilnic pentru a se dedica evocărilor și invocări& lor6Lcoala rcană educă adulți, #ăr#ați și femei, să continue pe calea evoluției 666 $u ela#orează dogme teologiceF prezin& tă doar :nțelepciunea ntică, așa cum era ea cunoscută timp de secole de către toate popoare 666 /inanciar, ea funcționea& ză din donații voluntare și – concluzionează )aileK – nu am avut niciodată Bîngeri finanțatoriB (H#$0.cest lucru este posi& il dar treuie *inut cont că în scrierile lui .lice )aileK nu se află nimic pri& vitor la memrii %ocietății .inerilor reștini care, pentru o anumită perioa& dă a contriuit la sponsorizarea ei0+ma%inea alăturată îl prezintă pe papa 1aul al I+&lea, în stân%a, la o întâlnire cu o str!ngere de m!nă frățească cu patriar'ul ortodo .tena%ora + (J martie !""M&L iulie !GLJ$, în !GM#b0 ?e -tie că H ( – Houng (enCs "ristian ssociation – si%la societă*ii în cauză, era răspândită în toate mediile protestante, voritoare ale limii en%leze (H$0Aemn de remarcat este că la !H ianuarie !GFH lua fiin*ă, oficial, ramura americană a ?ocietă*ii 1il%rims, iar ca prim&pre-edinte a fost ales /enrK 9odman 1otter (oare e unc"iuC luC magicianuC ;otterGR$, e& piscop al )isericii 1rotestante -i ,alt reso,sa nici educa*ia din 2omânia nu a fost scutită de 5ursieri omenius VVV$01entru ace-tia, în demo& crație, linia călăuzitoare implică participarea spontană și în totalitate a celor care sunt interesați, fără ca vreun punct de vedere particular să încerce să se impună D6666rin ea însăși# metoda va conduce către adevăr și către consens6;rin noua concepție de educație religioasă, o asemenea democrație se identifică cu B)egatul lui -umnezeuB (HL$0Aar mai sunt -i alte detalii0=ncepând cu !""G, profesor de filosofie -i de -tiin*e ale educa*iei (-i din !GFJ pre-edinte al Dniversită*ii 9olumia$ era Nic'olas 7urraK )utler, director al 4unda*iei 9arne%ie, prezent în conducerea de la )ritis' +srael, co&fondator al ?ocie& tă*ii 1il%rims, dar -i colaorator al lui orld "urc" ouncil(H"$ – onsiliul Ecu& menic al 5isericilor, datorită -i unui ajutor ini*ial de un milion de dolari din partea lui episcopul de 9'ic'ester 8 . )ell (!""H&!G"$> pastorul 7arc )oe%ner (!""!& !GLF$> ar'iepiscopul %reco&ortodo 8ermanos -i Iisser6t /ooft0 Ci cum pentru a face parte din 9onsiliul 7ondial al )isericilor, )iserica unui stat treuie să aiă caracter național, 2omânia are, -i ea, reprezen& tan*ii ei în acest consiliu, persoane foarte apropiate anturajului patriar'ului Aaniel0 !LM
NOTEG ! – 3ste răspunsul pe care 8iovanni )osco l&a dat ministrului ritanic al educa*iei pe când vizita o -coală profesională înfiin*ată de către sacerdot, atunci când la intrarea într&o încăpere (cu circa FF de tineri înăntru$, a fost uluit de lini-tea care domnea, fiecare îndeplinindu&-i îndatoririle în lini-te (con& form ;ui%i 9'iavarino -on 5osco c"e ride & -on 5osco care r!de, 2oma, 1aoline, !GLG, p JJF$0 J – 9onform Qann 7oncomle 0a .rilat*& rale et les secrets du mondialisme = .rilate& rala și secretele mondialismului, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"F, p H#0 H – Qann 7oncomle 0es vrais666, cit0, p JLL0 # – ?ocietate esoterică fondată în !"L, la Ne@ QorR, de ocultista rusă /elena 1etrovna )lavatsRK0 – Ain revista oficială a ?ocietă*ii Teozofice (în lima franceză$ 0e 0otus #leu = 0otusul al#astru, au%ustUseptemrie !GL0 M – Iezi ziarul italian 0a )epu##lica din JH septemrie !GGH0 L – )us' o prezenta astfel: /undația B;un& ctelor de 0umină = ;oints of 0ig"t /ound& ationB dă o formă concretă spiritului de vo& luntariat al mericii și bună!voinței cetățe& nilor ei (conform site&ului @@@0pointsofli%'t 0or%$01rintre finan*atori se află 4unda*ia 4ord, ?'ell Oil 9ompanK, .T P T, Dniversal, 1eace 4ederation0?copurile asocia*iei din urmă constau în refacerea Na*iunilor Dni& te -i cola#orarea dintre guverne, religii și societatea civilă pentru a încuraa dezvoltarea #azată pe valorile universale0. fost creată în JFF de către miliardarul coreean, reverendul ?un 7Kun% 7oon (proprietarul ziarului as'in%ton Times$, ca mi-care de catalizare a or%aniza*iilor lui ( 5iserica oodro7 >ilson $ational /ello7s"ip /oundation (conform lui Qann 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p HJ$, fost amasador american la 7oscova0 ! – 3vrei, men*iona*i în ."e Ne7is" 0ist, o cule%ere de nume celere făcută prin %rija lui 7artin / 8reener%, Ne@ QorR, ?c'ocRen )ooRs, !GLG> numele adevărat al actorului de comedie )ennK < era )enjamin EuelsRK0 !M – 8rad HH al 2?.. (?er%e /utin 0a (assoneria = (asoneria, 7ilano, 7ondadori, !GM!, p !#L$ -i (are Inspector al 2itului de 7emp'is&7israZm (7 4
ttolica, !GGM, materialul lui 9 . .%noli 0a ca#ala, radice occulta della filosofia e della politica moderne, ovvero il suicidio della ristianitU = a#ala, rădăcina ocultă a filosofiei și politicii moderne, sau sinuciderea creștinismului0 JJ – Ae pe pa%ina de internet a OND @@@0un0or%UNe@sU1ressUdocsUJFF!Us%smLGF0doc0'tm din ianuarie JFFL0 JH – .lert 1iRe (orals and -ogma, cit0, p !H, vol +++0 J# – ;ucrarea reverenzilor 4 2adeRi -i A 2adeRi >"at "as "appened to t"e at"olic "urc" = e s&a înt!mplat cu 5iserica atolicăG, ?poRane ., 7arK +mmaculate ueen 9enter, !GM#, p !FJ> 1iers 9ompton ."e 5ro@en rossF idden and in 3atican = rucea sfăr!matăF Bm!na ascunsăB din 3atican, ;ondon, Neville ?pearman – 9'annel +sland 1ulis'in%, !G"!, p M"&MG0 J – 9itat din .lice . )aileK uto#iografia incompiuta = uto#iografia incompletă, 2oma, 3ditrice Nuova 3ra, !G"G, p !F& !!0 JL – 4oster )aileK 0CEsprit de la (a]onnerie = %piritul (asoneriei, 8eneva, Sd0 ;ucis, !G"H, p !H0 J" – 4apt făcut cunoscut -i de 7 4 "at in t"e >orld is t"e >orld ouncil of "urc"esG & e reprezintă în lume onsiliul (ondial al 5isericilor, 8e& neva, orld 9ouncil of 9'urc'es, !GLG, p JG -i . Iisser6t /ooft (emoirs = (emorii, 8eneva, !GLH, 99 1ulications, p HH"$0 HG – +dem, p JH"0 #F – Qann 7oncomle0a .rilaterale 666, cit0, p J!L0
CAPITOLUL B@G LUCIS TRUST ȘI N OUA ER' A *'RS'TORULUI TEMPLUL !NJELEERII FOCAR AL MON(IALISMULUI SUSJIN'TORII LUCIS TRUST
?pre finele anilor 6"F, cel care a redeșteptat -i a repropus c'estiunea nelini-titoare a eisten*ei unui centru catali& zator de for*e rău&inten*ionate, adunate într&o societate cu caracter supra&na*ional, a fost ;Kndon ;a2ouc'e, nord&american, apropiat de sinar'ia europeană a lui 2ot'sc'ild (ca o contra&pozi*ie la domina*ia palladistă americană, de inspira*ie ritani& că, sus*inută, în principal de 2ocRefeller$09ondamnat în !G"G la ! ani de înc'isoare de către un triunal din .leandria (?tatele Dnite$ cu acuza*ia (discutailă$ de evaziune fiscală, ;a2ouc'e este elierat în !GG#0=n timp ce se afla în înc'isoare, temându&se să nu fie ucis, lansa din pa%inile pulica*iilor lui ( EI), $oua %olidaritate, $e7 /ederalist, /usion$ un semnal de alarmă: puterea mondială s&ar în mâinile unor %rupuri care ar– ;ucis dori moartea luisediul (dar -ilaaNe@ mi-cării acestuia$, %rupuri precum OTO -i icca (!$,afla unite su conducerea unei sataniste societă*i&%'id Trust, cu QorR, aroae 5e se5iul Națiu,ilor U,ite (J$0 3ste ine de precizat că or%aniza*ia condusă de ;a2ouc'e -i de so*ia acestuia (/el%a Wepp$ tinde (su influen*a %randioasei 2ena-teri italiene -i inspira*i de idealurile civile ale 2evolu*iilor 4ranceză, respectiv .mericană, impulsiona*i de -umnezeul lui 2ousseau, )enjamin 4ranRlin -i 8eor%e as'in%ton$ către o nouă )enaștere azată pe epansiunea fără limite a %ândirii -i ac*iunii omului, ca urmare a marilor pro%rese făcute pe tărâmul -tiin*ific -i te'nolo%ic0;a aza acestui neo&umanism s&ar afla o %noză cu va%i influen*e panteiste, reflectate în mod direct de scrierile lui ?c'iller (mason, la fel cum au fost -i 4ranRlin -i as'in%ton$0+nforma*iile furnizate de ;a2ouc'e par atestate -i crediile0?e afirmă cu ;ucis Trust a fost fondată de .lice )aileK la ;ondra, în !GJF: 0a început, adepții se adunau în urul B0ucifer ;ressB Dsau în urul pu& #licației lui 0ucifer6:ntre 19JJ și 19J4, grupul era cunoscut cu numele de B0ucifer .rustB (de fapt, la !! noiemrie !GJJ, pentru corectitudine, %rupul este redenumit 0ucis ;u#lis"ing o la Ne@ QorR, respectiv 0ucis ;ress 0imited la ;ondra – nota autorului$> după, numele a fost sc"im#at pentru a evita deranarea și șocarea unui pu#lic nepregătit 666 :n 19VV, lice și /oster 5aile, fondatori ai 0ucis .rust au plecat spre scona pentru a lucra împreună cu Nung (H$0 !L"
Ae fapt, revista 0ucifer a fost fondată de / 1 )lavatsRK, în !"""0=n volumul al cincilea al lucrării voluminoase -octrina %ecretă, dedicată antropo%enezei, )lavatsRK trasează cu claritate fi%ura lui ;ucifer furnizând detalii ample din cosmo%onia teozofică (suficiente să eplice jun%la întortoc'eată a %nosticii$ făcută din concep*ii arcane, înflorită cu cuvinte măre*e, împodoită cu afirma*ii contradictorii sau propozi*ii asurde, ceea ce ne face să în*ele%em ce fel de doctrină se află (astăzi$ la aza $e7&ge sau a Erei 3ărsătorului0Iorind despre Aumnezeul din 8rădina 3denului, )lavatsRK scrie: /iința D666 care a spus pentru prima dată aceste cuvinte răutăcioaseF B3edeți, omul a devenit la fel ca noi, capa#il să cunoască și #inele și răulBD666 tre#uie să fie în realitate Ilda&5aot", -emiurgul nazarenilor, plin de furie și invidie față de propriile cre& aturi D6666:n acest caz este foarte natural să considerăm %atana, Larpele 2nozei, ca un adevărat creator și #inefăcător, ca părinte al
AG TEMPLUL !NJELEERII K FOCAR AL MON(IALISMULUI ;a2ouc'e afirmă că societă*ii ;ucis Trust îi este încre& din*ată sin%ura capelă din palatul OND din Ne@ QorR – amera de (editație – pe care o %estionează prin or%aniza*ia .emple of
papei o miniatură a templului, un edificiu su formă de floare cu -ase petale (care nu s&a construit deloc$, iar 1aul al I+&lea a asi%urat&o de sprijinul lui, prin ru%ăciune, pentru reu-ita în ceea ce -i&a propus ("$0=n !GL, .emplul devine ON8 a Na*iu& nilor Dnite, fapt posiil -i datorită raporturilor dintre reprezentantul ”Templului” & preotul ;uis Aolan (sacerdot ar%entinian care a aderat la acel curent de idei în !GMH$ cu or%aniza*iile OND, Aolan devenind ”director eecutiv” al ”Templului” căru& ia i s&a dedicat până la moarte (survenită la Ne@ QorR în JFFF$01rezen*a activă a lui Aolan în cercurile mondialiste a fost ceva constant0. fost numit pre-edinte al ON8&urilor reli%ioase ale Na*iunilor Dnite, a făcut parte din conducerea enter for %oviet = merican -ialogue, a reuniunilor omunității %antCEgidio, a conferin*ei de la 2io de a fost or& %anizator al ;arlamentului )eligiilor de la 9'ica%o (din !GGH$ -i al aceluia-i parlament, în !GGG (la 9apeto@n, în .frica de ?ud$ împreună cu decanul catedralei din Ne@ QorR – orld /orumale cărui întruniri anuale sunt orientate spre unirea umanită*ii su conducerea unui 8uvern 7ondial (!F$0=n !GGJ, 8arrison a fost or%anizatorul turneului lu#ului 2or#aciov în ?tatele Dnite0=n uletinul său informativ, de Iillemarest face cunoscut că fondurile au pro& venit de la 2ocRefeller, de la funda*iile 9arne%ie, 7ellon, 4ord, 7c.rt'ur iar prin& tre cei prezen*i s&au aflat mondiali-ti de seamă precum /enrK Eissin%er, Aonald Eendall, directorii de la .merican 3press, de la ?olomon )rot'ers, de la ?ui 9o, de la 1aramount 9ommunications, de la %rupul editorial 4ores, de la 1epsi 9ola, de la .tlantic 2ic'field 9orp (!!$0 . treia întâlnire a 2lo#al /orum a avut loc în orld Economic /orumde la Aavos$, iar ca inten*ie, 3art' 9ouncil dore-te !"F
autarea și sfătuirea oamenilor pentru un viitor mai sigur, egal și susteni#il0Tot pe lân%ă catedrala ?T0 orld ssociation of >orld /ederalist, administrator al "arles / ?ettering /oundation, dar -i profesor la Dniversitatea 9olumia din Ne@ QorR0. fost consilier al papei +oan al XX+++&lea pe durata crizei din 9ua (în !GMJ$0. fost pre-edinte onorific al orld /ederalistasocia*ie pe care a fondat&o în !G#L împreună cu un alt memru al 942, co&reli%ionarul , memru al 942 -i al ?ocietă*ii 1il%rims, director al ăncii < 1 7or%an0Paul A *olcer, fost director la /ederal )eserve, respectiv al ramurii americane a 9omisiei Trilaterale, prezent alături de 7cNamara -i ?'ultz la conferin*a ;ucis trust de la ;ondra din !GG# (!H$0T0o.as /atso, 9r, pre-edinte la +)7, memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 942, fost amasador american la 7oscova0Lo-a U,ită a Teo>oQilor din Ne@ QorR 9itK0Mar Ta,e,
făcut parte din OTO, alături de 8erald 8ardner (!" iunie !""#&!J feruarie !GM#$, fondatorul mi-cării >icca02evenind la prezent, activitatea celerului %rup ritanic UB se lea%ă de mnest International, to*i memrii DJ fiind afiliați la această or%aniza*ie (@@@0nnd0com$0ONU, a cărei adevărată putere stă în influen*area politicii care derivă din calitatea ei de organ legitimativ0Aiscursurile, rezolu*iile, documentele de orice natură derivate din calitatea deli#erativă care i&a fost atriuită, eercită (de fapt$ o influen*ă politică importantă în întrea%a via*ă interna*ională0 UNESCO, UNICEF, A,troosoQia lui 2udolf ?teiner (-i el destul de apropiat de OTO$, Pla,etar4 Citi>e,s, Societatea Teo>oQică cu Lcoala rcană, .riung"iu& rile -i >orld 2ood7ill a lui .lice -i 4oster )aileK, Nic0olas Roeric0 Societ4, Sri Auro
!"J
CG NE/KAE ȘI (OCTRINA TEODOFIC' REN\ U\NON ȘI TEO DOFIA LOICA ȘI MORALA !NALJILOR INIJIAJI .lice )aileK, care la JM de ani (din cele spuse c'iar de ea$ suferea de proleme psi'ice acute, era considerată de adep*ii ei drept un medium care transmitea cele %ândite de marii mae-tri ai ocultismului pe care îi plăcea să&i numească doar cu ini*ialele, -? = .i#etanul, ?oot oomi (de aici, poate -i derivarea denumirii de cutumă VB$, personaje considerate de 8u5non ca inventate, ca fiind preluate din ?uperiorii Necunoscu*i din =nalta 7asonerie0.r fi vora, spune 8u5non de ființe umane cu anumite dotări transcedentale sau supranaturale (!"$ care nu afectează cu nimic conceptul ini*ial0.ce-ti maeștri ar pre%ăti calea pentru reîntoarcerea lui ristos(după cum o spune titlul unei căr*i scrise de )aileK în !G#F$, numit -i maestru (aitre&a sau (are Inițiator ;lanetar care ar treui să conducă omenirea în noua eră0Tratarea doctrinei acestei super&religii, a do%melor ei, a escatolo%iei caracteristice -i a litur%'iei, este indispensailă pentru studiul de fa*ă0 Teozofia î-i tra%e escatolo%ia (în mod principal$ din doctrinele orientale care avizează despre o corelație constan& tă și necesară dintre ordinea cosmică -i rasa umană01rin oservarea succesiunii naturale a anotimpurilor, a ciclului lunar, a însă-i vie*ii umane, s&ar deduce eisten*a unui ciclu cosmic cu caracter Wuaternar, în care ceea ce se dezvoltă (după spusele înal*ilor ini*ia*i$ este constituit din patrimoniul tradițiilor tuturor popoarelor0.ceastă dezvoltare s&ar desfă-ura în patru faze, cunoscute de antic'itatea %reco&latină drept epociF epoca aurului, epoca argintului, epoca cuprului -i epoca fierului0;a 'in& du-i, aceste ”epoci” poartă numele de uga0.ceste alternări – cicluri – sunt repetitive -i cosmosul (-i deci -i umanitatea$va treui să le parcur%ă, în mod inevitail, trecând prin fazele descrise, din stele în țăr!nă, într&o eternă reîntoarcerela punctul de plecare03pert al secolului al XX&lea în studierea ezoterismului, 8u5non (!G$ spune că la aza determinării temporale a duratei (în timp$ a unui ciclu s&ar afla (potrivit doctrinelor orientale$ perioada de precesie a ec'inoc*iilor terestre, a cărei durată reală ar fi de J0MG de ani0Treuie amintit că precesia ec'inoc*iilor apare ca urmare a faptului că aa terestră nu este constant paralelă cu ea însă-i în mi-carea de revolu*ie din jurul soarelui04iind înclinată, descrie un con, %enerând în acest fel o mișcare specială a cerului în sens invers decât sensul constela*iilor din zodiac, mi-care care implică o rota*ie completă a punctelor ec'inoc*iale în perioada de timp indicată0Aurata de trecere a Terrei prin fiecare din cele doisprezece constela*ii ale zodiacului ar fi e%ală cu circa J0!#F de ani (J0MG : !J$09eea ce înseamnă că în prezent, când spunem că ?oarele pe parcursul lui anual prin constela*ii s&ar afla în semnul )erecului, acesta se %ăse-te în realitate (din cauza precesiei ec"inoc& țiilor$ în constela*ia 1e-tilor, care astăzi apare acolo unde cu J0!#F de ani mai înainte se afla constela*ia )erecului01e ma& rea elipsă a planului de revolu*ie a Terrei în jurul ?oarelui, treuie luat în considerare că este necesar să *inem cont de un fel de înt!rziere a ?oarelui corespunzătoare cu o constela*ie la fiecare J0FFF de ani0Teozofii atriuie fiecărei din aceste întârzieri numele de v!rstă, eră, urmată de numele relativei constela*ii0=n ordine, ar eista era .aurului, era 5er#ecului, era ;eștilor, era 3ărsătorului, etc04iecare din aceste ere este caracterizată la rân& dul ei printr&un su#&ciclu uaternar, cu perioada de maxim urmată de trei faze succesive până la punctul cel cel mai de jos, punctul de "aos02oata (de fapt$ este un simol oriental al acestei caracteristici (inevitaile$ a timpului0Aar nimeni nu ne spune (din punct de vedere astronomic$ că fiecare constela*ie ar începe -i s&ar termina în acelea-i zile de&a lun%ul timpului, că în loc de constela*ia Iărsătorului ar putea fi cea a ?corpi& onului, sau a )alan*ei0Ctim numai că după (circa$ două milenii, mi-care retro%radă a cerului este înapoi cu circa HF_, e%ală cu întinderea unei constela*ii (HMF : !J HF$0. afirma că suntem pe cale să intrăm în Era 3ărsătorului în& seamnă că, în mod aritrar, s&a fiat un punct de referin*ă (de plecare$, dificil de identificat în cosmo%onia teozofică0+ma& %inea de mai sus îl prezintă pe 2en5 8u5non, !""M&!G!$0 Teozofii, după elucura*iile asurde privitoare la vârstele -i rasele umane (vezi -i -octrina %ecretă a lui / 1 )la& vatsRK$, reduc cunoa-terea istorică a umanită*ii la trei ere: Era .aurului, în timpurile faraonilor, ceea ce ar eplica (din pun& ctul lor de vedere$ #oul ;I, cultul lui (it"ra -i vițelul de aur adorat de către evrei0Iina %ravă a acestora a fost că nu au aandonat cultul Erei .aurului pentru că între timp ?oarele a intrat în Era 5er#ecului al cărei simol l&ar constitui erecul ilic locat cu coarnele în tufi-, cel pe care .vraam l&ar fi înc'inat lui Aumnezeu drept sacrificiu (de aici -i termenii de păstori, oi rătăcite, turma lui -umnezeu, mielul -omnului, etc$01erioada succesivă, Era ;eștilor, ar fi tocmai perioada apa& ri*iei cre-tinismului, în care /ristos -i&ar fi ales apostolii dintre pescari transformându&i în pescari de oameni0(9ă este a-a o demonstrează -i faptele din prezent0Aupă ca a otezat !H copii în 9apela ?itină, papa )enedict al XI+&lea -i&a pierdut în cristelni*ă inelul de ;escar – ianuarie JFFG, @@@0metrone@s0com $0.stăzi, ?oarele stă să părăsească această ultimă conste& la*ie ceea ce ar însemna (în spiritul lo%icii$ sfăr-itul cre-tinismului, a-a cum a fost pentru cultul lui 7it'ra, respectiv pentru reli%ia eraică0.r fi interesant de văzut unde ne&am afla, în ce fază a ciclului ne localizează teozofii0 Tot(era 2en5 8u5non ne ajută: -upăciclului$0 reperele;utem pe careadăuga mi le dau toate tradițiile, deaîntr&o că nefază aflăavansată de mult timp în nea%ră, 'aosul de la finele – continuă el – că neștim ?al&Huga aflăm a acestei ere negre, fază care este descrisă în B;uranaB(9ule%ere enciclopedică de mitolo%ii 'induse – nota autorului$ cu particula& rități care descriu în manieră surprinzătoare caracteristicile epocii actuale (JF$0?intetizând, putem spune că pentru ini*ia*i, fenomenele cosmosului -i istoria umanită*ii ar fi strâns le%ate într&o mișcare ciclică cu caracter deterministic prin care (în mod lo%ic$ ini*ia*ii ar putea face previziuni despre particularită*ile evenimentelor viitoare07odalitatea de desfă-urare a cic& lului lui 8u5non (c'iar dacă era un inamic înver-unat al ?ocietă*ii Teozofice, văzând în aceasta o concurentă pentru calea metafizică propusă de el$ ne furnizează o ima%ine clară, asemănând&o cu cea a unui corp în mișcare care cade din înalt și care&și mărește viteza pe măsura trecerii timpului (J!$, adică la pe măsură ce se apropie de înc'iderea respectivului ciclu0 Ae aici rezultă că în faza finală, o dată intra*i în era neagră a fierului, umanitatea va cădea în 'aosul unei disoluții (topire masonică$, su conducerea unei ierar'ii inversate, al cărei v!rf va fi ocupat de ființa care va fi, în realitate, mai aproape dec!t oricine altcineva să atingă fundul Ba#isurilor infernaleB (JJ$0.ceastă fiin*ă, văzută ca o încarnare a dezintegrării, moilizată de&o voin*ă infernală ne poate furniza o idee foarte eactă privitor la ceea ce va fi la însăși limitele acestei diso& luții (JH$0 !"H
Dn pro%ram 'alucinant confirmat, de lucrarea 0umea $ouă a lui .ldous /uleK, care rezervă popoarelor un des& tin feroce, poate actualizat cu sclipiri nucleare, epidemii -i otrăviri necesare aplicate unor fiin*e&zomi, a căror unică le%ă& tură cu umanitatea va fi doar ima%inea fizică0Aar, ne avertizează 8u5non, re%atul acestui anti"rist va fi trecător, durând nu& mai p!nă la ultimul moment al ciclului actual când va avea loc o redresare, un fel de inversare a polilor, o inversare de sens a ro*ii cosmice care, readucând instantaneu toate lucrurile pe fă%a-ul lor normal tocmai în momentul în care răsturna& rea părea completă, va pre%ăti imediat v!rsta de aur a viitorului ciclu (J#$, Ne@&.%e – $oua Eră – care va veni, acel $o& vus 'rdo %eclorum, ca simol al valorilor de inspira*ie teozofică0Aacă lucrurile ar sta după cum au fost prezentate, rezultă că astăzi foarte rău, dar ”mâine” va fi mai #ine01are că -i /itler, ini*iat discret în teozofie -i memru al ."ule 2esellsc"aft, o societate secretă (sucursala %ermană a ?ocietă*ii 8olden Aa@n en%leze, în care se practica magia rituală$ %ândea în acest mod0Aar se pare că încă nu am intrat în acea epocă de aur -i o privire în jur ne face cunoscut că sunt destui cei care, astăzi, iau aceste lucruri în serios, că fac orice pentru a mări starea de entropie, de dezordine la orice nivel09eea ce este de mirare la ra*ionamentul lui 8u5non este trecerea rapidă (ful%erătoare$ de la întunericul cel mai opac la lumina cea mai strălucitoa& re, din acest punct de vedere putând spune că logica lui 8u5non s&a evaporat a-a cum se evaporă o picătură de apă pe o plită încinsă0Aar ce anume limitează cunoa-terea mai de&aproape a în*elepciunii esotericeB 8u5non nu era un oarecare iar studiile lui strălucitoare (în matematică -i filosofie$ stau ca mărturie la aza unei lo%ici foarte solide0.ctiv intelectual -i foarte inteli%ent, aceste caracteristici ale %ândirii lui i&au dat posiilitatea să parcur%ă alte strade0;a pu*in peste douăzeci de ani avea deja %radul HF în 2?.. -i frecventa mediul ma%icianului 1apus (mare dem& nitar al 2itului de 7emp'is&7israZm -i pe lân%ă titulatura de episcop gnostic martinist, fondator succesiv al mai multor ordine ini*iatice$08u5non renun*ă în secret la cre-tinism (catolicism$ -i trece la islamism (în !G!J$ în timp ce marea majori& tate îl credea devotat sacralității creștine0.cest fapt i&a dat posiilitatea să intre pe furi- în mediile catolice, dorind doar să le cucerească, fără a lupta împotriva lor0. fost un autor prodi%ios (-i căutat$ de căr*i -i reviste esoterice, adevărat punct de referin*ă în lumea ocultă -i necunoscută a marilor ini*ia*i0Aar, din partea unui înalt ini*iat ca el ne putem aza pe categoriile logice fondate pe adevărul con*inut în cele enun*ate, respectiv pe principiul non&contradicțieiB.cela-i 8u5non răspunde în lucrările lui: 0ogica – sus*ine el – nu este dec!t un instrument de prezentare D666 din afara omului și fără nici o importanță pentru el însuși D6666$umai c!nd ne conectăm din punct de vedere inițiatic, toate celelalte nu mai au valoare în oc"ii noștri (J$04ranco )runelli (ima%inea de mai jos, !GJL&!G"J, cunoscut cu numele ini*iatic de $e#o$ care a ocupat func*ii de con& ducere în martinism, dar -i în 2itul de 7emp'is&7israZm (JM$, la fel ca -i 8u5non, adău%a: Inițierea predică și ne învațăF moarte rațiunii6-oar atunci c!nd va dispărea rațiunea, va apărea omul nou al noii ere care va veni, adevăratul inițiat (JL$0=n mod destul de distinct apare că inițierea înseamnă neunie, dezarticulare intelectuală (-i deci -i comportamentală$, lipsă de ra*iune -i de lo%ică09u ce consecin*eBAar dacă aceasta este %ândirea înal*ilor ini*ia*i, omul erei care va veni din ce morală se va inspiraBCi tot 8u5non răspunde: (orala – spune el – este o artă socială, o serie de considerații #azate pe interes, av!nd fie o caracteristică sentimentală, fie o caracteristică practică și pur&materială, fie Ddupă cum este cazul cel mai des o îm#inare între sentimental și material6.otul depinde de aprecieri& le individuale și c"estiunea se reduce, pentru o colectivitate oarecare, la căutarea unui teritoriu neutru unde se pot concilia diversitatea multiplelor aprecieri (J"$07orala ar fi, deci, o cule%ere de conven*ii -i de oportunită*i sociale0.tunci se în*ele%e -i mai ine din ce motiv ini*ia*ii se consideră dincolo de #ine și de rău, deci dincolo de respectivele puncte de referin*ă0Aar dacă aceasta va fi morala Noii Ordini, vor fi u-or de împăcat con& trariile, scopul filosofic suprem al 7asoneriei: a-ezarea pe acela-i nivel a #inelui -i a răului, a adevărului -i a minciunii, atriuirea de drepturi e%ale atât -tiin*ei cât -i ocultismului, de introducere (ca o consecin*ă lo%ică$ a religiei mondiale (ca o sinteză a tuturor reli%iilor, punct de conver%en*ă a fiecărei erori sau semi&adevăr$0Ain acest punct de vedere, inițierea tre#u& ie să se răsp!ndească în mulțime, prin orice mijloc V
(G TEOCRA JIA ȘI (OMNUL LUMIITRIN ITATEA TEODOFIC'PLANUL INSPIRAT (E MAIMAIA CA INSTRUMENT ESENJIAL AL PLANULUIIN*OC'RI ȘI E*OC'RI ;uând în considerare ciclul deterministic -i de neoprit (ceva precum destinul din mitolo%ia %reacă$, în realitate, la conducerea activită*ii umane teozofii pun un veritail ;ant"eon, caracterizat de o ierar'ie, cu un plan propriu care ac*ionea& ză asupra umanită*ii într&un mod specific> prezen*i în mijlocul oamenilor, ace-tia din urmă datorează lumii superioare o cre& din*ă totală, care treuie manifestată printr&o ru%ăciune litur%ică continuă, respeciv o muncă de răsp!ndire a noului cuv!nt azatcredin*ă (după spusele pe dragoste (uneori c'iar sacrificarea -i în sc'imul divin0uv!nt -ivinnoua acestor priva*iuni, promitelor$ o @armă care vașifisacrificiu influen*ată în mod pozitiv, astfel căportofelului$ la o nouă reîncarnare, noua fiin*ă va trăi o via*ă lieră de orice constrân%ere, o via*ă nouă diversă de eisten*a precedentă0 ristos pe care teozofii îl a-& teaptă să se întoarcă a trecut prin circa două sute de reîncarnări -i cu toate acestea (se pare$ că mai are încă de parcurs o #u& nă #ucată de drum pentru o perfec*ionare ulterioară (JG$01entru o ună orientare în acest marasm demen*ial, spre deoseire de 8u5non, viziunea teozofică tinde să&l identifice pe anti"rist (a cărei prezen*ă va fi dominantă în ultima parte a ciclului$ cu -umnezeu0.cesta, înso*it de către teozofi, va introduce umanitatea în Noua 3ră0%alvatorul a-teptat de teozofi (se pare că deja ar fi printre oameni$ ar fi al zecelea dintr&o serie de avatare (HF$ reîncarnate pe Terra -i numit de către teozofi drept ristosul, -omnul (aitrea, Instructorul 0umii, purtătorul de lumină0 Ain păcate, trecerea de la o eră la alta nu va fi u-oară din moment ce nu se poate intra în rai fără a fi purificațiR 1entru aceasta, fiin*ele generoase care conduc (cu înțelepciune -i virtute$ din profunzimile lor necunoscute destinele umani& tă*ii, ne&au trimis deja două răzoaie după cum o mărturise-te aceea-i )aileK atunci când ne avertizează că e necesar de știut că răz#oiul, cu toate ororile lui de nepovestit, cu cruzimea și dezastrele inerente, a fost milocul prin care B.atălB tu& turor (%anat ?umara – nota autorului$ a îndepărtat o#stacolele care #locau calea de întoarcere a /iului (H!$, c'iar dacă !"#
într&un alt tet lasă să&i scape termenul de "olocaust ca o defini*ie pentru cel de&al doilea răzoi mondial0Aar 'olocaustul este considerat ca fiind necesar pentru a capta #unăvoința unei divinită*i09areB9onform opiniei teozofilor su influen*a soa& relui care iese din constela*ia 1e-tilor -i intră în constela*ia Iărsătorului, umanitatea va treui (spre inele ei$ să respecte armonia universului din care face parte, să aandoneze tot ceea ce este vec'i din era trecută, să se inițieze în noul adevăr care, prin modalită*i cunoscute doar de teozofi, va curge asupra omenirii a-a cum apa noii vieți universale cur%e din amfora ducătorului de pă (un alt nume dat salvatorului de către teozofi$ ca simol al Iărsătorului0?e poate intui sfăr-itul liertă& *ii reli%ioase (dar până acum nu era BBB & nota traducătorului$, reli%ia devenind în acel moment un instrument în mâinile înal*ilor ini*ia*i pentru îndeplinirea scopurilor Ne@&.%e03ventualele duii privitoare la seriozitatea pro%ramului sunt înde& părtate de / 1 )lavatsRK, respectiv de .nnie )esant (care i&a urmat la conducerea ?ocietă*ii Teozofice$0)lavatsRK spunea: %copul nostru nu este instaurarea "induismului, ci de îndepărtare a creștinismului de pa fața păm$ntului (HJ$0=n discursul de înc'idere al lucrărilor ongresului 0i#erilor ugetători de la )ruelles din !""F, )esant spunea că este necesar, înainte de toate, de&a lupta împotriva )omei și a preoților ei, de!a lupta 7peste tot8 împotriva creștinismului pentru a!l dobor$ pe 2umnezeu din ceruri (HH$0Aupă ce a trecut la conducerea ?ocietă*ii Teozofice, acelea-i idei sunt altfel eprimate: -acă vedeți pe unul dintre noi lucr!nd pentru vreo mișcare mai specială din lume, să știți că este o parte a unui plan mondial și acest mare plan constă într&un nou cer și un nou păm$nt, construite pe ruinele civilizației antice (H#$0;a ca plan făcea alu& zie )esantBO altă mică pauză, foarte necesară0Ain cele ce se -tie în prezent, înalții inițiați sunt ajuta*i în munca lor c'iar de reprezentan*i ai )isericiiV1rivi*i ima%inile de mai josV
1apa )enedict al XI+&lea (fost itler\gend$ -i fostul prim&ministru ritanic TonK )lair0=n ima%inea din dreapta, patriar'ul (ortodo$ )artolomeu + s&a întâlnit cu dictatorul feroce, crud și criminal 4idel 9astro, la J! ianuarie JFF#, la /avana0-ictatorii Dcei rămași sunt folosiți mai degra#ă pe post de BsperietoriB, respectiv ca BscopB pentru anumite re& surse financiare0Aispari*ia cre-tinismului, noua credin*ă a umanită*ii, viitorul luminos care ne a-teaptă vor constitui rezulta& tul unor concentrări ener%etice îndreptate spre planeta noastră, în inter&dependen*ă cu fazele ciclului0.ceste ener%ii vor con& ver%e într&un punct, cunoscut de înal*ii ini*ia*i su numele de %"am#ala (H$ -i vor învălui pământul în mod ciclic sau la ce& rerea unor personaje numite (asters of >isdom, a discipolilor acestora, ca urmare a efectelor rugăciunilor puternice pre& cum (area Invocație, în stare să z%uduie sferele celeste -i să le supună voin*ei umane04orma de manifestare a acestor ener& %ii o constituie razele, iar calită*ile umane ar izvorâ din influen*a diverselor tipuri de raze0ai verzi pe perețiB 7ic'el ;amK în lucrarea Nules 3erne = Initi* et initiateur = Nules 3erne = Inițiat și inițiator, !G"#, Sd0 1aKot, 1aris, 4rance tratează (pe lar%$ despre influen*a ocultismului în scrierile lui jules Ierne0.cesta din urmă are -i o lucrare denumită c'iar )aza 3erde0 3ra cre-tină (a ;eștilor$ ar fi avut loc în virtutea ener%iei propa%ate de&o a -asea rază, care ar treui (încă$ luată în seamă0Ae-i este în fază de scădere este puternică în producerea necesității unei stări de "aos între națiuni (HM$0Aar iată că la orizont apare lucirea celei de&a -aptea raze – a 3ărsătorului – care con*ine la interiorul ei semințele viitorului0;umina*ii no-tri %'izi furnizează -i detalii privitoare la natura acestui viitor pentru că efluviile emanate de a -aptea rază sunt farmecul ma%ia, ritualul (HL$01utem sta lini-ti*i deoarece desfă-urarea ciclului se află în mâini une: nenumărate fiin*e super&umane ve%'ează -i supervizează, în folosul umanită*ii, într&un acord perfect între ele su forma unei sinteze trinitare, pentru înde& plinirea plan (cunoscut, depulică înal*ii ini*ia*i$ fi considerat îndeplinit atunci când omenirea ;lanului0.cest avea o nouă reli%ie, un 8uvern 7ondial,desi%ur, o nouă numai educa*ie la nivelva planetar01entru cunoscătorii 7asoneriei -i ai so&va cietă*ilor secrete nu sunt lucruri noi04oster )aileK spunea: $e7&ge va instaura un nou 2uvern (ondial, o#iective noi pen& tru educația pu#lică și o nouă religie mondială (H"$0 1entru a în*ele%e mai multe despre aceste arcane (”mistere”$ treuie să vedem, mai de aproape, ce reprezintă .ri& nitatea .eozofică, formată din asa .atălui, )egatul lui -umnezeu -i
pe aproape0:nțelepciunea, 0umina și %unet (!GHH$ este titlul dat de sculptorul ;ee ;a@rie asoreliefului de pe fa*ada din fa*a monumentului dedicat lui 1rometeu din ;o@er 1laza din Ne@ QorR0.-ezat deasupra intrării în )oc@efeller enter, la asorelief s&a adău%at tetul: :nțelepciunea și cunoașterea vor tre#ui să asigure sta#i& litatea vremurilor02eferirea la (aster of >isdom, dar -i la (arele r"i& tect al isdom$, a căror în*elepciune eternă este reprezentată prin monumentul prometeic din 2ocRefeller 9enter, sunt înalt inițiați, în princi& pal spirite purificate prin reîncarnări multiple, printre ei aflându&se unele care astăzi trăiesc în corpuri fizice, unele dintre ele fiind c'iar căsătorite (pa%0 G$09ontinuând cu citirea se în*ele%e că respectivele spirite încarnate sunt un grup de condu& cători la nivel mondial, specialiști în diverse domenii D666 foarte a#ili în utilizarea factorului BtimpB (pa%0 JJ$, aa*i în principal pe com#aterea ereziei referitoare la inegalitatea umană, mai ales din trei puncte de vedereF religie, educație și guvernare (pa%0 !!$0Ain partea ierar"iei care trăie-te în corpuri fizice ar deriva magii, caracteriza*i de forță -i autoritate ne& cesare pentru îndeplinirea planului0.ceastă for*ă este denumită de către 4oster )aileK 5ună 3oință (#$, cu o cu totul altă semnifica*ie decât cea oi-nuită01rin competen*a indiscutailă dată de faptul că a fost responsailul 5ună 3oinței (ondiale (#M$, 4oster define-te această for*ă ca fiind energia care atinge maximul ei prin învățămintele esoterice (#L$ -i care se scur& ge de&a lungul unui canal de comunicare, de la ”masters of @isdom” către oameni (#"$0=n afară de&a fi experți în diferite domenii, (asters of >isdom încarna*i sunt -i esoteriști, folosindu&se de virtuțile pe care cea de&a șaptea rază le a-ează la picioarele lor, adică farmecul, magia -i ritualul0 9onducător al Ierar"iei teozofice ar fi un ristos, o fiin*ă umană care, prin cele două sute de reîncarnări a trecut de inițierile supreme (#G$ -i care în curând se va întoarce între oameni, idee întărită -i de două ar%umente (din cele spuse de teozofi, destul de convin%ătoareV$: pentru că este trimis din înalt de către ?anat Eumara (-i de mediul din jurul acestuia$, respectiv pentruprin că sc"im#ări este evocatdinamice de pe Terralo%icăVVV$ (F$02eîntoarcerea lui mondiale și cerut de va fi ca o (!$0+ndica*ie recunoaștere apre*ioasă unei puteri eistă pen& conducătoare, și către logicecei(deci în c"estiunile tru a putea începe căutarea sursei înainte de respectivele desfă-urări0ristosul teozofiei se prezintă ca un adevărat conducă& tor reli%ios cu preten*ii de instructor al 0umii09aracterizat de ori%inalitate din moment ce nu&l interesează religia căreia îi aparținem fiecare (J$, ci ca to*i să recite (area Invocație, acest (are uv!nt al ;uterii pentru ajutarea Ierar"iei, ru%ăciu& ne pe care el însu-i, în faza de lună plină din iunie !G#, a fost autorizat să o aducă printre oameni (H$0Ain punct de vedere al posi#ilităților pare limitat, pentru că fără discipoli nu -tie ce să facă din cauză că (declara .lice )aileK$ nu cunoaște altă experiență dec!t cea a Bconștiinței de grupB (#$0
EG NOUL RU P AL SER*ITORILOR LUMII . doua unitate trinitară ar dispunde de un %rup moil -i ail, numit $oul 2rup al %ervitorilor 0umii, un %rup de #ătr!ni despre care se -tie încă din !GHF -i care (spune 4oster )aileK$ ar fi în le%ătură directă cu (asters of >isdom, cu care comunică telepatic0.cest %rup este caracterizat de&o prezență u#icuitară (poate fi în acela-i timp în locuri diverse$ -i !"M
are rolul să m!ntuiască și să salveze lumea ($ cu ajutorul unor inectări puternice de B#ună&voințăB (M$0.lice )aileK îi prezintă ca cei mai adapta*i să folosească energiile tuturor razelor (L$ pentru promovarea înțelegerii internaționale, pen& tru împărțirea #unăstării economice și a unuiunii religioase ("$0.lice )aileK îi împarte pe servitorii lumii în două %rupuri: cei care -tiu ce fac (deci ma%i -i ei$ -i un al doilea %rup, numeros, deseori situat în poziții înalte condu-i fără -tiin*a lor de către (asters of >isdom -i care face totul pentru distrugerea vec"ilor forme și pentru construirea altora noi D666, asum!nd roluri importante în tre#urile naționale D666 sau pe tăr!m educativ (G$, eistând o diferen*iere evidentă între autoritate (cu rol de conducere, fiind inviziilă$, respectiv putere (cu caracter operativ -i aflată la vedere, în luminile rampei$01ulica*ia 5ună&3oinței (ondiale din martie JFFJ, scria: $oul grup al %ervitorilor 0umii, avangardă a eforturilor umane în domenii de activitate multiple, are ca #ază comună propunerea de afirmare a ideilor care vor duce la înălțarea conștiinței umane 6 :n această perioadă de nevoie glo#ală, noi toți, în mod colectiv, putem demonstra o mai mare responsa#ilitate folosind lim#aul nostru pentru a alimenta atitudini de toleranță și înțelegere, pun!nd astfel #azele pentru o nouă civilizație0.ce-ti servitori ai 0umii mai sunt cunoscu*i -i cu titulatura de rtizanii $oii Ere, apelativ care poate duce cu %ândul (în mod straniu$ laolocviile în familie din pa%inile pulica*iei italiene /amilia reștină care (înainte de&a -aptea :nt!lnire Ecume& nică de la 7ilano$ pulica un articol cu titlul rtizanii ;ăcii, o aluzie la cardinalul ecumenic (artini o07ai clar apare sensul articolului pulicat în ziarul 0CIndependente (din J# au%ust !GGH$, intitulat /ără credință, pacea este imposi#ilă, articol care recu& noa-te falimentul OND, acea OND caracterizată de .lice )aileK drept unica organizație la care omul poate privi cu speranță (MF$, concluzio& nând: )egatul lui -umnezeu, care va avea puteri depline în cadrul u& nui 2uvern (ondial unit, se #azează ferm pe principii uste6$u este li& mitat nici de lipsa de experiență și nici de imperfecțiunea umană, fiind în contrast cu planurile efemere de pace ale omului6%e va sta#ili și se va menține, pe tot păm!ntul, o pace dura#ilă și nu înșelătoare, ca pa& cea actuală0+nterpretând cele spuse din punct de vedere teozofic, ar re& zulta: utoritatea magilor va avea puteri depline asupra lumii, #az!n& du&se pe principii uste sta#ilite c"iar de ei (câteva din cuvintele folo& site de către teozofie sunt: principii juste, raporturi juste, repartizare justă, valori adevărate, administratori drep*i, %ândire dreaptă, efort just, notă dominantă, în*ele%ere, pace, ună&voin*ă, solidaritate, etc$ &imeni nu se va putea opune acestei autorități care reprezintă adevăratele aspirații ale omului6Ea va domni suverană, 5iserica și puterile temporale vor fi spul#erate6;e păm!nt se va sta#ili un regat dura#il și va fi pace0(9ar& dinalul .n%elo ?odano, decorat cu %radul de olan al 'rdinului %teaua )om!niei în JFF#, la o întâlnire cu 9ondoleeza 2ice – în JFF$0 =n cele din urmă, o a treia componentă a trinității teozofice, cea mai modestă –
evenimente nocturne, de ”mare însemnătate”: sărătoarea de 1a-te, săr#ătoarea lui ristos cel viu care va avea loc la prima ”lună plină” a primăverii> sărătoarea >esa@ (MM$, cu ori%ini udiste, care se va sărători în timpul lunii pline din luna mai> în cele din urmă, %ăr#ătoarea 5ună&3oințeidedicată raporturilor uste dintre oameni, mai ine zis omagiul adus de umani& tate celorlal*i doi memri ai .rinității .eozofice, care va avea loc în perioada de lună plină din iunie0ceste trei săr#ători – spune )aileK – vor tre#ui cele#rate simultan în întreaga lume, însoțite de o invocare în cor și la unison a întregii umanități0 =n acest fel, atenția -i energia omului vor fi concentrate pe mesae care, prin procedeul de c"anneling (adică rezonan*a care aduce în le%ătură entitățile reîncarnate cu adep*ii -i adoratorii lor$, vor dicta umanită*ii ce tip de comportament va treui să adopte0(9ei care au o anumită vârstă î-i aduc aminte, poate, că până în !G"G, în fostul D2?? a avut loc o competi*ie sporti& vă numită Nocurile 5unei&3oințe$0"anneling&ul colectiv va fi impus societă*ii cu justificarea oi-nuită a unui #ine necesar, de care treuie să *inem seama, mai ales dacă luăm act de o carte apărută în !G"L, cu titlul "anneling (ML$, în care autorii descriu un viitor caracterizat de: % – ^Wuipes de eper*i intuitivi (în comunicarea prin c"anneling cu entitățile neîncarnate$ vor lucra în colaorare cu oameni de -tiin*ă, administratori -i înal*i responsaili pentru accelerarea %ăsirii de solu*ii la majo& ritatea prolemelor interna*ionale> B – +nte%rarea prin consens intuitiv în procesul de luare a deciziilor la nivel de comitete, de comunită*i, de societă*i -i %uverne> 2 – pro%rame educative în licee, în universită*i -i în centrele de de formare, desc'ise dezvoltării -i aplicării resurselor intuitive în complementaritate cu paradi%mele ra*ionale conven*ionale> : – recunoa-terea de către marele pulic a valorii procesului intuitiv, urmat de inte%rarea în sferele %uvernative, în industrie, fără a uita de or%anismele pulice (M"$0Aespre esen*a noii religii, fondatoarea ;ucis Trust (a cărei prezen*ă în lume este asi%urată de acti& vitatea ramurilor operative precum 5una&3oință (ondială, Lcoala rcană -i .riung"iurile$ – .lice )aileK, spunea: )eligia este numele dat de către umanitate invocării, respectiv răspunsului pentru o viață mai #ună atunci c!nd este evocată (MG$0
FG RU'CIUNEA LUCIS TRUST Teozofia se prezintă (fără a %re-i în interpretare$ ca un cult cu o viață spirituală proprie care se manifestă prin ri& tualuri, sărători -i adunări pentru evocări -i invocări, în acord cu calendarul litur%ic anual pe care asocia*ia îl trimite adep& ților01entru o mai ună informare, este prezentată o foaie volantă, respectiv traducerea ei0 (artie 199K, -ragă prietene,
%e spune deseori că Bomul care zice a& devărul poate revoluționa mediul luiB6:n& cep!nd de anul trecut putem vedea pute& rea impresionantă a acestei realizări, mai ales dacă la aceasta se adaugă forța rep& rezentată de numeroase minți focalizate pe un același o#iectiv sau pe aceeași vizi& uneF sc"im#area constructivă a instituții& lor și a sistemelor care guvernează aface& rile umane6tunci c!nd anul trecut am a& les nota&c"eie asupra căreia am meditat pe durata întregului an,Bca aspectul viu să iasă la lumină în așa fel înc!t să fie vă& zut de toțiB,nimeni nu putea să prevadă sc"im#ările at!t de importante și rapide care ar fi avut loc în cursul anului și care, fără îndoială, își măresc viteza pe măsură ce se apropie sf!rșitul de secol și apare distinctă intrarea planul în nouaiese eră,laa iveală, 3ărsăto& rului6:ntr&adevăr, se manifestă în activitățile umane și este o mare emoție să fim martori, c"iar dacă aceasta cere un consens mai mare de res& ponsa#ilitate colectivă6 :n timp ce începem ultima decadă a seco& lui AA, conștiința umană își dă repede seama că suntem în pragul unei noi lumi6 :n această perioadă at!t de critică a isto& riei, nu am avut niciodată at!t de mult ne& voie de Bun ec"ili#ru spiritualB care este susținut de sunet și inclusiv, de valori, de o viziune constantă a #inelui comun !""
& 5inele .uturor = și de c"emarea constantă a sintezei interioare a 3ieții care se află în spatele fiecărei manifestări exter& ne6;utem vedea ciorna ;lanului care începe să se concretizeze în căutarea li#ertății, a unității internaționale, a sistemelor de guvernare suficient de desc"ise pentru a lăsa li#eră circulația energiilor 3ărsătorului, adică a fraternității și a conștiin& ței de grup60umina -ivină, -ragostea și ;uterea invocate cu autorul B(arii InvocațiiB încep să refacă lumea, dar umani& tatea mai are încă un drum lung de par& curs6stfel, pentru a continua să construim pe efectul notei&c"eie de anul trecut și pen& tru a contri#ui, prin meditație, la grupul de consolidare și sta#ilizare a sc"im#ări& lor planetare care iau formă, nota&c"eie a anului spiritual care vine, esteF Secretul voinței este le%at de recunoașterea naturii invincibile a 9unătății și a inevitabilității triumfului 9inelui65unătatea, esențială în ;lanul lui -umnezeu, își exprimă a#un& denta putere spirituală prin energiile de )estaurare, de Iluminare și de )econ& strucție care nu sunt disponi#ile dec!t în primul semestru al anuluiF perioada celor trei %ăr#ători %piritualeF de ;aște (G apri& lie$, de >esa@(LF$ = 9 mai = %ăr#ătoarea lui ristos, sau iua (ondială a Invocării & 8 iunie (L!$00ucis .rust este un '$2 cu statut consultativ pe l!ngă onsiliul Eco& nomic și %ocial al $ațiunilor
dintotdeauna# maselor mulțimii# distri#uirea nu esoteriștilor, -e InvocăriB aceea, iuasu# (ondială a Invocării respectată de circa 4K de ani6 '#iectul acestei zile îl constituie B(arii orice formă, scrisă, este audio sau video6 )ăm!nem la dispoziția voastră pentru a vă auta în activitățile locale ocazionate de perioada principalelor %ăr#ători %pi& rituale6 :nsoțitorii voștri în serviciul grupului 0ucis .rust 4oaia volantă, c'iar dacă este destinată marelui pulic, con*ine aspecte esoterice -i la o lectură atentă dezvăluie arcanele (aspectele ascunse$ urmărite0Aacă cercetăm (de eemplu$, nota&c'eie ca aspectul viu să iasă la lumină în așa fel înc!t să fie văzut de toți, din punctul de vedere a descrierii ?atanei făcute de fondatoarea ?ocietă*ii Teozofice, reiese că: %atana Dsau 0ucifer reprezintă Energia(nota*i energia – nota autorului$ activă a
motive nu s&ar putea acorda sprijinul unor ini*iative atât de înăl*ătoare din punct de vedere ecumenicB=n ima%inea alăturată este prezentat pre-edintele 9onferin*ei 3piscopale 8ermane, ar'iepiscopul Earl ;e'& mann, în fa*a afi-ului epus cu ocazia Wilelor 9atolice (dintre !F&!# iunie !GG"$, aficare are ca motto: (artori ai speranței voastre0Aelfinul este considerat unul din anima& lele simolice (ca de altfel -i pescăru-ul$ ale Ne@&.%e, ducând cu %ândul la apă, la ma& re -i deci la vărsător0;iteratura Ne@&.%e face aluzie (deseori$ la strategia delfinului -i la conștiința delfinului ca sinonime care indică strategia optimă pentru viață care tre& #uie adaptată în $oua Eră6 9eea ce se cere nu este mult: o mai mare afinitate cu umanitatea, un sprijin prin ru%ăciune pentru OND (recunoscut de mul*i reprezentan*i ai )isericii$, un respect mai mare pentru liertatea reli%ioasă a celorlal*i0Ae aici -i până la ini*ierea masonică nu este decât un pas0Nota&c'eie pe care ;ucis Trust o acordă adep*ilor pentru noul an spi& ritual este foarte ami%uă: vore-te de 5unătate -i afirmă inevita#ilul triumf a 5inelui0Aar care 5unătate -i care 5ineB Tot )lavatsRK ne ”scoate din tenere”: Există în natură o 0ege Eternă, o lege care tinde mereu să împace contrariile și să pro& ducă armonia finală6Li datorită acestei 0egi de dezvoltare spirituală D666 umanitatea se va eli#era de zeii falși și mincinoși o#țin!nd, în cele din urmă, auto&înălțarea D666 (L$09um se va ajun%e la această auto&înălțare, la zeificarea între%ii umani& tă*i care nu va cunoa-te nici durere -i nici moarteB )ăul – ne spune .lert 1iRe – stă în um#ra #inelui și este insepara#il de acesta666 -eci, umanității îi este necesar răul666 după cum apei de mare îi este indispensa#ilă salinitatea6Li aici, armonia poate deriva numai din ec"ili#rul contrariilor (LM$0)ăul este o necesitate – spunea )lavatsRK – și este unul din principalii susținători ai 0umii (anifestate6Este o necesitate pentru ;rogres și Evoluție, așa cum noaptea este necesară pentru a avea ziua, așa cum moartea este necesară pentru viață, pentru ca omul să trăiască etern (LL$01rin precizarea că 0umea (ani& festată este a#isul %atanei (L"$, totul este foarte clar0uto&înălțarea, adică via*a eternă pentru om se va o*ine prin )ău care, pentru acest scop se sc'imă în 5ine, în factor #enefic, în adevăr, în cel -rept, în însă-i 5unătatea03ste oincidentia 'ppo& sitorum personificată prin )ap'omet, vărful satanismului ne%a*ionist, moartea rațiunii proclamată de ini*ia*i, pentru că numai atunci c!nd rațiunea va muri se va naște omul nou al erei care va veni0 iua (ondială a Invocației 3ineri, 8 iunie 199K ;entru construirea unei societăți mondiale mai ustă și inter& dependentă,
poten*ialul -umnezeu (elementul divin$ care sălă-luie-te la interiorul omului0Triun%'iul in& clude (la rândul lui$ omul pe cale de re%enerare, fapt care se petrece în mediu masonic09er& cul delimitează totul (o referire -i la ouro#orus, -arpele care&-i ”mu-că coada”$, simoli& zează doctrina ciclurilor -i a eternei întoarceri, dar -i a universalită*ii -tiin*elor oculte -i a puterii ma%ilor0 1e o altă foaie volantă a Ccolii .rcane se poate citi: ;rin pronunțarea (arii In& vocații, noi traducem în imagini revărsarea de 0umină și -ragoste care provine de la Ie& rar"ia %pirituală, prin cele cinci desc"ideri planetareF 0ondra, -areeling, $e7 Hor@, 2e& neva și .o@o, iradiind conștiința întregii rase umane01e foaia volantă a Wilei 7ondiale a +nvocării nu se poate trece cu vederea prezen*a %loului pământesc, simolul adoptat de 7asonerie pentru a indica stăpânirea asupra lumii, acela-i simol care apare -i pe stea%ul Na*iunilor Dnite0Ci tot pentru Na*iunile Dnite, ;ucis Trust adresează invita*ii persoanelor cu #unăvoință să dedice propriile rugăciuni, înso*indu&le cu fluturași ca acesta: stăzi, $ațiunile all %treet&ului VVV$0 # – / 1 )lavatsRK -octrina %ecretă = ntropogeneza, 7ilano, )occa, !GH, p HGL, H"G0.nnie )esant, directoare a ?ocietă& *ii Teozofice după moartea lui )lavatsRK (în !"G!$, a fondat la ;ondra o 0igă (alt"usiană care avea ca scop lupta pentru controlul na-terilor -i a emancipării femeii0.lice )aileK (din partea ei$, reia tema avertizând despre anumite reacții înnăs& cute care neagă concepția Dprocreerea, justificându&le esoteric prin faptul că planeta nu poate susține mai mult dec!t un număr dat de ființe umane -i anun*ând (este vora despre anul !GH – nota autorului$ că în viitor, în loc să se facă mai mulți copii, o familia va avea griă să dea naștere la calitate și inteli%ență prin progenituri6ceasta implică o știință din care !G!
eugenetica este doar un detaliu esoteric, distorsionat (.lice )aileK 0Ceducazione nella $uova Era = Educația în $oua Eră, 2oma, Nuova 3ra, !G"!, p !#"$0 – $uova %olidarietU din J! ianuarie !G"H, p M0 M – Qann 7oncomle0es vrais responsa#les de la troisi+me guerre mondiale = devărații responsa#ili a celui de&al III&lea răz#oi mondial, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"J, p HFJ0 L – Aenis ;a@rence 9uddK $o7 is t"e -a7ning of a $e7 ge >orld 'rder = %&au ivit zorile pentru o $ouă Eră în $oua 'rdine (ondială, ORla'oma 9itK, /eart'stone 1ulis'in% ;td, !GG!, p !#H0 " – .atele 8eor%es de Nantes 0a ontre&)*forme at"oliWue au AA&+me si+cle = ontra&)eformă catolică în secolul al AA&lea, nr0 !, p #> nr0 H, p G0 G – ode, nr0 L din !G"G0 !F – 9uvântul de ordine a tuturor acestor asocia*ii este pe cale să devină 2ol#al 2overnance = 2uvernare 2lo#ală, care să continue printr&o reformă a OND0.cest termen îl înlocuie-te (pro%resiv$ pe cel enun*at de / 8 ells – $e7 >orld 'rder, sinonim cu 2uvernarea (ondială0 !! – 0a lettre dCinformation nr0 MU!GGJ0 !J – Iezi 7artin / 8reener% ."e Ne7is" 0ist, cit0, Ne@ QorR, ?c'ocRen )ooRs, !GLG, p 0 !H – 9onform >a@e&orld 2ood7ill $e7sletter, !G"M, nr0 J -i următoarele0 !M – Wiarul -ail Express făcea referire la o declara*ie a lui Aianne 9ore (pre-edintă a "ild >atc" = ;rotecția opilului$ care dădea detalii particulare despre violen*ele suferite de către copii în apropierea săr#ătorilor satanice (precum aniversa& rea %atanei, la HF aprilie, cunoscută ca $oaptea 3alpurgiei, sau $oaptea 3răitoarelor, cu ocazia solsti*iului de vară, din JH iunie, pe durata cărora, în !G"M, au fost ucise diverse persoane$0Iezi -i ziarul italian Il 2iornale din JJ iunie !G"M, respectiv JM iunie !G"M0 !L – 1eter )lacR@ood -ie $etz7er@e der Insider, ;eoner%, Ierla% Aia%nosen, !G"M, p JMF0 !" – Il .eosofismo = .eozofismul, Torino, .rRtos, !G"L, vol +, p M0 !G – 2en5 8u5non, cu studii de matematică -i de filosofie, a ajuns destul de repede la %radul HH_ al 2?.., respectiv la %radul GF_ al 2itului de 7emp'is&7israZm (din )evista B(arelui 'rient al /ranțeiB, numerele ianuarieUferuarie -i sep& temrieUoctomrie !GFG, p #", !HL -i !GM$> adept al Lcolii ermetice a ma%ului 1apus, fondator al unui 2it Templar la 1aris (vezi -i 8 Ientura .utti gli uomini del martinismo, cit0, 2oma, .tan\r, !GL", p LF$> consacrat episcop&gnostic al martinis& mului cu numele de ;alingenius (vezi -i 7 4
#J – 1eter )lacR@ood -ie $etz7er@e666, cit, !G"M, p JG0 #H – . )aileK Il ritorno666, cit0, p !#F0 ## – Ae urmărit tetul ori%inal: 2odCs plan is dedicate to t"e unification of all races, religions and creeds6."is plan, dedi& cated to t"e ne7 order of t"ings, is to ma@e all t"ings ne7 = a ne7 nation, a ne7 race, a ne7 civilization and a ne7 religion t"at is alread #een recognized and called t"e religion of B."e 2reat 0ig"tB0 # – ;ucis Trust *ine periodic onferințe de 5ună&3oințăîn lume, ca aceea din !G"! de la Ne@ Ael'i la care a participat -i +ndira 8and'i, pe atunci satelit în universul mondialist09onform revistei în lima italiană )otar, numărul din iulieUau%ust !GG!0 #M – 9onform . )aileK uto#iografia incompiuta, cit0, p !G"0 #L – +dem, p !HF0 #" – +dem, p !"F0 #G – 9onform . )aileK Il ritorno666, cit0, p JF0 F – +idem0 ! – +vi, p J0 J – +vi, p MH0 H – +vi, p #0 # – 9it0, p L!0 – 9it0, p !MG0 M – 9onform 4 )aileK )unning666, cit0, p !"F0 L – 9onform . )aileK Il destino666, cit0, p !F0 " – . )aileK uto#iografia666, cit0, p !"H0 G – . )aileK Il ritorno666, cit0, p !L!0 MF – .lice )aileK I pro#lemi dellCumanitU = ;ro#lemele umanității, 2oma, Nuova 3ra, !GLJ, p !MJ0 M! – . )aileK Il ritorno666, cit0, p !!J0 MJ – . )aileK cit0, p !#J0 MH – 9it0, p !#H0 M# – 9it0, p H", HG0 M – 9it0, p !#0 MM – ?tatul italian a recunoscut&o oficial ca sărătoare udistă0 ML – illiam Eautz -i 7elanie )ranon "annelingF ."e Intuitive onnection and Intuiting t"e /uture = "annelingF one& xiunea intuitivă și intuirea viitorului, Ne@ QorR, /arper P 2o@, !G"L0 M" – 9onform 0ectures et .radition = 0ecturi și .radiții, feruarie !GGJ0 MG – +dem, p !#"0 LF – 3ste sărătoarea na-terii lui )udd'a0=n #i#lia teozofiei, -octrina secretă de / 1 )lavatsRK, se spune: -ionisos este u& nul și același cu 'siris, cu ?ris"na și cu 5udd"a666Deste ristosul %piritual glorificat care&l va eli#era pe ristosul sufe& rind (umanitatea$ din tortura ei07itolo%ic, Aionisos provenea direct din Weus, tată și creator al acelei umanități pe care ar dori&o oar#ă intelectual, redusă la animalitate (pa%0 ML$ (adică versiunea %reacă a -emiurgului gnostic$, ridicându&se îm& potriva acestuia pentru a salva rasa mortală de la distrugere (pa%0 MLJ$0Aat fiind că Aionisos este personificarea lui 1ro& meteu (;ucifer$, Osiris, )udd'a -i Eris'na nu sunt decât omonime09a urmare, sărătorile ;ucis Trust sunt dedicate gloriei -i invocării lui ;ucifer pentru renașterea umanității0 L! – 1rintre materialele puse la dispozi*ie de adep*ii ;ucis Trust (prin cele trei curente$ fi%urează aietele cu (editații pe 0ună ;lină, medita*ii care s&ar efectua (din cele sus*inute de ;a2ouc'e$ noaptea, prin adorarea lunii, complet dezrăca*i (conform $uova %olidarietU, J" ianuarie !G"G$0 LJ – / 1 )lavatsRK -octrina secretă, cit0, p #FF0 LH – +dem, p !LF0 L# – +idem, p H"H0 L – / 1 )lavatsRK, cit0, p M"#, M"0 LM – .lert 1iRe (orals and -ogma, cit0, vol I+, p J!J, J!H0 LL – / 1 )laatsRK, cit0, p MH#0 L" – +dem, p H"#0 LG & D666îndemișcare fiecareroata dată c!nd adevărul despre salvare căzuse uitaresăînvină r!ndul un 5udd"a pentru a repune legii D6666$umele noului 5udd"a careîntre#uie esteoamenilor, dea cunoscutF el s&arreapăruse numi (aitrea (conform 8eor%e 4oot 7oore %toria delle )eligioni = Istoria religiilor, )ari, ;aterza, !GMH, vol +, p !"$0 "F – . )aileK I pro#lemi666, cit0, p !#L, !#", !#G0 "! – 3ecutive +nteli%ence 2evie@ -ope Inc, as'in%ton A9, !GGJ, p M!0
!GH
CAPITOLUL B1G INIJIEREA LUCIFERIC' !N NOU A ER' CLU)UL (E LA ROMA7 CLU) TEOSOFIC REALITATEA *IRTUAL' ȘI AUTOSTR'DILE ELECTRONICE
?&a ajuns la un punct în care apare întrearea dacă o astfel de reli%ie se poate răspândi sau va rămâne în cercul restrâns al vreunei secte frecventate de persoane cu calită*i îndoielnice, cu toate că persoane cu discernământ -i cultură se pot lăsa atrase de către astfel de doctrine0Ae peste ocean (-i nu numai$ vin ve-ti în%rijorătoare09olo-i multi&na*ionali pre& cum +)7 sau 8eneral 7otors, ar condi*iona cariera propriilor an%aja*i de frecventarea cursurilor de Ne@&.%e pe lân%ă centre specializate, apărute ca ciupercile după ploaie09onducători de ănci sau an%aja*i ai )ursei, afaceri-ti -i comercian*i care consultă cu re%ularitate 'oroscopul (un ma%ician$ înainte de&o investi*ie, contract sau opera*iune07a%icieni renumi*i (care pot câ-ti%a până la HF de milioande de dolari pe lună$, astrolo%ia -i artele divinatorii, școli de autocunoaștere se răs& pândesc ca petele de ulei în fiecare strat al societă*ii, constituind adevărate afaceri, în continuă cre-tere0Aoi cercetători americani, destul de cunoscu*i în sectorul mondial al trendurilor (tendin*elor$ pe perioade lun%i, , /ord (otor o, . ., I5( și 2eneral (otors au angaat dea ins& tructori $e7&ge D6666-acă este cineva care se îndoiește că modul de acțiune al $e7&ge a auns p!nă în mediile din insti& tuțiile de afaceri americane, să țină cont că programa de studii de la 2raduate %c"ool of 5usiness de la
ctul pe care eu îl numesc Bconsacrare lucifericăB, poarta specială prin care individul tre#uie să treacă pentru a fi pe dep& lin în prezența luminii lui60ucifer ne oferă darul definitiv al totalității6-acă îl acceptăm, el este li#er, și noi suntem li#eri6 Este inițierea luciferică pe care numeroase persoane Dîn ziua de azi sau în zilele următoare o vor primi pentru că este ini& țierea în noua eră6ceastă inițiere na face să a#andonăm frica, sentimentul de vinovăție, tentațiile noastre și ne transformă într&un tot, în pace, pentru că am cunoscut Dîn acest fel lumina noastră interioară și lumina care ne înconoară, lumina lui Aavid ?pan%ler )eflections on t"e "rist = )eflecții despre "rist, 4ind'orn, 4ind'orn 4oundation, !GL"0 -umnezeu0 Aavid ?pan%ler, teoretician oficial al comunită*ii Ne@&.%e din 4ind'orn – ?co*ia devenită faimoasă pentru cali& tatea ecep*ională a produselor a%ricole o*inute de pe un teren arid -i inospitalier, se pare, datorită evocării în ajutorul ver& zei -i a pătrunjelului a gnomilor -i spiridușilor (M$b este -i memru al directoratului etățenilor 0umii (care are sediul ofici& al la LLL din ini*iativa mer%e înainte -i registrul prime-te -i numele de Institutul de %tudii (ondialiste01rintre temele dezătute de acest institut nu lipse-te rasismul: D666 acțiunea antirasistă este unul din miloacele de propagare ale mondialismului, de aceea D666 această sarcină figurează printre marile preocupări ale omisiei de Educație a etățenilor 0umii ("$0 .lături de rasism, regionalismul -i mondialismul, despre care (în îndepărtatul !GLM$ se spunea: regionalismul și mondialis& mul sunt două nivele ale federalismului, sunt complementare și tre#uie să acționeze împreună (G$, decretând în acest fel sfâr-itul na*iunilor -i împăr*irea lor în re%iuni mult mai mici u-or de controlat, în favoarea unei federa*ii mondiale0Totul în deplină armonie cu viziunea maestrului lui .lice )aileK (.i#etanul$, care afirma că este necesară abolirea acelor principii care fac at$ta rău omenirii și care se pot rezuma în două cuvinte# suveranitate și naționalism (!F$0 1rintre memrii +nstitutului de ?tudii 7ondialiste se afla -i un etățean al 0umii – .urelio 1eccei, co&fondator al lu#ului de la )oma09luul de la 2oma apare în !GM" ca centru de reflecție pentru umanitate la activitatea căruia au cola& orat oameni de -tiin*ă, anc'eri, filosofi, umani-ti04ondurile de care dispuneau erau (-i sunt, fără îndoială$ ilimitate, pro& venind de la funda*iile 2ocRefeller, .%nelli, IolRs@a%en, dar -i de la 2erman (ars"all /und acela-i fond care contriuie la finan*area 9omisiei Trilaterale, -i din al cărei comitet (8erman 7ars'all$ a făcut parte .verell /arriman, memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 942, șef al familie cu acela-i nume care împăr*ea cu 2ocRefeller a doua pozi*ie în =nalta 4inan*ă americanăb0;a capitolul ”fondatori” poate fi inclus -i Aavid Aean 2usR (!GFG&!GG#$, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, pre-e& dinte al 4unda*iei 2ocRefeller (între !GJ -i !GM!$, prezent la prima sesiune a 8rupului )ilderer%, unul din principalii re& prezentan*i ai politicii americane (din acea perioadă$ în 3tremul Orient, cavaler de 7alta -i #ursier )"odes0.l*i ursieri, al căror nume merită aten*ie -i care se vor afla în prim&planul politicii americane, sunt: esleK 9larR, )ill 9linton, 2ic'ard /aass (actualul director al 942$, alter +saacson (de la +nstitutul .spen$, dar -i ?troe Talott (despre care s&a discutat anterior$0;a clu# au aderat 3lisaet' 7ann )or%'ese (care împreună cu tatăl ei, scriitorul T'omas 7ann, în anii 6HF ai seco& lului trecut s&au mutat în ?tatele Dnite, devenind apropia*i ai lui .ldous /uleK$> ?ol ;ino@itz, fost pre-edinte al Xero, memru al 942, al 9omisiei Trilaterale, al .merican
ale reprezentan*ilor Ne@&.%e, precum istoricul 7orris )erman, illiam T'ompson, fizicianul 4ritjof 9apra epert în doc& trine -i mistică orientală, pentru o lun%ă perioadă de timp în le%ătură cu .lan atts (unul din promotorii cultului dro%ului împreună cu /uleK$b dar -i Eris'namurti (una din fi%urile de seamă ale teozofiei$0;a sesiunea din !G"H a acestui simpo& zion, pe lân%ă prota%oni-tii prezenta*i -i ca o %aran*ie a seriozității intențiilor, au mai fost prezen*i Aalai ;ama, un ogi din Eas'mir -i -eful centrului en din ?an 4rancisco0Aar as"ington .imes, al cărui editor este evreul a& merican 7orton . Eaplan (principalul colaorator al lui 7oon în ?tatele Dnite$0?u conducerea lui Eaplan (profesor de Ltiințe ;olitice la Dniversi& tatea din 9'ica%o, memru al /oreign ;olic )esearc" Institute$, participan& *ii la astfel de conferin*e declarau că lucrează în direc*ia unei noi ordini in& terna*ionale, invitând la sesiunile lor anuale personalită*i de seamă din lu& mea -tiin*ifică -i filosofică0Treuie remarcat că prima conferin*ă a acestui institut avut loc în !GLJ la >aldorf storia din Ne@ QorR, un 'otel frecventat în mod constant de esta#lis"ment&ul american, unde fac anticameră (deseori$ în a-teptarea de instruc*iuni, viitorii -efi de stat -i de %uvern europeni0. treia conferin*ă a avut loc la ;ondra în !GL#, su pre-edin*ia lordului .drian (administrator al 2ocRefeller +nstitute$> a doisprezecea a avut loc în feruarie JFFF în 9oreea de ?ud, la ?eul09ontinuând cu cercetarea vom descoperi că to*i participan*ii sunt personalită*i înalte, fiecare dintre ele sus*inută de&o viziune universalistă -i de apartenen*a la cluuri, cercuri, comisii, societă*i cu voca*ie mondialistă, prin care se face cunos& cută puterea =naltei 4inan*e0Dn ultim detaliu, un alt nume al )isericii Dnificării este ;ionierii $e7&ge (!H$0=n ima%inea de mai sus se află .urelio 1eccei, co&fondator -i prim pre-edinte al 9luului de la 2oma0. fost memru al +nstitutului +talian de .faceri +nterna*ionale al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului .tlantic, al +nstitutului +nterna*ional pentru .naliza ?iste& melor .plicate din Iiena (un fel de omisie .rilaterală a lumii -tiin*ifice, sus*inută tot de către =nalta 4inan*ă$01rieten apro& piat al lui 8iani .%nelli (patronul de la 4+.T$, 1eccei s&a aflat în conducerea 4iat .r%entina, Olivetti, .litalia, etc0 Ci cum un institut cu vocație mondialistă are inten*ii -i la nivel local, -i 2omânia are reprezentan*ii ei în 9luul de la 2oma0
1e lân%ă full mem#er (@@@0cluofrome0or%$ precum 95sar 8aviria (pre-edinte al 9olumiei$, .rpad 8^ncz (fost pre-edin& te al Dn%ariei$, Iaclav /avel (fost pre-edinte al 9e'oslovaciei$, 2afael /ernandez 9olon (%uvernator al 1uerto 2ico$, mem#ri de onoare sunt +on +liescu -i 3mil 9onstantinescu01rintre memrii români: 3milian 7 Aorescu este mason, la fel ca -i Iir%il ?toenescu (prezent în consiliul de administra*ie de la )anca Na*ională a 2omâniei$0?ilviu Ne%u* este %eo%raf (-i s&ar putea să nu -tie în ce este implicat$> ?olomon 7arcus (evreu$ este re%izor> lui 7ironov i&ar putea folosi ideile din ap& tain ;o7er -i ona repusculară> 4lorin 8eor%escu -i Aaniel Aăianu au fost mini-tri dar se pare că au avut de reprezentat alte interese, iar cei doi ;ic și ;oc ai pre-edin*iei (+liescu -i 9onstantinescu$, c'iar dacă în campaniile electorale -i&au sărit unul altuia la g!t, pe terenul de oacă al 9luului î-i strân% mâinile cu multă căldură VVV !GM
2evenind la +nstitutul de ?tudii 7ondialiste se poate remarca faptul că ?pan%ler a cunoscut -i al*i etățeni ai 0u& mii: ?ean 7ac )ride (care cu fonduri de la familia .stor a pus azele .mnestK +nternational$, Noel )aRer 1'ilipp (repre& zentant de ran% înalt al ?ocietă*ii 4aian, memru al ramurii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims, al 2ound Tale, al 2++., practic al tuturor societă*ilor care %estionează în mod viziil puterile economică -i financiară mondiale$0Aar alături de ?pan%ler mai apar -i directori de ziare, amasadori, personalită*i ale DN3?9O, consilieri ai Na*iunilor Dnite, etc0 .lăturat se află reprodusă coperta căr*ii pulicată la editura Edizioni (editerranee cu titlul /ind"orn (unul din locurile preferate ale mi-cării Ne@&.%e$ –
A MI9LOACELE (E INIJIEREREA LITATEA *IRTUAL'*ECHEA NOD' !NCALEC' ELECTRONIIO LUME PE M'SURA TUTURORE&ISTENJA CA ILUDIE =ntr&un articol apărut în revista ;ucifer din octomrieUnoiemrie !"GF, )lavatsRK devine garantul autenticită*ii celor con*inute în %ândirea lui ?pan%ler0?esizăm că pentru a o#ține puteri magice sunt necesare două lucruriF eli#erarea voinței de orice formă de sclavie și controlul exercitării ei (a voin*ei$, furnizând imediat după (pentru cine ar vrea să cerce& teze$ ori%inea puterilor furnizate ini*ia*ilor, a omului iluminat: marele agent magic (!$ – spunea ea – focul astral trăitor pe păm!nt D666 este D666 țapul sa#atului vrăitoarelor și 5ap"ometul .emplarilor D666 (!M$0.ceasta fiind %ândirea de fond a te& ozofiei apare clar că o difuzare pe scară lar%ă treuie să fie precedată de&o pre%ătire pro%resivă -i în lini-te (în stare să pre& vină reac*ii de respin%ere$ care să poată continua printr&o orientare ini*iatică a con-tiin*elor0O dulce conurație (după cum sulinia versiunea %ermană a ."e cWuarian onspirac de 7arKlin 4er%uson$, o omo%enizare a %ândirii -i a "umusului spiritual asupra cărora, la momentul oportun, va ac*iona ini*iatorul (asta dacă nu va eista influen*a directă a unei alte con& științe, în*eleasă ca un eu superior$0Aacă eli#erarea voinței de orice sclavie constituie scopul primar care treuie atins, se în*ele%e utilitatea psi'o&te'nicilor Ne@&.%e puse la dispozi*ie de mae-tri precum ma%i, vrăjitori, Ko%i, etc, respectivele te'& nici fiind astfel prezentate de către un scriitor Ne@&.%e: meditație, te"nici de psi"oterapie umanistă și transpersonală, par& ticiparea la ritualuri, activități în stare de transă, seur într&o incintă cu izolare senzorială, exerciții psi"edelice suprave& g"eate Dutiliz!ndu&se, de exemplu, o doză de VKK de micrograme de 0%-, etc (!L$0 9u alte cuvinte, este vora de accederea la o stare modificată a conștiinței în care anularea voin*ei -i a senza*iilor, %olul spiritului -i al min*ii (numite de către ”cunoscători” rezonanța cu
alte prezențe spirituale, simulând pas cu pas, spune Wolla, ini*ierea -amanică (!"$03l5mire Wolla (!GJM&JFFJ$, apolo%et al cultului Ne@&.%e, considerat în prezent unul dintre cei mai mari scriitori despre dimensiunea spiritului, cercetător al cultu& rii orientale, în două lucrări numite Ieșiți din lume, respectiv (irarea infantilă (!G$, încadrează foarte ine aceste noi poten& *iale03l preconizează că ini*ierea Ko%a poate duce la prezen*a unor puteri (nu se în*ele%e destul de ine ce fel de puteri, reale sau virtuale$ prin care iluminatul poate fi con-tient de modificarea propriilor dimensiuni, să&-i oserve proiec*ia propriei ima%ini, să devină inviziil, să treacă prin oiecte solide, să se scufunde în teren, să zoare atin%ând ;una, ?oarele, stelele, să practice levitarea, să&-i amintească vie*ile anterioare, să impună altora propria voin*ă0Toate acestea ar treui să fie la în& demână cu ajutorul realității virtuale: %untem la începutul unei dezvoltări care&și va avea maximul spre anul JKVK (JF$02e& alitatea virtuală apare (semnificativV$ în !G"# -i pentru prima dată în istoria umană, va da posiilitatea de manifestare a unui sistem care nu va face diferen*a între realitate -i fic*iune, Wolla eplicând consecin*ele lo%ice: omul care ar avea posi#ilita& tea de acces li#er la astfel de simulări ar avea conștiința profundă a înșelăciunii în care Dpentru marea maoritate a timpu& lui s&ar afla, înțeleg!nd astfel or#irea intrinsecă furnizată de viața însăși, premiză filosofică fundamentală a unui Beli#e& ratB în viață (J!$0Iia*a ca o iluzie, deci, ca o ne%are a realită*ii0Ae aici -i până la clasificarea eisten*ei ca o non&realitate, un rău de care treuie să ne eli#erăm cu orice c'ip, nu este decât un pas0Idei vec"i adaptate la "aine moderne vor călători pe fluxuri de electroni fără ca victimele să ănuiască ceva0Nici de această dată, pro& pa%atorii minciunii nu se vor dezmin*i -i pentru acoperirea adevăratelor inten*ii vor furniza realită*ii virtuale aplica*ii noile, orientate spre ajutorarea omului în cele mai diverse domenii: medical, -tiin*ific, didactic, social -i va fi dificil pentru ei să se as& cundă atunci când va apărea pornografia virtuală care (din ceea ce spun sus*inătorii ei$ va oferi avantajul raporturilor autentice cu entită*i care nu eistă, dar la adăpost de /+I sau alte oli0 1rin aceste te'nici de imersiune, care izolează de lumea reală, se pot o*i& ne -i rezultate enefice0Dn ar'itect -i un eventual client, fiecare dotat cu accesoriile necesare, vor putea modifica lucrarea, după dorin*ă, oservând -i rezultatul la care se poate ajun%e04iecare dintre ei se va putea mi-ca în c#er&space, depă-ind cu de& zinvoltură orice ostacol0Dn student la istorie va putea eplora lumi dispărute de mult timp01ilo*i de avioane î-i vor putea eercita capacită*ile în simulatoare, fără să zoare07ai mul*i c'irur%i vor putea discuta despre o opera*ie dificilă -i despre con& secin*ele posiile, înainte de eecutarea ei asupra pacientului propriu&zis09eea ce va treui să avem în vedere va fi delimitarea dintre real -i virtual, cât de mult dorim -i realitatea, dar -i virtualul, dar -i cum facem diferențierea dintre ele0
)G OPINIA SUSJIN'TORILOR 9e va rămâne din persoanăBAeta-ând omul de realitatea o#iectivă care&l înconjoară, realitatea virtuală va aduce omul la fi%ura care ocupă cartea cu numărul XX++ di .arot, fi%ură pe care înal*ii ini*ia*i o numesc $e#unul, adevărata pre& fi%urare a viitorului cetă*ean al satului glo#al: valorea sim#olică a acestei cărți ec"ivalează cu zero – spune Os@ald irt', %rad HH al 2?.., unul din mae-trii esoterismului doctrinal modern – pentru că $e#unul este un persona care nu are nici o importanță, este inexistent intelectual și moral6Inexistent și iresponsa#il, se t!răște prin viață ca o ființă pasivă, care nu știe încotro merge și se lasă condus de impulsuri iraționale6$u&și aparține lui însuși6Este un posedat, un depășit, este un alienat în adevăratul sens al cuv!ntului D6666u privirile rătăcite printre nori, insensi#il, își parcurge calea la înt!mplare, împins de impulsuri, fără a se între#a unde va aunge (JJ$0 =n cursul 4orumului 3conomic 7ondial de la Aavos (3lve*ia, !GG$, dominat de tema guvernului glo#al = 2lo#al 2overnance -i unde comisia care lucrează la reforma Na*iunilor Dnite -i&a prezentat raportul final intitulat 3ecinătatea glo#ală, în ultima zi s&a discutat despre informa*ie, televiziune %loală, autostradă informatică, toate cu scopul creării unui nivel cultural comun pentru tânăra %enera*ie0Ci&a spus părerea -i evreul 2upert 7urdoc' (creatură a lui Oppen'eimer$, ma%nat al presei interna*ionale, prezent -i la adunările 8rupului )ilderer%09u această ocazie a declarat că satul glo#al, prin televiziune, va fi o mare forță în slu#a 5inelui, contriuind la anularea frontierelor pentru a pune #azele unui nivel de 0(=n ima%inea de mai jos, 3tienne Aavi%non -i 1aul ollfo@itz la întâlnirea înțelegere mult mai mare între popoarele lumii 8rupului )ilderer% din JFF, &" mai, 2ottac'&3%ern, 8ermania$0 O altă avea 7ic'ael (pre-edinte .pple$ ve& dea ca opinie perspectivă controlul?pindler informației la nivel la glo#al, în care m!inile unei minorități a populației mondiale, fa*ă de&o majoritate care se va distra p!nă la moarte privind pro%ramele Tv (JH$0Dn scenariu pentru o eră post&industrială, cu previziuni care se încruci-ează cu cele ale personajelor participante la Aavos, a fost prezentat de lor& dul illiam 2ees&7o%% care oserva că în timp ce economiile de masă din secolul XX aveau nevoie de educație de masă, în secolul XX+, educa*ia va fi doar apanajul celor mai ”uni” (#uni, care nu ec'ivalează cu de-tep*i, sunt copii de politicieni, de afaceri-ti, etc000$ Aupă aceea, în cadrul competi*iei mondiale, din popula*ia unei *ări va produce "F din o%ă*ie în timp ce, G din popula*ie (*inu& tă în i%noran*ă de către televiziunea %loală$ va depinde de acei pu*ini, privile%ia*i (J#$0 !G"
2ees&7o%% este un analist ritanic caracterizat de&o anume seriozitate03ditor al .imes, memru al 2++., în !G"" a fost numit director la Naco# )ot"sc"ild oldings, iar în !G"! a fost numit co&director la 2eneral Electric la care a fost pre-edinte 1eter 2upert 9arrin%ton secretar&%eneral al N.TO între !G"# -i !G"", memru al 2++., al ?ocietă*ii 1il%rims, al 8rupului )ilderer%, al 9omisiei Trilaterale, director la )io .into inc (proprietate a %rupului 2ot'sc'ild$, co&fondator la ?issinger ssociates – o societate de consultan*ă pentru ănci -i multi&na*ionale condusă de fondatorul ei, /enrK Eissin& %erb0Tot în !GG (dar la începutul lunii octomrie$, la luosul /airmont otel din ?an 4rancisco, a avut loc o sesiune rezer& vată a orld 4orum, sponsorizată de 4unda*ia 8oraciov, personaj căruia astăzi i se recunoa-te rolul de gropar (în contul altora$ al comunismului oficial, omul ;ucis Trust (J$, fi%ură emlematică a actualei, compozitei, respectiv neuloasei mondializări0+mportan*a acestei adunări stă în faptul că pentru prima dată, un comitet de g!nditori glo#ali încerca să pună azele unor re%lementări ale societă*ii %loalizate, definită ca primă civilizație glo#ală pentru noul mileniu01rintre altele, au fost individuate -i fiate modalită*ile, respectiv mijloacele necesare pentru ducerea la un sfâr-it a celor propuse09uvintele& c'eie erau control, proces g"idat, noul rol al $ațiunilor
CG !NTRE REALITATEA*IRTUAL' ȘI SATUL LO)AL , avertiza ?f0 1avel (J Tm0 #, H&#$ -i vremea în care televiziu& 3a veni un timp în care oamenii vor crede în povești nea -i realitatea virtuală par să&-i arate efectele colaterale01entru o cunoa-tere mai ună a realită*ii virtuale, treuie să ve& dem mecanismul de func*ionare al acesteia0 v!nd pe cap o cască cu vizor stereoscopic și o mănușă dotată cu fi#re optice este posi#ilă scufundarea în mediul creat de computer Ddenumit și Brealitate virtualăB6.ot ceea ce se vede derivă din pro& gramele de grafică computerizată, iar tot ceea ce se BatingeB constituie răspunsul computerului la mișcarea m!inii noas& tre6Efectul de imersiune depinde de faptul că imaginile grafice Dcare în mod normal sunt redate de ecranul calculatorului sunt dedu#late de computer și redate prin intermediul a două ecrane mici, cu cristale lic"ide6;entru că imaginea percepută de oc"iul drept este ușor diversă față de imaginea pe care o vede oc"iul st!ng, apare senzația de tridimensionalitate6(in& tea este făcută să creadă că trupul fizic a trecut dincolo de ecran, numit în mod uzual Bc#er&spațiuB (J"$0Aacă se dore-te mi-carea în interiorul spa*iului virtual este suficient de indicat cu de%etul arătător de la mâna înmănu-ată (conectată la com& puter$, direc*ia de urmat0+mediat apare senza*ia de mi-care către locul dorit01ercep*ia tactilă va transmite le%ate de %reutate, temperatura oiectului, felul suprafe*ei, duritatea, etc09reierul nostru va percepe realitatea (-i-ivainforma*ii crede acest lu& cru$ în mod principal, cu ajutorul sim*ului tactil0.stfel se o*ine eliminarea senza*iei că trupul fizic are limite peste care nu poate să ac*ioneze0Dn epert precum AefficR Ae EercR'ave (director la (c0u"an ;rogram in ulture and .ec"nolog de pe lân%ă Dniversitatea din Toronto$ spunea că cine interacționează cu realitatea virtuală poate z#ura între un mediu sau al& tul, poate avea dimensiuni gigantice sau minuscule în raport cu lumea pe care o explorează, dar mai ales se află în fața unei extensii a propriei minți666 (JG$0Aar acestea nu sunt puterile unui ogi, ale iluminatului descris de WollaB Ci extensia propriei minți nu este tocmai efectul provocat celor care au folosit ;?A (dar -i alte 'alucino%ene$ pentru a&-i aandona sta& rea de "omo sapiens trecând la starea de "omo noeticus (”intelectual”$ al Ne@&.%eB Ci iată că personalită*i californiene ale evenimentelor din !GM" s&au convertit în masă, proclamându&se c#er& pun@ $e7&ge, confirmând în mod direct că voiaele acide provocate de ;?A nu erau decât o etapă intermediară între călă& toria facilitată de un %uru -i ceva mult mai avansat precum realitatea virtuală0Dna dintre aceste personalită*i, Timot'K 4ran& cis ;earK, fost %uru al ;?A al acelei perioade, va proclama că în sfărșit este posi#il ceea ce în anii COK a dat greș (HF$0Aar opinia lui ;earK despre consecin*ele acestei opera*iuni nu se opresc aici03l crede că realitățile electronice reprezintă sfărși& !GG
tul naționalismului6Este sfărșitul statului #azat pe religie sau geografie63a fi un lim#a glo#al6.eleprezența va distruge #a& rierele de rasă, de clasă, economice, în privința comunicării (H!$03act acelea-i condi*ii necesare pentru satul glo#al propovăduit de teozofi0Timot'K 4 ;earK (în ima%inea alăturată, !GJF&!GGM$, fost profesor de psi'olo%ie la Dniversitatea /arvard (una din marile universită*i ale sistemului a& merican$, teoretician -i sus*inător al folosirii dro%urilor psi'edelice, revolu*ionar -i mistic al anilor 6MF -i&a meritat titlul de profet al 0%-, încercând să pună -i azele unei 5iserici ;si"edelice (HJ$0 9a scriitor este cunoscut prin lucrarea ."e #erpun@F ."e Individual as a )ealit ;ilot = ;un@&ul ci#erneticF Individualul ca g"id al realității0;earK a fost ”ini*iat” în cultura drogului de .ldous /uleK, personaj apropiat de coroana ritanică -i profesor (pe atunci la 7+T din )oston$ care, în acea perioadă l&a c'emat pe ;earK să facă parte dintr&un %rup de studiu asupra ;?A0/uleK, con& siderat ca un punct de referin*ă în istoria (recentă$ a studiului -i răspândirii dro%urilor în Occident, după ce s&a stailit în 9alifornia, cu ajutorul lui .lan atts -i a e&antropolo%ului 8eor%e )ateson (viitorul părinte al "ipp& ies$, începe eperimentarea dro%urilor09ele trăite în respectivele momente au fost pulicate în lucrări, una dintre ele fiind ;orțile percepției în care sunt descrise senza*iile din călătoriile onirice făcute su efectul mescalinei0 7oartea lui ;earK a fost folosită de către presă pentru propa%area unei forme moderne de reîntoarcere la ;lero& mă09enu-a lui a fost introdusă într&un recipient de dimensiuni mici -i la J! aprilie !GGL acesta a fost lansat în spa*iu împre& ună cu alte recipiente, pentru prima înmorm!ntare spațială din istorie01entru o perioadă se vor fi rotit în jurul Terrei până când, la îndeplinirea misiunii, satelitul&purtător va cădea pe pământ0=n contact cu atmosfera se va autoaprinde luminând ca o cometă, vaporizându&se0Totul pentru câteva mii de dolari (HH$01ulerea care dorea să devină divinitate se va reîntoarce în praf, cu pu*in tam&tam jurnalistic0=n ima%inea de mai jos este prezentă /elena 1etrovna )lavatsRK0Născută /elena 1etrovna von 2ottestern /a'n (în Dcraina$ din rela*ia dintre un colonel -i fiica unui consilier al *arului, după o călătorie în Orient (în !"LH$, îl cunoa-te la Ne@ QorR pe colonelul /enrK ?teel Olcott (alături de ea în ima%ine, !"HJ&!GFL$07ason -i spiritist, în !"L Olcott va deveni co&fondator al ?ocietă*ii Teozofice0 Dn fapt mai pu*in -tiut este că în aceea-i perioadă, -i /uleK -i atts se întâlneau în uman ;otential (ovement al +nstitutului 3salen din )i% ?ur, 9alifor& nia (H#$b, devenit între timp unul din centrele majore de răspândire a culturii Ne@& .%e, respectiv sediu pentru cursuri pe acelea-i teme, dedicate mana%erilor din ma& rile corpora*ii (H$07arKlin 4er%uson, în cartea ."e Wcuarian onspirac (tradusă în multe limi -i cu titlul de -ulcea onurație$, tet de referin*ă în domeniul Ne@& .%e, îl a-ează pe /uleK alături de Teil'ard de 9'ardin (iezuit panteist$, 9arl 8us& tav
(G MO(ALITATEA INIJIERII !N MAS' AUTOSTR'DILE ELECTR ONICE CLINTON7 PREȘE(INTE NE/KAE 2ealitatea virtuală deci, va treui să permită o ini*iere în masă, care să înlocuiască ini*ierea o#ișnuită, făcută prin contacte personale lun%i, oositoare, circumspecte în ceea ce prive-te rezultatul final0Ia fi o nouă revolu*ie industrială sau, pentru a vori în termeni Ne@&.%e, va fi o nouă renaștere0?e vor putea constitui centre în ora-e (asemănătoare cu actualele săli de divertisment$ unde cei interesa*i, cu casca pe oc"i -i mănuși pe m!ini, ”scurmând” prin aer, vor putea intra dincolo de oglindă, să facă orice lucru, la adăpost de ac*iunea le%ilor fizice sau morale0Totu-i, încă nu sunt mul*i cei care frecven& tează aceste săli0+ată din ce motiv este necesară răsp!ndirea în casele oamenilor a dro%ului electronic care va fi folosit prin implicarea televiziunii, fără consecin*ele de ordin pulic pe care le implică dro%urile clasice0Nu va treui să ne surprindă dacă vom asista la dispari*ia rapidă de pe pia*ă a dro%urilor 'alucino%ene, cu mirarea complice a omului de pe stradă care nu a în*eles încă, de ce statul, care dispune de toate mijloacele, nu a reu-it să etirpe radical acest fla%el07ul*i ar putea spu& ne că această perspectivă ar putea con*ine o doză de pesimism: numai în ?tatele Dnite, în !GGJ (pare confirmat$ s&a terminat fișarea electronică a fiecărui american0Wolla prevedea că până în JFHF0Ci până în JF!, 9linton -i 8ore s&au an%ajat în dez& voltarea unei re*ele %i%antice de "ig"7as = autostrăzi informatice care să ve'iculeze fluuri de informa*ii în cantită*i feno& menale, în stare să conecteze între ele (aproape instantaneu$ calculatoare, telefoane, fauri, re*ele de satelit -i ănci de date, case,orice irouri, -coli, ilioteci, ziare,înănci, spitale,-ia%en*ii, făcând accesul lacu universul cunoa-tere -i informa*ie din punct al teritoriului0;ua*i considerare impactul creatposiil de socializarea ajutorul de actuale .7itter, /ace#oo@ (nota traducerii în lima română$0Ia fi intrarea în comunicarea inte%rată la scară %loală, în information age0;a sfăr-itul lui !GGH, 9linton a dat cale lieră pro%ramului numit $ational Information %uprastructure care ar treui să aducă ?tatele Dnite în conducerea domeniului strategic privitor la manevrarea informa*iei09osturile estimate erau de circa o sută (!FF$ de mili& arde numai pentru re*ea0Numai în !GG#, administra*ia americană a folosit două miliarde din aceste fonduri pentru evitarea ostacolelor le%ate de promovarea ini*iativei04unda*ii precum Electronic /rontier Electronics, condusă de evreul 7itc'ell Eapor (inventator al pro%ramului financiar 0otus, fost instructor de meditație transcedentală, profesor la 7+T -i colaorator la reviste cu caracter esoteric$, î-i duc activitatea pentru facilitarea realizării scopului propus, dar -i a reducerii timpilor de eecu*ie0 =n decemrie !GGH are loc la )ruelles o adunare la care sinar"ul
mită oricui, la scară mondială, să ai#ă acces la întregul patrimoniu de informații și cunoștiințe Dfără frontiere, de inter& acțiune cu ceilalți (HG$0?e poate spune că se va duce la crearea unei %loalizări a culturii de masă care, în mod inevitail, va dăuna culturilor na*ionale -i unitare, diverse0Dn fel de imperialism cultural în stare să z%uduie (la scară planetară$ via*a co& tidiană a individului, cel pu*in a-a cum este ea concepută astăzi09oncentrări de multi&na*ionale ca 5ell tlantic = .elecomu& nications Inc, %rupul . . sau .ime >arnerau c'eltuit deja miliarde de dolari pentru conectarea între ele a marilor ora-e prin firă optică -i deja se lucrează la faza succesivă, cea crucială, de conectare a centralelor cu casele03ste un eperiment la scară mare de transport #idirecțional de date prin trimiterea unui flu de informa*ii către casele particulare, respectiv pri& mirea de la aceste case a cât mai multă informa*ie posiilă despre proprietar09alculatoare care se vor conecta pe ne-tiute cu centrul de control, celulare care indică în mod continuu pozi*ia posesorului, televizoare care îi vor informa pe cei în drept ce fel de pro%rame urmăre-te clientul, etc0=n 4lorida, în apropiere de -isneland, Time arner, colosul de divertisment condus de 8erard ;evin (memru eminent al 9omitetul 3vreiesc .merican$ caută să pună în practică traseele informatice care să facă posiilă utilizarea a circa FF de canale de televiziune precum -i o %amă consistentă de servicii interactive, ca& paile să distriuie (la domiciliul clientului$ filme -i jocuri on demand = la cerere, dar -i să vizioneze prezentările a%en*iilor imoiliare (vânzări sau înc'irieri$ inspec*ionându&le interiorul cu ajutorul realită*ii virtuale, stând comod în fotoliul de aca& să0
O mică deviere de la suiect, destul de necesară, având în vedere impactul vedetelor asupra pulicului0+ma%inea din stân%a este statuia lui 9ezar de pe 3ia dei /ori Imperiali(în apropiere de olumna lui .raian$ din 2oma, +talia0+ma%inea din dreapta o reprezintă pe 7adonna în timpul concertului (doar !H minute VVV$ sus*inut la /inala %uper 5o7l din ?tatele Dnite (+ndianapolis, JF!J$07ul*i -tiu în ce ape se scaldă 7adonna -i curent trend frecventează0Turneul pe care îl va începe pe JG mai JF!J, (adonna >orld .our, are ca prim loc de desfă-urare Tel .viv&ul0Imperatorul era considerat omul zeilor pe pământ09e titlu i s&a atriuit 7adonnei (sau -i&a atriuit 7adonna$: împărăteasă, sacerdotesă, miloc (unealtă$ sau scopBV 9ompara*i aceste ima%ini cu ima%inile de la pa%inile #M, respectiv #L ale acestei traduceri09oinciden*e BVBV 1ersonalitate a noii ere digitale pare să fie mâna dreaptă a lui )ill 9linton, fostul vice&pre-edinte .l 8ore, fiul u& nui senator care la vremea lui s&a ătut pentru autostrăzile americane asfaltate0Ain punct de vedere politic, .l 8ore a cres& .rmand petrolist american -i miliardar evreu, mort în !GGF la o-ivârstă destul de înaintată, cut în umra personal al luilui;enin -i al/ammer, viitoarei nomen@laturi care va avea în /ammer un ajutor si%ur fidel (#J$0'mul dar -i $e7&geprieten memru al 942, al 9omisiei Trilaterale, .l 8ore călărește pe calul verde al ecolo%iei (care este -i unul din punctele de lu& cru al mi-cării Ne@&.%e$ conducând în !GGJ dele%a*ia americană care a participat la conferin*a de la 2io de
?imolul si%iliului senatului american este plin de elemente masonice09ăciula purtată de a& dep*ii cultului lui 7it'ra (adoptată -i de revolu*ionarii francezi$, cele treisprezece stele cu cinci vârfuri de pe scut, numărul total al fâ-iilor (ale -i ro-ii$ de pe scut, dar -i cele două to& poare, cu mănunc'iul de vreascuri corespunzător (aluzie, oare, la instrumentul pe care urau credință adep*ii 9aroneriei BV$ & simol etrusc a cărei semnifica*ie este dată de unul dintre teoreticienii masoneriei italiene, 9arlo 8entile, adept al 5isericii 2nostice (#H$0 ;a finele anului !GGJ, )ill cel isteț cum era numit de către amici, a fost ales pre-e& dinte al ?tatelor Dnite0Wiarele -i&au început tam&tamul mediatic ca pentru un eveniment ie-it din comun: %untem în pragul unei noi )enașteri – se proclama – #azată pe altruism, artă, cola#orare și #ucurie65ill linton este catalizatorul și supervizorul acestei noi și incredi#ile ere (conform ziarului orriere dells %era din noiemrie !GGJ$0.-a cum promitea .lice )aileK, fondatoarea ;ucis Trust: el #un, cel adevărat și cel frumos sunt pe cale să vină și umanitatea (condusă de oameni ca )ill 9linton$ este responsa#ilă, nu vreo intervenție divină exterioară (##$0;a J ianuarie !GGH, revista americană $e7s& 7ee@ îl încorona pe illiam
NOTEG ! – (egatrends JKKK, 7ilano, 2izzoli, !GGF, p HJF0Naisitt este un viitorolo%, memru al %tate of t"e >orld /orum04orumul se define-te ca rețea glo#ală a liderilor proveniți din lumea afacerilor, a guvernelor și a societății civile0=n afară de 8oraciov (care a fost -i fondatorul or%aniza*iei în !GG$ din forum mai fac parte: 8eor%e )us' ?r, 7ar%aret T'atc'er, 7arian ri%'t 3delman (memră a 942, fondatoarea -i pre-edinta /ondului pentru ;rotecția opi& lului, so*ia lui 1eter 3delman – profesor de drept la Dniversitatea 8eor%eto@n -i apropiat al )6nai )6rit'$, 2uud ;uers (prim&ministru olandez -i director al 4$, .lan 9ranston (senator american, memru al 9omisiei Trilaterale -i pre-edinte al 2lo#al %ecuritmemru sir ?'ridat' 2ampal al ommission fostdirector secretaral%eneral al Institute$, of 2lo#al 2overnance, 9ommon@ealt', al ommission al omisiei al comitetului 5randt, (director (ondiale pentru (ediu, ;rogramu& lui = (ediu și -ezvoltare al 4unda*iei 2ocRefeller$, ?teven 2ocRefeller (profesor emerit de reli%ie -i director al )oc@efeller 5rot"ers /und, co&sus*inător al artei .errei$, 7aurice ?tron% (unul din directorii de la +nstitutul .spen -i director al Eart" ouncil$,
tor în medicină ca -i tatăl lui, 1'ilippe devine la rândul lui 7are 7aestru al Ordinului 7artinist (între !GJ -i !GL!, respec& tiv din !GL până în !GLG$0 M – ;ocalitatea sco*iană 4ind'orn, cunoscut centru Ne@&.%e (fondat în !GMJ$, astăzi este locul de desfă-urare a adunărilor interna*ionale pe teme ca afacerile, investi*iile, domenii de afaceri, etc0 L – Qann 7oncomle0Cirr*sisti#le expansion du mondialisme, cit0, p M!, MJ0 " – +dem, p "0 G – +idem, p ""0 !F – .lice )aileK I pro#lemi dellCumanitU = ;ro#lemele umanității, cit0, p !"0 !! – 9onform .leander Ein%, )ertrand ?c'neider uestioni di sopravvivenza = "estiuni despre supraviețuire, 7ilano, .rnaldo 7ondadori, !GGJ0 !J – 8 ?c'i@K 0o spirito dellCEtU $uova = %piritul $oii Ere, cit0, p #",#G0 !H – reac*iune iolo%icăU'ipno& ză> afaceriUresponsailitate socialăUecolo%ie> contemplareU-amanism> vise> practici inte%rale> sănătateUvindecare> dezvoltare intuitivă> arte mar*ialeUsport> mitUritual> cercetare filosoficăUjoc intelectual> pro%rame de educa*ie profesională> procese psi& 'olo%ice> rela*ii> somatică> studii asupra femeii (preluat din ."e Esalen atalog, septemrie !GGH – feruarie !GG#$0 H – Iezi -i 7arKlin 4er%uson -ie %anfte 3ersc"7Trung = onurația B#l!ndăB, 7[nc'en, Enaur, !G"#, p !"0 HM – 9u ori%ini evreie-ti, adevăratul lui nume era 2oerto 7arco 8re%o (!"""&!GL#$07ama lui avea ori%ini vene*iene, a fost o teozofă -i i&aeraică transmis interesul pentru aceste respectiv doctrine0Aevenit medic la 4loren*a, teoriile lui 4reud -i se ata-ează de caala a lui 8ers'om ?c'olem, a lui 7artin )uer (al căruiîm#rățișează prieten a fost$09ercetător al scrie& rilor lui .lice )aileK, a creat un sistem psi'olo%ic particular, în rezonan*ă cu ideile caaliste, numit psi"osinteză0 HL – 7arKlin 4er%uson -ie %anfte666, cit0, p #"M0 H" – Wiarul italian Il sole&J4 ore din J! octomrie !GGH0 HG – Wiarul italian Il sole&J4 ore din !! martie !GG#0 #F – spen Institute for umanistic )esearc" (din care au făcut parte -i italienii 8iuliano .mato, 4rancesco 9ossi%a – al cărui unic, respectiv tată au fost masoni, 2omano 1rodi, etc$ a luat fiin*ă în !G#G (în 9olorado$ prin %rija lui 2oert 7 /utc'ins, demnitar de ran% înalt al masoneriei ritanice, pre-edinte al 2ocRefeller DniversitK din 9'ica%o -i director al 4unda*iei 4ord (în perioada anilor 6F$0/utc'ins l&a cunoscut pe .ldous /uleK cu care a colaorat activ, punând azele unui pro%ram pentru studiul efectelor dro%urilor0?u pretetul studiilor umaniste -i su conducerea ini*ia*ilor de la 2++., respectiv de la ?ocietatea 4aian, +nstitutul .spen a reu-it să coopteze personalită*i ale lumii politice -i industriale pentru a le forma în sens te"nocrat punând azele unei re*ele (la scară planetară$ care lea%ă între ei pe componen*ii clasei conducă& toare din diverse *ări (vezi -i ziarul 0a %tampa din H feruarie !GG$0Treuie *inut cont că în aceste clu#uri, ini*ia*ii for& JFH
mează doar o mică parte din memri, iar cei afla*i în cercurile exterioareau doar o func*ie eecutivă0=n ima%inea alăturată este ”prezent” ?i%mund 4reud (născut ?i%ismund ?c'lomo 4reud, M mai !"M& JH septemrie !GHG$01u*ini -tiu că tartorul psi"analizei a fost -i afiliat la 7a& sonerie -i ca orice om de știință ”care se respectă” între !""H -i !"GM a făcut uz de cocaină, mul*i considerând că lucrările lui ar fi fost influen*ate de folosirea dro%urilor (@@@0lo%%iatacitoL#F0itUmassonifamosiJ0'tm $0 #! – (edia -uemilla nr0 !FG, iunie !GGH0 #J – =n !G"L /ammer a condus %rupul celor HF de reprezentan*i ai =nalte 4i& nan*e la 7oscova pentru a se pune de acord cu privire la summit&ul ?tatele Dni& te – D2?? care a avut loc la " decemrie succesiv0 #H – 9arlo 8entile 2iuseppe (azzini, uoma universale = 2iuseppe (azzini, om universal, 4o%%ia, )asto%i, !G"J, p GM, GL08entile sus*ine că pe un mănunc"i asemănător ar fi depus jurământul de credin*ă -i înaltul ini*iat 8iuseppe 7azzini co&fondator al lianței )epu#licane nu întâmplător, o *ară africană a primit numele de )"odesia$ la care au aderat lord 7ilner, lord 3s'er, lord )alfour -i un reprezentant al familiei 2ot'sc'ild, în jurul ideii& %'id de or%anizare a unei federa*ii mondiale în care ?tatele Dnite -i +mperiul )ritanic să aiă func*ia de conducere07ijloa& cele necesare pentru îndeplinirea acestui oiectiv constau în ale%erea elitelor din centrele universitare, politice -i financiare0 =n jurul nucleului ini*ial, influen*at de ideile socialiste -i mondialiste ale ?ocietă*ii 4aian, au apărut %rupurile din a-a numi& ta .a#le )ound care, la rândul lor (în !G!G$, au dus la formarea celor doi pila-tri ai puterii mondialiste: ritanicul 2++. -i a& mericanul 94208rupul 2'odes (la fel ca -i ?Rull P )ones$ controlează 942 (care la rândul lui controlează 9omisia Trila& terală$, %uvernul fantomă al .mericii în al cărui comitet director se află persoane care %estionează ilan*uri financiare mai mari decât produsul intern rut anual al .mericii0 #L – Iezi 0a lettre dCinformation nr0 JU!GGH0 #" – $ouă zecimi din cadrele de la I, cu directorul în frunte, sunt americani de srcine evreiască (0a lettre dCinforma& tion nr0 #U!GGM$0inci din cei șapte consilieri ai lui linton sunt evrei, scria cu or%oliu ziarul Ne7is" ;ost din !M septemrie !GGJ00a conducerea (inisterului de /inanțe a fost pus un miliardar, )o#ert )u#in D5Cnai 5Crit" cu o carieră de J8 de ani la #anca evreiască 2oldman %ac"s D#ancă la care ?issinger era vice&președinte în 199K6:n mod curios, )u#in i&a urmat la finanțe lui 0lod 5etsen Dși el, foarte #ogat căruia )u#in îi gestiona portofoliul de acțiuni de la 2oldman %ac"s (conform 0ectures /ran]aises, iulie&au%ust !GG$0;a conducerea campaniei electorale a lui 9linton s&a aflat ?tuart 3izenstadt (ursier )"odes, reprezentant al frac*iunii mondialiste a comunită*ii evreie-ti$, conducător al .+1.9 (din cadrul 942$, un lo## ca& re reune-te !#! de asocia*ii evreie-ti (printre care -i )6nai )6rit'$, cu un ilan* anual ame*itor, societate care finan*ează era& ismul mondialist din ?tatele Dnite0=n numărul din feruarie !GGH al revistei /rance = ;as ara#es a apărut un articol din as'in%ton Times care făcea referire la o discu*ie telefonică dintre pre-edintele .+1.9 din acea perioadă (Aavid ?teiner$ -i un mare industria- american (evreul /enrK Eatz, -i el memru al .+1.9$ cu pu*in timp înainte de ale%erile americane0 as'in%ton Times a pulicat con*inutul conversa*iei la J noiemrie !GGJ iar ?teiner a treuit să demisioneze0=n esen*ă, ?tei &ner sus*inea că&l cunoa-te pe 9linton -i atitudinea lui fa*ă de evrei, mai favorailă decât cea a lui 8 / )us' ?r (-i el are ori%ini evreie-ti$, afirmând printre altele că este administratorul 9omitetului de ?us*inere al Aemocraticilor -i că a donat pâ& nă în acel moment, pentru sus*inerea lui 9linton, MH de milioane de dolari0vem o duzină din prietenii noștri în statul maor al lui linton – adău%a el – care vor o#ține toate posturile importante6l 2ore ne este foarte devotat666, iar la întrearea :n ceea ce privește Israelul, cu care din acești trei candidați vom avea cea mai mare putere politicăG, ?teiner a răspuns lin& ton6-acă este ales vom avea avantaele noastre0 #G – Iezi -ie ?ommende B-i@tatur der umanitt = 3iitorul B-ictatura
CAPITOLUL 23G FORJELE NE/KAE TRILATERALA7 )RAJUL LUCIS TRUST AFACERILE ITALIENE TON# )LAIR ȘI NOILE !N(ATORIRI ALE NATO OPINIA LUCIS TRUST ȘI OPINIA NAJIUNILOR UNITE OPINIA ESOTERIC' (ESPRE !NT"MPL'RILE ACTUALE
Trei o#iective (inseparaile între ele$, care treuie să continue cu o anumită caden*ă -i care au fost adoptate de to& talitatea institu*iilor -i or%aniza*iilor ce&-i desfă-oară activitatea în prezent, constituie scopurile declarate ale mi-cării Ne@& .%e: un %uvern mondial> o reli%ie mondială> o nouă educa*ie pulică, cu caracter mondial0 2uvernul (ondial, o idee care a străătut un drum lun%, o idee anun*ată de personaje care, dacă nu ar fi cunoscut detaliile conjura*iei, astăzi ar putea fi considera*i ca adevăra*i profe*i02amsaK (.ndre@ 7ic'el$, autoritate în 7asoneria se& colului al XI+++&lea, încă din !LHL sulinia că 7asoneria va treui să ac*ioneze în lume în sprijinul focalizării propriei e& ner%ii pentru a reuni într&o singură fraternitate pe reprezentanții tuturor națiunilor0.ceastă desfă-urare spre unificarea mondială a fost punctată cu faze alternative de tip solve et coagula = dizolvă și recompune – ar%ument care este îmră*i-at de %radul HH al 2?.. prin motto&ul 'rdo a# "ao = 'rdine din aos = -istruge pentru a reconstrui, în care amii termeni -i ordinea -i "aosul treuie (în mod natural$ create de către 7asonerie (!$0=n numele naționalismului răspândit din el-u% după evenimentele 2evolu*iei 4ranceze de către campaniile militare ale masonului Napoleon, a fost dizolvat ceea ce era cu& noscut cu numele de %acrul Imperiu )oman condus de către dinastia de /asur%0Terminată această primă fază prin primul răzoi mondial, cu al doilea răzoi mondial s&a dat o lovitură mortală na*ionalismelor (care constituiau o piedică în calea unificării politice %loale$ făcându&le să naufra%ieze într&o aie de sân%e0.stfel apărea #ipolarismul ?tatele Dnite – D2?? care, în principiu, aduna toate popoarele lumii în două imperii mari (în aparen*ă inamice$, dar în realitate complementare (faza de coagulare$0=n cele din urmă, pentru a face loc guvernului unic, -i acest #ipolarism treuia să dispară0+ată deci mi& raculoasă (în aparen*ă$ cădere a zidului )erlinului care a dus la o nouă perioadă de dizolvare caracterizată de multitudinea de conflicte dintre micile na*ionalită*i elierate de ugul #olșevic0.pari*ia acestor conflicte, alimentate cu arme din eterior, devin ocazii pentru interven*ii pacificatoare ale or%aniza*iilor interna*ionale, dând posiilitatea mijloacelor de comunicare să predice necesitatea unui %uvern mondial care să resta#ilească (în cele din urmă$ pacea0=n mod natural, o astfel de inter& pretare a istoriei, poate apărea aritrară sau nu suficient de ine demon& strată01rivitor la acest ultim aspect, eistă o foarte ine documentată lite& ratură franceză (dar -i en%leză$ care ilustrează cu minu*iozitate, etapă cu etapă, culisele conspirative -i oculte ale principalelor evenimente din a& ceastă tumultoasă -i însân%erată perioadă istorică (J$04aptul că despre a& ceastă literatură se păstrează o tăcere morm!ntală, poate fi eplicat prin puterea financiară etraordinară (-i nu numai$ a unei conjura*ii care, con& form celor admise de 4er%usson, manevrează toate guvernele lumii (H$0Nu se poate ne%a că pro%ramul sectar, formulat în acea perioadă -i dus înainte prin constituirea ?tatelor Dnite ale 3uropei (ca preludiu al 8uvernului 7ondial$ este deja în plină desfă-urare09oncentrarea puterii politice se re& flectă -i prin puterea financiară, controlată de nu mai mult de HFF de mul& ti&na*ionale, suprave%'eate la rândul lor de o duzină de super&#ănci01rivi& tor la 8uvernul 7ondial, se oservă că OND (care constituie doar un pre& ludiu$, din punct de vedere politic, trece din insucces în insucces -i pare să nu mai aiă suflu0.ceasta (poate$ -i ca o eecutare a dispozi*iilor apărute (a"moud ##as și riel %"aron după reuniunea 8rupului )ilderer% de la )aden&)aden (M&G iunie !GG!, 8ermania, dispozi*ii apărute -i în periodicul ode, nr0 !!U!GG!$ care preconizau o posiilă lic'idare a acestui or%anism interna*ional, până în anul JFFF0Totul este folosit pen& tru for*area acceptării ideii de guvern mondial: Este nevoie de un guvern mondial – declara miliardarul evreu 8eor%e ?^r^– o necesitate din ce în ce mai mare acum, după criza $ațiunilor isdom, care&-i tra%e for*a -i ilumina& rea din puritatea doctrinei luciferice ealtată de către 1iRe, aproată pe deplin de cei care sunt prezen*i la manifestările Ne@&.%e01rivitor la .lert 1iRe, .n%elo ?eastiani în 0a 0uce (assonica = 0umina (asonică (vol I+, )iti (istici, (iste& rici, (agistici, 2oma, /ermes 3dizioni, !GG, p !LM$ face o declara*ie (destul de documentată$: -in ramura anglo&saxonă (a %ocietas )osa&ruciana in nglia și derivațiile ei$ făceau parte, pe l!ngă No"n Har@er, și 2 ) % (ead, %penser 0e7is Dcare în 19K9 scoate Bdin adormireB nticus (sticus 'rdo )osae rucis în %tatele
.-teptarea mesianică a Noii 3re se răspânde-te -i contaminează fiecare mediu prin crearea unui climat de a-tepta& re, de milenii, fapt posiil -i prin folosirea resurselor imense, utilizate într&o re*ea cu structură planetară0.r%umenteB Aupă adunarea 8L din iulie !GGJ, apare -i oi-nuita declarație finală: Eli#erată de conflictul Est&3est, comunitatea internaționa& lă se află în pragul unei noi ere (M$0)outros&8'ali, secretar %eneral al Na*iunilor Dnite, în 2aportul .nual al celei de&a #L&a sesiuni a .dunării Na*iunilor Dnite din ! septemrie !GGJ, declara: D666 un nou freamăt de speranță trece prin națiunile lumii, conștiința existenței unei imense oportunități pentru a culege 666 și e desigur în puterea noastră să determinăm re! nașterea unei noi +&0# pentru o nouă eră internațională D66601entru a ajun%e la acest scop, continuă 8'ali, e nevoie de un nou spirit de comuniune, de implicare activă în pro#lemele sociale și politice, de creativitate intelectuală pentru trans& formarea în realitate a unei perioade de speranță (L$09uvinte care aduc aminte de concep*ile lui .lice )aileK: stăzi, viziu& nea oamenilor este cea a Erei 3ărsătorului, c"iar dacă nu o știu63iitorul va aduce raporturi uste, comunicare adevărată, împărțire dreaptă D666 și #ună&voințăZ imaginea viitoare a umanității arată $ațiunile
AG C OMISIA TRILATERAL'7 )RAJ AL LUCIS TRUST AFACERILE ITALIENE $ota traducerii în lim#a rom!năF inițial exista o indecizie privitor la adăugarea acestui su#capitol în BîntregulB traducerii6-ar după ce a apărut că evenimentele prezentate aici se pot înt!mpla în orice parte a lumii și datorită faptului că multe societăți italiene sunt prezente Dprin filiale și în )om!nia, indecizia s&a transformat în necesi& tate0 O aten*ie particulară treuie acordată întâlnirii 9omisiei Trilaterale (societate semisecretă, cu sediul la Ne@ QorR, care controlează multi&na*ionalele occidentale -i cele japoneze$ care a avut loc între JL&JG martie !GGH la ;ar@ att otel din as'in%ton0=n cadrul adunării, au eistat două teme de discu*ie: întărirea raporturilor Est&3est într&o fază (după cum sus*inea 1aul IolcRer$ de controlled disinte%ration = dezintegrare controlată a economiei mondiale, respectiv un proiect patronat de 2oert A /ormats -i intitulat (ișcările migratoriiF o nouă competiție pentru o nouă eră (G$0?e poate spune că această competiție este (de fapt$ o provocare adresată popoarelor, respectiv tradi*iilor ata-ate la teritoriul na*ional01e această direc*ie se încadrează -i (umflată ca un alon$ pro#lema rasistă (comedie stufoasă $ a pericolului nazis@in, în realitate ni-te dezaa*i care, în orice parte a lumii ar putea fi redu-i la tăcere prin ac*iuni simple -i promte ale poli*iei0Aar nu09eea ce se dore-te este prefi%urarea acestei proleme ca o amenințare su#versivă la adresa societă*ii -i ordinii pulice0?e faulează pe tema temutelor -i destailizatoarelor tendințe antisemite, fenomene necunoscute în multe locuri din lume, înfierându&se cu cuvinte de foc refuzul celui divers, c'iar dacă, cei care stârnesc necazuri nu sunt localnicii ci tocmai emi%ran*ii0Ci nu este nimic de făcut0Oricine caută eplica*ii sau discută în termeni cate%orici despre aceste aspecte -tie că în orice moment poate fi su#iect de atenție pentru o le%isla*ie severă (!F$, aplicailă la nivelul între%ului mapamond02oert A /ormats, cel care a condus lucrările 9omisiei Trilaterale (din !GGH, de la as'in%ton$ privitoare la mișcările migratorii era (la acea vreme$ vice&pre-edinte al ăncii 8oldman ?ac's, aceea-i care, împreună cu ?olomon )rot'ers -i 7errill ;Knc' au activat în +talia în sprijinul te"nocraților na*ionali pentru lic'idarea industriei de stat -i vânzarea acesteia către multi&na*ionale0;ucru posi& il -i prin destailizarea cursului lirei italiene, pusă la punct de acelea-i ănci pe pia*a londoneză, prin atacuri asupra titlu& rilor de stat000 Tot aceste trei ănci de afaceri de pe all ?treet au fost însărcinate oficial de către %uvernul italian de atunci (când prim&ministru era 8iuliano .mato$ să consilieze vinderea patrimoniului fostelor ;articipațiuni ale %tatului -i, imediat după numire (la !L septemrie !GGJ$, ministrul industriei (8uarino$ s&a deplasat la Ne@ QorR pentru a se întâlni cu șefii0 1rintre cumpărători (pentru a ne da seamă de amploarea ac*iunii$ treuie aminti*i 3velKn de 2ot'sc'ild (reprezentant al 9i& tK&ului londonez$, respectiv Aavid 2ocRefeller0Aupă ce ani între%i economia italiană (în mare parte$ a apar*inut statului, ca un experiment socialist terminat în aparen*ă, patrimoniul de stat a trecut în m!inile =naltei 4inan*e prin inau%urarea unei e& tape mai avansate a unui plan (elaorat în eterior$ care trear#urgdin ;on &dra a fost întemeiată de o familie evreiască ori%inară din 4loren*a01lecată spre 8ermania, în cele din urmă se staile-te în 7area )ritanie (!F is$0;&a avut drept conducător (până cu pu*in timp în urmă$ pe austriacul devenit lord 2oll of +psden (3ric 2oll$, director al )ăncii .n%liei între !GM" -i !GLL, memru al 4unda*iei 2ocRefeller, dar -i al Eissin%er .ssociates, al 9omisiei Trilaterale0)anca de afaceri 8oldman ?ac's (de pe all ?treet$ în%loează mo-tenirea faimoasei Eu'n P ;oe (cea care a finan*at revolu*ia ol-evică din 2usia, respectiv ascensiunea lui ?talin$0O altă mică paranteză necesară04amilia arur% a avut patru fii0.ra'am 7oritz arur% (!H iunie !"MM&JM octomrie !GJG$ a fost fondatorul +nstitutului ar& ur%04eli 7oritz arur% (!# ianuarie !"L!&JF octomrie !GHL$ a fost căsătorit cu 4rieda ?c'iff (fiica lui
a fost senior partner la Eu'n P ;oe 9o, respectiv memru al 94207a arur% ( iunie !"ML&JM decemrie !G#M$ a fost partner la 7 7 arur% P 9o (!"GH&!GH"$, N 7 2ot'sc'ild P ?ons, + AreKfus P 9o, + 8 4aren (!GJ&!GH"$, 2eic's& anR (!GHH&!GH"$01aul 7 arur% (!F au%ust !"M"&J# ianuarie !GHJ$ a fost căsătorit cu Nina ;oe (fiica lui ?olomon ;oe$0. fost unul din fondatorii (în !G!H$ D? 4ederal 2eserve -i %uvernator al acestei institu*ii între !G!H&!G!", memru al Eu'n P ;oe, al Dnion 1acific, al .merican + 8 9'emical -i director al 942 (!GJ!&!GHJ$07ama fra*ilor arur% a fost 9'arlotte 3st'er Oppen'eim, iar
talizator -i finan*ator al 2evolu*iei )ol-evice din 2usia01ână în aprilie !GG", pre-edinte la .ssicurazioni 8enerali a fost .n& toine )ern'eim (născut în !GJ#, fost elev al lui .n& dr5 7eKer de la ;azard$, anc'er înrudit cu înalta societate evreiască (a fost activ ca trezorerier la /on& dation -u Nudajsme /ran]ais, al cărei pre-edinte es& te Aavid de 2ot'sc'ild, iar vice&pre-edinte este 2o& ert )adinter – memru al )6nai )6rit' -i fost minis& tru francez al justi*iei$ care la rândul ei, în cadrul 8e& nerali, o reprezintă pe ;azard – entitate puternică printre puternicii din :nalta /inanță0Iice&pre-edinte la (edio#anca -i apropiat al lui 3nrico 9uccia, )ern &'eim are o fiică (7artine$ care s&a căsătorit (al doi& lea mariaj al ei$ cu principele (din 2oma$ Aomenico Orsini a cărui mamă 4ranca Orsini )onacossi este urma-a unei familii care a contriuit la înfiin*area .ssicurazioni 8enerali din zona Iene*ia – Trieste0 Ain consiliul de administra*ie de la 8enerali, cunos& !țiva din responsa#ilii )evoluției 5olșevice cut -i cu numele de 0eul din .rieste, au făcut parte reprezentan*i ai marilor averi europene precum aronul .u%ust von 4inR (decedat cu pu*it timp în urmă$, proprietar al ăncii de investi*ii (erc@ und /in@> 3lie de 2ot'sc'ild – din partea fran& ceză a familiei> aronul 1ierre ;amert, văr cu 2ot'sc'ild -i titularul celei mai mari ănci el%iene, cunoscută pe all ?treet drept -rexel 5urn"am 0am#ert (va fi interesant de citit -i capitolul dedicat lui +on iriac VVV$> familia Orsini -i 1ierpaolo ;uzzato 4euiz, unul din urma-ii unei vec'i familii evreie-ti din Iene*ia – ;uzzato – din care provine -i so*ia unui fost amasador american la 2oma, 2ic'ard 8ardner (reprezentant de vârf al comunită*ii evreie-ti americane, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 942, al 9omisiei Trilaterale -i al +nstitutului .spen$0 8uvernul .mato î-i începe activitatea -i aproape imediat, (oodCs, o a%en*ie de rating din Ne@ QorR care furnizează in& vestitorilor indica*ii privind riscul ac*iunilor -i al oli%a*iunilor de pe pia*a mondială, depreciază +talia -i (c'iar dacă nimic nu s&a sc'imat în perioada !GGF&!GGJ$ o a-ează între *ările cu risc02eprezentantul 7oodK6s pentru +talia, Aavid ;eveK este un apropiat al cercurilor financiare de pe all ?treet0 9a reac*ie, cumpărarea de titluri emise de statul italian scade, statul fiind oli%at să înal*e rata doânzii pentru a le face mai atractive0?imultan începe specula*ia împotriva lirei italiene cu avantaje pentru finanțatorul de atac 8eor%e ?^r^(memru al 942 -i apropiat al 9omisiei Trilaterale$, ocazie cu care reu-e-te să câ-ti%e circa J" de miliarde de dolari01ute& rea de cumpărare scade, lira italiană se depreciază numai în perioada au%ust !GGJ&martie !GGH cu HF, deficitul de stat cre&te iar %uvernul este împins să vândă o parte din patrimoniul de stat09apitalul ia calea eteriorului în dauna investi*iilor de pe teritoriul na*ional (!L$0=ncepe spirala inflaționistă care duce la falimentul a sute de societă*i mici -i medii, la imposiili& tatea sus*inerii noilor costuri de produc*ie, pia*a devine aproape impermeailă cu o rată a -omajului în cre-tere0=ntre timp, =nalta 4inan*ă cumpără în lini-te, în acela-i mod ca în 3stul 3uropei, unde imediat după opera*iunea ăderea omunismu& lui a ac'izi*ionat industrie -i te'nolo%ie la pre*uri reduse0 =n iulie !GGJ, 8oldman ?ac's (!"$ indica cu un avans de doi ani că rata de sc'im liră italiană = marcă germană se va opri în jurul raportului o marcă 1KKK de lire0 =ntre JJ -i J aprilie !GGH, 8rupul (9luul$ )ilderer% s&a reunit la .& tena, în 8recia0?&a discutat despre pro#lema Italiei cu ”u-ile înc'ise” -i nimic nu a transpirat la eterior0Aintre cei o sută cincisprezece partici& pan*i, +talia era reprezentată de 9arlo .ze%lio 9iampi, ;amerto Aini, 8ianni .%nelli, .ntonio 7accanico, Tommaso 1adoa&?c'iopa, 7ario 7onti (fost rector la Dniversitatea )occoni din 7ilano -i economist de încredere al lui .%nelli$, te'nocratul 2enato 2u%%iero (din consiliul de administra*ie de la 4+.T$0?e -tie numai că s&a constituit un onsiliu al celor 1J, compus din doisprezece memri )ilderer%, capaili să ai#ă intrare li#eră în orice guvern (!G$0Aatoria pulică a +taliei (care până la acea vreme era internă cătrelui%uvernul 9iampi0 9âteva amănunte, destuleste de internaționalizată necesare0Dnul din de ăie*ii .drian Năstase a studiat la 000 )occoni0Aupă o perioadă, 9iampi va deveni pre-edinte al +taliei0Aupă ceva vreme, 7ario 7onti în ima%inea de mai sus (stân%a$ discutând cu
scară planetară04ranco ?pinelli (un profesor din )rescia$, provenind dintr&o func*ie înaltă din cadrul 47+, deja consilier economic al ministrului 8ior%io ;a 7alfa (memru al 8rupului )ilderer%$, în cursul unui interviu privind criza monetară în desfă-urare (în acea perioadă$, constata un paralelism cu criza provocată de 2ot'sc'ild în !"MM împotriva %uvernului ;a& marmora (-i al ministrului de finan*e de atunci, uintino ?ella$ privitor la insolvailitatea plă*ilor: :n am#ele situații, :nalta /inanță internațională a fost cea care a dat startul6-e data aceasta s&a început cu cedarea titlurilor noastre pe piața din 0ondra, cu estimările (organ %tanle, apoi cu (oodCs666(JJ$0?e -tie că orc'estra redă partitura celui care plăte-te, dar ar fi o superficialitate limitarea la astfel de eplica*ii, c'iar dacă înc'id în ele un anumit adevăr0 Dlric' eiss, vice&pre-edinte la Aeutsc'e )anR -i memru al consiliului de administra*ie de la 4+.T, în cursul u& nei adunări a anc'erilor de la 3illa dCEste din !GGH, a furnizat o evaluare foarte dură a situa*iei italiene: :n ciuda impresiei de "aos care apare în știrile de fiecare zi, este un pas înainte6 entru schimbare este necesar catharsisul,/ste nevoie de o nouă enaștere (JH$0Ci ”rena-terea” nu a fost făcută de popoare, ci de către ”elite”, pare să su%ereze anc'erul Dlric' eiss07esajul în sine este foarte clar0
)G O PARANTED' NECESAR' G TON# )LAIR ȘI NOILE O)LIAJII ALE NATO 2eîntorcându&ne la sesiunea anuală a 9omisiei Trilaterale se constată că ea a reu-it să a-eze o altă piesă pe moza& icul mondialismului0Dn guvern mondial nu se poate edifica fără instrumentele necesare pentru corectarea traiectoriei even& tualilor devianți de la drumul prestailit0Ae aici -i necesitatea unei armate mondiale care să conducă opera*iunile de poliție mondială, până mai ieri în +ra -i ?omalia, după aceea prin implicarea N.TO în
cursul unei conferin*e N.TO *inute la as'in%ton, )lair preciza: -e fapt, $.' este #rațul nostru militar (înarmat$ pentru o $ouă 'rdine (ondială0all ?treet
CG "N(IREA LUCIS TRUST ȘI NAJIUNILE UNITE =n lumina evenimentelor care au caracterizat ultimii ani, se poate spune (printre altele$ pe ună dreptate că printre mondiali-ti a apărut un standard de proceduri care să le permită controlul zonelor insta#ile, dar importante din punct de ve& dere strate%ic0?c'ematic, acest standard s&ar putea rezuma: !0 ?e înarmează eventualele frac*iuni opuse, separate între ele prin diferen*e de ordin etnic sau de interese, eacerându&se rivalitatea dintre ele0 J0 1opula*ia este înfrico-ată cu acte teroriste0=n mare parte, cu iluzia unei protec*ii majore, popula*ia se transferă în ora-e0 4oamea -i mizeria avansează0 H0 =ncepe atacul informatic cu acelea-i ima%ini crude difuzate peste tot în lume, despre atrocită*ile săvâr-ite, despre copii înfomate*i, despre persoane mutilate -i femei disperate0 #0 =n *ările dezvoltate sunt adunate ajutoare umanitare, alimente pentru a fi trimise în zonele cu criză01ersonalul medical intră în stand� 0 Or%aniza*iile umanitare, care adesea sunt oli%ate să ajute doar una din păr*ile aflate în conflict, sunt atacate (militar$ de către partea adversă0=n acest punct se poate declan-a interven*ia Na*iunilor Dnite0 M0 .rupele de pace trimise de către OND cu motive diverse sunt atacate de focul încruci-at al frac*iunilor -i se cer întăriri0 Opinia pulică din diverse *ări este convinsă să contriuie la efortul de pace, trimi*ând trupe -i materiale0 L0 ;a acest punct, cercul s&a înc'is0+zucne-te răzoiul care poate fi controlat după necesitate, atenuându&l sau amplificân& du&l0 "0 =n func*ie de scopurile strate%ilor din culise se asistă, mai mult sau mai pu*in afecta*i -i iner*i, la distru%erea *ării sau la epuizarea păr*ilor în conflict0=n mod secret se sprijină partidul care în viitor va fi longa manus = m!na lungă a noului %u& vern0 G0 =n cele din urmă, *ara este trecută su controlul Na*iunilor Dnite0.rupele de pace rămân sta*ionate până când noul %u& vern va deveni fidel rolului desemnat în cadrul Noii Ordini 7ondiale0 !F0 =ncepe reconstruc*ia *ării distruse01entru a face acest lucru, noul %uvern va treui să se îndatoreze la )anca 7ondială sau la 4ondul 7onetar +nterna*ional, punând la dispozi*ia =naltei 4inan*e (în sc'im$ propriile resurse naturale, căile de co& munica*ie, mijloacele de suzisten*ă ale propriului popor0 !!0 9ercul se înc'ide pentru a doua oară0Aependen*a de ăncile interna*ionale este deplină -i începe colonizarea intensivă a respectivei *ări0 =n realitate nu este vora de strategii ori%inale0=ncă din !G" a apărut o ro-ură destul de interesantă su semnă& tura lui 9'arlotte aterlo@, memră a 4unda*iei Neo&Weelandeze de ?tudii pentru 1ace, cu titlul ;rin furtună spre o comu& nitate mondială, su forma unui comunicat al 5unei 3oințe (ondiale, editat de sediul din 8eneva al ;ucis Trust0=n ea se recunoa-te că ;ucis Trust a fost ori%inea, punctul de plecare spirituală -i creierul ocult al mi-cării Ne@&.%e0?e recunoa-te printre altele, rolul indispensail al informa*iei pentru dezvoltarea spirituală a lumii, al feminismului care (se suliniază$ a contriuit pe lân%ă emanciparea femeii, -i la scoaterea la lumină a caracteristicilor feminine din comportamentul -i psi'olo& %ia masculină> se conștientizează eforturile crescute ale reli%iilor, mai ales a celei cre-tine de&a lăsa deoparte atitudinile spi& rituale anacronice -i eclusive, de&a ajun%e la un punct de vedere comun cu -tiin*a modernă -i cu drepturile omului03ste re& cunoscută dezvoltarea rapidă -i %eneralizată a conștiinței am#ientale, a dorin*ei de construire a unei societă*i care să trăias& că în armonie cu natura, de încurajare a unei contraculturi economice care, punând limite dezvoltării favorizează micile co& munită*i, inclusiv cele economice09'arlotte aterlo@ nu se opre-te aici -i face cunoscut că eistă modele o#ligatorii, deja proate -i func*ionale care să ducă spre o formă de centralizare mondială02espectivele modele treuie actualizate prin ur& mătoarele priorită*i: !0 .jutorul către *ările în curs de dezvoltare treuie %arantat printr&un sistem mondial de taare a veniturilor, %estionat de către o institu*ie de asisten*ă socială, cu caracter mondial0 J0 1rioritatea necesită*ilor treuie stailită de către OND, mai ales în ceea ce prive-te unurile rare, respectiv cele de im& portan*ă vitală0 H0 Treuie aplicat principiul de moștenire colectivă la nivelul între%ii planete0 #0 Arepturile omului treuie protejate prin instituirea unei 9ur*i +nterna*ionale de
Na*iunile Dnite erau locul de întâlnire -i pentru alte personalită*i ale lumii politice01rintre ace-tia, 2oert 7uller (născut în !GJH$, director (în perioada anilor 6LF$ al )iroului ?ecretariatului 8ene& ral al Na*iunilor Dnite, adept $e7&ge declarat -i memru al ;u& cis Trust01entru 7uller, Na*iunile Dnite constituiau un stadiu ne& cesar pentru evoluția #iologică a umanității, idee preluată de la mentorul lui – Teil'ard de 9'ardin – care (din cele spuse c'iar de 7uller$ considera Na*iunile Dnite ca transpunerea în realitate a instituției din viziunea lui (J"$ iar omul din cadrul viitoarei OND ca un supra&om, organizat mental prin convingere (JG$07uller, cunoscut în mediul OND cu apelativele de profet al speranței sau tată al educației glo#ale, a înfiin*at la .rlin%ton (în Teas$ )o#ert (uller %c"ool of geless >isdom = Lcoala :nțelepciunii fără 3!r& stă )o#ert (uller -i a fost rector al unei Egalitate – în sensul că societatea este modelată ca o masă enormă, fără suflet> /raternitate – pentru că to*i cetă*enii lumii sunt le%a*i, în mod fratern, prin for*ele oscure ale lumii lu& ciferine în care te'nolo%ia ar putea deveni unul din instrumentele controlului %loal0.pare foarte clar că în noua societate Ne@&.%e, ajunsă la maturitate nu va eista nici o toleran*ă din punct de vedere al opiniilor0Aupă îndeplinirea scopurilor, J!!
autoritatea î-i va da jos masca -i tot ceea ce se spunea despre toleran*ă, diversitate de opinii, se va transforma în cinism -i persecu*ie0+deile de ază sunt foarte simple0 utoritatea magilor, puterea =naltei 4inan*e eercitată asupra %uvernelor prin controlul economiilor lor, economii care sunt în interdependen*ă cu pie*ele de consum> pie*ele dependente de numărul de consumatori decid liniile de dezvoltare demo%rafică> imi%ra*ie, pentru compensarea deficitului demo%rafic provocat> asi& milarea culturilor diverse, apari*ia conformismului> coruperea -i dispari*ia totală a identită*ii istorice a popoarelor (după cum se întâmplă -i în +ra$, distru%erea oricărui element distinctiv0%unt profund convins că Europa va deveni – spunea ?aint Qves d6.lveKdre – conducerea luminoasă, inima puternică, #rațul #l!nd dar ferm al reconstrucției re%atului omului în întreaga lui unitate (HH$04aptul că această orientare are un scop precis este mărturisit -i de compozi*iile %rafice ale unui ar& tist norve%ian, constituite din talouri de mari dimensiuni care domină sala 9onsiliului de ?ecuritate a Na*iunilor Dnite din Ne@ QorR -i care, în ciuda dimensiunilor -i a pozi*iei în care sunt epuse, sunt i%norate în mod discret de către camerele de luat vederi care (câteodată$ înre%istrează -edin*ele consiliului0Dnul din aceste talouri reprezintă trei cori mari care urmă& resc un porumel mic0;a aza acestui ta#lou, alături de semnătura artistului, se spune că ar fi -i un tet cu următorul mesaj: 'mul va triumfa împotriva lui -umnezeu (H#$0=n realitate o reluare a mesajului pe care masonul 1aul ;afar%ue (!"#J&!G!!, %inerele unui anume Earl 7ar$ l&a rostit în !"M în cadrul unei conven*ii laice, la ;iY%e: -e patru sute de ani luptăm îm& potriva creștinismului, milocul cel mai puternic inventat vreodată în materie de spiritualism6-in păcate, este #ine pus la punct666 evoluția reprezintă triumful omului asupra lui 2umnezeu (H#is$0(1arcă eistă un popor ales care se trage de șireturi cu -umnezeu000-i tot de la ei a plecat -i creștinismul, -i masoneria000$0
(G SPRE O NOU' OR(IN E MON(IAL' A *'RS'TORULUI PUNCTUL ESOTERIC AL !NT"MPL'RILOR ACTUALE ;a J" feruarie !GG#, în cursul unei ședințe al#e desc"ise (o -edin*ă nerezervată doar fraților dintr&o lojă masoni& că$ a lojii ;rietenia ;erfectă a Orientului din 2ennes (4ran*a$, s&a *inut un discurs ini*iatic pus la punct de trei autori0Tetul respectivului discurs a fost pulicat (prin %rija lojii$ cu titlul (oartea și reînvierea lumii noastre, sau 'rdinea care iese din aos6;unctul esoteric al înt!mplărilor actuale0Ain tetul care poartă numele -i si%iliul lojii, o revistă a pulicat câteva fra% &mente semnificative (H$: 0umea vec"e a căzut iar cea nouă încă nu s&a născut spun autorii, constatând că lumea este pra& dă anar'iei, în care vec"ile valori sunt contestate și disprețuite, în care fiecare nu mai crede în nimic01are că situa*ia treuie să se desfă-oare în acest fel dar, din fericire, o lumină plăp!ndă s&a aprins încep!nd cu 9 noiem#rie 1989, o dată cu căde& rea zidului 5erlinului6B9 noiem#rieB & în latină 9 novem&#re = înseamnă Bde trei ori nouăB, a noua lună a calendarului6-e trei ori nouă face B999B, urmat de Bo mieB, reîntoarcerea unitățiiF unitatea civilizației noastre, a celei universale și sfărși& tul tuturor tensiunilor (HM$0(9ei care doresc să aprofundeze tematica esoterică a lunii noiem#rie pot citi cartea lui <[ri ;ina –
9ontinuarea documentului este de interes maim: Eliminarea progresivă a #arierelor economice și sociale va aduce cu ea predominarea omului puternic D6666-acă lucrurile stau în acest fel, după o perioadă de tensiuni puternice, va tre#ui să se aungă la o nouă ordine teocratică0.ceasta este %ândirea 7arii ;oji din 4ran*a care se consideră teistă, lăsând laicitatea -i democra*ia celor sla# ini*ia*i, lumii profane, mul*imii imecilizată -i confuză după două sute de ani de revolu*ii0:nalții inițiați -tiu că societă*ile apar -i sunt conduse cu ajutorul moralei -i din morală apare legea04ără morală -i fără le%e – -i ei -tiu acest lucru & nu poate fi decât "aos -i dezordine01rivitor la ordinea socială teocratică, 8u5non sus*i& ne că D666 în mod normal tre#uie să fie patru caste Dcu posi#ilitatea de împărțire în mai multe su#&categorii, corespunzătoare celor patru clase principale în care se împarte, în mod natural, societatea sinar"ică (#J$0+ată&le mai jos, descrescătoare ca importan*ă: & autoritatea spirituală -i intelectuală (preo*ia -i învă*ământul$> & puterea re%ală -i administrativă (militară -i judiciară$> & puterea economică -i financiară (industria -i comer*ul$> & poporul, masa de *ărani -i de muncitori, servitorii, casta care nu există din punct de ve& dere spiritual (#H$0onstituirea societății sinar"ice – oserva 8u5non în acela-i tet & scoate în evidență supremația inițierii sacerdoților asupra inițierii regale, supremație caracteristică organizării teocratice0(+ma%inea de mai sus reprezintă simolul societă*ii /răția Ermetică din 0uxor -i con& *ine elemente noi: în%erul, vulturul – acvila, oul -i leul, toate înconjurate de -arpele ouroorus$0 Aocumentul lojii franceze continuă: :n spatele diversității religiilor esoterice există întotdeauna un su#strat per& manent, o mare și unică religie esoterică al cărui ciclu se confundă cu acela al speciei umane, religiile esoterice nefiind dec!t adaptări trecătoare la anumite condiții de loc și de timp6/lacăra unicei religii fundamentale a fost păzită cu riguro& zitate Dde&a lungul timpurilor de un număr redus de oameni care dețin cunoașterea fie în formă tradițională Dorală sau scrisă, fie Dîn cazuri excepționale su# formă de comunicare personală și directă cu planul divin6cești oameni sunt numiți în 'ccident BinițiațiB, iar în India BguruB, cunoscuți drept Bg"iziB6;reoții caldeeni și egiptenii care cele#rau marele mis& tere ale antic"ității, maeștrii ca#alei evreiești, "ermetiștii Evului (ediu, ei erau Inițiații0
9am are dreptate ceea ce spune micul fra%ment de mai sus09ele trei ima%ini prezintă intrarea unei iserici evan%'elice cre-tine din 2oma, +talia0Iorele sunt de prisos dar treuie remarcat că în%erul din simolul /răției Ermetice din 0uxor a fost înlocuit cu un om0;eul, oul -i vulturul -i&au păstrat locul0 1entru realizarea trecerii la epoca de aur va fi necesară prezen*a instrumentelor care să conducă în mod inspirat masele de oameni, inconștiente de inele ce le a-teaptă, izolând în acela-i timp cu măsuri care trec de la ostracizarea mo& rală până la folosirea for*ei pentru cei care – civilii incapa#ili – nu vor accepta novus ordo0Aocumentul continuă: Li evreii așteaptă venirea unui (esia și în așteptarea acestei veniri, dezordinile actuale și cele care vor urma determină o atitudine, respectiv o acțiune de opoziție a maselor pe care Dpentru simplificare le putem numiBmase conservatoareB, neadaptate la sc"im#ări6ceste Bmase conservatoareB constituie produsul denaturat al orientării politice afl!ndu&se în prezent (”m c”$ în slu#a forțelor distructive0Bu venit vremurile în care cinci mii de manifestanți dezlănțuiți pot pune în încurcătură imu& nitatea parlamentară a cuivaBR 0enin a înțeles #ine acest lucru c!nd a semnat decretul înființării E? Dla Y noiem#rie J!H
191Y – alt ”noiemrie” & nota traducerii în lima română$ la două săptăm!ni după căderea guvernului ?erens@i6?erens@i a ezitat din cauza motivelor umanitare, a conștiinței universale, pierduse și nu mai era popular6Iată atitudinea și modul de acțiune ale unui înalt inițiat, )oger osns&3er"aegen (##$F B:n acest sens, fiecare individualitate tre#uie să se poată #aza, înainte de toate, pe sine însăși, disociindu&se în mod desc"is de conformismul conservator care&și impune propriile legiB6 Individualitățile pozitive (”înal*ii ini*ia*i” – nota autorului$, ca o preocupare esențială, tre#uie să creeze Binsule de rezistențăB pentru supraviețuirea lor6/iecare opoziție doctrinală va tre#ui să dea înapoi în fața acestei pro#leme, rezul& tatul fiind un consens unanim6oaliția individualităților tre#uie să lovească masele conservatoare cu forță morală, izol!n& du&le și anul!ndu&le orice posi#ilitate6/ără încetare, dar cu ră#dare, fiecare element tre#uie mo#ilizat pentru mărirea fron& tului6Ideea de mo#ilizare a unei fracțiuni cresc!nde din masele conservatoare într&o acțiune su#versivă nu va constitui de& c!t reîntoarcerea la masele cu orientare politică6!t timp nu este dec!t un remediu momentan, acest miloc nu va fi lăsat deoparte6;oate fi luat în considerare doar din perspectiva unei sc"im#ări6;e termen lung, milocul constă, evident, în maxima rea#sor#ire a maselor conservatoare prin rea#ilitarea fiecărui element responsa#il6.re#uie ținut cont că vor fi și îndărătnici6
NOTEG ! – 8orel 1orciatti, %rad HH_, ne oferă modalitatea de în*ele%ere a adevăratei semnifica*ii a formulei 'rdo a# "ao, modul de ac*iune al 7asoneriei în lumea profană: /ormula B'rdo a# "aoB reprezintă sinteza B-octrinei (asoniceB, respectiv secretul ei fundamental6$e învață că B(area 'perăB nu se poate produce fără trecerea printr&o stare de putrefacție și de dizolvare, 1orciatti aut!ndu&ne să cunoaștem că nu se poate aunge= la o nouă ordine fără o dezorganizare cu înțelepciu& 2oma, !G#", p HFH$0 ne0(8orel %im#ologia massonica62radi %cozzesi %im#ologia masonică62rade %coțiene, înfăptuită J – ?e poate cerceta -i ?er%e /utin 2uverne oculte și societăți secrete, cit0, p !MF,!M!> .ldo . 7ola 0a li#erazione dCItalia nellCopera della (assoneria = Eli#erarea Italiei ca realizare a (asoneriei, 4o%%ia, )asto%i, !GGF> 8ianni Iannoni (asso& neria, /ascismo e "iesa cattolica = (asoneria, /ascismul și 5iserica atolică, cit0> Qann 7oncomle 0es vrais respon& sa#les de la .roisi+me 2uerre mondiale = devărații responsa#ili ai celui de&al .reilea )ăz#oi mondial -i 0Cirr*sisti#le ex& pansion du mondialisme = Expansiunea irezisti#ilă a mondialismului, amele citate0 H – Aespre căderea comunismului se poate vedea -i 9 . .%nolli -i 1 Taufer în seria de trei articole apărute în numerele din aprilie, mai -i iunie !GGF în revista "iesa 3iva0 # – 9onform ziarului italian Il sole&J4 ore din JF septemrie !GG0 – 2en5 8u5non 0a crise du monde moderne = riza lumii moderne, 1aris, Sd0 8allimard, !GMG, p !!"0 M – Ain ziarul Il sole&J4 ore din G aprilie !GGJ0 L – Tratat din I)/ >orld, revista asocia*iei interna*ionale pentru liertate reli%ioasă, 4ranRfurt, nr0 !U!GGH0 " – .lice )aileK Il destino delle nazioni = -estinul națiunilor, 2oma, Nuova 3ra, !GL!, p !0 J!#
G – 9onform ziarului Il sole&J4 ore din !H aprilie !GGH0 !F – Aespre acest aspect se poate vedea -i 9 . .%noli 0egge (ancino nq 1JJ6ome trasformare gradualmente lCItalia in un grande campo di concentramento = 0egea (ancino nq 1JJ6um se poate transforma Italia, treptat, într&un mare lagăr de concentrare, )rescia, 3dizioni 9iviltg, !GG0 !F is – ?ir ?ie%mund arur% (!GFJ&!G"J$, evreu fugar din 2ermania național&socialistă și educat de )ot"sc"ild (."e Independent, !H noiemrie JFFJ$, ajun%e în .n%lia în !GH#0=n !G#M a înfiin*at ? 8 arur% care, timp de cincizeci de ani, a fost principala ancă ritanică de investi*ii, reprezentând la ;ondra anca Eu'n P ;oe de pe all ?treet0=n !GG, ? 8 ar &ur% a fuzionat cu ?@iss )anR 9orporation devenind D)? arur%0?ie%mund arur% a fost memru al ramurii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims0 !! – 1recum 7ario Ara%'i, participant la întâlnirile 8rupului )ilderer%, fost pre-edinte al 9omitetului 3conomic -i 4inan& ciar al 9onsiliului 3uropei, fost director %eneral al 7inisterului de 4inan*e, fost %uvernator al )ăncii +taliei0 !J – Treuie luat în considerare că procedura necesară pentru privatizarea 3N+ a fost îndeplinită de Elein@ort )enson, im& portantă ancă ritanică de afaceri care, su conducerea lui sir 7arR Turner (memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 2++., al 9o& misiei Trilaterale dar -i pre-edinte al colosului multi&na*ional 2io Tinto Winc – din proprietatea familiei 2ot'sc'ild$, domi& nă pia*a aurului din /on% Eon% împreună cu ong ?ong and %"ang"ai 5an@0 !H – Iezi Il centenario delle ssicurazioni 2enerali 18V1&19V1, Trieste, 3ditrice 0a ompagnia, !GH!, p JFH0;a conduce& rea .ssicurazioni 8enerali au fost numero-i evrei, unul dintre ace-tia fiind 7arco 1arente, ne%ustor o%at din Trieste, apro& piat al ramurii vieneze a familiei 2ot'sc'ild0 !# – 7 )londet 2li Bdelp"iB della dissoluzione, cit0, 7ilano, .res, !GG#, p #&!0 ! – Ain 8 Iannoni(assoneria, /ascismo666, cit0, p !F!0 !M – +dem, p F0 !M is – Ainastia de la /amro începe cu 9almer ;evK (ne%ustor din /amur%$ care s&a transferat în !LL" la 9open'a%a0 9ăsătorindu&se cu o veri-oară (nu e sin%urul care s&a căsătorit cu rude apropiateVVV & nota traducerii în lima română$ începe activitatea comercială sc'imându&-i numele în /amro0Nepotul lui 9almer, 9arl .', în timpul înt!lnirii a& nuale a 2rupului 5ilder#erg din JKK4 DV&O iunie, %tresa, Italia0 !G – Iezi 7 )londet, 0CItalia settimanale = Italia săptăm!nală din G iunie !GGH0 JF – Iezi ziarul italian 0a %tampa din !! martie !GG# -i Il sole&J4 ore din H mai !GG0.cestor călătorii le&au fost alocate spa*ii ample în principalele cotidiene italie& ne0;a ! feruarie !GG, 8ianfranco 4ini a fost primit la prânz de către fostul ama& sador ritanic la 2oma, sir AereR T'omas (în calitate – la vremea respectivă – de di& rector al ăncii 2ot'sc'ild$0=n octomrie !GG, pe durata turneului american pre%ătit cu %rijă de către 7a@ell 2aa (reprezentant de seamă al )6nai )6rit'$, 4ini s&a întâl& nit cu Aavid 2ocRefeller, cu /enrK Eissin%er, cu 4eli 2o'atKn (numărul 1 al )ăncii ;azard$, cu reprezentan*i ai ;i%ii .nti&Aefăimare09u această ocazie, 4ini a făcut dec& lara*ii care furnizează detalii eplicative despre adevăratele centre de putere (precum declara*ia din ziarul italian orriere della %era din !M octomrie$: Ltiu foarte #ine că tre#uie să mă supun evaluărilor co& munității evreiești0?au o altă remarcă, foarte concludentă -i ea, pulicată în ziarul Il 2iornale din !" octomrie !GG care, la întrearea lui în Eissin%er: -omnule /ini,-omnule îmi puteți?issinger, spune c!nd vor decide să vă a răspuns: trimită la urne, ItaliaG, 4ini măseg!ndeam că&mi veți spune dumneavoastrăR (se pot vedea -i ziarele 0a )epu##lica din !M, !L octom& rie !GG, Il 2iornale din !" octomrie !GG, %ecolo dCItalia din JF octomrie !GG$0 :n imaginea din st!nga, 2ianfranco /ini Dcel din dreapta s&a înt!lnit la )oma, în JV iulie JKKJ, cu #ra"am /oxman Dîn partea st!ngă a fotografiei07assimo A6.le& ma, secretar al 1d?, la ! mai !GG, a făcut o călătorie de trei zile la ;ondra unde s&a întâlnit cu reprezentan*i ai ăncii evreie-ti ?c'roeder, ai 2++., cu directorul de la ;ondon ?c'ool of 3conomics (sir 2alp' Aa'rendorf, mason de ran% înalt, memru al 2++. -i participant la întrunirile 8rupului )ilderer%$, cu reprezentan*i ai ziarului /i& nancial .imes0.ceastă stare (de semi&colonie$ a +taliei nu treuie să surprindă, uitân& du&se adesea, că învin%ătorul dictează condi*iile în deceniile succesive de după un răzoi09onform celor sus*inute de 7 )londet, în !GG, +talia, 8ermania -i
J! – Wiarul 0a )epu##lica din J iunie !GG#0 JJ – Wiarul orriere della %era din HF septemrie !GGJ0 JH – Wiarul 0a %tampa din !H martie !GGH0 J# – Ain perspectiva timpului trecut sunt edificatoare declara*iile câtorva eponen*i ai ;uterii, dar -i luările de poziție din partea presei despre criza din 2olf, ac*iune tipică a ;oliției Internaționale (cu scopuri mai pu*in noile & după cum au arătat faptele$ de eli#erare a Eu@eitului (la a cărui invadare, amasadoarea americană din +ra din acea perioadă, 8laspie .pril nu s&ar fi opus, dând cale lieră lui ?addam$0(9onform Il resto del arlino din J ianuarie !GG!$0=ncepând din aprilie !GGF, ?'ell -i )ritis' 1etroleum au reînceput să investească în etra%erea petrolului din 7area Nordului (unde costurile de e& ploatare erau mai mari decât în Orientul 7ijlociu$, fapt fără eplica*ii (asta doar dacă nu se apropia vreo criză$09itatele care urmează sunt preluate din nr0 !FU!GGG – 0a lettre dCinformation – a lui 1 4 de Iillemarest: & Flora Le6is, evreică, memră a 942 -i a 9omisiei Trilaterale, responsaila iroului din 1aris al ziarului T'e Ne@ QorR Times, într&un articol pulicat în acela-i ziar la JG au%ust !GGF:
HG – +dem, p !G0 #F – 2en5 8u5non 0Crc"eometra = r"eometrul, 2oma, .tan\r, !G"M, p H0-eus meumWue us este deviza %radului HH al 2?..0 #! – 2en5 8u5non Il r* del mondo = )egele 0umii, 7ilano, .delp'i, !GG#, p HG0 #J – +dem, p #H0 #H – +idem, p F0 ## – )ilio%rafia ata-ată la documentul eaminat dă titlul scrierii din care sunt etrase pasajele citate: 9osKns&Ier'ae%en -es masses politiWues aux masses ni"ilistes = -e la Bmasele politiceB la Bmasele ni"ilisteB, )ruelles, Sd0 ;es Ours, !GM#0 # – 2eapare conceptul de divinitatea rea (zeul cre-tinilor$ -i divinitate #ună (civilizator, tată al spiritelor #une$ iar le%enda lui /iram (ar'itectul lui ?olomon$ însărcinat cu construirea templului (ca temă a ini*ierii masonice în %radul al treilea, cel de maestru$, este reluată în formă ale%orică0/iram, civilizatorul, la interven*ia zeului cel rău, a rămas fără cunoaștere -i fă& ră suveranitate (inseparailă de cunoaștere$0=n le%endă, zeul cel rău este reprezentat de către cei trei tovară-i ai lui /iram, %elo-i, care l&au asasinat în templu, pe /iram, cu trei lovituri de ciocan01entru ini*ia*i, ale%oria este evidentă: asasinul cu& noașterii este zeul trinitar al cre-tinilor, numit -i tiranul, inamic al oricărei -tiin*e -i virtute01entru ini*ia*i, victoria tiranului nu a fost nici totală -i nici definitivă, -i cunoașterea, c'iar dacă este văduvă, (de aceea masonii se mai numesc -i fii vădu& vei$ va treui să&-i recucerească locul avut cu ajutorul celor cărora /iram continuă să le comunice cuv!ntul maeștrilor prin inițiere0=nal*ii +ni*ia*i au rolul să reconstruiască templul, (area 'peră, omul nou, omul $oii Ere0(=nainte de !G"G, în timpul .eleurnalelor, se făcea deseori referire la edificarea omului nou, ceea ce furnizează destule detalii privitoare la ori%inea comunismului – nota traducerii în lima română$0
CAPITOLUL 2%G NAJIUNILE UNITEG O TEOCRAJIE POLITICOKRELIIOAS' CHIPUL AUTORIT'JII
Ain cele prezentate până aici rezultă în mod induitail că ne aflăm în fa*a unei teocra*ii cu tendin*e mondialiste0 +nte%rarea universală a sectelor su controlul Na*iunilor Dnite reprezin& tă epresia viziilă a unui %uvern o& cult (al autorității$, ale cărui delimi& tări se vor face cunoscute cu adevă& rat pe măsură ce procesul se com& pletează0Numita teocrație religioasă va realiza acea unire politico&religi& oasă care până acum s&a numit 2u& vern (ondial sau )epu#lică isdom, acei maeștri ai înțelepciu& nii care au în rândurile lor personalită*i foarte înalte0ine este – folosind limajul .r'etipului ?ocial – -omnul 0umii, cu trăsături divine, dar fără nimic în comun cu umanitateaB ici se oprește (asoneria, spunea 1iRe0;entru a putea înțelege, este nevoie ca frații de grad VV de devină ma%i sau ma%i teur%i0?aint&Qves d6.lveKdre, la rândul lui, sus*inea: -easupra gradului masonic VV se află locul pentru o învățătură universală despre care există cărți, c"iar dacă în prezent acestea nu se regăsesc printre cărțile (oi-nuite ale$ (asoneriei0Ain punct de vedere numeric, cei care fac parte din 7asonerie sunt destul de mul*i0Aar eistă -i persoane care au renun*at la ”preocupările masonice”, trăind izola*i -i cu teama că ar putea fi victime ale ”răzunării fra*ilor” (vezi -i sinuciderea anc'erului 2oerto 9alvi, la ;ondraVVV$0Ain cele sus*inute de cei care au părăsit (cu–toate posiilele consecin*e$, deasupraofcelor HH HM de –%rade cunoscute (-i vizi#ile$Emperor ar mai eista trei %rade, 7asoneria H – ."e ouncil invizi#ile: H# Invisi#le -egree, %even, ;atriarc" of orld0 ;a sfăr-itul secolului al X+X&lea, în normele secrete ale ?upremelor 9onsilii din 9'arleston se putea descoperi în dualismul (mai mult aparent decât real$ sectelor divinitatea supremă aleasă: Ltiința noastră vine de la magi, adoratori ai lui 'rmuzd, numele persian al ;rincipiului 5inelui, al 2eniului 0uminii0.dmiterea în acel cult, cunoa-terea arcanelor, res& pectiv a teolo%iei acestuia, înseamnă cea mai înaltă treaptă a cunoa-terii ini*iatice, lucru care nu este la îndemâna oricui0 1iRe oi-nuia să se adreseze masonilor: -acă doriți să găsiți BsanctuarulB și să meritați să fiți admiși, noi v&am spus totul pentru a vă arăta drumulZ dar dacă voi nu doriți acest lucru, este inutil să vă spunem mai multe (!$0=n !GH, pulica*ia ofi& cială a masoneriei ritanice – ."e /reemason – prezenta în numărul din !G ianuarie al aceluia-i an o parte semnificativă din această doctrină, fra%mentul fiind preluat dintr&un discurs *inut în 4ran*a în fa*a înal*ilor reprezentan*i ai sectei lui ;i@e, la !# iulie !""G, cu ocazia centenarului 2evolu*iei 4ranceze: eea ce noi tre#uie să spunem mulțimii esteF B$oi adorăm un zeu, dar e zeul care se adoră fără superstițieB6Pie, %uveran (are Instructor 2eneral îți spunem acestea și le poți repeta fraților din gradele VJ, V1 și VKF B)eligia masonică tre#uie menținută, de către noi toți inițiații gradelor înalte, în deplina puritate a doctrinei luciferice6-acă 0ucifer nu ar fi fost -umnezeu, donai Dale cărui acțiuni arată cruzimea, perfidia lui, J!L
ura pentru om, #ar#arie și repulsie pentru știință l&ar fi calomniat împreună cu preoții luiG2a# Lucifer este 2umnezeu# dar din păcate# și Adonai este 2umnezeu,Așa cum le%ea eternă ne învață că nu e*istă lumină fără umbră# frumusețe fără ur$țenie# alb fără ne%ru# absolutul poate e*ista doar ca două 2ivinitățiW așa cum obscuritatea este necesară luminii pentru a!i servi drept contrast# așa cum piedestalul este necesar pentru a pune în valoare statuia# așa cum fr$na este necesară pentru în! cetinirea mișcării 7,,,8,2octrina satanismului este o erezie,Adevărata și pura reli%ie fi! losofică este credința în Lucifer# e%alul lui Adonai,2ar Lucifer# zeul Luminii și al 9i! nelui# luptă pentru umanitate împotriva lui Adonai# zeul și demonul tenebrelorB (J$0 7asoneria nea%ă -i respin%e acest tet ca fiind o fantezie, apocrif -i fără fun& damente, atriuindu&i paternitatea lui ;5o Tail, un falsificator (se sus*ine$ ie-it din rân& durile 7asoneriei -i care, spre sfăr-itul secolului al X+X&lea, ar fi indus în eroare autori& tă*ile ecleziastice cu revela*ii incrediile, de mare efect0=n !"GL, Tail reintră în umră nu înainte de&a dezmin*i în mod pulic (la !G aprilie al aceluia-i an, în cursul unei serate (a"moud "madinead memoraile la 1aris$ tot ceea ce proclamase până în acel moment0 ;5o Tail (!"#&!GFL, în ima%inea din stân%a$, pseudonim al lui 8ariel .ntoine acest fapt se poate lua, totu-i, în considerare doar dacă se intră pe tărâmul demen*ei pure, care nea%ă orice fapt evident$, atunci 5inele -i )ăul, respectiv -umnezeu -i %atana nu ar fi decât aspectele unei realită*i care transcende amele concepte0=n rea& litate, dincolo de perdeaua deasă de concepte -i cuvinte atrăgătoare, %radele înalte ale 7asoneriei treuie să *ină cont de natura lor umană, respectiv de op*iunea pentru unul sau celălalt din concepte0;a maimul %rad filosofic al 2?.. – %radul HF, (are – vorind despre Aante, 1iRea spunea: avaler les ?ados" El s&a salvat din a#isul Infernului, pe a catoliceZ cărui ușăca era scrisă sentința disperării, invers!nd poziția capului cu cea picioarelor, adică accept!nd contrariul dogmei urmare se reîntoarce la lumină folosind însuși demonul ca pe o scară monstruoasă (G$01iRe face referire la strofa XXX+I din Infernul, în care Aante -i Iir%ilio, folosind corpul lui ;ucifer, ies din adâncimile pământului, până spre cerul înstelat0 7esajul ascuns adresat avalerului ?ados" devine inteli%iil: salvarea (trecerea către lumină, către cer$ se realizează prin 0ucifer, repudiind și răsturn!nd dogma religioasă09oncepte asupra cărora unul din succesorii lui .lert 1iRe, (arele %u& veran omandor 4red 9 EleinRnec't (în prezent decedat$, una din marile autorită*i lale 2?.. din ?tatele Dnite, intervine dându&le actualitate -i forță: 3!rfurile educației noastre îl constituie ritualurile din (orals and -ogma, scrise cu mai mult de un secol în urmă (!F$07anlK 1almer /all (!GF!&!GGF$, alt %rad HH_ din ?tatele Dnite, ocultist, astrolo%, autor (productiv -i apreciat$ de scrieri masonice, fondator în !GH# al unei %ocietăți pentru ercetări /ilosofice pentru răspândirea doctrine& lor ini*iatice, scria că o dată ce ini*iatul a aflat de secretele raft (în*eleasă ca forță – fiind -i unul din numele rezervat 7a& soneriei$, ar fi putut dispune în m!inile lui de energiile clocotinde ale lui 0ucifer (!!$0Aouă aspecte treuie luate în conside& rare01rimul dintre ele ne duce cu %ândul la lumea filmului în care avalerii Nedi î-i făceau urarea /orța să fie cu tineR, ceea ce poate spune multe despre influen*ele de la /[email protected] doilea aspect este auto"ton -i se referă la re&născutul Oreste, în J!"
calitatea lui (perioada de referin*ă, JF!F&JF!!$ de reprezentant al unui institut din )ucure-ti (vezi partea dedicată societă*i& lor secrete din 2omânia$0+ma%inea de mai jos reprezintă coperta revistei ."e %cotis" )ite Nournal din au%ust JFFH0+on +lies& cu (în calitate de pre-edinte al 2omâniei$ prezintă cele mai înalte onoruri ale țării sale (arelui %uveran omandor /red ?lein@nec"t0=n ce calita& teBAe pre-edinte (după cum e scris$ sau de frateBAintr&o dată, activistul care se juca împreună cu 3lena 9eau-escu cu cercurile, exilatul de la 3di& tura Te'nică, devine prezentator de omagii către (asonerieVVV A ,aiorld ;eace %ummit of )eligions and %piritual 0eadersB6colo unde s&ar afla Bora 1JB se găsește "induismul, urmat în sens orar de sim#olurile religiilor indigene, al cultului si@", al s"into& ismului, al e#raismului, al taoismului, al creștinismului, al islamismului, al cultului ainist, al #udismului, al adepților lui oroastru și, respectiv al cultului confucianist6entrul este dominat de sim#olul '$<6:n lim#a politic și diplomatic, BsummitB înseamnă înt!lnire la cel mai înalt nivel6 fost o adunare cu mai multe înt!lniri, desfășurată între martie JKKK și noiem#rie JKK1, pentru înființarea pe l!ngă '$< a B>orld ouncil of %pirit 0eadersB Donsiliul (ondial al 0iderilor %pirituali care va func& ționa ca Bsuport pentru secretarul general al '$< și pentru $ațiunile orld ouncil of %pirit 0eadersB este o organizație BînsoțitoareB a <)I =
Em#lema Bicca, sim#olul 5a"aCi Dîn dreptul Bo& rei șaseB, 5isericii
NOTEG ! – Toate citatele sunt preluate din 1 Iirion 0es forces occultes dans le monde moderne = /orțele oculte din lumea moder& nă, ?aint&95ner5, Sd0 T5ui, p JL -i următoarele0 J – Tet care se poate re%ăsi -i în .el 9larin de la 2ive 0a femme et lCenfant dans la /ranc&(a]onnerie ;adK J!G
ueensorou%' (3dit' ?tarr 7iller$ 'ccult ."eocrac = .eocrația ocultă, /a@t'orne 9alifornia, T'e 9'ristian )ooR 9lu of .merica, !G"F, p JHH0 H – ;5o Tail%toria segreta della (assoneria = Istoria secretă a (asoneriei, ;a ?pezia, 4ratelli 7elita 3ditori, !GGJ0 # – ?er%e /utin 0a (assoneria = (asoneria, 7ilano, 7ondadori, !GM!, p ", G0/utin, ini*iat în numeroase societă*i secrete a fost unul din rarii apărători pulici ai magicianului .leister 9ro@leK, respectiv al ac*iunilor celui din urmă0 –
CAPITOLUL 2BG INIJIATI*A RELIIILOR UNITE
AG I(EEA RELIIILOR UNITE Ain punct de vedere cronolo%ic,
1e aza activită*ii sale în favoarea sincretismului inter&reli%ios, în !GG" ?terner% prime-te ;remiul (masonic$ .empleton pen& tru progresul religiei (H$0=n luna iulie a aceluia-i an, 'pen orld ommission on 2lo#al onsciousness and %piritualit = omisia (ondială pentru onștiință și %piri& tualitate (prezidată de 2oert 7uller$ care reune-te conducăto& rii mondiali cu scopul declarat de cultivare a unei viziuni glo#a& le și a științei noului mileniu0+ma%inea de mai sus reprezintă loca*ia 'rdinului avalerilor %f!ntului (orm!nt09ine %'ice-te unde se află prime-te o insi%nă cu Loimii ;atriei0
)G APARIJIA URI ONE /ORL( CHURCH +deea comună a lui ?terner% -i a lui 7uller începea să capete contur -i la J iunie !GG, cu ocazia ceremoniei sincretice din catedrala din ?an 4rancisco dedicată aniversării a cincizeci de ani de la adoptarea artei '$<, episcopul presiterian al acestui ora-, illiam 3d@in ?@in% (născut în !GHM$, anun*ă inten*ia fondării (în scurt timp$ a orld "urc" = 5iserica 0umii
CG ASOCIAJIILE CONE&E CU RELIIILE UNITE 9rearea unei asocia*ii planetare pentru o %ândire reli%ioasă unică, în stare să răspândească principiile unei etici glo#ale este rezultatul ac*iunii (în principal$ a trei asocia*ii: D2+, 4unda*ia 8oraciov -i or%aniza*ia catolică onferința (ondială pentru )eligie și ;ace = >);0Fundația 3orbaciov, prin al său %tate of t"e >orld /orum (instituită în !GG$ , adună anual la ?an 4rancisco un adevărat sortiment de celerită*i, oameni foarte o%a*i, activi-ti -i guru spirituali: )arara JJ!
7ar /uard (văduva lui 2on /uard$> 4ederico 7aKor (fost director al Dnesco$> Ted Turner, proprietarul 9NN (născut în !GH"$, mason, creatorul -i patronatorul în !G"M, în fosta D2?? (la 7oscova$ a Nocurilor 5unei&3oințe> )ill 8ates> 7att& 'e@ 4o de la D2+> 8eor%e 1 ?'ultz (M is$ de la ;ucis Trust> 8eor%e ?^r^- -i al*i politicieni, respectiv mondiali-ti de ran% înalt0 To*i participan*ii, la unison, împart mesajul Ne@&.%e: în privin*a scopurilor, din documentele ultimei conven*ii a orld 4orum, reiese necesitatea creării unei teologii ecumenice, ecologică, concentrată pe un respect profund al mediului0 Ae aici -i preluarea de către reli%iile lumii a pro#lemelor legate de sexualitate, contracepție, avort și planificare familială pentru eercitarea controlului asupra natalită*ii0?esiunea din !GGL a făcut cunoscută lumii prezen*a D2+, dar evenimentul a fost folosit -i pentru proclamarea Eticii 2lo#ale (prezentată cu emfază su formă de -eclarație a ;arlamentului )eligiilor din 9'ica%o, în au%ust !GGH, de către unul din principalii ei sus*inători, teolo%ul /ans E[n% – .o7ard a 2lo#al Et"ic$0 .ceastă etică se referă (eclusiv$ la promovarea drepturilor femeii, ale Na*iunilor Dnite, la pace -i justi*ie, rasism, dezar& mare, la respectul pentru mediu, la toleran*a fa*ă de rău -i păcat – prezentate ca drepturi fundamentale ale individului – fiind stailită de 1arlamentul 2eli%iilor, D2+ constituind doar amplificatorul, purtătorul de cuvânt în rândurile pulicului0 Etică pe care 8oraciov (în !G"L, la doi ani după începerea perestroi@ăi = restructurarea$ o prezenta cu aceste cuvinte: $u tre#uie să existe vreo întrerupere în lupta împotriva religiei pentru că at!ta timp c!t va exista religie, comunis& mul nu va putea avea înt!ietate6.re#uie să intensificăm distrugerea tuturor religiilor (L$0 orld "onference for eli%ion and eace a fost înfiin*ată de către episcopi catolici (în !GLF$ după nouă ani de pre%ătire, iar primul pre-edinte a fost ar'i& episcopul de Ne@ Ael'i, .n%elo 4ernandes0.vând sus*inerea papei -i fiind acreditată la OND, asocia*ia este prezentă în peste o sută de *ări pentru promovarea cooperării între reli%ii, pentru pace, în spiritul respectului reciproc al diferențelor0 1rintre componen*ii 2rupului -irector Internațional = International 2overning 5oard – se află 8eor%e 9areK (ar'iepisco& pul an%lican de 9anterurK$> RenKanul .%nes .oum (pre-edintele 9onsiliului 7ondial al )isericilor – 99$> cardinalul 8odfried Aanneels -i cardinalul american illiam Eeeler> /ans E[n% (teolo% din T[in%en$> Aavid 2osen (rain de la .merican ?amuel ?irat (7arele 2ain al 4ran*ei, vice&pre-edinte al 9onferin& *ei 2ainilor 3uropeni -i profesor emerit la Dniversitatea din 1aris$0Treuie men*ionat că printre președinții onorifici, în mod surprinzător, se află -i 7ustafa 9eri`, maima autoritate islamică din ?arajevo, cel care su%era femeilor musulmane dei )osnia să facă cel pu*in cinci copii, pentru a&i întrece din punct de vedere demo%rafic pe cre-tini ("$, dar -i 9'iara ;uic', fondatoarea /ocolarini -i laureată a ;remiului .empleton pentru ;rogresul )eligiilor și ;ăcii(în !GLL$0+ma%inea alătura& tă îl prezintă pe 7ustafa 9eri` la orld 3conomic 4orum de la Aavos din JFF"0 Iice&pre-edintă pentru 3uropa, respectiv pre-edintă a asocia*iei italiene a 921 a fost ;isa 1almieri )illi%, memră a .merican T'omas 7c;artK (vice&pre-edinte la Eissin%er 7c;artK .ssociation – o societate care se ocupă de marile afaceri interna*ionale$0. -asea adu& nare %enerală a conferin*ei (din H noiemrie !GG#$ -i&a *inut lucrările de desc'idere în sala sinodală a Iaticanului, deplasân& du&se apoi (în ziua următoare$ în localitatea 2iva del 8arda (în provincia italiană Trentino$0Tema adunării a fost )eînsănă& toșirea lumii = )eligiile pentru pace03ra vora de prima conferin*ă inter&reli%ioasă din istoria cultelor reli%ioase *inută la Iatican, cu interven*ia papei +oan 1aul al ++&lea în calitate de pre-edinte al unei adunări de circa o mie de reprezentan*i (a cincisprezece reli%ii diferite$, inclusiv reli%iile indi%ene din .frica, .ustralia -i Oceania0.u fost prezen*i 1eter 9 8odmarR (pre-edinte al 4unda*iei 2ocRefeller, memru al 942, pre-edinte al International erald .ri#une – edi*ia europeană a $e7 Hor@ .imes$, /ans E[n%, cardinalii 7artini, .rinze (G$ -i 3tc'e%araK cel din urmă, pre-edinte al 9onsiliului 1ontifical pen& tru justi*ie -i pace, or%anizatorul (în colaorare cu 921$ întâlnirii reli%ioase de la .ssisi, din !G"M (!F$b, .'med 7u'a& mmad .li (secretarul %eneral al ;i%ii +slamice 7ondiale$, iar din partea )6nai )6rit' rainul Aavid 2osen (rainul&-ef al +sraelului$09u acea ocazie, /ans E[n%, . 7 .li -i Aavid 2osen au fost ale-i co&vice&președinți ai 9210 )egele ussein 5in .alal al Iordaniei, regina $oormem#ră Dîn spatele lui sunt pri& miți de către ?at"erine 2ra"am Ddreapta extremă, a /) și pu#li& cistă la >as"ington ;ost respectiv Nudit" ?ipper Ddirector al /) pentru 'rientul (ilociu6eea ce tre#uie știut este că -onald 2ra"am Dsoțul ?a& t"erinei 2ra"am și reprezentant al >as"ington ;ost a participat în JKK4 la adunarea 2rupului 5ilder#erg care a avut loc Dîntre V și O iunie în locali& tatea italiană %tresa01entru prima oară în istoria )isericii, în prezen*a papei +oan 1aul al ++&lea (în calitate de pre-edinte$ su oltele Iaticanului au răsu& nat (timp de două ore$ pasaje din 9oran, respectiv evreie-ti, invoca*ii pentru pace ale -intoi-tilor, udi-tilor -i 'indu-ilor, intercalate cu pasaje de #lues african (!!$0-eclarația finală a conferin*ei afirma că am dominat natura ca și cum am fi fost posedați și această aroganță este cauza primară a actualei crize ecologice6:n opera noastră de reinstaurare a armoniei, de&a trăi în comun, tre#uie să începem să ne căim de rezultatul acțiunilor noastre și să efectuăm o schimbare de paradi%mă, JJJ
de la un model antropocentric la unul #io¢ric și eco¢ric (!J$0921 (dar -i 9onsiliul 1ontifical pentru Aialo% +nter& 2eli%ios$ constituie legăturile oficiale dintre Iatican -i %rupurile inter&confesionale cu proiec*ie mondialistă (precum D2+$0 ”9artierul 8eneral” al 921 nu este la 2oma, ci la numărul LLL al orld "urc"$ î-i asumase caracterul de or%ani& za*ie %loală (în iunie JFFJ$, devenind deplin operati& vă în JFF aceea-i dată scadentă fiată pentru revizuirea completă a actualului onsiliu de %ecuritate al OND (!#$b0 Dna din conferin*ele ad&interim a D2+ a avut loc în prima săptămâna din mai JFFJ ca pre%ătitoare pentru 2lo#al ouncil stai& lit în urma unei adunări generale a peste cinci sute de dele%a*i, reprezentând circa o sută de culte reli%ioase, între !" -i J au%ust JFFJ, la 2io de
(G URI ȘI TEODOFIA 9onota*ia teozofică a noii or%aniza*ii apare cu vi%oare numai când se anun*ă crearea de noi sărători pentru uma& nitate sau atunci când memrii acestei societă*i fac aluzie la credincio-i (din reli%iile seculare$ definindu&i ca fundamenta& liști iar doctrina acestora ca fiind fundamentalistă0Tonurile luărilor de pozi*ie a lui Aavid ?pan%ler, dar -i ale lui 2ut' 7ont &%omerK, capătă accente nete -i dure0?ecretarul directivului D2+, reverendul 1aul 9'afee din ?an 4rancisco, în cursul unui forum *inut la 8race 9at'edral în !GGL, se adresa cu tonuri care nu lăsau loc la îndoieli: $u ne putem permite fundamenta& lisme în această lume at!t de mică, făcând referire la o altă personalitate de vârf a D2+ care stailea cate%oric: /undamen& talismul provine din frică și neștiință0Dltimul cuvânt îl are 2oert 7uller care condamna sistemele religioase, inflexi#ile și fundamentaliste, care oacă un rol de stimul în conflictele mondiale6;acea este posi#ilă numai dacă D666 fundamentalismul este atenuat printr&o )eligie
EG FINANJAREA URI Dnul din punctele forte ale autorității îl constituie reli%ia planetară unică care treuie să impre%neze cu spiritul ei 2epulica Dniversală, termen desuet, preferându&se în prezent denumirea de 2lo#al 2overnance09e inten*ionează OND prin acest termen a fost eplicat oficial în raportul prezentat la adunarea cu denumirea propierea 2lo#ală din !GG: Este vor#a de gestionarea planetei nu numai prin instituțiile inter&guvernamentale, dar și prin organizațiile non&guvernamenta& le, multinaționale, piață glo#ală de capital, miloace de comunicare la scară glo#ală6-upă sta#ilirea unei platforme cu va& lori comune, se va trece la demilitarizarea națiunilor și la dezarmarea cetățenilor, în timp ce patrimoniul glo#al va fi admi& nistrat de un grup de persoane, acțion!nd în numele tuturor națiunilor D6666Este timpul de creare a unei instituții glo#ale capa#ile să&și asume un rol de conducere în domeniile economic, social, al mediului D666 (!G$0 JJH
4oto%rafie realizată la JM mai !GHL, în care sunt prezen*i (de la stân%a la dreapta$: 2ic'ard )lum (pre-edinte al 5lum apital ;artners, primar al ora-ului ?an 4rancisco între !GLG -i !G"", memru al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale$, so*ul senatoarei (de ori%ine evreiască$ americane Aiane 4einstein0.utorul prezentei lucrări poate nu -tia (sau poate a scăpat din vedere$ că numita Aiane 4einstein (în ima%inea de de mai jos$ este -i memră a )otar lu# din ?an 4rancisco02eîntorcându&ne la sponsori, apare -i Aee /ocR, al cărui nume este le%at de căr*ile de credit 3isa0Aemne de aten*ie sunt scrierile aces& tuia0 /ocR a cunoscut&o pe )arara 7 /uard în !GGL la con%resul anual al %tate of t"e >orld /orum0.ceasta l&a prezentat episcopului ?@in% de la D2+, fiind apoi primit (destul de rapid$ să fa& că parte din %rupul de conducere0/uard este finan*ată (la fel ca -i 7att'e@ 4o$ de către ;aurance ?pellman 2ocRefeller (!G!F&JFF#, fratele ecologist al mai celerului Aavid$ prin fun& da*ia lui /und for En"ancement of t"e uman %pirit = /ondul pentru -ezvoltarea %piritului
memrii consiliului de administra*ie (condus de /ocR$ se află 2ic'ard 1erl (titularul unei a%en*ii de investi*ii din Ne@ QorR$,
NOTEG ! – Or%aniza*ia a fost fondată în !G#M -i include în ea J" de asocia*ii iudeo&cre-tine na*ionale0;a nivel mondial luptă pen& tru comaterea antisemitismului, a rasismului, a enofoiei0=ncepând din JFFF, ++9< este condusă de rainul Aavid 2osen (care este -i pre-edinte al .nti Aefamation ;ea%ue, respectiv al )6nai )6rit'$01rintre pre-edin*ii onorifici ai ++9< sau aflat Aonald 9o%%an (!G!F&JFFF, ar'iepiscop de 9anterurK$, cardinalul 7artini, dar -i 2ic'ard von eizskcRer (memru al ?o& cietă*ii 4aian$0?ediul ++9< a fost mutat de la ;ondra la /eppen'eim (în 8ermania$, lân%ă (artin 5u#er ouse07artin )u& er (!"L"&!GM$, filosof, denumit figură titanică a eraismului, a fost memru al sectei caalistice assidim, un curent mistic evreiesc, opus ra*ionalismului talmudic, la ale cărui cuno-tiin*e a apelat -i 4reud când a pus azele psi"analizei0 J – 9onform / 9oston 0e veau dCor666, cit0, p HFG0 H – +nstituit în !GLJ de sir a fost memru al selectului Hale lu# -i al (ont ;elerin %ociet (ramură economică a ordinului masonic ritanic %f Ioan din Nerusalim$0;remiul .empleton (de ! mili& on de dolari$ este atriuit în urma unei analize favoraile din partea unei comisii din care au făcut parte 8erald 4ord (%rad HH_ al 2?..$> 8eor%e )us'> reverendul Norman Iincent 1eale> 1'ilip 7 ElutzniR (fostul pre-edinte al )6nai )6rit'$> Ot& to de /asur%> 3dmund de 2ot'sc'ild> 1eter < 8race prin*ul de alles care înmânează premiul în urma unei ceremonii or%anizată la 1alatul 2e%al din ;ondra> lord 9o%%an (ar'iepiscop de 9an& terurK, func*ie apropiată în mod tradi*ional de ?ocietatea 1il%rims$0Templeton este autorul unei căr*i – -iscovering t"e 0a7s of 0ife – a cărei prefa*ă a fost scrisă de Norman I 1eale (%rad HH_ al 2?..$0Treuie citată una din ideile lui Temple& ton: 5unătatea noastră înnăscută este un factor esențial al existenței noastre6!nd percepem acest adevăr simțim pacea din er și de pe ;ăm!nt și prezența lui -umnezeu în noi D6666Iu#ește orice parte din tine însuți, -ivinitatea care e în tine0 # – Ain cotidianul %an /rancisco "ronicle din JM iunie !GG0 – Wiarul ."e -allas (orning $e7s din !H mai !GG, articolul ;lanetar (ass, pa% !80 M – )is'op illiam ?@in% ."e oming 
