Manualul Bg. Mc. 2004

5/14/2018

Ma nua lul Bg. Mc . 2004 - slide pdf.c om

NESECRET

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Statul Major al Forţelor Terestre NESECRET Exemplarul nr.

S.M.G. – 67 17. 12. 2004

F.T./I. - 1 MANUALUL PENTRU LUPTĂ AL BRIGĂZII MECANIZATE (INFANTERIE, INFANTERIE UŞOARĂ)

BUCUREŞTI - 2004 NESECRET 1 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

1/390

5/14/2018


NESECRET

Şeful colectivului de elaborare: Colonel Gheorghe MATEESCU Colectivul de elaborare: Colonel Constantin VOICU Colonel dr. Florinel DAMIAN Colonel (r) Ion CANĂ Colonel (r) Constantin MOINESCU Locotenent - colonel Mihai BRUMĂ Maior Viorel MIREA Maior Gabriel ACHIM Căpitan Cătălin ION-MĂRUNŢELU Sergent major Nicoleta VLĂŞCEANU

NESECRET 2 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

2/390

5/14/2018


NESECRET

CUVÂNT INTRODUCTIV Procesul de restructurare, operaţionalizare şi înzestrare pe care-l parcurge Armata României determină adoptarea unei noi viziuni asupra operaţiilor acesteia, în consonanţă cu evoluţiile din domeniul conflictelor armate şi exigenţele ce decurg din obligaţiile ce revin României, ca stat consumator dar şi furnizor de securitate, de a acţiona ca aliat important, egal şi credibil în operaţii de stabilitate şi de sprijin. Conjugarea efortului şi integrarea tuturor componentelor structurale participante la operaţie reprezintă sarcina şi proba măiestriei comandanţilor şi statelor majore, pentru a controla câmpul de bătălie în integralitatea sa şi a da victoriei un caracter decisiv. Aceasta presupune profesionalism, angajare, înţelegerea circumstanţelor şi, adeseori, spirit de sacrificiu pe fondul unui înalt nivel de pregătire teoretică şi practic-aplicativă, având suportul principiilor, normelor, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor cuprinse în doctrinele şi manualele pentru luptă. F.T./I.-1, Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate (de infanterie, infanterie uşoară) a fost elaborat în concordanţă cu principalele documente privitoare la structurile militare similare ale armatelor ţărilor membre N.A.T.O., adaptate condiţiilor armatei noastre. Astfel, el răspunde cerinţei de a valorifica superior tradiţiile proprii şi experienţa internaţională specifică, constituindu-se într-o bază teoretică profesională pentru modul în care trebuie să acţionăm. Accentul pus pe factorul uman, componenta de bază, vitală a forţelor noastre armate evidenţiază adevărul etern că pregătirea profesională şi înaltele trăsături de caracter ale oamenilor, sunt elementele esenţiale ale capacităţii noastre de luptă. Manualul în sine, nu poate oferi mai mult decât un ghid general pentru acţiune. Comandanţii, statele majore şi trupa sunt aceia care transpun în fapt prevederile teoretice, folosindu-şi imaginaţia şi priceperea, intuiţia şi talentul, ca şi deprinderile dobândite în procesul de instruire, riscându-şi integritatea fizică şi, la nevoie, viaţa, pentru îndeplinirea misiunii primite. Domnilor generali, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri din brigada mecanizată (de infanterie, infanterie uşoară), prevederile acestui manual constituie pentru dumneavoastră o reală provocare care vizează redefinirea limitărilor, tacticilor acestei militare pe timpul acţiunilor specifice. şiElcapabilităţilor trebuie să fie supusstructuri permanent unui proces desfăşurării de perfecţionare în concordanţă cu transformările conceptuale care vizează pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor la nivel tactic.

ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL General dr. Eugen BĂDĂLAN


3/390

5/14/2018


NESECRET

Pagină albă


4/390

5/14/2018


NESECRET

CUPRINS Pag. CAPITOLUL I Principii generale ……………....……………..……….... 11 SECŢIUNEA 1 Organizarea brigăzii mecanizate ……………….......…... 11 SECŢIUNEA a 2 – a Locul şi destinaţia brigăzii mecanizate …..…....….. 30 SECŢIUNEA a 3 – a Principii de întrebuinţare în luptă ..……..……...… 31 SECŢIUNEA a 4 – a Generalităţi privind operaţiile ...........……..…….... 33 1. Tipuri de operaţii ..................………………………..………..... 33 2. Lupte şi ciocniri ………………...…………………...…………… 37 3. Elemente de structură şi sisteme de operare ...……………… 38 CAPITOLUL II Comanda şi controlul ………………...…....……...…... 47 SECŢIUNEA 1 Generalităţi ……………………………...…………….. 47 SECŢIUNEA a 2- a Exercitarea comenzii…………………...…………. 50 SECŢIUNEA a 3- a Comunicaţii şi informatică .......………...………… 50 CAPITOLUL III Desfăşurarea operaţiei .…………....……...…………. 52 SECŢIUNEA 1 Pregătirea operaţiei………………...…..……………….. 52 1. Planificarea operaţiei ……………..………….…………………. 52 2. Organizarea operaţiei .......…………………….………………… 78 3. Coordonarea şi cooperarea .…………………....……………….. 81 4. Controlul ………………………...……………..………….……… 83 SECŢIUNEA a 2- a Executarea operaţiei...............…….……………….. 85 SECŢIUNEA a 3- a Încheierea operaţiei……….....….……………...….. 87 SECŢIUNEA a 4- a Evaluarea operaţiei………….....………………….. 88 CAPITOLUL IV Operaţia ofensivă ……………….......……..………… 88 SECŢIUNEA 1 Generalităţi …………………………...………………… 88 1. Scopul operaţiei ofensive ………….……..………………......... 88 2. Misiunile brigăzii în operaţia ofensivă ……………...………… 92 3. Structura operaţiei ofensive ...............................………….....….. 92 4. Manevra în operaţia ofensivă ...…………..........…….....………. 101 SECŢIUNEA a 2 – a Pregătirea şi desfăşurarea operaţiei ofensive ......... 107 1. Operaţia ofensivă din contact ……………………....…...……..... 112 ..….….......………...………........... 2. mişcare ..………………………………...... 3. Operaţia Operaţia ofensivă ofensivă din combinată 4. Urmărirea ………………………..……………………………….. 5. Operaţii cu caracter ofensiv ..………...........………….…………. 6. Contraatacul ……………........……...…………………….……… 7. Lovirea inamicului în faţa limitei dinainte a apărării …....... SECŢIUNEA a 3 – a Particularităţi ale operaţiei ofensive …….......... 1. Ofensiva în localităţi şi în zone/platforme industriale ............... 2. Ofensiva în teren muntos – împădurit ………….….........…........

130 133 133 136 137 137 138 138 140

3. şi cursurilor în deltă ……….........…………….…….…... 4. Ofensiva Ofensiva pe cu litoral forţarea de apă şi a canalelor .....….….... 142 144 NESECRET 5 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

5/390

5/14/2018


NESECRET

5. Ofensiva pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă ............................................................................................................... 6. Ofensiva pe timp de iarnă şi în alte medii/zone cu temperaturi scăzute ......……….…....……................………………………..………........ 7. Ofensiva pentru ruperea aliniamentelor şi raioanelor fortificate ......................................................................................................... 8. Ofensiva în teren cu culturi înalte ………………………..…....... 9. Ofensiva în deşert şi în alte medii/zone cu temperaturi ridicate . 10. Operaţiile brigăzii mecanizate ca forţă aeromobilă …………... CAPITOLUL V Operaţia de apărare ………..………………………… SECŢIUNEA 1 Generalităţi …………………...….………………..….. 1. Scopul şi zonele apărării ……………………….….......…..…….. 2. Misiunile brigăzii mecanizate în apărare ..................................... 3. Structura apărării .....…………………………...…………….... 4. Manevra în apărare …..………………………………..….…….. SECŢIUNEA a 2 – a Pregătirea şi desfăşurarea operaţiei de apărare ..... 1. Consideraţii pentru dezvoltarea cursurilor acţiunilor în apărare ............................................................................................................ 2. Tipuri de operaţii de apărare ..……………..............................… 3. Operaţii cu caracter defensiv …......................................…..…… SECŢIUNEA a 3 – a Particularităţi ale apărării ...................…….…...... 1. Apărarea localităţilor şi zonelor/platformelor industriale ......... 2. Apărarea pe un curs de apă mare şi în zone cu lucrări de hidroamelioraţii ............................................................................................. 3. Apărarea pe litoral şi în deltă …………………………………… 4. Apărarea în teren muntos – împădurit ………….……………... 5. Apărarea pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă .............................................................................................................. 6. Apărarea pe timp de iarnă şi în alte medii/zone cu temperaturi scăzute ......……………………………………………………….………….. 7. Apărarea în teren cu culturi înalte .….....………………………. 8. Apărarea pe un aliniament şi în raioane cu lucrări de

148 150 151 151 152 153 158 158 160 164 165 174 175 175 182 187 189 189 192 195 198 202 204 206

fortificaţii ........................................................................................................ 9. Apărarea în deşert şi în alte medii/zone cu temperaturi ridicate ............................................................................................................ CAPITOLUL VI Operaţia de întârziere .………………..…………….. SECŢIUNEA 1 Generalităţi…………...………………………….……… SECŢIUNEA a 2- a Forţe şi misiuni......………………………………... 1. Forţele luptătoare ……..…………………………………………. 2. Forţele de sprijin de luptă ….………………………….……...…. 3. Forţele de sprijin logistic ..……………………………….……….

208

SECŢIUNEA Pregătirea operaţiei ………...…………..…………. SECŢIUNEA aa 34-aa Executarea operaţiei………...………........................

216 218

210 211 211 214 214 215 216


6/390

5/14/2018


NESECRET

SECŢIUNEA a 5- a Comanda şi controlul ………..……...……..………. 220 CAPITOLUL VII Operaţiile în încercuire …..…………......................... 221 SECŢIUNEA 1 Generalităţi ………………...…………………….………. 221 SECŢIUNEA a 2- a Desfăşurarea operaţiilor …...……………….…...… 222 1. Planificarea ……………………………………………….………. 222 2. Organizarea ………………...…………………………….………. 226 3. Executarea …………………………...…………………..……….. 226 4. Sprijinul de luptă ………………………...…………….………… 227 SECŢIUNEA a 3- a Comanda şi controlul …………....………………….. 228 SECŢIUNEA a 4- a Sprijinul logistic ……...………....……….………….. 229 CAPITOLUL VIII Operaţiile de stabilitate şi de sprijin …....….............. 229 SECŢIUNEA 1 Generalităţi ………………..……………………………... 229 SECŢIUNEA a 2- a Principii specifice……..…………………………….. 231 SECŢIUNEA a 3- a Operaţiile de stabilitate……..…….......................... 234 SECŢIUNEA a 4- a Operaţiile de sprijin …………...…..........……….... 239 SECŢIUNEA a 5- a Particularităţi ale pregătirii operaţiilor de stabilitate şi de sprijin ......………....……………………………………… 243 SECŢIUNEA a 6- a Particularităţi privind desfăşurarea operaţiilor de stabilitate şi de sprijin .......……………………………………………...…… 246 SECŢIUNEA a 7- a Extracţia forţelor ...…………………..……………. 252 CAPITOLUL IX Operaţiile intermediare …………………...................... 252 SECŢIUNEA 1 Deplasarea ……………..………………………..………. 252 1. Generalităţi ………......………….....………..…………........….... 252

2. Deplasarea prin marş ...……………………………………….…. 3. Deplasarea prin transport ……………………………...……….. 4. Deplasarea combinată …………………………………………… 5. Pregătirea şi executarea deplasării ………......……… .. ………. SECŢIUNEA a 2- a Staţionarea …………..…………...………………… 1. Generalităţi ………………………………………………………. 2. Dispozitivul de staţionare ………………………………….…….. 3. Activităţi desfăşurate în raionul de staţionare …………………. SECŢIUNEA a 3 – a Regruparea ……………...…………………………

255 264 265 265 266 266 269 270 271

SECŢIUNEA SECŢIUNEA aa45-– aa Înlocuirea Înaintarea ………………...………………….……. spre contact …...…………………...…. 1. Generalităţi .....…………………………………………………… 2. Desfăşurarea operaţiei ………....……………………….………. 3. Sprijinul de luptă ………….....…………………………………. 4. Comanda şi controlul ……………………………….………….. 5. Sprijinul logistic ..…………………………………….………….. SECŢIUNEA a 6- a Lupta de întâlnire ...……...…………….………….. 1. Generalităţi .………………………………………….…………..

273 279 279 280 282 283 283 284 284

……………………………….…………. 286 2. Desfăşurarea operaţiei 3. Sprijinul de luptă ………………………………………………. NESECRET 7 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

7/390

5/14/2018


NESECRET

4. Comanda şi controlul ………………………………….……….. 5. Sprijinul logistic ..…………………………………….………….. SECŢIUNEA a 7- a Joncţiunea forţelor …………………...…………..…. 1. Generalităţi .………………………………………….………….. 2. Desfăşurarea operaţiei ....…………………………….…………. 3. Sprijinul de luptă ………………………………………….……. 4. Comanda şi controlul ……………………………….………….. 5. Sprijinul logistic ..…………………………………….………….. SECŢIUNEA a 8- a Retragerea ……………………………..…...........…. 1. Generalităţi ……….............……………………………….…….. 2. Desfăşurarea operaţiei ………………………………….………. 3. Sprijinul de luptă .....……………………………………………. 4. Comanda şi controlul ……………………….....……………….. 5. Sprijinul logistic …………..…………………………….……….. CAPITOLUL X Sprijinul de luptă …………...…………….………..... SECŢIUNEA 1 Misiunile sprijinului de luptă ..... ………….....….…….. SECŢIUNEA a 2- a Sprijinul prin foc ………………………….....…….. 1. Generalităţi ......………...………………………………………… 2. Artileria şi aruncătoarele .....................……………………..…… 3. Planificarea şi coordonarea sprijinului prin foc ..................….... 4. Atribuţiile personalului cu responsabilităţi privind sprijinul prin foc …....................................................…………………….....………... SECŢIUNEA a 3- a Sprijinul aerian ……………..………...…..……...… 1. Generalităţi ……….……………………………………………… 2. Planificarea sprijinului aerian .……………………..…………. 3. Elicopterele de sprijin ………………………………….………. 4. Patrulele de cercetare în adâncime ...…………………………. SECŢIUNEA a 4- a Determinarea şi angajarea obiectivelor ………....... 1. Generalităţi ......………………………………………………....... 2. Metodologie ………………...…………………………………….. SECŢIUNEA a 5- a Asistenţa operaţională……………………...……... 1. Planificarea asistenţei operaţionale ............................................

287 287 288 288 288 289 289 290 290 290 291 293 294 294 295 296 297 297 298 299

2. aerian 3. Sprijinul Elicopterele de …………………….……………………....……. sprijin ………………………………....………. 4. Apărarea antiaeriană ..…....……………….....................………. 5. Sprijinul de geniu ……………………………...……............….... 6. Sprijinul N.B.C …………………………………...……............… CAPITOLUL XI Proceduri de control operativ ………………......…. SECŢIUNEA 1 Iluminarea spaţiului de luptă………...………..……….. SECŢIUNEA a 2- a Evitarea fratricidului …...............…....…………....… SECŢIUNEA a 3- a Managementul spaţiului de responsabilitate......….

304 304 305 306 312 316 316 317 319

SECŢIUNEA a 4- a Controlul distrugerilor ......………………….….....

321

300 300 300 301 302 302 302 302 303 304 304


8/390

5/14/2018


NESECRET

CAPITOLUL XII Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor …….… SECŢIUNEA 1 Siguranţa ………….……………………………..……... SECŢIUNEA a 2- a Protecţia electronică ……………………………..... SECŢIUNEA a 3- a Contracararea efectelor acţiunilor psihologice ale inamicului …...……………………...............................…......……............… SECŢIUNEA a 4- a Mascarea ……………………...……….................... SECŢIUNEA a 5- a Protecţia genistică ……………………………..….... SECŢIUNEA a 6- a Apărarea antiaeriană pasivă …………….……......... SECŢIUNEA a 7- a Apărarea nucleară, biologică şi chimică …….……... SECŢIUNEA a 8- a Protecţia împotriva sistemelor incendiare …..…….... SECŢIUNEA a 9- a Protecţia informaţiilor ……………………..……..... SECŢIUNEA a 10- a Protecţia medicală …………………..…….……..... SECŢIUNEA a 11- a Protecţia mediului …………………..…….…….... SECŢIUNEA a 12- a Protecţia muncii ……………………….….……..... SECŢIUNEA a 13- a Activitatea de informare şi relaţii publice ........…... SECŢIUNEA a 14- a Asigurarea topogeodezică ……………….………... SECŢIUNEA a 15- a Asigurarea hidrometeorologică ……….…………... SECŢIUNEA a 16- a Asigurarea cu resurse umane …...…….….……….. SECŢIUNEA a 17- a Asistenţa juridică ………………...…….…………. SECŢIUNEA a 18- a Asistenţa religioasă ………………..….………….. CAPITOLUL XIII Sprijinul logistic ……...…..….............................….... SECŢIUNEA 1 Planificarea şi organizarea sprijinului logistic …...…..…

323 324 327

SECŢIUNEA a 2 – a Componentele sprijinului logistic ….…….…...…… 1. Aprovizionarea ..…………………………………………...…… 2. Transporturile ………………………………..…………………. 3. Mentenanţa ………………………….……………….…………. 4. Asistenţa medicală .………………………………….………….. 5. Asigurarea căilor de comunicaţie ……...………………………. 6. Cartiruirea forţelor ...………………....................……….…….. SECŢIUNEA a 3 - a Sprijinul logistic în operaţia ofensivă/de apărare...... SECŢIUNEA a 4 – a Capturi, prizonieri de război, înmormântări ….......

344 344 346 347 348 349 349 349 351

..…………...…………………...……………………..…... 1. 2. Capturi Prizonierii de război .....…………..…..…………………….…... 3. Înmormântări ..………………………….…………………...….. CAPITOLUL XIV Asigurarea financiar-contabilă ................................. CAPITOLUL XV Proceduri standard de operare (PSO) …….……….. CAPITOLUL XVI Dispoziţii finale ............................................................

351 352 353 353 354 362

329 330 331 333 335 337 337 338 339 340 340 341 342 342 342 343 343 343

ANEXE: ANEXA Nr. 1 ORDIN PRELIMINAR ....................................…...... 363 ANEXA Nr. 2 ORDIN DE OPERAŢIE (o variantă pentru executarea 365 marşului) .......................................................................................................... NESECRET 9 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

9/390

5/14/2018


NESECRET

ANEXA Nr. 3 ORDIN DE OPERAŢIE (o variantă pentru ofensiva din mişcare) .................................................................................…................ ANEXA Nr. 4 ORDIN FRAGMENTAR ............................................ ANEXA Nr. 5 BIBLIOGRAFIE .............................................…….. ANEXA Nr. 6 ABREVIERI …………………………..……………

370 386 388 389


10/390

5/14/2018


NESECRET

CAPITOLUL I Principii generale Art.1. - Manualul este destinat brigăzii mecanizate (de infanterie, infanterie uşoară)1 şi reglementează modul de pregătire şi desfăşurare a acţiunilor militare ale acesteia, în scopul îndeplinirii misiunilor şi sarcinilor ce îi revin pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război. SECŢIUNEA 1 Organizarea brigăzii mecanizate mecanizată este structura militarăîn cadrul a Forţelor Terestre, tip Art.2. tactică - Brigada mare unitate interarme, care acţionează, de regulă, grupării operative (marii unităţi operative) sau independent. Art.3. - Îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor specifice brigăzii mecanizate este condiţionată de funcţionalitatea structurilor organizatorice: comandamentul; forţele luptătoare; forţele de sprijin de luptă; forţele de logistică. Art.4. - (1) Comandamentul constituie una din componentele de bază ale structurii brigăzii mecanizate şi este organizat pentru exercitarea actului de comandă şi control. Prin acte normative specifice el este învestit cu atributul de conducere a tuturor acţiunilor militare ce se pregătesc şi se desfăşoară de către forţele din compunere şi a celor aflate temporar în subordinea acesteia. (2)Comandamentul are, de regulă, are următoarea compunere: comandantul; locţiitorul comandantului; statul major; modulul medicului şef; modulul de asistenţă religioasă; consilierul juridic; ofiţerul cu protecţia mediului, a muncii şi supravegherea tehnicii; modulul contabilului şef; ofiţerul cu relaţiile publice; ofiţerul psiholog; consilierul pentru problemele maiştrilor militari şi subofiţerilor. Art. 5. - (1) Comandantul reprezintă marea unitate. El deţine autoritatea şi este răspunzător de acţiunile acesteia pe timpul cât exercită comanda. (2) Autoritatea implică privilegiul şi libertatea comandantului de a impune deciziile proprii asupra subordonaţilor. Aceasta este oficială (formală), prevăzută în actele normative specifice şi reprezintă dreptul acordat comandantului de a decide, de a încredinţa misiuni şi de a folosi, la nevoie, constrângerea împotriva celor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile. A conduce înseamnă a comanda cu autoritate. (3) Responsabilitatea este o obligaţie etică şi legală pe care şi-o asumă comandantul pentru acţiunile, realizările sau insuccesele brigăzii mecanizate. (4) Comandantul nu poate câştiga lupta singur, el trebuie să: a) apeleze la statul său major şi comandanţii subordonaţi pentru consiliere şi ajutor în planificarea şi conducerea operaţiilor; 1

În continuare, în text, prin sintagma “brigada mecanizată” se va înţelege şi cea de ”infanterie” şi respectiv de “infanterie uşoară”. NESECRET 11 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

11/390

5/14/2018


NESECRET

b) înţeleagă limitele şi posibilităţile subordonaţilor; c) antreneze pe subordonaţi pentru îndeplinirea concepţiei operaţiei, chiar în absenţa sa; d) instituie antrenarea încrucişată în cadrul statului major, în aşa fel încât brigada mecanizată să poată acţiona temporar chiar cu pierderi de luptă sau cu statul major redus. (5) Statul major îl ajută pe comandant prin asigurarea de informaţii, estimări, recomandări pentru pregătirea planurilor şi a ordinelor emise în numele acestuia şi supraveghează executarea lor. Comandantul stabileşte responsabilităţi specifice pentru modulele (ofiţerii de arme şi specialităţi)2 din statul major, iar acestea (aceştia) trebuie să fie receptive (receptivi) la prerogativele repartizate. Art.6. - (1) Ordinul comandantului trebuie să fie legal, în concordanţă cu sistemul legislativ, cu prevederile regulamentelor militare şi ale altor acte normative specifice. El este emis pe baza unui act normativ specific de nivel superior sau de acelaşi nivel, fără a depăşi limitele competenţei instituite prin acesta sau să-i contravină. (2) Ordinul nu trebuie să încalce regulile de angajare militară stipulate în normele dreptului internaţional aplicabile conflictelor militare şi să nu afecteze relaţia de echilibru între necesitatea militară şi dreptul umanitar. Art.7. - Comandantul trebuie să cunoască şi aprecieze just: situaţia inamicului şi posibilităţile acestuia în timp şi în spaţiu; situaţia forţelor proprii din subordine, puterea lor de luptă şi capabilităţile de suport logistic; posibilitatea desfăşurării acţiunilor militare cu forţele şi mijloacele pe care le are la dispoziţie.

Art.8. - Pe timpul pregătirii operaţiei, comandantul desfăşoară activităţi şi ia măsuri pentru a crea condiţiile necesare ducerii operaţiei, în care scop execută: planificarea operaţiei (iniţierea planificării; elaborarea concepţiei operaţiei; elaborarea planului operaţiei; reanalizarea planului operaţiei; elaborarea planurilor de sprijin ale operaţiei); organizarea operaţiei (elaborarea, cu ajutorul statului major, a ordinelor de acţiune şi transmiterea acestora; realizarea măsurilor care să ducă la îndeplinirea prevederilor din plan); coordonarea şi controlul . Art.9. - Pe timpul executării operaţiei comandantul conduce acţiunile forţelor din subordine, coordonează eforturile pentru îndeplinirea misiunilor primite şi stimulează subordonaţilor, menţine legătura cu eşalonul superior, comandanţiiiniţiativa subordonaţi, cu vecinii şi cupermanent cei cu care cooperează, controlează îndeplinirea misiunilor, stabileşte şi dă indicaţii suplimentare forţelor subordonate. Art.10. - Comandantul răspunde de înaintarea rapoartelor la eşalonul superior şi de informarea cu datele strict necesare a comandanţilor forţelor cu care cooperează (informaţiile importante despre inamic; schimbările bruşte ale situaţiei; măsurile luate).

2

În continuare, prin expresia “modul”, se va înţelege, după caz, orice structură (compartiment, grupă, centru, subcentru, etc.) sau persoană cu atribuţii (competenţe) în domeniul planificării şi conducerii sau coordonării acţiunilor militare. NESECRET 12 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

12/390

5/14/2018


NESECRET

Art.11 - (1) Locţiitorul comandantului reprezintă autoritatea învestită cu participarea la actul de comandă al brigăzii mecanizate din care face parte. El trebuie să fie pregătit să-şi asume responsabilităţile comandantului în orice moment. (2) Relaţiile locţiitorului cu şeful de stat major, cu statul major şi comandanţii forţelor subordonate sunt stabilite de către comandantul brigăzii mecanizate. (3) Locţiitorul comandantului poate să dea ordin şefului de stat major în limitele stabilite de către comandant şi îl poate consulta oricând pe acesta în problemele specifice actului de comandă al brigăzii. (4) Locţiitorul comandantului nu are stat major. Când primeşte responsabilităţi specifice de pregătire şi conducere a acţiunilor militare, i se asigură asistenţă din partea statului major al brigăzii. Art.12. - (1) Locţiitorul poate solicita comandantului numirea unor ofiţeri din comandament sau din unităţile subordonate, pentru a-l consilia sau poate primi la dispoziţie un grup temporar de lucru. (2) Locţiitorul comandantului poate primi responsabilităţi specifice privind: a) conducerea unei grupări de forţe constituite temporar; b) coordonarea acţiunilor unor elemente de dispozitiv; c) conducerea activităţilor de pregătire şi desfăşurare a unor misiuni speciale; d) coordonarea activităţilor de cooperare cu forţe din alte structuri; e) ordinea şi disciplina militară; f) activitatea de relaţii publice. Art.13. – În operaţie, locţiitorul comandantului îşi desfăşoară activitatea, de regulă în punctul de comandă de rezervă (înaintat) al brigăzii mecanizate. În anumite situaţii, conform planului de acţiune, îşi poate desfăşura activitatea în cadrul altui element al sistemului de comandă. Art.14. - (1) Statul major al brigăzii mecanizate este structura de bază a comandamentului, prin care comandantul realizează conducerea forţelor subordonate. (2) Statul major îşi desfăşoară activitatea pe baza ordinelor eşalonului superior, a deciziei şi precizărilor comandantului brigăzii. Art.15. - Operativitatea reprezintă cerinţa principală a activităţii statului major şi se realizează prin: a) cunoaşterea permanentă a situaţiei, a ordinelor primite şi a măsurilor stabilite b)deînţelegerea comandant;clară a misiunii primite; c) culegerea, centralizarea, analiza şi valorificarea oportună a datelor şi informaţiilor despre inamic, trupele proprii, teren şi alţi factori; d) transmiterea la timp a misiunilor şi urmărirea îndeplinirii acestora; e) selectarea celor mai importante şi urgente sarcini asupra cărora trebuie să-şi concentreze eforturile (stabilirea priorităţilor); f) efectuarea în timp scurt a calculelor şi întocmirea documentelor de conducere şi informare, iar atunci când timpul nu permite, a celor strict necesare îndeplinirii misiunilor primite. NESECRET 13 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

13/390

5/14/2018


NESECRET

Art.16. - (1) Activităţile statului major au ca scop consilierea comandantului. Aceasta se realizează în mare parte prin contribuţia la pregătirea şi luarea oportună a deciziei. Comandantul şi statul major au permanent în atenţie împrejurările favorabile pentru corectarea procedurilor consumatoare de timp sau dificile. (2) În cadrul comandamentului, statul major colectează, compară, analizează, procesează şi distribuie informaţiile în flux continuu. Acesta prelucrează rapid şi asigură furnizarea estimărilor esenţiale necesare comandantului şi altor structuri ale brigăzii mecanizate, răspunzând cerinţelor critice de informare. Art.17. – Estimările asigurate comandantului de statul său major au, de regulă, următorul conţinut: elementele semnificative; evenimentele şi concluziile bazate pe situaţiile curente sau anticipate; recomandările cu privire la modul de utilizare a resurselor (capabilităţilor) la dispoziţie; nevoile de resurse suplimentare. Art.18. - Estimările pot fi prezentate sub formă de evaluări sau studii, scris sau oral şi, de regulă, includ: a) posibilităţile de lovire, precum şi procedurile de sporire a capabilităţilor forţelor subordonate în zona de operaţii; b) datele cu privire la mijloacele şi resursele necesare sprijinului acţiunilor; c) propunerile referitoare la priorităţile pentru pregătirea, desfăşurarea şi sprijinul operaţiilor în zona de responsabilitate; d) propunerile privind dispozitivul de operaţie, priorităţi de angajare a obiectivelor pe categorii, tehnici şi tacticii posibile pe timpul desfăşurării operaţiei; e) organizarea pentru operaţie şi repartizarea forţelor şi mijloacelor din subordine; f) priorităţile şi riscurile posibile; g) relaţiile (de sprijin, de comandă şi de subordonare) între structurile organice şi cele primite/repartizate; h) planificarea misiunilor şi sarcinilor; i) dispunerea şi manevra unităţilor/subunităţilor; j) propunerile privind prioritatea repartizării resurselor şi sincronizarea angajării în luptă a tuturor forţelor pentru a sprijini manevra. Art.19. - Statul major elaborează, pregăteşte pentru distribuire şi distribuie planurile şi ordinele pentru adoptarea şi executarea deciziei comandantului, coordonând necesare. Art.20.toate - activităţile Monitorizarea îndeplinirii deciziei cuprinde toate activităţile desfăşurate de statul major pentru executarea instrucţiunilor, planurilor şi ordinelor de acţiune, de către forţele subordonate, în zona de responsabilitate. Art.21. - (1) Statul major este condus de şeful de stat major fiind organizat pe module funcţionale tip “S”, astfel: S.1- modulul personal; S.2- modulul cercetare; S.3- modulul operaţii şi instrucţie; S.4- modulul logistic; S.5 - modulul C.I.M.I.C.; S.6modulul comunicaţii şi informatică ; modulul documente clasificate (D.C.). (2) În unele cazuri, pe timpul pregătirii şi desfăşurării operaţiei, în raport de particularităţile misiunilor primite şi de evoluţia situaţiei, statul major poate constitui NESECRET 14 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

14/390

5/14/2018


NESECRET

grupări funcţionale (grupe de lucru, centre de comandă completate cu alte elemente funcţionale, etc.), conform celor stabilite de comandant. Art.22. - (1) Şeful de stat major este autoritatea învestită cu conducerea activităţii statului major. El ia decizii care privesc întreaga unitate doar în absenţa comandantului şi a locţiitorului acestuia. (2) Şeful de stat major este principalul ajutor al comandantului pentru direcţionarea, analiza situaţiei, coordonarea, controlul şi pregătirea statului major, cu excepţia domeniilor pe care comandantul şi le rezervă. El îl eliberează pe comandant de munca de rutină şi detalii şi transmite date pertinente, informaţii şi analize amănunţite de la statul major la acesta şi invers. Art.23. - (1) Şeful de stat major trebuie să fie capabil să anticipeze evenimentele, să înţeleagă în cele mai mici amănunte viziunea comandantului asupra acţiunilor militare, precum şi cerinţele şi evoluţia situaţiei din cadrul spaţiului de luptă integrat. Pentru aceasta, trebuie să se asigure permanent că personalul statului major îl informează despre orice recomandare, propunere sau date pe care ei le-au oferit, precum şi despre instrucţiunile primite direct de la comandantul brigăzii. (2) Şeful de stat major este coordonator al statului major al brigăzii mecanizate şi stabileşte procedurile de operare în cadrul acestuia. El se asigură că statul major şi comandantul sunt informaţi în problemele care afectează comanda. (3) Pe timpul luării deciziei, şeful de stat major coordonează şi sincronizează planurile şi ia măsurile necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului. El stabileşte legăturile de comunicaţii necesare, cu excepţia cazului când comandantul decide altfel.

Art.24. - (1) Şeful de stat major trebuie să cunoască situaţia şi să prevadă schimbările probabile ale acesteia. (2) El trebuie să cunoască: a) preocupările şi intenţiile comandantului pentru folosirea forţelor şi pentru desfăşurarea acţiunilor militare; b) stadiul completării cu resurse a forţelor; c) conţinutul ordinelor pe care le-a dat comandantul. (3) Pe baza datelor cunoscute, şeful de stat major trebuie să fie în măsură să propună comandantului, cursul optim al acţiunilor militare. - Şeful de stat major răspunde de: Art.25. a) planificarea activităţii statului major; b) cooperarea statului major cu celelalte module din comandament; c) planificarea şi organizarea pazei punctului de comandă; d) organizarea activităţii de control şi evaluare a structurilor subordonate, planificarea şi organizarea procesului de management al angajării obiectivelor; e) integrarea şi sincronizarea planurilor de acţiune; f) managementul informaţional al statului major; g) organizarea mascării şi prevenirea fratricidului pe timpul acţiunilor; h) determinarea nevoilordede legături, stabilirea acestora pentru schimbul de informaţii şi primirea echipelor legătură; NESECRET 15 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

15/390

5/14/2018


NESECRET

i) supravegherea directă a activităţii din punctul de comandă, inclusiv dispunerea, protecţia, siguranţa şi comunicaţiile; j) disciplina, moralul, capacitatea operaţională şi de reacţie ale statului major; k) conducerea pregătirii statului major; l) organizarea activităţii statului major în conformitate cu misiunea primită şi cu precizările comandantului; m) organizarea cooperării pe verticală, cu structurile din organica brigăzii, şi pe orizontală, cu statele majore ale unităţilor vecine; n) informarea comandantului despre schimbările de situaţie, a locţiitorului (atunci când primeşte această misiune de la comandant), a şefilor de module şi comandanţilor structurilor din subordinea brigăzii despre noile misiuni, sarcini, ordine; o) precizarea datelor necesare/stabilirea priorităţilor organizării cercetării spaţiului de luptă de către modulul S.2- cercetare; p) cunoaşterea şi verificarea execuţiei ordinelor şi sarcinilor pe care comandantul le transmite statului major şi comandanţilor unităţilor subordonate. Art.26. - (1) Şeful de stat major este obligat să stabilească şi să asigure ofiţerilor direcţionali şi de legătură: a) modul de pregătire a acestora; b) mijloacele de transport şi de comunicaţii necesare; c) militarii pentru pază şi siguranţă pe timpul deplasării; d) documentele ce trebuie date comandantului la care sunt trimişi; e) documentele de conducere în secret; f) parola de identificare pentru unitatea (subunitatea) respectivă. (2) Şeful de stat major anunţă din timp statul major al eşalonului la care urmează să meargă ofiţerii direcţionali sau de legătură despre ora plecării acestora, itinerarul şi mijlocul de transport. (3) Înainte de plecarea în misiune, şeful de stat major comunică ofiţerilor direcţionali şi de legătură următoarele: a) pentru cât timp şi cu ce misiune sunt trimişi; b) când trebuie să sosească la destinaţie şi persoana la care se prezintă; c) locul unde se găseşte comandamentul la care se deplasează, itinerarul de marş şi d) situaţia din zona acestuia; şi de transmisiuni la dispoziţie; mijloacele de transport e) militarii destinaţi pentru pază şi siguranţă; f) persoana la care se prezintă după întoarcerea din misiune pentru a raporta de îndeplinirea acesteia şi a preda documentele pe care le-au adus; g) cum se procedează în cazul unui atac al inamicului sau când comandamentul (persoana) la care este trimis nu este la locul indicat. Art.27. – Modulul personal (S.1) se subordonează nemijlocit şefului de stat major şi este structura care analizează, evaluează, elaborează estimări şi potrivit concepţiei acţiunii asigură punerea în practică a ordinelor privind asigurarea şi întrebuinţarea resurselor umane. NESECRET 16 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

16/390

5/14/2018


NESECRET

Art.28. - Şeful modulului personal răspunde de activitatea întregului modul. El pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.29. - Atribuţiile modulului personal sunt: a) primeşte, centralizează, analizează şi prezintă şefului modulului, informaţiile referitoare la situaţia resurselor umane în cadrul structurilor din compunerea brigăzii; b) elaborează estimările privind asigurarea resurselor umane, care în principiu se vor referi la: necesarul de completat total şi pe structurile organice şi/sau primite ca întărire (în cazul relaţiei de comandă OPCOM); repartiţia acestui personal pe corpuri de cadre şi pe specialităţi; locurile de unde se asigură acest personal etc; c) primeşte, analizează şi prezintă propuneri privind înlocuirea personalului, completarea pierderilor şi determinarea nevoilor, în conformitate cu principiile şi criteriile stabilite de modulele operaţii (S.3) şi logistică (S.4); d) stabileşte posibilităţile de pregătire, pe specialităţi militare; e) stabileşte locurile unde să se realizeze înlocuirea personalului disponibilizat, completarea pierderilor şi modul de recalificare a personalului inapt din motive medicale; f) ţine evidenţa efectivelor, raportează pierderile în resurse umane, întocmeşte rapoarte privind evaluarea, promovarea, calificarea şi recalificarea, modul de repartizare pe funcţii şi structuri militare a personalului, modul de acordare a recompenselor şi a înaintărilor în grad, precum şi a promovărilor pe funcţii; g) elaborează şi propun şefului de stat major, variante de întrebuinţare a adăposturilor din zona de responsabilitate a comandamentului; h) planifică concediile de odihnă şi refacere (recuperare) a personalului. Art.30. - (1 ) Modulul cercetare (S.2) se subordonează nemijlocit şefului de stat major şi este structura specializată pentru rezolvarea problemelor privind informaţiile militare. (2) Şeful modulului cercetare conduce nemijlocit structura proprie şi coordonează într-o idee unitară, acţiunile de culegere a datelor şi informaţiilor necesare procesului de comandă şi control. Art.31. - Atribuţiile modulului cercetare sunt: culege, prelucrează, valorifică şi difuzează datele şi informaţiile despre inamic a) şi zona de operaţii; b) participă la analiza măsurilor şi acţiunilor de dezinformare a inamicului; c) planifică şi conduce activităţile şi acţiunile de cercetare; d) coordonează activitatea informativă a întregului comandament; e) elaborează cursurile probabile de acţiune ale inamicului şi le prezintă comandantului pe timpul briefingului de luare a deciziei; f) elaborează documente de conducere, informare şi evidenţă de bază şi ajutătoare pe care le difuzează oportun; g) elaborează şi actualizează lista cu propriu; ţintele de la inamic şi cu zonele/ţintele de interes/centrul de greutate din dispozitivul NESECRET 17 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

17/390

5/14/2018


NESECRET

h) elaborează estimările specifice necesare fundamentării deciziei comandantului; i) participă la elaborarea principalelor documente de conducere şi informare ale statului major; j) asigură realizarea şi menţinerea cooperării, pregătirea acţiunilor de cercetare şi protejare a elementelor de cercetare; k) stabileşte personalul şi propune repartiţia mijloacelor de cercetare corespunzătoare pentru acţiunile specifice; l) asigură accesul la informaţii personalului autorizat; m) întocmeşte planul de căutare a informaţiilor; n) întocmeşte/actualizează studii privind situaţia locală a zonei de responsabilitate a brigăzii mecanizate; o) studiază şi generalizează experienţa pozitivă pe linie de cercetare; p) identifică acţiunile şi capacităţile de procurare a informaţiilor de către inamic; q) actualizează permanent datele privind situaţia şi posibilităţile forţelor şi mijloacelor de cercetare subordonate, a celor primite ca întărire şi cu care cooperează; r) participă la elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor de menţinere (ridicare) a puterii de luptă a subunităţilor de cercetare din compunerea brigăzii; s) interoghează prizonierii, transfugii şi civilii internaţi în lagăre; t) verifică subunităţile de cercetare, în baza planului de control; u) studiază/actualizează baza de date privind organizarea, înzestrarea şi principiile de întrebuinţare în operaţie a forţelor şi mijloacelor inamicului, documentele şi noile tipuri de tehnică militară provenite de la acesta; v) prezintă concluziile şi propunerile ce rezultă pentru forţele proprii. Art.32. - Modulul operaţii şi instrucţie (S.3) este structura principală a statului major şi se subordonează nemijlocit şefului de stat major. Acesta îl consiliază pe comandant în organizarea forţelor şi pregătirea lor pentru desfăşurarea acţiunilor militare. El planifică, coordonează şi exercită controlul general al acţiunilor tuturor forţelor din subordine, alege şi propune locul de dispunere a punctelor de comandă. Art.33. - Şeful modulului operaţii şi instrucţie conduce, coordonează şi răspunde de activitatea întregului Acesta pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului săumodul. de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.34. - Modulul operaţii şi instrucţie, de regulă, constituie următoarele structuri: a) conducere acţiuni militare curente; b) conducere acţiuni militare viitoare; c) conducere acţiuni militare neprevăzute, la nevoie. Art.35. - Atribuţiile modulului operaţii şi instrucţie sunt:


18/390

5/14/2018


NESECRET

a) elaborează, în cooperare cu modulul personal (S.1) şi cu cel logistic (S.4), propunerile pentru modificarea structurii/grupării organizatorice, a repartiţiei forţelor şi mijloacelor, conform situaţiei concrete şi misiunii primite/stabilite; b) selectează, în cooperare cu celelalte module, datele despre forţele proprii şi elaborează pe această bază, estimările necesare luării deciziei, îndeosebi cele referitoare la pregătirea acestora, dispozitivul de luptă, zonele de responsabilitate ale unităţilor şi repartiţia misiunilor; c) planifică şi desfăşoară activităţi specifice de pregătire şi desfăşurare a operaţiei, îndeosebi elaborarea concepţiei şi a planului de operaţii; d) coordonează şi controlează activităţile privind elaborarea concepţiei şi a planului de operaţii la unităţile subordonate; e) analizează documentele de conducere întocmite de unităţile subordonate şi face propuneri referitoare la aprobarea acestora; f) elaborează concepţia privind organizarea, deplasarea, instalarea şi funcţionarea punctelor de comandă şi întocmeşte planul de pază al acestora; g) planifică recunoaşterile, inclusiv a raioanelor în care urmează a fi regrupate forţele şi mijloacele în vederea refacerii capacităţii operaţionale şi completării acestora; h) verifică aplicarea în comandament şi în unităţile subordonate, a conţinutului documentelor privind conducerea în secret a forţelor; i) elaborează estimări privind organizarea conducerii forţelor subordonate, potrivit documentelor de conducere întocmite; j) elaborează cursurile acţiunilor forţelor proprii; k) elaborează documentele de conducere şi informare pentru comandament şi unităţile subordonate; l) consemnează, în scris, ordinele date verbal de comandant; m) întocmeşte raportul de informare ce se transmite eşalonului superior şi completează jurnalul acţiunilor militare; n) întocmeşte şi transmite informări subordonaţilor, vecinilor şi celor cu care cooperează; o) gestionează documentele operative; p) elaborează documentele necesare serviciului în punctul de comandă şi organizează pregătirea personaluluişinumit în acest împreună serviciu; cu celelalte module ale q) planifică, coordonează controlează statului major, pe baza deciziei comandantului şi a prevederilor actelor normative specifice, instrucţia şi acţiunile de realizare a interoperabilităţii, a standardizării şi de evaluare a structurilor din cadrul brigăzii; r) coordonează planificarea şi desfăşurarea operaţiilor psihologice şi înaintează spre aprobare produsele elaborate de elementul de sprijin operaţii psihologice, către structurile care au această competenţă. Art.36. - Modulul logistic (S.4) este subordonat nemijlocit şefului de stat major şi este structura statului major care răspunde de conducerea logisticii brigăzii mecanizate. NESECRET 19 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

19/390

5/14/2018


NESECRET

Art.37. - Şeful modulului logistic (S.4) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea întregului modul. Pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.38. - Din compunerea modulului logistic, de regulă, se constituie următoarele structuri: a) conducere logistică; b) planificare logistică; c) asigurare tehnico - materială. Art.39. - Atribuţiile modulului logistic sunt: a) analizează, împreună cu modulul cercetare (S.2) şi modulul operaţii (S.3), acţiunile militare ce urmează a se desfăşura în zona de responsabilitate şi stabileşte măsurile necesare realizării sprijinului logistic al acestora; b) planifică şi organizează activităţile logistice; c) elaborează documentele de conducere şi informare a unităţilor subordonate; d) coordonează şi controlează activităţile necesare realizării sprijinului logistic al forţelor pe timpul pregătirii şi executării operaţiei; e) propune şefului de stat major, împreună cu modulul personal (S.1), cu modulul operaţii şi instrucţie (S.3) şi modulul comunicaţii şi informatică (S.6), locurile de dispunere a structurilor de logistică; f) stabileşte şi asigură, la solicitarea modulului personal (S.1) şi a modulului operaţii şi instrucţie (S.3), facilităţile necesare completării şi înlocuirii forţelor; g) coordonează, împreună cu modulul personal (S.1) şi cu modulul operaţii şi instrucţie (S.3), acţiunile pentru comenduirea şi îndrumarea circulaţiei, precum şi pentru menţinerea ordinii şi disciplinei militare; cu aprobarea comandantului, se foloseşte în acest scop plutonul de poliţie militară; h) informează modulul operaţii şi instrucţie (S.3), despre situaţia logistică a brigăzii, a subunităţilor şi formaţiunilor de logistică, despre realizarea sprijinului logistic al brigăzii şi al unităţilor din subordine; pregăteşte şi prezintă comandantului estimările necesare conducerii logistice; i) organizează, împreună cu modulule operaţii şi instrucţie (S.3), respectiv cu modulul C.I.M.I.C. (S.5), cooperarea cu organele administraţiei publice din zonă, în scopul realizării sprijinului logistic al acţiunii forţelor; j) asigură statului major informaţiile referitoare la starea resurselor, precum şi a nivelului stocurilor; k) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare; l) face estimări şi prezintă şefului de stat major, propuneri privind cartiruirea şi cazarea forţelor; m) planifică, organizează, coordonează şi verifică activităţile pentru cartiruirea efectivelor; n) organizează prevenirea incendiilor; o) întocmeşte şi prezintă şefului structurii logistice posibilităţile de asigurare şi modul utilizare arapoarte apei pentru forţele cartiruite; p)deîntocmeşte de informare privind cartiruirea forţelor. NESECRET 20 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

20/390

5/14/2018


NESECRET

Art.40. - Modulul C.I.M.I.C. (S.5) se ocupă cu activităţile de planificare şi coordonare ce vizează realizarea interfeţei cu populaţia civilă şi organizaţiile administraţiei locale, cu celelalte organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale existente în zona/raionul în care se află brigada mecanizată. Astfel, acesta monitorizează impactul pe care acţiunile şi organizaţia militară le au asupra situaţiei locale şi asigură stabilirea relaţiilor şi cooperarea dintre comandantul brigăzii, comandanţii de batalioane, celelalte forţe militare şi populaţia civilă, organele administraţiei de stat şi alte organisme, în scopul realizării compatibilităţii necesare îndeplinirii misiunilor. Art.41. - C.I.M.I.C. gestionează următoarele domenii: cooperarea civili militari; relaţiile civili - militari; planificarea acţiunilor viitoare civili - militari, cu impact în domeniul civil. Art.42. - Atribuţiile modulului C.I.M.I.C. sunt: a) stabileşte modalităţile, procedeele şi modul de cooperare civili - militari pe timpul desfăşurării operaţiei; b) asigură rezolvarea problemelor administrative, economice, sociale, juridice şi de protecţie pentru persoanele strămutate, refugiate sau evacuate din zona/raionul de desfăşurare a operaţiei; c) asigură cooperarea cu organizaţiile administraţiei de stat şi instituţiile publice pentru evacuarea operelor de artă/de patrimoniu, arhivelor şi a altor obiecte din zona de operaţii; d) realizează în cooperare cu ofiţerul de relaţii publice informarea corectă a populaţiei civile asupra măsurilor şi acţiunilor specifice din zonă; e) asigură, împreună cu S.2 şi S.3, coordonarea acţiunilor de contracarare a activităţilor informative şi de război psihologic desfăşurate de inamic în rândul populaţiei civile; f) elaborează proiectul cu obligaţiile ce revin autorităţilor militare şi civile din zona/raionul de desfăşurare a operaţiei şi totodată propun şefului de stat major nivelele de reprezentare în cadrul acestor relaţii; g) stabileşte coordonatele atitudinii militarilor faţă de populaţia civilă din zonă şi modalitatea de aplicare a prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi legilor; h) în cooperare modulele S.2cooperarea şi S.4, stabileşte materialelecivile, care urmează a fi achiziţionate din zonă cu şi organizează cu organizaţiile persoanele juridice şi fizice pentru procurarea acestora; i) asigură legătura permanentă şi coordonează sprijinul militar în sprijinul populaţiei, administraţiei locale şi protecţiei civile din zonă; j) participă la culegerea de informaţii şi analiza orientărilor în opinia publică, colaborând cu modulul de relaţii publice la elaborarea programelor pentru păstrarea moralului, a colaborării şi sprijinului public pentru acţiunile militare. Art.43. - Modulul comunicaţii şi informatică (S.6) se subordonează nemijlocit şefului de stat Acestanecesar este structura care conduce sistemului de major. comunicaţii conducerii acţiunilorrealizarea militare,şi exploatarea coordonării, NESECRET 21 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

21/390

5/14/2018


NESECRET

comunicării şi înştiinţării, precum şi cea care stabileşte modul de întrebuinţare a mijloacelor de comunicaţii şi informatică la toate eşaloanele din subordine. Art.44. - (1) Şeful modulului comunicaţii şi informatică conduce, coordonează şi răspunde de activitatea întregului modul. Conducerea şi responsabilitatea nemijlocită pentru organizarea, realizarea, menţinerea şi reconfigurarea sistemelor, potrivit cerinţelor şi dinamicii operaţiei/acţiunii, revine şefului comunicaţiilor şi informaticii. El pregăteşte estimări specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă şefului de stat major. (2) Atribuţiile modulului comunicaţii şi informatică sunt: a) organizează sistemul de comunicaţii; b) repartizează forţele şi mijloacele de comunicaţii şi informatică pentru realizarea sistemului de comunicaţii; c) gestionează spectrul de frecvenţe repartizat şi îl aplică pe categorii de utilizatori; d) asigură managementul sistemelor de comunicaţii ale punctelor de comandă; e) organizează şi coordonează activităţile pe linia poştei militare; f) analizează problemele de comunicaţii privind dispunerea punctelor de comandă, a mijloacelor specifice, precum şi utilizarea activităţii de comunicaţii pe linie de dezinformare; g) asigură compatibilitatea electromagnetică; h) monitorizează utilizarea frecvenţelor radio pentru a reduce interferenţele şi perturbaţiile reciproce; i) coordonează aplicarea măsurilor de protecţie a comunicaţiilor, inclusiv repartiţia, distribuţia şi utilizarea echipamentelor specifice; j) pregăteşte, întocmeşte şi prezintă estimări privind comunicaţiile; k) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind comunicaţiile; l) colaborează cu modulul operaţii (S.3), pentru actualizarea şi acoperirea oportună a nevoilor de legătură; m) monitorizează şi coordonează toate aspectele privind comanda, controlul, comunicaţiile, computerele şi informaţiile (C4I) în întreg sistemul de comandă; n) planifică, organizează şi coordonează manevra forţelor şi mijloacelor de comunicaţii pentru adaptarea sistemului forţelor; o) identifică mijloacele, centrelela şinevoile liniileconducerii de comunicaţii teritoriale, pentru preluarea, restabilirea şi folosirea lor; p) colaborează cu modulul logistic (S.4) pentru a asigura trupele cu tehnică şi materiale de comunicaţii şi informatică, pentru organizarea reparaţiilor precum şi pentru depozitarea şi evidenţa acestora; q) elaborează concepţia de întrebuinţare a structurilor de comunicaţii şi informatică subordonate şi planifică modul de angajare al acestora pentru îndeplinirea misiunilor stabilite;


22/390

5/14/2018


NESECRET

r) destină canale de comunicaţii pentru convorbirile personale ale militarilor în scopul menţinerii stării psihomorale a efectivelor, în funcţie de durata şi specificul misiunilor; s) analizează, la sfârşitul zilei de luptă şi la schimbările situaţiei tactice, situaţia legăturilor şi structurilor subordonate, stabilind măsurile necesare de restructurare. Art.45. - Asigurarea medicală este realizată de medicul şef. Acesta se subordonează nemijlocit comandantului şi răspunde nemijlocit de realizarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei medicale pentru personalul comandamentului şi structurile subordonate. Art.46. - Atribuţiile medicului şef sunt: a) informează comandantul despre starea structurilor medicale, precum şi despre asistenţa solicitată şi asigurată populaţiei civile şi prizonierilor de război; b) consiliază structurile medicale civile în legătură cu activităţile de asistenţă civică şi umanitară din zona de operaţii; c) coordonează ajutorul medical acordat de alte naţiuni; d) realizează şi coordonează sistemul logistic medical; e) elaborează planul de evacuare medicală; f) gestionează informaţiile din domeniul medical; g) elaborează programul de medicină preventivă, care include măsurile profilactice pentru etapele pre - şi post acţiuni medicale. Art.47. - (1) Asistenţa religioasă a brigăzii mecanizate este asigurată de preotul militar/deserventul spiritual religios care se subordonează nemijlocit comandantului şi se conformează regulilor şi îndatoririlor stipulate în legile ţării, în actele normative şi ordinele care reglementează activitatea specifică în domeniul militar. (2) În desfăşurarea activităţii sale preotul are statut de consilier al comandantului în probleme religioase, duhovniceşti, morale şi etice. Art.48. - Îndatoririle preotului militar/deserventului spiritual religios sunt: a) realizarea educaţiei moral-religioase, etice şi civice a personalului; b) participarea la îmbunătăţirea stării morale şi disciplinare a militarilor; c) asigurarea asistenţei religioase la nivelul plutoanelor medicale din compunerea batalioanelor/divizioanelor şi la compania medicală a batalionului logistic al brigăzii; d) participarea, prin activităţi specifice, la recuperarea psihică şi morală a militarilor afectaţi sau cu o conduită deviantă, scop în care colaborează cu structurile de specialitate de asistenţă medicală, de asistenţă psihologică sau juridică; e) oficierea serviciilor religioase pentru militarii decedaţi şi impunerea respectării tradiţiilor naţionale şi militare adecvate situaţiei. Art.49. - (1) Consilierul juridic al comandantului brigăzii. Activitatea sa constă în totalitatea măsurilor şi acţiunilor întreprinse pentru a se asigura respectarea, în acţiunile militare,internaţional a cerinţelor aplicabile legilor ţării, prevederilor actelor normative specifice şi ale dreptului în aconflictele armate precum şi respectarea NESECRET 23 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

23/390

5/14/2018


NESECRET

regulilor de angajare stabilite. Activitatea consilierului juridic în procesul luării deciziei, nu limitează dreptul comandantului de a adopta pe propria răspundere, soluţii care i se par oportune pentru îndeplinirea misiunilor primite. (2) Asistenţa juridică contribuie la îndeplinirea misiunilor cu respectarea strictă a normelor dreptului internaţional umanitar, îl sprijină pe comandant în aplicarea corectă a conceptului de necesitate militară şi a principiului proporţionalităţii în acţiunile brigăzii. (3) Asistenţa juridică contribuie la creşterea prestigiului brigăzii şi a moralului personalului prin prevenirea eventualelor crime, distrugeri şi suferinţe inutile, prin asigurarea legalităţii tuturor acţiunilor întreprinse de către unitate. Art.50. - Atribuţiile consilierului juridic al brigăzii pentru desfăşurarea legală a activităţilor comandamentului brigăzii sunt: a) asigură comandantului informaţii oportune privind reglementările interne şi internaţionale în domeniul care face obiectul deciziei acestuia; b) furnizează informaţii utile, în plan juridic, pe linia instruirii personalului combatant; c) pregăteşte şi prezintă comandantului estimări cu privire la implicaţiile juridice asupra acţiunilor militare; d) consiliază, din punct de vedere juridic, comandantul, în procesul de luare a deciziei; e) acordă asistenţă juridică comandantului, pentru cunoaşterea şi aplicarea normelor convenţiilor internaţionale de drept umanitar; f) asigură informarea pe linia cunoaşterii şi aplicării riguroase a actelor normative în întreaga activitate; g) apără interesele patrimoniale ale brigăzii; h) reprezintă interesele brigăzii în faţa instanţelor de judecată. Art.51. - Ofiţerul cu protecţia mediului, a muncii şi supravegherea tehnică se subordonează comandantului brigăzii şi are următoarele atribuţii: a) ia măsuri pentru cunoaşterea de către personalul brigăzii şi al structurilor subordonate a obligaţiilor ce le revin din reglementările privind protecţia mediului pe timpul operaţiilor militare, protecţia muncii, supravegherea tehnicii şi metrologia legală; cercetează accidentele de muncă şi bolilea lor; profesionale specifice şi propune măsuri b)pentru înlăturarea condiţiilor de producere c) raportează ierarhic accidentele ecologice sau încălcările reglementărilor privind mediul în zonele de responsabilitate ale unităţilor subordonate; d) evaluează riscurile de accidentare şi îmbolnăvire în locurile unde acţionează structurile din cadrul brigăzii; e) elaborează regulile specifice protecţiei mediului, protecţiei muncii şi supravegherii tehnice şi urmăreşte includerea lor în regulamentul de ordine interioară al brigăzii; f) monitorizează întocmirea de către structurile subordonate documentele necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare din puncta dosarelor de vedere cu al NESECRET 24 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

24/390

5/14/2018


NESECRET

protecţiei muncii şi solicită revizuirea acesteia în cazul în care s-au modificat condiţiile iniţiale de acordare a acesteia; g) asigură cunoaşterea şi respectarea de către personalul brigăzii a regimului prevăzut de normele juridice interne şi de cele internaţionale la care România este parte, privind ariile protejate, monumentele istorice şi ale naturii, în situaţia desfăşurării operaţiilor specifice luptei armate, a operaţiilor de stabilitate şi de sprijin precum şi pe timpul celor intermediare în zonele de dislocare a brigăzii şi propune aplicarea sancţiunilor legale în cazul încălcării acestora; h) întocmeşte fişa de mediu şi evidenţa deşeurilor periculoase în zonele de dislocare a brigăzii şi a unităţilor subordonate acesteia; i) înaintează periodic şi ori de câte ori este nevoie rapoarte şi sinteze privind situaţia din domeniile de responsabilitate. Art.52. - Modulul contabilului şef se subordonează nemijlocit comandantului şi este organul de specialitate al acestuia pe probleme economico-financiare. El are în compunere următoarele structuri: contabilitate; financiar; casierie. Art.53. - Atribuţiile modulului contabilului şef sunt: a) asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii economice şi financiar - contabile în conformitate cu prevederile legale; b) conduce contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune a bunurilor aflate în administrarea proprie şi a structurilor repartizate în asigurare financiară, conform prevederilor legale, în scopul reflectării, cantitativ şi valoric, a tuturor mişcărilor de valori materiale şi băneşti, precum şi pentru furnizarea informaţiilor necesare evaluării patrimoniului; c) asigură efectuarea tuturor operaţiilor de plăţi şi încasări, întocmirea statelor de plată a soldelor şi salariilor, analiza şi centralizarea situaţiilor privind salarizarea personalului propriu şi din structurile aflate în finanţare sau repartizate în asigurare financiară, pe categorii de drepturi şi structuri; d) asigură elaborarea şi înaintarea la termenele legale, ordonatorului de credite ierarhic superior, a bugetului şi a altor situaţii financiare pentru mobilizare sau război; e) asigură aplicarea normelor legislative în domeniu, precum şi a ordinelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor pentru aplicarea legislaţiei în vigoare. de relaţii responsabilitate următoarele Art.54. - (1) Ofiţerul domenii: informarea personalului militar publice şi civil are din în zona de conflict cu principalele evenimente interne şi internaţionale ce privesc acţiunea militară; gestionarea mediatică a crizelor şi a conflictelor de mică şi mare intensitate; gestionarea imaginii brigăzii; realizarea relaţiilor brigăzii cu instituţiile statului de drept. (2) Atribuţiile ofiţerului de relaţii publice sunt: a) analizează informaţiile cu privire la imaginea brigăzii mecanizate în mass -media locale şi centrale şi propune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea (menţinerea) acesteia;

b) informează şeful de stat major despre impactul acţiunilor militare prognozate asupra masspe - media; NESECRET 25 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

25/390

5/14/2018


NESECRET

c) evaluează necesităţile informaţionale ale personalului brigăzii şi ale mediului public în raport cu acţiunile militare desfăşurate; d) evaluează eficacitatea activităţii de relaţii publice şi a planurilor întocmite şi ia măsurile ce se impun; e) informează mass - media, obiectiv şi oportun, despre acţiunile militare desfăşurate (în curs de desfăşurare); f) realizează legătura cu reprezentanţii mass - media pentru a confirma acreditarea, încartiruirea, masa, transportul şi escorta celor autorizaţi; g) pregăteşte/instruieşte personalul brigăzii privind procedurile de protejare împotriva scurgerii, prin mijloacele mass - media, a informaţiilor referitoare la acţiunile militare planificate sau în curs de desfăşurare; h) pregăteşte şi prezintă comandantului brigăzii estimări privind impactul acţiunilor militare în mass - media; i) elaborează documentele de informare specifice modulului cu activitatea de relaţii publice. Art.55. - Ofiţerul psiholog asigură desfăşurarea acţiunilor de protecţie psihologică conform panului operaţiei. Acesta desfăşoară următoarele activităţi: a) participă la realizarea şi menţinerea unei stări psihomorale corespunzătoare a forţelor; b) elaborează repartiţia şi propune modul de folosire a mijloacelor tehnice şi a materialelor proprii destinate acţiunilor psihologice, primite ca întărire sau existente pe plan local; c) coordonează desfăşurarea acţiunilor psihologice planificate; d) centralizează şi analizează informaţiile specifice primite şi stabileşte modul de valorificare a acestora; e) colaborează cu celelalte organe militare şi civile în scopul identificării acţiunilor de influenţare psihologică ostilă şi pentru contracararea lor; f) stabileşte şi propune comandantului modalităţile de evaluare a eficienţei acţiunilor psihologice; g) informează pe comandant şi pe şeful de stat major despre acţiunile inamicului, măsurile întreprinse şi elaborează documentele de conducere ale acţiunilor psihologice; cunoaşterea a concepţiei acţiunilor psihologice executateh)deasigură către inamic, precum permanentă şi a posibilităţilor specifice reale ale acestuia; i) identifică şi determină presiunile psihologice care se exercită asupra forţelor proprii şi propune modalităţile de contracarare a acestora; j) realizează cunoaşterea structurii socio-culturale, a stării psihomorale şi a problemelor specifice cu care se confruntă inamicul, asigurând influenţarea psihologică a acestuia. Art.56. - Consilierul comandantului pentru problemele maiştrilor militari şi subofiţerilor reprezintă autoritatea comandantului în relaţiile cu această categorie de personal. Pe baza mandatului acordat de acesta îndeplineşte următoarele sarcini: NESECRET 26 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

26/390

5/14/2018


NESECRET

a) asigură cunoaşterea permanentă a structurii profesionale şi stării psihomorale a corpului maiştrilor militari şi subofiţerilor, precum şi a căilor specifice pentru influenţarea pozitivă a atitudinii acestora faţă de îndeplinirea misiunilor brigăzii; b) elaborează şi propune comandantului brigăzii criteriile de evaluare (apreciere) specifice pentru promovarea/încadrarea maiştrilor militari şi subofiţerilor; c) identifică presiunile negative care se produc asupra acestora şi propune comandantului soluţii pentru înlăturarea lor; d) centralizează şi analizează informaţiile specifice privind situaţia maiştrilor militari şi subofiţerilor şi stabileşte modul de valorificare a acestora; e) colaborează cu celelalte organe militare şi civile în scopul identificării acţiunilor de influenţare pozitivă a corpului maiştrilor militari şi subofiţerilor. Art.57. - (1) Forţele luptătoare ale brigăzii mecanizate sunt compuse din batalioane de infanterie şi de tancuri. (2) Batalionul de infanterie este unitatea de luptă de bază a brigăzii mecanizate, cu o structură compusă din subunităţi luptătoare şi de sprijin (de luptă şi logistice), cu un ridicat grad de mobilitate, destinată să execute acţiuni militare în cadrul marii unităţi sau independent. (3) Batalionul de tancuri constituie forţa principală de izbire a brigăzii mecanizate. Acesta acţionează cu rapiditate, prin surprindere pe fronturi largi şi discontinue, execută manevre repezi şi adânci pentru fracţionarea dispozitivului inamicului, încercuirea şi distrugerea/neutralizarea acestuia. Art.58. - Forţele de sprijin de luptă ale brigăzii mecanizate sunt compuse din: divizionul de artilerie mixt; divizionul de artilerie antiaeriană; compania de cercetare; compania de transmisiuni; compania de apărare nucleară, biologică şi chimică (NBC); compania de geniu; plutonul de poliţie militară. Art.59. - (1) Divizionul de artilerie mixt execută misiuni de sprijin prin foc în scopul obţinerii efectului dorit asupra ţintelor inamicului (distrugere, neutralizare, interdicţie şi hărţuire). Acesta acţionează conform celor prevăzute în „Manualul pentru luptă al divizionului de artilerie mixt”. (2) Comandantul divizionului de artilerie mixt este consilierul comandantului brigăzii mecanizate pe probleme de artilerie, şef al sistemului artileriei terestre din

cadrul Art.60. marii unităţi coordonatordealartilerie sprijinului prin foc. este destinat să ducă lupta - (1)şi Divizionul antiaeriană împotriva mijloacelor aeriene ale inamicului; acesta acţionează conform celor prevăzute în „Manualul pentru luptă al divizionului de artilerie antiaeriană”. (2) Comandantul divizionului de artilerie antiaeriană este consilierul comandantului brigăzii mecanizate pe probleme de artilerie antiaeriană şi şef al sistemului artileriei antiaeriene din cadrul marii unităţi. Art.61. - (1) Compania de cercetare este, alături de structurile cu aceleaşi misiuni din sistemele artileriei terestre şi ale artileriei antiaeriene, elementul de bază al brigăzii de luptă al mecanizate acestuia. destinat obţinerii de date şi informaţii despre inamic şi spaţiul NESECRET 27 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

27/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Comandantul companiei cercetare este subordonat comandantului brigăzii mecanizate, iar pe linie de specialitate şefului S.2 din cadrul statului major al marii unităţi. Acesta conduce acţiunile de procurare şi de raportare a datelor şi informaţiilor specifice din zona de interes, conform „Manualului pentru luptă al companiei de cercetare”, şi este obligat: a) să culeagă şi să raporteze oportun datele şi informaţiile despre inamic, conform misiunii primite; b) să asigure informaţii despre teren şi condiţiile hidrometeorologice; c) să cunoască situaţia sanitaro-epidemică şi resursele materiale din raionul acţiunilor militare. Art.62. - (1) Compania de transmisiuni este principala structură de comunicaţii a brigăzii mecanizate, având ca misiune de bază realizarea, instalarea, exploatarea, securizarea reţelelor şi direcţiilor de transmisiuni, strângerea şi mutarea centrelor de comunicaţii ale punctelor de comandă pentru transmiterea datelor şi informaţiilor prin mijloace fir, radio, radioreleu, serviciul de curieri şi instalaţii prin satelit în vederea exercitării actului de comandă şi control. (2) Comandantul companiei de transmisiuni este subordonat comandantului brigăzii mecanizate, iar pe linie de specialitate, şefului S.6 şi răspunde de instruirea subordonaţilor şi de îndeplinirea de către aceştia a misiunilor ce le revin pe linia realizării şi menţinerii legăturilor de comunicaţii. El asigură transpunerea în practică a planului de realizare a sistemului de comunicaţii, menţinând pregătite permanent, pentru intervenţie, forţele şi mijloacele de comunicaţii din subordine. Art.63. - (1) Compania de apărare NBC constituie principala forţă de sprijin NBC la dispoziţia comandantului brigăzii mecanizate, destinată să execute misiuni de monitorizare NBC şi gestionare a situaţiilor create în urma întrebuinţării de către inamic a armelor de distrugere în masă nucleare, biologice şi chimice/ADMNBC sau producerii evenimentelor Emisii Altele Decât Atacul/EADA. Aceasta contribuie la asigurarea mobilităţii, capacităţii de supravieţuire şi puterii de luptă a brigăzii mecanizate pe timpul acţiunilor în medii/condiţii NBC şi participarea la refacerea echilibrului ecologic al zonelor afectate. (2) Comandantul companiei de apărare NBC este subordonat comandantului brigăzii mecanizate, iar pe linia specialităţii şefului S.3 (ofiţerului de specialitate) şi împreună cu acestasituaţiilor îl ajută pe comandant în responsabilitate. conducerea şi coordonarea sprijinului NBC şi rezolvarea create în zona de Art.64. - (1) Compania de geniu este structura destinată să participe la realizarea sprijinului de geniu, prin cele trei funcţii specifice: mobilitate; contramobilitate; protecţie. Acestea se manifestă prin următoarele misiuni: cercetarea de geniu; executarea barajelor genistice; verificarea la minare; deminarea terenului şi obiectivelor; executarea culoarelor prin barajele genistice; executarea distrugerilor; asigurarea viabilităţii căilor de deplasare; executarea fortificaţiilor de campanie; exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos; amenajarea şi deservirea punctelor de aprovizionare cu apă; asigurarea cu energie electrică şi iluminatul punctelor de comandă. NESECRET 28 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

28/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Comandantul companiei de geniu este subordonat comandantului brigăzii mecanizate, iar pe linia specialităţii şefului S.3 (ofiţerului de specialitate) şi împreună cu acesta îl ajută pe comandant în conducerea şi coordonarea sprijinului de geniu şi rezolvarea situaţiilor specifice create în zona de responsabilitate. Art.65. - Plutonul de poliţie militară execută următoarele misiuni: a) menţinerea şi respectarea ordinii şi disciplinei militare, controlul şi îndrumarea circulaţiei autovehiculelor şi coloanelor în zona de responsabilitate a brigăzii; b) asigurarea deplasării şi pazei punctelor de comandă; c) urmărirea şi reţinerea dezertorilor, evadaţilor, infractorilor, prizonierilor de război şi a persoanelor suspecte sau ostile din zona de responsabilitate; d) asigurarea siguranţei, zonei din adâncimea dispozitivului forţelor proprii, precum şi a deplasării forţelor luptătoare; e) cercetarea pagubelor şi distrugerilor din adâncimea dispozitivului forţelor proprii; f) participarea la acţiuni pentru distrugerea/neutralizarea elementelor de cercetare-diversiune şi a elementelor teroriste; g) furnizarea de servicii de poliţie comandanţilor şi celorlalţi militari. Art.66. - (1) În funcţie de caracterul şi importanţa misiunii brigăzii, de forţele şi mijloacele de operaţii psihologice avute la dispoziţie de eşalonul superior, brigada poate primi în sprijin şi elemente de operaţii psihologice. (2) Elementele de sprijin operaţii psihologice primite de brigada mecanizată desfăşoară programe de influenţare a atitudinilor şi opiniilor grupurilor ţintă din zona de responsabilitate. Acestea acţionează în conformitate cu prevederile din „Manualul pentru operaţii psihologice”. Art.67. - (1) Forţele de logistică ale brigăzii mecanizate sunt constituite din batalionul logistic organic şi subunităţile logistice din subordinea nemijlocită a unităţilor din compunere. (2) Forţele de logistică sunt destinate să realizeze sprijinul logistic al acţiunilor militare prin desfăşurarea de activităţi specifice de aprovizionare, de transport, depozitare, mentenanţă, evacuare răniţi, tratament etc. Art.68. - Structurile organizatorice temporare se organizează şi funcţionează desfăşurării pe baza deciziei comandantului, în scopul creşteriistabilit. eficienţei planificării acţiunilor militare, în locurile şi în timpul Acestea nu scutescşi statul major de îndeplinirea atribuţiilor specifice şi nu stabilesc sau impun alte principii, ori reguli de funcţionare a activităţilor comandamentului. Art.69. - Structurile organizatorice temporare se stabilesc în funcţie de: a) importanţa misiunii; b) volumul de muncă ce revine comandamentului, atât pentru planificarea acţiunii cât şi pentru conducerea forţelor subordonate pe timpul ducerii acţiunilor militare proiectate; c) nivelul pregătirii profesionale a ofiţerilor din comandament; NESECRET 29 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

29/390

5/14/2018


NESECRET

d) condiţiile impuse de amplasarea punctului de comandă şi organizarea acestuia; e) obligativitatea organizării şi desfăşurării activităţilor în termenele stabilite de către eşaloanele superioare; f) necesitatea planificării acţiunilor militare concomitent la mai multe eşaloane, în scopul reducerii timpului de pregătire a acestora. SECŢIUNEA a 2 – a Locul şi destinaţia brigăzii mecanizate

Art.70. - (1) Locul şi destinaţia brigăzii mecanizate depind de gruparea de forţe din care face parte, structura căreia i se subordonează sau în care poate acţiona şi de misiunile pe care le primeşte. (2) Potrivit misiunilor şi stării de pregătire operaţionale , brigada mecanizată poate face parte din forţele dislocabile sau din forţele în teritoriu. Ea are destinaţia corespunzătoare forţelor şi mijloacelor din compunere şi a structurilor din care face parte. Art.71. - Pe timpul desfăşurării acţiunilor militare brigada mecanizată se poate găsi : pe direcţia principală de efort; pe o altă direcţie de efort; în sprijinul nemijlocit al efortului principal; în rezervă. Art.72. - (1) Brigada mecanizată de pe direcţia principală de efort este destinată: a) în ofensivă- să asigure ruperea apărării sau pătrunderea prin intervalele existente în dispozitivul inamicului, dezvoltarea ofensivei în ritm rapid, fracţionarea şi distrugerea/neutralizarea inamicului pe adâncimea misiunii primite, respingerea eventualelor contraatacuri ale inamicului, urmărirea inamicului care se retrage şi consolidarea aliniamentelor/obiectivelor cucerite; b) în apărare- să asigure producerea de pierderi cât mai mari inamicului şi slăbirea puterii de luptă a acestuia, oprirea ofensivei în faţa limitei dinainte a apărării (LDA), limitarea pătrunderii inamicului prin menţinerea raioanelor/punctelor tari din teren, a localităţilor şi obiectivelor din fâşia de apărare şi crearea condiţiilor pentru executarea contraatacurilor. Brigada de pe o altăpentru direcţiea defacilita efort este (2)a)să destinată: fixezemecanizată forţele inamicului acţiunile de pe direcţia principală de efort; b)să controleze terenul care influenţează manevra forţelor de pe direcţia principală de efort; c)să distrugă/neutralizeze forţele inamicului care pot afecta acţiunile forţei de pe direcţia principală de efort; d)să inducă în eroare inamicul cu privire la direcţia efortului principal; e)să prevină sau întârzie concentrarea inamicului pe direcţia principală de

efort. (3) Brigada aflată în sprijinul nemijlocit al efortului principal este destinată: NESECRET 30 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

30/390

5/14/2018


NESECRET

a) în ofensivă- să asigure dezvoltarea şi intensificarea ofensivei pe direcţia loviturii principale, în scopul desăvârşirii distrugerii/neutralizării inamicului, înlocuirea unor forţe de pe direcţia principală de efort care şi-au pierdut puterea de luptă, respingerea contraatacurilor şi urmărirea inamicului, participarea la încercuirea şi distrugerea/neutralizarea unor forţe ale acestuia rămase înapoia sau la flancurile forţei de pe direcţia principală de efort, distrugerea/neutralizarea în cooperare cu alte forţe sau independent a trupelor aeropurtate ori a trupelor aeromobile ale inamicului şi dezvoltarea ofensivei pe o nouă direcţie; b) în apărare- să asigure pregătirea şi menţinerea cu fermitate a unor poziţii/raioane şi localităţi integrate în structura apărării, distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns în fâşia de apărare prin executarea de contraatacuri, distrugerea/neutralizarea trupelor aeropurtate, a trupelor aeromobile, de cercetare diversiune şi teroriste ale inamicului, apărarea flancurilor descoperite ale forţei de pe direcţia principală de efort, înlocuirea unor mari unităţi din forţa de pe direcţia principală de efort care şi-au pierdut puterea de luptă, închiderea unor breşe create de inamic şi hărţuirea acestuia. (4) Brigada mecanizată din rezervă este destinată îndeplinirii unor misiuni neprevăzute care apar pe timpul luptei, cum ar fi: a) în ofensivă- oprirea/respingerea unui contraatac dintr-o direcţie sau într-un moment neaşteptat, căruia forţele destinate acestui scop nu-i pot face faţă; atacul unor obiective vitale sau nou apărute şi pentru care forţele de pe direcţia principală de efort nu sunt suficiente; distrugerea/neutralizarea trupelor aeropurtate şi aeromobile ale inamicului, utilizate prin surprindere; b) în apărare- oprirea/participarea la oprirea unor forţe ale inamicului pătrunse în mod surprinzător, sub aspectul momentului şi locului pătrunderii, al valorii forţelor pătrunse şi al vitezei de înaintare a acestora în dispozitivul de apărare; distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns în interiorul apărării prin participarea la contraatacul executat cu forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal sau executarea unor contraatacuri în situaţii şi condiţii neprevăzute; distrugerea (neutralizarea) forţelor inamicului infiltrate prin surprindere pe la flancuri şi intervale sau lansate în mod neaşteptat în spatele dispozitivului forţelor proprii. SECŢIUNEA a 3 – aîn luptă Principii de întrebuinţare

Art.73. - Brigada mecanizată desfăşoară operaţia pe baza şi cu respectarea: a) legilor luptei armate - concordanţa dintre scopuri; forţe şi mijloace; legea raportului de forţe; dependenţa doctrinei, operaţiilor, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor de nivelul dezvoltării armamentului şi tehnicii de luptă; unitatea acţiunilor; amploarea crescândă a luptei armate şi necesitatea ofensivei pentru obţinerea victoriei finale; luptei armate b) principiiloreconomia de acţiune; definirea clară îna - libertatea obiectivului/misiunii; de forţă/forţe şi mijloace; concentrarea efortului NESECRET 31 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

31/390

5/14/2018


NESECRET

locul decisiv şi la momentul potrivit; unitatea comenzii; surprinderea inamicului; manevra; securitatea acţiunilor şi forţelor; simplitatea planurilor şi a ordinelor; factorul uman; acţiunea agresivă; cercetarea; menţinerea permanentă a capacităţii de luptă; flexibilitatea; cooperarea; sprijinul logistic; c) cerinţelor generale pentru succesul operaţiilor – iniţiativa; agilitatea; adâncimea; sincronizarea; multilateralitatea; d) principiilor de drept internaţional umanitar stipulate în tratate, protocoale şi convenţii internaţionale. Art.74. - Operaţiile brigăzii mecanizate trebuie să fie organizate pe baza unui obiectiv şi a unei concepţii unitare, să se declanşeze prin surprindere şi să se desfăşoare continuu, manevrier şi sincronizat, cu lovirea/angajarea simultană a tuturor elementelor de dispozitiv ale inamicului, evitând pe cât posibil, loviturile frontale, angajarea de durată şi în condiţii dezavantajoase cu grupări de forţe puternice ale acestuia, cu folosirea la maximum a avantajelor oferite de mediu, a loviturilor aviaţiei, artileriei şi rachetelor, a acţiunilor de luptă electronică, informaţională şi psihologică, cu măsuri multiple de asigurare a acţiunilor, protecţie a forţelor şi de sprijin logistic. Art.75. - Principiile de întrebuinţare a brigăzii mecanizate în operaţie sunt: întrebuinţarea în toate tipurile de teren; întrebuinţarea prin surprindere; întrebuinţarea în acţiuni cu caracter decisiv; întrebuinţarea în acţiuni manevriere, executate pe spaţii mari; întrebuinţarea secvenţială; sprijinul eficient şi oportun. Art.76. - Întrebuinţarea în toate tipurile de teren este determinată de posibilităţile brigăzii mecanizate de a duce cu succes acţiuni în teren şes, cu lucrări de hidroamelioraţii, mediu frământat, muntos, pe litoral şi în deltă. Art.77. - Întrebuinţarea prin surprindere impune dispunerea şi acţiunea grupată şi rapidă a structurilor din subordine, în locuri şi momente neaşteptate de către inamic. Prin realizarea surprinderii se obţine succes moral şi material asupra acestuia, precum şi superioritate şi libertate de acţiune. Art.78. - Întrebuinţarea în acţiuni cu caracter decisiv constă în folosirea forţelor la dispoziţie în momentele hotărâtoare. În ofensivă, brigada mecanizată se foloseşte, atât în cadrul forţelor de pe direcţia principală de efort cât şi a celor de pe o altă direcţie, celor în sprijinul efortului principal sau celor în rezervă, pentru îndeplinirea mai importante Art.79.celor - Întrebuinţarea în misiuni. acţiuni manevriere, executate pe spaţii mari constă în realizarea grupării de forţe şi mijloace în locul şi la momentul potrivit, în scopul aplicării unor lovituri hotărâtoare inamicului, respingerii acţiunilor sau sustragerii de sub loviturile acestuia. Acţiunea manevrieră trebuie să fie simplă, să se execute în ascuns, rapid, prin surprindere şi să se încadreze în planul eşalonului superior. Art.80. - Întrebuinţarea secvenţială constă în folosirea brigăzii mecanizate doar în situaţiile în care puterea de luptă îi permite să ducă acţiuni în forţă, într-un ritm rapid, pe adâncimi variabile şi cu pierderi minime. Puterea de luptă a structurilor brigăzii mecanizate este determinată de limitele tehnice ale maşinilor de luptă, NESECRET 32 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

32/390

5/14/2018


NESECRET

pierderile de personal, de limitele umane/scăderea capacităţii fizice şi psihice a militarilor, consumurile de carburanţi, muniţie şi materiale. Art.81. - Sprijinul eficient şi oportun implică pregătirea şi ducerea acţiunilor într-o concepţie unitară şi menţinerea unei cooperări neîntrerupte între forţele participante. SECŢIUNEA a 4- a Generalităţi privind operaţiile

1. Tipuri de operaţii Art.82. - Operaţiile pe care le execută/la care participă brigada mecanizată, după natura şi scopul lor, se concretizează în: forme specifice luptei armate (ofensiva şi apărarea); operaţii de stabilitate şi de sprijin; operaţii intermediare. Art.83. - (1) În funcţie de situaţie, lupta armată a brigăzii mecanizate se clasifică în tipuri de operaţii ofensive/de apărare, în operaţii cu caracter ofensiv/defensiv şi în modalităţi particulare de exprimare (particularităţi ale ofensivei, particularităţi ale apărării). (2) Tipurile de operaţii ofensive sunt: ofensiva din contact (atacul deliberat/ pregătit/planificat); ofensiva din mişcare (atacul rapid); ofensiva combinată şi urmărirea. (3) Tipurile de operaţii de apărare sunt: apărarea mobilă; apărarea în zonă (pe poziţii); întârzierea (apărarea pe aliniamente intermediare); apărarea în încercuire. (4) Modalităţile particulare de exprimare a ofensivei/particularităţi ale ofensivei sunt: ofensiva în localităţi şi în zone (platforme) industriale; ofensiva cu forţarea cursurilor de apă şi a canalelor; ofensiva pe litoral şi în deltă; ofensiva în teren muntos-împădurit; ofensiva pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă; ofensiva pe timp de iarnă şi în alte medii/zone cu temperaturi scăzute; ofensiva pentru ruperea aliniamentelor şi raioanelor fortificate; ofensiva în teren cu culturi înalte; ofensiva în deşert şi în alte medii/zone cu temperaturi ridicate; acţiunile ca forţă aeromobilă. (5) Modalităţile particulare de exprimare a apărării/particularităţi ale apărării sunt: şi hidroamelioraţii; zone/platforme industriale; cursapărarea de apă mare apărarea şi în zoneînculocalităţi lucrări de apărarea peapărarea litoral şipe în un deltă; în teren muntos-împădurit; apărarea pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă; apărarea pe timp de iarnă şi în alte medii/zone cu temperaturi scăzute; apărarea pe un aliniament şi în raioane cu lucrări de fortificaţii; apărarea în teren cu culturi înalte; apărarea în deşert şi în alte medii/zone cu temperaturi ridicate. (6) Operaţiile cu caracter ofensiv sunt: cercetarea prin luptă; raidul; atacul fals; atacul demonstrativ; contraatacul; lovirea inamicului în faţa limitei dinainte a apărării.


33/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Operaţiile cu caracter defensiv sunt: trecerea temporară la apărare pentru respingerea contraatacului; trecerea la apărare pentru consolidarea aliniamentului final al misiunii şi trecerea la apărare în cadrul luptei de întâlnire. Art.84. - (1) Ofensiva este principala formă de luptă armată prin care se urmăreşte capturarea, respingerea sau distrugerea/neutralizarea inamicului. Scopul general al ofensivei este înfrângerea inamicului şi crearea condiţiilor pentru succesul acţiunilor ulterioare sau pentru încetarea ostilităţilor şi trecerea la acţiuni postconflict. (2) Ofensiva din contact (atacul deliberat/pregătit/planificat) este tipul de operaţie prin care se realizează atacul asupra inamicului aflat în apărare, plecând la acţiune din poziţiile deţinute în faţa acestuia. (3) Ofensiva din mişcare/atacul rapid este tipul de operaţie prin care se realizează atacul asupra inamicului aflat în apărare, după un marş pe o distanţă variabilă. (4) Ofensiva combinată este tipul de operaţie prin care se realizează atacul asupra inamicului aflat în apărare, cu o parte din forţe din mişcare, iar cu alta din contact. (5) Urmărirea este tipul de operaţie prin care se realizează menţinerea contactului cu inamicul care îşi părăseşte poziţiile de luptă şi încearcă să se sustragă acţiunii forţelor care atacă. (6) Cercetarea prin luptă este un atac cu obiectiv limitat executat pentru a-l sili pe inamic să-şi demaşte dispozitivul, valoarea sau intenţia forţei sale, prin determinarea acestuia să răspundă la acţiunea ofensivă, dezvăluindu-şi astfel punctele slabe ale sistemului defensiv. (7) Raidul este un atac de scurtă durată, cu obiectiv limitat desfăşurat într-un spaţiu redus în teritoriul ocupat de inamic, urmărind neutralizarea, distrugerea ori capturarea unuia sau mai multor elemente (personal, documente, subunităţi, etc.) cu scopul de a-i dezorganiza acţiunile acestuia. (8) Atacul fals se execută în scopul de a distrage atenţia inamicului de la direcţia principală de efort; el trebuie să fie suficient de puternic şi credibil pentru a obţine reacţia dorită din partea inamicului. Atacul fals executat de regulă, de către o unitate/subunitate, face parte din planul de acţiune al eşalonului superior. (9)a Atacul se luptă. execută în scopul de a distrage atenţia inamicului, însă fără încercademonstrativ angajarea sa în (10) Contraatacul se execută cu parte din forţe sau cu toate forţele aflate în apărare, pentru recucerirea terenului pierdut, izolarea şi sau distrugerea forţelor înaintate ale inamicului. (11) Lovirea inamicului în faţa limitei dinainte a apărării se execută cu scopul general de a dezorganiza atacul acestuia. Ea urmăreşte lovirea inamicului atunci când acesta este cel mai vulnerabil – pe timpul pregătirii pentru atac, în raioanele de concentrare – sau atunci când este în deplasare, înainte de a depăşi aliniamentul de atac. NESECRET 34 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

34/390

5/14/2018


NESECRET

Art.85. - (1) Apărarea este forma de luptă armată, impusă şi adoptată temporar, prin care se realizează respingerea, oprirea sau întârzierea acţiunilor inamicului în scopul menţinerii spaţiului terestru (aerian, maritim, fluvial) sau obiectivului încredinţat, până la crearea condiţiilor de trecere la ofensivă. (2) Apărarea mobilă este operaţia adoptată în scopul distrugerii/neutralizării inamicului printr-un atac hotărâtor executat cu o grupare de forţe de lovire/izbire, într-un moment favorabil. În acest scop, gruparea de lovire trebuie să aibă o mobilitate mai mare sau cel puţin egală cu a inamicului, iar celelalte forţe aflate în apărare să reuşească fixarea şi direcţionarea pătrunderii acestuia în sensul dorit. (3) Apărarea în zonă (pe poziţii) este operaţia adoptată în scopul interzicerii, pentru o perioadă de timp stabilită, a pătrunderii inamicului într-o anumită porţiune de teren (zonă, raion, obiectiv). Distrugerea/neutralizarea propriu-zisă a inamicului constituie un obiectiv secundar, care se organizează în scopul menţinerii ferme a poziţiei de apărare, producerii de pierderi cât mai mari inamicului, respingerii ofensivei acestuia şi interzicerii pătrunderii lui în adâncime. Acest procedeu se bazează pe un sistem de poziţii combinat cu obstacole, amenajarea judicioasă a terenului şi manevra rezervelor. (4) Întârzierea/apărarea pe aliniamente intermediare este operaţia în care o forţă aflată sub presiunea inamicului cedează în mod progresiv terenul deţinut, în vederea câştigării de timp prin încetinirea ritmului de înaintare al inamicului şi producerea de pierderi maxime acestuia, fără a se angaja în acţiuni decisive. (5) Apărarea în încercuire este operaţia în care iniţiativa aparţine inamicului, iar forţele proprii menţin o suprafaţă de teren/un obiectiv, luptând cu un inamic care este dispus în jurul lor şi acţionează din toate direcţiile. De aceea comandantul trebuie să-şi asigure protecţia din toate direcţiile. Deşi este dificil, apărătorul trebuie să fie capabil să reacţioneze imediat cu foc şi cu forţele din rezervă asupra căilor de acces. (6) Trecerea temporară la apărare pentru respingerea contraatacului pe timpul desfăşurării operaţiei ofensive are loc atunci când forţele proprii de pe direcţia respectivă sunt inferioare numeric, calitativ şi/sau poziţional forţelor inamicului şi nu sunt în măsură să le respingă din mişcare. (7) Trecerea la apărare pentru consolidarea aliniamentului final al misiunii se planifică şi desfăşoară pentru îndeplinirea următoarelor scopuri: asigurarea flancurilor şi spateluicrearea forţelor; respingerea contraatacului; interzicerea afluirii rezervelor inamicului; condiţiilor favorabile pentru continuarea ofensivei cu alte unităţi; refacerea resurselor necesare luptei. (8) Trecerea la apărare în cadrul luptei de întâlnire se execută în situaţia când inamicul a devansat în desfăşurare forţele proprii sau este superior în forţe şi mijloace. În acest caz, forţele proprii trec în grabă la apărare pe aliniamentul atins sau pe alt aliniament favorabil. Art.86. - Ambuscada este un procedeu tactic organizat de brigadă, atât în apărare cât şi în ofensivă, în scopul întârzierii acţiunilor inamicului, producerii de panică şi pierderi, precum şi pentru distrugerea/neutralizarea acestuia. NESECRET 35 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

35/390

5/14/2018


NESECRET

Art.87. - Capcana este un procedeu simplu şi eficace de luptă împotriva inamicului şi constă dintr-un ansamblu de acţiuni practice bazate pe folosirea lucrărilor genistice (gropi, furnale, locaşuri, şanţuri, escarpe, contraescarpe, abatize, avalanşe), a dispozitivelor speciale (laţuri, curse, saci cu pietre, plase şi spirale din sârmă, frânghii cu bile din lemn, fier sau pietre), a barajelor şi obstacolelor improvizate, terenului mlăştinos sau cu posibilităţi de inundare, punctelor obligatorii de trecere, pădurilor, porţiunilor cu drumuri şi căi ferate cu poduri, surselor de apă şi construcţiilor care oferă posibilităţi de adăpostire pentru istovirea, întârzierea şi distrugerea/neutralizarea inamicului sau reducerea capacităţii sale combative. Se foloseşte atât în ofensivă, cât şi în apărare. Art.88. - (1) Operaţiile de stabilitate şi de sprijin cuprind o gamă largă de acţiuni urmărind îndeplinirea unor scopuri variate, incluzând realizarea intereselor şi obiectivelor naţionale, descurajarea şi prevenirea războiului, promovarea sau după caz, reinstaurarea păcii, reducerea tensiunii dintre state sub nivelul conflictului armat şi rezolvarea crizelor internaţionale, precum şi sprijinirea autorităţilor civile în rezolvarea situaţiilor de criză internă. Îndeplinirea acestor obiective prin utilizarea mijloacelor militare presupune folosirea forţelor armate şi a logisticii adecvate pentru executarea unor misiuni diverse, altele decât cele specifice războiul. (2) Operaţiile de stabilitate la care participă brigada mecanizată, independent sau în cadrul eşalonului superior, sunt: controlul armamentelor; combaterea terorismului; sprijinul operaţiilor antidrog; asistenţa umanitară şi civică; asistenţa acordată unei naţiuni; evacuarea necombatanţilor; impunerea de sancţiuni; operaţiile de pace; demonstraţia de forţă. (3) Operaţiile de sprijin la care participă brigada mecanizată, independent sau în cadrul eşalonului superior, sunt: operaţii de sprijin intern (O.S.I.) – pe teritoriul naţional – şi asistenţă umanitară externă (A.U.E.)– în afara teritoriului naţional. (4) În operaţiile de sprijin intern (O.S.I.), brigada mecanizată execută: a) operaţii de salvare în caz de calamităţi naturale şi dezastre; b) sprijinul managementului consecinţelor accidentelor la obiectivele de risc nucleare, biologice, chimice, radiologice şi a exploziilor de mare putere (NBCRE); c) sprijinul impunerii legii civile; d) asistenţa comunităţii. (5) cadruldeasistenţei a) În operaţii salvare; umanitare externe, brigada mecanizată execută: b) sprijinul managementului consecinţelor accidentelor la obiectivele de risc nucleare, biologice, chimice, radiologice şi a exploziilor de mare putere (NBCRE); c) asistenţa comunităţii. Art.89. - (1) Operaţiile intermediare sunt măsuri şi activităţi premergătoare sau consecutive operaţiilor specifice luptei armate sau celor de stabilitate şi de sprijin, prin care brigada mecanizată este pregătită sau adusă în starea din care să poată desfăşura misiunea următoare ori să înceteze misiunea în curs.


36/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Principalele operaţii intermediare sunt: deplasarea; staţionarea; regruparea; înlocuirea; înaintarea spre contact; lupta de întâlnire; joncţiunea forţelor; retragerea. Art.90. - (1) Acţiunile brigăzii mecanizate se desfăşoară în una din următoarele perioade/stări distincte: de pace; criză; război; post-conflict. (2) De regulă, acţiunile desfăşurate pe timp de pace şi în situaţii de criză fac parte din gama operaţiilor de stabilitate şi de sprijin. Art.91. - În acţiunile specifice luptei armate, în toate formele şi procedeele specifice acesteia, precum şi în alte acţiuni militare se execută asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor .

2. Lupte şi ciocniri Art.92. – (1) Operaţiile brigăzii mecanizate reprezintă ansamblul măsurilor, activităţilor şi acţiunilor concepute, planificate şi desfăşurate pentru îndeplinirea obiectivelor încredinţate, incluzând atât acţiunea propriu-zisă (mişcarea, transportul, aprovizionarea, atacul, apărarea, manevrele necesare) cât şi activităţile de instruire ori administrative. (2) Operaţiile brigăzii mecanizate se concretizează în lupte şi ciocniri. Art.93. - Luptele reprezintă ansamblul acţiunilor desfăşurate în mod organizat de către forţele proprii pentru îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor ce le revin şi atingerea scopurilor operaţiilor militare, în care, folosind armamentul şi tehnica de luptă din înzestrare se angajează inamicul, urmărind distrugerea/neutralizarea sau capturarea lui. Art.94. - Ciocnirea reprezintă acţiunea de angajare directă a inamicului de către forţele proprii într-o confruntarea militară desfăşurată în timp scurt, având loc, de regulă, între elementele de siguranţă ale forţelor adverse cu elemente de siguranţă proprii şi care se poate transforma sau nu în luptă. Art.95. - Luptele şi ciocnirile3 se caracterizează prin dinamism, schimbări bruşte şi rapide ale situaţiei, întrebuinţarea armelor inteligente, mare diversitate de forme şi procedee de ducere a acţiunilor militare, caracter complex, decisiv şi de independenţă al acţiunilor; pregătirea în timp scurt, folosirea mijloacelor moderne în detaliilor pregătire deşi planimetrie, desfăşurare,pregătirea cibernetizarea, folosireaacestora cu pricepere a terenului şi şia şi desfăşurarea în condiţiile pericolului a folosirii ADMNBC. Art.96. - Succesul în luptă este condiţionat de: a) nivelul instruirii pentru luptă al brigăzii mecanizate; b) concentrarea eforturilor pentru îndeplinirea celor mai importante misiuni; c) cunoaşterea inamicului şi zădărnicirea acţiunilor acestuia; d) distrugerea oportună a mijloacelor N.B.C.; e) capturarea şi distrugerea/neutralizarea grupării principale de forţe a inamicului; 3

În continuare se va întrebuinţa termenul lupte, prin care se vor înţelege şi ciocnirile. NESECRET 37 din 390

http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

37/390

5/14/2018


NESECRET

f) manifestarea iniţiativei şi flexibilităţii în îndeplinirea misiunilor; g) devansarea inamicului în declanşarea loviturilor şi executarea acestora cu rapiditate, sincronizat şi pe toată adâncimea dispozitivului său; h) pregătirea şi ducerea acţiunilor neîntrerupt, ziua şi noaptea; i) executarea oportună a manevrei; j) aplicarea continuă a măsurilor de asigurare a acţiunilor şi protecţie a forţelor; k) realizarea conducerii şi a cooperării neîntrerupte; l) logistica acţiunilor militare ale brigăzii; m) disciplina militară fermă şi educarea în spirit de învingător.

3. Elemente de structură şi sisteme de operare Art.97. – Elementele de structură ale operaţiei brigăzii mecanizate sunt: dispozitivul de operaţii/acţiune; amenajarea genistică; sistemul de lovire. Art.98. - Dispozitivul de operaţii/acţiune, de regulă, cuprinde următoarele elemente: sistemul de comandă; gruparea de angajare; rezerva; sistemul logistic. Art.99. - Sistemul de comandă se realizează astfel încât să asigure continuitatea executării actului de comandă şi menţinerea unei legături permanente cu eşalonul superior şi forţele subordonate, cu vecinii, cu cei cu care se cooperează şi cu organele militare teritoriale din zonă. Art.100. - (1) Punctul de comandă (PC) este constituit din personalul şi mijloacele din dotare, la dispoziţia comandantului. Acesta este organizat pe centre (grupe), dispuse într-un singur loc sau în locuri apropiate, sub o comandă unică, din care se exercită actul de comandă asupra forţelor brigăzii mecanizate. (2) Brigada mecanizată, poate constitui: punct de comandă de bază; punct de comandă de rezervă; punct de comandă înaintat; punct de comandă ajutător . (3) Comandantul brigăzii mecanizate conduce, de regulă, acţiunile din punctul de comandă de bază; în anumite situaţii, când este necesar, acesta organizează şi conduce din grupul de comandă. Art.101. - (1) Punctul de comandă de bază (P.C.Bz.) include toţi militarii, echipamentele şi mijloacele angajate în comanda şi controlul brigăzii. Din acesta mai fac parte de conducere de artilerie antiaeriană. (2)centrele În timpul luptei, tota subsistemelor personalul din cadrul terestră P.C.Bz. şieste implicat în coordonarea şi controlul sau în apărarea şi realizarea securităţii acestuia. (3) Punctul de comandă de bază se compune din: centrul de conducere tactică; centrul de conducere tehnică; centrul de conducere logistică. (4) Centrul de conducere tactică este modulul de bază din cadrul P.C.Bz. Acesta include personalul, mijloacele şi algoritmii/softul necesari, aferente participării la pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor militare curente sau planificarea celor viitoare. Personalul din acest element de comandă şi control şi mijloacele

(algoritmii, softul) necesare sunt grupate pe funcţiuni sau pe structuri temporare. NESECRET 38 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

38/390

5/14/2018


NESECRET

Art.102. - (1) Cerinţele dispunerii punctului de comandă. Locul P.C. Bz. este propus de şeful modulului S.3 împreună cu şeful modulului S.6 şi aprobat de comandantul brigăzii mecanizate. (2) Comunicaţiile. P.C. Bz. trebuie să aibă legături de comunicaţii cu unităţile şi subunităţile subordonate, cele de sprijin, cele cu care cooperează şi cu eşalonul superior, în toate relaţiile cerute. Locul de dispunere diferă în funcţie de natura acţiunii (de apărare sau ofensivă). P.C. Bz. este mult mai înaintat în timpul acţiunilor ofensive decât în cele defensive. În cele defensive, P.C. Bz. este dispus cât mai în spate posibil, astfel încât el să menţină comunicaţiile necesare, iar dacă este nevoie, pentru a oferi siguranţă şi protecţie, staţiile radio sunt acţionate de la distanţă. (3) Raionul de dispunere al P.C.Bz. trebuie să permită realizarea unor comunicaţii sigure, inclusiv accesul la sistemele de comunicaţii civile. (4) Centrul de comunicaţii al P.C.Bz., face parte integrantă din acesta şi asigură legăturile în interiorul punctului de comandă, cu celelalte puncte de comandă ale brigăzii mecanizate, cu centrele de comunicaţii ale punctelor de comandă ale eşalonului superior, subordonaţilor şi eşaloanelor cu care se cooperează. Raioanele pentru instalarea centrelor de comunicaţii trebuie să asigure: a) interconectarea oportună şi cu forţe minime în cadrul reţelelor sistemelor de comunicaţii din care fac parte; b) aplicarea măsurilor de compatibilitate electromagnetică; c) dispersarea mijloacelor de comunicaţii corespunzător cerinţelor tehnice; d) realizarea măsurilor pentru protecţia comunicaţiilor; e) căi de acces favorabile şi mascate către şi în interiorul acestuia; f) conectarea în timp scurt şi cu uşurinţă a terminalelor la elementele centrului; g) amenajarea genistică cu un număr redus de forţe şi mijloace; h) realizarea celorlalte cerinţe impuse la alegerea locului de instalare a punctelor de comandă. (5) Deplasarea centrului de comunicaţii se face pe baza planului mutării centrului de comunicaţii şi a punctului de comandă. Aceasta se execută, de regulă, într-un singur eşalon. Centrul de comunicaţii al punctului de comandă de bază se poate muta şi succesiv, pe eşaloane, în funcţie de planificarea mutării punctului de comandă Pe legăturilor timpul mutării centrului de comunicaţii se iau măsuricu pentru asigurarearespectiv. continuităţii cu eşalonul superior, subordonaţii şi forţele care se cooperează/sprijină, precum şi pentru conducerea neîntreruptă a trupelor. Despre începerea mutării se raportează eşalonului superior şi se informează eşaloanele subordonate şi cele cu care se cooperează/sprijină. (6) Mutarea centrului de comunicaţii al punctului de comandă de bază se ordonă de către şeful de stat major al brigăzii. Mutarea celorlalte centre de comunicaţii se face la ordinul sau cu aprobarea şefului comunicaţiilor de la brigadă, în unele situaţii, la ordinul eşalonului superior. (7) Accesul. P.C.Bz. trebuie dispus în zona responsabilitate a brigăzii mecanizate. El trebuie să fie aproape darcentral nu lângă o calederapidă de apropiere. Către NESECRET 39 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

39/390

5/14/2018


NESECRET

P.C. Bz. nu trebuie să existe mai multe căi de pătrundere. Aceste căi trebuie să fie acoperite, mascate şi să aibă legătură cu drumurile/itinerarele care asigură accesul către majoritatea forţelor. Ţinând cont de natura ofensivă sau defensivă a acţiunii, prezenţa fizică a P.C.Bz. nu trebuie să influenţeze manevra tactică a forţelor proprii. Când este posibil, în apropiere trebuie să existe o zonă de aterizare a elicopterelor. (8) Menţinerea integrităţii fiziceeste la fel de importantă. Când P.C.Bz. este dispus în altă parte decât într-o zonă construită, cel mai bun loc pentru el este în contrapantă cu acoperire şi mascare. Punctele cheie ale terenului precum cotele de pe dealuri şi intersecţiile de drumuri/itinerarii trebuie evitate. Totuşi centrul de conducere tactică trebuie să fie accesibil pentru ocupare şi să fie convenabil pentru grupul de lucru şi pentru dislocare. (9) Mărimea. Zona aleasă trebuie să fie suficient de mare pentru a permite dispunerea tuturor elementelor P.C.Bz, atunci când comandantul nu este în faţă, cu grupul de comandă. Aceasta include şi militarii de legătură ai unităţilor primite ca întărire/în sprijin. Zona aleasă trebuie să ofere spaţiu pentru centrul de conducere tactică, sprijinul de comunicaţii şi pentru hrănire, odihnă, latrine şi zone de instruire, pentru dispunerea elementelor de siguranţă, parcarea autovehiculelor şi descărcarea acestora. (10) Mascarea. Dispunerea P.C.Bz. trebuie să–i permită îndeplinirea misiunii, indiferent de condiţiile existente. Redislocarea P.C.Bz. depinde de posibilităţile inamicului de a localiza şi stabili locul de dispunere al centrului de conducere tactică. Ea trebuie planificată astfel încât P.C.Bz. să nu se găsească în deplasare în timpul fazelor critice ale luptei. (11) Adăpostirea. Când se lucrează cu hărţi şi se elaborează ordine şi schiţe pe material transparent sunt necesare locuri uscate şi luminoase. Un P.C. trebuie să fie adăpostit pentru condiţii de vreme nefavorabilă şi trebuie să aibă lumină pentru lucrul pe timp de noapte. Este preferabil să fie situat într-un interior. Alte condiţii presupun următoarele: a) dacă există clădiri la dispoziţie, comandantul trebuie să ia în considerare folosirea acestora pentru P.C.; ele pot oferi spaţiul şi protecţia necesară elementelor acestuia; vehiculele pot fi ascunse în magazii sau garaje, iar staţiile radio pot fi acţionate de la distanţă; b)folosindu-se dacă nu există clădiri la dispoziţie, centrul de conducere tactică poate fi organizat corturi; c) dacă vremea este bună sau este necesară o dislocare rapidă, centrul de conducere tactică poate să funcţioneze în vehiculele la dispoziţie; d) dacă acţiunile sunt executate în zonele unde lipsesc comunicaţiile, centrul de conducere tactică poate acţiona debarcat; indiferent de situaţie, centrul de conducere tactică trebuie organizat pentru a-şi îndeplini principalele funcţiuni de control tactic şi de planificare. (12) Securitatea. În baza ordinelor şefului de stat major al brigăzii mecanizate, comandantul plutonului asigură realizeazădesecuritatea P.C.Bz. faţă de atacurilepoliţie terestremilitară şi aeriene. Cea apărarea mai bunăşimodalitate a realiza NESECRET 40 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

40/390

5/14/2018


NESECRET

securitatea P.C. este de a preveni descoperirea acestuia de către inamic. Securitatea se realizează printr-o bună disciplină şi prin evitarea zgomotului, a luminii, traficului radio, precum şi printr-un camuflaj bun, atât împotriva observării terestre cât şi a celei aeriene. Art.103. - Punctul de comandă de rezervă (P.C.Rz.) este necesar în cazul în care centrul de conducere tactică sau P.C.Bz. sunt scoase din funcţiune. La nevoie, relaţiile de comandă şi control pot fi reorganizate de eşalonul superior, astfel: a) punctul de comandă - observare (P.C.O.) al divizionului de artilerie asigură condiţiile necesare pentru P.C.Rz.; b) P.C.Rz. trebuie să fie dispus suficient de departe de P.C.Bz. pentru a evita distrugerea simultană; pe cât posibil comunicaţiile şi condiţiile din P.C.Rz. trebuie să le copieze pe cele din centrul de conducere tactică; prin procedurile de operare standard (P.O.S.) se stabilesc militarii care formează nucleul P.C.Rz.; aceşti militari monitorizează reţeaua de comandă şi cea logistică/administrativă; elementul de sprijin prin foc poate să fie cel mai dificil de înlocuit; o echipă de coordonare a sprijinului prin foc poate să preia locul acestuia dacă divizionul de artilerie nu are suficiente mijloace de comunicaţii; c) P.C. Rz. preia comanda şi controlul dacă P.C.Bz. îşi întrerupe funcţionarea datorită pierderii militarilor, echipamentelor sau întreruperii comunicaţiilor; P.C.Rz. trebuie să aibă P.O.S. bine definite; el trebuie să aibă suficienţi militari instruiţi şi echipaţi care să poată prelua controlul fără întrerupere; antrenamentele repetate sunt vitale pentru succes; controlul trebuie executat permanent cu puţine întreruperi posibile; acesta poate fi făcut pe timpul acţiunilor sau pe măsură ce ameninţarea creşte; pe timpul trecerii de la o acţiune la alta, grupul de comandă preia majoritatea funcţiilor de control şi coordonare a punctelor de comandă. Art.104. - Punctul de comandă înaintat se organizează în scopul conducerii oportune a forţelor în momentele hotărâtoare ale luptei. Art.105. - Punctul de comandă ajutător se organizează în scopul conducerii oportune a forţelor de pe o direcţie cu caracter de independenţă. Art.106. - (1 ) Grupul de comandă este o structură constituită temporar şi este organizat de comandant pentru a funcţiona şi a-i asigura protecţia când se deplasează în raionul acţiunilor unde este absolut necesară prezenţa sa. Este constituit din comandant şi unpentru număr restrânsşidecontrolul ofiţeri. El este asigurat cu echipamentul necesar comandantului comanda nemijlocit al luptei. Acest grup împreună cu mijloacele de comunicaţii şi subunităţile de pază şi transport necesare funcţionează temporar până la rezolvarea situaţiei. (2) Grupul de comandă, de regulă, este compus din comandantul brigăzii, şefii modulelor S.3, S.2, ofiţerul cu artileria. În funcţie de situaţie, din el mai pot face parte alţi ofiţeri din cadrul modulului operaţii (de geniu, de apărare antiaeriană, NBC) sau comandantul unităţii din rezervă. (3) Şeful modulului S.3 poate fi trimis de comandant să observe direct sau să asigure comanda şi controlul în altă zonă. NESECRET 41 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

41/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Şeful modulului S.2 acţionează în cadrul grupului de comandă, în scopul monitorizării acţiunilor forţelor şi mijloacelor de cercetare. (5) Ofiţerul cu artileria coordonează sprijinul prin foc, analizează şi propune modalităţile de sporire a posibilităţilor acestuia, crescând astfel puterea de luptă a forţelor. El propune priorităţile de foc, integrează tragerile directe cu al mijloacelor de foc din poziţii de tragere acoperite, inclusiv al aruncătoarelor. Urmăreşte sprijinirea eficientă şi oportună a subunităţilor luptătoare. (6) În cadrul grupului de comandă se mai găsesc şi alţi militari (mecanicii conductori/şoferii de pe tehnica ce deserveşte grupul de comandă, operatorii radio şi militarii destinaţi pentru pază). (7) Grupul de comandă trebuie să fie mobil şi să fie în măsură să comunice cu celelalte elemente. Din motive de siguranţă, cel mai adesea grupul de comandă se dispune în apropierea unei subunităţi luptătoare. Grupul de comandă trebuie să fie în măsură să se deplaseze frecvent sau continuu. În funcţie de situaţia concretă, comandantul va dispune grupul de comandă astfel încât să poată interveni oportun sau să observe direct momentele cele mai importante ale acţiunilor în curs de desfăşurare în zona de responsabilitate. (8) Grupul de comandă trebuie să se afle totdeauna pe direcţia principală de efort a brigăzii mecanizate. Astfel, comandantul poate menţine controlul chiar şi în cazul pierderii temporare a legăturilor radio sau fir. Comunicaţiile sunt un factor important în stabilirea locului de dispunere a grupului de comandă, care trebuie să comunice permanent cu unităţile de manevră subordonate, cu centrul de conducere tactică şi cu grupul de comandă al eşalonului superior. (9) Comandantul, aflat în grupul de comandă, conduce nemijlocit acţiunile de luptă ale brigăzii mecanizate. Grupul de comandă se poate constitui şi anticipat, pe timpul procesului de planificare a acţiunilor de luptă, în vederea executării recunoaşterilor. Ulterior, comandantul se înapoiază la punctul de comandă de bază pentru finalizarea planului de acţiune şi emiterea ordinului de acţiune sau poate să cheme statul major la locul de dispunere a grupului de comandă. Dispunerea grupului de comandă trebuie să asigure comandantului controlul eficient al acţiunilor de luptă ale forţelor subordonate şi transmiterea oportună a ordinelor. Art.107. - (1) Gruparea de angajare este elementul principal al dispozitivului de operaţii/acţiune, destinatăsepentru îndeplinirea scopurilor operaţiei. (2) Gruparea fiind de angajare constituie din majoritatea forţelor din subordine. Acestea se dispun grupate pe direcţia/obiectivul principală, pe aliniamente/în raioane favorabile, eşalonate în adâncime şi cu posibilităţi de executare a manevrei. (3) În cadrul grupării de angajare, forţele sunt împărţite şi dispuse potrivit modului de întrebuinţare în luptă, astfel: forţa de pe direcţia principală de efort; forţa de pe o altă direcţie de efort; forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal. (4) Forţa de pe direcţia principală de efort este constituită din unităţi luptătoare, de regulă majoritatea, întărite cu unităţi/subunităţi de sprijin de luptă şi de sprijin logistic. NESECRET 42 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

42/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Forţa de pe o altă direcţie de efort este constituită la fel ca şi forţa de pe direcţia principală de efort, dar fără întăriri sau cu întăriri mai puţine. (6) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal este constituită din forţe luptătoare, de regulă, fără întăriri. Acestea îi sunt repartizate în momentul introducerii în operaţie. Art.108. - (1) Rezerva se constituie din unităţi şi subunităţi luptătoare, fără întăriri şi se întrebuinţează pentru rezolvarea unor situaţii critice neprevăzute, care pot să apară pe timpul desfăşurării luptei. (2) În funcţie de forma/tipul operaţiei, rezerva se dispune în raioane de staţionare sau în puncte de sprijin/pe aliniamente de apărare. (3) Raioanele pentru dispunerea rezervei şi depărtarea acestora faţă de LDA (aliniamentul de atac) trebuie să asigure condiţii pentru realizarea protecţiei acestora, precum şi manevra rapidă şi în siguranţă pe orice direcţie. Art.109. - (1) Sistemul logistic este constituit din structurile de conducere (comandă) şi acţionale/de execuţie proprii şi cele ale eşaloanelor subordonate, precum şi din relaţiile funcţionale dintre acestea. (2) Logistica brigăzii mecanizate se realizează diferenţiat, în funcţie de organizarea, dotarea şi complexitatea misiunilor pe care le îndeplineşte. (3) Brigada mecanizată are un sistem logistic dezvoltat şi complex. Armamentul şi tehnica trebuie alimentate şi reparate cât mai aproape de locul luptei, ţinând cont de situaţia tactică. Proviziile trebuie livrate cât mai aproape posibil de consumator. Sub îndrumarea şefului de stat major, şefii S.1 şi S.4 şi comandantul batalionului logistic coordonează sistemul logistic.

Art.110. - (1) Amenajarea genistică este componenta de bază a protecţiei genistice şi se realizează prin misiuni, lucrări şi măsuri specifice, atât în cadrul protecţiei generale a forţelor, cât şi a sprijinului de geniu al operaţiilor desfăşurate de acestea. (2) Amenajarea genistică se execută potrivit concepţiei operaţiei, în funcţie de forţele, mijloacele şi timpul la dispoziţie, caracterul acţiunilor inamicului şi evoluţia probabilă a acestora în timp şi spaţiu, de caracteristicile geoclimatice ale zonei de acţiune, de nivelul şi oportunitatea realizării logisticii pe linia armei geniu, precum şi de posibilităţile de angajare a forţelor specializate şi a resurselor din zona de acţiune. (3) Amenajarea să stabilitatea contribuie laşirealizarea caracter ferm şi decisiv al acţiunilorgenistică forţelor,trebuie la tăria, protecţia unui dispozitivelor, la mobilitatea acţiunilor proprii şi contra-mobilitatea acţiunilor inamicului, la realizarea surprinderii şi evitarea surprinderii. (4) Amenajarea genistică cuprinde totalitatea lucrărilor genistice de fortificaţie, baraje, distrugeri, drumuri, poduri, treceri, de mascare, asigurare cu apă şi adaptare a localităţilor şi a altor obiective importante din zona de acţiune a brigăzii mecanizate, executate într-o concepţie unitară pentru a interzice sau reduce efectele acţiunilor inamicului şi a asigura condiţii favorabile acţiunilor forţelor proprii. (5) din În cadrul genistice, în starepentru de operativitate lucrările executate timp deamenajării pace, potrivit planuluisedepun pregătire apărare a teritoriului NESECRET 43 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

43/390

5/14/2018


NESECRET

naţional şi se adaptează nevoilor acţiunilor militare elemente de infrastructură teritorială. (6) În ofensivă, amenajarea genistică contribuie la concentrarea efortului, realizarea unui ritm înalt al acţiunilor şi la ocolirea/depăşirea apărătorului. (7) În apărare, amenajarea genistică contribuie la asigurarea stabilităţii, fermităţii şi caracterului activ precum şi la realizarea unei apărări adânc eşalonate, capabilă să reziste loviturilor date de inamic cu toate categoriile de forţe şi mijloace. Art. 111. - (1) Sistemul de lovire se organizează potrivit concepţiei operaţiei şi cuprinde acţiunile tuturor categoriilor de sisteme de armament şi mijloace de lovire, executate în scopul producerii de pierderi, diminuării puterii de luptă şi distrugerii/neutralizării inamicului. (2) Baza sistemului de lovire al brigăzii mecanizate o constituie loviturile artileriei, aruncătoarelor, artileriei antiblindate, ale artileriei antiaeriene şi focul armamentului de infanterie, peste care se suprapun acţiunile tuturor celorlalte categorii de armament, executate de eşalonul superior. (3) Sistemul de lovire integrează şi efectele barajelor, obstacolelor şi distrugerilor, precum şi ale acţiunilor de influenţare psihologică, de război informaţional şi electronic. Art.112. - Sistemele de operare sunt elementele principale aflate la dispoziţia comandantului brigăzii mecanizate, pe care acesta le integrează şi coordonează în scopul concentrării efectelor produse în spaţiul de desfăşurare a acţiunilor, realizării şi menţinerii puterii de luptă a unităţii. Acestea sunt: cercetarea; manevra; sprijinul prin foc; mobilitatea, contramobilitatea şi protecţia (prin acţiuni active şi pasive); apărarea antiaeriană; logistica; comanda şi controlul. Art.113. - (1) Cercetarea. Comandantul brigăzii mecanizate primeşte informaţii de la eşalonul superior, vecini şi de la organele teritoriale (militare, civile) din zona/raionul de operaţii. Totodată comandantul de brigadă organizează culegerea informaţiilor prin mijloace proprii. Aceasta se realizează printr-o cercetare activă, continuă, desfăşurată de compania de cercetare dar şi de subunităţile specializate ale diferitelor genuri de arme din compunere. De asemenea, brigada mecanizată poate da misiunea batalioanelor, divizioanelor şi companiilor din subordine de a executa cercetarea prin luptă cu diferite subunităţi de valoare pluton sau grupă în scopul

obţinerii şi informaţii necesare pregătirii şi desfăşurării operaţiei. (2)dePedate această linie, comandamentului brigăzii mecanizate îi revin următoarele sarcini: a) înştiinţarea şi avertizarea forţelor proprii; b) pregătirea informativă a câmpului de luptă (PICL - IPB); c) ţinerea la curent a situaţiei informative; d) determinarea, selectarea şi sprijinul angajării ţintelor; e) protecţia forţelor proprii împotriva cercetării inamicului; f) evaluarea efectului acţiunilor forţelor proprii asupra inamicului.


44/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Pentru înştiinţare şi avertizare forţelor proprii se identifică oportunităţile şi vulnerabilităţile care pot impune acţiuni concrete, preveni surprinderea şi reduce riscul faţă de acţiunile inamicului, prin executarea cercetării şi observării. (4) Pregătirea informativă a câmpului de luptă constituie un proces sistematic şi continuu de analiză a inamicului şi mediului de desfăşurare a operaţiei şi implică: definirea mediului de desfăşurare a operaţiei; descrierea efectelor câmpului de luptă; evaluarea inamicului; determinarea cursurilor de acţiune ale inamicului. Comandantul utilizează PICL – IPB pentru a estima corect câmpul de luptă şi oportunităţile pe care acestea le oferă forţelor proprii şi inamicului. Împreună cu statul său major el utilizează PICL – IPB pentru: analiza cursurilor de acţiune (CA-COA); estimarea acţiunilor viitoare ale inamicului; stabilirea cerinţelor (nevoilor) de informaţii; determinarea şi angajarea ţintelor. (5) Ţinerea la curent a situaţiei informative. Comandantul estimează valoarea, capacitatea de luptă şi acţiunile curente ale inamicului pe baza continuităţii PICL – IPB. Aceasta confirmă sau infirmă cursurile de acţiune estimate şi explică ce face în raport cu forţele proprii. Pentru aceasta S.2 coordonează acţiunile cercetării brigăzii prin elaborarea de sarcini şi cereri specifice pentru compania de cercetare şi celelalte forţe şi mijloace specializate disponibile. (6) Determinarea, selectarea şi sprijinul angajării ţintelor. În cadrul procesului PICL– IPB, S.2 identifică ţintele cu valoare deosebită ale inamicului. Pe timpul jocului de război acestea sunt nominalizate ca ţinte prioritare. S.2 este răspunzător pentru transmiterea informaţiilor către elementele de sprijin prin foc fiind implicate în ciclul Decizie – Determinare – Urmărire – Angajare – Evaluare. (7) Protecţia forţelor proprii împotriva cercetării inamicului vizează identificarea, determinarea şi contracararea unor abilităţi ale inamicului de a efectua operaţiile proprii, prin contracercetarea executată în toată zona de operaţii a brigăzii. S.2 trebuie să evalueze vulnerabilităţile proprii, precum şi abilităţile inamicului de a le exploata. Pe această bază comandantul stabileşte măsurile de contracercetare. (8) Evaluarea efectului acţiunilor forţelor proprii asupra inamicului. Aceasta presupune determinarea în care acţiunile forţelor proprii şi – au atins scopul, precum şi măsurile ce se impun pentru acţiunile lor ulterioare. Art.114. - Manevra se realizează în scopul concentrării efortului necesar distrugerii/neutralizării inamicului. are la dispoziţie batalioanele de infanteriePentru şi cel executarea de tancuri, manevrei, divizionulcomandantul de artilerie mixtă, divizionul de artilerie antiaeriană precum şi forţele şi mijloacele primite ca întărire (în sprijin), celelalte unităţi şi subunităţi de sprijin (de luptă sau logistic), elemente principale ale brigăzii, care pot executa manevra independent. În acest scop, comandantul brigăzii trebuie să le cunoască potenţialul şi capacitatea de a se deplasa în orice condiţii de teren şi stare a vremii. Art.115. - Sprijinul prin foc se realizează de către divizionul de artilerie mixt propriu şi de artileria primită ca întărire/în sprijin. Acestea asigură sprijinul prin foc în conformitate concepţia ordinele comandantului brigăzii. Uneori, brigada cu este sprijinităeşalonului prin foculsuperior artilerieişidin organica eşalonului superior. NESECRET 45 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

45/390

5/14/2018


NESECRET

Comandantul de brigadă trebuie să cunoască potenţialul şi limitările acestor unităţi şi să integreze focul lor în cadrul fiecărei acţiuni. Observatorii înaintaţi de la fiecare unitate planifică şi coordonează sprijinul prin foc, localizează obiectivele, solicită şi execută corectarea focului pentru îndeplinirea misiunii acestora. Art.116. - (1) Mobilitatea, contramobilitatea şi protecţia contribuie la realizarea libertăţii de manevră şi la apărarea forţelor proprii faţă de efectele sistemelor de armament şi de adversităţile naturii. Acestea includ mobilitatea şi acţiuni de contramobilitate, precum acţiuni de protecţie active şi pasive. (2) Mobilitatea presupune trecerea obstacolelor pregătite de inamic, deplasarea în câmpul tactic, îmbunătăţirea drumurilor existente şi construirea de drumuri noi, asigurarea cu poduri şi mijloace de trecere peste cursurile de apă şi identificarea itinerarelor de ocolire a zonelor distruse sau contaminate RBC. (3) Contramobilitatea4 presupune distrugerea/neutralizarea prin trageri a forţelor şi mijloacelor inamicului, folosirea fumizării şi amenajarea barajelor explozive şi neexplozive. (4) Acţiunile de protecţie active includ protecţia antiaeriană, siguranţa nemijlocită şi apărarea apropiată a elementelor de dispozitiv şi a instalaţiilor, îmbinate cu tăria lucrărilor de amenajare genistică, amenajarea punctelor de sprijin, construirea obstacolelor, plantarea câmpurilor de mine antiblindate şi crearea de culoare în obstacolele inamicului. În acest scop brigada foloseşte compania de geniu din organică şi mai poate primi ca întărire/în sprijin alte subunităţi de geniu, a căror activitate trebuie orientată în scopul îndeplinirii misiunilor de luptă. (5) Acţiunile de protecţie pasive înseamnă inducerea în eroare, protecţia informaţiilor, dispersarea forţelor şi mijloacelor, apărarea nucleară, biologică şi chimică. Art.117. - (1) Apărarea antiaeriană cuprinde toate acţiunile şi misiunile întreprinse de forţele şi mijloacele destinate să anihileze sau respingă ori să reducă eficienţa atacurilor aeriene ale inamicului, prin operaţii care sunt desfăşurate, de regulă, ca o reacţie la iniţiativa aeriană ofensivă a acestuia. (2) Acţiunile de apărare antiaeriană executate de către brigada mecanizată reprezintă o parte integrantă a apărării antiaeriene a teatrului/zonei de operaţii. Apărarea antiaeriană cuprinde atât acţiuni active/letale, cât şi pasive/neletale. (3) Apărarea antiaeriană, activă şisistem cea de pasivă, părţi componente inseparabile şi complementare ale întregului apăraresunt antiaeriană a brigăzii. (4) Apărarea antiaeriană activă reprezintă acţiunile defensive directe, prin foc, întreprinse pentru a neutraliza sau respinge ori reduce eficienţa acţiunilor aeriene ale inamicului. Ea cuprinde acţiuni şi măsuri pentru întrebuinţarea: a) aviaţiei de toate tipurile, cu rol defensiv - atunci când există; b) complexelor/sistemelor de luptă ale apărării antiaeriene; c) altor armamente care, în general, nu sunt întrebuinţate în rolurile de apărarea antiaeriană pasivă şi în acţiunile de război electronic. 4

Contramobilitatea reprezintă măsurile şi acţiunile de interzicere şi limitare a mobilităţii de mişcare a inamicului. NESECRET 46 din 390


46/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Apărarea antiaeriană pasivă cuprinde toate măsurile, altele decât cele din apărarea antiaeriană activă, care sunt aplicate de către toate genurile de armă. Art.118. - Logistica. Susţinerea logistică a brigăzii în luptă este una din cele mai complexe şi importante probleme pe care trebuie să o rezolve comandantul acesteia. El trebuie să precizeze direcţiile de organizare ale activităţii logistice, să supervizeze activităţile de aprovizionare, transport, depozitare, tratare şi evacuare a răniţilor şi să urmărească executarea de calitate, eficientă şi sistematică a activităţilor de mentenanţă. Art.119. - (1) Comanda şi controlul. Cuprinde întreaga gamă de activităţi şi metode folosite de comandant pentru a organiza, îndruma, coordona şi controla brigada, incluzând personalul şi echipamentul care ajută comandamentul în această activitate. Comandantul îşi foloseşte brigada în conformitate cu ordinele primite de la eşalonul superior. El creează autoritate subordonaţilor săi şi le repartizează responsabilităţi clare. (2) Comandantul brigăzii nu limitează libertatea de acţiune a subordonaţilor săi folosind măsuri de control inutile. Foloseşte ordine de acţiune tipizate şi îşi instruieşte subordonaţii astfel încât aceştia să acţioneze într-o concepţie unitară. De asemenea, formulează clar scopul şi obiectivele, astfel încât misiunea brigăzii să fie bine înţeleasă de către toţi comandanţii structurilor din compunere şi în general fiecare militar să cunoască misiunea brigăzii. Acesta trebuie să fie competent în analizarea unei situaţii pentru a elabora concepţia de acţiune care are cele mai mari şanse să ducă la îndeplinirea misiunii sale, cu cele mai mici pierderi în personal, tehnică, mijloace de foc şi echipamente.

CAPITOLUL II Comanda şi controlul SECŢIUNEA 1 Generalităţi

(1) Întrebuinţarea are loc, înprivind exclusivitate, pe baza Art.120. ordinului– eşalonului superiorbrigăzii care mecanizate, poartă răspunderea legalitatea hotărârilor luate şi a directivelor date în aceste sens. (2) Comandantul brigăzii răspunde alături de subordonaţii săi pentru executarea ordinelor contrare legilor, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. (3) Procesele de comandă şi control formează sistemul de comandă şi control (C2) pe care comandantul, statul său major şi subordonaţii îl utilizează pentru planificarea, elaborarea ordinelor, conducerea şi controlul operaţiilor . procesul prin caremisiunii. comandantul îşi impune voinţa şi Art.121. - Comanda este intenţiile sale subordonaţilor în scopul îndeplinirii NESECRET 47 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

47/390

5/14/2018


NESECRET

Art.122. - (1) Actul de comandă trebuie să fie ferm, dar suficient de flexibil pentru a permite manifestarea iniţiativei subordonaţilor şi exploatarea oportună a ocaziilor favorabile ivite pe câmpul de luptă. (2) Comanda se exercită din locul unde se găseşte comandantul, fie la o unitate înaintată, fie în deplasare sau la punctul de comandă. Art.123. - Comanda operaţiei include autoritatea şi responsabilitatea comandantului brigăzii mecanizate asupra structurilor militare din subordine şi are trei componente fundamentale: decizia, conducerea5 şi controlul . Art.124. - (1) Decizia comandantului brigăzii mecanizate anticipează activităţile ce vor fi declanşate şi rezultatele ce pot fi aşteptate prin punerea în practică a acesteia şi reflectă caracterul ireversibil al operaţiei începute şi consecinţele actului decizional. (2) Luarea deciziei implică judecăţi tactice şi operative, în funcţie de situaţie, obligându-l pe comandant să soluţioneze în mod continuu şi cu operativitate următoarele probleme: dacă să decidă, când şi ce să decidă. (3) Instrumentele de aplicare a deciziilor includ: comunicaţiile; calculatorul; informaţiile. Art.125. - (1) Conducerea vizează influenţa exercitată de comandant asupra oamenilor, individual şi ca grup, fiind focalizată preponderent asupra relaţiei specifice care se stabileşte între acesta şi subordonaţii săi. (2) Conducerea presupune: a) asumarea responsabilităţii deciziilor; b) loialitate faţă de subordonaţi; c) direcţionarea forţelor şi resurselor repartizate către finalul dorit; d) stabilirea unui climat de lucru în echipă, care să genereze succesul; e) curaj fizic şi moral în faţa adversităţilor; f) o viziune care focalizează, dar şi anticipează cursul operaţiilor viitoare. Art.126. - Controlul este procesul prin care comandantul, ajutat de statul său major organizează, conduce, coordonează şi verifică activităţile forţelor din subordine. Pentru a realiza aceasta, comandantul şi statul său major utilizează procedeele standardizate precum şi echipamentele şi sistemele de comunicaţii şi informatică disponibile. Controlul constituie acea componentă a comenzii operaţiei prin Art.127. - (1) care comandantul realizează următoarele: a) îşi exercită autoritatea cu care este investit asupra unităţilor proprii şi a celor primite temporar sub comandă/control; b) influenţează evenimentele/cursul operaţiei într-o anumită zonă sau operaţie, uneori şi între anumite limite de timp; c) monitorizează starea eficienţei organizaţionale; d) identifică abaterile faţă de standardele stabilite şi le corectează. (2) Controlul trebuie să asigure: 5

Cu referire, în special, la ansamblul acţiunilor comandantului pentru influenţarea, motivarea şi direcţionarea subordonaţilor pentru îndeplinirea misiunii, corespondentul din limba engleză al termenului leadership NESECRET 48 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

48/390

5/14/2018


NESECRET

a) sincronizarea acţiunilor în toată zona de responsabilitate; b) măsurarea, raportarea şi corectarea performanţei unităţilor aflate sub control, fără a afecta semnificativ libertatea de acţiune a acestora; c) menţinerea sau delegarea autorităţii; d) exercitarea comenzii din orice punct critic din spaţiul de luptă; e) posibilitatea revederii planurilor viitoare concomitent cu desfăşurarea operaţiei curente. (3) În limitele intenţiei comandantului, comandamentele trebuie să acţioneze permanent pentru orientarea şi menţinerea sub control a acţiunilor unităţilor de care răspund, precum şi pentru alocarea corespunzătoare a resurselor, în vederea obţinerii rezultatului final urmărit. Art.128. - (1) Din punct de vedere al relaţiilor de comandă, brigada mecanizată se poate găsi în una din situaţiile următoare: a) comanda totală; b) comanda operaţională; c) comanda tactică. (2) Din punct de vedere administrativ şi logistic, relaţiile de comandă pot fi: a) sub comandă pentru administrare; b) sub comandă pentru administrare parţială; c) sub comandă pentru mentenanţa zilnică. (3) Relaţiile de control pot fi : a) controlul operaţional; b) controlul tactic; c) controlul administrativ (4) Relaţiile de sprijin se stabilesc atunci când o unitate (structură, element etc.) trebuie să ajute, protejeze, completeze sau sprijine o grupare de forţe. Din punct de vedere al relaţiilor de sprijin6, o structură militară se poate găsi în una din situaţiile următoare: a) sprijin direct; b) sprijin reciproc; c) sprijin nemijlocit; d) sprijin general. transferul forţelor are (5) Subordonarea locmisiuni. în cadrulDin procesului şi generare a forţelor sauşipentru îndeplinirea unor punctul de de proiectare vedere al relaţiilor faţă de eşalonul superior, forţele se pot găsi în una din următoarele relaţii de subordonare: a) subordonare organică; b) subordonare permanentă/prin repartiţie ca întărire; c) subordonare temporară/prin repartiţie pentru sprijin. SECŢIUNEA a 2- a Exercitarea comenzii 6 Relaţiile de sprijin pentru artilerie sunt prezentate în capitolul X.


49/390

5/14/2018


NESECRET

Art.129. - (1) Comanda brigăzii mecanizate se manifestă în domeniile operaţional şi administrativ. (2) Comanda operaţională reprezintă totalitatea activităţilor şi măsurilor care vizează planificarea, organizarea şi conducerea operaţiilor în concordanţă cu normele de drept interne şi internaţionale în vigoare, cu legile luptei armate, procedurile şi standardele operaţionale stabilite şi se exercită în scopul conducerii forţelor necesare pentru desfăşurarea operaţiilor în situaţii de criză sau război. (3) Comanda administrativă reprezintă ansamblul activităţilor şi măsurilor întreprinse pentru: implementarea politicilor privind resursele umane şi materiale; instruirea întregului personal din brigada mecanizată; organizarea ridicării graduale a capacităţii de luptă a structurilor din subordine, precum şi trecerea acestora de la starea de pace la starea de război, inclusiv prin mobilizare; planificarea şi conducerea operaţiilor, de regulă, cu forţele şi mijloacele rămase la dispoziţie, precum şi a altor activităţi cu implicaţii teritoriale, în zonele de dislocare şi de responsabilitate. Art.130. - (1) Comanda unităţilor din compunerea brigăzii mecanizate se exercită de către comandamente/comenzi. În unele situaţii de criză şi pe timp de război acestea se dispun în puncte de comandă. (2) Din necesităţi funcţionale, pentru anumite activităţi, acţiuni, comandamentele unităţilor pot fi structurate în: grupa de coordonare; grupa specială; grupa comandantului. (3) Pe timpul pregătirii şi desfăşurării operaţiei, comandantul poate stabili şi o altă organizare a comandamentului, adecvată cerinţelor şi condiţiilor concrete ale acesteia. (4) Comanda brigăzii mecanizate se realizează utilizând suportul tehnic al STAR (componenta reţelei de transmisiuni permanente - RTP - şi componenta de campanie). SECŢIUNEA a 3- a Comunicaţii şi informatică

Art.131. - (1) Organizarea unui sistem de comunicaţii şi informatică adecvat pentru(2) comandă şi control o cerinţă a operaţiilor brigăzii. Menţinerea unor reprezintă comunicaţii sigure şiesenţială oportune pentru controlul şi comanda efectivă este o cerinţă vitală a războiului modern. Sistemul de comunicaţii poate fi dezorganizat de efectele focului inamicului, cele ale războiului electronic executat de acesta, de efectele impulsului electromagnetic ca urmare a loviturilor nucleare, precum şi de deteriorarea tehnicii şi echipamentelor specifice şi de perturbări ale alimentării cu energie electrică din cauze intenţionate sau accidentale. (3) Comandantul trebuie să se asigure că îşi poate exercita comanda şi controlul şi în condiţiile dezorganizării sistemului de comunicaţii. Dacă nu sebrigăzii stabileşte Art.132.şi- informaticii comunicaţiilor este: altfel, responsabilitatea pentru realizarea NESECRET 50 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

50/390

5/14/2018


NESECRET

a) de sus în jos/de la eşalonul superior la cel subordonat; b) de la stânga la dreapta; c) de la forţele de sprijin la unitatea sprijinită; d) din spate spre front (pentru unităţile de acelaşi nivel); e) de la unitatea care se înlocuieşte la unitatea care înlocuieşte (pe timpul înlocuirii). Art.133. - (1) Legătura trebuie să fie, pe cât posibil, reciprocă, cu eşaloanele superioare, subordonaţii şi vecinii. (2) Reciprocitatea legăturii este obligatorie în următoarele situaţii: a) o unitate este pusă sub comanda şi controlul unui stat major de naţionalitate diferită (în operaţiile multinaţionale); b) mari unităţi de nivel brigadă şi mai mari sunt vecine. (3) Centrele de comunicaţii şi informatică se interconectează între ele prin linii de comunicaţii. În funcţie de tipul mijloacelor de comunicaţii şi informatică folosite şi principiile tehnice de funcţionare ale acestora, liniile pot fi: prin fir; optice (prin fibră optică, de semnalizare); radioreleu; radio; prin satelit; combinate. (4) Rezervele de comunicaţii şi informatică se constituie din forţele şi mijloacele necesare pentru: a) completarea sistemului de comunicaţii şi informatică cu noi linii care nu au putut fi prevăzute iniţial în plan; b) restabilirea oportună a legăturilor întrerupte de acţiunile inamicului sau ca urmare a defectării aparaturii; c) întărirea unor unităţi/subunităţi care nu dispun, în anumite situaţii, de forţe şi mijloace suficiente în vederea realizării legăturilor proprii pentru conducere, cooperare şi înştiinţare; d) sprijinirea unor grupe operative sau structuri militare cu mijloace tehnice necesare realizării legăturii acestora. (5) Rezerva de comunicaţii şi informatică poate fi generală sau parţială, iar constituirea ei este obligatorie. (6) Rezerva generală este alcătuită din forţele şi mijloacele rămase la dispoziţia şefului modulului S.6- comunicaţii şi informatică şi poate fi angajată, la propunerea acestuia, cu aprobarea şefului de stat major. În funcţie de disponibil, se pot constitui una sau mai multe generale comunicaţii şi informatică, fiecare necesare. având în compunere diferiterezerve categorii de demijloace tehnice şi efectivele Corespunzător situaţiei şi concepţiei adoptată pentru realizarea sistemului de comunicaţii şi informatică, rezerva generală se dispune întrunit, în acelaşi raion sau poate fi constituită pe grupuri, dislocate în raioane diferite, în funcţie de probabilitatea angajării forţelor şi mijloacelor respective. De regulă, rezerva generală de comunicaţii şi informatică se dispune în raionul punctului de comandă de rezervă sau a companiei de transmisiuni. Rezerva generală de comunicaţii şi informatică se dispune într-un raion protejat de acţiunile inamicului, situat cât mai aproape de locurile în care se prevede angajarea ei pe timpul ducerii luptei. NESECRET 51 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

51/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Rezerva parţială se constituie pe lângă centrele de comunicaţii şi informatică şi poate fi angajată, la nevoie, în cadrul acestor elemente sau pentru refacerea unor linii de comunicaţii şi informatică, cu aprobarea şefilor la dispoziţia cărora se găsesc sau a şefului modulului S.6- comunicaţii şi informatică. (8) La ordinul eşalonului superior, se pot constitui rezerve de comunicaţii şi informatică la dispoziţia marilor unităţi/unităţilor subordonate, care pot fi angajate numai cu aprobarea acestuia.

CAPITOLUL III Desfăşurarea operaţiei Art.134. - (1) Desfăşurarea operaţiei cuprinde ansamblul activităţilor şi măsurilor executate de către brigada mecanizată în vederea îndeplinirii misiunii. (2) Desfăşurarea operaţiei presupune: pregătirea operaţiei; executarea operaţiei; încheierea operaţiei; evaluarea operaţiei. SECŢIUNEA 1 Pregătirea operaţiei

Art.135. - (1) Pregătirea operaţiei cuprinde totalitatea activităţilor şi măsurilor executate de către brigada mecanizată, în scopul creării condiţiilor necesare executării operaţiei, din momentul primirii/deducerii misiunii şi până la declanşarea acesteia. (2) Principalele activităţi executate pentru pregătirea operaţiei sunt: planificarea operaţiei; organizarea operaţiei; coordonarea şi cooperarea; controlul. (3) Procesul de pregătire a operaţiei are rolul de a asigura pe comandant că misiunea şi concepţia operaţiei au fost bine înţelese şi permit unităţilor să-şi îndeplinească sarcinile. Activităţile de pregătire, în principiu, includ: a) instructaje cu comandanţii subordonaţi şi personalul-cheie; b) repetiţii la toate nivelurile pe baza planurilor de operaţii întocmite; c) repetiţii ale acţiunilor d) controale executate la toate rezervei, nivelurile.în concordanţă cu priorităţile misiunii

1. Planificarea operaţiei Art.136. - (1) În lupta armată, situaţiile sunt des schimbătoare, comunicaţiile pot fi întrerupte, subunităţile pot fi izolate iar prezenţa personală a comandantului este limitată în timp şi spaţiu. Aceste condiţii influenţează desfăşurarea procesului de comandă şi control. Cu toate acestea comandantul şi subordonaţii săi trebuie să fie în măsură să execute ceeacomandantului ce eşalonul superior ca ei să îndrumările facă. Ordinulnecesare de acţiune (Ord.Acţ.) şi intenţia oferă doreşte subordonaţilor şi NESECRET 52 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

52/390

5/14/2018


NESECRET

direcţiile în care aceştia trebuie să-şi manifeste spiritul de iniţiativă. Comandantul şi subordonaţii săi trebuie să înţeleagă şi să aplice într-o concepţie unitară modul în care se desfăşoară operaţia. Această cerinţă necesită o doctrină şi limbaj comune. (2) Doctrina oferă principiile de bază care se aplică în operaţie. Acestea sunt obligatorii, dar aplicarea lor necesită raţionament. Doctrina asigură unitatea de acţiune şi oferă un limbaj comun. Comandanţii folosesc principiile doctrinare în elaborarea planurilor de acţiune. (3) Operaţia constituie ansamblul măsurilor şi activităţilor concepute, planificate şi desfăşurate de brigadă pentru îndeplinirea misiunii încredinţate. (4) Sarcinile sunt activităţi bine definite şi măsurabile, executate de o persoană sau de o structură militară prin care se realizează îndeplinirea misiunii. PROCEDURILE DE CONDUCERE A FORŢELOR

(1) Primirea misiunii Analiza preliminară a MIFT-TC (2) Emiterea ordinului preliminar. (3) Elaborarea concepţiei (4) Iniţierea acţiunilor cu caracter preliminar (5) Executarea recunoaşterilor

ANALIZA SITUAŢIEI

ESTIMAREA SITUAŢIEI A. Analiza situaţiei Analiza detaliată a misiunii. Situaţia şi cursurile acţiunilor .

M I F T T C

B. Elaborarea cursurilor de acţiune 1. Analiza cursurilor de acţiune. 2. Compararea cursurilor de acţiune. statului 3. Recomandarea major, stabilirea cursului optim sau decizia.

Analiza zonei de responsabilitate

2. Analiza terenului

3. Analiza condiţiilor de stare a vremii 4. Analiza inamicului 5. Concluzii din analiza inamicului

(6) Elaborarea planului de operaţii (7) Emiterea ordinului de operaţii (8) Revederea şi actualizarea planului Tabelul nr. 1-

Procedurile de conducere a

(5) Tactica reprezintă modul de angajare a brigăzii în luptă, indicând modalitatea de desfăşurare a forţelor şi mijloacelor, executarea manevrei în relaţie cu celelalte forţe proprii, cu inamicul, sau cu ambele, în scopul exploatării la maximum a potenţialului de luptă. (6) Tehnicile sunt metode detaliate adoptate pentru îndeplinirea unei sarcini. O tehnică adoptată la un moment dat nu constituie singura cale de îndeplinire a sarcinii şi poate fi schimbată în funcţie de necesităţi. NESECRET 53 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

53/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Procedurile reprezintă modalităţi standard amănunţite care descriu felul în care se îndeplinesc nişte sarcini precise. (8) Tactica, tehnicile şi procedurile folosite pentru desfăşurarea unei operaţii sunt stabilite pentru instruirea forţelor şi nu constituie cursuri prestabilite ale acesteia desfăşurate pentru îndeplinirea unei misiuni. Art.137. - Procedurile de conducere a forţelor reprezintă procesul dinamic prin care comandantul primeşte, planifică, pregăteşte pentru luptă şi execută o misiune (tabelul nr.1). În funcţie de situaţia concretă şi de timpul la dispoziţie, statul major furnizează informaţiile necesare realizării acestui proces. Art.138. - Procesul de elaborare a concepţiei. În acest proces comandantul şi statul său major folosesc procedeele de conducere a forţelor şi cele de lucru de stat major pentru a elabora concepţia operaţiei.

Acţiunile statului major

1 PRIMIREA MISIUNII .

Acţiunile comandantului

2.

2.

Însuşirea misiunii

Informarea comandantului

3.

4.

Analiza misiunii. Reformularea misiunii şi îndrumarea planificării

Estimările statului major

5. Selectarea cursului optim de acţiune şi precizarea deciziei

6.

Pregătirea planului/ordinului de operaţii

Recorelare

Concepţia comandantului

8.

7.

Emiterea Ord. Op.

Aprobarea planului şi a Ord. Op.

Recorelare

Reco relare elare

Recorelare

9.

Verificarea 10

ÎNDEPLINIREA MISIUNII

Tabelul nr. 2- Procesul de elaborare a concepţiei operaţiei Art.139. - Procesul de elaborare a concepţiei este iniţiat şi finalizat de către comandant, este dinamic şi presupune cunoaşterea procedeelor de conducere şi a factorilor MIFT-TC (misiune, inamic, forţe proprii, teren, timp la dispoziţie şi civilii). NESECRET 54 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

54/390

5/14/2018


NESECRET

Procesul de elaborare a concepţiei asigură desfăşurarea coordonată a activităţilor comandantului şi a statului major pentru elaborarea estimărilor, întocmirea planului de operaţii şi emiterea ordinului de operaţii/Ord.Op. (tabelul nr. 2). Art.140. - Atunci când timpul la dispoziţie pentru planificare este insuficient, comandantul poate aplica o formă prescurtată de elaborare a concepţiei operaţiei (tabelul nr.3). Această tehnică se bazează pe experienţă, intuiţie, precum şi pe abilitatea comandantului de a recunoaşte modelul tactic al acţiunilor inamicului, de a identifica şi aplica metodele oportune de contracarare a acestora în limita timpului la dispoziţie. Folosind această tehnică, comandantul omite deliberat unele dintre sarcinile de rutină asociate procesului de elaborare a concepţiei, devansează unele etape, astfel încât să poată obţine o soluţie rapidă. Această tehnică nu trebuie considerată ca o alternativă la procesul complet de elaborare a concepţiei de ducere a operaţiilor militare. (1) Primirea ordinului preliminar - începe analiza situaţiei şi se iniţiază (Ord. Prel.) recunoaşterile (2) Misiunea - precizată de eşalonul superior sau dedusă de comandant (3) Calculul timpului (4) Estimări - date disponibile despre misiune; - actualizarea informaţiilor; - estimarea preliminară a comandantului. (5) Analiza situaţiei (6) Informarea statului major - actualizarea informaţiilor; - stabilirea datelor ce trebuie obţinute în urma recunoaşterilor; - completarea datelor disponibile despre misiune; - continuarea analizei situaţiei. (7) Precizarea deciziei comandantului (8) Emiterea Ord. Prel. - include calculul timpului şi sarcini stabilite pentru executarea recunoaşterilor (9) Executarea recunoaşterilor - începerea deplasării; - începerea acţiunilor forţelor destinate recunoaşterii (10) Elaborarea planului de operaţii (11) Transmiterea verbală a ordinului iniţial (12) Finalizarea Ord. Op. (13) Emiterea Ord. Op. - confirmă precizările ordinului iniţial (14) Încheierea recunoaşterilor şi - revederea şi actualizarea componentelor confirmarea concluziilor rezultate în planului de operaţii NESECRET 55 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

55/390

5/14/2018


NESECRET

urma analizei situaţiei (15) Actualizarea prevederilor ordinelor emise (16) Emiterea ordinului fragmentar (Ord. Frag.) care confirmă sau actualizează Ord. Op.

Tabelul nr. 3- Forma prescurtată de elaborare a concepţiei operaţiei Art.141. - Primirea misiunii. Brigada poate primi o misiune sub forma unui ordin preliminar (Ord.Prel.), ordin de operaţii (Ord.Op.) sau a unui ordin fragmentar (Ord.Frag.). Art.142. - Comandantul de brigadă îşi poate planifica timpul astfel: a) o treime din timpul avut la dispoziţie, pentru planificare şi pentru emiterea Ord. Op., iar două treimi pentru ca subordonaţi să-şi facă planificarea proprie şi b) să seia pregătească pentruşimisiune; în considerare ceilalţi factori, respectiv timpul de lumină la dispoziţie, timpul necesar deplasării pentru primirea şi darea ordinelor precum şi pentru repetiţii; c) în schematizarea activităţilor se foloseşte planificarea inversă plecând de la finalul acţiunii spre începutul acesteia; d) comandantul trebuie să aloce timp suficient pentru executarea fiecărei activităţi impuse de pregătirea operaţiei. Art.143. - De regulă, comandantul brigăzii primeşte Ord. Op. în prezenţa personalului-cheie dinforma statulunui săuOrd. major. Pot exista situaţii când misiunea poate fi primită prin radio, sub Frag. Art.144. - La primirea misiunii (faza întâi a procedurilor de conducere a forţelor), comandantul brigăzii şi statul major execută o analiză preliminară a factorilor MIFT-TC. Scopul acestei analize sumare este obţinerea rapidă a unor informaţii corecte care să permită redactarea şi transmiterea către subordonaţi a Ord. Prel., necesar pentru iniţierea procedurilor de conducere a forţelor la nivelul unităţilor din subordine. În această primă fază, comandantul trebuie să identifice datele preliminare necesare orientării statului major şi iniţierii planificări. De regulă, aceste date se referă la: misiune; inamic; subordonări şi resubordonări; timpul la dispoziţie; caracteristicile terenului din zona de acţiune. Concomitent, el determină starea iniţială a structurilor de manevră, de sprijin de luptă şi de sprijin logistic disponibile, stabilind acţiunile cu caracter preliminar şi necesarul de informaţii pentru continuarea procesului de planificare. Art.145. - (1) Comandantul şi statul major efectuează un calcul preliminar al timpului, stabilind necesarul pentru pregătirea şi elaborarea Ord. Op. (2) La efectuarea calculului, se are în vedere timpul necesar activităţilor de informare şi raportare, executării repetiţiilor, sau pentru alte acţiuni centralizate care diminuează timpul de pregătire alocat subordonaţilor.


56/390

5/14/2018


NESECRET

(3) O atenţie deosebită va fi acordată stabilirii timpului necesar obţinerii informaţiilor. Pentru a putea iniţia recunoaşterile, comandantul şi şefii modulelor S.2 şi S.3 trebuie să dispună de informaţii preliminare despre forţele inamicului şi teren. Art.146. - (1) Orientarea personalului implicat în planificarea operaţiei este responsabilitatea comandantului. În situaţii deosebite, pe baza indicaţiilor acestuia, orientarea se poate desfăşura de către locţiitor sau şeful de stat major. (2) Din ordinul de operaţii primit de la eşalonul superior se prezintă: situaţia de ansamblu şi evaluarea acesteia în raport cu brigada; intenţia şi elementele de bază ale concepţiei eşalonului care a emis ordinul. Art.147. - (1) Problemele principale ale planificării sunt hotărâtoare pentru pregătirea operaţiei în cadrul statului major şi cuprind: a) activităţile principale de planificare şi termenele de executare; b) rapoartele de documentare/estimările, cine prezintă, gradul de detaliere şi modul de prezentare; c) măsurile urgente care trebuie luate pentru asigurarea operaţiei, protecţia şi logistica forţelor. (2) Stabilirea problemelor principale ale planificării se execută sub formă de instructaj informaţional şi permite personalului implicat în planificare să solicite precizările necesare pentru declanşarea activităţilor următoare. Art.148. - Emiterea ordinului preliminar este a doua fază în cadrul procedurilor de conducere a forţelor. Elaborarea şi emiterea oportună a acestuia sunt deosebit de importante în folosirea judicioasă a timpului avut la dispoziţie pentru pregătirea operaţiilor viitoare.

Art.149. - Atunci când procedurile standard de operare ale brigăzii nu prevăd un format tipizat, Ord. Prel. trebuie să includă următoarele: informaţii despre situaţia generală, misiune şi timpul la dispoziţie; data şi ora probabilă pentru începerea deplasărilor; data şi ora când brigada mecanizată trebuie să fie gata pentru începerea operaţiei/gata de luptă. De asemenea, dacă sunt stabilite, vor fi incluse data şi locul transmiterii Ord. Op. Art.150. - Pentru precizarea măsurilor privind executarea unor activităţi cu caracter preliminar se pot avea în vedere: executarea recunoaşterilor; organizarea siguranţei nemijlocite; activităţile detaşamentelor/elementelor precursoare; modificări în luptă aviitoare. brigăzii;Cu priorităţile şi succesiunea în timpPrel. a activităţilor de compunerea pregătire a pentru operaţiilor cât informaţiile din Ord. sunt mai detaliate, cu atât subordonaţii se pot pregăti mai bine. Art.151. - (1) Elaborarea concepţiei operaţiei este a treia fază a procedurilor de conducere a forţelor. Pe baza îndrumării comandantului, statul major elaborează concepţia, folosind concluziile/estimările rezultate în urma analizei situaţiei. (2) Procesul de estimare a situaţiei cuprinde cinci etape care trebuie parcurse, indiferent de intervalul de timp avut la dispoziţie: a) analiza detaliată a misiunii; b) factorilor MIFT-TC c) analiza cursurilor acţiunii; şi elaborarea cursurilor acţiunii; NESECRET 57 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

57/390

5/14/2018


NESECRET

d) compararea cursurilor acţiunii; e) stabilirea cursului optim de acţiune (luarea deciziei de către comandant). (3) Acest proces de estimare este dinamic. Pe măsură ce primesc noi informaţii, estimările sunt revizuite. Timpul la dispoziţie şi experienţa planificatorilor determină calitatea estimărilor. Art.152. - (1) Analiza misiunii este prima etapă în procesul de estimare, fiind modalitatea prin care comandantul înţelege şi obţine informaţii despre aceasta. Informaţiile care stau la baza analizei misiunii se extrag din Ord. Op. al eşalonului superior, respectiv din paragraful 3 – EXECUŢIA – care precizează concepţia comandantului eşalonului superior, misiunile şi sarcinile marilor unităţi şi unităţilor subordonate, precum şi instrucţiunile de coordonare. Paragraful 2 conţine misiunea brigăzii. Alte informaţii utile sunt incluse în anexe şi scheme. (2) Din analiza misiunii rezultă trei elemente importante: intenţia comandantului eşalonului superior; misiunea reformulată a brigăzii mecanizate; necesarul de informaţii prioritare. (3) Intenţia comandantului eşalonului superior oferă cadrul pentru procesul de estimare. (4) Analiza sarcinilor. Comandantul trebuie să identifice şi să înţeleagă toate sarcinile a căror îndeplinire determină succesul misiunii, inclusiv cele care asigură coordonarea acţiunilor brigăzii cu unităţile vecine. Sarcinile pot fi precizate (de eşalonul superior) şi, sau deduse, fiind exprimate în relaţie cu terenul, acţiunile sau forţele inamicului, forţele proprii, sau ca o combinaţie a acestor factori, astfel: a) sarcinile precizate- sunt stabilite de comandantul eşalonului superior şi se regăsesc în conţinutul Ord. Op.; b) sarcinile deduse- nu sunt exprimate în Ord. Op. al eşalonului superior, dar trebuie identificate şi executate pentru ca misiunea să fie îndeplinită cu succes; ele sunt stabilite în funcţie de situaţie, misiune sau scopul urmărit; acţiunile de rutină sau cele inerente îndeplinirii misiunilor tactice nu sunt considerate sarcini deduse (de exemplu: coordonarea sprijinului prin foc cu manevra sau realimentarea autovehiculelor) şi fac, de regulă, obiectul prevederilor procedurilor standard de operare (P.S.O.); responsabilităţi, cum ar fi acoperirea flancurilor şi intervalelor dispozitivului de luptă al brigăzii sau lichidarea elementelor izolate ale inamicului rămase după cucerirea atac, constituie sarcini deduse (dacă nu sunt precizate în Ord. Op. alobiectivului eşalonului de superior) şi pot fi menţionate în paragraful 3 al Ord. Op. propriu; pe parcursul derulării procesului de elaborare a concepţiei, trebuie determinată sarcina esenţială pentru misiune (care poate fi precizată sau dedusă). (5) Limitele acţiunii reprezintă obligaţiile şi restricţiile impuse şi exprimă ce nu are voie brigada să execute înainte, în timpul şi după terminarea acţiunilor. Formulări cum ar fi “a fi pregătit (gata) pentru…”, “începând cu … “, “până la … “ exprimă limitări. Factorii şi restricţiile precum timpul la dispoziţie sau interdicţia radio sunt, de asemenea, limitări. (6) Calculul se executădepentru a determina pentru timpuluiactivităţilor planificarea şi desfăşurarea pregătire, având întimpul vederedisponibil următoarele: NESECRET 58 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

58/390

5/14/2018


NESECRET

a) capacitatea de a aprecia corect timpul la dispoziţie constituie una din cele mai importante calităţi ale unui comandant; timpul este un factor esenţial în orice acţiune militară, el determină calitatea planificării şi execuţiei; comandantul obţine primele indicaţii despre timpul la dispoziţie prin Ord. Prel. al eşalonului superior; cuantumul de timp pe care îl are brigada pentru a se pregăti sau a executa o misiune determină gradul de detaliere a procesului de planificare; din acest motiv, comandantul trebuie să stăpânească foarte bine modul de desfăşurare a procesului de comandă şi control şi trebuie să dispună de personalul, tehnica şi comunicaţiile necesare derulării acestui proces; b) planificarea inversă reprezintă procedeul de calcul al timpului şi constă în inversarea succesiunii acţiunilor, pentru determinarea momentului iniţierii activităţilor de pregătire; c) planificarea, executarea recunoaşterilor, elaborarea şi emiterea ordinelor, realizarea dispozitivului de operaţie, sunt activităţi care se execută la toate eşaloanele, indiferent de timpul la dispoziţie; pe cât posibil aceste activităţi se vor executa concomitent; atunci când acest lucru nu este posibil, primele activităţi iniţiate vor fi cele care consumă cel mai mult timp; comandantul trebuie să ia în considerare şi timpul necesar efectuării deplasării forţelor spre raioanele/aliniamentele iniţiale, timpul necesar dispunerii în acestea şi pentru realizarea măsurilor de securitate; d) analiza timpului are ca rezultat un grafic al activităţilor care trebuiesc desfăşurate; acesta poate suferi modificări atunci când intervin situaţii neprevăzute pe timpul desfăşurării activităţilor; e) timpul necesar statului major pentru planificarea acţiunilor şi emiterea Ord. Op. depinde de o serie de factori, cum ar fi condiţia fizică a personalului, calitatea orientării personalului implicat în planificare, nivelul de pregătire şi experienţa planificatorilor, precum şi gradul de coeziune al statului major. (7) Misiunea reformulată constituie un enunţ clar şi concis, bazat pe sarcina esenţială a misiunii şi pe scopul acesteia, exprimat în formatul CINE, CE, CÂND, UNDE, DE CE ? Acest enunţ devine primul alineat al estimării statului major şi ulterior, conţinutul paragrafului 2 – MISIUNEA – al Ord. Op. al comandantului brigăzii . (8) Orientarea personalului implicat în planificarea operaţiei. După ce statul finalizat analiza misiunii şi a prezentat comandantului concluziile, acesta major indică astatului major problemele principale ale planificării, precizând: a) activităţile principale de planificat; b) termenele de executare; c) rapoartele de documentare/estimările şi cine la prezintă, gradul de detaliere şi modul de prezentare; d) măsurile cu caracter urgent ce trebuie luate pentru asigurarea operaţiei; e) protecţia şi logistica forţelor. Art.153. - (1) Analiza situaţiei. A doua etapă în procesul de estimare o constituieasupra analiza situaţieiacţiunii folosindposibile. factoriiDupă MIFT-TC pentruanalizei a determina influenţa acestora cursurilor finalizarea şi centralizarea NESECRET 59 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

59/390

5/14/2018


NESECRET

estimărilor, statul major este în măsură să elaboreze variante posibile de cursuri ale acţiunilor. (2) Pentru analiza situaţiei, modulele comandamentului studiază datele şi informaţiile despre factorii MIFT-TC. Art.154. - (1) Analiza terenului şi a stării vremii este efectuată de modulului S.2, concluziile rezultate fiind centralizate la modulul operaţii. Analiza terenului se execută pe baza studierii caracteristicilor acestuia care influenţează direct acţiunile militare. Acestea sunt: obstacolele; direcţiile/căile de apropiere; punctele-cheie din teren; posibilităţile de observare şi executare a focului; posibilităţile de mascare şi adăpostire/acoperire. Concomitent cu acestea, modulul S.2 analizează şi condiţiile de timp, anotimp şi stare a vremii. (2) Având la dispoziţie concluziile/estimările rezultate în urma studierii terenului şi a stării vremii, modulul operaţii trebuie să fie în măsură să determine modul în care caracteristicile zonei de operaţie influenţează posibilităţile forţelor proprii şi ale inamicului. (3) Obstacolele reprezintă restricţiile naturale sau artificiale care canalizează, întârzie, restricţionează sau deviază deplasarea în teren a forţelor şi mijloacelor brigăzii. Orice porţiune de teren este evaluată din punctul de vedere al tipului de forţe care urmează să acţioneze în respectivele condiţii. Influenţa obstacolelor este exprimată prin gradul de accesibilitate a terenului: inaccesibil ; greu accesibil ; accesibil . Toate obstacolele care afectează posibilităţile de deplasare/manevră ale forţelor, trebuie identificate şi analizate, inclusiv cele realizate de forţele proprii, astfel: a) teren inaccesibil – zona este impracticabilă pentru tancuri şi anumite tipuri de autopropulsate, sau necesită un efort prea mare pentru asigurarea mobilităţii acestora; foarte puţine zone sunt considerate inaccesibile pentru infanteria care acţionează pe jos; în unele zone, reţeaua de drumuri asigură deplasarea forţelor mecanizate, dar nu permite executarea manevrei acestora; b) teren greu accesibil – existenţa pantelor abrupte şi a vegetaţiei dese pot îngreuna executarea manevrei forţelor brigăzii care acţionează în acest tip de teren, iar uneori este necesar sprijinul forţelor şi mijloacelor de asigurare a mobilităţii; o zonă considerată greu accesibilă pentru forţele mecanizate, poate fi considerată ca accesibilă infanteria –care acţioneazăşipemanevra jos; c) pentru teren accesibil deplasările sunt posibile pe majoritatea direcţiilor, iar forţele care acţionează în zonă nu au nevoie de sprijinul elementelor de asigurare a mobilităţii. (4) Direcţiile/căile de apropiere reprezintă porţiunea de teren necesară pentru deplasarea/înaintarea către un anumit obiectiv. O direcţie de apropiere favorabilă oferă, de regulă, suficiente coridoare de mobilitate, acestea sunt zonele în interiorul itinerarelor/drumurilor de apropiere care permit atât deplasarea cât şi executarea manevrei. Ele permit forţelor proprii sau ale inamicului să înainteze sau să se retragă, respectând normele tactice rapide. şi le asigură posibilitatea concentrării forţelor, realizării surprinderii şi deplasării La analiza inamicului, modulul S.2 determină NESECRET 60 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

60/390

5/14/2018


NESECRET

direcţiile de apropiere cu un eşalon mai sus (grupare, mare unitate operativă) şi coridoarele de mobilitate cu două eşaloane mai jos (companie). La forţele proprii se stabilesc itinerarele/drumurile de apropiere cu un eşalon mai jos (batalion, divizion) şi coridoarele de mobilitate cu două eşaloane mai jos (nivel companie). În zona de acţiune trebuie identificate direcţiile de apropiere atât pentru forţele mecanizate cât şi pentru infanteria care acţionează pe jos. În ofensivă, se identifică itinerarele/drumurile favorabile de înaintare spre obiectiv ale forţelor proprii şi direcţiile posibile de contraatac ale inamicului. În apărare, este valabilă aceiaşi regulă, aplicată în sens invers. De asemenea, trebuie identificate direcţiile pe care le pot folosi elementele de cercetare ale inamicului. După identificarea direcţiilor de apropiere, trebuie analizată influenţa obstacolelor asupra practicabilităţii acestora, examinând următoarele aspecte: a) ce obstacole naturale pot împiedica înaintarea; b) cum pot fi consolidate obstacolele naturale existente şi cum va influenţa aceasta practicabilitatea itinerarelor/drumurilor de apropiere; c) în ce măsură, obstacolele paralele cu direcţiile de apropiere favorizează protecţia flancurilor sau limitează deplasările de front. (5) Punctele-cheie din teren reprezintă zonele a căror ocupare, menţinere sau control conferă un avantaj pentru ambii combatanţi. Folosind harta şi informaţiile disponibile, comandantul determină porţiunile de teren în care dispunând forţele şi mijloacele, poate domina direcţiile de apropiere sau zona obiectivului. Pentru a controla o porţiune–cheie din teren, nu este obligatorie dispunerea de forţe şi mijloace, accesul inamicului spre aceste zone putând fi împiedicat, folosind focul direct şi din poziţii de tragere acoperită. Determinarea punctelor-cheie din teren, oferă comandantului indicaţii utile pentru organizarea sistemului de foc şi realizarea dispozitivului de operaţii. Punctele-cheie din teren vor fi luate în considerare pe timpul elaborării cursurilor acţiunii. (6) Posibilităţile de observare şi executare a focului. Posibilităţile de observare sunt determinate de modul în care terenul influenţează cercetarea, recunoaşterea, descoperirea şi identificarea ţintelor. Posibilităţile de executare a focului sunt determinate de modul în care terenul influenţează tragerile executate cu armamentul din dotare. Pe baza concluziilor rezultate în urma analizei acestor influenţe, S.3mascare stabilescşielementele de bază ale sistemului de foc.asigură (7) comandantul Posibilităţileşide adăpostire/acoperire. Adăpostirea protecţia împotriva focului executat de inamic, iar mascarea, protecţia împotriva observării acestuia. Analiza posibilităţilor de adăpostire şi mascare nu poate fi separată de cea a posibilităţilor de observare şi executare a focului. Mijloacele de foc şi tehnica de luptă trebuie să fie adăpostite şi mascate pentru a putea fi folosite eficient şi a le proteja împotriva loviturilor inamicului. La identificarea proprietăţilor naturale de mascare ale terenului, trebuie luat în considerare şi impactul pe care aparatura de vedere pe timp de noapte şi pe bază de imagini termale îl are asupra posibilităţilor de observare, atât ale inamicului, cât şi ale forţelor proprii. NESECRET 61 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

61/390

5/14/2018


NESECRET

(8) Starea vremii se analizează folosind elementele esenţiale pentru acţiunile militare: temperatura şi umiditatea; precipitaţiile; vântul; norii; vizibilitatea (care include timpul de lumină). Pentru a stabili influenţa lor asupra acţiunilor, efectele stării vremii vor fi corelate cu terenul. Vremea afectează multe categorii de tehnică şi echipament (inclusiv aparatura electronică şi optică), terenul (practicabilitatea) şi vizibilitatea, dar cel mai mare impact îl are asupra militarilor. În condiţii de vreme rea, de căldură sau frig excesive, procesul de comandă şi control este îngreunat, vremea aspră şi vizibilitatea redusă reduc eficienţa acestuia şi a acţiunilor subordonaţilor, iar existenţa şi direcţia de bătaie a vântului condiţionează modul de folosire a mijloacelor fumigene. Art.155. - (1) Analiza inamicului. Scopul analizei inamicului este de a stabili cele mai probabile cursuri ale acţiunilor acestuia. Informaţiile pentru identificarea acţiunilor provin din mai multe surse, incluzând doctrina inamicului şi activităţile curente desfăşurate de acesta. Informaţiile necesare pentru analiza inamicului includ următoarele: a) compunerea - aceasta poate fi prezentată sub forma unui tabel/schemă întocmit de modulul S.2, care include date referitoare la tipul, denumirea, organizarea şi dotarea de principiu a forţelor inamicului dispuse în zona de operaţii a brigăzii; b) dispozitivul de luptă- constă în identificarea modului de dispunere a forţelor inamicului în spaţiul de luptă; acesta poate fi prezentat grafic pe hartă, sub formă de schemă, sinteză informativă sau alt format ales de şeful modulului S.2; stabilirea dispozitivului de luptă al inamicului se bazează şi pe concluziile rezultate în urma analizei terenului; c) tăria (gradul de completare) - aceste informaţii se referă la valoarea reală a forţelor şi mijloacelor inamicului care acţionează în zona de acţiune; d) acţiuni semnificative - sunt informaţii referitoare la activităţile cele mai recente desfăşurate de inamic şi care oferă indicii despre intenţiile probabile ale acestuia; e) particularităţi şi slăbiciuni - reprezintă anumite caracteristici ale forţelor sau mijloacelor de luptă ale inamicului care examinate şi exploatate cu grijă de planificatori, pot furniza un avantaj forţelor proprii; o atenţie deosebită se va acorda stabilirii centrului de greutate şi determinării vulnerabilităţilor majore a căror exploatare poate conduce către acesta; f) posibilităţile inamicului - sunt acţiunile pe care inamicul le poate desfăşura în timp şi spaţiu şi care pot influenţa semnificativ îndeplinirea misiunii de către forţele proprii; modulul S.2 le identifică şi le prezintă în cadrul estimării; g) date de fond despre zona viitoarelor operaţii şi despre grupurile ţintă posibile, necesare pentru planificarea operaţiilor psihologice (ideologie; mediu înconjurător; mediu cultural; etnicitate; mijloace de comunicare în masă şi rolul lor; rolul armatei; religie; istorie; influenţe străine etc.). (2) Cursul acţiunilor probabile ale inamicului este estimat de modulului S.2, pe baza informaţiilor obţinute anterior. acestora se vaprocesului axa pe determinarea punctelor tari şi a celor vulnerabile aleAnaliza inamicului. În timpul de estimare, NESECRET 62 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

62/390

5/14/2018


NESECRET

modulul S.3 sau comandantul pot accepta, revizui sau ignora cursul acţiunilor inamicului cunoscute, sau pot crea altele. Această interacţiune este esenţială în elaborarea unor cursuri ale acţiunilor forţelor proprii cât mai realiste. Rezultatul va consta într-un enunţ clar şi concis al celui mai probabil curs al acţiunilor inamicului, ale cărui informaţii vor permite şefului modulului S.3 şi comandantului să desfăşoare jocul de război şi să stabilească cursul optim al acţiunilor brigăzii. Art.156. - Analiza forţelor proprii . Modulul S.3 centralizează de la toate celelalte module ale statului major informaţii privind ”situaţia de stare” care să-l ajute în stabilirea capacităţii combative a forţelor proprii, în concordanţă cu tipul operaţiei ce urmează a se desfăşura. Multe din aceste informaţii trebuie să fie identificate de statul major şi comandant în timpul informării care precede analiza misiunii, astfel: a) compunerea- este prezentată ca o sumă de date despre forţele disponibile pentru îndeplinirea misiunii; cunoaşterea unităţilor din subordine, respectiv, organizarea curentă pentru luptă a brigăzii, a ofiţerilor din statul major şi comandanţilor de unităţi/subunităţi, precum şi documentele de conducere elaborate anterior, îl pot ajuta pe şeful modulului S.3 să stabilească viitoarea compunere pentru luptă a brigăzii; de asemenea, trebuie stabilite relaţiile de comandă şi sprijin; b) dispunerea curentă a forţelor proprii- este stabilită de modulul S.3, cu ajutorul comandantului, comandanţilor subordonaţi, al altor ofiţeri din statul major, a hărţilor, situaţiei, schemelor sau al altor documente elaborate anterior; informaţiile referitoare la dispunerea curentă includ datele referitoare la dispunerea subunităţilor luptătoare, de sprijin de luptă şi de logistică; c) nivelul capacităţii combative- concluziile analizei capacităţii combative a forţelor proprii se concentrează pe evidenţierea posibilităţilor reale şi a vulnerabilităţilor, pentru a-l ajuta pe comandant să selecteze cursul optim de acţiune; analiza capacităţii combative are în vedere misiunea primită şi intenţia comandantului eşalonului superior, dispunerea curentă şi ulterioară a vecinilor şi a rezervei eşalonului superior, elementele puterii de luptă şi moralul personalului, gradul de suport logistic al forţelor din compunere, primite ca întărire/în sprijin; puterea de luptă a unei unităţi este dată de calitatea personalului şi a mijloacelor de luptă şi nu neapărat de mărimea acesteia; puterea brigăzii se bazează pe numărul, tipul şi capacitatea combativă a unităţilor din organică; d) şiactivităţile - datele privind de manevră, de asigurare protecţie semnificative a forţelor şi alte elemente careformele vor fi luate în calculmăsurile pe timpul planificării; e) particularităţi şi slăbiciuni - trebuie identificate, fiind luate în considerare pe timpul elaborării cursurilor acţiunii, se va aplica în mod adecvat conceptul centrul de greutate – vulnerabilităţi majore/C.G.- V.M.). Art.157. - Concluziile rezultate în urma analizei situaţiei constituie baza estimărilor modulelor şi ofiţerilor de specialitate şi se prezintă şefului de stat major. Estimările modulelor statului major sunt centralizate de către modulul operaţii şi stau la baza elaborării cursurilor acţiunilor. NESECRET 63 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

63/390

5/14/2018


NESECRET

Factori Misiunea

Inamicul Terenul (starea vremii) Forţele proprii Timpul Civilii

Estimări Care sunt scopurile misiunii brigăzii, conform intenţiilor comandantului eşalonului superior? Care sunt sarcinile a căror îndeplinire asigură îndeplinirea scopului stabilit? Care este cursul acţiunilor ţinând cont de teren şi de obiectivul probabil? Unde va avea loc primul contact şi care va fi dispozitivul adoptat de acesta? Cum influenţează terenul şi starea vremii acţiunile forţelor proprii? Unde trebuie concentrat efortul pentru a atingerea scopul stabilit? Cum se va concentra puterea de luptă în punctele vulnerabile ale inamicului? Cum se poate obţine o capacitate combativă ridicată în condiţiile date? - Care sunt aspectele critice din punct de vedere al timpului (ce trebuie să se întâmple şi când trebuie să se întâmple pentru atingerea scopului stabilit)? - Ce se va întâmpla cu civilii din zona de operaţii ? Care este atitudinea şi ce acţiuni pot desfăşura? Cum pot influenţa acestea desfăşurarea acţiunilor militare din zona de operaţii?

Tabelul nr. 4- Estimările de bază în analiza factorilor MIFT-TC Art.158. - (1) Elaborarea cursurilor acţiunilor. Cursul acţiunilor reprezintă un plan posibil de îndeplinire a misiunii brigăzii. El trebuie să fie clar şi concis, să arate cum va îndeplini misiunea şi să conţină suficiente detalii pentru a putea fi simulat pe timpul jocului de război. Este indicată elaborarea a 2 sau 3 cursuri ale acţiunilor, pentru a fi luate în considerare la luarea deciziei. Elaborarea mai multor cursuri ale acţiunilor ajută la realizarea mai multor variante de plan şi creşte flexibilitatea comenzii în timpul execuţiei. Fiecare curs al acţiunilor trebuie să fie: a) viabil - să asigure îndeplinirea misiunii şi să sprijine intenţia comandantului; b) acceptabil - să evite crearea unor dificultăţi inutile în desfăşurarea acţiunilor brigăzii; c) distinct - misiunile şi sarcinile stabilite pentru subordonaţi să difere de cele stabilite în cadrul altui curs al acţiunilor. (2) Metodele de elaborare a unui curs al acţiunilor pot diferi de la un stat major la altul, în funcţie de experienţa planificatorilor, nivelul de coeziune al personalului şi de precizările comandantului. De regulă, activitatea de elaborare a unui curs al acţiunii cuprinde următorii paşi: NESECRET 64 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

64/390

5/14/2018


NESECRET

a) Stabilirea centrului de greutate al forţei inamicului şi a punctelor decisive în final, comandantul va identifica vulnerabilităţile majore ale inamicului asupra cărora brigada îşi va concentra efortul principal; b) stabilirea eforturilor de sprijin (secundare) - comandantul stabileşte natura şi valoarea efortului (eforturilor) de sprijin, răspunzând la întrebarea “Ce altceva trebuie făcut pentru ca efortul principal să aibă succes?” c) stabilirea scopurilor - comandantul va stabili scopuri ce trebuiesc atinse de efortul principal şi cel de sprijin; scopul efortului principal va fi direct legat de scopul acţiunilor brigăzii, stabilit de eşalonul superior; d) stabilirea şi repartizarea sarcinilor - comandantul va repartiza unităţilor sarcinile identificate, în concordanţă cu scopurile stabilite; e) identificarea forţelor necesare îndeplinirii misiunii - comandantul va lua în considerare unităţile organice şi cele primite ca întărire/în sprijin; efortul principal este întărit, de regulă, prin alocarea de forţe şi mijloace suplimentare şi ca atare, conform principiului economiei forţelor, direcţia secundară de efort va dispune de forţe şi mijloace limitate; f) stabilirea măsurilor de control - măsurile de control sunt stabilite pentru a clarifica responsabilităţile şi a concentra acţiunile subordonaţilor în sprijinul efortului principal; comandantul trebuie să asigure subordonaţilor libertatea de acţiune, în limitele impuse de situaţia concretă; g) întocmirea enunţului şi a schemei cursului acţiunii - reprezentările grafice ale cursurilor acţiunilor sporesc claritatea acestora; pe schemă va fi reprezentat modul de executare a manevrei; măsurile grafice de control trebuie să fie reprezentate cu acurateţe, iar dacă schema va fi inclusă în Ord. Op., simbolurile grafice atipice, folosite pentru clarificarea unor particularităţi, vor fi explicate într-o legendă; h) prezentarea cursurilor de acţiune - expunerea unui curs al acţiunii trebuie să răspundă la următoarele întrebări: Ce? (Ce sarcini sunt de îndeplinit?); Când? (Când va trebui începută sau terminată acţiunea? Constituie limitări ale timpului?); Unde? (Unde se află zonele pentru apărare sau ofensivă stabilite prin ordin?); Cum? (Cum se realizează manevra şi care sunt scopurile elementelor acesteia? Care este efortul principal?); De ce? (Care este scopul stabilit şi care vor fi rezultatele acţiunii?). etapămintală, (1) Analiza . A treia a estimării situaţiei Art.159. -cursurilor cursurilor acţiunilor este analizarea acţiunilor. Jocul de război (o luptă imaginară) constituie cel mai bun test pentru un curs al acţiunii . Acesta se bazează cu precădere pe raţionamentele tactic, pe experienţa comandantului şi a şefului modulului S.3, fiind un proces care se derulează pas cu pas. (2) Scopul jocului de război. Comandantul şi şeful modulului S.3 vor analiza fiecare curs al acţiunii forţelor proprii pentru a-i determina avantajele şi dezavantajele, pentru a-l îmbunătăţii şi pentru a identifica alte sarcini care să-l facă mai viabil. În timpul jocurilor de război, statul major va identifica factorii

complementari lupteicel (sprijinul prin foc, obstacolele, folosirea elicopterelor) şi cum pot fi folosiţi în aimodul mai eficient. NESECRET 65 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

65/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Acţiune, reacţie, contraacţiune. Comandantul şi şeful modulului S.3, împreună cu statul major, vor desfăşura jocurile de război în conformitate cu modul în care se aşteaptă să se desfăşoare acţiunile planificate, confruntând cursul acţiunilor forţelor proprii cu cele probabile ale inamicului. Comandantul va analiza pe etape ale luptei cursurile acţiunilor, în succesiunea lor logică sau pe evenimente importante, pentru a stabili cea mai bună reacţie şi apoi a determina cea mai indicată contraacţiune. Acest proces de stabilire a tipului de acţiune, a felului reacţiei, şi contraacţiunii va continua până la finalizarea misiunii, sau până când cursul acţiunii se dovedeşte a fi necorespunzător. Cel mai probabil curs al acţiunii inamicului va trebui luat permanent în considerare şi subliniat în timpul jocurilor de război. (4) Momentele critice (importante) şi punctele decisive. Comandantul şi şeful modulului S.3 trebui să urmărească cu atenţie jocul de război, pentru a identifica evenimentele importante care pot constitui puncte decisive ale acţiunilor. Un mod simplu de a identifica şi analiza momentele critice, îl constituie transpunerea fiecărei sarcini esenţiale într-un eveniment critic. Cucerirea unui aliniament sau obiectiv, depăşirea unui obstacol sau introducerea în luptă a rezervelor, sunt exemple de evenimente critice în acţiunile de luptă ofensive. Acţiunile de luptă în cadrul fâşiei de asigurare, distrugerea/neutralizarea primului eşalon al inamicului sau a rezervelor acestuia sunt exemple de momente şi evenimente critice în lupta de apărare. Alte evenimente critice pot fi stabilite pe timpul desfăşurării jocurilor de război. (5) Factorii semnificativi şi criteriile de evaluare. După stabilirea momentelor critice, modulul S.3 trebuie să stabilească şi să selecteze criteriile care vor fi folosite pentru analizarea cursurilor acţiunilor. Criteriile de evaluare diferite de la o misiune la alta includ tot ceea ce comandantul consideră că este necesar şi pot fi: principiile de ducere a acţiunilor de luptă; principiile şi normele tactice; intenţia comandantului; nivelul de risc. Pentru ca jocurile de război să fie uşor de condus numărul factorilor semnificativi (criteriilor de evaluare) trebuie să fie cât mai mic. De regulă, se folosesc 3-7 factori semnificativi. Pentru a fi comparate mai multe cursuri ale acţiunilor în timpul desfăşurării jocurilor de război vor fi folosite aceleaşi criterii. Atunci când în stabilirea criteriilor de evaluare sunt luaţi în considerare factorii MIFT-TC, pentru fiecare în parte se vor avea în vedere anumite aspecte şi cerinţe. (6) Misiunea: a) este va duce acest curs al acţiunii la îndeplinirea misiunii? b) respectată intenţia comandantului? c) cursul acţiunii este restrictiv sau flexibil? d) avantajează cursul acţiunii desfăşurarea misiunilor următoare? e) se încadrează cursul acţiunii în constrângerile stabilite? (7) Inamicul: a) exploatează cursul acţiunii vulnerabilităţile majore ale inamicului? b) va limita cursul acţiunii centrul de greutate şi posibilităţile inamicului? c) cum va afecta cursul acţiunii moralul şi dorinţa de luptă a inamicului? d) cum va afecta cursul acţiunii intenţiile cel mai periculos curs al acţiunii inamicului? e) inamicului? NESECRET 66 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

66/390

5/14/2018


NESECRET

f) cum va afecta cursul acţiunii reacţiile inamicului? (8) Terenul şi vremea: a) cum se vor folosi în cadrul cursului acţiunii itinerarele/drumurile de apropiere? b) cum se vor folosi în cadrul cursurilor acţiunilor mascarea şi adăpostirea? c) cum va folosi sau evita cursul acţiunii obstacolele? d) cum se va folosi în cadrul cursului acţiunii punctul-cheie sau decisiv din teren? e) cum se va folosi în cadrul cursului acţiunii viteza de deplasare şi gradul de practicabilitate? f) cum va asigura cursul acţiunii sprijinul prin foc şi controlul mişcării? g) cum va fi influenţat cursul acţiunii de starea vremii şi vizibilitate? h) în ce măsură cursul acţiunii exploatează posibilităţile zonelor de aterizare, îmbarcare, debarcare? (9) Forţele proprii: a) cum va permite cursul acţiunii utilizarea forţelor proprii (ca tip şi număr), menţinerea/protejarea centrului de greutate şi protecţia (interzicerea atacului asupra) vulnerabilităţilor majore proprii? b) cum va utiliza cursul acţiunii dispozitivul şi locul de dispunere? c) cum va utiliza cursul acţiunii avantajele anterioare? d) cum va utiliza cursul acţiunii relaţiile de conducere şi moralul? e) cum va utiliza cursul acţiunii nivelul de instruire? f) cum va utiliza cursul acţiunii nivelul de disciplină? g) cum va utiliza cursul acţiunii sprijinul celorlalte arme? h) cum va utiliza cursul acţiunii mobilitatea? i) cum va utiliza cursul acţiunii sprijinul prin foc şi logistic? j) cum va favoriza cursul acţiunii acţiunile eşalonului superior? (10) Timpul la dispoziţie: a) cât de simplu sau complex este cursul acţiunii? b) acordă cursul acţiunii suficient timp pentru mişcare? c) acordă cursul acţiunii suficient timp pentru planificare şi pregătire? d) limitează cursul acţiunii timpul de reacţie al inamicului? e) cursulacţiunii acţiuniitimp limitele de sincronizare timp impuse în deluptă? eşalonul superior? f) respectă asigură cursul pentru g) acordă cursul acţiunii timp pentru acţiuni în condiţii de vizibilitate redusă? (11) Logistica: a) cum vor afecta resursele la dispoziţie cursul acţiunii? b) cum vor afecta cursul acţiunii posibilităţile de transport la dispoziţie? c) cum vor afecta cursul acţiunii capacităţile de întreţinere la dispoziţie? d) cum vor afecta cursul acţiunii rezervele de apă? (12) Tehnici de desfăşurare a jocurilor de război. Un planificator poate să folosească mai multe metode de desfăşurare a jocurilor de război pentru fiecare curs NESECRET 67 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

67/390

5/14/2018


NESECRET

al acţiunii. Comandantul şi şeful modulului S.3 pot folosi una singură sau o combinaţie a următoarelor trei metode de conducere a jocurilor de război: FÂŞIA 1

FÂŞIA 2

FÂŞIA 3

Obv

Figura 1- Jocul de război, metoda direcţiei de apropiere FÂŞIA 2 FÂŞIA 1

Obv

Figura 2- Jocul de război, metoda fâşiilor direcţiilor de apropiere a) metoda (figura nr.1)- dat; planificatorul se va concentra pe o singură direcţie de apropiere într-un moment această metodă este des NESECRET 68 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

68/390

5/14/2018


NESECRET

folosită în cadrul jocurilor de război ale cursurilor de acţiune elaborate pentru lupta de apărare, când trebuie luate în considerare mai multe direcţii/itinerare/ de apropiere; b) metoda fâşiilor (figura nr. 2)- planificatorul utilizează metoda fâşiilor împărţind zona de operaţii în sectoare de-a latul frontului; aceasta este tehnica cea mai indicată, permiţând luarea simultană în considerare a tuturor factorilor care pot influenţa desfăşurarea unui anumit moment critic; c) metoda zonelor (figura nr. 3)- planificatorul se concentrează în timpul jocurilor de război asupra unei anumite zone a câmpului tactic; aceasta poate fi zona obiectivului, zona de contact sau zonele unde pot să se execute acţiuni decisive; jocurile de război vor folosi metoda acţiunii, reacţiei, contraacţiunii, aşa cum s-a prezentat anterior, dar se vor limita la zona analizată; această tehnică este des folosită atunci când nu există suficient timp la dispoziţie. FÂŞIA 2 FÂŞIA 1

FÂŞIA 3

Obv

Figura 3- Jocul de război, metoda zonelor (13) Pregătirea jocurilor de război. Planificatorul parcurge următoarele: a) începe desfăşurarea jocului de război prin vizualizarea cursului luptei, a dispunerii şi dispozitivului forţelor proprii ale inamicului, a mijloacelor de sprijin la dispoziţie, conform cursului acţiunii supusşianalizei; b) ia în considerare toţi factorii şi face estimării asupra modului în care acestea vor afecta cursul acţiunii; c) încercă să prevadă fenomenul acţiune, reacţie, contraacţiune pe durata întregii lupte; jocurile de război permit analizarea în acest mod a tuturor evenimentelor specifice; d) se concentrează asupra sarcinilor subordonaţilor cu un eşalon mai jos (batalioane) şi a elementelor de sprijin (unităţile şi subunităţile de arme ale brigăzii şi cele primite ca întărire sau în sprijin) cu două nivele mai jos (companii, baterii). NESECRET 69 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

69/390

5/14/2018


NESECRET

EVENIMENT IMPORTANT: Etape

Date şi M ă su ri Contra- Forţe şi Puncte informaţii A c ţiu n e R e ac ţie Timp de O b s. acţiune mijloace decisive critice control necesare

1. 2. 3.

Tabelul nr. 5- Variantă de fişă de lucru pentru analiza cursului acţiunii (14) Desfăşurarea jocului de război. Acţiunile de luptă se vizualizează având ca punct iniţial primul loc/moment probabil de contact; folosind una sau o combinaţie a tehnicilor jocurilor de război enunţate anterior, el îşi creează o imagine despre interacţiunea dintre forţele proprii, inamic, teren şi starea vremii. Când este posibil, întreg statul major va participa la jocul de război. Fiecare ofiţer de stat major este specialist în domeniul său şi poate cunoaşte cel mai bine modul de planificare a acţiunilor armei/specialităţii de care aparţine. Şeful modulului S.2 va interpreta acţiunile inamicului, iar şeful modulului S.3 va pune în aplicare propriul curs al acţiunii. Fiecare curs al acţiunii forţelor proprii trebuie analizat în comparaţie cu toate cursurile acţiunilor probabile ale inamicului, incluzând folosirea la maximum a resurselor de către acesta. Pe baza analizării prin metoda acţiunii, reacţiei şi contraacţiunii a fiecărui curs al acţiunii, se stabileşte gradul în care acesta răspunde la derularea favorabilă a momentelor decisive. În orice moment cursul acţiunii analizat, poate fi schimbat sau modificat pentru a răspunde mai bine cerinţelor factorilor importanţi, Astfel, un nou curs al acţiunii poate fi introdus, iar un altul gata elaborat, poate fi eliminat. (15) Avantajele jocului de război. Desfăşurarea jocurilor de război pentru fiecare curs al acţiunii elaborat ajută la identificarea avantajelor şi dezavantajelor. Continuarea analizei va determina o mai bună apreciere a factorului timp-spaţiu pentru activitatea subordonaţilor. Un alt avantaj al jocului de război îl reprezintă sprijinirea efortului de obţinere a informaţiilor. Modulul S.2 poate defini mai bine zonele de interes şi poate perfecţiona planul cercetării. De asemenea, bazându-se pe identificarea de către S.2 a ameninţărilor probabile, şeful S.3 poate stabili punctele decisive ce trebuie avute în vedere în planificarea misiunilor de foc şi organizarea cercetării. Art.160. - (1) Compararea cursurilor acţiunii. A patra etapă în procesul de estimare o reprezintă compararea cursurilor acţiunii şi alegerea cursului optim. Activitatea începe prin prezentarea avantajelor şi dezavantajelor din perspectiva fiecărui ofiţer din statul major, pe baza criteriilor de evaluare stabilite anterior. Statul major compară cursurile acţiunii propuse, în vederea identificării celui care are cele mai marişi şanse de succes împotriva celui mai probabil curs al acţiunii inamicului, precum împotriva celui mai periculos. NESECRET 70 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

70/390

5/14/2018


NESECRET

CRITERII POSIBILITĂŢI DE MANEVRA SIMPLITATE SPRIJIN PRIN FOC INFORMAŢII APĂRAREA AA MOBILITATE/ADĂPOSTIRE SPRIJIN LOGISTIC COMANDĂ ŞI CONTROL

C u r s a l a c ţ i u n i i nCr .u 1r s a l a c ţ i u n i i Cn ru. r2s a l a c ţ i u n i i n r . 3

+ +

+ +

+ -

+ + + + (+)

+ + + + (+)

++ + + -

Tabelul nr. 6- Variantă de matrice de comparare Curs al acţiunilor Nr. 1

Nr. 2

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

Direcţia principală de atac evită principalele obstacole din teren. Există suficient spaţiu pentru executarea manevrei de către efortul principal şi rezerva. Efortul principal va dispune în timp scurt şi de posibilităţi bune de observare. Efortul de sprijin oferă protecţie de flanc eficace pentru forţele şi mijloacele efortului principal.

Pe direcţia principală de atac inamicul va opune o rezistenţă puternică în faza iniţială a atacului. Poate fi necesară introducerea în luptă a rezervei, în faza iniţială a atacului. Necesită aplicarea unor procedee care trebuie repetate şi organizate în detaliu. Necesită un efort suplimentar pentru exercitarea comenzii şi controlului pe timpul execuţiei operaţiei.

Tabelul nr. 7- Variantă de matrice de comparare prin expunerea avantajelor şi dezavantajelor (2) Cursul acţiunii selectat, de asemenea, trebuie să asigure: un nivel minim de risc pentru forţele şi mijloacele proprii; cea mai favorabilă dispunere a forţelor proprii la încheierea misiunii (în vederea desfăşurării acţiunilor ulterioare); suficientă flexibilitate pentru a adapta execuţia la elementele neprevăzute; un maxim posibil de iniţiativă şi libertate de acţiune pentru subordonaţi. (3) Cea mai obişnuită metodă de comparare a unor cursuri ale acţiunii este “matricea de comparare”. Această metodă constă în enumerarea factorilor semnificativi stabiliţi şi folosirea acestora pentru indicarea eficienţei cursului acţiunii NESECRET 71 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

71/390

5/14/2018


NESECRET

(tabelul nr. 6). Fiecare şef de modul poate folosi propria matrice de comparare, care cuprinde factorii semnificativi stabiliţi la nivelul statului major. Atunci când cursurile acţiunii sunt evaluate prin acordarea de punctaje la criteriile stabilite, cursul optim este cel care întruneşte punctajul cel mai mic. (4) În evaluarea cursului acţiunii se pot lua în calcul şi factorii/criteriile de evaluare MIFT-TC (prezentaţi la art. 159, alin. (5)-(11), precum şi alte criterii specifice misiunii. (5) Matricea de comparare nu furnizează singură soluţii pentru luarea deciziei. Ea ajută statul major în elaborarea recomandărilor şi pe comandant în luare deciziei, prin furnizarea unei metode de comparare a mai multor cursuri ale acţiunii, pe baza aceloraşi criterii, care determină îndeplinirea cu succes a misiunii, dacă sunt realizate. (6) Importanţa, avantajele şi dezavantajele factorilor semnificativi folosiţi drept criterii, diferă de la un caz la altul. De aceea, uneori e necesară departajarea acestora prin acordarea unor coeficienţi “de importanţă”. Sarcina stabilirii coeficienţilor acordaţi fiecărui criteriu, revine de obicei şefului de stat major (tabelul nr. 8). CRITERII POSIBILITĂŢI DE MANEVRA SIMPLITATE SPRIJIN PRIN FOC INFORMAŢII APĂRAREA AA MOBILITATE/ADĂPOSTI RE SPRIJINLOGISTIC COMANDĂ ŞI CONTROL TOTAL

Curs al acţiunii C urs al acţiunii Cu rs al acţiunii nr. 1 nr. 2 nr. 3

O b i e c tiv

3

2

(6)

3

(9)

1

(3)

3 4 1 1 1 1 1

3

(9) (8) (3) (1) (3) (2) (1) (33)

1

(3) (4) (2) (3) (2) (1) (2) (26)

2

(6) (12) (1) (2) (1) (3) (3) (31)

2 3 1 3 2 1 17

1 2 3 2 1 2 15

3 1 2 1 3 3 16

Tabelul nr. 8- Variantă de matrice de comparare prin analiză numerică, cu acordare de coeficienţi “de importanţă” Art.161. - (1) Decizia. Etapa cinci în procesul de estimare o constituie prezentarea recomandărilor, însoţite de o schemă, de către şeful modulului S.3. Acesta va recomanda tipul de forţe ce vor fi angajate dar nu va nominaliza unităţile/subunităţile. Comandantul va decide ulterior asupra schemei generale a manevrei. (2) Recomandările şefului modulului S.3. Şeful modulului S.3- operaţii va centraliza estimările şi recomandările tuturor celorlalte module din statul major, astfel încât propunerile sale să reprezinte poziţia întregului stat major. Dacă comandantul va aduce modificări mari cursului acţiunii recomandat, sau va crea un altul prin combinarea părţilor celor existente, major va desfăşura un nou joc de război pentru simularea variantei stabilită destatul comandant NESECRET 72 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

72/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Decizia comandantului. Comandantul va ţine cont de recomandările statului major prezentate de şeful modulului S.3- operaţii, le va completa cu estimările sale şi va formula decizia şi concepţia proprie, astfel: a) concepţia operaţiei (concepţia comandantului) - conţine elementele necesare sub-paragrafului (a) – “Concepţia operaţiei”, din punctul -3 EXECUŢIA al Ord. Op.; concepţia comandantului prezintă clar şi concis scopul eşalonului superior, enunţul misiunii, intenţiile sale, schema de executare a manevrei, sprijinul prin foc şi gradul acceptat de risc; concepţia comandantului va avea aceeaşi formă ca şi recomandarea statului major, cu deosebirea că el va indica subunităţile ce vor fi angajate în luptă; efortul principal prezentat în schema de executare a manevrei este decisiv şi afectează întreaga planificare; concepţia comandantului va furniza cel puţin informaţiile necesare pentru elaborarea ulterioară a planului şi a Ord. Op.; b) îndrumarea statului major - comandantul poate oferi statului major mai multe direcţii de acţiune referitoare la concepţia şi decizia sa; îndrumarea sa depinde de nivelul de experienţă al statului major şi cât de bine îl cunoaşte pe comandant personalul acestuia; indicaţiile suplimentare îmbunătăţesc activitatea statului major pentru planificarea acţiunilor şi elaborarea ordinelor; comandantul poate include o schemă de executare a manevrei, a planului de sprijin prin foc şi sprijin logistic; comandantul subliniază toate sarcinile care trebuie duse la îndeplinire; el stabileşte unităţile/subunităţile care vor fi angajate şi responsabilităţile de comandă care nu pot fi delegate. Art.162. - Iniţierea acţiunilor cu caracter preliminar constituie a patra fază a procedurilor de conducere a forţelor. În vederea folosirii cât mai eficiente a timpului, deplasările iniţiale pot începe în orice fază a procedurilor de conducere a forţelor. Dacă timpul la dispoziţie este scurt şi este necesară efectuarea unor deplasări pe distanţe lungi, comandantul poate hotărî începerea acestora mai din timp, sub comanda locţiitorului său, sau a şefului de stat major. În măsura în care situaţia concretă permite, gruparea de angajare se va deplasa pe timp de lumină. Art.163. - Recunoaşterile şi acţiunile de cercetare constituie faza cinci a procedurilor de conducere a forţelor. Acţiunile de cercetare trebuiesc planificate cu grijă, în scopul culegerii rapide a datelor şi informaţiilor despre inamic şi teren necesare comandantului pentru elaborarea planului. Cercetarea se organizează şi execută pentru se confirma, ajustacomandantul sau infirma execută elementele componente ale planului iniţial. Dacă areatimp la dispoziţie, o scurtă recunoaştere înainte de elaborarea planului iniţial. Cercetarea trebuie să se desfăşoare neîntrerupt datorită situaţiilor des schimbătoare din spaţiul de luptă. Un plan iniţial bine elaborat, facilitează executarea cercetării. Art.164. - (1) Planul executării cercetării, recunoaşterilor şi a supravegherii (ca parte a planului de căutare a informaţiilor), precum şi măsurile stabilite pentru combaterea cercetării inamicului, trebuie îmbunătăţite şi actualizate pe timpul executării operaţiei. Planul implică nu numai recunoaşterile executate de comandant ci şi acţiunile de cercetare precum şiale aletuturor subunităţilor de din cercetare de armă, patrulelorcompaniei şi ale posturilor de observare unităţilor organica NESECRET 73 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

73/390

5/14/2018


NESECRET

brigăzii. Timpul şi forţele la dispoziţie determină modul în care cercetarea este organizată şi executată. (2) Planul de căutare a informaţiilor poate fi emis sub forma unui ordin parţial. El include următoarele elemente: a) forţele destinate pentru executarea cercetării; b) datele şi informaţiile cu caracter prioritar ce trebuie obţinute; c) itinerarele de deplasare şi elementele de cercetare; d) modul de acţiune la obiectiv; e) instrucţiuni speciale pentru cercetaşi; f) sarcinile deosebite, cu caracter special; g) echipamentul special necesar (de apărare NBC, mijloace radio); h) variantele de acţiune pentru situaţii neprevăzute; i) modul de continuare a supravegherii după executarea cercetării; j) sprijinul prin foc asigurat elementelor de cercetare pe timpul executării operaţiei; k) modul de realizare a legăturilor radio (reţele, puncte de retranslaţie); l) măsuri de siguranţă. Art.165. - (1) Comandantul continuă să elaboreze estimările şi în timpul executării recunoaşterilor. Dacă este posibil, el este însoţit la recunoaşteri de ofiţeri din statul major şi comandanţii de batalioane, divizioane şi companii independente. Ulterior, el specifică fiecărui subordonat modalitatea prin care aceştia vor culege informaţiile pe care el nu le poate obţine personal. (2) Comandanţii de unităţi/subunităţi şi statul major desfăşoară recunoaşterile proprii. La încheierea acestora comandantul brigăzii se întâlneşte din nou cu personalul participant la recunoaşteri, va primi informaţiile obţinute de acesta şi îşi modifică în mod corespunzător concepţia. Dacă este necesar, pe baza informaţiilor obţinute în urma executării cercetării şi a recunoaşterilor, comandantul brigăzii poate desfăşura un nou joc de război. Art.166. - (1) Pe baza deciziei comandantului şi a îndrumărilor sale finale, statul major perfecţionează cursul optim stabilit, completează planul de operaţii (faza a şasea a procedurilor de conducere a forţelor) şi începe elaborarea Ord. Op. Finalizarea planului de operaţie, constă în transformarea cursului optim într-o concepţie concisă şi clară Schema de pregătire şi executare a operaţiei, a manevrei şi a sprijinului prin foc necesar. folosită pentru prezentarea cursului optim poate fi utilizată ca bază pentru întocmirea părţii grafice a planului şi a Ord. Op. (2) Planul şi ordinul de operaţii furnizează subordonaţilor toate informaţiile necesare pentru execuţie, fără constrângeri inutile, care să le inhibe spiritul de iniţiativă. Statul major al brigăzii asistă pe comandanţii de unităţi în procesul de planificarea şi coordonare. (3) Concepţia de operaţie reprezintă decizia comandantului privind unde, când şi cum acesta intenţionează să concentreze capacitatea combativă în vederea îndeplinirii subliniază misiunii, consideraţiile în deplină concordanţă cu intenţia eşalonului superior.a Concepţia necesare elaborării schemei de executare NESECRET 74 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

74/390

5/14/2018


NESECRET

manevrei, incluzând modul de organizare pentru luptă, stabilirea efortului principal, modul în care comandantul intenţionează să înfrângă forţele inamicului şi aspectele specifice de comandă, sprijin şi cooperare, ce fac obiectul precizărilor Ord. Op. Art.167. - Comandantul revede şi aprobă Ord. Op., înainte ca acesta să fie multiplicat şi prezentat statului major. Art.168. - (1) Emiterea ordinului de operaţii este a şaptea fază a procedurilor de conducere a forţelor. Ord. Op. este transmis la timpul şi în locul precizat în Ord. Prel. (2) Modul în care este emis influenţează acurateţea cu care subordonaţii îl vor înţelege. Un plan bine elaborat, dar sărac în informaţii şi necorespunzător prezentat, afectează negativ îndeplinirea misiunii. De câte ori este posibil, grupul de elaborare a ordinelor trebuie să se antreneze în prezentarea acestora, folosind modelul terenului sau alte materiale expozitive, pentru a-şi îmbunătăţi şi menţine capacitatea de exprimare clară şi concizia. (3) Este indicat, ca o schemă întocmită pe folie transparentă (overlay), cuprinzând matricea de execuţie şi reprezentarea grafică a concepţiei, să se afle la dispoziţia comandanţilor subordonaţi, când aceştia se prezintă pentru primirea ordinului. Ordinul scris, însoţit de reprezentări grafice întocmite pe folie transparentă, ajută la diminuarea efectelor stresului şi oboselii inerente în condiţiile acţiunilor de luptă continue. Comandanţii subordonaţi nu trebuie să copieze sau să reproducă părţi ale ordinului pe timpul primirii acestuia, statul major fiind obligat să le pună la dispoziţie toate informaţiile şi materialele necesare. (4) Ordinul de operaţii trebuie dat, de regulă, din locul în care terenul permite observarea întregii zone de operaţii. Dacă acest lucru nu este posibil, şeful modulului S.3 sau comandantul orientează subordonaţii în teren. Toţi cei care expun informaţii folosesc terenul în locul indicaţiilor pe hartă sau pe lada cu nisip. Dacă nu este posibil, comandantul va folosi orice ajutor sau va construi aceste ajutoare cum ar fi lada cu nisip, scheme mari ale hărţii, hărţi în relief pentru a ajuta subordonaţii să vizualizeze terenul. Toţi subordonaţii care primesc un Ord. Op. trebuie să aibă o copie pe material transparent a concepţiei operaţiei. Aceste reprezentări grafice trebuie să fie nerestrictive, actualizate şi să includă informaţii despre acţiunile vecinilor. - (1) comandantul este un instrument Art.169. PLANUL DEdeOPERAŢII (Pl. Op.)nemijlocit intermediul căruia brigadă conduce operaţia. prin Prin elaborarea unui Pl. Op. comandantul de brigadă iniţiază pregătirea unor posibile acţiuni. (2) Deosebirea esenţială între un Pl. Op. şi un Ord. Op. constă în faptul că, primul statuează principalele prezumţii pe care se întemeiază acţiunea, iar ora punerii în aplicare nu este inclusă. (3) Pl. Op. devine Ord. Op ., atunci când este determinată ora punerii în aplicare şi toate condiţiile privind execuţia sunt finalizate. (1) Revederea, Art.170. actualizarea planului de operaţie şi controlul constituie a opta- fază a procedurilor de conducere a forţelor. Emiterea Ord. Op. NESECRET 75 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

75/390

5/14/2018


NESECRET

nu presupune încheierea procedurii de conducere a forţelor. Acestea continuă până la îndeplinirea misiunii. Noile informaţii sunt furnizate continuu comandantului şi modulului S.3 iar aceştia determină dacă estimările sau sarcinile trebuie menţinute sau schimbate. (2) Planurile sunt bune doar dacă subordonaţii înţeleg clar rolul lor în cadrul concepţiei comandantului, îşi coordonează acţiunile cu celelalte unităţi şi sunt antrenaţi în rezolvarea momentelor critice. În timpul luptei, grupul de comandă şi centrul operaţional tactic urmăresc îndeaproape desfăşurarea operaţiei şi, la cererea subordonaţilor, trebuie să fie gata să adopte decizii, pentru a modifica planurile tactice şi dacă este necesar să emită Ord. Frag. Necesitatea revederii şi actualizării este la fel de importantă ca şi emiterea ordinelor. Instructajele, repetiţiile, controlul şi coordonarea continuă a acţiunilor sunt modalităţile utilizate pentru a supraveghea operaţia şi a perfecţiona procedurile de conducere a forţelor. Art.171. - Instructajele şi repetiţiile. Instructajele se concentrează asupra procesului de planificare iar repetiţiile se concentrează pe partea de execuţie. Art.172. - (1) Instructajele. Comandantul trebuie să conducă cel puţin două instructaje cu comandanţii subordonaţi. Când este posibil, aceste instructaje vor fi desfăşurate ca o şedinţă comună cu grupul de elaborare a ordinelor, astfel: a) primul instructaj are loc, de regulă, după emiterea Ord. Acţ.; scopul acestei activităţi este de a se asigura însuşirea misiunii de către comandanţii forţelor luptătoare şi cei ai forţelor de sprijin; b) al doilea instructaj se desfăşoară, de regulă, după ce subordonaţii şi-au formulat propria concepţie de ducere a operaţiilor, dar înainte ca ei să emită Ord. Op. propriu. (2) Scopul acestor instructaje constă în raportarea concepţiei proprii de către subordonaţi şi de a permite comandantului brigăzii să recomande schimbările necesare înainte de emiterea Ord. Op. al acestora. Art.173. - (1) Repetiţiile. Repetiţiile de luptă sunt desfăşurate pentru a da forţelor din subordine un plus de agilitate, să asigure sincronizarea, să crească iniţiativa şi să sporească capacitatea combativă prin practică. (2) Atât sprijinul prin foc cât şi manevra sunt repetate pentru a perfecţiona schema şi planul de executare a acestora. Vor trebui repetate toate momentele critice. (3) Când conduce astfel de repetiţii, trebuie să insiste asupra momentelor-cheie care declanşează reacţiile şicomandantul acţiunile forţelor proprii. (4) Repetiţiile asigură îndeplinirea acestor acţiuni, bazându-se pe nivelul de instruire, ordinele emise, condiţiile de teren şi stare a vremii preconizate. (5) Pe timpul desfăşurării repetiţiilor se pot identifica problemele care pot să apară, se poate determina timpul necesar efectuării deplasărilor, se poate îmbunătăţi cooperarea şi coordonarea în ansamblu, permiţând comandantului să-şi perfecţioneze planul. (6) Comandantul foloseşte repetiţiile pentru a întări înţelegerea de către subordonaţi, pentru a-i face pe aceştia să vizualizeze exact scopul şi intenţiile sale, NESECRET 76 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

76/390

5/14/2018


NESECRET

precum şi pentru a-i ajuta să determine ce pot să facă în cazul în care operaţia nu se desfăşoară conform planului elaborat. (7) La sfârşitul tuturor repetiţiilor, comandantul trebuie să revizuiască planul şi să se asigure că s-au însuşit corect şi s-au sincronizat acţiunile tuturor sistemelor de operare. (8) Comandantul poate alege din mai multe tipuri de repetăţii bazându-se pe timpul la dispoziţie şi credibilitatea lor. Figura nr. 4 prezintă şase tipuri de tehnici de repetiţii, în funcţie de timpul la dispoziţie. Aceste tehnici sunt după cum urmează: a) repetiţia completă - este cea mai eficientă tehnică, dar presupune mult timp şi resurse la dispoziţie; ea implică toate efectivele care vor participa la acţiune; dacă este posibil, ea se desfăşoară în aceleaşi condiţii (de stare a vremii, oră, teren) care sunt preconizate să existe în timpul operaţiei propriu-zise; b) repetiţia cu personalul-cheie - aceasta presupune mai puţin timp şi resurse mai reduse decât cea completă; ea implică doar personalul cu atribuţii importante, până la nivelul stabilit de comandant; poate fi, de asemenea, desfăşurată în aceleaşi condiţii care sunt aşteptate pe timpul ducerii operaţiilor; dacă este posibil repetiţia cu personalul-cheie se va face cu folosirea tehnicii/mijloacelor de luptă de care dispun aceştia; CREŞTEREA

TIMPULUI REPETIŢIA LA MACHETA TERENULUI

REPETIŢIA PE HARTĂ

REPETIŢIA RADIO

REPETIŢIA PE SCHEMĂ

REPETIŢIA COMPLETĂ

REPETIŢIA CU PERSONALUL CHEIE

Figura nr. 4- Tipuri de tehnici de repetiţii la macheta terenului c) repetiţia - această tehnică sale de repetiţii presupuneajută mai puţin timp şi resurse decât cea anterioară; aspectele tridimensionale comandanţii subordonaţi să vizualizeze lupta; când este posibil, modelul va fi realizat respectând ultimele modificări ale terenului sau dacă este necesar, din motive de siguranţă, se vor analiza şi zonele neprevăzute; modelul terenului trebuie realizat la scară şi trebuie să conţină caroiajul de referinţă al hărţilor militare; acesta trebuie să descrie toate informaţiile prezentate prin schema grafică realizată pe folie transparentă, incluzând localizarea punctelor-cheie din teren, poziţiile inamicului (cunoscute şi probabile) şi măsurile grafice de control; pe schemă d) repetiţia - această tehnicăcudeexcepţia repetiţii presupune mai înlocuieşte puţin timp şi resurse decât cel la modelul terenului; schemei care NESECRET 77 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

77/390

5/14/2018


NESECRET

modelul terenului, procedurile sunt aceleaşi; folosind scheme suficient de mari pentru ca toţi participanţii să vadă, comandantul şi statul major discută despre desfăşurarea acţiunilor ce urmează să le desfăşoare comandanţii subordonaţi; e) repetiţia pe hartă - acest tip de tehnică de repetiţie presupune mai puţin timp decât cel la schiţa hărţii; procedura este aceiaşi cu excepţia că la harta militară sunt folosite şi schiţe pe material transparent a acţiunii; această tehnică poate fi realizată foarte bine atunci când fiecare subordonat are propria hartă şi repetiţia este condus dintr-un loc care asigură observarea întregii zone de acţiune; f) repetiţia radio - această tehnică este asemănătoare unui exerciţiu de specialitate şi necesită cele mai puţine resurse şi timp, dar este preferat cel mai puţin; de asemenea, folosirea comunicaţiilor radio pune în pericol securitatea acţiunilor; în consecinţă, comandantul va utiliza această metodă doar atunci când nu are alte posibilităţi; pentru a conduce o asemenea repetiţie, el şi statul major transmit prin radio comenzile pentru executarea diferitelor etape importante ale operaţiilor; pentru ca această tehnică să fie eficientă, fiecare participant trebuie să dispună de mijloace de comunicaţii, o copie a Ord. Op. şi scheme pe folie transparentă; de regulă, va participa la repetiţie numai personalul-cheie.

2. Organizarea operaţiei Art.174. - (1) Organizarea operaţiei se realizează prin transmiterea misiunilor la subordonaţi, de regulă, prin ordin, şi executarea măsurilor prevăzute în plan pentru îndeplinirea misiunii. (2) Ordinul poate fi elaborat, întocmit şi comunicat în scris sau verbal. Ordinul are la bază un plan de operaţii sau primirea unei noi misiuni. De regulă, comandantul brigăzii mecanizate, prin statul major, poate elabora, întocmi şi transmite ordine administrative sau ordin de luptă. (3) Ordinele de luptă sunt la rândul lor împărţite în mai multe tipuri, şi anume: ordin preliminar, ordin de operaţii, ordin fragmentar, ordin administrativlogistic şi ordin de deplasare. Art.175. - (1) Ordinul preliminar- este folosit de comandantul de brigadă pentru a-şi informa subordonaţii despre: trecerea la îndeplinirea unei noi misiuni; sarcinile specificeparte sau implicite necesare a fi executate în prealabil pentru îndeplinire misiunii primite; din elementele ordinului de operaţii. (2) Scopul Ord. Prel. este de a sprijini subordonaţii în declanşarea şi desfăşurarea activităţilor de pregătire a execuţiei noii misiuni, avertizându-i şi oferindu-le maximum de informaţii şi detalii disponibile privind viitoarea operaţie, precum şi cât mai mult timp de pregătire. (3) Primul ordin preliminar, în cadrul noii misiuni, se elaborează şi se întocmeşte pe timpul analizei Ordinului de Operaţii (Ordinului Preliminar) transmis de eşalonul superior şi se comunică subordonaţilor, de regulă, în cadrul primului briefing (infobriefing). Următoarele Ordine Preliminare se elaborează şi se comunică NESECRET 78 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

78/390

5/14/2018


NESECRET

la subordonaţi, de regulă, pe tot parcursul proceselor de luare a deciziei şi de managementul ţintelor, până la primire Ordinului de Operaţii. Art.176. - (1) Pentru a avea garanţia că subordonaţii vor primi în timp util notificările privind acţiunile de luptă iminente, elaborarea Ord. Prel. nu trebuie să fie întârziată de lipsa unor informaţii detaliate. El trebuie emis cât mai repede posibil, urmând ca detaliile semnificative să fie transmise prin ordine suplimentare sau prin Ord.Op. (2) Un Ord. Prel. bine elaborat măreşte cuantumul de timp pentru comandanţii de unităţi şi permite forţelor să se pregătească pentru operaţiile/acţiunile următoare, în cel mai scurt timp posibil. (3) După primirea Ord. Prel. de la comandantul de brigadă, comandanţii de unităţi trebuie să-şi elaboreze propriile ordine preliminare pe care să le transmită la subordonaţi. (4) Formatul Ord. Prel. depinde de informaţiile şi detaliile la dispoziţie privind misiunea. Ord. Prel. trebuie să fie concis şi de regulă, cuprinde informaţii referitoare la: situaţie, misiunea brigăzii, execuţie sprijinul logistic, comanda şi comunicaţiile. Art.177. - Ordinul de operaţii- este instrumentul prin care comandantul de brigadă informează pe comandanţii subordonaţi, în detaliu, cu elementele esenţiale ale primului plan de operaţie şi, când este necesar, cu modul de îndeplinire a misiunilor. Aceste elemente sunt: situaţia, misiunea, execuţia, sprijinul logistic, comanda şi comunicaţiile. Art.178. - Ordinul de operaţii – poate fi dat scris sau verbal, în funcţie de specificul situaţiei. El trebuie să conţină acele detalii care sunt strict necesare comandanţilor subordonaţi în elaborarea propriilor Ord.Op., pentru a asigura coordonarea acţiunilor lor, precum şi detaliile privind modul în care forţele de sprijin de luptă sau logistic îşi îndeplinesc misiunile. Art.179. - Caracteristicile unui bun Ord. Op. sunt: a) claritatea reprezintă folosirea unei terminologii militare şi a unor expresii care să asigure o exprimare clară, cu acelaşi înţeles pentru toţi cei care primesc ordinul; b) detalierea – ordinul trebuie să conţină toate informaţiile şi instrucţiunile necesare coordonării şi executării operaţiei; claritatec)şi concizia detaliere;– detaliile nesemnificative trebuie evitate, fără a se renunţa la d) recunoaşterea libertăţii de acţiune a comandanţilor subordonaţi - Ord. Op. nu trebuie să îngrădească iniţiativa comandanţilor subordonaţi prin precizarea unor detalii complicate ale execuţiei, cu excepţia situaţiilor când acestea sunt necesare pentru asigurarea sincronizării; e) argumentarea atitudinilor volitive – în interesul simplităţii şi clarităţii, în Ord.Op. evită formulări restrictive în precizarea modului de acţiune al subordonaţilor; f) fermitatea – Ord.Op. nu cuprinde expresii care nu precizează clar responsabilităţile sau cucerit” sarcinile ci(exemplu: nu se şivamenţine folosi oaliniamentul expresie ca “Încearcă să menţină aliniamentul “consolidează cucerit”); de NESECRET 79 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

79/390

5/14/2018


NESECRET

asemenea, se evită folosirea unor adverbe inutile care să caracterizeze acţiunile (exemplu: atacă “viguros”, apără “cu tărie”); în Ord. Op. se va evita folosirea unui limbaj lipsit de fermitate, vag şi ambiguu, care poate exprima indecizia comandantului de brigadă şi induce lipsa de încredere în rândul subordonaţilor; g) oportunitatea – elaborarea şi transmiterea Ord.Op. trebuie efectuate la timp, asigurând subordonaţilor suficient timp pentru planificarea şi pregătirea propriilor acţiuni; h) flexibilitatea – elaborarea unui Ord.Op., care să asigure posibilitatea să fie adoptat la orice situaţie, care poate să apară pe timpul îndeplinirii misiunii. Art.180. - (1) Ord.Op. se redactează în formatul cu 5 paragrafe, conform precizărilor în vigoare. Poate avea formă scrisă şi/sau grafică (scheme şi tabele). Atunci când ordinul se întocmeşte sub formă de schemă, paragrafele 2 (misiunea) şi 3, punctul a (concepţia acţiunilor), se redactează obligatoriu în scris. (2) Ord.Op. este însoţit de anexe, al căror număr şi alcătuire depind de cantitatea de informaţii necesare a fi transmise. atunci când se întocmesc anexe pentru informaţii militare, sprijin prin foc, sprijin de geniu, sprijin logistic, în alineatele corespunzătoare ale paragrafelor 3 şi 4 din Ord.Op. se vor include doar problemele generale. (3) Anexele unui Ordin de Operaţii pot fi: a) anexa A- compunerea grupurilor de lucru pentru misiune; b) anexa B –informaţii militare/pregătirea informativă iniţială a câmpului de luptă, cu schema cu obstacolele combinate şi analiza zonei de responsabilitate; c) anexa C- schema operaţiei; d) anexa D- sprijinul prin foc (sprijinul prin foc al artileriei terestre; sprijinul prin foc al artileriei navale). Art.181. - Schemele sunt reprezentări grafice ale planului (ordinului) de operaţie al comandantului de brigadă şi concretizează prevederile ordinului scris sau verbal al acestuia. În situaţiile când scara hărţii pe care comandantul întocmeşte partea grafică nu asigură gradul de detaliere necesar reprezentării modului de acţiune al subunităţilor, se pot întocmi scheme suplimentare care să ofere subordonaţilor o imagine clară a intenţiei şi concepţiei comandantului de brigadă. Indiferent de situaţie, pentru a evita supraîncărcarea schemelor, se vor trece pe acestea numai măsurile grafice -deOrdinul control necesare. Art.182. fragmentar (Ord. Frag.) se elaborează, de regulă, pe timpul ducerii operaţiei, atunci când situaţia este frecvent schimbătoare, datorită lipsei de timp şi asigură comandantului posibilitatea de a schimba anumite elemente din ordinele de operaţii date anterior. Comandantul brigăzii poate autoriza anumiţi ofiţeri din statul major al brigăzii pentru elaborarea, întocmirea şi transmiterea acestui tip de ordin. El cuprinde toate cele cinci paragrafe ale unui Ord. Op., redându-se însă, numai părţile acestuia care s-au modificat. După fiecare titlu de paragraf se inserează expresia “Nu sunt modificări”, sau după caz, informaţiile noi care au apărut în conţinutul respectivului paragraf. NESECRET 80 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

80/390

5/14/2018


NESECRET

Art.183. - (1) Comandantul de brigadă elaborează un Ord. Frag. atunci când timpul nu permite redactarea integrală a unui Ord. Op. (este o variantă scurtă a acestuia) sau când trebuie aduse modificări la un Ord. Op. aflat în vigoare. Ord. Frag. al comandantului de brigadă se elaborează şi se transmite, de regulă, verbal. El trebuie să fie emis oportun, scurt, concis şi să se bazeze pe intenţia comandantului şi concepţia operaţiei. Ord. Frag. cuprinde: situaţia, misiunea, execuţia, sprijinul logistic, comanda şi comunicaţiile, anexe. (2) Situaţia: a) situaţia inamicului (scopul şi forma acţiunii; compunerea; dispozitivul probabil de acţiune; acţiunile probabile; etapizarea; termenele; comanda); b) situaţia forţelor proprii; c) situaţia vecinilor şi acţiunile acestora (cele care interesează); d) subordonări şi resubordonări. (3) Misiunea: a) primită de la eşalonul superior/dedusă; b) scop, forma acţiunii şi termenele de realizare. (4) Execuţia (detalierea deciziei comandantului rezultă pe parcursul procesului de planificare). (5) Sprijinul logistic. (6) Comanda şi comunicaţiile. (7) Anexele- sunt similare celor de la planul de operaţie. Atunci când datele înscrise în paragrafele Ord. Op. conţin suficiente detalii, nu este obligatorie întocmirea tuturor anexelor prevăzute. Art.184. - Ordinul administrativlogistic este folosit de către comandantul de brigadă pentru a conduce această activitate în vederea îndeplinirii misiunii. Pentru acest document se asigură informaţiile de specialitate necesare pentru elaborarea, întocmirea şi transmiterea de ordine către structurile specifice subordonate. Detalierea acestuia este prezentată în manual în capitolul XIII. Art.185. - Ordinul de deplasare este un ordin de sine stătător prin intermediul căruia comandantul de brigadă asigură conducerea dislocării unităţilor şi subunităţilor în diferite teatre/zone de operaţii, în funcţie de situaţie. Acest tip de ordin de luptă este detaliat în capitolul IX, secţiunea 1. 3. Coordonarea şi cooperarea Art.186. - (1) Coordonarea, este activitatea executată pentru pregătirea operaţiei care constă, în principal, într-un sistem de identificare a problemelor care semnalează conducerii când este necesar să intervină (acesta nu acţionează când o asemenea necesitate nu se impune) şi presupune acţiunea tuturor tipurilor de forţe (luptătoare, de sprijin de luptă şi logistic) în zona, la momentul şi cu intensitatea ordonate de comandantul de brigadă. acţiunilor tuturor brigăzii. forţelor implicate în realizarea planului de operaţii(2)seCoordonarea execută de către comandantul Coordonarea începe imediat după NESECRET 81 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

81/390

5/14/2018


NESECRET

primirea/deducerea misiunii şi continuă pe toată durata operaţiei. Comandanţii din subordine trebuie să dispună de informaţii certe şi de cât mai mult timp pentru pregătirea şi realizarea planului de operaţii. Unităţile participante la operaţie execută recunoaşterea itinerarelor, fac repetiţii şi desfăşoară acţiuni complexe de revedere a detaliilor şi timpilor stabiliţi prin coordonare. (3) Atunci când coordonarea este realizată în mod adecvat, intenţia şi concepţia acţiunii comandanţilor subordonaţi susţin şi sunt complementare planului de operaţii al comandantului brigăzii mecanizate. (4) Comandantul, împreună cu şefii de module din cadrul statului major şi comandanţii elementelor de dispozitiv implicaţi în îndeplinirea misiunii stabilesc: forţele şi mijloacele participante; misiunile/sarcinile specifice şi implicite în timp şi spaţiu ale fiecărui element participant; mijloacele de legătură; modalităţile de informare reciprocă; semnale de recunoaştere, înştiinţare, conducere şi cooperare. Art.187. - (1) Cooperarea, este activitatea prin care se asigură conlucrarea forţelor participante la acţiune (în timp, spaţiu şi pe misiuni/sarcini, pe baza unui plan unic şi a unei concepţii unitare), în scopul concentrării şi însumării eforturilor acestora pentru îndeplinirea misiunii de luptă comune. (2) Decizia comandantului constituie baza conducerii operaţiei desfăşurate de brigadă conform misiunii primite. Distrugerea/neutralizarea inamicului şi îndeplinirea misiunii într-un timp cât mai scurt, cu pierderi cât mai puţine, necesită o temeinică şi amănunţită cooperare a forţelor participante. (3) Organizarea cooperării şi menţinerea neîntreruptă a acesteia este una din principalele îndatoriri ale comandantului şi statului major. Aceasta are un caracter centralizat şi unitar şi se organizează de comandant, atât pe baza elementelor stabilite în decizie cât şi a rezultatului recunoaşterilor. (4) Cooperarea se organizează în procesul elaborării planului de acţiune, grafic pe hartă şi se precizează în teren, pe timpul recunoaşterilor, iar când nu este timp suficient, problemele acesteia se transmit la unităţi prin Ord. Op. (5) Comandanţii forţelor care participă la îndeplinirea misiunii organizează cooperarea pe baza coordonării. Orice modificare a elementelor stabilite anterior în cadrul coordonării impune revederea cooperării iniţiale. Art.188. - La organizarea cooperării se desfăşoară următoarele: a) se stabileşte modul de deplasare şi de desfăşurare a unităţilor/subunităţilor/ formaţiunilor; b) se corelează acţiunile unităţilor/subunităţilor/formaţiunilor, între ele şi cu vecinii; c) se stabileşte concret modul de acţiune al unităţilor/subunităţilor; d) se precizează misiunile tuturor unităţilor (luptătoare, de sprijin de luptă şi de sprijin logistic), în funcţie de misiune, locul şi rolul fiecăreia, din forţa de pe direcţia principală de efort şi forţa de sprijin nemijlocit a efortului principal, ale artileriei şi celorlalte unităţi de sprijin de luptă, precum şi modul lor de acţiune; e) se iau stabileşte deintegrarea acţiune al acţiunilor unităţilor brigăzii vecinii; f) măsurimodul pentru unităţilorîmpreună de toate cu armele ; NESECRET 82 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

82/390

5/14/2018


NESECRET

g) se comunică semnalele. Art.189. - Principalele probleme de cooperare se stabilesc de către comandant pe timpul luării deciziei şi se consemnează în planul de operaţie şi carnetul de lucru al acestuia. Organizarea cooperării se face pe harta de lucru a comandantului brigăzii, cât şi pe planurile de întrebuinţare ale forţelor de sprijin de luptă şi de sprijin logistic. Această activitate poate fi materializată grafic şi/sau text şi se precizează în teren, la recunoaşteri sau prin ordinul de operaţii.

4. Controlul Art.190. - (1) Controlul se execută pe baza planului întocmit de către S.3operaţii, conform precizărilor comandantului, a planului de operaţii şi a planului de activitate al comandamentului. (2) Scopul controlului este de a verifica punerea în practică a prevederilor Pl. Op., nivelul de pregătire al forţelor subordonate şi a asigura îndeplinirea la timp a misiunii primite. (3) Procedeele prin care se realizează controlul pot fi materializate prin: deplasarea la subordonaţi; folosirea mijloacelor de comunicaţii; studierea documentelor. Art.191. - (1) Planul de control se semnează de şeful de stat major şi de şeful S.3- operaţii, se aprobă de comandant şi cuprinde: a) unitatea/subunitatea la care se execută controlul; b) activităţile care se controlează; c) termenul de executare; d) persoanele care execută controlul; e) forţele şi mijloacele destinate pentru protecţie şi pază; f) mijloacele de transport şi de comunicaţii folosite pe timpul controlului; g) modul de realizare a legăturii cu comandamentul şi modulul propriu pe timpul deplasării şi executării controlului; h) persoanele care vor fi informate despre concluziile controlului. (2) După aprobarea planului, şeful S.3 îi informează despre conţinutul acestuia pe şefii de structuri în părţile ce-i privesc; după luarea la cunoştinţă, activităţile de control planificate sunt înscrise de încampanie şefilor de structuri, corespunzător atribuţiilor specificeînşi carnetele sunt incluse planul deale activitate. Art.192. - Activitatea de control se desfăşoară în deplină concordanţă cu situaţia concretă şi concepţia operaţiei. La nevoie, comandantul brigăzii poate stabili măsuri suplimentare de control, cu condiţia ca acestea să fie pe deplin înţelese şi cunoscute de către toţi cei pe care îi privesc. Art.193. - (1) Controlul permite comandantului să sincronizeze acţiunile forţelor luptătoare, cu cele ale forţelor de sprijin de luptă şi de sprijin logistic aflate la dispoziţia brigăzii şi cu vecinii, în vederea îndeplinirii misiunii. Controlul pe timpul executării şioperaţiei să fie simplu şi adecvat caracterului violent, complexităţii, confuziei ritmuluitrebuie acesteia. NESECRET 83 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

83/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Sistemul de comandă şi control al brigăzii mecanizate trebuie să funcţioneze mai bine şi mai rapid decât cel al inamicului. Art.194. - Comandantul stabileşte măsuri de control adecvate privind planificarea, pregătirea şi desfăşurarea operaţiei. În acest sens, pe timpul controlului comandantul şi statul major vor avea în vedere: a) instruirea subordonaţilor şi explicarea recomandărilor făcute; b) planul de operaţii trebuie să respecte intenţia şi concepţia operaţiei eşalonului superior; pentru a se asigura o bună înţelegere a ordinului, acesta trebuie dat, pe cât posibil, verbal; c) dacă responsabilităţile şi sarcinile sunt clar precizate, în concordanţă cu posibilităţile reale ale unităţilor; d) comandanţilor subordonaţi li se acordă toată libertatea de acţiune, respectând cerinţele impuse de sincronizarea acţiunilor; e) acţiunile efortului principal sunt concepute convergent, spre un punct central; f) planul este simplu în concepţie şi urmăreşte o succesiune logică a acţiunilor; g) măsurile grafice de control, incluzând măsurile de control a focului, sunt stabilite astfel încât să simplifice modul de cooperare între unităţi, fără a restrânge libertatea de acţiune a comandanţilor subordonaţi; h) planificatorii iau în considerare misiunile şi concepţia operaţiilor unităţilor vecine şi de sprijin; i) planificarea acţiunilor forţelor subordonate caută să anticipeze momentele tactice şi acţiunile ulterioare; j) toate planurile trebuie să facă obiectul jocurilor de război; k) constituirea grupării de angajare se bazează pe analiza factorilor MIFT-TC şi nu pe obiceiuri sau tipare; l) succesiunea la comandă este stabilită şi verificată pe timpul repetiţiilor; m) manevra, sprijinul prin foc şi cererea de sprijin aerian trebuie să aibă în atenţie prevenirea fratricidului.

SECŢIUNEA a 2- a Executarea operaţiei

Art.195. - (1) Executarea operaţiei cuprinde măsurile luate şi activităţile desfăşurate de către brigada mecanizată, din momentul declanşării/începerii operaţiei, până la(2)încetarea acesteia/îndeplinirea Executarea operaţiei include:misiunii/trecerea la o altă operaţie. NESECRET 84 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

84/390

5/14/2018


NESECRET

a) executarea operaţiei declanşate potrivit planului (curente); b) planificarea operaţiei viitoare. Art.196. - (1) Deşi condiţiile războiului sunt în continuă schimbare, îndemânarea, tenacitatea, priceperea, îndrăzneala, curajul, încrederea în sine şi spiritul ofensiv al comandanţilor şi trupei pe timpul desfăşurării operaţiei au asigurat din totdeauna şi vor asigura şi în viitor succesul acesteia. (2) Tehnologia, oricât de avansată, nu poate compensa îndemânarea şi priceperea comandanţilor şi forţelor în utilizarea echipamentului şi tehnicii în operaţiile militare. Art.197. - Executarea planurilor cere comandantului flexibilitate, sincronizare, şi să facă faţă caracterului dinamic al acţiunilor în spaţiul de luptă integrat. Următoarele aspecte îl pot ajuta să atingă aceste cerinţe: a) la toate eşaloanele trebuie să se exploateze orice situaţie favorabilă, respectând, în acelaşi timp, intenţia comandantului eşalonului superior; b) să se asigure că subordonaţii cu atribuţii pe linie de comandă vor fi prezenţi întotdeauna în punctele critice al spaţiului de luptă; c) să urmărească ca toţii comandanţii de la eşaloanele subordonate să se afle acolo unde situaţia impune prezenţa lor, menţinând permanent controlul tuturor forţelor şi mijloacelor din subordine, pentru a le putea folosi integral, sau pentru a face faţă unor schimbări bruşte de situaţie; comandantul de brigadă poate destina pe şeful modulului S.3 să comande şi controleze acţiunile într-o zonă pe care el nu o poate monitoriza personal; d) să observe şi să fie continuu la curent cu situaţia din zona de operaţii; lupta, cercetarea, supravegherea, siguranţa şi analiza situaţiei să constituie procese continue; e) comanda şi controlul sunt un proces neîntrerupt şi rapid; timpul la dispoziţie trebuie folosit cu înţelepciune; revederea situaţiei, Ord. Prel. şi Ord. Frag sunt foarte necesare; informaţiile critice despre luptă trebuie transmise cu rapiditate; f) rapoartele subordonaţilor trebuie să fie transmise oportun, pentru a se putea lua decizii rapide în timpul luptei; pentru a preveni excesul de informaţii, neimportante pentru cursul operaţiei, transmise comandantului, P.C.Bz. le va selecta, astfel încât reţeaua radio de conducere a comandantului să fie disponibilă pentru transmiterea informaţiilor importante; g) exercitarea controlului asigură concentrarea puterii de luptă pe obiectivul principal alcomenzii acţiunilor;şi manevra forţelor luptătoare este sprijinită permanent prin foc; controlul şi disciplina focului, respectarea planificării sprijinului prin foc sporesc şansele de succes; h) la nevoie, succesiunea la comandă trebuie asigurată rapid şi uşor; i) refacerea şi reorganizarea forţelor sunt activităţi obligatorii în timpul perioadelor de acalmie a luptei sau după cucerirea obiectivului; în contextul acţiunilor continue, în vederea desfăşurării acţiunilor ulterioare refacerea capacităţii combative trebuie reabilitată. obţineriibrigăzii în timp cât mai scurt şi cu - În scopul succesului operaţiei un costArt.198. cât mai scăzut, comandantul mecanizate execută următoarele: NESECRET 85 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

85/390

5/14/2018


NESECRET

a) coordonează continuu şi sincronizează posibilităţile forţelor din subordine, inclusiv ale celor cu care cooperează, pentru a lovi în mod simultan inamicul pe toată adâncimea zonei de responsabilitate şi pentru a crea condiţiile necesare manevrei în adâncime; b) manifestă înţelepciune şi iscusinţă în conducerea operaţiei în curs şi în planificarea operaţiilor viitoare, în stabilirea momentului, locului şi a modalităţii de angajare a obiectivelor vizate, împiedicându-l pe inamic să prevadă acţiunile proprii; c) ia măsuri pentru a obţine informaţii oportune şi precise despre întreaga zonă de responsabilitate, de la primirea misiunii şi până la finalizarea operaţiei; d) asigură succesul manevrei, prin realizarea protecţiei forţelor proprii faţă de acţiunile forţelor aeriene, terestre, navale şi speciale ale inamicului; e) utilizează rezerva în mod judicios, în locurile şi momentele decisive, angajând-o pe cât posibil, într-o singură misiune, simultan cu luarea măsurilor de reconstituire a acesteia, imediat după luarea deciziei de a o introduce în operaţie; f) compară continuu desfăşurarea operaţiei în curs cu cerinţele operaţiei viitoare şi evaluează atingerea potenţială a punctului critic de către forţele din subordine, căutând să obţină rezultate decisive înainte de acest moment; g) realiniază7 continuu forţele ca răspuns la situaţia tactică concretă, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite sau facilitării operaţiei viitoare; h) revede planul de operaţii ori de câte ori este necesar şi realizează, în timp util, pe timpul desfăşurării operaţiei, corectivele care se impun în scopul menţinerii sau preluării iniţiativei de la inamic. Art.199. - (1) Comandantul brigăzii mecanizate orientează operaţia asupra obiectivelor/ţintelor decisive care conduc către centrul de greutate al inamicului, iar dacă situaţia impune, reevaluează şi stabileşte noi puncte decisive/noul centru de greutate, aducând corectivele necesare planului de operaţii. (2) De regulă, prin planificare se prevede distrugerea/neutralizarea inamicului printr-o singură operaţie majoră. Dacă pe timpul executării operaţiei, devine evident că distrugerea/neutralizarea inamicului nu este posibilă prin planificarea iniţială, comandantul pregăteşte şi desfăşoară, la nevoie, şi alte operaţii. Art.200. - (1) În operaţia ofensivă, comandantul brigăzii mecanizate urmăreşte obţinerea victoriei cât mai repede cu putinţă şi cu un consum cât mai redus de resurse. În acest scop, eliniţiativa, masează atacă focul punctele şi concentrează forţele numai când şi unde este necesar, păstrează slabe ale inamicului, îl loveşte în adâncime şi-l împiedică să-şi organizeze o apărare unitară. (2) În unele situaţii se execută manevre pentru a evita operaţiile care ar încetini sau slăbi ofensiva. (3) Forţele dispersate ale inamicului sunt izolate şi distruse/neutralizate pe părţi, înainte ca acestea să se concentreze şi să organizeze o apărare puternică. 7

Măsuri şi acţiuni pentru repoziţionarea forţelor şi mijloacelor, vizând asigurarea continuităţii limitei dinainte a forţelor

proprii (eventual reducerea lungimii acesteia) şi menţinerea unităţilor în limitele puterii lor de luptă, corespunzătoare condiţiilor concrete. NESECRET 86 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

86/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Comandantul menţine permanent integritatea şi puterea de luptă a forţelor din subordine. Când forţele sunt dispersate prea mult, sunt extinse pe o suprafaţă prea mare sau nu mai este posibilă susţinerea logistică adecvată, se trece la apărare, scop în care se pregătesc din timp planurile de operaţii pentru situaţii neprevăzute. Art.201. - (1) În apărare , comandantul ia măsuri pentru exploatarea la maximum a avantajelor poziţiei proprii (acoperirile naturale, poziţionarea din timp a forţelor şi mijloacelor, itinerarii/drumuri mai scurte ca şi desfăşurarea operaţiilor întrun teren cunoscut), în scopul anihilării avantajelor iniţiale ale atacatorului (posibilitatea acestuia de a alege când şi unde să lovească, când şi unde să-şi maseze forţele şi deţinerea iniţiativei). (2) O apărare bine organizată presupune atât acţiuni defensive cât şi ofensive, urmărind oprirea atacatorului şi preluarea iniţiativei, prin exploatarea oricărei situaţii favorabile operaţiilor cu caracter ofensiv. (3) Operaţia de apărare are ca scop final oprirea şi izolarea inamicului, trecerea la ofensivă şi distrugerea/neutralizarea definitivă a acestuia. SECŢIUNEA a 3- a Încheierea operaţiei

Art.202 - Elementele şi situaţiile în care operaţia specifică luptei armate, ca şi operaţia de stabilitate sau de sprijin, poate fi considerată încheiată, măsura şi modalitatea în care încheierea conflictului în anumite condiţii de natură militară contribuie la realizarea obiectivelor politice generale, sunt stabilite de către autorităţile constituţionale abilitate, înainte de declanşarea propriu-zisă a luptei armate. Art.203. - (1) Pentru încheierea în condiţii avantajoase a operaţiei, comandanţii unităţilor din compunerea brigăzii mecanizate trebuie să pună la dispoziţia comandantului acesteia datele şi informaţiile relevante cunoscute privind intenţiile şi obiectivele inamicului şi şansele acestuia, având în vedere planurile şi acţiunile forţelor proprii care afectează îl cel mai mult. (2) Obiectivul final al operaţiei şi modalităţile de atingere şi menţinere a acestuia constituie elementele cele mai importante care fundamentează planurile de operaţie ale brigăzii mecanizate. Art.204 - Brigada mecanizată raportează pe cale ierarhică despre încheierea operaţiei şi dacă scopurile acesteia au fost atinse. Succesul pentru brigada mecanizată presupune victoria militară în spaţiul de luptă integrat. Art.205. - După încheierea unei operaţii, forţele brigăzii pot trece, fără pauză, la o nouă operaţie specifică luptei armate, la o altă operaţie de stabilitate sau de sprijin sau la o operaţie intermediară, până la atingerea scopurilor şi obiectivelor misiunii primite. Art.206. - Încheierea operaţiilor de stabilitate şi de sprijin are loc atunci când obiectivele nu stabilite acestea au fost atinse sau, uneori, când acţiunea brigăzii mecanizate se maipentru justifică. NESECRET 87 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

87/390

5/14/2018


NESECRET

SECŢIUNEA a 4 - a Evaluarea operaţiei

Art.207. - (1) Evaluarea, ca element al conducerii, impune monitorizarea continuă, pe timpul pregătirii şi executării operaţiei, a situaţiei curente şi a evoluţiei acesteia în funcţie de criteriile succesului, în vederea aducerii de corecturi sau luării de noi decizii, precum şi pentru evaluarea post- acţiune. (2) Evaluările post-acţiune trebuie completate prin discuţii deschise cu personalul participant, constituind sursa principală pentru modificarea prevederilor doctrinare, a modului de desfăşurarea a instrucţiei, a formării liderilor, a organizării şi a înzestrării forţelor. Art.208. - Comandantul analizează circumstanţele succeselor şi ale eşecurilor neaşteptate, acţiunile neprevăzute ale inamicului sau cele ale forţelor proprii care nu s-au desfăşurat conform planului, având în vedere, în primul rând, impactul general al acestora asupra îndeplinirii misiunii, precum şi asupra desfăşurării ulterioare a unor eventuale operaţii. El ia în calcul atât cauzele imediate, evidente, precum şi pe cele conexe sau ascunse. Concluziile cu caracter general se diseminează în toate structurile, ca învăţăminte.

CAPITOLUL IV Operaţia ofensivă SECŢIUNEA 1 Generalităţi

1. Scopul operaţiei ofensive Art.209. - (1) Obiectivul luptei este victoria, iar aceasta se obţine prin atac. Atât acţiunile ofensive cât şi cele defensive sunt agresive, ambele fiind conduse pentru a câştiga şi menţine capitol fundamentele acţiunilor ofensive. În el se prezintă iniţiativa. principiileAcest de bază ale oferă atacului forţelor mecanizate, planificarea şi conducerea operaţiilor ofensive. (2) Majoritatea operaţiilor brigăzii mecanizate sunt operaţii ofensive. Prin atac brigada poate să identifice punctele decisive ale apărării inamicului şi să aleagă o asemenea formă de manevră care să-i evite direcţia principală de interzis, concentrând astfel efortul operaţiei în punctele vulnerabile ale acestuia. Art.210. - Brigada mecanizată adoptă operaţia ofensivă pentru: a) distrugerea/neutralizarea forţelor inamicului; b) poziţiilor cheie sau decisive din teren; c) cucerirea privarea inamicului de resurse; NESECRET 88 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

88/390

5/14/2018


NESECRET

d) obţinerea de informaţii; e) inducerea în eroare şi schimbarea direcţiei acţiunilor inamicului; f) menţinerea inamicului într-o poziţie dezavantajoasă ; g) dezorganizarea atacului inamicului. Art.211. - Scopurile operaţiei ofensive se realizează prin: a) studierea, aprecierea reală a inamicului şi folosirea cu eficienţă a terenului; b) executarea frecventă şi oportună a manevrei de foc, de forţe şi mijloace pentru încercuirea, capturarea şi obţinerea efectului dorit asupra inamicului; c) lovirea prin surprindere a inamicului şi dezvoltarea impetuoasă a acţiunilor în adâncimea apărării acestuia; d) securizarea aliniamentelor/obiectivelor cucerite şi respingerea contraatacurilor; e) aplicarea permanentă a măsurilor de asigurare a acţiunilor şi de protecţie a forţelor; f) conducerea neîntreruptă a unităţilor şi subunităţilor subordonate. Art.212. - Succesul în operaţia ofensivă a brigăzii este determinat de: realizarea surprinderii şi concentrarea eforturilor ; viteza/ritm în acţiuni; flexibilitate şi îndrăzneală. Art.213. - (1) Realizarea surprinderii se obţine prin lovirea inamicului pe timpul, în locul sau într-un mod în care acesta nu se aşteaptă. Inamicul nu trebuie să obţină date despre atac decât mult mai târziu, pentru a nu putea reacţiona eficient. Surprinderea este determinată de direcţia atacului, momentul, intensitatea şi îndrăzneala executării. (2) Şocul unui atac neaşteptat îi încetineşte inamicului reacţiile, îi distruge/neutralizează sistemul de comandă şi control şi îi reduce eficacitatea armamentului. Acesta permite brigăzii să-l învingă repede pe apărător. (3) Iniţiativa asigură brigăzii condiţii pentru alegerea timpului, a locului şi a mijloacelor de luptă. Surpriza este sporită de lovirea inamicului în flancuri sau în spate, de infiltrări sau introducerea rapidă şi neaşteptată a forţelor luptătoare (de sprijin de luptă) în locurile/pe direcţiile neaşteptate de către inamic. (4) Durata surprizei fiind scurtă, brigada trebuie să o exploateze rapid interzicând inamicului câştigarea de timp şi restabilirea echilibrului. Concentrarea eforturilor brigăzii se realizează prin masarea Art.214. efectelor puterii -de(1) luptă. (2) Pentru a obţine concentrarea eforturilor în spaţiul de luptă şi pentru a asigura securitatea acestora, comandantul va folosi o combinaţie de patru elemente: dispersarea; concentrarea; inducerea în eroare; atacul. (3) Comandantul va fixa un efort principal şi va aloca suficiente resurse de sprijin de luptă pentru îndeplinirea obiectivului final dorit. Planul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a da posibilitatea să se treacă de la lovitura principală la cea secundară/auxiliară în cazul în care apare o posibilitate mai bună de obţinere a

succesului. NESECRET 89 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

89/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Eficienţa armelor moderne, în special a artileriei şi a armamentului NBC, sporeşte ameninţarea asupra forţelor dispuse comasat. Brigada trebuie să evite schematismul sau mişcările evidente care să demaşte momentul sau direcţia atacului său. Securitatea, mobilitatea tactică şi folosirea corectă a terenului şi a vremii sunt esenţiale pentru obţinerea succesului. (5) Alte modalităţi de realizare a concentrării eficiente a armamentului brigăzii asupra inamicului includ următoarele: a) sincronizarea focului prin ochire directă, a celui din poziţii de tragere acoperite şi a sprijinului aerian apropiat; b) întărirea efortului principal prin sprijin prin foc executat din poziţiile de tragere acoperite, cu aviaţia şi prin sprijinul aerian apropiat şi adaptarea acestuia noii situaţii, dacă aceasta se schimbă; c) integrarea sprijinului de luptă şi a celui logistic. (6) Organizarea şi coordonarea în mod corespunzător a modalităţilor de concentrare a eforturilor oferă brigăzii susţinerea necesară obţinerii succesului. (7) Cercetarea şi supravegherea sunt acţiuni foarte importante care permite atacatorului să-şi concentreze puterea de luptă asupra punctelor slabe ale inamicului. Art.215. - (1) Viteza/ritmul în acţiune este esenţială/esenţial pentru obţinerea succesului în operaţiile ofensive ale brigăzii şi poate preveni luarea de către inamic a contramăsurilor eficiente. Viteza şi realizarea surprinderii compensează diferenţele privind raportul de forţe şi-l împiedică pe inamic să câştige timp pentru a identifica şi reacţiona eficient împotriva efortului principal. (2) Viteza nu trebuie confundată cu graba. Graba există atunci când forţele sunt introduse în luptă fără o analiză corespunzătoare, fără un sprijin prin foc eficient şi înainte ca fiecare militar disponibil să fie instruit. Rezultatul unui astfel de atac îl reprezintă introducerea forţelor în acţiune mult mai devreme, afectând ritmul de îndeplinire a misiuni. Obţinerea vitezei necesare se realizează prin executarea cercetării, prin folosirea artileriei şi a altor forme de sprijin, incluzând sprijinul aerian, instruirea fiecărui militar şi apoi declanşarea atacului astfel încât timpul în care forţele se află sub focul inamicului să fie redus la minim. La nivelul brigăzii sunt necesare aproximativ patru ore pentru pregătirea şi executarea pregătirii de foc a ofensivei, astfel încât forţele să nu fie expuse mai mult de 30 minute focului inamicului. Afectareadeunui mai scurt (aproximativ oră) pentru pregătirea şi executarea pregătirii foc timp a ofensivei va face ca timpulopetrecut de forţele proprii sub focul inamicului să fie mult mai mare, iar pierderile vor fi deosebit de mari. (3) Realizarea vitezei necesare se poate obţine astfel: a) constituirea, antrenarea şi utilizarea unui sistem de comandă şi control eficient care să transfere capacităţile mentale în acţiuni decisive şi rapide; folosirea documentelor de luptă tipizate permite subordonaţilor să se folosească de punctele slabe ale dispozitivului inamicului descoperite prin ritmul rapid în care se execută atacul brigăzii; b) sporirea mobilităţii este determinată de manevră folosite, dispozitivele adoptate şi de gradul de instruire, de caretehnicile permit forţelor proprii să se NESECRET 90 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

90/390

5/14/2018


NESECRET

deplaseze şi să reacţioneze rapid folosind terenul; planificarea corectă a acţiunilor geniştilor, artileriei terestre, apărării antiaeriene şi a sprijinului aviaţiei, sporesc mobilitatea în spaţiul de luptă; recunoaşterea, cercetarea şi culegerea de informaţii sunt esenţiale; c) realizarea în timp scurt a sprijinului logistic măreşte foarte mult posibilitatea continuării atacului. Art.216. - Flexibilitatea este o trăsătură necesară comandanţilor. Lupta cere ca ei să se aştepte la situaţii incerte şi să fie în măsură să exploateze şansele. Sporirea flexibilităţii este determinată de următoarele măsuri şi acţiuni: a) pregătirea cercetării spaţiului de luptă în scopul cunoaşterii terenului şi a dispozitivului inamicului, pentru acţiunile iniţiale şi cele următoare; b) solicitarea continuă de informaţii pentru descoperirea punctelor slabe ale inamicului, a posibilităţilor de atac a flancurilor şi spatelui dispozitivului acestuia; c) menţinerea unei rezerve care să-şi poată asuma misiunea atacului principal sau exploatarea oportunităţilor tactice; d) stabilirea unui sistem de comandă şi control care să permită comandantului luarea şi transmiterea deciziilor în timp scurt; e) conducerea intenţiilor comandantului prin ordine de acţiune tipizate sau prin ordine parţiale. Art.217. - (1) Îndrăzneala reprezintă dorinţa de a risca în acţiuni curajoase pentru a obţine rezultate decisive. Comandantul îndrăzneţ este încrezător şi original. El nu se grăbeşte niciodată. (2) Acţiunile comandantului îndrăzneţ sunt rapide şi decisive, bazate pe cunoaşterea problemelor tactice, a militarilor săi, a terenului şi inamicului. Acest comandant va manevra continuu pentru a menţine o poziţie avantajoasă faţă de inamic. Va căuta să atace flancul şi spatele inamicului şi va exploata şansa, imediat, chiar dacă prin acesta îşi expune flancurile pentru un timp scurt. El emite ordine de misiune tipizate şi se va deplasa spre acele locuri din spaţiul de luptă, de unde poate influenţa cel mai bine aspectele critice ale atacului său. (3) Curajul şi dorinţa de a accepta riscuri calculate a fost întotdeauna piatra de temelie a succesului acţiunilor ofensive. Conceptul de putere de luptă este mai mult decât suma forţelor sistemului de luptă. Pentru a distruge/neutraliza un inamic superior numeric comandanţii îndrăzneţi au lovit în momentele şi în locurile neaşteptate.

2. Misiunile brigăzii în operaţia ofensivă Art.218. - (1) Conţinutul şi adâncimea misiunilor brigăzii mecanizate în sunt determinate de: situaţia, natura, valoarea şi caracterul apărării inamicului; locul şi rolul ei în cadrul concepţiei eşalonului superior; compunerea de luptă; caracteristicile terenului; posibilităţile de sprijin logistic. (2), misiune Brigadaurmătoare mecanizată de pe direcţia principală de. efort primeşte misiune şi direcţie imediată ulterioară de ofensivă NESECRET 91 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

91/390

5/14/2018


NESECRET

Art.219. - Misiunile brigăzii mecanizate din compunerea forţei de pe direcţia principală de efort au următorul conţinut: a) misiunea imediată - ruperea apărării şi distrugerea/neutralizarea forţelor şi mijloacelor inamicului din fâşia de ofensivă aflată pe adâncimea batalioanelor de infanterie din eşalonul întâi ale inamicului, respingerea ripostelor inamicului şi cucerirea şi securizarea unui aliniament care să permită dezvoltarea ofensivei; b) misiunea următoare – distrugerea/neutralizarea rezervelor de brigadă, respingerea ripostelor ofensive ale inamicului în cooperare cu vecinii, cucerirea şi securizarea unui aliniament care să coincidă cu cel al misiunii imediate a grupării/marii unităţi operative şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea ofensivei în adâncimea apărării inamicului; c) direcţia ulterioară de ofensivă - se indică până la adâncimea misiunii următoare a grupării/marii unităţi operative, în scopul prevenirii dezorganizării conducerii şi cooperării, precum şi pentru orientarea comandantului de brigadă asupra operaţiilor pe care le va duce după îndeplinirea misiunii următoare; misiunile în detaliu ce revin brigăzii care continuă ofensiva pe această direcţie se precizează pe timpul îndeplinirii misiunii următoare. Art.220. - Brigada mecanizată de pe o altă direcţie de efort controlează terenul şi distruge/neutralizează forţele inamicului care pot afecta misiunea forţelor de pe direcţia principală de efort, facilitând acţiunile acestora. Totodată, previne sau întârzie concentrarea inamicului pe direcţia principală de efort a forţelor proprii. Art.221. - Brigada mecanizată din compunerea forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal se întrebuinţează pentru intensificarea ofensivei în adâncimea apărării inamicului, participarea la respingerea unor riposte ofensive, dezvoltarea ofensivei pe o altă direcţie, asigurarea unui flanc descoperit, înlocuirea unor forţe care şi-au pierdut puterea de luptă, distrugerea/neutralizarea forţelor inamice, care acţionează înapoia dispozitivului propriu. 3. Structura operaţiei ofensive Art.222. - (1) Dispozitivul de operaţie al brigăzii cuprinde: sistemul de comandă; gruparea de angajare; rezerva; sistemul logistic.

(2) influenţează constituirea a) Factorii misiuneacare primită şi concepţia luptei; dispozitivului de operaţii sunt: b) procedeul de ofensivă adoptat; c) valoarea, natura şi posibilităţile inamicului; d) conţinutul şi adâncimea misiunilor de luptă; e) compunerea de luptă a brigăzii; f) cantitatea mijloacelor de întărire şi de sprijin; g) caracteristicile terenului. (3) Dispozitivul adoptat la începutul operaţiei ofensive nu rămâne acelaşi pe timpul luptei. În raport de situaţie şi condiţiile de teren, dispozitivul realizat iniţial poate fi schimbat pe timpul ducerii ofensivei, până la îndeplinirea misiunii primite. NESECRET 92 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

92/390

5/14/2018


NESECRET

Art.223. - (1) Sistemul de comandă al brigăzii în ofensivă se realizează prin conducerea activităţilor de către comandant, îmbinată cu manifestarea largă a iniţiativei de către subordonaţi pe timpul îndeplinirii misiunilor primite. (2) Comanda brigăzii se execută de la PC care se dispune în cadrul grupării de angajare, pe direcţia principală de efort, la 5 - 7 km faţă de aliniamentul de contact. (3) Detaliile privind PC sunt prevăzute în capitolul I, secţiunea a 4-a. Art.224. - (1) Gruparea de angajare, de regulă, cuprinde majoritatea unităţilor/subunităţilor din forţele luptătoare şi de sprijin de luptă din subordine. Forţele grupării de angajare sunt eşalonate în adâncime, fiind destinate să fracţioneze şi izoleze apărarea inamicului, să execute ofensiva în ritm rapid, să manevreze, să fracţioneze şi să distrugă/neutralizeze gruparea de forţe a acestuia din fâşia de ofensivă a brigăzii, să-i respingă contraatacurile, să cucerească şi să securizeze zone, raioane, aliniamente sau obiective importante şi să dezvolte ofensiva în adâncime pentru îndeplinirea scopului luptei. (2) Gruparea de angajare a brigăzii se compune din: forţa de pe direcţia principală de efort; forţa de pe o altă direcţie de efort; forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal. Art.225. - (1) Forţa de pe direcţia principală de efort este constituită din unităţi/subunităţi luptătoare, de sprijin de luptă şi logistic, dispuse în dispozitiv, pe baza de plecare la ofensivă/aliniamentul de atac. Acestea au o compunere variabilă şi conţin forţe de valoarea 1– 2 batalioane/grupuri de luptă de nivel batalion de infanterie şi un batalion de tancuri, cu forţele şi mijloacele de întărire afectate. (2) Forţa de pe direcţia principală de efort este destinată pentru: a) participarea la ruperea apărării inamicului sau pătrunderea prin intervalele existente în dispozitivul acestuia; b) dezvoltarea ofensivei în ritm rapid, fracţionarea şi distrugerea/neutralizarea grupării principale de forţe a inamicului pe adâncimea misiunii primite; c) asigurarea introducerii în luptă a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal şi dezvoltarea ofensivei în adâncime în scopul cuceririi şi securizării zonelor/aliniamentelor/ţintelor importante din adâncimea dispozitivului inamicului; d) respingerea eventualelor contraatacuri ale inamicului; e) realizarea joncţiunii cu forţele aeromobile/detaşamentele înaintate; f) şi securizarea zonelor aliniamentelor/ţintelor cucerite; g) consolidarea urmărirea forţelor inamicului care seşi retrag. Art.226. - Forţa de pe o altă direcţie de efort este constituită la fel ca şi forţa de pe direcţia principală de efort, dar fără întăriri sau cu întăriri mai puţine. Aceasta are o compunere variabilă, de până la un batalion de infanterie şi acţionează pentru fixarea inamicului în afara sectorului de rupere şi, ulterior, pentru executarea unor atacuri cu obiectiv limitat. Ea mai poate îndeplini şi alte misiuni, astfel: asigurarea flancurilor şi intervalelor; consolidarea unor aliniamente/ţinte/zone din teren; distrugerea/neutralizarea unor forţe ale inamicului care au fost încercuite făcând disponibile alte grupări de forţe, în folosul acţiunii de pe direcţia principală de efort. NESECRET 93 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

93/390

5/14/2018


NESECRET

Art.227. - Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal, de regulă, reprezintă aproximativ o treime din totalul forţelor luptătoare şi este constituită dintr-un batalion/grup de luptă de nivel batalion de infanterie/tancuri din organică şi un număr variabil de subunităţi de infanterie, primite temporar în subordine. Se dispune în adâncimea grupării de angajare la o depărtare faţă de aliniamentul de contact de cel puţin 7 km şi este destinată pentru: a) intensificarea loviturii şi dezvoltarea ofensivei în adâncimea apărării inamicului, pe direcţia principală de efort sau pe altă direcţie; b) cucerirea unor zone/aliniamente/ţinte importante; c) participarea la respingerea contraatacurilor; d) încercuirea şi distrugerea/neutralizarea unor grupări de forţe rămase înapoia forţelor de pe direcţia principală de efort; e) înlocuirea unor unităţi din forţa de pe direcţia principală de efort care şi-au pierdut puterea de luptă; f) distrugerea/neutralizarea, independent sau în cooperare cu alte forţe, a forţelor aeropurtate sau a forţelor aeromobile ale inamicului folosite înapoia dispozitivului brigăzii. Art.228. - (1) În cadrul grupării de angajare se poate constitui, ca element de dispozitiv, detaşamentul înaintat sau detaşamentul de întoarcere; din forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal, se poate constitui, după caz, şi forţa aeromobilă. (2) Există situaţia când brigada în întregime se poate constitui ca detaşament înaintat, de întoarcere sau ca forţă aeromobilă debarcată. Art.229. - (1) Detaşamentul înaintat se constituie din unitatea care a obţinut cele mai importante succese şi care prin acţiunile sale şi avantajul tactic în care se găseşte, poate asigura condiţii pentru dezvoltarea rapidă a ofensivei de către forţele grupării de angajare. (2) Detaşamentul înaintat poate fi constituit premeditat pe timpul pregătirii, fiind introdus în luptă pe timpul dezvoltări ofensivei în adâncime, atunci când s-au creat condiţiile necesare sau chiar de la început/după ruperea apărării, dacă situaţia permite. (3) Compunerea de luptă a detaşamentului înaintat trebuie să permită ducerea cu succes a acţiunilor în mod independent. (4) Detaşamentul aeromobile, următoarele înaintat misiuni: poate îndeplini, singur sau în cooperare cu forţele a) cucerirea din mişcare şi securizarea unor aliniamente/zone/ţinte importante din adâncimea apărării inamicului; b) cucerirea unor puncte obligatorii de trecere sau a unor treceri peste cursurile de apă; c) cucerirea din mişcare a unor localităţi; d) interzicerea afluirii rezervelor din adâncime ale inamicului. Art.230. - Detaşamentul de întoarcere se constituie în cadrul luptei ofensive teren muntos - împădurit, dintr-un batalion/grup de luptă de nivel desfăşurate batalion deîn infanterie, întărit, care se infiltrează în adâncimea dispozitivului NESECRET 94 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

94/390

5/14/2018


NESECRET

inamicului, îl loveşte prin surprindere în spate, întoarce apărarea acestuia şi creează condiţii favorabile dezvoltării ofensivei de front. În condiţii favorabile se constituie şi în cadrul ofensivei în teren obişnuit. Art.231. - (1) Forţa aeromobilă se constituie dintr-un batalion/grup de luptă de nivel batalion de infanterie din forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal. În acest scop, brigăzii i se asigură mijloace de transport adecvate. După debarcare, forţa aeromobilă face parte din forţa de pe direcţia principală de efort. (2) Forţa aeromobilă este întrebuinţată pe timp limitat pentru ducerea unor acţiuni în dispozitivul inamicului. Durata acţiunilor depinde de: conţinutul, importanţa misiunii şi adâncimea la care acţionează; natura şi valoarea inamicului; ritmul de înaintare al forţelor proprii; posibilitatea asigurării sprijinului cu artileria şi aviaţia; valoarea şi compunerea forţei aeromobile; gradul de asigurare cu materiale. (3) Misiunile forţei aeromobile constau în: a) cucerirea şi securizarea unor aliniamente/zone/ţinte, importante până la sosirea forţelor proprii; b) interzicerea desfăşurării acţiunilor inamicului; c) producerea de pierderi în personal şi tehnică militară; d) distrugerea/neutralizarea unor ţinte importante ale inamicului. Art.232. - Forţele de sprijin de luptă sunt destinate să susţină forţele din gruparea de angajare (succesiv, întâi forţa de pe direcţia principală de efort şi cea de pe o altă direcţie de efort, apoi cea de sprijin nemijlocit al efortului principal şi rezerva sau simultan) pentru îndeplinirea scopurilor ofensive şi cuprind unităţile şi subunităţile de armă, grupurile şi detaşamentele special constituite din structurile organice şi primite ca întărire. Art.233. - (1) Divizionul de artilerie mixt , constituie un element al forţelor de sprijin şi îşi dispune elementele de dispozitiv diferenţiat, în funcţie de rol şi destinaţie, astfel: a) subsistemul de asigurare cu date/posturile de cercetare, la 0,5- 1 km (uneori mai mult), înapoia aliniamentului de contact; b) subsistemul de lovire - cel care acţionează din poziţii de tragere prin ochire directă/forţa mobilă de intervenţie antiblindate în poziţie de aşteptare la 3- 6 km înapoia aliniamentului de contact, iar în poziţii de tragere până la 0,1- 0,2 km înapoia aliniamentului de şi contact; care acţionează poziţii tragere într-o zonă de manevră acţiunecela artileriei terestredin situată dede regulă, la acoperite, 3- 5 km faţă de aliniamentul de contact; c) subsistemul de conducere se dispune pe centre - centrul de conducere tactică, în punctul de comandă al brigăzii mecanizate sau în apropierea acestuia; centrele de conducere tehnică şi logistică, în zona de manevră şi de acţiune a artileriei; d) subsistemul de sprijin logistic, se dispune pe elemente - pentru susţinere logistică apropiată, până la 1 km înapoia zonei de manevră şi de acţiune a artileriei pentru susţinere logistică îndepărtată, până la 10 km înapoia aliniamentului terestre; de contact. NESECRET 95 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

95/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Aceste elemente de dispozitiv se dispun pe direcţia principală de efort, sau central faţă de limitele laterale ale fâşiei de ofensivă, pentru a putea executa rapid manevra de foc sau de armament pe alte direcţii. Zonele de dispunere a elementelor de cercetare, de manevră şi de acţiune ale artileriei au de regulă, o lărgime de aproximativ 2/3 din lărgimea fâşiei de responsabilitate a brigăzii mecanizate şi o adâncime de până la 3 km. Acestea se eşalonează în adâncime, ţinând seama de misiunile ce le revin, de caracteristicile tehnico-tactice ale armamentului şi de configuraţia terenului, astfel încât să poată executa focul în fâşia de tragere stabilită. (3) Divizionul de artilerie mixt al brigăzii mecanizate execută, de regulă, următoarele misiuni: a) sprijinul direct prin foc al brigăzii mecanizate (dincolo de aliniamentul de contact, pe adâncimea apropiată - până la 10- 30 km; la flancuri şi înapoia dispozitivului marilor unităţi); b) întărirea sprijinului direct prin foc al batalioanelor/grupurilor de luptă de nivel batalion din forţele de luptătoare ale brigăzii mecanizate. (4) Pentru îndeplinirea acestor misiuni, subsistemul artileriei terestre execută următoarele sarcini specifice şi implicite (tabelul nr. 9): Nr. crt. 1.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

A.1. SARCINI SPECIFICE- LETALE Distrugerea/neutralizarea mijloacelor de atac nuclear, biologic şi chimic ale inamicului Distrugerea/neutralizarea bateriilor de artilerie, aruncătoare, artilerie şi rachete antiaeriene ale inamicului Distrugerea/neutralizarea elementelor sistemelor de cercetare - lovire de înaltă precizie a inamicului Dezorganizarea conducerii şi lucrului elementelor subsistemului de comunicaţii şi asigurare cu date ale inamicului Distrugerea/neutralizarea personalului şi echipamentelor inamicului, dispuse în zonele/ţintele de cucerit (dincolo de aliniamentul de contact şi înapoia dispozitivului brigăzii mecanizate) Acoperirea prin foc a flancurilor, intervalelor şi raioanelor lovite de inamic cu armele de distrugere în masă

Distrugerea/neutralizarea personalului, echipamentelor şi rezervelor inamicului în zonele de dispunere, pe timpul apropierii, desfăşurării şi respingerii ripostelor ofensive executate de acesta Sprijinul prin foc pe timpul introducerii în operaţie/luptă a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal şi/sau rezervei. Sprijinul prin foc al detaşamentului înaintat/de întoarcere, etc. Interzicerea retragerii şi consolidării inamicului pe noi aliniamente de apărare în adâncimea lui şi hărţuirea acestuia Sprijinul prin foc al forţei luptătoare pentru securizarea aliniamentelor (zonei, ţintelor) cucerite NESECRET 96 din 390


96/390

5/14/2018


NESECRET

12. 13. 14.

Lovirea elementelor de logistică Distrugerea lucrărilor de fortificaţie de campanie şi permanente Distrugerea/neutralizarea mijloacelor tehnice de influenţare psihologică ale inamicului.

15. 1.

Realizarea A.2. de baraje în dispozitivul inamicului şi hărţuirea acestuia. SARCINI SPECIFICENELETALE Iluminarea terenului şi indicarea direcţiei de acţiune/fâşiei de responsabilitate Fumizarea inamicului

2. 3.

Participarea la bruiajul sistemului de comunicaţii al inamicului

4.

Difuzarea de materiale tipărite în dispozitivul inamicului

1.

B. SARCINI IMPLICITE Deplasarea din raionul de dispunere, în raionul de aşteptare

2.

Deplasarea din raionul de aşteptare într-o poziţie de tragere

3.

Completarea necesarului de echipament, muniţii, personal, materiale şi produse

Tabelul nr.9 - Lista sarcinilor specifice şi implicite ale subsistemului artileriei terestre Art.234. - Artileria antiblindate din organică sau primită ca întărire/în sprijin se constituie ca forţă mobilă de intervenţie antiblindate ( F.M.I.A.) dispunându-se iniţial într-un raion de concentrare/dispunere, între forţa de pe direcţia principală de efort şi cea de sprijin nemijlocit al efortului principal. Aceasta îndeplineşte următoarele sarcini (tabelul nr. 10): Nr. crt. 1.

2.

A.1. SARCINI SPECIFICE- LETALE Distrugerea/neutralizarea blindatelor inamicului, îndeosebi a tancurilor acestuia în diferite momente/etape Securizarea unor aliniamente importante din teren

3.

Asigurarea prin foc a flancurilor şi intervalelor

1.

A.2. SARCINI SPECIFICE- NELETALE Crearea unor perdele de fum în zonele de acţiune B. SARCINI IMPLICITE NESECRET 97 din 390


97/390

5/14/2018


NESECRET

1.

Deplasarea din raionul de dispunere, în raionul de aşteptare

2.

Deplasarea din raionul de aşteptare într-o poziţie de tragere

3.

Completarea necesarului de echipament, muniţii, personal, materiale şi produse

Tabelul nr.10- Lista sarcinilor specifice şi implicite ale artileriei antiblindate Art.235. - Artileria antiaeriană se dispune, de regulă, în gruparea de angajare şi îndeplineşte următoarele misiuni: a) execută cercetarea spaţiului aerian şi înştiinţarea forţelor proprii despre pericolul atacului din aer; b) participă la riposta antiaeriană în spaţiul de responsabilitate, ducând lupta cu inamicul aerian pentru apărarea antiaeriană a forţelor şi obiectivelor pe timpul pregătirii şi desfăşurării ofensivei; c) participă la mascarea acţiunilor în cadrul ofensivei prin amenajarea unor poziţii de tragere/lansare false şi executarea unor manevre simple şi eficiente; d) participă la realizarea hărţuirii inamicului; e) participă la apărarea aeriană a forţelor aeromobile proprii pe timpul îmbarcării şi transportului. Art.236. - Subunităţile de război electronic, care acţionează la ordinul eşalonului superior în fâşia de ofensivă a brigăzii au ca misiuni: a) monitorizarea surselor electromagnetice din zona de responsabilitate; b) identificarea surselor electronice perturbatoare şi gestionarea evenimentelor deosebite în utilizarea benzilor de frecvenţă alocate; c) neutralizarea prin bruiaj a reţelelor/direcţiilor radio şi radioreleu; d) protecţia sistemelor/mijloacelor electronice ale forţelor proprii şi supravegherea comunicaţiilor. Art.237. - Elicopterele planificate să intervină în sprijinul brigăzii acţionează în limita resursei stabilite pentru executarea următoarelor misiuni: a) cercetarea şi supravegherea flancurilor şi a intervalelor; b) şi supravegherea zoneinclusiv şi itinerare/drumuri; c) paza misiuni de comandă şiunor control, de conducere a focului; d) transportul forţei aeromobile ; e) sprijin logistic; f) lansarea şi recuperarea grupurilor de cercetare în adâncime; g) cercetarea nucleară, biologică şi chimică. Art.238. - (1) Compania de geniu intră în compunerea grupării de angajare şi pe timpul desfăşurării acţiunilor constituie detaşamente cu destinaţie specială: detaşament mobil de baraje; detaşament de asigurare a mişcării/deplasării. Parte din subunităţile companii se pot găsi în forţa de sprijin de geniu păstrată la dispoziţia comandantului. NESECRET 98 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

98/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Subunităţile de geniu, organice şi primite ca întărire, îndeplinesc următoarele misiuni: a) cercetarea de geniu; b) cercetarea la minare, executarea culoarelor prin baraje, deminarea terenului şi obiectivelor; c) executarea mecanizată a lucrărilor de fortificaţie; d) amenajarea genistică a punctelor de comandă; e) amenajarea şi menţinerea viabilităţii itinerarelor/drumurilor; f) amenajarea şi deservirea trecerilor peste cursurile de apă şi alte obstacole; g) executarea lucrărilor genistice de mascare; h) participarea la înlăturarea efectelor datorate întrebuinţării de către inamic a armelor de distrugere în masă nucleare, biologice, chimice şi a sistemelor incendiare. Art.239. - Detaşamentul mobil de baraje se constituie la nivelul brigăzii din subunităţi de pionieri organice sau primite ca întărire de la eşalonul superior şi acţionează independent sau în cooperare cu forţa mobilă de intervenţie antiblindate, fiind destinat pentru: executarea rapidă a barajelor de mine antiblindate pe direcţiile de contraatac ale inamicului; asigurarea flancurilor şi intervalelor ameninţate, a aliniamentului de introducere în luptă a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal şi a rezervei; participarea la consolidarea aliniamentelor şi raioanelor cucerite. De regulă, se dispune între forţa de pe direcţia principală de efort şi forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal. Pe timpul desfăşurării ofensivei se deplasează înapoia forţei de pe direcţia principală de efort. Art.240. - Detaşamentul de asigurare a mişcării/deplasării se constituie la nivelul brigăzii din subunităţi de cercetare de geniu, drumuri organice şi primite ca întărire. Este destinat pentru asigurarea mişcării/deplasării neîntrerupte, în ritm rapid şi în ascuns a brigăzii, din raioanele de dispunere/concentrare până pe aliniamentul de introducere în operaţie. Art.241. - Când situaţia impune parte din subunităţile de geniu, organice sau primite ca întărire, pot intra în compunerea detaşamentului de salvare-evacuare. Dacă constituirea şi acţiunea acestuia nu se impun, subunităţile de geniu se vor găsi în forţa de sprijin de geniu, în măsură a fi disponibilizate la ordin. Art.242. - Forţa de sprijin de geniu se constituie din subunităţile rămase în urma detaşamentelor, cu alte subunităţi de geniu primite ca întărireconstituirii de la eşalonul superior şi împreună este destinată pentru îndeplinirea următoarelor misiuni: executarea barajelor pe direcţiile de contraatac ale inamicului; asigurarea flancurilor şi intervalelor descoperite; consolidarea aliniamentelor şi obiectivelor cucerite; introducerea în luptă a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal şi/sau rezervei; executarea unor lucrări de mascare; înlocuirea subunităţilor de geniu care şiau pierdut puterea de luptă. Art.243. - (1) Compania de apărare nucleară, biologică şi chimică constituie principala structură de sprijin NBC, dispunându-se iniţial într-un raion situat între forţa de pe direcţia principală de efort şi forţamisiuni: de sprijin nemijlocit al efortului principal, fiind în măsură să execute următoarele NESECRET 99 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

99/390

5/14/2018


NESECRET

a) controlul nuclear, biologic şi chimic; b) decontaminarea RBC totală şi finală a forţelor şi echipamentelor; c) amplificarea puterii de foc prin întrebuinţarea sistemelor incendiare. (2) O parte din subunităţile de apărare NBC pot fi date ca întărire grupurilor de recunoaştere a inamicului şi terenului, detaşamentului de asigurare a mişcării/deplasării, detaşamentului de salvare – evacuare (când se constituie), forţelor de pe direcţia principală de efort (numai subunităţile de sisteme incendiare) şi la punctul de comandă al brigăzii mecanizate. Art.244. - Compania de cercetare îndeplineşte următoarele misiuni: a) cercetarea în adâncime (culegerea informaţiilor despre cele mai importante ţinte dispuse în adâncimea tactică a dispozitivului inamicului); b) cercetarea la contact (culegerea informaţiilor din zona acţiunilor din contact şi în imediata apropiere a acesteia); c) cercetarea semnalelor electromagnetice (culegerea, centralizarea şi analizarea informaţiilor privind inamicul, realizate cu mijloace radioelectronice); d) cercetarea în spate sau teritorială (asigurarea datelor şi informaţiilor asupra fenomenelor economico - sociale, militare, topogeodezice, meteorologice, de comunicaţii şi psihomorale din zona de responsabilitate a brigăzii, cu impact asupra luării deciziilor în timp real). Art.245. - Compania de transmisiuni asigură legăturile necesare conducerii forţelor participante la luptă, cooperării şi înştiinţării acestora pe toată durata şi adâncimea misiunilor. Art.246. - Plutonul de poliţie militară asigură paza punctului de comandă al brigăzii, participă la însoţirea personalului de conducere şi la realizarea măsurilor de comenduire şi îndrumare a circulaţiei. Art.247. - (1 ) Rezerva se constituie din 1-2 companii de infanterie, în funcţie de existentul în forţe şi mijloace, complexitatea situaţiei şi caracteristicile terenului din fâşia de ofensivă. (2) Rezerva este întrebuinţată pentru rezolvarea unor situaţii critice neprevăzute care pot să apară pe timpul ducerii operaţiei. (3) Subunităţile din rezervă se dispun în adâncimea dispozitivului, în raioane care să asigure condiţii pentru realizarea unei protecţii sigure a forţelor faţă de loviturile pentru executarea oportune. (4) inamicului Rezerva seşidispune în raionul manevrei de bază/de rezervă pe care îl amenajează genistic. Art.248. - Sistemul logistic se compune din: modulul S.4- logistic; subunităţile şi formaţiunile de logistică; subunităţile destinate protecţiei acestora; punctele de transbordare a tehnicii şi materialelor; raioanele de adunare a tehnicii deteriorate; itinerarele de aprovizionare şi evacuare; detaşamentele destinate încărcării/descărcării materialelor din staţiile de aprovizionare/descărcare. Art.249. - (1) Amenajarea genistică a terenului cuprinde lucrările genistice de fortificaţie, baraje genistice, de distrugeri, drumuri,terenului poduri, treceri şi mascare care modifică, adaptează saulucrări completează caracteristicile din fâşia brigăzii, NESECRET 100 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

100/390

5/14/2018


NESECRET

în vederea protecţiei acestora pe baza de plecare la ofensivă şi facilitării înaintări forţelor pe direcţia de ofensivă. Amploarea lucrărilor este determinată de: procedeul de trecere la ofensivă; concepţia luptei; misiunile forţelor; caracteristicile terenului şi gradul de pregătire al acestuia din timp de pace; cantitatea şi posibilităţile forţelor şi mijloacelor de geniu la dispoziţie; timpul de pregătire de care se dispune. (2) Amenajarea genistică a terenului urmăreşte să asigure: a) dispunerea în ascuns a forţelor în raioanele de dispunere; b) concentrarea forţelor pe baza de plecare la ofensivă şi în sectorul de rupere; c) uşurarea înaintării forţelor prin mărirea capacităţii de trecere şi asigurarea viabilităţii itinerarelor/drumurilor şi podurilor; d) depăşirea obstacolelor naturale şi artificiale întrebuinţate de inamic pentru oprirea ofensivei; e) participarea la respingerea ripostelor ofensive ale inamicului şi introducerea în luptă a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei; f) neutralizarea lucrărilor permanente; g) consolidarea aliniamentelor şi ţintelor cucerite. (3) Lucrările pentru amenajarea genistică a terenului se execută într-un spaţiu cu o adâncime ce include întreaga fâşie de ofensivă, la care se adaugă spaţiul dintre aceasta şi raionul de concentrare (specific procedeului ofensivei din mişcare), precum şi spaţiul pe care este preconizată urmărirea inamicului care se retrage. Art.250. - (1) Sistemul de lovire este constituit din focul tuturor mijloacelor din înzestrarea brigăzii. (2) Sistemul de foc al artileriei constituie baza sistemului de lovire al brigăzii şi asigură sprijinul general, sprijinul nemijlocit şi sprijinul în interiorul dispozitivului forţelor proprii. (3) Mijloacele de acţiune antiblindate reprezintă elementul de bază al luptei împotriva tancurilor şi a celorlalte mijloace de luptă blindate. (4) Sistemul de foc al artileriei antiaeriene asigură apărarea antiaeriană a mijloacelor de foc şi a forţelor atacatoare. (5) Focul tuturor celorlalte categorii de armament se suprapune peste focul artileriei, aruncătoarelor, artileriei antiblindate şi artileriei antiaeriene.

4. Manevra în operaţia ofensivă Art.251. - (1) De regulă, atacul brigăzii mecanizate este îndreptat asupra frontului, flancurilor sau spatelui inamicului. Manevra de nivel tactic poate fi: manevra de forţe şi mijloace, manevra de foc şi manevra de echipament. Alegerea formei de manevră este determinată de scopul urmărit, misiune, inamic, teren, vreme, forţele disponibile, eşalonul executant, timp şi spaţiu. (2) Principalele forme de manevră de forţe şi mijloace folosite de brigada mecanizată sunt: ruperea apărării/pătrunderea; loviturile în adâncime; NESECRET 101 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

101/390

5/14/2018


NESECRET

infiltrarea; învăluirea; atacul frontal; manevra de întoarcere; manevra de foc şi manevra pe verticală. Art.252. - Formele de manevră evidenţiază relaţia dintre unităţile care atacă şi inamic. Atacul combină acţiunile brigăzii mecanizate cu punctele vulnerabile ale inamicului şi se concentrează asupra punctelor decisive ale apărării acestuia. Procesul de estimare trebuie să ofere comandantului informaţiile necesare selectării formei corecte de manevră. Pentru a-şi îndeplini misiunea, brigada poate combina formele de manevră. De exemplu, un element al brigăzii poate ataca frontal pentru a fixa inamicul şi un alt element poate executa o învăluire. Formele de manevră selectate trebuie să sprijine intenţiile comandantului. Art.253. - (1) Ruperea apărării/pătrunderea se execută de către brigada mecanizată ca o continuare a atacului frontal şi urmăreşte crearea unei breşe în sistemul defensiv al inamicului şi dezorganizarea apărării acestuia prin concentrarea puterii de luptă necesare în sectorul de rupere, astfel încât apărătorul să fie depăşit din punct de vedere numeric, tehnic şi tactic. (2) Brigada mecanizată execută ruperea, de regulă, pe o singură direcţie, în funcţie de forţele şi mijloacele la dispoziţie, inamic şi teren, avându-se în vedere, atât efectul dispersării propriei puteri de luptă cât şi capacitatea apărătorului de a reacţiona. (3) Efectul întregii puteri de foc aflate la dispoziţia forţelor de pe direcţia principală de efort, este masat pe direcţia de rupere, pentru realizarea breşei, menţinerea acesteia, prevenirea şi respingerea contraatacurilor inamicului. (4) Concomitent cu atacul frontal, celelalte forţe contribuie la reducerea pierderilor proprii prin atacuri demonstrative şi trageri executate cu rapiditate şi violenţă pe toată lărgimea frontului, pentru fixarea inamicului şi realizarea surprinderii acestuia. Art.254. - (1) Loviturile în adâncime urmăresc distrugerea/neutralizarea simultană a inamicului pe întreaga adâncime a dispozitivului, ruperea apărării acestuia, concomitent cu angajarea rezervelor, prin operaţii terestre şi aeriene (eventual navale) executate într-o concepţie unitară. (2) Brigada mecanizată participă la operaţiile în adâncimea dispozitivului inamicului cu loviturile artileriei, elicopterele de sprijin, acţiunile forţelor aeromobile şi detaşamentele Art.255. -înaintate. Infiltrarea. Scopul infiltrării este deplasarea unei forţe fără a fi observată, dintr-un loc în altul, pentru îndeplinirea unei misiuni. Aceasta este forma preferată de manevră a infanteriei, deoarece permite folosirea în ascuns a unei forţe mici pentru atacul prin surprindere a unei forţe mai mari. Infiltrarea ajută la prevenirea descoperirii şi angajării forţelor. Deplasarea, de regulă se face pe jos sau prin aer, dar poate fi executată şi pe autovehicule sau pe ambarcaţiuni. Împreună cu alte subunităţi, o forţă infiltrată poate ataca spatele sau flancurile poziţiei înaintate a inamicului (de pe LDA) îndeplinindu-şi misiunea cu scopul de a facilita pătrunderea unei forţe mai din mari. De asemenea eacomandamentele, poate ataca liniilepunctele de comunicaţii, instalaţiile administrative spatele inamicului, de comandă, forţele NESECRET 102 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

102/390

5/14/2018


NESECRET

de sprijin şi cele logistice. Subunităţile infiltrate pot cuceri poziţii-cheie din teren, distruge noduri de comunicaţie importante şi încetinii refacerea inamicului şi aprovizionarea cu mijloace şi materiale. Art.256. - (1) Tipuri de infiltrare . Pot fi folosite trei tipuri de infiltrări: terestră; pe apă; pe calea aerului. (2) Infiltrarea terestră pe jos este cea mai des folosită; este posibilă şi infiltrarea pe autovehicule. Aceasta este mai uşor de realizat în zonele unde sunt spaţii largi între forţe sau unde este imposibil de asigurat flancurile. Multe infiltrări au fost realizate pe vehicule, în special când raportul forţă-spaţiu este mic. (3) Infiltrarea pe apă. Forţele se pot infiltra pe mare sau pe cursurile de apă. (4) Infiltrarea pe calea aerului, de regulă, se execută cu elicopterele. (5) Avantaje. Infiltrarea poate fi folosită când puterea de foc a inamicului descurajează folosirea altor forme de manevră sau când o forţă uşoară este angajată împotriva unei forţe motorizate sau mecanizate. Infiltrarea poate produce panică şi dezorganiza un inamic orientat psihic şi mental spre o luptă din faţă. Aceasta poate cauza uneori retragerea inamicului chiar dacă el este mult prea puternic pentru a fi învins prin alte metode. (6) Dezavantaje. Principalul dezavantaj al unei infiltrări este că elementele mici pot fi distruse dacă forţele care se apără le descoperă sau dacă nu realizează surprinderea şi nu-şi folosesc puterea de luptă la maximum. O infiltrare pe calea aerului necesită timp. Manevra presupune calităţi deosebite de orientare din partea comandanţilor subunităţilor care se infiltrează. Pentru ca infiltrarea să fie reuşită, toate forţele trebuie să păstreze legătura în spatele inamicului, aşa cum a fost planificată. (7) Condiţii. Cunoaşterea de către comandant a dispozitivului inamicului şi abilităţile brigăzii de a-şi ascunde planurile şi mişcările permit comandantului să realizeze surprinderea. O infiltrare poate să reuşească mai uşor într-un teren frământat, puternic acoperit, împotriva unui inamic dispersat. Pentru reuşita acestei manevre este necesar să fie îndeplinite unele condiţii, astfel: a) locurile frământate, aproape inaccesibile, sunt cele mai bune pentru infiltrare; b) întunericul şi condiţiile de vreme rea reduc şansele inamicului de a descoperi infiltrarea;trebuie executată prin zonele neocupate sau neacoperite de focul c) infiltrarea şi observarea inamicului; d) dispozitivele electronice de supraveghere, folosite de inamic pentru acoperirea intervalelor trebuie neutralizate sau evitate; e) cercetare activă şi agresivă oferă informaţii despre puterea, vulnerabilităţile şi dispozitivul inamicului. (8) Instruirea. Militarii trebuie să fie bine instruiţi înainte de a putea reuşi să se infiltreze. Dacă sunt descoperiţi aceştia vor rupe contactul şi îşi vor continua misiunea. Zgomotele sauofensivă, sursele să defie lumină pot compromite întreaga acţiune. Ei trebuie să aibă o gândire în măsură să-şi folosească iniţiativa şi să fie NESECRET 103 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

103/390

5/14/2018


NESECRET

eficienţi în descoperirea intervalelor şi exploatarea punctelor slabe ale apărării inamicului. Comandanţii se vor asigura că militarii au cu ei doar echipamentul şi proviziile strict necesare. (9) Etapele. O infiltrare pe uscat poate fi realizată în cinci etape, astfel: a) patrularea - intervalele în dispozitivul inamicului sunt descoperite prin cercetarea agresivă a spaţiului de luptă; această fază este hotărâtoare în determinarea intervalelor în dispozitivul inamicului prin care se poate executa infiltrarea subunităţilor; b) pregătirea – comandanţii îşi vor însuşi procedurile de conducere a forţelor, dispunerea punctelor de adunare după infiltrare, metodele şi căile de retragere precum şi procedeele specifice de îndeplinire a misiunii; c) infiltrarea propriu - zisă - subunitatea se infiltrează prin intervale, evitând detectarea şi angajarea; d) consolidarea - după infiltrare subunitatea ajunsă în spatele inamicului se reconstituie în puncte de adunare şi se pregăteşte pentru îndeplinirea misiunii încredinţate; e) execuţia - subunitatea îndeplineşte misiunea din poziţia ocupată în spatele dispozitivului inamicului. (10) Selectarea direcţiei. Folosirea uneia sau a mai multor direcţii de infiltrare reprezintă cea mai importantă decizie pe care comandantul trebuie să o ia atunci când planifică o asemenea acţiune. La luarea deciziei are în vedere: a) direcţiile de infiltrare - brigada va alege direcţiile de infiltrare bazându-se pe analiza terenului, pe caracteristicile intervalelor din dispozitivul de apărare al inamicului şi pe modul de dispunere a elementelor de siguranţă ale acestuia; direcţiile de infiltrare trebuie să asigure acoperirea şi mascarea, să ajute militarii în evitarea detectării de către radarele, senzorii, supravegherea şi dispozitivele de vedere pe timp de noapte ale inamicului; dacă posibilităţile de descoperire ale inamicului sunt inevitabile, frecvent patrulele pot precede infiltrarea; senzorii de detecţie radio interconectaţi vor fi bruiaţi; brigada va folosi măsurile active de descurajare, respectiv, focul artileriei în alte sectoare, atacurile diversioniste şi inducerea în eroare; b) itinerarele de infiltrare - dacă are informaţii precise despre dispozitivul inamicului brigada va stabili undirecţii singurînitinerar de infiltrare; nu sunt disponibile informaţii detaliate se folosesc locul itinerarelor decând infiltrare; c) folosirea unei/mai multor direcţii sau itinerare de infiltrare depinde de mărimea forţei ce urmează a se infiltra, de cantitatea de informaţii despre dispozitivul inamicului, de teren, de timpul la dispoziţie şi de numărul posibil de itinerare sau de direcţii; fără a prejudicia ascunderea infiltrării, brigada va infiltra subunităţi cât mai mari posibile; este preferabil ca brigada să infiltreze subunităţi de mărimea companiei, dacă acestea pot să rămână nedescoperite/nedetectate decât să infiltreze subunităţi de valoare pluton; în mod normal subunităţile infiltrate sunt de nivel pluton, companie infiltrarea face pe funcţie toate de analiza factorilor MIFT-TC; pentru dar control, vitezăseşivaputere degrupe luptă în eficientă subelementele NESECRET 104 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

104/390

5/14/2018


NESECRET

infiltrate se vor deplasa împreună; folosirea unui singur drum sau direcţii conferă o mai uşoară deplasare, control al acesteia şi o adunare rapidă şi sigură; aceasta va duce la micşorarea zonei despre care sunt necesare informaţii detaliate; folosirea mai multor itinerarii/drumuri sau direcţii reduce riscul compromiterii întregii forţe şi permite o deplasare mai rapidă; totuşi, aceasta presupune un control mai complicat. (11) Alte măsuri de control . Aceste măsuri de control sunt valabile în timpul planificării corespunzătoare a infiltrării şi de regulă constau în: a) itinerarele/drumurile şi potecile trebuie evitate - în cazul în care sunt folosite, trebuie menţinută siguranţa de flanc şi spate; b) în timpul infiltrării staţiile radio vor fi folosite doar cu mari precauţii; c) folosirea dispozitivelor termice de detecţie ajută forţa care se infiltrează să evite descoperirea şi contactul; d) punctele de adunare trebuie să fie locuri uşor de identificat, unde subunităţile se pot aduna şi reorganiza dacă sunt dispersate; e) punctele de adunare care oferă acoperire şi mascare vor fi alese de-a lungul fiecărui itinerar/drum sau direcţii; f) un punct de adunare care să nu pericliteze siguranţa infiltrării va fi stabilit în apropierea obiectivului; înainte de a-l ocupa subunitatea trebuie să îl cerceteze şi să îl asigure; el trebuie să fie suficient de mare pentru a permite desfăşurarea forţei infiltrate. Art.257. - (1) Învăluirea se execută de către brigada mecanizată prin trecerea forţelor atacatoare pe lângă sau pe deasupra poziţiilor principale ale inamicului, efortul principal al acestora vizând flancul/flancurile sau spatele apărătorului în scopul ocupării, distrugerii/neutralizării unor obiective cu rol determinant în stabilitatea apărării. (2) Forţele atacatoare pot executa manevra pe la unul din flancuri- învăluire simplă, pe la ambele- învăluire dublă sau pe deasupra poziţiilor principale de apărare ale inamicului- învăluire pe verticală. Pentru inducerea în eroare a inamicului asupra variantei/variantelor de executare a atacului/atacurilor sau a direcţiei/direcţiilor principale a acestuia, parte din forţele proprii vor executa unele acţiuni cu caracter secundar. (3) Brigada mecanizată care execută învăluirea va încerca să opună puterea proprie vulnerabile inamicului prin lovirea acestuia în flanc Inamiculpunctelor va fi forţat să lupte ale de-a lungul căilor de acces neapărate sau sau mai spate. puţin apărate. De asemenea, învăluirea poate să întrerupă căile de comunicaţii ale inamicului şi să-i reducă astfel capacitatea de a lupta. (4) Utilizarea acestei forme de manevră impune existenţa sau crearea unui flanc vulnerabil şi folosirea eficientă a forţelor aflate la dispoziţia comandantului împotriva punctelor slabe ale inamicului. Mobilitatea şi surprinderea sunt elemente ce garantează succesul. (5) Forţele care execută atacul trebuie să fie eşalonate în adâncime şi să-şi protejeze flancurile pentru a evita pericolul de a fi ele însele învăluite. NESECRET 105 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

105/390

5/14/2018


NESECRET

(6) Învăluirea dublă realizată cu succes poate conduce la încercuirea inamicului. Pentru aceasta, forţele principale menţin contactul cu inamicul împiedicând dezangajarea şi refacerea dispozitivului de apărare, provocând maximum de pierderi, în timp ce forţele destinate să execute învăluirea, încercuiesc complet şi interzic căile de retragere ale inamicului. În funcţie de situaţia concretă, forţele care luptă la încercuire trec în grabă la apărare pentru blocarea inamicului încercuit. Art.258. - (1) Brigada care atacă foloseşte manevra de întoarcere, înconjurând inamicul şi evitându-l total pentru a cuceri un obiectiv situat la distanţă mare în spatele dispozitivului acestuia. (2) Manevra de întoarcere îl va forţa pe inamic să-şi abandoneze poziţiile sau să-şi separe forţele principale pentru a face faţă ameninţării. (3) Obiectivul stabilit trebuie să fie de-a lungul itinerarelor/drumurilor din dispozitivul inamicului şi suficient de important pentru acesta, astfel încât să-l determine să abandoneze poziţiile sale înaintate. (4) Focul executat în adâncimea dispozitivului inamicului capătă o importanţă deosebită pentru protejarea forţelor care execută manevra de întoarcere şi distrugerea/neutralizarea acestuia, deoarece artileria nu poate să însoţească forţele la întoarcere. Efectul eficace al focului determină inamicul să atace în momentul favorabil forţelor proprii şi pe direcţiile controlate de către acestea. Art.259. - (1) Atacul frontal este forma de manevră cea mai puţin avantajoasă. (2) Aceasta se execută de brigada mecanizată asupra frontului inamicului, angajându-l în mod decisiv pe toată întinderea aliniamentului de contact sau numai pe o porţiune din lungimea acestuia. Se adoptă pentru fixarea sau depăşirea inamicului ori distrugerea/neutralizarea sa pe poziţii. (3) De regulă, atacul frontal al brigăzii mecanizate se desfăşoară atunci când viteza şi simplitatea sunt decisive pentru menţinerea ritmului şi iniţiativei şi când puterea de luptă a forţelor proprii este superioară în raport cu cea a inamicului. El se foloseşte când pătrunderea sau/şi învăluirea nu sunt posibile. (4) Pierderile mari în personal şi tehnică de luptă recomandă ca această formă de manevră să fie folosită în special împotriva unei apărări slab organizate sau pentru fixarea de front a inamicului în vederea învăluirii acestuia cu forţele de pe direcţia principală de efort. de foc - Manevrasau este un afactor important în operaţie/luptă şi constă de în Art.260.succesivă concentrarea simultană focului diferitelor tipuri de categorii sisteme de armament pe diferite ţinte, fără schimbarea poziţiei de tragere. Art.261. - Manevra pe verticală se execută de către forţele aeromobile şi de grupurile de cercetare în dispozitivul inamicului, concomitent cu alte forme de manevră, în scopul îndeplinirii obiectivelor operaţiei prin cucerirea şi menţinerea unor obiective, aliniamente sau raioane până la realizarea joncţiunii cu forţele care atacă de front. SECŢIUNEA a 2- a Pregătirea şi desfăşurarea operaţiei ofensive NESECRET 106 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

106/390

5/14/2018


NESECRET

Art.262. - Orice operaţie ofensivă se împarte în anumite etape a căror natură şi durată depind de mai mulţi factori. În general etapele unei operaţii ofensive sunt pregătirea, atacul , exploatarea succesului şi urmărirea. Art.263. - (1) Pregătirea include planificarea, organizarea şi emiterea Ord.Op., pregătirea personalului şi a tehnicii, executarea recunoaşterilor şi a repetiţiilor, revederea planului şi ordinului de operaţii. Comandantul organizează acţiunile tuturor forţelor (luptătoare, de sprijin de luptă şi logistic), elementelor de sprijin, a celor de înlăturare, a barajelor şi a celor de asalt, sprijinindu-le în mod corespunzător pe timpul îndeplinirii misiunii. (2) Elementele de sprijin. Responsabilitatea de bază a acestora este de a împiedica intervenţia inamicului pe timpul acţiunii de înlăturare a obstacolelor de către forţele proprii. Neutralizarea inamicului este hotărâtoare pentru succesul înlăturării obstacolelor şi de aceea alocarea resurselor se va face prioritar spre elementele de sprijin. Comandantul va concentra tragerile prin ochire directă şi din poziţii de tragere acoperite pentru a obţine un raport al forţelor de sprijin de cel puţin 3 la 1 pentru atacul planificat. Forţele de sprijin trebuie, prin executarea sarcinilor specifice şi implicite, să asigure: a) izolarea câmpului de luptă prin foc şi neutralizarea inamicului care acoperă prin foc obstacolele; b) concentrarea focului direct şi din poziţii de tragere acoperite pentru a fixa inamicul şi a distruge orice sistem de armament care poate executa foc asupra echipelor de înlăturare a barajelor; c) fumizarea obstacolelor pentru a împiedica observarea şi focul inamicului, direct şi din poziţii de tragere acoperite. (3) Echipele de înlăturare a obstacolelor. Responsabilitatea de bază a acestora este de a crea culoare pentru a permite elementelor de asalt să treacă de obstacole şi să continue atacul. Echipele de înlăturare a obstacolelor marchează culoarele executate de-a lungul acestora pentru a mări viteza de trecere şi pentru a facilita trecerea forţelor următoare. Echipele de înlăturare a obstacolelor sunt constituite din diferite subunităţi de arme. Ele includ genişti, alte elemente specializate în înlăturarea obstacolelor şi forţe de infanterie suficiente pentru a asigura securitatea apropiată. Dacă forţele de sprijin nu pot neutraliza eficient toate sistemele de foc ale inamicului, forţele înlăturare obstacolelor trebuie să îşi fievor în măsură compenseze acest neajuns.deEchipele de aînlăturare a obstacolelor asigura să securitatea împotriva ameninţărilor de intensitate redusă şi protecţia apropiată a lucrărilor executate. După îndeplinirea misiunilor specifice, echipele de înlăturare a obstacolelor pot asigura la ordin, paza pentru interzicerea intrării în culoare a inamicului. Echipele de înlăturare a barajelor trebuie să fie în măsură să-şi îndeplinească misiunea imediat ce inamicul a fost neutralizat. Geniştii şi forţele stabilite pentru înlăturarea obstacolelor se organizează pe plutoane şi trebuie să aibă toate mijloacele necesare îndepărtării minelor şi obstacolelor neexplozive. Echipele de înlăturare a obstacolelor trebuie să fie în două măsură să execute un de culoar companie de asalt şi cel puţin culoare pentrucel un puţin batalion asalt.pentru Dupăfiecare executare şi trecerea forţelor de NESECRET 107 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

107/390

5/14/2018


NESECRET

asalt, echipele de înlăturare a obstacolelor supraveghează culoarele pentru trecerea forţelor următoare. (4) Elementele de asalt . Responsabilitatea de bază a acestora este să distrugă sau să neutralizeze inamicul. Elementele de asalt cuceresc fizic partea dinspre inamic a obstacolelor. În timp ce elementele de înlăturare a obstacolelor îşi îndeplinesc misiunea, elementele de asalt participă la neutralizarea inamicului împreună cu elementele de sprijin. Dacă obstacolele sunt apărate de forţe puţin numeroase, misiunea elementelor de asalt poate fi combinată cu cea a elementelor de înlăturare a obstacolelor. Aceasta simplifică procesul de comandă şi control şi asigură mai multe posibilităţi pentru siguranţa forţelor proprii şi pentru neutralizarea inamicului. Comandantul trebuie să-şi păstreze suficiente forţe pentru a împiedica trecerea inamicului prin culoare după ce elementele de înlăturare a barajelor şi-au îndeplinit misiunea. Măsurile de coordonare sunt esenţiale pentru prevenirea fratricidului pentru că atât elementele de sprijin cât şi cele de înlăturare a obstacolelor execută foc asupra inamicului în timp ce forţele de asalt sunt angajate în luptă. Elementele de sprijin vor continua să acţioneze asupra inamicului şi să fixeze alte forţe ale acestuia până când va fi distrus sau neutralizat. Focul elementelor de sprijin va fi transportat sau va înceta, iar focul elementelor de asalt se va concentra (foc direct) asupra obiectivului de asalt. Comandantul trebuie să aloce suficientă putere de luptă pentru a realiza raportul de forţe de cel puţin 3 la 1 la asaltul asupra obiectivului. În cazul breşelor din adâncimea dispozitivului inamic, elementele de asalt execută manevra ca o forţă separată, atacând prin cele deja realizate. Totuşi, în atacul din mişcare elementele de asalt şi cele de înlăturare a obstacolelor acţionează ca o singură forţă.

Art.264. – (1) Atacul . De regulă, brigada mecanizată participă la executarea atacului în cadrul grupării/marii unităţi operative. Atacul se poate executa din contact sau din mişcare. Majoritatea atacurilor constau din: apropierea de obiectiv; atacul propriu-zis sau acţiunea la obiectiv; consolidarea; reorganizarea. (2) Atacul asupra unui obiectiv ocupat de inamic (pe timp de vizibilitate redusă). Acest tip de atac este una dintre cele mai dificile acţiuni militare. Reuşita atacului în condiţii de vizibilitate redusă depinde de păstrarea direcţiei şi a controlului şi realizarea surprizei. Păstrarea direcţiei ajută la concentrarea manevrei şi a puterii de foc pentru obţinerea de rezultate decisive. Controlul asigură sprijinirea reciprocă cu foc a subunităţilor, identificarea şi cucerirea DeEaasemenea, controlul reduce confuzia şi previne fratricidul. Surprizaobiectivelor. este decisivă. reduce capacitatea inamicului de a reacţiona şi a-şi concentra puterea de luptă împotriva atacatorului. (3) Atacul în condiţii de vizibilitate redusă trebuie să fie planificat din timp şi nu executat în grabă, pentru a se asigura în permanenţă controlul acţiunilor. Aceasta înseamnă că trebuie alocat timp suficient pentru a obţine cât mai multe informaţii despre inamic şi a realiza un plan simplu şi uşor de înţeles de către toţi subordonaţii. (4) Planul simplu. Deplasările complicate, care necesită coordonare complicată cu forţele de acoperire predispun la insucces. Odată început atacul, schimbarea planului este dificilă. NESECRET 108 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

108/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Repetiţiile. Soldaţii vor avea încredere în succes, dacă vor şti unde să meargă şi ce să facă. Pentru a reduce confuzia brigada va executa repetiţii în condiţii cu vizibilitate bună. Comandanţii până la nivel grupă trebuie să ştie exact ce se aşteaptă de la ei. (6) Considerentele planificării. Pentru planificarea şi pregătirea unui atac în condiţii de vizibilitate redusă trebuie luate în considerare următoarele: a) elementele specializate ale brigăzii trebuie să execute o cercetare detaliată a itinerarelor de marş, a poziţiilor de plecare la atac, a poziţiilor de tragere pentru artilerie, a punctelor de plecare şi rutelor de la punctul iniţial la aliniamentul de desfăşurare şi până la obiectiv în toate condiţiile de vizibilitate; terenul care nu poate fi ocupat de forţele proprii va fi cercetat aerian în timpul zilei; informaţiile detaliate previn riscul de a fi descoperiţi şi de a nu realiza surpriza; cercetarea va fi condusă de toţi comandanţii până la nivel pluton şi dacă timpul permite până la nivel grupă; obstacolele inamicului vor fi localizate din timp şi se realizează breşe sau ocoliri ale acestora înainte de atac; b) sincronizarea - coordonarea dintre elementele de observare şi cele de asalt se va face cu ajutorul semnalelor luminoase, a legăturilor fir şi radio; de asemenea, pot fi folosite măsuri de control strict; când brigada se apropie de locul unde focul din poziţiile de tragere acoperite trebuie transportat se iau toate măsurile pentru prevenirea fratricidului; c) măsurile de control vizual - panourile colorate, banderolele, semnalele luminoase sau alte elemente vizuale pot ajuta la controlul subunităţilor; brigada va evita să folosească acest tip de elemente dacă inamicul le poate identifica; d) surpriza este realizată prin viteză şi prin desfăşurarea acţiunilor în secret; surpriza trebuie exploatată rapid; e) schema manevrei - brigada atacă pe maxim trei direcţii; schimbarea acestora în condiţii de vizibilitate redusă este dificilă; prin evitarea manevrelor complicate, brigada reduce riscul expunerii forţelor proprii focului inamicului; comandantul care planifică atacul pe timp de noapte trebuie să ţină cont că aceste condiţii complică mult controlul subunităţilor, a militarilor şi focului, identificarea şi lovirea ţintelor, orientarea şi deplasarea fără a fi detectaţi, localizarea, acordarea primului ajutor şi evacuarea răniţilor, localizarea, evitarea ori trecerea obstacolelor; f) subunităţile iluminarea -care pentru a-şi de valorifica superioritatea tehnologică şi nivelul de instruire, dispun suficiente aparate de vedere pe timp de noapte (AVN) execută atacuri fără a folosi iluminarea; iluminarea este opţională, însă ea trebuie planificată pentru cazurile în care inamicul descoperă atacul sau foloseşte AVN şi iluminarea; surpriza poate fi uneori obţinută prin executarea iluminării până în momentul în care inamicul îşi reglează focul pe anumite elemente ale dispozitivului propriu sau iluminează la rândul lui spaţiul de luptă; tactica în cazul atacului prin folosirea iluminării este la fel cu cea a atacului pe lumină; decizia executării iluminării aparţine comandantului pentru a nu expune acţiunile unităţilor vecine; iluminarea poate fi executată orientare, sau astfel marcare obiectivelor; cartuşele de iluminare pot fipentru trase şi în spateleiluminare obiectivului încâta NESECRET 109 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

109/390

5/14/2018


NESECRET

siluetele inamicului să poată fi văzute; odată ce a fost începută iluminarea, ea trebuie continuată până la cucerirea obiectivului; g) sprijinul prin foc - focul din poziţii de tragere acoperite este planificat şi executat pentru a sprijini atacul; în cazul acţiunilor care se vor executa fără sprijin prin foc, acesta va fi planificat doar ca o variantă; chiar dacă poate fi folosit, focul din poziţii de tragere acoperite va fi întrebuinţat doar dacă obiectivul vizat nu a putut fi cucerit prin surprindere; el va fi planificat şi executat ca pe timp de lumină; odată ce atacul a început, focul din poziţii de tragere acoperite va fi folosit pentru neutralizarea şi izolarea obiectivului şi pentru prevenirea sau limitarea contraatacurilor; înainte şi pe timpul atacului, sistemul de lovire al brigăzii va angaja alte ţinte din obiectivul atacat sau dintr-un obiectiv viitor; acest foc nu trebuie să îl alarmeze pe inamic, scopul lui fiind acela de a acoperi zgomotul făcut de forţele care atacă; poziţiile armamentului de sprijin vor fi recunoscute şi marcate încă de pe timp de lumină la fel ca şi pregătirea datelor necesare executării focului; armamentul va fi deplasat în timpul nopţii; h) comunicaţiile - structura sistemului de comunicaţii şi liniile ce urmează a fi realizate se planifică, în detaliu, pentru misiunile precizate prin ordinul de acţiune şi orientativ, pentru misiuni ce pot apare neplanificat; sistemul de comunicaţii se realizează pe urgenţe; în urgenţa întâi se acordă prioritate asigurării legăturilor cu eşaloanele care acţionează în cadrul forţelor de angajare imediată care vor acţiona pe direcţia principală, cu cercetarea de toate categoriile, detaşamentele înaintate, desantul aerian, detaşamentele de asigurare a mişcării şi detaşamentele mobile de baraje, elementele de comenduire şi îndrumare a circulaţiei, trupele care se introduc în operaţie/luptă pe timpul ducerii ofensivei şi cele care pot acţiona în sprijinul celor aflate în ofensivă; liniile de comunicaţii directe prin radio şi radioreleu se organizează din timp, însă lucrul în emisie este interzis până la începerea ofensivei; acestea se vor putea utiliza numai dacă trupele au fost lovite în dispozitiv, raion sau pe timpul deplasării; când ofensiva se execută din contact nemijlocit, sistemul de comunicaţii se realizează prin restructurarea celui existent la primirea misiunii; pentru asigurarea mascării, regimul de lucru al mijloacelor radioelectronice se menţine neschimbat până la declanşarea ofensivei; dacă ofensiva se execută din mişcare, brigada realizează, din timp, legăturile între punctele de comandă proprii cu cele ale eşaloanelor cadrul forţelor de pe în direcţia principală de efort, artileria şi rachetele;subordonate pe timpuldin dezvoltării ofensivei adâncimea apărării inamicului, ponderea legăturilor o au liniile realizate prin radio şi radioreleu; când ritmul ducerii acţiunilor este ridicat, iar punctele de comandă se mută frecvent, liniile prin fir au o întrebuinţare mai redusă; acestea se realizează ori de câte ori este necesar, pe ax sau direcţii; pe timpul dezvoltării ofensivei, în situaţia când distanţele dintre punctul de comandă şi unele forţe se măresc, legăturile radio sau radioreleu se pot asigura, la nevoie, prin staţii intermediare asigurate de trupele aflate în acţiune; eşalonul superior este obligat să completeze unităţile respective cu mijloacele corespunzătoare.


110/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Conducerea - tehnicile, tacticele şi procedurile (TTP) atacului în condiţii de vizibilitate redusă depind de nivelul de instruire şi de numărul şi tipul AVN la dispoziţia brigăzii. (8) O brigadă echipată cu suficiente AVN va executa atacul în condiţii de vizibilitate redusă folosind aceleaşi tehnici ca şi pe lumină; acest tip de atac necesită: a) încadrarea cu militari bine instruiţi în executarea atacului în condiţii de vizibilitate redusă; b) suficientă lumină naturală pentru folosirea eficientă a AVN; c) concepţie simplă şi eficientă care să fie avantajoasă prin folosirea surprinderii şi crearea confuziei în rândurile inamicului; d) cercetare eficientă a zonei obiectivului; e) măsuri de control şi tehnici suplimentare. (9) Indiferent de tipul AVN la dispoziţia brigăzii, în orice atac în condiţii de vizibilitate redusă se va ţine cont de: a) înaintare - comandantul va rămâne în faţă în timpul înaintării către obiectiv; el face aceasta pentru a asigura orientarea, sprijinul prin foc şi coordonarea; elementele înaintate vor distruge elementele de siguranţă ale inamicului întâlnite pe timpul înaintării; aceasta presupune ca deplasarea elementelor să se execute din timp; b) acţiunea la obiectiv – o concepţie simplă va permite controlul în timpul atacului; o forţă de atac redusă care să acţioneze asupra obiectivului este mai uşor de controlat şi ea va suferi probabil mai puţine pierderi sau răniri datorită focului forţelor proprii sau al inamicului; elementul de atac trebuie să aibă semnale clare în controlul sprijinului prin foc direct şi din poziţii de tragere acoperite.

Art.265. - Regruparea şi reorganizarea. Brigada trimite elementele de siguranţă în momentul cuceririi obiectivului. Scopul acestora este de a descoperi pregătirile inamicului pentru contraatac. De asemenea, ele transmit informaţii despre reorganizarea inamicului. În timpul regrupării şi reorganizării elementele de siguranţă folosesc AVN şi dispozitive de cercetare şi de vedere pe timp de noapte pe baza de radiaţii termice de tip pasiv şi activ. Dacă ele folosesc iluminarea, subunităţile atacatoare vor suferi de “orbire” pe timp de noapte aproximativ 15-30 minute după încetarea iluminării. Gruparea de luptă nu trebuie schimbată. Călăuzele vor conduce coloanele şi elementele de sprijin spre poziţiile lor. Răniţii vor fi deplasaţi în spatele dispozitivului propriu şi ţinuţi loc stabilit se poate executa evacuarea Înaintea apariţiei luminii toateîntr-un elementele trebuiepână să ocupe poziţiile stabilite şi sălor. fie gata pentru a continua atacul sau a trece la apărarea poziţiei cucerite. Art.266. - Exploatarea succesului. De regulă, brigada mecanizată participă la exploatarea succesului în cadrul eşalonului superior. Art.267. - Urmărirea. Scopul acestei etape este acela de a nu da posibilitatea inamicului să se reorganizeze. Brigada mecanizată poate lua parte la urmărire şi în cadrul acţiunilor eşalonului superior.

1. Operaţia ofensivă din contact NESECRET 111 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

111/390

5/14/2018


NESECRET

Art.268. - (1) Operaţia ofensivă din contact/ atacul deliberat/pregătit/planificat necesită o detaliere a acţiunilor de distrugere/neutralizare a inamicului aflat în poziţii pregătite/descoperite de elementele de cercetare. Se recomandă evitarea pe cât este posibil a atacului frontal. (2) Planificarea. Obiectivul constă în concentrarea puterii de luptă asupra punctelor vulnerabile ale inamicului pentru a rupe apărarea acestuia. (3) Informaţiile detailate despre inamic şi teren sunt obţinute de la eşalonul superior, cele subordonate şi vecini. Sursele de informare pot cuprinde patrule, cercetarea prin foc, fotografii aeriene, prizonieri, refugiaţi, radare, senzori şi alte mijloace. Comandanţii de la toate nivelurile trebuie să observe terenul atât ziua cât şi noaptea. (4) Atacatorul are două posibilităţi atunci când atacul planificat rupe apărarea inamicului. Prima este să forţeze înaintarea cu forţele angajate în luptă spre centrul de greutate probabil al apărării inamicului. A doua este să se întoarcă în stânga sau în dreapta şi să atace poziţiile inamicului una după alta spre flancuri în timp ce forţele următoare exploatează ruperea realizată. Cel mai adesea una din aceste posibilităţi se transformă într-o serie de atacuri în grabă. (5) Libertatea de manevră a atacatorului este redusă dacă inamicul a avut timp să-şi dezvolte o apărare bine pregătită. Alarmarea, sprijinul reciproc al poziţiilor inamicului vor preveni infiltrările. Pentru a învinge apărarea, puterea de luptă trebuie concentrată în punctul decisiv. Brigada poate folosi focul, deplasarea sau manevrele de ameninţare pentru a fixa inamicul şi a-i reduce posibilităţile de reacţie, apoi o forţă puternică va lovi punctul vulnerabil al inamicului. Atacurile succesive sunt decisive. Când o unitate de atac subordonată a atins punctul culminant/nu mai poate continua atacul o nouă unitate trebuie introdusă în luptă pentru a continua atacul din punctul respectiv. (6) Batalioanelor de atac/grupurilor luptă le pot fi stabilite ca obiective finale, detalii din teren, pentru a le ajuta în reorganizare şi apărare împotriva contraatacurilor. (7) Sprijinul de luptă şi cel logistic vor fi poziţionate astfel încât să asigure cel mai bun sprijin forţelor de asalt. (8) Geniştii se vor poziţiona cât mai în faţă pentru a executa culoare în câmpurile de mine,Tancurile a îndepărta a consolida poziţiile cucerite sprijini tehnic infanteria. şi obstacolele, artileria trebuie să fie disponibile pentruşi aa sprijini armamentul antiblindate în executarea focului direct, deşi artileria este folosită rar în acest fel. (9) Batalionul logistic şi subunităţile logistice rămân în urma forţelor luptătoare folosind în deplasare proprietăţile terenului. Pentru o aprovizionare şi evacuare uşoară a răniţilor, subunităţile de logistică adoptă modul de deplasare al brigăzii. Pentru uşurinţă, muniţia şi echipamentele speciale sunt adunate în punctele înaintate de transfer logistic. pentru atacul planificat. atac constă în Art.269. - Pregătirea Forţa acestuipluton. planificarea detaliată a acţiunii, până la nivel companie/baterie, Faza de NESECRET 112 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

112/390

5/14/2018


NESECRET

pregătire a unui atac include acţiunile preliminare precum completarea cu personal şi mijloace şi deplasarea către zonele de adunare. Activităţile de cercetare, în special supravegherea terestră şi aeriană se intensifică pentru a determina reacţiile inamicului la deplasarea şi inducerea în eroare executate de forţele proprii. Soldaţii se deplasează spre zonele de adunare sau spre poziţiile de atac şi se pregătesc să treacă aliniamentul de atac la ora stabilită. Focul din poziţiile de tragere acoperite poate fi folosit pentru acoperirea deplasărilor. Art.270. - Execuţia. Atacul începe în momentul trecerii aliniamentului de atac de către unităţi. Căile către aliniamentul de atac trebuie cercetate şi marcate sau sunt folosiţi ghizi. Timpul necesar deplasării spre aliniamentul de atac trebuie calculat în aşa fel încât în momentul trecerii acestuia de către unităţi, armamentul de sprijin să se afle deja în poziţiile de tragere, iar elementele de observare să fi fost instalate. Unităţile nu se opresc pe poziţiile de atac decât în cazul în care ele au devansat prin deplasare planul stabilit sau trebuiesc executate coordonări ale forţelor înaintea atacului. Pentru a-şi actualiza informaţiile, comandantul va menţine legătura cu comandantul companiei cercetare. Înainte de a-i desfăşura, comandantul va asigura actualizarea datelor de cercetare cunoscute de subordonaţi. Aliniamentul de atac este linia unde se preconizează a se realiza contactul cu inamicul. Art.271. - Întregul atac este caracterizat ca o serie de deplasări şi salturi rapide pe care brigada le va sprijini îndeaproape prin foc. Unităţile trebuie să execute deplasarea folosind căile de apropiere care oferă posibilităţi de acoperire şi mascare. Dacă acest fel de drumuri nu sunt disponibile, unităţile vor folosi fumul pentru a împiedica observarea de către inamic şi inducerea acestuia în eroare. Dacă este posibil atacul va fi executat în condiţii de vizibilitate redusă. Art.272. - Ritmul atacului trebuie menţinut. Comandantul trebuie să se aştepte ca inamicul să folosească obstacole. În timpul executării cercetării aceasta va raporta, marca şi recunoaşte căile de ocolire a obstacolelor. Dacă situaţia permite, geniştii vor fi folosiţi pentru crearea culoarelor prin obstacole. Până când inamicul descoperă atacul, se va ţine cont de realizarea securităţii acţiunii prin interdicţia radio. Deplasarea şi planul de atac trebuie să fie cât mai simple pentru a putea fi controlate fără a folosi mijloacele radio. Art.273. - Elementele de atac vor continua atacul fără a se opri asupra obiectivelor intermediare. duc la încetinirea ritmului de aatac creşterea vulnerabilităţii. Forţele vorOpririle folosi întreaga putere de luptă pentru izolaşi şila neutraliza rapid obiectivul. Cu cât forţele sunt mai mult timp expuse focului inamicului cu atât pierderile vor fi mai mari. Elementele de atac vor folosi minimum de forţă pentru a ocoli subunităţile de valoare mică ale inamicului. Brigada va raporta grupării/marii unităţi operative despre locul de dispunere a elementelor ocolite. Dacă marea unitate a primit misiunea de a curăţa zona, ea destină suficiente forţe, sprijinite în mod corespunzător, pentru a distruge inamicul fără a încetini ritmul atacului. Art.274. - Elementele de sprijin logistic urmează unităţile de manevră la o distanţă suficient de mare pentru a nu deranja manevra sau a ajunge sub focul prin NESECRET 113 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

113/390

5/14/2018


NESECRET

ochire directă a inamicului. Dacă distanţa este mică brigada poate menţine elemente logistice în poziţiile anterioare, deplasându-le după ce va consolida obiectivul cucerit. Art.275. - Acţiunea pe poziţia de plecare la atac. Brigada trebuie să menţină ritmul înaintării pe măsură ce se apropie de poziţiile de plecare la atac. Brigada, prin sistemul de lovire avut la dispoziţie, poate spori puterea de foc pentru neutralizarea inamicului în cazul în care acesta descoperă acţiunile sale. Pe măsură ce artileria transportă focul de la un obiectiv la altul, elementele de atac se vor pregăti pentru deplasarea rapidă către obiectiv. Brigada nu trebuie să permită încetarea focului pentru neutralizarea inamicului. El izolează obiectivul şi previne întărirea inamicului, părăsirea poziţiilor sau executarea contraatacului. Pe măsură ce se deplasează către poziţiile de plecare la atac, brigada va adopta formaţia de atac indicată. Dacă brigada trebuie să se oprească pe poziţiile de plecare la atac, ea se va desfăşura în poziţii acoperite şi va folosi fumul pentru ascunderea acestora aşteptând ordinul de atac. În timpul cât brigada rămâne în poziţiile de atac, va continua executarea focului de neutralizare a inamicului. Art.276. - Atacul final. Atacul începe când unităţile părăsesc poziţiile de plecare la atac şi continuă deplasarea către obiectiv. Batalioanele şi companiile se deplasează şi execută foc. Principalul îl reprezintă izolarea şi neutralizarea rapidă a obiectivului, înainte ca apărătorul să poată reacţiona. Armamentul cu posibilităţi de executare a focului prin ochire directă va sprijini atacul brigăzii de pe poziţii favorabile. Art.277. - Rezerva . Comandantul va păstra o rezervă corespunzătoare situaţiei, fără a periclita acţiunea pe direcţia principală de efort. El poate folosi rezerva pentru a schimba efortul principal. De asemenea, el poate să întărească şi să exploateze succesul prin continuarea atacului şi atunci când efortul principal a atins punctul culminant/nu mai are forţa necesară de a continua atacul. Art.278. - Regruparea şi reorganizarea. În momentul în care a cucerit şi a securizat un obiectiv, comandantul brigăzii mecanizate raportează eşalonului superior. Regruparea trebuie să se execute rapid deoarece în acest moment brigada este foarte vulnerabilă la atacul convenţional, nuclear, biologic şi chimic. Brigada va evita să ocupe poziţiile cucerite de la inamic, deoarece acestea nu oferă condiţii de respingere a contraatacului. Brigada mecanizată trebuie să continue atacul şi înaintarea de obiectiv până la cucerirea unei poziţii care să-i permită dispunerea dincolo dispersată. Art.279. - Ofensiva din contact se adoptă de către brigada mecanizată atunci când inamicul a avut timp să-şi organizeze apărarea şi dispune de un sistem dezvoltat de lucrări genistice şi de baraje, precum şi în cazul în care reţeaua de drumuri din adâncimea dispozitivului propriu către linia frontului este slab dezvoltată sau impracticabilă. Aceasta este precedată de ocuparea bazei de plecare şi poate avea loc cu sau fără regruparea forţelor din contact cu inamicul, sau prin înlocuirea parţială ori totală cu altele aduse din adâncime. la ofensivă (1) Bazacudeoplecare este fâşia de teren, amenajată punct Art.280. de vedere- genistic, adâncime corespunzătoare dispozitivului de luptă.din Ea NESECRET 114 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

114/390

5/14/2018


NESECRET

trebuie să asigure dispunerea în ascuns a forţelor, protecţia împotriva mijloacelor de foc ale inamicului, în special a celor nucleare, biologice, chimice şi incendiare şi să creeze condiţii favorabile pentru trecerea la ofensivă. (2) De regulă, baza de plecare la ofensivă cuprinde: a) poziţiile de plecare la ofensivă ale forţei de pe direcţia principală de efort şi ale celei de pe o altă direcţie de efort; b) raioanele de dispunere ale forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal, a rezervei şi a forţelor şi detaşamentelor cu destinaţie specială; c) zonele de manevră şi acţiune ale artileriei terestre şi antiaeriene; d) poziţiile de tragere ale tancurilor care participă la pregătirea de foc; e) locurile punctelor de comandă; f) drumurile pentru deplasarea rapidă şi mascată a forţelor, aprovizionări şi evacuări; g) raioanele de dispunere ale unităţii, subunităţilor şi formaţiunilor de logistică. Art.281. - Pregătirea bazei de plecare se execută, de regulă, în timpul nopţii, folosindu-se în totalitate lucrările genistice existente în fâşia brigăzii. Lucrările trebuie mascate până în zorii zilei. Pentru subunităţile de tancuri destinate sprijinului nemijlocit al forţelor de pe direcţia principală de efort se pregătesc poziţii de aşteptare la o distanţă de 6 - 8 km faţă de LDA inamicului, în aşa fel încât ieşirea lor pe aliniamentul de atac să se facă pe timpul pregătirii de foc a ofensivei. Când se trece la ofensivă, din apărare, cu sau fără regruparea forţelor, tancurile, transportoarele amfibii blindate şi maşinile de luptă ale infanteriei pleacă la atac, de regulă, direct din poziţiile pe care le-au ocupat pe timpul apărării. Art.282. - Ocuparea bazei de plecare se face succesiv, începând cu artileria şi aruncătoarele, astfel încât forţele să realizeze în ascuns dispozitivul de luptă şi să fie în măsură să treacă la ofensivă la semnalul stabilit. Art.283. - (1 ) Pregătirea operaţiei ofensive începe din momentul primirii misiunii şi se încheie la data când forţele trebuie să fie gata pentru luptă. (2) Activităţile care se execută pe timpul pregătirii ofensivei sunt: culegerea, prelucrarea şi difuzarea informaţiilor privind situaţia inamicului, forţelor proprii, terenului, populaţiei din zonă şi starea vremii; planificarea şi organizarea ofensivei; coordonarea acţiunilor forţelor; executarea controlului acţiunii.mecanizate Art.284. - Normele tactice, orientative, pentruîndeplinirii ofensiva brigăzii sunt (tabelul nr. 11): Elemente componente Dezvoltarea frontală a fâşiei de ofensivă fără formaţiuni de logistică Adâncimea dispozitivului de luptă cu formaţiuni de logistică Adâncimea misiunii imediate următoare

Norme tactice (km) 12 – 15 15 25 310 –5


115/390

5/14/2018


NESECRET

Elemente componente Adâncimea misiunii zilei

Norme tactice (km) 15 - 20

Tabelul nr. 11- Normele tactice, orientative, pentru ofensiva brigăzii mecanizate Art.285. - (1) Ofensiva/atacul, de regulă, începe cu pregătirea de foc, care constă în totalitatea acţiunilor de lovire prin foc, executate în mod unitar, prin surprindere, într-o perioadă de timp determinată, în scopul producerii unor pierderi însemnate grupării de forţe şi mijloace, elementelor de conducere şi sistemului de lovire prin foc al inamicului îndeosebi în sectorul de rupere/pătrundere în dispozitivul acestuia. (2) Durata pregătirii de foc a atacului trebuie să fie cât mai scurtă şi depinde de: procedeul de trecere la ofensivă; caracterul apărării inamicului; misiunile de lovire prin foc şi gradul de lovire ce trebuie realizat; numărul gurilor de foc participante. (3) În cazul ofensivei din contact nemijlocit cu inamicul, pregătirea de foc a atacului este determinată de timpul necesar executării acţiunilor de lovire. (4) În cazul ofensivei din mişcare la durata executării acţiunilor de lovire se adaugă timpul necesar apropierii forţelor de atac de aliniamentul de contact. Art.286. - (1) Declanşarea atacului, de regulă, se desfăşoară după executarea pregătirii de foc a ofensivei. Succesul acestei faze a luptei depinde în mod direct de eficacitatea focului executat atât în pregătirea de foc cât şi în sprijinul prin foc al ofensivei, în faza iniţială a acesteia. (2) Atacul se execută cu rigurozitate prin exploatarea oricărei evoluţii favorabile a situaţiei şi redistribuirea forţelor şi mijloacelor în zonele/sectoarele unde apar posibilităţi mai mari de succes. Art.287. - Când aliniamentul de atac al brigăzii este asigurat de alte forţe aflate în contact cu inamicul, se execută trecerea prin dispozitivul acestora. Acest lucru impune organizarea unei cooperări detaliate privind trecerea, sprijinul prin foc şi de altă natură pe care forţele din contact trebuie să-l asigure forţelor atacatoare. Art.288. - Pe timpul apropierii şi atacului limitei dinainte a apărării inamicului , seurmărindu-se acordă o importanţă deosebită protecţiei forţelor şi unei mijloacelor brigăzii mecanizate, o dispersare accentuată şi realizarea viteze cât mai mari cu putinţă. Art.289. - Apropierea de inamic este o acţiune executată pentru a câştiga sau restabili contactul cu inamicul. De asemenea, scopul său este de a dezvolta acţiunea tactică. Pentru a păstra flexibilitatea şi siguranţa pe timpul apropierii de inamic, brigada va realiza acţiunea cu forţe de valoare mică. Aceasta este foarte important pentru brigada mecanizată datorită mobilităţii sale limitate şi dependenţei de restricţiile terenului. Una din cele mai folosite tehnici de apropiere de inamic a

brigăzii mecanizate este tehnica de căutare - atac. NESECRET 116 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

116/390

5/14/2018


NESECRET

Art.290. - (1) Planificarea. Brigada va încerca să stabilească un contact în condiţiile impuse de ea şi să dezvolte această situaţie mai repede decât o poate face inamicul. (2) Doi factori contradictorii sunt determinanţi în realizarea apropierii de către inamic. Brigada trebuie să fie agresivă şi precaută: a) agresivitatea - brigada se va deplasa atât de agresiv şi de rapid, cât permite terenul şi inamicul; b) precauţia - brigada trebuie să evite greşeala de a intra în zonele de angajare dorite de inamic (alese, favorabile acestuia). (3) Aviaţia şi aparatura modernă de obţinere a informaţiilor reduc şansa unui contact neaşteptat între combatanţi. Condiţiile de vreme, terenul frământat sporesc şansele ca apropierea de inamic să fie o şansă prielnică ambelor forţe. (4) Unităţile trebuie să fie pregătite să înceapă sau să continue apropierea de inamic în condiţii de vizibilitate redusă. Exemplu: noaptea apropierea este dificil de executat, direcţia şi controlul sunt greu de menţinut, inamicul este mai uşor de ocolit, se poate intra mai uşor în zona de foc a inamicului. Pentru a compensa aceste dezavantaje brigada va folosi AVN şi va reduce deplasările. Art.291. - (1) Tehnica de căutare-atac. Este o modalitate de apropiere descentralizată de inamic, care presupune coordonarea mai multor patrule (de nivel grupă, pluton) pentru a localiza inamicul; ea este de regulă folosită cu precădere în conflictele de mică intensitate, împotriva unui inamic ce operează cu elemente dispersate. Când se execută o acţiune de căutare-atac, este de aşteptat să se consume mai mult timp pentru acţiune în zona respectivă, decât cel necesar traversării zonei. (2) Scop. Concepţia comandantului se va direcţiona asupra următoarelor elemente: a) distrugerea/neutralizarea inamicului - subunităţile inamicului trebuie să fie capturate sau distruse/neutralizate în interiorul zonei respective; b) interzicerea acţiunilor în zonă - inamicul va fi împiedicat să opereze nestingherit în anumite zone; exemplu: în zonele care pot fi folosite ca baze militare sau pentru sprijinul logistic; c) protecţia forţei - inamicul trebuie împiedicat să întrerupă sau să neutralizeze acţiunile forţelor militare proprii sau a civililor, folosirea corectă a mijloacelor şi echipamentelor comandamentelor, d) culegerea informaţiilor - pregătirea şibarajelor; executarea cercetării spaţiului de luptă trebuie organizată de brigadă imediat după ce intră în zonă, înainte de a executa orice altă activitate. (3) Sarcini. Acţiunile de căutare-atac pot fi executate în raioane ale forţelor de nivel batalion sau companie; marea unitate poate primi următoarele sarcini: a) localizarea inamicului sau itinerarelor/drumurilor utilizate de acesta; b) distrugerea/neutralizarea inamicului în limita posibilităţilor sale sau fixarea până la sosirea întăririlor; c) menţinerea supravegherii în ascuns a unui inamic superior până la sosirea întăririlor; NESECRET 117 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

117/390

5/14/2018


NESECRET

d) realizarea ambuscadelor; e) acţionarea ca rezervă. Art.292. - (1) Dezvoltarea concepţiei. Comandantul trebuie să aibă în vedere pentru dezvoltarea concepţiei mai multe considerente. (2) Descoperirea inamicului. Descoperirea modulului de acţiune al inamicului poate necesita mult timp. Comandantul nu va putea acţiona eficient decât după descoperirea acestuia. (3) Comandantul poate întrebuinţa tehnici diferite pentru descoperirea inamicului. El poate împărţi zona de responsabilitate în părţi mai mici şi să păstreze compania de cercetare în rezerva brigăzii. Compania de cercetare va fi întărită pentru acest gen de acţiuni. Compania de cercetare execută cercetarea unui sector, în timp ce restul brigăzii execută acţiuni de căutare-atac în sectoarele rămase. La momentul stabilit comandantul va ordona adunarea reprezentanţilor forţelor într-un punct de contact pentru schimbul de informaţii. Dacă este necesar, compania de cercetare va propune direcţionarea acţiunilor brigăzii spre locurile unde presupune sau a descoperit activităţi ale inamicului. Compania de cercetare se va deplasa apoi în alt sector (procesul se repetă şi în celelalte sectoare, până la primirea ordinului de încetare). Comandantul poate hotărî dispunerea senzorilor de mişcare de-a lungul graniţelor zonelor rămase necercetate pentru a identifica eventualele deplasări ale inamicului. (4) Fixarea inamicului. După analiza situaţiei MIFT-TC şi pe baza liniei directoare stabilite de comandant, unităţile vor executa următoarele acţiuni: a) pregătirea pentru blocarea itinerarelor/drumurilor de retragere/ aprovizionare ale inamicului; unităţile vor menţine contactul şi poziţiile astfel încât să izoleze şi să fixeze inamicul, pentru a permite altor unităţi să-l atace; măsurile de control şi comunicaţii între unităţile apropiate trebuie să fie stabilite pentru a preveni fratricidul; b) executarea unui atac în grabă se desfăşoară doar dacă aceasta este decizia comandantului şi se dispune de suficiente forţe pentru a avea o putere de luptă eficientă; c) menţinerea supravegherii; unităţile, fără a se demasca, trebuie să fie în măsură să raporteze date despre dispozitivul, compunerea şi activităţile inamicului; acestea d) se rămânerea vor ascundenedemascată pentru a fi eficiente pe toată perioada afectată activităţii; a unităţilor şi urmărirea inamicului; unităţile vor executa aceste acţiuni pentru a obţine mai multe informaţii; ele trebuie să fie precaute pentru a evita ambuscadele inamicului. (5) Distrugerea/neutralizarea inamicului. În timpul acţiunilor de căutare-atac brigada va distruge/neutraliza inamicul, desfăşurând următoarele: a) executarea de atacuri în grabă sau planificate, precum şi a unor manevre pentru a bloca drumurile de retragere, simultan cu atacul celorlalte mari unităţi; b) executarea cercetării, supravegherii şi a culegerii de informaţii, fără a se descoperii; NESECRET 118 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

118/390

5/14/2018


NESECRET

c) angajarea focului din poziţii de tragere acoperite şi a sprijinului aerian apropiat pentru a neutraliza inamicul; brigada va organiza o zonă de ambuscade şi va folosi mijloacele la dispoziţie pentru a conduce inamicul spre acestea. (6) Execuţia. Pentru a se asigura că va obţine succesul în acţiuni de acest tip, sincronizate şi descentralizate, comandantul va desfăşura următoarele: a) va stabili unde acţionează, întăririle şi sprijinul necesar precum şi măsurile de control pentru fiecare unitate în parte; comandantul va urmări descoperirea locurilor de dispunere a taberelor, punctelor de comandă şi control, al facilităţilor antiaeriene şi a artileriei inamicului; el va stabili batalionul cel mai eficient pentru a fi efortul principal la întâlnirea cu inamicul; totodată va fi pregătit şi pentru a schimba efortul principal rapid dacă este necesar; b) va concentra puterea de luptă a brigăzii; el va face asta astfel încât dacă o patrulă a descoperit inamicul să fie în măsură să-l fixeze până la sosirea întăririlor necesare distrugerii/neutralizării; c) fiecare batalion care acţionează separat în zona sa de acţiuni va fi însărcinat să distrugă/neutralizeze inamicul cu resursele avute la dispoziţie; comandantul brigăzii va stabili dacă fiecare batalion îşi va constitui o rezervă sau dacă rezerva va fi constituită la nivelul brigăzii şi va aloca elemente suplimentare pentru mărirea mobilităţii; el va organiza focul din poziţii de tragere acoperite astfel încât să poată sprijini batalioanele care au nevoie; el va folosi rezervele, focul prioritar şi celelalte facilităţi la dispoziţie pentru a întări efortul principal; d) comandantul va lua în considerare şi situaţia în care batalioanele nu pot distruge/neutraliza inamicul cu mijloacele la dispoziţie, ci doar îl vor fixa sau opri; pentru a-l distruge/neutraliza va folosi rezerva brigăzii, artileria sau sprijinul aerian apropiat; facilităţile aviaţiei vor mări mobilitatea rezervei brigăzii. Art.293. - (1) Angajarea elementelor de sprijin. Sincronizarea sprijinului de luptă şi a celui logistic este greu de atins în condiţiile acţiunilor de căutare-atac ca şi în cazul multor altor tipuri de acţiuni. Distanţa dintre unităţi, terenul şi cunoaşterea insuficientă a situaţiei inamicului generează această dificultate. Lupta şi elementele de sprijin ale luptei vor fi angajate într-o anumită succesiune. (2) Forţele antiblindate. Divizionul de artilerie mixt şi subunităţile dotate cu mijloace antiblindate, îşi vor stabili poziţiile în locuri de unde pot sprijini prin foc direct acţiunile. Bazându-se pe estimările sale, va angaja forţele să la dispoziţie în funcţie de caracteristicile acestora şi decomandantul tipurile de misiuni ce urmează le îndeplinească. Elementele antiblindate pot asigura mobilitatea şi focul necesar rezervelor şi în condiţii de vizibilitate redusă pot spori siguranţa forţelor din poziţii cheie sau supraveghea zona unde se aşteaptă ca inamicul să acţioneze. (3) Tancurile. Sunt utile în cadrul acţiunilor de căutare-atac. Ele pot fi folosite în cadrul acţiunilor de luptă pentru atac, pentru a sprijini prin foc atacul unităţilor de infanterie sau pot executa foc asupra instalaţiilor defensive importante. Pot ajuta elementele de sprijin de luptă şi logistic prin executarea misiunilor de siguranţă a convoaielor, transport sau tractare a proviziilor, sau prin acţiuni de inducere în eroare. NESECRET 119 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

119/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Artileria. Comandantul batalionului de artilerie al brigăzii va pregăti matricea de executare a sprijinului prin foc pentru atacul în grabă sau situaţii neprevăzute şi poate cere ajutorul eşalonului superior pentru a întări sprijinul direct prin foc al brigăzii mecanizate. Terenul muntos creşte nevoile de utilizare a aviaţiei pentru sprijinul aerian apropiat şi a sprijinului prin foc al aruncătoarelor. (5) Aruncătoarele. Misiunea prioritară a aruncătoarelor din dotarea brigăzii mecanizate este de a sprijini direct prin foc forţele luptătoare ale batalioanelor de infanterie/grupurilor de luptă de nivel batalion. Aruncătoarele sunt dispuse de regulă împreună cu alte subunităţi, din motive de siguranţă. (6) Artileria antiaeriană. Brigada poate primi şi sprijin în mijloace antiaeriene pe timpul acţiunilor de căutare-atac. În plus pentru a asigura apărarea antiaeriană a punctelor de comandă sau a deplasării coloanei principale divizionul de artilerie antiaeriană din organică poate executa misiuni din puncte importante, de-a lungul itinerarului de deplasare. În acest caz brigada îi va realiza siguranţa pe timpul îndeplinirii misiunii. (7) Forţele de geniu. Geniştii vor ajuta la identificarea punctelor vulnerabile din apărarea inamicului şi a metodelor de exploatare a acestora. Ei execută cercetarea de geniu a inamicului, drumurilor, clasifică podurile în funcţie de caracteristici identifică sau realizează drumuri ocolitoare (dacă este necesar) şi pot amenaja locurile de aterizare pentru elicoptere. Ei pot amenaja locurile de aterizare pentru elicoptere, dacă au în dotare moto-fierăstraie sau mijloace de demolare. (8) Aviaţia. Unităţile de aviaţie (de transport şi atac) pot cerceta, ghida forţele terestre către inamic, asigura transport şi foc, ajuta comanda şi controlul, dirija focul artileriei şi proteja flancurile. Elicopterele de atac pot fi folosite ca întărire atunci când forţele antiblindate sunt utilizate pentru blocarea inamicului. (9) Sprijinul aerian apropiat . Punctul de comandă tactic aerian este situat în faţă pentru a spori viteza şi precizia sprijinului aerian apropiat. Pentru a reduce pericolul fratricidului trebuie să folosească orice mijloc/tabele de identificare pentru identificarea forţelor proprii. Art.294. - Punctul de comandă. Comandantul se va poziţiona astfel încât să recepţioneze rapid informaţii în timpul acţiunii de căutare-atac. Dacă este necesar el va continua planificarea, pentru schimbarea elementelor de sprijin, sau introducerea în luptărapid a rezervei. După ce o unitate a întâlnit inamicul comandantul trebuie să ajungă în punctul critic. Art.295. - Dispozitivul de operaţii. În momentul trecerii aliniamentului de atac dispozitivul de operaţii depinde de teren, distanţa faţă de inamic, rezistenţa opusă de acesta şi de amploarea sprijinului prin foc. Pe timpul apropierii, cel mai important lucru este câştigarea de teren prin înaintarea rapidă şi luarea tuturor măsurilor pentru a reduce pierderile provocate de inamic. În acest scop se vor exploata la maxim acoperirile naturale oferite de teren şi se va folosi pe scară largă sprijinul prin foc. Art.296. - (1) În scopul pătrunderii în dispozitivul apărătorului, unităţile se deplasează rapiditate se desfăşoară pentru pe aliniamentul stabilit. Sprijinul prin foc celcu mai intens seşiexecută în sectorul de atac rupere. Se acordă atenţie deosebită şi NESECRET 120 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

120/390

5/14/2018


NESECRET

poziţiilor inamicului de pe flancuri şi din spatele sectorului de rupere. Lupta cu inamicul aerian îşi va concentra efortul pentru distrugerea elicopterelor care execută trageri de la punct fix asupra forţelor din sectorul de rupere. Inamicul nu trebuie să aibă timp să reacţioneze şi este necesar să se menţină permanent un ritm înalt al luptei. Odată realizată pătrunderea în dispozitivul inamicului, aceasta trebuie extinsă de către brigadă mai întâi către flancuri şi apoi în adâncime. (2) Ritmul ofensivei este, de regulă, de 1-2 km/h pe timpul înaintării în interiorul unei poziţii de apărare pregătite şi de 3-4 km/h între poziţii. Uneori comandantul de brigadă modifică repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru menţinerea ritmului ofensivei, respingerea contraatacului inamicului şi asigurarea protecţiei forţelor proprii. Menţinerea unui ritm înalt constant al ofensivei (până la 25 km într-o zi de luptă) are o importanţă deosebită, nefiind indicată întârzierea în scopul alinierii tuturor forţelor pentru respectarea rigidă a planului întocmit. Art.297. - După realizarea ruperii apărării, brigada mecanizată duce lupta în interiorul acesteia şi menţine permanent presiunea asupra inamicului, inclusiv pe timpul atacului obiectivelor din adâncime. Brigada se deplasează cât mai repede cu putinţă între punctele de rezistenţă ale inamicului. Când întâmpină rezistenţă din partea inamicului, unităţile cele mai avansate, folosind sprijinul prin foc îl depăşesc şi/sau distruge/neutralizează într-un timp cât mai scurt. Unităţile avansate folosesc orice ocazie favorabilă pentru a dezvolta şi exploata succesul, împiedicând astfel inamicul să-şi revină din şocul loviturilor. Forţa de sprijin nemijlocit a efortului principal/rezerva urmează progresia atacului forţei de pe direcţia principală de efort şi este în măsură să se introducă în luptă în timpul cel mai scurt, pentru a intensifica ritmul de ofensivă sau a respinge acţiunile inamicului. Prin acţiunea rapidă şi hotărâtă a unor subunităţi mici, angajate la contact cu inamicul în zona unui obiectiv, acesta poate fi scos din dispozitiv, evitându-se astfel nevoia folosirii unei forţe mult mai puternice, după ce inamicului i s-a permis să-şi revină şi să-şi organizeze apărarea. Art.298. - (1) Comandantul brigăzii mecanizate utilizează rezerva în situaţii neprevăzute în vederea menţinerii ritmului atacului. Uneori, el va trebui să întărească parte din unităţile subordonate pentru ca acestea să-şi poată reconstitui rezerva. (2) În orice situaţie, comandantul trebuie să aibă rezerva gata de acţiune. (3) Rezerva, de regulă, urmăreşte îndeaproape înaintarea forţelor brigăzii dar nu orice este angajată pe direcţie. prematur şi se dispune astfel încât să se poată desfăşura cu rapiditate Art.299. - (1) Inamicul poate executa contraatacuri în următoarele scopuri: a) refacerea apărării pe limita dinainte, sau pe un aliniament din adâncime; b) desprinderea de forţele atacatoare; c) oprirea temporară a ofensivei pe anumite direcţii; d) despresurarea unor forţe proprii rămase în încercuire; e) crearea condiţiilor pentru mutarea în mod organizat a apărării pe un aliniament în adâncime. (2) Forţele care executăcât contraatacul fi sprijinite din aer atât de către aviaţia de vânătoare bombardament, şi de către vor elicopterele antiblindate. NESECRET 121 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

121/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Cercetarea proprie trebuie să fie în măsură să descopere intenţia inamicului de a executa contraatacul, informând forţele proprii la apariţia primilor indici specifici. (4) Brigada consolidează aliniamentele cucerite cu forţa de pe direcţia principală de efort, prin focul artileriei şi aruncătoarelor, intervenţia forţelor de sprijin (detaşamentelor cu destinaţie specială) şi în unele situaţii prin destinarea unei părţi din forţa de sprijin nemijlocit a efortului principal. Totodată, ia măsuri de respingere a contraatacurilor executate de inamic, aceasta fiind o acţiune cu caracter defensiv. Art.300. - (1) Dezvoltarea succesului reprezintă valorificarea rezultatelor unui atac şi interzicerea acţiunilor inamicului pentru realizarea unei noi apărări. Dezvoltarea succesului trebuie să urmeze oricărui atac, mai puţin când brigada este restricţionată de eşalonul superior sau de lipsa resurselor. Brigada va menţine permanent inamicul sub presiune. Uneori brigada participă la dezvoltarea succesului în cadrul eşalonului superior. (2) Brigada atacă pentru a fracţiona spatele dispozitivului inamicului şi a permite dezvoltarea succesului. Ea distruge/neutralizează punctele de comandă, comunicaţiile, instalaţiile logistice şi artileria inamicului. De asemenea, cucereşte obiectivele importante care blochează drumurile de retragere ale inamicului. (3) Brigada se deplasează ca şi la apropierea de inamic dacă situaţia acestuia şi a terenului o permit. Viteza este esenţială. Ea trebuie să fie pregătită să execute atacuri în grabă asupra obiectivelor vulnerabile şi să le distrugă. (4) Brigada va ocoli inamicul, mai puţin atunci când această acţiune ameninţă misiunea sa sau poate destina subunităţi mici care să fixeze inamicul. Ea va raporta despre forţele inamicului ocolite comandamentului eşalonului superior iar forţele de însoţire şi sprijin vor captura sau neutraliza forţele ocolite. Se vor folosi măsuri minime de control, oferindu-se maxim de libertate de acţiune comandanţilor subordonaţi. (5) Pentru dezvoltarea succesului brigada realizează o grupare de acţiune din subunităţi de infanterie şi blindate. În funcţie de adâncimea obiectivului, artileria, alte arme şi specialităţi, formaţiunile logistice pot fi întrebuinţate. Aviaţia este folosită pentru cercetare şi sprijin prin foc. Art.301. - (1) Atacul poziţiilor fortificate şi a punctelor de sprijin întărite. Poziţiile reprezintă poziţiifortificate de apărare amenajate. O Punctul zonă bine fortificatăfortificate cuprinde mai multe poziţii care bine se sprijină reciproc. de sprijin întărit este cel organizat pentru apărare circulară. Punctele de sprijin întărite sunt dispuse în puncte cheie ale terenului şi sunt folosite ca un centru al apărării pentru a încetini, canaliza sau interzice manevra atacatorului. Dacă zonele fortificate ale inamicului nu pot fi evitate şi brigada trebuie să neutralizeze sau să străpungă un asemenea punct sau o zonă fortificată, trebuie avute în vedere unele particularităţi. (2) Înţelegerea dispozitivului defensiv al inamicului şi concepţia acestuia. Vor fi folosite toate mijloacele la dispoziţie pentru a obţine informaţii despre inamic. Cercetareavulnerabile, va fi folosită continuu pentru localiza posibile poziţiile deinamicului, găsi punctele a marca şi studia toate aitinerarele apropiere. aVor fi NESECRET 122 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

122/390

5/14/2018


NESECRET

întrebuinţate cu eficienţă patrulele de cercetare terestră pentru obţinerea de informaţii detaliate despre inamic. Unele informaţii pot fi obţinute prin investigarea localnicilor. Se va executa analiza necesităţilor de informaţii şi a riscurilor de compromitere a acţiunii. (3) Pentru determinarea locului şi a naturii tuturor fortificaţiilor – sunt necesare următoarele elemente: a) locul vehiculelor blindate ale inamicului, a mitralierelor şi poziţiile armamentului antiblindate în cadrul lucrărilor de fortificaţii; b) grosimea zidurilor; c) locul şi tipul întăriturilor şi ieşirilor; d) existenţa şi întinderea sistemului de tranşee; e) materialele de construcţie folosite; f) numărul militarilor din fiecare poziţie; g) itinerarele/drumurile care oferă acoperire spre obiectiv; h) poziţiile pentru sprijinul prin foc al forţelor proprii. (4) Determinarea locului, tipului şi dispunerii tuturor obstacolelor şi itinerarelor/drumurilor posibile de ocolire - descoperirea de “culoare sigure” pe care inamicul le-a planificat pentru trecerea prin sistemul său de obstacole. Dacă acestea sunt descoperite vor fi folosite pentru infiltrarea militarilor. Cunoaşterea ordinii în care sunt întâlnite diferitele obstacole permite echipelor de îndepărtare a obstacolelor să se antreneze şi să-şi pregătească echipamentul. (5) Localizarea echipamentelor de comandă şi control . (6) Localizarea itinerarelor/drumurilor care oferă acoperire şi mascare. (7) Realizarea surprinderii prin alegerea atentă a timpului, locului şi procedeului de atac. (8) Găsirea sau crearea de puncte vulnerabile în apărarea inamicului utilizarea forţelor de cercetare pentru localizarea şi atacul fortificaţiilor prin partea neobservată sau din spate. (9) Pătrunderea pe fronturi înguste. (10) Constituirea în mod eficient a grupării de luptă - infanteria trebuie antrenată în cunoaşterea elementelor de bază ale instrucţiei genistice. Militarii îndemânatici şi îndrăzneţi, conduşi competent, reuşesc distrugerea obstacolelor şi fortificaţiilor dacă sunt unităţii bine instruiţi, echipaţi şi organizaţi. (11) Menţinerea de comandă a tuturor participanţilor . Art.302. - (1) Gruparea de luptă/atac. Dacă atacul se execută în acelaşi timp este necesară descentralizarea controlului. De aceea atacul unei poziţii fortificate ca o acţiune de mare amploare este condiţionat de succesul subunităţilor mici. Pentru a ataca un punct puternic brigada se organizează pe trei elemente. Fiecare are diferite misiuni de îndeplinit în cadrul oricărui plan de manevră. Aceste elemente au de îndeplinit misiuni diferite conform planului de manevră. (2) Elementul de sprijin. Asigură focul de neutralizare asupra elementelor permite izolarea şi neutralizarea întăriri ale inamicului. Aceasta Pentru a va observa şi fixarea, sprijini elementele de înlăturare posibilelor a obstacolelor şi cele NESECRET 123 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

123/390

5/14/2018


NESECRET

de atac, elementele de sprijin trebuie să dispună de blindate şi armament antiblindate. Comandantul va preciza acestor categorii de mijloace priorităţile de descoperire a obiectivelor şi de executare a focului. Forţele şi mijloacele antiblindate pot fi folosite atât în lupta antiblindate cât şi pentru distrugerea/neutralizarea lucrărilor de fortificaţii. Dacă focul trebuie să fie eficient pe distanţă apropiată, poziţiile de sprijin prin foc trebuie să fie în apropierea punctului de pătrundere. (3) Forţele de sprijin sunt dispuse primele în dispozitivul de marş atunci când se execută deplasarea către obiectiv. (4) Elementele de sprijin devin parte a elementului de atac pentru a exploata o pătrundere după ce şi-au îndeplinit misiunea şi elementele de atac au cucerit un punct de sprijin. (5) Artileria şi aruncătoarele (din poziţiile de tragere acoperite) execută foc prin ochire directă. Acest foc contribuie la neutralizarea inamicului sau protejarea flancurilor elementului de sprijin împotriva loviturilor sau pe timpul executării contraatacului. Brigada dispune forţele antiaeriene pentru a proteja căile de apropiere către locul de pătrundere. (6) Elementele de înlăturare a obstacolelor . Asigură accesul spre poziţiile fortificate. În timp ce sunt sprijinite din poziţii dominante de către elementele de sprijin, echipele de înlăturare creează culoare prin obstacole. Elementul de înlăturare a obstacolelor este de regulă o companie de infanterie. Ea necesită sprijinul geniştilor şi echipamente speciale (detectoare de mine, încărcături alungite, petarde). Elementul de înlăturare a obstacolelor se împarte în echipa de sprijin apropiat, echipa de înlăturare a obstacolelor şi echipa de atac. Echipa de înlăturare a obstacolelor este compusă dint-o grupă de infanterie şi genişti, dotată cu echipamente genistice speciale (detectoare de mine, etc.). Echipa de sprijin apropiat este compusă dintr-un pluton de infanterie. Echipa de atac a elementului de înlăturare a obstacolelor este compusă din două plutoane de infanterie. Pentru a asigura o protecţie optimă împotriva atacului din faţă executat de către inamic şi a oferi sprijin prin foc apropiat elementului de atac al brigăzii, echipa de atac a forţei de înlăturare a obstacolelor va executa atacul iniţial al fortificaţiilor inamicului. Comandantul companiei poate să urmeze plutonul înaintat al echipei de atac sau poate rămâne cu echipa de sprijin apropiat. atac - executate reprezintădeefortul principal al brigăzii. Acesta are sarcina(7) de aElementul trece prinde culoarele elementul de înlăturare a obstacolelor şi de a îndeplini misiunea brigăzii. Art.303. - Secvenţele atacului. Atacul unui punct de sprijin întărit urmează o succesiune generală. Dacă zona principală de apărare şi poziţiile de siguranţă ale inamicului sunt suficient de adânci sau puternice pentru a necesita o distrugere sistematică, atacul va avea următoarea succesiune: a) brigada slăbeşte şi neutralizează poziţiile siguranţei de luptă ale inamicului; informaţiile de cercetare obţinute ajută la stabilirea militarilor, tipurilor de

echipamente şi mărimea forţei de care brigada are nevoie pentru a pătrunde prin zona NESECRET 124 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

124/390

5/14/2018


NESECRET

de siguranţă a inamicului; comandantul va constitui gruparea de acţiune şi va stabili misiunile; b) sistemul de obstacole al inamicului va fi străpuns; dacă există posibilitatea de ocolire ea trebuie exploatată; dacă factorii MIFT-TC permit, brigada va stabili un punct de control la sau în apropierea intrării în sistemul de obstacole; comandantul de brigadă va desemna un ofiţer coordonator al punctului de trecere; această funcţie poate fi îndeplinită de şeful de stat major sau altă persoană; ulterior, punctul de control este folosit pentru a controla accesul forţelor în zonă şi a stabili priorităţile de trecere; ofiţerul desemnat pentru a coordona punctul de control va ajuta elementele brigăzii să treacă repede şi uşor prin sistemul de obstacole; dacă ocolirea nu este posibilă brigada va trece la neutralizarea, limitarea observării, cucerirea şi menţinerea poziţiilor cucerite; c) neutralizarea - brigada va desfăşura acţiuni cu forţele şi mijloacele stabilite pentru a obţine scoaterea din luptă a forţelor şi mijloacelor inamicului în proporţie de 15%, distrugerea forţelor şi mijloacelor inamicului până la 60%, neutralizarea forţelor şi mijloacelor inamicului peste 60%; d) limitarea observării - brigada va limita observarea de către inamic a obstacolelor; militarii vor folosi grenadele şi fumul iar artileria va asigura mascarea cu fum a unor aliniamente pentru a acoperi atacul până la locul de pătrundere; brigada va trebuie să limiteze prin foc atât posibilităţile de observare din puncte dominante ale inamicului cât şi locul unde se execută pătrunderea; e) cucerirea - brigada va cuceri zona de pătrundere şi partea din faţă a obstacolelor pentru a împiedica manevrele inamicului împotriva echipei de înlăturare a obstacolelor; f) menţinerea poziţiilor cucerite - brigada va proteja culoarele şi le va marca cu materiale durabile şi vizibile; aceasta va permite forţelor următoare să localizeze culoarele libere; g) trecerea subunităţilor prin breşa executată trebuie controlată; breşa este controlată de comandantul de batalion care a executat breşa; poziţia acestuia depinde de situaţie; comandantul brigăzii trebuie să fie în apropierea breşei la 200 -300 m; el trebuie să prevină ambuteiajele şi să se asigure că militarii, vehiculele dacă sunt folosite, intră şi ies din zona obstacolelor fără a se opri şi în ritm rapid; h) fiecare element trebuie rămână pe poziţiile de plecare la atac până când sunt chemate de cătresăcomandantul de batalion; aceasta nu planificate simplifică dispersarea; i) comandantul batalionului/grupului de luptă înaintat este responsabil pentru controlul în cadrul unităţii sale, iar ofiţerul coordonator stabilit pentru punctul de control este responsabil pentru regularizarea pătrunderii forţelor următoare; j) focul din poziţiile de tragere acoperite şi sprijinul aerian apropiat trebuie folosite în sprijinul atacului; concentrarea intensă a bombardamentului aviaţiei şi a focului artileriei poate precede atacul împotriva poziţiei principale;


125/390

5/14/2018


NESECRET

k) punctele de sprijin întărite şi poziţiile fortificate trebuiesc distruse; subunităţile de infanterie trec prin culoare şi atacă; în momentul trecerii subunităţilor de cealaltă parte a obstacolelor ele trebuie să fie gata să pătrundă prin alte obstacole; l) forţele stabilite vor începe acţiunile de curăţire cât de curând posibil după asalt; în cadrul zonei în care s-a pătruns ele trebuie să distrugă sau să scoată din funcţiune instalaţiile subterane; acestea trebuie să folosească mijloacele la dispoziţie (încărcături explozive, blindate, buldozere) pentru a distruge instalaţiile şi a preveni folosirea lor de către inamic. Art.304. - (1) Asaltul . Cea mai critică fază a atacului este asaltul; în acest moment sprijinul prin foc din poziţii de tragere acoperite şi prin trageri prin ochire directă trebuie direcţionat asupra poziţiilor inamicului. Acest foc trebuie să continue atât timp cât nu periclitează asaltul forţelor proprii. Unele tipuri de foc trebuie utilizate pentru a neutraliza inamicul în timpul cuceririi obiectivului. Sprijinul prin foc nu trebuie să afecteze siguranţa forţelor proprii pe timpul asaltului şi să le determine să se oprească. (2) Armamentul de mare precizie, cu raza mică de împrăştiere şi care are erori probabile de tragere mici trebuie să continue să tragă cel mai mult. În timp ce unele feluri de foc trebuie transportate sau schimbate, altele vor asigura în continuare sprijinul. Tragerile se vor opri doar în momentul în care forţele de asalt ajung în punctul considerat ca limita spaţiului de siguranţă faţă de obiectiv. Comandantul va stabili clar semnalele (cunoscute de elementul de asalt) pentru transportul sau schimbarea focului. (3) Asaltul va fi sprijinit doar de armamentul cu posibilităţi de executare a focului direct pe ultimii 50-100 m. Pentru a menţine eficienţa focului întregului armament acesta va fi deplasat succesiv. Până la cucerirea obiectivului tancurile vor continua asaltul pe măsură ce pot să se deplaseze şi să execute foc cu armamentul din dotare. (4) Atacatorul trebuie să cunoască posibilităţile armamentului din dotare, organic şi de sprijin, împotriva construcţiilor şi fortificaţiilor inamicului. Bazele utilizării armamentului constau în următoarele: a) brigada va dispune armamentul care execută foc direct în adăposturi; atacatorul trebuie să realizeze mascarea acestor arme pentru a nu fi distruse de către inamic; b) brigada foloseşte în luptă lunetiştii pentru tragere împotriva punctelor de comandă, posturilor de observare sau amplasamentelor; se pot monta AVN pe armamentul antiblindate uşor, astfel încât să-l poată folosi pentru a provoca distrugeri în buncăre; c) brigada va folosi sistemele incendiare pentru a neutraliza eficient inamicul din amplasamente; pe lângă efectul psihologic avantajul acestui tip de armament, este că focul şi fumul se întind, putând să afecteze amplasamentele învecinate; mijloacele de acest gen trebuie să fie puse la dispoziţie prin grija eşalonului superior; NESECRET 126 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

126/390

5/14/2018


NESECRET

d) brigada va folosi încărcături explozive care pot fi plasate manual pentru a distruge orice fortificaţii ale inamicului. (5) Un element cheie al înaintării, atunci când inamicul execută foc direct, este aceea de a răspunde cu foc eficient. Focul de distrugere/neutralizare este cele mai eficiente când este executat de o grupare de foc din poziţii de tragere fixe. Astfel inamicul va fi împiedicat să execute un foc eficient asupra forţelor care se deplasează. (6) Imediat ce ajunge în poziţiile de tragere, iar elementele de asalt încep deplasarea, gruparea de sprijin prin foc execută un volum mare de foc asupra poziţiilor inamicului pentru a-l distruge şi neutraliza sau a-i întârzia acţiunile. După ce inamicul din poziţii este neutralizat, ritmul focului se reduce, însă va continua. La apropierea forţelor de obiectiv, subsistemul artileriei şi aruncătoarelor participant la acţiune îşi intensifică tragerile asupra ţintelor ordonate/dispuse în interiorul obiectivului pentru a neutraliza inamicul rămas în poziţii. Aceasta va permite ajungerea la poziţii înainte ca inamicul să poată reacţiona. La comandă, sau când începe asaltul, subsistemul artileriei şi aruncătoarelor transportă focul pe alte ţinte, de-a lungul frontului forţelor care se deplasează şi în spatele aliniamentului cucerit. (7) Stabilirea poziţiilor de tragere pentru subsistemele de lovire de artilerie se va face astfel încât să nu împiedice deplasarea celorlalte forţe şi nici acestea, prin mişcare, să reducă eficienţa focului. Din aceste motive gruparea de forţe se poziţionează spre flancuri şi pe cât posibil etajat faţă de celelalte forţe. (8) Subsistemul artileriei şi aruncătoarelor participant la acţiune poate angaja o ţintă de suprafaţă sau ţinte diferite. În ambele cazuri focul trebuie să fie sincronizat cu deplasarea forţelor care atacă. (9) Folosirea aliniamentului de coordonare a focului permite executarea focului direct şi din poziţii de tragere acoperite fără a necesita deplasarea subunităţilor. Acesta va fi suficient de departe de poziţiile proprii pentru a permite realizarea măsurilor de siguranţă a forţelor proprii şi manevra acestora. Art.305. - (1) Punctul culminant reprezintă momentul de echilibru în care puterea atacatorului, incluzând rezervele sale, nu este mai mare decât a apărătorului. Dincolo de acest punct, continuarea ofensivei favorizează suprasolicitarea, contraatacul inamicului şi face posibilă înfrângerea. Atacatorul trebuie să-şi îndeplinească misiunea, înainte ca acest punct să fie atins. se reduce întâlneşte raioane apărate(2) ce Ritmul nu pot fiacţiunilor ocolite. Elatacatorului poate să atingă punctulcând culminant atunci când: puternic a) aprovizionarea cu muniţie nu este la nivelul cerinţelor; b) personalul este epuizat fizic; c) are un număr mare de răniţi; d) i s-au produs pierderi importante de echipament; e) acţiunile de înlocuire sunt necorespunzătoare; f) nu dispune de rezerve pentru continuarea atacului; g) apărătorul primeşte întăriri importante şi execută contraatac. (3) Când ritmul atacului se reduce, brigada trece îndin grabă apărare. Trecerea la apărare după atingerea punctului culminant este dificilă mailamulte motive: NESECRET 127 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

127/390

5/14/2018


NESECRET

a) pregătirea apărării se face în grabă şi forţele sunt dispuse necorespunzător pentru aceasta; datorită dispersării forţelor, reorganizarea pentru apărare cere mai mult timp; b) trecerea la apărare presupune o “rearanjare” psihologică; militarii care au fost obişnuiţi să înainteze şi astfel să “învingă” trebuie acum să treacă şi să lupte defensiv în condiţii noi şi deseori nefavorabile, în adâncimea teritoriului inamicului; c) atacul este rareori încheiat într-o poziţie favorabilă pentru apărare; decizia de a executa acţiuni defensive în aceste condiţii presupune reorientarea psihologică a militarilor. Art.306. - (1) Consolidarea şi reorganizarea. Consolidarea obiectivului şi reorganizarea marii unităţi sunt dificile în ofensivă. Ambele trebuie planificate şi organizate înaintea atacului. În timpul consolidării şi reorganizării, comanda şi controlul sunt deseori dificile. Un inamic agresiv, sprijinit de toate mijloacele de foc la dispoziţie poate executa un contraatac bine planificat şi coordonat. Pentru a evita loviturile nucleare, în condiţiile pericolului întrebuinţării acestora, forţele atacatoare trebuie să se disperseze şi să ocupe terenul care domină obiectivul. (2) Consolidarea. Constă în organizarea şi întărirea pentru apărare a unei poziţii nou cucerite. Poate fi organizată rapid prin dispunerea forţelor şi elementelor de siguranţă în obiectiv pentru a respinge contraatacul inamicului sau poate fi organizată şi pregătită ca poziţie de apărare de forţele de pe direcţia principală de efort. (3) Comandantul, de regulă, după executarea unui atac, trebuie să decidă consolidarea. În anumite situaţii, brigada nu execută consolidarea dacă contraatacul inamicului a eşuat. Ea poate exploata în continuare succesul atacului în concordanţă cu dispoziţiile şi concepţia eşalonului superior. (4) Brigada va consolida obiectivul cucerit doar dacă misiunea sau situaţia cer acest lucru. De regulă, brigada va încerca să se consolideze pe terenul alăturat obiectivului. Unul din dezavantajele consolidării în obiectivul cucerit este că inamicul cunoaşte terenul şi poate avea planificat focul din poziţii de tragere acoperite sau contraatacul pregătit pentru acel obiectiv. Planificarea consolidării va ţine cont de aceiaşi factori ca în apărarea obişnuită. (5) Stabilirea siguranţei. Aceasta sarcină va fi îndeplinită imediat ce fiecare element de asalt cucerit poziţia. Acesta va stabili supraveghea căileşi-a de apropiere cele mai probabile pentruposturi inamic.de observare pentru a (6) Distrugerea/neutralizarea inamicului. Atacatorul trebuie să neutralizeze (distrugă), captureze sau să oblige retragerea tuturor vehiculelor şi a militarilor inamicului din obiectivul respectiv. (7) Poziţia forţelor în apărarea în grabă. Odată ce forţele proprii au cucerit ţintele planificate, ele ocupă poziţii de tragere şi se pregătesc pentru un contraatac al inamicului. În timp ce forţele se poziţionează pentru consolidare, comandantul analizează misiunea următoare. Elementele de atac ocupă poziţiile cucerite de la inamic doardedacă este acoperite). necesar (exemplu: atunci când inamicul execută foc asupra lor din poziţii tragere Blindatele şi mijloacele antiblindate se deplasează NESECRET 128 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

128/390

5/14/2018


NESECRET

pentru a bloca căile probabile de apropiere a blindatelor inamicului iar infanteria pe cele de apropiere a forţelor debarcate. Forţele de supraveghere şi cele de sprijin prin foc din cadrul batalioanelor, artileria, centrul operaţional tactic şi forţele logistice se vor deplasa spre înainte pentru a ajuta la consolidare. Pentru fiecare se va stabili locul de dispunere şi misiunea. (8) Planificarea focului. Reperele de tragere se stabilesc ca parte a consolidării. Odată ce forţele se află în poziţie, comandanţii lor vor verifica sau schimba reperele. De asemenea, se va planifica focul din poziţii de tragere acoperite şi se vor determina noile elemente de tragere, ca în apărarea obişnuită. (9) Executarea cercetării. Odată ce siguranţa nemijlocită este instalată, comandantul brigăzii mecanizate va ordona tuturor structurilor care au misiuni de a obţine date şi informaţii despre inamic (compania de cercetare, bateria de asigurare cu date din divizionul de artilerie mixt, etc.) să cerceteze căile de apropiere probabile ale inamicului. Compania de cercetare va folosi pentru aceasta, forţe de cercetare de nivel grup. (10) Pregătirea pentru misiunea următoare. Cel mai probabil, misiunea următoare va fi continuarea atacului. În timpul consolidării, comandantul şi statul major continuă procedurile de conducere a forţelor pentru pregătirea misiunii următoare. Informaţiile obţinute în timpul cercetării vor fi folosite în scopul îmbunătăţirii planurilor pentru misiunile următoare. (11) Reorganizarea. Include toate acţiunile de pregătire pentru atacurile viitoare sau pentru urmărirea inamicului. Reorganizarea începe chiar pe timpul atacului. Acţiunile de reorganizare care au fost imposibil de realizat se vor definitiva în timpul deplasării pentru misiunea următoare. (12) Înlocuirea militarilor de la armamentul de bază. Poziţiile lor trebuie completate cu alţi militari. Dacă există pierderi mari se vor completa din ce a mai rămas din alte forţe. (13) Raportarea statutului unităţii. Brigada va informa comandantul eşalonului superior, despre localizarea şi statutul ei. (14) Evacuarea militarilor şi echipamentului. Răniţii, prizonierii şi echipamentele deteriorate se evacuează şi regrupează conform planului elaborat înaintea atacului. (15) provizii, Redistribuirea necesare. Pachetele redistribui muniţiearticolelor şi echipament în cadrul forţelorsunt care utilizate au nevoiepentru şi cânda timpul permite. (16) Planificarea acţiunilor viitoare. Ordinele parţiale vor fi emise dacă este necesar. Echipamentele de comandă şi control se vor dispune pentru a controla consolidarea şi pentru a conduce acţiunile viitoare. Art.307. - (1) Atacul executat în grabă. Se execută atunci când timpul necesar pregătirii este înlocuit cu viteza necesară pentru a exploata o situaţie favorabilă. Comandantul poate decide executarea unui atac în grabă pentru a finaliza Dupăpentru executarea către inamic distrugerea/neutralizarea brigada poate executa uninamicului. atac în grabă a măriapropierii ritmul de de cucerire a unui NESECRET 129 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

129/390

5/14/2018


NESECRET

obiectiv sau pentru a câştiga sau menţine iniţiativa în urma ducerii cu succes a apărării pentru respingerea contraatacului inamicului. (2) Timpul nefolosit de atacator avantajează pe apărător. Când inamicul nu este pregătit pentru apărare, un atac în grabă poate fi cel mai potrivit. Un atac în grabă este recomandat atunci când fortificaţiile inamicului sunt slabe sau inexistente, când apărarea este puţin adâncă şi superficială sau există intervale între forţele sale. (3) Forţele de nivel tactic folosesc P.S.O. şi repetiţiile pentru a executa un atac în grabă. Planul manevrei trebuie să fie simplu iar formele manevrei adecvate condiţiilor. (4) Forţele din contact se desfăşoară şi angajează inamicul. Ele raportează mărimea şi compunerea forţelor inamicului, locul flancurilor acestuia şi drumurile spre sau în jurul poziţiilor inamicului. Pentru a sprijini planul manevrei şi a sincroniza elementele de sprijin, comandantul emite Ord.Frag. (Ord.Op.) către toate forţele. (5) Inamicul este fixat pe poziţii şi împiedicat să primească întăriri. Forţele dispuse în puncte dominante vor neutraliza poziţiile sale prin foc prin ochire directă şi prin foc executat din poziţii de tragere acoperite. Forţele antiblindate pot asigura neutralizarea şi supravegherea inamicului. Elementele de cercetare vor fi trimise pe poziţii înaintate pentru a cerceta direcţiile probabile de contraatac ale inamicului. Focul din poziţii de tragere acoperite va bloca drumurile folosite pentru primirea întăririlor sau pentru retragere. Artileria şi aruncătoarele vor crea perdele de fum pentru limitarea observării şi inducerea în eroare. Dacă inamicul se apără pe poziţii el poate fi distrus/neutralizat în acestea, dacă se deplasează, va fi stabilită o zonă de angajare, iar dacă se retrage, poate fi urmărit prin foc şi mişcare.

2. Operaţia ofensivă din mişcare Art.308. - (1) Operaţia ofensivă din mişcare/ atacul rapid se execută ca urmare a unei pregătiri în timp scurt, împotriva unei apărări a inamicului, nepregătită sau pregătită în grabă, în scopul exploatării unei situaţii favorabile sau preluării iniţiativei după o apărare dusă cu succes. Acest procedeu asigură pregătirea în secret a luptei, surprinderea acţională şi o vulnerabilitate mai redusă a forţelor faţă de loviturile inamicului se bazează pe puterea de redus foc şi la posibilităţile de manevră mecanizate.şiTimpul de pregătire este minimul necesar pentrualea brigăzii trece la distrugerea/neutralizarea inamicului înainte ca acesta să poată să se concentreze sau să-şi îmbunătăţească sistemul defensiv. De asemenea, va fi redusă durata recunoaşterilor. (2) De regulă, operaţia ofensivă din mişcare se adoptă atunci când există suficiente comunicaţii şi acoperiri pentru ascunderea deplasărilor şi se dispune de suficiente mijloace de foc pentru neutralizarea inamicului. (3) În cazul operaţiei ofensive din mişcare, pregătirea de foc a atacului începe din momentul intrării forţelor proprii în bătaia majorităţii artileriei inamicului. NESECRET 130 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

130/390

5/14/2018


NESECRET

Art.309. - Pentru pregătirea operaţiei ofensive din mişcare se stabilesc: zone de concentrare; itinerare de apropiere; puncte iniţiale; puncte de coordonare; aliniamente de desfăşurare pe coloane; aliniamente de debarcare; aliniamente de desfăşurare pentru atac; direcţii de ofensivă; aliniamente de coordonare a sprijinului prin foc; obiective intermediar; obiective finale. Art.310. - (1) Zonele de concentrare în vederea atacului sunt utilizate pentru regrupare şi rezolvarea problemelor de ordin administrativ ale forţelor atacatoare care urmează să fie reorganizate pentru luptă şi/sau deplasate spre aliniamentul de atac. Acestea se dispun, pe cât posibil, în afara bătăii majorităţii artileriei inamicului, astfel încât deplasarea forţelor de atac spre aliniamentul de desfăşurare pentru atac, să se poată executa cu uşurinţă, în mod rapid şi prin folosirea judicioasă a posibilităţilor de mascare. (2) Zona de concentrare pentru brigadă poate fi de până la 150 km2. Art.311. - Itinerarele de apropiere sunt traseele urmate de unităţi şi subunităţi din raioanele de concentrare spre aliniamentul de desfăşurare pentru atac. Ele asigură deplasarea organizată şi coordonată, desfăşurarea forţelor pe subunităţi şi pentru atac pe aliniamente stabilite, astfel încât la ajungerea pe aliniamentul de desfăşurare pentru atac, forţele atacatoare să aibă puterea de luptă completă sau identică cu cea avută la plecarea din raionul de concentrare. Art.312. - Pentru trecerea la operaţia ofensivă şi realizarea simultaneităţii atacului limitei dinainte a apărării se fixează: a) puncte iniţiale - la o depărtare faţă de raionul de concentrare care să asigure încolonarea unei unităţi tip batalion cu mijloacele primite ca întărire/în sprijin; b) puncte de coordonare - la distanţă corespunzătoare a 2- 3 ore de marş; c) aliniamente de desfăşurare pe coloane de batalion – la 10- 14 km faţă de limita dinainte a apărării inamicului, în afara bătăii eficace a majorităţii artileriei acestuia; d) aliniamente de desfăşurare pe coloane de companii – la 4- 6 km faţă de limita dinainte a apărării inamicului, în afara bătăii aruncătoarelor, tunurilor şi tancurilor care execută foc prin trageri prin ochire directă; e) aliniamente de desfăşurare pe coloane de plutoane – la 2- 3 km faţă de limita dinainte a apărării inamicului, în afara mijloacelor mitralierelor, artilerie şi tancurilor care execută trageribătăii prin ochire directă;antiblindate, f) aliniamente de debarcare- se stabilesc pentru ofensiva cu infanteria în dispozitiv de luptă pe jos; acesta trebuie să fie cât mai aproape de aliniamentul de atac (la 1- 1,2 km), ferit de observarea inamicului şi de focul executat prin trageri prin ochire directă; g) aliniamente de atac- se stabilesc cât mai aproape de limita dinainte a apărării inamicului, de regulă, la 300 – 800 m faţă de inamic; pe aceste aliniamente forţele de pe direcţia principală de efort trebuie să ajungă desfăşurate simultan în dispozitiv de luptă; NESECRET 131 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

131/390

5/14/2018


NESECRET

h) aliniamente de siguranţă- se stabilesc la o distanţă variabilă faţă de LDA inamicului; forţele nu au voie să le depăşească decât după terminarea pregătirii de foc şi trecerea la sprijinul prin foc al ofensivei; i) ora atacului (ora „C”)- este ora atacului limitei dinainte a apărării şi se comunică unităţilor subordonate cu 1- 2 ore înainte de începerea deplasării; j) formula de calcul a asigurării simultaneităţii ajungerii pe aliniamentul de atac este: T = C – [(60 x D) / V + Ta], unde: T = timpul de ajungere pe diferite aliniamente; Ta = timpul consumat cu diferite activităţi; C = ora “C”; D = distanţa dintre diferite aliniamente, în km; 60 = constantă; V = viteza de deplasare între aliniamente, în km/h. Art.313. - Direcţia de ofensivă indică direcţia generală de înaintare care trebuie urmată de brigada mecanizată, precum şi gradul de libertate de manevră permis pe timpul înaintării forţelor pentru atingerea obiectivului. Pe direcţia de ofensivă stabilită, forţele subordonate pot să manevreze liber dar trebuie să rămână orientate spre obiectiv. Depăşirea liniilor de despărţire dintre unităţile vecine se face numai cu aprobarea prealabilă a brigăzii. Art.314. - Măsurile de coordonare a sprijinului prin foc se stabilesc de către comandantul eşalonului superior în scopul asigurării coordonării focului mijloacelor care nu sunt sub controlul comandanţilor subordonaţi, dar care le pot influenţa acţiunile. Această măsură se referă în principal la: aliniamentul de coordonarea a sprijinului prin foc (ACSF); aliniamentul de interzicere a focului (AIF); aliniamentul de încetare a focului (AÎF); zonă de foc restricţionat (ZFR); zonă de foc nerestricţionat (ZFN); zonă de interzicere a focului (ZIF). Art.315. - Obiectivele/aliniamentele intermediare sunt folosite pentru coordonarea deplasării forţelor atacatoare în timp şi spaţiu şi sunt strâns legate de importanţa terenului şi dispunerea inamicului. Cucerirea acestora nu trebuie să ducă la reducerea ritmului ofensivei. De regulă, obiectivul/aliniamentul final al brigăzii mecanizate constituie obiectivul intermediar/aliniamentul misiunii imediate pentru eşalonul imediat superior. final al misiunii constituie aliniamentul tacticstabilită ce trebuie cuceritArt.316. de către Obiectivul brigada mecanizată pentru a îndeplini misiunea de comandant şi de regulă, se compune din mai multe obiective îndeplinite succesiv. Art.317. - Modul de acţiune după ajungerea pe aliniamentul de atac este similar ofensivei din contact.

3. Operaţia ofensivă combinată NESECRET 132 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

132/390

5/14/2018


NESECRET

Art.318. - (1) Brigada mecanizată participă de regulă la operaţia ofensivă combinată a marii unităţi operative şi numai în anumite situaţii foloseşte acest tip de operaţie, care presupune trecerea la ofensivă cu o parte din forţe din contact , iar cu o altă parte din mişcare, prin aducerea din adâncime. (2) Când participă la operaţia ofensivă combinată a marii unităţi operative, brigada mecanizată face parte din forţele care execută ofensiva din contact sau din forţele care execută ofensiva din mişcare. 4. Urmărirea Art.319. - (1) Urmărirea este procedeul care se adoptă de către brigada mecanizată împotriva unei forţe a inamicului care se retrage. Ea se desfăşoară în urma unui atac executat cu succes sau ca urmare a exploatării succesului atunci când inamicul nu mai este în măsură să se apere în mod organizat şi începe să se retragă. (2) Rezultatul final al urmăririi implică concretizarea unor scopuri parţiale cum sunt: a) interzicerea acţiunilor desfăşurate de inamic pentru ruperea luptei; b) distrugerea/neutralizarea cu rapiditate a rezistenţelor opuse succesiv de către inamic; c) interzicerea manevrei de sustragerea a inamicului de sub loviturile trupelor proprii şi a organizării luptei în condiţii avantajoase. (3) Trăsăturile specifice urmăririi sunt: a) ieşirea în flancul şi pe căile de retragere ale inamicului; b) schimbările bruşte ale situaţiei şi caracterul de scurtă durată a luptelor ceea ce imprimă o dinamică deosebită a dispozitivelor, manevrei şi acţiunilor prin foc; c) desfăşurarea acţiunilor pe mari adâncimi, pe front larg şi cu ritm înalt, cu participarea tuturor forţelor din structurile ce au trecut la urmărirea inamicului; d) angajarea succesivă în acţiune a forţelor şi mijloacelor; e) complexitatea conducerii, a organizării şi menţinerii cooperării; f) apariţia disfuncţionalităţilor de natură logistică. (4) Urmărirea se execută neîntrerupt, în ritm rapid, ziua şi noaptea, în orice condiţii de timp şi stare a vremii. În funcţie de situaţie, urmărirea poate fi de front, paralelă, din aer- şiUrmărirea combinată.de front constă în înaintarea rapidă şi continuă a forţei de Art.320. pe direcţia principală de efort a brigăzii, pe aceleaşi itinerare pe care se retrage inamicul, în scopul de a interzice desprinderea acestuia de forţele proprii. Acest procedeu se adoptă mai frecvent la începutul retragerii inamicului, sau în teren muntos - împădurit, mlăştinos, pe timp de iarnă şi când reţeaua de drumuri nu este dezvoltată. Forţele care execută urmărirea de front distrug/neutralizează sau ocolesc elementele de acoperire/siguranţă şi folosind intervalele pătrund spre gruparea principală pentru a îngreuna retragerea acesteia şi a asigura unităţilor care execută manevra de întoarcere/învăluire posibilitatea de a ieşiprin în flancul şi spatele inamicului. Art.321. - Urmărirea paralelă se realizează înaintarea în ritm rapid a NESECRET 133 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

133/390

5/14/2018


NESECRET

forţelor trecute la urmărire pe căi de pătrundere paralele cu direcţiile de retragere ale inamicului, astfel încât să-l devanseze în ocuparea unor aliniamente şi raioane favorabile din teren, lovind forţele care se retrag în flanc şi în spate. Această modalitate/procedeu este mult mai eficientă/eficient decât urmărirea de front. Art.322. - Urmărirea din aer a inamicului se execută cu ajutorul aviaţiei. Acest procedeu se foloseşte atunci când se dispune de resursă de aviaţie/elicoptere şi inamicul împiedică, prin diferite mijloace acţiunile terestre ale forţelor brigăzii mecanizate. Ea presupune hărţuirea continuă a inamicului, întârzierea şi chiar interzicerea retragerii precum şi producerea de pierderi însemnate acestuia. Art.323. - Urmărirea combinată constă în folosirea simultană de către marea unitate/unitate a cel puţin două procedee de urmărire. Art.324. - Dacă rezistenţa inamicului a fost complet neutralizată şi acesta părăseşte câmpul de luptă, brigada mecanizată trece la urmărirea generalizată. Urmărirea presupune o descentralizare pe scară largă a comenzii şi controlului şi deplasarea rapidă a forţelor în câmpul de luptă. Art.325. - (1) Urmărirea generalizată foloseşte breşele realizate sau/şi succesul atacurilor în sectorul de apărare al inamicului. Ea trebuie să continue spre adâncimea sectorului de apărare al inamicului. (2) Urmărirea poate începe când inamicul se retrage datorită presiunii forţelor asupra flancurilor sale. Inamicul va încerca să se retragă imediat, cel mai probabil în timpul nopţii, astfel încât sub acoperirea ariergărzii sale să ocupe o poziţie mai avantajoasă pentru apărare. Urmărirea începe sau continuă de regulă noaptea deoarece inamicul va încerca în mod normal si mascheze retragerea prin deplasări după lăsarea întunericului. (3) Urmărirea trebuie să fie rapidă, dar viteza brigăzii nu trebuie să depăşească viteza inamicului. Brigada mecanizată poate obţine rezultate decisive doar prin distrugerea/neutralizarea forţelor principale ale inamicului. Odată ce urmărirea a început, brigada va folosi toate mijloacele avute la dispoziţie pentru a menţine continuitatea atacului şi va exercita o presiune fermă şi continuă asupra inamicului. (4) Comandanţii vor solicita militarii până la limita posibilităţilor lor. Pentru a păstra ritmul, rezervele sunt introduse în luptă cu regularitate în timpul urmăririi. Brigada va urmări inamicul zi şi noapte. Dacă brigada se va opri pentru odihnă, întreţineri, reorganizare orice alte motive, inamiculobstacole va câştiga timp, aduna resturile forţelor sale, va sau câştiga distanţă şi va organiza între el şiva brigadă. Forţele de urmărire trebuie să prevină pierderea contactului cu inamicul şi să nu-i permită acestuia să-şi reorganizeze apărarea. (5) Urmărirea solicită comandanţilor să-şi folosească energia şi voinţa. Ei trebuie să acţioneze cu iniţiativă şi să păstreze flexibilitatea manevrei. (6) Energia şi voinţa. O urmărire riguroasă se bazează pe energia şi voinţa comandantului de brigadă şi a comandanţilor subordonaţi, deoarece militarii şi unităţile pot devia de la scopul iniţial datorită oboselii, iar ca rezultat se vor relaxa mental. Pentru acţiuni decisive comandanţii subunităţilor mici iau iniţiativa şi exploatează şansele apărute. NESECRET 134 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

134/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Activitatea şi iniţiativa. O urmărire poate slăbi forţa urmăritorului. Comandanţii trebuie să-şi folosească iniţiativa pentru a găsi căi de conservare a forţei şi pentru a mări viteza şi mobilitatea unităţilor lor. Brigada va folosi toate mijloacele de transport mecanizat avute la dispoziţie, inclusiv pe cele capturate de la inamic. (8) Flexibilitatea manevrei. În timpul unei urmăriri comandanţii cunosc puţin despre situaţia inamicului sau a forţelor proprii, din cauza distanţelor şi a situaţiilor des schimbătoare. Din acest motiv, ordinele de misiune tipizate sunt necesare pentru a oferi subordonaţilor suficientă flexibilitate pentru îndeplinirea misiunii lor. Măsurile de control pot fi limitate la a stabili distanţa până la obiectivele de pe direcţia de atac, a axelor de înaintare, drumurilor sau zonelor de acţiune. Desfăşurarea pe etape va uşura controlul. (9) Urmărirea necesită descentralizarea comenzii. Pentru a simplifica procedurile de comandă şi control, punctul de comandă va urma îndeaproape forţele înaintate. Comandantul brigăzii va acţiona împreună cu grupul de comandă. Dacă terenul permite vor fi folosite vehicule pentru a avea viteza şi flexibilitatea necesara. Deplasându-se în salturi, punctul de comandă de bază şi grupul de comandă vor coordona aprovizionarea, evacuarea prizonierilor şi alte activităţi administrative. Forţele de urmărire vor primi instrucţiuni generale prin mijloacele radio de la grupurile de comandă. (10) Urmărirea necesită doar măsurile de siguranţă care măresc mobilitatea şi viteza. Nu se va încerca verificarea fiecărui defileu, sat, grup de dealuri sau obiective izolate din teren. Siguranţa flancurilor nu va fi accentuată. Totuşi comandantul poate mări dispersarea pentru a preveni ambuscadele sau pentru a induce în eroare pe inamic cu privire la lungimea şi compunerea coloanelor. El trebuie să se asigure că retragerea inamicului este reală. (11) Urmărirea trebuie să fie rapidă. Viteza sa de înaintare depinde de obicei de activitatea pionierilor şi a geniştilor. Geniştii înaintează împreună cu elementele înaintate, curăţă drumurile şi repară podurile sau trecerile distruse. Pentru a se asigura că forţele pot să-şi schimbe itinerarele sau că reparaţiile au fost executate rapid, informaţiile trebuie raportate operativ comandamentului eşalonului superior. (12) O urmărire eficientă depinde de facilităţile forţelor care pot cuceri puncte cheie din teren sau să ocupe o poziţie în spatele dispozitivului inamicului. Elicopterele de atac şi sprijinul aerian se folosesc obiectivelor căror distrugere contribuie cel mai multapropiat la succesul urmăririi.împotriva Aceste obiective pot fia puncte critice ale drumurilor/itinerarelor de deplasare, coloane în retragere şi rezerve ale inamicului, care încearcă să restabilească aliniamentele de apărare. (13) Logistica urmăririi se bazează pe mijloacele de transport aerian. Aceste mijloace ajută la evacuarea răniţilor, aprovizionarea cu muniţii şi carburanţi a forţelor înaintate. Vehiculele care nu mai sunt în stare de funcţionare sunt lăsate în spate pentru a fi recuperate de forţele de însoţire. Hrana va consta în raţii de alimente gata pentru a fi consumate. Atâta timp cât locul forţelor se schimbă repede şi proviziile (în special de carburanţi) consumate legătură apropiată între sunt modulele S.3 şi rapid, S.4. coordonarea aprovizionării necesită o NESECRET 135 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

135/390

5/14/2018


NESECRET

5. Operaţii cu caracter ofensiv Art.326. - Principalele operaţii cu caracter ofensiv sunt: cercetarea prin luptă; raidul; atacul fals; atacul demonstrativ; contraatacul; lovirea inamicului în faţa limiteiArt.327. dinainte a- (1) apărării. Cercetarea prin luptă este un atac cu obiectiv limitat, executat de forţe suficient de puternice pentru a-l obliga pe inamic la o reacţie concludentă, din care să rezulte suficiente informaţii. (2) Cercetarea prin luptă se execută în scopul culegerii de date şi informaţii despre dispozitivul de luptă şi sistemul de foc al inamicului, care nu au putut fi obţinute prin alte procedee de cercetare sau acţiuni, precum şi de a verifica veridicitatea unor informaţii obţinute anterior. (3) Cercetarea prin luptă poate fi folosită şi ca mijloc de a menţine inamicul sub presiune prin cucerirea unor puncte decisive din teren. (4) Comandantul brigăzii planifică şi execută cercetarea prin luptă din proprie iniţiativă sau ca urmare a ordinului eşalonului superior şi stabileşte restricţiile necesare pentru a evita o angajare decisivă. (5) După atingerea obiectivelor, în funcţie de situaţie, forţele continuă să fie angajate, să fixeze inamicul, să-l atace sau se retrag exploatând orice succes tactic obţinut. Art.328. - (1) Raidul este un atac de scurtă durată, cu obiectiv limitat, desfăşurat într-un spaţiu redus în teritoriul inamicului prin care se urmăreşte realizarea unui scop precis (altul decât cucerirea sau ocuparea terenului) şi se bazează pe informaţii foarte exacte şi detaliate. (2) Scopul raidului poate fi distrugerea unor instalaţii/obiective importante, capturarea sau eliberarea de prizonieri şi dezorganizarea conducerii sau funcţiilor de sprijin al luptei inamicului. (3) Raidul se poate executa cu un batalion sau cu o companie. (4) Corespunzător, forţele participante la raid deţin resurse proprii limitate pentru sprijinul prin foc şi aprovizionare, dar sistemul de lovire al brigăzii trebuie să acţioneze în folosul lor, prin reducerea sau neutralizarea capacităţii de reacţie a inamicului.

îndeplinirea unitatea/subunitatea care să a executat se retrage(5) în După dispozitivul forţelormisiunii, proprii, dacă nu a primit misiunea rămână înraidul spatele inamicului. Art.329. - (1) Atacul fals este acţiunea prin care se urmăreşte distragerea prin luptă, a atenţiei inamicului de la direcţia principală de efort. El trebuie să fie suficient de puternic şi credibil pentru a obţine reacţia dorită a inamicului. (2) Comandantul care organizează atacul fals urmăreşte ca acesta să confirme aşteptările, să apară ca o reală ameninţare pentru inamic, să se producă în momentul când acesta are o rezervă importantă deja angajată în una din variantele plauzibile de acţiune. De regulă, atacul fals face parte din planul de acţiune al eşalonului superior. NESECRET 136 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

136/390

5/14/2018


NESECRET

Art.330. - Atacul demonstrativ este o acţiune/demonstraţie de forţă executată pe o altă direcţie pe care nu se urmăreşte obţinerea iniţiativei, în scopul inducerii în eroare a inamicului. Este similar atacului fals, cu deosebirea că lipseşte contactul nemijlocit al forţelor luptătoare cu inamicul, acţiunile constând, de regulă, în folosirea focului şi a fumului, a mijloacelor de război electronic şi tehnicii de comunicaţii, precum şi a manevrei forţelor. 6. Contraatacul Art.331. - (1) Contraatacul se execută cu o parte din forţe sau cu toate forţele aflate în apărare, pentru recucerirea terenului pierdut, izolarea şi/sau distrugerea/ neutralizarea forţelor înaintate ale inamicului. (2) Obiectivul general al contraatacului este împiedicarea inamicului de a-şi îndeplini scopul sau de a cuceri obiectivul propus. (3) Brigada mecanizată planifică executarea contraatacului cu forţele destinate sprijinului nemijlocit al efortului principal sau rezerva la care participă şi elemente din forţele de pe direcţia principală de efort, iar varianta concretă de executare a acestuia este stabilită după ce inamicul a declanşat atacul şi s-a conturat cu claritate direcţia principală de efort şi/sau îşi expune unul din flancuri. (4) În scopul sincronizării tuturor acţiunilor cu efortul general al apărării, comandantul trebuie să manifeste rigoare maximă în stabilirea şi respectarea momentului şi modului de executare a contraatacului. (5) Contraatacurile anticipate, planificate şi executate în mod coordonat cu celelalte forţe aflate în apărare sau atac şi în deplin acord cu planul eşalonului superior, sunt cele mai eficiente. (6) Comandantul pregăteşte exploatarea succesului contraatacului prin folosirea tuturor forţelor avute la dispoziţie. 7. Lovirea inamicului în faţa limitei dinainte a apărării Art.332. - (1) Lovirea inamicului în faţa LDA se execută cu scopul de a dezorganiza atacul acestuia. Ea urmăreşte lovirea inamicului atunci când acesta este cel mai vulnerabil timpul pregătirii atac,aliniamentul în raioanelededeatac. concentrare – sau atunci când este –înpedeplasare, înainte depentru a depăşi (2) Brigada mecanizată execută această operaţie ca caracter ofensiv, de regulă, în urma unei pregătiri sumare, în timp scurt, dar uneori după o pregătire detaliată.

SECŢIUNEA a 3- a Particularităţi ale operaţiei ofensive NESECRET 137 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

137/390

5/14/2018


NESECRET

1. Ofensiva în localităţi şi în zone/platforme industriale Art.333. - (1) Eliberarea, cucerirea sau ocuparea localităţilor şi zonelor/ platformelor industriale8 se execută de către brigada mecanizată din mişcare sau din contact, după o pregătire corespunzătoare, folosind manevra de învăluire, întoarcere sau lovitura frontală, conjugată cu acţiunile forţelor aeromobile. (2) Unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort aflate în ofensivă, de regulă, nu sunt întrebuinţate în operaţii de durată pentru eliberarea localităţilor. Dacă pentru îndeplinirea scopurilor ofensive trebuie cucerite anumite localităţi/zone cu densitate mare de localităţi, se destină alte forţe. Art.334. - (1) Pregătirea operaţiei brigăzii mecanizate pentru eliberarea localităţilor se face odată cu pregătirea operaţiei ofensive. Elementele de detaliu din planificarea ofensivei pentru eliberarea localităţilor se definitivează pe măsură ce forţele se apropie de acestea. (2) Fâşia de ofensivă a brigăzii trebuie să permită dispersarea, concomitent cu concentrarea rapidă a eforturilor pentru ruperea apărării. De regulă, fâşia de ofensivă are o lărgime mai mică decât în situaţie obişnuită şi implicit sectorul de rupere va fi mai restrâns. (3) Ritmul ofensivei în localitate este mai scăzut decât în condiţii obişnuite, variind în raport cu densitatea clădirilor rezistente la foc şi valoarea forţelor care le apără, acesta fiind de 0,5- 1,5 km/h. (4) La stabilirea direcţiei principale de efort a brigăzii se urmăreşte fracţionarea grupării principale de forţe a inamicului şi cucerirea unor obiective vitale, care asigură stabilitatea apărării, alegându-se locurile cu construcţii rare, în lungul arterelor principale, a parcurilor, grădinilor şi zonelor virane. (5) Misiunea brigăzii se stabileşte în funcţie de caracterul apărării inamicului, mărimea, natura şi densitatea construcţiilor, compartimentarea localităţii, forţele şi mijloacele proprii la dispoziţie şi va fi mai puţin adâncă, indiferent de procedeul ofensiv adoptat. Uneori, eliberarea unei localităţi se înscrie în conţinutul misiunii primite anterior, mai ales în cazul unor localităţi de dimensiuni reduse. (6) La eliberarea localităţilor mijlocii şi mari, brigada poate să primească succesiv mai multe misiuni de luptă. - (1) Dispozitivul operaţii de al brigăzii mecanizate trebuie asigure Art.335.forţelor concentrarea pe direcţia de principală efort, posibilitatea ataculuisăsimultan asupra punctelor de sprijin de pe LDA inamicului şi independenţa acţiunilor pe o altă direcţie de efort. Dispozitivul de operaţii cuprinde aceleaşi elemente, având totuşi unele particularităţi. În funcţie de configuraţia localităţii poate cuprinde şi detaşamentul de întoarcere. (2) Forţele de pe direcţia principală de efort cuprind forţele principale ale brigăzii care îşi constituie detaşamente de asalt de valoare pluton şi grupuri de asalt de valoare grupă, întărite cu tancuri, artilerie antiblindate, pionieri şi subunităţi de 8

În continuare se va folosi expresia eliberarea localităţilor. NESECRET 138 din 390


138/390

5/14/2018


NESECRET

aruncătoare de grenade incendiare. În compunerea detaşamentelor şi grupurilor de asalt vor fi incluşi infanterişti şi luptători izolaţi/călăuze din zonă care cunosc bine localitatea. Când fâşia brigăzii cuprinde şi porţiuni de teren din afara localităţii, pe aceste direcţii vor acţiona subunităţi întărite care să pătrundă în adâncimea apărării manevrând în flanc şi spate inamicul din localitate. (3) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se întrebuinţează pentru intensificarea loviturii în adâncime, executarea loviturilor în flancul şi spatele inamicului, în scopul fracţionării şi distrugerii/neutralizării acestuia pe părţi, respingerea contraatacurilor sau neutralizarea rezistenţelor inamicului rămase înapoia forţei de pe direcţia principală de efort. Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal poate fi introdusă în luptă integral sau pe părţi, în raport cu situaţia şi mijloacele de întărire ce se pot face disponibile. (4) Forţele de sprijin al luptei, de regulă, se dau ca întărire subunităţilor care se organizează ca detaşamente şi grupuri de asalt, acţionând asupra obiectivelor prin lovituri/intervenţii directe. (5) Resursa de aviaţie repartizată, se întrebuinţează pentru lovirea ţintelor în adâncime, a rezervelor în deplasare şi mai puţin în interiorul localităţii. Elicopterele se folosesc pentru executarea manevrei pe verticală şi debarcarea forţelor aeromobile şi a grupurilor de asalt în locurile virane, parcuri, stadioane şi pe planşeele unor clădiri. Art.336. - (1) Operaţia ofensivă pentru eliberarea din mişcare a localităţilor din adâncimea apărării începe pe căile de acces către acestea, prin interzicerea retragerii forţelor inamicului pe aliniamente de apărare pregătite în jur sau în interiorul lor. (2) În acest scop, forţa de pe direcţia principală de efort nu angajează lupta de durată cu grupuri izolate ale inamicului care opun rezistenţă pe căile de acces, ci le blochează cu minim de forţe sau le ocolesc, pe măsura apropierii lor de localitate. (3) Folosind rezultatele acţiunilor detaşamentului înaintat şi ale forţelor aeromobile, forţa de pe direcţia principală de efort acţionează în lungul principalelor itinerarii/drumuri/căi de acces, nimicesc grupările inamicului care opun rezistenţă şi cuceresc cele mai importante obiective din localitate. (4) Dacă localitatea este eliberată în urma operaţiilor duse prin surprindere de către înaintate şi forţele forţele de pe şidirecţia principală de efort adetaşamentele brigăzii ocolesc localitatea fără aeromobile, a angaja lupta în interior continuă înaintarea în adâncimea apărării inamicului, distrugând/neutralizând prin lupta de întâlnire rezervele acestuia aflate în curs de afluire. Art.337. - (1) Eliberarea localităţilor puternic apărate care nu pot fi cucerite din mişcare se face prin trecerea brigăzii la ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul, în urma unei pregătiri corespunzătoare. (2) De regulă, în această situaţie, ofensiva pentru eliberarea unei localităţi începe cu pregătirea de foc în cadrul căreia o importanţă deosebită o are focul artileriei, tancurilor, mijloacelor antiblindate prin trageri prin şi ochire directă. Pe timpul pregătirii de foc, subunităţile constituite în detaşamente grupuri de asalt NESECRET 139 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

139/390

5/14/2018


NESECRET

încep deplasarea spre LDA inamicului. Atacul începe simultan, pe mai multe direcţii convergente pentru a fracţiona dispozitivul inamicului şi a-l neutraliza pe părţi. Lupta se duce pentru cucerirea fiecărei clădiri, străzi, cartier, eforturile forţelor fiind dirijate pentru cucerirea obiectivelor importante, punctelor de sprijin şi a raioanelor de apărare de pe căile principale. (3) Odată începută, operaţia ofensivă se continuă neîntrerupt, ziua şi noaptea, până la eliberarea localităţii. În scopul fracţionării dispozitivului inamicului şi interzicerii manevrei rezervelor acestuia se iau măsuri pentru cucerirea obiectivelor importante şi punctelor de sprijin, evitându-se pe cât posibil distrugerea gărilor, uzinelor de apă, întreprinderilor, centralelor electrice, podurilor, depozitelor, staţiilor de metrou, centralelor telefonice, posturilor de radio şi televiziune. Pentru pătrunderea în flancul şi spatele inamicului se folosesc frecvent construcţiile şi galeriile subterane. (4) După eliberarea localităţii, forţele de pe direcţia principală de efort a brigăzii dezvoltă în continuare ofensiva pe direcţia stabilită. (5) Când o anumită localitate este destinată pentru a fi blocată, brigada eliberează cele mai importante raioane din jurul acesteia, le consolidează şi nu permite ieşirea inamicului din localitate sau afluirea rezervelor.

2. Ofensiva în teren muntos - împădurit Art.338. - Pregătirea şi ducerea operaţiei ofensive în teren muntos - împădurit este influenţată de: condiţiile geoclimatice; slaba dezvoltare a reţelei de drumuri; posibilitatea blocării căilor de acces şi izbucnirii incendiilor; persistenţa agenţilor chimici de luptă; influenţa undelor electromagnetice; faptul că acţiunile sunt canalizate pe direcţii independente cu mari intervale între ele. Art.339. - (1) În pregătirea şi desfăşurarea operaţiei ofensive în teren muntos împădurit, comandantul brigăzii mecanizate acordă o atenţie deosebită luării măsurilor pentru asigurarea flancurilor şi intervalelor, evitarea surprinderii, executarea manevrei de forţe şi mijloace, înlăturarea obstacolelor şi trecerea prin barajele inamicului, evitarea aglomerărilor de forţe pe drumurile şi la punctele obligatorii de trecere, limitarea efectelor ADMNBC şi sistemelor incendiare, menţinerea permanentă a controlului. (2) Lărgimea fâşiei brigăzii poate fi de până la 12 km şi va cuprinde 2- 3 direcţii de ofensivă. Acestea trebuie să conţină comunicaţii de pătrundere pe adâncimea misiunilor de luptă cu posibilităţi de ieşire pe alte direcţii. (3) Conţinutul şi adâncimea misiunilor de luptă sunt condiţionate de: rolul şi locul brigăzii în cadrul dispozitivului eşalonului superior; caracterul apărării inamicului; mijloacele de întărire afectate; posibilităţile de sprijin ale eşalonului superior; caracterul terenului. De regulă, misiunile sunt mai puţin adânci fiind influenţate de posibilităţile reduse de întrebuinţare a sistemului de lovire, accesibilitatea redusă terenului şi condiţiile meteorologice specifice, condiţii ce induc un ritm scăzut al aofensivei. NESECRET 140 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

140/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Brigada primeşte misiunile în detaliu pentru prima zi de luptă şi orientativ pentru ziua a doua (uneori pentru mai multe zile) întrucât pe unele direcţii acţiunile au un pronunţat caracter de independenţă. (5) Forţele aeromobile şi detaşamentele de întoarcere primesc, de regulă, direcţii de acţiune şi obiective/ţinte de cucerit. Art.340. - (1) Dispozitivul de operaţii al brigăzii se constituie în funcţie de situaţia concretă, procedeul de trecere la ofensivă, numărul şi capacitatea direcţiilor de ofensivă, posibilitatea de a se executa manevra de foc, forţe şi mijloace de pe o direcţie pe alta. Acesta are elemente identice cu cele de la ofensiva în teren obişnuit şi se caracterizează printr-o accentuată grupare a forţelor şi mijloacelor pe direcţii şi o eşalonare mai adâncă. (2) Pe lângă elementele obişnuite, în compunerea forţei de pe direcţia principală de efort intră detaşamentele de întoarcere. În dinamica ofensivei, elemente ale forţei de pe direcţia principală de efort se pot transforma în detaşamente înaintate. Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal poate fi întrebuinţată ca forţă aeromobilă. Forţele de sprijin al luptei se dau de la început ca întărire grupărilor care acţionează pe direcţii cu caracter de independenţă, corespunzător cu capacitatea acestora, asigurându-se, în special, unităţi de geniu şi de artilerie. (3) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se dispune dispersat pe direcţiile de luptă şi este întrebuinţată pentru intensificarea loviturilor pe acestea, deschiderea altora noi, distrugerea/neutralizarea inamicului căzut în încercuire şi cucerirea unor obiective importante. (4) Forţele de logistică se vor dispune dispersat şi mascat într-un raion de bază, creându-se eşaloane de materiale pentru celelalte grupări de forţe. Acestea vor fi în măsură să asigure din timp stocuri suplimentare de materiale pe care le vor dispune în funcţie de prognoza ofensivei cât mai aproape de forţa de pe direcţia principală de efort. (5) Resursa de aviaţie repartizată va fi în măsură să lovească forţele inamicului aflate în afara bătăii artileriei şi aruncătoarelor şi în punctele obligatorii de trecere, să interzică afluirea rezervelor din adâncime, să execute cercetarea din aer a inamicului şi să observe şi corecteze focul artileriei. (6) Elicopterele se întrebuinţează pentru sprijinul forţei de pe direcţia legăturii principală efort, pentru transportul şi sprijinul forţelor aeromobile, asigurarea şi adecomenzii, aprovizionare şi evacuare. Art.341. - (1) Tipurile operaţiei ofensive în teren muntos - împădurit sunt aceleaşi ca în ofensiva în teren obişnuit. (2) Ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul se face cu ocuparea în ascuns a bazei de plecare. (3) Ofensiva din mişcare se adoptă împotriva apărării inamicului organizată în grabă pe pantele de la intrarea în masivul muntos sau în văile largi ce converg spre defileu. (4) Ofensiva combinată se foloseşte atunci când terenul nu permite realizarea simultaneităţii atacului limitei dinainte a apărării. NESECRET 141 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

141/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Formele de manevră folosite frecvent în teren muntos – împădurit sunt întoarcerea şi învăluirea. Efectele acestora se aplică atunci când se reuşeşte infiltrarea în dispozitivul inamicului a unui număr de subunităţi din forţa de pe direcţia principală de efort. (6) Atunci când se întrebuinţează forţele aeromobile, manevra de forţe se execută şi pe verticală, concomitent cu celelalte forme ale acesteia. Deplasarea forţelor la obiectiv se poate face folosind şi galeriile subterane ale exploatărilor miniere din zonă, peşterile cu deschideri duble sau multiple. Art.342. - (1) Desfăşurarea operaţiei ofensive în teren muntos - împădurit este precedată, de regulă, de pregătirea de foc, organizată pe direcţii, cu o durată şi structură diferite de la o direcţie la alta. Sprijinul prin foc se execută, la cerere, prin foc concentrat pe obiective izolate, iar uneori prin concentrarea succesivă a focului. (2) Unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort atacă LDA îmbarcate pe maşini de luptă, ca desant pe tancuri sau pe jos. Acestea atacă inamicul, de-a lungul văilor, crestelor, defrişărilor şi potecilor ce conduc în adâncime cu executarea învăluirilor şi întoarcerilor, urmărind cucerirea înălţimilor dominante şi a trecătorilor sau infiltrarea, prin breşe, în adâncime, ca detaşamente înaintate. (3) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se deplasează pe subunităţi, fiind în măsură să dezvolte ofensiva atât în adâncime, cât şi pe flancuri şi să respingă contraatacurile inamicului. În adâncimea apărării inamicului, fizionomia luptei capătă aspectele unor acţiuni independente, uneori izolate, desfăşurate pentru distrugerea (neutralizarea) focarelor de rezistenţă şi zădărnicirea încercărilor acestuia de a organiza lupta la încercuire. (4) Detaşamentele de întoarcere se infiltrează în ascuns în dispozitivul inamicului şi atacă obiectivele, de regulă, concomitent cu atacul de front al forţelor principale. După cucerirea obiectivului, o parte din forţe organizează apărarea circulară a acestuia, concomitent cu continuarea operaţiei ofensive în adâncime. (5) Forţele aeromobile se întrebuinţează independent sau în cooperare cu detaşamentele înaintate sau cu cele de întoarcere pentru cucerirea unor obiective importante (înălţimi, trecători, treceri peste cursurile de apă şi noduri orografice) precum şi pentru participarea la încercuirea şi distrugerea/neutralizarea grupării principale de forţe a inamicului.

3. Ofensiva pe litoral şi în deltă Art.343. - (1) Pentru operaţia ofensivă desfăşurată pe litoral şi în deltă, brigăzii i se stabilesc misiunea imediată şi următoare şi direcţie ulterioară de ofensivă. (2) Când ofensiva se duce împotriva inamicului din capetele de pod, misiunile sunt mai puţin adânci. În acest caz brigada primeşte misiune imediată şi direcţie ulterioară de ofensivă sau numai obiectiv de cucerit. (3) Când ofensiva se duce de-a lungul litoralului, brigada primeşte misiune imediată şi direcţie ulterioară de ofensivă. NESECRET 142 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

142/390

5/14/2018


NESECRET

Art.344. - În pregătirea operaţiei, o atenţie deosebită se acordă organizării cooperării între forţele brigăzii cu cele ale forţelor navale şi ale aviaţiei. Cooperarea, de regulă, se execută de către eşalonul superior şi se au în vedere: modul de lovire a inamicului pe uscat şi pe mare; debarcarea forţelor aeromobile şi a desantului maritim; formele şi procedeele de interzicere a deblocării unei forţe de către inamic; modalităţile de asigurare a joncţiunii între forţele care atacă frontal, forţele aeromobile şi desantul maritim; măsurile necesare siguranţei spaţiului şi flancurilor forţelor proprii; semnalele de recunoaştere şi cooperare permanentă între forţele participante la luptă; modul de informare reciprocă şi oportună asupra situaţiei forţelor proprii; asigurarea unui sistem unic de înştiinţare şi alarmare despre pericolul aerian şi de pe mare. Art.345. - (1) Dispozitivul de operaţie al brigăzii mecanizate cuprinde, în principiu, aceleaşi elemente ca în ofensiva obişnuită. Frecvent, împotriva inamicului din capul de pod, aceasta adoptă un dispozitiv de luptă folosind unităţi mai puternice din forţa de pe direcţia principală de efort şi, eventual, o rezervă care să permită distrugerea în timp scurt a inamicului şi refacerea apărării pe litoral. (2) O largă întrebuinţare o au forţele aeromobile folosite de marea unitate îndeosebi pentru cucerirea şi menţinerea unor obiective/ţinte importante, a porţiunilor de plajă unde inamicul urmează să debarce noi forţe, a unor treceri importante peste cursurile de apă sau din zona lacurilor, precum şi pentru interzicerea afluirii rezervelor din adâncime. Art.346. - (1) Când sunt create condiţii favorabile poate fi folosit desantul maritim, care se constituie din 1- 2 unităţi de infanterie/infanterie marină şi se întrebuinţează pentru: ocuparea unor obiective importante; acţiuni în flancul şi spatele inamicului în scopul distrugerii acestuia sau pentru întârzierea aprovizionărilor şi evacuărilor; desfăşurarea unor acţiuni în zona lacurilor; salvarea de la distrugere a unor instalaţii hidrotehnice sau pentru a interzice inamicului să le folosească; cucerirea unor capete de pod din care să se favorizeze ofensiva forţelor de pe direcţia principală de efort şi împreună cu acestea să realizeze încercuirea şi distrugerea pe părţi a grupării de forţe a inamicului; dezorganizarea conducerii şi a activităţii logistice a acestuia. (2) Folosirea desantului maritim cuprinde îmbarcarea, transportul şi debarcarea acestuia malul fluviului sau gurilecuacestuia, ocupate de şi inamic. Asigurarea debarcăriipeşilitoral, sprijinul acesteia se realizează forţele aeropurtate maritime. Pentru respingerea acţiunilor inamicului asupra desantului se vor lua măsuri de asigurare a flancurilor şi de instalare a barajelor pe direcţiile ameninţate. Art.347. - (1) Ofensiva brigăzii dusă pe litoral şi în deltă se poate executa în cadrul dispozitivului de operaţii al eşalonului superior, precum şi independent. (2) Când ofensiva se execută de-a lungul litoralului, împotriva inamicului din capul de pod, în scopul interzicerii debarcării forţelor aeropurtate şi maritime, în spatele şi flancul dispozitivului de operaţii al brigăzii mecanizare se organizează apărarea antidesant. NESECRET 143 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

143/390

5/14/2018


NESECRET

(3) În deltă, ofensiva se duce de-a lungul canalelor navigabile, drumurilor şi grindurilor, împreună cu infanteria marină. Unităţile brigăzii acţionează pe direcţii cu mare grad de independenţă determinate de configuraţia deltei. Manevra de forţe şi mijloace se execută cu ajutorul ambarcaţiunilor existente în zonă, hidroglisoarelor şi al elicopterelor.

4. Ofensiva cu forţarea cursurilor de apă şi a canalelor Art.348. - (1) Cursurile de apă şi canalele atât prin caracteristicile lor, cât şi datorită construcţiilor hidroenergetice şi hidrotehnice instalate pe ele, constituie obstacole naturale puternice care reduc ritmul ofensivei, impunând o pregătire amănunţită a forţelor care execută forţarea lor. (2) Pentru a asigura succesul forţării sunt necesare: a) cercetarea permanentă a inamicului şi a cursului de apă/canalului; b) luarea oportună a deciziei şi transmiterea la timp a misiunilor; c) interzicerea retragerii inamicului şi afluirii rezervelor din adâncime; d) cucerirea prin surprindere şi menţinerea unor treceri permanente; e) deplasarea oportună a mijloacelor de trecere (primite în sprijin) la cursurile de apă şi manevra lor; f) înlăturarea rapidă a barajelor şi obstacolelor; g) distrugerea/neutralizarea inamicului de pe malul opus; h) forţarea prin surprindere şi dezvoltarea rapidă a ofensivei; i) asigurarea unei puternice apărări antiaeriene pe tot timpul forţării. (3) Ora “C”, pe timpul forţării, se consideră momentul în care mijloacele de trecere ale subunităţilor din prima cursă s-au desprins de malul propriu. (4) Lărgimea fâşiei de ofensivă, pe timpul forţării, este determinată de: a) locul şi rolul brigăzii mecanizate în cadrul eşalonului superior; b) caracterul apărării inamicului pe cursul de apă/canal; c) caracteristicile cursului de apă/canalului, d) natura şi densitatea lucrărilor de hidroamelioraţii; e) numărul şi dezvoltarea culoarelor în aceste lucrări; f) numărul drumurilor de pătrundere; g) cantitatea şi felul mijloacelor de trecere; h) Sectorul situaţia concretă în al care se execută forţarea. de regulă, egală cu cea a fâşiei (5) de forţare brigăzii are lărgimea, de ofensivă sau mai mică. (6) Sectorul de forţare al brigăzii cuprinde: locuri favorabile de forţare (câte unul pentru fiecare batalion); 2- 3 puncte de trecere pe portiţe; puncte de trecere pe mijloace improvizate, de rezervă şi false. La cursurile de apă mici (cu lăţimea mai mică de 100 m) brigada amenajează, direct, puncte de trecere pe pod; nu vor funcţiona puncte de trecere pe portiţe. (7) Numărul punctelor de trecere se stabileşte în funcţie de: procedeul de forţare adoptat; cantitatea de mijloace de trecere la dispoziţie; existenţa locurilor NESECRET 144 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

144/390

5/14/2018


NESECRET

favorabile amenajării acestora; necesitatea asigurării trecerii simultane şi continue a forţelor pe front larg. (8) Concepţia organizării sectorului de forţare şi repartiţia mijloacelor specializate la dispoziţie aparţine marii unităţi. De regulă, aceasta organizează, prin manevra mijloacelor de trecere repartizate iniţial forţelor de pe direcţia principală de efort, un punct de trecere pe pod din pontoane. Această responsabilitate poate fi atribuită şi uneia din unităţile care forţează, în special la cursurile de apă mici. (9) Dezvoltarea frontală a punctelor de trecere poate fi de 300- 500 m, cu intervale între acestea de 500- 1 000 m. Între punctul de trecere pe pod şi cele vecine intervalele vor fi de minimum 1 500 m. (10) Raioanele de plecare la forţare sunt specifice procedeului forţării din mişcare şi se fixează în locuri acoperite la 3- 5 km de cursul de apă/canal, câte unul pentru fiecare unitate. În teren frământat şi acoperit acestea se pot alege mai aproape de cursul de apă, până la 1- 3 km de acesta. (11) În situaţia în care malul propriu este descoperit şi neted nu se mai fixează raioane de plecare la forţare, pregătirea forţării făcându-se din mişcare pe timpul apropierii. (12) De regulă, dispozitivul de luptă al brigăzii este la fel ca pe timpul ofensivei în teren obişnuit şi depinde de: a) caracterul apărării inamicului; b) concepţia luptei şi gradul de neutralizare a inamicului; c) caracteristicile cursului de apă şi terenului pe cele două maluri; d) cantitatea şi felul mijloacelor de trecere la dispoziţie; e) posibilitatea trecerii tancurilor prin vad şi pe sub apă. (13) Specifice forţării din mişcare sunt folosirea forţelor aeromobile şi a detaşamentelor înaintate. (14) La forţarea cursurilor pe apă misiunile stabilite brigăzii au acelaşi caracter ca la ofensiva obişnuită, însă caracteristicile acestora se reduc ca amploare. (15) Sistemul de comunicaţii trebuie să asigure legăturile pentru conducerea trupelor care execută forţarea concomitent cu conducerea subunităţilor de geniu care amenajează punctele de trecere. O atenţie deosebită va fi acordată legăturilor cu subunităţile care asigură siguranţa, salvarea şi evacuarea, cercetarea cursului de apă, tancurile prevăzute execute trecerea, artileriadeşi comandă rachetele trec care peste sprijină acţiunile la forţare. Centrele desăcomunicaţii ale punctelor cursul de apă odată cu acestea. Celelalte forţe şi mijloace de comunicaţii trec, în raport cu misiunile ce le au de îndeplinit, potrivit graficului de trecere întocmit de statul major al unităţii care execută forţarea. Art.349. - (1) Forţarea din mişcare se adoptă, de regulă, pe timpul dezvoltării cu succes a ofensivei în adâncimea apărării şi urmăririi inamicului, când acesta nu a reuşit să organizeze apărarea pe cursul de apă/canal, este în curs de pregătire sau a trecut în grabă la apărare cu forţe puţine. (2) cercetării Forţarea şi dinîncepe mişcare cursurilor apă/canalelor precedată de acţiunile prin alupta forţelorde aeromobile (când este se întrebuinţează) NESECRET 145 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

145/390

5/14/2018


NESECRET

sau a detaşamentelor înaintate. De regulă, forţele aeromobile se folosesc cu puţin timp înaintea ajungerii detaşamentelor la cursul de apă, pentru cucerirea şi menţinerea obiectivelor stabilite prin misiune (îndeosebi a punctelor de trecere permanente). Detaşamentele înaintate folosesc rezultatele cercetării, devansează forţele de pe direcţia principală de efort, în cooperare cu forţelor aeromobile (când se întrebuinţează) neutralizează din mişcare inamicul de pe căile de acces, ocupă trecerile permanente sau forţează cursul de apă cu mijloace proprii, creând condiţii favorabile pentru forţarea de către gruparea principală de forţe a brigăzii. (3) Pe măsura apropierii şi exploatând rezultatele luptei detaşamentelor înaintate şi a forţelor aeromobile, unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort forţează din mişcare sau trec cursul de apă prin vad sau pe podurile cucerite. În cooperare cu forţele ce acţionează în capul de pod dezvoltă ofensiva din acesta. (4) Forţele de sprijin de luptă acţionează astfel: a) artileria şi aruncătoarele devansează forţele de pe direcţia principală de efort şi ocupă poziţii de tragere, fiind în măsură să execute pregătirea de foc; acestea trec succesiv pe malul opus astfel încât să asigure continuitatea sprijinului prin foc al forţelor ce luptă în capul de pod; b) mijloacele antiblindate ale brigăzii ocupă poziţii de tragere cât mai aproape de malul propriu şi participă la asigurarea forţării executând trageri prin ochire directă; acestea trec cursul de apă după unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort sau, după caz, mai devreme pentru a participa oportun la respingerea contraatacurilor cu blindate ale inamicului; c) artileria antiaeriană se împarte proporţional elementelor de dispozitiv pentru a asigura apărarea antiaeriană a tuturor forţelor; d) forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se dispune în coloană, folosind acoperirile din lungul itinerarelor/drumurilor, la o depărtare de 10-12 km de forţa de pe direcţia principală de efort şi trec pe malul opus în aşa fel încât să poată fi introduse oportun în luptă pentru dezvoltarea ofensivei în capul de pod; e) batalionul logistic trece cursul de apă/canalul după forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal şi se dispune într-un raion cu acoperiri. Art.350. - (1) Forţarea din contact nemijlocit cu inamicul se poate face după o pregătire scurtă sau de durată. Forţarea contact, dupădin o pregătire scurt nu se execută, de regulă, în situaţia(2)când nu s-adinreuşit forţarea mişcare,îniartimp brigada poate ajunge în timp oportun decât cu o parte din forţe, fiind necesară executarea unor regrupări. Pregătirea forţării poate avea o durată de câteva ore şi trebuie să asigure îndeplinirea misiunii în cursul aceleaşi zile de luptă. (3) Forţarea din contact nemijlocit cu inamicul, după o pregătire de durată, se execută, de regulă, în situaţia când ofensiva începe cu forţarea cursului de apă, forţele aflându-se în contact nemijlocit cu inamicul sau când forţarea prin alte procedee nu a reuşit. Pentru acest procedeu timpul de pregătire poate fi de 1- 2 zile iar uneori şi mai mult. NESECRET 146 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

146/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Forţarea din contact nemijlocit cu inamicul a unui curs de apă/canal începe, de regulă, după o pregătire de foc, cu o durată variabilă, în scopul asigurării unui grad corespunzător de neutralizare a apărării inamicului. Uneori, pentru realizarea surprinderii, în condiţii de vizibilitate redusă sau pe timpul nopţii, forţarea din contact poate începe şi fără pregătire de foc. Unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort, folosind efectele loviturilor tuturor mijloacelor, forţează cursul de apă/canalul şi dezvoltă ofensiva pe malul opus cucerind capete de pod. Sprijinul prin foc începe, de regulă, o dată cu trecerea la atac, pe malul opus, a primelor subunităţi. Tancurile forţează/trec cursul de apă prin vad, pe sub apă şi pe poduri. (5) Pregătirea tancurilor pentru forţare se execută în raioanele de plecare la forţare. (6) Până la începerea forţării, unităţile din forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se dispun dispersat şi adăpostite în raioane de dispunere. Acestea se deplasează spre cursul de apă/canal şi trec în aşa fel încât să evite aglomerarea de forţe şi să intre oportun în luptă. (7) Celelalte elemente ale dispozitivului de operaţii trec pe malul opus conform graficului de trecere, în aşa fel încât să poată interveni în folosul forţei de pe direcţia principală de efort. Art.351. - (1) Manevra mijloacelor de trecere se organizează de către statul major pe timpul pregătirii ofensivei, detaliile urmând a fi precizate pe timpul apropierii de cursul de apă/canal. Ea se execută din adâncime spre front şi de-a lungul cursului de apă/canalului şi trebuie să asigure ajungerea la timp a mijloacelor la punctele de trecere. (2) Când la unele puncte de trecere forţarea nu a reuşit, se execută manevra forţelor şi mijloacelor de trecere spre punctele unde forţarea se desfăşoară cu succes. (3) Punctele de trecere pe mijloace (portiţe de pontoane) din parcurile de pontoane (numite şi mijloace grele de trecere) se amenajează numai după ce cursul de apă a fost scos de sub efectul focului inamicului executat prin trageri cu ochire directă. (4) Când în cursul aceleaşi zile de luptă se execută forţarea succesivă a mai multor cursuri de apă/canale, este necesară o eşalonare a mijloacelor de trecere şi o manevră oportună a acestora. (5) În adâncimea apărării mijloacele de trecere se deplasează preponderent în cadrul forţei de peinamicului, direcţia principală de efort sau înapoia acesteia. Mijloacele de trecere necesare detaşamentelor înaintate sunt repartizate acestora în momentul transformării unităţilor din forţa de pe direcţia principală de efort, în astfel de detaşamente. (6) Pe timpul urmăririi, mijloacele de trecere se dau ca întărire elementelor de siguranţă/pichetelor mobile de cap. Art.352. - (1) În zonele cu lucrări de hidroamelioraţii dezvoltate, pregătirea de foc se execută cu intensitate mai mare pe direcţiile de forţare, timp în care se creează culoare prin barajele inamicului şi se pregătesc trecerile. NESECRET 147 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

147/390

5/14/2018


NESECRET

(2) În funcţie de situaţie şi de densitatea şi orientarea canalelor, unităţile din compunerea forţei de pe direcţia principală de efort pot ataca pe jos, pe maşini de luptă sau combinat. (3) Pentru asigurarea trecerii pe front larg se folosesc podurile de asalt pe tanc şi podurile mobile de însoţire. (4) Canalele magistrale se trec pe poduri de pontoane joase din lemn şi/sau metalice, sau din mijloace de trecere din zonă. Un moment important al luptei îl reprezintă cucerirea în timp scurt a instalaţiilor hidrotehnice pentru a nu permite inamicului să le întrebuinţeze împotriva forţelor proprii. (5) Respingerea contraatacurilor se face frecvent prin procedeul de pe loc, prin consolidarea aliniamentelor favorabile cucerite, concomitent cu distrugerea trecerilor realizate de inamic. (6) În raport cu adâncimea zonei cu lucrări de hidroamelioraţii, unităţile din compunerea forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal se introduc în luptă în interiorul sau după ieşirea din aceasta. (7) Dacă, până la sfârşitul zilei, zona cu lucrări de hidroamelioraţii nu a fost cucerită, este necesar ca pe timpul nopţii să se cucerească capete de pod peste canalele importante, din care, a doua zi, să se poată dezvolta ofensiva.

5. Ofensiva pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă Art.353. - Ofensiva pe timp de noapte se execută ca o continuare a acţiunilor duse pe timpul zilei sau după o întrerupere a acestora, de regulă, din contact nemijlocit cu inamicul; pe timpul dezvoltării ofensivei se poate ataca şi din mişcare. În primul caz, pentru realizarea surprinderii brigada poate ataca fără pregătire de foc, fără T.A.B. (M.L.I.) şi tancuri, respectând cu stricteţe măsurile de mascare. Art.354. - (1) Ofensiva pe timp de noapte se pregăteşte pe timpul zilei. (2) În afară de problemele obişnuite la pregătirea luptei ofensive comandantul brigăzii este obligat: să fixeze comandanţilor de batalioane repere vizibile noaptea şi azimutul direcţiilor de atac; să stabilească modul de iluminare a obiectivelor de atac, de marcare a direcţiilor de atac şi a aliniamentelor pe care au ajuns unităţile; să comunice semnalele de recunoaştere; să indice locul şi modul de marcare a culoarelor în barajele inamicului; să repartizeze iluminare semnalizare. Art.355. - (1) Ofensiva poate unităţilor începe cumijloace sau fără de pregătire de şi foc; artileria, în afara misiunilor obişnuite, primeşte misiuni de iluminare a terenului, de creare a reperelor luminoase şi de neutralizare a mijloacelor de iluminare ale inamicului. Obiectivele se iluminează astfel încât să nu fie demascate forţele proprii şi să nu îngreuieze folosirea de către acestea a aparatelor de vedere pe timp de noapte. (2) Divizionul de artilerie mixt neutralizează şi distruge mijloacele de foc ale inamicului, executând trageri prin ochire directă. Art.356. - (1) La ora stabilită, forţa de pe direcţia principală de efort atacă punctele de sprijin dispuse pe LDA inamicului. NESECRET 148 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

148/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Folosind acoperirile din teren, batalioanele înaintează după reperele stabilite şi azimut până la obiectivul de atac. (3) În funcţie de gradul de neutralizare al apărării inamicului, batalioanele pot acţiona îmbarcate pe transportoare amfibii blindate sau pe jos. Tancurile sunt date în sprijin şi acţionează în cadrul dispozitivului de luptă al batalioanelor de infanterie. Art.357. - (1) Condiţiile de vizibilitate redusă sunt ideale pentru ducerea operaţiilor ofensive ale brigăzii mecanizate. Întunericul, ceaţa, ploile abundente şi ninsorile reduc vizibilitatea. O combinaţie între abilităţile tehnice (folosirea AVN) şi îndemânarea tactică (dobândită prin instrucţie) permite brigăzii mecanizate să opereze normal în aceste condiţii. Acţiunile în condiţii de vizibilitate redusă îl afectează pe apărător atunci când nu-şi poate utiliza în condiţii bune armamentul şi cooperarea între poziţiile acestuia este redusă. (2) Scopuri. Operaţiile în condiţii de vizibilitate redusă sunt executate pentru: a) a obţine surprinderea; b) a câştiga poziţii sau avantaje asupra inamicului; c) a exploata succesul şi a păstra ritmul ofensivei; d) a fracţiona apărarea inamicului prin infiltrări spre poziţii cheie din teren sau în intervalele din dispozitivul de operaţii al acestuia; e) a exploata avantajele tehnologice şi de instrucţie. (3) Condiţii. Brigada va încerca să execute atacuri în condiţii de vizibilitate redusă şi mai puţin pe timp de lumină. Condiţiile pot fi diverse (exemplu: unităţile trebuie să sporească măsurile de control în condiţii de vizibilitate redusă mai mult decât pe lumină). Întunericul complică deplasarea, orientarea şi controlul. Deplasarea şi dispunerea armamentului ia mai mult timp noaptea decât pe lumină. Pentru a simplifica măsurile de control, schema manevrei trebuie să fie simplă, cu obiective şi drumuri bine definite. Conducătorii trebuie să se afle în cadrul eşaloanelor de atac. Nivelul scăzut de lumină reduce eficienţa AVN şi ajustarea iluminării trebuie să fie mai precisă pentru a fi folositoare. (4) Influenţe. Condiţiile de vizibilitate redusă afectează planurile comandantului brigăzii, astfel: a) controlul deplasării spre obiectiv este mai dificil; comandanţii până la nivel grupă trebuie să aibă ocazia de a recunoaşte drumurile şi obiectivele atunci când condiţiile de vizibilitate sunt bune;datorită dificultăţii deosebirii forţelor şi mijloacelor b) ochirea este complicată proprii de cele ale inamicului; c) eficienţa radarelor scade în condiţii de ninsoare, ploaie sau ceaţă; AVN ajută puţin în aceste condiţii; aparatele de detecţie termică sunt eficiente în aceste condiţii; de asemenea, iluminarea în aceste condiţii nu va spori vizibilitatea ci poate chiar să o reducă. (5) Alte consideraţii. Condiţiile de vizibilitate redusă oferă avantaje şi dezavantaje ambelor părţi, astfel: a) atacatorul are mai şanse de se infiltradecând sistemulredusă; de lovire şi observare al inamicului este multe restricţionat deacondiţiile vizibilitate dacă NESECRET 149 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

149/390

5/14/2018


NESECRET

trebuie atacate obiective care sunt ocupate, unităţile se pot deplasa până în apropierea acestora fără a fi descoperite; totuşi o forţă care trebuie să atace în aceste condiţii poate întâmpina greutăţi datorită efectelor grave pe care le provoacă ceaţa, ploaia şi ninsoarea în conducerea forţelor până la nivelul pluton; iluminarea artificială este de obicei ineficientă; b) apărătorul cunoaşte terenul şi are armamentul orientat spre LDA pentru a executa foc de baraj; totuşi el este într-un dezavantaj psihologic; teama lui creşte şi el este mai puţin capabil să-şi menţină securitatea; apărătorul pierde posibilitatea cooperării şi sprijinului reciproc între poziţii; de asemenea este mai puţin eficient în ochire; posibilităţile sale de a se proteja rapid prin foc şi manevră şi de a detecta infiltrările sunt reduse considerabil.

6. Ofensiva pe timp de iarnă şi în alte medii/zone cu temperaturi scăzute Art.358. - În ofensiva pe timp de iarnă brigada trebuie să aibă în vedere: a) amenajarea lucrărilor de adăpostire şi încălzire a personalului; b) reducerea timpului de ocupare şi rămânere pe baza de plecare la ofensivă; c) măsurile de asigurare a funcţionării armamentului şi tehnicii militare; d) determinarea, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, a posibilităţilor de a acţiona pe schiuri, precum şi a accesibilităţii terenului pentru acţiunile tancurilor şi altor tipuri de tehnică; e) vopsirea tehnicii în culoarea mediului; asigurarea forţelor cu mijloace de mascare; sporirea capacităţii de trecere a tehnicii grele; f) deszăpezirea căilor de comunicaţie în special a drumurilor de coloane (pătrundere); g) aprovizionarea forţelor cu echipament călduros şi mijloace de încălzire; h) apropierea forţelor de sprijin logistic. Art.359. - (1) Dispozitivul de operaţii are aceleaşi elemente însă este mai adânc eşalonat şi are o forţă de sprijin al efortului principal mai puternică. (2) Forţa de sprijin al efortului principal se deplasează la distanţe mici faţă de forţa de pe direcţia principală de efort, atunci când stratul de zăpadă este gros sau lipsesc drumurile practicabile şi se introduc în luptă prin depăşirea unităţilor din compunerea forţei de de pe direcţia de efort.folosit este ofensiva din contact (3) Procedeul ofensivăprincipală preponderent nemijlocit cu inamicul. (4) Ofensiva este precedată de acţiuni de hărţuire şi pregătire de foc cu o durată mai mare decât în condiţii normale de temperatură. Când condiţiile de vizibilitate sunt reduse datorită viscolului, ninsorii şi ceţii, pregătirea de foc poate lipsi. (5) Atacul LDA inamicului se execută simultan de toate unităţile, de regulă, îmbarcate pe T.A.B. sau M.L.I., acţionând în lungul drumurilor de pătrundere, pe direcţiile mai puţin înzăpezite. (6)inamicului Infanteriaşipoate acţiona pe jos pe schiuri, de rezistenţa apărării grosimea stratului de sau zăpadă. Artileriaînşifuncţie aruncătoarele lovesc NESECRET 150 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

150/390

5/14/2018


NESECRET

punctele de sprijin ale inamicului, din apropierea comunicaţiilor sau de pe acestea. Rezistenţele inamicului se manevrează prin învăluire de către subunităţi pe schiuri sau îmbarcate pe T.A.B. (M.L.I.) şi se nimicesc în cooperare cu forţele care acţionează de front.

7. Ofensiva pentru ruperea aliniamentelor şi raioanelor fortificate Art.360. - (1) Ofensiva pentru ruperea aliniamentelor şi raioanelor fortificate se execută în scopul: creării breşelor prin distrugerea lucrărilor de apărare permanente; pătrunderii forţelor atacatoare; lărgirii rupturii prin acţiuni către flancuri şi prin învăluire, concomitent cu dezvoltarea ofensivei în adâncime. (2) Brigada mecanizată ocoleşte, de regulă, aliniamentele/raioanele fortificate, iar atunci când nu este posibil, le rupe din mişcare sau din contact nemijlocit. (3) Ruperea din mişcare se execută atunci când o parte din lucrările de apărare au fost distruse cu aviaţia, artileria sau prin acţiunile forţelor aeropurtate, aeromobile, ale detaşamentelor înaintate şi ale celor de întoarcere. (4) Ruperea din contact cu inamicul se execută atunci când, ruperea din mişcare nu este posibilă sau nu a reuşit, forţele ocupând în prealabil baza de plecare la ofensivă. (5) Blocarea şi distrugerea lucrărilor de fortificaţii existentă în sectoarele de rupere pentru care nu au fost prevăzute acţiuni ale aviaţiei, artileriei sau ale altor mijloace se face cu detaşamente şi grupuri de asalt. 8. Ofensiva în teren cu culturi înalte Art.361. - (1) Operaţia ofensivă brigăzii în teren cu culturi înalte este influenţată de întinderea, înălţimea şi densitatea culturilor, precum şi de posibilităţile provocării unor incendii de mari proporţii. (2) Forţele brigăzii sunt avantajate de existenţa unor condiţii care asigură mascarea dispozitivului de luptă şi realizarea în ascuns şi prin surprindere a manevrei de forţe şi mijloace. În acelaşi timp, sunt îngreunate observarea, orientarea, indicarea obiectivelor şi corectarea focului, deplasarea forţelor. (3) Având trebuie în vedere că îno atenţie zonele deosebită cu culturiposibilităţilor înalte existăinamicului şi lucrăridedea hidroamelioraţii, acordată provoca inundaţii. Art.362. - (1) La realizarea dispozitivului de operaţii al brigăzii trebuie să se prevadă constituirea unor detaşamente de salvare-evacuare mai puternice, iar uneori, când caracteristicile terenului permit, şi a unor detaşamente de întoarcere. De asemenea, se va acorda atenţie folosirii forţelor aeromobile, asigurării flancurilor, luării măsurilor suplimentare de cercetare, executării observării şi corectării focului. (2)Având în vedere posibilităţile de mascare ale inamicului, tancurile, T.A.B. şi M.L.I. trebuie să fie sprijinite în permanenţă pentru ducerea luptei împotriva NESECRET 151 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

151/390

5/14/2018


NESECRET

vânătorilor de blindate, acestea acţionând mai aproape de infanterie sau chiar în dispozitivul acesteia. Art.363. - (1) Pe timpul luptei se acordă o atenţie sporită menţinerii direcţiilor de atac, mascării locului unde se află forţele proprii, orientării continue şi evitării realizării surprinderii de către inamic. Creşte importanţa focului executat de la distanţe mari şi prin surprindere, precum şi acţiunea elicopterelor primite în sprijin, atât pentru observarea câmpului de luptă, cât şi pentru executarea manevrei de forţe şi mijloace. (2) Pentru oprirea contraatacurilor inamicului, atunci când este posibil culturile se pot incendia, ţinându-se însă seama de direcţia vântului pentru a nu periclita forţele proprii. (3) Pentru asigurarea stabilităţii conducerii, punctele de comandă se dispun mai aproape de forţe, luându-se măsurile necesare de pază şi apărare a acestora.

9. Ofensiva în deşert şi în alte medii/zone cu temperaturi ridicate Art.364. - (1) În majoritatea zonelor de deşert, lipsa unor porţiuni întinse de teren favorabil apărării poate forţa inamicul să-şi lase cel puţin un flanc descoperit. Forţele brigăzii mecanizate trebuie să exploateze flancurile vulnerabile şi descoperite, să încerce să manevreze către spatele inamicului, înainte ca acesta să poată reacţiona şi bloca învăluirea în rezervele sale mobile, succesul operaţiei depinde în mare măsură de rapiditatea şi îndrăzneala cu care se manevrează flancurile inamicului. (2) Forţele atacatoare sunt vulnerabile datorită lipsei acoperirilor naturale. De aceea forţele de cercetare sunt desfăşurate mult înainte faţă de forţele principale, iar siguranţa flancurilor şi a spatelui capătă o importanţă mare. Art.365. - (1) Terenul deşertic permite, de regulă, operaţii în masă cu unităţi blindate, mecanizate şi de elicoptere de atac. Dezavantajul creat de lipsa acoperirilor trebuie compensat prin surprindere, deplasare rapidă, dispunerea corespunzătoare a forţelor, siguranţa comunicaţiilor şi inducerea în eroare a inamicului. (2) Obiectivele urmărite pot include distrugerea/neutralizarea forţei vii, cucerirea sau ocuparea centrelor de comunicaţii, a punctelor de aprovizionare, a surselor de apă şi a elementelor cheie din teren. (3) Este recomandat, atacul timp de noapte, care prezintă avantajul ascunderii acţiunilor proprii, mai alespe când lipseşte superioritatea aeriană, precum şi al acţiunii, în condiţii de temperatură mai scăzută. (4) Pentru a evita canalizarea acţiunilor de către apărător prin utilizarea câmpurilor de mine şi a obstacolelor, se recomandă trimiterea înainte a forţelor de cercetare întărite cu tehnica de geniu adecvată, pentru realizarea culoarelor necesare.

10. Operaţiile brigăzii mecanizate ca forţă aeromobilă NESECRET 152 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

152/390

5/14/2018


NESECRET

Art.366. - (1) Forţa aeromobilă debarcată. Pe timpul ducerii luptei ofensive, din cadrul brigăzii mecanizate, gruparea/marea unitate operativă poate constitui o forţă aeromobilă debarcată de valoare 1-2 batalioane de infanterie. Aceasta acţionează în folosul forţelor care înaintează de front în cooperare cu alte elemente de dispozitiv, detaşamente înaintate, forţe ce duc lupta în încercuire sau independent. (2) Prin folosirea forţelor aeromobile se urmăreşte: a) neutralizarea şi distrugerea obiectivelor, punctelor decisive, ce nu pot fi lovite în adâncimea dispozitivului inamicului; b) ocuparea şi menţinerea unor raioane, noduri geografice; c) interzicerea manevrei de forţe şi mijloace din adâncime spre aliniamentul de contact; d) interzicerea realizării logisticii forţelor de la contact; e) realizarea surprinderii şi derularea operaţiilor în ritm sporit; f) polarizarea de forţe şi mijloace din adâncimea inamicului. Art.367. - (1) Valoarea forţei aeromobile debarcate depinde de: a) suprafaţa şi importanţa obiectivului de cucerit; b) valoarea inamicului din zona de operaţii şi posibilităţile de intervenţie ale acestuia; c) posibilităţile de sprijin cu artileria şi aviaţia; d) existenţa şi tipul mijloacelor de transport; e) dacă există formaţiuni izolate în dispozitivul de acţiune al inamicului şi posibilităţile de cooperare cu acestea; f) valoarea detaşamentelor înaintate, de întoarcere şi modul de realizare a joncţiunii. (2) Durata operaţiei depinde de: a) conţinutul şi adâncimea misiunii ; b) natura, valoarea şi modul de acţiune al inamicului; c) ritmul de înaintare al forţelor proprii; d) eficienţa sprijinului cu aviaţia, elicopterele şi artileria; e) gradul de suport logistic. (3) Forţa aeromobilă constituită din cadrul brigăzii poate duce acţiuni de luptă până la 12 ore. principale ale forţei Art.368. - Misiunile a) distrugerea mijloacelor de atac NBC aeromobile şi a celor dedebarcate cercetaresunt: lovire de înaltă precizie; b) cucerirea unor capete de pod, raioane, obiective de importanţa operativă; c) interzicerea afluirii rezervelor inamicului din adâncime; d) interzicerea retragerii inamicului de la contact în mod organizat şi zădărnicirea ocupării unor noi aliniamente; e) dezorganizarea conducerii forţelor şi a logisticii inamicului; f) cucerirea şi menţinerea libertăţii de acţiune în lupta de întâlnire; g) participarea la încercuirea inamicului, în cooperare cu forţele desunt: la contact. Art.369. - Principalii factori de succes în folosirea forţei aeromobile NESECRET 153 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

153/390

5/14/2018


NESECRET

a) cunoaşterea de detaliu a posibilităţilor inamicului; b) alegerea justă a raionului şi momentului de întrebuinţare a acestuia; c) întrebuinţarea ei prin surprindere; d) neutralizarea apărării antiaeriene a inamicului pe direcţia culoarelor de zbor; e) transportul rapid al forţei pe elemente de dispozitiv cât mai aproape de obiective; f) sprijinul puternic cu aviaţia; g) asigurarea multilaterală a acţiunilor şi protecţia forţelor; h) organizarea şi menţinerea cooperării cu forţele care acţionează de front; i) existenţa unui puternic suport logistic; j) conducerea fermă a forţelor. Art.370. - (1) Datele care stau la baza calculului transportului forţei aeromobile (o variantă). Se stabilesc: a) natura unităţilor care sunt întrebuinţate ca forţă aeromobilă şi valoarea acestora; b) mijloacele de întărire puse la dispoziţia acestor unităţi; c) mijloacele de transport puse la dispoziţie de eşalonul superior; d) raioanele de concentrare, de plecare la îmbarcare, de îmbarcare, de debarcare; e) traiectul de zbor; f) concepţia acţiunilor de luptă în dispozitivul inamicului, dispozitivul de luptă şi în funcţie de acestea se stabileşte dispozitivul de zbor; g) efectivele, greutatea armamentului, muniţiei şi a materialelor necesare pentru îndeplinirea misiunii; h) modul de repartizare pe eşaloane de transport, efectivele folosite ca forţă aeromobilă; i) numărul vehiculelor care se vor transporta – numai autoturisme de teren; j) câte un elicopter pentru fiecare autoturism de teren; k) câte 20 de militari pentru un elicopter şi 100 Kg material; l) repartizarea unităţilor pe escadrile de elicoptere; m) dispozitivul de transport. (2) de siguranţă transport se stabileşte cunoscând a) Dispozitivul elementele de – 12 plutoane ce vorurmătoarele: devansa cu maxim 5-10 minute eşalonul de transport; b) eşalonul de transport; c) distanţa între elicoptere este de 150- 200 m în cadrul eşalonului; d) dezvoltarea frontală a formaţiunilor de zbor este de până la 500 metri; e) între eşaloanele de transport trebuie să fie o depărtare de 500- 600 m; f) înălţime de zbor este de până la 30 m. Art.371. - Transportul forţei aeromobile se organizează pe eşaloane, în raport cu caracterul misiunii, numărul tipula aeronavelor operaţii planificat şi dotarea pentruşiluptă brigăzii. la dispoziţie, dispozitivul de NESECRET 154 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

154/390

5/14/2018


NESECRET

Art.372. - (1) Eşaloanele de transport se pot împărţi pe următoarele elemente: eşalonul de asigurare; eşalonul de asalt; eşalonul următor. (2) Eşalonul de asigurare este compus din: a) elemente de cercetare – recunoaştere - Cp.Cc.; b) elemente de marcare a punctelor, raioanelor de aterizare a elicopterelor – până la o Gr.I./ Pl.I.; c) elemente de siguranţă – până la un Pl. I./Cp.I. (3) Eşalonul de asalt este compus din: a) gruparea de angajare ; b) majoritatea forţelor şi mijloacelor. (4) Eşalonul următor are structura: a) subunităţi de logistică; b) mijloace de transport; c) muniţia şi materialele. (5) Transportul se face pe unul sau mai multe traiecte de zbor bine stabilite în funcţie de caracteristicile terenului. (6) Tehnica militară, T.A.B., M.L.I., autocamioanele se deplasează odată cu forţele eşalonului superior şi se constituie într-un eşalon de transport. Art.373. - Pentru îndeplinirea misiunii unităţile brigăzii mecanizate destinate să desfăşoare operaţii ca forţă aeromobilă ocupă succesiv următoarele raioane: a) de concentrare- la 30- 40 km de aliniamentul de contact; în acesta se execută activităţi pentru pregătirea misiunii; b) de plecare la desantare- la o distanţa de 20- 30 km faţă de aliniamentul de contact, se ocupă cu 2-3 ore înainte de îmbarcare; în acesta sunt amenajate locuri de aşteptare şi terenuri de îmbarcare; c) de debarcare- pentru un batalion, până la 20 km în adâncimea dispozitivului inamicului, iar pentru companie până la 10 km; d) de ducere a operaţiilor- care include raionul, obiectivul, aliniamentul de cucerit şi menţinut; e) de adunare- se alege înapoia forţelor care au acţionat de front; se ocupă după ce forţa aeromobilă debarcată a fost depăşită de forţele ce iniţial au acţionat la contact; f) deserecuperarese alege la 3- 5căkm lateral, înapoia de mai ducere operaţiilor; ocupă numai în situaţia joncţiunea cu forţeraionului proprii nu estea posibilă sau dacă inamicul din raionul de ducere a operaţiilor este superior în forţe şi mijloace. Art.374. - (1) Pentru succesul misiunii, pe timpul planificării operaţiilor trebuie să se ţină cont de următoarele elemente: a) întrebuinţarea forţei aeromobile implică deţinerea supremaţiei aeriene; b) concentrarea eforturilor operaţiei forţei aeromobile asupra obiectivului cu rol decisiv asupra deznodământului luptei; c) pregătirea deplină/secret deplin;şi folosirea forţei aeromobile se execută în condiţii de securitate NESECRET 155 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

155/390

5/14/2018


NESECRET

d) trebuie realizată o cooperare minuţioasă între toate categoriile de forţe; e) necesitatea alocării de forţe suplimentare, în special aviaţie şi artilerie, pentru neutralizarea inamicului din raionul de ducere a operaţiilor, pe traiectul de zbor, din raioanele învecinate precum şi rezervele apropiate ale acestuia; f) alegerea judicioasă a traiectului de zbor; g) alegerea raionului de debarcare în locuri cu sol tare; se va evita debarcarea forţei aeromobile în raioane mlăştinoase, pe văi, în apropierea localităţilor; h) planificarea acţiunilor elementelor de cercetare în dispozitivul inamicului, pentru culegerea permanentă de informaţii noi din zona de operaţii. (2) Întrebuinţarea forţei aeromobile debarcate se face pe baza deciziei comandantului grupării/marii unităţi operative, concomitent cu conducerea şi îndeplinirea misiunilor ofensive. Art.375. - (1) Comandantul grupării/marii unităţi operative comunică comandantului brigăzii care constituie forţa aeromobilă debarcată următoarele: a) date despre inamicul din raionul de operaţii (natura, valoarea, compunerea de luptă); b) concepţia operaţiei grupării/marii unităţi operative, numai în părţile ce îl privesc; c) sprijinul operaţiilor forţei aeromobile cu aviaţia şi artileria sau prin acţiunile grupurilor de cercetare în dispozitivul inamicului; d) care sunt raioanele succesive ocupate de forţa aeromobilă până la plecarea pentru îndeplinirea misiunii; e) misiunea forţei aeromobile debarcate; f) locul de întâlnire a comandantului brigăzii mecanizate cu comandantul unităţii de elicoptere, pentru întocmirea calculelor necesare; g) cum intervine gruparea operativă în folosul forţei aeromobile debarcate. (2) Datele noi obţinute de gruparea/marea unitate operativă sunt comunicate permanent comandantului brigăzii. Art.376. - (1) Pregătirea forţei aeromobile debarcate se execută în raionul de concentrare şi se continuă în raionul de plecare la îmbarcare. (2) Când timpul la dispoziţie este scurt pregătirea operaţiei se face în raionul de concentrare care devine şi raionul de plecare la îmbarcare. (3) aeromobile începe de debarcate la primireaseordinului operaţii. (4) Pregătirea Pregătirea forţei operaţiei forţei aeromobile execută de având în vedere anumite caracteristici şi comportă următoarele: a) studierea posibilităţilor inamicului, terenului şi stabilirea obiectivelor care urmează a fi distruse sau neutralizate; b) stabilirea necesarului de elicoptere pentru transportul forţei aeromobile, în cooperare cu comandantul unităţii de elicoptere; c) distribuirea subunităţilor şi materialelor pe elicoptere, funcţie de capacităţile fiecărui elicopter;


156/390

5/14/2018


NESECRET

d) pregătirea principalelor probleme referitoare la organizarea cooperării forţei aeromobile cu aviaţia, forţele ce acţionează de front şi cu cele care acţionează în raionul de ducere a operaţiilor; e) organizarea cooperării între elementele de dispozitiv ale forţei aeromobile; f) stabilirea traiectoriei/culoarului de zbor, înălţimii de zbor, locului de trecere pe deasupra dispozitivului operativ, precum şi a măsurilor de siguranţă a zborului; g) organizarea şi asigurarea conducerii forţei aeromobile debarcate în raionul de concentrare, în cel de plecare la îmbarcare, pe timpul transportului, debarcării şi ducerii operaţiilor; h) elaborarea documentelor de operaţii şi transmiterea misiunilor. (5) O activitate deosebit de importantă o constituie culegerea, centralizarea şi analiza datelor meteorologice din zona operaţiilor pe baza cărora se întocmeşte prognoza timpului. (6) Coordonarea riguroasă a operaţiilor forţei aeromobile şi a subunităţilor de elicoptere determină ca secretul acţiunii să fie păstrat şi poate să surprindă inamicul. Art.377. - (1) În urma primirii misiunii, comandantul brigăzii dă ordin pentru întocmirea detaliată a Pl. Op. al forţei aeromobile. (2) Planul de operaţie al forţei aeromobile cuprinde: a) concluzii asupra inamicului din zona de operaţii şi de pe traiectul de zbor şi obiectivele ce trebuiesc lovite la acesta; b) aliniamentul de contact; c) misiunea forţei aeromobile; d) raioanele de concentrare şi de plecare la îmbarcare; e) raioanele de ducere a operaţiilor şi de regrupare după îndeplinirea misiunii; f) raioane de recuperare a forţei aeromobile în caz de urgenţă; g) modul de constituire a eşaloanelor de zbor; h) măsurile de asigurare a acţiunilor şi protecţia forţelor; i) modul de cooperare şi de realizare a joncţiunii cu forţele proprii; j) măsurile de coordonare a focului; k) gata de luptă, termene; l) semnale; m) modul de raportare a situaţiilor. - (1) Unităţile destinate acţionezeproprii ca forţă debarcată se Art.378. deplasează în raionul de concentrare cu să mijloacele iar aeromobilă din acest raion în cel de îmbarcare, de regulă, pe jos; mijloacele de transport proprii se constituie într-un eşalon de transport care urmează, prin salturi, progresiunea operaţiilor. (2) Traiectul de zbor este un culoar de pătrundere a cărui lăţime depinde de înălţimea şi viteza de zbor, densitatea şi calitatea mijloacelor de apărare antiaeriană a inamicului. (3) Pentru a se asigura condiţii optime de transport, pe traiectul de zbor vor fi neutralizate forţele inamicului de toate categoriile, respectându-se următoarele reguli: a) personalul şi mijloacele de foc într-o fâşie de 4- 6 Km, pe toată adâncimea de deplasare a forţei aeromobile; NESECRET 157 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

157/390

5/14/2018


NESECRET

b) mijloacele de apărare antiaeriană sunt neutralizate/distruse într-o fâşie largă de 8- 10 Km de artileria antiaeriană. (4) Raionul de desantare este indicat, marcat de către grupurile de cercetare în dispozitiv sau de către subunităţile de siguranţă, cu mijloacele de iluminare, fumizare, în funcţie de condiţiile meteorologice. (5) După debarcare forţele se regrupează în cel mai scurt timp sau acţionează pe grupuri, subunităţi mici, în funcţie de tipul de acţiune. (6) Corectarea focului artileriei se realizează de observatori înaintaţi special pregătiţi. Art.379. - (1) Operaţia se poate desfăşura în următoarea succesiune: a) subunităţile de cercetare verifică dacă informaţiile despre inamic sunt veridice şi supraveghează forţele acestuia din zona de acţiune; b) subunităţile de asigurare a debarcării, se compun din 2 grupe de infanterie de fiecare companie; după debarcare acestea ocupă poziţii de tragere pe direcţiile cele mai probabile de acţiune ale inamicului şi sunt în măsură să deschidă focul în cel mai scurt timp la distanţă maximă, numai în situaţia în care inamicul a descoperit acţiunile forţei aeromobile; c) după debarcare, forţele principale se regrupează în cel mai scurt timp, realizează dispozitivul de luptă din mişcare, atacă prin surprindere inamicul şi îl neutralizează, capturează şi ocupă obiectivul/raionul stabilit, apoi trec la organizarea apărării circulare a acestuia. (2) Unităţile destinate să constituie forţa aeromobilă pot organiza lupta într-un raion cu perimetrul de 20- 25 km, fiecare, pe puncte de sprijin de companie independente.

CAPITOLUL V Operaţia de apărare SECŢIUNEA 1 Generalităţi

Art.380. - (1) Pregătirea şi desfăşurarea operaţiei de apărare de către brigada mecanizată se execută în scopul menţinerii terenului, câştigării de timp, interzicerii accesului inamicului în anumite zone şi opririi atacului acestuia. (2) Apărarea presupune mai mult decât distrugerea/neutralizarea personalului şi tehnicii de luptă ale inamicului, înainte ca acesta să le poată deplasa pe câmpul de luptă. Trebuie neutralizate planurile inamicului, coeziunea şi sincronizarea forţelor sale, moralul şi abilitatea de a duce lupta, de a observa câmpul de luptă. Operaţiile de apărare trebuie planificate şi executate cu spirit ofensiv, indiferent de scopul lor major. Primaa posibilităţii provocare adeoricărei operaţiiîntr-o defensive esteofensivă. recâştigarea iniţiativei şi prin aceasta a o transforma operaţie NESECRET 158 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

158/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Scopul principal al apărării este de a opri atacul inamicului şi de a prelua iniţiativa. Apărarea este o măsură temporară adoptată pentru a identifica slăbiciunile inamicului. Brigada trebuie să se apere agresiv pentru a îndeplini această misiune. Ea se va apăra din poziţii care se sprijină reciproc şi sunt eşalonate în adâncime. Art.381. - Caracteristicile operaţiilor defensive. Fundamentele unei apărări eficiente sunt pregătirea, fracţionarea, concentrarea şi flexibilitatea. Art.382. - (1) Pregătirea. Apărătorul trebuie să sosească în spaţiul de luptă înaintea atacatorului. În funcţie de constrângerile impuse el trebuie să folosească acest timp pentru a se pregăti corespunzător pentru luptă. (2) Atacatorul trebuie să cunoască terenul prin observare în timp scurt a fiecărei părţi a acestuia în timp ce apărătorul poate să-şi pregătească poziţiile, să construiască obstacole şi să-şi mascheze dispozitivul din timp. Atacatorul trebuie săşi angajeze în luptă forţele şi mijloacele pentru a descoperi poziţiile apărătorului. Apărătorul poate începe lupta din poziţii greu de descoperit şi care oferă acoperire împotriva focului inamicului. Atacatorul reacţionează la acţiunile apărătorului executând foc din mişcare sau căutând poziţii acoperite, reducând astfel ritmul atacului. (3) Apărătorul adoptă planuri optime de executare a focului, de deplasare, de comunicaţii şi logistice pentru toate situaţiile probabile. Atacatorul trebuie să execute o acţiune planificată şi să rişte dezorganizarea acesteia sau să schimbe această schemă şi să rişte un efort necontrolat. (4) Apărătorul trebuie să ştie cum este organizat inamicul şi cum se va desfăşura pentru atac, să cunoască posibilităţile şi limitele sistemelor de armament şi a echipamentelor acestuia. Modulul S.2 prezintă aceste informaţii comandantului pentru a stabili concepţia operaţiei de apărare. O pregătire corespunzătoare începe cu cercetarea atentă a spaţiului de luptă. (5) Apărătorul organizează apărarea bazându-se pe armamentul care poate fi folosit împotriva ameninţării principale. Când se confruntă cu mijloace blindate, repartizarea şi poziţionarea armamentului (artilerie terestră, mijloace de luptă antiblindate) sunt foarte importante, celelalte mijloace sprijinind focul acestora şi micşorând vulnerabilitatea dispozitivului propriu. Împotriva unei ameninţări a infanteriei, sistemele de armament antiinfanterie (mitralierele, aruncătoarele, artileria, armamentul uşor) şi şiobstacolele sunt folosite pentru a reduce ritmul atacului inamicului pentru a-lantipersonal distruge/neutraliza în faţa poziţiilor. Eficienţa armamentului creşte atunci când acesta este dispus astfel încât să asigure protecţia şi mascarea, reducând sau neutralizând astfel efectele focului inamicului. Art.383. - (1) Fracţionarea acţiunilor inamicului. Apărătorul trebuie să fracţioneze dispozitivul şi acţiunile inamicului. Aceasta va limita iniţiativa atacatorului şi va preveni concentrarea covârşitoare a puterii de luptă împotriva unei singure părţi a apărării. (2) Unităţile realizează securitatea acţiunilor şi vor evita tiparele pentru a-şi ascunde dispozitivul. Elementele de cercetare ale inamicului trebuie distruse fără a demasca dispozitivul forţelor proprii. NESECRET 159 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

159/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Forţa unui atacator provine din viteza, numărul şi sprijinul reciproc al manevrei şi elementelor de sprijin de luptă. Apărătorul trebuie să fracţioneze dispozitivul inamicului şi să interzică cooperarea dintre elementele luptătoare şi cele de sprijin ale acestuia. Aceasta va duce la o coordonare dificilă a forţelor şi focului inamicului. Art.384. - (1) Concentrarea. Apărătorul este deseori forţat să facă economie de forţe şi să accepte riscuri pe o anumită direcţie pentru a câştiga superioritatea într-o altă zonă. Elementele de cercetare şi siguranţă trebuie să fie în măsură să observe spaţiul de luptă, reducând astfel riscurile. Brigada mecanizată trebuie să concentreze mai degrabă acţiunile decât cantitatea de armament. Aceasta trebuie pregătită înaintea începerii luptei. (2) Comandantul concentrează acţiunile armamentului pe direcţia principală de efort. Toate mijloacele sprijină şi susţin acest efort principal. Pentru a întări efortul principal comandantul poate: a) să stabilească planul contraatacului executat în sprijinul acestuia; b) să reducă dimensiunile zonei în care se realizează efortul principal; c) să stabilească priorităţile în pregătirea obstacolelor; d) să folosească prioritar pentru sprijin focul din poziţii de tragere acoperite; e) să dispună rezerva aproape sau chiar în spatele efortului principal. (3) Comandantul integrează acţiunile mijloacelor la dispoziţie, astfel încât efortul combinat al acestora să depăşească însumarea efectelor individuale. Art.385. - Flexibilitatea. Apărătorul îşi asigură succesul prin dispersarea în adâncime, constituirea rezervelor, eficienţa comenzii şi a controlului. Planificarea din timp a variantelor măreşte flexibilitatea. De asemenea, flexibilitatea cere comandantului “să vadă” spaţiul de luptă pentru a descoperi din timp planul de manevră al inamicului. Art.386. - Cadrul defensiv. De regulă, brigada se apără în cadrul dispozitivului de luptă al eşalonului superior. Din această cauză comandantul brigăzii trebuie să înţeleagă cadrul defensiv în care eşalonul superior se organizează şi luptă.

1. Scopul şi zonele apărării Scopullageneral apărării brigăzii prin: mecanizate este crearea Art.387. condiţiilor pentru- trecerea ofensivă.alAcesta se realizează a) slăbirea capacităţii ofensive a inamicului, producerea de pierderi cât mai mari şi respingerea atacului acestuia; b) menţinerea unor zone/porţiuni de teren/obiective dinainte stabilite şi împiedicarea pătrunderii inamicului în acestea; c) temporizarea acţiunilor inamicului în vederea realizării condiţiilor pentru trecerea la ofensivă; d) preluarea iniţiativei. O apărare pregătită şiconstă într-o combinaţie de şicomponente active Art.388. şi pasive -care folosescbine cu eficienţă abilitate forţele luptătoare de sprijin, NESECRET 160 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

160/390

5/14/2018


NESECRET

pentru a respinge acţiunile decisive ale inamicului şi a-l face să ajungă într-un timp cât mai scurt în punctul critic al acţiunilor sale ofensive. Art.389. - În funcţie de cadrul operativ în care acţionează, în apărare brigada mecanizată poate desfăşura simultan operaţii: în adâncime; la contact; în spate. Art.390. - Operaţiile în adâncimea dispozitivului inamicului se execută împotriva elementelor acestuia care nu sunt încă în contact cu forţele proprii. Operaţiile în adâncime previn concentrarea forţelor inamicului şi creează premisele trecerii forţelor proprii la ofensivă. Acestea permit apărătorului să separe eşaloanele de atac ale inamicului, să fracţioneze comanda şi controlul acestuia, sprijinul de luptă şi cel logistic şi să încetinească timpul de înaintare succesivă a eşaloanelor. Brigada poate participa la operaţii în adâncime în conformitate cu planurile eşalonului superior. Operaţiile în adâncimea dispozitivului inamicului se desfăşoară prin executarea sarcinilor specifice, în special cele letale, pentru subsistemul artileriei terestre sau prin acţiunea directă a forţelor rămase în dispozitivul inamicului datorită acţiunilor manevriere ale acestora. Art.391. - (1) Operaţiile la contact includ operaţiile din zona de siguranţă, preluarea luptei şi operaţiile din zona principală de luptă. (2) Operaţiile din zona de acoperire a grupării de forţe/marii unităţi operative. Când se trece la apărare în afara contactului cu inamicul, la ordinul eşalonului superior, pe unele direcţii se organizează fâşie de siguranţă cu adâncime variabilă, în medie de 15- 20 km, care cuprinde poziţii şi raioane de apărare. În această fâşie duc lupta detaşamente de valoare batalion întărit. Forţele de siguranţă înaintată sunt denumite forţe de acoperire şi sunt trimise de brigada mecanizată din forţa de pe direcţia principală de efort a grupării/marii unităţi operative. (3) Forţele din fâşia de acoperire sunt de sine stătătoare din punct de vedere tactic, având în organizare suficiente forţe de sprijin de luptă şi logistic pentru a acţiona independent faţă de gruparea principală. Ele încep lupta în zona lor de siguranţă împotriva eşaloanelor înaintate ale atacatorului. Forţele de acoperire câştigă şi menţin contactul, rezolvă situaţia, întârzie sau distrug/neutralizează forţele înaintate ale inamicului şi îl induc în eroare asupra locului zonei principale de luptă. (4) Operaţiile din fâşia de siguranţă a brigăzii. Pe unele direcţii, la o distanţă de 3- 5 km se organizează poziţie înaintată care are drept scop inducerea în eroare a asupra traseului al LDA,să-şi zădărnicirea acţiunilor de cercetare şi atacul inamicului prin surprindere, obligareareal acestuia desfăşoare prematur forţele principale precum şi acoperirea retragerii detaşamentelor înaintate care au dus lupta în fâşia de asigurare a grupării/marii unităţi operative. (5) De regulă, poziţia înaintată se alege înapoia unor obstacole naturale şi se amenajează genistic astfel încât să nu se deosebească de celelalte poziţii. În faţa ei se creează un sistem de baraje şi obstacole de toate tipurile şi se pregătesc distrugeri pe căile de acces. (6) Pentru apărarea poziţiei înaintate se destină un grup de luptă de valoare cel puţin companie întărită forţeide de principal al brigăzii care din facecompunerea parte din forţa pe sprijin direcţianemijlocit principalăaldeefortului efort a NESECRET 161 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

161/390

5/14/2018


NESECRET

grupării/marii unităţi operative. Acestea amenajează raioane de apărare şi puncte de sprijin pregătite pentru apărarea circulară. Conducerea forţelor care luptă pe poziţia înaintată se realizează de către comandantul brigăzii mecanizate care le-a trimis. (7) Operaţiile din zona de siguranţă a unităţilor brigăzii. Pe direcţiile unde nu sunt organizate poziţii înaintate, unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort a brigăzii mecanizate folosesc siguranţa de luptă, grupe de luptă de valoare cel puţin pluton de infanterie întărit. Elementul de siguranţă al unităţii este destinat să facă siguranţa apropiată a forţelor principale dispuse pe LDA împotriva unui atac prin surprindere şi cercetării inamicului. Forţele destinate să ducă lupta pe poziţiile siguranţei de luptă sunt conduse de comandantul unităţii care le-a trimis. (8) Preluarea luptei include transferul operaţiilor din fâşia/zona de siguranţă în zona principală de operaţii. Inamicul nu trebuie să fie în măsură să descopere dacă acest transfer a fost realizat. Problemele preluării luptei apar atunci când, unde sau cum forţele de acoperire renunţă la luptă în zona principală. Aliniamentul de preluare a luptei şi punctele de contact din teren trebuie să fie clar identificate, iar acţiunile de pe acestea să fie bine coordonate de ambele forţe. Comandamentul care stabileşte forţa de acoperire precizează şi aliniamentul de preluare a luptei, precum şi punctele de contact pentru a asigura contactul dintre forţa de acoperire şi forţele din zona principală de operaţii. Aliniamentul de preluare se materializează pe schema acţiunii, ca fiind limita unei etape a luptei. El reprezintă locul unde controlul luptei este preluat de la comandantul forţei de acoperire de către comandantul unităţii din zona principală de operaţii. Aliniamentul de preluare a luptei se află la 2- 4 km în faţa LDA, acolo unde unităţile din zona principală de operaţii pot folosi focul direct sau observă focul din poziţiile de tragere acoperite şi pot ajuta forţa de acoperire în întârzierea inamicului, ruperea luptei şi trecerea liniilor. Preluarea luptei are loc la ora sau în timpul evenimentelor stabilite între comandanţii celor două forţe şi poate fi condusă de locţiitorii acestora. (9) Lupta în zona principală de operaţii. În cadrul zonei de operaţii comandantul brigăzii stabileşte zone de operaţii pentru fiecare batalion. Organizarea iniţială a luptei în zonele de operaţii sau pe poziţiile de luptă se bazează pe intenţiile sale sau pe estimarea situaţiei. Prin îngustarea fâşiilor unităţilor sau prin dispunerea mai multor forţe care să acopere zona, comandantul brigăzii poate întări efortul pe cele mai periculoase direcţii acces alemici inamicului. AceastaBrigada impuneluptă folosirea în sectoarele cu risc minim a unordeforţe mai pentru manevre. decisiv în zona principală de operaţii. Comandantul acesteia îşi va poziţiona forţele astfel încât să controleze sau să interzică pătrunderea inamicului. El angajează rezervele pentru a opri atacul, pentru a distruge/neutraliza forţele inamicului care au pătruns şi pentru a recâştiga iniţiativa. Art.392. - Scopul principal al rezervei este de a menţine flexibilitatea. Acesta include întărirea succesului sau recâştigarea iniţiativei prin contraatac. Angajarea rezervei în punctul şi momentul decisiv poate fi cheia succesului unei părţi. Comandantul trebuie să decidă la începutul planificării mărimea, compunerea şi misiunile rezervei ţinând cont dedetehnicile de apărare pe care le va utiliza. De regulă NESECRET 162 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

162/390

5/14/2018


NESECRET

rezerva se dispune aproape de cea mai probabilă zonă de angajare în operaţie. Toate deplasările rezervei spre poziţiile de luptă, în timpul contraatacului sau luptei de întâlnire, se fac pe drumuri care asigură protecţie împotriva focului direct şi mascare împotriva observării terestre şi aeriene a inamicului. Rezerva poate fi în măsură să: a) blocheze orice pătrundere până când inamicul este distrus/neutralizat sau forţe suplimentare sunt angajate în luptă; b) pregătească una sau mai multe poziţii pe direcţiile de apropiere cele mai puţin periculoase; c) sprijine o unitate din faţă, când pierderile sau presiunea mare a inamicului reduce puterea de luptă a acesteia; d) contraatace pentru a câştiga poziţiile critice sau teren. Art.393. - Operaţii în spate. Multe elemente de comandă şi control, de sprijin şi logistice sunt dispuse în zona din spate. Importanţa şi menţinerea integrităţii lor, mobilitatea redusă, calibrul relativ mic al armamentului fac din aceste elemente ţinte importante ale atacului în adâncime al inamicului. Din această cauză forţe din brigadă pot primi misiuni de protecţie şi pot executa operaţii în zona din spate, în adâncimea dispozitivului forţelor proprii, împotriva forţelor convenţionale sau neconvenţionale ale inamicului. Art.394. - Organizarea apărării în spate presupune şi stabilirea de către comandant a unor măsuri/elemente de control al operaţiei, astfel: a) liniile de despărţire; b) aliniamentul de predare a luptei; c) limita dinainte a apărării; d) punctele de coordonare; e) punctele de verificare; f) măsurile de coordonare a sprijinului prin foc; g) limita dinainte a forţelor proprii9; h) aliniamentele/raioanele/zonele interzise pentru tragere; i) distanţele minime de siguranţă; j) măsurile de control a spaţiului aerian; k) aliniamentele de coordonare a luptei; l) raionul de adunare/concentrare/ al rezervei; m) zonele interzise pentru baraje şipregătite distrugeri;pentru distrugere. n) itinerarele controlate/obiectivele

2. Misiunile brigăzii mecanizate în apărare

9

careeaindică mai avansată poziţie a forţelor proprii, îndar orice formă apoate lupteicoincide si în orice moment al Aliniamentul acesteia; de regulă, indicăcea aliniamentul înaintat al forţelor de acoperire, nu numai; cu aliniamentul de contact, sau nu; de asemenea poate coincide, poate fi dincolo sau dincoace de limita dinainte a apărării. NESECRET 163 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

163/390

5/14/2018


NESECRET

Art.395. - (1) În funcţie de locul şi rolul brigăzii mecanizate în concepţia eşalonului superior, misiunile acesteia pot avea diferite particularităţi. (2) Brigada mecanizată care acţionează în cadrul forţei de pe direcţia principală de efort al grupării/marii unităţi operative poate îndeplini următoarele misiuni: a) întârzierea, slăbirea puterii de luptă, desfăşurarea prematură a inamicului; b) inducerea în eroare, prin acţiunile poziţiei înaintate şi siguranţei de luptă asupra traseului LDA; c) producerea de pierderi cât mai mari inamicului şi oprirea ofensivei acestuia în faţa LDA; d) limitarea pătrunderii inamicului prin menţinerea aliniamentelor/zonelor, obiectivelor/punctelor decisive stabilite de comandant; e) distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns şi refacerea apărării pe limita dinainte, prin executarea contraatacurilor şi prin participarea la cele executate de eşalonul superior; f) hărţuirea permanentă a inamicului şi împiedicarea pătrunderii acestuia prin intervalele cu vecinii şi dintre unităţi. (3) Brigada mecanizată de pe o altă direcţie de efort a grupării/marii unităţi operative poate executa următoarele misiuni: a) inducerea în eroare a inamicului şi canalizarea acţiunilor acestuia pe direcţiile cele mai favorabile apărătorului; b) prevenirea şi întârzierea acţiunilor inamicului pe direcţia principală de efort; c) fixarea forţelor inamicului pentru a facilita acţiunile de pe direcţia principală de efort; d) distrugerea/neutralizarea forţelor inamicului care acţionează în flancurile şi spatele forţei de pe direcţia principală de efort. (4) Brigada mecanizată care acţionează în cadrul forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal a grupării/marii unităţi operative poate îndeplini următoarele misiuni: a) distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns în fâşia de apărare, în punctele de sprijin şi refacerea apărării pe limita dinainte prin executarea contraatacului; pregătirea pentru apărare şi menţinerea cu fermitate a unui aliniament sau obiectiv b)decisiv; c) distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns pe la flancuri şi prin intervale, a trupelor aeropurtate, a forţelor aeromobile, a elementelor de cercetare-diversiune şi a celor teroriste ale inamicului, pătrunse/desantate/infiltrate în spatele dispozitivului de luptă; d) înlocuirea unor mari unităţi/unităţi din compunerea forţei de pe direcţia principală de efort a eşalonului superior, care şi-au pierdut puterea de luptă sau închiderea unor breşe create în dispozitivul de luptă prin folosirea ADMNBC.


164/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Brigada mecanizată care constituie rezerva grupării/marii unităţi operative, de regulă, ocupă un raion de dispunere/concentrare. Misiunile generale ale rezervei în apărare pot fi: a) oprirea/participarea la oprirea forţelor inamicului pătrunse în mod surprinzător (sub aspectul momentului şi locului pătrunderii, al valorii forţelor şi al vitezei de înaintare a acestora) în dispozitivul de apărare; b) distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns în interiorul apărării prin participarea la contraatacurile executate, de către eşalonul superior, cu forţa de sprijin nemijlocit a efortului principal sau executarea unor contraatacuri în situaţii şi condiţii neprevăzute; c) distrugerea/neutralizarea forţelor inamicului infiltrate prin surprindere pe la flancuri şi prin intervale sau lansate în mod neaşteptat în spatele dispozitivului forţelor proprii; d) alte misiuni ale forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal al eşalonului superior, de amploare mai redusă.

3. Structura apărării Art.396. - Dispozitivul de operaţie al brigăzii mecanizate, în apărare, trebuie să asigure: a) mobilitatea şi stabilitatea apărării; b) posibilitatea concentrării forţelor şi mijloacelor pe direcţia principală de efort; c) realizarea unui sistem de lovire eficace în faţa, în interiorul şi la flancurile fâşiei; d) executarea unor manevre de forţe, foc şi mijloace eficiente, cu precădere în condiţiile apărării mobile; e) posibilitatea realizării unor pungi de foc, ambuscade şi folosirea unor procedee eficiente în lupta de apărare, pe întreaga fâşie. Art.397. - Elementele dispozitivului de apărare sunt: sistemul de comandă; gruparea de angajare; rezerva; sistemul logistic. Art.398. - (1) Sistemul de comandă se realizează astfel încât să asigure continuitatea menţinerea uneiculegături şi permanente cu eşalonul superior, întreconducerii elementeleşi dispozitivului, unităţilesigure subordonate, cu vecinii şi alte elemente cu care se cooperează. (2) Brigada mecanizată organizează puncte de comandă de bază, de rezervă şi înaintat. Funcţie de situaţie acestea se dispun, astfel: a) punctul de comandă de bază- în cadrul grupării de angajare, la 4- 10 km faţă de prima tranşee; b) punctul de comandă de rezervă- în cadrul rezervei sau sistemului logistic, la 20- 45 km în adâncime; înaintat - în cadrul grupării de angajare, pe o altă direcţie c) de punctul efort, la de 3- 9comandă km faţă de aliniamentul de contact. NESECRET 165 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

165/390

5/14/2018


NESECRET

Art.399. - (1) Gruparea de angajare este elementul principal al dispozitivului de apărare, fiind destinată pentru îndeplinirea scopurilor apărării. Aceasta cuprinde majoritatea forţelor subordonate care se grupează pe direcţiile/obiectivele principale, pe aliniamentele/raioanele favorabile, eşalonate în adâncime cu posibilităţi de executare a manevrei. (2) Gruparea de angajare se compune din: forţa de pe direcţia principală de efort; forţa de pe altă direcţie de efort; forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal. Art.400. - Forţa de pe direcţia principală de efort este constituită din unităţi de infanterie, organice şi primite ca întărire/în sprijin, întărite cu unităţi/subunităţi de arme şi specialităţi. Art.401. - Forţa de pe altă direcţie de efort se constituie la fel ca şi forţa de pe direcţia principală de efort, cu deosebirea că primeşte întăriri mai puţine. Art.402. - (1) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal este constituită din unităţi de infanterie şi de tancuri, de regulă, fără a fi întărite/sprijinite. Acestea primesc mijloacele şi forţele de întărire/sprijin necesare, înainte de introducerea lor în operaţie. (2) Din forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se poate constitui poziţie înaintată de valoare companie întărită, din care, pentru poziţia de siguranţă, un grup de luptă de valoare pluton. (3) Misiunile poziţiei înaintate sunt: inducerea în eroare a inamicului asupra traseului real al LDA; zădărnicirea acţiunilor de cercetare şi atacul prin surprindere al inamicului; întârzierea şi producerea de pierderi inamicului; obligarea inamicului să se desfăşoare prematur; canalizarea acţiunilor inamicului pe direcţiile cele mai favorabile apărării; determinarea naturii, valorii, grupării de forţe şi mijloace de pe direcţiile de ofensivă ale inamicului; acoperirea retragerii detaşamentelor care au dus lupta în fâşia de asigurare. Art.403. - Forţele de sprijin de luptă se constituie din: divizionul de artilerie mixt; divizionul de artilerie antiaeriană; subunităţi de cercetare, geniu, apărare NBC, de război electronic, de transmisiuni şi de poliţie militară. Art.404. - (1) Divizionul de artilerie mixt se repartizează pentru sprijinul unităţilor din forţa de pe direcţia principală de efort şi din forţa de pe altă direcţie de efort sau se menţine în totalitate/o parte la dispoziţia comandantului brigăzii, când nu se primeşte artilerie ca întărire sau în sprijin. (2) Zona de manevră şi acţiune a subsistemului de lovire al artileriei se dispune la 3- 5 km faţă de LDA. (3) Divizionul de artilerie mixt constituie un element al forţelor de sprijin şi îşi dispune elementele de dispozitiv diferenţiat, în funcţie de rol şi destinaţie, după aceleaşi reguli ca la ofensivă (art. 233). astfel: a) subsistemul de asigurare cu date/posturile de cercetare- la 0,5- 1 km (uneori şi mai mult), înapoia aliniamentului de contact; b) subsistemul de lovire - cel care acţionează din poziţii de tragere prin ochire directă (forţa mobilă de în poziţie la 3-înapoia 6 km înapoia aliniamentului deintervenţie contact, iarantiblindate) în poziţii de tragere pânădelaaşteptare 0,1- 0,2 km NESECRET 166 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

166/390

5/14/2018


NESECRET

aliniamentului de contact; cel care acţionează din poziţii de tragere acoperite, într-o zonă de manevră şi acţiune a artileriei terestre situată de regulă, la 3-5 km faţă de aliniamentul de contact; c) subsistemul de conducere se dispune pe centre - centrul de conducere tactică, în punctul de comandă al brigăzii mecanizate sau în apropierea acestuia; centrele de conducere tehnică şi logistică, în zona de manevră şi de acţiune a artileriei; d) subsistemul de sprijin logistic- se dispune pe elemente: pentru susţinere logistică apropiată, până la 1 km, înapoia zonei de manevră şi de acţiune a artileriei terestre; pentru susţinere logistică îndepărtată, până la 10 km înapoia aliniamentului de contact. (4) Aceste elemente de dispozitiv se dispun pe direcţia principală de efort, sau central faţă de limitele laterale ale fâşiei de ofensivă, pentru a putea executa rapid manevra de foc sau de armament pe alte direcţii. Zonele de dispunere a elementelor de cercetare, şi de manevră şi acţiune a artileriei cu, de regulă, o lărgime de aproximativ 2/3 din lărgimea fâşiei de responsabilitate a brigăzii mecanizate şi o adâncime de până la 3 km ţinând seama de misiunile/sarcinile ce le revin, şi se eşalonează în adâncime, ţinând seama de misiunile/sarcinile ce le revin, de caracteristicile tehnico-tactice ale armamentului şi de configuraţia terenului, astfel încât să poată executa focul în fâşia de tragere stabilită. (5) Divizionul de artilerie mixt al brigăzii mecanizate execută, de regulă misiuni privind: sprijinul direct prin foc al brigăzii mecanizate (dincolo de aliniamentul de contact, pe adâncimea apropiată - până la 10- 30 km, la flancuri şi înapoia dispozitivului marilor unităţi); întărirea sprijinului direct prin foc al batalioanelor/grupurilor de luptă de nivel batalion din forţele luptătoare ale brigăzii mecanizate, îndeplinind (tabelul nr. 12): Nr. crt. 1.

A.1. SARCINI SPECIFICE- LETALE

Distrugerea/neutralizarea mijloacelor de atac nuclear, biologic şi chimic ale inamicului 2. Distrugerea/neutralizarea bateriilor de artilerie, aruncătoare, artilerie şi antiaeriene ale inamicului 3. rachete Distrugerea/neutralizarea elementelor sistemelor de cercetare - lovire de înaltă precizie a inamicului 4. Dezorganizarea conducerii şi lucrului elementelor subsistemului de comunicaţii asigurare cu date ale inamicului Distrugerea/neutralizarea personalului şi echipamentelor inamicului, 5. dispuse în zonele/obiectivele de cucerit (dincolo de aliniamentul de contact şi înapoia dispozitivului brigăzii mecanizate) 6. Acoperirea cu foc a flancurilor, intervalelor şi raioanelor lovite de cu ADMNBC 7. inamic Neutralizarea grupării de forţe şi mijloace ale inamicului în zonele de NESECRET 167 din 390


167/390

5/14/2018


NESECRET

dispunere, pe timpul apropierii, desfăşurării 8. 9. 1 0. 1 1.

Respingerea atacului în faţa LDA Distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns în dispozitivul de apărare al trupelor proprii Sprijinul prin foc al contraatacurilor executate de brigadă cu forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva Lovirea rezervelor inamicului şi interzicerea introducerii în luptă a acestora

A.2. SARCINI SPECIFICE- NELETALE 1. Iluminarea terenului şi indicarea direcţiei de acţiune/fâşiei de responsabilitate 2. Fumizarea inamicului

3. 4.

Participarea la bruiajul sistemului de comunicaţii al inamicului Difuzarea de materiale tipărite în dispozitivul inamicului B. SARCINI IMPLICITE

1.

2. 3.

Deplasarea din raionul de dispunere, în raionul de aşteptare Deplasarea din raionul de aşteptare într-o poziţie de tragere Completarea necesarului de echipament, muniţii, personal, materiale şi produse

Tabelul nr.12- Lista sarcinilor specifice şi implicite ale subsistemului artileriei terestre Art.405. - (1) Artileria antiblindate se constituie în forţă mobilă de intervenţie antiblindate (FMIA), dispunându-se iniţial într-un raion de aşteptare/dispunere, între forţa de peLupta direcţia principală de efortîndeosebi şi forţa de sprijin nemijlocit al constituie efortului principal. împotriva blindatelor, a tancurilor inamicului baza apărării brigăzii, organizându-se pe toate direcţiile favorabile întrebuinţării de către inamic a blindatelor şi pe întreaga adâncime a fâşiei de apărare. (2) FMIA îndeplineşte misiuni privind (tabelul nr. 13): Nr. crt. A.1. SARCINI SPECIFICE- LETALE 1. Distrugerea/neutralizarea blindatelor inamicului, îndeosebi a tancurilor acestuia în diferite momente/etape 2. Securizarea unor aliniamente importante din teren 3.

Asigurarea prin foc a flancurilor şi intervalelor NESECRET 168 din 390


168/390

5/14/2018


NESECRET

1. 1. 2. 3.

A.2. SARCINI SPECIFICE- NELETALE Crearea unor perdele de fum în zonele de acţiune B. SARCINI IMPLICITE

Deplasarea din raionul de dispunere, în raionul de aşteptare Deplasarea din raionul de aşteptare într-o poziţie de tragere Completarea necesarului de echipament, muniţii, personal, materiale şi produse

Tabelul nr.13- Lista sarcinilor specifice şi implicite ale artileriei antiblindate Art.406. - (1) Divizionul de artilerie antiaeriană din organică şi artileria antiaeriană primită ca întărire, constituie baza sistemului de lovire şi sunt destinate să ducă lupta cu mijloacele aeriene ale inamicului care acţionează pe căile apropiate şi nemijlocite de acces către obiectivele apărate. (2) Pe timpul pregătirii şi desfăşurării operaţiei de apărare, divizionul de artilerie antiaeriană poate îndeplini, independent sau în cooperare cu forţele altor eşaloane, una sau mai multe din următoarele misiuni de luptă: a) participarea la riposta antiaeriană, în spaţiul de responsabilitate al brigăzii mecanizate ducând lupta cu inamicul aerian pentru apărarea antiaeriană a principalelor forţe şi obiective pe timpul deplasării, staţionării şi pe timpul ducerii operaţiei de apărare; b) participarea la mascarea acţiunilor prin amenajarea unor poziţii false de tragere; c) participarea la acţiunile de hărţuire şi surprindere a inamicului, la realizarea ambuscadelor; d) participarea la lupta cu forţele aeropurtate şi aeromobile ale inamicului, pe timpul transportului, desantării şi în raioanele în care au fost desantate; e) participarea la blocarea din aer a grupărilor de forţe încercuite ale inamicului, distrugând/neutralizând mijloacele de transport care încearcă aprovizionarea sau evacuarea acestora; f) înştiinţarea forţelor şi obiectivelor apărate antiaerian despre pericolul atacului aerian; g) participarea la distrugerea inamicului terestru şi maritim. Art.407. - Subunităţile de război electronic dispuse în fâşia brigăzii, au următoarele misiuni: a) identificarea surselor electronice perturbatoare şi obţinerea de informaţii oportune şi cât mai complete despre sistemele şi mijloacele electronice ale inamicului;


169/390

5/14/2018


NESECRET

b) executarea acţiunilor de atac electronic, coordonat strict cu celelalte mijloace de lovire, asupra sistemelor electronice ale inamicului şi neutralizarea/ limitarea posibilităţilor acestuia de a utiliza spectrul electromagnetic; c) stabilirea măsurilor adecvate de protecţie electronică pentru asigurarea eficacităţii sistemelor electronice proprii şi menţinerea capacităţii de comandă şi acţiune a forţelor proprii. Art.408. - (1) Compania de geniu, din organică şi subunităţile de geniu primite ca întărire, îndeplinesc următoarele misiuni: a) cercetarea de geniu; b) executarea mecanizată a lucrărilor de fortificaţii; c) amenajarea genistică a punctelor de comandă ale brigăzii; d) executarea barajelor genistice şi distrugerilor; e) amenajarea şi menţinerea viabilităţii itinerarelor/drumurilor; f) amenajarea şi deservirea trecerilor peste cursurile de apă şi alte obstacole; g) executarea lucrărilor genistice de mascare; h) participarea la înlăturarea efectelor loviturilor executate de către inamic cu ADMNBC şi sistemele incendiare. (2) Elementele de dispozitiv constituite din subunităţile de geniu sunt: a) detaşamentul mobil de baraje- constituit din subunităţi de minare-deminare organice sau primite ca întărire, înzestrate cu mijloace mecanizate pentru realizarea barajelor de mine antiblindate; b) detaşamentul de distrugeri- se constituie din subunităţi de pionieri (care nu au în înzestrare mijloace mecanizate pentru realizarea barajelor de mine antiblindate) organice sau primite ca întărire; pentru paza obiectivelor pregătite pentru distrugere şi siguranţă nemijlocită, primesc în sprijin subunităţi de infanterie; c) forţa de sprijin de geniu- constituită din subunităţile de geniu care nu intră în compunerea primelor două şi eventual din cele primite ca întărire. (3) Elementele formate din subunităţi de geniu se dispun în raioane situate între forţa de pe direcţia principală de efort şi forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal, de regulă, pe direcţia de interzis a brigăzii. Art.409. - (1) Compania de apărare nucleară, biologică şi chimică constituie principala structură de sprijin NBC a brigăzii, dispunându-se iniţial într-un raion situat între forţa defiind pe în direcţia efort şi forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal, măsurăprincipală să executedeurmătoarele misiuni: a) controlul nuclear, biologic şi chimic; b) decontaminarea RBC totală şi finală a forţelor şi echipamentelor; c) amplificarea puterii de foc prin întrebuinţarea sistemelor incendiare. (2) O parte din subunităţile de apărare NBC pot fi date ca întărire grupurilor de recunoaştere a inamicului şi terenului, detaşamentului de salvare - evacuare, forţelor de pe direcţia principală de efort (subunităţi de sisteme incendiare) şi la punctul de comandă al brigăzii mecanizată.

- Elicopterele executăArt.410. următoarele misiuni: primite în sprijin de către brigadă în lupta de apărare, NESECRET 170 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

170/390

5/14/2018


NESECRET

a) cercetarea şi supravegherea flancurilor şi intervalelor; b) paza şi supravegherea unor zone şi itinerare/drumuri de deplasare; c) comandă şi control, inclusiv conducerea focului; d) sprijinul logistic, incluzând evacuarea răniţilor; e) cercetarea nucleară, biologică şi chimică. Art.411. - (1) Compania de cercetare execută acţiuni pentru culegerea de informaţii în funcţie de: condiţiile în care brigada trece la apărare; locul, rolul şi misiunea acesteia; procedeele şi particularităţile luptei; intenţia şi concepţia comandantului; forţele şi mijloacele de cercetare la dispoziţie; nevoile de informaţii ale comandantului. (2) Informaţiile trebuie să se refere în principiu, la: a) stadiul pregătirii inamicului pentru trecerea la ofensivă; b) concepţia luptei şi măsurile pe care acesta le ia în vederea întrebuinţării ADMNBC; c) direcţiile de afluire, raioanele de concentrare şi aliniamentele succesive atinse de unităţile atacatoare; d) gruparea principală de forţe, dispozitivul, data, ora şi procedeul de trecere la ofensivă, precum şi dispunerea mijloacelor de atac cu ADMNBC şi a muniţiei aferente, a elementelor sistemelor de cercetare lovire de mare precizie, a blindatelor, artileriei, punctelor de comandă, centrelor de comunicaţii şi mijloacelor de război electronic; e) valoarea, compunerea, direcţiile de atac şi aliniamentele succesive cucerite de unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort a inamicului şi acţiunile probabile ale forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervelor acestuia; f) raioanele din dispozitivul propriu, în care inamicul intenţionează să întrebuinţeze forţele aeropurtate, forţele aeromobile şi de cercetare - diversiune; g) conţinutul şi semnificaţia acţiunilor de influenţare psihologică desfăşurate de inamic în rândul forţelor proprii. Art.412. - (1) Compania de transmisiuni realizează legăturile după regulile precizate pentru lupta ofensivă, cu deosebirea că se pot utiliza pe scară mai largă comunicaţiile fir. (2) Liniile de comunicaţii se organizează şi realizează astfel încât sistemul de comunicaţii să poată fi de restructurat rapid, în funcţie de evoluţia situaţiei şi modificările dispozitivului operaţii, astfel: a) legăturile prin fir/fibră optică se realizează pe direcţii şi ax; b) legăturile radioreleu se realizează pe direcţii/magistrale, reţele sau în inel; c) legăturile radio se realizează pe direcţii şi reţele; d) legăturile prin mijloace mobile se realizează prin staţiile de adunare şi expediere a documentelor pe unele direcţii sau circular; e) legăturile prin mijloace poştale se realizează pe direcţii sau circular şi se asigură prin staţiile poştale militare şi punctele de schimb ale acestora, transportul trimiterilor poştale asigurându-se de structurile logistice; NESECRET 171 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

171/390

5/14/2018


NESECRET

f) legăturile prin mijloace de semnalizare se utilizează pentru înştiinţare, alarmare, în interiorul punctelor de comandă şi a raioanelor ocupate de trupe, conducerea subunităţilor în luptă sau pe timpul deplasărilor. (3) Liniile de comunicaţii prin radio şi radioreleu se organizează din timp, însă lucrul în emisie este interzis până la realizarea contactului cu inamicul. Art.413. - (1) Rezerva se organizează în funcţie de locul, rolul, forţele şi mijloacele la dispoziţie, se dispune în adâncimea apărării, înapoia forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal, în raioane de dispunere/concentrare. (2) Misiunile generale ale rezervei pot fi: a) participarea la oprirea unor forţe ale inamicului pătrunse în mod surprinzător în dispozitivul de apărare; b) distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns în interiorul apărării prin participarea la contraatacul executat cu forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal; c) distrugerea/neutralizarea forţelor inamicului infiltrate prin surprindere pe la flancuri şi intervale sau lansate în spatele dispozitivului de apărare al brigăzii. (3) Când, datorită situaţiei create, dispozitivul propriu nu are forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal, rezerva îndeplineşte misiunile specifice acesteia. Art.414. - Sistemul logistic este constituit din structuri de conducere/comandă şi acţionale/de execuţie proprii şi ale unităţilor subordonate, precum şi din relaţiile funcţionale dintre acestea. Art.415. - (1) Batalionul logistic se dispune în adâncimea dispozitivului de luptă la 25- 45 km faţă de limita dinainte a apărării. (2) Utilizarea eficientă a forţelor şi resurselor logistice se face pe priorităţi de susţinere a luptei şi are la bază concepţia acesteia. Art.416. - Logistica în lupta de apărare are ca particularităţi: a) realizarea din timp a stocurilor şi mijloacelor de asigurare tehnică şi medicală pentru prima zi de luptă, ceea ce constituie o manevră preventivă pentru eventualitatea unui atac prin surprindere al inamicului; b) dispunerea forţelor şi mijloacelor logistice, de regulă în adâncime, pentru a evita suprapunerea cu zona operaţiilor la contact şi pentru a mări posibilităţile de protecţie; de siguranţă şi protecţie a raioanelor de dispunere forţelor c) de amplificarea logistică, de măsurilor control a circulaţiei şi pază a liniilor de aprovizionare, pentrua a contracara operaţiile în adâncime ale inamicului; d) planificarea acţiunilor logistice va ţine cont şi de cerinţele specifice pentru operaţiile cu caracter ofensiv, executate pe timpul operaţiei de apărare precum şi pentru trecerea la ofensivă după finalizarea cu succes a apărării. Art.417. - (1) Amenajarea genistică cuprinde totalitatea lucrărilor genistice de fortificaţie, baraje genistice, lucrări de distrugeri, drumuri, poduri, treceri şi mascare care modifică, adaptează sau completează caracteristicile terenului din fâşia de apărare cu în succes scopula operaţiei creării condiţiilor desfăşurării de apărare.optime/favorabile necesare pregătirii şi NESECRET 172 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

172/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Amenajarea genistică este influenţată şi condiţionată de: a) acţiunile probabile în timp şi spaţiu ale inamicului; b) misiunea brigăzii, locul şi rolul acesteia în cadrul operaţiei de apărare; c) procedeul de trecere la apărare; d) concepţia comandantului pentru îndeplinirea misiunii primite/deduse, îndeosebi de direcţia de interzis şi raionul unde îşi grupează principalele forţe şi mijloace; e) dispozitivul şi manevra de forţe şi mijloace; f) timpul, forţele şi mijloacele la dispoziţie; g) condiţiile geoclimatice ale zonei; h) capacitatea organizatorică şi de conducere a comandamentului; i) gradul de pregătire şi experienţa forţelor; j) logistica forţelor pe linia armei geniu. (3) Amenajarea genistică a terenului urmăreşte să asigure caracterul ferm, stabil şi dinamic al apărării, îndeosebi împotriva blindatelor inamicului, participarea la asigurarea flancurilor şi intervalelor, executarea manevrei, dispunerea dispersată a forţelor şi mijloacelor, la nevoie protecţia împotriva efectelor loviturilor cu ADMNBC, realizarea de lucrări false, inducerea în eroare a inamicului asupra dispozitivului de operaţii al forţelor proprii. Art.418. - În fâşia de apărare a brigăzii se amenajează genistic: a) poziţia înaintată- de regulă la apărarea pregătită din timp în afara contactului cu inamicul; b) 1- 2 poziţii de apărare- de regulă discontinue; poziţia întâi cuprinde 4 tranşee; poziţia a 2- a cuprinde 3 sau 4 tranşee; c) 1- 2 poziţii în bretelă- care fac legătura între poziţiile de apărare, pe structura cărora se realizează aliniamente de contraatac; d) raioanele poziţiilor de tragere pentru divizionul de artilerie mixt; e) raioanele poziţiilor de tragere pentru divizionul de artilerie antiaeriană; f) raioanele de dispunere şi de apărare pentru subunităţile din forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervă; g) aliniamentele de tragere pentru tancuri; h) aliniamentele, poziţiile şi raioanele antiblindate; i) raioanele raioanele de dispunere pentru forţele de sprijin de luptă şi sprijin logistic; j) punctelor de comandă; k) raioanele şi poziţiile de rezervă şi false. Art.419. - (1) Sistemul de lovire în ansamblu cuprinde mijloacele de foc, structurile din care acestea fac parte şi focul tuturor categoriilor de armament din dotarea brigăzii, organizat pentru distrugerea/neutralizarea inamicului pe timpul apropierii, pregătirii pentru atac şi executării acestuia. (2) La nivelul brigăzii, baza sistemului de lovire o constituie focul artileriei, aruncătoarelor, mijloacelor de acţiune împotriva blindatelor şi tancurilor. Acesta se completează cu focul mijloacelor de apărare antiaeriană, al transportoarelor blindate NESECRET 173 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

173/390

5/14/2018


NESECRET

(maşinilor de luptă ale infanteriei) şi armamentului de infanterie, al sistemelor incendiare combinat cu sistemul de baraje şi distrugeri. (3) Sistemul de lovire trebuie să asigure: a) distrugerea/neutralizarea mijloacelor de atac aerian şi a grupărilor importante de forţe ale inamicului; b) sprijinirea forţelor care luptă pe poziţia înaintată/siguranţa de luptă; c) respingerea atacurilor în special a blindatelor inamicului în faţa LDA; d) realizarea barajului general; e) distrugerea inamicului pătruns în adâncime, a forţelor aeropurtate, a forţelor aeromobile şi de cercetare-diversiune; f) pregătirea de foc şi sprijinul contraatacurilor; g) executarea manevrei de foc pe direcţiile ameninţate; h) acoperirea prin foc a flancurilor, intervalelor, a barajelor genistice şi a obstacolelor naturale/artificiale; i) executarea focului pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibilitate redusă. (4) Mijloacele de foc se dispun astfel încât să asigure legătura de foc între poziţii/raioane şi să poată executa focul în faţa LDA, la flancuri şi pe direcţia de pătrundere a inamicului, să creeze pungi de foc în faţa dispozitivului de apărare şi în adâncimea acestuia, să realizeze o densitate suficientă pe direcţia de interzis.

4. Manevra în apărare Art.420. - (1) Scopul manevrei de forţe şi mijloace executată de brigada mecanizată în lupta de apărare îl constituie: a) scoaterea unităţilor de sub loviturile inamicului; b) întărirea apărării pe direcţia ameninţată; c) neutralizarea inamicului şi respingerea atacului acestuia; d) schimbarea efortului de pe o direcţie pe alta; e) închiderea unor breşe/intervale create în dispozitivul brigăzii; f) înlocuirea unor unităţi/subunităţi care şi-au pierdut puterea de luptă. (2) Formele manevrei în apărare sunt: a) lovirea inamicului în faţa LDA prin manevre specifice ofensivei; mutareafront eforturilor de pe o direcţie (raion) pe alta, din spate spre front, precum b) şi dinspre spre spate; c) ripostele ofensive ale apărării; d) manevra pe verticală; e) loviturile în adâncime. Art.421. - (1) Lovirea inamicului în faţa LDA prin manevre specifice ofensivei se execută de regulă cu forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal întărită cu subunităţi de artilerie şi de artilerie antiblindate şi de geniu, şi urmăreşte: a) zădărnicirea trecerii inamicului la ofensivă; b) limitei dinainteimportante; a apărării; c) îmbunătăţirea distrugerea saualiniamentului neutralizarea unor obiective NESECRET 174 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

174/390

5/14/2018


NESECRET

d) capturarea de tehnică şi modele noi de armament. (2) Această formă de manevră se desfăşoară de regulă noaptea, fără pregătire de foc. Art.422. - (1) Mutarea eforturilor de pe o direcţie (dintr-un raion) pe alta vizează regruparea unor unităţi din raioanele neatacate/slab atacate şi folosirea acestora pentru întărirea apărării acolo unde s-a concentrat efortul ofensiv al inamicului sau în alte raioane ori pe direcţiile ameninţate. (2) Mutarea eforturilor din spate spre front se realizează prin aducerea din adâncime a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei spre LDA pentru: a) întărirea apărării pe direcţia ameninţată; b) închiderea unor breşe realizate de inamic; c) ocuparea unor aliniamente de apărare favorabile opririi ofensivei inamicului în adâncimea apărării; d) executarea ripostelor ofensive, înlocuirea unor unităţi/subunităţi din forţa de pe direcţia principală de efort care şi-au pierdut puterea de luptă. (3) Mutarea eforturilor dinspre front spre spate se execută în scopul: a) scoaterii forţelor de sub loviturile puternice ale inamicului şi mutării apărării pe un aliniament mai favorabil; b) regrupării forţelor şi constituirii de grupări pentru executarea ripostelor ofensive pe alte direcţii sau efectuării de subordonări/resubordonări; c) distrugerea forţelor aeropurtate şi a forţelor aeromobile ale inamicului; d) reconstituirii forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei.

Art.423. - Ripostele ofensive ale apărării se desfăşoară pe timpul ducerii operaţiei de apărare, prin intervenţia forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei precum şi a forţelor şi mijloacelor regrupate din raioanele care nu sunt atacate. Aceste riposte, de regulă, sunt contraatacuri executate prin surprindere pentru distrugerea inamicului pătruns în adâncimea apărării, precum şi pentru refacerea apărării pe LDA sau pe un alt aliniament favorabil. Art.424. - Loviturile în adâncime vizează rezervele, elementele sistemului de lovire şi de conducere, sursele de aprovizionare şi alte obiective ale inamicului dispuse în spatele dispozitivului ofensiv al acestuia şi care pot influenţa desfăşurarea acţiunilor la contact. Art.425. - (1) Manevra pe verticală se execută atunci când se dispune de resurse de aviaţie. (2) Această formă de manevră se adoptă pentru: a) interceptarea comunicaţiilor sau lovirea inamicului care urmează să se introducă în luptă pentru dezvoltarea ofensivei; b) sprijinul contraatacurilor şi crearea condiţiilor de trecere la ofensivă; c) participarea la distrugerea forţelor aeropurtate/forţelor aeromobile al/ale inamicului; d) închiderea unor breşe create de inamic. NESECRET 175 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

175/390

5/14/2018


NESECRET

SECŢIUNEA a 2 - a Pregătirea şi desfăşurarea operaţiei de apărare

1. Consideraţii pentru dezvoltarea cursurilor acţiunilor în apărare Art.426. - Doctrina de apărare, departe de a dicta, asigură comandantului libertatea de a planifica şi executa propria apărare. Comandantul trebuie să se apere bine spre înainte pentru a lovi inamicul pe măsură ce acesta se apropie. Comandantul poate duce operaţii de apărare în zona principală de operaţii sau poate lupta într-o apărare neliniară, atrăgând inamicul adânc în zona de operaţii ca apoi să-l lovească în flancuri şi spate. Acest paragraf conţine consideraţii pentru dezvoltarea cursurilor acţiunilor (C.A.) de apărare, pe tipurile de operaţii pe care le poate desfăşura brigada mecanizată. Art.427. - (1) Intenţiile comandantului în situaţii de apărare joacă un rol major în dezvoltarea C.A. viabile. (2) C.A. exprimă în mod normal intenţiile comandantului în concordanţă cu factorii MIFT-TC. Art.428. - Dezorganizarea şi distrugerea/neutralizarea inamicului. Când execută aceste acţiuni, comandantul ia în considerare dispunerea forţelor proprii şi trebuie să cunoască posibilităţile lor de a controla sau menţine terenul sau de a dezorganiza ori distruge/neutraliza inamicul. Pentru aceasta, de regulă, se menţine o rezervă mare, astfel încât unităţile să execute manevra agresiv pentru a ataca inamicul. Intenţiile trebuie clarificate prin măsurile de control care să specifice cele mai probabile drumuri/itinerare de apropiere sau zone de angajare a unităţilor angajate în luptă. Art.429. - (1) Interzicerea unei zone sau menţinerea terenului. În unele acţiuni de apărare inamicul este important doar dacă el reprezintă o ameninţare pentru controlul asupra terenului deţinut de brigadă sau dacă afectează operaţiile acesteia. (2) Interzicerea unei fâşii. Brigada mecanizată poate avea ca misiune interzicerea accesului într-o fâşie. Inamicul trebuie împiedicat să folosească această fâşie pentru operaţiuni de comandă şi control, sprijin de luptă sau logistic. El poate alege să lupte împotriva elementelor infiltrate ale inamicului prin una din următoarele metode: să execute patrule sau ambuscade, poate să folosească focul direct sau poate să poate folosească puşcaşi experimentaţi şi lunetişti pentru a neutraliza comandanţii inamicului şi elementele de cercetare. Ea continuă aceste tactici atât timp cât inamicul acţionează în fâşia stabilită. (3) Menţinerea terenului. În operaţiile de apărare, brigada poate să îndeplinească misiunea de a menţine terenul. Aceasta înseamnă păstrarea unui raion specificat sau a unei fâşii unde să nu fie permis accesul inamicului (exemplu: punctele decisive din teren, terenurile de aterizare sau o zonă care va fi folosită pentru un asalt aerian sau acţiuni ale forţelor aeromobile). şi inamiculbrigăzii sunt importante aceste - Conservarea Terenul misiuniArt.430. doar dacă ajută sauforţei. ameninţă posibilităţile de a-şi înmenţine NESECRET 176 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

176/390

5/14/2018


NESECRET

integritatea sau a se pregăti pentru alte acţiuni. Pe cât posibil, unităţile trebuie să evite contactul cu inamicul sau să se poziţioneze în teren în raioane/zone care sunt uşor de apărat. Art.431. - Conducerea operaţiei. Aceste precizări ajută comandanţii în evaluarea acţiunilor pentru îndeplinirea misiunii urmând tacticile, tehnicile şi procedurile defensive descrise. Art.432. - Ocuparea poziţiilor. Militarii cercetaşi şi personalul subunităţilor cu misiuni de culegere a datelor despre inamic din cadrul brigăzii mecanizate sunt forţele şi mijloacele care în mod normal execută primii cercetarea zonei. Ei stabilesc existenţa posturilor de observare ale inamicului, gradul de contaminare RBC, elementele de siguranţă şi confirmă informaţiile primite de la eşalonul superior. După aceasta comandanţii subordonaţi recunosc şi pregătesc zonele stabilite. Unităţile ocupă aceste zone cât de curând posibil după primirea misiunii. Unele mijloace sunt aduse spre înainte pentru a cuceri zonele şi pentru a ajuta la pregătirea sau pentru a le fi precizate sectoarele de foc. Forţele de pe poziţia înaintată şi de pe poziţia siguranţei de luptă, constând din subunităţi (companie, pluton) de infanterie întărite destinate pentru supraveghere şi pentru luptă împotriva mijloacelor de cercetare ale inamicului, trebuie dispuse în zona de siguranţă pentru a preveni observarea de către inamic a poziţiilor şi pregătirii obstacolelor. În timpul ocupării/instalării poziţiei, deplasările vor fi reduse pentru a se evita observarea de către inamic. Art.433. - Priorităţi de lucru. Deşi multe activităţi trebuie îndeplinite în acelaşi timp, bazându-se pe planul său de apărare comandantul brigăzii poate acorda atenţie celor mai importante. Un exemplu de priorităţi este redat în continuare, astfel: a) poziţiile elementelor de siguranţă, inclusiv ale forţelor de luptă împotriva mijloacelor de cercetare ale inamicului; b) stabilirea siguranţei nemijlocite pentru poziţiile defensive; c) identificarea zonelor de angajare şi a rezervelor; d) stabilirea zonelor de manevră şi acţiune ale subsistemelor (artilerie terestră, mijloace antiblindate, artilerie antiaeriană, tancuri, vehicule de luptă); e) identificarea limitelor barajelor (general, antiblindate) şi obiectivelor principale; f) determinarea distanţelor până la poziţiile probabile ale obiectivelor; g) minelor antiblindate a altor obstacole; acoperirea lor prin foc; h) amplasarea pregătirea poziţiilor de luptă şi a şicelor de protecţie; i) pregătirea tabelelor cu elementele de tragere şi a schemelor de apărare; j) realizarea sistemului de comunicaţii prin fir; k) selectarea şi pregătirea rutelor pentru aprovizionare şi evacuare; l) pregătirea poziţiilor de rezervă; m) confirmarea şi pregătirea poziţiilor rezervei; n) repetarea planului contraatacului (atenţia va fi concentrată prima dată asupra zonelor critice); o) executareacuplanurilor de inducere eroare superior). (asigurarea că aceste planuri sunt în concordanţă acţiunile planificate de în eşalonul NESECRET 177 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

177/390

5/14/2018


NESECRET

Art.434. - Secvenţele apărării. Apărarea este deseori executată ţinând seama de succesiunea atacului inamicului, astfel: a) acţiunile cercetării inamicului şi pregătirea de foc a acestuia - inamicul foloseşte elemente de cercetare şi cercetarea prin luptă pentru a încerca să descopere dispunerea apărătorului; el încearcă, de asemenea, să execute culoare sau să ocolească obstacolele apărătorului; forţele de siguranţă ale brigăzii trebuie să folosească focul şi deplasarea pentru a zădărnici aceste eforturi; în acelaşi timp inamicul poate declanşa pregătirea de foc în timp ce cresc eforturile cercetării; conştiente că trebuie să menţină siguranţa brigăzii, elementele de siguranţă ale acesteia trebuie să rămână acoperite, ascunse şi să-şi pregătească poziţii pentru a evita rănirile şi şocul determinate de focul inamicului; b) apropierea efortului principal al inamicului - elementele de siguranţă ale brigăzii observă şi raportează apropierea inamicului; unităţile inamicului se pot apropia în coloană pentru a-şi asigura o înaintare rapidă şi pentru a evita focul şi obstacolele apărătorului; comandantul brigăzii orientează forţele sale către direcţia principală de ofensivă a inamicului; iniţial el poate să reţină focul pentru a permite inamicului să intre cât mai adânc în zona de angajare şi la momentul potrivit să concentreze focul asupra grupărilor acestuia; altă opţiune o reprezintă angajarea de la distanţă maximă cu ajutorul sprijinului prin foc şi a celui aerian apropiat, pentru a cauza răniri, a încetini şi dezorganiza pe inamic, a-l neutraliza şi a-i deteriora comunicaţiile; armamentul cu posibilităţi de executare a focului direct va fi repoziţionat şi manevrat pentru a ataca inamicul din flanc; c) asaltul inamicului - inamicul devine mai vulnerabil pe măsură ce se apropie de obstacole; brigada foloseşte o combinaţie a obstacolelor, a focului prin ochire directă şi tragerilor din poziţii de tragere acoperite, pentru a dispersa şi fracţiona formaţiile de asalt ale inamicului; unele elemente de siguranţă pot rămâne pe poziţia înaintată pentru a observa deplasarea eşalonului secund al inamicului şi pentru a dirija focul de sprijin asupra acestor forţe precum şi asupra artileriei, apărării antiaeriene, elementelor de aprovizionare şi a celor de comandă şi control ale inamicului; dacă inamicul atacă, focul în barajul general şi toate celelalte acţiuni posibile sunt îndreptate asupra grupărilor sale de asalt; decizia de a deschide focul în barajul general poate fi atribuită comandanţilor subunităţilor din forţa de pe direcţia principală efort; executarea focul în barajul general este executat, sau presupune încetat parţial când este de nevoie; focului în barajul general terminat permanent un consum mare de muniţii; înainte ca inamicul să pătrundă în fâşia de apărare a brigăzii şi să o cucerească sau să ameninţe cu cucerirea poziţiilor cheie din teren, comandantul trebuie să încerce prima dată să-l distrugă/neutralizeze sau să îl oprească, folosind toate mijloacele la dispoziţie; dacă prin aceasta nu reuşeşte, comandantul trebuie să decidă folosirea rezervelor sau a ultimelor forţe ce pot fi angajate în luptă pentru a împiedica pătrunderile viitoare. Art.435. - (1) Contraatacul este o operaţie cu caracter ofensiv, un atac executat cu o partecusau cu toate forţelecum apărătorului împotriva forţelorpierdut atacatorului. El este executat scopuri specifice, ar fi recâştigarea terenului sau izolarea şi NESECRET 178 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

178/390

5/14/2018


NESECRET

distrugerea forţelor inamicului. Obiectivul unui contraatac este recâştigarea iniţiativei şi împiedicarea îndeplinirii scopurilor atacului inamicului. În lupta de apărare de durată, contraatacul este executat pentru recâştigarea poziţiilor de luptă şi are obiective limitate. Comandantul trebuie să pregătească variantele de contraatac pe direcţiile cele mai probabile de pătrundere. El va acorda prioritate zonelor care sunt vitale pentru succesul apărării. (2) Contraatacul executat dintr-o poziţie de apărare. Ca şi alte atacuri, el depinde de surpriză şi viteza de execuţie şi necesită o coordonare atentă a sprijinului de către toate mijloacele de foc disponibile. Succesul contraatacului depinde de planificarea detaliată şi de timpul la dispoziţie. (3) Pătrunderile inamicului se realizează adesea în condiţii tactice care să prevină un contraatac şi în acest fel să nu constituie un semnal pentru executarea acestuia. Din aceste motive comandantul trebuie să ia toate măsurile pe care le consideră necesare pentru a limita pătrunderea. În lupta pe poziţie sau în raioane, poziţiile sunt pregătite pentru a conferi mai multă adâncime apărării. Aceste poziţii, odată ocupate, pot limita pătrunderile probabile. Atunci când comandantul stabileşte că situaţia este nefavorabilă executării unui contraatac, el va ordona rezervei să oprească pătrunderea inamicului prin ocuparea acestor poziţii pregătite din timp. El va fixa şi ţine inamicul sub foc şi va informa eşalonul superior despre acţiunile sale. Art.436. - (1) Comandantul care se apără va evalua situaţia pentru a stabili dacă îşi poate permite să execute un contraatac chiar în condiţiile în care acesta va fi executat doar pentru a reduce ameninţarea; în principiu, factorii de care trebuie să se ţină cont sunt surpriza, rezerva adecvată şi sprijinul prin foc la dispoziţie, elementele blindate în zona pătrunderii. (2) Surpriza. Forţele de contraatac realizează surpriza prin folosirea drumurilor cu acoperire pentru deplasarea către LDA. Forţele se vor deplasa: a) sub acoperirea fumului sau zgomotului provenit de la armamentul de sprijin; b) prin coordonarea eforturilor tuturor unităţilor care se apără; c) prin inducerea în eroare a inamicului cu privire la momentul şi direcţia contraatacului. (3) Rezerva adecvată şi sprijinul prin foc la dispoziţie. Comandantul poate să aibă nevoie de toate efectivele de sub comanda sa, inclusiv de rezervă, pentru a opri pătrunderea inamicului zonă.comandantul Este posibil să ca nu focul să provoace atât de multe pierderi rezervei înîncât maiinamicului poată dispune de o forţă de contraatac adecvată. Dacă acest lucru se întâmplă, comandantul trebuie să fixeze inamicul prin foc executat din poziţii pregătite din timp şi să informeze eşalonul superior despre această situaţie. (4) Elementele blindate în zona pătrunderii. Infanteria foloseşte terenul frământat pentru a se apropia şi distruge/neutraliza elementele blindate ale inamicului care domină în zona unde s-a executat pătrunderea. Dacă terenul împiedică aceste acţiuni se contraatacă din poziţiile pregătite din timp la flancurile şi în spatele inamicului, distrugând astfel forţele acestuia şi majoritatea elementelor sale blindate. NESECRET 179 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

179/390

5/14/2018


NESECRET

Art.437. - Lovitura de devansare este executată pentru a întrerupe un atac al inamicului înainte ca acesta să fie lansat. Marea unitate care execută o lovitură de devansare va ataca inamicul atunci când acesta este cel mai vulnerabil (se pregăteşte pentru atac în raioanele de adunare sau pe poziţiile de atac, se deplasează către aliniamentul de atac). O mare unitate care execută o lovitură de devansare desfăşoară de fapt un atac, fie că este în grabă, când timpul la dispoziţie este scurt sau planificat, când primeşte din vreme un ordin preliminar adecvat. Uneori circumstanţele opresc exploatarea deplină a acestui atac. Forţele trebuie să se oprească asupra unui obiectiv sau să se retragă către poziţiile iniţiale. Totuşi, atunci când situaţia permite, unitatea poate exploata situaţia ca şi în cazul unui atac obişnuit. Art.438. - (1) Integrarea sprijinului de luptă. Elementele cheie ale sprijinului de luptă în apărare sunt acele mijloace care pot neutraliza şi distruge infanteria. Celelalte elemente de sprijin de luptă ajută prin distrugerea/neutralizarea obiectivelor şi asigurarea siguranţei. (2) Divizionul de artilerie mixt asigură brigăzii sprijin prin foc continuu şi apropiat. Comandantul va stabili priorităţile de executare a focului şi va planifica focul de baraj. Această metodă de angajare asigură flexibilitate în executarea şi concentrarea focului şi schimbă măsurile de comandă şi control şi modul de sprijin logistic. Artileria asigură comandantului posibilitatea de a distruge/neutraliza inamicul de la distanţă mare. La distanţe mici acţiunile artileriei se completează cu focul armamentului de infanterie şi al aruncătoarelor pentru a spori puterea de foc în zonele critice. Comandantul realizează aceasta prin stabilirea priorităţilor de lovire a obiectivelor şi de executare a focului de baraj. (3) Observatorii înaintaţi joacă un rol important în dirijarea sprijinului prin foc. Ei trebuie să fie plasaţi în poziţii avantajoase de unde să poată observa şi raporta la timp şi corect necesităţile de executare a focului. Dispunerea acestora poate să influenţeze poziţionarea infanteriei şi a celorlalte elemente de dispozitiv. (4) Sprijinul aerian tactic poate asigura cantităţile de bombe, explozive şi de mine pentru a fracţiona şi distruge/neutraliza elementele grupate ale inamicului. (5 ) Rolul principal al geniştilor este de a asigura consultanţă şi de a amplasa obstacole tactice. Aceste obstacole reduc posibilităţile de manevră ale inamicului, concentrarea şi reîntărirea acestuia şi sporesc vulnerabilitatea sa la foc. Geniştii pot acorda consultanţă şi ajuta în realizarea poziţiilor necesare menţinerii puterii de luptă/supravieţuirii şi înunităţile amplasarea obstacolelor de protecţie. Aceste obstacole protejează forţele apărătorului şi previn penetrarea lor de către inamic. Dacă sunt folosite puncte de sprijin, geniştii ajută la pregătire. (6) Elicopterele de atac pot să distrugă/neutralizeze rapid şi eficient forţele expuse ale inamicului, pe care alte elemente nu le pot detecta sau distruge. Capacităţile elicopterelor de a se deplasa rapid către zonele ameninţate sporesc valoarea acestora pentru un apărător ameninţat de o forţă superioară a inamicului. Art.439. - (1) Consolidarea şi reorganizarea. Brigada mecanizată trebuie să se reorganizezerămas repede să continue Se execută acţiuni pentru inamicului peşipoziţii. Răniţiiapărarea. sunt evacuaţi şi subunităţile sunt neutralizarea schimbate şi NESECRET 180 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

180/390

5/14/2018


NESECRET

reorganizate pentru a înlocui pierderile. Muniţia şi alte articole critice sunt aprovizionate încrucişat şi reaprovizionate. Măsurile de siguranţă şi obstacolele sunt restabilite şi se înaintează rapoartele. (2) Consolidarea presupune reorganizarea şi întărirea poziţiilor în urma atacului inamicului; consolidarea poate însemna de la redislocarea rapidă a forţelor şi elementelor de siguranţă pentru a împiedica un nou atac până la reorganizarea şi perfecţionarea poziţiilor existente. Întotdeauna comandantul trebuie să planifice consolidarea după executarea apărării. Consideraţiile referitoare la consolidare sunt: a) restabilirea siguranţei - posturile de observare şi celelalte elemente de siguranţă se trimit pe poziţii; b) eliminarea inamicului – batalioanele de infanterie se vor asigura că elementele rămase ale inamicului sunt capturate, neutralizate sau forţate să se retragă; c) redispunerea forţelor pentru apărarea în grabă – batalionul de tancuri şi divizionul de artilerie mixt se redispun în funcţie de necesităţi pentru a acoperi cele mai probabile rute de apropiere ale blindatelor inamicului, iar infanteria se reorganizează de-a lungul celor mai probabile căi de apropiere a forţelor debarcate. Forţele de supraveghere, artileria, aruncătoarele, companiile cu misiuni de sprijin prin foc, centrul operaţional tactic, subunităţile de logistică şi mijloacele de supraveghere terestră sunt redispuse pentru a ajuta la consolidarea noii poziţii; d) reperele vor fi restabilite ca parte a consolidării - de asemenea, tragerile din poziţii de tragere acoperite vor fi modificate şi coordonatele obiectivelor cunoscute recalculate pentru a sprijini apărarea; e) executarea cercetării - comandantul ordonă batalioanelor de infanterie să trimită patrule, îmbarcate sau debarcate, de-a lungul celor mai probabile căi de apropiere, în timp ce este refăcută siguranţa nemijlocită; această sarcină este îndeplinită de forţe de valoare grupă de infanterie; ele acţionează până la distanţa de observare a forţelor instalate; cercetarea este dislocată pentru a executa observarea dincolo de aceste patrule; f) pregătirea pentru executarea misiunilor la ordin - cea mai probabilă misiune stabilită prin ordin va fi continuarea apărării; în timpul consolidării, comandantul şi statul major folosesc procedeele de conducere a forţelor pentru pregătirea unei misiuni la ordin; informaţiile obţinute pe timpul executării cercetării sunt folosite pentru îmbunătăţirea misiunilor probabile. (3) Reorganizarea include planurilor toate acţiunile de pregătire pentru un nou atac al inamicului sau pentru trecerea la ofensivă. Reorganizarea se desfăşoară continuu pe timpul apărării şi cuprinde: a) înlocuirea militarilor de la armamentul de bază - poziţiile lor trebuie să fie reocupate; dacă există pierderi mari, companiile vor fi reîncadrate cu elemente din celelalte subunităţi; b) raportarea despre situaţia marii unităţii – brigada informează eşalonul superior despre locul şi statutul ei;


181/390

5/14/2018


NESECRET

c) evacuările de personal şi echipament - răniţii, prizonierii de război şi materialele deteriorate sunt evacuate sau recuperate în conformitate cu planurile pregătite înainte de declanşarea apărării; d) redistribuirea articolelor necesare - în funcţie de necesităţi şi timpul la dispoziţie, proviziile, muniţia şi echipamentul sunt redistribuite între unităţi sub forma pachetelor logistice; e) planificarea acţiunilor viitoare - ordinele de operaţii, fragmentare, sunt emise dacă este necesar; echipamentele de comandă şi control sunt dispuse pentru controlul pe timpul consolidării şi pentru conducerea acţiunilor viitoare; unităţile refac obstacolele din intervale şi continuă să-şi perfecţioneze poziţiile de luptă. Art.440. - În funcţie de situaţie, procedeul de apărare, teren şi de alte condiţii, normele tactice, orientative, pentru brigada mecanizată pot fi (tabelul nr.14): Lărgimea Adâncimea fâşiei de apărare (km) (suprafaţa) fâşiei Procedeul (zonei) de apărare - Fără formaţiuni logistică de Cu deformaţiuni logistică km (km2) Apărarea mobilă 12-15 30 – 35 40 – 45 Apărarea pe poziţii 15-20 15 – 20 25 – 30 Retragerea 6-10 2–4 6–8 Apărarea în 12-15 km2 încercuire Tabelul nr. 14- Normele tactice pentru brigada mecanizată

2. Tipuri de operaţii de apărare Art.441. - În apărare, pot fi folosite mai multe tehnici pentru a spori capacităţile unităţilor de infanterie. Nu se poate spune că o anumită tehnică aduce succesul unei misiuni. Conceptul ideal poate fi o combinaţie a diferitelor tehnici. Art.442. - (1) Apărarea mobilă. În operaţiile defensive unităţile brigăzii primesc cel mai adesea misiunea de a apăra câte un sector. Folosirea sectoarelor măreşte flexibilitatea şi previne concentrarea covârşitoare a puterii de foc a inamicului asupra majorităţii forţelor brigăzii. Forţele acesteia se apără împotriva unui inamic cu mobilitate superioară, prin eşalonarea în adâncime a poziţiilor. Adâncimea apărării trebuie să provină din poziţionarea iniţială a forţelor în cadrul sectorului şi nu din manevra acestora. Adâncimea este sporită prin poziţionarea adecvată şi viabilă a rezervei. (2) Poziţiile. Brigada se apără împotriva forţelor îmbarcate prin folosirea unei serii de poziţii de luptă antiblindate între care există sprijin prin foc reciproc. Acestea trebuie să fie dispuse în porţiuni de teren inaccesibil blindatelor, să fie protejate de infanterie şi întărite cu obstacole. (3) Siguranţa. Dispunerea prezentată la aliniatul (2) este eficientă împotriva blindatelor, dar este vulnerabilă la atacurile infanteriei sau a celor combinate care pot NESECRET 182 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

182/390

5/14/2018


NESECRET

fi îndreptate împotriva unei singure poziţii în acelaşi timp. Din acest motiv pregătirea poziţiilor trebuie să asigure apărarea circulară şi sprijinul reciproc. (4) Desfăşurarea în adâncime. Pe măsură ce inamicul încearcă să manevreze, forţele desfăşurate în adâncime trebuie să-i opună un foc antiblindate eficient din mai multe poziţii. Sectorul este organizat prin dispersarea circulară a forţelor care pot să angajeze inamicul pe întreaga adâncime a dispozitivului său. Această tehnică se concentrează asupra forţelor inamicului. Minele şi alte obstacole, poziţiile infanteriei şi patrulele sunt folosite pentru a închide intervalele care nu pot fi acoperite eficient cu foc datorită particularităţilor terenului care oferă acoperiri sau care este puternic împădurit. (5) Acţiuni de angajare. La apărarea mobilă există două opţiuni de angajare a inamicului. Ele se bazează în primul rând pe condiţiile impuse de teren şi posibilitatea realizării surprinderii. Prima opţiune este angajarea de la distanţa maximă oferită de teren şi de sistemele de armament disponibile. A doua opţiune o reprezintă permiterea apropierii inamicului până la distanţa focului direct a armamentului antiblindate şi mitralierelor. Apărătorul îl va angaja apoi în luptă prin executarea unor atacuri violente, planificate şi sau executate în timp scurt, având drept scop distrugerea/neutralizarea inamicului de pe orice direcţie. În condiţii dificile de teren, această opţiune limitează mobilitatea forţelor inamicului şi a puterii sale de foc. (6) Angajarea luptei la distanţă mare. Apărătorul începe oprirea atacului inamicului iniţiind focul de la distanţă mare cu artileria terestră, aviaţia şi elicopterele de sprijin. Pe măsură ce inamicul pătrunde în zona de bătaie a armamentului antiblindate, acesta deschide focul asigurând dezorganizarea acţiunilor şi distrugerea vehiculelor importante. Când inamicul intră în zona de bătaie a mijloacelor de foc organice, armamentul antiblindate angajează lupta din diferite poziţii şi îl distruge. (7) Acceptarea deliberată a pătrunderii inamicului în adâncimea poziţiilor . Această opţiune are caracteristici ofensive. Ea permite pătrunderi planificate, realizarea ambuscadelor şi contraatacuri în adâncimea dispozitivului inamicului. Apropierea blindatelor nu poate fi oprită printr-o dispunere liniară, înaintată a forţelor. O astfel de dispunere poate fi dezorganizată rapid sau depăşită prin folosirea masivă a artileriei, fumului de mascare şi focului prin ochire directă. Pentru a evita pătrunderile, brigada îşi dispune în adâncime. Concentrarea unităţilor brigăzii pentru îngustarea fronturilor este forţele periculoasă. (8) Planificarea. Când are de înfruntat o forţă mecanizată sau blindată comandantul trebuie să ia în considerare următorii factori: a) direcţiile de apropiere pentru forţele îmbarcate ale inamicului şi valoarea aproximativă a forţelor care pot fi folosite împotriva lor; personal sau prin modulul S.3- operaţii estimează numărul maxim de blindate pe care inamicul le poate desfăşura la un moment dat pe o anumită direcţie şi pentru cât timp această formaţie constituie obiectiv pentru mijloacele de foc proprii; b) locurile pot fi distruse blindatetrebuie şi undeidentificate va fi dispus armamentul antiblindate care leunde va distruge în zonaaceste de angajare; toate poziţiile NESECRET 183 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

183/390

5/14/2018


NESECRET

potenţiale din cadrul sectorului; dacă toate poziţiile sunt folosite va dispersa prea mult sistemul antiblindate; prin această acţiune el reduce pericolul unei neutralizări totale; însă aceasta creşte vulnerabilitatea forţelor sale prin fracţionarea în grupări mici care pot fi distruse/neutralizate separat sau pot fi ocolite de inamic; dispersarea măreşte de asemenea problemele legate de comandă, control şi logistică; comandantul poate alege cealaltă extremă, adică aşezarea tuturor forţelor sale în câteva poziţii, ceea ce înlesneşte comanda şi controlul şi sporeşte siguranţa forţelor sale; oricare din cele două metode face ca armamentul său antiblindate să fie mai vulnerabil şi mai uşor de distrus sau ocolit de forţele îmbarcate; prudenţa în analiza condiţiilor pentru a permite maximum de libertate în acţiunile descentralizate ale subordonaţilor; c) dispersarea mijloacelor antiblindate să se realizeze în aşa fel încât să existe suficiente forţe de infanterie pentru asigurarea protecţiei acestora; infanteria previne infiltrările debarcate, asigură siguranţa armamentului antiblindate (în special în condiţii de vizibilitate redusă) şi distruge de la distanţă mică blindatele inamicului; d) concentrarea focului antiblindate realizată prin alegerea obiectivelor în cadrul zonei de angajare, stabilirea sectoarelor de foc de bază şi complementare şi a reperelor; subunităţile de antiblindate ale divizionului de artilerie mixt pot fi date ca întărire sau în sprijin batalioanelor; uneori ele pot fi păstrate sub comanda comandantului de divizion şi folosite întrunit pentru sprijinul general; de regulă acest lucru este făcut atunci când este necesar să fie acoperite în acelaşi timp două sau mai multe zone de angajare; pentru a concentra focul împotriva blindatelor, subunităţile de antiblindate ale divizionului de artilerie mixt vor rămâne la dispoziţia comandantului brigăzii; e) planificarea obstacolelor pentru a întrerupe, fixa, întoarce sau bloca inamicul şi pentru a-şi proteja poziţiile; întâlnirea acestor obstacole măreşte timpul de expunere al inamicului şi sporeşte eficienţa focului antiblindate; f) toate capacităţile de sprijin prin foc disponibile sunt concentrate; sprijinul aerian apropiat asigură o putere de foc aeriană rapidă şi concentrată în primele momente şi în zonele critice de angajare a luptei; aruncătoarele şi artileria măresc efectele mijloacelor de foc antiblindate prin neutralizarea elementelor de observare ale inamicului şi de conducere a blindatelor acestuia; elicopterele de sprijin pot să concentreze rapid focul şi antipersonal; ele pot de asemenea, să asigure siguranţa fronturilor sau aantiblindate altor zone ocupate. Art.443. - Apărarea în zonă (pe poziţii) se organizează în scopul menţinerii ferme a fâşiei de apărare, producerii de pierderi cât mai mari inamicului, respingerii ofensivei acestuia şi interzicerii pătrunderii lui în adâncime. Acest tip de operaţie se bazează pe un sistem de poziţii combinat cu obstacole, pe integrarea localităţilor, amenajarea judicioasă a terenului şi manevra rezervelor. Art.444. - (1) În apărarea în zonă (pe poziţii) accentul este pus pe menţinerea terenului ocupat, prin atragerea inamicului într-o serie de poziţii în bretelă, din care poate fi distrus/neutralizat prin foc. NESECRET 184 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

184/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Apărarea în zonă (pe poziţii) nu are ca obiectiv şi nici posibilitatea distrugerii complete a inamicului, pentru aceasta fiind necesară executarea altor acţiuni simultane sau ulterioare pentru a se obţine înfrângerea decisivă. (3) Comandantul destină şi dispune majoritatea forţelor din subordine pentru apărarea unor porţiuni de teren, prin folosirea unor combinaţii de poziţii de apărare, a rezervei şi forţelor de sprijin mobile de valoare mică. El organizează lupta în interiorul cadrului oferit de poziţiile de apărare, căutând să neutralizeze forţele inamicului pătrunse printre acestea, prin crearea zonelor de distrugere şi a pungilor de foc, completate cu contraatacuri locale. (4) Spre deosebire de apărarea mobilă, care solicită o adâncime considerabilă, apărarea în zonă (pe poziţii) poate fi executată pe diferite adâncimi, în funcţie de misiune, forţele şi mijloacele la dispoziţie şi de teren. Art.445. - (1) Indiferent de procedeul adoptat, comandantul poate utiliza combinaţii de elemente specifice atât apărării pe poziţie cât şi celei mobile. El poate folosi elemente statice pentru a întârzia, canaliza, provoca pierderi şi în final, a-l opri pe atacator, dar şi elemente dinamice (atacuri locale, contraatacuri) pentru a lovi şi distruge forţele angajate ale acestuia. Stabilirea acestor elemente depinde atât de misiunea batalionului, forţele şi mijloacele la dispoziţie, mobilitatea şi puterea de luptă relativă a acesteia, cât şi de situaţia în care se planifică, organizează şi duce apărarea. (2) În apărarea predominant mobilă, comandantul caută înfrângerea inamicului prin distrugerea acestuia, în timp ce, în apărarea în zonă (pe poziţii), urmăreşte acest lucru, în principal, prin împiedicarea inamicului de a-şi atinge obiectivele.

Art.446. - (1) De regulă, inamicul încearcă să lanseze lovitura principală imediat ce dispune de informaţiile şi datele de cercetare adecvate. El îşi concentrează puterea de luptă în anumite sectoare şi sprijină atacul cu focul masat al artileriei şi lovituri intense ale aviaţiei. (2) Atacul principal al inamicului poate fi sprijinit prin alte atacuri subsidiare (acţiuni aeropurtate sau aeromobile) către/sau în spatele dispozitivului forţelor proprii. (3) După ce inamicul ajunge în zona de apărare, încearcă să găsească punctele slabe şi să forţeze trecerea prin acestea, de regulă, prin atacuri de tatonare. Dacă unul din acestea are succes, comandantul brigăzii mecanizate trebuie săcât blocheze imediat pătrunderea şi să ia măsuri pentru distrugerea forţelor respective mai repede cu putinţă. Art.447. - (1) Lupta în zona de apărare începe pe măsura apropierii inamicului de limita dinainte a apărării. (2) Brigada acţionează pentru blocarea atacului cât mai departe cu putinţă, acţiunile în adâncime constituind o condiţie obligatorie a succesului apărării. Ele încep înainte de realizarea contactului, de la distanţa maximă de acţiune a mijloacelor de lovire avute la dispoziţie şi se execută continuu, inclusiv asupra forţei de sprijin nemijlocit alrezervelor efortului şiprincipal (izolarea lor cât mai departe cu aputinţă, prevenirea introducerii pregătirea condiţiilor de lovire ulterioară acestora). NESECRET 185 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

185/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Intervalele lăsate între baraje sunt păzite permanent şi se închid imediat după retragerea forţelor de acoperire. Art.448. - (1) Pe timpul pregătirii de foc a ofensivei, forţele proprii iau măsuri de protecţie, fără a înceta monitorizarea acţiunilor inamicului. (2) Când inamicul întrebuinţează ADMNBC se iau măsuri pentru protecţia personalului şi tehnicii militare, intensificarea cercetării nucleare, biologice şi chimice, determinarea raioanelor contaminate RBC, închiderea breşelor şi restabilirea conducerii şi a dispozitivului de apărare. (3) Breşele formate în raioanele lovite nuclear sau chimic se închid cu focul artileriei, forţele de intervenţie antiblindate, detaşamentele mobile de baraje şi dacă situaţia impune, prin introducerea în luptă a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei. (4) Forţele din raioanele cu debite mari ale dozei absorbite şi din cele ameninţate de pericolul contaminării RBC se scot în afara acestora. Art.449. - (1) Când inamicul a trecut la ofensivă, forţele proprii îşi ocupă imediat poziţiile pregătite şi îl angajează prin focul executat cu toate categoriile de armament, acţionând asupra forţei de pe direcţia principală de efort, cu precădere asupra blindatelor şi personalului care atacă, pentru a-l obliga să renunţe la ofensivă. (2) Pe măsura apropierii forţelor atacatoare de LDA a forţelor proprii, înaintarea inamicului poate fi încetinită datorită canalizării şi aglomerării acestuia în culoarele de trecere prin baraje/punctele obligatorii de trecere şi în sectoarele de rupere. În această fază a luptei, trebuie realizată intensitatea maximă a sprijinului prin foc, atât cu mijloacele terestre, cât şi cu cele aeriene, în scopul exploatării vulnerabilităţii crescute a inamicului. Art.450. - (1) Apărarea împotriva blindatelor. Aceasta trebuie coordonată şi controlată îndeaproape de către comandant, întrucât distrugerea oportună a blindatelor poate constitui o premisă decisivă a succesului apărării. (2) Toate mijloacele antiblindate sunt integrate în sistemul apărării antiblindate care trebuie coordonat fără întrerupere, ziua şi noaptea. (3) Organizând apărarea împotriva blindatelor, comandantul are în vedere următoarele reguli : a) apărarea antiblindate se concentrează pe căile probabile de acces, fără a neglija nici o zonă/raion/sector/direcţie; b) descoperirea oportună a valorii şi intenţiilor inamicului este de mare importanţă, aceasta permiţând deplasarea forţelor şi mijloacelor antiblindate la timp pe direcţiile ameninţate; c) coordonarea optimă a barajelor şi obstacolelor cu acţiunile mijloacelor mobile creşte eficienţa luptei antiblindate prin canalizarea blindatelor inamicului pe direcţiile şi în raioanele cele mai favorabile pentru distrugerea acestora, prin focul artileriei şi rachetelor antiblindate, al tancurilor şi elicopterelor primite în sprijin; d) un rol aparte în lupta împotriva blindatelor revine forţelor luptătoare, care se dispun tancurilor în aşa fel de încât să poată participa eficient cât mai devreme cu putinţă la separarea infanteria care le însoţeşte; NESECRET 186 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

186/390

5/14/2018


NESECRET

e) blindatele proprii au ca sarcină principală blocarea şi/sau executarea contraatacurilor împotriva pătrunderilor realizate de către tancurile inamicului; f) dacă blindatele inamicului reuşesc străpungerea primei poziţii, mijloacele antiblindate din adâncime acţionează pentru a blocarea şi distrugerea acestora; g) mijloacele rămase pe poziţia întâi pot fi menţinute în dispozitiv pentru a distruge elementele blindate ale inamicului care sunt introduse în luptă ulterior; h) elicopterele de sprijin, pot fi deosebit de eficiente pentru contracararea pătrunderilor realizate prin surprindere; în utilizarea acestora, comandantul are în vedere limitele impuse de condiţiile de vizibilitate din momentul atacului. Art.451. - Lupta împotriva blindatelor inamicului cuprinde: a) fâşiile de apărare ale batalioanelor cu mijloacele antiblindate dispuse în interiorul acestora; b) fâşiile de tragere ale forţei de pe direcţia principală de efort; c) forţele de sprijin antiblindate şi tancurile cu raioanele lor de dispunere, cu aliniamentele antiblindate şi aliniamentele de tragere; d) aliniamentele de intervenţie ale detaşamentelor mobile de baraje şi obiectivele pregătite pentru distrugere; e) artileria şi aruncătoarele din poziţiile de tragere acoperite; f) poziţiile de tragere ale artileriei antiaeriene (uneori); g) ambuscadele de tancuri şi de mijloace antiblindate; h) aliniamentele de executare a focului antiblindate de către elicoptere (când acestea se primesc); i) sistemul barajelor genistice şi obstacolelor naturale/artificiale.

3. Operaţii cu caracter defensiv Art.452. - Operaţiile cu caracter defensiv care pot fi executate de către brigada mecanizată sunt: trecerea temporară la apărare pentru respingerea contraatacului; trecerea la apărare pentru consolidarea aliniamentului final al misiunii; trecerea la apărare în cadrul luptei de întâlnire. Art.453. - (1) Trecerea temporară la apărare pentru respingerea contraatacului pe timpul desfăşurării ofensivei are loc atunci când forţele proprii de pe direcţia care de contraatac inferioare numeric, şi/sau poziţional forţelor inamicului contraatacăsunt şi nu sunt în măsură să lecalitativ respingă din mişcare. (2) Comandantul alege un aliniament favorabil pentru a trece la apărare (din contact nemijlocit cu inamicul) cu parte din forţe, în scopul fixării grupării de contraatac iar cu forţele de pe direcţiile neafectate, acţionează asupra flancurilor şi spatelui grupării de contraatac, concomitent cu dezvoltarea ofensivei în adâncime. (3) Dispozitivul forţelor trecute la apărare, de regulă, are o adâncime mică şi nu se constituie o forţă de sprijin nemijlocit al efortului principal. Rezerva trebuie să fie suficient de puternică pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute.


187/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Misiunea de trecere la apărare se transmite prin ordine scurte. Organizarea apărării se realizează în grabă, în funcţie de timpul la dispoziţie, iar forţele de sprijin de luptă rămân în dispozitivul avut în momentul luării deciziei de trecere la apărare. Art.454. - (1) Pentru desfăşurarea operaţiei de apărare în sectorul de contraatac, comandantul care conduce ofensiva coordonează acţiunile forţelor trecute la apărare şi ale celorlalte forţe din zona sa de responsabilitate. (2) În scopul fracţionării şi distrugerii/neutralizării grupărilor de contraatac oprite, se destină numai forţele strict necesare, inclusiv din cele care s-au aflat în apărare, majoritatea urmând a dezvolta ofensiva în adâncime. Art.455. - (1) Trecerea la apărare pentru consolidarea aliniamentului final al misiunii se planifică şi desfăşoară pentru îndeplinirea următoarelor scopuri: asigurarea flancurilor şi spatelui forţelor; respingerea contraatacurilor; interzicerea afluirii rezervelor inamicului; crearea condiţiilor favorabile pentru continuarea ofensivei cu alte forţe; forţarea sau trecerea cursurilor de apă şi a canalelor; introducerea în luptă a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei; refacerea resurselor necesare operaţiei. (2) Forţele trec la apărare pe acest aliniament, din dispozitivul ofensiv, fără regrupări/înlocuiri de amploare, constituindu-şi toate elementele de dispozitiv specifice. (3) Ulterior trecerii la apărare şi imediat ce este posibil, comandantul trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea dispozitivului şi a sistemelor de lovire şi de conducere realizate iniţial, scop în care exploatează la maximum avantajele oferite de condiţiile de vizibilitate redusă. El nu trebuie să piardă din vedere nici crearea condiţiilor necesare trecerii ulterioare la o nouă misiune cu caracter ofensiv, dacă situaţia impune acest lucru. Art.456. - Trecerea la apărare în cadrul luptei de întâlnire se execută în situaţia în care inamicul a devansat în desfăşurare forţele proprii sau este superior în forţe şi mijloace. În acest caz, forţele proprii trec în grabă la apărare pe aliniamentul atins sau pe alt aliniament favorabil. Art.457. - Scopul principal al apărării în lupta de întâlnire îl constituie interzicerea posibilităţii inamicului de a-şi îndeplinii obiectivul deplasării. În funcţie de situaţia concretă, comandantul brigăzii poate urmări şi alte obiective, respectiv: câştigarea de timp până la sosirea forţelor altor forţedecupierderi care săcât treacă ulterior la distrugerea inamicului prin acţiuniprincipale/a ofensive; producerea mai mari inamicului; menţinerea terenului/obiectivului ocupat; fixarea grupării principale a inamicului; continuarea deplasării cu forţele principale proprii în vederea îndeplinirii scopului iniţial al misiunii. Art.458. - Dispozitivul de apărare adoptat iniţial depinde de dispozitivul de deplasare avut în momentul luării deciziei de trecere la apărare şi trebuie să corespundă întocmai scopului urmărit. Dacă este necesar, dispozitivul iniţial se modifică pe timpul desfăşurării operaţiei. Având în vedere nevoia crescută de flexibilitate, specific atunci când dispozitivului apărăriiexistă mobile.condiţiile necesare este indicată adoptarea NESECRET 188 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

188/390

5/14/2018


NESECRET

Art.459. - (1) Având în vedere caracterul de independenţă al luptei de întâlnire, o atenţie deosebită trebuie acordată protejării flancurilor şi evitării încercuirii, în care scop se va căuta, pe cât posibil, sprijinirea acestora pe forme tari de teren. (2) În funcţie de evoluţia situaţiei pe timpul desfăşurării luptei, forţele aflate în apărare trebuie să fie în măsură să rupă lupta şi să treacă la retragere, să asigure aliniamentul de atac al forţelor proprii sosite în sprijin, ori să treacă la ofensivă, împreună cu acestea sau independent.

SECŢIUNEA a 3- a Particularităţi ale apărării

1. Apărarea localităţilor şi zonelor/platformelor industriale Art.460. - Localităţile şi zonele/platformele industriale se integrează organic în structura apărării brigăzii, având o mare influenţă asupra desfăşurării operaţiei. De aceea, localităţile, obiectivele şi formele de teren favorabile din sectoarele adiacente acestora, se pregătesc pentru apărare. Art.461. - Apărarea localităţilor se organizează circular, iar pe căile de acces spre acestea se amenajează fâşii, aliniamente şi poziţii de apărare, se planifică focul artileriei şi aruncătoarelor, se solicită acţiuni ale aviaţiei şi se instalează baraje genistice de tot felul, pentru a asigura o apărare de lungă durată pe poziţii. Art.462. - În funcţie de condiţiile concrete brigada mecanizată poate primi misiunea să apere o fâşie, de regulă, mai mică decât în teren obişnuit, ce include o anumită porţiune de teren, împreună cu localităţile, obiectivele economice şi cele militare existente în interiorul ei. Fâşia de apărare cuprinde mai multe poziţii, care includ localităţile existente (în funcţie de mărime) şi diferite alte obiective, amenajate pentruArt.463. apărare circulară, precum şi puncteluptei, de sprijin independente. - În funcţie de concepţia de importanţa localităţii, de mărimea, forma şi structura acesteia, de caracteristicile terenului, brigada destinată să apere o localitate se poate dispune: cu toate forţele în afara localităţii, pentru interzicerea direcţiilor de acţiune şi a căilor de acces spre aceasta; cu o parte din forţe în afara localităţii şi cu alta în interiorul acesteia; cu toate forţele în localitate. Art.464. - În localitate se organizează puncte de sprijin, într-o concepţie unitară, care includ blocuri, cvartale, alte construcţii rezistente, acordându-se atenţie intersecţiilor străzilor, pieţelor, parcurilor şi intrărilor în localitate. Fiecare punct de sprijin seÎnamenajează pentrupunctele apărareadecirculară, având de foc între ele şi cu vecinii. intervalele dintre sprijin, pe străzilegătură şi pe drumurile de acces, se NESECRET 189 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

189/390

5/14/2018


NESECRET

instalează baraje şi obstacole de tot felul şi se organizează foc de flanc, încrucişat şi etajat. Art.465. - Operaţia de apărare a unei localităţi se organizează având în vedere menţinerea: ieşindurilor cvartalelor, clădirilor izolate şi intrărilor în localitate; platformelor industriale şi celorlalte obiective importante; încrucişărilor de străzi; podurilor peste cursuri de apă şi canale; pieţelor, parcurilor şi locurilor virane; galeriilor subterane; staţiilor de metrou; aerodromurilor şi aeroporturilor (platformelor şi terenurilor de aterizare), iar la litoral şi a porturilor, danelor şi digurilor. Existenţa blocurilor mari, a halelor industriale prevăzute cu terase largi la acoperişuri impune apărarea lor împotriva forţelor aeropurtate, aeromobile şi grupurilor de cercetare-diversiune ale inamicului, debarcate din elicoptere. Art.466. - (1) Dispozitivul de apărare adoptat pentru apărarea unei localităţi trebuie să asigure: valorificarea avantajelor oferite de localitate; executarea eficace a focului cu toate categoriile de armament; manevra de foc, de forţe şi de mijloace; hărţuirea continuă a inamicului; protecţia forţelor şi a populaţiei împotriva loviturilor executate de inamic cu artileria şi aviaţia; ducerea apărării de lungă durată în încercuire. Acesta cuprinde aceleaşi elemente ca în teren obişnuit, cu deosebirea că se constituie un număr mai mare de elemente de sprijin de toate categoriile, de regulă, din forţe cu valori mai mici, precum şi detaşamente de salvare-evacuare. (2) Forţele de pe direcţia principală de efort. În funcţie de situaţie se dispun în întregime sau parţial, pe căile de acces spre localitate sau în aceasta şi sunt destinate pentru respingerea atacului inamicului, interzicerea pătrunderii acestuia în localitate şi executarea manevrei de învăluire sau întoarcere. (3) Forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal. În funcţie de situaţie se dispun în afara localităţii sau în interiorul ei şi se folosesc pentru executarea contraatacurilor, trecerea la apărare pe anumite direcţii, distrugerea forţelor aeropurtate, forţelor aeromobile, grupurilor de cercetare-diversiune şi elementelor teroriste. În interiorul localităţii, de regulă, forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se dispune dispersat în parcuri, pieţe, intersecţii de străzi, axate pe direcţiile de acţiune. Batalionul de tancuri se foloseşte pe subunităţi pentru executarea contraatacurilor, distrugerea forţelor aeropurtate şi forţelor aeromobile. Parte din tancuri acţionează pe plutoane în ambuscade sau intră în compunerea punctelor de sprijin(4) şi detaşamentelor/grupurilor de asalt. Poziţiile de tragere acoperite al divizionului de artilerie mixt se aleg în afara sau în interiorul localităţii, folosind parcurile, crângurile, grădinile, bulevardele largi, pieţele sau alte locuri, în măsură să concentreze focul pe căile de acces spre localitate, în faţa şi în interiorul ei. (5) Subunităţile antiblindate din cadrul divizionului de artilerie mixt se folosesc pentru sprijinul companiilor de infanterie din forţa de pe direcţia principală de efort sau se constituie în forţa mobilă de intervenţie antiblindate. Forţa mobilă de intervenţie antiblindate acţionează împreună cu subunităţile de aruncătoare de (dacă grenadeîn incendiare se primesc) şi se îndispune intersecţiilor de străzi, pieţe, parcuri, grădini şi curţi, fiind măsurăînsă apropierea intervină oportun împotriva NESECRET 190 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

190/390

5/14/2018


NESECRET

blindatelor inamicului. Aliniamentele antiblindate, de regulă, se aleg mai aproape de LDA. O importanţă deosebită se acordă organizării luptei vânătorilor de tancuri, care intră în dispozitivul subunităţilor de infanterie. (6) Divizionul de artilerie antiaeriană va executa apărarea antiaeriană a grupărilor de forţe şi obiective de pe direcţiile principale de acces spre localitate, a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal şi punctelor de comandă. Pe timpul apărării în localităţi, rachetele antiaeriene portative şi mitralierele antiaeriene din cadrul batalioanelor de infanterie se pot instala pe clădirile dominante din cadrul acestora. (7) Forţele de sprijin şi detaşamentele cu destinaţie specială se dispun în locuri şi pe direcţii care să le faciliteze intervenţia oportună în întreaga fâşie de apărare a brigăzii. Art.467. - Sistemul de lovire constă în pregătirea şi executarea focului pe căile de acces şi crearea barajului general, cu toate categoriile de armament, în faţa limitei dinainte, la flancuri şi în interiorul localităţii, în strânsă legătură cu barajele şi obstacolele. Mijloacele de foc se dispun în demisoluri, la parter, la diferite niveluri ale clădirilor şi deasupra acestora, în pieţe şi intersecţii sau în amplasamente fortificate. O mare importanţă are focul pumnal, etajat şi încrucişat, precum şi întrebuinţarea aruncătoarelor de grenade incendiare şi grenadelor de mână. Art.468. - (1) Amenajarea genistică va ţine seama de necesitatea pregătirii pentru apărare a unor aliniamente şi poziţii intermediare pe direcţiile principale de acces, iar în localitate, a unor clădiri, cvartale şi platforme industriale, unităţi economice şi administrative şi de includere a lor în dispozitivul brigăzii. (2) Pentru manevra de forţe şi mijloace se amenajează căile de acces în interiorul cvartalelor, se folosesc pe scară largă lucrările subterane, care sunt întreţinute şi menţinute permanent în stare de practicabilitate. Art.469. - (1) Operaţia de apărare începe pe căile de acces, urmărind interzicerea apropierii inamicului, precum şi zădărnicirea încercuirii localităţii sau cuceririi acesteia din mişcare. Inamicul care încearcă să execute manevra de încercuire a localităţii se distruge cu focul tuturor categoriilor de armament şi prin contraatacuri. (2) De regulă, în localitate operaţia de apărarea se desfăşoară pentru menţinerea fâşiei apărare,săapătrundă punctelorîn de sprijin, cvartalelor, şi fiecărui etaj. Inamicul carede încearcă clădiri folosind grupuriclădirilor sau detaşamente de asalt se distruge/neutralizează cu focul armamentului individual, al aruncătoarelor de grenade incendiare, folosind muniţiile de geniu, grenadele de mână şi prin lupta corp la corp. Formaţiunile de pompieri, de protecţie civilă şi detaşamentele de salvare evacuare acţionează pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Art.470. - Contraatacurile se execută cu subunităţi de valoare companie şi pluton. Acestea se pot desfăşura fără pregătire de foc sau beneficiind de un sprijin minim prin foc de artilerie, parte din sarcinile specifice acestora putând fi suplinite de tancurile, maşinile de luptă sau transportoarele amfibii blindate din dispozitivul subunităţilor care contraatacă. NESECRET 191 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

191/390

5/14/2018


NESECRET

Art.471. - Se va acorda o deosebită atenţie luptei împotriva forţelor aeropurtate, a forţelor aeromobile, grupurilor de cercetare-diversiune şi elementelor teroriste ale inamicului, paraşutate/debarcate în interiorul/în apropierea localităţii. Împotriva lor participă şi forţe ale altor elemente ale sistemului naţional de apărare, stabilindu-se din timp sectoarele de responsabilitate. Art.472. - (1) Conducerea trebuie să ţină seama de caracterul de independenţă al acţiunilor, de vizibilitatea limitată, de posibilitatea folosirii sistemului de telecomunicaţii teritorial, de influenţa clădirilor asupra propagării undelor electromagnetice. (2) Punctele de comandă se dispun mai aproape de LDA, în lucrări subterane, subsoluri şi demisoluri, cu posibilităţi de ieşire pe mai multe direcţii. În funcţie de situaţie, se pot folosi punctele de comandă special amenajate, ale protecţiei civile de la municipii, oraşe care dispun de legături radio şi fir, instalaţii de filtro-ventilaţie, surse de energie electrică independente şi ieşiri de salvare. 2. Apărarea pe un curs de apă mare şi în zone cu lucrări de hidroamelioraţii Art.473. - Cursurile de apă/canalele şi zonele cu lucrări de hidroamelioraţii, prin valoarea lor ca obstacole, îndeosebi împotriva blindatelor inamicului, permit organizarea unei apărări stabile, cu forţe şi mijloace mai puţine şi pe un front mai larg decât în condiţii obişnuite, asigură creşterea capacităţii forţelor proprii de a se apăra timp îndelungat împotriva unui inamic superior în forţe şi ca înzestrare tehnică, sporesc caracterul de independenţă al acţiunilor brigăzii mecanizate. Art.474. - Lărgimea fâşiei de apărare este mai mare decât în condiţii obişnuite, fiind determinată de caracteristicile cursului de apă/canalului şi, sau zonei cu lucrări de hidroamelioraţii, de natura şi valoarea inamicului, puterea de luptă a batalionului, anotimp şi starea vremii. Art.475. - (1) Limita dinainte a apărării, de regulă, se stabileşte pe malul apei/canalului/lacului de acumulare, cât mai aproape de acesta sau pe terasele care domină malul opus. Pe porţiunile unde malul propriu este dominat de cel opus sau apărarea se organizează în aval de baraj şi există pericolul inundării, limita dinainte a apărării se retrage în adâncime pe un aliniament favorabil. În acest caz pe malul apei se amenajează poziţia înaintată sau cea a siguranţei de luptă, iar între acestea şi limita dinainte apărăriia se în mod capete obligatoriu, şi baraje. (2)a Pentru se instalează menţine anumite de podobstacole dincolo de cursul de apă (canal), apărarea se organizează pe ambele maluri. (3) În zone cu lucrări de hidroamelioraţii, în funcţie de situaţie şi valoarea acestora, limita dinainte a apărării poate fi stabilită la marginea dinspre inamic a zonelor, în interiorul sau în partea opusă acesteia, de regulă, înapoia surselor principale de apă/canale de aducţiune sau de distribuţie. Dacă acestea dispun de diguri sau drumuri în rambleu, limita dinainte a apărării se alege pe dig sau pe drum, pentru a se putea organiza în faţa ei barajul general de foc, la bătaia eficace a armamentului. NESECRET 192 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

192/390

5/14/2018


NESECRET

Art.476. - (1) Dispozitivul de apărare se constituie în funcţie de situaţie şi de valoarea ca obstacol a cursului de apă/canalului sau zonei cu lucrări de hidroamelioraţii, de existenţa digurilor şi lacurilor de acumulare. (2) Brigada care trece la apărare pe un curs de apă/canal şi în zone cu lucrări de hidroamelioraţii, de regulă, se dispune cu forţele principale în sectoarele favorabile forţării de către inamic, în raioanele probabile de luptă ale forţelor aeropurtate şi forţelor aeromobile, precum şi în apropierea obiectivelor importante din fâşia de apărare. (3) Forţa de pe direcţia principală de efort trebuie să asigure o apărare puternică şi stabilă, îndeosebi în sectoarele favorabile de forţare, să uşureze manevra de forţe şi mijloace în sectoarele ameninţate şi să permită ducerea luptei împotriva forţelor aeropurtate şi aeromobile. (4) Frecvent, forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva, forţele de sprijin şi detaşamentele cu destinaţie specială se dispun în raioanele situate pe direcţiile cel mai importante, astfel încât să asigure creşterea intensităţii focului şi a rezistenţei forţelor de apărare, o vulnerabilitate cât mai redusă faţă de loviturile inamicului şi să faciliteze executarea manevrei de forţe şi mijloace pentru a interveni în orice sector unde s-a conturat forţarea cursului de apă/canalului. (5) Pentru lovirea inamicului la distanţe cât mai mari, divizionul de artilerie mixt ocupă raioane de poziţii de tragere cât mai aproape de cursul de apă. Subunităţile antiblindate, tancurile şi alte mijloace de foc care execută trageri prin ochire directă se dispun în apropiere de mal. Art.477. - Unităţile de infanterie participă la apărarea porţiunilor de mal greu accesibile atacului cu blindate, a lucrărilor hidrotehnice, a intervalelor şi flancurilor, precum şi la lupta împotriva forţelor aeropurtate, forţelor aeropurtate şi elementelor de cercetare-diversiune şi teroriste ale inamicului. Art.478. - (1) Sistemul de lovire trebuie astfel organizat încât să asigure distrugerea forţelor inamicului în raioanele de plecare la forţare, pe căile de acces spre cursul de apă, pe aliniamentele de desfăşurare, în sectoarele favorabile de forţare şi pe malul propriu. Pentru lovirea inamicului pe cursul de apă, pe timpul forţării şi în faţa limitei dinainte a apărării se organizează focul de flanc şi încrucişat, combinat cu obstacole şi baraje. Insulele şi ostroavele se ocupă de subunităţi sprijinite cu mijloace antiblindate. (2) Pe direcţiile şi în sectoarele favorabile trecerii blindatelor inamicului prin vad şi pe sub apă, se măreşte densitatea mijloacelor şi a obstacolelor antiblindate, inclusiv a celor sub apă. Intensitatea focului trebuie să fie maximă în raioanele de plecare la forţare, în punctele de trecere şi pe plajele de debarcare pentru a nu da posibilitatea inamicului să se consolideze la teren. Art.479. - (1) Amenajarea genistică urmăreşte să mărească stabilitatea apărării şi valoarea ca obstacol a cursului de apă/canalului sau sistemului de hidroamelioraţii, să asigure executarea rapidă şi în ascuns a manevrei de forţe şi mijloace şi să reducă la minimumşi alte pierderile provocate ADMNBC mijloace de foc. de efectele loviturilor executate de inamic cu NESECRET 193 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

193/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Majoritatea lucrărilor genistice şi a barajelor se grupează în punctele de sprijin organizate pe direcţiile favorabile de forţare ale inamicului. Lucrările de fortificaţie necesare mijloacelor de foc se execută cât mai aproape de malul apei sau chiar în taluzul malului/digului. Totodată se amenajează genistic şi se apără insulele pentru a se evita cucerirea lor şi a se putea executa focul în lungul cursului de apă. (3) În porţiunile de pe mal, unde nivelul apelor freatice este ridicat, se execută lucrări de fortificaţie de tip semiîngropat sau în umplutură, iar la amplasarea şi executarea lucrărilor genistice din raioanele inundabile se va ţine seama de posibilitatea ridicării nivelului apei şi pânzei freatice. Art.480. - (1) În desfăşurarea operaţiei de apărare pe un curs de apă/canal şi în zone cu lucrări de hidroamelioraţii, o atenţie deosebită se acordă măsurilor ce trebuie luate pentru menţinerea sectoarelor favorabile forţării şi apărarea lucrărilor hidrotehnice din fâşia de apărare, concomitent cu descoperirea şi distrugerea forţelor aeropurtate, forţelor aeropurtate şi a grupurilor de cercetare-diversiune. (2) Pe timpul apropierii inamicului de LDA, acesta va fi lovit cu focul artileriei, iar dacă este posibil şi situaţia impune, se vor distruge lucrările hidrotehnice, în scopul inundării sau înmlăştinării unor raioane aflate pe direcţiile de apropiere ale acestuia. Art.481. - În operaţia de apărare pe un curs de apă mare/canal navigabil, forţele navale cooperează cu brigada mecanizată, îndeplinind următoarele misiuni: respingerea sau neutralizarea cercetării inamicului în fâşia fluvială; distrugerea navelor de luptă şi de transport ale inamicului; sprijinul prin foc al unor poziţii fluviale întărite ale brigăzii mecanizate; interzicerea pătrunderii inamicului la flancurile brigăzii mecanizate, pe fluviu sau canalele navigabile prin minări, folosirea rachetelor, aruncătoarelor şi artileriei; debarcarea desantului fluvial tactic în spatele inamicului pătruns peste fluviu sau canalul navigabil; cercetarea fâşiei fluviale şi a spaţiului aerian; asigurarea deplasării unor convoaie în folosul forţelor terestre; executarea unor acţiuni de salvare - evacuare pe fluviu sau canalul navigabil. Art.482. - (1) Inamicul care a reuşit să forţeze cursul de apă/canalul se neutralizează prin focul tuturor categoriilor de armament prin riposte ofensive executate înainte ca acesta să se consolideze în capul de pod şi să debarce noi forţe, urmărind refacerea apărării pe cursul de apă (limita dinainte ). (2)deContraatacurile execută, de decursul regulă, flancuri fracţiona şi la bazaşi pătrunderii grupării forţe pentru a lesedesprinde deînapă/canal, distruge pe părţi. Concomitent, se interzice cu foc trecerea forţelor de sprijin şi a rezervei şi se iau măsuri pentru distrugerea/neutralizarea forţelor aeropurtate şi aeromobile. (3) În zonele cu lucrări de hidroamelioraţii, contraatacul se execută mai frecvent pe direcţiile unde densitatea acestora este mică, iar digurile şi canalele sunt orientate aproximativ paralel cu direcţia de acţiune a forţelor proprii. (4) După distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns şi restabilirea LDA, se vor lua măsuri pentru reorganizarea dispozitivului de luptă, a sistemului de lovire şi cooperării, pentru refacerea lucrărilor de amenajare genistică a terenului şi a barajelor NESECRET 194 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

194/390

5/14/2018


NESECRET

care au suferit deteriorări, se execută asigurarea multilaterală, iar brigada se pregăteşte pentru respingerea unui nou atac. (5) Pe direcţia pe care inamicul a pătruns cu forţe şi mijloace numeroase, iar contraatacul nu mai este posibil se limitează pătrunderea şi se opreşte ofensiva acestuia în faţa unui aliniament favorabil. Cu aprobarea eşalonului superior se acţionează instalaţiile hidroenergetice de la unul sau mai multe baraje pentru înmlăştinarea unor porţiuni de teren în care se găsesc forţele inamicului. Art.483. - De regulă, în apărarea pe cursurile de apă şi în zone cu lucrări de hidroamelioraţii, batalionul de tancuri se întrebuinţează în forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal pentru a imprima acţiunilor acestora un caracter activ şi stabil, asigurând distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns, precum şi a forţelor aeropurtate şi aeromobile ale acestuia. În unele situaţii acesta poate fi folosit şi în forţa de pe direcţia principală de efort.

3. Apărarea pe litoral şi în deltă Art.484. - (1) Apărarea pe litoral şi în deltă încorporează un ansamblu de operaţii ce se desfăşoară pe uscat, pe mare, pe fluviu/canal şi în aer după o concepţie şi un plan unic, în scopul respingerii desantului maritim şi aerian al inamicului, distrugerii/neutralizării forţelor aeropurtate sau aeromobile şi menţinerii fâşiilor de apărare încredinţate. (2) Brigada mecanizată participă la apărarea pe litoral şi în deltă, de regulă, în cooperare cu Forţele Navale şi cele Aeriene. Art.485. - (1) Fâşia de apărare a brigăzii, de regulă, are o lărgime mai mare decât în teren obişnuit şi include sectoarele accesibile debarcării desantului maritim al inamicului. În cadrul acesteia efortul principal se concentrează pentru menţinerea cu fermitate a porturilor, plajelor şi sectoarelor accesibile debarcării desantului maritim al inamicului precum şi a obiectivelor economice, administrative şi culturale, a nodurilor de comunicaţii, înălţimilor dominante şi altor obiective importante de pe canalele navigabile. (2) În sectoarele favorabile debarcării desantului maritim se pregătesc poziţii de apărare, puncte de sprijin independente, raioane şi aliniamente pentru forţele de de sprijin şi detaşamentele cu destinaţie specială, aliniamente de contact şi itinerare deplasare pentru executarea manevrei. (3) Pe porţiunile de litoral greu accesibile debarcării desantului maritim, iar în deltă pe insule, ostroave şi grinduri se pregătesc puncte de sprijin independente, apărate sau supravegheate, de regulă, de subunităţi de infanterie marină şi alte forţe ale sistemului de apărare naţional. (4) Pentru creşterea stabilităţii apărării pe litoral, precum şi pentru protecţia personalului şi mijloacelor de foc se vor folosi la maximum construcţiile din staţiunile balneoclimaterice şi lucrările de fortificaţie permanente. NESECRET 195 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

195/390

5/14/2018


NESECRET

Art.486. - (1) Limita dinainte a apărării, pe cât posibil se alege cât mai aproape de malul apei, iar în sectoarele cu plaje întinse, pe un aliniament favorabil înapoia acestora, trimiţându-se la malul apei siguranţa de luptă. Pe malurile care domină plajele/pe faleze se amenajează amplasamente pentru mitraliere şi mijloacele antiblindate. (2) Limita dinainte va include toate construcţiile/staţiunile balneare, obiectivele economice şi portuare de pe mal, care se vor amenaja cu poziţii de tragere, adăposturi şi posturi de observare. De asemenea, porturile, digurile şi orice loc favorabil debarcării se vor apăra pe partea dinspre mare. Art.487. - (1) Dispozitivul de apărare al brigăzii mecanizate în operaţia de apărare pe litoral şi în deltă, de regulă, este mai adânc, iar intervalele dintre unităţi sunt mai mari. De regulă, acesta cuprinde aceleaşi elemente ca în teren obişnuit. (2) Forţa de pe direcţia principală de efort se constituie din 2- 3 batalioane de infanterie/infanterie marină. Misiunea principală a acestora este ca în cooperare cu unităţi ale Forţelor Navale să nu permită inamicului să debarce la ţărm, iar în cazul în care a reuşit să debarce, să-i producă pierderi cât mai mari, să-l distrugă/neutralizeze prin foc şi contraatacuri sau să limiteze pătrunderea lui în adâncime. (3) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva se compune din 12 batalioane, inclusiv de tancuri, precum şi din alte forţe. Ele se vor dispune în adâncime pe direcţiile probabile de debarcare şi de ofensivă ale inamicului şi se folosesc pentru distrugerea/neutralizarea desantului maritim debarcat înainte de a se consolida la teren, limitarea pătrunderii inamicului în adâncime, precum şi distrugerea/neutralizarea forţelor aeropurtate, forţelor aeromobile şi a celor de cercetare - diversiune. (4) Divizionul de artilerie mixt şi artileria primită ca întărire/în sprijin se folosesc pentru lovirea navelor de transport, de sprijin şi de debarcare pe timpul trecerii prin pasele executate în câmpurile de mine, apropierii de ţărm şi debarcării. (5) Subunităţile de artilerie antiblindate din cadrul divizionului de artilerie mixt şi artileria antiblindate primită ca întărire/în sprijin destinate pentru executarea tragerilor prin ochire directă, ocupă poziţii în apropiere de mal pentru distrugerea mijloacelor de debarcare şi a blindatelor amfibii ale inamicului pe timpul apropierii acestora de mal. de artilerie antiaeriană (6) Divizionul foloseşte pentrudeapărarea forţelor şi obiectivelor de pe direcţia principală de efort se precum şi a forţei sprijin nemijlocit al efortului principal. Parte din subunităţile acestuia vor ocupa poziţii de tragere cât mai aproape de mal pentru a participa la distrugerea desantului maritim/fluvial. Art.488. - Aviaţia care sprijină lupta, în cooperare cu forţele navale execută: cercetarea aeriană a activităţii inamicului în bazele maritime şi pe mare; distrugerea desantului maritim, a navelor de luptă, de transport şi a mijloacelor de debarcare ale inamicului în bazele/porturile maritime, pe timpul deplasării pe mare, apropierii de litoral şi debarcării; sprijinul nemijlocit al acţiunilor brigăzii; distrugerea forţelor

aeropurtate şi forţelor aeromobile pe timpul transportului aerian şi desantării. NESECRET 196 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

196/390

5/14/2018


NESECRET

Art.489. - Sistemul de lovire se organizează în mod unitar, astfel încât inamicul să poată fi lovit pe timpul apropierii de malul propriu, debarcării şi ducerii ofensivei, precum şi al paraşutării/debarcării forţelor aeropurtate şi forţelor aeromobile, având densitatea maximă pe direcţiile pe care se aşteaptă apropierea navelor de transport. În organizarea sistemului de lovire se va avea în vedere şi armamentul dispus în lucrările de fortificaţie permanente. Art.490. - Amenajarea genistică cuprinde atât lucrările de amenajare a terenului, cât şi cele de apărare a porturilor, staţiunilor baleno-climaterice şi localităţilor. În sectoarele de litoral favorabile debarcării forţelor aeromobile, se pregătesc poziţii şi puncte de spijin independente, raioane şi aliniamente pentru forţele de sprijin de luptă şi detaşamentele cu destinaţie specială, aliniamente de contraatac şi itinerare pentru executarea manevrei în porţiunile greu accesibile ale litoralului şi mai ales în deltă. Art.491. - (1) La pregătirea apărării pe litoral şi în deltă, comandantul brigăzii trebuie să aibă în vedere: sectoarele cele mai accesibile pentru debarcarea desantului maritim; sistemul de observare, recunoaştere şi legătură existent pe litoral; misiunile unităţilor forţelor navale; existenţa lucrărilor de fortificaţie şi posibilitatea folosirii lor; varietatea forţelor şi mijloacelor participante la luptă; posibilităţile folosirii forţelor aeropurtate şi a forţelor aeromobile ale inamicului în adâncimea apărării; probabilitatea trecerii la folosirea mijloacelor de atac nucleare, biologice şi chimice şi a sistemelor incendiare. (2) Planul de acţiune al brigăzii pentru apărarea pe litoral şi în deltă cuprinde aceleaşi elemente ca în apărarea obişnuită, adaptate la specificul acestei acţiuni. (3) Pe baza misiunii primite şi a deciziei luate, comandantul brigăzii organizează cooperarea pentru interzicerea apropierii desantului maritim de litoral sau deltă, respingerea şi distruherea acestuia în cazul când a debarcat, zădărnicirea îmbarcării şi retragerii lui, precum şi pentru distrugerea/neutralizarea forţelor aeropurtate şi forţelor aeromobile. Art.492. - (1) Pe timpul desfăşurării luptei, în scopul distrugerii/neutralizării desantului maritim care se apropie de litoral sau deltă, statul major al brigăzii mecanizate, împreună cu reprezentanţii forţelor cu care cooperează, ia următoarele măsuri: intensifică cercetarea şi serviciul de supraveghere pentru a stabili valoarea forţelor, şi raioanele probabile de debarcare; executăasigură focul asupra navelor de sprijindispozitivul şi eşaloanelor de transport ale desantului maritim; deplasarea şi desfăşurarea la timp a forţelor proprii, apărarea poziţiilor şi fâşiilor primite. (2) Artileria brigăzii, în cooperare cu mijloacele de foc ale forţelor navale, execută focul asupra tancurilor, transportoarelor amfibii şi valurilor de desant, urmărind izolarea forţei de pe direcţia principală de efort a inamicului, de navele de luptă care le sprijină. Unităţile forţelor navale, în cooperare cu aviaţia, lovesc forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal a acestuia, în raioanele de transbordare. (3) O atenţie deosebită trebuie acordată distrugerii/neutralizării scafandrilor autonomişişisăpionierilor din primele valuri dededebarcare, destinaţi să înlăture barajele genistice creeze culoare prin câmpurile mine. NESECRET 197 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

197/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Brigada mecanizată împreună cu mijloacele de foc ale forţelor navale, infanteria marină şi celelalte forţe din zonă, continuă lupta în fâşia de apărare, folosind lucrările de fortificaţie, localităţile şi zonele/platformele industriale, polarizând în jurul lor cât mai multe forţe ale inamicului. (5) Unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort interzic dezvoltarea şi unirea capetelor de pod realizate de inamic şi debarcarea de noi forţe. Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva execută contraatacuri, mai devreme decât în condiţiile obişnuite, pentru a nu permite inamicului să se consolideze la teren. (6) Contraatacurile se execută asupra flancului grupării principale a inamicului, urmărindu-se desprinderea acestuia de ţărm, izolarea de restul forţelor de pe mare, fracţionarea şi distrugerea/neutralizarea lui, concomitent cu interzicerea debarcării forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal şi a rezervei. (7) Când unităţile din forţa de pe direcţia principală de efort nu au reuşit să distrugă/neutralizeze desantul maritim, se iau măsuri pentru limitarea pătrunderii acestuia în adâncimea apărării, menţinerea cu fermitate a aliniamentelor favorabile intervenţiei eşalonului superior şi a localităţilor, zonelor/platformelor industriale destinate apărării în încercuire. (8) Când inamicul acţionează pe uscat concomitent cu debarcarea desantului maritim, distrugerea/neutralizarea grupărilor respective se poate face atât simultan cât şi succesiv. În acest caz, efortul principal se dirijează pentru distrugerea/neutralizarea acelor forţe care prezintă pericolul cel mai mare pentru stabilitatea apărării. Art.493. - (1) Pe timpul acţiunilor în deltă brigada îşi concentrează efortul pentru interzicerea întoarcerii apărării, cuceririi porturilor de către inamic, pentru menţinerea poziţiilor fluviale întărite, a insulelor, ostroavelor, grindurilor, îngreuierea transporturilor şi a pătrunderii inamicului pe canalele navigabile. În acest scop, se organizează un sistem unic de cercetare-observare, acţiuni de hărţuire, se execută baraje de toate tipurile şi distrugeri sub apă. Acţiunile au un pronunţat caracter de independenţă, uneori de izolare, baza constituind-o structurile de tip subunitate. De regulă, sistemul de foc se organizează în lungul canalelor şi la punctele de intersectare a acestora pentru interzicerea ocupării grindurilor. (2) Pentru manevra de forţe şi mijloace, în cooperare cu forţele navale, se asigură transportul efectivelor şi tehnicii de luptă cu mijloacele plutitoare rapide, precum(3)şi În cu elicopterele. deltă, contraatacurile se execută simultan pe mai multe direcţii, cu subunităţi mici.

4. Apărarea în teren muntos - împădurit Art.494. - (1) Terenul muntos - împădurit se caracterizează printr-o accentuată compartimentare, cu grad redus de accesibilitate, mari diferenţe de altitudine între puncte sau zone apropiate şi o mare densitate a acoperirilor naturale. Obstacolele naturale combinate cu foc şi baraje permit organizarea unei apărări puternice, cu forţe şi mijloace mai puţine ca în teren obişnuit. NESECRET 198 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

198/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Operaţia de apărare trebuie organizată pentru interzicerea ofensivei inamicului, îndeosebi de-a lungul văilor, crestelor descoperite şi a platourilor înalte. Pe aceste direcţii apărarea trebuie să fie adânc eşalonată, acordându-se atenţie deosebită trecătorilor, înălţimilor dominante, nodurilor orografice şi de comunicaţie, luminişurilor, poienilor precum şi asigurării flancurilor şi intervalelor dintre unităţi. Art.495. - Apărarea se organizează circular, la toate eşaloanele. Ea trebuie să dispună de rezerve puternice în măsură să contraatace în flancul şi spatele inamicului sau să limiteze pătrunderile acestuia. Atât pe limita dinainte a apărării, cât şi în adâncimea dispozitivului se pregătesc ambuscade şi capcane. Art.496. - (1) Lărgimea şi adâncimea fâşiei de apărare a brigăzii, de regulă, sunt mai mari decât în teren obişnuit şi sunt determinate de accesibilitatea masivului muntos, numărul şi importanţa direcţiilor de interzis şi valoarea unităţilor. (2) Brigada mecanizată poate concentra efortul pe 2- 3 direcţii, din care una este direcţia principală de efort. Art.497. - (1) LDA se alege în funcţie de orientarea văilor, crestelor şi existenţa pădurilor, fiind avantajos să treacă pe pantele orientate spre inamic, pe crestele înălţimilor, în faţa sau în interiorul pădurilor. Ea trebuie să asigure o bună observare, executarea focului la distanţe mari, de flanc, oblic, încrucişat, etajat, pumnal, precum şi realizarea pungilor de foc. (2) În scopul inducerii în eroare a inamicului sau când acesta ocupă poziţii dominante, LDA poate fi aleasă şi în contrapantă. În acest caz, pe pantele dinspre inamic se organizează siguranţa de luptă, iar în faţa acesteia se amplasează baraje genistice acoperite cu foc puternic din sectoarele vecine. (3) Apărarea defileurilor se organizează la intrare sau la ieşire. În funcţie de situaţie, ele pot fi apărate pe un aliniament în faţă, la o depărtare care să scoată defileul de sub focul artileriei inamicului. Art.498. - (1) Dispozitivul de apărare al brigăzii se caracterizează prin concentrarea accentuată a forţelor şi mijloacelor pe direcţii şi poate fi dispus pe două aliniamente, iar în unele situaţii pe trei aliniamente. (2) Când fâşia de apărare este largă şi include mai multe direcţii de efort, despărţite de raioane greu accesibile, dispozitivul poate fi şi pe un aliniament, constituit din câte o grupare de forţe pe fiecare direcţie, capabilă să rezolve în mod independent misiunile ce-i revin, reducându-se manevrele de forţe şi mijloace pe o direcţie pe alta. În această situaţie, se constituie o rezervă, dispusă în maidemulte raioane de apărare, în raport cu numărul direcţiilor de interzis. (3) Forţa de pe direcţia principală de efort poate fi compusă din 2- 3 unităţi de infanterie. Unele direcţii secundare se pot apăra şi cu alte forţe, constituite temporar în detaşamente tactice, întărite eventual cu artilerie. (4) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva are în compunere 1- 2 unităţi (una de tancuri) şi se dispune în puncte de sprijin amenajate pentru apărarea circulară, acoperind cu foc drumurile, poienile şi potecile. Dispunerea acesteia estecontraatacurilor, condiţionată de distrugerea/neutralizarea comunicaţiile existente, posibilităţile de manevră pentru executarea forţelor aeropurtate şi forţelor NESECRET 199 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

199/390

5/14/2018


NESECRET

aeromobile, zădărnicirea manevrei de învăluire şi întoarcere, ocuparea în timp scurt a poziţiilor de apărare, pentru închiderea pătrunderilor inamicului pe anumite direcţii. (5) Artileria şi aruncătoarele ocupă poziţii de tragere în apropierea comunicaţilor, pe văi sau platouri, astfel încât să poată executa o largă manevră de foc şi schimba în scurt timp, poziţiile de tragere. Când divizionul de artilerie organic şi artileria primită ca întărire/în sprijin nu acoperă nevoile de foc, iar tancurile nu pot fi întrebuinţate în acţiuni specifice se folosesc, o parte din acestea, pentru trageri din poziţii acoperite. (6) Subunităţile de artilerie antiblindate din cadrul divizionului de artilerie mixt, de regulă, se repartizează unităţilor din compunerea forţei de pe direcţia principală de efort, care se apără pe direcţiile favorabile atacului cu blindate. Forţa de intervenţie antiblindate se constituie numai dacă există direcţii accesibile atacului cu blindate. (7) Divizionul de artilerie antiaeriană execută acţiuni pentru apărarea antiaeriană a punctelor de comandă, grupărilor de forţe şi mijloace care acţionează pe văi, pe platouri largi, în pasuri şi trecători, a subunităţilor din compunerea batalionului logistic ce se deplasează pe drumurile/itinerarele principale sau staţionează. Art.499. - (1) Aviaţia, în limita resursei repartizate brigăzii, execută lovituri asupra inamicului când acesta se găseşte în punctele obligatorii de trecere, defileuri şi pe drumuri de munte. De asemenea, loveşte grupările inamicului în special mijloacele de atac nuclear şi chimic, artileria, aruncătoarele şi punctele de comandă dispuse în contrapante şi în spaţii moarte. (2) Elicopterele se folosesc pentru manevra de forţe şi mijloace, executarea cercetării aeriene, corectarea focului artileriei, sprijinul prin foc, lupta împotriva blindatelor, executarea barajelor, realizarea conducerii. Art.500. - (1) Sistemul de lovire se organizează astfel încât să se realizeze densităţi maxime pe direcţiile favorabile ofensivei inamicului, toate barajele, drumurile şi potecile să fie asigurate, iar intersecţiile de drumuri şi poienile să fie acoperite prin foc încrucişat. Acesta trebuie să asigure executarea focului etajat, încrucişat, oblic şi de flanc, în faţa limitei dinainte a apărării, la flancuri, în intervalele şi în interiorul fâşiei de apărare, crearea pungilor de foc şi lovirea inamicului spaţiiledeosebită moarte, manevra rapidă a focului de pedescoperite o direcţie pe alta. (2) Oînatenţie trebuie acordată flancurilor şi intervalelor mari dintre punctele de sprijin, care trebuie acoperite cu focul armamentului de toate categoriile, în special cu cel al artileriei şi aruncătoarelor, precum şi cu barajele genistice. (3) În lungul văilor se instalează baraje antiblindate, acoperite cu focul mitralierelor, tunurilor şi al tancurilor. De asemenea, pe aceste văi se organizează ambuscade, capcane şi pungi de foc. Detaşamentul mobil de baraje poate îndeplini şi misiunile detaşamentului de distrugeri, caz în care acesta va fi denumit "detaşament mobil de baraje-distrugeri”. NESECRET 200 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

200/390

5/14/2018


NESECRET

(4) În cazul întrebuinţării ADMNBC de către inamic, se va ţine seama de particularităţile terenului şi influenţa lor asupra efectelor acestora. În acest caz trebuie luate măsuri deosebite pentru protecţia personalului, având în vedere pericolul izbucnirii incendiilor, producerii distrugerilor şi dărâmăturilor, creşterii persistenţei agenţilor chimici de luptă şi menţinerii la nivel ridicat a debitului dozei absorbite. Art.501. - (1) Amenajarea genistică a terenului are în vedere volumul şi complexitatea lucrărilor de fortificaţie. Pentru pregătirea poziţiilor şi fâşiilor de apărare se folosesc la maximum proprietăţile naturale ale terenului şi se amenajează adăposturi pentru protecţia personalului şi a tehnicii împotriva efectelor loviturilor executate de inamic cu ADMNBC. (2) Aliniamentele de desfăşurare pentru contraatac se amenajează genistic, astfel încât să fie folosite şi ca aliniamente de oprire a atacului inamicului. (3) Sistemul de baraje se organizează sub forma aliniamentelor de baraje, a câmpurilor de mine antiblindate (pentru închiderea pasurilor, defileurilor, trecătorilor) şi a obiectivelor pregătite pentru distrugere la punctele obligatorii de trecere, pe comunicaţii. Art.502. - (1) Pregătirea apărării în teren muntos-împădurit trebuie să ia în calcul caracteristicile terenului, schimbările bruşte ale condiţiilor meteorologice, pericolul de producere a surpărilor şi avalanşelor, creşterea rapidă a nivelului apelor, distrugerea barajelor şi extinderea cu uşurinţă a incendiilor, particularităţile socioeconomice ale zonei muntoase respective. (2) Pentru elaborarea deciziei se vor folosi în mod frecvent monografiile, hărţile turistice, fotogramele sau seturile de fotograme şi machete ale terenului, care oferă posibilitatea unei analize amănunţite şi mai complete a caracteristicilor geografice, topografice şi socio-economice ale fâşiei de apărare. (3) Din analiza situaţiei inamicului, forţelor proprii şi terenului, trebuie să rezulte: posibilităţile în timp şi spaţiu ale inamicului; concepţia luptei de apărare a brigăzii; misiunile vecinilor şi modul de cooperare cu aceştia; misiunile unităţilor subordonate; elemente de cooperare şi pentru organizarea conducerii. (4) La organizarea cooperării se au în vedere mai ales coordonarea acţiunilor forţelor care acţionează pe direcţii independente. Cel mai adesea, aceasta se va organiza pe hartă sau la macheta terenului şi se va urmări ca, cel puţin pe direcţia principală de interzis, activitate să se aexecute în teren. înălţimilor dominante Art.503. - (1) această Menţinerea fermă localităţilor, trecătorilor/pasurilor/defileurilor, pădurilor, nodurilor orografice şi de comunicaţie, fixarea şi distrugerea/neutralizarea forţelor inamicului care execută manevre de întoarcere şi învăluire capătă o mare importanţă în desfăşurarea cu succes a operaţiei de apărare. (2) Contraatacurile se execută de către toate eşaloanele, chiar cu subunităţi mici, rapid şi prin surprindere, de regulă, de sus în jos, pe platouri, de-a lungul crestelor şi văilor, din mai multe direcţii, luându-se măsuri pentru asigurarea flancurilor şi spatelui dispozitivului. NESECRET 201 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

201/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Contraatacul trebuie să fie decisiv şi să vizeze refacerea apărării pe limita dinainte sau pe un aliniament mai în adâncime, concomitent cu încercuirea şi distrugerea/neutralizarea inamicului. Uneori, se poate urmări despresurarea, deblocarea sau scoaterea din încercuire a unor forţe care au menţinut raioane greu accesibile sau localităţi. (4) Distrugerea/neutralizarea forţelor aeropurtate, forţelor aeromobile, grupurilor de cercetare - diversiune şi elementelor teroriste se execută de către unităţile din cadrul forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva, de regulă, cele aflate în apropierea raioanelor unde inamicul a fost debarcat/paraşutat. Art.504. - (1) Conducerea se asigură din punctele de comandă şi de observare instalate în locuri greu accesibile care să permită mascarea împotriva cercetării inamicului şi stabilitatea legăturilor. La nevoie se organizează puncte de observare etajate. O atenţie sporită se acordă pazei şi apărării acestora împotriva grupurilor de cercetare-diversiune, elementelor teroriste cât şi a detaşamentelor de întoarcere. (2) Realizarea legăturilor implică un volum mare de forţe şi mijloace ca urmare a folosiri frecvente a staţiilor intermediare, centrelor de comunicaţii ajutătoare şi dublării sau triplării legăturilor pe aceeaşi direcţie. Creşte frecvenţa folosiri mijloacelor mobile şi a celor optice de semnalizare. În aceste condiţii pot fi întrebuinţate elicoptere echipate cu staţii de retranslaţie.

5. Apărarea pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă Art.505. - (1) Operaţia de apărare pe timp de noapte se caracterizează prin faptul că observarea terenului, descoperirea şi indicarea obiectivelor, conducerea focului sunt îngreunate, eficacitatea focului tuturor categoriilor de armament este mai mică, iar orientarea, conducerea unităţilor şi menţinerea legăturii se realizează cu dificultate. (2) În acelaşi timp, întunericul favorizează apropierea în ascuns a inamicului şi măreşte posibilitatea de infiltrare a acestuia în dispozitivul propriu prin intervale şi pe flancuri. De aceea, pentru prevenirea atacului prin surprindere se trimit patrule, posturi de pândă şi observare, înzestrate cu aparatura de vedere pe timp de noapte. Art.506. - (1) Brigada trebuie să aibă planuri de operaţii atât pentru condiţii de vizibilitate normală cât şi redusă. Ele sunt cât timp poate ataca numai în condiţii de vizibilitate normală sau necesare el poate folosi foculinamicul din poziţii acoperite şi fumul de mascare. De asemenea, atacurile executate în timpul zilei pot continua noaptea. Brigada trebuie să fie în măsură să se deplaseze repede din poziţiile de apărare de bază în cele adoptate în condiţii de vizibilitate redusă. (2) Tehnologia a schimbat felul în care militarii luptă în condiţii de vizibilitate redusă. Forţele folosesc aparatele de vedere pe timp de noapte şi dispozitivele de detectare termică pentru a reduce avantajele inamicului în atacurile executate în condiţii de vizibilitate redusă. În ciuda acestui lucru, condiţiile de vizibilitate redusă diminuează angajării în acţiuni defensive. De aceea, comandantul să se aştepte caeficienţa atacatorul să folosească condiţiile de vizibilitate redusă pentrutrebuie a cerceta NESECRET 202 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

202/390

5/14/2018


NESECRET

armamentul, obstacolele, poziţiile şi deplasarea elementelor de sprijin ale apărătorului. În plus, inamicul poate folosi caracteristicile de detecţie limitate pentru a se infiltra, a înlătura obstacolele sau a-şi deplasa forţele prin intervalele dispozitivului apărătorului. (3) Operaţiile de apărare în condiţii de vizibilitate redusă, în special noaptea sunt des utilizate. Apărătorul trebuie să fie în măsură să-şi adapteze rapid planurile şi să prevină impactul condiţiilor de vizibilitate redusă asupra apărării. Pentru a soluţiona problemele în condiţii de vizibilitate redusă, apărătorul trebuie: a) să folosească echipament cu rază largă de detecţie (senzori, aparate de vedere pe timp de noapte) pe căile de apropiere cele mai probabile ale inamicului; b) să sporească supravegherea obstacolelor, a posibilelor poziţii de observare şi asalt ale inamicului şi ale drumurilor spre acestea; c) să repoziţioneze anumite categorii de armament de-a lungul căilor folosite cel mai probabil de inamic pentru apropierea în condiţii de vizibilitate redusă; d) să stabilească repere vizibile pe timp de noapte astfel încât forţele să-şi poată îndeplini sarcinile din zona lor de angajare; e) să folosească mai multe resurse (cercetare, infanterie, posturi de observare, patrule, echipe de luptă antiblindate) pe rutele secundare de apropiere şi între poziţii pentru a detecta şi încetini deplasarea inamicului, în special infiltrarea acestuia; f) să întrebuinţeze elementele de cercetare pe cea mai probabilă cale de apropiere a inamicului; g) să folosească obstacolele în punctele cheie şi dispozitivele de avertizare timpurie de-a lungul căilor de apropiere pe timp de noapte pentru a încetini inamicul şi pentru a alarma apărătorul despre prezenţa inamicului; h) să planifice şi antreneze unităţile pentru deplasare şi pentru concentrarea focului; i) să stabilească măsuri pentru executarea iluminării deasupra sau în spatele zonelor de angajare, obţinând demascarea siluetelor inamicului şi păstrarea forţelor proprii în umbră şi întuneric; j) să înceapă deplasările către poziţiile defensive de noapte după lăsarea întunericului şi terminarea întoarcerii pe poziţiile defensive de zi înaintea zorilor; k) să folosească tehnici adiţionale pentru apărarea pe timp de noapte în condiţii fum, praf,echipamentelor ploi abundente, speciale furtuni dedezăpadă, ceaţă sau încând alte condiţii care limiteazădefolosirea vedere; atunci apar aceste condiţii, apărătorul se va deplasa pentru a executa supravegherea cât mai aproape de căile de apropiere probabile; senzorii pot fi folositori şi radarele pot detecta activităţile inamicului chiar şi în aceste condiţii. Art.507. - (1) Pentru pregătirea operaţiei de apărare pe timp de noapte comandantul, statul major şi reprezentanţii forţelor cu care se cooperează sunt obligaţi să prevadă: a) misiunile şi modul de trecere de la acţiunile pe timp de zi la cele de noapte şi invers; b) modificările ce urmează a se executa în dispozitivul de luptă; NESECRET 203 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

203/390

5/14/2018


NESECRET

c) măsurile pentru intensificarea cercetării proprii şi respingerea cercetării şi atacurilor prin surprindere ale inamicului; d) numărul mijloacelor de foc de serviciu; e) menţinerea în stare de luptă a cel puţin jumătate din forţele dispuse pe poziţia înaintată, poziţia siguranţei de luptă şi pe primele două poziţii de apărare de bază, pentru respingerea atacului prin surprindere al inamicului; f) modul de executare a unor operaţii ofensive cu obiective limitate, incursiuni şi raiduri în dispozitivul inamicului; g) marcarea unor direcţii, itinerare şi drumuri necesare manevrei de forţe şi mijloace, pentru aprovizionări şi evacuări; h) procedeele de orientare, recunoaştere reciprocă şi indicare a obiectivelor; i) măsurile pentru siguranţa, paza şi apărarea flancurilor, joncţiunilor, intervalelor şi a punctelor de comandă; j) măsurile de mascare; k) logistica luptei. (2) De asemenea, aceştia trebuie să ia măsuri pentru verificarea pregătirii forţelor proprii în vederea executării acţiunilor pe timp de noapte (iluminarea terenului şi distrugerea mijloacelor de iluminare ale inamicului; supravegherea barajelor proprii din faţa LDA şi din intervale; stabilirea măsurilor pentru asigurarea odihnei forţelor). Art.508. - (1) Pe timpul desfăşurării apărării, iluminatul se execută într-o concepţie unitară, pe toată adâncimea dispozitivului inamicului, folosindu-se proiectile, mine, bombe luminoase şi proiectoare. (2) Grupurile mici ale inamicului se distrug/neutralizează de către mijloacele de foc de serviciu şi cele dispuse în poziţii de tragere vremelnice, iar forţele lui principale se resping cu foc executat prin surprindere cu toate categoriile de armament. Atenţie deosebită se acordă apărării căilor favorabile apropierii inamicului, în special a blindatelor. (3) Inamicul pătruns în fâşia de apărare se distruge/neutralizează prin foc şi contraatacuri executate prin surprindere, de regulă, fără pregătire de foc. Pentru executarea acestora o atenţie deosebită se acordă asigurării deplasării, ieşirii forţelor şi mijloacelor pe aliniamentele ordonate, menţinerii direcţiilor de contraatac, precum şi iluminăriisau terenului. Sprijinul contraatacului poziţii tragere vremelnice de rezervă, iar trecerea mijloacelorsedeexecută foc în din poziţiile de de tragere de bază se face înainte de a se lumina, în ascuns şi la ore diferite de la o zi la alta.

6. Apărarea pe timp de iarnă şi în alte medii/zone cu temperaturi scăzute Art.509. - Operaţiile de apărare desfăşurate pe timp de iarnă sunt influenţate de condiţiile climatice dificile şi instabile caracterizate prin: existenţa şi grosimea stratului de zăpadă; temperatura scăzută şi schimbarea continuă a acesteia, alternând îngheţurile cu dezgheţurile; viscole de lumină. Acţiunea acestor factori influenţează în mod directşi ceaţă; starea timpul fizică scurt şi psihomorală a personalului, NESECRET 204 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

204/390

5/14/2018


NESECRET

funcţionarea armamentului şi tehnicii militare, practicabilitatea drumurilor şi a terenului. Pentru pregătirea şi ducerea operaţiilor pe timp de iarnă se iau măsuri care să contracareze influenţa acestor factori. Art.510. - (1) De regulă, în teren mediu frământat, a cărui accesibilitate este limitată de condiţiile de iarnă, fâşia de apărare este mai largă decât în condiţii obişnuite. (2) În funcţie de caracteristicile anotimpului, de teren şi de posibilităţile executării manevrei de forţe şi mijloace, adâncimea fâşiei de apărare pe timp de iarnă este variabilă. Art.511. - (1) Dispozitivul de apărare trebuie să asigure concentrarea forţelor şi mijloacelor pe direcţiile accesibile inamicului. (2) Forţele de pe direcţia principală de efort se dispun astfel încât să asigure apărarea căilor de comunicaţie, a crestelor, văilor largi şi localităţilor, în raport cu condiţiile concrete ale situaţiei şi caracteristicile terenului. Acestea vor fi suficient de puternice, capabile să respingă ofensiva inamicului în faţa LDA, mai ales când terenul a devenit impracticabil datorită zăpezilor abundente sau dezgheţului. (3) Forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva apără, cu prioritate, nodurile de comunicaţie din adâncime, fiind în măsură să execute contraatacuri sau să întărească apărarea pe direcţiile ameninţate. (4) Forţele de sprijin şi detaşamentele cu destinaţie specială se dispun în raioane aflate în apropierea căilor de comunicaţie, pentru a asigura intervenţia lor la timp. Detaşamentele de asigurare a mişcării au o dotare şi o compunere adecvate înlăturării stratului de zăpadă şi deschiderii comunicaţiilor sau amenajării unor drumuri. Pentru manevra oportună a forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal şi a unităţilor de sprijin de luptă, se iau măsuri de mărire a capacităţii de deplasare şi de trecere a autovehiculelor. Art.512. - (1) Sistemul de lovire se organizează după principiile şi regulile cunoscute, cu următoarele particularităţi: a) în faţa LDA şi pe căile de acces, focul se concentrează îndeosebi în lungul comunicaţiilor; b) barajul general se organizează cu densitate maximă pe direcţiile pe care este posibil atacul în forţă al inamicului; c) pe de direcţiile secundare, în infiltrării intervale inamicului; şi la flancuri, se prevede executarea unor misiuni foc pentru prevenirea d) manevra de foc capătă un rol sporit în comparaţie cu manevra de forţe şi mijloace care este condiţionată de starea de practicabilitate a drumurilor. (2) Întregul armament trebuie pregătit să funcţioneze în condiţii de iarnă, cu temperaturi scăzute şi schimbări bruşte de la o zi la alta. Art.513. - (1) Amenajarea genistică prezintă unele particularităţi determinate de terenul îngheţat sau acoperit cu zăpadă. Acestea impun executarea de baraje şi obstacole pe unele direcţii care, în urma îngheţului devin accesibile, precum şi amenajarea unor locuri de refugiu pe comunicaţii. NESECRET 205 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

205/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Traseele poziţiilor de apărare, inclusiv LDA se aleg în aşa fel încât să includă obstacole greu accesibile, localităţi şi păduri. Când acestea se află pe un curs de apă/canal care este îngheţat se prevede distrugerea gheţii în scopul îngreuierii acţiunilor inamicului. Tranşeele, şanţurile de comunicaţie şi alte lucrări de apărare se execută în majoritatea cazurilor, de tip semiîngropat. Pe unele direcţii unde stratul de zăpadă permite se pot executa lucrări numai din zăpadă şi gheaţă. (3) Pe căile de acces se instalează câmpuri de mine antiblindate şi alte baraje genistice, se pregătesc distrugeri şi se planifică focul principalelor categorii de armament. (4) În condiţiile dezgheţului, în afara măsurilor obişnuite este necesar să se prevadă raioane de dispunere pentru unităţi în afara zonei inundabile, consolidarea taluzurilor, lucrări pentru prevenirea surpărilor, eroziunilor şi avalanşelor, asigurarea autovehiculelor cu mijloace pentru mărirea capacităţii de deplasare şi trecere, crearea stocurilor suplimentare de materiale şi aprovizionarea forţelor pe calea aerului. (5) Pentru prevenirea degerăturilor se organizează puncte de încălzire şi se execută înlocuirea periodică a unităţilor care acţionează în forţa de pe direcţia principală de efort, în misiuni de siguranţă sau de cercetare şi se iau măsuri pentru asigurarea personalului cu îmbrăcăminte şi încălţăminte călduroase, cu costume de mascare, cu hrană caldă şi ceai. Art.514. - (1) Pregătirea operaţiei de apărare este influenţată de condiţiile meteorologice, timpul scurt de lumină la dispoziţie, greutatea deplasărilor, posibilitatea inamicului de a acţiona prin surprindere, necesitatea menţinerii în permanentă stare de funcţionare a armamentului şi tehnicii de luptă. (2) O atenţie deosebită trebuie să se acorde măsurilor de asigurare a acţiunilor în scopul zădărnicirii acţiunilor prin surprindere ale inamicului şi organizării luptei împotriva forţelor aeropurtate, a forţelor aeromobile, elementelor de cercetare – diversiune şi teroriste. Art.515. - Desfăşurarea operaţiei de apărare pe timp de iarnă ridică probleme de mare complexitate. Când aceasta se organizează în afara contactului cu inamicul, pe direcţiile unde nu acţionează detaşamente înaintate, se trimit subunităţi mici, pe schiuri, destinate hărţuirii acestuia. Distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns în interiorul apărării se realizează prin contraatacuri la care pot participa subunităţi pe schiuri, îndeosebi la flancurile acestora. 7. Apărarea în teren cu culturi înalte

Art.516. - (1) Terenurile cu culturi înalte (porumb, floarea-soarelui, cânepă, plantaţii de pomi fructiferi şi viţă de vie şi alte culturi care depăşesc înălţimea de 1,5 m) influenţează apărarea brigăzii mecanizate prin dimensiunile, natura, densitatea şi stadiul de vegetaţie al culturii, anotimpul şi starea vremii, cantitatea de precipitaţii şi umiditatea solului, configuraţia terenului (şes sau deal), gradul de hidroameliorare sau de terasare a suprafeţei respective, numărul şi starea de accesibilitate a comunicaţiilor. NESECRET 206 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

206/390

5/14/2018


NESECRET

(2) În apărare, culturile înalte avantajează mascarea dispozitivului de luptă, favorizează realizarea în ascuns a manevrei de forţe şi mijloace, îndeosebi cu subunităţi mici, înlesnesc desfăşurarea prin surprindere a contraatacurilor, uşurează crearea pungilor de foc, ambuscadelor şi capcanelor, precum şi executarea aprovizionării şi evacuărilor pe timp de zi. (3) În acelaşi timp, zonele cu culturi înalte îngreuiază observarea şi orientarea, conducerea focului, indicarea direcţiilor pentru deplasarea forţelor şi mijloacelor, dispunerea şi paza punctelor de comandă. (4) O atenţie deosebită trebuie acordată măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi de protecţie a personalului, întrucât persistenţa agenţilor chimici de luptă este mai mare în aceste zone şi se menţine la nivel mai ridicat contaminarea radioactivă. Art.517. - De regulă lărgimea şi adâncimea fâşiei de apărare a brigăzii sunt mai mari decât în teren mediu frământat şi neacoperit. În general, lărgimea fâşiei de apărare se măreşte pe seama creşterii intervalelor dintre unităţi şi subunităţi, iar adâncimea, prin adoptarea unui dispozitiv adânc eşalonat. Art.518. - Limita dinainte a apărării se stabileşte pe marginea sau în interiorul culturilor, potrivit configuraţiei terenului pe care se află acestea. În cazul când limita dinainte se alege în interiorul culturilor, la marginea acestora se trimite siguranţa de luptă, iar în faţa LDA, culturile vor fi defrişate pe direcţiile importante de interzis, pe o adâncime de cel puţin 400 m. Art.519. - (1) Culturile înalte oferă condiţii bune pentru adoptarea unui dispozitiv de apărare pe front larg, cu intervale mai mari între unităţi şi subunităţi, permiţând realizarea economiei de forţe şi mijloace necesare pe alte direcţii, în teren descoperit. Existenţa intervalelor mari şi a flancurilor descoperite impun măsuri suplimentare pentru evitarea acţiunilor prin surprindere din partea inamicului. În cazul în care fâşia de apărare a brigăzii se suprapune pe o suprafaţă cu o mare întindere cultivată, interzicând mai multe direcţii, dispozitivul de luptă este indicat să se constituie pe un aliniament cu o rezervă. Dacă întinderea suprafeţelor cultivate este mică şi între laturi sunt intercalate, spre adâncimea fâşiei, terenuri necultivate sau recoltate, atunci dispozitivul se constituie pe două aliniamente. (2) Forţele de pe direcţia principală de efort au o compunere variabilă în raport cu lărgimea fâşiei de apărare, numărul şi capacitatea direcţiloracestora de interzis, şi posibilităţile celorlalte forţe luate în subordine, iar misiunile sunt valoarea ca în teren obişnuit. (3) Forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal se dispun dispersat în interiorul culturilor şi se amenajează căi de ieşire rapidă către aliniamentele de contraatac sau spre raioanele probabile de întrebuinţare a forţelor aeropurtate şi forţelor aeromobile de către inamic. (4) Celelalte elemente ale dispozitivului de luptă sunt aceleaşi ca la apărarea în teren obişnuit, cu unele deosebiri în ce priveşte compunerea şi modul de folosire. Forţele şi mijloacele se grupează principale de acţiune ale inamicului, organizând puncte de sprijin, unelepe dindirecţiile ele cu caracter de independenţă. NESECRET 207 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

207/390

5/14/2018


NESECRET

Art.520. - (1) Sistemul de lovire constă în pregătirea tragerilor artileriei şi a celorlalte categorii de armament pe căile de acces, în cadrul barajului general, în faţa LDA, la flancuri şi în adâncime, precum şi concentrarea rapidă a focului în sectoarele şi pe direcţiile ameninţate. (2) Pe direcţiile favorabile atacului cu blindate, se instalează un dezvoltat şi adânc sistem de baraje şi obstacole, care va fi acoperit cu focul mijloacelor antiblindate. Înapoia barajelor se organizează ambuscade şi capcane pentru tancuri, combinate cu acţiunile independente ale vânătorilor de tancuri. Art.521. - Amenajarea genistică se execută în situaţii mai avantajoase decât în teren obişnuit, datorită condiţiilor naturale de mascare oferite de culturile înalte şi de natura solului afânat care uşurează efectuarea lucrărilor. Din punct de vedere genistic baza apărării o constituie punctele de sprijin independente. Art.522. - Pregătirea operaţiei nu se deosebeşte, în general, de cea desfăşurată în teren obişnuit, intervenind doar unele particularităţi în conţinutul şi modalităţile de executare a unor măsuri, activităţi şi acţiuni impuse de existenţa culturilor înalte, un accent deosebit punându-se pe hărţuirea inamicului. Art.523. - (1) În desfăşurarea apărării, posibilităţile limitate de observare impun sporirea numărului elementelor de cercetare şi siguranţă la toate eşaloanele, folosindu-se în acest scop atât subunităţile specializate, cât şi cele de infanterie care cunosc bine terenul din zonă. (2) Încercările inamicului de a pătrunde în suprafeţele cultivate se resping cu focul organizat al întregii apărări. (3) Inamicul pătruns în adâncimea apărării se distruge/neutralizează prin focul concentrat al tuturor categoriilor de armament, executat prin surprindere şi prin contraatacuri desfăşurate de unităţile brigăzii, din mai multe direcţii şi simultan. (4) Pentru oprirea ofensivei inamicului, cu aprobarea eşalonului superior, se produc inundaţii şi incendii. 8. Apărarea pe un aliniament şi în raioane cu lucrări de fortificaţii Art.524. - (1) Brigada mecanizată poate trece la apărare într-o fâşie în care există lucrări de fortificaţie permanente (construite înainte sau pe timpul pregătirii luptei, aliniamente, raioane şiteritoriului. puncte dePrin sprijin fortificate), atât în lucrările zona de frontieră, cât şi în adâncimea natura şi modul dispuse de construcţie, de fortificaţie permanente asigură o protecţie mărită forţelor şi o putere de luptă sporită. Pregătirea operaţiei de apărare se execută într-un timp scurt şi cu forţe puţine. (2) Aliniamentul fortificat se compune din mai multe raioane şi poziţii cu lucrări de fortificaţie permanente, completate cu lucrări de fortificaţie de campanie, baraje şi obstacole de toate tipurile. Flancurile aliniamentului fortificat trebuie să se sprijine pe obstacole naturale. (3) Raionul fortificat este format prin gruparea de-a lungul frontului şi în adâncime, a mai multor puncte deşisprijin să se susţină reciproc prin foc, fiind protejate cu obstacole barajefortificate, împotrivacare infanteriei, tancurilor şi altor NESECRET 208 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

208/390

5/14/2018


NESECRET

tipuri de blindate. Raioanele fortificate pot fi independente sau reunite în poziţii fortificate, fiind completate, după caz, cu lucrări de fortificaţie de campanie şi raioane de apărare care includ mijloace blindate (tancuri, transportoare amfibii blindate, maşini de luptă ale infanteriei). (4) Punctul de sprijin fortificat se compune din mai multe lucrări de fortificaţie permanente destinate apărării. În compunerea acestuia se mai găsesc şanţuri de comunicaţie pentru legătura dintre cazemate, tranşee şi lucrări pentru paza apropiată, baraje şi obstacole. El poate face parte dintr-un raion fortificat sau poate fi independent. (5) Fortificaţia permanentă/cazemata este o lucrare de apărare construită din beton, beton armat, blindaje sau prefabricate, destinată pentru mijloace de foc, puncte de comandă/observare, adăpostirea personalului şi tehnicii de luptă. (6) Apărarea împotriva blindatelor, aviaţiei de bombardament şi elicopterelor de luptă reprezintă ca şi în condiţii obişnuite, elementul principal al apărării pe aliniamente şi în raioane cu lucrări de fortificaţie permanente. (7) În raport cu dezvoltarea zonei cu lucrări de fortificaţie permanentă, brigada mecanizată poate fi dispusă în întregime în aceste lucrări sau numai cu o parte din forţe, folosind la maximum avantajele oferite de acestea. Art.525. - (1) Dispozitivul de apărare al brigăzii trebuie să asigure o mare stabilitate apărării, realizarea unui sistem de lovire eficace în faţa limitei dinainte, în adâncimea apărării şi în intervale, manevra rapidă şi în ascuns a forţelor şi mijloacelor, vulnerabilitate redusă faţă de loviturile inamicului şi posibilitatea atragerii acestuia în pungi de foc pregătite din timp, cooperarea între toate forţele existente în fâşia de apărare. (2) Forţa de pe direcţia principală de efort se dispune cu parte din unităţi în lucrări de fortificaţie permanente, iar cu celelalte în lucrări de fortificaţie de campanie. (3) Pentru a mări stabilitatea apărării, în intervalele dintre lucrările de fortificaţie şi la flancurile unităţilor se dispun subunităţi de tancuri, autotunuri, mijloace antiblindate şi artilerie. (4) În funcţie de adâncimea aliniamentului fortificat, forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal se poate dispune în lucrări de fortificaţie permanente, în lucrări de fortificaţie Art.526.de- campanie Sistemul sau de combinat. lovire trebuie să asigure: lovirea detaşamentelor şi grupurilor de asalt, a sistemelor incendiare, tancurilor şi celorlalte mijloace blindate ale inamicului pentru a le interzice apropierea de lucrările de fortificaţie; distrugerea mijloacelor de foc destinate executării tragerilor prin ochire directă asupra lucrărilor de fortificaţie; acoperirea cu foc a flancurilor şi intervalelor dintre raioanele şi punctele de sprijin fortificate. Focul armamentului din lucrările de fortificaţie se completează cu cel al armamentului dispus în afara acestora şi se combină cu sistemul de baraje şi obstacole. - Amenajarea a fâşiei de apărare constă în completarea Art.527. lucrărilor existente cu lucrări noigenistică de fortificaţie permanente şi de campanie, cu baraje, NESECRET 209 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

209/390

5/14/2018


NESECRET

cu lucrări de mascare a podurilor, drumurilor şi altor obiective, formând împreună un sistem unitar. Art.528. - (1) Pe timpul pregătirii operaţiei de apărare, pe baza misiunii primite/deduse şi a deciziei comandantului, în cadrul unităţilor se recunosc toate cazematele şi se precizează: subunităţile care ocupă punctele de sprijin şi fiecare cazemată, precum şi sistemul de lovire; subunităţile care se dispun în lucrările de fortificaţie de campanie, stabilindu-se măsurile de apărare a intervalelor dintre cazemate, acoperirea cu foc a acestora, lucrările genistice ce urmează să se execute şi repartiţia forţelor pe adăposturi; poziţiile de tragere ale tancurilor şi ale mijloacelor antiblindate; raioanele de dispunere ale rezervelor; barajele ce se execută, cu ce forţe şi mijloace, cine le apără cu foc; punctele de comandă; manevra de forţe şi mijloace pentru distrugerea/neutralizarea inamicului pătruns. (2) În toate situaţiile se întocmesc acte de luare în primire a tuturor lucrărilor de fortificaţie permanente. Art.529. - (1) Desfăşurarea apărării pe aliniamente şi în raioane cu lucrări de fortificaţie permanente prezintă numeroase particularităţi. Astfel, dacă inamicul a reuşit să pătrundă în raioanele cu lucrări permanente, cu detaşamente şi grupuri de asalt, acestea se distrug/neutralizează prin acţiunile subunităţilor care se apără în afara lucrărilor de fortificaţie permanente, cu focul artileriei, al tancurilor şi mijloacelor antiblindate dispuse între aceste lucrări. Un accent deosebit se pune pe lupta împotriva elicopterelor inamicului care au posibilitatea să lovească, cu precizie, lucrările de fortificaţie. Împotriva acestora acţionează subunităţile ce se apără în afara lucrărilor permanente, care, prin focul lor combinat cu cel al mitralierelor de pe transportoarele amfibii blindate/maşinile de luptă ale infanteriei şi de pe tancuri, pot asigura acoperirea şi respingerea atacului inamicului cu aceste mijloace. (2) Pentru a face faţă atacurilor pe timp de noapte, se asigură iluminatul tehnic al diferitelor obstacole şi se organizează în mod corespunzător sistemul de foc şi contraatacul. Art.530. - (1) Inamicul pătruns în cadrul punctelor de sprijin, între cazemate, în intervale sau la flancuri, se distruge/neutralizează cu focul întregului armament, trecându-se imediat la respingerea lui prin contraatacuri executate cu subunităţi mici. (2) De regulă, contraatacul se execută cu forţa de sprijin nemijlocit al efortului fortificaţie principal/rezerva şi cuori alte unităţi din apărare care sunt dispuse în lucrări de permanente care s-au retras din forţa de nu pe direcţia principală de efort, folosind în special tancurile, prin surprindere şi din direcţii diferite, vizând flancul şi spatele grupării pătrunse. În cadrul forţelor care contraatacă se constituie detaşamente şi grupuri de asalt pentru recucerirea sau distrugerea cazematelor puse în stare de apărare de către inamic. (3) După executarea contraatacului şi refacerea apărării, se iau măsuri pentru consolidarea lucrărilor de fortificaţie, reorganizarea sistemului de lovire, barajelor şi obstacolelor, evacuarea răniţilor şi completarea stocurilor de materiale, în special la muniţii şi carburanţi - lubrifianţi. NESECRET 210 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

210/390

5/14/2018


NESECRET

9. Apărarea în deşert şi în alte medii/zone cu temperaturi ridicate Art.531. - (1) Brigada trece la apărare în deşert şi în condiţii de temperaturi ridicate ca în condiţii obişnuite, avându-se în vedere faptul că vizibilitatea este mărită, fronturile sunt lărgite şi există o multitudine de căi de apropiere. (2) Comandantul brigăzii şi statul său major trebuie să-şi asume în vederea organizării apărării în adâncime şi prin menţinerea unei rezerve mobile suficient de mari. (3) Mijloacele de cercetare, supraveghere şi determinare a obiectivelor pot fi folosite la distanţe mai mari, datorită creşterii limitei vizibilităţii. Art.532. – (1) Sistemul de lovire constă în pregătirea tragerilor artileriei şi a celorlalte categorii de armament pe căile de acces, în cadrul barajului general, în faţa LDA, la flancuri şi în adâncime. (2) Unităţile de artilerie trebuie să fie echipate cu mijloace moderne de cercetare. Descoperirea şi determinarea obiectivelor precum şi a elementelor la dispoziţie sunt dificile din cauza reperelor. Pentru executarea corectării focului se recomandă utilizarea observatorilor aerieni. Posibilitatea schimbării bruşte a condiţiilor atmosferice creează nevoia recalculării frecvente a corecţiilor meteorologice. (3) Nevoia de mijloace de apărare antiaeriană este mai mare datorită lipsei acoperirilor naturale. Probabilitatea mare a atacurilor aeriene, obligă comandanţii să analizeze foarte atent orice deplasare în afara umbrelei de protecţie antiaeriană. Art.533. - (1) Amenajarea genistică se execută în situaţii mai puţin avantajoase decât în teren obişnuit, datorită condiţiilor naturale oferite de teren. (2) Mascarea forţelor este mai dificilă fiind îngreunată de întinderile mari de nisip şi a zonelor fără denivelări şi lipsa zonelor uşor de apărat. (3) Raioanele importante pentru apărare pot fi porturi; instalaţi logistice; drumuri; căi ferate; staţii de pompare a apei; aerodromuri; fântâni; trecători montane şi alte puncte cheie din teren. Art.534. - Pregătirea operaţiei de apărare nu se deosebeşte, în general, de cea desfăşurată în teren obişnuit, intervenind doar unele particularităţi. O atenţie deosebită trebuie acordată descoperirii la timp a direcţiei principale de efort a inamicului, pentru a asigura posibilitatea şi concentrării oportune a forţelor în contraatacuri executate împotrivarepoziţionării flancurilor inamicului. Art.535. - (1) În desfăşurarea operaţiei de apărare trebuie avut în vedere că cea mai bună metodă de a distruge/neutraliza inamicul fără a suferi pierderi mari o constituie manevra agresivă, la toate nivelurile. (2) De asemenea, este recomandat să se constituie o rezervă puternică şi mobilă care să fie în măsură să acţioneze pe mai multe direcţii. Ea trebuie să fie în măsură să acţioneze pe mai multe direcţii. Ea trebuie să fie dispusă central şi după întrebuinţare să se reconstituie urgent.


211/390

5/14/2018


NESECRET

CAPITOLUL VI Operaţia de întârziere SECŢIUNEA 1 Generalităţi

Art.536. - Operaţia de întârziere este operaţia în care o forţă aflată sub presiunea inamicului cedează în mod progresiv terenul deţinut (apărarea pe aliniamente intermediare), în vederea câştigării de timp prin încetinirea ritmului de înaintare al inamicului şi producerea de pierderi maxime acestuia, fără a se angaja în acţiuni decisive10. Art.537 . - Brigada mecanizată poate primi misiunea de a efectua o operaţie de întârziere, ca parte a concepţiei eşalonului superior, în una din următoarele situaţii: a) ca forţă de acoperire, pentru asigurarea retragerii forţelor principale; b) ca avangardă sau forţă de acoperire, la întâlnirea cu forţe superioare; c) într-o operaţie de economisire a forţelor executată pentru a fixa sau limita un atac inamic executat pe o direcţie de apropiere mai puţin importantă (secundară); d) ca măsură de inducere în eroare pentru pregătirea unui contraatac; e) ca forţă de fixare în apărarea mobilă. Art.538. - Operaţiile de întârziere pot fi executate separat sau ca parte a unui alt tip de operaţie, ca fază pregătitoare a unei operaţii de apărare executată de forţele destinate acoperirii sau ariergărzii în cazul retragerii. Art.539. - Scopul operaţiei de întârziere îl constituie crearea condiţiilor necesare eşalonului superior pentru desfăşurarea altei operaţii, prin cedarea progresivă a terenului concomitent cu menţinerea flexibilităţii şi a libertăţii de acţiune şi producerea de pierderi cât mai mari inamicului. Art.540. - Obiectivele urmărite prin executarea acestei operaţii pot fi: a) încetinirea ritmului înaintării inamicului prin dezorganizarea coeziunii dispozitivului ofensiv al acestuia, în vederea câştigării de timp pentru pregătirea operaţiilor ulterioare; b) canalizarea inamicului în zonele favorabile atacării/contraatacării acestuia, pentru câştigarea/recâştigarea c) evitarea angajării iniţiativei; luptei în condiţii nefavorabile, pentru a economisi forţele; d) determinarea direcţiei principale de efort a inamicului. Art.541. - Condiţiile în care se execută operaţia sunt, de regulă, defavorabile trupelor proprii: situaţie aeriană dezavantajoasă; iniţiativa este de partea inamicului; superioritatea numerică şi operativ - tactică a inamicului. De aceea, succesul este condiţionat nemijlocit de mobilitate, flexibilitate, ingeniozitate, îndrăzneală şi agresivitate în acţiune, în vederea preluării iniţiativei şi obligării inamicului de a se 10

Conform AAP - 6, Dicţionarul de termeni NATO NESECRET 212 din 390


212/390

5/14/2018


NESECRET

dispune în poziţii cât mai favorabile acţiunilor proprii ulterioare, avute în vedere de eşalonul care ordonă desfăşurarea operaţiei de întârziere. Art.542. - Operaţia de întârziere nu se încadrează precis într-o serie de faze, ci cuprinde o succesiune de acţiuni coordonate de tip ofensiv şi defensiv, fiecare dintre ele fiind întreruptă atunci când presiunea inamicului devine prea mare, riscând să ducă la o angajare decisivă, ireversibilă a forţei de întârziere. Acţiunea se execută prin manevra forţelor şi angajarea inamicului din poziţii pregătite din timp pe întreaga adâncime a zonei/fâşiei stabilite şi prin deplasarea succesivă pe aliniamentele/poziţiile următoare înainte ca inamicul să poată concentra suficiente elemente ale puterii sale de luptă, pentru a copleşi sau ocoli forţele proprii. Ritmul înalt al acţiunilor este o caracteristică principală a operaţiilor de acest tip. Art.543. - (1) Cu cât este mai mare mobilitatea brigăzii mecanizate în comparaţie cu cea a inamicului, cu atât creşte probabilitatea succesului operaţiei. (2) Comandantul brigăzii poate realiza creşterea mobilităţii proprii prin: a) recunoaşterea itinerarelor de deplasare şi a poziţiilor; b) îmbunătăţirea stării drumurilor şi organizarea judicioasă a traficului; c) folosirea tehnicilor şi procedurilor standard bine puse la punct prin instrucţie; d) dispunerea forţelor de siguranţă şi a celor de apărare antiaeriană în punctele obligatorii de trecere; e) evacuarea refugiaţilor sau restricţionarea deplasării acestora pe drumurile neutilizate de către forţele de întârziere; f) evacuarea din timp a pierderilor umane şi a surplusului de resurse rămase. (3) Pentru a micşora mobilitatea forţelor inamicului, comandantul brigăzii are în vedere: a) ocuparea şi controlul porţiunilor de teren şi a punctelor obligatorii de trecere, care domină itinerarele probabile de apropiere a inamicului; b) îmbunătăţirea obstacolelor naturale de pe itinerar şi acoperirea lor cu foc; c) utilizarea tragerilor indirecte şi folosirea fumului de mascare pentru a diminua vizibilitatea inamicului şi a încetini ritmul de înaintare; d) executarea de atacuri în faţa limitei dinainte, pentru a-l dezechilibra pe inamic şi a-l obliga să reacţioneze. (1)ritmul Nevoia de alinformaţii oportune şi precise este deosebit de mare, Art.544. - de fiind determinată înalt acţiunilor. (2) Pe toată durata operaţiei, trebuie asigurat un flux continuu de informaţii cu privire la intenţiile, posibilităţile în timp şi spaţiu şi vulnerabilităţile inamicului, folosindu-se sursele de informaţii de la toate nivelele de comandă. Art.545. - (1) Avantajele terenului trebuie să fie exploatate la maximum de către forţele brigăzii mecanizate. (2) Terenul ales pentru executarea operaţiei de întârziere este adecvat dacă: a) prezintă obstacole naturale sau care pot fi îmbunătăţite cu uşurinţă şi permite b) canalizarea acţiunilor inamicului; asigură bune posibilităţi de observare şi tragere pentru forţele proprii; NESECRET 213 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

213/390

5/14/2018


NESECRET

c) permite desprinderea cu uşurinţă de inamic. Art.546. - În calculul timpului, trebuie acordată o atenţie deosebită duratei totale a întârzierii şi timpului necesar brigăzii mecanizate pentru pregătirea operaţiei, incluzând recunoaşterile, dislocarea forţelor şi pregătirea poziţiilor/aliniamentelor de apărare şi a obstacolelor. Art.547. - Adâncimea fâşiei repartizate brigăzii care execută întârzierea trebuie să fie suficient de mare pentru a permite desfăşurarea operaţiei pe durata de timp stabilită. Dacă adâncimea fâşiei este prea mică se impun următoarele măsuri: a) scurtarea corespunzătoare a duratei întârzierii; b) întărirea unităţii care execută operaţia; c) acceptarea unor pierderi mari care pot determina angajarea decisivă a forţei ca întreg. Art.548. - Menţinerea permanentă a libertăţii de acţiune este esenţială pentru succesul operaţiei. În acest sens, se are în vedere repartiţia judicioasă a forţelor brigăzii pentru: a) misiuni de supraveghere neîntreruptă; b) întârzierea cu agresivitate a inamicului; c) retragerea pe următoarea poziţie/aliniament; d) rezervă. Art.549. - Măsurile de securitate şi protecţie vizează, în special, evitarea surprinderii şi a angajării decisive involuntare. Acestea se realizează prin: a) folosirea la maximum a mascării, inducerii în eroare, securităţii comunicaţiilor, războiului electronic şi a măsurilor de contrainformaţii; b) protecţia punctelor critice pentru executarea deplasărilor, precum şi a defileelor naturale şi a podurilor; c) protecţia flancurilor şi intervalelor; d) supravegherea zonelor neameninţate şi concentrarea majorităţii forţelor pe direcţia principală de efort. SECŢIUNEA a 2 - a Forţe şi misiuni

1. Forţele luptătoare Art.550. - Batalionul de tancuri este deosebit de mult utilizat în majoritatea tipurilor de teren. El îşi foloseşte puterea de foc pentru angajarea inamicului în mod eficace de la distanţe mari; mobilitatea îi permite să se deplaseze rapid între poziţii sau pe flancuri iar protecţia oferită de blindaj uşurează desprinderea de inamic. Aceste caracteristici îl fac foarte adecvat pentru executarea contraatacurilor, atunci când este cazul. Art.551. - Batalioanele de infanterie participă la executarea operaţiilor de întârziere, greu îmbarcate pe maşinile întrebuinţarea jos fiind industriale limitată la terenurile accesibile, închisede şi luptă, în zonele cu localităţilorşi pe construcţii NESECRET 214 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

214/390

5/14/2018


NESECRET

sau cu obstacole numerose. Ele desfăşoară lupta printr-o succesiune de poziţii pregătite corespunzător pentru apărare forţându-l pe inamic, în fiecare caz, să-şi concentreze forţele pentru atacuri pregătite, înainte de a se retrage către următoarea poziţie. Lipsa lor de protecţie solicită precauţii suplimentare la dezangajare şi deplasare între poziţii care se desfăşoară exclusiv sub protecţia sprijinului prin foc şi cu folosirea itinerarelor ascunse şi a acoperirilor naturale. Art.552. - Forţele aeromobile, atunci când se constituie, au posibilităţi limitate de a executa operaţii de întârziere ca şi celelalte forţe neblindate dar au, în plus, capacitatea de dislocare şi redislocare rapidă ce permite concentrarea în timp scurt a puterii de luptă, în puncte cheie, ca şi dispunerea în timp scurt, imediată atunci când situaţia impune. Folosirea lor în rezervă şi pentru protecţia flancurilor permite comandantului utilizarea celorlalte tipuri de forţe în gruparea de angajare. Art.553. - Elicopterele de atac au un rol foarte important în dezorganizarea forţelor inamicului, pentru dezorganizarea întăririlor inamicului prin utilizarea ambuscadelor mobile, care produc o apărare flexibilă şi mobilă pe întreaga adâncime a inamicului, având ca rezultat întârzierea şi canalizarea acestuia pentru lupta nemijlocită. Elicopterele antiblindate pot sprijini eficient forţele terestre de întârziere, prin lovirea blindatelor inamice, preferabil din flancuri sau de la distanţe mari. Pot fi utilizate pentru desfăşurarea rapidă a apărării antitanc, inclusiv atacuri în adâncime, pentru a sprijini dezangajarea forţelor luptătoare şi pentru obţinerea surprizei, precum şi pentru cazul că un comandant nu doreşte să angajeze forţele care acţionează la sol în operaţia de întârziere. Manevra elicopterelor de atac în operaţiile de întârziere este similară cu cea din operaţia ofensivă.

2. Forţele de sprijin de luptă Art.554. - (1) Artileria poate avea o contribuţie majoră în operaţia de întârziere, lovind inamicul cu foc concentrat la distanţe maxime. Capacitatea de a lovi o varietate mare de obiective într-un timp scurt şi de a realiza câmpuri de mine, nu trebuie folosită numai pentru a produce pierderi inamicului şi a-i slăbi potenţialul ofensiv, dar şi pentru a crea situaţii care să permită manevra ofensivă a forţelor luptătoare. Tragerile de interdicţie împotriva forţelor din adâncimea dispozitivului inamicului pot asigura inamice angajate în luptaartileria apropiată.poate opri (2) Prin sprijincontrolul prin focforţelor imediat, precis şi eficient, elementele înaintate ale inamicului, prin trageri de neutralizare executate pe timpul dezangajării forţelor proprii, poate împiedica apropierea inamicului de forţele de întârziere. (3) Artileria organică a brigăzii mecanizate şi cea primită ca întărire trebuie organizată şi dispusă astfel încât să asigure sprijin prin foc continuu, în decursul operaţiei de întârziere. Art.555. - Sprijinul aerian contribuie la succesul operaţiei prin: a) cercetarea spaţiului de luptă pentru identificarea din aer ainamicului; efectivelor, direcţiilor şideobservarea întărire şi acţiunilor NESECRET 215 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

215/390

5/14/2018


NESECRET

b) combaterea forţelor aeriene ale inamicului - necesară în toate momentele luptei, dar în special pe timpul deplasării forţelor proprii; c) sprijinul aerian ofensiv, are rolul de a întârzia şi izola din aer raionul acţiunilor de luptă, pentru a întârzia, dezorganiza sau neutraliza forţele inamicului din adâncimea dispozitivului său. Art.556. - Elicopterele de sprijin pot fi utilizate pentru: a) asigurarea unor mijloace de comandă, control şi comunicaţii; b) cercetare, observare şi obţinerea datelor despre obiective; c) transportul echipelor de artificieri şi de asigurare a pazei obiectivelor pregătite pentru distrugeri, precum şi a muniţiilor necesare creării barajelor de mine; d) transportul infanteriei uşoare, în special înainte de începerea operaţiilor şi pe timpul ruperii luptei; e) executarea barajelor de mine; f) evacuarea pierderilor umane; g) transportul resurselor materiale, al pieselor de schimb precum şi al echipelor de întreţinere şi reparaţii. Art.557. - Artileria antiaeriană trebuie concentrată pe momentele şi în punctele critice. O atenţie deosebită trebuie acordată asigurării punctelor obligatorii de trecere pe timpul deplasării forţelor. Art.558. - Subunităţile de geniu sunt utilizate în mod special pentru: a) pregătirea barajelor, câmpurilor de mine şi a distrugerilor; b) refacerea, îmbunătăţirea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv amenajarea/ deservire punctelor de trecere peste cursurile de apă.

Art.559. - Subunităţile de cercetare stabilesc şi menţin din timp contactul cu inamicul, asigurând fluxul continuu al informaţiilor privind axele principale de întărire ale inamicului, intenţiile, posibilităţile şi slăbiciunile acestuia. Ele trebuie să fie suficient de puternice pentru a nu fi cu uşurinţă neutralizate de către elementele înaintate ale inamicului. Pe măsura evoluţiei luptei, în funcţie de situaţie, parte din forţele de cercetare pot fi folosite pentru asigurarea flancurilor şi a intervalelor dintre elementele principale ale forţei de întârziere. 3. Forţele de sprijin logistic Art.560. - (1) În zona de desfăşurare a acţiunilor de întârziere se dispun numai forţele şi mijloacele logistice cu mobilitate şi protecţie adecvate. Celelalte unităţi şi stocurile sunt evacuate din timp. Deplasarea spre înapoi a resurselor de logistică trebuie să fie strâns integrată planului general, pentru a asigura continuitatea, integritatea şi disponibilitatea sprijinului, inclusiv pe aliniamentul următor. (2) Transporturile prioritare sunt destinate deplasării forţelor luptătoare şi aprovizionării acestora, evacuării materialelor, a răniţilor şi a tehnicii reparabile. SECŢIUNEA a3-a Pregătirea operaţiei NESECRET 216 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

216/390

5/14/2018


NESECRET

Art.561. - (1) Aliniamentele de apărare se aleg în aşa fel încât forţele care le ocupă să aibă, pe cât posibil, flancurile asigurate, să includă forme tari de teren, localităţi şi obstacole naturale, iar terenul din adâncime să dispună de acoperirile necesare desprinderii de inamic şi replierii în ascuns a forţelor pe următorul aliniament de apărare. (2) Numărul de aliniamente şi distanţa dintre acestea se stabilesc astfel încât, inamicul care a reuşit să rupă apărarea organizată pe primul aliniament să fie obligat să pregătească un nou atac pentru ruperea aliniamentului următor. (3) De regulă, valoarea forţelor de sprijin nemijlocit al efortului principal este aproximativ egală cu valoarea forţelor de pe direcţia principală de efort, în scopul asigurării manevrei alternative de forţe şi mijloace de pe un aliniament pe altul. (4) Ocuparea aliniamentului final se face succesiv, pe măsura replierii unităţilor de pe ultimul aliniament intermediar. Art.562. - Organizarea fâşiei întrebuinţate este similară cu cea a apărării. În mod normal, întârzierea începe pe un aliniament stabilit prin misiune şi se extinde înapoi până la un aliniament unde responsabilitatea pentru inamic este încredinţată altor forţe sau până la aliniamentul unde tipul acţiunii se schimbă. Aceasta este, în mod normal, limita dinainte a apărării, un aliniament intermediar înaintat al acesteia sau posibilul aliniament de predare a luptei. De obicei, în fâşia repartizată brigăzii mecanizate, se vor stabili linii de despărţire. Lărgimea frontului unităţilor şi subunităţilor este mai mare decât în apărare. Comandantul brigăzii mecanizate va decide care părţi din fâşia stabilită le va folosi în acţiunile lui, care părţi pot fi abandonate mai devreme decât altele şi care dintre ele pot fi doar supravegheate. Art.563. - (1) Înainte de a face analiza situaţiei referitoare la operaţia de întârziere, comandantul brigăzii mecanizate trebuie să înţeleagă foarte bine intenţia comandantului său superior şi ce doreşte el să realizeze prin dispunerea forţelor de întârziere. Odată înţeles acest lucru, el face evaluarea proprie asupra situaţiei, elaborează concepţia operaţiei şi pregăteşte planul operaţiei, de la dispunerea iniţială până la terminarea acesteia. (2) Concepţia operaţiei şi planul vor acorda atenţie, în special, la: a) repartizarea misiunilor pentru unităţile la dispoziţie; b) c) etapizare; teren; d) baraje; e) sprijinul prin foc - folosirea tragerii cu bătaie mare pentru a cauza din vreme pierderi inamicului şi a evita angajarea decisivă; f) acoperirea intervalelor; g) siguranţa flancului; h) desfăşurarea în adâncime - brigada mecanizată trebuie, de asemenea, să fie desfăşurată în adâncime pentru a respinge pătrunderea inamicului între unităţile înaintate şi din a asigura siguranţa forţelor aeropurtate sau debarcării forţelor aeromobile elicoptere în întreîmpotriva aliniamente; NESECRET 217 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

217/390

5/14/2018


NESECRET

i) conducerea focului şi manevrei - aliniamentele de raportare şi coordonare sunt folosite pentru supravegherea deplasării forţelor; se pot da ordine pentru a completa orice interval/breşă sau pentru a adapta aliniamentele acolo unde există pericol de pătrundere; j) cooperarea între unităţile învecinate, incluzând măsuri pentru a evita fratricidul; k) controlul distrugerilor- realizarea distrugerilor poate împiedica desfăşurarea forţelor proprii şi de aceea, este esenţial ca planificarea, în special pentru distrugeri preliminare, culoare prin câmpul de mine şi distrugeri limitate, să fie strâns coordonată cu deplasarea şi manevra; l) măsurile de restricţionare - planul de restricţionare va trebui elaborat în strânsă cooperare cu autorităţile naţiunii gazdă; m) observarea - menţinerea observării în zona de responsabilitate a cercetării este, în mod normal, o activitate importantă care presupune mijloace de cercetare video, de război electronic şi toate resursele umane de culegere a informaţiilor; n) sprijinul logistic al luptei - sprijinul acordat acţiunilor cu grad înalt de mobilitate executate pe distanţe considerabile cere intuiţie şi flexibilitate. (3) Amploarea acţiunilor de întârziere depinde de analiza situaţiei făcută de comandantul brigăzii mecanizate. Durata întârzierii este prevăzută în misiune. Art.564. - Pregătirea acţiunilor de întârziere trebuie să prevadă suficient timp pentru stabilirea misiunii, realizarea cercetării, selectarea raioanelor, alegerea şi pregătirea obstacolelor şi barajelor, executarea deplasării preliminare, cooperarea cu unităţile vecine şi stabilirea sprijinului logistic al operaţiei. SECŢIUNEA a 4 - a Executarea operaţiei

Art.565. - (1) Brigada mecanizată nu numai că utilizează adâncimea zonei stabilite, dar şi atacă inamicul în propria sa adâncime. Dacă nu există un prilej favorabil de a ataca inamicul la flancuri sau în spatele frontului, poate fi suficient să se dispună unităţile pe poziţii avantajoase, astfel încât să poată angaja inamicul de-a lungul celor mai probabile căi de acces. Culoarele ţinute sub supraveghere şi luate pentru reacţia rapidă (2) în cazul în caretrebuie inamicul ar decide să le folosească pentrumăsuri a avansa. (3) Comandantul brigăzii mecanizate trebuie să aibă în vedere faptul că nu va avea întotdeauna o imagine clară asupra inamicului şi că situaţia se poate schimba frecvent şi rapid. De aceea, el trebuie să îşi asigure un flux continuu de informaţii printr-o cercetare bine organizată, comunicaţii continue şi o rezervă puternică. Prin aceste mijloace comandantul brigăzii îşi poate asigura libertatea de acţiune. El trebuie să folosească forţele şi mijloacele la dispoziţie într-o manieră care să pună inamicul rapid în faţa unor situaţii neaşteptate. Acesta cere flexibilitate, precum şi o puternică încredere în capacităţile comandanţilor subordonaţi de a determina imediat cele mai favorabile acţiuni ce urmează să fie executate. NESECRET 218 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

218/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Brigada mecanizată desfăşoară, în mod normal, lupta de întârziere printr-o combinaţie de tehnici ofensive şi de apărare, cum ar fi apărarea temporară, acţiunea viguroasă de contracarare şi contraatacul planificat. Art.566. - (1) Brigada mecanizată are nevoie continuu de informaţii actuale despre inamic. Aceasta impune angajarea elementelor de cercetare care stabilesc imediat şi menţin contactul cu inamicul şi care trebuie să fie suficient de puternice pentru a nu fi neutralizate cu uşurinţă de către inamic. La începutul ostilităţilor, aceste forţe ar putea fi singurele elemente de pe teren apte să asigure informaţii reale pentru identificarea activităţi inamicului. (2) Pe timpul ducerii luptei, o parte din elementele de cercetare pot fi folosite pentru asigurarea siguranţei şi protecţiei flancurilor precum şi a intervalelor dintre elementele principale ale brigăzii mecanizate care execută întârzierea. Art.567. - (1) Executarea operaţiei începe prin angajarea inamicului în momentul cel mai oportun, producându-i pierderi prin folosirea la maxim a puterii de foc în combinaţie cu manevra, incluzând contraatacurile rapide şi limitate asupra trupelor inamice care s-au extins prea mult sau care au expus un flanc descoperit. Este posibil ca ocaziile pentru aceste acţiuni să apară în momentul în care inamicul a depăşit obstacolul sau este temporar separat de trupele din eşalonul următor. (2) Trebuie exploatate la maximum avantajele oferite de teren. Avansarea rapidă a inamicului, mai ales de-a lungul itinerarelor, trebuie să fie împiedicată, determinându-l să se concentreze/regrupeze şi să devină o ţintă. Prin manevre executate la timp, se evită cât mai mult angajarea prea apropiată, folosindu-se fiecare ocazie favorabilă pentru a-l surprinde pe inamic şi-al atrage în ambuscade. (3) Una din priorităţile comandantului brigăzii mecanizate este ruperea luptei la timp pentru a preveni ca părţi ale unităţii sale să fie izolate şi neutralizate, dar chiar dacă elementele forţei de întârziere sunt în pericol de a fi depăşite sau manevrate pe la flancuri, ele nu rup lupta dacă nu au primit ordin sau dacă aceasta nu este în conformitate cu misiunea. (4) Modificările de situaţie specifice operaţiilor de întârziere necesită o coordonare constantă şi apropiată între unităţile vecine, pentru a asigura: a) cunoaşterea dispozitivului şi a manevrei forţelor proprii ; b) sprijinul reciproc prin foc; c) începerea şi terminarea acţiunilor d) înştiinţarea avertizarea privind asupra situaţiei şi intenţiilor probabile ale specifice; inamicului. Art.568. - (1) Rezervele sunt importante pentru menţinerea coeziunii şi continuarea operaţiilor de întârziere, în special acolo unde inamicul a reuşit să învăluie sau să pătrundă, prin intervale, între unităţile brigăzii mecanizate. (2) Posibilele misiunile ale rezervei sunt: a) blocarea/oprirea inamicului într-un raion în care au fost în prealabil desfăşurate forţe insuficiente; b) contraatacurile cu obiectiv limitat; ar putea fi necesară folosirea rezervelor la contraatacurile angajate în luptă; executate în intervale, pentru a realiza eliberarea forţelor puternic NESECRET 219 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

219/390

5/14/2018


NESECRET

c) acţiuni de acoperire, necesare pregătirii poziţiilor pentru retragerea forţelor de întârziere, executate în scopul de a continua angajarea într-un teren cât mai favorabil. (3) Din cauza lărgimii fâşiei de luptă, adesea va fi necesar să se stabilească rezerve mici, chiar dacă se mizează pe formarea unei rezerve generale. La nivelul unităţilor, rezervele sunt minime şi simplu alcătuite din subunităţi care nu sunt angajate activ, în timp ce, la nivelul brigăzii mecanizate, sunt destinate special forţe pentru rezervă. Art.569. - (1) Dezangajarea presupune ruperea contactului şi retragerea trupelor de pe poziţii. Retragerea poate fi realizată printr-o poziţie ocupată de o altă unitate sau brusc, întrerupând lupta în momentul în care inamicul este destabilizat sau este incapabil să treacă imediat la urmărire. (2) Decizia cea mai importantă constă în aprecierea corectă a momentului când să se înceapă retragerea de pe fiecare aliniament/poziţie. Aceasta nu trebuie să aibă loc prea devreme pentru că poate afecta realizarea întârzierii stabilite, dar nici prea târziu întrucât există riscul unor pierderi inutile sau al depăşirii de către inamic. Pentru a realiza ruperea luptei pot fi necesare contraatacuri. Art.570. - (1) Deplasarea brigăzii mecanizate într-o zonă în care o altă forţă preia responsabilitatea, poate fi o operaţie decisivă, în special când aceasta nu a reuşit să rupă lupta. Comandantul care a trimis brigada mecanizată în misiunea de întârziere stabileşte un aliniament de predare a luptei. (2) Dacă acţiunea de întârziere este urmată de apărare, elementele din unitatea care trece la apărare poate fi desfăşurată înaintea aliniamentului de predare a luptei, fără a da inamicului vreun indiciu referitor la intenţia de a rupe lupta. (3) Deplasarea în spatele limitei dinainte a trupelor proprii trebuie să fie planificată şi coordonată în detaliu. Unitatea care se retrage trebuie să asigure informaţii reale asupra retragerii plănuite şi asupra situaţiei din spaţiul de luptă pentru unitatea care preia lupta, trimiţând elementele de legătură, avându-se în vedere şi nevoia de a fi identificate cu uşurinţă unităţile care se retrag pe măsură ce se apropie şi trec prin dispozitivul lor. SECŢIUNEA a 5 - a Comanda şi controlul Art.571. - Pentru a răspunde nevoilor foarte frecvente de deplasare a forţelor şi mijloacelor, de schimbare a modului de acţiune în situaţii aeriene neclare sau chiar nefavorabile, în condiţiile în care inamicul este cel ce deţine iniţiativa, cel puţin în faza iniţială, se au în vedere următoarele: a) menţinerea fermă a unităţii de comandă şi a coerenţei acţiunilor prin măsuri oportune de revenire rapidă din situaţiile critice şi de câştigare a iniţiativei; b) planificarea şi coordonarea centralizată şi controlul descentralizat al

execuţiei; NESECRET 220 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

220/390

5/14/2018


NESECRET

c) planificarea şi coordonarea detaliată, şi înţelegerea clară a măsurilor de control pentru predarea, preluarea luptei între unităţile brigăzii mecanizate care trec de pe un aliniament pe altul şi între unităţile care au executat întârzierea şi cele care preiau lupta pe aliniamentul final. Art.572. - Aliniamentul final de predare a luptei trebuie să asigure continuitatea acţiunilor asupra inamicului şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie dispus dincolo de aliniamentul de pe care inamicul poate angaja următoarea poziţie defensivă, cu foc direct şi să permită protejarea locurilor de trecere şi acoperirilor utilizate de forţele care rup contactul; b) să poată fi apărat, cel puţin temporar; c) să aibă, în spate, drumuri laterale bune, care să permită utilizarea punctelor alternative de intrare; d) să poată fi identificat cu uşurinţă, în teren; e) să permită sprijinul predării luptei, cu foc direct şi indirect. Art.573. - Măsurile de control vizează: realizarea şi menţinerea legăturii; liniile de despărţire; itinerarele şi direcţiile de deplasare de pe un aliniament pe altul şi pentru intrarea în dispozitivul de apărare al eşalonului superior; aliniamentele intermediare de coordonare; aliniamentul final de predare a luptei; punctele de coordonare; controlul circulaţiei; măsurile de control al spaţiului aerian; liniile de coordonare a sprijinului prin foc; limita dinainte a trupelor proprii; elementele de timp pentru momentele importante; parole şi semnale de recunoaştere; măsuri pentru închiderea barajelor de mine şi executarea distrugerilor; măsuri de executare a acţiunilor de interdicţie.

CAPITOLUL VII Operaţiile în încercuire SECŢIUNEA 1 Generalităţi

Art.574. - (1) În unele situaţii, comandantul brigăzii mecanizate acceptă încercuirea unor elemente ale forţelor sale. Această opţiune determină limitarea libertăţii de acţiune, nu numai a forţei implicate dar şi a statului major superior şi chiar poate periclita continuarea acţiunii. (2) Forţele încercuite trebuie să lupte pe cont propriu, întrucât sunt izolate şi au un sistem de aprovizionare limitat. Capacitatea lor de luptă se poate deteriora rapid şi moralul poate scădea, dar cu toate acestea ele trebuie să lupte cu vigoare. (3) Acest tip de luptă ridică cerinţe deosebite atât pentru comandanţi cât şi pentruArt.575. trupe şi solicită o conducere fermă.încercuirii sunt: - (1) Operaţiile specifice NESECRET 221 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

221/390

5/14/2018


NESECRET

a) apărarea în încercuire - iniţiativa aparţine inamicului şi de aceea comandantul trebuie să-şi asigure protecţia din toate direcţiile; b) ieşirea din încercuire - acţiuni de scoatere din încercuire, acţiuni de rupere a încercuirii sau combinarea celor două. (2) Scoaterea din încercuire se realizează de către alte forţe din subordinea eşalonului superior, şi presupune crearea unei breşe prin poziţiile inamicului pentru a ajunge la forţa încercuită, restaurând astfel libertatea de acţiune a acesteia. (3) Ruperea încercuirii implică acţiunea ofensivă a forţelor încercuite pentru a face joncţiunea cu forţele de pe direcţia principală de efort. (4) Ieşirea din încercuire prin procedeul combinat se realizează prin acţiuni ofensive ale forţelor încercuite şi ale altor forţe din compunerea eşalonului superior, executate pe aceiaşi direcţie dar din sensuri opuse până pe un aliniament de joncţiune. Art.576. - (1) Misiuni. După ce brigada mecanizată este încercuită, responsabilitatea imediată a comandantului este să decidă dacă misiunea trebuie să fie revizuită. Factorul principal în luarea deciziei în acest sens îl constituie estimarea sa privind timpul cât brigada mecanizată va fi capabilă să lupte independent. (2) În funcţie de importanţa misiunilor, comandantul eşalonului superior decide dacă este nevoie de o forţă din exterior care să lanseze acţiunea de eliberare sau dacă brigada mecanizată trebuie să rupă încercuirea, în care caz poate fi necesar sprijinul aerian sau al altor forţe. Art.577. - Caracteristici. Caracteristicile principale ale operaţiilor specifice încercuirii sunt: a) atacurile inamicului pot veni din mai multe direcţii; b) sprijinul din afară este dificil, dacă nu imposibil; c) forţele încercuite sunt vulnerabile la atacul concentrat lansat de artileria inamicului, atacul aerian şi dacă este cazul, atacul nuclear sau chimic; d) forţele încercuite îşi pot pierde capacitatea de a culege informaţii oportune şi temeinice, fapt ce creează eşalonului superior obligaţia de a le asigura aceste date. SECŢIUNEA a 2 - a Desfăşurarea operaţiilor

1. Planificarea Art.578. - Apărarea în încercuire. Comandantul brigăzii stabileşte zona care va fi apărată bazându-se pe trupele disponibile. Acesta ia măsuri pentru: a) identificarea căilor probabile de acces al inamicului şi alocarea forţelor pentru acoperirea acestora; b) organizarea cercetării pentru a acoperi întregul perimetru; c) stabilirea unei rezerve mobile, relativ puternice, care să poată fi lansată pe direcţiile care sunt expuse cel mai mult pericolului de atac;


222/390

5/14/2018


NESECRET

d) utilizarea tuturor resurselor de sprijin prin foc disponibile, atât din interiorul cât şi din exteriorul perimetrului, pentru a respinge ameninţările din orice direcţie. Art.579. – (1) Apărarea este orientată în toate direcţiile. Brigada poate organiza apărarea circulară pentru a îndeplini misiuni specifice sau pentru a-şi oferi autoprotecţie pe timpul acţiunilor de reaprovizionare. Se ordonă trecerea la apărarea în încercuire atunci când brigada trebuie să păstreze anumite puncte importante din teren sau când zona nu permite organizarea apărării împreună cu marile unităţi învecinate. Aceasta se întâmplă când brigada acţionează în spatele liniilor inamicului sau când asigură izolat un obiectiv important. De asemenea, brigada poate să se apere în încercuire când a fost depăşită de inamic şi izolată de forţele proprii şi trebuie să apere locul în care se află. (2) Necesitatea de a păstra sau proteja obiective, ascunse de observarea şi focul inamicului pot condiţiona acţiunile forţelor care luptă în încercuire. Aceşti factori şi imposibilitatea de a asigura adâncime dispozitivului de luptă fac apărarea în încercuire vulnerabilă în faţa blindatelor. Comandantul reduce această vulnerabilitate executând următoarele: a) poziţionează sistemul antiblindate în zonele de teren inaccesibil şi concentrează focul acestuia pe direcţiile cele mai probabile de apropiere ale blindatelor; b) în funcţie de raionul/zona ocupat/ocupată asigură cât mai multă adâncime dispozitivului de luptă pentru a dispune elementele de siguranţă, rezerva şi a stabili sectoarele de foc complementare pentru armamentul antiblindate; c) ia măsuri pentru construirea obstacolelor necesare fixării sau blocării inamicului, astfel încât să poată fi angajat cât mai eficient. Art.580. - Dispozitivele circulare variază ca formă, depinzând de teren şi situaţie. Când comandantul poate stabili cea mai probabilă direcţie de atac a inamicului el va întări această parte a dispozitivului. Forma acestuia trebuie să fie adaptată terenului pentru a folosi cele mai bune poziţii pentru observare şi pentru sectoarele de foc. Eficacitatea dispozitivului poate fi îmbunătăţită prin folosirea obstacolelor naturale care să permită concentrarea puterii de luptă în sectoarele mai vulnerabile. Pentruoorganizarea apărării, brigada poate folosi maidemulte metode. Art.581. Una din aceste -metode reprezintă dispunerea tuturor companiilor infanterie în poziţii de luptă în jurul perimetrului. Aceasta este cea mai puţin avantajoasă aşezare deoarece permite pătrunderile inamicului. Totuşi o poziţionare în acest fel poate crea adâncime apărării. Art.582. - Dispozitivul de apărare poate fi împărţit în sectoare de batalioane de infanterie stabilindu-se limite şi puncte de coordonare şi se bazează pe considerentele menţionate anterior. Când este posibil, două companii sunt plasate pe exteriorul dispozitivului şi una este păstrată în interiorul acestuia, în fiecare sector. Această asigură adâncimea poziţiilor de batalioanelor faciliteazăbatalion controlul. Ea oferădispunere posibilitatea ca una din companiile infanterie şia fiecărui să NESECRET 223 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

223/390

5/14/2018


NESECRET

primească misiunea de a sprijini companiile din forţa de pe direcţia principală de efort. De asemenea, ea permite comandantului batalionului să-şi dispună punctul de comandă şi bateria de aruncătoare în apropierea companiei din rezervă, sporind controlul şi siguranţa. Art.583. - Comandantul brigăzii poate să aleagă şi să dispună batalioanele de infanterie pe exteriorul dispozitivului şi să păstreze batalionul de tancuri şi o rezervă de valoarea unei companii de infanterie în interiorul acestuia. Ţinând cont de metoda folosită, interiorul dispozitivului trebuie să fie suficient de departe faţă de exteriorul acestuia pentru a împiedica inamicul să le neutralizeze pe amândouă în acelaşi timp. În acelaşi timp perimetrul interior trebuie să fie suficient de aproape de perimetrul exterior pentru a-l sprijini cu focul armamentului uşor. Intervalele dintre forţele din exterior, atunci când sunt dispuse în teren descoperit, trebuie acoperite prin foc. Când forţele sunt dispuse într-un teren dificil care împiedică observarea şi limitează sectoarele de tragere este nevoie ca intervalele să fie evitate şi fronturile să fie înguste. Aceasta îi va determina pe comandanţii de batalioane să-şi dispună toate forţele în linie/pe companii. Art.584. - Odată ce perimetrul interior a fost stabilit comandantul trebuie să se asigure că poziţiile de la exteriorul dispozitivului sunt protejate din interiorul dispozitivului cu armamentul la dispoziţie. Art.585. - Mijloacele blindate care sprijină apărarea, de regulă se dispun în poziţii în interiorul dispozitivului şi acoperă cele mai probabile rute de apropiere cu forţe îmbarcate. Poziţiile de tragere de rezervă şi drumurile până la acestea trebuie stabilite şi pregătite din timp. Dacă dispozitivul are mai multe direcţii de apropiere a forţelor îmbarcate, mijloacele blindate pot fi păstrate în poziţii de tragere mobile. Din acest motiv trebuie să se pregătească drumurile, poziţiile de tragere şi elementele de tragere pentru toate situaţiile. De asemenea, comandantul trebuie să se asigure că mijloacele blindate nu distrug comunicaţiile prin fir. Art.586. - Izolarea îl poate determina pe comandantul brigăzii să dispună forţele într-un dispozitiv de apărare circular. Dacă acest lucru se întâmplă, elementele de sprijin ale altor forţe trebuie să urmărească, în limita posibilităţilor, protejarea brigăzii. Orice sprijin prin foc executat din afara încercuirii va fi coordonat şi integrat în planul principal de apărare. Acest tip de foc va asigura conservarea muniţiei forţelorArt.587. din încercuire. - În mod obişnuit comandantul brigăzii angajează compania de cercetare cu parte din forţe în afara încercuirii, pentru avertizarea timpurie. Aceasta poate spori siguranţa cu elemente de nivel grupă sau mai mici care sunt asigurate şi controlate de unităţile din încercuire. Elementele de siguranţă sunt dispuse pentru a observa căile de apropiere. Patrulele acoperă zonele care nu pot fi observate de elementele fixe. Dacă compania de cercetare rămâne sub controlul brigăzii trebuie săşi coordoneze acţiunile cu unităţile din încercuire pentru asigurarea culoarelor de trecere. se constituie dintr-o subunitate forţe Art.588. - Rezervele organizate provizoriu din cadrul comandamentului şi din stabilită personalulsaudedinsprijin. NESECRET 224 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

224/390

5/14/2018


NESECRET

Împreună cu batalionul de tancuri ele formează forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal şi se dispun în spatele elementelor de pe perimetrul exterior al încercuirii. Ideal, rezerva trebuie să fie suficient de mobilă pentru a reacţiona la atacul inamicului în orice parte a încercuirii. Ea se dispune pentru a bloca cele mai periculoase direcţii de apropiere şi la ordin ocupă poziţii pe alte direcţii critice. Art.589. - Apărarea în încercuire este executată asemănător cu apărarea pe poziţie. Artileria, artileria antiaeriană şi tancurile angajează lupta cu inamicul de la bătaia lor maximă. Pe măsură ce inamicul se apropie şi sistemele de armament ale batalioanelor angajează lupta de la bătaia lor maximă. Dacă atacul continuă, se execută foc de baraj. Dacă apărarea este străpunsă, rezerva blochează pătrunderea pentru a reface dispozitivul. După angajarea în luptă a rezervei iniţiale, comandantul trebuie să reconstituie rezerva pentru a face faţă altor ameninţări. Această forţă provine în mod normal din forţele care n-au angajat lupta în alte zone ale încercuirii. Chiar dacă aceste forţe neangajate în luptă sunt folosite pentru constituirea unei noi rezerve, în sectorul de unde provin trebuie păstrate suficiente forţe pentru a preveni pătrunderea inamicului. Art.590. - În funcţie de misiune, de statutul brigăzii, de tipul de mijloace de transport avute la dispoziţie, de vreme şi teren, batalionul logistic poate sprijini lupta din interiorul încercuirii sau din alt loc Aprovizionarea se face de regulă pe cale aerului. Dispunerea de zone de aterizare sau desantare protejate împotriva observării şi focului inamicului este un argument principal în alegerea şi organizarea poziţiilor. Atât timp cât aprovizionarea pe calea aerului este vulnerabilă la vreme şi focul inamicului, comandantul trebuie să accentueze economisirea proviziilor şi protecţia stocurilor disponibile. Art.591. - Ieşirea din încercuire este o operaţie ofensivă prin care se realizează scoaterea prin luptă a forţelor brigăzii încercuite de către inamic. Aceasta ce execută într-un dispozitiv adecvat în scopul ruperii frontului încercuirii într-unul sau mai multe sectoare, distrugerii inamicului de pe direcţia respectivă, creării unui culoar pentru scoaterea şi evacuarea forţelor şi mijloacelor şi realizării joncţiunii cu forţele proprii situate în afara încercuirii. Ieşirea din încercuire se realizează prin trei metode: scoaterea din încercuire - operaţie ofensivă executată în cooperare cu forţe din afara încercuirii; ruperea încercuirii - operaţie ofensivă executată de forţele încercuite; combinarea celor- două procedee. din încercuire. Planificarea acestor acţiuni intră în Art.592. (1) Scoaterea responsabilitatea comandantului care coordonează acţiunea generală. (2) Deoarece raportul de forţe nu poate fi la fel de favorabil ca în situaţiile unui atac obişnuit, surpriza este de cea mai mare importanţă. (3) Planul trebuie coordonat cu forţele încercuite, în special cu privire la timp şi spaţiu, precum şi la necesitatea menţinerii efectului surprinderii. (4) Efectivul şi componenţa forţei care execută scoaterea din încercuire depind de planurile acţiunilor ulterioare. Ruperea Responsabilitatea privind Art.593. - (1) de planificarea acţiunilor rupere încercuirii. revine comandantului brigăziiprincipală mecanizate, fapt NESECRET 225 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

225/390

5/14/2018


NESECRET

pentru care, toate acţiunile desfăşurate în sprijinul ruperii încercuirii trebuie să se încadreze în concepţia acestuia. (2) În timpul ruperii, este creată o breşă în dispozitivul inamicului, care este menţinută deschisă pentru a permite ieşirea unităţilor. (3) Pe parcursul operaţiei, este esenţial să se menţină ritmul şi integritatea întregii brigăzi. (4) Sectorul de rupere şi itinerarul de deplasare ulterioară trebuie să fie alese cu atenţie. Calea cea mai directă poate să nu fie şi cea mai bună. Trebuie exploatate punctele slabe ale inamicului şi trebuie încercată evitarea angajării acestuia, prin folosirea rutelor indirecte şi a terenului greu accesibil, în condiţii de întuneric sau de vizibilitate redusă. (5) Dacă există altă alternativă, se execută ieşirea fără luptă/exfiltrarea, pentru planificarea căreia se acordă atenţie deosebită următoarelor aspecte: a) organizarea unităţilor şi subunităţilor; b) sincronizarea acţiunilor; c) dispunerea tehnicii şi materialelor; d) planurile privind pierderile şi prizonierii de război. 2. Organizarea

Art.594. - Apărarea în încercuire. Imediat ce o forţă este încercuită este important ca aceasta să se organizeze în cel mai scurt timp posibil pentru a face faţă noii situaţii. Aceasta include: a) restabilirea structurii de comandă; b) organizarea sectoarelor de apărare; c) crearea rezervei; d) organizarea sprijinului prin foc; e) reorganizarea şi consolidarea sprijinului logistic; f) restabilirea legăturilor. Art.595. - Scoaterea din încercuire. Comandantul brigăzii mecanizate trebuie să-şi pregătească efectivele, astfel încât acesta să poată acorda sprijin oportun pentru acţiunile forţelor proprii/aliate din afara încercuirii. încercuirii Art.596. - Ruperea a) desemnarea unităţilor depresupune: luptă cu efective suficiente pentru a executa ruperea în direcţia dorită; b) asigurarea forţelor de acoperire; c) organizarea eşaloanelor următoare cum ar fi sprijinul de luptă, sprijinul logistic şi elementele de comandă; d) desemnarea elementelor de siguranţă de flanc şi spate; e) dacă se constată imposibilitatea ieşirii din încercuire prin luptă, atunci ieşirea din încercuire se realizează în ascuns prin teritoriul ocupat de inamic.

3. Executarea NESECRET 226 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

226/390

5/14/2018


NESECRET

Art.597. - Apărarea în încercuire. Brigada mecanizată trebuie să fie capabilă să reacţioneze imediat cu foc şi cu forţele din rezervă asupra căilor de acces. Deşi este dificil de identificat direcţia cea mai probabilă a loviturii principale a inamicului, trebuie luate măsuri ferme pentru blocarea oricărei ameninţări serioase la coeziunea apărării, pentru a împiedica distrugerea pe părţi a brigăzii. Art.598. - (1) Scoaterea din încercuire. Atacurile pentru scoaterea din încercuire organizate din afara încercuirii sunt executate în acelaşi mod ca şi acţiunile ofensive obişnuite, surpriza şi viteza fiind de importanţă deosebită. (2) De obicei, acestea sunt executate ca un atac pe front redus al elementelor avansate, cu misiunea de a înainta cât mai rapid posibil, în timp ce forţele din eşalonul următor asigură siguranţa flancurilor pentru a menţine coridorul deschis. (3) Forţa încercuită sprijină prin foc atacul forţelor destinate scoaterii din încercuire şi, dacă este posibil, caută să devieze sau imobilizeze forţele inamicului prin realizarea de acţiuni ofensive locale. Art.599. - (1) Ruperea încercuirii. În vederea ieşirii din încercuire, forţele încercuite sunt reorganizate, fiind necesară o pregătire minuţioasă. (2) Ruperea încercuirii trebuie să surprindă inamicul şi este similară unui atac cu ocuparea bazei de plecare la ofensivă. (3) Apărarea circulară trebuie menţinută până când forţele creează breşa în dispozitivul inamicului. (4) Ritmul trebuie să fie menţinut şi după crearea breşei. (5) Elementele de cercetare sunt desfăşurate avansat, pentru a permite comandantului să evite poziţiile tari ale inamicului. Acestea înaintează cât mai rapid posibil, iar elementele de siguranţă de flanc şi de spate asigură protecţia forţei. (6) Elementele de sprijin de luptă şi cele de sprijin logistic sunt integrate în cadrul forţelor de pe direcţia principală de efort pentru a le asigura protecţia. (7) Ultimele elemente care menţin apărarea perimetrului rup lupta, de obicei, la ordin. (8) În cazul în care se intenţionează ieşirea din încercuire fără luptă/exfiltrarea prin teritoriul inamicului, sunt folosite forţele blindate pentru a executa o breşă iniţială sau un atac fals. Succesul acţiunii poate fi obţinut numai în condiţii corespunzătoare de teren şi vizibilitate. 4. Sprijinul de luptă

Art.600. - (1) Artileria şi aviaţia. Pentru apărarea în încercuire, se au în vedere următoarele particularităţi: a) focul executat din interiorul poziţiei - să poată acoperi sectorul de apărare circular, scop în care poziţia de tragere trebuie să fie stabilită într-un raion situat spre mijlocul zonei apărate; focul executat afara încercuirii - să acorde sprijin maxim cu foc pentru forţele b) încercuite şi să fiedin coordonat cu cel al forţelor încercuite; NESECRET 227 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

227/390

5/14/2018


NESECRET

c) sprijinul aerian nemijlocit - poate fi singura modalitate de a asigura forţei încercuite un sprijin prin foc suplimentar, scop în care forţei încercuite îi sunt alocaţi controlori aerieni suplimentari. (2) Pentru scoaterea din încercuire şi ruperea încercuirii, se au în vedere următoarele particularităţi: a) cercetarea prin luptă asigură date informative importante şi ajută la reducerea pericolului din partea inamicului, efectuându-se de-a lungul itinerarelor forţei care execută scoaterea/ruperea; b) sprijinul prin foc cu mijlocele proprii este limitat, în anumite etape ale operaţiei, din cauza manevrei, fapt ce trebuie compensat prin asigurarea sprijinului prin foc din afara forţei încercuite. Art.601. - Elicopterele de sprijin sunt utilizate pentru: a) transportul tehnicii de luptă şi a personalului; b) sprijinul logistic; c) evacuarea aero-medicală; d) redispunerea forţelor. Art.602. - Apărarea antiaeriană. Mobilitatea limitată a forţelor încercuite le face vulnerabile la atacul aerian. De aceea, ele se bazează foarte mult pe apărarea antiaeriană. Neajunsurile capacităţii organice de apărare antiaeriană trebuie compensate prin acţiuni ale apărării antiaeriene zonale. Art.603. - (1) Sprijinul genistic. Pe timpul apărării sunt valabile misiunile normale, dar se pune un accent deosebit pe contramobilitate. Există nevoi crescute pentru executarea lucrărilor de protecţie, şi pentru rezerva de geniu în vederea combaterii pericolelor neaşteptate din partea inamicului. (2) Pe timpul scoaterii din încercuire sau ruperii încercuirii, sprijinul genistic este utilizat în lupta împotriva obstacolelor inamicului şi în executarea culoarelor în barajele proprii. În timpul ruperii încercuirii, acolo unde este posibil, unele resurse genistice acţionează în ariergardă pentru a executa misiuni de contramobilitate. SECŢIUNEA a 3- a Comanda şi controlul comandă. maidin important principiu de Art.604. - (1)al Responsabilităţile comandă şi control forţelor încercuitede este ca toate Cel forţele încercuire să se afle sub comandă unică pentru această operaţie. În situaţia în care în încercuire acţionează forţe de la mai multe eşaloane, comandantul acestora va fi stabilit de eşalonul superior. (2) Din partea eşalonului superior, trebuie numit un comandant, care este responsabil pentru forţele încercuite. (3) La scoaterea din încercuire, relaţiile de comandă dintre comandantul forţelor încercuite şi comandantul forţei care execută scoaterea din încercuire trebuie

să fie clar exprimate, incluzând perioada de timp când ele devin efective. NESECRET 228 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

228/390

5/14/2018


NESECRET

Art.605. - (1) Comunicaţiile. Comunicaţiile stabilite trebuie să asigure comanda şi controlul tuturor elementelor forţelor încercuite. (2) Măsurile pentru realizarea comunicaţiilor includ asigurarea legăturii între forţele încercuite şi comandantul forţelor de pe direcţia principală de efort care deţine responsabilitatea asupra forţelor din încercuire.

SECŢIUNEA a 4 - a Sprijinul logistic

Art.606. - (1) Reaprovizionarea. Aprovizionarea forţei încercuite intră în responsabilitatea statului major superior, dar este necesar controlul strict al materialelor în perimetrul încercuit. (2) Dacă situaţia permite, aprovizionarea poate fi realizată pe calea aerului. Art.607. - (1) Distrugerea echipamentului şi a materialelor . Pe timpul ruperii încercuirii, toată tehnica şi materialele care nu pot fi evacuate sunt distruse sau făcute neoperative. (2) Dacă nu pot fi evacuate, tehnica şi materialele sanitare trebuie să fie marcate ca atare şi lăsate pe loc în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva.

CAPITOLUL VIII Operaţiile de stabilitate şi de sprijin SECŢIUNEA 1 Generalităţi

Art.608. - (1) Operaţiile de stabilitate şi de sprijin desfăşurate de către brigada mecanizată se execută cu legislaţia internaţională referitoare la folosirea forţelor armate în şi cuconformitate obligaţiile asumate de România pentru realizarea păcii şi securităţii internaţionale, precum şi cu legislaţia internă privind folosirea forţelor armate în operaţii de apărare şi menţinere a ordinii constituţionale, de intervenţie în situaţii de urgenţă civilă şi de sprijin al autorităţilor publice. (2) Brigada mecanizată poate fi angajată în operaţii de stabilitate şi de sprijin pe timp de pace, în situaţii de criză, război sau post-conflict. Art.609. - Principiile de desfăşurare a operaţiilor de stabilitate şi de sprijin sunt complementare principiilor luptei armate duse de către brigada mecanizată.


229/390

5/14/2018


NESECRET

Art.610. - (1) Datorită eterogenităţii forţelor militare şi civile participante şi a importanţei acţiunilor acestora, conducerea este de o complexitate aparte, iar acţiunile unor unităţi relativ mici pot avea impact politic. (2) În procesul pregătirii operaţiilor se stabilesc obiective bine delimitate în timp şi spaţiu, unele dintre acestea fiind specifice, iar altele putând avea final deschis. Comandantul adaptează permanent obiectivele operaţiei în curs de desfăşurare la modificările survenite în obiectivele politice. (3) Întregul efort pentru atingerea obiectivului final stabilit este coordonat pe baza planului de operaţie, avându-se în vedere sincronizarea efectelor în timp şi spaţiu. (4) Caracterul eterogen al structurii forţelor participante (unităţi militare aparţinând mai multor naţiuni, poliţie, pompieri, organizaţii civile naţionale şi internaţionale, agenţii guvernamentale etc.), nu trebuie să afecteze în nici un fel concentrarea eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. (5) Eventualele neclarităţi în înţelegerea obiectivelor politice stabilite de autorităţile constituţionale abilitate ale statului român trebuie să fie înlăturate prin solicitarea ordinelor scrise de la eşalonul superior. Art.611. - Disciplina militară constituie liantul dintre militari, iar diplomaţia, talentul şi vocaţia sunt însuşiri obligatorii ale comandanţilor de la toate eşaloanele angajate în acest tip de operaţii. Art.612. - (1) Datele şi informaţiile de cercetare obţinute din diferite surse, constituie baza estimării comandantului şi a planificării operaţiilor. (2) Unităţile de sprijin de luptă şi cele de logistică trebuie să aloce resurse şi să asigure servicii în folosul tuturor forţelor angajate în operaţie. (3) Cunoaşterea în profunzime şi aplicarea cu rigurozitate a regulilor de drept internaţional şi a legilor ţării reprezintă un factor determinant al succesului oricărei operaţii. Art.613. - (1) Forţele participante la operaţiile de stabilitate şi de sprijin trebuie să fie disciplinate şi agile, apte să răspundă în timp scurt unor situaţii greu de anticipat cu care se pot confrunta, inclusiv trecerea la lupta armată. (2) În situaţia în care operaţiile de stabilitate şi de sprijin ce exclud folosirea forţei (pentru care mandatul politic nu prevede impunerea, chiar şi prin forţă, a obiectivului urmărit), degenerează armată, unităţile militare rup lupta (la ordin) şi se concentrează în raioaneleîndelupta dislocare ordonate. (3) Până la primirea altor ordine, comandantul întăreşte sistemul de pază şi apărare a acestor raioane, iar forţele ostile sunt tratate conform regulilor de angajare stabilite. Art.614. - (1) Pe timpul războiului, unele forţe pot desfăşura operaţii de stabilitate şi de sprijin. (2) În perioada post-conflict, o cantitate de forţe şi mijloace participante la lupta armată poate fi destinată să treacă la ordin, la operaţii de stabilitate şi de sprijin. brigăzii anumitecare, zoneînpoate determina autorităţile - (1) Prezenţa locale Art.615. să îi încredinţeze conducerea unorînoperaţii mod normal, ar reveni altor NESECRET 230 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

230/390

5/14/2018


NESECRET

organisme. În aceste condiţii, comandantul raportează eşalonului superior despre situaţia creată, iar după primirea aprobării, stabileşte împreună cu autorităţile locale, modalităţi de acţiune specifice, complementare regulilor de angajare. Forţele puse la dispoziţie trec în subordinea nemijlocită a comandantului şi acţionează în conformitate cu cele solicitate, în limita competenţelor sale şi a prevederilor actelor normative. (2) La terminarea misiunii, comandanţii unităţilor din compunerea brigăzii mecanizate predau autorităţilor locale forţele puse la dispoziţie, raportează eşalonului superior concluziile rezultate şi execută ordinele acestuia. SECŢIUNEA a 2 - a Principii specifice

Art.616. - Operaţiile de stabilitate şi de sprijin sunt, de regulă, nonlineare şi izolate şi se desfăşoară după principiile specifice, cu respectarea, în funcţie de situaţie, a principiilor caracteristice luptei armate. Comandanţii adaptează aplicarea cadrului operativ, a elementelor artei operative şi a factorilor MIFT-TC la situaţia concretă. Ei stabilesc operaţiile decisive, de modelare a spaţiului de luptă sau cele de susţinere necesare succesului misiunii. Totuşi, identificarea centrelor de greutate, a punctelor decisive şi chiar a stării finale dorite pot fi mult mai complexe şi solicitante (nerutinale) decât în operaţiile ofensive sau de apărare. Atunci când vizualizează o astfel de operaţie, comandanţii au în vedere faptul că inamicul trebuie definit în mod diferit (de exemplu: adversarul poate fi grupurile umane ilegal constituite, boala, foametea sau consecinţele unui dezastru etc.). Art.617. - (1) Definirea clară a obiectivului în operaţiile de stabilitate şi de sprijin presupune integrarea tuturor operaţiilor pentru realizarea scopului strategic. (2) Comandantul transformă directivele politice/directivele sau ordinele eşalonului superior, în obiective militare concrete, pe care trebuie să le îndeplinească în cooperare cu forţele şi organizaţiile participante. (3) Orice schimbare în plan politic şi militar trebuie să se reflecte în planificarea operaţiei. Art.618. - (1) Unitatea de efort în operaţiile de stabilitate şi de sprijin impune, ca şi în lupta armată, direcţionarea acţiunilor tuturor forţelor şi mijloacelor către realizarea scopului comun. (2) Asigurarea unităţii de efort şi utilizarea eficientă a resurselor solicită o coordonare neîntreruptă a acţiunilor categoriilor de forţe, a instituţiilor şi organizaţiilor guvernamentale/neguvernamentale naţionale şi internaţionale, precum şi a forţelor militare multinaţionale. Aceasta impune cel puţin înţelegerea comună a scopurilor şi direcţiei efortului principal al operaţiei.


231/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Pentru contingentul naţional11 se menţine sistemul de comandă şi control instituit. Unitatea de efort este realizată pe baza consensului între parteneri, prin aplicarea principiului autorităţii unice a comandantului, într-un climat de cooperare între parteneri. Art.619. - (1) Siguranţa operaţiilor se realizează pe baza dreptului la autoapărare împotriva acţiunilor ostile. (2) Comandantul trebuie să ia toate măsurile ce se impun pentru protecţia permanentă a forţelor, indiferent de caracterul paşnic al operaţiilor. (3) Când situaţia impune, conform regulilor de angajare, forţele trec cu rapiditate de la o atitudine necombatantă la cea specifică luptei armate. Art.620. - (1) Restricţionarea reprezintă aplicarea cu prudenţă a ripostei armate şi vizează realizarea unui echilibru între desfăşurarea în siguranţă a operaţiilor şi obiectivul social-politic propus. (2) Folosirea excesivă a forţei armate poate pune sub semnul întrebării legitimitatea participării structurilor militare la operaţie, amplificând credibilitatea grupărilor ostile. (3) Comandantul trebuie să ia măsuri preventive, asigurând înţelegerea şi respectarea regulilor de angajare şi informarea oportună a subordonaţilor cu privire la situaţia politico-militară din zonă. (4) La propunerile comandanţilor, regulile de angajare vor fi revăzute şi reformulate ori de câte ori este necesar, pentru a nu pune în pericol viaţa personalului militar şi integritatea forţelor. Art.621. - (1) Legitimitatea derivă din percepţia că prezenţa forţei şi a operaţiilor executate de către aceasta sunt îndreptăţite, având autoritatea de a folosi mijloacele adecvate pentru realizarea scopurilor stabilite prin convenţii recunoscute de părţile contractante. (2) Legitimitatea poate deveni un element decisiv pentru desfăşurarea cu succes a operaţiei. (3) Forţele angajate trebuie să aibă un mandat legal de acţiune, pe care să-l respecte întocmai. Art.622. - (1) Perseverenţa presupune pregătirea pentru aplicarea şi folosirea constantă, timp îndelungat a forţelor, în funcţie de misiunea primită şi evoluţiile politico-militare din zonă. (2) Comandanţii trebuie să urmărească îndeplinirea misiunii într-un timp cât mai scurt şi, în acelaşi timp, ei trebuie să fie conştienţi că unele operaţii, prin natura lor, pot să dureze chiar mai mulţi ani. (3) În operaţiile de stabilitate şi de sprijin, comandantul ia decizii în condiţii de incertitudine, iar rezultatele unor reacţii imediate pot afecta misiunea pe termen lung. Aceasta nu exclude executarea unor operaţii cu caracter decisiv, dar impune analiza 11

Totalitatea anumit stat. forţelor care participă în operaţii multinaţionale într-o anumită zonă de responsablitate şi care aparţin unui NESECRET 232 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

232/390

5/14/2018


NESECRET

atentă a situaţiei, în scopul găsirii momentelor şi locurilor potrivite pentru astfel de măsuri. Art.623. - (1) Utilizarea forţei în mod selectiv şi discriminant constă în utilizarea forţei în concordanţă cu obiectivul urmărit şi situaţia concretă, având în vedere misiunea şi limitările politice şi legale impuse. (2) Comandanţii iau în considerare cerinţele de a preveni suferinţele inutile, de a face distincţie între combatanţi şi necombatanţi, şi de a reduce la minim pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerea proprietăţii. Aceste consideraţii determină nivelul acceptabil al forţei pentru a evita folosirea excesivă sau arbitrară a acesteia. Folosirea unui nivel nejustificat al forţei poate determina cerinţe tot mai mari pentru a menţine acelaşi nivel al ordinii, precum şi pierderea simpatiei şi sprijinului populaţiei locale, chiar a credibilităţii. (3) Modul de utilizare a forţei la nivel tactic este stabilit prin regulile de angajare. În unele situaţii capabilităţile neletale pot fi complementare celor letale. În orice caz, militarii trebuie să-şi menţină viabilă în permanenţă opţiunea folosirii forţei letale pentru autoapărare. Art.624. – (1) Acţiunea decisivă pentru prevenirea escaladării conflictului constă în urmărirea energică a obiectivelor propuse şi, la nevoie, aplicarea hotărâtă a forţei. Aceasta nu implică o atitudine beligerantă, ci aplicarea rapidă şi decisivă a forţei în locul şi la momentul decisiv, în aşa măsură încât să ducă la rezolvarea crizei şi descurajarea unor confruntări viitoare. (2) Constrângerile operative impuse, nu exclud, în mod necesar, acţiunea eficace a brigăzii mecanizate, iar ezitarea poate fi percepută ca slăbiciune. De asemenea, precauţia excesivă poate determina neîncrederea populaţiei neangajate în criză/conflict. Art.625. - Înţelegerea potenţialului pentru consecinţe nedorite ale acţiunilor individuale şi ale unităţilor mici este un principiu determinat de natura volatilă şi încărcătura politică a majorităţii operaţiilor de stabilitate şi de sprijin. Acesta se referă la consecinţele disproporţionate faţă de nivelul de comandă şi cantitatea de forţe implicate în unele acţiuni şi solicită determinarea şi evitarea posibilelor probleme prin pregătire, disciplină şi informare permanentă a liderilor şi militarilor, indiferent de eşalon. Fiecare militar trebuie să înţeleagă contextul operaţional şi strategic al misiunii, precum şi potenţialele consecinţe politice, militare şi legale ale acţiunii ca şi ale inacţiunii. Art.626. - Etalarea capacităţii de a folosi forţa, într-o manieră neameninţătoare constă în demonstrarea puterii de luptă şi a hotărârii de a o folosi la nevoie, în aşa fel încât să nu provoace o reacţie nedorită. În concordanţă cu cerinţele de securitate ale operaţiei, comandantul face cunoscut părţilor implicate dimensiunile potenţialului de acţiune propriu, fără însă a informa posibilul adversar cu privire la capabilităţile de care se dispune. Afişarea capabilităţilor ofensive şi defensive generale este, în mod normal, suficientă pentru a descuraja confruntarea directă. operaţiilefundamental de sprijin seunui mai număr aplică şi Art.627. - (1) Însprijinului a) asigurarea câturmătoarele mai mare deprincipii: oameni; NESECRET 233 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

233/390

5/14/2018


NESECRET

b) stabilirea periodică a eficacităţii operaţiei; c) transferul execuţiei către instituţiile civile, imediat ce este posibil. (2) Asigurarea sprijinului fundamental unui număr cât mai mare de oameni este un principiu utilizat de către comandanţi pentru stabilirea urgenţei misiunilor şi repartiţia resurselor. Comandanţii alocă resursele limitate pentru a obţine rezultatul cel mai bun posibil. Efortul iniţial este orientat spre refacerea şi reluarea serviciilor vitale: distribuirea de apă şi alimente; ajutorul medical; electricitatea; căutarea şi salvarea; stingerea incendiilor; relaţiile comunitare. (3) Stabilirea periodică a eficacităţii operaţiei constă în stabilirea parametrilor specifici de evaluare a efectelor măsurilor şi acţiunilor întreprinse de către brigada mecanizată, împreună cu instituţiile sprijinite. Aceşti parametri sunt axaţi pe starea şi activitatea celor sprijiniţi şi trebuie să fie judicioşi, măsurabili, să lege cauza de efect pentru a permite comandanţilor să înţeleagă şi să aprecieze progresul şi succesul. (4) Transferul execuţiei către instituţiile civile, imediat ce este posibil , depinde de specificul misiunii. Cele mai importante aspecte de avut în vedere sunt capacitatea autorităţilor civile de a relua operaţiile fără ajutorul brigăzii mecanizate şi necesitatea de a angaja unităţile brigăzii în alte operaţii. Comandanţii identifică şi includ în procesul de planificare şi alte consideraţii. Ei au permanent în vedere obiectivele pe termen lung ale comunităţii sprijinite. Deşi scopul nemijlocit al operaţiilor de sprijin este înlăturarea privaţiunilor şi suferinţelor, scopul final este crearea condiţiilor pentru reluarea vieţii normale a comunităţii. Transferul acţiunilor către autorităţile civile şi retragerea unităţilor angajate constituie semnale pozitive pentru populaţia sprijinită şi pentru brigada mecanizată. Acestea indică revenirea situaţiei la normal în suficientă măsură pentru ca instituţiile civile să preia controlul şi este dovada succesului misiunii brigăzii mecanizate. SECŢIUNEA a 3 - a Operaţiile de stabilitate

Art.628. - Tipologia operaţiilor de stabilitate este diversă. Principalele tipuri de operaţii de stabilitate la care pot participa unităţile din compunerea brigăzii mecanizate sunt: controlul armamentelor ; combaterea terorismului; sprijinul operaţiilor umanitară de şi civică acordată unei naţiuni ; asistenţa ; asistenţa evacuarea antidrog necombatanţilor ; impunerea sancţiuni ; operaţii în sprijinul păcii;; demonstraţia de forţă. Art.629. - (1) Controlul armamentelor se desfăşoară după reguli diplomatice şi este o operaţie la care pot participa şi forţe din brigada mecanizată. (2) Structurile specializate aplică prevederile documentelor internaţionale la care România este stat parte, pe linia controlului armamentelor convenţionale şi a măsurilor de sporire a încrederii şi securităţii în Europa. (3) Acţiunea de control a armamentelor şi de verificare constă în:

a) pregătirea dinstrăini; compunerea brigăzii mecanizate pentru primirea inspecţiilor din parteaunităţilor partenerilor NESECRET 234 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

234/390

5/14/2018


NESECRET

b) escortarea echipelor de inspecţie care îşi desfăşoară activitatea în ţară; c) participarea cu personal specializat în echipele de inspecţie în statele partenere. Art.630. - (1) Combaterea terorismului, cuprinde atât operaţii defensive de reducere a vulnerabilităţii faţă de actele de terorism (antiterorism), cât şi operaţii ofensive întreprinse pentru prevenirea, descurajarea şi interzice unor astfel de acţiuni (contraterorismul). (2) Comandantul brigăzii mecanizate trebuie să organizeze permanent şi să conducă, atunci când este nevoie, operaţii de combatere a terorismului, ca formă de protecţie a forţelor. (3) Forţe din brigada mecanizată pot participa în sprijinul structurilor specializate, la operaţii contrateroriste pe teritoriul naţional (operaţii de sprijin) sau în afara acestuia (operaţii de stabilitate). (4) Când sunt folosite pentru salvarea victimelor acţiunilor teroriste, unităţile nespecializate din compunerea brigăzii mecanizate pot acţiona independent numai după o pregătire şi echipare specifice misiunii. Art.631. - (1) Acţiunile teroriste reprezintă utilizarea calculată şi ilegală sau ameninţarea cu utilizarea forţei sau violenţei împotriva persoanelor, obiectivelor politico - administrative şi/sau militare, precum şi a proprietăţilor, în scopul constrângerii sau intimidării guvernelor/societăţilor pentru îndeplinirea unor obiective politice, religioase sau ideologice. (2) Structurile specializate din cadrul brigăzii mecanizate au responsabilităţi nemijlocite în vederea asigurării măsurilor antiteroriste, a protecţiei forţei, informării permanente a personalului privind vulnerabilităţile, ameninţările şi riscurile de natură teroristă la adresa unităţii. Art.632. - (1) Antiterorismul, cuprinde ansamblul măsurilor defensive, realizate anterior producerii atacurilor teroriste, folosite pentru reducerea vulnerabilităţii factorilor umani, specifici şi nespecifici, precum şi a factorilor materiali. (2) Protecţia forţei constituie elementul cel mai important al prevenirii acţiunilor teroriste şi presupune adoptarea unui ansamblu de măsuri destinat să asigure protecţia personalului şi a familiilor acestuia, a echipamentelor şi obiectivelor militare, în toate situaţiile şi locaţiile. Protecţia forţei constă în efectul cumulat a patru protecţia operaţiilor componente: ; protecţia personalului; securitatea fizică; pregătirea în spiritul vigilenţei (prevenirii). (3) Protecţia operaţiilor presupune: împiedicarea scurgerii de informaţii; evitarea unei rutine operaţionale rigide şi/sau previzibile; familiarizarea cu tehnicile utilizate de terorişti în colectarea informaţiilor; integrarea securităţii operaţionale în programul de protecţie a personalului; crearea unei baze proprii de date pentru a facilita şi concentra eforturile de evitare a scurgerii de informaţii către terorişti; scurtarea lanţului decizional şi reducerea numărului de persoane care au acces la documente privind pregătirea operaţiilor. Protecţia sistemelor de comunicaţii,

activităţile de informaţii şi problemele personalului trebuie examinate în mod NESECRET 235 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

235/390

5/14/2018


NESECRET

constant, iar corectarea neajunsurilor trebuie să includă şi tehnici de contrasupraveghere, atunci când este necesar. (4) Protecţia personalului. Personalul trebuie să fie pregătit pentru folosirea tehnicilor de protecţie şi securitate, în concordanţă cu ameninţările specifice pe plan local. Această pregătire va viza în special personalul ale cărui atribuţii necesită cunoştinţe şi aptitudini speciale (persoanele care deţin poziţii cu risc înalt, şoferii şi familiile acestora). (5) Securitatea fizică. Măsurile de securitate fizică pentru unitate sunt menite să reducă probabilitatea unui atac terorist, prin creşterea dificultăţilor executării acestuia şi a riscului pentru terorişti. Orice obiectiv trebuie analizat din perspectiva capacităţii defensive. Utilizarea sistemelor de detecţie, a barierelor, folosirea adecvată a iluminatului exterior, controlul accesului şi a forţelor de reacţie sunt importante pentru descurajarea unei ameninţări. (6) Pregătirea în spiritul vigilenţei/prevenirii. Elementul principal al acesteia este reprezentat de dezvoltarea acelor măsuri prin care atenţia şi evaluarea critică a unor detalii, cu relevanţă în domeniu, sunt cultivate şi întărite de la începutul până la încheierea carierei militare. (7) Unităţile. Modulul S.2 al brigăzii trebuie să obţină de la eşalonul superior estimările curente ale situaţiei ameninţărilor. El trebuie să iniţieze culegerea informaţiilor în cadrul brigăzii pentru a se concentra asupra ameninţărilor teroriste. Populaţia civilă care poate oferii servicii brigăzii trebuie prima dată înregistrată şi verificată asupra aspectelor legate de trecutul ei. De asemenea, comportamentul ei va fi supravegheat cu atenţie în continuare. Atunci când ameninţările teroriste cresc sau când brigada este dislocată în poziţii pe unităţi, întreaga gamă de măsuri protectoare este întrebuinţată cu eficienţă. Sunt construite locaşuri de tragere şi poziţii de tragere. Clădirile şi corturile sunt protejate cu saci de nisip. Gardurile, inclusiv cele din sârmă ghimpată sau din spirale de sârmă sunt folosite pentru marcarea perimetrului şi sunt plantate mine. Totuşi comandantul trebuie să-şi amintească faptul că teroriştii spre deosebire de o forţă armată obţin succesul prin subterfugii. Un terorist va avea un motiv logic pentru a-şi justifica prezenţa. Folosirea fortificaţiilor este doar o parte a măsurilor de prevenire a atacurilor teroriste. Art.633. - Contraterorismul reprezintă ansamblul măsurilor ofensive, realizate în scopul sau anihilării teroriştilor, ostaticilor şipot restabilirii ordinii legale, în capturării cazul producerii unui atac terorist.eliberării Forţele specializate fi înlocuite cu forţe din brigada mecanizată în situaţii deosebite. În aceste misiuni, pot fi utilizate ca procedee de combatere: raidul; siguranţa; cercetarea; blocarea căilor de acces etc. Art.634. - (1) Sprijinul operaţiilor antidrog pe teritoriul naţional, ca operaţie de sprijin sau în afara acestuia, ca operaţie de stabilitate, constă în susţinerea unităţilor specializate pentru interzicerea producerii, transportului şi distribuţiei drogurilor. Pentru aceasta, unităţile din compunerea brigăzii mecanizate acţionează cu mijloacele din dotare în cadrul echipelor de distrugere a materiilor prime şi a instalaţiilor de prelucrare, la monitorizarea şi descoperirea traficului ilegal de droguri, precum şi pentru neutralizarea reţelelor de conducere. NESECRET 236 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

236/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Personal din brigada mecanizată ajută personalul specializat în lupta antidrog pentru eradicarea traficului. Traficanţii de droguri sunt adesea conectaţi cu organizaţii insurgente sau gherile şi pot oferi sprijin financiar acestora, care în schimb oferă protecţie acţiunilor lor. (3) La ordin, unităţile din compunerea brigăzii mecanizate acorda asistenţă elementelor specializate în operaţii antidrog prin planificarea şi pregătirea operaţiilor, sprijinul logistic al forţelor, folosirea în comun şi închirierea tehnicii şi altele. Art.635. - (1) Asistenţa umanitară şi civică se execută în conjuncţie cu alte operaţii şi cu exerciţiile militare şi constă în: a) îngrijire medicală şi veterinară pentru zonele rurale; b) construirea unor căi simple de transport de suprafaţă; c) amenajarea de surse de apă şi sisteme de salubrizare; d) realizarea sau repararea unor utilităţi publice; e) activităţi legate de detectarea minelor şi deminare, incluzând instruire şi asistenţă tehnică. (2) Brigada mecanizată poate fi angajată în astfel de operaţii cu forţele şi mijloacele specializate, subunităţi de geniu, de apărare nucleară, biologică şi chimică, de comunicaţii şi formaţiuni medicale. Art.636. - Asistenţa acordată unei naţiuni se execută de către unităţi din brigada mecanizată, pe teritoriul altui stat, la cererea expresă a acestuia şi pe baza acordurilor bilaterale existente, pentru promovarea securităţii şi stabilităţii în regiune, conform mandatului încredinţat, regulilor de angajare şi actelor normative naţionale. Asistenţa acordată unei naţiuni include: a) sprijinul indirect – programe de asistenţă de securitate, exerciţii multinaţionale, programe de schimburi bilaterale; b) sprijinul direct (fără implicarea în operaţii de luptă armată) – operaţii militari-civili, schimb de informaţii şi comunicaţii, sprijin logistic; c) operaţii de luptă armată – operaţii ofensive şi de apărare în sprijinul luptei naţiunii gazdă împotriva insurgenţilor sau teroriştilor. Art.637. - (1) Evacuarea necombatanţilor poate avea loc într-un mediu permisiv, nesigur sau ostil şi se execută la ordinul eşalonului superior, cu asentimentul celor evacuaţi. Aceasta poate constitui preludiul unor operaţii militare, parte integrantă a unei acţiuni cu scop deoperaţiei ameninţare sau a uneişioperaţii de pace. (2) La pregătirea şi desfăşurarea pot participa observatori acreditaţi de organismele naţionale şi internaţionale, atunci când evacuarea necombatanţilor se desfăşoară într-un mediu permisiv. (3) Desfăşurarea cu succes a operaţiei de evacuare impune o coordonare minuţioasă între forţele participante şi organizaţiile civile din zonă. (4) Conducerea operaţiei revine comandantului unităţii din zona de conflict sau comandantului forţei care execută evacuarea, stabilit prin dispoziţia eşalonului superior. (5) Deseregulă, pentrurapid executarea misiunii într-un mediu incert saua ostil, forţele participante infiltrează şi fără avertizare în zona de dispunere persoanelor NESECRET 237 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

237/390

5/14/2018


NESECRET

stabilite pentru evacuare, ocupă temporar obiectivul şi se retrag în mod planificat, asigurând atât protecţia unităţilor, cât şi a evacuaţilor. Art.638. - (1) Impunerea de sancţiuni se realizează, de regulă, prin combinarea operaţiilor terestre cu cele aeriene şi navale. (2) Interoperabilitatea şi cooperarea dintre forţele participante sunt determinante în obţinerea succesului operaţiei. (3) Planificarea şi modul de acţiune al forţelor angajate în impunerea de sancţiuni se execută în strictă conformitate cu mandatul stabilit de organismele internaţionale şi regulile de angajare specifice. Art.639. - (1) Operaţiile în sprijinul păcii constau în: prevenirea conflictului; realizarea păcii; construcţia păcii; menţinerea păcii; impunerea păcii. (2) Misiunea principală a unităţilor din compunerea brigăzii mecanizate care acţionează în sprijinul păcii este de a descuraja declanşarea sau continuarea unor conflicte militare, participând de regulă, în cadrul unei forţe multinaţionale/alianţe. (3) Forţele destinate acţionează pe baza unui mandat şi a regulilor de angajare stabilite de către organizaţia sub egida căreia participă. (4) Mandatul trebuie să prevadă: scopul operaţiei; misiunea forţelor; obiectivele ce trebuie îndeplinite; compunerea forţelor; numirea comandantului şi a altor mediatori speciali şi termenii de referinţă ai acestora; nominalizarea structurii responsabile care supervizează operaţia; sprijinul logistic şi financiar; distincţia dintre organizaţiile de sprijin şi responsabilităţile naţionale; data limită a mandatului; condiţiile şi termenele pe care ţara gazdă intenţionează să le impună referitor la prezenţa forţei; reglementări privind drepturile şi imunitatea personalului. (5) Unităţile din compunerea brigăzii mecanizate care execută operaţii de pace pot participa la: dislocarea preventivă a forţelor; observarea, monitorizarea şi supervizarea zonelor de separaţie şi a acţiunilor forţelor aflate în conflict; stabilirea de zone sigure; interpunerea între forţele aflate în conflict; separarea prin forţă a părţilor aflate în conflict; garantarea sau interzicerea libertăţii de mişcare; demobilizarea forţelor aflate în conflict; asistenţă militară; impunerea de sancţiuni; evacuarea necombatanţilor; protecţia obiectivelor vitale în cadrul zonelor de responsabilitate; repararea căilor de comunicaţie şi a podurilor; protecţia şi supravegherea taberelor de refugiaţi; monitorizarea schimburilor de prizonieri de război între părţile aflateşi în conflict; armamentului aprovizionareaşicumuniţiilor; apă, alimente şi carburanţi; monitorizarea strângerii depozitării alte misiuni. (6) Pe timpul executării operaţiilor de pace se vor executa şi misiuni referitoare la: monitorizarea şi supervizarea zonelor de separaţie între zonele aflate în conflict; stabilirea de zone sigure; garantarea sau interzicerea libertăţii de mişcare; demobilizarea forţelor aflate în conflict; protecţia obiectivelor vitale în cadrul zonelor de responsabilitate; repararea căilor de comunicaţie; protecţia şi supravegherea taberelor de refugiaţi; monitorizarea schimburilor de prizonieri de război între părţile aflate în conflict; aprovizionarea cu apă, alimente şi carburanţi; monitorizarea strângerii şi depozitării armamentului. NESECRET 238 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

238/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Forţa stabilită pentru operaţii de pace trebuie să fie credibilă, făcând evidentă capacitatea sa de a-şi îndeplini misiunea în orice condiţii. Ea trebuie să fie în măsură să descurajeze acţiunile părţilor în conflict prin simpla prezenţă fizică în punctele probabile de manifestare a violenţelor sau, când situaţia impune, să intervină pentru reinstaurarea ordinii şi liniştii în zonă. (8) Integritatea personalului şi a tehnicii militare nu sunt în nici o situaţie, elemente de negociere cu elementele care se opun. (9) Obţinerea oportună a informaţiilor şi datelor despre forţele în conflict, populaţie şi teren are un rol decisiv pentru succesul misiunii. (10) Operaţiile psihologice, relaţiile civili- militari şi cu mass-media constituie instrumente de bază ale luării deciziei şi atingerii obiectivului final. Art.640. - (1) Demonstraţia de forţă se execută de către unităţi care acţionează independent sau în cadrul unor forţe multinaţionale, pentru a face dovada hotărârii acestora de a detensiona o situaţie care poate fi contrară intereselor naţionale vitale sau ale alianţei/coaliţiei. (2) Operaţiile forţelor trebuie să confere credibilitate angajamentelor asumate, dar să nu ameninţe direct pe nici una din părţi. (3) În pregătirea şi desfăşurarea demonstraţiei de forţă trebuie să se ţină cont de faptul că disimularea aparentă compromite operaţia. SECŢIUNEA a 4 - a Operaţiile de sprijin

Art.641. - (1) În operaţiile de sprijin, brigada mecanizată este folosită pentru a ajuta autorităţile civile externe sau interne, atunci când acestea se pregătesc sau răspund la crize şi alte situaţii deosebite care depăşesc posibilităţile acestora, prin asigurarea de sprijin, servicii, mijloace sau resurse specializate de bază, după caz. (2) Scopul operaţiilor de sprijin constă în îndeplinirea, pentru un timp limitat, a nevoilor nemijlocite ale anumitor grupuri, până când autorităţile civile pot face aceasta fără asistenţă militară. În situaţii extreme sau excepţionale, brigada mecanizată poate asigura uşurarea situaţiei sau ajutorarea directă a celor în nevoie. Însă, în mod normal, forţe din brigada mecanizată asistă autorităţile civile sau la asigurarea organizaţiile neguvernamentale (3) Brigada mecanizată poate executa ajutorului operaţii despecific sprijin şi şi necesar. ca operaţii de sine stătătoare dar majoritatea operaţiilor ofensive, de apărare şi de stabilitate presupun şi operaţii de sprijin complementare înainte, pe timpul sau după executare. Art.642. - (1) Tipologia operaţiilor de sprijin cuprinde: operaţiile de sprijin intern (OSI) - pe teritoriul naţional - şi asistenţa umanitară externă (AUE) - în afara acestuia. (2) Brigada mecanizată are obligaţii şi cerinţe mai mari în OSI decât în AUE. Aceasta execută, de regulă, operaţii AUE numai în medii permisive. În medii

nesigurede saustabilitate, ostile, brigada mecanizată execută operaţii AUE numai ca parte a unor operaţii ofensive sau de apărare. NESECRET 239 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

239/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Multe activităţi AUE şi OSI, în special cele ce presupun operaţii de salvare în caz de calamităţi naturale sau dezastre, sunt similare. Art.643. - (1) Operaţiile de sprijin intern suplimentează eforturile şi resursele instituţiilor şi organizaţiilor centrale sau locale. (2) OSI sunt precedate, de regulă, de o decizie a autorităţii constituţionale abilitate cu privire la un dezastru sau o urgenţă de proporţii. (3) OSI solicită o coordonare de amploare mare şi stabilirea legăturii cu multe instituţii şi organizaţii – componenta interagenţii şi întrunită – precum şi cu administraţia centrală şi locală. Planul naţional de măsuri pentru intervenţie la dezastre asigură concepţia la nivel naţional pentru coordonarea acţiunilor instituţiilor naţionale şi locale de sprijin. (4) În OSI, brigada mecanizată acţionează în conformitate cu prevederile legale referitoare la situaţiile de urgenţă şi la stările excepţionale (starea de asediu sau starea de urgenţă), precum şi cu protocoalele de cooperare încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale. (5) Întrucât legea poate interzice anumite tipuri de activităţi pe timpul OSI, comandanţii trebuie să facă o analiză temeinică a competenţelor lor legale pentru fiecare misiune. Art.644. - (1) Asistenţa umanitară externă se execută, de regulă, pentru a îndepărta sau reduce consecinţele dezastrelor naturale sau provocate de om într-o ţară prietenă. În cadrul acestora, brigada mecanizată execută acţiuni pentru îndepărtarea unor condiţii ca durerea, boala, foamea sau alte privaţiuni care reprezintă o ameninţare serioasă la adresa vieţii sau proprietăţii. (2) În cadrul AUE, brigada mecanizată la ordinul eşalonului superior suplimentează sau sunt complementare la eforturile autorităţilor sau agenţiilor civile ale ţării gazdă, care asigură asistenţa. (3) AUE este limitată ca scop şi durată. Ea este focalizată exclusiv pe ajutorul prompt pentru rezolvarea unei crize nemijlocite. Activităţile pe termen lung destinate sprijinului revenirii la condiţiile iniţiale, dinaintea catastrofei/dezastrului constituie, de regulă, o parte a planului de acţiune/angajare a comandantului teatrului, caz în care, operaţia AUE face tranziţia spre una de stabilitate. (4) Brigada mecanizată execută, de regulă, operaţii AUE ca parte a unei forţe întrunite multinaţionale, împreună reprezentanţii puterii civile a României trimişi în interdepartamentale, ţara afectată. Sprijinul este cu asigurat conform tratatelor, memorandumurilor de înţelegere, a acordurilor tehnice, precum şi a altor documente specifice pentru acţiunile internaţionale. Art.645. - (1) În OSI, unităţile brigăzii mecanizate execută: a) operaţii de salvare în caz de calamităţi naturale şi dezastre; b) sprijinul managementului consecinţelor accidentelor nucleare, biologice, chimice, radiologice şi a exploziilor de mare putere (NBCRE); c) sprijinul impunerii legii civile; d) asistenţa comunităţii. NESECRET 240 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

240/390

5/14/2018


NESECRET

(2) În cadrul AUE, unităţile brigăzii mecanizate execută, de regulă operaţii de salvare, însă pot participa şi la sprijinul managementului consecinţelor accidentelor NBCRE , precum şi la asistenţa comunităţii. (3) Forţele brigăzii mecanizate implicate în operaţii de sprijin execută activităţi care se suprapun (figura 5). Art.646. - (1) Operaţiile de salvare în caz de calamităţi naturale şi dezastre. În cazul unei calamităţi sau a unui dezastru, autorităţile naţionale centrale şi locale sau ale ţării gazdă răspund pentru refacerea serviciilor de bază din zona afectată. Pentru a sprijini efortul acestora, autorităţile constituţionale abilitate prin conducerea militară pot dispune dislocarea unor unităţi din compunerea brigăzii mecanizate.

OPERAŢII DE SPRIJIN INTERN

ASISTENŢĂ UMANITARĂ EXTERNĂ

Operaţii de salvare

Sprijinul managementului consecinţelor accidentelor NBCRE. Sprijinul impunerii legii civile Asistenţa comunităţii

Figura 5.- Tipuri şi forme de operaţii de sprijin (2) Unităţile brigăzii mecanizate execută activităţi similare pe timpul salvarea caz ale de operaţiilor de salvare, OSI sau peAUE, incluzând: calamităţi sau dezastre în- cadrul se focalizează refacerea elementelor de înbază infrastructurii; salvarea umanitară - se concentrează pe asigurarea nevoilor vitale ale populaţiei sprijinite. De regulă, acestea se execută simultan. (3) Principalele acţiuni care se execută de către unităţile brigăzii mecanizate în operaţiile de salvare sunt: căutare - evacuare; controlul inundaţiilor; identificarea pericolelor, asigurarea securităţii populaţiei şi a forţelor de sprijin; distribuirea hranei; producerea, purificarea şi distribuirea apei; asigurarea de îmbrăcăminte şi de combustibil pentru încălzire şi gătit; adăpostirea temporară; sprijinirea transportului;

stingerea incendiilor; sprijinul medical; de curent electric; sprijin de comunicaţii; salubritate; repararea sau producerea demolarea elementelor de infrastructură NESECRET 241 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

241/390

5/14/2018


NESECRET

afectate; refacerea sau construirea de drumuri şi aerodromuri; îndepărtarea dărâmăturilor/obstacolelor de pe drumurile de aprovizionare şi din locurile de salvare. Art.647. - (1) Sprijinul managementului consecinţelor accidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi a celor provocate de exploziile de mare putere. Unităţile brigăzii mecanizate prin subunităţile specializate acordă asistenţă autorităţilor civile în pregătirea teritoriului, a populaţiei şi infrastructurii înainte de producerea dezastrului/atacului prin sprijinirea pregătirilor interne şi protejarea instalaţiilor critice. La ordinul eşalonului superior, unităţile brigăzii mecanizate răspund la incidentele NBCRE şi participă la înlăturarea consecinţelor acestora. (2) Delimitarea responsabilităţilor pentru participarea unităţilor din brigada mecanizată la aceste operaţii sunt stabilite prin legi speciale, acte normative specifice, doctrina operaţiilor întrunite şi ordine ale ministrului apărării naţionale. Art.648. - (1) Sprijinul impunerii legii civile implică activităţi legate de: combaterea terorismului; operaţii antidrog ; asistenţă militară pe timpul tulburărilor civile; sprijin general . (2) Sprijinul unităţilor brigăzii mecanizate constă în asigurarea de resurse, pregătire şi întărire. Unităţile angajate rămân în lanţul militar de comandă pe toată durata operaţiei. Organizaţiile/instituţiile de impunere a legii, care sunt sprijinite, coordonează acţiunile unităţilor brigăzii mecanizate în concordanţă cu prevederile legilor în vigoare şi cu înţelegerile interinstituţionale stabilite. Art.649. - (1) Sprijinul combaterii terorismului. Pe baza deciziei autorităţilor constituţionale abilitate, brigada mecanizată care acţionează în sprijinul unei instituţii cu rol conducător în lupta împotriva terorismului poate asigura transport, tehnică, pregătire şi personal. Atunci când teroriştii constituie o ameninţare iminentă, unităţile brigăzii mecanizate pot fi utilizate pentru a o contracara. (2) Sprijinul managementului crizei provocate de acţiunile teroriste include deschiderea căilor de comunicaţie pentru asistenţa militară, evaluarea pierderilor, cercetare şi decontaminare sau evaluare NBCRE. După producerea unui incident terorist, militarii pot sprijini activităţile de management al consecinţelor acestuia. Art.650. - Sprijinul operaţiilor antidrog se execută conform prevederilor legilor în vigoare şi înţelegerilor dintre Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile civile care sunt abilitate prin lege să conducă aceste acţiuni. militară pe şi timpul tulburărilor civileasistă . Forţele brigăzii Art.651. - (1) Asistenţa mecanizate, la ordinul eşalonului superior a mandatului acordat, autorităţile civile în restabilirea legii şi ordinii constituţionale, atunci când instituţiile statale şi locale de impunere a legii nu pot controla tulburările civile, iar condiţiile de violenţă şi dezordine internă pun în pericol viaţa şi proprietatea. (2) Participarea unităţilor din compunerea brigăzii mecanizate se face în condiţiile respectării stricte a prevederilor specifice ale legilor în vigoare. Art.652. - (1) Sprijinul general constă în acordarea de sprijin militar adiţional instituţiilor de impunere a legii. În condiţiile prevederilor legale în vigoare, unităţile

brigăzii servicii. pot să ofere informaţii şi să pună la dispoziţie tehnică, instalaţii şi alte NESECRET 242 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

242/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Asistenţa este limitată la situaţiile în care folosirea personalului din afara ministerului apărării este necorespunzătoare sau ineficientă din perspectiva costului sau a timpului, precum şi atunci când asistenţa nu compromite securitatea naţională sau operativitatea militară. (3) Asistenţa nu poate implica personalul brigăzii în activităţi nemijlocite de impunere a legii, cu excepţia situaţiilor în care legea permite acest lucru. (4) Asistenţa se poate acorda acolo unde nu există o probabilitate rezonabilă de confruntare armată cu civilii, mai puţin în situaţiile autorizate prin lege. Art.653. - (1) Asistenţa comunităţii cuprinde o gamă largă de activităţi care oferă sprijin şi menţin o strânsă legătură între comunităţile militară şi civilă. Activităţile de asistenţă a comunităţii oferă mijloace eficace de proiectare a unei imagini pozitive a brigăzii mecanizate, asigurând oportunităţi de pregătire şi întărind relaţiile dintre acestea şi populaţia civilă. Ele trebuie să răspundă acelor nevoi ale comunităţii care nu ar putea fi satisfăcute în alt mod. (2) Activităţile de asistenţă a comunităţii pot contribui la creşterea nivelului pregătirii individuale şi a unităţilor. Ele trebuie să exerseze deprinderile individuale ale militarilor, să încurajeze munca în echipă şi să antreneze calităţile liderilor privind planificarea şi coordonarea, având ca rezultat realizări măsurabile şi creşterea profesionalismului militarilor. Comandanţii unităţilor dislocate în afara teritoriului naţional pot aplica aceste concepte pentru stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu comunităţile ţării gazdă. (3) Regulamentele şi ordinele ministrului apărării naţionale stabilesc orientările pentru programele de nivel naţional. (4) Asistenţa comunităţii variază de la implicarea militarilor individuali până la participarea întregii garnizoane. O garnizoană sau unitate militară poate încheia înţelegeri cu reprezentanţii comunităţii locale pentru a asigura servicii esenţiale care nu pot fi asigurate pe alte căi, pentru a întări serviciile comunitare aflate în imposibilitate de a face faţă cerinţelor sau a garanta disponibilitatea serviciilor de urgenţă în cel mai scurt timp posibil. (5) Participarea brigăzii mecanizate la activităţi publice, comemorări şi demonstraţii permite interacţiunea dintre militari şi comunitatea locală. Acest tip de contact transmite un mesaj cu privire la profesionalismul, pregătirea şi înaltele standarde personalului. drept reprezentanţi şi modele de urmat,ale promovează şi Militarii inspiră individuali patriotism servesc şi generează interes pentru cariera armelor. Conştientizarea crescută a publicului sporeşte reputaţia forţelor brigăzii şi menţine încrederea populaţiei civile. (6) Legile, regulamentele şi ordinele limitează participarea forţelor brigăzii mecanizate la activităţile de asistenţă a comunităţii. Atunci când iau decizia de aprobare sau refuz al participării la aceste activităţi, comandanţii iau în considerare în primul rând, obiectivul şi scopul acesteia precum şi limitele autorizării de a executa acţiuni de asistenţă a comunităţii. Ei se asigură că iniţiativele lor nu intră în contradicţie cu resursele şi comunităţii, serviciile locale sub nici o formă. vor evita să asigure unui segment al asistenţă şi sprijin careComandanţii nu pot fi asigurate şi NESECRET 243 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

243/390

5/14/2018


NESECRET

altora. Acţiunile care par să fie în folosul unui anumit grup pot spori percepţia de părtinire şi partizanat. În mod ideal, sprijinul trebuie acordat numai pentru activităţi şi evenimente de interes comun şi cu beneficiu pentru întreaga comunitate. SECŢIUNEA a 5- a Particularităţi ale pregătirii operaţiilor de stabilitate şi de sprijin

Art.654. - Pregătirea în ţară a operaţiei, indiferent de tipul acesteia, depinde de organizarea şi dotarea brigăzii/batalionului/companiei şi trebuie să fie în concordanţă cu reglementările în vigoare şi caracterul misiunii repartizate. Aceasta se execută în conformitate cu “Programul de pregătire a unităţilor şi subunităţilor pentru executarea misiunilor de stabilitate şi de sprijin”. Art.655. - Condiţiile caracteristice ale operaţiei influenţează pregătirea pentru misiune. Acestea sunt: a) dacă se începe o nouă operaţie; b) dacă se înlocuieşte o unitate a altei ţări într-o operaţie în curs de desfăşurare; c) dacă se înlocuieşte un contingent naţional; d) dacă este necesar să se crească numărul personalului unui contingent în zona de misiune. Art.656. - Etapele de pregătire a contingentului în ţară, până la dislocare cuprind următoarele domenii: a) personalul; b) instruirea pentru misiune; c) pregătirea echipamentului, tehnicii şi materialelor. Art.657. - Numărul de militari din statul de organizare a forţei de stabilitate şi de sprijin depinde de: a) concepţia operaţiei; b) corespondenţele de ordin financiar; c) opţiunea naţională. Art.658. - Opţiunea statului român prevede participarea la misiune cu cadre şi militari angajaţi pe bază de contract, selecţionaţi pe bază de voluntariat, precum şi faptul că secare stabileşte o structură (unitate sau subunitate) echivalente (identice) desfăşoară program de instruire obişnuit din şi patru program specific operaţiilor nonviolente. Art.659. - (1) Pentru îndeplinirea standardelor şi atingerea performanţei planificate este necesar ca militarii pentru operaţii să fie pe cât posibil selecţionaţi din aceeaşi structură militară, care a existat anterior şi în care aceştia se cunosc bine, constituiţi în colective puternice. (2) Criteriile de selecţie sunt: a) calitatea de cadre active sau militari angajaţi pe bază de contract; b) voluntariatul;unei limbi de circulaţie internaţională; c) cunoaşterea NESECRET 244 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

244/390

5/14/2018


NESECRET

d) calităţi morale corespunzătoare; e) calităţi profesionale şi fizice. Art.660. - (1) Instruirea pentru misiune a militarilor se compune din pregătirea militară generală, bazată pe regulamente militare naţionale, şi instrucţia specifică operaţiilor de stabilitate şi de sprijin, care cuprinde: a) instrucţia în puncte de observare, puncte de control şi în echipe de patrulare; b) identificarea diferitelor tipuri de armament de infanterie, artilerie, mijloace blindate, autovehicule, mijloace aeriene şi navale specifice zonei; c) identificarea zgomotului produs de armamentul de artilerie (în special distincţia dintre aruncătoare şi tunuri sau obuziere); d) instrucţia privind minele; e) citirea şi folosirea hărţii; f) construcţia posturilor de observare şi adăposturilor la punctele de control şi în raioanele de dislocare; g) actualizarea informaţiilor privind misiunile de stabilitate şi de sprijin; h) date despre cultura, tradiţiile şi obiceiurile ţării gazdă; i) informaţii despre religiile predominante în zonă; j) controale medicale şi vaccinări; k) antrenamente privind îmbarcarea şi transportul; l) informaţii despre situaţia politică din zonă; m) înţelegerea de către ofiţeri şi subofiţeri a obiectivelor politice ale partidelor (grupărilor) politice principale sau părţilor înarmate din zonă. (2) Instruirea este continuată pe toată durata îndeplinirii misiunii. Art.661. - Pregătirea echipamentului, tehnicii şi materialelor se face pe trei secţiuni: a) echipament specific organismelor internaţionale; b) echipament propriu finanţat de statul român şi rambursat de organismele internaţionale, după patru ani; c) echipament plătit de statul român. Art.662 - (1) O parte componentă a pregătirii la nivelul comenzii brigăzii mecanizate este analiza şi evaluarea factorilor specifici zonei de dislocare şi care se referă la: condiţii topografice; religioase şiresurse etnice;administrative administraţia civilă din zonă (judeţe, oraşe, aspecte autorităţisociologice, locale); comunicaţii; din zonă (spitale, ateliere de reparaţii). (2) Totodată se analizează şi evaluează în amănunţime factorii specifici contingentului: a) experienţa anterioară în misiuni de stabilitate şi de sprijin; b) instruirea; c) gradul de asigurare a echipamentului şi calitatea acestuia; d) cunoaşterea limbii locale şi oficiale a organismelor internaţionale.

Art.663. - (1) Dislocarea contingentului este determinată de următoarele date: NESECRET 245 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

245/390

5/14/2018


NESECRET

a) ziua “U”, ziua în care organismele internaţionale solicită oficial ţării noastre cererea de participare cu trupe; b) ziua “D”, ziua în care Guvernul României informează organismele internaţionale solicitante că cererea a fost aprobată de autorităţile române în drept; c) ziua „A”, ziua în care contingentul începe să sosească în zonă. (2) Faţă de aceste date sunt calculate perioadele de timp la dispoziţie pentru pregătirea misiunii. Art.664. - Între ziua „D” şi ziua „A” se execută transportul contingentului în următoarele variante: a) cazarmă, aeroport de îmbarcare, transport aerian, aeroport de debarcare, raion de adunare, deplasare pe roţi sau calea ferată în zona de responsabilitate ; b) cazarmă, deplasare pe roţi sau calea ferată, port de îmbarcare, transport maritim, port de debarcare, raion de adunare, transport pe roţi sau calea ferată în zona de responsabilitate. Art.665. - Forţele din brigada mecanizată constituie o parte din componenta militară a misiunii căreia i se constituie următoarele elemente: a) de comandă şi control (comandantul, personalul comandamentului); b) de pază şi protecţie a comandamentului; c) de sprijin pe compartimente (comunicaţii, transport, masă şi cazare); d) de manevră a forţelor din organica naţională şi cu structura de principiu (comanda unităţii, grupa de comandă sau stat major, elemente de cercetare, 3- 4 companii de infanterie cu 2- 5 plutoane fiecare, elemente de siguranţă militară, elemente de control a deplasării); e) de sprijin (artilerie, geniu, transmisiuni, poliţie militară, control, deplasare); f) logistice (de transport, aprovizionare, medicale, de mentenanţă). Art.666. - Pregătirea şi executarea misiunilor în postul de observare, punctul de control sau patrulare se face parcurgând următoarele etape: a) etapa I , planificarea; b) etapa II , informarea (asupra obiectivului, situaţiei generale din zonă, situaţiei vecinilor, procedurilor întrebuinţate în zonă, itinerarului de deplasare, timpului de plecare-sosire şi ajungere în diferite puncte, datelor meteo, modului de raportare a constatărilor); c) d) etapa etapa III IV ,, instruirea; execuţia (se urmăreşte respectarea fixurilor stabilite, înscrierea în jurnal a datelor împreună cu timpul şi locul unde s-au produs evenimentele, menţinerea legăturii permanente cu baza, observarea schimbărilor şi consemnarea lor în legătură cu beligeranţii sau populaţia din zonă); e) etapa V , raportul (raport verbal dat comandantului imediat după revenirea din misiune, raport scris detaliat cu scheme, fotografii şi alte documente anexă). SECŢIUNEA a 6- a Particularităţi privind desfăşurarea operaţiilor de stabilitate şi de sprijin NESECRET 246 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

246/390

5/14/2018


NESECRET

Art.667. - (1) Algoritmul general de acţiune al brigăzii mecanizate este: a) separarea părţilor în conflict şi crearea zonei tampon şi de limitare a armamentelor; b) împiedicarea conflictului armat între părţi; c) menţinerea legii şi ordinii şi întoarcerea la condiţii umane, incluzând şi operaţii de asistenţa comunităţii. (2) Pentru îndeplinirea algoritmului general de acţiune în condiţiile particulare concrete ale zonei, unitatea de infanterie foloseşte ca procedee de acţiune observarea, patrularea, controlul traficului/deplasării, controlul materialelor, paza locurilor vulnerabile/zonelor tensionate, semnalarea prezenţei forţei în zonă, controlul zonei ocupate, legătura între părţile aflate în conflict, negocierile, activităţile umanitare şi economice, escorta convoaielor, escorta personalităţilor. Art.668. - Brigada mecanizată îndeplineşte misiunea de supraveghere a zonei de responsabilitate repartizată, organizând posturi de observare, puncte de control fixe sau mobile şi patrulare. Art.669. - (1) Postul de observare are următoarele misiuni: a) marcarea prezenţei forţei în zona de responsabilitate; b) supravegherea acţiunilor în teren, în lungul itinerarelor şi zonelor locuite; c) verificarea şi inspectarea întregului trafic de persoane şi vehicule din zonă; d) prevenirea introducerii de armament şi materiale interzise în zonă; e) urmărirea traficului special (vehicule militare, tancuri, piese de artilerie); f) cooperarea cu alte posturi de observare şi posturi de control; g) blocarea comunicaţiilor, la ordin; h) întocmirea raportului amănunţit cu toate constatările, indiferent de importanţa lor. (2) Îndeplinirea misiunii în postul de observare se face respectând următoarele principii: să cauţi şi să observi !; să asculţi şi să auzi !; să înţelegi ceea ce observi !; să raportezi ceea ce ai observat !. (3) Postul de observare se dispune pe puncte dominante din teren în apropierea liniei de încetare a focului, a rutelor de infiltrare şi a localităţilor. (4) Echipamentul şi materialele utilizate în postul de observare sunt: a) individuale (uniforma, vesta antiglonţ, casca, trusa medicală); observarecamere (binocluri, lunete, aparatură de observare pe timp de noapte, aparate b) dede fotografiat, video); c) de comunicaţii (staţii radio, radiotelefoane, telefoane, tabele cu parole, codificări, indicative); d) de autoapărare (armamentul, muniţia din dotare); e) de lucru specific (hărţi, rechizite, truse de stat major, suporţi magnetici, filme, hârtie fotografică). Art.670. - (1) Postul de control se dispune şi are misiunile şi echipamentul identice cu ale postului de observare. (2) Metodele de lucru folosite de membrii postului de control sunt: NESECRET 247 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

247/390

5/14/2018


NESECRET

a) accesul în postul de control se face numai pe bază de legitimaţie, fără armament şi muniţie, pentru toate persoanele inclusiv autorităţile locale; b) se controlează vehiculele (după culoare, după tip, după număr, fiecare al treilea autovehicul) şi persoanele (toate persoanele care nu locuiesc în zonă, persoanele care se deplasează singure). Art.671. - (1) Punctul de control mobil are un grad înalt de eficienţă pentru că: a) se compune din forţe puţine, până la o grupă de infanterie cu două autovehicule; b) acţionează în punct timp de 30 - 60 minute după care îşi schimbă poziţia. (2) Punctul de control mobil permite libertatea de acţiune a forţei asupra părţilor aflate în conflict sau asupra persoanelor potenţial ostile care nu sunt sigure de poziţia lor exactă. Art.672. - (1) Patrularea este de rutină, de intervenţie, de graniţă, de cercetare, urbană, pentru descoperirea câmpurilor de mine, de interpunere. (2) Prin patrulare se îndeplinesc următoarele obiective: supravegherea zonelor neacoperite de posturile de observare şi posturile de control; investigaţia incidentelor; marcarea prezenţei forţei în zonă; culegerea de informaţii; asigurarea libertăţii de mişcare a forţei. (3) Forţele care execută patrularea trebuie să fie în măsură să acţioneze: pentru ieşirea din ambuscadă; când sunt încercuite sau atacate; când s-au rătăcit; la intrarea într-un câmp de mine; când se deschide foc prin surprindere asupra lor; pentru oprirea celor care încearcă să se infiltreze; în condiţii meteo grele, ziua şi noaptea. (4) Echipamentul pentru patrule este compus din armament individual şi muniţia aferentă, ţinuta corespunzătoare şi vesta de protecţie, trusa medicală, mijloace de comunicaţie, mijloace de transport, carte şi însemne de identitate, mijloace de cercetare nucleară, biologică şi chimică şi alte materiale, în funcţie de specificul misiunii. Art.673. - (1) Pentru rezolvarea stărilor de criză apărute pe timpul îndeplinirii misiunilor, forţe din brigadă pot participa, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare la operaţii care vizează: a) prevenirea unor acţiuni destabilizatoare; b) neutralizarea unor elemente terorist-diversioniste sau formaţiuni ilegal înarmate; c) zădărnicirea încercărilor de blocare a unor căi de comunicaţie; d) stoparea traficului cu armament şi muniţie; e) interpunerea între grupurile aflate în conflict; f) deblocarea unor obiective politico-administrative controlate ilegal; g) înlăturarea urmărilor unor dezastre şi calamităţi naturale; h) distribuirea de ajutoare umanitare populaţiei sinistrate sau calamitate; i) restabilirea ordinii publice. (2) Aceste operaţii presupun o pregătire intensă şi un grad de acţiune ferm şi hotărât,stabilite executate însă cu multă precauţie şi limitări impuse de regulile de angajare a forţei, anterior. NESECRET 248 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

248/390

5/14/2018


NESECRET

Art.674. - (1) Operaţiile desfăşurate de forţele din brigada mecanizată sunt stabilite prin regulile de angajare a forţei, de restricţie sau interdicţie. (2) Folosirea unei forţe minime este permisă pentru: a) prevenirea oricărei încercări a unei forţe ostile de a împiedica brigada să-şi îndeplinească misiunile; b) apărarea forţelor brigăzii şi a persoanelor aflate sub protecţie; c) reţinerea/imobilizarea persoanelor ostile care încearcă să pătrundă ilegal şi comit infracţiuni grave sau atacuri împotriva bunurilor aparţinând brigăzii; d) scoaterea de sub urmărire a personalului brigăzii şi a persoanelor protejate legal pentru acţiunile împotriva forţelor care manifestă intenţii ostile; e) împiedicarea distrugerii sau furtului bunurilor aparţinând brigăzii şi/sau bunurilor destinate ajutorului umanitar; f) împiedicarea distrugerii sau furtului bunurilor aflate sub protecţie; g) apărarea împotriva tulburărilor provocate de diferite persoane ostile în zona locurilor de adunare, în zonele militare controlate potrivit reglementărilor ori în alte zone stabilite de comandamentul internaţional. (3) Folosirea unei forţe minime şi proporţionale este permisă împotriva: a) personalului şi obiectivelor care contribuie la iniţierea unor acţiuni ostile împotriva brigăzii mecanizate; b) civililor şi a altor persoane ostile care împiedică sau obstrucţionează forţele aliate, numai după epuizarea încercărilor nonviolente de înlăturare a obstacolelor; c) persoanelor ostile care încearcă să pătrundă ilegal şi comit infracţiuni grave sau atacuri împotriva forţelor şi bunurilor brigăzii; d) civililor care împiedică deplasarea forţelor brigăzii prin demonstraţii, tulburări în masă ori alte mijloace; e) persoanelor care pătrund sau încearcă să pătrundă fără autorizaţie în zonele controlate de forţele brigăzii; f) persoanelor care atacă un membru al brigăzii; g) persoanelor care comit sau ameninţă cu comiterea de infracţiuni grave în prezenţa unui membru al brigăzii; h) persoanelor care atacă bunurile brigăzii sau sunt pe cale să comită un act care periclitează viaţa unei persoane. (4) persoanelor saupentru grupurilor de persoane este permisă când: a) Dezarmarea prezintă un pericol iminent securitatea forţelor brigăzii; b) împiedică forţele brigăzii în îndeplinirea misiunilor încredinţate. (5) Tragerea focurilor de avertisment este permisă pentru: a) prevenirea forţelor ostile sau potenţial ostile; b) manifestarea fermităţii faţă de grupurile ostile sau potenţial ostile; c) oprirea din acţiune a persoanelor sau grupurilor ostile. (6) Este permis să se folosească sisteme de iluminare. (7) Controalele asupra persoanelor şi vehiculelor sunt permise numai: a) în zona b) când se exclusiv primeştemilitară; ordin în acest sens; NESECRET 249 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

249/390

5/14/2018


NESECRET

c) când există suspiciuni privind deţinerea de arme, muniţii sau echipamente militare. (8) Restricţii în folosirea forţei de către brigada mecanizată. Se evită sau se restrânge: a) deschiderea focului în scopuri militare împotriva clădirilor religioase, infrastructurii lucrărilor de valoare culturală sau istorică; b) deschiderea focului în zonele locuite de civili, împotriva clădirilor sau caselor folosite în scopuri militare; c) distrugerea podurilor, tunelurilor, stăvilarelor sau taluzurilor ; d) folosirea substanţelor chimice, dacă nu se face pentru controlul vegetaţiei în interiorul sau în lungul perimetrului taberei forţelor aliate. (9) Interdicţiile de folosire a forţei de către brigada mecanizată se referă la : a) folosirea oricărui armament incendiar (nu este inclusă muniţia cu fosfor pentru mascarea sau identificarea ţintei, când întrebuinţarea nu are ca scop incendierea); b) folosirea mijloacelor de tip capcane explozive ; c) distrugerea construcţiilor civile care nu sunt folosite în scopuri militare ; d) folosirea minelor şi a dispozitivelor de minare. (10) Reţinerea/arestarea/detenţia forţelor ostile este permisă cu acordarea unui tratament uman deţinuţilor care mai întâi sunt dezarmaţi. În funcţie de situaţia concretă, aceştia pot fi eliberaţi, transferaţi poliţiei militare sau încredinţaţi autorităţilor civile. (11) Reţinerea persoanelor civile este permisă cu acordarea unui tratament uman acestora. În funcţie de situaţia concretă acestea pot fi eliberate, încredinţate poliţiei militare sau autorităţilor civile. (12) Limitările geografice impun folosirea forţei exclusiv în interiorul zonelor controlate de forţele brigăzii mecanizată stabilite prin acorduri. Art.675. - Locul şi rolul forţelor brigăzii mecanizate în cadrul componentei militare a forţei multinaţionale poate fi : a) în cadrul forţei multinaţionale; b) independente, subordonate direct forţei multinaţionale; c) într-o zonă de responsabilitate proprie (în rezerva forţei multinaţionale; în acţiuniArt.676. de cooperare cu observatorii militari). - Principiile tactice de dislocare sunt următoarele : a) în zona de dislocare subunităţile trebuie să fie pe cât posibil în contact vizual una cu cealaltă; b) poziţiile ocupate trebuie să ofere condiţiile cele mai bune pentru monitorizarea tuturor părţilor din conflict. Art.677. - (1) Situaţiile de dislocare sunt următoarele: (2) Dislocarea pe linia de încetare a focului se face în două moduri: a) zona de responsabilitate a forţelor brigăzii mecanizate este împărţită în zone de aresponsabilitate de companie/pluton situate pe ambele părţi ale liniei de încetare focului; NESECRET 250 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

250/390

5/14/2018


NESECRET

b) întreaga zona de responsabilitate a forţelor brigăzii se află pe o parte a liniei de încetare a focului. (3) Dislocarea în zona tampon, atunci când părţile sunt dispuse în aşa fel încât îşi pot observa una alteia operaţiile: a) zona de responsabilitate a forţelor brigăzii mecanizate este împărţită în zone de responsabilitate situate pe ambele părţi ale zonei tampon; b) zona de responsabilitate a brigăzii este împărţită în zone de responsabilitate de o parte şi de cealaltă a graniţei; c) zona de responsabilitate a brigăzii este împărţită în trei zone de responsabilitate situate în interiorul unei zone tampon. (4) Zona de responsabilitate a forţelor brigăzii mecanizate se împarte în zone de responsabilitate de companie (pluton) în partea ocupată şi zone de companie (pluton) în partea liberă. De-a lungul liniei de despărţire a celor două părţi este stabilită o zonă tampon. Art.678. - Modul de acţiune al elementelor de dispozitiv ale forţelor brigăzii pentru rezolvarea diferitelor incidente : a) în cazul executării focului în apropierea punctului de observare sau control, personalul acestuia se adăposteşte şi apoi determină poziţia de unde s-a tras, felul focului, categoria de armament cu care s-a executat focul şi efectele acestuia, toate constituind elemente ce vor fi precizate în raportul către comandantul eşalonului superior; în funcţie de situaţie, ulterior se trece la utilizarea forţei şi dezarmarea persoanelor, reţinerea, identificarea şi predarea acestora poliţiei militare; b) în cazul manifestării ostile a unui grup de persoane în apropierea postului de observare sau punctului de control, se alarmează personalul şi se iau măsuri de securitate şi de întârziere a pătrunderii persoanelor în locul de dispunere al postului; ulterior se negociază cu manifestanţii sau liderii acestora, părăsirea terenului din imediata apropiere a postului, raportându-se comandantului eşalonului superior rezultatul negocierii şi măsurile luate; c) la întâlnirea cu beligeranţii care blochează comunicaţia, comandantul punctului de control mobil sau patrulei/escortei opreşte deplasarea, raportează comandantului eşalonului superior situaţia creată, organizează siguranţa nemijlocită a patrulei, negociază cu liderul beligeranţilor până la primirea permisiunii de trecere; în acest nevoie.timp toţi militarii patrulei/escortei sunt pregătiţi să folosească forţa în caz de Art.679. - (1) Pentru preluarea unui convoi de refugiaţi, comandantul escortei precizează subordonaţilor misiunile, deplasează subunitatea în punctul de întâlnire cu convoiul, verifică identitatea persoanei care conduce convoiul de refugiaţi, ordonă controlul refugiaţilor şi raportează comandantului eşalonului superior începerea deplasării către tabăra de tranzit. Interzice autovehiculelor izolate pătrunderea în coloana de transport prin oprirea coloanei şi obligarea autovehiculului vizat să părăsească zona. (2)opreşte In situaţia producerii dededefecţiuni la mijloaceletransferă de transport sau din de accident convoiul, ia măsuri siguranţă nemijlocită, persoanele NESECRET 251 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

251/390

5/14/2018


NESECRET

autovehiculul avariat (defect), solicită prin raport comandantului eşalonului superior intervenţia poliţiei militare şi a unei echipe de preluare a autovehiculului afectat (acesta fiind lăsat sub pază). (3) La sosirea în tabăra de refugiaţi se predau autovehiculele, se urmăreşte înregistrarea refugiaţilor în documentele de evidenţă ale taberei şi raportează comandantului unităţii/subunităţii despre predarea convoiului. Ulterior organizează şi conduce deplasarea în raionul de dislocare al unităţii, unde, odată ajuns întocmeşte şi prezintă comandantului unităţii raportul de îndeplinire a misiunii în mod detaliat. SECŢIUNEA a 7 - a Extracţia forţelor

Art.680. - (1) Extracţia forţelor din teatrul de operaţii se poate executa sub presiunea elementelor ostile sau în absenţa acestora (atunci când au fost îndeplinite obiectivele care au determinat prezenţa lor). (2) Extracţia forţelor trebuie să fie flexibilă şi în acord cu progresele politice realizate. (3) În funcţie de situaţia concretă, extracţia poate fi rapidă, graduală sau parţială. Art.681. - (1) În scopul protejării forţelor care desfăşoară operaţii de stabilitate şi de sprijin, se constituie rezerve din unităţi cu posibilităţi de reacţie rapidă, care sunt dislocate atât în teatru, cât şi în afara acestuia, pentru a interveni oportun, în caz de necesitate. (2) Planificarea întrebuinţării rezervelor se execută de comun acord cu partenerii de operaţie. Art.682. - (1) În situaţia când este periclitată integritatea forţelor, la ordinul eşalonului superior (cu acordul autorităţilor constituţionale abilitate - în cazul operaţiilor multinaţionale), forţele se regrupează şi, în funcţie de situaţie, organizează apărarea circulară, ieşirea din încercuire şi joncţiunea cu forţele de rezervă, după regulile generale pentru astfel de situaţii. (2) Pentru retrocedarea responsabilităţilor de orice natură către autorităţile civile legal constituite, în raport cu situaţia concretă, comandanţii forţelor folosesc condiţiile favorabile existente.

CAPITOLUL IX Operaţiile intermediare SECŢIUNEA 1 Deplasarea

1. Generalităţi NESECRET 252 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

252/390

5/14/2018


NESECRET

Art.683. - (1) Deplasarea brigăzii mecanizate se execută pe timp de pace, în situaţii de criză, la război şi în perioada post-conflict în scopul: dislocării dintr-un raion în altul; intervenţiei pe anumite aliniamente/raioane; desfăşurării forţelor în vederea realizării dispozitivelor stabilite; introducerii în operaţie; realizării unor manevre rapide; constituirii unor noi grupări de forţe sau scoaterii lor de sub loviturile inamicului; întăririi apărării sau trecerii la apărare pe un nou aliniament; schimbării raioanelor de dispunere; constituirii rezervelor; refacerii capacităţii operaţionale. (2) În funcţie de situaţie, misiunea primită sau acţiunile ce urmează să se desfăşoare, deplasarea se execută: spre frontieră (pe timpul acoperirii); spre front; dea lungul frontului; dinspre front. Art.684. - (1) Deplasarea brigăzii mecanizate se execută prin următoarele procedee: marş (pe autovehicule sau pe jos); transport (pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene); combinat (prin marş şi transport). (2) Procedeul de deplasare se adoptă în funcţie de: situaţia creată; scopul, distanţa şi timpul afectat deplasării; starea căilor de comunicaţie; cantitatea şi capacitatea mijloacelor de transport la dispoziţie. (3) Brigada mecanizată execută, de regulă, deplasări combinate. Art.685. - Unităţile constituie dispozitive de deplasare, în funcţie de: probabilitatea întâlnirii cu inamicul; misiunea primită; compunerea şi puterea de luptă a forţelor; numărul şi starea căilor de comunicaţie; existenţa mijloacelor de deplasare; felul şi valoarea obstacolelor naturale şi a trecerilor peste acestea. Art.686. - Termenii folosiţi la deplasarea brigăzii mecanizate au următoarea semnificaţie: a) elementul de marş – eşalonul care se deplasează sub comanda unui singur comandant; de obicei este o companie, dar poate fi şi batalion; b) seria de marş – un grup de elemente de marş aflate sub comanda unui singur comandant, desemnată printr-o cifră sau literă pentru a uşura planificarea şi coordonarea acţiunilor; c) momentul sosirii – data (ora, minutul) la care capul coloanei trece de un punct de coordonare sau linie stabilită; d) momentul trecerii – data (ora, minutul) la care coada coloanei trece de un punct dee)coordonare sau linietimpul stabilită;sau distanţa dintre două elemente de marş golul – spaţiul, consecutive, care se deplasează pe aceeaşi rută; se măsoară în metri sau minute de la coada unui element până în faţa următorului element; f) distanţa dintre vehicule – depărtarea dintre două vehicule, dispuse unul după celălalt; g) punctul iniţial – un loc de pe o rută/un itinerar, bine definit, de unde elementele de marş trec sub comanda conducătorului deplasării şi încep deplasarea; din acest loc, coloana se formează prin trecerea succesivă a unităţilor (subunităţilor); h) punctul – undirecţi; loc bine definit de pe o rută, de unde elementele de marş revin sub comandafinal şefilor NESECRET 253 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

253/390

5/14/2018


NESECRET

i) momentul final – data (ora, minutul) în care coada coloanei trece de punctul final; j) punctul de coordonare – un loc pe ruta de deplasare, cum ar fi o intersecţie aglomerată, luat drept reper când se dau instrucţiuni; poate fi de asemenea, un loc unde apar interferenţe în deplasarea forţelor; k) lungimea coloanei – drumul ocupat de o coloană, inclusiv golurile; l) timpul de trecere – intervalul de timp dintre momentul în care primul element trece pe la un anumit punct şi momentul în care ultimul element trece prin acelaşi loc; m) ritmul de marş – distanţa medie parcursă într-o perioadă dată de timp (viteza în km/h) incluzând scurtele opriri şi întârzierile; n) distanţa în timp – perioada necesară capului unei coloane pentru a se deplasa dintr-un punct în altul într-un anumit timp; o) densitatea traficului – numărul mediu de vehicule care au trecut pe un km dat, exprimată în vehicule/km (v/km). Art.687. - Cerinţele de bază ale pregătirii şi desfăşurării deplasării sunt: a) nu confundaţi deplasarea cu manevra; b) executaţi recunoaşteri la toate eşaloanele; c) folosiţi eficient terenul şi vremea; deplasarea în condiţii de vizibilitate redusă realizează siguranţă mai mare; d) deplasarea se face pe batalioane; aceasta are ca avantaje o securitate mai bună, permite o deplasare rapidă şi o dispersare mare; dezavantajele constau într-o regrupare greoaie a brigăzii, iar în cazul atacului o legătură mai dificilă cu elementele de marş şi o durată de timp mai mare pentru realizarea dispozitivului; e) menţineţi securitatea pe timpul deplasării; pe timpul deplasării, principala responsabilitate a comandantului de batalion este protecţia unităţii/subunităţilor; aceasta se poate realiza prin folosirea formaţiei de marş şi a procedeului de deplasare corespunzător; f) deplasaţi-vă cât de repede vă permite situaţia şi comunicaţia; g) asiguraţi-vă că elementele de siguranţă de cap, flanc şi de spate sunt instruite şi amplasate corect; h) întăriţi disciplina privind folosirea lanternelor/luminilor şi pentru evitarea zgomotelor; i) verificaţi camuflarea personalului şi a echipamentului; j) luaţi contact cu inamicul prin cea mai mică subunitate posibilă, astfel se vor reduce pierderile, iar comandantul are posibilitatea să manevreze cu forţele principale pentru distrugerea acestuia. k)locul comandantului brigăzii depinde de situaţie, formaţia de marş, tehnica de deplasare şi organizarea brigăzii mecanizate; l) comandantul brigăzii se află în locul în care poate vedea şi controla brigada; în mod normal acesta se află împreună cu comanda în capul coloanei forţelor comunicaţiile; principale, acolo unde poate sprijini cel mai bine acţiunile brigăzii şi menţine NESECRET 254 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

254/390

5/14/2018


NESECRET

m) divizionul de artilerie mixt, de regulă, se află la coada coloanei forţelor principale, pentru a putea sprijini prin foc acţiunile unităţilor/subunităţilor care iau contact cu inamicul; n) sistemul de comunicaţii organizat pentru deplasare trebuie să asigure menţinerea legăturii cu eşalonul superior şi conducerea tuturor forţelor, atât a celor care au început deplasarea, cât şi a celor rămase încă în vechiul raion până la ajungerea tuturor la destinaţie; o) unităţile/subunităţile de arme, primite ca întărire/în sprijin, se dispun acolo de unde pot sprijini cel mai bine acţiunile brigăzii.

2. Deplasarea prin marş Art.688. - (1) În raport de situaţia creată, efortul pe care trebuie să-l depună personalul şi viteza necesară de deplasare, marşul brigăzii mecanizate poate fi normal sau forţat. (2) Marşul normal se execută cu viteze medii de deplasare, când unitatea se află la depărtare mare de linia frontului şi nu se prevede întâlnirea cu forţe importante ale inamicului. Coloanele se constituie pe unităţi şi categorii de tehnică cu aceeaşi viteză de deplasare şi capacitate de trecere. (3) Marşul forţat se adoptă când unităţile urmează să treacă în timp scurt la îndeplinirea unei misiunii. De regulă, el se execută pe distanţe mai mici, cu vitezele maxime admise de tehnică, teren, condiţiile de timp, anotimp şi stare a vremii şi implică organizarea rapidă a forţelor participante, în funcţie de concepţia operaţiei viitoare. Art.689. - (1) Pentru executarea marşului, brigăzii mecanizate i se stabilesc fâşii şi itinerare de marş, iar unităţilor, itinerare de marş. (2) Fâşia de marş trebuie să cuprindă un număr suficient de drumuri şi să asigure condiţii de protecţie forţelor pe timpul deplasării şi, în mod deosebit, la trecerea pe la punctele obligatorii, precum şi posibilităţi de varientare a porţiunilor de drumuri distruse, obstacolelor sau raioanelor (porţiunilor, zonelor) contaminate RBC. (3) Itinerarele de marş de regulă, ocolesc localităţile mari, nodurile de comunicaţii importante şi punctele obligatorii de trecere şi pot fi: de bază; de rezervă; de rocadă (4) .De regulă, brigăzii mecanizate îi sunt necesare 2- 3 itinerare de bază, iar unităţii 1- 2 itinerare de bază. La ordinul comandantului se pregătesc şi se folosesc la nevoie, itinerare de rezervă şi de rocadă. Art.690. - Protecţia forţelor şi mijloacelor pe timpul executării marşului impune: luarea măsurilor de mascare a elementelor dispozitivului de marş; executarea acestuia, pe cât posibil, în timpul nopţii sau în alte condiţii cu vizibilitate redusă; dispersarea coloanelor, de front (prin stabilirea unui număr mai mare de itinerare) şi în adâncime (prin mărirea distanţelor între coloanele de marş şi între subunităţile din compunerea aceleiaşi coloane). NESECRET 255 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

255/390

5/14/2018


NESECRET

Art.691. – (1) Marşul se execută în condiţiile când se prevede sau nu întâlnirea cu inamicul. (2) Când se prevede întâlnirea cu inamicul, marşul trebuie pregătit şi executat astfel încât forţele să fie în permanenţă gata de acţiune, capabile să se desfăşoare cu repeziciune şi să intre la timp în luptă. În acest scop, se iau măsuri pentru constituirea unui dispozitiv de marş adecvat. (3) Când nu se prevede întâlnirea cu inamicul, marşul se pregăteşte şi se execută astfel încât brigada să ajungă în noul raion în condiţiile unor eforturi normale. Pentru aceasta se aleg şi se pregătesc din timp cele mai bune drumuri. Coloanele se formează din unităţi/subunităţi care au aceeaşi viteză de marş şi capacitate de trecere. Art.692. - (1) Deplasarea prin marş pe distanţe mari se planifică şi organizează pe etape de marş 12. (2) În teren şes (mediu frământat), etapa de marş pe autovehicule poate fi de până la 250 km, uneori mai mare, iar în teren muntos - împădurit până la 150 km. (3) Când unităţile (subunităţile) se deplasează pe jos, mărimea etapei de marş poate să fie până la 30 km. (4) Viteza de marş reprezintă media vitezelor ce se realizează pe diferite porţiuni de itinerar şi se exprimă în kilometri pe oră. (5) Viteza medie de marş reprezintă media vitezelor parţiale realizate pe diferite porţiuni de itinerar şi se exprimă în km pe oră (km/h). (6) Viteza medie de marş a coloanelor mixte, în teren şes (mediu frământat), ziua, este de 20- 30 km/h. Coloanele de transportare amfibii blindate (maşini de luptă ale infanteriei, automobile) se deplasează ziua cu 30- 40 km/h , iar noaptea cu 25- 30 km/h. Când unităţile/subunităţile se deplasează pe jos, viteza medie de marş este de 4- 5 km pe oră , iar pe schiuri de 5- 7 km/h. Când deplasarea se execută pe drumuri cu pante mari sau cu obstacole (bolovani, grohotiş) viteza de deplasare se micşorează până la 1 km/h. (7) În teren muntos - împădurit viteza de marş se reduce cu 30- 40 % faţă de cea din teren şes/mediu frământat. (8) Pe timp de îngheţ/dezgheţ, pe drumuri desfundate şi în condiţii de vizibilitate redusă viteza medie de marş poate fi de 10- 15 km/h; la urcarea rampelor cu declivitate 15-o20 km/h. de 6- 8 %, viteza este de până la 10 km/h, iar la coborâre, de până la (9) Pe căldură mare, pe drumuri cu praf, pe timpul trecerii prin localităţi mari, pe ceaţă şi ninsoare sau noaptea, viteza de marş se reduce cu 15- 20 % şi chiar mai mult. (10) Noaptea, când autovehiculele sunt echipate cu aparate de vedere sau când luminează luna, pe drumurile cu indicatoare luminoase şi cu circulaţie într-un singur sens, viteza medie de marş poate fi aceeaşi ca pe timpul zilei. 12

Distanţa parcursă în 24 de ore. NESECRET 256 din 390


256/390

5/14/2018


NESECRET

(11) Mărimea etapei şi viteza de marş se stabilesc în funcţie de: caracteristicile geoclimatice ale fâşiei; numărul, capacitatea şi practicabilitatea itinerarelor; existenţa obstacolelor; tipul operaţiei ce urmează să fie desfăşurată după deplasare; pregătirea forţelor şi caracteristicile tehnico-tactice ale mijloacelor de deplasare. (12) Normele tactice privind deplasarea sunt (tabelul nr. 15): Detalii Felul deplasării T.A.B. (Au.) Mixtă (Tc.,M.L.I.)

Etapa de marş (în km) în teren: mediu muntos frământat 250 150

Pe jos Pe schiuri

Viteza medie de deplasare (în km/h) în teren: mediu frământat muntos ziua noaptea ziua noaptea 30- 40 25- 30 20- 25 15- 20

250

150

20- 30

15- 20

15- 20

10- 15

30 30

30 30

4- 5 5- 7

4- 5 5- 7

3- 4 4- 6

3- 4 4- 6

Tabelul nr. 15- Normele tactice privind deplasarea Art.693. - (1) Pentru odihna forţelor, verificarea stării tehnice a vehiculelor, ajustarea echipamentului şi materialelor, executarea mentenanţei, se stabilesc halte mici şi halte mari. Dacă marşul se execută pe distanţe mari (în mai multe etape), la sfârşitul fiecărei etape se execută odihna de zi/noapte. (2) Pe timpul staţionării în haltele mici, coloanele rămân orientate pe direcţia de deplasare fără să se disperseze şi se menţin distanţele între unităţi şi subunităţi. Autovehiculele se dispun pe partea dreaptă a itinerarului, în afara părţii carosabile. Când deplasarea se execută cu autovehiculele haltele mici se fixează astfel: prima după 1- 2 ore de marş, iar următoarele, după fiecare 2- 3 ore de marş (iarna după 11,5 ore de marş) şi au durata de 20- 30 minute. Când marşul se execută pe jos, prima haltă se fixează după 30 minute de la începerea acestuia, iar următoarele din 50 în 50 minute şi au o durată de 10 minute. (3) Haltele mari se stabilesc la începutul celei de-a doua jumătăţi a fiecărei etape de omarş şi are o durată de 2-pe4geruri ore. Dacă marşuldeseregulă, executănupeseofixează distanţăhalte mai mică de etapă, noaptea şi iarna puternice, mari. (4) Odihna de zi (noapte) se fixează după fiecare etapă de marş. (5) Haltele mari şi odihna de zi/noapte se stabilesc în raioane situate în afara itinerarelor de marş şi în apropierea acestora, care oferă condiţii favorabile de asigurare şi protecţie, surse de aprovizionare cu apă şi posibilităţi de aprovizionare şi mentenanţă. (6) Pe timpul haltelor mari şi a odihnei de zi/noapte se execută următoarele activităţi: servitul mesei; mentenanţa şi completarea plinurilor; odihna personalului; stabilirea măsurilor de asigurare a acţiunilor şi de protecţie a forţelor. NESECRET 257 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

257/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Pe timpul odihnei de zi/noapte se pot schimba elementele de siguranţă a marşului. (8) Când deplasarea se execută pe jos, după 2- 3 zile de marş se dau 24 ore de odihnă. Art.694. - (1) Pentru recunoaşterea raioanelor haltelor mari şi odihnei de zi/noapte precum şi a itinerarelor de deplasare, se trimit grupuri de recunoaştere care, în funcţie de situaţie, se deplasează cu forţele de siguranţă sau de asigurare a marşului. (2) Când situaţia impune şi există resursa alocată, recunoaşterea se poate executa şi din elicopter. Art.695. - (1) În scopul coordonării deplasării coloanelor, pentru fiecare fâşie (itinerar) de marş se fixează un aliniament/punct iniţial şi aliniamente de coordonare. (2) Aliniamentul/punctul iniţial şi aliniamentele de coordonare nu se stabilesc pe cursuri de apă şi la punctele obligatorii de trecere. (3) Pentru fiecare aliniament se precizează timpul la care capul şi coada coloanelor trec pe la acesta. Art.696. - (1) Dispozitivul de marş reprezintă gruparea forţelor şi mijloacelor unităţii pentru executarea deplasării. (2) Constituirea dispozitivului de marş se face în aşa fel încât acesta să asigure: conducerea neîntreruptă şi deplasarea forţelor în timpul stabilit şi cu întreaga putere de luptă; trecerea rapidă, dacă situaţia impune, în dispozitivul premergător de luptă şi de luptă, precum şi angajarea luptei cu inamicul în condiţii favorabile; vulnerabilitate redusă faţă de loviturile inamicului executate cu aviaţia, rachetele şi sistemele de cercetare-lovire de înaltă precizie sau cu ADMNBC; deplasarea cu viteza stabilită pentru fiecare porţiune de itinerar. Art.697. - Dispozitivul de marş cuprinde, de regulă: elemente de cercetare; elemente de siguranţă şi de asigurare a deplasării; coloanele/coloana forţelor principale; unităţile de logistică. Art.698. - Elementele de cercetare sunt constituite de regulă din patrule de cercetare şi patrule de cercetare independente. Art.699. - (1) Elementele de siguranţă sunt: avangărzile; flancgărzile; ariergărzile; pichetele mobile de cap; pichetele mobile de spate sau de flanc; pichetele posibilităţi fixe de flanc elemente se întăresc în deplasarea mod corespunzător, funcţie de şi .deAceste importanţa misiunii şi asigură: neîntreruptăîna coloanelor forţelor principale; prevenirea unui atac prin surprindere asupra acestora; zădărnicirea acţiunilor cercetării inamicului şi crearea condiţiilor favorabile pentru intrarea în acţiune în mod organizat a forţelor principale. (2) Compunerea şi distanţa la care se trimit elementele de siguranţă depind de situaţia şi condiţiile în care se execută marşul, caracterul acţiunilor inamicului, de misiunea de luptă a forţelor, şi dispozitivul adoptat, de caracteristicile terenului, numărul şi importanţa itinerarelor de deplasare.

(3) Avangarda se şitrimite brigadaunuimecanizată în faţa coloanei forţelor principale până la 30 km este dedevaloarea batalion întărit. NESECRET 258 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

258/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Flancgarda se trimite până la 10 km brigada mecanizată la flancul ameninţat şi are valoarea de până la un batalion. (5) Ariergarda execută marşul înapoia forţelor principale la o depărtare de până la 10 km şi are valoarea de până la un batalion. (6) Când brigada se deplasează în cadrul eşalonului superior, poate acţiona ca avangardă, în faţa coloanei forţelor principale la o depărtare de până la 30 km, ca flancgardă, la o depărtare de până la 10 km de flancul ameninţat al marii unităţi operative, sau ca ariergardă, înapoia forţelor principale ale acesteia, la o depărtare de până la 10 km. Art.700. - (1) Pichetele mobile de cap, spate sau flanc şi pichetele fixe de flanc se trimit conform precizărilor din “ Manualul pentru luptă al companiei de infanterie”. (2) Atunci când este posibil, se realizează siguranţa din aer, prin patrule de elicoptere care acţionează pe direcţia de marş a forţelor principale. Art.701. - (1) Elementele de asigurare a deplasării se constituie în detaşamente de asigurare a mişcării, în scopul creării condiţiilor necesare executării marşului fără întreruperi, cu viteza stabilită şi în ritm constant. Acestea acţionează pe fiecare itinerar de deplasare având în compunere subunităţi de geniu dotate cu mijloacele tehnice necesare. (2) De regulă, detaşamentele acţionează înapoia siguranţei de marş şi sunt însoţite de grupe de evacuare-reparare. Art.702. - (1) Forţele principale cuprind forţele luptătoare şi de sprijin, mai puţin elementele constituite pentru siguranţa marşului, şi se deplasează, de regulă, pe coloane de unităţi. (2) Unităţile (subunităţile) logistice se deplasează în cadrul coloanei eşalonului căruia îi aparţin. (3) Pentru protecţia forţelor împotriva armelor de distrugere în masă, între coloanele de unităţi se lasă o distanţă de 3- 5 km. Art.703. - (1) În cazul atacului din aer al inamicului se măresc distanţele dintre maşini şi unităţi (subunităţi) şi se continuă deplasarea, iar mijloacele aeriene deschid focul din mişcare. (2) Asupra grupurilor de cercetare-diversiune sau elementelor teroriste, care acţionează împotriva coloanelor aflate în deplasare se intervine cu elementele de siguranţă a marşului sau cudeplasarea. forţe destinate din timp pentru astfel de misiuni, forţele principale continuă În astfel de situaţii se cooperează şi iar cu celelalte forţe aparţinând sistemului naţional de apărare. Art.704. - Când inamicul întrebuinţează armele de distrugere în masă se iau măsuri de cercetare adecvate pe itinerarele de deplasare şi în raioanele contaminate, de salvare-evacuare şi de stingere a unor incendii, concomitent cu deplasarea pe itinerarele de rezervă (dacă este cazul) şi când este posibil, de executare a decontaminării. Art.705. - (1) Algoritmul pentru calculul marşului cuprinde: a) stabilirea ferată sau prin marş;efectivelor şi tehnicii militare care va executa deplasarea pe calea NESECRET 259 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

259/390

5/14/2018


NESECRET

b) stabilirea itinerarelor de marş de bază, de rezervă şi drumurilor de rocadă; c) kilometrarea itinerarelor de marş, pe hărţi 1: 200 000 din 10 în 10 km, iar pe hărţi 1: 100 000 din 5 în 5 km; d) repartizarea unităţilor/subunităţilor pe itinerarele de marş, stabilirea numărului coloanelor şi a ordinii în cadrul acestora; e) stabilirea şi constituirea în eşaloane de transport a forţelor şi mijloacelor care se deplasează pe calea ferată (când este cazul); f) stabilirea forţelor pentru cercetare, siguranţă şi asigurare a mişcării; g) calculul lungimii coloanelor de marş, a fiecărui itinerar şi distanţei între coloane; h) executarea tronsonării şi retronsonării itinerarelor de marş şi stabilirea restricţiilor pentru fiecare tronson; i) stabilirea haltelor, felul acestora, raioanele şi durata executării lor; j) stabilirea raionului odihnei de zi/noapte; k) stabilirea punctului iniţial pentru fiecare etapă a traseului punctelor de coordonare; l) întocmirea tabelului cu planificarea marşului; m) calculul marşului şi al transportului pe calea ferată şi înscrierea în tabel a datelor; n) organizarea staţionării; o) stabilirea măsurilor de asigurare a deplasării; p) stabilirea elementelor de comenduire şi îndrumare a circulaţiei (C.I.C.); organizarea şi materializarea serviciului C.I.C. ; q) aprobarea documentelor de conducere a marşului. (2) Formula de calcul pentru lungimea coloanei de marş (Lc) este: Lc = (Nm – Nc)Dn + (Nc – 1)Dc , unde: Nm = numărul autovehiculelor Nc = numărul de coloane Dn = distanţa dintre autovehicule; Dc = distanţa dintre coloane. (3) Formula de calcul pentru timpul total de marş: Tt = Tm + Th + Tsc + Ta + Trez, unde: m timp de efectiv de marş; T Th == timp staţionare în halte; Tsc = timp de scurgere a coloanelor în raion; Ta = timp de ascundere şi mascare; Trez = timp de rezervă. (4) Formula de calcul a timpului de scurgere a coloanelor în raion:

Lc – Ad Rn Tsc =

X

TT

V 2 NESECRET 260 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

260/390

5/14/2018


NESECRET

unde:

Lc = lungimea coloanei; Ad Rn = adâncimea raionului; V = viteza prin raion; TT = timpul de trecere X = coeficientul de relief (1 pentru şes, 1,1 pentru teren mediu frământat, 1,25 pentru teren muntos). Art.706. - (1) Marşurile solicită o planificare detaliată. Procesul de analiză a situaţiei ajută comandanţii şi statele lor majore în determinarea celei mai bune variante a deplasării. Această planificare cuprinde trei elemente care pot fi determinate în acelaşi timp, şi anume, nevoile pentru deplasare, posibilităţile de executare a marşului de către elementele organice, de cele primite ca întărire/în sprijin şi priorităţile. În planificare se mai iau în considerare următoarele: a) situaţia inamicului, condiţiile de teren şi de stare a vremii; b) modul de organizare a brigăzii; c) măsurile de siguranţă, pe timpul deplasării şi la destinaţie; d) organizarea elementelor de marş; e) îmbarcarea militarilor şi echipamentului; f) activităţile de la destinaţie. (2) Când brigada se pregăteşte pentru marş şi dacă timpul permite, se execută următoarele activităţi: a) se emite cât mai repede posibil ordinul preliminar, pentru a permite unităţilor/subunităţilor să se pregătească în vederea executării marşului; b) se execută analiza situaţiei şi a itinerarelor ordonate de către eşalonul superior şi se ordonă dispozitivul de marş; c) se emite ordinul de deplasare; d) se elaborează planuri detaliate pentru executarea marşului şi a activităţilor la ajungerea în noul raion de dispunere; e) se organizează şi se trimit elementele de cercetare şi detaşamentul precursor (dacă este necesar). Art.707. - (1) Ordinul de deplasare are acelaşi format, atât pentru marşurile în tacticela cât pentru cele executate şi poate fi elaborat atâtsituaţii ca o anexă un şi ordin de operaţie sau ca în uncondiţii ordin denormale deplasare separat, cât şi ca ordin de acţiune fragmentar. (2) Ordinul de deplasare, de regulă, cuprinde: a) SITUAŢIA: forţelor inamicului; trupelor proprii; întăriri şi scoateri din subordine; b) MISIUNEA; c) EXECUŢIA: concepţia deplasării; sarcinile unităţilor subordonate; detalierea timpilor; instrucţiuni de coordonare (ordinea de marş/deplasare); itinerarele de deplasare; intervale; viteza de deplasare; metoda de deplasare; măsuri de asigurare NESECRET 261 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

261/390

5/14/2018


NESECRET

a acţiunilor şi protecţia forţelor pe timpul deplasării; plecarea şi alte puncte critice; controlul convoiului; zonele de interdicţie; instrucţiuni pentru halte; sprijinul aerian; d) SUSŢINEREA LOGISTICĂ: controlul traficului; aprovizionarea; carburanţi - lubrifianţi; apă; e) COMANDA ŞI SEMNALELE DE COMANDĂ: locul comandantului în coloană; locul vehiculelor şi distanţa dintre marile unităţi. (3) Ordinul de deplasare trebuie să conţină şi informaţii despre situaţia inamicului, condiţiile meteo, vizibilitate şi următorii factori (dacă există): a) restricţii ale itinerarului şi informaţii reieşite din cercetarea acestuia; b) acţiuni la întâlnirea cu inamicul (terestru şi aerian); c) activităţi pe timpul haltelor; d) activităţi în raionul de dispunere; e) proceduri de completare, mentenanţă şi hrănire; f) locul comandanţilor şi schema comunicaţiilor. (4) Cea mai mare parte a acestor informaţii, trebuie să se găsească în PSO ale brigăzii. Doar excepţiile de la PSO trebuie regăsite în ordin. Art.708. - (1) Tehnici de marş. În prima variantă, pe timpul zilei, distanţa dintre vehicule este de 20- 25 metri. Pe timpul nopţii distanţa se stabileşte astfel încât fiecare conducător auto să vadă luminile de semnalizare, mascate, ale vehiculului din faţă. Această tehnică se foloseşte în special în cazul marşurilor executate pe timpul nopţii, în condiţii de deplasare camuflată. Tehnica respectivă foloseşte la maxim capacitatea itinerarelor de marş, dar nu oferă o dispersare bună a coloanei. Normal densitatea de-a lungul itinerarului este de 30 vehicule pe km. (2) Pentru o dispersare mai mare, o a doua variantă impune mărirea distanţei dintre vehicule. Această distanţă variază de la 50 la 100 de metri. Dacă este necesar, distanţa poate fi şi mai mare. Tehnica respectivă se foloseşte în special pe timpul marşurilor executate ziua. Densitatea vehiculelor variază de la 10- 15 vehicule pe km. (3) Pe timpul unui marş prin infiltrare (a treia tehnică), vehiculele se deplasează individual sau în grupuri mici, la intervale neregulate de timp, pentru a reduce riscul concentrării acestora într-un punct. Această tehnică asigură cea mai bună protecţie împotriva observării şi atacului inamicului. Ea se pretează atunci când există suficient timp şi spaţiu şi sunt realizate măsurile de siguranţă. (1) În teren muntos-împădurit pregăteşte şi se execută ţinând Art.709. seama de-caracteristicile drumului, de timp marşul şi stare asevremii. (2) În locurile înguste şi greu accesibile, dacă este posibil, se lărgeşte partea carosabilă. La nevoie se amenajează drumuri ocolitoare. De asemenea, se prevăd măsuri pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea obstacolelor. (3) Toate instalaţiile hidrotehnice care prin distrugerea lor pot modifica rapid nivelul apei, iar prin aceasta periclitează situaţia unităţilor/subunităţilor, trebuie apărate împotriva atacurilor terestre şi din aer ale inamicului. (4) În sectoarele periculoase de drum se instalează balustrade şi indicatoare vizibile. NESECRET 262 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

262/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Unităţile şi subunităţile brigăzii executa marşul, de regulă, combinat, pe autovehicule, până la limita maximă accesibilă permisă de capacitatea drumului şi panta acestuia, iar când acestea se îngustează şi devin poteci, militarii se debarcă de pe autovehicule şi continuă marşul pe jos. Unităţile şi subunităţile îşi transportă muniţia şi materialele pe purtători, pe poteci înguste şi în afara acestora (eventual prin escaladarea unor porţiuni din teren) până în raionul acţiunilor de luptă. Pentru trecerea râurilor de munte şi prăpăstiilor se folosesc podurile/punţile suspendate sau funiculare. (6) Unităţile/subunităţile trebuie să aibă pregătite din timp mijloacele de trecere peste râurile de munte şi dispozitive pentru frânarea autovehiculelor. (7) De regulă, siguranţa flancurilor se execută prin pichete fixe de flanc care ocupă poziţii pe înălţimile dominante, îndeosebi la trecători şi pe podurile laterale care duc spre itinerarele de deplasare. (8) Când au fost semnalate grupuri de cercetare-diversiune se iau măsuri pentru întărirea siguranţei. Art.710. - (1) Pe timp de iarnă, cu zăpadă mare şi temperaturi scăzute, executarea marşului necesită: a) pregătirea şi menţinerea drumurilor în stare practicabilă; b) luarea măsurilor pentru prevenirea degerării oamenilor; c) pregătirea tehnicii militare pentru funcţionarea în condiţiile unor temperaturi scăzute; d) asigurarea autovehiculelor cu accesorii şi mijloace necesare măririi capacităţii de trecere; e) acoperirea cu prelate a autovehiculelor destinate transportului militarilor. (2) În siguranţa de marş se includ autovehicule înzestrate cu echipament de buldozer pentru curăţirea zăpezii. Autovehiculele cu capacitate mare de trecere (tractoare) se repartizează de-a lungul întregii coloane. Pe timpul haltelor, motoarele autovehiculelor se încălzesc câte 4-5 minute la fiecare jumătate de oră. Pentru încălzirea militarilor se execută cu aceştia alergări scurte. Este interzis ca militarii să stea pe zăpadă în poziţia culcat. (3) Când marşul se execută pe jos, în afara drumurilor sau pe drumuri înzăpezite, unităţile/subunităţile din capul coloanei se schimbă după fiecare 20-30 minute.(4) Pe ger puternic se asigură militarilor hrană caldă. Art.711. - Când marşul se execută iarna, la temperaturi scăzute, pe jos, se impune ca: a) nici o parte a corpului să nu fie strânsă, în special încheieturile şi extremităţile (degetele mâinilor şi picioarelor să se mişte în mănuşi, respectiv în încălţăminte); b) să nu se strângă excesiv curelele de la raniţă, schiuri sau rachetele pentru zăpadă;

c) executarea marşului cu câtrăcirea mai uniform şi dozarea efortului spre a se evita transpiraţia corpului, alternativ sa; NESECRET 263 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

263/390

5/14/2018


NESECRET

d) marşul să se execute în veston, iar scurtele să fie îmbrăcate numai în timpul haltelor; e) să nu se bea apă rece şi să nu se mănânce zăpadă; apa se va înlocui cu ceai sau cafea şi se va bea cu înghiţituri mici/rare; f) deschizătorii de pârtii să fie înlocuiţi cât mai des; g) să nu se stea jos pe timpul haltelor mici; h) haltele mari să se facă pe cât posibil în clădiri. Art.712. - Când unele obstacole nu pot fi trecute sau ocolite se prevăd din timp măsuri pentru transbordarea efectivelor, tehnicii şi materialelor, folosindu-se în acest scop toate mijloacele la dispoziţie. În acest caz, dincolo de obstacol, unităţile şi subunităţile continuă marşul pe jos, având muniţia şi materialele pe militari/purtători, iar autovehiculele vor fi trimise pe rute ocolitoare până la ajungerea din urmă a coloanei sau vor relua mişcarea după deschiderea drumului.

3. Deplasarea prin transport Art.713. - (1) Transportul forţelor, tehnicii şi materialelor brigăzii mecanizate se execută cu mijloace rutiere, feroviare, aeriene sau navale. (2) Pentru executarea transportului, brigăzii mecanizate i se destină raioane pentru aşteptare (îmbarcare, debarcare, de adunare), staţii de cale ferată, porturi maritime/fluviale, aerodromuri (aeroporturi, terenuri de aterizare) de bază şi de rezervă. (3) Raioanele se aleg în funcţie de teren şi posibilităţile de mascare, la o distanţă optimă faţă de elementele de infrastructură utilizate. Acestea trebuie să ofere drumuri şi condiţii favorabile de ieşire rapidă, de protecţie şi ascundere a forţelor. (4) Dispunerea brigăzii mecanizate în raioanele de aşteptare/de adunare se face pe eşaloane de transport, în ordinea în care se va executa deplasarea lor pentru îmbarcare/debarcare. (5) Comandamentele (comenzile), personalul, tehnica şi materialele unei structuri tip unitate se îmbarcă, de regulă, întrunit, evitându-se fracţionarea acestora pe trenuri şi convoaie diferite. (6) Îmbarcarea şi debarcarea se execută în timp scurt, în ordine, disciplinat, luându-se măsuri- Transportul pentru evitarea accidentelor şi deteriorarea Art.714. pe mijloacele rutiere din parcultehnicii. public se organizează şi se execută pentru eşaloanele ale căror mijloace auto din dotare au fost avariate şi nu satisfac nevoile de deplasare a personalului, tehnicii militare şi materialelor. Art.715. - (1) Transportul pe mijloace feroviare constituie principalul procedeu de deplasare a forţelor pe distanţe mari, dar poate fi folosit şi pentru deplasarea pe distanţe mici atunci când căile de comunicaţie rutieră sunt impracticabile, când se impune economisirea motoresurselor sau menajarea stării operative a tehnicii. (2) Brigada mecanizată se transportă pe calea ferată în întregime sau parţial, de regulă, pe o singură direcţie de cale ferată. Uneori, în funcţie de timpul la dispoziţie NESECRET 264 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

264/390

5/14/2018


NESECRET

şi capacitatea de transport a direcţiei, marea unitate/unitatea poate fi transportată pe două direcţii de cale ferată. Art.716. - (1) Pentru îmbarcare/debarcare, în funcţie de situaţia concretă, brigada mecanizată are nevoie de un număr variabil de staţii de cale ferată. (2) Staţiile care au capacitatea rampelor redusă pot fi asigurate cu rampe mobile, îndeosebi pentru tehnica blindată pe şenile. (3) Când, datorită unor distrugeri sau din alte motive, deplasarea pe calea ferată s-a întrerupt şi nu poate fi reluată în timp scurt sau să fie varientată pe alte direcţii, se face transbordarea pe alte mijloace sau se continuă deplasarea prin marş. Art.717. - (1) Transportul pe mijloace aeriene se execută în următoarele situaţii: când celelalte căi de comunicaţie sunt insuficient dezvoltate, au suferit distrugeri sau au fost contaminate, devenind impracticabile; când se impun deplasări urgente de forţe şi mijloace pentru executarea unor manevre; pentru evacuarea răniţilor; pentru aprovizionarea urgentă cu muniţii, alimente şi carburanţi; pentru transportul unor ofiţeri de legătură sau curieri. (2) Transportul pe mijloace aeriene se execută cu aeronave de transport. De regulă, la destinaţie, personalul şi tehnica sunt debarcate. (3) În anumite situaţii, unele materiale se paraşutează sau delestează de la mică înălţime în locurile stabilite şi marcate de forţele ce le vor utiliza. În ambele situaţii se iau măsuri pentru strângerea, paza şi transportul materialelor direct la unităţile cărora le sunt destinate. Art.718. - (1) Transportul pe mijloace navale se execută pe mare şi pe cursuri (canale) de apă navigabile, cu nave de transport singulare sau în sistem convoi de nave, în vederea desantării şi ducerii operaţiilor pe litoral, fluviu sau în deltă ori pentru constituirea unor grupări de forţe în aceste zone. (2) Organizarea transportului pe nave maritime sau fluviale (îmbarcarea, constituirea convoiului, asigurarea acestuia) se face de către comandantul (comandamentul) unităţii navale, iar în perioada de la îmbarcare până la debarcare, forţele ce se transportă se subordonează comandanţilor de nave. (3) De regulă, pe o navă se îmbarcă o unitate sau subunitate cu întregul efectiv şi cu dotarea de care dispune.

4. Deplasarea combinată Art.719. – (1) Deplasarea combinată este utilizată de către brigada mecanizată, de regulă, pentru dislocarea dintr-un raion în altul, adoptând concomitent sau succesiv, atât marşul cât şi transportul. (2) În situaţia executării concomitente a marşului şi transportului, planificarea deplasării trebuie să fie astfel întocmită încât forţele şi mijloacele să ajungă în raionul stabilit, pe cât posibil, în acelaşi timp. La acest tip de operaţie se recurge cel mai frecvent, atunci când unitatea execută deplasarea pe distanţe mari şi nu se prevede întâlnirea cu forţe importante ale inamicului. NESECRET 265 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

265/390

5/14/2018


NESECRET

5. Pregătirea şi executarea deplasării Art.720. - Pregătirea deplasării cuprinde următoarele activităţi: stabilirea, cercetarea şi recunoaşterea itinerarelor de deplasare; recunoaşterea raioanelor de îmbarcare (debarcare, transbordare), a celor de plecare şi de adunare; pregătirea forţelor pentru marş/transport; stabilirea măsurilor de creştere a capacităţii de trecere în punctele obligatorii; luarea deciziei; planificarea marşului şi transmiterea misiunilor la subordonaţi; organizarea conducerii; organizarea asigurării operaţiilor şi protecţiei forţelor (cu accent deosebit pe protecţia antiaeriană); organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; realizarea logisticii. Art.721. - Planificarea deplasării forţelor ţine seama de: misiunea şi concepţia comandantului eşalonului superior; timpul disponibil şi distanţa pe care se face deplasarea; compunerea dispozitivului de marş; regulile privind îndrumarea circulaţiei şi măsurile de control necesare; misiunile ulterioare; situaţia inamicului (terestru şi aerian), inclusiv riscurile NBC; gradele relative de mobilitate; disponibilitatea fâşiilor, numărul şi capacitatea itinerarelor disponibile; condiţiile de teren şi de vreme; alte deplasări, inclusiv traficul populaţiei civile; capacitatea de a întreţine şi repara drumurile şi alte căi de comunicaţie. Art.722. - (1) Conducerea pe timpul deplasării se asigură din punctul de comandă care se deplasează pe itinerarul (direcţia, traiectul) şi în coloana (eşalonul, convoiul) stabilite de comandant, de regulă, în cadrul forţelor principale. (2) Atunci când deplasarea se execută pe mai multe direcţii, pe una din acestea se poate organiza un punct de comandă ajutător. (3) Pentru conducerea forţelor pe timpul deplasării, comandamentul brigăzii organizează (din perioada când acestea se află în raioanele de concentrare, adunare, îmbarcare sau debarcare) un sistem de comunicaţii bazat pe reţeaua de sprijin. La nevoie, se pot folosi mijloace de comunicaţii cu fir (în primul rând, cele din sistemul de telecomunicaţii teritorial), mijloace mobile şi radioreleu, iar în cadrul subunităţilor şi prin mijloace de semnalizare. (4) Folosirea mijloacelor de comunicaţii, indiferent de tip, are loc la ordin şi cu respectarea regimului impus de regulile de trafic. (5) Sistemul de comunicaţii trebuie să asigure conducerea forţelor atât pe timpul marşului cât şi la ajungerea în noul raion (pe timpul trecerii la îndeplinirea misiunii). Art.723. - Păstrarea secretului asupra scopului şi destinaţiei deplasării unităţilor se asigură prin limitarea numărului de persoane care au acces la informaţii şi care participă la pregătirea acesteia. SECŢIUNEA a 2 - a Staţionarea

1. Generalităţi NESECRET 266 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

266/390

5/14/2018


NESECRET

Art.724. - Brigada mecanizată se poate găsi în staţionare înainte sau după executarea unor operaţii ori pe timpul opririlor de durată mai mare pentru odihna personalului, în urma deplasării acestora prin marş pe distanţe mari. Art.725. - Staţionarea are ca scop asigurarea condiţiilor necesare forţelor pentru pregătirea în vederea îndeplinirii unei noi misiuni, refacerea puterii de luptă, reluarea sau executarea marşului. Art.726. - (1) Staţionarea brigăzii mecanizate se poate executa într-un raion unitar sau în raioane disparate pe unităţi. (2) În funcţie de situaţie, brigada mecanizată poate staţiona în raioane de mobilizare, de concentrare, de dispunere, de regrupare, de plecare şi al odihnei de zi. Acestea pot fi de bază şi de rezervă. Art.727. - Raionul de staţionare trebuie să asigure, după caz: posibilitatea ieşirii rapide şi în mod organizat a unităţii din raion; dispunerea dispersată şi în ascuns a forţelor; protecţia forţelor împotriva loviturilor inamicului, drumuri de acces pentru mijloacele de transport; posibilitatea adunării rapide a forţelor în caz de pericol şi deplasarea acestora pe direcţiile ameninţate; condiţii de odihnă şi adăpostire; o stare sanitară epidemiologică corespunzătoare; surse locale de aprovizionare cu diferite materiale şi în special, cu apă potabilă; terenuri de aterizare pentru elicoptere; posibilităţi de mentenanţă a tehnicii şi de asistenţă medicală; folosirea sistemului de telecomunicaţii teritorial. Art.728. - După stabilirea raioanelor de staţionare, comandantul asigură cercetarea şi recunoaşterea acestora, precum şi legătura cu organele administraţiei publice locale, iar intrarea forţelor este precedată de instalarea elementelor de conducere, comenduire şi îndrumare a circulaţiei, cercetare, siguranţă terestră şi aeriană. Art.729. - (1) Relieful raionului repartizat constituie un aspect care poate influenţa staţionarea brigăzii. (2) Zonele de şes sunt dezavantajoase din punct de vedere al executării în secret a unor activităţi ce se derulează pe timpul pregătirii şi realizării staţionării, cum ar fi: concentrarea şi realizarea în acelaşi timp a dispersării forţelor şi mijloacelor; executarea mascării şi a manevrei în ascuns impune luarea unor măsuri suplimentare datorită lipsei acoperirilor; amenajarea genistică impune un timp mai mare, aceasta executându-se de regulăeste pe întuneric saudatorită în condiţii de vizibilitate redusă; deplasarea forţelor şi mijloacelor îngreunată servituţilor impuse de posibilităţile mari de cercetare şi observare ale inamicului. (3) Regiunile deluroase şi de podiş cuprinse între 200- 800 m favorizează concentrarea, mascarea unităţilor/subunităţilor, a tehnicii militare şi accesul relativ uşor al acestora. Asigură o bună protecţie împotriva efectelor ADMNBC şi a sistemelor incendiare folosite de inamic în raionul de staţionare. (4) În contextul aceloraşi particularităţi ale terenului se poate aprecia şi faptul că în regiunile deluroase şi de podiş, manevra şi deplasarea unităţilor/subunităţilor şi a tehnicii în/din raionul de staţionare al brigăzii se desfăşoară cu dificultate, impusă NESECRET 267 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

267/390

5/14/2018


NESECRET

de creşterea unghiului de pantă, existenţa căilor adânci sau largi ale râurilor, ori de distrugerile pe care le poate produce inamicul în punctele obligatorii de trecere. (5) Terenul muntos împădurit este accidentat, cu diferenţe mari de altitudine între puncte relativ apropiate, comunicaţiile sunt puţine şi greu accesibile pentru majoritatea categoriilor de tehnică militară, ceea ce impune ca raionul de staţionare al brigăzii să fie ales în aşa fel încât să satisfacă o bună cercetare, cunoaştere şi împărţire corespunzătoare a suprafeţelor de responsabilitate ale unităţilor şi subunităţilor; repartiţia optimă, de la început, a forţelor şi mijloacelor pentru a evita manevrele inutile de pe o direcţie pe alta. (6) În teren muntos împădurit brigada mecanizată staţionează în apropierea drumurilor şi culoarelor pentru a asigura ieşirea rapidă a unităţilor, subunităţilor şi tehnicii pe direcţiile de acţiune, precum şi desfăşurarea în vederea respingerii unor eventuale atacuri ale inamicului. Este interzisă staţionarea în raioanele unde sunt posibile inundări, avalanşe de pietre, stânci şi zăpadă. Pentru protecţia împotriva incendiilor şi prevenirea extinderii acestora se pregătesc variante de ieşire din raionul respectiv. (7) În localităţi şi zone industriale staţionarea brigăzii se organizează pe cvartale şi cartiere, iar ocuparea acestora de către trupe se face numai după repartizarea lor pe unităţi/subunităţi. Pe timpul staţionării se folosesc şi parcurile. Pentru localizarea şi stingerea incendiilor, limitarea efectelor provocate de dărâmături şi inundaţii, brigada împreună cu unităţile/subunităţile de pompieri şi formaţiunile de protecţie civilă, constituie elemente de salvare - evacuare. (8) La dispunerea în localităţi, brigada trebuie să aibă în vedere unele particularităţi, astfel: dispunerea trupelor se va face în primul rând în localurile cu destinaţie comună (şcoli, case de cultură, săli de spectacole) pentru a evita cartiruirea militarilor în mod individual sau în grupuri mici, ceea ce ar duce la răspândirea acestora pe o suprafaţă mare. Trebuie să se ţină seama că o companie poate fi cartiruită într-un bloc sau grup de case, un batalion într-un sat mai mare sau în 3-4 blocuri mijlocii, iar o brigadă mecanizată într-un oraş mic sau într-un cartier cu peste 30 de blocuri. Art.730. - (1) Raionul de staţionare al brigăzii mecanizate, de regulă, se stabileşte de către statul major al eşalonului superior. Cândactivitate nu este posibil ca raionul să fie recunoscut timp, pentru(2) această se destină o grupăde destaţionare recunoaştere formată din: 1 din ofiţer din S.3 sau şeful acestuia; 1 ofiţer cu cercetarea; câte 1-2 ofiţeri şi 1-2 gradaţi de la fiecare subunitate de brigadă; 1 patrulă de cercetare formată dintr-o grupă de cercetare, întărită cu cercetaşi de geniu, NBC şi de transmisiuni. Odată cu aceasta se deplasează în raionul de staţionare şi grupele de recunoaştere ale batalioanelor din compunerea brigăzii sau primite ca întărire/în sprijin. Art.731. - (1) Grupa de recunoaştere desfăşoară următoarele activităţi: a) precizează în teren raioanele de staţionare, de bază şi de rezervă, locul punctelor comandămăsurile şi fâşiilede deasigurare siguranţăaale unităţilor/subunităţilor brigăzii; b) de precizează acţiunilor şi protecţiei forţelor; NESECRET 268 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

268/390

5/14/2018


NESECRET

c) stabileşte itinerarele de deplasare în/din raioanele de dispunere, de bază şi de rezervă; d) precizează locul lucrărilor de adăpostire şi a celor uşor inflamabile, stabilind măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor; e) precizează direcţiile probabile de pătrundere a inamicului spre raionul de staţionare şi în raport cu acestea, modul de acţiune al unităţilor/subunităţilor brigăzii; f) precizează semnalele şi modul de realizare a conducerii. (2) Şeful grupei de recunoaştere ia legătura cu organele administraţiei locale, în scopul precizării posibilităţilor, priorităţilor de aprovizionare, de lucru şi nevoilor de comunicaţii zonale. (3) Atunci când forţele se dispun în raioane care au fost ocupate anterior de către inamic, înainte de ajungerea brigăzii în astfel de locuri statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează cercetarea terestră, nucleară, biologică, chimică şi de geniu şi deminarea raioanelor; b) organizează adunarea, evidenţa şi paza tehnicii militare şi a materialelor părăsite; c) stabileşte posibilităţile de consum a apei, a alimentelor, şi a diferitelor categorii de muniţii, de folosire a armamentului, explozivilor şi a materialelor rămase după părăsirea raionului de către inamic; d) determină raioanele în care inamicul foloseşte staţii de bruiaj cu o singură întrebuinţare, tipul şi caracteristicile lor şi modul de scoatere din funcţiune a acestora.

2. Dispozitivul de staţionare Art.732. - Dispozitivul de staţionare se compune din: elementele de cercetare; elementele de siguranţă; forţele principale; sistemul de conducere; sistemul logistic. Art.733. - (1) Elementele de cercetare descoperă forţele inamicului care au posibilitatea executării unor atacuri prin surprindere, descoperă (capturează, distrug) grupurile de cercetare-diversiune, precum şi elementele teroriste ale acestuia, observă permanent drumurile de intrare/ieşire în/din raion, determină porţiunile de drum distruse sau contaminate RBC şi posibilităţile de varientare, determină starea elementelor sistemuluideteritorial desecomunicaţii descoperă surse de (2) Elementele cercetare constituie şi într-un sistemnoi alcătuit dinapă. punctele de observare şi patrulele de cercetare independente care acţionează în faţa elementelor de siguranţă, pe direcţiile cele mai probabile de acţiune ale inamicului. Art.734. – (1) Elementele de siguranţă au rolul de a preveni forţele principale împotriva unor atacuri prin surprindere ale inamicului, de a întârzia operaţiile acestuia, a asigura intrarea organizată în operaţie a forţelor şi mijloacelor destinate distrugerii/neutralizării inamicului care atacă şi de a împiedica pătrunderea unor elemente de cercetare, cercetare-diversiune şi teroriste, precum şi a unor persoane civile neautorizate spre raionul de staţionare al forţelor principale. NESECRET 269 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

269/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Forţele aflate în staţionare organizează siguranţa nemijlocită, iar când există pericolul de a fi atacate de inamic şi siguranţa staţionării. (3) Siguranţa nemijlocită se organizează de fiecare unitate din cadrul brigăzii şi se compune din posturi de pază/luptă independente şi patrule. Postul de pază/luptă independent are valoarea unei grupe şi se trimite la o distanţă de până la 1,5 km. (4) Siguranţa de staţionare se organizează de brigadă şi se realizează prin: detaşamente de pază; pichete de pază/independente; posturi de pază/independente; patrule; pânde; posturi de observare. (5) Detaşamentul de pază poate fi de valoare unitate (pe direcţia ce a mai importantă) sau de companie întărită şi primeşte fâşie de responsabilitate, aliniament pentru apărare şi aliniament până la care se execută cercetarea. Fâşia de responsabilitate a detaşamentului de pază poate fi de până la 5 km pentru detaşamentul de valoare companie întărită şi de până la 10 km pentru cel de valoare batalion. Depărtarea la care se trimit este de până la 15 km. (6) Pichetul de pază sau pichetul de pază independent, de valoare pluton, ocupă şi pregăteşte un punct de sprijin cu o dezvoltare frontală de 500- 1000 m, primeşte o fâşie de responsabilitate cu o lărgime de până la 2 km şi poate fi trimis la o distanţă de până la 5 km faţă de unităţile/subunităţile cărora le face siguranţa. (7) Postul de pază independent sau postul de pază are valoarea unei grupe de infanterie şi poate acţiona independent sau în cadrul plutonului care se constituie în pichet de pază/independent. Acesta se trimite la o distanţă de 1,5 km - 2 km atunci când acţionează pe transportor amfibiu blindat (maşina de luptă a infanteriei) sau până la 1 km, când acţionează pe jos. (8) Postul de pază organizează o poziţie de apărare cu o dezvoltare frontală de până la 200 m şi primeşte o fâşie de responsabilitate cu o lărgime de până la 600 m. (9) Elementele de siguranţă părăsesc raionul/aliniamentul/poziţia sau se retrag la ordinul sau cu aprobarea comandantului eşalonului care le-a trimis în misiune. Art.735. - Forţele principale se dispun în raionul de staţionare într-o anumită ordine, în aşa fel încât ieşirea din propriul raion să se facă rapid pentru constituirea oportună a grupărilor de forţe şi mijloace în cadrul dispozitivului ordonat. Art.736. - (1) Sistemul de conducere, de regulă, se instalează către centrul raionului de staţionare al unităţilor şi dacă situaţia permite, în localităţi sau păduri, cu respectarea a regulilor de mascare. (2) Înstrictă interiorul raionului de staţionare şi pe principalele căi de acces, precum şi pe căile de deplasare spre raionul de staţionare de rezervă, se organizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei. Art.737. - (1) Sistemul logistic se organizează ţinându-se seama de specificul operaţiei. (2) Unităţile de logistică se dispun în apropierea căilor de aprovizionare şi evacuare către latura raionului opusă direcţiei celor mai puternice acţiuni probabile ale inamicului, în raioane de dispunere care să asigure condiţii de dispersare, de dispunere mascată şi de pază a diferitelor elemente de logistică, precum şi accesul mijloacelor de transport. NESECRET 270 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

270/390

5/14/2018


NESECRET

Art.738. - Schimbarea raioanelor de staţionare se execută cu aprobarea eşalonului superior, iar în situaţii de urgenţă, din proprie iniţiativă, raportându-se despre aceasta. 3. Activităţi desfăşurate în raionul de staţionare Art.739. - (1) Raioanele de staţionare se ocupă, pe cât posibil, în condiţii de vizibilitate redusă, iar activităţile şi acţiunile desfăşurate pe timpul staţionării sunt determinate de: situaţia în care are loc staţionarea; scopul şi durata acesteia; nivelul puterii de luptă a forţelor; gradul de completare cu personal, tehnică şi materiale; specificul activităţilor ce vor urma. (2) Forţele care staţionează, desfăşoară un complex de activităţi care vizează, în esenţă, pregătirea operaţiilor preconizate, completarea cu resurse umane şi materiale şi mentenanţa tehnicii militare. Art.740. - (1) Activităţile ce au loc pe timpul staţionării se desfăşoară cu respectarea strictă a cerinţelor şi normelor de mascare. (2) Deplasarea personalului şi a tehnicii de regulă se execută pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă. (3) Când forţele se găsesc în raionul odihnei de zi/noapte, pe timpul deplasării prin marş, transporturile logistice se fac numai pentru completarea cu resursele materiale absolut necesare, pentru refacerea plinurilor de carburanţi-lubrifianţi, asigurarea hrănirii efectivelor şi executarea asistenţei medicale de urgenţă. (4) Dacă staţionarea forţelor este mai îndelungată, unităţile organizează şi desfăşoară instrucţia, respectând măsurile de mascare şi de protecţie. (5) Sistemul de comunicaţii al forţelor aflate în raioane de staţionare trebuie să asigure legăturile necesare conducerii acestora şi menţinerea legăturii cu eşalonul superior. Pentru realizarea legăturilor se folosesc mijloace cu fir, mobile, poştale şi de semnalizare, precum şi linii/canale din sistemul de telecomunicaţii teritorial. Art.741. - (1) Amenajarea genistică a raionului de staţionare, de regulă, începe imediat ce acesta a fost ocupat. (2) Când este posibil, unele lucrări de reparare şi amenajare a drumurilor se execută înaintea intrării în raion, cu participarea populaţiei civile din zonă. timpul staţionării asigură organele Art.742.locale - Pe se unele administraţiei pentru a pune la dispoziţie forţeconlucrarea ale sistemuluicunaţional de apărare în vederea participării la realizarea unor măsuri de siguranţă, executarea lucrărilor genistice şi la organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei, precum şi pentru folosirea unor resurse din zonă. SECŢIUNEA a 3 - a Regruparea

regrupareînforţele îşi constituirii schimbă locul dispunere sau adecvat acţiune Art.743. - Prin (manevra de forţe şi mijloace) vederea unuidenou dispozitiv NESECRET 271 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

271/390

5/14/2018


NESECRET

situaţiei existente în acel moment, având ca scop: restructurarea dispozitivului de operaţie; crearea unei grupări de forţe pe o altă direcţie; întărirea unor grupări de forţe care au suferit pierderi mari; suplimentarea efortului pe anumite direcţii; schimbarea formei de luptă; deplasarea forţelor şi mijloacelor în vederea scoaterii lor de sub loviturile inamicului; schimbarea raionului de dispunere al brigăzii mecanizate (unităţilor, subunităţilor). Art.744. - (1) Regruparea trebuie să fie simplă şi realistă, pregătită minuţios, să se desfăşoare rapid şi în secret, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă şi să se execute pe baza unei bune cunoaşteri a situaţiei. (2) În anumite condiţii, regruparea se poate executa şi pe timp de zi. Art.745. - Pentru pregătirea şi desfăşurarea regrupării, comandantul are în vedere: natura dispunerii viitoare (dintr-un raion în alt raion, dintr-un dispozitiv de operaţie în altul, dintr-un raion în dispozitiv de operaţie); finalitatea regrupării (cu sau fără înlocuirea forţelor); natura deplasării (marş, transport, deplasare combinată); scopul; forma de luptă în curs de desfăşurare/viitoare; acţiunile inamicului; terenul. Art.746. - (1) Regruparea forţelor se execută prin următoarele procedee: din adâncime spre front ; de-a lungul frontului; dinspre front spre spate; combinat . (2) Regruparea din adâncime spre front se execută prin deplasarea parţială sau în totalitate a forţelor de sprijin nemijlocit al efortului principal, a forţelor de sprijin şi a altor forţe pentru realizarea noului dispozitiv în alte raioane de acţiune sau întărirea apărării pe direcţiile ameninţate. (3) Regruparea de-a lungul frontului presupune deplasarea parţială sau totală a forţelor de sprijin nemijlocit al efortului principal, forţelor de sprijin şi a altor forţe, dintr-un sector al frontului într-altul, în scopul mutării efortului de pe o direcţie pe alta sau pentru restructurarea dispozitivului. (4) Regruparea dinspre front spre spate se execută prin scoaterea unor forţe din compunerea grupării de angajare sau prin deplasarea forţelor de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervelor şi a celor de sprijin în raioane sau pe aliniamente mai în spate, în scopul refacerii puterii de luptă sau pentru constituirea unei noi grupări de forţe necesare îndeplinirii altor misiuni. (5) Brigada mecanizată execută, de regulă, regrupări prin procedeul combinat. (6) Pe timpul regrupării, forţele trebuie să-şi menţină puterea de luptă la un nivel care să-i permită trecereaunităţii la îndeplinirea oricărei Art.747. - Regruparea din forţele de pe misiuni. direcţia principală de efort, de regulă, este precedată, de înlocuirea ei şi se execută în vederea constituirii unui nou dispozitiv sau când aceasta şi-a pierdut puterea de luptă. Art.748. - Pentru unităţile care se regrupează, se stabilesc raioane de adunare care, în principiu, sunt dispuse între forţele de pe direcţia principală de efort şi forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal ale eşalonului superior, avându-se în vedere existenţa drumurilor de acces, posibilitatea deplasării în ascuns, mascarea activităţilor şi elementelor de dispozitiv şi posibilitatea dispunerii dispersate a forţelor. din iar fâşia se execută potrivit Art.749. - Regrupările concepţiei comandantului acesteia, celebrigăzii care se mecanizate desfăşoară prin fâşiile vecinilor NESECRET 272 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

272/390

5/14/2018


NESECRET

sau în zona de spate a eşalonului superior se organizează pe baza ordinului comandantului acestuia. Art.750. - Pentru pregătirea regrupării se desfăşoară următoarele activităţi: studierea şi elaborarea cursurilor operaţiei; transmiterea ordinelor preliminare către subordonaţi; elaborarea documentelor necesare ieşirii din raioanele/aliniamentele ocupate, constituirii dispozitivului de deplasare şi desfăşurării operaţiei în zona finală; transmiterea ordinului de operaţie, pe măsura elaborării şi pe urgenţe; organizarea recunoaşterilor de-a lungul itinerarelor de deplasare şi în raionul/pe aliniamentul final; organizarea operaţiei şi a cooperării; stabilirea şi aplicarea măsurilor de asigurare a operaţiei şi protecţiei forţelor pe timpul executării regrupării. Art.751. - Studierea şi elaborarea cursurilor operaţiei au la bază analiza situaţiei şi estimările modulelor din comandament, ale ofiţerilor de armă şi/sau ale comandanţilor unităţilor de sprijin şi presupun: a) stabilirea celor mai favorabile itinerare de deplasare pentru ieşirea din dispozitivul de operaţie şi ocuparea noilor aliniamente de către unităţile organice şi cele primite ca întărire; b) executarea recunoaşterilor; c) culegerea şi verificarea ultimelor informaţii despre: situaţia inamicului şi caracterul acţiunilor sale, atât pe aliniamentul iniţial şi de-a lungul itinerarelor de deplasare cât şi pe aliniamentul final; amenajarea genistică a terenului şi existenţa posibilităţilor de varientare a punctelor obligatorii de trecere; liniile de comunicaţii fir construite, starea acestora, capacitatea şi posibilităţile lor de lucru; caracteristicile itinerarelor de deplasare (lungimea, capacitatea şi starea lor). Art.752. - Regruparea se consideră încheiată atunci când comandantul brigăzii mecanizate raportează eşalonului superior că toate forţele de care dispune sunt în raionul sau dispozitivul ordonat. SECŢIUNEA a 4 - a Înlocuirea

Art.753. - (1) Înlocuirea este o operaţie prin care o brigadă mecanizată trece în locul unei alte brigăzi îşi asumă celei(raioanelor, înlocuite, constând în predarea (primirea), la ordin, deşicătre (către)răspunderile unităţi a fâşiilor aliniamentelor) ce le deţin (le vor deţine), în vederea îndeplinirii unor noi misiuni de către fiecare în parte. (2) Înlocuirea poate avea loc simultan în întreaga fâşie sau pe etape. (3) Înlocuirea se desfăşoară în ascuns şi, de regulă, precede acţiunea de regrupare. Art.754. - Înlocuirea are ca scop creşterea eficienţei operaţiilor viitoare prin: restructurarea dispozitivului; întărirea unor unităţi care au suferit pierderi mari; suplimentarea efortului pe anumite direcţii; schimbarea formei de luptă armată; transferul responsabilităţii pentru o misiune. NESECRET 273 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

273/390

5/14/2018


NESECRET

Art.755. - (1) În ofensivă, înlocuirea se execută în următoarele situaţii: când forţele care atacă sunt aduse din adâncime şi ocupă baza de plecare, preluând raioanele/sectoarele forţelor din contact; când forţele din contact îşi restructurează dispozitivul în vederea trecerii la ofensivă; când o parte din unităţi şi-au pierdut puterea de luptă pe timpul desfăşurării ofensivei. (2) În apărare, înlocuirea unei unităţi poate avea loc când: şi-a pierdut puterea de luptă sau este trecută în forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal; trece la îndeplinirea unei noi misiuni pe o altă direcţie; eşalonul superior îşi reconstituie forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezerva consumată. (3) Indiferent de forma de luptă, înlocuirea trebuie să se facă în timp scurt, de regulă, în aceeaşi noapte. Art.756. - Operaţiile desfăşurate pentru realizarea înlocuirii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: reducerea timpului de înlocuire prin optimizarea relaţiei posibilităţi- necesităţi; devansarea şi surprinderea inamicului prin eficientizarea activităţilor de cercetare, păstrarea secretului şi mascarea acţiunilor; elaborarea unei concepţii simple şi realiste; exercitarea unei conduceri continue, suple şi active. Art.757. - Misiunea este determinată de: intenţia comandantul; tipurile de operaţii în care forţa respectivă a fost angajată; cursul operaţiilor probabile ale inamicului; natura forţelor care o execută. Art.758. - Pe timpul înlocuirii, comandantul brigăzii mecanizate are în vedere contracararea următorilor factori de risc: concentrarea forţelor într-un spaţiu restrâns; posibilitatea apariţiei confuziei (datorită funcţionării simultane a două sisteme de comandă într-o singură zonă); prezenţa simultană a forţelor care înlocuiesc şi a celor înlocuite în acelaşi spaţiu. Art.759. - Înlocuirea forţelor se execută prin următoarele procedee: înlocuirea forţelor dintr-un raion cu alte forţe; trecerea către înainte prin dispozitivul forţelor aflate la contact în vederea desfăşurării operaţiei ofensive; trecerea către înapoi prin dispozitivul forţelor care ocupă o fâşie (raion, poziţie) de apărare. Art.760. - (1) Pentru pregătirea şi desfăşurarea operaţiei de înlocuire comandantul brigăzii mecanizate trebuie să aibă în vedere: siguranţa şi protecţia forţelor; stabilirea din timp a legăturii; executarea cercetării pentru stabilirea unui posibilităţilor de acţiune ale inamicului în fâşia/raionul/poziţia realizarea schimb detaliat de informaţii referitoare la situaţia operativă preluată; actuală; ordinele şi planurile de operaţie în vigoare; delimitarea fâşiei, dispunerea elementelor de dispozitiv şi existenţa căilor de comunicaţie; stabilirea itinerarelor de deplasare; stabilirea fâşiilor/raioanelor/aliniamentelor unităţilor subordonate (inclusiv cele de concentrare şi de desfăşurare); sincronizarea; sprijinul prin foc executat de către unităţile aflate în dispozitiv în folosul celor care se deplasează; organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; succesiunea şi termenele de înlocuire; misiunile, itinerarele şi procedeele de deplasare; ora trecerii pe la punctele (aliniamentele) iniţiale şi cele coordonare; reducerea deplasarea pe timp de noapte sau înde condiţii de vizibilitate redusă.vulnerabilităţii prin NESECRET 274 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

274/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Când înlocuirea se execută prin trecerea către înainte prin dispozitivul de operaţie al forţelor aflate la contact în plus se stabilesc: aliniamente şi zone de coordonare şi control; momentul începerii atacului; durata şi perioada în care forţele aflate la contact asigură sprijinul atacului; cerinţe specifice de cercetare; relaţiile de comandă. (3) Când înlocuirea se execută prin trecerea către înapoi prin dispozitivul forţelor care se apără în spate, se mai stabilesc: măsuri pentru asigurarea trecerii din timp a elementelor neimplicate în acţiunile în curs de desfăşurare, pentru reducerea densităţii forţelor din raion; itinerarele pentru deplasare; aliniamentul de predare a luptei; raionul în care se deplasează/adună sau se desfăşoară forţele care se înlocuiesc/care înlocuiesc. Art.761. - Pentru asigurarea controlului şi a flexibilităţii pe timpul executării înlocuirii trebuie stabilite măsuri grafice de control. Acestea cuprind: a) stabilirea raioanelor - unităţilor/subunităţilor înlocuite li se stabilesc raioane de adunare, iar celor care înlocuiesc raioane de plecare; la fixarea acestora trebuie să se ţină seama de existenţa drumurilor de acces care să asigure deplasarea în ascuns a forţelor şi dispunerea lor în cadrul raioanelor în mod dispersat, fără a fi observate/simţite de inamic; b) stabilirea punctelor de contact - de regulă, acestea sunt desemnate de către comandantul brigăzii care va fi înlocuit pentru a uşura stabilirea legăturii între unitatea care vine la înlocuire şi călăuzele din brigada care va fi înlocuită; în unele situaţii este necesar să fie stabilite mai multe puncte de contact; c) stabilirea punctelor de despărţire- punctele de despărţire sunt acele locuri în care rolul călăuzei încetează, iar responsabilitatea pentru conducerea forţelor revine în întregime comandantului acestora; d) stabilirea itinerarelor ; toate unităţile/subunităţile trebuie să respecte itinerarele de deplasare în scopul evitării apariţiei confuziei şi a fratricidului; în măsura posibilităţilor este recomandabil să fie stabilite itinerare diferite pentru brigada înlocuită şi cea care vine la înlocuire; este responsabilitatea comandantului brigăzii înlocuite să se asigure că deplasările se execută conform planului. Art.762. - (1) La primirea ordinului de înlocuire, comandantul brigăzii care înlocuieşte, împreună cu comandantul celei care este înlocuită execută recunoaşterea pe timpul ia cunoştinţă de: dacă brigada înlocuită este în contact cu acesta; a) căreia dispunerea inamicului, b) poziţia brigăzii (inclusiv poziţiile tuturor posturilor de observare şi a sistemului de avertizare timpurie); c) poziţia punctului de comandă; d) poziţiile armamentului principal şi a tehnicii blindate; e) organizarea sistemului de lovire; f) amenajarea genistică, dispunerea barajelor şi gradul lor de pregătire; g) itinerarele de deplasare în ascuns a unităţilor/subunităţilor spre locul de înlocuire; h) posturile de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; NESECRET 275 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

275/390

5/14/2018


NESECRET

i) locurile unde călăuzele întâmpină unităţile/subunităţile ce sosesc şi ordinea de înlocuire; j) modul de asigurare permanentă a comunicaţiilor între unitatea înlocuită şi cea care înlocuieşte, în vederea asigurării recunoaşterii trupelor proprii, sincronizării acţiunii, evitării confuziei şi fratricidului. (2) Comandantul brigăzii care înlocuieşte precizează comandanţilor subordonaţi: a) raioanele de plecare şi modul de ieşire din acestea; b) când începe şi când se termină înlocuirea şi modul de luare în primire a punctelor de sprijin; c) unde vor fi întâmpinaţi de călăuze; d) itinerarele de deplasare şi posturile de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; e) măsurile pentru asigurarea operaţiei; f) modul de acţiune în cazul unui atac din partea inamicului. (3) Comandantul brigăzii care se înlocuieşte este obligat să precizeze comandanţilor subordonaţi: a) modul de predare a raionului şi locul de adunare după înlocuire; b) măsuri de mascare şi pentru acoperirea înlocuirii; c) câte călăuze şi de la ce unităţi/subunităţi se destină pentru însoţirea unităţilor/subunităţilor care iau în primire; d) unde şi când trebuie să sosească acestea şi pe ce itinerare trebuie să conducă unităţile/subunităţile care sosesc pentru înlocuire; e) unde sunt instalate posturile de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; f) timpul când începe şi se termină înlocuirea; g) modul de acţiune în cazul trecerii inamicului la ofensivă pe timpul înlocuirii. Art.763. - (1) Comandantul de brigadă trebuie să ia în considerare factorii misiune, inamic, forţe, teren şi vreme, timp şi civili (MIFT-TC). (2) Misiune. Ambii comandanţi de brigadă, odată ce au înţeles misiunea, trebuie să-şi coordoneze planurile şi să asigure coordonarea între subordonaţii principali. (3) Inamicapărarea . O schimbare a datelor de despre ajutănu comandantul să-şi modifice sau planurile atac.inamic Inamicul trebuie să înlocuitor ştie că o înlocuire este pe punctul de a se petrece. Pe timpul concentrării de forţe, creşte vulnerabilitatea lor la un atac inamic şi este necesară, chiar stringentă siguranţa acţiunilor. (4) Forţe. Dispoziţia şi puterea soldaţilor proprii trebuie să fie luate în considerare când se execută o înlocuire. Cunoaşterea dispunerii şi puterii de luptă a unităţilor (subunităţilor) proprii îl ajută pe comandantul de brigadă să planifice rutele şi priorităţile pentru înlocuire. În apărare comandantul care înlocuieşte trebuie să compare organizarea cu cea brigăzii comandantul care este înlocuită. asigură continuitatea apărării. saDacă estea necesar modificăAceasta conceptul de NESECRET 276 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

276/390

5/14/2018


NESECRET

înlocuire. O înlocuire este întreprinsă pentru a menţine integritatea tactică a poziţiei şi pentru a oferi cea mai puţin favorabilă ţintă pentru armele de distrugere în masă şi mijloacele de foc. Unităţile (subunităţile) de sprijin de luptă trebuie să fie înlocuite după unităţile (subunităţile) pe care le sprijină. (5) Teren şi vreme. Terenul trebuie să fie cercetat şi rutele alese să asigure cele mai mari posibilităţi de acoperire şi de mascare pentru unităţile nou introduse. Rutele pentru unităţile care sosesc şi care pleacă trebuie să fie alese pentru a preveni punctele de blocare şi masările de trupe. Vizibilitatea limitată ajută la asigurarea siguranţei pentru înlocuire. (6) Timp. O înlocuire poate fi întreprinsă într-o noapte sau într-o perioadă mai lungă. O înlocuire într-o noapte măreşte densitatea soldaţilor şi vulnerabilitatea lor la atacul convenţional sau cu ADMNBC. Acest dezavantaj este compensat de faptul că o înlocuire mai rapidă reduce şansele de descoperire şi simplifică comanda şi controlul problemelor, asociate cu amestecarea forţelor. (7) Civilii. În zona de operaţii în care urmează să se execute înlocuirea accesul civililor trebuie interzis. Deoarece, se va produce o mare aglomerare de forţe prezenţa civililor nu este de dorit. Art.764. - (1) Succesiunea înlocuirii este bazată pe dispoziţia brigăzii înlocuite, misiunile ei şi acţiunile probabile ale inamicului din zonă. Pentru a reduce vulnerabilitatea unităţilor, succesiunea trebuie să asigure o înlocuire rapidă. O dată ce succesiunea este determinată, trebuie să fie încadrată în timp. (2) Cea mai bună succesiune a înlocuirii, când sunt forţe puţine în faţă, este din adâncime către front, iar când sunt mai multe forţe înaintate, dinspre front către adâncime. Dacă atacul inamic este posibil, prima unitate pentru înlocuire trebuie să fie cea cu misiunea mai dificilă. Dacă este posibil ca o anume unitate să fie descoperită, acea unitate trebuie să fie programată pentru înlocuire ultima. Aceasta permite cel mai bine soldaţilor să ocupe poziţiile înainte ca unitatea să fie descoperită. (3) Cea mai lentă metodă este înlocuirea pe rând/succesiv a unităţilor. Această metodă ar putea fi cerută când numărul de căi de deplasare este limitat. Când două sau mai multe unităţi/subunităţi sunt gata pentru a se mişca pe aceeaşi cale de deplasare, este necesar un supracontrol. Pentru a simplifica coordonarea şi transferul echipamentului, muniţiei excedentare, combustibilului, şi proviziilor medicale şi a asigura pregătirea unităţilor/subunităţilor din organică,apei înlocuirea se realizează întro succesiune bine determinată. (4) Cea mai rapidă metodă este înlocuirea tuturor unităţilor/subunităţilor în acelaşi timp. În acest caz securitatea este sacrificată deoarece toate unităţile (subunităţile) se mişcă în acelaşi timp. Când grupurile de comandă şi pregătirea de luptă sunt puse la punct, iar planurile şi echipamentul au fost transferate, unităţile (subunităţile) brigăzii înlocuitoare se deplasează toate odată de-a lungul căilor stabilite. Deşi înlocuirea se petrece în fiecare poziţie în acelaşi timp, unităţile (subunităţile) înlocuite se retrag pe celelalte unităţi/subunităţi ale imediat brigăzii.după ce au fost schimbate. Ele nu le aşteaptă NESECRET 277 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

277/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Brigada mecanizată înlocuitoare menţine pe recepţie redusă legăturile radio, până când responsabilitatea sistemului sau zonei este transferată asupra ei. Marea unitate ce trebuie înlocuită menţine un trafic normal. Coordonarea între unităţi este îndeplinită de brigadă în punctele de contact destinate. În funcţie de situaţie, marea unitate înlocuită retrage câte o unitate sau toate în acelaşi timp. Comandantul şi statul major stabilesc din timp succesiunea retragerii. (6) Pe baza succesiuni probabile a înlocuirii, comandanţii de brigăzi trebuie să ia în considerare următorii factori: puterea de luptă a batalioanelor (divizioanelor); caracteristicile terenului; posibilităţile inamicului; necesitatea controlului unităţilor (subunităţilor); misiunile ulterioare ale batalioanelor (divizioanelor). Art.765. - (1) Coordonarea detaliată şi contactul se execută la punctul de comandă al marii unităţi înlocuite. Tabelele cu elementele de tragere, coordonatele obiectivelor şi schemele grafice trebuie să fie date marii unităţi care soseşte, pentru a asigura continuitatea focului. (2) Înlocuirea mijloacelor de sprijin prin foc se petrece după înlocuirea tuturor unităţilor/subunităţilor luptătoare. De aceea, mijloacele de sprijin prin foc ale marii unităţi înlocuite sprijină ambele brigăzi. Imediat după ce înlocuirea unităţilor/ subunităţilor luptătoare este realizată, mijloacele de sprijin disponibile se deplasează rapid pentru a asigura sprijinul prin foc. Art.766. - Timpul pentru transferul comenzii poate fi specificat în ordinul comandantului grupării/marii unităţi operative. Dacă nu, comandanţii brigăzilor pot cădea de acord asupra succesiunii şi timpului pentru transferul comenzii. De regulă, transferul se petrece când două treimi din marea unitate înlocuitoare se află pe poziţii, comandanţii subordonaţi de pe linia frontului şi-au asumat responsabilitatea pentru sectoarele lor, iar comandantul marii unităţi sosite are comunicaţii suficiente pentru a controla întreaga fâşie. Art.767. - (1) Acţiunile inamicului pe timpul înlocuirii. Prezenţa grupului de comandă al marii unităţi înlocuitoare la postul de comandă de bază al brigăzii ce urmează a fi înlocuită simplifică coordonarea rapidă şi acţiunea în cazul acţiunilor inamicului pe timpul înlocuirii. (2) Dacă marea unitate înlocuitoare este lovită cu foc de către inamic, ea anunţă imediat cealaltă mare unitate şi comandamentul care direcţionează înlocuirea. (3) Dacă nu a fost transferată marea unitate înlocuitoare imediat sub conducerea brigăzii de înlocuit.comanda, Ea se integrează în poziţiile acesteiatrece şi porneşte un trafic radio normal. Acţiunile de foc ale artileriei marii unităţi înlocuitoare se conduc de comandantul marii unităţi care se înlocuieşte. Dacă a fost transferată comanda, comandantul brigăzii înlocuite şi statul său major trec sub conducerea marii unităţi înlocuitoare. Art.768. - (1) Transferul de echipament. Echipele de servanţi ai armamentului terestru nu trebuie deplasate. Redispunerea lor este dificilă când înlocuirea lor se execută în condiţii de vizibilitate redusă. Pentru a păstra secretul pe timpul înlocuirii, comandanţii desfăşoară activităţi obişnuite în fâşia de apărare. NESECRET 278 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

278/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Următoarele echipamente pot fi înlocuite: afetul de mitralieră şi alte accesorii pentru servanţii armamentului sau echipamentului; provizii deficitare sau în exces; cabluri; senzori amplasaţi. Art.769. - Securitate şi pierderi prevăzute. Măsurile de securitate includ folosirea legăturilor fir ca mijloc principal de comunicaţii. Staţiile radio sunt folosite cât mai puţin, pentru a preveni descoperirea de către inamic a înlocuirii. Unităţile (subunităţile) care pleacă îşi manevrează staţiile radio până când înlocuirea este completă. De asemenea, planurile de înlocuiri asigură protecţia secretului şi a surprizei. Marea unitate înlocuită trebuie să menţină aspectele normale ale activităţii. Marea unitate înlocuitoare trebuie să se conformeze acestor aspecte până când înlocuirea este realizată complet. Art.770. - (1) Conducerea operaţiei de înlocuire se execută de la punctul de comandă al unităţii care se înlocuieşte, unde trebuie să se dispună şi comandantul unităţii care înlocuieşte, împreună cu grupa sa specială. (2) Dacă pe timpul înlocuirii inamicul trece la ofensivă, conducerea forţelor se realizează de către comandantul unităţii care se înlocuieşte, luând în subordine şi forţele unităţii care înlocuieşte. Art.771. - Ordinul de înlocuire. Comandantul de brigadă emite ordinul său după realizarea planificării şi coordonării acţiunilor. La completarea ordinului, grupul de comandă rămâne la punctul de comandă de bază al marii unităţi înlocuite până când se realizează înlocuirea. Personalul grupului de comandă completează procedura de conducere a forţelor şi începe înlocuirea conform ordinului de înlocuire. Ordinul de înlocuire trebuie să conţină următoarele: a) timpul efectiv al responsabilităţii pentru fâşia de acţiune, poziţiile de luptă sau pentru zonă; b) planul sprijinului prin foc; c) consideraţiile privind siguranţa acţiunilor; d) timpul, metoda şi succesiunea înlocuirii; e) itinerarele şi măsurile de control ale momentelor importante/critice; f) concepţia misiunii ulterioare; g) localizarea şi transferul responsabilităţilor pentru baraje şi alte obstacole; h) transferul muniţiei şi materialelor către unităţile/subunităţile înlocuitoare. secretului se realizează prin interzicerea lucrului emisie Art.772. radio - Păstrarea al mijloacelor şi folosirea numai a mijloacelor de comunicaţii prinînfir şi a ofiţerilor de legătură. În caz de atac prin surprindere, se folosesc şi mijloacele de comunicaţii radio. SECŢIUNEA a 5 - a Înaintarea spre contact

1. Generalităţi


279/390

5/14/2018


NESECRET

Art.773. - Prin înaintarea spre contact brigada mecanizată caută să realizeze sau să restabilească legătura cu inamicul. Înaintarea spre contact se deosebeşte de lupta de întâlnire, unde contactul este realizat în mod neprevăzut. Art.774. - (1) Prin deplasarea spre inamic, brigada mecanizată încearcă să realizeze sau să restabilească contactul cu inamicul în condiţiile cele mai favorabile pentru forţele principale. (2) Cercetarea are un rol deosebit pentru a câştiga şi menţine iniţiativa. (3) Elementele de siguranţă ale inamicului sunt distruse sau neutralizate, astfel încât să nu fie împiedicată deplasarea forţelor principale. (4) Se iau măsuri pentru siguranţa flancurilor. Art.775. - Deplasarea spre inamic este întotdeauna executată în vederea desfăşurării operaţiei următoare şi este încheiată când forţele principale sunt dispuse în conformitate cu planul comandantului. Operaţiile următoare vor fi determinate de misiunea încredinţată forţelor principale care poate decurge din situaţia lor în momentul realizării contactului. Art.776. - Înantarea spre contact cuprinde: a) distrugerea sau determinarea retragerii elementelor minore ale inamicului; b) cucerirea terenului de importanţă tactică. 2. Desfăşurarea operaţiei Art.777. - (1) Pe timpul deplasării, ritmul de înaintare se schimbă în conformitate cu situaţia concretă. Acţiunea rapidă, îndrăzneaţă, trebuie combinată cu menţinerea echilibrului şi controlului, astfel încât reacţia inamicului şi schimbările din teren să poată fi depăşite fără probleme. (2) Comandanţii subordonaţi trebuie să fie pregătiţi să acţioneze curajos conform intenţiei comandantului brigăzii mecanizate şi misiunii lor, pentru a surprinde inamicul, a-l dezorganiza şi a exploata succesul. (3) Înaintarea spre contact ia sfârşit atunci când misiunea planificată este îndeplinită sau când acţiunea inamicului cere desfăşurarea şi concentrarea efortului forţelor principale. Art.778. - (1) O brigadă mecanizată care execută deplasarea spre inamic va forma următoarele forţa de acoperire, avangarda, siguranţa de flanc şi ariergarda, precum şielemente: forţele principale. (2) Forţa de acoperire are misiunea de a obţine informaţii despre inamic şi a preveni acţiunile care ar putea întârzia forţa principală. Componenţa, mărimea şi acţiunile forţei de acoperire pot influenţa întregul curs al luptei. Ea trebuie să aibă o mobilitate ridicată să fie echilibrată, capabilă să atace sau să distrugă elementele de cercetare inamice să înlăture obstacolele şi să descopere căi ocolitoare, sigure, să apere poziţiile dominante şi să neutralizeze unităţile inamice înaintate. Elicopterele de sprijin şi forţele blindate asigură mobilitatea şi flexibilitatea necesare, precum şi cercetarea oportună pe timpul deplasării. NESECRET 280 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

280/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Avangarda, ca element conducător al forţei principale este folosită pentru a mări viteza de deplasare, a menţine legătura cu forţa de acoperire şi a asigura siguranţa în faţa forţei principale. (4) Siguranţa de flanc şi ariergarda protejează forţele principale de observarea terestră şi atacurile prin surprindere. Ele trebuie să fie suficient de puternice pentru a înfrânge forţe inamice mici sau pentru a întârzia atacurile puternice până când forţa principală poate fi desfăşurată. (5) Forţele principale constituie puterea principală de luptă a forţei. Unităţile acesteia sunt organizate în elemente de arme întrunite şi sunt dispuse în coloană, astfel încât să permită folosirea manevrabilităţii maxime în timpul deplasării sau când contactul cu inamicul a fost realizat. Dispunerea forţelor principale faţă de forţa de acoperire şi avangardă constituie un element foarte important al deciziei comandantului. Observarea, supravegherea şi strânsa coordonare cu cercetarea aeriană contribuie la securitatea forţelor principale. Art.779. - (1) Planificarea trebuie făcută prin cea mai bună utilizare a informaţiilor din toate sursele, incluzând recunoaşterea aeriană care va fi de o importanţă deosebită. (2) Atunci când situaţia permite, deplasarea se execută pe mai multe coloane. Acesta dă posibilitatea forţelor luptătoare să se desfăşoare cu rapiditate şi măreşte libertatea de acţiune pe orice direcţie. (3) Elementele de siguranţă au o importanţă deosebită, deoarece brigada este vulnerabilă pe toate direcţiile. (4) Condiţiile de vizibilitate redusă asigură o anumită protecţie faţă de observarea inamicului şi atacul aerian, dar pot crea dificultăţi în stabilirea legăturii, în coordonare şi orientare. Aceste neajunsuri sporesc necesitatea folosirii mijloacelor de supraveghere şi cercetare în situaţii de vizibilitate redusă. Art.780. - (1) Executarea deplasării se face sub conducerea forţei de acoperire care include întotdeauna elemente de cercetare, ale cărei misiuni pot fi: a) să descopere şi să stabilească tăria poziţiilor inamicului; b) să descopere şi să exploateze orice intervale, astfel încât să asigure informaţii despre posibile căi pentru învăluire sau ocolire cu avangarda şi forţa principală; c) să obţină informaţii căile de comunicaţii, şi condiţiile de teren care afectează deplasarea despre şi să înlăture obstacolele, dacăobstacole este necesar; d) să realizeze pătrunderi adânci sau să dezorganizeze comunicaţiile inamicului şi activităţile de logistică sau, dacă este posibil, să ocupe puncte obligatorii de trecere (poduri, defilee, etc.). (2) Întrebuinţarea în luptă a avangărzii şi a forţei principale depinde de numărul de comunicaţii accesibile. (3) Ritmul de înaintare este diferit de-a lungul frontului în funcţie de teren, descoperirea din timp a dispunerii şi valorii poziţiilor inamicului corelată cu posibilitatea ocolirii acestora. NESECRET 281 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

281/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Dispunerea elementelor din compunerea forţelor principale trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a permite acesteia: a) să preia misiunea avangărzii; b) să schimbe direcţia sau itinerarul oricăruia din elementele forţei principale fie pentru a ocoli poziţiile inamice, fie pentru a folosi căi de comunicaţii mai avantajoase; c) să acţioneze împotriva inamicului care a fost ocolit sau care stânjeneşte forţele principale. (5) Desfăşurarea siguranţei de flanc şi ariergărzii se bazează pe evaluarea acţiunilor inamicului. În unele situaţii, protecţia flancului poate fi asigurată de către o formaţiune de flanc. Forţele blindate de cercetare sunt destinate să protejeze flancurile brigăzii mecanizate de înaintare prin deplasarea pe o comunicaţie paralelă cu direcţia principală de efort sau prin pichetarea căilor de apropiere. Este puţin probabil ca ele să lupte împotriva unei forţe inamice puternice, de aceea vor realiza înştiinţarea din timp despre apropierea inamicului, care apoi poate fi respins de către rezerve. (6) La realizarea contactului, viteza, manevra şi iniţiativa sunt condiţii care pot învinge inamicul înainte ca el să poată acţiona. Succesiunea acţiunilor la contact poate fi următoarea: a) acţiunea executată de forţa de acoperire pentru a distruge/neutraliza sau a fixa inamicul în timp ce el este ocolit; b) manevra imediată şi de amploare pentru a verifica rezistenţa inamicului şi a găsi intervale sau puncte slabe. (7) Menţinerea unui ritm înalt de înaintare este extrem de importantă. Comandantul poate ordona ca rezistenţele inamicului să fie fixate de către forţele care iau contactul cu acestea şi ocolite de către forţele de pe direcţia principală de efort, urmând ca distrugerea/neutralizarea lor să fie realizată de către forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal.

3. Sprijinul de luptă Art.781. - (1) Artileria asigură sprijinul oportun, precis şi eficient pentru angajarea inamicului şi menţine libertatea de acţiune a ocoli sau pentru a ataca forţele acestuia. Focul intens reduce nevoia de a pentru desfăşura trupele la realizarea contactului cu inamicul. (2) Deoarece, apropierea de inamic este o deplasare susţinută aceasta cere o deosebită coordonare a sprijinului prin foc. Artileria, aruncătoarele şi navele care asigură focul artileriei navale trebuie să acţioneze în aşa fel încât în orice moment, să fie asigurat sprijinul maxim. Observatorii de artilerie trebuie să însoţească elementele înaintate şi unităţile de pe flancurile expuse pericolului. Art.782. - Sprijinul aerian tactic este destinat pentru: a) a asigura ajuta la date protejarea unităţilor înainte de atacul aerian al inamicului; b) şi informaţii despre inamic; NESECRET 282 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

282/390

5/14/2018


NESECRET

c) a asigura sprijin aerian nemijlocit pentru a completa focul artileriei, în special, atunci când nu este posibil ca aceasta să-şi concentreze focul; d) a interzice unităţilor inamice să se retragă sau să fie întărite. e) reaprovizionarea şi evacuarea aero-medicală. Art.783. - Elicopterele de sprijin sunt folosite, în special pentru următoarele misiuni: a) cercetare şi supraveghere; b) angajarea în luptă a tancurilor inamice; c) exercitarea controlului şi comenzii; d) cucerirea punctelor şi obiectivelor importante din teren. Art.784. - Apărarea antiaeriană trebuie să urmărească neîntrerupt înaintarea forţelor brigăzii mecanizate. Pentru a realiza aceasta, mijloacele terestre de apărare antiaeriană trebuie să aibă prioritate de deplasare între avangardă şi forţele principale. Misiunile probabile includ acoperirea punctelor vulnerabile în timpul deplasării pe căile de acces, precum şi în cazul unor acţiuni importante cum ar fi un atac, traversarea unui râu sau ruperea apărării. Art.785. - Trupele de geniu au un rol important în deschiderea şi menţinerea viabilităţii itinerarelor/drumurilor prin folosirea tehnicii de geniu. De asemenea, ele au ca misiuni să sprijine trupele din avangardă, să treacă peste obstacole, să execute acţiuni de deminare şi să sprijine apărarea flancurilor. Geniştii şi echipamentul lor greu trebuie să fie astfel dispuşi încât să se poată desfăşura rapid când este necesar. Un element de cercetare genistică trebuie să se deplaseze cu capul colonei, iar mijloacele genistice pot fi dispuse spre partea din faţă a acesteia.

4. Comanda şi controlul Art.786. - (1) Comandanţii trebuie să se dispună cât mai înaintat cu putinţă, astfel încât să poată intra în luptă imediat şi să poată folosi cu maximum de eficienţă posibilităţile ivite. (2) Relaţiile de comandă stabilite sunt influenţate de distanţe şi deplasarea rapidă şi trebuie să fie stabilite dinainte. (3) Punctele de comandă sunt în mişcare, în special la nivelurile inferioare. (4) Deoarece forţa de pemenţinerii direcţia principală de efort se deplasează, de va obicei, fără legături radio, problema coordonării de lungul itinerarelor cere pregătiri speciale şi poate cauza o limitare a utilizării mijloacelor de apărare antaeriană. În vederea asigurării de legături radioreleu, se pot cere măsuri speciale de asigurare. Se folosesc intens ofiţerii de legătură. (5) Coordonarea cu Forţele Aeriene de sprijin presupune rezolvarea unor aspecte specifice. (6) Responsabilităţile de comandă pentru fiecare itinerar/drum şi pentru controlul circulaţiei, trebuie să fie stabilite cu claritate, de la început. Sistemul de control a) al schimbe circulaţieicutrebuie să ordinea fie apt să: uşurinţă de marş pe itinerarele alocate; NESECRET 283 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

283/390

5/14/2018


NESECRET

b) îmbunătăţească măsurile pentru a menţine itinerarele deschise; c) ajute la fluidizarea circulaţiei pentru a sprijini unităţile să ajungă la destinaţie în timp util.

5. Sprijinul logistic Art.787. - Sprijinul logistic trebuie planificat atât pentru cerinţele deplasării cât şi pentru cerinţele preconizate ale oricărei misiuni următoare. Problema sprijinului în deplasare este aceea a lungimii liniilor de aprovizionare determinate de continua deplasare a forţelor. Deoarece, în astfel de situaţii, mijloacele de transport sunt rareori suficiente, trebuie făcut un calcul atent al cerinţelor preconizate şi stabilite priorităţile. Art.788. - (1) La începutul acţiunii, unităţile trebuie să aibă plinurile realizate şi să fie pregătite pentru a fi în măsură să execute reaprovizionarea cu combustibil pe timpul deplasării. (2) Depozitele de materiale de geniu pentru repararea drumurilor şi podurilor pot fi constituite prin misiuni de transport la scară mare. Este important ca mijloacele de întreţinere şi reparaţii să fie astfel dispuse pentru a menţine deschise itinerarele şi a ajuta unităţile. Art.789. - Formaţiunile medicale trebuie să se deplaseze împreună cu brigada mecanizată şi să fie apte pentru a asigura tratament imediat, în timpul deplasării. Când contactul cu inamicul este realizat, ele trebuie să stabilească cu rapiditate al doilea aliniament al formaţiunilor medicale rapide. Elicopterele trebuie să fie folosite pentru evacuarea cazurilor urgente pe măsură ce liniile de comunicaţie se extind. SECŢIUNEA a 6 - a Lupta de întâlnire

1. Generalităţi Art.790. - (1) Lupta de întâlnire are loc atunci când forţele inamicului şi cele proprii se află în mişcare, în sensuri contrare şi pe aceeaşi direcţie, iar fiecare urmăreşte să-şi realizeze scopurile stabilite, prin operaţii ofensive. (2) Lupta de întâlnire presupune executarea unui atac din mişcare, atunci când forţele proprii au reuşit devansarea în desfăşurare a inamicului. (3) În situaţia în care inamicul a reuşit devansarea în desfăşurare, forţele proprii trec iniţial la apărare, urmând ca îndeplinirea scopului final să se realizeze prin ofensivă din contact. (4) Atunci când forţele şi mijloacele la dispoziţie nu permit angajarea decisivă a inamicului cu şanse de succes şi nu există posibilitatea primirii oportune de întăriri, comandantul poate decide să evite contactul cu inamicul, sau să rupă lupta după ciocnirea iniţială. NESECRET 284 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

284/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Abilitatea comandantului de a prevedea lupta de întâlnire şi de a utiliza eficient întreaga putere de luptă aflată la dispoziţia sa, constituie baza succesului operaţiei. (6) Comandantul menţine permanent libertatea de acţiune necesară păstrării iniţiativei, câştigând timp prin folosirea informaţiilor oportune şi a posibilităţilor de manevră, precum şi prin organizarea în timp scurt a cooperării şi conducerii, acordând atenţie protecţiei flancurilor şi intervalelor. Art.791. - De regulă, lupta de întâlnire se produce în timpul deplasării spre inamic şi se finalizează, într-un atac rapid. În operaţiile ofensive, de apărare sau de întârziere, lupta de întâlnire poate marca un moment de tranziţie în care se poate decide natura acţiunilor viitoare. Chiar atunci când forţele principale sunt în apărare, atacă sau întârzie, elemente singulare ale acestora, se pot găsi în situaţii care au caracteristicile luptei de întâlnire. Deşi forţele de nivel divizie sau mai mari, care au suficient spaţiu de manevră pot fi implicate în mod ocazional ca un întreg în lupta de întâlnire, aceasta este, de regulă, întâlnită la nivel brigadă şi mai jos. Art.792. - Situaţiile în care se poate produce lupta de întâlnire sunt următoarele: a) când o forţă care se deplasează, fie tactic, fie în coloană de marş, ia contact cu inamicul despre care forţele proprii nu au sau au foarte puţine informaţii; b) întâmplător sau când cercetarea nu a dat rezultate; c) când ambele părţi sunt conştiente una faţă de cealaltă şi decid să atace fără întârziere în încercarea de a obţine avantaj de poziţie, a câştiga teren de importanţă tactică, a menţine ritmul ofensivei sau a determina supremaţia asupra inamicului; d) în momentul în care o forţă se desfăşoară rapid pentru apărare, în timp ce alta se pregăteşte să o împiedice. Art.793. - (1) Câştigarea şi menţinerea iniţiativei este principiul de bază în lupta de întâlnire. Aceasta dă comandantului libertatea de acţiune de care el are nevoie, fie pentru îndeplinirea misiunii iniţiale, fie pentru o nouă misiune dacă acesta hotărăşte astfel. (2) Lupta de întâlnire obligă comandantul să reanalizeze şi, adesea, să-şi adapteze planul iniţial. Succesul depinde în mare măsură de viteza de reacţie a comandantului şi a forţelor acestuia, iar decizia are în vedere una din cele trei tipuri majore de dată. acţiuni (apărare, atac sau întârziere) pe care o consideră cea mai potrivită în situaţia Art.794. - Caracteristicile luptei de întâlnire sunt date de lipsa informaţiilor despre inamic şi de timpul scurt de care comandantul dispune pentru a analiza cât mai rapid posibil situaţia. Succesul se bazează, în primul rând, pe abilitatea comandantului de a prevedea lupta de întâlnire şi de a desfăşura rapid şi în totalitate puterea de luptă aflată la dispoziţia sa. Acţiunea energică, curajoasă a comandanţilor subordonaţi este adesea cheia succesului. Preluarea cu promptitudine a controlului asupra situaţiei reduce rapid şansele inamicului de a-şi realiza planurile şi poate ajuta la menţinerea libertăţii de acţiune. NESECRET 285 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

285/390

5/14/2018


NESECRET

Art.795. - Lupta de întâlnire împotriva unui inamic superior impune ca forţa de avangardă să-l angajeze în luptă pe inamic cu întreaga capacitate de luptă disponibilă pentru a-l împiedica să-şi desfăşoare forţele şi să folosească terenul favorabil. Chiar dacă inamicul este mult mai puternic sau dacă acesta dispune de o capacitate de luptă superioară, este necesar să se asigure timpul necesar punerii în aplicare a hotărârii luate de către eşalonul superior, în funcţie de situaţia concretă

2. Desfăşurarea operaţiei Art.796. - (1) Organizarea şi planificarea trebuie să aibă în vedere dificultatea prevederii detaliilor. Totuşi, o brigadă mecanizată care a fost desfăşurată în conformitate cu principiile tactice este în măsură să reacţioneze adecvat în majoritatea situaţiilor. (2) Estimarea de informaţii trebuie actualizată fără întrerupere pe timpul procesului de planificare, concomitent cu realizarea unor variante de plan general, nu foarte detaliate. Se acordă o atenţie deosebită terenului, stării vremii şi hărţii pentru a prevedea cât mai exact zona în care ar putea avea loc lupta de întâlnire. În plus, se au în vedere, cu prioritate, cele mai recente rapoarte de cercetare. Art.797. - (1) Executarea acţiunii este determinată în mare măsură de decizia comandantului ale cărui forţe realizează contactul cu inamicul, în privinţa modului de abordare a luptei, decizie în care el nu trebuie să piardă din vedere misiunea iniţială. Dacă este obligat să se abată de la aceasta, atunci va trebui să rămână, cel puţin, în cadrul general al intenţiei şi concepţiei comandantului eşalonului superior. Pe de altă parte, el nu trebuie să evite responsabilitatea sa de a acţiona independent. Indiferent ce decizie ia, aceasta trebuie să fie raportată imediat la comandantul eşalonului superior. (2) Una din primele misiuni ale comandantului în lupta de întâlnire este să stabilească dispunerea şi organizarea inamicului. El trebuie să aprecieze în special situaţia la flancurile acestuia. În timp ce caută să identifice punctele slabe ale inamicului, comandantul trebuie să se asigure că propriile sunt în siguranţă. (3) Adeseori nu este posibilă utilizarea imediată flancuri a tuturor forţelor pe care comandatul doreşte să le desfăşoare în lupta de întâlnire. În acest caz, el trebuie să stabilească din timp o ordine de prioritate pentru desfăşurare. Pe tot parcursul acţiunii, el trebuie să aibă o imagine clară a dispunerii şi situaţiei tuturor elementelor forţei sale. (4) Decizia comandantului referitoare la continuarea luptei de întâlnire trebuie, oricând este posibil, să se bazeze pe analiza personală a situaţiei din teren. Cu toate acestea, el nu trebuie să piardă prea mult timp pentru obţinerea unor informaţii detaliate. El trebuie realizeze află într-o competiţie de timp spaţiu, cu comandantul inamic.săDe aceea, că estesefoarte important ca, înainte deşideclanşarea NESECRET 286 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

286/390

5/14/2018


NESECRET

acţiunii, comandantul să analizeze posibilele căi de comunicaţie pentru deplasare şi să stabilească orice zonă din teren care poate fi folositoare; aceste lucruri trebuie să fie foarte clare pe toată durata deplasării. (5) Viteza de reacţie şi puterea de foc considerabilă a elicopterelor de luptă le permite să fie angajate foarte rapid împotriva inamicului, în lupta de întâlnire.

3. Sprijinul de luptă Art.798. - (1) Artileria trebuie să asigure disponibilitatea permanentă a sprijinului prin foc pentru susţinerea elementelor înaintate ale forţei aflate în mişcare. Valoarea sprijinului prin foc iniţial la dispoziţia forţelor implicate în lupta de întâlnire depinde de organizarea deplasării stabilită de către comandant. (2) Observatorii înaintaţi de artilerie trebuie să fie repartizaţi la elementele înaintate ale forţei luptătoare. Art.799. - Artileria antiaeriană trebuie să asigure acoperirea forţelor care se deplasează, scop în care sistemele de apărare antiaeriană sunt dispuse de-a lungul căilor aeriene de acces ale inamicului. Se are în vedere şi faptul că forţele terestre inamice sunt adesea sprijinite de elicoptere de sprijin şi se pot apropia sub acoperire aeriană sau transportate aerian. Art.800. - Trupele de geniu trebuie să fie uşor de repartizat pentru misiuni de mobilitate şi contramobilitate. Rapida desfăşurare a geniştilor care beneficiază de vehicule blindate de geniu poate fi crucială în etapele intermediare ale luptei. Utilizarea rapidă şi corespunzătoare a echipamentului de geniu poate asigura libertatea de manevră a trupelor proprii şi interzice pe cea a inamicului. 4. Comanda şi controlul Art.801. - (1) Lupta de întâlnire prezintă o serie de particularităţi ale comenzii şi controlului, determinate, în special, de faptul că forţele se află în deplasare. (2) Iniţial, comandantul are puţine informaţii referitoare la compunerea, dispunerea şi intenţiile inamicului şi este posibil să fie necesar să ceară confirmarea privind dispunerea forţelor proprii. Rapoartele imediate privind situaţia reală de la comandanţii subordonaţi sunt esenţiale planul de în operaţii. (3) Fiind în mişcare, statul majorpentru poate a-şi aveafundamenta o eficacitate redusă executarea activităţilor specifice de planificare şi organizare a operaţiei. În plus, statul major poate fi dispersat sau comandantul poate fi separat de acesta. (4) Unităţile se deplasează fără a folosi traficul radio şi au nevoie de timp mai mare pentru stabilirea legăturilor reciproce. (5) Când probabilitatea întâlnirii cu inamicul este mare, comandanţii trebuie să fie dispuşi cât mai în faţă pentru a putea comunica între ei, chiar dacă statele lor majore nu o pot face, temporar.

5. Sprijinul logistic NESECRET 287 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

287/390

5/14/2018


NESECRET

Art.802. - Sprijinul logistic al operaţiei trebuie să dea posibilitatea comandantului să câştige şi să menţină iniţiativa şi să fie capabil să răspundă prompt la rapidele schimbări care pot apare în spaţiul de luptă. Deoarece informaţiile disponibile sunt limitate, comandanţii care asigură sprijinul logistic al operaţiei trebuie să fie pregătiţi pentru situaţii neprevăzute. Acest lucru este posibil prin menţinerea la cota maximă a nivelului de asigurare cu materiale. Art.803. - (1) Planificarea sprijinului logistic este focalizată pe sprijinul rapidităţii de reacţie a forţelor proprii, viteza fiind un criteriu major al succesului. (2) La eşalonul superior celui care este în contact, sprijinul logistic al operaţiei trebuie orientat prioritar spre formaţiunea sau unitatea implicată în operaţie atât pe timpul acesteia cât şi după aceasta. Sprijinul logistic poate include: a) aprovizionarea cu muniţie, dacă există timp sau după regrupare; b) realimentarea după regrupare; c) deplasarea înaintată a sprijinului medical şi elaborarea planului de evacuare a răniţilor şi bolnavilor; d) asigurarea unei disponibilităţi maxime a tehnicii atât în cursul luptei de întâlnire cât şi în pregătirea acţiunilor ulterioare; e) planificarea pentru recuperarea tehnicii. SECŢIUNEA a 7 - a Joncţiunea forţelor

1. Generalităţi Art.804. - ( 1) Operaţia de joncţiune are loc atunci când forţele proprii urmează să se întâlnească în teritoriul controlat de inamic. (2) Joncţiunea constă în stabilirea contactului dintre două sau mai multe unităţi proprii, care pot avea aceleaşi misiuni sau misiuni diferite. (3) În operaţia de joncţiune, poate fi necesară distrugerea/neutralizarea inamicului dintre aceste forţe înainte de stabilirea contactului. Art.805. - Misiunea de realizare a operaţiei de joncţiune va fi dată întotdeauna, în contextul unei alte forţele pe implicate. De regulă, aceasta presupune stabilirea locului sau amisiuni căii depentru comunicaţie care urmează să aibă loc joncţiunea. Foarte adesea se stabileşte şi un reper de timp pentru aceasta. Art.806. - Situaţiile în care se realizează joncţiunea pot fi următoarele: a) joncţiunea cu forţele încercuite sau cu cele izolate - poate avea loc în interiorul poziţiilor de apărare ale acelor forţe sau, atunci când joncţiunea este combinată cu acţiunea de ieşire din încercuire, într-un alt loc dinainte stabilit; b) joncţiunea cu forţele transportate pe calea aerului sau infiltrate - poate avea loc în interiorul poziţiilor lor de apărare, în acest caz, joncţiunea este urmată de obicei, de trecerea prin dispozitivele de luptă sau de înlocuirea forţelor implicate;


288/390

5/14/2018


NESECRET

c) joncţiunea între forţele angajate în atacuri convergente - poate avea loc când fiecare forţă cucereşte obiective învecinate repartizate.

2. Desfăşurarea operaţiei forţelor de regulă, oatât acţiune cu un caracter ofensiv. Art.807. - Joncţiuneaforţei Mărimea şi componenţa esteeste, determinată de condiţiile concrete ale joncţiunii cât şi de cele ale misiuni următoare. Art.808. - (1) Necesitatea realizării joncţiunii poate fi o parte a concepţiei operaţiei. De asemenea, joncţiunea poate deveni necesară în cursul operaţiei şi trebuie să fie planificată pe timpul desfăşurării acesteia. În orice împrejurare detaliile planurilor trebuie să fie transmise tuturor celor interesaţi în timp optim, fără periclitarea operaţiei. (2) În procesul de planificare a joncţiunii se acordă atenţie deosebită următoarelor aspecte: manevrei forţelor implicate; a) coordonarea b) stabilirea relaţiilor de comandă; c) realizarea şi menţinerea legăturilor; d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de control. Art.809. - (1) Executarea joncţiunii are loc sub imperativul vitezei de acţiune, necesare pentru reducerea posibilităţilor de reacţie ale inamicului şi micşorării perioadei de vulnerabilitate. (2) Pentru deplasarea forţei de joncţiune, operaţia poate necesita atacuri planificate sau, dacă împrejurările permit, executarea marşului cu viteză maximă pentru luarea contactului. (3) În ultima etapă a joncţiunii, viteza de înaintare a forţelor trebuie să fie atent controlată iar elementele de cercetare trebuie să stabilească contactul cu alte forţe în cel mai scurt timp posibil, pentru obţinerea de informaţii suplimentare, pentru a confirma/adapta planurile iniţiale. (4) Acţiunile ulterioare trebuie să fie lansate cât mai rapid, pentru a putea exploata succesul realizat prin joncţiune.

3. Sprijinul de luptă 3 Art.810. - Sprijinul prin foc din poziţii de tragere acoperite şi prin trageri prin ochire directă trebuie ţinut sub un control foarte atent pentru a evita pierderile determinate de tragerile proprii. Forţele de joncţiune vor folosi măsurile normale de control al focului, totuşi, trebuie stabilită o coordonare specifică pentru fiecare etapă, atunci când focul unei forţe poate afecta acţiunile altei forţe. Art.811. - Sprijinul aerian ofensiv este focalizat pe zona dintre forţele care realizează joncţiunea, cu accent pe măsurile de evitare a fratricidului.


289/390

5/14/2018


NESECRET

Art.812. - Sprijinul genistic acordă atenţie deosebită realizării mobilităţii forţelor. Curăţarea itinerarelor şi îndepărtarea obstacolelor inamicului este esenţială pentru îndeplinirea la timp a misiunii. 4. Comanda şi controlul Art.813. - Comanda forţelor care execută joncţiunea în momentul contactului în zona de joncţiune poate prezenta probleme specifice, care necesită numirea unui singur comandant în raion. La fel se procedează, de regulă, şi când există diferenţe semnificative privind mărimea celor două forţe, care iau parte la acţiune. Comandantul unic trebuie stabilit dinainte, astfel încât să existe timpul necesar planificării acţiunilor concertate ale forţelor. Momentul şi condiţiile preluării comenzii unice trebuie stabilite cu claritate. Art.814. - Măsurile de control care se iau pun accentul pe: a) direcţiile de înaintare sau liniile de despărţire pentru joncţiune; b) obiectivele care trebuie să fie menţinute şi/sau cucerite de către fiecare forţă participantă; c) punctele în care va fi stabilit contactul între cele două forţe; d) sincronizarea acţiunilor forţelor implicate; e) aliniamentele de încetare a focului şi aliniamentele de coordonare a sprijinului prin foc. Art.815. - (1) Menţinerea legăturii dintre forţele participante şi comandant este foarte importantă. De regulă, se menţin, numai comunicaţiile radio. Majoritatea detaliilor referitoare la legături şi comunicaţii sunt prevăzute în planul general al comandantului. Dacă acest lucru nu este posibil, problema este lăsată în modul cel mai judicios cu putinţă la latitudinea comandanţilor forţelor ce execută joncţiunea. (2) Măsurile pe linie de comunicaţii includ: a) echipe de legătură; b) parole şi însemne de identificare vizuală; c) aliniamente de raportare şi puncte de referinţă; d) frecvenţele de comunicare, procedee şi coduri de identificare radio. 5. Sprijinul logistic Art.816. - Consideraţiile privind sprijinul logistic sunt, în principiu, aceleaşi ca pentru operaţia ofensivă, cu particularitatea că, pe lângă luarea în calcul a necesităţilor referitoare la acţiunea de joncţiune a propriei forţe, comandantul operaţiei trebuie să ia în calcul necesitatea susţinerii logistice a forţei cu care urmează să realizeze joncţiunea. SECŢIUNEA a 8 - a Retragerea NESECRET 290 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

290/390

5/14/2018


NESECRET

1. Generalităţi Art.817. - (1) Retragerea intervine când o forţă se desprinde de inamic, ca urmare a deciziei comandantului. Aceasta presupune ruperea contactului cu inamicul, ceea ce nu înseamnă că cercetarea şi/sau elementele de siguranţă nu continuă să supravegheze inamicul. (2) Ordinul de retragere se dă, de regulă, numai în cazul când există acordul sau recomandarea comandantului eşalonului superior în acest sens. (3) Retragerea poate fi executată pentru unul din următoarele motive: a) dacă obiectivele acţiunii nu au fost realizate şi forţa este ameninţată să fie înfrântă sau dacă obiectivul misiunii a fost îndeplinit şi nu se mai justifică menţinerea contactului; b) pentru a evita lupta în condiţii tactice nefavorabile; c) pentru a atrage inamicul într-o situaţie nefavorabilă cum ar fi extinderea liniilor sale de comunicaţii; d) pentru a se coordona cu deplasarea forţelor proprii învecinate; e) pentru a crea condiţiile necesare utilizării forţei sau a unei părţi din aceasta în altă parte; f) din motive de sprijin logistic. Art.818. - (1) Retragerea se execută în aşa fel încât acţiunile ofensive ale inamicului să o afecteze cât mai puţin. Pentru realizarea acestui deziderat se pune un accent deosebit pe cercetare, surprindere şi viteză. (2) Întrucât, întotdeauna trebuie să se presupună că inamicul poate reacţiona, se iau măsuri de siguranţă pentru securitatea forţei care se retrage. Se stabilesc elemente de siguranţă şi li se ordonă misiuni în conformitate cu posibilităţile inamicului. Art.819. - Având în vedere dificultăţile inerente acestui tip de acţiune, comandantul trebuie să aibă flexibilitatea de a o schimba cu orice alt tip de acţiune, dacă situaţia o cere (de exemplu: întârziere, apărare sau atac). Art.820. - Misiunea comandantului este de a-şi dezangaja forţele. În cazul în care se acţionează la intenţia deliberată a comandantului superior misiunea va fi inclusă într-un ordin de luptă complet. În alte situaţii dacă hotărârea a fost luată de comandant în condiţii nefavorabile care l-au forţat să o adopte, ordinul de retragere nu trebuie să conţină mai mult decât permisiunea de retragere şi să dea indicaţiile minime necesare declanşării acţiunii. Art.821. - Condiţiile în care au loc retragerea sunt adesea nefavorabile. Inamicul deţine iniţiativa iar forţa care se retrage este vulnerabilă la atacurile terestre ale acestuia, pe timpul deplasării spre înapoi, fiind uneori nevoită să se redesfăşoare pentru propria protecţie. În plus, situaţia aeriană poate fi nefavorabilă. În acest caz, acţiunea ar trebui declanşată pe întuneric sau în condiţii de vizibilitate redusă.

2. Desfăşurarea operaţiei


291/390

5/14/2018


NESECRET

Art.822. - (1) Pentru organizarea forţei care se retrage, comandantul trebuie să ia în considerare: a) elementele de siguranţă care acoperă retragerea; b) forţa principală autoprotejată de avangardă, ariergardă şi flancgărzi. (2) Misiunea ulterioară a forţei care se retrage va influenţa organizarea şi succesiunea retragerii. (3) Forţele care nu sunt implicate în acţiuni imediate, cum ar fi elementele ale sprijinului logistic şi răniţii trebuie să fie dislocate din timp pentru a menţine libere itinerarele pentru retragere . Art.823. - (1) Pentru planificare, în cadrul analizei situaţiei, comandantul ţine cont de următorii factori: a) distanţa care va fi parcursă; b) condiţiile de teren şi vreme, precum şi de gradul şi durata întunericului pentru a menţine secretul, a realiza surprinderea şi a reduce pierderile rezultate în urma unor atacuri aeriene, retragerile sunt în general desfăşurate mai bine pe timp de noapte, deşi împotriva unui inamic cu o capacitate bună de supraveghere, întunericul nu va ascunde deplasarea; condiţiile de vreme rea, cum ar fi ploaia abundentă sau ceaţa pot face posibil ca retragerea să se desfăşoare eficient în timpul zilei; condiţiile dificile ale terenului pot determina retragerea în timpul zilei, care poate fi practic, singura cale de a evita pierderea controlului; c) posibilităţile de a micşora mobilitatea inamicului - în special prin baraje; d) tăria inamicului terestru; e) situaţia ambelor flancuri; f) mobilitatea forţei; g) situaţia aeriană; h) sprijinul logistic al operaţiei. (2) Planul trebuie să acopere întreaga acţiune şi să acorde o atenţie deosebită următoarelor aspecte: a) planul trebuie să fie simplu petru a permite flexibilitate; b) gruparea pentru retragere rămâne aceeaşi, dacă e posibil, pe toată durata acţiunii; c) surprinderea şi inducerea în eroare să includă, pe cât posibil, atenuarea zgomotului prin folosirea artileriei; d) utilizarea maximă a mijloacelor de mascare şi camuflare pentru realizarea ascunderii; e) stabilirea itinerarelor şi a unui sistem corespunzător de control al circulaţiei. (3) Pregătirea distrugerilor şi a altor obstacole situate de-a lungul itinerarelor de retragere trebuie realizate cât mai din timp posibil. Aceasta prezintă importanţă mai ales pentru distrugerile preliminare, care trebuie să fie atent coordonate cu planul de retragere a forţelor. (4) Pregătirea de interdicţie trebuie îndeplinită cât mai curând posibil şi executarea lor atentmăsurilor coordonată cu planul de retragere a forţelor. NESECRET 292 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

292/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Pe liniile de despărţire, pregătirea măsurilor de interdicţie trebuie coordonată de către comandantul eşalonului superior. Executarea lor trebuie realizată în conformitate cu planul de retragere a forţei. Decizia finală de executare a oricăror misiuni de interdicţie este adoptată de către cel mai mare comandant după consultarea cu comandanţii vecini. Art.824. - (1) Executarea acţiunii începe cu dezangajarea forţelor principale. Aceasta poate fi executată fie prin ascundere şi mascare, fie după o angajare victorioasă. (2) Misiunea forţei de siguranţă este de a împiedica inamicul să angajeze forţele principale. Imediat ce acestea au rupt lupta şi au ajuns la o distanţă de siguranţă, elementele de acoperire încep şi ele ruperea luptei, deşi acestea pot rămâne în poziţiile lor iniţiale în timp ce inamicul atacă în forţă, astfel încât să realizeze la maxim inducerea în eroare şi întârzierea. Dacă inamicul lansează un atac puternic asupra lor, acestea vor continua misiunea lor de siguranţă prin acţiuni de întârziere. Dacă distanţa pe care urmează să se execute deplasarea este mare şi se preconizează ca inamicul să acţioneze rapid, o parte a forţei de siguranţă poate ocupa un număr de poziţii intermediare de apărare în spatele poziţiei pe care încep să o părăsească înainte de retragerea forţei principale. Flexibilitatea şi raza mare de acţiune a mijloacelor de foc de pe elicoptere, le fac potrivite, în special, pentru a sprijini acţiunile elementelor de siguranţă. (3) Dacă elementele de siguranţă nu sunt capabile să rupă lupta sau să împiedice inamicul să se apropie de forţa principală, ele trebuie să fie întărite cu elementele din cadrul forţei principale, sau, dacă este cazul, sunt angajate forţele principale în întregime sau majoritatea lor. În acest caz retragerea este întreruptă şi este reluată în cel mai scurt timp posibil. Dacă elementele de siguranţă au reuşit să rupă lupta ele vor urma forţa principală şi vor continua să realizeze siguranţa. În orice caz, ele continuă supravegherea inamicului până la ordinul de rupere a luptei, sau până când această misiune este preluată de către altă forţă. (4) Retragerea este încheiată în momentul în care forţele retrase sunt gata să-şi asume misiunea următoare.

3. Sprijinul de luptă Art.825. - (1) Artileria trebuie să fie organizată şi desfăşurată astfel încât ea să poată acoperi întreaga acţiune. Artileria cu bătaie mare este retrasă din timp şi dispusă cât mai în spate, astfel încât aceasta să poată acoperi retragerea. Elementele de artilerie care rămân cu elementele de siguranţă menţin sprijinul prin foc asigurat anterior pe o perioadă cât mai lungă de timp. (2) Sprijinul aerian ofensiv poate juca un rol important în hărţuirea inamicului trecut la urmărire sau care încearcă să ocolească sau să depăşească forţele care se retrag. Sprijinul aerian nemijlocit va fi util în special acolo unde retragerea artileriei cauzează o reducere sau întreruperea a sprijinului prin foc indirect. Ofiţerii de la NESECRET 293 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

293/390

5/14/2018


NESECRET

punctele înaintate de dirijare ale aviaţiei tactice vor fi întrebuinţaţi alături de elementele de siguranţă. (3) Elicopterele de transport pot intensifica viteza de executare a retragerii. De asemenea, elicopterele pot fi utilizate la evacuarea forţelor rămase în spatele inamicului. (4) Artileria antiaeriană asigură protecţia împotriva unui atac executat la sol de către mijloacele de atac aerian ale inamicului. Fiind puţin probabil să existe suficiente resurse de apărarea antiaeriană capabile să asigure o acoperire amplă a întregii zone de operaţii, este necesar să se stabilească prioritatea misiunilor. Planul de dispunere al unităţilor de apărare antiaeriană trebuie să asigure eficacitate în perioadele importante pentru a acoperi raioanele unde forţele care se retrag ar putea deveni vulnerabile, sau zone pe care inamicul le poate alege ca locuri de aterizare pentru forţele transportate pe calea aerului. (5) Trupele de geniu sunt întrebuinţate în retragere pentru: a) pregătirea distrugerilor şi a obstacolelor precum şi asigurarea sau menţinerea itinerarelor pentru retragere; b) sprijinul elementelor de siguranţă cu misiuni de reducere a vulnerabilităţii; c) sprijinul deplasării forţei principale şi a elementelor eşalonului din spate prin acţiuni de sprijin în trecerea obstacolelor neprevăzute în timpul retragerii (acţiuni de forţare, de trecere peste obstacole).

4. Comanda şi controlul Art.826. - Măsurile de control de o importanţă deosebită, în operaţia de retragere sunt: a) elementele de legătură; b) itinerare/direcţii de deplasare; c) aliniamente de coordonare; d) măsurile de control al circulaţiei; e) punctele de control; f) aliniamentul de coordonare a focului de sprijin şi măsurile pentru reglajul tragerii; g) sincronizarea pentru etapele Art.827. - Pentru acţiunilor moralul trupelor, trebuie importante. să fie înţeles scopul acţiunii de către întregul personal al forţei. În timpul retragerii trebuie valorificat orice moment favorabil pentru ridicarea moralului. Art.828. - Funcţionarea comunicaţiilor este esenţială. Metodele de transmitere prin radio şi nefolosirea mijloacelor de radio trebuie să fie stabilite cu claritate. Mijloacele de legătură, metodele de exploatare şi intensitatea traficului trebuie să rămână neschimbat cât mai mult timp posibil pentru a evita divulgarea către inamic a intenţiei de a rupe lupta. Realizarea traficului radio de către forţele care rămân în contact contribuie la inducerea eroare înradio. totalitate a inamicului. Elementele care rup lupta, nu folosesc, de obicei, în mijloacele NESECRET 294 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

294/390

5/14/2018


NESECRET

5. Sprijinul logistic Art.829. - (1) Planul S.L. trebuie să asigure satisfacerea nevoilor de sprijin ale forţei care se retrage şi prevenirea capturării materialelor, în special a combustibilului de către inamic. (2) Evacuarea stocurilor poate lua un timp considerabil. (3) Trebuie să fie avută în vedere asigurarea aprovizionării cu muniţie a elementelor de siguranţă şi a artileriei. Art.830. - (1) Inamicul trebuie să fie împiedicat să folosească tehnica şi materialele trupelor proprii cu excepţia echipamentului şi materialelor medicale. (2) Întreţinerea este bine să fie concentrată pe pregătirea materialelor solicitate pentru executarea acţiunii. Mijloacele de adunare şi evacuare a tehnicii deteriorate trebuie să fie dirijate în punctele cheie pentru a menţine itinerarele deschise şi a recupera toate materialele, dacă este posibil. Art.831. - (1) Înainte de a începe deplasarea spre spate, stocurile înaintate sunt reduse prin încetarea aprovizionării şi, când este posibil, prin evacuarea stocurilor înaintate care nu sunt necesare. Trebuie stabilite puncte mobile de distribuire pentru a satisface necesităţile urgente şi schimbările în planul de operaţii. (2) Pierderile de echipament pot depăşi procentele normale de uzură şi trebuie să fie făcute planuri speciale pentru înlocuirea acestora. Art.832. - O atenţie specială trebuie dată evacuării răniţilor . Dovada vizibilă că evacuarea răniţilor este eficientă, va ajuta la menţinerea moralului forţelor. Art.833. - Distrugerea echipamentului şi stocurilor trebuie să fie coordonată cu elementele de timp folosite în planul operativ, astfel încât să nu fie prejudiciată siguranţa tactică. Planul trebuie să prevadă distrugerea tehnicii sau depozitelor care nu pot fi evacuate. Art.834. - Controlul traficului are un rol important pentru asigurarea deplasării spre înapoi a trupelor. În acest scop, elementele de îndrumare a circulaţiei sunt dispuse în intersecţiile critice şi în alte zone apreciate ca atare.

CAPITOLUL X Sprijinul de luptă Art.835. - (1) Comandantul de brigadă este responsabil de creşterea eficienţei sprijinului de luptă. (2) Comandantul foloseşte forţele şi mijloacele de sprijin din subordine pentru a spori capacitatea de manevră a unităţilor şi pentru a întări forţele de pe direcţie principală de efort.


295/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Cunoaşterea capacităţii forţelor şi mijloacelor de sprijin, stabilirea de misiuni corespunzătoare şi controlul acţiunilor acestora sunt esenţiale pentru folosirea oportună a puterii de luptă în locul decisiv. (4) Elementele de sprijin pentru luptă pot fi folosite în sprijin sau în întărire. (5) Indiferent de relaţiile în care sunt folosite, comandantul de brigadă se asigură că forţele de sprijin al operaţiilor sunt la rândul lor sprijinite corespunzător de către brigadă. El decide, conform estimării, cum să le folosească. El păstrează controlul centralizat al elementelor de sprijin, organice sau primite ca întărire/în sprijin, prin ordine specifice şi prin stabilirea de priorităţi de sprijin unităţilor din subordine. (6) Pentru a fi cât mai eficiente, forţele de sprijin nu trebuie să fie doar adăugate la planul comandantului. Ele trebuie să facă parte din acesta nu doar ca o anexă la schema de manevră. De multe ori, comandanţii consideră sprijinul operaţiilor doar o anexă adăugată planului pentru a-l face mai bun. Reprezentanţii sprijinului prin foc trebuie să se implice permanent în planificare. Intenţia comandantului trebuie să fie clar exprimată pentru ca forţele de sprijin al operaţiilor să-şi poată pregăti mijloacele. Apoi, comandantul va alege un curs de acţiune care să sincronizeze manevra şi sprijinul într-un plan unitar. Art.836. - (1) Sprijinul de luptă constă în „sprijinul prin foc şi asistenţa operaţională asigurată elementelor luptătoare” 13. Aceste două componente distincte ale sprijinului de luptă asigură atât sprijinul letal cât şi cel neletal, al operaţiilor. (2) Forţele luptătoare nu pot, practic, să execute operaţii fără un sprijin de luptă adecvat. (3) Sprijinul de luptă trebuie coordonat de către comandant şi integrat în planul operaţiei. SECŢIUNEA 1 Misiunile sprijinului de luptă

Art.837. - Misiunile sprijinului de luptă se grupează în: a) misiuni pentru operaţiile în adâncime; b) misiuni pentru operaţiile la contact; c) misiuni- pentru operaţiile în spate. operaţiilor în adâncime, comandantul Art.838. (1) Pentru executarea brigăzii mecanizate utilizează atât mijloacele de sprijin organice cât şi cele primite, în sprijin sau ca întărire, de la eşalonul superior. (2) Misiunile principale ale sprijinului de luptă, în acest caz sunt: a) interdicţia prin trageri în adâncime, care include neutralizarea sistemelor de comandă, a mijloacelor de apărare antiaeriană, a liniilor de comunicaţii, a forţelor luptătoare şi a sistemelor de sprijin de luptă, precum şi distrugerea materialelor de aprovizionare şi stocurilor; se realizează, în principal, prin trageri din poziţii de tragere acoperite şi sprijin aerian ofensiv; 13

Conform Standardului NATO ESN/FSN Agreed List Nr. 83/30.12 1993 NESECRET 296 din 390


296/390

5/14/2018


NESECRET

b) operaţiile speciale executate de către forţele speciale; c) operaţiile specifice războiului în domeniul comenzii şi controlului; d) sprijinul forţelor luptătoare angajate în operaţii în adâncime (forţe aeropurtate şi aeromobile). Art.839. - (1) Sprijinul operaţiilor la contact presupune alocarea mijloacelor pentru sprijinul nemijlocit al acţiunilor unităţilor subordonate, în vederea creşterii puterii lor de luptă, precum şi sprijinul general în cadrul concepţiei de ansamblu a acestora. Alocarea resurselor trebuie să aibă în vedere, în primul rând, asigurarea concentrării lor pentru obţinerea unui efect cât mai mare, prin menţinerea posibilităţii de a face schimbări în repartiţia iniţială a mijloacelor principale, în funcţie de evoluţia situaţiei. Nevoile de sprijin nemijlocit ale subordonaţilor pot fi satisfăcute prin repartiţia resurselor necesare doar pentru perioade limitate de timp şi/sau îndeplinirea unor misiuni specifice. (2) Lupta în zona de desfăşurare a operaţiilor la contact nu exclude utilizarea mijloacelor adecvate pentru acţiuni de interdicţie, desfăşurate chiar în cadrul acestei zone, cu rol de a fixa forţele apropiate şi rezervele inamicului, în vederea limitării libertăţii lor de manevră. (3) Un rol important revine mijloacelor de sprijin de luptă în acoperirea intervalelor dintre unităţi şi a breşelor produse de către inamic în dispozitivul propriu. Această misiune se execută prin observare, foc şi acţiuni specifice de contramobilitate. (4) Menţinerea permanentă a unei părţi din potenţialul de sprijin de luptă în rol de rezervă este deosebit de importantă pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute ce pot apare pe timpul desfăşurării operaţiei. Art.840. - (1) Misiunea principală a sprijinului de luptă în zona operaţiilor în spate, o constituie protecţia , sub cele două aspecte specifice – activă şi pasivă. (2) Sprijinul de luptă al operaţiilor în spate include: a) distrugerea/neutralizarea forţelor şi mijloacelor inamicului capabile să execute operaţii în adâncime; b) protecţia forţelor şi mijloacelor proprii dispuse în zona de spate. SECŢIUNEA a 2-a Sprijinul prin foc 1. Generalităţi

Art. 841. - (1) Sprijinul prin foc reprezintă folosirea colectivă şi coordonată a sistemelor de arme cu tragere indirectă, aviaţiei şi elicopterelor, precum şi a altor mijloace letale şi neletale împotriva ţintelor terestre pentru sprijinul operaţiilor de nivel tactic şi operativ. (2) Sprijinul prin foc include artileria şi rachetele terestre, artileria navală, aviaţia şi elicopterele iluminare şi fumizare. de atac la sol, mijloacele de război electronic, mijloacele de NESECRET 297 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

297/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Sprijinul prin foc este prezentat în detaliu în „Manualul sprijinului prin foc al acţiunilor brigăzii mecanizate”. Art.842. - Comandantul brigăzii, prin intermediul centrului de coordonare a sprijinului prin foc trebuie să cunoască capabilităţile sistemelor la dispoziţie pentru a sprijini schema de manevră, a concentra efectele focului şi pentru a distruge, neutraliza sau interzice acţiunile forţelor inamicului în spatele dispozitivului. Art.843. - Sistemul de sprijin prin foc al brigăzii mecanizate se compune din: a) mijloace şi forţe de obţinere a datelor despre ţinte şi câmpul de luptă; b) mijloace de lovire (atât letal, cât şi neletal) şi de asigurare cu muniţie; c) forţe şi mijloace de comandă şi control al sprijinului prin foc; d) forţe şi mijloace de asigurare meteorologică şi topogeodezică. Art.844. - Mijloacele şi forţele de obţinere a datelor despre ţinte şi câmpul de luptă reprezintă „ochii şi urechile” sistemului de sprijin prin foc care descoperă şi determină coordonatele ţintelor din fâşia de acţiune. El trebuie să obţină informaţii şi date despre ţinte, exploatând toate posibilităţile tehnicii şi personalului specializat de care dispune. Aceste forţe şi mijloace includ observatorii înaintaţi şi aparatele de observare sau staţiile de radiolocaţie, dacă brigada este sprijinită cu un divizion de artilerie. Art.845. - Mijloacele de lovire şi de asigurare cu muniţie asigură lovirea ţintelor din dispozitivul inamicului cu muniţie letală sau neletală. Fiecare comandant în organica unităţii/subunităţii luptătoare are sau poate primi o subunitate de lovire cu tragere indirectă, prin folosirea căreia să influenţeze evoluţia acţiunilor în zona sa de responsabilitate. Brigada poate beneficia şi de alte mijloace de sprijin, cum sunt: elicoptere de atac, aviaţia de sprijin, artileria navală/fluvială când acţiunile se duc pe litoral sau la fluviu, mijloace specifice războiului electronic. Apărarea antiaeriană şi mijloacele de geniu pot deveni componente importante ale sistemului de sprijin prin foc. Art.846. - Forţele şi mijloacele de comandă şi control al sprijinului prin foc reprezintă elementul care face sistemul să funcţioneze, element prin intermediul căruia, concepţia şi decizia comandantului se transpun în acţiuni tactice şi tehnice necesare pentru a lovi ţintele oportun şi eficient. Art.847. - Forţele şi mijloacele de asigurare meteorologică şi topogeodezică reprezintă partea tehnicăpentru a sistemului sprijina prin focneobservate care asigurăsau datele necesare subunităţilor de tragere lovirea de precisă ţintelor observate şi concentrarea eficientă a focului. Aceste mijloace aparţin unităţii de artilerie care sprijină brigada mecanizată.

2. Artileria şi aruncătoarele Art.848. - (1) Artileria terestră asigură sprijinul nemijlocit/apropiat al forţelor luptătoare, trageri de contrabaterie, neutralizarea apărării antiaeriene a inamicului şi trageri pentru operaţiilor în adâncime. Focul artileriei poate filatransportat cu rapiditate de pesprijinul o direcţie pe alta sau de la distanţa maximă de tragere cea minimă, NESECRET 298 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

298/390

5/14/2018


NESECRET

poate fi executat ziua sau noaptea, în orice condiţii de anotimp şi stare a vremii, în locul şi la momentul cerute de situaţie. (2) Comandantul brigăzii stabileşte priorităţile pentru sprijinul prin foc de artilerie pentru batalioanele din forţele de pe direcţia principală de efort şi pentru cele care execută manevra, sau decide o secvenţă de priorităţi în funcţie de situaţia creată. Apoi se planifică şi stabileşte prioritatea misiunilor de foc pe etape şi categorii de ţinte. (3) Detalii privind sprijinul prin foc sunt prezentate în „Manualul sprijinului prin foc al acţiunilor brigăzii mecanizate”. Art.849. - Artileria şi rachetele antiblindate asigură, în principal, distrugerea (neutralizarea) mijloacelor blindate ale inamicului, integrându-se în sistemul antiblindate al marii unităţi/unităţii. Art.850. - Aruncătoarele constituie mijloacele organice principale de sprijin prin foc a forţelor luptătoare din cadrul eşaloanelor companie şi batalion. Focul lor se integrează cu focul celorlalte elemente de sprijin prezente în zona de responsabilitate a marii unităţi/unităţii. Art.851. - (1) Sprijinul artileriei de pe nave poate fi utilizat în operaţiile brigăzii mecanizate desfăşurate în zona litoralului maritim, deltei sau în apropierea cursurilor de apă navigabile, mari. (2) Observarea şi controlul focului artileriei de pe nave sunt realizate de aceleaşi forţe şi mijloace utilizate în acest scop, pentru artileria terestră. În caz de necesitate pot fi utilizaţi şi specialişti în coordonarea sprijinului prin foc din partea artileriei de pe nave, repartizaţi/dislocaţi temporar pe lângă elementele de conducere a artileriei terestre.

3. Planificarea şi coordonarea sprijinului prin foc Art.852. - Planificarea sprijinului prin foc este un proces continuu de obţinere şi analiză a ţintelor, alocare a mijloacelor de lovire pentru fiecare ţintă, programare a lovirii ţintelor şi sincronizare cu celelalte mijloace de sprijin disponibile, pentru îndeplinirea deciziei comandantului şi implicit realizarea planului de operaţii. Art.853. - Coordonarea sprijinului prin foc este procesul prin care se asigură executarea acţiunilor din planul sprijinului prin foc. Art.854. - (1) Planificarea şi coordonarea sprijinului prin foc sunt două acţiuni continue, care se derulează simultan cu procesul de planificare a acţiunilor brigăzii, pe toată durata desfăşurării operaţiilor. (2) Pe timpul planificării şi coordonării sprijinului prin foc trebuie respectate următoarele reguli: a) să se execute planificarea din timp şi continuu; b) să se respecte precizările comandantului privind lovirea ţintelor; c) să se exploateze toate posibilităţile mijloacelor avute la dispoziţie, letale, d) câtsăşi se celefolosească neletale: toate mijloacele de sprijin prin foc disponibile, atât cele NESECRET 299 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

299/390

5/14/2018


NESECRET

e) să se utilizeze cel mai mic eşalon capabil să execute sprijin prin foc eficient; f) să se stabilească modalitatea de sprijin prin foc cea mai eficientă potrivit situaţiei concrete; g) să se elimine suprapunerile; h) să se respecte măsurile de coordonare a spaţiului aerian; i) să se asigure coordonarea rapidă şi eficientă a sprijinului prin foc; j) să se asigure flexibilitate sprijinului prin foc; k) să se urmărească permanent protecţia şi siguranţa forţelor şi mijloacelor proprii.

4. Atribuţiile personalului cu responsabilităţi privind sprijinul prin foc Art.855. - Comandantul brigăzii mecanizate poartă întreaga responsabilitate asupra pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de luptă. Modulul S.3 răspunde direct de integrarea sprijinului prin foc în cadrul planului de operaţii. Art.856. - Comandantul divizionului de artilerie este coordonatorul sprijinului prin foc al brigăzii şi, în această calitate, ajută modulul S.3 al acesteia să integreze sprijinul prin foc în acţiunea armelor întrunite. Totodată răspunde de pregătirea întregului personal implicat în sprijinul prin foc din cadrul brigăzii. Art.857. - Celula de sprijin prin foc a eşalonului superior transmite celulei de sprijin prin foc a brigăzii indicaţii privind sprijinul prin foc şi fac schimb de informaţii privind planificarea şi coordonarea acestuia. Art.858. – (1) Ofiţerul cu sprijinul prin foc al brigăzii îndrumă activitatea ofiţerilor cu sprijinul prin foc al batalioanelor şi verifică modul în care aceştia întocmesc şi execută planurile proprii de sprijin prin foc. (2) Detalii privind atribuţiile personalului cu responsabilităţi privind sprijinul prin foc sunt prezentate în „Manualul sprijinului prin foc al acţiunilor brigăzii mecanizate”. SECŢIUNEA a 3- a Sprijinul aerian 1. Generalităţi

Art.859. - Sprijinul aerian se realizează prin: interdicţie aeriană; sprijin aerian ofensiv; cercetare şi supraveghere aeriană. Art.860. - Interdicţia aeriană este utilizată, în special pe adâncimea dispozitivului inamicului, pentru fixarea, întârzierea acţiunilor, dezorganizarea acţiunilor şi consumarea resurselor acestuia, înainte de a fi utilizate/introduse în operaţie. NESECRET 300 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

300/390

5/14/2018


NESECRET

Art.861. - Sprijinul aerian ofensiv este, de regulă, utilizat la nivelul teatrului/zonei de operaţii. Art.862. - Sprijinul aerian ofensiv asigurat forţelor luptătoare se realizează prin: a) interdicţia din aer a câmpului de luptă; b) sprijinul aerian apropiat. Art.863. - Cercetarea şi supravegherea aeriană asigură unităţilor date şi informaţii importante referitoare la inamic (date care nu pot fi obţinute prin intermediul altor mijloace).

2. Planificarea sprijinului aerian Art.864. - Comandantul componentei aeriene asigură sprijin aerian tactic forţelor terestre în conformitate cu directivele comandantului forţei întrunite. Art.865. - Planificarea sprijinului aerian. Atunci când brigada primeşte sprijin aerian comandantul de brigadă, ajutat de S.3, este responsabil pentru planificarea şi transportul focului mijloacelor de sprijin aerian tactic. Aceasta include folosirea aviaţiei tactice (a forţelor terestre). De asemenea, următorul personal este implicat în planificarea folosirii aviaţiei tactice, în mod particular în sprijinul aerian apropiat: a) ofiţerul S.3 (cu aviaţia) al brigăzii - acesta primeşte, aprobă şi coordonează cererile pentru sprijinul aerian apropiat planificat; el integrează sprijinul aerian apropiat în manevra brigăzii; de asemenea, ofiţerul din S.3 (cu aviaţia) informează echipa de control tactic aerian a Forţelor Aeriene asupra situaţiei tactice terestre curente, despre locul de dispunere a forţelor proprii şi despre orice măsuri de coordonare şi control a sprijinului de foc; b) ofiţerul cu sprijinul prin foc al brigăzii (OSF)- este coordonatorul întregului sprijin prin foc al brigăzii; el îl consiliază pe comandantul de brigadă asupra tuturor problemelor de sprijin prin foc, inclusiv în folosirea sprijinului aerian apropiat; de asemenea, el este un element important în planificarea sprijinului aerian apropiat şi în legătura de brigadă, (cusprijinului aviaţia) şide altefoc; părţi implicate;dintre OSFcomandantul integrează sprijinul aerian ofiţerul apropiatdin în S.3 planul el planifică şi execută la cerere misiuni de neutralizare a apărării antiaeriene a inamicului; c) grupa de control aerian tactic - Forţele Aeriene asigură o grupă de control tactic aerian (COTA) pentru fiecare brigadă care execută manevra; fiecare grupă COTA include un ofiţer de legătură de aviaţie care are îndatoririle controlorului aerian înaintat şi doi specialişti în comandă şi control din aviaţia tactică; unul dintre ei este specialist în tehnici de control aerian pe terminal şi poate îndeplini îndatoririle controlorului din aerian înaintat; ofiţerul de legătură aviaţie supraveghează activitatea personalului grupa COTA; el îl sfătuieşte pe de comandant, OSF şi ofiţerul din S.3 NESECRET 301 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

301/390

5/14/2018


NESECRET

(cu aviaţia) asupra capabilităţilor şi limitărilor aviaţiei tactice şi altor aspecte tehnice şi tactice privind misiunile acesteia; când este posibil, el asigură controlul final al misiunilor de sprijin aerian apropiat din zona brigăzii; grupa COTA transmite imediat la centrul de operaţii al aviaţiei de sprijin, toate cererile pentru sprijin aerian apropiat; el anunţă ofiţerul din S.3 (cu aviaţia) şi OSF despre solicitările pe linie de sprijin aerian apropiat ale altor unităţi; orice schimbări în situaţia aviaţiei tactice sunt transmise prin reţeaua de comunicaţii a acesteia, reţea în care este şi ofiţerul de legătură de aviaţie; acesta le comunică la OSF şi S.3 (cu aviaţia). Art.866. - Întrebuinţarea. Integrarea cu succes a misiunilor de foc terestre şi aeriene începe cu un plan bine întocmit. Art.867. - Solicitările pentru sprijinul aerian trebuie să conţină informaţiile necesare comandanţilor unităţilor pentru a înainta solicitarea şi planificatorilor Forţelor Aeriene pentru a decide tipul de aeronavă şi muniţia ce urmează a fi întrebuinţată. Art.868. - (1) De asemenea, armamentul avionului trebuie să fie corespunzător pentru a asigura rezultatele dorite la ţintă; acest lucru este foarte important atunci când loviturile aeriene sunt schimbate/modificate; dacă muniţia şi încărcătura aflată la bord nu este potrivită pentru ţintă, acestea nu trebuie irosite. (2) Muniţia cargo (de aviaţie) nu va fi folosită împotriva tancurilor, iar rachetele antitanc nu vor fi folosite împotriva infanteriei debarcate. Art.869. - Folosirea unor metode de identificare şi marcare a unităţilor proprii constituie cheia succesului pentru sprijinul apropiat. Ofiţerul de legătură de aviaţie trebuie să prevină lovirea forţelor brigăzii.

3. Elicopterele de sprijin Art.870. - Elicopterele de cercetare asigură, în timp real, o gamă largă de informaţii necesare forţelor luptătoare. Art.871. - Elicopterele de sprijin pot fi utilizate pentru executarea sau sprijinul următoarelor acţiuni: operaţii demonstrative; contraatacuri; operaţii ale forţelor de acoperire; cercetare prin luptă; operaţii de contramobilitate. 4. Patrulele de cercetare în adâncime Art.872. - Patrulele de cercetare în adâncime asigură observarea în timp real a acţiunilor inamicului şi au posibilitatea de a determina obiectivele şi a dirija focul pentru sprijinul aerian ofensiv, pentru artileria cu bătaie mare şi elicopterele de sprijin. În anumite situaţii, acestea pot executa şi acţiuni ofensive cu obiectiv limitat, precum şi alte operaţii speciale, în sprijinul acţiunilor principale ale forţelor luptătoare. SECŢIUNEA a a 4 –obiectivelor Determinarea şi angajarea NESECRET 302 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

302/390

5/14/2018


NESECRET

1. Generalităţi Art.873. - Determinarea şi angajarea obiectivelor constă în descoperirea, determinarea şi procesarea datelor despre acestea, selectarea obiectivelor şi asigurarea celei mai adecvate reacţii de răspuns, în concordanţă cu posibilităţile şi cerinţele operaţionale. Acest proces implică integrarea mijloacelor de observare, cercetare şi determinare a obiectivelor cu mijloacele de lovire/angajare a acestora pentru coordonarea lor adecvată, în vederea asigurării răspunsului optim pentru fiecare obiectiv în parte. Art.874. - Principiile procesului de determinare şi angajare a obiectivelor se aplică în toate tipurile de operaţii de luptă armată şi la toate eşaloanele de comandă. Derularea sa integrală, sub toate aspectele, solicită timp, muncă de stat major şi acces la întreaga gamă de resurse şi mijloace, fapt pentru care acest lucru se poate realiza în volum complet numai la eşalonul brigadă mecanizată şi mai sus. Art.875. - (1) Determinarea şi angajarea obiectivelor nu este un proces de sine stătător, ci o parte integrantă a pregătirii şi desfăşurării operaţiei, care solicită interacţiunea coordonată a unor module din statul major sub îndrumarea şefului modulului S.3- operaţii. În unele situaţii, poate fi necesară constituirea unei celule de determinare şi angajare a obiectivelor care, fără a funcţiona permanent, se întruneşte periodic în diferite faze ale pregătirii şi desfăşurării operaţiei. (2) Procesul determinării şi angajării obiectivelor începe odată cu primirea misiunii şi este strâns legat de estimarea comandantului. Firul său director îl constituie ciclul decizie, detecţie (determinare), urmărire, angajare, evaluare. Art.876. - Pentru ca, pe timpul desfăşurării operaţiei, statul major să poată acţiona fără (prea multe) indicaţii din partea comandantului, este de preferat ca cea mai mare parte a deciziilor să fie luate în faza planificării şi pregătirii operaţiei. 2. Metodologie Art.877. - (1) În procesul de determinare şi angajare a obiectivelor, în cadrul ciclului decizie, detecţie (determinare), urmărire, angajare, evaluare, distingem nouă etape (paşi) (2) În. faza deciziei se execută: a) pasul 1 - identificarea zonelor de dispunere a obiectivelor cheie (decisive); b) pasul 2 - determinarea tipurilor de obiective în funcţie de importanţa lor (obiective de valoare deosebită14, obiective prioritare15); c) pasul 3 - stabilirea gradului de precizie a determinării obiectivelor/ţintelor, în funcţie şi de sistemul de lovire (angajare) preconizat a fi utilizat. (3) În fazele detectării şi urmăririi se execută: 14

Forţele şi mijloacele pe care, probabil, inamicul se bazează în îndeplinirea misiunii.

15

Acele obiective de valoare deosebită care trebuie angajate cu succes pentru îndeplinirea misiunii de către forţele proprii. NESECRET 303 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

303/390

5/14/2018


NESECRET

a) pasul 4 - introducerea deciziilor luate, în planul cercetării (planul de căutare a informaţiilor); b) pasul 5 - stabilirea obiectivelor prioritare care urmează să fie angajate, a ordinii angajării, a momentului, modalităţii şi a mijloacelor cu care vor fi angajate, precum şi a priorităţilor de urmărire a obiectivelor; c) pasul 6 - stabilirea mijloacelor de observare, cercetare şi determinare a obiectivelor care urmează să evalueze efectul la ţintă; d) pasul 7 - punerea în aplicare a planului de căutare a informaţiilor şi actualizarea listei obiectivelor prioritare. (4) În fazele angajării şi evaluării se execută: a) pasul 8 - angajarea obiectivelor; b) pasul 9 - stabilirea efectului obţinut şi determinarea necesităţii unor acţiuni ulterioare. (5) Determinarea şi angajarea coordonată a obiectivelor în adâncime este esenţială pentru succesul operaţiei. Procesul este din ce în ce mai eficient, pe măsura creşterii progresului tehnologic. SECŢIUNEA a 5 - a Asistenţa operaţională

Art.878. - Asistenţa operaţională constă în orice acţiune de sprijin, alta decât sprijinul prin foc şi logistica, executată în folosul forţelor luptătoare. 1. Planificarea asistenţei operaţionale Art.879. - (1) Toate misiunile de sprijin sunt proiectate ca parte integrantă a planului operaţiei. (2) Utilizarea adecvată a forţelor de sprijin este strâns legată de existenţa unor capabilităţi de comandă şi control adecvate organizării pentru luptă a brigăzii mecanizate şi misiunii acesteia. (3) Comanda forţelor de sprijin trebuie centralizată cât mai mult posibil, în funcţie de situaţie. (4) atenţie deosebită se acordă:acţiunilor de sprijin şi deplasărilor impuse de a) Otimpului necesar pregătirii situaţie în vederea îndeplinirii misiunii; b) coordonării acţiunilor de sprijin cu cele ale unităţii sprijinite.

2. Sprijinul aerian Art.880. - Apărarea aeriană se coordonează la nivelul teatrului/zonei de operaţii. Rezultatul acesteia se măsoară în termenii specifici privind controlul spaţiuluia)aerian: superioritatea aeriană locală; NESECRET 304 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

304/390

5/14/2018


NESECRET

b) superioritatea aeriană; c) supremaţie aeriană. Art.881. - Transportul aerian este utilizat pentru: a) operaţii aeropurtate; b) operaţii logistice; c) evacuarea răniţilor.

3. Elicopterele de sprijin Art.882. - Elicopterele de sprijin, utilitare ori de transport, pot fi folosite pentru: a) operaţiile forţelor speciale - transportul patrulelor de cercetare în adâncime; b) căutare - salvare în luptă; c) operaţii aeromobile - inclusiv raiduri şi cucerirea unor puncte din teren sau instalaţii (obiective) cheie (decisive); d) dislocarea punctelor înaintate de reînarmare şi realimentare pentru extinderea razei de acţiune, duratei şi ritmului operaţiilor elicopterelor de atac; e) evacuarea răniţilor; f) operaţii logistice; g) puncte de comandă aeriene. 4. Apărarea antiaeriană Art.883. – (1) Operaţiile de apărare antiaeriană ale brigăzii cuprind toate activităţile şi măsurilor care împiedică sau reduc efectele atacului din aer al inamicului, asigurând supravieţuirea forţelor şi mijloacelor proprii. (2) Aceste operaţii includ acţiuni de apărare antiaeriană activă şi acţiuni de apărare antiaeriană pasivă. (3) Acţiunile de apărare antiaeriană activă se execută cu forţele şi mijloacele organice. Mijloacele de apărare antiaeriană ale brigăzii, la nevoie, pot fi suplimentate de către eşalonul superior prin alocarea unor mijloace de apărare antiaeriană cu sarcini de sprijinaeriene sau întărire mijloace proprii.a marii unităţi şi prin acoperirea aeriană executată de către (4) Datorită acestor considerente apărarea antiaeriană a brigăzii trebuie coordonată şi integrată cu: a) schema de manevră a forţelor luptătoare; b) planul de apărare antiaeriană a eşalonului superior; c) acţiunea mijloacelor aeriene ale Forţelor Terestre, Forţelor Aeriene şi Forţelor Navale. (5) Acţiunile de apărare antiaeriană pasive sunt detaliate în capitolul XII, Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor. NESECRET 305 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

305/390

5/14/2018


NESECRET

Art.884. - Brigada mecanizată are ca structuri şi mijloace specializate de apărare antiaeriană: a) un ofiţer cu apărarea antiaeriană în cadrul modulului S.3- operaţii; b) unităţi şi subunităţi de artilerie de rachete antiaeriene, la nivel brigadă şi la fiecare batalion. Art.885. - Ofiţerul cu apărarea antiaeriană are următoarele atribuţii: a) dezvoltarea dimensiunii aeriene a IPB; b) repartizarea armelor şi senzorilor de apărare antiaeriană organici sau primiţi ca întărire/sprijin; c) avertizarea apărării antiaeriene; d) consilierea comandantului pe linia apărării antiaeriene; e) întocmirea Anexei Apărării Antiaeriene la ordinul de operaţii. Art.886. - (1) Sistemele de apărare antiaeriană din compunerea brigăzii sunt utilizate, de regulă, pentru apărarea antiaeriană pe obiective/ punctuală. Art.887. - Pentru organizarea şi asigurarea unei apărării antiaeriene eficiente la nivelul brigăzii mecanizate, trebuie aplicate prevederile „F.T./AA.-2/2, Manualul acţiunilor de apărare antiaeriană executate de către toate armele din cadrul Forţelor Terestre”. 5. Sprijinul de geniu Art.888. - (1) Sprijinul de geniu constă în totalitatea misiunilor de geniu executate în folosul acţiunilor forţelor luptătoare desfăşurate în lupta armată, în operaţiile de stabilitate şi de sprijin şi în cele intermediare. (2) Sprijinul de geniu este necesar la toate eşaloanele şi nivelurile operaţiilor. (3) Sprijinul de geniu solicită dislocarea şi repartiţia judicioasă a unei mari cantităţi de forţe şi mijloace, ceea ce impune o planificare şi o coordonare judicioasă. Art.889. - Comandantul de brigadă şi ofiţerul de geniu planifică buna folosire a resurselor de geniu, astfel încât să se elaboreze planul de operaţie pentru angajarea forţelor de manevră. Pentru aceasta, în procesul de planificare a operaţiei ofiţerul de geniu colaborează cu întreg statul major. De asemenea, pe timpul elaborării raportului de informare cooperează cu modulul S.2 contribuind la stabilirea situaţiei inamicului. Cu modulele S.3, S.4pentru şi OSF cooperează realizarea planului genistic, asigurarea resurselor sprijinul planuluipentru de operaţie şi pentru a coordona tragerile cu obstacolele. Elementele pe care ofiţerul de geniu trebuie să le analizeze împreună cu comandantul de brigadă sunt următoarele: a) scopurile obstacolelor – ofiţerul de geniu trebuie să ştie ce obstacole trebuiesc realizate pentru fixarea, întreruperea, întoarcerea sau blocarea inamicului; b) prioritatea efortului - comandantul trebuie să ia în calcul diferite priorităţi privind mobilitatea, contramobilitatea şi supravegherea în timpul acţiunilor ofensive sau a altor acţiuni tactice; lucrului c) prioritatea - comandantul geniu, poziţiile de luptă, zonele de angajare; stabileşte priorităţile pentru compania de NESECRET 306 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

306/390

5/14/2018


NESECRET

d) restricţii privind folosirea obstacolelor - comandantul trebuie să explice restricţiile (exemplu: poate stabili ce obstacol să nu se folosească de-a lungul itinerarelor de contraatac ale trupelor noastre); e) precizări pentru comandanţi - comandantul face precizări comandanţilor de unităţi cu privire la zonele cu obstacole, intervale închise, la realizarea de breşe (intervale), siguranţa obstacolelor şi sprijinul de infanterie pentru acţiunile geniştilor; f) precizări pentru modulele S.3 şi S.4 - comandantul oferă precizări pentru modulele S.3 şi S.4 privind poziţionarea şi alocarea materialelor pentru obstacole; cei care apără obstacolele întocmesc şi schemele privind poziţiile lor. Art.890. - (1) Comandanţii subunităţilor de geniu trebuie să-l consilieze pe comandantul unităţii de forţe luptătoare cu privire la combinaţia optimă de forţe, mijloace şi materiale de geniu necesare pentru îndeplinirea misiunii. (2) Relaţiile de comandă dintre subunităţile de geniu şi unităţile sprijinite trebuie stabilite cu claritate, în funcţie de conţinutul misiunii . Art.891. - (1) Sprijinul de geniu cuprinde: a) sprijinul de geniu pentru luptă; b) sprijinul de geniu special. (2) Sprijinul de geniu pentru luptă constă în totalitatea misiunilor de luptă executate de forţele de geniu, în sprijinul operaţiilor de luptă şi a celor intermediare acestora. (3) Sprijinul de geniu pentru luptă are ca scop: asigurarea mobilităţii forţelor proprii; realizarea contramobilităţii inamicului; menţinerea puterii de luptă a forţelor proprii. (4) Sprijinul de geniu special constă în totalitatea misiunilor executate de forţele de geniu, în sprijinul operaţiilor de stabilitate şi de sprijin şi a celor intermediare acestora. Misiunile sprijinului de geniu special se stabilesc în funcţie de tipul operaţiei şi sunt planificate, organizate şi conduse conform regulilor de angajare stabilite prin mandatul organizaţiilor politico-militare internaţionale şi prin legile României. Art.892. - (1) Mobilitatea. Menţinerea mobilităţii depinde de: a) prevederea din timp a posibilităţii înlăturării obstacolelor; b) dislocarea forţelor în cea mai adecvată manieră pentru depăşirea cu rapiditate obstacolelor;şi cercetarea/verificarea oportună a obstacolelor; c) adeterminarea d) existenţa unor proceduri şi deprinderi eficiente. (2) Principalele sarcini de geniu privind mobilitatea sunt: a) cercetarea de geniu a inamicului şi terenului; b) asigurarea viabilităţii drumurilor de luptă; c) amenajarea şi deservirea trecerilor peste obstacole, ocolirea sau reducerea acestora; d) executarea culoarelor prin barajele explozive; e) executarea verificarea la minare, deminarea terenuluimobilităţii; şi obiectivelor; f) distrugerilor pentru realizarea NESECRET 307 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

307/390

5/14/2018


NESECRET

g) sprijinul elicopterelor avansate – construirea, repararea şi întreţinerea pistelor înaintate şi pregătirea zonelor de aterizare. Art.893. - (1) Contramobilitatea este planificată de către modulul operaţii prin consultarea comandantului subunităţii de geniu, pentru a asigura folosirea ingenioasă a detaliilor de planimetrie şi relief în stabilirea şi amplasarea obstacolelor, inclusiv utilizarea adecvată a “minelor lansate” pentru protecţia flancurilor. Planificarea acţiunilor de contramobilitate trebuie să ţină cont de necesităţile de deplasare şi de manevră proprii. (2) Contramobilitatea implică crearea unor obstacole/baraje genistice care pot fi grupate astfel: a) baraje neexplozive antiblindate (şanţuri, escarpe, contraescarpe, colţ, abatize, baricade) şi antipersonal (fixe sau transportabile); b) baraje explozive (mine plantate izolat, grupuri de mine, câmpuri de mine, obiective minate); c) baraje mixte (aliniamente de baraje, zone de baraje - realizate din combinarea barajelor neexplozive cu cele explozive şi cu lucrările de distrugere pentru realizarea contramobilităţii). Art.894. - (1) Menţinerea puterii de luptă a forţelor proprii de către subunităţile de geniu se îndeplineşte prin măsurile specifice de protecţie ce asigură menţinerea integrităţii forţelor proprii în câmpul de luptă. (2) Aceasta include toate aspectele referitoare la asigurarea protecţiei personalului, armamentului şi rezervelor, simultan cu înşelarea/inducerea în eroare inamicului. (3) Unităţile din compunerea brigăzii mecanizate, indiferent de tipul acestora, răspund pentru protecţia proprie. Subunităţile de geniu asigură sprijinul specializat, în limita resurselor disponibile, pe baza priorităţilor stabilite de către comandant. Art.895. - (1) În operaţia ofensivă prima misiune a geniştilor este de a mări eficacitatea brigăzii. (2) Misiuni în operaţia ofensivă. În operaţia ofensivă geniştii sprijină brigada să execute manevra în teren şi să treacă peste obstacole. El poate ajuta brigada în: a) executarea cercetării itinerarelor; b) traversarea unor obstacole, inclusiv a unor cursuri de apă; realizareasau de alte breşe, culoare (căi ocolitoare) în (în jurul) câmpurile de mine, poziţiilec)fortificate obstacole; d) amplasarea câmpurilor de mine pe flancurile dispozitivului operativ; e) pregătirea poziţiilor stabilite de comandantul de brigadă; f) construirea şi întreţinerea drumurilor şi itinerarelor de deplasare; g) curăţirea pistelor de aterizare de pe aeroporturi. (3) Sprijin pentru operaţia ofensivă. Geniştii sprijină fiecare tip de operaţii ofensive după cum urmează: a) deplasarea spre aliniamentul de contact - sprijinul genistic constă în măsurilor genistice şi conducerea elementuluiladesituaţie sprijin în realizarea executarea breşelor; sub conducerea brigăzii geniştii reacţionează împreună cu NESECRET 308 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

308/390

5/14/2018


NESECRET

siguranţa de flanc şi de spate; pentru a obţine o estimare timpurie privind sarcinile lor şi necesarul de materiale, personalul de geniu se poate deplasa împreună cu cercetaşii; brigada mecanizată trebuie să suplimenteze încărcătura de bază cu încărcături pentru demolări; de asemenea, echipamentul (cum ar fi buldozerele) primit, asigură executarea breşelor şi reducerea obstacolelor; elementele genistice împreună cu cele de siguranţă de flanc şi de spate trebuie să blocheze căile inamice de apropiere înspre flancurile şi spatele brigăzii; geniştii trebuie să realizeze obstacole care sunt simple şi rapid de amplasat cum ar fi cratere, câmpuri de mine şi poduri demolate; b) atacuri rapide şi deliberate - rolul geniştilor într-un atac este similar cu rolul lor în asigurarea mişcării pentru realizarea contactului, astfel, timpul necesar cercetării, planificării şi pregătirii este mărit; c) exploatarea succesului şi urmărirea - în acţiunile de exploatare a succesului şi urmărire, geniştii trebuie să fie dispuşi în cadrul elementelor de siguranţă ale coloanelor, astfel încât să poată sprijini deplasarea forţelor principale; ei trebuie să dispună de echipamente pentru efectuarea breşelor/culoarelor, de mijloace pentru traversarea cursurilor de apă, refacerea şi întreţinerea unor porţiuni de drum distruse. Art.896. - Cercetarea. Geniştii trebuie să execute cercetarea înainte cât şi în timpul atacului. Înainte de atac geniştii studiază terenul, podurile, căile de acces şi obstacolele cum ar fi câmpurile de mine, capcanele pentru tancuri şi amplasarea lor. Acţiunile geniştilor în timpul atacului şi solicitările lor pentru personalul ce execută breşe sunt stabilite pe baza acestui studiu. Informaţiile se obţin din cercetarea hărţilor, cercetarea aeriană şi terestră şi alte surse. Art.897. - Breşe şi obstacole în câmpul de mine. Brigada integrează acţiunile de realizare a breşelor în planul de operaţii şi stabileşte sarcini pentru ca geniştii să asigure sprijinul corespunzător. În funcţie de situaţie şi cantitatea de informaţii obţinute, brigada şi unităţile subordonate planifică acţiunile pentru un asalt deliberat sau pentru acoperirea acţiunilor de executare a breşelor. Art.898. - (1) Acţiuni la descoperirea obstacolelor. Când descoperă un obstacol, elementul conducător trebuie să raporteze imediat şi să-l ocolească (după ce s-a asigurat că scopul obstacolului nu este de a canaliza forţe în acea direcţie). În caz contrar(2) aplică metodele Execută planuldedetrecere breşă: cunoscute. a) execută breşe folosind mijloacele disponibile împotriva unor apărători slabi sau simpli; breşele sunt planificate, pregătite şi executate pentru a menţine contactul; comandantul stabileşte echipe de sprijin, de executare a breşelor şi de asalt şi le sincronizează acţiunile; b) execută breşe deliberate pentru a ataca o apărare puternică sau un sistem mai complex de obstacole; breşa deliberată este caracterizată prin cercetare, planificare detaliată, pregătire extensivă şi reîmprospătare explicită ca o unitate de armeechipe întrunite; una sau mai sunt multeorganizaţi subunităţiatât suntcadesemnate ca echipe breşea sau de asalt; geniştii echipe de asalt cât şide desprijin executare NESECRET 309 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

309/390

5/14/2018


NESECRET

breşelor; geniştii din cadrul echipei de realizare a breşei reduc sau distrug obstacolul; câţiva militari din cadrul echipei de realizare a breşei îi ajută, în timp ce ceilalţi asigură sprijinul şi siguranţa locală; geniştii din echipa de asalt ajută la executarea breşei şi distrug poziţiile fortificate; c) execută breşe de atac pentru a realiza spargeri, locuri de trecere prin obstacolele de protecţie ale inamicului până în poziţia acestuia.; d) execută breşe de acoperire pentru reducerea obstacolului dacă surpriza este principala acţiune; breşele de acoperire sunt folosite în timpul vizibilităţii reduse sau când obstacolul este apărat, pentru a realiza surpriza şi a proteja cât este posibil forţele proprii; forţele de atac şi sprijin execută misiunile lor numai la ordin sau dacă breşele sunt realizate; geniştii asigură sprijin prin executarea de culoare prin câmpurile de mine şi prin tăierea de sârmă. Art.899. - Atacul punctelor puternice. Pentru asaltul unui punct puternic se folosesc aceleaşi tehnici: a) geniştii lucrează cu infanteria pentru a constitui elementele de asalt; înainte de atac grupele de cercetare caută să determine cea mai bună localizare pentru acţiune şi să pregătească încărcăturile necesare efectuării breşelor; în timpul pregătirilor se asigură că forţele de infanterie cunosc cum să folosească aceste muniţii. b) în timpul atacului, misiunea esenţială a geniştilor este de a sparge obstacolele tactice defensive şi de protecţie ale inamicului; echipele de infanterie organizate şi echipele speciale neutralizează armele, poziţiile fortificate, apoi curăţă obstacolele minore; c) principala sarcină a geniştilor după ce au spart obstacolul este de a crea şi menţine itinerarele; brigada trebuie să instaleze călăuze în toate punctele în care s-au executat breşe până când acestea sunt înlocuite de unităţilor următoare care vor instala alte călăuze şi executa misiuni până la trecerea tuturor forţelor din adâncime; călăuzele trebuie să sosească la unităţile din care fac parte, să îndrume şi să instruiască pe cei care îi schimbă. Art.900. - Întreţinerea drumurilor şi căilor de luptă. Geniştii dezvoltă şi întreţin căile pe care se deplasează forţele brigăzii, concentrându-se asupra înlăturării efectelor provocate de explozii. Art.901. - Obstacole. În operaţia ofensivă geniştii completează obstacolele, Amplasarea pentru a bloca sau împiedica în zonele/locurile cucerite. obstacolelor trebuiedeplasarea să ascundăinamicului manevra forţelor proprii. Măsurile de control privind folosirea obstacolelor includ cercetarea terenului şi stabilirea restricţiilor. Art.902. - (1) Rolul geniştilor în operaţia de apărare este de a folosi terenul pentru a mări eficacitatea de luptă a brigăzii. Folosirea corespunzătoare a geniştilor îmbunătăţeşte mobilitatea brigăzii şi împiedică mobilitatea inamicului. Brigada foloseşte câmpul de luptă pentru două motive: a) poate executa mai bine foc asupra obstacolelor inamicului; b) poate desfăşura un număr mare de forţe pentru apărare. NESECRET 310 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

310/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Geniştii trebuie să-şi înceapă lucrul atunci când este primită misiunea pentru apărare. Rolul geniştilor în apărare se împarte în sprijin privind mobilitatea şi sprijin privind obstacolele. (3) Sprijin privind mobilitatea. Geniştii trebuie să identifice căile acoperite pentru a simplifica deplasarea de-a lungul frontului şi înainte. Ei propun comandantului de brigadă ce căi/itinerare pot fi folosite. După posibilităţi, construiesc căi noi, le dezvoltă şi menţin pe cele existente. Timpul, eforturile solicitate şi dotarea sunt primele considerente în determinarea gradului de îndeplinire a acestor misiuni. (4) Sprijin privind obstacolele. Ofiţerul de geniu pregăteşte un plan de obstacole pentru a sprijinii concepţia de acţiune şi manevra brigăzii. El planifică obstacolele tactice bazându-se pe concepţia comandantului de brigadă şi pe planul de obstacole al eşalonului superior. Planul brigăzii poate limita implicarea obstacolelor tactice spre obstacolele cu centuri/bretele. Fiecare obstacol din cadrul acestor centuri trebuie să îndeplinească una din funcţiunile obstacolelor (fixează; întrerupe; întoarce; blochează). Câteodată brigada poate permite comandantului companiei de geniu să amplaseze în funcţie de nevoi, obstacole tactice în sectorul său. Ofiţerul de geniu al brigăzii supervizează geniştii care amplasează obstacole tactice. El coordonează integrarea acestor obstacole în planul cu tragerile prin ochire directă şi din poziţii de tragere acoperite. El precizează unităţilor modul în care să folosească, înregistreze şi să schimbe obstacolele de protecţie. Ofiţerul de geniu al brigăzii cooperează cu modelul S-4 în rechiziţionarea materialelor pentru obstacole. Art.903. - (1) De regulă, obstacolele tactice sunt amplasate de genişti şi se folosesc pentru fixarea, întreruperea, întoarcerea şi blocarea grupărilor inamicului. (2) Obstacolele fixe încetinesc şi ţin pe loc inamicul într-o zonă specifică, astfel încât el să poată fi neutralizat prin foc. De asemenea, permit forţelor să execute manevra în timp ce se rup de contact şi se dezangajează. (3) Obstacolele pentru întrerupere sunt folosite împotriva formaţiunilor de atac ale inamicului, pentru a întrerupe desfăşurarea acţiunilor, pentru a epuiza mijloacele inamicului de executare a breşelor şi pentru a separa elementele luptătoare înaintate de vehiculele de reaprovizionare. De asemenea, obstacolele întrerup acţiunile grupărilor de asalt, destabilizează controlul şi comanda la nivel mic în timp ce inamicul este sub foc direct. întoarcere (4) Obstacolele acţiunile inamicului în avantajul de forţelor proprii direcţionează prin obligareaşiluicondiţionează de a se deplasa într-o direcţie dorită sau prin expunerea flancurilor. (5) Obstacolele de blocare sunt complexe, amplasate în adâncime şi integrate cu acţiunile de foc. Blocajul nu este niciodată realizat singur prin folosirea unui obstacol. Obstacolul de blocare doar limitează deplasarea inamicului. În cazul construirii unor astfel de obstacole, geniştii completează adesea obstacolele determinate de caracteristicile terenului. Aceasta salvează construcţii valoroase dar şi echipament şi ore de lucru. Lărgirea unei trecători sau a unui şanţ de drenaj, a unui

cheiasemenea, sau drum de îmbarcare este nu maieste uşoară decât nou şanţ antiblindate. De obstacolul tactic stabilit şi săparea amplasatunui în mod simplu deoarece NESECRET 311 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

311/390

5/14/2018


NESECRET

terenul permite sau nu să se poată lucra uşor. Obstacolul trebuie să sprijine planul tactic prin obligarea inamicului să acţioneze într-un fel care este esenţial concepţiei comandantului. Obstacolele tactice reprezintă un mijloc de a concretiza câmpul de luptă, de a îngrădi inamicul pentru a asigura un avantaj brigăzii. (6) Obstacolele de protecţie. De regulă, brigada foloseşte propriile mijloace pentru amplasarea acestor obstacole. Aceste obstacole pot ajuta asalturile forţelor debarcate sau îmbarcate, prin amplasarea lor în cadrul poziţiilor defensive. Obstacolele antipersonal, obstacolele antiblindate sau o combinare a acestor două tipuri sunt folosite în funcţie de felul ameninţării în lupta apropiată. Art.904. - Misiunile de menţinere a capacităţii de luptă. Sprijinul genistic în apărare se realizează prin realizarea de lucrări genistice pentru vehiculele de luptă şi poziţii de protecţie şi atunci când timpul permite prin construirea poziţiilor de luptă individuale sau de grupă. Ofiţerul de geniu face propuneri statului major al brigăzii pentru camuflarea, acoperirea şi ascunderea, astfel: a) poziţii de protecţie - geniştii pot asigura echipament pentru pregătirea poziţiilor de protecţie; poziţiile de protecţie pentru infanterie şi mijloacele de foc sunt construite cu materiale disponibile la momentul respectiv; această acoperire protejează poziţiile împotriva schijelor de la bombele aruncate din avion, dar nu împotriva unor lovituri directe; poziţiile de protecţie trebuie să fie construite conform standardelor pentru a realiza siguranţa adecvată militarilor; dacă există posibilitatea descoperirii pământului proaspăt săpat nu va fi creată nici o bermă; bermele nu sunt eficiente împotriva energiei cinetice a gloanţelor; geniştii folosesc buldozere, basculante în funcţie de posibilităţi pentru a spori capacitatea de luptă prin amenajarea terenului; atunci când timpul permite geniştii folosesc tehnica pentru a realiza poziţii solide avându-se în vedere prioritatea pentru tancuri şi alte vehicule blindate; b) măsuri de contra-supraveghere - rolul geniştilor include şi elaborarea propunerilor privind executarea mascării brigăzii prin realizarea de ascunzători, poziţii false şi alte lucrări de mascare. Art.905. - Geniştii au misiunea particulară de a se reorganiza şi lupta în unele situaţii ca subunităţi de infanterie. Comandantul de brigadă hotărăşte când pot executa acest lucru, dar numai în situaţii critice. Geniştii reorganizaţi în formaţiuni de infanterie îşi astfel vor dispune echipamentul într-un eşalon în adâncime. Formaţiunile constituite nu vor purtagenistic armament greu cum ar fiaflat aruncătoare şi nu vor avea mijloace pentru a observa focul executat din poziţii de tragere acoperite. Geniştii pot folosi adesea tacticile de luptă ale infanteriei pentru îndeplinirea misiunilor genistice.

6. Sprijinul NBC Art.906. - (1) Sprijinul NBC reprezintă o componentă a protecţiei forţei şi cuprinde ansamblul activităţilor, măsurilor şi acţiunilor planificate, organizate, coordonate şi controlate la nivelul statului major al brigăzii mecanizate pentru NESECRET 312 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

312/390

5/14/2018


NESECRET

protejarea, menţinerea/refacerea capacităţii operaţionale, amplificarea capabilităţii şi asigurarea libertăţii de acţiune a forţei în scopul îndeplinirii misiunilor în condiţii/ medii NBC, ale producerii evenimentelor EADA şi teroriste. (2) Toţi comandanţii trebuie să planifice operaţiile astfel încât să poată trece cu rapiditate la acţiuni desfăşurate în mediul contaminat RBC cu pierderi minime în eficacitate şi fără modificări ale planului. Împreună cu statele majore ei trebuie să analizeze şi să aducă la zi evaluarea privind pericolul NBC, utilizând în acest scop întregul sistem informaţional la dispoziţie. Art.907. - Componentele funcţionale ale apărării NBC sunt: a) evitarea (prevenirea) NBC; b) protecţia NBC; c)decontaminarea RBC; d) mascarea cu aerosoli; e) întrebuinţarea sistemelor incendiare; f) participarea la operaţii de stabilitate şi de sprijin. Art.908. - Factorii care se iau în considerare în planificarea măsurilor de apărare NBC sunt: a) capacitatea inamicului de a întrebuinţa armamentul NBC; b) intenţiile probabile ale inamicului; c) terenul şi efectele acestuia asupra sistemelor de întrebuinţare a ADMNBC; d) condiţiile meteo; e) standardele de pregătire a forţelor proprii şi experienţa acestora; f) gradul în care măsurile de protecţie individuală şi colectivă (PROCOL) reduc capacitatea de luptă a unităţilor; g) eficacitatea Sistemului de Avertizare şi Raportare NBC (SARNBC); h) eficacitatea şi existentul echipamentului de protecţie; i) sprijinul medical disponibil; j) eficacitatea echipamentului de control al contaminării RBC; k) riscul de contaminare de la instalaţii nucleare sau chimice deteriorate. Art.909. - Măsurile ce preced atacul includ: a) activarea sistemului de avertizare şi raportare; b) antrenarea forţelor în luarea măsurilor de protecţie; c) şi întreţinerea echipamentului de protecţie; d) distribuirea aplicarea măsurilor de protecţie; e) evaluarea pericolului şi adaptarea corespunzătoare a măsurilor de protecţie luate; f) contracararea observării de către inamic; g) alternarea şi prepoziţionarea materialelor şi personalului medical, de cercetare şi decontaminare; h) executarea de inspecţii şi programe de medicină preventivă; i) supravegherea factorilor meteo care influenţează contaminarea de la instalaţii nucleare sau chimice deteriorate. Art.910. - Protecţia pe timpul atacului include: NESECRET 313 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

313/390

5/14/2018


NESECRET

a) acţiune imediată pentru protecţie individuală; b) transmiterea semnalului de alarmare şi a informaţiilor privind atacul; c) decontaminarea iniţială şi începerea protecţiei colective; d) monitorizarea permanentă şi decontaminarea personalului, echipamentului şi materialelor necesare menţinerii capacităţii de luptă; e) continuarea supravegherii pentru detectarea loviturilor următoare. Art.911. - Măsurile după atac includ: a) evaluarea efectului; evaluarea intenţiei inamicului; b) continuarea observării, avertizării şi raportării; c) controlul atacului – nivelul radiaţiilor, cercetarea NBC, controlul contaminării, controlul pierderilor, asistenţa medicală; d) menţinerea nivelului corespunzător de protecţie individuală. Art.912. - (1) Scoaterea din luptă a mijloacelor electrono-optice ale inamicului este o problemă destul de importantă. Fumul acţionează asupra aparatelor de vedere: binoclu, lunete, sisteme laser, sisteme de ghidare. (2) Informaţiile pe care un comandant trebuie să le folosească în stabilirea mijloacelor de orbire a aparatelor electrono-optice sunt: a) capacităţile electrono-optice ale inamicului; b) probabilitatea ca aparatele electrono-optice să fie folosite în sisteme de recunoaştere, executare a focului prin ochire directă şi altele; c) capacităţile de mascare cu fum ale inamicului; d) modul de folosire a mascării cu fum; e) capacităţile armelor cu energie dirijată. (3) Pe baza informaţiilor de mai sus comandantul trebuie să decidă modul de folosire a fumului. Fumul ajută la înşelarea inamicului, ascunderea manevrelor şi creşterea potenţialului forţelor proprii. Comandantul trebuie să elaboreze planul de acţiune răspunzând la următoarele întrebări: a) cum ar trebui folosit fumul? b) unde şi cât timp trebuie folosit fumul? c) care este nivelul maxim de restrângere a mobilităţii? d) care este nivelul minim al capacităţii de descoperire şi de angajare a ţintelor? e) este folositor fumul produs în grabă planificat? f) când ce măsuri de contracarare a fumului existăsau şi cum ajută ele forţele proprii? g) fumul rezultat de la sistemele incendiare poate neutraliza mijloacele laser inamice? (4) Limitarea capacităţilor sistemelor electrono-optice prin fum este prezentată în Tabelul nr. 16.


314/390

5/14/2018


NESECRET

BĂTAIA 1 SPECTRUL VIZIBIL 0,40- 0,75 mm

INFRAROŞU APROPIAT 0,75-4 mm INFRAROŞU MEDIU 4-100 mm

APARATELE AFECTATE 2 Aparatele de vedere : - de vedere pe timp de zi; - cu ochiul liber; - lentilele aparatelor foto; - binoclu (aparate optice standard); - televiziune de luptă; AVN. Aparatele de vedere: - aparatură de apropiere ; - vedere pe timp de noapte. Senzori: detectori laser; marcatori laser. Sisteme de vedere: - vedere termică pasivă.

Senzori: INFRAROŞU - imagini termice; ÎNDEPĂRTAT - rachete ghidate termic. 14-100 mm RAZE X ŞI Armament de înaltă precizie FRECVENŢE ÎNALTE

TIP DE FUM 3 Toate tipurile de fum

Toate tipurile de fum Toate tipurile de fum - fosfor alb; fosfor alb plasticizat; - fosfor roşu; - limitatori infraroşii de tip II; - praf. - fosfor alb; fosfor alb plasticizat; - fosfor roşu; - limitatori infraroşii de tip II; - praf; - fumul uleiului (doar atenuează); - limitatori performanţi;

Tabelul nr. 16- Limitarea capacităţilor sistemelor electrono-optice prin fum (5) Fumul produs de sistemele incendiare absoarbe particule uşoare şi reduce eficienţa armamentului laser. (6) Sistemele incendiare creează obstacole şi îmbunătăţesc planul de apărare. De asemenea, generează o Comandantul putere de luptăbrigăzii violentă şi eficientă timpulpentru: şi la locul potrivit pe câmpul de luptă. foloseşte acesteînsisteme a) respingerea infiltrărilor inamicului; b) neutralizarea inamicului; c) câştigarea de timp; d) crearea de obstacole; e) izolarea şi canalizarea inamicului; f) încetinirea acţiunilor inamicului; g) surprinderea; h) slăbirea moralului inamicului. NESECRET 315 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

315/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Folosirea sistemelor incendiare întăreşte poziţiile de luptă, asigură surprinderea şi creează pierderi şi şoc psihologic. Teama naturală de foc a omului este cel mai important lucru derivat din folosirea sistemelor incendiare. Această teamă provoacă chiar şi forţelor bine antrenate şovăială, abandonarea armamentului şi fuga în dezordine. (8) Sistemele incendiare pot fi folosite pentru a avertiza asupra apropierii inamicului, în special cu mine capcană şi de semnalizare folosite pentru aprinderea materialelor combustibile. Efectele vor rezulta din arderi şi fragmentarea containerelor. Iluminarea câmpului de luptă reduce posibilităţile de apropiere ale inamicului. Inamicul va fi forţat să pătrundă în zone unde poate fi angajat uşor în luptă, îi va încetini viteza de deplasare a blindatele care devin astfel ţinte uşoare pentru artileria proprie. Folosirea sistemelor incendiare în mod eficient şi integrat în planul de acţiune poate asigura succesul luptei defensive.

CAPITOLUL XI Proceduri de control operativ SECŢIUNEA I Iluminarea spaţiului de luptă

Art.913. - (1) Concepte. Prin iluminarea spaţiului de luptă se înţelege iluminarea raionului acţiunilor de luptă cu lumină artificială, fie vizibilă fie invizibilă pentru ochiul liber. (2) Capacitatea de iluminare a spaţiului de luptă într-un loc stabilit este un factor important în realizarea puterii de luptă maxime. Necesitatea iluminării spaţiului de luptă poate fi stabilită la orice nivel, de la soldat la statul major al unităţii. (3) Deşi iluminarea spaţiului de luptă este utilizată în primul rând pentru a veni în ajutorul forţelor proprii în teren, ea poate fi folosită de asemenea, în mod ofensiv pentru a neutraliza echipamentul de cercetare al inamicului sau ca parte a planului de inducere în eroare. Art.914. - (1) Principii de utilizare. Iluminarea realizată trebuie să fie continuată atâta timp cât este necesară. (2) Iluminarea spaţiului de luptă de către o unitate trebuie să fie strâns coordonată cu unităţile învecinate pentru a împiedica demascarea poziţiilor şi operaţiilor proprii precum şi pentru menţinerea performanţelor mijloacelor proprii de vedere pe timp de noapte. (3) Iluminarea trebuie, când este posibil, să fie asigurată de o sursă care nu este în contact direct cu inamicul. Unitatea care asigură acest tip de sprijin trebuie să fie în legătură directă cu comandantul unităţii sau formaţiunii din contact. NESECRET 316 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

316/390

5/14/2018


NESECRET

(4) Dacă este posibil, iluminarea trebuie să fie asigurată de două sau mai multe surse independente pentru a-i garanta certitudinea şi continuitatea. (5) Iluminarea trebuie să fie asigurată de cel mai înalt nivel participant pentru a conserva resursele eşaloanelor inferioare. Art.915. - (1) Planificarea. Pe lângă teren şi factorii atmosferici, statul major care planifică utilizarea iluminării trebuie să ia în considerare următoarele limitări: a) pericolul de a demasca forţele proprii; b) posibilitatea aplicării neadecvate a planului de iluminare de-a lungul limitei dinainte a raionului de acţiune, ca urmare a lipsei de coordonare dintre unităţi; c) posibilul efect negativ al iluminării asupra unor mijloace de observare pe timp de noapte, deşi dacă este atent utilizat iluminatul poate îmbunătăţi performanţa unor sisteme (de exemplu: intensificatorul de lumină). (2) Iluminarea se bazează pe cerinţele unităţilor de sprijin, pe hotărârea comandantului şi, dacă este cazul, pe dispoziţia primită de la eşalonul superior. De obicei, detaliile sunt prevăzute în planul de căutare a informaţiilor pe timp de noapte, care trebuie să fie parte a planului general de căutare a informaţiilor al brigăzii. Problema cercetării-observării spaţiului de luptă pe timp de noapte sau iluminarea trebuie să fie cuprinse într-o singură anexă la ordinul de operaţie. Art.916. - Metode de iluminare a spaţiului de luptă. Metodele de iluminare a spaţiului de luptă care pot fi utilizate de comandanţii unităţilor din compunerea brigăzii mecanizate includ: a) semnale terestre, grenade de iluminare şi cartuşe de semnalizare; b) iluminarea cu ajutorul proiectoarelor, care poate fi: vizibilă în mod direct, indirect, difuză sau reflectată; infraroşu; iluminarea ţintei cu laser (vizibilitate îmbunătăţită cu laser); c) iluminarea cu ajutorul artileriei şi aruncătoarelor; d) iluminarea cu ajutorul artilerie navale; e) bombele de iluminare de pe aeronave. Art.917. - (1) Comanda şi controlul. Ordinul de iluminare a spaţiului de luptă este o responsabilitate de comandă. (2) Comanda şi controlul iluminării spaţiului de luptă trebuie să fie exercitată de comandantul unităţii din zona care va fi iluminată. (3) va Coordonarea zona care fi iluminată.este, în mod normal, realizată de comandantul unităţii din Art.918. - Concluzie. Deşi importanţa iluminării spaţiului de luptă se poate diminua, pe măsură ce mijloacele de vedere pe timp de noapte devin tot mai prezente pe câmpul de luptă, ea rămâne un mijloc important la dispoziţia comandantului. SECŢIUNEA a 2 - a Evitarea fratricidului


317/390

5/14/2018


NESECRET

Art.919. - Generalităţi. Prevenirea fratricidului16 constituie o componentă importantă a principiului siguranţei şi protecţiei forţei, în cadrul operaţiei. Puterea distrugătoare şi raza de acţiune a armamentului modern, asociate cu intensitatea şi ritmul rapid al acţiunilor duse pe câmpul de luptă, fără întrerupere mai mult de 24 de ore, în timpul perioadelor cu vizibilitate redusă, cresc posibilităţile fratricidului. Art.920. - (1) Concepte. Măsurile privind evitarea şi reducerea fratricidului se împart în: măsuri materiale de evitare (mijloace de identificare mecanică şi/sau electronică; marcarea vehiculelor) şi măsuri nemateriale (conducere, doctrină, instruire, cunoaşterea situaţiei). (2) Principalele mecanisme care limitează fratricidul sunt: conducerea fermă, disciplina în operaţii, instruirea temeinică, proceduri standard adecvate şi cunoaşterea detaliată a situaţiei. Acestea permit comandanţilor să exercite un control adecvat al tragerilor, al reperelor de timp pentru deplasarea trupelor, precum şi al procedurilor impuse de disciplina operaţiilor. Prin micşorarea probabilităţii fratricidului, comandanţii nu trebuie să limiteze exagerat curajul şi îndrăzneala în luptă. (3) Evitarea fratricidului începe cu programele eficiente şi realiste de instruire, care includ instruirea unilaterală a forţelor asupra recunoaşterii vehiculelor, echipamentului şi uniformelor proprii sau ale alianţei, instruirea în utilizarea armamentului, adoptarea doctrinei alianţei etc. Instruirea unilaterală este apoi testată în cadrul exerciţiilor comune de pregătire, cu obiective şi scopuri bine stabilite. Art.921. - (1) Planificarea. Comanda şi controlul (C2). Planificarea operativă temeinică dublată de C2 eficiente sunt măsuri importante în vederea evitării fratricidului. Atenţie deosebită trebuie acordată intenţiei comandantului şi concepţiei operaţiilor. În plus, se iau în consideraţie următoarele: a) stabilirea şi aplicarea fermă a măsurilor de control (zonele de acţiune, grafice de operaţii comune clare şi uşor de înţeles etc.); b) delimitarea spaţiului de manevră/luptă în integralitatea sa; c) folosirea echipelor de legătură sau a statelor majore integrate între membrii alianţei; d) stabilirea şi aplicarea regulilor de angajare pentru toate elementele forţei întrunite şi multinaţionale, incluzând angajări sol-aer, aer-sol şi sol-sol; e) stabilirea cu deosebită atenţie a regulilor de angajare în limitele de vizibilitate, pentru trupelereciprocă debarcate;a membrilor alianţei cu echipamentul celorlalţi; f) familiarizarea g) stabilirea unor forme efective de instruire şi antrenament indiferent de constrângerile de timp. (2) Manevra. Manevra pe viitorul câmp de luptă, probabil nelinear, uneori, poate fi confuză. Incertitudinea războiului, vizibilitatea redusă, confuzia, oboseala, deplasările rapide vor contribui direct la posibilitatea fratricidului. Criteriile de planificare ale manevrei trebuie să cuprindă: a) aplicarea principiului "Simplităţii"; 16

Uciderea involuntară a personalului din cadrul alianţei/trupelor proprii, prin trageri executate cu armamentul propriu NESECRET 318 din 390


318/390

5/14/2018


NESECRET

b) planificarea detaliată cu accente pe antrenamente şi o atentă acţiune -contraacţiune; c) cercetarea completă a zonei acţiunilor de luptă când situaţia operativă permite; d) scurte rapoarte prezentate comandantului privind planul de manevră propriu şi al subordonaţilor; e) recunoaşterea unităţilor participante, a soldaţilor şi vehiculelor; f) măsuri de conducere a focului incluzând metode rapide de încetare a focului; g) măsuri de sprijin aerian, incluzând comunicaţiile, legătura, mijloacele de identificare a forţelor proprii şi măsurile de control al focului. (3) Sprijinul prin foc. O preocupare de bază a sprijinului prin foc la nivelurile operativ şi tactic este sincronizarea acestuia în limitele bătăii armamentului utilizat de către forţele proprii. Integrarea artileriei, a aeronavelor cu armament la bord şi a focului indirect al unităţilor terestre, a focului artileriei navale, a sprijinului aerian nemijlocit, a interdicţiei aeriene şi a măsurilor contraelectronice necesită stabilirea, deplina înţelegere şi aderarea strictă la un set de măsuri privind controlul focului. Măsurile alianţei trebuie să fie unice, bine cunoscute, dar trebuie să fie aplicate fără întrerupere pentru a asigura trageri oportune şi eficace şi a reduce la minim fratricidul. (4) Cunoaşterea situaţiei. Datele privind misiunea, inamicul, terenul, forţele aliate şi timpul disponibil constituie cheia pentru cunoaşterea situaţiei şi înţelegerea circumstanţelor în care se desfăşoară lupta, inclusiv de către elementele de sprijin logistic şi elementele de legătură. Cunoaşterea situaţiei include, dar nu este limitată la: cunoaşterea locului în care te afli; dispunerea forţelor proprii; amplasarea şi scopul inamicului; misiunea ta şi misiunea forţelor proprii din jurul tău. SECŢIUNEA a 3 - a Managementul spaţiului de responsabilitate

Art.922. - Introducere. Multitudinea şi larga varietate de formaţiuni, sisteme de sprijin al luptei, instalaţii de sprijin logistic al luptei şi cerinţele aferente acestora pot determina comandantul mecanizate să aloce responsabilitatea spaţiului de dispunere brigăzii al comandanţilor subordonaţi, care apoi controlului îşi asumă responsabilitatea pentru siguranţa acestuia şi pentru realizarea celei mai eficiente utilizări a lui. Indiferent cine are responsabilitatea, trebuie să fie pregătit să adapteze procedurile pentru managementul spaţiului de responsabilitate, astfel încât să satisfacă necesităţile oricărei acţiuni care este în curs sau care urmează să aibă loc. Art.923. - Definiţie. Spaţiul de responsabilitate este zona repartizată brigăzii mecanizate pentru scopuri tactice sau administrative; nu întotdeauna această zonă este utilizată exclusiv de către brigada respectivă. Repartizarea este realizată în multipli de kilometri pătraţi şi este controlată de statul major corespunzător. Trebuie NESECRET 319 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

319/390

5/14/2018


NESECRET

făcută o analiză atentă a fiecărui kilometru pătrat înainte de repartizare, astfel încât să fie satisfăcute cât mai deplin necesităţile brigăzii. Art.924. - Scop. Scopul managementului spaţiului de responsabilitate este să: a) realizeze cea mai bună întrebuinţare a terenului în conformitate cu concepţia operaţiei; b) repartizeze, pentru fiecare unitate şi formaţiune, o zonă care satisface necesităţile sale specifice; c) evite neînţelegerile dintre formaţiunile care intenţionează să utilizeze aceeaşi zonă; d) garanteze că întreaga zonă de operaţii este în responsabilitatea unui comandant. Art.925. - (1) Responsabilităţi. Managementul spaţiului real intră în responsabilitatea şefului operaţiilor. Zonele sunt repartizate comandanţilor subordonaţi şi altor unităţi care acţionează în zona de responsabilitate a comandantului. Ei răspund pentru coordonarea acţiunilor tuturor unităţilor care nu sunt sub comanda lor, dar acţionează în zona repartizată acestora, cât şi pentru repartizarea raioanelor comandanţilor subordonaţi. (2) Repartizarea unei zone nu implică faptul că aceasta urmează să fie la dispoziţia exclusivă a acelui utilizator. Alte unităţi îşi coordonează cerinţele proprii cu utilizatorul principal pentru a se asigura că ele folosesc doar acele părţi din zonă de care el nu are nevoie. Unităţile vecine trebuie, de asemenea, să-şi coordoneze strâns activităţile pentru a preveni fratricidul şi a evita alte incidente nedorite. (3) În eventualitatea unui conflict de interese şi pentru a rezolva potenţialele probleme trebuie să fie pregătită de către modulul S.3- operaţii, o listă a priorităţilor, în conformitate cu evoluţia situaţiei. Lista cu priorităţi trebuie să includă următoarele: a) desfăşurarea tactică a unităţilor (incluzând obstacole legate de aceasta); b) rezervele; c) zonele de contramanevră; d) sprijinul logistic al luptei (din linia întâi) pentru unităţile tactice; e) forţele speciale; f) forţele de cercetare, supraveghere şi descoperire a ţintelor, precum şi cele de război electronic; g) major instalaţiile de comunicaţii; h) statul unităţile de şi artilerie terestră; i) mijloacele de apărare antiaeriană; j) unităţile de aviaţie; k) subunităţile de geniu; l) subunităţile şi formaţiunile de sprijin logistic al luptei, de linia a doua; m) subunităţile şi formaţiunile de sprijin logistic al luptei, de linia a treia; n) formaţiunile medicale. (4) Repartizarea internă a spaţiului de responsabilitate trebuie să fie comunicată la statul major al eşalonului superior. NESECRET 320 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

320/390

5/14/2018


NESECRET

Art.926. - (1) Planificarea. Spaţiul de luptă nelinear şi extins determină realizarea de intervale, zone supravegheate şi linii de comunicaţii extinse, încă de la început. Totuşi, se are în vedere ca întregul teatru de operaţii în care are loc desfăşurarea forţelor, să fie repartizat unuia sau mai multor comandanţi. Executarea repartiţiei trebuie să aibă în vedere şi evoluţia probabilă a situaţiei. Factorii care sunt luaţi în calcul includ: a) acţiunile viitoare; b) capacitatea de autoapărare a unităţii; c) siguranţa în zonele din spatele frontului; d) avantajele dispunerii în acelaşi loc/raion; e) avantajele dispersării; f) comanda, controlul şi comunicaţiile; g) apropierea de drumurile principale de aprovizionare, de căile ferate, canale, porturi şi aerodromuri; h) punctele tari şi punctele vulnerabile ale unităţilor; i) flexibilitatea necesară pentru a face faţă schimbărilor situaţiei. (2) Iniţial, se realizează un proiect al planului privind managementul spaţiului de responsabilitate, ca parte a planului operaţiei. După executarea cercetării şi coordonarea cu unităţile vecine, utilizatorii principali raportează celulei modulului operaţii al eşalonului lor superior, care apoi elaborează planul final privind managementul spaţiului de responsabilitate, urmărindu-se înlăturarea conflictelor de interese şi respectarea listei de priorităţi aprobate de comandant. (3) Planul final trebuie actualizat permanent pentru a se asigura că el satisface necesităţile situaţiei curente. SECŢIUNEA a 4 - a Controlul distrugerilor

Art.927. - (1) Generalităţi. În toate tipurile de operaţii, utilizarea planificată a distrugerilor este corelată cu planul operaţiei. De obicei, distrugerile sunt folosite să închidă un defileu unde terenul sau obstacolele artificiale canalizează sau limitează deplasarea forţelor inamice care se apropie sau trec peste un baraj. Spre deosebire de alte tipuri derealizarea obstacolelor,artificiale carenudevin treptat mai eficiente pe încărcătura măsură ce progresează distrugerile realizează blocarea până când nu este detonată. Aceasta dă posibilitatea trupelor care acţionează înaintat să treacă peste obstacole când ele se retrag. Inamicul face tot ce-i stă în putinţă să cucerească distrugerile pregătite şi să prevină detonarea sau să determine declanşarea prematură a distrugerilor pentru a împiedica retragerea forţelor aliate. Momentul declanşării distrugerilor este deci foarte important. (2) Sistemul de control al distrugerilor este esenţial. Controlul asupra a ceea ce urmează să se distrugă şi a momentului producerii distrugerii este o problemă a comandantului statului său permis major.eşecul. Protejarea şi referitoare declanşarea distrugerilor esteformaţiunii o misiune deşiluptă şi nu este Ordinele la NESECRET 321 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

321/390

5/14/2018


NESECRET

toate aspectele distrugerilor trebuie să fie simple, clare şi uşor de înţeles. Ele sunt standardizate pentru NATO în STANAG 2017. Art.928. - Tipuri de distrugeri. Pentru scopuri tactice, distrugerile sunt definite ca: a) distrugeri preliminare - obiectivul care este pregătit pentru distrugere şi care de obicei, poate fi distrus imediat după pregătire, cu condiţia ca aprobarea să fi fost acordată anterior; b) distrugeri la ordin - obiectivul a cărui distrugere trebuie să fie controlată la un anumit nivel de comandă, deoarece el joacă un rol important în plan tactic sau strategic precum şi din cauza importanţei lui structurale. Art.929. - (1) Planificarea. Planificarea şi clasificarea distrugerilor ca preliminare sau la ordin, sunt decizii ale comandantului adoptate pe baza propunerilor făcute de consilierul său pe probleme genistice. Selectarea obiectivelor care urmează să fie distruse la ordin se face pe baza factorilor tactici şi a dificultăţilor tehnice de pregătire şi executare a distrugerilor. (2) În unele zone de operaţii sunt impuse constrângeri în acordurile încheiate cu ţările gazdă, care solicită un grad sporit al controlului, care să fie impus asupra declanşării distrugerilor. Aceste constrângeri trebuie să fie cunoscute şi aplicate de toţi cei implicaţi în planificarea şi executarea distrugerilor în acele zone. Art.930. - (1) Executarea. Selectarea obiectivelor pentru distrugerile preliminare este o responsabilitate de comandă, dar întrucât, rareori poate fi asigurată paza obiectivului pregătit pentru distrugere, autoritatea pentru declanşare este delegată, în mod normal, ofiţerului de geniu responsabil cu pregătirea distrugerilor. Distrugerile preliminare trebuie organizate în concordanţă cu planurile existente sau stabilite. Astfel de distrugeri sunt realizate imediat ce situaţia permite şi este dată aprobarea pentru executarea lor 17. (2) Distrugerile la ordin. Pentru ca declanşarea acestora să fie controlată nemijlocit de o autoritate militară specifică, ele trebuie să fie păzite până la realizarea distrugerilor. Autoritatea de declanşare a procesului de distrugere revine comandantului autorizat sau este delegată de acesta unui ofiţer numit în acest sens. Distrugerile la ordin sunt organizate în defilee şi la punctele de trecere de pe itinerarele de retragere care nu pot fi rapid ocolite. Acestea sunt apărate prin 18 distrugere, întrucât eşecul asigurării pazei instalarea pazei obiectivului pregătit pentru ar putea conduce la eşecul total al acţiunii . (3) Comandantul autorizat este ofiţerul împuternicit să ordone declanşarea distrugerii. Autoritatea de declanşare a distrugerii la ordin este posibil să fie limitată la comandanţii de mari unităţi, în etapele iniţiale ale acţiunii de efectuat. Totuşi, pe măsură ce acţiunea se desfăşoară, autoritatea poate fi delegată unui comandant al unui eşalon inferior, care apoi devine comandant autorizat. Este esenţial să existe comunicaţii sigure şi stabile între comandantul autorizat şi comandantul forţei care 17

Procedurile ce de urmează urmat se aregăsesc în pentru STANAG 2017. siguranţa şi declanşarea unei distrugeri la ordin se găsesc în Procedeele fi folosite organizarea, STANAG 2017. 18


322/390

5/14/2018


NESECRET

execută paza distrugerii. De asemenea, comandantul autorizat este obligat să precizeze dacă autorizează pe comandantul pazei distrugerii să ordone declanşarea distrugerii din proprie iniţiativă, în cazul în care inamicul este pe punctul de-al captura. Ordinele în acest sens, trebuie să fie emise de comandantul autorizat către comandantul pazei distrugerii şi către comandantul grupei de declanşare a distrugerii. (4) Paza distrugerii. Este o forţă amplasată în vederea prevenirii distrugerii, capturării sau sabotării distrugerii de către inamic înainte ca obiectivul să fie distrus cu succes. Comandantul forţei de pază este responsabil de comanda operaţională a tuturor forţelor din locul de distrugere, inclusiv a grupei de declanşare a distrugerii. El este responsabil pentru transmiterea ordinului scris de declanşare către grupa de executare a distrugerii. De asemenea, el este responsabil pentru raportarea despre eficienţa distrugerii către comandantul autorizat şi pentru menţinerea informării acestuia asupra situaţiei operative la locul distrugerii19. (5) Grupa de declanşare a distrugerii reprezintă responsabilul tehnic pentru realizarea distrugerii, fiind de regulă, o grupă de geniu comandată de un subofiţer. Grupele de declanşare a distrugerilor sunt stabilite atât pentru distrugerile preliminare cât şi pentru cele la ordin. Art.931. - Legătura. Fiecare unitate care urmează să treacă printr-un culoar din barajul obstacol pregătit pentru închidere prin declanşarea distrugerii trebuie să trimită elemente de legătură înainte de sosirea forţelor, în cazul în care trecerea este executată în apropierea inamicului. Sarcinile elementelor de legătură sunt: a) să raporteze punctului de control al pazei distrugerii, detalii referitoare la tipul, efectivele şi echipamentul forţei; b) să menţină contactul prin radio cu formaţiunile sau unităţile lor pentru a putea asigura informaţii corecte şi autorizate despre înaintarea lor (informaţiile trebuie să fie transmise comandantului grupei de distrugere prin comandantul punctului de control); c) să ajute la stabilirea faptului că vehiculele sau trupele care se apropie sunt aliate sau inamice; d) să verifice toate trupele sau vehiculele pe măsură ce acestea trec prin punctul control şi să raporteze comandantului pazei distrugerii, prin comandantul punctului de control, când unitatea şi-a încheiat trecerea.

CAPITOLUL XII Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor Art.932. - (1) În funcţie de natura, valoarea şi condiţiile în care acţionează, unităţile brigăzii mecanizate trebuie protejate, iar operaţiile pe care le desfăşoară, asigurate. 19

Ordinul către comandantul pazei distrugerii este elaborat conform STANAG 2017. NESECRET 323 din 390


323/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Conducerea protecţiei forţelor şi asigurării operaţiilor sunt atributul comandantului. (3) Pregătirea şi desfăşurarea măsurilor şi acţiunilor de asigurare şi protecţie se execută la toate eşaloanele, în orice situaţie şi tip de operaţie, pe baza ordinului de operaţie al eşalonului superior, deciziei comandantului, forţele şi mijloacele avute la dispoziţie şi posibilităţilor acestora, precum şi a condiţiilor de climă şi relief din fâşia/zona de desfăşurare a operaţiei, de către comandant prin modulul de specialitate. Art.933. - Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor brigăzii mecanizate se execută în scopul: a) menţinerii continue a unei puterii de luptă ridicate; b) evitării acţiunilor executate prin surprindere de către inamic, în special cu ADMNBC, sistemele incendiare, aviaţia şi cu blindatele; c) protecţiei forţelor împotriva acţiunilor electronice şi efectelor acţiunilor psihologice ale inamicului; d) creării condiţiilor favorabile realizării dispozitivului şi intrării în luptă a forţelor la timp şi în mod organizat; e) desfăşurării cu succes a acţiunilor în orice situaţie. Art.934. - (1) Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor se realizează pe bază de anexe la Ord.Op. (pentru modulele de personal, informaţii, operaţii, artilerie, artilerie antiaeriană, geniu, mascare, apărare NBC, contracararea efectelor acţiunilor psihologice ale inamicului şi activitatea de informare şi relaţii publice). (2) Anexele sunt parte integrantă a Ord.Op. şi se întocmesc în scopul reducerii conţinutului structurii de bază a ordinului şi pentru a oferi informaţii suplimentare într-un anumit domeniu. Art.935. - Asigurarea operaţiilor unităţilor şi protecţia forţelor se realizează prin: siguranţă; protecţie electronică; contracararea efectelor acţiunilor psihologice ale inamicului; mascare; protecţie genistică; apărare antiaeriană pasivă; apărare nucleară, biologică şi chimică; protecţia împotriva sistemelor incendiare; protecţia informaţiilor; protecţia medicală; protecţia mediului; protecţia muncii; activitatea de informare şi relaţii publice; asigurarea topogeodezică; asigurarea hidrometeorologică; asigurarea cu resurse umane; asistenţă juridică; asistenţa religioasă. SECŢIUNEA 1 Siguranţa

Art.936. - Siguranţa reprezintă ansamblul măsurilor şi acţiunilor de supraveghere, pază şi apărare nemijlocită şi generală a întregului dispozitiv, cât şi a fiecărui element al acestuia, în toate condiţiile şi în toate acţiunile militare, executându-se în scopul prevenirii forţelor proprii şi zădărnicirii cercetării şi a altor acţiuni desfăşurate de către inamic. NESECRET 324 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

324/390

5/14/2018


NESECRET

Art.937. - În funcţie de tipul acţiunilor militare siguranţa poate fi: siguranţa operaţiilor specifice luptei armate; siguranţa operaţiilor de stabilitate şi de sprijin; siguranţa operaţiilor intermediare. Art.938. - În funcţie de eşalonul la care se desfăşoară acţiunea, siguranţa acţiunilor de luptă poate fi: siguranţa nemijlocită; siguranţa de luptă. Art.939. - Organizarea siguranţei nemijlocite. Indiferent de locul ocupat de către brigadă în apărarea în zonă/pe poziţii, siguranţa nemijlocită este identică şi constă în măsurile luate pentru evitarea surprinderii şi a demascării intenţiilor forţelor proprii, realizându-se prin: a) santinele; b) desfăşurarea acţiunilor în linişte şi mascarea luminilor pe timp de noapte; c) evitarea deplasărilor în poziţiile de apărare. Art.940. - Organizarea siguranţei nemijlocite a brigăzii mecanizate în apărarea în zonă/pe poziţii se bazează în primul rând pe siguranţa nemijlocită executată de către unităţile şi subunităţile din compunere. Modul de organizare a acesteia este conform manualelor pentru luptă a unităţilor/subunităţilor respective. Art.941. - În toate operaţiile specifice apărării, siguranţa nemijlocită se realizează cu aceleaşi forţe şi mijloace, pe aceleaşi principii ca şi în apărarea în zonă/pe poziţii. Art.942. - (1) Siguranţa de luptă. Misiunile siguranţei de luptă pot fi de protecţie, de siguranţă şi ca forţă de acoperire. (2) În misiunea de protecţie, elementul de siguranţă are rolul de a observa şi a raporta date, evitând angajarea decisivă cu inamicul. Protecţia urmăreşte: a) avertizarea timpurie; b) câştigarea şi menţinerea contactului cu inamicul şi raportarea despre activitatea acestuia; c) interceptarea, neutralizarea, respingerea elementelor de cercetare ale inamicului; d) hărţuirea inamicului; e) dirijarea forţelor ce vin în sprijinul subunităţii ce asigură misiunea de protecţie. (3) Prin siguranţă se protejează forţele principale de focul direct şi observarea terestră, se raportează informaţiile ce se obţin şi se angajează lupta pentru a câştiga timp. Siguranţa urmăreşte: a) avertizarea timpurie şi asigurarea timpului şi spaţiului necesar executării manevrelor de front, flanc şi spate a forţelor principale; b) atacarea şi întârzierea acţiunii inamicului în scopul protecţiei forţelor principale. (4) Forţa de acoperire acţionează separat de forţele principale cu scopul de a intercepta, angaja, întârzia şi înşela inamicul înainte ca acesta să atace forţele principale. Forţa de acoperire are valoare de grupă, pluton sau companie şi urmăreşte: a) contactul cu inamicul; NESECRET 325 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

325/390

5/14/2018


NESECRET

b) protejarea forţelor principale de contactul cu inamicul; c) înşelarea inamicului cu privire la valoarea, compunerea şi obiectivul forţelor principale; d) neutralizarea elementelor de cercetare ale inamicului; e) crearea situaţiilor pentru distrugerea/neutralizarea forţelor principale ale inamicului. Art.943. - Siguranţa de luptă se retrage numai la ordinul comandantului care a ordonat acţiunea. Art.944. - (1) Brigada mecanizată poate organiza forţe de acoperire şi siguranţa de luptă. (2) În apărare brigada mecanizată din forţele de pe direcţia principală de efort trimite forţe de acoperire de valoare batalion întărit. Acestea acţionează ca siguranţă înaintată în fâşia de acoperire a grupării/marii unităţi operative. Fâşia de acoperire are o adâncime variabilă în medie de 15- 20 km. Forţele de acoperire realizează şi menţin contactul, rezolvă situaţia, întârzie sau neutralizază forţele înaintate ale inamicului şi îl induc în eroare asupra locului zonei principale de luptă. (3) Pe unele direcţii, la distanţa de 3- 5 km, brigada mecanizată organizează poziţie înaintată de valoare companie de infanterie întărită. (4) Pe direcţiile unde nu se organizează poziţie înaintată, la distanţa de 1- 2 km, unităţile din forţele de pe direcţia principală de efort ale brigăzii realizează siguranţa de luptă de valoare pluton întărit (detalii în capitolul V, Operaţia de apărare). Art.945. - (1) Pe timpul operaţiilor ofensive se iau măsuri de siguranţă nemijlocită în special la flancuri şi în spatele dispozitivului de luptă. Acestea se vor realiza la nivelul subunităţilor prin numirea de observatori/echipe şi mijloace de foc care să asigure legătura cu vecinii şi sprijinul de foc reciproc. (2) Brigada mecanizată ia măsuri pentru siguranţa flancurilor numind subunităţi de valoare grupă - pluton care să prevină un atac prin surprindere, atunci când pe timpul dezvoltării operaţiei în adâncimea apărării inamicului există riscul ca unul din flancuri să rămână descoperit. Art.946. - (1) Siguranţa operaţiilor de stabilitate şi de sprijin cuprinde măsurile de siguranţă a persoanelor, a unităţilor şi instalaţiilor. (2) Măsurile de siguranţă a persoanelor . Siguranţa militarilor este o responsabilitate şi o forţelor funcţie a insurgente, comenzii. Toate elementele brigăzii trebuie instruite despre activităţile cunoscute, necunoscute sau suspecte. Disciplina aprovizionărilor trebuie să fie strictă. Conducătorii trebuie să sublinieze faptul că, proviziile pierdute, schimbate sau aruncate vor fi recuperate de inamic şi folosite împotriva forţelor proprii. Armamentul şi echipamentele trebuie recuperate din zona de luptă şi de la civilii care le colectează. Toţi militarii, inclusiv personalul comandamentele brigăzii şi ale unităţilor trebuie instruit în tacticile ce vor fi folosite împotriva inamicului. De asemenea, militarii vor fi însărcinaţi cu misiunea de a proteja personalul cu atribuţii importante. siguranţă a unităţilor (3) Măsurile de siguranţă incluzând patrulele existente,desunt folosite în marş,. Măsuri pe timpul haltelor de şi luptă, în raioanele de NESECRET 326 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

326/390

5/14/2018


NESECRET

staţionare, pentru a reduce pierderile datorate ambuscadelor sau atacurilor. Câini special antrenaţi pot fi folosiţi împreună cu gărzile şi patrulele. Militarii din zonele din spate pot dobândi un sentiment al falsei siguranţe care îi va face să fie relaxaţi. Totuşi ameninţarea acestor militari este mai mare decât cea a celor din zonele din faţă. Comandanţii militarilor care sunt neexperimentaţi sau care nu au asistat la un atac al inamicului, trebuie să supravegheze metodic menţinerea disciplinei şi a siguranţei. Brigada poate să stabilească posturi de siguranţă fixe pentru a se proteja pe ea sau instalaţiile din zona de responsabilitate. (4) Măsurile de siguranţă a instalaţiilor . Punctele de comandă şi instalaţiile de sprijin sunt asigurate împotriva atacurilor şi sabotajelor. O atenţie specială este acordată siguranţei armamentului, muniţiei şi echipamentelor cu importanţă deosebită pentru inamic. Pentru economia de forţe, punctele de comandă şi instalaţiile logistice trebuie să fie dispuse în locuri uşor de apărat. Instalaţiile se vor grupa astfel încât să poată fi păzite ca o unitate. Pentru o mai eficientă utilizare a personalului vor fi folosite obstacolele fizice şi mijloace precum sârma, minele, alarmele, sistemele de iluminare. Sectoarele de tragere vor fi curăţate şi vor fi construite fortificaţii pentru forţele din pază şi siguranţă. Paza sau sistemele de siguranţă trebuie suplimentate cu un sistem viguros de patrule. Măsuri de securitate severe se vor lua pentru lucrătorii locali, ca protecţie împotriva sabotajelor în interiorul instalaţiilor. Personalul de lucru va fi observat, identificat şi supravegheat permanent. Toate măsurile de siguranţă vor fi gata pentru a fi folosite oportun, iar militarii îşi vor păstra armamentul astfel încât să poată fi folosit imediat. Planurile de pază şi apărare a instalaţiilor vor fi schimbate frecvent, pentru a preveni obţinerea de către inamic a informaţiilor privind compunerea şi obiceiurile forţelor proprii. Art.947. - (1) Paza oficialilor. Autorităţile locale şi alţi înalţi oficiali pot cere protecţia escortelor militare când se deplasează prin zona de operaţii. Trebuie avute în vedere următoarele: a) puterea escortei cerute este în funcţie de circumstanţe; de obicei este suficient un pluton; b) este necesar să fie asigurat un vehicul blindat, ca mijloc de transport de rezervă pentru oficialităţii; c) vehiculul care transportă oficialităţile trebuie să fie sprijinit nemijlocit pe timpul deplasării de militari un al doilea preferinţă blindat, dotat cu cel puţin o armă automată şi cu pentruvehicul, gardă dedecorp; d) vehiculul care transportă oficialităţile nu trebuie să aibă nici un semn distinctiv şi încă cel puţin un vehicul de acelaşi tip va fi folosit în timpul escortei; e) militarii gărzii de corp protejează oficialităţile în cazul unui atac şi scot vehiculul acestora în afara zonei periculoase cât mai curând posibil. (2) Planurile de operaţii, rutele alternative şi acţiunile în caz de atac trebuie elaborate din timp şi când este posibil se execută antrenamente pentru diferite situaţii. (3) Înainte de începerea deplasării, comandantul escortei trebuie să facă oficialităţilor un instructaj referitor la ce trebuie să facă în cazul unui atac. Pe timpul NESECRET 327 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

327/390

5/14/2018


NESECRET

deplasării, indiferent de poziţia oficialităţilor, comandantul escortei este şeful întregului personal. Art.948. - (1) Siguranţa operaţiilor intermediare. Principalele operaţii intermediare sunt: deplasarea, staţionarea, regruparea, înlocuirea, înaintare spre contact, lupta de întâlnire, joncţiunea forţelor şi retragerea. (2) Siguranţa deplasării este una din condiţiile esenţiale care trebuie îndeplinite pentru a asigura ajungerea forţelor şi mijloacelor într-un raion ordonat, cu posibilităţi reale de a intra în luptă în mod organizat. (3) Siguranţa se realizează în mod deosebit atunci când se execută o deplasare tactică, avându-se în vedere o posibilă acţiune a inamicului sau a altor forţe ostile. SECŢIUNEA a 2- a Protecţia electronică

Art.949. - (1) Protecţia electronică se realizează prin măsuri şi activităţi pregătite şi executate într-o concepţie unitară în toate tipurile de operaţii în scopul: a) descoperirii, dezorganizării şi neutralizării sistemelor şi mijloacelor electronice ale inamicului; b) asigurării stabilităţii şi continuităţii lucrului sistemelor şi mijloacelor electronice destinate conducerii forţelor proprii; c) executării cercetării; d) dirijării acţiunilor mijloacelor de lovire şi a focului. (2) Protecţia electronică cuprinde ansamblul de măsuri active şi pasive pentru diminuarea efectelor utilizării războiului electronic de către forţele proprii sau inamic asupra personalului, mijloacelor şi echipamentelor proprii. Principalele acţiuni ce vizează protecţia electronică sunt: a) asigurarea compatibilităţii electromagnetice - aceasta presupune aplicarea strictă a gestionării spectrului electromagnetic, proiectarea sistemelor, echipamentelor şi componentelor care să asigure funcţionarea acestora fără interferenţe; b) reprogramarea electronică - aceasta presupune schimbarea sau modificarea intenţionată a acţiunilor de război electronic sau a parametrilor sistemelor de senzori ca răspuns la evoluţiile produse în mediul electromagnetic, echipamente şi tactici; electronică c) mascarea - astfel vizează controlată a emisiilor energiei electromagnetice pe frecvenţele proprii încâtradiaţia să se asigure protecţia proprii împotriva măsurilor de sprijin electronic ale inamicului, fără a afecta semnificativ lucrul sistemelor proprii; d) securitatea electronică - interzicerea accesului persoanelor neautorizate la informaţii de valoare, care pot fi obţinute prin interceptarea şi studierea radiaţiilor electromagnetice; e) controlul emisiei - presupune utilizarea selectivă şi controlată a emiţătorilor electromagnetici, în scopul optimizării capabilităţilor de comandă şi control,

asigurării securităţii acţiunilor de luptă şi minimizării: detectării de către senzorii NESECRET 328 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

328/390

5/14/2018


NESECRET

inamicului; interferenţei reciproce între sistemele proprii; factorilor care împiedică executarea planurilor proprii de dezinformare militară. (3) Alături de foc şi manevră, dominarea de către inamic a spaţiului electromagnetic nu afectează numai libertatea de acţiune ci şi capacitatea de executare. „Înfrângerea electromagnetică” implică distrugerea sau neutralizarea sistemului C4I al inamicului. (4) Neutralizarea sistemelor C4I va face ca inamicul să fie întâlnit acolo unde se doreşte şi unde se poate aplica, cu forţă şi precizie, capacitatea distructivă a armamentului propriu. (5) Distrugerea mijloacelor electronice ale inamicului se realizează şi pe timpul incursiunilor şi a raidurilor sau a altor operaţii desfăşurate în dispozitivul inamicului, folosind focul armamentului şi mijloacele de lovire din dotare. (6) Pentru asigurarea protecţiei legăturilor radio proprii împotriva cercetării, bruiajului şi dezinformării executate de inamic, se vor aplica cu stricteţe regulile executării traficului radio în fonie. (7) Misiunile ce revin brigăzii pe linia protecţiei electronice se transmit prin Ord.Op. SECŢIUNEA a 3- a Contracararea efectelor acţiunilor psihologice ale inamicului

Art.950. - (1) Contracararea efectelor acţiunilor psihologice ale inamicului presupune măsuri, tehnici şi procedee specifice iniţiate şi aplicate într-o concepţie unitară, în scopul de a proteja forţele proprii şi populaţia din zona operaţiilor împotriva mesajelor ostile sau de a reduce impactul acestora. (2) Misiunile contracarării efectelor acţiunilor psihologice ale inamicului sunt: a) menţinerea stabilităţii opiniilor, sentimentelor, atitudinilor şi comportamentelor militarilor şi populaţiei civile pentru a nu afecta îndeplinirea obiectivelor stabilite; b) respingerea şi neutralizarea propagandei inamicului şi menţinerea unui caracter predominant ofensiv-preventiv al activităţii proprii de contra-propagandă; c) consolidarea moralului, a încrederii personalului militar şi opiniei publice în puterea de a învingeimaginii a forţelorfavorabile, proprii; reale sau fictive promovate de propaganda d) subminarea inamicului despre propriul potenţial; aceasta se îndeplineşte prin acţiuni pregătitoare, preventive şi contraacţiuni. (3) Protecţia psihologică a militarilor se organizează şi se desfăşoară pentru: a) dezvoltarea rezistenţei psihice a militarilor la acţiunea factorilor perturbatori ai luptei, consolidarea încrederii acestora în forţele proprii, comandanţi şi armamentul din dotare; b) prevenirea şi combaterea în rândul forţelor proprii, a descurajării psihomorale,c)a stărilor deşifrică, nesiguranţă şi panică; limitarea neutralizarea efectelor acţiunilor de influenţare duse de inamic; NESECRET 329 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

329/390

5/14/2018


NESECRET

d) recuperarea psihică şi refacerea moralului personalului afectat psihic; e) diminuarea potenţialului psihologic, subminarea voinţei de luptă şi a capacităţii de rezistenţă ale inamicului. Art.951. - (1) Factorii care acţionează asupra proceselor psihofizice ale militarului pe timpul desfăşurării operaţiilor militare sunt: a) fizici - zgomote, vibraţii, frigul, căldura, apa, focul, fumul, foamea, setea, lumina, întunericul, necunoscutul, înălţimea, claustrarea, liniştea, agenţii chimici de luptă, radiaţiile; b) psihosociali - pericolul morţii, conflictele, insuccesul, presiunea luptei, lipsa de informare, informaţii contradictorii, incertitudinea, frica de prizonierat, singurătatea. (2) Comandantul brigăzii trebuie să cunoască factorii prezentaţi şi să acţioneze ca atare pentru diminuarea efectelor acestora. (3) Pe timpul desfăşurării operaţiilor militare, comandanţii de unităţi trebuie să: a) cunoască permanent situaţia psihologică a operaţiei militare şi să precizeze (stabilească) posibilităţile de acţiune în acest domeniu; b) promoveze un climat psihosocial favorabil îndeplinirii misiunilor eşalonului respectiv; c) organizeze şi să execute informarea oportună şi suficientă a tuturor subordonaţilor, inclusiv în scopul combaterii zvonurilor şi acţiunilor de dezinformare; d) asigure folosirea eficientă a mijloacelor tehnice de acţiune psihologică, a materialelor şi resurselor speciale din dotare sau primite în sprijin. SECŢIUNEA a 4- a Mascarea

Art.952. - (1) Mascarea se execută în scopul camuflării dispozitivului de luptă, armamentului şi tehnicii militare, ascunderii operaţiilor, reducerii efectelor ADMNBC şi a sistemelor incendiare, asigurării secretului asupra pregătirii şi ducerii operaţiilor. (2) Mascarea personalului şi mijloacelor constituie o obligaţie permanentă a comandantului de brigadă şi se execută pe baza dispoziţiilor eşaloanelor superioare. situaţiile, mascarea se realizează prin: Art.953. - În toate a) pregătirea în ascuns a operaţiilor; b) păstrarea secretului asupra concepţiei şi operaţiilor preconizate; c) dispunerea dispersată a forţelor şi mijloacelor; d) camuflarea dispozitivelor de operaţii, tehnicii militare, lucrărilor de amenajare genistică şi barajelor; e) executarea în ascuns a manevrei de forţe şi mijloace, a deplasărilor şi regrupărilor; f) folosirea proprietăţilor naturale de mascare ale terenului, întunericului sau altor condiţii de vizibilitate redusă, a mijloacelor de mascare din înzestrare şi improvizate; NESECRET 330 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

330/390

5/14/2018


NESECRET

g) camuflarea personalului şi mijloacelor faţă de aparatura de vedere pe timp de noapte; h) vopsirea tehnicii militare în culori adecvate mediului înconjurător; i) realizarea măsurilor de mascare radio, a surselor de lumină şi reducerea zgomotelor, luminilor şi deplasărilor; j) folosirea mijloacelor fumigene din înzestrare şi improvizate. Art.954. - (1) Pentru executarea mascării se folosesc: a) mijloace de mascare din înzestrare (costume de mascare de vară sau de iarnă, plase de mascare individuală şi foi de cort, complete de mascare pentru armament şi autovehicule, plase de mascare de diferite dimensiuni pentru tehnica militară, lucrări genistice şi mijloace fumigene); b) mijloace de mascare din zonă (crengi de copaci, iarbă, stuf, paie, brazde, pământ, zăpadă). (2) Pe timpul nopţii, mascarea operaţiilor se realizează prin: a) interzicerea aprinderii focului şi a altor surse de lumină (lanterne, chibrituri, ţigări); b) camuflarea sursele de lumină ale autovehiculelor; c) reducerea zgomotelor, interzicerea convorbirilor (transmiterea ordinelor şi comenzilor) cu voce tare; d) limitarea deplasărilor şi executarea celor strict necesare în perfectă linişte. (3) Pentru realizarea camuflării se desfăşoară următoarele activităţi: a) studierea terenului şi a vegetaţiei existente pentru ca mascarea să nu contrasteze cu mediul, indiferent de zona în care militarii desfăşoară operaţii; b) camuflarea cu brazde a poziţiilor de tragere şi punctelor de sprijin, precum şi a pământului scos din acestea împotriva observării terestre şi aeriene a inamicului; c) folosirea de către militari a mijloacele strict necesare; un camuflaj prea bogat sau precar ar putea atrage atenţia; mijloacele improvizate (crengi, tufişuri) se vor aduce de pe o întindere cât mai mare pentru a nu demasca dispunerea militarilor; d) camuflarea căştilor cu plase de mascare sau când acestea lipsesc, cu noroi aplicat în mod neregulat; e) înlocuirea uniformelor decolorate sau acoperirea cu noroi; f) mascarea tenului; tenul expus va reflecta lumina atrăgând atenţia inamicului, de aceea se va pot folosi machiajul pentru camuflare, chiar la tenurile închise, deoarece şi acestea străluci datorită grăsimilor naturale dinşipiele; pentru aplicarea machiajului se va aplica o combinaţie de două culori în forme neregulate astfel: zonele ce pot străluci (fruntea, pomeţii, nasul, urechile, bărbia) se vopsesc întunecat; zonele cu umbre (în jurul ochilor, sub nas, sub bărbie) se vopsesc în culori deschise; se vopsesc toate zonele expuse, inclusiv ceafa, urechile, antebraţele, palmele (dacă trusa de machiaj lipseşte, militarii vor folosi noroi sau cărbune). SECŢIUNEA a 5- a Protecţia genistică NESECRET 331 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

331/390

5/14/2018


NESECRET

Art.955. - (1) Protecţia genistică cuprinde totalitatea măsurilor şi lucrărilor ce se execută în scopul creării condiţiilor favorabile pentru luptă, executarea focului, manevrelor forţelor şi mijloacelor, precum şi pentru protecţia şi mascarea personalului şi tehnicii militare împotriva armelor de distrugere în masă şi sistemelor incendiare ale inamicului. (2) Protecţia genistică se execută în toate tipurile de operaţii, pe baza dispoziţiilor eşalonului superior. Art.956. - Misiunile protecţiei genistice sunt: a) cercetarea de geniu a inamicului şi terenului; b) amenajarea genistică a punctelor de sprijin (poziţiilor de apărare) şi a punctelor de comandă; c) executarea barajelor genistice, distrugerilor, culoarelor prin baraje, trecerilor peste obstacole şi a deminării terenului; d) amenajarea şi întreţinerea drumurilor şi trecerilor peste cursurile de apă; e) asigurarea genistică a introducerii în luptă a unităţilor din forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervă; f) luarea măsurilor şi executarea lucrărilor genistice de mascare; g) executarea lucrărilor genistice pentru lichidarea urmărilor atacului cu armele de distrugere în masă şi sistemele incendiare; h) instalarea barajelor genistice pentru respingerea contraatacurilor, consolidarea aliniamentelor şi obiectivelor; i) neutralizarea şi distrugerea lucrărilor de fortificaţii şi a obiectivelor întărite ale inamicului; j) neutralizarea dispozitivelor de dare a focului realizate de inamic la obiectivele pregătite pentru distrus; k) aprovizionarea unităţilor cu mine, explozivi, materiale şi tehnică de geniu. Art.957. - Pe timpul marşului unităţile îşi asigură protecţia genistică prin: a) cercetarea de geniu a terenului şi inamicului; b) înlăturarea barajelor de pe itinerarele de deplasare; c) asigurarea trecerilor peste cursurile de apă şi alte obstacole; d) amenajarea raioanelor pentru halte mari, odihnă şi concentrare; e) executarea lucrărilor pentru lichidarea urmărilor atacului cu armele de distrugere în masă şi la sistemele f) cercetarea minare incendiare; şi deminarea itinerarelor de deplasare şi a raioanelor care vor fi ocupate; g) executarea culoarelor prin barajele inamicului. Art.958. - Pe timpul staţionării unităţile îşi asigură protecţia genistică prin: a) amenajarea raioanelor de staţionare; b) executarea lucrărilor de mascare; c) instalarea barajelor pe direcţiile probabile de acţiune ale inamicului. Art.959. - În operaţia de apărare, protecţia genistică trebuie să contribuie la realizarea uneicât apărări active, ferme şi stabile şidispunerea să creeze condiţii favorabile pentru:a întrebuinţarea mai eficace a armamentului; în ascuns şi în siguranţă NESECRET 332 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

332/390

5/14/2018


NESECRET

unităţilor; protecţia împotriva armelor de distrugere în masă şi sistemelor incendiare, loviturilor şi focului inamicului; executarea manevrei de forţe şi mijloace. Art.960. - (1) În operaţia ofensivă, protecţia genistică trebuie să creeze condiţii favorabile pentru realizarea în ascuns şi la timp a dispozitivului de operaţii, mărirea gradului de protecţie a unităţilor, ruperea apărării inamicului, dezvoltarea ofensivei, precum şi pentru ocuparea şi menţinerea obiectivelor şi aliniamentelor cucerite. (2) Misiunile protecţiei genistice în operaţia ofensivă sunt: a) cercetarea de geniu a inamicului şi terenului; b) cercetarea la minare şi deminare a terenului; c) amenajarea genistică a bazei de plecare la ofensivă; d) executarea culoarelor prin baraje şi a trecerilor peste cursurile de apă; e) amenajarea şi întreţinerea barajelor genistice pentru respingerea contraatacurilor; f) consolidarea aliniamentelor/obiectivelor ocupate; g) executarea lucrărilor genistice pentru lichidarea urmărilor atacurilor cu armele de distrugere în masă şi sistemele incendiare; h) distrugerea cu explozivi a lucrărilor de apărare puternic întărite, cucerite de inamic. SECŢIUNEA a 6- a Apărarea antiaeriană pasivă

Art.961. - (1) Apărarea antiaeriană pasivă reprezintă totalitatea măsurilor, altele decât cele din apărare antiaeriană activă, întreprinse pentru a reduce la minimum efectele acţiunilor aeriene ostile. (2) Măsurile/acţiunile de apărare antiaeriană pasivă se referă la: a) organizarea legăturilor de înştiinţare/alarmare privind ameninţarea aeriană; b) planificarea, organizarea şi coordonarea trecerii coloanelor pe la punctele obligatorii de trecere şi/sau varientarea acestora; c) distrugerea reperelor/marcajelor instalate/utilizate de către aviaţia inamicului- surse de iluminare, repere radio/de radiolocaţie- şi a emiţătoarelor de bruiaj; d) avertizarea/înştiinţarea şi alarmarea trupelor despre pericolul aerian; e) dispersarea forţei vii, a tehnicii de luptă şi a mijloacelor de transport; f) adăpostirea forţelor întrebuinţând proprietăţile naturale ale ternului şi/sau lucrările genistice; g) mascarea împotriva cercetării aeriene inamice vizuale, în infraroşu şi prin radiolocaţie. Art.962. - (1) Pentru înştiinţarea unităţilor privind pericolul atacului aerian, se întrebuinţează avertizările generale de apărare antiaeriană (ADWs), avertizările locale de apărare antiaeriană (LADWs) şi avertizarea timpurie directă. NESECRET 333 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

333/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Avertizările privind pericolul atacului aerian se transmit şi recepţionează prin reţeaua de avertizare timpurie sau prin reţeaua de conducere. Art.963. – (1) Avertizările generale de apărare antiaeriană descriu situaţia privind ameninţarea aeriană probabilă într-o perioadă de timp şi se aplică pentru întreaga zonă de operaţie. (2) Nivelul avertizării generale de apărare antiaeriană se stabileşte de către comandantul zonei de operaţii, la propunerea ofiţerului cu apărarea antiaeriană. (3) Avertizările generale de apărare antiaeriană se transmit prin reţeaua de avertizare de apărare antiaeriană şi prin reţeaua de conducere la toate nivelurile de comandă şi trebuie să ajungă la toţi militarii. (4) Nivelurile avertizării de apărare antiaeriană sunt: a) ROŞU- atacul sau supravegherea, executate de către mijloace aeriene ostile sau rachete, sunt iminente sau se vor intensifica; mijloacele aeriene sunt în zona de operaţii sau în imediata vecinătate a acestei zone, cu o mare probabilitate de a pătrunde în zona de operaţii; b) GALBEN- atacul sau cercetarea din aer, executate de către mijloace aeriene ostile, sunt probabile; aceasta înseamnă că mijloacele aeriene ostile sunt pe o rută spre zona de operaţii sau că mijloace aeriene necunoscute, suspecte de a fi ostile, sunt pe o rută sau în interiorul zonei de operaţii; c) ALB- atacul sau supravegherea, executate de către mijloace aeriene sau rachete ostile, sunt improbabile. (5) În procedurile standard de operare ale brigăzii, trebuie detaliate măsurile ce se vor întreprinde de subunităţi şi militari la primirea avertizărilor de apărare antiaeriană generală. Art.964. - (1) Avertizările locale de apărare antiaeriană stabilesc cu certitudine care este ameninţarea aeriană pentru o perioadă specifică a câmpului de luptă. (2) Avertizările locale de apărare antiaeriană se bazează pe informaţiile şi rezultatele cercetării propriilor mijloace de apărare antiaeriană. Pentru brigadă avertizarea locală va fi asigurată de către unităţile şi subunităţile proprii de apărare antiaeriană sau unităţile eşalonului superior. (3) Nivelul avertizării locale de apărare antiaeriană se transmite prin aceleaşi reţele prin care se transmite avertizarea generală de apărare antiaeriană. (4)a)Nivelurile locale sunt de apărare PERICOL-avertizării ţintele aeriene în zonăantiaeriană sau atacă-sunt: răspunsul/reacţia trebuie să fie imediat/imediată; b) ATENŢIE- ţintele aeriene sunt în zona de interes, dar nu ameninţă, sau sunt la marginea zonei, dar este timp pentru reacţie; c) LINIŞTE- nu există ţinte aeriene în zonă. (5) În procedurile standard de operare ale brigăzii, trebuie detaliate măsurile ce se vor întreprinde de unităţi, subunităţi şi militari la primirea avertizărilor locale de apărare antiaeriană. (1) Avertizarea directă este destinată pentru a alerta Art.965. unităţile care pot-fi/sunt ameninţate şitimpurie care nu sunt de artilerie şi rachete antiaeriene. NESECRET 334 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

334/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Avertizarea timpurie directă dezvoltă avertizările locale de apărare antiaeriană stabilind dacă platforma aeriană este inamică sau neidentificată, direcţia principală şi, dacă sunt cunoscute, mijloacele cele mai probabil a fi atacate ori afectate din cadrul forţei sprijinite. (3) Avertizarea timpurie directă este simplă, rapidă, sintetizată, poate fi combinată cu avertizarea locală de apărare antiaeriană şi se transmite nemijlocit prin voce. (4) Un exemplu de avertizare timpurie directă: „PERICOL ! PERICOL ! 4 elicoptere atacă dinspre EST asupra forţelor AXEI ALBASTRE”. (5) În procedurile standard de operare ale brigăzii, trebuie detaliate măsurile ce se vor întreprinde de unităţi, subunităţi şi militari la primirea avertizărilor timpurii directe.

SECŢIUNEA a 7- a Apărarea nucleară, biologică şi chimică

Art.966. - Apărarea nucleară, biologică şi chimică (NBC) constă în măsuri ce se planifică, organizează şi se execută în scopul prevenirii şi protejării forţelor şi elementelor de dispozitiv împotriva efectelor atacului cu armele de distrugere în masă şi al emisiilor altele decât atacul (EADA), asigurării acţiunilor şi menţinerii sau refacerii puterii de luptă a brigăzii. Art.967. - (1) Măsurile de apărare NBC se planifică şi organizează de brigada mecanizată în funcţie de locul, rolul şi misiunile acesteia în concepţia eşalonului superior şi se execută cu forţele proprii şi echipamentele din înzestrare sau cu cele specializate. (2) Comandantul răspunde de pregătirea brigăzii pentru a evita, reduce sau limita consecinţele atacului cu armele de distrugere în masă sau EADA şi a asigura supravieţuirea şi îndeplinirea misiunilor în condiţii/medii NBC. În raport cu misiunea primită, cu personalul, timpul şi echipamentele de care dispune, comandantul stabileşte priorităţile în realizarea măsurilor de apărare NBC. prevenirea NBC; cuprotecţia (3) Măsurile de apărare NBC sunt: (RBC); decontaminarea radioactivă, biologică şi chimică mascarea aerosoli.NBC; Art.968. - Prevenirea NBC constă în descoperirea la timp a mijloacelor de atac şi a muniţiei aferente, descoperirea atacurilor cu armele de distrugere în masă sau a accidentelor/distrugerilor la obiectivele industriale cu risc NBC din zona de responsabilitate, descoperirea contaminării RBC, raportarea şi avertizarea despre acestea. Se execută prin misiuni de observare, monitorizare şi cercetare nemijlocită a zonei/raionului/itinerarului. Art.969. - Protecţia NBC constă în măsuri menite a reduce vulnerabilitatea

forţelor prin scoaterea lor de loviturile inamicului, limitarea saupersonalului, diminuarea efectului atacului cu armele de sub distrugere în masă sau E.A.D.A. asupra NESECRET 335 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

335/390

5/14/2018


NESECRET

echipamentului şi materialelor. Se realizează prin: protecţie individuală (folosirea echipamentului de protecţie individuală; reducerea timpului de expunere a personalului la contaminarea radioactivă şi chimică); protecţie colectivă (folosirea echipamentelor de protecţie colectivă, în special instalaţii sau sisteme de filtrare a aerului, adăposturi); protecţia echipamentului şi materialelor împotriva efectelor loviturilor nucleare, contaminării RBC ; folosirea proprietăţilor de protecţie ale tehnicii şi terenului. Art.970. - (1) Decontaminarea RBC constă în absorbţia, adsorbţia, distrugerea, neutralizarea sau îndepărtarea agenţilor chimici ori biologici, respectiv îndepărtarea depunerilor radioactive. (2) Decontaminarea trebuie să răspundă la următoarele cerinţe: cât mai curând posibil; numai ceea ce este necesar; cât mai departe de contact; pe priorităţi. (3) Decontaminarea este: a) imediată - cuprinde acţiunile imediate întreprinse de către individ, în scopul de a supravieţui, prin folosirea echipamentelor şi materialelor din dotare (decontaminarea pielii, a unor părţi din îmbrăcăminte şi/sau echipamentelor individuale); b) operaţională - reprezintă acţiunea executată de un individ şi/sau o echipă/ echipaj/grupă, limitată la anumite părţi ale echipamentelor şi suprafeţelor de lucru, esenţiale pentru acţiunile militare, folosind echipamentele de decontaminare din înzestrarea subunităţilor şi unităţilor până la eşalonul batalion (similare) inclusiv, în scopul reducerii riscurilor de contaminare a personalului, ca urmare a mânuirii (manipulării) echipamentelor şi materialelor, evitarea transferului contaminării şi continuării acţiunilor; poate cuprinde continuarea decontaminării imediate a personalului, a părţilor esenţiale ale echipamentelor şi a unor porţiuni mici de teren; c) totală - este acţiunea executată de către unităţi, cu sau fără sprijinul eşalonului superior, pentru reducerea contaminării personalului, echipamentelor, materialelor şi/sau raioanelor de dispunere/acţiune, la cel mai scăzut nivel acceptat, a face posibilă reducerea nivelurilor optime de protecţie individuală NBC (NOPINBC) şi continuarea acţiunilor cu eficienţă cât mai mare; poate include decontaminarea terenului şi necesită intervenţia subunităţilor specializate de apărare NBC; d) finală - acţiunea executată de către subunităţi/unităţi specializate pentru îndepărtarea chimică) contaminării materialelor (mecanică, etc. pentrufizică, adoptarea NOPINBC-0 şi personalului, transportul şiechipamentelor, întrebuinţarea acestora fără restricţii la scoaterea temporară sau înlocuirea unor structuri militare din teatrul de operaţii. Art.971. - (1) Mijloacele de protecţie individuală se folosesc la ordinul comandanţilor de subunităţi şi din proprie iniţiativă de către fiecare luptător, la primirea semnalului de înştiinţare despre contaminarea radioactivă, chimică şi biologică sau când se constată existenţa contaminării în raionul de acţiune (dispunere). Mijloacele de protecţie individuală se scot ordinul comandanţilor şi numai(2) după ce s-a stabilit, cu ajutorul aparatelor, lipsalapericolului de contaminare NESECRET 336 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

336/390

5/14/2018


NESECRET

radioactivă şi chimică, iar după indici exteriori, lipsa pericolului de contaminare biologică. Art.972. - (1) Trecerea zonelor/raioanelor contaminate radioactiv se execută pe mijloace de transport proprii şi se poate realiza prin traversarea rapidă fără a aştepta scăderea nivelului de radiaţie sau prin ocolirea raioanelor cu niveluri mari de radiaţie. Traversarea lor după scăderea nivelurilor mari de radiaţie se execută în cazul când ocolirea acestora necesită un timp îndelungat. (2) De regulă, raioanele de teren contaminate chimic şi biologic se ocolesc. Când ocolirea nu este posibilă, traversarea lor se execută pe itinerarele cele mai scurte, folosindu-se mijloacele de protecţie individuală. Art.973. - (1) Măsurile sanitaro-igienice şi profilactice speciale constau în: respectarea strictă a regulilor de igienă personală şi de folosire a alimentelor şi apei potabile; decontaminarea tehnicii şi lucrărilor de apărare; menţinerea stării sanitare corespunzătoare în raioanele de dispunere; izolarea, evacuarea şi dispunerea în carantină a bolnavilor. (2) Decontaminarea imediată se execută de către fiecare luptător cu mijloacele din înzestrare şi cele din zonă, fără a întrerupe îndeplinirea misiunii de luptă. (3) Decontaminarea totală se execută în afara raioanelor contaminate, de regulă, la ordinul eşalonului superior, după îndeplinirea misiunii de luptă, prin folosirea mijloacelor din înzestrare, a celor existente în zonă, precum şi cu sprijinul forţelor specializate. Art.974. - Mascarea cu aerosoli se execută de către subunităţi specializate şi constă în realizarea unor perdele de aerosoli în faţa sau deasupra obiectivelor proprii, în scopul ascunderii acestora de observarea terestră şi aeriană a inamicului reducerea efectelor ADMNBC şi ale mijloacelor incendiare şi pentru inducerea în eroare a inamicului prin crearea perdelelor de aerosoli false. SECŢIUNEA a 8- a Protecţia împotriva sistemelor incendiare

Art.975. - (1) Protecţia împotriva sistemelor incendiare. Folosind forţele şi mijloacele din înzestrare, precum şi pe cele din zona de responsabilitate, brigada mecanizată protecţia pentru:controlul, apărarea acestora împotriva efectelor armelor realizează şi muniţiilor incendiare; evitarea, evaluarea, limitarea şi înlăturarea efectelor incendiilor în dispozitivele forţelor proprii; ieşirea din raioanele în care se produc incendii masive. (2) Pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie împotriva sistemelor incendiare constau în: a) descoperirea pregătirii inamicului pentru întrebuinţarea sistemelor incendiare; b) prevenirea forţelor proprii despre pericolul întrebuinţării de către inamic a sistemelor incendiare; NESECRET 337 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

337/390

5/14/2018


NESECRET

c) protecţia nemijlocită a forţelor şi elementelor de dispozitiv împotriva efectelor întrebuinţării sistemelor incendiare; d) stabilirea caracterului şi volumului lucrărilor de limitare şi înlăturare a urmărilor atacului cu arme şi muniţii incendiare, în funcţie de natura incendiilor, precum şi de forţele şi mijloacele avute la dispoziţie; e) limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului cu arme şi muniţii incendiare. SECŢIUNEA a 9- a Protecţia informaţiilor

Art.976. - Protecţia informaţiilor cuprinde ansamblul măsurilor luate şi acţiunilor organizatorice, informaţionale şi tehnice executate pentru respectarea regulilor de lucru în elaborarea şi exploatarea documentelor, tehnicii şi materialelor de conducere în secret, păstrarea secretului, accesul autorizat şi ierarhizat la date şi informaţii, controlul informaţiilor destinate publicului, protecţia fizică şi criptografică a informaţiilor ce se transmit. Art.977. - Conducerea în secret a unităţilor cuprinde totalitatea măsurilor şi activităţilor care se organizează în scopul păstrării secretului asupra pregătirii şi ducerii operaţiilor şi se realizează prin: a) limitarea numărului de persoane care cunosc conţinutul documentelor de luptă; b) transmiterea misiunilor la subordonaţi numai în părţile ce-i privesc; c) respectarea regulilor de întocmire, mânuire şi păstrare a documentelor de luptă şi a codurilor; d) cifrarea documentelor; e) întrebuinţarea aparaturii de secretizare, a tabelelor de convorbiri, a indicativelor, semnalelor şi a hărţilor codificate pentru efectuarea comunicărilor prin mijloace de transmisiuni; f) educarea întregului personal în spiritul păstrării secretului convorbirilor prin mijloacele de transmisiuni. SECŢIUNEA a 10- a Protecţia medicală Art.978. - Protecţia medicală cuprinde totalitatea măsurilor şi activităţilor referitoare la: acordarea primului ajutor; scoaterea răniţilor şi bolnavilor din dispozitivul de luptă; evacuarea lor pentru acordarea ajutorului medical; prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor; protecţia medicală a forţelor împotriva efectelor armelor de distrugere în masă şi sistemelor incendiare; educaţia şi instrucţia sanitară a militarilor. Art.979. - (1) Comandantul de brigadă poartă răspunderea pentru protecţia

medicală a personalului, organizarea şi acordarea primului ajutor, scoaterea răniţilor NESECRET 338 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

338/390

5/14/2018


NESECRET

de pe câmpul de luptă şi adăpostirea acestora în locuri ferite de focul inamicului, precum şi asigurarea cu materiale sanitare şi farmaceutice. (2) El este obligat să: a) ia măsuri ca răniţii sau bolnavii să nu fie luaţi prizonieri de către inamic, destinând la nevoie, suplimentar, militari pentru evacuarea acestora; b) ia măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi a degerăturilor; c) urmărească respectarea măsurilor de siguranţă pe timpul executării decontaminării; d) ia măsuri pentru respectarea de către militari a regulilor de igienă individuală şi să organizeze, la nevoie, spălatul rufelor şi echipamentului; e) stabilească locul de dispunere a punctului medical şi locurile de adunare a răniţilor pe timpul ducerii luptei; f) cunoască şi să ia măsuri pentru asigurarea cu materiale sanitare şi farmaceutice. Art.980. - (1) Răniţii şi bolnavii de pe câmpul de luptă se strâng pe unităţi la punctul de adunare răniţi, cu forţele şi mijloacele acesteia şi cele primite de la brigadă. Aceştia se evacuează împreună cu armamentul individual, masca contra gazelor şi lopata mică. În funcţie de destinaţie şi caracteristicile terenului, răniţii şi bolnavii se pot evacua de la subunităţi direct la punctul medical al brigăzii. (2) Răniţilor şi bolnavilor li se acordă primul ajutor şi ajutorul medical. Primul ajutor se acordă de către militari, sanitari şi echipa medicală pe locul unde au fost răniţi, în adăposturile sau adăpostirile cele mai apropiate. În cadrul acestui ajutor se folosesc pachetul cu pansamentul individual, pachetul de decontaminare individuală, trusele medicale aflate în autovehicule precum şi materialele sanitare şi medicamentele din genţile personalului sanitar. Fiecare militar este obligat să cunoască modalităţile de acordare a primului ajutor. După acordarea ajutorului medical, răniţii uşor, apţi pentru luptă, se înapoiază în subunităţile din care fac parte. Art.981. - (1) În condiţiile întrebuinţării armelor de distrugere în masă şi a sistemelor incendiare, protecţia medicală prezintă particularităţi determinate de felul îmbolnăvirilor, rănilor sau intoxicaţiilor (boala de iradiere, arsuri, intoxicaţii specifice agenţilor chimici de luptă, boli provocate de agenţi patogeni) precum şi de numărul mare de răniţi şi bolnavi care apar în focare. (2) aPentru lichidarea urmărilor biologic de se depistare iau măsuri de izolare şi evacuare bolnavilor şi suspecţilor de atacului boli contagioase, a contactelor şi izolare a acestora, precum şi de recoltare a probelor de sol, aer, apă sau vectori în vederea precizării agentului patogen. SECŢIUNEA a 11 - a Protecţia mediului

Art.982. - Protecţia mediului cuprinde ansamblul de măsuri şi acţiuni ce se desfăşoară pentru păstrarea echilibrului ecologic, prevenirea şi combaterea poluării şi NESECRET 339 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

339/390

5/14/2018


NESECRET

pentru menţinerea şi ameliorarea factorilor naturali de mediu din zonele de desfăşurare a acţiunilor militare. Art.983. - (1) Pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor, se iau măsuri de protecţie a mediului pentru: a) protejarea vegetaţiei de acţiunea distructivă a personalului şi tehnicii; b) evitarea tăierii crengilor, copacilor, precum şi a distrugerii mugurilor, în scopul utilizării lor pentru mascarea forţelor; c) recuperarea în totalitate a deşeurilor. (2) Protecţia apelor se realizează prin: a) interzicerea în toate situaţiile, a deversării ori împrăştierii substanţelor chimice periculoase, produselor petroliere sau toxice în apele de suprafaţă; b) evitarea spălării autovehiculelor, blindatelor, recipientelor sau vaselor contaminate cu produse chimice, petroliere sau toxice în apele de suprafaţă; această activitate se execută în locuri special amenajate; c) oprirea oricăror scăpări sau scurgeri de substanţe poluante şi curăţarea zonei afectate prin decontaminare mecanică; d) evitarea traversării râurilor, lagunelor, şanţurilor sau canalelor cu apă dacă nu este absolut necesar; e) protejarea în mod deosebit a surselor, rezervoarelor şi conductelor de apă potabilă; f) prevenirea infiltrării apelor reziduale în apele subterane; g) stabilirea distanţei adecvate de protecţie între sursele de apă şi locul de dispunere al taberelor sau raioanelor de staţionare; h) interzicerea depozitării în albii sau pe malurile cursurilor de apă, lacurilor, pe plaje şi pe faleze, baraje, diguri sau în zonele de protecţie ale acestora, a materialelor şi deşeurilor de orice natură. (3) Protejarea solului se realizează prin: a) deplasarea forţelor pe potecile, drumurile şi şoselele existente, evitându-se efectuarea de noi trasee; b) evitarea deplasărilor de forţe sau mijloace de transport pe vreme umedă; c) evitarea efectuării de lucrări genistice în zonele de importanţă istorică, arheologică sau în rezervaţii naturale; d) specifice. evaluarea impactului asupra mediului înainte de începerea lucrărilor de amenajări (4) Protejarea atmosferei se realizează prin: a) reducerea emisiilor mijloacelor de transport, de propulsie şi a generatoarelor electrice; b) limitarea funcţionării în staţionare a autovehiculelor, blindatelor şi tehnicii din dotare în scopul reducerii emisiilor de gaze în atmosferă; c) evitarea arderii miriştilor, stufărişurilor sau a deşeurilor menajere şi a deşeurilor rezultate în urma desfăşurării acţiunilor de luptă. SECŢIUNEA a 12- a NESECRET 340 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

340/390

5/14/2018


NESECRET

Protecţia muncii

Art.984. - (1) Protecţia muncii se realizează pentru asigurarea integrităţii personalului participant la acţiune, prin diminuarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvirii profesionale. (2) Protecţia muncii se desfăşoară continuu sub conducerea comandanţilor şi a persoanelor investite cu atribuţii în acest domeniu şi este organizată împotriva factorilor de risc, de accidentare şi (sau) de îmbolnăvire profesională care decurg din elementele sistemului de muncă proprii fiecărei componente a acestuia (executant -sarcină de muncă - echipamente tehnice - mediu de muncă). SECŢIUNEA a 13- a Activitatea de informare şi relaţii publice

Art.985. - (1) Activitatea de informare şi relaţii publice se desfăşoară continuu şi sistematic pentru asigurarea şi menţinerea unor raporturi favorabile în interiorul brigăzii mecanizate, cât şi între aceasta şi administraţia (serviciile) publice, în folosul acţiunii, precum şi pentru informarea permanentă a personalului. (2) Activitatea de informare şi relaţii publice se realizează prin: a) crearea şi menţinerea unei imagini favorabile forţelor proprii; b) informarea corectă asupra misiunilor forţelor militare, deciziilor politice şi administrative referitoare la armată şi la problemele de interes pentru acţiunea ce se desfăşoară; c) creşterea responsabilităţii pentru îndeplinirea misiunilor; d) formarea şi dezvoltarea conştiinţei civice; e) realizarea unei comunicări biunivoce permanente şi reciproc avantajoase între armată şi societatea civilă. SECŢIUNEA a 14- a Asigurarea topogeodezică

Art.986. - (1) Asigurarea topogeodezică se execută în scopul procurării, prelucrării transmiteriiacţiunilor. la timp a datelor şi documentelor topogeodezice necesare pregătirii şi şidesfăşurării (2) Asigurarea topogeodezică se realizează de către forţele specializate prin cercetarea topogeodezică, actualizarea documentelor specifice, asigurarea cu date, documente şi fotodocumente, tehnică şi materiale topogeodezice. (3) Cercetarea topogeodezică cuprinde totalitatea măsurilor şi acţiunilor ce se execută pentru verificarea concordanţei hărţilor cu terenul, culegerea unor date suplimentare despre acestea, procurarea, centralizarea, analiza şi exploatarea informaţiilor despre serviciul topografic al inamicului şi schimbările survenite în teren. NESECRET 341 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

341/390

5/14/2018


NESECRET

Art.987. - Asigurarea cu date, documente şi fotodocumente, tehnică şi materiale topogeodezice cuprinde: crearea stocurilor de hărţi în raport cu misiunile primite de brigada mecanizată; punerea la dispoziţia comandamentului a coordonatelor cotelor şi punctelor geodezice, unghiurilor de orientare ale unor laturi geodezice şi direcţiilor către repere; completarea informaţiilor cu fotodocumente; procurarea de utilaje, aparate, materiale şi documentaţie tehnică, potrivit normelor de înzestrare şi consum aprobate; aprovizionarea cu piese de schimb necesare executării a reparaţiilor şi întreţinerilor. Art.988. - Pregătirea topogeodezică cuprinde activităţile şi măsurile desfăşurate pentru însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare personalului pentru interpretarea hărţilor avute la dispoziţie, executarea lucrărilor şi întocmirea documentelor topogeodezice specifice pregătirii şi desfăşurării cu eficienţă a acţiunilor. Art.989. - Actualizarea documentelor topogeodezice se realizează pe baza datelor obţinute prin cercetarea topogeodezică, aerofotografiere şi asigură comandanţilor datele şi informaţiile necesare pentru luarea unei decizii corecte.

SECŢIUNEA a 15- a Asigurarea hidrometeorologică

Art.990. - Asigurarea hidrometeorologică se desfăşoară pentru obţinerea, situaţia hidrologică şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la: periculoase determinarea şi meteorologică; prognoza hidrometeorologică; fenomenele sau cu caracter de calamitate; influenţa fenomenelor hidrometeorologice asupra acţiunilor; stabilirea măsurilor de protecţie a brigăzii mecanizate pentru planificarea şi ducerea acţiunilor proprii. Art.991. - Datele şi informaţiile despre starea vremii sunt furnizate de eşalonul superior. Datele hidrometeorologice sunt procurate şi actualizate de elementele de cercetare, inclusiv de la organele locale şi se analizează în concordanţă cu caracteristicile geografice şi topografice ale zonei de responsabilitate. În condiţiile folosirii de către inamic a armelor de distrugere în masă, a sistemelor incendiare şi a unor mijloace specifice războiului geofizic, frecvenţa furnizării datelor şi a informaţiilor creşte în raport cu nevoile de fundamentare a deciziilor comandantului. SECŢIUNEA a 16- a Asigurarea cu resurse umane

Art.992. - (1) Asigurarea cu resurse umane se desfăşoară pentru completarea necesarului de personal al brigăzii mecanizate ca urmare a pierderilor suferite în timpul acţiunilor desfăşurate sau a deficitelor apărute din alte cauze, altele decât urmare a acţiunilor (înfiinţarea de noi unităţi, treceri în rezervă). NESECRET 342 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

342/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Aceasta presupune urmărirea, centralizarea şi analiza datelor privind pierderile şi nivelul încadrării cu personal, elaborarea şi transmiterea cererilor de completare, primirea, repartiţia şi încadrarea personalului destinat pentru completări, realizarea legăturii permanente cu organele militare teritoriale. SECŢIUNEA a 17 - a Asistenţa juridică

Art.993. - (1) Asistenţa juridică asigură respectarea în acţiunile militare a legilor ţării, a prevederilor dreptului internaţional umanitar, precum şi a regulamentelor militare de către întregul personal al brigăzii. (2) Activitatea de asistenţă juridică este asigurată de către consilierul juridic al brigăzii şi se realizează, în principal, prin avizarea juridică a actelor şi măsurilor dispuse de comandant în scopul asigurării legalităţii actului de comandă, prin participarea la procesul de emitere a ordinului de operaţie, precum şi prin pregătirea juridică a personalului brigăzii.

SECŢIUNEA a 18- a Asistenţa religioasă

Art.994. - (1) Asistenţa religioasă se execută în scopul cultivării valorilor religios-morale, patriotice, etice şi civice în vederea realizării şi menţinerii unui nivel ridicat al moralului personalului. (2) Asistenţa religioasă se realizează prin pastoraţie individuală adecvată, predică şi slujbe religioase în vederea îmbărbătării militarilor, fortificării voinţei, curajului, sentimentului patriotic şi întăririi credinţei acestora. (3) Asistenţa religioasă se asigură pe timpul acţiunilor şi pentru prizonierii de război, precum şi pentru populaţia din zonă, în conformitate cu preceptele religioase.

CAPITOLUL XIII Sprijinul logistic SECŢIUNEA 1 Planificarea şi organizarea sprijinului logistic

Art.995. - (1) Sprijinul logistic al operaţiilor brigăzii mecanizate se execută în scopul asigurării forţelor luptătoare cu tot ce este necesar, în acord cu amploarea operaţiilor militare, pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin. NESECRET 343 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

343/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Aceasta se execută în orice situaţie (la pace, în situaţii de criză, la război şi în perioada post conflict), în toate tipurile de operaţii . (3) Planificarea sprijinului logistic este un proces coordonat având drept scop realizarea gradului de suport logistic optim necesar îndeplinirii misiunii. (4) În funcţie de natura şi scopul acţiunii, precum şi de timpul avut la dispoziţie, în planificarea sprijinului logistic se pot folosi metode diferite. Art.996. - Sprijinul logistic al brigăzii mecanizate se organizează pe baza ordinului administrativ - logistic al eşalonului superior şi se realizează de către forţele de logistică, conform deciziei comandantului. Art.997. - (1) Documentele care se întocmesc pe linia planificării, organizării şi conducerii sprijinului logistic al brigăzii mecanizate sunt: planul logistic; ordinul administrativ – logistic; ordinul de operaţii; anexa pentru sprijinul administrativ logistic la ordinul de operaţie. (2) Planul logistic, anexă la planul de operaţie, este documentul de bază pentru planificarea, organizarea şi conducerea sprijinului logistic. El se materializează pe hartă şi se completează cu tabele şi scheme. Planul logistic se semnează de şeful de stat major şi de şeful modulului logistic (S.4). (3) Ordinul administrativ - logistic este documentul de conducere logistică prin care se transmit datele specifice ce revin forţelor de logistică. Acesta se întocmeşte pe baza planului de operaţie şi a planului logistic şi cuprinde date şi elemente ce au fost puse de acord cu modulele statului major. El se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului logistic. (4) Ordinul de operaţie (pe linie logistică), este documentul prin care se precizează misiunile care revin unităţilor (subunităţilor, formaţiunilor din celelalte unităţi) logistice, precum şi mijlocele ce li se pun la dispoziţie pentru executarea acestora. Acesta se semnează de comandantul brigăzii şi este însoţit de planificarea transporturilor şi de documentele de distribuţie. (5) Anexa pentru sprijinul administrativ - logistic, este documentul prin care se transmit ordinele comandantului către unităţile/subunităţile de logistică subordonate şi se informează forţele luptătoare cu privire la sprijinul logistic ce va fi asigurat de către unităţile/subunităţile logistice. Conţine, de regulă, dispunerea punctelor de aprovizionare şi evacuare, precum şi a elementelor de asigurare medicală cu indicarea datei şiArt.998. orei de începere (eventual de încetare) a funcţionării. - Misiunile sprijinului logistic al brigăzii sunt: a) completarea stocurilor de muniţii, materiale şi alimente pe măsura consumului sau distrugerii lor de către inamic; b) organizarea, planificarea şi executarea transporturilor; c) hrănirea şi echiparea efectivelor; d) alimentarea cu carburanţi – lubrifianţi; e) menţinerea sau restabilirea caracteristicilor specifice tehnicii şi materialelor; f) prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor, acordarea asistenţei medicale, evacuarea răniţilor şi bolnavilor, spitalizarea şi recuperarea acestora; NESECRET 344 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

344/390

5/14/2018


NESECRET

g) asigurarea viabilităţii căilor de comunicaţie; h) asigurarea şi utilizarea eficientă a resurselor financiare necesare sprijinului logistic al forţelor; i) strângerea şi evacuarea capturilor de război; j) hrănirea, echiparea, cazarea şi asistenţa medicală a prizonierilor de război; k) asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor şi formaţiunilor de logistică; l) cartiruirea trupelor. SECŢIUNEA a 2- a Componentele sprijinului logistic

Art.999. - Sprijinul logistic al brigăzii mecanizate cuprinde: aprovizionarea; transporturile; mentenanţa; asistenţa medicală; asigurarea căilor de comunicaţie şi cartiruirea forţelor. 1. Aprovizionarea Art.1000. - (1) Aprovizionarea este parte componentă a sprijinului logistic al brigăzii mecanizate şi cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate pentru stabilirea necesarului, cererea, primirea, evidenţa, depozitarea, conservarea, repartiţia şi distribuţia tehnicii, produselor şi materialelor. (2) Comandanţii sunt obligaţi să cunoască în orice moment, situaţia aprovizionării forţelor pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate. (3) Răspunderea nemijlocită pentru realizarea gradului de suport logistic ordonat revine modulului S.4. (4) Aprovizionarea brigăzii mecanizate se realizează pe clase, grupe de produse, feluri de tehnică şi materiale de resortul tuturor armelor (specialităţilor). (5) Aprovizionarea se execută în baza repartiţiilor emise de eşalonul superior. (6) Repartiţia bunurilor şi materialelor din sursele de aprovizionare se execută de eşalonul superior în funcţie de locul brigăzii în dispozitiv, misiunile primite, gradul de suport logistic stabilit prin ordine, posibilităţile de transport, timpul la dispoziţie şi căile de comunicaţie existente. ale brigăzii Art.1001. - (1)militare Sursele de a) sursele (dinaprovizionare organica proprie sau mecanizate cele pusesunt: la dispoziţia comandantului de către elementele de sprijin); b) sursele civile (rămase în raionul de dispunere sau desfăşurate în faţă, în cadrul zonelor mai liniştite, unde contractele de sprijin logistic pot fi derulate eficient şi în condiţii de siguranţă); c) sursele contractate sa rechiziţionate în zona de operaţii; d) sursele contractate de pe piaţa internaţională; e) eventuale capturi de război.


345/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Repartiţia materialelor din surse se face în funcţie de: misiunile trupelor; locul şi rolul lor în dispozitiv; gradul de suport logistic; starea căilor de comunicaţii; posibilităţile de transport; situaţiile de urgenţă. Art.1002. - (1) Stocul trupelor reprezintă cantităţile de tehnică, muniţie, produse şi materiale prevăzute a fi asigurate în cadrul brigăzii mecanizate şi a unităţilor/subunităţilor din compunerea acesteia până la nivel om – piesă, autovehicul, maşină de luptă, utilaj etc., conform eşalonării stabilite şi a normelor de înzestrare. (2) Stocurile se realizează până la nivelul ordonat de eşalonul superior. (3) De regulă, completarea stocurilor consumate se face în seara fiecărei zile sau o dată la două zile. (4) Completarea pierderilor şi distrugerilor se face imediat sau când acţiunile militare permit. (5) În funcţie de situaţie manevra stocurilor între unităţi se execută conform ordinului şefului modulului logistic. (6) În situaţii deosebite, brigada poate acţiona şi cu stocurile incomplete. Atunci când condiţiile devin favorabile stocurile se completează imediat. (7) Forţele primite ca întărire/în sprijin vin de regulă, cu stocurile complete la toate categoriile de materiale. Acestea sunt asigurate prin grija eşalonului care le pune la dispoziţie sau le resubordonează. La revenirea în structurile proprii, eşalonul în folosul căruia au acţionat, completează stocurile până la nivelurile iniţiale. Art.1003. - (1) Muniţiile şi materialele prevăzute să existe la om (piesă, autovehicul) se împart în parte consumabilă şi parte intangibilă. (2) De regulă, partea intangibilă se consumă cu aprobarea eşaloanelor superioare. În situaţia când continuitatea îndeplinirii misiunii o impune, aceasta se face şi cu aprobarea comandantului de unitate/subunitate. (3) Când în urma consumului, stocul de materiale prevăzute să existe la om (piesă, autovehicul) se apropie de jumătate, militarul este obligat să raporteze ierarhic pentru a se lua măsuri de completare. (4) La începutul unei noi misiuni, în cadrul unităţilor şi subunităţilor trebuie să existe, de regulă, stocurile complete, conform eşalonării stabilite. Art.1004. - (1) La propunerea şefului modulului S.4, comandantul brigăzii repartizează normele de consum primite de la eşalonul superior pe misiuni, iar în cadrul acestora, pe unităţi. (2) De regulă, normele de consum se stabilesc în colaborare cu S.3, pe zile şi etape ale acţiunilor. (3) În cadrul brigăzii, normele de consum se stabilesc în mod diferenţiat, în raport de misiunile, locul şi rolul unităţilor şi după caz, pe elemente de dispozitiv. (4) De regulă, o dată cu darea misiunilor, se stabileşte şi necesarul de muniţii şi materiale. Acest necesar se asigură în perioada de pregătire a misiunii şi se completează pe timpul ducerii acesteia, pe măsura consumurilor, în aşa fel încât, în dimineaţa fiecărei zile stocurile de materiale să fie la nivelul ordonat. NESECRET 346 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

346/390

5/14/2018


NESECRET

(5) Normele de consum se transmit unităţilor prin ordine, cu obligativitatea încadrării în limitele stabilite.

2. Transporturile Art.1005. - Transporturile se execută în scopul: deplasării tuturor categoriilor de tehnică şi materiale de la sursele de aprovizionare, până la luptător (tehnică); înlăturării impedimentelor de pe câmpul de luptă; deplasării unităţilor în cadrul manevrei de forţe şi mijloace, dintr-un raion în altul. Art.1006. - Principiul de bază în executarea transporturilor sprijinului logistic constă în folosirea de către eşalonul superior a mijloacelor de transport proprii în folosul eşaloanelor subordonate. În anumite situaţii, cu aprobarea comandantului eşalonului superior, brigada poate transporta integral sau parţial, cu mijloacele proprii, materialele puse la dispoziţie în sursele de aprovizionare. Art.1007. - Planificarea şi organizarea transporturilor au la bază: ordinul pentru logistică al eşalonului superior; decizia comandantului; cererea de transport a şefului de modul; mijloacele de transport avute la dispoziţie; influenţa acţiunilor inamicului asupra activităţilor de transport, depozitelor sau căilor de comunicaţii. Art.1008. - (1) De regulă, transporturile se execută pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă. Pe timpul îndeplinirii misiunilor sau în alte cazuri urgente, acestea se pot executa şi pe timp de lumină luându-se măsurile de siguranţă corespunzătoare. (2) Mijloacele de transport de toate categoriile care se întorc de pe limita dinainte a dispozitivului, se folosesc în primul rând pentru evacuarea răniţilor şi bolnavilor, iar cele care rămân disponibile se întrebuinţează pentru evacuarea prizonierilor, capturilor, tehnicii deteriorate sau a materialelor excedentare şi a ambalajelor. 3. Mentenanţa Art.1009. - (1) Mentenanţa reprezintă totalitatea activităţilor şi acţiunilor întreprinse pentru a menţine şi restabili tehnica la caracteristicile specifice. controlul; testarea; întreţinerea; clasificarea din punct (2) Mentenanţa include:recuperarea; de vedere operaţional; evacuarea; repararea; reconstrucţia; reclamaţiile. Art.1010. - Controlul reprezintă totalitatea activităţilor efectuate în scopul stabilirii nevoilor de întreţinere şi pentru menţinerea tehnicii la nivelul condiţiilor operaţionale specifice. El se execută de operatorii echipamentelor, conducătorii de autovehicule şi echipaje şi reprezintă principala sursă de informaţii pentru funcţionarea sistemului de mentenanţă. Art.1011. - Testarea reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate pentru

tehnice periodic a echipamentului refacereaspecializat unor reglaje limitele determinarea prescrise. Ea stării se execută de către şi personalul dinîn domeniul NESECRET 347 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

347/390

5/14/2018


NESECRET

mentenanţei ca urmare a constatărilor rezultate în urma controlului sau la încheierea reparaţiilor. Art.1012. - Întreţinerea reprezintă totalitatea activităţilor de curăţire, gresare, completare a plinurilor şi a unităţii de foc şi de executare a unor reparaţii minore, pentru menţinerea tehnicii în condiţii operaţionale. La lucrările de întreţinere tehnică participă atât operatorii echipamentelor, conducătorii de vehicule şi echipajele, cât şi personalul de mentenanţă. Art.1013. - Clasificarea din punct de vedere operaţional constă în evaluarea defecţiunii sau deteriorărilor survenite la tehnică şi stabilirea oportunităţii reparării pe loc sau a nivelului de mentenanţă la care tehnica trebuie evacuată, în vederea reparării şi operaţionalizării. Art.1014. - (1) Recuperarea reprezintă scoaterea din zona de operaţii a tehnicii deteriorate (împotmolite) şi dacă este cazul, deplasarea acesteia într-un loc unde poate fi reparată, sau de unde să poată fi evacuată. Recuperarea este responsabilitatea unităţii căreia îi aparţine tehnica, iar când nu poate fi îndeplinită de aceasta se solicită mijloace suplimentare. (2) Recuperarea tehnicii deteriorate de sub focul inamicului se face sub conducerea comandanţilor de unităţi care sunt obligaţi să ia măsuri de sprijin prin foc pentru ca aceasta să se desfăşoare în siguranţă. Art.1015. - (1) Evacuarea reprezintă deplasarea tehnicii defecte sau deteriorate în locul unde poate fi reparată. Decizia privind evacuarea se ia pe timpul recuperării acesteia. (2) Principiul folosit pentru evacuarea tehnicii este executarea unui salt de la locul scoaterii din funcţionare, la locul unde se poate executa repararea. (3) Pentru evacuarea tehnicii şi armamentului se stabilesc axe şi itinerare de evacuare. Art.1016. - (1) Repararea reprezintă totalitatea măsurilor luate pentru refacerea tehnicii la nivelul condiţiilor operaţionale. Ea se poate executa pe locul scoaterii din funcţiune sau în adâncimea dispozitivului, în raionul de desfăşurare a elementelor de reparaţii de nivel 0 şi 1. (2) Metoda de bază pentru efectuarea reparaţiilor este schimbul de agregate. (3) Când se decide nivelul de mentenanţă la care se execută reparaţia, pe lângă situaţia a) generală se va în vedere: misiunea de avea îndeplinit; b) dificultatea şi complexitatea reparaţiei; c) timpul disponibil pentru reparaţie şi timpul necesar reparării; d) priorităţile şi urgenţele privind evacuarea şi repararea; e) cantitatea prognozată de tehnică ce nu poate fi reparată; f) disponibilitatea capacităţilor (ateliere, utilaje şi echipamente, surse de energie). Art.1017. - (1) Reconstrucţia reprezintă totalitatea măsurilor luate pentru construirea tehnică din recuperate prin dezmembrarea de la tehnica a cărui grad dededeteriorare nuelementele permite repararea. NESECRET 348 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

348/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Reconstrucţia se execută cu formaţiunile de mentenanţă ale eşaloanelor superioare. Art.1018. - Reclamaţiile reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse pentru urmărirea comportării tehnicii în exploatare, centralizarea şi transmiterea constatărilor privind neîndeplinirea condiţiilor operaţionale prevăzute prin specificaţiile tehnice, fiabilitatea şi defecţiunile simptomatice care apar şi a propunerilor de îmbunătăţire.

4. Asistenţa medicală Art.1019. - (1) Asistenţa medicală cuprinde totalitatea măsurilor ce se iau pentru păstrarea sănătăţii militarilor, prevenirea apariţiei şi răspândirii bolilor, acordarea la timp a primului ajutor, ajutorul medical calificat sau specializat, evacuarea răniţilor şi bolnavilor la formaţiunile medicale, spitalizarea, tratamentul şi recuperarea acestora în scopul înapoierii în cel mai scurt timp la unităţi, precum şi pentru protecţia medicală a forţelor împotriva efectelor atacurilor cu armele de distrugere în masă, a efectelor debitelor mici ale dozelor absorbite, a substanţelor chimice industriale, agenţilor chimici de luptă şi a efectelor toxinelor biologice industriale, precum şi a celor produse de atacul cu arme şi muniţii incendiare. (2) Pentru îndeplinirea misiunilor brigăzii, compania medicală instalează în teren puncte de adunare răniţi de campanie şi punct medical. Evacuarea răniţilor şi bolnavilor din punctul de adunare răniţi şi din punctul medical se face cu mijloacele specializate din dotare sau cu alte mijloace de transport din organica brigăzii. (3) Răspunderea pentru îndeplinirea măsurilor de asistenţă medicală, precum şi a celor de organizare şi conducere a activităţilor de evacuare a răniţilor şi bolnavilor, revine medicului şef. Art.1020. - Asistenţa medicală se acordă răniţilor şi bolnavilor la punctul medical al brigăzii, în vederea limitării complicaţiilor şi creării condiţiilor necesare pentru evacuarea acestora la spitalul de campanie sau la spitalele din zona interioară. 5. Asigurarea căilor de comunicaţie căilor de comunicaţie - Asigurarea Art.1021. a) alegerea, recunoaşterea şi pregătirea căilor cuprinde: de comunicaţie; b) organizarea şi executarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei (C.I.C.); c) cercetarea nucleară, biologică şi chimică; d) paza şi apărarea lucrărilor de artă de pe căile de comunicaţie, e) restabilirea, întreţinerea şi menţinerea acestora în stare de viabilitate. Art.1022. - (1) Alegerea căilor de comunicaţie se face de modulul S.4 în colaborare cu celelalte module ale statului major, din cadrul reţelei existente în fâşia

brigăzii. Ele trebuie să se afle direcţiile mai scurte, orientatedeconvenabil, ferite de observarea inamicului şi înpeafara razei cele de acţiune a sistemului foc al acestuia, NESECRET 349 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

349/390

5/14/2018


NESECRET

urmărind să aibă cât mai puţine puncte obligatorii de trecere şi să nu necesite lucrări voluminoase de reparare şi întreţinere. (2) Folosirea căilor de comunicaţie se aprobă de comandantul brigăzii.

6. Cartiruirea forţelor Art.1023. - (1) Cartiruirea forţelor constă în totalitatea măsurilor şi acţiunilor care se execută în scopul: asigurării cu terenuri, construcţii şi instalaţii specifice; exploatării, întreţinerii şi reparării construcţiilor şi instalaţiilor; cazării personalului în clădiri, corturi, adăposturi, vehicule speciale; prevenirii şi stingerii incendiilor. (2) Cartiruirea forţelor se organizează de către S.4 împreună cu batalionul logistic, în funcţie de misiunea primită, locul în dispozitiv, timpul stabilit pentru staţionare şi posibilităţile de cazare, în conformitate cu legislaţia în vigoare. SECŢIUNEA a 3- a Sprijinul logistic în operaţia ofensivă/de apărare

Art.1024. - (1) Raionul de dispunere al batalionului logistic se stabileşte de comandantul brigăzii la propunerea S.4 şi se raportează eşalonului superior. (2) În toate situaţiile pentru batalionul logistic se stabileşte raion de dispunere de rezervă, de regulă, la o depărtare de 1-2 km, faţă de raionul de dispunere de bază, iar în unele situaţii şi mai mult. (3) Depozitele se dispun astfel încât cele de armament şi muniţii şi de carburanţi - lubrifianţi să funcţioneze către partea din faţă a raionului. (4) Mărimea suprafeţei raionului de dispunere a batalionului logistic este de până la 50 km2, iar a punctului medical de circa 1 km2. Art.1025. - (1) Sprijinul logistic al brigăzii mecanizate în operaţia ofensivă reprezintă ansamblul acţiunilor desfăşurate în scopul asigurării forţelor cu tot ceea ce le este necesar pentru distrugerea/neutralizarea grupării principale de forţe ale inamicului, cucerirea unor raioane, aliniamente, sau obiective de importanţă tactică şi crearea condiţiilor de încetare a ostilităţilor şi trecerea la starea de pace. (2) Pe timpul ducerii luptei, completarea stocurilor se face zilnic. folosite inamicului ca forţe aeromobile pentru a îndeplini misiuni înalimente adâncimea tactică(3)a Forţele dispozitivului se asigură cu muniţii, carburanţi, şi medicamente, de regulă, pentru toată perioada executării misiunii. (4) Normele de consum muniţii şi materiale (unităţile de consum carburanţilubrifianţi) se stabilesc de eşalonul superior, separat pentru pregătirea şi respectiv pentru desfăşurarea operaţiei ofensive. Acestea se repartizează pe misiuni, iar în cadrul acestora pe unităţi, în raport cu locul, rolul şi misiunea fiecăruia. (5) Răspunderea pentru ajungerea materialelor la subordonaţi revine S.4. (6) În lupta ofensivă raionul de dispunere al batalionului logistic este ales la o depărtare de10 până aproximativ km.la 15 km de aliniamentul de contact, iar al punctului medical la NESECRET 350 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

350/390

5/14/2018


NESECRET

(7) Manevra batalionului logistic pentru dispunerea într-un nou raion se execută în funcţie de ritmul ofensivei, situaţia tactică şi starea de practicabilitate a căilor de comunicaţie. Art.1026. - (1) Sprijinul logistic al brigăzii mecanizate în operaţia de apărare reprezintă ansamblul acţiunilor desfăşurate în scopul asigurării forţelor cu tot ceea ce le este necesar pentru distrugerea/neutralizarea capacităţii ofensive a forţelor inamicului, interzicerea pătrunderii lui în adâncimea dispozitivului, menţinerea aliniamentelor, raioanelor şi poziţiilor ocupate în vederea creării condiţiilor pentru câştigarea iniţiativei. (2) Aprovizionarea forţelor în operaţia de apărare se realizează cu prioritate din sursele de teritoriu, începând cu cele existente în apropierea LDA. (3) În lupta de apărare raionul de dispunere al batalionului logistic este la o depărtare de aproximativ 30 km de LDA iar al punctului medical de până la 20 km. (4) Manevra batalionului logistic poate avea loc în următoarele situaţii: a) se execută regrupări de forţe; b) inamicul a reuşit să pătrundă în fâşia brigăzii şi să ajungă la jumătatea distanţei iniţiale dintre LDA şi raionul de dispunere a batalionului logistic; c) se prevede ca forţele brigăzii mecanizate să ducă lupta în încercuire; d) raionul de dispunere al acestuia a fost descoperit şi lovit de inamic sau când a fost contaminat RBC. SECŢIUNEA a 4- a Capturi, prizonieri de război, înmormântări

1. Capturi Art.1027. - (1) Capturile constituie o sursă de aprovizionare cu mijloace şi materiale, precum şi de documentare. Acestea pot proveni din atacarea unor depozite şi transporturi ale inamicului, din strângerea de pe câmpul de luptă a tehnicii militare şi a materialelor rămase de la acesta. (2) Prin capturi se înţeleg materialele cu destinaţie militară sau civilă, numerarul, fondurile, documentaţia tehnică şi bunurile de orice natură în stare de întrebuinţare sau deteriorare, dobândite de la inamic sau abandonate de acesta în acţiunile militare. Art.1028. - Strângerea capturilor se face de către echipe speciale stabilite de comandantul marii unităţi, unităţii sau subunităţii care acţionează în zonă, precum şi în cooperare cu organele şi forţele Ministerului Administraţiei şi Internelor. Art.1029. - (1) Cu sprijinul populaţiei, acestea transportă materialele capturate la punctele/centrele de strângere a capturilor, în cadrul depozitelor de materiale, unde se inventariază şi se verifică din toate punctele de vedere. (2) Capturile sunt folosite numai cu aprobarea eşalonului superior şi numai după ce au fost supuse controlului contaminării RBC, analizelor de laborator şi NESECRET 351 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

351/390

5/14/2018


NESECRET

sterilizării; în situaţia când nu se poate cere aprobarea eşalonului superior, folosirea capturilor se face cu aprobarea comandantului, raportându-se ulterior despre aceasta. (3) Capturile se întrebuinţează pentru completarea deficitelor, constituirea de rezerve, efectuarea de studii şi cercetări, iar cele care nu pot fi folosite se evacuează în locurile fixate de comandant şi se pun sub pază. (4) Tancurile, autotunurile şi maşinile de luptă care au armament scos din funcţiune sau pentru care nu se dispune de muniţie se folosesc pentru evacuarea tehnicii deteriorate sau rezolvarea unor probleme de transport. (5) Cu aprobarea eşalonului superior şi cu luarea tuturor măsurilor de protecţie şi de pază specifice, forţele specializate transportă mijloacele încărcate cu substanţe toxice de luptă, radioactive, incendiare, muniţii şi explozivi capturate şi le depozitează în locuri special destinate. Art.1030. - Documentele operative, de stat major, tehnice, de evidenţă şi cele de arhivă capturate se înaintează pe cale ierarhică, în timpul cel mai scurt, la Marele Cartier General, iar despre materiale de tipuri necunoscute se raportează imediat acestui organ, care va stabili măsurile ce se impun.

2. Prizonierii de război Art.1031. - (1) Combatanţii unei părţi în conflict, capturaţi de cealaltă parte se numesc prizonieri de război. (2) Persoanele care beneficiază de statutul de prizonieri de război sunt: a) membrii forţelor armate a uneia dintre părţile în conflict, ai miliţiilor şi corpurilor de voluntari care fac parte din aceste armate; b) membrii altor miliţii şi membrii unor corpuri de voluntari, inclusiv cei din mişcările de rezistenţă organizate, aparţinând unei părţi în conflict şi acţionând în afară sau în interiorul propriului lor teritoriu, chiar dacă acest teritoriu este ocupat şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru combatanţi; c) membrii forţelor regulate care se pretind ale unui guvern ori ale unei autorităţi nerecunoscute de puterea deţinătoare; persoanele care urmează forţeledearmate face parte din însărcinate ele (exemplu: membriid)civili ai echipajelor unităţilor muncăfără saua ai serviciilor cu aprovizionarea forţelor armate cu condiţia de a fi primit autorizaţia forţelor armate pe care le însoţesc); e) membrii echipajelor inclusiv comandanţii, piloţii şi elevii marinei comerciale şi echipajele aviaţiei civile ale părţilor în conflict; f) populaţia unui teritoriu neocupat care la apropierea inamicului, ia armele în mod spontan pentru a combate forţele de invazie, fără să fi avut timp să se constituie în forţe armate regulate, dacă le poartă pe faţă şi respectă legile şi obiceiurile războiului. NESECRET 352 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

352/390

5/14/2018


NESECRET

Art.1032. - Statut de prizonier de război au toate forţele, grupurile şi unităţile armate şi organizate, care sunt plasate sub un comandament responsabil de conduita subordonaţilor săi faţă de această parte, chiar dacă aceasta este reprezentată de un guvern sau o autoritate nerecunoscută de o parte adversă. Aceste forţe armate trebuie să fie supuse unui regim de disciplină internă care asigură, mai ales, respectarea regulilor de drept internaţional umanitar (D.I.U.). Art.1033. - (1) Prizonierii de război vor fi trataţi de către personalul brigăzii conform convenţiilor internaţionale la care România este parte. (2) Prizonierii de război trebuie trimişi în afara raioanelor acţiunilor militare, în puncte/centre de strângere, grupaţi pe naţionalităţi şi sex, ofiţerii şi subofiţerii, separat de gradaţi şi soldaţi, constituiţi pe convoaie, iar în cadrul acestora pe detaşamente. În principiu, un convoi poate să cuprindă 100- 200 prizonieri, respectiv un detaşament. Art.1034. - (1) De regulă, paza şi mijloacele de transport necesare pentru evacuarea prizonierilor de război până la centrul de adunare al eşalonului superior se asigură de către unitatea care i-a reţinut. În situaţia când numărul prizonierilor de război depăşeşte posibilităţile acesteia, paza şi transportul se organizează şi se asigură de către gruparea (marea unitate) operativă. (2) Predarea şi primirea prizonierilor de război şi a capturilor de orice fel se face pe bază de proces-verbal. 3. Înmormântări Art.1035. - (1) Înmormântarea militarilor din forţele proprii sau cei ai inamicului, decedaţi în zona de desfăşurare a acţiunilor, se execută potrivit reglementărilor în vigoare, cu asigurarea asistenţei religioase corespunzătoare confesiunii de care aparţin, după ce sunt adunaţi de personalul destinat de comandantul brigăzii, identificaţi şi înregistraţi. (2) În funcţie de situaţie, cu aprobarea eşalonului superior, militarii decedaţi care fac parte din armatele aliate se predau reprezentanţilor acestora sau sunt înmormântaţi prin grija comandantului brigăzii, ţinându-se evidenţa lor. (3) Militarii decedaţi care fac parte din forţele armate ale inamicului se identifică, se înscriu într-o evidenţă separată, întocmită de brigadă şi sunt înmormântaţi în locuri separate, individual, cu excepţia cazurilor de forţă majoră care impun(4) un Lucrurile loc de înhumare colectiv. personale ale militarilor decedaţi şi care au fost identificaţi sunt expediate prin canalele normale de logistică, familiilor acestora (autorităţilor naţionale abilitate, în cazul militarilor decedaţi care au aparţinut inamicului). Art.1036. - (1) Locurile în care se înmormântează militarii decedaţi sunt trecute pe hărţi sau planuri şi se marchează cu scheme vizibile. Hărţile sau planurile respective intră în arhiva brigăzii. (2) Pe mormintele militarilor înhumaţi se fixează semnul de căpătâi corespunzător confesiunii căreia îi aparţin, pe care se va scrie gradul, funcţia, numele şi prenumele decedatului, unitatea din care a făcut parte, data naşterii, precum şi alte date utile pentru identificarea ulterioară a persoanei respective. NESECRET 353 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

353/390

5/14/2018


NESECRET

(3) Organizarea înmormântării militarilor se asigură de comandamentul marii unităţi.

CAPITOLUL XIV Asigurarea financiar – contabilă Art.1037. – (1) Asigurarea financiar - contabilă reprezintă un ansamblu de activităţi şi acţiuni cu privire la: cererea, repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare; încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor; organizarea şi conducerea contabilităţii; organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu; stabilirea şi plata drepturilor băneşti cuvenite personalului militar şi civil. (2) Asigurarea financiar – contabilă se realizează în conformitate cu prevederile legale din domeniul finanţelor publice.

CAPITOLUL XV Proceduri standard de operare (PSO) Art.1038. - (1) Scopuri şi moduri de aplicare. Procedurile standard de operare (PSO) reprezintă un ghid de pregătire şi executare a acţiunilor tactice. El standardizează modul de executare a activităţilor, procedurilor şi responsabilităţilor atât a elementelor din organica brigăzii cât şi a celor primite ca întărire (în sprijin). (2) PSO acoperă doar acţiunile din timp de război care se execută după o dislocare. Ele nu repetă concepţia, tacticile sau tehnicile oferite de regulamente şi manuale. PSO se aplică tuturor forţelor de sprijin care operează sau ocupă raioane în cadrul de responsabilitate a brigăzii. se aplică exact, excepţiazonei modificărilor făcute prin planuri Prevederile sau ordine acestora de operaţii. Totuşi, nici cuo prevedere nu înlocuieşte bunul simţ şi o judecată bună. (3) În cadrul PSO pot fi introduse toate regulile şi precizările pe care comandantul de brigadă le consideră importante şi necesare pentru buna desfăşurare a acţiunilor. Art.1039. - (1) Documente de referinţă. PSO, cu toate anexele, includ prevederile curente ale reglementărilor şi regulamentelor în vigoare. (2) Fiecare modul al statului major al brigăzii dezvoltă şi implementează PSO conformează pentru a conduce în zona sa funcţională. Procedurile specifice modulelor se acestor proceduri. NESECRET 354 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

354/390

5/14/2018


NESECRET

Art.1040. - Propunerea. Şeful de stat major este cel care propune aceste PSO, iar comandantul brigăzii este cel care aprobă şi asigură respectarea procedurilor stabilite în cadrul brigăzii, la toate nivelurile, monitorizând activităţile. Art.1041. - (1) Modificările vor fi propuse şefului de stat major de către ofiţerii de specialitate din statul major sau de comandanţii de unităţi. (2) Şeful de stat major coordonează implementarea acestor modificări. (3) Comandantul brigăzii este autoritatea care aprobă. Art.1042. - Difuzarea ordinelor. Ordinele se dau de la comandant la comandant. Dacă nu poate fi îndeplinită această condiţie ele se dau în funcţie de următoarele priorităţi: a) comandantul brigăzii, comandantului unităţii/subunităţii independente; b) şeful modulului S.3, comandantului unităţii/subunităţii independente; c) ordine principale (de la punctul de comandă al brigăzii către cel de unitate). Art.1043. - (1) Intenţiile comandantului. Reprezintă enunţarea ideilor principale rezultate din analiza situaţiei şi sunt difuzate de către comandant cu două eşaloane mai jos. (2) Schemele nu trebuie să fie restrictive. Art.1044. - (1) Grupuri de elaborare şi difuzare a ordinelor. Cele trei grupuri ale brigăzii includ personalul din comandamentul brigăzii. (2) Grupul A este folosit pentru a întocmi şi difuza ordinele comandantului brigăzii când situaţia tactică permite o participare maximă. Compunerea este următoarea: comandantul brigăzii; locţiitorul comandantului brigăzii; o parte din statul major (S.1, S.2, S.3, S.4, S.6, ofiţerul cu artileria); comandanţii de unităţi (subunităţi independente); reprezentanţii elementelor de întărire/sprijin. (3) Grupul B este folosit pentru a elabora şi difuza ordinele brigăzii când situaţia tactică impune reducerea participării. Compunerea este: comandantul brigăzii; şefii modulelor S.2, S.3, S.6; comandanţii de unităţi/subunităţi independente; reprezentanţii modulelor S.1, S.4. (4) Grupul C este folosit pentru a elabora şi difuza ordinele brigăzii. Compunerea este următoarea: comandantul brigăzii; şeful de stat major; S.2, S.3, reprezentanţi ai S.4, S.6, ofiţerul cu artileria. preliminar Prel .) este parte preliminar la anexa “Ordine” şi Art.1045. are cinci puncte -ca(1) şi Ordinul ordinul de operaţii.(Ord. În principiu un ordin cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (2) Situaţia. Acest punct descrie sumar situaţia inamicului şi a forţelor proprii. El include o enumerare a forţelor primite/date ca întărire/în sprijin la şi de la brigadă. (3) Misiunea. La acest punct se face o prezentare succintă a misiunii de îndeplinit şi a scopului ei. (4) Execuţia. Acest punct include următoarele informaţii: a) echipele speciale sau grupările constituite în cadrul brigăzii;

b) modificări ale dotării (echipamentului uniformelor) faţă de cele, care se aplică tuturor, ca de exemplu lipsa raniţelor sau asau căştilor; NESECRET 355 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

355/390

5/14/2018


NESECRET

c) armamentul special, muniţia sau articolele de echipament (altele decât cele prevăzute în instrucţiuni) precum mine, încărcături explozive, gheare de pisică, AVN; d) planificarea timpului întocmită pe baza analizei misiunii (ora de începere a deplasării (nu mai devreme de...; ora şi locul unde se primeşte ordinul de operaţii; timpul probabil de execuţie; ora de începere a inspecţiilor şi articolele ce vor fi inspectate dacă acestea sunt altele decât cele prevăzute de instrucţiuni; timpul pentru repetiţii şi acţiunile pentru care se face repetiţia, dacă timpul permite (de exemplu: acţiunea la obiectiv, formarea echipelor speciale pentru scotocire, căutare, escortă prizonieri de război sau alte acţiuni); e) instrucţiuni speciale; f) alte instrucţiuni generale, necesare sau în conformitate cu PSO. (5) Sprijinul logistic. Acest punct include toate informaţiile necesare despre logistică, altele decât cele prevăzute în PSO ale brigăzii. (6) Comanda şi comunicaţiile. Art.1046. - În pregătirea ordinului preliminar se va ţine cont de următoarele: a) estimările statului major rezultate în urma analizei situaţiei; b) cea mai timpurie oră (nu mai târziu de ...) pentru sosirea personalului (de sprijin prin foc, de control şi îndrumare a aviaţiei); c) ordinul de operaţie dat de eşalonul superior; d) rapoartele comandanţilor de unităţi/subunităţi; e) distribuirea echipamentului şi a instrucţiunilor pe linie de comunicaţii; f) ora verificării legăturilor radio; g) verificarea şi reglarea armamentului şi echipamentelor; h) inspecţia tehnică a autovehiculelor; i) repetiţiile (de grupă, pluton, companie, batalion, brigadă); j) distribuirea muniţiei; k) inspecţia iniţială şi finală; l) corelarea desfăşurării activităţilor; m) revederea necesităţilor de planificare inversă (de la efect spre cauză, de la rezultat la acţiune); n) serviciul religios; o) adunările/informările statului major şi ale comandantului; p) expunerea finală depentru către trupă; comandant a situaţiei pentru forţele brigăzii; r) măsurile medicale s) măsurile de siguranţa informaţiilor şi cele împotriva mijloacelor de cercetare ale inamicului stabilite de modulul S.2. Art.1047. - (1) Ordinul de operaţie (Ord.Op.) este parte la anexa “Ordine”. (2) Forma Ord. Op., partea de început, cuprinde: (Categoria de secret)


356/390

5/14/2018


NESECRET

Exemplarul nr.… din ……. Exemplare Comandamentul care îl emite Locul emiterii (codificat) Cine emite Gruparea dată-oră Prioritatea de transmitere

ORDINUL DE OPERAŢIE NR. … a) Referinţe: hărţi, grafice, alte documente de referinţă; b) Ora folosită în cadrul ordinului...; c) Gruparea tactică: aceasta explică modul în care comandantul a organizat brigada dacă organizarea brigăzii nu a fost schimbată, la acest articol se va trece pentru “FĂRĂluptă; SCHIMBĂRI”. (3) În conţinutul ordinului intră: situaţia; inamicul; forţele proprii; misiunea; execuţia; concepţia operaţiei; manevra; obiectivele unităţilor luptătoare/de manevră; obiectivele forţelor primite ca întărire (în sprijin); instrucţiunile de coordonare; sprijinul logistic; cooperarea civili- militari; comanda şi comunicaţiile. Art.1048. - Situaţia. Acest punct conţine informaţii despre situaţia generală pe care trebuie să le cunoască toţi comandanţii subordonaţi pentru a înţelege situaţia. Art.1049. - Inamicul. Informaţiile despre acesta trebuie să cuprindă: a) dispozitivul, compunerea şi puterea de luptă- acestea includ informaţii despre poziţiile cunoscute ale inamicului, activităţile curente, tipul şi structura forţelor (infanterie, infanterie motorizată, infanterie mecanizată, forţe de infanterie întărite cu tancuri sau maşini de luptă) şi puterea de luptă estimată (în procente); b) posibilităţile- acestea vor sublinia cursurile de acţiune pe care inamicul le poate adopta şi executa şi cât timp necesită fiecare; c) cel mai probabil curs de acţiune- acesta va enunţa cel mai probabil curs de acţiune al inamicului. Art.1050. - (1) Forţele proprii. Acest subpunct oferă informaţiile strict necesare comandanţilor subordonaţi pentru a-şi îndeplini misiunea. (2) Eşalonul superior. Aceasta include misiunea eşalonului superior, şi concepţia acţiunilor. Fiecare din aceste articole cuprinde misiunile vecinilor (stânga, dreapta), misiunile forţelor din adâncime, componenţa rezervei şi a forţelor (mijloacelor) primite ca întărire/în sprijin. (3) Forţele primite ca întărire/în sprijin. Acest subpunct enumeră unităţile primite ca întărire/în sprijin de la eşalonul superior. Art.1051. - Misiunea. Acest punct enunţă clar şi concis scopul ce trebuie îndeplinit de brigadă (când acest scop se referă la efortul principal). De asemenea, pentru clarificarea obiectivelor urmărite în viitor, acest subpunct va enumera sarcinile adiţionale ale misiunii (de exemplu: distrugece,sau(deneutralizează). Forma folosită cine, (de exemplu: compania, batalionul); exemplu: obiectivul principaleste al NESECRET 357 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

357/390

5/14/2018


NESECRET

misiunii); când, (de exemplu: nu mai târziu de …); unde, (de exemplu: în caroul …); şi de ce (scopul misiunii). Enunţul misiunii poate include, de asemenea, tipul operaţiei (ofensivă sau apărare) şi măsurile de control ce vor fi folosite (precum “obiective” sau “poziţii de luptă”). Art.1052. - Execuţia. Un enunţ al intenţiei este inclus aici doar în cazul în care comandantul crede că trebuie să detalieze scopul rezultat din misiunea primită de la eşalonul superior. La nivelul brigăzii şi mai jos intenţiile comandantului pot fi aceleaşi cu scopul enunţat în misiune. Dacă sunt aceleaşi, nu este necesar să fie enunţat din nou. Intenţiile reprezintă enunţarea scopurilor stabilite de comandant. Ele definesc scopul unei operaţii şi rezultatul dorit a fi obţinut în concordanţă cu MIFTTC. Art.1053. - Concepţia operaţiei. Aici, comandantul explică în termeni generali, cum brigada îşi va îndeplini misiunea. Art.1054. - (1) Manevra. Aceasta se adresează tuturor unităţilor luptătoare/de manevră subordonate. Ea include efortul principal al misiunii şi obiectivul ce trebuie atins de fiecare unitate luptătoare/de manevră. (2) Sprijinul prin foc. Acesta descrie modul prin care misiunile şi scopul sprijinului prin foc se vor sincroniza şi vor completa planul manevrei. Se adresează tuturor forţelor de sprijin prin foc disponibile. Stabileşte clar intenţiile comandantului privind sprijinul prin foc (vezi anexa C). Subpunctul acesta va cuprinde şi următoarele: priorităţile de foc (incluzând şi schimbarea priorităţilor); repartiţia ţintelor planificate (precum şi priorităţile); identificarea şi controlul priorităţii ţintelor planificate (acoperirea cu foc a barajelor, focurile de baraj); siguranţa tragerilor şi restricţiile în folosirea focului. (3 ) Apărarea antiaeriană. Aceasta descrie concepţia de apărare antiaeriană şi angajarea sa în sprijinul planului manevrei, precum şi misiunile şi scopurile specifice unităţii antiaeriene. Ea descrie angajarea măsurilor de apărare antiaeriană active şi pasive (dacă este făcut altfel decât PSO). Acest articol stabileşte priorităţile apărării antiaeriene, controlul armamentului antiaerian şi regulile de avertizare. (4) Informaţiile militare (cercetarea). Aceasta descrie cum va fi sprijinit şi completat planului manevrei de activitatea pentru obţinerea informaţiilor. Stabileşte priorităţile şi coordonează responsabilităţile pentru obţinerea informaţiilor (ale elementelor organice electronic şi cele de. sprijin). (5) Războiul Acesta descrie modul în care acţiunile de război electronic vor sprijini şi completa planul de manevră al brigăzii, precum şi obiectivele specifice şi scopurile stabilite pentru unităţile de război electronic. De asemenea, include măsurile active şi pasive angajate în războiul electronic (dacă diferă faţă de PSO). (6) Geniu. Descrie modul în care sunt integrate măsurile de mobilitate, contramobilitate şi adăpostire a subunităţilor şi formaţiunile specifice care execută aceste activităţi conform planului manevrei. Acest articol poate să conţină şi schemele cu dispunerea obstacolelor şi barajelor. În plus,devageniu ţine cont de următoarele: ce trebuie atinse prin angajarea formaţiunilor în lucrările specificescopurile (obstacole, NESECRET 358 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

358/390

5/14/2018


NESECRET

mine, lucrări de fortificaţii); priorităţile pentru personalul şi echipamentele de geniu (mobilitate, contramobilitate, adăpostire); priorităţile de sprijin atât pentru personal cât şi pentru echipamentele de geniu; folosirea minelor cu acţiune prin schije; restricţii în executarea lucrărilor genistice. (7) Alte prevederi. Acesta include subpuncte adiţionale care sunt necesare altor mijloace de sprijin al luptei, precum inducerea în eroare a inamicului, operaţii psihologice, relaţiile cu civilii. Art.1055. - Obiectivele unităţilor luptătoare/de manevră. Acest punct specifică obiectivele ce trebuiesc îndeplinite de fiecare unitate subordonată. Obiectivele sunt enumerate urmând succesiunea lor în timp şi spaţiu. De asemenea, includ şi enunţurile sarcinilor ce se execută “la ordin” sau “gata pentru...”. Art.1056. - Obiectivele forţelor primite ca întărire/în sprijin. Subpunctul enumeră sarcinile acestor unităţi în aceeaşi ordine de apariţie ca şi în cazul unităţilor luptătoare. Art.1057. - Instrucţiunile de coordonare. Acest punct conţine detalii privind coordonarea şi controlul necesar conducerii a două sau mai multe unităţi. Articolele ce trebuiesc incluse în instrucţiunile de coordonare sunt următoarele: a) planificarea timpului; b) planificarea deplasării; c) priorităţi pentru executarea cercetării; d) nivelul N.O.P.I.(NBC); e) instrucţiunile şi criteriile de angajare şi rupere a luptei; f) repartiţia focului şi măsurile de control; g) instrucţiuni privind reorganizarea şi consolidarea dispozitivului; h) rapoarte care trebuie înaintate (la trecerea liniilor şi punctelor de control, la diferite faze ale luptei); i) regulile de angajare; j) sarcini specifice corespunzătoare mai multor unităţi. Art.1058. - (1) Sprijinul logistic. Acest punct conţine instrucţiunile privind sprijinul logistic al operaţiei, care reprezintă interesul principal pentru unităţile brigăzii. (2) Generalităţi. Acest subpunct explică modul în care facilităţile logistice vor sprijini a operaţiei. El aratăsaulocul curent şi cel propus pentru forţele deconcepţia logistică.integrată De asemenea, el precizează prezintă schematic itinerarele de aprovizionare, punctele de comandă (de bază şi de rezervă). (3) Materiale. Acest subpunct trebuie urmat de o listă a claselor de materiale, hărţilor, articolelor speciale şi a materialelor capturate de la inamic. (4) Transportul . Acesta arată posibilităţile drumurilor şi priorităţile de trafic pentru fiecare unitate în parte. (5) Serviciile. Acesta include tipurile de servicii disponibile, locul şi desemnarea unităţii sau instalaţiei care oferă serviciile, sarcinile forţelor de sprijin şi programarea serviciilor: înhumare; serviciile de campanie (spălătorii, băi, decontaminare RBC);serviciile serviciile de medicale. NESECRET 359 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

359/390

5/14/2018


NESECRET

(6) Forţele pentru lucru. Acesta include instrucţiuni şi restricţii privind folosirea civililor şi prizonierilor de război. (7) Mentenanţa. Acesta include priorităţile de mentenanţă după tipul de unitate, autovehicule sau ambele, priorităţile de recuperare, locul punctelor de colectare şi al mijloacelor, precum şi autoritatea pentru controlul substituirilor. (8) Evacuarea medicală şi spitalizarea. Acesta include procedurile de evacuare a răniţilor, locul punctelor de adunare a acestora. (9) Personal . Acesta include procedurile de evacuare a prizonierilor de război, locul punctelor de adunare a acestora şi activităţile forţelor de completare. (10) Diverse. Acest subpunct include proceduri de distrugere a proviziilor, dacă ele au fost omise de PSO şi orice informaţii logistice care au fost omise din PSO. Art.1059. - Cooperarea civili - militari. Acest punct include instrucţiuni privind populaţia civilă, precum acţiunile psihologice sau restricţii ale activităţilor civililor. Art.1060. - (1) Comanda. Cuprinde: locul comandantului eşalonului superior şi al P.C.; locul comandantului brigăzii şi al P.C.; locul locţiitorului comandantului; succesiunea la comandă (dacă este altfel stabilită decât în PSO). Dacă locul comandantului brigăzii şi locţiitorului se va schimba în timpul luptei, se indică locul lor pe parcursul misiunii. (2) Comunicaţiile. Acest subpunct conţine indexul instrucţiunilor de comunicaţii al acţiunii curente şi alte informaţii de semnalizare (instrucţiunile de comunicaţii ale acţiunii curente; statutul “tăcerii radio”; metode de comunicare după priorităţi, cuvinte şi semnale codificate).

Art.1061. - Forma ordinului de operaţie (partea de final) cuprinde: a) Confirmat......... b) Întocmit........ c) ANEXE: A __ B __ C __ d) Distribuit la:....... Art.1062. - Anexe. Nu toate anexele enumerate sunt necesare fiecărui Ord.Op. Când sunt folosite, ele sunt denumite, şi conţin următoarele elemente: Anexa A Compuner ea TITLUL pentru luptă Anexa B Informaţii Apendice 1. Date generale Apendice 2. Contrainformaţii Apendice 3. Determinarea efectelor probabile Apendice 4. Cercetarea zonei de operaţii Anexa C Acţiuni Apendice 1. Schema acţiunilor de luptă Apendice NBC Apendice 2. 3. Apărarea Războiul electronic

RESPONSABILITATE S.3 S.2 S.2 S.2 S.2 S.2 S.3 S.3 Ofiţerul cu cu NBC Ofiţerul


360/390

5/14/2018


NESECRET

TITLUL Apendice 4. Războiul psihologic Apendice 5. Acţiuni de căutare - salvare 6. Reguli Mascaredeşiangajare inducere în eroare Apendice 7. Apendice 8. Deplasarea rutieră Apendice 9. Planuri de acţiune în diferite situaţii Apendice 10. Repetiţii Apendice 11. Apărarea antiaeriană Apendice 15. Joncţiunea Apendice 16. Trecerea prin dispozitivul forţelor proprii Apendice 17. Înlocuirea forţelor Apendice 18. Trecerea cursurilor de apă Apendice 19. Planificarea contraatacului Anexa D Logistica Anexa E Personal Apendice 1. Medical Apendice 2. Prizonieri de război, civili şi alte persoane reţinute Apendice 3. Evacuarea necombatanţilor Anexa F Relaţii publice Anexa G Relaţii civili- militari Anexa H Comanda şi comunicaţiile Anexa I Transmisiuni

Anexa J Siguranţa acţiunilor Anexa K Stabilirea foilor de hartă Anexa L MSiguranţa Sprijinul prin foc Anexa O Geniu Anexa P Calculul timpului Anexa Q Rapoarte speciale Anexa R Redislocarea Anexa S Legăturile Anexa T Planul controlului (Lista de verificare a executării) Anexa U Distribuire

RESPONSABILITATE transmisiunile S.3 S.3 S.3 S.3 S.3 S.3 Ofiţerul cu artileria (planificarea focului artileriei) S.3 S.3 S.3 S.3 S.3 S.4 S.1 S.1 S.1 S.1 S.1 S.1 S.3 Ofiţerul cu transmisiunile S.2, S.3 S.2 Ofiţerul S.1 cu artileria S.3 S.3 S.3 (tot statul major) S.3 S.3 S.3 S.3


361/390

5/14/2018


NESECRET

Art.1063. - (1) Ordinul fragmentar (Ord.Frag.) este parte la anexa “Ordine”. (2) Folosirea. Comandanţii folosesc Ord.Frag. pentru a schimba o misiune specifică sau pentru a asigura schimbări oportune ale ordinelor în vigoare. (3) Concizia. Comandanţii vor include doar articolele care diferă faţă de Ord.Op. şi care iniţial s-au regăsit şi în cadrul Ord. Prel. (4) Forma. Ord.Frag. are aceeaşi structură pe cinci puncte ca şi Ord.Prel. Comandanţii vor omite subpunctele care nu sunt necesare. Art.1064. - (1) Exemplu de formă a Ord.Frag. Acesta cuprinde: a) Situaţia; b) Misiunea; c) Execuţia: intenţiile comandantului; manevra; focul; obstacolele, mine şi fortificaţii; sarcinile subunităţii; instrucţiuni de coordonare; d) Sprijinul logistic; e) Comanda şi comunicaţiile.

CAPITOLUL XVI Dispoziţii finale Art.1065. - (1) Prezentul manual intră în vigoare la data de 01.01 2005. (2) La aceeaşi dată se abrogă Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate (provizoriu), intrat în vigoare cu nr.I.4420 din 28.12 2001. Art.1066. - Anexele 1 - 6 fac parte integrantă din prezentul manual. Art.1067. - Manualul va fi tipărit şi difuzat prin grija structurii Instrucţie şi Doctrină din Statul Major al Forţelor Terestre până la mari unităţi, unităţi şi instituţii militare de învăţământ.

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE General-locotenent dr. Sorin IOAN


362/390

5/14/2018


NESECRET

ANEXA Nr.1 (Art.175, 1045)

ORDIN PRELIMINAR (o variantă pentru operaţia de apărare) (Confirmă ordinul verbal din data de 282300ZOCT.2000) Copia nr… din … copii Bg. 10 Mc. P.C.Bg.10 Mc.(FS 894632) 290300Z Decembrie 2001 NUMĂR MESAJ CB 45

ORDINUL PRELIMINAR Nr.02 Referinţe: - Hărţi U.T.M., 1:50.000, Ed.I.2000 - Ord.Op.07 al C.1 A. Timp operativ: ZULU (local) 1. SITUAŢIA a) elemente ale D.4 Mc. execută deplasări către linia din semnalată raioanele de dispunere din adâncime. Cea mai importantă concentrare defrontului forţe a fost în NESECRET 363 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

363/390

5/14/2018


NESECRET

raionul cu centrul pe localitatea PĂULEŞTI (FS 7428). D.4 Mc. face parte din eşalonul I al C.8 A., care este în curs de realizare a dispozitivului de luptă pentru ofensivă. Se estimează că inamicul nu va trece la ofensivă mai devreme de 48 ore (311200ZOCT); b) subordonări şi resubordonări. B.3 I./Bg.10 Mc. trece în subordinea Bg.14 Tc., începând cu 290600ZOCT. Cp.2 Tc./B.104 Tc. trece în subordinea B.103 I., începând cu 290600ZOCT.

2. DATA ŞI ORA ESTIMATĂ PENTRU ÎNCEPEREA DEPLASĂRILOR Deplasarea către raionul poziţiilor de apărare va începe cel mai devreme la 290630ZOCT. Ordinea de deplasare va fi precizată în ordinul de acţiune. 3. NATURA ŞI DATA ÎNCEPERII ACŢIUNILOR Bg.10 Mc. trece la apărare în sectorul FS988652, FS9888846O4, FS880610, FS887, ÎNCEPÂND CU 311200ZOCT 2000, cu misiunea de a distruge forţele şi mijloacele unei divizii mecanizate. 4. DATA ŞI LOCUL EMITERII ORDINULUI DE ACŢIUNE Ordinul de acţiune al comandantului Bg.10Mc. va fi transmis la P.C./Bg.10 Mc. (FS894632), la 291200ZOCT2000. Grupul de elaborare a ordinului va participa la activitate. 5. SPRIJINUL LOGISTIC a) şeful de stat major şi ofiţerul cu exploatarea tehnicii vor stabili cu personalul de specialitate al B.103 I. şi B.104 Tc., detaliile necesare organizării activităţii de mentenanţă, ca urmare a subordonărilor şi resubordonărilor efectuate; b) comandanţii de unităţi vor stabili împreună cu şeful S.4 graficul de distribuire a necesarului de muniţie. Completarea cu muniţie se va încheia până la 290600ZOCT. COMANDANTUL Bg.10 Mc. Col. MARIAN IONICI AUTENTIFICARE Şef S.3 Lt.col. RADU COSTEA


364/390

5/14/2018


NESECRET

ANEXA Nr.2 (Art.177, 1047)

ORDIN DE OPERAŢIE (o variantă pentru executarea marşului) Copia nr. 1 din 8 copii Bg. 16 Mc. P.C. Bg. 16 Mc. PRISACA (FS 206754) 242200Z Septembrie 2001 NUM MESA CB 32

ORDINUL DE OPERAŢIE Nr. 01 Referinţe: - Hărţi U.T.M., 1:50.000, Ed. I 2000; - Ord.Acţ. 01 al C. 4 A. Timp operativ: ZULU (local). Organizarea pentru luptă: B. 161 I. (+) - Bt. A.A. /Dn. 167 A.A. B. 162 I. (+) B. 163 I.

- Bt. A.Bl. /Dn. 166 Art.Mx. NESECRET 365 din 390


365/390

5/14/2018


NESECRET

B. 164 Tc. La dispoziţia comandantului Bg. 16 Mc. - Cp. 169 Cc. - Cp. 171 Ge. - Cp. 170 Trs. - Cp.172 Ap.N.B.C. - Pl. 10 P.M. - Dn. 167 A.A. (- 1 Bt.A.A.) - Dn. 165 Art.Mx. (- 1 Bt.A.Bl.) - B.168 Log. 1. SITUAŢIA a) Inamicul Inamicul cu M.U. şi U. din C. 1 A. va trece probabil la ofensivă în zona de responsabilitate a D. 10 Mc. b) Forţele proprii C. 4 A. execută un marş, începând cu 250300Z septembrie 2001 pe itinerarele de marş nr. 1 şi nr. 2 pentru a ocupa raionul de dispunere cu centrul pe localitatea CODLEA până la 281500Z septembrie 2001. c) Subordonări şi resubordonări Organizarea pentru luptă intră în vigoare la 242400Z Septembrie 2001. 2. MISIUNEA Bg. 16 Mc. execută un marş, începând cu 250341Z septembrie 2001 pe itinerarul de marş nr. 2 pentru a ocupa raionul de dispunere cu centrul la FS 715085. 3. EXECUŢIA a) Concepţia Scopul acestui marş este de a dispune forţele brigăzii într-un raion de unde poate acţiona, împreună cu alte elemente ale C. 4 A., în cadrul forţei de sprijin nemijlocit al efortului principal ale acestuia. (1) Manevra Brigada se deplasează în dispozitiv de marş în coloană cu unităţile organice în următoarea ordine: Cp. 169 Cc., B. 161 I., B. 163 I., B. 164 Tc., Cp. 170 Trs., Pl. 10 P.M., P.C.Bg., Dn. 167 A.A., Cp. 172 Ap.N.B.C., Cp. 171 Ge., B. 162 I., Dn. 165 Art.Mx., în raion. B.168 Log. Marşul se execută pe itinerarul de marş nr. 2 până la dispunerea (2) Sprijinul prin foc Priorităţile în sprijinul prin foc: B. 161 I., B. 163 I., B. 162 I., în această ordine. (3) Apărarea antiaeriană Priorităţile apărării antiaeriene: B.168 Log., P.C. Bg., Dn. 165 Art.Mx., în această ordine. (4) Protecţia genistică Prioritatea activităţilor de protecţie genistică: asigurarea mobilităţii (mişcării). Sarcini pentru b) (1) B. 161 I. unităţile luptătoare/de manevră NESECRET 366 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

366/390

5/14/2018


NESECRET

Ocupă raionul de dispunere nr. 1; Destină 1 Pl. I. şi mijloace de sprijin antiblindate pentru Pct. Mb. Cap. (2) B. 164 Tc. Ocupă raionul de dispunere nr. 2. (3) B. 163 I. Ocupă raionul de dispunere nr. 3; (4) B. 162 I. Ocupă raionul de dispunere nr. 4; Destină 1 Pl. I. pentru Pct. Mb. Sp. c) Misiuni pentru forţele de sprijin de luptă (1) Cp. 169 Cc. La trecerea capului coloanei Bg. 16 Mc. pe la P.F., compania de cercetare organizează patrulări cu 2 echipe la SE şi SV de raionul de dispunere al acesteia. (2) Dn. 165 Art.Mx. Ocupă raionul de dispunere nr. 5; Destină 1 Bt.Art. pentru întărirea B.161I. şi 1 Bt.A.Bl. pentru întărirea B.161I. (3) Dn. 167 A.A. Ocupă raionul de dispunere nr. 7; Destină 1 Bt. A.A. pentru apărarea B. 168 Log. (4) Cp. 171 Ge. Ocupă raionul de dispunere nr. 8; (5) Cp. 170 Trs. Ocupă raionul de dispunere nr. 9; (6) Cp. 172 Ap.N.B.C. Ocupă raionul de dispunere nr. 10; (7) Pl. 10 P.M. Ocupă raionul de dispunere nr. 11; d) Misiuni pentru forţele de sprijin logistic (1) B. 168 Log. Ocupă raionul de dispunere nr. 7; e) Instrucţiuni de coordonare (1) Pentru realizarea dispozitivului de marş, unităţile trec pe la P.C. nr. 9; (2) Detaşamentul deplasează subseptembrie comanda 2001. locţiitorului comandantului Bg. 16 Mc., precursor trece pe laseP.I. la 242200Z Ia în subordine 1 autocisternă C.L. Execută realimentarea tehnicii de luptă după ajungerea acestora în raionul de dispunere. (3) N.O.P.I.(NBC) – 1. (4) Activităţile după ajungerea în raionul de dispunere se execută conform PSO ale Bg. 16 Mc. 4. SPRIJINUL LOGISTIC Nici o schimbare.

5.a)COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE Comandă şi control NESECRET 367 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

367/390

5/14/2018


NESECRET

(1) Grupul de comandă se deplasează cu Bg. 16 Mc.; (2) Grupa de instalare a P.C.Bg. 16 Mc. se deplasează cu detaşamentul precursor la FS 783104; (3) Centrul Operaţional Tactic al Bg. 16 Mc. dispus la FS 610082. (4) P.C.Bg. 16 Mc. Se deplasează înapoia B. 162 I., la locul de dispunere a Centrului Operaţional Tactic al Bg. 16 Mc. b) Comunicaţii (1) Organizarea legăturilor conform P.S.O. ale B. 162 I. (2) Restricţie radio începând cu 242200Z septembrie 2001. COMANDANTUL Bg. 16 Mc. Col. VASILE POPA AUTENTIFICARE Şef S3 Lt.col. RADU TĂNASE

ANEXA C (OPERAŢII) LA ORDINUL DE OPERAŢIE nr. 01 AL Bg. 16 Mc.

Anexa „C” (OPERAŢII) LA ORDINUL DE OPERAŢIE Nr.01 AL Bg.16Mc.


368/390

5/14/2018


NESECRET

Copia nr. 1 din 8 copii Bg. 16 Mc. P.C. Bg. 16 Mc. PRISACA (FS 206754)

242200Z Septembrie NUMĂR MESAJ CB 32 2001 ANEXA C (Graficul marşului) LA ORDINUL DE OPERAŢIE nr. 01 AL Bg. 16 Mc. 1. Viteza de deplasare: 24 Km /h; viteza maximă admisă pentru menţinerea dispozitivului: 40 Km /h. 2. Interval între vehicule: 100 m. 3. IntervalTrecerea între coloanele unităţilor: minute. pe Trecerea pe pe Trecerea pe 25Trecerea Timp de Unitatea la punctul la P.Crd. la P.Crd. la punctul trecere iniţial nr.3 nr.4 final Dt. Prc. 242200 250341 250608 250847 251044 Cp. 169 Cc. 8 minute 250349 250616 250855 251052 250354 250621 250900 251057 B. 161 I. 30 minute 250424 250651 250930 251127 B. 163 I.

250406 250431 250633 250658 250912 250937 251109 251134 25 minute NESECRET 369 din 390


369/390

5/14/2018


NESECRET

250417 250644 250923 251120 20 minute 250437 250604 250943 251140 Cp. 170 250429 250656 250935 251132 6 minute Trs. 250435 250702 250941 251138 250452 250719 250958 251155 Pl. 10 P.M. 250455 250722 251001 251258 3 minute P.C.Bg. Dn. 167 A.A. Cp. 172 Ap.N.B.C. Cp. 171 Ge. B. 162 I. Dn. 165 Art.Mx. B.168 Log. AUTENTIFICARE Şef S3 ANEXA Nr. 3 (Art. 177, 1047) B. 164 Tc.

ORDIN DE OPERAŢIE (o variantă pentru ofensiva din mişcare) Copia nr. 1 din 8 copii Bg. 17 Mc. P.C.Bg.17 Mc. (FS 895844) 300600 Z August 2001 NUMĂR MESAJ CB 44 ORDINUL DE OPERAŢIE nr. 03 Referinţe: - Hărţi U.T.M., 1:50.000, Ed. I 2000; - Ord.Acţ. 03 al C. 1 A. Timp operativ: ZULU (local). Organizarea pentru luptă: B. 171 I. (+) - 1/Dn 175 Art.Mx. - Bt. A.Bl. /Dn 175 Art.Mx. B. 172 I. (+) - 2/Dn. 175 Art.Mx. -- 3/Dn. 177 A.A. Ech.Med.nr.2 NESECRET 370 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

370/390

5/14/2018


NESECRET

B. 174 Tc. (+) - 1/B. 173 I. B. 173 I. (-) - 1/B. 174 Tc. La dispoziţia Cdt.Bg.17 Mc. - Cp. 179 Cc. - Dn. 175 Art.Mx. (- 2 Bt.;Bt.A.Bl.) - Dn. 177 A.A. (- 1 Bt.) - Cp. 180 Ge. - Cp. 181 Ap.N.B.C. - Cp. 182 Trs. B. 178 Log. 1. SITUAŢIA a. Inamicul : (1) Dispunere Aliniamentul principal de apărare al inamicului este organizat la Est de DN 11 A, de-a lungul liniei de caroiaj N-S FS40. Forţelor proprii li se opun elemente ale D.57 I. Mo. care acţionează în fâşia de asigurare a C.5A. În zona de acţiune a B.17 Mc., forţele inamicului au organizat poziţii ale siguranţei de luptă pe un aliniament cuprins între FS 1379 şi FS 1988. O concentrare de tancuri a fost descoperită la FS 178805. Inamicul se află pe poziţii de circa 24 ore şi probabil a organizat apărarea pe aliniamente succesive pe o adâncime de aproximativ 20 km către Est. Forţele inamicului care acţionează în zona de responsabilitate a Bg.17 Mc. sunt sprijinite de forţele şi mijloacele de geniu din organica C.5A. şi beneficiază probabil de sprijinul prin foc al artileriei din compunerea acestuia. Forţele de cercetare ale D. 57 I.Mo. au suferit pierderi mari în cursul acţiunilor anterioare şi la această oră sunt probabil în incapacitate de luptă. Regimentul de infanterie moto care acţionează în zona de acţiune a Bg.17 Mc. se află probabil în centrul dispozitivului de apărare al D.57 I.Mo. (2) Compunere D.57 I.Mo. are în organica R.571, 572 I.Mo. (echipate cu B.T.R.-60), R.573 Mc. (echipat cu B.M.P.-1) şi R.574 Tc.(echipat cu T-72). I.Mo. este echipat cu transportoare amfibii probabil blindate cu de câte tipuloBTR-60 şi are în R.571 organică 3 batalioane de infanterie moto, întărite companie de tancuri. Nu s-au semnalat modificări semnificative în compunerea forţelor inamicului, stabilită în cursul acţiunilor de luptă anterioare. (3) Tărie (gradul de completare) Forţele inamicului din zona de acţiune a Bg.17 Mc. sunt estimate la cca. 70% în personal şi 75% în tehnică de luptă. (4) Posibilităţi Inamicul folosirii muniţiei chimice, lansată cu mijloace de artilerie. Acesta are nu aposibilitatea folosit muniţia chimică în cursul acţiunilor anterioare, dar are NESECRET 371 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

371/390

5/14/2018


NESECRET

posibilitatea să o utilizeze pentru lovirea concentrărilor forţelor proprii (agenţi chimici trecători) şi pentru acoperirea flancurilor descoperite ale dispozitivului său de apărare (agenţi chimici persistenţi). Inamicul are posibilitatea să obţină superioritatea aeriană locală pentru intervale de timp de până la 30 minute, prin folosirea a până la 6 elicoptere MI-24, pentru sprijinul forţelor care acţionează la sol în fâşia de asigurare a D.57 I.Mo. Transportoarele amfibii blindate de tipul BTR-60 sunt vulnerabile la toate tipurile de mijloace antiblindate din înzestrarea forţelor proprii. Efectivele de luptători sunt relativ reduse, fapt care nu permite inamicului să acopere cu forţe întreaga zonă de acţiune, în conformitate cu normele sale tactice. Acest lucru va determina existenţa unor intervale mari în dispozitivul de apărare al inamicului, pe care acesta va trebuie să le acopere prin repoziţionare de forţe şi contraatacuri planificate. (5) Cursul probabil al acţiunilor inamicului R.I.Mo. care acţionează în zona de responsabilitate a Bg.17 Mc. face parte din forţele care duc lupta în fâşia de asigurare a D.57 I.Mo. şi probabil a organizat ambuscade şi patrulări pentru acoperirea zonei proprii de responsabilitate. Este de aşteptat ca inamicul să-şi organizeze lupta de apărare pe aliniamente succesive. Probabil acesta îşi va retrage forţele pe poziţiile (aliniamentele) din adâncime, numai atunci când a întârziat suficient înaintarea forţelor proprii sau le-a produs pierderi importante. Probabil că, în adâncime inamicul a pregătit un aliniament final de apărare al forţelor de acoperire, pe care va încerca să ducă lupta, astfel încât să creeze impresia forţelor proprii că au atins aliniamentul principal de apărare. Inamicul are organizate probabil, rezerve locale şi a planificat repoziţionări de forţe între punctele de sprijin de pluton, iar în teren a amenajat obstacole, în special antitanc. (6) Cel mai periculos curs probabil al acţiunilor inamicului Inamicul va introduce în luptă rezerva diviziei de valoare batalion, pentru refacerea apărării, înainte ca forţele principale ale C.5A. să intre în luptă în zona de acţiune a Bg.17 Mc. b. Forţele proprii (1) Misiunea eşalonului superior C.5A. neutralizează elementele siguranţei de luptă ale inamicului care acţionează în fâşia de asigurare între FS 1379 şi FS 2090, pentru a permite forţelor principale ale Bg.17 Mc. să depăşească aliniamentul forţelor de acoperire ale inamicului. Intenţia comandantului Bg.17 Mc. este de a permite trecerea forţelor principale ale C.5A. fără a fi lovite de focul direct şi din poziţii de tragere acoperite al inamicului care duce lupta în fâşia de asigurare. În acest scop Bg.17 Mc. va acţiona cu două batalioane pentru fixarea flancurilor dispozitivului de apărare al regimentului de infanterie moto al inamicului, iar cu un batalion (efortul principal) va ataca şi distruge forţele aflate în centrul NESECRET 372 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

372/390

5/14/2018


NESECRET

dispozitivului de apărare al acestuia, dispuse în porţiunea de teren care domină comunicaţia TOACA - LESPEZI - punctul decisiv al acţiunilor de luptă. (2) La flancul stâng trece la ofensivă Bg.18 Mc. la 020100 Z Sep. 2001, cu misiunea de a fixa de front forţele inamicului dispuse în poziţiile de apărare de la FS 2084, pentru a preveni ca acestea să acţioneze asupra flancului stâng al Bg.17 Mc. efortul principal al brigăzii. (3) La flancul drept trece la ofensivă Bg.13 I. la 020100 Z Sep. 2001, cu misiunea de a fixa de front forţele inamicului dispuse în poziţiile de apărare de la FS 1078 pentru a preveni ca acestea să acţioneze asupra flancului drept al Bg.17 Mc.efortul principal al brigăzii. (4) În adâncime acţionează B.174 Tc., forţa de sprijin nemijlocit a efortului principal a Bg.17 Mc. (5) În faţă au trecut la apărare elemente din Bg.10 Mc./C.1 A. cu misiunea de a bloca forţele inamicului şi de a permite forţelor C.5 A. să reia acţiunile ofensive. c. Subordonări şi resubordonări Organizarea pentru luptă intră în vigoare începând cu 301200 Aug.2001. 2. MISIUNEA Bg.17 Mc. trece la ofensivă la 011900 Z Sep.2001, cu misiunea de a distruge forţele inamicului dispuse în obiectivul “STÂNCA” cu centrul la FS 163828 (Cota 423,4) pentru a permite forţelor principale ale C.5A. să atace spre Est, de-a lungul DN 14A (GRUIA - TOACA - LESPEZI - ROMANI). 3. EXECUŢIA a. Intenţia Scopul acestor acţiuni de luptă este de a permite forţelor principale ale C.5A. să înainteze de-a lungul D.N. 14 A pentru a angaja şi distruge forţele inamicului din eşalonul I care se apără la Est de D.N. 11 A. La încheierea acţiunilor de luptă, forţele Bg.17 Mc. vor împiedica inamicul să lovească cu foc direct sau din poziţii de tragere acoperite forţele principale ale C.5A. pe timpul deplasării acestora pe D.N. 14 A, prin zona de responsabilitate a brigăzii. Pentru ca misiunea să fie îndeplinită cu succes, brigada nu va permite inamicului să-şi repoziţioneze forţele de-a lungul D.N. 14 A şi vor avea controlul deplin asupra sectorului de drum aflat în zona de responsabilitate a brigăzii. b. Concepţia Bg.17 Mc. îşi va îndeplini misiunea executând un atac cu infanteria debarcată pentru a rupe apărarea inamicului din zona sa de responsabilitate. Un batalion atacă şi fixează la teren inamicul care se apără în obiectivul “GRANITUL”. Un batalion (efortul principal al brigăzii) atacă şi distruge forţele inamicului dispuse în obiectivul ”STÂNCA” cu centrul la cota 423,4 - punctul decisiv al acţiunilor, deoarece este porţiunea-cheie din teren ce domină D.N. 14 A şi va fi probabil apărat de principalele forţe ale regimentului de infanterie moto care se apără în zona de acţiune a brigăzii. Un batalion se infiltrează în dispozitivul inamicului pentru a bloca contraatacurile

probabile ale inamicului, ocupând raionul de apărare nr.3, iar B. 174 Tc., constituie forţa de sprijin nemijlocit al efortului principal ale brigăzii. NESECRET 373 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

373/390

5/14/2018


NESECRET

(1) Manevra B.171 I. atacă începând cu 011900Z Sep.2001, obiectivul “GRANITUL” (FS 174835) cu misiunea de a fixa forţele inamicului dispuse în acesta, pentru a preveni repoziţionarea lor împotriva efortului principal. B.172 I., efortul principal, atacă începând cu 011900 Z Sep.2001, cu misiunea de a distruge forţele inamicului dispuse în obiectivul “STÂNCA” (FS 163828), pentru a permite trecerea forţelor principale ale C.5A. pe D.N. 14 A. B.173 I. se infiltrează în dispozitivul inamicului începând cu 011900Z Sep.2001 pe direcţia de infiltrare “SĂGEATA”, ocupă raionul de apărare nr.3 cu centrul la FS 178808, cu misiunea de a bloca forţele inamicului din adâncime, pentru a preveni executarea contraatacului de către acestea împotriva efortului principal care acţionează la obiectivul “STÂNCA”. (2) Sprijin prin foc Scopul focului executat de Dn.175 Art.Mx./Bg.17 Mc. este de a limita posibilităţile de acţiune ale inamicului dispus în obiectivele “STÂNCA” şi “GRANITUL”, permiţând batalioanelor care atacă să se apropie de punctele stabilite pentru pătrunderea în obiective. Priorităţi: - Pentru focul Dn.175 Art.Mx.: Cp.179 Cc., ulterior B.172 I. după trecerea aliniamentului iniţial; pentru B.173 I. la ordinul comandantului Bg.17Mc.; Repartiţie:

- Cp.179 Cc.: 1 obiectiv planificat de prioritate pentru focul Dn.175 Artr.Mx.; - B. 171 I.: 3 obiective planificate de prioritate pentru focul Dn.175 Art.Mx.; - B.173 I.: 2 obiectiv planificate de prioritate pentru focul Dn.175 Art.Mx. Restricţii: Folosirea muniţiei de iluminare este permisă numai la ordinul comandantului Bg.17 Mc., până la etapa consolidării şi reorganizării. (3) Apărarea antiaeriană Scopul iniţial al acţiunilor Dn. 177 A.A. este apărarea antiaeriană a unităţilor luptătoare (de manevră) pe timpul atacului şi acţiunii la obiective. Pe timpul consolidării şi reorganizării, Dn.177AA asigură apărareaa Bg.17 antiaeriană a coloanelor în deplasare pe DN14 A, în sectorul aflat în zona de acţiune Mc. Priorităţi: B.171 I., B. 172 I., B.173 I., P.C.Bg.17 Mc., B.178 Log., în această ordine. (4 ) Cercetare Prioritatea culegerii de date şi informaţii o constituie obiectivul “STÂNCA”. Compania de cercetare va stabili dispozitivul de luptă, natura obstacolelor şi barajelor, precum şi tăria forţelor inamicului din obiectivul “STÂNCA”. Datele şi informaţiile obţinute vor fi transmise de comandantul Cp.Cc. comandantului B.172 I. la “C”-6 h, la punctulitinerarelor de contactde nr.8 (FS 155817). Fiecare batalion este responsabil pentru recunoaşterea deplasare către obiectiv. NESECRET 374 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

374/390

5/14/2018


NESECRET

B.172 I. este autorizată să trimită un pluton de infanterie cu Cp.Cc. pentru asigurarea călăuzelor necesare. B.173 I. este responsabil pentru înştiinţarea despre declanşarea contraatacului inamicului. (5) Protecţia genistică Scop: Sprijinirea unităţilor luptătoare/de manevră pe timpul trecerii obstacolelor şi barajelor inamicului la obiectivele “STÂNCA” şi “GRANITUL”. Pe timpul consolidării şi reorganizării, scopul îl constituie prevenirea contraatacurilor inamicului şi menţinerea DN14A deschis pentru trecerea forţelor principale ale C.5A. Priorităţi de efort: - pe timpul atacului şi acţiunii la obiectiv: asigurarea mobilităţii; - pe timpul consolidării şi reorganizării: contramobilitatea şi adăpostirea; Priorităţi de sprijin: B.172 I. şi B. 171 I. pe timpul atacului, B.173 I. pe timpul consolidării şi reorganizării. Pentru desfăşurarea acestor acţiuni de luptă nu sunt disponibile mijloace de executare a câmpurilor de mine prin lansare la distanţă.

c. Sarcini pentru unităţile luptătoare/de manevră B.171 I. - pe timpul apropierii de obiectivul “GRANITUL”, flancul drept al dispozitivului - nu va depăşi DN14 A, pentru a nu stânjeni manevra B. 172 I.;

- raportează despre deplasarea oricăror forţe ale inamicului din obiectivul ”GRANITUL”; - organizează şi marchează punctul de trecere a liniilor nr.1, în sectorul B.172I. B.172 I. - pe timpul apropierii de obiectivul ”STÂNCA”, flancul stâng al dispozitivului nu va depăşi DN 14 A, pentru a nu stânjeni manevra B.171 I.; - la ordin instalează P.Ctr.nr.2, pentru a asigura trecerea forţelor principale ale C.5A. pe DN.14 A; - stabileşte contactul cu comandantul Cp.179 Cc. la punctul de contact nr.8 (FS 155817) la “C”-6 h; obstacolele existente pe sectorul de drum cuprins între P.Ctr.nr.2 - îndepărtează şi P.Ctr.nr.3. B.173 I. (- Cp.3 I.) - pătrunde pe direcţia de infiltrare “SĂGEATA”; - ocupă raionul nr.3 cu centrul la FS 170821; - îndepărtează obstacolele existente pe sectorul de drum cuprins între P.Ctr.nr.3 şi P.F., pe timpul consolidării şi reorganizării; - asigură sprijin logistic pentru Cp.179 Cc. pe timpul consolidării şi reorganizării, în scopul continuării acţiunilornr.3 cercetaşilor; - raportează despre ocolirea raionului de către orice vehicul; NESECRET 375 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

375/390

5/14/2018


NESECRET

- instalează P.Ctr.nr.3 şi îndrumători de circulaţie la P.F. Cp.3 I./ B. 173 I. (rezerva Bg.17 Mc.) - se deplasează înapoia B. 172 I.; îşi coordonează acţiunile cu B.172 I., pentru stabilirea itinerarelor de deplasare; - priorităţi în planificarea luptei: întăreşte B.172 I. la obiectivul “STÂNCA”; - preia efortul principal (numai dacă culoarele realizate în baraje la punctul de intrare în zona obiectivului sunt practicabile); întăreşte B.173 I.; sprijină forţele stabilite pentru evacuarea morţilor şi răniţilor. d. Misiuni pentru forţele de sprijin Cp.179 Cc. - descoperă şi stabileşte coordonatele centrului dispozitivului de luptă al inamicului şi ale obstacolelor protective din obiectivele “GRANITUL” şi ”STÂNCA”; - supraveghează permanent inamicul în obiectivul ”STÂNCA”, până la sosirea B.172 I.; - este pregătit pentru a prelua un pluton de infanterie de la B.172.I. (călăuze); - după ajungerea B. 172 I. la obiectiv, ocupă o bază de patrulare la FS 1578818; - se pregăteşte să supravegheze D.N. 11 A nu mai devreme de “C”+ 6 h; - raportează ofiţerului cu artileria locurile de dispunere ale plutoanelor sale, pentru stabilirea restricţiilor în executarea sprijinului prin foc. Dn. 175 Art.Mx. - se deplasează şi ocupă poziţii de tragere în conformitate cu matricea de execuţie a sprijinului prin foc ; îşi coordonează deplasările cu comandantul B.171 I.; - este pregătit să sprijine consolidarea şi reorganizarea prin executarea tragerilor de iluminare; - participă la pregătirea de foc, executând trageri asupra obiectivului “GRANITUL” de la 020525 până la 020530. - Bt. A.Bl. se deplasează împreună cu P.C.Bg.17 Mc.; la ordin ocupă raioane (aliniamente) de apărare antiblindate şi supraveghează DN 11 A până la constituirea coloanei B.178 Log. şi începerea deplasării; Dn. 177 A.A. -- asigură raionul de plecareBt. la A.Bl./Dn. ofensivă; 175 Art.Mx. pe la ordinapărarea destină oantiaeriană subunitateîncare să însoţească timpul supravegherii DN11 A până la constituirea coloanei B.178 Log. şi începerea deplasării. e. Instrucţiuni de coordonare (1) Graficul activităţilor Emiterea ordinului de acţiune al Bg.17 Mc. – 300600 Z Aug. Instructajul iniţial cu comandanţii B.(Dn.) – 301030 Z Aug. Activităţi de coordonare a comandantului U. cu comandantul Cp.Cc. –– nu mai târziu de 301130 302400 Z Aug. Aug

Începerea acţiunilor Cp.Cc. NESECRET 376 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

376/390

5/14/2018


NESECRET

Raportarea hotărârii de către Cdt.B.(Dn.) – nu 310630 Z Aug. Executarea repetiţiei pe timp de noapte – 312100 Z Aug Începerea atacului – 011900 Z Sep. Stabilirea contactului comandantul B.172 I. cu comandantul Cp.179Cc. – 012330 Z Sep. Începerea pregătirii de foc – 020520 Z Sep. Asaltul asupra obiectivelor – 020530 Z Sep. Gata pentru trecerea forţelor principale ale C.5A. – 020800 Z Sep. Trecerea forţelor principale ale C.5A. pe la punctul de trecere a liniilor nr.1 – 020800 Z Sep. (2) Ordinea de deplasare în sectorul B.172 I. către obiectivul ”STÂNCA”: B.172 I., Grupul de Comandă al cdt. Bg.17 Mc., Cp.3I./ B.173 I., Bt. A.Bl. (3) Informaţii necesare cu caracter prioritar: - care sunt coordonatele centrului dispozitivului inamicului în obiectivul ”STÂNCA” şi în obiectivul ”GRANITUL”? - unde sunt dispuse forţele inamicului destinate executării contraatacului ? - când va declanşa inamicul contraatacul pentru refacerea apărării în obiectivul ”STÂNCA”? - care este natura şi unde sunt dispuse obstacolele de protecţie în obiectivul ”STÂNCA”? (4) Informaţii necesare: - unde sunt dispuse tancurile inamicului în obiectivele ”STÂNCA” şi “GRANITUL”? - ce forţe ale inamicului există în zona direcţiei de infiltrare “SĂGEATA”? (5) NOPI(NBC) – 0 (6) Consolidarea şi reorganizarea. Batalioanele vor consolida aliniamentele cucerite în zona obiectivelor de atac, cu poziţiile orientate spre Est, către direcţiile probabile de contraatac ale inamicului. Activităţile de completare cu materiale, muniţii şi C.L. executate pe timpul reorganizării se vor desfăşura conform prevederilor paragrafului 4 (Sprijinul logistic). (7) Rapoarte: -- la trecerea aliniamentelor de coordonare; după cucerirea obiectivelor. (8) Elementele de cercetare constituite de B.171 şi 173 I., nu vor avea valoare mai mare de 1 Pl.I. şi nu vor depăşi aliniamentul iniţial mai devreme de 311830 Z Aug. 4. SPRIJINUL LOGISTIC a. Concepţia de sprijin (1) Aprovizionarea unităţilor se va realiza în raionul de plecare, nu mai târziu de 301200 Z Aug. Comandanţii de unităţi vor realiza coordonarea cu şeful S.4 pentru stabilirea graficului şi punctelor de distribuire. NESECRET 377 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

377/390

5/14/2018


NESECRET

(2) Pe timpul deplasării spre obiectivele de atac, sprijinul logistic nu va fi disponibil. Pe timpul consolidării şi reorganizării, B.178.Log. va constitui trei coloane de aprovizionare şi se va deplasa spre locurile de dispunere a unităţilor, executând completarea cu muniţii şi C.L. pe poziţii. (3) Aprovizionarea Cp.179 Cc. se va realiza prin B. 173 I., pe timpul consolidării şi reorganizării. (4) B.178 Log. este dispus la FS 082857. (5) Itinerarul de aprovizionare de bază este DN 14 A până la 020800 Z Sep. Începând cu această dată traficul pe D.N. 14 A va fi oprit, pentru a permite trecerea forţelor principale ale C.5A. b. Servicii şi materiale (1) Materiale - hrănirea în perioada 30 Aug.-01 Sep. se va realiza cu hrană rece – masă caldă – hrană rece; în perioada 02-03 Sep. se vor asigura câte două pachete hrană rece pe zi. - comandanţii de B. (Dn.) vor stabili împreună cu şeful S.4 graficul de alimentare cu C.L. a tehnicii de luptă; această activitate se va încheia cel mai târziu la 301800 Z Aug. - se vor distribui materialele de resortul geniu şi chimic (câte 20 încărcături alungite pentru B.171 şi 172 I; 60 M.A.T. pentru B.173 I.; câte 9 LF- 12 pentru B. 171 şi 172 I). (2) Transport - B. 178 Log. pune la dispoziţie 3 autocamioane pentru suplimentarea mijloacelor de transport ale Cp.Log. (B.171 I.); - Forţele principale ale C.5A. au prioritate în deplasarea pe DN 14 A; (3) Servicii - preotul militar al Bg.17 Mc. va oficia serviciul religios în raionul de plecare, la cererea unităţilor; - comandantul Cp.Med. va verifica modul de respectare a măsurilor de igienă individuală şi colectivă în cadrul unităţilor, în conformitate cu prevederile POS ale Bg.17 Mc.; - folosirea persoanelor civile pentru activităţi logistice este permisă numai cu aprobarea (4) comandantul MentenanţăBg.17 Mc. - axul de evacuare-reparare a tehnicii şi autovehiculelor este DN 14 A până la 020800 Z Sep. şi după trecerea forţelor principale ale C.5A.; - A.R.T.A. /Bg.17 Mc. dispus la FS 030875; P.A.T.D. dispus la FS 031877; - priorităţi de întreţinere şi reparaţii. Tehnica blindată, autoturismele Pl.A.G.9, autocamioanele de tracţiune ale artileriei şi autovehiculele B.178 Log., în această ordine; - armamentul individual şi mijloacele de legătură radio vor fi verificate până la 300200 Z Aug. medicală şi spitalizarea c. Evacuarea NESECRET 378 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

378/390

5/14/2018


NESECRET

(1) P. Med. al Bg.17 Mc. este dispus în raionul de plecare, împreună cu Cp.Med., la FS 082857. B.172 I. va folosi echipa medicală primită în întărire pentru stabilizarea răniţilor pe timpul deplasării către obiectiv. Militarii decedaţi şi răniţii vor fi evacuaţi pe timpul consolidării şi reorganizării, cu forţele şi mijloacele B.178 Log. (2) P.A.R. vor fi marcate pe timpul nopţii cu lumină roşie; d. Probleme de personal (1) Completările de personal efectuate până la această dată, au adus nivelul de încadrare cu personal al unităţilor la 95% din necesar. Nu vor fi posibile alte completări până la încheierea luptei. Pe timpul consolidării şi reorganizării, necesarul de completări va fi raportat şefului S.1, conform PSO ale Bg.17 Mc. (2) Prizonierii de război capturaţi vor fi transportaţi de la obiectivele de atac la DN 14 A, pentru a fi preluaţi de Pl.P.M. Unităţile sunt responsabile pentru paza prizonierilor până la preluarea lor de către Pl.P.M. e. Diverse - Punctul de decontaminare a personalului şi tehnicii este amenajat la FS 084866.

5. CONDUCEREA ŞI COMUNICAŢIILE a. Comandă şi control (1) P.C.C. 5 A. dispus la FS045855. (2) P.C.Bg.17 Mc. dispus la FS 895844. La ordin se deplasează la obiectivul ”STÂNCA”. (3) Din grupul de comandă al comandantul Bg.17 Mc. fac parte şeful S.3, ofiţerul cu artileria şi operatorii radio. Grupul de comandă se va deplasa cu B.172 I. Pe timpul consolidării şi reorganizării va fi dispus la P.Ctr.nr.2. (4) Succesiunea la comandă: Cdt.Bg.17 Mc., Locţiitorul Cdt.Bg.17 Mc., Şeful S.3 (până la ajungerea şefului de stat major la obiectivul ”STÂNCĂ”), Cdt. B.172 I., Cdt. B.173 I. şi Cdt. B.171 I., în această ordine. b. Comunicaţiile (1) Organizarea legăturilor şi semnalele de conducere conform PSO ale Bg.17 Mc.; (2) Interdicţie radionr.1. începând cu 300600 Z Aug. 2001 şi până la trecerea aliniamentului de coordonare COMANDANTUL Bg.17 Mc. Col. IONEL TĂTARU AUTENTIFICARE Şef S.3 Lt.col.VASILE TOMA NESECRET 379 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

379/390

5/14/2018


NESECRET . c M Anexe : B - Informaţii; 7 1 C - Operaţii; . g B M - Sprijin prin ) L I I A Ţ 0 3 A . M r R N O E F I i 4 i N 4 ) Ţ p I 4 A o ( 4 c 8 1 B C R 5 0 8 ” J 9 0 E 8 B 2 n S A i S P „ d F G E . U 1 ( O I M . A 7 A r . 1 E R n I X . Z g 0 Ă a 7 B 0 D i E . 6 M p 1 . C o g U L . 0 N N C B P 0 U A 3 N I D R O A L

foc.

7 1 A . L g ) B E L R A A T I 3 0 L I . r M N I Ţ I E I A Ţ c M A M R R E O P F O N I ( E D B L a U x N e I n D A R O NESECRET 380 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

380/390

5/14/2018


NESECRET

E D . L c U M N I 7 1 D . R g O B A L L A ) I I 3 0 Ţ . A r R N E E P I Ţ O ( A C R E a P x e O n A


381/390

5/14/2018


NESECRET

7 1 . A g L B ) L C A O 3 F 0 . N I r R N P I I . N Ţ c I J A M I R R E P P S ( O M E D a L x e U n N I A D R O

. A r L N ) I I I E Ţ Ţ c M A A R R 7 E E 1 P P O g . ( O B E ” L D C A L „ U 3 A 0 N X I E D N R A O

4 4 S t B s C F ( u J . g c u A S M A . E c 7 Z M ) 1 M . 4 0 R 7 g 4 0 Ă 1 B 8 6 1 . C . 5 0 0 M U g 9 0 0 . B P 8 3 2 N

. c M 7 1 . g B L A 3 0 . r N I I I Ţ A R E P O E D L U N I D R O A L ) C O F N I R P N I J I R P S ( ” M „ a x e lul-bg-mc -2004 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua n A

NESECRET 382 din 390 382/390

5/14/2018


NESECRET

Copia 1 din 8 copii Bg.17 Mc. P.C.Bg.17 Mc.(FS895844) 300600Z August 2001 NUMĂR MESAJ CB44

ANEXA “M” (SPRIJIN PRIN FOC) LA ORDINUL DE OPERAŢII Nr.03 AL Bg.17 Mc. MATRICE DE EXECUŢIE A SPRIJINULUI PRIN FOC Rn.Plc./Al.Ctc.

B.171I.

Al.Iţ.

2001 Prioritate de foc-Dn.175 A.

2000 Prioritate de focB.172 I. Dn.175.A. 3 Obv. planif. de prioritate

Al.Crd.nr.1

Obv.”STÂNCA” Obv.”GRANITUL”

2002∗

2003∗

2002 2006

2003/2700 270∗

Al.Crd.nr.2

P.Spj.nr.3

1C/4C Dn. 175 A.-foc de baraj 2C

2007


383/390

5/14/2018


NESECRET

2009 Dn.175A. 1 Obv. B.173 I. planif. de prioritate Cp.179 Cc. Dn. 175 Rn.P.T.nr.1 Art.Mx.

∗

ALTERNATIV (LA ORDIN)

2010 3C

0017 2702

Rn.P.T. Rn.P.T. nr.2 nr.4 Rn.P.T.nr.1 = FS123854 Rn.P.T.nr.2 = FS142848 Rn.P.T.nr.3 = FS154823 Rn.P.T.nr.4 = FS157849

2701/ 0016 Dn.175A 1 foc de baraj

2008 2C∗ Rn.P.T. nr.3

Zone în care nu se execută foc: Nr.1 = FS155817 (diametru 1000 m) Nr.2 = FS157818 (diametru 1000 m)

AUTENTIFICARE Şef S.3 Copia 1 din 8 copii Bg.17 Mc. P.C.Bg.17 Mc.(FS895844) 300600Z August 2001 NUMĂR MESAJ CB44

Nr. crt.

Nr. Obiectiv

ANEXA “M” (SPRIJIN PRIN FOC) LA ORDINUL DE OPERAŢIE Nr. 03 AL Bg.17 Mc. LISTA ŢINTELOR PLANIFICATE (fila 1) DimenFoc masat siuni . e e s Descriere Dispunere m i m b i O K1 K2 K3 g ţ ă n L L u

3012 0007 0008 0009 0010 0011 0012

Poz.Ap.gr. P.Spj.Pl. Poz.Ap.gr. P.Spj.Pl. Poz.Ap.gr. Poz.Ap.gr. P.Spj.Pl.

FS177458615 FS 20608589 FS 18408525 FS 18108465 FS 20808420 FS 17208335 FS 16358300

0013 0014

P.Spj.Pl. P.Spj.Pl.

FS 16258255 FS133158230

C

C

C

K4 C

+ +

+ +


384/390

5/14/2018


NESECRET

0015 0016 0017

Poz.Ap.gr. FS 13208180 P.C.B.I.Mo./ FS 20008100 Forţe de rz. (Pl.) Poz.Ap.gr. FS 15158040

0018

Poz.Ap.gr.

FS 13357965

0019

Poz.Ap.gr.

FS 13707885

50% Fum. 50% Fum. 50% Fum.

+

+

AUTENTIFICARE Şef S.3 Lt.col. VASILE TOMA

Copia 1 din 8 copii Bg.17 Mc. P.C.Bg.17 Mc. (FS895844) 300600Z August 2001 NUMĂR MESAJ CB44

ANEXA “M” (SPRIJIN PRIN FOC) LA ORDINUL DE OPERAŢIE Nr.03 AL Bg.17 Mc. LISTA OBIECTIVELOR PLANIFICATE (fila 2) Dimensiuni Nr Nr. crt Obiectiv

Descriere

Dispunere

e m i g n

e m i ţ ă L

Foc masat Obs.

L u

1 2 3 4 5 6 7

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Rn. Plecare Al. Ctc. D.N. 14 A Poz.Ap.gr. Poz.Ap.gr. Poz.Ap.gr. Poz.Ap.gr.

FS 08158430 FS 09858550 FS 14508400 FS 15858370 FS 17708355 FS 12358270 FS 15208245

89

2007 2008

P.T.Bt.Ar. Direcţie de

FS FS 18308200 17908085

K1 K2

K3 K4

C

C

C

C

+

P.Spj.


385/390

5/14/2018


NESECRET

2009

10

Direcţie FS 14008110 infiltrare ”SĂGEATA”

2700

Direcţie de contraatac. Direcţie de contraatac Punct de contact nr.8.

2701

13

2702

14

FS 09908000

2010 11 12

contraatac Poz.Ap.gr.

nr.3 50% Fum.

FS 16808240 FS 19208100 FS 15508170

AUTENTIFICARE Şef S.3 Lt.col. VASILE TOMA ANEXA Nr. 4 (Art.182, 1063)

ORDIN FRAGMENTAR (o variantă pentru operaţia de apărare) Copia nr. 3 din 12 copii Bg. 14 Mc. P.C.Bg. 14 Mc. ŞEULEŞTI (FS897610) 0102455Z Noiembrie 2000 NUMĂR MESAJ CB 25. ORDINUL FRAGMENTAR nr. 01

Referinţe: - Hărţi U.T.M., 1:50.000, Ed. I 2000; - Ord.Acţ. 01/291200ZOCT 2000 al comandantului Bg.14 Mc. Timp operativ: ZULU (local). Organizarea pentru luptă: Nici o schimbare. 1. SITUAŢIA a. Forţele inamicului care se află în contact cu B. 144 Tc. şi B.141I., au fost

confirmate D.4 Mc. Forţele proprii în fâşia de asigurare a C.10 A. ca au aparţinând provocat inamicului pierderi în care forţeacţionează şi mijloace superioare celor NESECRET 386 din 390 http://slide pdf.c om/re a de r/full/ma nua lul-bg-mc -2004

386/390

5/14/2018


NESECRET

prevăzute iniţial şi se vor înapoia în dispozitivul propriu mai devreme decât a fost planificat. b. Inamicul deţine superioritatea aeriană locală pentru următoarele 4-6 ore. c. B. 144 Tc. şi B.141 I. care acţionează în fâşia de asigurare a D.10 Mc. se vor înapoia în dispozitivul propriu prin sectorul de apărare al B.143 I., în următoarele 3 ore. 2. MISIUNEA B.143 I. asigură înapoierea în dispozitivul forţelor proprii a B.144Tc. şi B.141 I., până la 010545ZNOV 2000. 3. EXECUŢIA a. B.143 I. menţine poziţiile deţinute în prezent. Cp.2 I./B.143 I. instalează P.Ctr.nr.4 şi P.Trc.Ln. nr.41, pentru a permite trecerea B.144Tc. şi B.141 I. prin dispozitivul B.143 I. Cp2 I. rămâne pe poziţia înaintată, până când forţele care au acţionat în fâşia de asigurare a C.10A. trec la VEST de aliniamentul de coordonare nr.2. La ordin, Cp2 I. se va retrage în punctul de sprijin de bază. b. Instrucţiuni de coordonare. Anexele “A” (Informaţii militare), “B” (Operaţii) şi “C” (Sprijin prin foc) ale Ordinului de operaţie nr.01/2912000ZOCT2000 rămân în vigoare.

4. SPRIJINUL LOGISTIC Nici o schimbare. 5. COMANDĂ ŞI COMUNICAŢII Comandantul Bg.14 Mc. se află în cadrul grupului de comandă, dispus la FS897610. COMANDANTUL Bg.14 Mc. Col. MARIN ESCU AUTENTIFICARE Şef S3 Lt.col. FLORIN COSTESCU


387/390

5/14/2018


NESECRET

ANEXA Nr.5

BIBLIOGRAFIE - “Strategia de securitate naţională a României”, ediţie 2001; - “Strategia militară a României” (proiect), Bucureşti, ediţie 2002; - “F.T. - 1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre”, ediţie 2004; - “Doctrina pentru acţiunile întrunite ale forţelor armate”, Bucureşti, ediţie 2001; 2003;

- “Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale”, Bucureşti, ediţie 2000; - “Doctrina pentru operaţii întrunite ale Forţelor Armate”, Bucureşti, ediţie - “Directiva de planificare a apărării”, Bucureşti, ediţie 2002; - “FM - 3.0 Operations” – Doctrina operaţiilor Trupelor de Uscat ale SUA, ediţie 2001; - “ATP 35 – B, Doctrina tactică a Forţelor Terestre NATO” (SMO-50014 din 2000); - “FM 101-5-1 Termeni operaţionali şi semne convenţionale” (SUA); - “F.M. 71 - 3 Manualul pentru luptă al brigăzii de infanterie blindată şi mecanizată”, Armata SUA; - “Culegerea de termeni, concepte şi noţiuni de referinţă din domeniile politicii militare, securităţii naţionale şi apărării armate”, Bucureşti, ediţie 2000.


388/390

5/14/2018


NESECRET

ANEXA Nr.6

ABREVIERI AVN COSF CSF CA D.I.U. FB FMIA FS LDA MIFT-TC M.L.I. N.O.P.I. OMAR OSF Ord. Prel. Ord. Acţ. Ord. Frag.

= Aparate de vedere pe timp de noapte = Coordonatorul sprijinului prin foc = Concentrarea succesivă a focului = Cursul acţiunilor = Drept internaţional umanitar = Foc de baraj = Forţa mobilă de intervenţie antiblindate = Forţele de sprijin = Limita dinainte a apărării = Misiune, inamic, forţe proprii, teren –timp la dispoziţie, civili = Maşina de luptă a infanteriei = Nivelul optim de protecţie individuală (NBC) = Operaţii militare altele decât războiul = Ofiţerul cu sprijinul de foc = Ordin preliminar = Ordin de acţiune = Ordin fragmentar

Pl.Acţ. PC PCBz. PCRz. PCO PICL/IPB POS RBC Rn.P.T.

= Plan de acţiune = Punct de comandă = Punct de comandă de bază = Punct de comandă de rezervă = Punct de comandă - observare = Prelucrarea informativă a câmpului de luptă = Proceduri de operare standard = Radilogic, biologic şi chimic = Raion de poziţii de tragere

RTP T.A.B. TTP

Reţea de transmisiuni permanentă == Transportor amfibiu blindat = Tehnici, tactici şi proceduri


389/390

5/14/2018


NESECRET

Pagina albă


390/390

Manualul Bg. Mc. 2004

Recommend Documents