Manual de Seductie - Juan

Cum s! abordezi orice femeie, oricând, "tiind exact ce s!-i spui pentru a ob#ine" num#rul de telefon$"i o"întâlnire.

Manualul De Seduc!ie Juan

Copyright © 2009 Printless s.r.l. Toate drepturile rezervate. Continutul acestei publicatii este protejat prin Legea dreptului de autor L8/1996. Este interzisa reproducerea partiala, integrala sau modificarea fara acordul prealabil în scris al Printless s.r.l.

Manualul De Seductie

Juan.ro

Cupri ns In t r o duce r e: . . . . . . . . . . ............................................4 C a p i t o lu l 1: Inc e p ut ul ..........................................8 C a p i t o lu l 2: Î nd e a j uns de b! rbat ..........................16 C a p i t o lu l 3: Ma e s t r ul .........................................39 C a p i t o lu l 4: To t u l d e spre tine ..............................48 C a p i t o lu l 5: Me nt o r î nt r-ale pro gre sului .................95 C a p i t o lu l 6: C um s! de t e rm ini o rice fat ! s ! fac ! or ice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .........................................103 C a p i t o lu l 7: C um s! faci cuno "t i o rice fat a, or iu n d e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................189 C a p i t o u l 8: Î nt re b ! r i care cuce re sc......................206 C a p i t o lu l 9: C um s! - # i re v ii în urm a de s p! r # irii de o rice fa t ! ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................228 C a p i t o lu l 1 0: To t u l d espre ea ............................ 238 C a p i t o lu l 1 1: Li m b a j ul t rupului .......................... 277 C a p i t o lu l 1 2: Ta b l o ul co m ple t ........................... 303 C a p i t o lu l 1 3: D e c a l o gul dam e lo r ........................ 310 C u v â n t de fi n a l . . . . . . ........................................ 321

2


Juan.ro

De dic a c ea st! c a rt e tutur o r b! r b a! i l o r c a r e nu au c rez u t c! vo r putea c u c er i o fa t! . . . pân! a c u m.

3


Juan

I n tro d u c ere F e l i c i tări! V! afla"i în fa"a g hidului perfect de cucerire a fetelor, dup! c um re ie s e din t i t lu. Af ir ma" ia, de # i poat e p!re a e x age rat !, s unt c o n# t ie nt , e s t e t o t u# i ade v !rat !. Ac e as t ! c ar t e v! va de z v!lui t ac t ic i s e c re t e de a în" e le ge # i inf lue n" a fe t e le o r ic ând, mai e x ac t v ! va o fe r i c he ia de acc e s în lume a ac e st e i c re at ur i fasc inant e , fr umoase c are e s t e fat a # i v ! va înv !" a c um s !- i inf lue n" a" i mo dul de gândire # i ac " iune . D a c ! # i vo i, c a # i m ine , c re de a " i c ! nu ave " i nic i o # a ns ! s ! o c uc e r i" i pe fa t a s upe r b! pe c a re o do r i" i din t o t s uf le t ul, mai

g â n d i " i -v ! !

Când

ve " i

st!pâni

#i

pune

în

a p l i c a re

t e hnic i le # i t ac t ic i le ps ihologic e din ac e as t ! c ar t e , ve " i put e a c uc e r i fe t e pe c are nic i nu a" i vis at vre odat ! c ! le ve " i c uc e r i.

4


Juan

Ve " i f i unul dint re c e i mai c !ut a" i bur lac i, iar pr ie t e ni i v! vo r a d m ira c a p a c i t a t e a d e a a t ra g e fe t e le # i d e a le de t e r mina s ! fac ! luc r ur i înt r- un fe l în c are al" i b!r ba" i nu vo r f i în s t a re . D e fa pt ve " i în" e le ge uim i t o r de bine unive r s ul une i fe t e . Mai mul t , v ! ve " i în" e le ge uimi t o r de bine pro pr ia pe r s o an!; ve " i d e ve ni b ! r b a t ul c u t o a t e c a l i t ! " i le ne c e s a re p e nt r u a cuceri

o

fat!,

b!rbatul

care

exista

deja

în!untrul

dumne avoas t r ! a# t e pt ând me t ode le , t ac t ic i le # i s e c re t e le pe nt r u a- # i de z l!n" ui t ale nt e le în ar t a c uc e r ir i i. Ce i c u proble me în s fe ra s e duc " ie i nu vor mai t re bui s ! s ufe re re s pinge r i dup! re s pinge r i. Ac e a s t ! c a r t e a fo s t c o nc e put ! s ! ajut e o r ic e b!r bat ; f ie c ! v ! c o ns ide ra" i un Cas anova s au t oc mai opus ul, ave " i aic i me t ode c onc re t e c are v ! vo r ad!uga no i c uc e r ir i la CV- ul s e nt ime nt al. Ac e as t ! c ar t e e s t e un ghid pas c u pas , în de t al iu, e x ac t de s pre c u m s ă c u c ere ş ti o ric e f ată, ori când # i, în t im p, înv !" at ur i le din ac e as t ! c ar t e vo r de ve ni o a do u! nat ur ! # i ve " i d e ve ni în c e le d in ur m ! c o m p e t e nt în m o d invo lunt a r. Ve " i f i c apabi l s ! folos i" i me t ode le # i t ac t ic i le ps ihologic e din ac e as t ! c ar t e în avant ajul dumne avoas t r !, c u or ic e fa t ! , o r iund e , o r ic â nd , c u u# ur in" ! . 5


Juan

În ceea ce m! prive # t e, pe lâng! t ransformarea propr ie i vie"i

sentimentale

#i

succesul

spectaculos

la

fe t e ,

am

pre g!t i t mul" i pr ie t e ni, r ude , c ole gi # i c unos c u" i s ! fac ! la fe l, at ât b!r ba" i, c ât # i fe me i. Pe nt r u a c a pt ura e s e n" a a c e s t e i c ! r " i inova t o a re , a a c e s t ui c ado u unic pe c are î l fac b!r bat ului s ingur, vo m s pune c ! pr ivim c uc e r ire a fe me i lor c a pe o ar t !, o # t i in" !, dac ! vre " i. Înaint e de a aborda met odele acest ei c !r " i, vreau s! spun c ! e u ap rec iez, resp ec t ş i ador femei l e #i în mare part e ac e ast ! c ar t e a fost inspirat ! din #i a fost c onc e put ! pe nt r u a înv!" a # i în" e le ge mai mul t e de s pre c apt ivant a, dar de r ut ant a fe me ie . Int e n" ia " Ma nua lului D e S e d uc t ie " nu e s t e a c e e a d e a de grada fe me i le s au de a s uge ra c ! e le pot f i manipulat e , c i ac e e a de a o fe r i un re z umat ut i l al le gi lo r ps iho lo gic e c are inf lue n" e az ! f ie c are fat ! # i pe parc ur s ul ac e s t e i c !r " i s unt e " i înv ! " a " i s ! a duc e " i la s upra fa " ! ne vo i le # i do r in" e le asc unse ale fe me i lor. Ac e as t ! c ar t e a fos t c onc e put ! de c i pe nt r u a v! ajut a s ! ob" ine" i acea prim ! înt âlnire, acel prim s !rut #i po at e #i mai mul t de la fat a vis ur i lor dumne avoas t r !. 6


Juan

Po a t e a c e a s t ! c a r t e e s t e fo a r t e fo lo s i t o a re în m ! s ura în c are v ! d! # ans a s ! c uno a# t e " i o fat ! pe c are în mo d nor mal nu a" i f i abordat- o; dup! c um # t i" i, une or i e ne voie de foar t e pu" in pe nt r u a înc e pe o re la" ie . „ M an u al u l D e S e d u c ţ ie” e s t e de dic at t ut uror b!r ba$ i lor # i t ine r i lor c are s e c hinuie înt r- unul din c e le mai impor t ant e dome ni i din via" !, t ut uror t ipi lor c are poat e nu arat ! foar t e bine , au fos t jude c a" i as pr u # i nu au c uc e r i t fat a vis ur i lor... pân! ac um. D e c i a bia a # t e pt s ! po r nim îm pre un! în a c e a s t ! ave nt ur ! inc i t ant ! c are v ! va duc e înt r- o lume a po s ibi l i t !" i lo r mul t pe s t e a# t e pt !r i le voas t re . D e c i m a m e # i t a " i, înc uia " i-v ! f i ic e le , c ! c i un a l t s t ude nt în ar t a se duc $ ie i e st e pe punc t ul de a absolvi Magna c um Laude ! Cât e c uno# t in" e , înc re de re # i put e re ve " i ave a!

7


Juan

C ap ito lu l 1: Î n c ep u tu l Înainte

de

a

i n t ra

propriu

zis

în

dat e le proble me i, v! voi s pune o pove s t e de s pre un b!iat , un t ân!r c are î# i dore a fo a r t e

mult

d ra g o s t e

#i

a fe c " i u n e

din

par t e a s e xului opus , mai mul t afe c " iune de c ât dragos t e . Ac e s t b!iat t oc mai î# i înc e pe a c !l!t or ia în ne c uno s c ut a # i fo ar t e de r ut ant a lume a

f e t e l o r.

Avea

15

ani,

nu

avea

studii,

f!cea

numai

proble me # i s e c am ab!t us e de la c ale a c e a buna - c a s ! folos im o e x pre s ie blând!, de c i v! put e " i imagina c ! mai ave a m u l t p â n ! s ! în " e le a g ! fe t e le # i ave a # i m a i m u l t p â n ! s ! fa c ! c uno # t in" ! c u v re una . Ac e s t t ân!r f !c e a ade s e or i t ot c e - i s t !t e a în pu" in" ! c a s ! fa c ! c uno # t in" ! c u v re o fa t ! # i s p une a „ B un! !” s a u „ S a lut , fr umo as o !” apro ape t ut uro r fe t e lo r pe c are pune a o c hi i, dar ge s t ul lui pr ie t e nos e ra de c e le mai mul t e or i înt âmpinat c u r âs e t e , c ât e un „ da, ve z i s ! nu!” s au „ hai, dis par i!”, # i as t a înt r- o z i bun!!

8


Juan

Ac e s t t ân!r de r ut at s t !t e a de mul t e or i noapt e a pân! t âr z iu plângând # i înt re bându- s e c e îi l ips e a, de c e z ic e au „ e le ” de s pre e l c ! ar f i pre a „ ur ât ” s au pre a „ pros t ” c a s ! vo r b e a s c ! c u e l. Pe s c ur t , s e s im " e a p ie rd ut - c hia r e ra , d a r c umva, pe unde va e l # t ia c ! t o at e as t e a s e vo r s c himba. % i-a a m int i t c uv int e le t a t ! lui s ! u # i e le i-a u d a t s p e ra n" ! : „ B !ie t e , t re buie s ! f i i b!r bat c a s ! po" i plânge !” S ! f i de ve ni t oare de ja b!r bat , s e înt re ba b!iat ul? A# a c ! a pe r s e ve rat înc e rc ând s ! c uc e re as c ! vre o fat !, dar pr ime a re fuz ur i pe s t e re fuz ur i, o r i a# a c re de a e l. S i t ua " ia a d e ve ni t ins up o r t a b i l! înt r- o p r im ! va r ! , c â nd m a i e rau c ât e va z i le pân! la balul de s f âr & i t de an # i b!iat ul e ra dis pe rat dup! o par t e ne r ! c u c are s ! me arg! la bal. Când a auzi t c ! Oana, c e a mai fr umoas! fat ! din ve c ini nu ave a înc ! un par t e ne r, # i-a z is c ! as t a e s t e mare a lui # ans !, as t a i-ar r is ipi t o t ghinio nul de pân! a c um. A# a c ! a pl!nui t s - o inv i t e la bal. Diminea"!

s -a

trezit

emo"ionat,

alerg!

prin

cas!

#i-#i

îmbra" i# ! mama, luc r u c are nu- i s t !t e a în f ire , apo i s -a s p! la t pe din" i, s -a pie pt ! na t , # i-a pus o c he la r i i, a z â mbi t c ât put e a e l de fr umo s # i a ie # i t glo n" pe u# ! pân! la & c o a l! , s - o inv i t e pe fa t ! . 9


Juan

S o s is e c l ip a c e a m a re ; a j uns e s e c u 2 0 d e m inut e m a i de vre me . Erau ac olo t o" i pr ie t e ni i lui (c e i 2 pr ie t e ni, mai e x ac t ) # i t o at ! lume a de la # c o ala lui

parc !, a# a de mul t !

lume e ra, î# i s pus e b!iat ul c !ut ând- o din o c hi pe fr umo as a Oana de -a lungul de fr umoas !,

ho lului aglo me rat . O z !r i br us c , r !pi t o r îndre pt ându- s e s pre gr upul e i mare de

pr ie t e ni de lang! s c !r i, loc ul unde s t !t e au de obic e i. „ Ac um e mome nt ul” î# i z is e b!iat ul, „ as t a e mare a me a # a ns ! ”. % t ia c ! fa t a v ! f i a c o lo, s e int e re s a s e # i, de # i ave a mai mul t t upe u de c ât mint e # i mai mul t e c o# ur i de c ât re al is m, î# i t ras e ume r i i în s pat e , r idic ! b!r bia # i, c u dre pt ul înaint e , o por ni c !t re ac e l înge r. Ce i doi pr ie t e ni ai lui î l înc urajau, iar majo r i t at e a r âde au # i s e ui t au c u gro az ! la e l înt re bându- s e c e naiba ave a de gând, dar e l o po r nis e în mic a lui mis iune de e ro u. B !iat ul !s t a # t ia e x ac t c e v ro ia, habar nu ave a c um v ! ob" ine ce dorea, dar în mod clar avea de gând s !-# i încerce noroc ul. Ajuns e lâng! e a, în s pat e le e i # i pr ie t e ne le e i înc e pur ! s ! chicoteasc!

cu

r!utate

#i

s!

#u#oteasc!

spre

Oana,

anun" ând-o de pre ze n" a c urajosului t ân!r din spat e le e i.

10


Juan

El a#t ept ! o re ac" ie din part ea ei #i în cele din urm!, în l ips a une i re ac " i i, lu! t aur ul de c oar ne # i o b!t u pe um!r pe frumoasa

Oana

cu

bucle

negre.

Aceasta

se

întoarse

în" e pat ! # i îi s pus e c o nde s c e nde nt ! b!iat ului: „ Ce v re i?” B !iat ul î# i pie rdu c urajul pe nt r u o c l ip! # i s e înt o ar s e s pre pr ie t e ni i c are îi z âmbe au înc urajat or f !c ându- i c u mâna. S -a înt o r s s p re fr um o a s a b r une t ! , # i-a d re s g la s ul # i, bâlbâindu- s e , i-a z is : „ Aaa, # t i i Oana, nu vre au s ! par pre a îndr !z ne " , dar # t i i, m! gânde am....Adic !, e u nu am c u c ine s ! me rg la ba l # i a m a uz i t c ! nic i t u n-a i # i... m! gâ nde a m c ! a# put e a s ! me rg c u t ine .” Fat a t !c u c ât e va c l ipe . B !iat ul înc e pus e de ja s ! t rans pire , fa t a înc e p u s ! r â d ! # i b ! ia t ul z â m b i, p e nt r u c ! ! s t a e ra un r !s puns mai bun de c ât c e le c u c are e ra o bi# nui t . D ar fat a r âde a din c e în c e mai t are # i, o dat ! c u e a, r âde au # i pr ie t e ne le e i # i c am t oat ! lume a din jur, or i c e l pu" in a# a i s e p! re a lui. Râsul

se

opri

#i

b!iatul

întreb!

„Deci,

s!

în"eleg

c!

r !s puns ul e ne gat iv ?”, iar fat a s e mi lo s t iv i s !- i r !s pund!: „ E ne gat iv, e nu # i nu # i nu !”, la c are b!iat ului îi pic ! c apul în pie pt # i i s e ple o # t ir ! ume r i i mai de v re me " an" o # i.

11


Juan

D a r Oa na nu t e r m ina s e înc ! # i înc e pu o t ira d! de ge nul: „ N ic i moar t ! n-a# ie # i s ! m! vad! lume a c u t ine ! E# t i s l! b! no g, e # t i ur â t # i a r ! " i c a un t o c i la r !”. B ! ia t ul a r ! t a c a un boxe r c are luas e o b!t aie c r ânc e n!. N u s e s im" is e at ât de umi l i t nic iodat ! pân! ac um, s im" e a c ! ajunse se ul t imul om. N u s-a dus la #c oal! o s!pt !mân!, plânge a nop" i le pân! t âr z iu, îi e ra r !u t ot t impul # i nic i la bal nu s -a dus . B!iat ul n-a în " e le s c ! episodul !s t a e ra o le c " ie , dar în" e le ge as t a ac um # i, dac ! n-a" i ghic i t de ja, b!iat ul e ram e u. Cam as t a e s t e via" a me a s e nt ime nt al!, e # e c ur i # i re fuz ur i une le dup! al t e le : am avut par t e de palme , vor be dure # i mi s -a s pus „ nu” în pe s t e o mie de fe lur i. A# a c ! ac um s unt în po s t ura de a v ! înv !" a c e va de c are s unt e x t re m de s igur, a nume c um s ! c uc e re # t i o fa t ! , o r ic â nd. D a c ! v ! înt re ba " i c um s e po a t e a # a c e va # i v ! s pune " i c ! s un! pre a fr umo s c a s ! f ie a de v ! ra t , v ! pro pun s ! ne ocup!m înt âi de part ea în care ar !t !m cum se po at e , ap oi ve " i în" e le g e c ! t o t ul e s t e c â t s e p o a t e d e re a l. În ceea ce m ! prive#t e , se po at e #i s-a put ut pe nt r u c! de mul t pre a mul t t imp f !c e am luc r ur i le gre # i t # i, de # i e ram de r âs ul t ut uro r, mie nu mi s e mai p!re a amuz ant de lo c . 12


Juan

S a lva re a m e a # i luc r ul c a re fa c e c ! a c e a s t ! c a r t e s ! f ie c re dibi l! e s t e fapt ul c ! am înv !" at din pro pr i i le gre # e l i. S im p lu, d a r a d e v ! ra t . Re " ine " i c a pe m!s ur ! c e ve " i parc urge c ar t e a de fa" ! # i îi ve " i s t ud ia # i p une în a p l ic a re p r inc ip i i le , ve " i înv ! " a un pr inc ipiu s implu, ac e la c onfor m c !r uia o gre # e al! din c are înve " i c e va nu e s t e gre # e al!, dar dac ! fac i ac e e a# i gre # e al! de dou! or i, at unc i as t a s e c he am! pros t ie . %i s ! nu fac e " i gre # e ala pe c are am f !c ut- o e u, c re z and c ! pros t ia e s t e o virt ut e! Cum am s c himbat s i t ua" ia de la a nu ave a nic io dat! o pr ie t e n!, pân! la a put e a c uc e r i or ic e fat ! or ic ând? Cu ajut or ul a dou! me t ode , pr ima f i ind de sc r is! pe sc ur t în c api t o lul 3, a do ua f i ind c hiar lungul pro c e s pe parc ur s ul c !r uia am f !c ut gre # e al! dup! gre # e al! - apro ape t o at e gre # e l i le pos ibi le - # i m-am înt âlni t c u t oat e t ipur i le de fe t e # i de s i t ua " i i # i a m înv ! " a t din e le . Id e e a

este

c!,

dac!

fa c i

g re # e l i

dar

e#ti

o

persoan!

int e l ige nt !, re al ize z i c ! as t fe l înve " i; la fe l # i e u: a# a am înc e put s ! m! „ de # t e pt ”, înc e t dar s igur am înc e put s ! m! s c himb, s ! jude c ma i pu" in # i s ! o bs e r v ma i mul t , s ! a s c ul t mai mul t # i s ! vor be s c mai pu" in. 13


Juan

Am înc e put s ! m! adapt e z la re ac " i i le pe c are le pr ime am, m i -a m

schimbat

comportamentul

#i

rezultatele

au

fo s t

di fe r i t e , am de ve ni t foar t e re c e pt iv # i am înc e put s ! în" e le g c ! s unt luc r ur i pe c are le fac i # i luc r ur i pe c are nu le po " i fa c e c â nd v ine vo r b a d e fe t e , a m în" e le s c ! e x is t ! ni# t e re " e t e s igure pe nt r u s ucc e s # i al t e le pe nt r u e # e c . As t fe l, nu v! c e r s ! re nun" a" i la propr ia gândire # i s ! adopt a" i modul me u de a gândi, pe nt r u c ! sunt mul t e luc ur i pe c are e u nu le # t iu, dar dac ! # t iu c e va foar t e bine , ac e l luc r u e s t e s ! c uc e re s c fe me i. Ce v ! c e r îns ! e s t e s ! f i" i de s c hi# i, s ! c ânt !r i" i c u at e n" ie c e e a c e v! s pune ac e as t ! c ar t e # i s ! f i" i în ge ne ral de s c hi# i la s uge s t i i. Cu al t e c uv int e c ar t e a de fa" ! nu po at e de c ât s ! v ! îmbun!t !" e as c ! s i t ua " ia în ma t e r ie de re la " i i s a u s ! v ! s po re a s c ! nive lul de c uno # t in" e în ac e s t do me niu. N u t re buie de c ât s ! înv!" a" i c e e s t e în ac e s t e pagini, s ! adapta"i

tehnicile

#i

metodele

la

propria

voastr!

pe r s onal i t at e # i la propr iul s t i l # i nu ve " i mai f i s ingur mul t! vre me . Ac e as t a nu e s t e o c ar t e c are s ! v! s c himbe , c i mai de graba o c ar t e c are s ! s c o at ! la ive al! c e e a c e ave " i m a i b u n în vo i. S u n t e " i m in u n a " i a # a c u m s u n t e " i, al t fe l n-a" i f i re zist at pân! ac um, a#a c ! voi înc e rc a numai s ! v ! # le fuie s c pu" in pe nt r u a ave a t o a t e # a ns e le s ! re u# i" i. 14


Juan

Ide e a e s t e c ! p o ț i s ă c u c ereş ti o ric e f ată d oreş ti, a# a c ! ia c ar t e a în ambe le mâini # i, c u mint e a de s c his ! # i c u e nt uz ias m, s ! ie # im la ag!" at ! P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Ca s ! ajungi de par t e por ne # t i de jos • To" i c â#t ig!t or i i pie rd în pre alabi l • To" i c e i c are sunt în fa" ! au fost c ândva în spat e • Înfrângeri le de moment ascund vict ori i mari • Înva" ! din gre #el i le t ale

15


Juan

C ap ito lu l 2: Î n d eaju n s d e bărbat Î n c red ere ş i c uraj Când

eram

adolescent

nu

prea

m!

put e am lauda c u nimic , în c ompara" ie c u palmare s ul de c uc e r i t or pe c are î l am ac um, îns! ave am Înc re de re #i Curaj #i asta

reiese

probabil

#i

din

paginile

pre ze nt e i c !r " i. Ave a m un Cura j c a re s f ida l imi t e le ra " iuni i # i pâ n! # i în fa " a obst acolelor aveam Încredere, nu de la început , dar a c re s c ut din Curajul c u c are m! r idic am de f ie c are dat ! dup! c e e ram do bo r ât . % t ia m c ! d a c ! p e r s e ve ra m în s i t ua " i i le c e le m a i d i f ic i le , c e a mai fr umoas ! c re at ur ! din lume - fe me ia, m! v! las a s ! int r u în lume a e i; # t iam c !, înt r- o z i o s ! am par t e de fe t e # i a # a a # i fo s t . Î nt â lnir i le c u fe t e pe s t e a # t e pt ! r i le me le de fr umo as e au înc e put ini" ial înt r- un t e mpo le nt , apo i, pe m!s ur ! c e de s c ope re am le gi le At rac " ie i, ave am din c e în c e mai mul t e înt âlnir i. 16


Juan

Înt ot deauna t rebuie s ! a i încredere #i curaj. Îmi amint esc de o înt âlnire în c are am int rat în vor b! c u o fat ! numai pe nt r u c! am avut c uraj, # i fat a nu e ra obi# nui t !, c i e ra o t ip! abs olut s e nz a" ional!! Era o zi superb ! #i eram la mare la plaj ! cu priet eni i. N e dis t ram de minune în ap! juc ând t ot fe lul de joc ur i, apoi ne -am hot ar ât s ! s t !m s! ne bro nz!m # i „ s ! a dm ir !m pe is ajul”, c a s ! s pun a# a. Cum s t !t e am înt in# i pe pros oape le noas t re de plaj!, apare o da ne z ! s upe r b! . Ap! r us e din s e nin # i m e rge a s igur ! de s ine # i c o n# t ie nt ! de fr umus e " e a # i înze s t r ! r i le e i. S e mi# c a de parc ! t oat ! s uf lare a de pe plaj! e ra c u oc hi i pe e a, c e e a c e e ra ade v !rat , # i s e ve de a c ! f !c us e as t a de mul t e o r i. N oi e ram c a hipnot iz a" i, de parc ! e ram în t rans ! # i ne ui t am mu" i de uimire la fr umoas a c are ne vr !jis e . Am z is c ! ne -a pus D umne ze u mâna în c ap c ând t ipa s -a a# e z at lâng! noi, dar s ur pr iz a c e a mare a ve ni t c ând t ipa, # t i indu- s e pr ivi t !, ş i-a sc os sutienul . D up! c um v ! im a gina " i, ne -a u c a m ie # i t o c hi i din o r bi t e # i s a nge le a înc e put s ! s e îndre pt e s pre a numi t e p! r " i a le c o r pului. 17


Juan

P r ie t e ni i me i a u înc e put s ! vo r be a s c ! de s pre c um a r f i s ! ai a#a o pr ie t e n!, spunând c ! numai în vise ar put e a f i a#a c e va po s ibi l, a# a c ! e u le -am pro pus s ! me arg! unul dint re e i # i s ! o s alut e . Au r âs t o " i # i mi-au z is c ! s unt ne bun, i-am înt re bat de c e # i e i mi-au z is c ! una c a e a nu s -ar ui t a nic iodat ! la uni i c ! noi. (Vor be # t e în nume le t !u, c ole gu’!, mi-am z is e u în gând). Apoi pr ie t e nul me u Mihai a propus s! m! duc e u # i s ! o s a lut . Am a cc e pt a t provo c a re a pe nt r u c ! , la c e i 1 8 pe c a re îi ave am at unc i, av us e s e m par t e de re fuz ur i # i nu ve de am un al t re fuz c a pe o t rage die . M-am r idic at # i m-am îndre pt at c !t re fr umo as a dane z ! pe jum!t at e goal!; me rge am c alm, c u înc re de re , c onc e nt rat # i ave a m u n p la n , a c e la d e a o s a lu t a . N u e ra c in e # t ie c e plan, dar am înc e rc at or ic um. Am ajuns la e a, am înge nunc he at # i am s pus „ B un!!”. S -a r idic at # i maaaam! c e pr ive l i# t e ! I-am s pus înt r- o manie ra de s c his !, pr ie t e noas ! „ B un!! Iar t !- m! c ! t e de ranje z , dar c re d c ! e # t i fr umo as ! # i, dac ! e # t i # i dragu" ! pe c ât e # t i de fr umo as !, c re d c ! a# v re a s ! t e c uno s c mai bine .” (m! miram # i e u de unde o s c os e s e m, pe nt r u c ! s una al naibi i de bine !) - în mome nt e le ac e le a înc e rc am s ! m! ui t în oc hi i e i # i nu mai jo s . 18


Juan

A r !s puns c u un z â mbe t la rg # i mi-a spus „ Ce dr!gu" , sigur c ! da!” Am c e r ut pe r mis iune a înaint e s ! m! a# e z # i am s t at de vor ba c u e a vre o 20 de minut e # i înaint e s ! ple c îmi pove s t is e t oat ! pove s t e a vie " i i e i (a# a # t iu c ! e ra dane z !), îmi

d!duse

num!rul

de

telefon

#i

ne

d!dusem

deja

înt âlnire . La înt oarc e re , pr ie t e ni i au z is c ! s unt c e l mai fe roc e mas c ul în v ia" ! (# i v ! s pun e u s igur c ! nu s unt ), pur # i s implu nu le ve ne a s ! c re ad! c ! am av ut c urajul s ! m! duc # i s !- i s pun „ B un! !” (vo m vo r bi ma i pe la rg de s pre s a lut ur i înt r- un c api t o l ul t e r io r ). D upa a c e s t e pis o d m -a m înt re ba t c e s e înt â m pla s e , e ra m mai fr umos de c ât pr ie t e ni i me i? - nu, de fapt e i e rau mai ar !t o#i de c ât mine . Eram mai amuzant #i mai fasc inant ? din nou, nu pre a, s au poat e foar t e pu" in, # i at unc i m! înt re bam c e m! de o s e bis e de c e i lal" i, c um de m! pre fe ras e pe mine ? R!s puns ul e s t e Curajul. P ur # i s implu mi-am l!s at e go - ul la o par t e # i mi-am înc e rc at no ro c ul, # t i ind c ! nu am decât

de

câ#tigat

din

acea

experien"!

-

#i

chiar

am

c â# t igat , dar f i ind un ge nt le man, nu v ! vo i s pune mai mul t e de t al i i. S ! s p une m d o a r c ! d up ! a c e e a m -a m s im " i t p u" in d a ne z # i e u :) 19


Juan

V! pot s pune c um ac e as t a c al i t at e , ac e s t at r ibut numi t c uraj mi-a fac i l i t at înt âlnir i nu numai c u fe t e inacc e s ibi le pân! at unc i, dar c hiar # i c u t ine re fe me i! Fe me i t ine re , fr umo as e îmi o bs e r vau c urajul # i e fo r t ur i le # i îmi dade au pos ibi l i t at e a s ! le fac c ur t e , t oc mai pe nt r u c ! ve de au c ! am c uraj. % i m -a m înt re b a t d e c e nu f ! c e a u # i p r ie t e ni i m e i la fe l, c e - i împie dic a? D e c e nu f !c e au # i e i c e f!c e am e u, c ! doar nu e ra gre u? r !s puns ul e s t e unul s ingur : de F r ic !. F r ic a este

în!untrul

nostru

al

tuturor

#i

ne

împiedic!

s!

progre s !m # i s ! c uc e r im fat a pe c are o dor im c u ade v!rat . D e c e ? D e c e ne t e m e m ? D in e x pe r ie n" a m e a # i dup! c um vad eu lucruri le, ne t eme m de mul t e lucr ur i, dar în t opul lungi i l is t e s e af l! do u! luc r ur i de c are ne e s t e c e l mai fr ic !, în s pe c ial c ând v ine vo r ba de fe t e . Ac e s t e do u! luc r ur i s unt teama d e resp in g ere # i teama c ă nu e ş ti d e aju n s d e bărbat. Înt r-un capi t ol ul t erior vom aborda met ode de dep !#ire a ac e st ora #i vom vor bi de spre c um s! folosim t e ama în ava n t a j u l n o s t r u . Pe n t r u m o m e n t s ! re c u n o a # t e m c ! t e a m a e s t e de fapt o une al t !, un radar - dac ! do r i" i - pe nt r u c e e a c e t re buie f !c ut , c are s e re gle az ! pe fre c ve n" a a c e e a c e t re buie s ! fac e m. 20


Juan

Te ama î" i fac e o l ist ! c u luc r ur i pe c are t re buie s! le fac i, a#a c ! înv!" ! s!-i f i i re c unosc !t or #i ur me az!-i jude c at a. 'in s ! subl iniez import an " a deo sebi t ! a Î n c red erii # i a C u raju lu i. D ac ! ai inc re de re # i c uraj ajungi de par t e pe dr umul s pre fat a vis ur i lor t ale , dar c e îns e amn! as t a mai e x ac t ? E i bine , e s t e vo r ba de s pre c apac i t at e a de a- " i înc e rc a no ro c ul; s ! nu- " i f ie fr ic ! s ! c e r i c e va c e î" i do re # t i, s ! nu ie i re s pinge r i le la mo dul pe r s o na l # i c a pa c i t a t e a de a ie # i din zo na pro pr ie de c o nfo r t # i s iguran" ! pe nt r u a c uc e r i o fat ! . D e e xe m plu, da c ! luc re z în v â nz ! r i # i fa c t o t c e t re buie pe nt r u a vinde un produs , mai pu" in s ! c e r ac e s t luc r u, c are s unt # ans e le me le de re u# i t !? D ragul me u frat e mi-a de mons t rat ac e s t luc r u în fe lul ur m!t or : „ F ra" ioare , îmi dai t e rog c aps at or ul de pe birou # i, dac ! t ot e # t i ac olo, d!- mi # i s t ic la c u a p! , s t i lo ul, po r t o fe lul # i dup! a s t a v ino, t e ro g, # i s t a i în s t â nga me a .” E u a m e xe c ut a t . Apoi îmi s pus e c ! a int rat în pos e s ia t ut uror ac e lor luc r ur i, c aps at o r, s t ic la c u ap!, s t i lo u, po r t o fe l numai pe nt r u c ! le c e r us e frat e lui c are ac um s t !t e a în s t ânga s a. Mo rala pove s t ir i i e s t e c !, dac ! vre i o fat ! t re buie s !- " i înc e rc i noroc ul c u e a # i, c e l pu" in s !- i c e r i ac e s t luc r u. 21


Juan

G ândi t i-v!: dac ! e u a# vre a s ! vând o ma# in! c u 10000 de e uro, c e # ans e a# ave a o are s ! v in! c ine va # i s !- mi o fe re 12000 pe ma#in!? Ze ro #anse ! Ac e e a#i re gul! se apl ic ! #i în c az ul fe t e lo r : c re de " i c ! o s ! v ! de a c a pr in far me c num!r ul de t e le fon, c ! o s ! apar ! c a din înt âmplare la înt âlnire s au c ! o s ! v ! de a mai mul t de c ât a" i c e r ut ? B ine în " e le s c ! nu! D a c !- i v re " i num !r ul de t e le fon s au o înt âlnire , c e l pu" in t re buie s ! i- o c e re " i. D e c i le c " ia num ! r ul unu e s t e c ! , în v ia " ! " i s e d! num a i dac ! c e r i, dar ai ne voie de Curaj s ! c e r i c e e a c e dore # t i. Vom aborda me t ode le # i t ac t ic i le de folos i t pe nt r u s ucc e s garant at înt r- un c api t ol ul t e r ior, iar în c api t olul ur m!t or vo r b im d e s p re c um s ! - " i fa c i un c ura j d e ne zd r unc ina t , a # a c ! nu dis pe ra" i! Re v in la me s ajul me u ini" ial de s pre c uraj: dac ! nu ai c uraj, dac ! nu ai îndr !z ne ala, n- o s ! umbl i dup! fe t e # i n- o s ! le c e r i c e e a c e v re i. P r in ur mare , r !mâi numai c u e ul t !u fragi l # i f !r ! fat !. Amint i" i-v ! c ! e vo lu" ia # i pro gre s ul s e înt âmpl! în ne c uno s c ut , de c i mo me nt e le de ne s iguran" ! # i de di f ic ul t at e s unt de fapt pl ine de pos ibi l i t !" i # i v! ajut ! s ! pro gre s a " i, v ! a jut ! s ! c re # t e " i în ma i mul t e dire c " i i, t re buie s ! ave " i c uraj pe nt r u a de s c ope r i as t a s ingur i.

22


Juan

Când ve " i în" e le ge c u ade v!rat e s e n" a c urajului # i o ve " i apl ic a în via" a de zi c u zi, n-o s! v! vina s! c re de " i c ât ! înc re de re în s ine o s ! c !p!t a" i # i c ât e luc r ur i bune v i s e vo r înt âmpla, inc lus iv înt âlnir i c u fe t e fr umo as e . P r in ur mare ie # i" i din zo na pro pr ie de c o nfo r t # i s iguran" !, as uma" i-v ! un r is c c alc ulat # i înc e rc a" i-v! noroc ul! As t a e s t e foar t e impor t ant , înt r uc ât din mome nt ul în c are adopt a" i ac e ast ! t e hnic ! dre pt una de baz! a modului de abordare , în mod sigur ve " i ajunge la or ic e fat ! dor i" i, c ând dor i" i. Cre de " i- m! pe c uvânt. Mer i t ! # i nu ve " i re gre t a. E ade v!rat c ând se spune c ! dac ! nu r i#t i, nu c â#t igi. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Înaint e de t oat e, Încredere #i Curaj • Fe t e le # i fe me i le s unt at ras e de Î nc re de re # i Curaj • În via" ! " i se d ! numai dac! ceri • D a c ! o v re i, f ! un pa s în fa " ! # i du- t e dup! e a • N u lua re s pinge r i le la modul pe r s onal • Înva" ! s! î" i folose #t i fr ica, nu s! lup" i împot riva ei

23


Juan

T eama este u n o bstac o l Îmi amint esc ce mi s-a înt âmplat prima dat ! când am f! cut dragos t e , c ât e ram de e mo" ionat pe nt r u c ! fat a e ra pu" in mai în vâr s t ! de c ât mine . Eram în baie, cu cât eva minut e înaint e de act ul propriu zis # i îmi e ra îngro z i t o r de fr ic ! . N u # t iu de c e , po a t e pe nt r u c ! m! gânde am c ! n- o s ! m! de s c urc , po at e pe nt r u c ! m! gânde am c ! t ipa o s ! m! re s ping!, or ic um îmi amint e s c foar t e c lar c ! e ram s pe r iat de moar t e . Ar f i fos t nor mal s ! s ar în s us de buc ur ie # i s ! m! re pe d în c ame r !, unde m! a# t e pt a e a. D ar nu, mi s e înt âmpla tocmai

opusul,

eram

foarte

timorat,

nesigur

#i,

în

re t ro s pe c t iv !, po at e a fo s t mai bine . Î n f ine , am înghi" i t în s e c , a m t ra s a e r a dâ nc în pie pt , a m s t r â ns pumni i # i m-a m dus ! Cre d c !, în par t e , a# a am înv!" at s ! pr ive s c t e ama în mod poz i t iv, pre c um # i ur m!t or ul ade v!r. D ac ă ţ i-e team ă d e u n lu c ru , n u f ac i d ec ât să- l ad u c i asu p ra ta! D a c ! " i- e t e a m ! de re s pinge re s a u da c ! " i- e t e a m ! c ! nu e # t i înde ajuns de b!r bat , at unc i c hiar as t a s e va înt âmpla. 24


Juan

Te ama e st e c e a c are ne paral ize az! pe t o" i , dac ! o l!s!m s ! pun! s t ! pâ nire pe no i # i ne împie dic ! s ! re a l iz ! m o r ic e ne dor im, dar în s pe c ial s ! ajunge m la fat a pe c are o dor im # i o me r i t ! m. E s t e un du# ma n c o mun, dup! c um a r s pune major i t at e a oame ni lor. Înt rebarea mea c !t re vo i est e ur m!t o area: o s! l!sa" i t e ama s ! pun! s t !pânire pe voi, s au o s ! o c ont rola" i voi pe e a? D ac ! nu v! ve " i s t !pâni t e ama, dac ! nu ve " i în" e le ge c ! e în avant ajul vo s t r u s ! v ! fo lo s i" i fr ic a, nu s ! lupt a" i

împo t r iva

e i,

v!

ve " i

dis t r uge

v ia" a

#i

v!

ve " i

s pulbe ra v is e le # i put e " i s ! v ! lua " i a dio de la fe t e . Pe nt r u a în" e le ge t e a m a , dup! m ine t re buie s ! a na l iz ! m cele

dou!

mari

temeri

esen"iale,

anume

teama

de

re s pinge re # i t e ama c ! nu e # t i de ajuns de b!r bat . Ac e s t e a dou! par s ! f ie c e le mai c omune . Ul t e r ior vom vor bi de s pre c um s ! le de p!# im, dar pân! at unc i s ! ve de m c um put e m pr ivi t e ama înt r- o pe r s pe c t iv! di fe r i t ! # i c um ac e as t a poat e f i un inc o nve nie nt c are pân! la ur m! s e dove de # t e a f i un luc r u bun. Te ama nu-" i e st e du#man, î" i e st e de fapt al iat #i, dac ! în" e le gi ac e s t luc r u, v ia" a t a s e po at e s c himba pe nt r u t ot de auna, la fe l c um s -a s c himbat # i via" a me a. 25


Juan

Toat e luc r ur i le de c are m-am t e mut în via" ! au fost de fapt luc r ur i impo r t ant e pe c are t re buia s ! le înfr unt s au s ! le fa c . % i t e a m a înt o t d e a una m -a r ! s p l! t i t c u c e va , f ie m -a înv !" at c e va, f ie m-a de t e r minat s ! fac un pas pe c are t re buia s !- l fac , f ie m-a adus mai aproape de re z ul t at ul dor i t . La înc e put nu mi-am dat s e ama, dar t e ama luc ra pe nt r u mine , nu împot r iva me a # i a t re bui t s ! în" e le g as t a pe nt r u a ve de a be ne f ic i i le s e nt ime nt ului de t e am!. Am în" e le s c ! or ic e luc r u de c are m! t e me am îmi m!rgine a s e r io s v ia " a pe nt r u c ! î l ve de a m c a pe un luc r u ne ga t iv # i î l l!s am s ! m! c o nt ro le ze , gândindu- m! c ! e ra un s e mnal de ave r t is m e n t o r i u n s e n t im e n t c a re m ! o p re a d e la a fa c e vreo gre#eal!. Am de s c ope r i t c ! luc r ur i le s t !t e au t oc mai inve r s c ând am luat ho t !r âre a de a f ac e to c mai l u c ru l d e c are m ă temeam . De c e nu? L!s ând t e ama s ! m! impie dic e t ot t impul nu re zolvam nimic , a# a c ! m-am gândi t s ! înc e rc # i al t fe l, iar dac ! nu me rge a, put e am re ve ni la var iant a ini" ial! de abo rdare a luc r ur i lo r. Toat e au înc e put s ! îmi me arg! din pl in c a pr in minune # i ast a numai pe nt r u c ! am ale s s! pr ive sc luc r ur i le di fe r i t #i s ! m! fo lo s e s c de t e a m! , nu s ! lupt împo t r iva e i. 26


Juan

Ac um pr ive s c luc r ur i le de c are m! t e m c a pe ni# t e punc t e din l is t a c u luc r ur i pe c are t re buie s ! le fac ; or ic e luc r u de c are mi- e fr ic !, t re buie s !- l fac , înt r uc ât e s t e s pre bine le me u. Am în" e le s re pe de c !, folos ind t e ama în avant ajul me u, voi înv!" a, voi progre s a # i m! va duc e c u un pas mai aproape de c e e a c e -mi dore am în via" !. Am de s c ope r i t c ! t e ama ac " ione az ! c a un radar, de t e c t ând luc r ur i le pe c are t re buie s ! le fac e m; în s pe c ial c ând vine vorba

de

fete,

teama

î"i

spune

când

se

ive#te

oport uni t at ea, dar est e viclean ! # i t e înt re ab! cam ce pre" e # t i dis pus s ! pl!t e # t i. Ve i ave a c urajul s ! fac i c e t re buie , s a u o s ! t e re t ra gi c a un me lc în c o c hi l ia lui c u mâ na goal!? Te ama va c re a obs t ac ole s au opor t uni t !" i în c ale a t a; de pinde de t ine s ! hot !r !# t i. N e e s t e t e am! de fe me i dint r- un s ingur mot iv: e ul nos t r u; sim"im

c!

suntem

respin#i

#i

sim"im

c!

nu

suntem

înde ajuns de b!r ba" i pe nt r u c ! ne ide nt i f ic !m c u t r upur i le # i pe r s o na l i t ! " i le no a s t re # i ne t r ! im v ie " i le c a ni# t e o s t a t ic i ai e ului. Eul e st e fragi l, are ne voie me re u de înc uraj!r i #i poat e f i d!r âmat pr int r- o s impl! re marc !. P ân! # i un s t r !in ne poat e s pune c ! „ nu s unt e m buni de nimic ” # i t e ama c ! ac e st a s-ar put e a s! aiba dre pt at e por ne #t e din se nt ime nt ul de ne s iguran" ! al e ului. 27


Experimentând

Juan

fie

#i

numai

o

singur!

dat!

ceea

ce

în" e le ge m no i c ! e re s pinge re , ne po at e fac e s ! ne f ie t e am!, s ! ne îndoim de noi în# ine . Cu t oat e as t e a, nu t u, c i e ul t !u po at e f i jude c at ; t u nu po " i f i jude c at , numai e ul t !u poat e . N u- " i t r !i via" a c a s c lav al e ului, pe nt r u c ! e ul e s t e fals a t a pe r s o nal i t at e ; e l e s t e s lab, dar t u nu e # t i. Pe nt r u a pre g! t i t e re nul de s t ! pâ nire a fr ic i i # i pe nt r u a folos i t e ama în avant ajul t !u, t re buie s ! în" e le gi # i s ! ur me z i c e le de mai jos . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Con# t ie nt ize az ! # i s pune - " i z i lnic c ! nu e # t i ac e la# i c u e ul t !u • Te ama e st e un radar c are de t e c t e az! opor t uni t !" i le #i c e e a c e t re buie s ! fac i • S t ! p â ne # t e - " i t e a m a , s a u t e va s t ! p â ni e a p e t ine

28


Juan

F e te l o r l e p l ac ti p i i c are ac ţ ioneaz ă S unt d e s t ui t ip i c a re d a u d in g ur ! b ine , uni i c hia r fo a r t e bine , proble ma f i ind fapt e le , c are r !mân mul t în ur ma vo r b e lo r, d ove d ind c ! e i s unt înt r- o s t a re d e ine r " ie f iz ic ! , c u al t e c uv int e numai vo r be # i pre a pu" ine fapt e . La o c las i f ic are mai larg!, e x is t ! do u! t ipur i de o ame ni: uni i c are pun acc e nt ul pe c uno # t in" e # i al" i i c are pun acc e nt ul pe ac " iune , pe fapt e . Tu d in c a re c a t e g o r ie fa c i p a r t e ? Tre b uie s ! re c uno s c c ! e u c â nd e ra m a d o le s c e nt ha b a r n-ave am c e f !c e am, dar de c e le mai mul t e or i t re c e am la fa p t e , a s c ul t a nd d e s fa t ul t a t ! lui m e u: „ nu t re b uie s ! re u# e # t i, t re buie numai s ! t re c i la fapt e !”. Î nt o t de auna îmi s pune a c â t de impo r t a nt e s t e s ! t re c i la fa pt e , c um vo r be le f !r ! fapt e nu fac do i bani, înt r uc ât c hiar dac ! ai ave a t o at e c uno # t in" e le din lume , e le nu " i-ar f i de nic i un fo lo s f !r ! ac " iune . Ve " i s pune c ! po" i " ine o pre le ge re s au po" i s c r ie o c ar t e de s pre as t a, dar nu e a# a; pe nt r u t oat e as t e a e ne voie de ac " iune #i infor ma" i i le &i c uno#t in" e le nu î" i folose sc la nimic al t c e va de c ât s ! t e fac ! o c ompanie pl!c ut ! pe nt r u c o nve r s a" i i la c afe a. 29


Juan

Când vine vor ba s ! o c uc e re # t i pe fat a pe c are o dore # t i c u ade v!rat , pe c e a c u zâmbe t simpat ic #i mic i ge st ur i c are t e inne bune s c parc !, c e # ans e c re z i c ! ai dac ! int e n" i i le t ale s unt fo a r t e bune da r nu înt re pr inz i nic i o a c " iune ? Tre buie s ! a c " io ne z i! ( i c ând t re c i la fapt e , o ve i fac e dint r- o pos t ur ! c are de gaj! înc re de re # i c uraj. Fe t e lo r nu le pas ! de int e n" i i le t ale , pe e le le int e re s e az ! fa p t e le # i îi r ! s p l! t e s c p e t ip i i c a re a c " io ne a z ! , a # a s t a u luc r ur i le . D ac ! nu- " i pl!t e # t i fac t ura la e le c t r ic i t at e , dar ai av u t in t e n " ia s - o fa c i, va ave a o a re c o m p a n ia fu r n izo a re d e e le c t r ic i t at e mi l! de t ine # i va în" e le ge o are fapt ul c ! t u e#ti

un

om

c ins t i t ,

c are

a

av ut

int e n" ia

s!

pl!t e as c !

fa c t ur i le ? B ine în" e le s c ! nu! E i, c a t o t re s t ul lum i i # i t o a t e fe t e le pe c are ai s ! le înt âlne # t i, s unt int e re s at e de c e e a c e fa c i, d e a c " iuni le t a le . D e c e nu t re c e m la fa pt e ? D in no u, t e a m a e s t e în c a pul l is t e i de mot ive , ur mat ! de amânare din c auz a l ips e i de înc re de re # i de o c o nc e nt rare pe înt re gul pro c e s # i nu pe re z ul t at . Uni i nu t re c la fapt e pe nt r u c ! s imt c ! nu au c ompe t e n" a ne c e s ar ! pe nt r u as t a # i nic i nu au înc re de re s ! t re ac ! la ac " iune , dar oare c ompe t e n" a #i înc re de re a nu sunt unul #i ac e la#i luc r u? 30


Juan

D a # i nu; c u c â t e # t i m a i c o m pe t e nt înt r- un do m e niu, c u at ât ai mai mul t ! înc re de re , e st e ade v!rat , dar dac ! a#t e p" i s ! f ie t o t ul pe r fe c t , s ! a t ingi nive lul o pt im de c o mpe t e n" ! , nu ve i t re c e nic iodat ! la fapt e , la ac " iune . Ac " ione az ! din pos t ura în c are e # t i # i c u c e ai în mome nt ul re s pe c t iv # i pe parc ur s î" i ve i îns u# i t e hnic i # i de pr inde r i s upe r ioare . Tre c i la fapt e pe nt r u a- " i îmbun!t !" i înc re de re a de s ine . S -a s p us c ! „ d r um ul s p re ia d e p ava t c u int e n" i i b une ” # i c ! „ o mie de vor be , doi bani nu fac ”, pr in ur mare ... la at ac ! Tre c i la fa p t e # i a c " io ne a z ! d a c ! v re i o înt â lnire c u fe m e ia viselor t ale # i ai s! vezi c! se înt âmpl! ceva ca prin minune c ând ac " io ne z i c u c uraj, nu # t iu nic i e u c e , pe nt r u c ! mai am mul t e de înv!" at , dar c e #t iu e st e c ! de f ie c are dat ! fetele

#i

via"a

în

general

răsplătesc

pe

cei

care

ac ţ ioneaz ă. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Cuno# t in" e le f !r ! ac " iune s unt inut i le • Pe fe t e nu le int e re s e a z a num a i int e n" i i le • N u t re buie s ! re u# e # t i, t re buie numai s ! t re c i la fapt e • Fetele

#i

via"a

în

general

ac " ione az!

31

r!spl!tesc

pe

cei

care


Juan

T u le în ve ţ i p e f ete c um să te trateze

Capitolul

acesta

este

fo a r t e

important

în

s t ra t e g i a

de

ansamblu, pe nt r u c ! de f ie c are dat ! c ând aborde zi o fat !, s e po a t e înt â mpla s ! a i pa r t e de re a c " i i ma i pu" in c iv i l iz a t e . D in p! c a t e o a m e ni i în ge ne ra l t e t ra t e a z ! ur â t s a u re c e în c e l mai bun c az pe nt r u a o b" ine c e e a c e do re s c , s i t ua" ie în c are " ie nu- " i r !mâne de c ât s !- " i r idic i s t andarde le # i s ! nu t ole re z i nic iodat ! un c ompor t ame nt ne c ivi l iz at . D a c ! nu le la # i pe fe t e s ! t e t ra t e ze ur â t , e le t e vo r re s pe c t a # i în f inal vo r fac e po at e c o ad! la u# a t a. D ar dac ! nu le înve " i pe fe t e c um s ! t e t rat e ze fr umos , dac ! nu- " i r idic i s t andarde le , fe t e le t e vor c !lc a în pic ioare . Me s ajul c lar # i f !r ! c o mpro mis ur i din ac e s t c api t o l e s t e ur m!t or ul: nu t ole ra nic iodat ! c ompor t ame nt ul ne c ivi l iz at din par t e a vre une i fe t e . As t a poat e f i gre u de acc e pt at s au de pus în prac t ic !, din c auz a ade v !r ului fo ar t e s implu c o nfo r m c !r uia b!ie " i i s unt fraie r i # i pot foar t e u # or s ! f ie pur # i s implu vr !ji" i de vre o fa t ! .

32


Juan

As t a s e înt âmpl! din dou! mot ive : în pr imul r ând b!ie " i i ar fa c e a p ro a p e o r ic e c a s ! o b " in! # t i i- t u- c e # i în a l d o i le a rând

b!ie"ii

tolereaz!

comportamentul

urât

din

partea

fe t e lor pe nt r u c ! au anumi t e s e nt ime nt e pe nt r u e le . Amândou ! s unt gre # e l i de e v i t at , pr imul pe nt r u c ! t ipa n- o s ! t e ia în s e r io s da c ! # t ie c ! o v re i numa i pe nt r u # t i i- t u- c e (c u e xc e p" ia s i t ua" ie i în c are a$ i c !z ut de ac ord as upra ac e st ui aspe c t ), iar al doi le a, mai impor t ant , pe nt r u c ! fe lul s e nt ime nt e lor t ale # i fe lul în c are la# i o fat ! s ! s e poar t e c u t ine s unt dou! luc r ur i di fe r i t e . N u înc e rc a s ! g!s e # t i e x pl ic a" i i pe nt r u c ompor t ame nt ul e i s punâ ndu- " i c ! î" i p la c e p re a m u l t d e e a a s t fe l în c â t s ! o la# i s ! t e c alc e în pic io are . F e l u l î n c are l aş i o f ată să se p o arte c u tin e ref lec t ă f elu l în c are te p o r ţ i c u tine însu ţ i. B !ie " i, e u am t r !i t # i am v !z ut t o at e ac e s t e s c uze # i s c e na r i i de mul t e o r i, a s t fe l înc â t v ! po t s pune pe nt r u a v ! s c ut i de ne pla c e r i # i în c a z ul în c a re nu # t ia " i de ja : nu fa c e " i a # a c e va , nu t o le ra " i a # a c e va , nu m e r i t ! ! Ad e v ! r ul e s t e c ! t u le înve " i pe fe t e c um s ! s e po ar t e c u t ine .

33


Juan

Or ic are ar f i s i t ua" ia în re la" ia t a de c uplu, t u # i numai t u ai por ni t-o a # a, de c i t u e# t i s ingur ul r!s punz !t or. D ac ! o fa t ! d e c a re - " i p la c e t e t ra t e a z ! c a p e un g uno i, t u o la # i s ! fa c ! a s t a . D a c ! înt â r z ie la înt â lnir i s a u da c ! t e t ra t e a z ! c u r !c e al!, din no u, t u o la# i s ! s e po ar t e a# a. N u vre au s ! s pun c ! t re buie s ! t e por " i c a # i c ând ai f i s t ! pâ nul e i, da r t u c u s igura n" ! e # t i s t ! pâ n pe fe lul în c a re o la # i s ! s e po a r t e c u t ine ; une o r i pr in a c " iuni le t a le s a u pr in l ips a or ic !re i ac " iuni, îi t rans mi" i c ! poat e s ! fac ! as t a # i t u t o t o ve i a # t e pt a , po a t e s ! t e t ra t e ze a # a # i n- o s ! s e i s e s pun! nimic . D e c i c um a num e e # t i s ingur ul r ! s punz ! t o r # i c um s ! înve " i fe t e le c um s ! s e poar t e c u t ine ? Mul" i dint re voi ve " i obiect a spunând „ da, dar cum r!mâne cu ea? Eu nu sunt s t ! pâ nul e i s ! - i s pun c um s ! s e po a r t e .” Înt r-adev!r, nu sunt e" i s t !pân pe reac" i i le nim! nui în afar! de

ale

voastre,

dar

sunte"i

st!pân

pe

felul

în

care

int e r pre t a" i re ac " i i le fe t e i # i mo dul în c are re ac " io na" i la ac e st e a. Re ac " i i le t ale de t e r min! fe lul în c are t e t rat e az! fa t a . Pe s c ur t , t u înve " i o a m e ni i c um s ! s e p o a r t e c u t ine , de c i dac ! vre i s ! t e re s pe c t e fat a, re s pe c t !- t e pe t ine îns u" i înt âi. 34


Juan

P r in ur ma re c um le înve " i ma i e x a c t pe fe t e c um s ! s e poar t e c u t ine ? Înaint e s ! vorb im d esp re ast a, t rebuie s! l!murim fapt ul c ! major i t at e a fe t e lor c are s unt fe minine nu agre e az !, nu re s pe c t ! # i nic i nu au t imp pe nt r u un t ip mo ale , un t ip c are s e po a r t ! c a un c ! " e lus în le s ! , un t ip c a re s pune „ da , iubi t o, c um z ic i t u”, c ând de fapt î# i s pune s ie # i „ D a iubi t o, s unt de -a dre pt ul fra ie r # i nu a m nic i un fe l de de mni t a t e s a u re s pe c t de s ine .” Ce e a c e ar t re bui s ! fac ! un as t fe l de t ip e s t e s ! s e gânde as c ! la s ine în pr imul # i în pr imul r ând # i s ! s pun! c e va de ge nul „ I ubi t o, în" e le g c ! as t a e s t e p!re re a t a, as t a e s t e p!re re a me a” # i iro nia aic i e s t e c ! dac ! fac i as t a, dac ! î" i plac e de t ine îns u" i # i t e t rat e z i c u re s pe c t , a# a t e va t rat a # i e a! Tu impui s t andarde le . S unt m ul t e luc r ur i c a re le p la c # i c a re nu le p la c fe t e lo r, dar în mod s igur nu le plac b!ie " i i moi, c are s e las ! condu#i.

Excep"ie

fac

fetele

care

sunt

predominant

mas c ul ine # i fe t e le t ic !loas e c !rora le plac e s ! le gâdi l i amor ul de sine pe soc ot e ala t a #i-" i dau c u pic ior ul înaint e s ! o b" i i c e do re a i de la e le .

35


Juan

Vi s e pare amuz ant ? Înt r-ade v!r, nu e amuz ant de loc pe nt r u c ine nu vre a s ! ajunga de r âs . Tu le înve " i pe fe t e c um s ! s e po ar t e c u t ine , a# a c ! r idic !- " i s t andarde le . P r inc ipiul e s t e c ! o a me ni i fa c c e l i s e pe r mi t e # i da c ! l i s e t re c e c u ve de re a, oame ni i vor înt inde c oarda, as t a e s t e valabi l pent ru noi t o" i. Chiar # i e u, c are m! mândre s c c u punc t ual i t at e a me a, am aflat

în

diferite

împrejur!ri

c!

sunt

situa"ii

în

care

înt âr z ie re a s e t re c e c u ve de re a # i al t e s i t ua" i i în c are înt âr z ie r i le nu s unt t o le rat e , as t a numai pe nt r u c ! o ame ni i c u c are m-am înt âlni t m-au înv !" at c um s !- i t rat e z # i c e mi s e t re c e c u ve de re a . Mai s unt înc ! r !s punz !t o r ? Abs o lut , dar e s t e în nat ura umana s ! int inz i c oarda # i s ! t e s t e z i l imi t e le , s ! ve z i c ât " i s e pe r mi t e # i unde s ! t e o pre # t i, s ! o b" i i c e e a c e do re # t i c u minimum de e for t . D a c ! v-a " i pune m â na în a p! c a ld! , c a m c â t t im p v-a r lua s ! v ! da " i s e a ma c ! nu e r ! u de lo c , c ! put e " i s upo r t a t e mpe rat ura ape i # i v! plac e s e nz a" ia de c !ldur !?

36


Juan

Cinc i, ze c e minut e , de pinde de f ie c are , dar dac ! v-a" i baga mâna în apa c loc ot i t ! c ât t imp v-ar lua s ! v! da" i s e ama c ! nu v! e bine ? O frac " iune de s e c und!! As t a pe nt r u c ! oame ni i fac c e le me rge # i c e l i s e t re c e c u ve d e re a . A# a c ! , a t unc i c â nd e vo r b a , nu t re c e " i c u ve d e re a dac ! c e va nu e s t e bine # i put e " i dis c ut a proble ma de s c his . As t a nu îns e amn! s ! v! le ga" i de e le din or ic e , mai de grab! ale ge " i c u gr ij! s ubie c t e le as upra c !rora vre " i s ! aduc e " i vor ba, subie c t e c are sunt impor t ant e pe nt r u voi #i pe nt r u e volu" ia re la" ie i. D e e xe m plu, da c ! s im " i ne vo ia s ! dis c u" i de s pre s e x , dis c ut !, dac ! nu e # t i mul" umi t pe nt r u c ! v! ve de " i pre a rar, s pune - i, nu f i pa s iv, pe nt r u c ! a s t fe l e a v ! în" e le ge c ! a s t a e o k # i s e va c o mpo r t a la fe l în c o nt inuare . P r in ur ma re s fa t ul me u e s t e s ! înc e pi re la " ia c u dre pt ul dis c ut ând de s pre l imi t e de la înc e put , c e e în re gul! c e nu e în re gul! # i fa c i a s t a m a i m ul t pr in c e e a c e fa c i, nu pr in c e e a c e s pui. Amint e # t e - " i s !- " i s us " i i vo r be le c u fapt e , al t fe l va c re de de spre t ine c ! nu e #t i c onst ant , c ! nu e #t i s igur pe t ine # i c o mpo r t a me nt ul lo r nu s e va s c himba .

37


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • E# t i r! spunz!t or d e felul în care înt emeiezi o rela" ie • Oame ni i fac numai luc r ur i c are l i s e t re c c u ve de re a • D a c ! t u nu t e pre " uie # t i, nim e ni n- o va fa c e • Ac " iuni le , re ac " i i le t ale le înva" ! pe fe t e c um s ! s e poar t e c u t ine • D a c ! îi pe r m i" i, t e va c ! lc a în pic io a re • Tra s e a z ! l im i t e le la înc e p ut ul re la " ie i • Ca s ! f i i luat în s e r ios , f i i c ons t ant • Im p une s t a nd a rd e le p r in p ro p r iul c o m p o r t a m e nt

38


Juan

C ap ito lu l 3: M aestru l Tot ul a început când aveam 22 ani.

Acesta

a

fost

unul

dintre

mome nt e le c he ie din via" a me a, un mome nt c are mi-a s c himbat înt re aga t raie c t or ie în via" !, un mome nt de c are s e le ag! une le dint re c e le mai fe r ic i t e amint ir i din via" a me a # i c e le mai impor t ant e le c " i i, în s pe c ial în c e e a c e pr ive # t e e t e r nul mis t e r al fe me i lor. Am c unos c ut un b!r bat în" e le pt c are ave a mul t pe s t e ani i me i. Ave a 52 de ani mai e xac t , î l c he ma Val i # i a fos t o pe r s oan! c e nt ral! în via" a me a t imp de mul" i ani pân! la moar t e a lui. L-am c unos c ut pe Val i înt r- un mome nt di f ic i l al vie" i i mele , la s c urt t im p de la mo ar t ea t at !lui meu vi t reg. Era o perioad ! foart e grea pent ru mine, pl in! de t rist e" e #i de zordine ; proble me le me le s e agravas e r ! c ând c e a pe c are la v re me a re s pe c t iv ! o c o ns ide ram drago s t e a v ie " i i me le , fa t a v is e lo r m e le m i-a s p us c ! nu p ut e m f i îm p re un! # i c ! „ put e m f i pr ie t e ni c e l mul t ”. 39


Juan

D up! c um v ! put e " i im a gina , a s t a a fo s t pre a m ul t pe nt r u un t ân!r c a mine , pre a pu" in pre g!t i t s ! fac ! fa" a unor ase me ne a si t ua" i i #i luc r ur i le p!re au foar t e sumbre c ând s o a r t a mi l-a s c o s în c a le pe Va l i. Era înt r-o sear! înt unecoas ! #i înno rat ! când m-am dus la c ine ma s ! vad un f i lm # i s !- mi îne c amar ul în ni# t e c o la # i popc or n. Mi-aduc amint e c ! am r !mas în s c aun mul t dup! c e f i lmul s e t e r minas e , s t !t e am ac o lo f !r ! s ! c l ipe s c s ingur în ul t imul r ând pe s c aune le din s t ânga. D up! v re o 20 de minut e a ap!r ut s e ful s !l i i, un om bine f !c ut , s ! m! înt re be „ c are e proble ma”. S t !t e am # i nu put e am s !- i r !s pund la înt re bare , înc e rc ând s ! nu iz buc ne s c în plâns . La înc e put mi s -a adunat o s ingur ! lac r im! în oc hi, apoi am înc e put s ! plâng f !r ! s ! m! po t c o nt ro la, f !r ! s ! po t s c o a t e v re un c uv â nt în fa " a o mului t o t a l s t r ! in de c a re îmi e ra r u# ine . Omul s e ui t a în t !c e re la mine de la în!l" ime a c e lo r aproape 1.90 me t r i ai lui apoi, f !r ! s! sc oat ! un c uvânt , s -a a ple c a t # i m-a îmbr ! " i# a t c u c e le 1 2 5 k g a le s a le . Mi-a

spus

c!

îl

cheam!

Va l i ,

s-a

a#ezat

lâng!

mine

s punâ ndu- mi c ! e s t e s e ful s ! l i i # i m-a înt re ba t de c e s unt a#a de suparat . 40


I-am

spus

acestui

Juan

om

toate

necazurile

mele

dintr-o

pe r ioad! în c are nim!nui nu p!re a s !- i pe s e pre a t are de mine . Am vor bi t t imp de o or !, apoi mi-a dat num!r ul lui de t e le fon # i mi-a s pus c ! t re buie s ! s e int oarc ! la munc ! # i s ! re pa re a c o pe r i# ul din t o a le t a fe me i lo r, c a re înc e pus e s ! c urga de la plo aia gre a de afar !. Am luat num!r ul de t e le fon # i am ple c at mul" umindu- i # i s im" indu- m! apropiat de ac e s t ur ia# blând. În diminea " a urm!t oa re dup! ce m-am t re zi t #i mi-am amimt i t de Val i, c are îmi f !c use impre sia unui ge nt le man pe r fe c t , l-am s unat s !- i mul" ume s c . A fos t din nou foar t e amabi l, am st abi l i t s! ne înt âlnim pe st e c âtva t imp #i am de ve ni t buni pr ie t e ni. Unora l i s -a p!r ut c iudat c ! am un pr ie t e n mai în vâr s t ! de c ât t at !l me u, dar mie nu mi-a pas at . Am pe t re c ut mul t t imp vor bind de s pre proble me le din via" a me a, as t fe l înc ât e l # t ia t oat ! pove s t e a vie " i i me le , iar e u pe a lui. Val i ave a diploma în ps ihologie , dar dup! c e luc ras e c a ps iholog aproape t oat ! via" a, a re nun" at # i s -a hot ar ât s !# i ur me ze v is ul de a f i pro pr ie t a r de c ine ma t o gra f, pe nt r u c ! e ra o f ire ar t is t ic ! # i e ra pas io nat de f i lme înc ! din c o pi lar ie . 41


Juan

Am pe t re c ut mul t t imp împre un! # i me re u s ubie c t ul „ fe me i” e ra pr int re pr ime le de pe l is t !. Vo r be am o re în # ir de s pre t oat e e x pe r ie n" e le pr in c are t re c us e m, le c " i i le pe c are le înv !" as e m, mo me nt e dramat ic e # i mo me nt e de ne ui t at din ave n t u r i le n o a s t re c u fe t e . Mo me nt ul c r uc ial a fo s t înt r- o z i c ând Val i mi-a s pus c ! î# i petrecuse

toat!

via"a

aproape

încercând

s!

în"eleag!

fe me i le , s ! de s c i fre ze indic i i le pe c are ac e s t e a le las ! în ur ma lor pe nt r u a f i c uc e r i t e . Am înt re bat de c e e ra luc r ul as t a a# a de impor t ant pe nt r u e l, pe nt r u c ! mie mi s e p!re a un pic c am c iudat . Mi-a s pus c ! nic i e l n-a fo s t bine v !z ut de fe t e , c u e xc e p" ia mame i s a le , # i a fo s t de s e o r i jude c a t a s pr u, c e e a c e l-a f ! c ut s ! nu pre a aiba re s pe c t de s ine # i pu" ini pr ie t e ni. N umai a# a n-ar f i t re bui t s ! f ie , în s pe c ial în pe r ioada de mat ur iz are e mo " io nal!, dar as t a e ra c r uda re al i t at e pe c ând e ra e l adole sc e nt . Toc mai ac e ast ! pe r ioad! t r ist ! din adole sc e n" a de mul t apus! l-a f !c ut pe Val i s! f ie a#a de hot !r ât #i l-a ajut at c u o vo in" ! de f ie r în int e n" ia lui de a înv ! " a t o t c e s e po a t e # i de a- i înv!" a la r ândul lui pe al" i i, poat e c hiar la s c ar ! mai larg!, as t fe l înc ât c ât mai mul" i b!r ba" i s ! f ie s c ut i" i de e x pe r ie n" a pr in c are a t re c ut e l. 42


Juan

Val i s pune a de mul t e or i: „ Dac ! fapt ul c ! am pe t re c ut t oat ! via " a f !când cercet !ri despre cum s ! cuce re#t i femei va ajut a f ie # i num a i un s ingur b !iat s !- # i de a înt âlnire c u o fa t ! # i s ! nu sufere, atunci po t s pune c! t o t ul a me r i t a t .” % i ast a a f !c ut Val i, a pe t re c ut ani la r ând c u nasul în c !r " i, f !c ând e x pe r ime nt e # i înv !" ând din pro pr ia e x pe r ie n" ! # i din e xpe r ie n" a c e lor din jur, s -a îns c r is pân! # i la fac ul t at e s ! s t udie ze ps iho lo gia , t o t ul înt r- un e fo r t ime ns de a c uc e r i o fat ! , orice fat ! # i de a-i înv!" a # i pe al" i i cum s! o fac!. Val i a înv!" at at ât de mul t e luc r ur i, înc ît e ra c a o bibl iot e c ! ambulant !, ave a at ât de mul t e de ofe r i t #i pl!nuise s!-#i e x pun! c uno # t in" e le unui publ ic larg înt r- o z i, dar din p!c at e n-a mai avut oc az ia, c e l pu" in pân! ac um. Va l i

mi-a

spus

c!

eu

sunt

cel

c!ruia

trebuie

s!-i

împ!r t !# e as c ! t o at e vas t e le s ale c uno # t in" e le , c e l c are îi va c o nt inua munc a at unc i c ând e l nu va mai put e a. Credea

într-adev!r

c!

ne

întâlnisem

pentru

un

scop

impo r t ant , s pune a c ! e ra c lar c a bun! z iua c ! e l t re buia s ! m! înve " e pe mine , s !- mi f ie me nt or # i s !- mi de z v!luie s e c re t e le ghidului pe r fe c t de c uc e r ire a fe t e lo r - M an u al u l D e S ed u c tie - c um s ! c uc e re # t i o r ic e fat !, o r ic ând.

43


Juan

% i a s t fe l a m înc e p ut , s t ! t e a m la t e le fo n o re înt re g i, e u înv !" am c e îmi pre da e l; s t !t e am pr in c afe ne le , bar ur i # i c lubur i s au c hiar în lo c ur i publ ic e ui t ându- ne la fe t e # i gândindu- ne la modur i în c are am put e a c unoa# t e pe al t e me mbre ale s e xului opus , t ot ul în nume le # t i in" e i (ve z i s ! nu!) Val i a înc e put s ! m! înve " e pas c u pas me t ode le de c uc e r ire a fe t e lo r # i e u c re de am c ! e pu" in s !r i t de pe f ix la înc e put , dar mi-am s pus : c e naiba... c e am de pie rdut ?! Val i m-a as igurat c ! n-am nimic de pie rdut , numai de c â# t igat , a# a c ! am pro mis s !- i acc e pt înv !" !t ur i le , s ! le c ânt !re s c , s ! le anal ize z , s ! le pun în apl ic are # i s ! vad c are dint re e le func " io ne az !. Îmi aduc amint e înt r-o sear!, când am porni t spre un club # i ne -a m r ! t ! c i t pe dr um a m a juns a c o lo fo a r t e t â r z iu. D up! c um v ! put e " i im a gina , nu a r ! t a m fo a r t e bine c â nd am ajuns, de c i p!re a c! înc e put ul no s t r u de w e e ke nd e s t e c o mpro mis . Int r ând în bar ul c lubului mi-a s !r i t în oc hi o blond! fr umoas ! c are s t !t e a c u o pr ie t e n! mai în vâr s t ! la bar. D e # i e ram t imid, i-am s pus re pe de lui Val i de blonda de

la

bar

#i

el

mi-a

r!spuns

pe

un

ton

hotarât

#i

c o nv ingat o r : „ O s ! pui mâna pe ea înainte de terminarea pe t re c e r i i, î" i promi t !” 44


Juan

As t a mi-a dat c e va s pe ran" !, dar t ot mi-am z is c ! e ne bun # i, de # i m! r t ur is e s c c ! - mi pl! c e a ide e a ha ba r nu ave a m c e vo ia s ! z ic ! o r i c um ave a d e g â nd s - o a g a " e p e t ip ! . Mi-aduc

aminte

c!

l-am

întrebat:

„Aaa,

#i

cum

o

s!

re u# e # t i, Val i?”, iar e l mi-a r !s puns : „ Le c " ia num!r ul unu: nime ni n- o s ! fac ! as t a pe nt r u t ine vre odat !, t u o s ! re u# e # t i s ingur !” Am înghi" i t în s e c # i m-am gândi t s ! ple c , dar c e va m! t r !ge a înapoi. Apoi Val i mi-a s pus : „ de # i la f inal t u va t re bui s ! ape # i pe t r !gac i, nu al t c ine va, t ot t re buie s ! t e înve " e c ine va. E u t e înv !" , iar t u fac i mane v re le . Mi-a vo r b i t a p o i d e s p re Pe s c ui t , ( d e s p re c a re vo r b im p e la rg în capitolul

Limbajul

trupului,

la

subcapitolul

Ta c t i c i l e

t e nt a" ie i), mi l-a e x pl ic at rapid, mi-a s pus c um s !- l pun în apl ic are , iar e u am fost de ac ord s! înc e rc . Înc ! nu m! înv !" as e la c e s e mnale t re buie s ! m! a# t e pt de la fe t e , a# a c ! m-a as igurat e l c ! îmi va s pune c e s e mnale îmi t r imi t e blonda # i c um s !- i r !s pund la r ândul me u. Toat e no" iuni le ast e a noi îmi p!re au foar t e c ompl ic at e , dar mi-am zis c ! me r i t a s ! înc e rc c e va nou. D e c i a m a pl ic a t t e hnic a de Pe s c ui t , c a re s igur c ! s -a dove di t a f i un s ucc e s , jude c ând dup! s e mnale le blonde i.

45


Juan

Apoi mi-a s pus c are t re buie s ! f ie ur m!t oare a mi# c are , c um s - o a bo rde z , c e s ! - i s pun e x a c t . A me r s f ! r ! pro ble me . Î n c e le din ur m! i-a m lua t num !r ul de t e le fon, am f ix at o înt âlnire , iar bo nus ul a fo s t un s !r ut ! N u- mi ve ne a s ! c re d c e s e înt âmplas e . Mai

av u s e s e m

eu

succes

la

fe t e ,

dar

numai

pe

baza

c urajului, dar ge nul as t a de ac " iune e ra la un nive l c o mple t di fe r i t , e ra vor ba de m!ie s t r ie aic i, pe nt r u c ! e ra o ar t ! în s ine c u t e hnic i # i t a c t ic i a le s e c u gr ij! în func " ie de s i t ua " ie # i de me diul în c a re e ra m. Va l i a re z uma t , s punâ nd c ! „ t re buie s ! # t i i c e re z ul t at vre i s ! ob" i i, s ! ofe r i impuls ul c o re c t , s ! t e adapt e z i la s e mnale le pe c are le pr ime # t i # i s ! ac " ione zi.” I-am spus c ! e u c re de am c ! ai ne voie de c uraj #i t re buie s ! - " i de p! # e # t i fr ic a pe nt r u a le c uc e r i fe t e , ia r Va l i a fo s t de ac ord c ! as t a e s t e baz a de la c are por ne # t i, dar a ad!ugat c ! „ pe nt r u a înv!" a c um s! t e c a" !r i înt r-un c opac , t re buie c a ac e s t a s ! aib! mul t e c re ngi, înt r uc ât c u c ât are c o pac ul mai mul t e c re ngi, c u at ât mai mul t e po s ibi l i t !" i ai s ! a jungi în v â r f.” în mint e a me a Va l i c ! p! t a s e o a ur ! de ze u, de Mae s t r u înt r-ale c uno a# t e r i i fe t e lo r # i îmi amint e s c c ! unul din s fat ur i le lui impo r t ant e e ra „ înv !" ! pe parc ur s # i înt o de a una ple a c ! de la re z ul t a t ul s c o nt a t .” 46


Juan

D up! e pis o dul ! s t a a m înc e put s ! - i s pun „ Ma e s t re ”, da r Va l i e ra fo ar t e mo de s t # i nu " ine a ne aparat la ape lat iv ul !s t a. Mie mi s e p!re a îns ! amuz ant # i ve s e l s ! îi s pun a& a. E l a înc e put s !- mi s puna Juan # i, în t imp, pr ie t e ni i # i c hiar # i c o le gi i au înc e put s !- mi z ic ! „ Juan” # i a# a mi-a r !mas nume le . As t a a fos t pove s t e a unui om c u ade v!rat luminat , de origine modest !, un om cu poft ! de via" ! #i dragost e pe nt r u fe me i. Un om c are m-a inf lue n" at e nor m # i mi-a s c himba t v ia " a în bine pe nt r u t o t de a una , un o m c a re mi-a t rans mis mie # t afe t a, un om c are mi-a dat pân! # i nume le # i da t o r i t ! c ! r uia s unt c e e a c e s unt a s t ! z i. D a r b! r ba t ul a de v ! ra t , a de v ! ra t ul Ma e s t r u a c um # i pe nt r u totdeauna

este

Va l i .

Pentru

le ge ndar ul Val i Mae s t r ul.

47

mine

el

a

fost

#i

este


Juan

C ap ito lu l 4: T o tu l d esp re tin e I n d eaju n s d e bărbat p en tru a p u n e mân a p e o ric e f ată Ac e as t a c ar t e v! e s t e de dic at ! vou!, cei

care

face"i

tot

ce

v!

sta

în

pu" int a pe nt r u a c uc e r i fe me i. Car t e a e s t e împ!r $ i t ! în do u! par $ i: T o tu l d esp re tin e # i T o tu l d esp re ea , mai mul t de dou! t re imi din c ar t e f i ind de s pre t ine , nu de s pre e a. Oame ni i c re d c e l mai ade s e a c !, pe nt r u a o b" ine re z ul t at e , t re buie s !- # i c onc e nt re ze t oat ! e ne rgia as upra re z ul t at e lor. G re s i t . Cine ob" ine ac e le re z ul t at e ? D ac ! un $ !ran vre a s ! ob"in!

ni#te

ou!

superioare,

e x t ra o r d i n a r e

c h i a r,

# i -a r

c o nc e nt ra at e nt ia as upra o u!lo r, s au as upra gaini i? La fe l # i în c az ul t !u; hai s ! ne c onc e nt r !m as upra t a, c e l c are pro duc e re z ul t at e le c are duc la c uc e r ire a fe me i i - dac ! t u func t ione z i mai bine , at unc i # i re z ul t at e le t ale vor f i mai bune . 48


Juan

D e c i, pe nt r u a c uc e r i o fa t ! , e x is t ! do u! c o m po ne nt e : t u # i e a. N e vo m c o nc e nt ra as upra t a ac um # i as upra e i mai t âr z iu. P r in ur mare c e îns e amn! s ! fac e " i t ot c e v! s t a în pu" int a # i c um t re buie s ! ac " iona" i pe nt r u a c uc e r i or ic e fa t a , o r ic â nd . Înaint e s ! vorbim despre cum t re buie s! ac" iona" i, s! ne asigur !m c ! ave " i c uno#t in" e le de baz! bine f ixat e ; am s t a bi l i t c ! e s t e a bs o lut ! ne vo ie de Î nc re de re # i Cura j pe nt r u a v! s por i c api t alul de ac " iune . Înaint e de or ic e , s ! analizam

cum

s!-"i

faci

curaj

#i

o

încredere

de

ne zdr unc inat .

F a- ţ i c uraj ş i o înc red ere d e nezd runc inat Tot c e a" i înv!" at din propr ie e xpe r ie n" ! sau din pagini le ac e st e i c !r " i de pinde de pr ic e pe re a c u c are pune t i în aplicare

tehnicile

#i

tacticile

recomandate

cu

c u ra j

#i

înc re de re . Ac e s t e a t re buie s ! f ie în o rdine pe nt r u a c re a e fe c t ul de pro c e s iune c are ne int e re s e az a. Ca # i la domino, pr ima pie s ! t re buie c ore c t amplas at ! pe nt r u a s e c re a e fe c t ul s c ont at , iar dac ! nu c ade pr ima pie s !, nu s e înt âmpl! nimic nic i c u c e le lal t e , or ic ât de bune # i de bine pre g! t i t e a r f i a c e s t e a . 49


Prin

u r m a re ,

Juan

înainte

de

a

v!

da

tehnicile

#i

tacticile

mor t ale , s ! s t abi l im c um s !- " i fac i Curaj # i o Înc re de re de ne zdr unc inat pe nt r u a t e as igura c ! progre s e z i # i pe nt r u a" i ofe r i o baz ! s ol id! at unc i c ând vre i s ! ac " ione z i # i s ! fac i un pas c !t re fat a pe c are o dore # t i. Af irmaţ ii: Ac e as t a e s t e o me t oda e f ic ie nt a pe c are o put e " i folos i pe nt r u a v! fac e c uraj. D e # i nu # t iam la vremea aceea de met oda afirmat iei, când eram copi l îmi s pune a m a de s e o r i mie îns umi „ Po t s ! fa c a s t a ”, „ s unt puternic”

#i

„îmi

place

de

m i n e ”.

Repetându-"i

de

ne num!rat e or i af ir mat ia c are s ! c ont ina c al i t at e a dor i t !, c urajul în c az ul no s t r u, ajungi s ! c re z i c ! e s t e ade v !rat , aceasta

prin

re p e t i " i e

#i

spunând-o

cu

c o nv i n g e re ,

cu

s e nt ime nt # i în mo d c o ns t a nt . Ar t re bui s ! ma i s c r iu o c a r t e pe nt r u a e xpl ic a ac e s t proc e de u în s ine # i fe lul în c are func " ione az !, dar a# a s t au luc r ur i le . D a c a - " i s pui în re pe t a t e r â ndur i luc r ur i ne ga t ive de ge nul „ N - o s ! ie s nic iodat ! c u fat a as t a”, „ S unt un pros t ” s au „ N u s unt e u de s t ul de bun”, a t unc i a s t a ve " i a junge s ! c re de " i, pr in ur mare opus ul e s t e abs olut valabi l. Tre b uie s ! - " i c o nc e nt re z i t o a t ! e ne rg ia p e l im b a j ul p o z i t iv în le gat ur ! c u c e e a c e do re # t i # i c e e a c e v re i s ! ajungi s punâ nd luc r ur i de ge nul „ Î mi pla c e de mine ” - a s t a e s t e o 50


Juan

af ir mat ie de ose bi t de put e r nic !, de oare c e c u c ât î" i plac e mai

mult

de

propria

persoan!,

cu

atât

î"i

va

cre#te

înc re de re a în s ine # i c urajul. Tac t ic a ac e as t a n- o s ! v ! de z am!ge as c !, de c i luc ra" i as upra e i! Tre b uie s ! în" e le g e t i fa p t ul c ! v ! vo r b e s c d o u! ins t a n" e : propr ia voc e # i dialogul int e r ior. Cont rola" i c e s pune f ie c are dint re ac e s t e a # i fac e " i c ore c t ur i le de r igoare dac ! voc e a int e r io ar ! înc e arc ! s ! v ! re duc ! la t ac e re . Vo m

mai

vorbi

despre

asta

în

subcapitolul

"Cum

s!

gânde # t i" , dar e s t e s uf ic ie nt s ! în" e le ge " i c !, dac ! vre " i s ! ave " i fe m e i t re b u ie s ! lu c ra " i la A f ir m a t i i; în c e rc a " i s in g u r i ac e ast ! t e hnic ! #i v! ve " i da se ama c ! e st e ade v!rat !. F i z i c u l : Pentru unii este uimi tor cum Fizicul ne poate inf lue nt a o r ic ând # i po at e ave a un put e r nic e fe c t as upra fe lului în c are ne s im" im. At unc i c ând ai ne voie de c uraj, po" i adopt a s e nt ime nt ul ac e s t a dac ! î" i folos e # t i t r upul. Imit!

atitudinea,

postura

#i

mi#c!rile

unei

persoane

c urajo as e . Cre d c ! # t i" i de ja: bar bia înaint e , r idic ! ume r i i, s t a i dre pt # i me rgi c u s igura n" a c a re la s ! impre s ia c ! ave " i o t int a, v ! îndrept at i undeva.

51


Juan

D in no u, vo m dis c ut a a m ! nun" i t de s pre a s t a în s ubc a pi t o lul " Cum s ! me rgi" , dar pân! at unc i e xe r s a" i ac e as t ! po s t ur ! pe nt r u s pe c t ac olul de mai t âr z iu. C o n c en trarea: D a t o r i t ! fa pt ului c ! a c e a s t a e s t e o no " iune foar t e impor t ant !, o vom de z bat e pe larg în s ubc api t olul " Cum s ! gânde s t i" , dar o vo m de s c r ie pe s c ur t # i aic i. Energi i le vi t ale #i concent rarea sunt st râns corelat e, prin ur mare dac ! vre i s ! c ape " i c uraj, t re buie s ! t e c onc e nt re z i asupra ac e st uia. Ai st are a int e r ioar ! ne c e sar !, ai c uraj #i înc re de re s ! po r ne # t i s ! c uc e re # t i fat a, dar as t a s e va înt âmpla numai dac ! e # t i c o nc e nt rat , dac ! e # t i at e nt . Ade v!r ul e s t e c ! at unc i c ând ai ne voie de c uraj, c urajul e s t e în t ine , dar de pinde t o t de t ine , mai e x ac t de gradul t !u de c onc e nt rare pe nt r u a- l gas i # i a t e c one c t a la ac e ast a sur sa. Tre buie s! t e c onc e nt re zi e xac t pe c e e a c e dore # t i în mome nt ul re s pe c t iv. D e e xe m plu, da c ! v re i s ! fa c i c uno # t in" ! c u fa t a din c e l! la t c ap!t al înc !pe r i i, s au dac ! de ja ai vo r bi t c u e a # i v re i s !- i c e r i num!r ul de t e le fo n dar " i- e t e am!, t re buie s ! t e c o nc e nt re z i pe c uraj # i înc re de re # i s ! t e înt re bi c e ar fac e ac e st e dou! c al i t at i în mome nt ul re spe c t iv. 52


Juan

D a c ! e # t i im pr ! # t ia t # i z ! p! c i t în int e r io r, a s t a s e va ve de a în e x t e r io r, a# a c ! t re buie s ! ac o rda" i înt re aga at e n" ie # i c o nc e nt rare c urajului # i înc re de r i i în ac e le mo me nt e . At e n$ ia e s t e e s e n" ial! în mome nt e le în c are drac u& or ul int e r io r t e apuc ! de gât # i t e s t r ânge , î" i s po re & t e b!t !i le inimi i. Ac e s t drac u& o r e s t e pro pr ia t a fr ic ! # i c he ia pe nt r u a o înv inge în pr im a fa z ! e s t e pr in c o nc e nt ra re ; a c e a s t a trebuie

s!

fie

nezdruncinat

#i

extrem

de

clar!,

direc$ionat!

în

precis!, totalitate

pozitiv!,

de

pe

ce

ceea

dore & t i, nu pe c e e a c e nu dore & t i. Est e nevoie de mul t ! pract ic!, dar po " i înv!" a cu efort , vo in$ ! # i p e r s e ve re n$ ! . Ac e as t ! t e hnic ! e s t e inc re dibi l de put e r nic !, iar odat ! c e o s t ! pâ ne & t i pe a c e a s t a la pe r fe c $ ie , s -a r put e a s ! nu ma i f ie ne voie s ! c i t e & t i re s t ul c !r " i i. Î n f rân g e teama D esen sibiliz area trep tat ă: în t o" i ac e s t i ani de pie dic i # i a#a numi t e re spinge r i din par t e a fe t e lor, am de sc ope r i t c ! proc e s ul numi t de s e ns ibi l iz are t re pt at ! func " iona în c az ul me u foar t e bine # i s e ins inua adânc în s uf le t ul me u.

53


Juan

% t iu c ! s una p re t e n" io s , d a r nu e s t e c hia r a # a , p e nt r u c ! în t e r me ni s impl i, de s e ns ibi l iz are a t re pt at ! e s t e proc e s ul pr in c are fac i c e va în re pe t at e r ândur i (în c az ul no s t r u c e va de c are î$ i e s t e t e am!, de e xe mplu s ! abo rde z i o fat !) pân! c ând nu mai e # t i s e ns ibi l la re s pe c t iv ul s t imul. În cazul meu, de exemplu, am f !cut lucrul de care îmi era c e l mai t e am! # i m-am dus s ! int r u în vo r ba c u c ât mai mul t e fe t e , de c ât mai mul t e or i. Am f !c ut luc r ul !s t a at ât de de s , înc ât dup! o vre me nu mi-a mai fos t t e am!, c i a de ve ni t o a dou! nat ur ! pe nt r u mine . Oame ni i vor pe rc e pe ast a c a pe c uraj, c ând de fapt e st e vor ba de de se nsibi l izare la c e va de c are î" i e s t e t e ama. Cu t o at e as t e a t e va ajut a s ! - " i fa c i c ura j # i înc re de re . Î n f rân g e teama d e resp in g ere : N u lu a re s p in g e re a c a p e c e va pe r s o nal # i, mai mul t , nu o pr iv i c a pe o re s pinge re . În primul rând oameni i nu t e #t iu îndeajuns de bine pent ru a t e re s pinge pe t ine pe r s o na l, a # a c ! , de f ie c a re da t ! c â nd t e s im" i re s pins , pune - " i ur m!t oare le

înt re bar i: " Chiar m!

c uno a# t e ?" # i " Oare îmi v re a bine le ?" D e c e le mai mul t e o r i r !s puns ul la ac e s t e înt re bar i e s t e nu # i nu! D e c i c e e a c e fa c # i s p un a c e & t i o a m e ni îi c a ra c t e r ize a z ! p e e i, nu p e t ine . 54


Juan

„ Re s pinge re ” nu e un c uvânt c are s !- mi plac !, pe nt r u c ! a pr ivi c e va c a pe o re s pinge re nu are c onot a" i i poz i t ive ; pr ivi" i- o mai de grab! c a pe o le c " ie , o pie dic ! t e mporar !, înv !" a" i s ! o pr iv i" i în mo d di fe r i t , dre pt jude c at ! gre # i t ! din par t e a c e lor c are v! re s ping, c a pe c e va c are v! înva" ! # i v ! a jut ! s ! ava ns a " i c u un pa s s pre c e e a c e v ! do r i" i din t ot s uf le t ul. Î n f rân g e teama c ă n u e ş ti d e aju n s d e bu n : As t a e s t e o m a re pro ble m ! pe nt r u m ine , înt r uc â t m -a m s im " i t a s t fe l mul t t imp, c hiar dac ! ave am c uraj # i înc re de re s ! fac pr imul pas , m! s imt e am s igur pe mine # i nu m! de t e s t am c ! pe r s o an!, ave am me re u s e nz a" ia c ! nu s unt înde ajuns de bun, înde ajuns de b!r bat , în s pe c ial c ând ve ne a vor ba de c uc e r i t vre o fat !. % t iu c ! s unt o m ul t im e d e o a m e ni c a re s e s im t a s t fe l, infe r io r i, # i îi c o mp!t ime s c , pe nt r u c ! e s t e abs o lut gre # i t , e o prost ie s ! crezi c ! nu e #t i îndeajuns de bun. D e a s e m e ne a , c e i c a re c re d a s t a , s ufe r ! fo a r t e t a re # i a s t a îi fac e s ! s e mul" ume as c ! în v ia" ! c u luc r ur i pe c are nu # i le do re s c c u ade v !rat , în s pe c ial c ând v ine vo r ba de fe t e , pr ie t e ni # i or ic e re la" ie în ge ne ral.

55


Juan

Pe nt r u a înfr â nge a c e s t s e nt im e nt , t re buie din no u s ! t e dis oc ie z i de e ul t !u, s !- " i dai s e ama c ! t u e # t i mai mul t de c ât e ul t !u # i c ! numai ac e s t a din ur m! s e poat e s im" i infe r io r # i po at e f i jude c at de c ine va. Tre buie s !- " i înt !re & t i înc re de re a în s ine c uno s c ându- " i punc t e le fo r t e # i f i ind c o n# t ie nt c ! ai at ât de mul t e de o fe r i t # i c e e a c e fac # i s pun c e i la l" i nu î" i po t inf lue n" a s t a re a de s pir i t ; a s t a numai t u o po" i fac e . D e c i re c a pi t ule a z ! pa & i i de m a i s us de s pre c um s ! - " i fa c i curaj

#i

o

încredere

de

nezdruncinat

#i

ia

hot!rârea

c o n# t ie nt ! de a nu mai c e da v re o dat ! put e re a al t o ra. Re c â# t ig!- " i put e re a # i ho t !r !& t e t u s ingur c um t e s im" i, nu l!s a vo r be le # i fapt e le al t o ra s !- " i s c himbe s t are a de s pir i t . F ă d in teamă un p rieten: P rac t ic ! c e le de mai s us # i c o nc e nt re az !- t e s ! do bânde # t i no i o bic e iur i # i ve i ve de a cum

s t ra t e g i a

ta

de

abordare

a

femeilor

se

schimb!

dramat ic în mome nt ul în c are t e ama s e va t rans for ma în ajut or, în pr ie t e n. Im a g ine a z ! - " i t o a t e p o s ib i l i t ! " i le p e c a re le ve i re c uno a # t e # i a s upra c ! ro ra ve i a c " io na , fe t e le pe c a re le ve i c uno a # t e , fe t e c are ar f i fos t înaint e doar o dor in" ! ne înde pl ini t !.

56


Juan

Ade v!r ul e s t e c ! de mul t e or i fat a la c are t e ui" i c u jind s t ! # i s e înt re a b! : „ Ce ma i a # t e p" i? S unt a ic i # i a s t e pt s ! fa c e m c uno # t in" !!” # i s ingur ul luc r u c are t e împie dic ! s ! fac i ac e s t pas minunat , c are - " i poat e s c himba via" a, e s t e t e ama. Îmi plac e s ! c ompar t e ama c u un ur s , pe nt r u c ! e s t e un al iat put e r nic , c are nu poat e f i imblanz i t , poat e f i c e l mul t ghidat , unul par t e int e grant ! din mama nat ur !, c e l!lal t par t e int e grant ! din nat ura uman!. Înva " ! ce le d e mai sus # i vei face cuno&t in$ ! cu fat a pe c are c ândva o c re de ai mul t pe s t e put e r i le t ale . Ve i f i de ne opr i t # i ve i f i avans at c ons ide rabi l pe dr umul la c apat ul c !r uia ve i put e a c uc e r i o r ic e fat a, o r ic ând. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • D e s e ns ibi l iz a re a t re pt a t ! ; f ! luc r ul de c a re - " i e s t e fr ic ! , pe nt r u a- l înfr ânge • Respingerea

nu

este

niciodat!

ceva

personal;

înlo c uie # t e t e r me nul „ re s pinge re ” c u pie dic ! t e mpo rar ! • Tu nu e # t i a c e la # i luc r u c u e ul t ! u, c a re e s t e s la b # i fr ic o s • Te ama e st e pr ie t e nul t !u, asc ul t-o #i lupt ! al!t ur i de e a, nu împo t r iva e i

57


Juan

Atrac ţ ie ş i f armec p ersonal Ac e s t a e s t e un fe l de e nigm!, un s e c re t al me s e r ie i, pe c are apro ape t o " i înc e arc ! s !- l imi t e , dar pu" ini î l po s e d! c u ade v !rat . E u am fo s t la ambe le e x t re me , de la a f i fe r me c at or c a o pe re c he de & os e t e , pân! la a mi s e s pune în mo d re pe t at c ! po s e d ac e as t ! c al i t at e . S ingura di fe re nt ! înt re c e le do u! e x t re me a fo s t una de t imp # i a c o nt at c e am f !c ut în ac e st t imp. Ide e a e st e c ! e xist a spe rant !: dac ! am re u#i t e u, po" i #i t u. D in e x pe r ie n" a m e a de la c e le do u! e x t re m e , # t iu s igur c ! oricine poat e schimba si t ua " ia în favoarea sa #i poat e c el pu" in s ! de vin! un t ip mai pl!c ut # i mai c ar is mat ic . D e c e e s t e a c e s t a s pe c t im po r t a nt ? D a c ! a i fa r m e c t e po " i ale ge c u mul t e înt âlnir i, po" i st âr ni ade v!rat e pasiuni #i po" i ave a par t e # i de rande vu- ur i noc t ur ne . D a r a i ne vo ie de fa r m e c ? E i bine , a s t a de pinde de t ine ; uni i c o ns ide r ! far me c ul o t ras at ur ! de do r i t , al t o ra nu pre a le pas !, dar dac ! vre i s ! int r i în s t !pânire a unui ins t r ume nt pre " ios în re la" i i le c u major i t at e a re pre ze nt ant e lor s e xului fr umo s , at unc i f i i at e nt , c !c i as t a t e va ajut a fo ar t e mul t .

58


Juan

Me nt o r ul # i pr ie t e nul me u Val i e ra de de par t e c e l mai fe r m e c a t o r

om

pe

care

l -a m

întâlnit

vreodat!.

Vr!jea

bat rane re c i c a ghe a$ a, fe r me c a fe t e c are put e au s !- i f ie ne poat e # i m-a vr !ji t pân! # i pe mine ! M! înt re bam # i î l înt re bam me re u c um re us e s t e . D in fe r ic ire înt r- o z i m -a lua t de o pa r t e s ! - m i a ra t e c um s e fa c e # i m i-a s p us : „ E i, t ine re , a c um o s ! - " i a ra t c um p o a t e un t ân!r int e l ige nt # i fe r me c !t or c a t ine s ! vraje as c ! or ic e fa t ! d o re & t e e l.” D up ! c um v ! p ut e " i inc hip ui, re m a rc a m i-a c apt at at e n$ ia: „ Arat !- mi! Fac o r ic e e ne vo ie , numai arat !mi!”, am r !s puns . Apoi Val i m-a înt re bat : „ Cum t e -a f !c ut s ! t e s im" i c e " i-a m s pus a c um? ' i-a m p! r ut fe r me c ! t o r ?” I-am r !spuns c ! asc ul t ându-l c hiar m! gânde am la ac e la#i luc r u, anume c ât de plac ut s una t o t c e - mi s pune a. „ Fo ar t e bine , a s pus e l, as t a a fos t le c " ia num!r ul unu!” Am z âmbi t . M! p!c !l is e # i de dat a as t a! Era t ot t impul pe faz !, foart e de #t ept #i avea drept at e, t oc mai îmi pre das e pr ima le c " ie . Eu nu pre a în$ e le s e s e m # i l-am înt re bat c e v ro ia s ! z ic !. Mi-a s pus c ! o s !- mi z ic a c e t re buie s ! fac pe nt r u a de ve ni un t ip fe r me c at or # i c um s ! pun în apl ic are c e m! va înv!" a. Am r !mas s ur pr ins c! o ase me ne a t r !s!t ur ! de invidiat , pe c are t o" i #i-o dore au, pre c um far me c ul pe r s onal, s e poat e înv!" a c a un proc e s # t i in" i f ic . 59


Juan

R!s puns ul lui Val i a fos t s c ur t : „ S e poat e . D ac a- " i z ic e Val i c ! s e po at e , bine în" e le s c ! s e po at e .” Am c !z ut de ac o rd c ! vo i ave a înc re d e re în e l, vo i c â nt ! r i # i m ! vo i g â nd i la t o t c e - mi va s pune , vo i pune în apl ic are # i, dac ! func " io ne az ! în c az ul me u, vo i înv !" a # i e u la r ândul me u pe al" i i. A# a am f !c ut , iar ac um e t impul s !- mi onore z promis iune a. Ce e a c e ur me az ! a fos t t e s t at de Val i pe mul t e fe me i fr umo as e , t rans mis apo i mie # i ac um e randul me u s ! v ! pre z int ... R eţ eta d e Atracţ ie ş i Farmec p ersonal a lui Vali M ae stru l Im a g ine a z ! - " i c ! e # t i a t r ! g ! t o r # i fe r m e c ! t o r ; v iz ua l ize a z ! t e înt r- o ipos t az ! de t ip pl in de far me c , vr !jind o fat ! fr umo as !. F ! e xe rc i$ iul !s t a de imagina" ie în f ie c are z i c ând e # t i c alm, s ingur, v iz ual iz ându- t e în ac e as t ! ipo s t az ! de t ip pl in de far me c , înc re z !t or, c apabi l. F ! as t a c ât e ze c e minut e în f ie c are z i t imp de o luna # i î" i ve i fo r m a un no u o b ic e i. Ci t e & t e s ub c a p i t o lul " Cum s ! gânde&ti"

pentru

a

în"elege

t e hnic !.

60

cum

fu n c " i o n e a z !

aceast!


Juan

M o me n te d i n tre c u t: gânde & t e - t e la mo me nt e din t re c ut , mai mul t s au mai pu" in impor t ant e , c ând ai dat dovad! de fa r m e c # i fo lo s e & t e - le p e nt r u a - " i fo r m a o im a g ine c la r ! # i a t e ve de a în ipos t aze plac ut e de far me c pe r s onal. As t a î" i va da înc re de re c ! po" i da dovad! de far me c pe r s onal, pre c um ai mai f !c ut-o, iar dac ! î" i pie r zi înc re de re a în far me c ul t !u pe r s onal, c i t e & t e din nou ac e s t e paragrafe . I mag in e c lară: for me az a- " i o imagine c lar ! a pe r s oane i pl ine de far me c c are vre i s ! de vi i. Viz ual ize az ! e xac t z â mbe t ul, c uv int e le # i ge s t ur i le pe c a re v re i s ! le fo lo s e # t i pe nt r u a- " i de z valui c al i t !$ i le lat e nt e de At rac " ie # i Far me c . Modele:

stai

pe

lâng!

c i n e va

care

are

reputa$ie

de

pe r s oan! pl in! de far me c , pr ive # t e - l c u at e n$ ie , s t udiaz !- l # i o bs e r v ! t o a t e mic i le de t a l i i c a re de ga j! fa r me c , f ixe a z ! $ i- le în mint e # i pune - i # i dive r s e înt re bar i pe nt r u a ve de a c um re ac " io ne az ! în dive r s e s i t ua" i i. Obs e r va$ i at i t udine a lo r po z i t iv ! fa$ ! de o r ic e fe me ie # i fe lul în c are t rat e az ! t oat e fe me i le în mod e gal. Po" i înc e pe # i t u s ! fa c i la fe l, pe nt r u c ! a s t fe l ve i e xe r s a # i ve i ave a un for mat s t andard pe nt r u at unc i c ând ve i ave a ne voie , în plus fe me i lor le plac e s ! le t rat e z i c a pe e galul t !u, c e l pu" in pân! c ând re la" ia nu e volue az ! în c e va mai s e r ios . 61


Juan

Fă apel la complimente:

aceasta

e

cea

mai

sigur!

modal i t at e de a f i pe rc e put dre pt o pe r s oan! fe r me c !t oare , dar pe nt r u a ave a s ucc e s t re buie s ! pui în prac t ic ! s fat ur i le de aic i, a# a c ! nu înc e rc a me t oda s ingur, pe nt r u c ! nu ve i ave a s u cc e s . Metoda

func"ioneaz!

datorit!

faptului

c!

majoritatea

oameni lor sunt subjugat i de eul lor, sunt la mi la acelui jude c !t or int e r ior c are - i jude c ! as pr u # i dat or i t ! c !r uia via" a #i cal i t at ea vie" i i lor în general depinde de felul în c are s unt t rat a" i. Cum pu" ini s unt c e i c !rora le pas ! de noi, îns e amn! c ! re s pe c t ul de s ine al f ie c !r uia dint re no i f luc t ue az ! în func $ ie de t rat ame nt ul c e lor lal" i. ( i e u a m fo s t s c lav ul e ului m e u m ul" i a ni la r â nd , d e a c e e a # t iu c â t de u# o r e s t e s ! f i i c o ns ide ra t fe r me c a t o r a t unc i c ând f lat e z i e ul c uiva. Tr is t dar ade v !rat : f lat e az !- le e ul # i t e vor c re de fe r me c !t or. Pe nt r u a f la t a e ul c uiva , t re buie s ! c o m pl im e nt e z i a t â t c al i t at i le s upe r f ic iale , c ât # i c e le int e le c t uale do r i t e de c !t re pe r s o ana re s pe c t iv !.

62


Juan

D a c ! fe m e ia # i-a fo r m a t un a num e ide a l de s pre s ine # i t u t e ve i adre s a e i c onfor m ac e s t ui ide al s au dac ! ve i c ome nt a ase m!n!r i înt re e a #i idol i i e i, t e ve i af la pe dr umul c e l bun # i me rc ur ul din t e r mo me t r ul fa r me c ului t ! u pe r s o na l va ajunge l imi t a supe r ioara în sc ur t t imp. F i z i c u l: po s t ura # i fe lul în c a re t e m i& t i s unt e le m e nt e c he ie pe nt r u at rac $ ia # i far me c ul pe r s o nal, de c i t re buie s ! ai c e e a c e se c he am! e ne rgie pre dominant masc ul in! (ve zi # i " E ne rgie ma s c ul in! " ). Tre b uie s ! s t a i d re p t p e nt r u a s p o r i im p re s ia d e îna l" im e , înt r- o po s t ur ! înc re z !t o are , dar f !r ! s ! par i aro gant e x is t ! o l imi t ! de dis t inc $ ie înt re a f i aro gant # i a f i înc re z at o r în s ine - pe s c ur t t re buie s ! de gaje z i s iguran" ! # i înc re de re în s ine . G e s t ur i le # i ma nie r is me le t a le s unt impo r t ant e

pe nt r u

c!

adaug!

la

imagine a

ge ne ral!

de

At rac " ie # i far me c pe r s onal. C u n o aş te ş i ren u n ţ ă: d u p ! c e a i t re c u t d e s t a d i i le în c a re vizual izai imaginea proprie, defineai ce anume t rebuie s ! fa c i p e nt r u a p ro ie c t a a c e a im a g ine , d up ! c e a i înv ! " a t d e la o pe r s o ana fe r me c !t o are , mai f ! s ingur ul luc r u c are t re buie f !c ut . Re laxe az !- t e . Ai înv!" at , ac um re laxe az a- t e .

63


Juan

Când e # t i în punc t ul pr ime i viz ual iz !r i, at unc i e mome nt ul s ! t e re la xe z i. P re c um a t le $ i i pro fe s io ni& t i, c a re nu s e gânde s c la f ie c are mi# c are c are fac e par t e din s pr int , pe nt r u c ! au e xe r s at la ant re name nt e de ajuns , înaint e a c o mpe t i$ ie i c o nc e nt re az !- t e pe o at i t udine po z i t iv ! # i las ! re s t ul s ! c urg! de la s ine . Pe nt r u o s t ra t e gie ge ne ra l! f ! r ! gre & # i m a i m ul t e # a ns e de a-" i spor i far me c ul #i at rac $ ia, ve zi subc api t ole le de spre c um s ! vo r be & t i # i c e înt re b!r i s ! pui. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Viz ual ize az !- t e în pos t ura de pe r s oan! fe r me c !t oare , c o nt e mpl! imagine a # i ur m!re & t e - o c um de v ine re al i t at e • Adu- " i amint e de mome nt e în c are ai dat dovad! de fa r m e c # i c a r is m ! # i m e d i t e a z ! a s up ra a c e s t o ra • Fo r me az !- " i o imagine c lar ! a pe r s o ane i fe r me c !t o are c are v re i s ! de v i i • F lat e az ! e ul, c !c i e s t e fragi l # i u# or de inf lue n$ at • Fo lo s e & t e - " i f iz ic ul pe nt r u a pune în apl ic are far me c ul t !u pe r s onal • F i i s igur de re z ul t at # i re laxe az !- t e

64


Juan

C u m să acţ ionezi P r in ur ma re c e impl ic ! fe lul de a a c $ io na a t unc i c â nd v ine vo r b a d e a c re a o s t ra t e g ie g e ne ra l! d e c uc e r i t o r ic e fa t a , oricând?

R!spunsul:

Fa c t o r i i

esen"iali

în

ac"iunea

de

c uc e r ire s unt pre c um o rgane le v i t ale ale c o r pului: inim!, c re ie r, pl!mâni. Aceasta

implic!

4

p!r"i

distincte:

cum

ac"ionezi,

cum

vo r b e & t i, c um a r ! " i # i c um m e rg i. Am p us a c e s t e p ! r " i în ordinea import an " ei - creierul opera " iuni i: c u m g ân d esti , f i ind pr imul, înt r uc ât de aic i înc e pe t o t ul. Vo m înc e pe de c i de la ac e s t a de f ie c are dat ! # i $ in s ! s ubl inie z c ! f ie c are fa c t o r e s t e v i t a l # i nic i unul nu t re b uie ig no ra t . C u m să gândesti Via" a e s t e ade s e a de s c r is ! c a o lupt ! în c are ai mul t e b!t !l i i de pur t at # i, de # i e u pe r s onal nu m! c onduc dup! ac e ast ! me t afor !, sunt de ac ord c ! sunt anumi t e b!t !l i i în via " ! care t reb uie p urt at e, iar pr ima #i cea mai import ant ! bat al ie # i vic t or ie e s t e c e a c u t ine îns u" i. B !t !l i i le s e poar t ! în mint e a f ie c ar uia înt âi, de c i ac olo c â# t igi s au pie r z i, pe nt r u c a re z ul t at ul s ! pr inda c o nt ur în lume a mat e r ial!. 65


Juan

La ac e s t ade v!r s e re z um! t ot ul în c e e a c e pr ive # t e ac e s t fa c t o r v i t a l, c a re e s t e d e d e p a r t e # i c e l m a i p ut e r nic d int re t o" i. D a c ! - " i s t ! pâ ne & t i m int e a # i o po " i c o nt ro la în ve de re a at inge r i i unui sc op, at unc i e #t i c u ade v!rat pe dr umul c e l bun, nu numai în c e e a c e pr ive # t e re la" i i le c u s e xul opus , c i # i o buna s t a re ge ne ra l! me nt a l! # i f iz ic ! # i o r ic e a l t c e va î" i dore # t i. Pe nt r u a anal iz a ac e s t fac t or, t re buie s ! int ram în lume a pro fund! # i c o mpl ic at a a ps iho lo gie i, unde g!s im valori absolut e # i disput e et erne. Pe s c ur t , pr in put e re a gâ ndului # i t o t c e im pl ic ! a c e a s t a , po" i de ve ni, ave a # i fac e or ic e î" i dore # t i. Af ir ma" ia e s t e grandioas!,

adev!rat,

dar

absolut

#i

f!r!

echivoc

ade v!rat !. G ânde # t e - t e pu" in la ur m!t or ul as pe c t : dac ! omul, pr in put e re a gândului, a re u# i t s ! duc ! al$ i oame ni pe lun!, s ! fa c ! m i l ia rd e d e d o la r i, s ! d e s c o p e re le a c ur i p e nt r u b o l i, s ! f ie s ur s ! de ins pira$ ie pe nt r u al" i o ame ni # i s !- # i las e ampre nt a asupra lumi i pe nt r u t ot de auna, c e t e fac e s! c re z i, f ie # i pe nt r u o c l ip! c ! nu ve i put e a s - o c uc e re # t i pe fa t a p e c a re o m e r i$ i # i o d o re # t i d in t o t s uf le t ul?

66


Juan

D a c ! în" e le gi c u a de v ! ra t a c e s t a de v ! r pe c a re f i lo zo f i i # i c e le mai luminat e min$ i ale t impur i lo r no as t re ni le -au t rans mis de -a lungul s e c ole lor în di fe r i t e for me , # i t u ve i ave a p a r t e d e in c re d ib i la b o g a $ ie p e c a re o m e r i$ i. D a c ! pui în a pl ic a re a c e a s t a s upre m ! , inf ini t ! put e re de a " i c ont rola mint e a # i gândur i le , at unc i po" i c uc e r i or ic e fa t ! ! As t a p a re r id ic o l în c o m p a ra " ie c u c e a u re u# i t m a r i le min$ i, dar mi s e pare inc re dibi l de fas c inant fapt ul c ! ne put e m c one c t a la ac e as t ! e ne rgie dac !- i în" e le gi nat ura # i e xe r s e z i put e re a ale ge r i i, c o nc e nt rare a # i vo in" a. Ia t ! t re i t e hnic i pr in c a re î" i po " i c o nt ro la m int e a # i c uc e r i orice femeie, oricând: Alegerea: puternic!,

aceasta încât

tehnic!

uneori

este

este

atât

i g n o ra t ! .

de Se

simpl! bazeaz!

#i pe

s implul a de v ! r c o nfo r m c ! r uia nu po " i s ! nu a le gi; t re buie s ! fa c i a le ge r i în f ie c a re z i, a # a s t a u luc r ur i le . P â n! # i a ale ge s! nu ale gi e st e o ale ge re în sine . D e c i s fa t ul m e u c ! t re vo i e s t e s ! a le gi s ! t e c o nt ro le z i pe t ine îns u" i, mint e a, e ne rgia # i at e n$ ia t a # i s ! le îndre p$ i mai de grab! c !t re re z ul t at ul dor i t de c ât s pre c e e a c e nu dore # t i. 67


Juan

Ai s t at vre odat ! s ! anal ize z i # i s ! t e gânde s t i unde t e duc alegerile

tale?

profunzimea

Dac!

aceastei

te

gândesti,

legi

o

s!

psihologice.

te

uimeasc!

Tr e b u i e

s!

te

c o nc e nt re z i as upra dire c " ie i în c are t e duc ale ge r i le t ale # i t re buie s ! înve " i s ! s t udie z i c ons e c in$ e le ac e s t or ale ge r i. Puterea

alegerii

te

poate

duce

oriunde,

la

orice

fa t !

dore # t i; e uimi t or dac ! t e gânde & t i c um luc r ur i le s unt c o ne c t at e înt re e le , c um un luc r u t e duc e la al t luc r u pr in int e r me diul ale ge r i lo r pe c are le fac i. Anal ize az ! # i o bs e r v ! le gat ur i le dint re luc r ur i # i impo r t an$ a de c iz i i lo r t ale # i ia hot !r âr i în$ e le pt e . C o n c en trarea est e o lege care pent ru mine a fost cheia mul t or s ucc e s e , ajut ându- m! s ! t re c pe s t e di f ic ul t a$ i # i s ! vad în ansamblu când p !rea c! sunt pierdut în cea$ ! . Pe nt r u a v ! fa c e o ide e de s pre im po r t a n$ a # i pro funz im e a ac e st e i t e hnic i, a ac e st e i de pr inde r i de mae st r u, t re buie s! re c uno s c c ! nu # t iu c u e x ac t i t at e nic i e u c um func " io ne az !, dar dac ! a# vre a s ! e xpl ic c um func " ione az ! din c e e a c e # t iu, a r t re bui s ! ma i s c r iu o c a r t e numa i de s pre a s t a . S unt foar t e mul t e de s pus în le gat ur ! c u Conc e nt rare a, dar s unt # i ma i mul t e de de s c o pe r i t .

68


Când

am

Juan

înv!"at

despre

ea,

mie

mi

s-a

prezentat

Conc e nt rare a dre pt e ne rgia e t e r n!, c are e s t e me re u unde va în t ine # i la c are po " i ape la o r ic ând pe nt r u a înt o arc e situa"ia

în

favoarea

ta

simplu.

Tr e b u i e

numai

s!

te

c o nc e nt re z i adânc , int e ns as upra a c e e a c e - " i do re # t i, c e e a c e ai ne vo ie # i c e e a c e t re buie s ! fac i pe nt r u a o b" ine c e e a c e " i s e c uv ine . Co nc e nt rare a e s t e abi l i t at e a de a t e fo c us a asupra unui luc r u în mod c lar #i c onst ant #i put e re a de a bloc a gândur i le # i inf lue nt e le ne gat ive . S e p o t s c r ie vo lum e înt re g i d e s p re c e e a c e nu # t iu în le gat ur ! c u ac e s t s ubie c t , dar c e e a c e # t iu s igur e s t e c ! dac ! acc e p$ i ac e s t c onc e pt dre pt pr inc ipiu c !l!uz i t or, " i s e va înt âmpla ceva magic. N u a # put ea s! descriu ce, dar ac e st c e va î$ i va sc himba via" a #i va f i al!t ur i de t ine , de c i c o nc e nt re az !- t e # i c alat o r ie pl!c ut !. Voin ț a e s t e un s ubie c t c a re m ! uim e & t e o r i de c â t e o r i vo r b e s c d e s p re e l. E s t e uim i t o r c e p o a t e re a l iz a c ine va c u ajut or ul voin$ e i, c hiar c ine va af lat în c ondi$ i i e xt re m de di f ic i le . Am v!z ut oame ni c are au f !c ut luc r ur i c are pare au imposibile îngerul

numai

voin$ei

prin

puterea

al!turi,

#tiind

vo i n $ e i , c!

nu

p e r s e ve r â n d se

re u& e as c !, # t i ind c ! vo r gas i c umva o c ale .

69

poate

s!

cu nu


Juan

La fe l s e va înt âmpla # i în c az ul t !u: în mome nt ul în c are î" i ve i s im " i vo in$ a a r z â nd p r in f ie c a re c e lul! a c o r p ului, ve i în" e le ge c ! t o t ul e s t e po s ibi l, c ! a c uc e r i o r ic e fat a o r ic ând e f lo are la ure c he . Voin$ a z a c e în no i t o " i, e ne vo ie de do r in$ ! pe nt r u a o de s c !t u& a, # i at unc i ve " i ob" ine de la via" ! c e e a c e dor i" i # i c e re " i. E de ajuns s ! v re i. Ac um voi f i dur c u t ine , pe nt r u bine le t !u, c re de - m!. Ai dou! ale ge r i: or i î$ i c ont role z i # i î" i ghide z i mint e a c !t re c e e a c e v re i, dându- " i # ans e mar i de s ucc e s , o r i t e pui s ingur în box a a c uz a " i lo r # i t e c o nc e nt re z i a s upra a c e e a c e nu- " i dore # t i. Tu ale gi. N u e x is t ! c ale de mijloc . Ce ale gi? D e c i c um po " i s ! a pl ic i a s t a la t i t lul # i s ubie c t ul a c e s t e i c !r " i? Î n pr imul r ând t re buie s ! t e gânde & t i la pe r s o ana c are do re # t i # i t re buie s ! ajungi pe nt r u a c uc e r i o r ic e fe me ie . Tre buie s ! t e viz ual ize z i în pos t ura b!r bat ului înc re z !t o r în fo r $ e le pro pr i i, c are po at e fac e fa$ ! c uv ânt ului „ nu” c u ajut or ul Conc e nt r !r i i. Tre b uie s ! t e v iz ua l ize z i în p o s t ura b ! r b a t ului c a re p o a t e aborda or ic e fat ! dore &t e #i se poat e re laxa, adapt a #i poate

face

un

pas

c!tre

ceea

ce-&i

înc re z !t o r # i re lax at c u ajut o r ul vo in" e i. 70

dore&te

în

mod


Juan

Tre b uie s ! t e g â nd e s t i la t o a t e luc r ur i le p e c a re le d o re # t i # i la t o a t e luc r ur i le pe c a re le a i # i a po i s ! î" i de z vo l t i gândur i le c !t re ac e s t s c op # i s ! t e îndre p" i s pre e l c u ajut or ul Ale ge r i i. Tr e b u i e

s!

te

consideri

o

persoan!

încrezatoare,

inde pe nde nt !, c are s e pe r fe c $ io ne az ! me re u, un indiv id c are ho t !r !& t e s ingur c um s e s imt e # i c um re ac " io ne az !, c ine va c are c o nt ro le az a s i t ua" i i le , nu inve r s . Tre b uie s ! t e g â nd e & t i fo a r t e a t e nt la c e le d e m a i s us , de oare c e s ucc e s ul t !u în re la" i i le c u s e xul opus de pinde de ast a. S unt s ig ur c ! c ine va s c e p t ic c i t e & t e a c e a s t ! c a r t e c hia r ac um poat e , dar v! asigur c ! t o" i din vâr ful piramide i, t o" i oameni i put ernici î#i cont ro le az! gânduri le #i numai ast fel ob" in rezul t at ele dori t e. În principiu, devi i persoana la care t e gânde &t i #i dint re toate

sarcinile

pe

care

le

vei

îndeplini

în

via"a

ta,

c apac i t at e a de a- " i c o nt ro la mint e a e s t e c e a mai impo r t ant ! # i e s t e a bs o lut v i t a l! da c ! v re i s ! c uc e re # t i fe me i.

71


Juan

Cu t oat e ac e s t e a, nu e s t e un luc r u u# or # i î" i poat e lua o via"a

întreag!

s!

st!pâne&ti

aceast!

tehnic!,

dar

re c uno s c ând- o c a pe un fac t o r impo r t ant # i munc ind as upra e i de pe ac um, po " i c !p!t a un avant aj re al în fa$ a „ c âini lo r c are umbl! dup! c io lan” # i în fa$ a al t o ra în ge ne ral. D e c i pr in e fo r t c o ns t a nt # i pe r fe c $ io na re c o nt inu! , ( t e hnic a de s c r is ! înt r- un c api t ol ul t e r ior ) po" i înv!" a s !- " i c ont role z i gândur i le

pr in

Ale ge re ,

Conc e nt rare

#i

Voin$ !.

Î" i

po" i

t rans for ma via" a, po" i c uc e r i fe t e # i po" i ajunge mae s t r u în Ar t a S e duc $ ie i. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • P r ima # i c e a mai impo r t ant ! v ic t o r ie e s t e c e a împo t r iva t a • Ale ge re a: ale ge s !- " i c o nt ro le z i mint e a • Concentreaz ! -te: aceast! tehnic! t e va ajut a s ! vezi ceea c e nu po " i ve de a înc ! • Vo in$ a: ac e as t ! t e hnic ! va g!s i me re u o c ale de re zo lvare

72


Juan

C u m să vorbeș ti Când vine vor ba s ! c omunic i c u o fat ! at unc i c ând îi fac i c ur t e , l imbajul t r upului c â# t iga lo c ul înt âi f i ind c e l mai impo r t ant fac t o r, dar e s e n" ial e s t e # i c e v ! ie s e pe gur ! # i mai ale s c um v! ie s e ; me s ajul de pe plan f iz ic t re buie s ! c o mple t e ze me s ajul ve r bal. Ac e s t s ubc api t o l v ! va ar !t a c um. D in c e rc e t a r i le # i ne num ! ra t e le e x pe r im e nt e c u s e x ul o pus , am în" e le s put e re a a c e e a c e spui #i c um spui, mai ale s. În orice caz, t ot ceea ce spui t rebuie s ! aib! legat ur ! cu pe r s onal i t at e a c e le i c u c are vor be # t i, c u s i t ua" ia în c are t e af l i, dar s! vor bim mai înt âi de spre c e t re buie s! spui #i apoi de spre c um spui. În si t ua " ia în care e # t i la un eveniment publ ic, de exemplu, e s t e inc re dibi l c ât de mul t poat e fac e un „ B un!”. D up! c e înve"i

cum

s!

descifrezi

semnele

vizuale

(tratate

în

s ubc a pi t o lul S e mna le din c a pi t o lul Limba jul t r upului) c a re de not ! int e re s din par t e a fe t e i dor i t e , pr ime s t i und! ve rde , c u al t e c uv int e , nu t re buie de c ât s ! s pui „ B un!!”. Mul" i b!r ba" i îns ! nu au c urajul s ! s pun! ac e s t c uvânt , pe nt r u c ! s e t e m de c e l ma i infr ic o s a t o r c uv â nt din do u! l i t e re de pe lume , anume „ N u”, s au o var iant a a ac e s t uia. 73


Juan

D a c ! nu re u# e # t i s ! s pa rgi ghe a t a # i s ! s a lut i, nu a jungi nic aie r i, de c ât ac as a, c u o e x pre s ie de c âine abandonat # i cu

acea

întrebare

chinuitoare

în

cap,

„Ce

ar

fi

fost

dac !...?” P r in ur mare , învinge - " i t e ama # i f ! c e l mai s implu pr im pas # i s pune „ B un!!” s au „ Salut !”. Chiar e s implu s ! ini" ie z i c ont ac t ul ve r bal dac ! la# i ac as ! c o mple xe le c ând ple c i la v ân!t o are de fe t e . D in no u, e u a m de s c o pe r i t ur m ! t o a re a m e t o d! c a f i ind foar t e e f ic ie nt !: s alut fat a c are m! int e re s e az !, apoi m! re laxe z # i as t e pt s ! s e înt âmple magia. Ce v re au s ! s pun mai e xac t ? Am de s c ope r i t c ! e foar t e s implu s ! o aborde z pe fat !, s !- i s pun „ s alut !”, apoi s ! m! opre s c # i s ! obs e r v c u at e n" ie r !s puns ul e i. Ac e s t s c ur t mo me nt e s t e inc re dibi l de înc !rc at de s e mni f ic a$ i i # i t re buie numai s ! f i i at e nt # i s!

#tii

ce

s!

urm!re&ti.

Gânde&te-te

la

propriile

tale

e x pe r ie n$ e # i î" i ve i da s e ama c ! e s t e ade v !rat . P ro ble ma e s t e c ! ne c o nc e nt r ! m ma i mul t a s upra no a s t r ! # i mai pu" in pe fat a în s ine # i pe s e mnale le pe c are le pr imim de la e a. D ac ! t e c onc e nt re z i as upra t a, ve i s pune pre a mul t , ve i rat a mul t pre a mul t e aluz i i # i ve i p!re a e xc e s iv de e nt uz ias t # i int e re s at mai mul t de pro pr ia pe r s o an! de c ât de fat ! # i nu as t a vre i. 74


Juan

D up! c um s pune a t a t ! l m e u, nic io da t ! s ! nu ra t e z i & a ns a de a t !c e a din gur !, a# a c ! s alut- o, pune - i înt re b!r i # i f i i at e nt . C e să u rmăreș ti: dup ! ce ai salut at fat a pur #i simplu opre& t e-t e , re la xe a z! -t e #i urm!re &t e-i reac" i i le. E foart e s implu; s a lut ul c u c a re î" i va r ! s punde î" i va s pune c e # a ns e

a i s - o c uno # t i ma i bine . Ce s ! ur ma re s t i? Tre i

s e mna le de int e re s din pa r t e a e i: - o re a c " ie e nt uz ia s t ! , îns o $ i t ! de un z â mbe t - de pre fe ra t s ! s e ui t e în o c hi i t ! i, c e e a c e po a t e indic a # i re s pe c t ul e i de s ine ! are o pozi t ie de gajat ! #i st ! c u c or pul spre t ine

Ac e s t e t re i s e mnale indic ! fapt ul c ! e s t e probabi l s ingur ! # i de s c his ! s uge s t i i lor, s punând parc ! „ Ei, ia s ! t e ve de m!”. În primul # i în primul rând vrei s ! vezi ent uziasm, pent ru a-" i da se ama dac ! fat a e st e doar pr ie t e noas! sau e st e int e re s at ! de t ine la un al t nive l, dar ai gr ija, pe nt r u c ! unor fe t e le plac e s ! t e ne c !je as c !. O s ! le po " i de o s e bi pe fe t e le t ic ! lo a s e pe nt r u a e v i t a s ! le gâdili

amorul

de

sine

în

subcapitolul

pe r s onal i t at e " # i ve i înv!" a c um s ! le r !s punz i.

75

"Tipuri

de


Juan

D a c ! nu ve z i nic i unul dint re c e le t re i s e m na le , îns e a m n! c ! fat a nu e int e re s at !, dar adapt ându- " i l imbajul t r upului la

situa"ia

re s p e c t i v ! ,

ar

t re b u i

s!

po"i

evita

aceast!

pos t ur ! în pr imul r ând. Chiar # i a# a, nu dis pe ra, pe nt r u c ! orice experien" ! e bun! dac! înve" i ceva din ea. Deci, de f ie c are dat ! c ând pr ime s t i un „ nu” ve r bal s au de al t fe l, f i i re c uno s c !t o r, pe nt r u c ! as t a îns e amn! c ! e # t i c u un pas mai aproape de un r !s puns af ir mat iv! P r in ur ma re a i f ! c ut pr imul pa s # i a i ini$ ia t c o nt a c t ul ve r ba l s alut ând- o # i as t fe l $ i-ai s po r i t # anse le de re u# i t a. P ân! ac um ar t re bui s! în" e le gi impor t an$ a ac e st ui subc api t ol #i a s a lut ului; a r t re bui s ! # t i i de ja de s t ul de bine c e s ! s pui în pr ima faz ! # i c e s e mnale s ! ur m!re & t i pe nt r u a ve de a dac!

abordarea

ta

este

eficient!

#i

pentru

a

putea

r !s punde re ac " i i lo r e i. N u e c ine # t ie c e f i lozof ie , adic ! s ! s pui „ B un!!” s au „ S alut !”, nu- i as a? G re s i t ! Foar t e mul" i t ipi nic i nu fac ac e s t pr im pas , pe nt r u c ! - de & i s implu # i e f ic ie nt - e s t e ade s e a t re c ut c u ve de re a. Ac um s ! vor bim de s pre C u m trebu ie s ă vorbeș ti. Ce s pui e s t e impo r t ant dar nic i pe de par t e la fe l de impo r t ant c a fe lul în c are o s pui. 76


Juan

( t im a s t a c u t o " i i, d a r s ! re c a p i t ul! m # i s ! c la r i f ic ! m une le luc r ur i pe nt r u a v ! da vo u!, v i i t o r i Cas anova, un avant aj asupra al t ora. D in e x pe r ie n" a m e a a # s pune c ! s unt t re i fa c t o r i c a re inf lue n$ e az ! c u m sp u i lu c ru rile ş i c ât d e ef ic iente sunt c ele sp u se d e tin e : -S t are a în c are t e af l i - Po s t ura f iz ic ! -In f le x iu n i le vo c i i S t a re a în c a re t e a f l i e s t e v i t a l! în c e e a c e p r ive # t e fe lul în c are s pui c e ai de s pus . D e e xe mplu, dac ! t e -ai af la înt r- o s t a re de îndo ia l ! # i c onfuz ie , c um c re z i c! ar pe rc e pe o fa t ! c e e a c e s p ui? ' i-a r a fe c t a a s t a # a ns e le c u c e va ? R!s puns ur i le s unt „ nu pre a bine ” # i „ e x t re m de mul t ” ! Vre i c ! fat a s ! re ac " io ne ze c u e mpat ie , nu c u mi l!, iar îndo iala # i c o nfuz ia î" i ga ra nt e a z ! mi la . Tu a i ne vo ie de e mpa t ie dac ! vre i s ! for me z i o le gat ur ! înt re t ine # i fat ! # i s ! o c uc e re # t i pe ac e as t a în c e le din ur m!. Tre b uie s ! t e a f l i înt r- o s t a re d e înc re d e re ,

s ig ur p e c e

vrei în sinea t a # i ast a se va vedea cu siguran " !.

77


Juan

D a c ! t u e # t i s igur pe t ine , m a i s igur de c â t e s t e e a pe t ine , o

ve i

cuceri

în

final

pentru

c!

s i g u ra n " a

influen$eaz!

ne s iguran" a. No tă: s ! nu c o nfunz i nic io d a t ! a ro g a n$ a c u înc re d e re a în s ine . E x is t ! o dis t inc $ ie s ubt i l! înt re c e le do u! # i, c um t o t ul s e re duc e la mo dul în c a re e # t i pe rc e put , nu v re i s ! pa r i arogant . N u ve i ave a nic i o &ans!, de c i adapt e az!-t e la re ac " i i le e i. Po s t ura f iz ic ! e s t e un a l t fa c t o r im po r t a nt c a re t re buie s t ! pâ ni t # i e xe r s a t . Tre buie s ! f i i c o n# t ie nt de po s t ura # i poz i t ia c or pului, înt r uc ât s t are a de s pir i t e s t e s t r âns le gat a de pos t ura f iz ic a. Cont role az ! # i adapt e az ! pos t ura f iz ic ! pe nt r u a p!re a s igur pe t ine , iar as t a v! va c re a o baz ! s o l id! pe nt r u c e e a c e s pui # i va ave a un impa c t ma i put e r nic as upra fe t e lor. D e e xe m plu, nim e ni nu t e va lua în s e r io s da c ! vo r be & t i c u c apul în jo s , ume r i i l!s a" i # i s !pând c u de ge t ul mare de la pic ior c ovor ul. Al t a e s t e impre s ia pe c are vre i s - o c re e z i. S t a i c u c a p ul d re p t , um e r i i d re p " i # i t ra & i în s p a t e , ia r pie pt ul s c os în afar ! de parc ! ai ave a o buc at a de s foar ! le gat ! în jur ul pie pt ului c are t e t rage s pre t avan.

78


Juan

Când vor be & t i, s t ai c u fa$ a s pre t ip!, s igur pe t ine dar atent

s!

n-o

intimidezi

(aici

din

nou

adapteaz!-te

la

l imbajul t r upului e i). F i i c u t ot ul s igur pe t ine # i re lax at în int e r io r # i arat ! as t a at ât c ât t re buie . I n f lex iu n ile vo c ii Pe m ine m -a înv ! " a t un t ip c a re s e de s c urc a inc re dibi l de bine c u fe t e le înt r- un mome nt în c are e u e ram foar t e de par t e de ide alul de far me c pe r s onal. Mi-a s pus c !- " i po" i modifica

inflexiunile

vocii

dup!

bunul

plac

pentru

a

acc e nt ua anumi t e c uvint e c are dau înt re gi i fraze se nsul dor i t în ve de re a ob" ine r i i unui anume re z ul t at . A e xe mpl i f ic at c e le s pus e înc e pand o c onve r s at ie c u o fat ! dragu" ! c are s t !t e a lâng! noi la bar. În prealabi l îmi spusese c ! v re a s! acce nt ue ze cuvâ nt ul „ înt âlnire ”, de c i l-a folos i t de mul t e or i în c onve r s a$ ia c u fa t a , p una nd c la r a cc e nt ul p e a c e s t c uv â nt , nu c a s ! s une prea

evident

sau

ridicol,

ci

într-un

mod

subtil,

s c himbâ ndu- & i t o nul vo c i i. A f !c ut ac e la # i luc r u c u t e r m e ni i „ d e s c his la s ug e s t i i” # i „ în c ur ând”. 79


Juan

% i c a p r in m inune , d up ! c um a s p us c ! s e va înt â m p la , e l a ghidat- o c !t re c e e a c e dore a, plant ând înt âi s e min$ e le , udându- le # i t ipa ime diat a fos t re c e pt iva la s uge s t i i # i # iau dat înt âlnire foar t e c ur ând dup! ac e e a. Uimi t or ! Aproape am c !z ut de pe s c aun, ne # t i ind la vre me a respectiv!

de

existen$a

anumitor

legi

psihologice

(de z bat ut e pe larg în c api t olul Tac t ic i de inf lue n" are ) c are l-au ajut at . D a r nu a m nic i o îndo ia l! c a un im pa c t m a jo r l-a av ut # i înde lung

e xe r s at a

lui

abi l i t at e

de

a- & i

fo lo s i

vo c e a

în

propr iul avant aj pr in fe lul în c are s pune a c e e a c e s pune a. Absolut

nici

o

îndoial!.

E xe r s â n d

pu"in

la

schimbarea

t onului propr ie i voc i, put e " i ave a un impac t de vas t at or asupra t ipe lor singure le . P r in e fo r t int e l ige nt , e xe rc i$ iu, înc e rc ! r i # i e # e c ur i, o da t ! c e fac i t o " i ac e s t i fac t o r i s ! luc re ze împre un! pe nt r u t ine , ve i ave a re $ e t a ve & nic ! p e nt r u c o nv ing e re # i t e ve i a f la p e dr umul c e l bun îns pre gale r ia bur lac i lor c e le br i. To" i pr ie t e ni i t e vor admira, pe nt r u c ! ve i f i în st are s! c uc e re # t i o r ic e fat !, o r ic ând.

80


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Ce s pui # i fe lul în c are s pui c ont e az ! e nor m. • S a lut ! fa t a - t re b uie s ! s p a rg i g he a $ a c umva • Ur mare & t e s e mnale de int e re s din par t e a e i c a s ! # t i i c e s ! s pui dup! a c e e a • Int r ! în s t a re a d e s p ir i t ne c e s a r ! , c o re c t e a z ! - $ i p o s t ura #i

folose&te-"i

inflexiunile

vocii

pentru

a

da

for$!

dis c ur s ului t !u

C u m să mergi Ca # i în c az ul c e lor lal t i fac t or i, # i ac e s t a e s t e unul e s e n" ial c ând v ine vo r ba de c uc e r i t fe t e , de c i # i fe lul în c are me rgi ne c e s i t ! mul t ! gr ij!, f i ind me re u în vizor ul fe t e lor. D e # i dis c ut ! m în a m ! nunt l im ba jul t r upului înt r- un c a pi t o l s e pa ra t , nu s t r ic ! s ! a mint im a ic i c â t e va a s pe c t e c he ie . Ca fapt ge ne ral uman ne int e re s e az ! ade v!r ul c onfor m c!ruia

gândurile

noastre

se

m a n i fe s t !

fizic,

de

aceea

gândur i le or ic ar ui om pot f i obs e r vat e , anal iz at e în t ac e re . Une le mode le de c ompor t ame nt f iz ic # i me s aje le ac e s t ora s unt e x t re m de e v ide nt e , în t imp c e a l t e le s unt mul t ma i 81


Juan

s ubt i le , de e xe mplu c o mpo r t a me nt ul b! r ba " i lo r e s t e ma i e v ide nt de c ât al fe me i lo r # i ac e s t e a las ! indic i i as c uns e , dar dac ! # t i i c e s ! ur m!re & t i, nic i fe me i le nu s unt c u mul t mai gre u de de s c i frat . D e a c e e a e s t e im po r t a nt s ! m e rge $ i c um t re buie -

pe nt r u

c ! s unt e " i un me s aj ambulant . Fe lul în c are me rg # i po s t ura o ame ni lo r po at e var ia de la indiv id

la

precum:

indiv id

#i

de pinde

personalitatea,

de

o

cultura,

mul t ime mediul

de

fac t o r i

#i

chiar

impuls ur i le , s t imul i i la c are r !s punde indiv idul. D e c i e s t e im po r t a nt s ! fa c e " i t o t c e put e " i pe nt r u a ave a pos t ura pot r ivi t ! în ve de re a at inge r i i s c opului propus . Înt r-un st udiu real izat pe 1000 de femei, part icipant ele int re 18 # i 28 de ani au fo s t înt re bat e c are t re buie s ! f ie pos t ura unui b!r bat . Re z ul t at ul a fos t c ovâr # i t or, 87% dint re fe me i de c lar ând c ! le plac b!r ba" i i c are s t au dre pt , înt r- o manie r ! c are de gaj! s iguran" ! # i c are me rg ho t !r ât . D e c i o pus ul, c um e ra de a # t e pt a t , e s t e c a l i t a t e a c e a m a i inde z irabi la: 92% dint re fe me i au s pus c lar c ! nu le plac b!r ba " i i c are me rg c oc o & a$ i # i ne sigur i pe e i, f!r ! vre o de s t ina$ ie . 82


Juan

D e c i re s pe c t â nd # i punâ nd în pra c t ic ! c e le de m a i s us , schimbând

felul

în

care

merge$i

#i

postura,

pute"i

îmbun!t a$ i fe lul în c are v ! pr ive s c fe me i le . Fac e " i un e for t s us t inut în ac e s t dome niu z i lnic t imp de o lun! # i ve " i c re a un no u o bic e i c are în t imp va de ve ni o a doua nat ur!. Trebuie pract ic s! e xe r s at i me r s ul dint r- o pos t ur ! re laxat ! # i s igur ! pe s ine c are va c re a impre s ia de în!l$ ime , de as e me ne a impr ima$ i me r s ului vo s t r u un s c o p, l!s a" i impre s ia c ! v ! îndre pt at i unde va # i # t i" i unde . Fe t e lo r fe minine nu le plac t ipi i c are nu par s igur i pe e i, pe nimic din c e - i înc onjoar ! # i de c i nic i pe fat a de lâng! e i; c re de " i- ma, a# a gânde s c fe t e le . N u f i" i unul dint re t ipi i c are me rg de parc ! nu s e gr !be s c nic !ie r i. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Po s t ura # i fe lul în c a re m e rgi s pune fo a r t e m ul t de s pre t ine • Ai gr ija c a me r s ul t !u s ! s e c oordone ze c u re s t ul me s ajului pe c are vre i s !- l t rans mi" i • Fe me i le s unt at e nt e la de t al i i # i o bs e r v ! t o t t impul • Exerseaza mersul sigur, degajat , cu direc" ie

83


Juan

C u m să arăț i Ac e s t a e s t e ul t imul dint re fac t or i i e s e n" ial i în proc e s ul de c uc e r ire a fe t e lo r, c u s iguran" ! nu c e l din ur m!, de # i e u î l consider

cel

mai

pu"in

important,

în

ciuda

valorilor

promovat e de s oc ie t at e a de as t !z i. Mo t iv ul pe nt r u c are ac e s t fac t o r nu e c e l mai impo r t ant pe nt r u mine e s t e pe nt r u c ! nu arat c ! B rad P i tt , dar nic i c a Mr. B e an. Am re u# i t s ! înv ing o bs t ac o le le gat e de as pe c t ul me u f iz ic , c arac t e r iz at dre pt „ ne at rag!t or ” f !c ând c ât e va s c himb! r i s imple # i înt o rc â nd s i t ua " ia în favo a re a me a . Re z ul t at ul a fo s t un e x t e r io r ingr iji t # i apo i un s ucc e s ne bun la fe t e fr umoas e . Ac e s t a nu s e vre a un ul t imat um dac ! nu e # t i fr umus e " e a înt r uc hipat !; nu- " i f ! gr iji, pe nt r u c ! î" i ve i da t o at ! s i l in" a # i în c e le din ur ma îi ve i de p! # i pe a dve r s a r i i ma i a r ! t o # i de c ât t ine . Es t e vi t al îns ! s ! î" i dai t oat ! s i l int a dac ! - la fe l c a mine # i mul" i al" i i - nu e # t i t e r ibi l de înze s t rat la c api t o lul fr umus e " e . Tre b uie s ! la # i im p re s ia d e s ! n! t a t e # i înc re d e re în t ine , pre c um # i un înal t re s pe c t pe nt r u propr ia pe r s oan!. 84


Juan

Ce ur me az ! me r i t ! înt re aga t a at e n$ ie , a# a c ! iat ! c are s unt c o ndi$ i i le e s e n" ia le pe nt r u a a r ! t a îngr iji t , pe nt r u a pre ze nt a lumi i o imagine s !n!t oas !, înc re z at oare # i pe nt r u a t e me n$ ine pe pozi$ i i în ac e st dome niu. F ă sp ort - c ondi$ ie abs o lut o bl igat o r ie , pe nt r u c! are o impo r t an$ ! c ov âr & i t o are as upra fe lului în c are ar !$ i, a e ne rgie i pe c are o de gaje z i, a po s t ur i i t ale # i c hiar # i asupra pie l i i. Eram unul dint re c e i c are c re de a c ! spor t ul #i s a la de fo r $ ! s unt pe nt r u fa na t ic i, nu pe nt r u mine . M-am îns e lat amar nic . D ac ! v re i s ! ai mai mul t ! e ne rgie , s ! f i i ma i în fo r m! , s ! - " i c re a s c ! nive lul de re z is t e n$ ! # i înc re de re în t ine , at unc i s po r t ul e s t e c e a mai buna s o lu$ ie , iar c a s ! nu par ! t o t ul mo no t o n po " i gas i c e va c e " i s e pot r ive # t e # i c e va c are s!- " i fac a plac e re , pe nt r u a nu o pe rc e pe c a pe o s arc in! s au obl iga$ ie . % i m a j o r i t a t e a fe t e lo r a p re c ia z ! un t ip c a re s e îng r ij e & t e d e aspe c t ul lui #i c onside r ! c ! s!n!t at e a, for ma f izic ! #i lo nge v i t at e a s unt impo r t ant e . N u- mi pas ! c ine e # t i, pe nt r u c ! da c ! nu ai s anat at e nu ai nimic # i n-a i # ans e nic i la vre o bunic u$ !, dar !mi t e la fe t e t ine re # i fr umoas e . D e c i f i i ac t iv, s imt e - t e bine # i da - " i t o a t ! s i l in$ a . % i nu ui t a c ! la s a l! v in mul t e fe t e fr umoas e , dar vom vor bi de s pre as t a mai t âr z iu. 85


Juan

R e g i m al i me n tar - da c a a i ave a un Fe r ra r i, a i b! ga gunoaie în re ze vor ? La c e bun s ! f i i numai în apare n$ ! s ! n! t o s , da c ! în int e r io r luc r ur i le nu s t a u de lo c a # a # i în plus r i# t i s ! s t r ic i un ve hic ul foar t e pre $ ios c are t e poat e duc e unde dore # t i! La fe l # i c or pul t !u: dac ! în pe r mane n$ ! î l hr !ne & t i c u pros t i i # i î l p r ive z i d e h ra n a d e c a re a re n e vo ie # i pe c are o me r i t !, ve i s ufe r i, ve i func " iona mul t mai pros t # i la un pre " mul t mai mare . Ia- " i gândul de la a c uc e r i or ic e fat !, pe nt r u c ! nu ve i ave a e ne rgia ne c e s ar ! s ! t i i pas ul nic i c u una s ingur ! # i s - o mul$ ume & t i. Deci

ce

alegi?

Mancarea

de

la

fast

food

sau

fetele

fr umo as e ? Vre i fe t e fr umo as e o r ic ând? S au v re i s ! f i i înc e t , f !r ! form a fizic a # i ne at r !g!t or ? Ale ge re a e s t e a t a. D e c i c ump!r ! ni# t e c !r " i de s pre nut r i$ ie # i re gim al ime nt ar, nimic pre t e n$ ios , numai de s pre pr inc ipi i le de baz !, pe nt r u c !, în c e le din ur m!, me r i$ i! Î n g rijire ş i ig ien a p erso n ală - ai gr ij! de p!r ul din c ap, c e l de pe fa$ ! # i c e l de pe c o r p, dant ura # i igie na pe r s o nal! în

g e n e ra l .

Fe t e l o r

le

plac

b!rba"ii

c u ra $ i

care

miros

fr umo s , de c i înc e pe c u as t a, apo i gânde s t e - t e s !- " i t ai p!r ul lung # i ne îngr iji t , pe nt r u c ! foar t e pu" ine fe me i agre e az! p!r ul lung la b!r ba" i. 86


Juan

Al t as pe c t as upra c !r uia aproape t oat e fe me i le s unt de a c o rd

este

p!rul

de

fa " ! :

deloc

sau

fo a r t e

pu"in.

Eu

pe r s onal am mai pur t at bar ba ne ras ! de vre o c ât e va z i le , dar c u foar t e pu" in s ucc e s la fe t e . Major i t at e a fe t e lor par s ! nu f ie a t ra s e de ba r b! , de c i nu m-a # ave nt ura s ! po r t bar ba mai mare de 2 z i le . În ceea ce prive # t e p!r ul de pe c or p, de obic e i nu e o proble m!, de c ât dac ! ai s ânge me di t e rane an (c a mine ) # i în c o ns e c in$ ! p!r în lo c ur i ne do r i t e (pe s pat e , de e xe mplu). At unc i ar t re bui s ! ie i mas ur i pe nt r u a nu înde p!r t a fe t e le de la pr ima ve de re . ( i ul t im ul d a r nu c e l d in ur m a a s p e c t s unt d in$ i i. Fe t e lo r le plac din$ i i c ura$ i, îngr iji$ i, de c i las - o mai moale c u c afe aua s u $ ig! r i le , me rgi la de nt is t în mo d re gula t # i, da c ! a i proble me c u dant ura, re par !- le la de nt is t . Am v!z ut b!r ba" i care

au

investit

bani

în

asta

#i

eforturile

le-au

fost

r !s pl!t i t e . Îmbrăcămintea e x a g e ra

-

trebuie

încearc!

s!-"i

să

impresioneze,

creezi

propriul

stil,

dar

nu

propriile

di fe re n$ e # i pre fe r in$ e , dar ai gr ij! s ! nu ie # i din c odul ve s t im e nt a r a l m e d iului în c a re t e a f l i, p e nt r u c ! nu v re i s ! par i de plas at . 87


Juan

As igura- t e c ! t e s im" i c omod în haine le pe c are le por t i, atât

fizic

cât

#i

psihic.

Mie

nu-mi

place

s!

m!

simt

inc o mo d, pe nt r u c! a s t a s e ve de # i poat e c ons t i t ui o pie dic ! s e r ioas !. Ar t re bui s ! ai o ge rde roba de c e nt !, c u haine var iat e , c are s ! s e pot r ive as c ! mai mul t or oc az i i, înt r uc ât nu # t i i c e ide i au fe t e le # i e bine s ! f i i pre g!t i t pe nt r u or ic e . Fe t e le fac mar i e fo r t ur i c ând v ine vo r ba de fe lul în c are arat !, se îmbrac ! pe nt r u a fac e impre sie bun!, de c i f ! #i t u un e for t pe nt r u a ar !t a c a- " i pas ! pe nt r u c ! fe t e le obs e r v! ast a. P u n c te c h e i e d e reţ inut: • F ! s por t # i ve i ar !t a mul t mai bine • )ine regim, pent ru c ! e #t i ceea ce m !nânci, deci nu f i haple a • Îngrije& t e - t e : a i gr ij! de igiena personal! , p!r # i un z â mbe t s c l ipi t o r • Îmbr!c!mintea:

ve z i

care

sunt

noile

tendin$e

#i

adapt e az!-le la st i lul t !u pe r sonal #i la me diul în c are t e af l i

88


Juan

C o mbin ă toţ i ac esti f ac to ri p en tru a arăta bin e ş i vei avea u n avan taj n et asu p ra ad versarilo r c are n u ş i-au f ăc u t tema ş i n i c i n - o să- ş i d ea sema c ân d le su f li f ata d e su b n as. O, da , în ge ne ra l t e buc ur i ma i mul t c â nd s uf l i a l t uia fa t a d e s ub na s , c â nd e l s e înt re a b ! c e a i t u # i e l n-a re # i t u # t i i c ! r !s puns ul e s t e MCF, adic ! diploma de Master în C u c erirea F etelo r.

10 S f aturi sup limentare Pe nt r u c ! a i re u# i t s ! pa rc urgi c e a m a i im po r t a nt a pa r t e din c ar t e , c e a re fe r i t oare la t ine , î" i dau c ât e va s fat ur i c a bonus . Tu e # t i fo a r t e im p o r t a nt # i, p a rc urg â nd c a r t e a ve i o b s e r va c ! e a s e c o nc e nt re az ! mai mul t as upra t a de c ât as upra fe t e i, pe nt r u c ! t u e # t i c e l c are c uc e re # t e fat a.

Ac e s t e s fat ur i s unt s imple , dar dac ! gre # e # t i la pune re a lor în apl ic are s -ar put e a c ! t o t ul s ! s e s f âr # e as c ! înaint e de a înc e pe # i t e ve i înt re ba c e naiba s -a înt âmplat ! 89


Juan

A# a c ! iat ! c ât e va s fat ur i c are s !- " i fac ! munc a mai u# oar ! # i s ! t e duc ! ma i a pro a pe de fa t a v is ur i lo r. M ama ta - e nor mal s ! t e por " i fr umos c u mama t a, de # i c ât e o dat ! nu e c az ul. Chiar # i a# a, fe lul în c are t e po r " i c u mama t a poat e inf lue n$ a o re la" ie . Dac ! ajungi la s t adiul în c are fat a c are t e int e re s e az ! v re a s ! o c uno as c a pe mama ta,

atunci

fii

atent,

pentru

c!

fetele

te

urmaresc

înd eap roap e să vad ă c um te po r ţ i c u mama ta # i po" i ra t a & a ns a c u fa t a re s pe c t iv ! f ! r ! s ! - " i da i s e a m a m ! c a r. A# a c ! iat ! c e po" i s ! fac i: s pune - i de mama t a, ve z i c um re ac " io ne az ! # i, dac ! e int e re s at !, s pune - i în c o nt inuare c ât t i i la mama t a # i cât o respec$ i, f !c ând aluz ie la fapt ul c ! re la" ia dint re t ine # i mama t a e bun!. D a c ! c hia r a i o re la " ie buna c u m a m a t a , s pune - i luc r ul ast a. Aproape t oat e fe t e le sunt apropiat e de mame le lor, de c i p!r ând int e re s at de mama e i # i în re la" i i bune c u mama t a î" i va f i de ajut or pe mai de par t e . Cam vic le an! s t ra t a ge ma , & t iu, da r c a r t e a a s t a e s t e de s pre c um s ! c uc e re # t i o r ic e fat !, o r ic ând, nu de s pre c um s ! f i i c ins t i t din

punct

de

vedere

emo$ional.

ur m!t oare i me le c !r " i :)

90

Asta

face

subiectul


Juan

D an su l - a # s pune c ! a prox ima t iv 9 0 % dint re fe t e a do r ! s ! dans e ze ,

le

plac e

s e nz a" ia

pe

c are

o

au

at unc i

c ând

dans e az !, dat or i t ! une i le gi f iz iologic e pe c are o vom e x amina în ac e as t a c ar t e . B !ie " i, l!s a$ i-v ! o rgo l iul ac as ! # i înc e rc a$ i s ! aduna$ i c ât mai mul t e punc t e la ac e s t c api t ol. Am v!z ut t ipi c are nu e rau c ine # t ie c e , dar ave au ni# t e s c he me pe r ingul de dans c are le înne bune au pe fe t e . D ac ! put e t i, lua" i le c $ i i de dans # i a d! uga $ i la re pe r t o r iul pe r s o na l c â t ma i mul" i pa s i de dans . Fe t e lor le plac e or ic e din s fe ra dans ur i lor lat ine , c um ar f i Salsa or Samba. Ave " i înc re de re în mine în pr ivin$ a ast a #i o s! dansa$ i de buc ur ie mai t âr ziu. G ătitu l - da c ! # t i" i s ! fa c e " i c â t e va fe lur i de m â nc a re , f ! r ! dis c u$ ie ve " i impre s iona fe t e le . N u v! s pun s ! fac e " i c ur s ur i de g!t i t , de # i n-ar s t r ic a, v! s pun numai c ! e u n-am dat gre # la fe t e dup! c e am luat c ât e va le c $ i i de g!t i t # i am e xe r s at . P ut e " i s ! v ! r uga$ i un pr ie t e n s au mama s ! v ! arat e c ât e va luc r ur i, pe nt r u c ! fe t e lor le plac b!r ba" i i c are nu- s i pr ind ure c hi le în buc at ar ie ! Und e luc rează f ata - dac! î" i place de ea, afl! unde luc re az ! # i, c hiar dac ! ai f !c ut c uno s t in$ ! c u e a s au nu, e s t e o me t o d! bun ! de a t e fa c e re ma rc a t # i de fac e o impre s ie bun! de pe o po z i$ ie ne ut r !. 91


Juan

Odat a am me r s pân! la a m! duc e la c o s me t ic ! # i a m! l!s a e pi lat pe pie pt , numai pe nt r u c ! v ro iam s ! o s c o t în ora# p e fat a c are lucra acolo, î" i dai seama? Au! Î" i p o" i inc hipui c ! nu ave am s ! ple c de ac o lo c u mâna go al! # i v ! pot s pune c ! a me r i t at . A# a c ! af l! unde luc re az ! # i po" i s !- i t r imi t i # i ni# t e f lor i anonim c u un bi le " e l al c !r ui t e xt s! i-l amint e &t i mai t âr z iu. Odat ! c e a" i ie # i t la pr ima înt âlnire po" i s - o înt re bi de f lor i & i s !- i re c i$ i t e xt ul bi le t ului c a e a s ! # t ie c ! e de la t ine . Mie - mi plac e mane vra as t a, banuie s c c ! # i t ie , iar e i o s ! - i pla c a s igur. T e ş tiu d e u n d eva - re pl ic a as t a e ge nial! pe nt r u a s pa rge ghe a $ a , de c i po " i s ! - i s pui pur # i s implu „ Î mi pa r i c uno s c ut !!” s au „ N u t e # t iu de unde va?”. E a va înc e pe s ! s e gâ nde a s c ! de unde t e # t ie # i o s ! f ie fo a r t e ne dume r i t ! , pe nt r u c ! nu- i par i de loc c unos c ut . At unc i t u po" i s !- i z â mbe & t i # i s ! - i s pui c e va de ge nul „ D a , t e -a m v ! z ut pe aic i, vi i de s pe aic i, nu?” &i ai înc e put de ja c onve r sa" ia c u e a. Nu te străd u i p rea tare - în c a r t e a de fa $ ! anal iz !m mul t e t e hnic i # i t ac t ic i, t oat e folos i t oare dac ! s unt pus e în c o nt e x t ul po t r iv i t , de ac e e a nu t re buie s ! par ! c ! t e s t ra duie & t i pre a t a re . 92


Juan

Chiar dac ! t u de pui e for t în par t ic ular, nu t re buie s ! s e vad ! c ! t e dai pest e cap în publ ic. Cum î" i po" i da s e ama dac ! ai e x age rat ? Înt re ab!- t e s ingur dac ! func " ione az ! # i baze az !- " i r !s puns ul pe re ac " ia fe t e i, adic ! dac ! o ve zi c ! se t rage înapoi, înse amn! c ! t re buie s ! fa c i un pa s în s pa t e # i s ! t e re la xe z i. Ai c eva d e făc u t main e/ în weeken d etc ? - înt re bare a ast a magic ! v! sc oat e un r !spuns de la e a #i î" i ve i da s e a ma c â t de t a re o int e re s e z i. D e e xe mplu da c ! o înt re bi „ Ce fac i în w e e ke ndul as t a?” # i e a r !s punde „ Am ni# t e t re bur i de f !c ut , dar nimic impor t ant ”, îns e amn! c ! fat a înc e arc ! s ! par ! o c upat !, dar las ! lo c # i pe nt r u t ine în programul e i. D ac ! n-ai int e re s a- o de loc , " i-ar r !s punde indi fe re nt de c e fac e c ! e s t e „ fo ar t e o c upat a" în w e ke ndul ast a! " Am at ât de mul t e de f !c ut !”. Or ic are ar f i si t ua" ia, ve i # t i c um s t a i # i c e s ! fa c i în c o nt inua re . Adu- " i amint e c !, dac ! c ine va vre a s ! t e vad!, î# i va fac e t imp pe nt r u t ine # i v! ve " i ve de a, de c i nu c re de t ot fe lul de s c uze . Chia r da c ! a # f i pre & e dint e le $ ! r i i # i a # v re a s ! m! vad cu o fat ! , mi-a # fac e t imp f! r! s! invent ez scuze, #i la fe l ar fac e # i e a.

93


Juan

N- o f o rț a - nic i une i fe t e nu-i plac e s! f ie pre sat ! sau for $ at ! # i dac ! for $ e z i pe c ine va ve i înt âmpina re z is t e n$ ! din par t e a pe r s oane i re s pe c t ive . As t a îns e amn! c ! fat a va de ve ni c r is pat !, s e va bloc a me nt al # i nu va as c ul t a c e - i s pui # i a s t a numa i pe nt r u c ! fo r $ e z i no t a . Po " i s ! - i o fe r i # i un mi l ion de e uro, e a n- o s! t e a s c ul t e pe nt r u c ! t u o for t e z i. Ad u -ţ i amin te - e s t e foar t e s implu # i, c u t oat e as t e a major i t at e a b!ie " i lor ui t a dat e impor t ant e pe c are fe t e le le re " in. D e c i f ! un e fo r t # i adu- " i amint e dat e impo r t ant e s au luc r ur i pe c are t re buie s ! le fac i dac ! nu v re i s ! t e pui r !u c u fe t e le . Aten ț ie la d etalii - nu ui t a c ! fe me i le s unt fo ar t e at e nt e la de t al i i, s pre de o s e bire de b!r ba" i, de c i dac ! v re i s ! t e pui bine c u fe t e le , ai gr ija la de t al i i.

94


Juan

C ap ito lu l 5 M e n to r î n tr- al e p ro g resu lu i

Val i a fos t unul dint re c e i mai impo r t ant i o ame ni pe c are i-am înt âlni t # i l-am c uno s c ut înt r- un mome nt de c is iv în via" a me a. P r ie t e nia no a s t ra a dura t mul" i ani, pân! la moar t e a pre mat ura a

lui

Va l i .

Mi-a

devenit

mai

mul t de c ât pr ie t e n, a fos t mai mul t de c ât c ine va c are m! f !c e a s ! rad # i m! înv!" a de s pre fe t e , e ra c a un t at a pe nt r u mine # i un foar t e bun profe s or. Val i m-a f !c ut s ! în" e le g c ât de impor t ant

e s t e s ! ai un

me nt or, c ine va c are s ! t e ghide ze , c are s ! t e înve " e , un ant re nor, dac ! vre " i, c ine va c are a t re c ut pr in si t ua" i i pr in c are t u nu ai t re c ut înc !, c ine va c are î" i po at e îmbo g!" i e x pe r ie n" a de v ia" !, c ine va c !r uia îi pas ! c u ade v !rat asta

a

fost

Va l i

pentru

mine

me nt or ului.

95

#i

asta

este

defini"ia


Juan

Val i îmi s pune a de mul t e or i c !, „ or ic at de bun ai f i, t ot ai ne voie de un ant re nor, c ine va c are s ! t e ajut e s ! fac i progre s e ”, e xpl ic ându- mi c ! Val i N or man, Mike Tys on # i t o" i oameni i de afaceri de succes, din orice domeniu, au avut un ant re nor, un me nt or s au c e va de ge nul as t a. To" i au avut pe c ine va c are s! fac ! lumina ac olo unde e ra ne voie , c ine va c are în" e le ge a c e e a c e e i, c a înv!" !c e i nu în" e le ge au, c ine va c are s !- i ajut e s !- # i at ing! " e lul, o r ic are ar f i ac e st a, c ine va c are s! t e fac ! s! f i i mai bun #i s! t e fa c ! s ! p ro g re s e z i p â n! la nive lul ur m ! t o r. D e c i o r ic e do re # t i s ! re u# e # t i c i t ind c a r t e a a s t a , s a u în via" a în general, vei avea nevoie de un ment or, deci va t re bui s ! c au" i # i s ! g!s e # t i un ant re nor / me nt or, nume # t e - l c um v re i, dar î" i va t re bui ac e l d!s c al. Ideea

este

s!

alegi

pe

cineva

absolut

remarcabil

în

dome niul în c are vre i s ! e xc e le z i pe r s onal, f ie c ! e vor ba de t e nis , s au or ic e al t c e va, c aut ! pe c ine va c are e s t e mul t mai bun de c ât t ine , înva" ! t ot c e po" i de la ac e a pe r s oan!, î m p r i e t e n i " i -v !

#i

apoi

treci

la

nivelul

u r m ! t o r.

Ace#ti

oameni, ace # t i das c !l i s unt pe s t e t ot în jur ul t !u, dar ai gr ij! # i me n" ine - " i s t andarde înal t e , ale ge c u gr ij! # i nu- " i f ie t e am! s ! s c himbi das c !l i i dac ! s im" i c ! nu me rge c u unul din e i. 96


Juan

Ade v!r ul e s t e c ! s unt dou! pos ibi l i t !" i: f ie progre s e z i, f ie t e plafone z i înt r- un anumi t dome niu, de c i înva!" ! de la c e i pe c are - i admir i, nu mai amâna # i f ! ur m!t oare a mi# c are . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Me nt o r ul e s t e c ine va c are # t ie c e v re i s ! # t i i # i t e po at e înv !" a • P ro gre s e a z ! luâ ndu- " i un a s e me ne a a nt re no r • Caut ! # i g!s e # t e un me nt or, înva" ! t ot c e po" i înaint e s ! t re c i la nive lul ur m!t or.

P e rf ec ţ ionare c ontinu ă Val i mi-a ins uf lat ac e s t valoros pr inc ipiu dup! c are ac um m! ghide z , în s pe c ial în c e e a c e pr ive # t e fe t e le , pe nt r u c ! mai ai înt ot de auna c e va de înv!" at # i de îmbun!t !" i t înt r- un ase me ne a dome niu. Pe r fe c " io na re a c o nt inu! " ine de a nga ja m e nt ul pe c a re î l ie i fa " ! d e t ine îns u" i p e nt r u a f i înt o t d e a una m a i b un, ia r pe nt r u a fac e as t a e ne voie s !- " i for me z i anumi t e obic e iur i.

97


Juan

Mi s -a s pus Mae s t r ul pe nt r u c ! e ram o bs e dat s ! înv !" t o t t impul c ât e c e va nou, dore am s ! f iu mai bun în t oat e dome ni i le pos ibi le , as t fe l înc ât m! adânc e am în s t udiu, înv !" am t o t c e s e po at e de s pre un anumi t luc r u # i apo i t re c e am la ur m!t oare a not iune de aprofundat . A# a am capatat

cuno#tin"e

#i

deprinderi

c a re

e ra u

mult

peste

vârst a mea #i pent ru c ! ave am un me nt o r #i eram angajat în pro c e s ul de înv !" are , am înc e put s ! m! de z vo l t rapid. Am înv!" at în c e i 5 ani pe t re c ut i c u Val i mai mul t de c ât am înv !" at în t o at ! v ia" a me a. Imagine az !- " i c um ar f i dac ! ai fa c e t o a t ! v ia " a c e a m f ! c ut e u, d a c ! t e -a i d e d ic a în t ot al i t at e s t udiului fe me i lor, dac ! t e -ai s t radui t oat ! via" a s ! în" e le gi ma i bine fe me i le # i pe t ine îns u" i, s ! c o munic i mai bine # i s ! înve " i s ! t e por " i mai bine c u fe me i le # i c u t ine îns u" i! D a c ! a i o a s t fe l de o bs e s ie , c e va c a re t e pa s io ne a z ! # i dac ! t e de dic i ac e s t ui proc e s de Pe r fe c " ionare Cont inu!, t e ve i t ra ns fo r m a înt r- un m o d ului t o r, ve i d e ve ni c e nic i nu visai c! po" i fi. În" elege # i însu#e# t e -" i ace s t co nce pt #i va fi floare la ure c he s ! c uc e re # t i or ic e fat !, or ic ând.

98


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Tre b uie s ! t e g hid e z i d up ! p r inc ip iul d e p e r fe c " io na re c o nt inu! • Adânc e # t e - t e în c e e a c e î" i dore # t i s ! s t !pâne # t i • D e s c o pe r ! c a re e s t e o bs e s ia t a # i D e dic ! - t e s t udiului ac e st e ia • F ! din as t a un obic e i, par t e din t ine

C u m să fii cu un pas înainte S t â nd t o " i a c e i a ni p e lâ ng ! Va l i, un luc r u m i-a fo s t c la r : t re buie s ! f i i c u un pas înaint e a al t ora. As t a îns e amn! s ! ai ava n t a j u l a s u p ra c e lo r c a re u r m ! re s c a c e la # i lu c r u c ! # i tine.

Tr e b u i e

s!

te

întrebi

cu

ce

te

deosebe#ti

de

c o mpe t i" ie , iar r !s puns ul ar t re bui s ! f ie angajame nt ul c o nt inuu pe nt r u a t e pe r fe c " io na în t o at e do me ni i le , dar mai ale s în c e e a c e t e pr ive # t e pe t ine c a pe r s oan! # i c apac i t at e a t a de a c uc e r i o r ic e fat ! do re # t i. As t a impl ic ! înv!" are , dup! c um mi-a s pus me nt or ul me u. Am de ve ni t de -a dre pt ul obs e dat de a înv!" a c ât e c e va nou în f ie c are z i, de a ajunge c umva la ur m!t o r ul nive l. Av ând ase me ne a at i t udine #i obic e iur i for mat e , c re zi c ! t e mai poat e opr i c e va? 99


Juan

S ! f i i c u un p a s îna int e nu îns e a m n! un p a s a t â t d e ur ia s , nic i un pas mare , c i un mic pas înaint e a c e lor lal t i. G ânde s t e - t e la t o" i c e i c are au c â# t igat vre odat ! c e va; c ât au c â#t igat #i a fost oare c â#t igul lor propor t ional c u di fe re n" a c are i-a f !c ut invingat or i? S ! lua m e xe m p lul unui a t le t la p ro b a d e 1 0 0 m : d a c ! a r participa

la

Olimpiad!

#i

ar

câ#tiga

locul

întâi

cu

o

di fe re n" ! de 0,05 s e c unde fa" ! de at le t ul c are a c â# t igat argint ul, t ot ar int ra în c !r " i le de ist or ie #i ar c â#t iga milioane

de

dolari

din

premii

#i

alte

beneficii.

Iar

me dal iat ul c u argint ar pr imi s ubs t an" ial mai pu" in pe nt r u e fo r t ur i le s ale # i pe nt r u c ! a fo s t c u 0,05 s e c unde mai înc e t . Est e aici di feren" a d e 5 sut imi de secund! pro po r" ional! cu c â# t igur i le f ie c !r uia? A t re bui t me dal iat ul c u aur s ! c â# t ige la o di fe re n" ! de o mi l! pe nt r u a pr imi t o at e ac e le pre mi i? A t re bui t e l s ! f ie d e ze c e o r i s a u m !c ar de do u! or i mai bun? N u, a t re bui t numai s ! f ie pu" in mai bun de c ât c e l de pe loc ul doi # i de c ât c e i lal" i pe nt r u a s e buc ura de t oat e ac e le be ne f ic i i.

100


Juan

La fe l în c az ul re pre ze nt an" i lor de la vânz !r i; dac ! unul dint re e i ob" ine t ranz ac " ia în de favoare a al t uia, ac e s t a ar pr imi t ot c omis ionul, c hiar dac ! a fos t mai bun c u numai un proc e nt . Ide e a e s t e c ! nu t re buie de c â t s ! f i i pu" in m a i bun în dome ni i le impor t ant e # i c ule gi t o" i laur i i! La fe l # i în c az ul t !u # i al c onc ure n" e i pe nt r u vre o fat !: nu t re buie s ! f i i c u mul t mai bun de c ât al" i i, t re buie s ! f i i numai c u un pas înaint e , dar c u c ât e mai mare pas ul, c u at ât mai bine , pe nt r u a ave a o mar j! de e roare c ât mai mare # i pe nt r u a f i s igur i de c â # t ig. Im a g ine a z ! - " i c um a r f i s ! int r i înt r- o c a m e r ! p l in! d e b!ie " i # i fe t e c u c on# t i in" a c ! e # t i pre g!t i t pe nt r u or ic e s i t ua " ie pe nt r u c ! " i-a i f ! c ut t e me le îna int e # i a i a c e l s e nt ime nt minuna t c a re a pa re c â nd # t i i c ! e # t i c u un pa s înaint e a c e lo r lal" i. D up! c um s pune a t a t ! l m e u, „ b! ie t e , da c ! n- o ie i t u c u un pas înaint e , " i- o ia al t ul c u s iguran" !!” - # i as t a e ra de ajuns s ! m! impuls io ne ze în ho t ! r â re a me a de a c uc e r i o r ic e fa t ! oricând.

101


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • N u t re buie s ! f i i c u mul t mai bun, numai pu" in mai bun de c ât c e i lal" i pe nt r u a c â# t iga t oat e pre mi i le • D a c ! n- o ie i t u c u un pa s îna int e , o va lua a l t c ine va • Fii

cu

un

pas

înainte

perfec"ionându-te

dome ni i le impor t ant e

102

în

toate


Juan

C ap ito lu l 6 C u m să d etermin i o ric e f ată să fac ă orice T ac tic i d e in f lu en ţ are Ac e s t c api t ol s e vre a o le c " ie în care

s!

înv!"a"i

c â t e va

trucuri

folos i t oare în re la" i i le c u fe t e le , nu s e vre a în nic i un c az a f i o me t od! de manipulare a fe t e lor împo t r iva vo in" e i lo r. D up! c um s uge re az a pr ima par t e a ac e st e i c !r " i, t ot ul înc e pe c u t ine , nu c u e a. P â n!

a c um

am

a na l iz a t

a t r ibut e le

de

c a re

a re

ne vo ie

b!r bat ul pe nt r u a c uc e r i fe t e le ; t re buie s ! aiba Înc re de re a # i Cura jul ne c e s a r pe nt r u a s e ave nt ura în ne c uno s c ut a # i mis t e r ioas a lume a fe me i i, t re buie s ! c ons ide re t e ama pr ie t e n, nu du# man, t re buie s ! # t ie c um s ! ac " ione ze # i t ot c e impl ic ! ac e as t a pr in c o nc e nt rare , înv !" are , e fo r t # i un re z ul t at bine s t abi l i t în mint e .

103


Juan

Ac e s t b!r bat î# i c aut ! un Me nt or înt r-ale progre s ului de la c are

po at e

înv !" a

#i

este

ho t ar ât

s!

se

pe r fe c " io ne ze

c o nt inuu pe nt r u a f i c u un pas înaint e a c e lo r lal" i. B !r bat ul de c are vo r bim # t ie c e v re a # i e gat a s ! fac ! o r ic e este

nevoie

pentru

a-#i

atinge

scopul

f!r!

a

înc!lca

dre pt ur i le al t ora, dar are ne voie de mai mul t , pre c um pic t or ul c are de # i e s t e ge nial, nu poat e munc i f !r ! vops e le # i pe ns ule , s a u me c a nic ul f ! r ! s c ule le ne c e s a re . Ac um c ! am c onst r ui t baza sol id! de c are ai ne voie , e t impul s! v! dau t oat e t e hnic i le # i t ac t ic i le t e nt a" ie i pe nt r u a c uc e r i orice fat !, oricând. C u m să faci orice fată să te plac ă D e a ic i po r ne # t e t o t ul, pe nt r u c ! da c ! fa t a nu t e pla c e , c e # a ns e ma i a i? S ingura o p" iune c a re - " i r ! mâ ne e s t e s ! t e mul" ume # t i c u al t ! fat ! c are nu s e re s pe c t ! pre a mul t # i s e va mul" umi cu un b!iat de care nu prea-i place. Al t ! re l a" ie c are n-are nic i o # ans !. D e c i s ! o fa c i pe fa t ! s ! - i pla c a de t ine e s t e e s e n" ia l da c ! vrei c! fat a s ! fac! orice pent ru t ine. Ast a se bazeaz ! pe c um s e s imt e lâng! t ine : o s !- i plac ! de t ine în m!s ura în c are îi plac e s ! s t e a în pre ajma t a. 104


Juan

D a c ! o fa c i s ! - i pla c ! de t ine # i s ! s t e a în c o m pa nia t a , de ja ai pus baze le pe nt r u mul t mai mul t . Iat ! c um: L eg ea aso c ierii Ac e as t a e s t e o le ge dominant ! a nat ur i i umane # i e s t e e s e n" ial! dac ! v re i s ! fac i o fat ! s ! t e plac !. Oame ni i nu- # i dau s e ama dar, ac e as t ! le ge func " ione az ! me re u înt r- un proc e s s ubc on# t ie nt # i ac " ione az ! în major i t at e a t ac t ic i lor de s c r is e aic i, dac ! nu c hiar în t oat e . Ide e a e s t e s ! t e asoc ie zi st rat e gic fe t e i pr in int e r me diul unor st imul i #i ac t ivi t !" i pl!c ut e #i s! t e buc ur i apoi de be ne f ic i i le ac e st e i asoc ie r i. D a c ! fa t a fa c e c e va c e - i pla c e # i e s t e înt r- o dis po z i" ie bun!, ar f i bine s ! f i i # i t u pre ze nt , inve r s , c ând fat a nu e s t e înt r- o dis po z i t ie bun! # i nu s e s imt e bine , ar f i bine s ! dis par i de lâng! e a. Ide e a e s t e c ! vre i c a e a s ! t e as oc ie ze c u mo me nt e le în c are s e s imt e bine , pr in o r ic e mijlo ac e necesare.

Urm!toarele

tactici

vor

analiza

în

detaliu

me t ode le pr in c are t e po" i înc onjura de o aur ! poz i t iv!. În scurt t imp, fat a v ! fi dependent ! de prezen" a t a #i nu va put e a s upor t a s ! ple c i pe nt r u pe r ioade lungi de t imp.

105


Juan

Cre de " i- m! pe c uvânt , pe nt r u c ! am e x pe r ime nt at de mul t e ori cu aceast a fort !, iar acum c! #t i" i de ce devin oame ni i de pe nde n" i de pre ze n" a al t or oame ni, folos i" i ac e as t ! for " ! în" e le pt . F ă- o să râdă F ! fat a s ! r âd! # i s -ar put e a s ! nu mai f ie ne voie de mul t e al t e e for t ur i. Când fac i o fat ! s! r âd!, e xist ! mai mul t e le gi ps ihologic e c are func " ione az ! în favoare a t a, le ge a as oc ie r i i # i fe lul în c a re o fa c i s ! s e s imt ! , c a re e s t e o a l t ! le ge în s ine . G ânde # t e - t e pe nt r u o c l ip! c â" i oame ni î" i plac " ie pe r s onal numai pe nt r u c ! t e fac s ! r âz i? Tut uror ne plac c omic i i c e le br i # i de # i s unt ni# t e s t r !ini s im" im c a- i c uno a# t e m pe r s onal numai pe nt r u c ! pot # i ne fac s ! r âde m. Ac e as t a e s t e o al t ! le ge put e r nic !, de c i dis t re az !- t e # i s ! nu t e mir i dac ! une le fe t e o s ! f ie înne buni t e dup! t ine . Î" i s pun ma i t â r z iu c um s ! fa c i fe t e le s ! r â d! , de o c a mda t a e de ajuns s ! în" e le gi c ât de mul t s e po t apro pia do i o ame ni numai pe nt r u c ! s e s imt bine unul lâng! al t ul, de c i f i i c re at iv, e x pe r ime nt e az !, înc e arc ! mai mul t e po ant e # i ve z i c are func " io ne az ! # i c are nu. 106


Juan

F ă- i c o mp l i me n te Un

adev!r

simplu

#i

eficient

este

c!,

dac!-i

faci

c o mpl ime nt e , fat a o s ! t e plac ! # i mai mul t . Te hnic a e s t e foar t e e f ic ie nt ! din dou! mot ive : în pr imul r ând oame ni i au ne voie s ! f ie acc e pt at i # i c ompl ime nt e le t rans mi t un as t fe l de me s aj f lat ând e ul. În al doi lea rând, fet ele t e plac în m !sura în care se simt bine alat ur i de t ine , de c i dac ! s e s imt bine în propr ia pie le c ând s unt alat ur i de t ine , at unc i vo r v re a s ! pe t re ac a mai mul t t imp lâng! t ine # i inve r s , vor vre a s ! fug! de lâng! t ine dac ! nu s e s imt bine . P r in ur ma re , po " i s - o fa c i s ! s e s imt a bine în pro pr ia pie le # i a s t fe l s ! t e pla c ! ma i mul t da c ! - i fa c i c o mpl ime nt e . Ai gr ij! c um îi fac i c ompl ime nt e , nu e x age ra # i ai gr ija s ! nu par i ne s inc e r pe nt r u c ! as t a s e va int oarc e împot r iva t a #i

cite#te

despre

ce

complimente

s!-i

faci

exact

în

c api t o le le ur m!t o are . I d o lu l f etei O m e t o d! bun! de a o fa c e pe fa t a s ! t e pla c ! m a i m ul t e s t e ac e e a de a de s c o pe r i c are e s t e ido lul e i # i mo t ive le 107


Juan

pe nt r u c are admir ! ac e a pe r s oan!, pe nt r u c ! aproape t oat e fe t e le admir ! pe c ine va, f ie un pr ie t e n, me mbr u de fami l ie s a u c e le br i t a t e . D up! c e a i înt re ba t- o # i a i a f la t pe c ine a dm ir ! # i din c e mot ive , po" i ave a un e fe c t put e r nic as upra e i, magic c hiar. D a c ! a i a f la t de pi ld! c ! îi pla c e de Ca t he r ine Ze t a -Jo ne s pe nt r u c ! are c las !, e s t i lat ! # i îi par de os e bi t de s e xi p!r ul e i ne gr u m!t !s os # i pie le a e i pe r fe c t !, ai de ja o l is t ! de c ompl ime nt e . D in no u, f i i s inc e r # i fo lo s e # t e c o m pl im e nt e le a t unc i c â nd e c az ul. D e c e le mai mul t e o r i po at e s una ne s inc e r dac ! o c o mpl ime nt e z i ime diat dup! c e " i-a s pus e a, de # i po " i fac e ime diat o re marc ! s ubt i l! de ge nul „ da, c hiar îi s e me ni, probabi l din c auz a p!r ului ne gr u # i a t e nului m!s l iniu”, c are probabi l nu s t r ic !. Vârsta Tinere" ea est e el ixirul care face orice fat ! s! se simt ! bine în pro pr ia pie le # i, impl ic i t # i pe t ine . Fe t e le s e c o ns um! mul t c ând vine vor ba de vâr s t a lor, iar t ine re " e a e s t e un lucru

de

importan"!

major!

pentru

majoritatea

re pre ze nt ant e lo r s e x ului fr umo s # i c u c ât e s t e mai s e ns ibi l! în le gat ur ! c u v âr s t a e i, c u at ât mai bine . 108


Juan

Am înt âlni t fe t e de t oat e vâr s t e le , dar rare or i am înt âlni t vreuna care s ! nu fie s e nsibi l! la compl iment e legat e de vârst ! , c!reia s! nu- i plac! s! aud! ce t en frumos are #i c ât de t ânar ! arat ! - t r uc ur i ve c hi dar e f ic ie nt e . F ! as t a # i " i-ai f !c ut un pr ie t e n pe via" !. P ri e te n u l ap ro p i at Fe t e i îi va pl!c e a mai mul t de t ine dac ! ve i le ga o pr ie t e nie c u c ine va c are - i e s t e apro piat . Mo t iv ul e s t e pe nt r u c ! major i t at e a oame ni lor iau foar t e u# or dre pt bun! jude c at a al t uia, în spe c ial dac ! ac e a pe r soana ne e st e apropiat !. N e gândim c !, dac ! pr ie t e ni i me i î l plac , at unc i b!iat ul t re buie s ! a iba c a l i t ! " i de o s e bi t e # i, în plus , pr ie t e ni i îmi vo r bine le . As t a e de mul t e or i de par t e de a f i ade v!rat # i e o gre # e al! s!

lu!m

drept

bun!

judecata

altuia,

dar

se

întâmpl!

fre c ve nt # i po at e f i fo lo s i t ! în avant ajul t au. D ac ! re u# e # t i s ! le gi o re la " ie put e r nic a înt re t ine # i c ine va impo r t a nt # i drag din via" a fe t e i, mama e i de e xe mplu, at unc i probabi l o s ! a iba o p! re re fo a r t e buna de s pre t ine # i s unt # a ns e foar t e mar i s ! ajungi s ! o c uno# t i mai bine .

109


Juan

S p iritu l au to iro n ic Ac e as t a e s t e o me t od! foar t e bun! c a fat a s ! vad! c ! nu e # t i vani t o s s au aro gant . E fo a r t e im po r t a nt s ! nu pa r i a ro ga nt , pe nt r u c ! a s t a po a t e îns e mna c ! re la" ia vo as t r ! ia s f âr # i t înaint e de a înc e pe , de c i pe nt r u a e vi t a as t a, ar f i bine dac ! ai put e a s ! r âz i un pic

de

tine

însu"i

#i

s!

pari

astfel

mai

pl!cut,

mai

abordabi l. Eu folosesc met oda ast a mereu #i rad de ceva ce am s pus s a u a m f ! c ut . D e e xe mplu, da c ! m! impie dic , m! a puc s ! ra d de m ine # i s pun c ! s unt un îm pie dic a t , s a u da c ! c ine va s pune c ! a m na s ul ma re le mul t ume s c pe nt r u c o mpl ime nt s punâ nd c ! m! mâ ndre s c c u na s ul me u ma s iv # i a r ra de ia r, s a u da c ! a # ave a c he l ie a # s pune c ! o lus t r uie s c în f ie c a re dimine at a. Aceasta

este

o

tehnica

perfecta,

pentru

c!

t ra n s m i t e

me s ajul c ! # i t u e # t i om # i nu e # t i pe r fe c t # i t e fac e s ! par i mai

abordabil.

Mul"i

comici

celebri,

experti

în

c o mpo r t ame nt ul uman # i c hiar c e le br i t at i o fo lo s e s c c u s ucc e s pe nt r u a s e ide nt i f ic a # i a c re a o le ga t ura int re e i # i publ ic . D e s t e apt a t re aba,nu? 110


Juan

C o n stru ieste o rela ţ ie S e vo r b e # t e d e m ul t t im p d e s p re a c e a s t a t e hnic ! , în p a r t e # i pe nt r u c ! e s t e fo a r t e e f ic ie nt a a po i pe nt r u c ! , a t unc i când

construiesti

o

rela"ie,

stabilesti

o

conexiune

#i

oameni i t e plac mai mul t dac ! se pot raport a la t ine. Est e impo r t ant s ! s t abi le s t i o re la" ie fo lo s ind me t o de # i t ac t ic i omologat e, pent ru a- " i s po r i #ansele de a gasi punct e în c o mun c u fe t e le . P r ima me t o d! de a c o ns t r ui o re la " ie c u o fa t ! e s t e s ! - i imi t i po s t ura # i mi# c !r i le # i pe nt r u a fac e as t a imi t a- i ge s t ur i le # i l imbajul t r upului avand gr ija s ! nu bat a la oc hi. D e e xe m plu, da c ! fa t a s e a ple a c a pe s t e m a s ! # i a po i s t ! dre apt ! pe s c aun, f ! # i t u ac e la# i luc r u, iar dac ! e a î# i pune bra" e le pe mas !, fac i # i t u la fe l. Ac e as t ! t e hnic ! psihologic!

se

poate

folosi

#i

de

la

cel!lat

cap!t

al

înc !pe r i i. A doua me t od! e s t e ac e e a de a- i imi t a e xpre s i i le # i felul în c are vo r be # t e , de c i dac ! vo r be # t e re pe de f ! # i t u la fe l, iar dac ! folos e # t e o anume e xpre s ie s au un anume c uvânt în mod re pe t at , f ! # i t u la fe l. Po" i de as e me ne a s !- i obs e r vi mimic a fe t e i # i s ! o imi" i.

111


Juan

E ne vo ie s ! e xe r s e z i m ul t , da r a i no ro c de un ins t inc t s ubc o n# t ie nt c a re func " io ne a z ! f ! r ! c a e a s ! # t ie . P r inc ipiul e s t e c ! ne rapo r t !m la o ame ni c are s unt as e m!n!t o r i c u noi,

o

re la" ie

pre s upune

înc re de re

#i

ave m

ne voie

de

înc re de re pe nt r u a avans a. P une în apl ic are ac e as t ! t e hnic ! # i e a t e va pl! c e a ma i mul t . S imp atie rec ip ro c ă E de bun s im " s ! - " i pla c ! de c ine va c ! r uia îi pla c e de t ine , luc r u dove di t de ne num!rat e o r i în t o t at ât e a s t udi i. Opus ul e s t e valabi l, în s e ns ul c ! t inde m s ! nu ne plac ! o ame ni i c !ro ra nu le plac e de no i. D e c i pe nt r u înc e put ar t re bui s !" i plac ! s inc e r de e a, s ! f i i dr !gu" , c ald # i afe c t uos , s !- i fa c i c o m p l im e nt e s inc e re . P r in ur ma re , da c ! - " i pla c e de e a s a u o re s pe c " i dint r- un anume mot iv, spune -i-o. Est e ese n" ial s ! c onst ruiest i o rela" ie cu fat a pent ru ca ac e ast a s! t e plac !: c ine se ase am!n! se adun! #i ne plac oamenii

care

seam!n!

cu

noi,

deci

imita-i

gesturile,

l imbajul t r upului, s impat i i le # i ant ipat i i le # i ve " i c ons t r ui un ra po r t , o re la " ie , ia r e i c u s igura n" ! îi va pl! c e a de t ine m a i mul t . 112


Juan

În cele din urm !, se #t ie c ! fet elor le plac oameni i care au în ge ne ral o at i t udine # i abo rdare po z i t iv !; nim!nui nu- i plac e s ! s t e a lâ ng ! c ine va c are bomb!ne t ot t impul, e ne mul" umi t de c e i lal" i, de propr ia pe r s oan! # i de via" ! în ge ne ral. D e c i dac ! vre i s ! t e plac a fe t e le , înc e pe pr in a t e plac e s ingur, aborde az ! o at i t udine poz i t iv! as upra vie " i i # i o at i t udine ment al! pozi t iv !. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • As oc iaz !- t e c u s t imul i poz i t ivi pe nt r u a pune în apl ic are le ge a as o c ie r i i în favo are a t a • F !- o s ! r âd! # i ve " i ave a o c one x iune pe via" ! • Po t i s ! a jungi la fa t ! pr in int e r m e diul re la " ie i c u un pr ie t e n apropiat al ac e s t e ia • F !- i c o mpl ime nt e în c a re s ! o c ompar i c u o pe r s oan! p e c are o admir ! s au în c are s !- i s pui c ! arat ! mai t ân!r ! de c ât e s t e (nu c uvânt c u c uvânt ) C u m să faci orice fată să fie interesată de tine D a c ! o fa t ! nu e s t e int e re s a t a de t ine # i nic i m ! c a r nu t e observ !, ce # anse mai ai în c e e a c e o pr ive# t e ? N ic i o # a ns ! de c i f i" i a t e nt i, b! ie " i, pe nt r u a ve de a c um s ! înt o arc e " i s i t ua" ia în favo are a vo as t r !. 113


Juan

P u tere a c el ei d e - a tre i a p e rso an e Est e uimi t or cât de put ernic ! poat e fi impl icarea unui t ert c ând v ine vo r ba de c uc e r ire a fe t e lo r, iar e u pe r s o nal am folos i t ac e as t ! t e hnic ! de mul t e or i c u s ucc e s . Adev!rul

este

c!

oamenilor

le

place

s!

bârfeasca

în

ge ne ral, iar fe t e lor în s pe c ial, de c i dac ! fac i c unos t int ! c u un pr ie t e n, r ud! s au c uno# t in" ! a fe t e i c are t e int e re s e az !, ai de par t e a t a put e re a une i a t re ia pe r soane #i nu t re buie de c ât s ! t e re laxe z i # i s ! la# i luc r ur i le s ! c urga de la s ine . Ia t ! c um s ! pro c e de z i: g! s e s t e a c e a s t ! a t re ia pe r s o a n! , de pre fe rat o pr ie t e n! apropiat ! # i înt re ab- o pur # i s implu, arat !-t e c ur ios în le gat ur ! c u fat a c are t e int e re se az!, înt re ab! de s pre e a # i laud!- i pe r s o nal i t at e a, t r !s !t ur i le de c arac t e r, dar nu fr umus e " e a (o r ic e pro s t po at e fac e as t a), de c lara c ! o re s pe c t i pe nt r u un anume mot iv # i s uge re az a c ! ai v re a s ! o c uno # t i mai bine . Odat ! c e ai f !c ut as t a nu va mai dura mul t pân! s ! af le # i fa t a în c a uz ! c ! a i înt re b a t d e e a , d e c i a i p la nt a t s ! m â n" a pe c are ac um t re buie s - o mai uz i din c ând în c ând # i s - o pr ive # t i c um c re # t e .

114


Juan

O s ! - " i pla c ! t e hnic a a s t a , m ie c e l pu" in îm i pla c e fo a r t e mul t , # i func " ione az ! pe nt r u c ! oame ni lor le plac e s ! bâr fe as c a, iar dac ! infor ma" ia vine de la un t e r " , at unc i are mai mul t ! c re dibi l i t at e . În plus , fe t e lor le plac e s ! # t ie c a un b!iat s e gânde s t e # i vor be # t e admirat iv de s pre e le . Încearc ! t ehnica ast a #i promi t c ! n-o s !-" i par! r !u. D ez in teres Înt ot deauna e bine s ! e xist e un element de incert i t udine #i îndo ial! pe nt r u a apr inde f lac !ra pas iuni i, iar pe nt r u une le fe t e e ne voie de de z int e re s , de ignorare t ot al! pe nt r u a le s t â r ni int e re s ul. Ac e as t ! t e hnic ! e s t e înde os e bi de put e r nic ! # i e f ic ie nt ! în c az ul fe t e lo r s upe r be dar e go is t e . Le po " i de o s e bi de la un ki lomet ru - cred c ! sunt prea frumoase pent ru muri t ori i de rând,

probabil

chiar

sunt

frumoase

#i

#tiu

asta

cu

s igura n" ! , b! ie " i lo r l i s e s c urg o c hi i dup! e le . P ro ble ma e s t e c ! ac e as t a abo rdare nu e s t e e f ic ie nt ! în c az ul uno r ase me ne a fe t e , c are se simt f lat at e în vani t at e a lor de at e n" ia t a. Ide e a e s t e s ! nu pa r i int e re s a t , ba c hia r s ! igno r i ge nul !st a de fat !, ast a î" i va spor i #anse le . 115


Juan

Te hnic a func " ione az! pe nt r u c ! individul e goist î#i dore #t e t ot c e e a c e nu poat e ave a # i nu- i plac e c ând c ine va re ac " io ne az ! di fe r i t la far me c e le s ale , igno r ându- le . Fapt ul c ! t u o igno r i t e fac e de o s e bi t # i de v i i as t fe l o provo c are pe nt r u e a. Me t o da nu d! gre # : igno r- o, e a o s ! t e abo rde ze , f i i re c e ini" ial # i f ! o mi# c are la mo me nt ul po t r iv i t . At unc i v ! f i mai mul t c a s igur int e re s at ! de t ine . P e rso n al i tatea f e te i Oamenii

au

o

n e vo i e

înn!scut!

de

a

se

comporta

în

c o nfo r mi t at e c u ide alul de s ine , nu s e s imt bine at unc i c ând s pun s au fac c e va c are nu s e po t r ive # t e c u pro pr ia lo r ide nt i t at e . Par t e a int e re s ant ! e s t e c ! majo r i t at e a o ame ni lo r s unt în c o nf l ic t pe pla n int e r io r (dis t o na n" ! c o gni t iv ! ) # i de s e or i s unt ne s igur i pe e i at unc i c ând au valor i pe r s onale de c are s unt s igur i # i valor i c are c ont ras t e az ! înt re e le . Oame ni i t re buie t o t u# i s ! s e c o mpo r t e în c o nc o rdan" ! c u ide alul de s ine # i c u c e e a c e c re d c e i lal" i de s pre e i. Aic i int e r vine t e hnic a ac e as t a c are poat e f i inc re dibi l de put e r nic ! # i de e f ic ie nt ! c ând vine vor ba de c uc e r i t fe t e .

116


Juan

Po " i s ! inf lue nt e z i pr in s uge s t i i a t e nt e # i pe nt r u a fo lo s i tehnica

aceasta

cu

succes

trebuie

s!

sugerezi

c!

pe r s onal i t at e a e i e s t e în c onc ordan" ! c u c e e a c e dore # t i t u (c a e a s ! f ie int e re s at ! la randul e i de t ine ) # i dac ! e a ale ge s! ignore c e e a c e ai suge rat t u, at unc i pe r sonal i t at e a e i ar f i în c o nf l ic t c u c o mpo r t ame nt ul. Ia t ! un e xe m plu: da c a v re i s ! fa c i o fa t ! s ! - " i de a a t e n" ie s a u c hia r s ! ias ! c u t ine , atunci când sim " i ca e a e zi t!, po" i s ! fa c i o re ma rc ! de ge nul: „ c e - mi pla c e la t ine , B e c a , e s t e c ! e # t i ge nul de fat ! c !re ia îi plac e s ! s e dis t re ze # i e s t e de s c his ! s uge s t i i lor ” s au „ c e m! impre s ione az a pe mine la t ine , B e c a, e s t e c ! t u e # t i ge nul de pe r s oan! l ips i t ! de pre jude c !" i, re c e pt iv! la nou”. Înc e arc ! as t a c a s ! t e c o nv ingi c ! e s t e e f ic ie nt , c ! po " i s ! o inf lue n" e z i dac ! fac i s uge s t i i re fe r i t o a re la pe r s o na l i t a t e a e i. S inc ro niz a re a e s t e impo r t ant !; c ând # i c um s pui c e va de ge nul !s t a e s t e foar t e impor t ant , pe nt r u c ! nu vre i s ! bat a la oc hi, dar dac ! ob" i i r !s puns ul de c are ai ne voie , folos e s t e - l pe nt r u a p!re a c re dibi l # i a ave a e fe c t . No tă: t re b uie s ! e xe r s e z i a c e a s t ! t e hnic ! d e c i n- o fo lo s i în afara c ont e xt ului disc ut at mai sus spunând din se nin: „ c e mi plac e la t ine ....”, pe nt r u c ! o s !- " i t ai c rac a de s ub pic ioare , mai ale s dac ! abia v-a" i înt âlni t . 117


Juan

A# a c ! folos e # t e - o c ore c t , dup! c e ai af lat infor ma" i i le gat e de as t a, dar f !r ! s ! f i i pre a ins is t e nt # i va f i una dint re c e le mai e f ic ie nt e t ac t ic i de c are dis pui. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • S im p a t ia re c ip ro c ! - o a m e ni lo r le p la c e d e c e i c a re - i s impa t ize a z ! la ra ndul lo r • Nu

subestima

puterea

unei

a

treia

persoane

#i

folos e s t e - o în avant ajul t !u • Arat !- t e de z int e re s a t de t ipa fr umo a s ! dar e gois t ! # i o s - o a t ra gi c a un ma gne t • Inf lue n" e a z ! - i p e r s o na l i t a t e a C u m să faci orice fată să te g ăseasc ă atrăg ăto r Cine nu vre a s ! par ! mai at r !g!t or în fa" a s e x ului opus ? Î n t re b a " i

pe

oricine

#i

cine

v!

zice

c!

nu,

minte

cu

ne r u# inare ! Cu t o" i i vre m s ! p!re m mai at r !g!t or i s e x ului opus pent ru c! face part e din nat ura uman !, care t inde s! f ie mai vani t o as ! # i s upe r f ic ial! în z i le le no as t re . Fo lo s i" i u r m ! t o a re l e

tactici

psihologice

put e re a de s e duc " ie .

118

pentru

a

v!

îmbun!t!"i


Juan

S tarea d e ex c itare N ic i numi mai aduc amint e c ât e fe t e am c unos c ut la s ala, la parc ul de dis t rac " i i s au c hiar dup! un f i lm de gro az !. Pe at unc i mi se p!re a uimi t or c ! fe t e le sunt mai at rase de mine # i mai re c e pt ive în s i t ua" i i de ac e s t e a # i m! înt re bam de c e . Expl ica " ia est e urm ! t oarea: co r pul reac" ioneaz! el iberând adrenalina

în

momente

de

excitare

fiziologic!

sau

e mo " io nala, de c i c ând fac e m e fo r t , ne e s t e t e am! s au s unt e m e mo " io na " i, re a c " ia c o r pului e s t e

una na t ura l! ,

f iz io lo gic !, de e xc i t are . Deci

este

esen"ial

s!

fii

prezent

lâng!

fe t e

în

acele

mome nt e (ve z i le ge a as oc ie r i i), iar un b!iat de # t e pt ar organiza asemenea eveniment e în doi pent ru a se bucura de le gi le nat urale c are guve r ne az a c or pul în s t are de e xc i t are e mo " io nal! s au f iz ic !. R e sp e c tu l d e si n e Te hnic a func " ione az! în fe lul ur m!t or : în mome nt e le în c are re s pe c t ul de s ine al fe t e i e s t e s c !z ut , ac e as t a t e g!s e s t e mai at ragat or de c ât t e -ar gas i în mod nor mal. 119


Juan

Ac e s t a e s t e mot ivul pe nt r u c are ve z i c uplur i c are nu s e pot r ive s c f iz ic - unul dint re c e i doi s e af la înt r- o pe r ioad! gre a din punc t de ve de re e mo" ional, iar c e l!lal t a prof i t at de as t a f i ind pur # i s implu pre ze nt în mome nt e le ac e le a în c are p!re a mai at ragat o r c e lui lal t . Având

în

vedere

c!

unul

din

parteneri

profit!

de

s la bic iune a c e lui la l t , s e po a t e s pune c ! mul t e re la " i i înc e p ast fe l c u st ângul #i nu dure az! pre a mul t , pe nt r u c ! at unc i c ând s t are a e mo " io nal! # i re s pe c t ul de s ine al fe t e i re v ine la nive lul ini" ial, re la" ia s e s f âr # e # t e de c e le mai mul t e o r i. V! voi s pune pove s t e a unui as oc iat al me u c are a dove di t e f ic ie n" a ac e s t e i t e hnic i pr int r- o abo rdare dur ! pe c are e u pe r s onal n- o re c omand, dar c are dove de # t e c lar c ! t e hnic a func " ione az !. Tipul !s t a umblas e dup! o fat ! de mul t t imp # i f ! r ! nic i un s ucc e s c â nd i-a m s pus e u de t e hnic a de ma i s us # i e l a fo lo s i t- o înt r- un fe l t o t a l imo ra l. A vo r bi t c u un pr ie t e n s ! s e duc a # i s - o aborde ze pe fat ! numai pe nt r u a o fa c e s ! s e s im t a infe r io a r ! , c e e a c e a re u# i t , ia r a do ua z i s -a dus e l la fa t ! # i, # t i indu- i va ni t a t e a # i re s pe c t ul de s ine r !ni t e ,

a

inv i t at- o

în

o ra#

#i

de

dat a

ac e as t a

fat a

a

acc e pt at . Pove st e a e st e una t r ist a dar c are dove de #t e val idi t at ea unei t eori i.

120


Pe n t r u

a

folosi

Juan

tehnica

asta

p!strându-"i

integritatea

moral! f i i at e nt # i obs e r v- o pe fat ! # i aborde az- o at unc i c ând t e r min! o re la" ie . As t fe l e # t i impac at c ! ai juc at c ins t i t # i ai f !c ut # i pr ima mi# c are în c e e a c e o pr ive # t e pe fa t ! . Uită- te î n o c h i i e i % t ia i c ! p o " i fa c e o fa t ! s ! t e g ! s e a s c a m a i a t r ! g ! t o r, b a c hiar s ! s e îndr !go s t e as c ! de t ine numai ui t andu- t e în ochi i ei? Da, est e adev !rat , dup! cum au dovedi t-o mul t e s t udi i de s pre a t ra c " ie # i c hia r de s pre dra go s t e , îns ! e u a m c o ndus pro pr iul me u e x pe r ime nt . Am r ugat 100 de fe me i de di fe r i t e vâr s t e # i e t ni i, fe me i s ingure , m! r i t a t e , divo r " a t e # i v ! duve s ! pa r t ic ipe la un e x pe r ime nt împre un! c u mine # i as is t e n" i i me i. N u le -am s pus de s pre c e e ra vo r ba , le -a m r uga t do a r s ! s t e a 2 minut e c u f ie c are dint re as is t e n" i i me i # i c u mine # i s ! s e ui t e în oc hi i b!r bat ului din fa" a lor. Re z ul t at e le au fos t c o nc lude nt e . D upa c e le 2 m inut e , fe m e i le a u fo s t pus e s ! c o m ple t e ze un c he s t io nar ano nim în c are au fo s t înt re bat e dac ! l i s -a p!r ut c ! pe r s oana din fa" a lor e ra mai at r !g!t oare la s f â r # i t ul c e lo r do u! minut e de c â t l i s -a p! r ut ini" ia l. 121


Juan

87% dint re fe me i au r !spuns c u ” Da”, iar 50% au r !spuns c ! au s im" i t mai mul t de c ât At rac " ie # i le -ar f i pl!c ut s !- i c uno as c ! mai bine pe b!r ba" i i din fa" a lo r. Fant as t ic ! Ac um put e " i folos i # i voi ac e as t ! t e hnic ! de At rac " ie c u în" e le pc iune pe nt r u a ob" ine mai mul t de c ât a" i visat vreodat !. Pe bun ! drept at e se spune c! ochi i sunt fe re as t ra s uf le t ului. C o mp araţ ie ş i aleg ere Ac e as t a e s t e pe nt r u c e i mai pu" in ar !t o# i, c a mine . Eu pe r s onal am folos i t- o # i am ob" inut re z ul t at e uimi t oare . Ide e a e s t e c ! t re buie s ! pa r i m a i a t r ! g! t o r îns o " indu- t e c u c ine va mai pu" in ar !t o s de c ât t ine pr in int e r me diul le gi i c o mpara" ie i. D ac ! e # t i de pi ld! c u o fat ! c are - " i plac e # i î l aduc i c u t ine pe pr ie t e nul t !u c e l mai bun c are se am!n! c u B ra d P i tt s a u G e o rge Clo o ne y, " i-a i fa c e un m a re de s e r v ic iu. D e c i îna int e s ! r ! m â i s ingur c u fa t a , a s igur ! - t e c ! e # t i v! zut în publ ic al!t uri de asist en " i de-ai t !i pe care n u-i vo m num i ur â t i, c i d o a r nu la fe l d e a r ! t o # i c ! t ine , p e nt r u c a t u s ! ar !" i mai bine în c o mpara" ie c u e i.

122


De

a s e m e ne a ,

Juan

mai

po " i

fo lo s i

t e hnic a

din

s ubc a pi t o lul

T eh n ic ile ten ta ţ iei c o nfo r m c !re ia t e af i# e z i c u o fe me ie fr umo as ! pe nt r u a t re z i int e re s ul fe t e i de c are - " i plac e . D a c ! t e ve de c u o fe m e ie fr um o a s ! s e va gâ ndi c ! e c e va de c apul t !u # i poat e e # t i c hiar o par t id! bun!. Cum? P r ie t e ni, r ude , c o le gi, pune - " i fa nt e z ia la luc r u, numa i ave " i gr ija s ! nu fac e " i gre # e l i pe nt r u c ! n- or s ! v! plac ! ur m!r i le . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • O rg a n i ze a z !

o

i e # i re

#i

fii

p re ze n t

în

situa"ii

c a re

provoac ! o s t are de e xc i t are f iz ic ! s au e mo" ional! • Ac " ione az ! at unc i c ând are o p!re re proas t ! de s pre e a • Uit!-te

în

ochii

ei

#i

po"i

stârni

At ra c " i e

fizic!

#i

s e nt ime nt e ma i pro funde • Af i# e az a- t e c u pr ie t e ni mai pu" in ar !t o# i # i c u fe me i fr umo as e pe nt r u a de ve ni mai at ragat o r în o c hi i e i C u m să aprinzi pasiunea în fete Te hnic a ast a e st e una de c isiv!, în se nsul c ! dac ! î" i ie se , t e -ai ale s c u fat a, iar dac ! nu, r !mâi s ingur. D ac ! nu înve " i t e hnic a as t a, ve i ave a rar par t e de pas iune în re la" i i le t ale . 123


Juan

Ac e s t a e s t e de mul t e or i mot ivul pe nt r u c are mul t e re la" i i mor, luc r u dove di t de ne num!ra t e o r i în s t udi i # i obse r vat de mine la nive l pe r s onal s au profe s ional. Am fos t în ambe le si t ua" i i, ac e e a de a-mi pie rde pasiune a pe nt r u par t e ne r ! # i ac e e a în c are par t e ne ra î# i pie rde a pas iune a pe nt r u mine . Am avut oc az ia s ! v!d de ne num!rat e or i c um pas iune a dis t r uge o re la" ie # i m-am înt re bat de c e . Expl ic a" ia e s t e c ! noi oame ni i nu pre " uim lur ur i le s igure din via" a noas t ra # i ave m n e vo ie d e o d o z ! d e n e s ig u ra n " a . N u p re " u im lu c r u r i le s igure din v ia " a no a s t r ! , nu le a pre c ie m # i da c ! nu le apre c ie m, nu put e m sim" i pasiune fa" ! de ac e st e a. Re la" ia e s t e s o r t i t ! e # e c ului at unc i c ând ac e s t luc r u s e înt âmpl! c u unul din par t e ne r i, dar e x is t ! ni# t e s olu" i i s alvat oare . Î n d o iala D a c ! v re i s ! a pr inz i s a u s ! re a pr inz i pa s iune a înt r- o re la " ie t re buie s ! int roduc i un e le me nt de îndoial!, pe nt r u c !, dup! c um am s pus mai s us , s iguran" a uc ide pas iune a. A# a e nat ura uman!. Pe nt r u a c o nt ra c a ra e fe c t ul a m int i t m a i s us t re buie s ! v ! aminti"i

c!

omul

se

conduce

fr uc t ului o pr i t . 124

dup!

principiul

tenta"iei


Juan

Omul î# i do re # t e c e e a c e nu po at e ave a. Aminte#te-"i

dou!

reguli

pentru

atunci

când

sim"i

c!

pas iune a e s t e pe c ale s ! moar !: int rodu e le me nt ul de îndo ial! # i po ar t !- t e c u c e a la c are " i i c a # i c ând nu ai " ine la e a. Ac um în" e le gi poat e de c e fe t e le pe c are le dore # t i nu t e vo r # i c e le p e c a re t u nu le v re i t e d o re s c c u d is p e ra re . P u n c te c h ei e d e re ţ inut : • F !r ! pas iune t ot ul s -ar s f âr # i, dac ! n-ar f i s olu" i i le s a lva t o a re • Ave m ne vo ie a t â t de s igura n" ! , c â t # i de ne s igura n" ! ; e ne voie de e c hi l ibr u c ând vine vor ba de pas iune • N u pre " uim luc r ur i le de c are s unt e m s igur i dat or i t ! unui de ze c hi l ibr u înt re s iguran" ! # i ne s iguran" ! • Int ro d u un e le m e nt d e înd o ia l! p e nt r u a m a i înv io ra luc r ur i le # i pe nt r u a o " ine int e re s at ! • Când re la" ia e s t e una ve c he , pl in! de dragos t e , ac e s t e pr inc ipi i nu s e apl ic ! în ac e e a# i m!s ur !

125


Juan

C u m să ex ciţ i oric e f ată, o ric ân d Cu s iguran" !, f ie c are b!r bat dore # t e s ! f ie mae s t r u la c api t o lul as t a # i în" e le g pe r fe c t de c e , dar c a s ! ajungi în vârf t rebuie s! porne #t i de la baz!. Deci st udia " i t act ici le #i t e hnic i le c upr ins e în ac e as t ! c ar t e pe nt r u a c ons t r ui o re la" ie s o l id! baz at ! pe c o munic are # i inc o r po ra" i c e le de mai jos în s t rat e gia ge ne ral!. N u t e gr !bi, nu de ge aba s e s pune „ c u r ! bda re a t re c i ma re a .” Ce ur me az ! a fos t t rat at mai în de t al iu în ur ma c e re r i lor, de c i buc urat i-v! # i mul" umi t i- mi mai t âr z iu. P u n c te d e rep e r Pe nt r u a în" e le ge de c e e ne vo ie pe nt r u a e xc i t a o fa t ! , t re buie s !- i în" e le ge m punc t e le de re pe r. Unul dint re c l ie nt i i me i s e af la de c e va t imp înt r- o re la" ie c u o fat !, # i de # i ave au v ia" ! s e x ual!, înt âmpinau pro ble me la ac e s t c api t o l. E l v ro ia s ! # t ie de c e pr ie t e na lui îi s pus e s e c ! nu s e s imt e e xc i t a t ! s a u s e x i în t impul a c t ului s e x ua l, pur # i s implu nu în" e le ge a mo t iv ul. L-a m r uga t pe e l s ! - mi s pun! c um de c urge a u luc r ur i le e x a c t # i a m av ut aproxomat iv ur m!t oare a c onve r sa" ie : 126


Juan

El: Am vorbi t ast ! noapt e #i mi-a spus c! sincer nu se s imt e s e x i # i e xc i t a t ! . E u i-a m s pus a po i c ! a # v re a fo a r t e mul t c a e a s ! s e s imt ! bine # i am f !c ut ni# t e luc r ur i de at unc i pe nt r u a o fac e s! se simt a se xi, dar f !r ! nic i un re z ul t at . P ur # i s implu nu- n" e le g. Eu: Ce anume ai f !cut ca s-o faci s! se simt ! sexi? El: I-am spus în cont inuu cât de frumoasa est e, i-am c u m p ! ra t

lenjerie

sexi,

am

încercat

pozi"ii

diferite

în

dor mi t or, i-am s c r is c hiar # i o s c r is oare pe nt r u a o fac e s ! s e s imt a s e x i. Eu: Pare de ajuns, dar dac ! nici unul dint re lucruri le ast ea nu s e pot r ive s c c u ide e a e i de a f i s e x i? El: Cum a # a? Ce vrei s! spui? Eu: Oameni i au idei # i experien " e di feri t e #i t rec acest e e x pe r ie n" e pr in f i l t re di fe r i t e pe nt r u a în" e le ge # i înre gis t ra anumi t e se nt ime nt e #i re ac " i i, de la amuzame nt pân! la s impa t ie # i c hia r s e nz a " ia de a f i s e x i. Une le punc t e de re pe r s unt unive r s ale , al t e le s unt indiv iduale . El: Mda, e dest ul de logic. 127


Juan

Eu: În" eleg c ! t u ai f !cut efort uri mari #i c! ai avut cele mai bune int e n" i i, dar s -ar put e a c a ide e a e i de s pre c um e s ! t e s im" i s e x i s ! f ie t o t a l di fe r i t ! de a t a . El a t !cut , a dat afirmat iv din cap #i a c!zut pe gânduri. Eu: Poat e ideea ei de a se sim" i sexi est e dat ! de felu l în c are t e ui" i la e a, fe lul în c are o at ingi s au fapt ul c ! o s uni de s c a s ! ve z i c e mai fac e . El: Adev!rat , poat e s! fie orice #i eu s! nu-mi dau seama. Eu: Înt r-adev!r, afl! e xact ce o face s! se simt a sexi #i nu ve i d a g re # nic io d a t ! . Cu s fat ur i le me le în mint e s -a dus # i a vor bi t c u pr ie t e na lui,

au

rezolvat

problema

destul

de

repede.

I-a

pus

înt re bar i s ! vad! de c e are ne vo ie pe mt r u a s e s im" i s e x i, e a i-a s pus # i e l a f !c ut o l is t ! pe c are ul t e r ior au folos i t- o în do r mi t o r. Te -a i

î n t re b a t

v re o d a t !

de

ce

câteodat!

sim"i

c!

fa c i

e fo r t ur i mar i pe nt r u a fac e o fat ! s ! s e s imt ! iubi t !, a- i oferi t ot sprijinul necesar #i nu reu#e #t i? R!spunsul est e unul s ingur : punc t e le de re pe r. 128


Juan

P ro ble ma e s t e c ! , da c ! nu a f l i c e s t a nda rde s a u c e ide i a re fa t a în le g a t ur ! c u ne vo ia p e c a re înc e rc i s ! o îm p l ine # t i, e c a # i c ând ai t rage la " int ! le gat la o c hi. D ac ! ai no ro c poat e c hiar nime re # t i o dat ! la o s ut ! de ar unc !r i. Pe nt r u a ajunge un " int a# b un, t re b uie s ! # t i i c are e s t e " int a # i s - o po" i nime r i de f ie c are dat !. C u m să descoperi care sunt punctele ei de reper P r imul s fa t e s t e s ! nu a nun" i c ! v re i s ! vo r be # t i de s pre ast a, c u al t e c uvint e s! nu-i spui c ! vre i s! af l i c are sunt ide i le # i s t andarde le e i în le gat ur ! c u o anume pro ble m!, pe nt r u c ! o s ! c re ad! c ! e # t i c iudat . Ce ur me az ! e s t e numai pe nt r u t ine , nu t re buie s ! # t ie # i e a. Pe nt r u a af la c are s unt punc t e le e i de re pe r ur me az ! pa# i i de mai jos :

1.

Fa- " i în mint e o l is t ! c u luc r ur i le pe c are ai vre a s ! le # t i i de s pre e a.

2.

F i i s ubt i l c ând înc e pi o c onve r s at ie # i apoi înc e pi s ! o ghidezi c!t re c e ea ce vrei s! afl i.

3.

P unâ ndu- i înt re ba r i, s t a bi le # t e t e ma de int e re s a dis c u" ie i (t re buie s ! fac ! par t e din l is t a t a).

4.

P une - i înt re b! r i pe nt r u a f la e x a c t c e - i pla c e , a s c ul t ! c u at e n" ie # i re " ine . 129

Manualul De Seductie 5.

Juan

Re c api t ule az ! în gând # i no t e az !, dac ! e ne vo ie , ul t e r ior

6.

S t ud ia z ! p ro b le m a # i a s ig ura - t e c ! a i în" e le s

7.

P une în a pl ic a re , a da pt e a z ! - t e la re a c " i i le pe c a re le pr ime # t i pân! c ând s t !pâne s t i me t oda.

V! re c omand ac e s t ! t e hnic ! din t oat ! inima. Es t e inc re dibi l de put e r nic ! # i pr in int e r me diul e i po" i af la e xac t c e anume o exci t ! pe fat !, #i ast a de fiecare dat !. % i m a i e c e va ! P ra c t ic a i a cc e s la p a no ul d e c o m a nd ! a l fe t e i # i # t i i e x ac t c e s e mnale s ! ur m!re # t i # i c e but oane s ! ape #i, în c e ordine #i de c ât e or i pe nt r u a ob" ine re zul t at ul dor i t . Re dau mai jos un e xe mplu c are dove de # t e c ! ac e as t ! t e hnic ! e s t e e f ic ie nt ! # i s e poat e apl ic a în ne num!rat e c az ur i. C u m să f o lo seş ti p u n c tele d e rep er p en tru c a o ric e f ata s ă te gaseasca atragator Combin! t ac t ic a as t a c u le gi le At rac " ie i de s pre c are am vo r b i t d e j a # i ve i f i o fo r " ! d e ne s t ! v i l i t . Po " i s ! a f l i e x a c t c e i s e pare ire z is t ibi l une i fe t e , dupa c um mi s -a înt âmplat mie nu de mul t .

130


Juan

Eram cu o fat ! pe care t ocmai o cunoscusem #i s t ! t eam înt r- o c afe ne a s im" indu- ne bine c ând a int rat un t ip fo ar t e hot ar ât în!unt r u c are p!re a s ! c aut e din pr ivir i pe c ine va. Pa r t e ne ra m e a s e ui t a num a i dup! e l, v iz ibi l a t ra s ! de t ipul bine f !c ut . Mul" i b!r ba" i s -ar s im" i ame nint at i de ac e s t c o mpo t ame nt , dar e u nu m-am pie rdut c u f ire a (nu ui t at i c ! fe me i lo r le plac e s ! v ! t e s t e ze ), i-am ur mar i t c u at e n" ie # i pe e a # i pe e l # i m-a m înt re ba t c um po t fo lo s i s i t ua " ia în ava n t a j u l m e u . Tipul bine f !cut a plecat , eu am ramas foart e calm #i du p! c âtva t imp (nu ime diat , c a s ! nu c re ad! c ! m-am s im" i t ame nin" at de t ipul de mai înaint e ) am int re bat-o dac !-l c uno a# t e . Mi-a s pus c ! nu, dar c ! ar !t a fo ar t e bine # i s -a ui t at numai, nimic al t c e va. I-am s pus c ! s unt de ac ord # i am înt re bat-o c e a at ras-o la e l. A spus c ! fe lul în c are a int rat în înc !pe re , c u b!r bia s us # i c u pie pt ul în fa" ! # i me r s ul hot !r ât . Am înt re bat- o dac ! mai e ra c e va c are i-a plac ut la e l # i e a mi-a s pus c ! e ra fe lul în c are a pr ivi t- o c u c oada oc hiului pe s t e um!r.

131


Juan

Am înt re bat- o de c e i-a plac ut as t a # i mi-a s pus c ! e ra ge nul de pr ivire c are de borda de c onvinge re # i hot !r âre , c are de gaja e ne rgie mas c ul in!, ge nul de at i t udine c are le înne bune s t e pe fe t e le fe minine # i de l ic at e c a e a. Am z âmbi t în s ine a me a, apoi am s c himbat s ubie c t ul # i am înc e put s ! vo r bim de s pre al t c e va, dar de ja îmi f !c us e m not i" e în mint e . N u # t iu dac ! put e " i s ! în" e le ge t i c e s e înt âmplas e , dar e u îi e ram re c uno s c !t o r t ipului bine f !c ut , c are ar f i s t r ic at planur i le mul t or b!r ba" i de la pr ima înt âlnire . Eu eram mul" umi t pent ru c! desci frasem codul de t r !s!t uri c are o at rag pe e a la un b!r bat , luc r u c are nu s e înt âmpl! at ât de re pe de , de la pr ima înt âlnire . % t iu c ! v re " i s ! a uz i t i # i re s t ul p ove # t i i, d a r un g e nt le m a n nu vor be # t e nic iodat ! de s pre de t al i i de ge nul as t a. V! pot s pune numa i c ! a me r i t a t !

132


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Exist ! legi universale care det ermin! nat ura uman! , dar ac e st a e st e un st andard re lat iv, pe nt r u c ! înt ot de auna t re buie s ! t e adapt e z i la individ • Afl!-i

punctele

de

referin"!

dac!

vrei

s!

o

exci"i

oricând; acest e punct e de referin" ! pot fi dint re cele mai dive r s e • Odat ! c e a" i de s c o pe r i t punc t e le de re fe r in" !, put e " i nime r i " int a or ic ând

F ă- ţ i un p lan d e c uc erire a f etelor D a c ! nu- " i fa c i un pla n, a # t e a pt ! - t e s ! e # ue z i, pe nt r u c ! t re buie s ! ai un plan dac ! vre i s ! c uc e re # t i vre o fat !. N u vreau s ! spun c! t reb u ie s! v! ducet i #i s ! cumpa rat i ul t imul s of t ware de plani f ic are # i s ! fac e " i o s t rat e gie amanun" i t ! c u h!r " i c u t ot - ast a ar f i r idic ol. V! suge re z t ot u# i s ! v! ghidat i dup! c e le de mai jos pe nt r u a ave a # a ns e de s ucc e s . R e z u l tat c l ar stab i l i t S t a b i le s t e - " i un re z ul t a t c la r în m int e . 133


Juan

Vre i o ave nt ur ! de o noapt e , s au vre i c e va mai s t abi l, pe nt r u c are ai ne voie de t imp. Tre buie s ! # t i i c e vre i # i c e ve i o b " ine d e la fa t ! , p e nt r u a ve d e a d a c ! s e p o t r ive # t e c u c e v re i t u de la e a. A# a c ! t re buie s ! ai un " e l c lar # i s ! t e adapt e zi în func " ie de împre jur !r i. Dac ! nu #t i i unde me rgi, ve i a j ung e în a l t ! p a r t e . Cuno a # t e - " i t e lul; d a c ! a c e s t a pare re al iz abi l # i o vre i c u ade v!rat , nu e z i t a. F unc " ione az !? Cu or ic e fat ! ai f i # i în or ic e s t adiu v-a" i af la, re " ine ac e ast a înt re bare #i rapor t e az!-t e la e a int ot de auna, având în mint e re z ul t at ul pe c are î l do re # t i. Î nt re ab!- t e pur # i s implu da c ! a bo rda re a re s pe c t iv ! func " io ne a z ! în c a z ul t ! u. Tre b uie s ! # t i i d a c ! m e rg e s a u nu # i p o " i j ud e c a în func " ie de re z ul t at ul c lar s t abi l i t , s au po" i pr ivi proble ma dint r- o pe r s pe c t iv! s c ur t ! s au pe t e r me n lung. Cât e odat ! po" i f i de z am!gi t dac ! jude c i luc r ur i le dint r- o pe r s pe c t iv! pe t e r me n s c ur t , pe nt r u c ! ve i ave a s e nz a" ia c ! nu

progresezi

deloc.

Când

judeci

lucrurile

dintr-o

pe r s pe c t iv! pe t e r me n s c ur t , vre i re z ul t at e ime diat e rapid, iar c ând nu le o b " i i t e de s c uraje z i # i nu e # t i mul " umi t , dar o abordare mai bun! ve de luc r ur i le pe t e r me n lung pe nt r u a re al iz a c e va c are me r i t !. 134


Juan

D e c i da c ! t e ho t ! r ! # t i c ! fa t a re s pe c t iv ! m e r i t ! e fo r t ul, adapt e az! modul de abordare #i înar me az!-t e c u mul t ! ra bda re . F i i c lar în le gat ur ! c u c e e a c e vre i # i nu t e a# t e pt a la re z ul t at e ime diat e , pe nt r u c ! luc r ur i le bune ne c e s i t a t imp # i înt re a b! - t e me re u da c ! func " io ne a z ! în c a z ul t a u. P e rseve ren ţ a D e m ul t e o r i c â nd um bla m dup! fe t e m ! c o nfr unt a m c u pie dic i # i mi s -a s pus „ nu” în t oat e fe lur i le imaginabi le , dar am fost pe r se ve re nt . Dac ! vre i c e va c u ade v!rat ai ne voie de c uraj, c re din" ! # i pe r s e ve re n" !. D a c ! e # t i dis pus s ! a # t e p" i # i s ! pe r s e ve re z i, s ! c e r i c e va de mai mul t e or i, ai mai mul t e # ans e s ! af l i num!r ul de t e le fon al fe t e i, s - o s c ot i în ora# # i poat e # i mai mul t . Ide e a e s t e c ! po " i re a l iz a m ul t m a i m ul t e în v ia " ! c u ajut or ul insist e n" e i, al pe r se ve re n" e i, dup! c um am v!zut în re pe t at e r ândur i; t re buie s ! ba" i la u# ! de mai mul t e o r i dac ! c e i din!unt r u dor m. S!

nu-"i

fie

team!

niciodat!

în

fa"a

provoac !- t e pe t ine îns u" i s ! le de p!# e # t i. 135

p i e d i c i l o r,

chiar


Juan

Ce le mai palpi t ant e pove # t i din re pe r t or iul t !u s e x ual vor f i c e le în c are ai înt âmpinat re z is t e n" ! ini" ial. D !m dovad! de c e a mai mare s labic iune at unc i c ând re nun" !m în lo c s ! mai înc e rc am o dat !. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Re z ul t at ul t re buie s ! f ie c lar s t abi l i t , e l e s t e c e l de la c are t re buie s ! po r nim • F unc " io ne az !? Adapt e az !- t e din me r s • Perseveren" a este cuvântul che ie ; ce i care re nun"! nu c â# t iga nic io dat !, iar c e i c are c â# t iga nu re nun" ! • Mai înc e arc ! o dat ! • Urmeaz ! pa#ii ace # tia #i va f i f lo are la ure che s ! cucere #ti orice fat ! oricând C u m să faci orice fată să te sune înapoi C u rio zitate Pe nt r u a - " i da înt â lnire c u o fa t ! t re buie s ! vo r be # t i în pr imul r ând c u e a # i fe t e le nu t e s un! înapoi pe nt r u c ! uit!,

sau

de

multe

ori

din

iner"ie,

deci

folose#te

ur m!t oare a t ac t ic ! pe nt r u c ! fat a s ! t e s une # i s ! vina la înt âlnire . 136


Juan

„ Cur io# i i mor re pe de ”, s pune prove r bul, de # i în c az ul nos t r u „ c ur io# i i t e s un! ime diat ” ar f i mai pot r ivi t . P re miz a de la c are po r nim e s t e iar f ire a o me ne as c ! # i fapt ul c ! o ame ni i s unt fo a r t e c ur io # i, s unt a t ra s i de ne c uno s c ut # i vo r s ! a f le c e e a c e nu s t iu. Fo lo s e # t e ac e as t ! le ge în favo are a t a # i pe nt r u a fac e or ic e fat ! s ! t e s une înapoi or ic ând # i de f ie c are dat !. R e c u n o ş tin ţ a Ia t !

un

alt

lucru

c a re

ne

flateaz!

în

mod

con#tient;

oameni lor le place s ! l i se mul t umeasc!. St ! în firea omeneasc ! s! î" i p lac! d e cine va #i s! fi i pl!cut de cei lal" i, iar re c uno # t in" a e x pr im! fapt ul c ! î" i plac e # i apre c ie z i c e e a c e a f !c ut pe nt r u t ine c ine va. Ca s - o fac i s ! t e s une înapoi inc e arc a s !- i la# i un me s aj pe t e le fon c are s ! c ont ina ac e s t e dou! t e hnic i # i t e va s una ime diat . Î nc e arc ! ur m!t o are le me s aje : - G a bi, a bia a s t e pt w e e ke ndul a s t a ! O s ! - " i pla c ! la ne bunie ! Î" i s pun c â nd m! suni înapoi. Mul t ume sc înc! o dat a! - G a bi, t o c m a i a m a f la t c ! nu s -a t e r m ina t ! Abia a s t e pt s ! " i s pun ve s t e a bun! c ând m! s uni! 137


Juan

- G a bi, a # do r i s ! - " i m ul t um e s c , a # a c ! s un! - m ! c ! s - o po t fa c e p e r s o na l. - G a bi, î" i m ul t um e s c fr um o s ! Ce -a i f ! c ut e s t e un ge s t foar t e rar. Î" i s pun c ând m! s uni. - G a bi, î" i r ! mâ n da t o r. Î " i s pun ma i mul t e c â nd m! s uni. S f at: c ând s un! # i înt re ab! pe nt r u c e v re i s !- i mul t ume # t i s pune : „ Am v r ut s ! - " i mul t ume s c pe nt r u c ! mi-a i r ! s puns la t e le fon.” Re pl ic a as t a func " ione az ! de f ie c are dat !. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Ape le az ! la c ur ioz i t at e a nor mal! a fe t e lor • Oame ni lo r le plac e s ! l i s e mul t ume as c ! pe nt r u o r ic e • Combin! ac e s t e dou! le gi # i pune - le în apl ic are pe nt r u c a fe t e le s ! t e s une înapo i de f ie c are dat !

C u m să faci orice fată să se răzg ând ească Une or i fat a c hiar vre a s ! t e c unoas c ! mai bine # i s ! v! mai ve d e t i, d a r t e re fuz ! din va r i i mo t ive : f ie c ine va a f !c ut- o s ! s ufe re în t re c ut , f ie nu po a t e s ! a cc e pt e luc r ur i le c u us ur in" !. Ave " i aic i c ât e va t e hnic i pe nt r u a o fac e s !- # i de pa# e as c ! e z i t !r i le ini" iale # i a dor i s ! t e c unoas c !.

138


Juan

C ap ac itate d e in f lu en ţ are P r inc ipiul dure re / pl! c e re s t ! la ba z a a c e s t e i t e hnic i # i ide e a e s t e c ! z i lnic înc e rc !m s ! s c !pam de dure re # i s ! ne provoc !m pl!c e re , m!s ura în c are s upor t !m dure re a f i ind în s t r â ns ! le g! t ur ! c u pra gul f iz ic de re z is t e n" ! la dure re . S unt e m d is p u# i s ! fa c e m o r ic e p e nt r u a s c ! p a d e d ure r i ins upo r t abi le # i s ! s im" im pl!c e re , de ac e e a vo m fo lo s i ac e st pr inc ipiu pe plan psihologic . Est e foar t e ut i l în c azul fe t e lor înc !p!" ânat e c are nu s e razgânde s c u# or. F unc " ione az ! în fe lul ur m!t or : o c onvingi c ! dac ! nu s e ra z g â n d e s t e

v!

s u fe r i

instantaneu

dureri

insuportabile.

Tre b uie s ! f ie înd e a j uns d e m o t iva t ! p e nt r u a s e ra zg â nd i, pe nt r u a t e c re de . Evide nt c ! nu vre i s ! o rane s t i în vre un fe l, dar t re buie s - o c onvingi c ! dac ! nu s e mi# c a în dire c " ia s uge ra t ! de t ine v ! f i e x t re m de dure ro s pe nt r u e a din punc t de ve de re ps ihologic . Ave m ur m! t o r ul s c e na r iu: dup! c e a i de s c o pe r i t c u a jut o r ul înt re bar i lo r (ve z i c api t o lul 8 - Î nt re bar i c are c uc e re s c ) c e - i plac e # i c e nu, ai af lat s ! s pune m, c a- i plac e s ! s e pl imbe # i s ! be a c e a i # i nu po a t e s ! s upo r t e s ! r ! mâ na a c a s a unde s e pl ic t is e # t e c u fr ! " io r ul e i o bra z nic . 139


Juan

Ai put e a s !- i s pui c e va de ge nul „ dac ! ai ve ni c u mine s â mb! t ! dup! a mia z ! în pa rc ul na " io na l, ne -a m put e a pl imba # i apoi ai put e a s !- mi s pui c e planur i ai pe nt r u s ! pt ! mâ na v i i t o a re în t imp c e s t ! m la o c e a s c a de c e a i” # i apoi pre zint !-i al t e r nat iva: „ sau dac ! nu re u#e #t i s! ie #i #i s ! ne s im" im bine în pa rc , po " i s ! s t a i a c a s a # i s ! t e pl ic t is e s t i c u obraz nic ul de frat e - t !u.” As t a func " ione az ! 100%. D ac ! ob" i i infor ma" i i le c ore c t e # i o spui la moment ul pot rivi t , sigur se va razgândi. C e ar f i d ac ă...? Influen"a

acestor

cuvinte

este

una

deosebit!

#i

po"i

inf lue n" a c u s ucc e s fe t e le , în s pe c ial s ! le fac i s ! f ie re c e pt ive la s uge s t i i # i s ! le fac i s ! vad! luc r ur i le di fe r i t . F unc " ione az ! pe nt r u c ! e s t e o înt re bare de s pre pos ibi l i t at e # i o a me ni i s unt de s c hi# i po s ibi l i t ! " i lo r, în s pe c ia l da c ! s unt plauz ibi le # i ant ic ipabi le . P une c uv int e le a s t e a la înc e put # i ur me a z ! - le a po i c u c e e a c e do re # t i, de pi lda: „ c e -ar f i dac ! t e ve i s im" i bine la înt âlnire a c u mine # i ve i put e a s - o ie i de la c apat , c um î" i dore # t i, ai f i mac ar de s c his ! la pos ibi l i t at e a as t a?” s au „ c e ar f i dac! ne era sorti t s ! ne înt âlnim # i nu po" i af la s igur de c ât dac ! ne ve de m la o c afe a?”. 140


Juan

Încearc ! acest e cuvint e cu orice fat ! # i ur mare#t e-i reac " ia nor mal! c ând le ros t e # t i. Re pl ic a ac e as t a e s t e o mos t r ! de l imbaj c are e s t e f !c ut s ! inf lue nt e ze re c e pt or ul, iar c e s ! s pui e x a c t a f l i în c a pi t o lul înt re ba r i c a re inf lue nt e a z ! . Î n viito r O m o da l i t a t e de a inf lue n" a o a m e ni i e s t e s ! - i duc i c u imagina"ia

în

v i i t o r,

pentru

a

vedea

lucrurile

dintr-o

pe r s pe c t iv! ine di t !. Tot ul s e e xpl ic ! dac ! ne ui t am la modul în c are e s t e c ons t r ui t c re ie r ul dint r- o par t e s t âng! # i o pa r t e dre a pt ! . E v ide nt , t o " i o a m e ni i po s e d! a m be le p! r t i, dar le folos e s c în mod di fe r i t . Pa r t e a s t â ng! e s t e pa r t e a c a re guve r ne a z ! m e m o r ia , ia r par t e a dre apt a e s t e c e a c are guve r ne az a c re at ivi t at e a; oameni i pot avea oricare dint re cele dou ! p!r" i do minant !, dar t u vre i s ! t e adre s e z i par " i i dre pt e , de o c re at ivi t at e lat e nt ! # i v re i s - o duc i pân! în v i i t o r. Combina" i as t a c u t e ama înn!s c ut ! a oame ni lor de a nu fa c e g re # e l i # i ave " i g e nul d e re p l ic ! a p e r fe c t ! p e nt r u a inf lue n" a : „ ' i-a# put e a s pune c ! dac ! nu v re i s ! ie # i c u mine fac i o mare gre # e al!, dar n- o s !- " i s pun, o s ! las t impul s ! t re ac ! # i pe t ine s ! de s c ope r i as t a s ingur !.” 141


Juan

S a u „ îm i p a r i o p e r s o a n! c re a t iv ! , c u im a g ina " ie . Ce -a r f i dac ! pe s t e dou!, pat r u s au # as e s !pt !mâni noi doi am f i împre un!, e x t re m de apro pia" i # i pe nt r u a t rans fo r ma as t a în re al i t at e nu t re buie de c ât s ! acc e p" i as t !z i s ! ie # im împre un!.” O s ! - " i pla c ! s ! t e fo lo s e # t i de t e hnic a a s t a pe nt r u c ! nu t re buie de c ât s ! pic t e z i, s ! c ons t r uie # t i o imagine # i e a va înclina

c!tre

acea

imagine.

Creierul

uman

este

astfel

c o ns t r ui t , înc ât gândim în imagini, de c i du- o în v i i t o r pe nt r u a ve de a dive r s e pos ibi l i t !" i # i las ! ine r " ia s ! fac ! re s t ul. I n erţ ia Le ge a ine r " ie i s pune c ! or ic e luc r u pus în mi# c are v! pr inde vi t ez! #i va c ont inua s! se mist e în acea direc" ie, iar luc r ur i le imo bi le t ind s ! s t e a ne mi# c at e . P r inc ipiul e s t e valabi l at ât în universul lucr ur i lo r t angibi le , cât #i în cel al luc r ur i lo r int angibi le . D e c i s c o pul aic i e s t e s - o fac i pe fat ! s ! s e mis t e în dire c " ia t a # i nu în c e a o pus ! . Pe nt r u a t e s t a a c e a s t ! t e o r ie v ! da u ur m ! t o r ul e xe m plu: am r ugat c ând e ram mul t mai t ân!r o fat ! s! f ie pr ie t e na me a, e a a re fuz at , e u am r ugat- o s ! s e mai gânde as c !. 142


Juan

P robabi l nu s -a gândi t , dar îmi aduc amint e c um pe s t e o s ! pt ! mâ na a m inv i t a t- o s ! me rge m împre un! pe jo s a c a s a , e a a acc e pt at , apo i am r ugat- o s ! m! ajut e la t e me # i e a a fos t de ac ord, apoi a invi t at- o la o c afe a # i a# a mai de par t e . În c e le din ur ma a de ve ni t pr ie t e na me a # i am ie # i t împre un! o pe r io ad!. Ce e a c e nu # t iam e u at unc i e s t e c ! le ge a ine r " ie i luc ra în favo are a me a, în s e ns ul c ! n-a t re bui t de c ât s ! imping minge a în dire c " ia pot r ivi t !, s !- i mai dau un impuls din c ând în c ând # i re s t ul a ur mat de la s ine . D a c ! da i c uiva s ! gus t e o v i# in! dint r- o pr ! ji t ur ! c u vi#ine

ai

mai

multe

#anse

c!

persoana

respectiv!

s!

acc e pt e pr !ji t ura ul t e r ior. Le ge a ac e ast a a fost t e st at ! #i dove di t ! de -a lungul t impului, de la f iz ic ! la ps ihologie # i nu a dat gre # nic iodat !, de c i folos i" i- o c u s ucc e s # i în c az ul fe t e lor. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Câ#tig!

teren

prin

capacitatea

de

influen"are

care

func " ione az ! c u pr inc ipiul dure re / pl!c e re . • Ce ar f i dac !...?e s t e foar t e put e r nic # i de s c hide mul t e u# i • Fo r " a grav i t !" i i e s t e c o ns t ant !; s parge ine r " ia # i pune minge a în mi# c are în dire c " ia în c are vre i • D u fa t a în v i i i t o r înt r- o c !l!t or ie imaginar ! pe nt r u a o fa c e s ! ia s ! d in t ip a re le e i d e g â nd ire 143


Juan

P ri ma î n tâl n i re g aran tat ă Pe nt r u a c uc e r i o r ic e fa t ! o r ic â nd e s t e ne vo ie

ca tu s!-"i

pui în ac " iune far me c ul # i c uno# t in" e le . 'i s-a înt âmplat vreodat ! ca fa t a s! nu vin! la prima înt âlnire ? A pro mis c ! v ine , dar n-a mai ajuns . D up! c um s pune a m ma i de v re me , o a me ni i t re buie s ! s e c o mpo r t e c o nfo r m ide alului lo r de s pre pro pr ia pe r s o an! s au mo dului în c are îi pe rc e p al" i i. Ac e as t a e s t e t ac t ic a ps iho lo gic ! pe c are o vo m fo lo s i aic i pe nt r u a garant a c ! fat a apare la înt âlnire . Majo r i t at e a ar s pune luc r ur i de ge nul „ % t iam c ! n- o s ! t e " i i de c uvânt ” s au „ e i, haide , las !, c um adic ! n-ai put ut s ! vi i?”

Abordarea aceast a est e gre #i t ! pe nt r u c! d! na#t ere

la o gr !mad! de s c uze , din par t e a fe t e i. O a bo rda re m ul t m a i e f ic ie nt ! a r f i da c ! a i s pune c e va de ge nul „ as t a- mi plac e mie la t ine - e # t i ge nul de fat ! c are s pune c e gâ nde s t e # i fa c e c e e a c e s pune ” s a u „ înt o t de a una am admirat la t ine fapt ul c ! t e " i i de c uvânt ; spui c ! fac i c e va # i c hiar fac i luc r ul !la”.

144


Juan

S p unâ nd a s t a s ug e re z i c ! e a a re c a l i t ! " i le c uiva c a re s e " ine de c uvânt # i o f lat e z i indire c t , luc r u c are n-are c um s ! nu- i plac !. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Pe nt r u a f i s igur c ! a pa re la pr im a înt â lnire , a du în dis c u" ie pe r s onal i t at e a e i • F ! re fe r ire la pe r s onal i t at e a e i s punând c e va de ge nul „ c e - mi plac e mie la t ine e c !...” • Evi t ! s! com ent ez i ceea ce face , pe nt r u c! nu ajung i nic aie r i în fe lul !s t a C u m să impresionezi orice fată D a c ! v re i s ! do ba nde s t i MCF, a dic ! diplo m a de Ma s t e r în Cuc e r ire a Fe t e lor, pr imul luc r u e s ! fac i o impre s ie bun! # i ast fe l s! pre gat e #t i t e re nul pe nt r u c e va ur ma. Dup! c um # t i i, pr ima impre s ie e s t e fo a r t e impo r t a nt ! # i c o nt e a z ! pe nt r u c ! de mul t e or i nu " i s e d! o a dou! # ans ! s ! re par i o prim ! impresie gre # i t !. Exist ! îns! dou! t act ici cu ajut orul c!rora po" i face o prim ! impre s ie bun!, pr ima e s t e s ! z ambe # t i, iar a do ua s t ! în c o nc e pt ul de pr iming. 145


Juan

Zâmbeş te Zâmbetul a t r ! g a t o r,

fa c i l i t e a z ! degaj!

urm!toarele:

veselie,

te

încredere

fa c e

s!

în

sine,

pari

mai

energie

poz i t iv! # i arat ! c ! î" i plac e fat a # i o acc e p" i. Fe me i le s unt at rase de b!r ba" i c are au înc re de re #i re spe c t de sine , le plac b!r ba" i i ve s e l i, e nt uz ia# t i c are de gaj! e ne rgie poz i t iv!. N im!nui nu- i plac e s ! s t e a pe lâng! un t ip moroc !nos # i, nu

în

ul t imul

r ând,

fe t e le

au

ne voie

s!

# t ie

c!

s unt

acc e pt at e #i c ! le plac i. Ca s! împl ine #t i t oat e ac e st e c o ndi" i i, z âmbe # t e . C o n c ep tu l d e P rimin g A dou! t ac t ic ! fo lo s e # t e c onc e pt ul de pr iming, înt âlni t în ps ihologie , c are apare at unc i c ând c ine va s e înt âlne # t e c u un s e t de s t imul i # i apoi folos e # t e ac e ia# i s t imul i pr in c are f i l t re az ! o r ic e e x pe r ie n" ! ul t e r io ar !. D e a c e e a s pun o a m e ni i c ! „ s -a u t re z i t c u fa " a la c e a r # a f ” # i orice eveniment ul t erior est e considerat r !u sau bun, în func"ie

de

acest

prim

moment.

Primul

contact,

prima

e x pe r ie n" ! s au o r ic e s t imul, r !u s au bun, vo r f i f i l t r ul pr in c are s e jude c ! o r ic e e x pe r ie n" ! ul t e r io ar !. 146


Juan

Ac e s t luc r u e s t e impor t ant re fe r i t or la s c opul f inal, ac e la de a c uc e r i fat a, înt r uc ât c um t e pe rc e pe de la pr ima înt âlnire t e va pe rc e pe # i dup! ac e e a. D a c ! fa t a c a re t e int e re s e a z a a re o e x pe r ie n" ! pl! c ut ! , c ine va îi s pune o vo r ba bun! s au fac e un ge s t fr umo s pe nt r u e a, s ! s pune m # i apoi t e c unoa# t e pe t ine , ar pr ivi înt âlnire a c u t ine înt r- o lumina favo rabi l!, o pus ul f i ind valabi l. N u t e -ar pr ivi înt r- o lumin ! favo ra b i l! dac ! ar t re c e pr int r- o e x pe r ie n" ! ne gat iv ! c u pu" in înaint e de a t e c uno a# t e . D e ac e e a e st e at ât de gre u s! re par i pr ima impre sie #i pare c ! orice faci e gre #i t dup! ce ai f! cut o prim! impresie proas t !. P r ima impre s ie de s pre t ine e s t e re pe r ul pe nt r u orice experien " ! ul t erioar ! legat ! de t ine. Pe nt r u a fo lo s i a s t a în ava nt a jul t ! u, înc e a rc ! s ! fa c i c uno # t in" ! c u e a ime diat dup ! c e e a a t re c ut pr int r- o e x pe r ie n" ! pl!c ut !. Ai put e a c hiar s ! aranje z i o as e me ne a e x pe r ie n" ! pe nt r u e a, s !- i s uni de pi ld! # e ful # i s - o lauz i, iar ac e s t a s - o fe l ic i t e dup! ac e e a, dre pt pe nt r u c are fat a va pe rc e pe t oat ! z iua dre pt una bun!, c u e xpe r ie n" e poz i t ive .

147


Juan

Apoi apar i # i t u c a pr in minune # i fac i o pr im! impre s ie e xc e le nt !, în c o nc o rdan" ! c u z iua pe c are a av ut- o. P u n c te c h ei e d e re ţ inut • Z â m b e# t e ! O s !- i pla c !, pe nt r u c ! se reflect ! poz i t iv asupra t a #i asupra e i • F ! c a pr im a im pre s ie de s pre t ine s ! f ie pre c e da t ! de o e x pe r ie n" ! pl!c ut ! pe nt r u e a C u m să faci orice fată să râdă D up! c um a m s pus m a i de v re m e da c ! re u# e # t i s ! fa c i o r ic e fa t ! s ! r â d ! , a i în d o t a re o a r m ! inc re d ib i l d e p ut e r nic ! # i de inf lue nt !. F !- o s ! r âd! # i ve i f i pe l is t a c u oame ni pe c are v re a s !- i vad!, va z âmbi gândindu- s e la t ine c ând e s ingur ! # i c u c â t s e gâ nde # t e ma i mul t la t ine a s o c i indu- t e c u luc r ur i bune , c u at ât mai bine . Vor bim în c ont inuare de t ac t ic i le # i t e hnic i le ps hologic e pe c are s ! le fo lo s e # t i c a s ! fac i o r ic e fat ! s ! r âd!. D ac ! fac i pe

c i n e va

s!

râd!,

ai

mai

multe

#anse

ca

persoana

re s pe c t iv ! s ! t e plac !, în s pe c ial dac ! e vo r ba de o fat !. D a c ! po " i s - o fa c i s ! r â d! t e va pla c e a m a i m ul t c u s igura n" ! # i a s t a e v i t a l da c ! v re i s - o c uno # t i ma i bine . 148


Juan

Comic i i de profe s ie # i oame ni i c omic i în ge ne ral folos e s c mul t e din ur m!t oare le t e hnic i pe nt r u a t e fac e s ! r âz i, pr imi i f i ind c on# t ie n" i de ac e s t e t e hnic i, ul t imi i ne # t i ind ne ap!rat c are e s t e mot ivul ps ihologic pe nt r u c are e i îi fac pe al" i i s ! r âd!. Oame ni i au re pe re di fe r i t e # i r âd de luc r ur i di fe r i t e , de c i t re buie s ! af l i c e l i s e pare amuz ant , iar de mul t e or i t re buie s ! c ombini t ac t ic i le de mai jos pe nt r u a fa c e fe t e le s ! r â d ! . Ia t ! m a i j o s c â t e va m e t o d e e xc e le nt e de a fac e fe t e le s ! r âd!, de c i înc e arc !- le s ! ve z i c are func " ione az ! mai bine # i, în pr imul r ând re laxe az !- t e # i nu for " a not a înc e rc ând din r !s put e r i s ! f i i amuz ant . E l e men tu l su rp ri z ă Poate

fi

folosit

cu

succes

neconven"ional,

ceva

care

surprindere

c e va

sau

care

atunci s!

nu

ia i –a r

când

spui

interlocutorul fi

trecut

prin

ceva prin cap

ac e st uia. Te hnic a ast a garant e az! r âse t e , de c i gânde st e -t e , apoi înc e arc a #i t u #i ve i ve de a c ! e st e e f ic ie nt !. Aso c ieri As oc ie re a ne obi# nui t ! a dou! luc r ur i c are nu au nimic în c o mun în afar ! de fapt ul c ! s un! as e m!n!t o r s au r ime az !, poat e f i amuz ant ! pe nt r u uni i oame ni. 149


Juan

Am de s c ope r i t c ! me t oda func " ione az ! în s pe c ial în c az ul c ât o r va pr ie t e ni apro pia " i de -ai me i, c um a fos t c u o pr ie t e n! bun! c u c are t re buia s ! m! înt âlne s c s ! mânc !m c l!t i t e . E a a c o nt ramandat , pe nt r u c ! s e iv is e al t c e va # i de at unc i e u îi zic „ c lat i t a suc i t !”, iar e a se pr !p!de #t e de r âs de f ie c are dat ! c ând îi z ic a# a. S a u fo lo s e # t e o r ic e a l! t ura re ne o b i# nui t ! d e g e nul „ Ma rc u c are t rage c u arc u’ ” s au „ Ant o n c are t o ar na be t o n”. % t iu c ! e c iudat , dar func " io ne az ! # i as t a e impo r t ant . C o mic in ed it Oame ni i r âd c ând le s pui c e va la c are e i nic i nu s -ar f i gândi t , c e va c u t ot ul ine di t , iar t e hnic a as t a func " ione az ! foar t e bine c u e le me nt ul s ur pr iz ! # i de mul t e or i s t âr ne # t e hohote

de

râs.

Cu

cât

este

replica

mai

original!

#i

de os e bi t !, c u at ât mai bine . Tonul Mo dul în c are c o munic a" i c u ajut o r ul vo c i i # i al t o nal i t !" i i poate

fi

amuzant

în

sine.

Gânde#te-te

câti

comici

profe s ioni# t i t e fac s ! r âz i în hohot e vor bind de s pre luc r ur i pre c um s t are a vre mi i s au de s pre pant of i i lor, doar pe nt r u c ! fo lo s e s c un anume t o n. 150


Juan

Fo lo s ind di fe r i t e s une t e # i t o nal i t !" i ale vo c i i po " i fac e fe t e le s ! r âd!, iar major i t at e a b!ie " i lor au e x pe r ime nt at de ja c u ac e s t ge n de umor, de c i # t iu c ! s e poat e . R e p l i c a f i n al ă Aceasta

este

o

tehnic!

preferat!

de

mul"i

comici

profe s ioni# t i. Ac e # t ia s unt foar t e buni obs e r vat or i a c e e a c e s e s pune s a u s e înt â mpl ! în jur # i î" i spun de pi ld! o poant ! c u un f inal de os e bi t de amuz ant , apoi, c ând t e a#t e p" i mai pu" in, t e sur pr ind c u ac e e a#i re pl ic ! f inal!. Est e o t ehnic ! foart e e f icie nt ! #i int el igent !, pe care me r i t ! s - o înc e rc a" i, pe nt r u c ! ve " i s mulge c ât e va hohot e de r âs . S in c ro n iz area Po a t e c e l m a i im po r t a nt do m e niu în um o r, s inc ro niz a re a e s t e t o t ul în c az ul unui c o mic pro fe s io nis t c are v re a s ! fac ! publ ic ul s ! r âd!. D ac ! n- o nime re s c , pot s ! rat e ze o poant ! e x t re m de amuz ant ! # i s ! nu r âd! nime ni, do ar pe nt r u c ! nu s e s inc ronize az ! at unc i c ând o s pun. Es t e o t e hnic ! pur s ubie c t iv ! , da r c e i ma i a muz a n" i o a me ni pe c a re - i c uno s c par s ! aib! un al # as e le a s im" în pr ivin" a as t a.

151


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Ob" ine un avant aj c u e le me nt ul s ur pr iz ! • F ! as oc ie r i ine di t e înt r- un mod c ât mai or iginal • Cu c ât e # t i mai or iginal, c u at ât mai bine • Fo lo s e s t e - " i inf le x iuni le vo c i i: une o r i un s ingur s une t poat e s mulge hohot e de r âs • Re pove s t e # t e c e va # i punc t e az ! c u re pl ic a f inal! • S inc ro nize a z ! - t e

C o mp limen te g aran tate p en tru o ric e f at ă F i i s igur c ! obs e r vi # i îi fac i c ompl ime nt e dac ! ve z i c ! a f !c ut un e fo r t : dac ! # i-a aranjat p!r ul, dac ! # i-a c ump!rat o ro c hie no u! , da c ! # i-a f ! c ut unghi i le , da c ! a ra t ! ve s e l! s a u ma i fr umo a s ! c ! de o bic e i, f ! - i un c o mpl ime nt . Iat!

un

algoritm

în

5

pa#i

pentru

cele

mai

reu#ite

c o mpl ime nt e . S ! pre s upune m c ! îi c o mpl ime nt !m ro c hia. 1. F ă- i c o mp l i me n te si mp l e. Ai put e a înc e pe pr in a s pune „ Î mi pla c e ro c hia a s t a ” # i pune a cc e nt ul pe „ pla c e ” ui t ându- t e c u admira" ie la e a. N u s pune nic iodat a ze c e c uv int e c ând c inc i s unt de ajuns . N u e x age ra. 152


Juan

2. Zâmbeş te. As t a a ra t ! c ! nu min" i, pe nt r u c ! ai o at i t udine pozi t iv! #i e #t i e nt uziast . 3. F i i si n c e r. D ac ! nu c re z i c e e a c e s pui, n- o s pune . 4. M ai p u n e - i î n tre b ari d e sp re ro c h i e . Af l! m a i m ul t e de s pre e a, de e xe mplu de unde # i-a luat- o. Ve i p!re a mai s inc e r, ma i c re dibi l da c ! e # t i int e re s a t . 5. F ă î n c h e i erea me n" io nâ nd c e " i-a s pus e a de s pre ro c hie # i t e r min! c u un c o mpl ime nt de ge nul „ dup! c um s pune a m, e o ro c hie s upe r b! # i pa rc ! a fo s t f ! c ut ! pe nt r u t ine !”. O s ! t e iube as c ! la ne bunie pe nt r u as t a. C u m să placi familiei ş i p rietenilor ei Cu c ât t e plac mai mul t oame ni i impor t an" i din via" a e i, c u at ât t e va pl!c e a #i e a mai mul t #i c u at ât mai impor t ant ve i d e ve ni în v ia " a e i. Î n c a z ul a c e s t a , p ut e re a e s t e # i d e par t e a e i, nu numai a t a, pe nt r u c ! # i e a îi poat e inf lue n" a pe pr ie t e ni i # i pe c e i din fami l ia e i vor bind de s pre t ine . Obiectivul

t!u

este

ca

ea

s!

vorbeasc!

despre

tine

pr ie t e ni lor # i r ude lor # i nu t re buie s ! f i i un ge niu c a s !- " i dai s e ama c ! or ic um le va s pune de t ine , dar ar f i bine s ! 153


Juan

vo r b e a s c ! d e s p re t ine d e b ine , d e c i a r f i b ine s ! f i i un s ubie c t impo r t a nt de s pre c a re s e vo r be # t e c u e nt uz ia s m. Cu c ât pr ie t e ni i # i r ude le e i aud luc r ur i bune de s pre t ine , c u at ât mai bine # i iat ! c e t re buie s ! s pui # i s ! fac i: 1. F i i o p re z e n ţ ă p l ăc u tă, amu zan tă. D u- o s ! vad! # i s ! fa c ! luc r ur i c a re îi p la c , f ! - o s ! r â d ! # i f i i m e re u b ine dis pus # i ve s e l. 2.

Întreab-o despre lucruri care sunt importante p en tru ea, lu c ru ri la c are ţ ine . Odat ! c e ai de s c ope r i t c are s unt ac e s t e luc r ur i, c o nc e nt re az !- t e as upra lo r # i înt re ab- o de s pre e le . As t fe l e a o s ! t e plac ! # i mai mul t # i o s ! le vorb easc ! pr ie t e ni lor e i de s pre t ine . Înt re ab- o de c e îi plac e un anume luc r u, de c ând # i de c e e s t e at ât de impor t ant pe nt r u e a.

3. Î n treab- o d e ru d ele ş i p rietenii ei. Înva" ! cât de mul t e de s pre pr ie t e ni i # i r ude le e i: c um îi c he am!, c e f ir i s unt , c e int e re s e # i c e pa s iuni a u # i c e îi pla c e fe t e i la f ie c are . Cu c ât # t i i mai mul t e de t al i i, c u at ât mai bine . As t a îns e amn! c ! ve i f i me re u pome ni t în dis c u" i i le dint re e a # i pr ie t e ni i e i # i, c u c ât aude de t ine mai de s , c u at ât mai bine . Po" i s - o înt re bi de pi ld! de c ând e s t e B e c a c e a 154


Juan

mai bun! pr ie t e n! a e i or i c e mai fac e mama e i c e a afe c t uoas!, put e r nic ! #i inde pe nde nt !. C u m să faci orice fată să te preţ u i asc ă D a c ! fa t a t e pr ive # t e a dm ira t iv, e x is t ! m a i m ul t e # a ns e s ! fa c ! m a i m ul t e luc r ur i c u t ine , p e nt r u c ! t e va s t im a # i s e va gândi c ! e #t i un b! rbat ocupat , sol ici t at . Dar dac! e#t i un fraie r c are e s t e gat a t ot t impul s ! ale rge la c he re mul e i, at unc i #anse le t ale de a c uc e r i f ie #i o singur ! fat ! sunt e gale c u ze ro. R e p e tiţ ia Est e foart e import ant ca la început , când rela " ia est e baz at ! pe pr ie t e nie , s ! f i i dis ponibi l în mod fre c ve nt # i c o ns t ant pe nt r u c ! as t fe l pui în apl ic are le ge a ine r " ie i # i luc r ur i le s e mi# c ! în dire c " ia în c are v re i, re s pe c t iv s ! o b" i i pre " uire a fe t e i. D e a s e m e ne a , c u c â t de ve nim m a i o bi# nui" i c u c e va de la înc e put , pr in re pe t i" ie , c u at ât mai mul t s unt e m dis pu# i s ! acc e pt !m ac e l luc r u c a pe un dat c are fac e par t e din via" a noas t r ! (de ac e e a pe t s hop- ur i le îi las ! pe c e i int e re s a" i s ! c umpe re un c !" e l s !- l ia înt âi ac as ! de pro b! în w e e ke nd odat ! ce accept !m ceva sau pe cineva ca part e din via" a 155


Juan

noas t r ! pe baz a re pe t i" ie i, ne vine gre u la gândul c ! ne vo m d e s p ! r " i d e a c e l c e va s a u c ine va ) . D e c i f i i p re ze nt c â t mai de s pe lâng! e a la înc e put # i as t fe l valoare a t a în oc hi i e i va c re # t e . Absen ţ ă În via" !, apreciem lucruri le rare, cu care nu ne înt âlnim pre a de s , af ir ma" ie c are poat e p!re a în c ont radic t or iu c u c e a de mai s us c o nfo r m c !re ia re pe t i" ia c re s t e valo are a unui luc r u. Obs e r va" i îns ! c ! mai s us s e s pune s ! proc e dam a#a numai la înc e put #i c u re fe r ire la st abi l ire a une i re la" i i de pr ie t e nie c u fat a, nu o re la" ie amoroas !. Cu t oat e ac e st e a, t re buie s! t e împr ie t e ne #t i c u fat a înaint e s! se înt âmple # i al t c e va înt re vo i. Ave m t e ndin" a s ! s ube s t im! m luc r ur i le # i pe r s o a ne le c a re s unt t o t t impul lâ ng! no i, de c i pe nt r u a o fa c e s ! t e pre " uias c ! mai mul t , înc e arc ! s ! v! ve de " i mai rar, dar as t a dup! c e s -a at a# at de t ine . As t a nu îns e amn! c ! odat ! c e s -a at a# at de t ine # i vre a s ! f i" i mai mul t de c ât pr ie t e ni, t u dis par i c ! H ar r is o n Fo rd în Evadat ul, înseamn! numai c! t e adapt ezi pu " in #i devi i mai s c ump la ve de re , a dic ! nu ma i e # t i la c he re mul e i t o t t impul. 156


Juan

F !- o s ! în" e le ag! c ! ai mul t e de f !c ut , c ! ai o via" ! ocupat ! # i e#t i o p e rs oa n! sol ici t at ! , as t fe l încât , at unc i c ând v ! ve de " i, e a s ! în" e le ag! c ! t impul t !u e pre " io s # i s ! a pre c ie ze c u a de v ! ra t t impul pe t re c ut împre un! . Te hnic a este

fo a r t e

eficient!,

lucru

d e m o n s t ra t

în

n e n u m ! ra t e

s t udi i. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Re pe t i" ia d! na# t e re la fami l iar i t at e , c are d! na# t e re la acc e pt are în faza ini" ial! • Apre c ie m luc r ur i le rare • În st adiul de început al idi lei, fi i scump la vedere, nu me re u dis ponibi l • S p une - i c ! t im p ul t ! u e p re " io s # i va a p re c ia fa p t ul c ! vrei s! pet reci mai mul t t imp cu ea

C u m să faci să nu te uite fetele niciodat ă D a c ! re u# e # t i s ! fa c i f ie # i num a i o fa t ! s ! nu t e ui t e # i s ! aiba amint ir i fr umoase de spre t ine , n-o s!-" i vin! s! c re zi c ât de re pe de s e va r !s pândi ve s t e a, pe nt r u c ! fe t e lo r le plac e s ! vor be as c !, de c i e a va s pune # i al t or fe t e de s pre t ine # i ac e s t e a vor ve ni e le s ingure la t ine .

157


Juan

Pe nt r u a re u# i a s t a a i ne vo ie de ur m ! t o a re le t re i t e hnic i, de # i e de ajuns s ! s t !pâne s t i una s ingur ! pe nt r u c a fat a s ! nu t e ui t e , iar dac ! e # t i s t !pân pe dou! s au pe t oat e t re i, t e va " ine mint e pân! la moar t e .

1.

C ele ş ase ac ţ iuni

P r ima t e hnic ! pre s upune # a s e a c " iuni, t re i po z i t ive # i t re i negative.

Cele

pozitive

sunt:

ai

grij!

de

ea,

f!-i

c o mpl ime nt e # i f i i at e nt # i po l i t ic o s . O fe me ie n- o s ! ui t e nic iodat ! un b!r bat c are e at e nt , pol i t ic os # i are gr ij! de e a, pe nt r u c ! fe me i lo r le plac b!r ba" i i c are au gr ij! de e le # i c are " in la e le . Iar dac !- i fac i un c o mpl ime nt s inc e r, o s ! - # i a mint e a s c a de t ine c u s igura n" ! , pe nt r u c ! t oat e fe me i le î# i amint e s c c ompl ime nt e le pe c are le -au pr imi t de -a lungul vie " i i. %t iu fe me i t ine re # i fe me i mai în vârst!

care

î#i

amintesc

exact

absolut

toate

c o mpl ime nt e le pe c are le -au pr imi t . Ac " iuni le ne gat ive , de e vi t at , s unt : s ! t e plângi, s ! c o ndamni # i s ! c r i t ic i. Î n abs e n" a ac e s t o ra, fat a î# i va aminti

de

condamna

tine #i

cu n-o

pl!cere, critica

deci

nu

niciodat!.

te

plânge,

n-o

Canalizeaza-"i

e ne rgi i le îns pre a ave a gr ij! de e a, a- i fac e c o mpl ime nt e # i a f i a t e nt # i po l i t ic o s c u e a . 158


Juan

P ri ma d at ă

Cu t o" i ne amint im pr imul s !r ut , pr ima z i de # c oal!, pr ima iubire . Fe t e le î# i vor amint i pr ima dat ! c ând au f !c ut

un

anume

luc r u,

dac !

ac e l

luc r u

a

fo s t

unul

impo r t ant . Am!nunt ul c he ie aic i e s t e impor t an" a, pe nt r u c ! nu ne amint im de pr ima pe re c he de pant of i pe c are ne -am pus - o în pic ioare s au de pr ima dat ! c ând ne -am s c obi t în nas . Ide e a e s t e s ! t e as oc ie z i c u o amint ire de s pre pr ima dat ! din via" a fe t e i, ac e a amint ire s ! f ie de s pre c e va s e mni f ic a t iv # i îi va f i gre u s ! t e ui t e . Ai put e a s ! c !l!t ore # t i împre un! c u e a unde va unde n-a mai fos t , s au poat e e # t i pr imul e i iubi t , s au fac i c a o z i s ! f ie unic ! pe nt r u c ! o pe t re c e " i înt r- un mo d ine di t , s a u organizezi ceva inedi t de ziua ei. P r ima da t ! pe nt r u c e va unic # i pl in de s e mni f ic a " i i pe nt r u e a o va fac e s !- # i amint e as c ! de t ine t o at ! v ia" a # i probabil

s!

retr!iasca

episodul

respectiv

#i

s!-l

pove s t e as c ! de o s ut ! de or i # i, de f ie c are dat ! c ând î l pove s t e # t e , ve i f i # i t u pre ze nt .

159


Juan

O ex perienţ ă marcantă

D a c ! e # t i o pa r t e im po r t a nt ! dint r- o e x pe r ie n" ! c a re i-a marcat

via"a,

nu

te

va

uita

în

vecii

v e c i l o r.

Dac!

împ!r t a# i" i împre un! o e x pe r ie n" ! c are - o s c himb! pe e a s a u o pa r t e din v ia " a e i pe nt r u t o t de a una , va ave a me re u o a m int ire v ie

le ga t ! de a c e l m o m e nt # i de o s ingur !

pe r s oan!, t u. D e c i f i i a t e nt c u e x pe r ie nt e le a c e s t e a m a rc a nt e , pe nt r u c ! las ! amint ir i de ne # t e r s # i de pinde de t ine c a ac e s t e a s ! f ie pl! c ut e s a u ne pl! c ut e . Ac e s t e e x pe r ie n" e nu po t f i plani f ic at e de c e le mai mul t e or i, nic i nu s unt de l imi t at e foar t e c lar în alb # i ne gr u, oame ni i le în" e le g în mod di fe r i t # i une or i e xpe r ie n" e le s unt c e le c are ne ale g pe noi, nu inve r s , de c i pr imi" i- le or ic um ar f i # i acc e pt a" i fa p t ul c ! a c e a e x p e r ie n" ! t e -a le g a t d e o a num i t ! fa t ! . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Exceleaz! în ac " iuni pozi t ive #i evi t !-le pe cele negat ive • P l! nuie # t e # i a po i împ! r t ! # i" i o pr im! e x pe r ie n" ! unic ! pe nt r u e a • F ! par t e dint r- o e x pe r ie n" ! marc ant ! pe nt r u e a # i ve i fa c e p a r t e m e re u d in v ia " a e i 160


Juan

C u m să obţ ii ad evăru l d e la o ric e f at ă Pe nt r u a c uc e r i o r ic e fa t ! , o r ic â nd, t re buie s ! po " i s ! o b" i i adev!rul

de

la

ea

de

fiecare

dat!

dac!

vrei

s!

fa c i

progre s e . E o înt re ag! lupt ! s !- " i dai s e ama dac ! nu t e mint e , s !- " i dai s e ama c e vre a s !- " i s pun! c u ade v!rat # i ac e st e a sunt ge nul de înt re b!r i pe c are #i le pune or ic e b!r bat . D a c ! vre i s ! af l i ade v!r ul # i nu c e e a c e vor e le s ! c re z i, t re buie s ! înve " i s ! c au" i indic i i nu numai în c e e a c e ve z i # i auzi, c i #i în c e e a c e nu se ve de c u oc hiul l ibe r sau se aude c u ure c he a. Tre buie s ! # t i i s ! de pis t e z i minc iuni le pr in omisiune sau minciuni le sfrunt at e. Exist ! dou! met ode de a af la ade v!rul, prima fi ind cea în c are o înt re bi pe fat ! în fa" ! # i o ac uz i c ! t e mint e , a do ua f i ind c e a în c are t e re fe r i indire c t la ade v !r. Ul t ima e s t e c e a e f ic ie nt !, iar pr ima e s t e de s e o r i re s pins ! de fat a c are # i g! s e # t e în mo d pre v iz ibi l s c uze # i ne a g! a c uz a " i i le . Ta c t ic i le d e m a i j o s s u n t fo a r t e b u n e p e n t r u c ! , d a c ! t e în# e l i # i fat a nu mint e , v ! p!re a c ! t e -a de z info r mat c ine va, nu c ! ai f i t u ge lo s s au parano ic , de c i o b" i i # i ade v!r ul #i sc api #i ne v!t !mat . 161


Juan

D e c i ia t ! m a i jo s do u! t a c t ic i ps iho lo gic e c a re nu da u gre # c ând v ine vo r ba s ! de ma# t e minc ino as e le # i c ât e va s fat ur i în le gat ur ! c u indic i i le c are s e mnal ize az ! o minc ino as !. Alu zii Pe nt r u a a pl ic a t e hnic a a c e a s t a c u s ucc e s , t re buie s ! c o ns t r uie # t i un s c e nar iu as e m!n!t o r. Vo m da un e xe mplu: t u b!nuie # t i c a e a nu s -a dus la f i lm s amb!t ! s e ara, c i # i-a dat o înt âlnire t âr z ie c u fos t ul e i pr ie t e n. D a c ! v re i s ! a f l i a de v ! r ul, n- o a c uz a c i f ! a luz i i la a de v ! r # i s pune de e xe mplu c ! un pr ie t e n de -a l t ! u " i-a m! r t ur is i t re c e nt c ! banuie # t e c ! pr ie t e na lui î l în# e al! c u fo s t ul e i pr ie t e n. D up! c e s pui a s t a , f ! o pa uz ! # i ur m ! re # t e - i re a c " ia # i po " i s - o înt re bi # i pe e a c e c re de de s pre a s t a # i ve i a f la în c ur ând dac ! mint e s au nu. O pe r s o a n! c a re nu s e # t ie v inova t ! e s t e re la x a t ! # i int e re s at ! de dis c u" ie , ba c hiar îi plac e c ! i-ai c e r ut p!re re a înt r- o proble m! # i î" i va s pune mai mul t c a s igur c e c re de # i c um ar pro c e da.

162


Juan

Cine va c are s e # t ie vinovat îns !, s e c ompor t ! di fe r i t , s e s imt e inc o mo d # i ia o a t i t udine de fe ns iv ! , c e l ma i pro ba bi l s c himb! s ubie c t ul s a u n-a re nic i o p! re re de s pre a c e a s t ! proble m!, de c i mai pune - i c ât e va înt re b!r i # i, dac ! e s t e pas iv! # i fac e int e n" ionat pe t imida, ve i # t i c ! mint e . B ăiatul vic lean Ac e as t ! t e hnic ! s e folos e # t e în mod s pe c ial c ând vre i s ! de ma# t i un fals al ibi int roduc ând o ve r s iune fals !. D ac ! banuie s t i c ! a fos t înt r- un anume loc la o anume or ! # i nu a fo s t unde s pune e a c ! a fo s t , fo lo s e # t e t e hnic a a s t a pe nt r u a ob" ine ade v!r ul de la e a de f ie c are dat !. Pe nt r u a f i c u a de v !ra t v ic le a n t re buie s ! int roduc i o ve r s iune inve nt a t ! # i s ! ve z i c um re a c " io ne a z ! e a . S ! lua m e xe mplul de mai s us # i s ! s pune m c ! t u o banuie s t i pe pr ie t e na t a c ! s -a înt âlni t c u fos t ul e i pr ie t e n înt r- un al t loc de c ât c e l s pus de e a, re s pe c t iv c ! s -a dus c u o pr ie t e n! la f i lmul X c are a înc e put la 8:30 în c ine mat o graful Y. Ai put e a s ! int roduc i un fapt inve nt at # i s ! s pui c ! ai auz i t la ra dio c ! la c ine m a t o gra ful Y a av ut lo c o pa n! de c ure nt # i n-au re u# i t s - o re pare , as t fe l înc ât au t re bui t s ! anule ze t oat e f i lme le programat e în s e ara re s pe c t iv!.

163


Juan

D upa c e s pui a s t a s igur pe t ine , f ! o pa uz ! pe nt r u a - i c ânt !r i re ac " ia # i ur m!re # t e ur m!t o are le indic i i pe nt r u a descoperi

mincinoasa.

Aceasta

va

fa c e

întotdeauna

un

luc r u: v ! e z i t a, ne # t i ind c um s ! r !s pund! pe nt r u c ! n-a fos t ac olo. Ce l mai probabi l va ave a o pr ivire # oc at ! # i va e z i t a pe nt r u a c â# t iga t imp s ! inve nt e ze un r !s puns . E s t e pos ibi l c a minc inoas a s ! f ie de ac ord c u ve r s iune a t a inve nt at !, s au s !- # i s c himbe pove s t e a, o r ic um ai pr ins - o c u mâ" a- n s ac . Fa t a

care

spune

adev!rul

î"i

va

spune

repede

#i

cu

s igura n" a de s ine c ! t e în# e l i, va t re c e la o fe ns iv ! # i probabi l

î" i

va

s pune

amanunt e

din

f i lm

#i

din

s e ara

re s pe c t iv !. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • F ! aluz i i la ade v!r • Int ro d u o ve r s iune inve nt a t ! d e t ine • Obs e r v ! c u at e n" ie # i c ânt !re # t e - le r !s puns ul # i re ac " i i le • Minc ino as a va e z i t a înt o t de auna pe nt r u a c â# t iga t imp s ! inve nt e ze un r !s puns • S e p o a t e c a m inc ino a s a s ! f ie a t â t d e p ro a s t a înc â t s ! f ie de ac ord c u ve r s iune a t a

164


Juan

C u m să faci fetele să- ţ i mărtu riseasc ă orice D a c ! re u# e # t i s ! fa c i pe v re o fa t ! c a re t e int e re s e a z ! s ! - " i m!r t ur is e as c ! or ic e # i s !- " i fac ! # i c onf ide n" e , as t a va f i o bun! baz ! pe c are s ! po" i c ons t r ui o re la" ie mai t âr z iu. Aceste

confiden"e

sunt

un

m a re

compliment

adus

"ie,

pe nt r u c ! fe t e le nu s e c onfe s e az ! or ic ui. E ne vo ie de pr ie t e nie # i înc re de re # i fa pt ul c ! " i s -a c o nfe s at îns e amn ! c ! înt re t ine # i e a s -a for mat de ja o le gat ur !. Ur me az ! ac e s t e t e hnic i ps ihologic e dac ! vre i c ! or ic e fat ! s ! " i s e c o nfe s e ze . F ă- i tu c o n f e si u n i Pe nt r u a pre g! t i s c e na , t re buie s ! - i fa c i t u c o nfe s iuni m a i înt âi, c e va de impo r t an" ! e gal! c u c e e a c e ai v re a s !- " i s pun! e a . D e c i da c ! a i un s e c re t ino fe ns iv, fo lo s e # t e - l în ava n t a j u l t ! u . D ! r uie # t e # i ve i pr im i: o da t ! c e i t e c o nfe s e z i, va ave a t e ndin" a ins t inc t iv! de a " i s e c onfe s a.

165


Juan

Nu te g răbi să judeci Oame ni i e z i t ! în a s e c o nfe s a al t o ra pe nt r u c ! le e t e am! c ! s unt infe r io r i # i vo r f i jude c a" i de c e i lal" i de c i s pune - i de la înc e put c ! t u în nic i un c az n- o jude c i pe e a # i pe nime ni aspr u. Spune -i c ! noi t o" i ave m mome nt e în c are ne sim" im infe r io r i, de c i nu e s t e s ingura. C o in c id enţ e Înt reab-o despre lucruri le pe care le crede import ant e #i de s pre c re din" e le e i # i dac ! s e înt âmpl! s ! c oinc id! c u ale t ale , as t a va re pre ze nt a un luc r u în c omun c are o s ! v! le ge # i mai t are # i în c ur ând o s ! " i s e c o nfe s e ze # i e a " ie . Ide e a dup! c a re s e ghide a z ! e a e s t e c ! da c ! # i t u c re z i în ac e le a#i luc r ur i, at unc i t re buie s! f i i o pe r soan! bun! #i de înc re de re . Oamenii

tânjesc

s!

îi

accep"i

dac!

ai

o

personalitate

ase m!n!t oare c u a lor #i t e plac pe nt r u c ! i-ai acc e pt at .

166


Juan

Ap eleaz ă la sentimente Când fac i o fat ! s ! s e de s c arc e în pre ze n" a t a # i s ! înc e ap! s ! plâ ng! , e a va ave a o mo t iva " ie s ubc o n# t ie nt ! de a c ! ut a c o ns o lare # i s pr ijin la t ine , pe nt r u c ! t u ai ar !t at c !- " i pas ! # i a i fo s t pre ze nt pe nt r u e a . Pe nt r u a o a jut a s ! s e de s c arc e , f !- o s ! s e gânde as c ! la s e nt ime nt e le e i. Pe n t r u

asta

f!-o

s!

se

concentreze

a s u p ra

cuvântului

„ s im" i” punând acc e nt ul pe ac e s t a: „ B e c a, haide s pune - mi c e s im" i în le gat ur ! c u X.” Pe nt r u c a r !s puns ul e i s ! f ie unul

sincer

#i

emo"ional,

fo l o s e # t e - " i

p o s t u ra

fizic!

#i

vo c e a , d up ! c um a m m a i d is c ut a t în c a p i t o le le a nt e r io a re . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • F !- i t u c onfe s iuni mai înt âi pe nt r u a pre g!t i s c e na # i f ! t u pr imul c e ai vre a s ! fac ! e a ul t e r ior • Al iniaz !- t e la c re din" e le # i valor i le e i dac ! ac e s t e a c oinc id c u ale t ale • S p une - i c la r c ! t u nu num a i c ! n- o ve i j ud e c a a s p r u, b a c hiar n- o ve i jude c a de lo c • Apeleaz!

la

sentimente

f!când-o

s!

se

concentreze

asupra ac e st ora; folose st e c hiar ac e st t e r me n #i f i i sinc e r (s e nt ime nt e , s im" i) 167


Juan

C u m să cucereş ti o f ată care se af l ă deja într-o relaţ ie H a i s ! c la r i f ic ! m c e va de la bun înc e put . Ta c t ic a a s t a s e va folos i numai at unc i c ând ave " i infor ma" i i în le gat ur ! c u imine nt a de s t r !mare a re la" ie i, c ând pare c ! s e va s far s i în mod ine vi t abi l. Tu t e hot !r !# t i s ! int e r vi i # i s ! ajut i la t e r minare a re la" ie i numai pe nt r u c ! e x is t ! de ja c e va în s t a re inc ipie nt ! int re t ine # i fa t a re s pe c t iv ! . P ro ba bi l a c e s t e t e hnic i a r f i c e l ma i bine fo lo s i t e c â nd fa t a c hiar t e v re a pe t ine . N u s pr ijin as t fe l de t ac t ic i, dar c ar t e a ast a se c he am! C u m să c uc ereş ti o ric e f ată, o ric ân d, nu C u m să po ţ i d ormi noap tea fără remuş c ări. Notă:

v!

rog

nu

încerca"i

aceste

metode

cu

un

tip

t e mpe rame nt al # i opr i" i-v! dac ! s im" i t i c ! s e ajunge la violen" ! fizic !. P ri vi re a ţ intă Obie c t iv ul aic i e s t e s ! de mo ns t re z i c ât de pro s t e s t e e l, s !l fa c i s ! s e fa c a de r â s , ia r t u s ! pa r i b! ia t ul bun. B ! r ba " i i pot f i une or i foar t e ne s igur i # i prot e c t or i c u par t e ne re le lor, de c i e xploat e az a ac e s t fapt pre ze nt andu- t e la un e ve nime nt unde e s t e mul t ! lume # i unde s unt # i fat a c u pr ie t e nul e i. 168


Juan

S t a i la d is t a n" ! # i ui t ! - t e ins is t e nt la fa t ! , m ! s o a r- o d in c ap pân!- n pic io are # i ve z i s ! t e vad! # i e l. N u- " i fac e gr iji dac ! t e ve de fat a ui t ându- t e la e a, pe nt r u c ! t u vre i c a e l s ! s e fa c a de r â s , ia r t u s ! pa r i c a lm # i s t ! pâ n pe s i t ua " ie t ot t impul. P ro ba bi l n- o s ! ia nic i o m! s ur ! dra s t ic ! în pr iv in" a t a , c u pr ie t e na lui # i c u at â" ia oame ni de fa" !, dar t e as igur c ! s e va sim " i s t ânj e ni t # i va începe s! fac! pe prost ul gelos de fa " ! c u e a # i m a i m ul t c ! s ig ur în m a # in! în d r um s p re c as !. As t a- l fac e s ! par ! ne s igur # i ge lo s , t imp în c are t u ai fos t c alm, re lax at , c ont rolat , # t i ind t ot t impul c e vre i. Mai mul t , ai plant at s !mân" a îndoie l i i în mint e a e i # i ai ini" iat pr inc ipiul le gi i ine r " ie i în favoare a t a. S u g estii Ac e as t a t e hnic ! func " ione az ! c e l mai bine c ând s unt e " i numai t u # i fat a # i t re buie s !- i s uge re z i c ! re la" ia e i nu e una

potrivita

pentru

ea,

adic!

s!-i

plantezi

s!mân"a

îndo ie l i i în mint e . Ai put e a s !- i s pui de pi ld! c ! „ e pre a t ân!r ! pe nt r u a- # i lua un angajame nt de durat !” s au c ! „ pare ge nul de fat ! de la c are t e a# t e p" i s ! aib! s t andarde mai înal t e ”, s au c ! nu „ # t i i c e -a g!s i t o t ip! ne maipome ni t ! c a e a la unul c a e l”. 169


Juan

D ur da r e f ic ie nt , pe nt r u c ! o a m e ni i s unt fo a r t e ins t a bi l i # i dac!

folose#ti

tehnica

sugestiei

#i

aduci

în

ecua"ie

pe r s onal i t at e a e i # i re la" ia lor s c âr " âie , e de mul t e or i pic !t ura c are umple pahar ul. R o me o Pe nt r u a fa c e pe Ro m e o t re buie s ! - i da i b! ia t ului s fa t ur i în le gat ur ! c u pro ble me le de c uplu pe c are apo i s ! le fo lo s e # t i împot r iva lui. Me t oda e s t e ge nial! pe nt r u c ! t u ve i f i c e l c are va c ule ge ro ade le , dar t re buie s ! fac i înt âi c e rc e t !r i asupra fe t e i, iar dac ! o c uno#t i, c u at ât mai bine . Apoi ai un dialog numai c u e l, în c are îi dai s fat ur i în le gat ur ! c u c e i-ar plac e fe t e i, de la c e f lo r i s !- i ia, pân! la c e re s t aurant s ! o duc a, f i i s igur c a- " i amint e # t i c e - i plac e fe t e i # i apoi f !- l s ! pun! ide e a t a în apl ic are . P ro ba bi l

te

gâ nde s t i

c!

n-a re

s e ns

#i

c!,

dâ ndu- i

lui

ase me ne a sfat ur i, e a o s!-l iube asc a #i mai mul t . Ini" ial da, apoi nu, pe nt r u c ! dat a vi i t oare c ând t e înt âlne #t i c u e l, î l înt re bi c um a fo s t # i o b" i i t o at e de t al i i le s e r i i pe t re c ut e în doi. Apoi îi s pui e i f ie c are de t al iu c ând t e înt âlne # t i dat a vi i t oare numai cu ea, l!sând impresia c! a fo st ide e a t a #i c ! t e -ai gândi t la t o at e de t al i i le gândind c ! o ve i fac e fe r ic i t ! # i t e buc ur i c ! i-a pl!c ut . 170


Juan

Me t o da e s t e ge nial! pe nt r u c ! t u e # t i c e l ro mant ic , nu pr ie t e nul c are nu f !c e a de c ât s ! pun! în apl ic are planul t !u. D ac ! c re z i c ! e l are de gând s ! dis put e pat e r ni t at e a ide i i, af l! c ând pl!nuie # t e s e ara în do i # i dimine a" a la pr ima or ! s pune - i e i, înaint e s ! apuc e e l s !- " i s pun! t oat e de t al i i le s e r i i pre c e de nt e . Cum s ! nu f ie ide e a t a c ând # t i i de t al i i le romant ic e ? D e unde put e ai s ! le af l i? As t a nume s c e u mo d de o pe rare f inu" . B ravo, Ro me o ! P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • D ! - i s fa t ur i lui Ro m e o de s pre c um s ! - i fa c ! s ur pr ize ro mant ic e fe t e i • S p une - i c ! t u t e -a i g â nd i t la t o t , d in g r ij ! # i a t e n" ie pe nt r u e a • S p une - i fe t e i t o a t e d e t a l i i le no p " i i lo r în d o i îna int e c ! e l s ! a puc e s ! - " i z ic ! # i e a va # t i c ! a fo s t ide e a t a C u m să stimulezi fizic orice fată Aic i vor bim de s pre c um s ! mane vre z i panoul de c omand! al fe t e i, c um s ! fac i s ! de c lan# e z i o gam! larg! de s e nz a" i i, de e xe mplu s ! o fac i s ! s e s imt ! fe r ic i t ! s au s e xi. Es t e e x t re m de e f ic ie nt c ând v re i s ! fac i fat a s ! s e s imt a at r !g!t oare , dor i t !, c hiar e xc i t at !. Pr in asoc ie re , t u ve i c !p!t a o s e mni f ic a" ie s pe c ial! pe nt r u e a. 171


Juan

Pe nt r u a înv ! " a c um s ! o s t im ule z i din punc t de ve de re fizic,

trebuie

s!

în"elegi

c!

oamenii

sunt

diferi"i

#i

re ac " io ne az ! la s t imul i di fe r i" i în mo d di fe r i t . Pe nt r u a v iz ua l iz a înt re gul pro c e s , s ! ne înc hipuim c ! „ap!s!m

un

buton”

#i

îi

declan#!m

fetei

o

anumit!

s e nz a " ie , ia r f ie c a re s e nz a " ie a re but o nul c o re s punz ! t o r pe c are t re buie s ! # t i i s ! ape # i. Pe nt r u a s t im ula f iz ic fe t e le , fo lo s im do u! a bo rd! r i, pr im a e s t e ac e e a pr in c are de s c ope r im s t imulul f iz ic as oc iat c u o anume amint ire sau st are e mo" ional! #i c are de c lan#e az! s t a re a do r i t ! . A do ua pre s upune a t a # a re a unui s t imul, asoc ie re a ac e st uia c u o anumi t ! st are . Pe nt r u a de s c o pe r i c a re s unt s t im ul i i f iz io lo gic i t re buie s ! ai în mint e o anumi t ! st are pe nt r u c are vre i s! de sc ope r i s t imulul de c la n# a t o r # i, lo c a l iz â ndu- l pe a c e s t a , s ! po " i c re a ac e as t ! s e nz a" ie c ând do re # t i. S ! lu! m d e e xe m p lu s e nz a " ia d e „ m ! s im t e x t re m d e at r !g!t oare ”. Pe nt r u a de sc ope r i st imul i i c are de c lan#e az! ac e ast ! st are t re buie s! folose #t i anumi t e înt re b!r i c are se s ucc e d înt r- o a numi t a o rdine # i c a re s e a pl ic ! pe nt r u stimulii

auditivi,

vizuali

#i

tactili.

s t imul i i t a c t i l i: 172

Ia t !

ordinea

pentru


Juan

1. Înc e pe pr in a o r uga s!-#i amint e asc ! ul t ima dat ! c ând s -a s im" i t e x t re m de at r !g!t o are . 2.

Gesturile

#i

tonul

vocii

tale

trebuie

s!

fie

în

c o nc o rdan" ! c u r !s puns ul pe c are v re i s !- l o b" i i. 3. Asigur !-t e c ! fat a t r !ie #t e mome nt ul re spe c t iv, c ! nu e s t e doar s pe c t at oare . 4.

Î n t re a b - o

a t i n g e r i l o r,

ce

senza"ie

a

cum

ajuns

s!

sim"it se

prin

simt!

intermediul extrem

de

at r !g!t oare . Insist ! asupra une i de sc r ie r i e xac t e a fe lului în c are a fos t at ins !, a loc ur i lor unde a fos t atins!

-

atingere

u#oar!

sau

ferm!,

gr!bit!

sau

dimpot r iv!. 5. F i i c lar #i parafraze az! c e e a c e -" i spune pe nt r u c a e a s ! c o nf ir me . 6. Re pe t ! pa#i i 4 #i 5 pe nt r u a de sc ope r i c are sunt s t imul i i a udi t iv i # i c a re s unt c e i v iz ua l i. Ce - " i s pune e s t e foar t e impor t ant pe nt r u t ine , pe nt r u c ! as t fe l af l i c are s unt at inge r i le c are o e xc i t !.

173


Juan

D e e xe m plu, da c a - " i s pune c ! s t a re a a fo s t de c la n# a t ! de o mângâie re blând! pe p!r, s au de fe lul în c are o mângâi # i îi " i i obraji i în palme c ând o s !r u" i, at unc i # t i i e x a c t c a re s unt s t imul i i f iz io lo gic i c a re o fa c s ! s e s imt ! e x t re m de a t r ! g! t o a re . E ne vo ie s ! e xe r s e z i a c e s t e t e hnic i, da r m e r i t ! # i e a î# i va amint i mereu de t ine dre pt ce l care re u# ea t ot t impul s - o fac ! s ! s e s imt ! at r !g!t oare . Ac e la# i proc e s s e folos e # t e # i pe nt r u a af la s t imul i i viz ual i s a u a udi t iv i, c u di fe re n" a c ! la pa s ul 4 înlo c uie # t i s t imul i i t ac t i l i c u c e i audi t ivi s au viz ual i, dup! c az . Ac um # t i i c um s-o

fa c i

s!

se

s im t !

a t r ! g! t o a re

# i,

pr in

a s o c ie re

cu

s e nz a " i i le pe c a re i le da i, t e va pe rc e pe dre pt b! ia t ul c u mâini de aur. As oc ie re a unui s t imul e s t e o me t oda c omple t di fe r i t ! de d e s c o p e r i re a

unui

stimul

deja

existent,

pentru

c!

aici

t re buie s ! at as e z i un s t imul nou de s t are a pe c are dore # t i s - o induc i. S ! înv ! " a m d e e xe m p lu c um s ! e xc i" i fa t a o r ic â nd , la c o mand!, de # i e s t e o t e hnic ! pe c are ar t re bui s - o prac t ic i c u o fat ! c u c are ai de ja re la" i i s e x uale s au c u o fat ! fo ar t e de s c his ! din f ire . 174


Juan

Po " i s ! fo lo s e # t i t e hnic a a s t a c hia r în t im p c e fa c i s e x # i vrei s ! ob " i i re z ul t at e maxime. Exemplul v izeaz! st imul i i t ac t i l i, dar put e " i folos i ac e la# i proc e de u pe nt r u a fac e asoc ie re a c u st imul i audi t ivi sau vizual i. Iat ! c um: 1. Înc e pe pr in a o r uga s!-#i amint e asc a ul t ima dat ! c ând s -a s im" i t e x t re m de s e x i # i de e xc i t at !, s au ul t ima dat ! c ând a f !c ut s e x, poat e c hiar o c ombina" ie dint re c e le dou!. 2.

Gesturile

#i

tonul

vocii

tale

trebuie

s!

fie

în

c o nc o rdan" ! c u r !s puns ul pe c are v re i s !- l o b" i i. Aic i e vo r b a d e a a d a p t a t o nul vo c i i, c e e a c e s p ui, p o s t ura f iz ic ! # i fe lul în c a re re s pir i. 3. Asigur !-t e c ! fat a re t r !ie #t e mome nt ul #i nu asist ! doar la pove s t ire . 4. F ! - o s ! in s is t e a s u p ra p ove s t ir i i p â n ! c â n d s im " i c ! ajunge c u pove st ire a la apoge ul mome nt ului re spe c t iv #i asigur !-t e c ! t r !ie #t e e xpe r ie n" a c ât mai int e ns posibi l, de fa p t

cu

cât

e

mai

int e ns ,

cu

atât

mai

e f ic ie nt !

asoc ie re a. 5. Ale ge un st imul unic , c e va simplu #i u#or. 175

este


Juan

F ! as oc ie re a: at inge - o folos ind s t imulul unic # i

6.

re pe t ! ac " iune a pe nt r u a f ix a s t imulul. Cât e va e xe mple de s t imul i t ac t i l i pe c are s !- i folos i" i pe nt r u a-i asoc ia c u mome nt ul de e xc i t are f izic a maxim!: s!r ut !-i ure c he a s t ânga înt r- un anume fe l, mu# c !- i în joac ! s au l inge - i u# or lobul ure c hi i, s au " ine - o de mâna s t r âns # i fre ac !- i do s ul mâini i c u de ge t ul mare . Po " i s ! inve nt e z i t u a l" i s t im ul i, a i gr ij! îns ! s ! - i e xe c u" i e x ac t la fe l # i de f ie c are dat ! c ând at inge o rgas mul, iar pe nt r u a f i s igur c ! s t imulul s -a f ixat , re pe t !- l de c ât e va ori, de# i uneori e de ajuns o singur! dat ! pent ru ca stimulul

s!

se

f i xe z e ,

dac!

starea

este

îndeajuns

de

int e ns !. Adu-"i

aminte

c!

trebuie

s!

faci

asocierea

stimul

–

s e nz a t ie / s t a re pe nt r u a put e a s ! re c re e z i a c e a s e nz a " ie c ând do re # t i. Încearc!

pentru

a

ve d e a

dac!

a

fu n c " i o n a t :

fo l o s e # t e

oricând st imulul pe care l-ai ales #i vezi dac! îi ind uce s t a re a re s pe c t iv ! , ia r da c ! nu, po a t e t re buie s ! înc e rc i din nou # i s ! re pe " i c ons t ant pân! ai re u# i t s ! as oc ie z i s t imulul s t ! r i i re s pe c t ive . 176


Juan

Pe nt r u re z ul t a t e m a i bune , po " i înc e rc a s ! a s o c ie z i în ac e la#i t imp un st imul ve r bal #i unul t ac t i l, spune -i c e va #i at inge -o înt r-un anume fe l în ac e la#i t imp. N u înc e rc a s ! folos e # t i t e hnic a as t a de c ât at unc i c ând ai ajuns s! c uno#t i fat a bine #i ave " i de ja o re la" ie bazat ! pe înc re de re # i pr ie t e nie . E s t e fo ar t e fo lo s i t o are c ând ave " i de ja o re la" ie s e xual!. P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • S t im ulul e s t e s e m na lul d e d e c la n# a re p e c a le a ud i t iv ! , vizual!

sau

tactil!

care,

asociat

unei

anume

st!ri

de c lan# e az ! o re ac " ie f iz ic ! • Af l! c a re s unt s t im ul i i c a re func " io ne a z ! în c a z ul fe t e i o r i asoc iaz! al" i i noi • Pe nt r u a af la c are sunt st imul i i, pune înt re b!r i re fe r i t oare la s t are a pe c are v re i s - o induc i • Pe nt r u asoc ie re , folose #t e un st imul unic în mome nt ul în c are fat a at inge apo ge ul s t !r i i pe c are v re i s ! i- o induc i # i re pe t !, pe nt r u a f ix a • D is t re az !- t e !

177


Juan

C u m să ai o viaţ ă sex uală minunată cu orice fată F !r ! doar # i poat e ac e s t a e s t e un as pe c t impor t ant dac ! vrei s ! c uc e re# t i or ic e fat ! or ic ând, dar dac ! ai c uc e r i t- o de ja # i ave " i proble me la c api t olul !s t a, re la" ia s e poat e s f â r # i ra pid. V! întreba " i po at e c um e s t e po s ibi l, dac! s e p o a t e s! ai o via" ! sexual! minunat ! cu orice fat ! . Ei bine , s e po at e #i iat ! # i c um: % t im c u t o " i i c ! înf ! " i# a re a p o a t e f i în# e l! t o a re # i c ! luc r ur i le nu s unt de mul t e o r i a# a c um par a f i. Mie pe r s o nal mi s -a înt âmplat c a une le dint re c e le mai bune par t ide de s e x s ! f ie c u fe t e c are nu promi t e au nimic la pr ima ve de re # i inve r s , fe t e le c are ar !t au s e x i nu e rau de loc a# a în re al i t at e . D e c e le m a i m ul t e o r i, fe t e le fr um o a s e s unt pl ic t is i t o a re # i n-au de loc înc re de re în e le c ând vine vor ba de s e x , iar as t a e un mare minus în as t e r nut , dup! c um vo m ve de a.

178


Juan

Mai mul t , e s t e abs o lut ne c e s ar s ! po " i vo r bi de s pre v ia" a vo a s t r ! s e x ua l! # i s ! - i p o " i a d uc e c r i t ic i c o ns t r uc t ive c â nd e ne vo ie , luc r u fo a r t e di f ic i l de c e le m a i m ul t e o r i, de c i vo m vo r b i # i d e s p re c um s ! o c r i t ic i f ! r ! s ! s e s up e re # i s ! " i îmbun!t !" e # t i # i via" a s e x ual!. Am anal iz at de ja c um s ! fac i or ic e fat ! s ! t e plac !, s ! f ie at ras! de t ine , c um s! apr inzi pasiune a în fe t e #i c hiar c um s ! le e xc i" i f iz ic . Ad!uga" i la as t a c e ur me az ! # i ave " i for mula garant at ! pe nt r u o via" ! s e xual! de invidiat . Î n c red ere în sin e D up! c um a m s pus m a i de v re m e , une le fe t e pe c a re nu da i doi bani s e dove de s c bune la pat , iar al t e le c are ar !t a t raz ne t t e las ! re c e , iar as t a s e înt âmpl! din mai mul t e mot ive : re pe re le pe r s onale , de pis t are a s t imul i lor f iz ic i # i ps ihologic i, dar pr inc ipalul fac t or e s t e înc re de re a în s ine . Încrederea în sine est e sexi; încearca s ! " i-o închipui pe c e a mai fr umo as a fat ! din lume c u c apul în p!mânt , o c hi i în jo s # i o pr iv ire de c âine b!t ut # i în mo d s igur n- o s ! " i s e mai par ! at ât de s e xi. 179


Deci

dac!

vrei

Juan

s!

fie

bun!

la

pat,

a j u t- o

s!

capete

înc re de re în s ine . S pune - i c ! e s t e inc re dibi l de s e x i, c ! t e e xc i t ! # i s pune - i as t a o r ic ând, c hiar at unc i c ând juc a" i c !r " i de e xe mplu, s au v! ui t a" i la t e le vizor. S p une - i c â t d e t a re î" i p la c e c e e a c e - " i fa c e # i p re f ! - t e d a c ! e

ne vo ie .

Cu

cât

mai

m ul t !

înc re de re

în

s ine

a re

în

dor mi t or, c u at ât mai bine , iar în ac e s t c az pr ic e pe re a " ine de înc re de re , de c i c ompl ime nt e az- o în le gat ur ! c u c e a c e fa c e în p a t . No tă: nu e x a g e ra . F ! - i c o m p l im e nt e num a i c â nd nu a re înc re de re în e a, pe nt r u c ! s e po at e t rans fo r ma înt r- un mons t r u în dor mi t or # i nu vre i as t a, s au vre i? C ritic i c o n stru c tive Est e foart e import ant s ! po" i s! aduci o cri t ic! fet ei în le gat ur ! c u c e e a c e s e înt âmpl! în do r mi t o r, dar nu v re i s ! s une a c r i t ic ! , ma i de gra b! a dis c u" ie pr ie t e ne a s c ! înt re doi par t e ne r i, de c i iat ! c e t re buie s ! fac i pe nt r u as t a: -

Fii

sigur

c!

momentul

pe

care

vrei

s!-l

critici

t e r minat . N - o c r i t ic a nic iodat ! în t imp c e s unt e " i în pat !

180

s -a


Juan

- La s ! s ! t re a c ! c e va t im p de la m o m e nt ul re s pe c t iv, c a s ! nu par ! mai grav de c ât e s t e - Î nt re a b- o da c ! e x is t ! do m e ni i unde a i put e a fa c e m a i mul t e e for t ur i, c hiar în dor mi t or - S pune - i c ! pur t a " i dis c u" ia a s t a pe nt r u c ! - " i pa s ! de e a # i de re la" ia voas t r !. - Î nt o t de a una f ! - i un c o m pl im e nt îna int e s ! o c r i t ic i, de c i s pune - i la c e s e pr ic e pe fo a r t e bine îna int e s ! a jungi la c api t o lul de îmbun!t !" ir i - N - o c r i t ic a nic io da t ! pe e a , c i do a r a c t ul în s ine . S pune - i de e xe mplu c ! e a e s t e foar t e bun!, dar „ s e înt âmpl! une or i s ! ....” - Î m p! r " i" i re s po ns a bi l i t a t e a a c e e a c e s e înt â m pl! , de c i f ! s ! pa r ! c ! e un e fo r t de e c hip! în c a re înc e rc a " i s ! re zo lva" i c e e a c e „ s e înt âmpl!” - Tre buie s ! a i o s o lu" ie . N u înc e pe dis c u" ia dac ! nu ai o s o lu" ie , o a l t e r na t iv ! s a u un mo d ma i e f ic ie nt de a fa c e luc r ur i le .

181


Juan

! S p une - i c ! nu e m a re luc r u # i c ! nu s unt e " i s ing ur i i, c !

e un luc r u pe c are mul t e c uplur i înc e arc ! s !- l re zo lve . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • O rela" ie sexual! buna " ine de încrederea în sine #i de s a t is fa c e re a ne vo i lo r c e lo r do i pa r t e ne r i impl ic a " i • Pe nt r u a v! îmbun!t !" i via" a s e xual!, ajut- o s ! c ape t e înc re de re în s ine • Tre buie s ! po" i s !- i s pui e x ac t c e - " i plac e c u ajut or ul c r i t ic i i c o ns t r uc t ive • Când aduci vreo cri t ic!, asigur!-t e c! a t recut dest ul t imp de la mome nt ul re s pe c t iv # i înde p!r t e az !- t e de loc ul c u pr ic ina, f i i at e nt # i fa- i c ompl ime nt e , nic iodat ! n- o c r i t ic a pe e a pe r s onal # i vino c u o s olu" ie de s ucc e s

182


Juan

C u m să faci orice fată să te ierte Re c uno s c c ! a# f i v r ut s ! am info r ma" i i le c are ur me az ! c ând e ram mai t an!r, pe nt r u c ! am f !c ut o gro az ! de gre#eli

care

puteau

fi

cu

usurin"!

iertate

urm!rind

proc e dura de mai jos . D e c â t o r i v i s -a înt â m pla t s ! gre # i t i, s ! nu put e " i re pa ra gre # e l i pe c are le -a" i f !c ut # i s ! vor bi" i la pe re " i c ând înc e rc a" i s ! v ! c e re " i s c uze ? E i bine , ac e le z i le au luat s f â r # i t , pe nt r u c ! s unt e " i pe c a le s ! înv ! " a " i me t o de c u ajut or ul c !rora s! v! ie r t e or ic e fat ! or ic ând. 1. R e sp o n sab i l i tate ş i sc uze D a c a - " i a s um i v ina # i- " i c e r i s c uze , ve i ave a # a ns e s ! îndrepti

lucrurile.

Este

foarte

important

s!-"i

asumi

înt re aga re s po ns abi l i t at e pe nt r u c e e a c e fac i. P re a mul" i b!r ba" i fac gre # e ala de a inve nt a s c uze # i de a da vina pe al" i i. D a c ! fa c i a s t a , a t unc i num a i pe r s o a na pe c a re da i v ina # i s c uz a pe c a re o invo c i po a t e re pa ra s i t ua " ia # i a s t a nu s e va înt â mpla nic io da t ! . F i i r ! s punz ! t o r # i ve i put e a îndre pt a gre # e ala. 183


Juan

D a c ! re c uno # t i, a t unc i e a # t ie c ! nu pro f i" i de e a # i c ! ai f !c ut numai o gre #e al! c are nu se re f le c t ! în nic i un fe l as upra e i. D upa c e " i-a i a s um a t înt re a ga v in! , t re buie s ! - " i c e r i s c uze . Ui t ! m c u t o " i i c â t de impo r t a nt e s t e pe nt r u o fa t ! s ! a uda c uv int e le „ Î mi pa re r ! u!”, c uv int e pe c a re le -a m s pus t o " i i la un mo me nt da t , c e r â nd ie r t a re a f ! r ! s ucc e s . Est e import ant s! t e iert e, a#a c ! cere- " i scuze în mod s inc e r pe nt r u c ! nu t e va ie r t a da c ! nu e # t i s inc e r. D e c i dac ! e # t i s inc e r s pune - i- o, iar dac ! nu, mai bine t ac i. 2. C o n sec inţ e ş i remuş c ări Tre b uie s ! - i s p ui c ! a i re m u# c ! r i, c ! - " i p a re r ! u # i acc e p" i t oat e c onse c in" e le pe nt r u c ompor t ame nt ul t au. Dac!

nu-i

ar!"i

c!-"i

pare

r!u

cu

adev!rat,

c!

ai

re mu# c !r i # i c ! e # t i în s t are s ! fac i o r ic e pe nt r u a îndre pt a gre # e ala, at unc i n- o s ! t e ie r t e . Ar !t ând c ! ai re mu# c !r i, o fac i pe e a s t !pân! pe s i t ua " ie # i pui minge a în t e re nul e i, av â nd în ve de re c â t ai f !c ut-o s! sufe re .

184


Juan

Ea vrea s ! va d! c ! #i pe t ine t e-a afect at în acela #i fel pe nt r u c ! t re buie re dre s at ! balan" a, iar re mu# c !r i le t ale ast a fac . 3. Abaterea d e la n o rmal ş i ex p lic aţ ia Mare parte din piedica în c alea iert !rii o consti tuie c o nv inge re a e i c ! se poat e înt âmpla or ic ând dac! a i f !c ut- o o dat ! . E cât se poate de logic #i explicabil ra"ionamentul ei, iar pe nt r u a aduc e argume nt e în favo are a t a t re buie s !- i e x pl ic i c ! a fo s t o abat e re de la no r mal, o abe ra" ie c are s e înt âmpla o dat ! în v ia" ! # i nu s e va mai înt âmpla nic io dat !. A sta te va ajuta s -o lini#te# ti #i s-o ajuti s !- #i re capete înc re de re a în t ine . Mai r !mâne de r ! spuns la întrebarea „de ce ai f!cuto?”, unde nu po " i s! spui c! „ nu #t iu ce-a fost în capul me u”, s au „ nu # t iu c e s -a înt âmplat ”, pe nt r u c ! as t a nu t e va ajut a s !-i pot ole #t i t e ama de a mai t rece pr in a# a ceva.

185


Juan

Trebuie s ! ai o exp lica"ie plauzibil!. Pentru a r!spunde c o re c t la ac e as t ! înt re bare t re buie s ! fac i le gat ura c u de monul int e r ior c are z ac e în noi t o" i : Te ama. Am analizat cum trebuie s! privi"i frica #i am spus c ! t re buie s ! v! f ie al iat , dar al" i i n- o vad as t fe l # i dac ! ve i s pune c ! fr ic a e s t e unul dint re mo t ive le pe nt r u c a re a i f !c ut c e e a c e ai f !c ut , t e va în" e le ge . Asta pentru c! oric ine po at e în" elege c! atunci când ne e s t e fr ic a ac " ion!m ira" ional s au s unt e m c ! # i paral iz a" i din c auz a fr ic i i. A#a c ! folose#te motivul !sta spunând ceva de genul „ mi-a fos t t e am! c ! t e voi pie rde dac ! af l i ade v!r ul” s au „ mi-a fos t t e am! c ! af lare a ade v!r ului t e va r !ni”. Av â nd c ura jul s ! m! r t ur is e # t i c ! " i-a fo s t fr ic ! , o a ju" i s ! - # i re c ape t e po z i" ia în c uplu # i de mni t at e a. Adu- " i amint e c ! t re buie s ! re dre s e z i balan" a # i s !- i re par i e go - ul, iar re c uno s c ând c a- " i e s t e fr ic !, fac i c a e go - ul t !u s ! s c a d! , pr in ur ma re a c " iuni le t a le pa r l ips i t e de e go is m.

186


Juan

4. M ai mu l t d u re re d e c ât p l ăc ere Ai gr ij! s !- i s pui c ât ai s ufe r i t # i t u din c auz a a c e e a c e ai f !c ut , de o are c e nu v ro iai s - o fac i s ! s ufe re , apo i s pune - i c ! n-a i av ut nimic de c â # t iga t din c e -a i f ! c ut , n-ai ie # i t ne v!t !mat din t oat ! afac e re a, ba dimpot r iv!, ai pie rdut de s t ul.

187


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • F i i re s pons abi l # i re c unoa# t e c e -ai f !c ut apoi c e re - " i s c uze s inc e r • Arat !- i c lar c ! ai re mu# c !r i # i c ! e # t i gat a s ! acc e p" i c o ns e c in" e le fapt e lo r t ale • S p une - i c la r c ! a fo s t o a b a t e re d e la no r m a l # i c ! nu s e va mai înt âmpla • G !s e # t e jus t i f ic are a c ompor t ame nt ului t !u în t e am!, c are ne

este

cunoscut!

tuturor

#i

ea

c o mpo r t ame nt ul t !u ira" io nal # i ano r mal • S i t ua " ia a s t a nu " i-a f ! c ut d e lo c p la c e re

188

va

în"elege


Juan

C ap ito lu l 7 C u m să cuno ş ti o ric e f ată, o riu n d e Capitolul

de

fa"!

este

unul

int e re s ant ; un pr inc ipiu biz ar dar put e r nic , de mons t r ând fapt ul c ! e s t e po s ibi l s ! c uno # t i o fat ! în orice loc, #i subl iniez, în orice lo c . D e re gul! , b! r ba " i i s e gâ nde s c c ! pot

întâlni

o

fa t !

numai

în

anumi t e împre jur !r i, c um ar f i at unc i c ând se duc la un bar sau înt r- un c lub, s âmb!t a s e ara, de e xe mplu. Luc r ur i le nu s t au îns ! as t fe l iar impune re a ac e s t o r l imi t e nu fac e de c ât s ! î" i s c ad! c ons ide rabi l or ic e # ans !. În re al i t at e , fe t e le ale g un as e me ne a s pa" iu aglome rat pre c um bar ur i le s a u c lubur i le din mo t ive de s e c ur i t a t e înt r uc â t pre v ! d pos ibi l i t at e a ac e s t ui ge n de abordare din par t e a b!r ba" i lor.

189


Juan

Tot u#i, c e e a c e re ie se din st udiul #i e xpe r ie n" a pe r sonal!, anun" ! dimpot r iv! c !, f !r ! nic i o îndoial!, c e a mai indic at ! modal i t at e de a c unoa# t e o fat ! e s t e înt r- un s pa" iu ne ut r u, ac olo unde nu simt e ne voia de prot e c " ie #i nu se a#t e apt ! la o nic i o mi# c are . Ac e s t a e s t e c e l mai bun lo c # i mo me nt pe nt r u a t re c e la ac " iune ! Ia t ! a s t fe l pre m iz a a c e s t ui c a pi t o l: ide e a c ! , la pro pr iu vo r b ind , e s t e înt r-a d e v ! r p o s ib i l s ! c uno # t i o fa t ! o r iund e t e -ai af la # i ne f !c ând c e va pre me di t at în ac e s t s e ns . D e c e s ! - " i l imi t e z i po s ibi l i t ! " i le ? Po " i s ! ra t e z i c e va e x t ra o rdina r. D a c ! fa t a c a re s e r ve # t e hot–dog e s t e ac e l c ine va c are t e a# t e apt !? D ac ! e fat a t !c ut ! de la l ibr !r ie , ne r !bd!t oare s ! s e de z l!n" uie ? D up! c um a f ir m ! # i Rus s e l l Co nw e l l, e # t i înc o njura t de a r i înt re gi de diamant e ; # ans e le s unt c hiar lâng! t ine dar mai înt âi t re buie s ! le de s c o pe r i înl!unt r ul t !u. Ce e a c e t re buie s ! fac i e s t e s !- " i s c o" i oc he lar i i de c al, s ! renun"i

a

mai

gândi

precum

înainte

#i

s!

vezi

dac!

func " ione az ! pr inc ipiul !s t a pe nt r u t ine , # i-apoi e # t i l ibe r s ! re v i i la ve c he a fo r mul! o r i de c â t e o r i a i c he f s ! o b" i i luc r ur i ne do r i t e , nic i o pro ble m!. 190


Juan

N u ui t a c ! de la via" ! pr ime # t i c e e a c e vre i, nimic mai mul t .

Se

înt âmpl!

fre c ve nt

ca

b!r ba" i i

s !- mi

adre s e ze

ur m!t oare a înt re bare : « Unde a# put e a c unoa# t e o fat !? S ! m! duc la un bar s au înt r- un c lub?» Es t e o înt re bare di f ic i l! # i înt ot de auna

le r !s pund c ! or iunde e s t e pos ibi l

ac e st luc r u, sunt fe t e pe st e t ot , dac ! vre i s! le c uno#t i. D a c ! ve z i o fa t !

înt r- un a num i t lo c , de c e s ! nu t e duc i s !

o cuno #t i? Am t r !i t s uf ic ie nt de mul t e e x pe r ie n" e # i am auz i t la fe l de mul t e

pove # t i de s pre loc ur i dint re c e le mai dive r s e în c are

b!ie " i i au f !c ut c uno # t in" ! cu fete cu care s-ar fi putut împr ie t e ni . Unul din c l ie n" i i me i a t re c ut de c ur ând pr in ac e as t ! problem!,

asistat

de

mine

#i

de

unde

nu

reu#ea

s!

c uno as c ! nic i o fat ! îna int e , a c um a a juns s ! f ie c uno s c ut de t oat e fe t e le , or iunde , în mal l, pe s t rad! # i c hiar în t impul une i # e dint e de e pi lare c or poral!, pe pie pt . Toat e ac e st e luc r ur i au avut loc c a ur mare a fapt ului c ! a de c is s! joac e pe un al t t e re n, unul c u mai mul" i juc !t or i, c !c i c u c ât s unt mai mul" i, c u at ât c re # t e # i num!r ul de joc ur i la c are po" i par t ic ipa. Adu- " i amint e , c aut ! # i ve i g!s i, c e re # i " i s e va da, bat e la u# ! # i " i s e va de s c hide . 191


Juan

A# adar, f i i re c e pt iv la s uge s t i i le pr imi t e , c u puls ul în ale r t ! c ând v ine vo r ba de fe me i c u s ânge lat in # i f i i t o t t impul pre g!t i t s ! c uno# t i or ic e fat !, în or ic e loc . P l an i f i cări strateg ic e Mai înt âi de t o at e , e s t e abs o lut

ne c e s ar s ! c re e z i o

s t ra t e gie , o s e r ie de e t a pe pro pus e pr in c a re s ! a jungi s ! c uno # t i o fat ! în dive r s e s i t ua" i i # i lo c ur i. Ac e s t a f i ind planul, pa# i i c are t re buie ur ma" i s unt : poz i" ionare a t a, for " a de impac t # i c ont ac t ul. F!r!

îndoial!,

cea

mai

func"ional!

#i

simpl!

totodat!

me t od! de abordare e s t e ac e e a de a t e duc e dire c t la e a # i s ! o s a lu" i, da r c um a c e s t a e s t e un t ra t a t # t i in" i f ic , nu ne pe r mi t e m s ! l!s !m nimic la voia înt âmpl!r i i, de ac e e a s uge r ! m un ma x im e fo r t de a t e n" ie a c e lo ra dint re vo i c a re vre" i s! v! însu # i" i adev !rat ele t aine ale meseriei. Ac um c ! # t i i c e vre i, s ! c uno# t i o fat ! în or ic e loc dat , t re buie s ! ai # i un plan, dup! c um am mai af ir mat , pe nt r u c ! dac ! nu re u# e # t i s !- l c o nc e pi, pl!nuie # t i de fapt un e#ec.

192


Juan

P ro ba bi l uni i dint re vo i v ! d în a s t a numa i ni# t e ma ne v re viclene

#i

nu

foarte

inteligente,

dar

eu

consider

c!

îns e amn! a fac e c e va mai mul t , a ajunge s ! înve " i # i s ! prac t ic i un luc r u c !r uia nu- i d!de ai nic i o # ans !. Îndr!zne #t e s! p !#e# t i în afara zonei de securi t at e iar eu garant e z c ! n- o s ! ai nic i un re gre t , c e e a c e t e -a# t e apt ! în s pa t e le u# i i e dinc o lo de ima gina " ia t a . În majori t at ea cazuri lor, exist ! acest proces cu t rei et ape: poz i" ionare a t a, for " a de impac t as upra

s ubie c t ului # i

c o nt ac t ul. D a c ! a cc e p" i provo c a re a c a un t e m e ra r, ve i pur t a m a i a po i îns e mne le înc re de r i i # i ale c urajului, înt r uc ât rare o r i s e înt âmpl! c a un b!iat s ! s e av ânt e în ne c uno s c ut , mânat de dor in" a de a c uno# t e o fat !. E c e va c e num a i un b! r ba t a r îndr ! z ni. B ! nuie s c c ! # i t u e # t i un as e me ne a b!r bat , mai avant ajat înc ! de c ât al" i i; ava n t a j u l e s t e c ! ve i f i p r in t re p u " in i i d is p u # i s ! în c e rc e # i s ! ini" ia l ize ze a c " iuni ne înc hipui t e # i ne v is a t e de c ! t re a l" i i.

193


Juan

Pa # i i ur m ! t o r i fa c pa r t e din r i t ua lul

m o m e nt ului în c a re

înt âlne # t i o fat ! înt r- un lo c o are c are , e u do ar s impl i f ic proc e s ul pe nt r u c a t u s! # t i i mai bine c um s a ale gi o modal i t at e mai e f ic ie nt !. P o z iţ ionarea ta Obie c t iv ul pro pus e s t e c a t u s ! ai t o at e # ans e le une i întâlniri

reu#ite

cu

o

fat!,

în

condi"ii

normale.

Este

de -ajuns s ! fac i ac e s t luc r u # i s ucc e s ul î" i e s t e garant at . Odat ! f !c ut ac e s t pas , re s t ul pare o banal i t at e , c a # i c um ai ne goc ia o vânzare , t ot ul de c urge mai u#or dupa c e ai fa c ut p r im ul p a s . Cum s e fac e pr imul pas ? O abordare dire c t !, ne pre me di t at ! a pro ble m e i po a t e f i une o r i o s o lu" ie bun! , c u t o a t e c ! re s t r ânge s e mni f ic at iv info r ma" ia pe c are o de " i i c u pr iv ire la gradul e i de int e re s . Ce ale gi, s ! t e ave nt ure z i în ne c unos c ut s au s ! t e baze z i pe ni# t e dat e s igure ? Limbajul c or pului ar f i o al t ! modal i t at e de a- i at rage at e n" ia îns! nu #i c e a mai re c omandat ! dac ! int e n" ione zi s ! c uno # t i o fa t ! în lo c ur i publ ic e c um a r f i un s upe r ma r ke t s a u un re s t a ura nt , dimpo t r iv ! " i-a i re s t r â nge mul t # a ns e le af i#ând un c ompor t ame nt at ât de suge st iv la c are or ic um fe t e le în ge ne ral nu s unt re c e pt ive . 194


Juan

Est e de preferat s ! c au" i o abordare normal!, civi l izat !, c are s ! nu par ! pre me di t at ! # i c are s ! t e pre z int e c a pe un b!iat de t re ab! (ac e s t luc r u ar t re bui s a f ie de ajuns pe nt r u a c unoa# t e o fat ! # i pe nt r u a aduna indic i i ut i le pe nt r u mai t âr z iu) # i odat ! c e ai f !c ut ac e s t pr im pas , t re buie s ! t e pre g!t e # t i pe nt r u a t e s t a put e re a de s e duc " ie . Ia t ! re z um a t ul pa # i lo r de ur m a t pe nt r u s t a bi l ire a po z i" ie i t ale : 1.Obse r v! c u at e n" ie unde se af l! e a Unde s e af l!, e s t e în mi# c are ? 2. Cu c ine e st e Est e în compania cuiva? 3. G hic e #t e -i int e n" i i le Are de gând s ! s t e a pe loc s au s ! ple c e ? 4. P rox im i t a t e D e c e a num e e s t e înc o njura t ! , c e po " i fa c e pe nt r u a t e apropia de e a 5. F ! mi#c are a Apropie-te,

alege-"i

un

loc

#i

ne c e s are ur m!t or ului pas . 195

începe

s!

strângi

date


Juan

F o rţ a d e imp ac t Ac um c ! ai f !c ut pr imul pas # i " i-ai ale s un loc de ac " iune , e s t e t impul s ! apl ic i t e hnic i le de s e duc " ie pe nt r u a- " i at inge " e lul propus . Ac e s t pas pre s upune folos ire a or ic !ror mijloac e pos ibi le în ava n t a j u l t ! u , c a # i c u m a i v re a s ! d e s c h iz i o fe re a s t r ! c u ajut or ul une i pârghi i. Ac e e a#i si t ua" ie e st e valabi l! #i în c az ul de fa" !, c u de o s e bire a c ! pârghia o c o ns t i t uie aic i c ule ge re a de info r ma" i i me ni t e s a t e aduc ! c ât mai apro ape de e a. Cu c ât aduni mai mul t e dat e , c u at ât t e apropi i mai mul t de o f inal iz are fe r ic i t ! a " e lului t !u. Ajuns în ac e s t punc t , s e c e re s ! ac or z i max im! at e n" ie la t oat e de t al i i le înc onjur !t oare c are t e -ar put e a ajut a s ! s pa rgi ghe a " a # i s ! t e pre g! t e a s c ! pe nt r u mo me nt ul f ina l în c are ve i int ra în le g!t ur ! c u e a. D up ! c e a i c u le s o c a n t i t a t e s u f ic ie n t ! de infor ma" i i c u pr ivire la mome nt ul, loc ul # i pe r s oana în c auz !, ul t imul pas din ac e as t ! e t ap! c ons t ! în s t abi l ire a # i apl ic are a planului de at ac .

196


Juan

1. C u leg erea d e in f o rma ţ ii Ce

po"i

fo l o s i

în

ava n t a j u l

t!u?

St!

la

coad!,

la

Mc

D o na lds ? O ve z i duc â nd s a c o # e de c um p! r ! t ur i? 2. P ro g ram Conc e pe un plan pe nt r u a pune în apl ic are t ot c e ai af lat . C o n tac tu l Odat ! c e t e -ai po z i" io nat bine # i de " i i s uf ic ie nt e dat e re fe r i t o are la t imp, lo c # i la pe r s o ana re s pe c t iv !, e s t e t impul s ! t re c i la ac " iune # i s ! t e pre z in" i. Când int r i în le g!t ur ! c u e a, e s t e indic at s ! f i i c ât mai re lax at # i înt re bare a t a s ! f ie una s ubt i l!, c e l pu" in ac e as t a e s t e c o nc luz ia la c are am ajuns e u dat o r i t ! s t i lului indire c t c are m! c arac t e r ize az !. D e e xe m plu, da c ! m -a # a f la la un r â nd înt r- un m a ga z in, a # înt re ba c e va de ge nul: ” N u- i a# a c ! e aiure a s ! s t ai la r ând?”

E s t e mai indic at s ! i i adre s e z i e i înt re bare a de c ât

s ! o fo r mule z i re t o r ic .

197


Juan

D e s e o r i s e înt â m pl! c a fa t a c hia r s ! î" i r ! s pund! da c ! s e afl!

în

apropiere

#i

când

se

întoarce

s!-#i

vad!

int e r lo c ut o r ul, at unc i e s t e mo me nt ul s ! îi z âmbe # t i. D up! c e î" i r ! s punde la înt re ba re c u a c e e a # i dis po z i" ie # i î" i z â mbe # t e , t re buie s ! c o nt inui c u înt re b! r i c a re s ! duc ! ma i de par t e dis c u" ia. Ac e s t a e s t e un mod s igur de a înc he ga o c o nve r s a" ie . Înt r-un final # i la moment ul pot rivi t , t e prezin" i înt r- o manie r ! pl in! de c ur t oaz ie . Et apa final! a procesului cuprinde urm !t o r i i pa#i: 1. Î n trebarea Adre s e z i, c u pol i t e " e , o înt re bare dire c t ! s au indire c t !. Ac e as t ! modal i t at e de a fac e c uno# t in" ! c u o fat ! s e num!r ! pr int re c e le mai e f ic ie nt e , dup! c um e s t e e x pl ic at # i în c a pi t o lul P ut e re a înt re b! r i lo r. 2. C o n ex iu n ea în treb ărilo r G !s e # t i un s ubie c t c are s ! ge ne re ze noi înt re b!r i # i s ! f luidize ze c o nve r s a" ia. 198


Juan

3. P re z en tarea Odat ! c e a" i s c himbat de s t ule re pl ic i # i î" i dai s e ama c ! ai # a ns a de a o c uno a # t e ma i bine , nu r ! mâ ne de c â t s a i t e pre z in" i. S c en ariu l Ce e a c e ur me az ! e s t e un s c e nar iu dint r- un c az re al c are s e vrea a fi un exemplu clar al unei formule care poat e fi adapt at ! #i apl ic at ! indi fe re nt de loc . Mo de lul me n" io nat ant e r io r e s t e de fapt o de mo ns t ra" ie a fa p t ului c ! e st e cu adev !ra t po s ibi l s ! c uno# t i or iunde o fa t ! , a p l ic â nd a c e e a # i s c he m ! d a r a d a p t â nd - o în func " ie d e pe r s oana în c auz ! # i s i t ua" ia dat !. Ve i re marc a c ! nu t re buie ne ap!rat s ! ajungi s ! vor be # t i c u fa t a p e nt r u a f la ne num ! ra t e luc r ur i d e s p re e a , c i num a i s ! f i i de s t ins , s ! î" i la# i mint e a s ! s e re laxe ze # i s ! o bs e r v i c u at e n" ie c e e a c e se pe t re c e în jur ul t !u. Exemplul

în

discu"ie

a

fost

testat,

perfectat

printr-o

prac t ic ! s us " inut ! # i dove di t dre pt unul func " ional, nu doar o dat ! ci de fiecare dat !, asemeni unei #t i in" e exact e. 199


Juan

Tre b uie s ! f i i d e o s e b i t d e a t e nt la fa t a c a re t e int e re s e a z ! #i

la

împrejur!rile

date

f!r!

s!-"i

tr!dezi

inten"iile.

S t a b i le # t e lo c ul în c a re s ! t e p o z i" io ne z i, s t r â ng e ind ic i i ut i le # i gânde # t e - t e la c e s ! s pui, # i o dat ! c e ai s t abi l i t c o nt ac t ul, fo r mule az ! înt re b!r i c are î" i pe r mi t s ! c o nt inui c o nve r s a" ia fo lo s indu- t e de info r ma" i i le adunat e de t ine # i c e le af lat e c hiar de la e a. Voi re da o de s c r ie re f ide l! a c e lor înt âmplat e pe nt r u a- " i oferi o imagine cât mai exact ! a

înt regului proces #i în

ac e la#i t imp pe nt r u a t e ajut a s!-" i dai se ama c ât de inc i t ant # i dis t rac t iv e s t e s ! c uno # t i o fat !, luc r u pe c are înaint e î l c o ns ide rai pu" in pro babi l. Î n su p ermarket Scenariu

–

întâlne#ti

o

fa t !

î n t r- u n

supermarket

din

c ar t ie r, una pe c are nu ai mai v !z ut- o înaint e a# a c um " i-ar f i pl!c ut s ! f ie , # i c are t e c uc e re # t e c u t o t ul! % i-at unc i î" i dai s e ama c ! t re buie s - o c uno# t i mai bine s au s ! s f âr # e # t i m!c ar înc e rc ând. Organizare – începi s! plani fici cum po" i face cuno#t in" ! c u e a, pare a f i s ingur !, are un t r up at le t ic c e e a c e s uge re a z ! c ! a r put e a ave a c a ho bby v re un s po r t , c o nt inui 200


Juan

s ! o a na l ize z i # t i ind c ! # a ns e le î" i s po re s c c u c â t o bs e r v i mai mul t e as e me ne a de t al i i. Tu r ! m â i în c o nt inua re re la x a t , î" i ve z i m a i d e p a r t e d e c ump!r !t ur i dar t o t o dat ! î" i s uprave ghe z i " int a c u dis c re " ie . Îi observi c !ruciorul de cump!r !t uri aproape pl in, ceea ce î" i s e mnal ize az ! c ! ar put e a fac e t ârguie l i # i pe nt r u al" i i. O ve z i c um s a lut ! m a i m ul t e p e r s o a ne d in s up e r m a r ke t , a c e s t luc r u îns e mnând c ! ar put e a lo c ui în zo n! s au c ! pe aic i î# i fa c e fre c ve nt c um p ! r ! t ur i le . Pe de ge t e nu po a r t ! nic i un ine l, ia r bro nz ul de pe um e r i, ochelari i de soare #i sandalele prinse în curelu#e arat ! o zi pe t re c ut ! pe plaj!. V!z ându- i c !r u" ul aproape pl in de al ime nt e , î" i dai s e ama c ! în c ur ând s e va îndre pt a c !t re c as a de marc at . Ai de ale s at unc i înt re a int ra în vor b! c u e a c ât î#i mai fac e c ump!r !t ur i le s au a a# t e pt a pân! s e a# e az ! la r ând. Pa re a f i gr ! bi t ! c e e a î" i s uge re a z ! nu a r ave a r ! bda re s ! stea

de

vorb!

în

timp

ce

se

uit!

dup!

cump!r!turi.

Magaz inul e s t e aglo me rat # i dre pt ur mare , ie i de c iz ia de a- i vo r b i în t im p c e s t a " i la r â nd , luc r u c a re p ro m i t e s ! s e pre lunge as c ! de s t ul. 201


Juan

I n tri în acţ iune – dup! ce ai hot !rât locul ac" iuni i, observi c! se orient eaz ! c!t re o cas! de marcat . Tot ul est e bine c ronome t rat iar t u o ur me z i pe nt r u a t e a# e z a în s pa t e le e i, la r â nd. Cu e a în fa" !, nu- " i r !mâne de c ât s ! s t abi le # t i o le g!t ur ! înt re vo i. Iat ! c um de c urge c o nve r s a" ia: Tu - a # t e p" i c â t e va mo me nt e dup! c a re ro s t e # t i: „ E t a re aiure a s! st ai la r ând c ând ai put e a st a de fapt la plaj!”, #i t e opre # t i a# t e pt ând s !- " i r !s pund!, înt orc ându- s e s pre t ine c u un z âmbe t . Ea - Înt orce capul spre mine, îi zâmbesc #i ea la fel, mie, re pl ic ând: „ Mie - mi s pui, am s t at la plaj! t o at ! z iua # i nu s e c o mpar ! c u s t at ul la r ând” Tu - „ Ade v ! ra t , # i e u v in de la pla ja XY Z da r m-a m o pr i t s ! fa c c ump! r ! t ur i pe nt r u t o a t ! lume a ” E a - „ E u a m fo s t la pla ja AB C unde e s t e de -a s e me ne a foar t e fr umos , dar # i e u am avut ni# t e c ump!r !t ur i de f !c ut ”

202


Juan

Tu - Zâmbe #ti # i afir mi cu joviali t at e : „ N u- i a# a c!-"i plac e mai mul t s a s t ai la paj!, de c ât s ! fac i c ump!r !t ur i pe nt r u al" i i?” Ea - „ Oh, da, e s t e at ât de re laxant # i e s implu apoi s !- " i fa c i c um p ! r ! t ur i le in d r um s p re c a s ! ” Tu - „ În" e le g, dar pe nt r u c â" i oame ni fac i c ump!r !t ur i, n-au fos t # i e i la plaj!?” (punând ac e as t ! înt re bare , e # t i pe c ale s ! af l i dac ! are un pr ie t e n s e r io s , c u c are a pe t re c ut z iua la pla j! s a u pe nt r u c a re fa c e c ump! r ! t ur i, una din ac e st e dou! posibi l i t !" i. Ea - Fac c ump!r !t ur i pe nt r u t oat ! fami l ia me a. P !r in" i i îmi s unt ple c a" i, dar s e înt o rc mâine c e e a c e m! o bl ig!, înt r- un fe l, s ! am c e le ne c e s are pân! at unc i.” Tu - „ Unde au ple c at , nu ai fra" i s au s uror i c are s ! s e ocupe de acest e cump !r!t ur i?” Ea - „ Î# i fac vac an" a la plaja XYZ # i e u am gr ij! de frat e le me u mai mic , de c i mie îmi re v ine ac e as t ! s arc in!, c ât s unt e m s ingur i ac as !”.

203


Juan

(N ot ! - ac e s t r !s puns îmi d! de în" e le s c ! nu are un prieten

#i

c!

este

mai

mult

decât

sociabil!

fu r n i z â n d

info r ma" i i i s upl ime nt are ne s o l ic i t at e , # i în ac e la# i t imp c ! ac um e st e mome nt ul s! m! pre zint of ic ial, al t fe l amânând, a# suge ra din c ont r !, de zint e re sul me u.) Tu - r ! s p unz i, g lum ind „ a i r ! m a s c u fra t e le m a i m ic în g ij ! ac as!, nu c re d c ! e #t i pre a buc uroas!.” %i înc e p a zâmbi #i a r âde . Ea - Zâmbe #t e #i râde, la rândul ei, aprobând zisele mele. (No tă - d ac! ar fi avut u n pr ie te n sau pe cine va cu care s! s e va d! ma i de s , a r f i re a c " io na t a t unc i c â nd a m a f ir ma t c ! e s t e s ingur ! ac as !, re pl ic ând c ! nu e s t e nic i pe de par t e în ac e st ! si t ua" ie .) Tu - t e o p re # t i d in r â s # i t e p re z in" i „ Or ic um , num e le m e u e s t e XY Z ” Ea - zâmbe #t e d in nou #i spune „ AB C, m! bucur s!-mi fac un pr ie t e n înt r- un s upe r mar ke t ” Tu - „ % i e u s unt înc â nt a t s ! t e c uno s c . ”

204


Juan

No tă: A# c o nt inua a p o i c o nve r s a " ia în func " ie d e t im p ul r!mas,

#i

conduce-o

a#

schimba

pân!

la

ni#te

ma#in!,

date

de

contact

ajutând-o

s!-#i

sau

a#

încarce

c ump!r !t ur i le dac ! ne -am în" e le ge at ât de bine , de # i nu e s t e ne c e s ar s ! fac i a# a c e va. E s t e de ajuns s ! s t abi l i" i dac ! v! s una" i unul pe c e l!lat s au s ! f ixa" i o înt âlnire . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Po " i s ! c uno # t i o fat ! or iunde t e -ai af la, ac olo unde o înt âlne # t i, po " i s ! # i vo r be # t i c u e a. • P r ive # t e b ine în j ur, d o m nul Co nw e l l a r f i t re b ui t s ! adauge #i c ! e #t i înc onjurat de ar i înt re gi de fe me i t ine re . • Schimb!-"i

viziunea

care

î"i

restrânge

#ansele

de

a

c uno a# t e o fat ! • P lani f ic !, de c ide unde ac " ione z i, adun! infor ma" i i # i t re c i la fapt e . F i i bine pre g!t i t pe nt r u o r ic e s i t ua" ie . • Alege-" i locul pot rivi t , urm!re#t e ce se înt âmpl! în jurul ei # i c ule ge da t e . • Ob s e r v ! t o a t e ind ic i i le d e s p re a c e a p e r s o a n! , lo c ul # i mome nt ul ac " iuni i. • Int r ! în d is c u" ie c u e a # i ava ns e a z ! luc r ur i le s p re c e va mai mul t .

205


Juan

Capitolul 18 Întrebări care cuceresc

În

aceast!

sec"iune

vorbim

de s pre t ac t ic i le # i t e hnic i le ne c e s are în

vederea

întreb!rilor

în"elegerii

de

a

influen"a

puterii p!rerea

fe t e lor c !t re un de z nod!mânt fe r ic i t pe nt r u t ine . Un lac c !r uia dac ! îi t ulbur i ape le , creeaz!

un

e fe c t

în

serie

care

se

înt inde în jur, t o t as t fe l s e înt âmpl! # i c u o fat !, a c !re i p!re re îi va inf lun" a pe pr ie t e ni i e i # i pe c e i din fami l ie . Capi t olul î" i pre z int ! un # ablon de înt re b!r i c are pot s ! t e c o nduc ! mai t âr z iu s pre mo me nt ul în c are t e pre ze n" i une i fe t e pe nt r u pr ima dat ! înt r- un loc # i t imp oare c are . În

primul

rând,

s fa t u r i l e

con"inute

te

vor

ajuta

s!-"i

de z vol" i s pir i t ul c re at iv c u ajut or ul unor s uge s t i i pe c are s ! le adaugi ide i lo r de ja e x is t e nt e , pr in ur mare ut i l ize az ! 206


Juan

ac e st e noi infor ma" i i c onfor m st i lului propr iu #i modi f ic !-le oricând consideri a fi necesar. N u t re buie s ! înve " i t e or i i le pe de ros t , c u t oat e c ! nic i gre # i t nu ar f i, în t imp, ac e s t e a vor de ve ni prac t ic o a doua l imb! pe nt r u t ine . Une le dint re s ubie c t e au fos t de ja e nun" at e în pagini le precedente

acestui

capitol

îns!

în

cele

ce

urmeaz!

re c o mand!m c ât e va mijlo ac e pr in c are s !- " i valo r i f ic i mai e f ic ie nt abi l i t !" i le . T ip u ri d e în treb ări Exist ! o palet ! larg ! de înt reb! ri dar pent ru a simpl i fica t ot ul, ne vom re z uma la doar pat r u t ipur i c are s ! t e ava n t a j e ze a t u n c i c â n d le a d re s e z i u n e i fe t e . G e n u l a c e s t a de înt re b!r i vor f i folos i t e pe t ot parc ur s ul c api t olului de fa " ! . Întreb!rile

cu

g e n e ra

astfel

#i

r!spunsuri aduna

lungi cât

mai

sunt

fo l o s i t e

multe

pentru

informa"ii

a

prin

for mulare a une i înt re b!r i c are s ! c on" in! c uvint e c he ie pre c um c ine , de c e , unde , c ând # i c um, me ni t e s ! at rag! r !s puns ur i ample din par t e a e i. 207


Înt reb!ri le

Juan

cu r!spunsuri scurt e

sunt dest inat e unor

r !s puns ur i c e s e vo r s c ur t e c u da s au nu, o r i c e va s imi lar. Tipul acest a de înt reb! ri începe cu e#t i, ai vrea, ai put ea, ar t re bui, ac e st e a f i ind doar c ât e va e xe mple , îns! de ose bi t de ut i le at unc i c ând vre i s ! punc t e z i o anumi t ! ide e s au s ! pui c ap!t une i c onve r s a" i i. Înt reb!ri le sugest ive vizeaz! un scop precis pe t ermen înde lungat s pre de o s e bire de înt re b!r i le ne plani f ic at e c are " int e s c un r !s puns c onc is . D e e xe mplu, ai put e a înt re ba „ Cum t e mai s im" i?” or i „ Cum ai pe t re c ut w e e ke ndul?” în s pe ra n" a c ! ge ne ra l iz â nd, ve i a f la ma i mul t

de c â t da c ! a i

adre sa ni#t e înt re b!r i c onc ise , la obie c t . Înt reb!ri le de leg!t ur! apar drept consecin" ! a unei al t e înt re b!r i la c are ai pr imi t un r !s puns c e î" i pe r mi t e s ! re v i i c u no i înt re b!r i de t al iat e . D e e xe m plu, „ La c e o r ! a i a juns a s e a r ! a c a s ! , B e c a ?”, înt re bare la c are " i s e r !s punde „ La o ra unu”, iar t u c o nt inui înt re bând „ D e c e t e -ai înt o r s la o ra unu?” # i-a# a mai de par t e .

208


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Întreb!rile

cu

r!spunsuri

lungi

pentru

mai

multe

info r ma" i i • Î nt re b!r i le c u r !s puns ur i s c ur t e pe nt r u c o nf ir m!r i • Î nt re b!r i s uge s t ive c u un s c o p bine de f ini t • Înt re b!r i le de le g!t ur ! pe nt r u c ont inuare a dis c u" ie i pe baz a r !s puns ur i lor pr imi t e Und e ş i c um p ui întrebările? În cont inuare, î" i prezent !m mo dal i t a" i le prin care t e po " i pre ze nt a c u s ucc e s une i fe t e în dive r s e modal i t !" i. Une le dintre

acestea,

de#i

printre

cele

mai

eficiente,

sunt

c o ns ide rat e at ât de s imple înc ât de s e o r i mul" i le t re c c u ve d e re a . Ut i l iz ând dive r s e t ac t ic i # i abord!r i, e s t e e s e n" ial s ! fac i fa " ! o r ic ! re i p rovo c ! r i. La fe l c a în o r ic e lup t ! d in c a re v re i ie#i

î n v i n g ! t o r,

sunt

lucruri

mereu

valabile

ne pre v!z ut e c are pot s !- " i garant e ze t r iumful. S ! t re c e m la d e t a l i i le c up r ins e în p la nul o fe ns iv.

209

#i

altele


Juan

1. S c en ă: un s pa" iu publ ic D e num ire a de m a i s us s e re fe r ! la o r ic e lo c a l publ ic pre c um un bar s au un c lub fre c ve nt at mai ale s s âmb!t a s e a ra . C ea mai bu n ă prezentare Am apl ic at ac e as t ! me t od! de ne num!rat e or i, f !r ! a f i re s pins v re o dat !. To t ul s e re z um! la ac e a re pl ic ! de aur. Fo lo s e # t e - o pe nt r u a ave a s ucc e s at unc i c ând t e gânde # t i la c e # i c um s ! s pui. În cazul în care nu ai rat at indici i le oferi t e de l imbajul c o r pului s au ai ale s pe c ine va de z int e re s at de e fo r t ur i le t ale , at unc i promis iune a me a e s t e c ! e a va r !mâne pl!c ut impre s io nat !. (mai mul t e indic i i re fe r i t o are la L imbaju l T ru p u lu i în s e c " iune a c u ac e la# i nume ). Tot ul e s t e at ât de s implu # i t o t u# i inc re dibi l de e f ic ie nt ; s ! nu c re de " i c ! valoreaz! mai pu" in din cauza simpl i t !" i i. Odat!

ce

cuno#ti

toate

indiciile

care

s!-"i

serveasc!

s c o pului, e # t i de ja un ma rc a t o r, dre pt pe nt r u c a re v re i s ! int r i în ac " iune de îndat ! c e pr ime # t i und ! ve rde ac olo unde ai re c e pt at s e mnale înc urajat oare # i unde ai t oat e # a ns e le s ! înre gis t re z i un s ucc e s . 210


Juan

D up! t o a t e a c e s t e a , ia t ! c um de c urge re s t ul. Tu: Z â m b e # t i # i s p ui „ S a lut ” a p o i p a uz ! . Ea: A #t e ap t ! repl ica ei #i dac! se arat ! ent uziasmat !, adapt e az!-" i r !spunsul. Tu: Z â m b e # t i d in no u # i o înt re b i „ Cum t e num e # t i?” Ea: Zâmbe #t e # i spune „ B eca” Tu: Re p l ic a d e a ur - „ B e c a , t o c m a i îm i s p une a m c ! d a c ! e # t i la fe l de dr !gu" ! pe c ât e # t i de fr umo as !, mi-ar fac e mare pl!c e re s ! t e c unos c mai bine ” apoi ie i o pauz !, z â mbe # t i ia r ! # i, t e de s t inz i # i îi a # t e p" i r ! s puns ul, f ! r ! a pie rde îns ! c ont ac t ul viz ual c u e a. %i me rgi mai de par t e . As t a e t ot , nimic mai s implu, odat ! c e int r i în le g!t ur ! c u e a, a# t e p" i un s e mn de e nt uz ias m din par t e a e i, dup! c are t e gânde # t i bine la c e # i c um s !- i vor be # t i în c ont inuare , pur # i s implu nu ai c um s ! dai gre # . P une - " i la punc t s t ra t e gia , # i-a po i ro s t e # t e a c e a re pl ic ! c are e s t e o ade v !rat ! e x plo z ie de # ar m. P r in ur ma re , f i i a t e nt la s e mna le le din jur, a du- " i a mint e c ! fe t e le au r !s puns ul iar t u – înt re bare a.

211


Juan

2. C u p rieten ele Mai înt âi de t o at e , o bs e r v ! c u at e n" ie de c ine e s t e îns o " i t ! fa t a # i d a c ! c uno # t i d e j a p e c ine va . D e c ine p a re a f i m a i apropiat!?

Încearc!

s!-"i

dai

seama

ce

anume

o

int e re s e az ! pe e a # i pe pr ie t e ni i e i. Et ichet a de firm! de pe haine le e i î" i amint e#t e c ! #i sora t a are ac e e a# i pre fe r in" !, indic iu de c are t e -ai put e a folos i pe nt r u un înc e put de c onve r s a" ie # i pe nt r u a v! g!s i al t e luc r ur i în c o mun. Apoi, nu ui t a s ! adre s e z i # i pr ie t e ne lor e i un s alut de ge nul „ B un!, pe mine m! c he am! Joe , voi c um v! numi" i? M! buc ur s ! v! c unos c , c e v! aduc e , domni# oare lor, pe -aic i, în s e a ra a s t a ?” S implu da r c o nc is , nu e z i t a în fa " a a c e s t e i for mule s imple a c !re i for " ! re ie s e t oc mai din ac e as t ! c o nt inuare a r !s puns ului ini" ial „ E s t e o pl!c e re s ! v ! c uno s c , c e v ! aduc e pe – aic i, do mni# o are lo r ?”, o me t o d! pr in c are fe t e le t e vor g!s i galant # i c ur t e ni t or, folos indu- t e de

trucurile

psihologice

înv!"ate

în

capitolul

despre

s impa t ia re c ipro c ! # i le ge a a s o c ie r i i. Î nt o t de a una a c e a s t ! re pl ic ! a dat re z ul t at e po z i t ive în c az ul do mni# o are lo r # i doamne lor c !rora le -a fos t adre s at !.

212


Juan

N u ui t a c ! e s t e e x t re m de impor t ant s ! dai dovad! de bune manie re , c ons ide ra" ie # i re s pe c t fa" ! de pr ie t e ne le fe t e i c are t e int e re s e az !. N u ne gl ija ac e s t as pe c t . 3. Î n tr- u n c ad ru p u blic

P r in a c e a s t ! de numire , m! re fe r la o ie # ire în o ra # c u fa m i l ia s a u p r ie t e ni i, s a u p ur # i s im p lu ne îns o " i t , înt r- un lo c ne ut r u, aglome rat c um ar f i o s al! de gimnas t ic !, un re s t aurant s au un c e nt r u c o me rc ial. Ca s ! f ie c lar, s ! lu!m dre pt e xe mplu s i t ua" ia în c are înt âlne # t i o fat ! pe c ând s t ai la c oad! înt r-un supe r mar ke t . Cum îmi plac e mie s !- i s pun „ pauz ! de c afe a în doi la c o ad!”. Odat ! c e ai s t abi l i t unde t e ve i po z i" io na (amint e # t e - " i s t a t e gia pre ze nt a t ! în c a pi t o lul „ Cum s ! c uno # t i o fa t ! indi fe re nt de lo c ” ), ai la dis po z i" ie un pro gram în do i pa# i de a ur ma o fat !. P ur # i s implu, pe fondul une i dis poz i" i i joviale

#i

într-o

formulare

retoric!,

faci

urm!toarea

af ir ma" ie : 1. „ N u-i a#a c ! e t ot al aiure a s! st ai la r ând?” Fac i apoi o pauz !, z âmbe # t i # i a# t e p" i un r !s puns ve r bal s a u ge s t ic din pa r t e a e i. 213


Juan

2. „ Vi i de s aic i, st ai de mul t e or i la r înd?” N ou! fe t e din ze c e ar c ons ide ra re marc a t a c a f i ind amuzant ! c e e a c e ar t e -ar t ransfor ma dint r-un simplu s t r ! in înt r- un t ova r ! # de c o mpa nie la r â nd. D inc o lo de a c e a s t ! înt re ba re s e a s c unde un num ! r de magie c !c i nim!nui nu- i fac e pl!c e re s !- # i a# t e pt e r ândul la c as a de marc at , a# adar ve r bal iz are a une i ide i unive r s al detestat!

de

majoritatea

este

un

bun

început

de

c o nve r s a" ie , # i e u m-am fo lo s i t de s e o r i de ac e as t ! re pl ic ! pe nt r u a de s c hide o dis c u" ie c a mai t âr z iu s ! m! t re ze s c în mijloc ul une i ave nt ur i ne b!nui t e la c are am ajuns dint r- un punct

n e s e m n i f i c a t i v.

Dar

merit!

oare

osteneala?

Cu

s igura n" ! , r ! s puns ul e s t e „ D a ”. Ac e e a# i t e hnic ! poat e f i apl ic at ! c u s ucc e s # i în s c e na spa"iului

public,

cu

mici

diferen"e

totu#i

impuse

de

c irc ums t an" e c are c e r o al t ! fo r mulare # i ide i c re at ive . N ic i aic i nu am sufe r i t vre odat ! un e #e c c ând am ale s ac e st ge n de re pl ic !.

214


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Lo c a" i i le publ ic e c are g!zduie s c re uniuni s o c iale s unt s uge s t ive pe nt r u a c e s t t ip de înt â lnir i, de a c e e a e bine s ! folose#ti

cea

mai

bun!

prezentare,

dup!

exemplul

me n" ionat în r ândur i le de mai s us • Es t e pos ibi l c a fat a s ! s e af le înt r- un gr up, în c ons e c in" ! folos e s t e - " i far me c ul # i as upra c e lor din gr up •

Adapteaz! în func" ie de si tua"ie, încearc ! metoda de tip

# ue t ! la o c a fe a da c ! s t a i la un r â nd împre un! c u fa t a . Î n treb ări c are in f lu en ţ ează Pa re inc re dibi l c â nd c o ns t a " i c â t e re s ur s e g! s im în l im ba j pe nt r u a af la c e dor im de s pre o fat ! # i c e l mai e f ic ac e proc e de u e s t e pr in int e r me diul înt re b!r i lor. Ac e s t luc r u de z v!luie int e re s ul t !u pe nt r u a af la mai mul t e de s pre e a # i pre oc up!r i le e i, ba mai mul t c hiar, t e de s c r ie c a pe un o m c are î# i pune înt re b!r i, un o m int e l ige nt # i c apabi l s ! po ar t e o c o nve r s a" ie . Înt reb !ri le t e duc mai depart e, t e ajut ! s! co nduci discu" ia vo a s t r ! 1 0 0 %. Id e e a e s t e c o ns t r ui t ! p e p re m iz a c ! fe t e le de " in înt ot de auna r !s puns ul; nu ai ne voie de c ât de ni# t e înt re b!r i bune . 215


Juan

N u e x is t ! me t od! mai de s ucc e s de c ât ac e e a de a # t i s ! pui înt re b!r i int e l ige nt e , de bun s im" , c are s !- " i o fe re mai mul t e r !s puns ur i de s pre e a. Pe nt r u a t e a s igura c ! t u de " i i c o nt ro lul pe r m a ne nt , a junge s ! înc e pi c u o înt re ba re c a ma i t â r z iu s ! de c urg! t o t ul de la s ine , # i c u c ât pro gre s e z i, c u at ât de v i i mai s igur pe s i t ua " ie , c ! c i pe m! s ur ! c e a f l i ma i mul t e de s pre fa t ! , pe at ât î" i spore #t i #anse le de a f i apoi c u e a. C u m să o cuno ş ti c u ad evărat Ce ur me az ! e s t e mai mul t o al t ! viz iune as upra proble me i de c ât o ar t ! în s ine , mai e xac t nu c re d c ! e xis t ! înt re b!r i s pe c ia le c a re s ! t e ajut e c onc re t s ! cuno# t i c u ade v!rat o pe r s oan!, dar s igur e xis t ! un proc e s c u c ât e va ide i, bun de ur mat . Oamenilor, dar m ai ales fetelor, le place în general s! vo r b e a s c ! d e s p re e i în# i# i # i v ie " i le lo r, e s t e o s l! b ic iune a f ir i i umane . D in ac e s t mo t iv, nic i nu e s t e pre a di f ic i l s ! s t r â ngi info r ma " i i s uf ic ie nt e înt r- un t imp re la t iv s c ur t , da r s ucc e s ul e s t e da t ma i mul t de pr ic e pe re a de a a s c ul t a # i de a c onduc e o c onve r sa" ie .

216


Juan

Când vine vorba s ! cuno#ti o fat !, ai la dispo zi"ie nenum!rate

op"iuni

ca

rezultat

al

întreb!rilor

#i

al

c o ns t at !r i lo r de s pre c e # i c um vo r be # t e e a, c e t rans mi t e limbajul

corpului,

p o s t u ra

ei,

gestica,

stilul

de

via"!,

pr ie t e ni i e t c . În cont inuare, vei afla cum po " i conduce înt reb!ri le spre ac e ast ! var ie t at e de op" iuni. Vom înc e rc a s! af l!m c e se asc unde dinc olo de fr umuse " e a fe t e i, s! af lam c e o înc ânt ! # i c e - i dis pla c e , # i t o t c e t re buie s ! # t im de s pre o fa t ! , în ge ne ral. Et apele procesului 1. pune înt re b!r i c are c o nduc s pre r !s puns ur i ample 2. f ! c o ne x iuni le ne c e s are 3. fo r mule az ! al t e înt re b!r i pe baz a info r ma" i i lo r pr imi t e 4. adre s e az ! o înt re bare c u r !s puns c o nf ir mat iv. P ra c t ic , a i ne vo ie s ! pa rc urgi t o a t e a c e s t e e t a pe pe nt r u a ob" ine cât mai mul t e dat e despre ea. Cont inu ! cu înt reb!ri în c are s ubie c t ul e s t e e a # i ve i c â# t iga as t fe l t e re n. E a s igur va vo r bi de s t ul, t u t re buie do a r s ! a s c ul" i a t e nt # i s ! dir ije z i dis c u" ia în dire c " ia c are t e int e re s e az !, înt re bând prac t ic or ic e vre i.

217


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut • D a c ! pui înt e b! r i, a c e s t luc r u dove de # t e c ! e # t i a t e nt # i int e re s at • Co nt ro le az ! t o t al dis c u" ia vo as t r ! punând înt re b!r i • Fetele

au

deja

r!spunsul,

tu

trebuie

doar

s!

pui

înt re b!r i le po t r iv i t e • Oame ni i ador ! s ! vor be as c ! de s pre e i în# i# i, pr in ur mare ve i p r im i s uf ic ie nt e info r m a " i i • Î n t re b ! r i

cu

r!spunsuri

lungi,

r !s puns ur i c u r !s puns ur i s c ur t e .

conexiuni,

p a ra fra z ! r i ,

Re s pe c t ! indic a" i i le # i

c o nf ir m! C u m să obţ ii num ăru l d e telef o n al o ric ărei f ete Cum po" i ob" ine num!r ul de t e le fon al fe t e i, odat ! ajuns în ac e st punc t-c he ie ? Ce c uvint e pot s!-" i f ie mai de ajut or ? D e t a l i i a pa re nt ne s e m ni f ic a t ive po t f i de un re a l fo lo s . D e e xe mplu, ve r bul „ a pe r mi t e ” e s t e mul t mai indic at de c ât „ a put e a”, ac e s t a din ur m! s uge r ând c ! ai put e a pe c ând pr imul c uvânt s uge re az ! far me c # i pol i t e " e din par t e a t a, amabi l i t at e din par t e a e i, c e e a c e va duc e #i la un sc himb de nume re de t e le fon.

218


Juan

Ia t ! c â t e va e xe m ple de înt re b! r i c u c a re nu po " i da gre # în înc e rc are a de a- i o b" ine num!r ul de t e le fo n. 1. „ Î mi pe r mi" i s !- " i dau num!r ul me u de t e le fo n?” Înt rebarea îi d ! de în" eles c! " i-ar face pl! cere s ! ai num!r ul e i de t e le fon # i t ot odat ! îi c lar i f ic ! luc r ur i le pe nt r u c ! av ând de ja num!r ul t !u, e s t e fo ar t e po s ibi l s ! " i- l o fe re # i pe a l e i. 2. „ Am put e a s c himba s c himba nume re le de t e le fo n?” Un s c himb e s t e înt ot de auna c e va re c iproc valabi l, de ge nul dint e pe nt r u dint e ; c uvânt ul „ a s c himba” e s t e c ât s e poat e de s uge s t iv. D a r a c e s t e a s unt nim ic ur i, s fa t ur i pe nt r u a m a t o r i, ia t ! c e va mai bun. Mai bine de at ât nic i c ! s e po at e , pe r s o nal am fo lo s i t ac e ast ! me t od! c u fe t e c are la înc e put nu p!re au a f i int e re s at e dar o dat ! c e ai pr imi t num!r ul de t e le fo n do r i t , ai f !c ut de ja un pr im pas impor t ant . Pr in ur mare me r i t ! t oat e e for t ur i le . Iat ! de s pre c e e s t e vor ba.

219


Juan

Î n trebarea c u c are d ai lo vitu ra 3. „ Îmi pe r mi" i s ! f iu at ât de ne c uvi inc i ios înc ât s !- " i c e r num!r ul de t e le fon?” Ac e s t e c uvint e „ îmi

pe r mi" i”, ne c uvi inc ios ” # i „ a c e re ” par

s ! a ib! un e fe c t hipno t iz a nt . „ A f i pe r mis ” a m dis c ut a t ma i s us c e îns e a mn! , c â t de s pre c uv â nt ul „ ne c uv i inc io s ”, a m put e a s pune c ! ac e s t a fac e di fe re n" a pe nt r u c ! t e arat ! de os e bi t de pol i t ic os , ba c hiar fe r me c !t or, pe nt r u c ! at rage at e n" ia asupra at r ibut e lor „ ne pol i t ic os” #i „ de plasat ”. Efect ul de impact se dat oreaz ! fapt ului c ! est e un t e rt ip subtil,

pentru

c!

nu

întrebi

în

mod

direct,

ceea

ce

s uge re a z ! numa i c ! " i-a r fa c e pl! c e re s ! a i num! r ul de t e le fon, o ide e de ge niu, nu? Ac e as t ! înt re bare de -a dre pt ul nimic i t oare e s t e c e a mai re c o mandat ! # i în ac e la# i t imp, f !r ! ur m! de îndo ial!, modal i t at e a c e a mai înc ânt!t oare de a c e re num!r ul de t e le fon al une i fe t e .

220


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • N u s e vor înt âmpla pre a mul t e dac ! n-ai num!r ul e i e t e le fon • Ai gr ij! la de t al i i, pe nt r u c ! e le po t f i ho t !r ât o are • Folos e # t e pr ime le dou! înt re b!r i în c az ul une i fe t e c are e c lar mai int e re s at !. • P!st reaz! înt rebarea cu care dai lovi t ura pent ru o fat ! c are î" i plac e c u ade v !rat , c ând v re i s - o impre s io ne z i C u m să- ţ i asig uri o p rimă întâlnire Ac um e s t e t impul s ! s t abi l im c um proc e de z i pe nt r u a pune înt re bare a c are s ! t e aduc ! apro ape de pr ima înt âlnire . Ce put e m s pune pe nt r u a ne as igura s ucc e s ul? For mul!r i de ge nul „ vre i s ! ie # im împre un!?” s au „ hai s ! lu!m c ina împre un!” ar t re bui s ! func " io ne ze . D ar nu # i dac ! v re i s ! de vi i un mae s t r u al înt âlnir i lor, pe nt r u c ! în ac e s t c az ai ne voie de c e va mai c onving!t or, pe nt r u c are s ! de pui mai mul t e for t . Cum al t fe l s ! re u# e # t i s ! me rgi mai de par t e dac ! nu ie i luc r ur i le pe r ând, a# a c um t re buie ? To at e la t impul lo r, mai înt âi o b" i i num!r ul de t e le fo n # i apo i înt âlnire a.

221


Juan

Ia t ! # i c â t e va înt re b! r i c a re t e vo r duc e s igur la a c e s t re z ul t at . Ve i o bs e r va c ât de mul t c o nt e az ! un e xe rc i" iu de pre g!t ire # i o mic ! s c himbare a fraze i. 1. „ Mi-ar pl !cea mul t dac! ne-am put ea înt âlni curând la o cafea, când po" i t u, s ! zicem pe vineri sau sâmb !t !?” De c lar ând c ât de mul t " i-ar pl!c e a s ! o re ve z i, de c lar i de fa p t c ! t e s im " i b ine în c o m p a nia e i, s ug e s t ia re fe r i t o a re la c afe a t rans mi t e o imagine v iz ual!, iar me n" iune a „ c ând po " i t u” arat ! c ! e # t i at e nt # i re s pe c t uos , c e e a c e c onduc e , f !r ! c a e a s !- # i de a s e ama, la o înt âlnire s igur !. În cele din urm!, del imi t ându-i op" iuni le, o aju " i s! se hot !ra s c ! iar o al t e r nat iv ! s t re c ura t ! în înt re bare e s t e o c ale s igur ! de a pr imi c o nf ir mare a a# t e pt at !. Odat ! c e acc e pt !, c e re de t al i i s upl ime nt are , adic ! c ând t e anun" !, de e xe mplu, c ! vine r i e st e o zi bun! pe nt r u a#a c e va, t u s pune „ în re gul!, îmi c o nv ine , dar pe dimine a" ! s a u s e a r ! ?” # i a # a ma i de pa r t e pâ n! c â nd s t a bi l i" i t o t ul c u e x ac t i t at e . 2 . „ Î mi a c o r z i pl! c e re a de a t e s c o a t e în o ra # în w e e ke nd?” 222


Juan

Inv i t a " ia îi d ! d e în" e le s c â t d e m ul t o s im p a t ize z i ia r c uv ânt ul „ pl!c e re ” as o c iat c o mpanie i e i e s t e aur c urat , c hiar dac ! nu ar f i de lo c int e re s at !, t o t s -ar s im" i f lat at ! m!c ar înt r- un mic proc e nt de 1% # i s -ar apr inde as e me ni unui pom de Cr !c iun. Me nt ionând o ie # ire în ora# , s uge re z i c ! are s ! s e înt âmple c e va de o s e bi t iar pre c iz are a „ în ac e s t w e e ke nd” a nun" ! m o m e nt ul înt â lnir i i. Î n trebarea- c h eie : îmi plac e ac e ast ! înt re bare ; nu m! las! niciodat!

la

greu.

Eficacitatea

întreb!rii

este

de

ne c ont e s t at at unc i c ând s e c onfr unt! c u un r !s puns de la o par t e fe minin! (ac e s t as pe c t e s t e t rat at în s e c " iune a „ Tot ul de s pre e a” ), c are r !s puns va f i unul favorabi l pe nt r u c ! fa c e a p e l la va ni t a t e a e i c a re s e c e re c o m p l im e nt a t ! # i pe nt r u c ! far me c ul t e va pune înt r- o pos t ur ! avant ajoas !. F i i at e nt la c e ur me az !, f !r ! s ! jude c i; e u s unt profund at a#at de ac e st proc e de u c are c onst ! în dou! p!r " i. 3.1. - Eu: „Mi-ar pl!cea foarte mul t s ! te scot în ora# în ac e st we e ke nd, ai f i at ât de amabi l! înc ât s! m! înso" e #t i?” Odat ! c e î" i r !s punde af ir mat iv, o r ic ât de ne s igur ar f i „ da” - ul ros t i t , c ont inu! as t fe l: 3.2. „ Î mi pe r mi" i s ! fac ac e s t luc r u?” 223


Juan

Ac e s t e înt re b!r i valoroas e au în" e le s ur i as c uns e , ia numai în c o ns ide rare fapt ul c ! s ubl ini ind c uv ânt ul „ fo ar t e mul t ” e x pr imi în re al i t at e c ! o plac i fo ar t e mul t , int e n" ia anun" at ! pr in „ s ! ie s c u t ine ” îi s pune c ! nu t re buie de c ât s ! apar ! la înt âlnire , iar t ine re lo r do mni# o are le plac e a# a c e va. P r in a le ge re a a c e s t o r c uv int e „ a i f i a t â t de a ma bi l! înc â t s ! m! îns o" e # t i” re c urgi la s e nt ime nt al is mul, fe mini t at e a # i orgol iul ei # i sugerezi subt i l c! est e amabi l! dac! r!spunde c u „ da”, c e e a c e nu po at e f i de c ât m!gul i t o r, c e mai, e u c e l pu" in a# a a# c ons ide ra dac ! c ine va ar fac e o as e me ne a af ir ma" ie de spre mine ! A doua par t e , „ îmi pe r mi" i s ! fac ac e s t luc r u?”, e s t e c o ple # i t o are pr in amabi l i t at e , far me c # i c o ns ide ra" ie , al t e observa" i i fi ind d e p ris os . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Ob" ine înt âlnire a f !r ! de c are nu po at e avans a re la" ia • P r im e le do u! va r ia nt e s unt re c o m a nda t e a t unc i c â nd e # t i s igur pe po z i" ia t a # i v re i s ! f i i c ur t e ni t o r • Î nt re ba re a - c he ie ; f ! t o t ul pe nt r u a o b" ine înt â lnire a , folos e # t e - t e de put e re a s uge s t iv! a înt re b!r i i # i nu pie rde c o nt ro lul 224


Juan

C u m să descoperi adevăru l D e s e o r i s e înt â m pl! s ! ne blo c ! m # i nu ne d! m s e a m a c e ne împie dic ! s ! ob" ine m num!r ul de t e le fon s au pr ima întâlnire.

În

paginile

anterioare

am

mai

apelat

la

c o mpo ne nt a ps iho lo gic ! în înc e rc are a de a de s lu# i mis t e r ul în c are s e înv !luie fe me i le . % i aic i ne vo m fo lo s i de un anume t ip de înt re b!r i c are s! ne asist e în int e r pre t are a în" e le s ur i lo r as c uns e . Est e absolut necesar s ! recept ezi corect mesajul fet ei, pe nt r u c ! nu de pu" ine or i s e înt âmpl! s ! s pun! un luc r u dar s ! gânde as c ! c u t ot ul al t c e va, iar noi c hiar de ac e s t aspe c t ne vom oc upa. D e re gul! , c â nd vo r bim c u c ine va , t ra t ! m a num i t e s ubie c t e de c onve r s a" ie # i nu proble me , c !c i c e ros t are s a înc e rc i s ! v inde c i pic io r ul da c ! bra " ul e s t e a de v ! ra t a pro ble m! ? Tre b uie s ! ne d ! m s e a m a c a re e s t e , d e fa p t , im p e d im e nt ul major;

pentru

a

m e rg e

mai

departe,

ave m

n e vo i e

de

ade v!r. Vom vor bi de spre c um po" i re c e pt a ne num!rat e indicii

vizuale

date

de

limbajul

trupului

#i

cum

c o mple t a în" e le ge re a me s ajului c u r !s puns ur i le ve r bale .

225

po"i


Juan

Adaug! ac e s t e me t ode la c e le lal t e infor ma" i i nou îns u# i t e cu

p r i v i re

la

limbajul

trupului

#i

ve i

fu n c " i o n a

ca

un

ade v!rat de t e c t or de minc iuni. Ia t ! c a re s unt pa # i i de ur m a t pe nt r u a de s c o pe r i a de v ! r ul. 1. C aută Caut ! s ! af l i c are e s t e obs t ac olul # i pune înt re b!r i c lare , c o nc re t e

c are

s !- " i

fur nize ze

o

c ant i t at e

s uf ic ie nt !

de

info r ma" i i, înt re b!r i c u c ine , c e , unde , c um # i de c e . 2. I d en tif ic ă Ne

st!

în

fire

s!

c!ut!m

scuze

#i

s!

generaliz!m

proble me le , luc r u la c are t re buie s ! t e a# t e p" i pe nt r u înc e put , nu t rat a c he s t iune a înt r- un mo d s impl is t , mai c ur ând f i i e mpat ic # i pune o înt re bare c r uc ial! c are s ! s une în ge nul „ dac ! nu ar f i fo s t ”, ins e r ând s ubie c t ul pr inc ipal, # i-a po i c o nt inuâ nd c u „ t e -a r ma i f i împie dic a t c e va ” – # i aic i spe c i f ic i e xac t c e a#t e p" i de la e a sau nume #t i luc r ul pe c are v re i s ! î l e v ide n" ie z i; me t o da ac e as t a f ie va aduc e # i al t e subie c t e în disc u" ie , f ie va re ve la proble ma #i ar f i recomandat

s!

insi#ti

pe

ultima

re z ul t at ul do r i t . 226

variant!

pân!

ob"ii


Juan

3.Aş teap tă confirmarea P r ime # t e c o nf ir ma re a ne c e s a r ! , dint r- un r ! s puns ve r ba l s a u vizual, t rebuie s ! g!se#t i o cale. Ar f i bine s ! ajunge" i la un numi t or c omun pe nt r u a ave a o mai bun! c omunic are . Odat ! c e v-a" i în" e le s , pune " i-v ! de ac o rd # i me rge " i mai de par t e .

227


Juan

C ap ito lu l 9 C u m să- ţ i revii în urma d esp ărţ irii d e oric e f ată E di f ic i l s ! înc e pi o no u! re la " ie în c o ndi" i i le în c are nu " i-ai ui t at înc ! fos t a pr ie t e n!. D e fa pt , m a jo r i t a t e a s pun c ! pe nt r u a ui t a o fa t ! t re buie s a c uno # t i a l t a ; luc r u c ât s e po at e de ne ade v !rat . S ! f i i c a p a b i l s ! d a i ui t ! r i i o re la " ie c are s -a înc he iat e s t e impo r t ant # i c hiar v i t al dac ! v re i s ! me rgi mai de par t e , at ât pe nt r u s !n!t at e a t a c ât # i pe nt r u o r ic e s ucc e s a l t ! u în v ia " ! , pr in ur mare ide e a de a t re c e de la o fat! la al t a e s t e o s o lu" ie bun! pe nt r u o rgo l iul t ! u da r nu t e a jut ! s ! ui" i # i s ! - " i v inde c i r ! ni le . D a c ! a m l! s a t s pre f ina l s e c " iune a „ To t ul de s pre t ine ” înaint e de a t re c e la ur m!t o are a par t e „ To t ul de s pre e a”, ac e st luc r u se dat ore az! fapt ului c ! nimic din c e ai înv!" at 228


Juan

pân! ac um nu- " i va f i de folos at ât t imp c ât nu po" i c o nt ro la ac e s t as pe c t al v ie " i i t ale . Închipuie #t e -" i urm !t orul scenar iu: t e af l i în apele adânci ale unui oc e an dar în c are nu po" i înot a de c ât la suprafa" !, iar e u s unt înt r- o barc ! în apro pie re a t a nu s uf ic ie nt de mul t c a s ! t e # i s alve z , în s c himb vin c u s uge s t i i pe nt r u c a t u s ! po" i s upravie " ui, de ac e e a î" i ar unc o ve s t ! de s a lva re . Im e d ia t c e a i p us p e t ine a c e a ve s t ! , t u e # t i c e l c a re ia de c iz ia s !- " i " i i re s pira" ia # i s !- " i aple c i c apul s ub ap!. Ce bine poat e s !- " i fac ! c ine va at ât a vre me c ât t u nu dore # t i ac e st ajut or ? % i t o t u# i, c e v re a u s ! s p un în c o nt inua re e s t e c ! d e la ac e st ghid ve i pr imi t oat e indic a" i i le ne c e sare pe nt r u „ a t e s a lva ” c e l pu" in din di le ma re la " i i lo r # i t o t u# i la c e bun da c ! t u î" i mai " i i # i ac um re s pira" ia? D a c ! t o t nu v re i s ! ie # i la s upra fa " ! ? S a u c a z ul de fa " ! , dac ! nu po" i # i nu hot !r !# t i s ingur s ! ui" i fat a.

229


Subliniez d i s p e ra r e a

cele este

Juan

afirmate o

surs!

în

ideea

teribil!

c! de

vei

în"elege

s u fe r i n " !

dac!

c! te

c o mplac i în s i t ua" ia ac e as t a, prac t ic î" i po at e de vas t a v ia" a dup! c um mi-a fos t dat s ! aud # i s ! t r !ie s c , la r ândul me u. % t i i # i t u la fe l d e b ine c e im p a c t p ut e r nic p o a t e ave a s f â r # i t ul une i re la " i i a s upra v ie " i i t a le , ma i a le s da c ! ave a i s e nt ime nt e put e r nic e pe nt r u a c e a fa t ! . N ic i e u, la fe l c a mul" i al" i i, nu am fos t fe r i t de a# a c e va. Îmi amint esc, în mod deosebi t , de o fat ! pe nume Jas mine . Jas mine e ra fr umo as !, ne s pus de dulc e # i iubi t oare , o pe r s oan! # i o pre ze n" ! înc ânt !t oare . Pe c â nd e ra m îm pre un! , c re de a m a m â ndo i c ! a # a vo m # i r !mâne . D e # i t ine r i, # t iam c ! înt re no i e x is t ! iubire , # i ne înc hipuiam me re u c ! nimic nu ne put e a de s p!r " i, c ! vo m f i s o " # i s o " ie # i ne gâ nde a m c um vo r a r ! t a c o pi i i no # t r i, c e nume vor pur t a. Am

f!cut

toate

lucurile

pe

care

le

fac

ni#te

oameni

îndr !go s t i" i, mai ale s c ând s unt t ine r i. N e ve de am z i de z i # i ne auze am la t e le fon de c e l pu" in t re i ori în decursul unei zi le, aveam o rela" ie chiar serioas !. 230


Juan

N oi îns ! nu ne d!de am s e ama, doar t r !iam mome nt ul # i nu # t ia m de c â t c ! ne s unt e m dra gi unul a l t uia . A ve ni t t o t u# i # i z iua c ! nd pove s t e a a lua t s f â r # i t , c o ple # indu- ne pe amândoi în e gal! m!sur !. La un mome nt dat , s e pare c ! mi-am de z am!gi t fami l ia profund, # i am de ve ni t ir i t at # i s !t ul din ac e as t ! c auz ! de # i o iube a m la fe l de m ul t în c o nt inua re , da r nu m i-a m da t s e a ma c ! de fa pt t r ! ia m un s e nt ime nt de ne s igura n" ! # i a m ne voie de mai mul t ! var ie t at e . Datorit!

faptului

p ro b l e m e l o r

d i n t re

c!

ea

noi,

insista m -a

destul

f!cut

ca

de în

des curând

asupra devin

de z int e re s at de re la" ia pe c are o ne gl ijam. Odat ! c e fac i ac e s t pas , e # t i c a # i pie rdut , î" i s pun s igur. At unc i am luat o de c iz ie c are s -a dove di t gre # i t !, # i as t a pe nt r u c ! înc ! mai c re de am c ! ne iubim # i c ! e a va r !mâne me re u al!t ur i de mine . M-am gândi t c ! dac ! c e va, indi fe re nt c e , nu func " io ne az ! înt re no i, put e m g!s i o s o lu" ie împre un!, c a înt r- o e c hip!. D a r va i, c â t de m ul t m -a m put ut în# e la .

231


În

realitate,

Juan

si

ea,

#i

familia

ei

considerau

c!

i-am

de z am!gi t # i i-am f !c ut s ! s ufe re e nor m pr in fapt e le me le , e i c o nc luz io nând c ! nu e ram s uf ic ie nt de bun pe nt r u f i ic a lo r iar e a - c ! îi pr ic inuis e m pre a mul t ! s ufe r in" ! c a s ! m! buc ur de înc re de re a e i. Î " i po " i închipui cât de surprins am fost auzind c ! ea nu mai e ra int e re s at ! s ! t re c e m de ac e s t impas , ba mai mul t m-am înt r is t at re marc ând c ! e ra de par t e a fami l ie i, # i nu de a noas t r !. Ac e s t e a f i ind s pus e , au ur mat # as e luni în c are ne -am t ot s una t , ne -a m înt â lni t s a u dimpo t r iv ! , ne -a m igno ra t unul pe c e l!lat , e a s l!bis e pe s t e m!s ur ! # i plâns e s e c am t ot at ât , t imp în c are #i e u m! sim" e am de zor ie nt at , plânse i nu mai pu" in de c ât e a # i în ac e l mome nt nimic nu mai c ont a pe nt r u mine . O

duceam

r!u

cu

s!n!tatea,

psihologic

la

fe l ,

ave a m

proble me la s e r vic iu, s t are a me a afe c t as e # i re la" i i le c u ceilal"i.

To t u l

p!rea

descurajant.

Cum

am

zis

#i

mai

de vre me , dac ! g!ina nu- i bun!, la fe l # i oul. P r iv ind a c um o bie c t iv pro ble me le de -a t unc i, îmi da u s e a ma c ! luc r ur i le nic i nu s e put e au t e r mina în v re un al t mo d. 232


Juan

Eram t ot al nepreg ! t i" i #i mul t prea imat ur i pent r u a #t i cum s ! fa c e m fa " ! gre ut ! " i lo r, # i nic i m! c a r nu ave a m ide e c um s ! ne " ine m s ub c o nt ro l e mo " i i le . Ac e as t a e s t e punc t ul c r uc ial, # i ide e a pe c are vre au s! o s ubl inie z ; nu t re buie s ! s ufe r i. Ac um îmi da u s e a ma c ! ac e a e xpe r ie n" ! #i f ie c are dint re ac e le a#a-zise pove #t i „nefericite”

erau

dimpotriv!,

contrariul

pentru

c!

am

înv !" at o le c " ie de pe ur ma lo r. M-am mat ur iz at din mul t e punc t e de ve de re c u t oat e c ! nu c on# t ie nt iz am pe loc c uno # t in" e le ac umulat e . Pe nt r u a re u# i s ! t re c i c u bine de a s e m e ne a provo c ! r i în dragos t e , po" i ur ma e xe mplul me u; s ! pr ive # t i re t ros pe c t iv # i s ! t e înt re bi „ Cu c e m-a m a le s e u?” # i „ A# ma i f i a s t ! z i unde am ajuns dac ! s e înt âmpla ac e l c e va?”. Ui t !- t e la mine , ac um dau s fat ur i al t ora baz ându- m! pe e x pe r ie n" e le me le , po at e c uiva de la c e alal t ! jum!t at e a globului, poat e un s fat c are s c ut e # t e pe c ine va de s ufe r in" ! m!c ar pe nt r u o c l ip!. Cine # t ie dac ! nu c umva ajut pe cineva

s!

doarm!

lini#tit,

s!

nu

se

duc!

la

culcare

plângând. N ic i vor b! c ! duc i l ips ! de înv!" !mint e ut i le în mome nt e de c ump!n!. 233


Juan

Ade v!r ul e s t e o bine c uvânt are # i o le c " ie f !r ! s f âr # i t pe nt r u noi t o" i. Es t e o de mons t ra" ie ivi t ! în via" a t a at unc i c ând s e c e re a s ! înve " i un anumi t luc r u. Te asigur îns! c ! e st e în re gul! s! ai par t e #i de sufe r in" ! # i c ! a c e a s t a a re un lo c p! s t ra t în pove s t e a v ie " i i t a le , t o t c e t re buie s ! fac i e s t e s ! ve z i dinc o lo de apare n" e . Î nva" ! s ! f i i re c uno s c ! t o r c ! a i s ufe r i t din dra go s t e pe nt r u a înv !" a mai mul t , c a s ! t e v inde c i, s ! t e mat ur ize z i # i s ! progre s e z i în via" !. În cont inuare, ai cât eva indica " i i c are s! t e ajut e s ! ui" i o fa t ! # i s ! t e p re g ! t e # t i p e nt r u c e a c a re îi va ur m a . 1. M an i f e st ă recuno ş tin ţ ă F i i mul" umi t pe nt r u înv!" !mint e le pr imi t e , gânde # t e - t e c ! t ot ul s -a înt âmplat dint r- un mot iv, c a t u s ! po " i c !p!t a o viziune complet ! asupra lucruri lor. 2. F i n al i z e ază relaţ ia Ac e s t a e s t e un luc r u pe c are nu l-am f !c ut împre un! c u Jas mine . Tre buie s ! a# e z i t o at e pie s e le în o rdine # i nu s ! le la# i s ! c ad! la înt âmplare . D is c ut a" i de la s uf le t la s uf le t # i înc he ia" i re la" ia de c o mun ac o rd.

234


Juan

3. S ă rămân ă între voi As igur !- t e c ! nu mai e s t e nime ni impl ic at în luare a de c iz ie i f inale în afar ! de vo i do i. D is c ut a" i unul c u c e l!lal t # i înc e rc a" i s ! v ! da" i s e ama c ! pro ble me le de c uplu s e re zo lv ! de ac o lo de unde po r ne s c . 4. Ţine soc oteala Re ze r v !- " i un mo me nt numai al t !u # i t re c e pe o l is t ! t o at e # a ns e le # i le c " i i le de v ia " ! pr imi t e în c o ns e c in" ! . G â nde # t e t e c are s unt luc r ur i le pe nt r u c are aduc i mul" umire . Ve i c o ns t at a c ! ai mai mul t e de c are s ! t e buc ur i de c ât s ! plângi. 5. Alte zo n e d e in teres Ofe r ind c o ns i l ie re # i îndr umându- i pe al" i i, am re marc at c ! o bun! pa r t e din s ufe r in" a o a m e ni lo r e ra c a uz a t ! de fa pt ul c ! par t e ne r ul pie rdut îns e mna prac t ic „ v ia" a” lo r # i o dat ! plecat,

li

se

p!rea

c!

au

r!mas

cu

„ n i m i c ”,

atât

de

ne fe r ic i t ! # i ne împl ini t ! le e ra via" a în re s t , t ot ul de ve nind br us c e xt re m de e vide nt odat ! c u t e r minare a re la" ie i. D re pt ur mare , e bine s ! ai # i al t ge n de pre oc up!r i, # i pe nt r u c az ul în c are , dac ! o re la" ie nu me rge , s ! t e po " i c o nc e nt ra # i pe a l t e la t ur i a le v ie " i i t a le .

235


Juan

6. Nu retrăi trec utul N u t e înt oarc e în t re c ut , pe nt r u c ! dac ! fac i a# a c e va, ac e e a va de ve ni noua t a re al i t at e . Ui t ! de t ipare #i pune -" i înt re bare a c e c â# t igi de pe ur ma s ufe r in" e i # i de c e t e gânde # t i me re u la t re c ut . Oare î" i fac e pl!c e re s ! t e c hinuie # t i s ingur ? Î mi fac un bine re anal iz ând t o t ul la ne s f âr # i t ? 7. P ri ve ş te sp re viito r P r ive # t e dre pt îna int e ; înc hipuie # t e - " i un po s ibi l s c e na r iu. Caut ! # i d e s c o p e r ! c ! e # t i înt r- un loc mir i f ic , al !t ur i de o pe r s oan! minunat ! c u c are nu ai f i fos t ac um un an dac ! nu t re c e ai pr in ac e a de z am!gire # i nu înv!" ai t ot c e # t i i ac um. 8. R e sp e c tă- ţ i valoarea F i i c on# t ie nt de fapt ul c ! re s pe c t ul de s ine nu are nic i o le g!t ur ! c u re la" i i le t ale int e r umane . Or ic ât de impo r t ant ! ar f i o re la" ie , nu ui t a c ! nime ni în afar ! de t ine , nic i o fat ! sau pr ie t e n, nu #t ie c u c e r t i t udine c e s im" i, do ar t u. 9. Au to p sia Înaint e s! t e avân" i înt r- o no u! rela " ie, pune-i cap! t celei ant e r ioare . Af l! unde s-a gre #i t pe nt r u a nu mai re pe t a gre # e ala. 236


Juan

10. R e sp o n sab i l i tate a F i i re s pons abi l, pe nt r u c ! t u î" i organize z i via" a. N u t e înv inov !" i, dar dac ! t o t ai o v ia" !, f i i t u c e l c are îi c o nt ro le az ! re z ul t at e le , de c e s ! la# i pe al t c ine va în lo c ul t !u? Tu hot !r !# t i t ot ul, # i dac ! c e va nu e s t e pe plac ul t !u, schimb!

cum

vrei

acel

lucru.

Iar

dac!

totul

r!mâne

ne s c himbat , at unc i a# a s ! f ie . 11. C o n tro lu l Amint e # t e - " i c ! t u e # t i propr iul s t !pân. N u po" i c ont rola pe nime ni al t c ine va s au al t c e va în afar ! de t ine . Ac e s t a e s t e un luc r u e x t raordinar pe nt r u c ! t e duc e ac olo unde vre i. Vrei

s-o

cuno#ti

pe

fata

aceea

nou!

#i

interesant!?

Îndr!zne #t e . Eu nu #t iu e xac t p rin c e a" i t re cut # i nici nu pret ind a#a ceva

vreo

clip!

pentru

c!

nu

doresc

s!

banalizez

s e nt ime nt e le # i e x pe r ie n" e le vo a s t re . Or ic um a r f i, # t iu s igur în s c himb c ! nu t re buie s ! f ie me re u a s t fe l, pe nt r u c ! me r i" i mai mul t , dup! c um # t im amândoi. Adu- " i am int e c! or ic e e xpe r ie n" ! dure roas ! din via" a t a t e -a f !c ut omul de as t !z i.

237


Juan

C ap ito lu l 20 T o tu l d esp re ea C u m să înţ eleg i f ata D ! - m i vo ie s ! t e ave r t ize z c ! ac e st unul

c api t ol

va

fi

sentimental,

pe

aloc ur i

profund

#i

impo r t ant pe nt r u t ine , dar dac ! vrei

s!

în"elegi

lumea

unei

fe me i, as t a t re buie s ! c i t e # t i. D up! c um a f ir m a # i gur u- ul Va l i, „nu

trebuie

s!-"i

plac!

de

f ie c are dat !, une or i t re buie s - o fa c i”. D ! - " i s e a m a c ! pa s ul a c e s t a t e va a duc e m a i a pro a pe de obiect ivul t !u. Reamint e#t e- " i c ! t rebuie sa fi i în" eleg!t or pe nt r u a f i în" e le s la r ândul t !u. Efort ul de a în" elege femei le est e probabi l un mist er ce d!inuie din t impur i ui t at e , s -au s c r is ne num!rat e s t udi i pe t e ma ” Ce vor fe me i le ?” 238


Juan

Cum put e m ve ni în înt âmpinare a ne voi lor lor # i s ! le în" e le ge m mai bine ? N u e x is t ! r !s puns ur i c lare , dar s unt c ât e va ade v !r ur i c o mune ge nului fe minin în ge ne ral # i al t e le , t ot al subie c t ive . Dar indi fe re nt c e #t im sau ne înc hipuim c ! am # t i, c u s iguran" ! nu # t im nimic s igur, iar fe me ia o s ! r !mân! înt ot de auna la fe l de e nigmat ic ! c a un joc de puz z le . Chiar

dac!

avem

de-a

face

cu

o

zon!

destul

de

ne c unos c ut !, t ot u# i, baz ându- m! pe e x pe r ie n" !, s t udi i le me le # i luc r ur i le înv!" at e de la b!r ba" i # i fe me i c u un doc t orat în dome niu

# i c u o pre oc upare c ons t ant ! pe nt r u

ac e st subie c t , af ir m c ! sunt aspe c t e pe c are le put e m aborda

cu

încredere.

Acestea

sunt

nevoile

ei

umane,

e ne rgia e i # i t ipur i le de pe r s o nal i t at e . Înaint e de a anal iza t oat e acest e adev !ruri despre femei, " in s ! pre c ize z c ! pe nt r u mine # i mul" i al" i b!r ba" i fe me ia e s t e un mis t e r ne c e s ar # i o # ans ! c o ns t ant ! de a înv !" a # i a pro gre s a , de a c e e a c a p! t e u m a i m ul t ! e x pe r ie n" ! c u f ie c are fat ! dr !gu" ! pe c are o înt âlne s c . Im a g ine a z ! - " i c um a r f i d a c ! t o t c e a r fa c e o fa t ! a r f i t o t a l pre viz ibi l?

239


Juan

Ar f i, c u s iguran" !, pl ic t is i t or # i poat e î" i s ur âde ide e a de a ave a p a r t e d e a c e la # i lu c r u în f ie c a re z i, d a r p e d e a l t ! parte,

dat!

fiind

nevoia

noastr!

pentru

varietate

#i

inc e r t i t udine , s unt s igur c ! t o t u# i înt r- un f inal " i-ai do r i s ! f ie t o t ul c a înaint e . N e s iguran" a # i dive r s i t at e a s unt ne voi pe c are le ave m c u t o" i i, c hiar # i fe me i le a c !ror f ire impre viz ibi l! s e c onfr unt ! c u a# a c e va f ie c ! ne d!m s e ama s au nu. Ac um propun s pre s t udiu t re i as pe c t e c are ne vor ajut a s ! ave m o m a i b u n ! în " e le g e re în p ro c e s u l d e c u n o a # t e re a fe me i lor. Nevo ile ei Exist ! cinci ne voi de baz ! pe care t rebuie s! le cunoa#t em pe nt r u a în" e le ge fe me i le . Ac e s t e a s unt unive r s al valabi le at ât pe nt r u b!r ba" i i c ât #i pe nt r u fe me i le din t oat e lume a, indi fe re nt din c e c ul t ur ! prov in. Odat ! de " inut e info r ma" i i le ac e st e a, ve i #t i t ot odat ! c ! opusul sau abse n" a lor sunt c e le mai mar i t e me r i ale no as t re . N e voi le s unt ac e le a# i; di fe r ! în func " ie de individ # i ordine a impo r t an" e i. 240


Juan

D e pinde de t ine s ! a f l i t o pul ie ra r hic a l a c e s t o ra , pe nt r u f ie c are fat ! în par t e . Iat ! c um s t au luc r ur i le . Ac c ep tu l Cu t o" i i ne dor im s ! f im acc e pt a" i înt r- un anumi t me diu, oameni i consider ! în general c ! al t ele sunt acele nevoi c are pr ime az !, c um ar f i ide e a de a f i s impat iz at , de a ave a pr ie t e ni s au a t e buc ura de at e n" ie , dar t oat e ac e s t e a s unt de ja s inonime acc e pt ului. P r in ur ma re , e s t e de re c o ma nda t c a b! r ba " i i s ! a c o rde at e n" ia c uve ni t ! ac e st ui aspe c t , înt r uc ât e st e posibi l s!-i în" e le ag! impo r t an" a dat o r i t ! nat ur i i lo r mai ins e ns ibi le . N e voia de a f i acc e pt at e s t e un luc r u de c are t re buie s ! ne aduc e m amint e pe r mane nt at unc i c ând int e rac " ion!m c u s e x ul o pus , e s t e o ne vo ie ine re nt ! a t ut uro r # i de mn! de t oat ! c ons ide ra" ia dac ! vre i c a mai t âr z iu s !- i c âs t igi afe c " iune a. Ac e as t ! ne voie e s t e una c e nt ral! # i ade s e a s e s pune c ! ar f i c e a mai îns e mnat ! ne vo ie a no as t r !; nu înt âmpl!t o r, una din t e me r i le noas t re e s t e c e a re fe r i t oare la re s pinge re .

241


Juan

B !ie " i, un mic indic iu, c ât de de s au ne vo ie fe me i le de at e n" ie #i acc e pt are ? Tot t impul, dar c hiar t ot t impul! Dac ! ui" i, e a s igur î" i va re amint i la un mome nt dat . D rag o ste S e s p une c ! a c e s t a e s t e s e ns ul v ie " i i, c ! f ! r ! iub ire # i rela"ii

de

afec"iune,

nimic

nu

e.

Indiferent

prin

ce

e x pe r ie n" ! t re c i, unde mai e s t e s e nt ime nt ul de împl inire dac ! nu ai c u c ine s ! împar " i c l ipa de fe r ic ire ? S e m a i s p une # i c ! d ra g o s t e a înt re g e # t e e x is t e n" a um a n! . În l ipsa acest ui sent iment , via " a ar f i se ar b!d!, f! r! de c ulo are s au gus t . Fe me i le s unt o r ie nt at e de o bic e i în ac e as t ! dire c " ie ; s unt în c !ut are a dragos t e i de c um s e nas c . Es t e îns! o c !ut are c are dure az ! o v ia" ! înt re ag! # i la c are po at e a v is at dinaint e de a s e na# t e . Majo r i t at e a dint re no i, ne mul" umim do ar s ! mai c uno # t e m pe c ine va, la ur ma ur me i pân! s ! ajungi la iubire , t re buie s ! t re c i ma i înt â i pr in a c e a s t ! e t a p! .

242


Juan

S -a s c r is d int o t d e a una fo a r t e m ul t p e a c e s t ! t e m ! ia r d a c ! c i t e # t i, s t udie z i pro ble ma mai am!nun" i t , ba c hiar c o mpui # i re c i" i po e me de iubire , ve i do bândi o mai mare în" e le ge re # i o ma nie r ! ro ma nt ic ! c a re le va c uc e r i pe fe me i. P ! re re a me a # i a mul t o ra , de a l t fe l, e s t e c ! a c e a s t a e s t e pr ior i t at e a num!r ul unu pe nt r u mai t o" i oame ni i, mai ale s pe nt r u fe me i. I mp o rtan ţ a Ac e as t a e s t e o pre oc upare c ons t ant ! a fe me i lor ; s ! s e simt!

importante.

Tr e b u i e

s!

subliniez

deosebita

impo r t an" ! a ac e s t e i ide i. N u ui t a" i; dac ! o fat ! c are v ! int e re s e az ! ajunge la c o nc luz ia c ! al t c e va # i nu e a e s t e mai impo r t ant , p!ze a! Î n c e l mai bun c az , ve " i înno pt a pe c anape a. D e o bic e i, da c ! fat a are re spe c t de sine , î" i d! papuc i i! E gre u s ! mai re par i o as e me ne a gre # e al! # i t re buie s ! fac i e fo r t ur i mar i c a s ! ie # i bas ma c urat !, po at e s a ape le z i la ajut or ul lui Dumne ze u.

243


Juan

C ertitu d in ea Fe t e le vo r s a f ie s igure , în ac e s t c az # i în ge ne ral, vo r s ! f ie s igure în pr imul r ând de t ine ! Î n c az c o nt rar s au dac ! s e s imt de r ut a t e , a t unc i # i a t i t udine a lo r va f i la fe l de c o nfuz !. 'ine" i cont de fap t ul c! #i aceast ! nevoie are un rol de os e bi t # i pare a f i, dup! c ons t at !r i le me le , una e s e n" ial! pentru

multe

femei

pentru

c!,

cum

am

mai

precizat

ant e r ior, e ne rgia une i fe me i e st e c e va fragi l #i inc e r t , #i are ne voie s ! f ie al ime nt at ! c u dove z i palpabi le , îns ! dac ! amândoi sunt e " i ne sigur i, de c e ar mai ave a e a ne voie de t ine ? N u s -ar mai înt âmpla nimic ; v-a" i e l imina re c iproc din joc . N u ave m ne voie de c ine va c are e s t e ide nt ic c u noi înt r- o re la" ie ; po at e c ! e xis t! as e m!n!r i, dar de os e bir i le fac o re la" ie s ! func " io ne ze , luc r u valabi l # i-aic i unde ne s iguran" a are ne voie de c e r t i t udine . D e c i s ! nu ui t a " i c ! fe t e le a u ne vo ie de c e r t i t udine # i, da c ! n- o g!s e s c la t ine , o vor c !ut a în al t ! par t e . Pe nt r u a- i s po r i înc re de re a în t ine , r ! mâ i t ra ns pa re nt # i c o ns t a nt .

244


Juan

Varietate Est e adev !rat c! diversi t at ea est e sarea #i pipe r ul vie" i i pe nt r u c ! ne s t ! în f ire s ! f im pe r mane nt ne mul" umi" i, s ! t inde m # i s ! c e re m me re u mai mul t , t re buie s ! e volu!m c o ns t ant # i s ! t r !im o e x pe r ie n" ! no u! # i int e re s ant !. Im a g ine a z ! - " i c um a r f i d a c ! nu a m ave a a c e a s t ! ne vo ie , nu am mai f i progre s at nic iodat !, ne -am de plas a numai pe jos , ne -am lumina c u o f !c l ie pe # t e r i le , nu c as e le ! Via" a # i-ar pie rde mul t din far me c dac ! am re pe t a ac e e a# i r ut in! z i dup! z i, ac e s t a f i ind # i unul din mo t ive le pe nt r u c are o ame ni i s e s imt pl ic t is i" i, pe nt r u c ! de fapt e i s unt ano#t i ne având par t e de suf ic ie nt ! var ie t at e . Dac ! o fat ! e s t e pl ic t is i t !, îns e amn! c ! nu are par t e de s uf ic ie nt ! variet at e #i t u o pl ict ise#t i. N u spune nimeni c ! ar t rebui s ! fii

animatorul

ei,

d a r,

te

rog,

adaug!

un

strop

de

dive r s i t at e pe nt r u a- i me n" ine viu int e re s ul, pe nt r u a put e a c o nt inua re la" ia # i pe nt r u a nu mai ave a pro ble me la c api t o lul !s t a ! D e ne num ! ra t e o r i, a m ur m ! r i t c um s e de s t ra m ! o re la " ie t oc mai c ! nic i unul dint re e i nu c on# t ie nt iz a ac e as t ! s impl! ne voie uman!. 245


Juan

Ia a m int e la c e s pun a c um , nu e s t e ne vo ie de int e r ve n" ia amândurora

pe nt r u a ie #i din ac e st impas. Dac ! în" e le gi

ac e st ade v!r, gr !be #t e -t e #i po" i sc himba radic al si t ua" ia. Tre b uie s ! s ub l inie z c ! ne vo i le e nun" a t e m a i s us p o t f i t rans pus e în re z ul t at e poz i t ive , ne gat ive s au ne ut re ; ac e s t luc r u de pinde de e x pe r ie n" a de v ia" ! a fe t e i, de c re din" e le # i punc t e le e i de re fe r in" ! . Pe nt r u a pr ic e pe pa ra dox ul, vo i da e xe mplul unui mas oc his t . Mas oc his t s e nume # t e ac e l om care

se

supune,

din

proprie

voin"!,

unor

experien"e

dure roas e # i de ne îndurat pe nt r u c e i mai mul" i dint re noi, numai din dor in" a de a- # i s at is fac e o ne voie , pe nt r u c ! da, e s t e po s ibi l c a uni i o ame ni i s !- " i înde pl ine as c ! ne vo i le # i s ! - # i c uno a s c ! pl! c e r i le pr in s ufe r in" ! . Chiar de c ur ând, am luc rat c u o doamn! c are ave a obic e iul de a- # i provoc a s ingur ! dure r i c r unt e doar pe nt r u a- # i împl ini ne vo i le , în ac e s t c az de iubire # i acc e pt are . D in ne fe r ic ire , î# i pe t re c us e c o pi l! r ia a l! t ur i de o m a m ! alc ool ic ! c are -#i re v!r sa mânia asupra c opi le i pr in apl ic are a unor ne mi loas e c ore c " i i f iz ic e , c a mai t âr z iu mama s !- # i re v in! în f ire # i v !z â nd r !ul pe c are i- l f!c us e , s! o îmbr !" i# e ze c u drago s t e # i afe c " iune pe nt r u a- # i îndre pt a gre # e ala. 246


Juan

Ac e s t luc r u a f !c ut- o s ! c re ad! t oat ! via" a e i c ! odat ! c u dure re a, vine # i dragos t e a # i acc e pt are a. D up! c um ve z i, ne voi le f ie c !r uia vin pe c !i di fe r i t e , c ât e odat ! de par t e de a f i s!n!t oas e , as t a e s t e ide e a pe c are am vr ut s ! v- o împ!r t !# e s c fo lo s indu- m! de ac e s t e xe mplu dur. În

consecin"!,

studiaz!,

cânt!re#te

bine

lucrurile

#i

înc e arc ! s !- " i dai s e ama în c e o rdine s unt a# e z at e ne vo i le e i; e u nu le -am dis c ut at înt r- o anumi t ! o rdine , t u de c iz i c um s ! le ie rar hize z i în func " ie de pre fe r in" e le fe t e i c u c are e # t i de ja s au pe c are abia înc e pi s ! o c uno # t i. Ac um c ! ai o ide e c lar ! c u pr ivire la ne voi le e i f !r ! c a e a s ! # t ie c e va , a i un ma re ava nt a j fa " ! de c e i la l" i po s ibi l i adve r sar i c are î#i înc hipuie un singur luc r u, c ! fe t e i nu-i t re buie de c ât o t !v!le al! bun! pr in f ân, pre s upune re nu doar gre # i t !, c i foar t e gre # i t !!

247


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Mare par t e din # ar mul une i fe me i s t ! în mis t e r ul e i • E a are ne vo ie s ! f ie acc e pt at !, nu c ât e o dat !, c i t o t t impul • D ragos t e ; ac e as t a ar put e a f i c e a mai profund! dint re ne voi le noas t re • Are ne voie s ! # t ie c ! re pre z int ! c e va impor t ant pe nt r u t ine , dac ! pre " uie # t i c e va mai mul t de c ât pe e a. Amin, frat e ! • Dac ! nu e ste sigur! de tine într-un mo d po zi tiv, atunci c lar va f i as t fe l, dar înt r- o manie r ! ne gat iv ! • Ada ug! pu" in! s avo a re re la " ie i; me n" ine - i v iu int e re s ul # i asigur !-i ne voia de var ie t at e Un ec hilibru ap roap e c omp let între energ iile a d oi o amen i Ac e as t a e s t e o pos ibi l! var iant ! re u# i t !, dar ac e s t e c hi l ibr u de pinde de c um int e rac " ione az !

e ne rgi i le c are t ind s ! s e

apropie t ot mai mul t una de c e alal t !; în c az c ont rar, r isc ! s ! de v in! inc o mpa t ibi le # i s ! nu func " io ne ze împre un! . D e e xe mplu, f ie c are par t e impl ic at ! are o e ne rgie s imi lar ! c e le i lal t e dar pe m!s ur ! c e re la" ia avans e az !, e ne rgi i le lo r s e a t ra g, ia r pa r t e ne r i i s e s imt la fe l de a t ra # i de f ie c a re e ne rgie în par t e . 248


Juan

Ce ur me az ! e s t e de -as e me ne a un e xe mplu de s pre c um s e ar monize az! e ne rgi i le . S ă înţ eleg em energ ia p entru a p utea înţ eleg e f etele Energiile

sunt

supuse

schimb!rii

din

motive

variate,

inf lue n" at e de o e x pe r ie n" ! t r is t ! s au me diul în c are t e af l i. D e m ul t e o r i, c â nd e ne rgia fe m inin! e s t e m a i s la b! de c â t c e a mas c ul in! la o fat !, e x is t ! # ans e c a ac e as t a s ! f i c re s c ut înt r- un me diu pre do minant mas c ul in s au s ! f i fo s t la un mo me nt dat v ic t ima unui inc ide nt br ut al. Dar

#i

modifica

energia

dominant!

i n d i fe r e n t

cât

de

a

unei

stabil!

persoane #i

se

d e z vo l t a t !

poate ar

fi,

mome nt în c are ac e a pe r s oan! t re c e pr in dure r i c r unt e din c auz a ac e s t e i e x pe r ie n" e dure ro as e . Aic i ave m de -a fac e c u pr inc ipiul baz at pe pl!c e re a c a re z ul t at al dure r i i, c e va t ipic f ir i i umane , dar pe nt r u c a e ne rgia do minant ! s ! s e mo di f ic e , # i nive lul dure r i i t re buie s ! f ie unul fo a r t e r idic a t , pe nt r u c ! e ne rgia po a t e s ! r !mân! ac e e a# i c ând dure re a e s t e mai pu" in int e ns !.

249


Juan

D e -a s e m e ne a , o e ne rgie de t ip m a s c ul in s e re g! s e # t e # i la o

fat!

care

a

fost

educat!

într-un

asemenea

mediu,

c re s c ut ! al!t ur i de mai mul" i fra" i s au c re s c ut ! numai de un t at ! c u o f ire mai pu " in b!r b!t oas ! care a influen " at- o mul t # i pe e a. D e # i nu e s t e t o t t im pul a de v ! ra t , r ! m â ne t o t u# i c e r t fa pt ul c ! me diul în c are t e de z vo l" i în c o pi l!r ie , î# i pune ampre nt a asupra nat ur i i e ne rgie i pre dominant e . În

cazul

unei

fete

cu

un

comportament

exagerat

de

fe minin, at unc i e s t e c lar c! e a va c!ut a un b!r bat c u o e ne rgie mas c ul in! bine pro nun" at !, # i nu va ave a ne vo ie de un t ip c u mani fe s t !r i la fe l de fe minine c a # i ale e i; pe nt r u o a #a prin" es!, t rebuie s! fi i cavaler. Ade v!rat ul me s aj pe c are vre au s ! î l în" e le gi c u pr ivire la înt âlnir i le c u fe t e , e s t e c ! pe nt r u a f i c u fat a po t r iv i t !, ai ne voie de e ne rgia pot r ivi t ! # i t oat e c e le lal t e c are por ne s c de aic i. Voi înc he ia c api t olul c u o s c ur t ! is t or is ire . Este

vorba

despre

o

experien"!

deosebit!

c o mpania une i t ine re do amne pe nume Laura.

250

tr!it!

în


Juan

Ac e as t ! fat ! e mana o inc re dibi l! for " ! mas c ul in!, juc a bas e bal l, prac t ic a w re s t l ing # i s e îmbr !c a me re u c a un b!iat # i s e c ompor t a dur, mas c ul in, as t fe l c ! nime ni nu îndr !z ne a s ! o s upe re c u c e va! Îns ! a cest ! fat ! era o adev!rat ! fr umuse" e, dincolo de alura e i masc ul in!, asc unzându-se o fat ! foar t e fr umoas! dar c u o t r is t e " e c are îmi s uge ra c ! s ufe r is e mul t , c e e a c e ave a m s ! a f lu c h ia r m a i t â r z iu . % t ia m s ig ur c ! o p la c m ul t # i c ! v re a u s ! f iu îm p re un! c u e a, c u t o at e c ! e ra c iudat c a mie s !- mi plac ! o as e me ne a f ire b!ie " o as ! dar pro babi l s impat ia me a s e dat o ra fapt ului c ! ve de am c e va în o c hi i e i, mai mul t de c ât o s impl! fat ! fr umo as !. În cont inuare, îmi f !cusem planul cum s! o cuceresc. %t iam c ! t re buie s ! apl ic al t e t ac t ic i în ac e s t c az , de # i po at e inc o mo de pe nt r u mine . % i as t a am f !c ut , am abordat o at i t udine pl in! de e ne rgie fe minin!, vor be am foar t e at e nt # i a ma bi l, ba c hia r m! a r ! t a m pa s iv c â t e o da t ! , c e e a c e numi e ra de loc pe plac dar e ram c on# t ie nt c ! dac ! f !c e am acest

prim

pas

esen"ial,

puteam

ajunge

în

curând

s!

de s c op!r fe me ia c are s e as c unde a în s pat e le une i m!# t i de b!r bat dur. 251


Juan

Tot ul a me r s c a pe roat e iar e a nu s-a ar !t at de loc s t â nje ni t ! , c o mpo r t â ndu- s e f ire s c , e u îmi f ! c us e m bine t e ma, îi obs e r vas e m re ac " i i le în fa" a avans ur i lor f !c ut e de al" i b!r ba " i # i în final am luat ho t!r âre a de a fac e # i e u o mi# c are pot r ivi t !. Laura s e num!ra pr int re c e le mai fr umoas e fe me i pe c are le înt âlnis e m, # i de f ie c are dat ! c ând m! gânde s c la e a, îmi amint e sc c ! un om e st e mul t mai mul t de c ât c e e a c e pare a f i. În concluzie; energia mascul in! are nevoie de cea a femei i # i v ic e ve r s a , pe nt r u c a e mo " i i le une i fe t e s ! s e e c hi l ibre ze , ac e la#i luc r u t re buie s! se înt âmple #i în c azul b!iat ului, c u o u#oar! aplecare asupra unui singur t ip de energie. Cre d c u ade v!rat c ! e s t e c e va nat ural pe nt r u b!r bat s ! aib!

o

singur!

energie

predominant!

pe

cât

este

de

f ire as c ! o p" iune a # i în c az ul fe me i i, în ge ne ral. S fat ul me u e s t e s ! v ! juc a" i ro lul c ât mai mas c ul in, c um e s t e # i nat ural, dar f ire # t e , e s t e ale ge re a voas t r !. Or ic um ar f i, dac!

v!

b u c u ra " i

de

un

energii

compatibile,

func " iona re la" ia, m!c ar la ac e s t nive l.

252

sigur

va


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • Fe mininul at rage par t e a mas c ul in! # i inve r s • Ambe le e ne rgi i s e c o mple t e az ! • N u po t e x is t a s e parat • S unt d o ua t ip ur i d i fe r i t e d e e c hi l ib r u înt r- o re la " ie ; re " ine de s pre e ne rgia pre dominant ! s au mic i indic i i c u pr ivire la f ie c are din vo i; indi fe re nt , s e va pro duc e un e c hi l ibr u T ip u ri d e p erso n alitate D e ja la a c e s t s t a diu, luc r ur i le a ra t ! înc ura ja t o r pe nt r u t ine , în înc e rc are a de a c uno a# t e o fat !, c u s iguran" ! ve i f i de -ac ord c ! t oat e c uno# t in" e le ac umulat e pân! ac um au c o nt r ibui t

la

s ucc e s ul

t !u.

În

c o nt inuare ,

vo m

de s c r ie

t ipur i le de pe r s onal i t at e c u c are t e ve i c onfr unt a # i ve i înv !" a as t fe l c um s ! le fac i fa" !. Exist ! mul t e t ipuri de p ersonal i t at e, cu t ot at ât de mul t e t r !s !t ur i s pe c i f ic e , t ot at ât e a modal i t !" i pr in c are oame ni i, dar mai c ur ând fe t e le , int r ! în c ont ac t c u s e xul opus # i c u lume a, în ge ne ral. Ve i c unoa# t e oame ni c u dive r s e t ipur i de pe r s onal i t !" i dar pe c are le -ai mai înt âlni t înaint e , c e e a c e t e va ajut a s ! t e ra po r t e z i m a i le s ne la c ine va c uno s c ut , pe c a re î l îndr ! ge # t i 253


Juan

s a u nu, o r ic um, ve i în" e ge ma i re pe de a t i t udine a fe t e lo r în ge ne ral, e nigm! at ât de ade me ni t oare . Tu d e c iz i c a re t ip d e p e r s o na l i t a t e t e int e re a z ! m a i m ul t , # i dup! c e s t abi le # t i ac e s t luc r u, ve r i f ic i c are c ore s punde planului t !u s t rat e gic # i c re de - m!, c ât e odat !, c e l mai bine e s t e s ! nu t e impl ic i dac ! înt âlne # t i o fat !, c u una dint re pe r s onal i t !" i le de mai jos , or ic ât de fr umoas ! ar f i. P ur # i s implu nu s e me r i t ! ! F o to mo d e l u l Oh, da, e s t e ac e a fat ! c are t r !ie # t e în re al i t at e a e i, una înc hipui t !, în c are nu au lo c # i c e i lal" i. Ac e s t t ip de pe r s onal i t at e indic ! înt ot de auna o fat ! c on# t ie nt ! de f iz ic ul e i, me re u ne mul" umi t ! de c e va, mac hiat ! # i aranjat ! la orice or! din zi sau noapt e. Est e foart e dist ract iv s ! urm!re#t i un asemenea personaj de la dis t an" !, ba c hiar ai put e a af ir ma, c u s inc e r i t at e , c ! ase me ne a oame ni t r !ie sc c onfor m pr inc ipiului c ! prost ia e s t e o v ir t ut e . Cu t o " i i am înt âlni t ac e s t t ip de o ame ni. Fe t e le ac e s t e a au un me r s s t udiat # i pl in de impo r t an" ! de parc ! t oat ! lume a le -ar pr ivi # i e le s -ar c onfor ma ofe r ind un s pe c t ac ol de z i le mar i. 254


Juan

Ac e s t e a s unt fe t e le c are nu ie s din c as ! f !r ! un mac hiaj c o mple t # i c are nu pe r mi t nim!nui s ! le vad! pân! nu s unt „ gat a” # i arat ! „ pe r fe c t ”. Ade v!r ul e s t e c ! ac e s t e fe t e s unt de fapt t ot al ne s igure pe s ine # i nu au s uf ic ie nt re s pe c t pentru

propria

persoan!.

Nivelul

respectului

de

sine

de pinde de fe lul în c are s unt jude c at e de c !t re al" i i. Ce via " ! t rist ! #i izolat !! S f at: igno r ! ac e s t ge n de fe t e , t rans mi t e - le c ! nu e # t i int e re s at . D e # i c hic o t e # t i în s ine a t a # i # t i i c ! de fapt e le t r !ie s c înt r- o mare de z i luz ie , înc e arc ! t oc mai din ac e s t mot iv s ! ar !" i pu" in! e mpat ie . Vic tima P re fe ra t a me a ! Ac e s t e fe t e da u me re u v ina pe a l" i i pe nt r u c irc ums t an" e le ne fe r ic i t e în c are s e af l!. D e f ie c are dat !, vor

striga

c!

ceva

nu

este

în

regul!

#i

c!

au

fost

ne îndre pt !" i t e c umva, nu doar o dat ! c i de ne num!rat e or i, f i ind mai int e re s at e c a s ! f ie ide nt i f ic at e dre pt v ic t ime mai mul t de c ât or ic e al t c e va. Le

auzi

lamentându-se

în

permanen"!.

Sun!

dur

dar

ade v!rat . Pe t re c mul t t imp împre un! c u c ine va înde ajuns de pros t înc ât s ! le as c ul t e pove # t i le de vic t ime . 255


Juan

Ade v!r ul e s t e c ! ac e s t e fe t e ape le az ! la a# a c e va pe nt r u a ave a s e n t im e n t u l c ! fa c u n lu c r u d e o s e b i t , n u c o n t e a z ! c â t de fals e s t e at ât t imp c ât alung! pl ic t is e ala din via" a lor ; t r is t dar ade v!rat . În plus , s e s us t rag re s pons abi l i t !" i lor vie" i i

#i

ar

s uferi

un

#oc

enorm

s!

co nst at e

c!

sunt

re s po ns abi le de re z ul t at e le din v ia" a lo r. Cons ide r ! c ! a- # i as uma re s pons abi l i t at e a ar f i un ac t ire s po ns abi l, de fapt . S f at: s t ai c ât mai de par t e , nu- " i fac e s ingur r !u, pe nt r u c ! le -ai da de în" e le s c ! ai put e a s ! le s upo r " i # i s e vo r ag!" a apoi de t ine . C u su rg io aic a Ac e s t t ip de fe t e c aut ! me re u s ! af le unde e s t e vina s au gre # e ala în nume le ade v!r ului pe nt r u c are î# i înc hipuie c ! vo r b e s c . D e p un m a r i e fo r t ur i p e nt r u a ve d e a b ine le d in j ur de parc ! t o" i oame ni i s unt r !i # i nu fac nimic bun, or ic ât s -a r s t r ! dui. Est e dest ul de incomod s ! t e afl i în preajma lor - pent ru a folosi

un

eufemism,

deoarece

nu

le

plac

persoanele

opt imist e, de #i # i e le î#i doresc în adâncul suflet ului s ! vad! lucruri le înt r-o lumin! pozi t iv !. 256


Juan

Est e pract ic imposibi l s ! t e apropi i de ele, iau t ot ul la modul pe r s onal, c a # i c um nu ar ave a o p!re re pre a bun! nic i de s pre e le îns e le . Ade v!r ul e s t e c ! ac e s t e fe t e jude c ! lume a c u as pr ime pe nt r u c ! la fe l s e jude c ! # i pe s ine , iar c e i c are ac uz ! c u dur i t at e , vo r f i t rat a" i c u ac e e a# i mo ne d!. S f at: indi fe re nt c e o b" i i de la ac e s t e fe t e , nu ui t a c ! s e aut oînvinov!" e sc la fe l de mul t . Pr in ur mare , t rat e az!-le c u afe c " iune at unc i c ând t e ac uz! pe nt r u c ! numai dragost e a ar put e a s! înc !lze asc ! ac e st e inimi re c i. Ofe r ! t u un e xe mplu. G e n u l su p u s Cu t o" i i am c unos c ut ge nul de fat ! c are d! înapoi at unc i c ând t re buie s ! fac ! fa" ! unui mo me nt t e ns io nat s au une i provoc!ri,

care

cedeaz!

imediat,

este

pasiv!

#i

prea

obedient !, spre dezavant ajul ei. Ac e s t e fe t e vor parc urge un dr um ane voios pân! s !- # i ating!

obiectivele;

sunt

genul

care

se

mul"umesc

cu

f ir imi t ur i, nimic ur i le pe c are v ia" a i le s c o at e în c ale . Ce i lal" i prof i t ! de pe ur ma lor pe nt r u c ! e le pe r mi t s ! s e înt âmple a# a c e va, s unt c a ni# t e pre # ur i, s e las ! c !lc at e în pic ioare de bun!voie . 257


Juan

Ade v!r ul e s t e c ! ac e s t e fe t e au pr imi t at ât e a lovi t ur i via" ! înc ât au înv !" at c ! t re buie s ! t ac !, s ! nu s e o pun! nim!nui s a u s ! de ra nje ze pe c ine va , c e e a c e e s t e t r is t da r t o t u# i, pr in voin" !, pot s c himba radic al s i t ua" ia. N umai e le pot hot !r î ac e s t luc r u.

S f at: re c uno a# t e me r i t e le ac e s t o r o ame ni, f i i pr ie t e nul lo r # i f ! t o t c e po " i pe nt r u a le a s c ul t a # i în" e le ge pove s t e a de via" ! pe care al" i i nu vor s ! o aud !. E suficient s! faci ast a pe nt r u a le ajut a de fapt e nor m. R e g i n a l u mi i Aceste

fete

î#i

închipuie

c!

sunt

de

neam

regal,

se

c o ns ide r ! mai pre s us de c ât c e i lal" i– ni# t e ” " !rani”, o ame ni de r ând # i t rat e az ! c u dis pre " pe c e i c are nu s unt de rangul lo r. Ac e s t e fe t e t e -ar înne buni c u v iz iune a lo r c o nt o r s io nat ! aspra lumi i dac ! ai f i ne voi t s! le auzi vor bind de spre via" a lor

în

care

fiecare

mic

detaliu

sau

eveniment

are

o

impo r t an" ! majo r ! c hiar # i pe nt r u c e i lal" i. N umindu- le arogant e , le fac i de fapt un c ompl ime nt , pe nt r u c ! e le s e c o ns ide r ! c e nt r u unive r s ului iar t o " i c e i lal" i do ar gravi t e az ! în jur ul lor. Ade v!r ul e s t e c ! ac e s t e fe t e nu au de s t ul re s pe c t de s ine # i înc re de re în propr ia pe r s oan!, 258


Juan

luc r u inc re dibi l dar c o nf ir mat de ne vo ia de a- # i aduc e s ingure e lo gi i. Oame ni i c are s e laud! c ât s unt de gro z av i, f ie c ! i-a b!gat c ine va în s e am! s au nu, nu fac de c ât s ! arat e c ! nu au ac e a c al i t at e . Oare o ame ni i c u ade varat gro z av i s e apuc a s ! s pun! lumi i înt re gi c ât s unt e i de gro z av i? E xc e p" ie fac pe r s o nal i t !" i le din mas s me dia c are dac ! s e laud!, o fac în s c opur i pre c is e , de mar ke t ing. N u e s t e nimic s inc e r la ge nul ac e s t a de fat !. S f at: r !mâi t u îns u" i, e u nu a# pro c e da nic io dat ! as e me ni lo r, c o ns ide r ându- m! mai bun de c ât al" i i, # i a# dove di me re u ac e e a# i de mni t at e , amabi l i t at e # i re s pe c t c a re s t ul oameni lor. Sunt em unici în felul nost ru; ar !t ! c! e# t i t u îns u" i, nu un ac t o r. Co nv inge - i c ! nu po t f i s t ar ur i de c ât în via " a lor. F e me i a d e p e n d e n tă de control Ac e s t e fe t e î# i c ompl ic ! nu numai via" a lor, c i # i pe a c e lor care

le

permit

s!

fac!

acest

lucru.

Vo r

încerca

s!

c o nt ro le ze t o t ul, s e vo r fo lo s i de t ine # i c e i lal" i din jur pe nt r u a ob" ine c e vor, mai e xac t , c ont rolul. 259


Juan

N u pe rc e p re al i t at e a nor mal pe nt r u c ! nu acc e pt ! c ! nu pot c o nt ro la pe t o " i # i t o t ul; v ia" a e s t e une o r i c o ple # i t o are pe nt r u ac e # t i oame ni c ând int e r vine un fac t or mare de s t re s c um a r f i vo lumul impre s io na t de luc r ur i pe c a re nu le po" i c ont rola. Sunt p!r t ini t or i în re la" i i le lor # i vor s ! domine înt ot de auna. Ad evăru l: a c e s t e fe t e vo r s ! c o nt ro le ze t o t ul pe nt r u c ! nu au de st ul! siguran" !, paradoxal dar nu mai pu" in valabi l. Ele consider! c! e st e sin gura cale prin care s! se asigure c ! nu s unt pro ble me , pro babi l s -a înt âmplat s ! le f ie de mul t e or i în# e lat e a# t e pt !r i le . Ac e as t ! ne voie

o ac ope r ! # i

pe ac e e a de a s e s im" i impor t ant ! în via" a par t e ne r ului. S f at: c lar i f ic ! pe nt r u t o " i c um v re i s ! f i i t rat at # i nu pe r mi t e c a nime ni s! c ont role ze nic i c e l mai ne s e mni f ic at iv aspe c t al vie " i i t ale ; ofe r !-le un de ge t #i-" i vor lua t oat ! mâna. R e g i n a d rame l o r Tot c e se înt âmpl! în via" a une i ase me ne a fe t e e st e c a un s pe c t a c o l c a re s e jo a c ! înt r- un num! r ne s f â r # i t de a c t e s a u c e l pu" in, a# a vo r s ! t e fac ! s ! c re z i, î" i vo r s pune c e dram! c apt ivant! a u t r !i t mânc ând s ingure , la pr ânz , un hot dog. 260


Serios drame le

Juan

vorbind lor,

fac

acum,

aceste

luc r ur i le

mai

fete

amplific!

di f ic i le

de c ât

haosul

#i

t re buie

#i

for " e az ! not a pe nt r u a- # i fac e via" a mai int e re s ant ! # i s c r iu o povest e din mai nimic. Exagereaz!

de

multe

ori,

f!când

afirma"ii

de

genul

„ Înt ot de auna fac i as t a” c ând de fapt nu ai mai ui t at nic iodat ! s ! r idic i c ore s ponde n" a, s au e xc lamând „ Ui t e c e ai f !c ut ! S-a v!r sat t ot pe jos” de #i ai v!r sat numai pe mas a din buc !t !r ie . Ad evăru l: m o t iv ul pe nt r u c a re fe t e le ins is t ! c u a c e s t ! at i t udine e st e pe nt r u c ! le se r ve #t e sc opului, pr ime sc at e n" ie , #i având o pove st e de re lat at , oame ni i le asc ul t ! #i ast fe l sunt acc e pt at e . S f at: nu t e gr !bi s ! le dai c re z are , v ia" a lo r nu e s t e c hiar un f i lm, s c e nar iul e s t e s c r is numai pe nt r u c a t u s au al" i i s !i a c o r z i a t e n" ie , pr in ur mare nu le o fe r i r !s plat a pe c are o a#t e apt ! #i at unc i î#i vor sc himba at i t udine a fa" ! de t ine . C erebrala Ac e s t e fe t e s e c ons ide r ! ni# t e ge ni i # i s e as igur ! c ! în" e le gi bine ac e s t luc r u, c ! s unt un fe l de „ # t ie - t o t ”, # i s imt ne vo ia s ! a ib! e le dre pt a t e de f ie c a re da t ! . 261


Juan

P r ive s c lume a dint r- o pe r s pe c t iv ! int e l ige nt ! da r une o r i inut i l, pe nt r u c ! vo r s ! par ! int e l ige nt e dar ac " iuni le lo r nu vin în sprijinul acest ei id ei. Via" a lor e s t e de obic e i una anos t !, iar oame ni i rare or i vor f i c uc e r i" i de ac e s t t ip de pe r s o nal i t at e pe nt r u c ! de pun e fo r t ur i pre a e v ide nt e de a anal iz a t o t ul, c e e a c e nu le ajut ! pre a mul t pe plan soc ial. Ade v!r ul e s t e c ! ac e s t e fe t e au ne voie c u dis pe rare s ! s e int e gre ze # i s ! s e s imt ! apre c iat e , dar s t i lul lo r ins is t e nt îi înde p!r t e az ! pe c e i lal" i. Vo r s ! aib! me re u dre pt at e pe nt r u c ! al" i i, pur # i s implu, nu # t iu de s pre c e vo r be s c # i de ac e e a t u, #i nu e le t re buie s! re c uno#t i c ! t e în#e l i. S f at: o r ic e c e ai auz i, t u s pune „ da, drag!, t u ai me re u dre pt at e ” iar as t a le va de t e r mina s ! s e înt re be „ vre au oare a#a mul t s! mi se de a dre pt at e , s! zic c ! ne gr ul e st e în re al i t at e alb do ar de dragul de a f i apro bat !?” # i- i va s c himba # i a t i t udine a fa " ! de t ine . ” D a, ş i totu ş i” În cazul acest ei personal i t !" i, avem de-a face cu ceva de-a dre pt ul ir i t ant . Re nun" ! o c l ip! la ide e a de a f i poz i t iv # i de a g!si un r !spuns, ac e #t i oame ni sunt c hiar imposibi l i! 262


Vo r

încerca

Juan

s!

se

eschiveze

oric!rei

responsabilit!"i,

ad!ugând me re u un” da, îns!” ur mat de un #ir înt re g de mot ive # i s c uze c are s ! e xpl ic e de c e nu s t au c hiar a# a luc r ur i le . S ! înt â lne # t i un a s e m e ne a g e n d e fa t ! e s t e c a # i c um t e -a i duce

la

dentist

pentru

o

e x t ra c " i e

foarte

lent!,

f!r!

ane st e zie , numai c u c le #t e le ! Ac e st a e st e mot ivul pe nt r u c are de o bic e i o ame ni i îi e v i t ! pe c e i c u o as e me ne a pe r s onal i t at e . Ade v!r ul e s t e c ! ac e # t i oame ni t rans mi t al t ora s e nt ime nt ul de fr us t rare # i î l t r !ie s c la r ândul lor. Es t e o modal i t at e pr in c are s ! ias ! din de zordine a c are le domin! via" a. S f at: Ar t re bui s ! le s pui c e va de ge nul ” Mul t ! baf t !, e # t i un om mai bun de c ât s unt e u!” M asc a As e me ne a fe t e mani fe s t ! un c ompor t ame nt s upe r f ic ial în s o c ie t a t e . P un în s c e n! un s pe c t a c o l mul t di fe r i t de c e e a c e re pre z int ! în v ia" a de z i c u z i, o re al i t at e p!s t rat ! numai pe nt r u e l. În mod ironic , t oc mai e for t ur i le pe c are le de pun pe nt r u a f i v!z ut e c a f i ind nor male , pre a e vide nt e , t r !de az ! fa p t ul c ! c e va nu e s t e în re g ul! . 263


Str!dania

unora

Juan

de

a

totul

în

vileag

este

frecvent

înt âmpinat ! c u o s t i l i t at e # i îi înde p!r t e az ! # i mai mul t pe c e i din jur, s po r ind ne înc re de re a jus t i f ic at ! a o ame ni lo r în ac e st ge n de fe t e . Ade v!r ul e s t e c ! ac e s t e fe t e s e s imt s ingure c hiar # i în mijloc ul unui gr up de pr ie t e ni, t !inuie s c c e va # i s e am!ge s c c ! nu- i nic i o pro ble m! at ât t imp c ât as c und t o t ul c u pr ic e pe re . Oame ni i nu ajung s ! c unoas c ! omul de dup! mas c !, iar ac e s t a din ur m! nu va re u# i nic iodat ! s !- # i for me ze re la" i i baz at e pe s inc e r i t at e pe nt r u c ! nu s e arat ! pe s ine , c i doar ac t or ul din e i. S f at: f ! t o t po s ibi lul s ! ve z i c e s e af l! dinc o lo de mas c ! pur t at ! în s oc ie t at e , t ot c e po" i # i mai mul t , # i de s c ope r ! ac e a pe r soan! at ât c ât t e int e re se az!. Eu unul am re marc at c ! o dat ! c e o fac i s ! " i s e de s c hid!, indi fe re nt c ât e s t e de di f ic i l, ai de ja c u ac e l c ine va o le g!t ur ! s pe c ial!, pe via" !. M i ss p e rf e c ţ iune Ac e s t t ip de pe r s onal i t at e are la baz ! t e ama de e # e c . Ac e s t e fe t e vor c a t ot ul, dar abs olut t ot ul s ! arat e pe r fe c t în lume a lo r, nimic nu e s t e v re o dat ! înde ajuns de bun, # i s e la s ! c o ndu# i de i luz ia c ! # i e i # i t o t c e l i s e înt â mpl! t re buie s ! f ie pe r fe c t , di le ma e s t e c ! nu e x is t ! pe r fe c " iune , 264


Juan

c uv ânt c are ar t re bui s ! f ie e xc lus din de s c r ie re a f ir i i umane . Ac e s t e fe t e nu s e a# t e apt ! c a t u s ! f i i pe r fe c t , c i e le # i f ie c are lat ur ! a v ie " i i lo r. N u e s t e nic i o proble m! dac ! e # t i re dus la t !c e re , de s e or i dove de s c ac e as t ! bun!voin" ! în s pr ijinul al t ora. Ade v!r ul s t ! în ne vo ia lo r de a înlo c ui c uv â nt ul „ pe r fe c " iune ” pr in „ e xc e le n" !” pe nt r u c ! oame ni i au ne voie de o mar j! de e ro are iar pr in ut i l iz are a c uv ânt ului „ pe r fe c t ”, nu fac de c ât s ! nu s e îna l" e la nive lul a # t e pt ! r i lo r. S f at: dup! c e ai le gat o pr ie t e nie c u ac e s t e fe t e # i dac ! î" i ac ord! #ansa pe nt r u c are t e sim" i pre g!t i t , d!-le de în" e le s c ! nu t re buie s ! s e s imt ! t o t t impul at ât de pre s at e # i po t aborda un st andard re al ist . D u bl ă personalitate Ac e s t e fe t e î# i pot s c himba pe r s onal i t at e a pe ne a# t e pt at e ; c ând s unt c alme # i ra" io nale , c ând r !bufne s c în ade v !rat e acc e se de fur ie . Sunt t ot al impre vizibi le #i din ac e st mot iv, e s t e di f ic i l s ! le ac o r z i înc re de re # i le v ine fo ar t e gre u s ! aib! re la" i i bazat e pe afe c " iune #i înc re de re . 265


Juan

Ad evăru l: t o t c e î# i do re s c e s t e s ! f ie iubi t e , da r e s t e gre u s ! le în" e le gi c o mpo r t a me nt ul. O t e o r ie î l e x pl ic ! pr in ne voia de var ie t at e # i ne s iguran" !, pre c um # i de afe c " iune . Or ic um, las ând la o par t e , au put e re a de a fac e al t e ale ge r i # i de a - # i fo r ma a l t e o bic e iur i c a re s ! le pre înt â mpine dive r s e ne voi. S f at: ai gr ij! c e info r ma" i i pe r s o nale le fac i c uno s c ut e pe nt r u c ! mai t âr z iu ar put e a folos i c e # t iu împot r iva t a. M arti ra Ac e s t e fe t e s e folos e s c de s e nt ime nt ul de vin! pe nt r u a le folos i

în

avant ajul

lor.

P r in

ac e s t

mijloc ,

re u# e s c

s !- i

manipule ze # i s !- i c ont role ze pe c e i lal" i. G e nul ac e s t a de fa t ! s e va t ra ns p une înt r- un m a r t ir p e nt r u a - i c o p le # i p e al" i i c u se nt ime nt ul de vin! pe nt r u fe lul lor de a f i #i de a s e pur t a c u e le . Pa re c o nda m na t ! pe ve c ie , s e nt in" ! c a re s e e x t inde # i asupra naivi lor c are se pr ind în joc ul e i de aut oc omp!t imire # i ma nipula re . Ade va r ul e s t e c ! a c e s t e fe t e s e pre " uie s c at ât de pu" in pe e le #i c al i t !" i le lor, înc ât simt c ! nu vor ob" ine ceea ce vor #i nici nu vor fi b !gat e în seam! decât dac ! ape le az ! la ac e s t e t e hnic i. Ade var ul e s t e c ! e le nu re l ize az ! c ât s unt de înze s t rat e # i de fr umo as e # i c ! nu 266


Juan

t re buie s ! ape le ze la ac e s t joc dure ros # i e gois t pe nt r u a s e fa c e re ma rc a t e # i a - # i împl ini ne vo i le . S f at: n- o l!s a s ! t e fac ! s ! t e s im" i v inovat . T âr !# t e ac e s t mons t r u de la înt une r ic la lumin! # i s pune - i c ! nu vre i s ! fa c i p a r t e d in j o c ul e i, a p o i s p une - i c ! d a c ! nu s e s c him b ! , t u o p!r !s e # t i. D e mas c- o pe fat a as t a. R e c l aman ta Fat a ac e as t a s e plânge pân!- n pânze le albe de s pre c ât de ne dre apt ! e s t e lume a. N imic nu vre odat ! bine pe nt r u fe t e le ast e a: or i e pre a soare , or i e pre a înnourat , sau e #t i me re u pre a r !u s au pre a bun c u e le . Tre b uie s ! s e p lâ ng ! t o t t im p ul, p ro b a b i l s -a r p lâ ng e # i dac ! ar c â# t iga la lott o, or ic e e mai bine de c ât s !- # i de a jos mas c a ac e e a ie f t in! pe c are o nume s c pe r s onal i t at e . Ac e s t e fe t e nu au abi l i t at e a de a for ma re la" i i, pe nt r u c ! s imt c ! s unt ne dre pt ! " i t e c umva . Ade v!r ul e s t e c a fe t e le as t e a c hiar pr ime s c re ac " i i de f ie c are dat ! pe nt r u c o mpo r t ame nt ul lo r # i at unc i lo r le plac e s ! f ie a# a. N u m! înt re ba" i de c e , e u nu s t au lâng! c ine va c a e le . 267


Juan

S f at: s alve az !- t e ! P ri n ţ esa Ac e as t a e s t e t ipul de fat ! e x t re m de fe minin!, c are are me re u ne voie de înc uraj!r i, afe c " iune # i r !s f !" . Are ne voie de o ave re pe nt r u propr ia îngr ijire # i t u ve i pl!t i pe nt r u ast a. Fat a as t a e numai s !r ut ur i # i îmbr !" i# !r i, apre c iaz ! t impul # i e fo r t ul pe c a re - l inve s t e # t i in e a, dar numai dac ! o t rat e z i c a pe o pr in" e s !. D ac ! fac i o gre # e ala, va s ufe r i penru

totdeauna,

Ade v!r ul e s t e

c!

sau

pân!-#i

vor

s!

f ie

g!se#te de os e bi t e

urm!torul #i

iubi t e ,

prin". f i ind

c re s c ut e c u ide e a c ! vo r f i s alvat e de un c avale r c u ar mur ! s t r ! luc i t o a re , c a re po a t e nu va ve ni de fa pt nic io da t ! . S f at: po ar t !- t e c u e le c a un înge r, nu t e c e r t a pre a t are c u e le # i iube # t e - le pur # i s implu, dac ! v re i s ! le fac i jo c ul # i s ! t e c o mpa r i c u pr in" ul pe r fe c t pe c a re - l a # t e a pt ! . M i n c i n o asa Înt reaga ei via" ! e st e o minciun! # i spune t oat e minciuni le imaginabi le . 268


Juan

Va inve nt a minc iuni de s pre c e -a f !c ut la munc !, c e fe l de via " ! a avut , poat e invent a chiar #i bol i! Fat a ast a î" i spune impas ibi l! c ! ne gr ul e alb. P ro ble ma e s t e c ! a u s pus minc iuni de a t â t a t imp, înc â t nu mai # t iu c um arat ! ade v!r ul # i va f i foar t e gre u pe nt r u e le s ! s e la s e de a c e s t o bic e i, pe nt r u c ! a c e s t a a fo s t mo dul lo r de v ia" ! # i de rapo r t are la lume . A re nun" a la e l ar îns e mna s ! înc e ap! t o t ul de la ze ro. Ade v!r ul e s t e c ! fat a as t a mint e pe nt r u a- # i fac e via" a s ! par!

mai

interesant!

important!,

pentru

a

iar

ea

îns!#i

ascunde

cât

o de

persoan! derutat!

mai este.

Re s pe c t ul e i de s ine de pinde de apre c ie r i le al t o ra. S f at: fugi c ât t e " in pic io are le , pe nt r u c ! n- o s c o " i la c ap!t c u o as e me ne a fat !. Tre buie s !- # i re c uno as c ! pro ble ma # i s ! fa c ! e fo r t ur i s e r io a s e de a s e c o re c t a , de # i pro ba bi l o s ! mint ! # i de s pre as t a. Nu mai d rag o ste G e nul !s t a de fat ! int e r pre t e az ! t oat e luc r ur i le dre pt c e va poz i t iv # i pl in de dragos t e , c re d c ! s unt bine c uvânt at e c u iubire

în

via"a

lor

#i

au

re c uno # t in" e i. 269

permanent

sentimentul


Juan

S unt o c o m p a nie m inuna t ! , d e # i m ul" i le a c uz ! p e ne d re p t c ! t r !ie s c c u c apul în no r i. E u c re d c ! av m ne vo ie de mai mul" i oame ni c a e a pe lume . Ade v!r ul e st e c ! probabi l n-au avut afe c " iune in via" a lor # i nu a u re u# i t s ! s e fo r me ze re la " i i c u pre a mul" i o a me ni, ast fe l se aga" ! de or ic e fe l de dovad! de afe c " iune pe c are le - o arat ! o r ic ine # i o r ic e . S f at: iubi" i- le , pe nt r u c ! as t a a# t e apt !, s ! iube as c ! # i s ! f ie iubi t e . T ic ăloasa Tipa ast a est e pur #i s implu c!" ea cu t oat ! lumea, chiar c re de c ! are vo ie s ! t rat e ze o ame ni i c a pe ni# t e nimic ur i # i t ac hine az ! b!r ba" i i c are # t ie c ! n-au nic i o # ans ! # i îi fac e pe al" i i s ! s e s im! pros t numai pe nt r u a s e s im" i e a bine . D e o bic e i um bl! în gr up c u a l t e fe t e c a e a , s pr ijinindu- s e una pe al t a # i c !lc ând pe s t e b!ie " i. Ade v!r ul e s t e c ! fat a as t a a fos t r !ni t ! c ândva în t re c ut pe nt r u c ! a fos t fe minin! # i s -a de s t !inui t c uiva c are a de z am!gi t- o, a r !ni t- o. A fos t f !c ut ! s ! s ufe re # i ac um îi fa c e e a p e a l" i i s ! s ufe re , d a r s ufe r ! # i e a în a c e la # i t im p. 270


Juan

D e v ine un c e rc v ic io s pâ n! î# i va da s e a m a c ! pur t â ndu- s e a#a imi t ! c ompor t ame nt ul c are a r !ni t-o în t re c ut . S f at: nu lua la mo dul pe r s o nal, nimic din c e e a c e fac e s au nu fac e , pe nt r u c ! t u nu ai gre # i t c u nimic , a# a c ! nu mu# c a" i mome ala. Nevo ia d e ro man tism Ce e s t e romant is mul? % i c um t e ajut ! s ! c uc e re # t i o fat !? R!spunsul

este

acela#i

la

ambele

întreb!ri.

Este

o

c he s t iune s ubie c t iv ! # i re lat iv !, în func " ie de fat !. Une le fe t e au ne voie de a# a c e va în c ant i t !" i mar i t ot t impul iar al t e le mai pu" in, ac e st e a înc e rc ând s! pre t ind! c ! nu e st e impo r t ant pe nt r u e le , dar nu t e gr !bi s ! le c re z i.E u c re d c ! orice fat ! are acest ! dorin" !, mai mul t sau mai pu" in. Ro mant is mul po at e f i e x pr imat pr in mul t e luc r ur i, dar s ! înc e rc !m s ! dis c ut !m pro ble ma

c u re fe r ire la s ubie c t ul

ac e st e i c !r " i. Cu al t e c uvint e , s!-l în" e le ge m #i s! nu devenim

prea

sentimentali.

Nu

spunem

c!

nu

este

impo r t ant , c hiar e s t e , în s pe c ial dac ! re la" ia a e vo luat la un nive l s e x ual. S e s pune c ! dac ! nu e # t i romant ic , nu e # t i bun nic i în dor mi t or.

271


Juan

Ro mant is mul e s t e c u al t e c uv int e c o ns ide ra" ia fa" ! de o fa t ! , c e e a c e v re a s ! îns e m ne c ! d e m ul t e o r i int e n" ia c o nt e az !, nu ac " iune a în s ine . Fe t e le s unt impre s io nat e de int e n" i i, pe nt r u e le îns e amn! c ! t e -ai gandi t la e le , de c i ai de mons t rat c !- " i pas !. Ve z i t u, fe me i le vor ne ap!rat s ! s t ie c !- " i pas !, as t a e t o at ! agi t a" ia în le g!t ur ! c u ro mant is mul. Ide e a

este

îns !

c!

t o t ul

este

s ubie c t iv

#i

de pinde

în

t ot al i t at e de fat a re s pe c t iv!. Une le fe t e c re d c ! a pr imi un ine l c u diamant în dar e s t e ro mant ic , iar al t e le c re d c ! !s t a e s t e un ge s t e x age rat . Une le fe t e c re d c ! e s t e inc re dibi l de ro mant ic at unc i c ând pr ime s c o s c r is o are de drago s t e , iar al t e le ar r âde de ase me ne a înc e rc !r i. V! voi da ur m!t or ul e xe mplu: m! ve de am c u mul t t imp în ur m! c u o fat ! c are nu p!re a ” ge nul romant ic ”. Înc e rc as e m mul t e luc r ur i înc e rc ând s !- i par romant ic : îi c ump!ram f lo r i, o s c o t e am la pic nic ur i s au la re s t aurant f !r ! nic i un s ucc e s , s a u a # a c re de a m e u la v â r s t a a c e e a ne c o a pt ! . Or ic e înc e rc am, pr ime am un r !s puns l ips i t de e nt uz ias m din par t e a e i. Am vor bi t o dat ! de s pre as t a # i mi-a z is c ! ” nare ne voie de t oat e luc r ur i le ast e a, c are or ic um i se par obi#nui t e #i previzibi le”. Mi-am zis at unci c! n-are nevoie de romant is m # i m-am în# e lat amar nic . 272


Juan

Tre c us e c e va t im p d e la a c e s t e p is o d # i m ! a f la m a c a s ! la e a înt r- o no apt e , c ând mi-a dat de în" e le s c ! n-ave a c he f de hâr joni t pr in pat . O o r ! m a i t â r z iu e ra m a pro a pe a do r m i t c â nd o a ud c ! s e ple z ne # t e pe s t e fr unt e # i- mi z ic e : ” La naiba! Az i vine gunoiul # i am ui t at s !- l s c ot în s t rad!!”. La c are e u îi s pun ” N ic i o gr ij!, iubi t o ! M! duc e u!” # i s ar re pe de din pat f !r ! s ! m! plâ ng, s c o t pungi le , le le g # i c obor, apoi le duc pân! afar ! (" in mint e c ! a fost un dr um c am lung pe nt r u ora ac e e a t âr zie ) #i le pun in t ombe ronul din st rad! pe nt r u a doua z i. M-am dus s o mno ro s înapo i în c as ! # i- mi amint e s c c !- mi miros e au mâini le ur ât , de c i m-am s p!lat pe mâini # i abia a#t e pt am s! ajung în pat #i s! dor m, pe nt r u c ! e ram e puiz at . D e c i ajung în pat pe jum!t at e a" ipi t # i t ipa s are ime diat pe mine . O înt re b c e - i c u e a , da c ! s e s im t e bine # i e a îm i r ! s punde c ! !s t a a fo s t c e l mai ro mant ic luc r u pe c are l-a f !c ut un b!r bat pe nt r u e a vre odat !. %i n-am pre a dor mi t pân! dimine a" !.

273


Juan

Îmi aduc amint e c ! am a dormi t #i m-am t rezi t de diminea " ! la

fel

de

mirat

de

ceea

ce

se

întâmplase.

Deci

am

înt re bat- o de c e i s -a p!r ut at ât de ro mant ic fapt ul c ! am dus gunoiul # i mi-a r !s puns : ” P !i t oc mai as t a e s t e , fapt ul c ! ai dus guno iul în lo c ul me u # i nim!nui nu- i plac e s ! fac ! ast a, în spe c ial une i fe t e , dar t u l-ai dus în loc ul me u!”. ” Cum v ine as t a?” # i e a mi-a z is ur m!t o are le : ” c e e a c e ai f !c ut t u e s t e pl in de c o ns ide ra" ie fa" ! de mine . D a c ! nu v re i s ! duc e u guno iul # i pre fe r i s ! - l duc i t u, ast a-mi de monst re az! c a e st i at e nt #i gr ijul iu c u mine .” Am înv!" at din e x pe r ie n" a ac e as t a c ! un ge s t romant ic poat e îns e mna luc r ur i t ot al di fe r i t e , în func " ie de f ie c are fa t ! , d e # i e x is t ! c â t e va e le m e nt e c o m une c a re d e p ind la c e s e ra po r t e a z ! e le pe nt r u a ve de a luc r ur i ro ma nt ic e in c o mpo r t ame nt ul t !u. Ac e s t e e le me nt e s unt : c ons ide ra" ie , gr ij!, afe c t uoz i t at e , d!r uire # i e for t . Tre aba t a e s ! de s c ope r i # i s ! s at is fac i re pe re le de ro mant is m ale fe t e i. Ac e as t a e s t e s c hi" a pe c are t re buie s ! c o ns t r uie # t i.

274


Juan

D e c i m o ra la pove # t i i e s t e c ! f ie c a re fa t ! a re un re s o r t c a re de c lan# e az ! romant is mul. Tre aba t a e s t e s ! g!s e # t i ac e l but on # i s !- l ape # i pe nt r u a f i r !s pl!t i t . S f at p rieten o s Ia t ! un s fa t , unul im po r t a nt

pe c a re " i l-a m da t # i m a i

înaint e , de c i f i i fo ar t e at e nt . Fe me i le t e t e s t e az !! D ac ! o fa t ! t e p la c e s a u d a c !

înc e p e " i a v ! c uno a # t e , t e va p une

la înc e rc are . D e c e s ! fac ! a# a c e va? Pe nt r u c ! s t ! în na t ura lo r, c u c â t s unt m a i fe m inine , c u at ât mai ne sigure de vin #i vor dove zi c onst ant e de spr ijin pe c are le vor ob" ine t e s t ându- t e . Re " ine c ! o r i de c ât e o r i fac c e va c iudat # i ne pre v !z ut , s au s pun c e va ne o bi# nui t , s -a r put e a s ! t e t e s t e ze . Mi-a r f i pl!c ut # i mie s ! f iu ave r t iz at înaint e de a f i c omis gre # e l i e no r me în re la" i i le c u fe t e . Re ac " io nam la c o mpo r t ame nt ul fe t e i, nu la mo t iv ul pe nt r u c are e a s e c o mpo r t a as t fe l. To t ul e ra do ar un t e s t de mul t e ori, un t est la care eu picam în mod jalnic

N u fi ca mine,

ai gr ij! s ! po " i ide nt i f ic a mome nt ul # i s! t re c i c u br io t e s t ul. 275


Juan

D a c ! îi da i de în" e le s c ! a i fo s t de ja ave r t iz a t , nu num a i c ! nu va re c unoa# t e vre odat ! dar s e va pre g!t i mai bine , va de ve ni mai vic le an! # i c hiar t e va p!c !l i! D e c i t a c i # i îndur ! . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • E ne vo ie de c o ns ide ra" ie pe nt r u a f i ro mant ic • Af l! c are le s unt a# t e pt !r i le • F i i de s c his la no u • Ai gr ij!, f i i afe c t uos , c u re s pe c t , iubi t or, # i de pune mul t e e fo r t ur i • Fe t e l e

te

testeaz!,

fii

atent

înt re bare a ” Ce s e înt âmpl! aic i?”

276

#i

prev!z!tor!

Pune-"i


Juan

C ap ito lu l 11 L imbaju l tru p u lu i Esen"ial

pentru

a

cuceri

orice fat ! o r icând e st e s! # t i i une o r i c â nd s ! la # i fa t a în pac e , pe nt r u c ! nu v re i s ! fa c i ava ns ur i une i fe t e c !re ia îi plac fe t e le , une i fete

care

este

sup!rat!,

fur ioas ! s au fr us t rat !. Tot ul " ine de fe lul în c are t r ie z i s e mnale le , pe nt r u c ! t re buie s ! # t i i c e s e mnale s ! c a u" i # i c e s e mna le s ! pr ime # t i pe nt r u a fac e pas ul ur m!t or. Pe m ine nu m -a u de s c ura ja t nic io da t ! fe t e le c a re nu m ! bagau în s e am!, de fapt c u c ât e rau mai gre u de c uc e r i t , c u at ât îmi p!re a mai int e re s ant , pe nt r u c ! ave am # i c e înv !" a. 277


Juan

D a r t u t re buie s ! - " i c o nc e nt re z i e fo r t ur i le pe înv ! " a re a limbajului

trupului

la

fe t e ,

pentru

a

#ti

când

s!

fa c i

ur m!t oare a mi# c are # i c at e odat ! c ând s - o la# i bal t !. Limbajul t r upului e s t e unul de s ine s t !t !t or, poat e c e l mai put e r nic # i mai inf lue nt l imbaj din c ât e e xis t !, pe nt r u c ! po" i c i t i gândur i le fe t e lor dup! ge s t ur i le pe c are le fac . Ade v!r ul e s t e c ! t r upul s pune foar t e mul t e , î" i d! mul t e indicii

#i

depinde

de

tine

s!

înve"i

limbajul,

s!

te

pe r fe c " ione z i # i s ! în" e le gi t oat e ac e le indic i i. În t imp ce unele semnale din l imbajul t rupului, mai ales at unc i c ând fac i c ur t e fe t e i, sunt st udiat e #i de l ibe rat e , al t e le sunt t ot al inc on#t ie nt e . Une le indic i i sunt c lare c a lumina z i le i, al t e le s unt mul t mai s ubt i le dar la fe l de s uge s t ive . P r inc ipiul dup! c a re func " io ne a z ! t o a t e a c e s t e re gul i e s t e c e l po t r iv i t c !r uia t o at e gândur i le no as t re s e mani fe s t ! în plan f iz ic , gândur i le noas t re s unt înt ot de auna re f le c t at e în ge s t ur i le # i mi# c !r i le c or pului. Cor pul nos t r u e s t e c a un t e r minal c are nu poat e fac e de c ât c e e a c e - i s pune c re ie r ul. 278


Juan

Une le fe t e s unt mai e xpre s ive de c ât al t e le , iar une le c hiar s unt c o ndi" io na t e în a nu- # i e x pr ima gâ ndur i le în pla n f iz ic , de c i ac e s t e a s unt c e l mai pu" in e xpre s ive # i s unt mai gre u de c i t i t , îns ! re gul i le l imbajului t r upului s e apl ic ! # i în c az ul lo r. Ac e as t a e s t e o re gul! f ix ! a l imbajului t r upului # i nu c o nt e az a c ine e # t i # i de unde e # t i, c o r pul t !u î" i e x pr im! # i re f l e c t !

gândurile.

S i n g u ra

piedic!

în

calea

primirii

#i

de s c i fr !r i i me s aje lor e # t i t u îns u" i! N e -am obi# nui t s ! ne c onc e nt r !m mai mul t as upra a c e e a c e s pune c ine va, c a # i c ând c e e a c e s pune c ine va e s t e mai impo r t ant de c ât c e e a c e fac e . D e par t e de ade v !r ! Ide e a e s t e c ! a de v ! r ul po a t e f i o bs e r va t # i în t ! c e re . E s t e ade v!rat c ! int e r pre t are a de pinde înt ot de auna de pe rc e p" ia indiv idului # i re pe re le s ale în le gat ur ! c u s e mni f ic a" ia uno r luc r ur i, dar une le luc r ur i în l imbajul t r upului s unt f ie albe , f ie ne gre , iar al t e le fac par t e dint r- o zo na gr i # i fac s ubie c t ul pro pr i i lo r t a le int e r pre t ! r i. R!mâne

s!

hot!r!#ti

tu,

#i

apoi

nici

n-ar

fi

foarte

int e re s ant dac ! i-am put e a c i t i pe t o " i o ame ni i c a pe ni# t e c !r " i de s c his e . 279


Juan

Oame ni i s unt pre a di fe r i t i # i c o mpl ic a" i pe nt r u as t a, dar acesta

este

un

a va n t a j ,

pentru

c!

po"i

înv!"a

multe

observând t rupuri le oameni lor, po" i pr inde mul t e indici i valoroase

dac!

pune"i

urechile

în

planul

secundar

#i

înv !" a" i s ! pe rc e pe " i c u ajut o r ul c e lo r lal t e s im" ur i. C u m p u teţ i f o lo si limbaju l tru p u lu i p en tru a c u c eri o ri c e f at ă, o ric ân d Cu c ât în" e le gi # i de s c i fre z i mai bine me s aje le pe c are le pr ime # t i de la fe t e , c u at ât mai bine . Ce a mai fre c ve nt ! gre # e al! pe c are o fac b!ie " i i at unc i c ând c i t e s c l imbajul t r upului vre une i fe t e e s t e s ! int e r pre t e ze un s ingur ge s t s e pa ra t , f ! r ! s ! ia în c a lc ul a l t e ge s t ur i # i a l t e s i t ua " i i. Tre b uie s ! t e a s ig ur i c ! g e s t ul e s t e int e r p re t a t în c o nt e x t , în c o nc o rdan" ! c u re s t ul me s ajului. Tre b uie s ! # t i" i c ! fe t e le s unt d in f ire m a i re c e p t ive c â nd vine vorba de l imbajul t rupului decât b!ie" i i, ele pot de multe

ori

s!

emit!

un

mesaj

în

mod

deliberat,

cu

e x ac t i t at e . % t iu e x ac t c e vo r # i î# i c uno s c mai bine t r upul de c ât b!ie " i i, de c i t ot ul e s t e un c omplot pe nt r u at rage at e n" ia b!r bat ului, iar dac ! vre a at e n" ie s-ar put e a s! aib! ne voie de mul t . 280


Juan

Cu c ât # t i i mai mul t e de s pre indic i i, c u at ât le ve i de s c i fra mai e xac t # i ve i # t i mai bine c e s ! fac i la ur m!t oare a mi# c are . Ve i ajunge la s t adiul în c are ve i c i t i indic i i le din pr ima # i le ve i de s c i fra f !r ! proble me . R!s puns ur i le s unt la fe t e , " ie î" i t re buie numai de pr inde r i le # i t a c t ic i le po t r iv i t e , pre c um c e le c a re ur me a z ! . T o tu l e în o c h ii ei D in e x pe r ie n" ! , # i în ur m a s t udie r i i m o dului de func " io na re a o c hi lo r, a # z ic e c ! e i s pun c e le m a i de t a l ia t e pove # t i. E i t re buie s ! f ie în c e nt r ul at e n" ie i pe nt r u c ! s unt numi" i pe bun! dre pt at e fe re as t ra s uf le t ului. Oame ni i de s e or i s pun un luc r u # i gânde s c al t ul, de c i dac ! v re " i s ! af la" i ade v !r ul, înv !" a" i c um s ! c i t i" i o c hi i. S unt d o u! p ! r " i d e a na l iz a t în le g a t ur ! c u o c hi i, a num e pupi le le # i t ipul de pr ivire , pe nt r u pr ima t re buie s ! f i i aproape de fat !, iar a doua se poat e obse r va #i de la de par t are . B a z a a de v ! ra t e i c o m unic a r i s e fa c e c â nd do i o a m e ni s e înt âlne s c fa" ! în fa" !.

281


Juan

Pupilele Pupilele

sunt

func"ioneaz!

extrem

de

independent

expresive

pentru

de

corpului,

restul

c!

ele fiind

c o nt ro lat e de lumina la c are s unt e x pus e # i de s t are a t a e mo t io nal!. Pe nt r u a c i t i c u e x ac t i t at e c e s pun pupi le le , lumina din c ame r ! t re buie s ! f ie s t abi l!, de c i ve i # t i s igur c ! s t are a e mo " io nal! a fe t e i îi mo di f ic ! pupi le le # i nu lumina. Ia t ! c um s ! int e r pre t a " i indic i i le : c â nd pupi le le s e di la t ! , s t a re a pe r s o a ne i s e s c himb! de la ne ga t iv la po z i t iv # i inve r s . D a c ! fe t e i îi fa c e pl! c e re s t im ulul la c a re e s t e s upus ! s a u s e gâ nde # t e la luc r ur i pl! c ut e , pupi le le e i s e po t di la t a de pân! la pat r u or i m!r ime a no r mal !, de c i dac! vor be # t i c u o fa t ! # i ve z i c ! s e înt â m p l! luc r ul ! s t a , e d e b ine p e nt r u t ine . D a r da c ! a pa re un s t im ul c a re nu- i pla c e s a u s e gâ nde # t e la c e va ne pl!c ut , pupi le le e i s e vo r c o nt rac t a # i s e vo r fac e mic i c ! ni# t e m!rge lu" e .

282


Juan

C e s ă urmăreş ti în c azu l p u p ilelo r: • Pupi lele se di lat ! de pân! la pat ru ori m!rimea lor nor mal! c ând s t are a e mo" ional! a fe t e i e s t e una poz i t iv! • Pupilele

se

contract!

pân!

ajung

la

m!rimea

unor

m!rge lu" e c ând fat a e s t e dominat ! de gândur i ne gat ive T ip u rile d e p rivire Oc hi i au o mul t i t udine de e x pre s i i, de s e mnale c are po t f i e x t re m de re le vant e # i mul t e mi# c !r i at a# at e la di fe r i t e gândur i # i s e nt ime nt e . Mi# c !r i le o c hi lo r t re buie jude c at e în c o nt e x t # i luând în calcul

unicitatea

individului,

de#i

sunt

câteva

direc"ii

c o mune c are î" i po t da r !s puns ul c o re c t de mul t e o r i la ghic i t or i le oc hi lor. P ri vi re a f e tei i n te re sate Tipul acest a de privire sugereaz ! c! fat a vre a s! f i" i mai mul t de c ât pr ie t e ni. De aproape s e va ui t a la oc hi i t !i, pân! la nive lul bar bie i # i al pie pt ului, iar de la de par t are pr ivire a por ne # t e de la oc hi # i alune c a în jos s pre bra" e , pie pt # i, une or i, mai jos de c e nt ur !. 283


Juan

Mai mul t , dac ! pe t re c e c am do u! t re imi din t impul pe c are î l pe t re c e " i împre un! ui t ându- s e în o c hi i t !i # i în fe lul de s c r is mai s us , îns e amn! c ! e s t e e xt re m de int e re s at ! # i c hiar o at ragi. Ve i # t i c ! v re a al t c e va dac ! s e ui t ! la t ine c u pr ivire a c are s pune „ s a f im doar amic i” s au î# i fe re # t e ochi i. P ri vi re a c are sp u n e „ sa f i m d o ar ami c i ” Privirea

asta

spune

c!

n-ai

nimerit

c!r"i

bune,

dar

c ânt !re # t e - o at e nt # i jude c- o în c o nt e x t ul înt re gului me s aj pe c are - l pr ime # t i de la e a. P r ivire a de t ipul !s t a nu va c o bo r î mai jo s de buze , fat a s e va ui t a în s pe c ial în o c hi i t !i # i dou! t re imi din t imp nu s e va ui t a la fa" a t a. As t a înseamn!

o

abordare

prietenoas!

#i

sociabil!,

poate

s e mna l iz a # i de c e p" ie din pa r t e a e i, da r nu e s t e a t ra s ! de t ine # i nu o int e re s e z i nic i s ub as pe c t romant ic . L ac rimile D a c ! t o t vo r bim de s pre o c hi, a r f i bine s ! l! m ur im # i proble ma lac r imi lor # i a s e mni f ic a" ie i lor. În mod ge ne ral, s e mni f ic ! t r is t e " e # i fe t e le plâ ng înt r-a de v ! r c â nd s unt t r is t e , dar s ! nu c az i în c apc ana de a c re de c ! as t a e s t e s ingur ul mo t iv pe nt r u c a re plâ ng, pe nt r u c ! a i f i un ma re fraie r. 284


Juan

N u jude c a " i a s pr u # i înc e rc a" i s ! ve de t i pe nt r u c e mot iv plânge . P lâns ul poat e f i folos i t de fat ! din mul t e mot ive . Po a t e f i o a r m ! , s ! t e fa c ! s ! t e s im " i v inova t , s ! t e manipule ze , s ! c ape t e at e n" ie , pe nt r u a for ma o le g!t ura înt re t ine # i e a, s au po at e fo lo s i lac r imi le pe nt r u a c e re s au c hiar a e x pr ima drago s t e # i at a# ame nt . Am înt âlni t t oat e ac e s t e t ipur i de lac r imi # i, dup! c um # t i" i, t u le înve " i pe fe t e c um s ! t e t rat e ze , iar e le or ic um fac c e e a c e t re buie pe nt r u a c !p!t a un r !s puns . D e e xe mplu, am înt âlni t o fat ! c are plânge a pe nt r u c ! e ra o me t od! c are func " io na de f ie c are dat !, adic ! de f ie c a re da t ! c â nd plange a, c ine va o lua în bra" e # i o c ons ola. Am înt âlni t o fat ! c are d!de a ap! la # oare c i pe nt r u c ! numai a# a # t ia e a s ! re la" ione ze c u c e i lal" i, ba c hiar c u s ine îns ! # i. % t iu fe t e c a re plâ ng pe nt r u c ! e s t e un ho bby a l lo r # i plâng din o r ic e mo t iv pe nt r u c ! # t iu c ! înt r- un fe l s au al t ul, ob" in c ât e c e va de f ie c are dat !. A# a c !, dup! c um am vor bi t mai înaint e , t u le înve " i pe fe t e c um s ! t e t rat e ze , de c i nu t o le ra lac r imi le dac ! s im" i c ! s unt un fe l de a t e ma nipula .

285


Juan

N u s pune nime ni s ! nu f i i blând, s ! n- o în" e le gi # i s ! nu- " i f ie mi l! de e a, dar t re buie s ! în" e le gi c ! fe t e le po t fo lo s i lac r imi le din mul t mai mul t e mo t ive de c ât din t r is t e " e # i s unt c o nv ins c ! ve " i f i de a c o rd da c ! v ! gâ ndi t i pu" in la propr ia e xpe r ie n" !. S emn ale Acum

c!

lucrurile

încep

s!

se

încing!,

ve i

î nv ! " a

ce

s e mna le t re buie s ! ur ma re # t i din pa r t e a fe t e i, pe nt r u a # t i dac ! o int e re s e z i s au nu. Înv!" a" i ac e s t e s e mnale # i n- o s ! v! vin! s! crede " i cât e o s ! prinde" i. Ac e s t e s e mnale de pind de me diul în c are e # t i, c u mic i di fe re n" e c are s e dat ore az ! de c or ului # i as pe c t ului s oc ial al ac e st uia. E fasc inant s! ur m!re #t i c e se înt âmpl! at unc i c ând b!ie " i i fac c ur t e fe t e lo r # i at unc i e mo me nt ul s ! observi în func" ie de semnalele pe care le prime #t i de la fa t ! , d a c ! o int e re s e z i s a u nu, s a u p o a t e d o a r s e j o a c ! c u t ine . Ai gr ij!, pe nt r u c ! major i t at e a fe t e lor # t iu e x ac t c e fac # i t re buie s ! f i i în s pe c ial at e nt în c az ul fe t e i c are s e las a c o ndus a de e go - ul e i # i c are s e v re a do r i t ! # i at ât , c hiar dac ! n- o int e re s e z i. 286


Juan

Ia t ! îns ! c â t e va s e m na le ge ne ra le de int e re s din pa r t e a e i c are s e apl ic ! la majo r i t at e a fe t e lo r. Fo lo s i" i- le numai c a t ipar # i a# t e pt at i mai mul t e as e me ne a s e mnale , nu numai unul s ingur, izolat . D up! c e s ! v ! ui t a " i: - Î # i a t inge p! r ul Am v!z ut c u t o" i i t ipul !s t a de c ompor t ame nt # i b!ie " i lor le place

când

netezeasc!,

o

fa t !

s!-l

începe

dea

s!

dup!

se

joace

ureche,

cu

p!rul,

însemnând

c!

s!-l se

aranje az! pe nt r u c ! se #t ie pr ivi t !. - Î # i ne t e ze s t e ha ine le O fa t ! v re a s ! a ra t e bine pa r " ia l pe nt r u c ! v re a s ! a t ra g! un b!r bat , de c i dac ! î# i ne t e ze # t e haine le # i s e aranje az ! c a s ! f ie s igur ! c ! arat ! bine , ia amint e . - Una s a u a mbe le mâ ini în s o ldur i Po a t e c ! - # i " ine m â ini le în # o ldur i pe nt r u a - # i a cc e nt ua zo na s e x ual!, dar c e l mai pro babi l pe nt r u c ! # i-a b!gat degetul

mare

în

buzunarul

pantalonilor

po# e t e i pe nt r u a- " i ade me ni pr ivire a.

287

sau

în

toarta


Juan

- P ic io a re le # i c o r pul s unt îndre pt a t e c ! t re t ine Ac e s t ge s t e s t e e x t re m de s uge s t iv. D ac ! l imbajul c or pului e i e s t e unul de s c his , o po s t ur ! „ fabr ic at !” # i u# o r ar t i f ic ial! îndre pt at ! s pre t ine îns e amn! c ! s e gânde # t e c um s !- " i par ! mai at r !g!t oare # i c ! e s t e de s c his ! în gândire # i la s uge s t i i, dup! c um s uge re a z ! # i po s t ura e i de s c his ! . - Te pr ive # t e lung # i " i s e ui t ! în o c hi Est e preferat ul meu dint re t oat e indici i le c ! po" i t rece la ac " iune . Dup! c um spune am, t ot ul e în oc hi i e i, de c i dac ! t e pr ive # t e în oc hi înt r- un anume fe l, e de bine . Ai pr imi t c e l mai c lar ve rde . Ac " io ne az !. - Î # i s c ut ur ! p! r ul O fe m e ie po a t e a le ge s ! - " i c a pt e ze a t e n$ ia dâ ndu- & i p! r ul pe s t e um!r pr int r- o mi# c are s c ur t ! a c apului, un s e mnal c alc ulat . - Î # i e x pune înc he ie t ur i le Încheiet ura mâini i est e de fapt o put ernic! zon! e ro g en! pe nt r u fe me i, de c i o fe me ie int e re s at ! de t ine î# i va de z ve l i t re pt at înc he ie t ur i le , în s pe c ial dac ! e fum!t oare .

288


Juan

- Î # i de p! r t e a z ! pic io a re le S p e r c ! nu t re b uie s ! v ! s p un m a i m ul t e a ic i, d a r d a c ! observi c ! # i-a dep! rt at fie #i numai pu" in picioarele de c ând ai ve ni t , s -ar put e a s ! de v in! int e re s ant pe nt r u t ine - Î # i ro t e & t e & o ldur i le Fe me i lo r c !ro ra le plac e s !- # i af i& e ze s e x ual i t at e a pe nt r u a-" i c apt a at e n$ ia dau din &oldur i de obic e i #i le plac e s!-#i ro t e as c ! & o ldur i le c ând me rg, c ând dans e az !. E un s e mn c ! fe me ia e s t e s e nz ual! # i fac e as t a pe nt r u a c apt a at e n$ ia b!iat ului. -Te pr ive # t e pe fur i& Fe t e le s e pre fac une o r i c ! s unt t imide # i s e ui t ! la t ine pe fur i& dar a& t e apt ! s ! le ve z i pe nt r u a înt oarc e c apul. D ac ! mai ai via" ! în t ine , la ge nul !s t a de pr ivire s ar i # i ac " ione zi. -Are gura înt re de s c his ! , buze le um e de Dac!

sim"i

c!

o

femeie

folose&te

înadins

asemenea

s e mna le , a t unc i a i pr imi t ve rde c la r. Chia r da c ! fa t a a ra t ! nat ural în ipos t az a as t a, de c i nu s e pre fac e pe nt r u a- " i at rage at e n$ ia, la nive l s ubc o n# t ie nt poat e p !re a c a o inv i t a$ ie s e x ual!.

289


Juan

- Luc iu de buze Rujul # i luc iul de buze s -a folos i t înt ot de auna pe nt r u a acc e nt ua zona buze lor, ast a pe nt r u a imi t a re ac " ia nat ural! a fe m e i i, c ! re ia a t unc i c â nd e s t e e xc i t a t ! i s e um f l! # i i s e înro & e s c buze le , s âni i # i o rgane le ge ni t ale , c are pr ime s c un apor t de sânge . Rujul se folose &t e de se c ole pe nt r u a imi t a organul

sexual

înro&it

al

fe m e i i

e xc i t a t e ,

deci

dac!-&i

$ uguiaz ! buze le , îns e amn! c ! vre a c ompanie . -S e jo ac ! c u un o bie c t c i l indr ic D a c ! s e jo a c ! c u o s t ic l! , c u o " iga r ! s a u c u o r ic e a ra t ! ase m!n!t or, ast a e st e o suge st ie involunt ar ! re fe r i t or la c e e a c e gânde & t e de fapt . P robabi l s e gânde & t e s ! fac ! o pr !ji t ur !, s au s - o duc ! pe bunic a e i la c imi t ir în w e e ke nd, de#i

este

foarte

posibil

s!

se

gândeasc!

de

fapt

la

s e x ....mda ...pro mi t e s ! de v in! int e re s a nt . -S e ui t ! la t ine pe s t e um!r D a c ! î# i r idic ! um ! r ul # i s e ui t ! la t ine în m o d de l ibe ra t pe s t e um!r, e c a # i c um t e -ar s alut a c u o re pl ic ! de ge nul „ S alut , ur ia& ule !” # i, dac ! fat a t e int e re s e az!, ar f i o pros t ie s ! rat e z i oc az ia.

290


Juan

- P ic io r pe s t e pic io r S unt p o s ib i le t re i p o z i$ i i a ic i, p r im a în c a re s t ! c u un p ic io r sub

fu n d

#i

cu

celalalt

îndoit

#i

îndreptat

spre

tine,

s e mna l ize a z ! int e re s din pa r t e a e i. A do ua po z i$ ie e s t e c ând s t ! pic io r pe s t e pic io r, # i î# i le ag!n! s au b!$ âie pic ior ul din ae r, fre c ându- & i gamba c u laba c e lui lal t pic ior, me ni t ! s ! t e pun! pe jar iar !& i. A t re ia poz i$ ie e s t e c ând s t ! pic io r pe s t e pic io r c u c o a ps e le s t r â ns e una pe s t e a l t a pe nt r u a & i le e t ala # i a le fac e mai proe mine nt e , c e e a c e e s t e iar o fo r m! de inv i t a$ ie pe nt r u t ine . Bariere B a r ie re le o fe r ! o pe r s pe c t iv ! int e re s a nt ! de a în" e le ge fe t e le , pe nt r u c ! bar ie ra e s t e c e va c e e le a# e az ! înt re e le # i c e i la l" i, t u în c a z ul de fa $ ! . D e c e le ma i mul t e o r i fa t a pune

o

barier!

între

tine

#i

ea

pentru

c!

se

simte

ame nin$ at ! sau pe nt r u c ! vre a s! bloc he ze anumi t e si t ua" i i ne dor i t e . Po a t e f i un o bie c t , pre c um pa ha r ul s a u m a s a , s a u po a t e f i o ba r ie r ! fo r m a t ! din bra $ e le & i/ s a u pic io a re le e i. E fo a r t e impo r t ant pe nt r u planul de ans amblu s ! # t i i c e e s t e # i c e îns e amn! o bar ie r !, pe nt r u c e o fo lo s im, de o are c e a# a ve i fa c e d i fe re n$ a înt re o fa t ! c a re nu v re a s ! f ie a b o rd a t ! # i una c are t e invi t ! s ! ac " ione z i. 291


Juan

D a c ! ve z i unul dint re ur m ! t o a re le indic i i la o fa t ! îna int e s ! fa c i c uno & t in$ ! c u e a , po " i s ! t e înt o rc i din dr um # i s ! re c o nf igure z i s t rat e gia. Braț ele înc ruc iș ate D a c ! ve z i c ! o fa t ! c a re - " i pla c e a re bra " e le înc r uc i# a t e îns e amn! c ! s e as c unde din c ale a une i s i t ua" i i c are nu- i c o nv ine , as t a f i ind po z i$ ia unive r s al! c are t rans mi t e o at i t udine

ne gat iv!.

Dac !

o

fat !

a

r idic at

o

ase me ne a

bar ie r !, jude c- o în func $ ie de c ont e xt , de e xe mplu dac ! s t ! în c e lalal t c o l$ al înc !pe r i i # i nu # t ie c ! t e ui$ i la e a, îns e amn! c ! s e nt ime nt e le ne gat ive nu t e pr ive s c pe t ine , c i pre ze n$ a e i ac olo, s au o anumi t ! pe r s oan! din ant urajul e i. D a c ! îns ! ia a c e a s t ! po z i$ ie c â nd a jungi lâ ng! e a s a u c â nd vo r b e s t i c u e a , c re d c ! t re b uie s ! t e re t ra g i. Î ș i ț ine mâinile împ reunate D a c ! - & i $ ine m â ini le îm pre una t e f ie s t â nd în pic io a re , f ie a&e zat !, e se mn c ! nu are înc re de re în sine sau e st e înt r- un me diu no u s au c u un ant uraj s t r !in.

292


Juan

Bariera parț ială D a c ! a re un bra $ pe s t e t r up, c u c a re î# i $ ine înc he ie t ura s a u c o t ul c e lui la l t bra $ , de # i ba r ie ra e s t e ma i s ubt i l! , e s t e t ot o for m! de a s e prot e ja # i e x pr im! f ie o at i t udine ne gat iv! f ie o s t are de dis c onfor t . O var ia$ ie ar f i at unc i c ând î# i $ ine po & e t a s au pahar ul în fa$ ! c u amândo u! mâini le . Mai mul t , at unc i c ând o fat ! s e joac ! c u c e as ul de la c e alal t ! mân! d! s e mne de e mo $ ie # i pe s imis m, v is a v is de loc ul în c are s e af l! s au pe r s oane le c u c are e s t e . Odat ! bar ie ra pus !, fat a s e s imt e din nou în s iguran" ! din punc t de ve de re e mo$ ional. Fe me i le po t dis imula mai u# o r, pe nt r u c ! î# i po t $ ine po & e t a s a u un pa ha r c u a mâ ndo u! mâ ini le pe nt r u a - & i a s c unde s e nt ime nt e le . Barieră cu picioarele Ca # i bar ie ra c u bra$ e le , s e mni f ic ! o at i t udine de fe ns iv!, ne gat iv!, de # i ac e as t ! poz i$ ie poat e fac e pe mul t e fe me i s ! par ! de fe ns ive , c ând de fapt e le au fos t e duc at e s ! s t e a pic ior pe s t e pic ior. Tre buie s ! anal iz a$ i indic i i le c u at e n" ie pe nt r u a nu int e r pre t a gre # i t # i înc e rc a" i s ! ave " i în ve de re imagine a de ans amblu, c !ut ând c o ns e c ve n$ ! # i c o e re n$ ! în e le me nt e le t ablo ului. 293


Juan

P i c i o r p este p i c i o r Ac e as t a poz i$ ie e s t e una fre c ve nt înt âlni t ! în c ivi l iz a$ i i le br i t anic e , aus t ral ie ne , e urope ne # i din N oua Ze e land!. Es t e un ge s t de s pr ijin c are nu t re buie jude c at s e parat , c i în c o nt e x t ul s i t ua" ie i în c are apare . D a c ! a c e a s t ! po z i" ie e s t e c o m bina t ! c u bra $ e le înc r uc i& a t e , at unc i at i t udine a e st e una ne gat iv!, re ze r vat ! #i n-ar f i mome nt ul s ! t e pre z in$ i, c i ar f i mai bine s ! a# t e p" i pân! c ând po z i$ ia t r upului e i de v ine mai re lax at !, îns e mnând ast fe l c ! #i e a e st e de sc his! s! fac ! c uno&t in$ ! c u t ine . Dac!

fata

st!

în

picioare

cu

bra$ele

#i

picioarele

înc r uc i& at e , din no u de gaj! o at i t udine ne gat iv !, dar dup! c um am s pus mai s us , po at e îns e mna # i c ! nu- i c uno a# t e pe c e i din jur ul e i s au nu e s t e obi# nui t ! c u me diul # i c aut ! s ! s e s imt ! în s igura n" ! . Atin g erea D a c ! fa t a s pa rge ba r ie re le dint re vo i do i c u o a t inge re fizic!,

e

un

pas

foarte

important.

În

func$ie

de

pe r s onal i t at e a e i, s e va mani fe s t a di fe r i t dar probabi l c ! t e plac e din mome nt c e a ale s s ! t e at ing!. 294


Juan

D a c ! a a le s s ! t e a t inga , de # i nu t re buia , îns e a m n! c ! s -a gândi t la as t a # i ge s t ul e s t e un re z ul t at pre me di t at , c a t oat e ge s t ur i le f iz ic e , at inge r i le în mod s pe c ial. În ge ne ral, fe t e lor nu le plac e s ! at ing! s au s ! f ie at ins e de b!r ba" i c u c are nu s unt impl ic at e înt r- o re la" ie , de c i fapt ul c ! fat a t e -a at ins în mod c on# t ie nt s au involunt ar, e s t e un s e mn bun. Adu- " i amint e c ! în s pat e le f ie c !r ui ge s t s e af l! un gând, o int e n$ ie . D e m ul t e o r i fe t e le î" i da u de în" e le s c ! t e pla c lov indu- t e , de c i dac ! t e love & t e în joac ! s punându- " i parc ! „ Te r min!!”, at unc i e un se mn sigur. D upa c e s ! v ! ui t a $ i: -

o

a t inge re

unde va

pe

bra $

a t unc i

c â nd

sta$i

în

pic ioare -

o at ingere undeva pe picioare at unci când st a$ i jos

-

dac !- " i pr inde mâna, vre a o re la" ie c u t ine

-

dac ! o fat ! t e ple z ne & t e u& or s au t e love & t e în glum!, ai gr ij! c ! t e plac e # i c e l mai probabi l t e dore & t e

295


Juan

P u n c te c h ei e d e re ţ inut:

-

Or ic e gând are o e x pr imare # i o mani fe s t are f iz ic !

-

To t ul e în o c hi i e i; pupi le le s e di la t ! c â nd pre do min!

emo$iile

p o z i t i ve

#i

se

c o n t ra c t !

când

predomin!

cele

ne gat ive -

Fe lul în c are t e pr ive # t e î" i d! de în$ e le s : de as upra b!r bie i

ve a s ! f i" i a m ic i, ia r m a i j o s d e b ! r b ie # i în a l t e zo ne a le c o r pului, îns e amn! c ! o int e re s e z i din punc t de ve de re f iz ic -

În" e le ge c ! lac r imi le pot îns e mna mai mul t de c ât t r is t e $ e ;

pot f i o ar m! folos i t ! pe nt r u a manipula -

Anal ize az ! indic i i le pe c are " i le d! e a pe nt r u a t re c e la

ac " iune . -

B ar ie ra înt re t ine # i e a nu e de loc un s e mn bun; s parge

bar ie re le pe nt r u a- i de s c hide mint e a -

D ac ! t e at inge , t e plac e

T ac tic ile ten ta ţ iei Ac e as t ! s e c $ iune t e înva" ! c um s ! ie i ini$ iat iva # i î" i s pune c e t e hnic i s ! fo lo s e # t i pe nt r u a s t âr ni int e re s ul. P r inc ipiul e s t e s implu: arat !- t e int e re s at de o fat ! pe nt r u a ve de a dac ! o int e re s e z i.

296


Juan

D e c e le m a i m ul t e o r i b! r ba " i i s t a u # i s e ui t ! dup! v re un indic iu # i ac " io ne az ! dup! ac e e a s au a& t e apt ! c ! fe t e le s ! „ s al ive ze ” pe s t e e i pe nt r u a- & i da s e ama dac ! ac e s t e a s unt int e re s at e . Tr imi t e c ât e va s e mnale , c ât e va indic i i # i apo i t re c i la ac " iune . N u s t a, c !- " i s t ! noroc ul! T eh n ic a d e ” p esc u it” D up! c um a m s pus , a c e a s t ! t e hnic ! m i-a fo s t a r ! t a t ! de c !t re Val i Mae s t r ul # i e s t e de pr inde re a de baz ! a c e lo r c are au

diploma

de

Master

în

Cucerirea

Fe t e l o r.

Fo l o s e & t e

ac e ast ! put e r nic ! t e hnic ! în mod în$ e le pt , pr ie t e ne . Est e t ehnica principal! p ent r u obser vare #i pent ru capt area at e n$ ie i, iar odat ! c e st !pâne &t i ac e ast ! t e hnic ! ve i #t i c are fe t e s unt int e re s at e # i c are nu. E c o no mis i$ i mul t t imp # i e fo r t # i put e " i s ! o pune $ i în a pl ic a re din c a p! t ul c e l! la l t al înc !pe r i i, f !r ! s! f ie ne voie s! spune " i un c uvânt . N u ve " i m a i f i re s p ins nic io d a t ! . F unc " ione az ! dup! ur m!t or ul pr inc ipiu: înc e rc i s ! c apt e z i at e n$ ia folosind anumi t e ge st ur i #i apoi a#t e p" i un r !spuns, o re a c " ie din pa r t e a fe t e i a s upra c a re ia $ i-a i îndre pt a t at e n$ ia.

297


Juan

Am ins t r ui t pr ie t e ni # i c l ie n$ i în ac e as t ! ar t ! # i am as is t at la s c e ne inc re dibi le , c ând ac e & t ia int rau înt r- o înc !pe re pl in! de fe t e , # i de f ie c are dat ! ple c au la bra" c u c ât e - o fa t ! , a p o i s e înt o rc e a u p e s t e o o r ! # i re p e t a u s c he m a ! Ia t ! m e t o da e x a c t ! de e xe c ut a re a a c e s t e i t e hnic i: 1. Folose &t e -" i oc hi i Uit!-te

inten$ionat

în

ochii

fetei

de

la

distan$!

#i

ur m!re & t e - i pr ivire a. F i i at e nt s ! folos e # t i o pr ivire int im!, s t ra ngâ nd u# o r ple o a pe le pe nt r u a o pr iv i pe s ub ge ne , apoi m!soar-o din c ap pân!-n pic ioare , dar f !r ! s! înt re c i m!s ura. 2. St ai c u fa$ a la e a : Cu c or pul îndre pt at s pre e a, înc l inat u# or în al t ! dire c " ie 3. B e a c e va )ine un pahar în mân ! # i în moment ul în care î l ridici la gur ! ur m!re & t e - o pân! o ve z i c ! s e ui t ! la t ine , apoi ui t !t e int e ns în oc hi i e i pe nt r u c ât e va s e c unde # i apoi ui t !- t e în al t ! par t e (& t iu c ! pare un c l i& e u s iro po s , dar me r i t !). Re laxe az !- t e , nu e x age ra pe nt r u c ! s ubt i l i t at e a e fo ar t e impo r t ant !.

298


Juan

4. Z â m b e & t e - i s u p e r io r Probabil

c!

pân!

acum

fata

$i-a

r!spuns

cu

acelea&i

ge s t ur i, de c i e t impul s ! m!re & t i vi t e z a, dar ai gr ij! s - o fac i t re pt at , de c i dat a vi i t oare c ând v! ui t a$ i unul în oc hi i c e lui lal t , adre s e az !- i un z âmbe t u# o r s upe r io r. 5. Zâmbe &t e -i D a c ! - " i r ! s punde la r â ndul e i c u un z â m be t s upe r io r, po " i ac um s!-i zâmbe &t i de gajat , pe nt r u c ! în st adiul ast a de ja t e va imi t a. As t a e s t e t e hnic a de ” pe s c ui t ”, una dint re c e le mai s imple # i ma i put e r nic e t a c t ic i de c uc e r i t fe t e le în c lubur i, ba r ur i s a u în v ia " a de z i c u z i. Fo lo s e & t e - o pe nt r u a ve de a c â t e s t e de e f ic ie nt ! # i o s ! vre i s !- mi mul$ ume & t i, dar nu e ne voie . Mul$ ume & t e - i lui Val i Mae s t r ul s au, mai bine , nu mul$ umi nim!nui, ple ac ! împre un! c u fat a la bra$ # i c ons ide r c ! ne -ai mul" umi t . Î mp rieten e ș te- te c u p rieten ii ei Am anal iz at înt r- un c api t ol ant e r ior c um s ! t e pre z in$ i pr ie t e ni lor e i, dar înaint e s ! t re c i la ac " iune # i dup! c e ai apl ic at c u succ e s t e hnic a ” pe sc ui t ului” #i ai pr imi t ve rde în for ma unor indic i i de int e re s din par t e a e i, f i i at e nt la ur m!t oare le as pe c t e . 299


Juan

F i i pol i t ic os # i at e nt fa$ ! de pr ie t e ni i e i pe nt r u c a e i s ! t e plac !. Ve z i dac ! are fe t e în c e rc ul de pr ie t e ni, pe nt r u c ! t re buie s ! f i i de # t e pt aic i # i s ! t e por " i fr umos # i c u e le . Am v!z ut mul" i t ipi c are , dup! c e s -au apropiat at ât de mul t de fat a vis ur i lor lor, # i-au rat at # ans e le pe nt r u c ! l e -a u

i g n o ra t

pe

prietenele

ei.

Deci

pentru

a-"i

spori

# a ns e le # i a c ! p! t a po s e s ia mingi i, e bine s ! f i i v ! z ut dre pt un t ip pol i t ic os # i at e nt . Fe t e lor le plac e c ând î" i plac e de pr ie t e ni i e i # i îi re s pe c $ i, pe nt r u c ! as t a îns e amn! c !, apre c i indu-i pr ie t e ni i, îi re spe c $ i jude c at a #i modul de a-&i ale ge pr ie t e ni. Pe nt r u c a t a c t ic a a c e a s t a s ! func $ io ne ze # i în c a z ul t ! u, asigur !-t e c ! ai bi fat ur m!t oare le e le me nt e de pe l ist !: -

Obs e r v ! c u c ine e s t e

-

Apropie - t e , pre z int !- t e , z âmbe & t e # i s alut !- i pe t o" i pr ie t e ni i e i în mod e gal

-

Începe o discu" ie sociabi l!, amical! cu grupul ei de pr ie t e ni

-

Apoi c onc e nt re az !- t e as upra une i dis c u$ i i c u una dint re pr ie t e ne le e i mai înt âi

-

D up! c e i-a i a c o rda t de s t ul! a t e n" ie # i a i fo s t de s t ul de pol i t ic os c u re s pe c t iva pr ie t e n!, pune în apl ic are pr inc ipiul put e r i i c e le i de -a t re ia pe r s oane 300

Manualul De Seductie -

Fa c i

Juan

asta

întrebând-o

pe

prietena

fetei

care

te

int e re s e az ! -

Extrage

informa"ii

despre

fat!,

de

exemplu

hobby- ur i, c e - o int e re s e az !, c e - i plac e # i c e nu -

Te c onc e nt re zi apoi asupra fe t e i c are t e int e re se az!

-

N u e ne voie s ! folos e # t i ac um c e a mai bun! for mul! int ro duc e re , dar as t a de pinde de t ine

-

Fo lo s e # t e info r ma" i i le pe c are le -ai af lat de s pre e a pe nt r u a da dr umul c onve r s a$ ie i

-

Po $ i s ! fo lo s e # t i c e -a i a f la t de s pre e a f ! r ! c a e a s ! s t ie . P ui în a pl ic a re le ge a a s o c ie r i i # i invo c i luc r ur i le c are - " i plac # i " ie # i e i, s ubl ini ind fapt ul c ! v ! le aga luc r ur i le c are v ! plac # i as o c i indu- t e c u ac e s t e a

-

S a u p o " i s ! - i s p ui c ! a i înt re b a t- o p e p r ie t e na e i de s pre e a pe nt r u c ! „ $ i s -a p!r ut int e re s ant !”, luc r u c are o s - o f lat e ze

Ai gr ij! aic i: e u î" i re c omand s ! folos e # t i c ât e va infor ma" i i în avant ajul t !u f !r ! c a e a s ! # t ie # i de z v !luie re s t ul s punâ ndu- i c ! a i vo r bi t c u pr ie t e na e i (e le o s ! vo r be a s c a mai t âr z iu or ic um, a# a c ! f i i de # t e pt )

301


Juan

T rimite- i c eva d e b ău t D a c a - " i pla c e de v re o fa t ! a num e # i nu re u# e # t i s ! o b" i i un s e mna l c la r de la e a , î" i re c o ma nd a c e a s t ! me t o d! c a re s e folos e & t e c u s ucc e s în loc alur i publ ic e # i mai ale s dac ! nu ai un re zul t at c lar în ur ma ” pe sc ui t ului” #i nic i n-ai apuc at s ! vo r be & t i c u pr ie t e ne le e i. D e c i da c ! v re i s ! # t i i s igur c a re s unt da t e le pro ble m e i înaint e de a fac e ur m!t o are a mi# c are , t r imi t e pr in c he lne r o b! ut ur ! num a i pe nt r u e a da c ! e s t e s ingur ! , s a u pe nt r u t oat e pr ie t e ne le e i dac ! e s t e c u un gr up de pr ie t e ni. Ia t ! un po s ibi l s c e na r iu: -

Tr im i t e c â t e b a ut ur i t re b uie

-

În

func$ie

de

inspira$ia

de

moment,

po"i

ruga

c he lne r ul s !- i t rans mi t ! un me s aj, s au pur # i s implu s ! - i s pun! c ! b! ut ur i le s unt de la do mnul din c e l! la l t c o l$ al înc !pe r i i -

D up! c e a u pr im i t b! ut ur i le , e s t e po s ibi l s ! - " i fa c ! s e mn s ! t e a pro pi i de ma s a lo r s a u s ! v ina e a la mas a t a

-

D a c ! nu s e înt â m pl! a s t a , f ! t u ur m ! t o a re a m i# c a re

În scurt t imp vei fi expert , iar t ehnici le acest ea de capt at i n t e re s u l

sunt

e x t re m

de

eficiente

#i

te

ve i

#i

d i s t ra

punându- le în apl ic are . Ve i # t i c are fat ! e s t e int e re s at ! de t ine # i c are nu # i în c urand î" i ve i g!s i o par t e ne r !. 302


Juan

C ap ito lu l 12 T ablo u l c o mp let Ei bine, b!ie" i! Am t rat at dest ul de

mul t e

în

majoritatea foarte

ac e as t ! dintre

c ar t e

vo i

ner!bd!tori,

#i

sunte"i

al"ii

sunt

poat e pu" in c ople s i$ i, pe nt r u c ! volumul

de

informa"ii

este

mare , mul t e no$ iuni s unt noi # i nu # t i" i c e s ! fac e " i c u e le . D e ase me ne a, poat e c ! nu le ave " i bine

organizate

în

minte

în

mome nt ul de fa$ !. Am vor bi t de s pre at ât de mul t e luc r ur i, de la c e - " i t re buie c a b!r bat , pân! la t e hnic i le # i t ac t ic i le ps iho lo gic e , de la l imbajul t r upului, pân! la me t ode de în" e le ge re a fe me i i. Ac um ave m t e hnic i le , s fat ur i le & i s t are a me nt ala ne c e s ar ! # i t o t c e t re buie s ! fa c e m e s t e s ! ur m! m un pla n pa s c u pas , c e va c are s e re " ine re pe de # i poat e f i e xe r s at în vederea

ob"inerii

diplomei

de

Oricărei F ete (MCOF ). 303

Master

în

Cucerirea


Juan

S unt c o nv ins c ! a c um # t i" i d e la c e v ine p re s c ur t a re a , a s t a dac ! a" i c i t i t # i s t udiat ac e s t volum, iar c e i c are s -au gândi t c ! t re c dire c t la c api t o le le c u fo r mule magic e s au în& e lat amar nic #i nu se vor sim" i pre g!t i$ i s! se ave nt ure ze în lume . Mai mul t , de ge aba vo r f i abs o lve n$ i ai ac e s t ui c o le giu c are v ! o fe r ! un ghid al c uno # t in" e lo r de s pre fe me i. D a r nu- i nim ic , pe nt r u c ! # t iu c ! s unt uni i c a re vo r c â # t iga la max im din ac e as t ! c ar t e , e i f i ind c e i c are jude c ! t o t c e e a c e fac în func $ ie de re z ul t at e . D e c i dac ! e # t i o bi# nui t s ! s a r i dire c t la a c e s t c a pi t o l f ina l c re z â nd c ! s ucc e s ul din orice domeniu se ob " ine luând-o pe scurt !t uri, vei fi t eribi l de de z am!gi t . În ceea ce prive# t e t a b loul f inal, vo m fo lo si o fo r mul! care a fo s t e la bo ra t ! în ur m a e x pe r ie n$ e i de o v ia " ! de înc e rc ! r i # i e # e c ur i, c e rc e t a re # i s t udiu de s pre v ia " a ma r i lo r b! r ba " i, a psihologi lor #i a oame ni lor obi#nui$ i. Ei au cont ribui t la acest sist em de succes, la acest Decalog al Dame lor c um îi zic e a Val i, la ac e st re zumat unic al c !r " i i în ze c e le gi s t r uc t urat e în o rdine a în c are t re buie ur mat e , de s us în jos , de la pr ima pân! la ul t ima.

304


Juan

Toat e ac e st e le gi fac par t e din c e e a c e a" i înv!" at în ac e ast ! c ar t e , e le re pre zint ! sc hi$ a raf inat ! #i în am!nunt a e le m e nt e lo r c o t idie ne c a re s unt e s e n" ia le da c ! v re i s ! c uc e re # t i o r ic e fat !. Cum s ! le folos e # t i; ur me az ! le gi le # i ins t r uc $ iuni le în ordine , s c r ie c e le ze c e le gi pe o buc at ! de c ar t on pe c are poar t- o înt r- un buz unar s e c undar al por t ofe lului, f !r ! s !- i pui t i t lu # i s c r ie t ot ul înt r- un l imbaj c odat , abre viat , pe c are numai t u s !- l po " i de s c i fra. S c r ie fo r mula de de s c i frare a c o dului de le gi, ia r dup! c e le -a i înv ! " a t pe de ro s t , arunc!

formula

#i

p!streaz!

numai

legile

codate

ale

D e c a lo gului pe c a re s ! le c o ns ul$ i pe nt r u ins pira $ ie # i l!mur ir i s upl ime nt are . Ac um e # t i gat a s ! p!& e & t i în c e a mai bogat !, mis t e r ioas ! # i pl in! de s at is fac $ i i lume , ac e e a a fe me i lor. Înaint e s ! d e zvaluim formula Decalogului, s! ne îndrept am aten"ia

asupra

celor

trei

domenii

esen"iale

pentru

s t ! pâ nire a a c e s t e i c ! r " i # i pune re a e i în a pl ic a re c u s ucc e s pe nt r u a put e a de ve ni c u ade v!rat c ompe t e nt . Ac e s t e a s unt : „ Co mpe t e n" a Co n# t ie nt ! # i Invo lunt a r ! ”, „ D e dic a re a Tot al!” #i „ Cunoa#t e #i Re nun" !”, t oat e f i ind vi t ale în e xe c ut are a # i e f ic ie nt iz are a no i lo r t e hnic i.

305


Juan

D ed ic area to tal ă Pe nt r u a de ve ni c o m pe t e nt t re buie s ! e xe r s a $ i pe nt r u a v ! rafina

deprinderile,

respectiv!

ca

un

trebuie

atlet

sau

s!

repeta"i

politician

deprinderea

pentru

a

d e ve n i

c o mpe t e nt . N u re pe t i$ ia e mama înv!" at ur i i, c i re pe t i$ ia pe r fe c t !. Cu al t e c uvint e , f ! bine de la înc e put sau c e l pu" in f ! t ot c e po" i # i f ! c a re pe t i$ ia s ! at ing! s t andarde re marc abi le , nu t e mul$ umi c u i luz ia c ! e # t i pe r fe c t # i ve i înv!$ a t oat e ac e le de pr inde r i pe parc ur s . Conc e pt ul c he ie aic i e s t e de dic are a t ot al!, a# a ajungi s ! s t ! pâ ne # t i c e va la pe r fe c $ ie , t e de dic i t o t a l, la fe l c um t re buie s ! fac i c u ac e as t ! c ar t e . S t ud ia z- o z i # i no a p t e t im p d e o lun! # i î" i v ! r ! m â ne pe r mane nt t at uat ! în c re ie r # i va fac e par t e din t ine , iar de pr inde r i le # i me t oda vor f i # i e le t ot ac olo pe nt r u c ând ai nevoie

de

ele.

Numai

a#a

c o mpe t e nt în mo d inc o n# t ie nt .

306

po"i

deveni

cu

adev!rat


Juan

Odat ! c e ai înv !" at s ! me rgi pe bic ic le t !, nu mai ui$ i t o at ! via " a, dar înaint e s ! t reci la st adiul urm!t o r, t rebuie s!-l s t ! pâ ne s t i pe c e l a nt e r io r îna int e s ! po " i s pune c ! e # t i c u ade v!rat c ompe t e nt . At unc i nu va t re bui de c ât s! c i t e #t i ocazional aceast ! cart e #i s! ret u# ezi deprinderi le pent ru a r !mâne la ac e la# i nive l. C o nş tien t ş i I nvoluntar Odat!

ce

vei

fi

devenit

competent

în

deprinderile

#i

înv !" at ur i le ac e s t e i c !r " i, # i ve i # t i c ând s e va înt âmpla as t a pentru

c!

te

vei

întreba

singur

dac!

toate

acestea

func " ione az ! în c az ul t !u, mai ai un s ingur s t adiu de t e r minat . Acest

stadiu

se

C o mp etenţa Con#tiente,

nume&te

Competenţa

I n v o l u n t a ră.

trebuie

s!

ne

În

cazul

concentr!m

Conştientă

#i

Competen"ei asupra

tuturor

de t al i i lor # i me c anis me lor pe nt r u a de ve ni c ompe t e nt în orice moment dat . De exemplu, cel mai nou membru al unei e c hipe de la v ânz !r i va t re bui s ! fac ! un e fo r t c o n# t ie nt pe nt r u a s e adapt a me diului # i a ut i l iz a t oat e de pr inde r i le de vânz !r i pe c are le are (c ompe t e n" a c on# t ie nt !), iar dac ! # i-a r s l! bi c o nc e nt ra re a în pro c e s ul de înv ! " a re , a r e # ua în a f i c ompe t e nt în mod involunt ar. 307


Juan

Compe t e n" a invo lunt a r ! e s t e abi l i t at e a de a e fe c t ua o sarcin!

specific!

f!r!

a

fi

nevoie

s!

ne

gândim

la

me c anis me le e xac t e , c a me r s ul de pi ld!. Adul" i i nu t re buie s ! s e gâ nde a s c ! în t impul me r s ului la f ie c a re mi# c a re în par t e , pe c ând un c opi l c are înva" ! s ! me arg! are ne voie s!-#i

c a lc ule ze

m i# c ! r i le

îna int e .

Tre buie

s!

t inz i

s pre

nive lul de c ompe t e n" ! al adul t ului, c ând nu t e mai gânde & t i la ac " iune a în s ine , c i o fac i pur # i s implu. P r in na t ura no a s t r ! uma n! , t re buie s ! a t inge m un a nume nive l de re pe t i" ie înaint e de a t re c e la ur m!t or ul nive l, c u al t e c uvint e înt âi înve " i s! me rgi #i dup! ac e e a înve " i s! ale rgi. La fe l #i în c azul ac e st e i c !r " i: c onc e nt re az!-t e în mod c on# t ie nt as upra a t ot c e e a c e îns e amn! de pr inde r i # i de t al i i înaint e s ! f i i c apabi l s ! e fe c t ue z i or ic e de pr inde re în mod involunt ar # i at unc i c ând vre i. C u n o aş te ş i Renun ţ ă Sincronizarea

e

perfect!

pentru

a

vorbi

despre

acest

dome niu. Cuvânt ul c he ie aic i e s t e „ re laxe az !- t e ”. Îmi închipui c! uni i d in t re voi sunt e" i t imora" i în legat ur ! c u ac e s t e de pr inde r i no u do bândi t e , iar ade v !r ul e s t e c ! une le dint re t e hnic i le înv!" at e pot f i apl ic at e ime diat , iar al t e le t re buie re pe t at e , de c i sunt e " i pe dr umul c e l bun, 308


Juan

t re buie numai s ! re pe t a" i noi le c uno# t in" e # i s ! v! adapt a" i noi le de pr inde r i pe parc ur s . Când vine vor ba de par t e a de ac " iune propr iu z is !, t re buie s ! t e re la xe z i, s ! s c a pi de t e ns iune , de pro c e s ul în s ine # i c hiar # i de re z ul t at . Cuno a# t e # i Re nun" !, de c i c uno a# t e - " i re z ul t at ul s c o nt at # i re nun" ! la e l. Odat ! c e fac i as t a, t o at e înc e p s ! c urg! # i s ! s e a# e ze în mat c a lo r. Am vor bi t în c ar t e de s pre c onc e nt rare # i ac e as t a e s t e impo r t ant ! în mo me nt e de înv !" are , pre g!t ire # i re pe t i" ie me nt al!, dar c ând e # t i în mome nt ul de ac " iune propr iu z is ! trebuie

s!

te

relaxezi

#i

s!

renun"i

la

concentrare,

c re de - m!. To t ul va c urge de la s ine ; c hiar dac ! e # t i c e l mai bun

#i

ai

toate

deprinderile,

iar

când

vine

vo r b a

de

mome nt ul impor t ant nu t e re laxe z i, o s ! e # ue z i, c re de - m!. Che ia pe nt r u or ic e ac " iune de s ucc e s e s t e s ! c uno# t i # i s ! re nun" i la c o nc e nt rare . P u n c te c h ei e d e re ţ inut: • D e dic !- t e t o t al ac t iv i t !" i i în c are v re i s ! e xc e le z i • D e dic are a t ot al! # i c ompe t e n" a c on# t ie nt ! vor duc e la c o mpe t e n" a invo lunt ar !. • Cuno a # t e # i re nun" ! . Tre b uie s ! a i re z ul t a t ul c la r în m int e # i s ! - i da i dr umul 309


Juan

C ap ito lu l 13 D ec alo g u l d amelo r M e to d a p e rf e c t ă 1. Înc re de re #i c uraj 2. Te ama e st e al iat ul t !u 3.

Fe t e l o r

le

plac

tipii

c a re

ac t ione az! 4. A c " io n e a z ! c a a t a re 5. Me nt or înt r-ale progre sului 6.

Te h n i c i

de

influen"are

pe r fe c t e 7. Fe t e s unt pe t oat e dr umur i le 8. Ri t ualul 9. Re zul t at ul c lar 10 . Înt re bare a spinoas! / f le xibi l i t at e

1. Tot ul se baze az! pe ast a. Capac i t at e a t a de a fac e un pas , de a ac " iona s e baze az ! pe înc re de re # i c uraj, de c i ac e st a e st e pasul pe c are t re buie s!-l fac i înaint e de a t re c e mai de par t e .

310


Juan

2. Te ama luc re az! pe nt r u t ine , nu împot r iva t a, e a î" i fac e o l is t ! c u luc r ur i le pe c a re t re buie s ! le fa c i, e a î" i a ra t ! dumul # i f !r ! e a t e -ai r !t !c i. Folos e # t e - o în avant ajul t !u. Es t e al iat ul t !u. 3. Ac " iune a e st e absolut ne c e sar ! #i f !r ! e a n-ai nimic , de c i ac " ione az ! în le gat ur ! c u c e e a c e vre i # i nu în vi i t or, c i c hiar ac um # i din po z i" ia în c are t e af l i. 4. D a c ! g â n d e # t i, vo r b e # t i, m e rg i # i a r ! " i c a u n b ! r b a t , n u ve i ave a nic i o p ro b le m ! c u fe t e le . 5. G !se #t e pe c ine va s! t e înve " e t oat e t r uc ur i le , înva" ! din e x pe r ie n" a lui # i pro gre s e az ! pân! la nive lul ur m!t o r pr in pe r fe c " ionare c ont inu!. 6. Înva" ! t oat e t e hnic i le #i t ac t ic i le psihologic e ; f i i gat a pe nt r u or ic e ai put e a înt âlni. 7. În jur ul t !u s e af l! t ot c e e a c e ai ne voie . Po" i fac e c uno # t in" ! c u fe t e o r iunde . 8. Pre g!t e #t e -t e pe nt r u mome nt ul în sine : vizual ize az! c lar re z ul t at ul, re laxe az !- t e # i d!- i dr umul.

311


Juan

9. Tre buie s! ai foar t e c lar în mint e re zul t at ul #i s! t e ide nt i f ic i c u e l. 1 0 . Înt re ab!- t e dac ! c e e a c e fac i t e aduc e mai aproape s au mai de par t e de " e lul t !u, dac ! func " ione az ! de c i. F i i f le x ibi l # i adapt e az !- t e în func " ie de re ac " i i le pe c are le pr ime # t i. F ! as t a pân! c ând s im" i c ! me t oda func " ione az ! pe nt r u t ine . Codul Fo lo s e # t e ac e s t c o d pe nt r u a c i fra le gi le D e c alo gului de mai s us pe c a r t o na & ul pe c a re po $ i s ! - l pui în po r t o fe l, pe nt r u c a s e c re t e le ac e s t ui c o d s ! nu f ie af lat e de c ine - $ i g!s e & t e c ar t o na& ul. Fo lo s e & t e abre v ie r i pe nt r u pr ima l i t e r ! a c uv ânt ului, s au orice al t ! asociere care s ! fie u& or de re$ inut penru t ine. R i tu al u l Aic i anal iz !m proc e s ul e x ac t de pre g!t ire a min$ i i pe nt r u ac $ iune . Proc e sul numi t „ Ri t ual” are dou! p!r $ i, f ie c are c u pa& i i e i unic i de ac $ iune .

312


Precum

un

deprinderi

atlet (tehnici

(mentorul),

Juan

de

performan$!,

de

trebuie

influen$are),

s!-$i

faci

trebuie s!

temele

ai

un

s!

înve$i

antrenor

(perfec$ionare

c o nt inu!) & i t re buie s ! par t ic ipi la c o nc ur s ur i (c uc e r ire a fe t e i). Mai e s t e îns a un s e c re t , un e le me nt pe c are t o" i c e i c are s unt pr int re c e i mai buni în do me ni i le lo r de ac t iv i t at e î l fo lo s e s c . E s t e c uno s c ut s ub nume le de re pe t i$ ie me nt al! & i s e e fe c t ue a z ! c u pu$ in t imp îna int e a unui e ve nime nt pe nt r u a t e pre g!t i pe nt r u ac $ iune a în s ine . Exist ! o se rie d e p a& i pe care i-am anal izat mai jos, pent ru a-$ i ofe r i o mai bun! în$ e le ge re a fe nome nului &i pe nt r u a t e pre g!t i pe nt r u ac e s t mome nt . P r imul r i t ua l î l ve i fo lo s i e x a c t îna int e de a fa c e pr imul pa s c !t re c uc e r ire a une i fe t e , pe nt r u a t e pune înt r- o s t are opt im ! de încredere &i siguran $ ! . N u ui t a c !, or ic ât de bun ai f i, t re buie s ! t e înc !lze & t i pre c um un at le t înaint e de e ve nime nt ul propr iu z is pe nt r u a-$ i folosi de pr inde r i le la c apac i t at e maxim!. Ur me az ! pa& i i de mai jos c u e xac t i t at e pe nt r u a int ra în dis poz i$ ia ne c e s ar ! c uc e r ir i i or ic !re i fe t e , or ic ând. N u- $ i ia mai mul t de 5- 10 minut e . 313


Juan

R i tu al u l 1 A. Respira$ ia Relaxeaz!-te, respir! adânc, inspir ! pe nas &i exp ir! pe gur !. Re s pir ! înc e t s i folos e & t e - $ i diafragma (zona de mai jos de bur ic ), as igur !- t e c ! ac e as t a e s t e înt ins ! & i nu folos i ume r i i & i pie pt ul pe nt r u a re s pira adânc . )ine ae r in pie pt t imp de 5 s e c unde , e xpir ! înc e t & i re pe t !. As t a t e va re lax a & i ve i f i gat a s ! v iz ual ize z i. B. V izualizeaz! V izualizeaz!-te pe tine cu fata care te intereseaz ! , prive&te-te vizualizeaz!

pe

tine

fiecare

ac$ionând

exact

detaliu

minte:

în

a&a

cum

fa t a ,

dore&ti,

momentele

ac $ iuni i c are se de r ule az! pe r fe c t . Vizual ize az! t ot ul c lar. Tre b uie s ! ve z i t o t ul c u o c hi i m in$ i i d a c ! v re i s ! ve z i & i în re al i t at e mo me nt ul c u pr ic ina. C . Postura fizic! C orpul t!u trebuie s! f ie al unui câ&tig !tor, încrez!tor & i s igur pe s ine . S t a i dre pt , c u pie pt ul în fa $ ! & i c u ume r i i d re p $ i .

Te

sim$i

e c h i l i b ra t

&i

puternic

ac $ ione zi dint r-o st are de înc re de re în t ine .

314

&i

e&ti

gata

s!


Juan

D. Afirma $ii Spune- $ i lucruri care- $i vor spori starea de siguran$! f !c ând af ir ma$ i i po z i t ive din c are

re ie s e c e pe r s o an!

c o mpe t e nt ! e & t i. S pune luc r ur i de ge nul:„ Î mi plac e de mine îns umi, îmi plac e de mine îns umi!” pe nt r u a- $ i s po r i s t are a de înc re de re în t ine . E. Asociaz ! un stimul La apogeul acestei st !ri asociaz! un st imul. Dac! în c api t o le le pre c e de nt e e ra apl ic at une i al t e pe r s o ane , ac um e r â ndul t ! u. F ! a s t a pe nt r u a a t inge s t a re a a c e a s t a de apogeu

al

încrederii

când

dore&ti.

Po $ i

de

pild!

s!-$i

înc le & t e z i pumni i, s ! fac i o mi& c are v iguro as ! de k arat e , orice

te

caract erizeaz ! ,

dar

f!

ca

gest ul

s!

fie

unic,

f ixe az !- l pr in re pe t i$ i i & i c u int e ns i t at e , dar în nic i un c az nu- l fac e in publ ic ! F. C unoa &te &i renun $! În final, trebuie s ! mai re spir i o dat! adânc &i, odat! c u e x pira$ ia, re nun$ !: s parge t ipar ul, re nun$ ! la re z ul t at ul c lar, du- t e c o mple t re lax at & i las ! luc r ur i le s ! s e înt âmple c a din minune , de la s ine .

315


Juan

Al doi le a r i t ual s e adre s e az ! s ubc on& t ie nt ului t !u, pe c are î l pro grame az ! s ! at rag! o r ic e fat ! do re & t e . Ac e s t pro c e s î$ i va

pro grama

l i t e ralme nt e

mint e a

s!

de v in!

magne t

pe nt r u fe me i, pe c are le ve i at rage pre c um magne t ul at rage f ie r ul. Tre buie s ! re pe " i acest ri t ual de dou! or i pe z i, o dat ! s e ara înaint e de a me rge la c ulc are & i apoi dimine a$ a c ând t e t re ze & t i. R i tu al u l 2

-

F ixe az !- $ i în mint e t ipul de fat ! pe c are $ i- l dore & t i; f !- i un po r t re t în de t al iu & i f !- l c lar, f !- l s ! pr ind! via$ !. F i i ext re m de precis în leg !t ur ! cu t ipul de fa t ! p e c a re v re i e x a c t s ! - l a t ra g i & i c â t e fe t e c a ac e ast a vre i mai e xac t s! c uc e re &t i.

-

H o t ! r ! & t e pre c is c e - i ve i da a c e s t e i fe t e fr umo a s e în s c himbul a fe c $ iuni i pe c a re $ i- o va pur t a , t impului pe t re c ut c u t ine & i c ompanie i e i înc ânt !t oare .

-

S t a b i le & t e c â t d e d e s t e ve i înt â lni c u a c e s t t ip d e fa t ! : în f ie c a re s ! p t ! m â n! , în f ie c a re lun! e t c .

-

F ! un plan pe nt r u a- $ i împl ini dor in$ e le le gat e de ac e ast ! fat ! fr umoas! &i t re c i de ja la pr imul pas (ve z i De c alogul Dame lor ) 316

Manualul De Seductie -

Juan

S t ud ia z ! d e p r ind e r i le & i t a c t ic i le ne c e s a re p e nt r u a f i s igur de s ucc e s în înde pl inire a pla nului (ve z i T eh n ic i d e in f lu en ț are & i C u m să acț ionezi )

-

S c r ie în d e t a l iu p a & i i d e m a i s us & i c i t e & t e - i d e d o u! ori pe zi conform det al i i lor de mai sus.

M ae stru l Pe nt r u a put e a s pune c ! s t ! pâ ne & t i la pe r fe c $ ie c e va , t re buie s ! t e de dic i ac e lui luc r u, s ! de vi i c ompe t e nt în mod invo lunt ar, & i c ând v ine vo r ba de a t re c e la ac $ iune , s ! po $ i re nun$ a. D ar un Mae s t r u e s t e mul t mai mul t de c ât at ât , e l e s t e un le ade r, c ine va c are ac $ io ne az ! pe nt r u c ! e s t e put e r nic , e s t e c ine va c are de vine c u at at mai put e r nic c u c ât c e i din jur ul lui înc e p s ! s e îndo ias c ! de e l. Mae s t r ul & t ie c ! înc re de re a & i s iguran$ a s unt c o ns t r ui t e în int e r io r, f i ind o par t e din e l c are are abs o lut ! înc re de re & i c o nv inge re în e l & i în c e e a c e î& i do re & t e . Mae s t r ul & t ie c ! va ave a c e e a c e î& i do re & t e , & t ie c ! s igur ul luc r u c are s t ! înt re e l s i $ e lul lui e s t e e fo r t ul & i o pe r io ad! de t imp. Când un Mae s t r u dore & t e o fat !, e l va fac e t ot c e este

ne vo ie

s!

o

c uc e re as c !

c e lo r lal$ i. 317

f !r !

a

înc !lc a

dre pt ur i le


Juan

D a c ! o v re a c u a de v ! ra t pe fa t ! , va o m o r î ba la ur ul, va t re c e pe s t e mun $ i înal$ i & i r â u r i învo lb u ra t e & i va g!s i o c ale de a ajunge la fat !. Mae s t r ul & t ie c ! f ie c are z i c are t re c e î l aduc e mai apro ape de $ e lul s au de fat a vis e lor lui. El & t ie c ! pie dic i le s unt t e mporare & i e s t e pre g!t i t s ! le fac ! fa$ ! c ând vin. Mae s t r ul nu ia nic io dat a luc r ur i le la mo dul pe r s o nal, e l & t ie c ! t o at e p!re r i le de s pre e l s unt o de s c r ie re a c e lo r c are le e mi t , dar e l nu are de c ât luc r ur i bune de s pus de s pre ac e &t i oame ni. Maestrul

se

concentreaz!

proc e s ului în s ine ,

asupra

rezultatului,

nu

a

pe nt r u c ! & t ie c ! as t fe l va ave a s ucc e s .

( t ie c ! d a c ! s e c o nc e nt re a z ! a s up ra p ro c e s ului în s ine va ave a d e s u fe r i t d in c a u z a a m â n ! r i lo r, ia r a m â n a re a e s t e s ino nim! c u de z int e gra re a . Mae s t r ul & t ie c ! t re buie s ! f ie c o ns t ant pe nt r u a c !p!t a r !s plat a bo gat ! c are i s e c uv ine . E l & t ie c ! t re buie s ! f ie c o ns t ant în e fo r t ur i & i gândur i, pe nt r u c a al t fe l va f i c a & i ine x is t e nt . Mae s t r ul & t ie c ! s !n!t at e a e s t e pr io r i t at e a s a num!r ul unu. 318


Juan

S ! n! t a t e a îns e a m n! b un! s t a re a s a f iz ic ! & i m e nt a l! & i e l &tie

c!

f!r!

aceasta

nu-&i

va

vedea

niciodat!

visele

de ve ni t e re al i t at e . F !r ! s !n!t at e nu s e va mat e r ial iz a nimic & i e l & t ie c ! s ! n! t a t e a e ma i bun! de c â t t o a t e . Mae s t r ul & t ie c ! t o at e ho t !r âr i le s ale c are î l pr ive s c pe e l & i pe al$ i i s unt bune , e l & t ie c ! î& i vre a s ie & i bine le , iar ne voi le lui s unt pe ac e la& i plan c u ale al t ora. Mae s t r ul nu ia nic io dat ! dre pt bun! jude c at a al t o ra, c u toate

astea

este

flexibil

în

gândire

&i

este

deschis

s uge s t i i lo r & i înv ! $ ! r i i în o r ic e do me niu. Mae s t r ul s e de dic ! pe r fe c $ io n!r i i c o nt inue & i, la o r ic e nive l ar f i, &t ie c ! ai dou! var iant e : or i progre se zi, or i mor i. Or i c o nt r ibui la c e va, o r i c o nt amine z i pe al$ i i. D e ac e e a a s e perfec$iona

&i

a

înv!$a

de

la

al$ii

sunt

de

maxim!

impo r t an$ ! pe nt r u e l. Mae s t r ul & t ie c ! fe me ia e s t e c e a mai fr umo as !, c e a mai magni f ic ! f i in$ ! de pe fa$ a p!mânt ului, c u inima, c u mint e a & i c u t r upul. E l o t ra t e a z ! înt o t de a una c a pe o do a mn! , indi fe re nt de c um arat ! ac e as t a s au de c e s t at ut are .

319


Juan

Mae s t r ul nu c re de in s ufe r in$ !, e l & t ie c ! numai e go - ul poat e s ufe r i, s au c e l c are c re z i t u c ! e & t i. (t ie c ! t u - c e l c are e & t i c u ade v !rat nu po at e s ufe r i. Mae s t r ul t ut uro r Mae & t r i lo r a fo s t Val i Mae s t r ul. Ac e as t a e s t e o de s c r ie re f ide l! a dragului me u pr ie t e n, e xe mplul me u în via$ !, c e l c are mi-a fos t me nt or. Spe r c ! a$ i avut s e nz a $ ia c ! de ja î l c uno a & t e $ i pe m! s ur ! c e c i t e a $ i c a r t e a de fa$ ! & i poat e c ! a fos t t ot t impul al!t ur i de voi, dup! c um & t iu c ! e s t e al!t ur i de mine . La as t a s e re z um! t ot ul & i abia c ând ajunge $ i la s t adiul ac e st a ve $ i f i c u ade varat c ine va. At unc i ve $ i f i Mae st r u.

320


Juan

C u vân t d e f in al B!ie$i, pân!

felicit!ri aici,

c!

a$i

acum

ajuns

ave$i

un

ava n t a j a s u p ra c e lo r la l$ i b ! r b a $ i din lume a ac e as t a. Car t e a ac e as t a a a& t e pt at mul t timp

s!

fie

scris!

pentru

c!

mint e a me a nu e ra s uf ic ie nt de mat ur ! & i îmi pur t am la ve de re c ic at r ic i le e mo $ io nale pe c are $ i le las ! s ufe r in$ a din drago s t e . Pe de a l t ! pa r t e , a m t r ! i t c e le mai

fr u m o a s e

clipe

din

via$a

me a al!t ur i de o fe me ie & i pân! în z iua de az i fe me i le , f ie c are din e le , s unt apro piat e s uf le t ului me u pe nt r u c ! vad fr umus e $ e a & i mis t e r ul din f ie c are . Me s ajul me u e s t e ac e la pe c are v i l-ar f i dat Val i Mae s t r ul, anume

c!

st!pânind

aceste

tehnici

ave$i

o

mare

re s po ns abi l i t at e . Î n fo nd, dac ! $ i s e d! mul t , s e a& t e apt ! mul t e de la t ine .

321


Juan

S c r ie re a a c e s t e i c ! r $ i a fo s t o e x p e r ie n$ ! unic ! p e nt r u mine,

a

fost

minunat

s!

muncesc

la

un

proiect

de

ase me ne a nat ur !, un subie c t apropiat suf le t ului me u. Sunt re c uno s c at o r pe nt r u c ! am put ut s ! re t r !ie s c c e le mai m!re$e

momente

recunosc!tor

&i

vou!

lec$ii c!

din

m-a$i

via$a

mea

inspirat

&i

&i

v!

sunt

mi-a$i

dat

pos ibi l i t at e a de a- mi împ!r t !& i pove s t e a. Am

retr!it

momentul

&i în

am

în$eles

care

ob$ii

cât un

de

emo$ionant

num!r

de

poate

telefon,

fi

prima

înt âlnire , pr imul s !r ut , pr ima dat ! c u o fat !. E x is t ! o are c e va mai fr umo s , mai inc i t ant de c ât as t a? N u pe nt r u mine & i po a t e c ! nic i pe nt r u vo i. S im t c ! s c r i ind a c e a s t ! c a r t e a m a j uns s ! t e c uno s c p e t ine , c i t i t or ule . N u m! înt re ba c um, dar s imt c ! am ajuns s ! t e c uno s c c umva . S pe r c ! & i t u a i a c e e a s i s e nz a $ ie de s pre mine & i, de & i oame ni i s pun c ! s unt o e nigm!, c re d c ! m! c uno & t i de ja la fe l de bine c a o r ic are al t ul. D o m ni lo r,

a b ia

a&tept

s!

v!

a ud

p ove & t i le ,

ave nt ur i le ,

mome nt e le minunat e al!t ur i de mis t e r ul mis t e re lor, inima ve & nic ! a lum i i, fe m e ia . A& a c ! , v ! ro g s ! le îm p ! r t ! & i$ i c u mine .

322


Juan

Re $ ine $ i c ! t o at e c uno & t in$ e le t e o re t ic e s unt de fapt do ar i n fo r m a $ i i

dac!

exist!

numai

pe

hârtie

sau

în

mintea

vo a s t r ! . Ad e v ! ra t a c uno a & t e re s t ! în c o m p o r t a m e nt , în ac $ iune . Infor ma$ ia e st e la r ândul e i ut i l! c and e st e pus! în apl ic are în ve de re a unui sc op c lar, iar c ând pune $ i ac e st e info r ma$ i i în apl ic are & i s e ve r i f ic ! a f i ade v !rat e , at unc i ac e st e a de vin c unoa&t e re . Mai r ! mân deci numai trei lucruri de f!cut: 1. Adânc e &t e -t e în ac e ast ! c ar t e , $ ine -o la înde mân! &i c o ns ul t- o de s . 2. At ac !! Tre c i la ac $ iune pe nt r u a o c uc e r i pe fat a visur i lor t ale , nu c ândva, c i c hiar ac um. 3. Cu e for t , r !bdare &i în t imp, ve i de ve ni Mae st r u. Ac um t re buie numai s ! f i i c on& t ie nt de t oat ! fr umus e $ e a & i pos ibi l i t !$ i le c are - $ i s t au la pic ioare . Ac um e vre me a s ! ac $ ione zi, pe nt r u c ! via$ a e sc ur t ! &i o s!-$ i par ! r !u c ! mor i & i n-ai înc e rc at . Tre c i la ac $ iune ! Mie unul mi-ar pl!c e a s ! s e & t ie c ! am mur i t înc e rc ând s ! c a$ !r o no u! c ulme , acc e pt ând o no u! provo c are & i v re au s ! s e & t ie c ! a m mur i t a c o pe r i t de glo r ie .

323


Juan

A& a c ! înc e rc a$ i, b!ie $ i, de dic a$ i-v! de opot r iv! s t udiului & i ac $ iuni i &i apoi înc e rc a$ i. Ce a mai mare gre &e al! e st e s! re nun$ a" i, de c i r idic a" i-v ! & i mai înc e rc a" i o dat !. Conc e nt ra" i-v! as upra pa& i lor z i lnic i & i fat a c are a a& t e pt at pân! ac um va ve ni. (i iat- o! F r umoas ! c a un înge r ! O ve z i? Eu o v!d &i est e at ât de fr umo as! ! Est e t ot ce $ i-ai dori t &i mai mul t de c ât at ât . N u e s t e pe r fe c t ! îns !, t ânje & t e dup! mai mul t , a& t e pt ându- t e . A& t e apt ! s ! de vi i b!r bat ul de c are e s t e ne vo ie , b!r bat ul de c are are e a ne vo ie . Ce ale gi? S ! a&t e p$ i &i s! t e înt re bi „ c e -ar f i fost dac !...” ? Sau ve i fac e un pas c !t re e a pe nt r u a af la? Ve i f i oare de s t ul de b!r bat c a s ! p!& e & t i în ne c uno s c ut , & t i ind c ! ac o lo t e a& t e apt ! c e le mai fant as t ic e o c az i i? S p e r d in t o a t a inim a c ! ne vo m înt â lni v re o d a t ! & i t u a i s ! mi s pui pove & t i c u ave nt ur i c are - $ i înt re c a& t e pt !r i le & i- mi vei

pomeni

de

acel

lucru

minunat,

re al i t at e , c ar t e a M an u al u l D e S e d u c ti e .

324

acel

vis

devenit


Juan

V! mul$ ume s c c ! a$ i fos t al!t ur i de mine de -a lungul ac e st e i ave nt ur i pl in! de pe r ipe $ i i. Cu D rag o ste , C u raj s i Ac ț iune , Juan www.ju an .ro

325

Manual de Seductie - Juan

Recommend Documents