WMAI'GEARU
CONTINUITATE CULTUnAIÀ çI DISCONTINUITATT,
tA DUNÀnr,ADEfos
înr
SECOIT,LEVII-VIil
EDrrTrRarruwnnsrrÀçu Dn[ BrrcrrRESTr 1997
@EdituraUniversitii{iidin Bucuresti o s. Panduri, 90-92,Bucureçti- 7 6235;telefon: 4rc.n .g4 Ç
rsBN 973- 575- 180_ I
CUPRINS
Cuvântînainte(deStelianBrezeanu).. ..................V Notaau1oru1ui.............. ...."..............VII Intrcducere................ .......1 CapitolulI. Istoriapolitico-militaràa spaliuluiDunâriideJosîntre559-804...........................1 CapitolulII. Continuitate culturalà............... ..............31 çi discontinuitate l.- Civilizaliamaterialà ...........31 A.- Ceramica.............. ........31 B.- Obiectedemetal..... ......39 2.-Circulaliamonetarà ............6g 3.- Destràmarea Bisericiiçi supraviefuirea creçtinismului popular. ................90 4.-Toponimia............... ...........99 CapitolultrI. Habitatulçi moduldevia!à..... .....104 I .- Ultimul nivelurbanal oraçelorde la DunàreadeJos..... ........I 04 2.-Ruralizarea ......109 3.- supraviefuirea :zolatàaunororaçe în secolelevll-vll.. .......112 4.-Açezàrileçi cimitireledela DunàrsadeJosdin secoleleVll-Vll .........115 A.- CulturaCiurel........ ....115 B.- Cimitiredeincineratie din secoleleVI-VIIdin Munteniaçi O1tenia...................120 C.-PrimafazâaculturiiDridu........ -.123 5.-Deplasàrile depopulalie romanicilor.............................13 çi problemanomadismului Capitolul fV. De la RomanialaRomaniilepopulare.Dezagregarea uneisocietà!i................138 1.-Desffimarealimes-uluidunàreançiaadministralieiprovinciale .............138 2.- Problemadominalieibizantinela DunàreadeJosîn secoleleVII-VIII...... .............I44 3.-DominaliaavaràlaDunâreadeJos........ ..............150 4.- Dominaliabulgaràla DunâreadeJos(delaAsparuhla Krum)... ............158 5.-Romaniile populare qiSclaviniile............... ..........161 CapitolulV.Sinteza etnicà........ .....166 Excursuri ....................176 I - Informatiilelui Iordanesdespreteritoriullocuitdesclavini. ...176 II - Cronologia ràzboaielor avaro'bizantine din anii '90 ai secoluluialVllea...............I79 III - DesprelocalizareaOnglos-uluiçi despresistemulde fortificalii dela Niculi!e1................. .......181 fV - Ipotezaoriginii romanicea unoraristocrafidin l*raganatulbulgar. .....186 V-Despre"refugiatii"dinN{aurikios,Strategikon,Xl.4.31......................189 Vl-'Vlahorinhinii"............ ...191 Concluzii.. ...................194 Listafigurilor............. .................199 Abrwieri .,ZAI Bibliografie ..................203 Abstract... ....................221 Index........ ....................243
CTIVANTTINAI]\TTE de Stelian Brezeanu
O,roua monografie, ce a format substanta unei teze de doctorat elaborate sub îndrumarea celui ce semneazâ aceste rânduri, se adaugâ imensei literaturi çtiinçifice consacrate evolufiei spatiului carpato-dunârean în mileniul marilor migrafii. O literaturâ ce abundâ în studii de valoare çtiinfifi.câ inegalâ. Existâ, pe de o parte, lucrâri cu vâditâ funclie propagandisticâ. Altele, multe la numâr, nu evitâ vicii de metodâ, fie datoritâ caractenrlui mârunt al cercetârii, rrrpte de conte>
VI Unul dintre meritele domnului Madgeanr este acela de a înscrie ancheta sa într-un orizont larg. Poate luarea în considerafie a ansamblului sud-est european çi chiar european ar fi dat o mai mare greutate încheierilor sale çi, desigur, o mai mare nuantare. Mâ gândesc, mai întâi, la limitele surselor arheologice în studiul realitâfilor etnice. Rezenrele în aceastâ chestiune ale unor eminenti specialiçti ai domeniului, cllm sunt Ferdinand f,ot F Lucien Musset, ne îndeamnâ 1amultâ prudenfâ ùr concluziile noastre. Dar am în vedere mai ales faptul câ "marea cenJrâ" în cultura materialâ din secolele VII-VIII, pe care autorul o surprinde la Dunârea d.eJos, nu este singularâ la nivelul continentului nostru. Dimpotrivâ, ea reprezintâ un fenomen aproape general european, ce se întinde din Grecia imperialâ pânâ în Spania vizigotâ, Gallia merovingianâ çi Britannia anglo-saxonâ. Cele douâ secole, vântte deZakythinos în orizontul Noii Rome ca "secolele obsçure" ori "marea centrâ" a civihzatiei bizantine, reprezintâ sfârçitul civilizafiei antice greco-romane çi pregâtirea civilizatiei rurale medievale. Aça cum observam mai sus, studiul realitâtilor istorice din spatiul carpato-dunârean, în perioada ce ne preocupâ, cu o singurâ categorie de .furse, conduce la rezultate contestabile. Conçtient d.eacest fapt, domnul Madgearu are meritul de a fi întreprins o cercertare interdisciplinarâ a perioadei, în care-çi dau mâna critica de texte, lingvistica çi arheologia, în care cea din urmâ ocupâ un loc privilegiat în analiza autorului. Principala noutate metodologicâ a lucrârii este ùrsâ disocierea operatâ de autor între conceptele de continuitate /discontinuitate culturalâ çi continuitate /discontinuitate etnicâ ori de locuire. Ea este de naturâ sâ explice mai bine fenomenele complexe ce au avut loc la Dunârea de Jos în cea mai obscurâ perioadâ din mileniul marilor migratii. Principala ù:cheiere a autoruiui este câ în aceastâ perioadâ d.ecezurâ culturalâ se poate vorbi :u de o continuitate etnicâ p de locuire punctualâ, ci de una dinamicâ la =r'eh:l unei arii geografice larg. S-ar putea obiecta câ în bilanful general al anchetei domnului \(aC6eam sunt putine certitudini çi multe întrebâri. Dar întrebârile, când. s-::['une formulate, ttn de domeniul investigaflei istorice ele reprezintâ çi -:- ;:Dgres incontestabil. Râspunsul la elevaveni, cu sigurantâ, din partea j:!or =:-viitoare.
NOTA AUTONULUI
A"""rta cartea fost prezentatàcatnzâdedoctoratla FacultateadeIstorie a Università{ii din Bucureqti,în ziua de 26 martie 1997,la capàtulunei cercetiiri care a durat çaseani. lmi exprimaici recunoçtinlafap de domnulprof. univ.dr. StelianBrezeanu,conducàtorulçtiinfific al\ezei.Am rnai beneficiatde observatiileçi sugestiilefrcute de membriicornisiei:conf. univ. dr. Ligia Bâr2, dr. PetreDiaconu,prof. univ. dr. Victor Spinei,prof. univ. dr. Dan G. Teodor, prof. univ- dr. RàzvanTheodorescu.Multe dintre observaliise regàsescîn acoastàversiunea lucràrii. Discufiilepurtatecu domnii AlexandruBarnea(care,cadecan,a prezidatçi comisia), Mircea Dogaru,RaduFlarhoiu,Gheorghelvlànucu-Adameçteanu, Alexandru Niculescu,Radu Ocheçeanu,$tefan Olteanu,Ioan Carol Opriç, GheorghePoenaru-Bordea, Adrian Popescu, Victor Teodorescu,Florin Topoleanu,Mihail Zahanadem-au ajutat sà Alexandru Suceveanu, ajungla uneleconcluzii,ori mi-auoferit uneleinforrnaliiutile. În fine, dorescsàmu[umescEditurii Universitillii Bucuroçti,pentruiniliativa dea publica tszzdedoctoratîn foartescurttimp çi în condifii excelente.
I]rNN,ODUCENE
trr
froblemei continuitiilii i s-auconsacratnenumàrate lucràri în istoriografiaromâneascà, începândcu operelestolnicului constantincantacuzino,ale lui Dimitrie can-temirçi ale reprezentanfilor$coliiArdelene.Uneori,tomaa fostabordatiintr-uncontext exkaçtiintific,în sensul càrezultatelecercetilriiaufost zubordonate unor scopuripolitice.Constatarea estevalabilàpentnr ambelepàrfi, adicà alât pentru adepfii continuità1iidaco-romane, cât çi pentru adversariiei. Dealtfel,primelestudii consacrate demonsffirii continuitiifiis-aunàscutdin nevoiadea ràspunde atacurilorunor autori precumsulzer ori Eder,care,la ranau lor, aveaudrept scopcontestarea legitimitiilii drepturilor românilor ardeleni,ln vrerneacândaceçtia çi le cereau. Politizareascrieriiistorieia condusla deformarea rezultateioràcegrii. îi"e o datii,aceasta s-aînÎâmplatîn cazulambelortabere.Pede o parte,au fost ignorate saudenaturatedoveziindiscutabilealecontinuitiilii,iar pe dealtà parte,afost.*"g"oÉ semnificafia unormàrturiiçi nu au fost luateîn considerareaceledatecarenu sepotriveaucu imaginea idealizatiia unei continuitili româneçtiîn întregulspafiude etnogeneâ.Ne referim, în aceàstii ultimà afirmafie,la ignorarea voiti-aposibilitil{ii ca,în uneleperioade,sà se fi înterupt locuirea romanicà/româneascà în zonelede câmpi'e'Dacà acestpunct de vedereera împirtaçil de mulfi istorici mai vechi, se constatiicà el a fost abandonat(mai mult saumai pulin Lciq de càtreo partedintre cercetiitorii din ultimeletrei decenii. Lucrarea de fafà îçi propung lntre altele,si examinezein cemàsuràsepoatevorbi de o continuitate romanicà în zonelede câmpie diatre carpafii Meridiona[ Balcani çi Marea Neagrà. oricare ar fi ràspunsulla întrebare,chestiuneatrebuie discutatàftrà ".""rtà unul prejudecàli,în primul rândpentrucà oareprezintà dintre aspectelemajoreale ..problemei continuitàfii"' (De t@ll sefoloseçtesintagrna"rrtragereala munte",pentrua desemnaaceastil discontinuitate a locuirii la câmpie). Putem trece în revisti istoriografiaproblemeicontinuitiilii, luând drept criteriu chiar atitudineafafàdeteoria"retrageriila munto".Nu întâmplàtoçdeoarece sfudiernregir:nea Dunàrii J de Jos,careesteun spaliude câmpieînconjuratae munli dealuri. çi Aceastillucrarepoatefi, dealtfel,prività ca o expunerepe larg a problemelor atinsede ConstantinDaicoviciuîntr-unstudiurcareràmânrr"r*piurprin obiectivitatea cu careargumenteazàcontinuitatea, pr:cum çi prin lipsaexageràrilorcareaumarcatunelescrieri din aniigO. în esen!à,ConstantinDaicoviciuconsideracà în Muntenia Moldova nu a existato continuitate çi romanicà,din simplulmotiv càacesteregiuninu ar fi fosiromanizate. Ele ar fi fost românizate ulterior,prin instalareapopulalieiromâneçtivenitod.inTransilvania" dar qi depeteritoriul fostelor provinciisud-dunàrene. culturii Dridu,careestespecificàportru zonaDunàriideJosîn secolele x-X, îi estenegatcaractenrlromânesc.Populafiaromanicaôinte carpalii Meridionali qi Balcani ' Daicoviciu1968:83-97.Veziçi Daicoviciu1971:I g9-I 95.
2
TNTRODUCERE
ar fi fost în întregimeînghilitàde slavi,saualungatiiîn rnunfi.Iatà o seriede afirmatii care,ele singure,pot prilejui o amplàdiscufie,petemacontinuità|iisaudiscontinuitilii culturalela Dunàrea de Jos.Studiullui ConstantinDaicoviciua reprezentat un momentde ràscruceîn istoriografia etnogenezei continuitàlii,la fel ca cel al lui Ion publicatcu patruani mai înainte2. Nestor, çi çi Spunemacaasta,deoarsceele sunt primele lucràri care încearcàsà clarifice etnogeneza pornindîn primulrânddelacerceËrilearheologice, româneascà, care,în anii'50-'60, auînceput sàaducàla luminàprimeledescoperirimaiimportantereferitoarela epocamigraliilor.În studiul sàq Ion Nestorofsreao viziunediferitàazuprachestiunilorcarevor fi tratat€uheriordeConstantin Daicoviciu,admi!ândo continuitateetnoculturalàçi pentruMunknia çi Moldova.Se aràtacà rocentdescoperita culturàlpoteçti-Cândeçti-Ciurel3 arscaracterromanicçi càdin eas-adezvoltat apoi culturaDridu - culturapopulalieiromâneçtidin secoleleIX-X. Celedouàstudii, ale lui Nestorçi Daicoviciu,sunt,în fond, reprezentative pentruceledouàpunctedevederereferitoare la dilemacontinuitate/ discontinuitate la Dunâreade Josçi la problema"retrageriila munte". Întorcându-neacumla expunereasistematicàa istoriografiei problemeicontinuitiilii la DunàreadeJosa,lncepemprin a aminticàprimulcareapus-oîn disculiea fostdalmatinulIoannes Lucius(DetWnoDalmatiaeet Crcatiae,Frankfurt,1666)s.Lucius(Luëié)admiteasupraviefuirea partialàa populaliei din DaciaRomanà,dar çi o stràmutarede càtrebulgari a romanicilor de la suddeDunàrela nordulfluviului. Carteasaa ràmasmultii wemenedepàçitii,prin scrupulozitatea cu carea adunatçi comentatizvoarele.Estedroptcàçi Cantemirarealizatcevaasemànàtor în Hrcnicul vechimiiromano-moldo-vlahilor, daraceastà vasti lucrare,ràmasàîn manuscris,nu a intrat în circuiful istoriografical epocii. Lucius deschide,açadar,controversaasupraeventualei emigrària unorgrupurideromanici,dela sudulla nordulDunàrii.În ultimapartea secoluluial XVII-leaçi la începutulceluiurmàtor,primii istoriciromâni.MironCostin,ConstantinCantacuzino çi DimitrieCantemir- auargumentat continuitate a,utilizândizvoareleistoriceçi argumentele lingvistice.Nu nevom opri asupraoperelorlor, cadealtfelnici asupraceloralemembrilor$colii Ardelene(Gheorghe$incai,Petruldaior), ori alecontestatarilor continuitàliidela finelesecolului al XWII-lea (F.J.Sulzer,J.C. Eder)6.Pentruceeacenepreocupà1nprincipal- urmàrireapunctelor de vederereferitoarela "retragereala munts" - sunt mai relevanteoperelealtor doi istorici contemporani ai $coliiArdelene:JohannThunmann çi DimitriePhilippide.Primul,autoralunui studiudespreistoriapopoarelordin Europaràsàriteanà (Leipzig, |774),argumenta descendenla românilor din tracii romanizali, de la nordul çi de la sudul Dunàrii, çi atràgeaaten$aasupra înrudirii dintre româniidin Daciaçi aromâni.Invaziilemigratorilor i-au determinatpe stràmoçii românilorsâserefugiezeînmunfi(în Carpafi,în Baleaniçi în Pind),ceeacei-a salva! dar ar fi condusçi la trecerealor la un mod de via!à nomadT.La rândulsàu,D. Philippide(în Istoria României,Leipzig, 1816)demonstra continuitatea daco-romanilor la nordulDunàrii çi admitea retragereaîn locuri ferite în timpurile deprimejdio,dar cu precizarea,deosebitdeinteresantiiçi, într-un sens,modernàocà stiipânii barbari aveaunevoie de oamenii de rând, agricultori sau meçteçugari çi, cà,de aceea,populaliaautohtonàa sffirçitprin a conviefuipaçniccu barbariis. 2Nestor1964:383-423. ' În ceeacene priveçte,preferâmsàfolosim demmirea"cu1ùlraCiurel", fiindcà, açacum aratàDiaconu 1993: 299, existàdeosebiriimportanteînte aspectulCiurel çi aspectulCândeçti,iar descoperirilede 1aIpotegi (ud. Olt) srmtnesemnificative. alstoriografiaproblemeicontinuitàtiiesteprezentatà pe largîn Stoicescu1980çi Brezeenu1991:l4-EI . 5Vezi la Phitippide 1923:664-665Stoicescu 1980:I 9; Brezeenul99l: 20-21. ; 6Vezi prezentiirile fiicutede Phitippide1923:665-666,668-675,675-676,678;Stoicescu1980:20-35çi Brezernu1991:31-35. ?VeziPhilippide 1923:66G667 çi Stoicescul9E0:23-24. t ApudPhilippidc1923:681-682.
INTRODUCERE
3
Trecempestelucràrilelui D. Fotino (1818),M. Ifugàlniceanu(1837),P. J. Schafarik (1844),J. A. Vaillant(1844)çi F. Miklosich 1862)e,carenu au aduspreamulte lucruri noi în dosarulproblemei continuitiiliiçi ajungernastfellaunul dintrccelemai importantemomente din istoria acesteiîndelungatecontrovene:la RobertRoesler,al càrui numea devenitsinonim cu teoriacontestirii continuitiilii românilorla nordulDunàrii. În carteasadin I 87I , Roesleravansa o serieîntreagàde argumentecontracontinuitiilii daco-romane la nordul Dunârii, întrecarecele mai importantese refereaula slabaromanizarea provinciei Dacia çi la faptul cà numeroasele lmprumuturi slavesudicedin limba românànu s-arpùteaexplicadecâtprin formareapoporului român pe teritoriul Bulgarieiro.Astiizi argumentelelui Roeslersunicaduce,dar, în-epocà, respingerealor a necesitato amplà demonstrafie.Roeslera avut totuçi un rnorit: a evidenliat intensitatearomanizàriiprovinciilor sud-dunàrene - fapt care asIânestecontesta!în mod tendeirf,os,deunii istorici bulgari.1ninæresulteorieisale,Roosloracordaun rol însernnatteritoriului dintre Dunàre çi Balcani ln etnogenezaromânilor çi aràtacà în secoleleXII-XItr, populafia româneascà deacoloeraatâtdenumeroasà, încâta reuçitsàlntemeiezeun statputernic,Imporiul Asànegilor. În privinta aceasta,trebuiesào spuner4Roeslera avut dreptate! Teoriaatât de bine elaboratiia lui Roeslora fost însuçiliiçi de Wilhelm Tomaschek(în Zur l(undeder Haemushalbinsel, l88l), un autorcare,anterior,fuseseadeptal continuiûiliirt. Cartealui Roeslera sÎârnit numeroasereacpi. Primul istoric român care a forrrulat o criticâ severàçi bine întemeiatila teoriei imigràrii românilor de la sudulDunàrii a fost Bogdan PetriceicuHasdeu,în primul rândîn /sforia criticà a rcmânilor ( I 873).Aceastàlucrare,plinà de idei interesante,este importantii din punctul nostnr de vedoreçi fiindcà argumenteazà rolul precumpànitoral anumitorzoneîn supraviefuirea popula{ieiromâneçti(estevorbade Olteniaçi Transilvania)l2. Idei asemânàtoare aufostsuslinuteçi deJosefLadislauPié(1880,'1886), carea pe lnhebuintatçi argrrmenteanfropologice, bazacàroraa conchiscà tipul romans-apàstat în specialîn Banat Transilvaniaçi Olteniq Munteniaçi Moldovaar fi fost românizateulterior, de càtrepopulatiacarea cobor.âttreptatdin zonelede dealçi de munter3. O contribulieînsemnatiila controversacontinuitiitii a adus-o1nepocâJuliusJung,care, pentruprima oatà,a efectuatunsfudiucomparativcu provinciile romanede la Dunàreamijlocie çi superioarâ(Pannonia,Noricum, Rhaetia)ta. Critica sistematicàa teoriei lui Roeslerçi elaborareaunei teorii a continuitiifii au fost întreprinsedeA. D. Xenopoltsçi apoide Dimitre Onciult6.Din punctulde vedereal criteriului pe caroîl urmârim, remarcàmcà ambii istorici au adoptattÊzâ,"retrageriila munt€".În special D. Onciula reuçitsàconstmiascà o teoriecoerentàa etnogenezæi românilor,porninddela iaroarcle literareçi dela interpretareafaptelordelimbà.Ceeacemeritil subliniatîn contextulcarene intereseazàesteadmitereaunei deplasària populatieiromanicede la sudul la nordul Dunàrii, în 683-689; %Eiii[[iiiî19rt: stotcercu t9t0:32-41. r0hezentareaopiniilor lui Roeslerla Philippidc 19ï]: 690-695 Stoicercu 19t0:42. çi Philippide 1923:689-690,698-703çi Stolcæcu19t0:41. "Vezi rzllrrdeu 1984,în special43G506. tsVezistudiul critic al lui Onciulasupraoperelorsale(Onciul 1968:1,262-278);deasemenea, Stoiccscu19t0: 45-46. 14J'rng 1887.Vezi Stoicercul9t0:43-214. çi 15Nu ntmai în Istoia Românilor din Dacia Traiand(prima eddie, în 1888),ci înt-o lucrare specialàdin çi 1884,Teorialui Roesler.Studiiasupm stdruinlei rcmânilor în Dacia Traiand- care a pnlejuiq la rândul ei, elabrarea de càtre Onciul a unui studiu care critica atât pe Roesler,cât çi pe Xenopol (superficial în unele privinfe). t6Ïndeosebiîn "Darea de seamàcriticà' la operamai suscitatà a lui Xenopol (1885), dar în alte lucràri çi ulterioare.Vezi Onciul 1968rI, l3l-260, 261-279,447463,570-591; iI: 143-165.Vezi çi aprecierilelui Philippldc 19232740-7ffi,768-770 çi Stoicercu1980:5G51.
4
TNTRODUCERE
wemea dominaliei Bulgariei asuprateritoriului nord-dunàrean;agestadaosde populafiear fi Daciei, çi caresupravieluia întiirit elernentuldaco-romancaremai riimâsesedupii abandonarea provincii, precàdere cu 1nzonelemai înalte.Astfel, teoria"retragerii la numai peteritoriul fosûei munte" aparedin nou, ca odinioaràla Lucius, cornbinatiicu ideeaimigrârii pa4iale.Studiile lui multà wemeultimul cuvântînprivinfa etnogenezei D. Onciul aure,prezentat çi a formàrii statelor medievaleromâneçti. a ajunsla concluzii diferite. Caçi Gustav Din perspectivâlingvisticà, Ovid DensusianurT Vy'eigandrt,el situa zonade formarea poporului românla sud de Dunàre,în fosteleprovincii MoesiaPrima çi DaciaMediterranea,peconsidervntulcàlnrudirile lingvisticeromâno-albaneze nu s-ar putea explica decâtprintr-o lungà conviefuirea românilor cu albanezii.Op€ralui O. Densusianua luat prea putin ln considemreargumenteleistorice.Un alt lingvist Alexandru Philippidete,a elaborat1nsào vastàlucrarc,carecombinaanalizafaptelordelimbà cu ceaa unei pufin de Ovid Densusianu,el ora mari masede informalii literare çi epigrafice.Deosebindu-se provincie Dacia,dar câ, dupà pârere de a,poporului a fosta de cà aria formare român inclus çi retragereaaurelianâ,aceastâarie s-a restrânsla parteasud-dunàreanà; dupâ secolulal Vlllea s-ar fi petrecutdeplasàriale populalieirornâneçtide la sudla nord de fluviu. Cu masivaoperàa lui AlexandruPhilippide seîncheieo epocàîn cercstareaproblemei continuititii. tlupà MareaUnire din 1918,istoricii româniaurenuntatla ceeaceam puteanumi teriante minimelà" e teoriei continuitlfil adicàla admitereacontinuitàlii numaipentruanumite zonesaumedii geografice.Marile sintezointerbelicedoistoriea românilor(alelui Nicolae Iorgaçi C. C. Giurescu)s-ausituatpepoziliaincluderiicâmpiei,respectiva Muntenieiçi Moldovei, în aria de etnogenezà.Un studiu de istorie a mentalilil[ilor ar puteacercetalegàturadintre contextul'epocii(înftptuirea RomânieiMari) çi acestepunctede vedereistoriografice.Raritatea cercetàri'lor arheologiceasupmepociimigraliilor a frcut ca argumentole continuitiiliisàràmânà aproximativaceleaçi. Contsr(tuIpolitic internafional(revizionismulUngarieiçi Bulgariei)a stimulatpublicarea unorstudii specialeasupraproblemeicontinuitàfii,dintrecarecelemai importantesuntceleale lui GheorgheI. Bràtianu2o Dintrecontestatarii continuitiiliiromanice çiAurelianSacerdoteanu2r. la Dunàreade Josîl menfionàmaici pe P.Mutaféiev2z, c,area primit un ràspunsbineargumentat (Nu nerefsrim aici çi la contestatariicontinuitàfiiîn Transilvania, din partealui P.P.Panaitescu2'. mainurneroçi). În perioadainterbelicà,mareleprogresa fost cel înregistrat.de cercetàrilede istorie a limbii. În specialçcoalalingvisticàdela Cluj, roprezentatii deVasileBogrea,NicolaeDràganu, Sextil Puçcariuçi Emil Petrovici,a adusnoi argumenteîn sprijinul koriei continuità|ii. Contribqiile celemai importanæau fo$ celelegatedEanalizadatelorconfinuteînAtlasal Lingvistic Rornân- opEradecâpàtâia çcolii clujene. Pebazalor s.adernonstratcàdaco-romanii.au continuat sà locuiascàîn fostaprovinciedupàretragercaaurelianà.Concluziilelui Sextil Puçcariu2a çi Emil Petrovici2sau fost preluateçi dezvoltatede filologul gorrnanErnst Gamillscheg- autorul mai multor studii despreoriginearomânilor,dintrecarecçl publicat1n1940a avutun mareecou . " În Histoirc de Ia langueroumaine,Paris,I 90I ; vezi Stolcescu1980: 56157 It Vezi r:n studiu critic a$rpralucrâriior acestuiala Frifli 1987: I 55-I 83. tePhilippidc l923.Yezi observaliilolui Stoicæcu1980:58. çi 20Bràtianu 1988b. 2rSecerdofeenu1936. 22Muteftiev 1932(versiuneafrancezà,mai "moderatà",a unei lucràriîn limba bulgaràdin 192?). 2!Paneitescu1929. zaVeziPuçcariu1976(înspecial:155-369). 25Petrovici 1942:8&-878 Petrovici 1943:233-277, ;
TNTRODUCERE
5
printre spocialiçti26. Din punctuldevederecareneprcocupà,remarcàmcàacostestudii lingvistice au argumentatteoria supraviefuirii populafioi rornanicenord-dunàrenoîn anumite zone (I{emgebieten,laGamillscheg):în Munfii Apuseni,dar în bazinulTimocului în zonade çi çi luncàa Dunàrii dintreTeleormançi Bràila.Açadar,lingviçtii, spredeosebiredeistorici, auràmas adeptii unei variante"minimale" a continuitiilii. Sirnion Mehedinf a dat o fundamentare çi antropogeognficàacestorteorii lingvistice, subliniind rolul Transilvanieica "reze.or etnic românesc"de-alungul epociimigraliilor çi în ewl mediu2z. Men,tionàm,pe de ahàparto,studiileasupraoriginii românilorzuddunàreni,lntreprinse deTheodorCapidan2tçi Silviu Dragomirze. ln timpul regimului comunist,discufiileasupraetnogenezei au fost marcatedeintereseçi conotaliiideologiceçi propagandistice. În anii '50, s-aexageratrolul slavilorîn formareapoponrlui român, ftrà a fi totuçi contestatilcontinuitateapopulafiei romanizate1naria de etnogenezà. AcademiaRP.R a înfiinfat o "Comisiepentrustudiul formàrii limbii çi poponrlui român", care a organizatçi o consfrtuire,la 25noiernbrie1958,cuparticiparealuiAlexandruRosetti,Constantin Daicoviciu,Emil Petrovici,DavidProdan.Dezbateriledeatunciaufostpublicateîntr-unvolum litografiat deuz intern,carepânàîn 1989a avut regim secret.Celemai interesanteau fost intervenliile lui Emil Petrovici.Acestaaràtacà toatenumelede râuri anticeau fost transmiseprin filieràslavà,çi la nord,çi la suddeDunàre.Absenta hidronimieiromâneçtis-arexplicaprin trecerearomânilorla nomadismîn timpul opociimigrafiilor.Hidronimiaslavà,maghiarà,cumanà "ne arati cà fixarearomânilors-aîntâmplatîntr-o epocârelativ recentà(sec.XIII-)il$. Aceasta nu însemneazà însàcà româniireprezintiipopulatiaceamai recentiiîn spaliulcarpatodunàrean. Dimpotrivà, ca poporde pàstorilegafide munti çi de balta Dunârii, ei trebuieconsidera{ica cei mai vechi locuitori ai acestortinuturi. Ei au fost însàultimii cares-aufixat"3o. Rezultatelecercetiirilorarheologicedin anii '50 (desûrlde bogate)au fost sintetizateîn primul volum al tratatului oficial de Istoria Ronâniei (1960), în carc capitolelereferitoarela secoleleVI-VIII çi la problemaetnogenezeiçi continuitiitii au fost redactak de Ion Bamea, ldaria Comça,ConstantinDaicoviciq Ion Nestor,Emil Petrovici,Gheorghe Çtefan.C.apitolul despreetnogenezà a fost reluatde autoriisài,C. Daico-viciun E. Petroviciçi Gh. $tefançiîntr-o micàmonografieapàrutàîn 1963(Iaformation dupeupleruwnainetdesatangue).Spredeosebire de manualulde "Istoria RP.R", de tristà celebritate,al lui M. Roller (prima edilie, în 1947), tratâtuIacademicdin 1960sereinarcàprintr-o abordarofoarteserioasàa problemeicontinuitàgii (deçirolul slavilor eraîncàzupradimensionat). Studiul lui Ion Nestor (vezi mai sus),apàrutchiar în anul "Declara,tieidin Aprilie", a reprezentato necesaràaducerela proporfii realea contribufieislavilor la etnogenezaromânilor. El a redeschis,în anii '60-'70, çi disculiaîn jurul "retrageriila munte".ReputatulgeografIon Coneaa publicat în 1967un studiucarecontsstaincludereazonelorde câmpieîn aria de etnogenezà,considerânderonateconcluziilelui I. Nestor.Bazându-se perelatiiri din mai multe epoci, I. Coneaaràta3r cà,în momonteledeinvazii,populaliaserefugiala muntoqi în pàduri.Totuçi,el admiteacâ etnogenezas-adesËçurat çi în zonelelmpàduritede la câmpie.Aceleaçiargumente aceleaçi concluzii au fost exprimate, tot 1n 1967,de alt geograf,Ion Donat32. çi De asemenea, Maria Comçaconsideracà 1nvremurilenesigure,populatiaromanicàs-arefugiat 1nzonelemai
-%ffiïm.
27S.Mchcdinfi CeesteTransilvania?, Bucureçti,1940. , 2tCepiden1927:183-352;Cepiden1936. 2el)regomir 1944:63-101. roPetrovici 1959:l4-1 5. 3rConeat96723-14. 32l)onat 1967:1145-ll6l.
6
tt.ttRoDUcERE
înaltd3.Studiuldin 1968al lui C. Daicoviciu"la carene-amreferitmai sus,a fostgândittot ca o replicàla punctulde vedereal lui Ion Nestor.În 1976a apànrtun scurtarticol al lui C. C. Giurescus,1ncarea fostexpusàsintetico nouàvariantiia teoriei"retrageriila munte":..retagerea la pàdure,nu retragereala munte". Pedealtji parte,punctuldevedereopus,al etnogenezei desËçurateçi în zonelede câmpie, a câçtigatnoi adepfi, în specialprintre arheologii formafi.de Ion Nestor: Eugenia Zahariau', Ligia Bârzu36, Dat Gh.Teodor37, PetreDiaconu3s, Victor Teodorescu3e, OctavianToropuoo, care, în diversestudii, susfincontinuitaJea etnicàçi culturalàromanicàîn toatezonelede câmpie.Un argumentînsemnatîn sprijinul acesteitçorii a fost adusde descoperireaculturilor Ciurel çi Costiqa-BotoÇana, de facturàroma-nicà, dataæîn secoleleVA/I-VII çi ràspânditeçi în zoneledL câmpiedin Munteniaçi Moldova.În acestcontextamintimçi valoroasaciæ postumàa lui p. p. Panaitescqcareestereprezentativà pentruconcepliadesfrçuràriietnogeirezei înû-un spaliufoarte larg: '?oporul rornânestecontinuaroaromanitiilii orientale,el s-a format pe un qpaliu lntinsn Panaitescu çes,delurossi muntos,a càruiaxàesteDunàrea"al. a introdusnofiunea'.pânzelor de populafie",cearomanicàçi ceaslavà,car€seîntrepàtrundeau din nordul Dacieipânàin pind, în cursulsecolelorVll-X. "Numai açaprin tooriapânzelorde populali€carocu vremeasecristaliznazÀ'pe un anumitteritoriq selâmure,ste, printr-ohmgaconvieÇuire peaceleaqi finuturi, înrâurirea slavàasupralimbii române(...), dartotodatiiçi puternicaînrâuùe a limbii latinebalcaniceasupra bulgarei..."4. Lingviçtiiaurealizatîn anii '60-'80maimultelucràrideimportan!àcapitalàpentruistoria limbii române. Amintimîn aceastii privintaediçiilemainoi aleIsturtetltniii rcmânede.Ller€ndru (edifia Rosetti definitivà,în 1986),tratatulcolsctivde Istoria limbii rcmânedin 1g6g,Istoria limbii rcmânedeG. IvÈinescu (1980),precumçi altestudii,semnate deGh.Mihàilà,I. pàtrul D. Macrea,V. Arvinte, C. Poghirc.Dintre lingviçtii sffiini, contribufii lnsemnatea adusGiinther Reichenkron,care a dewolht teoria profesorului sàu Gamillschegasupra.,vetrelor" de etnogeneâ43.
În ultimii ani au apàrutnoi lucràri carecontestiicontinuitatearomanicàla Dunàreade Jos.Gonfried Schramrn4a întreprinso minufioasâçi vastàcercetarea toponimiei sud-csteuropene,ajungândla concluziacàromanitateanord-dunàreanà a dispàrutdupàretragereaaurelianà. I-a su4 instalareaslavilor ar fi provocatrefugiereaautohtonilorromanici în oraçelecare mai rezistau(la sudde Munfii Balcani),pnecumçi în zonaceamai înalti a masivuluibalcanic,în DaciaMediterranea,undeau devenitpàstorinomazi.Slavii ar fi asimilattoatji populaliadacicà ràmasàneromanizatil,dela carear fi proluatvocheahidronimie.Sprcdeosebire-de Gamillscheg çi Petrovici,Schrammnu admiteo retragerea populalieiromaniceçi în Munfii Carpali,deçiel ia în considerareun fenomensimilar, pentru a rezolvaproblemalocului de fiorrnarea poporului român(în Munlii Balcani,adicà).Importanfaopercilui Schrammconstiiin riguroasaanalizâa ri Comçr 196t a:365,nota38. ' x Giurcrcu 1976:l3-16. 35Zeherie l97l: 269,287 . s Bôrzu 19t0: 48- 104. !7Tcodor 197t; Teodor 19t0: 75-84;Tcodor l9tl. $ Dieconu 1974z289-293; Dieconu lgtl:ZlT -220. !eTeodorcsculg6{:485-503; TeodonesculgTla:104-130; Teodorcsculg?lb:104l-1044. { Tor.opu1976. 'r Peneitcrcut969: ll7. 4lbidem: 121. arRcichenhon t963: 6l-7? . { Schramm l9t1; vezi Idcm t98S:223-241;t9t6: 104-125;l9t? b: 85_94. çi
INTRoDUCERE 7
materialuluitoponimic,dar,açacum s-aremarcatdespreea,'b abordare a problemoiîn lumina unei singurecatego.riide izvoarenu poateconducedecath rezultate contestabile,,a5. (Schramm nu sereferàdelocla cercetàrilearheologice, ignorândchiarçi concluziilededusedin teorialui Gamillschegdespreacele'Vetre"- I{erngebieien-în cares-aformatpoporul român). Deçi nu priveçtedirect Dunàreade Jos,trebuieamintità aici cartea lui Kurt Horedt despreTransilvaniaî1 eyll mediutimpuriua',deoareceeacuprindeunçicapitol importantdespre problemacontinuitàfii-Concepfialui Horedtseînscriepe tinià lui Luciusji rnitippiae, în seirsul càrevenirearomânilorîn Transilvanias-apetecutîn condiçiile Bulgariei,în secolul al IXJea; Horedtafirmàînsàcâslavizarea Transilvanieia foitotall"xpansiunli în secolulalùI-lea, dispànând oriceràmàçi1e aleurmaçilordacoromanilordin provincie.Continuitatearomanicàla Dunàrea de Josa fost contestatidecurândçi deUwe Fiedler,într-ovastiimonografieconsacratii necropolelor din secoleleVll-D(din Bulgariadenord,Dobrogea Muntenia, ibuit" deel exclusivslavilor çi "t bulgari (de çi protobulgarilolT.Menfionàmçi pozilia recentii uno, arheologi exemplu,Velizar " Velko/E), de negarea intensitiifii romanizàriiprovinciilor Moesia Secunda Scythia çi, irnçi plici! de contestare 'a continuitiifiiromaniceîntreDunâresi Balcani. Dupàacestistoric al problunei continuitiilii,estenl.rr", sàne definim termenii, adicà sàfacemo distincfieîntrenofiunilede 'tontinuitate culturalà","continuitate etnicà,,çi ..continuitatedelocuire",notiunicare,adeseori,suntconfundate contopiûe înt-o preavagàçi fabuloasâ çi "continuitate" (carea çi devenitun fel de cliçeual propaganaei folclorului istoric). Oricum, çi continuitateaculturalànu poatefi totalà,ci selectivâ, toaiga sedegradeazà ln çi final disparej "ari cu populafiilè continuitatea etnicàesteinevitabilafectatiideamestecul alogene,iar continuitatea dç locuirenu poatefi admisàdecâtîntrelimitele unui spaliuàestulâehrg, à"o"r".. comunità{ile sàteçtieraunevoitesà-simute,periodic,vetrelede sa! din motive economice si de securitate. Continuitatea culturali însemnând plstrarea decàtreun grup umrn ooo" elemente de culturi (tehnici, obiccte,obiceiur[ limbà, credinfe,forme de organizare), " eaesteopusà complementarà acculturefiei. Dacàacculturaliaestemai puternicà,in istoria acelui-grup çi unun apareo discontinuitateculfuralà,chiardacà"din punctdevedereetnic,a existat o continuitato' Este,bunàoarà,cazulromaniârii dacilor.În maremàsurà,aceastas-aÈcut pe fondul unei continuiliili etnice(adicàbiologiceçi demografice) a însemnato discontinuitate a culturii çi autohtone,dar, în acelaqitimp, çi o continuitatodin punctul de vederoal culturii romaneprovinciale.Açadar,cele trei tipuri de continuitatenu sun! în mod obligatoriu, concomitente. Deoareceniciodatilo culfurànu disparecompletîn urma acculturaliei orice discontinuitaæ' culfuralàpresupuneçi o anumitàcontinuitate,çi invers.Deci, confinuitetea culturali trebuie studieti în permenenfà în raportul ci cu proceselede discontinuitate, de schimbare ori de rupturà.ln cazcontrar,concluziilela cares-arajungear puteafi deformate chiar tendenlioase. çi Despre"problemacontinuitàfii"tebuie sàsediscutefàràpatimà cu o câtmaimareobiectivitate, çi avândmereuîn vederefaptulcàabsolutizarea ideii decontinuitate(culturalà,etnicâçi teritorialà) line de o imaginonaivà, reductionistàçi, pânàla urmà, anistoricàa realità1iiistorice. Cu alte cuvinte,continuitateanu poatelnsemnapàstrareanealteratii,neafectatiide nici o schimbare, a elementelordo culturà,a fondului etnic ori a habitatului. Ceeaceneintereseazà în aceastilucrareesteun cazconcret:umirirea relefiei dinamice dintre continuitateçi discontinuitateîn regiuneaDunirii deJos,1nperioadadintre desffimarer civilizafiei urbane romano-bizantine formarea sculturii D"ido". çi a5Brezeenu1991:81, nota206. trHoredt 1986:170-175. a7Fiedler 1992. sVelkov 1987b: 13-21.
g
TNTRODUCEnE
PentruspafiulDunàrii do Jos,problernacorrtinuità1iisaudiscontiruitàfii sepunocu pnecàdorepentrusecoleleVll-Vm" Ests adevàratcààu mai exista! çi mai înainte,çi mai târziù, çi altoporioadocriticq în cares-apoûecu! în anumiteprivinle, o discontinuitateculturatà.Astfel, 1nsecolulal V-lea"provinciile dunàreireau suferit gravedistrugeriçi au fost aprcapopiemdute pontnt autoritateacentralà,situatiaprefigrrând-ope coade la sfirçitul secolului al Vl-lea çi lnceputulcelui de-alVll-lea. Pedealtàpart€,1nMunûeniaçi Moldovaa fost sesizat,1ngeneral, wrhiatus ln habitatulautohùon, nefiind clarificatelncàtnprejuràrile ln cares-auforrnatculturile Ciurel çi C,ostiça-Botoçana. Mai târzirr în secolele)û-Xtr, a existato discontiruibte lntre cultura Dridu çi açeârile din perioadade formarea statuluimedievalfara Româneascà (estevorbade o perioadàpulin cunoscutàarheologic,1ncaremajoritaka vestigiilor apa4in ultimului val de nomazi).Tottlçi, ceamai dificilà pcrioadit,caûea avut,totodalà"çi un loc crucial în procesulde etnogeneâ, a fost ceaa secolelorVll-\fltr. Mai exact,estevorba de intervelul dintre dec. trimerer cMllzatiei urbenc romeno-bfuelthe çl formerca noli cintezeculturele cunorcute mb numele de cculture Drldu', reu scultun belceno-dunlreenàt. Desigurcà nu avemîn vedereacsstedouàsecoleîn sensshicL limitele cronologiceale perioadeifiind aproximative. Un reperdestulde semnificativpenûrusfllrçitul ei estereprezentatde ascensiunea Bulgariei de la sfllrçitul secoluluialVlfl-lea çi lnceputulsecoluluial D(Jea"petecutâlntr-un contsxtasupra cânriane vom opn 1nprimul capitol. Esteun reperde naturàpolitico-militarà"dar el poatefi privit çi htr-o p€rspectivàmai largà,inclusivculturalàçi demograficà,fiindcà aceastàîntitrire çi oilinder€a stattrluibulgara contribuitçi la crisalizareaorizontutuiculturalspocificpentmDunàrca de Jos1nsecoleleX-X, pr€cumçi la uneledeplasàride populalie. În privinla lnceputuluiperioadeidecateneocuptrm,acest4ln modeviden! trebuieplasat în secolulalVllea Multe dintre fenomenelespecificepentrusecolulatVll-lea - ruralizareaçi diqparifiaviefii urbane,instalareaslaviloçtansformàriledin culturarnaterialà"barbarizarea- 1çi au originea1nsecolulal Vl-lca, saumai precisîn a douasajumàtate.Dealtfel, pentnr partea nordduâreanà a spafiului de carene ocupàrq esteadeseoridificil de flcut o distin4ie înte materialeledin secolulal VIJea çi celedin secolulal VII-lea. Açadar,limitele cronologiceale perioadeip€ careo tratàmsuntdestulde laxe,de difrrze. "DunfuEade Jos" estedenumireacursuluifluviului de la Portiledo Fier pânâla vàrsare. Uneorl în parrcainferioaràa fluviului esteinclus qi sectorulBelgrad- Portile de Fier. Având lnsàftt vederefaptul cà"pânàln secolulal )OX-loa,Cazanelcemu foartegreude trecu! Porfile de Fier pot fi socotitelimila dintrref,lunàreaMijlocie çi Dunàreade Jos.În antichitarcçi wul mediq dificultateanavigplieiprin Pufile deFiera lngreunatcomrmicarea lnte ccledouilsectoare alc Dunàrii çi a condusla orisntàrieconotrtic€çi cultmaledivcqgeirte. De acçea,chiar dacàtmii geograficonsideràcotul de la Belgradca lnceputal Dunàrii de Jos,preferlm sàurrrànr celàlalt punct de vedere. RegiuneaDunàriideJosesûedelimitÈtàla nod la vestçi la suddedouàlanfiui munûoase: Carpalii Meridionaliçi Balcanii.Includeurln acestspaliuçi orbemitateade suda MoldovEi,din &çptul Carpalilorde Curburà"zontrcar:eçi 1novul mediua fost sffins legatàde Mrmtsnia de çi Dobrogea.Teritoriul pe careîl studiempoat€fi privit ca o rnstàdepresiune,taveisatà la mijloc de DunàrÊçi màrginitàla estde lvlareaNeagrà.În cadnrlacestuispafiu,mediul geograficiste foart€wriat ln antichitate,s;uprafafa mpeduriteeramult maimare,în specialin ôttenia, vestul cenftl Munteniei.Chiar qi Dobrogeaaveaptrdurimai bogatedecâtacum(esæsemnificatrv, çi în ac€astilprivinfà, numelecatâfii (llmetum).EstulMunteniei('Biirâganul"), zudulMoldovei çi o Ffie din Dobrogea€rauzonede stepàsausilvo-stepà.Câmpiadinbe DurÈre çi Balcani ora æta æ, maipr,opice pentnragricultrrà.De-alungulDunlrii, pemalulnorrdic,pânàh Ourostûrur& iar apoi Între brafelefluviului, existao zonàde bâlli çi mlaçtini care,drryàcum vom vedea"au
z -{ F ô F
\o
10
TMRoDUCERE
populalieicareeranevoitiisàserefugieze.Situareaspaliului awt un rol importantîn supravieluirea Dunârii de Josîntre douàmasivemuntoasea favoriza! pe de alti parte,deplasareacentrifugàa populalieidin zonelejoaseçi deschisecâtrecelemai ferite,în perioadelede pericol. În secolulal Vllea - careestepunctul de plecareal investigalieinoastre- jumàtateade sud a acestuispatiuera împàrfitàîntre provinciile DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythia. Jumàtateanordicà era teritoriu barbar (cu exceptiacapetelorde pod de la Dierna, Drobeta, Izvoareleçi Sucidava). Izvoarele pebazacàrorapoatefi investigatiiperioadasunt destulde sàrace.În privinla celor literare, dacàacesteaaducsuficienteinformalii pentnra douajumàtatea secoluluial VIlea (adicàpentruperioadapremergàtoare destràmàrii/izes-ului), ele devin în schimblaconice pentrusecoleleVll-VnI. Faptulesteexplicabil,càcizonaDunàrii de Josa ieçitdin atenliaistoriografieibizantine.Pentrua douajumàtatea secoluluial Vllea çi începutulsecoluluial VIIlea,i.zvoareleutilizatesunt(în ordineaimportanleiçi a cantitiilii informatiilor): cronicalui TheophylactSimocatta,fragmenteleràmasedin scriorealui MenanderProtector,Stratqikon-ul lui Pseudo-Maurikios,cronicile lui TheophanesConfessor,Agathias,Iordanes,Ioan din Efes, JohannesBiclarensis,PaulusDiaconus,scrierilelui Procopiusdin Caesarea. Pentrusecolele VII-VIII, informatiileprovinmai cu seamàdin cronicalui Theophanes Confessor. Semai adaugà cronicilelui: Nikephor,IoandeNikiou, IæoCrrammaticug GeorgiosMonachos,IoannesZonaras, culegerilede "Miracole" ale Sf. Dumitru editatede P. Lemerle,operelelui ConstantinPorfirogenetul,geografiaanonimàdin Ravenna.O categorieapartede izvoareliterare o constituie listelede episcopate çi listelede semnàturiale ierarhilorprezenlila uneleconcilii. Pentruperioadade carane ocupàm,izvoareleepigraficesuntextremde sàrace.De fapt, estevorba doar de inscriptiade la Lazu çi de o inscripfiede la Odessos, ptecumçi de unele protobulgare. inscripfii În acestecondilii, descoperirilearheologicecapâtii,în mod inevitabil,locul principalîn cadrulizvoarelorutilizabile.Cercetarea arheologicàa perioadeifinale a provinciilor romanobizantinedela DunàreadeJosareo tradiliecwa mai îndelungatà decâtarheologiaepociimigraîn teritoriul nord-dunàrean. Primele observalii în aceastii directie au fost fàcutede Grigore liilor Tocilescula Tropaeumçi deVasilePârvanla Ulmetum,Histriaçi ChioséAidin.Întrucâtinterezul arheologieiseîndreptacu precàderecàtroperioadaclasicà,acestorvestigii "barbarc"nu li s-a acordatînsâ prea multà importantà.Nici în perioadainterbelicànu au existat preocupàri sistematice pentrustudiereaepociifinalea provinciilorromano-bizantine. Sàpàturileefectuate deGrigoreFlorescula Capidava,deGheorghe$tofanla Dinogetia,dePaulNicolrsculaArgamunr, precumçi cele desfrçurateln continuarela Histria au atinsdoar tangenfialaceastiiproblernà. Nici arheologiibulgari çi sârbi nu au adusweo contribufiesemnificativà.Pentruteritoriul Bulgariei, estede notat în schimbcercetareasistematicàa antichitillilor de la Pliska,din epoca khaganatuluibulgar. De o adevàratiidezvoltarea arheologieisecolelorVl-Vll pe teritoriulprovinciilorDacia Ripensis,MoesiaSecundaçi Scythiasepoatevorbi abiaîncepânddin anii '50, atâtîn România, câtqi în Bulgariaçi Iugoslavia.ln ultimelepatrudecenii,au fostdobânditecunoçtinleamànuntite reforitoareatâtla limes-uldunàrean, câtçi la mai multeaçezàriurbanedin interiorul provinciilor. Din pàcate,açeârile ruraleçi necropolele suntmaipufincunoscute. Gn legàturàcu necropolele, remarcàmtotuçiimportantacercetàrilorluiAurslian Petrede la Beroe- PiatraFrecàpi).Estede semnalatexistenfaunor preocupàripentruinvestigareasistematicàa unor microzone,precum ceaa Porlilorde Fier,wrdearheologiiiugoslaviausàpatçi publicataproapeexhaustivfortificaliite din epocaromano-bizantinâ(çi nu numai).Ar fi de dorit ca aceastàmanieràde cercetaresâ se extindà.Unelesituri din MoesiaSecunda aufostsàpatedemisiuniarheologicegermane(Iatrus)
INTRoDUCERE
11
çi poloneze(Novae,Odàrci), în colaborarecu arheologiibulgari. Rezultateimportanteau fost obfinuteîn specialpe çantierele arheologice dela Capidava, Dinogetia,Hahyris, Histri4 latms, Nicopolisadlsfunr, Novae,Sacidav4Tropaoum. Totaici trebuiesàamintim capetelor ""r.trr"u depoddela nordulDunàrii,caremai funclionauîn secolulalVl-lea în Oltsnia @ierna,Drobrt", Izvoarele,Sucidava).Dinte arheologiicareauefectuatcercetiiriîn aceastldirecfie,ii men]ionàm pe: S.Angelova,Al. Barnea,Ion Barnea,A. Cermanovié-Kuzrnanovié, M. Cicikov4 M. Co3", Z. Covaeef,M. Davidescu,R. Florescu,T. Ivanov,D. Jankovié,S. Michailov,A. Opaiç dh. Papuc,S. Parnicki-Pudelko,A. Petre,M.popovié,M. Sâmpetru,c. Scorpan,Al" Suceveanu, o. Toropu,D. Tlrdor,V. Velkov,M Zahanade. Din altii perspectivà,cea a studierii culfurii materiale,s-au înregistra! de asernenea, progreseimportante1nstabilireatipurilor ceramicespecificepentrusecoleleVl-Vll (8. Bôttger, A- Sucweanu"P Diaconu,A. Opaif, C. Scorpan),a cronologieiçi tipotogiei unor catarame çi fibule(J.werner,S. uenze,P.Diacong D. G. Teodor,v.varsik, F. curt4A. Madgearu). ln perioadapostbelicàa luat o maredeuoltare arheologiaepocii migraliilor în România. (Anterior,doarIon Nestorçi DinuV. Rosettiauîntreprinscâtsvacercetiiriîn aceastidireclie). în anii '50, interesulfoartemarecarei-a fost acordataveao motivafiepoliticà, deoarecesecàutau cu asiduitatevestigiileslave,carsurmausàdevinâargumenteale accentuàriifactorului slav în etnogeneza româneascâÎn ciudadificultiifilor, cercetarea a frcut mari progrese,datoritàeforhrrilor unor arheologiprecum:Ion Nestor,EugeniaZahaia, Bucur Mitrea,Victor Teodol€scu,Suzana Dolinescu-Fercheçi a altora.Au fost descoperitoçi încadratecronologic culturi necunoscute pânà atunci (Ciurel, Dridu), care au umplut, în linii mari, golul care exista în cunoasterea "Mleniului I ". Dintr€ açezârileçi cimitirelecelemai importantecareaufostcercetate,le amintim pe celede la: Bucureçti-str. SoldatGhivan,Budureasc4Dulceanca,Istria-CapulViilor,Izvorq Radovanu,SàrataMonteonr,$irna. Esteregretabilînsàcàmulte dintre rezultatelesàpâturilorau ràmasinedite. Cercetareaagezârilorçi necropolelorslaves-adezvoltat,dupàcum era firesc, çi în Bulganaçi Iugoslavia.Au fostdescoperite çi studiatecâtevasituri importante,pl€cumPopina,Dffitjq Stiirmen,Bdinci, Kjulevëa,Novi Pazar,Kladovo,Veliki Gradac,SlatinskaReka,oblinându-se date r€feritoarela cultura secolelorVII-VIII. Este de observatcà, în cele mai mulæ cazuri, arheologiibulgarinu iau în considerare posibilitateasupnavieguirii populafieiromaniceîn teritoriul dintre Dunàreçi Balcani.(Nu acelaçilucru sepoatespunedesprestudiile unor arheologisârbi, precumD. Jankovié). O categoriedeizvoarelnruditecu celearheologiceestereprezeirtatiidecelenumismatice. Acesteaoferà datedespresitualia economicàçi legàturilecomercialealo spatiului de care ne ocupâm.De asemenea,întreruperilesau scâderilesemnificativeale circulaliei monetare semnaleazà momentede ci4provocate deregulàdeatacurilebarbare.(Cronologiadestràmàrii limes-uluipoatefi rçconstituitàîntr-o anumitàmàsurâpebazavarialiilor înregistrateîn circulalia monetarà).Cercetareaesteînsàîngreunatiide faptul càmulte loturi demonedesuntnepublicate. (De exemplu,celede la Histria descopedtodupà 1970,precumçi o marepartedintre cele de la Tropaeum,Noviodunumçi Catlatis).Dintre monedeledescoperite în MoesiaSecundaqi Dacia Ripensis,doar foarte pufine au fost publicateîn mod complet (cu precizareaanului emiterii), astfel cà acesteanu sunt de prea mare folos. De aceea,izvoarelenumismaticenu au putut fi utilizateîn modeficientdecâtpentruDobrogea,Munte,nia,Olteniaçi sudulMoldovei.Irwestigarea circulatieimonetaredin ultima treimea secoluluialVIJea çi din secolulaIVII-lea a Ëcut mari progrese,datoritiicercetàrilorluiGh.Poenaru-Bordea, J.Jurukova,G. Custurea,V.M.Butnariu, cale au realizatçi unelestudii de sintezà.
12
INTRODUCERE
Sigiliilo (proveniteaproapetoate din Dobrogea)sunt importantepentru atestarea continuàrii legàturilor acestuispaliu cu Imperiul Bizantin si, în unele cazuri, a supraviefuirii dominalieibizantine.Celemai multeau fostpublicateçi studiatede Ion Barnea. În fine, amintim informafiilepe carele furnizeazàtoponimiaçi alte fapte de limbà, informalii caresereferàatâtla continuitateapopula{ieiromanice,cât çi la procesulde slavizare petrecutîn regiuneaDunàrii de Jos.În aceastiiprivinp, ne-ambazatpecercetàrileîntreprinse Rosetti, Emil Petrovici,Alexandru ErnstGamillscheg, de:AloxandruPhilippide,SextilPuçcariu, Giinther Reichenkron,Eugen Lozovan,CiceronePoghirc, HaralambieMihàescu,Veselin Belevliev,VelizarVelkov, GheorgheIvànescu,Gottfried Schramm,GhoorgheMihàilà, Elena Scârlàtoiu. càproblemacontinuitiilii romaÎncheisrïlaceastiintoducereprin a neafirmaconvingerea nice la Dunàreade Jostrebuietratatiisine ira et studio.Lucràrile recentecareo contestii- cele acesteicontialelui Schrammçi Fiedler- aupuszubsemnullntrebàriimulte dintre argrrmentele enterioarà argumentafie e revizuiîntreega e relua nuitili. A le de un ràspunsinseemnà çi a continuitàfii.
CAPIÎOI,UI
T
ISTONIA POI,TTTCO.DTTLITARÀ A SPATII]LUI
DItmiBrI rDEJOSîr*rnn 559.8O4
11 Uadrul istoric evenimenfialal epocii pe careo studiemestecel al raporturilor dinhe centroledeputeredepecelodouàmaluri alefluviului: Imperiul Romano-Bizaniin khaganatul çi avar.Conflictele cu slavii din ultimele trei deceniiale secoluluiVl se circumscriutot în acest îndehmgatràzboibizantino-avarpurtatpentrustiipânireaDunàrii deJos a provinciilor riverane, çi alecàruiscurteintervaledepacenu aureprozentatdecâtvictorii diplomaticealeavarilor.precum odinioarâ Decebal,ltaganul Baian a profitat din plin de subsidiile imperiale de tehnica çi lomanàr,dar,sprre deosebire deregeledac,ol acâçtigatpeseama slàbiciuniiarrnateiromano-bizantine de atunci. Dupà ce armataromano-bizantinàa pàràsitlinia Dunàrii, raporturile de forle s-au modificat în senzulcâzonaa inhat subhegemonia avarilor.Gnrpurilemrmsroase deslaviinstalate înregiuneaDunàriideJosnu auconstituitaiciun regatbarbarcapabil sàjoacerolul unui centnrde put€re.La rândul sàu,khaganatulavara inhat într-un lung declin militar dupàeçecul asediului Constantinopoluluidin 626.Acestrelativ vid deputerea fost apoiumplut de Bulgaria,care, din punctde vederegeopolitic,a luat locul Imperiului Romano-Bizantin. Al doilea *ùaganattiircic constituitla Dunàre,dupàcel avar,a dwenit însàun statcomparabilcu celecreatedegirmanici in Europaapuseanà.Creçtinareasa"la mijloiul secoluluial D(-lea, a consacrataceastilevolulie. FiindcàBulgarias-asubstituitImperiului Romano-Bizantinîn raporturiledeforle din zonà,vàm urmàri istoria Dunàrii de Jos pânà în momentul în care Bulgaria çi-a consolidatstàpânirea asupraliniei Dunàrii inferioare,în lntegul spaliupe careîl studiem.Acost terminusad quem reprozintii,de fapt sfiirçitul l*raganatuluiavar,lnfrângereasade càtrefranci, iar apoi de cà6e çi bulgari(în 804). ln ceeace priveçtemomentulde lnceput al perioadeistudiate,avemîn vedereinvazia kutrigurilor din 559, caro,prin consecinfeloei, a slàbit sistemuldefensivromano-bizantinla DunilreadeJosçi a favorizatvictoriile ultsrioarealeavarilor slavilor.Majoritateaoraçelordin çi Scythiaau fost devastatecu aceastiiocazie,dar soparecà invaziakutrigu;lor nu a afectatprea mult Moesia Secundaçi Dacia Ripensis3.Indirec! lnsà,tot bazinul Dunàrii de Josa suportat t Th.S.:
16porrcsteçte cummilitarul romanBusasdinAppiaria (Rjahovo)i-a învàlatpe avari sàconstuiascà fI. maçini deràzboi. 'zAgath.V.ll'13,20-23(FHDRII:479);IoandinAntlohia,2l8(FHDRIL357);Mcn.,frg.3(FfiDRtr:S09); Theoph.:1,233-234(a. 6051) (FFIDRII: 601-603).Vezi Setton1950:508;Stein 1949:535-540; çi Iæmerte 1954:286:I. Barnca 1968:429430; Szâdeczly-Kerdo$ 1970:517;Avenarius l9?4: 34; popovié l97t: 611; Pohl 1988:21; IVhltby t9t8: 86; X'iedlc 1992:8. 3À Bemea 1990:288 caresubliniazà cà invaziadin 559a repezentatsfiirçitulultimei epoci deprosperitatea /izes-ului dunàrean-
i4
CÀPITOLULI
efecælepe termenlung aleslàbiriicapacitàfiidefensive a limesqtlai.De fap! invanaafostposibilà deoarece apàrarea teritoriuluiromaneradeficitaràa. Agathias(un autordernnde încreàere) aràta cum kutrigurii lui Zaberganau gàsitpustii fortificafiile (y"copic) din Scythiaqi Moesia Secundas. La rândulsàu,cronicarulconternporan Ioan din Antiohiaexplicalnaintarearapidàa kutrigurilor sprecapitalàaràtândcâ,Zabergan'h-a întâlnit în drum nici o arrnatiide pazà fui1 otporrd,ç?IouQpoupoÛoqç)6. Toateconstrucliilejustinianeeelogiatede Procopiusau fost pânà la urrrà inutile, càci "fortiiretele pentrucarese cheltuiseatât de mult au fost làsateîn pàràsire sauchiar fàràefectivelemilitarenecesare. Soldafii,ràu plàtifi, dez.ertau"7. Chiarçi în piin conflict bizantino-avar,Baian a pufut cuceri foarte uçor oraçul Singidunum,deoarece,dupà cum spuneTheophylactSimocatta,era"neîntiirit(dpporrov)çi lipsit de maçinideràzboi,pentrucà, în urmapàcii [din 582], seràspândise multi nepàsare (paOupfo)în Thracia"E.Considerâmimportant pentru înfelegereasituafiei urmàtorulpasajdin operaautorului din secolul al VIJea IoannesLydos(DeMagistratibus,ed.Bekker,Bonn,1837,p. 264):"Supuçiiîmpàràlieisocotcà mai uçorpot suportao invaziea barbarilordecâto staliuneîn mijlocul lor a armateinafionale"e. În a douaparte a domniei sale,JustinianI a clàutatsà apere limes-uldunàreanmai ales prin mijloacediplomatice,adicàprintr-oseriedeîncercàridea întrelineconflicteîntrediversele neamuribarbarede la nord de fluviu, prin stimulareadisensiunilordintre ele çi prin atragerea unorade parteaImperiului.Un cazsemnificativestealianfapropusàanfilor în 546,cu.scopul împiedicàriiinvaziilorhunilor(kukigurilor). Împàratulle cedacetateapàràsitilTprris(cu teritoriul dinjur). Deci,Justiniana consideratcàestemai convenabilà utilizareaunoraliali barbaripentru apàrarealimes'ului, decât reocupareacu truperomanea unui cap de pod de rnareimportanTa strategicà(Turrisselocalizeazà, credem,la Barboçi,la confluenlaSiret- Dunàre)to Avarii aujucat qi ei, o wsme, acelaçirol de instrumental politicii bizantinede divideet impra printrebarbariidin stepanord-ponticàçi de la nordulDunàrii.Încà în 558 (pe cândse mai aflauîn nordulCaucazului),avariiautrimis o soliela Constantinopol, cerândlui Justinian sàle permitàinstalareaîn Imperiutt.Dupàfoartescurttimp, ei s-audeplasatîn zonanord-ponticà,undeaureuçitsà-isupunàpe kutriguriçi pe anti, la începutulanilor'60 ai secoluluialVIlea,profitânddelupteledintrekutriguriçi utiguri (stimulate,acestea, chiardecàtreJustinian)r2. Esædepresupllscâataculîntreprinsdebulgariîn primàvaraanului562a fost un efectal tulburârilor petrecuteîn stepelede la nordul Màrii Negre.Barbariiau atacatoraçulNovae,au strâbâtut toatàdiocezaThraciei,pânàla ldareaEgee,daraufostînfrân1ideMarcellus,magistermilifitmt3. aAvenariw 1974: 3l aratàneglijarea limes-utuidunàreandrryàînceperea ràzboaieloroccidentalealelui Justinian (533).Veziçi Velkov1987a: I 5I , I 58-I 59. 5Agath. V, I I . 6. În FHDR II: 479 setaduce: "localitilile', dar acestsensesteprea general.Autorul aveaîn vedere,probabil,absenfagarnizoanelor. 6IoendinAntiohir: 218(FI{DRII: 357). 7I. Bamee l96t:429. tTh.S.I. 4. 1 (FFIDRII:533). eAptd Phùippide1923:4 I 8. roMedgearu 1992:203-208. lt Theoph.:l, 232(a.6050)(FI{DR II: 601) - carefaceînsào confuziecu soliadin 562(atunciau cerut avarii tnstalarea în provinciaSqrthia);Men., frg.4.Vezi Stein 1949:542;Kollautz, Miyakewe 1970:i, I 55;Avenariur 1974:44,51çi nota5a (p. 235);Pohl 19tt: 18. PMcn., frg. 6; Heuptmann192?-1928: I, 148-149; Avenrrius 1974:48-51;Pohl 19tt:3940. penrrueonflictul dlnfe kutiguri çi utiguri, vezi Men., frg. 3 (FHDRIi: 509) Agath.V. 25 (FF{DRIt: 479-48t Hauptmann çi ); 1927-1928:146;Stein 1949:540;Sz{deczlry-Kerdoss l9?0: 518. 286;I. Beracel96t: 430; popovié1978: 'rThcoph.:I,23G237(a. 6054);Stein1949:541;Lcmerle 19541 611;Fiedler1992:8.
polrTlco_}|[IlrrÀRÂ rsToRrÀ
15
ln 562,sau,mai probabil,1n563,solii avarilor,careajunsoserà dejape malul nordic al Dunàrii do Jos,s-au consideratîndreptiiTilisà revendiceprimirea lor 1nimperiu, anumeîn çi ScythiaMinorra.Menanderafirmacà genoralulJustinus- Boraides(fiul lui Gt-*r çi nepot al lui Justinian)a respinsaceastà cerersçi s-aîngrijit de apàrarea vadurilorfluviuluirs.li" r"f"larealui sepoatededucecà avarii au ràmasia nordul Dunàrii. Pe de altii parte,Thoophanesr6 consemnafaptul cà avarii 'trecurà în pàrlile Scitiei çi Moesiei", dar nu puternpunepreamult temeipe aceastiiinformatie,càci çi datareaestegreçiti (în 558,avariisemai aflauîncàîn zonaCaucazului). De asernenea, un izvordin secolulal X-iea, "CronicaMonembasiei"(carea prilejuit oricumo amplàdiscufieîn legàturàcu datareainstalàrii slavilorîn Imperiu),aduceuneleprecizàriîn acelaçisens,caremeritàsàfie menfionate.în contradiclie cu Menander,autorulcronicii afirmacà Justinian"i-a întâmpinat[pe avari] cu ornenie çi le-a îngàduitsà locuiascàîn Moesia,în cetateaDorostolon,numitii azi Dristra"rT.Dar acest autor,carei-a citit pe Theophanesçi Menander,faceuneleconfuzii çi ignoràinstalareaavarilor în Pannonia.Bazându-sepe acesteianoaremai târzii, unii cercetiitorirtaupresupuscà avarii au stafionatîn provinciaScythiaîntre 562-567.Intorul celmai demnde încredere,Menanderprotector,estedestulde ambiguuîn aceastiiprivinfà. Celedouàfragmontedin operaacestuiistoric, carevor fi prezentatemai jos, se referàla tralativeledintre longobarziçi avari si, respectiv,la diferendulintervenit între avari çi armataromanà,în legàturàcu stiipânireaoraçului Sirmium. Pentrug lntelegecelerelatate,trebuiesàurmàrim evolufiarelaliilor avaro-bizantinedupà563. ln noiernbrie565,JustinII a refuzatcontinuarea plàlii zubsidiilorpentruavari.Noul împàrata adoptato altii politicâdeapàraredecât Justinian,renun,tând la nesigurelealianlecu unii dintre barbari.Avarii primiserâsubsidiide la Justiniançi dupàce veniseràla Dunàreade Jos,în 562'563.Ei s-auoferitsàaperelmperiul deceilallibarbari,darJustinII a declaratsolului Thrgitios cànuestenevoiere. Îndernnatprobabilçi dedorinfadeaseîndepàrta de duçmaniisài,tiircii, kùaganulBaiançia îndreptataturliacàtrevest În 566,ararii auîntreprinso campanieconta francilor, care(spredeosebire deceaprecedenti,din 562)s-asoldatcu o victorie.În acestecondilii, Baian a acceptatçi propunerea regeluilongobardAlboi4 dealuptacontragepizilor20. Gspizii oblinuserà ajutorul lui JustinII, caretrimiseseîn sprijinul lor trupeledin provinciile Scythiaçi Moesia, comandate degeneralulBaduarius2r; astfel,în campania din 566,gepiziialiaficu armatarornanobizantinàaureuçitsâ-iînfrângàpe longobarzi.Fiindcàregoleg"fia Cunimundnu çi-arespectat promisiuneadea restitui Imperiului oraçulSirmium,JustinII a renunlatulterior sà-irnai acorde ajutoç gàsindcà arenumaide câçtigatdin conflictulgepido-longobard. El îçi va atingescopul, cucerindoraçulSirmium,profitândde înfrângereagepizilor,în anul 5672. raÙIen.,frg.9 (FHDRII:51l); Evagr.,V. I (FIIDRII: 527).Pohl 1988:45-46 datpazâîn563,în concordanià cu Victor din Thnun, a. 563(FIDRII:397). Mai vezi: Ilauptmenn 1927-1928:149;Stein 1949: 543(dateazàîn 561); I. Brmee 196t: 430431; Ditten 1978:89; Comçe1987:221(cudatareaîn j62). r5I.Bernee1968:430431;À Brmea 1991:174, t6Thcoph.:1,232(a.6050)(FHDRII: 601).De la el, informafiaa fostpreluatà întocmaideunelecronicimai târzii (vezilfulleutz, Miyekrwe 1970:I, 155-156,nota35). rrggpR IV: 21.O criticàa textuluidin cronicàla Pohl 198t: 45. r8Eeuptmenn1927-192t:152;Koveëevié19?3b: 333;Szâdeczky-Kardom 19t0: 313.Vulpe l93t: 358 (careîl urmape C. Diculeacu)dataaceastàinstalarea avarilorîn nordul Dobnogeiîn 562, ptnzafragnenbrlui nr.9 dinMen. (vezinotal4). reMen.,frg. 14,24 (FHDRII: 511,513).VeziStein1919:4; Hruptmennlg2T-t92E:149;Avenrrius1974: 62-63;PohI1988:4849. 20Stein l9!9:4,8; Stcin 1949:544;Aveneriur 1974:59-61;pohl lg8g: 50. 2tTh.S.VI.l0.9-10(Ead.MihÉescu:131). Stelnl9l9:8;TVoznirk1979:l53.VezilaLBernee19t5:239240un sigiliu carearatàcâregelegepidCrmimundpr:rtatitlul deorpcqXriteç , echivalentcu magiser militum. æStein1919:9;Heuptmenn1927-t928:152; rilozniak19792154;Poht lgtE: 51.
l6
CÀPTTOLULI
Alboin motivelesàsealàturelongobarzilor. În mijloculacestuiconflic! avariiaveautoate ràzboi qtiaastaçi solii sài i-au spus-oclar lui Baian:longobarzii"nu dorescatât sàporneascà De aceea, el duçmanal avarilor". împotrivagepizilor,câtsâluptecu Justinus,celmai înverçunat Reiesecàîn iarna566propunoaavarilor"sà înceapàei mai întâi luptaîmpotrivaromanilor"23. 567,cândauawt loc tratativoledintreAlboin çi Baian"interveniseostilitateaîn relafiile avarobizantine,din cauzaîncetàriiplà1iitributului. Acestaestecontextulprimului pasajdin opota lui Menander,care poate fi invocat în sprijinul unei eventualeinstalâria avarilorîn ScythiaMinor. Expunândlui Baianavantajelecare ar decurgedin aliantà,solullongobardîi arâtalui Baian,1ncontinuar€,cà"ei [avarii] vor aveade Aici, ca çi în alte aici lnaintepentruvecieSciliaçi le va fi decifoarteuçorsàtreacàîn Thracia"2a. Se locuri din scrierealui Menander,prin "Scilia" seînlelegeprovinciaromanà. poatededucecà maiprecis,"sevor bucura".Cu altecuvinte, avariiseaflaudejaîn Scilia;eôrlpepoûoînseamnâ, Alboin segândeacà,luptândcontragepizilor(çi, deci,contraImperiului),avariivor beneficia de s|àbireaputerii romaneçi vor puteastàpâniScythiaMinor.Al doileapasajsereferàla asediul la careavariiausupusoraçulSirmiumla începutulanului568,dupàînfrângereagepizilor.Purtând tratativecu Bonus(careeramagistermilihm lllyrici), Baiana acceptatpacea,cuéondiliaacordàrii Potrivitlui Menander,Baianspuneacâ: unor daruri,ca sânu laseimpresiacà a luptatdegeaba. H. Mihâescutraducea:"càci oôôèvôtt oûv Èroprodpr1v"zs. "...ra,'rfùp ev tfr Eruoiç neparoOe\ç la trecereameadin Sci,tiapestefluviu n-amadusnimic cu mine".Aceastiltraducereestegreçità; H. Mihàescua fo4at to:rtul, probabil pentru câ a consideratabsurdào trecerea avarilor "în Sci,tia"(Èutfr >n:0fq). L. F{auptmannçi T. Nagy26au în{elesaltfel textul: avarii au trecut fluviul în Scythia Minor, iar de acolo,cupermisiunealuiJustinII,auînainta! de-alungul limes-ahti,pânàîn Pannonia. Deci, JustinII i-ar fi transportatpe avari pesteDunâre,în provincia Scythia,pentru a-i folosi într-o manevrâde lnvàluire îndreptatiiîmpotrivagepizilor.Dacàlinem seamade felul în dupànoiembrie565, aceastàinterpretareestefoarte relatiile avaro-bizantine careevoluasorâ pufin probabilà.JustinII nu aveanevoiede intervenliaavarilorpentrua ocupaoraqulSirmium çi nu doreasà-çicreezeobligatiifafàdeBaian.Oricum,gepiziieraupracticînfrânlidecàtrelongoPormisiuneatraversàriiDunàrii çi a provinciilor dunârenear barà, înainteaintervenfieiavare27. fi fost extremde riscantii,càci ar fi introdusîn Imperiu un potenlial inamic. Totuçi, textul se rcferà la o trecerea avarilor în provincia Scythia.Esteposibil, açadar,ca avarii sà nu fi tinut seamade refuzul lui JustinII qi sâ fi pàtrunsîn ScythiaMinor, în 566, col mai probabil dupà campaniacontrafrancilor.În 566,trupeledin Moesiaçi Scythiafiind deplasateîn Pannonia, avarii au gâsit un momentfavorabilpentru a pàtrundeîn Dobrogea.Acolo se aflau, probabil, atuncicândAlboin le-a solicitatîncheiereaalianlei,în iarna 566-567.IonBarneaare,crodem, dreptate,cândafirmà câ "fiind refuzali de împàrat la începuts-autemut sàreactioneze,dar în anulurmàtor(566),avariiautrecut"fhmàroasciticâ",în apropiereaciireiaîçi întinseserâcorturile çi au atacatteritoriul Imperiului"2s.W. Pohl evità sà làmureascàproblematrecerii avarilor în Scythia Minor çi se rnulçumeçtesà arate cà avarii au isrnat în 556/567 în sectorul scitic al Dunàrii çi cà nu secunoaçtedrumulpe careau ajunsde acoloîn Pannonia2e. Eil@FHDRII:5r3). 2aIbidcm. 25Men.,ftg.27 (FFIDRII:5i3). 26Hauptmann 1927-1928:152; Nagr 1946-1948:202-247. 2?Wozniek 1979:155;Pohl1988:60. 28I. Bamee 1968:43l. Veziçi .4'.Bemce 1991:175. zePohl198t: 60; la fol, Avenariur 1974:75. Comça 1987:221sus{inecà avani au ajrmsîn Pannoniaprin
ISToRIÀ PoLITICO-MILITÀBÂ
û
În orico caz,acestipoteticpopasdecircaun an al avarilorîn ScythiaMinor nu putealàsa urmearheologice.În sprijinul ipotezeiprezenleiavarilorîn provinciaScythiaîn 566-567mai poatefi invocatçi un alt text,din TheophylactSimocatta. Afla! 1n584,în soliela khagan(care segàsealaAnchialos),generalulComentiolusline un discurs,cerându-ikhaganuluisâseretragà de acestpàmântal romanilor çi al çi sà lncheiepace.Între altele,el declara:"...rusineazà-te nostru, carete-a salvatde la moarte,te-a îmbràfiçatca exilat çi te-a adàpostitca pe un stràin pribeag,atuncicândfrânturata de trib s-arupt çi s-adespàrfitde orient çi de tribrrl primitiv"3o. Sefacealuziela teamaavarilorde tiircii occidentali,careîn 562trimiseserào soliela Justinian, rugându-lsànu-iprimeascàpe avariîn Imperiu3t.Rezultiicà,înpofidaopozitieilui Justinian(în 562)qi a lui JustinII (în 565),avarii aureuçit într-unfel saualtul, sàpàtrundàpepàmântroman. Pasajuldin TheophylactSimocattanu poatefi pus în legàturàcu solia avaràdin 558, açacurn consideràunii cercetiitori32, càciatuncinu s-apetrecuto instalarea avarilorîn Imperiu. Pàrnânful roman în care s-au aqezatavarii poato fi ori Pannonialuatii de la gepizi, ori, la fel de bine, ScythiaMnor. O solu,tiedefinitivàaproblomeiinstalàriiavarilorîn Scythiaesteînsâgreudedat.Piorderca multorpârli din operalui MenanderProtectorneîrnpiedicàsàcunoaçtern cuprecizieevenimentele din anii'60-'70 ai secoluluialVl-lea. Dupàinstalareaavarilor în Pannonia,la Dunàreads Josa intervenito scurtàperioadàde liniçûe.Întretimp, însà"în zonadela norddefluviu sepetrecuserà schimbàriînsemnate. Tulburàrile provocatede pàtrundereaavarilor în stepelenord-ponticeauantrenatdeplasareaîn nurnàrmare a triburilor slavedin bazinulNiprului (unele,fiind cuceritede avari çi înglobateîn confederalia lor, iar altele- silite sàseinstalezeîn altelocuri). La Dunàreade Jos,slavii çi-aufrcut apariliaîn prirneledeceniiale secoluluial Vl-lea. Raidurilelor, semnalate ipoteticîncepânddin 517,dar în mod cert din 52733, s-ausuccedatpe parcursulprimeijumàtàtia secoluluialVIJea. La începutbazelelor de atacseaflau la o mare depàrtaredeDunàreade Jos.Treptataçeârileslavecoboaràcâtresud,astfelcà"probabilîn deceniile3-4 alesecoluluialVl-lea, slaviiseinstaleazà în imediataapropierea Dunàrii de Jos.Pe ia 550,Procopiusafirmacàhunii, sclaviniiçi an1ii"îçi au sàlaquriledincolode fluviul Istru, nu departede{àrm"3a,iar, ln aceeaçivreme,Iordanesamplasakritoriul sclavinilor între cetatea Novietunumçi lacul Mursianus(Musianus)- la vest çi fluviul Nistru - la est35.Identificarea cetillii çi a lacului din pasajullui Iordanesa provocatamplediscutii, la carene vom referi în ExcursulI. ln generalnde instalareaslavilor ne ocupàmîn capitolulV. Migra{ia avarilor din zonanord-ponticàspreDunàrea antrenatçi un numàrconsiderabil de slavi, care s-auadàugatcelor instalali în deceniileanterioare1nzonaDunàrii de Jos.Acest nou val slav a adusçi ceramicade tip Penkovka,atribuitii antilor36.Izvoareleîi arati pe slavi ca sÈpâniai Muntenieidejaîn deceniulal optuleaal secoluluialVl-lea37,çi estedepresupuscà ei au cucerit aceastiizonà atunci când centrul de putere avar s-a mutat de la gurile Dunàrii în Pannonia. nordul Carpafilor,dar argumentelesalearheologicesuntinconcludente(vezi Pohl l9Et: 59-60). r0Th.S.,L 5. I I (trad.Mihàescu:26). 3rThcophanecdin Bizenl, în F[{DR II: 507.Stein 1919: 17-19datezz.â în 568, dar Pohl 1988:40-41 aratà datareacorectiia evenimentelor. 32Hauptmenn 1921 -192t: 148;Pohl 1988:28. 3rLemerlc1954:285-286; Ditten 1978:86;Angelov19t0:38; Comçel9t7:219,222; Ficdler 1992:G7. YProc.,BG, i. 27.2 (FHDRII: 437). ri Jord.:V. 35 (FFIDRII: 413). sCornçe 1973a: 213-214;Comçe1987:22A-221; Teodor1993a: 248-212. ttYezi, mai jos, evenimentelelegatede Dauritas,càpetenieslavàdin Mnnteniade estsaudin sudulMoldovei.
1g
cÀPrroLUL r
1n perioadaurmàtoare,raporturile de forfe la Dunàreade Jos au fost determinatede pozitiastrategicàpecareo ocupauavarii, în imediata apropierea oraçuluiSirmium, carea devenit obiect de disputiiîntre ei çi Imperiu, încà din 568, cândBaian a supusoraçulunui prim În 573, Baiana profitat de implicareaarmateiromano-bizantineln ràzboiul cu perçii asediu3s. (undeacoastaa suferit înfrângeri,încàde la lnceput din 572)çi a atacatforlele ràmaseîn prodegeneralulTiberiu(viitorul îm$rat), dobândindvictoria. Acum vinciile balcanice,cornandate hcepe confrunterea dintre avari gi Bizenf pentru dominafie la Dunàrea de Jos. Pentru moment,Baiansemullurnegecu untribut de80.000softdlçi cu cedareateritoriuluidin apropierea oraçului Sirmium(prin tratatul din 574-5?fs. lncheiereapâcii cu avarii a determinatruperea alianleidintre knperiu çi tiirci, în 576.Acegia auocupatoraçulBosporosdin Crimeea,împreunà cu utiguriiao. În raportul de forlo de la Dunâreade Josmai existaun factor carecomplica situalia çi care-iincomodaatâtpe romani,câtçi poavari.Slavii din Munteniaaureluatatacurileln dioceza Thraciei ùn576-578,cu o fo4à mult sporitii.Raidurileau fost întreprinsepe mai multe direc{ii, inclusiv de-alungul litoralului. Informaliile adusedeizvoaresuntînsàdestuldeconfuze,aÎâtîn privinJa datiirii, cât çi în cea a participantilor la atacuri, câci JohannesBiclarensisafirma câ avarii s-aufolosit deambarcaliunipentrua atacalitoralul Thraciei- ceeaceesteimprobabil;este vorba,desigur,deo confuzieîntroslavi çi avariar.lnprivinla datàrii,seimpuneo discufieasupra reperelorcronologiceale scrierii abateluihispanicJohannesBiclarensis.El se raportaatiit la anii de domnie ai împàrafilor de la Constantinopol,cât çi la cei ai regilor vizigoti din Spania. Considerâmmai dernnàde lncredereraportareala anii regeluivizigot nu la cei ai lmpàratului, aflatatâtde departede Spania.De aceea,pasajulSclaviniinThracia multasurbesRomanoratn penadunt, quasdepptlatas vacaasrcliquerc.Avarcslitora mariscaptioseobsidentet navibus litora Thraciaenavigantikts satisinfesti sunt, careestedatat sub anul al VIIIlea al regelui (Leovegilda începutsà domneascà 1n568).Aceeaçi se referàla anul 5751576. Leovegilda2, datareesteadmisàEide editorul cronicii, Th. Mommsen. Din punct de vederearheologic,efocteleinvaziilor din anii '70 sunt widenfiate de îngropareaunor tezauremonetare,precumcele de la: Veliko OraSje(încheiatîn 579), Veliko 5771578),Tekija-Transdierna Gradi5te -Pincum(încheiatln580/581),Boljetin-Smorna(încheiatîn gurarâului Slatinska(lncheiatla 575/576)44, Koprivet jud. Ruse(îngropat, (încheiat1n579)a3, probabil,la sfârçituldomnieilui JustinII)a5,Galata,jud. Varna(încheiatîn 578/ 579)16,Bani5ka, jud. Belen, Biala Reka,jud. Preslav,GoliamaKoutlovitza,jud. Mihailovgrad (ultimele trei, La Piatra Frecàlei încheiatecu monodede la JustinII)a1,Flalmyris (încheiatla 5761577)ot. circulatiamonetarâlnceteazàîn57515761e. Beroe(ln açezare), sMcn., frg.27(FHDRII: 513-515);Stein1919:l&'11;Aveneriuc1974:85-86. leJoh.Bicl.:212;Men., frg. 34; Evegr.,V.11;Stein 1919:13-104;Ilauptmann 1927-192,t:155;Avcnarius 1974:55;Pohl 198t: 64-65;rilhitby 1988:87. {Steia 1919:59;Pohl 1988:6G67. arMcn., frg.47,48 (FHDR II:517);Joh.Bicl.:214,215;Stcin 1919:105;Lcmerle 1954:289; Kolleutz' Mlyekewa 1970:I, 240; Avenarius1974:t8; Pohl 19t8: 6667; Fiedler 1992;9; Chirlec 1993:193.Pentu acestpevenimente çi celeurmàtoare,pânàla càderealimes-ului,vezi çi Madgearu 1996:35-61. {2Joh.Bicl.: 214. a3Popovié1975: 467; Popovié1978:617,619-6201' Chirirc 1993:I 9G 198. {Jovenovié, Koreé 1984:195; Jovenovié,KoraérJenkovié1986:382. f5À Milëev, G. Ihagenov "Arh", 34, 1992,l : 39,4l . , sJurukova 1966:225. a7Jurukova196t: 13G137,nr. 12,24,32. {C. Opeif 1991:47E481. aeVâlceanr4 Barree 1975: 215.
rsToRrÀ PoLrTrco_MrLmÀRÂ
rc
Slavii deveniserà niçterivali periculoçipentruavari.Astfel s-aajunsla încheiereaunei alianleîntre Baiançi TiberiusII Constantinus,aliantàcares-aconcretizatîntr-o operaliunemilitaràextremderiscantiipentruImperiu.În varaanului578(eventualîn 579),avarilorli s-apermis tranzitareaprovinciilor DaciaRipensis,MoosiaSecundaçi Scythia"pentrua-i lovi pe sclavini deacolodeundeaceçtianu seaçteptau.Sclavinii conduçideDauritas(careffiiauundeva în estul Muntenieisauîn sudulMoldovei) au fost înfiânfi. (Dauritasrefuzase,anterior,sàintre sub stàpânireaavarà).Astfel, cu ajutorul lui Tiberius,avarii çi-auasigurathegemoniaasuprasclavinilor din Moldovaçi Muntenia;ace$ia,în perioadaurmàtoare,vor acfionaîn cooperarecu avariis0.Pe termenlung, aceastiicampaniea contribuit la slàbireapozitiilor Imperiului la Dunàreade Jos. Dupascurttimp, Baiana reuçitsà-çipunàîn aplicareplanuldecucerirea oraquluiSirmium, în urmaunui asediucarea duratîntre 579 çi 582. Cu aceastjivictorie seînchçieo primà etapàa conflicteloravaro-bizantine. Ciderea inportantului centru dunircan a reprezentetun moment de riccruce h istoria PeninsuleiBalcanice.De acumînainte,avarilor le vor fi deschise drumurilecareduceaucàtreConstantinopolçi càte litoralul ponticsr.Pecândasediulîncânu se sclaviniiau declanqat t,erminase, un nou val de invaziiîn provinciilesud-dunàrene, în 581-584. Spredeosebirede atacuriloanterioare,deaceastiidatii,slavii au devastattoatil diocezaThraciei, frrà a se întoarceîn finuturile lor decâtdupàcirca patru ani. Ioan din Efes (VI.25) scria cà "slavii aupràdatçi auarstotul pânàlaZidulcel Lung,fàcându-ss stipâni peturm_plo,imperiale pe particularilor. pânà mii dedobitoace- çi celeale în momentul,de fa{à[583-5841s-auasezat $i în pacepeteritoriulprovinciilorromane,jefuiesc,ardçi omoarà,fàri Snjàçi frrà teamâ.Ei s-au îmbogàlit;posedàargint çi aur,hergheliide cai, armatefrrâ numàrçi au învàlatsàseràzboiascà mai bineca romanii."Acestiwot a fostinvocatcadovadàa instalàriimasivea slavilorla sudul Ilunàrii. În capitolulV vom reveniasupraacesteiprobleme.Deocamdatà, suntderefinut efectele (çi grave petsrmenlung) aleacestorraiduri. Datelearheologiceconfirmàamploareadistrugerilor produse1njurul anului580.(Vezi,deexemplu,subcapitolulIV. l)- Pentrua seapàra,Maurikios a recursla ajutorul anfilor, care au fost îndemnalisà atacebaznlede atac ale sclavinilor din Muntenia.Dar acestfapt a condus,pe cât separe,la intensificarea raidurilor sclavinilot'2. Paceaîncheiatiiîntre Imperiu çi khaganatulavarîn 582 nu a duratdecâtcirca doi ani. În varaanului 584, noul khagan(al càrui numenu-l cunoaçtem)a declançatseriaderaiduri careau afectatzonaDunàriideJos.ln aceastàcampanie,au fost cuceriteoraçele:Singidunurn,Viminacium,Augustaçi Anchialos.lnstalat la Anchialos în cursul toamnei584, khaganula primit acolosolialui Elpidiusçi Comentiolus, ràmasàfrrà nici un rezultats3.A douasoliea lui Elpidius toamna,çi pentrucà anul bia avutloc anul urmàtor(Th.S.,I.6.4).Fiindcàprimasepetrecuse a douasolie se dzteazÀ, dupà 1 sopternbrie 585. Deqiavarii aczantinîncepeala I septembrie, pàcii ceptàîncheierea tributuluila 100.000solidi),oi reiauconflictul la începutul furin creçterea peaceeaçidireclie, toamnei,adicà1ntoamna586.În campaniadin 586,atacuriles-audesfàçurat fiind cuceriteoraqeleAquae,Bononia,Ratiaria,Durostonrm,Zaldapa,Pannasa,Marcianopolis çi Tropaeums.Tot în anul586,sclaviniidinMuntenia,conduçideArdagastçi zubordonafiawrilor, sMen., frg.48 (FHDRII: 517-519); Stein1919:105-109; Ileuptmrnn 1927-1928:155-156; I. Bamce 196t: 432; Avenerius1974:87-8E;Velkov 1977:63;Pohl 19tt: 67-69,140;Chiriac 1993:195-202. srStein1919:110-113;Hauptmenn1927-1928;156; Avcnariur 1974:90-91;'Pohl1988:70-74;\Yhitby 19tt:88. 52I.Barnee1968:432;Avenerius1974:91;Popovié1975:450451;Velkov 1977:53;Boncv1983:I 15;Pohl 198t: 75, 79, 82-83;fVhitby 19tt: 144. 5rTh.S.,I. 4 (FFIDRII:533;tad. Mihàescu: 25);Theoph.:I,253 (a. 6075)(FHDRII: 603);Avenerius1974: 9Ç95;Velkov1977:54:Pohl l9Et: ?1-l8;Whitby 19E8:142. 54Th.S. I. 8. l0-11 (FHDRII:535;trad.Mihàescu29);Theoph.:I,257(a.6079)(FHDRiI: 603);I. Betnea Popovié1975:469;Velkov1977:54;Pohl 19t8: 77-78;\ilhitby 1988:1451968:433;Avenerius1974296;
20
cÀPrToLuL r
au pàtrunspânàlângâAdrianopolo,undeau fost învinçi de generalulComentiolusss. Dealtfel, pentruun timp, teatrul de ràzboi s-a mutat 1npartearàsâriteanàa diocezeiThracia, deoarece kbaganulîçi fixasebazadeatacîn sudulScythieiMinor,în urmacampanieidin 586.În consecin$, Comentiolusa declançat o contraofensivà în anul587,pedirecfiaAnchialos-Ndarcianopolis. Un detaçameirtcomandatdo ldartinus a piitrunspânà "în linuturile din jurul cetiilii Tomis" (nepï Tdpeorlv r62urv), undeseaflatabàral<*raganului. lnfrânt,conducàtorul avarilors-arefrrgiatpeo insulâdint-un lac din apropiere(InsulaOvidiu ?),darvictoria lui Martinusnu a putut compensa eseculsuferit de armata romanâ la Sabule,nteCanalion (în sectorul ràsàriteanal Munlilor FIaemusf6. Avarii s-aupututràspândiîn voieîn toatiiThracia,iar ambuscada pusàla caleîmpoûirra khaganuluide càtreComentiolusa equatdin cauzastupiduluiincident în leganrâ cu carezunt pomenitevorbeletorna, torna,frafie. Khaganuls-ainstalatla Appiariq de undea declançato nouàofensivà,pedirecliaBeroe-Diocletianopolis-Philippopolis - Iladrianopolis.Abiala asedierea acestuiultim oraç,armataromanàa reuçit sà-i respingàpe avaris?.În anul 586 a avut loc çi o mareinvazieslavl; oraçulThessalonica fost supusunui greuasediq iar alte oraçedin Greciaau suferit mari distrugeritt.Unii istorici adrnittradi{iapàstratide"CronicaMonembasiei",potrivit càreiaslavizareaGreciei continentaloa lnceputcu prilejul invaziei din 5865e.O nouà invazie slavà1nPeninsulaBalcanicàs-apetrecut1n588sau58960. La Dunàreade Jos,efecteleraiduriloravarilorçi slavilordin anii 584-586nu au fost pe atât de gmvepe cât ne-arlàsasà credemizvoareleliterarc. Dacàparteade la vest de Ooscusa frontierei a fost serioslovitii (vezi capitolul IV. 1), 1nschimbzonaràsàriteanàa fost mai pu{in afectatiiîn aceçtiani. lvlareleatacavardin 586 nu a atinsdecâtmarginalDobrogea.Separecà mai distntgâtoaredecâtatacurileavarilor au fost invaziile slavilor din Muntenia çi Moldova. Credemcàacestea din urmàaufostresponsabile deîntneruperea circulafieimonetarela Sucidavaprecumçi de disrugoreacetitii lllmetum, undeo monedâdin 583/584a Celeiîntre581-5836r, fost descoperitiiîntr-rurnivel incendiaf2.Tezaurulde monedede aur de laAxiopolis (îngropat probabil în timpul lui Tiberiu II)u' estoo altii màrturie a loviturilor primite de cetiilile de la Dunàre.Spuneamcà ofecteleatacurilordin ace$i ani nu au fost catastrofale,fiindc[ - dupàcum vom evidonliaçi ln capitolul IV. I - Iimes-ulprovinciilor Moesia Secundaçi Scythiaa ràmas funclionaldupàatacuriledin 576-586.Dupâ587,avarii aulntreruptinvaziile la Dunàreade Jos, deçiarmatabizantinàeraangrenatipe fronful persan.În orice cal inroar:elenu fansmit nici o informalio dapelftnes-uldunàrean, pânàîn anul593.@entrudatareaevenimentelo'r, vezi Excursul 14?@;uD96:43amadmisdatareaacesteicampaniiîn5s5(susfinutàînspecialdeV.Popovié). Totoçr,datareaceamai probabilàparea fi în toarma 586. '5Th.S. I. 7 (FI{DR II: 533;trad. Mihàescu:28); Theoph.:I,25A (a. 607Q @HDRII: 603);Avenerius197{: 95-96; Pohl 198t:83-84;rJVhitby1988:143. 56Th.S.II. 10-12(FIiDR II: 535-537;trad. Mihàescu:48-50);Theoph.: I,257-258 (a. 6079) (FHDR II: 603-@5);I. Berner 1968:433-434;Avcneriur 1974:96;Velkov1977254-55;Pohl 1988:86; Whitby 1988: 148-149. 57Th.S. L 12;15-17(FHDRtr: 537,539;tad. Mihàescu:50,53-56);Theoph.:I, 258(a. 6079)(FIIDR II: 605); Avenarinr 1974:96; Pohl1988:86; Whitby 19t8: 150. 56AtaculThossalonicului estedescrisrn-Lcmerlc19?9:l3O-158(I. 13-14).Penfu datare,vezi Lemerle 19t1: 4669,cu întregulistoric al problemei. seCharanis1959:3G37; Ootrogom$ 1969:lll; Charnnis 1976:6;Z{sterova 197626l-62;Lcmerlc 1981: 182-183.lrnpotrivaacestuipunct de vedere,vezi Nertor 1963:58-62çi Popovié1975:451454- carecontestàcredibilitatea'CroniciiÀdonembasiei'. 60Th.S. III.4.7:Avenerius 1974:96;Whitby lgtt: 156;Ficdter 1992:11. 6tVezi Butnariu 1986:227 (hiatusînfre monedelenr. 50 51). çi @Plnan 1914:282-283,3M (nr.43); Petre 1963:334;Sânpctru l97l: 218. 6 Poenrru-Bordce, Ocheçeanu19t6: 177-l8/'.
rsToRrÀ PoLrTrco_MrLrTÀRÂ
2l
II). 1n 590, împàratulMaurikios,întorsdin ràzboiulcu perçii, aflând cà avarii intenfioneazà reluareaatacurilor,a ficut pregâtiripentruo ofensivàsubconducereproprie, dar el a trebuit sà revinàîncapitalà"pentrua-i primi pesolii francilor,cucarea lncheiato alianp împotrivaavariloÉ. Ostilitàfileauînceputtotuçiîn 593,darprint-o ofensivàavaràpodirectiaSingidunum- BononiaProcliana- Anchialos-Drizipera- Perint-Tzurullon.Armatacomandatiide Priscusa fostpusà pe fugà, dupàce a pierdutcontrolul trecàtoriiprocliana6s Tot în 593,precumçi în 594-595,au avut loc noi incursiuniale slavilordin Muntenia, carcau afectatîndeosebiDobrogea.TheophylactSimocattaaminteçteîn mod succintun raid carea devastatoraçul Zaldapa66. Consideràmcà acestnou val de atacurislavea începutîn 593, din douàmotive.Mai întâi,campanialui Priscusla nordulDunàriidin 594pe careo rro- aminti mai jos se explicàfoartebine ca o expediliede pedeapsà. Apoi, uneledate de naturànumismaticàçi arheologicâdin Dobrogeaindicàun momentde cizÂîn anul 593. Histria a suferito gravà distrugere(a fazei fV B) în jurul anului 593, asacum o arati lngropareaunui tezaur încheiat1n592/593sau593/59467. Un alt tezaurcarea putut fi iucunsîn aceleaçiîmprejurària fost descoperitla Tropaeur4 lntr-un nivel de distrugerede la turnul nr. 4. El se încheiecu o monediidin 590/5916t. În cetàfileDinogetiaçi Troesmis,ultimelemonededescoperitedateazâ din 591/5926e. În fine, studiulstatistical monedelordescoperite în Dobrogeaindicào scàdere dramaticàa circulalieimonetareîn 593(vezicapitolulII. 2). În primàvaraanului594,Priscusçi-aîndreptatofensivanu împotrivaavarilor,ci a slavilor din Muntenia,careerau,orice s-arspuno,un adversarinferior.El a trecutDunàreape la Durostorum çi l-a surprinspeArdagastîn zonaBàUii Borcea,saupoateîn pàrfile dinspreMostiçtea.Un detaçament a traversatrâul Helibachia(Ialomila, eventualIlfovul)?O;i l-a înfrânt çi pe "regele" Musokios,caresoafla la o distanfàde circa I 80lon.,dincoloderâul Paspirios (?). Campaniadin 594s-aîncheiatcu un succes,dara prilejuit prefigurarea viiioareirevoltea lui Phokas.primind ordinulsàiernezeîn teritoriul barbar,soldaliiçi-aumanifestatnemulfumirea,çi doarcu greuau pututfi potoliliTt.În toamna595,generalulPetrusa repetatofensivaîmpotrivasclavinilàr,pe o direclie asernànàtoare cu ceaurmatii de Priscus.Dupà ce s-a confruntatcu cete de slavi çi de bulgaripeteritoriul MoesieiSecunda, el atrecutfluviul pelaestdeAsemumçi a întâlnitdin nou râul Helibachia(dupàceastràbâtuto zonàpustieçi lipsitildeape),daresteposibilcaaici,râul sà fie menfionatdin greçealà,càci evenimenteles-aupetrecut,separe,undevaîn vesfulMunteniei. Deçi çefulsclavinilor,Piragasta fost ucis,barbariiau reuçit apoi sàalungearmatairnperialà. Petrusa fost destituitçi înlocuit cu PriscusT2. Abia în primàvaraanului596,armatacomandatii
6'Th"S.V. l6; VI. l-3 (had.Mihàescu:l1S-123). 6rTh.S.VI.4-5 (F'HDRII: 541;tad. Mihàescu: 123-125); Theoph.:I, 269(a,6084)(FHDRII: 605);Avenerius 1974:103; Pohl19tt: 134-135.Whitby 1988:l5l- l 53propunedatarea acesteicampaniiîn 588,dar argumentele invocatenu ne p.u convingàtoare. 66Th.S.V[.2. 2. rtHfty l9t8: 159estedepàrerecàlocalità]ileAquis çi ScopisrnenfionatealàturideZ,aTdapa ar fi actualelePrahovo(din zonaTimocului) çi Skoplje.Totuçi,acelgrup de çasezutede slavi carele jefuise pe toat€nu puteaunna un asom€neataseu, t SuccveenrlScoryu l97l: 159,162,lA;FocnerwBordetlgT6:.209; Sucwcrnu 1982:91-92;Gh. Focnerç Bordce,în Suceveenu19t2: 158. s I. Bogden-Citiniciu, în Crcnicacercetdilor arheologice.Campania /99J, Bràila,1996;2. eMitree 1974:69,nr. 74; Obcrtinder-Tûrnovcanu 19t0 b:274,w. 177. mEsteidentificatcu Ialomip de càbeI. Banea 1968:436,Pohl 19tt: 142-l43,Ficdler $92: 1l çi agii. Iorge 1992:248 consideràcà esteIlfovul. 7tTh.S.VI.Gl0 (FHDRII: 541-543;trad.Mihàescu: 125-131); Theoph.:I, 270-272(a.6085-6080(FHDRII: 605-607);I.Bernee196t: 435;Avcnarius1974:103;Pohl 1988:13G138;Whitby 19t8: 159-160(datareîn 5e3). 2Th.S.VII.2-5(FHDRII:543;trad.Mihàescu:136140);Theoph.:I,274-275(a.6089)(FFIDRII:60 Bernea1968:436;Avenariuc19742106; Pohl1988:l4l-143; rilhitby 1988:160(datareîn594).
CÀPTToLULr
22
de Priscusa declançato matc ofensivàîmpotrivaavarilor,carefinteachiar distrugereacentrului deputeredin zonaSirmium.Armataa tecut Dunàreaprint-unsectordela vestdePortjlede Fier, ajungândîn fortificalia Novaede Sus(wentualBanatskaPalanka[fostaLederata],ori Èlezavska Rokaæ).KhaganulalnceputtratativecuPriscus,darîn paralelaatacatSingidunum.În consecinlà, gonoralulrcrrnana pornit la eliberareaacestuioraçde subasediu.Avariiçi-aureorientatatacurile în direcfia Dalma]iei, dar çi acolo au fost înfrânti de un corp de armatii roman comandatde Totuçi,bilanful generalal campanieia fost acelaçiGuduiscarea eliberatçi oras,ulSingidunum. defavorabilImperiului, càcimajoritateafortificatiilor din zonaPor[ilor de Fier au fost pierdute, singurelepunctedesprijin aleImperiuluiln aceastilzon6ràmânândSingidunumçiViminaciumTa. Succesulrepurtatdetrupeleimperialea mai întârziatcu putin timp pràbuçirea/izes-ului dunàrean.A urmat o perioadàde pacede circa 18 luni7s,întro primàvaraanului 596 çi toamna anului 597,lntrerupti deo nouàofensivàavarà,carea repetatcampaniiledin 584-586(avarii au atacatMoesia,probabilde-alungul Dunàrii). În cursul ienii 597/598,avarii au asediatcetatsa presupunea càar fi vorbadeo fortificafie din DaciaMediterTomis(Topéotfr rdi.e). Gh. $tefan76 r?nea,dar descriereaevenimentelorconcordàtotuçi cu identificareaacesteilocalitiili cu oraçul pontic (celemai recentestudii împàrtiiçescacestultim punct de vedere)1'.Dupà un armistiliu propusde avari în timpul sàrbàtoriiPagilor din 598, khaganula hotiirât sàridice asediulçi sâ atacetrupelecomandatede Comentiolus,careînaintaudinspreNicopolis ad Istrum càtrelatrus. a ganeraluluiromana fàcut ca avarii sàpunàpe fugà arrnataimperialàçi Strategiadefectuoasà sàizbuteascàocupateatrecàtorilordin parteacentalà çi ràsàriteanâa Muntilor llaemus, armata lui Comentiolusfiind silitii sàserctragàsprecapitalàn.În ciudaacesteivictorii avarc,tratatulde pacelncheiat în 598 nu a avut consecintefoarte gravepentru Imperiu, càci "romanii çi avarii s-aulnleles sà aibà lntre ei ca hotar fluviul Istnr, dar sà-l poatàtrece,dacàpomescîmpotriva sclavinilot''7e. lnplegem, deci, cà raporturiledintre avari çi sclavinierau schimbàtoare çi cà pânâtârziq khaganula fost cointeresatîn distnrgereaacestorrivali. Aceastamai lnseamnàçi cà avarii nu dominauefectiv Munteniaçi Moldovaln aceastàvreme. Un factor neageptatcarea slàbit pozilia khaganatuluiavar a fost epidemia(de ciumà, probabil) carea frcut numeroasevictime ln oasteaavarà.În acestecondilii, Imperiul a reluat iniliativa.lnvaraanului599,trupelecomandate dePriscusautrecutDunàroapelaViminaciumçi au ajuns la Tisa, în zonade vest a Banatului,unde au câçtigato victorie categoricâîmpotriva avarilorso.Numit din nou comandantPotnrsa încercatçi el o ofensivâ,1nvara anului 601. El a instalattabâramai întâi la Palastolon(Oescus),iar apoi,toamna,s-adeplasatîn Dardania(sau, mai bine zis, în DaciaMediterranea),pentnra lovi în fortele avarecareîncercausàocupezona trJrDkovié l98l: 19-22,196;Pohl l9tt: lzl4.Uzum 19t0: 125propunelocalizareala Gomea,dar sâpâtnrile sisûcrîaticeefectr:ateacolonu au gàsiturmc de locuire din secolulal Vl-lca. 7'ThS.VII.7;VII. l0-12(FHDRII:545;tad. Mtràescu:l4l,145-147);Thcoph.:1,27ç277(a.6090)(F[{DR II: 6ll);Avenerlu 197{: 106;Jenkovié19t1: l9-22,196;Pohll9tt: l4Ç146;ttbitby 19tt: 16l (datareîn
ses).
'r Th.S.VII. 12.9 (trad.Milràescu:147);Avcnertw 1974:106;Pohl 19t8: 147;Whitby 19tt: 161. 76 Çtefent967:253-258.Vezi çi I. Barnca l96t: 43G437;Sânpetru 197l:239-240,nota99; Popovié1975: 47E;Scorpen1980:128-129. nAvenrriur 1974:106;Vclkov 1977:.57,107,162,183; Pohl lgtt: 152,387;Whitbylgtt: 162;Covecef 1988-1989: 195;Medgeeru1996:50. 7tTh.S.\/II. l3-14 (FHDR II: 545;trad.Mihàescu:147-149);Theoph.:I,27E-279(a. 6092)(FHDRII: 6l l613); I. Beraer 1958:436437;Pohl 19tt: 152-154; tVhitby 19t8: 162;Fiedlcr 1992:12. ?'Th.S.VII.15.14(had.Mhàescu:l5l); Thcoph.:I, 280(a. 6092)(FHDRiI: 613);PohI 19tt: 154;Whitby 19t8: 163-164. toTh.S.VIU.2-3(FI{DRII: 547-549;had.Mhàescu:158-1CI); Thcoph.:I, 281-282(a.6093) €HDRII: 613615);Aveneriur1974:l0t; Pohl lgtt: 15G15t;Whitby 19tt: 164.
ISTORTÀ r,oLrTrCo_MrLrTÀRÂ
23
Porfilor de Fier.Avarii, comandalideApsih, tibàrâseràdejaacoloar.Sepresupune càîn cadrul acesteiofensive,avarii s-aufolosit de naveleconstruitede meçteriitrimiçi de regelelongobard Agilu$' cu carekhaganula încheiato aliantà.PaulusDiaconusafirmacà astfelavarii au cucerit o insulà'carea fost identificaûicuViminaciumn.Apsih pretindeacedareafortificafiilor din zona "Cataractelor"(dintre Novaede Susçi Diana: I(aratas),dar Petus nu a acceptato asemenea lnlelegere.Totuçi - afirmà TheophylactSimocatta- cele douà ogi nu s-au confruntat s-au çi rehas83.Pefitrsa reluat ofEnsivaîn vara anului urmàtor(602), dar nu împotriva avarilor, ci a sclavinilor.Corpul de armatàcomandatde Guduisa tecut Dunàrea a provocatmari pierderi çi slavilor. Operafiuniles-audesfrçuratprobabil 1nMoldova,càci seçtie cà anlii (careeraùsituati mai la râsàrit)auparticipatla conflict departearomanilor(Apsihi-a ataca! d" pe anli). î; plus,tezaurelede la Movileni,jud. Galaliçi Horgegi,jud. Baciiu,încheiatecu".."", monedeemiseîn 600/601çi, respectiv,601/ 602,aufost îngropateprobabilcu ocaziaacesteiincursiunia armatei romano-bizantinee.Raportulde forte era din nou în favoareaImperiului. Situalia era atât de criticà pentruavari, încât'lrnele oçti ale avarilor s-audesprinsde ei s-augràbit sàteacà de çi partealmparafului"t5. llnacestecondilii, apareciudatiideclançarea uneiofensivecontrasclavinilor din Munteniaçi Moldova,çi nu împotrivaavarilor.lv{aimul! împàratullvlaurikiosa sàvârçito greçealàcare-iva fi fatalà,ordonândca trupelesàràmânàla nord de Dunàrepe timpul iernii. Fiindcà soldalii s-au împotrivi! Guduisa fost nevoit sà încalceordinul a instalattabàrala çi Palaslolon,iar apoila Socurisca. Prinnoiembrie 602,Guduisa încercatdin nousàtreacàD'nàrea, dar,de aceastildatà,a izbucnit rwolta cart a condus,în scurttimp, la detronarealui ldaurikios de càtrePhokast6. Celebrul moment 602 nu a reprezentatnicidecumo victorie a avarilor sau a slavilor. Limes-ulnua càzutln 602,açacum seconsideràadeseori;destràmarea sistemuluidefensivde la Dunàreade Josa începutîn anii '80 ai secoluluial Vllea çi a continuat dupàrevoltalui çi Phokas.h f"pq în 602 s-a petrecutnumai rebeliuneaarmateicornitatense(ori, mai precis, a uneipà4i a ei) çi a plebeidin capitalà.Nu gim dacàpopulalia civilà din provinciiafost implicatit în vreunfel. Cauzelerevolteieraulegatestrict deunelenemullumirialesolda{ilor.De aceea,nu sejustifÏcl exagerrnc| cfectelor rwoltei, în sensuldisparifiei bruçte a eutoritifii imperiale în provinciile dunàrene.SituafiazoneiDunàriide Josçi, în general,a PeninsuleiBalcaniceîn timpul lui Phokasosûepufin cunoscutà.Estesigur,totuçi, cà nici p limes, nici în interiorul çi provinciilornu a existato distrugeregeireralàîn intervalul602-610.(VezicapitolulW. l). Teoriacatashofeipetecute în EuropadeSud-Estîntimpul luiPhokasmoçtenegeimaginea negativàpe care i-au creat-o cronicarii bizantini acestuiîmpàrat.TheophylactSimocatta çi Theophanesau ficut din Phokasun personajcart are toate atributeletiranului care a fost çi contrapusîmpàratuluiexemplarHerakliostT.(Ar fi interesantio paralelàîntreimagineacuplului Plokas/Herakliosçi ceaacuplului Liciniu/Constantincel Mare,açacum aparacestoaîn istoriografia romano-bizantinàçi, apoi, bizantinà).În orice caz,epocaçi porsonalitatea lui phokas merititro analizàmai atentil,lipsità deprejudecàfileimpusedecronisticafavorabilàlui Herapios. -mS:nfi=if'(FHDR II: 551; trad.Mihàescu: 162);Theoph.: I, 284(a.60%)(FHDR II: 615);Avenarius
1974:108;Popovié1975:474,478; vctkov 1977:sT;pohl 1988:160;whitby 19g8:164. ePaul Dirc. IV. 20; Beririé 1956: pohl 87; l98t: i59. Errb.s.VIII. 5. 7 €HDRII: 551;trad.Mihàescu:162);Theoph.:t,284(a. 60%) (FHDRTI:615). E1Th.s.VIII.5.8-13(trad.Mihàescu:161-163);Theoph.:l,ZsS-ZeO1a.6æ4)(FdRII:6i5-6i7);Avener
1974:108;Popovié1978:626;Poht198t: 160. 85Th.S.VIU. 6. I (tad. Mihàescu: 163);Theoph.:I, 285 (a. 609a) @IIDRII: 617). t6Th.S.VIil.67 (FIIDRII: 551; Fad.Mihàescu:163-164); Theoph.:1,28(-.287 (a. 609a)(FHDRII: 617). t?Istoriografiarecentl a începutroconsiderarea domnieilui Phokas.Vezi:Lilie 1985: tl-|9;pohl l98t: 237238;Fiedler t992: 13,darçi studiulmai vechial lui Barisié 1955:73-gg.
24
CÀPrTOLrrL r
Cu avarii,Phokasa încheiatun tratatîn 604,pentrua-çiputeapermitesàdizlocepe fronpersan tul trupslecomitatensedin Europa.Theophanes aràtacâPhokas asporittributulcàtreavari (probabilde la 120.000la 140.000desolidi), "socotindcàva liniçti neamulavariloC'.Tratatula fost încheiatdupâo nouàinvazieavaro-slavà88. Eventualatunci,în 604, s-apetrecutunul dintre (datarea atacurilec.areauameninfatThessalonicul estecontroversatii,fiind propusçi anul 609)8e. Separecâ acesttratat a fost respectat,în sensulcà avarii au recunoscutfrontiera dunàreanàa Imperiuluie0.Fortificaliile dep limes(çi, implicit trupelede limitanei) çi-au continuatpa4ial existenla,astfelcànusepoatevorbi deo schimbareradicalà fafàdesitualiadinperioada593-602. CredemcàF.Barisiéaveadreptatecândobservacàçi khaganulavarerainteresatsàmenfinàpacea timp decâtivaani,pentruaputeapregàtio viitoare ofensivâet.tlealtfel, çi 1ntimpul lui ldaurikios a existatun intervaldepacela Dunàre,lntre 586 çi 593 - çi aceasta,1ncondi,tiileln careImperiul Rorrano-Bizantineraangajatîn conflictulcu persji.Faceas-amenfinu! din câtesepoateconstata, de-a lungul lntregii domnii a lui Phokas.În 609 (610 ?), Ioan de Nikiou menlionaun atacal avarilor,dar acestia a awt loc pe fondul rwoltei lui Herakliosîmpotrivalui Phokase2. În 614 au fost reluateinvaziileavaro-slave, cu ointonsitatrprobabilnecunoscutà pânà (Oricum, poziliile atunci. Imperiului Bizantin1nEuropaeraudejamult slàbite,în cornparafiecu epocalui Maurikios).Distnrgerilemasiveçi, în geireral,definitive,suntatestatedeunele ianoare literare,dar çi pe calearheologicâ.Timp de patru-cinciani s-audesÈçuratatacuriale avarilor qi slavilor, îndreptak càtre cele mai importante puncte ale pârfii europenea Imperiului: Constantinopol,Thessalonic,Salona.Toateprcvinciile au fost afectate,inclusiv cele careorau situatemarginalfalade directiile ofensiveprincipale(cum estecazulScythiei).Au rezistatdoar uneleoraqe,lnspecialdepelitoral(delaAdriaticqEgeeori MareaNea$).Interiorul Peninsulei Balcanicea fostlnsàdevastat(sisternatic,s-arputeaspune),iar importantooÊÇ€,precumNaissus ori JustinianaPrima,au fostnimicite(distrugerea lor finalàesædatatiicu monededin 613/ 614 descoperiæ în straturiledeincendiere)e3. Efecteledernografice çi etnicealeinvaziilor din 614-6I 9 vor fi discutateîn capitoleleIII. 5 çiV. Din punctdevederemilitar, noul val deinvazii a provocat distrugereaa coeecemei rlmlsese din sistemul defensival Imperiului h provi:nciile sudest europene.Pestetot seconstatillntrerupeteaexistenteifortifica]iilor de pe limes oidin interiontl provinciilor, sau,1ncel mai bun caz,transformareaacestoraîn açeâri modestecar€ nu mai puteauaveanici o funclie militarà.Aceastaa fost lovitura de grafie ùatâ limes-ului dunàreen. Destràmareafrontierei dunàrenea fost un procesdesfulde îndelunga! carea lnceput în anii '80 ai secoluluial Vl-lea çi carea atinsapogeulîn condiliileofensiveiavaro-slave din 614. SitualiaImperiului eradisperatà,càci çi perçii îçi continuauofensiva.Herakliosa reuçit sàîncheieun noutratatdepaceouavarii1n619,prin caretributul creçteala 180.000desolidf . Avarii aureluatînsàatacurile, în 623,ajungândpânàîn apropiereacapitalei(la "Zidurile Lungi"). 1nurmaunor tratativepurtatechiardecàtreHeraklios,tributul a fosturcatla 200.000de solidi,t, fàràca paceasàfie însàasiguratii,câci în 626 avaii auparticipatla faimosulasediual Constantinopolului, împreunàcu perçii. sTheoph.:1,292(a.6096)(FI{DRII: 617);Ortrogorrtry1959:115;Avenariur197{: 110;Lilic 19t5: l8; Pohl 1988:238;Ficdlcr 1992:13. telæmcrle1979t120-129( I. l2). VeziLcmerle 19t1: 69-73;Poht 1988: 240-241;Ficdler1992:13.Popoviô t975t 451dataînsàîn 609(studiul sàua apàrutînainteaeditiei critice a Miracolelor Sf. Dtunitu). sSâmpctru l97l:227. erBerisié1956:88. eJoh.Nilc: 550(cap.109);Avcnrrlru 1974:110-ll1; Popovié1975:489-490; Pohl 19tt: 237-238. t9692 122-123; Aveneriur l9?4: l-l I I l2; Popovié 490-504; 1975: Popovié1978 627- 630; ]pctrogor*y Lilic 1985:20-23,43;Pohl 198t: 240-243. aPohl 19t8:247;Fiedler 1992:13. e5Avenariur1974tll3; Pohl lgtt:245-246; Ficdlcr 1992:14.
ISToRIÀ POLTTICO.IIiILITÀRÂ
25
Eçeculmareluiasediue6 a reprezentat pentruImperiuçansarefaceriipoziliilor pierdute. ^ În urmàtorii doi ani, Persiaa fost înfrântàde Imperiut gizantin çi de k*raganatultiircic dinAsia Centralà.Dar,teritoriilerecuceriteîn Orientau fostimediatpierdutedeHeraklios,în fafafulgeràtoareiascensiuni a Islamului.Timp dejumàtatede secol,ImperiulBizantins-aafla! practic, substarede asediu,astfelcà efortul militar a fost îndreptatnumaicàtreapàrareaOrientului. ln Europa,Imperiul numai aveapreamultedeapàratçi pastratchiardacàsuccesorullui Heraflios Constans II - a avutambiliasàmenlinàdomina{iabizantinàîn ItaliaeT. În ciudaacesteisitualii critice a adversarului, khaganatulavarnu a mai reluatpolitica ofensivà,dupàeçeculasediuluidin 626.De fap! acesteseca fost începutuldeclinului,carea continuatcu desprinderea de subhegemoniaavaràa unor grupuri de slavi, precurnsi a altor populafii.Izvoarelebizantineçi occidentaleauînregistratsuccintaceastiicrizàinternàa stiipânirii avaro.Mai irnportantiipontruproblemaraporturilordefor,tedela DunàreadeJosesteinformalia consornnatÈi deNikephor,potrivit càreiaKubra! stiipânulonoguriloç"s-aridicatîmpotrivahanului avarilot''çi i-a alungatpeavaridin |arasa,dupàcares-agânditsàîncheieo alianfàcu Heraklios (de la carea primit titlul deptriciu)et. Seqtiecà avarii îçi menlinuseràhegemoniaîn zonele nord-ponticeçi dupà instalarealor în Pannonias.Cercetàtoriicontemporanidateaâ ieçirea bulgarilor(onogurilor)lui Kubratdesubhegemonia avaràprin 635-638t00. Obscureîncà,evenimentelepetrecuteîn stepanord-ponticàîn vrernealui Herakliosçi Constans II suntun indiciu al încheieriiunei epoci:ceaa ascensiuniiputerii avare. Va mai treceaproximativun secolpânàla apariliaunui nou centrude puterela Dunàrea de Josçi în bazinulvestical N{àriiNegre,comparabilcu cel avar(Bulgaria).Imperiul Bizantin nu a gâsitcu calesàprofite deslàbiciuneakhaganatuluiavar,dovadàcà fosteleprovincii dunàrene nu mai prezentau nici un interespentrustatulorienlalizatal lui Heraklios.A. N. Stratos- unul dintrebizantinologiipreocupa{ide istoriasecoluluial VIIJea - a avansatipotezaunei recuceriri a oraçului Singidunumîn tirnpul lui Heraklios,imediat dupàbâtiilia de la Constantinopoldin 626;la Belegradons-arfi aflat reçedinlaunui strateg,carei-ar fi instalatpe serbiîn zonà,pentru a-i combatepe avariror.S-ademonstrat însàcà acelBelqradon pomenitde ConstantinPorfirogenetuleste,în realitate,oraçuldalmatinIadersauZaraVecchia,çi câ aça-zisarecucerirede càtreHerakliosa unor pàrfi din fosteleprovincii europeneale Imperiului nu estedoveditii prin nimic. Chiar tradilia însàçia colonizàriiserbilorde càtreHerakliosestedubioasà- aratil un studiurecentro2. Càsitualialtraganatului avareracu adevàratcriticà,o aratàçi evolutiileconsemnaieînparteaapuseanâ a sfereisaledeinfluenp. în623,s1aviiapusenis-aurevoltat,subconducereafrancutrui Samo,ieçindpurtnrovrcmedesubhegemoniaavarà. S-avorbitchiardeo implicare a diplomatieibizantineîn aceastiirevoltà,dar faptulràmâneincertro3. N{aiapoi, în 631-632,a avut loc çi o revoltii a kutrigurilor din Pannonia.Deçi aceastaa eçua! ea dernonstreazÀ încâ,o datàdiminuareaautoriliitii avarilor asupraconfederatieilor. Unii dintre kutrigurii înfrânti s-au refugiatîn Transilvania,undeseparecà au devenitun factordeputerelocal,pânàcâtre680to4. %YeziBarisié 1954:378-390;Stratoc 1967:372-376;Ostrogorslry1969: 130-131;Aveneriuc 1974: llt[-115; PohI 1988:249-255. e7Ostrogorslry1969:I 51-154. sNili;: 24 (F[{DR II:625). s Szâdeczky-Kardoss 1975: 268-27l. lbidem: 271 Bialekovâ 1973:325; Popovié1986:127;Pohl l9t8: 270,272. ; 'æ r01C.Porf,: (FHDRII:663-665); I,152(cap.32) Stratos1967:376.YeziçiDvornilq înC.Porf.:Ii,Il7,l24,l3l. r@Lilie1985:2441. Pohl 19tt: 267înclinàsàadmitàipotnzalui Stratos. r0rStratos 1967:370-37l; Octrogorrlry 1969:133(datarepost 626);Avenariur 1974:124138; Pohl 19Et: 256268. tsSzâdeczky-Kardoss t972:93; Avenarius19742163;Szâdecztcy-IGrdoss 1975:272;Horcùt 1986:36,99; Pohl 1988:269.
26
CAPTTOLUL r
Dupàcum am mai aràtat Herakliosnu a lncercatsàducào politicà activàîn Peninsula Balcanicà,deçi,lntre626 çi 634,el ar fi awt posibilitateasào facàros. RegiunoaDunàrii de Jos a ràmasîn afarasfereide influentà bizantinà,în timp ce avarii au continuatsà stiipâneascàçi dupà626unelezonedin interiorul PeninsuleiBalcanice;sepresupunecàavarii controlaudrumuThessalonicr06. careconduceaucàtre Dacàreteauaurbanànu ar fi fostnimicitl,s-ar rile sûategice fi putut lntâmplaca în jurul acestorfortificalii sâseconstituieunelemici centrede puterq care obsera cà oraçelefortificateau sàprofitede absenfaunui regatbarbar.Dealtfel,Ion NestorroT unul dintre factorii care au lmpiedicat instalarca durabilâ fost a slavilor, çi cà aceastaa fost posibilàdoardupâdistrugerea oraçelor. De vidul deputereauprofitat într-adevàr,slavii, careaucontinuat çi dupà 626, sâ.ocupe nestingherificelemai bunepàmânturidin cuprinsulPeninsuleiBalcanice.Ei nu au creat însà nici un centrudeputerecapabilsàevoluezecàtreforrre statale.SeparecâSclaviniile,formaliuni tribale carecuprindeauzonerestrânse,erauconsideratedeImperiu ca fiind teritorii cedateunor fic{iunejuridicà, Imperiulmenfinea,teol€tic,frontierapeDunàret*.Despre foedemti.Prinaceastâ cvontualeleconflictecu avarii saucu Imperiul BizantinaleacestorSclavinii,nu gim 1nsànimic, deoarsceizvoarelenu mai aducnici o informafiereferitoarela z,onaDunàriideJos(saula cele lnvecinate),pânàîn anul 680,adicàpânà1nmomentulconflictului dintre ConstantinIV çi protobulgarii lui Asparuh.Campanialui ConstansII din 658 a vizat Sclaviniile siante undevaîn parteasudicàa PeninsuleiBalcanico,ln lvlacedonia sauln Thraciatoe. Nici rnâcaracestîmpàra! carea lncercatsàmenfinàpoziliile Imperiuluiîn Occident(în Italia)ttonu a manifestatweo preocuparcpentrurestabilireadominafieila Dunàre. Protobulgarii,fugind de khazariiaflali în plinà expansiune1nstepelenord-pontice,s-au deplasatcàtreDunàre,în anii '60 ai secoluluiaIVII-learrr.Vl. Popoviê,dateazÂinstalarea tribului preajma luiAsparuhîn Dunàrii de Josîn 668-669,dar argumentele salesuntîndoielnicet"(nu vedemlegàturaîntre acestevenimentçi îngropareaunor tezaurefoarteîndepârtatede gurile Dunàrii,precumHgËçani,Stejanovci Probabil Slovacia). -lângàSirmiurqZemianskiVrbovok-din cà dnrmul protobulgarilorcàtreDunârea awt mai multe etape;pe de altl parte,din izvoarese deducecàei seaçezaserà la Dunàredoarcupufintimp înainteaconflictuluidin 680't3.Amplasarea exactlla teritoriului (denumit Onglos)undes-ainstalattribul luiAsparuh a fost foartediscutatii în literaturadespecialitate,controversacàpàtllndchiarun aspecttenden{ios,fiindcàideeasituàrii Onglos-uluiîn Dobrogeaa fost invocatilca un argumental drepturilor istorice ale Bulgariei asupraDobrogei. DeoareceamplasareaOnglos-nluiare o importanfàrelativ redusàpentru întelegerea istorieipolitico-militarea secoluluial VII-lea, o vom discutaîndeaproape doar în Excursul III. Amintim, deocamdatii,cà, potrivit iaroarelor, Onglos-ulera situat în imediata rosLillc1985:23,43. l6Theoph.:I,359 (FI{DRII: 621);Avenerius1974217;-<178; Avcnariur1985:1024. r@Ncstor 1953:49. r6Florescu1972225-26; Avenerius1975:299-300;Chryror 1987:38;Pohl 19tt: 125.Dieconu 1966:488 segândeala o autoritatebizantinàexercitatàprin intermediulunorpopulalli clientelare.Vezi çi capitolul IV. 2, precumçi Excusul IiI. Avenerius '@Thcoph.:I,347 (a.6149);Lemcrle 1954:300;I. Brmea 196E:440;Ostr,ogonlq 19692147-l4Sl 1974: 145;Lemcrlc 19t1: 186. ItoVezinota97. tu Szldecz$-Kerdocr 1972: 96;Popovlé19t6: 128-129; Pohl 19t82272; Fiedler 1992:21. rr2Popovlé19t6: 129, 131.Mai vezi: Szâdcczky-Kerdocs1972:96 (datare:665-675);Angelov 1980: 82 (dateazàpe la 660). ft3Theoph.:I, 358(a.617l) (FFIDRII:619) (Sd,nrvcr). "pe neaçteptateçunea càbulgariis.auaqezatînOngtas Vezi Diaconul97l:192.
polmco-MrlrTÀx ISToRIÀ
27
vecinàtatoa Dunàrii,într-ozonàmlàçtinoasàrra. Izvoarelevorbescdeatacarea decàtreprotobulgari a finuturilor "din apropiereaDunàrii", cal€seaflau"sub oblàduireacre$inilor" (SzbXprono,vôv 16æ rçaroupdvqv)trs.În capitolul IV.'2 vom discutape larg semnificaliaacesteiinformafii. fleocamdatii,în atenlie ne stau evenimentelecare au condusla o nouà modificare majorà a raporturilor de foç de la Dunàreade Jos. Dupàceascàpatdeamenintareaarabà, lmpàratulConstantin[V a declançat, în varaanului 680,o conhaofensivàterestràçi maritimâ,mobilizând1nacestscoptoatecorpurile de armatii alethemelor,careaufostdeplasate înThracia.Motiwl erapràdareaacelorteritorii"ale crestinilot'' de càtre bulgari. Flota a avansatde-a lungul litoralului vestic al Mirii Negre çi a pàtrunspe Dunàrepânàîn dreptul Onglos-ului,carea fost asediatçi de forfeloterestre.Inifial, protobulgarii s-aurefugiat ln "întiiriturile" (ôX6pcopo) dn Onglos,dar, profitând de absenlaîmpàratului çi a uneipàrfi din armatabizantinà,oi autecut la confiaatac,reuçindsàpunàpefugàtrupeleimperiale. Urmàrindu-le,protobulgarii lui Asparuh au ajuns în apropierede Odessos-Varna, unde s-au instalatrt6.Astfel s-alntemeiatîn regiuneaDunàrii deJosun nou statbarbar,careva deveniprincipalul centru de putere regional"în urmàtoareletrei veacuri,pânà la recucerireelui Ioen Tzimiskes.Eçeculsuferit de ConstantinfV oracu atâtmai usturàtorqi mai surprinzàtor,cu cât survenisedupàrespingereagravuluiasediuarabdin 678asupraConstantinopolului.Victoriadin 678ftlcusecaputerileoccidentale(avarii,longobarzii)sâtrimità solii de pacela Constantinopol (longobarzii1ilnfrânseserà pebizantiniîn 675)rt7.Conskntin[V a fostdecinevoitsàrecunoascà aparilianoii puteri (careocupaseo partedin fostaprovincieMoesiaSecunda)çi sàîncheiepace cu aceasta, în 681118. Anii 680-6tl reprezintl, eçeder,un momentde ràscruceîn istorie Dunirii de Josîn mileniul I, prin consecinfelede duratàpe carele-a avut instalareaprotobulgarilor.Estevorba, înaintedetoate,de felul în careau evoluatraporturilede forle în regiune,precumçi de irnpactul constituirii noului khaganatasupraromanitàfiidunàrene.Protobulgariiau procedatla dizlocàri de populalie- fapt atestatde Theophanesçi Nikephor - astfelcâ o partedintre rornanicii dintre Dunàreçi Balcaniau fost împinçi càtresudçi nord. Pede altàparte,apari{ial*raganatuluibulgar a roprozentatafirmareaunui nou centrude putere,echivalentîntnrcâtvacu cel romano-bizantin de odinioarà. Pânàdecurând,momcntului680i seatribuiaosemnificafieçi mai amplà.O teorie1nvogà în anii'60-'70 corelamigratiaprotobulgarilorcu o deplasare a mai multor grupuri de nomazi nord-pontici care,în perioada670-680,ar fi constituitun "al doilealùraganata\Nat'',în compozifia càruiaar fi inûat, potrivit unor cercetàtori,chiar çi populatii înrudite cu ungurii de rnai târziu. IraThcoph.:loc. cit.;Nik: 34 (FHDRII: 627). lt5Theoph.:I,358(a.617l)(FHDRII:619).Zonaras,)(L.21. 10(FFIDRIII:209)scriacàbulgariirkrdç 'Po:pairùçt6paç rùç rdpav toû 'Iotpou pv6pevourcrûrarçôxporôç Èl,upaiveto.ÎnFHDRIII sotraduce: "sosindde dincolodeIsûri în finnturile romeice,le pràdauîn voie", dartadr:csea corectà(datoratàlui Blneccu l95t:438) este:"aflârdu-seîn teritoriile bizantinededincolodeDunàre,le devastauînvoie". Vezi çi taducerea propusàdeN. Ç.Taneçoce,în Hilcescu 1989:342.Izvorul esteînsàpreatârziu pentnra puteafi asemànËûoare, irvocat în spnijinuluneievenûralestàpaniribizantineces-arfi întinsçi la nordulDrÈrii- în vremealui Constantin IV. Este, probabil o confirzie,nàscutàdin prelrrareaeronatiia informafiilor firrnizatedoTheophanesçi Nikephor (veziçi Dieconu l97l:199, nota51). lt6Theoph.:I, 358-359(a. 617l) (FI{DR tr: 619-621);Nilc: 34-35(FHDRll: 627);Iæmerle 1954:305; L Beraee l9ffiz44l-M2; Avenrrius 1974217l-172;Angelov1980:82;Gjuzelw 19t4:37-39;Pohl 19tt: 277. rrTNik' 33 (FHDRII: 625);I*o Gremmeticus,Chrcnographdc: 160-16l(FHDRII: 651);L Barnee 1968: Pohl 1988:278.Yençi Rouche1986:347-350,pentrusituafiaanterioaràa 4,41;Aveneriur 1985:1022-1023; raporhrilor Imperiuluicu Occi&ntul (conflictecu longoberzii,rebeliuniîmpotrivaautoritàfiibizantineftr ltalia). rrtI. Barner 196t:442; Angelov 1980:82-83;Giuzelev 1984:42-46;Pohl 198E:278;Fiedler 1992:25.
2g
CÀPITOLULI
Acestnouval demigralii (stâmitdeputernicaofensivàLùazarâ)ar fi adusîn mediul avarobiceiul cu lujeri çi grifonitte.Iatà însàcà ultimele folosirii pieselorde centuràtumate,ornamentate studiir2o(datorateunorspecialigidetalia lui J.WerneroriVl. Popovié)pun subsernnulîntrebàrii realitateasau,în oriceca4 amploareaacestuinouval demigratori. Pieselede centuràturnatenu sedaæazânumaidupà680,ci încàdepela 630,adicàdin "Mittelawarenzeit"- perioadàîncadratii culturaavaràaucunoscuto evolulieinternà,careexplicâschimacumîntre630-650.Societateaçi bârile caropot fi observateln specialdin ultimul sfert al secoluluialVIIlea. Fiindcânu a existat o revigoraroa khaganatuluiavarprin aportulpresupuçilornou-veniti,estelndoielnicâçi revenirea dominalieiavarcla sudçi la estdeCarpatidupà680,reveniresusfinutiideo s€riedecercetitorir2r. Nu poatefi neglijatiiabsenfareferirilor la avariîn izvoarelebizantineprivitoarela perioada 680-800.Avern în vedereîndeosebitoxtelecarene informeazàasupraconflictelor bizantinola DunâreadeJos,în a douajumàtatea secoluluialVIIIJea. Fiind cunoscutà bulgaredesfàsprate 111*i* în carediplomaliabizantinÉînvràjboabarbariilntre ei, ar fi fost dea$eptatcalmpàratul ConstantinV sà-i îndemnepe avari sà ataceBulgaria. Izvoareletac în aceasûlprivin!à. Este lvlarea fost interprotatca fiind un daroferit de tszauntldela Sânnicolaul adevàntcà,recentt2z, ConstantinVunui aliat avar,dar ipotezarespectivànu esteunanirnîmpârtiiçitàçi nu estesingura careare çansede a fi adovàratii. Pescur! suntemdepàrerecà,în ciudaunorinfluorrfevizibile în invsntarulunornecropole (carevor fi discutateîn altàparte),în secolul alV[I-lea nu sepoatevorbi de o dorninatieavarà propriu-zisâla DunàreadeJos.Dacàlntre 626çi680,aceastiidorninalieestefoarteprobabilà"în schimbdupàconstituireakhaganatuluibulgarnu a mai fost loc p€ntruaçacova.ln capitolul IV. 3 vom revonipo larg asupraacestorlucruri. Acum, ne mulçumimsâconstatiimcâ istoria politico-militarà a spaliului Dunàrii do Jos,dupâ 680, a fost definilii aproapeîn exclusivitatcde raporturilebulgaro-bizantine.În secolulal VIII-lea, acesteraporturi au debutatprintr-o alian!à întreJustinianII çi khaganulTervel,careîl ajutasepeîmpàratsàscapedin exilul de la Chersones, în704-705.Tervel,devenitCaesaralImperiuluiBizantin,a primit dela prietenulsàuregiunea Zagorade|a suddeBalcani,precumçi subsidiisporitefa!àdecelestabiliteprin tratâtuldin 681. tratat contraveneaintereselorImperiului Bizantin çi, de aceea, Esæevident cà un asemenea JustinianII l-a încàlcatîndatà,în708.Ataculsâua fost însàrespinslaAnchialos.Au urmatalte conflicte, întreruptedemomentedereluareaalianlei,ln final încheindu-seun tratat depace(în BulgarieiZagora.Alianlalui TeodosiuIII cu Tervela folosit Imperiului, 716),carerecunoçtea Dar, din 717123. asediuluiarabal Constantinopolului câci bulgarii au contribuitla respingerea toateacesteevenimentenu au afectatzonaDunàrii de Jos.Izvoareleliterare,cel putin, nu,spun nimic în aceastàprivinlà. Descoperireaunol monedebizantinedin primele douà decenii ale secoluluiaIVIII-lea în Dobrogeaçi Munteniaindicào reluarea influenlei bizantine,dar aceasta Perioada nu însoamnâneapàrato încercarede revenirea Imperiului la frontiera dunàreanâtz'{. a dintre 680 çi mijlocul secoluluialVIIIlea râmâneo patii albàîn istoria evenimenlialâ llunàrii de Jos.Po calo arheologicàs-a putut determinaçi datacu o oarecaroaproximaliepàtrundorea unui val do alaniîn Dobrogea,1nanii '30-'40 ai secoluluial VIII-lea. Ei au fost dizlocatide oxpansiunea t*razarâçi de incursiunilearabedin zonaCaucazuluidin deceniile2'3 ale secolului alVIIIJea'25. rreAvenrriur19?{: 166;Comçr 1982:35-36;Comça 1987:223-224. rzo\ileraer19t6; Popovié19t6: 129.Veziçi Pohl 1988:282-287. 12'Ncstor 1969:24-25;Nestor 1913:32; Comça1975e: 200;Comça1987: 229. r22 Rr'ru 19t5-1986:3 1-66. r2lPrimov1978:8-16. t2rCumpresupunPoenaru-Bordea,Donoiu 19E3:243çi Custureat9t6:. 274. r25 Comça1979:154-155.
pol.rTrco_url.rTÀRÂ ISToRTÀ
Zg
RegiuneaDunàriide Josa redevenitteatruderàzbbidupàmijloculsecoluluialVll1-lea, în timpul împàratuluiConstantinYQ4l-775), carea adoptato politicà ofensivàfa!à de Bulgaria.Datareaprimei carnpaniiesteincertji: 756 sau760. Làsândla o parteacestecontroverse, careprivescçi unelemomentedin desfrçurareacampaniei,amintim doarceeace ne intereseazà în acestcontext çi anumecà o floti de 500 do navea înaintatpânàpe Duniire,atacândnordul Bulgariei (concomitentcu ofensivatsrestrà,carc s-a soldat cu victoria de la lvlarkellai)r26.A douacampaniebizantinàs'a desfrçuratîn763 çi a awt acelaçiplan.Flota,carede aceastiidatii numàra800 de navecarepurtau 9600 de càlàrefi,a pàtrunspe flunàre, iar forlele terestreau înaintatpânàlaAnchialos,unde,la 30 iunie,a avutloc o bàtàliecu unnàri dezastruoase pentru BulgariatzT. Aceastiiînffingere a accentuat.luptele internepentruputereîn Bulgaria.Rebeliunea unei pà4i a aristocraliei l-a adusla putorepe Sabin (în 769. S-a discutatmult pe marginea numelui sàucu rezonanfiiromanicà(vezi Excursulfn. Oricarc ar fi adevàruIasupraoriginii sale etnice, ràmânecert faptul cà Sabin a fost roprezentantulunei facfiuni filo-bizantine a aristocralieibulgare.El a încercatsàfacàpacecu Imperiul, dar,fiind rctrzÀtdetràdare,a ftrgit la Constantinopolr2s. ConstantinVa continuatlupta îrnpotrivaBulgariei.Din nou, flota bizantinàa nrcatpe Dunàre,probabilpânàla Durosûorurn, în anul 767.lftaganul Toktu a fost înfrânt çi ucis undeva1nnord-estulBulgariei, iar ràmàçifeleoasteisale s-au refugiat în "pàdurile fluviului Istru", adicil în zonade luncàa Dunàrii, eventualln Balta Ialomipit2e. În campaniileurmàtoareale lui ConstantinV(din 774 çi775), ftotzbizantinànu a mai pàtrunspe Dunàrer3o. Nici mai târziu, zub ConstantinVl,kena çi NikephorI, conflictele bizantino-bulgarenu au mai afectatregiuneaDunàrii de Josr3r. Astfel, cele douàsecoleçi jumàtatede istorie pe carele-amprezentatîn acestcapitol se încheiecu ascensiunea Bulgariei,caresubKardam(777-8A, çi mai alessubKrum (803-Sla)a cuceritnoi teritorii, profitândde destràmarea khaganatuluiavar.Dupace campaniilefrancedin 791-803au nimicit centrulde putereavardin Pannonia" a fostrândullui l(rum sàataceceeace mairàmàsese drnAvaria:teritoriul dela estdeTisa- carea fostocupatîn 804-805t32.Expansiunea bulgaràspre vest a continuatçi în timpul lui Omurtag,dar aceastanu ne mai intereseazâ,, în contextulde faTa.Refinemînsàfaptul cà, la începutulsecoluluial lXlea, Bulgaria çi-a asigurat dominaliaunicà asupraDunàrii de Jos.Esteun sftirçit çi un începutde epocàîn istoria politicomilitarà a zonei.Pentruceeace ne-ampropus,este,totodatà,prilejul unui bilan!. Istoriapolitico-militarâ a zoneiîn secoleleVII-VIII nu poatefi reconstituitiidecât1nlinii mari. Pulinul pe care 1l çtim ne permite însà câtevaconstatiiri de ordin general.Itdai întâi, menfinereaDulàrii deJosca obiectivîn planurile strategiceale Imperiutui Bizantin. Atunci cândprotobulgariis-auinstalatîn Onglos,împàratulConstantinfV a încercatsâaporeteritoriul caremai era socotitca aparlinândde dreptImperiului, deçiacolo,în Dobrogea,nu mai existao stàpânirebizantinàefectivà.Mai tâmiu, expedifiile navaleîndreptatespro Dunàre au facilitat luptacontraBulgariei.Dunàreaîçi pàstraimportanfastrategicà,deqinu mai era frontierà (çi nici nu mai eraprività de bizantinica o frontisràteoreticâ,dupâ68l)tr. t26Thcoph.:I, 431 (a. 6251):Nilc: 66 (FI{DR II: 629);Bclevliev l97l t:7-9; I. Blnca l9?1: 12; Primov 191t: 23-24; Ficdler 1992:28. u?Thcoph.:I,433 (a. A!A); Nik: 69 (FHDRII: 629);Iorgr 1939:8; Bclevliev 1971a: l0; L Bernea 1971: 12;Primov l97t; 25-26;Ficdlcr 1992:29. ræBclevliev1971r I l-12; Bclcvlicv 1971b:61-t2;Primov l97t:2627;Fiedlcr 1992:29. ræNik: 70 (FHDRII:629);Belevlicv19?1e : 13-14;Primov 197t: 28. r3oBeleyFev 1971r: l5-17; Prinov 197t:32-35. rrrfurogorclry 1969:211-212;Primov 1978:33-40;Ficdlcr 1992:3 l. r32Avenerius 1974:185;Pohl lgtt: 320-323,327; Fiedler192:31. r$Chryror19t7:38.
30
CÀPTToLUL r
În al doilearân{ constatàmcà Imperiul e desfiçurat operafiuni militare în regiunea Dunàrii de Josdoar atunci cândnu ere implicatln conllictul oriental (cu perçii,iar apoicu arabii). 1n aceastàprivin!à, foarte elocveirtestecazul campanieilui ConstantinIV din 680. Aceastiicaracteristicàastrategieigeneralealmperiului sefàcusedejasimtitil încàdin wemealui împotrivaavarilor, lvlaurikios.Tocmaideaceea,Herakliosnu a fost interesatdeo contraofe,nsivà peqilor. contra el avea de luptat Nu este vorba deoarece mai doar de folosireachibzuità 626, dufi a poûentialuluimilitar (insuficientpentruoluptii pe douà fronturi). Originile acesteisitualii le aflàm în atitudineaneglijenti a lui Justinianfatàde Europade Sud-Es! careeraconsidemûlmai putin lnsernnatiidecâtteritoriile carosraude recucoritîn Italia oriAfrica. Am vârut cumImperiul Romano-Bizantin,neglijândimportan{astrategicàa provinciilor dunàrene,le-a pierdut din cauzainvaziilor slave,careau reuçit sàdistrugâsistemulde apàrare local (cel constituit de limitanei çi de comunitiitile oràçeneçtiînarmate).Pierderea lfliles-ului dunlrean nu a fost conrecin{aunor victorii militare propriu-zise (bunàoaràa unor atacuri avare)qinici a dezordiniidin Imperiu,ci în primul rânda presiuniienonnesr(ercitat€demu$imea slavàcarepâtrundeala sud de Dunàre.În ceeace s-a întâmplatulterior, în secoleleVII-VIIL faptul carea contatcel mai mult a fost numàrulslavilor cares-auinstalatîn fosteleprovincii dunârene.Acest teritoriu mai trocuseprintr-o perioadiifoartocriticà çi 1nsecolulal V-lea, dar atuncibarbariicatres-auaçezatla sudde Dunàrcnu auputut provocaschimbàrimajore,fiindcâ erauputini. Consecinleledemografice,dar çi etniceçi culturaleale evenimentelormilitare din secolulal VJea au fost de aceea,limitatÊ ca profunzimeçi ca duratà,iar civilizatia romanobizantinàs-arefàcutçi qi-areiuatmersulîn secolulalVl-lear3a. În cazulcarenepreocupà,s-alntâmplatlnsàaltceva.Evenimenteleaureuçitsàmodifice, sà deturnezefenomenelecare fin de durata lungà çi medie a istoriei, provocândo rupturà indiscutabilàîn evolulia civilizaliei din spatiulDunàrii de Jos.
rstrærnerle19S1:179ara,tàcàinvaziilegofilor hunilornu aupovocat o ruptwàîn istoriaPeninsuleiBalcanice. çi
CAPITOLI]L
TI
coNrrNrrrraTE çr rDrsconrTrnrurrtrrD clrr.mrnaLf SIIBCAPITIILUL
I
Givilizarta materialà
D"*opoirile arheologiceapartinândperioadeitratateîn aceastiilucraresuntnumeroase çi variate.Pentruceeacenepreocupà- problemacontinuità{iiculturale- suntsomnificativedoar acelevestigii care constituiemàrftrii ale tranziliei càtrecultura secolelorIX-X. De fap! au existatdouà.tranzi{ii:ceade la culturaromano-bizantinà provincialàa secoluluialVl-lea la cea specificàsecoluluial VIIJea, precumçi ceacarea precedatnouasintezàculturalàdin secolulal IX-lea - cunoscutÈi îndeosebisubnumelede "culfuraDridu". De acoea,vom examinaacelematsrialearheologice(databileîn perioadafinalà a epocii romano-bizantine), careconstituieprototipurialeunor obiectespecificesecoluluiaI VII-lea qi care,în acelaçitimp, au reprezentatinovatii în cadrul culturii romano-bizantine.Cuvântul "inovafii" nu estepoatecelmai fericit, deoarece, adeseori,estevorbadeun declin(de exemplu, reaparitiaceramiciilucratecu nr.âna).
A. Geranica T Incepem cu ceramica.Binelnlelescâ nu putem discuta,în aceastàlucrare, totalitatea problemelorlegatede ceramicaromano-bizantinà din secoleleVl-Vll çi de ceramicasecolelor VII-VIII. Nici nu ar fi relevantpentruceeacenepreocupà.Ne mu$umimsàunnàrimurrnàtoarele aspecte: - apariçiaceramiciilucratecu mânagi cu roataînceatii1naçezârileromano-bizantinetârzii de la Dunàreade Jos; - preluareade càtreslavi a ceramicii de calitatesuperioarà,de origine romanicà; - moçtenireaunor forme ceramicespecificepentru ceramicaromano-bizantinàîn mediul culturii DùÉo (mai precis,înfazatimpuriea acesteiculturi, din secolulalVl[-lea); - apariliaceramiciifine cenugii,cu decorlustruit. În privinla ceramicii lucratecu mâna,nu ne ocupàmaici de ceacarea aparlinut slavilor instalafi la Dunâreade Jos,în açezàrileculturii Ciurel, sauîn fortificaliile romanoôizantine. Existii qi vaselucratecu rnâna(estedrept puline în ansamblulceramiciide la sfârçitul secolului al VIJea çi dela începutulcelui urmàtor)carenu pot fi atribuiteslavilor,çi careauapàrutprintr-o
32
CAPITOLUL II
evolutielocalà.AurelianPefiearemeritul dea fi snrdiat acestfap! lntr-wr studiudin I 980t.El a stabilitexistenta a çaptetipuri deoale-borcanlucratecu mâna,descopeDobrorite înmai mulle açezàriromano-bizantinedin etc). gea(Histria,Callatis,Beroe,Dinogetia,Sacidava Acestetipuri au evoluatde-alungul secolelorN-U, constatà, în paralelcu ceramicadecalitatesuperioarà.Se celor lucrate vase formele aceste imità deasemene4cà la roatarapidà.Prin profilele lor (cu margini lnalte çi deceramicaslavà.Anterior, sedeosebesc anazatn),ele civilà dela Beroe în açezarea frcute cercetiirilor autorii câ o grupàde vaselucrate de asemenea, observaserâ, cu mâna(cu profil rotunjit) nu areanalogiiîn ceramica slavà,ci în ceramicaromanà(venfrgalro:2)2.
Fisura 2: Ceramicàlucratà cu mâna de la Beroe jud. Tulcea)senumàràçi un vas(pânà frcute la Halmyris(Ir4urighiol, Între descoperirile în prezentinedit), care,deçiestelucrat cu mâna,foartegrosolan,are o formà înruditi cu ceaa lucratela roatii,debunàcalitate,obiçnuiæîn secolulalVIJea. El s-adescoperit amforidoanelor într-o încàpere(din caroulT 20), pe nivelul 11(caresedateazàaproximativîntre 559 çi 580/ "detip Hinog", qpecificàpentrusfârçitul 585)3.Vazulareanalogiiçi în cadrulceramiciiaça-numiæ secoluluial Vllea qi începutulsecoluluial VII-lea, desprecareva fi vorbamaijos. Acestvas lucrate cu mâna,care nu se face parte din aceeaçicatogoriea ceramiciiromano-bizantine încadreazà în ceramicaslavàçi carea apàrutprin imitareaformelorvaselorde bunàcalitate. O asemenea ceramicànu a apàrutdoarîn Dobrogea.În fortificafiiledin zonaPorfilor de (Donje Fier Butorke,Veliki Gradacçi altele) a fost semnalatàexisten[aunor vaselucrate cu de margineaînalti ;i mâna,caresuntînruditecu celedin Dobrogea.Profilele lor, caractenzare frcute la Cariëin evaatà,diferàdeceramicaslavàa.Recents-aupublicatdescopeririasemànàtoare provinciile (Justiniana zud-esteuropene. Grad Prima),deciînû-unuldinùe celemaimari oraçedin Douàdintretiprnile devasedeterminate deautorii cercetàrilor(tipurile I/19 çi V20)cuprindexemplarelucratecumâna,similarecaformâcu celeamintitemai sus.Exislà,deasemenea, unelevase aleobiçnuiteloroalecu toartà.Seconstatàcàtipurile I/19 çi ll20 rcptenntàvariantedegradate borcanromanelucratela roalà. Ele au apàrutîn nivelul cel mai târziu al locuirii de la Cariëin Grad,careesteposteriordistrugerii din 596 çi carea durat pânâla distrugereafinalà din 614l 615.Autoareastudiuluidespreacestevasearatiicàelenu pot fi considerateslaveçi câ ele au fost produsede populafialocalâlntr-o vrcme de profundàcrizâ economicà.VaselerespectivoimitÈi ceramicaobiçnuitii.decalitatssupsrioarâ. din secolulalVl-lea. darsuntrealizateîntr-o tehnicà rudimentarà.explicabilàprin oauperizarea mgduluideviafàs.Esteo constatarefoerte importantà, càreiali poateIi atribuiti o valoerede generalitatepentru civilizafie epocii de care rPetre1980:193-213. 2Vâlceenu,Barnea1-975: 215,frg.414,5. r Informafii oraleprimite dela domnulFlorin Topoleanu(Institutul de CercetiiriEco-MuzealeTulcea). aJenkovié1974:113-114; l-3).VeziçiD.Bobkovié,APol,16,1971:341. Popovié1975:481-482(frg.6l iJaakoviét974:114;L. Biekiae,înCaiôin Grad II: lû,170,PLW12-7.
cNrlrzÀTrÀMÀTERrÀrÂ
33 ne ocupàm.Acesteprime vestigii arheologiceamintite în lucrarea de fatà ne indicào tràsàturàdefinitorie a epocii do tranzilie începuteîn ultimul sfertal secolului al Vl-lea: degradarea tehnicilor meçteçugàreçti romano-bizantine.0 vom regàsi çi în alte cazuri. Aceastil dogradareeste un elernentde discontinuitate culturalà"dar,totodatii,çi de continuitate, càci s-au pàstratforrnelevechi.
Fisura 3: Ceranici localàlucratà cu mâna din zonaPorfilor de Fier
Fisura 4: Ceramicà localà lucratà cu mâna de la Veliki Gradac
Se mai constatâcà în perioadade declina civilizaliei romano-bizantines-autilizat çi altà categoriede ceramicâde calitateinferioarà,lucratii însàcu roataîncoatii(roatii ac{ionatàcu mâna).Ceramicalucratii la roataînceatiia devenit,mai târziu, ceramicaspecificàpentru "cultura Dridu". Tot A. Petrea remarcatexistentaei sporadicà,în situri romano-bizantine(Histria, Callatis)6.Eaa apàrut,1nasocierrcu ceramicalucratàcu mâna, precumçi la Cariëin çi în zonaPorfilor de Fier, în specialla Donje Butorke çi Veliki CrradacT, 6Petrrc 1980:202,205. ?Jenkovié1974: ll 3-l 15.
CÀPITOLUL II
34
dela finelesecoluluialVIJea çi dela începutulsecoluluial Gradt,1nniveluriromano-bizantine înruditi VII-lea. V. Popoviéobservacàaceastiiceramicàlucratiila roataînceatiiesteîndeaproape vase pentru vorba cu forme zvelle, cu marginile culfura Ciurel. Este de cu ceramicaspecificà lnalte qi rotunjite, decorate(uneledintre ele) cu benzi de valuri çi de incizii orizontale.Dupà cum aratil în continuareV. Popovié,acestiiceramicàprovine din cea daco-romanà,anterioarà venirii slavilof. Analogiile cu ceramicadetip Ciurel aumai fost remarcateçi dealli cercetitori, atâtpontruceramicalucratàcu mâna,cât çi peirtruceaexecutaticu roatalnceatiiro.Ceeace este, credem,esenlialpontruînlelegereagenezeiei, esûefapful cà aceastiiceramicàlucratii la roatii eaprecedecu circa înceatiiimità formele ceremicii lucrate lrr roetl repidàtt. De asemernea, un veacceramicaornamentaûicubenzi de valuri çi cu incizii orizontale,carepoatefi atribuitl slavilor, çi carea fost descoperità pevastespaliidin Europacrntralâçi ràsàriteanà.
Figura 5: Ceramicà lucratà la roata înceatà de la Veliki Gradac
ajungemla problemaoriginii ceramiciislave,ornamentatecu incizii vâlwite Cu aceasta, provenientaei din ceramica çi orizontale.lncâ din 1968,lvîariaComçaa reuçit sàdemonstreze romanàprovincialà.Aflali în contactcu purtiitorii acosteia,slavii au abandonattreptatceramica lor rudimentarà,lucrati cu rnânaçi lipsità dedocor,învàlandçi tehnicaolâritului la roatalnceatii, concomitentcu împrurnutarea"modei" deconrluivâlurit. Potrivit Mariei Comça,acestproces deacculturaliea awt loc 1nPannoniaçi Noricumr2.În lumina descoperirilorulterioare,sepoate admite cà preluareadecoruluivàlurit çi a folosirii rolii de mânàs-a desfiiçuratçi 1nregiunea Dunàrii de Jos,în fortificaliile depe limesçi 1nalte locuri undeslavii auajunssàtràiascâalâturi de romanicir3. 8L. Bielejec op. cit.:164,170. , ePopovié1978:632. toJrnkovié1914:ll3, I 15;VâlccrnuoBarace1975:215;L. Bielejac,op.cit.:170. trJenkovié1974:l13. 12Comçr 1968b: 4É19452. t3VeziMicheilov 1971:335;Gerdewskl 1970:247; Krendlelov 1970:244.Angelove19t0: 12admiæ,de asemenea, influenfaceramicii romanobizantineazupracelei slavevechi.
OVILIZÀTIÀ MÀTERIÀLÂ
35
În secolulal VII-lea, ceramicalucratll la roataînceatiidecoratiicu benzidevaluri estebine documentatà în zonaPorfilordeFier,acolounde existiiantecedente din secolulalVl-lea, la:Velesnicara,Mihajlovacls,SlatinskaRekar6,Insula BanuluirT, OstrovulvIarers çi în altesifuri.Ea este diferitii deceramicaslavàdin aceaperioadà,care era încà lucratii cu mâna.Generalizareaacestui tip deceramicàlucratàla roatiiîncoatiis-apeûecut abiaîn secolulalVl[-lea, cânda fost utilizatii çi de càtreslavi.
Fisura 6: Ceramicà din secolulal VII-lea lucratà la roata înceatà de la Velesnica În general,ceramicalucrati la roata înceatii(aclionatiicumâna)estemai rar întâlnitiiîn siturilerornaneçi romano-bizantine din secolele ry-VI. Ea a fost folositil în paralelcu ceade calitatesuperioarà,lucratàla roatarapidà.Ea era specificàîndeosebipentruaçezâriledin provincia giîn Daciapost-rornanà, Noricumre,dareste atestatà în necropolaI dela Bratei(secolulal lV-leafo.
Figura 7: Vas din secolulal VII-lea de Ia SlatinskaReka Ràmasmulttimp o tehnicâmarginalà,olâritul la roataacfionatiicu mânaa câpâÎatamploare în epocade declina civilizaliei romano-bizantine. Credemcâdoaraçasepoateexplicacrestereapropo4reiacesteiceramicila sffirçitulsecoluluialVIlea,în mediulromano-bizantintârziu. Ràspândirea ceramiciilucratecu mânaçi cu roataîncsatiia fost defapt un aspectal declinuluigenoralalæhnicilor consocin!àa stàrii decrizà.Fenomenuls-apeûecut atâtla sudul,câtçi la nordulDunàriide Jos.Disparilia ceramiciilucratela roatàrapidà(carecaracteùza,çiculturaCiurel) nu a fost decâtexpresia laJenkoviô1974:ll5,frg.4l4; Jankovié1981:254,P7.nU 4-7. 'sJankovié1976l.444. r6Jovuovié, Koreé, Jankovié19t6: 386. r7Diaconu,Roman 1967: 3, 6; Comçe1974 b: 92, ftg. 4/ 4. t8Boroneant,Stângà1978:88, 96. reDiaconu1972c: I28;Toropu 1976:l31. 20Zaharial97l:271; Toropu1976:131.
u cÀPrroLUL
36
uneidiscontinuitàti1ncivilizaliamaterialà.Atunci cânds.eprodusdeclinulln aceestàcivilizafie au displrut eceletehnici cere presûpunetr o productie masivà, care depàçeanecesitàfile micilor comunitlfi sâteçti.Aceastàcereree lncetat sI mai existe,din ceuza rliminuàrii lcgËturitor comerciale.Nevoilecurenteputeaufi foartebineacoperitedoardeceramicaprodusà la roatademânàçi chiardeceramicalucratiicu mâna2r.Peteritoriul provinciilor DaciaRipensis, Moesia Secundaçi Scythia,ruralizareaoraçelora condusqi la lncetareaproducliei atelierelor ceramico. Astfel, ceramicalucratii la roatarapidàa fost înlocuità,1nprimajumàtatea secoluluial VII-lea, de ceramicalucratà la roata lnceatà;în paralel, a continuatfolosirea celei lucrate cu mâna.printre celemai târzii vaselucratela roatarapidàsenumàrâcelede la Mihajlovac çi Sla(Esæde observatînsâcà,în secoleleVIII-IX, poateçi în secolulalVlllea, aceastil tinskaReka22. tehnicàsuperioaràa continuatsàfie folositii în Banatçi Transilvania,adicâîn acelezoneunde, se pare,populatiaromanicàa avut condifii mai bunede supraviefuire.Cercetàrileviitoare vor aveade làmurit aceastiiproblemâ).Asupra ceramiciilucratela roatarapidédin cultura Ciurel vom reveniîn capitolulIII. 4.
^À ANæ À\v -À t\Yt\
l v \, i
\..-4<
càrâsp&rdireaceramiciiproduse PebazadatelordocaredisprmempânàacurrLseconstatÈi la roata înceatàa lncoput pe teritoriul Daciei Ripensis,la fincle secolului al VIJea. Aceaslà tehnicàva deveniapoi definitorie pentruculturaDridu. Chiardecorulvâlurit al ceramiciide tip Dridu dessindedin decorulacestorvaselucratsla roatalnceaûide la sfârçitulsecoluluialVI-lea VIII-D( ràmânede staçi din secolulal VII-lea. Desiguçwolulia pânàla ceramicadin secolele bilit ro precizie. Petre Diaconu contestaderivareaculturii Dridu din cultura Ciurel, pe
2tJrnkovié1981:218 arâta,înlegàmâcuDaciaRipensis,càpanàlairnaziileavaroslarædinanii'80,ceramic e13fabricatâdoarîn centremai importanteldupàaceea,eaa fost produsàînmajoritatea açezârilorfortificate. zJankovié t986t A44;Jovanovié,Koreé, Jenkovié 1986:386.
cryILIzÀTrÀ uÀTERrÀLÂ
37
consider€ntulcà în aceastadin urmà lipseçteceramicalucratÈila roata înceatii (de fap! este foarterarà)". În lumina celor de mai sus,consideràm cà sepoateavansaipotnzadescendenlei ceramiciide tip Dridu din ceramicalucratiila roataînceatjidin secolulal VIIJea, descoperità, deocamdatl,ln zonaPorfilor de Fier qi a bazinuluiTimocului. CulturaDridu estedefinitii, pe lângàceramicalucratii la roataînceatiidecoratàcu incizii vàluriteçi orizontale,çi de o alti categorieceramicà.Estevorbade ceramicacenuqiedin pastÈi finà (arsàinoxidant),decoratàprin lustruire(categoriaB). Origineaacesteiaeste,pânàîn prezan! controversatii.De obicei seafinnà câ eaprovine din ceramicaspecificâpentruculfura SaltovoMajackdin Ucrainaçi cà a fost adusàla DunàreadeJosdeprotobulgari.lnn-adevàr,analogiile cu ceramicadin Ucrainasuntfrapante.Teoriarespectivànu explicàînsii cum un grup denomazi a purtattimp de douà-treideceniiaceastiiceramicàde calitatezuperioarà,çtiut fiind cà nomazii nu produceaudecât,în cel mai bun caz4ocoramicàrudimentarà. Existii çi o altii teorie, carederivà ceramicacenuçiefinà a culturii Dridu din ceramica similarà,produsàde populatiilegermanicedela DunàreadeJosîn secolele[V-VI24.Deçidestul Cerarâ,ceramicacenuçiefinà lustruiti din secoleleIV-VI este,1nptez,ent, bine cunoscutii,în specialcaunnale a cercetiirilorfrcute la Iatrus(Ikivina). Seçtiecàeaa fost adusàla Dunàreade Jos,la sfârçitulsecoluluial IVJea, de càtrevizigofi, din mediul culturii Sântanade MureçCerneahov2s. Unii cercetiitoriaufàcutlegâturaîntreceramicacenuçiecu decorlustruit din cultura Dridu çi cea,similarà,dacicà,din La Tènd6.Asemànarea existii,darnu poatefi explicatmarele hiatuscronologic.Estegreude solutionatcontroversa originii ceramiciicenuqiidin culturathidu. va proba timp cât nu se existenfa coramicii cenuçiiîn cultura Ciurel - afirmati de unii -\tâta cercetiitori- çi cât timp nu seva descoperiasemenea ceramicàîn situri datateîn secolulaI VIIiea(înaintedevenireaprotobulgarilor),problemava ràmânedeschisà. O categoriede ceramicàînruditÈicu ceacenuçielustruitii estecoadenumitii"Hinog". Ea a iost definitii de P. Diaconù,p€ baa unor materialedescoperite la Callatisçi Axiopolis (insula Hinog).Acestevasesunt frcutetot din pastàfinâcenuçie,la roatarapidà,darnu audecorlustrui! ci canelat.O altii caracteristicà estefundulcu o adâncituràîn mijloc (umbo).Vasele detip Hinog sedaæazâlasËrçitul secoluluial Vl-lea çi la începutulceluiurmâtor:7.S-aexprimatopinia câ çi aceastà categoriedeceramicâa fostprodusàde gofii din Dobrogea2E. Vasecaumbope funds-au mai descoperitîn provinciiledela DunàreadeJos,în contextedatatela sfârçitulsecoluluialVIlea çi la începutulsecoluluial VIIlea. Amintim aici oalelecu douàtorfi de la Tropaeum(pe nivelulVl BIe, Libida3o, Sadovec3r, C:liacra32, Iatrus33. Le-amprezentataici, fiindcàelereprezintil un indiciu al receptàriiunor influenle barbare(germanice)în ceramicarornano-bizantinàtârzie {ceeace seînscrieîn cadrulprocosuluigeneralde barbarizarea civilizaliei materiale).Aceastl barbarizarea fost dupécum vom vedea,çi mai accentuatiiîn cazulobioctelorde podoabà.
ffi,tza.
2aGeorgieve 1961:9-36;S.Michsilov, "Arlf', 3, 1961,4:9; Dieconu1966:491-492; DirconuoNisturcl 1969: 451-453;Dieconu1972c: l2Gl27;Micheilov 19?1:72;U. Dymaczewrka, CIAS III, vol. 1:215.2L6. 25K. Bôttger, "Klio", 48, 1967: 299-3C/., 26I.Barnea,SCIV 12, 1962,2:361;Zrharialg6T:98, 155-156; I. Barnea l97l:62. 2TDieconu 1959:487489;I. Bernce1960:72-76.Yezi Scorpen 1978:165,p1.V/ 3l bis (o analogiede la çi Sacidava). 2tDieconu"Nicturel 1969:447,nota27. 2eBogden-Citinicir4Bernee 1979:192,fiç. 172. 5. 4. 30ÀOpeif l99la: 35,fig. 8/ 58. srUenze1992:213,Taf.7418,791 12,104/3 çi altele. 32G. Kuzmanov,"Arh",20, 1978,2:20-26,ftg.5. 3rB.Bôttger,înlatrusI:68, Taf. 481592-593,595-600.
CÀPITOLULII
38
Figura 9: Ceramicàde tip Hinoe
formaçi decorulincizatal ceramicii Dupàcumoalele-borcan din culturaDridumos.tenesc Vl-lea VII-le4 secolului al din secolul al tot aça, altevasespecificepentrucultura de la finele çi Dridu auprototipuri în epocarespectivâ,în cerarnicaromano-bizantinà. Estevorbadeulcioarele amforoidale.Acestevase,lucratede regulàfoartelngrijit la roataînceatil(uneori suntlustruite, iar unelesuntlucratela roatarapidà),s-audescoperitîn majoritateanecropolelordin secolele V[I-IX, atâtla sudulDunàrii,câtçi înMunteniaçi Oltenia.Secunosc,de asemenea, exemplare descoperite în açezàri3a. lllcioareleamforoidaleprovindin amforidoanele din secoleleVI-VII,a càror produc{iea continuat,de fapf, çi în secolulal VIIIlea, în Imperiul Bizantin (inclusiv în Crimeea).La gene'za ulcioareloramforoidaleau conkibuit,probabil,çi uneleulcioarecu douâ tor[i de felul celui descoperitla Hiskia, într'un bordei de la începutulsecoluluial VIIJea, cu formà similaràexemplarelordin secoleleVIII-D(35.Do remarcatcà în cultura Saltovo-Majack nu existàulcioareamforoidale. În fine, ln legàturàcu elementelede continuitateîntre civilizalia materialàa secolelor VI-VII çi culturaDridu mai amintimo categoriedeopailerudimentare,rotunde,lipsite de decor. C. Scorpana observatcàexistiicâtevaasomonsa oparle(la Sacidavaçi Tomis),datate1nsecolele N-V, careauanalogiiîn secolulal X-le4 la C-apidava36. Ulterior,s-aumai descoperitpiese similare la Tropaeum(1nniveluldela sfârsjtulsecoluluialVl-lea çi începutulceluiurmàtorf7qi llalmyris3s. Supraviefuireaacestoropai[erudimentâredenotànu numaicontinuitateapopulalieiromaniceîn Dobrogea,ci çi o continuitatea unor elementedecivilizalie materialà. 1nconcluzie,la finele secoluluial Vl-lea a lnceputo perioadàdemodificâri substan{iale în civilizaliamaterialà,careîn cazulcsramiciisehaduceprin dispariliaûeptatàa tehnicilorsuperioare doproducereçi receptareaunor din provincie influen{ebarbaredecàtreceramicaromano-bizantinà çi din mediul culturii Ciurel.A fost o tranzitie câtrco nouàcivilizalie materialà.,nu o rupturâ.O vrome(pânàcàfremijlocul secoluluiaIVII-lea), au coexistatvecheaceramicàlucratii la roata rapidàqi ceramicamai rudimentarà,lucratàcu mânasaula roataînceatil.
vVezi în specialDonëeva-Petkove 1990:8G87 çi Fiedler 1992:145-146. 15Suceveanu 1982:ll7.Pl. 17| 3. ]6C. Scorpan,"Pontica",6, 1973:209-224. vBogdan{àtànicir4 Bamea1979:191,fig. l7l (NVIA.9.4). $ Cercetàripersonale,I 995.
B. Obiecte de ncûal Studiereaobiectelorde metal (piesede îmbràcàmintoçi de podoabà,arme, piesede hamaçament)poateaduceinforma{ii importantedespreevolu}ia materiale,despre "irrilir"1i"i relaliilecomercialeçi, deasemenea, permitestabilireaunorreperecronologice destuldeprecise pentrusiturile din careprovin obiectelerespective. Existil câtevaobioctespecificepentrucivilizatia materialàde la DunàreadeJosdin ultima parte a secolului al Vl-lea: cataramelede tip Sucidava,aplicele de centuràcu decor ajurat, cerceii cu pandantivcu granulafii, fibulele digitate.Ne propunemsàurmàrim evolufia acestor piese1nsecoleleVll-Vlll. Uneleaudispàrutfàràurmà,alteles-auperpetuatîn forme modificate. Ca çi în cazulceramicii,a existato continuitate,dar a existatçi o discontinuitateîn producerea çi purtareaacestoraccesoriivestimentaro. Cataramele çi apliceledecenturàorau,deregulà,accesoriivestimentare masculine,unele dintre ele fiind de fapt piesede echipamentmilitar. Fibulele erau purtate çi de bàrbali de çi femei,iar cerceiiaufostpurtafiçi debârbafi,ln secoleleVIII-IX(vezi,deexemplu,în necropola de la Izvoru). Acestecategoriide obiectede vestimentatieputeaufi lucrateîn aceleaçiatelieresaude aceiaçimeçteri,fiindcàele serealizauprin aceeaçitehnicàdeturnareîn tipare.De aceea,existii asemànàri întrecatarame, aplice,fibuleçi cercei,existiimotiveomamentale comune,caretin de acelaçistil decorativ.Dealtfel,cataramcle, aplicele,fibuleleqi cerceiiputeaualcàtuigarniturir. Ne ocupàmmai lntiii de cataramelede tip Sucidava,deoareceproducereaacestoraa încetatcel mai repede.Acesteasuntcataramede centuràcu placàfixà în formà descu! decorate prin ajurarecu o cruce,cu sernilune,saucu o mascàumanà. Recentau fost propusedouà tipologii ale cataramelorde tip Sucidava,de càtre Syna Uenz'ê çi D. G. Teodof. Nu zàbovimasupraclasificàrii cataramelorîn mai multe variante, deoareceaceastanu arenici o relevanlàpentruceeacene preocupà.Acestecataramesedateazà destulde strâns,în a douajumàtatea secoluluialVlleaa. Afirmatialui D. G. Teodor,cum càele s-ardata"pânàcàtremijlocul secoluluial VII-lea"Snu se întemeiazàpe nimic. Fiindcàele au fost folosite într-un interval scurt de timp, esteaproapeimposibilà departajareacronologicà întrs diverseletipuri.
rPetrc 1966:268. 2Uenze1992:598-599 (Lista5). rTeodor1991:ll8-124. a\ilelner 1955:39-40;Uenzc1992:186;Verrik 1992:78. sTeodort99l:125.
CÀPITOLUL U
40
Catarameledetip Sucidavas-auprodusîn mai multezonealeImperiului Romano-Bizandescoperite ti& înûCIcaresenurnàràçi provinciiledunàrene- dovadànumâruImareal exemplarelor ocupàm, de care ne teritoriului cadrul un atelier. În pânÉ nici acum, aici6.Nu secunoaçteînsà, toateexomplarelodescoperitepânàîn prezentprovindepe teritoriul Imperiului (càcipieselede la Sucidava-Celei,Drobeta-TurnuSeverinçi Dierna-Orçovaau apàrutîn fortificatii romanobizantine).Esteposibil ca acestecataramesàfi fost piesede echipamentmilitar, fàcândparte din moda adusàde soldatii din epocalui Justinian?.Se apreciazÀcâ,producereaçi utilizarea cataramelorde tip Sucidavaa îricitat din cauzainvaziilor de la finole secolului al VIJeas. În orice caz,nu cunoaçteinnici un exemplarapârutîn contextdatabil în secolulal VIIJea. Dacà lipsescîn Munteniaçi Olknia, cataramelede tip Sucidavasuntrelativ frecventeîn necropolele gepidedin Pannoniaçi Transilvaniaçi au apàrutîn mod sporadicçi în Moldova.Prezentiimmai în DaciaRipensis,MoesiaSçcundaqi Scythia: jos repertoriulexemplarelor descoperite Haralambieva1993b: Tab.III/ 3' 4. l-2).-Abrit. 2 exemplare. 3).-Adarnclisi@æeuù. Bogdan-Càtiniciu, Baruea 1979:192,fi5. l74l 10.7;Teodor nr. 1;Fiedler 1992:71,nr. 1. 1991:12l,frg.3/2;Varsik 1992:.90, 4).-Arëar (Ratiaria).Csallâny L962:63,Taf.3/8;Versik 1992:90,nr. 3; Fiedler 1992:71, nr. 9. 5-10).- Celei (,}uc!awù. 6 exemplaro.Toropu, Tàtulea l9ïl 145, fig. 5214'9; Teodor 1991:l2l-124,fig.215,6;31I,7;Versik1992:90,nr.7-10;Fiedler1992:71,nr.21l).- Constanta @uiù. Teodor1991:118,fig. l/4. 12).-Dnràefo-TurnuSeverin.D. Thdor, "Drob€ta",2,1976: 127,Trg.7l3; Fiedler 1992:71, nr. 3; Varsik 1992:91,nr. 116. l3).- Gieen(escuf). Varsik L992290,nr. 11. l4).- Histria.2 exemplare.P.Alexendrescu,MCA, 7, 196l: 260, frg.25 b; Teodor 1991: l2l, frg.3l3;Fiedler1992:7l,nr. 4. l5).- Izvoarele&Cld@. Teodor1991:121,fig. 1/ 8;Varsik 1992:91,w.77Varsik 1992:91,nr. 22-23. 16-17).-KamonBrias. 2 exemplare. Varsik 1992:91,nr. 35-40;Fiedler 1992:71, nr. l0; 18-23).-Madara.6 exemplare. Ilaralambieve 1993b: Thb.llll 12. 24).- MokranjskeStene.M.sretenovié,CPF,2, 1984:229, fig. 2L615;Varsik 1992:91,nr. 44; Fiedler 1992:7l, nr. 7. 25).- Nicowlis ad Istrum. Poulter 1988:81, fig. Ill 17;Varsik 1992:91, nr. 46; Fiedler t992:71,nr. I l. DymaczewskgDymaczewski19t0: 156-158;Fiedler L992: 26-27).-Odàrci.2 exemplare. 71,nr.12;Varsik 1992:91,nr. 48;Haralambieva1993b: Tab.III/ 14.. Haralembieva1993b: Tab.II/ 2,5;IIII 6. 2S-29).-Onozur.3 exernplare. Werner 1955:45,Abb. 6; Varsik 1992:91,nr. 5230-36).-Orgova(Dierna\.7 exemplare. 55; Fiedler 1992:71,nr. 5 (4 exemplare)çi Comoriarheologiceîn rcgiuneaPorçilede Fier (Catalogulacpoziliei),1978:162,m.R 399-401(3 exemplare)' 37).-Pëelnik.Ilarelambieva 1993b: Tab.IIV 7. Petre1987:67-70,fig. 187b, 188c,189b, 33-54).-PiatraFrecàÎei(Berce).17exemplare. 189c, 190b,190c, 191b, 192b,193,194b, 195b,195c, 196,197,198c, 199b,200d"200 Varsik 9, 10;411,2,3,5,7,9; fig. l/1, 5, 9,11;212,9;314,5,8, e; Teodor1991:118-124, 1992:91,nr. 60-76;Fiedler 1992:71,nr. 6. 6Varsik1992:79. TVrrcik 1992:80. tVrrsik 1992:78.
cvrlrzÀTrÀMÀTERhLÂ
41
(Dianensium).3 exemplare. 55-57).-Pleven-Kajlaka Fiedler 1992:7!, nr. 14;Varsik 1992: 91,nr. 78;Uenze1992:598,nr. 20. 58).-Pliska.Varsik 1992:91,m. 79. 59-61).-PrahovoAguiÊ).3exemplare. Jankovié1981:251,Pl. XVII/I, 6, 10;Fiedler1992: 7l,nr.8; Versikt992:91,nr. 80-84. 62).-Preslav. Varsik 1992:91,nr. 85;Fiedter 1992:71,nr. 15. 63).-Razerad@trng!). \ilerner 1955:45; CsaltânyL962:56,Taf.4/5;Varsik l99Z:91, nr. 86;Fiedler 1992:72,nr.16;Harelembieve1993b: Tab.IIl 4. 64-69).'Rjahovo(Appteaù.6 exemplare. Varsik 1992:91,nr. ï7-92;Heralembieve 1993 b : T h bI.I / 1 , 7 , 1 1 ,8 . 70-77).-Sadovec.I exemplare. Uenze1992:598-599,Taf.l2;Versik 1992:91,nr. 93-100; Fiedler 1992:72, nr. 17. 78).-Severci.Varsik 1992:91,nr. 101;Haralambieva1993b:Tab.IIVI0. (Libida).6exemplare. 79-84).-SlavaRusà Opaif 1991a: 4647,frg.18/4146;Teodor191: l2l, 124,frg.l/7;4/ 4,6, 10. 85-86).-Sumen.2 exemplare. Versik 1992:91,nr. 107-108;Fiedler 1992:72,nr.18. 87-88).-Svi5tovWg@,2 exernplare.Varsik 1992:91,nr. 109-ll0; Fiedler !992:72, nr.19;Haralambieve1993b: Thb.ItI/ 9, 13. 89-90).-varna@).cseMny 1962:65,Taf. 314,5; Fiedler L992:'12,nr.20; varsik 1 9 9 2 : 9 1 , n Ir 1. 8 -l 1 9 . 9l).-Veliko Tàrnovo.Varsik 1992:91,nr. 121. 92-96).-Bulearia(localitàtinecunoscuto, înzonaDobrië).5 exemplare. Haralambieva1993 b : Ta bn. l 3 , 6 , 1 2,1 3 ,1 4 . Unii cercetiltori(D. G. Teodor,de exemplu)au inclus între catarameledetip Sucidavaçi unelepiesecu decorasemànàtor, careînsânu suntcatarame,ci aplicedo cenfurà.În rnai multe caanri,ele constituieanalogii perfectepentruunelecataramede tip Sucidava,ceeace aratàcà ele ftceau parte din garniturilucrateîn aceleaçi ateliore.Le prezentàmçi peacestea, în continuare:
Figura I"1: Aplice de tip Sucidava
efo IFroôs
b
1).-Adamclisi ffupaatm). Bogdan-Càtlnlciu,Bamea 1979:189,fig. 165110.22;Teodor 1991:124,frg.4/11. (Semilune). 2)- Histria.I. Stolen,M. Sâmpetru,MCA,9, 1970:189,fig. 9/4;Teodor1991:124,fig.41 12.(Mascâumanà). 3-4).-Orsova@
[email protected] exemplarc. Werner 1955:45,fig. 61|,3;Teodor 1991:721,124, fig. 1/6,3i6. (Decorcruciform). 5-8).-PiatraFrecà1ei Petre19S/: 66, 67,69,fig. 185c (semilunâ), 189 @æà.4 exemplare. (mascàumanà), b 200f (mascâumanâ), 200g (cruceçi semilunâ);Teodor1991:124,fig. 4t 8.
42
CÀPTTOLUL U
9-10).-Prahovo(Aggiù.2 exemplare. Jankovié1981:251,Pl. XWV 2, 9 (ldascàumanà). l1).- Sadovec-Golemanovo IGle. Uenze1992:600,nr. B 41. (Decorcruciform). 12-13).-SlavaRusà(.Libidù.Opaif 1991a: 4'1,nr.54(maseà umanà),55 (deæor semilunar), ftg.18154, 55. Al doilea tip de cataramepe carç îl luàm 1ndiscu{ieestetipul Salona-Histria.Aceste catammeeraufolosite la ataçareade centuràa unei genti saua tecii culitului. Tipul a fost definit de Syna Uenze într-un studiu din 1966.Aceste catarames-au descopcritîn specialîn zona Dunàrii de Jos.În cazul1or,estecunoscutsi un atelier, la Drobetae.Cataramelede tip Salona-Histria sedateazà aproximativîn a doua jumàtatea secoluluial Vl-lea çi la începutul secoluluial Vllleato.
SaIona-Histria
1nteritoriul de carene ocupàm,s-audescoperiturmàtoareleexemplare: l'2).-Druôefa-T\unuSeverin.Bejan 1976:262,Pl.IUc,W8 (tipar);Varsik 1992:92,nr.3435. (fuiduù. Scorpenl97t: l71,nr.55,pl.XDV55;Teodor199l: 3).-Dunàreni 127,frg.514; Varsik 1992292, nr.25. 4).-Histria.Uenze1966:143,fi9.t/13;Teodor1991:127,fig.5/5;Varsik 1992:91,nr. 10. 5).-Izvoarele6ucagyà. P.Dieconu,scrv, zs,lg74,z:292-293,frg.ll 10;Teodor1991: 127,frg.5/ l; Varcik 1992:92,w.22. 6).- Madara.Versik 1992:91,nr. 17. 7).- MeëkaArimeruium). Versik 1992:92,nr. 18. 8).- Odàrcj.Varsik 1992:92,nr.20;Ifaralambieva 1993b: Tab.y 1. 9).- Orsova(Dietù. Uenze1966:143,frg.l/ 5; Teodor1991: 127,frg.5/4; Versik 1992: 92,w.21. l0).- PorucikÔunëevo.Ifarelambieva 1993b: Tab.Il2. 11).- SàrataMonteoru.Uenze1966:143,fig. 1/ 6; Teodor1991:127,fig.5/2; Varsik j,992: 92,m.26. 12).Sig.Jankovié1981:175;Varsik 1992:92,nr.28. 13).-voinikovo.varsik 1992:92,nr.36;Haralambieva1993b: Tab.I/ 3. Açadar,cu o singurâexceplie,acesûs catararnes-audescoperitnurnaipe æritoriul Imperiului. Din acestpunct do vedere,ele constifuieun pandantal cataramelorde tip Sucidava,cu caresuntparfial contemporane, çi cu careau evoluatîn paralel.Ambeletipuri au fost specifice civilizaliei materialea provinciilordunàrenedin vremeapremergàtoare càderii/izes-ului. De fapt açacum observaV.Varsik,estevorbade o modàspecificàpentru limes-aldunàrean(sunt foarteputinecatarameSucidavaçi Salona-Histria în interiorulprovinciilor)tr. 'Bcian 19762257-278. r0VeziUenze1966:I 43-I 46; Teodor l99t: 127;Versik 1992:g0. tt Varsik 1992:89.
cryrlrzÀTrÀ MÀTERrAIÂ
43
Celedouàtipuri decatararne auieçitdin uz pe la începutulsecoluluiatVIIlea. pe cât se pare,ceamaitâtziecataramà detip Salona-Histria esteceadela Sacidava, descoperitii pe nivelul I, (databil- dacâadmitemcronologialui C.Scorpan- dupà 614;1n oircecaz,estedatabil în secolulalVIIlea ). Formelecataramelor detip Sucidavaçi Salona-Histria aufostînsàrnostenit€ do alte tipuri, Aceastiiovolufie,aceastiiperpefuarea unor forme çi motive decorativeesteceea ce ne intereseazàde fapt, càci eadenoti o continuitate lntre civilizafia materialà a celei de-e doua jumàtàfi a secolului al Vl-lea çi civilizafia primei pàrfi a epocii de tranzifie (prima treime a secolului al VII-lea). Acestaeste,de fap! motivul pentru care ne-am ocupat de cataramelede tip Sucidava,care,din punct de vederecronologic,seîncadreazÀ. doarparfial în tematicalucràrii. Cataramelede tip Sucidavaau fost prototipul din careau evoluatcataramelede tip Pécs (nereferim aici la tipul stabilit deUrsulaIbler, tip carrenu esteidenticcu tipul Keszthely-Pécsal lui V. Varsik).Cataramele de tip Pécs,auplàci fixo în formà de scut,cu decorajurat.Motivele ornamentaleconstauîn combinatii de sernicercuri,semiluneçi inimi. Derivarsadecorului din cel specificpentrucataramelede tip Sucidavaeste,credem,evidentiil2.Catararnelede tip Pécs au fost createîn ateliereleromanicedin Pannoniar3. La Dunâreade Jos,încànu s-adescoperit nici un exemplar.Le-ammentionat fiindcà eleconstituieverigadelegâturâîntre tipul Sucidava cares-auràspânditçi la Dunàreade Jos.Acestedouà çi tipurile Boly-Zelovceqi Nagyharsâny, ultime tipuri au fost creatotot în ateliereledin Pannonia,care au supraviefuitsub dominalia avarà,dupâdistrugereaatelierelordin zonaDunàrii deJos.Ele se dateazÀ, în linii mari, în prima jumàtatea secoluluial VII-lea. Cataramelede tip Boly-Zelovcesunt foarteasemânâtoare cu celedetip Pécs.Au placaajuratàîn formàde lirà, similaràcu placapicioruluiunei categoriide fibuledigitatell.La Dunàreade Jos,cataramede trp Boly-Zelovces-audescoperitla : jud. Dâmbovi,ta. 1).-Butimanu. Teodorescu 1972:75,88,nota9, fig.Sl3;Teodor1991:133, frg.6/ 14. 2).- Prahovo(A@).Jankovié 1981:251,Pl. XWI/13; Varsik 7992:94,nr.92. 3).- Razdelnamorrnântul13.Fiedler 1992:197,466, Thf. 59| ll; Varsik 1992:93,nr. 24.
de la Razdelna Catarameledetrp Nagyhars.{ny auplacaalungitii, similarà ca decor cu cea a cataramelor de tip Pécsts. descoperitla:
1).-Histria.Petre1965:75, ftg.5ll; Teodor1991:131 frg.6/5;Ibler 1992:146;Varsik1992:94,nr. 31.
2).- SàrataMonteoru.mormântul149.I. Nestor,E. Zaharia,MCA,4,1957:192,fig. 1/4;Teodor1991: 131,fig.6/ 4;Varsik1992:94,nr.97. -rffir*îtîi:
135-138.
13Ibler 1992:138. rr Iblcr 1992:13E-lzt0. Itlbler 1992:140-145.
44
CÀPITOLUL II
Figura 14: Catarama dc tip Nagyharsâny de la Sàrata Monteoru Tot în ateliereleromanicedin Pannoniaau fost produsoçi catarameledetip Pâpa,carederivàdirectdin tipul Salona-Histria,prin adàugareaunor capetedepàsàripeverigà.Acestecataramecu chingàaveau aceeaçifunclionalitateca çi tipul salona-Histria(serveaula ataçarea unei gonli de centurâ).Datateîn prima treimea secoluluial vll-lea, ele suntrelativ rarer6.1nteritoriul de careno ocupàm,suntcunoscutedoar patru exemplare: l).- Caliacra.Ilaralambieva 1993b: thb. V 5. z).-Hisffia. Pippidi, Bordeneche,Eftimie 1961: 233,fig. 5/Z; Teodor l99l:128, frg.5/9; Madgeeru1993: 172,nr.6. 3).- Jurilovca- Capul Dolojrnan(eamum). Dintr-un morrrânt de înhumafie.Coia 1977: 167,pl. IX; Teodor 1991: l2t, fig. 5/ ll; Madgearu1993:l72, nr. 14. 4).- SàrataMonteoru.I. Nesto4E. Zaharia, SCry 4,1953,I-2: g485,fig.17;Teodor1991:l28,frg.5/10;Madgerru1993:172,m.5.
Figura 15: Cataramede tip Pâpa lnrudite cu cataramelede tip Pâpasunt cele de tip Gâtér,folosite tot penrru ataçarea genFi.Estevorbade un alt tip creatîn Pannonia,çi folosit în primajumàtatea secoluluiaIVIIlea.Singureleexemplareapànrtepânàîn prezentla DunàreadeJossuntceletrei de la PrahovorT, precum çi cel din mormântul 9 din necropolade la Grabovica(în poziçiesecundarà,într-un contextdin secolulal lX-lea)t8. Celearâtatemai zusne conducla concluziacâ dupàlncetareaproductieiatelierclor1ocale, în zona Dunàrii de Jos au fost utilizate catanme createîn ateliereledin Pannonia.De asemenea, aupàtrunsçi catarameproduseîn ateliereledin Imperiu,1nprimajumàtatea secolului aIVII-lea: cataramelede tip Syracusa. Acesteaaveauplacaîn formà de scu! dar nu eraudecorate prin ajurare,ci prin incizare (cu motive florale çi cu palmete).Ele se dateazàin prima jumàtatea secoluluial vll-lea. cataramede tip Syracusas-audescoperitla: rsTeodor 1991:128;Madgearu1993:l7l-183. t?Jenkovié1981:253,PI.XX / 14-16. ttS.Ercegovié-Pavlovié,I). Minié, Cpn 3, 1986:352, fig.5/4.
qVILIZÂTIÀ }TÀTERIALÂ
45
l).- BaltaVerde,jud. Mehedinfi.Dintr-unmormântdeincinerafie.Berciu 1937:80-g1, frg.4/ l; Teodor l99l: 129,fig. 5l 14;Varsik 1992 92,w. 4. 2).- Caliacra.Versik 1992:92, nr. 13. 3).- Caoidava(?). Scorpan1978:170,nora25; Teodor l99l: 129. 4).- Dunàrenigacidava\. Scorpen l97t:170, pl. KX/54; Teodor 1991: lZ9, frg. s/ 16; Varsik 1992:92,nr.25. 5)--Histria. Dintr-unmonnântdeînhuma{ie.Petre1965:74, frg.5/ 2; Nubar l97l:209, fig. 7/ l;Teoùor 1991:lL9,frg.5l l3 Varsik 1992:92,nr.ll-L2(nu suntdouàexemplare, ci unul singur). J
Figura 16: Catarame de tip Syracusa
,.'
t ' I .l' l; fr
*:t'*i ! I'l
Contemporanàcu tipul Syracusa esteçi catarama cu placamobilà, de formà triunghiularà (tip Corinth), descoperitàîn mormântul B 28 dela Beroe(unicadeacest tip de la Dunàreade Jos)re. Pàtrundereacataramelorde tip Syracusaçi Corinth a fost o consecin!àa menlinerii legàturilor comercialecu Imperiul,în epocalui Phokasçi Heraklios. Nici unuldinhetipuriledecalarame din primajumàtate asecoluluialVllleanu acsntinuat (în formemodificatesaunu) çi în a douajumàtatea acestuisecol,precum în secolulal VIIIçi lea. Pulinelecataramecu placàdin aceastiiperioadà,descoperitela Târgçof0,Karamanitdr, Izrort;.2z, Sultana23, Razdelna2a, Bdinci2ssuntdiferitetipologic.Majoritateasuntînrudite (eventual çi derivate)cu celedin necropoleleavarede epocàmijlocie çi târzie. Spredeosebirede catarame,cerceii din a douajumâtatea secoluluial Vl-lea au evoluat frrâ întrerupere,pânàîn secolulaIVIII-lea çi chiar mai târziu.Ne referim la cerceiicu pandantiv stelatcu granulatiiçi la cerceiidetip ciorchine(tot cu granulafii).Exernplarelecelemai vechi de cerceicu pandantivstelatajurat s-audoscoperitîn fortificalia de la Sadovec,caroa fost distrusà cel Îârziu în 59626. Estevorbadeopt cercei,cu pandantivinelarajuratstela! deargint.La Sadovoc a existatun atelier pentru producereacerceilor,instalatîntr-un furn27.De fapt, cunoaçternqi douàtiparedin primajumâtatea secoluluialVl-lea (dela Budureasca), catt serveaula producerea unorcerceicarepot fi consideratiprototiptnialocercEilorcupandantivstelatajurafs.Exemplarele produsecu tiparele do la Budureascasunt mai apropiatode cercelul de la Copâceçti.Tot la sfrrçitul secoluluialVllea sedateazà, probabil,ceitrei cerceidin necropoladela Beroe(mormint'P"t* lrS?f?1, fig.2A4b;Vereik 1992:84-E5,93, nr. 12. 20Dirconu 19622166,frg. 212. 2rRebev 1990:4G50. 22Mitree 1989:Abb.47| 293.2.,491 319.1. 2sMitrca1988:pl. 7l 61.2. 2aFiedlcr1992:198,Taf.65/ 13. 2sFiedler1992:198. 26Jurukove1992:294. 2?Uenze1992:165,525,Abb. 913-4,Taf.6/ 8-9. 28Florercq Miclea 1980:212,w. 821 -822.
46
CÀPITOLUL II
teleE 143çi E 57 bis),mairudimentaridecâtceidela Sadovec2e. Cerceiidela SàrataMonteoru3o, Copàces.ti (jud.Vrancea)3r Maglavit (iud. Dolj)32au formecevamai evoluateçi sedateazàîn çi curnrl secoluluial VIIJea, frrà a fi posibilào încadrarecronologieàmai preeisà.Ce!mai târzir: cerceldin seriacu pandantivstelatajuratestecel de la Durostorum,careesteasociatîntr-un tezautcu monedede la Constantinrv. Acest tezauta aparfinutunui meçtef3.
Figura 17: Cerceicu pandanfiv stelat ajurat Majoritateaacestorcercei sunt din argint (Sadovec,Maglavit, Copàceçti,Sârata Monteoru,Durostorum). S. Uenze a fàcut o observatiefoarteinteresantà, valabilàçi pentru alte categoriide obiectede metal: cerceii de argrnteraulucraliîn atelierespecializate, spre deosebiredecei debron4 careputeaufi turnali "pe loc", de càtremeçterimai mult sau rnai pufin improvizt,ti3a. Dintreanalogiilecerceilorcu pandantivstelatajura! citiim exemplarele din necropolagepidâ'lâtzie dela Bratei3s qidin tezauruldin secolulalVIIlea dela Flalié(Slovacia)36. Producliaacestuitip înceteazà pe la finelesecoluluial VII,lea37. In paralel,în cursulsecoluluialVII-lea a apàrutun tip derivatdin acesticerceicu pandantiv stelatajurat çi anumetipul cu pandantivplin, emisferic,filigranat.Unii dint . aceçticerceiau verigalàliTàîn formàdelunulâ3E. Pebazadatirii carepoatefi admisàpentrufibula digitati cu caresuntasociali,separecà exemplarele celemai vechisuntcerceiidin tezaurulde la Coçoveni(mijlocul secoluluial VIIlea)3e.o datareprecisàpoatefr stabilitàpentrucercelulde ia Prisea". 6oa. Olt), descoperit împreunàcu monededela ConstantinIV. El facepartedin tezaurulunui meçter,ascunsîn jurul anului 68ff0.Cerceiide la Coçoveniçi Priseacasuntpiesede lux, lucratecu marefinep. Spre deosebirede acestia,cerceii de la Ràcariar,Cepfura(ud. Prahova)42, Stiirmen*, Razdelna* l9t7:79,E0, fig. 239c,241b; Tcodorl99S: 190,196,nr.20. ]]fetrc rof.Nectoro E. Zaharia,MCA, 6, 1959:513;Nestor1969:2l;Comçal97l:378,fig.l/2,3; Teodorl99S:190, 197,m.25. 3tA.Paraginl, SCIVA., 33, 1982,l: 138-139; Teodorl99S: 190,196,nr. ?. s2Toropu1976:137-138, pl. t7ll Teodor1995:190,196,nr. 17. rrAngelove,Penëev1989: 40, ftg.1/4. xUenze1992:166. 35Bârzu1980:fig. 13/ 1-2. 36E.Garam,"FoliaArchaeologica", Budapes!3l, l9g0: 169,Abb.7/5. r7Cif inrke 1975: 70-7| îi încadreazâ în tipul II A r8TipurileiI B II C la ôinnska 1975:71-72. çi rePentrudatare,vezi maijos. {Butoi 1968:97-103;Mitrca l97S:113-125; . {_n.Tirdor,'âpulum",5, 1965:253, fig. ll/ l; comsa l97l:371.,fig.11l;Toropu l9:l6:l}7:Tudor lgzg: 294,4ffi, fig.14912;Teodor1995:l9l, 196,w.22. a2Teodoregculg?lb:1043;Teodoresculg?2:89,nota42;TeodorlgSl:-15, frg.9l2;Tcodor1995:19C, 196, nr.5. a3Dymaczewrki1973 b: 19,21,Abb.3. nD.I.Dimitrov,"Izv.vama",14(29),1978 125,pr.fr//Z};Fiedler1992:l7g.Tc.s;::
crwlrzÀTtÀMÀTERrÀrâ
47
(mormântul2l2), Devnja-cirnitirul 3 (mormântuI55)45, Târgoviste- I (mormântul3)a6çi Sultana(monnântul158)a7 suntmai grosolanexecutali,turnali în bronz,firà a fi filigranali. Cercelul de la Ràcari,cu pandantivulplin, darpla! sepoatedataîn primajumàtatea seJoluluial VII-lea çi poatefi consideratun produslocal,creatsubinfluenlacerceilorcu butonemisferic. Cerceiicupandantivstelataucunoscuto evoluliemai îndelungatii,fiind un elementsigur de continuitateculturalàde-alungul secolelorVII- VIII. Cronologialor ràmânede stabilit cu mai multii precizie,tot açadupàcum estenecesarà întocmireaunei tipologii caresà cuprindà toatevarianteleas.
Din cerceii cu veriga lunularàau derivatcerceii cu pandantivlunular frrà buton stelat. Esteun tip mai rar întâlnit.La Dunàreade Jos,esûecunoscutiiperechea din mormântul2l dela Gârlifa: cerceide argint turnali, cu trei ciorchini do granulaliipe marginealunuleiae.Aceçti cerceisedateazà1nsecolulalVIIIJoa, pebazaanalogiilordela: Gornea(ud. Caraç-Seve.in)io, ProçteaMare (Târnava,jud. sibiu)s', Banatskapalanka52, Keszthely53. De-alungulsecolelorVll'Vm (precumçi în secolulal IX-lea) aumai fostproduçi unii çi crr::1c$e un ciorchine sirnplu de trei, cinci sau granulafiisa. Tipul apare în çapte il=Pe=Y:rigà a5Fiedler 1992:502,T2f
.102/ 17. trVàlerova t976:365,Tab.l8; Fiedlcr 1992:l78,Abb. 3gl 13. a?Mitree1988:l2l, fig. 18/ 158-2(pereche). Teodor1995:192,197,nr.26. Seaflà înpozilie secundarà, înt-un mormântdin secolulIX. *Lucràrilemaivechi(Comça1971:377-3g}çiëiti""1511975:63-96)suntdepàçite,fiindcànumàrulpiese
a crescutmult. Cupufin timp înainteaîncheieriiredactàriifinale ne-aparvenitstudiulTeodor 1995,cari adunà çi clasificà în patru mari tipr:n toli cerceii stelali descoperilipe teritoriul României(estesemnalatçi un tipar pentrutumareade cerceicu pandantivemisferic,inedit, descoperitla Dichiseni,jud. Càlàraçi). aeCîrJen t9692127,fig.18,19;Teodorl99S: 193,196,nr. 12. 50I.Ilzum, "Crisia", 4, 1974: 41-42, frg.412. 5iK. Horcdt, "Germania",25,1941:124, Taf,zll 4,7. oM. çi D. Jenkovié,"GodisniakgradaBeogradu",25, 1978:Pt. IV/8. Vezi çi un cercelsimilar, descoperit undevaîn Banat ajunsîn colecliaPongratza MuzeuluidinTirniçoara:D. Pârvulercu, ..Tibiscus" 5, l97g:225, , fig.V 1. s N. Fettich, I rchriologischeStudien zur Geschichte dessptithunnischen Metallhrnst(ArchaeologiaHr:ngarica, X)Oil), Budapest,l95l : Taf.XXXI)V 8. sTipulVII la Cilinska l91S:75-76.
CAPITOLUL il
48
mediul romano-bizantintârziu, dovadàfiind tiparul descoperit în fortificafia do la Aegyssus(Tirlcea), într-un nivel datat la începutulsecoluluial Vll-leass,preeumçi exemplaruldin mormântulB 133,din secolulal VIIJea, de la Beroe (piatra Frecàlei)56, de un tip deosebi! cu granulemari, lipite într-un triunghi. Aceçti cercei sunt foarte frecvenli în necropoleledin secoleleVItr-D( din Munûenia:Izvorus7,Sultanas8, Chirnogise, precumçi în necropoladin Olteniade la Stoicani(ud. Galali)60, Obârçia6t. La sudulDunàrii ei zunt mai rari62;la Istria-Capul Viilor63a fostdescoperitunfragmentsimilarcu cel dela Beroe.
Ç
Fieura 20: Cercei de tip ciorchine
In secolulal fX-lea a apàrut o variantà mai evoluatà,cugranulalii çi în parteasuperioarà a verigii, precumçi cu o perlâ de sticlà inclusà în pandantivul de granulalii din parûeainferioarà. ln concluzie,cerceiiutilizali în ultimapartea secoluluialW-lea çi la începutulsecolului alVIIlea în mediul romano-bizantinÎârziu au fost produçiîn continuareqi au evoluatîn forme noi în cursul secolelorVll-Ix. Esteunul dinte elementelede continuitateîn civilizalia matorialâ'.ZanaDunârii de Josa fost una dintre celeîn cares-auproduscerceiicu pandantivstelat ajurat sauplin, în cursul secolului al VIIlea - fapt dovedit de tezaurelede meçtes-ugar de la Durosùorum Priseaca, de tiparul de precum la Dichiseni, çi çi de atelieruldin secolulalVIIIJca t5À Opei! 1977:310,ftg.7, $Petr.cl9ltfl:71, fig. 206b. 5?Mitrce 19t9:Abb.5117.2,6124.2,91352,14t76.3,14179.7,15t83.2, t6tgo.4,l6tgz.t,16t 93.6,17 tgï.z, 18/101.1, 19/rc5.2,19/ 109.5, 20llt3.t,2U n7.3,2v 719.2,401245.2,4t/249.3,421252.3,4312æ.2,441 273.1,441 276.3,47 /290.1,471 293.1,501322.2,50/323.1,50/ 334.1,541356.4,541357.2(plus alteexemplare din caresep6streazàdoarrrcriæ). sMitrce 19S: Pl. l0/83.6, l3lll1.2. sD. ÇcrbàncrcqSCIV,24,1973,4:668,Pl.ll2. æM, Petrtrcu-DâmbovifgM.Dinu, SCry 25, 1974,!:93,95,fig.9/g. 5rToropu,Stoice1972:18I, fig. 51 13, 19,22. eFicdhr 1992:173-175. sZilrr 1963:393,ftg.29l2.
cIVrI.rzÀTr.À MÀTERrÀrâ
49
descoperitmai la nord" 1nMoldova, la Costes,ti-Iaçie. Activitatea productivà este atestatàîn aceastiizonàçi la finelesecoluluial Vl-lea, çi anumela Sadovec.1nprivinla cerceilorcu ciorchine simplu de granulafii, am vàzut cà çi 1ncazul lor estecunoscutun atelier,la Ttrlcea.Deci, nu a existatdoaro continuitatea utilizàrii unui obiec! ci çi o continuitatea tehnicilor meçteçugàreçti romano-bizantine,pàstratede populaliaautohtonàde la Dunàreade Jos. Unadintrecelemai discutatecategoriide obiectedin secoleleVI-VIIesteceaa fibulelor digilat€.C.ontrcversele legatedefibuleledigitateprivescmaimulteaspecte: clasificareatipologicà, datarea,zoneleundeau fost produseçi, nu în ultimul rând,atribuireaetnicà65. Nu stii în inten{ia noastràrcaliz,zrea, aici, a unui studiugeireralasuprafibulelor digitate.Aceastiisecfiunea subcapitolului estedoarun studiupreliminar asupraunei pàrfi din fibulele digitate. Ceeaco ne intereseazàîn aceastiilucrareestestabilirearnoduluiîn careau ovoluatfibulele digitate de-alungul perioadeide careneocupàm,pentrua desluçisemnificafiape careauavut-oîn cadrulprocesului decontinuitate/ discontinuitateculturalâ.Fibuleledigitatezuntun elemental civilizafiei materiale, iar evolulia lor esterelevantiipentru schimbàrilepetrecute1ntehnicade producerea lor çi 1n moda de carc tineau.Aparilia acestorpiese f,ncontexteromano-bizantinetânii marcheazào anumitii schinbere de ordin cllturef careconstituieun element de legàturà cu civilizafia specilici secolului at VII-Iee. lncetareautiliârii lor a reprezentztunaspectal unei anumite mutalii surveniteîn civilizafia materialàçi în modà,nu numaila DunàreadeJos,ci într-un spafiu foartelarg. De-alungulultimelorcinci decenii,s-aupropusmai multotipologii alefibulelordigitate. Nu le vom cotnentaaici în modamànuntit.Amintim doarcà,pânàln prezan!tipologiile (alcàtuite, deexemplu,decâtreJ.Werner,D. G. TeodorsauL.Vagalinski)aupornitdela criteriuldecorului. Or, toate acesteclasificàri nu sunt totdeaunaclare, frindcà existii multe elementede decor combinato1nûeele în divorsemoduri. Pe de altl parte,suntemdepàrerecà fibulele digitate de certiioriginegermanicàtrebuiesfudiateîmpreunàcu celezise"slave",deoarecesirnilifudinea dintre cole douàgrupede pieseesteevidentÈi. Consideràm,de aceea,cà studiile efectuatepânà acum(cu excepliacelui al lui U. Fiedler)au greçitatuncicândau eliminatdin disculiefibulele germanicedescendente din tipul 'Aquileea"çi peceledetip gepidic.Estenecesarà gàsireaunui criteriu primar.foarteprecis, pebazacàruiafibulele digitate sàpoatiifi clasificate1ngrupebine definite. Cum criteriul decorului çi cel al dimensiunilornu satisfacaceastiicerin!à, ne putern gândi la tehnica de execulieçi la funclionalitateape care o aveauacestefibule. ln acestcaz, constatiirncà pot fi distinsedouâ mari categorii de fibule digitate: unele fastuoase,de bunà calitate,lucrateln argin! argint aurit saubronz aurit çi ornamentat€adeseoricu almandine,iar alælede uz comun, lucrate1nbronzsaupotin. De regulâ,exemplarelefastuoasesunt çi de mari dimensiuni(peste10cm. lungime).Acestcriteriu declasificarenu permiteo departajarecronologicà (frindcà pieselefastuoaseqi cele comuneau circulat concomitent),dar conducela evidenliereaunor tipuri care,în schimb,pot fi lncadratecronologic. Prin urmare,vom alcâtuimai înÎâi o clasificarcpropriea fibulelor digitate fastuoasoçi de uz comun,descoperite 1nteriloriul decareneocupâm.Pentnrîncepu! facemabstracliededatiirile propusepânâ acum pentru diferitele pieso.Fibulele fastuoasele încadràmîn "Serie 4", iar resful,ln "Seria 8".
(Teodor 1978:21,fig.6. 6sPentruistoriculcercetàrilor,veziTcodorlgg2:120-121;Curta1994:234-239.
\{}
CAPITOLUL N
SERIA A: 1-3)'-Aréar(Ratiaria).Trei fibuledebronzornamentate cu almandine(dintrecareuna,auritii). Decor spiralicderivatdin stilul animaliergermanicpe placapiciorului (romboidalà) çi decor spiralicsimplupe placasemidiscoidalâ. Trei perechiaeprotuberanle(cu alrnandine)pe placa piciorului,apendiceîn formàde capde animal,cinci butonicu caneluri66. 4).- Brebeni.jud. olr. pemalulpârâuluiDârjov.Fibulàdebronz lungàde 6,7 cm.' cu cinci butoni,placâromboidalàcu decor spiralic(simetricpe axul longitudinal),cu o perechede capete de pàsàristilizate(careau avut çi pietre r"tniprrliorse în làcul ochilor). Placasernidiscoidalà estedecoratiiprin excizarecu motive semilunareçi în formà de g. Fibula esteturnati într-o tehnicàmai bunâ67.
Figura 21: Fibula digitatà de la Brebeni 5).- Coçoveni.jud. Dolj. Dintr-un tezaur (probabil inventarul unui mormântde femeie).Fibulàdeargint aurit cu 9 butoni (unica de acestfel), lungà de 19,5 cm., decoratiicu rnotiveanimalierestilizate,cu patru perechide capetede wlturi (cu pietre prelioasè)pe placa piciorului, cu apendiceledecoratcu o mascà umanà.Exemplarde o calitatocu totul deosebiti6s.
6-7).-Devnja(Marcianopolis).Douà fibule de argint aurit cu almandine,similarecu celede laArëat'e. 8).- Ferieile,jud. Vâlcea.Fibulàdebronzlungâde l0 cm., cu çaptebutoni, cu decorde volute pe placa semidiscoidalà, cuplacàtrapezoidalà decoratàcu buline pseudogranlrlate. Placa a fost încrustatiicu pietre semiprelioase. Apendiceîn formàde mascàumanà?o. -ffi;rnffiliaf. 41 D; Fiedter 1992:92,Abb. t7/ 3-5. oM' Butoi, RlvI,7, 1970,5: 434435;Teodor1992:127,fig.4l4;Fiedlerlg92:99,ru. 9; Vegelinrki 1994: 2es (o 62). 6Nector, Nicolàescu-Plopçor 1938:33-41,fig. 7; Wcmer 1950: 152,nr. 14; Teodor 1992: 122,fig. l/ 5; Fiedfer 1992:99,nr. I l; Vagelinski1994:266(KS). 6eFiedler1992:92, w. 10. ?0G'r'Petrt,.d stoican,SCIVA27,1976,1:115-118;Teodor 1992:122,fig.1l4;Ficdlcr t992:99,1nr.16; VegelinrH 1994:294(K l3).
CTULIZÀTTÀ MÀTERIÀIÂ
5l
9-14).-Giqen(Oesan). Çasefibule de argint aurite, ornamentate cualmandine,detipul celordelaArëar?r. 15).-Histria (I)- Descoporitàîn nceropolabazilieii extramurane.Fibulà de bronz auritii, de mari dimensiuni(19,8cm.),decoratiicu almandineçi pe butoniçi pe proeminenleledepeplacà.Ornamentatjicu motive qpiraliceexcizats,derivate din decorulanirnalierstilizat germanic.Apendice în formà de cap de animal stiliza{z. 16).-Kmsggjud. Ruse.Fibulàde bronzaurità,cu almandine,fragmentarà, similaràcu ceade la Histria?3. jud. Burgas.Fibulà de bronzauritii, 17).-LtgliêkgIaa, lungàde 12,5cm., cu çaptebutoni, cu placàtrapezoidalà,cu decordevolutepeplàci,cu trei perechidecapetodewlturi74.
Figura 23: Fibula digitatà de la Ferigile
Figura 24: Fibula disitatà de la Histria O) 18-19).-SàrataMonteoru.jud. Buzàu.Din necropoladeincineraliedin secoleleVl-Wl. Douàfibule miniaturale(lungi de 4,2 cm.), deargintaurit çi bronzaurit cu cinci butoni, cu placa sernidiscoidalàdecoratàcu un motiv semilunar,cuplacapiciorului în formà de lirà, cu apendiceîn formàdecapde animal stilizatTs. ?tA.Haralambieva,"ArchaeologiaAustriaca",?4,1990:83,Abb.4;Fiedter !992:92,w.7. zPetr.e1965:67-71, fig. 2; Fiedler 1992l-92,w.2. ?rFiedler1992:92,nr.8, Abb. l61 3. TaMichailov1971 317-318;Fiedler 1992:100, w. 3?;Vagelinski1994:29a(K l). 75I.Nestor,E. Zeharia MCA 5, 1959:517,fig. 3; Tcodor1992:125,fig.3/2,3;Ficdler 1992:8l-82,Abb. , 11/1;Vagalinski1994:271(L27).
52
CÀPITOLUL II
Figura 25: Fibulà digitatà de la SàrataMonteoru 20).- Sumen.Dintr-o fortificalieromano-bizantinà. Fibulàde bronz cu alrnandineT6. 2l'22).' Troian.jud. Loveë.Douàfibuledigitatedeargin! provenite din morminte;aupicior romboidal(tip gepidic)??. 23).-voinikovo.jud. Ruse.Din mormântdeînhumatieorientatv-E. Fibulàde argintauriqcu almandine,decoratiicu motivespiraliceTs. 24'28).' BulEaria(locuri necunoscute). Trsi flbule debronzaurit, una de argintaurit çi unade bronzcu almandine,toatedetip Arèa/e.
ln cadrulserieiA"stabilimurmàtoarele tipuri: I).- tipul Arëer-Histria (denumiredeja consacratà). Fibule cu decor în stilul anirnalier germanicsauderivatdin acesta,ornamentate deobiceicu almandine.Exemplarelel-3,6, 7,9-16,20,23-29. [).- tipul Coçoveni-Ljuljakovo. Fibule cu placà trapezoidalà,cu decor derivat din cel animaliergermanic,cu çaptesaunouâ butoni, cu apendicedecoratcu mascàumanà. Exemplarele 5, 8, 17. il).- tipul Brebeni.Fibulecupicior romboidal,dedimensiunimijlocii, decoratecuun motiv spiralic.Exemplarul4. N).- tiput SàretaMonteoru. Fibuledemici dimensiuni,cuplacaîn formâdelirà. Exenrplarele 1 8 ,l g . V).- tipul gepidic. Fibule cu picior romboidal,decoratcu un motiv romboidal simplu. Exernplarele 21,22. Se observàcum tipul III derivâdirect din tipul I, fiind o simplificarea acestuia.De asemonea, din punctds vederetipologic,tipul II poatederivatot din tipul I. Tipurile I, II si III alcàtuiescdeci un fel de subserie,careestecaractnnzatàde un decorderivatdin cel animalier stilizat germanic.Tipul IV prezintâasemànàri nu cu alt tip de fibule digitate,ci cu cataramelede tip Boly-Zelovce,careauplacaîn formàdelirà, foarteasemànàtoare cu placapiciorului acestor fibule.Probabil,eleaualcàtuitgarnituri,ori aufostexpresiaaceleiaçimode.Acestfaptconstituie un indiciu pentrustabilireadatàrii lor, prin corolarecu datareacataramolor.în fine, fibulele de tipV suntspocifice pentruspaliulpopulatdegepizi(Pannonia, Transilvania), fiind doarsporadice ln zonaDunàrii de Jos.
?6Fiedler1992:93, nr. 12, sFiedler1992:93,nr. l3,Abb. tTlll-12. æFicdlcr!992:93,nr.14,Abb. l7l1. ?eFiedfer 1992:93,nr. I 5-18.
CTWLTZÀTTÀ MÀTERIÀIÂ
53
SERIA B: I ).-Adamclisi.jud. Cons*.anfa, (Ttpem). Dintr-unmoniiânt de înhumalieorientatV-E, aparfinândnecropoleibazilicii extramurane,situat în vecinàtateaportii de vesl la 5 m. de incintii. (Mormântcu niçà,fàcutdin blocuridepiatrà,càràmizi çi Trglerefolosiûe).Groapamormântuluia fost sàpatàpornind de la stratul de dârâmàturàcreatprin distrugereasuferitii de incintà.Deci, morrnântulse datÊazâ,cu certitudinedupà586, cânda fost distrusorasplTropaeum(vezi capitoleleI çi IV. 1). Fibula se afla la umàrul stângçi era singurulobiect de inventaral mormântului(carea fost rocuperatintegral).Este turnatil în bronz çi are lungimeade 10,8 cm. Fibula este decoratilpeambeleplàci cu cerculeteconcentrice,are5 butoni ii 3 perechide proeminenfepe placapiciorului.Apendicele piciorului ostodecoratcu un capde animalstilizaf0.
Figura 26: Fibula digitatà de la Adamclisi 2).- Adàmeçti,jud. Teleorman.Pe malul unui pârâu,afluent al râului Vedea,împreunàcu fragmenteceramicedin socoleleVI-V[ (urmeleunei açezàri). Fibulàdebronz,lungàde 8 cm.,cu 5 butoni,cu trei perechideproeminente peplacapiciorului. cu decorde volutepe ambeleplàci.Apendice1nformàde capde animal8t. 3).- Bàleni.jud. Dâmbovi1a. Dintr-o açezare a culturii Ciurel.Fibulâdebronz(ineditii)cu placa picionrlui romboidalàçi cu ciocuride pàsàri82. 4).- Bucureçti-Bàneasa. Dintr-o açezare a culturii Ciurel.Fibulâde bronzfragmentaràcu placa piciorului decoratjicu un motiv spiralicsimetricçi cu un capde animalstilizatpe apendiceE3. 5).- Bucureçti-Dàmâroaia. Dintr-o açezarea culturii Ciurel. Fibulà de bronz fragmentaràcu cinci butoni,cu decorsemilunarçiînzig-z,agpeplacasemidiscoidalàta. 6).- Bucureçti-str. SoldatGhivan.Dintr-o açezare a culturii Ciurel,bordeiul12.Fibulàde bronz fragmentarà, cu cinci butoni,cu placasemidiscoidalâ decoraticu volutets. Z).-ggcureçti-Tei.Model amprentator din potinpentrurealizarcadetipare pentrufibuledigitâte miniaturalglung de4,95cm.Cinci buîoni,douàperechideproemitrflle, decorspiralicdegradaff. jud. Prahova.Dintr-oaçezare 8).- Budureasca, dinsecolclevl-V[. Fibulâdebronzrniniaturalàn lungËde4, 95 cm.,cu 5 butoni,cu o perechedeciocuriçi unadeprooninenlepeplacapicioruluis?. 8oPapuc 1987:207-209, fig. l; Teodor1992:133,fig. l0/l; Fiedler1992:105;Vagalinski1994:288(R 117). 81Spiru 1970:53l, fig. I Teodor1992:130,fig. 7/8 (Nanov);Ficdler 1992:98,nr. 1; Vagalinrki L991:295(P ;
e0).
t2Teodor 1992:126; Vagelinrfti 19942295 (O 62A). 83Constantiniu1966:668,fig. 212;Teodor 1992:132,fig.8/ 5; Fiedler 1992:98,nr. 4; Vegelinski 1994:283 (P e1). e Rosetti 1934:207 fig. ll 9; Werner 1950:155,nr. 54; Teodor 19922127 fi.g.5/4; Fiedlcr 1992:98, nr. 5; , , Vegelinski 1994:293(S 175). t5llofinescu-Ferche,Conrtentiniu 19tl: 324,fig. 20; Teodor 1992 132,fig. 8/ 8; Fiedler 1992:98,rr.7; Vegalinski 1994t293(S 174). 86Rosetti 1934:207-20E,frg.ll 4;Werncr 1950:154,Taf.30/41;Teodoreecu 1972;74,95,fig. 4/4; Teodor 1992:129,fig. 6/l; Fiedler 1992:98,nr.6; Vagalinski1994:295(N48). ETTeodorescu 1972:89, nota42;V.TeodorescqM.Peneç,"AnuarulMuzeuluideIstorieçiArheologiehahova-,
CAPTTOLUL II
54
9).- Buleta.com.Mihàeçti,jud. Vâlcea.Fibulàdebronz,lungàde 6,5cm.,cu 5 butoni,cu decor semilunarçi radial pe placasemidiscoidalà, cu placapiciorului romboidalà,decoratàcu un motiv romboidal,cu douàperochide proeminenleçi o perechede ciocuri redaterudirnentar (unitecu placa)88. 10).-Butimanq jud. Dâmbovi1a. Fibulâ inedità.(În Muzeul de Isrorieal Municipiului Bucureqtù.Fibulâminiaturalii,cu cinci butoni,decorspiralicEe. l1).- Giscioarele.jud. Càlàraçi.Fibulàde bronz,lungàde 6,5 cm., cu 5 butoni,cu placàsemidiscoidalàcu decorsemilunar-radial, cu placàromboidalàçi cu trei perechido proeminenle. Executati într-o tehnicâmai rudimentaràeo. 12).-Dervenljud. Constanp.În açezare romano-bizantinà, lntr-unniveldatatcu o monedàds la JustinII (565-578).Fibulà fragmentaràde bronz (s-a pàstratdoar placa semidiscoidalà), cu decor excizatspiralic(un singurregistru);5 butonier. I I
Figura 27: Fibula digitatà de la Dervent
13).-Dosa,jud. Dolj. Fibulâdebronz,lungàde 6,6 cm.,cu cinci butoni, placâromboidalàcu trei perechide proeminenle,cu decorspiralic,cu apendiceîn formàde capde animale2.
FiEura 2E: Fibula dieitatà de la Desa l4).- Drànic,jud. Dolj. Fibulàdebronzlungàde5,5cm.,cu çaptebutoni,cu'placapiciorului în formâdelirà, cuo pereche de capetede wlturie3. l5).- Drobeta-T[muSeverin.(l). Fibulàde bronzcu cinci butoni,cu decorsemilunarpe placasemidiscoidalâ, cu decor romboidal çi cu trei perechi de proeminenlepe placa 1, 1984:47, ftg.22l2;Teodor1992:129,fr,g.6/3;Fiedler1992:98,rrr.3; vegetinrki 1994:295 5l). CN 88G.I. Petre-Govora,SCIV,18, 1967,l: 185-188;Teodor 19922126,frg.4l5; Fiedler 1992299,nr. 19; Vagelinski1994:295(O 60). eeNestor1961:438,nota l9; Fiedler 1992:99,nr. 8; VegelinsH1994:295(N 49). sM.ComçgB.Ionescu,SCry 11,1960,2:419-420;Teodor 1992: 126,frg5/2;Fiedlcr!992:99,nr.l0; Vegelinski 1994:295(O 59). erP.Diaconu,SCry 13,1962, 2:447448,fig.1;Teodor1992:132,fig.8/3; Fiedler1992:92,nr. l; Vegelinski 1994:288(R I lO. e D. Popcccu, "Dacia",9-10,l tXl- 1944:505,fig. lll 121(carenu cunoçtea loculdescoperirii): C.S.NicollescuPlopcor,"Dacia', 11-12,1945-1947: 310(aratàundea fostdesoperità acea$àfitulà, currcscrtrà s subdenumtea de"Muntenial');Werner1950: l55,Abb.3;Teodor1992:130, frg.7l3;Fiedler1992:*,:r. i2;Vrgrlinski 19942295 (P74). erToropu,Cluci,VoiculgT6:97-98,frg.3/8;Teodor1992:125,fig.3/10;Fkdlcr t992:99,r.13;yegelinski t99422e4(L 26A).
cIvILuÀTtÀ MATERIAIÂ
55
picioruluis. 16).- Drobeta-TurnuSeverin.(2). Fragrnentdin piciorul unei fibr:le de bronzeu apendiceîn formâ de capde animales. l7).- Dulceanca.jud. Teleorrnan.Din açezareanr. IV (secoleleVI-VII).Fibulàde bronzfragmentarà cu placapiciorului romboidalà"cu decorspiralic,cu trei perechideproeminenlepe placâ çi cu apendice1n formà de cap de animale6.
jud. Olt. Pe terasarâului Teslui.Fibulà de 18).-Fàrcaçele. bronzlungàde 6,5 cm., cu cinci butoni cu peduncul,placà semidiscoidalà decoratàcu semiluneçi cu o linio înzig-zag, cu placàromboidalàornamentatàcu un motiv spiralic simetricl o perechedecapetedepàsàriçi douàperechideproeminentepe placàe7.
l9).- Garvàn (Dinogetia).Fibulà de bronz fragrnentaràcu cinci butoni, cu decor semilunarpe placa semidiscoidalàe8. 20).- Hiirlec,jud. Vraca(Augusta).Într-o locuinfà din fortificafie,asociatiicu ceramicàdin secolulal V-lea çi începutulsecoluluial Vl,lea. Fibulà de bronz fragmentarâ,cu trei butoni,cu decorde spirale simplepe placasemidiscoidalàee. 21).-Hishia II. Descoperiûi în aceleaçi împrejuràri ca çi fibula I (din seriaA). Fibulàdebronzlungâde I1,7 crn.,lucratiimai rudimentar.Placàsernidiscoidalà frrà decor,cu 5 butoni; placapiciorului este trapezoidalàqi are trei perechide protuberanle. Apendiceleeste prelung çi decoratcu motivo geometriceroo.
Figura 30: Fibula digitatà Histria II sDevidcccu 1980:218; Teodor 1992:fig. 7/ 5; Ficdler 1992:99,nr. 14;Vegalinski 1994:295(O 6l A). e5D.Thdor,"Drobeta",2,1976:134,nr. 102,Pl. XII/4; Ficdler 1992:101, nr.V. s l)olinescu-Ferche 19922152 (frrà desen). eM. Nica,SCiV 21, 1970,2:327-329,fig. 1;Teodor1992:127,fig.6/1; Fiedler 1992:99,ru.15;Vegalinski
1994:295(o 6l). sG.Stefan,MCA"6,1959:632,fig.7;Teodor1992:126,fig.a1\;Fiedler1992:99,nr.17;Vegalinctd199 287(R l l5). sS. Mr5ov,'l{rh", 18,1976,l:37, fig.3; À Herelembieve,"Arh-,26,198/',1:.51;Fiedler 1992:92,nr.6. ræPetre19652275-277,ftg.3;Fiedler 1992:92,nr.2; Vegelinrki1994:295(R 152).
CÀPrTOLrrL II
56
ll l.- Iaroarele.jud. Mehedinfi.Fibulàdebronz cucincibutoni,cuplacasemidiscoidalà decoratà cu un motiv sernilunar,cuplacapiciorului romboidalà,cu decorromboidalsimetricdegrada{cu donàpcrechide proeminenleçi cu o perechede ciocuriunitecu placar'r. 23).- Jurilovca-CapulDolojman(Aryamun).Dintr-unmormântde înhumatie,împreunàcu o fibulàcu placàtriunghiularâçi un cercelcu cappoliedric. Fibulâdebronzfragmentarà cu trei butoni,cu decorspiralic rudimentarpo placasomidiscoidalàro2.
6VÀ
Figura 31: Fibula digitatà de la 24).- Kladovo. Fibulâ de bronz fragmentarà(cu placa somidiscoidalà), cu decorde voluter03. 25).- Korbovo.Fragmentdin placasemidiscoidalà a unei fibule de argintdeproastlcalitateru. 26).-Kdyisg,jud. Ruse(Iatrus). (l). Dintr-o forrifica{ie romano-bizantinà;descoperitàîn locuinfa 73-6612j\ impreunà. cu ceramicàromano-bizantinâ. Fibulàdebronzlucratiirudimenur, firâ decor,cu 5 butoni çi cu trei perechide proeminenlope placa picioruluir05 27).- Krivina. jud. Ruse(Iatr:as).(2). Fragmentde fibulà (placà semidiscoidalà cu decordevolute)r06. jud. 28).- Làuni. Teleorman.Fibulàde bronz cu cinci butoni, cu decorsernilunarpe placasernidiscoidalà" cu placapiciorului în formàdeliràto?.
29).-MunteniaII. Loc dedescoperire necunoscut. Fibulàdebronz lungàde7,1crn.,cucincibutoni,cuplacàromboidalàcutneiperechi dc proeminenT€, cu apendiceîn formà de cap de animal stiliza! decoratàcu motivespiraliceros. 30).-MunæniaIII. Loc dedescoperire necunoscut.'Fibulà debronz fragmentarà,cu cinci butoni, placàsemidiscoidalà decoratiicu semiluneçi incizii radialeroe. 31).-Negotin.Fibulàdebronzcucincibutoni,cuplacassrnidiscoidalà decoratilcu linii verticale, cu placapiciorului ornamentatàcu un motiv romboidal,cu trei perechide proeminenle cu çi r0rIlevidescu1980:218;Tcodor 1992:12t,fig.416;Fiedlcr 1992:99,m. 18;VegalinsH 1994:Z9S(O60 B). t@M. Minucu-Ademeçteenu, SCIVA' 3 I , 1980,2: 3ll,fig. 4; Fiedler 1992:9{ nr. 3. r0!I(ovrëcvié 1960:Pl. III/ 8; Fiedlcr 1992:100,nr. 34. lgtl: 250,Pl. XVV 15;Ficdler1992:l0l, nr.VI. 'sJenkovié r6J. Ilcrrmrnn,înlatnts Iz I l+l15, Abb.46la; Fiedler 1992:lffi, nr.I; VegalinsH 1994:283(p 90. t6 Fiedler 1992:92, notz394; G. Gomolka-Fuche,in I atrus/: 99-l 00,Tat. ù t e. 1970:531,fig. Tsodor 1992:125, fig.3/ 8; Ficdler 1992:98,nr. 2; VagelinsHtW4:294 Q-27A). lilpl" ]; fonccct, op. cit,z505,fig. lll 12};Teodor 1992:130; ftg.lt l;Fiedler ti92: 100,nr. 31; Vegelins6 fi!. 1994:295(O 6l B). ræD.Popcrcu,op. cit.:505,fig. lll |23;Teodor 1992:127,fig.4t1;Fiedler 1992:100,rrr.3l; Vrgelinski 1994:295(P 76).
crwlrzÀTrÀMÀTERrÂLÂ
57
apendice1nformà de cap de animal stilizatil0. 32) - Irqve-ëerna, jud. Ruse. Dintr-o açezareromano-bizantinà.Fibulà de bronz frrà decoç lucratii rudimentar,cucinci butoni çicuplacapicioruluiromboidalà.Descoperità într-o groapàde gunoi, lmpreunà cu ceramicàslavàru.
33)'- Noverad.jud. Ruse.Fibulàdebronzdetip gepidic,cu placàromboidalà cu çi decorsemilunarpe placasemidiscoidalâttz. 34).-Orb jud.Olt.( 1).Fibulàdebronzfragmenrarà, cuplaca semidiscojdalà cu cinci butoni separalido placàprintr-o coroanà.Decor cu motive semilunare.Butonii sunt orna_ mentaficu cerculefeimprimater13.
35).- Orlea.jud. Olt. (2). Fibulàdobronzcu cincibutoni,cuplacapicioruluiromboidalà, decoratiipe tot corpul cu cerculeleimprimate,cu trei perechi deproerninenlerra. 36).-Orlea,jud. olt. (3).Fibulàdebronzfragmentarà. Apendice frrà decor çi porfiune din placa piciorului, o-",n"nt"tà "u spiralerr5. 37).-orçova.jud. Mehedinfi.(1). Fibulàdebronzfragmentarà, detip gepid,cu cinci butoni,cu placasemidiscoidalà decorata cu semilune,cuplacapiciorului romboidarà" cu decorrornboidat çi cu o pereche(poatedouà)de proeminenlecirculareil6.
38).-orçova,jud. Mehedinli.(2). ribuia debronzcu cincibutoni,cuplacapiciorului romboidalà cu trei perechide proeminenlerrz. 39-40).-liage!rccatrt jud. Tulcea(Beroe).pereche defibuleidentice,dinmormântulB42,de femeie,asociatecu: pieptenebilateral,trei bràJaridebronz,cercelcu pandantivromboidal, inel defier. Fibuleturnateîn bronz,lucrateînt-o tehnicàrudimentarà,cu trei butoni,cu douàperechi de ciocuri stilizatepe placapiciorului;fàràdecorils. rtoD. CsallÉny,Archtiologische Dentçniilerder Gepidenim Mitteldonaubecken (454- S6sr.Z/, Budapest, 1961:356,Taf.CCXII/ 7; Fiedler 1992:100,nr.36. rrrMilëev,Angelovel97l: I 14, Taf.VII; Fiedler 1992:100,nr. 2; Vegalinski1994:2g7(R I l3). rr2Fiedler 1992:92,nr. 9, Abb. 17/ 10. rr3Bcrciu1937:77,fig.3; Warcr 1950:151,nr.3; Teodor1992:l22,frg.ll2;Fiedler 1992:100,m.20b; Vegalincki1994:291(S l7l). rrTfrdort9TS:460,fig.14914;Teodor1992:133, frg.914;Fiedler1992:100,nr.20a;Vagatinrki 19942295 (P e4). 1961:105,fig. l; Teodort99z: r2s,fig.3/ 7; Fiedtcr1992:100,nr. 20 c. lll9o-çr rr'Comçe1974b..88;Tcodor 1992:127,fig.5/ 5; Fiedler 1992:92,w.4. rl7comçe1974bz90; Fiedler 1992:100,nr.21;vagarinsH1994:295(o 59A). 1987:77,frg.233b; Teodor1992 129,ng.ol e-tO;Fiedterrq'92:tot, nr. iII; Vagaunrki 1994:279 :tP:T tN 57).
58
CÀPMOLI.]L TI
41).- Pietroasele. jud. Buzàu.Fibulàde bronzcu decorde volute pe placasemidiscoidalà, cu placapiciorului romboidalàre. a2).-Plenita.jud. Dolj. Fibulàdebronzcu çaptebutoni,cu decorsemi_ lunarpeplacasemidiscoidalà, cupracapicioruluiromboidalà,decoratii cu un motiv simetricromboidal,cu douàperechide proeminenle cu çi o perechede ciocuri uniûecu placa;mascàumanàrudimentarà pe apendicer2o. 43).- Prahovo(aquis)(l). Fibulàdebronzcu 5 butoni,placàtrapezoidalà,cu placasemidiscoidalà decoratiicu volute,cu mascàumanàr2r. aa).- Prahovo(aquis) (2). Fibulà de bronz fragmentarà,cu placa romboidalà,cu perechide protuberanle cu dicor romboidal pe çi
placàr22.
la placapiciorului)'23.
45).-Prahovo(Aquis)(3). Fibulàdebronzfragrnentarâ (apendicele de
46)'- P.rahovo(Aquis)(4). Fibulà deargint deproastiicalitate,fragmentarà.placa piciorului are capetede vulturirza. 47)'- Pruneni.jud. Buzàu.Fibulàminiaturalàineditii(nu secunosc altedate)r2s. 48)'- Ràcari.jud. Dolj. Din açezarea fortificatiidin seæolul alVllea. Fibulàdebronzfragmentarà cu placapiciorului decoratiicu motivespiralice cu trei perechide proeminenfe; çi apendiceîn formàde capde animalstilizatr26. 49)'- RiÉ,jud' Sumen.Fibulàde bronzcu cinci butoni,cu placapiciorului în forrrà de lirà çi cu o perechede capetede pàsàrir27. 50)'- SàrataMonteoru.jud. Buzâu( 1).Din mormântulI I 85.Fibulà debronzminiaturalà(lungà de 4,1crn'), cu cinci butoni,cu decorsemilunarpe placasemidiscoidalà, cu placaîn formà de lùàr2r. 5l)'- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(2). Din mormântul463. Fibulà debronzfragmentarà, similaràcu precedental2e. 52)'jud. Buzàu(3). Din mormântul710.Fibulàdebronz placà fragmentarà. Sæ94teo!& semidiscoidalà cu cinci butoni,decoratiicu un motiv semilunar cu motiveîn formàda gr30. çi 53)'- SàrataMonteoru.jud. Buzâu(a). Din mormântul140.Fibulà de bronzcu cinci butoni,cu placasemidiscoidalà decoratiicu volute, cu placapiciorului romboidalà"cu trei perechi de ll]Curta 1994:241,fig.6/t;Fiedler t992:99,nr.t9 a. Itl^9 Tt-"9t:trc1-Plopç11,"Arhiveleolteniei'i4, 1f25,nr. t7:49,fig. 2; weraer 1950:153,nr. 25; Teodor t9922126,fig. 4/ l ; Fiedlcr 1992:l @,'r, 22;Vegelinrki lgga: 265ô,rl. l2rJrnkovié19tl:250, pl. XWl2; Ficdler fiqZ: tOO,m,37 a. r22Jenkovié 1981:250,pl. XWl3; Ficdlcr 1992:100,nr. 37 b. t23Jenkovié 1981:250,pl. XVI/14; Fiedlcr 1992:100,nr. 37 d. t24Jrnkovié 1981;250,pl. XVI/16; Ficdlcr 1992:100,m.37 c. r25Teodorpcca 1972: 89, nota 42;Ficdler 1992: lO0,w. 24. r26Thdor197t:456,fig.120/5;Tcodor1992:130,fig.7/7;tr'icdler1992:100,nr.25;vegrtinrkilgg4:2
8e).
rzTFicdler1992:105, nr. 2; Irerelembicve 1993., 29,fig.4/ l; vagelinsld 1994: 2g4(L33). r28I'Nestor,E' Zaherie, 1959:513,frs.v7; raùor rigzirzi, ng. 3/4;Ficdtcr 1992:81, Y916, Abb. I t/2. tzeFiedler 1992:81,Abb. lll3. rr0r.Nestor,E.Zaharia,scIV,6,1955,34:5r1,fig.il/3;Teodor1992:r30, fig.1/6;Ficdlcr1992;gr,Abb. I 1/ l0; Vagatincki1994:291(S 173).
CMILIZÀTLÀ },!ÀTERIÀLÂ
59
proeminen,te, decoratiicu un motiv romboidal,cu apendiceîn formàde capdeanimalstilizatr3r. 54).- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(5). Fibulàdebronzminiaturalà(lungàde 4,3 cm.), cu cinci butoni,cu douàperechide ciocuripe placapiciorului,frrà decorr32. 55).- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(6). Din mormântulI i85. Fibulàde bronzcu trei butonipe placatriunghiularà,cu douàperechideproeminen{e pe placapiciorului, frrà decorr33. 56).- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(7). Din mormântul1160.Fibulàdebronzminiaturalàfragmentarà,cu placapiciorului romboidalà,cu douàporechide ciocurir3a. 57).- SàrataMonteoru,jud. Buzàu(8). Din mormântul1321.Fibulàde bronzfragmentarà,cu placapiciorului romboidalà,cu decorde linii transversale, cu trei perechide proeminenleçi cu apendicerofundt35. 58).- Silistra(Durostorun).Fibulàdebronzfragmentarà (placàsemidiscoidalâ cu cinci butoni, Erà decor).S-adescoperitîn turnul nr. l, în asocierecu o monedàde la Iustin II çi Sofiat36. 59).-SlavaRusi (Libida).(l). Fibulàdebronzfragmentarà, cu placàromboidalâdecoraûicu un motiv spiralic çi cu (probabil) trei perechide proerninonl.o,rt. 60).-SlavaRusË(Libida). (2). Fragmentde fibulâ de bronz.Apendiceoval, frrâ decorçi placà decoratilcu spiraler3s. 61).- SÎàrmen.Fibulàde bronzcu çaptebutoni,cu placapiciorului trapezoidalà, frrâ decorr3e. 62).-lg!Ê9g. Fibulâ de bronz fragmentaràcu cinci butoni, cu decorspiralicrao. 63).-Tu5ovica.jud. Sumen.Fibulâminiaturalàfrrà decorrar. 64).-Vardim.jud. Pleven.Fibulàde bronzcu trei butoni,frrà decor,cu o perechede ciocuri pe placapiciorului (probabil,neterminatâ)t42 . 65).-Vârtoape,jud. Teleorrnan. PernalulrâuluiTeleorman.Fibulàdebronz,lungàde 8 cm., cu placà cinci butoni,cu semidiscoidalâ decoratiicu volute,cu placapiciorului cu decorspiralicgi cu trei perechide proeminenle'o'. 66).-Vârtop,jud. Dolj. Întâmplàtor,peo vale.Fibulàdebronzfragmentarà (doarplacasemidiscoidalà);cinci butoni;decorde voluteîncadrateîn semiluner{. 67).-Ible, jud. Dolj. Fragmentdefibulàdebronzcu placaîn formàdelirà qi cu apendicedecorat cu o mascàumanàrudimentaràras. 13rI.Nestor,E. Zaharie,MCA, 4, 1957:190,fig.lll;Teodor 1992:130,fig. 7/ 2; Vagatinski1994: (P 86). 283 rr2I.Nestor,E. Zeharia,SCIV 6, 1955,3-4:511,fig. 1l/2; Teodor1992:129,fig.6/ 6; Vagallnski1994 27827e(N 50). rrrl. Nertor,E. Zaheria,MCA 1959:513,fig. l/2; Teodor1992:129,fig. 6/ 12;Fiedler 1992 82,Abb. 11/ 6 6; Vagalincki 1994:219(N 51A). 1!I. Nestor,E. Zaharia,MCA 6, 1959:511,fig. 1/3;Teodor1992:l29,frg.6/ 11;Fiedler1992:82,Abb.I 1/ l2; Vagalincki1994:279(N 50A). r35 Fiedler 1992:8l, fig. I l/ 9; Vagalinrki 1994:280(P S5). 's6lneditii(cercetàriS.Angelova).VeziVegelinrki 1994:279(N 57A). tr7À Opeif 1991u 45,nr.37., frg.19137;Teodor1992:l32,frg.8l7;Fiedler l992z9Z,nota394;Yegalinrki 1994:295(R 126). tsA. Opei! 1991a:45, nr. 38,fig. 19/38;Teodor1992:132,fig.81 4;Fiedler 1992:92,nota3!X. treFicdler1992:105,nr.3;Harelambieva1993e: 30,fig. 6/ 8. t{Fiedler 1992:105,nr.4; Haralambicve1993e: 30-31,fig. 6/ 5. rarFicdler 1992:105,nr. 6. ta2Fiedlcr1992:105,nr. 5; Ileralembieve1993e: 30,fr9.412. ta3S. I)olinescu-Ferche,P.Voivozeanu,Rlvt 6, 1969,4: 352$-355; Dolinescu-Ferche1984:ftg. 17ll; Teodor 1992:130,frg.7l 4;Fiedler 1992:100,nr. 29. rsComçe1961:105-106,frç.2;Teodor1992l-124,fig.213;Fiedler 1992:100,rrr.30;Vegalinski1994:295
(s 172).
ta5C" Nicolàescu-Plotrxor, "ArhiveloOltaniei",4, 1925,nr. 17:49-50,fig. 1;Wemer 1950:152,nr. 19;Teodor 1992:124,ftg"212; Fiedler 1992:I 00,m. 2l ; Vagalinrki 1994: 294(L 25).
60
cÀPIToLUL u
68)--Velesnica.(1). Fibulà de bronz cu çaptebutoni,cu placàtapezoidalàcu tei perechide capetede wlturi, cu decoranimaliergermanicstilizat çi cu mascàumanàra6. 69).-Velesnica. (2)' Fibulàdcbronzfragmentarà, cucincibutoni,cuplacàsemidiscoidalâ decoratli cu semiluneçi cu o linie in zig-zag,cu placapiciorului cu decorrornboidalsi cu o perechede ciocuri de pàsàristilizateta?. 70).-VelikoTârnovo(CaIgIpq).În oraçulromano-bizantin cart, foarteprobabil,apreluatnumele Nicopolk ad Istrum de la cel carea fost distrus1nsecoiulal VJea. Dintr-un edificiu, împreunà cu o fibulâ romano-bizantinà, detipul "rnit Scheinumwicklung"(din a douajumâtaæa secolului al VIJea). Fibulà decoratiicu cerculeteconcentricepe ambeleplàci (similarà cu cea de la Tropaeum),cu 5 butoni çi 3 perechide proeminenfepe placapiciorului cu apendicerealizat çi rudimentarrÆ. Fibuleledin seriaII seîmpart1nurmàtoareletipuri: I- tipul Velesnice.Fibulecu placapiciorului hapezoidalà,cu mascàumanà cu capetede çi vulturi. Exemplarele: 43, 68. II- tipul Lâuni. Fibulededimensiunimijlocii cuplacapiciorului în formàdelirà. Exemplarele: 14,29,49,50,51,67. III- tipul Dece.Fibule do dimensiunimijlocii, cu placapiciorului romboidalà,decoratiicu spiraleîn formàde S-wi afrontate,cutrei perechideproeminenle,cu capdeanimalstilizat. Exemplarele: 2, 4,6 (?), 13, 17,24 (2), 29,38,41, 49, 52,59,60,65. fV- dpll Fàrcaçele.Fibulede dimensiunimijlocii, cu decorromboidalpe placapiciorului, cu cinci butoni,cu douàperechide proeminenleçi cu o perechedeciocuriuniti cu placa; apendiceîn formâdecapdeanimalstilizat.Exemplarele: 3, 5, 9, l l, li, 18, 19(?), 22,42,, 44,69. V- tipul Piatra Frecàfei.Fibuleminiaturale,rudimentare,frrà decor,s:rucu decordegenemt, cutrei saucinci butoni,cudouàperechideciocuri stilizatepeplacapiciorului. Exerrlhrcle: 7 , g , 1 0 , 3 9 , 404, 7 (? ),5 4 ,5 5 ,5 6 ,5 g ,63,64( ?) . VI- tipul Hishiâ. Fibulededimensiunimijlocii cu placatrapezoidalàfrrà dec.or,cu trei perechi deproeminenfe. Exemplarele: 21,26,32, 61,62. Vll--tipul Adamclici.Fibulemariocu cincibutoni,cudecordecerculeleimprimatepeambele plàci, cu hei perechide proeminenleçi cu capdeanimalstilizat.Exemplarele:l, 35, 70. VIII- tipul Orçova.Fibule"gepidice",cu decorrombicpeplacapiciorului.Exemplarele:31, 33,37,53,57. IX- tipul Hàrlec.Fibuledebronzcu trei butoni,cu decorspiralicsimplu.Exernplarele21,23. X- tipul Dervent.Fibulecu cinci butoni,cu decorspiralicsimplu,eicizat,p" f1""" semidiscoidalà,cu placapicionrlui romboidalà,cu decorspiralic.Exernplarelel2,Zl. )il- tipul Orlea. Fibule cu placa sernidiscoidalàcu cinci butoni separa{ide placà printr-o coroanà.Exernplarul34. De asemenea, enistil câtevafibule c:re nu se pot încadra1nnici un tip, din lipsà de date suficiente(16, 24, 36, 45,4G,66). Unele dintre tipuri constituiereplici clare ale unor tipuri din ssria de fibule fastuoase. Astfel, tipul I (Velesnica)imilà fibuleledetipA II (Coçoveni-Ljudakovo); tipul tr (Duni) copiazà fibulelede tipA fV (SàrataMonteoru);tipul IV @àrcaçele) constituieo variantiia ripuluiA III r{VYGmer1950:151,nr. 6 c, Abb. 2; Kovaèevié1960:Pl. IIU 9; éorovié- LjuHatovié ll72: 47;Comça 1974b:90; Fiedler 1992:100,nr. 38 a; VagelinsH1994:294(K tZ).. taTJenkovié 1981:250,Pt.XVI/ l7; Fiedlcr 1992:100,nr. 3g b. t{ Fiedler1992:100,nr. 33; Irerelembieve1993,e:25,Abb.l/ 1;vagrrinski 1991:2t1T. I I4).
crulrzÀTÏÀMÀTERrÀLÂ
6l
(Brebeni).Alte tipuri din seriaB au ca prototipuri alte catogoriide fibule fasfuoase,carenu au apàrutînsàla Dunàreade Jos.De exemplu,lipul BVII (Adamclisi)copiazàfibula fastuoasà de la Bàlteni(Vaslui)tae. Deci, întreceledouàserii existiiuneleolomentecomuno.Unelefibule din seriaB sunt imitalii dupàmodelefastuoase.Esteun fapt dernultdemonstratde lon Nestor,cà fibulelepe mre noi le încadràmîn tipurile B III çi B IV descind din tipul Arëar-Histriarso. A. Petrea dearollat ideile lui I. Nestor,aràtândcàfaptul sedatoreazàproduceriicelor d.ouàserii de fibule (fastuoase çi de uz comun)în aceleaçiateliere(saude càtreaceiaçimeçteri),dar pentru cerinte diferit€. De asemonea,imitaliile au putut fi ftcute de càtreunii meçteri,din t"ritotiol barbar,carenu aveauposibilitateaexecutàriiunor exemplarefasfuoasersr. Unele dinhe fibulele praz,enlate nu se încadreÀzà., cronologic vorbind, în problematica lucràrii,càcielesedateazàîn adouajumàtatoa secoluluialVJea çi înprimajumàtatea secolului al Vl-lea. Estevorbadetipurile:A I, AV B IX. Le-ammenliona! fiindcàele suntprototipurile careexplicà,màcarparfial,geneza. fibulelordigitaæmai târzii, databiledupàmijlocul secàlului alMJea. A. Petredatatipul Arëar-Histriape la începutulsecoluluial VII-lea, pe considerentulcà piesadela Histriaprovinedintr-uncontextcar€nu s-arputeadatadecâtdupà602.Potrivit luiA. Petro,cimitirul situatlângàcurtinadevesta Histriei flângàvaluriledeapàrare)ar fi fost folosit doar dupà distrugereapetrecutàîn 602 (anterior,existândîn acel loc doar înmormântiiri din secolulal lV-lea)152. În realitate,necropolarespectivà a fostfolosità,cu siguranfà,çi în secolulal Vl-lear53,astfelcàargumentulluiA. Petrenu estevalabil.TipulA I nu se dûæazâdecât celtârziu pânâla mijlocul secoluluialVl-leatra. Suntemde acord cu afirmalia lui F. Curtarss,cà datiirile propusede J. Werner pentru fibulele digitatepornescde la datareaatribuitàfibulei de la Coçoveni,çi cà de datareatezaurului de la Coçovenidepindealcàtuireaunei cronologiia fibulelordigitate.Înainteînsàde a discuta datareafibulelorînruditecu ceade la Coçoveni,vom continuaconsideraliilelegatedetipulA I. Deoarecetipul A I sedateazàdoarpânàpe la mijlocul secoluluial Vl-lea, iar tipurile A III, B III çi B IV suntimitalii ale celui dintâi, nu putemdatatipul B IV decâtîn prirnajumàtate a secoluluialVl-lea, eventualçi în a douajumàtate,darnu çi 1nsecolulalVll-lea. lntrucâtslavii nu au pàtntnsîn Munteniaçi Oltenia decâtla sfârçitulacesteiperioade,esteclar cà fibulele de acesttip nu au aparfinutslavilor.Purtiitorii lor, în Muntenia,au fost locuitorii açeârilor culturii Ciurel. O variantii târz:iea tipului B IV sepoatedaa çi în primajumàtatea secoluluialVIIJea. Ea ostedocumentatideperecheade fibule din mormântulde la Edessa,asociatecu o cataramà dettp Syracusa.Fibulele,deçiseîncadreaâîn tipul B IV, auapendiceîn formà de rnascàumanà (redatiigrosolan)ts6. Elo au fos! credem,influen{atede fibulele de tip B I, cunoscuteîn Grecia prin mai multeexemplare. În privinla tipului B V, Ion Nestor a aràÎatcà acestefibule zunt imitalii degenerateale tipului ArÔar-Histriars?. Ele suntdeci contemporanecu tipul A I, fapt doveditçi de contextulln care a fost descoperitexemplarulde la Silistra.Eventual,se poateadmite datarealor pânà la raeRMexim-Alaibe,SCIVd 32, 1981,3:459-461, fig.2; Teodor1992:133,fig. l0/ l. l5oNestor196l: 445-446. 15r Petre 1965:90, 278-280. r52Petre 1965:72-76. r53 Nubrr 197l: 209-210. rsVezi Ncstor 1961:zt41;Ficdlcr 1992:95. çi r5sCurtat9942239. rsP.Petcas,în"Aplorr,ol,oprov Âeluno\",24,1969,Oonika,2:307,p1.320;pellsslgtl:298. 15? Nestor 196l 442-443.
::
CAPITOLUL II
smuæ- so'uiu al !'I-lea" dar nu existiivrooprobàcàelear fi fost produse çi în secolulal vIIiEr-Dc escmeneqtipul B w aapàmtûotprintr-o degenerary a tipuluiï I;;;. i;;rejurârile în care tau descopcritexemplarelede la Histria, Krivina Nol ëernaaratii càacestefibule sedateazà çi in secolulal vl-lea' cel mai probabilîn a douasajumàtate. " Tot timpurii suntfibulelepe care le-amîncadratîn tipul "gepidic".Ele suntspecificepentruprimajumàtate a secoluluialvlJea. DatareatipuluiBVII estecevamaidificilà.ExemplaruldelavelikoTàmovo s-adescoperit într-un contextdatâbilîn a douajumàtatea secoluluial vl-lea, dar nu esteexclusànici o datare mai târz;ie,laînceputulsecoluluial VII-lea,càci oraçula fost distrus abia în 614.Fibula de la Adamclisi provinedintr-un mormântdatatdupàsss, dar carenu poate fi ulterior deceniuluial doileaal secoluluial vll-lea. Analogiiledin afaraariei studiatese dateazàînsàmai devreme. Estevorba,în special,deseriadefibuledin Crimeea(tipul WernerII BC), din secolulalVl-lea. consideràmcâla DlnàreadeJostipul respectivapatrunsmai târziu ,p"lifinele secoluluialvllea' El derivà tot din tipulA I, prin filiera fibulelordetip B III (decorul spiralics-atransformat în cerculefetse). Avândîn vederefaptul cà acesttip de fibule estespecificpentru Crimeeasi Ucraina estefoarteprobabil cael sàfi fost introdusla DunàreadeJos de cetrerfîrff p'e*"r,, Ë sfârçitulsecoluluial vllea. Fibuleledetip BVII aufostadoptateînsà decàtreneslavi,fiindcà mormântulde la Tropaeumestede lnhumafie de ritual creçtin. çi La Dunàrea çi de Jos nu s-au descoperitprototipuri fastuoaseale tipului il vtt, dar cunoaçtem unul dintr-o zonà apropiatii (Bàlteni,jud. Vaslui). FibuleledetipA II çi,respectiv,B I, descinzând din tipulA I, sedateazà cevamai târziu, în a douajumàtatea secoluluial vl-lea de asernenea, în cursulsecoluluial wl-lea. cerceii çi, din tezurulde la Coçovenisedateaâ, dupàcum am vânt\pe la mijlocul secoluluial vll-lea. Tezaurul- careparea fi de fapt inventarulunui mormântdefemeie - a fost îngropatcândvape la mijlocul secoluluial vll-lea. (Atragematenliacà el nu poatefi pus in redtuà cu momentul invazieiprotobulgare din 680t60)Prin urmare,fibuladin iezaursepoatedata ea,cel târziu,la çi mijlocul secoluluialvll-lea, cu observaliacà,fiind o piesàdevaloare excepfionalà, eaa pututfi transmisàde-alungul mai multor generafii,putândfi d-ecirnaiveche. Avândinre în vederefaptul gi--douifibuledetip B I s-augàsitla NeaAnchialosr6r ln contexteclarede secol çi Demetriast'2 VII (ultima, împreunâcu ceramicàslavàîntr-obazilid abandonatii), consideràmcertii datarea tipurilorA II çi B I çi în primajumàtatea secoluluial vIIJear63. In privin{a fibulelor cu placa în formà de lirà (tipurile A rv çi B II), s-a constatatcà acesteaimitÈicataramele de tip Boly-Zelovce,careseÀi"-e în prima 3omaâtea secoluluial vll-leate' Prin urmare,çi fibulelerespective nu sepot datadecâttotatunci.un tip similar,care areînsàdouâperechide ciocuri peplacaîn formàaeta, sedateaâ la fel. (Ne referim la piesele de la Gâmbaççi Kruje -Albania). Contemporaneitatea lorcu tipurileA n ii n I estedoveditiisi de asociereadintreo fibulà cu placaîn fonnà de lirà una de tip B I într-un.î,,"aî, air" çi Szâkâly-ôreghegy'ut. r58 VeziPetre 1965:277. t5e\ilertrer 1950:164. ro Cum considerà Teodor lgtl: 22 çi Chirirc l99l: 37 S-376. 16t'lYerrer 1950:150,Taf.27/ l; peiles19tl: 306. r@J'Eiawenger, Demetias IV Keramik und Keinfunde ausder Demotçatia-Bdtika in Demaias, Bonn, l98l,vol. I: l3;vol. II: l,Taf.I/ 12. tstPefuzadescoperirilor din Grecia,respingemdatarearopusà decurta 1994:2s0(primajrrnàtate a secolului al.VIJea) pentrutipurile denumiûedenoi À n B I. çi fnPetre t966:26t;Comcr l9Z3 b: 262-263;ibler1992: 143-t44. rstVezi Comsal9Z3 b: 263;Curtr 1994:26ô,nr. 14.
qvlLIzÀTIÀ MÀTERIÀLÂ
, 63
Putemsintetizalntr-ungrafic relafiiiedintretipurile de fibule pe carele-amstabilit.
SERIAA:
B:
A IV: Sàrata Monteorr---f
B II : LËunl
AV: tip gepidic--->
B VIII: Orsova
Figura 36. Sehemaevolufiei princinalelor tinuri de fibule digitate Ràspândirea în æritoriua fibulelor studhtetecaratiici în secolulalVl-lea au existatcâteva zonsde concentrarea acestorpiese:zonaPorfilor de Fier, sudulOlteniei, nord-estulBulgariei, CâmpiaMuntenieiîntreVedeaçi Dâmbovi{a.Totuçi,ràspândirea fibulelordin secolulalVl-lea esterelativ omogenà,în comparafiecu ceeace constatiimîn cazul fibulelor tâl-zii,de la finele secoluluial VIJea çi din primatreimea secoluluialVIIJea. Acesteadin urmàs-audescoperit1n specialîn Olteniaçi în zonaPortilor de Fier. Care estesemnificaliafibulelor digitâte pentru problemacontinuitiilii / discontinuitàlii culturale ? lvlai întâi, faptul câ ateliereleromano-bizantineau produs asemeneaobiecte este legat de tendinfe mai generalà de barberizare e civilizefiei materiale. Ca çi cataramelecu decoranimalier,fibulele digitate au fost purtate,de obicei, de barbari, saude barbæi aflali în Imperiu. Din punct de vederestilistic, acestepiesecu decorzoomorf (mai mult saumai pulin stiliza| sedeosebesc decelecarepot fi consideratetipice pentruartaminoràromano-bizantinà: catarameledecoratecu cruci saurnotivevegetaleçi, pe de altil parte,fibulele cu piciorul întors pe dedesubt Deçi pânâîn prezentnu s-adescoperitnici un atelier de fibule digitaæ,estesigur cà unele dintro acesteobiecteau fost produsede megeri din Imperiu. Calitateaexceplionalàa unor exemplareprecumcel de la Coçovenieste,în acestsens,elocventii.Or, dacàpânàîn secolul alVl-lea, clientelabarbarâsealiniala modaimpusàdin Imperiu,1nsecolulalM-lea s-apetrecut o râsturnarede situalie.Atelierele romano-bizantineau începutsàproducàobiectecareeraupe gustulbarbarilor.Nu estecazuldoaral fibulolor digitat€,ci çi al cataramolordetip Boly-Zelovce, Nagyhar*iny,Pâpq Gâtér,careaucomundecorulanimalierstilizzt - un motiv de facturâbarbarà. tfiHiirfile nu cuprind fibulele carenu au puhrtfi încadrateînt-un anumittip. çi
o\
s
--"tl
\\r,
1 2 8te
o
"\li
ry
to t1
I
t4 22
r1 |-
zto 24
o o 37
25
Figura 37: Ràspândireafibulclqf digitate din secolutal Vl-lea
444 38
rO
)tz
CIULIZÀTIÀ MÀTERIÀLÂ
o : tipurile A I, B XI
65
Legendà
: tipurileA III, B III, B Ir/, B X o = tipul B V 0 : tipul B W o : tipurileAY BVIII I
I :Arëar 16 = Garvàn 2:Adàmeçti 17: Gigen : 3 Bàleni 18: Histria 4 = Brebeni 19: Izvoarele 5: Bucureçti 20: Kladovo 6 = Budureasca 21 : Krasen 7: Buleta 22:ï{rivina 8 = Butimanu 23 - Negotin 9 = Càscioarele 24: Novaëbrna l0: Dervent 25 = Novgrad 11: Desa 26 = Orlea 12: Devnja 27 = Orçova : 13 fhobeta-TurnuSeverin 28 : PiatraFrecà{ei 14: Dulceanca 29 : Pietroasele : 15 Fàrcaçele 30: Plenifa
3l = Prahovo 32: Pruneni 33 : Ràcari 34 = SàrataMonteoru 35 : Silistra 36 = SlavaRusà 37: Stiirmen 38:Sum en 39 = Troian 40 = Tusovica 41 =Vardim 42 : Vârtoape 43 = Velesnica 44 =Voinicovo
Acestecatarameau fost produseînsàîn ateliereleromanicedin Pannonia,în timpul dominaliei avare.Cazalfibulelordigitateràmâneînsàcel mai semnificativpentruchestiunea schimbàril.r de esenlàpetrecuteîn civilizalia romano-bizantinà a secolelorVI-VIJ. În cazul obiectelorde podoabà"acesteschimbàrisetraducprin grefareaunor influenfe barbare (avare,shve, gepide) asnpreunor prototipuri bizantiner6T. În al doilearând,fibuleledigitate,capartea uneimodecareincludeaçi cataramele bizantine çi cerceiistelati,au fostproduseçi purtatepânâîn primatreimea secoluluiaIVII-lea- Dupà dispariliaacesteimode,singurulelementcares-apàstratau fostcerceiistelafi.Acestaînseamnà cà laturafemininàa aceleimodeeramai conservatoare. Moda masculinàa suferit modificàri importanteîn condiliile creqteriiinfluenfeimodei specificepentrukhaganatulavar (piesede centuràturnatecu decordelujeri qi degrifoni etc.).Abandonareavechii modepoatefi observatii în întregul spaliu de influenp culturalà bizantinàdin afara Imperiului, din pannoniapânà în Ucraina.(Nu s-apetrecutçi în Crimeea,ràmasâbizantinà).Cauza acesteinutafii o gàsimîn slàbirealegàturilor comercialecu Imperiuloîn perioadacarea începutIa sfârsitul domniei lui Heraklios. Dupà635,Imperiula pierdutceeace recâçtigase pentruscurttimp în Orien! iar parteaeuropeanà eraoricumpierdutiiçi ocupatiide slavi.Dispariliaobiectelordepodoabàcreateîn atelierelebizantinedemonstreaâdiminuarealegàturilorspaliuluiDunàriideJoscu Bizanful. Legàturile nu au fost însà întrerupteîn totalitate, càci - dupà cum vom vedeamai departemonedeleau continuatsàpâtrundàde-alungul secoluluial VII-lea çi la începutulsecoluluial VIII-lea. Pede altii parte,qi ateliereledecataramedin Pannoniaçi-auîncetatactivitateatot prin r6TVezi Madgcaru 1993:176. çi
t2
Or
I
â tt rS
r
t-
13 I
. \
j,t-
J'r-\-
Figura 38: Ràspândlreafibulelor disltate târzii
/
CIVIUZÀTTÀ MÀTERIÀLÂ
a I 0
:t i p u r i l e A I I ,B I = tipurileA ry, B II : tipul BVII
1:Adamclisi 2 : Cosoveni 3 = Hnic 4 = Ferigile 5: Iâuni
67
Lesendà
6 = Ljuljakovo 7 = Orlea 8 : Prahovo 9 =R i 5 10: SàrataMonteoru
1l:Vela 12:Velesnica 13:Veliko Trnovo
anii '30, din cauzarevolteikutrigurilordin 631-632,carca distrusunelecentred.eproduc{ie. Continuitatea tehnicilormeçtegugàreçti romano-bizantino dupàmijlocul secoluluiaIVIIlea, la Dunàreade Jos, esteatestatiido producereacorceilor stelali derivali din aceçtiaîn çi secoleleVII-IX. Citiim în acestsensfoarteimportanteledescoperirifàcute1aSilistra,priseaca, precumçi la Costeçti-Iaçi. Ele aratJiundeçi de càtrecine au fost produçicorceiistelafi:fie în centreledin fosteleprovincii caremai supraviefuiserà, fie în ateliereale unor meçteriprobabil itineranli. Rupturaintervenitiiîn producereacataramelorçi fibulelor digitatonu a reprezenraro dispariliea tehnicilor,ci o schimbarede modà.De aceea,nu se poatevorbi de o dispariliea tradifiilor tehniceromano-bizantineîndomeniul produceriipodoabelorçi accesoriilorvestimentare.Acestetradifii tehniceau fostpàstratede populalialocalà,romanicà,aceeaçicarea pàstrat çi alto deprinderitehnice,lntre caresenumàràçi olâritul la roataînceatii(pe care l-a transmis slavilor),dar çi - de exemplu- prelucrarea minereuluide fier çi a fierului16{ În concluzie,d-incolode numeroaceleelementede discontinuiteteintervenite dupl sfârçitul secoluluiel Vl-leq în civitizafia meterieli e regiunii Dunirii deJospot fi surprinse çi uneleelementede continuitete1ndomeniultehnicilor,dar çi al folosirii unor categoriide obiecte.
rs Vezi
Çt. Olteanu,N. Neagu,D. Çeclàman,SCIVA,32, I 9g1, 2: 217-232.
STIBCAPITOLUI 2 Girorla$a rnonetaaà
T In epocalui Justiniançi IustinII, careconstituiepunctuldeplecare(cronologicvorbind) al dernersuluinostru,provinciile dunàreneaveauo viafà economicàînfloritoare, careseroflectÈi çi în abundenla monedelordescoperite. De asemenea,în regiunealimitrofr de la nordul Dunàrji pàtnrndeaunumeroasomârfuri din Imperiq iar monodade bronz era folositii în mod curent. Declinulcivilizalieiromano-bizantine detipurbans-arepercutatçi 1nscàdereaçi apoi încetarea circulalieimonetare. Studiereadescoperirilormonetare permite,înt-o anumititmàsurà,o cuantificareçi o periodizarea procesuluidediscontinuitateculturalà.De asemenea, evoluliile înregistrate decirculafiamonetaràindicâçi mornanteledecrizàprovocate,deobicei,deatacurilebarbarilor. Pentrumonedeledin Oltenia,Munteniaçi sudulMoldovei,am alescaintervaldeanalizâ perioada565-600.Nu depàçimanul 600,deoarece monedeleemisedupà600 suntpreapuline pentrua puteafi prelucratestatistic.Nu includemîn statisticànici monedeledescoperitela Drobeta'TirrnuSeverin,Celei, Orlea,Insula Banului, Ostrow Mare qi Balta Verde-Izvoarele, deoareceacestea provin din sifuriromano-bizantine moneçi nu suntrelevantepentrupàtnrnderea dei în teritoriul din afaraImperiului. Ne ocupàmçi de monedeleemisesub JustinII, pentnr a dispunede un termende comparalieanteriorpentruanii 578-600.Separa!vom prezentaçi monedeledatatedupà600, fàrà a fi însàprolucratestatistic.Nu includemaici çi monedelede aur,careau altesemnificalii(vezimaijos). Dintre acestemonede,majoritateaau anul de emisiunecunoscut;pebazalor sepoate întocmi o situafie statisticàa pàtrunderiimonedelor,pentru fiecarean din intervalul studiat. Coeficientulcel mai relevantpentrumàsurareaintensitiilii pàtrunderiimonedeibizantineeste cel al nurnàruluidenutnmialan,deoarece el màsoaràvaloareamonedelorcirculateîn teritoriu. Majoritateapieselorprovin, dupàcum era de açtepta!din apropiereaDunàrii. Sepot deosebi trei zonederàspândire: I (0-25km. depàrtare deDunàre),II (25-50lcn.),m (peste5o km.). Au existatcinci subperioade,despàrfitede momentede scàderesaude cregerebruscâa cantitiiliidemonedà:566-576,577-581,582-588, 589-595,596-600.Diminuareaaôcenruatà a pàtrunderiimonedelorîn 5761577estelegatiide începutulunui val de invazii slave,înregistrat de izvoareleliterare(vezi capitoleleI çi \/). ltt acesteîmprejurària fost ascunsçi tezaurulde la Gropeni.Atacurile slaveau determinatîngropareamultor tezaureçi la zudul Dunàrii, în anii 57G581(vezicapitolulVl.Nuputemfi deacordcuC.Chiriac,careatibuie unrol majorexpodiliei avare1nMunteniadin anul578în ascunderea acestortezaurer. Acestraid s-aefectuatsubcontrolul annateiromano-bizantine, a urmat drumul de-a lungul Dunàrii; or, tezaureleaufost ascunsesi çi mult mai la sudde fluviu. ' Chiriac1993:l9l-203.
crPcuLÀT1ÀMONËTÀRÂ
69
Figura 39: Monedelede bronz desconeriteîn oltenia, Muntenia gi sudul Moldovei (565-600) A. Descooeririizolate !Ëba,
ffii 565/ 578 Oânpulug
)
565/ 578 jud.
Muscel
Brulu
J
5 65/ 578 Valea Stanciului, DJ
4
5 6 6/5 67 Bucureçti
5
5 6 6/5 67
6
56 7 t56 8 jud.
7
56 8/5 69
I
40 5
.,
Butoariu 1986; 218, nr. 32. Oberlândcr-Tâmoveanu, Constaltnescu 29. Butnariu 1986:. 223, at.
168.
40
Buhariu 1986: 217. lr.
23.
20
Bubariu 1986: 219, lrt. 62.
20
Butariu l9t6: 224, nr. 177.
Calafat
40
Buûariu
5 6 8/5 69
Giurgrça, DJ
40
Butnadu 1986: 219, nr. 65,
9
5 68 /56 9
Llccni.
TR
40
Buùariu
l0
5 68 56 9
Rqcc
OT
40
Buhariu 1986:.222, w. l3Z.
Gbindeni,
DJ
Buzàu
1986: 224, w.
1994:
331.
176.
1986: 220, nr. 78.
u
56 9/5 70
Ccptura, PH
40
Buùariu 1986: 218, nr. 29.
t2
s 69/ 570 Dobruça, VL
40
Buhariu 1986: 219, nr. 43.
40
Bubariu
40
PoenanrBordeg Dicu
1989: 81, ar.
1989: 79, nr. 97.
l3
5 69/ 570 Râucni
t4
5 70/ s 7|
Pileçti
l5
5 70t 57|
Turceçti, AG
20
Pocoam-Bo'rdea,Dicu
l6
5 70t 57|
Ulrp,ni,
40
Buhariu 1986: 223, nr. 164.
L7
5 71/ 572 Bucureçti
40
Bubariu 1986: 2lt,
l8
5 72t 573 jud.
20
Bubariu 1986: 224, nr^ lZB.
l9
573/5 7 4
40
C. Predq BSNR, 8G85, 1986-1991: 290. w. 7.
20
573/ 574 jud.
20
Oberlinder-Tâooveatru, 30.
2T
573/ 574 Vanæç, GL
40
Buùariu 1986: 223, lr.
22
574t 575 Ghindeni.
40
Bubariu 1986: 219, nr. 63.
23
5 74/ 575 Putna" VN
40
Bubariu
24
5 74t 575 Ulmcni,
CL
40
Butnariu 1986: 223, nr. 165,
25
5 7 6t5 77
Giurgrfa, DJ
20
Bubariu 1986: 219, m. 66.
26
578t s 79 Giurgr|a" DJ
20
Bubæiu l9t6:
27
581/ 582 jud.
BrzËu
40
Buhariu l9t6: 224, nr, 179.
29
582/ 583 Popeçti, cR
20
Butnariu 1986: 221, nr. l 1 8 .
30
58 3/ 584 Goicca DJ
40
Bubariu 1986: 222, u.
3l
5 8 7/ 588 jud.
20
Obcrfândcr-Târnovcanu,
32
588/ 589 Zimnic c a
40
Buhadu l9t6: 224, nr. 175.
33
592t 593 iud. Buzlu
2A
Obcdfudcr-Tânovcanu, 31.
34
593t 594 Pnndu.
40
Buuariu l9%:
VL
CL
Buzàu
Gometu. PH
Buzàu
DJ
Brulu
GR
TOTAL:
I 045
nr.
1986: 222, w.
l19.
nt. 24.
Coastrntinescu
1994:
331.
nr.
lZ0.
1986: 222, v.
2lg,
133.
l2Z.
nr. 6?.
120. Conslantinascu
Coastantincscu
222, m.
lll.
L994:
1994:
319
331.
trr.
CÀPITOLUL T
70
B. Tezaure
ffiffij .l 1
,2 3
Gropeni,BR
37 AE (+ 10 ante565) 566/567 517t578
Butnariu 1986:228.
Movileni,GL
25 AE (+ I ante565) 5781579 s991600
Butnariu 1986:229.
Unirea,CL
33 AE
Buûariu 1986:22E.
566/567 594/595
Figura 40: Situafia statisticàa monedelordescoperite în Muntenia. Oltenia çi sudul Moldovei (565-600)
:N ; ,DlâÊ
565/578
3
45
s81is82 8
180
s66ts67
5
140
5t2l583
I
20
567/s68
4
140
s83/584 2
80
568/569
L2
340
584/58s
I
40
569/570
1l
300
585/586
I
40
570/571
9
280
s86/587
I
20
571/s72
8
240
587/588
2
40
s72/573
3
100
588/589
3
r00
573/57 4
I
240
s89is90 4
100
574/57 s
I
240
590is9l
I
40
575/576
7
180
sglls92
3
40
5761577
3
60
592/593
4
140
577/578
2
60
5931594 I
40
578/579
7
130
594t595
3
80
579/s80
3
100
599/600
I
20
580i581
2
60
TOTAL:
131
3635
clrcûr^nÀ xoNETÀRÀ
7l
FiEura 41: Numirul de nuqtmig I tonâ (frrâ tezglûrc)
ln doceniulcaroprecedeaceastàscàI derea pàtnrnderiimonedeibizantinela nordul 2Æ Duniirii,"circulalia se mentinusela un nivel ridicat. Studiereape o perioadiimai lungâ a circulaçieimonetarela nordul Dunàrii aratà, dealtfel,càintervalul565-582a fost ultimul În caroa existato pàtrundereintensàa monedei (careconûasteaz[cu scàderea apreciabilà din perioada545-565F.Au existattotuçidoi ani 1ncaresepot constatascàderibnrçte:567l 568çi 572/ 573.Situaliaparesàreflecteconsecinfelea douàevenirnento:deplasarea avarilor sprePannoniaçi atacullui Baianlmpotriva armateiromanedin provinciile dunàrcne,survenit1n573Gentru cate,vezi p. I 8).
Fieura 42: Numirul de nammiaI zonâ (lnclusivtezaurele) Dupàun maigfeuexplicabil reviriment înregistratln 581/582 (care contrasteazàcu ceeace se constatàîn Dobrogea),lncepedeclinul. Intervelul 533-595 reprczinti, ln Oltenia çi Muntenia, epocr detranzifie htre civilizrfie secolului el Vl-lee çi cer, decizutà, a secolelorVII-VIIL Dupâ 596 çi mai alesdupà600, pàtrunde'reamonodelorbizairtineva fi doarsporadicâ.Nu lntâmplàtorln Sgl-SqO,o pâft a fiag.r-ului câzusedeja (ceadin amontede Oescus).Estedreptcà diminuareOrasticàa petiiioderii "ru"rtà estevalabilâ doar pentru monedelede bronz, cele care aveauvaloare de circulalie cureNta Monedelede aur çi de argint bunuri de prestigil, cpteaveaufirnclie detezaurizare slujeau çi çi ca materie primà pentru realizarcade pdoabe, au o situa[ie rp*i"U; în secolui al V{J.lea pàtrunderealot seintensificàmult în Olteniaçi Muntenia.Azupraacestuifenomenne vom,ôpri la finalul zubcapitolului. zButneriu 1986:207.
72
CÀPITOLUL Il
sw
16
12
\a
ôJ
\5Jt
\'\-.--r'-
3
!tt
I: 2: 3: 4: 5: 6: 7: 8:
Bucureçti Calafat CâmpulungMuscel Ceptura Dobrusa Ghindeni Giurgifa Goicea
Legendà O -- Izolate L J: l ezaur 9 : Gornefu 10= Gropeni ll = Làceni 12= Movileni 13= Piteçti 14= Popeqti 15: Prundu l6 : Putna
l5
a
30
I
2t
17=Râureni 18: Resca 19: Turceçti 20: [Ilmeni 21 = Unirea 22 =YaleaStanciului 23 : Vameç 24 =Zimnicea
Deci, în momentul lnceputului marelui val de invazii 31sysrlin 614-Glgînceteazà pàtrundereamonedelorde bronz. Monedalui Constans II dela Novaciesteo aparitiecu totul izolatà.Pàtrunderea monedelorbizantines-areluatabiaîn secolulal lX-lea. Estefoarteinteresantà concentrarea demonededebronzdin Olænia,din jurul Craiovei, în aceeaqi zonàundese grupeazà mai multefibuledigitatedin secolulai VII-lea; tot acoloa apàrutçi tezaurulde la Coçoveni,çi tot acoloau fost descoperitesi tezaurelede monedede argint de la Priseaca,Dràgàçaniçi Vârtop. Aceastàconcentrarepoatesemnalaun centrude putere,caredin punctdevederearheologic esteevidentiatdeDiezen'â unorobiectede valoare (unele,chiar,deprestigiu).Ne vom ocupadeaceastà chestiune l:l ;arilolul IV. 5.
CIRCUIATIÀ Ir{oNETÀRÀ
EO
wfi7 !fi7ffi ffilfte %{sm
s7w7a sw72 sTzFn
73
40
00
s73ls74 574{s7s 57qÆ76 5 7 ffi n 577firt
60
s7&lsn s7w
50
58ry581 s8v5E2 sE?Æ83 s8qÆE4 584Æa5 5&TF86 5fq...587 587Æ88
s88/58e
00
s8ryss
40
seq/5%
ssw2
20
ss2ls.qt
seryse4 seryses
20
s%ls% s%lss7 ssïs% se8/see sryffi Figura 44: Circulafia monetari în Muntenia, Oltenia fi sudul Moldovei. Numàrul dc zurnzia / an
CAPITOLUL U
74
Fisura 45: Monedelede bronz din secoleleVII-VIII descoperiteîn OlteniaoMuntenia çi sudul Moldovei
ffi 40
Butnariu 1986:217,nr. 7 çi 223, m. 158 (citati încâ o datii, zub fânfàreni).
t
Argetoaia, DJ
602t6t0
2
Cioroiul Nou, DJ
60216to 20 (?)
3
Jercàlâi(Urla{i), PH
602t6t0
40
Phokas
4
Ràcari, DJ
602t610
?
. Phokas
Butnariu 1986:2?2, nr. 128.
5
Tmbaevka, raion Vulcâneçti (Republica Moldova)
60216t0 40
Phokas
Butnariu1986:225,m. 2L3.
6
Piteçti
603/604 20
Phokas
Dicu 1989: Poenanr-Boldea, 81, nr. 120.
7
Urirb'ràreçti,GL
603/610 40
Phokas
V. Mihàilescu-Bârliba,V. Butnariu, 4M,12, 1988:19, n r. 5 .
I
Jud. BuzÉu
605/606
40
Phokas
Butnariu1986:224,nr. 180.
9
Celei,OT
6061607 40
Phokas
Butnariu 1986 227, nr. 63.
,l
1 0 Oltenita
6t0t64l
t2 Râncâciov,AG
610/611 20
t3 Almàj, DJ
6t2l6t3
t4 Craiova
61216t3 40
1 5 jud. Dolj
6L3t6L3
1 6 Piteçti
6t3t6t4
L7 Novaci, GR
6461659
40 ,l
40 ?
Phokas
Phokas Butnariu1986:218, nr. 31. (sau Horaklios) V. Teodorcscu,în Enciclopedia arheologieiçi istoriei vechi a României,2, Bucureçti,1996: 289.
Heraklios Butnariu1986:2207,nr. 88. Heraklios Poenam-BordeqDicu 1989: 79, nr. 95. Heraklios Butnariu 1986: 211, ru. 3. Heraklios Butnariu1986:218, nr. 40. Heraklios V. Petac,BSNR, 86-87, 19921993:319,nr. 3. Heraklios Poenanr-Borde4Dicu 1989: 81,nr. 121. ConstansII Butnariu 1986: 220, nr. 86.
Rwenind acum la problemeleridicate de circulatia monetaràîn Oltsnia, Muntenia çi sudulMoldovei 1nperioada565-600,sopoateconchidecàacestæritoriu a beneficiatde un flux destulde puternicde monedàbizantinâ,dacàjudecàmprin comparaliecu c€eace $im despre Moldova çi, mai ales,despreTransilvania.Esteadevàratcà marcamajoritaæa monedolors-au descoperitîn apropiereaDunàrii(în zonaI). Dupàcum s€obserràdin figûile 4l çi 42,2760de
crBcL'râTrÀ UoNETÀRÂ
75
nurnmiadin 4255(adicâ 64,86%)pmvin din zonaI. Àdairemarcémcà rnai bine de trei sfernrri dintromonede(socotitecavaloare)provindin celetrei tezaure(din care,douàsoaflà în zonaI). Deci, inknsitateapàtrunderiimonedeidepindeade distantafafàde teritoriulImperiului.Acesta a fost credetn,factorul principal (çi permanent)carea determinatnivelul circulaliei monetare. Evoluliaacesteicirculatiia fost însàinfluentatiide momenteleçi intervalelede nesiguran[à,de conflicte. Examinarea circulafieimonetareînprovinciile DaciaRipensis,MoesiaSecunda çi Scythia estemult îngreunatiide faptul cà doar foartepuline piesedescoperiteîn Serbiaçi Bulgaria au fost publicate.De aceea,nu a fost posibilàrealizareaunui studiustatisticdecâtpentruDobrogea. Totoçi,pentruverificareadateloroblinuteprin cercetarearnonedelordin Dobrogea,putemcita" bunàoarà"statisticaîntocmitii de D. Jankoviépentru moncdelede la Aquis (Prahovo).pentru domnialui TiberiuII, coeficientulnummialan estede 32,iarpentrudomnialui Maurikios,de 8. Deci, subMaurikios,circulafiaa scàzutla un sfert din ceeace fusesesubTiberiu II; în Dobrogea nu seconstatiio asemenea situalie.Ultima monedàdescoperitiilaAquis estedin 59315943.Totuçi, rezultateletrebuieluate cu precaufie,càci sebazeazàpeanalizaa doar 14monede.Rernarcàm, în oricectz, lacunaexistenlàlntre 589çi 593,adicàîntr-operioadàderevirimenta circulafieiîn Dobrogeaçi chiar la nordul Dunàrii. Faptulseexplicàprin aceeacàAquis s-aaflat zubdominalie avaràtimp de câfivaani dupà585 (vezicapitolulIV. 3). Revenindla Dobrogea,se cuvine sà amintirn cà nici aici nu dispunemde informafii suficiente,în cazulunor oraçeprecumCallatis,Noviodunum(çi altele), deoarecefoarte multe dintremonedeledescoperite în acestesituri suntîncàinedite.Dela Hishia s-aupublicatnumeroase monede,dar estevorbanumaide celedescoperite pânàîn 1970.(Sepoatetotuçi consideracà estevorba de un eçantionreprezentativ).Cu toate acestea,pe ansamblulDobrogei existii un numàrdestulde marede monedepublicate,astfelcà esteposibilàefectuareaunui studiu statistic. Am sfudiatnumai monedelede bronz cu an de emisiunecunoscut.Pentrua aveao scurtà perioadàde referintàanterioaràinvaziilorînceputeîn 576,am inclusçi monededin 573-575a. Intre578/579çi5911592, circulalias-amenlinutlaunnivel ridicatln Dobrogea.Atacurile din anii 581-586nu aucauzatodiminuaresemnificativàa circulalieimonetare - ceeaceînseamnà cà,în aceastàetapàa invaziilor, Dobrogeaa fost mai pufin afectatii.Dealtfel, faptul seconfirmà, deoarece- dupàcumvomvedeaîn capitolul IV. I - în Dobrogea,situalias-aagravatabiaîncepând din 593, cânda debutatetapaceamai gravàa atacuriloravaredin vremealui Maurikios çi când Dobrogeaa suferit în mod nemijlocit invaziile slavilor din Muntonias.Contrazicândvechoa prejudecatiidespre"catastrofa"anului 602,circulatiamonetaràrevinela un nivel mai ridicat în timpul lui Phokasqi în primii ani ai lui Heraklios.Abia 1n614începedeclinul final - provocatde mareleval de atacuriavaro-slave,cart au avut acelaçiefectçi în vestulprovinciilor dunârene. Açadar,pebazadatelornumismatice,sepoatetrageconcluziacà,ln Dobrogeg epoca de trenzi$iedela civilizafiasecoluluialVl-lea la ceaa secoluluiaIVII-lea,adicâdela civiliza]ia de tip urbanla ceabarbarizatilçi ruralizatii,lncepeîn jurul anului 593. Datareaconcordâcu a douaetapàa destràmàrii/ines-ului, carea afectatçi sectoruldobrogeanal frontierei. Nu esteinutilà o comparaliecu ceeace sepoateconstatala Celei-sucidava,adicàîntr-o cetatesituati la nordul Dunàrii, dar aflatàsubautoritateaImperiului.Aceastaprezintii avantajul efectuàrii unor ccrcetiiri sistematice,canleau adusla luminà un numàr suficient de mare de monedepublicate6.În intervalul 565-577,circulalias-amenlinutla un nivel relativ ridicat, în rJerkoviél9tl:66,70. aAm efectuataceastàstatisticà în Medgerru 1996:35-61(cuun numàrmai mic demonede). çi sPoeneru-Bordee1976:209fixa în 596reducerea drasticàa circula{ieimonetareîn Dobrogea. 6Adr:natela un loc de Butneriu l9t6:226227 .
76
CÀPITOLUL II
mediede 70 nummia/ an. Esteînregistratun vârf de 200 de nummia/ an în 568/569,carc, interesant, corespunde cu unvârf similarîn Munteniaçi Oltonia,Dupà 577, începedeclinul. Din primii doi ani careau urnat, nu existiimonede,iar în intervalul579-589,coeficientulmediu scadela 37 nummiaI an.Începânddin 590,pàtrunderea monedelordevinesporadicà.tlltima monedëdin cetateestedin 596/597.Înaçezarea civilà, existiiçi una din 606/607,dar aceasta nu esterolevantilpentrucirculaliarnonetaràdin timpul funefionàriifortificaliei. Seconstatàcâ la Sucidava,circulafia monetarâaveacar?cteristicimai apropiatede cea din toritoriul barbar. Redresarea observatiiîn Dobrogea1nanii 586-592nuareun echivalentaici. Estenormal,càciîn acoi ani, sectorulde limessituatimediatla vestde Sucidavaera cuceritde avari.
573t5?4Adamclisi
7
40
A Vertan, G. Custurea, Pontica, 13, 1980: 355, nr. 182; inf. R. Ocheçeanu,A Popescu.
5 7 3 1 5 74 Capidava
I
40
A Vertan, G. Custurea,Pontica,2l-22, 1988-89:380, w. 1292.
573/574Constanta
.l
20
Poenaru-Bordca, Popeea1976 218, nr. 8l
573t574 Dobrogea
2
40
A Vertaa G. Custurea,Pontica, 19, 1986: 303, nr. 1132; A popeea, BSNR, 67-69, 19?3-1975120, w. 6.
5't3t574Greci
I
40
B. Mitrea, Dacia, NS, 1971: 412,nr. 105
s?3t5'14Histria
2
40
Preda,Nubar 1973: 210, nr. 1834, 1835
20
A Popeea,Peuce,4, 1973-1975:l?8, nr. 20.
573i574 Isaccea 573t574Isaccea
I
40
A Popeea,Peuce,4, 1973-1975:178, nr. 2l
574t575Adamclisi
ô
20
R. Ocheçeanu,G. Papuc, Pontica, 6, 1973: 376, u. Ocheçeanu,A. Popescu
s74/575 Adamclisi
40
inf. R Ocheçeanu,A Popescu
574t57sCapidava
20
A. Vertaq G. Custurea,Pontica, 2l-22,1988-1989:380, nr. 1296.
240; inf. R
574t575Capidava
3
40
AVertan" G.Custurea,Pontica, 2l-22,1988-L989:380, w. 1293- 1295.
574/575Constanta
5
20
Poenaru-Bordea, Popeea1976: 218, nr. 72-74,80, 82.
574/5',15Costineçti
I
40
Dimian 1957: 192.
5 7 4 /5 7 5 Dinogetia
I
20
Mihea 1974: 68, nr. 49.
574t575Dobrogea
z
20
Poenaru-Bordea,Bau6".. 1973-1975: 154, nr. 16; A Custurea,Pontica,19, 1986:302, nr. 1128.
574t57s Dobrogea
2
40
Foenanr.Bordea, Bauma.r 1973-1975:154, 156, nr. 15, 33
574/515 Enisaia
2A
Mànucu-Adameçteanu,Oberliinder-Târnoveanu1984: 352, nr. A.Vertan, G. Cushrea, Pontica, 19, 1986: 300, nr. 1084.
5 7 4 t5 7 5 IIârçova
20
A. Vertan, G. Custurea,Pootica, 19, 1986:301, nr. 1095.
Vertan, G.
17:
s74t575Histria
6
20
Preda, Nubar 1973: 212, nr. 1848, 1858, 1859, 1860; G. poenaruBordea,în Suceveanu1982: 158, nr. 166, 167.
574t575 [Iistria
6
40
P re d a ,N u b a r 1 973:210, nr. 1836,1837,1875, l 88l ; G. poenamBordea, în Suceveanu1982: 165, nr. 87; A Vertao" G. Cusfurea, Pontica,16, 1983:31i, or. 7{8
CIBCT'LÀru }TONETÀRÂ
574t5't5 Ioaccea
I
40
À VertaqG. CusturcqPontica,15,1982:284,nr. 531.
s74ls75Murighiol
)
40
C. Opaitl99t:472, nr. 105,l12.
575t576Adamclisi
3
40
inf. R Ocheçeanu"À Popeccu
575t576Doûrogea
I
20
A Verbn,C. Cucturea, Ponticq16,1983:312,tn.778.
575/576Hickia
I
?
M. Ionercu,BSlilR,67-{r9,1971-19?5: 331,nr.14.
575/576Histria
2
20
PFds"Nubat1973 213,nr. 1861,1E77.
575/5?6Hishia
3
40
Prcdalùrber1973:210-211, nr. 1838,1839;214,nr. 1885.
575t576M[cin
I
40
I. lVinklcr, A Hqârtean, M. Miles, AIvlN, 9, 1972: 383,nr. 13.
575t576Mihail Kogélniceanu, CT
I
40
G. PoeoanlBordeA C. Popa BSNR, 70-74, 19761980:637,nr. 16.
5751576Murighiol
20
C. Op84l99l:412,nr. l15.
575t576Troermis
20
Oberlândcr-Târnovcanu 1980b: 278,nr. 307.
576t577Àdamclisi
2
20
inf R Ocheçeanu, À Popercu.
576t577Adamclisi
3
40
R Ochcpanu, G. Papuc,Ponticq5,1972l.478,nt.97; inf. R Ocheçeanu, A Popescu.
s76ts77Constanta
40
R Ocheçcaou, G. Papuc,Ponticar 9, 1976: 232,nt. 630.
576t577 Dinogctia
40
Mihca 1974:68, ar. 55.
5761577Histria
4
40
Prcda Nubar 1973:2ll, nr. 1840,lt4l, lt76; G. Pocnanr-Bordca, în Sucevcano 1982:165, nr. 88.
s77/578Conctanla
I
20
Pocnaru-Bqdca,Popcca1976:218, nr. 75.
577t578HisÈig
3
20
k€ds, l.Iubar1913:212,nr, 1862,1863,1864.
577/578Histria
I
40
Preda" Nubar1973:211,nr. 1842.
577/578 Isaccea
I
20
À Vsrta1q G. Cugtnrea, Pontica,16,1983:312, m.772.
s77t578 Troeamis
t
20
p. 101, C. Chiriac,O. Bouaegru,Pcuce,4,1973-1975, ar. 6; Obcr-lôndcr-Târnovcanu 1980b: 267.nr. 75.
578t579Adamclisi
I
40
inf. R Ocheçeanu,A Popeccu.
578t579 Capidava
I
40
A Vcrtan, G. Custurea,Pontica,2l-22, 1988-19891 380,nr.1300.
578t579 Dinogetia
I
z0
Mitree1974:69, nr. 57.
578/s79Dinogetia
I
40
Mitrea1974:6E,nr. 56.
5781579Hôrçova
I
40
A- V€rtsn,G. Cuûrea" Pontica,14,1981:342,ar.t29.
578t579 Hiffia
I
40
PrcdaNubar1973:217,m.1919.
5781s',t9 Murighiol
2
40
C. Opa{l99l:472,nr.l18,119.
579/580 Histia
4
40
keda, Nubor1973:216,nr. 1908,1920,l92l; 231,or. 5.
5E0/5tl Adamclici
2
40
iaf. R Ocheçe8ou,A Poçrcscu.
77
CÀPITOLUL II
78
ffi 580i581 Histria
6
40
1909,1913,1914,l9l5;229' PredqNubæ1973:216,nr. nr. 8; 231,m. ô.
5811582 Histria
4
40
Preda,Nubar1973: 2l7,nr. 1910,19 18; 230,u. 12,t3'
40
Dimian1957:200.
581i582 Tulcea 582/583 Constanta
I
10
P. Dicu,BSNR,75-76,1987-1982:447,nr. R Ochqseanu, 31.
s821583 Constanta
I
20
Popeea1976: 2l9,nr. 102' Poenaru-Borde4
582/583 Constanta
1
40
Pontica,16,1983:310,w.747. A. Vertan,G. Custurea,
5821583 Dinogetia
I
40
Mitea l9?4:70,nr.68.
582/583 Dobrogea
I
40
SCN,4, 1968:405. G. Poenam-Bordea,
82t583 Isaccea
I
20
1980c: 508,nr' 128. Oberliinder-Târnoveanu
83/584 Adanclisi
I
20
Pontic425,1992:384,nr. 1392. A. V€rtan,G. Custurea,
s83/584 Constanfa
I
20
Popeea1976: 2l8,nr' 89. Poenanr-Bordea,
2A
1980c: 507,nr. 102' Oberlânder-Târnoveanu
5831584 Dinogetia
583/584 Hfoçova
I
2A
G. Cushrea,Pontica,19,1986:301,nr. 1099. A. V€f,tan,
583/584 Histia
I
20
Preda,Nubar 1973:2l8,nr. 1935.
583/584 Isaccea
1
20
1980c: 508,nr. 127,129. Oberliinde,t-Tâmoveanu
583/584 Utmetum
I
?
Pânran 1914:304,nr.43.
584/585 Adamclisi
I
20
nr. 1393. A. Vertan,G. Cus[rea, Pontica,25,1992:.384,
s84/585 ConstânTa
I
20
Popeea1976: 218,nr. 90. Poenanr-Bordea,
584/585 Dobrogea
I
4A
Baumann1973-1975:l 54,nr. 17. Poenaru-Bordea,
584/s85 Histia
2
20
PredqNubar1973:2l8,nr. 1936;220,nr. 7955.
584/585 Histia
I ,,
40
heda, Nuba 1973:220,nr. 1956.
40
C. Opail l99l:. 472,t. l2O, l2l.
584/585 Pârjoaia
I
?
B. Mits, Dacia,NS, 10,1966:414,nr. 61.
s85i586 Adamclisi
I
z0
A. Vertan,G. Custtrea,Pontica,25,1992:384,nr. 1394.
585/586 Constan{a
I
20
Popeea1976: 220,ru. 4. Poenaru-Bordea,
585t586 Dinogetia
L
20
59,65. Mitea 1974:69-7o,nr.
584/s85 Murighiol
585/586 Hisfia
1
20
Preda,Nubæ 7973:2l8,nr. 1946.
585i586 Histia
4
40
Preda,Nubar 1973: 217,w. 1922,1923; 229,w. 14; 231, w.7.
s85/586 Pàcuiullui
I
?
P.Diaconu,D.Vâlceanu,Pàcuiul lui Soare, I, Bucureçti, 1972:l89,nr. 54.
586/587 Adamclisi
I
?
1968:4 10. Poe,naru-Bordea
586/587 Adamclisi
I
Soare
40
A. Pcpescu. inf. R Oche.seanu,
CIRCI.'LATIÀ MONETÂXÀ
79
5 8 6 /5 87
Constonta
5
20
PoananrBordeq Popeea 1976: 218-219, nr. B. Mibeq Dacia, NS, 5, 196l: 591, nr. 51.
9l-93,
586/587
Dobrogea
I
40
Poenæu-Bo'rdea, Baumann 19?3-1975:154, m.
18.
5 8 6 /58 7
Enisala
I
20
Mâaucu-Ad&negeanu, 352. nr. 20.
586i587
Hictria
t
20
Preda,l.Iubar 1973:.218, nr. lgl7.
5 8 6 /58 7
Histria
7
40
Preda Nubar 1973: 2L7-218,m. 1924, 1950.
586/587
Igaccea
I
20
Popeea1973-1975:179, nr. 26.
s86/s87
Murighiol
I
20
C. Opart l99l: 483, nr. 10.
5 86/587
Niculilel
I
20
Ob€rlônder-Tâmovanu 1980 c: 509. nr. 136.
586/587
Sacidava
5 86/587
Vâclreni
5 8 7 /58 8
Capidava
5 8 7 /58 8
Constanfa
58 ? /58 8
Histria
5 8 7 l 58 8
? TL
Oberlânder-Târnoveanu
103;
l9M:
Scorpan 1980:70
t
20
G. Poenam-Bordeg R 1993:88. nr. 5.
I
40
A V€rtan, G. Custur€a"Pontica, 2l-22, 198&1989: 380, nr. 1301.
40
B. Mib€ai Dacia, NS,
4
20
Preda,Nubar 1971: 2LE, nr. 1937, 1938; 229, nr. 9; 230, nr. 16.
Higtria
5
40
Pr€d4 Nubar 229,nl 15.
5 8 7 /5 8 8
Murighiol
I
20
C. Ope{ 1991: 473, tn. 122.
58 7 l 5 88
Slava Rusà
I
40
Oberlând€r-Tâmoveanu 1980 c: 509, nr. l4l.
5 8 8 /5E 9
Capidava
I
40
À Vertar, C. Curturea"Pontica, 2l-22, 198&1989: 3E0, nr. 1302.
5 8 8 /58 9
Constsnls
40
À Vertù\ G. CustureqPonticao25, 1992: 387, nr. 1436.
5 8 8 /5 E9
Enisala
I
40
M[nucu-Àdameçteanu, 352, nr. 18.
5 8 8 /58 9
Histria
3
20
Preda Nubar l91t: 218, nr. 1939; G. Poenanr-Bordea"în 1982: 155, nr. lll; 158, nr. 170. Suceveanu
588/589
Histria
3
40
Preda,Nubar l9?3: 218, nr. 1926; 229, nr. l0-ll
5 8 8 /58 9
Isaccea
I
40
Popeea1973-1975:179, nr. 25.
5 8 8 /58 9
Mangalia
I
40
G. PoenanpBordeg Dacia, NS, 37, 1993: 316, nr. 74.
5t8 /5 8 9
Ulmetum
I
40
Pârvan 1915: 281.
589/590
Dinogetia
I
20
Mibea l9?4: 69, m. 61.
5E9l590
Histria
5
20
Preda,Nubar 19131219, nr. 1940-1944.
5 8 9 1 590
Histria
4
40
Preda,Nubar 1973: 218, nr. 1927; 230, nr. l7; 231, m. 8, 9.
5 9 0 /5 91
Ademclisi
I
,|
s90/59 l
Ademclisi
2
40
Poenaru-Bordea1968: 410: Popercu.
5 9 0 /5 91
Dinogetia
)
20
Mitea l9?4: 69, nr. 62-63.
5 9 0 /5 9I
Dinogeiia
I
40
Mitrea 1974: 69, nt, 60,
Ocheçeanu, BSN&
E6-87, 1992-
1963: 597, nr. 49.
1973:217, nr.l925;220,nr.1951,1952,1957:
I. Bogdan{âtàniciu, 1995 (1996): 2.
în
Oberliinder-Târnoveanu
Crooica
inf.
cercetlrilor
R.
19t4:
arùeologice
Ochesêaru. A
CÀPITOLUL il
80
s90t59r Dobrogea
2
40
Poonaru-Bordea,Baurnann 1973-1975:154,r. l9; A. Vertan,G. Custurea, Pontica,19,1986:303,nr. 1133.
590/591 Histria
1 I
20
Preda,Nubar1973 220,nr. 1958.
J
4û
Prcda,Nubari973:218,w. 1928,1929; 230,nr. 18.
591/592 Axiopolis
I I
40
B. Mihea, Dacia,NS, 7,1963:.598,nr. 54 (Cemavoda).
591/592 Capidava
J
20
A. Vertan,G. Custurca,Pontica,21-22,1988-1989:380, nr. 1303,1304.
591/592 Constanfa
5
20
Poenaru-Bordoa, Popoea1976:218,w. 94-96,104-105.
59U592 Constanla
)
40
G. Poonaru-Bordea,SCN, 4, 1968: 400; Poonaru-Bordea, Popeoa1976 218, nr. 88.
20
Mitrca 1974:69,w. 64.
cfi^
/cô1
II; - Ê;d I UJ Ut
-
591t592 Dinogetia
sgu592 Dobrogoa
I
LV
A. Vertan,G. Custurea, Pontica,19,1986:302,nr. 1113.
59u592 Dobrogea
I
40
Pocnaru-Bordea,Baumann 1973-1975:156, nr. 34.
sgu592 Histia
J
20
Prcda, Nubar 1973: 230, nr. 19; G. Poenaru-Bordea,în Succvsanu1982: 158, nr. l7l,172.
sgu592 Hisbia
J
40
Preda,Nubar1973:218,nr. 1930,1931;220,nr. 1953.
59v592 Isaccea
I
20
Popcea1973-1975: 779,nr. 27.
59U592 Slava Rusà
I
40
Opaif,Opail,Bànicà1990:28, nr. 2i.
s911592Troesmis
I I
20
Oberlândcr-Târnoveanu1980 b: 274, w. 177.
5921593 Axiopolis
I
20
Poenanr-Bordca, Ocheçeanu,Nicolac 1989:72, nr. 206.
592t593 Constan{a
2
20
Pocnaru-Bordea,Popeea1976:218-219, nr. 97, 106.
s92t593 Hârçova
I
40
A. Vcrtan,G. Custurca, Pontica,19,1986:301,nr. 1100.
592/593 I{istria
5
20
Preda,Nubar 1973: 219-220,nr. 1945, 1948, 1959; G. PocnaruBordea,în Succvcanu 1982:158,w. 173,174.
592ts93 Slava Rusà
I
20
Opait,Opai{,Bànicà1990:28, nr. 20.
593t594 Histria
2
20
Preda,Nubar1973:220-221, nr. 1960,1961.
593t594 Histria
I
40
G. Poenaru-Bordoa,în Sucevoanu1982: 158, nr. 175.
5931594 Sàlcioara(fost
I
20
M. Mànucu-Adameçtcanu, G. Poenaru-Bordea, BSN& 86-E7, 1992-1993:125, nr. l l.
594t595 Constanla
I
4A
Poenanr-Bordea,Popcea1976l.219, nr. 109.
594t59s Histia
4
40
heda, Nubar1973:218,nr. 1932;220,w.1954; 230,nr. 20-21.
594t595 Niculifel
I
40
Oberlânder-Tâmoveanu 1980c: 509,nr. 135.
594t595 Sacidava
I
?
596t597 Capidava
I I
40
A. Vcrtan, G. Cushuca, Pontica, 2l-22, 1988-1989: 380, nr. 1305.
596t597 Constanfa
I
20
Poenaru-Bordca,Popeea7976:219, nr. 107.
6 Martie), Tl,
Scorpan1980:70
crRculÀTr.À UoNETÀRÂ
lL-T;f,il rlry; Il-
'
:
-
lffiJi=* j
596/597 Dobrogea
Itlff1*Fi I
I
fæT
81
ll' :,*#}tr.î4r#,,::,:,ii;."ilù&r[trû+r,0,i'', + .,;.,*ri,;' l
t
20
G. Pocnaru-Borde4SCN, 4, 196g: 405
596/597
Histria
I
2A
Prada"Nubar 1973:219, nr'. 1949.
596/597
HisFia
I
40
Preda,Nubar 1973:218,nr. 1933.
596/597
Sacidava
I
?
597/598
Adamclisi
2
40
R._Ocheçeanu, G. Papuc,pontica, 6, l9V3: 376, w.239; inf. R. Ocheçeanu,A. popescu.
597t598
ConstanTa
I
40
A. VÉTtan,G. Custurea,pontica, 25, 1992 3gg, nr. 1439.
597/598 Enisala
I
20
Mànucu-Adameçteânu, 352,nr. 19.
597t598
Histria
I
40
599t60A
Constan{a
I
2A
5991600
Sacidava
?
600/601 Capidava
Scorpan1980; 70.
Obsrllitrd€r-Târnovoanu
l9g4:
A. Vertan, G. Custurea,pontica, 25, 1992:3gg, nr. 1440. Scorpanl98O 66,74.
20
A. Vcrtan, G. Custurca,pontica" 25, 1992:3g6, nr. 1409. Poenaru-BordeqPopoea 1976: 2lg-219, nr. 9g, 10g..
600t601 Constan{a
2
20
600/601 Histria
I
40
60tt602
Dobrogea
I
20
Poenaru-Bordea,Baumann I 973-I 925:I 55, nr. 27.
602i603
Constanla
I
4A
A. Vertan, G. CushuÊa"pontica" 25, 1992: 3gT,w. 1437.
603t604
Constaufa
20
G. Poenaru-Bordea, SCN, 4, 196g: 400.
603,'604 Constan[a
40
Posnâru-Bordea" Popoea1976:219, nr. l13.
603i604
Histria
2A
Preda,Nubar 1973:226, nr. 2036.
5 0 3 i6 0 4
Iulia-Baçchioi
40
O c h epanul 98l :311, nr. I
503604
Mangalia
I
?
60.1,60
ConstanJa
I
2A
Poonaru-Bordoa, Popeea 1976: 219, rtr. lZ7.
6C4605
Enisala
I
40
Mânucu-Adarne$eanu, Obsrlândcr-Tâmoveanu 352,nr. 21.
6O1r60
Histria
I
2A
Pred4 Nubar 1973 226, nr. 2034.
I
40
Predq Nubar 1973: 225, nr. 2027.
I
40
Popeea1973-1975 179,w. 29.
I
4A
A. Popescu, Opuscula Numismatic4 Bucureçti, 19g9: 242.
20
Custurea1986:277,rrr.4.
40
Preda"Nubar 1973:225, nr. 202g.
5ût,605 Histria 531605
Isaccea
5 0 -i ,6 0 6 Dobrogea 5C 5 .6 0 6 Hârçova 5!n5606
Histria
5Ji 5 0 6
Lazu
5J6 507
Capidava
5:J6 607
::é 507
.,
?
A. Barne4SCM,46,
1995,3-4: 2g5,nr. 14.
l9E4:
Popescu1965: 253.
40
Cushuea1986:277,nr. I
Constanla
t
4A
R. Ocheçeanu, P .I. Dicu, BSNR" Z5-26, lggl_19g2;447, n r.3 2 .
Csrbudc Sus
I
40
R. Ocheçeanu,G. Papuc,pontica, g, 1975: 443.
CÂPTTOLULil
82
û61û7
Dotnogea
I
20
Donoiu1983:237,nr.1 Poenaru-Bordea,
ffidffi7
Dobrogea
I
40
Bauloamt197! 1975:155,nr- 20. Poenaru-Bordea,
æ61û7
Histria
4
40
Preda,Nubar 1973: 225'226,tT. 2029,2033, 2038; G. 1982:155,nr- tl2. Poenanr-Bordea,în Suceveanu
I
40
Pontica,2l'22,1988-1989:380' A. Vertæ, G. Custurea, nr. 1306.
I
40
B. Mitrea,Dacia,NS, 7, 1963:597, ru..49,
6071û8 Dohogea
I
40
SCN,4, 1968:406. G. Poe,narrrBor&a,
608/609
Adamclisi
I
20
Potrtic415, 1982:281. A.VertarfG. Cr:str:rea,
608/609
Constanfa
I
20
Popeea1976: 2l9,nr. 126. Poenaru-Bordea,
609/610
Enisala
I
40
l98y'.:3 52, Oberlânder-Târnoveanu lvlÉnucu-Adamesteanu, rn.22.
I 10/61
Constanta
I
40
Popeea1976:2I9, nr. 129. Poenaru-Bordoa,
t0i6l I
Nufiinù
I
20
nr. 56. B. Muea" Dacia,NS, 10,1966,412,
6tu612 Constanfa
I
20
Popeea1976:219,w. 132. Poenaru-Bordea,
6fi1612
Constanta
I
40
Pontica,25,1992'.388,nr. 1441. A Vertan,G. Custurea,
6ly6t2
Dobnogea
I
40
5: | 57,u - 37Baumann1973'197 Poenaru-Bordea,
6t2l613
Mangalia
I
40
l98l: 312,m. 2. Ocheçeanu
6t2l613
Mr:righiol
I
40
6131614 lArgamunt
I
2
M. Mànucu-Adameçteantl" în arheologice1995(1996):70.
613t6t4
A:riopolis
I
tto
Poenanr-Bordea , OcheçeanqNicolae 1989272,rn.209-
6t3l614
Constanfa
2
6L3l614
Constanta
I
40
6t3l6L4
Histia
2
40
6071&8 Capidava û71û8
Constanfa
6131614 Sacidava
1 t
a,
,l
Cronica cercetàrilor
Sâmpetnr19712225. | Sâmpetrul97l:225.
Scorpan1980:70.
6t3l614
Tulcea
I
40
1980a: 163,nr. I Oberlânder-Tâmoveanu
6t4l615
Axiopolis
I
40
Poenartr-Bordea , OcheçeanrlNicolae l989272,nr. 208'
6t4l615
SlavaRusâ
I
,l
614/615 Uhnetm
I
40
m. 60. B. Mitea" Daci4 NS, 10,1966:413,
615/616 Constanta
I
40
Popeea1976: 2l9,nr. 130. Poenaru-Bordea,
6t6t6t7
I
20
Cusffiee19t6:277,n.5.
Dobnogea
,d Opa{ l99l: 54.
CIRCUI.ÀTIÀ }IONETÀRÂ
NumàruI de monedepe an 574/ffi 575/176 576/sT 577/V8
14 It
1re/5n ve/ffi s80/581F--::-s rl
tFæ
L
col,/cÈtz F__=5 -M
582/w f fi /w sB4ls8s s8s/s86 s86/W7 5s7/ffi 588/s89 589/5n
s.gc./wr sqL/sy2 5s2/s% w3/5rt 5y1/ses 5%/W w6/sq7 s7/s.q}
s%/1wp }e/ffi=a 6m/ffiL ffiL/ffiz ffi2/ffi 6æ/6M æ4/ffi 60F./606 6M/æ7 6t7/6æ ffi/6æ ffi/610 6LO/611. 617/612 612/613 613/614 614/615 615/616 616/617
*
83
84
CÀPTTOLUL tr
Numàrul de zrrzrric / an 573/574
s74/sÆ 576/sn 'rels76 5n/sn
60
sn/sn
5n/ffi s80/s81 s8,'/5n
æ :f2(
w2/w
t70 60
ffilsu æ4/s&s s8s/s86 5î36/ss7 s87/sæ s88/s8e
sæ/sn seo/wr
}yr/3y2
sez/s93 5y3/W4 5%/5%
æ
w/æ6 5%/5y7
40
5s7/W
lm
'Xr/sre 5e/6n ffi/6tr
ræ
6AL/6U2 6U2/6æ 6æ/6U 6M/66 6É/6M 6M/6A7 6a7/ffi 6æ/6æ ffil670 67A/6n 671,/672 612/613 673/614 674/67s 615/676 616/677
20 60 æ
20
æ
crnculÀTtÀxowrrr,nÂ
85
IustinII (.rltimiiani)
573-.578
2
TiberiuII
578*s82
245
3
lr,laurikios
582-602
210,50
4
Maurikios(primii 10ani)
s82"592
327
5
Àdaurikios(ultimii i0 ani)
s92-602
94
6
Phokas
602-6t0
120,00
7
Heraklios(primii ani)
610-617
82,95
I !
J'torv\,^ ^
Pe de allii partq,uneleconcluzii mai pot fi trasedin comparaliaîntre cele douàzonep€ carçle-amstudiat.Aceastiicomparafielntre Munteniaçi Olteniaçi, respectiv,Dobrogea,o facem pentruperioada573-600,pentrucareexisti datesuficientepentruambelezono.Limita anului 595 estejustificatii prin aceeacà la nordulDunàrii,începânddin 596,pàtrunderea monedelor devinesporadicà.De asemenea, în Dobrogea,în 596 are loc o bruscàscàdere,careconstifuie începutuluneiperioadede declin(carea duratpânàîn 603).Seobservàcum întreanii 590/591 çi 595/596,circulatiadin celedouàzonecapàtiitendinfesimilare,convergente. Aceastaînseamnà càdecàdereaculturalàçi economicàa morsînparalelîn celedouàzone-evident,în moduridiferite.Tranziliaspre epocasecolelorVll-Vl[aînceputmairepedeîn Olteniaçi Muntenia"din cauza deterioràriirelaliilor cu Imperiul,ceeacea fostun rezultatal stiirii de cizà,militaràdin vremea lui lv{aurikios.Efectul final a fost omogenizereacondifiilor de viefà economicà;altfel spus, dispariçiaeconomieimonetaresi reducereadrasticàa nàtrunderiimonedei(careestealtceva decâtcirculaliamonetarà).În cazulScythiei(caçi al DacieiRipensisçi MoesieiSecunda), acest efecteste,de fapt"un espectel procesutuide rurelizare. Dupâcàderealimes-uluiçi disparifiaadministrafieiprovinciale,adicàdupàce teritoriul fostelorprovincii a n'raipàskatdoarcontactesporadicecu ce,ea ceràmàsose din Imperiul Bizantin, pàtrundereamonedelorla Dunàreade Josa devenitun fenomencu totul întâmplàtot carea depinsmai mult deexistenfaunorsubsidiiconstândîn piesedemetalprelios,acordatedeImperiu unor çefi barbari.Acestemonededeaur çi deargintnu aveauvaloarede schimb,ci de obiectede prestigiu sau,uneori, de materieprimà pentruprelucrareade podoabe.Monedelede bronz au pàtrunsîn numàrextremdemic. În Olteniaçi Muntenia,singuramonedàde broni din perioada dedupa614esteceadela Novaci,din 646-659.În Dobroge4pieseledebronzzuntmai numeroase, dar,oricum,cumult mai pufinedecâtîn perioadaanterioaràcàderiilizes-ului. Declinulcirculaliei monetarsnu a fost provocatdoar de dirninuarealegàturilorcomerciaieale spatiului Dunàrii de Jos,ci soexplicàîn primul r,ândprin crizamonetaràprin carea trecutînsuçiImperiul, în special dupà668?. TDimirn 1957:206207; C. Morrirson, Byzanceau VII' siècle: le témoignagede la numismatique,învol. Byzance. HommageàAndréN. Stratos,I,Athènes, 1986:15Gl6l.
CAPITOLT'L II
86
Figura 50: Comparafieîntre celedouà zone studiate(nrrzrrla / an) 57U574 5741s75 5751576 57q577 5771578 5781579 579/s80
s8ry58r 58r/s82 s82/583 s83/s84 s8458s 58rys86 58ds87 s871588 58S/589 589/590
s9q59r 59115y2 5r.z593 5931594 59459s
599/600 1000
1200
CIRCULÀTIÀ MONETÀRÂ
87
din
ffi I
Constanta
610-641
?
Heraklios
Dimian 1957: 197.
613-641
?
Haraklios
Ibidem.
613-641
?
Heraklios
Ibidem.
rf
2
Constanfa tl
3
Constanfa t
4
Constan{a
654-668
2
Constans II
Dimian 1957: 197.
5
Constan{a
660-668
2A
Constans II
Poe,naru-Bordea, Donoiu 1983: 238, nt. 4.
6
Constanfa
670-680
?
Constantin
Dimian 1957: 197.
ry 7
Constanta
7 5t- 77 5
40
8
Constanfa
77 6-780
?
9
Hârçova
629-630
l0
Mangalia
ll
Constantin V Poenam-Bordea"Donoiu 1983: 238, dr. 8. Leon tV
Dimian 1957:197.
20
Heraklios
Custnrea 1986: 277, w. 6.
6 I 8-628
l2
Heraklios
Oche.seanu 1981: 312, nr. 3.
Mangalia
629-630
40
Heraklios
Ocheçeanul98l: 312, nr. 4.
r2
Mangalia
668-685
,,
Constantin IV
G. Poenaru-Borde4Pontic4 4, 1971: 329.
l3
Sinoe t
6t3-641
20
Heraklios
Dimian 1957: 200.
t4
Topalu
686-687
40
Justinian II
Poenaru,Donoiu 1983: 238, nr. 6.
15
Loc. nec. t
610-64I
7
Heraklios
B. Miûe€, Dacia, N.S., 10, 1966: 412, nr. 53.
l6
Loc. nec.*
610-641
?
Heraklios
Ibidem.
t7
Loc.
nec.
625-626
40
Heraklios
Poenanr-Bordea,Donoiu 1983: 237, nr.2.
18
Loc.
nec.
641
40
Herakleonas Poenaru-Bordea,Douoiu 1983: 238, nr.3.
l9
Loc. nec.
647-659
20
Constans II
Custurea 1986: 277, nr. 7.
20
Loc. nec.
663-666
40
Constans II
G.Poeiram-BordeqSCN, 4, 406, w. 7.
2t
l,oc. nsc.
674-681
20
Constantin IV
Poenaru-Bordea,Donoiu 1983: 238, nr.5.
22
I"oc. nec.
6 9 8 -705
?
Tiberiu III
Poenanr-Bordea,Donoiu 1983: 249.
23
[oc. ne,c.
7 1 1 -712
10
Philippikos
Poenanr-Borde4 Donoiu 1983: 239, w.7.
24
Loc. nec.
775-780
,
Læon tV
Poe,naru-Bordea, Donoiu 1983: Z4g.
1968:
CÀPITOLUL II
88
Mu
tffiï
g;*
*pw irffir"S LTF+i! !.t;
.ï'g'B
I
Alexandria, TR
629-630
I
AR
Butnariu 1986: 216, nr. 1
z
Axiopolis
6l 0-641
I
AV
Dimian 1957: 1955.
3
Buzàu (udeful)
613-616
I
AV
Oberlânder-Tâmoveanu, 1994: 331.
4
fhàgâçani, VL
659-668
3
AR
Mitea 1975: ll8; Butnariu 1986: 230.
5
Gala!i
6l 5-638
3
AR
Dimian 1957:19!197; Bubariu 230.
6
Galati
647-659
4
AR
Ibidem.
7
Gala{i
668-673
I
AR
Ibidem.
8
Galali
674-681
4
AR
Ibidem.
9
Istria- Sat, CT
674-681
I
AV
H. Nubar, SCIV, 17, 1966, 3: 605.
674-681
I
AR
Oberlânder, Constantinescu 19942 331332, nr. 33.
668-68s
5
AR
È.eda 1972: 406; BuEnriu 1986: 221, nr. 113.
t 2 Priseaca, OT
654-659
2
AR
Mitea 230.
1 3 Priseaca, OT
665-668
6
AR
Ibidem.
t 4 Priseaca, OT
668
6
AR
Ibidem.
15 Priseaca, OT
668-673
96
AR
Ibidem.
1 0 Niculifel, TL 1l
Piua Petrii, IL
Constantinescu
1986:
1975: ll3-125: Butnariu 1986:
l6
Priseaca, OT
674-681
3l
AR
Ibidem.
l7
Silistra
668-685
2
AR
Angelova, Penèev 1989: 39.
l8
Tichileçti, BR
775-780
I
AR
Dimian 1957:197.
19 Tulcea
64r-646
I
AV
Poenaru-Bordea,Ocheçeanu 1986: 193, nr. 28.
2 0 Valea Teilor, TL
64t-646
I
AR
Oberlânder-Tâmoveanu19E0 a: 163, nr. 2.
668-673
I
AR
Oberlânder-Tâmoveanu1980 a: l&, 3.
22 Vârùop, DJ
64 I -668
I
AR
B. Mitea, "Dacia, N.S.", 21, 1977: 380, ru. l3l; Butrariu 1986'. 224, nr. 173, 174.
2 3 Vârtop, DJ
66E-6t5
1
AR
Ibidem.
24 Oltenia (nord)
7 t5-7 l7
1
AV
G. Pete-Govora, "Drobeta", 2, 1976: 114.
25 Dobrogea
66r-663
I
AV
Poenaru-Bordea, Ocheçeanu 1986: 192-193,nr. 29.
2 6 Dobrogea
698-705
I
AR
Cus:rea 1986: 274.
2l
Valea Teilor, TL
nr.
crRcurrÀTrÀ MoNETÀaÂ
gg
Monedeledin tabeluldin figura 51 marcatecu * au o datarelargà,çi nu estedeloc sigurà încadrarealor în perioadacarenepreocupà;estechiar mai probabilàdatarealor în primii ani ai domniei lui Heraklios.Totuçi,fiindcà nu cunoaçtemanul exactal emiterii lor, am preferat sàle includemîn acesttabel, nu în cel al monedelordatateînaintede 6t7. Cseace frapeazàeste numàrulrelativ mare de monedeemiseîn a douajumàtatea secoluluial VIIJea çi în primele douàdeceniiale secoluluialVIIIlea - adicâîntr-operioadàdin carechiarîn Imperiul Bizantin provin extrem de putin exemplare(din cauzapenuriei de numerarçi, în general,a situaliei oconomicedificile). Evidengcomparativcu ceeaco s-adescoperitla Athenaori la Corinth,1n zonaDunàrii deJosmonedeledin aceastiiepocàsuntpufine.Dar, dacàavemîn vederestareade începutâîn timpul domnieilui Heraklios,precum decâdereculturalâcarecaracterizsazÀ,peioada çi reducorealegàturilor comercialecu Imperiul, credemcà sepoatetrage concluna câ aceastà relativintensàa monedeibizantine.O posibilàexplicalieoste zonâabeneficiatde o pàtrundere ceaa continuàrii dominalieibizantineîn cursulsecolelorVll-Vm pe Dunàreçi 1nunelepuncte riverane.(Vezi capitolul IV. 2). Prczer\z çi mai acccntuatiia monedelorde aur çi de argint are însàalte semnificatii.Fiind obiectede prestigiu,monedelede metalprellosau fost posedateçi utilizate exclusivde conducàtoriilocali8(indiferentde etnialor), ori de cei carolucraupentruei (orfevrierii)e;eleatestiinu o continuarea utiliârii monedeicarnijloc deschimb,ci doarfenomenul de tezaunzaresaude hansformarea monedeiîn materieprimâ pentruproduceroapodoabelor. Dealtfel, cea mai mare parte a acestormonedeprovine din tezaure(167 din 177). Deci, preponderen{a monedelorde metal pretios,care esteo caracteristicàa secoluluial VIIlea, esteîn acelaçitimp un indiciu al disparilieiunui tip decivilizatie - celbazatpefolosireamonedei camijlocdeschimb. În concluzie,datelededusedin analizamonedelordescoperitene aratiicà au existatdouà momentede discontinuitate:anii 595-599(în specialîn Munteniaçi Olænia)çi anii 614-617. Acestemomentereprezintàreperepentrustabilireacronologieitranzitiei la civilizalia decàzutà" ruralizatàçi barbarizatiia secolelorvll-Vm. Dincolode cauzeleimediate(atacurileavarilorçi siavilor), modificàrile interveniteîn circulatia monetaràsurprinddeclinul vie{ii economice,al vieiii de tip urban (1n cazul Dobrogei)çi al relaliilor comercialecu Imperiul (în cazul Muntenieiçi Olteniei)
8Vezi Chiriac 1991:375. çi eB.Mitrea, în CIEB XIV, vol. 3, 1976: 201.
SI]BCAPITOLI]L
8
Ilectrifunarea Bircricii É supraviegrirea creçdnicmului polrutar
IV-VI, Bisericaa fostmaimultdecâto institutiespiritualà.Dela bunlncepul L secolele ei teritorialàaucopiatformeloprofanealeorganizàriidestataleImperiului ierarhiaçi organizarea (preluareatermenilordiocesisçi êroplio estefoartesemnificativà).Episcopiiçi-auasumatheptat rolul de conducàtoriai comunitâlilorurbane,în paralelcu autoritillile laice sau,mai ales,atunci cândacesteanu mai existau.Estecelobrucarul Sfilntului Severinusdin Noricum - un exemplu mai bine cunoscutdintre multe altelo.În regiuneadecareno ocupàrn,o situaliecarewidenliazà foartebineceeace reprezentaautoritateasecularàaunui ierarhesteceaamintitil de Sozomonos: exilareaepiscopuluitomitan Brettanionde càtreîmpàratulValens(în 368i369)era cât pe ce sà provoacoo revoltàalocuitorilor Scythiei,careîl priveaupe episcopca pe un lider al lor, opus lmpàratuluieretict.N. Iorgaa surprinsfoartebinepozifiapreofilorçi1nspecialaierarhilorîn oraçul romano-bizantin,mai alesîn provinciile periforice,undeautoritateacentralâabiase rnai fticea simlità:'$6vdineeplocopalâvinedecilnloculceleilmperielerçicumevorbedeocreafiune popularà, eaelatinà, nu greaci, çi În regiunile odatà açalnfloritor elenice.Episcopul reprezintà, deeltfel, nu numai o conducerereligioacà,ci çi o formà de organizarepopuhrà..."2. Situaliaorganizâriibisoriceqtila finelesecoluluialVllea eraurmâtoarca3: l) - În DaciaRipensis,rnitropoliadela Ratiariaaveaîn zubordinetrei episcopate : Aquis, CastraMartis çi Oescus. 2) - În Moesia Secunda,sediul mitropoliei era la Marcianopolis;mai existau:o arhiepiscopie la Odessossi episcopate la Novae,Durostorum,Appiaria,Nicopolisad Istrumçi Abrittus. În plus, se cuvine sà amintirn cà la Sucidava(Izvoarele)s-a descoperitun tezaurde probabilcu prilejul ataculuiavardin 586,tezaur obiectede cult din secolulalVIJea, furgropat pe paro, care a aparlinut cât se unei biserici episcopalea. Sucidavafrcea parte din provincia Moesia Secunda.Într-o listii de episcopatoredactatàîn timpul lui Heraklios ("Notitia Iui Epiphanios"),în eparhiaFlaemimont(cumifi,opoliala N{arcianopolis) estemen}ionatÈi o localitate Zereôénov.Aceastàatestarese regâseçteqi în Notitia zisà a Iconoclagilor (Darrouzès III)5. poatefi identificatàcu Sucidava(Izvoarele)6. Zereôdnr,rv 3) - În provincia Scythia,mitropoliaseafla la Tomis.Structuraorganizatoricàa Bisericii din Scythiaa constituitsubicctulunei amplecontroverse.ln"Notitialconoclaçtilor"citatàmai ' L B"*"" 196& 397; A.Benee l99l: 259. 2lorga 1992:93. 3DupàJ. Zeiller, Les ortgineschrëtiennes danslespoinces danubiennes de I'EmpircRomain,Paris,1918: 152-170çi Ditten l97t:379 (harta5). aRàdulescu, Cliante1986:127-158. 5Derrouzèc1981:213(Notitia I, [cap.32]),242(Notitialll,[cap. a0]). 6Belcvlicv1952:62:Schreiner1986:3 1.
DESrPÂ}r BEÀBrsERrc[
gl
sus' suntmenlionatenu mai pulin de 14episcopateîn cuprinsulrnitropoliei tomitane.Valoarea acestuiizvor a fost contestatiideplano de càtrecercetàtoriimai vechi. Sfudiile mai recento îi admit însàcredibilitate4 pa(ialà7. Deçi chestiunea este colateralà, putem nu evitao scurtil 1rà.* discutiepe margineaei. În primul rând, denumirilesediilor episcopalesunt corupte.Dacà âvoftourdÀeroç este,eviden! Àxiopolis,în schimbBrno,ivou, Ko6rpou,Nrropqôéou,Âéoou suntmai greude identificat.Ultimele douàsun! foarteprobabil,deformàriale numelor Noviodunumqi Aegtssus.PentruKounpovs-apropusidentificare a ca Carsiums,darBrnaivovràmâne o enigmà.Din considerentefoneticeçi paleografice,aceastiidenumirepoatefi pusâîn legàturà atâtcu'Berce,câtçi cu Libidae. Açadar,porivit acestsi Notitia, în Scythiaar fi existaturmàtoareleepiscopate: Axiopolis, Capidava"_Bsroe (sauLibida), Carsium,Noviodunum,Aegyssus,Salsovia,tt"l-yrir, fropazum, Zatdapa,Dionysopolis,Callatis,Histria, Constantiana. (PentrulocalizareaConstântianèi,vezi capitolultI. 4). Pontruo provincie atiit de micà, numàruIde episcopateestedisproporfionatde maro. Lista a preluaf, do fapt, informaliile din Hierokles Synekdemos,care se roforeaula cu totul altceva(etapeledrumurilordin provincie).Nu estemai pufin adevàratcàuneledintre oraçeledin listàaufostînmodsigrrepiscopate. PentnrCallatisexistiio confirmareçigraficà (estecunoscut un episcopStephanos).Cercetiiriloarheologiceau pus 1neviden!àexistonfaunor bazilici episcopalecu baptisteriila Callatis(bazilica"sirianà"),Histria (bazilicamare),Tropaeum(,baziiica ' de mannurâ"),Axiopolis,Troesmis(?),capul Dolojman-Argamum (?), Libida (?;to. Deci,esteposibilcamitropoliaScythieisàfi cuprins,în secolulalVl-lea" urmàtoarele çi episcopii: Callatis,Histria, Axiopolis, Tropaeum(eventualçi Troesmis,Argamum Libida). çi Dinte acestea"Tropaeuma dispàrutodatàcu devastarCIa oras.uluidin 5g6. Dacàstudiemînansambluceletreiprovincii, consra*tiimcà înurmaprimeietape ainvaziilor careau provocatdestràmarea limes-ului(576-586),au dispàruturmàtoarelesedii episcopale: Ratiaria,Aquae, Oescus,Sucidava,Tropaeum.Facemaceastlafirma]ie, d,eoarece oraçelerespectiveau fostfie nimicite, fie rsdusela condiliadeaçezàrirurale,în carenu mai putoaufuncliona episcopate.PentruOescus,existi o màrturieindirectii,lacarenevom opri în capitolul IV. 1 (p. çi 139-140):mutareaepiscopuluide oescusla Asemum(càci doar puir- explicapt"r"r1" "ç" Dealtfel,esteposibil unui ierarhlrîn acestultim oraç,carenu esteatestatcasediuepiscopal). ca çi episcopiiledeCastralv{artisçiAppiariasàfi dispàruttotînaceastà etapà,dardateledisponibile nu nepennittragereavreuneiconcluzii.Au mai supraviofui!în ultima perioadàdecivilizafiedetip urban,mitropoliilodeMarcianopolisçi Tomis,arhiepiscopia de Odessos, episcopiilede Novao-, NicopolisadIstrunuDurostorum,Abrittus, callatis,Axiopolis çi Histria. Estepracticimposibil de precizatmomentulln careçi-auîncetatexistenla acestesedii çi episcopale.Doar în linii mari, se poateapreciacà marile atacuriavaro-slavedin 614- 626au provocatçi dispariliaacestorepiscopii.Bazilicamart cu transeptdela Hiskia (probabil,qtiscopalà)a fost dezafectatii la sftlrçitulsecoluluialMJea saula începutulsecoluluiaIVII-lea; dupa aceea,locuireaa continuat1njurul eir2.Abandonarea acesteibazilici poatefi interpretatàçi ca dispariliea sediuluiepiscopal.PentruDurostonun,dispunemdeo màrturieepigrafice:inscriplia frrneraràa episcopuluiDulcissimus,careserefugiasela Odessosr3. Cazurilecunoscutodin alte TVeziPopeccu1994:124-156;.dBemce 1991:290. sPopeccu1994l.137.À Bamee l99l: 185propune Troesmis. ePopescu1994:137 Barnea t99l: 204. ;À t'Vezi Ràdulescu19t7: 10-29;À Barneel99l: l8l-2M; popeccu1994:132-13s. I'VeziTh.S.:VII. 3. 6 (tad. Mihàescu:138). 12.dBarnea,SCIVA!40, 1989,4:302.
92
cAPIToLUL tr
zone(Noricum,Pannonia,Dalmalia)nearatiicà ierarhii serefugiaudoaratunci cândoraçulde reçedintàeragl;rv ameninfatsaunimicit. hobabil câDulcissimuss-arefugiatdin cavizaatacurilor începuteîn 614.Tot în acesûe împrejuràriau fost duseîn Italia, la Ancona,moaçteleSftintului Dasius,carcsoaflaseràla Durostorumra. Làcaçuriledecult din oraçeaufos! la rândullor, distruse.Uneledintre ele çi-auschimbat în ultima fazâ de folosire, devenind spalii de locuit: bazilica II de la Argamumrs, fesltnatta bazilicaepiscopalà de la Callatis'6,bazilicadela Nicopolisad Istrumr7,bazilicamarecu criptà din sectorulde vest al Tomisului'E.Consideràmcâ nu a fost acordatiisuficientiiatenlieu6rtoi ultim aspect.Pentruo populaliecareoracreçtinàdemai multe voacuri careffiise pânàatunci çi în mediul urban,dezafectarea bisericilor çi - în fond - profanerea lor reprezentao consecin!àa unei situalii limitii. Cauzaacostuifapt rezidàîn nevoiade spatiusuplimentar;oraçele lsau, mai binezis,fosteleoraçe)erautotmaiaglomerak,càciîn eleserefrrgiau locuitori vendi din açeçi zÀnlenefortificak din lmprejurimi. În capitolul III. 2 ne vom ocupade aceastiimodificare a caracteristicilorhabitatului.În plus, fenomenulrespoctivdonotii o schimbarede mentalitats. çi Profanaroa unor làcaqurisfinte(càcidespreaceasta estevorba)esteun indiciu al mutafieipetecute în caracterulreligiozitilfii populare.DesffimareaierarhieiBisericii a structurilor ei organizaçi torice a accentuatsincrctismulcreçtino-pâgân care,oricunç existaîntr-o anumitii proporlie. La nordul Dunàrii, acestprocesde "rusticiz:rre"a creçtinismuluilncepusemai devreme, încà din secolulal lV-lea" fiind, practic,o caracteristicàa creçtinismuluidacà-romanincà de la originiie sale.Fiindcànouareligie s-aràspânditîntr-ovremeîn careoraseleDacieiabandonate erauîn plin procesderuralizareçi decàdere,çi creçtinismuldaco-rornana fost dela bun început lipsit de structuriorganizatoricemai înalte,deepiscopate, deproprietiili bisericeçti,derro,priiin oficial çi interesatdin parteaputerii seculare.Credincioçiiromanidelanord dedunàre se aflau, probabil,în secolele[V-VI, suboblàduireaopiscopatelordepe malul Dtrnàrii, dar acestfapt nu a împiedicatcu nimic evolufia càtrc o religie pur popularà,în careràmàçilelepàgânesrau cu mult mai numeroasedecâtîn mediile creçtinedin Imperiu saudin statelebarbareconstituiteîn Occident,statecareauadoptatcreqtinismulcareligie oficialà.Creçtinismuldaco-romana supraviefuil dovadacea mai elocventiifiind bogatul vocabularcreçtin de origine latrnà din limba rcmânà,referitor lnsànumai la nofiunile de bazàale credinfei,nu la organizareaBisericii ori çi la aspecteparticulareale cultului. A supraviefui!dar lntr-o formespecificà,în caresincretismul creçtino-pàgân eraatâtdeaccentuat,încâtunii clerici din evulmediu,deruta1i,auajunssàafirme càromâniisuntcreçtinidoarcunumele.Depilda"în 1305-1306, patriarhulAtÉanasie I deConstantinopol vorbeaprobabil despreromâni astfel: "cei care locuièsc1npreajmaIstrului despre çi carenu çtiu dacâîn afaràde numemai venereazàcevadin celealo lui Flristos"le.Un alt izvor aduceo màrturie interesantài despremodul în careera perceputidin afaràcredintapopularàa românilordin ewl mediutimpuriu.EvreulBenjamindeTudela,careprin I 165-ll7l a càlàtorit prin Grecia,a întâlnit în Pind,"la poalelemun{ilorVlakiah",pearomâni l"noarnulnumitValach'), desprecareel afirmacà "ei nu fin cu tàriela religiacroçtiniiorr' cà'hu acceptiinici o religie;. çi Afirmaliiie au fost intorpretateln senzulrefrrzuluido aacceptaierarhiabisericeascàimpuù de Imperiul Bizantin - ceeace esteun aspectal autonomieipe care çi-au men{inut-ovlahii2o.Cât r3I.Bernea196t:460. raI.Barlea 196E:380. 'rCoja 1972:38. 16Theodorcscu1963: 278, 2EO-281. r?Poutter1988:86. 't Cirjan l97l: 339-346. 'eFHDRIV:143.
DESTBÂMÀREÀBISERICII
93
desprepredileclia pentru numele din Vechiul Testamen!aceastaesteîntâlnitii qi Ia românii nord-dunàreni,în evul mediuzt. Caractorulaparteal acestuicreçtinismpopularçi pàgânizatexplicàmultedintreparticularitiilile ewiui rnediuromânesc.El nu estelifsii A" *"to!ii. tr C"*i"r, insulàde "aireintr-o romanitatecare a evoluat izolat çi carea menlinut multe hâsâfuri arhaice, în Corsica,deci" a existateevaasemànàtor.Din fericire, în cazul respectivzelul misionar al Bisericii Catolice a lâsatmàrturii mai multe çi mai precisé.ln pfin secolXVI, un raportal Ordinului Iezuililor consemnacà: "Preotii, atunci cândqtiu sàciteascà,nu cunoscnici latina, nici gramatica ceeac€ çi, estemai grav,ignoràceremonialùltaineibisericegi.Îmbràca1ide foartemulte ori canis,temire.ni, ei sunt1àranicaremuncescla câmpsauîn pàdureçi 1çicresccopiii în và4l întregii lumi. Crestinismul enoriaçilorlor esteciuda! ei nu cunosc"Creanl" qi "Tâtàl Nostru"l *ii no çtiu si-çi facàsemnulcrucii çi superstifiileau întâietate.Insulaesteidàhrâ, barbarà,pejumàtateîn afara creçtinàÎàfiiçi a civilizaliei...".O situaliesimilaràexista 1naceeaçi vremelnmu1-tiidin Crranada:2. Disparilia structurilorierarhiceçi roducereaBisericii la simplelecomunitiili sltesti, condusedepreoli care,uneori,poatenici nu erauhirotonifi, a avutînsàdaruldea excluderezisænta la creçtinare,care,de regulà,a lnsofit convertireadiverselorpopulatii. fn coadifiile particulare createîn spatiul locuit de daco-romani,convertireas-afrcut trepta! dar benevol23. Creçtinismulnu s-aràspânditdoarpe teritoriul fosteiprovincii, ci çi în zonelelocuiæ & dacii liberi care s-au romanizatîn cursul secolelorII-VI. Se cunosc,1nMunteniq mai mulæ vestigii cre$inedin secoleleIV-V. Nu lo vom prezontaaici, deoarecenu seîncadreazâ în perimda de care ne ocupàm.S-au descoperitcâûevaobiectecu caractercreçtin în açezàrileculurrù çi Ciureldin secolelevl-Vll. Celemai importantesunttiparelecareserveaula hrmareadecrosiuliæ de metal. Asemeneaobiecteau apânrtla: Bucureçti(Stràuleçti-Lunca)2a, BudureascaljudPrahova)2s, Olteni (jud. Teleorman/6.Primeledouàs-audescoperitîn açezàri,iar cel dela oiteai esteo descoperireizolatà.Acestetipare demonstreazà cà printre purtiitorii culturii Ciurel erau numerosicreçtini,careaveaunevoiedecruciuliçe.Alto vestigii cu posibil caractercre$in, prot€nind din açezàrileacesteiculfuri, suntvaselecu cruci incizateîh pastii,înaintede ardere,descoperitela: Bucureçti-Dàmàroaia2?, Bucureçti-CàteluNou28,Bucureçti-str.Soldat Ghivan:e, Dulceanca(iud.Teleorman)30. IaBudureasca(ud.Prahova)s-adescoperitun vaslucratcumana databil în secolul al VIJea, care are :rrrcizatà litera X, care poate fi interpretatii gi ca simbol creçtin(abreviereanurneluiÉkistos)3t.Estedrept cà asemenea semneincizatæpe ceramicàpot
20L- Z. Herccovici, E E. Pcntiuc, Referencesto the Carpatln-DanubianRegionin Hebrcw Sourcesof the IAth- l2th Centuies,extrasdin "RomanianJewishStudies",l, l9g7, 2: 12-13. 2rN. Iorga, Istoria rpmânilor,IlI, Bucrueçti, I 993: I l, 60. 22Braudel1985:70,7l-72. 2Jlngeneral,penttr qpecificrrlcreçtinismului mmânesc,vezi (întremulte altele):Iorga 1992:8l-96; peneitercn 1969:96-105;P. Ç.Nicturcl,Lechristianisnercumainàl'époquedesiwasionsbarfurcs,..BuletinulBiblio tecii Române",Freiburg, serienouà,)il (X9, 1984:217-266.Am discutatpe larg relalia din6e ueçtinare si romanizare,precumçi problemacorwertirii fàràrezisten!à,într-un studiucarereprezintào formà prescurtatàa lucràrii de licenfà (Medgearu 1994:479-502).lnpregàtire la EdituraUniversitàlii Bucuregi seaflà r'ersiunea adusàla zi a lucràrii de licenp ("Rolul creçtinisnului în întàrirearomanitàliinord-dunàrene. SecoleleIV-VIII-i. 2aConstantiniu 1966:674. 2sTeodorescu 1972:88; Popescu1994:l74,pl. I/ 3; Bârzu l9E0: g3, fig. l4l l. 25C.Preda,SCIV 18,1967,3:513-520. 2TRosetti 1933:210-21 1. 28Constentiniu1966:674. 2el)olinescu-l'erche 1984:I 30, 132, fig.l l2l. 30l)olinescu-Ferche1974: 65,75, frg. 521 2, 70I l.
94
CÀPTToLUL r
aveaçi alte semnificafiidecâtcea creginâ.De la Mizil provineun chatonde inel care are reprezentatii sconaRàstignirii;datareaîn secoleleVl-Vlf2esteposibilâ,darnu sigurà.Obiectele creçtin sunt puline, dar ele sunt suficientopeirtrua dovedi exisknla creçtinilor în cu caracter Muntenia,în secolulalVIJea. Problsmaesteceeaces-aîntâmplatulterior,càciîn secoleleVII-VItr lipsesccu desàvârçiro pieselecu caractercreçtin.Aça-numitul"filacteriu" descoperitîntr-un rnormântdin necropola de incineraliode la SàrataMonteoruesteun recipientpentrupàstrareaparfumului.Apoi, chiar dacâar fi fost filacteriu, acestaeraun obiectmagicpurtatdeopotrivâde cres,tiniçi de pàgâni33. Mai mult, pentru secolul al Vlllea nu cunoastemmorminte cu ritual creçtin în Muntenia çi Oltenia.Acesteareapar abiaîn secolulalMIIJea, lnnecropoleledela Izvoru,Fràteçtiçi Sultana. Chiar çi în cazul acestora,lucrurile nu sunttocmaiclare.Totuçi,logica istoricàne îndeamnàsà presupunemcâ nu a existat o abandonarea creçtinismuluide càtre populafiaromanicàde la nordul Dunârii, càci altfel nu s-arfi putut pàstraterminologiacreçtinàde origine latinà. Revenindacurn la soartaBisericii din provinciile dunàrene,ne ràmânesà examinàm dacàsepoatevorbi de o menlinerea unor formesuperioaredeorganizareecleziasticà,în cursul secolelorVll-Vlll. Listeledeeparhii(NotitiaeEpiscopatuum) din secoleleVIII-IXmeirlioneazà vechile sedii de la Tomis, Odessos,Novae,Appiaria, Durostorum,lvlarcianopolis,Abrittus, NicopolisadIstrum,Transmarisca, Sucidava, reproducând çi dateledinmai vecheaiy'ofitiaaltù Epiphanios(cele14episcopate din Scythia)3a. Deoarece acesteinformatiinu suntconfirmatede acteleconciliilor (în carenu suntconsemnaksemnâturile unor episcopidin acesteorase),nu poatefi admisàveridicitatealistelor. Ele au reluato realitateanterioarâ;acesteepiscopateerau rnenlionateîn liste ca eparhii "in partibus"3s.În acteloconciliilor de la sfrrçitul secolului al VII-lea, singurii episcopidin apropierearegiunii de carene ocupàmzuntcei din Messembriaçi Stobi,careaufostprezrnlila conciliiledin 680-68I qi691-692.EpiscopuldeMessembria aparticipat çi la conciliul din 78736.Pe de alti parto,mârturiilearheologiceexcludexistenlaunui sediu episcopalla Marcianopolis,undelocuireaa încotatla începutulsecoluluialVlllea. La Tomis, sventualacontinuitatede locuire nu estesuficientiipentru a p-uteaadmite çi menfinereasediuluiepiscopal.Vom aràtaîn capitolultII.3 eànu existiidovezipentrusupravieVII-X.S-a maiin'oca! 1nsprijinulexistenfeimitropolieitomifuireaoraçuluiTomis1nsocolele îanepânàîn plinàepocàa lui Heraklios,prezentaaça-numifului "discal lui Paternus"în tezaurul de la MalaiaPere5ëepina (Ucraina).Nu putemdeschideaici o discu{iespecialâasupraacestui tezaur,carea provocatmari controverse;amintimnumaicàel a apartinutunui conducàtornomad (J.Wernet'Ta presupuscàar fi vorbadeKubrat)çi càel conlinediversepiesedeoriginebizantinà, primite ca daruri saujeflrite. Tezaurula fost îngropatori la mijlocul secoluluial,VIIJea, ori mai târziu,în secolulal VIII-lea38.Discul,carea aparfinutla un momentdat mitropolitului tomilanPaternus(contemporanal împàratuluiAnastasius I) a pututajungeoricând1nposesiaunui oarecareçefnomad3e; nu sepoatedovedicàel ar fi fostjefuit din catedraladela Tomisde càtre bulgari,în 679-680,asacum afîrmiilon Barnea*.În,niciluncaz,nu sepoatededuceeventuala 3rPopescu1994;176, nota56; Floneccuo Miclca 1980:213,w. 823. 12Potrrcscu 1994:177;Florcocu,Miclea 19t0: 212,rrr.816. rsZaharial97l:283;Bârzu 19t0: 83;Fiedler1992:84. sDerrouzèsl98l:217,227 (Notitiall),241-242,244 (NotitiaIll), 250,2û (Notitia1n,265 (NotitiaY\,268 (Notitia YI).Yeziçi FHDRII: 639. 3sDitten197t: I16117,379(hartâ5). 36Popescu 1994:398. rTWerner1984. 3tPenfuultima datare.vezi Kezanski 1987:7l-88. leVelkov19772l&presupuneacà a fostoferit caràscumpàrare penrrupnzonieri,cândvaîn secolulalVl-lea -
DESTBÂ-UÀ8EABTSERTCil
95
supraviefuirea mitropoliei Tomisuluiîn secorere vII-vlI, p€ bazadiscului lui patornus. În acestcontextamintimçi problemalocaliz[rii unul LAu episcopaldin Moesia, con'emnatîn listaDarrcuzèsIII (çnblicatiimai întâide G. Konidares,în 1934):tlatctor{vr1çar. Veselin Besevlievpresupunea cà esteo coruptelàa numeluiPalatiolon,careestoatestatde hocopius deTheophylactSimocatta(Palastolon,la acestadin urrrà). Besevlievafirma câpalatiolon çi erao fofiificalie lângàoescusa2, dardin textul lui Procopiusrezultiicàonçul denumitanterior oescas purta1nvrcmeasanumeledePalatiolonçi càoraçuldenumit.Iscasdecàtreprocopius erasituat undevaîn interior,nu pe limes.VelizarVelkovconstata" cu o anumitiizurprindere,càfirmphylact Simocattanu rnenfioneazàoraçul Ooscus,dar aminteçtelocalitateaînvecinatitrpatatiolâni.. Îi ceoaco ne priveçte'presupunomcà,dintr-un motiv pe carenu-l cunoaçtem,oraçulOescus çi-a schimbatnumeleîn cel dePalatiolura,în cursulsecoluluial Vl-lea. t lotitia Dano uzès (ÂacIII tatàln secolulal IX-lea) a înregishatpoateo situafiedela sfârçitulsecoluluial111-lea,anterioarà anului 595, când,dupàcum am aràta! episcopulde Oescuseradejamutat laAsernum. În acteleunui conciliu (Lateran,649)apareun episcopLuminosusdin Bononia.tL Ditten avansaiporszacà ar puteafi vorba de oraçuldin DaciaRipensif. Làsàmla o parte faptul cà Bononianu a fost sediuepiscopal1nsecolulalVIJea. Ceeaces€opgneipokzei respectiveeste faptul cà la acestconciliu au participataproapenumaiepiscopiain ftana qi Gallia.-Estevorba, cel mai probabil,de episcopuldin Bononiadin Itaria(Bologna|j. Singureleepiscopatecareau putuq eventual,supraviegui dupàprimele douàdeceniiale secoluluialVIIJea suntceledin oras,ele caremai rezistau:Odessosçi Durostorum.Nici màcar în cazulacestoranu putemfi însàsigrri, deoareceipoteticasupraviefuirenu osteconfirrratii de nici un izntorExistil câtevadateçi despreviafa monahalâde la Dunàreade Jos1nsecolulalVlJea. ln vremoalui Justinianeaoradestuldedeanoltatà" dupàcum sepoatededucedin qtirile despreacei "càlugàri sci1i" implicali lntr-o controversàkologicàa6.Recenta ieçit ta ivàn o confirmare arheologicàa prezenfeimonahismuluiln p,rovinciaScythia:o mànàstiresituati lângàcetatea Libida (SlavaRusà).Potrivit sûatigrafieistabilitedeautorii cercetàrilor,fazalllse dateazâdupà distrugerea provocatlide atacurileslavedin anii '80 ai secoluluial VIJea, pânàcàtre614, çi cândcomplexulmonastica fost çi el nimicit de rnareleval de invazii uo"to-rf"r.o?. Un grup de schiturirupeste a fost descoperitîn zonaCaliacra.Ceramicaaflatii în acestepegeri aratii cà ele au fost locuite ln secolulalVIJea; ulterior, ele au redevenitschituri, în secolul X-1"", dar nu "l estedoveditiicontinuareafunclionàrii lor çi în secoleleVll-Ix4s.Nici despreschiturile rupestre din partearomâneascà a Dobrogei(Murfatlar,Dumbràveni,Casian)nu sepoateafirrra cà ar fi fost folosite,în mod sigur,çi înainteasecoluluial X-lea,astfelcàele,deocarndatà, nu pot fi luate în discufieîn legàturàcu zupraviefuireamonahismuluidupàsecolulalM-lea. Printre cele mai târzii monumentecreçtinedin provincia Scythiase numàràcnrceade marmuràdescoperitilaLaza (lângàConstan{a)çi reprezentarea sculpturalàa Maicii Domnului de la ChioséAidin"Cruceadela Lazu,datatàla sfiirçitulsecoluluialVllea la începutulcelui çi
Gilfffi.u. {I.
Berner 1968:499.Veziçi À Bemee l9lt290. arDrrrouzès l9tl: 241 nr. 610. Vezi , çi lbidem: 3 I , undenu sepropunenici o identificarea iocalitàfii. 4Bclevliev 1962;62;Idcm, 1966:213. arVclkov1977:8G87. {Dittcn l97t: ll7,nota 6. a5Mensi1901:vol. X, col. 867/868, I16711168. trVezi L Barnea l96t:460; Popercu 1994:230-234. a?Opeif,Oprit, Binici l9l[z22. ÆG.Attnerov, "Arh", 33, l9gl, 3: 33-43.
96
cAPrroLUL tl
de-al VIIlea, esto importantii çi pentru atestareafolosirii scrierii a continuàrii ridicârii de çi monumentoîn aceastà epocàdedoclina civilizalieiromano-bizantine, chiarçi în mediulruralael deasemenea, eaaratiiçi modificàrilesuferiædelimba latinàvulgaràînaceasÉepocà.Restituirea inscriptiei a fost îngreunatiide staroaproastiiîn care s-a pàstratcruc€a.Lectura propusàde EmilianPopescuçi acceptatilcu o micàmodificaredecàtreIon Barneaso este:,'#Os$aj ecsunt treo(r)lgi. Conserw(s)serlvo tuo Georyiofiltio Murini {F'. O reinterpretarea inscrip}ieiefectuatji de N. Duval çi preluatii de AlexandnrBarneaaratii însàcà lectura corectii este:',,#D(eus) lsauD(ominus)let sanctiGeo/ryi. Cowervaser/vo tuo Georgiofi/ lio Marini {F'. !n haducere: "Dumnszeuçi ale Sfilntului Gheorghe,fereçtepe sclavul tiu Gheorghe,fiul lui Marinus"sr. Deci, inscripfianu era funerarà,cum credeaEmilian Popescqci votivà. Esteposibil ca easàse fi aflat în preajmaunei biserici.Adosatla zidul doincinti al fortificaliei de la ChioséAidin (din Cadrilater)se afla un monumentfuneraral unui personajimportant.Arcada sarcofaguluiera construitii din blocuri de calcar,dintrs careuneleeraugravatocu cruci de tip bizantin; o altii placàdecalcarpurtareprezentarea lvlaicii Domnuluicu Prunculpogenunchi,lntt€ doi arhangheli. Tipul iconograficçi maniorarudime,ntarà derealizarca reliefului l-au detsrminatpeVasilepârvan sàpropunâdatareamonurnentului1nsecolulalVlllea52.Nu existiinici un motiv pentrua respinge aceastiidatare. Dupà abandonarea açezàrilorurbanedin provinciile DaciaRipensis,MoesiaSecunda çi Scythia,nu mai sunt cunoscutonici obiectesaumonumentecu caractercre,stin,cu exceplia celor din singureleoraçecare mai existau,Durostorum Odessos.Se çi çtie cà o bisèricàde la Durostoruma functionatpânàla invaziaprotobulgarilordin 680,cânda fost incendiatjii3. Morminkle din secolulal VIIJea descoperitepânàîn prezentîn Bulgaria Dobrogea çi suntexclusivde incineratie.lnhumaliateapareîn secolulalVl[-lea. (Acehqlhcru seconstatii çi la nordul Dunàrii). Doar o micà partedin mormintelenecropolelordin secoleleVIII-IX sunt de înhumafieçi orienlateV-E (adica,de ritual creçtinesc).De Àpt, orientarearespectivànici nu esteun indiciu categorical caracteruluicreçtin.Este,în oricecaz,zurprinzàtoare rnareavarietate dc oricntiiri (çi de particularitiili de ritual) întâlnitii în necropoleledin socololeVll-lX. Apoi, în multe cazttn,incineraliapredominà.(În secolulalVIIJea iste aproapegeneralà).Consiàeràm orientareav-Eînte lirniteleVSv 4400%o-Vlw 520096.Numàru1 demorminteorientateV-E estemai greude stabiliL fiindcà nu totdeaunaesteprecizatiiorientareafn miimi a mormintelorl pe de allii parte,existiiabateriminore,de 50-100de miimi, (orientareaSZS0o/w,de exemplu), care nu pot fi lncadrateprecis în orientareaV-E sauln ceaIW-SE. Nu luàm în consideraie çi cimitircle din Bulgariadatatedupàmijlocul secoluluial D(-lea,carezuntcregine(precumDemja3, Durankulakçi altele).Ce seobservà?Càdoaropartedestuldemicàdinmormintele de înhumalie zuntorieirtateV-8. De enemplu,la Sultan4 cele2lde morminteorientateV-Ereprezintà doarll,78Yodin totalul morrrintelor deînhumafie(;i 1l% din totalul mormintelorl.6 *ilirU, i" Izvoruelezuntcevamai numeroaso: 39,04o/odinmorminkledolnhumatieçi 31,i3 % din total. La Obârçia,procentulesteçi mai rnare(98,290/o,respectiv89,34 oÂ),dartrebuieavut în vedere faptul câacestcimitir estemai târziu (sedateaz[în principalîn secolulal lX-lea). într-adevàr, se pare cà orientareaV-E a devenitmai frecventiiîn socolulal lX-lea. pe de altii parte, oa este specificà1nmai mare màsurànecropolelorde la nordul Dunàrii. în Bulgaria, procentul mormintelor orientateV-E estemult mai mic, de obiceis. aePopercu 1965: 251-2G1. 50I.Bernee 1968:464, nota37. 5rA.Bernea19t6: 138. 12Pôrven 1924:220-227 . 5sAngclova, Penéevl9t9: 38-43. sVezi Dimitrov 19?7:S8-96.
DESTTÂilAREÀ BISERICII
97 Problemaceamai spinoasàestea apartenenleireligioase a celor care s-au incinerat în secolelevll-IX' s-a afirmatdecàtremaimurli arrreotogi.triaoi càacestemormintedeincinera$e (sau"màcar,o partedintre ele) au putut aparfineunoi creçtini, çi anumeromanicilor creçtiniss. Pânàîn prezen! faptul nu a putut n aoveait, de aceea,aili arheologi .ont rte posibilitateaca çi acestemorminte de incinerafiesà fie atribuiteunor croqti*tt. Adevirul .e, deçi, la prima vedetc,incinerafiaesteconlraràcredinteicrygline,teologii (catolici "rr. ortodocçi) suntde parere çi cà eanu seopunevreuneidogme'deoarece înhumarea no.rt consideratii o condiçiea i"*Ji ci doarun simbol al eis?.De aceea,dacà tinem seamade câtde numeroaseçi de bizareau putut fi, ln diferite locuri, ràmàçifelepiigâne,amputeaadmiteipoteza cà ritul incineralieia putut fi n el pàstratde unii creçtinicarenu erausupraveghoafi deo ierarhieb1,",i;;;lJ. bo* cunoscuûe câtevacazunde supraviefuirea incinera{ieiun anumittimp dupà convertireala cre,stinism,în Rusia,ln Polonia,bachiar çi în Galliamerovingianà5e. s-a ràspândireaincineraliei în secoleleVII-D( (printre romanici)a fost cavzatâdeinfluenta "n*r"t "e exercitatii de slavi6o.Ar fi foarte curioasào asemonea influenfàîn domeniulobiceiurilorfunerare,venitiidin partea unei populapi careera purlàtoarea unei culfuri inferioare.Acc€nfuàmînsàcà, pânà în pr"r"ot, nu s-a putut aducenici un solid în sprijinul ipotezri originii romanici creçtinea mormintelor çi de incineraliedin"tguTd secolelevII-IX de la Dunàreade Jos,Eleràmâno enigmi. Socuvinosàmai amintim càexist2içi alto elernentederifual flrnerar carepot contribui la elucidareaproblemeicontinuitiilii religioaseînteAntichitatea Târzieçi perioadasecolelor!.IID( un asemenea elementcaÎ'enu estepropriu-ziscroçtin,dar cart, fiind de origine ûomânà. dovedeçtecontinuitatearifualului funerarromarLestecel al depunerii de monedeîn morminæ ("obolul lui Caron'). obiceiul esteatestatfoarterar,dar acestfapt sepoateexplicaprin penuna monedelorln epocarespectivà.Nu luàm în consideraremonedeÈ r"Ë fost'purtateca medalioane(cu rol decorativsaumagic),çi careau fost depuse1nmormânt "u în calitaL de pieseves{.rmentare'Depunerea propriu-zisàdemonedeesteatestatiila: Ianonr(morrrinûele lOt, I 56, 2t3J: , obârçia(mormântul8l)62,Novi Pazar(mormântul26)63,Bdinci (mormântul55)uo,(iularca (mormânful34)65'Fiindcàmonedele*9 1ar, uneori,. d.p*""u obiectecareputeausubstrtui "obolul lui caron"' uj mormântdecopil de la Iskia-capuiviitor con{ineao piesede metalalb de forma màrimea unoi moneàe, çi care eraciepusà în mânamoriuiui66.Mormânml l9 de 1u1Ë: la obârçiaconlinoao plàcu|àde aur în guramortului6T. Totuçi,trebuiesàfinem seamade faptul câ acestobiceia fost practicatçi de càtreavari,1npatria toiain Ttrkestan's;de aceea,nu esre 1043; E.-z.h,o^,PopulaliarcnûneascdînTmnsilvaniaînsecorere ,II-I4II (cinitirul nr2delaBraley',Bucr.ueçti,1974:9g-99;Bâ',ul9g0:g3;Tcodorr9B1:r5;r.n rr"",;Étraesbarkaniques., -ffi;lb: 1:98;Petrt198?:I 16,17\;Dolinercu-Ferche 1992: r50-152; Zugrevu riol: ras;spincitBS: 3l:rirlt t6Bererchi 197724o94r3; stenilov rgg7:36-47; Dirconu lggg a: 177. 578 Cebrol, H' Leclertq, Dictiontuire d'archëologiechrëtienneet de litu@e. vol.vlli l: 506; N. cotæ, "candela", l92s: 4 r 4416; v prctipceenu,..studiiieologice-, 14,-1962,7 -g: 423-424. $ Vezi pe larg în Medgeeru 1994: qbO-+gZ.' seVezi Spinei1995:8GEg. æBârzu19t0: 83. nMitrce 19t9: 167, Idem,SCIVd 39, l9gg,4: 3gl_3g9;Ficdlcr t992: lT0. _l-7g,_203; eToropu, Stoice lg72: l7l,l86; F,icdtertg,gZ:fi0, 6rStanëcv,Ivenov l9S8: 99; Fiedler 1992:170. sVlàerove 1976: |S9;Fiedler 1992:l70. 65Vifrrcva 1976: t07;Fiedler l99Z: 170. eV Zlrre, MCAç6, 1959:300. oToropu,Stoice l9Z2: 186;Fiedler l99Z:170. cf. Bdna,AArctr,32, 1980:g9.
gg
c PTToLULII
exclusca çi bulgarii sàJ fi aduscu ei la Dunàreado Jos.Origrnearomanàa ritualului depunerii de monedeîn morminteledin secoleleVIII-IX estedeci ipoteticà,dar ràmânefoarteprobabilà. O altàmoge,nireromano-bizantinà în ritualul fune,rar din secoleleVIII-IX est€reprezontatii deprotejareamormintelorcu càràmizisaublocuri depiatrà(materialedeconstrucfierefolosite). Aceste"sarcofage"improvizatesuntatestateîn cazulmormintelordin secolulal VIIIJoa de la (ud. Constanfa)6e, Mihail Kogtrlniceanu AdamclisiTo, Istria-CapulViilor?r, Bdinciz, çi al altora, precum târzii, din secolele IX-X, cel mai do la DurankulakT3. În capitolul III. 4 vom reveniasupraaltor chestiunilegatede cimitirele din secoleleVIIVItr delaDunâreadeJos.Deocamdatà, nuneràmânedecâtsàconstaûimcâdovezile zupraviefuirii cre$inismului carepot fi dedusedin cercetarsaacestornecropolesuntextremde sàrace. Situatiaprezentatiimai susnu poatefi interpretatl în sensulunei eventualedisparilii a creginilor din regiunoallunàrii do Jos.Dispunemde o informalie,referitoarela existen{aunui clor (delimbà greacà)în Bulgaria,înmomentulinstaHriiprotobulgarilor.Petru,delegatulbulgar la conciliul de la Constantinopoldin 867, fiind lntrebatdacàbulgarii au aflat la venirealor în Probabil,estevorbaaici depreolii din Odessosori faràcler grec saulatin, a rlspuns:cler grecTa. din Messembria.Dealtfel,dupàcumvomaràtaîn ExcursulIV, în Bulgaria,pevromeacreginàrii ei oficiale subBoris - Mihail, existaucreçtinicu numelatine saugrecoçti,careprovoneaudin vecheapopulatiea Moesieiçi Thraciei.Despreunul dintre ei, Ursus,seçtie cà era càlugàr75. O altà màrturie,târzteînsà,vorbeçtede creçtinii caretrâiaupe teritoriul cuceritde bulgari çi care au convertit o parto dintre noii veni1i76. Creginati de multii wstne, locuitorii rornanici de la Dunàrsade Josnu aveaumotivesàrenuntela religia lor. Esûede presupus,lnsà,cà pe teritoriul fostelor provincii Dacia Ripensis,MoesiaSecundaçi Scythias-a ajuns la o situalie similarà celei de la nord de flunâre, adicàla absentaunei organizàrizuperioarebisericegi (cu orcep{ia oraçeloramintitemai sus). În concluzie,declinul civilizafiei romano-bizantine a condusçi la desftâmareaBisericii ca institulie. CresJintsmulconcerret dc populefte romenicâ de la Ilunirea de Josln forme exclusivpopulere esteo iluctrerc e rclefici continuitete / discontitruitateculturali" în sensul cà s-a pàshatcredinlapopularâ,în ciuda dispariTieistnrcturilor specificecivilizafiei romanobizantinede tip urban.
alrlmia, Clientc 1986:179-184. ?oPaneitercu19&t: I 57-15E. TtZlrrt 1963:355-412. zViferove 1979:5-30 Idem,"Izv.Vama", 1981: 17, 77-109. ; ?rICMehmed, în vol. Dobntdàa:83-92. ?aBrowninglgtt:33. T5Brczernu 19t1: 643-651. TrTeofihctel Ohridci (secolulal )O-lea), în FHDRlil: 17.
STIBCAPTTOI,UI Toponirnia
4
IJ"" dintrecàileprin caresedemonstreazà continuitatea(saudiscontinuitatea) de locuire estestudier€atoponimieiregiuniirespective. (hin toponimieînfelegern" aici inclusivhidronimia). Cercetiirileîn acestdomeniuauo îndelungatiitradifie,în legàturàatâtcu teritoriul norddunàrean, câtçi cucel dela sudde fluviu. Studiileunorlingvigi prr.o. B. p.Flasdeu, Alexandruphilippide, SextilPuçcariu,McolaeDrâganu,ErnstGamillscireg, AlexandruRosetti,Iorgu Iordan,Veselin Besevliev,CiceronePoghirc,I. I. Russu,Gheorghe lvànescu,GottfriedSchramm, vasiloFràlilà au abordatdouàaspecteprincipale,caresuntrelevantepentruceeace ne intereseazà: l)- problernatransmiteriitoponimieiantice1nlimbà românà(sau în limbile bulgaràçi çi sârbà,pentruteritoriul sud-dunârean); 2)- eventuala transmiterea toponimieianticenord-dunàrene, prin intermediulslavilon Concluziilela careauajunslingviçtiisuntdivergente. Aceieaçitoponimeaufostconsideratodoveziçi pentrucontinuitatea daco-romanà, darçilentru tezacontrarà.Cazulpoatecel mai elocventestecel al numeluiOIt Provenien{a sa dinlat.-Atuta,Alutuseste incontestabilà. Deosebirile depàreriintervinînsàîn legàturàcu evoluliacarea condusla formaromâneascà Ott.IJnli cercetàtori,bazându-se pe aspectulfonetical hidronimului,au afirmatcà formaolt nproveni dintr-unaintermediaràslavà,Aluto, car€,la rândulei, ar fi fostpreluatiîn limba maghiaù(Alt, în documente,începânddin 1211).FormamaghiaràOlt, atestztà. începânddin 1233,ar fi fost apoiprimiti de româniicarear fi venit în Transilvania în secoleteXt-Xlur. Filiera slavàprin carear fi evoluatlat.Aluta în rom. Oft a fostadmisàdeAl. Philippide2, Al. Rosetti3, V. Arvintea, G' Ivànescus, dar a fost contestatiide C. Poghirc6,Gr. Brâncuçi V. Fraliles.Emil petrovici çi consideracà forma româneascàse poatoexplica ftrà una iniermediaràslavâ, dar dintr-una çi anticàneatestatii Olutue.De remarcatcànu doarîn cazulOkului a fostprrrupuràexistenfaunoi forrneintermediare slave,ci çi pentru:Argeç,Criç,Mureç,Someç,Timij,çi altele.S-aaràtatînsà cà nu estenecesarà existenfaunei formeintermediare slave,pentrua explicaevoluliade la a la o' Existàanalogiiîn toponirnieçi antroponimiecaredemonstreazà cà uneoriaceastÈi evolufie s-apetrecutîn latinapopularàdunàreanà, firà vreo influen{àslavà.Esteaytlt în vedereîn special toponimuldobrogeanOltina,careprovinedin cel anticAitinum(vezimaijos)ro. t VeziSchremm1981: 93I 195,cu bibliografiaanterioarà. 2Phifippide1923:457. I Rosetti 1986:218-219. aArvinte 1966:26. 5Ivànescul98O:72. 6Poghirc1969:358. 7G.BrâncE, StudiuintrcductivlaHasdeu l9g4: XLVIII. 8Fràfilà l9E7t 167. ePetr.ovici1943:266. i0Driganu 1933:539-540;poghirc 1969:35g;G. Brâncuç,op.cit.:XLVI[; Fritilà lggz: 167.
100
CAPITOLUL II
Iatii cât de ambiguipot fi interpretiiriletoponimieiçi, prin urmare,concluziiledo naturà istoricâ dedusedin acestefapte de limbà. În continuare,vom trece în revistii toponimia caro poate fi de origine anticà. Estevorba de o seriede hidronime dintre Carpalii Meridionali çi Balcani, precum çi de unele nume de localitilli. Atragem atentiacà nu ne ocupàmde toate (siguràsauprobabilà),ci nurnaideaceledenumiri toponimelecâîeauo etimologiedacicàsaulatinà caresuntatestateîn iz:voareleantice.De exemplu,Vedeaesteun hidronim deorigine dacicà,dar nuva fi discutataici. Pentruproblemacontinuitillii el nu estementionatîn nici un iæor çi, deaceea" de locuire, sunttelevantenumai acelotoponimecaredovedescmenlinereaneîntreruptila unei dcnumiri geografice,or pentruaceastaestenecesarun termende referin!àpentrutrecul adicà numeleantic al râului Vedea(de exemplu),nu avetn un nume atestatîn izvoare.Necunoscând acesttormende roferin!à, Cel mai importanthidronirn de origine anticâeste,evident Dundrca,caremo$eneçteo s-auconservatnumeleunor afluenli sudici ai fluformà tracodacicâ,nu latinàtt.De asernenea, viului: Tîmaqts(frmoc), Almus(Lom), Cebnts(Cibrtca),Oescus(Iskàr), Utus (Wt), Asamus (Osàm),Iatras (Iantra)tz.La nord de Dunâre,hidronimeleantice carepot fi luate în disculie sgnt:Mutrius, Alutus, Ordessos,Mousaios,Hierasus,Porata.(Ne referim strict la leritoriul de careneocupàmln aceastiilucrare).Pentnrfiecaredintrc acestehidronimeestenecesarào disculie aparte,deoarecederivareaforrnelorromâneçtia fost contestatà. Numeleantic al Motrului a fost reconstituitpornind de la cel al localitiilii Admutrium caz,lingvi$ii au aràtat (Amutria),menlionatiide PtolemeuçilnTahtta Pantingeriana.lnacest cà denumireaa evoluatfiirâ nici un intermcCiarslavr3.De hidronimul Olt ne-amocupatrnai sus. NumeleAryerylui puneuneleproblome.lvlai lntâi, derivaroarcm. Argeçdin Messos (forma atestatiide Horodotçi Ptolemeu)a fost contestati,din cauzadeosebiriifoneticepreamarita. Pe Messos=Aryeç.Pebaznumeluilocalitillii dealtàpa.rte,s-auexprimatîndoieliasupraidentitàfii Transmarisca(situati vis-à-visde guraArgeçului),s-apresupuscà numeledacic çi apoi roman S-apropusînsàçi altii explicatiepentrutermenul al Argeçului ar fi fosl b{arisctts(neatestat)r5. Marisca (din cuvântullatin careînseamnà"stuf, pàpuriç")r6.Considerâmcâ, deocamdatii,problemaràmâneobscurà.Atragan însàatanliaasuprauneiinformalii neglijate.DionysosPeriegetul menlionaun râu tAlôaoxoç,carecoboradin munlii Riphei(Carpalii?); acestrâu a fost identificat deunii cercetàtoricuArgeçul?.Numelerespectivareo formâmai apropiatilde cearomâneascâ. Nici identificareacu Atgedavaa davei de la Popeçtipe Argeç nu oste,deocamdatii,siguràr8, astfel câ numelerespectivnu poate servi ca argumentpentru etimologia dacicà a denumirii româneçti.Transmitereadenumirii anticefârà weo formà intermcdiaràslavàràmâneposibilâ, dar nedovedità.Unii lingviçti considerâînsà câ numeleromânescAryeç derivà din cel antic Argessis(neatestat)'e.Hidronimul Mousaios(aæstatîn actul martiric al Sf. SavaGotul) s-a tt Pqhirc 1969:357; Ivincscu 1980:262-263; Schremm l98l: 229'230. t2Philippide192i1:454-455;Bclevlicv 1966;216;Prneiteccu1969:85; Scbremml98l:223'225,258- 261, Velkov1987e: 163. 380-381,403.4O4; 2&-266,288,31G317, t3Philippidc 19232456;Driganu1933:276;Poghirc1969:357;Ivànegcu1980:72. taPhilippide1923:458;Ihigenu 19331530-532;Rosetti 1986:751; Schrrmm l98l:202-203. uUltimul lingvistcarea sustinutacea$ii identificareestoschremm19t1:202(cubibliografiaanterioarâ).Vezi çi I. Fcrenczi,"Marisia" (TârguMureç),13-14,1984:33-50. '6Philippidc 1923:434,458;À Vulpe,SC,24, I 986:4 I . r?Kiesrling,RE,II, I (1920):907-908;Dccci1978:36.Veziçi PogÈirc1969:357. rsVeziÀ Suceveanu,în vol. 2A50de ani de la fturirca de carc Burebistaa primului stat independentçi centralizat al geto-dacilor, Univ. Bucureçti, 1980:59-66; N. Godrr, V. Lice, Societateageto-dacicdde la ButebistalaDecebal,Iaçi,1984:2l-22. PPoghirc1969:356;Ivànescu1980:190;G. Brôncuç,op.cit.:)G-IX;Fràlili 1987:168'169.
ToPoNIMtÀ
l0l
transmis,apreciazà unii lingviçti,printr-unintermediarslav;allii (t{. Dràganu,G. Ivànescu)au presupuscà forma româneasciiBuzdua moçtenit-ope ceadacicà,Aar grâ una intermediarà latinà2o.Siretultansmite formaEdperoç, atestatiiîn secolulal XJoa deConstantinporfirogenetul. În izvoareleanticesuntatestatealte denumin: Hierasus,Tiarantos,Gerasus.S-apresupus existenlaunui prototip dacicSerctos, transmisprin fitierà siavà2r. De asemenea,ptatulnu poatefi explicatdirect din Pyretos,Porata,fiind luatii în considerareo formàintermediaràslavà22. Açadar,dintre hidronimeledin Oltenia,Muntenia sudulMoldovei,singurelecare au çi fost transrnisefrrà filierà slavàsuntMotra, ott qi Buzàz(eventual Aryeù. çi În fostaDacieromanànu a supraviefuitnicioo nuÀ. de localitatedintre celemenlionaæ de izvoareleantice,din simplul motiv cà toateoraçele çi-au încetattreptatexistenfa,în cursul secolelorrv-v (dupàce sedeclançase în mod bruscruralizarea, din cauzaretragerii Situaliaestediferitii pe teritoriulfostelorprovinciiDaciaRipensis,MoesiaSecunda ""*ri""rj. çi Scythia, undeviataurbanàa duratmaimult. Unelenumedelocalitilli aufostcrmoscute preluate deslavii çi careau ocupatîn specialzonelode câmpie,iar alteleau fost pàstratenemijtocitde populalia romanicà(deoareceseçtie cà denumirilerespectives-auhansmisfàrà intermediar slav). Denumirilede oraçocare s-auconservatîn Evul Mediu sunt: Dznrstorum (Dristra, Dàrstàr,Dârstorl3, Nicopolisad Istrum (Nikjup)2a, Bononia(Budin,Bdin, wdinfs, Gerania (Ecrcnë16,Carsium(Hôrçovaf7.NumeleGeranias-atransmisintr-oformàgreceascà, datoriti co{inuità}ii navigatieibizantineîn MareaNeagrâ.ToponimulHôrçovaurr, ,Jpurr, un fonetism tiircic (dar moçteneçte denumireaanticà).Un izvor din secolulal X-lea (Leon Diaconu! VI11. 8 : FHDR III: 685)menlioneazà o localitateDineiaînte Ptiskaçi Dristra.Ea a fost amplasatii la Vojvodado càtreV. Besevliev,,care aràtacà toponimulesteds originetracicà28. Sunternde pàrerecâDineiapoatefi idcntificatiicu fortificalraAdina,pomenità deprgcopius(De Aed.N.7. 13),careerasituatàundevaîn aceastiizonà.Dacàprrrupori*ua noastràestecorectà, înseamnàcà numelelocalitii{iis-apàstratpânà în secolulal X_lea. Denumirilecastrelorl/tinum çi Berceaufostpàstratededouàhidronime: laculoltina çi braful flunàrii denumitBfuoi - ambelosituatein imediataapropierea fortificafiilor respectivo. Evolutiafoneticàa> o s-apetrecut conformcu regulilermbii române,ftrà iniermediarslav2e. De asemenea, numeleoraçelorRatiaria çi augusia au fost moçtenitesub forma (slavizati) a numelorrâurilorînvecinate: Arëar çi Ogorstaso.S-amai afirmatcànumelefortifica{ieiFlotentia(atestatà o singuràdatjila procopius,De Aed''IV.4) at fi fostrnoçtenitdecelal localitiifii Florcniindin zonaTimocului3r. Nu cunoaçtem '?oPhilippide1923:4l9;rlrigrnu 1933:248;Poghirc 1969:3s7;Ivinescul9g0: 190;Sch*mm lgtl: 219220;Rosetti1986:751. 2tPhilippide l9?3: 459; Ivincocu l9g0: 24I ; schremn lgtl: 352-353;Rorctti 19g6:75l. 1923:459; Drigrnu 1933:574-575; '?2Philippidc Ivincccu lgtt:741-742; Rorettl 1986:219.G. Brâncuç, op. cit.: XLVIII contesti necesitateaexistenleiunei formeintermediareslave. 23Iorga 1992:270;Vulpe 193t: 383;Beleviiev 1966:215;I.Bernee196t: ul45;penaitescu1969:g5; Vulpe t972:219;Schrammtgtl:355-357; Velkovt9g? I 163. 2aBclevliev 1966:214; Schrammlggl: 305-306. 25Iorge 1992:27};Bclcvliev 1966:215;Penritescu 1969:85Schremmlgtl:401-402. 26Vulpe1972:219 ; Ivinercu l9g0: 60. 27Iorge 19922270;Vulpc 1938:383;I. Bernee1968: '145;Poghirc 1969:360;Vutpe t9Z2: 219; Ivineccu 1980:60. 2EBe5evliev 1962:72. "Vofp 1938:383; I. Bernee 196t: 445; I. Bemee l97l: ll; Vulpc 197222l8;Ivinescu l9t0: 60-61;G. Brôncuç, op. cit. : XLVIII. 30lorge1992:270;Bctrevlicv 1966:216;peneiteccu 1969:g5:schremmlgEl:200,310. 3rBebevliev 1966:215;Jrnkovié lgtl:46, 199.
102
CAPTToLUL r
însàamplasarea exactiia fortificafiei romano-bizantine, iar, pe de altii parte,numelemoderna putem fost explicatçi altfel32.De aceea,nu fi siguri,în acestcaa de conselvarea toponimului antic. càtoponimeleArmucastru,Miis çi Anikuboli, atestatedeAl-Idrisi S-amai presupus33 (în secolulal XIIJea) ar moçtenidenumirileanticeArgamum,Halmyris (lacul) çi Axiopolis, dar faptul ràmânenedovsdit.@oar despreAxiopolis se çtie cà çi-a pàstratnumoleantic pânà ln socolulal XIJea)s. TincologulF. BabingsridsntificalocalitateaStrabaghi(Isterabad)mentionatàdeiryoarele otomanedin secoleloXVI-XVU cuvechoal/lsfna çi, totodatà,cu Strwico. denumireconsemnatii ln portulaneleitalieno. Strabaghierasituatitr undevalntre Siutghiolçi Babadag.Denumireaturcà seexplicàprin cuvântul(de originepersanà) abad: "ooç"; deci,ar fi vorbade oraçul Istefs. Totuçi,idcntificareacu Histria esteeronatà.PeruineleHistriei nu s-aformatun oraçmedieval. (n schimb,Evlia Celebi doscriala Isterabadun oraçlnfloritor). De fap! estevorba de oraçul dispàrutEster,caro era situat pe valea Casimcei,lângâTârguçor,jud. Constanla.Pe de alti parte,Stræico din portulanea fost amplasatla Jurilovca36. Oricum, denumireaStravicoderivà probabildin orpoprll,oç('scoicà")3?.Deci,ipotezapàshâriiln Evul Mediu a numeluifft'.rtriei nu estelntemeiatà. Problememai deosebite ridicànumeleConstanla.lnformasaactualà,el estede origine bizantinà,fiind intrat ln limba românàprin secoleleX-XIP8. Numeleesteatestatln perioada bizantinà,în formaConstantia(a ConstantinPorfirogenetulqi Slrylitzes-Kedrenos). S-aformulat ipotsn' cà acesttoponim bizantin a moçtenito deûumircanticà. LocalitateaConstantianae (atestatàdeHieroHes,deo Notitia Episcopatuumdnsecolul alVl-lea çi înt-o inscriptiefimerarà do la Tomis) a fost amplasatàîn imediatavecinâtatea Tomizului,presupunându-se cà ea ar fi fostun cartioralmareluioraç,dezroltat ln secolulal lV-loa,carea primitnumelelui C-onstantius II3e.Totuçi,Constantianu trebuieconfundatitcu Cowtantiana(sa:uConstantiance). Acestdin urmà numenu seputeatransformaîn Cowtanfdo. Constantianae, centruimportant@olis)în secolulalVl-lea, a fost amplasatàde Emilian Popescula CapulDolojman.(Pluralul esteexplicatprin existenlaunei a douacetiifi, pe insula Bisericuta)at.Ipotnza,respoctivànu poatefi însàdovedità,atâtatimp cât nu poatefi respinsà amplasarea la CapulDolojmana cetàfiiArgmum. S-arputeasàaibàdreptateAlexandru Barnea, car€prcpunelocalizareaoras3luiConstantianae la Elisala (acoloexistilo perechede fortificalii, dintre carcuna estecomparabilàca dimensiunicu Ulmetum)o'.În orice caz,esteposibil ca - la fel ca în cazullocalitiifii Gerania(Ecrené)- continuitateaprezenteibizantineîn lvlareaNeagràçi pe litoralul dobrogeansàfi favorizatsupraviefuirea unui toponimantic, într-o formà grecizatà,. Neatestaroa în antichitatea denumirii Constantia(nu Constantiana)ne împiedicà sàtragemo concluziefermà. 32I)ecei 197t: 2I 8. Vezi Schremmlgtl: I 6, nota 34. çi $L Bernee1971:163-164. slntitlul atestatlafinelesecoluluialXJea (Popæcu1994:421-433). çiscopului deA,:
ToPoNIUIÀ
103
Açadar,doar o micà partedin toponimiaanticàa fost pàskatàde populalia rornanicàde la DunàreadeJos-Disparifiacelormai multeoraçea fàcutcanumeleOetocatiteli sàfie uitate 1n mai maromàsuràdecâthidronimele.Remarcàrqtotodata"concentrareatoponimelor mogtenite în douà zone sud-dunirene: ln nord-vestrl Butgarieff, p" melul dobrogean el Dunirii. çi Esteinteresantcà acesteasuntregiunile În cerepopûlrFe româneescl .o numeroesà ln EvulMedlu. ""Lti"
'Ën'+t{i.r
1966:216subliniacâ çi-aupàshatnumeloanticerâr:riledinte Timoc lanha. çi
CAPITOLUL III
naBrrArfrl, sr Dronul,nE r[aTÀ SI]BCAPITOI,T]L
I
Ltlltrnuf nivel urban al orarelor ri lortificatiilor provinciile
din
de Ia lDunàrea de Jos
Prn"tot de la cares-aplecatîn mareatranzitieculturalàa secoluluial VIIlea a fost o civilizafiede tip urban.(Înlipsa altei terminologii,sunternnevoiti sàfolosim aceastisintagmà pleonasticà).Provinciile romano-bizantinedela DunàreadeJosaperfineau lumii dezvoltete în jurul oraqelordin spafiulmediteraneen,chiar dacàeleseeflau la periferia acesteilumi. (Situarealor la periferiea frcut ca çi barbarizarcalorsàfie mai rapidàçi mai intensà). Civilizalia de tip urban s-a mentinutatâtatimp cât au existatcondiliile careau fâcut-o posibilà:existenlauneiautoritàfistatalesolide,o situaliedemograficà bunà,legàturicomercialo frecvente. intenseterestreçi maritime,absenfaunor atacuridevastatoare Situaliaa începutsàsedeteriorezelncâdin wemealui Justinian.Au existatcâtevagftrve atacuribarbare(în 550çi 558/559),careaufostconjugatecu o aploapecontinuàstarederàzboi purtatde Imperiupe mai multe fronturi çi cu o seriede epidemii,careau accenfuatcriza demograficàprovocatiideconflictet.Totuçi,civilizaliadetip urbans-amai menlinutun timp în provinciile de la Dunàreade Jos,çi dupàmijlocul secoluluial VIJea. Efectelecnzeiînceputeîn timpul lui Justinianau devenitvizibile abiaatuncicândatacurileavaro-slaveauprovocatdistrugereasistemuluidefensival Imperiului de la Dunàreade Jos. În acestsubcapitolne propunemsà prezentiimaceastiiultimà perioadàde viatà de tip urban,açacum poatefi reconstituilàpe bazacercetàrilorîntreprinseîn oraseleçi fortifica,tiile din DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi ScythiaMinor. Prin nivel urbanînlelegemacelefazedin cronologiaunei açozàricarepot fi caracterizateprin: - funclionareaedificiilor publice(laiceçi bisericeçti); - existenfauneivieli economiceçi a uneicirculalii monetareintensel - menlinereahabitatuluidetip urban(constructiioràçeneçÎi,nu locuintedetip rural, bordeie), precumçi a tramei stradale. Nu includemîn aceastiienumerareçi menlinereafuncliei militare a açezàrilorurbane, deoarece în maimultccazuripoatefi zurprinsàcontinuitateaviefii detip urban ,sidupà încetarea funcfiei militare. C.azulpecareîl cunoaçteincelmai bineestecel al cetàlii Flalmyris(Murighiol, jud. T[lcea). Nivelul 12, datztaproximativîn timpul lui Maurikios (parfial çi subPhokas)este un nivel urban (ultimul). El esteînsàulterior momentuluiîn care a fost dezafectalào parto a incintei,caunnarea unui atacpetrecutîn intervalul576-586.(VozicapitoleleIII. 2 çi IV. l). Consideràm,deci, cà, în principiu, pot h deosebitetrei faze 1n evolufia açezirilor urbanedin secolulalVl-lea: tCbaranis1959:39; Ditten 1978:120.
ULTIÀ{I.'L NIVEL URBÀN
105
l)- açezare urbanàcu funcfiemilitarà; 2)- aqenreurbanàfârà funcfiemilitarà; 3)- açezareruralizatà,. Problemelelegatede a treia fazà vor fi discutate1nsubcapitolulurmàtor. Desigur cà aceastiidistincfie po careo operàmîntre cele trei fazeare,mai ales,un caractermetodologic. S-a lntâmplat adeseorica ruralizareasà coincidà (cronologicvorbind) cu încotarea funcliei militare. În ordinelogic4 1ns4estevorbadedouàfenome,ne distincte.Aceastiitipotogiea evoluliei de la fortificafio la açezar€ruralà a fost sesizatiide Vasile pârvan, în cazul concretal cetàlii Uknetum.Celetrei perioadede locuiredin secolulalVl-lea eraudefiniteastfol pârvan: de l)- o perioadà"curatmilitàreascà"; 2)- alta cancteizatâde "bogàfiaelementelorde viafà casnicà"; 3)- ultima,în careseobservà'totalabarbariea construcfiilof'2. Celolrei perioadecorespundcolortrei fazepe carele-amenuntatmai sus. Viaçade tip urban romano-bizentini e fosf h primutrând un rezultat el comerfului desfâçuratpe distante mari. De aceea,eaaputut rezistamai multii vleme acolounde seputeau menlinemai uçor legàturilecu restul Imperiului: în oraçolede pe litoral de pe malul Dunàrii çi (dar nu preadepàrtatede gurile fluviului). Din cauzainvaziilor barbare,comunicaliile terestro eraunesigure,iar unele drumuri deveniseràchiar impracticabile- precumcel de la Novaela Philippopolis,desprecareTheophylactSimocatta3 spuneacà de90 deani nu mai fuseseutilizat (adicàde la lnceputulsecoluluial VIJea). 1nschimb,navigaliape MareaNeagrâ pe çi Dunàrea fostmai pulin stânjenitiideatacurilebarhrilor. ImperiulBiàntin a pâsfiatzupremaliasa maritimà çi 1nsecolelourmàtoare.Doar aceastiithalassocraliebizantinàesteîn màsuràsàexplicemenlinereacontrolului imperiului asupraunor punctedepe litoralul vestical Màrii Negre,în secolele VII-VIII (vezi capitolulIV. 2). Prin urmare,estedeînfelesde ceviala urbanàa rezistat mai mult în oraçeprecumTomis,Callatis,Odessos, Histria,Durostorum. ViaTade lip urban nu a încetatbrusc çi în acelaçitimp în toate açezàrile.A existat o perioadà de henzifie, 1n care elementelede viafi urbanà au coexistet cu cele specifice pentru açezàrileruralizate. Aceastiiperioadàdetranzifies-aîntinsde-alungul câtorva decenii. Au existatlncercàrido men{inerea vechiuluitip dehabitaturban,în perioaÀ in careo asezare, în ansamblulei, era ln curs de ruralizare.Amintim, în acestsens,cà laArgamum, în campania arheologicàdin 1995,s-a descoperitpartialun edificiudatatla începutulsecoluluial VII-lea, carear puteafi o bazilicà.Deçi construitînto-otehnicàrudimentarà(ziduri legatecu pàmânt), acestedificiu ateslàexistenfaunor preocupàrispecificopontruvia{a de tip urban, nu pentru o as,ezare ruralizati. De remarcatcàaceasta seîntâmpla1nwemeacândbazilicanr. 2 delaArgamum eratransformati în spaliude locuit'. Deçi informafiile arheologicepublicatenu sunt decâtîn câtevacazuri suficient de amànunfite,putemefectuao compara{ielntre momenteledesfiirçit ale fazeiurbanea mai multor oraçedin provinciile de la Dunàreade Jos.Acestedatesun! eviden! aproximative,ele fiind fixate doarpe bazamomentelorcânds-aupetrecutdistrugeri.
2Pârvrn 1914:402-403. 3Th.S:VIII.4. 5.(FHDRII: 551; trad.Mihàescu:l6t). aE Topoleenu"comunicare la Sesiunea"Orgame/Argamun. 30 deani dela reluareacercetirilor", Instit't'l de ArheologieBucureçti,8 noiembrie1995.
i 06
CÀPITOLUL M
Fr|[m
[vï
..,*èY;ij::. Y. Ei:]i':._Jw.Ëd ii.i{ ;:
I
Aquis (Prahovo)
586
2
Argamum(Capul Dolojman)
614(?)
Coja 1972: 37-40; informalii Topoleanu
3
C.allatis(Manæha)
614Q)
Theodorcscu 1963:271;Sâmpetru1971:
Jankovié 1981:213. F.
230-23r. 4
Capidava
circa578
5
Carevec
614(?)
Vaklinov1973:199;Pissarev1990:825879; Idem, "Godi5nik na Muzeite ot SevernaBilgarija", 17, 1991:7-17.
6
Dinogetia(C'awàn)
559
A. Barnea 1984: 342; Popovié 1982:
C-ovacef I 988-1989:I 9l - 196.
s59.
7
Flalmyris(Murighiol)
8
Histria
614(?)
9
latrus(Icivina)
circa602
t0
Marcianopolis@evnja)
614(?)
1l
Novae(SviS'tov)
circa602
Parnicki-Pudelko I 990:33-35.
t2
Oescus(GiSEn)
586
T. Ivanov,în LimesXIV: 921.
ta IJ
Ratiaria(Arùar)
586
Velkov 1966:170.
t4
Sacidava(Dunàreni)
602(?)
15
Tomis (Constanfa)
6t4
începutul sec. Zahaiada 1987: 104; Zal:rlt'radel99l: vII 316. Petre1963:317-334;Petrel98l: 561; Suceveamr1982: 90-92; Domàneanfu, Sion1982:388-391. J. Herrmanrgîn "IatmsI": 13-14. B. Gerov,SB, 10, l97S: GB-70.
Scorpan1972:358-363;Scorpan1980: 65-7t.
Sâmpetul97l:230-231.
16
Troesmis(Iglila)
578-584
Baumann 1980: 172-l9l; OberlândorTârnovoanu 1980b: 253.
l7
Tropaeum(Adamclisi)
586
Bogdan-Càtiiniciu,Barnea 1979: 39. Sâmpetm 1994:18-53.
18
Ulmetum@antelimonul de Sus)
586
Pârvanl9l4: 277-294, 400-403;pârvan l9l5: 267-268;Pete I 963:334-335.
ULTIT{ULNML TRBAN
rc7
În legàturàcu uneledintreoraçelementionateseimpuncâtwalàmuriri. Datareasfârçitului ultimului nivel urbande la Histria (N.V, prima fazà)în 614 seînterneiazàpe datacelei maitârzii monede,careneperrnitesàlegânnsftirçitu!acestuinive! demareleval de atacuriavaro-slavedin 614'619. Nivelul respectiva avut caracterurban, càci s-a constatatrefacerearelelei stradale dupàdistrugereasuferiûlanterior,1n5935.De asemenea, în prima fazâ,aniveluluiV a continuat activitateaconstructivl.Cartierulcomercial('sectoruleconomic")çi-apàshatpedeplincaracûerui urban; acolo a fost reparatàqi o bazilicà.În sectorul"Ternplu", locuinple din nivelul datatcu monedodin 613-614aveauîncàferestrede sticlà. La Capidav4încetarcafazeiurbaneestereprezentatiideo distrugeresuferitji în intervalul 578-584.Fortificaliaridicatàulterior (peun sfertdin suprafalaanterioarà)nu mai eraun oras.La Ilalmyris, ultimul nivel urbanestenivelul 12, carca urmatdupàdistrugereasurveniûiîn acelaçi interval578-584.Nivelul 12nu a avutun final violeirt.Ultimul nivel urbande la Lllmetumeste datat pe bazaunei monededin 583/584gàsitii în stratul de incendiu careprecedenivclul de locuireruralizatii.Mai complicatiiestositualiade la Sacidava.Stratigrafia cronologiapropuse çi de C. Scorpanau fost contestatede P.Diaconu6.Estecert doar faptul cà o monedàdin S9qTOOO oferàun lerminuspost quempentrudistrugereaunui nivel, caredupâC. Scorpanestenivelul fI. Nivelul I (ultimul urban,potrivit autoruluicercetilrilor)ar fi fostdistrusîn 614,iar dupàel ar mai fi unnat alte douâniveluri, ruralizate.Totuçi,nu s-auprozentatdoveziconcludenteîn sprijinul caracteruluiurbanal nivelului denumitI. De aceea,estemai prudentsà datiim încetareafazei urbanede la Sacidavaîn jurul anului 602.Nici o fortificatiede màrimemediede pe limesnu çi-a mentinutcaracterulurbanpânàîn 614 çi nu vedemde ce Sacidavaar fi o excepfie. Din dateleprezentate mai susreiesecë,în oraçeledin provinciilede la Dunàreade Jos, ultimul nivel urbans-a menlinu! în unelecazuri,pânà1nal doilea deceniual secolului al WIlea.Estcvorbadeoraçele:Tomis,Callatis,Histia, Argamurqldarcianopolis,ôrevec. (Ia acesûoa semai adaugà,eviden! çi oraçelecarenu au dispàrutîn perioadaulterioarà:Odessos Durosçi torum). Observàmc[ viefa urbenà c-a putut pistra mai mult timp 1n special pe litoral. Carevecçi-a datoratsupraviefuireamai lungàamplasàriisaleîntr-o zonâmai înal6. Majoritatea oraçelorçi fortificatiilor s-aururalizatlnsàîn ultimeledouàdeceniialesecoluluialVllea. Acest fenomende discontinuitateestecontemporancu cel care a fost constatatîn cazul circulafiei monetare.Estefiresc,deoarecemodificârile surveniteîn tendinlelecirculaliei monetareau fost legatede declinul economieiurbane,nu numai de conjuncturacreati de invazii.
t În 593a luat sfâçit nivelul rv B, în urmaunui atacslav(vezi capitolul I, p. 2l). 6Diaconu1980:123-130.
SI]BCAPITOI,UL Ruralizare
2
Ruratizarea esteunprocescarepoatefi constatatln mai multeperioade arii geografice. çi El reprezintiitoateacelesitualii în caredeclinuleconomiei,autoritiiliistatale O" çial "irrlti,"li"i tip urbana provocato mutatie(treptatilsaubruscâ)a civilizaliei în diverseteritorii ale Imperiului Roman.În secoleleIV-V[, acestfroces deruralizare. ,uprin, treptatprovinciodupàprovincie, pe màsuràce acesteaieçeaudin componenlaImperiului. Ruralizareas-a pefrecut çi în Dacia secoluluial fV-leat,çi în BritanniasecoluluialV-lea,precum în provinciili decarene ocupàm, çi începânddin a douajumàtatea secoluluialVIJea. Uneori,declinulurbana fostpa4ial (oraçele au supraviefuitca sp1lii fortificate qi ca sediiepiscopale),da4 în celemai multe cazuri,a existat vrr hiatus între oraçeleromaneçi celemedievale,.utu uu fost reîntemeiatope aceleaçi amplasamente'La Dunàreade Jos,a douasituafiea fost aproapegeneralà.Excepliile vor fi discutate1n subcapitolulurmàtor. Dincolo de aspectelespecificepentru fiecarezonà,ruralizareapoatefi definità prin urmàtoareletràsàturi: - decàdereeconomicàçi reduceredrasticàa circula{ieimonetarel - abandonarea edificiilor publice çi / sautransfonnarealor în spalii de locuire, depozitare, uneori chiar lnmormântare; - disparilia sauneglijareatramei shadale; - aparitiaunor locuinfede tip rural (inclusivbordeie); - refirgiereaunor locuitori din zonaruralàin aria fostului oraç; - mutareaîn intramurosa atelierelormeçteçugàreçti care anterior erau amplasatein afara cetiitii; sistemuluidefensivla noua^situafie - adaptarea (deexemplu,prin blocareaunor po4i); - degradareageneralàa nivelului de civilizalie çi çtergereadeosebirilordintre fosteleorasesi isatg.
'
Pescurt,dupào expresieintrodusàdearheologiabritanicà,setrecedela viafa oràçeneascà la'tiata în oras"2. ln Brilanniasauîn Daciapostromanà s-apufutobservacà ruralizareaa avut o a doua çi etapà:abandonarea vetrei.fostuluioraç çi deplasarea populagieiîn zona limitrofr, unde s-au formatroiuri demici açeâri ruralo.Foarteprobabil,ia fefs-adesftqurat m nli:zareaçiîn provinciile DaciaRipensis,Moesiasecundaqi scythia,în secolulal vll-lea3. rVezi,în special, E. chirili, N. Gudea,'Acta Museiporolissersis-,6, l9E2: 123-1s4. 2VeziD. A. Broolc, *Oxford JoumalofArchaeologt'',S, 19g6,l: 7'9. rAm discutatmai pe largdespreprocesulderuraliàe în'Medgcero lqF,4:4g44gs.
RUB LTZÀREÀ
l0g
În acestsubcapitolne preocupànumai trecereala modul de viatà ruralizat in interiorul fostelororaçe,ràmânândcadespredeplasàrile depopulafiesàvorbinl ding'-oanumitiiperspectivà, în capitolulIII. 5. Procesulderuralizarepoatefi reconstituitpebazacercetiirilorefecfuateîn oraçeprecum Histria,Tropaeunr,Ilalmyris, Ulmetumqi alûele.Pentrucomparafie,puton cita câtevaeiemple çi din zoneleînvecinate.Astfel, la JustinianaPrima(CariëinGrad),încàdepe la miitocut sccolului al Vl-lea au fost dezafectateclàdiri monumentale, pe amplasamentul lor apàrândatelieremestePopulafiadin cetates-a îndesi! din cauzar"f"giaçil,o, âin çugàreçtiçi locuinfe sàràcàcioase. împrejwimia.Toateacesteaau începutchiar în parteafinalà a domniei impàratuluilJustinian) carea nâzait sà facà din acestoraçceamai maremehopolàa PoninsuleiBalcanice! La finele secoluluilaVl-lea, termeledinætramwosdela CariëinCoa uo fost tmnsformate într-unspatiu de locuiq înconjuratcu un zid de apàrares. La Sirrriun\ dejadin prima jumàtatea secoluluial vl.-lea,o bisericàçi un cimitir din secolulalVlea au fostacoperitedeun mic cartierdebordeie Dacàaceastaerasitualiaîn douàdintre celemai mari oraçeale peninsulei çi locuinle modesto6. Balcanice,nu estede mirare cà mul e oras,e fortificalii d" l. t;;;;;, çi au càpàratun aspectpronunfatrural la finele secoluluialVl-lea. Acestaspectrural estereprezenta! bunàoarà, de aparilia,1ninteriorul oraçului,a unor locuin{ede tipiordei (semiîngrop"6ii;-f"d; ruralizareseintensificâfolosireazidurilor legatecu pàmânt,rudimentare.Àr"-*"" construcfii au existatçi în fazaurbanà,dar nu erauatât de frecvente. Una dinfre tràsàturileprocesuluide nralizare a fost refugiereain oraçea populaliei din zonaruralà învecinatil,cale a aduscu ea modul de viafà careliera spocific.pentnr putea a fi adàpostitîn intramurcsacestsurplusdeoameni,a fostnecesarà suplimentarea spa,tiilordàstinate locuirii, astfel cà multe edificii çi spafii publice au càpàtatu"""sà destinalie.1n unele cazuri, màrit suprafala fortificatl prin ridicarea unor valuri în afaraincintei - ir".u- la Histria în 1a fazaY (dupà 593)8.La Capidava,pentru a beneficiade apàrare, civilà s-a mutat în "ç"-*. fortificafiei mari, care la sfrrçitul secolului paliul aluJea nu mai avâ functionalitatemilitaràe. lndesirealocuirii a determinatqi renuntareala spaliulliber din spateleincintoi,carea fost folosit pentru ridicareade caseadosatela zidul de incintà (la Tropaeum,Histria în alte locuri)ro. çi Foarteinteresantestecà acestlucru nu s-a întâmplatdoarîn cazullocalità1ilàrmari, ci çi în cel al unor mici fortificatii, careinilial aveaudoar destinafiemilitarà. Sltualia a fost semnalatà la FlajduëkaVodenica (locuinlede lemncu cuptoaredetip pietrar)rr la SlatinskaRekarz.Atagem çi atenfiaasuprafaptului càadosarea locuintelorla zidul deincintii ssteo tràsàturà caractcristici pentru habitetul mediwel, întâlnitji ln diverseaçezàrifortificate din Evul Mediu. lntr-o fortificalie cu funclionalitatestrict militarà, açacevanu eraposibil. In oraçeleruralizate,vecheatramàstradalàa fost desfiintatàparfial, prin blocareaunor cài deacces,catr au fost folositepentruextindereaspafiuluide locuit.be exemplu,la Trolneum, o shadelàa fostblocatiicu douàziduriparalele,creându-se astfelo încàperelungàde4,70m13. 1n unele cazuri, s-a locuit chiar çi 1n spaliile careanterior erau destinateapàràrii.Astfel, la tP"prrié lr?" 500-501;Popovié l9S2: 563-564. tI. Popovié,inCariëin Gmd, Il:29?. 6Popovié1982:550-552. |La Histria, de exemplu.Vezi Succvcanut9t}z92. 8Pctrc 1981:56I Sucevernu 1982:9};popovié 19t2: 56l. ; eCovecef1988-1989: 195. toSâmpetru1994:lO2. ttPopovié1975:480. r2Jovenovié,Korré, Jenkovté 1985:3t2. rrA. Berner 1979:81, t8. Vezi çi Bogdrn{itlntclrq Mtrgineanu{lrstoiu
19?9:loGl07.
11 0
CAPITOLUL III
F{almyris,poarta de vest a fost dezafectatàdupà distrugereasuferità la sfârçitul nivelului l l (careestede pus în legàturàcu atacurileslavedin intervalul578-586).ln spatiulcircular din spatoleei (careserveadrept capcanà)au fost amenajatetrci vetre de foc çi o locuin!à, datatela sfârçitul secolului al VIJea çi la lnceputulcelui urmàtor. O altii locuin!à cu vaffi de foc s-a descoperitîntr-o încàperedin spateleunui bastioninterior al po4ii, lncàperocareîn vremeaîn carepoafia frrncfiona,aveaprobabil tot o destina{iemilitaràt1.Dealtfel, 1nimediataapropiere s-a constatatcà 1nnivelul 12 (datat,grosso-modo,1nepocalui lvîaurikiosçi phokas)s-a locuit pesteincintacarefusesedemantelatà (în acelsector),tot la finelenivelului 11r5.O situaliesimilarà a fost observati la Tropaeum.Poartade ves! careaveao importan!àmajorii, nu a mai fost refticuti dupà distrugereadin 586, ci a fost transformatil1nlocuinfà, prin construireaa douà ziduri de blocarer6.De assrnenea, la Ulmetum,intràrile po41idenord-vestau fost blocate,amenajându-seastfel o locuinlà. În acsstspatius-audescoporito vaffi de foc, ceramicà,fragmente de fier çi de sticlà, càrbuni,oasede calt7.La Novae,încâpereaturnului de nord al porfii de vest a fost transformatàîn locuinfà,dupàdisrugereazuferitii în jurul anului 602, cândpoartaa fost dezafectatirE.Blocareaacestorpor[ aratàcà nu se mai puteavorbi de viatà urbanà de o çi activitatoedilitarà. Situafianu denotiidoarpauporizatÊa,ciçi abandonarea unui anumit mod de viafà,cel urban. De asernenea, dupâcum am vàzutîn capitolul II. 3, uhelebiserici au fost abandonate çi transformateln spaliipentrulocuit (la Tomiste,Callatis20, Argamum2r, Nicopolisad Istrum22). Nu totdeaunaruralizareaa condusla o lndesirea populaliei in fosiele oraçe.În .r*t" cazuri (Histria23,flalmyris2a,Sacidava2s), ultimul nivel estocaracterizatde numàruIfoarte mic de locuinfe çi de rarefiereaspatiuluilocui! carenu mai ocupadecâto micà partedin aria vechii açezàri.Habitatul càpàtaastfçl aspectultipic pentnrun sat.Aceastàsitualie poatefi rezultatul declançàriiceleide-adouaetapea ruralizârii- deplasarea locuitoriloriinimpÉ3urimiçi constit'irea unor noi açozàrirualo,pe alte vetre. Evolufia de la fortificaliilo cu rol militar la açezàrileruralizates-a desftsurat în cazul çi fortificafiilor mici (burgt,castella),careeraufoartenumsroaseîn secolulal VIJLa care aveau çi un rol important1napàrareaprovinciilor.Cercetiirilearheologiceefectuatepânàîn prezent(destul de puline însà,în acesttip de fortificatii) au aràtatcà, adesàoi,ultima fazâ aexistenleiacestor castellaa avut un caractercivil çi ruralizat. provinciaScythia,estocunoscutcazulfortificafiei -Ïn de la ovidiu, de lângàConstanfa(un castellum de 69x53 m.), car€a suferit o distrugeredatatii post quemcu o monediidin 540/ 541. (Esteposibil ca distrugereasàfi fost provocatii de atacul kutrigur din 559).Dupàacoea,a urmatun nivel delocuirecu caractercivil, carea continuatpânà în secolulal VII-lea26 taCercetiiripersonale,1994, 1995. r5Zehrrhdc 198?:104. 16Prpuc1977:358. r?Pârvenl9t4:293. 16Prrnicki-Pudelko 1990: 3435. teCirjen 1971:339-346. 20Thcodorescu1963:279, ZBO-281. 2rCoJe1972:38. æPoultcr1988:86. 8f. Bemea 1968:474. 2aZahariedc1987:104. 2sScorpan l9t0: 129. 26M.Bucovalà,G. Papuc, "pontica",14,lggl: 2ll-216:Idem, MCd 15, l9g3: 353-354;rdem,MCA, 17, 1993 (parteaIl): 273-276.
RURALIZÀREÀ
I 1l
Situafia de la Nova ëbrn" esteçi mai interesantil.Fortificatia de acolo a fost distrusà cândvaîn secolulalVl-lea, la o dati carenu poatefiprecizztâ.lndati dupàdistruger,e,açezarea sivilà din extramr,rD,r s-acxtinsçi asupraariei fosteifortificaçii27. Studiereaunui grup mai marede castelladin zonaPorfilor de Fier (Boljetin, Flajduëka Vodenica,Smornaetc.) a condusla concluziacà, în secolulal VIJea, acesteanu erausimple cazàrmi.În ciudadimensiunilormici (subo jumàtatede hectar),ele adàposteau çi construcçii civile, inclusiv bazilici. ln acestecastella se locuia pormanent,ele fiind, dupà cum observa VladislavPopovié,"veritabilesatefortificate'2t. Cercetiirilearheologicedemonstreazà, açadar,cà în ultimele douàdeceniiale secolului al VIJea a începutdisparilia civilizafiei de tip urbanla Dunàreade Jos.Procesuls-a desàvârçit în primele douàdeceniiale secoluluiurmàtor.Ruralizareaa fost unadintre celemai importante forme de discontinuitateculturalà. Ea s-a corelatcu declinul producliei materialeçi cu cel al circulaliei monetareçi a awt ca ultim efect estomparer deosebirilor dintre teritoriul provinciilor Dacie Ripensii, Moecir Secundaçi Scythie, çi cel nord- dunàrean.
2?Milèev,Angelovel97l: I 13. 28Popovié 1975: 47E-482.
STIBCAPIfl}LT]I,
8
supravie$irea izolatà a lunor oraçe în cecoletevrr.tyrrr
Dnn catastrofadin al doilea deceniual secoluluial VIIlea, foarte puline dintre oraçeledin provinciile dunàreneau reuçit sà-çi continueexistenfapânâ în epocarevenirii Imperiului Bizantin la Dunàreade Jos.De fap! estevorba numai de Odessos,Durostorum çi, evenfual,deBononia. Deçidatelearheologicesuu! doocamdatii, sumare,sepoateafirmacu certitudinecâoraçul Durostorum a supravietuit în intervalul socolelorVII-V[. Esto adevàratcâ atacurile avaro-slaveau provocatcel pulin o distrugerea sa(eventualîn 586).Refugiereala Odessosa episcopuluiDulcissimusdeDurostorum(cândvala finelesecoluluialVl-lea ori la lnceputulcelui de-alVlllea)t indicâo as€m€,llea distnrgere,sau,mâcar,o staredegravâinsecuritate.Oricarear fi adevàruI,refacereaoraçului Durostorumestesigurà.Pânàîn 680, esteposibil chiar ca el sà fi ràmassubcontrolul Imperiului Bizantin,a càrui flotil continuasàsupravegheze Dunàreade Jos. Doar açasepoateexplicadescoperirea unui sigiliu al împàratuluiConstantinry dututupto*imativ în 679-68G.kvazia protobulgariloraprovocatdistrugerila Durostorum.S-adescoperito bazilicà incendiatii,a càrei devastaropoatefidatatà cu ajutorul monedelorde la ConstantinIV gàsite in situ!. Dupà 680, oraçula devenitunul dintrs celemai importantecentreale statuluibulglr. fn secolulal X-lea,el reapareîn izvoarelescrise,cu numeleDn'sfraa. În cazuloraçuluipontic Odessos,zupravieçuirea saestsindiscutabilâ.Incinta saa rezistat în toatil perioadamedievalà,iar oraçulca atarça ràmasun însemnatport, pàstratde Imperiul Bizantinpânàla sfârçitulsecoluluial VIIIJca. Seçtie,de exemplu,.e i-peotul ConstantinV l-a folosit ca escalàcu prilejul expeditiilornavaleîmpotrivaBulgariei.Numelede Vama,de origine slavà,a aparfinutinifial doaraçezàriislaveformateîn apropiereaoraçuluibizantins. PentruBononia,nu cunoaçtem cercetàriarheologice referitoarela secoleleVll-VI[. pe bazasupravieluiriinumeluisàuantic(devenitBdinu -vezicapitolulII. 4), s-apresupuscà el a continuatsàexisteçi în evul mediu,frrà întrerupered.FlansDitt€n a ernisipotezacàla Conciliul de la Lateran(649) ar fi participatun episcopdin Bononia(Vidin), pi nurn" LuminosusT. rI. Bamea 1968:460. 2L Barnea1981:625-628. rAngelova,Penéev19t9: 3E-43. aPentrusupraviefuireaoraçului Durostorum,vezi: I. Barner 19682444;Vellov 1977: 100;petrc lggl: 559; HowardJohnrton 1983:248;Gjuzelev l9t6 22. tVezi V. Velkov,înAlaen des)Q InternationalerByzantinistenkongrcss,Mûnchen, 1960:655-659;Veklinov 1973:209-210;Angelov l9t0: 68, 73. 6Velkov1977:88; Angelov 1980:69;Gjuzetev lgg6:22. TlXtten197t: llT,nota 6.
suPRÀvrETUrP.EÀ UNOB ORÂSE
113
Examinarealistei semnatarilorne aratii însàcà mai tofi participanfii erau din Italia çi Gallia, astfelcà Luminosusera,cel mai probabil,opiscopuldin oraçulitalianBononia(azi,Bologna)8. DespreNicopolis ad Istrum s-aafirmat cà a supraviefuitdupàmijlocul secoluluial VIIlea,pe considerentulcâ numelesàua fost moqtenitde cel medievalNikjuf ,dar ipotezanu este confirmatii de cercetiirilearheologice.În primul rând,prccizâm cânu poatefi luat ln discutie vechiul oraçNicopolis ad Istnrm, car€a fost distrusîn secolulal VJea, ci doar mareaaçezare fortificati do la Carevec,situatiila sudde fostul omçroman(lângàVelikoTàrnovo).La Carevec a fost transferatçi sediulepiscopieideNicopolisad Istrum,1nsecolulal VIJea. În cetateade la Carevec'afostidentificatun niveldelocuiredin secolulaIVII-le4 datatcu monededela Heraklios (seafirmàcà"din primajumàtatea secoluluialVIIJea", ceeaceestedeverificat).Acestnivel a luat sfrrçit prinh-un incendiugoreral, dupàcareoras,ulnu a mai fost refàcutro.Deci, Nicopolis ad Istrum (respectiv,Carwec) nu poatefi inclusprintre oraqelecareau supraviefuitîn secôlele ul-VIII. În imeaiata apropierea teritoriului dc care ne ocupàm,au mai supraviefuit orasele Messernbriaçi Serdica(poateçi Singidunun\carca primit noul nume,Belgrad,în secolulal D(lea).Nu esteexclusàmenfinereaviefii urbane(în forme,eviden! decàzute)çi in alte oraçede pe litoral, precumTomis sau Callatis, dar cercetirile arheologicenu au adus pânàacum nici o probàîn acoastiiprivinla. 1nlegàturàcu soartaTomisuluiîn aceastiiperioadàîntunocatii,existii unoledateoferite de ianoareleliterare. Douà pasajedin cronicile lui Nikephorçi TheophanesConfessorau fost invocateîn sprijinul ipotezeisupravieluiriioraçuluiTomis- ca açezareruralizatl - de càtreIon Barnearrçi Emilian Poposcur2. 1nambeletexte esterelatati frrgalmpàratului JustinianII din locul sàudeexil, dela Chersones (în 704).Ambii cronicariafirmàcà"dela Phanagoria(Taman), JustinianII s-alndreptatcàtreTomis(etçT6prvrcaivoûpevou, rcrpo,0ol.doolov rorfrl.oe)r3. 26copfov S-aconsideratcàacest"saf '$gcopiov) ar fi Tomizuldob,rogean. În realitate,din doscriereaitinera_ riului reiesscà JustinianII seafla tot în Crimoea,deoarece,mai doparte,Nikephorosafirmà cà JustinianII a ajunsla Symbolon(Balaklava),iar apoi la Nocropile.De acolo, el a plecatcàtre $rile Dunàriira.Nici màcarnu estevorba de o altii localitatedenumitàTomis. Dupà cum a aràtatrecentV. Tàpkova-Zaimova,lnmanuscrisulVaticanus 154/XII b al cronicii lui Theophanes nici nu aparenumelede localitate,ci sintagmaeTçordprv, adicà "1n strâmtoare".Forma consomnatà 1neddii esto,deci,o coruptelàts. Existii însàaltemàrturii caredernonstreazà cànumeleTomisuluieraîncàviu în rnemoria colectivà, în secoleleIX-X. Nu ne referim la murlionaroaepiscopieide Tornis în listele de episcopatelntocmiteîn secoleleVII-IXr6, càci aceastaesteun anacronismrozultatdin copierea mocanicàa unor liste mai vschi. Izvoarelesigure- acteleconciliilor - nu atestilopiscopiade Tomis în secoleleVII-X. Avsm 1nvedere,1nschimb,un toxt aparlinândcàlugànrlui german WalafridStrabo(secolulal IX-lea), careîi nurnea'tomitani'peunii dintrelocuitorii Dobrogei tMenri 1901:vol. X, col.867/868, 116711168. eBclcvliev 1966:2l Ç215 Schnmm g8l l : 305-306. ; roVeklinov1973:199;Poultcr lgtit:9?; piscrrcv 1990:E75-g79. rrL Berner l97l:9; I. Bernee l99l:278-279. rzPopescu1994:282. '3Theoph.:1,373(a.6196)(FHDRII: 621);Nitc: 4l(FHDRII: 627). cum aratiiçi Minucu-Ademeçtcanu1991:300.Veziçi nota l7 în FFIDRIIz 621. tillD-p" P. Diaconu,"fstros",7, 1994:353-354. 16Darrouzèr 1981:205, 217,242, 250,265;FHDRII: 639. r?FHDR II: 1|l.YenDieconuo Nisturcl 1969:448450.
114
CAPTToLUL lrr
("sci!i"), careeraude origine goticà(ei mai pàstraulimba gotl în liturghie)t?.De asemenea, existenlaa doi mitropolili deTomisln secolulal Xl-leat8.Titulaturalor recenta fost semnalatii exprimâreluareaunei tradilii, dar nu poatefi interpretatiica o'unindiciu al continuitÈi1ii açezàrii pàstràrii perioada al caracterului ei urban chiar în de decàdere din cursul sec.VII-X" - aqacum çi apreciazâ,Ion Barnea.C" çi màrturialui WalafridStabo, titlul purtatdecei doi mitropolili atesti doar supravieluireaamintirii numelui oraçuluiîn mediile intelectuale,nu çi existenlaftrà înterupere a localitiilii. Cercetiirilearheologiceefectuatela Constantanu au reuqiqpânàîn prezen\ sàsurprindà urmeleunei locuiri ulterioareprimelor douàdeceniiale secoluluiaI VII-lea, cu excepliaunei açezàridin secolulal lX-leate.Edificiul cumozaica fostdistrusînjurul anului 61420;este posibil caîntreguloraçsàfi fostpracticdistruscu aceaocazie.Nu existàvreoprobàîn sprijinul afirma{iei lui GheorghelvIànucu-Adameçteanuzr, cà Tomisula fost distruspe la 680. Singurelemàrturii ulterioareanului 614 suntmonedeleprezontate 1nsubcapitolulII. 2, carenu presupunîn mod obligatoriuo açozarede tip urban.indirect sepoateadmitesupraviefuireaportului Tomis,care eranecesarca escalàpentruflota bizantinàcarea fost în repetaterânduriprezentilpe Dunàre,în secoleleVII-Vil. Nouaaçezarccu caracterprotourban,Constantia,ar fi apàrutpe la mijlocul secoluluial XJeaz2. Dupàdestràmarea limes-aluiaucontinuatsàexistedoaroraseleDurostorum,Odessos, si poateBononia.VechiulTomisa supravieluitcel mult ca o açezaroruralà.Au rezistatdoar oraqe situatepe Dunàresaupe litoral. Comunicaliileterestreerauatât de nesigure,lncât contactele economiceindispensabile pentruvialaurbanànu semaiputeaumenfinedecâtpecaleaapei.Dupà constituireastatului bulgar,Durostorumqi Bononiaau devenitoraçebulgàreçti,iar Odessosa mai ràmasîncàun secolsubautoritatebizantinâ.
ltf. Bernea1991:280-281. reMànucu-Adameçteenu 1991: 302. 20Sâmpctru l91l: 224-225,230-23I .
SIIBCAPITOI,UL
4
açczàrite F ci'ofurrere de ta rrnnàrea de Jos din cecolele VII.!rIII A. Gultnra Ciurel
T\ L)e pe la sflirçitul secoluluial vJea, pe kritoriul Muntsniei s-a ràspândito culturà cap'ctsnu.tâdefolosireaceramiciilucratola roaù rapidà,de hadifieromanàprovincialà.Aceastii ceramicàera lucratiiîn akliere locale,de cànemeçterispecialiàgir. o partedin ceramicàera lucrati cu mâna,aceastafiind de tradilie dacicâ.Lr.rte culturà a fost denumitil .,Ipoteçticândeçti-ciurel", d"pj n{:le a trei aç12àricareau slujit la identificarea ei. în ceea veçte,urmându-lpe PetreDiaconu,preferàmsà folosim denumirea ..cultura ce ne pride ciurel,, (vezi Introducerea,p'2).cultura Ciurel are analogiiîn Moldova (cultura costiça-Botoçana)çi Transilvania(culturaBratei), dar teritoriut propriu-zisderàspândire al ei esteMuntenia.Nu se cunoa$enici o descoperire tipicà pentruaceastà culturà,la vestde olt. Açezàrilesuntconcentrate În câtevagrupuri: Subcarpalilor de crrrburà, pe æritoriul çi în proajmaBucuregilor, în \zona. câmpia Burdea2'cele mai importanteaçlznri r-uudrr.operitla: Bucureçti-ciurel, Bucureçti-str. soldatGhivar\Budureasca (ud.Prahora) D-ulceanca fiud.'rehrman), Çima(ud.prahora),Bàle,ni Radovanu(ud. Càlàraçi). fiud' DâmboviTâ), Açezàriiecuprindeau, de'obicà,20-30de locuinlo semiîngropate'De fapq au fost distinsedouàaspecteregionale, carear puteafi considoatechiar douàculturi diferit€: ciurel çi cândeçti3.aspe'ctutc#; ,rt, inramit în coirtrulMunteniei. ln açezàrileaspectuluiciurel, locuinfeleaucuptorulscobitîn pàmân! iar ceramicaosteaproapeîn exclusivitatefrcutà din pasti cu nisip. Aspectul cândeçti'(din nord-estulMunteniei çi sudul Moldovoi) esto caractenzztde locuinlelè cu cuptor âe tip pietrar çi de ceramicaftcutii din pastiicu cioburipisate.Mai poatefi definit un al t aspec!Ipoteçti,specificpentru çi vesfulMuntenieia. "ituu Ritualulfuneraral purtiltorilorcultuii ciurel estefoartepulin cunoscu! deoarece cercetiirile arheologice- deqiintense- nu au condusla descoperirea decâta foartepufinemormintecaresà poatiifi atibuite acesteiculturi.În ariaasezâriiDulceancarv (din secotutatvt-tea) auapàrutdouà mormintode incinerafltd" copii, aftatelâlq.: locuinfàr. Necropolado incineraliede la Sàrata Monkoru estedoarinfluenfatl de culturaciurer (vezimaijos). Nu avemgaranliacàmormintele deînhumatiedelacepturqjud.Prahovaçirruneni,jud.Buzàu(separe,orientate v-E)6,datateîn secgl:levl-g: aparfinutpurtiitorilorculturiiôiurel, deçiesrefoarreprobabil sàfie aça.Mai ' Dolineccu-Ferchel9t4: 137. 2Yezibartadin Dolincscu-F,erchc l9g4: I 23,tg. l. sDiaconu19932299. arcodorcccu1964:498; conça 1973a:202-207;comçet97sr:172; comça r9B7:226. 5llolinescu-Ferchc 1992:I 33-I 34. 6Teodorcscu l97l t r r2; Teodorescu lgzl b: 1043;comçar9z3 a: 2r0; Fiedler 1992:gg. TFibuladigitatà din inventarde la Prunenieste,probabil,din secolulal vl-lea, fiind detip B V iar cercelulde
116
c.ÀPrroLUL m
sà fie aça.Mai existàun mormântdescoperitîn aria aspectuluiculturalCândegi,la Coroteni, jud. Vrancoat.Acestase afla lângàvatrade foc (pietrar)a unei locuinledin secolul VI-VII. Scheletul(orientatV-E)segàseadeasupra uneiSropicilindrice(adâncàdeâoi metri). Subbazinul scheletuluis-adescoperitun vaslucratcumânqiar în pàmântuldeumpluturàauapàru1fragmente ceramicedin secolelevl-Vll. Situafiastratigraficà lngàduiedatarea mormântuluiîn secoleleVlVII, deoarecenu s-aconstatatnici o interventieulterioarà.Nu çtim însàce càutamormântul1n locuin!à. Din desençi din informaliile autoruluicercetilrilornu rpzultii adâncimeascheletului fafade nivelul de càlcareal locuintei.În oricecaa sepoatepresupunecâpestegroapaexistentà (datatàlarg ln secoleleVI-VII) a fost suprapusmormântuI,iar ulterior, toi in secoleieV1-VII, a fost ftcûil locuinfa. Cultura Ciurel a fos! dupàcum spuneam,caracterizatiide folosireaceramicii lucratela roatarapidà- o ceramicàdesorginteromano-bizantinà, carecopiad (çi simplificà)formelevaselor de uz curentdin provinciile dunàrene.Aceastàcoramicàeraprodusi 1naçezariieculturii Ciurel în toatesiturileculturii.S-aconstatat çi a fostdescoperitii diminuareaei dupàmijlocul secolului al VIJea. Calitateaceramicii s-a degradatpe la sftlrçitul socoluluial Vl-lea, concomitentcu creçterea ponderiicategoriilordecalitateinferioarà(ceramicaluqatii cumâna cu roatalnceatà)e. çi Ceeace ne intereseazà în acestsubcapitolnu estotipologiaceramiciilucrateia roatarapidàro,ci faptul câ aceastiiceramicàatestiio vialà economicàçi un standardde viap mai ridicate decât celealeteritoriilor barbarcmai lndepàrtatodeDunàro(Moldova,deexempiu).Ceramicalucratii la roatarapidàeraprodusà1natelierespocializate,caresatisfàceau nevoiÈ unui marenumàrde oameni- coeace presupuneexistenfaunui comerfcu ceramicàr. Purtiltorii culturii Ciurel cunoçtoaureducereaminereuluide fier (existândchiar açeâri specializate, precumceadela $irnat2),iar ln mai multeaçezàris-audepistaiatelieredeprelucrare podoabelor a de metal prefio-sori de bronzr3.S-audescoperitçi ou-"ro"r" importuri romanobizantinota,inclusivmonede.ln general,peteritoriulMunteniei,circulatia fostintensà în tirnpul dezvoltilrii acosteiculturi, 1nspecialîn primeledouàheimi alesecolului " -oo"t"ràalvl-lea (vezi subcapitolulII. 2). Toateacesteapresupunexisknfaunor schimburieconomicedestul deactive. De producfiameçteçugàreascà a acestoraçezàriaveaunwoie, ln primul rând,stipânii (avarii slavii). Fierul çi armelecareputeaufi prelucratedin acestfier eraucu atâtmai necesare, çi cu cât Imperiul Romano-Bizantininterzicea exportulfierului bnrt çi al armelorîn teritoriul barbar.De aleSenga,-ltelierelelocalesatisfrceaupa4ralcerer€adopiesevestimentare, obiectedeprestigru çi de cult (fibule,cercei,cnrciulip erc.). Dupàcums-amaiafirmatrs,culturaCiurelroprezintiio prelungireîn Btbaricrsna culturii romano-bizantinede la DunàreadeJos,ln formemai rudimentare.|n ciudamodestiei asezàrilor, avemdea facecu o populatienu doarsodentarà, ci çi purtiltoareaunui mod deviap mai apropiat decel al lumii ruraledin provinciiledunàrene,decdtdecol al slavilorcare-çilncepeau instalarea ln Europade Sud-Est.De fap[ soartaacostçiculturi a fost legatàtocmaid. urràrit" invaziilor slavilor, d: pàtrundoeaacestoraîn ariaculturii çi în regiunileînvecinato(vezicapitolulV). :dit Inû-o pnmà faza'declançatiimediatdupàmijlocul secoluluialVl-lea" în açezàrileculturii Cirnel ta ceptura sedaûeazà în secolulal Ml-lea. --_--8Bobi1981:112. 196t e: 358;zeherh lgTr:279;Ilolingcu-Fcrchc l9t4: 130,133,135. ]-comçe toVeziTcodorcccu 1964:4Ag49 S. It llolinescu-Ferchc 1984:I 37. olteenr4 N. Ncegu, D. Çeclàmen, SCIVA 32, 1981,2:227-229.yeziçi Teodor1996:lGl7. '2ÇL uYezi,în special,Teodorcccu 1912:73-97. tallolinescu-Ferchc l9t4: I 37, l4l -142. 15Teodoreccu1964:498.
À$EZÂRrLE DrN SECOLELE Sr CIMrI1RELE Vrr-vlrr
n7
aupàtrunslocuitori slavi.Ace$ia locuiau,deobicei,în cadrulaçezàrilorautohtoro, p€ la periferia acestora.Prezentalor esteaûestaûi în specialde ceramicalucratàcu mâna,de tip I(orceakr6. Infiltrarea acestorprime elementeslavonu a schimbatpreamult înfi1içareaaçezàrilorde tip Ciwel. Nu elesuntràspunzàtoare desfilrçitulculturii, càcialogeiriirespectivifonnauo minoritate - sau,1norice î'a4 o populafienu foarte numeroasà,catreera instalatilpe lângà açezàrile autohtone.Existau,eviden! çi comunità1islavedesinestiitiûoareçi ràzboinice,stabiliteln unele regiuni ale Munteniei,de felul celorpomenitede TheophylactSimocattaori de Menandorprotector.Sunt^Sclcviniile,de carene vom ocupa,în mod special,ln capitolul tV. 5. Nu avemînsà nici un indiciu cà acestegrupuri slavear fi provocatdistugeri catastrofaleîn açeârile culturii Ciurel.Vedem,dimpotrivà,càaçezàrileculturii Ciurel,caneaufostcercetatecumai multàatenfie, au supraviefuitfàràproblemope parcursulsecoluluial Vl-lea. Circulaliamonetaràa continua! la un nivel relativ neschimba!pânâîn ultimul deceniual secoluluialVllea. Numeroaseleimporturi romano-bizantine lucratà çi mai alesmaroacantitatede ceramicÈi la roatarapidàdeosobesc profundculturaCiurel de culturamaterialàa slavilor din secoleleVlVII. În cadrul culturii Ciurel, vestigiile slave(ceramicade tip Korceak penkovka)existii,dar çi zuntpufine.De aceea,culturaCiurel a fost atribuitii populatieinmanice, desceirdentÈi a dacilor liberi din Muntenia"a càror romanizarea lnceput ln secoleleII-III!7. Cu toate acestea,unii arheologiconsideràslavàculturaCiure|s. Poatecà definilia ceamai potrivitil a dat-oVladislav Popovié: o civiliza{ie intermediarii,mixti, car€ îmbinà elementeromanice(inclusiv dacice romanizato)çi slave,evoluatilînt-o zonà-tamponîntre Imperiu qpafiul nordic populat de çi slavire. Unii cercetàtoriconsideràcàaceastiiculturàseîncheiepela 60220,a1{ii oprelungescpânà la 68ffr, dar s-aexprimatçi ipotezacii unoleaçezâriar fi supravietuit dwà 6-8trr.îi pri"inla çi pretinseicatashofea anului 602, am aràtatîn primul capitol cât estede greçitii aceastàteorie. Limes;al a fost abandonatîn mai multe etape,pe carele vom aràtaîn capitoiul IV. l. perioada coamai dificilà a fost ceaa anilor 614-619.De aceeqconsideràm ce çf1n Muntsniaestemai probabilrn momentde discontinuitateprin deceniile2-3 ale secoluiuieIVII-tee. Pebazaceramiciiçi a altor obiectedescoperite, Victor Teodorescu a alcàtuito periodizare a eulturii în patru faze: 1- ultima treimea secoluluialv-lea çi începutulsecoluluialvl-lea; 2- primajumàtatea secoluluial Vl-lea; 3- a douajumàtatea secoluluialVIJea çi primeledeceniiale secoluluiaIVII-lea; 4- secolulalVIIJea, darnu pânàla sfiirçitulsàu23. Datareaculturii lncàdin a douajumàtatsa secoluluialVJoa esteasiggrati de o fibulà cu piciorul întorspe dedesubtdin aceastiperioadà,din açezarea de la Târgçofl. Durroperirile mai recentede la Cireçanu(ud. Prahova)confirmàexistenlaîn Muntenia,insecolul alV-lea, a unui orizont arheologicde facfud romanicà,din carea luat na$t€reculturaCiurel2i. ' '" r6Teodorcrcu1971b: 1043; comçe 1973* 20G207;Musci l9t0:42742g. r?Nesor1964:39G39E;Tcodorcccu 1971e:104-130;Bôrzu 19t0: 79,84;Ilollnercu-Ferthe l9&{: ll7-147. r'lverncr l97l:.244; sorlln 19tl: 230;pohl rgtS: l2l; Ficdler t992:7g,87-gg. tePopovlél97t: 604,606. 2oDieconulfilg:167. 2rcomçet973 t:219; comçr l9z5 * 174;comçe l9B7:224;popovié1978:606. zlXmitrov 19t5: 120,l3l. Vezi çi Comçr 196ge: 356. 23Teodoreccu1964:488,496. 2itTeodorcccu 1971b: 1043.Pentu fibulà, vezi R Herhoiu, "Dacia,N.S.', 34, 1990:179, Abb. 3/55, cu încadrareacronologicà. 25v.TeodoreccgD. LichlerdopolrM. penqrv srndu, McAxvII, 1993,2:3g9.416.
118
cÀPIToLUL m
Datareaculturii Ciurelpoatefi fâcutà,într-o anumitàmàsurà,pe bazaobiectelordemetal descoperiteîn açezàrileei. Fibule digitate s-au descoperitla: Bàleni, Bucureçti-Bàneasa, Bucuresti-Dàmàroaia, Bucureçti-str.Soldat Ghivan, Bucureçti-Tei,Budureasca,Dulceanca. Exemplarelede la r)ulceanca,Bucure$i-Bàneasa çi sf. SoldatGhivanfac partedin tipul B III, celede la lJiileniçi Bucureçti-Diimàroaia din tipul B IV, iar celelaltedouàdin tipul BV. Toate celetrei tipuri apa4lnsecoluluialVl-lea, fâràposibilitateadea puteafi prelungitiidatarealor si în secolulaIVII-lea(vezip.6l-62).Açadar,nici unadintrefibulelèdigitateAescoleriteîn contexie careaparfincu certitudineculturii Ciurel nu sepoatedataîn secolulal VIIlea. putem conchide câ,màcardeocamdatà, nu secunoscfibule digitatedescoperiteln mediul culfurii Ciurel, caresà poatàfi datateîn cursulceleide-apatrasalofazn(dacâurmàm cronologialuiVictorTeodorescu). Aceastl constatarepoatefi înleleasàcaun indiciu al modificàrii modoi / saua standardului de çi viafà al purtÈitoriloracesteiculturi, dar, la fel de bine, poatefi consideratilun reper de ordin cronologic.De asemenea, mai observàmcà în açezârileculturii Ciurel nu s-audescoperitnici catarameîncadrateîn tipurile Sucidava,Salona-Histria,SyracusqCorinth,pâpa,Boly -t"l*"r. Acesteaaparînsàîn mormintelede incinera{iedin secolulal Wl-lea, de la BaitaVerde çi Sàrata Monteoru(vezi p. 4?-45),precumçi ln açezàrilecontemporanedin Moldova,de la Boioçana çi (ambele,datateînfazatfitzie,încarepredomiù ceramicaslavà).Desigur, Dodeçti26 cataramele sedescoperà,de obicei,nu în açezàri,ci mai alesîn morminte.Totuçi,nu putem-ignora absenfa acestorpieseîn mediul culturii Ciurel. La rândullor, cerceiidescoperigi în situri ale acestei culturi se dateazàexclusivîn secolulal Vl-lea (tiparelede la Bud'ureasca2T). Tiparul de la Budureasca era folosit pentruproducerea uno..r.r.i cu pandantivinelarajuâq caresuntun prototip al cerceilorcu pandantivstolat.ajuo! În cadrulaçezàrilorde tip iiurel nu au apàrut variantelemai târzii ale cerceilorstelafi,databileexclusivîn secololevtt-VUt (cei cu buton emisferic)' vezip.4647. Doar la extremitatea vesticâa ariei acesteiculturi (de fapt, în zona aspectuluiIpoteçti)s-adescoperitun asemenea cercella Priseac4jud. olt2t, darnu htr; asozare, ci într-un tszaut de meçteçugaritineran! ascunspe la 680. ln r.t i.b, r; çi î;.^l fibulelor digitate,cerceii stelafimai târzii aparln Oltenia(ia Ràcari,Coçoveni rraaiUvig. çi Uneleaçezàriau luat sfiirçitmai repededecâtaltele;ln spetà,estevorbade dàinuireamai lungà,în cursulsecoluluial VIIJea, a unor açezàrisituateîn zonelemai ferite de invazii din regiuneaSubcarpafilorde Curburà.La câmpie,gnrpurile de açezàridin zonaBucuregilor sau din CâmpiaBurdeanu conlinmaterialeaataUilesigurdupâlnceputulsecolului alvIIJea2e.Faza lv a culturii paresàfie specificàdoarunei arii foarterestrânsedin nord-est"r rraunt""i"i î";r; dupr primele deceniiele s€coluluiaI VII-leq eçezàrileculturli dicper. oric'n'" c,ri**;-; dgsradatpe la sflirçitul secoluluial VIJea, cândvrâmurileeraudejaneprielnice. Açezàrilede la câmpiecare existauîn secolulal Vl-lea au dispànr! ori au intrat într-o decàdereaccentuati. Acestaa fost efectulinvaziilor slavedin primii ani ai domniei lui Heraklios. Dealtfel, çi în provinciile zud-dunàrene, locuireaîn fosteleoraçepoatefi documentatiiîn chip sigur doarpânà în wemealui Heraklios. Discontinuitatsa În mediulculturii Ciurelnutrebuieabsolutizati.Ivfaifutâi,nu esteposibilâ (deocamdatà) o departajare lntre ceramicaimediatanterioaràçi ceaposterioaràdeceniilor3- 4 alc secoluluiaIVII-lea,astfelcànu çtimîn cemàruràaçezàrile çi-aucontinuatexistenla.Ne referim aici la açezàriledecâmpie,de felul celordin Éorurrçtitor,ori al celorde la Dulceancasau "on. l97t:. 22, ftg. l2t 2'3. catarama de Botoçanaeste de rip syracusa,iar cea de la Dodegi este ltÏ"o!9" 13 triunghiularà(tip Corinth), similaràcu ceade la Beroe. 2?Floreccu, Miclee l9t0: 212,w. g2l-g22. 28Butoil96t: l0t-102. 2ellolinescu-Ferche I 974: I 1Z; Doltnescu-F.erche 1979t: 220.
DrNSECoLELE Vrr-Vrrr ÀsEzÂRtLE9r CTMTnBELE
l19
Vedea.ln al doilearând,dispariliaaçezàrilorpoatefi explicatàçi prin mutarealor în locuri mai fenomens-apetrecutdesigur,mai lntâi în deceniile9-10 ale secoluluial ferite.Un asemonea dela Radovanu,situatii în Astfel, açozarea Vllea (în timpul ràzboaielorbizantino-avaro-slave). imediataapropiereaunei zonedeblta a apàrutpela sfârçitulsecoluluialVllea çi a supraviefuit în secolulalVlllea30. lvlaterialuldescoperitacoloestedestuldediferit decel obiqnuitln aqezârile detip Ciurel. ln asocierecuceramicalucratiila roatarapidàçi cu ceramicalucratiicu mâna,apare çi o ceramicàlucratiila roatalnceatà,care,prin decor,selnrudeçtecu vasulîn carea fost depozitat Ceramicalucratillaroata înceatiiaparelaBudureasca în fazalfl (în ultitezaurulde la Priseaca. tV (deci,dupàprimele2-3 meledeceniiale secoluluialVIJea) çi devinepredominantâînfaza deceniiale secoluluial VII-lea)3r.S-aafirmat cà aceastilceramicàlucratàla roataînceati ar fi fost adusàdecàtreslavi, din regiuneaDunàriimijlocii32,daç dupâcum am vàzut1ncapitolul II. 1.A, eaa apànrtçi ln mediulromano-bizantintâtziu dela flunàreadeJos.Eaa înlocuit ceramica lucratàla roatarapidii,pela începutulsecoluluialVlllea, în majoritateaaçezàrilor,acestfenomen modului de via{à.Deci, aceleaçezàriale culturii Ciurel carocon{in çi fiind legatde degradarea ceramicâlucratii la roatii încoatiipot fi datateçi în socolulaIVII-lea. lntrebareaeste:pânàcând anume? Adevàrul estecà nimic nu dovedoçtemenlinerealor pânàla 680. Nu cunoagemvreo descoperiredin açezàrileacesteiculturi, caresàpoatàfi datatiinumaiçi numai lntre circa 630 çi 680. Sfârçitul eçczàrilor detip Ciurcl poeteflfoarte bine pusin legiturà cu marile invazii slavc din primii anl al domniel lui Heraklios. Nu estedoveditiisupraviefuireaacestoraçezàri pânàîn momsntulinvazieiprotobulgarela sudulDunàrii.VenireaprotobulgarilorluiAsparuh nu putrea sàprovoace dewstilripeoscaràlargà,fiindcàaceqtimigratori e'raumult rnaipuliniln comparafie cu slavii careau nàvâlit anterior,1nmai multe rânduri,çi pentrucâ ei au stalionatîntr-un spatiu resffins din extremitateasudicàa Moldovei. Esteadevàratc[ o seriede tezaure(Piua Petrii, GalaTi,Priseaca" DràgàçaniqiVârtop)aufostîngropatepela 680,darelenu dovedescçi încetarea unui întregorizont cultural.Tezaureledela Galafiçi PiuaPetrii au fost ascunsepe traseulurmat de protobulgarispre zona din nord-estulBulgariei, iar îngropareacelor din Oltenia se poate explicaçi altfel (venp.l32). Continuarsapàtrunderiimonedeibizantinela DunàreadeJos,dupà 68û pânâîn al doileadeceniual secoluluiai Viiilea, aratàcà în 67û-68ûnu s-a petrecuto rupturàmajorà.Esteadevàratcà migratiaprotobulgarilora antrenatun nou val de slavi, careau pàtrunspânàîn Muntenia,Dobrogeaçi nordulBulgariei33 (vezicapitolulV p. 170),darnimicnu dovedeçtecà açezârileculturii Ciurel au fost distrusedo acestval de nâvàlitori. Consideràmcàîncetareaculturii Ciurel poatelï datetà, celmri probabif ln deceniile 24 ùe secolului el VII-lee. Chiar dacàuneleaçezàriale culturii Ciurel continuàîn acelaçiloc, çi dupâacestmomengculturalor estecu totul alta.Setrece lrr un tip de civilizafie mult mei rudimentari, carenu mai cunoaqtenici olàritul perfectionat(la roata rapidà),nici diferitele podoabeçi piesede metal de origine bizantinâ,nici folosireacurentàa monedei.Situalia corespundocu ccade la sudulDunàrii, undodsclinulsemanifestàprin accentuarea nralizàrii çi, 1nceledin urmà,prinpàràsireatotalàa vechilororaqe.SpafiulDunârii de Jos,în ansamblulsàu, intrà lntr-o eclipsàculturalà,lnh-o barbarizarçprofundà,petrocutilconcomitentcu stabilirea unui însemnatnumàrde slavi. sComçe1975b:335-341. 3rTeodorescu19642494-495. 32Comçr1958b: 449-457;Comse 1975b:339. 33Comçal9n c:220-221;Comçe1975r 175;Comçr 1987:224.Dimitrov 19t5: 119-120puneîn legàturà expansiuneaacestuigrup de slavi cu inûensificareaatacurilorkhazarilor asupraaçezàrilorslavedin bazinul Niprului mijlociu - ceeaceestela fel deverosimil.De aceea,Dimitov dateazàla începuûrlsecoluluial Vl[-lea sfrrçitul culturii Ciurel - ceeace însànu sepoateadmite.
120
CÀPTToLUL n
Disparifia eçczàrilor culturii Ciurel a rsprcrentat unul dintre celemei importante aspectedc discontiruitete din sccoleleVII-VIII. Suntcunoscutedoar foart€ pufine açezâri databilelntre deceniulal doileaal secoluluialVIIJea çi lnceputulveaculuiurmàtor.ln afaràde ceadela Radovanu(menfionatàmai sus),mai putemaminti doaraçe?ataaDulceanca IV (a doua fazâdelocuire),carese datÊazâ la finelesecoluluial VII-lea çi la începutulsecoluluial Vl[-lea. Prin matorialuldescoperitaceastiiaçezare esteentremdeimportantiipentnrstabilirçauneilegàturi lntre cultura Ciurel qi prima fazÂz culturii Dridu. Cæramica (lucratit la roatarapidàçi de bunà calitate)din aceastiiaçezaroestediferitii deceadin culturaCiurel,darvizibil evoluatjidin aceasta. Estede notat absenfaceramicii lucratecu mâna.De asemenea, s-a descoperitçi cerarnicàdin pastàcenuçiefinà,cu decorlustruit careindicàdatareaaçezâriiîn perioadaprernergàtoare formàrii culturii Dridu3a.ldaterialele publicatedin açezareaDulceancaIV sugeroazâcâ unele dinhe açezàrileculturii Ciurelaureuçitsàzupraviefuiascà dupàmomentulextrerndedificil din deceniul al doileaal secoluluial VIIJea, pevetresituateln imediataapropierea celor vechi.Continuarea produceriiceramiciilucratela roatarapidàpânàla finele secoluluiaIVII-lea este,deocarndatà, un fenomenizolat în aria de ràspândirea culturii Ciurel.Açezareado la Bucov,care çi-ar avea inceputurile1nsecolulalVIIIJea, puneprobleinedeosebite, la carenevom referi."iior. În hcheiere, câtevacuvinte despresitualiadin Oltenia secolelorVI-VII. Aici nu s-au descoperitpânàîn prezen! aqezàrialeculturii Ciurel.ln schimb,în Olteniaa exisat, in secolul alVlJeqoaçezarefortificatà(pânàînprezenlunicàla norddeDunàre):Mcari35.Açezarea dacoromanàdin secolulal IIIlea çi-a continuatexistenla,eventualcu o lnfteruperefu secolulal Vlea. Fostul castntcu incintà de piatrà cal€ a fost distrusla mijlocul secoluluial IIIJea a fost reficut ulterior, prin construircaunui val depâmânt(pcst€fostaincintâ) prin làrgirea çi çanfului de apàrare.În interior, s-audescoporitmai mulælocuintesemilngropaæ.Èrt" ur cazclasicde ruralizare a unei foste açezàriurbane.Ceeace ne intereseazâ aici estefaptul cà locuirea în interiorul fortiflrcafiei a continuat pânà la începutul secolului al VII-lea - fapt dovedit de descoperirea cerceluluistelatçi a uneimonededela Phokas.Câtva mai fi dàinuitaceastilocuire, putein nu $i. Sepoatebànuicàa duratpânà1nsecoleleVIII-DL fiindcàestesemnalatilcçramicà cenuçiefinà cu decorlustruit36.
B. CirnlËre de incineraSe din cccolele VI.VII din Muntenia ri Ottenia T In perioadafinalâ a culturii Ciurol,pnecumçi dupàdisparitiaoi, ln Muntsnia Oltenia çi a existatçi un orizont cultural caracterizatde folosireaincineraliei.Necropolelorespectivenu pot fi atribuite culturii Ciurel, dar existàindicii ale unor influenle culturalevenite din partea purtàtorilor culturii Ciurel, în cazul cimitirului de la SàrataMonteoru.Am vàzut mai sus cà {espreobiceiurile funerareale purtiitorilor culturii Ciurel nu segiu decâtfoartepu}inelucruri. În schimb,acestenecropoledin secolulal VII-lsa suntcevamai bine cunoscute. YDollngcu-Ferchc 1992:I 53-I 76. 35Gr.Tocilgcu,mss.BARnr. 5133, f. 175-176,206; D.Thdor,"Apulum-,5, 1965:23t; Thdorl97t:294. r6lnformaliioraleprimitedela Col.th. C. lvlVlàdescu
ÀgEzÂRrLESr CIHTTrRELE DrN SECOLELE VIr_Uil
nl
Ceamai importantàestemareanecropolàde la SàrataMonteoru,jud. Buzàu(1536 de morminte). Deçi pânà în prezontnu s-a publicat monografiacimitiruiui, existil iÀrmalii disponibile ln rapoartelede sàpàturà,în câtevastudii, precumçi în lucrarealui Uwe Fiedler (carea beneficiatde date inedite,oferite de EugeniaZahana).Din acesteinformafii roiesecà morminteleselmpart în trei categorii:în groapà,în urnàçi în groapàçi în urnà.Urnelenu aveau capac.Esteatestati practicadepuneriide vasede ofrandàîn gropile mormintelor. Inventarul propriu-zis esteîn generalsàrac.(Doar aproximativ 25% diny-;g morminte au awt inventar). Existautotuçi çi mormintemai bogate,carecuprindeaufibule, catarame,màrgelede stictà.Nu s-audescoperitarme,cu excepfiaa trei vârfuri de sàgefidetrp avar(cu trei aripioare).Ceramica esteîn coarnai marepartede origine slavà(lucratiicu mânq do tip Korceak),dar srdstà vase çi lucratela roatarapidà,precumçi ceramicàlucrati cu mânadiferitàà" c"" slav4 careareanalogii în açezàrileculturii ciurol (aceastiiceramicàestode origine dacicà)37. Necropolaa fostfolositàdeslavi.Influenfeleautohtone, romanice,suntwidenteln inventarul ceramic,dar,în ansamblulei, necropolaareun caracterslav nu poatefi incadratiiin cultura çi Ciurel, càci în aceastadin urmà raportul dintre elernenteleslave cele romaniceesteinvers. çi Populalieiautohtoneîi pot fi wentual atribuitegropilelungi ovale,careDusuntcunoscuteîn alte zonepopulatede slavi, dar carcaparçi 1naltenecropolode incinerafiedin România3r.Cel mul! sepoateconsideracà necropoladela SàrataMonteonra aparlinutaspectuluiculfural Cândeçti, spocificpentru aria ei geograficà.ln acçstcaz lnsà,.rpu.tol'.ultural Cândeçtiar trebui sà fie consideratslav - ceeace nu ar fi oxclus,avândîn vederefapful câ el estedeflnit de o proportje mai marea ceramiciislavedetip Korceakçi defolosireacuptoarolordetip pietrafe. nù po.iiit ca necropolade la SàrataMonteorusà fi aparlinutgrupului slavcondus-deOauritas,atestat în estulMuntenieisauln zudulMoldovei1nanii '70 aisecoluluialVl-lea (vezip. l9). ln finii mari,necrolnladela SàrataMonteoruseîncadreaâîn secoleleVl-Vll, dar fixarea Începutului çi a sftirçitului ei estemai dificilâ. U. Fiedler consideràcà necropolaa apârut la începutulsecoluluialVl-lea, eadovedindastfelinstalareaslavilor 1nMuntenialnca dç atunciao. Acest punct de vedereintrà ln contradicfiecu iaroareleliterare(vezi capitolul V). De fap! nu existànici datearheologicesigurecaresàlngàduieo asemenea datare.Singurelepissec'noscute datateoxclusiv lnainteamijlocului secoluluial Vl-lea sunt o fibulà ro r"*iai* çi o fibulà cu placàtriunghiularà,similaràcu fibuleledigitatedetip B IX Ffirlecar.ldareamajoritate a vestigiilor (ceramicàçi obiectede metal) se datoazâîn a douajumàtaûea secolului çi în p-rima treimea secoluluiaIVII-lea. În privinla datàriisfiirçituluinecropolei,socotim "fVt-l* improbabilpunctul do vedereal prelungirii existenfeiei p,ânàla 680, cândcomunitaka carc a folosit-o ar fi fost risipità din cauzatulburàrilorprilejuitedemignfia protobulgarilor{2. Nici un obiectnu sedateazà întrecirca630 çi circa680. Suntemde pàrerecà necropolade la SàrataMonteorusedateazàaproxipativ lnte anii '60 ai secoluluialVIJea çi al doileadeceniual secoluluialVIIJea. Fiind slavà,oaa luatnaçtere, credem,dupàce slavii au pâtruns1nMuntenialn urmatulburàrilorcreatodemigrafiaavariiorla DunàreadeJos(vezicapitolulI, p. I 7- l8 çi capitolulV p.168).Sfârçitulei s-apefuut ln aceleaçi condilii ca çi cel al açezàrilorculturii Ciurel: a fosto consecintàa valului deinvazii slavedin anii
%
r?L Ncrtor, SCIV 4, 1953:83-89; I. Ncctor,E. Zeherie, SCIV,6, 1955,3-4: 5l&51l; Idem, MCd 4, l95Z: It7-l%;5, 1959:511-518;6, 1959:509-514;7, 1961:513-517; Ncrtor t9S?: 2B*Z9S;8.Zeherie,..Shdiiçi cercetàrideistoriehrzoianà', 1, l9?3. 17-29;Ftcdlcr 1992:24-gg. 3tComçe1973t:210. reTcodoreccu1964:498;Comçr l9?3 a: 205-206. 0Fiedler 192: 81,87-88. atFicdler1992:82,Abb.lll5,7 (dinmormintele 140çi 1502). 19?3e:219;Comçel9?te: l?j. '2Nector1957:295;Comçe
122
CÀPTToLUL ur
614'6191t.Açadar,ea nu a durat decât55-60de ani. Avândrep€redestulde precisepentru cronologianecropolei,putemîncercao estimarca numàruluide locuitori al comunitiltii caroa folosit-o.Aplicàm urmàtoarea formulàdecalcul4: M x1000
T
încare:M:numàruldemorminte,T:duratadeflrncfionareanecropolei,Z=ratamortalitàf Ratamortalitàfii pentruevul mediutimpuriu esteestimatàlntre 30-40 la miea5.pentru o ratàde 30la mie, rezultiio populatiede 853delocuitori,iar pentruo ratii de 40la mie, de 640. Putemaprociamàrimoacomunitiilii de la SàrataMonteorula circa 700 de persoano.Desigur, rezultatelesunt aproximative,mai alos cà nu cunoasùem numàruI mormintelor de copii. O iltlom€neaconcentraredepopulafieindicàun ceûtrudoputere.NumàruIfoartemic de armesi de mormintemai bogatenu vine ln contradicliecu aceastiiipotezâ,càciobiceiurile flrnerareputeau interziceinventarulbogatqi depunereade arme. Necropolade la SàrataMonteoru,prin datareasq confirmàexistenlaunei discontinuitàçi foarte irnportanteîn deconiulal doileaal secoluluialvIIJea în Muntenia. Relativaproapede SàrataMonteonr,la Cândeçti,com.Dumbràveni,jud. Vrancea(localitatedifsriti deceaeponimàa aspectuluiculturalCânds$i,situatilînjud. Buzàu!) s-audescoperit trti morminte de incineralie 1nurnà, carc au aparlinut locuitorilor din açezareadin secolele VI-VII. Caurne, au fost folositevaseslavedetip Penkovkaa6. Micul cimitirde la Cândeçtieste înrudiÎ çi contemporancu cel dela SàrataMonteonr. Tot din secolulaIVII-lea (primajumàtate)dat€azâceledouàmormintede incineraliede la BaltaVerde,jud. Mehedinfi.Morminteleeraufticutezub formà dc tumuli în duneledo nisip de pe terasaDunàrii. Necropolaaveaçi alto morminto,car€ au fost distruse.S-a observatcà ardereacadawelors-afrcutpe loc. Inventantlmormintelorcuprindea o cataramàdetip Syra.cusa, fragmenteceramicelucratocu mâna,curoataînceatl çi curoatarapidà,precum armè(un mâner çi de sulità,vârfuri de sàgefi).Erau,açadar,mormintederàzboiniciaT. Altii necropolàdin secolulal VII-lea a fost depistalàîn imediataapropiere,la Ostrow lvlare.Estetot tumularâ(tumuli 1ndune de nisip) çi s-aupàstratdoar troi morminte.Ritualul practicatera cel al incineraliei în urne cu capac' cu urnele depuseln casetede pietre çi càràmizi.Inventanrlestesàrac.1nafaraurnelor lucrate cu mânaçi la roata încealà,s-aumai descoperitalte fragmenteceramicesimilare, din vaseslnrte ritual, precumçi un vârf desàgeatà. A mai fostdewelitàçi o vaffi ovalà,cu diametrul maxim de 3,30 m., carc setvcapentrupregâtireabanchefuluifunerar (s-audescoperitoasede vitii, de pàsàriçi depeçte).Elementelede ritual funerarapropiemormintelede la OstrovuMare de celedaciceçi daco-romaneat. Mormintelede la BaltaVerdeçi Ostrow Mare atragatenfiaprin prezenfaarmolor - ceea cs ie distinge de necropolade la SàrataMonûeoru,în care depunoteade anne este aproape inexistentil.Mormintele de la BaltaVçrdeau fost atribuiæunui gnrp slav pàtrunsdinsproves! din Pannoniaae, dar esteo simplà presupuncre.Detaliile de ritual observatela Ostrovu Mare lui Fiedler 1992:8Z-88. @rea aDupâM. Stloukd, "Homo', 13,1962,3:l5l. aslbidem; H. steucr, FriihgeschichtlicheSoziatstruHwenin Minelewopa. Eine Analyse der Au*verlungsmethodendes archiiologischen Quellenruilerîals ('Abhandlungen der Akademie der Wissenschaftenin Gôttingen,Phil.-Hist.Klasse,III Folge,Nr. l2B), Gôfiingeq lgg2:461. .46Bobi1981:106,138,fig.2517. a?Berulu1937:79'82;D. BcrciuoE. Comçe,MCA"2, 1956:403-405,48E; Toropu 1976:125-t26,128,13G l3i, 148;Fiedler 1992:88-89. 4Boroneenf, Stôngi l9?t: t9-I05; Fledlcr 1992:g9-91. aeComça 1973u222.
ÀSEZÂRrLE DrNSEcoLELE vrr-vrrr SrcrMrrrB.ELE
723
(avemîn vedereîn primul rând casetelede pietreçi capacoleumelor) fac la fel de verosimilà ipotnzaoriginii autohtone,daco-romane, a acestormorminte.Acestedouàcimitire sedeosobesc, oricum, de cel de la SàrataMonteoru,atât prin rifual, cât çi prin inventar.De asemenea, ele se pot datapânàcàtremijlocul secoluluial VIIlea, fiind exclusà,pe de altà parte,o datareçi în secolulal Vl-lea. Prin urmare,necropolelsde la BaltaVerdeçi OstrovuMare reprezintàun aspectculturaldeosebitde cel documentatde necropolelede la SàrataMonteoruçi Cândeqti. Acestecimitire din sud-vestulOlteniei suntcontomporane cu grupul de fibule digitaætârzii din Olteniaçi zonaPorfilorde Fier (veziFigura38,p. 66).Pemalul opusal Dunàrii,la Ifurbovo(la cbca25 km. de BaltaVerde),s-adescoperitun cimitir de incineraliedin secolulal VII-lea (încà inedit), care conline çi fibule digitates0.Dacàel prezintii analogii de ritual cu cele de la Balta Verdeçi Oshovu Mare, atunci el ar puteademonstralegàturadintre acestgrup de cimitire de incineralieçi grupuldefibule digitatÊtâlz;iidin Olteniaçi zonaPorfilor deFier.Acestedescoperiri arheologicedin secolulaIVII-lea din Olteniapar sàindiceexistenlaunui orizontculturaldiferit do culturaCiurel,un orizontcarecuprindeaçi açezériledin secolulal VIIJea de pe malul sudic al Dunàrii dintre Porfile de Fier çi valeaTimocului, 1ncare s-a descoperitceramicàlucratii la roatii rapidà.Vom reveniîn capitolul tV. 5 asupmacestorchestiuni.
C. Prinlt
tazâ I eultudi
lhidu
Re.panOiroa culturii Dridu a reprezentatrevenireala un tip de civiliza{ie mai avansat, de genul celui existentîn timpul culturii Ciurel.Avem în vedereatâtexistenfaunei categoriide ceramicâde calitatesuperioarà(ceadin pastilcenugiefinà), cât çi difuzarea,în mediul acestei culfuri,a unorobiectede importsaua unor piesedepodoabé,precumçi a monedelorbizantine. Acesteadin urmâ pàtrunddin nou în prima jumàtatea secoluluial IX-lea, dupàun hiatus de circa un secol.Ca standardde civilizafie, cultura lhidu a fost, açadar,comparabilâcu cultura Ciurel. Dar, continutul ei a fost cu totul altul. 1nprimul rând,tehnicarolii rapide în producfia ceramicànu a mai fostreintrodusâ. Apoi, dintreobiecteledepodoabàçi accesoriilevestimentare aparfinândculturii Dridu, doar cerceii stela[i descinddin obiectecaracteristicepentru cultura Ciurel. Între celedouàculturi a existato perioadàde discontinuitateçi degradareculturalà,care a începutîn deceniile2-4 alasecoluluiaIVII-lea. Genezaculturii Dridu a fost legatà,între altele, derevenireapopulatieiautohtonela un moddevialàsimilar celuidin perioadaanterioarâinstâlàrii masivea slavilorl un mod de viatà similar, dar în forme culturale diferite. Înaintede a discutadespreînceputurileculturii Dridu, linem sàne exprimàmpozilia fa!à dedefinireaacesteiculturi. În fiteraturadespecialitatecirculàideeaîncadràriiîn culturaDridu a mai tuturor descoperirilorfrcute peteritoriul României(çi nu numai),datate(larg) între secolele VIII çi Xn sauchiar XIsr. Totuçi,culturaDridu estedefiniûide asociereaa douàcategoriide 50Fiedler1992:91. srZaheria 1967:135-165;Zeheria l97lz 284; Bârzu 1980:86; Teodor1980:80; Teodor 1981:47-48; Olteanu 19t3.
124
CÀPTToLUL ru
ceramicà:cealucratiila roataînceatà"din pastàmai grosiorâ,arsàoxidant çi decoratàcu incizii (categoriaA),çi ceadin pastàcenuçiefinà, arsâinoxidantçi decoratàprin lustruire(categoriaB). Dacàun sitnu cuprindeçi ceramiciicenuçie,atuncinu sepoatevorbi deculturaDridu52.Categoria A esto,de fapt una dintro varianteleceramiciide tip "dunàrean",ràspânditiiîn toatii Europa centralàçiràsàriteanàînsecoleleVlll-X, ceramicàdescinsàdin cearomanàtârzie,carea fost preluatii de slavi. Nu existii deosebiriesenlialeîntre aceastàceramicàde la fhrnâreade Jos cea, çi bunàoarà,din PoloniasauGermanias3. f)o aceea,ceramicadenumitàconvenlional"DriduA" nu poatesluji la deÛerminarea unor atribuiri etnicesaua uneiarii culturaledistincte.Doarasocierea dintre csramicazisâ"DriduA"çi ceramicacenuçielustruitàesteîn màsurâsàdefineascào culturà specificàpentruDunàreade Jos.De aceea"aria de ràspândirea culturii lhidu sereducela: Dobrogea,nordul Bulgariei,Muntenia,opartedin Moldovq o partodin Oltenia si câtovazone izolate din Transilvania(în apropierede Alba Iulia çi în sud-estulTransilvaniei)s. pe de altà parte,nutoatecomplexelearheologicedelaDunàreadeJoscareconlinaceastiiceramicàcenuçie pot fi atribuiteculturii Dridu (cimitirul de la Novi Pazat,dela finele secoluluiaIVII-lea din çi prima jumàtatea secolului al VIIIJea, exclusivprotobulgarss, nu poate fi lncadratin cultura Dridu). ln aceastàlucrare,nu ne ocupàmde culturalhidu în ansamblulei, ci de cele mai vechi descoperiricare-iapa4in.Opiniainilialâ adatâriiculturii Dridu în secoleleX-XIs6a fost abandonatii.De fapt încâdin anii'60, Ion Nestorasustinutdatareaculturii Dridu lncepânddela mijlocul secoluluial IXlea sauchiar din secolulal VIIIJeaT?.În prezent,esteadmisàformareaei în cursul secoluluial VIIIJea (nu 1çiarc aici locul o disculiedespremomentulfinal al culturii). siturile din secolulal vIIIJea au fost lncadrateint-o fazà..protodridur:5t,sâllîn gnrpul cultural Izvoru (dupâacestmarecimitir din jud. Giurgiuie), Ceamai marepartea descoperirilordin secolulal VIIIJca suntnecropole.Doar foarte pufineaçezàrisepot încadraîn acoasûlprimàfazàa culturii Dridu: Stàrmendo, Garvant,,Odàrcie, Dulceanca63, $irnan. Necropoleleapa4inândculturii Dridu caresepot datacu sigurantà(çi) în secolulaIVIIIlsa6ssunturmàtoarele: l)-Adamclisi.Mormântunic.(Paneitescu 19f,1:157-160; Fledler l9..ft2:116, nr. l); 2)- Balcic-3(Fiedler 1992:I lB, nr. 36); 3)- Minci (Vllarove 1116:l4l-167;Vllarove lllg:5-30; Fiedler lff)2: l18, nr. 3g); 4)- Blàskovo(D. I. Dimitrov, "Izv.varna",3, 1967:127-147;Fiedlerlw2: l lg, nr. 39); 5)- Canlia(Ilarhoiu lll2 565-576;Fiedlcr 1992:I16, nr. 4); 6)- Castelu(A. N.Ilerpch[ Cimitinrtfaùal-timpuriu de Ia Castelz,Constanta, ry+F|go, 1967;Flcdler 1X)2: 116,nr. 6); el)hconu 19t5: 108. stYenZ.Hlhzcrowne, SlAnt, 17,197O:I 6E-I 69. sDirconu 1985:I l0-l I l. Vezi Comçel96t I 371,375. 5rstrnècv, rvenov 195t. Penûr çi datare,vezi Donëwe-pctkove r99o:77. sZrhrrir 1957:135-138. '?Ncrtor 1964: 412413; Ncrtor 1969:25. $Tcodorucu 1971b: 1044;Ncrtor lg69z26;Ncrtor l9?3:33. s Dollncccu-Fcrehc,Ioncrcu l9T0: 429. oHemel 1970:l5l-lt6; Dymrczcwki l9Z3 b: 17-31. 6rViàerove 19t6. @I)onëcve-Petkovr l9t7: 69-32. .rl)olinercu-Fenchc1986r: 130;Ilolin*cu-Ferchc l9t6 b;202-207. a Cercetiri Olteanu.Pentnr unelematerialedin seæolul $t. al VIII-lea, vezi capitolul IV. 3. 6Ne bazàmîn specialpe datàrile lui U. Fiedler,Ëcute pomind de la tipologia ceramicii.
ÀsEzÀf,rLE DrNSECOLELE sr crMrTrnELE Vrr_vlrr
I25
7)- chirnoei (D. Çerbrnescu,sclv, 24,1973,4:667-670;Fiedler 1992:l t6, nr. 7) 8)- Chiscani( N. Harfuchi, E Anestesiu,I. Brosclfean, "Danubius",l, 1967: 137-l3g; Fiedler 1992:I16, nr. 8); 9)- Fràteçti@olinescu-Ferchgfoneccu1970 419430;C.Isàcescu,CA, 5, l9g2:201-214; Fiedler 1992:I16, nr. l2); l0)- Galièe (Ftedler 192: I19, nr. 59); 1l)- Garvan-l(Vilarove lllS: I l-38; Ficdler 1992:I19, nr. 60); 12)-Gârlita(Cftjen 196t: 409425;Clrjen 1969:l tt-t32;Fiedter t992: I16, nr. l3); l3)- Istria-c-aoul viilor (zlne 1963:3s5-4r2 Fiedler 1992:I 16,nr. l5); l4)- Izvoru(Mitrea 19t9: l45-Zl9;Fledler 1992:l16, nr. 16); l5)- Juper(Viàerove 1976:61-76;FicdlerlX)2: ll9, nr. 63); l6)- Karamanite(Fiedler 1992:l 19,nr. 66); l7)- Kjulevëa(Vilerove 1116:86-140;VlIerove 1979 5-30;Fiedler 1992:l 19,nr. 68); l8)- Mihail ltusàlniceanu.jud. Constanla(Irimi& Cliente 1986:179-l8g - necunoscutde Fiedler 1992); l9)- Nalbant(Simion l9.|ll:221-247:-Fiedler l9g/2:Ilg, nr. l7); 20)- No-âr€-vo(Fiedler 1992: 120,nt. 74); 2l)- obârçia(Toropu,stoice 1972:163-lgg;Fiedler 1992:llg, nr. l9); 22)- Preslav(vlrerove 1976:248-265;Fiedler1992:l20,nr. 7g-g0); -. 23)- Razdelna(D. I. Dimitrov, "Izv.Varna",14,1978:120-152;Fiedlerlg92:120, g2); nr. 24)- satuNou I g 2 (8. Mtrea, MCA, 5, 1959:535-542;6,1959:579-592;7,l96t: 551_ 560;8, 1962:643-647;Fledler 1992:llg, nr. 27-25); 25)- Sihleanu(Fiedler 1992:I18, nr. 30); 26)-SiniVir (Fiedler lX)2:120,nr. 86); 27)- Sultana(Mitrea 198t: 9l-139; Fiedler lg)2: llg, nr. 32); 28)-Tàrgovi$te-l(Fiedler 1992:120,nr. g9); 29)-Tichilogi (Fiedler 1992:I18, nr. 33); 30)- Togola(Ficdler lg)2: 120,nr. 92); 3l)-Vàrbovka 1-2(Flcdler 1992:120,nr. 93-94); 32)-Varna(Fiedler 19.412: 120-l2l, nr. 95-97). Precizàmcà necropoleledelaNalbant,Gar%n-l çi Razdelna(eventual Gfulita)sodaçi teazàîncepânddin secolulal VIIJeaçi fac partedin cel mai vechi orizont nrn*.t al slavilor instalaliîn nordul Bulgariei çi în Dobrogea.Ele au fost însàutilizate în timpul primei fazna çi culturii Dridu. Celemai multe dinhe cimitirele din lista demai susauéontinuatsàhe folosite çi în secolulal IXJoa. Studiul foartemeticulosal lui Uwe Fiedlernu a putut separaîn mai multe zubperioadeansamblulnecropolelordin secoleleVll-IX. Doar ln câtwa r"""ri sepot distinge laznlelor timpurii, din secolulal Vl[-lea. Astfel, lalaroru, mormintelçdeincinorafiezuntgrupate în principalîn sectoruldenord-vestal cimitirului. În 12 canti,morrnintele deincineratieaulost intersoctate demonnintedeînhumatio;de aceea, sepoateprosupune càmormintoledeincinerafie, în ansamblullor, suntmai vochi çi constituieoprimàfazâacimitirului, caresepoatedatachiarde pe la sfilrçitul secolului al VIIJea, pe baza,ceramicii lucratç cu mâna care s-a descoperit în mormintele 27, lll, ll7, 118,l2l, 167,301,342,3s2,?,67,371,377,3gg,404.un indiciu pentrudatareacimitirului lncepânddin secolulal VIIJea estedatdeo cataramà(din momlântul 419)cu laturile lungi curbatospreintorior (strangulaûe)66, careesûespecificàdoarpentrusecolul al YJI-lea6?. mormintelor de incinerafiea fost observatiiçi la Sultana.Autonrl 6Mitree Jnkmectarea l9t9:218. a Yen V Bicrbrrucr,Iwillino'Ibtigo
in Fiaul, I, Mfurchen,l98Z: 167-168;I. Hcindct, Riemen-und
è
25 '19
6 ô
g7_
ir)
ZL o
a
1
atl
fs
t2o
o26.3 t1'.6
3l
a
Â
E
.t7
23 o
tf
ÀgEzÂnrLE DrNSECOLELE sr clMmRELE Vrr_vm
n7
cercetirilor era de pàrerocà "faptul cà nu sefine seamàdemormintelede incinerafie,care sunt tiiiateçi risipite cândcadîn pàmântulgropii, neindicàtot o populalienouvenitjl nu o schimbaro çi intsrvenitli în ritul aceleiryipopulafii"68.Observafiaestefoarteimiortantil; deocamdati,refinem faptul cà, çi la Sultana,mormintelode incineraliereprozintli,1ngeneral,o fazâmai veche din evolufianecropolei. Privind ln ansamblu,în secolulalVl[-lea incineratiaa fost predominantà,atlit la nordul, câÎçi la sudulDunàrii.Proportiamormintelordeînhumatiea crescutîn secolulurmàtor,dar frrà ca incinerafiasà disparà.Au existatuneledeosebirizonaleln privinfa ritualurilor funerare. D. I. Dimitrov a clasificat necropoleledin secoleleVIII-D( de la tlunàrea de Jos în greigrupuri, în funclie de ritualul funerat'e.Grupul 1, din zonaSumen-Pliska(necropolelede la N*i p.or, Kjulgvéq l{adara çi altele)estecaracterizatdeprodominarea orientàriiN-S çi de existença înhumàrilordecai,precumçi a depuneriidoarme.Crnrpulesùe ahibuitîn exclusiviâteprotobulgarilorfapt cu care nu putem decâtsà fim de acord. Grupul 2, caraacoperàun teritoriu mai întins @obrogoaçi nord-estulBulgariei),cuprindonecropoleleIstria, Naibant,Bdinci, Varna,Devnja I çi 3, Karamaniteçi alÛele.Mormintele de înhumafieau orisntiiri diferite (aar preaomina orientareaN-S)çi existiiçi mormintede incinerafie.ofrandelealimentaro(porcilpàsàri, oi, bovine) suntfrocvente,ca çi mormintelocu groapàcu niçà.Crrupul3 (necropiele din Muntenia)s€ distinge prin predominareaorientiirii V-8. D. I. Dimitrov .ntre hsà cà *fr6; çi orientateV-Edin Muntsniasunttot protobulgare,coeac€nu sepoateadmite. "r"rtu Clasificarea lui D. I' Dimitrov nu a luat în-considerare necropolele de incineraçie de la Crârlifa,SatuNoq Canliq çi Castelu,Chiscani,Tichileqti, Sihleanu.Existà"ln orice ca1 o deosebire netii între grupul de cimitire din Munteniaçi celede la sudul Dunàrii, conferitàde prodominarea mormintelor de lnhuma{ieorientatev-E, în raport cu necropolelesud-dunàrene-(vezi çi capitolul tI. 3, p. 96). Deosebirilesereferàçi la uneleaspecteale ritului incinerafiei.|n vru"trnia, nu CIdstiiurne cu clete deprotecfiedin piehesaucàràmizi;deasemenea, suntfoarterareurnelécu capac.Ambele ritualuri (de origine geticàçi daco-romanà70) sunttp".inr" pentrunecropoleledinbobrogea çi nord-estulBulgarieiTt.Urnelecu capacsaucu casctàdepiatrànu suntatestate nici 1nnecÀpoU de la SàrataMonteoru,dar existàla OstrovuÀdarc. Ceeacenepreocupàcu deosebircnu estesfudierearifualurilor funerareÇaatare,ci deducgreaunor concluziireferitoarelacomunitàfilecareaufolosit cimitirele din prima fazâ,aculturii Dridu.Fiindcànecropolelede lalzvoruçiSultanasuntmai binopublicate(existiisuficiente informalii carepot fi prelucrate),esteposibilàefectuarea uneianalizecaresàwidenlieze wolulia lor. Prima faù, a necropoleide la Izvoru estedofinità de obiectelodatabileh smrqitutsecolului al VII-lea çi în secolulalVIIIlea: cataramacu laturile shangulatemenfionatii*.i ,*, cataramele de forrrà rapezoidalà?2,ceramicalucratil cu mâna,pieseiede centuràde epocâavaràtilnie çi brâfàrilecu capeteleîngroqate?3 din mormântuI49.Acesteobiecteau fost àescoperite1nmormintele: 7,27,49,72,87,l1I,ll7,1l8, 121,167,211,247,2t4, ii01,303,304, 306,341,342, 352,353,371,377,394,398, 399,404,412,414,419, zg.Dintreele,2Sdemorminæ(74,2%) ffi^trtowischen
siedrungsgebiet, Berrin,1990:lg-29,Taf. 5/ 146.În zonaDunàriideJos,
asemenea catarames-aumaidescop€ritla SârataMonteoru(L Ncstor, E. Zeherie, MCA 4, l9S7: 190,frg.l/ 6; MCA 6, 1959:5l l, fig. l/ I l; MCd ?, 196l: 514,fig. la), cârlila (cirian 1969:126,fig. 8/ b, c) çi satu Nou-l (8. Mitrce, MCA 6, 1959:582,fig. l0/ l). €8. Mitrcr, MCA E, 1962t 672. @IXmltrov1977:E7-105. ?'Comçe196t e: 376377; Dirconu lg74:29l;Dirconu lgtt e: 177. TrVeziprezentarea lor la Flcdlcr 1992:276272,cuhartadinAbb. lOEa. 2 SpecificepentrusecoleleVII-VIII. ?rVezi Fiedlcr 1992:267 .
I28
CAPITOLULM
suntconcentrate1nsectoruldenord-vestal cimitirului, acoloundesegrupeazàçi mormintelede incineratie'sectoruldenord'vestcuprindeaproape to"tr **inteb àe incineralie(cu excepfia mormintelor3 çi 58).Dealtfel dintrece-I1 23demorminte,17(73,g1'z)suntdeincinera{ie.cele 17mormintede incinerafioreprozintiil7o/odintotalul mormintelorde incinera{ie.se confirmà astfel observaliacà morminælede incineralie fazei vechi a cimitirului. 1naceastii fazâ veche,necropolade la Izvonr cuprindea"u "p.4inut r*tà*i de nord-vest;existaulnsà alte douà çi grupuri de morminte de incinerafie,1nsectorul de sud-vestçi în cel de sud-esÇse pare cà, ulterior, cele trei nucl.eet-.u (înmorrrântilriles-au ficut în direcfie convergentii).pe "ontopit bazatipologiei cerarniciialcàtuite oi u. r'ieoteda,constatilmcà, dintre cetélo de morminte, 7
continvaseîncadrateîntipurile:AIIyl,A rryz,Ânvi,iwtz,Av/3,ADvl,A
w4,Arx/s. Dacàurmàrimràspândirea în cimitir a tuturorvaselo,r din acestetipuri (îinnumàrde23), observàm cà ele s€grup€azàîn specialtot ln celetrei sectoare. o".i u"- garanliacà acesteçaptetipuri de ceramicà(din categoria"DriduA") au.!_1^specifice însperi.t p"nt o fazar.u" Fiedlera stabilit càtipurileA rrvl,Av/LAVII/I,AV[IV2,Auvl, r'vu fin de fazatimpuriea necropoleiTs. În concluzie,necropoladela Izvortra awt maiîntâitrei zoneîn calepredominaincinerapia. Mormintelede înhumafiedin fazarerauorientatev-E, cu excepfiaunuiasingur(304; mormânt de copil' orientatN-s)' cele trei nucleereprezEntau probabilloturile de înmormântareale unor grupuri de familii' sectorulde nord-vest(cel ln caresoconcentneazâ mormintelede incineralie) a fost suprapusutæ1ï g.,rp compactdemormintedeînhumaçieorientate f Y N-s. Estevorba demonnintele:67,69,73,8r,ri2,rgi, lg6, rgg,z2a,22g,233,236,z70,27gozgg,zgs,2gg, 302,304,305, 307,315,32g,33r, 346,. qol,4rg,424, 347,3st,4ozl
4zs,427,433, 434,437, 439' orientareaN-s era, dupàcum aminteammai sus,caâcteristicàpentruprotobulgari.Este posibil ca acestemormintesàaparfinàunui grup a" proiotoigari cares-auaçezatla lzvoru poate la începutulsecoluluial lX-lei. inse raptut cà acestemorminteorisntateN-s au, în general,un inventarfoarte sàrac.BEin"rn În acelaçitimp, ou.osele intersectàriale mormintelor de incinerafiede càtremormintedelnhumafie(inclusiv orisntatev-E) nelndeamnàsàpresupunem cà"la fel ca la sultana,.vechea necropolàdeincineraçie Àrt ocupatii,la un moment dat, de altà comunitate'cal€practicaînhuma1ia76. " a incinerali"i Aceastiilnlocuire îohum"fias-apetrecut totlncursul fazsir,adicàlnsocolulalvltrlea- situafiaconstatatii "u la Izvonrnupoat€ fi generalizatil. In alte necropole,e{-e.abflut siguràsupraviefuir"" in"io"oliei pânàin ,""âmt .l IX-lea (evenfual, çi în secolulal X-lea). De asemenea, unelenecropoleau fost 1ntr-adevàr birituale,în sensul cà incinera{iaçi inhurnafiaau fostpracticate.on"o,nit*t.-La sultana' numàrulde mormintedatabile1nsecolul alvl[-lea estemai mic (necropola fiind în general,*1i-33., eadurândpânàln secolul al X-iea). Totuçi,celecâtovaelementede datareîn secolular vIIIJea sunt foartesemnificative: ce,ramicagarbenà?'(din mormintele79, 80' 130)'pieselede ccnturàavare(din mormintele 6l l0a) çiun r., tucratcu mlina (urna monnântului 46)' Tbat€acestemorminûesunt situate çi în sectorulde nord al cimitinrlui. Dupà cum amintsammai zusG'' Lz7),mormintsleae incineralieau fost adeseoridistnrsede celc de înhumafie- ceeace.aratilf-aetutcà"în general, mormintelede incinerafiezuntmai vechi?r.De asstnenea'la obârçia, majoritateamormintelor de incineralie (caresunt concentmteîn zona centralà)au fost intersectatede mormintede lnhumafi" oi*tut"v_Brr. 7'Ficdlcr 1992: lZ?- 146. TtFiedlcr 199t2:255, ?9Ffedlcr1992: 2ssadmitc anterioritateacimitirurui deincinerafie.
datare çir"*"in".liu. }ei I:l pentnr "".otPt{de '"tsaptadrnis Ficdler
l99r2:262. çi lforopr4 Stoice1922:I 63-I gg,cu planul(fig. 2).
gr CrlrrTrBELEDrN SECOLELE Vrr-vlrr ^$EZÂRILE
12g
Sepoaûeconchidecàîn celetrei mari necropolenorddunàrene(Ianoru,Sultana,Obâr;ia) auexistatmai întâi grupuri demormintedeincinerali€,carsau fost suprapuseulterior (dar tot în cursulsecoluluialVlil-lea)demormintedeînhumaçie (majoritatea,orientatoV-E).Deci,auoxistat mai întâicimitire doincinorafie,careau fostapoiînlocuik decimitire deînhuma{ie.În 1962,B. Mitea apreciacàaceastiisitualieseexplicàprin cucerireavetrolorde sat(çi implicit, a locurilor de lnmormântare)de càtre o populalie venitii de la sudul Dunàrii (adicà, de càtre bulgari)so. Socotim certii înlocuireacomunitililor carepracticauincinorafiade càtre cele care foloseau înhumafia,darnu put€mfi deacordcu origineaoxclusivsud-dunâreanâ (bulgarà)a noilor venili, càci suntnumeroasemorminteleorientateV-8. Bulgarii nu au prâcticataceastiorientaredecât dupàqeçtinarealor(la mijlocul secoluluial tXJea). Consideràm câacestemormintedeînhumalie au aparfinutunei populafii cre$ine, caro,cel mai probabil,era de origine romanicâ.Un studiu antopologic fàcutasupraprimelor 125de schelstedescoperitela Izvoru a aràtatcâ majoritatea aucaractermediÛeranoid denuantàponticà8t.În privin{amormintelordeincinera}ie,presupulem cà ele au apa(inut unor grupuri slave.Ritualul lor esteasemànàtorcu cel folosit la Sàrata Monteoru,dar se deosebeçte de cel specificpentrumormintelede incineraliedin Dobrogeaçi nord-estulBulgariei (undepredominâurnelecu capacçi cu casetede pietre càràmizi). çi Açadar,cele constatateln cele tei necropolene permit sà presupunemcà au existat situafii în carcunelecomunità1islaveaufostcucerite(sauahmgate)decàûecomunitàfiromânice, 1ncursulsecoluluial Vl[-lea. Chestiuneaiese din problematicaacestuisubcapitol.Deocamdatii, ne mulçumimsà atragernatenfiaasupraaltor aspecte.ldai lntâi, asuprafaptului cà estesigurà existenfaîn socolulal Vl[-lea, în Munteniaçi Oltenia,a unor cimitire careseîncadreazà(prin inventarulmormintelor)în prima fazÀaculturii Dridu.Aceastalnseamnàci procesulAspânàirii noii culturi la nord de Dunàrea începutînainteaexpansiuniiBulgariei (care a awt loc dupà începutulsecoluluiurmàtor).ln al doilearând,faptulcàmormintelàde înhumafieorientateV-E pot fi atribuitepopulaçieiromanicodornonstreazâ cà în secolul al VIII-lea trliau comunitàfi romenice în zone din rpropieree melului de nord rl Dunàrii. Necropolelede la laroru ii Sultanaseaflà în imodiataapropierea zoneide baltàa Dunàrii caro,dupàcum vom vedeamai jos, a fost un loc de refugiu în vrsmurile nesigure.lntrucât din studiul necropolelorreiese cà aceastiipopulafieromanicàa venit pesteceaslavàcareocupaselocurilo respectiveîn secolulal vIIJea, nu esteexclusca romaniciisàfi venitchiardin zonadebaltà. Cultura Dridu nu a fost singuraculturàràspândititr la flunàrea de Josîn secolulal VIIIlea. Grupurile de slavi catt au venit în junrl anului 680 din Ucraina, prin Moldova, au adus cultura Luka-Raikovefkaia,care în Moldova estecunoscutiisub numele de cultura Hlincea. Descopeririapartinândacesteiculturi s-aufâcut qi ln Muntonia,nordul Bulgariei Dobrogea. çi Ceramicado tip Hlinceaestelucratiicu mânaçi ornamentatà cu alveolepe buzà.(Vezicapitàlul V, p. 170,pentruacestgrup de slavi). Dinhe açezàriledin Munteniaçi sudulMoldovei carenu pot fi atribuite decâtculturii Hlincea,o menlionàmpe ceade la Lespezi,com. Homocea,jud. Vrancea,datatàîn secolulalVIIIlea çi la începutulcelui urmàtof2. Cercetiirilearheologicl de pânàacumaratillnsàcà, 1nsocolulalVIIIlea, culturaDridu lncepusesàseextindil asupraunei mari pàrfi a spafiuluiDunàrii deJosçi càeraceamai râspânditi.Ràmânînsàpetealbe,în zonele dedeal,precumçi în ceamai marepartea Olteniei.tvlariaComçaa ernis,încàdin 1968,ipoteza cà în zoneloundenusuntatestatesituri aleculturii Dridu a fostràspânditiio altàculturà,denumitii convenfional"protoromânâ",culturii Ihidu (sau'balcano-dunàrene") fiindu-i contestatcaracterul æB.Mltrcr, MCA, 8, 1962:612. tr O. Necrlrov, D. Botezrtq C. Teodorcrcu, "studii çi cercetârideantopologie", 4, l9€l , l:3-23 . æI. Mitrer, *studii comunicàri.MuzeulJudeleanVrancea-, l, l9?g: 5l-S2. çi
130
CÀPTTOLULM
etnic românesc83. Afirmafiile Mariei Cnmçasebazaupe cercetiirilecareîncepuserà ln celedouà açezàride la Bucov,jud. Prahova,situatela limita zoneide dealuri. Celedouàaçezàriau fost datat€în secoleleVIII-X. Din monografiapublicatiiulterior reiesecà la Bucov se foloseaîn secolulal VIIIJea o ceramicàde foartobunàcalitate,lucratii laroatarapidâ,careardescinde din coaromanàprovincialà,prin filiera culturii Ciurel8a.În Muntenianu s-a mai descoperitînsào asemenea ceramicà,ln alte situri din secolulal VIIIlea. 1naceaperioadà,ceramicalucratii la roatarapidàmai eracunoscutildoar1nBanatçi Transilvania.De aceea,estefoartezurprinzàtoare prezer\aei la Bucov.PetrpDiaconua contestatdatareaaçezilrilorde la Bucov,aràtândcà unele materiale(ceramicà,piesede metal)au fost încadratçcronologicgreçit În realitaæ,la Bucova existatçi un nivel de locuire din secoleleXII-X[I, supfttpuspesteo asezario din secoleleD(-X. Potrivit lui P.Diaconu,ceramicalucratàla roatarapidàprovinedin nivelul din secoleleXII-XIII, în careaufostantrenatofragmortecoramicedin açezarea anterioarà, din cauzanivelàrilorefectgate în secolelexII-XIIfr. Esteo posibilitatedemnàdeluat ln considerare. În oricocaz,descoperirile de la Bucovnu pot defini o culturàspecificàpentrusecolulalVIIIlea" alta decâtculturaDridu. ln concluzie,prime fazi e culturii Dridu e luat neçtereh cursul cecolului alV11Ilee' lntr-o perioedl de relativi liniçte, cere ehgiduit trecereah un nivel de cMlizefie mei evansaÇprecum ci un spor demogrefic.Dacàjudecâmpebazastudiuluidecazefectuatasupra necropolelorde la lzvoru, Sultanaçi Obârçia"atunci putorntrago concluziacà în secolul al Vltr-leapopulefirromerteà ehceput rtrecâçtigeterenulpierdutinfafe slavilo4,reocupând vetrele de sat de le câmpie. Evidentcà,ln ansamblulspafiuluipe careîl studiern,faptelos-au putut petece çi altfel decâtaça.Celotrei necropolonu ne oferàdatecatrear puteafi extapolate asupraîntregii arii a Dunàrii de Jos.
s:ComÇr196t I 368-370. s Conçe 197t e. t5P.Dirconu,SCIVA,30,1979, 3:469-475,
SI]BCAPITIDI,UL 5
Ocdrrldls de Degrtrfc f protlor nooeûruulul ronanicitor
T Inaziile barbaæzuccedaæ lnU-untitn.dig,o înco,mairapidin cursulreolului elVI-lea avutgrave efecædeurografico. au O-padgdintr.c locuitoriidinturitoriutOrcareneocupànrau *içt' a[ii au fost luati prizaûiffi. În fino,a.$iis.auvâantnorui1isI scretrag[in,locqrimai 9s f€riÛe. O cauz[particularia refir-gierii locuitorilc dinproyinciilcdgnlrsætn terito*utbarbara constituit-osit .ua$ia æoaomicàpecar{ ranltrt al pnesiunii fiecaledarçi al rrpctatolæcoqflicte pnstiitrqirurea Scftimbàrilo ca(ç-au pot fi urutËrit€pedorÈplanuri:. demografice celal sûim_ col al schimHrilor de habitrt prùd DÊ çi aspectrF voûroctrpamai l*l-*3ry?!i:toio jos' 1ncapiÛolul alV.loa.Acuq nevasb înatentieproblema deph*rilor depopulalie. mfui,rntà ultimà ailnalfei.ascz[rilor wban€çi r-urale carcfiinpu Îa secolulalVl-lea-Anem.invederp I maimulæchestiuoi: :_ populafie, do cauzate ldeplasàrile.fo4ate deluarceîn captivitaæ.a locuiûsrilordin Iaperiu de càtnsavariçi slavi; - rofugrereacomunitàfilorurbanesaururaledin zonelefuchise în celc lmpàdnriæsau muntoase; 'wentuala toacr€d€la ndul devblà oedentarla celrpmad. Izrtoarélocareaâucinforrralii âcry* {ehqiri de popul4ie nu srmt foar1o ""otu nuhe,roaso, Srr:t9*rficompl€taûeprincorrpantiilçq4r€polt fepuæcuatæârede.hnporiului Roqano-Biuntinçi pr-inoqqacç seppatededuce.din c€rccqrcaunu frpûodeistoriea lùnbii. Izvoareledin secoleleVI-VII meirfioqeaânrmeto.rucaaryidGd€pqrtld do prizonicridin provinciili snrd-est etnopene tn teritoriiùsËeâofte daavarisi slâvt Unelen&tgrii cnnrt, trobabil, exagerate ln privinp numlnrluipriænicrilorçivictimelor.Nu$mtverwimilc "ûqn$itri,fd6ç" ale lui Procopiq din Istoriasecretil,cum cà,buaàoar4diocezaThracia..pàreo.rç*p ûotrm adwtrratpustiuscitiC',fiind dçpopuletldrapauzqinvaziilorclavilorçi*unigrniloa carcluauin captivitateçiucideaunrpodorùzutede miidcmnenilafiecare nàvItirei,D€populaæûprwinciitu sud+tcuopeno crq totuçLrmÊpt real,puterniaÈsimilitUn docusrentôn"i"t,lfogU=Iol a lui Tiberiu'tr(din575),nreùtiona ' distrrgçrilecmtinrrcçinuneroase deoameni"carear diminrat drasticvenihnilestatului2.Estedepr€supus câ,adeseori, prizonieriireuçeausàscapcçi sà se ltolra} :.ryIu loç slavii chiqr îi eliberauûrpà un timp oarocard.Unii prizmicri erau ràscupPà|fi. Totoçi dcportàrilede prizonieriau contibuit la modificcra patemrenlung a situafieidemografice I hrocoplu, Iao ia secrctl!, I 8, (FHDR 2I II: 45?). 2FHDRtr:3t5. ! Mrrrfkior, &taqibn)U..4.4. (FI{DRtr: 557).
t32
CÀPITOLUIru
Celemai interesanterelatiiri despredeportàriçi, în general,despredepopulareazonelor de câmpiesunt adusede Miraanla SanctiDemetrii. Din cauzavalului de atacuriale avarilor çi slavilordin 614-619,sescrieln MiracolullI.2, 'toate oraçeleçi finuturilelnvecinate[de lângà Thessalonic]erauîn mâinile lor, depopulate;doarThessalonicul,izolat ln mijlocul lor, rezista, çi primoaloli refugiafii provenili din pàrfile dunârene,din Pannonia,Dacia"Dardaniaçi altele, caresoinstalauîn ol"a. Estomentionatçi un cazdedeportare,decâtreavari,a uneimari masede locuitori din Thracia çi din alte regiuni, în Pannonias.Se pare câ, de fap! au fost mai multe deportiiri,petrecute1nfie614-6I 96. Depopulareaunorregiuni din PeninsulaBalcanicàîn secolulalVIIJea 1i em cunoscutà, mai tâtziu, çi lui ConstantinVll Porfirogenetul,carenotacàserbiiaufost açezaliln niçtefinuturi care "ajunseseràgoale de locuitori din pricina avarilor". El adàugacà "romanii ('pcopôvouç) carelocuiescacum1nDalmaliaçi oraqulDyrrachionfuseseràalungalide càtrearrarideacolo"7. Protobulgariiau efectuatçi ei deportàride populafie,imediat dupà ce au cucerit fosta MoesiaSecunda,muûindÎn altelocuri peunii dints slavii pecarei-augàsitacolos.Unii (Saryrii) au fost mutali càtrees! iar a{ii, dupàcum spuneNikephor,au fost puçi "sà pàzeascâlocurile vecinecu avarii". Deci, acoçtiaau fost strâmutafisprevestçi nord-vest.O aserncnoa deplasare de populafiea antrena! probabil,dizlocarcacelor pestecarieau venit shâmutafii:o adevàratà reaclie1nlanf Cumlocurile vecinecu avarii erauln nord-vestulactualeiBulgarii, nu esteexclus ca acestedizlocàri sà fi afectatçi toritoriul Oltenioi,unde1njurul anului 680 estesemnalatio perioadàde tulburàri, cale a provocatascunderea tszaurolorde la Priseaca,Vârtop, Dràgàçani. Nu credemcà acestetulburàri au fost dete'rminate de tnecerea protobulgarilorla zudulDunàrii, cum s-aafirtnate,càci Oltsnia estepreadepartede zonapo undea trocuttribul luiAspanrh. Nu putemîmpàrEçiipotozacàbulgarii,1n68Qar fi lncercato pàtunderespreknnonia, prin Ott€niaro. Nu auexistatnumaideportàri.Din cauzaprimejdiilor,autohtoniiaupreferatsàserefrrgieæ în locuri mai ferito, în zonede muntenîn pàduri, sauîn locuri mai îndepàrtatede drumurile urmatede invadatori.Retagerealn munfi esteun fenomenatestatln mod cert în unelezone.ln Grecia,în secolulaIVII-lea" 1nfafainvaziilorslave,fàranii çi pàsûoriis-aurefugiat1nmunçi(sau în insule)tt. De asernenea, s-a constatatcà 1nCrimeea,în tirnpul epocii migraliilor, o putæ populaliei s-aretrasîn zonelemuntoaset2. " Acelaçifeiromens-apetrocutqi la Dunàreadelos. 1n concordantàcu istoriografiaromâneascà mai vecher3çi cu lnsàçitadi$aistoricà mediwalàra,o seaûtàdecercetàtori(atâtistorici çi arheologi,câtçi lingviçti)ti presupuno retragene a populaliei autohtone1nlocuri mai ferite, în pàduri,ln zonelemai înalte.ln aceastàprivintà, estenecesarsà subliniemçi rolul lnsernnatpe carel-a avut luncaDunàrii careofereaatât adàposl cât mulçi tiple posibilitili de hranàpentruoameniçi animalet6. {Lemerle1979:l8Gl8l. 5Iæmerlc t979: 2220. 5). 6r-cmcrle 19tl: 139-141.Pentruevenimæûe,veziçi Brezcenu1r9?f,:127-132. ?C.Port,: cap.32(FHDRII: 665). tThcoph.:I,359 (a.6171)(FHDRII: 621); Nilc:35 (FlIDRtr: 627);Teofilætrt Ohridei"înFHDRtrI: 17. 1973 e: 219; Mitree 1975: 124; Comça 1975e: 174;Tcodor tgtlz 22,38-39;Comç1_tg3;t:223; '_Conçe Comre 1989:83. toChfrlec l99l: 375-376. tr Cherenir 1959:39; Zirtcrcve 1976:61;I!lttcn l9?t: 109-ll1; Ifutcderov l9t0: 79-g0;pohl lggt: I10. r2ÀL RomenéuhînBBA51 (1983):36. t3VeziïndeosebiHudeu l9t4 Onciul 196t. çi r'Aça cum reiesedin legendele"descàlecaûrlui'. Problemaestepreavastàpenku a fi ftatatàaici. ri Petrovicl 1942:865-t68; Pctrovicl 1943:265-266;Pctnovici1959:GIZ; Conee 1967:3-14;Dricoviclu 196t: t9-91; Comçel96t * 365,nota68; Giuracu 19?6:13-16. 16Conce l96t:95-101.
DEPIiSÂIILE
DE POPULÀTIE
133
Multe dintre vetrelede satdin câmpieau fost abandonate cuceritorilor slavi, car€,spro deosobircde nomazil turenict practiceu egriculture. Pentnrprima oaràîn decursulçocii migraliilor, instalareaunui marenumàrde alogenia provocatschimbrree modului de viafl el eutohtonilor, ctre tu rjunr h imporibiliteter de e mei prectice o economiebezatà pe ptç dominarce egrtculturll. Alunga{i de pe pâmânturilefetile ocupatede slavi çi nwoifi a trài în principal din creçtsr€aanimalelor,aceçtiromanicide la câmpieau pierdu! 1nmod inevitabil, o seriede tehnici çi elementede civilizafie. Aûeliede de olàrie, fieràrie,orfevràrieetc. nu aveau cum sà supraviefuiascà decâtacolo undes-auputut conservavechilecondilii de habitat- adicà ln zonelelnalte saulmpàduriæ. În Munlii Balcani,de-alungul vàilor, existiinrmrsroase fortificalii derefugiu"dinmecare foartepufine au fost cerc€tatearheologic.Din ceeac€ s€cunoaçûo, reiesecà ele au fost ridicate qi folosite 1nsecoleleIV-U. Suprafelelelor suntde2- 6ha.1ninæriorulunoradintr,eele seaflau çi bisericitT.hobabil cà uneleau fost folosite çi ln secolulal VIIlea çi în continuare,fiindcà erausituateftr locmi greuaceesibile . O ove,ntualâ diiinuirea lor p&ràln evulmediuostoplauzibilà, càci NicetasChoniatesmenliona,1nlegàturàcu debutulràscoaleiAsàneqtilor, nutnoroa$elefortàrcÏc (gpoupioq),caneerauridicatepe stânciabruptedin Munfii Haomus,çi pe carevlahii s-au bizuitînrwolta lorrt.Asemerrca fortificaliisuntcunoscutoçi 1nænamuntoasà dinfosteleprrovincii Dacia Mediterraneaçi Moesia Prima. Mai bine cercetatesunt cele din bazinul Timocului: Vidrovgrad,Sip,BrzaPalankaSokolica,MolaanjskeStene,Miroé çi altele.Acestereflrgii fortificate,construiteln secolulalVI- lea,aveauçi rol militar, dar sorveauçi la adàpostireapopulaliei civile. Ele erauridicatepe margineadnrmurilor,pe miqi înà\imi çi aveauziauri depiauâ f"St" cu mortarl $prafala lor esûede 400 pânàla 2500m'?.În interior s-audescoperit çit*oitt1" a" suprafalàcu ziduri de piaft[, çi bordeie,diqpuse,do obicei,de-alungul incinteire. Probabil la accstsfortificafii se refercapreotul anonimdin Diocleea,car€ a compuso cronicà1nsecolulal XII-lea. Vorbinddespreinraziilebarbare,el aràtacum"creçtinii, vàzâtdu-se ln mare nàralà çi persecutie,lncepuràa ridica castelepe vârfurile munfilor 1n locuri tari, çi precumputea!, ca astfel sâscapedin mâinile barbarilor,pânàce seva lndura Dumnezeude ei çi-i va libera.ln acelgzile, multi creqtinidin pàrlile maritimeçi tansmontane(...) fugeauzi dupà zi din toatopàrfile çi seîmpreunaràcu aceice petecoauln munli qi în locuri mai tari"2o. Unii dintre locuitorii pr,ovinciilorDaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythiaau ràmas po loc, dar allii s-audeplasatîn alte regiuni. Emigrarearomanicilordintre tt11ttà* Balcani la çi nord de fluvig în specialîn secoleleVI-VII, a fost admisàde numsroçiistorici. Nu ne reforim aici la partizaniiteoriei formàrii poporuluiromânexclusivla sudulDunàrii. Unii dinte adepfii continuitàfii(ùrhecareil amintimîn primul rândpeD. Onciul)auatrnis €xister{auneiadmigàri çi dela std la nond,cal€a fostcauzatâderefugie,rea h Ëla inraziilorbarbare.(Vez,içi Inuoducereap. Populaliaromanicàdela DunàreadeJoss-adeplasat,desigur, la suddeMunlii Balcani. ^ acearegiunea existato continuitatemai pronunlatàa populaliei çi In locale,dovadiifiind numârul mai marede toponimoanticecares-aupàshat.Au rezistat,de asemenea, mai multe oraçe,intre care: Serdica"Philippopolis,Anchialos, Beroe,Adrianopold2.Aceastiimigralie a populatiei rTVeziPouhcr l9&l: 97-100. rENicctecChonieter,I. 4. (FIIDR III: 255). teJenkovié19t1: l16, 211-213,225. 2oPrtrbytcri lXoclcrtir Rqnum &awrum,în LG. Schwendtnc4ScrtporcsRerumHungaricarwn(...),Iil, Virdobonae,17482479(cap.VIf; Onciul l96t: I, 243.Vczi Koveëcvlé19?3r: 15I careciûeazào aseme,nea çi , fortificafie la lvdartinié,în Muntenegru. 2fOnciul l96t: I, 2&2U,261-2ffi,573-574. Mai vezi: Iorye 1992:232; Britirnu l9S b: 7t-80; Çtcfen 1968:353; Conçr 195t r: 360,nora22;Dlftcnl97t: ll2. 22Belevliev 19662216217; Veklinov l97l: 201-202.
134
CAPITOLULm
romanicea atins çi Macedonia.Una dintre teoriile care explicâ originea aromâniloria în consideraredeplasareastràmoçilor acestoradin zona dintre Dunàre çi Balcani, spre sud23. Asemànàriledintre dialecteledacoromânçi aromânaratàcà. într-adevàr,a existato perioadâîn careceledouàramuri au fost 1ncontact.Cercetiirilelingvistice au ajunsla concluziacà aceastii unitaætsritorialà a duratpânàprin secolulal Xlea2a.Teoria pânzelor de populafie eleboratà de P. P.Penaitescuexpllcà cel mei bine eceasti unitate a Romenitàtii Ortentale, din nordul Carpafilor pânàîn Pind25. O informalie referitoarela origineanordicàa aromânilorseaflà în Descriptio Eurcpa.e Orientalis,scriereredactatiideun càlugàrfrancezîn 1308.Autorul a awt la îndernânàunadintre versirmileGesteiHungatontmçi sepoateobssrvacàel eradestuldebinefamiliarizatcu realititile din Ungaria.ln schirnb,dosprelumeabalcanicàol aveao imaginenu preaclarà.Seafinnà astfel câ Bulgariaselnvecineaâcu Ruthenia(Galilia) çi cà,tot 1nBulgaria,tràiesctigri çi inorogi (!). desprevlahii balcanici,carear fi De aceoa,socuvinesàprivimcucircumspeclieinformaliilesale originari din Pannonia:"Este de notataici câ între Macedonia,Achaia çi Thessalonicsegàses-te poporfoartomareçi ràspânditcaresenumeqteBlazi [variantiidemanuscris:8/asf], un oare,c,ane care çi altiidatii au fost pàstori ai romanilor çi, din carrzaterenului roditor çi plin de verdea|à tràiauodinioarà1nUngaria,undeseaflaupàçunileromanilor.Dar, în urmà,fiind izgonili deaici de unguri, au fugit ln acelepà4i"tt. Probabil,aflândcevadespreexistenfaunor vlahi în Grecia, autorul i-a pusîn legâturàw blacii pe care1icunoçteadin izvoarelernaghiare,inventllndastfel o tradilie despreorigineapannonianâa vlahilor din Imperiul Bizantin. Unii corcelàtori27 auadmisveridicitateainformatieidin "DescriereaEuropeiOrientale", referitoarela patriavlahilor balcanici,mai cu seamàfiindcàeaeracumvaconfinnatl deun izvor pannoniene bizantin.Teoriaoriginii avlahilorbalcaniciafostemisàdeB.P.Flasdeu28, caresebaza pe un pasajdin Kekaumenos(lucrareacàlugàruluifrancezîncà nu fusesedescoperiti).În origineavlahilordin ThesStrategikon(sfilrçitulsecolului alXl-lea),Kekaumenos,tratânddespre salia,afirma càaceçtia"locuiau mai întlii lângàrâul Dunàreaçi Saos,râu pe careacurnîl numim Savq undelocuiescmai de curândsârbii,în locuri întiirite çi greuaccesibile"ze. Interpretarealui B. P.Flasdeuporneadela pnemisacàautonrlbizantinnu a fost foarteprecisîn localizareapatriei vlahilor, ori cii a awt în vederenumai sudul Pannoniei.S-a demonstratînsâ cà digresiunea despreorigineavlahilor din operalui Kekaumenosesterezultatulunorconfuzii çi al unorlecturi pasajereferitoarela daci). Kekaumenosi-a idendin Dio Cassius(din careseparaftaznaù,unele tificat pe vlahi cu dacii, dar a confrtndatDaciaTraianàcu provinciacreatiideAurelianla zudul flunàrii, careerarnai bine cunoscutàbizantinilor (dar,çi pe aceastaa plasat-omai la vestdecât 1nrealitate)3o. Deci, pasajuldin Kekaumenosnu dovedeçtedeplasarea aromânilorde la nord la sud.Nici legendadespre'Tlahorinhini" nu poatefi invocatàîn acostsens(vezi ExcursulVl). Aportul nordic la genezaaromânilor nu trebuie supralicitat fiindcà, dupà cum aratii cercetiirilerecente,în Macedonia,Thessaliaçi Pind a persistatçi o populatieromanicâlocaH. 1n aceastàariedepredominarea limbii greceçtiauexistatçi zonelocuik depopulalielatinofonà,în antichitateatâtne.În privinta toponimieimodernefolosite de aromâni,s-a observatcà existâ 23Onciul1968:I, 572-573;II, 16l, 201-202;G. Mumu, StudiiisToiceprivitoarc la tecutul rcruânilorde pesteDundrc,Bucureçti,1984275-76; Brczcenu1976;212;Ivinæcu l9t0:311; Roætti l9t6:323-324. 2afvànercu l9t0: 3 I 4-3I 5; Roactti 1986:322-323. 25Peneitercu19692120-121,210. xG. Pope-Limcenu,.Iau arcleIstoriei Românilor,ll, Bucweçti, 1934:42. 2Tlbidem:8-9;Drfuanu1933:22;Dccci197E:81;Lozovlnl'969l.242; Dregomir 1944:81;Brezcenul99t259. 2tB. P. IJ:,r,ileq EtymologicummagnumRomaniae,IlI, Bucueçti, 1976: 24125. 2eFHDRIII:41. roDjnvaral99l:23-66.
DEPLÀSÀRILE DE POPUI,ÀTIE
135
câteiracazuridedenumirianticemoçte'nite fdràa fi fosttrecuteprinfilierâgreacâ:Sbtttrà(Salonic) (Elasson), (Boosis). fle asemeneqdialectularomânarecuvinte de origino latinà Bàiasa Làsun carnu aveaucumsàsepilstrezrla nord:hiat fas), pelunt Qnliuttts: "paliur", un arbust);ele dovedescautohtonia(cel pufin parfialà)a aromânilor3t. Romanitateadin Pind çi Thessalianu poatefi conftndati cu ceadalmatà,cares-aformat mai la nord.Deosebiroadintreaceçtiromaniciçi dalmatinia fostpercoputiiçi depreotulanonirn din Diocloea,caneconsemnatraditia cà bulgarii, dupà ca au ocupatlvlacedonia,au cucerit çi totamprcvinciamLatinorltm, carenu poatefi amplasatldecâtin zonade carevorbim, la vestde lvlacodonia.(Desigur,tradilia estedeforrratàçi confrrzà).Locuitorii acesteiprovincii, care îçi spuneauRomani (illo temporcRomani vocabantur)erau,potrivit cronicarului, strâmoçii "morovlahilo/' din Dalmalia çi Istria32. Separecàestocunoscutiiçi culturamaterialàa acestorromanicidin Thessaliaçi Epir. Pe teritoriulAlbanisi a fost identificatàculturaKomani-I(ruje(secoleleVII-VII), caroa aparfinut uneipopulatii creçtine,careseafla subinfluentàculturalàbizantinâ.Arheologii albanezio consideràculturapopula{ieiproto-albanezs,datfaptul estecontestatdeV. Popovié,car€o atribuie unoi populafii romanicd3.Este posibil ca aceastiiculturà Komani-Kruje sà fi aparlinutunora dintre strâmoqiiaromânilor,çi anumeaceloradintrc ei careaupàstratmoduldeviafàurban.lncà din secolulal )O-lea,izvoareleatestàprezentamasivàa elementuluiaromânîn oraqe(ln Larissa" deexemplu).G. Schramma sesizatdealtfel,c4 spredeosebiredecelelalteramuri alepoponrlui român"aromâniiau perpetuatmodul de viatàurban(lmbinatcu cel pastoral)Y. Avândîn vederocelearàtatedeqpreorigineaarcmânilor,ni separomaiprobabitàràmâneroa unei mari pàr{i a romanicilor refugia}i de la Dunàreade Jos 1n zona muntoasàdin imediata apropiere- adicâln Muntii Balcani, acoloundoli gËsimln numàrmare în socoleleXII-)([tr. (Acolo s-aaflat centrul statuluiAsàneçtilor). Refugiereaîn zoneledemunteçi abandonarea zonelordecânpie decàtreo partea comunitiililor romanicea determinatschimbâriîn modul lor do vi"là. ln acestecondifii de mediu, agriculturanu semai puteapracticadecâtln raro cazuri,în depresiunileintamontane, saupe rmelepanteterasate . Economiapastoralàa devenitprepondorentà. Nu vom inta aici în amânunte legatede lungadisputàîn junrl caracteruluipastoralal vielii românilorln errulmedig dar consideràmnecesare uneleprecizàri.Pâstrar€a multortermeniagricoli deoriginelatinàdemonstreaâ continuitateapracticàrii agriculturii. Termsniiagricoli latini s-aucoruervatchiar çi în dialectul macedoromân(agru, sàparc, siminare,ararc etc.),deci nici màcar aromânii nu au reirunlat completla agriculturà3s. Estela fel deadeviiratcànumernasele cuvintedeorigino slavâaratàcà sffiromânii au (re)învàfatuneletehnici agricolede la slavii caûeocupaseràzonelede câmpid6. Pfutàtâtziu ln secoleleXV-)(\[, ocupatiadecàpeteniea rcmânilornorddunàrenia fostcreqterca vitelor mari çi mici; agriculturaera slab deæoltatàçi aveao pondereredusàîn economidT. Existà numoroascprobe în accst sensçi chiar câtwa rclalàri ale unor observatoridin afari" dinte caremoritàcitatàin qtewo unnàtoarea,fiindcàpoatefi consideratiiemblematicàpentru un lntreg mileniu de (an)istorieromâneascà: ItCepiden 1936:53-59;Scirlltoiu 1979:17-37;Poghlrc 19t9: 944; Dfuvere 1D1: 6G66. Reichenhon 1963275amplasapatria aromânilorîn Dardania. t2hrc\Écrl lXoclcetb, op. cit.i478(cap.V);Dluvere 191: 63. rrV Popovié,L'Albaniepndant la Basse Antiquité,învol. Leslllyrienset lesAlbanais,Beograd, 1988:27G 277. rSchnmm l9t6: 104-108. 35Capldrn 1927: 20Ç212. s6Herdcu1973:II, 56.711'Pctrovici 1942:870;Dûttcn197t: I I l. 3?Hrsdcu1973:II, 65-69;I. Donet,"Dacoromania',Freihng, l, 1973:78-103;Buhociu 1979:185-265.
136
CÀPTToLUL m
'Ace$i pàstoritràiescdc veacuriîn fundul viiilor ca niçte republici mici separate,ai cilror meinbri nu au nici o legàturàcu ceila\i locuitori aiArdealului. Capulfamiliei esteîn acelaçi timp preot çi jude, caredimineataçi searasûi la rugàciunecu casniciisài,linând çi judecati într,eei. (...) Vâile çi le pàràsosc aceçtipàstorila sflirçitulverii, cândîçi mânàoile în locuri bàltoasede pe margineaDunàrii în fara Românoascâ, unde ele gàsescçi iarna iarbà verde printe stufiçuri(...). Femeileçi copiii lor suntîmbràcafila fel cu bârbafiiçi rràiescaçade retaçi în mijlocul oilor prin munfi,lncâtnu seocupàdeloc detovaràçiilor çi cu ceseîntâmplà în lume". (trIemoriilelui N. Bethlen,1665)3t. Un asemenea mod de viafà nu seputeanaçûedecâtln nrsmurilegrele ale migratiilor, ca unnarea refugierii în zoneledemunte3e. Pàstorituloilor la românii nord-dunàrenia fost clasificat în mai multe tipuri de càtre Romulus\fuia: l)-pàstoritul agricol local; 2)- pàstoritulagricol cu stânala munte;3)- pàstoritul din zonafllnetelor;4)- transhumanfa dela munûela câmpieao. Transhumanta nu însoamnànomadism.Totuçi,unii dintre româniisuddunâreni(fârçeroliidinAlbania çi firessalia)aupracticat çi nomadismul,chiar pânàîn secolulnostru.Fenomenula fost bine studiat,1nspecialde Thcodor Capidanat.Fàlcàrile (comunit{ile) se doplasau"cu toatà populalia çi avutul lor, pe distante tnari, vaxainstalându-qitendele(corturile)la munte,iar varacoborândcu furmolela vale.Acest pàstoritnomadnu arenimic dea facecunomadismuldostepà- cel careesteîndeobçtecunoscut. Estpun nomedism montm, carelnseamnâdeplasarea comunit[ilor lnnegi în interiorul unui arealnu foarteextins,1ncareseaflà atlit zonede munto,cât çi depresiunisaucâmpii. Fernand Braudela fiicut o distincfieîntre "transhumanlanormalà"çi "tanshumantainversà"- carr esto specificâacelorcomunitiili careau locuinlelostabilela munte.Ea esteatestatii în Spania în çi çi zudul ltalieil2. Nomadismul montaneste o formà extrernàa acosteitranshumanto,care s-a consorvatmai mult timp în PeninsulaBalcanicà. Viafa de tip nomada unoradintreromânii suddunàrcniesteatestatii deuneleiæoare çi medievale.IGkaumenosvorbeadesprevlahii carc iarna locuiau la munte,cu familiile lor, qi carecoboraurara la câmpiea3. Ana C,omnena scriaexplicit cà vlahii "duc o viap nomadà"(rbv ptov raopdôa ellowo)#. Nomadismulnu a fostlnsàcaracteristicdecâtpentnrunii dinhe aromâni, chiar dacà1nevul mediu fenomenula avutprobabil o ràspândiremai largàdecâtîn vrcmeaîn canea fost studiat(în secoleleXIX-XX). Nomadismulmontanbalcanica fostun fenomendeduratàlungâ,o permane,lrtà a istoriei. lv{ârturii disparatedin antichitateaclasicàîl akstà în lvlacedonia Thracia. Esûecunoscu! çi buàoarà"un pasajdin Arrian, Anobasis,VlL9.2, referitorlamacedoneniicare,inaintta domniei lui Filip II, tâiau în mu!, ocu$ndu-sedoarcupàstoritul.lvIaiputomaveaîn vedsrç informaliile çi desp'rebessiicarelocuiau în munfi (bessisatre,semnificativlucru, erauconsideralisnemoçiai aromânilorde càtc Kekaumonos)as. Nu existànici o dovadàcà românii nord-dunàrcniar fi cunoscut ei acestnomadism çi montan.Pàstoritulhanshumantpornit de la muntenu a implicat niciodatiideplasarcaînhogilor comunitàli. ItApud Buhociu 1979:238. sln-general, desprecaracteristicilemodului de viafà al românilor în depresiunileintamontane, vezi Dogenr 195:20. {oApudBuhociu t979: 2t3-214. arCrpiden 1927:I t3-35 2.Yençi Buhoctu l97g: 2t7 -220. a Breudell9t5: 165-167. arFFIDR[II: 3 l-33. SFHDRIII:109. a5M. Gydni, BpSl, 12, 1950:40-41; W. C. Brice, ."iluacia,',vol. II, Sofia,1974:99-101.
DEPITSÂTILE DE POPULÀTIE
137
Fiindcà viafa în habitatul montannu ofereadecâtresursoagricole modeste,a existat mereuo tendintàdeexpansiunesprevalea populalieidela munteas.Astfel seexplicàrepopularea câmpiilorîn penoadelede liniçte,caneau favorizatcresterea demograficà. Nu numai zona montanàa fost un loc de refugiu. Lunca Dunàrii a oferit totdeauna excelentecondilii de vialà (sursevariatedehranàpenfu oameniçi animale,locuri adàpostite). Pânàtârziu în epocamodernà,bà$ile Dunàrii au fost denspopulate,iar vehsle de sat se aflau chiar "pe baltii"; abiaîn secolulal XIX-le4 sateleauurcatpeteraselemai lnaltede lângâ'b alt5''6. Cercetiirilearheologicearatào locuire intensàîn luca Dunàrii çi 1nzonaimediatlnvecinatii.De exemplu,ftr cadrulrnicrozoneiMostiçteas-auidentificatzecideaçezâridatat€întreepocafierului çi evulmedirLcareindicâo continuitatea habilatuluiçi,ln acelaçitimp, o pondularea comunitiifilor umaneîn cuprinsulmicrozoneilT.Càromânii au trâit o vleme çi lnh-un asemenea ecosistern,o aratiiçi etimologiacuvântuluifidure: din lat.paludem: "mlaçtinà"48. Ea esteexplicabilà,dacà ne gândimla bogatavegetafiedin zonadeluncà.ln zonade luncàdintre Giurgiu çi Cernavodaa fost amplasatunul dintre teritoriile-nucleude formarea poponrlui român,determinatpe calea lingvisticii istoriceae. ln general,toatepàduriledin zonade câmpieau fost locuri de refugiu, careau îngàduit supraviefuireapopulalieiautohtoneîn timpul perioadelordecrizàso.Cumpàduriledin Muntenia çi Oltenia ocupauîn antichitaæçi evul mediu o suprafafàmult mai maredecât1nprezen! este evidentcàzonadecâmpienu a putut fi depopulatil.O situafiedeosebitàa awt-o regiunoadintne Dunàreçi Balcani,undepàdurileeraumai rare.Lipsindlocurilederefugiudela câmpie,populalia de acoloa fo$ silitii sàcautescàparela nord de Dunàresauîn Muntii Balcani. Din cele expuseîn acestsubcapitolsepot desprindeurmàtoareleconcluzii: 1)- zonelede câmpie,cale se aflau în caleainvaziilor, au suferit o depopulareaccentuatà, începândde la mijlocul secoluluial VIJea" çi cu deosobireln primole douà-treidocenii ale socoluluialVIIJea; 2)- masemari de populalieau fost dizlocateln alte regiuni; 3)- o partedintre locuitorii de la câmpie(inclusiv din oraçe)s-auretrasîn zonelede munteçi pe coastelemàrilorAdriaticâçi Egee,precumçi în insule; 4)- zonele montane,pàdurile, precum çi bàlfile Dunàrii au fost medii geografice în care populalraautohtonàa putut supravieluimai uçor; 5)- pulinele oraçedin sud-estulEuropeicareau supraviefuit(Constantinopol,Thessalonic, DyrrachiorqSerdica,Messembria,Odessos)au devenitlocuri derefugiu - desigur,pentrucei mai lnstàri1i,canenu puteaureiruntala modul de viatà urban; 6)- unii dintre locuitorii romanici din Europade sud-estau trecutla modul de via!à nomad.
aiVeziBrrudel 1985:78-80. s Conce 196t: 95-I 01 Lozoven 19692221-223H. II. Stehl,Slrdii de sociologieifioricd, Bucr:regi, l9?2: ; ; 63-133;Buhociu1979:197. a?D. Çerbineccu, G. Trohui, în vol. Ilfov. File de istorte, Btrcureçti, l97Ez 1742; G. T!ûhrni, "Culturà çi civilizaçielaDunàreadeJos",Càlàraçi,2,1986:15-36.VeziçiN.Conrtentinercu,Coconi.unsatdinCâmpia Romândîn epocalui Mirceacel Bdtrôn,Bucureçti,1972: 2l-23, I 55-I 60. s Puçcrriu t916:262; Iorge 1992:I 12. aeGrmfllrcheg 1940;Rcichenkmn 1963275-77;Lozoven 1969:22O-221; Arvinte 1966:28. 50Petrovici1942:865;Conee1967:9-14;I)onet1967:ll51-1155;Giurcccu1976:l3-16; Stoicgcu 1980: 124-125; Comçe l9t7 : 226.
CAPITOI,UL TV ITE IlI NO]}IANilA I.T NOilTANMLE POPUI,IIBE. IIEZAGBEGAAEA II1TEI SOCIETÀTT SUBCAPTTOLT'L T Dertrànarea lîmæ.ullû dunàrean si a
adninfutreÉGi provincûale
D.-.lungul secoluluialVIJea" provinciilebalcanicealeImperiuluiRomano-Bizantin au sufsrit multe atacuribarbare.Numeroasefortificalii gi oraçeau fost cuceriteçi dwastate,iar armataromano-bizantinàa fost înfrântàîn mai multe rânduri.Uneleraiduri au reuçit sàatingà zonodin adlincimeateritoriului,chiardin imodiataapropierea capitalei(prrecum ataculkutigurilor din 559).Totuçi,pânâla debutulçirului de conflicte avaro-bizantine,distrugorilenu au pus în pericolsisternuldefeirsival Imperiuluiçi nuaucondusla pierdereaunorpunctedemareimportanp strategicàçi economicà.Fortificaliile distruseeraureÊcute, iar, pe de altl patu, invadatorii se retrâgeaurapiddincolode lines, astfelcà frontiera 1nansamblu,semenlinea,în ciudadiferiælor incidente. Aceastiirelativàstabilitatea luat sfârçitatuncicândavarii auizbutit sàcucereascà oraçul SirmiumGn582).Pierde,rea suferitiiatuncideImperiuestesocotitàcaun rnomentderâscruceîn istoria PeninsuleiBalcanicer.Ocupareaacestuioraç fticeaposibilâ înaintareainamicului pe drumurilecarcporneaudeacoloçi duceaucàteC.onstantinopol, Thessalonicçi càtreoras,ele depe litoralul provinciilor Scythiaçi MoesiaSecunda.Concomitent,slavii devastauprovinciilo zud-est europene,într-o succesiune deraiduri careauduratùrûe 576çi 586,çi careauavutconsecinlede o gravitatenemaiînÎâlniËpânàatunci. În aceastà vrsmea începutun procesrelativ lndelunga!carepoatefi denumit:desfràmarea lirzas-ului dunàrean. Se vorbeçteadeseoride "càderea"saude pierderealdrzes-uluila o datËprecisà(602),neglijându-seînsàfaptul cào frontieràatâtde lungà(de la Sirmium la gurile Dunàrii)nu puteasâdisparàdintr-odatà.Câtdesprerolul jucat derevoltalui Phokasîn pierderea poziliilor Imperiului la Dunàre,în capitolul I am avutprilejul sàaràtiimcât estede greçiti este aceastàteorie.Desffimarealirnes-uluireprezintii,de fapt,pierdereatreptatà, derîntr-un ritm destul dc rapid, a fortificatiilor defrontieràçi a dnrmurilor carele legau.Sprodeosebiredeceea ce s-aîntlimplat1nconflicteleantsrioarc,aceastiipierderea fost definitivà"în sensulcâ Imperiul a pierdutcontolul asuprateritoriului, ori cà, în cel mai bun ca4 fortificatiile distnrsenu aumai fost refàcuteçi refolositefuiscopmilitar. 'Yclkov t977:54;Pohl 19ffi:73.
DESTRÂMÀREL L(ME'-ULUr
139
În epocalui Justiniançi în perioadaurmàtoare,limes-uldunàreancuprindea,po lângà de çirul fortificalii de pe malul sudical Dunàrii, çi câtevacapetede pod pe malul opus:Dierna (Oçova), Drobeta,Izv.oarelo, Sucidava(Celei),DaphneSrobabil în apropierede Oltenita).De asemenea,ln unele sectoareexista aça-numitul "limes intorior" - un sistemde fortificafii în procumeraîn DobrogealiniaTropaeum-Ulmetum-Libida2, adâncimeateritoriului, oriprecum Minus-Rernesiana-Turres)3. ceadinzonaTimocului(Naissus:Timacum Infrastrucfura/izes-ului (cetii}i cu caractermixt, militar çi civil), castella, constadin fortifica{ii de mai mari dimensiuni turnuri de observafieçi drumuti. Go acestultim ca4 estevorba"în primul rân{ de drumul care rurnacursulDunàrii). Desigurcànu esteposibilà,cel pulin deocanrdatà, o recmstitufueexactàa etapelorcàderii limes-ului,adicào daAreprecisàa abandonàriifiecàreifortificalii mai lnsemnate.ldaria C,omça a propuso destràmareln tei etapea &rzes-ului: l) - La sflirçitulsecoluluialVl-lea, limes-ulafostrupt întreDinogetia- Troesmis,DurostonrnNovae,Ufus - Lederata; 2).-Laînceputul secoluluial VIIJea, aucàzutcelàtileNoviodunumçi ThalamoniumQ.Iufrrus ic! ) ; 3).- În timpul lui Heraklios,au mai ràmassectoareapàrateîntre: SexagintaPrisca- Novae, Durostorum-Axiopolis, Carsium- Beroeçi 1nzonaAegyssus. Crtitile Durostorun\Axiopolis, Carsium,Beroe,Aegyssusar fi ràmasîn functiunepânàla sËrçitul domniei lui Herakliosa. PeriodizareapropusàdelvlariaComçapoatefi nuan{atii,luândîn consideraretoatedatele care sç cunoscîn legàturàcu fortificaliilo de pa limes-ulprovinciilor Dacia Ripensis,Moesia Secundaçi Scythia.În tabeluldemaijos, am întocmit o situafiesinopticà,în caresuntsintetizate informafiile referitoarela distrugerile zufcrite de fortificatii, începânddin anul 576 (când au debutatmarile invazii slaveçi avare).Pentruce€ace ne intereseazâîn acestcontext, conteazà distrugerilecareau condusla încetareafuncliei militare çi, deci, la ieçireafortificaliei din componentalimes-ulul De aceea,simplalocuire civilà în cetatenu esterelevantàpentru problerna menlinerii ftnes-ului. Am inclus numai fortificaliile desprecaredispunemde datezuficiente. Prime etepi a destrimirii tinras-uluipoatefi datatiiîntre 576çi 586.Atacurile slavilor din 576-578,581-584,585,586,precumçicelealeavarilordin584çi 586auprovocatdistrugerea a multe fortificalii, situatede-alungulîntreguluilimes:SlatinskaRekas,Ratiaria6,OescusT, Axiopolist,Capidavae, Troesmisro, Flalmyristr.Dintreacestea, Ratiaria,Oescusçi Flalmyrisaupierdut funclia defensivà,primele douàcetiili fiind practic abandonate.În acestcontex! notim cà în anul 595, TheophylactSimocattaatestaexistentaunui episcopcu sediul în oraçulAsemumr2. Acestoraçnu a awt episcopieîn secolulalVIJea çi, deaceea,consideràmcâiemrhul serefugiase 2 S,corpen1980:2-3. 3 Corovié-Ljubinkovié 1972: 46; Popovié 1975: 474, a Comgel9t7:222-223. 5 Jovrnovié, Koreé, Jenkovié19t6: 382-383. 6Yelkov 1966:170. 7T. lvenov, înLimes){lI/:921. 8Di$nrgereaesteate$atàdeîngropareaunuitezar:rde6 monede& ar:r (ultimele,dela Tiberiu tr). Vezi Pocmrrr Bordee,Ochcçcanu19t6: 177-180,184. e Covrcef 198&19t9: l9l, 195(stat de arsuràdatatpost572l573,cu douàmonede). r0Distrrgereaestedatatàpostquemeto monedàdin 571-573(Beumenn19t0: 172). tt I.a Halmyriss.audescoperitdor:à tezaureîncheiateîn5741575çi5761577(C. Opeif l99l:477-481). Ele marcheazàuna dintre cele dor.ràdistnrgeri ale cetàfii din secolulal Vl-lea, dar nu estesigur cà estevorba de incendiereanivelului 10,açacrrn afirmâ Cristina Opai!. lfai probabil,ele dateazàdistrugereanivelului I I , ca umnre a invaziilorslavedin 57G586.Vezi çi Madgearu 196: 45. t2Th.S.:VII.3. 6 (trad.Mihàescu:138).
CÀPTToLUL Iv
140
acolodin alt oraç,din cavzÀatacurilor barbare.Celemai apropiatesediiepiscopale eraucelede la Novaeçi Oescus.lntrucât seçtie câ oraçulNovaeîncànu fusesedistrus,estèfoarteprobabil ca episcopulsà se fi refugiatde la Oescus.Deci, aceastàinforma,tiearatàcâ Oescusfusese distrusînaintede 595,saucâ,în oricocaz,seafla într-ostarede decâdere.
;,til llH: ..I; :,1)..'..à:fr r^i
-#ÉIryft -. $liit}ÈffiffË[ûfi FlajduékaVodenica Karatas(Diana)
? 593-596
593-596
DA (bordeie,cuptoarede-a Iungulincinæi)
593-s96
NU
NU
InsulaBanului
?
(?) 593-s96
Donje Butorke
576-584(?)
s93-596
?
SlatinskaReka
576t578
593-596
NU
Mhailovac - Mora Vagej
firà distugerefinalà
Prahovo(Aquis)
586
593-596
ArËar(F.atiaria)
?
586
DA (ceramicàslavàdin secolulVIl)
Gigen(Oescus)
,l
586
NU
Svi5tov(Novae)
,l
602
DA
602(D.2)(?)
DA
Krivina (Iatrus) Izvoarele(Sucidava)
?
586(?)
Dunàrsni(Sacidava)
602CN.rr)
614(N.r)
Csrnavoda(Axiopolis)
s82584, ?
614(?)
Capidava Piata Frçcàtei(Beroe) Turcoaia(Troesrnis)
? DA (N.I2 , N. I 1 -post614) ?
5761584 614(?) (castellum) ? 576t584,?
s76ts84 Q)
578-584
593
Garvàn@inogetia) Murighiol (Flalmyris)
DA
(55e) 578-584 (N.11)
578-584 (N.l l)
DA 2 DA (pânàla circa593) DA (N.12,N.13- post613)
DESTRÂ.È(À.EI|\ LIMES.ULUT
l4l
Astfel, ln primaetapà(57G586),sectorulde limesde la vcstde Oescusa fost pierdutde Imperiu(darva fi parfialrecupera!ulærior,dupa588).Distrugerileau fostgn1ve în celelalte çi sectoare alefrontierei,daracestea decentruldeputere - mai îndepàrtate - au fosttofuçimai "u. din aceastàprimâ pulin afectate.Din punct de vedereorganizatoricçi institufional, atacurile etapànu au avutefectedezastruoase, càciesteatestatjiexistenfa,în continuare,a unei conduceri militarea provinciilordunàrene. Avemîn vederepe acelfiyepcôv al provincieiScythia,citat de TheophylactSimocatta,în 586 (probabil eradtu Scythiae)ttDupà 586 au urmat câliva ani liniçtifi (pânàîn 593),în cares-adesfàçurat activitatea dereconstrucfie a fortificatiilor afectate. Refaceriale incintei, porfilor, turnurilor etc.suntatestate,în aceastiperioadà,la SlatinskaReka (pecurtinadeNE s-aadàugatun turn exterior)ra,la Prahovo(rofacereaincintei, construireaunui furn exterior,reconstruireaunui edificiu interior)ri çi la Capidava(construirea castellum-alui mic sepetreceprobabilîn acestiivreme;în 588roaparçi monedelela Capidava)tu. în schimb,o partedin incintadela Halmyrisa fostdernantelatil cuocaziadistrugeriiniveluluil lrT;deasemenea, poartadevesta fostdezafectatà, interiorulei dwenindspafiudelocuit - faptconstatatîn campania arheologicàdin 1995.(Fiind marginalà,aceastiicetatea fost neglijatà a ieçiq practic,din çi sistemuldefensival provincieiScythia,ràmânând o simplàasezare civi6în cursderualizare). 1na doueetepi e desffimàril l&nss-uluia continuatpierderealnor sectoare alefrontierei. Etapaa debutatcu ofensivaavaràdin 593 (caroa fost concomitontiicu un atacal slavilor) s-a çi terrrinat în 598,cânda fost lncheiattratatulbizantino-avarprin careDunàreaerarecunoscutÈi ca frontieràa Imperiului.Ceamai gavà consecinlà a atacurilordin 593-598a fostpierdereadefinitivà a fortificaliilor din sectoruldevestal lines-ului 1n593sauîn 596 (a celor carefuseseràrefrcute între588 çi 593).Deçi Imperiula reuçitsàpàshezeoraçeleSingidunum çiViminaciurn,fortificaliile mai mici din zonaPorfilor do Fier au fost distmsedefinitiv (chiardacà,în unelecazuri, locuireacivilà a mai continuat).Ne referim la urmàtoarele:FlajduëkaVodenicars,Karatasre, SlatinskaReka20, Prahovo2r.Tot în aceastàetapàa fost abandonaiçi capul de pod de la Celei Sucidava(undeincendiul final estedatatcu o monedàdin 596/597,discoperitii pe nivelul de ciilcareal bisericii incendiatofz.În acesieîmprejuràriau fost ascunse douàtezauredin Dacia çi Ripensis,încheiatearnbeleln 595/596(la Rakilaçi Reselec)23. În partearàsâriteanà a /ræes-ului, estede rernarcatcà la Troesmis2a la Dinogetia2s, circulalia monetaràseopreçteîn 592.Deci, çi estefoarte probabil ca çi sectorulTroesmis- Dinogetiasâ fi càzut o".à" iaidului slav din "u 593. t3Th.S.:t. 8. 6 (FHDRII: 535;trad. Mihàescu:29). raJovenovié,Koreé 1984:195-196; Jovenovié,Koreé,Jenkoviél9t6: 3g3. tsJankovié l98l: 213-214. tsRidicareamicului ctistellum la începutul secoluluial VIIJea nu esteîncà dovedità.El este,în orice caz, ulterior distrugerii datatecu monedecaremergSnà l^ 5721573, Recents-adescoperitcà çanfulsàude apàrare taie o construc{iedin a douajrnnàtatea secoluluial Vl-lea. (I. C. Opriç, in Crcnica cercetdrilor arheoiogice. Campania/993, Satu-Mare,1994: l2-13).VeziçiCoveceflgtt-19t9: 191-195.Pentruînheruperea çiapoi reluareacirculafieimonetare:Chirirc l9g3: 199. lTZehariede1987:104;Zeheriede1991: 180. 18 A- Jovanovié,"starinar,N.S.-,33-34,I 982-I 983: 33I . reJ.Rrnkov, CPF,4,1987:24. 2oJovenovié, Koreé 198{: 195-196. 2t La Prahovos-au descoperitobiecte databile în secolulal VII-lea, care nu au însâ un context arheologic cunoscut.Vezi, deexemplu"cataramadetip Keszttrely-Pécspublicatàîn Jankovié l98l: 25I pl. XVIVI 3. , 22Ultima monedÈi din cetate.VeziTirdor 197t: 466;Butneriu !986:227,nr.60; Toropu,Titulee l9t7z 177. 23Jurukove1992:30G308. 2aUltima monedâ:59| | 592.(Obcrlinder-Târuoveenu l9t0 b: 274,nr. I 77). 25Ultimamonedà,tot din 591/592(Mitrcz1974:69, nr. 64).
142
CÀPIToLULIv
În concluzie,sepoatespunocâ,în etapaa doua,Imperiul a pierdut practic controlul asupra lines-ului din amontede Retierig reuçind càpàstrezepar{ial frontiera provinciilor MoesieSecundaçi Scythia. S-aafirmat26chiar câ Aquis (Prahovo)çi alte fortificafii din Dacia Ripensisau devenit dependentofata de khaganatulavar,lncà din 583.Autoritateabizantinàa revenit acolo dupâ 588,càcireconstrucfianu ar fi fostposibiltrsubdominafieavarâ.Stiipânireaavaràs-areinstaurat laAquis în 593sau1n596. a reuçit sàia iniliativa, declançândo În cursulanilor 599-602,armataromano-bizantinà victorii ropurtrtela norddeDunilre,în tsritoriul stiipâttit seriedeofensive,caroauconduschiarla de avari (în parteade vest a Banatului).Aceastâlemporaràredresarea situatieinu a fost 1nsà urmatiideo refacerea sectoruluide limescarcfusesepierdut (n oricecaz,cercetàrilearheologice efectuateîn fortificatiile dintre Singidunumçi Ratiarianu ausurprinsnici o faùdereconstruclio databilàdupà596). Revoltadin 602 nu a avuto importanp atât de mare,pe cât seconsideràde obicei.Totuçi, efecteleei nu pot fi minimalizate.Estefoarteprobabil cà în jurul anului 602 au (primeledouàau ràmas Novadt qi Sacidava2e fost distrusefortificalii precumceledela latrus27, apoi simpleaçezàricivile). Dacâavemîn vederefaptulcàrevoltas-adeclançatîn zonaAsemumSecurisca,atunciestede lntelesdece a fost afectat(çi pierdut)sectorulde limesNovae- Iatrus. De aceea,anul 602 poatefi consideratlnceputul celei de-e treia ctape e destrimËrii lirnes-ului. Pefondul dezordinilordin zonafrontierci dunàrenes-audesfrçuratuneleatacuriale avarilor çi slavilor, careau agravatsitualia.Tratatulbizantino-avardin 604 a fost încheiatdupà consumareaacestoratacuri.Acordul la cares-a ajunsmenfineaun statu-quoîn zona Dunàrii, câci altfel Phokasnu çi-ar fi pormissàmutetrupeledin EuropalnAsia. Fiindcâ1nurmàtorii ani ai domniei lui Phokasnu mai esteatsstatnici un orizont de distnrgeroîn provinciile dunârene, consideràrncà a treia etapàs-aîncheiatrepede,în 604. Dealtfel,din punct de vedoreteritorial, nu au fost pierderi foartegrave.Pecât separe,a câzatdoarsoctorulde limesdin zonaNovaeIatrus.Deci, Imperiul continuasâpâstrezecontolul asupÉuneimari pàr[i a /ines-ului Scythiei çi azuprasectoruluilizes-ului Moesiei Secundade la estde latrus. Dupàcumaminkamîn capitolulI, la sfllrçituldomnieilui Phokas,în 609,1ncondiliileîn careîn Imperiu aveauloc fulburàri, s-apetrecuto nouàinvazieavaràîn PeninzulaBalcanicà.Pe limes-uldunàrean(cel caremai rezista)nu suntsernnalate distrugeridatabiloîn acestmoment. pàtruns prin Avarii au regiuneacarefusesedejapierdutil(MoesiaPrima,DaciaRipensis,vestul MoesieiSecunda). Abia atacurileavarilorçi slavilordeclançate 1n614au marcatdebutnl etapeia patra a destrimirii lllnes-ului dunàreen. Limitându-nela prezentareasectoarelorde limes care supravieçuiserà pânàatunci, constatiimcà ln perioada614-626,distrugerileau fost extrem de grave,atâtpe limes,câtçi ln interiorulteritoriului.Din pàcate,1ncelemai multecaanri,màrturiile suntindirecte.Existenfaunui orizont generalde distnrgereesûedoveditiinumai do întreruperoa circulafiei monetareîn anurnitesituri çi dedrasticasareducere1nansamblulæritoriului. Dintre cetiilile de pe limes-ulscitic, doar la Sacidavaestedocumentatiiarheologico distrugereîn anii 614'619.Potrivit lui C. Scorpan,distnrgereanivolului N. I ostedalatârrlst quemcu o monodà din 612161330.Interpretarea generalâa stratigrafieide la Sacidavaa fost contestatilde petre 26Jenkovié l9t1:230. 27J.Herrmena,înlatrasI (1979):14;G. von Bûlow,inlatrusZ(1995):66. 2ENovae era încà o cetateimportantàîn 599 (Th.S.: VIII.4 . 3). Distrugereaa survenitdrrpàaceea poatefi çi datatàîn jr:rul anului 602, Ërà a existaînsào dovadàabsolutprecisà. 2eScorpan1972:3û; Scorpenlgt0: 66, 24. 30Scorpan1912:362-363;Scorpenl9t0:70, 74.
DESTBÂÈ{-EE^LTA(ES.ULUT
143
Diaconu3r,dar râmânecert faptul cà monedamai suscitatii oferà un rCIpercronologic demn de pentrudatareaunei distugeri a Sacidavei,indiferentdacàdupàaceeafortificâIuatîn considerare lia çi-amaieontinuatonnu existenp.În cezulfortificaliilordelaAxiopolis,Capidava,AegJssus, distrugerilesuferite1njurul anului 614 pot fi presupuse pe bzzaîncetirii circulalieimonetare. Ultimele monededescoperiteîn acestesituri dateazàdin: 607/608(Capidava)32, 6131614 (Aegyssus)3l,6141615 (Axiopolis)t. În privinta/rnes-uluiMoesieiSecunda, dateledisponibile nu permit evidenliereaunor cazuri concretede distrugerea unor fortificalii 1n anii 614-619. Oricum;dupà604 mai rezistanumai sectonrlde la estde latrus.Aliniamenteleinterioareale limesluluiau càrut çi ele cu prilejul valului de atacuriavaro-slavedin 614-619.În Scythia" fortificatiile din zora centralàUlmetum çi Libida çi-aulncetatexistenfa- fapt dedusdin împrejurareacà ultimelemonededateazâdin 614161535. Tot prin 614 a càrut çi capitalaprovinciei, Tomis. Devastareametropolei esteprobatil de situaçiasurprinsàla edificiul cu mozaic, unde distrugerea estedatatiitot cu monededin 61336. Probabilatunciaudispàrutultimeleràmàçifeale administratieiprovinciale.Câtdespreceeace s-aîntârnplatîn interiorulprovincieiMoesiaSocunda,informafiile arheologicedisponibilenu îngàduieo datareexactiia distrugeriiunor centre prscum Nicopolis ad Istnrm sauMarcianopolis- cu rol însemnatîn apàrareape aliniamenful interior.Dacàurmàrimsitualiadin DaciaRipensisçi DaciaMediterranea - mai bine cunoscutiputempresupune, fàrâa notemecàamgreçi,càatacurilsdin 614-619au afectatîn profunzirnea teritoriului çi provinciaMoesiaSecunda(la Naissusçi JustinianaPrima,locuireaîncoteazà violent pe la 61437). Apoi, în Miracala SanctiDemetrii (II.2) se afirmà (exagera!desigur)cà provinciiledunàreneau fost devastate çi depopulate(în 614). Esteevidentcà nu a mai putut ràmâneaproapenirnic nici din frontieradunâreanà, nici din limes-ulinterior. Cu aceaste,lines-uldunàreenlçiînceteazà exictenfe.Esteposibilcauneledintrecetiiti sàmai fi zupraviefuitdar ca açeâri civile. Durostorumçi-apàstra!probabil,chiar çi incinta, dar fiind izolat de restul Imperiului, nu a mai putut contaca un elemental sisternuluidefensiv. PeDunàre,în aval,nu mai existau"separe,alteporturi caresàpoatiifi folositeca etapede oprire çi aprovizionarede càtreflota bizantinà.La Noviodunum,ultima monedàestedin primii ani ai lui Heraklios3t;monedade la FlÉirçova din 629-6303e estso descoperiredeocamdatÈi izolatii (în plus, eaprovinedintr-o colectieparticularà,nu din sàpàturi).Duratafunclionàrii castellum-ului de la Capidavanu estecunoscutà(cel pufin, rnaterialelepublicatepânàîn prezentnu permit tragereanici uneiconcluzii).Eveirtualarecuperare a uneipa{i a llraes-uluidunàreansub Constans II, ConstantinIV sauîn secolulal VIIIlea va fi discutatàîn subcapitolulurmàtor. În concluzie,destràmtraa lîmes-uluie fost un procesmai îndelunget, cere a avnt patru etape:57G586,593-59t, 602-604,61+619(ultima,prelungitileventualpânàîn 62O.în fiecaredin acesteetapeau fost pierduteunul saumai multe sectoareale frontierei. 1ngeneral, abandonarea ldmes-uluis-a fàcutde la vestcâtrees! asacum eraçi normal.Punctelemarginale, procumHalmyris, au fost pàràsitorepede.Limes-ulinterior a rezistatcwa mai mult çi mai bine. Destrâmaroasistemuluidefensivnu a însemnatînsàîn toatecazurileçi disparilia açezàrilorçi, implicit a comunitàfilorde limitanei.(VezicapiroleleIII. 2 çi IV. 5). rrDirconul9t0: 123-130. rzA-Vertan,G. Custurer,"Pontica",2l-22,19E8-1989: 380,nr. 1306. 33À Opait 1977:309. r Pocnrru-Bordee,Ocheçernu,Nicolec I 9t9 : 72, nr. 208. 35Ulmetum: B. Mitrca, "Dacia,N.S.-,10,1966:413,ru. 60; Libida:À Opaif l99l e: 54. 36Sâmpetru 197l: 224225. 17Popovié1975:493-501. rt Ineditii (inforrnafieAdrian Popescu).Celemai recentedintre monedelepublicate suntde la Phokas. reCustut.cel9E6: 2'17,w- 6.
STIBCAPITOLI]L 2
Problenm doninaÉei bizantine la llunàrea de Joe in eecolete YII.!/III
rr Jfehagerea trupelor çi abandonarea fortificafiilor de pe limes-uldunàrean,precumçi atacurileavarilorçi slavilorauawt caefectieçireaprovinciilorDaciaRiponsis,MoesiaSecunda çi ScythiaMinor de subautoritateaImperiului Bizantin,la începutuldomniei lui Heraklios.Cu aceastanu a încetatînsàorice prezen|àbizantinàla Dunà.rea de Jos.În primul rând,de-alungul secolelorVll-IX, Imperiul a fostdemai multeori 1nsitualiadea-çiapàraintereseloprin campanii ofensivedesfrçuratepeDunàreçi pemalurileacesteia.De asernenea, trebuieluatàîn considerare eventualitatea ca Imperiul sà-çi fi men$nut stilpânirea asupraunorpunctedepelitoralul dobroçi geançide pe malul Dunàrii.Ne vom opri maijos asupraacestorchestiuni. În al doilearând,teritoriul fostelorprovinciidunàrenea ràmaslntr-o dependentàformalà fa!à de Imperiu, pânàlarecunoaçterea de càtreacestaakhaganatuluibulgar.Dunàrearàmânea frontierateoreticàa Imperiuluit. Dupàunii cercetiitori,slavilor açezaliîn acestteritoriu li s-ar fi acordat,volensnolens,calitateadefoederati.Ipotezaporneçte dela un pasajdestuldeobscurdin cronicalui Theophanes,a càrui traducerodin FIIDR estoconfuzâ.El sereferàla instalarea protùulgarilor în regiuneadin nord-estulBulgariei actuale,care era populatil de mai multe grupuri de slavi, lntre caroaça-numitele"cele çapteserninfii". Despreaceçtislavi, Theophanes spunecà:eIçôèrà npbçprloqpppfovro,'rô6otvpÉIprç'Apopioçràç ùæobirouçÊnrù,yeveù,ç ûrb ndrtov 6vraç.Traducerea din FÉIDR(efectuatide H. Mihàescu)sunàastfel:"iar în tinuturile dinspremiaùn çi apusîn laraavariloraveauînlebger€curestulcelorqapteserninlii'". Fragmentul citat aici estecontinuareaunei frazemai lungi,càcinu arenici un predicat.El seleagâdeverbul xorrfnoo,v, careaparomai sus,în legàturàcu neamulSeverilor.Açadar,ca despreSeveri, çi Theophanes spuneadesprecei ràmaçi(Sroloilrou$ din "cele çapteseminçii"cà au fost açezafi (strâmutali)"înspresudçi însprevest,pânàla faraavariloC'.Traducerea sintagmeiùæbæcirrov ôvro,ça provocato amplâcontroversà, asupracàreianu puteminsistaaici; termenulndrrov poateînsemnaçi "tribut", çi "alian1à".Dupàunii istorici, expresiaar facealuziela faptul cà acei slavieraualiali, tdicâfoederatfai ImperiuluiBizantin3.Sintagmapoatefi înfeloasà însàçi altfel. S-aarâtatcà,de regulà,Theophanes foloseçtecuvânfulndrrov cu sensulde "tribuf'. De aceea, expresiaa fost interpretatàdeV. Be5evlievca referindu-sela supunerea acestorslavi de càtre protobulgaria. În concluzie,pasajuldin cronicalui Theophanes poate nu fi considerato màrturie indiscutabilàa oxistenleiunuifoedusîncheiatde Imperiucu slavii din fostaprovincieMoesia Secunda. rChrysor1987:38. 2Theoph.: I,359 (a.617l) (FIDRII: 621). rChrysos1972-1973: l2-13;Avenarius1975:299-300; Ditten1983:93-91; Chryroc19g7:3g.VeziçiComsa 1986:276. av. Be3cvliev, BF,2, 1967:sc-Sg.vezi çi Dujèev1965:6g-72,Koledarovl9t0: g5.
PBOBLE.\{ÀDOHINÀTEI BIZÀNTINE
A5
Totuçi,nu ar'fi exclusca Imperiulsàfi acordatcalitateadefoederatiunoradintre slavii açezalila sudulDunàrii, în regiuneaasupracàreiaImperiul nu-çi mai puteaexercitaautoritatea în mod direct. Cel mai probabil,aceastas-a petrecutdupà626, cândslavii puteaufi folosili împotrivaavarilor. Se çtie ca, potrivit unei tradiçii transmisedo ConstantinPorfirogenetul(De Adm.Imp., cap.32),Herakliosi-ar fi colonizatpeserbiîn regiunilecarefuseseràdepopulatede avari.Dar, un studiurecenta aràtatcàpretinsatentativàa lui Herakliosde combaterea avarilor prin intermediulserbilorestenedoveditii'.(VezicapitolulI, p. 25). În schimb,neputemgândila acordarea unor subsidiislavilordin apropierea gurilor Dunàrii,careorau,oricum,mai uçor de contactatdetrimiqii Bizanfului,fiind qi situalimai departedeavari.Acestesubsidiipot explica, màcar1nparte,descoperireaunor monedede aur çi do argin! ernisede Heraklios (în a doua partea domniei)çi mai alesde Constans II çi ConstantinIV6. Uneledinhe acestemonedeau pe ajuns alte cài, adicàau fost adusedomeçteriiorfevrieri ca materieprimà (estecazulcelor de la Priseaca).Nu le avernîn voderepoacestea. Altele, însà,pot indicaasemenea zubsidiibizantine. (Nu obligatoriu,càci ele pot provenidin jafuri). Estevorbade urmâtoarelemonede: (H. Nubar,SCry 17,1966,3:605); -IË!gê-SatI AV,674-681 -Niçglilgl, I A& 674-681(Oberlânder-Tâmoveanu, Constentinescu1994:331-332.nr. 33); -Tulcea.l AV 641-646(Poenaru-Bordeqocheçeenu1986:r93,nr. 2g); -tezaurul(?) delaValeaTeilor,jud. Tulceqcompusdin 2AR (64l-646,668-673)(OberlânderTfunoveanu19t0 a: 163-164, nr. 2-3); -Dobrogea(localitatenecunoscutii), lAV 661-663(Poenaru-BordeqOcheseânr19t6: 193, nr.29); -tezauruldela Galaïi(l2AR" 615-638,647-659,668-673,6?4-63l) (Butnariu 19t6: 230); -tezauruldela PiuaPetrii(54& 668-68j)(Ibidem:22l,nr.ll3); -tezaurulde la Heàçani. jud. vâlcea(3 AFu659-668)ebidem: 230); -abxanarie, I A& 629-630(Ibidcm: 216,nr. l); -scurta.com.orbeni,jud. Bacàu,I A& 66s-669(Ibidem:222,nr. 137). De asemenea,tezâurelede la Cuciurul Mare QângàCernàufi)çi Krylos (Galifia), cu piesedeatgintàriodelux din secolulal VIIJea, pot fi màrturiaunorasemenea subsidiiT. în orice ca4 ImperiulBizantins-afolosit ln secolulaIVII-lea deunelepopulatiiclientelare,care,probabil, au ridicat sistemulde fortificafii de la Niculifel (veziExcursulIIf. Existil uneleindicii alerevenirii, în anumiteperioade,a dominafieibizantinela Dunàrea deJos,pe fluviu çi chiarçi în unelepunctesauzonerostrânse din Dobrogea,în cursulsecolelor VII-X, înaintearecuceririi lui Ioan Tzimiskes.Nu avemîn vederemonedelebizantine,ln fond destulde multe,datateîntre 614çi 971.(Monodelodin perioada614-780au fost prozentatoîn capitolulII.2). Pàtrunderealor seexplicàprin continuitatea logàturilorcomercialecu Imperiul Bizantin, sauprin subsidii acordatebarbarilor- coeaco nu presupuneîn mod obligatoriu çi menlinereaunor punctedin regiunoaDunàrii de Jossubdominafiebizantinàs.Existi însâalte màrturii, carenu sopot explicadecâtprin prezen{aunorreprezentanfi ai statuluibizantin(militari saucivili). No referimla unelsdintresigiliile datateîn secoleloVll-IX.Nu la toate,càciuneleau aparfinutunor persoaneparticulare(deexemplu" negustori)çi, de aceea,elenu dovedesc decât continuitatea relaliilor comercialecu Bizanful. 6Cumconsiderà Poenaru-Bordea, I)onoiu lgtl:242-243. çi 7R Noll, in vol. In MemoriamC. Daicovicir, Cluj, 1974 26?-273;Y. V. Kropotkin, 'Acta Archaeologica Carpalhica",12,1971, l-2: 65-7l. tNr:mismaçiile considerà,totuçi,indicii ale zupravieçuiriisaurevenùiidomina{ieibizantine.Vezi: OberlinderTârnovcanu19t0 e: 164;Pocnrru-Bordeq Ilonoiu tr983:243;custurce 19g62274.
146
CÂPIToLULrv
Celemai importantesuntsigiliile imperiale.Un sigiliu al lui Heraklios,cares-aaflat în colecfialui M. C. Sufu,provine,dupàtoateprobabilitiitile, de la Constanfa.El poatefi datatla Alt sigiliu, al lui ConstantinM de la scurttimp dupà613,pebezareprezontiiriiiconograficee. 1n Esteevidentcà aceste Durostorum,estedatataproximativ 679-680,evontualpânàîn 68510. funclionari,ceeacepresupune existenla sigilii aleîmpàralilorauînsolitscrisoriadresateunorînal1i unor structuri administrativebizantinela Durostonrmçi la Tomis. (DespreDurostorumçtim, o açezareurbanàçi în wonea lui Constantin[V - vezi capitolul III. 3). dealtfel,cà ràmàsese Existenfala Durostoruma unui lnalt funclionarbizantin (mililar saucivil) indicà menfinerealegàturilorpe Dunàrecu Imperiul, deci prezenlaflotei bizantinepe acestfluviu qi dupà abandonarealimes-ului.Faptul esteconfirmat de atestareautilizàrii flotei pe Dunàre 1nmai multocampanii,desprecareva fi vorbamaijos. Revenindacumlasigilii, amintimcà în zonaoraquluiDurostorums-aumai descoperit alte douàexemplare,care au aparlinutunor ofiferi bizantini.Unul (datatîn secolul al VII-lea) poartiinumelounui orpcrlldrqç, Theoctistrr,iar celàlalta aparlinutunui Phokas,oæo0dproç (xai) orpc,r(q)T6ç".Acest al doileasigiliu,datatîn secoleleVlll-fx, estefoarteimportant.Deçi scrisorii,faptulcâla DurostorumcinePhokasera,cel maiprobabil,expeditorul,nu destinatarul de themâ(aceasta însearnnà va primeamesajedin parteaunui comandant otpcrql6ç), aratiicà Ion Barneapresupunea càacest acoloseafla,probabil,sediulunui eçaloninferior,al uneiroûppcr. unei dunàrene VIII-IX. Durostorum sigiliu atestiiexistenfa theme în secolele Din zonaoraçului provin çi alte sigilii ale unor demnitaribizantinidin secoleleVIII-IX:Petru- consulçi patriciu (secolulalVllJea)'3,Anâtolios- spatharios Nihta - spatharocandidat çiturmarh(secoleleVIII-IX), imperialçi turmarh(secoleleVIII- IX)14,Chrestos- fosteparh(secolulal VIIJea)rs. Toatsacestesigilii facplauzibilàipotezaexistenleila Durostoruma unui sediudero6ppo, çi, oricum,a meniineriistiipâniriibizantincasupraacestuioraç,în anumitemomentedin secolele VII-VUL pe cândBulgarianu eriaîncàun statconsolidat.Un specialistbulgar,Ivan Jordanov, contestiifaptul cà acestesigilii ar puteaindicao prezen!àbizantinà.Sigiliile imperialesauale altor demnitaribizantini au putut fi adresateunor penionajedo rang înalt din Bulgaria - dovadà exemplarele descoperite la Preslav(aparfinând împàra]ilorVasile I, RomanI çi ConstantinVll)t6. În principiu,poatefi aça,dar aceastiiexplicalienu poatefunclionaçi în cazul- bunàoarà- al sigiliului lui Constantin[V de la Durostorum. Dintre celelaltesigilii din secoleleVll-Vil descoperite în Dobrogoa,îl mai mentionàm pe cel al lui Petrus,exconsulçi logothet(cu inscripfielatinà)'i.Nu aducemîn discufieçi exemplarelecaresepotdataçi în secolulal Vl-lea, precumcel al lui Leontios,notarimperial,descoperit la Constanla'8. '. S-apresupuscâ,othemddunâreanàa fost crealàîn epocalui ConstantinfV. Ion Barneare afirmacà în De thematibus,ConstantinPorphirogenetul consemnafaptulcàlmpâratulConstantin 'IY aînfiintflt themaThracia,carear fi fost împàrfiti 1ntrei: Bulgaria,Istrosçi ltraemus.Estecert e I. Bernea 1969:28,nr. 14. roI.Bernee1981:625-628. rr Mititelno Barnee 1966:43-44,w. l. 12I.Bernea 1966:279-280,nr. 2. ItI. Barnee1968:556,fig.68/5. raI.Bernee1971:15. 15I.Bamee1966:281,nr.4. r5Jordenov 1987: 197-199. 17f.Barnea1990:316,nr. 2. r8I.Brrnee 1985: 241-242,nr. 6. reI.Barnea1971:10.
PRoBLEXÀDotrrNÀTrErBrZÀNTINE
U7
faptul câ themaThraciaa fost creatlide Constantinry càciprimul strategal Thracieiesteatestat în 68720. În schimb,izvorul nu ne permiæsàtragernconcluziacà,în timput lui ConstantinIV, themaTtraciacuprindeaceletei pàr!i,BulgariaIstrosçi Flaemus. Textulsunàastfel(în traducerea lui H. Mihàescu):"...în timpul lui Constantin cel Mareconducea ThraciaTaurus(...). Dar dupà ce (...) barbariiau cuceritoraçelestipânireaThracieia fostruptii în bucâlimai mici. Bulgarià, Istrul çi muntelecelebrunumit Haernus,cares€întindepânàîn Pon! eraupa4i din ttrracia, Oar acumsuntstàpânitedestràini.ProvinciaactualàaThracieifusesepusàsuboblàduireaîmpàratului din Constantinopol çi a slujit pentruserviciilelui: 1neanu seaflanici un conducàtordetqti. Dar de cândneamulurât de Dumnezeual bulgarilora hecut fluviul Istru, de atunci împaraiul,din çi pricina nàvàlirilor sci{ilor çi bulgarilor, s-a vàzut silit s-o aducâîn situagiade provincie sà çi numeascàîn eaun conducàtorde oçti. Trecereabarbarilorpestefluviul Istru s-a lntâmplatspre sfrrqitul domnieilui ConstantinPogona!cânda ajunscunoscutçi numele1or..."2r. Deci, nu se poateadmiteincludereazoneiDunàriiînthemaThracia,carea fost creatiide Constantin pe M bazatoxtului din De Thematibr,r.v. În timpul lui Constantin[{, themaThraciaera o fâçie de-a lungul litoralului vestical PontuluiEuxin"careselntindeasprcnord pânàla Messembria22. Totuçi,evenimentele petrecuteînjurul anului680la gurile Dunàrii fac plauzibilàipoteza existenleiunei anumitedominalii bizantineçi în regiunearospoctivà.Reamintimcoleexfuse in primul capitol.Deoarece ImperiulBiantin sosimfeaame,ninfat deprotobulgariicaroseinstalaserà 1nzonagurilor Dunàrii,î1laça-numitulOnglos(pentuamplasarea acestuileritoriu, vezi Excurs'l III)' împàratulConstantinIV a declançatun ràzboipemarcçi peuscat.Forleleteresheauînaintat prin Thraciaçi Moesia,ajungândln nordul Dobrogei,iar flota a adusaltetrupe,careau ocupat pozifii ln apropioreazonei undo se aflau protobulgarii.Campaniaera motivatàde faptul cà protobulgariiatacautinuturile din vecinàtateaDunàrii (rù nl,qord(owa rQ Âcrvouptqo), cal€,pe afunci,seaflauîn "stipânireacreçtinilorr'(ôæbXptono,vôvr6re çaroupévqvf3. Nu putemfi decâtde acord cu P. Diaconu2açi I. Barneax,carpconsiderâcâ aceastàexpresiese referà la dominaliabizantinà. O altii màrturiecarea fostinvocattcadovadàa existenfeiuneidominaliimilitarebizantine la Dunàreado Josîn secoleleVIII-IX estecea adusàde dedicafia"Lexiconului" patriarhului Photios,frcutà càhe un anumeToma,careora"protospathar arhonteal Lykostomionului"26. çi Lucrurile ar fi clare,dacàam fi siguri càestevorbadelocalitateade la gurile Dunàrii (Vâlcov), atestatàîn izvoaremai târzii, din secoleloXIII-Xry. Existaulnsàqi alte localitàfi cu acestnumo 1nImperiul Bizantin,çi deaceoainformafiaràmânsnesigurà27. Ea a fost totuçi utilizatii de càtre H. Ahrweiler (çi apoi de càheP. Ç.Nàsturel,Ion Barneaçi RaduFlorescu).Acest izvor ar atesta existentaunui comandament militar bizantinla Dunàreade Josîn secolulal lX-loa, eventual çi în secolulalVIIIJea (carear fi awt qio jurisdiclieterestràfe.Dacàamfaceabstracfie desigiliiie menlionatemai sus,aceastiiipotù,ar fi greude suslinu! doarpe bazamârturiei îndoielnicea lui Photios.Sigiliile caroauapar[inutunorofiteribizantinidin secolelevll-pç o facînsàplauzibilà. 20J.Fcrluge, Byzantiumon the Baltuns. ,strdreson theByzantineAdminisrraion and theSouthen Slar fiom the WI th to the)fl|th Centuries,Amsterdam, 19Z6:E; Lilûe1977:747. 2tTextulîn FHDRIl: 671. 2 Lilie 1977: 37 (çi hartà). -39 2rTheoph.: I,358(a.61?l)(FHDRII:619). 2aDirconu1966:488;Dieconu l97l: 199;Dieconu tgtl:2|l;IXeconu 1993:29s. 25I.Barncel97l: I l. 26FHDRII: 637.Teodor l9t?: 9 afirmàîn mod greçitcËacestTomaestecunoscutprinû-un sigiliu. 21VeziTipkovr-Zrimove l9?0: 82-85. 28I.Barnce l97lzl2; Florcscr4Ciobenu l9?2: 3gl-3g2.
148
CÀPMOLULry
Nu ar fi de mirare un ascmeneacontrol bizantin exercitatasupftlDunàrii. Bulgaria nu dispuneade floti. Cânda fost nevoie,Imperiul Bizantins-afolosit însà de flotil pentrua ataca çi Bulgariape la nord.Aça s-aîntâmplatîn timpul ràzboaielorpurtatedeConstantinV, în 7 s6,763 çi 767, când flota bizantinâ,canoa urcatpe Dunàre(probabilpânàpe la Durostorum)a purtat efectiveconsiderabile,careaufostdebarcate peteritoriul Bulgariei2e.Nu credemcàaredràptate R. Browning30,careconsideràcà flota dunàreanà (din secolulal IXJea) nu eraîndreptatàcôntra Bulgariei, ci contraruçilor, careveneaucu monoxilelepe Nipru. (Flotaar fi fost înfiinfati, deci, dupàraidul rusescdin 860). Jurisdicliaterestrâa themeidunàreneIa careserefereaRaduFlorescus-ar fi exercitat asuprajumàtiitiiDobrogeide la nord de valeaCarazu3r. Consideràm cà estenormalâexistenla unorpunctocontrolatede Imperiupe litoral çi pemalul Dunàrii, càci flota aveanevoiede locuri de escalàçi de aprovizionare.lpotnzastiipânirii bizantineasupranorduluiDobrogeiîn secolele \[I-VI[ seîntemeiazàpedatarea pecarea propus-oPetreDiaconupentruvalul mic depàmânt dintreCochirleniçi Constanta. Acestval, celmaimic dintreceletrei,màsoarà 61hn. çi nuarepetraseunici o fortificafie (spredoosebiredevalul marede pàmântçi decel cu coamàdepiatrà). Çanfulesteorientatcàtre sud- ceeace aratiicàel a fostridicat pentruapàrarearegiunii dela nord deel. Estesigur càvalul mic
PROBLEyÀ DCHINÀTIEr BIZÀNTTNE
r49
simplàipotezàdelucru.Esteposibilcapublicareain qtensoa cercetirilordela Capidava(unde RaduFlorescusemnalamormintedin secolulal VIIIlea, cu aflne1ninventar)sàaducàunele clarificàri. Porsonal,consideràmcà doar sigiliile oferà doveziconcludenteîn sprijinul ipotezei existenleiuneidominafiibizantinepeDunàreîn secoleleVll-IX.Men[iuneadin "Lexiconul" lui Photiosestedubioasà,iar datareavalului mic de pàmântçi a refaceriifortifica{iilor din aval de Axiopolis în secoleleVIII-IXnu estenici easigurà.Pânàla înûemeierea khaganatului bulgarpe teritoriulMoesieiSecunda, Imperiula pututpàstraunelepunctedin Dobrogea,poatechiarzone mai întinse,la careftcea aluzieTheophanes, cândvorbeado'tinutul" careerasub stiipânirea creçtinilor.Acesteposesiunibizantineaufostrecuperato, credern,&ryâ 626,cândputereaavarilor (În a decàzut. subcapitolulurmàtoraràtiirncà avarii çi-au extins,pe cât ," p"*, dominafia çi asupraDobrogei,în perioada614-626).1norice caz,sub ConstantinIV, Imperiul 1çiexercita autoritateaasupraunei fiiçii de litoral careajungeasprenord pânàla Messembria- port carrea fost pàstratde bizantini pânàla sfiirçitul secoluluialVl[-lea. În mod sigur,oraçulDurostonrm a apartinutImperiului pânàla 680, eventualçi o vremedupàaceea.Ilupà 680, au existatunele momentecând,profitândde slàbiciuneaBulgariei (un statcares-aconsolidatabiala începutul secolululuial IX-lea, subKrum), ImperiulBizantinçi-arestabilitautoritateaasuprauûor puncte de pe litoralul lvIârii Negreçi de pe malul Dunàrii.
SI]BCAPIfl)LT]L
Doninefa
8
avarà la llunàrea de Jos
T\ Llestràmarea treptatii a autoritàtii çi a structurilor institufionaleromano-bizantines-a desfiçuratîn paralelcu extindereastiipânirii avareasuprateritoriului fostelorprovincii. Slavii nu au exercitato dominafiepropriu-zisà,càci ei nu au creatvreun "stqt" barbar,prCIcumavarii sauprotobulgani.Sclaviniile(teritoriilepopulatedeslavi,implantateîn mijlocul lumii romanice) au fostsimpleuniunide"obçti". 'Anarhia" slavilor,de carevorbescProcopiusçi Strategikon-ul lui lvlaurikios,reprezintiineputintaslavilor din secoleleW-VII de a înftptui prin ei înçiçi o alcàfuire"statalà"comparabilàcu celegermanicesautiircice. observacà, în general,invaziileslavilors-audesfrquratsubconducerea L. Flauptmann altora(kutriguri, avari)çi cà "acestpopornu aveastofaunui poporcuceritor.Doar fatalismulcu care acceptaorice jug îl frcea de temut, càci mullimea sa nenurnàratiiconstituiaun rezervor inepuizabildin carenomaziistepelorluau,,materialuluman"al oçtilorlor"r. Slaviicares-auaçezztînMunteniaîn cursulceleide-adouajurnàtiitia secoluluialVllea au ajunssubhegemonieavarà.Nu imediat,càci çtim, bunàoarà,câ unul dintre conducàtoriilor, Dauritas,a refuzatsâse supunàkhaganuluiavar.Incursiuneaavarilor din 578 i-a adusînsàsub ascultarepe aceçtislavi din estulMuntenieiçi sudulMoldovei.În 586, sclaviniidin Muntenia conduçide Ardagastse aflau în subordineaavarilor,câci, dupàcum aflàm de la Theophylact Simocatta(I. 7.1),invaziasclavinilorlui Ardagastdin acelana fostdeclanqatila îndemnulavarilor. din 586 seafirmàcà sclaviniiascultaude De asemenea, în relatareaasediuluiThessalonicului khaganul avar(ôreirov lop oôr{ rrlvrxoûrarb ËOvoç &ovf. De aceea,estede presupuscà Olteniaçi Munteniaau intrat subdominalieavaràla finele anilor '70 ai secoluluial Vl-lea. Dominalia avarâîn acestepârfi seexorcitade la distan!à,càci nu a existato ocupareefectivàa teritoriului de càtretriburile confederalieiavare.Centruldeputereavarera situatdeparte,între Dunàreçi Tisa(celdin Transilvanias-aconstituitrnai târziu,în cursulsecoluluial VII-lea). Dominafia avarà reprezentapercepereaunui tribut din parteacornunità1ilorlocale (romanicesauslave).Supunereaobçtilor sàteçtiîn fala stàpânilornomaziesteo permanen!àa epocii migrafiilor pe teritoriul României.Prin comparareaçi juxtapunereaunor informalii disparate,proveninddin mai multe epoci,poatefi reconstituitîn linii mari un modelal relatiilor ' "tributale" stabiliteîntre stiipâniinomaziçi supuçiisedentari.Legàturiledintre stàpâniçi supuçi erau intermediatede conducàtoriilocali, carereprezentauobqtile în fala cuceritorilor.Aceçti conducàtorilocali colectautributul çi puteaupàstraanumiteatribulii militare, în cazul în caro localnicii se bucuraude dreptul de a purta arme çi de a lupta în subordineastiipânilor.Este cunoscutiiîn acestsenscolaborarea militaràdintreromâniçi tiitari.3 I Hauptmann 1927-192t: 147. 2Lemerle1979:130(I.l3). 3ln general,pentruproblematicarela{iilor "tibutale" stabiliteînEe autohtoni migratori,vezi Stahl 1980: çi 135-139, 167-178.
DoMrNÀTrÀ ÀvÀnÂ
l5l
Dorninaliaavaràîn Olteniaçi Muntenias-apututmenlinecâttimp eanu a fostprimejduitil de alt factor de putere.Acest fapt nu puteaintervenimai înaintede 680, cândla Dunàreade Jos a apàrutkhaganat':!bulgar.Fsteadevàrateàù! anii '30 ai seeoluluialWIJea, khaganatulavara trecutprintr-oseriededificultiifi, atâtîn zonasacontralà"cât çi la periferiaràsàriteanàa sfereisale deinfluenp. Prin 635-6j8, bulgarii lui KubratcareEàiauîn zonaNiprului s-aurevoltatcu succos împotrivahegernonieiavare.Astfel, dominafiaavaràasuprazoneinord-ponticea luat sfârçita. Ilotuçi, fiindcà evenimenteles-aupetecut departede Dunàreade Jos,estepulin probabil ca ele sàfi condusçi la disparitiadominaliei avare1nOlteniaçiMuntenia.NiciImperiulBizantinnu a înnoprinsnimic pentrua ûecup€ra teritoriile pierdutede la tlunàreade Jos.Ne puûemgândidoar la eventualarevoltii a unor comunitiili romaniceçi slavedin Munteniaçi Oltenia,dar asemenea evenimentenu suntatestate.De aceea,ipotezap€ caneo consideràmceamai probabilàestocea a prelungirii dominalieiavareîn Munteniaçi Olteniapânàcel pufin în jurul anului 680. Ces-aîntâmplatulterior? Khaganatulbulgarnu a avutdela începutfo4a necesaràpentru a elirnina putorearivalà de la Dunàreado Jos.Punctelede vedereoxprimateîn acestsenssunt divergente.Ion Nestoraprecia,pebazaunor vestigii la carene vom referi mai jos, cà dominalia avaràs-aexercitatln MunteniaçiOlteniaçilnsecolulal VIIIleas. Maria Comça,într-un mod mai nuantat se gândeala o rivalitate avaro-bulgaràîn Munteniasecoluluial VIIIlea6. În schimb, Kurt Horedt7çi SuzanaDolinoscu-Ferche8 contestauer(istenfauneihegemoniiavareîn Muntenia dupâ 680. La rândul sàu, S.Szâdecz,ky-Kardoss presupuneacà dupà venireaprotobulgarilor, sferade dominafieavaràs-aretraspânàîn zonaJiului ori a gurii Timoculuie. Materialul arheologiccarepoatefi adusîn disculieîn legàturàcu problemahegemoniei avareîn Olæniaçi Munteniaestedestulderedus.lnprimul rând,estevorbadeuneleobiectedin secolulal VII-lea" desprecareseçtiecà suntrâspânditecu precàdereîn mediul avar:cataramele de tip Pâpa,Nagyhar*iny çi Boly-Zelovcedescoperitela SàrataMonteoru çi Butimanu (vezi capitolulII. l. B, p. $A).Aceste catarameau prototipuribizantine,dar au fost produse(ca tipuri noi) în Pannonia.Meçterii carele-au creatau fost probabil bizantini, dar, prin tràsàturile lor stilistico, cataramelesunt barbarizate(ne referim la stilul animalier: capetede pàsàri, de çerpi).Într-un articol apàrutîn 1993,aràtamcà sintezaartisticàbizantino-barbaràcarepoatefi constatatilîn cazul cataramelorde tip Pâpaindicà gene?alor în mediul culfural avar,adicâ în Pannonialmai precis,eleau fostproduseîa ateliereleromanicecarcmai supraviefuiauîn secolul al VIIlea în câtsvacentredin Pannonia(Pecs,IGszthely)ro.Concomiteirtcu noi, cercetiitoarea germanâUrsula Ibler a publicat un studiu reftritor la cataramelede tip Pécs,Boly-Zelovce çi Nagyharsâny, în careajungeala concluziacâacestea aufostproduseîn aceleaçicondilii presuprse denoi pentrutipul Pâpart. Ne mentinemla concluziaexprimaliiln 1993,çi anumecà descoperinea unor assmenea catarameîn afarazoneilor deconcentrare qpatiul indicâ legàturi cu aflat zubdominafie @annonia) avarà.Toateacestecataramesuntpiesede echipamentmilitar (se purtaula centurafolositii de càlfuefi,dar çi decàtrepedeshaçi).Elenu erauobiectsfastuoase, darnici nu puteaufi la îndernâna oricui. Prezenlalor în Muntenia(dar,dupàcum vomvedoa,çi 1nDobrogea)nu o explicàmînsà aPentrumenfinereahegemonieiavarela nordul Màrii Negreînbe 56?-635,veziSzÉdeczky-Kerdos 1975: 26t-274. 5Ncstor 1969: 2i;Nestor t97t: 32, 50. 6Comçe1975u 200. ?Iloredt 1968:105. 8Dolincccu-Ferche,Ionercu lWOz429. t Szôdcczky-Kerdosr1975:273. roMedgeeru1993:l7 Gl?1 . lrlbler 1992:135-148.
152
CÀPIToLULry
prin existenfaunor luptiitori de etnie avarâ,càci ele nu provin din mormintede cavaleri.Este sigurdoarfaptulcâele au aparfinutunorràzboinici.Fiindcàpieselede la SârataMonteorus-au d.-scoperitîn naornointede ineineralie,so poate afirma cà aceçtiràzboinici nu erau de etnie avarà,ci slavâ(eventual,romanici).Ei erauînsà,probabil,h rolde evarilor. Catarameledecare neocupâmfâceaupartedin'tniforma" oasteiavare.Khaganafulavarera,defapt, o confederalio din careficeau parteqi alte etnii: slavi, bulgari, gepizr,romanici.În zoneleperifericedin afara comucentruluideputereavaredin Pannonia,dominafiaavaràreprezr;ntz,defapt, subordonarea nitifilor localefa!àde stiipâniinomazi.Acestecomunitiili localeaveauqi atribulii militare. Ràztoinicii respectivisun! credern,cei carela SàrataMonteorus-aulnmormântatcu pieselelor de militar. echipament càobiectelede carene ocupâmau ajunsîn Muntenia Desigurcâsemai poatepresupune pecalecomercialà,fâràcaelesàaibàvreosemnihcaliemilitarà.Totuçi,estela fel deprobabilca Ite sereprezintemàrturii ale subordonàriicomunitillilor localefala de khaganatulavar,fiindcà vremeîn careMunteniaputeafi uçor dominalàde avari.Acelaçi lucru se ele se dateazâ,1ntr-o poa1çspunedesprealte obiecte,carefacpartetot din echipamentulmilitar avar:limbile de cenBucuro$i-Sur. SoldatGhivaq Bucureqti-Tei, turàdin secolulalVllJea.Acesteas-audescoperitla: Poianaffud. Galafi), Budureasca(ud. Prahova)çi într-un loc necunoscutdin Muntenia.Dupà cum apreciaqi D. G. Teodoqnu ar fi exclusca ele "sà fi aparfinutchiar unor càlàrefiavari din secoleleVII-VIII d.H., careau actionatîntâmplàtorln acestezone,làsândurmealetreceriilor, açacum o probeaâ dealtfelçi mormântuldescoperitrnaidernultla Târgçor,Prahova"r2. Ajungemastfella o problemàmai cornplicatil:datareaçi atribuireaetnicàa mormântului mormântde lnhumatie,orientatENE-VSV continea,în afarainde càlârefdelaTârgçor.Acest ventarului,çi wr scheletfragmentardecal.Inventaruleracompusdin: un cutit-pumnal,o màciulie decnut (de os),un amnarçi o açchiede cremene,o cataramàde fier ovalà,o cataramàdebronz, Dintre defier carefrceapartedin harnasamentr3. încào cataramà douâ scàrilede ça,o zÀbarlâEi de toateacestea,pieselecarepot sluji la datareamormântuluisuntscàriteleçi catarama bronz. Scàrilelesuntdiferitetipologic.Unadinfie elearetrecheadeprinderedrçtung$uka iar cealaltà, în tipul ëitinskaIV. 6, iar cealaltàîn tipul ÔitinskaIII. 4. Tipul rorunjir,ii.Primaseîncadreazà ëilinskafV estedatatdestuldelarg,în secoleleVll-VIIl daraparoîn specialîn morminteledin grupulavarûirziu(secolulalVIIIJea). Tipul III estespecificceleide-adouajumàtili a secolului al VII-lea, fiind dereguliiasociatcu piesede centuràrealizatsln tehnicapresàriita. Cataramade bronz are o placàmobilàîn formàdeU, de tablà, ornamentatiiln tehnica presàrii cu un motiv în formà de 8. Autorii descopeririiciteazàdrept analogii pentru decorul în Ungariaçi Slovacia.Totuçi,catarame catarameiunelepiesedin secolulalVIIJea descoperite realizatil 1ntehnicapresàrii (nu este este Fiindcà identicecu ceade la Târgqornu cunoaçtem. ln secolulalMIJea. Decorulpoatefi sedateazà catarama turnatà,cumafirmàRaduFlorescurs), o formâ degndatàa celui întâlnit pe cataramelede tip Boly-Zelovco,fapt carenc doterminàsà presupunemo dataremai târzie, càtrefinele secoluluial VIIJea. Un decorrelativ asemànàtor aparepe cataramade la Butimanu.Trebuiesàobservâmînsâcàplàcile cataramelordetip BolyZelovcesuntfixe, în timp ceplacaexemplaruluide la Tfugçorestemobilât6. 12Teodorcscu1972; 74, ftg. 3I 2, 4 12,3,88; Teodor 1993b: 285-286. r!Dieconu1962:165-170. r.Z.ëilinskr,slawisch-awaischesGrdbedetdinNoveZtmlry,Bratislava,lg66:190-192, Abb.22. 15Florneocu, Miclea 1980:213,nr. 832. t6Fiedler t992:327-328 o încadreazâîn grupul pieselor de centurà avare decoratecu motivul lujerilor (Ranlænzier).dardeosebirile;tilistice srmtînsemnate.
DO.YniÀTlÀ ÀVÀR^
153
Figura 56: Catarama din mormântul de la Târesor -
Având în vedereîncadrareacronologicà a catarameiçi a scàriJelorde ça, consideràmcà mormântulsedateazà celmai probabil càtresfiirsecolului VII-lea. al Gheorgheçi Petre çitul Diaconueraudepiirerecàràzboiniculînmormântat la Târgçor era, probabil, avarr?.Totuçi, inventarulsàunu estetipic pentru mormintele de càlàreliavari,care,de regulà,cuprindeaucai întregiçi - aproapeobligatoriu- vârfuri desàgeti.Pedealtàparte,esûeapmapesigurcàmormântul de la Tfugçornu a aparfinutunui protobulgar,càciîn morminteleacestoranu aparscàri{ede ça. Unelo clarificàri au fost adusede Maria Comça,canea constatatcà màciulia de cnut este specificâpentrumormintelederàzboinicidin mediulculturii Saltovo-Majack.Prin urmare,Maria Comçaa pusîn legâturàmormântuldela Târgçorcuacolenoi valun denomaziajunsela Dunàrea deJosçi deMijloc lntre 670/680 çi7101720t8. În alt studiq însà,lvfariaComçaa admisapartenenta avaràamormântuluidela Târgçorn menfinânddatareasala sfârçitulsecoluluiaIVII-lea çi începutul secoluluialVllllea'e. Uwe Fiedlerîmpàrtiis,eçte, deasemenea, datareamonnântuluila cumpàna secolelorVllAnll çi consideràcâel poatefi atribuitunuiavarucisîntr-o confruntarecu bulgariizo. In concluzie,apartenenfa avaràa mormântuluide la Târgçornuestesigurà.Oricum,prin datareasa,el seîncadrcazàln altil perioadà(ceaulterioarâvenirii bulgarilor). Totuçi, celelalte obiecteaduseîn discufiesuntsuficientepentnraprcsupunecàMuntenie a rimes cub dominafie averi çi 1n secolulel VII-lee. La suddeDunàre,dominafiaavaràa începutsàsemanifesteatuncicândvictoriile repurrate împotrivaImperiului au condusla ocupareaunorteritorii din parteadevesta regiunii decarene ocupàm(în DaciaRipensis).ln urrnacampaniilordin 584 çi 586,avarii au cuceritsectorulde limes dinlr.ePortile de Fier çi Oescus(inclusiv, probabil, regiuneadin interior, adicà"practic, DaciaRipensis).De fapt teritoriul cucerit era mai mare,dar ne referim doar la cel care stà în atonfialucràrii noastre(cel de la estde valearâului Poreëka). Extindereadominaliei avareîn Dacia Ripensisnu a condusla devastareasistematicàa acesteiprovincii. Dupàcea trecutçoculinifial, s-ainstauratun fel depax Avarica,de careavoau nevoieçi supuçii,dar çi stàpânii.Ioandin Efes(VI.45) men[ionafaptul câ, dupâce au cucerit douà oraçe(probabil Singidunumçi Viminacium), avarii au permis locuitorilor sà trâiascâin continuareîn oraçe,percepândîn schimbun lribut2t.Era firescsàseîntâmpleaça.Avarii aveau nevoiede hranàçi de produsemeçtespgàreçtipe carenumaioraçeloçi teritoriile lor agricolele puteauasigura.Acestmodusvivendi al simbiozeidintre stipânii nomaziçi supuçiisedentarieste, dupàcum aràtamçi mai sus,o caracteristicàa dominaliilor popoarelortiircice. Din punctul de vedoreal localnicilor, sepoatespunechiar cà dominaliaavaràprezentauneleavantaje,fiindcà spuneacelaçiIoan din Efes - avarii percepeauca tribut numaijumàtatedin ceeace locuitorii datoraufisculuiimporial. t?Horedt196t: 105aratàcànu estesigurcaracterulavar,darBâtint 1989:126î1considerà indiscutabilavar. 18Cornça l9t2z29,39.Veziçi Comçe19t9 e: E3. reCornçe1987:229. 20Fiedler1992:328. 2'VeziPohl 1988:78-79,192.
154
CÀPTToLUL Iv
D. Jankoviéa ajuns la concluziacà, dupàatacul din 586, zona din jurul cetiitii Aquis (Prahovo)a intrat subdominafieavaràpentruun timp relativ îndelungat22. Totuçi,refacereaunor elernentealesisternuluidefortifica{ii lnt-un momeirtulterior ataculuidin 586nu puteafi efectuatii sub dominatiaavarilor, càci aceçtianu ar fi îngâduitaqacwa. De aceea,estemai probabil ca dominatiaavaràsàfi fost înlàturatàla scurttimp dupà586 (probabilprin 588).Ea arevenitînsà, în mod definitiv, în 596, cândImperiul a pierdutaproapetoatefortificatriiledin MoesiaPrima çi DaciaRipensis. Dominaliaavarà1nDaciaRipensisa condusla difuzareaîn regirmeaunorobiecteprovenite din mediul cultural avar.La Vidin s-a descoperito limbâ de centurà23. De la Aquis (Prahovo) provin câtevacataramcde obârçiepannonianà.Una dintre elda esteo variantii a tipului BolyZelovce,amintit mai sus.Alte trei exemplareseîncadreazàîn tipul Gâtér,înrudit cu tipul Pâpa (do carene-amocupat deassmenea, mai înainto)25. Acestecataramesedaûsazà în primatreime a secolului al VIIJea çi aparfinlocuirii finale din cetateaAquis. Din pàcak, nu sunt cunoscute conditiile de descoperire.În provinciile DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythianu au mai apàrutcataramede origine pannonianàdocâtîn Dobrogea(vezi mai jos). Aparilia lor la Aquis esûelegatii nemijlocit de dominatiaavarà.Acccntuàmfaptul cà ele sunt piesede echipament militar. Cataramelede trp Gâtér,ca çi celedetrp Pâpa,eraufolosiæla geantacareEraataçatiide centuracâlàrelului;celelalteînchideaucontura. Noua ofensivàavaràdin 593 çi conflictul din 596 au condusla restabilireadominatiei avarelnDaciaRipensis,teritoriucare nu mai puteafi controlatdeImperiu.ln 596, limes-ulDaciei Ripensisa fost pierdut. Conûaofensivadin 599-600a readuslnsàprovincia zubautoritatoaimperial[. Deci, revenireadominatieiavareîn DaciaRiponsisçi extindereaulterioaràc[ûe ests-au petrecutmai tâniu" în orice caz dupà 602. C-elmai probabil, ea a rfl'enit dupâ 614. Innaziile anaro-slavedin anii 614-626au determina!probabil,intrareafostelorprovincii DaciaRipensis, MoesiaSecundaçi Scythiasubdominalieavaràefectivà.Spunernaceasta,dooareceuneledescoperiri din Dobrogease încadreazâ,înaceeaqicategoriede obiectespecificepentrumediul avar. În apropiereacetàfiiArgamum(CapulDobjman),s-adescoperitor, rnôr-âot deînhumafie orientatE -V, care,prinritualul çi inventarulsàu,estebarbar.(Caracterulbarbaresteevidentiatde prezenfaarmelor:culit çi vârf desàgeatàcu trsi aripioare).Inventarulmormântuluicuprinde o çi cataramiide tip Pâpa26. Din pàcate,nu s-apàstratdecâto partedin mormânt(ceade la bazinul scheletuluilnjos), astfelcànuavemtoakdatelenecesare pentrua stabili ritualul funerar.1norice ezl eta un mormânt de ràzboinic.Mormântulnu conlineanici oasede cal, nici piese de harnaçament. De aceea,el nu poatofi consideratavar.În schimb,el poatefi atribuit unuiluptiitor pedestnr,dealtàetniedecâtceaavarâ(larrigur, gepid).Alto cataramedetip Pâpas-audescoperit la Histria, într-un complexde încàparidin ultima fazà,de locuire, împreunàcu o monedàdin 613/ 614,precumçi la Caliacra(în condifii necunoscutefT. Tot de la Hishia (dintr-unmorrrân! separe),provine o cataramâde trp Nagyharsâny2s. Prezenlala Histria çi lângàArgamuma acestorobiectespecificepentrumediul cultural avar ridicâ o problemà intere$ant:t.Sittulia estesimilarà cu coa de la Aquis. lntnrcât aceste cataramesedateazà1nprimaheime asocoluluial VIIJea, sepoateconsideracàele aupàtrunsîn Dobrogeaprobabil imediatdupà614.Histria çi-acontinuatexistenfa,dar,foarteprobabil,lntr-o z2Jenlovié19tl:201. 2r\ilcrncr 1950:170. 2'Jenkovié19t1: 176,Pl. XVIV 13. 2tlbidem:178,PI.XDV14-16. 26CoJr1977:l6il . Pl. IX; Teodor l99l: 128,fig. 5/ I l. Bordcnrche,Eftlnie t96l:233, fig. Sl2;Hrnhmbicve 1993b:Tab.I/5 . '??Ptppidi 2tPetre1965:74,fig. 5/l;Ibler1992:142,Abb.6fl,146;Tcodorlggt:13l, frg.6t5.
Dorulana ÀvArÂ
155
starcdo dependenfàfafà de avari. Estepo,srbilcaîn oraçsàfi locuit çi ràzboinici avari (saudin careaveaumisiuneadea-i supraveghea pe ceriitoniçi de a sffinge tributul. ;:**Tlt: rn once câz'ilal), se çtie cà în ultima fazâ aHistriei au existatqi locuitori slavi, càci s-a-descoperit ceramicàslavâîn acelaçicomplexdeîncàperideundeprovinecatarama detip pâpa2e. Tot acoloa mai apàrutun vascareprezintii uneleasernànàricu ceramicagepidà3o. Dominafia ararà nu se exercitaneapàratprin avari; ràzboiniciidin confederafiaavaràeraude diferite origini. Analogiile cunoscuteîn alte regiuni pot aduceuneleclarificàri in infelegerea felului în câtes-âexercitatdominatiaavaràîn provinciile dunàrere.Astfel, la Corinth s-au-descoperit mai multemormintederàzboinici,cal€,dupàinventar,apartinori unor avari, ori unor barbaridealte origini, dar carezuntoricum depusîn legàturàcu dominaliaavarà. ln Grecia, în anii 614-619 s-aentinsdominafiaavaràefectivà- fapt dovedit,ln acest'çaz, de$i çi izvoareleliærare(Miracula SanctiDemetrii, ChrcniconMonembasiae,Isidordin Sevilla).Mormintele la carsno referim au fost atribuiteinitial avarilor(saualtor bartari din confederaliaavarà),dar, mai receir!,s-apropus atribuirealor unorsoldalibizantini3t.,DEi cataramele din irventanrllorsunt desorgintebizantinà" totuçiestevorbadetipuri decataramocreate dezvoltateln atelierele pannonia din çi (tipul pécs). Apoi, ptezenparmelorçi chiar a unor vaseneromanefaceputin probabilà ipotezaatribuirii lor unor localnici. Dupàcum binearàtaw. Pohl,acestemonniniedescoperite h èorinth, careconfin cataramedeoriginebizantinâdar frcute pegusfulbarbarilor,auapa4inut unor.trudesârace,,ale ràzboinicilordin Pannonia32. Dinte acestomornrinte,anageaienlia-unulpublicatcevamai târziu33. Este vorba de un mormânt de înhumalieorientatV-E, fâcut într-un sarcofag improvizat din lespeziluate dintr-un pavaj.Ritualul estedeci creçtin Uirotin. Inventarul ùu esteînsàprin çi excelenfàbarbar.ln afaraunei spadesareareanalogiiîn necropolelegepide de gpocâavaràçi a unei catararnede tip Pécs3a, mormântulqra] * o, tu"oiru.aor" foartegrosolan, çi care apa4inetipului Tisa (datat 1nsecolullnnndea al VII-lea). Ceramicade tip Tisa nu esûeneapàrat specificàslavilor. Mormântul dela Corinth ne amtil cà 1nmediul bizantin din prima treime a socolului al vlllea au existat luptiiûoribarbaricareau adoptatobiceiuri funerarebizantine,pàstrând însà elernentedecivilizafie specificàlor.Aceastilconvieçuire a barùarilorcuceritoricu supuçiibizantini explicà'dupàpàrereanoasÈà"çi prezenpla Hishia a cataramelorde originepannonianà. Aceste ogtTu: delângàArganwn,hedetenninàsàprosupunem lllgrnrantut cà Hishia f s-auaflat dupà614subdominalieavarâ.Acoastildorninalieavaràseexorcitaprio çiArgamum ràzboinici de diferiæeûrii (avari,kutriguri, slavietc.)careaveau,desigur,misiunead, p".r"p. tributul datorat " decetàlgni. La Madaras-adescoperi!înt-un tumul, un momrântde càlàrefcu inventarfoarteboga! careesteatribuitdeP.Diaconuunui çefavar,carear fi pierit 1ntimpul ràzboaieloravaro-bizantine. ln orice caz,obiectoledin inventarpermit çi o datarecevamai tÂtzie,încursul primei treimi a secoluluial VII-lea3s.Peteritoriul MoesieiSecundas-amai descoperito rut"oÀà de tip BolyLllovæ,în necropoladeincinerafiedin secoleleVII-VItr delaRazdelna V*t";;;ï#;i; 6rd. 13. Uwe Fiedler aratil càeasedateazàln a douajumàtatoa secoluluial VIIJea36.Altà piesà, -
æPipptdt Bordenrchc, Eftimie 196l: 232-?33,fig. 4t2. tolbidem: 232,fig. 4ll , lrPopovié L97i:4l4,cubibliografia l anterioarà. 12PohI 19t8: ll2. 13G. Dsvidcon\teinberg,,.Hesperia", 43, 1974, 4: S12-521. vVezi analogiila Iblcr 1992: 135-138,în specialAbb. l/ 5, 6. ri Ditconu 19932295-296.ln nici un caz ou po"æ fi admisàintorpretarealui Ficdlcr 1992:319-322(origine protobulgarà).Inventarulestetipic penFunormintele avaretimpurii. 16Ficdlcr19922197-198, Taf. 59/ I l; Vrroik 1992:g3,w.24.
ry CÀPITOLUL
156
inedità,provine do undevade pe teritoriul jud. Sumen37. $i acestecatarameau putut ajungeîn nord-estulBulgariei ln condiliile rnenfineriidominatieiavare. Desigurcàtoatecelearàtatemaisusnu pot fi luatoaltfel decâtcao reconstituireipoteticâ. Ràmânefoarte probabil faptul cà invaziile lncopute1n614 au condusla oxtindereastàpânirii avareasupraprovinciilor dunâreneieçitode subautoritateaImperiului. Nu estsexclusca, dupâeçeculasediuluidln 626,avarii sàmai fi pàstratcontrolul asupra unor punct€sauzonedin PeninsulaBalcanicà.Al. Avenariusconsideràcà avarii au continuatsà drumurile de interes strategicdin PeninsulaBalcanicâ3t.Abia dupà instalarea stàpâneascà a Peninsulei protobulgariloraudispànrtultimeleràmàçitealestàpâniriiavare1npartearâsàriteanà Balcanice.Dupà 680, teritoriul controlat de avari la sudul Dunârii se lntindea pânà în zona khaganatuluiavarse. Timocului, careva fi cuceritii de Bulgariaabiadupàdestràmarea putere regional,dorninatiaavaràîn Dupa aparitiaçi dezvoltareaBulgariei ca faclor de Oltenia çi Munteniadevineinccrtil. ldai susam exputtpunctelede vedereformulateîn aceastii privintà, sprijiniæ pe interpretarcaunor descopeririarheologico,pe care le vom prezentaln continuare. care Din mormântul3M dela Izvonrprovineo aplicà1nforrrà deU, cu decordevoluteao, areanalogiiîn cimitirele deepocàavaràtârzie,darçi într-o perioadàanterioarà,în tezauruldela Vrap (lngropatîn junrl anului 680yt. Altà aplicàde centuràs-adescoperitîn acelaçicimitir, în mormântul71aceastaare decor palmetiform. Analogiile saledin necropoleleavatese dateaù,1nspecial 1nsecolulalVlllleaa2. În mormântul394s-amai descoperito limbâ do centurà"care nu a fost însà ilustratiiîn studiulpublicatîn 1989(ignoratàde U. Fiedler)43. Remarcàmfaptul cà aplicadin rnormântul 304 s-agàsit lntr-un mormântde copil mic, în zona pieptului.Deci, oaa avutrolul de obiectdepodoabà. Aplica palmetiformàqi limba dc centuràprovin însà din mormintede bàrbafi.În necropolade la Sultana4 s-au descoperitdouà limbi de cEnturàturnato, de origine avarà,în mormintele6l çi 104.
ffi
Figura 57: Piesede orieine avarà din necropolelede la Izryoruçi Sultana
Dupàcum precizammai sus,acesteobiectede provenienpavaràau fost invocatede Ion Nestor çi lvlaria Comçaîn sprijinul ipotezeimentinerii dominatieiavareln Munteniaîn cursul secoluluial VlII-lea. Ele nu sunt singurele.În necropolade la Sultanas-aumai descoperit(în mormintele79, 80, 130)trei vasedin categoriaaça-numitei"ceramicigalbore",careestesper7Versik1992:94,nr. 1I 3. It Aveneriur 1974: 176;Avcneriur 19t5: 1024. seIluiôev1965:56;Aveneriur 1975:304;Pohl 19t8: 277. sMitrce l9t9z 207, Abb. 48/ 304-1. arlVencr 19t6: 34-35,Tafl.2612628. a2Mitree1989:148,Abb.4l7-3. arlbidem:218. {Mitr.ee l9tt: I15, 1i7, Pl. 7/ 6l-3, 13/1044.
DOHINÀru AVÆÂ
157
cificàpentnrepocaavaràtârzieas. It $ima(ud. Pratrova), într-olocuinfàdin açezaroa din secolele V[I-IX' a apàrut 1ncampania1986o aplicà de argint lucratà în tehnica presàrii, pàhatà çi ornamentatilcu mici^alveoledispuseaproximativîn colfuri 1ncentruao.Ea are analogii în çi necropoleleavareaT. În aceeaçilocuinfà s-a descoperittnse çi ceramicàgalbenâcu decor de benzi lustruite. Deci, în MuntEnia ceramicagalbenàa apàrut în douà puncto. Faptul este remarcabil,dacànegândimcà în complsxeleavaredin Transilvaniaeanu a apàrutdelocpânàin prÊzeat Aplicele, limbile de centuràçi ceramicaglbenE ar puteadocumontaeventualasupraviefuire a dominaliei avareîn Munteniaîn secolulal VIIIJea, dacàele nu ar fi prezente la çi sudulDunàrii, adicàîntr-un teritoriu unde,eviden! nu puteaexistao dominalieavaràîn secolul al VIIIleaas.Astfel, o aplicâsimilaràcu ceadin mormântul7 de la Izvoru s-a descoperit1n mormântul 52 din necropolade la Babovo(iud. Ruse;situatji destul de aproapede Izvoru)ae. Limbi dece'lrturàturnates-audascoperi!deasemenea, çi în cimitirul nr. 3deùnevnja(mormântul 56)50,procumçi în cimitirul Istria-CapulViilor Qnssim)il.Vaseimitate (mai grosolan)dupà prototipuri anarfinalj^'ceramicii galbere"auapàrut1naçezarea medievalàiimpurie dela latrus, pÉcum çi la Rasovas2. In necropoladela lfuramanite(iud.Varna)s-adescoperitrscento cataramà de bronzfurnatà,decoratiicu motiwl grifonilor, careestetipic pentrupieseleavar' târzii53.ÙIai adàugËmperecheade cercei de la Gârlifa (mormântulzlY, àt u.r analogii numai in zona dominatl de avari (vezi în cap.II. l. B, p. 47). Toateacestepiesedescoperiteîn teritoriul careerastàpânitde Bulgariaaratiicà prczæ\a unor obiecteapa4inândmediului cultural avar ru s-a datoratîn mod obligatoriu dominaliei avarcîn secolulal VIIIlea. Aça cum aratàUwe Fiedler,esteposibil * obiectesàfi fost jefuite 1ncursul luptelor bulgaro-avaress, su sàfi pàtnrnspurçi simplu"""rÉ pe cale comErcialà. În concluzie,dominefla rverà În Oltcnia wtmtenie a duret ccl mei probebil pânà çi le veniree protobulgerilor.
a5Mftirt l9'R2343'349;Mltrcr 193t: l l6, l 19, Pl. 9/79-1,9/8G3,15/13G,2;Fiedler lg2: 155-156. 6lnformafie oralàprirnità de la domnul $tefanOlteaou a?VeddeexernplrlI.Ifuvrl&Dar awatenzeitlicheGrii@eldwnAlattydn,hfizpsÇ 1963:l0,15,l7,Taf. V 27,VI.A,DVI-3; pentrudatare:13l- I 32. {Di19nu 193: 296presrFrne originoaavaràa tuturormormintelorde înhnmafienecroginedin Bulgariadin secoleleVII-DL în careexistàarme,amnareçi scheletede cai. aeVllrrove 1976z 59,P1.34l E; Flcdhr lg2: 2O4,Abh 461l. sFledlcr 1992:205,Taf. l0ll 22. 5rZirre 196i: 393,Pl. 291l0; Ficdtcr l99t2;205,Taf.35/ 6. e Scorarn l96t: 373, ftg. 25,26; IXeconu19?3-19?5: 202,nota20. srRdery199):4G50. lChjrn 19692127,fig.18,19. tiFledler 192:205,
STIBCAPIÎOLIIL
4
IDoninafa butgarà (de ta Asparnrh la Krun)
T\ I,lupâ ce în toamnaanului 680 au reuçitsâînfrângàarmatabizantinàcareîi atacaseîn Onglos,protobulgarii s-auinstalat1nnord-estulactualeiBulgarii. Amplasareaacestuiteritoriu care a fost luat inilial în stiipânire de càtre triburile condusede Asparuh este precizatii de Theophanesçi de Nikephort çi esteconfirmatàde concenfiareaîn aceazanâa celor mai vechi situri protobulgare(Novi Paz-zr,Pliska"Madara,Devnja). Protobulgariinu erauo populafienumoroasà.Grupul luiAsparuh numàracirca 20.000de râzboinici,carea sfrrçit prin a fi asimilatii 25.000de oameni2.Ei crauo castàconducâtoare de populatialocalà supusà,câreiai-a làsatlnsàmoçtenirenumeleetnic. Khaganatulbulgar nu s-ar fi putut consolidaçi extindefârà sprijinul çi aportul demografical acestorsupuçislavi qi rornanici, càci protobulgarii,singuri, nu aveaupoteirlialuldemograficncccsarpentnra crsaun statîntins. Extindereadominatieibulgareporninddin nucleuldin nord-ests-afrcut treptat,pânà la atingereaunor hotarenaturale. O partedintre slavii caretrâiau ln zonacarea fost ocupatiiefectiv de càtreprotobulgari au fost stràmutalicàtrenord, sud çi vost3.Teritoriile în careau fost dizlocali se aflau, desigur, subdominafiebulgarà.Problomaeste:ce fel de dominalie? 1naceastlperioadàdeînceputakhaganatuluibulgar,esteexclusàexistenlauneiorganizàri statalepropriu-zise.Foarteprobabii,Bulgariadin wemealui Aspanrh(çi apoi,în cursulsecoiului cukhaganatulavar.Dominaliaasupmcomunitàlilorsupuse al VIIIJea) eraorganizatiiasemànàtor perceperea unui tribut. Era o dorninalieexorcitatiide departo,care nu lnsemna,practic, doar dispuneade o structurâadminishativàextinsàasupmînheguluiteritoriu controlat cu dregàtori, cu trupe stalionateîn teritoriu, cu fortificafii. Studiilerecentesubliniazà,dealtfel,faptul càstatul bulgar - chiar çi în secolulal IX- lea - eracompusdintr-o partocentralàqi mai multe teritorii de margine(un fol demârci france)4.Acesteteritorii demargineaufost cuceritetreptatçi auràmas, de fap! niçtezonemarginale,doarpa4ial integrak în Bulgaria.Abia dupàcreçtinare(subBorisMihail, 1n864), Bulgaria s-aorganizatca statpropriu-zis,dupâmodelul Imperiului Bizantin. ln acestsubcapitolnepreocupâtocmaiacoleregiunimàrginaçeale Bulgariei din secolele VIII-IX carezunt Dobrogea,bazinulTirnoculuiçi zonadola nordulDunfuii.ln privinlaDobrogei, seconsideràcà eaa frcut partede la începutdin khaganatulbulgar,ràmânândîn stàpânirealui Asparuh,chiar din 680s.Nu existii însànici o probà1nacestsens.Existii un text slavonbulgar din socolulal Xl-lea, aça-numita'Viziunsa prooroculuiIsaia",în careseafirmâcàAsparuhar 'Theoph.:I, 359(a. 617l) (FHDRII: 621);NiIc: 34 (FHDRiI: 627). 2D,eceil97t: 44,nota l. rTheoph.:/oc. aI.; Nik. : loe.cit. aOvéarovl9t7: 179.Veziçi Brczeanu1984:126127. 5Angelov 19t0: 84.
DOMINÀTIÀ BULGÀNÂ
159
fi ridicat un "marezid" lnhe Dunàreçi Àdaroa Neagrà- adicàunul dintre valurilo din Dobrogea. Izvorul esteînsàun amestecde legendeçi confuzii, careil fac putin credibil6.El nu poate fi invocatca o dovadàa stiipânirii asupraDobrogoiîn vremeahiesparuhT. Atunci cândJustinian II, revenit din exilul din Chersones(ln 7M), aajunsla gurile Dunârii, a trimis un mesagerla khaganulbulgarTervel,pentnra cereajutor.Din aceastilÀlatarenu rczultii hsà gurile cà Dunàrii se aflau sub dominafiebulgaràt.Pe de altà parte, fiindcà 1n 767 flota bizantinà a avansatpe Dunàrepânàpe la Durostorum(vozicapitolulI, p.29),sepoatepr€supunecàpeatunci Dobrogea nu eracontrolatl de Bllgana. Nu çtin1 deocamdatà, nimic sigurdespredatala careDobrogeaa intrat subautoritateaBulgariei. Estepsibil ca faptul sàsefi petrecutabiain timpul lui Kardam saual lui Knrm, atunci cânda awt loc ûlareaexpansiunea Bulgariei ln toatedirecliiler. La nordul Dunàrii, în Muntenia,Bulgariastàpâneaîn rnod sigur o regiune,ia inceputul secoluluial IXJea. aipe unelesurse)de {coJo au fostdeporhfi,ln 813,cei 12.000(sau40-.000, prizonieri luati de bulgari din Adrianopole. Regiunea,donumità de iÂarele bizantine "BulgariadedincolodeDunàre"(elçBoul,yupfovèreiOevroû Totpou norapoû)r'a fost amplasatii deunii cercetàtoriîn Bugeac(deci,1nvechiul Onglos)ttdar estemai probabilàsituareaei in sudul Munteniei.Iatii de ce. ln zonade la vestçi nord-vestàe Oltenita pa ra?acomunelorChirnogi, , Càscioarele,Greaca"Radovanu, Mironeçti, s-au descoperitfuburi de canalizare çi ceramicàbizantinàdetip uùan din secolulal lx-lea, carenupot fi atibuite decâtacestorcornunititfi adusedin mediul trban bizantin.În zonarelpectivàajungeala Dunàreunul dintre tradilionalele "drumuri ale sàrii'', carcporneade la ocneledin Prahova Buâu. Acesta.o.oti*il pentru çi careBulgariaa {inut sàstlpâneascâ teritoriul respectivt2. Porninddela altearguments,deanalizà a izvoareloç çi alfi istorici au amplasatacea "Bulgarie de dincolo de Dunàre" und€va în Àdunteiria, 1ninteriorulFriitr. Controlul asupradrumului sàrii careajungeaînpà4ile Oltenil€i aveao importantàvita6 pentruBulgaria- careeralipsitil dosaline.De ac€ea,esteposibil caeasàfi exercitalacest control încàdintr-o perioadàmai timpurio. Cumîn secolulalVIIIJea esteimprobabilca avarii sàmai fi dominatMuntenia,sepoatepûesupune cà acestteritoriu cu irnportanlàeconomicàa fost ocupat de Bulgaria cândvaîn socolulal VIII-lea. Fortificalia descoperitiila 'Sloq jud. prahovapar. sà indiceexactacestlucru. Ea apàraûecàtoreaThblaBu1ii, era situatàîn zonabogatil1nsaredin çi norduljudefului Prahova(în apropierede ocnade la Slànic).Cercetàrilearheolàgiceefectuate delvlariaComçaau stabilit existenfaa trei fazedeconstrucfie:unade lernn de pàmânt(datatii çi dela sËrçitul secoluluiaIMII-lea pânàla mijlocul secoluluial IX-lea),unade Je'ta-iAe-çi*u de piatrà (a douajumàtatea secoluluial IXJea çi primeledeceniiale secoluluial XJea)i4.Au fost publicatepuline date despreaceastiifortificafie, dar se cunoaçteun fapt foarte important kja în 1863,CesarBolliac descoperea la Slon câtwa zeci de cer1mizi (provenite,dici, din ffior' veziaqmv. Bclcvliev, în voLDas mittelatterliche Bulgarten unddas schwamnteergebiet, \ârna, 1982:3945. 'L Bernee197t229. Thcoph.: 1,374(a.6l9Q (FHDRII: 621);Nik:41 (FHDRIt:629). eL i! ScfuÉor incertur dc LcoæArmcnio, în Lco Grrrnmeticrm, Cltmnogmfitia,Bonn, 1842:345.De asem€nea: Leo Gremmetlcur, op. eit.z20E,23I -232(FIIDR tr: 65I ), SymconMrgirtcr (ed.Born I E3B:615), Georglor Honrchoc (ed.Bonn, 1838:817). :: Biacsau t927: l+.l5:' Dccei 197t: 50; L Berace l9?l: 13; Brezeenulggd: lzg-12g. :M. Slmpetru, D. sclVd 26,197s,2:24r-28;Tcodor l9g7:9-lzM. conçe, MN,6, l9g2: Çerbincrcu, '-43-t46. r Oxiul 1968:I, 205,402,578;vol. II, I l; Brltirnu 198t b: 79,ll3;P. P.Prnaitgcu, ..Shrdiiçi cercetàride l*one medie', l, 1950,l:227-228;Peneiteæu1969:l9l-192. Idem,MN, 5, l98l: 133-135. 'Com{e 196i0* z$01-403;
160
CÀPTToLUL ry
fortificalia a doua,caresc dateazÀ în a douajumàtatea secoluluial IXJea), pe carcsuntincizate divers€semnedetip runic. Acestesemnesuntidenticecu celefolosiæde protobulgariçi dealto populaTlitiircice - fapt sesizatmai lntâi de B. P. F{asdeurs. Ele constituie un indiciu asupra împrejuràrilorln carea fost construitàfortificaçiadela Slont6.Pânàla începutulsecoluluial IXloa, Transilvanias-aaflat subdorninalieavarà;de aceea,eranecesaràapàraroatrecàtorii Tabla Bulii, careln antichitateçi evul mediua fost unadintre colemai importantecài de comunica{ie întro Transilvaniaçi Muntonia. Avândîn vederefaptulcà fortificatia dela Slona fost ridicatil - potrivit Mariei Comça- la sfârsjtulsecoluluialvtrI-le4 esteposibilcapeatuncisàfi cucsritBulgariateritoriul din MrrrteniaEstemai probabil aça'çi pentru cà" anterior,Bulgaria era pr€aslabàpentrua fi capabilàde o i$emenoaexpansiune.Cel pulin pânà1n767,Dunàreaa fost conûolati de flota bizantinà;este greude conceputcil ln asemenea condilii, Bulgariapuûealua 1nstàpânireo zonànorddunàrcanâ. Separe,açadar,câdominafiabulgarâs-aexercitatla norddeDunàrelncepânddin vremea lui Kardam (777-BAr. Amintim în acestcontextcà, în vara anului792, Bulgaria a înfrânt catastrofallmperiul Bizantin, la lvlarkellai.Vîctoria lui Krum asupÉ avarilor din 804 a fost un momonthotàrâtorîn expansiunea Bulgariei càhenord çi nord-vest.Perioadacarea urmat iese lnsàdin cadrulternaticiiacesteilucràrir?. A treia dintre zonolede margineale Bulgariei la carpne referim, bazinul Timocului, a fost cuceritàcu prilejul expansiuniiBulgarieicàtrenord-ves! desfàquratà lncepânddin 8O4.ln acestcaz,dispunernde uneleiæoarescrise.Seqtiecà,pânàîn 818,locuitorii din bazinulTimocului (denumili Timocianiln'Analele France")au fost supuçiai Bulgariei. ln anul respectiv,ei au dorit sàiasàdesubdominafiabulgaràçi aucerutsàfie primifi ln Pannonia,catreeraatunci o marcàa statuluifranc.flupà toateprobabilitifile, Bulgariaocupaseaceazonàcu prilejul atacului conûa avarilordin 804tt. Pàrereare cà teritoriul Tîmocianilorfusesecuceritîn timpul lui Tervel (701-718),sauchiarîn timpul luiAsparuh"esteo supozifiegratuità. În concluzie,pânàln al treileasfertal secoluluialvlfi-lea, domina]iabulgaràs-aexercitat lntr-un æritoriu destulderestrâns,carenu cuprindeanici bazinulTimocului, nici vreo ænà din Muntoniaçipoatenici Dobrogea.DeoareceMuntenianu s-aputut afla zubdominafieavaràdecât pânàpe la 680, sunternîn màsuràsàûagemconcluziacâtimp de circe un cecol Muntenie s-a ettatin aferadominrfiilorkheganetelorberberc. Comunitàfilelocalenumai erausupusetributului çi s-auputut dezvoltaliber. Estetocmaiperioadaîn cares-a petecut constituireaculturii Dridu.
It lhcdeu 19t4: 541-5u14 (caresegândeaînsàla o origine pecenegà,crrmanàsautàtarà). r6ldai semnalàmîn acestcontex! dupà C. C. Giurercu, Istoriapescuitului $ a piscicalturti în Ronânia,I, Bucure$i, 1964:48, 55, cà pe malul lacului Greacaseaflâ un punctnwnit tot 51àn,careaminteçteexistenla unui depozit de saresituat la capàtuldnrnului careveneadin zona Prahova-BuzàuToponimul (derivat din cuvântulslav Jol, "sare") estemoçtenitdin epocavechea conviefuirii româno-slave. lVeà nn studiu cuprinzàtor,la nivelul crmoçtin{eloranilor '50, la Comn 1960 e: i95422;de asemenea, Brezeenu19t4: 121-135çi Dieconul9B5: 107-113. tt V. Giuzelcv,BB, 2, 1966:25,33-34; H. Bulin, invol. L'Ewope auxDk4ile siècles. Aw ortginesdesEtats nationaux,Varçovia, 1968:170,173;pohl lgtt: 320-321,327,46f,. reÂngelov1980:90; Gjuzelev 1gB4:42.
SI]BCAPITIOI,UI. 5 Ronsniile polnlare F Sctaviniite
ÏIn" dintre deosebirileosenlialedintre wul mediu timpuriu românescçi cel al altor popoareeuropeneestedatà de absenfaromânilor 1nianoarelescrise,înainteacelei de-a doua jumàtàfi a secoluluial X-lea. Din câteçtirq primul izvor care-iaminteçtepe români undevala nordul Dunàrii este "Cartea creafiei çi a istoriei" de Al-Maqdisi (anul 966), în care poporul Waladjestemenfionatprintre vecinii turcilor (pecenegilor)t.La zudul Dunàrii, ceamai veche atestarea numelui 'llahilot'', carenici eanu s-a pàstratdecâtpreluatàîntr-un izvor mai târziu (Kekaumenos),estodin 979, în actul acordatde Vasile II lvlacedoneanulducelui Niculilà din Thessalia2. Recenta mai fost semnalatun iaror datattot în 979,provenitdin actelemitropoliei greceçtide Rhegion(sudulItaliei): o listà (brcbion),în careestemenfionatnumeleBlachos. Izvorul çi articolulcareseocupàde el ne-auràrnasînsàinaccesibile3. Abpnfa ln izvoarea numeluiromânilora fost considçratilo consecinfàa lipsei organizàrii lor statale.lntârzierea constituiriiformafiunilorprestatale (pecarele denumim'loievodate,,- cu un termencarenu estetotdeaunaadecvat)a fost la rândul ei, explicatii ca un efect pe termen lung al sûtrii de permanentiinesiguranfàdin timpul epociimigra]iilor çi al dominafiitorbarbare. Aceastiisituare"în caleatuturor ràutiltilor"' estoun cliçeu al istoriografiei româneçti(nàscut odatiicu ea).Ne putemînsàîntrebadacàaceastaestesinguraexplicaliea întâtzierii organizàrii statale.Pânàla unnà, problematrebuiepusàmai întâi în alfi termeni: de ce au dispàruttoate institufiile stataleçi bisericeçti,la începutulsecoluluiaIVII-lea ? Crederncà ràspunsulseaflâ în disperifia civilizefiei detip urben çi În rurnlizerea gcneralizetl - ctre nu s-e petrecut ln çi provinciile occidentaleele Imperiulul Roman.Iapopoareleromaniceapusene, regatelebarûre s-auconstituit pe structuralaicà çi bisericeascàdatàde retoauade oraçecare au rezistatdupà secoleleIV-V. Aici, nici màcarnu au existatregatebarbarede felul celor din lumearomanicà occidentalâ.Doar ostrogolii çi gepizii din Transilvaniaau dat naçtoreunor efemereregate,pe carcle cunoaçtemmai mult din urmelelor arheologicedecâtdin màrturiile scrise- dovadàcàele nu au însemnatpreamult în raporturilede for{o din regiune. Existi lnsàçiunele asemànàrilntre situaliile cunoscute1nOccidcntulromanicçi celedin Romaniaorientalâ.În perioadade dcclin a statuluiroman,1nunelezonedin Occident- în It"li", în Sardinia,€ Çiîn Noricum - s-auconstifuit forme de organizarenoi: aça-numitr,leRomanii autonomo,puseîn evidenfàdeNicolaoIorgq ln mai multedintrooperelosalea.În acesteRomanii, -iifffiAf6câhrn, învol.Ronâno-arabica, ed.de M.Anghelescu, Bucureçti, l9Z4:49-54.
2FHDRIII:4345. 3T. Oleior, *TôrténelmiSz€,mle", 30, 1987-1988:512-515.fi cunoaçtern dupàreztnnatuldin bibliografiadin ByzSl,53,1992, l: 193. alorga1919:205-221;N.Iorga, "Ronwnia"dunàrcanâçibarbariiînsecolulalW-lea,înldem,stndiianpra evului meùiutamânesc,Bucureçti,1984:.29-37 .
162
CAPITOLULry
viata romanàs-amenfinutdoarprin mijloacelelocale,frrà vreunaportal statului,al Imperiului Roâano-Bizantin.puterealaicàaparlineaopiscopilordin oraçelecatroau rezistat.Atragemînsà atenfiacâ acesteRomaniiautonomesuntspecificenumai pentruregiunileundeau supravieçuit ooçul" antice,nu çi pentruDun[reade Jos,undenu au existatnucleeleurbane1njuntl cfuora ,-r, n putut constitui.Le Dunàree de JoE acectcRomaniipopulrre eu evut o bezà exclusiv rurelË. Chiar aça,nâscutefiind din dezvoltareaunor formodeorganizareruralà"eleaumoçtonit totuçi institulii de origine urbanà.Cuvâotul'?d', în sensulsàu"politic", de organizarea unui teritnriu, pr*io" d1nlena,adicàdin cuvântulcaredesemnaæritoriul nral al unui oraçromans, al unei civitas(devenit"cetate"în limba românà)' secolulalVl-lea, çi în prooraçelorlncepuse,ln Evolulia càtreautonomiaçiautoapàrarea vinciile de la Dunàreade Jos.Estefoafi€ semnificativun pasajdin TheophylactSimocattâ,Fftritor la campaniagoneraluluiPetrusdin anul595.În oraçulAsemumoxistao gardàcetâfeneascâ autonomâacetàlii.Eafuseseconstituità1nvirtuteaunei legi a împàraa câreimisiuneeraapàrarea tului JustinII, desigurln scopulsuplinirii efectivelorreduseale trupelor de limitanei. Gardaa refuzatsàseintegreze1narmatalui Petnrsçi s-aajunsla un conflic! 1nurmacàruiaPetrusa fost nevoitsàplecedin oraç.Din acestepisodmai refinomçi rolul decondrrcàtordefacto al cetilii pe careçi-l asutnaepiscopul6. PoterSchreiney',întsrneiatpe acosttox! a ajunsla concluzia- cu carosuntsmdoacordcà în socolul al VIJea se nâs,teala Dunfueade Joso autonomieurbanàsimilarà cu cea din oraçeleoccidentaledin evul mediu timpuriu. Oraçelefortificate careelau capabilesàse apore singrgeau constituito piedicàîn caleainvaziilorslavilor.AÎâtatimp câteleaurezistat"instalarea m.rir'à" slavilor în provinciile de la Dunàreade Josnu a fost posibilàt.Aceastiiwolulie a fost însàstopatiiprin distrugereavietii urbano,iar Romaniileautonomeau îmbràcal ulterioq doar formerurale. Cu atât mai mult dupâco Imperiul nu a mai fost capabilsàaperoteritoriul provinciilor dunàrene,comunitiitile localeau fost nwoite sâseaperesingure.O descoperirecareconfirmà existentaunor formedeapârarelocalàpeteritoriul fiastelorpiovincii esteceado la Novaëurn". civilà din sçcolulalVIJea a fostridicatil,c&dva în secolulalVll-lea, o fortificalie Pesteaçezarea cu val de pàmânt,car€nu poat€fi atribuitàautoritilii imperialeçi nici slavilors.Amintim, de fortificatia de la Ràcari,din fostaprovincieDacialnferior, c:uea zupraviefuitpânàla asemenea, începutulsecoluluialVIIJea (vezicapitolulIII. 4.A"p.120).Fortificatiilederefugiudin zonele montanepe carole-amamintit 1ncapitolulm. 5 (p. 133)au fost çi ele,punctode sprijin pontru comunitiililor refugiatedin oraçe. autoapàrarea Dupàdistrugereaoraqeloçsingruaformà de organizarca ràmascea ruralà. Dominalia arnarà çi dominafiabulgaràcares-ausxercitatla DunàreadoJosîn secoleleVll-Vlll s-ausuprirpus posûoformodeorganizareruralàdemicâîntindoreteritorialâ,catoaudàinuitdo-alungul întregii epoci a migratiilor çi apoi ln svul mediu.Ob$ile prànegi au fost forrra de organizareceamai simplà,dar çi coamai durabila,cares-aputut adaptadiverselorstâpânirisuprapuse,do la cole alenomazilorpânàla ceaa statelormedievaleromâne$ito.În perioada1ncareetniaromâneascâ s-acristalizatcao entitatedeosebititdecelelalæpopulaliidinjur (secoleloVII-DQ, obçtoasatului a fost singuraformâdeorganizaresocialàqi militarà. Situaliaoraaceeaçiçi 1ncazulslavilor care .ieel:r2r.
-]
6Th.S.:VII. 3. (trad.Milràescu:I 37-138). ?Schrcincr l9t6z 2t-29.Vcllov 1977269,103nota392 (çi 19t?: 151,lsE-159)nu admitedecâto întàrirea gamizoanelorprin forfe locale. 8Ncrtor 1963:49. e MllëcvrAngclove1971:l14. roVeziîn specialPrneitcccu 1969: 156-16l.
RC}{L\IILE SI SCLÀVINIILE
163
tràiauîn teritoriul carpato-balcanic. Relaliiledintreobçtiçi stiipânieraucelede tip'tributal" studiatelndeosebide H. H. Stahl:t.Stàpânitoriituraniciaveaunevoiede populaliasedentarà carEle asigurahrana.Dorninalialor însemna"de fapt perceperea unui tribut din parteacomunità{ilor sàteçtisupuse. Imagineaatâtderàspânditi despreepocamigraliilor, a unorpennanenteatacuriqi devastiiri, estefalsà.Dupàce soculinvazieitrecea,seajungeala o anumitiistabilitate,careeradoriti chiar de stiipâni.Astfel, obçtilelocaleaupututzupraviefui,iar conducàtoriilor audevenitdin ce în co rnai puternici. Organizarea militarà e românilor în evul mediu timpuriu s.a niscut în cedrul confruntirii çi conviefuirii cu aceçti stipâni nomezi. Dominafiaacestoradin urmà se excrcita prin intermediulconducàtorilorobs,tilor(denumili'ocnojT',cu un cuvântde origine slavà),care aveaudatoriasàstrângàtributul. În cazulavarilor,seçtiesigurcàîn oastsalor luptauçi gepizi çi slavir2.Menlinereaunor forme de organizaremilitarâ autohtonàde-alungul epocii mignliilor estedoveditiide moçtenireaunor ûermenispecificide originelatinà, uneledintre elo cu sensuri schimbate:oaste(hostis),arc (aruns),sàgeatà(sagina),paloç (palus),scat (scatum),spatha (spadà)çi altele. Existenfaunor luptiitori romaniciîn Munteniaqi Oltonialn perioadasocololorvl-Vl[ esûefoarteslabdocumentatà pecalearheologicà-Mormintele cuarmedela BaltaVerdeçi Osûow lvlarenu au o atribuire etnicàsigurà,dar pot fi çi ale unor autohtonicarepracticauincineralia. Morminteledin cimitirele din secoleloVIII-IX din Munteniaçi Oltenianu au,doobicei, armoîn inveirtar.Existàlnsâo excepfie,pecire o consideràmseinnificativà:mormântul285dela lzvoru, careconfinoarmtopordeluptâ(gàsitîn nÉnadreaptàa scheletului)çi unvârf delance.Morrnântul, orientatV-E, mai avealn inventarçi un ulcior cu toartli cu gât înalg din pastàfinà cenusie,cu decorlustruit(tip FiedlerFVII)I3. Prezenfa toponrlui(databilîn secolulal IXJea) aratiicà este vorba de un mormântde ràzboinic.Orientareamormântului,precumçi lipsa oaselorde cal ne permit formularcaipotezei cà mormântula aparfinutunui çef local, care a adoptatun ritual funerarparfialinfluenfatds ccl protobulgar(depunerea dearme).Vasulspecificpentrunecropolele do la zudulDunàriiraar puteaconfirmaaceastàinfluenp. Ob$ile sàÎe$i romanicoau coexistatcu formele de organizaresocialàçi militarà ale slavilor. Sclariniile care sunt rnenlionate1nizvoarelebizantineorau structuri teritoriale, mici "fàri" - iun spuneîn terminologiamedievalàromâneascà. Ele s-auformat1nîntreagaarie 1ncare s-auasezatslavii. Ele aveauîn fnrnte conducàtoricare sunt denumili ln izvoare cu termenii dpltu saursrs. Acesto,Sc/aviniiaveauteritoriirostrânse. Izvoareleafirmàcà aces-ticonducàtori slavi eraufoartemulli çi cà seluptaulntre ei'6. Pe bazadispuneriiîn teritoriu a descoperirilorarheologice,a fost posibilà amplasarea unoradinhe Sclaviniile atestatede izvoareîn Muntenia,în ultima treime a secoluluialMJea. lvlariaComçar7 a ajunsla concluziacàaçezàrile maimaridin secolelevl-Vll, careavoauateliere defieràrie,deorfewàrie,deolàrit, au fost'reçedinfele"unor conducàtori. Estevorba,în principal, de açezàriledoscoperitoîn mai multe punctede pe teritoriul oraçuluiBucureçti,undese presupunecà ar fi fost centrulstipânirii luiArdagast. Maria Comçamai aratàcà în zonamarii I' Stahl 19t0. '2Thcoph.:I, 315(a. 6l l7) (FIIDR II: 617). tsMitree 19t9: 203, Abb.461285. rÎipul FVII la Ficdler 1992:143.Vezi 1990:85, Abb. 2 b. çi Donëcve-Pctkova ri Angelov 1980:62-6,4. 16Meurikior, Stmtegikon,Xl.4.30 (FHDRII: 561). 17Comçe1978b: 109-l17.
164
c^PmoLUL Iv
necropolede la SàrataMonteorus-aaflat un alt asemenea centru,carcestoindicat çi de descoperireaunortiparepentru podoabela: Poienip(ud.Vrancea)t8,C-orote,ni (iud.Vrancea)re, Ràcoasa (ud. Vranceaf0çiAldeni (ud. Buzâuf t. În mtal, potrivit Mariei Comça,în Munteniaar fi existat circa 8-9 "cnezatade vale". Aceste cnezatsde vale au fost nucleæledin care s-au constifuit ulterior cnezateleçi voiwodaælemai mari. Suntemdepârerecà çi 1nOltoniaputernidentificaasemenea stnrcturiteritorialedatabile în secolulalMIJea, pebazadescopeririiunorobiectedovaloare:fibuledigitate,cetcei,catarame bizantine,monede.În condiliile pauperizàriiextremea viotii din aceavrcme, acesteobiecte indicà,probabil,unelecentrede putere.ln hartadin figura 58 arnplasàmpe terendescoperirile respoctive.Sevedecum ele segnrpeazâln tei zone: l)- ln apropiercde Porfile de Fier (pe ambelomahui ale l]unàrii); 2)- încentnrlOlteniei; 3)- în apropierede Slatina (undetezaurulde rneçterambulantdo la Priseacasernnaleazà existenfaunei clientelebogate,carÊaveanwoie de produselesale). Suntacestestructuriæritorialecreafii ale romanicilorori ale slavilor ? Un râspunseste greudedat 1nmomentulde fafà.Dacàne referinr,de exernplu,la mormintelede la BaltaVerde, reamintimcàeleauun ritul difsrit decelpracticatdeobiceideslavi.Nu esteexclusàapartenenfa ior autohtonà.Fortificafia do la RÀcari,c,atre ar fi putut juca rolul de centnr al unei Romanii populare,a fost locuilà" indiscutabil, de romanici. În schimb, tçzaurul de la Coçoveni,din mornântul unei femei, aparfineunui orizont cultural barbar,cate nu esteln mod obligatoriu slav.Fastuldoosebital inventaruluifunerarapropieaceastàdescoperire(singularàîn Oltenia çi Muntonia)de morminteleprinciareavaretimpurii. Deoareceîn prima jumàtatea socoluluial Ml-lea Oltenia çi Muntenias-auaflat zubdominalienrurà,aceastàatribuirea tezauruluide la Coçoveninu poatefi exclusà. ln concluzie,cercetàriloarheologicoaduccâtovadate- destuldesurrare,lnsà- referitoare la existentaunor forme de oryanizareteritorialà,carcle completeazà pe celecarepot fi deduse din izvoarelescrise. Romoniile populere eu reprezcntetunul dintre celcmai scmnifrcativecrzuriln care contlnulteteeçi discontinufteteecultunll s-ru hplettt A existato continuitate , cÀciRomaniile populare ("fàrile") au transmisorganizarea1n obçti sàteçti- care este mult mai veche. Discontinuitaæa priveçteln primul rfud dispariliastatului(çi, ln general,a oricàrorsuprastnrcturi institufionale,cum sunt celebisericeçti).
rf Tcodorcrcu1972: 91, ftg.7I l, reBobf 19t1: I 12,fig.2516. 20lbfdcm: l4A, fig.2715. 2rlbodorcrcul972:86, 91, frg.|l3.
ROM NTTLESr SCLÀVINTTLE
165
q
a t1:1
tr
\z
18
I
dlz
t9
j5
.q=i[ Fisura 5t: Posibilecentre de outere în oltenia În secolulal VII-lea Leeendi o =monedede bronz I = tezaurmonetar = E fibule digitatetârzii, cercei,catarame I = Almàj 2 =Argetoaia 3 = BaltaVerde 4: Celei 5 = Cioroiul Nou 6 = Coçoveni 7: Craiova 8 : Drâgàçani 9 = Drànic 10 = Kladovo
11: Korbovo 12= N{aglavit 13:Orlea 14= Prahovo 15= Priseaca 16= Ràcari 17:Vela 18: Velesnica 19:Vârtop
CAPIT'OIUL V SINTNZA NTïNCÀ
provinciilor DaciaRipensis,MoesiaSecunda Scythias-a desfà.qurat Rotnir.r.a çi într-o perioadàsuficientdelungâpentrua reuçi.În secolulal VIJea, populaliaacostorprovincii erade multà vrelne latinofonà.Doar în oraçeledo pe litoralul ponticexistaulocuitori de limbà greacà.Inscripfiiledescoperite atestàfolosireapeo scaràdestuldelargàa limbii greceçtiln aceste oraçe.Linia Jireëek-Philippide-Mihâescq cars separatmitoriul romanizatde cel de influenlà culturalâgreacà,urmârea(aproximativ)limita desuda toritoriului decarcneocupàml.populalia autohtonàde origine nord-tracicàGBli, misisni, tribali, bessi etc.) adoptaselimba latinâ çi cMlizalia romanàln primeledouà-treisecolededominaliea ImperiuluiRoman.Numai ln zonele mai izolate, montane,au mai putut supravieçuiautohtonineromanizali.Unii din11ebessi çi-au pâshat separe,limba pânàln secoluialVl-lea. CaËOvoç aparte,Eacii çi bessiisuntmenlionali în iaroarepânàîn secolulalVl-lea2.O informalieizolati atostàetnonimulBdoootchiarla hr"p"n; socoluluial VIIIJGa (lvlauros,patriciu albessilor,1ntimpul lui JustinianII, în 7l0)3, darpoatefi vorba doarde o denumirecu sensstrict geografic. Existii unelelncercàride contestarea inknsitiitii çi extinderii procesuluide romanizare în provinciile dela Dunàreado Josçi în specialîn Scythia.Astfel, V. Vèkov consideràcàmarele numàrde barbariinstalatila zudulDunàrii fu secoleleIV-VI a modificat zubstanfialcompozilia etnicàa MoesieiSecundeçi a Scythiei,1naçamàsuràlncâtromanitateaerape caledeaispariliË.. Somnificaliaexha$iinfificà a acesûsiteorii estplegatàde dorinfa do a face din Dobrogeaun teritoriu neromaq în cateslavii çi protobulgariiar fi gàsito populafiemai mult barbarà. Esteadevàratcà, de-alungul secolelorIII-VI, în provinciile dunàrenes-auaçezatcarpi, gofi, huni, alani,kukiguri, slavi.Aceçtibarbaris-auinstalatatlit în grupuricompacte,in anumite zone,cât çi individual, în açezàrileromano-bizantine. Mul{i goti au venit în 376, fiind goniti de huni din Moldovaçi Muntenia,dar dupàscurttimp, o partea lor a pàràsitPeirinsulaBalcanicà. Amintinr" deasemenea, grupullui Hernac,cares-aaçezatîn anii 455-457în extremitatoanordicà a provinciei Scythias.O màrturiea prezenleiacestuigrup germano-hunicdin nordul Dobrogei rhezentâreape larg a cercétiirilor careau condusla stabilireaacesteilinii, la Ivingcu l9t0: 50-60. 2Vezipentruacesteche$ir.rti l.l.Fllrtrla,Elenentete tmctgaiceînhnperùl Rottrart$înBymtiuz, Brrcrleçti, 1976(în specialI 6l - 162pentmsupraviepirealimbii bessilor). 3Thcoph.:I, 379.VeziG. Cenhvr-Pcthovr, "LinguistiqueBalkanique-,6, 1963:tX; Angclov l9t0: 7l; H. Dittcn, în BBA 51, 1983:99. aYellov l9t7 b: 13.21. Teorianu esteîmpàrtàçitàdoarde autorii hrlgari (vezi, de exemphl Gomolkr 1976: 38-40). tJord.: 266 OHDR II:431). Bclcvlicv 1974:35-37presupmecà expresiase referàla zonade la nord de Dobrgeel lnl8eacul), dar din contextrezultàcàtoategrupr:riledesprinsedin confederafiahunicàs-auinstalat pe teritoriul Imperiului.
SINTELA,ETNICÂ
r67
estemormântul4/ 1977din necropolade la Argamum(capul Dolojman)6. Arheologic,aceste informafii suntconfirmateçi prin descoperirea unor obiectede provenienfàgermanicâ.înfortificafiile din provinciiledunàrene,datateîn a douajumàtatea secoluluial V-lea în secolul al çi VI-lea7. Unii dintre aceçtibarbariauràmasneasimilalipânàfoartetiirziu. Un iaror din secolulal IXJea aminteçteprezenla,în Dobrogeqaunorgoli carecontinuausàvorbeascà limba lor (folositii çi ca limbà liturgicà)8. ln secolulal VI-le4 barbarii açezafiîn provinciile dunàreneeraudestulde numerosi(si doorigini diferil€).Armataromano-bizantinâ cuprindeagermanici,kutriguri, slavi.1n*;i; ùi Vitalianusdin 513-5I 8 au fost implicati bulgari (kutriguri), iar în zonaàe vesta reritoriului de careneocupàmexistao concentraro depopulafiegermanicà, atestatàatâtarheologic(la Sadovec), cât çi toponimic.Ne referim la numeledelocaliûiti terminareîn-burgo,intâlnite-numaiîn Dacia Ripensis,în zonaoraquluiAquis:Sanlcoburgo, Marchngo,Halicantkt goetc.D. fankoviecoisideràcà acestetoponimeau fost datede populaFalocalàgermanicâ,ori re garnizoanele lor eraucompusedin herulie.Populaliagermanicàinstalati 1nprovinciile Dacia Ripensis, Moesia secundaçi scythia a avut un rol importantîn producereafibulelor digitate. Teritoriul norddunàrean(Munteniaçi Oltenia)sra locuit, înainteavenirii slaviloq de o populalieromanicà.Olteniafàcusepartedin Imperiul Roman fuseseintensromanizatji. Conçi tinuitaka populafieidaco-romanedin Olteniapânàîn secolul.ivI-I"" esteprobatii deo seriede màrturii arheologice,lntre carecele rnai importantezuntcelecarearatii peæistenla locuirii în açeârile de la Romula,Ràcari,Cioroiul Nou. Dintre acestea,açezarea de la Ràcariçi-a pàshat chiarçi valul de pàmân!pânàla începutulsecoluluial VIIlea (vezicapitolul rII. a.A" p. 120). Esteadevàratcàizvoarelescrisenu continreferiri la populaliaromanicàdin oltenia çi Muntenia din secolulal vlJea - cu excop{iacelei din Strategikon-uiloi tut"orikios (discutatà de noi în ExcursulV). Indirectlnsâ,elevorbescdespreprezenlapopulafieideorigine romanicàîn Muntenia- çi anumeîn legàturàcu prizonierii luali din Imperiu orpott"çi de slavi în Muntsnia,ca çi çi în alæzoneundeîçi avoauslaviibazeledoatac(vezicapitoiulIII. 5, p. 13I - 132).Acegi prizonieri au sporitnumàruIromanicilordin Muntenia,în cursulsecoluluialvlJea. Caracterulromanical civilizafiei materialedin Muntsnia secolului al VIJea (cultura Ciurel), evidenfiatîn primul rândde folosircapescaràlargâa ceramiciide bunàtradifie romanà provincialà,reflectl desigurçi origineaetnicàa purtetoriloracestei culturi. Nu existii nici o dovadàa supraviefuirii1nMuntonia,pânàin secolulal Vl-lea, a unor daci liberi neromanizafi,vorbitori ai limbii lor stàmoçeçti.Totuçi,aceastà eventualitatenu ar puteafi exclusàdin capul locului, fiindcà,dupàcumam vàzu! chiar pe teritoriul Imperiului au ràmascomunitiitineromanizate pânàîn secolulalvlJea (bessii). SecolulalVl-lea a reprezentat lnceputuluneiperioadedemari mutalii etnico.Modificarea compozilieietnicearegiuniiDrnàriideJosafostconditionatàdelmputinareapopulafiei autohtone romanizate, lncursul secoluluialW-lea. Fenomenul nuhebuieexagàraq darnici subestimat. în cursul secoluluial VIJea au existatdoi factori carcau concuratla aceasta. IvIai întâi, invaziile 6M. Minucu-Ademgteenu, SCIVA'3l, I 9g0,2: 3 | I _320. ?În general,pentnr tr€zenf g€rmânicàîn provmciilebalcanicefrrsecoleleIV-vI çi pentmr:rmelelor arheologice, vezi Koveëevié1960çi H. Nuber, 'Dacia N.S.', I 5, 197l: 34Ç347 .Yeade asernen€a, importantulstudru recent al lui v' Bierbrruer, Hi$ortsche Ûberlte\erungund archtiologischesnefund. ostgermaniscùe Einwanfurcrwler ofualerundTheodorichwch!àun. inssagr*igu"t k"it* unddrcnan &rArcfuiologte, în vol' Ptoblemeder relaliven und absolurenchrcnologie ab"l^atènezeitbisaon Friihninelaller, Krako.*., 1992:263-217. 8welrfrid strrbo, în FFIDR II: &l .yeziDieconq NicturÊl 196g:Mg4s0. eJenkoviél98l: 20G207.
16g
CÀPTToLUL v
cares-ausuccodatîntr-un ritm tot mai rapid,devenindfoartegravcîn ultimul sfert al socolului. Nu vom reveniacumasupralor, mai alescàam discutatun aspectal consecinfelordemografice ale invaziilor,atuncicândne-amocupatde deplasàrile depopula{ie(1ncapitolulIII. 5.). Depopulareaa fost provocatàînsàçi deepidemiiledeciumàcaresuntatestatepetoatiiduratasecolului alM-lea, în 541-543(ceamaimare),555,558,560-561,585,608.Seapreciazà chiarcàaceste epidemii repetateau cauzatmoarteaa circa 40 % dinpopulalia PeninsuleiBalcanice- ceeace poatofi exageratdarnu noverosimil(dacàneraporlàmla bilançulMarii Ciumedin 1346-1348, mai bine cunoscutii)ro. Ceamai importantilschimbareîn situaliaetnicàa regiunii Dunàrii de Josîn perioadade carone ocupàma fost reprezentatide instalareaunui marenumàrde slavi, atâtla nordul, cât çi la zudulfluviului. ln secolulal VJea, triburile slavetràiauîn bazinulsuperiorçi mijlociu al Niprului çi în cel al Pripetuluirr.De acolo,ei s-audeplasatcàtresudçi ves! în cursulsecolului urmàtor,în mai multe etape. Existi o deosebirede opinii asupradatàrii primei etapea instalàrii slavilor în regiunea Dunàrii de Jos (1nspefà,în Muntenia).lvlaria Comça,invocândatacurileslaveînregistrateîn deceniile2-3 alesecoluluial Vl-lea çi interpretând ascunderea tezauruluide la Cudalbi(ud. Galali), încheiatîn 527, ca un indiciu al stiirii de nesigurantàprovocatede acesteatacuri, a presupuscàsclaviniis-auinstalat1nestulMuntenieiînjurul anului 527t2.Înschimb,Ion Nestor era de pàrerecà slavii s-auaçezatla Dunâreade Josabiadupàce migrafia avarilor a provocat dizlocareauneimari masede slavidin zonaNipruluit3. Estegreu de stabilit caredintre celedouàpunctede vedereestemai aproapede adevàr. Totuçi, dacàlinem seamade màrturia lui Iordanes,caresitueazàlimita de vest a teritoriului populatde sclavinila lacul Mursianus(pe carenoi îl amplasàmîntre Galali Isaccea- vezi çi ExcursulI), atuncirezultiic[ pe la anul550,sclavinii lncànu ajunsesorà în Muntenia. Prirnelemàrturii scrisesigureale existenfeiunor açezàrislaveîn Munteniase referà la anii ' 70 ai secoluluial VIJea, cândafostînrogistratun conducàtorslavDauritas.Avândîn vedere cà trecereaoasteiavarecare l-a atacats-a fàcut printr-unul din vadurile dobrogene,teritoriul stipânit de Dauritas poate fi amplasatîn ostul Munteniei sau în sudul Moldovei. Màrturia respectivàpresupuneoristenfaunorslavidejainstalati,ceeace ar conducela datareaaçeârii lor prin anii '60 ai secoluluial VIJea. Nu ar fi excluscamarroa necropolàde la SàrataMonteorusà fi aparlinutgrupului slavcondusde Dauritas. Izvoarelecontemporane(Iordanes,hocopiu) îi împartpe slavii din secolulal VIJea în douàgrupuri:sclaviniiçi anfii.Antii nu eraulnsào populafiepur slavà,ci un amestecetnic,în caremai intrauçi alani,huni,kutriguri. (Numeleloreste,dealtfel,deorigineiranianà)ra. Ceramica slavàdin secolulal VIJea a fost la rândulei departajatiiîn douàtipuri: Korceak penkovka, çi primul fiind atribuitsclaviniloçiar celàlal! ançilorti. Ceramicàslavàs-adescoperitînrnai multeaçezàrialeculturii Ciurel, în niveluri databile dupàmijloculsecoluluialVIJea: Bàleni-Români, Bucureçti(Militari, sh. SoldatGhivan, Ciurel, CàfeluNou, Stràuleçti),Budureasca,Dulceanca,Radovanu,$irnar6.De fap! unii arheologiau r0P. Cherenir Obsemations on the Demographyof theByzantineEmpirc, extas din pro ceedingsof rhefrIIâ , Internationalcongrcssof Byzantinestudies,oxford,1966:l0; Ditten lgzt: 120. II Herrmrnn 1979:50; sorlin lgtl: 223-229;comçr l9t7 : 219-220;pohl 19tg: 95. r2Comçr1975r: l7l; Comçe 1981:219. 13Ncctor 196l: 429-4E; Nertor l9d4: 40l-402. raTeodor1993e: 205-2t2. 15lfcrrmenn1979:53-55;Sorlin lgtt:228-229; Tcodor1993e:20g. 16Tcodor 1994:229 -230.
SINTEZAETNICÀ
169
merspânàla a consideraaceastàculturàdrepto variantiia culturii materiale purtatede slavirz, ceeaceesteînsàimposibil,avândîn vedercperioadaîn careseconstitui" (sfrrçitul ".""rti.olturà secolului al V-lea) çi prezentamultor materiale de origine romano-bizantinà (vezicapitolulIII. 4. A).
Figura 59: Ceramicà slavà de tlp Korceak
Fisura 60: Ceramicàslavi de"tinPenkovka
Pânàîn ptez-an\nus-audescoperitîn Munteniaaçezàriexclusivslave.Ceramicaslavàa apàrutnumai1ncuprinsulaçezàrilorculturii Ciurel,ceeace lnseamnàcàaceçti slavi s-auintegrat în comunitiilile locale.Estede presupuscà ei au cucerit unele dinhe comudtàfi, care au ajuns sà plàteascàtribut càpeteniilorslave.În aceastiisitualie, ne""ot" putem întreba dacà nu cumvaprintre râzboinicii care atacauImperiul sub conducereaunor çàfi shvi nu se aflau çi locuitori de origineromanicà,adicàdaci romanizaçidin Muntenia vtotoova. Fenomenul çi colaboràriimilitaredinte romanici(apoiromâni)çi migntori, widenfiat âeNicolae Iorga(pomind dela cazultiltarilor), meritii a fi luat în considerare çipentru epocainstalàrii slavilor. @vident" @;Sorl|n19t1:230;Pohl1988:l2l;Fiedler!992:78,87.88.
t70
CÀPTTOLI.'LV
aceastà"lupti" nu era decâto formà dejaf pe scarâmai matre,1ncareerauinteresafinu numai situaçiesepoate slavii, ci çi romanicii barbarizalicarctràiau la nordul Dunàrii). La o asemonea despreacei"romani" care"sunt crrmai referi pasajuldinStmtegikontllui Pseudo-lv{aurikiosts (Vezi ExcursulD. În alte comunitiili, slavii locuiau multà lragerede inimà fa!à de duçmani" În prima etapâa procesuluide instalarea slavilor în alàturi deromanici,la periferiaaçozàrilorte. Muntenia,aceçtiaprobabilnici nu eraufoartenumeroçi. A douaetapàainstalàriislavilora interveiritcu ocaziamareluival deatacurislavedin anii dintreacegislaviauràmaslnMuntenia.lnfine, atreiaetapâa deplasàrii 614-6lg.Probabilcàunii slavilorcàtrsllunàreadeJosa fosto consecinpamigrafieiprotobulgrilor din anii '70 ai secolului alVllJea.AtunciaupâtrunsinMunte,nia,DobrogeaçizonadinheDunâr€ çi Balcanislavipurtiitori ai culturii Hlincea (sauLuka-Raikovefkaia|0.La Dunàreade Jos,vaselecu decoralveolat po buzàspecificepentruaceastiiculturàs-audescoperit1nspecialîn nord-estulMuntenieiçi sudul Moldovei,de exemplula: Lespezi(ud. Vrancealr, Ireascaçi Cosipni fiud. GalatiX2,iar la sudulDunàrii la Nalbant23, Crarvan2a, Novaë"tn" (nivelul maitârziufs çi în alte puncte. parte Sàtrecemacumla a doua a discu[ieidespreinstalareaslavilor: açezar€a lor pe teritoriul provinciilor DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythia.Vecheateorie a istoriografieipanslavistea instalàrii timpurii a slavilor 1nPeninzulaBalcanicâçi.a mai gàsit adeptipânàfoarte recent.Unele toponimemenlionatede Procopius,în De Aedificiis (nptirçtorc, Âouppoulnvd" Tpipoetc.),localizateîn specialîn Dardaniqaufostconsiderate slavedecàhemaimu{i cercetitori (mai alesbulgari),care,p€bazalor, consideràcàinstalareaunor comunitÈilislavela sudulDunàrii ar fi începutîncàdin a douajumàtatea secoluluialVJeq urmândvàile Tinocului çi Moravei26. În realitate,etimologiaslavàa respectivelor toponimenu estedelocsigurà.Un alt savantbulgar,V BeSevliev,a aràtatfalsitateaacesteiipotezeçi a constatatcà nici nu puteauexistafortificafii cu denumiri slave,càci fortificaliile nu seputeauafla în zonelede mlaçtini qi pâduriîn caretràiau slavii2?. Nu esteexcluslnsàcaslavii sàfi participatlncâ din secolulal Vlea la unele dintre raidurile barbarecareaudevastatdiocczaThraciei.Eventual,primul atacal slavilorpoatefi socotit cel din 517,dacà"gelii" de carevorbeçteMarcollinusComsserauslavi2E. În oricecaz,raidurile sclavinilorsuntatestateîn mod sigur începânddin anul 527"Acesteatacuri,înteprinse adeseori concomitentcu celealekutrigurilor,au devenitfrecventeîn anii '30-'50 ai secoluluial Vllea. Celemai gmveatacuris-aupetrecutîn 550-551,cândslavii au reuçit sàînffingà armataimperialà la Adrianopole,açadarîn apropioreacapitalei2e. S-apresupus3o cà invaziadin 550-551a avutdreptconsecinpinstalareaunui grupdeslaviîn DaciaMediterrane4în apropieredeNaissus, dal3ceastiiipotezàestecontrazisàde cercetàrilelui Vl. popovié3r. 'tFHDRII:561 (bad.H. Mihàescu). reTeodorescu l97l b: lO43;Cornçe19?3e: 2OG207;Murci l9t0:427429. 2oConça1970:32E; Cornçelgtfi:27i;Kolcve 1993:18. 2rI. Mitrea, "studii gi comunicàri.Muzeul JudeleanVrancea., l, lggl: Sl-52. æM. Brudlu, MCA,9, 1970:Slt, 520, fig. 9/l-9. 2r Slmion t97l:2352' Viàemve 1986. 2sMilëcv,Angclove1971:115. 26LPopovié,"Zeitschriftftr Slavistik',4, 1959,5: 705, 709,716l;Tipkova-Zeimove1962:?7; Micheitov 191l:327-329;Angelov 19t0:40; velkov t9fir r: 156157;pohl tgtt: 377,nota 15. 2?V.Belcvlicv,ZurDeutungderKagetlnanæzinPrctwpsWerk"DeAedifciis",Aïnstffdan, lÇfl}:l-2,17-18. 2tFHDRII: 367.Yezic9-ç. 1973 * 197;comçr tg|f,:2l9;vetkov 1987e: 157. 2ePe,nfiu invaziiledin_Fimé_jwÈtatea secoluluial M-lea, vezi: Comçal9?3 e: 198-199;Vclkov lg77: 49, I 57-I 6l ; Popovlé197t: 607-608;Comm t9t7 : 2t9-22A,Z2Z. roKoveùevié1973e: 148; Dltteu l97t: b7. zl49),Popovl6 l9?8. Vclkov 1977: 160afirmà cà slavii doar au iema! în zona ft-fgnovif f975 (în special: Naissus, în 550-551.
STNTEZÀ ETNICÂ
nl
ln sprijinulipotezeiinstalàriislavilorla sudulDunàriiîncàdela mijlocul secoluluial VIleaaumai fost invocatedouàpasajedinDe Aedificiis.DesprecetateaUlmotum,procopiusscria cà "din eauzÀcâ barbarii sclavini îçi frcuseràacolo un loc de pândâ,unde stiituseràun timp foarte îndelungat ea fuseselàsatiicu totul în pàràsireçi nu mai ràmàsosenimic din oa, decât numele.Peaceasta[Justinian]a rezidit-odin temelieçi a scàpatastfolpârtile aceleadenàvàlirile sclavinilor"s2.Cwamai sus,1nlegàturàcu fortificafia (neidentificatàfe teren)Adina"searatÈicà "barbariisclavinistilûsaumereuascunçiacoloçi pândeaupecàlàtori,frcândcu neputin]àtrecerea prin acelelocuri"33.IMairnulfi corcetitori au vàzut în acesteinformafii dovadainstalàrii unor comunitifi slave1nDobrogea,wentual în urmainvaziilor din 550-5513a. Examinândmai atent textul, vedemînsàcà el nu poatefi inkrpretat în acestsens.Traducer€apropozifiei âni 1p6vov piKoç â
172
CAPITOLULV
Praznntp,sclavinilor çi a anfilor în care în aceavrcme aveao compozifie etnicà eterogenàae. timpul lncà din campanieidin Italia din 536atestatii de izvoare este romano-bizantinà armata 537.s0Este interesantde observatcà fragmenteleceramiceslavedescoperite1n oraçeledin interiorul provinciilor nu sedateazâdecÂtdupâlnceputulsecoluluialVIIJea. Acesteadin urmâ Histrias3)pot fi atribuiæunor locuitori slavi ai acestoraçezàri,dar (de la Tomissr,Tropaeums2, datarealor tânie (contextullor arheologicestecunoscut)lmpiedicàutilizarealor ca aqgumental unei instalària comunilàfilorslave1ndecursulsecoluluial Vl-leasa. Invaziileslaveaucrntinuatçi s-auintensificatçi dupà550-551.La raidulkutrigurilor lui Zabergar4dinanul559,auparticipatçi slaviss,antenali probabildekutriguri, din zonaNiprului. Dupàvenireaavarilorîn Europ4 iæoarelenu mai menlioneazà,o vleme, atacuriale slavilor.În anii '60 çi '70 ai secoluluialVIJea areloc, ln schimb,instalareaunorgrupurideslaviîn Muntenia. Ulærioç aceçtislavi au participatla raidurile înheprinseîn diocozaThraciei. Etapa cea mai importantii a invaziilor slave a lnceput în 576. JohannesBiclarensis consermacâSclaviniin ThraciamultasurbesRomanorumpewadunt,quasdepopulatasvacaas reliquerëî, În 578, sepetreceo nouàinvazieslavà.MenanderProtectorvorbeade 100.000de sclavini,careaupustiitThracia.Expediliaavaràlmpotrivasclavinilordin Muntenia,instigatiide Tiberiu II, nu a putut opri atacurile.Acostoaau fost reluatsîn 581 qi, potrivit lui Ioan din Efes (VI.25), de aceastiidatÈi,provinciile zud-esteuropenoau fost pràdatetimp de trei ani frrà întreruperes7. Atacurile slavilor din perioada576-586au fost socotitoca hotilrâtoarestpentnrprocesul slavizâriiPeninsuleiBalcanico.Izvoareleliterarolasàsàselntrevadildimensiunilenoobiçnuite atentiia izvoarclor aleacestorinvazii(veziîncapitoleleI çi IV. l). Totuçi,shrdierea çi copleçitoare literare qi compararealor cu rezultatelecercetàrilorarheologicea condusla concluziasecà, în deceniulal nouâleaal secolului al VIJeq nu se poatevorbi încà de aparifia wor Sclavinii, açadarde implantareaunor comunitàti slavepe tcritoriul Imperiului, nici màcar în imediata apropierea /ines-ului, unde presiuneabarbaràar fi putut înlesni ieçirea de zub autoritatea Imperiuluiaunormicroregiuni.Dimpotrivà,deceniile9 qi 10alesecoluluialVIJea au fost aça curnam vàzut,o perioadàderezistentàçi de supraviefuirea civilizatiei urbane- fapt carenu ar fi fost cu putin!à ln condiliile formàrii unor enclavoslaveîn Imperiu. În afaraorientalului Ioan din Efes (care este,oricunç confirz), nici un autor conternporannu lasà sà se înteleagàcâ distrugerileprovocatede slavi ar fi fost însolite qi de instalarealor în provinciile din dioceza care- prin filiera cronicii lui Tliraciei. De fap! cronicadin secolulal XIIIlea a lui Barhebraous, @çitiideÇtefen1955:102;Comçr|970:327;IXrconu|979z166;Angelove19E0:12; Bonev1983:I I l; Pohl 19tt: 122. soVelkov 1977:159. 51Cirjan 1971:339-432(carepresupuneorigineageticàa acesteiceramicideroratecu brâu alveolat).Pentru acestevase,vezi çi Dolincrcu-Ferche 1979r: 226 (carole consideràslave). t Bogden{Itiniciu, Barnca 1979: 192,fiç. 77512. 5rPippidi, Bordcneche,Eftimie 196l: 232-233. YNu cunoaçterndatareaultimului nivel de la Montana(Mihajlovgrad),în carea apanrtceramicàslavà:N. B. Rankov,în.r{nc.Bulg: 61. srTheoph.:I,233 (a. 6051)(FIIDRII:601).VeziStein1949:535-52t0; hhl l9t8: 21. 56Joh.Bicl.: 214(a.5?6,4).VeziSetton1950:532,nota6l; Iæmcrle 1954:289;Ifulleutz-Mlyekawe 1970:I, 240;Velkov1977:53. 5?Men.:frg.47,48 (FIIDR Il: 517);Joh. Bicl.: 216(a. 581.2); Stetn1919:105;Avenariru1974:88, 9l; Popovié1975:53; Vclkov 1917253; Popovié197t: 616; Pohl 19t8: 82-83. stCherenil 1959:3G37;Belevliev 196622I2;Cankova-Petkove1968: 145-147:'Ostrogoreky1959: lll; Kovaëevié1973* 148;Charrnir 1976267;Angclov19t0:55-56. sePopovié1975:t145-504.
srNTEzÀ ETNrcÂ
n3
Mhail Sirianul'preia textul pierdutal lui Ioan din Efes,afirmàcà sclaviniis-auîntorsla ei acas4atuncicândauaflatcàanfii auatacattaralor (respectiv,Muqtenia)60. TheophylactSimocatta îi aratiipe slavi locuind exclusivla nordulDunàrii,Dacàar fi existat Sclaviniiçi pe teritoriul Imperiului,armataromano-bizantinàle-ar fi ataca!în timpulràzboaielordindeceniiie9 çi l0 ale secoluluial VIJea. Din relatareacampanieidin toamnaanului595,cândau fost înfnanlislavii carepràdaserà localitiifileZaldapa,Aquis çi Scopisdin sudulScythieiMinot'r, reiesecàaceçtia seaflau în zonânumaipentrujaf. Cel pufin ln cazul provinciilor Decir Ripensis,MoesiaSecuntla Scythia, instalrrrea çi populefiei slavenu poateli detati mai dewemedelnceputul secoluluialVll-lea. Eventual, poat€fi admisào pàtrunderea slavilor prin sectorulde limesdin zonaPo4ile de Fier - Ratiaria, în 596- cânda fost pierdutacestsector. Unii cercetiltorisunt do pàrorecà doar dupàcàderealimes-ulni(fixatà 1n 602)a putut inærveniinstalareamasivàa slavilor62. Esteçi opinianoastrà.Dar, findcàdestràmare a limes-ului s-apetrecutîn principal în anii 614-619,considerâm63 càabiaatuncia începutaqez:rreaslavilor peteritoriul provinciilor dela DunàreadeJos.În capitoleleI çi IV. I am relevatgravitateaatacurilor avaro-slavedin perioada614-626,carenu au fost precedatede alte invazii 1ntimpul lui Phokas.Cercetiirilearheologiceçi numismaticearaûlcà multo oraçeçi fortificalii çi-au incetat exisæn1a în614-619.(vezicapitolulfV. 1).De aceea,estefoarteposibilcaçi primelecomunitàli slavesàsefi açezatla suddeDunàretot în urmainvaziilor din614-626.Nici una dintre celemai r-echiaçezàrislavenu confine materialsdatabilecu o mai mare precizie (monode,catarame stc.), astfelcà - atragematonfia- lncadrarealor cronologicàràmâneoricum dopendentiide ceea ce sepoatededucedin contextulistoric general. Celomai vechiaçezàrislavedepeteritoriul provinciilor DaciaRipensis,MoesiaSecunda rt Scythias-audescoperitîn sectorulftzes-ului din apropiereaoraçuluiDurostorum,la popina n Garvan.S-aafirmat cà elo sepot datachiar începânddela finsle secoluluial VIJean, dar nu qistà nici o probàconcludentii1n acestsens.Sigur ostedoar faptul cà acesteaçezàriapa4in secoluluialVIIJea çi prezinti ceamai arhaicàformàde civilizalie materialàslavàdin teritoriul ':aicanodunàrean:ceramicàlucratiicu mâna,rudimentarà, frrà decor,prostarsà,detip Korceak n Penkovka,la Garvan).Alte açezàrislavedin acolaçiorizont cultural s-audescoperitîn zona Portlor deFier,la Mihajlorac65, Ljubiëerrac6, Korbovo6T. Totîn acestorizontculturalseîncadreazà srcimitirul de incineraliedo la Kozlodui6s. În interiorulteritoriului, celemai vechi açeâri slave rrnrtcelede la Stàrmen6e qiVinica (pe râul Kamcija)?0, caresuntcaracteizarede aceeasicemicà rudimentarà,fiirà decor. Situareaîn torena açezàrilorslavedin prima,fazà(începutulsecoluluial VIIJea) arati :rIE au fost càile de pàtrunderela sud de Dunâre.Unul dintre cele mai importantelocuri de lecere a fost vadulde la DurostorumTr. De asomenea, slavii aupâtrunsçi prin sectorulPorfilede r Nertor 1963:52-53;Popovié1975:451. t TLS.: VII.2.2 (FHDRII: 543;tad. Mihàescu:136).Penbuamplasarea localitàlilor,rrcziBcSevlicv1962:61. cliegtor 1963:63-64; Comça1973r:218; Angetov19t0:5it-57;Bârzu 1980:77;Ifulevr 1993:18. € Ca Koveëeviél97t az148 Popovié1975:490-504. çi çi t Cenkovr-Petkove1970:220-221;Yâùemve1970:97; Vilarova lfll: 266267. ÉJrnkovié l9E6: 443-M6. Popovié,D. Mrkobred, CPR3, 1986:310-313. -P. f,Ficdler1992:91. rFkdler 1992:91. FHcnrcl1970:157-158. t J. ë engove,în vol. Studiain honorcmVeseliniBefuevliat,Sofia, I 978:363-367. : Teodor 1912:40;Comçe1973e: 222-223.
174
CÀPITOLI]L V
irvocatz,al concenûâriifibulelor Fier - Ratiaria,undelimes-ulafostruptmaidwrerne.Argurnentul zonÉ,nu esteînsàsuficientdepertinent câciacesteobiectenu pot fi atibuite în digitate1naceastà exclusivitateslavilor.Existitotuçi unelesituri slavetirnpurii,carearatàcàDunàreaa fosttrecutiiçi pe la Porlile de Fier (vezi mai sus,p. 173).În ceeaco privege pàtmnderoaprin vadul de la su prin altevaduri dobrogone(Troesmis,Capidava),cercetiirilearheologicenu NoviodunumT3, au oferit nici o dovadàpânàîn prezent. Într-un al doileaorizont cultural çi cronologicsoînscriuuneleaçezàriçi cimitire databile în a doua jumâtatea secolului al VIIJea: Razdelna,Nalban! SatuNou. În aceastiietapàau pàtrunsla sudul Ilunârii çi slavii purtiitori ai culturii Hlincea. Cu acestultim val, slavizarea teritoriului dintre Dunàreçi Balcani s-adesàvârqit.Nu putemfaceestimàrinumerice,dar ceea cea rezultat- slavizareaacesteiregiuni- nearati càraportuldemograficdintre slaviçi autohtonii pe loc a devenitfavorabilslavilor. romanici caremai ràmàseserâ O teoriedeinspiraliesovieticiiîmpàrtàçitàcuun anumitentuziasrndeunii isûoricibulgari% afirmà cà"mas€Ie",açadarlocuitorii derânddin provinciledunfuene,i-au întâmpinatcu bucurie pe slavicarei-ar fi eliberatdesubjugul statuluiromano-bizantin.Caracterulprezenteistal teoriei Perspectiva"materialist-istoricà"a condusastfella construireaunei viziuni care esteevidentTs. estecontrazisàde toatedatelede care dispunern.Unul dintre adeplii recenli ai acesteiteorii, Petilr Koledarov,afirmà76cà aceastil"acomodare"a populaliei localecu stàpâniislavi poatefi susfinutilpebazaaceluipasajdin Ioan din Efes(VI. 45), caresereferàla tributul mai reduspe jumàtate carelocuitorii provinciilor supuseîl datoraubarbarilorcuceritori(tribut carereprezenta din cel carear fi fost datoratfiscului imperial). Sescapàdin vedereun fapt esenfial.Acesttribut eraperceputnu deslavi, ci deavari,adicàdenis,tenomazi,careaveautot interozulcasupuçiilor agricultori (çi meçks-ugari)sàrâmânàîn via{àçi pe loc.Altcevas-aîntâmplatîn caanlinvaziilor slavilor.Acegia nu eraudoar foartenumeroçi,ci çi doritori de a ocupr pimânturi prielnice pentru egriculturi. De aceea,nu putea existeo *acomodereolntre fàrenii romanici çi slavi. Abia dupào perioadàîndelungatàs-auputut stabili acolecontactecareau condusla asimilarea slavilor de câtreromanici/ românisauinvers.Multii vrçmo,comunitiilile slaveçi celeromanice chiardacàîn fiecaredintreeleputeauexistaçi locuitori alogelri,ca"minoritari". autràit separate, Cercetàriledeistoriea limbii aratàcàlexicul slavapâtrunsîn limba românâabiaîncepând din socolulal lXlea. Anterior,în secoleleVI-VII,a fostpreluatdoaretnonimalçchiau/ çcheicaro,defapt estoformaevoluatiidin termenulfolosit în secolulalVIJea (Sclavinus/ Sclavinln . Semnificatiaistoricàa acestuifapt estecà asimilerea slavilor a hceput doar prin secolul al D(-lea. Deci,nu sepoatevorbi deo sintezàetnicàromanico-slavà(defapt româno-slavà),decât începânddin secolulal IXJog adicàlntr-o perioadàcareiesedin cadrulpreocupârilornoastre. În cursul secolului alVl-leq iar apoi în secoleleVII-VIIL au existat doar influen{e reciproce 1n cultura meterialà çi spirituelà, care pot fï asemuiteetapei premergàtome a romanizirii dacilor. Asimilareaslavilor a fost posibilâ datoritii numânrluimai mareal populaliei romanice, cate,în pâft, a revenitdin zonelede refrrgiuln perioadamai liniçtità din secolulalVlII-lea. 2 éorovié-Ljubinkovié 1972: 146147. BCenkova-Petkovr1968:145. TtYezide exempluMilëcv 1973:I 61,dar Ilensel 1970:I 59.Criticaacesteiteorii a fostfâcutàde Tàpkovaçi Zalmove 1962:67-78. ?sAluziala ArmataRoçie"eliberatoare-estoclarâ ! T6Kolcderov l9t0:81. u Pàtru! 1969t23-29;Mihlilà l9t2: 57-66.
SINTEZÀ ETNICÂ
t75
O altàschimbareîn situaliaetnicàa ænei Dunàrii deJosa intervenitcaunrulle a migra$ei protobulgarilor.Deçi nu srau numeroqi,ace,stinou veni,tiau contribuit la diferenliereagrupului dintre slav de la est de Timoc de cel de la vesL Rapid asimilali de populalia slavo-r,omanicà Ilunàre çi Muntii BalcanUprotobulgariiautransmisuneleelernenteturaniceîn tipul antropologic bulgar. În secolulal Vltr-lea au ajunsla Dunàreade Josçi gnrpuri de alaniTt,a càror cortribulie la sintezaehicâ nu a fost p'realnsemnatii. Cea mai importantâ schimbareetnicà ràmâne cea provocatà de instalarea slavilor. R€zultatula fosto shtezi chic[ h cerc rau contoplt elementulromrnic çi cel rhv. Elem€,ntul slava ieçit lnvingËtorln ceamai marepartea zoneidinte Dunàreçi Balcani,dar integrândçi o partea populaliei locale.
Comça1979:155; Dimitrov 1985:131.
DTCI]ASUL I
Inlornafile fd lordancc deqlre tsriûorfut ocugat,de,,cclevlni î
Intr-un fragmentdinGetica,dedicatdescrieriiScifiei,Iordanesenumeràneamurilecare o populeazà,de la vest la est,adicâlncepândcu gepizii, careocupâtoritoriul Daciei çi al càror tinut estoînconjuratla nordçi la vsstdorâulTisa.Dupà geirzL,urmeaâslavii (venelii),împa4i1i de Iordanesîn douà gnrpuri: sclavinii çi anfii. Acegia din urmà sunt amplasalifoarte precis: întreNistru çi Niprut. Situareasclavinilorutilizeazàlnsàniçûereperemai pulin claro.Identificarea lor a provocato amplàcontroversà,€F nu estolipsitii de importanfà"càci de aceastadepinde cunoaçteroa teritoriului ocupatdeslavila mijlocul secoluluial Vl-lea, atuncicândscrialordanes. Açadar,istoricul got scria câl.Sclavenia civitate Novietunenseet laco qui appellatur Mursiano usquead Danastntmet in borcamVtsclaterun commomtur("sclavinii locuiesc de la cetateaNovietunum çi lacul care este numit Mursianusqi pânà la Nistn4 iar ln nord pânàlaVistula")2. LaculMursianusmaieste menfionatçiftrt-rmpasajanterior,careintoducedescrierea Scifiei: Sqthia rt quidemGermaniaeterrc confineseo tenus,ubi Ister oritur amnisvel stagnusdilatatur Morsiamn,tendewusquead/hniwnTywr, Danastrumetltagosolant.. ('Scipq car€s€mfuginos,tÉ cutoritoriul Crermaniei, acoloundeizvotàçtefluviul Isûq sauacoloundeselntindebaltaMorsianus, pânà la fluviile Tlras, DanastrisçiVagosola")3. fine Trecempesteeroareacarc faceca Nistul sà aparàcu ambelesale denumiri ([zas çi Danastris)aqi ajungemla miezul problemei: identificarealacului Mursianus.cale apareîn rnanuscriseçi în forrnele:Morsianus,Mtuianum, Morsiamon,Musiano,Musianat'. O primà observaliecaretrebuiefàcuûiesteaceeacàlacul seaflaundeva1napropiereacetilii Novietunurn" càci limita vesticàa tinutului ocupatde sclaviniestedatii de cels douàrepere,luate hpreuni. Au existatmai multe oraçecu acestnume,çi tocmaide aceeatextul estecontroversat. FiindcàreperulNovietunumesteechivoc,unii dintre cercetiitoriicareau fost preocupati de aceastiiproblemàau câutatsàidentificelacul Morsianuscuunadintre denumirilegeografice cunoscutodin alto izvoare, çi care sà nu lase loc do echivoc.Astfel, încà ln 1778,geograful F. Thubeconsideracà lacul 1nchestiunereprezintilde fapt mlaçtinile de la vàrsareaDravei in Dunâre,din apropiereaoraquluircmanMursa(asûizi,Osijek).Aceastilipotezàa fost împàrtàçità de muli autori ulteriori çi s-amenlinutpânâîn prezentd.S-aafirmatcà vechiul numeal acestor (FIID&II: 41l4l3). ' Jord.:V.33-34 2lbidem:V. 35 (FHDR,II: 4 I 3). jlbidem:Y.30. 4hobabil, autorula vnrt sà*rie Danaprun(Nipru). 5Jord.:note,p. 61,63. 6\Ëzi trimit€rile la Heupmenn 1927-1928:139, M. Flug, RE, XVII, 1935:637,H. Lowmienski, în vol. Optrsaia CNmirc TJtmieniecV sepuagenartodedicata,Poznrl 195922ll-224, la caromai adàugàm,dinbe strdiile mai recente,comçr 1960b:729,Aveneriur 1974:19-20;pohllggt: 97.
roBDÀNES DESPTETEE.TTORTUL OCnpÀT DE SCLÀVINI
177
mlasJini,Wca, Hiulca, a fost uitat çi înlocuit, în secolulal VIJea, cu un nou nume,derivatdin cel al oraçuluivecinT.Totuçi,vecheadenumirea supraviefuitpâneîn prezen! 1nforma l4tka8, astfelcà seridicà un prim semnde înûebareisupra veridicitiilii idcntificàrii lacului Mursianus. Apoi, cel mai alitapiat oraçdenumit Novietunumseaflala Drnovo (Slovenia),pe râul Sava(în fosta'provincieSavia).Acest oraça fost identificat cu cel menfionatde Iordanes,de càtreo seriedecercetiltorie,cart nu auacordatvreoimportanpdistanteimari (depesùe250krr-) dintre acostoraççi bàl1ilede lângàMursa.Tot la distanlemari fatàde Drnovoseaflà çi lacurile Balatonçi Neusiedl,propuEeçi ele dealli autoriro. În ciuda fapnrlui cà lacurile çi mlaçtinileamintitÊmai zusnu sunt situateîn apropierea vrermui oraç denumit Noviodunum,acestaipotezeau avut succos,probabil fiindcà textul lui Iordanespar€ sà se pretezela asemeneainterpretiri. Menfionareabàlfii Morsianusca rep€f pentnr hotarul dintro Scilia çi Germanias-ar potrivi cu identificârile reqpective,chiar dacà stricto sensu- nici Scifia, nici Germanianu lncep1npunckle aduscln discufie. Textul lui Iordanesestelnsàdestulde confuz.L. Flauphnanna aràtatcà tnçbuiesàfinem seamade faptul cà Iordanesa preluat descriereaSciliei do la Cassiodorçi cà 1n scrierile contemporane apareideeaschirnbàriinumeluifluviului dm DanubiuslnIstru,ftr dreptuloraçului NoviodununrL. Flaupûnann trimiteala rnrpasaj(neæprodus îa FIIDR II: 343)din operaanonimà Hypotypsis geographias,dola începutulsecoluluialVllea : ...ô "Iotpoç ôv pé26pr Nour,oôo$vou rbÂccoç ÂdvouBtvxoÀoûorv('Istrul, carepânàla oraqulNoviodunumsecheamàDanubiu")rr. ' Oricumam interpretapasajuldnGeticaY.30, ràmâneabsurdàextindereaSciliei pânàla izvorul Dunlirii, a càrui pozitie roalàeradesigurcunoscutàde lordanes.De aceea,prcsupunem cà pasajulrespectiva rezultat dintr-o cornpilaredefectuoasà a inforrrafiilor preluatedintr-un izvor do felul descrieriigeograficeamintitemai sus.I,Iai adàugàrn,folosindu-netot de studiul bizantinologuluiL. Flauphann, cà,înteirtuldinGetica,V.30, oriturpatæfi enrondatînorditur; deci, pasajular suna:"acolo undelncepecursul Istnrlui". Cu alte cuvinte, Iordanssa avut în minte nu izvorul Dunàrii, ci punctulundefluviul lçi schimbàdcnumirearz,punct care,potrivit unor contemporaniai sài, era Noviodunumdin ScythiaMinor. Dar, dupà alli autori anticir3, fluviul lçi schimbanumeleîn altelocuri, depildà la Sirmiumsaula PorfiledeFier, adicàîn zona unde,potrivit lui lordanes,ar încopeSciçia,càciprimaregiunea Scifiei esto,la el, lara gepizilor. Iordanesa confwrdatdcci douàdintnepuncteleln care,potivit traditieigeognficeantice,Danubiul îçi schimbanumeleln Istru. Înft-unul dinbe acostedouàpuncteseafla lacul Mrnsianus.Astfel poatcfi explicatàcontradicliatasituàrii lacului Mursianus,atât la extrernitateavesticàa Sciliei (înGetica,Y.30),cât çi în interiorulei (în Getica,y.35). Aceastafiind situalia,socotimcà identificarealacului Mursianusdepindede ceaa localitàfii Novietunum.Esteexclusàluarcacarcper,decàheIordanes,a oraçuluicu acestnumedin provinciaSavia,dooareceel nu arc nimic dea facecu hotaruldinte Scilia çi Germaniaçi nici nu estesituatlângàweunul dinfte lacurile caroau fost aduseîn discufie.Atunci, nu ràmânedecât posibilitateaca acestoraçsàfie Noviodunumdin ScythiaMinor, actualaIsaccea. 7M. Flurc,RE, 16(1935):678-679. rVezi,deexmphl Nicdcrlc lgÏl: I, 56. eVezi nota 6, precum Th. Momnccn, în Jord.: 162;Iorge 1992:240; Britirnu 1988r: l, 252;I. Ba:acr çi: l96t:419. toNiederlel91l: I, 47.Yeziçicomçe 196i0b: 729;0. Pritlrlq apudDittcn 1989:20g,nota49. I ' Hruptmenn 1927-192t: 140. 12Crmr ntsrpreteazâçiH. Lowmiruki , op. cit.:213çiAvcneriucl9?4: 20. trVezitrimiterilelaR Brendk, RE, IV:2107. t' Relevatàde HeuSmenn 1927 -19?fl 139.
179
ExcttRstBJ
Acestpunctdevedsrca fost susfinutdenumeroçiistorici çi geognfi, lntre carc: F. Thube (1778),P.J. Schafarik(1828),K Zeuss(1837),J. Kulakovsky(1905),L. Niederle(1923),L. (1928),D. G"Teodor(1978),W. Pohl(1988),H. Ditt€n(1989)'s. I{auptmann În acostcaz,lacul Mursianusestede câutatunderraîn apropiereagurilor flunàrii. Una fonoticà(-ûryris/ murs-) dintre ipotezet6avea1nveder€lacul RazelmGhlmyris). Aseln[narCIa esteînh-adevàrfrapantà,dar estedeneconcqrutca lordanessàfi luat dreptlimitii a teritoriului locuit desclavinirmpunctcarcseafla în interiorul Imperiului (Noviodunumeratotuqipe limes). Nu mai ràmândecâtdouàposibilitàti: ori lacuriledin sudulBasarabiei,aflatochiaxvis-.àvl'sde Noviodunum(inclusiv lacul Brateç,precumçi ccle dinhe Dinogetiaçi Noviodrmum),ori confluenp rnlàgtinoasàBuzâu - Siret - Dunàr€.AceastSdin urmâ localizaro,propusàde L. cste,din punct de veder€geografic,rnai pulin probabilâ.Credern,deci, câ lacul ItrauptnannrT, Mursianusal lui Iordanespoatefi identificat cu unul dintre lacurile din sudul Basarabiei(cel mai probabil, cu lacul Cahul, situat vls-ri-wsde Noviodunum)tt.Astfel, tor$ul lui Iordanesse clarificà. Cronicarulgot a fixat limita de vesta æritoriului sclavinilor în zonadintrs confluenfa Siret-Ilunàreçi Noviodunum.În ceeace pnve$e numeleMwtianus, s-ar puteaca el sà fie de origine celticà,deoarcceMursadin Pannoniaareprobabilaceastiioriginete.În acestcaz, lacul Mursianus ar apartinegrupului de toponime celtice din imediata apropierc: Arntbium, Noviodunum,Aliobrix. Lâmuriroatextului lui Iordanesln sersulp€care1lpropunemeliminà contradic{iacarear fi oxistaf înprivintaleritoriului locuit desclavini,càcicercetilrilearteologicenu atesËextinderea acestoraîn Pannonia,lntr-o epocàanterioaràmijlocului secoluluial VIJea. Acolo, ei au pâtnrns dupà instalareaavarilorlo.Dacâ lacul Mursianuss-ar fi aflat undeva1nPannonia,s-ar fi ivit aceastiicontradicfi€,caûe,surprinzâtor,a fost neglijatà de cei care au zustinut identificarea respectivil. În concluzie,Iordanes(la mijlocul secoluluialVl-lea) nu ateslào extindetr a sclavinilor la vest de Prut, 1nsectonrlsudic al Moldovei - fapt careconcordàcu reanltat€lecercetàrilor arheologice.
riVezi:Heuptmann 1927-l92tz139;Tcodor 197t:35; Poht l9ttt: 97; Dûtten19t9: 208. t6P.J. Schrfrrt\ J. Kulekovrky, J. Bnombcrg.Vezi timiterile la HeqÉmenn 1927-l92tz 139 Britienu çi 19tt * 1,252-253. lTllrupmenn î921-192t: l4l.Vezi Tcodor l97t: 35.Ilauptroarn pomeade la nurneleantical Buzàului, çi Mousaios. rsPunctde vederosr:siinut de Kulekovcki, Sahmetov,Siclé(vezi Cei*ça 1960b: 729). çi retr)rigrnu 1933:167. 20IL Godlowsld,kr vcl. I\<,' VE\llær an der mittlercntmd untercnhnau irnfinfiat tmd sechstenJh. (DA:JI. !,15).198t: i: i":?:
EXCT]NSUL II Gronologla ràzboaielor avaro.bizanline din anii tgo ai eecolului al Yl.tea
Rehtarea atâtdeminulioasàa lui TheophylactSimocattaestemai putin claràîn privinla cronologiei absolutea evenimentelorpetrecuteîntre întoarcsrealui Irdaurikiosde pe frontul persan(Th.S.V. 16)çi rwolla lui Phokas(Ih.S. VIII. 7). Datareaacestorevsnimenteçi punerea lor de acordcu informatiile furnizatede alte izvoarea provocato amplàcontroversà.Nu vom prezsrfaaiciun istoric al problernei,ci vom aminti pescurtceletrei punctedevedereprincipale. Cel 'tlasic", argumentatde J. B. Bury, datÊazâ începutulràzboaielordin anii '90 în primàvera annlui 592 (estevorbade expediliainifiatl de Maurikios,relatatilde Th.S.VLl-3). O teorie înruditil esteceaa lui Al. Avenarius,caredateazàevenimentulrespectivîn prinàvara enului 591.Ambelepunctedevederepornescdela men{ionarea uneieclipsedesoareîn vrem€aorpediçiei cu pricina.Al. Avenariusaratàcànu poatefi vorbade eclipsadin 19martie 592, cide ceadin 4 octombrie590. (Ceadin 592nu s-aputut observade la Constantinopol).DatareapropusàdeAl. Avenariusconcordàçi cu spuselecronicaruluibizantin,cum cà eclipsaa awt loc ln "al nouàlea an de domnieal împàratuluiMauriciu" (Th.S.V. 16. 5)r. Dar, dacàurmàm cu consecven!à aceastàargumentafie,atunci ar trebui sà datiim expedilialui N{aurikiosîn toamnaanului 590, aqacum faceP. Schreinet'. ln 1950,G. Labudaa publicatun studiucarea propusun punct devedereradical diferit. Careperabsolutsigur în datareaevenimentelor,a fost luatii revoltalui Phokasdin 602. Pornind de la acestreper,a fost urmâritii desfrqurareaevonimentelorde la sftirçit spreînceput.A rczultat astfeldatareaînceputuluiràzboaielordin deceniulal zeceleaîn anul5953.Din punctde vedere metodologic,demersullui G. Labudaesteireproçabil"càcidatarearevolteilui Phokasîn noiembrie 602 este singurul fapt absolut cert. Eclipsa de soarea putut fi inseratii în relataredin cauza semnificatieisalesimbolice,premonitorii(ca çi alteovenimentsmeirtionatedecronicar,precum unor monçtri etc.), oapulândsànu fie strict contemporanà nasJeroa cu expeditialui Maurikios. ln ceeace ne priveste,vom procedaca çi G. Labuda,parcurgândevenimentelede la cel mai recent,càtre cel mai vechi. Deoareco,dupàcum spuncam,revoltalui Phokasa avut loc în noiernbrie602, campania lui Guduisla nordul Dunàrii CIh.S.U[.5. I - 6. 3) nu sepoatedatadecâtîn varaçi toamnaanului 602.Aceastiidatareesteconfirmatiideîngroparea tezaurelordela Movileni,jud. Galatiçi Horges,ti" jud. Bacàu,lncheiatecu monededin 600/601çi, respectiv,60U 6024. rAvenrrius 1974:2l9.Yezi rilhitby 198t: 15G157. çi 2Schreiner1986:32.La fel, lVhitby l9tt: 156. 3Labuda1950:167-173. aVeziPopovit 191t: 626.
190
EXCURSURI
ln cursultoamneianterioareacestoicampanii(veziTh.S.Vru. 5. 5), auavutloc tratativele dintrç generalulPetrusçi Apsih. (CàpeteniaavaràîncercaocupareaCataractelor).Deci, este "în al nouàsprezeceleaan vorbade toamnaanului 6015.În Th.S.Vm.4. 9 se pracizeazâcà de domnieal zuveranuluiMaurikios nu s-aîntâmplatnimic lntre romani çi barbari". Deci, evenimentelerelatatemai înaintede aceastas-aupetrecutlnaintede 14august600,cânda începutal dela Novaela Constantinopol(Th.S. 19-leaandedomnie.De aceea,retagerealui Comentiolus ofensivalui Priscusla norddeDunâre,în VIII. 4. 3-8) a avutloc în iarna599/600.În consecinlà, zonaTisei(Th.S.Vm.24), nu sepoatedatadecâtîn vera anului 5996.Anterior,selncheiaseo pace,prin care Dunàreaera rccunoscutide ambelepàrti ca hotar lntre Imperiu çi stilpânirea avarâ(Th.S.VU. 15.12-14).Cumpaceaa intervenitdupào campaniopurtatil ln timpul verii, çi relatatiiînTh.S.VIII.2-4a fostdeclançatà "la începutulverii" (veziTh.S.MII.l.l l), cumcampania rciesecà tratatul de paces-a lncheiatîn vere rnului 59S.În consecintà,ofensivaavaràcanea atinsln celedin urmàDrizipera,dupàceprovocase mai multelnfrângerilui Comentiolus(Th.S. VII. l3-14), sedateazàîn lame 597/59tçi în primivare enului 5987.Dacàaceastilofensivàa începutpela sfârçitulanului597,atunciintervaluldecirca18luni depaceCIh.S.VII.12.9)poate fi fixat între primàvaraanului 596 çi toamnaanului 597,iar ofensivalntreprinsàde Priscusla Singidunum(Th.S.VII. 7; VII. 10-12)a awt loc în primàvaraanului596.(Priscusa pornit "la începutulprimàverii"- Th.S.VII.7. 1)8. Mergândmai departe,suntomastfel obligati sà datiim ln toamnaanului 595 ofonsiva norddunàrcanà a lui PetrusCIh.S.VII.2-5).Prinurmare,ofensivaanterioarà a lui Priscus(Ih.S. VI. 6-10),catt a lnceputprirnâvaraçi a linut pânàpesteiarnà,s-apetecut în anul594.lngroparea tezauruluide la $ocariciu(Unirea),jud. Càlàraçi,pusàln legàturàcu incursiunealui Priscuse, poatosàfi fost cauzatâla fel de bine decampaniaurmâtoarea lui Petrus,desfrçuratttot în acea zonà. ln fine, deoareceofensivalui Priscusa awt loc în anul imediat urmâtor marii invazii avarerelatateîn Th.S.VI. +5, rezulti d aceastadin urmâsedateazàÎn 593. Datareaîn 593 a ofeirsiveiavareprin carea debutatnouaetapàa ràzboaielorbizantinoavareconcordilcu concluziadedùsàde Vl. Popoviédin reducoreaaproapetotalâ a activitifii monetlrieidin Constantinopol întreaugust593çi august594t0.(Avariiauajunsîn aceaofensivà pânàîn apropiereacapitalei).Soluliapopusàdenoi estre coerentiiçi sepotriveçtecu infomafiile cipltete prin studiereaizvoarelornumismetice.
5Ia fel dateazàlVhitby 19tt: I 64 Pohl 19tt: I 59-I 60. çi 6G. Lrbude dateazâ în 600,iar Avcneriur 197{:108,221-in60l,
fàrànici o justificare.În schimb,Whltby l98t: 164çi Pohl 1988:l5Gl58 dateazà în 599. 7Din noq interpretareanoastràcoincidecu ceaa lui rthitby lgtt: 62I I 63 çi Pohl 19t8: 152-l54 çi intrà în contadiclie cu versiunilelui Lrbude çi Avcnrriul, caredateazâpaceaîn 601. EDeaceastàdatii,nuputemfideacordcurilhitbylgSt: 16l-162çiPohI198t:146147,carefixeazâsfrrçitul celor 18luni depaceîn varaanului 597çi, în consecinfà,dateazàofansivalui Priscus1n595.În schimb,solufia ProPusàde noi concordàcu interpretarealui Popovié 1975; 47G485, care este înterneiatàpe argumente' numismatice(vezi çi Popovlé1978:623-624). Amintrr\ tolodatii,cà I-cmcrlc l98l: 60 plasacele l8 luni de paceîn intervalul 598-599. eVeziPopoviét97t: 623. rolbidem.
EXCTIBSI]L TII rDeepre localizarea onglæl[/lui p derpre drtemul lortifica$i de Ia Nicriliçcl
de
Am relatatîn capitolulI împrejurârileîn caretriburile protobulgarecondusedeAsparuh au reuçit sà provoaceo neaçteptatà înffingere armateibizantineîn anul 680, profitând atât de dEnrtaacesteia,cât çi deuneleavantajeoferite de terenulundes-apurtat luptâ. Protobulgariiau reuqit sà se aperede atacul arrnateibizantine fiindcà au awt la dispozifie nige "1ntÈlrituri" (ôlrlpropcr)r,situateîn Onglos,careeralm "loc sigur çi inexpugnabildin orice laturà"càciaveaîn fafamlasJini,iar din celelaltedouàlanri eraînconjuratderâuri" (ôoeorfl ra\ ôuqrtilrlrov eîlnn tbv r6nov otolcrodpevoçêë lrdorou pdpouç'relporcôôqç roï &IÀo0evroiç $p ËprpooOev, roropoîç oregovoripevoçf.Mai aflàm cà acestemlaçtini despàrleaunumitul Onglosde lhnnàre. Deasemenea, Theophanes aupomitlnurmàrirea çiNikephorafirmàcà,atuncicândprotobulgarii arrratei bizantinecares€retràgea,ei au trecut Dunàrea3. Açadar,din relatarereiesecâ Onglos-trlseafla la nord de Dunàre.Din traducerealui IL Mihàescudin FHDR II: 619 s-ar puteadcducecâ Onglos-ulera sinnt întrc Dunàre,Nistru çi Nipru. Tottul estelnsà destuldeconfuz,iar Petr Diaconua oferit o traduceremai clarà:'Aspanrlu dupàce a trecut Niprul çi Nistrul çi a ocupat Onglos-ulçi râurile de la rniazànoaptede Dunàreo s-aaçezatîntreaceasta(Dunàre)çi acelea(râurile)...".(... horcpob26rqdpevoç,rbv Àd,vorprv toyÀou ra\ Âd,vaotptvæeprioaçraï tbv rotol,opôv popeiodpouçroû Âc,voupiou notopo\ ptcfb to6tou rôuaiw,rvëot*u...I.Traducerealui P.Diaconusejustificàprinfaptulcàrorapo\ estela plural, decinu seacordàcu Âavoup(ou, ci cu Bopetotépouç ("cele dela nord"). Deci, Onglos-uleraunæritoriusituatla nord de Dunàre,fiind separatde aceastaprintr-o zonàmlàçtinoasà;el eraînconjuratde râuri. "Stâncilepràpàstioase"din spateleOrglos-ului par sà fie o invenlie a lui Nikephor,clci Theophanes(caredà mai mufte detalii qi este,în general, mai bine inforrnat) nu pomenoçteaçacevas. Pe de altii parte,etimologianumelui Onglosar puteasâaducàunelelàmuriri în privinla localiârii acestuitoritoriu. Potivitmai multorcercrtiitori, întrocare:P.J.Schafarik,J. N{arquart, D. IkandZalov,I. Dujéev, N. Iorga,N. Biinescu6,denumireaderivàdin cuvântulslavoglu, care îtrseamnâ"colf',çi carearoacoeaçisomnificatiecaçi cuvânfultiircic Bugeac.Totuçi,etimologia nu poatefi consideratiisigurà,càci alçiautori au propusderivareadin cuvântultiircic agul, aul, "loc fortificat"?. Precumultimii cercetiitori ai problemeis,preferâm sà nu ne pronunfàrnîn chestiunea etimologiei. 'Theoph.:I,358 (a.617l) (FI{DRII:619). 2Ibidem. 3lbidem:359(FHDRII: 621);Nik:35 (FHDRIL 627). ' Theoph.:I, 357-358;Dieconu1971:I 91.Veziçi Bolilov 1975:30-31. sVeziHilcercu 1989:341. 6Vezitrimiterile la Moravcsik 195E:Ii, 213,precum Iorga 1992:314,Bineccu 195t: 435. çi TVeziMorevcsik195t: II, 213. eRelev 1982:69; Itràlceccu19t9: 339.
lg2
EXCURSURI
LocalizareaOnglos-uluidepindeîn principal de critica izvoarelorçi de corelarealor cu situalia din tsren. Pebazainformatiilor extrasedin cronicile lui Theophanesçi Nikephor, s-a propusamplasareaOzglo.r-uluiîn Bugeac,açadarîn "co$ul" dintrePrut,Nistru" (Nipru, eventual) çi Dunàre. Unii dintreadepliiacesteiteoriieaupresupuscàlimita denord a Onglos-uluiera valul depâmântde origineromanâdin sudulBasarabiei(cel dintroVadullui Isacçi Tirtarbunar). Teoriaesteverosimilà,fiindcà acostteritoriu estedespàditde cursul Ilunârii printr-o seriede lacuri - carepot fi identificatecu acelemla$ini la caresercferàizvoarele.Dar,consideràmcàun spaliuatâtde marenu sepotriveçtecu ceeace sepoatededucedin aceloaçiizrvoare,çi anumecà puteafi în staresà Onglos-rûeraun teritoriu rrstâns, în care'1tn neammicqorat"(Theophanes) potrivit càrcia o aducern ipotezei obiecfie lui P. Diaconu, Aceeaçi eficient. sCIaporeîn mod Onglos-alera amplasatîn Munteniato.Alt punct de vedererramplaseazàOnglos-ulîn "co$ul" format de confluenleleSiretuluiçi Prutului cu Dunàrea.Teritoriul eradelimitat în acestcal de alt val depàmântroman,cel dints $erbegiçi Tulucegi.Din punctdevederegeografic,acoastii zonàcorespunde,çi ea,cu doscriereadalàde izvoareçi, în plus,areavantajulcà estsun teritoriu cu zuprafafàmicâ.Vom reveniasupraacesteiipotezo. Onglos-uluila suddeDunàre,unii istorici, îndeosebi Deçiizvoarelenu permitamplasarea bulgari,auafirmatcontrariul.Ide,ntificarea Onglos-uluicu"ringul" dela Niculilel a fost susfinutà deV. N. Zlatarski çi K Skorpil, dar çi de càtreautori ulkriori, pânàfoarterecent.O varianti a acesteiteorii consideràcà fortificaliile de la Niculifel eraudoar nucleul unui sistemdefensiv mai mare,întins între valurile din sudulBasarabieiçi valul mic de pàmântdintre Cornavodaçi Constanfa'2.N. Iorga,careidentifica Onglos-ulcu Bugeacul,admiteatotôdaûtrcà protobulgarii au popositîn "ringul" de la Niculilel, în drumullor din Onglossprenord-estulBulgarioit3. Un argumental amplasàriiOnglos-uluiîn nordulDobrogeisebaznezâ,pe inforrralia din "Geografia"armeanàatribuitii lui MoiseChoreirafi,potivit càreiaAsparuhs-ainstalatîn insula Peuce,de unde i-a alungatpe avarira.Fiind târziu (ulterior secoluluial lX-lea), textul trebuie privit cu circumspecfie.InsulaPeucepoatefi înfeleasàlntr-un sensmai larg, ca un reper mai cunoscutpentruregiuneagurilor Dunàriit5.Dacàam hn ad-linerarzinforrralia din "Geografia" armeanà,ar trebui sâ amplasàmOnglosailchiar în Deltà. De aceea,s-a ajuns la formularea ipotezeicà, 1nantichitateçi în evul mediutimpuriu, znrlade nord-esta Dobrogeiera despàrfitil de continentprintr-un brafal llunârii carear fi pornit dela Isaccea,formândastfolo insulâ,care ar fi cuprins,astfel çi fortificaliile dela NicuhTel't.Studiilegeologiceçi hidrologiceinfirmà însà aceastiiipotezàr7. Sisternulde fortificalii de la Niculilel estecompusdin: un de 48,3km2; - val exterior,cu o circumferinfade27 km., carelnchideo zuprafa{à - patru "castre"de pâmânt situateîn interior,careprotejeazàcàile de acces; - douàvaluri mediane,careleagÉincinta exterioaràde fortificafiile interioarets.
'59,1936,4:268-270; eFehérllll:9-12;À Fcrcnczir"SiebenbûrgischeVierteljabrsstrcrift", Iorga 1992:314; Ioryr 1939:3-4;Decci l91tt 4142; Bineccu l95t: 433-440;I. Brmee 196t: zt4l; Gjuzclev 19t4: 35-36; Hllceccu 19t9: 339-35l. r0Dirconu 197l: 197 199;Dieconu 1993t297 -298. tf Schefrrik 1t44: II, 163;$ctton 1950:505;Bolilov 1975:27-36;Dimitrov l9t5: 119. "Storpit1918:109-152;Fchér1931:14-l?;ÀFerenczi,op.cit.:270-276;Floreccr4ClobenulgT2:384 nota17;Petrt 19tl:565; Relcv 1982:68-79; Dimitrov 1985:ll9; Fiedler19t6:461;Fiedler 1992:22-24. rrlorge 19922314-315. \fulpc 193t: 385ia în considerare posibilitate. aceastà rlVezi textul în Decei l97t: 27. t5 lbidcm:42; Dieconu l97lz 196;Medgeeru1993:180. '6V.N. Zletrnki, apudStrorpil l91t: 113. r7Vezi Fiedlcr 1992222. " SnorpU1918:I I 3-I 34; Fehér1931:lut-I 6; I. Bernee!971: 1l 7-I I 8.
Loc IIZ^BE^oNcLos-ULu
183
Sondajeleefectuatede IC Skorpilîn l917 nu au scosla luminàmaterialearheologice,pe bazacàrorasâpoatii fi datatefortificaliile de la Niculifel. În schimb,ln urma cercetiirilorlui Ion s-audescoperigîn pâmântulde la bazavalului din parteade nord a Barneadin 1953-1954n castrului din colçul de SV câtevafragmeirteceramice.Acesteaproven€audin vaselucrate cu ceramiceauapàrutalàturideurme decenuçà cu alveolepebuzà.Fragrnenælo mâna,ornameirtate colorcareaumuncitla ridicareavalului. apartinut çi dooasedeanimale,ceeacearatiicàvaseleau În raportul de sàpàturà,I. Barneadataaceastàceramicàîn secolulal tVJea qi o akibuia gelilor autohtonidin Dobrogea.În consecinfà"I. Barneadataçi valul în secolulal lV-leate.lncadrarea cronologicâçiatribuireaetnicàa acestorfragmentecerarnicea fost schimbati de lvlaria Comçq carele consideraslavetimpurii, datândastfelvalul în socolulalM-lea2o.fuL97l,aceeaçi autoare a schimbatiar datareadescoperirilor,observândanalogiilecu ceramicadetip Hlincea, specificà penûusecoleleVll-Vl[; prin urmare,valul ar fi posterioranului 679/6802t. Toatà aceastiicontroversàpleacàde la o documentatiearheologicàfoarte sàracà.Nu cunoaçtemnimic precisdespreformavaselor.Deconrlalveolatpe buzâpoat€fi atât getic, cât çi slav.De aceea,pânàla efectuareaunor noi sàpaturiîn valurile de la Niculilol, nu sepoateafinna nimic sigur.Sondajullui V. H. Baumannnu a zurprinsdocâtexistenlaunor materialeromanedin secoleleIII-ry hbazavalului de la nordulcomuneiNiculitelz2. Aceasta fiind situatia, ipoteza care atribuie protobulgarilor lui Asparuh ridicarea fortificaliilor de la Niculilel nu estosinguraposibilà. Pe de altii parte, sistemulconstructivnu esteroman.Acesttip de fortificatii concentriceesûespecificpopulatiilor tiircice. Dealtfel, mulfi dintre cei careau scrisdesprefortificafiile de la Niculitel le-audenumit"ring", prin analogiecu locurile întirite ale avarilor. De aceea,esteposibil ca"ringul" dela Niculitel sàfi fost constnritde o populaliettircicà, altadecâtprotobulgarii,într-o epocàulterioaràsecoluluial IVJea de cândprovin celemai Îârzii obiectea càror datareestesiguràçi careau fost suprapusede valuri. Aceastiipopulalie puteafi chiar una carecàpàtasestatutulde aliatà a Imperiului.PetreDiaconua ernis,1nacestsens,ipoæa,ùvalurile dela Niculilel aufostridicateîn sscolulalVIIJea, decàtreo populalieclientelarà (poatede càtre avari), care aveamisiuneade a apfuaregiuneade atacurile slavilor çi ale protobulgarilot'3.Din punctdevedereistoric, o alianp a avarilorcu Imperiul Bizantin esteînsà exclusà.Oricum, dupâ 626-630,avarii çi-aupierdut hegemoniaasuprazoneinord-pontice.Ar puteafi însâvorba de o altii populafiealiatii a Imperiului, açacum vom încercasà arâtiirnmai jos. Tot în contradicliecu realitateaistoricàesteipotezaluiAurelian Petre,potrivit càreiavalurile au fost ridicate de protobulgarii lui Asparuh,dar într-un moment când aceçtiaerau aliali ai zupozilienu 1çigâsegenici o confirmare imperiului. (Ulterior,ei ar fi ffidat)24.Aceastiiingenioasà în ceeacetransmitiryoarele.Imposibilàesteçi ipotezalui Ion Bamea,caredatafortificafiile de la Niculilel 1nsecoleleXI-XII çi le atribuiaunorpocenegisaucurnaniaflati în slujbaImperiului2s. Ipotezaa fost respinsiide P. Diaconu,carea arâtatcâ valul esteanteriorbisericii din secolulal )([IJea26.
teG. Çtefen,I. Berncr, SCIV,6, 1955,3.4: 737-743. zoComlr 19102327-328,330, notz24. 2rComçe 1975 a: 175. 22V.IL Brumrnn,"Peuce',4,1973-1975:ll5. a Dieconu 1912t:31E. Ipotezaoriginii avarea fostluatàîn considerare de càtre\fu|pe 193t: 385. çi 2'Petrc19t1:563-564. sL Bamee1971:l19. 26Dieconu 1912s : 3 l4-3 16"
lg4
ExcuRsuRI
pot fi formulateînsàçi alte ipoteze.De exemplu,ne putemgândila ridicarea"ringului" . de câtrehunii conduqide Hernac,carcs-auinstala!în 455-457,înæfiemaminorisSqtthiae2T V. Besevlievamplasaacestteritoriu în Bugeac,caîeerao zonàcontrolatiide Imperiu2s.Totusi, nu esteexclusca Iordanossâsefi referit la nordul Dobrogei,catrc,la Procopius,eradeirumittot "ortromitiilile Scythiei" (Sordrg)2e.În acsstcontext,mai amintim cà încâpe la 435, un federat al Imperiului, deorigine probabilhunicà"Valips,s-arâsculatçi a ocupatoraçulNoviodunum3o. conducàtoribarbarisàfi ln acelatât de tulburesecolalVle4 nu estedelocexclusca asemenea construitpeteritoriul provinciei fortificalii proprii. O altii ipotezâpo mre o avansàmsosprijinà pe un pasajdin cronicalui Mihail Sirianul (secolulal XIIIJea). Dupàce mentioneazàatacul (secolulal XIIJea), reluat çi de Barhebraeus sctavinilordin al patruleaan al lui lvlaurikios(585/586),Mihail Sirianul aratil cà: "În aceastii weme au pornit cei patru frali din "scifia inkrioarâ", lmpreunâcu 30.000de scili pe care-i (...); ei au ajunsla Tanais,fluviul caresevarsàîn lacul Maiotisce sevarsâln Pont. conduceau Pentrua ajungela graniple romanilor,unul dintre frali, pe nurneBulgarios,sedespârfide fralii sài qi, cu 10.000de oameni,tecu fluviul TirnaisspreDunàre,fluviul careçi el sevarsâîn Pont. El i-a cenrtlui lvlaurikiossà-ideaun teritoriuundesâlocuiascà,iar el [Bulgarios],ln schimb,va pregàtio oastepontnr rornani.Iar împàratulle-a dat lor Moesiile de susçi de jos. precumçi depe vremealui Anastasios.Ei (poporullui Dacia,locuri p€ carepoporulavarilorle devastas€ Bulgarios)s-auaçezatacoloçi eu construitnn vel de apârerepentru rommi"3r. Cronicarul provinciile dunârenepe din secolulal XIIJea a sàvârçito seriedeconfuzii.Avarii nu atacaserà vremealui Anastasios;càpeteniaBulgarios,erou eponim imaginar,apareçi la Gonesios32. Relatarea,în ansamblu,a fost interpretattca o referireconfuzàla o migralio realà,ceaa uoor care"s-audespàrtitde turci, auvonit în Europaçi s-au nrdo aleavarilor (tarniahii qi koTagirii)33, unit cu avarii din jurul hanului(...). Prisosuldeputereadâugatavarilora fost socotitla zecemii de oameni" [ca la Mihail Sirianul !]3a.Mihail Sirianula contaminataceastiiinformatiecu unele daæ referitoare la migralia protobulgarilorlui Asparuh. La Barhebraeus,contaminareacu informatiile despreAsparuhestemai accentuatii.El afirmâ cà Bulgarios"gi-a instalatlagârul între celedouàfluvii, Tanaisçi Dunàrea".Aici estevizibilâ preluareaunor datedin cronicalui Theophanes. ln oricoca4 esteorclusào instalarea unui gnrptiircic în provinciaScythia,în momentul TheophylactSirnocattaar fi amintit acosteveniment. indicatde Mihail Sirianul.Contemporanul În schimb,o datareîn timpul lui Herakliosestomai verosimilâ.SeçtiecàHerakliosa încheiatpe la 638 o alianfàcu Kubra! conducàtorulbulgariloronogunduri,careintraseantedorîn conflict cu avarii3s.Aceastaesteinterpretareapo catreo dàdeaJ. lvlarquartpasajuluidin cronica lui Mihail Sirianul36. hobabil càla textul lui Mihail Sirianulsegândeaçi IL M. Setton,cândafirma cà, înainte de 605 [?], bulgarii au ocupatDobrogeaçi au ridicat fortifica]iile de la Galali çi 2tJord.:266(FHDRII: 431);I. Bernce196t:408;À Bemca 1991:170. 2E Bclevliev 1974z3 5-37. 2ePrmrc,., De Aed.,IY.7. 20 (FIIDR II: 471). ]o!lt Enrclin, în RE,VIII. A. l(1955):277;\tutpe 193t: 319;I. Bemee 196t: 407. rrTradusdupà taducereagermanàaluiAltheim 1969:I, 9G9l.Vezi çiBerhebreew,ibidemzIl.29-30.Pasajul din Mihrtl Sirienul estereprodusçi deMerqurrt 1903:482$-485. 32FHDR II: 655(curnobservâ Merquert 1903:529). çi sPohl 19tt:80-81. t4Th.S.VII.8. lGlT (had.Mhàescu:143). 35Nilc:24 (FHDRII: 625). 36Marquart1903:529.
oNGLos-ULu LocÀLIzÀBEÀ
185
Niculilel, în careulterior s-aaçoatAsparuh3?.Dacàadmitemipotozade mai sus,atunci avarii gomti de Aspanrhdin insula Peuce3tar fi, de fapt grupul tiircic aliat cu Heraklios,instalatîn nordul Dobrogei. Recent,M. Whitby a emisipotezacâvalul ridicatdeaceçibulgariar fi valul careprotejeaâ la nord oraçulAdrianopole.Bulgarii ar fi fost instalali de càtreMaurikios pentru a repopula Nu putem fi de acord cu aceastiipotezà,fiindcà izrorul seroferâ.1nmod limpede regiunea3e. doar la zonaDunàrii do Jos. Cele douà ipotezepe care le-am avansat(a datàrii 1nsecolulal VJea çi, respectiv,cea bazatâpepasajuldin Mihail Sirianul) râmânlnsàsimplespeculatii,atâtatimp câtnu vor putea fi confirmatepe calearheologicà. Singureleinformatii denaturâarheologicàlegate,evenfual,de ceeac€ ne pr€ocupà,sunt rçrezentatedeo sericdemonededeargintçi deaurdescoprito1nimediataapropierea sistemului ae fortincalii dela Niculifol. lntr-o perioadàîn caremonedabizantinàerararisimà,concenûarea o situaliespecialà.Estedepresupus unor piosedemetalprelioslntr-o zonàrestrânsâsemnaleazâ càmonedelerospectiveprovin din subsidiiplâtitedeImperiuunor federali.Monodelola carone roferim sunt: - I AR ConstantinIV,674-681, descoperitîntârrplàtorchiar 1ncom. Niculifela0; - 2 AR (Constansll, 641-æ6çi ConstantinIV, 668-673),dela ValeaTeilor flângàNiculifel); probabildintr-un tezaurrisipit'' ; - I AV Constansll,64l-æ6. descoperitîn lmprejrnimileoraçuluiTirlceaa2. La acestodescoperirise poateadàugaçi tezaurulde la Galafi, compusdin 12AR (3 HeraHios,615-638,4 ConstansII,647-659, I C;onstantin ry 668-673,4 Constantin'1V,674681y3. prezentaln apmpierea'tingului" de la Niculital çi a valului din Toaûsacesteazugereazâ zonaGalafi a unor federafi,careprimeausubsidiilncepânddin vremealui Heraklios.Spunorn: "zugeroazâ",fiindcà datelesuntpreasâracepentrua ne îngâduio afirmafiecategoricâ. Deocamdatii,putemalirma cu certitudinedoarcà sistemulde fortificatii de la Niculilel poate cà nu fi identificat cu acel Onglos murfionat deTheophanesçi Nikephoq de asemenea, acest'Tng"a fostridicatdeo populafietiircicà,dupàsecolulal fV-lea,darcàa fost folositpulin timp (de aceealipsescmaterialele)*.Pedealtàparte,nu estoer(cluscaprotobulgariisàfi folosit acest'ting", dar fortificaliile existaudinainte,fiind ridicatedealtà populatie. ln concluzie,datareaçi atribuireaetnicàa sistemuluide fortificafii de la Niculilol râmân problemedoschise.Onglos-uldecarr vorbescTheophanos çi Nikephororasituatpomalul nordic al Dunàrii.
rTSctton1950:505. rMoirc Chorcnefl, la lhcci t9'ltz 27;vençi Szâdcczky-Kerdoor1972:96. elPhitby l9tE: 128-129,144. {Obcrlindcr-Tfunovernuo Conrtentincccn199{:33l-332, nr. 33. atOberllndcr-Tâmoveenu19t0 e : 163-164,ru. 2-3. €Pocneru-Bordce,Ochqcenu l9t6: 193(tabelII,nr.28). a3lXmlen1957:196197;Butneriu 1986:230. {Rrlcv l9t2:75.
EXCI]NSUL TV
Ipotcza originii rornanice 8 unor aris3ocrati din klraganatul bulgar
purtat de boisrul car€a devenitltragan 1n763sau764, a Sabinos(Eapîvoç), Nu."l" fost consideratun indiciu al obârçieisaleromanice(s-ar putea spune,la aceastàdatii, chiar: române$i). Acest punct de vederea fost suslinutde: C. Jireëek N. Iorga, J. B. Bury P. P. Panaitescu,I.Barnea,M. Rusut. Caracterulromanical numeluimenlionatde Theophanesçi Nikephornu osteînsàsigur, deoarecea fost propusàçi o originetiircicà.W. Tomaschelç J. Marquart,P.Mutaftiev, L. Râsonyi çi G. Moravcsikau sustinutderivareasadin cuvântultiircic siivijn(="drag"), carea dat çi în alte limbi tiircice antroponimesimilare(de exemplu,Siivin-beg,fiu al hanului tâtzrlJzbegl. Consideràmnecesarsà atragematenlia asupramodului corect de citire a numelui consemnatln cronicile bizantine.Acestaeste,savlzos,nuSabinos.Çi 1naceastàformà, numele ar putoa fi foarte bine unul romanic. În Dalmalia mediovalâ,esûoatestatanfioponimul local Savinuf . ExisTiilnsà un puternic argumort în sprijinul ipotezei caracteruluitiircic al nurnelui khaganuluixopivoç.În 1963s-adescoperitlntr-un mormântde la Preslavo ceaçcâde argint cu urmàtoareainscriplie: K(T?I)E Bo(H)@H
t rnsnN ZO}TIANOX ME|AX TD BO]?fA PHAN Invocaliadin primul rânda fost adàugatlulærior (sepoateobservauçoracestlucru, càci literele zunt executateîn altl manierà)a. NumeleSrviz din inscripfiade la Preslaveste,widenf mai apropiatde râdàcinattircicà. Po bazalui, seconsideràcà forma autenticâa numeluikhaganuluixopivoç en Sain sau,Sivfz. În acestcaz, khaganulxu,pivoçpoatefi identificatcu Vineh, succesorullui Teletzdin lista khaganilorbulgari pàstratl într-unmanuscrisslavont. 1C. Jineëelr,Die Romanenin der StôdtenDahnatiew wâhrcnddesMittelalters,lùi/ien,I, l90l: 216; Iorga 1939:9, 80; Iorga 1992:322-323;Paneitercu1969:188; I. Blne t lg7l:24; Rusu l9t5-19t6; 4243. 2vezitrimiterile la Morevcsik 1958:r1,262;Bclcvliev l96s:2;Bcrevlicv lg7lh:72, 3C.Jireèelçop.cit.:216. aBelevliev1965:l-2. 5lbidem:2*4;Bclwlievlfll*9;BeIevlievlgTlb:7z-73.IdcrfitÀtÊadintexapivoç çihnehfusesesusfinutà dejadecàtreJ. Marquert, în 1898.
SÀBINoS$I PÀGÀN
187
Mircea Rusuconsiderâcâ posesorulvasuluidela Preslavesteunaçi aceeaçipenoanàcu Esteposibil"dar,în acelaçitimp, estcCI(cluscamormântulîncares-adescoperit kùaganulEcr,pivoç6. càci el nu puteadeveni"mate zoapnn"dupàce frrsesekhagan. vasulsàfi apar[inutlui Ea,Bivoç, (Se gie, dealtfel, cà a murit la Constantinopol).Mai probabil, vasul a aparlinutmai întâi lui xqpiv, pe vremeacândera"marezoapan",çi a trecutapoi în posesiaaltcuiva.Pede altii parte, nu poate fi exclusânici cealaltàiptnzâ a lui Mircea Rusu,cum cà acestpersonajera creçtin. Politica safilo-bizantinàiar fi astfelmai uçorde explicat.ConstantinVnu avealnsàcum sâ-idea tittul de"malt zoaryn al Bulgariei",cum sustineM. Rusu.Faptulcâ Eopîvoça putut fi creçtin nu dovedeçteînsàorigineasaromanicà. Examinândceledouàipoteze,constatiimcàaceeacaroderivànumelekfiaganuluiEopîvoç dintr-un etimon ttircic estemai probabilà.Khaganul Wnehnu poate fi altul decâtcel care a preluatputereadupàTele@or, numele Sabinosnu poatefi o fomràcoruptiia nurneluiVïneh.ln schimb,açacum aratiiV. Be5ovliev,formaEcBîvoça fost creatl de cronicariibizantini, careau apropiatnumelebulgar.Sivlnde cel romanic,a càruiasemànaro estelntâmplàtoare?. Totuçi, o solulie definitivâ lncâ nu se poateda. Ipotezaoriginii rornanicea khaganului bulgarizàriinumelui Iopîvoç nu poatefi eliminatjt,fiindcà sepoateaduceçi contraargumentul romanic Savinîn (Si)l4neh.(V. BeSovlicvaràtacâ, în lista slavonâa conducàtorilorbulgari, Sivineha devenit hneh, fiindcà un copista în{elesgroçitpe,Si-,ca avândsensulde "acesta")8. Dupâalungarealui Sabinus,în764,a devenitkûaganUmanrs.ConcomitEnt cu el, ori irnediatdupàaceea,la puteres-aaflat çi Paganos.(Separccâa fost totuçi,o împà4irea puterii)e. La rândul sàu,numelePaganosa fost consideratromanic, de câtre istoricii care au sustinut originearomanicàa lui Xopîvoç. În acestcaz,situaliaestemai clarà.DacâTheophanes menlionaformafloyivoç, 1nschimb la NikephorosnumelerospectivestescrisKoproydvoç.Pobazaformeiconsemnate deNikephor, s-apropusderivareanumeluisàudin QanBagan,adicâdin douàcuvintetiircice (J. lvlarquar! P. Mutafëiev,G. Moravcsik)lo.Mai recent,V. Besovlieva avansatipotezaderivàrii numelui Kopraldvoçdin titlul dekaukhan(kapkan),purtatdeconducàtoruloasteibulgare.Formaabrwiatii floitlvoç s-arexplicaçi eaprinf-o soriedeformeabrwiatealetitlului kauWtan:xrrydvr1ç, ruy&voç, xorld,vov.Deci,(Kap)noldvoç reprezentao tanscrierea numeluip,rotobulgar kapkan(kaukhan, qapgan)tt.
În Istoria Românilor,Nicolae Iorga semnalaexistenlaunei càpeteniia unor slavi din pasajulcu pricina,Theophanes Bulgaria,denumitSevenÆtz.În serefereazuccintla un atacslav, respinsde ConstantinV în anul 764.În edilia cronicii conzultatilde Iorga (ceadin 1839),textul esteredatîn açafel lncâtlngàduieinterpretarea lui Iorga:...rbvEéBepov ûp2govro Xrl,apouvôv... Înse"ea4iacriticà definitivà a lui Theophanes realizatitde C. De Boort3restituietextul cu unele diferenlemici, darimportantepentruceeaceneintereseaùaici:...èniaoe rbv Eepdpcov ûplovra 6Ruru19t5-19t6:42. ?Bclevliev1965:4. f Bclwlicv l97lb:73. eUrmàm reconstituireaevenimentelorfâcutà de Belcvlicv 1971 e: l0- I I . Primov l97t: 25-28pleacàde la pemisa nedoveditàcàVineh çi Sabinosar fi persoanediferit€. toVeziMorevgik l95t: II, 239. rrBclcvlicv 1975:93-97. ulorge 1992:323. '3Theoph.:I, 436 (a. 6256).
18 8
EXCURSURI
Exlnpoûvov,rbv ro1Âù xarù Èvrfr @pdr1nor{oovto.('...a lnfrântpeSflabounos,câpetenia Severilor,carefiicuserâmulte ràutàli îà Ttracia"). Deci, xepéprovestela genitiv plural, nu la El era conducàtorultribului slav al acuzativ,astfel cà nurnelecelui lnfrânt este,SHaôounos. Aqadar,interpretarealui Iorga nu Swcrilor. Aceastacstevorsiuneaadmisàîn studiiterecenteta. poatefi admisâ. Celearàtatemai susnu excludînsàwentualaprezsrrpaunorromanici (protoromâni)în rândurileclaseiconducâtoarea Bulgariei, ln secoleleVIII'DL AceiMartinzs çi Urrtts, caÎ,eau fost trimiçi la Roma,în 879,de càtroprul Boris-Mhail, nu pot fi decâtromanici.DospreUrzus segie cà eracàlugàr;sepresupunecà în Bulgariamai supraviefuiacevadin viala monasticàdin antichitateatârziçIs. |n acestcontexttrebuiesàdiscutàmçi menlionareacuvântuluixoppévrov,în legâturàcu Estevorbadecuvântul un consiliual aristocratilorbulgari,lntrunitpe,ntnra-l alungape Sabinost6. latin cotwenfias,catr fn românâa càpàtatsensulde "cuvânf', dar care1nepocarespectivâ,1n romanitateabalcanicii,1çimenlineasensuldo "adunarc"(pàstrat1nalbanezâ)'t.S-avâzutt8în un indiciu al unui lmpnrmutde la românila bulgari. aceastàinformatiea lui Theophanes |n 1951,GyulaMoravcsikafirrnacàacestcuvânta fost folosit deTheophanes,fiindcâ în yïEmeasael eraîncâ uzual1ngreacabizantinâ.S-aaràtatlnsàcà se'nsulde "adunare","sfat" al cuvântuluiroppdwova dispànrtîn limbagreacàprin secolulaIVll-leare.De aceea'esteposibil sàfi preluatcaatarçtormenulpecarel-a aflat în izvonrl carecuprindeainformalii caTheophanes despreevenimenteledin Bulgaria.Referindu-sela douàcaanrisimilare,ln careroppévroveste menfionatîn legàturàcu nrçii çi pecenegii,N. Oikonomidesarâtacâ acosttçrmenprovine din rapoarteleîntocmitepebuainformaliiloraduse decei carespionauinamicul. Or, printe ace$i spioniseputeaunumâraçi românisuddunàreni.De la ace$iaa fost preluattorrrenul în cauzà2o. Consideràmcâîn acelaçifel seexplicâçi folosireacuvântuluiroppévrovîn cazuladunârii însànumri prezcnfepopulefieiromenicefo zoni, nu çi preluarea boierilorbulgari.Eadovedeçæ de la aceastade câtre bulgari a cuvântului respectiv.Probleme perticipirii românilor h conducereekhagenatului çi epoi a primului ferat bulger ràmânehcà deschisà.
laDeo
HTCIIASUI, V Ileqlre "retugioûiD din Dlaurikioc, tD'tr.a@l*on, Xl.4.3t
T
In legàturàcu rofugiereaunor locuitori din Imperiu în teritoriul barbar de la nordul Ilunàrii a fost uneori invocatun izvor foarteinteresantcanea provocat oricum, multe disculii. În tatatul de artii militarà (Strategikan)atribuit unui ldaurikios (nu estesigur câ estevorba de împàrat),sevorbeçtedermii "refugiati" care,în teritoriul nord-dunàrean stilpânitdeslavi,furnizau pasaj, informalii armateiromano-bizantine. Pebazaacestui s-aafirmat câprintre slavi, la nordul Dunàrii,trâiao populafieromanicâr.Iatii pasajul(XI. 4. 31),în traducsrealui H. Mihàescu:"De aça-ziçiifugari Begoûyouç],trimiçi sànearatedrumurileçi sàne doscoperepe cineva,trebuiesâ nepàzimcu stràçnicie;màcarcà suntromani['PcopoTot], cu wrmea ei au càpàtatalædeprinderi, auuitat dç-ai lor çi suntcu mai multi tragerede inimà fatàde duçmani"2.Atragematenliacà în FHDR,H. Mihàescua dato taducereuçordiferità deceadin edilia criticà: "De aça-ziçiirefugia$, pocinwa, trebuiesànepàzimcu sffiçnicie; màcar timiçi sàne aratedrumurileçi sànedescopere cà zuntromani, ei au càpàtatcu vremeaaceastàcalitato.au uitat de ale lor çi suntcu rnai rnultii tragere de inimâ fafà de duçmani"3.(Subliniereane apa4ine).Traducereapasajului este problematicà.C. Daicoviciua semnalatdificultiltile puseîn specialde interpretarcaparticipiului pasivnotco0dvte6. mai clarà,a lui C. Daicoviciusunàastfel:"Peaça-ziçiitransfugi,a Traducerea, (sarcinâ) este de a aràtadrumurileçi dea descoperipe cinwa"tebuie sà-i{inem sub càrormenire o strictÈisupraveghere, càci,màcarcà suntrornanidevenilicu timoul. ei. uitând de inæresullor oropriu suntcu mai multà tagere de inimà pentnrdus,mani"(subliniereanoastrà)4. C. Daicoviciucredeacàaceçti"refirgiati" erauslavi transfugi,aflati în slujbaImperiului, deoarecedoar aça s-ar explica aserfiuneacà ei au devenit romani (în sensulde locuitori ai ^mpenului)5. Problemaa statçi în atentialuiMadimir lliescu,carea aràtatcàaceçtirefugiali nu puteau militare prevedeauca spionii sà n barbaritrecuti în Imperiu qi folosili ca iscoadelregulamentele nu avoaucum sà fie slavi sau "refugra}T' spionafi. Astfel, aceçti lu fie din neamulduçmanilor Munteniao. în Imperiu,din cauzaslavilorcareocupaserà a"zri.Ei erauromanicicarcserefugiaserà Consideràmcà pasajulpoato fi înlelesmai bine dacâ1l studiemîn paralel cu un pasaj :are sereferàla aceleaçilucruri, adicàla atitudineape caretrebuieséo aibàcomandanliifala de =fugiafi. Nu estovorbade campaniilepurtatecontraslavilor,ci de unelereguli generale:"Dar : MeuriHos, Stategiknn(Arta militard),ed.H. MihàescqBucueçti, 1970:285.
-il;ffii66':88-8e. TFHDRII:561.
' C. Deicoviciu,"Apulum",9, l97 l: 733. r Ibidem:731-733;Deicoviciu 1971:l9l. , V. Iliercu, Absenalii desprcrcmanitateadundrcandînjurul anului 600e.n.,în vol. Antichitateaclasicù$ ei spiritualù,UmversitakaBucureçti,1980:258-260. moç7enirca
190
EXCURSURI
sâ nu no încredemprea repedeîn fugari [rpoc;copoûorv]sauîn oamenistecura]i în rândurile noastre,ci în cei luafi într-o nàvâlireneaçteptatii,càci seîntâmplâcà cei strecuraliçi prinçi cu sila spunlucruri închipuite(...).Iar pefugariiduçmanilor[roï4 ôéoôropol.oûvraç]çi pe cei care vostesccàvin sànedescopcreanumitetainesà-ilinem în lanfuri sausà-iducemzubpazàundeva în altl parte,sàle fàgàduimdaruri, dacàspunadevàruI,saupedeapsacu moartea,dacàmint"7. Termeniifolosili p€ntru"fugari" suntallii decât1ncapitolul )0. 4, dar suntemde pàrere cà utilizarea în acestadin urmà a unui cuvânt latin se poateexplica prin aceeacà autorul a transmischiarcuvântulfolositde aceirefugiafi. Acestfragmentnearatitrcàautonrlînlelegeaprin"fugari" pecei catre,cu prilejul ofernivei armatoibizantino,serefugiaude la inamicla aceastilarmatil.Ei puteaufi ori refugiati sinceri,ori iscoadetrimise deduçmani.Rezulti càln pasajulaflat în discufie(XI. 4. 3l) nu poatefi vorbade fugari în Imperiu, ci de oamenic:rc veneauîn tabàrabizantinâ,aflatà în teritoriul barbar.Prin urmare,acei"romani" nu oraulocuitori din afaraImperiului carecàpâtaserâ calitaæadecetileni ai Imperiului, ci *romui' cerc hliau în teritoriul berbar. ConsidErând corectàhaducerealui C. Daicoviciu, ajungemla concluziacâ ei eraulocuitori romanizafi.Deci, pasajulatestl un fapt foarteimportant acelacâle finele sccoluluielVl-lee exirte o populefteromaniclh Muntenie. El nu sereferà lnsà 1nmod direct çi la refugierilede locuitori din Imperiu în teritoriul barbar. Doar alt pasaj(din capitolul XI. 4. 36) conlineo inforrralie despreprizonierii romani Quatide slavi din Imperiu), careoraudornici sàfugà la armataromano-bizantinàs.
?Meurikior,op.cit.z231(IX.3.6,E). TFHDRII:563.
EXCIIBSI]L VI 3rYlchorintriniitt
T
In 1877, Porfiri, Uspenskia publicat un manuscrisdin arhiva mànàstirii athonite Ikstamonitou,în careexistiio montiunedesprevlahi, sau,mai precis,despre'Tlahorinhini". Textul,redactatîn 1698decàtreun càlugàrGrigore,s-apâstratîntr-ocopiedin 1844.Iatàpasajul caren€ intereseazà: "lnzileleîmpàralilorluptiitori împotivaicoanelor,neamuriledinlinuturile delângÈDunàre augàsito epocàde anarhie,deoareceîmpàra{iicei nelegiuifiai romeilor duceauràzboi1ncontra sfinteloricoane.Atunci vlahorinhinii çi sagudafiiaucuceritBulgaria,s-aulntins putin câtepulin în diferiæ pàrfi, au pusmânape Macedoniaçi, 1nsfârçit,au pàtrunsîn Sfrntul Munte împreunà cu tofi pruncii çi femeile lor, deoarecenu seafla nimeni sà le steaîrnpotrivàçi sà-i înfrunte cu râzboi.Aceçtiafurà, cu timpul, introduçiîn învà!àturilecreçtineçtidecàtresfinlii pàrinli, crezurà în acestelnvàfaturiçi la urmàde tot ajunseràcroçtini"r. Izvorul estefoartetârziu çi, deaceea,trebuieprivit cu circumqpecfie, mai alescà izvoarele mai vechi nu menlioneazà'Tlahorinhinii".Estevorbade Miracolul II. 4 din Miracala Sancti Demetrii çi de WalaSf.Dimitrie deloan Staurakios(începutulsecoluluial XIIIJea). Ianorul cel mai vechi (secolulal IX-lea), cel pàstratîn colecliadeMiracala...,îLreaùatacul întreprinsde tribul slaval rinchinilor (condusdePerboundos), aliat cu altele(sagudaçii,styrnonifii), împotriva oraçuluiThessalonic2. Evenirnenteles-aupetrecutpnn 676-6783. Textul lui Staurakiospreia informaliile dinMiracula...,eu uneleconfuziiçi anacronismea. Dacànici unul dintre acestedouàizvoaremai vechinu facerefcrire la'llahorinhini", atuncine putemlntrebadacànu cumvamenfionarealor în textul din secolulal XVIIJea nu este o invenfiea autoruluiacestuian câlugànrlGrigore.Deçiaceastiilndoialà este,crederqjustificatà, numeroçiistorici au manifestato încredereuneorideplinàîn acestizvot.lnceputul l-a Ëcut W. Tomaschek, 1n1881,carea admisfaptulcâ populafiarinchinilorcuprindea,pe lângàslavi,çi o componentilromâneascà5. Urmându-lpeTomaschek,A. D. Xenopol6,D. OnciulT,A. Philippides populatieiromâneçtide la Dunàre deplasarea çi N. Iorgaeaususfinutcàacestizvor documenteazà spresrrd,în secolulalMIJea. PasajuldinMiraanla...afost pusîn valoarcçi de O. Tafralito. ' FHDR IV: 7 (trad. H. Mihàescu).Al doileaparagraf,nereprodusîn FI{DR, dupàCepiden l92il: 199. 2Lemerle 1979:198-221. 3Lemerle19t1: I l1-136. aFHDRIV:97. 5Tomrcchekl|df.l: 476478. 6À D. Xenopol,Istoiarcmânilor,ed.a 4-a,I, Bucwesti" 1985:291. 7Onciul 1968:I, 232-233. t Philippide 1923:708,799. eN.Iorga, în "Bulletin de I'Instihrtpour l'Étudede l'Er.ropeSud-Oriental en,7, l92O,1Gl2: 8l; Iorge 1992: 262,345. desoriginesatn)ilVe siècle,Paris,1919:136. '0O.Trfrali, Thessalonique
lg2
ExcuBsuRI
Un alt momentîn corcetareaproblemeil-arqrcznntat studiullui Th. Capidandn 1927. Estezurprinzâtoarelnsàgreçealadetraducerepe car€a fâcut-oacestînvàfat cuvântulpaorMov ('împâralilot'') a fost înfelescaun numedepersoanà,fiind inventatastfelun inexistent"împàrat cÉruiai somai dauchiarçi anii de domnie,726-780(caresunt în realitaæ, iconoclastVasilie", anii primei perioadeiconoclaste!)". çi mai zurprinzâtorestefaptul cà aceastiigreçealàa fost preluatiiîntocmai,recen!deC. Poghirct2.Dupâacee4tCI$ula mai foststudiatdeA. Sacerdoteanu, care,ln afaràde faptul cà a dat o traducerccorectà,a acordatmai multii atentieçi pasajuluidin Miractrla SanctiDemetriils. Credibilitateaînsernnàriidin manuscrisulde la Kastamonitoua mai fost admisàde: N. fhâganura,A. Dec€i(cu unelerezerve)rs,S. Puçcariurd- catt au prcluat opiniile lui Th. Capidan. Spredeosebirede acegia,Silviu fhagomir eradepârerecà menliunea'tlahorinhinilot'' este"o invenlie târae a unei cronici monahaleçi o aberalieregretabilàa istoriografiei române Acesterânduri apàrcauaproapoconcomitentcu un articol al lui lvî. Lascaris, contornporane"rT. carea reluatdosanrlproblemei,aducândun nouargumentîn sprijinul ipotezoioriginii romanice a acelorrinchinits.ln textul dinMiraatla...,M. Lascarisa remarcatutilizareacuvântuluilatin arfi fostlmprmrutatdinlimbarinchinilor.Anteriot O.Tafraliobserrase dooç, care,seprçsr4rune, acelasjlucrure.Cuvântulrdoaç nu mai aparola nici un autor bizantin. M. Lascarisfonnula ipofszacàtextul târziu din 1698a preluatinformalia despre'llahorinhini" dintr-un iaror mai concluziea fost înzuqitàçi de Gh. Bràtianu2o. vechi, pierdutulterior.AceastÈi Dupâscurttimp însà,inorul a fost oxaminatdin nouds M. Gy6ni2t.Acestaa observatcâ relatarease inspirà din evenimenklepetrecutelaAthos la începutulsecoluluial XIIlea, când pàstorii vlahi au pàtrunsabuziv 1nSfântul Muntd2. De aceea,textul nu poate fi considErato mârturieprivitoarela romanicii din secoleleVll-Vl[. Compilatorulsâui-a adàugatpe vlahi în relatareapreluatàdin'Viala Sf. Dimitrie" fiindcàel gia din sursadin secolulal )Ol-lea càvlahii au 1Ètrunsodinioarà1nMunteleAthos.M. Gyôni nu s-aocupatînsâçi de problernacuvântului rd,ocrçdin textul dinMiracwla St.Demetrii.Demonshaliafâcutàdebizantinologplmaghiarnu a influenlatînsàopiniageneralràspânditiidesprecredibilitateamanuscrisuluidelaKastamonitou. Ea a continuatsàfie suslinutiiçi mai t€csnt23. La capàtulacestuiistoric al problemei,nunerlmâno docâtsàconstatàmcànranuscrisului de la Kastamonitounu i sepoateacordacredit dccâtdacâel s-ar frbazat pe un iæor mult mai vechi. Cum acestizvor încâ nu s-a descoperigs-a lncsrcataflareaunei confirmâri în odstenla cuvântuluird,oaç în textul dn Miracula St.Demetrii. În fonù acest cuvânt este singurul element care rr putee indica exirtenp unel componenteromenice e rinchinilor. 'rCrpldrn 19272199. t2Poghirc19t9:35. r3A. Secerdotetnt, Wahii din Calcidica,în vol. În menorta lui VNle Pôman,Bucureçti,1934:306309; Srcerdoferna 1936:232. ralhigenu 1933:593. tt lhcbi 1978:73,nota2. t6S. Puçceriu, "Balcania', l, l93Et 22. r?Ilregomir 194{: 81,nota4. ItM. Lercerir, RHSEE,20, 1913:182-189. reVezinota10. 20G.Britianu,Iladiliaistortcd despeîntemeierca Bucr:reçti,1980:53-54. statelorrumânegtd, 21M.Gyôni, "ÉtudesSlaveset Rournains",l, 191E,1: 3042. zFHDRIV:5i-59. 2slvinescu 19t0: 271;V. Al. Georgeccu,în vol. La nozionedi "Romano"tra cittadinanzae universalità (Ùa RomaallaTerzaRoma.Shrdi,II), Napoli, 1984:406,nota4.
yLÀHORINHINII
193
necesarsàefectuàrno compalnainædea neopri azupramenfiuniicuvântuluird,oaç,esûo ralie între celetrei izvoarccarc-i pomenescpe rinchini. Observâmcà existàdoardouàelemente comunetuturor celor trei relatàri:mentionareahiburilor rinchinilor çi sagudatilor.Manuscrisul de la Kastamonitouse îndepàrteazÂc'almai rnult de relatareacontinuti 1nMiracala..., atilt do mult încât nici rnàcarPerboundosnu mai estemenfionat.Acost text rnai conline çi o referire cronologicâla epocaiconoclaçtilor,careinffi în contradicliecu datarea(siguà) a evenimentelor relatateîn Miracvla St.Demetrii. Faptul nu ire lnsà prea mare irnpoûnlà, càci referirea la împàratiiiconoclaqtieste,credern,un simpluloc comun.NenorocirileabàtuteazupraImperiului suntexplicatede câlugârulGrigoreprin mâniadivinàçi, deacee4acestenenorocirinu seputeau un cazsimilar deanacronisnlcarenu apa4ine petrecedecâtîn timpul iconoclaçtilor.CunoasJem în'Tstoria" s4 dataveirirea ci unui mareînvàpt Nike,phorGregoras.Acæta, unui càlugÈrobscur, celor evlavioçi" çi adàugaalte bulgarilor "pe vremeacândurgia iconomatrieisoabàtuseasupra fabulatii, între care cea cà reçedinfainifialà a conducàtorilorbulgari a fost JustinianaPrima (care,penfu el, seidantifica cu Ohrida)'?1. În oricecaz,privitl în ansamblgrelatareadin manuscrisuldela Kastamonitouestelipsite de vercsimilitate. 'Vlahorinhinii" nici nu puteaunàvâli pestecàlugàrii de la Athos ln epoca iconoclaçtilor,câci via{a monahalàa lnceputacoloprin secolulal X-lea. Singunrl indiciu al crcdibilitàfii rolatârii ar putoafi, repetàm,cuvânûrlnioaç Qacarese sàoraminâmcontextul maipoateadàugaçi gapûia, folosit ln acela$pasaj).Esteacurnmomontrirl în care apar acestocuvinto.Autorul culegerii de Miraqla... le foloseçteîn cuprinsul rclatârii despreofensivabizantinàîn Thraciaconta slavilor strlrmonifi.c:ro a urmat dupâataculslavilor azupraThessalonicului.Fiind lnfrânli, slavii 1çiabandoneaz[locuintele(rd,ooç),iar familiile.lor (çcrpû,io)serefugiazâ.lntr-un pasajurmâtor,searatàcumlocuitorii Thessalonicului,înfometafi, aujefuit niçterd,ooçale slavilor învecinali2s. pasajele?Doar faptul cà autorul din secolulal lXlea cuno,steaaces.ti Ce dernonstrcazâ termenide origine latinà. Nimic nu dovedeçtecà acestecuvinte erau folosite çi de acei slavi (strymonili,nu rinchini !) desprecaroestevorba1npasajelerespective.Desigur,faptul cà autorul a utilizat acestecuvintene lndeamniisàpresupunsrncà în limba greacàvorbità la Thessalonicîn secolulal lXlea erdstauuneleelsmsntelatinç- cocacear indicaprezenfauneipopulafiilatinofone în zonaThessalonicului.În hmina studiilor recentecare sprijinà ideeaautohtonieiparliale a aromânilor,faptul esteverosimil (vezicapitolul III. 5). Cuvântulrd,oa a pàtnrns,în orice caz,de la aromâni,1ngraiul grecilordin Epirc6. Utilizarca termenuluirdoo în contsrûulrelatiirii despreslavi avoaln vedere,poate,un sensprocisal lui, cel de "bordei" (aceastaînsemnacasa,în latinà). Deci, pasajeledinMiraqtla St.Demefnfsunt totuçi,odovadl indircctà a prczenfci pointorpretarea pulefieiletinofonetn zone Thesssloniculuiln sccolulelD(-lee.Arfi 1nsâabuzivà privinta din urmà, În acesteia rclatàrii despre'tlahorinhini". lor 1nsensuldovedirii autenticitiifii cnnsideràmcâ nu i se poete ecorde o veloerc de izvor istoric referitor le secoleleVII-\|II[.
2aFHDRIII:497-499. 25Iæmerle t979:. 207(II. 4, cap. 279,284). 26H.Mlhiescu, în G. Mumu,Irmrinische LehnwtirterimNeugriechischen,Btæureçti, 1977:78.
CONCI,UZII
T IJa capàtulacestuidsrners,neràmânesàtragemcâtevaconcluziideordin generalasupra semnificatieisecolelorVII-VIII în istoria regiunii Dunârii de Jos. Secolulal VIIlea a fost o perioadàde rupturâ profundà.Cu unele excepfii, civilizalia deanoltati în epocaanterioaràa dispànrt.Nu estevorbanumai de lncetareaexistenleiunor açezârisautipuri de obiecte,ci çi de disparitiaunor tehnici definitorii pentrucivilizalia secoluluial Vl-lea, precumolâritul la roata rapidâ.Tocmaide aceea,PetreDiaconurinsistaasuprafapolui cà inexisten{aceramicii lucrate la roata rapidà în rnediul culturii Dridu çi a celei lucrate Ia roata înceati în cultura Ciurel se opuneteorid evolulieiorganicede la culturaCiurel la culturalhidu. În fond disputaestelegatà dechestiunea atribuirii etnicsa culturii Ihidu Dupaunii exclusivrrmâneascà2, dupàa$ii exclusiv bulgÈireascà3; €â est€de fapt o culturà cuprectnicà, açacum a fost în secolulal IVJea cultura Sântanade Mureç-Cerneahov în lumeabarbarànord-ponticàçi dunàreanà.Cultura Dridu nu delinegteo etnie snume, ci un nivel de civilizafie (supcrior cclui din secolul at VII-lea) çi, eventual un spafiu de iredicre culturalia. D" fapq Ion Nestora afirmat lncà din 1964despre culturaDridu câeaareprezentat rczultatulorientiirii culturii materialea populalieinorddunàrene càtrezonade civilizalie bizantinà"sustinândcà eaa fost purtatii çi de populaliaromâneascà, çi de slavii bulgaris.Deçi nu a fost arheolog,P. P. Panaitescua reuçit sâ dea o definilie foarte potrivitii culfurii Dridu: "o uniunepopularàdeculturà,careîncànu sedesprinsese în elernentele saledeosebitoare pe limbi, dar carecuprindeaftrà îndoialâçi ginli româneçtiçi slave"6.Altfel staulucrurile 1ncazulculturii Ciurel;,Tehnicilespecificeoi nu eraucunoscutedeslavi,ci doarde càtrsromaniciçi, prin unnare,culturaCiurel nu poatefi atribuitàdecâtromanicilor. lntre sfiirçitul culturii Ciurel çi perioadaîn carea luat naçtereprima fazÀ,aculturiiDridu existÈiun hiatus de circa un secol.Se poatevorbi de o continuitateîntre cele douà culturi ? Invaziiloslaveaudeterminatmodificàri majorealehabitatului:celemai multe oÊçeau dispàru! iar mulli locuitori s-au refugiat în zonelemai ferite (la munte,în pàduri, ln zona de baltil a Dunàrii).Purtiitoriiculturii Ciurelautràil probabil,inrefugiu,timp decircaunsecol,dupàcare au revenitln zoneledeschise.Facerqaceastiiafirmatie,bazându-nepe ceeace sepoatededuce din cazurileparticularealenecropolelorde la laroru, Sultanaçi Obârçia(vezi capitolul III. 4. C, p.127-129).Repopularea câmpiilora awt loc în secolulal VIIIJea, când invaziile mari se încheiaserà.CulturaDridu s-a format 1naceastiiperioadà,începânddin secolulal V[I-lea, iar printre creatorii ei s-aunumàratçi aceçtiromanici,care,cu un veaclnainte, fuseseràpurtiitorii culturii Ciurel (ne referim aici la situalia din Muntcnia).Astfel se explicà unsle moçteniri în domeniuldecoruluivaselordin categoriaDriduA, careauanalogiiclareîn ceramicadin culfura
-ffiIfîEil,rz+.
2Zaherie 1967:139-144:Teodor1981:47-48. I Dinte lucràrilemai recente,citilm: Dimitrov 19t5: 122-131,Stenilov 1987:3G47 çi Fiedler 1992. aDieconu 1972 c: 122-128;Dieconu1985:I 07-I 10. sNestor1964:.414,418. 6Panaitescu1969:203(vezi 132). çi
coNcluzrr
lg5
Ciurel.Açezârileîn careau tràit romaniciilntredeceniiledoi-treialesecoluluiaIVII-lea (când, în general,audispànrtaçezàriledetip Ciurel)çi secolulalVIIIJ9a ràmânaproapenecunoscute. Singunrlsit carene poatelàmuri lntr-o anumitàmàsuràasupracivilizaliei maærialedin aceastii perioadàobscurâesteaçezarca Dulceanca IV (vezip. 120)7 .Cæramica descoperità acolodescinde în mod evidentdin ceramicadëtip Ciurel,darsedateaâ'maitârziu,pela finele secolului leaçi la lnceputulcelui urmâtor,lnt-o perioadàimediatanterioareaparilieiprimei fazeaculturii "iV11,' ' ,- - .' Dridu . Se cunoscfoartepuline descopeririarheologice(necropole,açezàri)din secolulal VIIlea. Situaliaesteasemànàtoare celeidin secolulalVJea, cândîn Munteniaseconstatilunhiatus întresiturileculturii Sântana deMures-Cerneahov çi ceiealeculturii Ciurels.1",.^l;;ffi; atacurilehuni{or çi mai alostulburàrill careau unnat dupàdesffimareaconfedera}iei luiAttila au provocato instabilitatecatrea condusla risipireavechiloraçezàri.lv{aitârziu, în secolele XIXII, tot în Muntenia(çi parlial în Moldova)estecunoscutun nou hiatus,carta fost explicat prin retra8ere-a populaliei româneçtiîn zonelemai înalte, din cauzap"r"n.gt*iir".*ifof. Ne putenngândi la un fenomensimilar, care,ln cursulsecoluluial vg-lea"'i p*ii fi deterrrinatde conflicteledintnediferiteletriburi slaverecentaçezate (dupà614-619),p*r* çi dintreacestea çi populaliaautohtonàromanicà.Penuriaurmelormateriaieseexplicàpti" au*tu foartescurtâ a açezàrilorr,,dar çi pln refugiereapopulafieiautohûone în zonemaiferite (caresunt mai greu accesibilecercetàriiarheologice).Ne referimla luncaDunàrii, dar la ronàI. de çi munte,practic çi necercetate arheologic. Discontinuitateaculturalàdin secoleleVll-vru nu a fostcevaspecificpentru Duniireade Jos' lntreagaEuropâde Sud-Esta tecut atunci prin coeace bizantinologul D. A. Zalrythinos numea(referindu-sela Grecia)"marearupturà".În Greciq perioadadediscontinuitate .tradilia în istoricàa elenismului"estedatalà(conventional)între ooâ inscriptie anticà la Corinth) lunima çi 871-874(ridicareaprimelorbisericide epocàmedio-biàtina). oeclinul economic culçi fural, paupenzarc'a, încetareacirculafieimonetare,rnodificareahabitatuluiurban toateacestea seregàsesc çi în Grecia.Invaziileslavilor(cares-auinstalatmasivîn Grecia)nu explicâtotul. D. A' Zalrythinosatribuie aceastiidiscontinuitateculturalàcrizei generale fo,,,iis*co-romane, carea atinsapogeulatuncicândeconomialnchisàa lumii meditJraneene "a primit o grea loviturà din parteanoii thalassocrafii:ceaa Islamului. El propune o datà timloti.e p"r* sftirçitul çi Antichità1ii:abandonarca în fafa arabilora Alorandriii a" .etouflota bizantine septernbrie itz 642)t'' D" f"pL expansiunea arabàa contribuitla separarea Europeioccidentalede Bizanf,prin întreruperealegàturilor pe Mediterana.Do aceeâ,secololevII -VIII sunt o perioadàdo discontinuitate çi pentruOccidentullatinr2. In legàturàcu raportul mediu geognfic/spafiu de etnogeneâ,au fost formulaûe douà punctedevedereprincipale.Cel'tradi$onal" afirmâcàpoponrlrimâu s-aformatçi a supraviefuit doarln zonelemuntoase,saunumaipoteriûoriulfosælôrirovincii romane(nu çi in Munæniaçi Moldova)r3'Al doilea punct de vedoreadmite includelèazonelor de câmpie1n spaliul de _îilIF"Ineree2:ri3-r26. ..Dacia, secolului grm cronologia alv-lealaR Herholu, N.s.-,34,1990: i]_ez_r l 69.20g. e v' spiml,Realit$ianiceçipoliticeînMotdowmeridionalà n t"*tri" i-xa, nà*ai i' ,n*ricr, Iaçi,1e8s:
l49.Yezi çi R Pope,SCIVA 42, lggl,3-4: l g l-l g2 rollolinercu-F'erehe 1992:I 73. " Zelrythinor 1966:3OU3Z7. 12vezi celebracarte a lui H. Piremc, Mahonedgi CarctcelMarc (aarnçi în româneçte,Elucureçti, l99e - care dernonsûeazà rolul cuceririlor arabeîn rupereaoccidentului aeriizanl. ttYezi, din istoriografia mai veche,onctut 196t: 571-574,iar dinte istoricii din perioadapostbelicà,pe Deicoviciul96t: 83-9t.
196
coNcLUzII
O variantiia sasuslinecà, la câmpie,doarzoneleîmpàdwiteau putut constituiun etnogenezàra. mediu favorabilsupraviefuiriipopulafieiromanicers.Nu putemîmpàrtiiçiatitudineatrançantàa lui C. Daicoviciu, €F nu acceptiiprezenlapopulaliei rornaniceçi apoi româneçtiîn Câmpia Dunàrii, între secoleleVll- XII (çi careconsideràcàromanicii au supraviefuitexclusiv în Transilvaniaçi 1nzonelede dealçi de munte)'u.Auexistatçi la câmpiezonepropicesupraviefuirii autohtonilorsedentari(pàdurileçi bàlfile llunàrii); apoi, nu poatefi exclusàposibilitateaca unii romanicisàfi ràmasprintre slavi.Pohivit lui C. Daicoviciu,câmpiilear fi fost slavizateintegral în secolulaIVII-lea. Faptulcà,în secolulalVIIJeq teritoriul locuit derornanicia fost luat ln stlplnire de slavi estocert. Studiereatoponimiei aratii câ a existato slavizareprofundànu doar a Munteniei çi Moldovoi, ci çi a teriûoriuluifostei provincii romaneDaciari. O cercetareistoricà serioasànu poateignora aceastiisitualie (dupâcum nici nu o poateexagera).Tot atât de adevàratestecà, într-unfel sauîn altul,aceçtislaviausftirçitprin a fi asimilalidepopulafiaromâneascà. Asimilarea sauromânizareaslavilor nu se puteapeûecefoarteropede,adicàîn curzul secolelorVll-Vlll, açacum aupresupusunii cercetàtoritt,din simplulrnotiv càÉnà çi iaroareleliterareîi pomenesc pe slavii depe teritoriul Românieicape o entitatedistincti, pânàcel pulin în secolulal X-lea (în GestaHungarcnrm,în legàturàcu Transilvania).Lingviçtii au ajunsla concluziacà asimilarea s-adesfàçurat în secoleleIX-XII'?. Ce s-apetrecutpânàatunci? Cærcetàrile de istorie a limbii au aràtatcà limba mmânàa apàrutîn secoleleVIII-IX, ca un idiom deosebitdecelelaltelimbi romanicd0.În aceeaçiepocà,adicàprin secolulal lX-lea, a încçut çi pàtrunderea cuvintelorslavdt.Aceastaînseamnà cà,anterior,contacteledintreromanici qi slavi au fost sporadice,deçiaceçtiadin urmâseaçezaserà în teritoriul populatde romanici cu douà-treiveacuriîn urmii. Deci, a existato perioadàdestulde lungà în carecele douàetnii au Îràit relativ izolatc una de cealaltà.Explicaliapoatefi datii de faptul cà majoritateapopulaliei romaniceffiia în locuri mai izolate.La nordulDunârii, supraviefuirea populalieiautohtoneçi în zonelede câmpiea fost favorizatiideexistentaunor pâduriîntinse.Refugiereamajoritifii populaliei autohtoneromaniceîn zonelemai ferite a condusla o izolarea ei de populafiaslavàcare trâia la câmpig în locuri deschise.Abiadupàces-ainstaurato oarecarestabilitate,aceçtiromanici (devenifi între timp români) au revenit în locurile deschise,unde slavii ajunseseràmajoritari. Acolo underomanicii revenili din refugiu auajunssâcovârçoascà numàruIslavilor, aceçtiadin urmà au sffirçitprin a fi asimilatitt.Aq" s-aîntârnplatla nordul Dunàrii çi în unelezonede la sudulfluviului (în Dobrogea,deexemplu).Faptulcà,1nceledin urmà,slavii au fost asimilati de româniîn spafiulcarpato-dunàlean (spredeosebiredeceeaces-apetrecutln altepàrfi ale RomaOrientale) nità1ii lnseamnàcà"la un momentda! populafiaromâneascà a devenitpredominantil. Aceaslàcreçterede populafie s-a datoratçi deplasàrilorde Érupuri romanicedin zona dintre Dunfueçi Balcani,dar o contribuliea avut çi revenireadin zonelede refugiu. laReprezentatîn principal do Netor 1964:383-423. 15Coner1967:13-14;Giunæcu1976:13-16. 16lleicoviciu 196t: 95; Deicoviciu1971:I 87-195. rTPctrovici1943:233-277(în special265);Pctrovici 1959:G8; Ilorcdt 19t6: l0Gl07. rrZrherle l91l:285;Bârzu l9t0: 85;Tcodor 19t0:79; Teodor 19t1t22,47; Ihlincccu-Ferche 19t4: 1zl4145;Pctrel9t7: ll7. 'ePàtruf 1969223-29;Mlhiill 19t2: 57-66. 20Ivinescu l9t0: I 79-I 80; Rorctti 1986:322-323. 2rPitruf 1969:23-29;Mihiili 19E2:57-66. 22Pentrurolul factorului demograficîn asimilareaslavilor (sau"viceversa,a romanicilor), vezi Kumrtowcki 19792468470. 2Breudel1985:68.
coNcLuzII
rc7
Retragereele munte e mercat rpecilicul civilizafiei româneçti din evul mediu timpuriu. DttpàcumspuneaFernandBraudol,ln zoneleds muntealelumii rneditsrancenç s-adezvoftat un tip de civilizalie aparte,rudimentaràçi autarhicà."f)e obicei, muntoleesteo lume ln afara civilizatiei careesteoporaoraçelorçi a tinuturilor de çes.Istoria saconstàîn faptul de a nu avea o istorie, de a ràmâne,relativ frecven! izolat de marile curentecivilizatoarece se ràspândesc întretimp lncetul cu lncetul'z3.ln privinfa românilor,nemulfumim sàcitiim o singuràmârturie, edificatoare.Ea aparfinolui Luigi Ferdinando]vlanigli, autorulunei monumentalemonografii geografico-istorice,rezultatal investigafiilorpersonalefilcute la sfiirçitul secoluluial )il/Illea: 'lalahii locuiescmai bucuros1nmunfi, obicei care estefoarævechi la ei, càci acolo au fost alungalidepopoarelecaredominaupevremuri în Ungariaçi Transilvania fârà ca sàle fi fost cu putinfà,do atunci încoace,sà iasàde acolo çi sàtrâiascàalfundeva"21. Retragereala munte(sauln alte zonederefugiu) nu trebuiosupralicitatà"càci nu estede conceputca toli locuitorii de la câmpie(carecultivau pâmântul)sI fi fugit din caleaslavilor. Estefoarteprobabilcao partedintreace$i romanicisàfi ràmasprintre slavi.Ei nu au rcIrrezentat Însàelementuldin carea renàscutromanitateaîn regiunilede câmpiede la Dunàreade Jos. Î"çg"gem continuitetea populefiei ro.*L" le llunùee de Jos çi în lntreage PeninsdiBslcrnicl cepeo suprrviefuheeeiln enumitclocur{din f,ecarercgiuneaspafiului de etnogenezl' cpefiu care seltrtindee din nordul Transilveniei çi Moldovei pânâ 1nMoolt Belcani. Dupa cum foarte bine obsena recentNeaguDjuvara, "din populaliile rornanints a râmascâteceva1nfiecaredintre locurile undeseaflau'z5.Acelaçiistoric subliniaçi rolul jucat în rsromanizarea câmpiilordecàtreaceiromanicirevenili din locurile derefugiu26,locuri carcs-au aflat nu numai la munte,ci çi la câmpie.Românii,ieçi1idin izolare,din adàposturileoferite de pàduriledin zoneleînalte,^dela câmpieori din luncaDunàrii, s-auamestecatcu populafiaslavà çi slavizatiide la câmpie.În aceavreme,limba românàera doja forrratà. Dacàne referim la spaliul dintre CarpatiiMeridionali, Munçii Balcani çi tvlareaNeagrà, în ansamblulsàu,atuncitrebuiesàadmitemcà ln secoleleVII-VIIJ a intervenito discontinuitate culturalàçi etnicà. lnsà, în interiorul acestuispaliu au existatmicroregiuni de consetvare a populefiei romenlce, caneau devenitulterior nucleelccxpensiunii românilor în teritoriul carc odinioaràera în lntregimeromanic. Potrivit cercetàrilorde lingvisticâ istoricà, au existattrçi mari nuclee(vetre)de etnogeneâromâneascà: MunfiiApuseni, zonadintre Timoc qi Moravaçi valeaDunàrii, între Teleormançi Cernavoda(pe arnbelemaluri ale fluviului). Din acesûe vetre s-auràspânditromânii pe cuprinsulîntegului teritoriu care fuseseocupatde slavi ln secolulal VII-lea, reromanizându-I27. În unele zone,rsromanizareaa reuçi! dar în altele, nu (în câmpia dinte llun&e çi Balcani).Fenomenulrevenirii în zoneledeschises-arcpetatperiodic, panein secolulal XfV-lea, cândau fost asimilateràmàçi{elepopulatiilor tiircice instalateîn Muntenia. Continuitetea romrnicô la Dunàree de Jos r hscmnetr in aceleçitimp, çi discontirnitrte. Mai prccis,au fost mai mufts discontinuitàliîn tipul de civilizafie, în habitat,1nmodul de viatà. Preful plàtit în schimbul rupreviefuirii Îtr izolere a fost lntâmierea organizàrii drtelc çi bisericqti. Evolutia viitoare a societiilii medievalerornâneçtia fost marcatàde tot acestçir de discontinuitilfi, inexistentîn istoria popoarelorromaniceapusenc.
'Apud Conce1967:I l. 2aDjuvrre1991:63. 25Ibidem:64. 2?GrmiBlcstrsg 1940;Rcichcnkron 1963:75-77;Arrinte 1966:27-28;Lozoven1959:22ù-223.
usrA Frcunlt.on
I - Teritoriul studiat(p. 9). 2 - ceramicâlucratàcu mânade la Beroe(dupàvârceanu, Barnea1975:fig. 4/ 4,5)(p- i2 -
Éer(dupàpopovi{tms',nâr. ng.6 n--:.p. lrrl"*"ulocalàlucratàcumânadinzonaro4ilorde 4 - ceramici localàlucratàcu mânade la veliki Gradac (dupnJankovié 1974: 92, frg.2) (p. 33, 5 ' ceramicàlocalâlucratii la roataînceati de la veliki G;ad; (dupàJankovié tnn:'it,6e tl {.F il _ secolul alvll-lea
lucratiilaroataînceasdeh ùlèsnicaloupaJa*ovie l era er. fig
l;-iiffirîdin l;ilir#
laroatalncealà delaslatinska Reka(dupà Jovanovié, Koraé,Jankovié1916:399,fig. I e
8 - ceramicàlucratjila roatarapidàdin cultura,ciurel(dupà llolineccu-Ferthe 1974:72, frg. 63,r, 92. fig.97;Ilolineccu-Ferche l9t4: 134,fig. l0l 4,6tp.àOl 9- Ceramicâ detip Hinog(dupaI. narnt 196ô:È, ng. Z lty. ûr. 10- Catarame derip (dupâpetrefgS?:fig. tigc, igOc,193)(p. 39 lucidava ). l1 - Aplicedetip sucidarn(dupàpetrel9t7: fig. igs", 2(ili iôogl (p.4l). 12- Cararame dctin TeodolD9l; û. j/ I ,4) @.42). _(dupn l3 - catarama detip lal.ona-Hisûia Boly-zelovce deu nazaeha(dupâFîedhr t99i:466,Taf 5gl I l) (p.43 ). 14- catarama derip Naryhanâny derasàratayd*; (dupàlbrer 1992:Abb.6/B) u). @. pr[pa l5 - Catarame detip (dupàTeodort99t: fig.Sl f O,i f 1'1p.+ey 16- Catarame detip Syracusa (dupàTeodort99I: fig. it ti, iOS$.45). 17- cerceicupandantiv stelatajurat(dupapetre r9i7: z39i;iâoo, r98r: fig. gl 4) {p.46 ). 18- Cercei stelafi ègrrrri"
1a.rpa ryrgll "o T:dgl issi, ûs sr ta, 16,17) ta.47). Ie - cercellunurar de Fiedlei tssz: leup' ,i,;a{ie/ l5 (p.4B). ?.c&lita 20- cerceidetip ciorchiy Tiropu, s.btu:l?1, i;8, fi;. sna_23,27-30)(p. f9r* 48). 21- FihrladisitaràderaBrebeni (ouperôd or r992:ng.+iiiô. sol. 22' Fibuladigirarà delacoçoveoi taup"Teodorteez:i,g.r.ltîrn. ,or. 23- Fibuladigiratà deraFerigite laupareodorr99z:frgr'ti4itn.ttl. 24- Fibuladisitatà delaHisrria0) (àupa perrc1965:6i, ng.iitp. Srl. 2s- Fibulàdisitatàde rraont"À(duqàTeodo I iigîiÉs. 3t 3) @. s2). la là.rara 26- Fibuladigirarà delaAdamcrisi (dupd i*àor r'z: fig.ôi ijo. slr. 27- Fibuladigitatâdela Dervent r 1992: lAupaTeoao ng.? :l fp.S+1. 28- Fibuladisiratâ dela DesalOupe teoaor1992:ng.iltl fp.î+1. 29- Fibuladigiratii deraràrcaçete lauperbodorrryî: ng.iiiitn. trl. 30- Fibuladisitatà Uifril U (dupa'peire t95S:276,ngîl fn.ljl aela
il ;t#i$iate
capul Dolojman (dupà M.rvrinu.riÀaamsteanu, scrvA31,1e80, 2:3r5,
32'Fibula digiratàderaI-àuni(dupdreodor r99z:fig. 3/ s) 0r.56).
disiratà orlear (dupe Ttdor re92:ne. 13- Fibula r/il(p.iij.'
34- Fibrula disitarà OT* I lAupa Teodor1992: Ig. y;i(p. ô. 35- Fihlë digiratà dela.piarra Érecà1ei fiupar*ao r l99z:frg.6 0) (p.5B). 36- Scherna evolufiei principalelor tipuriOonUute Aigii"r.fp Eii.
200 37 - Ràspândireafitulelor digiratedin secolulal VIJea (p. 64). 38 - Ràspândireafibulelor digitatetârzii (sËrçitul sec.al Vl-loa, prima trcime a sec.al VIIJea) (p. 66). 39 - Monedeledescoperite în oltenia, Munteniaçi sudulMoldovei(56s-600)(p. 69). 40 ' Situafiastatisticàa monedelordescoperiteln Muntenia,Oltenia zudul iWoldovei(565-600) çi ftr. 70). 41 - Numàru|denummia/ zonâ,(firà tezaure)(p. Zl). 42 - NumàruldenummiaI zonâ(inclusivtezaurele)(p. 7l). 43 - RËspfudirea monedelordatatelntrre565-600în Muntenia,Oltenia sudulMoldovoi çi @,72). 44 - Circulafia monetaràîn Muntcnia,Olteniaçi sudulMoldovei. NumàruIde nummial an (p. 73). 45 - Monodelcde bronz din secoleleVII -VIII descopcriteîn Oltenia,Muntenia sudul fr4ôtOovei çi 6. 74). 46 - Monedelede b'ronzdescoperite în Dobnogea (523-617)(I,. 76-g2). 47 - circulafia monetaràln Dobrogea(s73-617l,Numàrulde monedepe ur (p. s3). 48 - circulafia monetarÈ1nDobrogea(s73-6r7).Numârulde nummiaTan 1p.t+y.' 49 - Coeficientvlnummialande domnie(Dobrrogea) (p. g5). 50 - Comparafielntro cele douàzonestudiate(nummial an) (p. g6). 5l - Monedelede bronzdin perioada612-g00,descoperite to uobnog""(p. g7). Mgnedode aur çi argint din secoleleVII-VIII (Dobrogea,Oltenia,fvfunteni4 (p. gS). l] 53 - sfârçitul fazeiurbanea unor oraçedin provinciile ae ta punareade Jos rôo). 1p. 54 - Necropoledin prima fazÀaculturii Dridu (p. 126). 55- Cronologiadistnrgerii fortificagiilor de pe lines fB. ft}). 56- cataramadin mormântulde la Târgçor(dupÉlliaconu 1962: 167, fig. zlz) @. ls3). 57- Piesede origineavaràdin necropolelede la lzvoru Sultana(dupàMitrea lgtE: 130,pl. 71 6Ll3; çi 134,Pl. 13/l0/.l4; Mitrea t9t9: 20B,Abb.4S/3C!rtt) 156). 0,. 58'Posibile centrede puterein oltenia ln secolulal vII-là (p. 165). 59- ceramicàslavàde rip l(orceak(dupâTeodor t972231, fig. 2) (p. 169). 60- c€ramicà slavâde rip ponkovka(dupdreodor l9it2:33, fig. +irp. rog).
ABNEVIEnI AArch: AARMSI: AIIAC: AIIAI: AM: AMN: Anc. Bulg: AP: APol: Arh: BB: BBA: BBA 21:
'âcta ArchaeologicaAcademiaeScientiarum Hungaricae,,, Budapest "AnaleleAcademieiRomâne.Msmoriilo secfiunii-Istorice;,Bucureçti "Anuarul Institutului de Istorie Arûeologir;,, CluS_N"["" çi "r{nuanrl lnstitutului de Istoris 1çi arùoologie) A. D. xeno1nr,,, Iaçi "Arheologia Moldovei',, Iaçi ' M_useiNapocensis",Cluj-Napoca .Acta AncientBulgaria Paperspesented tà the Internationat synposiun on the Ancient History and Archaeologtof Burgaria,ed. de A. G. pourd,-îut z, Nottingham,l9g3 "Archaeologiapolona,', Varçovia "Archeologiapolski", Varçovia "Archeologija", Sofia "Byzantinobulgarica",Sofia "Berliner Bpantinische Arbeiten", Berlin Antike und Mittelarter ans Bulgarien, hrsg.von v. Beswriev, J. Innscher (BBA, 2l), Berlin, 1960
BBA 47:
studien !ury.7' Jh. in Byanz. Prcblemeder HerausbildungdesFeudalismus(BBA, 47),Berlin,1976 BBA 4t: Byanz in 7' Jh. (Jntersuchungen zur Herausbildung desFeudalisnus(BBA, 4g), Bcrlin, l97g BBA 50 : Besonderheiten der byantinischenFandalenni,c\nq. !i;1e sammlungvon Beitr?igen zu den .friihen,hhrhunderten (BEA 50),Berlin,l9g3 BBA 51: Studienzumg.undg. Jh. in Byo* (BBA it), nodin, tqgr BCMI:'Burotinul comisiuniiMonumentetortrtori#, Bucureçri "Byzantinische Forschungen,,, Amsterdam !F, ..Bulgarian HistoricalReiief,, Sofia !-ry' EMI: "BuletinulMonumentelor Istorice,,,Bucureçti BS: "BalkanSfudies",Thessaloniki BSH: "Bulletinde la sectionHistoriquode l'AcadémieRoumaine,,, Bucureçti ..Balcanoslavica", ESI prilep.Beograd BSNR:'Buretinur SocietifiiNumisrnaticoRomân€,,,Bucureçti Eucu_re$i:"Bucu*çti. Matorialede istorie muzeograhJf bu.urçti çi D5t:dl: praha "Byzantinoslavica,', ÉL: "Byzantinische Zeitschrift",Mûnchen cA: 'cercetiiri arheologice-, MuzeulNafionarde Istorio,Bucureçti crrièin Graillr:caiëin GradIL Le quartier sud-ouest de la ville haute,La g. Bavaut,v Kondié, J'M.Spieser, Belgrade'Rome, 1990('Colledionde_l'Ecolen roçui*uo, Rome,,,75) CIAS I: I Miedzynar-odowy Kongres Archeologii Slowiansflej= In CongrèsInternational d'ArchLorosle (varsovie, 1965) , 7 var..,varçovia,1966-1970 crAs rI: Berichteiiber den^vave II Internationat",tçisr"u ii, ttonitrne Archtiologie@erlin, 1970), 3 vol., Berlin,1973 cIAs III: Rappor*-duW Congresinternational d'Archéologie,stave @ratislava,tgTs),2vo;., Bratislava, 1979 CIIB
XIY:Actes du )(Iy" CongrèsInternational des Êndes Byantines @ucarest,l97l), 3 vol., Bucureçti,1974-1976 CIEB W: Actes du Xv. CongrèsInternatianal des ÉtudesByantines (Athènes, 1976), Athena, I 980
242 CISPYII: CISPVIII: CISP XII: CPF: DAW: DieVôIker: Ilobrudla: IX)P: DR: EB: EH: FIIDR: IAI: Iatrus:
IR: Izv. Varna: .IÔB: Limec XIV: MCA: MGH: MN: RE: Relationc:
BIBLIOGRÀFIE
A:tes du YIF CongrèsInternational des SciencesPréhistoriques prcto-historeues et (Praga,1966),3 vol., praga,l97l du YIIF Congès International desSciencesPréhistoriqueset prcto-historiques lae: @eograd,l97l),3 vol., Beograd,1973 du )oF Congrè*International des SciencesPréhistortqueset prcto-historiques {:tes (Bratislava, l-7 sept.lggl),4 vol.,Bntislava,1993 "CahiersdesPortesde Fed', Beograd 'tstorreichischenAlcademiedeiwissenschafren.Philosophisch-historische Klasse. Denschriften",'Iilien Die kilker sdidostanopasin 6. bis g. ,Iahrhundm,hrsg. von B. Hlinsel, Miinchen, 1 987 Dobrudàa.Etudesethno-anrtweiles.Recaeild' articres,sofia, l 9g7 "DumbartonOaks papers",f,)umbartonOaks,Washington "Dacor0mania",Cluj, Sibiu "EfudesBalkaniques",Sofia "EfudesHistoriques",Soûa FontesHistoriaeDaco'Romanae, Bucureçti,vol. II (1920),ru (1975),rv (rgs2) "Izvestija naArheologiceskijaInstitut na BàlgankataakaJemija", sofia spiitantike Beî$tigungundfiihmwaatertiitte ltas'Kriûna. iuaung an der untercn I, Berlin, 1979;vol. it, g..lin, lgg2,vol. III, Berlin, 19g6,vol. V, Berlin, #;î,vol.
Istoria României,vol.I, Bucureçti,1960 "Izvestija na narodnijaMuæj-, Vama 'Tahrbuchder ôsteneichischenByzantinistik,, Vr/ien Aken des14. knmalioyary Linieskon.'ess19g6 in carnuntum,wien, 1990,vol. 2 'Materiale çi cercetàriarteologicc", BuÀueçti MonumentaGermaniaeHistortco *Muzeul Na{ional., Bucureçti Real'Encylopèidieder crassischen artertumswissewchaf,stuttgart Relotiotubetweenthe autochtonous popurationoni rn'ùiioiàry roprrtotions on the Tenitory of Romania,Bucureçti,lgTS RESEE: "RevuedesEtudesSudjEI Euroffennes,,,Bucurrçti RIISEE: Historiquedu Sud-EstEuropéen,,Bucureçti ..|.ry" RI: "Rwista de istorie", Bucure$i RM: "RevistaMuzoclort',Bucureçli RRII: "RerrueRoumained'Histoirc", Bucureçt SB: "Sfudia Balcanica",Sofia *Sfudii SC: clasice,',Bucureçti scrv(A): *studii çi cercetàride istorievecre (çi arrreorogie).., Bucureçti *Studii SCN: çi cercetàride numismatica'fnucuroçti SIA: "SlovenskéArcheolôgia",Bratslava SlAnt: "Slavia .Antiqua",Warszawa-poznan SlavJaniete: slavianietei sedizewn nnrskiiet suietYHil vek(I^esslæ,e,s et le mondemëditermnéen), Sofia,1973 *Stidost-Forschungcn", SOF: Miinchen Spâtantike: spiitantikeund friir'byy!"ische Kitar Bulgarienszwischenorient undo bident,trsg. von R Pillinger,Wien, 19g6 Tropaeum: fiopaanm Traiani, vol. I. cetatea,coord.de Ion Barnea,v.ùsvt Bucureçti,I979 ZfA: 'Zeitschrift fiirArchiiologe,',Beiiin ZRVI: 'Zbornik RadovaVizantoloikog Instituta,,, Beograd
BTBLIOGBAFIE
3i3
BIBLTOGNAFTE Agath.: C'Porf.:
Evegr.: Joh.Blcl.: Joh'Nlk.:
Jord.: Men.:
AgathlaeMyrinæl Hisnriarwntibrt quhque,rcc.R Keynd6ll,Berctini, 1967(FIDR II: 476-481) Conrtantlne Porphyrcgenitus, De AdministrandoImperio, vol. I. (ed-, tradG. Morrvcsih R.J.H. Jenkins),Washington, 1967;vol.Il,Contnentæxt(Êd R J. 11 -Icûtins; London,19021=FHDR II: 657-669) The Ecclesiastical Hisnry of Evegir.lls, withtho scholia,cd.byJ. Bidez,L. parmearier, London, 1898(= FHDR ll:525-529) Johonæ Bidatstsis Chrcnica,ed.Th. Mommsen,îo MGH. Auctorcs Antiquissimi, vol. XI, Berolini, lB94 ZA7-220 Chrcniquede leoq évêquede Nilciou,ed H. Zotenberg,in'T.Iotices et exhaits des manusctitsde la Bibliothèquenationaleet auùesbibliothèques",vol. 24, l, paris, lgg3: 125-609 ,, l Jordanec, De origine actiktsque Getaram,eo. rh.tMommréo, in MGH. Autorcs Antiquissimi, vol. V/I, Bsnslini,lBB2 1=FIIDR II:4ll43l)
Menrnder,Excerpta delqationibtu,ed c. DeBoor,Berolini,19031=FHDRrI: 50gs23)
Nik:
Nikephori Arhlepiccopl conrtantinopolltanl apuaio Historica, ed. c. De Boor, Lipsiae, 18801=FIIDR Il 624-629) Peuf IXac.: Pauli l)lacoalHisnrialnngobatdontm,lnMGï. ScriptorcsRerw Langobodicantm et ltalicarum, sec,II/-IX,ed" L. Bethmann,G. waitz, Hannoner,lgTg: l2_lg7 Proc.,BG: Pmcopii Caesariencle, De Bello Gothico,ed"G. Wilth, Operaomnia,vol. II, ;1;,ipag, 1963;trad. rom.: Procopiur din Clecarea, Ràzboiulcu goSii,ûad. H. Mihàescu, Bucureçti,1963(= FHDR II:433457) hoc., De Aed': Pmcopii Caecarien$a, De Aedificiis,€d.G. Wirtll Opro omnia,vol. W, I*ipzig, 1961,; tad. rom.: G. Popa-Ltttcanu, Izvoarcle IstorûeiRomânilor,vol. XV, Bucgleçti, telg (= FHDn II:458475) Theoph.: TheophanecConfercor,Chrcnographia,edC.Do Boor,Iæipaig,l883(FHDRII: 59G, 623) TLS.: Theophylacti Slmocattae Historiae,ed"c. De Boor - p. wirth, Stuttgart, 1972;nzd. rclm. = Teofilect slmocets, Isbrte bizantinà, tad" H. Mihëescu,Bucureçti, l9g5 1: FHDR II: 530-551)
i
Alùcfub R 1969: Geschichteder Hunnen,vol. I-V ad. a2-a,Berlin Argelov, D. 19t0: Die Entstehungdesktlgarischenyolkcs, Berlin -t4elovq S., Penéev,V. 19t9: Un trësor d'argentde Silistra,Adl,31, 2: 38-43 -lrtrmonoy, M.I. 1973:slawenund Bulgarcnim Dnepgebtet,CLASII, vol. 3: 143-145 Arrinte' V. 1966:lornwrea linbii çipoporului rcnh în lwnina cercetffilor rccqtfe,".r{nuardelingvistica çi istorielitsrarÈ",Iaçi, 12: 13-32
2A4
BIBLIOGRÀFIE
Avenarius,A. 1974:Die Awarcnin Eurcpa, Bratislava 7.Jh., în Avenariug A. 1975: Awarischeûberfolle und die byantinische Prcvinzenam Balkan im CIEB XlV, vol. 2: 299'305 und Byanz im 7. Jh', 'BuÇovtrvo", Avenerlur, A. 19t5: Die KonsolidienrngdesAwatenffitaganates 13,2: l0l 9-1032 Thessaloniki, bis zutrt B{lint, C. l9t9: Die Archiiologieder Stepp, SteppewtilkerzwisclrcnYolgawd Donau votn 6. I 0.,hhrhwdert, \Mien'Kôln SCIVA' Baracchi, S. 1977:Obsenalii Nupno neoopolelor din epocafaddà timpurie din Dobrcgea' 28, 3:403417
LesiègedeConstantinopleparlesAvarsetlesslsvesen626,"Byzantion",24,2:371BartslérF.1954: 395 Bericfé, F. 1956:CarFofu (602-610)i poduna,saAvarc-slotvni(DeAvarc-Sovisin Phocæimperatoris 73-88 aetate),ZRY[,4: Barnea,A. t9792SectorulA çiWa PrincipalisB-C, în vol. Topaeum:19'93 BarnearA. 1984:DinogetiaIIL Prccizàriaonologice,'?eucÊ",9:339'346,698-700 Barnea,A. 19t6: SiSrlidqi inscripliidin Dobrcgea(sec'W'W e.n./,SCIVd 37,2:134-l4O Barnea,A. l9{NzEinige Bemerhtngenntr ChronologiedesLimesan der unterenDonauin spiitrômischerZeit, 'Tlacia,N.S.", 34:283'2X) Barneg A. l99l: La DobtoudjaauxM-YI? sièclesz.â.,ln A. Sucweanu,A. Barnea,La Dobrcudia romaine,Bucarsl: L54'317 Barnea,I. 1960:Datenoi desprcAxioportr,SCIV I l, 1: 69-78 Banea, I. 1966: Noi sigitii bizantinela Danhea de'Ios,SCry fi ,2: 277'291 Bamea, I. 196t: PerioadaDominatului(sec.IY-Yil), în R. Vulpe, I. Barnea, Din istoriaDobrcgei,vol. Il (Romaniila Dunàteade Jos), Bucureçti:369'556 Bamea, I. 1969: Plombsbyantins de la collectionMichel C. Soutzo,RESEE,7,l: 2l-33 Banea, I. 1971:I. Barneg Çt. Çteflneccu, Din istoria Dobrcgei,vol. III @izontini,rcmâni çi bulgari la htnàrea de,Ios),Bucurcçti:7'335 Barnea,I.1979: Açezarcageogaficà.Numele.Istoriatl cercetàrilor;Concluzii,lnTopaeum: 13'34, 227-231 Bamear I. 19t1: Sceau de ConstantinIY empereurde Blzance, fiouvé à Durostorurt, RRH, 20,4 : 625-628 Barneg I. 19t5: Sisilii bizantineineditedin Dobrcgea(Il),'?.ontica", l8: 235-248 Banea,I. 1990:SrgtTrtbizantineineditedin Dobrcgea(Il),"Pontrct',23:315-333 Bamear I. 1991: Noi date despe Mitropolia Tbmisului,'?ontica", 24 277'282 Barneg I., BarnearA. 19t4: Sàpàturilede salvateilela Noviodurum,'?euce", 9: 97-105,503'518 Brumann, V. H. 19t0: Obsenalii topo-stratigrafrceasupra loanrii de la fioesmis (cosetelel-40), "Peuc€",8:159-196 BSH, l3z lO-22 B[nercu, N. 1927:La dominationbymtine surles régionsdu Bas-Danuôe, Bineccu, N. 195t: Oglos- OSlu- le prémier habitatile la Horte d'Aspontchdaw le région deDanube, "BYzantion",28 43340 Bârzu, L. 19t0: La continuitédela uéation matérielleet spirituelledupanplercumain surle territahe de l' ancienneDacie,Bucure$i BejanrA. 1976:Un ateliermetalutgicdin sec.YI e.n.de la Drcbeta-TurnuSeverin,AldN,t3:257-278 Berclu, D. çi I. 1937: Antichità1imedianle din Oltenda,BCMI, 30, nr. 92:72'83
BTBLTOCRAFTE
:,5
Belevliev, V. 1962: Zur GeographieNordost-Bulgariensin der Spiitantike und im Minelalrer. "LinguistiqueBalkanique",Sofia,4: 57-g0 Belevllev,V. 1963:Die potobulgarischenInschrifien (BBA, 23), Berlin BeIevliw, V. 1965:Prctobulgarische huchrifi auf einer Silberschale,"Byzantion,', 35, l: l-9 Bdwliw, V. 1966:Les cith antiquesen Mésieet en Thraceet leur sortà l'époque du Hant Moyn Age,EB, 5: 207-220 Be[evHw,V. 1971a: Die Feldziigedes Kaisersl(owtantin Y gegendie Bulgarcn,EB, 7 ,3: S-L7 Be5evliw,V. lWl b: Die BerichtedesTheophanes und Nikephorcsiiber die Thrcnwirrenin Bulgorien, JôB,zoi 67-82 Belevllw, Y.lfil4: Extrcma Minoris Scythiae,în vol. In MemoriamC, Daicoviciu,Claj: 35-37 Bialekovt, D. 1973:Beziehungen nischen Mittelasienund demKarpatenbecken in 6.-g..fr., în C1AS II, vol. 2:321-330 Bobi' V l9tl: Contribulii la rcpertoriul arheologicatjud, Yrancea(Doveziale continuitàlii de locuhe din sec.II-WU, *Studii çi comunicàri.MuzoulJudofean VrancÊa",Focçani,4: g7-l41 Bogdan-Cidnicfu,I.rBarnearA.lltg:Stratigmfa; Ceramicaçifuscoperirimhwûe,lnvol.Tropaeum: 35-45,t77-226 Bogdan-Citàniciu, I., Mirgineanu-Cârstoiu, M. 1979:Sectorul D. poarta de est la sud de Wa Principalis,în vol. Ttopaanm:95-l0Z Bonev,C. 19t3: LesAnteset B)zance,EB,19,3: 109-120 Boroneanf,V, StângàoI' 197t: Cercetàile privindsecolulal W-leo dela Ostrcwl Marc, com. Gogoçu, din zonahidrccenÛalei"porrile deFier II",*Drobeta", 3: g7-107 Borilov, I. 1975: Kùm istoriéeskatageografrja na sseenozopadnogo Ôernomorije (au sujet de la géographiehisnrique de la région nordouestde la Mer Noirc),I;.vama'i l l (26): 27-36 Brrudel, E l9t5: Mediteranaçi lumeamediteraneanàîn epocatui Filip al ll-lea,vol. I, Bucureçti Britianno G. I. 19tB s: MareaNeagrà.De la originipânà la cacerhea otornand,2vol., ed. de V Spinei,Bucurcçti Britianu, G. I. 19ts b: o enigmàçi un miracol istoric:popotul tomân,Bucurcçti Brtzeanu,s. 1976:De la poputaliarcmanizatàla "vlahii" balcanici,Rl, 29, z: 2rl-222 Bnzeanu, S. 19tl: Grccset Thraco'Romaiwau Bos-Danubesous le règne du TsarBoris-Michel, RESEE,19,4: 643-651 &ezeanu, S. l9t4: "La Bulgaried'au4elà de I'Ister" à la lumiùe dessources écritesmëdiévales,Eï, 20,4: l2l-l3S Brczeanu,s. l9t6: "Romsifi,s"et "Barbares"dans lesBalknw auylY siècle à la lumièrc des,,Mimcles de saintDémetritu". commentonpant devenir1,,'anrtre,,,RESEE, 24,2: 127-l3z Ërtzeenu,s. 1991:L. Bârzu, s. Brczeanu, originea continuitatea rcmânilon çi Arheologieçi traditie istoricà,Bucureçti:l4-gl, Z3Z_3S| lrowning R 1975:Byantium and Bulgaria: A CompamtiveStudy acnass the Early Medieval Frcnrler, Berkeley-l,osAngeles Dmrning R lgtt: Blzantinesin Bulgaria - Late & - Earty I Centuries, în vol. Studieson the S,avoByantine andWest-EwopeanMiddle Ages.In Memoriamlvan Dujëæ, Sofia: 32-36 hlociu, o. 1979:Folclorulde iarnà,ziorile poeziapàstorcascà,Bucureçti çi hoeriu, v'M' 1986: Ràspândheamonedelordin secoleleYI-YI în teritoriile carpato- dundrene,
BSNR,Lxxul-Lxxx, 1983-19g5 (19g6), nr.l3l-133:tgg-z3s
Dmoi' M' 196t: Un tezaur de monedeqi obiecte depodoabd din secolul al yIIJea descoperitîn
206
BrBLrocBÀFrE
comunaPriseaca, Slatina,*Studii çi comunicàri.Istorie-$tiin{eleNattuii", Piteçti, 1: 97-tO4 Cankova-Petkova'G. 196t: Sur l'établissement des tribusslm,esau suddu Danube,EH,4: 143-166 Cankova-PetkoverG. 1970:L'etablissementdes Slmes et des Prctobulgorcsen Bulgarie de Nord-Est actaelleel le sort de cettainesvîllesiveraines du Danube,EH, 5: 219-239 Ceplden, Th. 1927: Româniinomazi. Studiudin viala rcmânilor din sudul Penùsulei Balcanice,DR. rv | | (1924-1926):I 83-352 Capldan, Th. 1936:Romanitateabalcanicà('Discursuri de recepfie",LX\[I), Bucuregi Charanls, P. 1959:Ethnic Changesin theByantine Empircin theSæenthCennry, DOP,13: 2544 Cbaranig P.1fi6: The Slæs,B1zættiumand the Historical Signifconceof the First Bulgarian Kingd o m,B S ,17,l:5-24 Chiriac, C. 1991:Despe tezautelemonetatebizantinedin secoleleWI-X de la estçi sud de Carpali, '?ontica", 24:373-378 chiriac, c. 1993:Eryedilia cvarà din 578-579çi aidenla numi.smaticà, AM, 16: l9l-203 Chrycog E', 1972-t973: Zur Griindung des ersten bulgartschenStaates,'Cyrillomothodianum", Thessaloniki,2:7-13 Chryror, E. 1987:Die NordgenzedesbyantinischenReiches im 6. bis8.Jh.,1nDie Yiilker:2740 ëmncm, z,1975: Frauewchmuckausdem7.-8.Jh. im Karpatenbeckcn, slA, 25, l: 63-96 clrjan, c. 1968: cimitirul fardal-timptriu de la Gîrli1a-osfiov(I),"pottrca",l: 4o942s Clrjan, C. 1!)69:Necrcpolade epocdfandd-timprie de ta Gîrli1a-Osfiou.Sâpàtarileefectuateîn onul I 969,"Pontica",2: t I I -l 32 Cftian' C. 1971:Ceramicabàçtinaqàdin sec.YI-YII e.n.descoperitdlaTbmis,'?ontica",4: 339-348 Coja, M. 1972:Cercefirt noi în açaarca geco-rcmandde la CoputDalojnan-Argamum(?), BMI, 4! , 3:3342 Coja' M. lll7: Cuptoarcanticedescopriteîn raza cetà1iidepe CapulDolojman,"Peuce",6: 163-179 ComÇarM. 1960 a: Die Mgari.sche Henschalt nôdlich der hnaa wiihtend des IX und X. Jh. im .Dacia,N.S.", Lichte der archiiologischen Forschungea, 4: 3gS42Z Comçq M. 1960b: ^Slaw'l', în tR: 728-755 comçq M. 1961:Douàlîfule digitatedescoperiteînortenia,scry 12, l: 105-107 ComÇarM. 196t a: ,SurI'origine et l'éwlution de la civilisationde ta population tomaneet ensaite proto'rcumaineaux YF-X sièclessurle tenitoirc de la Roumanie,"Dacia,N.S.", 12: 355-380 comça' M. 1968b: I,'inlVv"ncetoumaineprcvinciale surla civilisationslave,à l'époquede laformationdes Etats,"Romanoslavica", 16: 447460 Comça,M. 1970: Contributionà la questionde la pnétration des Slavesau sud du Danubedarant les Y("-WFs. d'apràsquelquesdannéesarchéologiques de la Dobrcudja,ClAs I, vol. 3: 322-330 Comçq M. 1971:Quelryesdonnéescorrcernantlesrapportsdesterritoirp-s rcil4mubiew avecBlzance auxYF-YIFsiècles(Pendants d'orcilleenforrned'étoile),RESEE, 9,3:377-390 Comça NI.1972: Dhectionset étapesde la pnëtration desSlavesversla Péniwule Balkaniqueaux Yf''YIF siècles(avecun rqard $cial surle tenitoite de la Roumanie),BSl,i: 9-28 Comçq M. 1973* Die Slav,enim karyatisch-donauliindischen Raumim 6.-7.Jh.,ZfA,1,2: 197-22g Comç8, M. 1973 b: Unelecowideralii cu privirc la originea apartenenlaetnicà a complexelorcu çi fibule "digitate" de tip Gmbaç gud. Atba)-coqoveni(iud.hlj),.Apulunri', ll:259272
BIBLIoGnÀFIE Comçq llltn4a;
2O7
UneleconsidemliipriindsitualiadelaDtmheadeJosînsecolelem-W,'Apulurn", 12:300-318 ...:,. ., , Comçg ll[. t974b: Uneledateanprivirc la Bætanl deudîn sec.IY-ltil,1nvol. In,Martfiriam Constantki Daicoviciu,Cluj:85-97 : :, .. Comçe M. 1975 e: Sacio-EconomicOtganizationof the Daco-Ronanic and StavPoputation on tk Lower Danubedurtng the 6ù- # Centuries,lnRelations:17l-2C0 Comç& M. 1975b: Uneledatepriind agezsreadin sec.W-W de la Radovanu,jud. Ilfov, MN, 2. 335341 Comç& M. 197t t: Cultam materidlà vechercmâneascà(Açezdriledin secoleleWI-X de la,BucovPloieçti),Bucureçti ComÇerM. 1978 b: Lesformations politiques(cnhats de vallée) du YP siècle sur le territoire de la Roumanie,în"Pracei materialy.MuæumArcheologicanego i Elnograficznegow I-dzi. SeriaArcheologiczne", 25: 109-ll7 Comçt M. 1979:Cemmicàalanicàdin sec.al YII-lea descoperitàîn cençry|Dobrcgei,'?ontica", 12: 15 1 - 156 Comçq M. 19t2: ÔstlicheElenente im Katpaten-BalkanRoumenim 7.-8. în vol. Beitrâge zur (Jr"Ii. und Friihgeschichte,ll, Berlin: I l -40 ComçarM. 19t4: BemerhtngendiberdieBæiehungen zwischenden'Awaren undSlawenim 6.-7.Jh.,1n vol. Interahionm des mitteleurcpiiischen Slowenund andercEthnika im 6.-10. Jh., Nitra:63-74 Comça,M. 1986:Nouvellesdonnéesrclativesà la marchedes SlarnsversIa PéninsuleBalkaniqueà traversle bassinde la TtszaauxVF-YIF siècles,în vol. MélangesBolka Babië, Prilep: 273-276 Comça,M. l'9t7: SlmvenundAwarcnaufrumiinischenBoden,ihrc Beziehungen zu der bodenstcindigen rcmanischenund spiitercnfriiktmèkischen Bqiilkerung, în Die Viilker: 219-230 Comçe'M. 19t9: Betmchtungeniiber dasDiadem vonBëlteni in Zusammenhang mit den Eteignissen der,hhrc 670/680,în vol. Prcbleminqprabàlgarskataistorija i htltura, Sofia:77-86 Conea,l.1967: Cuprivirc la "furttoiul-rucleu" deformatea poprului român,"Sfudiiçi cercetàride geologie,geofizicàçi geografie.Seriageografie",14, l: 3-14 Conea,I. 196t: Contrik$ii la poblema rclului jucat de valea Dunârii în istoriaformdrii popontlui tomân,'Comuniciri de geografie",6; 95-102 Constantlniu, M. 1966;Elementercmano-bizantineîn anltura materialà a poptlaliei autohtonedin partea centralàa Muntenieiîn secoleleI4-Yn, SCIY 17,4: 665- 678 Comvié-Ljubinkovié,NL 1972:Les Slæesdu cenfiebalkmiquedu YF au IX siècle,BSl, 1: 43-54 Covrcef,Z. 198t-19t9: Capidovaîn sec.W. Câtan obsemayii'pe bazacercetdrilordin sectoralY al , cetà$i, *Pontica", 21,.:22i .L8?',L96 Crell{ny D. 1962:ByzantinischeSchnallenund Giirtelbeschliigemit Maskznmiister,'âcta Antiqua", Budapesta, l0: 55-77 Curte' F. 1994: On the Dating of the."Yelel-Coçoveni" Group of Cumed Fibulae, "Ephemeris Napocensis", 4; 235-265 Crrtureq G. 19t6: Uneleaspectepriukd penetralia monedeibizantineîn Dobrcgeaîn secoleleIry-X, "Ponticd', 19:273-217 Ihicoviciu, C. 196t: Originea.popt ului rcrnândupàcelenui noicercetàn,în vol. Unitateçi coatinuitûe în istoriapoporuluitomân,Bucrreçti: E3-97 Deicnviciu,C. 191.: "Romanitateasciticd" de la Dunàrcade,IoJ,AMN, 8: 189-195 Durouzès, J. l9t1: Notitiae EpiscopatuumEcclesiaeConstantinopolitanae,Pais
209
BrBLrocBÀFrE
Ilavidercu, M. 19t0: Drcbetaîn secoleleI-YII e.n.,Craiova Decei,A. 197t: Românii din veaculal lX-lea pânà în al )ilIIJea în lumina izvoarclor armeneçti,1n ldem, Relalii rcmâno-orientale, Bucurcçti: I 5-I I 7 Iliaconu, P. 1959:Un nou tip ceramicdin epocarcmano-bizantinà, SCN,lO,2: 487- 490 Diaconu,P. çt G. 1962:Un mormôntdecàlàre1din secolulWl descoperitla Thgçor, SCry 13, l: 16517 0 Diaconu, P. 1966: Réalités archéologiqueset considérationshistoriques(Nouveautrayail sur les anlturcsmateriellesdu Bas-Danubedu YII" ou X" siècle),RRH, 5, 3: 485- 493 Diaconu,P. 1971:DesprclocalizarcaOnglos-ului,'?euce", 2: l9l-203 Iliaconu, P.1972a: Desprcdatarca"cirxumvalaliei"çi a "bisericiifietlate" dela Niculiyel.SCry 23, 2:307-319 Diaconu, P. 1972b: Câtevacowideralii în legàurà an valurile din Dobrcgea(sec.DGX), '?ontica", 5: 373-380 IXrconu, P.1972c: Prcblemaoriginii ceramiciiDùidu,în P.Diaconu,D. Vlllceanu,Pàcuiul lui Soarc. Cetateabizantinà,I, Bucureçti: l2l -129 Diaconu,P.1973-1975:Date noiprivind "Yalulmarcdepàmânt" din Dobrugea,"Peuca", 4: 199-209 Ilirconu, P.1fi4: Quelques ptoblèmesde la périodecompriseentrele VIF siècteet Ie commencement du X' (Dobrcudja),"Dacia,N.S.", 18: 289-293 DiaconurP.l9T9:Autourdelapénétration/es Slm,esausudduDanube,înCIASIII,vol. l:165-169 Diaconu,P. l9t0: DesprcSacidavaçi "stratigraJia"ef, SCIVA,31, l: lZ3-l3O Diaconu, P. 1981:La Dobrcudjoet le Blzanceà l'époquede la genèsedu panpleroumain (Y\il.-)(. siècles),"Pontica", 14: 217-220 IXaconu, P. 1985:Enension du pemier état bulgarcau nord du Danube0/nf-X" siècles).La caltul materielle, EB,2l, l: 107-113 Iliaconu, P. 19tt a: ,sarl'histoùe de la Dobrcudjaau Mow Age,"Dacia,N.s.", 32: Lls- 193 Ilinconu, P. 19t8 b: ^Surlesprcblèmesarchéologiques de la cité delatrus,"Dacia,N.S.", 32: l9S-204 Iliaconu, P. 1993:Surles nécrcples danubiennes (Yt-K sièclas),"Dacia,N.S.", 37 291-300 Diaconu,P.' Nisturel' P.Ç.1969:Quelques obsemationssurle complèxcarchéotogiques deMurfatlar (Basorabi), "Dacia,N.S.",13, 1969:MB4S7 DiaconrqP.,Roman,P.1967:Câtevaurmedeieluùe din sec.al YII-leaîn InsulaBanului,în'Academia R. S.România.Grupul de cercetâricomplexePor{ile de Fier. Comunicàri. Seria artreologicà", Craiova,II IXmianr I. 1957:Câtevadescopertrimonetarebizantinepe teritoriulRP.R.,SCN, l: 189-216 IXmitrov, D. I. 1977:Quelquesquestions de I'histoircdespotoktlgares,EB, 13,2: gz-105 IXmitrov, D. I. 1985:La anlturc matérielle surla rtveseptentrionalegauchedu Bas-DanubeauxW, X siècles,EB, 21, I : I 14-132 Ditten, H. 19t: zur Bedeutungder Einwandentngder slawen,BBA 4g: 73-ls9 Ditten, H. 19&l: ZurYerhiiltnii nvischenPrctobulgatenund Slcwenvon Ende des 7, bisam Anfang des9. Jahrhundert,BBA 50: 85-95 IXtten, H. l9t9: Zur Fragen des Siedlungsgebietes der Slaven in der Antike Q.-6.Jh,) nach den schriftlichenQtellen,"Klio", 7l, |: 202-210 Djuvara, N. 1991: sur unpassagecontroversé de lGkaumeilos,RRH, 30, l-2: 23-66 Ilogaru, M. 1995:Munteleçi "miracolulrcmânesc".Filedin crcnicapersistenleinoostrc /7S-I7AS), Bucureçti Ilolineccu-Ferche,S. 1974:Açezàridin secoleleIII çiVI e.n.în sud-vestul Munteniei.Cercefirtlede Ia
BIBLIOGXÀFIE
209
Dulceanca,Bucureçti I)olfneccu-Ferche,S. 1976:O locainlàfatdalà thnpttrie descoperitdla DulceancaI (jud. Teleorman), SCM, 27,2:247-257 Ilolinescu-Ferche,S. 1979s: Ciurcl,habitatdesYF - YIF sièclesde n.è.,..Dacia,N.S.,', 23: 179-230 Dolineccu-Ferche,S. 1979b: ks rapportsdes Staveset desAutochtonesai Bas-Danube (VI. siècte)à la lumièrcde I'atchéologieet des sources écrites,ClAs IJI, vol. l: l7l-t76 Dolineccu-Ferche,S. tgt0: Cercetàrtlearheologicede la DulceancaII,MCA )OV: 430431 Dolineccu-Ferche,S. l9&d: Laanltutelpoteçti-Citaet-Cândeçti (Y,-VIF siècles). La situationanyalachie, "Dacia,N.S.",28: ll7-147 Dolfneccu-Ferthe,S. 1986a: ContributiowarcMologiquessurla continuitédaco-romaine. Dulceanca, deuxième habitatdu yF s. den.è.,..Dacia, N. S.",30: l2l -154 Dolinescu'Ferche,S. l9t6 b: Cercetàrilearheologicedin com. Tedea(jud. Tbleorman),MCA XVI: 202-207 Dolineccu-Ferthe,S. 1992:HabitatsdestlF et YIF sièclesdenofiu èrcà Dulceancaly,..Dacia, N.S.,', 36: 125-177 I)olinercu-Ferche, S, Conctnntiniu, M. lgtl: (Jnétablissementdu YF siècleà Bucarcst(Découverte de la nte SoldatGhivan),.,Dacia, N.S.", ZS:2g9-329 Dolineccu-Ferchgs., roneccu,M. l9z0: La néuoptle birituelle du yIIIè siècle à Frdteçti-Giuryiu, "Dacia,N.S.", 14:419430 Ilomineanfu, C. Sion,A. 1982: Incintarcmanàtânie de la Hisnia.ïncercarcde crcnologie,Sc[vA, 33.4 : 377-394 DonaÇI. 1967:Geogra/iaco mijloc de cunoaçtercîn istorie,*studii-, 20,6: ll45_l l6l Donëeva-Petkova,L. 19t7: ,Surla chronologiedu sitebulgarc nédiéval près du village oddrci, departementde Tolbuhin,în vol. Dobntdùa: 69-g2 Donëeve'PetkovqL. 1990:Diepotobulgarischelkmmik in Bulgwien,în vol. Dic leramik der SaltowMajaki Kulturund ihw yarianten,Budapest:j7 -N Ihagomir, S. 1944:La patrieprimitive desRoumains et sesftontièrcshistoriques,..Balcania,,, 7,l: 63l0 l Ihàganu, N. 1933: Româniiîn veacarileIX-ilIr pe bazatoponimiei a onomasticef, Bucureçti çi IluJëq I. 1965:Medioevobizantino-slcvo,vol.I,Roma \meczewcka' U. 1979:Zur lkrami{orschung ausspiitriimischerKaiser-undfriihbyantinischer Zeit im NordenBulgariew, în CIAS III, vol. l: Zll_219 D5rrraczewcka, U., Dymaczewski,A. l9t0: Résultatsdesfouiltesarchéologiques efectuéesà Odàrci, dép. de Tolboukhine@ulgarie),au cor;n:s desannées1967:igOg_îgZl et 1976_1977, SlAnt, 27: l4i-t7I DymeczewrH,A. 1973 a: Prcblemeder Anpassung der Slm,enan das Krlnrntitiat der rômischen Prcvinzenim Lichtearchâologischen Materiellen,în CIAS II, vol. 3: l6l-165 Dymaczewski'4. 1973b: DiefriihnittelalterlicheSiedlungvonStàrmenin Noil-ost Bulgarien,BSl, 2: 17-31 Fehér,G. 1931:Lesmonuments dela calturcptotobulgarcet leursrclatiottshongvises,(..Archaeologia Hungarica",VII), Budapest Fiedler,U. 19t6: Zur Datierungder Langwiillean der minlercnund untercnDonau,..Archâologisches Korrespondenzblafi", Mainz, 16,4: 457465 Fiedler, U. 1992:Studienzu Griiberfeldem des6. bisg. Jahrhundertsan der untenenDonau, I-II, Bonn Floreccu,R 1972:Limesuldundrcanîn perioadatârziea Imperiului Roman,BMI,41, 3: 23-26
BrBLrOcB.ÀFrE
210
"Pontica", tr'loreccu,R 19ffi:.Limesuldunheanbizantk în wvmeadinastiilor isanrianàçi macedoneand, 19: l7I-177 Florrscur.R, Ciobanu, R 1972:Prcblena stdpâniriibizantineîn nordul Dobrcgei în sec.1x4il, "Pontica",5:381400. FloreecurR,CovrcefrZ. 19t&1989:StmtigrofraCryida,eircmanetMiçifadoletimptrii,'?ontica", 2l-22: 197-244 Floreccu, R, Miclea, I. 19t0: Stràmoçiircmânilon Ye.stigiimilenarcde anhuràqi artù. Dacotomanii, vol. 2, Bucurcçti ,.i, .,.. FTiftL V. 19t7: Læicologie çi toponimiè'româneascà,Timiçoara Gemillrcheg, E. 1940: tlber die H*hntl der Rum?inenBerlin CIAS I, vol. 3:245handwerHichen l{eramdÊ, Gardawck! A. 1970:ÛberdieAnfikge der slqwi,schen 248 Georgievq S. 1961:Un sitedu MoyenAge sur lesnrinesde la cité antiqued'Abritttts,I[,24: 9-36 Giureccu,C. C. 1973:Formarcapoporului rcmân Craiova Giureocu,C. C. 1976: "Retrageteala pàdurc", nu "retrageteala munte",MN, 3: 13-16 Gjuzelev,V. 19&{: ChanAspantchund die GriindungdesbulgarischenReiches,ln'Mitteilungen des BulgarischenForschungsinstitutes in Ôsærreich', VlI, 2: 2546 frrprodus în ldem, Forschungen zur Geschichte Bulgariensin Mittelalter (MiscellaneaBulgarica,3), Wien, 1986:3-241 Gjuzelev,V. 19t5: Die Spiitantikeund FriihmittelalterlicheStadtauf ktlgarischem Tbnitorium (6. bis 10.,Iahrhundert),în vol. Spiitantikc:2l-24 Gomolkg G. 1976: Bemerhtngenan Siuationder spiitantikenStâdteundSiedlungenin Nordktl garien amEndedes6. Jlu., BBA47: 35.42 und ihrcmWeiterleben Harelambieva, A. 1993a: Biigelfibeln ausdem 7.Jh. siidlich der untercnDonau,în CISP XlI, vol, 4:
2s-32 4 bis7 Jh. HeralambierarA.lgg3 bzKolannitokiot IY-WIv. ot DobriëkijMuzej(Giirtelschnallenvom im Musanmin Dobrt\r "Do!rudâ", Varna,10,1993: 3246 Harhoiu, R.l9l2: Câtevaobsenaliiastryranecropoleibirituale dela Canlia,jud. Cowtan;c,'?ontica", 5: 565-576 Bucureçti Hardeu, B. P. 1973:Scrieriistorice,2vol., ed-dcA. Sacerdoteanu, Hacdeu,B. P. l9t4: Istoriacriticà arcmânilor, sd. de M. Neagoeçi G. Brâncuç,Bucureçti HauptmannrL,l9fil-192t: Les rapportsdesBlzantù* avecles Sla,eset lesAvms pendant la sécondemoitié du YF siècle,l'Byzantion",4:137-170 Hâlceccu,C. 19t9: Din nou despe Onglos,SCIVA,40,4: 339-350 Hencel,W. 1970 Recherches archéologiquespolonaisesà Styrmen(district Roussé)enBulgarie (19621968),4P, 12:l5l-186 Herrmann, J. 199: Prcblemeder Heratnbildung der archiiologischenl{ulturcn slawischenStiimme des6.-9.Jh.,TrCIAS III, vol. l:49-?5 Horedt, I( 196t: DasAwarcnprcblem in ktmikien, "studijne Zvesti",Nita, 16: 103-120 Horedt, tri 19t6: Siebenbiiryenin Friihmittelaher,Bonn IfowardJohncton, J.D. l9t3: Urban Continuityin rheBalh,ansin theEarly Middle Ages,îaAnc.Bulg:
242-2s4 fbh4 U. 1992; Pannonische Giirtelschnallendesspiiten 6, und 7. ,Iahrhunderts,"ArheoloSkiVestnik", Ljubljana,43:135-148 Iorgq N. 1939:Ëtudesblzantines,vol.I, Bucarest
BIBUOGRÀFIE : ] :
Iorge, N. 1992:Isloria rcmânilor,vol. tI, pàmântului(pânàla anul 1000),ed_ de I. Iooiti \: lanyûi Mihàilescu-Bârliba,V Chirica, Bucuregi Irimie' M, cliante, T. 19t6: Morminte diy egocafadalà timpurie descoperiteîn punctut siannqt (com,M. I(ogàlniceanu, jud. Constanla),.?ontica,,, tq: tZi-tgg Ivanov, T' 19t8: Nicopolis ad Istrum. RiimischeundfrtihbyantinischeStadt in Noilbulgarien BI{& 16,2:48-72 Ivineccu, G. l9t0: Isrorialimbii rcmâne,laçi Jankovié, D. 1974:&ednievekovnaGrnéariia hnies srpskosPoduna,lja (fhe Mediæal pouerT^of theSerbianLowerDanubeBasi1y' gg_il9 3a ,BSl, Jankovié,D'19t1:La pattie danubiennede larégiond'AquisaaYFsiècleetaudëbutduWsiècle, Beograd Jankovié, D. 1986:Le sited'habitation medievalKia prèsdu illage Mihajlovac,Cpg 3: 443446 Jordanov,I.l9t7: Dobrudàa(491-1092)-selonlesdonnéesdelanumismatiqueetlasphragistique, vol. Dobrudàa: lB2-207 JovanoviérA, KoraÇ M. 19Û{: Wée SlatbukaReka.(Jncastellumde Ia hauteépoqueblzantine,Cp1, 2: 194-196 Jovenovié,A.,Koreé, M., Jankovié,D. l9t6: L'embouchurc dela rtviùe StatinskaReka,CpR 3: 37g400 Jung, J. 1Et7: Riimer und Romanenin den Donaukinden Innsbnrck Jurukovg J' 196t: La circulation desmonnaiesbyantines enBulgarie,IUJ( siècles,in cIAS I, vol. 6: 128-14t Jurukove' J' 1969: Lesinvasionsslovesau suddu Danubed'après les trésorsmonétaùesenBulgarie, BB,3: 255-263 Jurnkova, J. 1992: ftouvailles monëtaircsde sadovetz,în uenze l99z:279-3zg Kazanrkf M.19t7: Byance et l'art "nomode": Remarques à popos de l'essaide J Wernersur le depotdeMalaja percscepina, "Rsrruearctreotogiqui",paris, r: 7r-gg Koledarov, P. lg70: we* Black sea coastsPo* in thelate Middle AgesQ4û-16ùcenturies)listed on NauticalChafts,EH, S.24t-Z7Z I(olederov, P. l9t0: Zur Frage der politischenund ethnischenyerdnderangen auf demBatkan in 7. ,hhrhunden EH, l0: 77-g9 IfukvqR 1993: SlavicSettlementon theTewitoryofBulgaria,lnCISpXII,vol. 4:17-19 Kollautz, A', Miyakawa, H. l97o: Geschichteund Kultur eines viilkerwanderrtngszeitlichen Nomadenvolkes. Die Jou-hn der Mongolei und die Awarenin Miaetârcpa,I-ll, Klagenfurt Koveèevié'J' 196o:Arheologiiai Noriiavvrt'wska kolonizacije juhnslaruwkih oblastiodIy dopocetka YII veka(L'archéologieet l'histoil deta colànisatbnbarbarc destenitoircs des S?aves du suddu IY ouyII s.),Novi Sad Kovaëevié,J. 1973a: Les slm,eset rapopilation dansl,Illy.icum,în CIAS II, vol.2: 143- l5l Kovrëwié' J'193 h: Rapportsenfie les Avarcset les Slavesdans lesBalkarc,în CISp vIII, vol. 3: 332-344 Krendlalov, D' 1964: Cammentdistinguerdans lesmateriauxarchéologiques despays balkaniques la ppulation locale rcmaniséedes Slaveset desautrcsélémen* .Acta universitatis parackianae "ihniquo,în ormoucensis.Historia", 7: s42 Krendfalov, D. 1970:Le poblène de la plusanciennecéramique slave du Bas-Danube,înclAs I, vol.3: Z3$-Z4S Kur.netowskarz. tg74: "Die sclaveni"im Lichteder archiiologischen QuellenAp, 15: 5l- 66
212
BIBLIocRÀFrE
Kurnatowcki, S. 1979:Demographise;he Aspefuehhsichttich slawisch*Migratignenim I. ,làhrtausend, în CIAS III, vol. l:453476 Labuda, G. 1950: Chtonologiedesguenes de Byance contre les Avarset les Slavesà Ia fn du vI" siècle,ByzSl, ll, 2: 167-173 Lemerle, P. 1954: hwasiow et migmtiow danslesBalkaw depuislafn de l'épque tomainejusqu,au ITIIIesiècle,"RevueHistorique",paris,Zll , 2:265_30g Lemerle, P. 1979:Les plus ancienstecaeilsdesMiraclesde SaintNmétrius et lapmétration des Slaves dow lesBalkaw,vol. I, Letæte,pxis Lemerle, P. 19t1: Lesplus anciew teaneilsdesMùactesde SaintNmëtrius etlapénëtration desSlaves paris dansles Balkans,vol. II, Le commentadrc, Lifie' R J.1977: "Thrakian"und "Thrakcsion".Zur blzantinischen Prcvinzorganisation an Ende des 7.Jahrhunderte,Jô8, 26:747 Lllie' R J. 1985: Kaiser HeraHios und dic Awiedlung der serben.ûberlqungen zum Kapitel J2 des "De AdministrandoImperio',, SOF,44:lZ-43 Lozovrn, E. 1969: Blzance et la rcmanitéscythique; Romaiwet Barbarcs surle Moyn Danube,în Altheim 1969,vol. ll: Zl5-244 Madgearu, A. 1992: Theplacementof the Fortrcssfifn|is (procopius, ,,Bell. Goth.',, III. r4.32-33), BS, 33,2:203-208 Madgearu, A. 1993: Desprc cataramelede tip "Pâ1)a" unelepobleme ale secolului yll-lea, çi al SCfVAs44,2: l7l-lg3 Madgearu,A. 199{: Ronanizarcçi cryttnarc la nordul Dunàriiîn secoleleIv-yII, AU,N,3I : 47g-502 MedgeernrA. 1996:Tly Prcvtnceofscyhia and the,4varc-flæic haasiotts(576-626),,,Balkan studies",37,1: 35-61 Manrf I. D. 1901:Saoontnconciliorttmnovaetamplissimacollectio(,..),59vol.,Venefia, l759-l79g paris, 190l-1912) , (reproduccre, Maryuari J. 19o3:ostewogriiischeund ostasiatische sneifz[ige.Leipzig Minucu-Adame$eanu, G. l99l: Tomis-cowtantia-constanla,.?ontica", 24:299_327 Minucu-Adameçteanu, G., oberlânder-Târnoveanu,E. 1984: Noi dovezi de locairc pe teritoriul actualal satului Enisaraîn mireniurre.n., "peuce",9: 349-354 Mlchellov, S. 19?l: Quelquesconsideratianrn r la pénétration des flaves au Sud du Danube et la formation de la cahurcdite balkano-danubienne,Apol, 16: 327-33s Michailov, s. 1973:Les slaves et la anlturc méditenanéenneà l'époque du prcmier noyaume bulgarc,în vol. Sloujaniete:53-74 Michailov' s. 1977:Die Biigelfibelnin Bulgarienundihrc historische Interptetation,învol, Archiiologie als Geschichtswissewchalt. Studin und (Jntersuchungen',Berlin:itt - lZl Mihiescu, H. 1993:La rcmanitédansle sud-Estde I'Eutope, Bucureçti Mrhiilà" G. 19t2: Avecte teorcticeçi istoricealestudierti raporturilor ting,isticevechislavo-tomâne, *Studii çi cercetàride lingvisticà",33,l: 52_66 Mifëev, A' 1973: Die Slawen und die Yôlkcr der rômischen Provinzen im iistlichen Teil der Balkanhalbiruel,CLASII, vol. 2: LS3_l7l Milëev, A., Angelova, S. l97l: ArchiiologischeAussrabunsen und Forschungen in der Gqend "Kaleto"(Die Festung)beim Dorfe Niro-ô"ào, Regierungsbezirk Silistra, wâhrcnd der,IahrcnI 967-1969,Sofra Mititelu, I., Bameq I. 1966: Sigitiibizantinedin rqiunea Dunàrii de Jos,ScIV 17, l: 43-50 Mitrea' B' 1973: La cémmiquejaune de haute époque fëodale de la néoopole de sultana, j. Ilfov "Dacia,N.S.", 17: 343-349
BTBLTOGnÀFrË
x3
Mitrea' B. 1974:Monedeleçi pràbuçircaDinogetieila sJârçitulsecoluluial W-lea,'?ontica", 7: 49-72 Mitrea, B. 1975:Date noi ca privire la secolul al YII-lea. Tezauralde hexagrantebizantine de la jud. Ort,SCN,6: 113-125 Priseaca, Mitrea, B. 198t: La nécrcpolebiritueUede Sultana,"f)acia,N.S.",12:gl-l3g Mitreq B. 1989:Das Griibefeld ausdemYIII Jahrhundertvonlzwnt| jud. Giutgiu Q,"Dacta,N.S.'n, 33:145-219 Morevcrllrn G. 195t: Blzantinoturcica, 2 vol., Berlin Musc5' L. çi T. l9t0: Sùpàturilearheologicedela Bàleni-Români, jud. Dâmbovila,McA, 14:423429 Mutafëiev, P. 1932:Bulgates et Roumairudans I'histobe despays danubiew, sofia N"ry, T.l94Êl94t: StudiaAvarica. I. SurI'itinérabe de la conquétem'ate, "ArchaeologiaiÉrtesitô", seriaIII, 7-9:2A2-207 Nector,I. 1957:La néoopoleslæe d'époqueanciennedeSârataMonteont,"Dacia,N.S.", l: 289-295 Nector, I. 1961: L'établissementdes Slavesen Roumanieà la lumiète de quelquesdécouvertes archéologiques rccentes."Dacia,N.S:', 5: 429448 Nector, I. 1963: La penénvtion des Slovesdans la Péniwule Balkanique et la Grèce continentale. Considèratio,lrrur lesrcchercheshistoriqueset archéologiques, RESEE, L,l-2: 4l-67 Nertorr I. 1964:Les donnéesarchéologiqueset le prcblèmede laformation du panple toumain,RRFl, 3,3: 383423 Nector,I. 1969:Continuitateîn istoriaformàriipoporului rcmânQ-Il),*Magazinistoric", 3,5: Z-7;6: 24-27 NeotorrI. 1973:Autochtones et slovesen Roumanie, în vol. slaujaniete:29-33 Nector,I., Nholiercu-Pbpp", C.S. 193t: Dq viilkenwnderungszeitliche Schaz Nqrcscv, "Germania'', 22 ,l:3341 Nlederfg L. 1923 Manuelde l'antiquitéslan,2 vol., Paris Nuber, H. 1960:MonedebizantinedelaînceputulsecoluluiaIVII-lea çi sJârçitulcetdyiiHistria,SCN, 3 : 183-195 Nuber, H. 1971: Contribulii la topografra cetà1ii Histria în epoca rcmano-bizantinà.Consideralii generaleosupraneoopolei din sectottrl bazilicii "&ramutos- , SCry 22,2: 199-2L5 OberlândepTârnoveanu, E. 1980 t: Monede bizantinedin secolele W-X descoperiteîn nordul Dobrcgei,SCN, 7: 163-165 OberlËnder-Tôrnoveanu,E. 19t0 b: Monedeanticeçi bizantinedescoperitela fioesmis, '?euce", 8: 248-288 Oberlânder-Târnoveanu,E. l9t0 c: Crcnicadescoperirilormonetaredin nordulDobrcget,'?euce", 8: 499-513 Oberlânder-Tântoveanu, E., Conctantinescu,E.M. 19942Monede tomane tMi çi bizantine din colecliaMuzanlui.hdelean&uzàu,'Mousaios",IV/ l: 3l l- 341 Ochqceanu'R 19t1: Câtau monedebizantinedin sec.WI-)I e.n.descoperiteînDobrcgea,"Pontica", 1 4 :309-313 Olteenu, Ç. l9t3: Societatearcmâneascdla anmpàndde milenii (SecoleleWII-Y), Bucureçti Onciuf" D. 196t: Scrieriistorice,ed.deA. Sacordo{eanu, 2 vol., Bucurrçti Opaif, lt 1977:Aryssus'76. Raportpeliminar, "Pontica",10: 307-310 Opatf'4. 1991t: O sôpàturàde salvarcîn oraçulanticlbida, SCM, 42,l-2: 2l-56 Opaif"A. 1991b: Ceramicadin açezarca (Murighiol),secoleleYî.e.n.çi cetateadela Independenla VII e.n.,"Peuce",l0: 133-182 Opail'A.' Opaif" C.' Binicà, T. 1990:Complæulmonastic paleocrcÇtinde la SlsvaRruà, BMI, 59,
214
BTBUoGRÀFIE
l:18-28 Opait C. 1991:Descoperirimonetarcîn fortifcayia de la Indepndenla, judetul Mcea, '?euce", 10: 4s7483 Octrogorrlry,G. 1969: Histaircde I'Etat byantin,Palirs Ovëerov,D. 19t7: DûePrctoMgarcn und ihrc Wanderungennach Siidosteurcpa,lnDie Yiilker: l7l190 Pallac, D.I. 1981:Données nouvelles sur quelquesbouclu et fikies cowidéréescomme cvateset slaveset surCortntheenircle YFet le IX siècle,BB,7:295-318 Panaftercu,A. l9$l: Un mormântdk epca pefatdalà de la Adamclisd,"Hierasus",5: 157-160 Peneitescu,P. P. 1929:Les rclationsMgarc-rcwwkes au MoTen-Age(à ptopos d'un liwe récentde Mn P Moutaftchial, exfrzsdin "RevistaAmmâneascâ",Bucure$i Panaiteccu,P. P. 1969:Intrcducercla istoria atlnrii rcmôneçti,Bucureçti Papucr G.1977: Consideraçiiosupraperioadei de sfmçit a cetdlii Tropaanmhaiani, "Pontica", 10: 357-360 Pepuc' G. 19t7: Ofrkrlô digitatà de la fiopaann Tiaiani çi câta,a cowideralii asupmfibulelor de acesttip, "Ponticd', 20: 207-ZL5 Pernfckl-Pudelko, S. 1990:Novae-sectorTnchodni.TheFortifrcatiow intheVestem Sectorof Novae, Poznan Pitrufo I. 1969:Despe vechimearclaliilor lingvisticeslæotomâne, 'Cercetàri dÊlingvisticà", Cluj, 1 4 ,l:23-29 PânanrV. l9l4: CetateaUmetum.II. Descoperirilecampanieia douaçi a trcia de fipànrt din anii 1912çi /9/3, AARMSI, Seria[I, tom )O(XVI: 24542A Pârvan' V. 1915: CetateaUmetum. III. Descoperirileultimei campanii de sdpànri din vam anului /g/y', AARMSI, s. II, tom X)O(VIL:265-3M Pânan, V. 1924: Sur un rélief inédit du YII" siècle rcprësentantla SainteYierge,BSH, I l: 217-227 Petre A. 1963.'Quelquesdonnéesarchéologiquesconcernantla continuitéde la popiation et de la culturc rcmano-blzantines daw la ScythieMinanrc aux YF et Wf siècles,'Dacia, N.S.",7: 317-354 PehqA. 1965:Fibulele"digitate"de Ia Histrio(I-10,SCItt,16,I:67-96;2:275.289 P€tr€rA. 1966:Contribulia atelierclor bizantinela genezaunor tipruridefbule "digitate" din veaanrile YLYU,SCT û,2:255-216 Petrc, À 19t0: Contriktlia cvlturii romano-bizantinedin sec.W-Yile.n. la genezaculturii feudale tinprii din spaçiulbalcano-ponto4anubian,în vol. 2050 de ani de la faurùea de cùtrc Burcbistaa primului stat independentçi centmlizat al gelo4acdor, BucureçÎi: 1 9 3-213 PetrerA. llùtl Byance et ScyhieMinanv auW siècle,RESEE,19,3: 555-568 Petre'A. l98f,: Larcmanitén ScythieMineurc(IF-W sièclesdenotrcèrz). Recierchesncheologiryes, Bucarcst Petmvtci,E. 1942:Continuitateadaco-mmanà çi slavii,'Transilvanid',73, 1l: 864-878 Petrovici,E. 1943:Daco-slova,DR, X, 1943,2;233-277 Pehovicf E. 1959:Toponimiacarpato-balcanicàçi continuitateadaco+omanà,în vol. Dæbaterile din Çedinlalàryità de la 25 noiembrte1958asupraformàrii limbii çi popotttlui rcmân (Comisiapenûu studiul formàrii limbii çi poporului rornân),Bucuregi: 6-17 Philippide, A. 19Zl: Originea Românilor,vol.I. Cespunizvoarcleuronce, Iaçi Ptppidi, D. M., Bordenache,G., EftimierV. 1961:$antierularheologicHistria. SeclontlT, MCA,7:
tsIBLIOGRÀFIE
2rs
229_234 Pissanev,A' l99O:Le systèmedefortiJïcationenfiv le Danube et les versantsnoù desBalkaw pendant I'antiquitétotdive,în Limes)Oy,vol. 2: g75-Sg2 Poenaru'Bordea' G' 19ffi: Quelquesmonnaiestouvéesà Adantclissi et lafin de civitas Tropaensium, "Dacia,N.S.", 12: 409411 Poenaru-Bordea,G. 1975:MonnaiesbyantinesdesYF-YIF siècles enDobrcudja,clEB xlv, vol. 3: --r--',203_213 Poenaru-Bordea,G., Baumann,V.H. 1973-1g75: Monedenomaneçi bizantineprcvenitedin nordul Dobrcgei,..psuce", 4: I 33-l66 Poennru-Bordea' G', Dicu, P. I. 1989:Mg11leyytane tânii çi bizantine(sec.IIrJQ descoperitepe teritoriuljudelului hgeç, SCN,9: 75-gg Poenaru-Bordea,G., I)onolu, I. 19t3: contribulii la studiul pàtrunderii monedelorbizantineîn Dobrcgeaîn secolelerrl/_X BSN& 75_76,1981-1982 (1983),nr. 129-130:237_ZSl Poenaru'Bordea' G.r-Ocheçeanu,R lgto: Prcbleme istorice dobrcgene(secoleleyI-wI) în lumina monedelor bizantine din coleclia Muzeului de istoie nàlionalà çriarheologie din Cowtanlq SCry 31,3:377-396 Poenaru-Bordea,G., Ochqeenu, R l9t6: Tezaurulde monedebizantinedeaur descowitîn sàpdturile arheologice din anul 1899de la Axiopotis,BSNR,77- 7g,l9g3-l9gl (19g6), nr. l3l133:177-I9i Poenaru'Bordee, G-, Ocheçeanu,R, Nlcolae, E. l9t9: Aiopolis aux IIF-qIF sièclesde n.è. à la lumiùe desdécouvertesmonétaùes,SCN,9: 53_Zl Poenaru-Bordea, G, Popeeq A. 1975: Monedelebizantine dintr-o coleclieformatà la Cowtanla, SCIVA.,27,2: 2IS_ZZ9 Poghirc, c. 1969:Influenlaautohtonà,înIstoriatinbii române,Il,Bucureçti:313_365 Poghirc' c' l9t9: Romanisationlingaistiqueet culnrclle daw lesBalkaw. sumivances e\évolution,în vol' Llx,arcumaiw (cenûred'Etudedescivilisations de I'Eumpeé"imr, et du SudEst.Cahierno. g), paris:9_44 Pohl' w. 1988:Die Awanen.Einsteppeworkin r[ittereurcpa. s67-g22n.chr.,Miinchen PopeegA.1973-lg7s: Monedebizantke din nordul Dobrcgei,..peuce,,, 4: l7s_197 Popeccu,E. 1965:Descoperirilearheologicede la Lazu (n cowtanla), sc, 7: 2sl-z6l Popeccu,E. 1994:Christianitasdaco-rcnana.Florilegium studiorum,Bucureçti Popovlé,v' 1975: Lesténoins archéologiquesdes iwasionsavaro-slava dansl,Illy"iatm blzantin, 'Mélangosde l'Ecolo Française de Rome.Antiquité", g7,r: 44s-504 Popovlé'v' lYlS: La descente des Koutrigours,des slaveset des,4varsversla Mer Egée: Le témoignage de l'archéologie,"ComptesRendusde I'Académiedes Inscriptions,,,paris, 3 (iuilletoctobre):596_Ug Popovid v' l9t2: Desintegmtionund Ruralisationder stadt in ost-Illy.icum voms. bis7.Jh. n. chr., în vol. palsst und Hiitte ftrsg. von D. papenfrrss, v M. sûacka), Mainz:s45-s66 Popovié,v. l9t6: Koubmt,Kouberet Asprcuch, "starinar,N.s.", Belgrad,37: r03-r33 Poulter'A' G' l9t1: TheEld of scythiaMiyl Thearchaeologicat Evidence,învol. Byantiumand the classicarrradition,ed. by M. Mullstt, R. scoltt,Binningham: rgs- 2ù PoulÛer, A. r9t3: Townand country in MoesiaInferior, în Anc.Burg.:74-l l g Poulter' A' 19tt: Nicopotis htrum,Bulsqrja, An InterimReporton theExcovatiow lg65-7,,.nre ! AntiquariesJoumal",6g, l: 69-g9 Predq c' 1972:cirulalia monedelorbizantine în rryiuneacarpato-dunàrcanà,Scry23,3: 37s415
216
BrBLrocRÀFrE
Prede' c., Nubar, H. 193: Histria,vol.Iil. Descoperirilemonetane Igl4-lg7L,Bucureçti Primov, B. 1978:Bulgaria in the Eightcentury.A Generaloutline,BB, 5: 7-40 Puçcariu,s. 1976:Limba rcmânà,vol.I. privircgenerard,Bucureçti Rarev,R 19t2: L'onglos - témoignagesécritsetfoits archéologiques, BHR" 10, l: 6g- 29 ReIw, R 1990:Rannosrcdnowkovna brcrcovatoka ot Karamanite,Arh, 32, 4: 46-50 Riduleccu, A' 1987:Bazilici çi monumenteoeçtineîn cont&ul etnogenæei rcmâneçtidin secoleleIIIYII în Dobrcgea,lnvol' Monumenteistorice izwarc creçtine,GalaS:7-77 çi Riduleccu, A., Cllnnte, T. 19t6: Tezauntlde la Sucidova-Izvoarcle (iud.Constanla),.?ontica,,,19: t27-t58 Reichenkrcn, G. 1963:Die EntstehungdesRuniinentumsnach den neuestenForschunger,SoF, 22: 6t-77 Roretti' D' V 1934:Siedlungen derKaiseneitundderYiilkenvanderungszeit beiBukarcsf,.Gemania',, tt:206-2t3 Roietti, A. l9t6: Istoria limbii române,Bucureçti Rouche,M. 19t6: I'a crisede l'Eurcpe au coursde la deuxième moitié du W siècleet Ia naissancedes régionalismes, "Annales.Economies- Sociétés- Civilisations-,41,Z:347-360 R'nsu,M. 1975:,4vars"slavJ,Romanic populationin the 6ù- I centuries,ln Relatiotu:123-153 Rucu, M. 19S5-19t6:Tezauralde la sânnicolaulMorc. Noipuncte de vedete,AllAc, 27: 3l-66 sacerdofcenunA. 1936:Cowidemlii asupraistorieircmânilor în a,ul mediu,Bucgreçti sâmpetru, M' 1971: Sinalia Inperiului rcmaw4izantk la Dundrcade Josla sfirçitul secoluluiat yIlea çi începutulcelui de-alW-lea, SCry 22,2: Zl7_245 Sâmpetru,M. 1994:Oraçeçi cetàyinornone tffii la Dunhea de,Ios,Buc'r,e$i scrrlitoiu, E' lw9: The Balkan Ylaclwh the Light of Lingvistic studies(Highlights au contributiow), RESEE,17,l: 17_37 Schafaritq P. J. lt44: SlawischeAlterthiimer, 2 vo!.,Leipag schramm, G' 19t1: Ercbercr und Eingesessene: geographische Lehnnamenalskugen der Geschichte Siidostewopasim ersten,khtausentln,-Chr.,Stuttgart schramm, G' 1985:Friihe schicksateder Rumdnen. Acht Thesenzur Lokalisientng der lateinischen Kontinuitèitin Siidostanrlpa(I),'Zeitschrift fiir Balkanologie,,, 21,î:28-2at Schramm,G. 19t6: Ibidem(ll),ZZ,l: lO4-125 Schramn, G. lgt7 a: Ibidem(III),23, l: ?g-% schrammoG' 1987b: Die Katasfiophedes6. bis8.Jhs. unddie Entstehung desrumiinischenyolkcs,în Die Yiilkcr:85-94 schreiner, P' 19t6: stôdte und wegene?in Moesien, Dakien und rhrakien nach dem htgnis des TheophylahosSimokates,lnvol. Spiitantike: 25_35 scorpan, c' lrl2: Date-arheologiee rcreryoaryla secoleleYI çiyII pe teritoriul Dobrcgei (Renltate ineditede ra hopaanmçi sacidm'a),'pontica,',5: 349-36g scorpan , c. l9?t: Descopeririarheologicediverse de la sacidsva,..pontica,,,l1: 155-lg0 scorpan, c' 1980:Li^r: scythiae.Topowyhic2l and snafigmphicd Researchon the Late Roman Fortificatians on the Lower Danube,Oxford setton' K' M' 1950: The Bulgars in the Balkans and the occapation of corinth in the sqenth Century,..Speculum',, 25,4: SAZ-543 slmion, G. 1971:Neoopolafeudaràtimpurie de ra Natbanr,..p€uce-,2:221-247 Storptt' I( 1918: Anciens monunentsbutgarcsdaw.la Dobrcudia,învol. La Dobrcudja.Géographie, histoirc,ethnographie, importanceéconomique poriAqu",sofia: it l 09-l 52
BTBUOGRÀFrE
217
SorHnrI. 1981: Slaveset SHavènes ovantet dans les "Miraclesde St,Nmétrius",ln Lemerle 1981: 219-234 (AppendiceIII) Spinef V. l9D5: Obserttaliiprivindrinl incineràriiînrcgiunilecarpatoiunàrcneîn a dæa jumàtatea mileniuluiI d. Hr,în vol. Pednmul oedinlei.ArhimandritRomanBraga.Me omagiale oferite de prcloli, prietni qi saunçi rcmâni plus colecyiede tme antologice, River Junction:82-100 judelul Teleorman, Spiru,I. 1970:Fibuledescoperiteîn RM,7, 6: 531 Stahl, H.IL 19t0: Teorii çi ipotezeprivind sociologiaorânduirii tributale, Bucureçti Stenëev,S.rlvmov, S. l95t: Necrcpolitdo NoviPazar,Sofra Stanilov,S. 1987:Le ritefunéraircpaiea dansla Dobrudàaet "la calturcDridu", în vol. Dobrudàa: 3647 Steln, E. 1919: Studienzur Geschichtedes byantinischen Reichesvornemlich unter den Kaisern ,IustinusII und TiberiusCowtantinus,Stuttgart Steln, E. 1949: Histoirc du Bas-Empiru,II. De la disparition de I'Empirc d'Occident à la mort de ,hstinien (476-565), Pans Sthgà" I. l!ùt0: CercetàriarheologiceînùwulaOstroutlMarc,Porlile fu Fbr II, com. Gogoçu-Mehedinyi, "Drobcta", 4: ll7-123 Stolceocu,N. l9t0: Continuitatearcmânilor, Bucurcgi Stretoc, A.N. l96il: TheAvar's Attack on Byantium in the Year626, BF, 2: 370-376 Sucweanu, A. l9t2: Histria I/1.Les thermesromairu,Bucarest-Paris Sucwemu, 4., Scorprn, C. 1971: Stratigmfra Histriei nomanetâruii în lumina sdpàturilordin 1969çi I 970, "Pontica",4: 155-172 S. 1970: Kttrigsroi, RE, Supplement XIII: 516-520 Szôdeczky-Kerdocc, Sz{deczky-Kardoor, S. 1972: Ein Yersuchzur Sammlungund chrcnologischenAnordnung der griechischenQaelln der Awatengeschichte niebsteinerAuswahlvonAndersprachigen în Universitatis do Attila Jôzsef Nominatae.Acta Antiqua et "Acta Quellen, = Archaeologrca",t. XVI "OpusculaByzantina,I", Szeged Sz{deczlry-Kardore, S. 195: Ûber dieVandlungen d* Ostgenzeder awarischenMachtsphiirc,în byL. Ligeti @ibliothecaOrientalis vol. ResearchesinAltaic Hungarica, Languages,ed. XX), Budapostt26T-274 Szddeczky-Kardocs,S. l9t0: hr Awarcnsturmim historischenBntuf tsein der Byzantinernder I I.13.Jh.,în CIBBXV, vol. 3: 305-314 AArch, 17,14: 101-105 slmtesen Dobrcudjaseptentrionale, Çtefan,G. 1965:Découvertes ÇtefanoG. 196?: Tomiset Tbmëo.À popos des luttesenfieBlzanceet Avatesà lafin duYF sièclede nofieèrc,"Daci&,N.S.",l1: 253-258 Çtefen,G. 196t: Le poblème de la contkuité surle tenitoirc de la Dscie, "Dacia, N.S:', 12: 347-354 la sud de Dunàrc,în IR: 579'614 Çtefan,G.rBarnea,I. 1960:Stàpânircarcmano-bizantinà T[pkova-ZaimovarV. 1962: Sur lesrapportsentrcla population indigènedesrëgions balkaniqueset les "barbarcs"aux YF'YIF siècles,BB, l: 67-78 Tipkova-Zaimovg V. 1966: Invosionset clwngementsethniquesdaw les Balkflrr.tauYF-VIF siècles, Sofia,1966 Tipkova-Zaimova, V. 1970: Quelquesobservationssurla dominationblzantine aux bouchesdu Danube-Le sortdeLykostomianet de quelquesaunesvillescôtiercs,SB, 1: 79-86 Tipkova-Zaimove, V. 1980:Lespopulationssédentaircset les tribusm migrationface à la civilisation balkanique),BIIR, 8, 2: 53-61 byantine (tewitotrcshigans et conteJcte
218
BrBLrocRÀFrE
Tàpkova-Zaimova, v l98a: Lespopurationssédentaircset restribusenmigrationfaceà ra civilisation byantine (territoircsburgates et cont*te batkanique).BHR, g, z: sr-ot Teodor, D' G. 1972: La pénétration clel slayeydans les régionsdu sE de l,Europe d,après les donnéesarchéologiquesdes régiottsorientatà de h Roumanie, BSl, I: 29- 42 Teodor, D. G. l97t: Teritoriur est-carpaticîn veacaritey)il e.2., Iaçi Teodor,D' G' 1980: unele privindîncheierca prccesului deformarc a poporului rcmân, -consideralii AM. 9: 7S-U Teodor,D' G' 1981:Ramanitateacarpato-dundrcanà çi Bizanlulîn veacariley-X e.n.,raçi Teodor,D' G' 198?: aspects concernantlesrclatiottsentrcRoumains,Byantins el Bulgarcs ,Quelques , auxIXe-Xe sièclesr.ê., AIIAI, 24,2: l-!6 Teodor,D' G. 1991: Piesevestimentare bizantinedin secoleleVl-yru în spaliul carpato-dunàrcanopontic.A. Cataramecuplacàfixà,AM, 14: ll7_13g Teodor,D. G. 1992:Fibule "digitate" din secolelem-wl în spaliul carpato-dunàrcano-pontic, AM, t5 : l l9-152 Teodor, D. G. 1993a: (Jneleconsideraliiprivind originea caltura anfilor,AM, 16: 20s-213 çi Teodor,D'G' 1993b: Prccizàri crcnologice-qiculturaleprivind douàpiesefeudaletimpurti din câmpia Munteniei,AM, I 6: 2SS-Zï7 Teodor,D. G. 1994: Slaviila notdul Dunàrti de,Iosîn secolele l/I-l4I d.F/., AM, 17: 223-251 T;;'i'r, D' G' 1995:Cerceicaqnndantivstelatdin secoleleYl-wll d. Hr în spaliul corpato-dundteanopontic,AM, l8: 187-206 Teodor,D. G. 1996:MeçteçugurileIa nordulDunàrii de Josîn secolele IIr_fl,raqi Teodorescu,v' 1964: Despe cultura lpoteçticândeçti în lumina cercetdrilor arheologicedin nordestulMuntendel, SCIV,15,4: 495-503 Teodoresèu,u lw u o nouàcahurdarheologicàrccentdescoperitd în lara noastrà,caltura lpoteçtiCândeçti,lnvol.Sesiuneadecomunicàriçtii4ijrceamuzeelordeistorie(1g64),vo1.2 Bucureçti:lùl-130 Teodorescu,V.l97l b: La civilisationlpoteçti-Cândeçti 0/"_yft siècles),înCISp VII, vol. 2: IA4lt044 TeodorescurY. 1972:cenfie meçteçugdrcçti ,,,9: 73-g7 din sec.I//w-wI în Bucurcçti,o?ucureçti Teodorescu,v. 1993:v reodoreocu,v peneg D. Lrchiardopor, panait, G. stayiunea l-rpî, !I. arheolo-gicdBudureasca,iud. Prahova Qà,mp1to1"da"ojtomane strdrcmôneçti), çi MCA, XVII, 2:365-3g7 Theodorescu,D. 1963:L'édiJicetomano-blzantinde callatis,..Dacia, N.s.", 7: 257-300 Tomaschek,w' 1881:Zur l(undederHcimw-Hatlin1el,*Sitanngsberichte derphilosophisch-historische classe der kaiserlicheAkademieder wissens-chaften,,, qg, rsgr wi;, Torcpu,0' 1976:RomanitateatânieçistrùrcmâniiînDaciahaimdsudcarpaticà (sec.IllJ{),craiova Tompu, o. ciucà, v., voicu, c. 19?6: Noidescopeririarheorogice în ortenia,*Drob€ta,,,2: 93-,1 Toropu,o', stoica, ot]l\: Lanéuopoleprëfeodate d'obârçia-olt (Noteprétiminairc),.Dacia" N.s.,,, 1 6 : 163-188 Toropu, O., Tituleq C. 19t7: Sucidava_Celei, Bucureçti Tudor, D. 1978:Oheniotomanà,Bucureçti uenze, s' 1992: Die spiitantiken Befestigungenvon sadovec @ulgarien). Eryebnisseder deutschbulgarisch-ôsteneichische Arngrabungen1tosl_ t r si1, 2 ior.,ùtin"rr"n uzum,I' 1980:cowideraliiistorico'arheologice cuprivirc la aqezàrtleautohtonedin clisura Dunàrii înfie secoleleW)(Iy,..Drobeta",+: iZS-tZg
BIBUOGRÀFIE
219
Vaklinov, S. 1973:Die slowischeKulur in Bulgartenand die byantinische Hinterlassewchafi,CIAS II, vol. 2:195-236 Varrtlr' Y. lD2: Blzantinische Giirtelschnallenim mittlercn und untercnDonauraum im 6. und 7. ,hhrhunden,SIA 40, l:77-106 VâIamvq 2.1970:. The SlavsSouthof theDanube,CIAS I, vol. 3: 97-120 VàÙerova,Z. l9|l: Slawenund Prctobulgarcnauf Gntnd archèiologischen Quellen,ZfA, 5, 2: 266288 YâùarcvqZ. 1976:Slm'joti i prubàlgari (p dami na nehopoliteot WX u na teritorijata na Bdlgarija), Sofia Viùarova' Z.1979: Zur Frage der Ethrcgeneseund der materiellenKalnr des kigarischen Yolkcs (Zwei Nehopolen ausNotdostbulgarien),în vol. Culnrc et art en Bulgarie mëdiêvale (YIIF4OY" siècles),Sofia: 5-30 Vlàamva, Z. 19ffi: Srcdnovekowtotoæli.ltes. Gaman, silisnenskiohug, YI4O u., Sofix VâIceanu, D., Bemee, A. 1975:Ceramicalucratd crt mânadin a$ezanea rcmano-bizantinddela Piatra Ftecà1ei(secolulal Yl-leae.rrJ,SCIVÀ 26,2:209-218 Velkov , V. 1966: Raliaria.Eine rtimischeStadtin Bulgarien,"Eircne. Studiagraecaet latina", Praha,5: 1 5 5 -175 Velkov,Y.1977: Citiesin Thraceand Dæia in Late Antiquity (Studiesand Materials), Amsterdam Velkov, V. 19t7 * Der hnaulimes im Bulgarien und das Yotdringender Slawen,în Die Yôlker: l4l16 9 VelkovrV. 19t7 b: L'etat ethniquede Dobntdàaau coursdu IY" -YF s., în vol. Dobrudàa:13-21 \fulpe, R 193t: Histoircanciennede la Dobruudja,axtasdin vol. La hbrcudja, Bucurrçti: 35454 Vulpe, R. 1972:Limita meridionalàa povinciei Scythia,'?ontica", 5:205-221 Wetner, J. 1950:SlawischeBiigelfibeln des 7. ,hhrhunderts,ln vol. ReineckeFestschrift,Mainz: 150172 Werner, J. 1955:Byantinische Giinelschnallendes6. wd 7.JlB. ausder Sonmlwg Diergatdt,'I(tilner JahrbuchfiirVor- und Friihgeschichte", 1: 36.48 Werner, J. l97l: Zur Herhtnft und Awbteinng derAntenund SHsvenen,în CISPVm, vol. 1: 243-252 Werrer, J. l9t4: Der Graktng vonMalaja Percscepina undKtwat, Kagan der Bulgarcn(Bayerische Akademieder V/issenschaften. Philosophische-historische Klasse", 9l), Mtinchen \ilet.ner, J. 19t6: Der Schaafundwn hap in Albanien.Beitriige nr Archiiologie der Awarcnzeitim mittlercnDonauraum(DAW, l&4), Wien \thitby, M. 19tt: The Empercr Maurice and his Historian: TheophylactSimocattaon Persian and BalkanWarfarc,Oxfod Woznielq E, E. 1979:Byantine Diplomacyand theLombad-GepidicWars,BS, 20, 1: 139-158 Zaharla, E. 1967:Sàpdturilede la Dridu. Contribulie la arheologiaçi istoria perioadei deformarc a poporzl ui român,Bucurcçti Ztihlrir.rE. 19?1: Donnéessurl'archéologiedes IYQ(F siècles sur le tenitoire de la Roumanie.La anlturcBratei et la anltwe Dridu, 'Dacia, N.S.", L5:269'287 Zahariede, M. 19t7: M. Zahariade A. Sucweenu,A. Opaif C. Opa!Ë E Topoleanq Emly and TulceaCounty,"Dtcia, N.S.", 3l: 97-106 Late RomanFo*ification at Independeala, Zahariade, M. 1991:An Early and Late RomanF,rrrton theLower Danube Limes:Halnyris (Independenla,TulceaCounty,Romania),înRomanhontier Studies1989.Prcceedingsof the of RomanFrcntier Sudies,Universityof ExeterPress:311Xlm Intqnational Conge-ss 317
220
BTBLTOCR.ÀFrE
Zalrythinoc, D. A. 1966:La grandebrèchedansla tradition historiquede I'hellénismedu septièmeau nanvièmesiècle,în vol. Charisterioneis A.K. Orlandou,Athena,vol. III: 3OO-327 (reprodusîn ldem, Blzance. Etat - Société- Economie.Variorum Reprints,London, l 973) Z{stercv\B,1976: Zu einigeFragen ausder Geschichteder slawischenKolonisationauf demBalkan, BBA 47: 59-65 ZlrcarY1963: Dwobrjadovyjmogilnik rannofeodalnajèpocfriv Kapul Villor-Istrija. "Dacia, N.S.", 1 3s5412 Zugravu, N. 1994: Istoria rcmanitàlii notd-dunhene(secoleleII-YW). Contribulii la etnogeneza rcmânilor,laçi
ABSTNACT
CULTUNAL GONTTNUI. T ANID DI3GONÎIXUIÎT AITIIE IOW-ER DANUEE IN lEE YIrqYÏIIIB CEXT|'NIBS Inhoduction
The main questiondiscussedin this book is the survival of the Romanic population betweenthe southerncarpathians,the Balkansandthe Black sea,after the catastropheof the LateRomancivilizationoccunpdin the century.a yrlyvllù solutiongivento this problemby severalhistorianswasthe supposedwithdrawalin the hill andmountainregionslocatedaround this plain area. R Roesler(1871)deniedtheRomaniccontinuitynorth of theDanube,bu! on theother hand' he pointed out the importanceof,ûtu territory former provinceof Moesia for the Romanianhistory.Thefirst opponentsof his fteory
[email protected]. "ith.Huraru, J.L. pié , J. Jung,A. D. xenopol' D' onciul) brgleht valuabloproofsfor the zuàivat ortl. no**i"'popJation in Dacia. Theyalsoadmittedthe abandonment of the plain regions.ia ut", spreadingof the Romanian populationfrom Transylvaniaand oltenia towards " easærnwallachia and Moldavia. The linguistso' DensusianqG. weigandandA. Philippide locatedtheaboriginar.r.u ,ootr, ofDanube, in the former provincesDaciaMediterrancaand Moesia superior.A. philippido supposedthat the settlementof the Romaniansin the North-Danubian areabeganin theùi* c"ntury. The next importantcontributionsto the debateabout thecontinuity wà broughtby Gh. I' BràtianuandA' sacerdofeanu.The analysisof trre unguisticdata madeby s. puçcariu,E. PetroviciandE' GamillschegestablishedthattheancestorJofthe Romanianpeoplespreadover their presentdayhomelandfrom threeaneas: thewesterncarpathians,theTimok valley andthe Danubianvalley bctweenTeleormanandBràila. During the first part of the communistperiod ûre slavic factor in the formation of the Rornanianpeoplewasoverstateri;nex! in tho 'à0-ies, the Jacian origin wasernphasizedin its nrn as a similar reactionagainstthe Latin western lukure. A real scientific debateover the ethnicaloriginsbeganin 1964whenlon Nostorpublished a very importantstudy.He sustained thatthe Romanizationwasachievedalsoin ttrepiain;;;;.r theLower Danubeandthat the migrationsdid not causea retreatofthe aulochthonour int uuit"ot, in thehighland.Geographers like I' coneaandI' Donatandthearchaeologists c. DaicoviciuandM comçaopposedhim, but thedisciplesof I. Nestor@. Zaharia,L. Bânu, D. G. Teod;p. Diacon,,v. T".d;scu) brought rcw argumentsfor the thesisof the Romaniccontinuity in the plain area. othsrvaluable historicalandlinguistic contributions werebroughtby c. c. Giurescu,p. P.Panaitescu, A. Rosetti,G. Ivànesru,G. Mihàilà, c. loghirc, I. pàtrul andv. Arvinte. Recentstudiespublishedby G' schramm,K. mJdçu. Fiedlerandv. vetkov aredeny:ngtheRomaniccontinuityat theLower oanube. Thu r"goi*otc put forard neede new end I moreaccureteinquiry of the continuity problem. The periodherestudiedcovorsthevlll-vlllù conturies - the intervalbenveentle decline '-f theLato Romancivilizationandtheevolvementof the newculturalsynthesisdefinedasthe )ridu culture'Theterritory-lvasinitially dividedbetween Barbarianm(waliachiaandSouthern Moldavia)andtheEmpire(DaciaRipensis,Moesia secundaandscythia),butafterthedownfall -'ithe limesthedistinctionbetrreenihetwo partsdisappeared.
222
ÀBSTRÀCT
Thesourcesusedare:Menander,Theophylactus Simocatta, Theophanes, Nikephor,hocopius,JohnofEphosus,Pseudo-ldaurikios, MiracalaSanctiDemetril,C.onstantine Porphyrogenitus and few other.The archaeologicaland numismaticalfindings are the main sources.Unfortunately,thereare still manyunpublishedexcavationsboth in Romaniaand in Bulgaria.Another sourceof information concerningthe-Romaniccontinuity and the Slavic influence is the researchof the history of the Romanianlanguageandofthe toponymy. CIIAPTER I. The politic and military history of the Lower Danube between 559 and 804 This period is definedby the evolutionof the relationsbotweentho Late Roman(and noxt Byzantine)Empire,theAvars,the Slavsand finally the Bulgarians.The control over the Lower Danubeand over thc neighbouringarearvesthe objectof ell the conflicts occurred in the VItt-VIIItb Centuries. The Avars ortondedheretheir hegemonyafter the Danubewas lost by the Empire,but their powerdeclinedsoonafter 626. Bulgariareplacedafter 681 the geopoliticalposition of thc ByzantineEmpire at the Lower Danube.The strengtheningof the Bulgariandominationwasthe final momentof theperiodhorodiscussed. We choseto beginthis period with the Kutrigur invasionof 559,becausethis inroadweakenedthe defensivesystemof the Empire atthe Lower Danubeandpreparedthe zubsequentAvar and Slavic victories. TheAvars arrivednear Danubein 562-563.It seernsthat they settledalso Dobmudjain 566-567.Menander(ftg. 24 and27) tslls that thoAvarswerealreadyin Scythia(i.e. Scythia Minor) when they closedthe alliancewith the Lombards.'Wezupposethat the Avars reached ScythiaMinor in 566,beforetheir settlementin Pannonia(567). The first Slavicattackson the Lower Danubears att€stodin527 (.or,perhapsin 517),but the first settlementof Slavic peoplenearthe Lower Danubecould be datedfew yearsafter the middle of theVlù Century.TheAvarmigrationpushedto southsomeSlavictribes from Ukraine and Moldavia.ThoseSlavsconquoredWallachiaafter ths Avar departuroin Pannonia. The long conflict between the Avers end the Empire for the dominetion over the Lower Danube beganin 573 whenthe generalTiberiuswasdefeatedby theAvar khanBaian. In the nextyearsthe military situationbecamemorecomplicatebecausethe Slavsestablishedin rWallachiawere enemiesof both parts.They invadedthe provincesof the Thraciandioceseseveral timesbetween576and578.The emperorTiberiusII proposedBaianto attacktheseSlavic tribes andlet his army to marchthroughDaciaRipensis,MoesiaandScythiawith the purposeto attacktheWallachianSlavsby Dobroudja(in 578or in 579).Therezultwastheextensionof the Avar hegemonyover theseSlavs.The campaignof 578 weakenedthe positionsof the Roman Empire at the Lower Danube. A hard defeatfor the Empire was the lost of Sirmium in 582. The Avars obtainedthe control of the roadsto Constantinopleand to the Black Seashoreand they could start long campaigns alongtheDanube,in 584and586.In thosameyears(581-5S6)the Slavspillagedthe entireBalkanPeninsula.In that period begenthe downfell of the Roman-Byzantine civilization at the Lower Danube.The Romancounteroffonsive of 587hadno major resultsbecause theAvarscontinuedto advancein the Thraciandiocose. " The new seriesof theAvar-Byzantinewarsstartedin 593with anAvar offensivedirected from Singidunumto BononianProcliana,AnchialosandTzurullon.In the sameyear is attested anotherSlavic invasion.The Byzantinearmy commandedby Priscusdirectsdin 594 his offensiveagainsttheseSlavsofWallachia- a lesspoworfulensmythantheAvars.In the nextyearthe generalPetrustried to repeatthe victory of Priscus,but he failed.A greatoffensiveagainstthe Avarsstartedonly in 596.Priscusreleased Singidunum, but almostall the fortsof the lron Gates
ÀBsTRÀcr
223 regionwerelost TheAvarsstartedagainthewar in autumn597;theyconquercd MoesiaSecunda and the southof scythiaand besietedTomis d".i;;th;'*inro s-gzsgi,-but rhe peaceheary concludedin 598wasadvantag"o*-fo,theEmpire Ë;;r" Danubewasestablished asthe limit betweentheEmpireandtheAvarkhanate..The Avars alsothe.igrr,ofrn" Romanarmy to crossthe Danubeagainstthe slavs.This means "rr"pr9a that thlAvars had the interestto reso-ictthe slavicpowerandthattheirdominationwasnot yet efrectivein wallachia.Thispeacelasûedonly until the summerof 599, when Priscuscrossed the Danubeat viminacium wiitr the purpose to deshoytheAvar campsof the Lower Tiszavalley. rrri, ui.tory determinedsomechiefsof the Avar coalitionto desert'However,the Danubianwars of ùraurikiosendedin anotherway: by the rebellionof phokasof Novernber602. The rebellion of Phokacdoecnot leed to the breakdown of the Denubian limes.T\e fall of ûe frontierwasa gradualprocessthatûookplaccurto""n cîca,576and614-619.It was no major destructionon the limes orinsidethepro,ninces àurng tt reign of phokas.The effecs of his rebellionshoutdnot beexaggerated. " nre ttreoryortt, catastrophe of the year 602inherirs theworstimageofPhokascreatedby theByzantine chroniclersfavourableto Hlraklios. phokas concludedin 604a peacetreatywith theAvars.In this way hewasableto movethearmy on the Persianfront' It seemsthatthis peacewasrEspected until 60g whenthe startofthe rebellionof Herakliosgavean opportunityfor new slavic andAvar inroadsin the BalkanpEninsula. The situationbecamedisastrousin 614-619.Archaeological andnumismaticalevidence showsthat many bY: were deshoyedin the Balkan peninsula. In those yeers were lost ell the remeinsof the defensivesystemof the Empire in th; south-EastEuropean provilces. Heraklioswasconstrained to makepeacewith theAvarsin 619becausein the sametime hec,as attackedby the Persians.TheAvarsstartedagainthe inroadsin 623andin aio *eybesieged Constantinople with the persians.With the failure of this campaien beganthe declineof the Avar power' In the next yearsseveralslavic and rutrigur triles risJn rp -"g"in.t the Avar hegemony'aslike astheonogur Bulgarsofukraine. TheBlzantine Empireiiii"r.*ct againstrhe Avarsin thesefavourablecircumstances, because it w; itself confrontedwith the Islamicrtan_ ger after 633' A great part of the Lower r)anube region remainedunderAvar hegernony;the various slavic tribes settledhere did not found centrs like the western barbarian kingdoms. "ny'po*ri A new power appearedat the Lowor Danubein 680: the Bulgar khanate.The tribe of Asparuchsettled around670into a territorynameponglos,whoselocationis still dispuæd.(see AppendixIII)' Becausgfrom this onglos the Bulgarstnuâro the Byzantineterritories, the emperorconstantinerv decidedto openthewar agair",t them.His campaignof 6gà failedandthe tnbeofAqp-anrch movedto thepresentdaynorttreasærn Bulgariq nearvarna,whe,rewasfounded the centreof the newTiirkic khanate.Thic wes another cro-ssroedin the histora of the Lower Ilanub-cdl*g the vlltr'vlltr centuriec. TheAvarhegemony disappeared foreverhere. In the following decadestill the eyly IXô century iccurred several Byzantine-Bulgarian conflicts'constantinev tried to establish.noa of nyÀtine hegemonyby fleet on the Lower h-uh' His campaigns of 756(760?),763and 767 weresuccessful, but finally Bulgariasucceededto strengtheni-apo-werduringthe reignsof lGrdam (777-g03)and Krum (g03-g14). The politic andmilitary historyof the LowerDanubeduring thevIIû-VIIIô centuriesis not entirely clarified, but theknown datalet usto drawsome conclurionr.First, it is obviousthat theDanuberemainedan objectiveforthe shategyofthe ByzantineEmpireevonafter Heraklios. whentheBulgarsattackedtheLowerDanubianiegions, ônstantine rv decidedto defendthem becauseDanubewasstill consideredasa theoreticalfrontier ofthe Empire.Later,the Byzantine fleetsentherehada majorcontibution in thewarsagainstBulgaria. on theotherhand,it could
224
ÀBSTRÀCT
be observedthat theEmpire foughton the Danubeonly if waspeaceon the Orientalfront (with the Persiansandthenwith theArabs).The caseof thecarnpaignof 680is very significant.This featureof the generalstrategycould be explainednot only by the weaknessof the forces,but also by the small intsr€stof the Empire for the BalkanPeninsula- manifestedfrom the ageof Justinian,who consideredmuch more importantthe reconquestof Italy andAfrica. Being neglected,the Danubianprovincesw€relost because theSlavicandAvarinroads.ThEirdefensive systernwasdestroyed.In theV6 Century,the crisiswassurpassedbut in the earlyVllù Cenfury the eventscairseda fracturein the evolutionof the civilization at the Lower Danube. Chapter II. Cultural continuity and discontinuity
l. Thematerialculture The archaeologicalfindingsfrom theperiodherestudiedaremany,but aresignificantfor the problemof the cultural continuity only thosewhich aretestimoniesfor thc transitionto tho cultureoftheIX$-Xû Ccnturies.Infact thereweretrro transitions:onefrom theRoman-Byzantine cultureof theVls Centuryto that of theMIh Century andanotherone,which precededtho new cultural synthesisof the IX6 Century(the Dridu culture).By this reason,we shall eiramine someVIe Centuryobjectsthat areprototlpes forVIIh Centuryobjectsandthat broughtimportant changesin the materialculture. A. The pottery Onesideof the transitionto theVIIft Centurycivilizationwas.theuseof the handmade pottery in lateVIh Centurysitesfrom Dobroudjaandthe Iron Gatesregion.Thesevesselsare imitating forms of the wheel-madepotteryand are not Slavicceramics.Anothercategoryof poltery usedin this periodwasmadewith a slow wheel(drivedwith thehand,not with the foot). The latûerwasaftenrardsadoptedalsoby the Slavs.Thepotteryof the Dridu culturedesconds alsofrom it. Theuseof suchinferiorpott€ryin thelateRoman-Byzantine milieuwastheconsequenceof the pauperization of theway of life andit is a featureof the newtype of civilization evolvedaftertheendof theVI6 Century.Thedeclineof thetechniques is an çlementof discontinuity but also of continuity, becausethe ancientforms were proserved.The decline of the civilization led to the disappearance of the craftsthat implied a largeproductionfor the rnarket. The smallneedsof the villagersweresatisfiedby this primitive pottery. The useof the ceramicsmadewith the slow wheelbeganat the end of theVIh Century perhapsin Dacia Ripensis,and was afterwardsextendedover all tho Lower Danubianregion duringthoVIIÉ'-VIIIÉ' Csnturies.Thispotterywasspecificfor theDridu culturedevelopedin the VIIIÈ'Century.The origin of the othet categoryof the Dridu ceramics(a fine greypottery with polisheddecoration)is not clarified.Theusualopinionis thatwasb'roughtby theBulgarsfrom the Saltovo-Majackculture, but anotherone says that it could be derived from the similar potteryusedby theGothsin the Danubianprovincesduringthe JVtt-VIùCentmies.The problem is still open.A particularspecies ofgreyfinepotteryistheHinogt1pe,qpread especiallyin f),obroudja at the endof theVlô Centuryandat the beginningofthe next.The bottomof thesevesselshasa cavity(umbo). Severalforms and types of decorationof the Dridu ceramicswere derived from the VIË'-VIIû'pottery. The gradualdisappearance of the superiortechniquesand the adoption of barbarian influenceswereaspectsof thotransitionto the newmaterialcuhureofthe VIIû-VIIIû'Centuries.
Â3STRÀCT
?fi
B. Metallic objects Thereare somespecificobjectsfor the materialculture of the last part of the 1,r1È C4.ntury: theSucidavatypeofbuckles,thestar-shapedearrings,.thofinger-shaped fibulae(Bijgelfbeln). TheSucidavatypeofbuckles (decorated with crosses, crescents ora humanstylizedface) is datodin the secondhalfoftheVlâ Century.Thesebuckleswerepiecesofmilitary equipmenr. In DaciaRipensis,MoesiaSecundaandScythiawerediscovered96 pieces.V/e shouldnot. that anybucklewasfoundinWallachia(excqt theByzantinefortresses north ofthe Danube).Anothor tlpe of buckles,Pécs,descendsfrorn thet1ryeSucidava.Fromthe pécstypederivedthetypes Boly-Zelovceand Nagyharsânydatedin the first third of the WIû CentuÇ. Buckles of these tlpes were discoveredat Butimanu,Prahovo,Razdelna(Boly- fielovcet1rye)and Histria and SàrataMonteoru(Nagyharsânyt]e).A typo contemporarywith the Sucidavatype wasSalonaHistria.Weknow 13piecesat the Lower Danube.From the Salona-Histria bucklesderivedthe types Pâpa(found at Histria, Argamum, SârataMonteoru and Caliacra)and Gâtér (found at Prahovoand Grabovica).The typosBoly-Lelovce,Nagyharsâny, Pâpaand Gâtfu belongto the Byzantinefashion,but wereproducedin the Romanicworkshopsof Pannoniaduring theAvar domination.A genuineByzantinetype of buckle was Syracuse.The Syracusebuckles were spreadin the first half of the VIIû Century all over the "Byzantine Commonwealth".At the Lower Danubewere discovoredat BaltaVerde,Caliacra"Capidava(?), Histria and Sacidava. No one of theseEpcs of buckler survivedet the Lower l)anube efter the first third of the VIItr Century. Their disappearance is a phenomenon of culturaldiscontinuity. Thingsarc different for the star-shaped earrings.Thetlpes datedin the secondhalf of the VIô Century \rere inherited and developedin VIIû'-VIIIÉ' Centuriesand even later. The early pieceswere discoveredat: Sadovec,PiatraFrecàtei,Budureasca. The nextvariantis represented by the earringsfrom SârataMonteoru, Copàceçti,ldaglavit and Durostorum(VIP -Century). Lator appeareda different tlpe that hasa hernisphericpendantand sometimesa crescent-shape link.At the latter type (datedduring the VIIù-IX6 Centuries)belong the piecesdiscoveredat: Coçoveni,Priseaca,Ràcari, CepturaoStiirmen,Razdelna,Devnja, Tàrgovi5te,DichisenioSultana"GârliTâ.During the VIIû-VIIIfi Centuries\ilas spreadalso anothertype of earring, decoratedwith a clusterof 3, 5 or 7 granules.Its prototypeappearedin ths late Rornan-Byzantine milieu, at PiatraFrecàteiand Tulcea(a mould). The earringswith granulesare frequentin the VIIIù-IXh CenturiesNorth-Danubiancemeteries(Izvoru, Sultana,Obârçia,Chirnogi, Stoicani). The production of the ster-shepedend granulatedearringswes&nelementof con6nuity betweenthe materialcultureof theVlô Centuryandthat of theVIIfr-VIIIù Centuries.The ûeasurcsof silversmithsdiscoveredat PriseacaandDurostonrmandthemouldsformdat Dichiseni andat Costeçti-Iaçi(Moldavia)areprovingthe continuity of the production of theseearringr at the Lower Danubeend in the ncighborr tre& The chronology,typology and ethniealattributionof the fingor-shapedfibulae are very discussedin the archaeologicalliteratme.\il'e are intercstedhere only of their significancefor the problemof the cultural continuity.The cessationof thciruse givesan evidencefor a change in the fashionand in the materialculture.The chronologyof thesefibulae could be established on the basisof a typology,but the existenttypologiesareambiguousbecausearo foundedon a criterion (the decoration)which is not very relwant. On the otherhand we think that e reliable typology must consider alcothe libulae of certain German origin, derivedfrom theAquileea t1rye.We considçrthat the mostefficient primary criterion is givenby the quality.We classified the finger-shapedfibulae discoveredat the Lower Danubein two large series:A - sumptuous (piecesof a very good quality, castin silver, gilt silver or gilt bronze,sometimesadornedwith gems)and B - common-usefibulao(madeofbronze and of inferior quality). The two seriesare
226
ÀBSTRÀCT
divided in severaltypesdefinedby the shapeand the decoration.TheA seriescomprises28 piecesdividedinto five t1ryes: A I (Arèar-Histria),A II (Coçoveni-Ljuljakovo), A III (Brebeni),A (Sàrata (Gepidic A V IV Monteoru), tpe). The B series(70 common-usefibulae) hasthe folB II (Làuni),B III (Desa),B IV (Fàrcaçele), lowingtypes:B I (Velesnica), BV (PiatraFrecàlei), BVI (Histria),BVII (Adamclisi),BVIII (Orçova),B IX (Hàrlec),B X (Dervent),B XI (Orlea). Betweenthetypesof the two seriestherearederivinglinks; the common-usefibulae are descendingfrom sumptuoustypesandareusuallysmallerthantheir prototypes.The tlpesA III, B m, B ry B X andB XI derivedfromA I. BecauseAI (big fibulaewith decorationoriginated in the GermanicTiercti[)is datedonly in the first halfoftheVlft Century it couldbeinferredthat the derivedtypeshadthe samedating.From B IV evolved(by simplifring) B V andB VI, dated in the secondhalf of theVIb Century.I. Nestorp,rovedthatthetypethat we arenarningB V (very small fibulae, without decoratioq with trro pairs of stylizedbeaks)descçndsfrom the ArëarHistriatyps. BVIII is datedin the first half of theVI6 Century.BVII descends alsofromA I, throughB III andis daædin the secondhalf of theVI6 Centuryandat the begrnningof theVIIù. Thefibulaewith trapezoidalplate(A II andB I) aredatedin thesecondhalf oftheVI6 Century andthe first third of thsVIIft). Thosewith the platelike a lyre (A ry B II) are datedonly in the first third of theVIItr Century.Thestudyof the spreadingof thefinger-shapedfibulaeshowsthat the mostrecenttypes(AII, A ry B I, B II, B VII) werediscoveredespeciallyin Olteniaand in the Iron Gaæsrogion.The elderonesarequiæuniform spreadinûothe trerritory. Which is the significanceof the finger-shapedfibulae for the problernheredealt ? The factthat the Roman-Byzantine workshopsproducedsuchbarbarianobjectsis a part of the general trendofbarbarizationofthematerialcivilization.BeforetheVlsCentury,thebarbarianclients of theseworkshopsacceptedthe fashionestablishedin the Empire.In theVIft Century,a change happened:the workshops begen to work eccording to the berberian preferences,by includingAvarian,Slavicend Gepidicinfluencesinto forms and typesof Romenpettem. The fashionof wearingfinger-shapedfibulae,star-shaped earringsandByzantinebuckleswasabandonedafter the first third of the VIIh Centuryall over the spaceinfluencedby the Byzantine culture,from Pannoniato Ukraine.Tho causewasthe interruptionor the wealqlessof the commetcial relationswith the ByzantineEmpire,after the endof Heraklios' reign. However,therewasa continuity of the craft techniquesat the Lower Danube, after the middle of theVIIÛ'Century becausethe star-shaped eaningswerecontinuouslyproducedhere. The disappearance of the fibulaeandof the Byzantinebuckleswasnot a craft discontinuity,but only a fashionchange.The Romanicpopulationpreservedalsoothertechniques,like thewheelpotteringor the processingof iron ore.Certein elementsof continuity in the material culture sunived after the deepdircontinuity occurrcd after the late VIu Century. 2. The coin circulation The downfall of the Roman-Byzantine urbancivilization meantalsothe decreasingand finally the intemrption of the coin circulation. The analysisof the numismaticaldiscoveries makespossiblea certainquantificationof the discontinuityprocess.From Oltenia"V/alachiaand SouthemMoldaviawe gatheredthe coinsissuedbetween565and600 (the coinsdatedafter 600 arc very few for a statisticalstudy;theseonesareapartproseirtedbelow).Thestatisticsdoesnot includethe Byzantinesitesnorth of the Danubebecausethesearerelevantfor the coin circulation on theterritoryof the Empire.Thetotal valueoftho 129coinsis 4255nwnmia.Fromthese, 2760nummia(64,86%) werefoundin placessituaædat maximurn25km. far from theDanube. Therewere five periodsseparated by decreasingor increasingmoments:566-576,577-581, 582-588,589-595,596'600.The importantdecreasing of 577wascausedby thebeginningof a
ÀBSTnÀCT
227
waveof Slavicinvasions.Thenwashiddenalsothe Gmpenihoard @ràila County).The period 565-582wasthe lastonewhenthe coincirculationwasquiteintensive.In 583-595the number of coinspeakedout; thereareno piecesfrom 596-599.The singlocoin of Sgg/600closes the hoardof Movileni (Galali County).In 5&l-595 begeathc hensition from the civilizetion of theVltr Century tothe poorend declinedcivilizatlon of theVIII-VIIIÈ Centuries.The severe decreasingof the circulation concernsonly the bronzecoinswith hading value.Thegold and silver coinshad a spocialsituationbecausewereprestigiousobjectsand iere alsorr"à materialfor jewels.Therowerediscovered ", only 17bronzecoinsissuedafter600 (16 from 602614).Therefore,the useof thebronzecoinsceasedbecauscof the invasionsof 614-619. The study of the coin circulation in Dacia Ripensis,MoesiaSecundaand Scythia is a difficult purposebecauseonly few piecesfrom Serbiaand Bulgaria were publisheàin good conditions.By this rieasonwe madea statisticsonly for Dobroudja(but the dataarenot enough nor here, for severalÛowns).We decidedto oxaminethe interval 573-617becausewe needa short period beforethe beginningof the greatinvasions(in 576). The year 617representsthe dateofthe lastcoin contremporary to theinroadsof 614-619.Thocoin circulationkepta considerablelwelbetween5T3/574-5771578(amediaof548 nummialyeat).The attactsof5Sl-5g6did not causea significativediminishingbecauseDobroudjawaslessaffected.In the first part ofthe Maurikios'reignthecoincirculationlevelwasveryhi gh(327nummialyaar in5S2-Si1).Things becameseriousonly after 593whenbeganthemostgravoattacksofthe Maurikios'reign.In 592i 593-601/6A2,the averagenumberof nummialyaarwasof only 94.Thecoin circulationturns againto high values(120nummialyeu)in 604610(with a climax in6061607). Thefinal downfall occurrcdafter614.Wecandrawtheconclusionthatthe period of hansition to the ruralized civilization of the VIItr Century began in Dobroudja around 593. This date fits with the secondphaseofthe downfallof thelimes,whenwasto a certainextentdestoyed theDobroudjan sectorof the frontier. (SeechapterIV.I).A comp,arison betweenthe northernpart of the Lower Danubianregion and Dobroudja(for the period 573-600)showsthat the coù circulation had similartrendsbetween590/591and5951596. Thismeansthatthedeclineof thetwo regionswas parallel.The final effoct wasthe homogenationof the oconomiclife. Excçt the gold andsilver coinsthat mostprobabloworepaymentsfor barbarianchiefs, in Dobroudjaare known only 24 bronzecoinsdatedafter the downfall of the limes: ll from Heraklios,4 from ConstansII, 3 from ConstantineIV, I frorn JustinianII, I from TiberiustrI, 1 from Philippikos, I from Constantine V and2 from LeonIV. This is a big numberifwe consider the coin penuryin VIIh-VIIIù Century.Their existenccmustbe explainedby the trading relations with the Empirebut alsoby thesurvivalof a kind of Byzantinedominationontheseashore andatthe rnouthsoftheDanube.Thegoldandsilvercoins fxrm Wallachia,OlteniaandDobrudja were discoveredespeciallyas hoards(167 piecesfrom 1?7).The hoardsof priseacaand Durostonunbelongedto somesilversmithswho usedthe coinsasraw materialfor earrings. The datagatheredfrom tho analysisof the numismaticfïndingsare showingthat there weretwo major momentcof discontinuity:595-599end 6l+617.Thoseareguido-marksfor the chronologyof the transitionto the ruralizedand barbarizsd civilizationof th, VIIr,-VmË, Centuiieson both sidesof the Lower Danube. 3. Ihe collapse of the Church and the suryival of the popular Christendom ThoVIù Centurychurchorganizationofthe provincesDaciaRipensisandMoesiaSecunda consistedby threemetropolitanseatsand eight bishoprics.In Scythia,a Notitia Episcopatuum written in theVII6 Cenfurymentions15bishoprics,but this figuro seemstoo big for a small provincelike Scythia.This Notitiawascompiledafterths town list of Hierokles Synecdemos.
228
ABsrRÀcr
The archaeologicalfindings supportthe existenceof bishopricsat Histria, Callatis,Tropaeum, Axiopolis andperhapsat Troesmis,Argamum andLibida (besidethemetopolitân seatof lomis). The bishopricsdisappeared aslike asthetownlife atthe beginningof theVIIû Centurybecause of the barbarianinvasions.Only the bishopricsof Durostorumand Odessoszurvived in the VIIù-VIIIû'Centuries. Othercontemporarybishopricsin theneighbourhoodareMesembriaand Stobi. The rnonasticlife (afæsædin theVIft Century)disappeared too in theVIIù Century.The latest Christianmonumentsof Scythiaare the votive crossof Lazu and the sculpfureof Hoty virgin foundat chioséAidin (both from the first partof thevllû century). A sideofthenralizatipn ofthe lateancienttownswasthetansformationofsomechrnchos in dwelling places(at Argamum,Nicopolis ad Istrum, Callatis,Tomis and Histria). Of course, this profanationwascausedby the needfor morespacofor therefugedpeoplein the town, but ii also implies a changein the religious montalityof the late Romanùyzantinepopulation. The collapseof the churchorganizationfeaturedthe Christian-pagansyncretismandthe deviation from the consecratedrituals and dogmas.A sirnilar and much more deepchange occurrednorth of Danubesincethe IVû Century.In the formerRomanDaciathe Christiansdid not havea zuperiorhierarchynor a secularsupport.The Daco-RomanicChristendomsurvived into a specificandsyncreticalform. The paganbeliefsandpracticeslvetreso deeplyspreadthat somemedievalsourcosafTirmedaboutRomaniansthattheyarçnot real Christians.This situation hasananalogyin C-orsica- anothermarginalRomanicarea- wheresomeXVIù Centurytestimoniesarc describinga barbarianandidolatous society,out of Christendomandcivilization. Onthe otherhand,theabsenceofthe hierarchyandof thepolitical interestin thechristianizationhadthe paradoxicalresult that the evangelizationand the spreading of the new re1gion inside end outside the former province (in Wallechia end Moldavia) evolvedwithout any resistance. Somemouldsfor castingcrossesdatedin theVI6 CenturywerediscoveredinWallachia, at Bucharest(point Strâulegi), Olteni, Budureasca.Thesefindings are proving that many Christianslived in theCiurel settlernents. Otherobjecæwith zupposea mristian origin ar€thepots decoratedwith crosses,discoveredat Bucharest(points:Dàmâroaia,str. Soldatèn1.q C-frf, Nou) andDulcsanca.A ring hypotheticallydatedin theVIô-VIIù Centuriesthat hason the plate the imageof the Crucifixion was found at Mizil. The real problem is the fate of the North-DanubianChristendomin the VIIe-VUfr, Centuries.TherearenoChristianobjectsdatodinthisperiod.Thesurvivalofthe Daco-Romanic Christcndomis howeverpmved by the many Christianwords of Latin origin in the Romanian language. The funeraldiscoveriesdid not zupporta definitive conclusionaboutthe Christianity of the peoplewho usedthe early medievalLower Danubiancemeteries.Cremation wasthe main funeral ritual during the vIIfr century. The inhumationritual appoared again in the vllrh Century;someof thesegïrves wererù/-Eoriented.The usoof this ritual intàsified in the IXft Century especiallyin the North-Danubiancemetsries(Izvoru, Sultana, Obârçia,Fràteçti).It is possiblebut not entirely sutt that thesegraveswereChristian. Somearchaeologists thoughtthat even the cremation$aves could be ascribodto the Christiansbecause of theimportant pagan zurvivals' This hlpothesis is not yet confirmed.Thereare known insteadsomefunEralritual elernentsof Romanorigin, like the obolusof C;aronandtheprotection ofthc inhumationgraves with stonesand bricks. The declineof the Roman-Byzantinecivilization lod to the collapseof the Church as institution'Thochristianity conservedby theRomanicpopulation at the Lower Danubeis e perfect illustration of the dynamic reletiàn cstablishcdbetween continuify and disconhoity, because thepopularbeliefwaspreservod despiteof th" dir.fpr.*oce ofthe urbancivilization.
ÀBsTRÀcT
229
4.The toponymy Theriversbetweenthe SouthernCarpathians andtheBalkanswhich havenamesinherited (Donaris Antiquity are: Dunàrc the Dacian form), Timoc(Tïmacas),Lom (Almts), Cibrica --m iebnts) Iskàr (Oesans),Wt (Utus), Osàm(Asamus),Iantra (Iatnts), Motnt (Mutrium), Ott -llulus), Buzàu (Mousaios).The origin of Aryeç ftom Ordessosis not proved, because.the scation of the DacianfortressArgedava nearthe river Ordessosis not suro.The place-names :ceservédïromtheÂiitiquity are:Durostorum(Dârstor, Dristra),Nicopolis'adIsfrum (Nikjup), fuwnia (Budin, Wdin),Gerunia(Ecrcné),Cattium (Hârçwa). Otherplace-names wereinherited :-1'somoriversandlakes:Altinum(Oltina),Berce(Bàroi),Ratiaria(Arëar),Augusta(Ogosta). The disappearance ofthe greatestpart of the Romantowns led to the forgetting of their :alne.Weshouldobservethe density of the inherited toponymy in two regions: northwestetx hlgeria and the Dobrondjan chore of the Danube.Thsseregionshad important Romanian rspulationin the MiddleAge. Chapter IfI. The habitat and the way of life l. The last urban level of the Lower Danubian towns and forts The urbancivilization resistedso long existeda solid statepower,a good dernographic Ituation andintensiveterrestrialandseatraderelations.It is obviousthat the Roman-Byzantine iown life survived for a longer time especiallyon the seashore.The roadsbecamedangerous JuringtheVI6 Centurybecause of the barbarianinvasions. In this chapterwe dealwith thelastperiodof thetown life.Thetown life hadthe following rndispensable features:the continuoususeof thepublicecclesiastic andcivil buildings,a'flourishingeconomiclife, an intensivecoin circulation,and,generallyspeaking,the proservationof theurbanappearaneo of the settlement. The mililary functiondoesnot belongto thesefeatures, becauseseveralexamplesare showingthe maintainof the town life after the dismantlementof ihe precinct. We are distinguishingthree phasesin the evolution of the VIû Century cities: 1) - urban settlementwith military function; 2)- urban settlementwithout military function; 3) - ruralizedsettlernent.The ruralizationcorrespondedsometimeswith the end of the military function,but logically aretwo distinctphenomenons. Thetown life did not finishedsuddenlyand in thesametime. Therewat a transition period when thc elementsof the town life coexisted with the ruralization. The end of the last urbanlevel could bs datedby the numismaticaland literarysources.In 576-586lastedtheurbanlevelatAquis, C-apidava, Oescus,Ratiaria"Troesmis, Tropaeum,lllmetum. The citiesF{almyris,Iatnrs,Novaeand Sacidavalosttheir urbancharacter in the first yearsof theVIIh Century.The invasionsof 614-619destroyedthe urbanlevelsat: Argamum,callatis, carevec(Nicopolis ad Istrum), Histria, Marcianopolis,Tomis). Not one limes' settlementkept its urban characterafter the beginning of the VIIû Century.The seacoast townspreservedfor a longertime their urbanlife. The greatestpart of the citiesbecemerurel scttlementsin the lect trvo decadesof theVltù Century. This discontinuity wassimultaneouswith the breakingobservedin the coin circulation.It is normal,becauseboth phenomenons worepartsof the declineofthe urbanoconomy. 2. The ruralization Tho ruralization moant: l)- the econornicdecayand tho sever€decreasingof the coin circulation;2)- the abandonmentof the public buildingsandtheir transformationinto dwelling places;3)- the disappearance of the sûeetnetwork;4)- the apparitionof hutsin the intramurosl 5)- the refuging of somecountrysidepeoplein the settlemen!6)- the moving in the intramutos of the workshopspreviouslysituatodoutside;7)- changesin the defencesystern(for instanco,
230
ÀBsTRÀcT
theblockageof themaingates);8)- a generaldeclineofthe civilizationdegree.Allthesefeatures aredefining the evolution from town-life to tho "life in town" (an expressionproposedby the British archaeologists). The ruralizationoccurredin the VIû-VIIû' Ceirturiesis illustratedby the archaeological researches madeat Histria, Tropaeum,Flalmyris,Ulmetum etc. The huts insidethe towns and the walls màdewith earthbocamefrequentin this period. Bocausothe refrrgeesincreasedthe population,somepublic buildings wcrc transformedin houseslthe fortified areawas extended by tho erectionof supplernentaryearthenwalls.Thehousoswenesometimesbuilt just nearthe precinct;this is a specificfeatureofthe medievalfortifiedsettlernents.The ancientsheetnetwork was modified accordingto the new dwelling placessettledjust on the formsr carriageroad. Dwelling placeswere built also behindthe gatesand insidethe towers,in points forsrer dedicatedto the dcfence(at Flalmyris,Tropaeurn,Ulmotunr,Novae). Even somechurcheswere tansformed in dwelling places(at Tomis,Callatis,Histria"ArgarnumandNicopolis ad Istrum). In othercases(Histria, Halmyris,Sacidava)the resultofthe ruralizationwasthe rarefaction of the houses,like into a village.Thisshowsthesecondphase of theruralization-the movomentof the peoplein the nearbycountrysideareawhorethey settledin small villages.Theevolution to the ruralizedsettlements took placealsoin the small forfesses(furgi, castella).T\e castellumof Ovidiu becamea civil settlsmentafter midVlb Centuryand the destroyedfortress ofNova ët-" wassuperposed by a civilian settlementduringtheVIù Century.Severalcastella from the Iron Gatesregion (Boljetin, FlajduëkaVodenica, Smorna)were fortified villages permanentlysettled(assaidV. Popovié),with civil buildingsand basilicas. The ruralizationbeganin the lasttwo decades oftheVlû Centuryandfinishedin the first process two decadesof thenext.This wasan importent form of culturet discontinuity. Finally, thenualizationledto thowiping ofthe distinctionsbetweenthoterritoryofthe South-Danubian provincesandthe North-Danubianarea. 1'
3. Tlie irolated survival of some towns in Vlfh-Vnfh Centuries Only theûowns'Odessos, DurostorumandperhapsBononiazurvivedin the Lower Danubiprovinces an after the catastropheof 614-619.In the neighbouringanea,Messembria,Serdica andmaybeSingidunumcontinuedtheir existenceduringtheVIId'-VIIIù Centwies.The maintain of the urbanlife at Tomis and Callatisafter 614-619is possible,but thereis no archaeological evidence.I. Barneaand E. Popescuconsideredthat'the:Chmnicleof Nikephor containsa referenceat Tomisfor theVIIIh Centuql,but the passagewasùrongly understood.The sourc€ concernsCrimea,not Dobroudja;the nameTomisis a mistakenform forelç ordprv.It is true that the nameof Tomissurvivedafter the WIù Century but only asan archaismusedin the lists of bishopricsand in other sourceslike the writing ofWalafrid Strabo(Îhe'"Ibmitan" Cloîlrs).The archaeologicalresearches found only theremainsof a rural settlementdatpdin the IXù Century. The newharbourandtown Consgntiaappearedafter the middle of the Xû Century. 4. TheVIIth-VIIIth Centuries settlementsand cemeteries at the Lower Danube
A, TheCiurel culture The Ciurel culture is definedby the intsnsiveusagoof the Romanpotterymadewith the fastwheel,importedor producedin local workshops.This culturewasspreadonly in Wallachia, but it hasanalogiesin Moldavia (the Costiça-Botoçana culture) and in Transylvania(the Bratei culture).A different form of the Ciurel culture (narnedCândegi) was identified in the northeasternWallachia andsouthernMoldavia.Irlany settlementswerediscovercd,but therearevery few gravesascribedto this culture.The greatcremationnecropolisof SàrataMonteonrdoesnot
ÀBsTRÀcT
nl belong to the ciurel culturc. The peopleof the ciurel culture were sedontary;they knew the processingofthe iron ore andalsoothercrafts. The beginningof the ciurel cultu-rein the last part of the v6 century is sure, but the datingof its endis disputed.weconsiderthatalmostauihes%ttlements of the ciurel culture w-eredestroyedby the slavic invaslonsor $4-619. Theobjects foundin the ciurel settlements (finger-shaped fibulae,star-shaped earrings)belongonly to typesdaædin thevIù century.However, it is possiblethat someCiurelsettlements survivedalsoafterthis big waveof invasions. An exampleis Radovanu,whereit wasdiscoveredpotterymade with the slow wheel datedin the secondhalf of thevIIù century. The disappe*n"t oithu ciurel sottlernentswasan important discontinuitymoment.Thereare knovrrnvery few settlementsdated betweenthe beginningof thevIIù century andthe beginningof thevII16. It seernsthat Dulceanca tv is the singlesettlement besidesRadovanu. The ciurel gllture wasnot spreadin olûenia.An inûeresting site of this regionis Ràcari: a III'd Centuryfo*ified settlementsurvivedtill the beginningof thevgr Century.
B' Thevlrh-vruth Centuriescremationcemeteries from Wallachiaandoltenia
The cemeteryof SàrataMonkoru (1536cremationgraves)was usodby the Slavs.Thore aro someautochthonousRomanicinfluencesin the inveniory but the nro.opoli, is Slavic and doesnot belongto the Ciurel culture.The beginningsof the cemetery could be placedaround the middle of thevI6 century. Becausethereareno itiu.tr aated after the first third of thevIIû century, wo considsrthat the endof the cemeteryoccurred in the samecircumstancesas the ciurel culture(becauseof the invasionsof 614-6tg).If the cerneterylastedi0-60 years,the averagepopulationnumberof the communityburied hero could be estimatedat around 700 people' This big figure msansthat herewasthe centre of a Sclavinic (perhapsthat one led by Dauritasin the '70-ies)'A similar andcontunporarysmall eremationcerneterywasdiscovered at cândeçti,Vranceaco-'nty (threegmveswith urnsof penkovka type). AnothetgroupofWlth Ceirturycrernationcemeteries with tumulargravoswasidentified in the regionof Iron Gaûes, at Balavèrde and ostrowl Mare.The presenceofweapons andthc fact that tho ums rverecoveredand surroundedwith stones and bricks are spocificfeaturesof this group' By thoseritual elements,the Balta Vsrdegroup differs from the SàrataMonteoru grouP,but is similar to the ancientDacianand Daco]Roman cemeteries.By this reason,we think that theBaltavsrde groupcouldbeascribedto the autochthonous population.on the other bankof the Danube,at Korbovo(25 km. far of Baltat td.) wasdiscoveredanothervll6 Century cremationnecropoliswith finger-shapedfibulae(not yet published).The cemeteriosfrom Gates rogionare contemporaty*ritrr group the tht]ttn finger-shapedfibulaodiscoverod in oltenia and in northeasternserbia.în" .rtnrtJrirrLo "ir.tr the fibulaeare,evidences for a group different from the Ciurel culture.
rhespread*q"r1*H:f :li#l'Ë:*;ïiil3ï,î1,î,::of rhegreatculturar cline that followed aftor
the first two decadesof thevIIù century.The Dridu culture is defined by the associationof categoriesof pottery:A (coarsoceramicswith wavy incised decoraryo tion) andB (fine ceramics with polishedàecoration), As; r""ra beascribedto tlis cultureonly if containsboth categories.The Dridu culturewas oxtendedduring the vrlp-Xù centuries in Dobroudja,waliachia,SouthernMoldaviaandinto a small areaof rransylvania.In this book we do not doalwith all the questionsrelatedto the Dridu culture,but only with its first phase datedin the VIIfh Centuiv.
232
ÀBSTnÀCT
of theLowerDanubiannocropolisos U.Fiedlerdid not accomplisha classification in sevphases couldbedistinguishedonly in few casesby the intensiveuseof eral periods.The earliest cremation(at Izvorq SultanaandObârçia).Theproportionofthe inhumationgravesincreasedin the IXtr Century, but the cremation survived till the Xth Century. D.I. Dimitrov classifiedthe Lower Danubiancemetsriesinto threogroupsaccordingto their ritual. Group I @julevëa,Novi Pazarandothers)is definodby theinhumationgravesN-S orieirtedandbelongs to the Bulgars.The socondgroup(Istria,NalbanqBdinci,Varnaandothers)hascrernationgraves third groupis represented andinhumationgnrveswith variousorientations.The by thecernoteries gravesW-E predominant. one, the oriented in this are fromWallachia; Therearealsoimportant theWallachianandtheSouth-Danubian distinctionsbetr*,een necropolisesin thecremationritual (theurnsprotectedwith bricls andstonesarespecificfor DobroudjaandnortheastsrnBulgaria). We madean analysisof two bettÊrknown cemeteries(Izvoru and Sultana).Theearliest gravesof Izvoru (endof theVIIù Centuryandthet{Itr& Century)areconcentratedin the northwesternsectorbut there are also two other smallerancientsectors.It seemsthat finally these three sectorsmergedone to another.In the norîhwesternsector,the crernationgraveswere zuporposedin the sameVIIP Centuryby a groupof inhumationgïlves W-E orientedand later also by othet gravesN-S oriented.It is possiblethat the latter group belongsto a Bulgarian populationestablished overthesiteusedbeforeby theSlavs(cromated)andby theRomanics(the W-E tombs).TheV/-E oriontationwasusedtill thoendofthe cometory.The situationis similar at Sultanqwhersthoearliestgraves(VIUû Century)aregroupedin thenorthernsector.It couldbe alsoobsorvedthatthe cromationgrilveswereoftensuperposed by inhumationgnves; this means that crernationwaspredominantin the first phase.Thesamesituationwasobsenredat Obârçia. Wecouldinfer thatall thesecemet€rias wereinitially crernationnecropolises. Later,during peopte theWIIb Century their areasu/ereoccupiedby who usedinhumation(especiallywith the W-E orientation).Thismeansperhapsttratthe Slaviccommunitiesworeoxpelledor replacedby Romaniccommunities.An anthropologicalstudymadeon a part of the skeletonsdiscoveredat Iaronr showsapreponderanco ofthe mediteranoid type.Thecometeries oflzvoru andSultanaare locatednear the meadowsof the Danube- a region frequentlyu3ed as a refugo placoby the autochthonouspopulation. Wezupposethatthe Rornanicsc:lme backfiomthis refugeplacein the VIIIb Centuryand that they occupiedthe areasfomer inhabitsdby the Slavs.This habitation changeoccurredduringthe frst periodofthe Dridu culture. The lirst phase of thc Dridu culture evolvedin the VIIIIT Century dnring a quite calm period thet ellowed e demographicelgrowing end the developmentof e higher civilization level The Dridu culturewasnot the soleculturc spreadat the Lower Danubein theVIIû-VIIIr' Centrnies.Ths Slavictribescamefrom UkrainethroughMoldaviaaround680broughttheLukaRaikovetzkaia(or Hlincea) culture. The pottery decoratedwith finger-madealveoles was discoveredespeciallyin northeastern lVallachiabutalsoin DobroudjaandBulgaria.However,the Dridu culturewasmuchmorespreadthanthis culture. lvlaria Comqasupposedthat lhe Dridu culturewas not a Romanicone. Sheconsidered Romanicotherdiscoveries,sptadespeciallyoutsidetheareaoftheDriduculture.The rnostimportant is the settlementof Bucovwhorewasfounda potterymadewith the fastwheel.M. Comça datedthis pottery in theVIIIù Centuryandput it in direct relation with the Ciurel culture.We shouldobsorvethat suchpotterywasnot discoveredin othersitesofWallachia.Inthis period,the potûerymadewith the fast wheelis atûested only in Transylvaniaand in Banat.We agreethe P. Diaconu'sopinionaboutthelaærdateofthis pottery(XIIt'-Xmû'Centuries).
ÀBSTRACT
233
5. The PopuletlonMovementsand thc problem of the Nomadicmof theRonanic people Severalsourccsare mentioningthe manyprisonerstakenby Avars and Slavsfrom the South-EastEuropeanprovinces.The most interestingdata are given by the Miraanla Sancti Denetrii (II. 2 andII. 5) The Bulgarsmovedin otherplacessomeSlavictribes for defendingthe frontier againstthe Avan. It could be zupposedthat this movernentcauseda chain reaction nearly northwesternBulgaria.The hiding of the treasuresof Priseaca,Vârtop and Hgàçani suggestssometroublesin Olteniaaround680. The permanontdangerdecidedsomeautochthonouscommunitiesto take refuge in defendedplaceslike the mountainsor forests.Thewithdrawalin themountainareasis attestedin GroeceandCrimeafor theVIIh Century.SworalRomanianhistorianandlinguistszupposedthat a salnephenomenonoccurred alsoat the Lower Danubeduring the migrationperiod.Another place of refuge was the wooden meadowzone of the Danube.The etymology pàdure ("fqrest") < paludem showsthat the ancestorsof the Romanianslived sometimein such an ocosystom.A surviving areawas locatedjust in the Danubiansector betweenGiurgiu and Cernavoda,in this meadowzone.The forestsfrom theplain regionwerealsoplacesofrefuge. As concernsthe withdrawal in the mountains,we note here that recentresearches emphasized therole playedby severalfortified settlements (with areasaround2-6 ha.)built in the Balkan Mountainsin the JVt'-VIù Centuries.The Romanianpopulationwas very densein tho BalkanMountainsin the MiddleAge. Herewasthe centroof the statecrgatedby the Romanian dynastyof theAssenidsin the lateXII6 Century. Themovementson long distanceofthe Romanicpopulationwsr€anothcconsequence of theinvasionsAtheory abouttheorigin oftheVlaclu (theRonranians fnomThessalyandlviacedonia) sustainstheircomingfromnorthoftheBallens. ThetheoryisapparentlyconfirmedbyKekaumenos and by a XIVù CenturyLatin writing, but both sourcesare not crcdible becausetheir authors expressedpersonalopinionsbasodon the intorpretationof somevaguehistorical knowledge. Recentlinguistic investigationsaroshowingthattheanciEntRomanpopulationof Thessalyand Macedoniawasnumerousandthat it couldsunriveaftertheLateAntiquity.Its materialcultureof VUÈ'-VIIId'Centuriescouldbethe so-calledlbmani-Iftuje culture. During the migration period, many siteswere abandonedto the Slavs.The Romanic refugeeschangedtheir way of life to a cattle-broedingbasedoconomy.The pastoralmountain economybecamçprodominantbut agriculturewas still practisedevenby the Vlachs. Several groupsof ThessalianVlachs werenomads,butdifferentlythanthc usualnomadismofthe steppo peoples.Thoy movedaroundwith their familiesinto a quite smallareq from mountainsto the plain andback.Thenomadcattle-breedingis not attestodatthe northernRomanians. Chapter fV. From Romania to the "popular Romaniae". The disintegration of a society 1. The collapsc of the limes and of the provincial administration The downfall of the Danubianllraesbeganin the eighthdecadeof theVI6 Century.The first phaseof this processoccurredin 576-586,when the inroadscausedthe destnrctionof severalforts and cities (Ratiaria,Oescus,Axiopolis, Capidava,Troesmis,Fhlmyris etc.) Some of them wererebuilt between587 and593 (Capidava,Prahovo,SlatinskaRoka).Thowestern sectorof tho limes was lost and next occupiedagain,but was again lost in the socondphase (593-598),whenDaciaRipensisseemsentirelyabandoned. During the secondphasethe fortressesTroesmisand Dinogetiawerealsodestroyed. The rcbellionof 602 had no catastrophic efTects;only few forts like Iatrus,NovaeandSacidavawerepillagodin thosecircumstances (the
234
ÀBsrRÀcr
rebellion beganjust there, nearAsemumand Novae).This third phaseof the downfall of the /,ræes finishedin 604,whenthe peacewith theAvarslvasconcludedby phokas.Thegreat wave of invasionsof 614-619was the final and the most gnve phaseof the downfall. general A destructionis illustrated,for instance,by theendof the coin circulationat Sacidava, Axiopolis, Capidava,Aegyssus,Flalmyris and inside the province.The limesdisappeercd in 614-619, after e proce$ that stgnilied thc gredual abendonmentof the fortresses.It possible is that some fortressessurvived as civilian settlernentsfew decadesafter 619. Durostonrm kept its precinctbut lost the terrestrialcontiguitywith the Empire. 2. The problem of the Blzantine domination on the Lower Danube in the VIfh-VIIIth Centuries Aftor tho abandonmentof the limes,the Danubianprovincesremainedundera theoretical Byzantineauthority till 681 when ConstantineIV recognizodBulgaria by the peace rroaty. Moreover,it couldbesupposed thatsomeSlavictribessettlJ hereacquiredthi statusof foederati in the time of Heraklios.SeveralVIIù centurygold andsilver coinsdiscovered in the region of theLowerDanubeproveperhapsthepaymentsfor thwfoederafi. Thecircumvallation ofNlculilel (a systemof fortifications madeby a Tiirkic people,but not by the Bulgarians ofAsparuch) is anotherpossibleevidencefor this indirect Byzantinedominationthrough allied barbariansin northornDobroudja,in the time of Heraklios,ConstansII andConstantine IV. Besidesthesepiecesof informationreferringto a kind of indirectByzantine domination, there are also sometostimoniesof the preseirceofthu Byzantinefleet on the Lower Danube, during the VIIû-trXh centuries.Severallead sealsfound ,t po-rto*m are attestingthe existencein that fortressof the headquarters of aturma(subunitof thema).TheByzantinefleetwas usedin severalwamon the DanubeinVIIù-Xh cenfuries.In 680,Constantine IV fought against the Bulgarianssettledin the so-calledOngtos(seoAppendix III) because they plunderedthe region "held by the (i.e. by the Byzantinm;. nutrner Danubian campaignsagainst lhristians" Bulgariaoccurredin756 (or 760), 763,761,gjg, tg+-sô6and917.These wentsarenot enough to prove the survival of the Byzantinedominationon the Lower Danube. The most significant testimoniesare still the sealsof military and civilian Byzantineofficials found at Durostorum andin otherpoinæof Dobrcudja. A control overthc Lower Danubeby the fleet impliesalsoa control over someterrestrial points for supply.It was zupposedthat the northernpart of Dobroudja remainedunder Byzantine authority in vIIù-vIIIû ccnturies.The theoryisiased on one of the oarthenwalls located betweenCernavodaand Constan{a('Valul mic de pàmânf'), hypothetical dated in the \rllfr century' P' Diaconu and R. Florescuare thinking ttt"t tn" nyzanùne Ernpire kept the part of Dobroudja north of this wall during the vIIô-IX6 centuries,but this hypothesisneedsmore proofs' Thereis no clear evidencein the literary sourcesabout the Byzaniinedominationin the northernpart of Dobroudja.It is not surethatthe archonof Lykostomion mcntionodin mid IXù Centuryby Photioshad the headquarters in the DobroudjanLykostomion(which is attestedby othor sourcesonly from the XIIP Century). However,the sealsfound at Durostorumare suggestingthat the Bpantine Empire cstablishedagein his euthority over somepoints in oo-ùrua;a after the decline of theAvar power (620 end before the great of Bulgaria during Kerdam and tr(rum. The "xp"otion town Durostorumremaineda Byzantine possession *tit 680,perhapsevenlater. Messembria wasanotherByzantineenclavoin the middle of Bulgaria. $hiJtownwas thenortlern point of the Thracianthemacreatedby ConstantinetV).
ÆSTRÂCT
23s
3. TheAvar domination at the Lower Danube Most ofthe Slavicinvadersofthe lastdecades oftheVlu centuryactedasAvarsubjects. WallachiaenteredundertheAvardominationat theendof the '70-ies,*t rn Baian defeatedthe Slavicchief Dauritas.ThoAvardominationwasnot a directone;theterritorywas not settledby the Avars, like Pannonia.The tribute due by the local communitiesto the Avar masterswas probablycollectedby their chiefswho had alsomilitary obligations.(The relationsbetween Avarsand the autochthonous inhabitantswere probablysimilar to thoseestablishedbetween Tartarsand Romaniansin the XIIIù Century).TheAvar dominationover the North-pontic area endedafter the Kubrat'smutiny (635-638),but it seemsthat the hegemonyover the Lower Danuberegionwasnot affectod.Wesuppose thattheAvar ktanatetostwattachiaonly after the establishment of ths Bulgarianpowersouthof the Danube. The Avar archeologicaldiscoveriesfrom rù/allachiaaro very few: thE buckles of Pannonianorigin from SàrataMonteoruandButimanuandsomeVIIù ientury belt pieces. The horseman gmveofTârgçorwasconsideredAvar, butthereis alsopossibleits ascriUingtro another nomadpeople(it datesaround670-720). The Avar dominationextendedsouth of the Danubefirst in Dacia Ripensis(after the campaignsof 584-586,and againafter 593).After the initial irnpactfolloweda quite peacoful period.(apax Avarica),becausethe nomadmastersneedthe food and the products of their subjects.Johnof Ephesus(VI. 45) saidthat theAvarsdecidedto takeonly hatf of the tribute previousdueto the imperialfisc. It is very probablethat MoosiaSecundaând Scythiaentered too undertheAvar dominationafter the invasionsof 614-619.Someobjectsthat sould be explainedasAvarfindingswerediscovered on their territory:a warriortomb nearArgamumwith a buckleof Pâpatype,otherbucklssof thistypeat HistriaandCaliacra,a buckleofùagyharsâny typeat Histria.(In DaciaRipensiswerealsofoundbucklesof Pannonian origin).Animportan-t discoveryis the graveof anAvarchief of ldadara. The Avar dom',rationat the Lower Danubeceasedafter the settlementof the Bulgars southof the Danube.It is true that in Wallachiawere discoveredsomeAvar belt piecesand yellow potterydatedin theVIIIô Century(at lzvoru, Sultanaand $irna),but thesearenot certain proofsfor anAvardomination,because suchpieceswerediscovered alsoin Bulgaria,after6g0. 4. The Bulgarian Domination at the Lower Danube
(between AsparuchandKrum) Bofore the conversionof Boris-Michael (864), Bulgaria was a state with a structure similarto that oftheAvar khanate.Theauthorityoverthe subjectcommunitieswasorertedby the tribute collectedfrom them.The borderareaswere distinct territories,like the Frankishlvlarks. Oneofthsrn wasDobrudja.Thereis no evidencethatBulgarianskçt it aftertheir settlemcntnear Varna.Becausethe Byzantinefleet exerteda kind of control overDobrudjauntil 767, itcould be supposedthat Dobrudja enteredunder Bulgarian rule during the reign of Kardarn 1777-802) orKrum (803-814). Theso+alledNorth-Danubian Bulgariacouldbe locatednearthe mouthofArgeç. In thatrogionweresettledtheprisonerstakenfromAdrianopolisin 813.Their archaeologicaltraceswere identifiedin severalplaceswestof Oltenila(Byzantineurbanpottery, bricksandtiles).A roadusedfor salttrafïic roaches the Danubejust in thatregion.The roadwas probablycontrolledby Bulgaria.A fortressbuilt in thelateVIIIù Centuryby Bulgariawasdiscovgre-d at Slon"nearthesaltminesfrom PrahovaCounty.(Herewerefoundmanybrickswith runiforrn 3ulgariansigns).TheNorth-Danubian territorywasconquered sometimes after767{andbefore Bl3), mostprobablyduringKardam'sreign.
236
ÀBSTRÀCT
Another borderarealater conqueredby Bulgaria \ilas the Timoc valley, which entered underBulgariandominationonly after the victory againsttheAvars(804). The Bulgririanpowerincreasedonly from the lastquarterof theVIIIù Century.Because theAvar dominationceasedin rù/allachiaafter 680,we couldsaythat this region wes free from eny nomedic domhetion for an entire century. ïhe locel communitieshed the opportunity to dwelop ln freedon. Thic wes exactl5tthe perlod when appearedthe Ihidu culture. 5. The Romaniae and the Sclaviniae The dou,nfallof the Roman-Byzantinecivilization and the geireralruralization caused the delayof the Romanianstateorganization.The westernbarbariankingdomswolved on the town network inheriædfrom the RomanEmpire.In SardiniaandNoricum the Romanlife survived without the imperial supporÇby local mcans;herc,the bishopsassumedalsothe secular power, togetherthe citizEn's assemblies. The genesisand the significanceof these"popular Romaniae"welt analysedby NicolaeIorgain severalofhis studies.We shouldobservethat this kind of autonomousRomaniaewasspecificfor the regionswerethe towns survivedduring all the migrationperiod,andnot alsofor DaciaandLower Danube.TheLower Danubian"popular Romaniae"hadonly a rural basis,but inheritedalsosomeinstitutionsofurban origin. The word larà ("country"), with its political significance,derivesftom tena - the nameof the rural lerritory of a Romancivitas(cetate,in Romanian). The local communitieswotreoften compelledto defendthemselves, without the aid of the Romanarmy, evenbefore the downfall of the limes.An earthenfortresswas built by the Romaniccivilianpopulatio,natNovaëernain theVIIù Century.ThefortressofRàcari(in Oltenia) survivedtill thebeginningoftheVllû Century. During the migrationperiod,the village communitywasthe uniqueform of social and military organization. TheAvarandBulgardominationszuperposed thesesmallformsof organization(namedobçti,in Romanian).Thesecommunitiessurvivedduring the varioussuperior po\ilers,from the nomaddominationsto the medievalRomanianstates.The dominationof the nomadmastersmeantin the first placethetakingof a tribuûe,which wascollectedby the leaders ofthe comrnunities.The communitieshadalsomililary obligationstowardsthe nomadmasters. The military collaborationbetweenthe autochthonous peopleandthe migntory tribes is beffer known for theThrîarsbut couldbe inferrcdalsofor olderperiods.The survivalof someformsof military organizationis howwerprovedby theexistsnceof specificwordsoflatin origin in the Romanianlanguage. Archaeologicalevidencefor the autochthonous military organizationis very poor. The graveswith weaponsof BaltaVerdeand Ostrow Mare could be Rornanicbut also Slavic. The gravesof theVIIId'-IX6 CcnturiesWallachiancemeterieshad no weaponsin the inventory excqlt one: the tomb 285 from Izvoru (with an axe and a spearhead).Becauseits ritual is not Bulgariarçthe gravecould be ascribedto a Romanicor a Slav warrior. Thc Romaniccommunitiescoexistedwith the Slavicformsof socialandmilitary organizaïion (the Sclatniae). M. Comçashowedthat the most importantvlô-Vllû Cæntwiessettlementsfromrù/alachiawere the residencesof the chiefsof theseSclaviniae.Sheidentifiod such centresat Bucharestand SàrataMonteonr.In Wallachiaexistedaround 8-9 Sclaviniaesettlod along the valleys of the rivers.From thesekernelsevolvedlater the so-calledcnezate(some territorial forms of organizationlike the Westerncounties).Otherpo\iler centrescould be identified in Oltenia"on the basisof the concentrationof preciousobjocts(treasures,finger-shaped fibulae,earrings,coins).Theseobjectsaregroupedinto threeareas:l)- nearthe Iron Gates(on both banks);2)- in the middle of Oltenia;3)- nearSlatina(wherethe silversmithtreasureof
ÀBSTRÀCT
237
Priseacasuggeststhe existenceof rich clients).v/e do not know the ethnicalorigin of the mas_ ters of thesecsntresof power.only the fortressof Ràcariis surery Romanic. The "populat Romaniae"reprosented a very significantcaseof interactionbetweencontinuity anddiscontinuity.T"beRomanicetransmitt€dde organization in small communities,but the statalinstitutionsdisappeared aslike asthe churchhielrchy. Chapter V. Ihe ethnical synthesis polulltign-of The Dacia Ripensis,Moesia Secundaand Scythialryasfor a long time Romanizedin thevI6 century. only the seashore townshadalsocreet rp*ting inhabitants.In the mountainssurvivedsmallgroupsofnotyet Romanizedtribes(Bessi, for instance).v. velkov and other historians(especiallyBulgarians)deniedthe intensity of the Romanizationof these ptovinces,'because of thegreatpercentage of barbarianpopulation.The barbarianssettledin the IIJrd-lrIÉ'centuries(Germans,Kutrigurs, slavs etc.) r"ut"'ina*o numerous,but many of them wereassimilated'In oltenia (the formerDaciaInferior)and wallachiathe iomanic population wasenforcedby the prisonerstakenfrom the Empireby the slavs. Thc vIù Centuryrcpresentodthe beginningof a greatethnical changeperiod. The autochthonouspopulationdecreased becauseofmany *.rrlna plagues.rhis Jas ae background of the Slavic settlementon both sidesof the oanube.The opinions aboutthe beginningof this procossaredifferent' Themostprobablepoint ofview wasexpressed by Ion Nestor,who thought that slavs settledfirstwallachia duringtheAvarmigration around562.The first certaintestimoniesaboutthem arefrom the '70-ies(thetribe of dauritas). The sourcesdividedthe Slavsin two groups:sclavinsandAntae. The latterwsre a population mixed with Alans,andKutrigurs.rnc suvi" pottrry (the Korceaktlpe ascribedto the Sclavinsand the Penkovkatype ascribedto thoentae; *"* ro*d in severalsettlornentsof the ciurel culture' in levelsdatedafter the middle of thewù century. we repeatthat the ciurel culfurç wasnot slavic, bocauseit evolvedsincethe end of thovdcenturyand bocauseit had someRoman-Byzantinefeatures.Thereareno pure Slavicsettlementsdiscoverodinwallachia. The secondphasoof the slavic settlementin wallachia happened ill 614-619;the third wasa consequence of the Bulgar migrationof around670. In the itrira phase the slavs brought with thernthe Luka-Raikovetzkaia(Hlincea)culture. DaciaRipensis,Mocsiasecundaand Scythiawerepillaged by the slavic warriors since 527(oq perhapssince517).The invasionsbecamernorc fruquentandmoreseriousafrer550.It wassupposedthattheinroadof 550ledto thefirst Slavic settlernentsouthofthe Danube,but the passages of De Aedificiis w--ero wrongly understood@rocopiusspokeonly about Slavic skirmishesnearthe fortressesulmetum anàaaina;. the ùlavic pottery discovsredin sweral limes forts belongedto the slavicfoederarrrecruitedin the Romanarmy. The careful study of the sourcesprovesthat the Slavsdid not settlethc Danubianprovincr, communities (Sclaviniae)duringthe invasionsof 576_5g6. ", "o*pact The greet Slevlcsettlemcntsouth of the Denubemuct be dated beginningwith the invesionsof 614'619.ThemostancisntSlavicsiteswere foundnearDurostorum(popina,Garvan) andin fre Iron Gatesregion.Insidethe formerprovinces, the first Slavicsettlernents arestilrmen andVinica' Their placementshowsthattlrernainwaysof inrasionworothe fordsnearDurostonrm andthe secÛor Iron Gates'Ratiaria.A secondphaseofthe Slavicsettlement is illushatedby sites likç Razdelna,Nalbant,satu Nou from the lasthalf ofthevlle century.At the end of thevIIô century camealsothe peopleof the Luka-Raikovetz,kaia culture. The Slavicinvasionscausedthe refugoofsomo autochthonous inhabitants.It is falseand tendentious theopinionof somcRussian(Sôvietic)andBulgarian historiansaboutthe so-called
239
ÀBSTR^CT
liberationof theoppressedRomanlow-peopleby the Slavicinvaders.Therewasno accommodation betwsenthe Romanicpeasantsandthe Slavswho ravishedtheir lands.The symbiosisbetween the two populationsbecamepossibleonly after sometime, when the Romanicpeople turnedhomefrom the refugeaneas.The lingusticrssoarches are showingthat the Slavic words ontorodin the Romanianlanguageonly sincethe D(6 Century.In that pcriod beganthe assimilationof the Slavs. Another changein the ethnicalsituationof the Lower Danubewasthe settlementof the Bulgars.Although few, theycontributedatthe differentiationofthe SlavicgroupeastofTimok. The Bulgars were assimilatedby the Slavic and Romanicpopulation of the former Moesia SecundabuttheytansmittedsomeTiirkic elornertsin theanthropological Bulgariantpe. Finally, we mustpoint out that somegroupsofAlans cameat the Lower Danubein theVIII6 Cenhrry. Themainethnicchangswasthe SlavicsottlementTheresultwasthesynthesisofRomanic and Slavic populations.The Slavic olernentbecamepredominantsouthof the Danube,where many nativeswere Slavizedduring the MiddleAges. Appendix I. Jordanes about the territory inhabited by the Sclavins In Gdica, V. 35,JordanessaidthatSclaeni a civitateNovietunense et lacoqui appellatur Mursianousquead Danasfiitmet in borcamhsclatenuscommorantur. The samelakeis mentionedalsoin thedescriptionofScythiafromV. 30,asa pointnearGsrmania.The singleguidemark aboutits location is the neighbourhoodwilh the town Novietunum,but this circumstance is not very helpful becausetheroareknownsevsralto$,nsnamedNoviefunumor Noviodunum. Someresearchers identifiedthe lakewith themarshesplacedat the mouthof Drava,near the city of Mursa.Thesemarshesareknownonly asUlca or Hiulca,but it waszupposedthat this namewas replacedin theVlth centuryby anotherone,derivedfrom that of the neighbouring city' Wo shouldobsorvethat the ancientnam€waspreserveduntil now (Vuka). Therefore,the replacementof the name Wca with Mursianusis not proved.On the other hand"the nearsst town namedNoviodunumu'as at Drnovo (Slovenia).Sweral historiansidsntified it with the civitos Novietunenseof Jordanes,but the distancebetweenthe two points is too long (over 250 km.). Otherauthorsproposedthe identificationofMursianuswith the lakesBalatonor Neusiedl, but also theseonesare too far from Drnovo. ldany rosearchers acceptedthesepoints of view pErhapsbecausethose locationswould be suitableif Mursianuswas indeeda point near tho limit betweenScythiaand Germania. The problemcould boresolvedifwe try to undeætand thechapter30 in anotherway.The extersion of Scythiaas far as to the sounces of the Danubeis impossible.L. tlauptmann supposeda mistakein the propositionaboutlstsr: odinr insteadof oritur.If we acceptthis idea, the text could be interpretsdin this way: "scythia beginsin the point where beginsthe river Ist€Î"- The ancientgeographersdivided the river in two parts:Danubiusand Istet The point whercthe name Danubiusis replacedby ^Isterwaslocatedby theanciontgeogRphersat Sirmium or at the Iron Gates.An unusuallocation,Noviodununr,is givenby an anonymouswork from the beginningof theVIù century, Hypotyposis geographias.We suppor"ttr"i Jordanesmadea confrrsionbetweentwo conceptionsaboutthe point wherethe nameIster rcplaæsthe name Danubius.The first is the usualone:Sirmiumorthe Iron Crates; the secondis Nàviodunum.The point near Noviodunumwas mixed up with the limit betwe€nScythiaand Germania and the lake Mursianus\pilserroneouslylocatedin both points. The position of the lakc Mursianusdependson the location of Noviodunurn.Because Drnovo wasnot placednearthe limit of Scythiaand it wastoo far from any lake that could be identified with Mursianus,we think that Jordaneshad in mind the city of Noviodunum in
ÀBsTRÀcT
ng Dobrudja'This point ofview wasalready gustainedby severalhistorians.someof thernthought that Mursianuswas anothernameof the lake.rrarmnis ftoaay,Razelm).wc do not agreethis hlryothesis,becauseit is inconceivablea slavic settlemeù insidethe provinceof scythia in the middle of thevle csntury' It is moreprobablethat Jordanes usedthe narneMursianusfor the whole group of lakesand marshesplacedbetweenIsaccea andthe bendof DanubenearGalafi (Brateç,cahul, Ialpug cotlabug), becauseall of thern could be consideredasa singlebig lake. therEme Muniant ssoemsûobec,eltic,likesweralneighbouringplace-names: Amrbiunl Noviodunum,Aliobrix. our point of view is that Jordanesestablishedthc western limit ofthe sclavin territory in southernMoldavia' in the regionof the lakesplacedt"tw""n Gala$and Isaccea.This location fits very well with the archaeologicalevidencefor the midvlb contury. Appendix Th: chronologr of theAvaro-Byzantine yyars of the ,90-ies I. The chronology of thesecampaignsrelatedby TheophylactSimocatta is unclear and doesnot fit with the datagiven by Theolhanes.The É"gi*ing of the wars of the ,90-ies was fitrerently placed(in 591, 592,593andevenin595).Belauserhesinglecertaindateis Novernber 602 - the mutiny of Phokas- we chose QikcG. Labuda)torcconstitutethe chronologyfrom the rccentto the earliestevent.Theophylactsimocattatofts rym.4. 9) that in the 19byear of Maurikios'reignwaspeace.Therefore, thopreviouscampaign(vIII.4.3-g) occumedbefore14b August600whenbeganthe 19ôyear.The firther con.l rsioriis that priscus, the North-Danubian offensivemustbe datedin summer599.The previouspeacetreaty wasconcludedafter another surnmercampaign,which happenedin summer598. by this reason, the greatAvar offensive relatedinvIII. 13-14mustbedat€din thewintor Sgllilgïand in the springof 59g.Theprevious peac€period began l8 monthsago, thereforein the spring of 596. The conclusionis that the liberationof singidunum(the campaigndescribedin vrr.-z and 10-12)occurredin the same of 596' previous The North-Danubian campaignof Petrushappenedone year before,in lldog 595' Finally, the offensiveled by Priscusmust bo datedin 594. Thercfore,the Avar invasion relatedinvI. 4-5 occurredin 593.This datefits with the conclusions drawÉyV. popoviéfrom the numismaticalevidence.
AppendixIrL Aboutthe locationof ongrosand about thefortificadonsof Niculifel The Bulgars settledfirst into a region namedOngtoi beforethoy crossedthe Danube. Theophanesand Nikephor said that this was a very good drf"nded place, because was surroundedby rivers and marshes.Someunidentified"fortifications" (ô2gJpcopo) werc inclosedin this area.From the relationof the fight we know that the Bulgarscrossedthe Danube after their victory. Therefore,the Onglosmustboplacodnorth of theDanube.Sevoralhistorians supposed that the Ongloswas the southernpart of Bessarabia(the so-called Bugeac;this Tlrkish word means"coin", as like asthe Slavic oglu).However,the datagiven by the sourcessuggests that the Onglos 1ryas a small area.We agreethe location in the corner betweenthe mouthsof the rivers Siret and Prut and the Danube. Although the location at the southof the Danubedoesnot fit with the sources,some historians(especiallyBulgarians)identifiedthe Ongbswiththeearthenwall syston of Niculilel. Theshapeof this fortification systemsuggestsits Tiirkic origin. The very ,."rr" archaeological evidencoshowsonly that the walls could be daædbetrveentheVû andih, vtt* Centuries. V/e supposethat the passageof Michael Syrusaboutthe migntion of the legendaryhero Bulgarios concernsthe erectionof thesewalls.The informationwasanachronicatty pUclO in the time of
240
ÀBSrnÀcT
Maurikios;we think that themostprobabledateis during theHeraklios'reign.The discoveryof somegold andsilver ByzantinecoinsissuedunderHeraklios,ConstansII andConstantineIV in the surroundingsof Niculilel suggeststhe,oxistonceof a populationpayedby the Byzantins. Appendix fV. The supposed Romanic origtn of some Bulgarian aristocrats ThenameSabinosof a Bulgarianarisûocrat who becamekùan in763 Q64)wasconsidered an widence for his Romanicorigin. Sornehistorianspnrposedanotheretymology,from the tiirkic word srivrjn('dear"). A valuablepoof for the latter opinion is given by an inscription found on a vessel,which montionsa,zoaryn namedSivin.This would be the right form of the khan'sname.In this case,,Saâlnos couldbethesamewith (,Si)Itneftfrom the Slavoniclist of the Bulgarian khans However,the hypothesisof the Romanicorigin of the name Sabinosis not excluded,becausethe name(Si)Vînehcouldbe a Bulgarizedform of the Romanicname Savin. After SabinosreignedtogethetUmarosandPagan(in 76a). The nameof the latter was alsoconsidereda Romanicone.In his case,thingsaremoreclear.Basedon the formKmtpganos attestedby Nikephor,V, Besevlievshowedthat this namoderivesfrom the title kaplmn (the leaderof the Bulgarianarmy). N. Iorga supposedthat anotherpersonof Romanicorigin wasa certainSevents,aSlavic chief in Bulgaria (in764), but the passagefrom the chronicleof Theophaneswaswrong in the edition usedby Iorga.The real nameof that personwasSWabouæos, chief ofthe tribe of Seven. Other data arc showing that tho existenceof someRomanicpeople in the Bulgarian ruling classis still possible.The monkslvlartinusandUrsuswho were sentto Romein 879 by theczarBoris-Michaelweremostprobableof Romanicorigin. FrornTheophanos andNikephor wo know that the assernblythat expelledSabinoswasnamedroppévrov.In thoVIIIù Csntury, this Latin word did not havezucha meaningin the Greeklanguage;therefore,it could be supposedthat the chroniclersuseda genuineBulgarianword that was,of course,of Romanicorigin. This word provesthe presenceofthe Rornanicpopulationin Bulgariain theVIIP Century. Appendix v. About the srefugees" of Maurikios, strategikon, xI. 4. 3l The passagerefersto the refugeeswho servedasspiesin the Byzantinearmy.Their faith was doubtful. C. Daicoviciu gavethe right translationof the passage:"Wo must strictly survey the so-calledrefugeeswhosemissionis to indicatethe roadsandto discover the enerniesbecauscthey forgettheir interestandtheyhavemuchmoreathactionfor theenemy,althoughthey hadbocomeRomansin the pasf'. Basodon thohanslationof theword rorcogCweç ( ..becomc,,), C. Daicoviciu claimed that theserefugoeswore not genuineRomanicpopulation, but some Slavswho acquiredthe statusof Romaioiaftertheysettledin theEmpire.ihis point ofview was denied by Vl. Iliescu who obsorvedthat the refugeoscould not b; barbarianssettled in the Empire, becausethe Byzantinemililary rules are sayrngthat the spiesshould be of another ethnic origin thanthe enemy.Therefore,we couldbo surethat thcserefirgeesweronot Slavsor Avars.V. Iliescuthoughtthat the refugeeswherepeopleof Romanorigin iton Barbaricamwho ran awayfrom their homein the Empireandwho aftorwardswere enlistedin the anny asspies. Wethink that the passagecould bebetûsrunderstoodby a comparisonwith anotherone. The attitudethat a commandermustobservetowardsthe refugeosis presentedin anotherchapter (IX. 3. 6-8). This passageshowsthat in the author'smin4 the *drg"", werethosemen that camefrom the enemyto the Byzantinearmy.They could be either rùrurc refugees,or spies. They are inhabitantsof the wal areawho ran awayfrom their hometo the Byzantinecarnps. Becausethis passage, we suppose thatalsotheRomanrefrrgees mentionedin Xi. 4. 3l werenot
ÀBsTRÀcT
Z4l
p€oplesettledin the Empire,but inhabitantsof Rornanorigin from the Barbaricum.The assertion that they "becomeRomans"could beundorstoodasan allusion to the romanizationof the autochthonous North-Danubianpopulation.Thetext of Strategikonprovesindeed the presence of the Romenicpopuletion North of the Deaubein thevlÀc.oto"y. Appendix Vf. The Vlachorynchins A manuscriptvnitten in 1698at the monasteryl(astamonitou(MountAthos) mentions the invasionin Macedoniaof threebarbariantribes(vlachorynchins, Èynchinsand sagudates) in the periodof theiconoclastemperors:Thepassage wasfirst publishedby p. Uspenskiin lgTZ and was afterwardssfudicdby severalhistorians.Àmougtr so late, the sourcewas considered truthful by all of ûen\ exceptM. Gydni who sustaiod*t"t the vlachs were introducedby confusionwith a sourceconcerningotherwents.Thetext is horvever anachronically.Theplacement of the eventsin iconoclast period was made because the author(a monk namedcrre!h_e gory) oxplainedthe misfortunes becausethe divinepunishmentfor ths iconoclasm.In a similar manner,NikephorGregorasdatedtheBulgarianconquestin thc iconoclastperiod. Howwer, the dating of theseeventsin theVIIIû' Centuryis impossible.Therowero no monasteriesat Mount Athosin theVIIP Century. o' Tafrali and M- Lascaristried to give credibilrtyûothis soruceby a comparisonwith Miracala St.Demetrii,Il. 4. The latterdoesnotmentiontievlachs, but oniy the Rynchins.The evolvementof someRomanicpeoplein tho evonts$,assupposed becausethe relationaboutthe Rynchinsmentionstheword rd,oaç.This word is not attestedin other Byzantinesources.However, the word could prove only a Romanicinfluencein the Greek languagespokennear Thessalonicin the rxù century.The rolationinsertedin the manuscript of Kastamonitouis not a sourceconcerningtheMI6-VIIIù Centuriss. Conclusion A hiatusof arounda centuryexistedbetweenthe end of the Ciurel culture and the first phaseofthe Dridu culture.The Slavicinvasionscausedmajor changesin the habitat almostall the-townsdisappearedand many countrysidesettiementswere abandonodby the peoplewho took refugein forestsand in the highlands.The rcturn from the refirge after at leasta century.(This assertionis basedon the evidencefrom "rr"r'or"u*d Izvoru, Sultana and obârçia).The Dridu culture appearedjust in that periodwhenthe refuged Romanicpeoplecamebackin the plain regions.This populationprcservodsometraditiolns of the formei ciurel culture (for instance,elementsofpottery decoration).The periodbetween the endofthe Ciurel cultureand thebeginningofthe Ihidu cultureis very obscurp.Thesingle sitethat couldgive somelights on it is the settlementDulceancarv. The potteryfoundherediives from the ciurel t1ryebut is later (endof thevII6 century - just beforethe appearurce of the Dridu culture). Thore are very few settlernentsand necropolisesdatedin the VII6 Century.A similar situationexistedin the v6 century when the Hunic migration and the following troublesdesuoyedthe settlernents of the SântanadeMureç-cerneahivculture.Anothorhiatuswasobserved rn thexlfr-XIIù Centuriesin WallachiaandMoldavia;thePotchenog andtho Cumanoccupation caurydthe refuge of a part of the Romanianpopulation in the highlands.V/e supposethat a similar phenomenonoccurredin the vIId' cerrù at the io** Danube.The penury of the archaeologicallindings could be explainedby the strorture of the settlementsand by the withdrawalin rogionslessresearched (the mountainaroas). TTvopoints o-fvjew wore expr€ssedaboutthe spacewhereRomanians survivedduring ùe migrationperiod.one saysthai the Romanianpeoplewas born and survivedin the high-
242
A.BSTRÀCT
landsor only on theterritoryofthe formerRomanDacia(andnot alsoin MoldaviaandWallachia). The secondsustainsthat this spaceincludedalsoths plain regions.We do not agreewith C. Daicoviciu who deniedthepresenceofthe Romanicpopulationat the Lower Danubeduring the Vff'-XIP Centuries'Theautochthonous populationcouldsurvivealsoin theplain regions,in the forestsandin themeadowareaneartheDanube.It couldbesupposed that somoRomanicpeople remainedamongthe Slavs.However,thestudyofthe toponymyshowsthatWallachia,Moldavia and eventhe former Dacia(Transylvaniaand Oltenia)were thickly settledby Slavs.A careful historicalresearchmusttaksthis into account.It is alsotnrethat theseSlavswerefinally assimilatedby ths Romanians.This processevolvedduringa long time, till at leasttheX6 Century(the Slavsareattestedin Xfr CenturyTransylvania by theAnonymousGestaHungarcn r). The linguistsconcludedthat the assimilationwasfinishodin the XIû'-Xnû'Centuries,while the Romanian languagowasformedduringtheVIIIû-D$ Centuries.The first Slavicwordswerereceived in Romanianaroundthe IX6 Century.ThismeansthatthecontactsbetweenRomanicsandSlavs were very scarcebeforethe D(û Century althoughthe Slavssettledthis tenitory two or three centuriesago.For a long period the two populetionslived seperately.The refirgeof a great part oftho autochthonous Romanicpopulationledto its isolationfrom the Slavicpooplefrom the plain areas.Only whenRomaniansreturnedfrom therefugeareastheywereableto assimilatethe Slavs.This happenednorth of the Danubeand in somesmall regionssouthof the Danube(in Dobroudja,for instance).In thatperiod,theRomanianlanguagewasalreadyformed. The withdrawalin the highlandsshouldnot be exaggcrated becauseit is not zuitable that all the inhabitantsleavedtheir lands and took refuge. Someof them remainedamong the Slavs,but they were not the main elernentfrom which evolvedthe Romanianpopulation oftheplainregions. We understandthe continuity of the Romenic/ Romanianpopulation at the Lower Danubeend in ell the Balken Peninsuh asa suryivel in severelplecesof eechRomanized region. This area extendedfrom the northernTransylvaniaand Moldavia to the Balkan Mountains.NeaguDjuvaraobservedthattheRomanized populationzurvivedin everyregioq but not in thewholespaceof eachregion.Thesamehistorianpointedouttherole playedby therefuge areasin thehighlandsandin theplain(thewoodEnregions). If wo considerthe wholespacebetwesnthe SouthernCarpathians, the BalkanMountains andthe Black Sea,thenwo mustadmitemejorculturel end ethnicaldiscontinuity occurred here in the VIItbW[tr Centuries.Insidethis largespaceexisædseveralregionswherethe Romanicpopulation survivedwithoutanyintemrption.The linguisticresearchesare showingthree main survival regions:the WosternCarpatians,the regionbetweenTimok and Moravaand the Danubevalley betweenOlt and Cernavoda(on both sides).From thesekernelsthe Romanians spreadlater over the entire North-Danubianærritory. In sorneareasthe new Romanization succeeds but in otherno (in theplain betweentheDanubsandtheBalkans).Thewithdrawalsand tle returnsin theplain regionsworecyclicalphenomenons repeatrduntil theXIVÉ,Cæntury when the Tirkic populationssettledin Wallachia(andMoldavia)werefinally assimilated. TheRomanicco'ntinuityatthelowerDanubewas inthe sametimeadiscontinuity. Namely, therewereseveraldiscontinuityprocesses, in thecivilizationtype,in thehabitaqin theway of life. Therezultofthesurvivalin isolationwasthedelayofthe statalandchurchorganization. The peculiar evolution of the Romenian medievel societywec decided by all this seriesof discontinuitiesthet did not existin the history of theWesternRomanicpeoples.
Index I. Cieogpaftc Abrit 40 Asemum2l,9l,g1,l3g,l4},162 Brateç178 Abrittus 41, 90, gl, 94 Athena 89 BpdrÇrora170 Achaia 134 Athos 191-193 Bràila 5 Adamclisi (Tropaeum) l0,ll, Augush l9,S5,l0l,l7l Brebeni 50, 52, 6l 1 9 ,2 1 ,37 ,39 ,40,4 1,53,60- Avaria 29 Brit-qda 108 6 2 ,76- 7 g ,gl,g2,gl ,gg,I06, Axiopolis 20,37,80,92,91 JAZ, Brza Palanka133 109,110, 124,139,172 139,140, 143,l4g,l4g Bucov 120,130 Adàmeçti 53 Bucureçti 69,72,ll1,llg,l63 Adina l0l,17l Babadag102 Bucureçti-Bàneasa 53,I I g Adurutium, Amutria, Mutrius Babovo 157 Bucurcçti-Càfelu Nou 93,169 100 Balaklavall3 Bucureçti-Ciurel I l5,16g Adrianopole 20,133,159,120,Balaton 177 Bucureçti-Dàmàroaia 53,93,I I g 185 Balcani I-3,6-8p7,28,100, 133- Bucureçti-Militari 163 Alba Iulia 124 I 35,137,I 70,17 4,175,196,l 97 Bucuregi-st SoldatGhivan 11, Albania 62,135,136 Balcic 124 5 3 ,9 3 ,ll5 , 1 1 9 , 1 5 21,6 g Al5eoroç l$e BaltaIalomilei 29 Bucureçti-Stràulegi 93, 16g Aldsni 164 Balta Vorde 45,68,1lg,IZ2, Bucuregi-Tei S3,lI 8,152 Alexandria 88, 145 123,163-165 Buduroasca 11,45,53,93,1 lS, Alexandria@gipt) 195 Banat 3, 22,36,47J3AJ4Z llg , 1 lg , l5 2 , l6 g Aliobrix 178 Banatskapalankz 22,47 Bugeac l59,166,1Bl,lg},lg4 Almâj 74,165 Bani$ka lB Buleta 54 Almus 100 Barboçi 14 Bulgaria 4,7,8,10,13,25,2g, Zg, Altinum 99, l0l Basarabia178,182 41,52,63,75,96,99, I 0 3,1 12, Aluta 99, 100 Bàiasa 135 {lutus, I lg , t 2 4 -1 2 7 , 1 2 9 , 1 3 4 4 ?w{rouæolcoç 9l , 14 , Bàleni-Români 53,1l5,l l g, l6g g 2 , 1 1 4 6 -1 4 9 , I 5 6 16 0 ,I 87, Ancona 92 Bàlteni 61,62 g g ,lg l I Anchialos 17,Lg-Zt,Zg,Zg,l33 Bàroi l0l Butimanu 43,S4,lSl,lS2 Aniksuboli 102 Bdinci ll,45,97,9g,lZ4,lZ7 Buzéu 69,74,88,l0l,l5g,l7g Appiaria 13,20,41,n, gl,g4 Bdinu,Budin(Vidin)l0l, l12 Aquae 19, 9l Belegradon25 Cahul 178 ArÈar@atiaria)I 9,40,50-SZ,61, Belgrad8,113 Calafat 69,72 90,91,I 01,I 06,139,142,17 l, Beroe (PiatraFrecàfei) l0,lg, Caliacra 37,Mr4S,gS,lS4 . 1 7 3 , 17 4 20,32,40,41,45,46,49, 57, 6A, Canlia 124, lZ7 Argamum (Capul Dolojman, gl,10l,l I 9,133, l39,l4aJ7| Capidava10,11,38,45,76, 77, Jurilovca)10,44, 56,92, gl, BialaReka l8 g -92,91,106, 7 I 07, I 0g, I 3 g9 2 , 1 0 2 ,10 5 - I 0 7 ,110,I 54, Bræafvov 9l l4l,l43,l4g,l7l,l74 1 5 5 ,1 6 7 Bisericufa102 Carazu148 Argeç 99-l0l Blàskovo 124 Carevec 60,106,107,1 13 Argedava 100 Boljotin l8,lll Cariëin Grad 32,33,109 Argessis 100 Bononia 19,2l,9S,l0l,ll}-ll4 Carpafi 1,2,6,8,100,134,lg7 Argetoaia74,165 Boosis 135 Casian 95 Annucashu 102 Borcea 2l Castelu 124,127 Ambium 178 Bosporos18 Casta Martis 90,91 Asamus 100 Bratei 35,46,1ls Caueaz15,28
244
INDEX
gg, Durankulak 96,98 Càscioarele54,159 | 9,36,40,7 5,95,90,95,96, CômpulungMusccl 69,72 101,104,109 I, 11 , 1 3 3 , 1 3 9 , Durostorum,Dorostolon,Dristra Cândeçti2,1l5,l 16,12l-123 I4I -I44,153,I 5 4 ,I 6 6 , 16 7 , (Silistra)8,19,15,21, 29, 46, Cebrus 100 170,173 48,59,61,67,99,g0- 92,94Celei(Sucidava) l0,l1,20, 40,42, Dalmaçia22, 92,132,135 96,101,105,I07,ll2,lI4, l3g, 69,7 4-76,9L,94,I3g, 14l, I 65 Danaprum176 143,146,149,149,153, 173 Ceptura 46,69,72,11 5,I I 6 Danastis 176 Dynachion 132,137 Cornavoda 137,140,182,197 Danubius 177 Cernàuti 145 Daphne 139, Ectené101,102 ëezansi" Reka(Novae de Sus) Dardania 22,132,135,17 0 Edessa61 22,23 Dâmbovifa 63 Elasson135 Chersones 28,113,159 DârstoqDà$tàr l0l Enisala76, 79, 81, 82, 102 ChioséAidin 10,95, 96 Demetias 62 Epir 135,193 Chtnogi 48,125,159 Denrent 54,60 Ester 102 Chiscani 125,127 Desa 54,60 Cib'rica 100 Âdoou 9l Fârcaçele55,60 CioroiulNou 74,165,167 Devnja (Marcianopolis) I 1,19, Ferigile 50 Cireçanull7 gl, 94,96,106, Florentia,Florcntin l0l 20, 47,50,90, Constantia102,114 Fràtegi 94, 125 lo7,127,143,157,159 Constantiana 91,102 Danonsium 4l Constantianae102 Galata 18 Dchiseni 47,48 Constantinopol13,18,19,24,Dneia 101 Galafi 88,119,145,168,1 84,185 25,27-29,92,99, I 37,I 3g,147, Diocletianopolis 20 Galiëe 125 180,187 Galifia 134,145 Donysopolis 91 Constanfa(Tomis) 22,38,40, Dobrië 4l Gallia 95,97,1L3 7 6-92,97,90 -92,94,95,102, Dobruça 69, 72 Garvan 124,125,170,173 1 0 5 -1 07 ,110 ,I I3,114,143, Dodeçti ll8 Garvàn(Dinogetia)1AJ1,21,32, 146,149,172,!92 Dobrogea 7,8,11,16,20,21, 5 5 , 7 6 -9 0 , 1 0 6 , 1 3 9 -1 4 1, 1 ,l7 26, Copâceçti45,46 29,29,32,37,39,7 178 1,75 -92, Corbude Sus 8l g5,gg,gg,g5,96, 103,I lg,l24, G{tér 63,154 Corinth 89,155,195 125,127,I29,L3g,l44-l 49, câmbaç 62 Coroteni llSJ& I 51,I 54,i 5g-l 6 0 ,1 6 6 , 16 7 , G&lita 47,125,127,157 Corsica 93 t7 0,17I,lg2- I 95,I 94,I 96 Gerania101,102 Cosifeni 170 Dolj 74 Gerasus101 Costeçti 49, 67 DonjeButorke 32, 33,l4O Germania 124,176,177 Coçoveni 46,50,52,60-63,72, Ghindeni 69,72 ÂouppouÀulvdl7O I I 8 , 1 64 ,16 5 Gigen(Oescus)2A,22,40,51, 7l, Drava 176 Cochirleni 148 Dràgàçani 26,72,88,119,132, g 0 , g l, 9 5 ,1 0 0 , 1 0 6 ,31g -1 4 1 , Craiova72,74,165 153 145,165 Crimoea 18,38,62,65,1t3,L32 Giurgta 69,72 Drànic 54,165 Criç 99 Giurgiu 137 Drizipera21,180 CuciurulMare 145 Goicea 69,72 Dmovo 177 Cudalbi 168 Drobeta-TirnuSeverin l0,l l, GoliarnaKoutlovitza lB Cureani 159 Gornea 22, 47 4A,42,54,55,69,13g DulceancaI 1,55,93,1 l5,l 18, Gomstu 69,72 Da c i a 2- 4 ,6,35 ,92 ,101,10g, Grabovica 44 120,124,169,195 '1,32,134,176,1M,l96 Groaca 159,160 Dumbràveni 95,lLz DaciaInfsrior 162 Jos passim Greci 76 Dacia Moditerranoa 4,6,22, Dun&€,DunÀreade Dunàreni(Sacidava)11,32,3g, Grecia 20,61,62,92,132,134, 13 3 , 1 43 ,17 0 g-92,I 06,107,I I 0, l5 5 , l9 5 42,43,45,7 Da c i a R ip e n sis l0 ,l1,13, Gropeni 68,72 140,142,143
INDEX
24s
4A,42,79, 90, gl, 94, l4o Mariscus 100 Izvoru 11,39,45,48,94,96, 97, Markellai 29,160 124-130,156, 163,194 Mafiinié 133 Mâcin77 Jercàlài 74 Meëkz 42 Jiu l5l Mihail Kogélniceanu (iud. Juper 125 Constan{a)77,98, l2S JustinianaPrima A 32,109,143, Mhajlovac 35,36,140, 173 193 Mihajlovgrad 172 Miris 102 I(amenBrjag 40 Miroé 133 Karamanite45,125,127,157 Mironeçti 159 Karatas (Diana) 23, 14},l4l Mizil 94 IGstamonitou l9l-193 MolaanjskeStene 40,133 Keszthely47,151 Montana 172 Kjulevëa 11,97,125,127 Morava 170,197 Kladovo 11,56,[65,171 Messembria 94,98,113,137, Koprivef 18 l47,l4g Korbovo 56,123,165,173 Moesial5,l 6,22,95,98, l47,lU Iadar 25 Ko6æpov9l MoesiaPrima 133,142,154 Ialomifa 2l Kododui 173 MoesiaSecunda7,10-l4,lg-21, Ianta 100,103 , g, Krasen 5l 2 7 , 3 6 , 4 0 , 7 5g, 5 , g 0 , g 6 g Ilfov 2l Iftivina (Iatrus) I 1,22,37,56, l0 l, l0 4 , l0 g , l I l, l 3 2 , 1 3 3 , 62, ImperiulBizantin 12,25-29,38, I 3 g ,139 ,1 42 -1 4 4, l4 g , L5 4, 100,106,140,142,143,157 65,95,99,92, I 05,I 12,134,144- Knrje 62 155,166,167,I70,173 l4g,l5 l, 159,1 60,1g3,l95 MoesiaSuperior4 Krylos 145 Imperiul Romano-Bizantin13, Moldova 14, 6,8,11,19,20,ZZ, l 7 - l 9,30 ,1I 6 ,13 l,l 39,142, larissa 135 23,40,49,69,74, 101,115, I 16, 162,lgo I I g , I I g , l2 l, l2 4 , l2 g , l4 g , Iazu 10,81,9 5 ImperiulRoman 161,166 l^âceni 69,72 I 50,166,168-17AJ7 8,195-197 InsulaBanului 35,68,140 Mostiçtea 2t,137 Lâsun 135 Ipoteçti2,115,118 Motnr l00,l0l I^âuni 56,60 Ircasca 170 Mousaios100,178 Læderata22,139 Isaccea(Noviodunum) ll,7S- Lespezi 129,170 Movileni 23,72,179 78,80,91,97,91, 139,143,l6g, Ljubièevac173 Muntenegru 133 17L,174,177, 179,192,1g4 Muntenia l-4,6-8,1L,l7-23,Zg, Ljuljakovo 5L,52,û Iscus 95 38,40,56,6 l,om 100 1,63,69,7 1,74-76, Iskàr 100 g 5 , g g , g 3 , 9 41, 0 1 ,I 15 -l 1 7 , Lykostomion 147 Isterabad102 I 19- I 22,124,127,129,I30, Isûia 88, 127,145 1 3 7 , 1 5 0 -1 5 3 ,I 5 6 , 15 7 , 15 9 , Macedonia26,134-136,191 Istia-CapulViilor I 1,48,97,98, Madaa 40,42,127,155, 16 0 ,16 3 -170 , 1 72 , 1 73 , 1 9 2 , 158 125,157 lgg,1g0,194-197 Maglavit46,118,165 Istnr, Istnos 17,22,29,146,147,Malaia Pere5èepina94 MunfiiApuseni 5, 197 176,177 Mangalia (Callat)s) 11,32,33, Mureç 99 Italia 25-27,30,92.95,1 13,136, 37,75,7g,gl,g2,g7,gl,g2,I 05- Murfatlar 95 16l,l72 Murighiol (Halmyris) I 1,18, 107,1 l0,l I 3 Iugoslavia 10 32,39,77 MareaAdriatiû 24 -7g,g2,gl, l0 2,L04, Iulia-Baçchioi8l 1 0 6 ,1 0 7 ,1 0 9 ,I I 0 , 13 g -1 4l, MareaEgee14,24 Izvoarsle(Mehedinfi)10,I l, 56, MareaNeagn 24,149,t 59,197 143,171,179 68, 139 Mursa 176-178 Marehrgo 167 Iaroarcle @ârjoaia)(Sucidava) Marisca 100 Mursianus17,168,176-178 Flàrlec 55, 60 Hadrianopolis 20 Haemimont 90 Haemus 20,22,133,14G,147 HajduèkaVodenica 109,1ll, l40,l4l Haliô 46 Halicanibnrgo 167 Hârçova(Carsiurn) 76-78, 80, gl,g7, 91,101,139,143 Helibachia2t Hierasusl00,l0l Histia 10,11,21,32,33,38, 4045,51,52,55,60-62,7 5 -92, gl, 1 0 2 ,1 0 5 - l07 ,10 9,1I 0, I 54, 155,172 Horgeçti 23,179
246
INDEX
Naryharsâny 43,63,151,154 Orçova(Dierna) 10,11,40-42, F ris e a c a 4 6 , 4 8 , 6 7 , 7 2 , 8 8 , 57,60,139 Naissus 24,139,I43,170 118,I I 9,132,145,I&,L65 Osàm 100 Nalbant 125,127,170,174 Procliana2l Osijek 176 NeaAnchialos 62 ProçteaMarc 47 Oshovu Mare 35,68,122,123, Prundu 69,72 Negotin 56 127,163 Neusiedl 177 Pruneni58,115 Nicopolis ad Isûum 1I,22,40, Ovidiu 20,110 PruÎ 101,178,182 I I 0,1I 3,143 60,90,-92,94,101, Pulna 69,72 I 81- Palastolon,Palatiolon,PalatiNiculifel79,80,88, 145,148, 193 ,18 5 olunr, flalcml{vnç 22, 23,95 Radovanu11,115,1l9,I2O, 159, 168 Nikjup l0l,l13 Pannasa19 141 Rakita 9l Nrropqôéou Pannonia 3,15-17,25,29, 34, 40, Rasova 157 1,168,172, 43 ,44,52 , 6 5, 7 | , 9 2 , 1 2 2 , Nipru 17,119,148,15 55,174 132,134,I51, 1 76,18 1 ,18 2 I 52,I 55,I 60,I 7g Razdclna43,45,46,125,1 Razelm 178 Paspirios2l Nistru 17,176,181,182 R^zerad 41 Pàcuiullui Soare78 Noricum 34,35,90,92,161 Râcari 46,47,58,74,1 18,120, NovaëErna 57,62,1ll,162,110, Pëelnik 40 162, L&-r67 Pécs151,155 171 Novaci72,74,85 PEninsulaBalcanicâ 20,23,24, Ràcoasa164 Novae(SviÈtov)I 1,14,41,90,91, 26,132,136,13 8,I 42,156,I 66,I 69, Râncâciov74 Râureni 69,72 94,105,106,1 10,139,140, 142, 170,172,197 Remcsiana139 1 80 Perint 21 Reselec141 Novgrad 57 Persia25 Reçca(Romula) 69,72,L67 Novi Pazar 11,97,124,127,158 Pcuce182,185 Rhegion 161 Novietunum 17,176,177 Phanagoriall3 Ris 58 Noârwo 125 Philippopolis20,105,133 Riphei 100 NuIàru 82, 139 Pietnoaselc 58 Rjahovo 13,41 Pincum 18 Roma 188 Obârçia 48,96,91,125,128-130, Pind 2,6,92,134,135 România 10,121,L23,196 t94 Piteçti 69,72 Rusia 97 Odàrci 11,40,42,L24 PiuaPehii 88,119,145 Ruthenia 134 Odcssos(Varna) 1A,21,41,90, Plenifa 58 9 1,94-96,98,105, I 07,I 12,ll4, Plwen-Kajlaka4l 125,127,137 Pliska 10,41,101,127,158 SabulentsCanalion 20 45,46,49,167 Sadovec37,41,42, Ogosta101 Poiana152 Salona 24 Ohrida 193 Poienifa 164 Salonic 135 o l t 99 - 1 0 1 ,11 5 Polonia 91,124 Salsovia91 Olteni 93 Popeçtr69,72,L00 Sardinia 161 Ollenifa 74,139,159 Popina11,173 Oltenia 3,8,11,38i40,48,61, 63, Podilede Fier 8,22,23,32, 33, SatuNou 125,127,174 68,71,72,74,76,95,99,99, 94, 3 5,37,63,ll1 , 1 2 3 , 1 4 1 , 1 5 3 ,Sava 134,177 Savia 177 1 01, I 18-12 0 ,IZ3,124,129, L6/.,I73,174,177 Sàlcioara(6 Martie) 80 L 32,13 7 ,15 0I 5 , l, I 56,I 57, Porata,Pyretos 100,101 SàrataMonteom ll,4244,46, 163,164,167 Poreéka153 51,52,58-60,94,1 15,118, 120Oltina 99,101 Porucikëunëevo 42 123,I27,129,151,1 52,I 64,168 Olutu 99 Prahova159 135 Sarunà Onglos 26,27,29,147,1 58, 159, Prahovo(Aquis) 21,4144,58, 1 81 ,18 2 ,18 5 75, 90,106,140-142,154, 165, SânnicolaulMare 28 Scifia l5,l6,116,171,lU Onogur 40 167,173 Ordessos100 Prçslav 4I,125,146,186,187 Scopis21,173 Sculcoburgo167 Orlea 57,60,68,165 Pripet 168
INDEX
247 Scurta145 Târguçor 102 Unirea (gocariciu) 72,1g0 ScythiqScythiaMinor 7,10,13- Tekija (Transdierna)lB Utus 100,139 17,I9,20,24,36,40,75,g5, 90, Teleorrran5,197 g l ,94 - 9 6 ,99 ,10I , 104,10g, Thalamonium139 Vagosola176 I l 0 ,l I 1 ,13 3 ,139,1 39,141, Thessalia134-136,161 ValeaStanciului 69,72 lu,l 54,166,167,17 O,l73, l7 7 Thessalonic 20,24,26,132, ValeaTeilor gs 88,145,1 Securisca23,142 134,137, l3g,l50,1gl,l 93 Vamoç69,72 Serbia 75 Thracia 14,16,18-20,26,27,99, Vardim 59 Serdica 113,133,137 I 3 l, I 32,13 6 , 1 4 6 , 1 4 7 , 107, Vâcàreni 79 Ssr€tos,Eéperoçl0l l72,lgg Vàrbovka 125 SexagintaPrisca 139 Tiarantosl0l Vâlcov 147 Severci4l Tichileçti 88,lZS,lZ7 Vârtoape 59 Sihleanu 125,127 TimacumMinus 139 Vlirtop 59,72,88,119,132, 165 Singidunum 14,19,21,22,25, Timacus 100 Vedea63,100,119 ll3,l4l,l42.l53,l g0 Timiç 99 Vela 59,165 Sini Vh l2s Timoc 5,32,100,101,103,123, Velesnica35,60,165 Sinoe87 133,13g,l 5 1 ,l 5 6 ,l 5 g ,l 6 0 , Veliki Gradac ll,3\-34 Sip 42,133 170, 175,lg7 Veliko GradiËte lg Siret 14,101,178,182 Trsa 22,29,150,126 VelikoOméje l8 Sirmium l5,l6,l g,!g 022,26,Topalu87 Veliko Tllmovo ll3 l 0 g,l 3g ,l 77 Topola 125 Veliko Tàmovo 41,60,62 Siutghiol 102 Transilvania1,3,4,7,25,36, 40, Vidin l0l,l l2,l!4 Skoplje 2l 52,74,gg,l | 5,124,130, I 50, Vidmvgrad 133 Slatina 164 157,160,161,196,197 Viminacium tg,2Z,Z3,l4l,l53 SlatinskaReka 11,35,36,109,Transmarisca94, 100 Vinica 173 139-t4l Tptpo 170 Vistula 176 SlavaRusà(Libida) 37,41,42, Trimammium 42 vîr 100 5g,7g,g0,g2,gl,g5,l 39, 143 Troesmis21,77,80, 91,106,139- Voinikovo 42,52 Slànic 159 t4l,l74 Vojvoda l0l Slon 159,160 Troian 52 Vrap 156 Slovacia 26,152 Trubaevka 74 Vuka 177 Siovenia 177 Tulcea(Aegyssus)48,49,7 g,gl, Smomal8,lII gg,gl, 139,143,145,171, Zrgon 28 lg5 Sokolica 133 Tbrceçti 69,72 Zaldap l9,2l,gl,l73 Someç99 T[rkestan 97 ZaraYecchia 25 Spania18,136 Tirres 139 ZexnôCæov 90 Stiirmen 11,46,59,124,17 3 Turris 14 ZemianskiVrbovok 26 Stejanovci 26 Tir5ovica 59 Zimnicea 69,72 Stobi 94 Tlras 176 Stoicani 48 Tannrllon 2l Sûabagbi,Stavico lO2 Sultana 45,47,49,94,96,125, fara Româneascà 136 127-130,156,194 Szilcilyôreghegy 62 Ulca 177 Ucraina 37,62,65,94,129 $irna I l,l l5,l 16,124,l57,16gUlmeni 69,72 Sumen 4l,S},5g,l27,156 Ulmefum 8,10,20,7 9,7g,g2JAZ, 105-107,10 9 1, 10 , 1 3 9 , 1 4 3 , TablaBufii 159,160 l7l TàrgoviSte4?,125 Umb'ràr€çti74 Târgçor 45,1l7,lSZ,lS3 Ungaria l34,l11,lg7
248
INDEX
II. PersoÊne
Agilulf 23 Guduis 22,23,179 Petnr(consulçi paûiciu) 146 Alboin 15, 16 Peftrs 2l-23,162,180 Anastasiost 94, 184 Heralclios 23-26,30,45,65,75,Pctrus( exconsrlçi logothet) 146 Anatolios 146 95,97,99,90,94,I l3,l lg, I lg, Philippikos 87 g4,lg5 Apsih 23, 180 139,143-146,1 Phokas 21,23,24,45,85,104, Ardagast19,21,150,163 Hernac 166,184 I 10,120,I 3 9,L42,143,17 3, Asàneçti3,133,135 179 Asparuh 26,27,132,158-160,IoanTzimiskes27,145,148 Phokas(spatharios) 146 l8l- 1 8 4 Irena 29 Piragast 2l Attila 195 hiscus 2L,22,180 Aurclian 134 JustinII l5-18, 54,68,85,162 JustinianI 14,15,17,30,40, 68, Roman I 146 Baduarius 15 95,104,109,139,171 Baian 13-19,71 JustinianII 28,87,113,159,166 Sabinos,Savin 29,186-188 Blachos 16l Justinus- Boraides 15 Samo 25 Bonus 16 Ssverinus 90 Boris-Mihail 98, 158,188 Sweius 187 Kapæ1ûvoç 187 Brettanion 90 Sf SavaGotul 100 Kardam 29,159,160 Bulgarios 1&4 Sivin,Sivineh 186, 187 Knrm 29,149,159,1ffi tsusas13 Sklabounos188 Kubrat 25,151,184 Stephanos9l Chrestos146 Iæon W 87 Comentiolus ! 7,I 9,20,22,180 Leontios 146 Targitios 15 ConstansII 25,26,72,87,143, tæovegild 18 Teletz 187 14 5 ,19 5 TeodosiuIII 28 Liciniu 23 Constantincel Mare 23,147 Tervol 28,59,i60 Luminosus 95,112,ll3 ConstantinIV 26,27,29,30,46, Thcoctist 146 g 7 ,l 1 2 ,l 43 ,14 5-l 47,149, TiberiuII l8-20,75,85,131,139, Marcellus 14 185 t72 Martinus 20, 188 ConstantinV 28,29,87,1 12,148, Mauros 166 Tiberiu III 87 187 Toktu 29 Maurikios 19-24,30,7 5,85,104, ConstantinW 29 Toma 147 I 10,179,190,194,195 ConstantinVII 146 Musokios 2l ConstantustI 102 Umaros 187 Cunimund 15 Ursus 98,188 Niculifà 16l NikephorI 29 Dasius 92 Valons 90 Nikita 146 Dauritas \7,19,121,150,168 Valips l8.4 Decebal 13 VasileI 146 Omurtag 29 Dulcissimus 91,92,112 Vasilç II Macedoneanul16l Vineh 186,187 Paganos[87 Elpidius 19 Paternus94, 95 Vtalianus 167 Perboundos191, 193 Gorrranus 15 Petru(delegatbulgarla conciliul Ztberyan 14, 172 Grigore(càlugàr)l9l,l93 din E67) 98
INDEX
249
III. Izvoaæe lltenaæe Agathias10,13,14 Al-Idrisi 102 Al-Maqdisi 16l Analele France 160 Anna Comnena 136 Arrian 136 AthanasieI de Constantinopol 92 Barhebraousl72,lM Benjaminde Tirdela 92
Ioan de Nikiou 10,24 IoandinAntiohia 13,14 Ioandin Efes 10,19,153,172-17 4 Ioan Staurakiosl9l IoannesLydos 14 IoannesZonaras L0,27 Iordanes 10,17,166,168,176178,184 Isidordin Sevilla 155 Johannes Biclarensis10,18,172
Notitia Episcopatuum 9A, 94,
r02 Notitia Iconocla$ilor 90 Paulus Diaconus 10,23 Photios 147, 149 Procopiusdin Cacsarea 10,14, 1 7 , 9 5 , 1 0 1 l, , 1l 35 0 " 1 6 81, 7 0 , l7 l, l8 4 Ptolemeu 100
Kedrenos102 Scriptor incertus de Leone IGkaurnenos134,136,161 Armenio 159 IæoGrammaticus lO, 27, 159 Skylitzes 102 [-eonDiaconul 101 Sozomenos90 SymeonMagister 159 MarcellinusComes 170 Maurikios,Stralegikon10, 131, ThbulaPeutingeriana 100 I 50,163,167,170,1 89,190 Toofilactal Ohridei 98, I32 MenanderProtector 10,13-19, ThoophanesConfessor 10,13LL7,\72 I 5,I9-24,26,n, 29,L13,I 32, Mihail Sirianul 173, 184, 185 144,147 8,159, 163, ,149,15 Miracula SanctiDemetrii 10, 166,172,1 8l,l 82, 184-l8g 132,143, 1 5 5 , 1 9 1 -1 9 3 Theophanesdin Bizanf l7 TheophylactSimocatta 10,13MoiseChorenafi182,185 15,17 17,r3g, ,19-23,95,105,1 NicetasChoniates133 141,142,I50,162,L73,179, Nikephor10,25,27,29, I 13,132, 184 158,159,1 81,184-l87 Victor din Tunun 15 Herodot 100 ViziuneaprooroculuiIsaia 158 HieroklesSynekdemos91,102 Nikephor Gregoras 193 Notitia lui Epiphanios 90, 94 Hypotposis geographiasI77
Cassiodor177 Constantin Porphirogenetul10, 25,l0l, 102,l3z,l45 101,102 Cronica Monembasiei 15,20, 155 Cronica preotului anonim din Diocleea133,135 Descriptio EuropaeOrientalis t34 Dio Cassius134 Donysos Periegetul100 Evagrios 15,18 Genesios184 GeorgiosMonachos 10,159 GestaHungarorum 134,L96
W. Autort Baumann,VH. 76,78-82,106, Babinger,F. 102 Ahrweiler,H. 147 97 139,1E3 40 Baraschi, S. Alexandrpscu,P. N. 27,159,181,L82 Bànescu, Barisié,F. 23-25 Altheim, F. 184 Bânicâ,T. 80, 95 11,13,15,16,18, Barnea,A. Anastasiu,F. 125 ll7, 1,81,90,91, Bârzu,L. 6,46,93,94,97, Angelov,D. 17,26,21,112,158, 32,34,37,38,40,4 r23,173,196 95,96,[02 , 1 0 6 ,1 0 9 ,I 7 1 , 0,172,173 160,I 63,166,17 Bejan, A. 42 172,1U Angelova,S. 11,34,46,57,59, 99,96,I Ll,ll2,l 62,17 0 -172 B arnea, I. 5 , 1 l-1 6 , 1 9 -2 2 , Berciu,D. 45,57,J22 26,27,29,37,90,92,94-97, Beievliev,Y 12,29,90,95,99Awinte, V. 6,99,197 l0 1 , 1 0 3 , 1 3 , 1 3 3 , 1 4 4 , 1 5 9 , 101,102 ,l0 1 , l l2 -l 1 4 , 1 4 6 Atanasov,G. 95 16 6 ,I 7 0 , 17 2 , 1 73 , 1 8 4I, 8 6 - 4, 148,159,171 , 1 7 7 , 1 8 2I 8 Avenarius,A. I 3-l 6,18-29,lM, 188 186 156,172,17 6.177,179,I 80
250
INDEX
132,141 D. I. 46,96,111,119, D)imitrrov, Bethlen,N. 136 Chirilà, E. 108 124,125,127,17 5, 182, 194 Bialekovâ,D. 25 Chrysos,E. 26,29,1U Dinu, M. 48 Bierbrauer,V. 125,L67 ëitinska,Z. 46,47,152 Dit t e n , H. 1 5 , 1 7 , 9 0 , 9 49, 5 , Bjelajac,L. 32,34 Ciobanu,R. $t. 147,148,182 104,112,132,133,135,144, Bobi,V 116,122,læ 166,168,170,171, 177,178 Bogdan4âtâniciu,[. 21,37,38, Ciocâltan,V 16l Ciucâ"V.54 Djuvara,N. 134,135,197 40,41,79,106,109,172 Cîrjan, C. 47,92,110,125,127,Doganr,M. 136 Bogrca,V 4 157,172 Dolinescu-Ferche, S. 11,53,55, Bolliac,C. 159 Cliante,T. 90,98,125 59,93,97,115-1 18,120, 124, Bôna, I. 97 Coja,M. 11,4,92,106,1 10,154 125,151,172,195,196 Bonw, C. 19,172 35, Domfueanfu,C. 106 Comça"M. 5,6,15-17,28,34, 35,122 Boroneanf,V 46,47,54, 57,59,60,62,ll 5- Donat,L 5, 135, 137 BoÉkovié,D. 32 | 17,119,121,122,124,127,Donëwa-Petkova" L. 38,124,I 63 Botezatu,D. 129 I 29,I 30,I 32,133,137,139,Donoiu,I. 28, 82,87,145 Bôttger,B. 11,37 144,15 l,l 53 , 15 6 , 15 9 , 1 6 0 , Hganu, N. 4,99,100,101,134, Boâlog I. 181,182 | 63,164,168,170 -I7 3,175178,192 Bounegru,O. 77 178,183 Brandis, R. 177 Draganov,G. l8 Conea,l. 5, 132,137,196,197 Dragomir,S. 5,134,192 Braudel,F. 93,136,137,196,197 M. 69, 88,145, Dujëev,I. 144,156,181,188 Brâtianu,G. 4,133,159,177,178,Constantinescu, 185 192 Dvomik, F. 25 Constantinoscu, Brâncuç,G. 99-l0l N. 137 Dymaczewska,U. 37,40 Brrzeanu,S. 2,7,98,132,134, Constantiniu,M. 53,93 Dymaczewski,A. 40,46,124 Corovié-Ljubinkovié 158-160,188 60, Brice, W. C. 136 139,174 Eder,J. C. 1,2 Bromberg,J. 178 Costin, Miron 2 Einwangcr,J. 62 Brooks,D. A. 108 Cotos,N. 97 Ensslin,W. 184 Broscà{ean,I.125 Covacefi, Z. 11,22,106, [09,139, Ercegovié-Pavlovié, S. 44 Browning,R. 98,148 141 Evlia Celebi 102 Csallâny,D. 40,41,57 Bnrdiu, M. 170 Bucovalà,M. ll0 Curta,F. I 1,49,58,61,62 Fehér,G. lE2 Brùociu,O. 135-137 Custurea, G. L1,28,76-82,87, Ferenczi,A. 182 Bulin, H. 160 99,143,14 5 Feicnczi, I. 100 Biiloq G. von 142 Ferluga,J. 147 Bury,J. B. 179,186 Daicoviciu, C. 1,2,5,6,L32, Fettich,N. 47 Butnariu,V M. 1I,20,69,71, 189,190, 195,196 Fiedler, U. 7,12-14,17,18,207 4,75 ,88 ,14 1 ,145,195 Darmuzès,J. 90,94,95,113 24,26,27,29,3 9J0,41,43,45Butoi,M. 46,50,118 Davidescu,M. 11,55,56 61,94,97,11 5,117,l2l -125, DavidsonWeinbcrg,G. 155 127,L28,1 52,I 53,I 55-I 57, Cabrol,F. 97 De Booq C. 187 163,169,173 ,lg2,lg4 ëango"a,J. 173 Decei,A. 100,102,134,158,159, Florcscu,G. l0 Cankova-Petkovq G. 166,17l161,182,1 8 5 , 1 9 2 Floroscu,R. 11, 26,45,94,118, 174 O. 4 Densusianu, 147,148,152,192 Cantacuzino, Constantin 1,2 Daconu,P. 2,6,11,26,n35-31, Fluss,M. L76,L77 Cantemir,D. 1,2 42,45,54,7 8,97,107,1I 3,I I 5, Fotino,D. 3 Capidan, T. 5,135,136,191,192 LI7 ,124,127,L30,143,147 , Fràtilà,V. 4,99,100 Cermsnovié-Kuznanovié, A. I 1 148,I 52,15 3 ,I 5 5 , 15 7 , 15 9 , Cicikova,M. 11 lffi ,167,172,191-193, 194 Gamillscheg,E. 4:7, L2,99,137, Charanis,P. 20,104,132,168,Dieu,.PI. 69,74,78,81 L97 t72 Diculescu,C. l5 Gaf,am,E. 46 Chiriac,C. 18,19,62,68,77, 89, Dimian,l, 76,78,85,87,88,1 85 Gardawski,A 34
INDEX 251 Georgescu, V A. lgz Jovanovié,A.18,35,36,109,139, Melamed,K 9g Georgiova,S, 37 t4r Gerov,B. 106 Giorgetti,D. l7l Jumkov4J. ll,lg,45,l4l lgg, lg9,lg3 Giurescu,C. C. 4,6,132,137, Mihàilà,c, 6,12,174,196 l60,l96 Kazanski,M. !X Mihàilescu-Bârliba,V 74 Gjuzelw,V 27,112,160,lg2 Kiessling, E. 100 Miklosich, F. 3 Godlowski,K 178 Kogàlnicoanu,M. 3 Milèev,A. lB,57,lll,162, l7O, Gomolka,G. 56, 166 p. l0Z,l3Z,lM,l74 Koledarov, l7l,l74 Gostar,N. 100 Koleva,R. 170,171,173 Minié, D. 44 Gràmadà,N. 102 Kollautz,A. l4,li,Ig,l7z Mititelu,I. 146 Gudea,N. 108 Konidares,G. 95 Mitrea, B. ll,Zl,4S, 47,4g,j6_ Gyôni, M. 136, l9Z Koraé, M. 18,35,36,109,139,14l 9 0 , 9 2 , 9 7 _ g 9,97,125,127, I(ovaèwié,J. 15,56,60, 133,167, l2 g , l3 2 , l4 l, 1 4 3 I, 5 6 ,I 5 7 , Haralambieva, A. 4042,44,51, 170,172,173 1 6 3 55,59-60,154 k r.ig, l. lS7 Mitrea,l. LZg,170 Harhoiu,R. ll7,l}4,lgs Krandâlov, D. 34,lgl Miyakawa, H. 14,l5,lg,172 Harfuchi,N. 124,125 Kropotkin, V l4j Mommsen, T. lt,177 Hasdeu,B. p. 3,99,132,134, Kulakovsky, J. l7g Moravcsik, G. l8l,l g6-lgg 1 3 5,16 0 Kumatowski,S. 196 Morrisson, C. 85 Hauptmann, L. l4-l g,!50,176- Kuananov,G. 37 Mrkobrad, D. 173 178 Mumu, G. l34,lg3 Hàlcescu, C. 27,Igl,l92 Labuda,G. 179,180 '1.17,170 Muscà, L. Heindel,l. l}s I.^ascaris, M. l92 Mutaftiev,p. 4.186 Hensel,W. 124,173,174 Leclercq,H. 97 Herrmann,J. 56,106,1 42, 16g Iæmerle,P. 13,14,17,1g,20,24, Herscovici,L. 93 26,27,30,132, I 50,I 72,I g0, Nagy,T. 16 Hilczenrwnt,Z. lZ4 gl,l93 I Nàstnrel, P. $. 3j,93,113,147, Horedt,K. 7,25,47 ,l5l,l53,196 Lica,V 100 167 Howard-Johnston, J. D. ll2 Lichiardopol,D. ll? Neagu,N. 67, 116 Lilie, R. J. 23-26,t45,147 Necrasov,O. l}g fbler,U. 43,62,i51,154,155 Lowmianski,H. 176,177 Nestor, I. 2,5,6,11,20,26,2g, Iliescu,V l8g Lozovan,E. lZ, !34,137,Ig7 43,44,46,5A,5 1,54,5g,59, 6 l, Ionescu,B. 54 Lucius,I.2,4,7 117,121,124,127,15 l, I 56, Ionescu, M. 77,lZ4,l25,l5l 162,16g,17 1,173,194, 196 Iordan,I. 99 Macrea,D. 6 Nica, M, 55 Iorga,N. 4,21,29,90,93,101, Madgearu, A. ll,I4,lg,Z0,2Z, Nicolàescu-Plopçor, C. 50,54, 1 3 3 , 1 3 7 ,16 1 ,169, l77,lgl, 44,65,7 5,93,97,10g, I 39,I 5l, 59,59 g 2 , i g 6 lg g ,l gl I r82 Nicolae,E. 80,82,143 Irimia,M. 98,125 Maior, P. 2 Nicorescu, P. l0 lsàcescu, C. 125 Mansi,I. D. 95, I 13 Niederle, L. l77,I7B Ivanov,T. 11, 97,106,l24,l3g Marquart, J. lBl,l84,lg6 Noll, R. 145 Ivànescu,G. 6,12,99-102,134, Marsigli, A. F. 197 Nu b a r, [ I . 4 5 , 6 1 , 7 6 -g 2 , g g , 166,lg2,196 MaÉov,S. 55 145,167 Maxim-Alaiba,R. 6l Jankovié, D. ll,lg,Z2,3Z- Mànucu-Adameçteanu, G. 76, Oborlânder-Târnoveanu, E. 2I, 36,41,42-44,47,56,5 g, 60, 7g,gl,g2,l13,l14 69,7 6-&2,99, I 06, 14 l, I 45, 7 5 , 10 1 ,106 ,10g ,l 33,13 g, Mânucu-Adameçteanu, M. 56, 185 141,142,154,167,17 ga,g2,l67 l,l7 3 Ocheçeanu, gg, R. 20,26-g2og7, Jireëek,C. l86 Màrgineanu-Cârstoiu, M. l0g 1 3 9 , 1 4 3 , 1 4 5 , 1 9 5 Jordanov,L 146 Mehedinfi,S. 5 Oikonomides, N. IBB
Jung, J
ililli,i:'; 'iti';,1i,1;iJ
2s2
INDEX
Olajos, T. 161 Pohl, W, l3-29,I17,132,138, Schreiner,P. 90,162,L19 Olteanu,$t. 67,116,123,124,157 I 53,155,I 5 6 ,I 6 0 ,I 6 8 -17 2 , Schwandtner, L C. 133 Onciul, D, 3,4,132-134,159, 176,178,180,194 C. 1L,21,22,37, Scorpan, 38,42, l 9 l ,l9 5 Popa,C. 77 43,45,7 9-8 2 ,I 0 6 ,1 0 7 ,I 1 0 , Opai{,A. ll, 37,41,42,48,59,Popa,R. 195 L39,L42,157,I71 8 1,82 ,95 ,14 3,171 Popa-Lisseanu, G. 134 Setton,K M. 13,I72,182,18y'., 95,139 Opa{,C. 18,77-82, Popeea, A- 76,77,79-82 l8s Popescu,A. 76-81,143 Opriç,I.C. l4l,l7l Simion,G. 125,170 Ostrogorsky, G. 20,24-26,29, Popescu, D. 54, 56 Sion,A. 106 172 Popescu, E. 81,91,93-96, I02, Sisié178 Ovèarog D. 158 113 Sorlin,I. 117,168,169 Popovié,I. 109,170 Spinei,V 97,I95 Pallas,D.1. 61,62 Popovié,P. 173 Spiru,I. 53,56 Panaitescu,A. 98, 124 Popovié, V I 1,13,14,18-20,23Sretenovié, M. 40 Panaitescu,P. P. 4,6,93,100, 26,28,32,34, I 09,I 06,I I l, Stângà, l. 35,122 10l, I 34,I 59,162,186,I 89, l17, 135,1 3 9 , 1 4 3 , 115750, - Stahl,H. H. 137,150,163 t94 173,179,190 Stanësv,S. 97,124 Papuc,G. 11,53,76,77,81, 110, Poulter,A. 40,92,110, 113,133 Stanilov,S. 97,194 148 Preda,C. 69, 16-82,88,93 Stein,E. 13-15,17 -19,172 Paragin[,A. 46 Prelipceanu,V.97 Steuer,H. 122 Parnicki-Pudclko, S. ll, ll0 Primov,B. 28,29,187,188 Stoian,I.4l Pàtruf,l. 6,174,196 Pritsak,O. ll7 Stoica,O. 48,97,125,128 Pârvan, V. 1A,20,78,79,96, 105, Prodan,D. 5 Stoican,A 50 l 06,l l 0 Puçcariu,S. 4,12,99,137,192 Stoicescu, N. 2-4, 137 Pârrnrlescu, D. 47 Stloukal,M. 122 Peneç, M. 53,1l7 Rankov,J.141 Statos,A.N. 25 Penëev,V 46,88,96,L12 Rankov,N. B. 172 Suceveanu, A. 11,21,38,76, Pentiuc,F. E. 93 Rifuonyi,L. 186 79,90,92,100,106,109 Petac,V. 14 Raiev,R. 45,157,181, 182,185 Sulzer,F. J. 1,2 Petre,A. 11,20,32,33,39-41,Rà
INDEX
2s3
Teodonescu, V. 6,11,43,46,53, Vaklinov, S. 106,1 l2,l 13,133 Whitby,M. 13,18-23, 179,180, 59,74,93,97,I I 5-I lg,l2l, VarsilçV I 1,39-43, 45,155,156 1 8 s 124,152,764,170 Vasiliu,I. 171 Winkler, L TT Theodorescu, D. 92,106,1 l0 YâùarwqZ. 47,97,98,124, 125, Wozniak,F. E. 15,16 Thunmann,J. 2 157,170,173,175 Tocilescu, G. 10,120 Vâlceanu, D. 18,32,34, 78,171 Xenopol,A. D. 3, 191 Tomaschek, W. 3,186,191 Velkov,V. 7,11,12,14,19,20, 22, Topoleanu, F. 105,106 23,94,95,100,101,106, I 12, Zabaria,E. 6,11,35,37, 43,44, Torcpu,O. 6,11,35,40,46,48, I 39,139,162,166,17 0-r72 46,51,59,59,94,97, 116,12l, 54, 97,122,125,129,141 Vertan,A. 76-82,143 123,124,127,1 94,196 Trohani,G. 137 Vlàdescu,C. 120 Zahaiale,M. I l, 106,110,141 Tudor, D. I 1,40,46,5 5, 57, Voicu,C. 54 Zalqflhinos,D. A. 195 5 8 ,12 0 ,14 1 Voivozeanu,P. 59 Zâsterova, B. 20,132 Vuia,R 136 Zeiller, J. 90 Uetus,S. I 1,37,39,41, 42,45,46 Vulpe,A 100 Zeuss,K 178 Uspenski,P. l9l Vulpe,R. 15, 101,182-lM Zir:rz,Y. 48, 97,98,125,157 Uzum,L 22,47 Zlatarski,V N. 182 Weigand,G. 4 Zugravu,N. 97 Vagalinski, L. F. 49-51,53-60 Wemer, J. 11,28,39-41,49, 50, Vaillant,J.A. 3 54,57-62,94,I I 7,I 54,I 56, 169
V. Materll acculturafie7 121,131,1 3 2 , 1 3l399, , 1 4 l151,154,155 agriculturà 135,174 145,I 50-157 , 15 9 , 1 6 0 ,613 , catârame de tip Pécs 43,141 al doilea khaganatavar 27 168,172,l79,lg0,lg3,lM cataramede tip Salona-Histria alani 28,166,168,175 42-44,Iig albanezi 4,135 bazilici9L,92,105,107,1 1l, I 12 cataramcde tip Sucidava3943, ançi 14,17,19,23,168,172, 113, bessi 136,166,167 ll8 t76 bisericà90- 98, 110,133 cataram€ detip Syracusa44,45, amforidoane 32, 38 Botoçana(cultura) 118 61,118,122 aplicedo centurà39,41 bulgari 13,14,2I,25,94,L29,càIugâri 95,98,188 ar.zbi27,28,30,195 132,L3 5,14 7I,4 g ,I 5 l, l 5 2 , cente de putere 17, 22, 27,29, arhiepiscopie 90,91 158-160, l67,lg5,lgg, l94 I22,150,152 ariedo etnogenezà4,197 ccramicàbizantinâde tip urban armatÈi14, L3E,l72,l89,190 capete depod 11,14,139,141 1 5 9 arme 39,122 carpi 166 ce,ramicâ cenuçiefinË 31,37,120, aromâni 2,92,134-136,193 catarams 39-45,118,121,125, 123,124 asediu18-20,25,27,28 151,152,154-157,164 ceramicàgalbenô 128,157 açezare fortificati 120 cataramede tip Boly-Zelovce ceramicdromanâ 34 açezàriI 7, 104,115-120,124, 43,52,62,63,1 I g,l5l ,l 52, caramicâdetip Hinog 32,37,38 13 0 ,I 63 ,I 6g ,169,l7 3,174, 154,155 cçramicâdelip Tisa 155 1 95 catarame de tip Corinth45,1l8 ceramicàslavà 32,34,35,62, ateliere45, I 16 cataramede tip G6tér 44 155,168, 169,t7l avari 13-22,24, 25,27,30,68, cataramede tip Naryharsrlny43 ceramicàslavËde tip Korceak 7 I ,7 6,99 ,97 ,104,1 07,I 12, cataramc detip Pâpa44,63,I 18, I I 7,I 2 1,168,169,17 1,173
2s4
INDEX
ceramieàslavàde tip Penkovka deplasàridepopulalie2,27,131, 1 5 0 -1 5 2 , 1 5l5 6 ,g 17,ll7,l22,l69,l69,171,173 132,L37,169 khaganatulbulgar 27,28,149, ceramicélucralâcu mâna 31,32, discontinuitate2,7,i3,36,67, I 5 1 ,l5 g gg,l 07,I I 7 ,I I 9 , 1 2 0 , 1 2 3 , khaganatul 3 4- 3 6 ,39 ,1 l5 ,l l6,l lg-122, tiircic din Asia Cen125,127,129,173,193 164,194-tg7 halà 25 cerarnicàlucralà la roata înceatii dominafiaavari 28,75,I 50-l 57, khazari 26,28,119 33-39,116, | 19,122,124, lg4 160,162,164 kofagiri l&a cenamicàlucratji la mata rapidà dominafiabizantinà 89,138- kutiguri 13,14,25, 67,1l0,l3l, 34-39,1 15-123,I 30,194 l45,t4g 139,1505 , 14 , 1 5 5 , 1 6 61,6 7 , cercci 39,45,46,48,1 l6,l 18, dominafiabulgarâ158-160,162 168,170,I72 120,157,164 cerccicu pandantivlunular 47 episcopieW-92,94,95,112, ll3, limes 14,20,22-24,30,34, 42,7 l, cerceicu pandantivstelat39,45I3g,162 7 5 , 76 , 9 5, gl , 1 0 7 ,ll4 , I L 7 , 4 7,65 ,67 etnogeneza ,ll g,l 20,l23 rornânilor 3-6,194I 3 g -1 4 4 , 1 4 6 , 1 4 85, 3 1 ,I 5 4 , cerceitip ciorchine45,47,49 t97 17l-174,179 circulafiemonetarà11,18, 2I, 6glimitanei 30,162 g g ,l 04 ,10 7 ,I 0 g,l I 6,117, fibule 39,43, 49-67,116,12l lingvisticà4 I4t-143 fibule cu piciorul întors pe listede episcopate 10,113 cneji,cnezate163,164 dedssubt63,117 longobarzi15,16,23,27 comunità{isâteçti93, 163 fibulecu semidiscl2l continuitate t,2,7,99,1&, l%, fibule digitato 39,43,49-67 macodoneni 136 , 197 72,1lg,l2l,l23,l 64,167,l7 4 mànàstire 95 continuitatede locuire ?,100 flotà 27,29,114, 143,146-14g,mitropolie 90,91,94,114 continuitateculturalâ 7 l59,l60 moncde 11,I8,2L,23,24,46, continuil,ate etnicà 7 foederati 26,144,L45,171, l84, 6g-99,107,1 l3,l 14,I l6,l l g, continuitateatehnicilor meçte185 120,L23,142,1 43,145,164, fortificafii 20,22,26,104,107, çugàreçti49,67 1 7 9 , lg 5 creçtinism90-93 I 10,120,13 3l3 , g -1 4 2 , 1 4 9 , cmciuli{e93, 116 l49,l59,l 6 0 , 1 6 2 , 1 6 41,7 0 , necropole10,51,94,96-98, I 15, culturaCiurel 2,6,8,11,31,34- l7 r,l73,lg2.lg3,lg5 l2o-125,r27;r2g,l 30, 16g, 3 9 ,53 ,61 ,93I ,I 5-121,123, franci 13,15,L6, 21,25,160 173,174 t67 -169,t94,'Lg5 nomadism2, 5,131,136,137 culturaCostiça,Botoçana6, g, gefi 166,170,183 nomazi 6,27,150,1 52,153,162 ll5 gepizi 15,16,40,SZ,lS2,lS4, culturaDridu 1,2,7,9,11, 31,33, 155,161,16 3 , l? 6 , 1 7 7 obçtr 150,162-164 36-39,120,123_l 30,I 60,194 germanici37,166,167 onoguri 25 cultnraHlincsx 129,17 0,174,lgl gofi 114,166,167 oraçe26,91,94, 95,l0l,l0zl,105, culturaf(omani-I(ruje 135 greci 193 107-l10,112_114,133, 135, cultura Luka-Raikove{kaia 137,139,146,L62,17 2, 173 l2g,l70 heruli 167 osûogofi 161 cultura Sântana de Muroç- hidrcnime 5,100 Cerneahov37,lg4,lgs huni 14, 17,166,168,l84 paduri 8,137,171,196 cultura Saltovo-Majack37, pânzede populafie 6, 134 3 9 , 15 3 inscripfii 10,96,166,186 pàstorit l35,l3d cumani 195 instalareaslavilor 6,8,17,162, pecenegi161,188,195 t6g-17r,173 perçi 18,24,30 daci 134 piosede centurà lZT,lZg daciliberi 93, ll7,167 Kerngebieten(vetre de etnoge- prizonieri94,131,159, 167,lg} daco-romani 4,7,93,122,lZ3, nezâ) 5,7,137,197 problemacontinuitàfii l, 3, 5,31, 167 khaganatl3,lg, 186-188 63 daimatini 135 khaganatulavar l3,lg,ZS,l4Z, protohlgari 26,27,37,96,112,
INDEX
?s<
llg,l2l,l24,l27,l2g, 132, sclavini 17,lg,Zl-23.150, l6g, tanshumenfà136 144,147,150,159, 160, 163, 170,174,I76,179 tribut 16,18,24,150, 153,155. 166,170,175,lgl, lg3 Sclaviniile26,117,1 SO,l61, 163 1 5 9 , 1 6 0 , 1 6 3 , 1 6 9 , 1 74 protoromiini 188 serbi 25,132,l4S tiirci 17, 18 Severi(tib slav) 132,144,lgg raporturido fo4e lg,Z3,Z7 sigilii 12, ll2, l4S-147,149 unguri 27,134 refugiereala munte 1,2,4-6,132, sincretismulcreçtino-pâgân 92 utiguri 14,l8 135-t37,t94-t97 slavi 2,5,6,13,17 -2l,23-26,30, regatebarbar€ 16l 31,34,35,67,69,75, gg, 97, vaduriale Dunàrii l1,l74 retagereaaurelianâ4,101 gg-101,1 0 4 , 1 0 7l0 , 1, l 1 2 , valahi 197 rinchini l9l-193 g, I I 6-l I I 2 I _123,125,129-wlul $erbeEi-Tirlucegi I 49, I t2 ritual firnerar 96-9g,122,127, I 33,135,I 3 9 ,l3 g ,l4 1 , 1 4 2 , valul Vadul lui IsacTatarh.rnar I29,163 L44,145,149,I 50_I 52,I 55, l4g, lg2 romani 189,190 l5g,l 62, 1 6 3 , 1 6 6 -1 7 6 , valul maredepàmântdin Dobroromanici 3,27,34,67,94,97,117, I g3,l97,I gg-lgl,l93-l97 gea 148 tzl,tzg,l30, I 33_l35,137, shateg 25, 147 valul mic de pàmânt din Dobro[ 51 ,15 2 ,15 9 ,164,167 ,169, strymonifi l9l, 193 goa 148,149 170,174,17 5,I g6_lgo,lg2, zubsidii 15, 85, 145, lB5 valuri depànânt l4B, 149,159, 194-197 I 92,1g3 Romaniipopulaæ 16l-l& tâmiahi 184 vilrfrrride sâgefi lZl,l2Z,lS3, romanizare3, 93,117,166,167 tàtaxi 150, 169 t54 români l-4,92,93,99,103,135teoriacontinuitàfii 3, 4 vlahi, blaci 92,133-136,L61, I 37 ,161 ,I 6 2 ,17 4,Igg,I 94_ teznre 18,20,21,23,26,29,46, lg l, l9 2 t97 49,50,7 2,90,94,I I g, I Ig,l32, vlahorinhini 134, l9l-193 nralizars 8,36,85,92,l0S,l07139,141, 1 4 5 , 1 15 6 4, ,1 6 9 , voiwodate 161 l l l ,l l g,14 l,l 6l 179,lg0 nrçi 148, 188 themà 27, 146-148 zoapan 187 Timociani 160 zonade baltà 5,g,l}g,l37,lg4, sagudafi191,193 toponime 6,12, gg-103,133, 1 9 6 s&bi 134 134, 167,I70,179,196 sci{i l14 taci 166
