Activiatea cardiaca reglare extrineca si intrinseca efectul furtunului de gradinaFull description
Descrição completa
Full description
Full description
Full description
saf
model pembelajaran
a
fegtergfweDescripción completa
a
AFull description
a
review sayaFull description
Descripción completa
aFull description
aFull description
Full description
aFull description
Descripción completa
kkjsjjsFull description
a
Malformatii Cardiace Congenital e ÎN MEDICINĂ, CA SI ÎN DRAGOSTE, NU SPUNE "ÎNTOTDEAUNA" SI NU SPUNE "NICIODATĂ" - TOTUL E POSIBIL...
Proiect realizat de studenta: Atanasiu Dana-Andreea AN I/MG/Gr IV Prof.Coordona Prof .Coordonator: tor: Dr Dr.. Cibu ana
Ce sunt malformatiile cardiace congenitale sau cardio!atiile congenitale" ▪
▪
▪
Malformatiile cardiace congenitale re!rezinta totalitatea anomaliilor structurale ale inimii !rezente la nastere# $ind rezultatul unei alterari a dezvoltarii embriologice cardio&asculare. 'ermenul de cardio!atii 'ermenul cardio!atii congenitale (CC)# se refera refera la malformatiile malformatiile (anomalii) cardio&asculare# cardio&asculare# a!arute in eta!e diferite# in tim!ul &ietii intrauterine# diagnosticate $e in acel stadiu# sau imediat du!a nastere. Anomaliile cardiace si &asculare constituie cea mai &asta categorie de boli congenitale la om# $ind intalnite la *+ din nou-nascutii &ii care !rezinta malformatii.
Ce cauzeaza malformatiile cardiace congenitale? ▪
In ma,oritatea cazurilor nu se cunoaste moti&ul !entru care acestea a!ar. Inima fatului incepe sa bata la 20 de zile de la conceptie. Ince!and cu aceasta !erioada# inuenta mai multor factori asu!ra dez&oltarii cardio&asculare este otaratoare# sustin s!ecialistii. neori !oate $ &orba de infectii in cursul sarcinii (cea mai des im!licata $ind rubeola0 &irusul rubeolei !oate interfera cu dez&oltarea normala a inimii fatului sau cu dez&oltarea normala a altor organe). Dar si alte &irusuri !ot $ im!licate in !roducerea malformatiilor cardiace congenitale. neori ereditatea ,oaca si ea un rol in a!aritia malformatiilor cardiace congenitale. 1e !ot intalni familii in care mai mult de un co!il este afectat de o malformatie cardiaca congenitala# insa aceste cazuri sunt rare. Alte situatii in care a!ar malformatii cardiace congenitale sunt sindroamele genetice care e&olueaza cu afectarea mai multor organe# cum ar $ sindromul Do2n. Atentie3 4iscul de a!aritie a malformatiilor cardiace congenitale este crescut de consumul unor medicamente# a consumului de alcool sau droguri.
▪
▪
▪
!t nou-n5scu6i din *.777 &in !e lume cu malforma6ii congenitale cardiace. Acestea sunt res!onsabile de 8+-9+ din decesele in !rima s5!t5m5n5 de &ia65 i !5n5 la 88+ din decesele sur&enite in decursul !erioadei neonatale (7-;< zile). Malforma6ia congenital5 de cord a!are c5nd inima nu se formeaz5 normal in &ia6a intrauterin5. =Malforma6iile cardiace congenitale (MCC) re!rezint5 totalitatea anomaliilor structurale ale inimii !rezente la natere# $ind rezultatul unei alter5ri a dez&olt5rii embriologice cardio&asculare. >le a!ar in !erioada cardiogenezei (n.r. - dez&oltarea inimii).= Malforma6iile inimii sunt cauzate de factori multi!li. Adesea# factorul cauzal nu !oate $ identi$cat. Ceea ce se tie cu e?actitate este c5 in @7+ din cazuri MCC sunt rezultatul interac6iunii intre factorii genetici i de mediu. Cea mai &ulnerabil5 !erioad5 !ri&ind inuen6a factorilor de mediu asu!ra dez&olt5rii cardio&asculare este !erioada cardiogenezei.
▪
▪
▪
▪
Malforma6iile congenitale cardiace !ot $ sim!le sau com!le?e# cu sau f5r5 li!s5 de o?igen (cianogene sau necianogene)# cu sau f5r5 semni$ca6ie emodinamic5# f5r5 sim!tome (asim!tomatice). Afec6iunile asim!tomatice sunt adesea de!istate accidental# uneori la c56i&a ani du!5 natere# iar unele nu necesit5 tratament. Manifest5rile afec6iunilor sim!tomatice de!ind de ti!ul anomaliilor structurale e?istente. Aceste anomalii !ot $: defect se!tal &entricular (;7+ din cazuri)# trans!ozi6ie de &ase mari (*+)# tetralogie Ballot (*9+)# coarcta6ia aortei (*7+). Afec6iunile cardiace cu debit crescut se manifest5 !rin di$cult56i de res!ira6ie# retrac6ie subcostal5# intracostal5 i su!rasternal5# alimenta6ie di$cil5# bebeluul obosete la su!t# nu crete in greutate# este !alid i trans!ir5 frec&ent. Afec6iunile cardiace cu debit sc5zut se manifest5 !rin oboseal5# !aloare# !uls ra!id (taicardie)# in&ine6ire (cianoz5)# sinco!e# cantitate sc5zut5 de urin5. Ins5 cele mai im!ortante semne ale malforma6iilor congenitale cardiace sunt as!ectul &5n5t-alb5strui (cianoza) i insu$cien6a cardiac5.
Defectul de sept Atrial(DSA) 4e!rezinta o malformatie cardiaca congenitala cu o incidenta de ./*7.777 de nasteri si o !re&alenta !e se?e de ;:* nou-nascuti de se? feminin/nou-nascuti de se? masculin. Defectul se!tal interatrial este o malformatie congenitala cardiaca# ce se caracterizeaza !rin !rezenta unei comunicari anormale intre cele doua atrii: stang si dre!t# la ni&elul se!tului interatrial. Deoarece !resiunea din !artea stanga a inimii este mai mare decat cea din !artea drea!ta# defectul se!tal atrial !ermite trecerea sangelui din atriul stang in atriul dre!t (sunt stanga drea!ta). Volumul de sange ce trece din !artea stanga a inimii in cea drea!ta de!inde de marimea defectului se!tal atrial. Acest lucru duce la cresterea &olumului de sange in !artea drea!ta a inimii si in !lamani. Cresterea u?ului de sange la ni&elul &entriculului dre!t si !lamanilor face ca &entriculul dre!t sa lucreze mai mult si in tim! sa de&ina ine$cient functional (insu$cienta cardiaca drea!ta). Acumularea de sange la ni&elul !lamanilor fa&orizeaza a!aritia infectiilor !ulmonare si a i!ertensiunii !ulmonare.
Care sunt tipurile de DSA? ▪
D1A se clasi$ca# in functie de localizarea sa# in: *. D1A ti! ostium secundum - situat in regiunea medie a se!tului interatrial# in dre!tul foramen o&ale (foramen o&ale ramane este o structura cu rol functional in &iata intrauterina# ce !ermite sangelui din sistemul &enos sa a,unga direct in !lamani si ulterior sa se intoarca in circulatia sistemica)0 este cel mai frec&ent ti! de D1A ;. D1A ti! ostium !rimum - situat in regiunea inferioara a se!tului interatrial 8. D1A ti! sinus &enos situat in &ecinatatea &arsarii &enelor ca&e in atriul dre!t . D1A ti! sinus coronar a!arut datorita li!sei totale sau !artiale a !eretelui ce se!ara sinusul coronar de atriul stang D1A !ot $ unice sau multi!le# singure sau asociate cu alte malformatii congenitale cardiace.
'i!uri D1A
Care sunt simptomele DSA? ▪
▪
D1A !oate $: asim!tomatic sau !oate determina fatigabilitate (oboseala)# dis!nee de diferite grade (senzatie de Eli!sa de aerF)# !al!itatii (resimtite de !acient ca batai ra!ide regulate sau neregulate)# infectii !ulmonare. La copii# D1A se !oate manifesta !rin apetit scazut si o dezvoltare staturoponderala necorespunzatoare!
Care sunt complicatiile DSA? ▪
D1A de dimensiuni mici nu determina aparitia complicatiilor # acestea se incid a!roa!e intotdeauna s!ontan in cursul !rimilor ani de &iata.
Defectele se!tale atriale mari !ot determina urmatoarele com!licatii: Hi!ertensiunea !ulmonara - caracterizata !rin cresterea !resiunii in arterele !ulmonare !este &aloare normala# com!licatie ce a!are in cazul D1A netratate 1indromul >isenmenger com!licatie ce a!are in decursul a mai multor ani de e&olutie a unor D1A mari# netratate# caracterizata !rin in&ersarea suntului (drea!ta-stanga) sau e?istenta suntului bidirectional la ni&elul D1A Insu$cienta cardiaca drea!ta - inca!acitatea !artii dre!te a inimii de a-si inde!lini functia de !om!are a sangelui. Aritmii (tulburari de ritm cardiac) - $brilatia atriala# utterul atrial# taicardia atriala si boala de nod sinusal. 4isc crescut de accident &ascular cerebral - !ersoanele cu defecte se!tale atriale mari# in s!ecial cei cu sindrom >isenmenger# !rezinta risc crescut de accident &ascular cerebral din cauza migrarii unui ceag de sange la ni&elul
D"#"C$%L S"&$AL '"$*C%LA (DS') ▪
▪
▪
4e!rezinta un defect de substanta situata la ni&elul se!tului inter&entricular# fortand o comunicare anormala intre cei doi &entriculi. Prin aceasta comunicare rezulta un u? sanguin cu orientare stanga-drea!ta. Cantitatea de sange ce trece !rin aceasta comunicare este &ariabila# de!inzand in !rinci!al de dimensiunea defectului si de diferenta de !resiune dintre cei doi &entriculi. Daca u?ul sanguin !rin D1V este semni$cati& &a determina cresterea u?ului sang&in !ulmonar# dar fara a!aritia cianozei. lterior &a a!area dilatarea ca&itatilor dre!te si stangi ale inimii si grade &ariabile de i!ertensiune !ulmonara.
▪
▪
In stadii tardi&e a!are sindromul >isenmenger (i!ertensiune !ulmonara se&era cu in&ersarea u?ului !rin D1V care ia o orientare drea!ta-stanga si a!aritia cianozei). D1V !oate $ o malformatie cardiaca congenitala izolata (nu mai e?ista si alte defecte de structura ale inimii) sau asociata altor malformatii (de e?: tetralogia Ballot# trans!ozitia de &ase mari# trunci arterial comun etc.)
Canalul arterial persistent ▪
Persistenta de canal arterial este un defect cardiac congenital caracterizat !rin e?istenta unei comunicari anormale intre originea ramului stang al arterei !ulmonare si aorta descendenta. PCA !oate e?ista ca malformatie congenitala cardiaca izolata sau !oate $ asociata altor malformatii cardiace sau unor defecte cu alte localizari.
▪
In &iata intrauterina# canalul arterial este o structura functionala ce asigura trecerea sangelui o?igenat direct in aorta# fara a trece !rin !lamani. >ste stiut fa!tul ca in &iata intrauterina !lamanii fetali nu au rol in res!iratie# acest rol inde!linindu-l doar du!a nastere. Canalul arterial se oblitereaza du!a nastere# de&enind un ligament $bros (un EcordonF) situat intre aorta si ramul stang al arterei !ulmonare (fara a a&ea un rol functional du!a nastere).
Cum se clasi+ca &CA? ▪
Canalul arterial !ersistent se clasi$ca in functie de marimea sa# de u?ul de la ni&elul sau (marime si directie) si de sim!tomatologia !e care o !ro&oaca !acientului in: - silentioase - nu au nici o sim!tomatologie clinica# $ind diagnosticate doar ecogra$c - mici - !acientul !rezinta un suu continuu la ascultatia cordului - medii - mari - sindrom >isenmenger - caracterizat !tin in&ersarea u?ului de sange la ni&elul canalului arterial !ersistent# cu cresterea !resiunii la ni&elul arterelor !ulmonare (i!ertensiune !ulmonara)# dis!aritia suului si a!aritia
1indromul >isenmenger A!are cand suntul de&ine drea!ta-stanga (sangele neo?igenat se amesteca cu sangele o?igenat) cu sim!tome care debuteaza la ;7-7 de ani cu i!o?ie (scaderea o?igenarii tesuturilor)# cianoza (coloratie &iolet-albastruie a !ielii)# degete i!ocratice# fatigabilitate# dis!nee# aritmii# durere toracica si !al!itatii# insu$cienta cardiaca drea!ta.
Care sunt simptomele &CA? ▪
▪
▪
In !ersistenta de canal arterial sim!tomele difera in functie de co!il (&arsta) si marimea canalului. a un canal arterial de dimensiuni mici nu e?ista sim!tomatologie s!eci$ca iar auscultatoric nu a!ar modi$cari. a un canal arterial de dimensiuni mari se !oate ausculta un suuu continuu in !ortiunea su!erioara a marginii sternale stangi si !ot a!area semne de insu$cienta cardiaca (co!ilul nu creste# nu se alimenteaza# res!ira ra!id si nu res!ira bine cand e ala!tat# are taicardie frec&enta cardiaca !este normalul &arstei). In !ersistenta de canal arterial la !rematuri# semnele de insu$cienta cardiaca sunt mai frec&ente# !utand $ insotite de com!licatii mai gra&e !recum detresa res!iratorie# a!nee sau enterocolita necrotica.
>&olutie ▪
▪
>&olutia !acientilor cu canal arterial !ersistent este &ariabila in functie de &arsta. Astfel: - la nou-nascut !rematur - in ma,oritatea cazurilor# canalul arterial se incide s!ontan - la nou-nascutul la termen se !oate incide s!ontan sau necesita incidere farmacologica (cu a,utorul unor medicamente) sau cirurgicala (canalul arterial se ligatureaza in cazul nou nascutilor la care nu s-a !utut realiza inciderea farmacologica) - la co!ilul mare si la adult in ma,oritatea cazurilor este necesara inciderea canalului arterial
'etralogia Ballot ▪
Cea mai frec&enta malformatie a regiunii conului cardiac si trunciului arterial# este cauzata de se!ararea inegala a conului din cauza de!lasarii catre anterior a se!tului cono-truncal.
A) ingustarea canalului !rin care sangele !araseste &entriculul dre!t# adica stenoza pulmonara infundibulara
▪
▪
▪
J) !rezenta unui defect larg al se!tului inter&entricular C) !ozitionarea aortei deasu!ra se!tului inter&entricular ( aorta calare pe sept ) D) i!ertro$a !eretelui &entriculului dre!t din cauza !resiunii ridicate de la acest ni&el
'etralogia Ballot
▪
▪
▪
Inima normala are camere. Cele doua su!erioare se numesc atrii si sunt se!arate intre ele de un se!t atrial # cele inferioare se sunt ventriculele si sunt se!arate intre ele de un se!t inter&entricular # si de atrii de se!tul atrio&entricular. Val&ele conecteaza atriile dre!t si stang cu &entriculii cores!unzatori. Acestea !ermit trecerea sangelui din &entriculul dre!t in !lamani !rin artera !ulmonara # unde este o?igenat. 1angele se intoarce !rin &enele !ulmonare la &entriculul stang # de unde &a $ !om!at mai de!arte !rin aorta in intregul organism.
'etralogia Ballot ▪
In 'etralogia Ballot sangele !om!at de inima &ariaza si este de!endent de marimea defectului se!tal &entricular si de se&eritatea stenozei !ulmonare . In functie de gradul stenozei C>VD se descriu: ▪
▪
▪
▪
*)Ballot roz (tegumente normal colorate)
Daca stenoza este usoara# !resiunea din &entriculul dre!t !oate $ !utin mai ridicata decat cea din cel stang. Astfel# o cantitate mica de snage neo?igenat din &entriculul dre!t# &a trece in cel stang# amestecandu-se cu cel o?igenat si trimis in !eriferie. 4estul de sange neo?igenat din &entriculul dre!t isi &a urma cursul normal s!re !lamani. Acesti co!ii &or !rezenta nivele scazute de
▪
▪
▪
;)Ballot cianotic (tegumente colorate in albastru) obstructie mai se&era a stenozei !ulmonare &a determina o cantitate mai mare de sange neo?igenat sa treaca !rin defectul se!tal in &entriculul stang si se &a amesteca cu sangele o?igenat. Acesta &a $ trimis in circulatia sistemica si &a
Care sunt Com!licatiile 'etralogiei Ballot " ▪
▪
nele defecte congenitale cardiace au o com!onenta genetica !rintr-o mutatie genetica sau !rin inter&entia unor factori de mediu care determina a!aritia acestora mai frec&ent in anumite familii. Abuzul alcoolic al mamei in tim!ul sarcinii#care conduce la sindrom alcoolic fetal este frec&ent asociat cu tetralogia Ballot. nele medicamente consummate in sarcina si fenilcetonuria sunt de aseamenea im!licate in etiologie.
1emne si sim!tome ▪
▪
Cele mai intalnite semne si sim!tome ale tetralogiei Ballot sunt cianoza tegumentelor- patului ung.ial si al buzelor# care se agra&eaza mai ales cand co!ilul este alimentat sau !lange. nii co!ii !ot sa nu $e cianotici# dar sunt letargici datorita ni&elului scazut de o?igen din sange. nii co!ii au e?tremitatile reci si !alide. Co!iii mai mari se simt obositi# nu sunt acti&i sau obosesc foarte re!ede# !rezinta dis!nee si e!isoade de sinco!a. Dez&oltarea si cresterea adec&ata a co!ilului de!inde de u?ul de sange si o?igenarea acestuia. Co!iii cu tetralogia Ballot nu castiga in greutate si nu cresc su$cient# ca alti co!ii de &arsta lor.
▪
Cianoza !oate $ !rezenta de la nastere sau la scurt tim! de la nastere si se dez&olta in !rimii ani de &iata. &rima manifestare !oate include alimentatie
di$cila# cianoza in tim!ul alimentatiei# tai!nee si agitatie. 1im!tomele in general !rogreseaza secundar i!ertro$ei se!tului infundibular. Agra&area obstructiei conduce la i!ertro$e &entriculara drea!ta# !redominenta suntului drea!ta-stanga si i!o?ie sistemica. Cianoza !rogreseaza cu &arsta. Dispneea la acti&itatea $zica este comuna. S/uatingul (ado!tarea !ozitiei genu!ectorale) este un mecanism
com!ensator caracteristic suntului drea!ta-stanga care a!are la co!ilul care face acti&itate $zica. Acesta creste rezistenta &asculara !eriferica care diminueaza suntul drea!ta-stanga si creste u?ul de sange !ulmonar. >!isoadele de .ipo,ie sunt !otential fatale si !ot a!are si la !acientii fara cianoza e&identa. Mecanismul include s!asmul se!tului infundibular care agra&eaza obstructia &entriculara drea!ta. Greutatea la nastere este mica iar co!ilul !rezinta de$cit staturo-!onderal si retard mintal# alaturi de !ubertate
Coarctatia de aorta ▪
▪
▪
Coarctatia de aorta (CA) este o stenozare (ingustare)# a lumenului aortic# localizata deobicei la ni&el istmic# imediat sub originea arterei subcla&ie stangi. In cazuri mai rare !oate $ localizata oriunde intra toracic sau abdominal. 1e !oate asocia cu sindromul 'urner sau 1one (&al&e mitrala in !arasuta# inel
"pidemiologie
▪
Din totalul anomaliilor congenitale cardiace# coarcta6ia de aort5 ! rezint5 un !rocent de 1. Pre&alen6a acesteia Kn 1tatele nite se Kncadreaz5 Kntr-un inter&al de -<+ din num5rul !acien6ilor care !rezint5 afec6iuni cardiace congenitale. Ln Asia i >uro!a# inciden6a acestei !atologii este sub 2 i# !entru e?em!li$care# un studiu e!idemiologic mai &eci# realizat Kn Islanda# !rezint5 doar de cazuri ra!ortate de !acien6i trata6i cirurgical Kn ! erioada *@;9-*@@.
▪
Netratat5 cirurgical# gradul de mortalitate asociat coarctaiei de aort5 este foarte ridicat: @7+ !n5 la &rsta de 97 ani# complica3iile posibile $ind re!rezentate de: emoragiile intracraniene# disec6ia de aort5# endocardita i insu$cien6a cardiac5 congesti&5. ▪
Coarctaia de aort5 a!are mai degrab5 la !acien6ii de se? feminin (ra!ort b5rba6i/femei: ;/*) i se asociaz4 cu patologii !recum sindromul 'urner# sindroame congenitale determinate de infec6iile cu &irusul rubeolos Kn !erioada sarcinii# neuro$bromatoza # arterita 'aOaasu ($brozarea masi&5 a !ere6ilor aortici cu Kngustarea consecuti&5 a lumenului acesteia)
#iziopatologie! Simptomatologie! Complicatii ▪
▪
CA &a genera cresterea !resiunii in &entriculul stang# cu urmatoarele consecinte# !recoce si tardi&e: a nou nascut si co!ilul mic:
Co!ilul mare !oate $ initial asim!tomatic# dar in tim! dez&olta:
*. H'A in e?tremitatea su!erioara a cor!ului ;. claudicatie (durere in musculatura gambelor la mers) la ni&elul membrelor inferioare 8. circulatie colaterala im!ortanta (la ni&elul arterelor intercostale# mamara# s!inale) . ane&rism al arterelor intercostale dilatate 9. !redis!ozitie !entru accidente &asculare cerebrale . endocardita bacteriana infectioasa Q. insu$cienta &entriculara stanga# in stadii a&ansate
$ranspozitia vaselor mari ▪
$ranspozitia vaselor mari ($'5) este un ti! de malformatie
cardiaca congenitala# in care cele doua artere mari (artera !ulmonara si aorta) sunt in&ersate# adica aorta iese din &entriculul dre!t al inimii si !rimeste sange albastru care este trimis ina!oi in cor! fara a $ o?igenat#iar artera !ulmonara iese din &entriculul stang# !rimeste sange rosu si il trimite iar in !lamani. ▪
▪
In mod normal# sangele o?igenat (rosu) este !om!at din &entriculul stang in aorta !entru a a,unge in organism# in tim! ce sangele neo?igenat (albastru) este !om!at din &entriculul dre!t in artera !ulmonara care il trans!orta la !lamani unde sangele este o?igenat. 1u!ra&ietuirea imediat du!a nastere de!inde de !rezenta altor malformatii cardiace care !ermit amestecul sangelui o?igenat cu cel neo?igenat. Prezenta uneia dintre aceste malformatii !ermite
Care sunt factorii de risc pentru transpozitia vaselor mari?
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
Cauza e?acta a a!aritiei 'VM nu este cunoscuta# insa mai multi factori !ot creste riscul ca un co!il sa sufere de aceasta boala: Mama cu diabet zaarat. Mama care sufera de rubeola sau o alta boala &irala in tim!ul sarcinii (in s!ecial daca infectia este contactata la ince!ul sarcinii). nul !arinti a a&ut trans!ozitia &aselor mari sau alta malformatie cardiaca congenitala. Consumul e?cesi& de alcool in tim!ul sarcinii. Alimentatie necores!unzatoare (dieta saraca) in tim!ul sarcinii. Mama cu &arsta !este 7 de ani. Jebelusii care au sindromul Do2n (o afectiune genetica in care fatul afectat are trei cromozomi ;* in loc de doi) !rezinta mai frec&ent malformatii cardiace congenitale.
Care sunt simptomele transpozitei vaselor mari? ▪
▪
▪
▪
Cianoza !ielii# a buzelor si ungiilor ( coloratia albastruie determinata de o scadere a concentratiei de o?igen in sange ). 'rans!ozitia &aselor mari ('VM) este cea mai frec&enta malformatie cardiaca congenitala cianogena# adica defecte care cauzeaza o tenta albastruie a !ielii. Cianoza &a a!area de obicei in !rimele ore de &iata. Dis!nee (res!iratie di$cila sau cu efort) 1labiciune si oboseala. Din cauza oboselii !erioada de alimentatie (ala!tat) !oate $ deosebit de di$cila. Degete i!ocratice (ungii lucioase si curbate con&e? com!arate cu sticla de ceas la maini si la !icioare)
▪
Intarziere in crestere si dez&oltare
▪
esin sau sinco!a. 1inco!a este o !ierdere
Care sunt complicatiile transpozitiei vaselor mari? ▪
▪
▪
▪
Hi!o?ia (li!sa de o?igen la ni&elul tesuturilor) Insu$cienta cardiaca congesti&a ( o afectiune care a!are atunci cand inima nu mai !om!eaza su$cient sange organismului). Insu$cienta cardiaca congesti&a se dez&olta cu e?ce!tia cazului in care e?ista malformatii cardiace asociate care !ermit amestecul sangelui o?igenat cu cel neo?igenat. Joala &asculara !ulmonara obstructi&a este o afectiune care !roduce daune la ni&elul !lamanilor si determina a!aritia dis!neei (res!iratie di$cila). Moartea. Bara inter&entie cirurgicala# trans!ozitia &aselor mari este fatala in ma,oritatea cazurilor in !rimele sase luni de
$ranspozitia vaselor mari Comparatie intre *nima sanatoasa si cea cu malformatie
$runc.iul arterial comun ▪
$runc.iul arterial comun este un ti! rar de
malformatie cardiaca congenitala caracterizata !rintr-un singur &as de sange care !leaca din &entricul dre!t si stang# in loc de doua &ase de sange (artera !ulmonara si aorta) cum este normal. ▪
▪
'runciul arterial comun a!are atunci cand# in tim!ul dez&oltarii fetale# trunciul !rimiti& nu se im!arte in artera !ulmonara si aorta# rezultand un singur trunci arterial care su!ra!une !e un defect se!tal &entricular mare. In consecinta# un amestec de sange o?igenat si deo?igenat intra in circulatia sistemica# !ulmonara# !recum si in cea coronariana. De asemenea# &al&a !ulmonara si &al&a aortica sunt de obicei fuzionate (unite) intr-o singura &al&a cu ; - cus!ide.
Care sunt factorii de risc?
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
Cauza e?acta a a!aritiei trunciului arterial comun nu este cunoscuta# insa mai multi factori !ot creste riscul ca un co!il sa sufere de aceasta boala: Mama care sufera de rubeola sau o alta boala &irala in tim!ul sarcinii (in s!ecial daca infectia este contactata la ince!ul sarcinii) nul !arinti are o malformatie cardiaca congenitala Consumul e?cesi& de alcool in tim!ul sarcinii Mama cu diabet zaarat tilizarea unor medicamente in tim!ul sarcinii Jebelusii care au sindromul Do2n (o afectiune genetica in care fatul afectat are trei cromozomi ;* in loc de doi) !rezinta mai frec&ent malformatii cardiace congenitale.
Care sunt simptomele trunc.iului arterial comun?
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
Princi!ala caracteristica a trunciului arterial comun este dez&oltarea tre!tata a sim!tomelor de insu$cienta cardiaca congesti&a ( boala caracterizata !rin afectarea ca!acitatii inimii de a se um!le sau de a !om!a o cantitate su$cienta de sange la ni&elul cor!ului)# cauzata de i!ertensiunea !ulmonara (tensiunea din arterele !ulmonare de&ine mai mare decat normal). 1im!tomele se dez&olta deobicei in !rimele sa!tamani de &iata. 1im!tomele trunciului arterial comun: Di$cultati de res!iratie (dis!nee) sau res!iratie ra!ida (tai!nee) Cianoza ( coloratia albastruie determinata de o scadere a concentratiei de o?igen in sange ) Degete i!ocratice (ungii lucioase si curbate con&e? com!arate cu sticla de ceas) boseala etargie (li!sa de energie) Di$cultate in alimentarea bebelusului 1cadere in greutate Intarziere in crestere si dez&oltare
Care sunt complicatiile trunc.iului arterial comun?
▪
$ulburari respiratorii . Distribuirea anormala a sangelui face ca o cantitatea !rea mare de
sange sa a,unga la ni&elul !lamanilor. >?cesul de licid la ni&elul !lamanilor determina a!aritia di$cultatilor res!iratorii. ▪
6ipertensiunea pulmonara (tensiunea din arterele !ulmonare de&ine mai mare decat
normal). Cresterea u?ului de sange in arterele !ulmonare determina cresterea tensiunii arteriale. Acest lucru creste efortul !artii dre!te a inimii. ▪
*nsu+cienta cardiaca. >fortul crescut al inimii si a!ortul scazut de o?igen duce la
insu$cienta cardiaca. Insu$cienta cardiaca a!are atunci cand musciul inimii nu mai !om!eaza cantitatea de sange necesara organismului. ▪
"ndocardita este o infectie a &al&elor inimii sau a stratului sau intern (endocardul). A!are
frec&ent la !acientii care au malformatii cardiace congenitale. >ndocardita e cauzata de bacterii (rareori fungi) care intra in circulatia sang&ina si colonizeaza interiorul inimii# de obicei &al&ele cardiace. Jacteriile !atrund in circulatia sang&ina !e mai multe cai# inclusi& in tim!ul unor inter&entii in sfera stomatologica sau o!eratii cirurgicale. ▪
Complicatii tardive. Ciar si du!a inter&entia cirurgicala unele com!licatii !ot sa a!ara
mai tarziu in &iata: i!ertensiune !ulmonara !rogresi&a# stenoza &al&ulara (ingustarea calibrului unei &al&e cardiace)#insu$cienta &al&ulara (anomalia de functionare a &al&ulelor cardiace care antreneaza un reu? de sange in ca&itatea cardiaca !e care o !araseste)#aritmii (tulburari de ritm cardiac)
Jibliogra$e ▪
angmanRs Medical >mbriolog >d. a *;-a- '.S 1adler
