Leacuri Din Farfurie - Vol II - Searchable

Biblioteca “Formula AS”

LEACURI MN FARFURIE

V o lu m u l î î

Retete desănătate cualimente

în seria Biblioteca ‘‘Formula AS” au apărut: ® Străbunica ştie tot 3

®Leacuri de sănătate (volumele 1 - 5 ) ®Leacuri dmfatfitrie Reţete desănătate cufructe şi legume © Leacuri dinfatfarie Reţete desănătate cu alimente (M ulţum iri colegilor, colaboratorilor şi citiîorilor noştri, care au p a rticip a t p rin inform aţii si texte, la alcătuirea acestor publicaţii din “Biblioteca Form ula A S ”)

Publicaţie editată de

SC Cosânzeana Edit Pres SRL D T P : Carm en M urgăşanu Ilu s tra ţie : A rhiva “Form ula A S” , Dream stim e R e d a c ţia : tel. 021/666.52.83,0740/11.20.30 (orele 10-14) T ip a r: G rupul de presă şi tipografie RO M PRIN T P iaţa Presei Libere nr. 1, B ucureşti, sector 1, Rom ânia Tel.: +4 021 317 9788 Fax.: +4 021 224 5574 w ww.tiporomprint.ro

fVjgfţH i iMGROMPRINT rupul da presă şl tipografie © Bucureşti, 2013

-J» -—

Editura Formula AS Bucureşti 2013

*3

D escrierea CEP a Bibliotecii N aţionale a Rom âniei LEA C U R I D IN FA R FU RIE —R eţete cu alim ente Bucureşti Formula A S , 2013 ISBN 978-606-93419-0-2 615.322 641.55

f

-p ^ iip ă ce în primul volum al Leacurilor din farfurie L ^ v -am propus reţete de sănătate cu legume şi fructe, acum, în cel de al doilea volum, vă punem pe masă reţete cu alimente care nu cresc nici prin copaci, nici prin iarbă, dar au, totuşi, însuşiri de medicament: lapte, ouă, brânză, iaurt, muştar, cereale, vinuri, miere, cafea şi multe alte condimente şi plante aromate, ne care când le punem în farfurie, habar n-avem că, de fapt, luăm un prânz copios de medicamente curate, puternice şi fără efecte colaterale dezastruoase. Motiv temeinic ca să vi le propunem drept leacuri de sănătate, care să vă vindece suferinţele dar, mai ales, să pună piciorul în uşă, când bolile vor să vă ia cu asalt. Spor la citit şi poftă buna la sănătate!

Sânziana Pop

Leacuri din farfurie ©3

CUPRINS Leacuri cu alimente

| | |

Apa ........... ....................... . . ................ .6 A g h ea sm a ............................................ 7 Bicarbonatul de s o d iu .............................. 9 B orsu * . fl.............................................. .. .13 Brânza de v a c i........................................15 Cacao ................................................... 18 C afeau a............................. .................... 19 Ceaiurile ch in e ze şti............................... 21 Drojdia de b e re ....................................... 23 iaurtul! .................................................... 24 Laptele ............................... .................. 26 Mierea de a lb in e ........... ......................... 30 Remedii cu miere şi scorţişoară.......... 34 Oţetu! de m e re ....................................... 36 OuăBe...................... ...................... .. .40 Coaja de o u ......................................... 42 Terapia cu ouă de prepeliţă..................44 S a re a ...................................................... 46 Sarea de lămâie ............. ....................48 Uleiul ............................ ..49 Cura de detoxifiere............................ .50 Cura pentru vindecarea tumorilor .. . .50 UntuB clarificat (G hee)............. ..51 Seul de vită sau oaie ....... ................. 54 Untura de p o r c ............. ...................... 54 Urzicifle ................................................... 55 Varza murată ..........................................58 Moare a de v a rză .................................. 59 Vinul ...................................................... 61 Vinurile medicinale ................ ...........63 Ţ u ic a ...................... ........... ........... .65 ZeruB de Bapte......... .......................... . .66

Leacuri din farfurie © 4

| | j j

|

Ir

cereaie G râ u !................ .....................- ............ Hrişcă .................................................... 70 M e i u l ................ ..................................... 71 O rzuS......... . .......................................... 72 O rezul!....... .................................. . .73 Ovăzul!.....................................................74 Porumbul ................................................76 Secara ........................ ............................... .... .78 S o ia ......... .;........................................... 79 TărâţeDe de girau...................................... 81

Leacuri cu plante aromate Âsmăţuiul ............................................... 84 Busuiocul ..............................................85 Cărdâmomui .................. 87 C im b ru l...................................................88 Cfaimenul ...................................... . .90 Corîandrul...................................... . .91 CuişoareBe ....... ............................................. .92 D afinul......... .......................................... 93 Feniculul ....................... ........................... .... .98 Ghimbirul .............................................. 99 Leurda___^............................. ..........101 Leuşteanui ...................... ........... .104 MăcrişuB .............................................. 106 Mărarul ................................................. 107 SVlustarul ............................................... 108 Nucşoara ............................... « ........... 110 P ip e ru l...................................................111 R ozm arinul....... ........... .....................'.112 Scorţişoara ...................„..................... 114 Tarhonul .. i .........................................116 9

Indexul alfabetic aD b o lilo r..................... 117 Leacuri din farfurie ® 5

H w&M

fHk ® IpM 1 iC il i i f e l

Apa

-Sai i'~

r-^r?Şk',-

# -

t »< ±_1_

T ra ta m e n te UZ INTERN Arsori §a stomac De la primele semne (râgâieli şi senzaţii de fierbin­ ţeală în esofag) beţi un pahar cu apă re­ ce, înghiţitură de în­ ghiţitură, pentru a dilua acidul gastric din sto­ mac. A s tm fororaşic # în timpul crizelor de astm, se pot înghiţi bucăţele mici de gheaţă. Metoda trebuie folosită în cazul când persoana afectată nu are la dispoziţie nici un alt reme­ diu. Poate fi salvatoare. Leacuri din farfurie ® 6

@ înainte de criza de astm, adesea apare o tuse uscată. Se beau, cât se poate de repede, 1-2 pahare de apă şi se pune pe limbă un praf de sare. D ig e s tie © Un pahar de apă rece băut dimineaţa, pe stomacul gol, provoacă scaunul. @ Un pahar de apă cât mai fierbin­ te, băut după masă, ajută la mistuirea alimentelor.

de la ora 8 dimineaţa, până la 8 seara, @ De cu seară, se pune pe masă un pahar cu apă. Dimineaţa, după trezire, se masează uşor pielea capului cu vârfurile degetelor şi se întinde bine tot corpul cu câteva mişcări de braţe, Apoi se ia într-o mână pa­ harul cu apă, iar în cealaltă mână, un pahar gol. Mâi­ nile se ridică sus, deasupra capului şi se toarnă atent apa dintr-un pahar în altul, de 30 ori. Apa rămasă (ca­ re nu s-a vărsat) se bea în­ cet, cu înghiţituri mici. La început, o sa vă tremure mâinile, dar cu timpul, în F e b ră pahar o să rămâ­ Când aveţi nă tot mai multă temperatură, apă, tensiunea beţi între 8 şi scade treptat, 12 pahare de apă pe zi (până observaţi că dispar durerile de cap şi alte manifestări specifice. se limpezeşte urina). Palpitaţii cardiace Hăperterssiyrae Se beau unu-două pa® Se bea câte o lingură x hare de apă (în funcţie de de apă rece, la fiecare oră,

greutatea corporală) şi se pune o cantitate naică de sare pe limbă. Palpitaţiile se calmează, pulsul se re­ glează şi dispare senzaţia de sufocare. UZ EXTERN

H e m o ro iz i Umpleţi o pungă groasă din plastic cu cuburi de gheaţă, vârâţi-o într-o faţa de pernă uzată şi aşezaţi-vă cu şezutul deasupra ei. Com­ primând vasele de sânge, frigul produce o ameliorare a durerilor. Rămâneţi aşe­ zaţi pe sacul cu gheaţă (sfă­ râmaţi-o puţin înainte, ca să ia mai uşor forma corpului) vreme de 20 de minute. Re­ petaţi procedeul de mai

multe ori pe zi, lăsând o pauză de 10 minute între şedinţe, î > S-iijpertesssnMflţe Se face un duş cu apă caldă (nu fierbinte!) cu pre­ siunea dată la maximum, cu jeturi de apă subţiri, care dau impresia de în­ ţepături de ace. Duşul se face pe gât şi pe umeri. Procedura favorizează re­ fluxul venos şi tensiunea sca­ de. Cu aceeaşi metodă se di­ minuează şi durerile provo­ cate de spondiloza cervicală. Dacă sub jetul de apă

Âgheasma y n medicina tradiţio.inală românească, agheasma este un remediu de prim ordin pentru alun­ garea duhurilor rele, de orice natură, de unde si o listă, practic nesfârşită, cu utilizările ei terapeutice. Cea mai preţuită agheasmă este cea făcută în locurile în care slujesc preoţii cu har, mai ales la mănăstiri şi în sihăstrii. Puterea cea mai mare o are cea făcută în două ocazii ale anului: 7

7

de Bobotează si * de Izvorul Tămăduirii (vineri, după Paşte). Agheasma cu pute­ re mare se cunoaşte după faptul ca nu îngheaţă, ori­ cât ar fi de frig, şi după faptul că are o mireasmă foarte fină. Dată fiind sfinţenia acestui remediu, lista sa de utilizări, mai mult sau mai puţin medicale, ar putea al­ cătui un mic tratat. Din acest motiv, vom da în continuare doar câteva tra­

se ţine şi capul, putem să rezolvăm şi problemele de migrenă. O b o s e a lă Se ţin mâinile vreme de 5 minute sub jet puternic de apă cât mai rece. întoarceţi-le cu palme­ le în sus, lă­ sând apa să ca­ dă pe încheie­ turi.

Ocini Spălatul pe fată, în fiecare dimineaţă, de 30 de ori, cu apă cât mai fierbinte şi de 30 de ori cu apă rece, ţine ochii sănătoşi şi ne scapă de ochelari. diţii despre folosirea agheasmei, specifice mai multor zone ale ţării: ® Contra epilepsiei

(numită populai- “ducă-sc pe pustii”) - în Apuseni şi Năsăud, se stropea bol­ navul gata să intre în criză cu agheasmă sau era frecat cu ea pe frunte, gât şi pe piept. • Pentru a se feri de deochi (afecţiune mani­

festată prin dureri de cap, apatie ori exacerbarea emotivităţii, indigestie etc.) —în zilele de sărbătoare, fetele se priveau în oglindă Leacuri din farfurie ® 7

3 rrsrrs.

gheasm ă, se şterge cana din

numai după ce o ştergeau de 20 de ori cu agheasmă. care bea apă cu agheasmă © Copiii deocheaţi ori se stropeşte cu agheasmă sunt unşi pe tot corpul cu a- camera în care doarme. gheasmă lăsată să picure pe © Crizele paroxistice o icoană a de furie, inclu­ Maicii Dom­ siv cu manifes­ nului pictată tări isterice, se pe sticlă potolesc prin credinţă din stropirea cu aRăşinari. gheasmă din • Contra abundenţă. Cel frigurilor (în care face aceas­ judeţul Gorj) tă operaţie tre­ - li se dă co­ buie însă să ai­ piilor să bea bă foarte multă agheasmă. Acredinţă în ceeaşi prescripţie este va­ Dumnezeu şi să păstreze în labilă şi pentru guturai şi minte şi în inimă mereu nu­ gripă. mele lui Dumnezeu, până la © Contra bolilor de trecerea momentului critic. ochi şi a oboselii ochilor ® Paralizia (poceala) suferindul se spală pe faţă se tratează tot prin stropire cu agheasmă sau cu apa în sau ungere cu agheasmă, care şi-a clătit un duhovnic de două ori pe zi - la răsă­ cu har mâinile, după săvâr­ ritul şi la asfin­ şirea sfintei liturghii. ţitul soarelui. ® Pentru a scăpa de Pentru ca trata­ insomnii ori de coşm a­ mentul “să prin­ ruri, oamenii posteau şapte dă” , trebuie fă­ vineri la rând, în fiecare vi­ cut 7 sau 9 săp­ neri făcând curat şi lăsând tămâni la rând, aerul şi soarele să intre în iar bolnavul tre­ camera de dormit. în fieca­ buie să posteas­ re vineri chemau un preot că şi să se roage. © Cu apa să stropească cu agheasmă în toate ungherele camerei. sfinţită, picurată pe creş­ ® Beţia “se tratează” cu tetul capului, este prevenită post negru şi rugăciuni de şi se tratează insolaţia (leac ajutor ale rudelor celui îm­ utilizat de cei care aveau pătimit de alcool. Apoi se mult de lucru la câmp), pre­ stropeşte zilnic perna cu a­ cum şi durerile de cap. 9

Leacuri din farfurie ® 8

Practic, orice boală ori tulburare produsă de “du­ hurile cele rele” (în termeni moderni - orice afecţiune psihică sau psihosomatică) poate fi tratată cu agheas­ mă. însă folosirea agheasmei are şi ea rosturile ei. Pentru a fi eficientă, trebuie ca cel care o foloseşte să ai­ bă multă credinţă în Dum­ nezeu şi să fie curat la su­ flet. Dacă agheasma “nu prinde”, atunci cel suferind trebuie să postească şi să se roage la Dumnezeu, deoa­ rece cugetul lui este umbrit de păcate şi nu se poate bu­ cura de sfinţenia remediului. Apoi, dobândirea unei ape sfinţite cu mare har de vindecare nu e un lucru chiar uşor. în lumea satului românesc există multe po­ vestiri despre oameni sufe­ rinzi care s-au rugat la Maica Domnului până ce, dintr-o icoa­ nă, ea a vărsat o lacrimă, aceasta fiind cea mai de preţ agheasmă, cu puteri tămă­ duitoare nemă­ surate. Aceasta este “reţeta” tuturor mira­ colelor în tratamentul cu agheasmă: apă, credinţă şi dragoste nesfârşită de Dum­ nezeu... restul venind de la sine.

Bicarbonatul de sodiu umit, simplu, bicar­ bonat, el nu lipseşte din nici o casă, fiind un multitalent înnăscut: detergent în bucătărie, ingredient ne­ lipsit în patiserie şi în gră­ dinărit. Dar bicarbonatul are şi numeroase virtuţi me­ dicale, ce pot fi folosite ca prim ajutor. Trata mente UZ INTERN .Aritmie 'cardiacă Palpitaţiile se pot opri administrând 1/2 linguriţă de bicarbonat diluat în apă. Arsuri Ba stomac Se ia o linguriţă de bicar­ bonat cu un pahar de apă şi câteva picături de suc de lă­ mâie. Efectul durează doar 30 de minute, dar este in­ stantaneu. Artrită încercaţi să luaţi 1/2 lin­ guriţă bicarbonat în 300 ml apă, din două în două ore. Repetaţi procedeul de 4 ori pe zi, vreme de 3 zile. Deranjamente stomacale Puneţi un vârf de cuţit de bicarbonat şi un vârf de cu­ ţit de sare într-o cană cu in­

N

fuzie de mentă. N-are gust prea bun, dar vă vindecă stomacul. Deshidratare Se prepară o soluţie de bicarbonat de sodiu si sare. Reţeta este simplă: 1/2 lin­ guriţă de bicarbonat şi o linguriţă de sare se dizolvă într-un litru de apă foarte caldă. Se ia câte o lingură la fiecare 5 minute. Diabet Se dizolvă o linguriţă de bicarbonat de sodiu în 250 g iaurt. Se consumă dimi­ neaţa, pe nemâncate. G u tu r a l Bicarbonatul de sodiu dizolvat în apă distilată se foloseşte la prepararea pi­ căturilor pentru nas. Se pu­ ne un vârf de cuţit într-un pahar cu apă. Picuraţi in nari câteva pipete de solu­ ţie şi peste un minut cură­ ţaţi nasul. Procedura se re­ petă de 2-3 ori pe zi. Hspertopfe Datorită faptului că acti­ vează eliminarea intensivă a lichidului şi sărurilor din organism, bicarbonatul sca­ de tensiunea arterială. 1/2

linguriţă de bicarbonat ad­ ministrată împreuna cu me­ dicamentele dă posibilita­ tea micşorării dozei aces­ tora. Se ia dizolvat în apă. infecţii urinare Bicarbonatul de sodiu poate fi de ajutor în cazul unor infecţii urinare uşoare. Bând suficientă apă în care adăugaţi bicarbonat (1/2 lin­ guriţă la 300 ml apa), vreme de 2-3 zile. vă veţi echilibra pH-ul organismului. Beţi 8 pahare în 24 de ore.

IRăceaiă La un pahar de lapte şe pune o linguriţă de bicar­ bonat de sodiu. Laptele se bea fierbinte, înainte de culcare.

lin se Mscată O linguriţă de unt de vacă se amestecă bine cu 1 lingură de miere şi 2 lingu­ riţe de bicarbonat. Se ia câ­ Leacuri din farfurie ® 9

s x s r s a s s s is ttg ;

te o lingură dimineaţa, pe nemâncate. Hău de maşină Dacă suferiţi de greaţă şi aveţi stări de vomă când vă deplasaţi pe distanţe lungi cu maşina, luaţi la drum o sticlută cu soluţie de bicarbonat (1/2 linguriţă diluată în 25 ml apă). Este foarte eficient. Ulcer stomacal Care bolnav de ulcer nu a apelat măcar o dată la bi­ carbonatul de sodiu, ca să scape de dureri? Bicarbo­ natul neutralizează surplu­ sul de acid din stomac, dar folosirea lui prea frecventă dă cu timpul un efect in­ vers: se măreşte cantitatea r acidului secretat în stomac, se degajă bioxid de carbon, care bombardează pereţii subţiaţi 9 i ai stomacului,’ ducând la alte ulceraţii. 9

»

7

1

9

Contrain d ica ţii

© E de dorit să utilizaţi bicarbonatul de sodiu pe ca­ le interna cât mai rar, doar când nu aveţi alte medica­ mente la dispoziţie. © Remediul nu trebuie folosit prea des, căci poate creşte tensiunea arterială. © Nu luaţi remediul dacă ţineţi un regim fără sare. ® Nu este recomandat fe­ meilor însărcinate. © Consultaţi farmacistul pentru a vedea interacţiunea bicarbonatului cu celelalte medicamente pe care le luaţi. Leacuri din farfurie © 10

UZ EXTERN A cnee Se stoarce o jumătate de tub de pastă de dinţi şi se amestecă cu sucul unei lă­ mâi. Se adaugă 1 linguriţă de bicarbonat. Se amestecă până se obţine o pastă omo­ genă. Se ung seara coşurile de pe faţă cu el şi se lasă să acţioneze peste noapte. Afffte Potoliţi durerea aftelor aplicând pe ele o pastă groa­ să de bicarbonat de sodiu şi apă, lăsând să acţioneze cât mai mult. Arsuri cu acid de baterie Dacă vă atinge pe piele lichid de baterie de la maşini sau un alt produs acid, puneţi imediat lo­ cul atins sub un jet de apă rece, apoi pudraţi din abundenţă cu bi­ carbonat. A rsp ri u ş o a r e Trebuie tratate rapid. Umpleţi un vas cu apă de la gheaţă şi puneţi bicarbonat. înmuiaţi un tifon în lichid şi aplicaţi-1 pe zona afectată Acţionaţi cât mai rapid, ca să diminuaţi riscul formării de băşici. Ceară araurectli împiedicaţi formarea dopurilor de ceară în urechi, 9

spălându-vă - din când în când - cu bicarbonat şi apă caldă. Folosiţi o pipetă. C^junctivită Se spală ochii cu o so­ luţie slabă de bicarbonat de sodiu. Nu folosiţi acelaşi tampon de vată de două ori. Dureri articulare Se amestecă o lingură de untură de porc cu o lingură de bicarbonat şi o lingură de var nestins. Se lasă 24 de ore. Mai întâi se face o baie caldă a locurilor dure­ roase, după care se ung cu alifia obţinută şi se acoperă cu o foaie de varză crudă, bătută uşor ca să zemuiască. Se înveleşte totul într-un sal de lână. Se lasă şi peste noapte. Dureri de dM i într-o cană de 0,51 umplu­ tă până la ju­ mătate cu flori de muşeţel, se toarnă apă clocotită până se acoperă florile. Se pune pe foc, aşteptând să dea în fiert. Se lasă să clocotească 5 minute. Se adaugă şi o lingură de bicarbonat de sodiu. Lichidul se lasă puţin s£ se răcească, atât cât să poată fi suportat a fi ţinut în gură. După prima clătire, 9

9

durerile sporesc în inten­ sitate, dar după următoarele încep să se liniştească. Dureri de gât Nimic nu ajută mai bine la tratarea durerilor de gât decât gargara cu soluţie de bicarbonat de sodiu, 2 lin­ guriţe la un pahar de apă caldă. Clătirile se efectuea­ ză de 5-6 ori pe zi. 0Ing§i d u r e r o a s e înmuiaţi degetul în apă, apoi în bicarbonat. Frecţionaţi uşor zonele dureroase. Guşă adetioraatoasă Mestecaţi pâine de se­ cară astfel ca ea să fie bine înmuiată cu salivă. Faceţi din ea o turtită, presăraţi-o cu bicarbonat de sodiu si puneţi-o pe gât, apoi apli­ caţi un bandaj. în comple­ tare, se bea infuzie din boabe de boz: o linguriţă de boabe la un pahar de apă fierbinte. Se bea câte 1/3 pahar de trei ori pe zi. Se urmează tratamentul până când se obţine rezultatul dorit. (Din boabe de boz se poate prepara şi o dulceaţă, ce se poate folosi supli­ mentar la tratament.) H e m o ro iz i Se iau 4-5 rădăcini de hrean, se taie şi se pun întrun vas cu 1,5 litri de apă. Se pun pe foc şi se fierb 45 minute. Se trage vasul

deoparte şi se adaugă, puţin câte puţin, 5 linguri de bi­ carbonat de sodiu. Se aco­ peră cu un carton şi în centru se face o gaură. Se pune vasul pe un scăunel. Bolnavul se aşează deasupra găurii, astfel ca locul bolnav să se încălzească cu vaporii de apă de­ gajaţi. Se poate înveli bolnavul şi vasul cu o pătură, astfel ca apa din el să se răcească mai greu. Se face tratamentul 7 seri la rând. Este foarte eficient, is «fetiţii yriifBăr«r O baie de şezut cu bicar­ bonat de sodiu (1/2 pahar la 5 1 apă) atenuează durerea infecţiilor urinare, întinderi de (ligamente Se prepară o fiertură din coajă de soc. în care se di­ zolvă o lingură de bicar­ bonat. Se aplică pe locul bolnav. înţepături de insecte Folosiţi soluţie de bicar­ bonat de sodiu (1/2 lingu­ riţă la un pahar de apă), un­ gând locul înţepat de câte­ va ori pe zi. Inflamaţia dis­ pare. Mai mult, bicarbona­ tul nu dă voie microbilor să pătrundă în rană.

l$Sâff3Găria™ Bicarbonatul de sodiu este un remediu excelent contra probleme­ lor epidermei: ec­ zeme, mâncărimi. Dacă copilul dvs. are varicelă, de pildă, adăugaţi 80 grame bicarbonat pentru o baie mai puţin adâncă, şi 150 g pentru o baie adâncă.

M âncărimi vaginale Apar adesea în pragul menstrelor. Pot fi atenuate cu o baie călduţă, în care se pune 1/2 pahar de bicarbo­ nat.

SVIscoză Faceţi o pastă dintr-o lin­ gură de bicarbonat ameste­ cat cu apă. Aplicaţi-o, ma­ sând, pe locurile bolnave, apoi clătiţi şi ştergeţi bine picioarele A ’ . . . . Piidrati-le. ... y ‘ *«noi x ■'

cu puţină făină fină de po­ rumb.

SVfiros y rât a§ picioarelor Se face o baie caldă la picioare, cu apă în care se pune bicarbonat. Neutrali­ zează bacteriile respon­ sabile de miros. O pastă ob­ ţinută din bicarbonat ames­ tecat cu apă vindecă sufe­ rinţa numită “piciorul de atlet”. Leacuri din farfurie @ 11

Negi Preparaţi o pastă din bi­ carbonat de sodiu şi ulei de ricin. Ungeţi-vă de 2-3 ori pe zi sau aplicaţi un pansa­ ment. Pa^ariftiia începeţi tratamentul ime­ diat ce simţiţi că locul du­ reros pulsează. Pregătiţi o soluţie de 2 linguri de bi­ carbonat la 1/2 litru de apă fierbinte, în care ţineţi de­ getul timp de 20 minute. Repetaţi procedura de trei ori pe zi, şi infecţia va dis­ părea repede. PecSrogiBieg dermatite Se usucă prin presare lo­ cul afectat cu un şerveţel steril până devine uscat, apoi se acoperă cu un strat gros de bicarbonat de so­ diu. Picioare umflate După o zi de lucru, pi­ cioarele obosite si umflate, pot fi tratate cu o soluţie din 10 litri de apă şi 5 lin­ guri de bicarbonat de sodiu. După 15 minute cu picioa­ rele ţinute în soluţia caldă, veţi putea dansa toată noaptea. Protejarea smalţului deatâar Acizii prezenţi în ali­ mentele pe care le consu­ măm atacă, în timp, smal­ 9

9

Leacuri din farfurie $ 12

ţul dinţilor. Ei pot fi neu­ tralizaţi, dacă ne frecăm dinţii regulat cu o periuţă înmuiată întâi în apă şi apoi în bicarbonat. HadicuSItă si toii ale arSâeiglatâiiior într-o cana de apă fier­ binte se dizolvă o linguriţă de bicarbonat de sodiu. Se înmoaie în această soluţie un şerveţel de bumbac, de mărimea locului bolnav, şi se scurge puţin. O parte a şerveţelului se săpuneşte cu săpun de rufe şi se stropeş­ te cu petrol lampant (gaz). Locul bolnav se unge cu grăsime şi se acoperă cu şerveţelul. Se aplică un pansament, apoi un fular gros, ca să stea cald. Se stă aşa cât se poate de mult. Se repetă de câteva ori, în funcţie de starea bolnavu­ lui. Hăeeală9tuse Se unge o fâşie de pânză cu miere, se presară cu bicarbonat amestecat cu făină de muştar în părţi egale şi se aplică pe piept. Se păstrează şi peste noap­ te. © Se pun la topit o lin­ guriţă de seu de oaie, o lingură de miere, o lingu­ riţă de propolis şi o lingu­ riţă de bicarbonat. Ameste­ cul se întinde pe o fâşie de 9

9

9

pânză şi se aplică pe piep­ tul bolnavului, cât este cald. Se acoperă cu o hârtie de pergament, peste care se îmbracă un tricou. Se lasă şi peste noapte, până a doua zi. © Se înţeapă mărunt cu acul o hârtie, se unge cu untură de porc, se presară cu bicarbonat de sodiu şi se aplică pe pieptul bolnavu­ lui. Se îndepărtează după 4-5 ore. S im y zită Se pune apă fierbinte într-un vas, adăugându-se o linguriţă de bicarbonat de sodiu, .un.fir.de busuioc şi un fir de mentă. Bolnavul se apleacă deasupra vasului şi inspiră aburii, vreme de 2-3 minute. Procedeul le este interzis alergicilor. R e u m a ti s m , d u r e r i de picioare Se dizolvă 4 pachete de bicarbonat în 5 litri de apă şi se pun la încălzit până ce lichidul fumegă. Apa se fo­ loseşte pentru băi de pi­ cioare cât se suportă de fierbinţi, efectuate seară de seară, vreme de o lună, fiind de fiecare dată reîn­ călzite. După uscare, pi­ cioarele se încalţă cu cio­ rapi de lână. (Băile fierbinţi le sunt interzise bolnavilor de varice.)

Trar j

Bicarbonatul de sodiu nu opreşte eliminarea transpi­ raţiei, dar neutralizează acizii ei. Dupa cum se ştie, in unii acizi din sudoare se dezvoltă bacterii care dau transpiraţiei un miros ne­ plăcut. înainte de efort fizic sau antrenamente sportive e bine să ştergeţi regiunea axilară cu un tampon de vată înmuiat în soluţie de bicarbonat de sodiu şi mi­ rosul neplăcut nu va mai apărea toată ziua.

uţin cunoscut în ţările occidentaie, Ia români (ru­ sii sunt si ei maeştri ai terapiei cu borş) exis­ tă o sumedenie de tra­ diţii legate de virtuţile purificatoare şi energizante ale acestei li­ cori, considerată în multe acum şi deja ne dăm seama zone ale ţării drept magică, că merită să avem la înde­ în Bucovina, de pildă, îna­ mână acest “remediu”. Frumuseţe inte de intrarea în post şi ® Bicarbonatul de înainte de mesele de sărbă­ sodiu este şi o substanţă j tori, toate vasele si tacâcosmetică. Daţi săpu­ murile erau clătite în bors nul de faţă prin râză­ şi apoi erau binecuvântate O doză-soc de doi litri toare si 9 amestecati-l > cu cu semnul crucii, ca să fie de borş, băută pe parcursul bicarbonat. Spălaţi faţa “spălate toate relele”. în a una-două ore, redă acui­ cu un tampon de vată, Oltenia, se spunea că bor­ tatea simţurilor, ajută Ia înmuiat în amestec, de şul cel mai bun este cel fă­ redobândirea echilibrului, două ori pe săptămână. cut de oamenii iuti si har- duce la recăpătarea în bună Curăţă pielea de acncc nici. In Moldova, borşul măsură a capacităţii de a si i de. celulele moarte,7 era remediu pentru copiii judeca. deschizând porii. deocheaţi, care nu mâncau Bs'caîşităg a s t e , ® Bicarbonatul poa­ şi plângeau des, dar şi pen­ te înlocui şi pasta de tru oamenii “leneşi Ia mân­ Două căni de bors9 băute dinţi, înălbind dinţii. în­ care si la muncă”. în fine, zilnic ajută la vindecarea * 7 muiaţi un tampon de faima cea mai mare şi-a acestor boli şi, mai ales, vată în bicarbonat de câştigat-o borşul prin aceea preîntâmpină agravările şi sodiu şi ştergeţi dinţii că are capacitatea, încă recidivele. Se fac cure de până ce petele galbene neexplicată de ştiinţă, că câte trei săptămâni cu borş, vor dispărea. Rezultatul se vede chiar şi după o trezeşte omul din beţie şi care se bea de obicei cu un înlătură mahmureala. Fie şi sfert de oră înainte de singură spălare. oJ numai din cele spuse până masă.

P

9

9

9

9

9

9

9

9

9

9

7

9

9

1

Leacuri din farfurie © 13

P&sreirs d e fic a t şo d e ieşiţi neapărat câte două sul unei zile. Efectele curei Mă Se bea pe stomacul gol, cu un sfert de oră înainte de fiecare masă, câte o cană de borş. în medicina populară românească, pentru o mai mare eficienţă, se punea în cana de borş şi puţin praf de pelin.

IHIjpoterasiMBfie

ore pe zi la aer curat, ©ibezîfeate Se face un tratament pe cât de puţin complicat, pe atât de eficient: zilnic, vre­ me de o săptămână, consu­ maţi un preparat obţinut din jumătate de litru de borş proaspăt, doi litri de apă plată, zeama de la o lămâie şi trei linguri de miere. Toate componentele se pun într-un vas şi se amestecă bine, până la tota­ la omogenizare, după care se trage în sticle care însă nu se vor păstra la rece, ci la temperatura camerei. Se consumă cei aproape trei litri de preparat pe parcur­

le veţi putea constata în scurt timp. Oboseală eroaileă Se beau 250-500 ml de borş, dintr-o dată, pentru revigorarea rapidă a orga­ nismului şi a sistemului nervos. T y fee s'cy lo ză în lumea satului, este leacul bolilor de plămâni şi, mai ales, al tuberculozei. Se bea în fiecare zi o jumă­ tate de litru de borş, pe sto­ macul gol, înainte de me­ sele principale. Se pare că anumite substanţe active din borş blochează dezvol­ tarea bacililor care provoa­ că aceasta maladie.

Borşul proaspăt, din tărâţe de grâu, se bea zilnic, în loc de apă. După douătrei luni, tensiunea va de­ veni normală. Mahmureală Se consumă dimineaţa un litru de borş şi apoi, pe parcursul zilei, se bea borş în loc de apă. Pentru o mai mare eficienţă a tratamen­ Reteta strătsMmiicii t tului, se va mânca pe par­ Cura de slăbit cu bors cursul zilei respective ceva ° Dieta durează 7 zile • Se slăbesc 4-5 kg. * mai des, însă în porţii mici, Z iu a 1 :1 cana de borş şi fructe. iar înainte de fiecare masă, | Z iu a 2: 2 căni de borş şi legume. se va consuma \ obligatoriu borş. \ 1 Z iu a 3: 5 căni de borş , legume şi fructe. stâ ig re ^ â Ziua 4: 4 căni de borş şi 3 banane. Durerile de cap Ziua 5: 5 căni de bors şi c însoţite de greaţă sau (fiartă sau grătar). vertij cedează dacă Ziua 6: 6 căni de borş, came de vită bem pe parcursul | şi legume. unei zile un litru de * Ziua 7: 7 căni de borş, orez (decorborş. Asociaţi ticat), legume şi suc natural acestei terapii, de fructe. şi câteva fric- ' Obligatoriu: ţionări uşoare cu - Se beau 2 litri de apă pe zi. oţet de mere pe tâmple şi - Se exclud din alimentaţie zahărul, pâinea şi sarea. Leacuri din farfurie © 14

!

?J155S5r«î3BS3ES»aî?82K5

Bronza de vaci yiWtar»iBCia;

T ratam en te UZ INTERN Diaree Este primul aliment ce se dă bolnavilor de diaree, du­ pă cura cu apă fiartă şi ră­ cită, care se ţine o zi. N e r v o z it a te Faceţi o cură de brânză de vaci, amestecată cu pul­ bere de nucşoară. Călugă­ riţa vindecătoare Hildegard van Bingen spunea că nu există “potriveală” mai bună pentru calmatul nervilor.

UZ EXTERN ASergâi,

arsuri solare Unul din cele mai eficiente pro­ cedee de calmare a arsurilor provo­ cate de soare este brânza rece de vaci, care se aplică pe locurile înroşite. Se lasă până ce se încăl­ zeşte, apoi se aplică un strat de brânză proaspăt. A m igdaSâtă © La primele semne ale unei infecţii a amigdalelor

se recomandă brân­ za de vaci. Ames­ tecaţi 4-5 linguri de brânză cu puţină apă caldă, întindeţi amestecul pe o faşă de tifon şi aplicaţi-o direct pe gât. Dea­ supra legaţi-vă cu un fular din lână. Lăsaţi brânza să acţioneze două ore. Apelaţi neapărat şi la medic. Numai el poate să decidă dacă afecţiunea poa­ te fi tratată cu un leac aflat la îndemână ...... -gr— în casă, sau * trebuie să se ~ recurgă la me­ dicamente. 0 Se ames­ tecă 250 g brânză cu 200 g ceapă pi­ sată sau tocată mărunt, în­ călzită la aburi (30-35°). Se unge mai întâi gâtul cu o cremă, apoi se întinde brân­ za pe un prosop şi se înfă­ şoară în jurul gâtului. După 25-35 minute, brânza se

schimbă şi se mai aplică o dată. in caz cis răcsală, amestecul se aplică pe frun­ te şi pe partea de sus a plă­ mânilor, pe tălpi şi pe ri­ nichi (mai ales la copii).

Brcssişităg răceală, gsraeaamorsie Când persoana bolnavă nu foloseşte antibiotice, se i încălzeşte brânza ameste- Jj ’ cată cu mierea de albine, se j aplică pe piept, se acoperă cu celofan şi se leagă cu un. prosop sau un fular de lână, înainte de culcare. Dimi­ neaţa, se înlătură cataplasma cu brânză şi corpul se şterge cu un prosop uscat. Dacă pe brânză apar pete de culoare galben-verzuie, omul este bolnav de pneu­ monie. Leacuri din farfurie ® 15

mi

©aareri m artic&aBafii neţi deasupra un prosop şi

ii m c s a m

Fmmusete

Mască de brânză de vaci cu pătrunjel

Se amestecă 500 g brân­ ză cu 200 g ceapă tocată şi 4-5 linguri de hrean ras. Se încălzeşte puţin compozi­ ţia, apoi se aplică pe locul bolnav, întinsă pe o faşă de pânză, vreme de 2 ore. Da­ că pielea se irită, se unge cu ulei sau cremă de gălbe­ nele. Se repetă de 3-4 ori pe săptămână.

Ingrediente: 5 linguri de pătrunjel verde tocat, 3 lin­ guri de brânză de vaci. Mod de preparare şi fo ­ losire: amestecaţi brânza cu tocătura de pătrunjel, întin­ deri compoziţia pe faţă, gât şi decolteu şi aplicaţi deasu­ pra un tifon umezit. Lăsaţi să acţioneze 30 de minute, Owreri e§@gât apoi clătiţi-vă. Se recoman­ Se ia un şervet de in, se dă pentru toate tipurile de întinde pe el un strat gros ten. de brânză de vaci, se stro­ Mască de brânză de peşte cu puţin vaci cu banane oţet şi se apli­ Ingrediente: 1 banană că pe gât cu coaptă, 1-2 linguri de brân­ stratul de brân­ ză de vaci. ză în jos. Se Mod de preparare şi fo ­ losire: curăţaţi banana de leagă deasupra coajă, zdrobiţi-o cu o furcu­ un fular şi se liţă şi amestecaţi-o cu brân­ ţine —de pre­ za, astfel ca să obţineţi o ferat — toată pastă moale. întindeţi-o pe noaptea sau, faţă, gât şi decolteu şi lăsaţi dacă nu, cel să acţioneze 20 de minute. puţin până ce se usucă Ciătiţi-vă cu apă minerală. brânza. în paralel, se bea Se recomandă pentru tenul ceai de patlagină, cu înghi­ uscat. ţituri mici. Brânza răcoresContra cearcănelor te şi dezumflă, iar patlagina Brânza rece de vaci este calmează mucoasa. un prim ajutor ideal împo­ Febră triva cearcănelor. Scoateti Amestecaţi puţină brân­ brânza din frigider, întinde­ ţi-o în strat subţire sub ochi ză de vaci cu lapte şi câteva şi aşteptaţi efectul 20-30 de picături de oţet, până ce ob­ minute. Cele mai încăpă­ ţineţi o pastă groasă. întin­ deţi-o pe o bucată de tifon ţânate cearcăne dispar. şi aplicaţi-o pe frunte. Pu­ 3

E

Leacuri din farfurie ® 16

1

lăsaţi să acţioneze o jumă­ tate de oră.

flnflamaţiS al© căSUor n a z a le întindeţi pe o faşă de pânză un strat de brânză de vaci proaspătă, amestecată cu o lingură de hrean ras. Se aplică vreme de 10-15 minute, pe frunte sau pe adânciturile cefei. Ins©Iaţie9 şoc folfîeirteBTOic Un strat de brânză rece se aplică pe frunte. Lom U nn, entorse ....O frunză de varză se bate cu ciocanul de bucătărie, se acoperă cu un strat gros de brânză de vaci şi se aplică pe locul bolnav. Proces «nrirflamatoir

(ffwrMiiciaSoză, gonartroză etc«) Se acoperă locul bolnav cu un strat gros de brânză caldă (35-40°). R e u m a tis m Amestecaţi 100 grame de brânză de vaci cu două linguriţe de sare grunjoasă. întindeţi-o pe locul bolnav şi puneţi deasupra o faşă.

Sarea extrage lichidul din membru şi produce dezum­ flarea locului dureros. Brân­ za calmează durerea. Lăsaţi să acţioneze 30-40 de mi­ nute, apoi spălaţi lociil cu apă caldă. Procedeul se re­ petă de mai multe ori pe zi. si Se amestecă 500 g brân­ ză de vaci cu 200 g ceapă pisată sau rasă pe răzătoarea mică. Câteva linguri de amestec se întind pe un şer­ veţel de bumbac, se aplică pe sâni şi se ţine locul legat cu un fular de lână, 2-3 ore. Se repetă de 2-3 ori pe zi, până sânul bolnav devine moale. (Li se recomandă şi mamelor care alăptează şi răcesc.) 9

»

250 g brânză se ames­ tecă cu 4 căţei de usturoi pisaţi şi se încălzeşte pe aburi. Se împarte în trei şi se aplică pe frunte, sub omoplaţi şi pe partea de sus a plămânilor. Dacă răceala a atacat plămânii copilului, aşterneţi pe o pernă un batic cald, o bucată de muşama şi deasupra întindeţi un strat de brânză încălzită. Spatele copilului se unge cu ulei în zona plămânilor. Culcaţi copilul cu partea

R eteta

Brânză terapeutică Se prepară din 3 1 de lapte încălzit, în care se adaugă suc din 5-6 lămâi mari. Când laptele se prin­ de, brânza se cres­ tează cu un cuţit, în crăpături se introduc frunze de mărar, pă­ trunjel, ştevie, păpă­ die, cozi de ceapă, leurdă etc. tocate mă­ runt. Vasul se acoperă şi se consumă brânză de se laşa 2-3 ore. Brânza se vaci, pâine neagră si apă stoarce în tifon. înainte la orele 9,13, 16 şi 19. © Brânză - 300 g, apă de consum, se adaugă o lingură de pulbere obţi­ -2 5 0 ml. nută din coji de ou. Zerul © Brânză ~ 500 g, pâi­ rămas în vas se bea în loc ne neagră - 30 g, apă de apă în cazuri de osteo­ 250 ml. poroză, coxartroză, lipsă © Brânză - 100 g, pâide calciu, anemie, avita­ ho —ju g ysj icticj, apa — minoză. 250 ml. Pentru curăţarea va­ © Brânză - 300 -500 g, selor sanguine, elimina­ apă - 250 ml. rea durerilor în articulaţii, După terminarea trata­ îmbunătăţirea circulaţiei mentului, se consumă zil­ sanguine, întărirea siste­ nic câte 250-300 g de mului osos, a părului şi a brânză. unghiilor, timp de o lună unsă pe brânza caldă. Aceeaşi procedură se repetă şi cu pieptul. Copilul se înfaşoară cu muşama, deasu-

pra se leagă strâns cu baticui şi se ţine aşa 2 ore. Procedura se repetă 3-4 zile sau până la vindecare. Leacuri din farfurie % 17

sacsweaBsassaa!»;

Cacao x.±j*s.*xat^xivtMBzvczeBKXS!*--.

T ratam en te UZ INTERN A stm

buri de gheaţă se dau la II blender. Se beau două ceşti pe săptămână.

O lingură de cacao UZ EXTERN Bronşită se opăreşte cu 250 ml Puneţi într-un castronel de apă. Se bea cât mai patru linguri de cacao şi fierbinte. adăugaţi ulei de măsline înF eferă Infuzie de cacao - călzit, până obţineţi o pastă se opăresc 2 linguriţe groasă. întindeţi-o pe o de pulbere de câcao cu pânză şi aplicaţi cataplas250 ml lapte fierbinte, ma caldă pe piept. ste fructul unui ar­ Se amestecă şi se bea. IBsiaz© C0"ăp«ate bore originar din ţă­ HSp©0*GOlesteroieBinîie încălziţi, pe baie de aburi, rile calde din America de © Două linguri de cioco- 25 g unt de cacao (se găSud. în sălbăticie, ajunge şi lată neagră ne- seşte la farmaciile naturisla 10 metri înălîndulcită (cu te). Când s-a topit, adăugaţi ţime. Fructele sale 80% conţinut de o lingură de germeni de sunt bogate în cacao, scrie pe grâu şi amestecaţi întruna magneziu, vita­ ambalaj), o ca- până ce obţineţi o pastă mina B l, acid fo­ nă de lapte, 1 fină. Lăsaţi-o sa se răcească lie, fosfor şi po­ şi păstraţi-o întasiu, dar conţin ti-un borcan în­
E

B& r s x m x t s fx î e m z & sse,

Leacuri din farfurie 0 18

F rum u seţe

Unt de cacao co ntra vergeiurilor Dizolvaţi pe baie de abur 5 g de unt de cacao. Când devine lichid, adăugaţi 1 linguriţă de ulei de germeni de grâu (sau de susan) şi 2 linguriţe de ceară de albine, încălziţi din nou şi ames­ tecaţi cu o lingura de lemn. Daţi deoparte şi adăugaţi 1 linguriţă de extract de vani­ lie. Când s-a răcit,* turnati î amestecul într-un borcan de sticlă. Aplicaţi zilnic pe zo­ nele cu probleme.

Cafea

opularitatea cafelei poate fi atribuita cafeinei - o substanţă natu­ rală întâlnită în frunzele, seminţele şi fructele arbus­ tului de cafea, care stimu­ lează sistemul nervos cen­ tral, înviorându-ne, făcând să dispară durerile uşoare de cap şi oboseala. Cerce­ tătorii în domeniul medicinei au păreri contradictorii în ceea ce priveşte cafeaua: e benefică sănătăţii sau, dim­ potrivă, trebuie să ne ferim Pentru păr uscat, de ea? Cel mai bine ne răs­ deteriorat punde Paracelsus: "Nimic încălziţi o jumătate de nu e ori otravă, ori leac. ceşcuţă de unt de cacao şi Totul depinde de dozaj.” când e călduţ, aplicaţi-1 pe păr, până la vârfuri, masând Tratamente , uşor la rădăcină. Lăsaţi să I uz im m n | acţioneze 10 minute, apoi| C o rsstap aţs© Sclătiţi şi spăîaii-vă cu şam- i Beii fiertură ue boabe ue ■pon şi clătiţi-vă bine. cafca. Sc prepară un decoct din 2 linguri de boabe de cafea neprăjită, fierte în Contra ridurilor Puneţi pe baie de aburi o 500 ml de apă. Se bea pe ! jumătate de ceşcuţă de unt stomacul gol, înainte de "de cacao. Când s-a topit, masa de dimineaţă şi de daţi-1 deoparte şi adăugaţi 3 prânz. D&sr&ri d® cap filoe de vitamina E. Păstrati ♦ Faceţi o cafea neagră, preparatul într-un borcan de sticlă. Ungeţi-vă zilnic zo­ tare, în care stoarceţi sucul de la o lămâie. îndulciţi du­ nele afectate de riduri. pă gust.

P

Febră Se prepară o infuzie din o lingură de pulbere de cafea, opărită cu o ceaşcă de apă clocotită. Se ames­ tecă si se bea. Se iau 3 căni de infuzie fierbinte pe zi. HoperiesusiMBie O linguriţă plină vârf de cafea, o linguriţă rasă de acid citric (sare de lămâie) la 100 ml d e apă. 3 e fierbe amcstccul şi sc bea calu, cu înghiţituri mici. Nu se mai bea nimic după aceea. Chiar din timpul când beţi, vă veţi simţi mai bine. Du­ pă tratament, timp de 30 minute, tensiunea se resta­ bileşte. 7

indigestie O ceaşcă de cafea după o masă copioasă înlătură ris­ cul apariţiei indigestiei. Leacuri din farfurie c& 19

© Peste o jumătate de ceaşcă de cafea tare, fier­ binte, turnaţi jumătate de ceaşcă de suc de portocale proaspăt stors şi îndulciţi cu miere de albine. Vă va limpezi capul într-o clipă. © Cel mai bun leac pen­ tru mahmureală este banala cafea tare, nea­ gră, în combi­ naţie cu o aspi­ rină. Parkirasoras AUziheămer Consumul a 2 ceşti de cafea pe zi previn Parkinsonul şi A lzheim erul. Bolnavilor de Parkinson li se diminuează tremuratul. R ăceaB ă într-o jumătate de ceaşcă de cafea tare şi fierbinte, adăugaţi 4-5 linguri de lap­ te cald şi 3 linguriţe de mie­ re. Beţi această delicioasă cafea cu înghiţituri mici. C o n train d ica ta »

Evitaţi cafeaua dacă su­ feriţi de ulcer, boli de inimă sau hipertensiune.

UZ EXTERN C ancer Se fac clisme cu cafea. Aceste clisme diminuează

spasmele, durerile precordiale şi, mai ales, determi­ nă eliminarea masivă de to­ xine. Clismele cu cafea nu acţionează asupra intesti­ nelor, ci asupra ficatului, organul cel mai lezat în boala canceroasă. Cofeina produce în ficat o stimulare excepţională, creşte produc­ ţia de bilă, se deschid canalele bi­ liare, toxi­ nele sunt prompt evacuate. Se pot face 2 clisme pe zi, una di­ mineaţa şi una seara, iar în ca­ zuri extreme se pot face şi din 4 în 4 ore. Atenţie: ingerarea cafelei pe gură nu are nici pe de­ parte vreunul din efectele enumerate aici. Clisma cu cafea: se pre­ pară cafeaua prin adău­ garea a 2-4 linguriţe cu vârf de cafea, în 200-400 ml de apă clocotită. Se fierbe 5 minute la foc mic, apoi se filtrează şi se lasă la răcit până devine călduţă. Se in­ troduce întreaga cantitate în intestin, unde se ţine 15 minute, apoi se evacuează.

Frumuseţe

înlăturarea celulelor moarte Adăugaţi zaţul de cafea în gelul de duş şi aplicaţi-1 ca o pastă pe corp. Frecaţi pielea cu buretele, cu miş­ cări uşoare.

Remediu anti-celuUtă Multe remedii ale fir­ melor cunoscute au în com­ ponenţa lor derivate din cafeină, folosită datorită proprietăţilor sale unice în dezagregarea grăsimilor. în “salonul de frumuseţe” de acasă, zaţul amestecat cu o j linguriţă de ulei de măsline se întinde pe locurile cu pro­ bleme, se înfăşoară corpul în folie alimentară şi se lasă timp de 20-30 de minute. Se spală cu apă caldă şi şam­ pon pentru bebeluşi.

Tonic facial Oferă nuanţă de bronz, dacă este folosit în mod consecvent. Peste 2 linguri de zaţ de cafea se toarnă 250 ml apă clocotită şi se răceşte. Infuzia răcită se toarnă în forme pentru gheaţă şi se congelează. Di­ mineaţa şi seara, faţa şi gâ­ tul se freacă uşor cu gheaţă cosmetică, lăsând lichidul câteva minute pe piele, apoi se tamponează cu un şer­ veţel. -SH I B S2S&U

Leacuri din farfurie #20

Ceaiurile chinezeşti ea mai preţioasă calitate a ceaiului indiferent de culoare - este capacitatea lui de a absorbi substanţele toxice din orga­ nism. în plus, el ne dă vioi­ ciune sufletească, alungă somnul, sporeşte gândirea (activitatea creierului).

C

Prepararea ceaiului chinezesc ..Ceaiul chinezesc (negru verde sau roşu) se prepară după anumite reguli. Con­ form tradiţiei, mai întâi se ia un vas de faianţă (ceainic sau o cană mare), care se încălzeşte bine cu apă clo­ cotită. Se aruncă apa şi se pun în vas 2-3 linguriţe de Fire de ceai uscate. Peste ele se toarnă puţină apă foarte fierbinte, nedată în clocot, si se lasă 3-5 minute, până se umflă ceaiul. Se toarnă apoi apă clocotită (250-350 ml) şi se acoperă infuzia cu un prosop flauşat

pus în patru sau o căciulă călduroasă. Se lasă să stea aşa 6-8 minute (ceaiul ne­ gru) sau 10-12 minute (ceaiul verde). Infuzia ob­ ţinută se strecoară prin sită mică, specială, şi se serveşte în funcţie de vâr­ stă şi starea sănătăţii. Co­ piii şi oamenii cu tensiu­ ne ridicată trebuie să bea ceai mai slab. De aseme­ nea, înainte de culcare, nu se bea ceai tare, pentru că provoacă insomnie. Infuzia de ceai se poate combina şi cu lapte (cum beau engle­ zii) în proporţii egale. Cea­ iul se bea ca atare sau se îndulceşte cu miere de al­ bine. în cazul când ceaiul se bea diiuat, ia un pahar de apă se pun 2-3 linguri de infuzie concentrată, iar pentru copii 1-1,5 linguri. ; Cel mai gustos ceai se obţine atunci când peste frunze se toarnă apă care abia a început să clocotească (fier­ bere albă). în mod sigur, gus­ tul ceaiului se îm bunătăţeşte dacă folosiţi apă

de izvor, fără miros de clor, sau apă plată. Ceaiul nu se fierbe, ca să nu-şi piardă din aroma specifică şi din gust. Ca să extrageţi din ceaiul verde tot ce înseamnă sub­ stanţe folositoare, turnaţi peste frunze apă clocotită de trei ori. Pentru îmbogă­ ţirea mirosului, la infuzare se adaugă, după gust. 2-3 frunze de mentă, melisă, sal vie, coacăz negru sau o crenguţă de vişin. Peniru vitaminizarea ceaiului, se pu­ ne o felie de lămâie în cană. Tratamente

UZ INTERN ©erargjamesnte Mest§Bi>aB@ Luaţi jumătate de lin­ guriţă de frunze uscate de ceai negru sau verde, mestecaţi-le mult timp, apoi

J Leacuri din farfurie © 21

UZ EXTERN Arsuri Sa iimtoă

InfSamaţie 8a ©eBii Faceţi o infuzie tare de ceai negru şi verde şi adău­ gaţi o linguriţă de vin sec. Infuzia răcită se toarnă într-un vas larg, se apleacă capul deasupra lui, astfel încât ochiul să atingă lichi­ dul, se clipeşte de cel puţin 10 ori, apoi se roteşte glo­ bul ocular, pentru ca infu­ zia să-l spele bine.

Dacă v-aţi fript limba gustând din mâncarea prea fierbinte, luaţi în gură infuzie rece de ceai şi ţineţi-o x^3w* pe limbă. Când se înghiţiţi-le cu puţină apă va încălzi, luaţi din nou o După 1-2 astfel de proce­ gură de infuzie rece, proce­ dee, diareea va trece. în tărirea dinţilor dând astfel până când vă [Dureri d e c ap trece durerea. şi gingiilor Este suficient să beţi o Acţiunea ceaiului este Conjunctivită, ceaşcă de ceai tare şi dulce. p leo ap e inflamat® asemănătoare cu aceea a Ea conţine 0,05 g de cofei­ Atunci când pătrund cor­ gumei de mestecat, dar el nă, exact atât cât se află în- puri străine în ochi, spă- este mult mai folositor, de­ tr-o pastilă antinevralgică. lati-i cu infuzie răcită de oarece este un produs na­ * FragSBitatea ceai verde, în amestec cu tural. Faceţi gargară de mai multe ori pe zi. capBBeiirsiiiîir ceai negru. Bătrânii au capilarele fra­ D ezinfectarea C ontraindicata gile, şi pentru întărirea lor am igdalelor Dacă aveţi febră, nu se re­ trebuie să bea ceai verde. Se clăteşte gura cu infu­ comandă să beţi ceai fierbin­ Hipeirtoroie zie tare de ceai, după fie­ Dimineaţa, pe nemânca­ care masă. Persoanele care te, deoarece temperatura poa­ te, beţi o cană de ceai fier­ consumă ceai verde suportă te să crească. De asemenea, binte cu lămâie şi o lingură mai bine tot felul de ira­ nu se recomandă să luaţi me­ dicamente cu ceai, deoarece de miere de albine. dieri. acesta le scade eficacitatea. asraihmi'Uîiări d a Dureri d e dinţi Ceaiul trebuie preparat proas­ 3S3i ifăîsHflSCsîiîifeâ^vS Luaţi în gură infuzie tare păt, în fiecare zi. Păstrat prea Se bea ceai foarte con­ de ceai verde, în care adă­ centrat şi dulce, amestecat ugaţi câţiva căţei de usturoi mult, în ceai se formează substanţe ce pot duce la de­ cu lapte. pisaţi. Se ţine în gură câte­ reglarea stomacului. Răceatiă la piămârai va minute. Beti ceai cald de tărie medie, combinat cu lapte. R e ţe ta străbunicii Ca să nu vă îmbătaţi în timpul petrecerilor, beţi o Are efect diuretic şi sudocană de ceai verde, amestecat cu mentă, cu o jumătate rific. de oră înainte de a vă aşeza la masă. încă un pahar R ău d e trarasport Ajută mestecatul frunze­ trebuie băut la două ore după petrecere. Dacă totuşi vă simţiţi ameţiţi, dizolvaţi într-un pahar de ceai rece sau lor de ceai verde. apă fiartă, 5-6 picături de amoniac şi beţi fără a respira. 9

Leacuri din farfurie © 22

Drojdia de bere ute de studii făcute O cură cu drojdie dureaîn ultimele decenii ză minimum 10 zile şi maarată faptul că substanţele ximum 30 de zile (pentru a secretate de drojdia de bere nu afecta flora intestinală), joacă un rol esenţial în urmate de o săptămână de întreţinerea sănătăţii şi în pauză, după care tratamenvindecarea unor boli, de la tul se poate relua. T ratam en te cele mai uşoare la cele mai grave. UZ INTERN Cum se administrează Âcraee Se fac cure de o lună cu drojdia de bere Drojdia proaspătă sedrojdie de bere (4 linguriţe consumă în combinaţie cu pe zi), cu o săptămână de miere: la o linguriţă de droj­ pauză. în plus, se fac măşti die se adaugă două lingu­ cosmetice din: 2 linguriţe riţe de miere de albine, fre- de drojdie de bere, 2 linguri cându-se până când se ob- de ulei de măsline şi 2 ţine o pastă omogenă. Doza linguri de miere lichidă. Azilnică pentru un adult este mestecul se omogenizează de 3 linguriţe de şi apoi se în­ drojdie, care se tinde pe ten, unde se lasă administrează pe stomacul gol, 30 de minu­ dimineaţa, la te, după care se spală cu prânz şi seara. apă călduţă. — Drojdia uscată: în jumătate de litru Se face o cură de 21 de de suc de morcovi (proas­ păt stors) se pun 2 linguriţe zile cu drojdie de bere. Este de praf de drojdie uscată, se un remediu, nu doar foarte amestecă bine şi se păstrea­ bogat în minerale şi vitami­ ză la frigider. Se bea întrea­ ne, dar care şi ajută la mega cantitate de preparat în­ tabolizarea acestora. tr-o zi, fracţionată în 3 re­ Bolg cardiovasculare Consumul de drojdie de prize. bere reglează nivelul coles­ - Tabletele de drojdie se terolului în sânge, aduce la găsesc în magazinele natu­ valorile normale tensiunea riste şi se administrează con­ şi favorizează activitatea form prospectului. miocardului.

S

Obezitate Tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, re­ petate de mai multe ori la rând, ajută la scăderea în greutate. Paralizie, Paritinson,

M zhelmer Se face în fiecare lună o cură de câte două săptă­ mâni, în care se consumă zilnic 3-4 linguriţe de droj­ die de bere. Psoriazis, seferodermie Se fac cure de o lună cu drojdie de bere (4 linguriţe pe zi), cu o săptămână de p UUiiUi

boii isrtfecţsoase Se administrează vreme de 2-3 săptămâni câte trei linguriţe de drojdie proas­ pătă pe zi. UZ EXTERN

Zoraa Zosier Se face o pastă groasă din pulbere de drojdie de bere amestecată cu apă şi se aplică în strat gros pe vezicule. Potoleşte mâncărimile. Leacuri din farfurie

23

Iaurtul

unteţi mereu răciţi? Aveţi sistemul imunitar slăbit? Digestie proas­ tă, ulcer la stomac? Neca­ zuri cu micozele? Există o singură soluţie: mâncaţi iaurt! Căci mâncarea favo­ rită a bulgarilor (de mai bi­ ne de o sută de ani încoace) conţine cu mult mai mult decât albumina uşor dige­ rabilă. Ea conţine indispen­ sabilul calciu şi vitamine. Secretul iaurtului? Bac­ teriile acidului lactic. Ele nu acţionează doar ca un antibiotic puternic, ci în­ tăresc şi sistemul imunitar. Ba, foarte important, mai ales pentru femei, asigură menţinerea siluetei. Cu o condiţie: culturile de bacte­ rii trebuie să trăiască, să fîe vii, nu distruse prin prepa­

S

Leacuri din farfurie ©24

rarea industrială a iaurtului, bazată pe pasteurizare. O precauţie nece­ sară: la cumpărarea iaurtului din comerţ, cititi ce 5 cu âtentie 1 scrie pe etichetă sau, şi mai bine, preparaţivă singuri iaurtul. De asemenea: ulti­ mele studii arată că un consum sporit de iaurt, dublat de badijonări frecvente şi instilaţii, reduce puternic agenţii pa­ togeni existenţi în vagin şi deci micozele atât de su­ părătoare. Şi încă: multitalentatul iaurt sti­ mulează orga­ nismul pentru a produce anti­ corpi şi celule ucigaşe care lupta împotriva bolilor. Iată de ce, fanii iaurtu­ lui sunt mai re­ zistenţi la gripe şi chiar la dife­ rite forme de cancere. Doza obligatorie: ar trebui mân­ cat zilnic un borcan mare (220 g) de “doping alb” , pentru că bacteriile acidu­ lui lactic nu se stabilesc de­ finitiv în intestin.

Cura cu iaurt prelungeş­ te viaţa. Copiilor li se poate da o cănuţă de iaurt chiar de la 8 luni.

T rata m e n te UZ INTERN Creşterea Imunităţii Se fac cure cu iaurt vre­ me de o lună, timp în care se consumă câte jumătate de litru pe zi, de preferinţă pe stomacul gol. ..CapdSdoşa.......... Se recomandă cura in­ ternă de 15-30 de zile, timp în care se consumă jumăta­ te de litru de iaurt pe zi. Extern, îm­ potriva candidozei vaginale, se foloseste acelaşi iaurt, cu care se va umezi un tam­ pon de vată care va fi introdus în vagin, unde se lasă vreme de 2 ore. CoBistipaţle* fbaloraare Se administrează câte o cană de chefir (tot o formă de iaurt), de 2-3 ori pe zi, pe stomacul gol. Foarte bu­ nă este combinaţia de che*

fir cu fulgi de cereale şi miere de mană, fibrele aiimentare şi enzimele pe care acestea le conţin fiind o adevărată mătură pentru tubul digestiv.

=uşor asimilabil, ajută la o ardere accelerată a caloriilor depozitate în ţesutu­ rile grase. ; UZ EXTERN gVlicoză Haleală • Mâncaţi iaurt. Distruge ! Aplicaţi puţin iaurt pe bacteriile provocate de ali­ zona bolnavă, lăsaţi să se usuce, apoi spă­ mentele nedige­ laţi. rate din stomac, Fiferosira care cauzează mi­ rosul. uterin O b ezitate Se pun 10 Se bea o ml de iaurt în ceaşcă de iaurt vagin, o dată la de capră pe zi. 7 zile, seara. Se Acest iaurt are efecte de ; pune apoi un tampon de reglare hormonală, ceea ce ; vată. Bolnavele care nu-1 explică şi o reglare conexă 1suportă vor ţine doar pentru a apetitului. Apoi, aportul 20 de minute un tampon masiv de calciu organic, îmbibat cu iaurt.

F ru m u s e ţe Mască pentru ten 9

împrospătează pielea obo­ sită şi face să dispară rapid ridurile mici. Este vorba de o mască în două faze, cu iaurt şi lapte. Mai întâi, apli­ caţi pe faţă 1/2 borcan de iaurt nepasteurizat şi lăsaţi-l să se usuce. Apoi spălaţi-vă cu 100 ml de lapte călduţ şi clătiţi cu apă multă.

Pentru decolteu

Gâtul şi decolteul - zone foarte sensibile —devin moi şi catifelate dacă aplicaţi o dată pe săptămână următorul preparat: 2 linguri de brânză de vaci, o lingură de iaurt, o banană mică b in e coapiă şi un gălbenuş. Amestecaţi in­ gredientele (eventual cu mi­ xerul) până ce obţineţi o cre­ fRtefcefa s tr ă b u n ic ii mă, aplicaţi crema pe gât şi decolteu şi lasaţi-o să acţio­ Iaurt de casă Avantaj: ştiţi exact ce se află înăuntru şi faptul ca neze 30 de minute. Apoi cu­ este igienic. Iaurtul de la ţărani are adesea gust de răţaţi bine. P en tru îngrijirea lapte de capră ori seu. m â i alt or Lăsaţi să dea in clocot 1 litru de lapte proaspăt, | Un ajutor imediat şi efi­ apoi răciţi-1 până la 40 de grade. Amestecaţi în lapte cient pentru mâinile mun­ un pahar de iaurt (nepasteu­ cite, mâncate de detergent şi rizat), apoi turnaţi laptele înroşite, ni-1 oferă următorul într-un castron, acoperiţii! preparat: se amestecă 2 lin­ şi lăsaţi-l 10-12 ore la tem­ guri de iaurt, o lingură de peratura camerei (de prefe­ brânză de vaci, un gălbenuş, rat, în apropierea unei surse un albuş bătut spumă, o lin­ de căldură). Apoi, puneţi-1 gură de zahăr pudră şi zeama câteva ore la rece. Iaurtul de la o lămâie. Emulsia obţi­ astfel preparat este delicios nută se întinde pe mâini şi se şi conţine sigur culturile de lasă să acţioneze 20 de mibacterii vii. nute. 7

9

9

Leacuri din farfurie & 25

rî5«nK3n2Zzav£3C25

Laptele rat aliment. Nici un alt pro­ dus natural nu conţine atâta calciu, un element esenţial pentru întărirea oaselor. Aliment ideal, laptele este contraindicat numai persoanelor cu intoleranţă la lactoză, pe care nu o pot prelucra, şi drept urmare apar proble­ me digestive. în cazul lor, din reţetele de sănătate pe care le oferim trebuie iferenţa dintre lap­ selectate numai cele pe cale tele integral, proas­ externă. păt muls, şi cel care ajunge T ratam en te să fie comercializat după ce au fost scoase din el majo­ UZ INTERN A fectări ritatea substanţelor nutriti­ ve, este imensă. Laptele deIpySmrBOircare gresat este supus unor pro­ Se administrează câte cese tehnologice, fiind ob­ 500 ml de lapte de capră pe ţinut un produs final ase­ zi, în cure de 60-90 de zile. mănător mai degrabă cu în medicina populară ro­ apa, decât cu laptele origi­ mânească, efectele tonice nal. Este evident că efectele ale laptelui de capră sunt terapeutice care apar în amplificate prin adminis­ cazul laptelui procesat in­ trarea sa împreună cu miere dustrial sunt diminuate şi cu gălbenuş de ou crud. foarte mult faţă de laptele A nem ie obţinut în gospodăriile ţă­ Se pun în mixer 1/2 litru răneşti. Acesta din urmă es- de lapte proaspăt, 4 linguri te un adevărat elixir de să­ drojdie de bere, o ceaşcă nătate, cu nenumărate în­ lapte praf degresat, o lin­ trebuinţări terapeutice. gură de miere. Se lasă să se Datorită conţinutului său amestece bine. Când mie­ ridicat în substanţe hrăni­ rea s-a dizolvat, se mai toare, laptele este conside- adaugă încă 1/2 litru lapte

D

!"' ; i: •; £ ' i!..:• ■ n;.' • :

7

11 V

4

u Oi.

ir.lr.WBg!

Leacuri din farfurie ® 2 6

proaspăt. Se bea un pahar între mese şi unul la cul­ care.

Aragină p e c to ra lă O lingură de fructe us­ cate de cătină se pisează puţin, se amestecă cu 0,5 litri lapte fierbinte, se infu­ zează 20 minute, se stre­ coară şi se amestecă cu 3 linguri miere de albine. Se beau câte 150 ml, de trei ori pe zi, după masă, timp de o lună. După o pauză de 7 zile, cura se repetă.

C en stip âţie ia c o p ii în 200 g lapte cald se pun 10 până la 60 g mană (după vârstă) şi se dă co­ pilului sa bea dimineaţa, pe stomacul gol.

C u ră ţa rea v a selo r sancg«jirae9 stfâamySarea Irsi^iă Două căpăţâni de usturoi se pisează, se amestecă cu 250-300 ml lapte, se fierb 30 de minute. După strecu­ rare, se bea încălzit, câte o linguriţă, de două ori pe zi.

G astrită © Se consumă câte un litru de lapte pe zi. Este un tratament care are efect pozitiv în aproape 90% din cazuri, deşi mecanismul de acţiune este parţial o enig-

şg sg a a sg a a a c ;? ? ? « a a g ra sa g :

mă pentru medicina mo­ dernă. © Două linguri de cai­ mac de lapte se bat bine cu două gălbenuşuri şi două linguriţe de miere, până se face un fel de unt-cremă. întreaga cantitate se ia de trei ori pe zi, înaintea me­ selor cu 1/2 oră. Prima por­ ţie » trebuie luată imediat după trezire, pe stomacul gol, la distanţă cât mai mare de micul dejun. Hipertensiurse Laptele proaspăt, de di­ mineaţă, se fierbe şi se lasă 30 minute să se răcească. în 0,5 1 de lapte se adaugă 50 g de seminţe de mărar si se fierbe din nou, amestecând permanent, până rămân 250 ml de lichid. Se stre­ coară şi se consumă câte o lingură de 3 ori pe zi, cu 20-30 minute înainte de masă. Se ţine neapărat în frigider. 5-6 monede de cupru sau câteva bucăţi de sârmă groasă de cupru se spală bine, se dezinfectează în alcool sau în apă clocotită, şi se fierb într-un litru de lapte, timp de 10 minute. După răcire, se beau câte 150 ml, de 2-3 ori pe zi, cu o oră înainte de masă. Infarct miocardic Două linguri de fructe uscate de scorus se infu­

zează în 250 ml lapte fier­ binte timp de o oră, în ter­ mos. Se bea câte 1/4 pahar o dată pe zi. în cazuri gra­ ve, doza se dublează (1/2 pahar). Se îndulceşte după dorinţă. Se bea timp de 7 zile. După o pauză de două săptămâni, tratamentul se repetă. Insomnie Se încălzesc, într-un ibric mare, 250 ml de lapte cu o priză de scorţişoară şi una de nucşoară şi se îndul­ cesc cu miere. Se bea cu 30 de minute înainte de culca­ re. Suplimentar: se masea­ ză, cu 10 minute înainte, tălpile,' CU ulei d e SUSâil

presat la rece. Câte 5 mi­ nute fiecare. Intoxicaţii cu metale grele Se ţin cure de lungă durată, cu lapte integral. Pe parcursul a 12-18 luni, se consumă zilnic, dimineaţa, pe stomacul gol, câte un litru - un litru şi jumătate de lapte, de prefe­ rinţă proaspăt muls. Lipsă de caScîm Pentru a furniza organis­ mului cantitatea necesară de calciu, se va consuma jumătate de litru - un litru de lapte integral pe zi. în

completare, pentru a deter­ mina organismul să asimi­ leze calciul, se vor face cât mai des băi de soare (este principalul mod de a ajuta organismul să sintetizeze vitamina D), se va renunţa ia tot ce conţine cofeină (inclusiv băuturile de tip Cola), se vor introduce în alimentaţie cerealele inte­ grale şi drojdia de bere. Otrăvire Contra otrăvurilor clasi­ ce (pe bază de săruri de cu­ pru sau de arsenic, de exemplu) se administrează imediat cantităţi mari (pes­ te doi litri) de lapte. Este un tratament dc urgenţa, care se aplică până Ia ajungerea într-o unitate sanitară spe­ cializată. ParaBPzie Străm oşii noştri dădeau bolnavultii ră­ dăcină de brus­ ture rasă şi fiartă în lapte. ia Pietre ia fiere Litiaza biliară se tratează cu rădăcini de măceş care se scot din pământ în luna martie sau în noiembrie, se spală bine şi se taie mărunt cu foarfeca de vie. Se fierb într-un litru de lapte 8 linguri de rădăcini, pe un foc foarte slab, vreme de 15 Leacuri din farfurie ® 27

minute. După primele clo­ cote se ia de pe foc şi se la­ să vasul acoperit sub o per­ nă sau în termos, timp de 2 ore. Se strecoară lichidul şi se beau câte 100-150 ml, de patru ori pe zi, timp de 40 zile. După o pauză de 30 zile, cura se repetă.

Sarclsuă Laptele şi produsele lac­ tate de capră fac parte din aşa-numitele alimente idea­ le pentru femeile însărci­ nate. Sunt bogate în calciu, nece­ sar formării ţesutului osos, dar şi în vita- \ mine din com­ plexul B şi în fos for, necesare dez­ voltării sistemu- : lui nervos al foetusului. Nu în ultimul rând, consumul de lapte de capră previne hipertensiunea, tulburările de ritm cardiac, deranja­ mentele biliare, frecvente la femeile gravide. S c l e r o z ă îbd p lă c i Rezultate neaşteptat de bune a dat folosirea înde­ lungată a laptelui de... iapă. Câte 400-600 ml băuţi zilnic, vreme de 6-12 luni, încetinesc procesul de evo­ luţie a bolii si, în unele cazuri, chiar ajută la redobân­ direa anumitor funcţii de coordonare a mişcărilor. Leacuri din farfurie © 28

şi o linguriţa rasă de ustu­ Se foloseşte o reţetă cu roi. 'Mbe.arăB'i d e lapte de capră. Vreme de 49 c re ş te re la copii de zile, se bea dimineaţa, la Zilnic se va consuma un răsăritul soarelui, şi seara, la apusul soarelui, câte o ca­ litru de lapte integral, într-o nă de lapte de capră proas­ formă cât mai uşor accep­ păt muls, în care se adaugă tată de copil (simplu, în­ două linguri de suc obţinut dulcit cu miere sau com­ prin stoarcerea tulpinilor binat cu fulgi de cereale şi proaspete de năprasnic fructe uscate etc.). O dată la (Geranium robertianum). două zile, se va consuma un amestec obţinut dintr-o tuberculoza © Laptele de capră crud cană de lapte, două gălbe­ este unul din com­ nuşuri de ou crud şi două ponentele obliga- linguriţe de miere. TiaSfeurări de ritm il torii în meniul bolnavului de cardiac, tuberculoză. Ca hipertesisiurae să obţinem un aliDoua cani de lapte său o m ent-m edicam ent cană de iaurt de capră asi­ adevărat, în fiecare pa­ gură mai mult de o treime har de lapte se adaugă o din necesarul zilnic de po­ linguriţă de cenuşă de tei. tasiu. Or, un aport masiv de O bucată de lemn se arde, potasiu ajută la scăderea se sfărâmă şi se cerne prin tensiunii arteriale şi la re­ sită. glarea ritmului cardiac, © O linguriţă de usturoi prevenind apariţia aritmiei zdrobit se amestecă cu un şi a tahicardiei. Iaurtul de pahar de lapte de capră capra este foarte eficient şi proaspăt muls. Se bea de în curele drastice de slăbi­ trei ori pe zi, timp de o lu­ re, unde are chiar rolul de a nă. Dacă nu se găseşte lapte feri sistemul cardiovascular de capră, se înlocuieşte cu de eventualele derapaje. frişcă nebătută din lapte de U lcer sto m a c a l vacă, cea mai grasă parte Un dovleac copt bine se din lapte, în care se adăugă curăţă de coajă şi seminţe câte o linguriţă de miere de si se taie cubulete mici. » * albine şi unt natural (în nici Peste 250 g dovleac se un caz margarină sau alte toarnă un litru de lapte, se produse ce pretind a fi unt) pune la cuptor şi se ţine pe

Sferiilitate

Z 2S3S 32£^S Z 333£2S e2

foc mic, până se înmoaie , un clocot, se presează cu o dovleacul. Se stinge focul furculiţă până ce se obţine şi se lasă dovleacul în cup­ un terci. Se face o cataplastor încă 15-20 minute. Apoi mă care se aplică pe piept se scoate, se pisează bine şi ‘ 20 de minute. se omogenizează. Se conDajreri d e dinţi sumă câte un pahar, zilnic, j Bătrânii le alinau cu un cu 30 minute înainte de ' pahar de lapte, în care se masă. fierb, timp de 1-2 minute, 2 Ulcer stomacal si linguri de ştevie. Fiertura, duodenal cu dyreri9 . foarte fierbinte, se ţine în serazaţie de vomă,' gura în partea dintelui bol­ nav şi se schimbă după ce slăbiciune O lingură de miere dese răceşte parţial. albine se topeşte prin încăl­ Dureri m m em bre într-o sticlă închisă la zire (dacă s-a zaharisit), se culoare se toarnă 200 ml de amestecă cu un pahar de ; lapte de casă şi o lingură de lapte cald (250 ml) şi se soluţie de amoniac. Se aco­ bea de trei ori pe zi, după ! peră şi se agită bine de 4-5 schema următoare: dimi­ ori, într-un interval de 24 neaţa, cu o oră înainte de de ore. înainte de culcare, masă, la prânz, cu o oră şi jumătate înainte de masă, sticla se încălzeşte în apă seara, la 2-3 ore după masă. fierbinte la 35-38°C, cu Viermi intestinali dopul deschis. Se toarnă re­ Se adaugă într-o cană de pede puţin lichid în palmă lapte fierbinte, patru căţei şi se unge - fără frecţie de usturoi zdrobiţi. Se a- locul bolnav. Preparatul ac­ mestecă bine întreaga com- i ţionează ca un analgezic. O c h i o b o s iţi poziţie şi se bea pe stoma­ încălziţi puţin lapte în­ cul gol, în fiecare diminea­ ţă. Tratamentul durează o tr-o ulcică, apoi înmuiaţi în lună şi dă rezultate bune în ' el două fâşii de tifon. Stoarcombaterea şi în prevenirea ceţi-le uşor şi aplicaţi-le pe teniei, oxiurilor, precum şi pleoapele închise. Varie© a infecţiilor cu giardia. Flori şi frunze proaspete UZ EXTERN de pelin se pisează sau se A s tm toacă bine şi se amestecă Se pune pe foc un sfert cu o cantitate egală de lapte de litru de lapte, împreună bătut. Compoziţia se întin­ două chifle. După ce dau 9

9

>

de pe o bucată de ţesătură de bumbac şi se aplică pe lo­ curile bolnave, timp de 3-4 zile. După o pauză de două zile, se repetă. în loc de pe­ lin, se foloseşte şi ferigă.

-JL

F ru m u s e ţe

Pentru tenul sensibil Demachierea se face printr-o spălare făcută vre­ me de 5 minute cu lapte in­ tegral, din belşug.

Pentru tenul ofilit sau încărcat Se recomandă aplicarea de miere prin masaj pe zo­ nele afectate, vreme de un sfert de oră, care apoi se spala bine cu mult lapte.

Pentru tenul iritabil Se recomandă comprese făcute cu o soluţie obtinută din zece linguri de lapte bine bătute cu un albuş de ou crud. 5

7

i

Leacuri din farfurie © 29

Mierea de albine cu zahă­ Inrul,comparaţie un aliment “mort”, produs pe cale industrială, mierea este o substantă hrănitoare şi vie, menită să hrănească puietul stupilor. Având la bază polenul pe care albinele îl culeg ^ de pe flori, ea este bo- y gata în glucoză şi levuloză,în săruri de calciu şi 4 vitamine, pe care organismul nostru le absoarbe imediat. Mierea este o hra­ nă totală. Ne dă putere şi energie, şi pe deasupra ser­ veşte drept leac într-o mul­ ţime de boli.

T ra ta m e n te UZ INTERN ASergie 3a fâra şi poleira Se manifestă printr-un strănut chinuitor, însoţit de lacrimi, mucozităţi lichide sau, dimpotrivă, nas în­ fundat, ochi roşii, înlăcri­ maţi etc. La venirea verii, când alergicii ştiu ce ur­ Leacuri din farfurie © 30

mează, sunt sfă­ tuiţi să mănânce zilnic una sau două linguriţe de miere. Cura tre­ buie începută cu şase săptămâni înainte de instalarea strănutului. După o perioadă îndelungată, de unu-doi ani, organismul de­ vine imun la polen. Mierea trebuie să provină de la un stup care să nu se afle la o distantă mai mare de zece kilometri de lo­ cuinţa dvs. Mierea fre­ Ş>buie să conţină polenul care provoaca provoacă alergia, Cui pe cui se scoate. Ace­ laşi principiu care funcţio­ nează şi în homeopatie, când acelaşi agent care pro­ voacă boala o şi vindecă atunci când este foarte di­ luat. AmsgdaBîfă Amestecati într-o cescuţă 2-3 linguriţe de miere cu 60 de picături de propolis lichid sau cu 3 lingu­ riţe de oţet. în primul caz, se ţine mierea în gură până ce se topeşte încet. în al doilea caz, se amestecă cu apă caldă şi se face gargară. *

»

9

Anilină pectorală © Mâncaţi zilnic mini­ mum un gram de miere polifloră pentru fiecare kg greutate corporală. © Mestecaţi zilnic 0,5 cm dintr-un baton de propolis natural, cu grosimea de 6-8 mm. © Beti zilnic 3 căni de ceai dintr-un amestec în părţi egale de coada-şoricelului, flori şi frunze de păducel, talpa-gâştei, frun­ ze de roiniţă, îndulcit cu miere polifloră. © După una din mese, mâncaţi două linguriţe de miere cu lăptişor de matcă. €> La flecare masă beti un pahar de apă de mări­ mea celui de vin, în care diluaţi două linguriţe de oţet din mere şi miere po­ lifloră după gust. Fără ţigări, cafea şi gră­ simi animale. Dacă perse­ veraţi, după 120 de zile veţi avea o inimă de 20 de ani. Extrem de important: timp de 120 de zile conse­ cutiv mâncaţi câte 5 pastile de păstură cu 1/4 h înainte de masa de dimineaţă (sau o lingură de polen). *

*

Artrită, artroză, dureri reumatice Luaţi cantităţi egale de miere şi oţet de mere. Pu­ neţi o lingură de amestec în 250 ml de apă plată. Apoi adăugaţi 8 părţi de apă pentru o parte de amestec. Are gust de suc de mere. Atenuează durerile din zonele bolnave, în plus, calmează adulţii nervoşi şi copiii hiperactivi. întreaga cantitate se bea de-a lungul unei zile.

şi, fără a-1 scobi, se toarnă deasupra miere. Se ia de 34 ori pe zi câte o lingură direct din dovleac. Boli d@ rinichi Când bolnavul nu mai urinează bine şi se umflă la corp, se iau 300 g ceapă tă­ iată mărunt sau rasă, care se lasă la macerat 8 zile într-un litru de vin alb. Se strecoară şi se adaugă 100 g miere. Se bea o ju­ mătate de pahar pe zi (cam 1 litru pe săptămână). IBraaişită Astm © Se amestecă bine 200 © Se ia în fiecare dimi­ neaţă câte o lingură de mie­ g miere curată, topită, 100 re amestecată cu 1 g clo- g susan, 100 g zahăr can­ del, 60 ml ţuică, 30 g faină rură de amoniu. © Se bea cu regularitate de muştar. Se ia câte o lin­ ceai de pătlagină cu miere. guriţă din acest amestec de €5 Se scobesc două ri­ trei ori pe zi, cu 30 minute dichi negre pentru a le um­ înainte de masă. © Se amestecă 250 g ple cu miere. După topire, lichidul se consumă în în­ miere cu o lingură de nuci tregime în cursul aceleiaşi pisate şi cu o linguriţă de zile. Tratamentul durează o clorură de amoniu. Se ia câte o linguriţă dimineaţa, săptămână. pe nemâncate, până la vin­ Astm branşic decare. 0 Se bea cu regularitate © într-un kilogram de ceai de pătlagină cu miere. © Se va face în fiecare miere se adaugă dimineaţă gargară cu o 70 g susan şi o lingură de ulei, timp de 10 linguriţă de sulf minute, după care uleiul va rafinat procurat fi eliminat, gura se va clăti de la farmacie. bine şi se va lua o lingură Se amestecă bine de miere curată. Ajută şi în şi se ia câte o lin­ caz de îmbolnăvire a fîerei, guriţă, de trei ori de aritmie si de nervozitate. pe zi, cu 20 mi­ © Se decupează un nute înainte de capac dintr-un dovleac mic masă. Tratamen­

tul durează cel puţin 20 de zile. Se pune o jumătate de linguriţă de seminţe de gu­ tui (fără a se pisa) în 500 ml apă. în decoctul obţinut, după ce se va fierbe timp de 20 minute la foc mic, se va adăuga o lingură de frunze sfărâmate de podbal. Lichidul se strecoară după o oră, adăugându-se 50 g miere. Din acest lichid se beau zilnic câte 4 porţii a 75 ml. Pentru expectora re

© Peste două linguri de nalbă de grădină medici­ nală se toarnă 500 ml de apă rece. Extractul se stre­ coară după 8 ore, dizoivându-se în el 3 linguri rase de miere. Se ia, zi şi noapte, câte o ceaşcă, la câte 3 ore. © Se topesc 500 g miere pe bain-marie. Se adaugă câte 50 g scorţişoară, nuc­ şoară răzuită si cuisoare pisate. Din amestecul bine omogenizat se ia câte o lin­ guriţă de trei ori pe zi, cu 20 minute înainte de masă.

>

Leacuri din farfurie O 31

C©rasti|paţi© Beţi dimineaţa pe stoma­ cul gol un pahar de apă căl­ duţă în care dizolvaţi o lin­ guriţă de miere. Curăţarea sârageliai5 araemle Sa copil Se iau două părţi unt proaspăt de vacă, o parte miere, se bat împreună şi se face o cremă din care li se dau copiilor 2-3 linguriţe, de 3 ori pe zi. Disrerii de gât Amestecaţi 2 linguri de miere cu sucul unei lămâi, puneţi-le pe foc să se încăl­ zească şi când devin supor­ tabil de fierbinţi, înghiţiţi amestecul încet, lăsându-1 să alunece pe gât.

©wreri ia îraeşjbăţit Amestecaţi părţi egale de miere şi suc proaspăt stors de cea­ pă. Luaţi de mai mul­ te ori pe zi câte o lin­ guriţă, lăsând ames­ tecul să se topească încet pe limbă.

Bnsomnie Puneţi să se încălzească până ce dă aproape în fiert, un sfert de litru de bere blondă. Lasaţi-o să se ră­ cească uşor, apoi dizolvaţi în ea o lingură de miere. Se bea înainte de a vă culca. Bsisufăcieiraţă circulatorie cerebralii © Beţi zilnic doi litri de infuzie (neîndulcită) din: Leacuri din farfurie ® 32

urzici 50%, rostopască 25%, gălbenele 25%. Dacă gus­ tul nu vă convine, condi­ mentaţi cu puţină mentă. © De două ori pe zi, înaintea a două mese prin­ cipale, beţi un amestec din 30 picături tinctură de propolis şi 50 picături de apă. © Mâncaţi zilnic, cu 15 minute înainte de masa de dimineaţă şi de seară, câte o linguriţă de polen (sau câte 3 pastile de păstură au grad dublu de eficienţă). © Mestecaţi zilnic, între două mese, câte 1 cm dintrun baton de propolis natu­ ral, gros de 6-8 mm. © După masa de dimi­ neaţă, mâncaţi două linguriţe de miere cu lăp­ tişor de matcă. © De 3 ori pe zi, la fiecare masă, beţi un

nat în 800 g miere curată. Se amestecă foarte bine. Se ia de trei ori pe zi câte un păhărel, cu 15-20 minute înainte de masă. © Se amestecă bine o lă­ mâie necojită, spălată şi răzuită, o linguriţă de se­ minţe de in măcinate, două linguri de untură de porc spălată în câteva ape şi 500 g miere topită în bain-marie. Se ia de trei ori pe zi câte o lingură, cu 20 minute înainte de masă. © Se amestecă cu 3 lin­ guri de miere sucul obţinut dintr-o lămâie. Amestecul se încălzeşte şi se bea din­ tr-o dată. ...."PM esitîJOimie

© Se amestecă bine 1 kg de miere cu 300 g mentă tăiată mărunt. Se ia de trei ori pe zi câte o lingură, cu 20 minute înainte de masă. © Se pisează o nucşoară, 20 g de piper şi 50 g seminţe de in şi se amestecă cu 200 pahar de g miere. Se ia apă, în care câte o linguriţă diluaţi o lin­ dimineaţa, pe gură de oţet nemâncate. din mere şi una de miere © Un căţel de usturoi pi­ polifloră. sat se amestecă cu o ceaşcă © Mâncaţi circa 2 g de miere. Se ia câte o linguri­ miere polifloră pentru fie­ ţă de 4 ori pe zi, după masă. care kg greutate corporală. Probleme legate Plenarită de circulaţia sângelui © Se pun 100 g de faină Celebra călugăriţă ger­ de in şi 20 g anason măci­ mană Hildegard van Bin-

gen îşi vindeca bolnavii cu probleme legate de circula­ ţie cu următoarea retetă: 400 grame de miere curată se amestecă în trei litri de vin, apoi se pun la fiert pe flacără mică. Când dă în clocot, se adaugă 150 ml suc de pelin. Se mai lasă 45 sec. pe foc, apoi se toarnă lichidul în sticle sterilizate. Se bea din două în două zi­ le, dimineaţa, pe stomacul gol, un păhărel cu vin. Răceală Se fierbe o cană de vin în care se pune miere. Sinuzită Se mestecă de şase ori pe zi, vreme de 15-20 de mi­ nute, bucăţi de fagure de miere de circa 2 cm grosi­ me. Tratamentul durează o săptămână. După aceea, se administrează miere curată, după mesele principale. Se ţine pe limbă cât mai mult. TkfiSîercuSoză ® Se amestecă bine 1 kg de miere, o lingură de se­ minţe de urzică şi un pahar cu sâmburi de nucă pisaţi. Se ia câte o linguriţă, de 4 ori pe zi. Tratamentul va fi folosit un timp mai înde­ lungat. © Se amestecă, după pisare, în părţi egale, flori de sunătoare, fierea pămân­ tului (ghinţură) şi podbal, toate uscate. După ce ames­ tecul se cerne, se adaugă 500 g miere topită pe bain7

9

marie. Se ia câte o lingură Arsoiri Mierea este un leac ex­ de trei ori pe zi. ® Se pun la fiert, în 800 celent în arsuri, potoleşte ml apă, 4 linguri de rădă- durerile, împiedică forma­ 1cini de pătlagină tăiate mă- rea băşicilor şi grăbeşte vindecarea: se a' runt. Se adaugă, plică pe arsură, i cu 7 minute înade mai multe :inte de a se lua ori pe zi. de pe foc, 4 lin­ Dinţii guri de frunze de pătlagină vercopliiior , de. După răcire, Când copi­ j decoctul se streilor mici nu le ; coară şi se înies dinţii şi-i !dulceşte cu 500 g miere cu­ dor gingiile, mama trebuie rată. Se ia de 4 ori pe zi să le frece uşor, cu un deget i câte o lingură, cu 20 minute înmuiat în miere. !înainte de masă. GVlicozâ Ba picioare © Un leac vestit, din băO reţetă scandinavă: aitrâni: în vechime, pentru mestecaţi miere cu polen tuberculoză se făcea un pisat şi ulei ele peşte, până leac din miere cu petale de ce obţineţi o emulsie omo­ genă. Apiicaţi-o pe locurile trandafiri de dulceaţă. bolnave de câteva ori pe zi. Ulcer Sa stomac 1 kg miere de albine, 1©lareri reaamatăce Se înfierbântă două lin­ kg lămâi trecute prin ma­ şina de tocat cu coajă cu tot guri de miere pe baie de (fără sâmburi), 1 kg de ulei abur, apoi se aplică pe locul de măsline sau fîoarea-soa- dureros. Deasupra se pune ; relui. Se amesteca bine toa- un bandaj gros. Se lasă ca!te cu o lingură de lemn. Se taplasma peste noapte. ERă&iă pun la răcoare şi întuneric Grecii antici ştiau deja 10 zile. Se iau câte trei lin: guri pe zi, cu 5 minute îna- că mierea vindecă specta­ !intea meselor principale. în culos orice răni. Răniţilor timpul tratamentului sunt în lupte li se dezinfectau mai oprite toate băuturile al­ întâi rănile cu apă caldă, apoi se aplicau deasupra ban­ coolice. daje de in unse cu un strat UZ EXTERNI gros de miere. Se aplică o Afle dată pe zi. Se vindecă repede dacă Zoraa Zoster sunt unse cu miere ameste­ Se ung erupţiile cu un acată cu puţin borax. mestec gros din miere şi oţet. 9

Leacuri din farfurie © 33

Urade-s doi, puterea ©r©şt© R

e m

e d i i

c u

m

i e r e

s i

02 INTERN

s c o r t î s o a r i

regularitate al produsului Arirată de mai sus reduce dispneea © Pacienţii cu artrită îşi si întăreşte ritmul cardiac. pot administra zilnic câte o Mierea şi scorţişoara îmbu­ cană de apă fierbinte cu nătăţesc circulaţia sanguină. două linguri de miere şi o Cautcer linguriţă de scorţişoară pu­ Pacienţii diagnosticaţi dră. Dacă remediul se ad­ cu cancer osos şi de stomac ministrează cu regularitate, ar trebui să ia zilnic o lin­ chiar şi artrita cronică poate gură de miere cu o linguri­ fi vindecată. ţă de scorţişoară pudră, © O lingură de miere, timp de o lună, de trei ori cu o jumătate de linguriţă pe zi, dar fără să întrerupă de scorţişoară pudră, lua­ te înainte de micul dejun, timp de o săptămână, în­ lătură complet durerile, în interval de o lună. Balopare Mierea în combi­ Wâ888Sae& naţie cu scorţişoara pu­ dră îndepărtează balonarea tratamentul prescris de on­ colog. si durerile de stomac. Dureri de stomac, Boli ulcer cardiovasculare Mierea cu scortisoară Faceţi o pastă din miere şi scorţişoară pudră. Unge­ pudră vindecă durerile de ţi-o pe pâine sau umpleţi stomac şi îndepărtează ul­ clătitele cu această pastă, în cerele stomacale de “la ră­ loc de dulceaţă sau gem. dăcină”. Mâncaţi-o cu regularitate la HspeircoSesferoSemie micul dejun. Reduce coles­ Două linguri de miere şi terolul din artere şi salvea­ trei linguriţe de scorţişoară ză pacientul de riscul unui pudră, amestecate cu 450 atac de cord. Cei care au ml de ceai, dacă sunt admi­ suferit deja un atac de cord nistrate unui pacient care să ia acest remediu zilnic, are colesterolul mare, vor pentru a preveni apariţia reduce nivelul acestuia cu unui alt atac. Consumul cu 10% în interval de 2 ore. 9

9

)

Leacuri din farfurie ® 34

9

Dacă remediul se adminis­ trează de trei ori pe zi, re­ duce nivelul colesterolului. IracilgestSe Scorţişoara pudră presă­ rată peste 2 linguri de mie­ re, administrate înainte de masă, înlătură aciditatea şi ajută la digestia celor mai grele mâncăruri. Infecţii urinare Luaţi două linguri de scorţişoară pudră şi o lin­ guriţă de miere, într-un pa­ har de apă călduţă şi beţi. Distruge toţi germenii din vezica urinară. Breferlilitate © Medicinile alterna­ tive Yunani şi Ayurvedică au utilizat mierea timp de mai multe secole, pentru a fortifica sperma bărbaţilor. Dacă bărbaţii impotenţi vor lua cu regu­ laritate două linguri de mie- j re cu o linguriţă de scurţi- j şoară înainte de culcare, | problema lor se va rezolva, j © în China, Japonia şi Orientul îndepărtat, fe-1 meile sterile, dar şi celej care doresc fortificarea ute­ rului, iau scorţişoară cu miere, în fiecare zi. ® Femeile sterile pot să ia un vârf de cuţit de scor­ ţişoară pudră, cu o jumătate de linguriţă de miere, şi să

îşi frece gingiile cu această com binaţie, în mod frec­ vent, pe toată durata zilei, astfel încât combinaţia să se amestece uşor cu salivă si să pătrundă în coip.

Longevitate

Ceaiul cu miere şi scor­ ţişoară, consumat cu regu­ laritate, încetineşte îmbă­ trânirea. Pentru ceai, puneţi la fiert 1 lingură de scorţi­ şoară pudră şi 3 căni de apă. Strecuraţi ceaiul şi adăugaţi 4 linguri de miere. Beţi câte 1/4 de cană, de 3-4 ori pe zi. Vă păstrează pielea să­ nătoasă şi fină, şi înceti­ neşte efectele îmbătrânirii. De asemenea, creşte spe­ ranţa de viaţă. Vă veţi simţi mult mai tânăr(ă)! Obezitate în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de micul de­ jun, şi seara, înainte de cul­ care, beţi scorţişoară pudră fiartă într-o cană de apă, peste care adăugaţi o lingu­ riţă de miere. Dacă se ad­ ministrează în mod regulat, acest remediu duce la redu­ cerea greutăţii chiar şi a celor mai obeze persoane, prevenind depunerea de grăsimi în organism, chiar dacă persoana respectivă are o dietă hipercalorică. Oboseală Persoanele de vârsta a treia care consumă miere şi scorţişoară în părţi egale au

mai multă vitalitate şi fle­ xibilitate. Reţetă: o jumătate de lin­ gură de miere se pune într-un pahar cu apă, se pre­ sară cu pudră de scorţişoară si se consumă zilnic,7 dimineaţa, după ce ne spălăm pe dinţi, şi după-amiaza, în jurul orei 15, atunci când vioiciunea organismului este în scădere. Remediul duce la îmbunătăţirea vitalităţii organismului în interval de o săptămână. Pierderea atmsliGB Mierea şi scorţişoara pu­ dră, luate zilnic, în cantităţi egale, duc la refacerea au­ zului. Hăceii Cei care suferă de răceli ar trebui să ia o lingură de miere călduţă cu 1/4 lingu­ riţă de scorţişoară pudră, timp de 3 zile. Acest reme­ diu vindecă majoritatea ca­ zurilor de tuse cronică, ră­ ceală şi curăţă sinusurile. t

UZ EXTERN

Acsrssc» Formaţi o pastă din trei linguri de miere şi o lingu­ riţă de scorţişoară pudră. Aplicaţi această pastă peste coşuri, seara, înainte de culcare, şi spălaţi-o cu apă călduţă, în dimineaţa urmă­ toare. Dacă tratamentul se aplică timp de două săp­ tămâni, va înlătura co­ şurile de la rădă cină. 9

Artrită Amestecaţi o parte de miere în două părţi apă căl­ duţă şi apoi adăugaţi o lin­ guriţă de scorţişoară pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare. Durerea cedează în interval de 15 minute. Căderea părylui Persoanele care au pro­ bleme cu căderea părului sau au calviţie pot aplica pe cap o pastă alcătuită din ulei de măsline fierbinte, o lingură de miere, o lingu­ riţă de scorţişoară pudră, lăsând-o să acţioneze apro­ ximativ 15 minute, după care se spală părul. Oyreri de dimii Faceţi o pastă dintr-o linguriţă de scorţişoară pu­ dră şi cinci linguriţe de mie­ re şi aplicaţi-o pe dintele care doare. Remediul se poate folosi de trei ori pe zi (zilnic), până când dintele nu mai doare. Hiasesiă Primul lucru, dimineaţa, faceţi gargară cu o linguriţă de miere şi scorţişoară pu­ dră, amestecate în apă fier­ binte. Astfel, respiraţia îşi păstrează prospeţimea pe durata întregii zile. Saifecţoi ale pielii Toate tipurile de infecţii ale pielii se vindecă prin lî&sfc apl*carea unei combi­ naţii de miere şi scorţişoară. »

Leacuri din farfurie © 35

Otetul de mere

ţetul de mere conţi­ ne practic toate mi­ neralele esenţiale şi oligoelementele prezente în fructele din care a fost ob­ ţinut. El este bogat în pota­ siu, magneziu, calciu, fos­ for, sulf, siliciu şi fier. Cura cu oţet de mere este reco­ mandată mai ales celor care au lipsă de potasiu în orga­ nism. Tratamente uz intern A f e c ţiu n i c a r d i a c e Persoanelor cu inima bolnavă li se recomandă să bea oţet de mere fiert cu us­ turoi şi miere de albine. Această soluţie curăţă arte­ rele de grăsimile depuse şi întăreşte muşchiul cordului. Artrită Se bea de patru ori pe zi câte un pahar de apă cu o linguriţă de oţet de mere.

O

9

Tratamentul se face S u g h iţ timp de două săptă­ Sughiţul se opreşte cu o mâni, cu o pauză de o bucată de zahăr înmuiată în săptămână. Apoi pro­ oţet. Se sfărâmă repede în cedura se repetă. gură şi se înghite. D igestie dificilă T^flse Luaţi, înainte şi du­ Se amestecă 3 linguri de pă masă, câte un sfert oţet de mere cu o linguriţă de pahar de apă, în de suc de aloe şi 1/2 pahar care a fost diluată o de miere de albine. Se iau linguriţă de oţet. Oţe­ de 3-4 ori pe zi câte două tul stimulează secreţia linguriţe, înainte de masă. de sucuri gastrice şi Vierm i intestinali măreşte peristaltismul tu­ Se fierbe în oţet de mere bului digestiv. cu sare o urzică tânără tă­ W S sR stn saţie...iată mărunt şi "se mănâncă. afo&giiidentă Viermii intestinali mor şi în fiecare dimineaţă, pe ies din organism. parcursul ciclului menstru­ al, trebuie să se bea câte un UZ EXTERN Amigdalită pahar de apă, cu 1-2 linguri de oţet, îndulcite cu miere © Clătiţi gâtul la fiecare de albine. Consumarea re­ oră cu o linguriţă de oţet de gulată a oţetului poate mere pusă într-un pahar de schimba termenul de înce­ apă. pere a ciclului, de aceea, © O compresă cu oţet de înainte de ciclu cu 4 zile, mere potoleşte durerile de opriţi tratamentul. gât: înmuiaţi un ştergar de bucătărie într-un sfert de O bezitate în prima lună se bea în litru de otet de mere, stoartimpul fiecărei mese un ceţi-1 bine şi înfăşuraţi-i în pahar cu apă şi o linguriţă jurul gâtului. Puneţi dea­ de oţet de mere, apoi câte 2 supra un fular de lână şi linguriţe de oţet la un pahar staţi aşa 30 de minute. de apă (în a doua lună). Pe Arsuri de gradisS Sşi 19 zi, trebuie să se consume 3 (dar în nici un caz Hi şi IV) pahare. Nu se recomandă Spălaţi pielea cu oţet dulciurile şi pâinea albă. dizolvat în apă (dacă arsura *

{»l

Leacuri din farfurie ®36

f

x

v

'n i i t> T »i'

timpul nopţii, se aplică tur­ ta pe articulaţia bolnavă. Deasupra se pune celofan, se leagă cu un fular de lână, astfel încât să nu cadă peste noapte. Tratamentul durea­ ză 25-30 zile. Dacă pielea se înroşeşte, dimineaţa o clătiţi cu apă şi o ungeţi cu B ătături Puneţi în oţet coji de cremă. Dureri d e c a p ceapă, timp de două săptă­ mâni. Se scot apoi cojile, se Se fac fricţionări ale tâmpun pe bătături, se pansea­ iplelor şi ale bazei craniului ză şi se lasă peste noapte. (deasupra cefei) cu oţet de Se repetă procedura câteva mere. O metodă populară, nopţi la rând, apoi se scot care uneori dă rezultate bătăturile. surprinzător de rapide, este inspirarea vreme de cinci BoSi sie De 6 ori pe zi, comprese minute a vaporilor de oţet, din oţet de mere, până la ideasupra unui vas. Oweri de cap"' vindecarea completă. în plus, se consumă de trei ori provocate de răceală pe zi câte un pahar de apă Amestecaţi o lingură oţet fiartă cu 2 linguriţe de oţet de mere cu un terci obtinut şi 2 linguriţe de miere de din 2 cartofi raşi. Soluţia se albine. întinde pe Bronşită cronică pânză sau un Se înmoaie o bucată de tifon pus în ^ ţesătură din lână în soluţie patru, şi se din oţet, ulei vegetal şi cam­ ^aplică pe for. Se pune pe timpul nop­ frunte. Peste ţii pe piept. Pe spate se a- 2-3 ore, apli­ plică o compresă din hrean căm o com­ presă proaspătă. dat prin râzătoare. Dureri articulare Dureri d e g â t Amestecaţi o lingură de provocate de depuneri de săruri oţet de mere cu o linguriţă Se ia pâine neagră proas­ de miere. Diluati-le cu ceai pătă, se pune într-un vas, se de muşeţel şi faceţi gargară. Dureri Sa fraglhiţlt toarnă peste ea o lingură de Aplicaţi pe gât următoa­ oţet şi una de apă caldă. Se amestecă bine ingredien­ rea compresă: amestecaţi tele şi se face o turtă. Pe 1/2 de cană de oţet de mere [nu este prea mare, ea se poate spăla cu oţet curat). Această procedură amelio­ rează durerea şi dezinfec­ tează. Arsura de soare se spală cu oţet diluat cu apă si se acoperă cu un şerveţel înmuiat în aceeaşi soluţie.

I

7

j

fierbinte cu 1 linguriţă de ulei vegetal în care puneţi un vârf de cuţit de piper măcinat. Amestecati* bine,7 înmuiaţi o pânză de in în soluţia fierbinte şi aplicaţi-o pe gât 45 de minute. Dureri iarafoare 1 pahar de oţet, 1 pahar de apă, 2 linguriţe de mie­ re, 2 linguriţe de bicarbonat de sodiu se amestecă şi se lasă 5 zile. Se fac frectii seara, înainte de culcare, cu soluţia obţinută, apoi se freacă locul cu o bucată de j ţesătură din lână. j Edem Sa picioare Turnaţi în cadă apă (cir­ ca 30 cm) şi adăugaţi 3-4 pahare de oţet din mere. In­ traţi în ea cu picioarele şi călcaţi apa până veţi simţi că picioarele s-au odihnit. Nu le ştergeţi. Lăsaţi-le să se usuce de la sine. Dacă aveţi dureri pu­ ternice, îuve.......... i liţi picioarele cu şeiveiele înmuiate în oţet.' Febră O cană de oţet de mere se diluează cu 2 căni de apă. Din 15 în 15 minute, până la scăderea febrei, înmuiaţi o bucată de pânză în oţet, stoarceţi-o şi frecaţi cu ea picioarele, braţele şi trunchiul, apoi băgaţi-vă în pat, înveliţi-vă bine şi Leacuri din farfurie S>37

transpiraţi. Sau: înmuiaţi în oţet o pereche de şosete de bumbac, stoarceţi-le şi trageţi-le în picioare. Deasu­ pra lor, ca un al doilea strat, puneţi nişte şosete groase de lână. Felîră omscuBara Se fac masaje blânde şi prelungite cu oţet, a grupe­ lor musculare afectate. Ce­ le mai bune rezultate se ob­ ţin dacă amestecăm 4 lin­ guri de oţet cu 50 de pică­ turi de ulei volatil de mentă şi aplicăm acest preparat pe zonele afectate.

©repă ©ta tem jpeiraturcâ rasare Se fac 5 frecţii cu apă rece pe toi corpui, câte 2-3 minute la fiecare 30 de mi­ nute. După fiecare frecţie vă culcaţi în pat şi vă în­ veliţi cu ceva călduros. A şasea şi a şaptea frecţie se fac cu soluţie din apă şi oţet (1:1). în pauză, se bea ceai din lăstari de zmeur. Nu se recomandă să mâncaţi. Se consumă cât mai multe li­ chide. E bine să beţi apă cu lămâie sau ceai de coacăze. 7

Leacuri din farfurie © 38

Guturai înmuiaţi două de­ gete în oţet şi fre­ caţi puţin lateralele nasului de sus în jos. Când degetele se vor usca, înmu­ iaţi un deget în oţet şi ungeţi nările pe dinăuntru. Hemoragie nazală Sângele se poate opri cu tampoane de vată înmuiate în oţet şi puse în nas. Hemoroizi La fiecare două ore, se aplică pe umflături un tam­ pon de vată înmuiat în oţet de mere, iar dimineaţa, se bea apă cu oţet şi miere de albine.

de patlagină, se pun 50 g la 0,5 1 oţet şi 0,5 1 apă şi se fierb 30 de minute. Se ră­ ceşte lichidul si se strecoară. Se fricţionează pielea capului în fiecare seară, timp de câteva zile. întinderi musculare Puneţi comprese cu 100 g argilă lichidă şi 4 linguri de oţet, o dată pe zi. Acest remediu întăreşte şi oasele. 7

*

L eueoree în 2 litri de apă caldă se pun 3 linguri de oţet de me­ re şi se fac spălături în fie­ care zi, până la vindecare. Profilactic, se repetă proce­ deul o dată pe săptămână.

BVSerastre a b u n d e n te

Când femeile au pierderi mari de sânge, li se aplică [Hipertensiune comprese mari înmuiate în Se înmoaie un prosop otet rece de mere. flauşat în oţet de mere şi BVUaalgie Somfoairă bolnavul stă cu tălpile pe el © Se întoarce bolnavul timp de 8-10 minute. Sau pe partea stângă a corpului se înfăşoară tălpile cu câte şi se freacă rapid şi atent spa­ un prosop sub formă de tele, începând cu umărul compresă. La expirarea ce­ stâng, şi apoi în jos, până la lor 10 minute, se măsoară coapsă, cu un şervet înmu­ tensiunea. în acelaşi timp, iat în amestec în părţi egale o bucăţică de zahăr se în- de apă cu oţet. Şervetul se moaie în miere de albine umezeşte de câte ori este sau în dulceaţă, se pune pe necesar, se freacă apoi spa­ limbă şi se suge timp de 5 - tele, de la gât pe lungimea 7 minute. coloanei vertebrale, apoi de iritaţii p e pieile la umărul drept până la Faceţi o baie călduţă în coapsă. Apoi bolnavul este care adăugaţi două pahare culcat pe spate şi învelit. de oţet. Peste o oră, frecţiile se re­ loiîcăimraţire petă încălzind puţin soluţia. Restabilirea culorii pă­ © în loc de frecţii se pot rului cărunt se face astfel: aplica comprese din oţet cu se usucă frunze si rădăcini apă caldă, schimbate de trei 7

F *•

ori Ia fiecare oră. Procede­ ul: se aşterne pe pat un ce­ lofan, deasupra se pune o plapumă strânsă în două. Compresa se face dintr-un cearceaf împăturit în patru, ca să ajungă pe toată spina­ rea. Se înmoaie în soluţia caldă, se scurge uşor şi se pune pe plapumă. Bolnavul se culcă pe compresa ume­ dă şi se înveleşte cu o pă­ tură caldă.

SViicoză Ba p icioare Se tratează prin abluţiunea locurilor bolnave cu oţet de mere.

(Pinten o so s

î

-

într-un pahar de oţet se pun un ou crud, 100 g slă­ nină de porc tăiată mărunt (nesărată). Se amestecă bi­ ne şi se lasă timp de 10 zile la întuneric. Se opăreşte re­ pede locul bolnav şi se pu­ ne pe el un tampon de vată uns cu unguentul obţinut, timp de 4-5 ore, 4-5 zile la rând. Dacă frige, nu trebuie să continuaţi tratamentul. îeviâiuifne înveliţi timp de câteva minute laba piciorului cu o cârpă înmuiată în oţet. în acelaşi timp, apăsaţi cu de­ getul mijlociu al mâinii drepte pe lobul urechii, ast­ fel încât să auziţi pulsul. Nu­ măraţi până la 7. Tensiunea se normalizează.

T ran sp iraţie ab u n d en tă n o a p te a înainte de a vă culca, ştergeţi-vă tot corpul cu oţet de mere.

H as tnSundat

R e ţe ta străbunicii

© încălziţi oţet de mere Oţet de mere (o ceaşcă) şi inhalaţi abu­ Dacă v-aţi hotărât să ape rul . Alternativ, puteţi lua de trei ori pe zi câte oiinguriţă !la^ la ™ °Sf‘ de de otet de mere diluat în mere' V.a sfaţu™ 1/2 n’ahar de ană 1parELţl singuri. Oţetul cumpaP* . P wIrat din magazin este impur, © înmuiaţi o compresa "el fiind preparat pe cale rchi­ în apă fierbinte, stropiţi-o mică sau din coajă de mere şi cu oţet de mere şi aplicaţi-o deşeuri. După prelucrare, în pe piept, acoperită de o fo­ el rămân foarte puţine vi­ lie de plastic. Oţetul degajă tamine şi microelemente. căile respiratorii superioare Oţetul pentru tratarea bo- nas, gât, sinusuri, şi infe- [iilor trebuie să fie preparat rioare: bronhiile şi plămâ- | din mere întregi. Se dau fructele prin râzătoare, cu tot cu nn. coajă şi cu miezul lemnos, Waric©ză Se toarnă oţet de mere pe sau se taie mărunt, se pun în palme şi se freacă picioare­ borcane de sticlă (5-10 litri). le de jos în sus, dimineaţa La un kilogram de mere, se si seara. în fiecare zi, timp toarnă 11/4 litri de apă încăl­ de una-două luni, sau se zită până ia 60-65°C şi 100150 g zahăr. Dacă merele învelesc picioarele cu şer­ sunt foarte dulci, atunci pu­ veţele înmuiate în oţet, apoi nem numai 70-80 g zahăr la se leagă cu un ştergar şi se 1 kg de mere. Adăugăm 10 g stă în pat sau fotoliu, cu pi­ drojdie la fiecare litru de apă. cioarele ridicate, timp de 30 Borcanul se pune în loc cald de minute. în timpul aces­ şi întunecos, timp de 10-14 tui tratament, trebuie zile. De 2-3 ori pe zi, se să beţi de două ori pe zi amestecă cu o lingură de un pahar de apă cu 2 linlemn. După aceasta, guiiţc de oţel Je nicie. * \ merele sc strccoara V â v tâ tâ i s l J S î f e J . p r i n tifon împăturit O lingură de otet i *n patru, oţetul se se amestecă cu apă fiartă. | t? arnă într_un borcan curat’ Se înmoaie în această solu- I un sPaţ*u de 5-7 cm tie o bucată de tesătură albă până la gura vasului. Se aco şi se acoperă vânătaia, dea­ peră cu tifon şi se lasă încă supra punând celofan şi apoi două săptămâni. Când oţetul e gata, se toarnă în sticle, se pansând cu tifon. Când astupă cu dopuri sterile şi se compresa se usucă, se în- acoperă cu ceară. Se păstrea moaie din nou,_ repetând ză la loc rece si întunccos. procedura de cateva ori. prCparat astfel, otetul este un Procedeul este eficient, jeac unicat ’ chiar şi la vânătăi mari. ■ ■< “ »

*

7

A

j

Leacuri din farfurie 8 39

Ouăle

uăle sunt un depo­ zit adevărat de vi­ tamine: A, K, E, grupa B, niacină, biotină şi acid fo­ lie. După cantitatea de vita­ mină D, de care ducem lip­ să aproape toţi, ouăle sunt pe locul doi după uleiul de peşte. în ou se află combi­ naţia optimă de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan şi cobalt, iar în coajă - Ca şi Mg. Ouăle conţin şi nişte fermenţi cu efect antimicrobian, antiedemic şi antiinfîamator. Dar asta nu înseamnă că de acum înainte trebuie să în­ cepem ziua cu omletă, ou fiert sau ochiuri, ca să nu epuizăm pancreasul şi tractul digestiv, care încă nu s-au trezit” .

O

N utriţionîştii re co m a n d ă :

© Să mâncăm ouăle du­ pă ora 14, când organismul asimilează mai bine nutriLeacuri din farfurie ® 40

enţii din ou, mai ales în perioada septembrie-iunie, când orga­ nismul are ne­ voie crescută de vitamine. © Pentru întă­ rirea imunităţii şi îmbogăţirea organismului cu vitamine şi microelemente se prepa­ ră bucate în care ouăle se combină cu zarzavat, legu­ me şi frunze verzi de păpă­ die, trifoi, podbâl, tei, arţar dulce şi urzică. ® Pentru copii şi tineri este util consumul zilnic de ou, iar la vârsta a IlI-a, sunt de ajuns 2-3 ouă pe săptă­ mână. © Ca să păstrăm nutrienţii din ou şi să asigurăm asimilarea lor, ouăle de găi­ nă se ţin pe foc un timp scurt, până se întăresc puţin (om­ letă sau ouă fierte). ® Ouăle crude nu sunt sterile. Coaja lor are mulţi pori prin care respiră viitorul pui, dar şi prin care microbii pă­ trund înăuntru. De aceea, se recomandă să spălaţi bine ouăle, chiar şi înainte de fierbere, ca sa preveniţi salmoneloza.

T ratam en te UZ INTERN Creşterea imunităţii Se separă albuşul de la două ouă proaspete de găi­ nă (nu mai vechi de 36 de ore), se adaugă sucul de la o jumătate de lămâie şi se amestecă (nu se mixează!) timp de 10 minute. Se ada­ ugă 400 ml apă fiartă şi ră­ cită, se pune într-un vas emailat pe un foc mic şi se încălzeşte până la 51-52 de grade; amestecând perma­ nent, apoi se ia de pe foc şi se pune într-un vas cu apă rece. După răcire, ameste­ cul se strecoară prin 3-4 straturi de tifon, se mai adaugă sucul de la o jumă­ tate de lămâie, 2 linguri miere de albine. Se consu­ mă câte 1-2 linguri, la fie­ care 3 ore, dacă organismul este slăbit. Pentru profila­ xie, se consumă lunar, timp de 3-4 zile, câte 3 linguri pe zi, între mese, în

r

perioadele reci ale anului, pentru copiii până la 7 ani, se dă jumătate din doză, iar pentru cei peste 7 ani, se micşorează doza cu 1/3. Diaree Sa copii Apă albuminoasâ: ba­ tem două albuşuri de ou, în 50 ml de apă rece. Se dă din ceas în ceas, câte o lin­ gură, copiilor mici.

ta r e r i dle g â t Se sparg două ouă şi se aleg gălbenuşurile. Se frea­ că bine cu 4 linguri de za­ hăr sau miere, până când se formează o spumă albicioa­ să. Se mănâncă toată crema obţinută, după care se bea o cană de lapte fierbinte. Laptele se poate turna şi peste spuma de gălbenuşuri şi apoi se bea cât mai cald.

P ierd erea vocii Ou cu bere neagră: se încălzeşte puţină bere nea­ gră până devine foarte fier­ binte. Se sparge un ou de ţară sau 3 ouă de prepeliţă şi se bat bine în timp ce se adaugă berea. Se bea com­ poziţia cu înghiţituri mici, ţinând-o cât mai mult timp în gât. Dacă se răceşte, se mai încălzeşte o dată.

Tuberculoză Un borcan de 3 litri se înveleşte în hârtie sau pân­ ză de culoare neagră. • Se spală cu apă foarte fierbinte 5 lămâi mari şi 10 ouă de casă crude. Lămâile se dau prin maşina de tocat (fără

; seminţe) sau robotul de bu­ cătărie. Un sfert din masa obţinută se pune pe fundul borcanului, se aşează dea! supra ouăle şi se toarnă ; peste ele pulpa rămasă de l lămâie, amestecată cu 300 g de frunze de aloe tocate şi 500 g de miere de albine. Deasupra se toarnă coniac bun, de 5 stele, astfel încât : să fie cu două degete mai | sus de conţinutul din bor. can. • Se pune capacul şi se 1lasă 9 zile în­ tr-un loc fără . lumină; la ră! coare, dar nu 'în frigider. • 1Se leagă două straturi de ti­ fon pe gura borcanului, se strecoară lichidul, iar lămâile şi ouăle rămase pe el se mixează şi se amestecă apoi cu lichi­ dul. Se mai adaugă 300 g de usturoi zdrobit, se mace; rează 24 de ore, după care se consumă după urmă­ toarea schemă; prima zi câte o linguriţă, de trei ori ;pe zi, cu 30 minute înainte ' de masă; a doua zi câte o ‘lingură, de trei ori pe zi, din ziua a 3-a se bea câte un păhărel de 25 ml. Bolnavul trebuie sa consume 2-3 borcane fără pauză. O variantă mai simplă: olinguriţă de pulbere din coji de ouă de găină sau de

prepeliţă se amestecă cu sucul proaspăt stors din 3 lămâi mari, se lasă în frigi­ der 3 zile, apoi se bea câte 0 linguriţă de două ori pe zi, între mese, timp de 6 luni.

O lcer sto m a c a l sasis dtsodesial Se face un amestec din două albuşuri de ou crude, 1,5 linguri miere de albine şi 15 g de unt. Amestecul încălzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore înainte de ora obişnuită de trezire, după care se mai stă în pat 2 ore, întâi pe partea dreaptă, apoi pe spate şi pe partea stângă. Regimul du­ rează 6 luni.

UZ EXTERN M îc e s3fyruncui Se foloseste un “aluat” obţinut din două gălbenu­ şuri crude, o lingură miere j de albine. 1/2 linguriţă de sare şi puţină făină. Se obţine un amestec asemă­ nător cu argila umedă. Se modelează o turtiţă care se aplică pe furuncul şi se ţine până la spargerea lui.

Arsură Se amestecă două albu­ şuri cu o lingură de ulei şi o lingură de frişcă. Cu acest amestec se unge locul afec­ tat de câteva ori pe zi.' Leacuri din farfurie €>41

■rmXl£

Colici abdominal!® Ba copios mici Fierbeţi un ou, răciţi-1 puţin în palmă, ca să nu fri­ gă prea tare, şi puneţi-1 pe buricul copilului. Căldura oului linişteşte durerile.

Dureri articullare Se prepară un amestec dintr-un ou şi două linguri de sare. In­ gredientele se bat bine, se întind pe o bucată de tifon îm­ păturit sau pe un prosopel de bumbac şi se înfă­ şoară articulaţiile bolnave. Pe măsură ce pansamentul se usucă, se mai aplică din acelaşi amestec, de 3-4 ori pe zi. Dureri de disuţi Se fierbe un ou circa 15 minute, se scoate gălbenu­ şul şi se amestecă bine cu o linguriţă de zahăr şi o lin­ gură de unt. Se unge o bu­ căţică de tifon pus în trei şi se aplică pe locul bolnav o zi sau o noapte întreagă. H em © m lzâ Bateţi bine cu o furculiţă un albuş de ou cu puţin unt­ delemn de măsline şi vin alb, până ce obţineţi o cre­ mă destul de groasă. Apli­ caţi-o de mai multe ori pe zi pe zona dureroasă. Leacuri din farfurie ® 42

IPsoiniazis Se foloseşte o alifie care conţine albuş de ou. într-un vas de sticlă se amestecă 5 linguri de vaselină curată, 1 lingură cremă de corp pen­ tru copii, 1 lingură miere de albine şi un albuş de ou. Toate componentele se bat 20 minute cu furculiţa sau se amestecă cu mixerul, până se ob­ ţine un ungu­ ent solid, ca­ re se va păs­ tra în bor­ cane închise etanş, în frigider. Locurile afectate se freacă cu alifia obţinută, de 2 ori pe zi, un timp îndelungat. în primele două luni, efectul nu se observă, iar apoi pielea se curăţă repede. Pe locul afectat rămâne o pată pig­ mentată diferit de culoarea naturală, dar cu timpul pata dispare. Hăni Se scot gălbenuşurile din 5 ouă şi se prăjesc în 100 g de unt topit sau un­ tură, amestecând mereu, până se obţine o masă omo­ genă, de culoare maro, cu care se ung de două ori pe zi locurile bolnave, rănile, ulceraţiile etc. Alifia se păstrează la frigider, în sti­ cluţă de culoare închisă.

Tăieturi Se sparge un ou crud, se desprinde de coajă pieliţa alba şi se înfăşoară tăietura cu ea (pe partea umedă). Se pansează cu o faşă de tifon. Pieliţa se lipeşte strâns de deget după ce se usucă, protejează rana de infecţie şi favorizează procesul de granulare. în funcţie de gravitatea problemei, se lasă pe deget 7-10 zile. Tyse provocată de răceală Se amestecă bine două ouă crude, două căpăţâni de usturoi pisate şi 100 g de osânză topită. Se fricţionează cu alifia obţinută tăl­ pile, apoi gleznele şi în continuare până la ge­ nunchi, timp de 3 zile. U rc io r Fierbeţi un ou tare, apoi înveliţi-1 într-o cârpă cura­ tă. Aplicaţi~l pe pleoapa bolnavă. Căldura durează\] mai mult decât aceea a unei comprese.

Coaja de ou în natură există două feluri de calciu organic - în corali şi în coajă de ou. Atâta timp cât în România nu există corali, rămâne să ne îndreptăm atenţia asupra cojilor de ou, care conţin aproape 90% din elementul-minune calciu.

p rep a rate din coajă te şi se dă copiilor începând sumă câte o lingură, de 3 de la vârsta de 6 luni, ado­ ori pe zi, cu 30 minute îna­ d e ou ClTRATUL DE CALCIU lescenţilor şi neapărat fe­ inte de masă sau la 40-60 Cea mai simplă metodă de îmbogăţire a organismu­ lui cu microelementul cal­ ciu este prepararea titratu­ lui de calciu, obţinut din 2 g de coajă pisată, ameste­ cată cu o lingură de suc de lămâie proaspăt stors. în varianta asta, calciul se asi­ milează aproape în totali­ tate şi nu provoacă apariţia de pietre la rinichi şi în ve­ zica biliară sau depuneri în articulaţii şi în vasele san­ guine. Cea mai potrivită peri­ oadă pentru luarea titratu­ lui este între orele 19-20, deoarece calciul se asimi­ lează mai bi­ ne pe timpul nopţii. Este bine ca toţi

o a me n i i peste 40 de ani, mai ales femeile în perioada de premenopauză, să consume regulat, în mod deosebit iarna, citratul de calciu, nu neapărat pentru profilaxia osteoporozei, dar mai ales pentru întărirea tuturor sistemelor organis­ mului.

PULBEREA DE OU Se obţine prin pisarea şi cernerea cojilor bine spăla­

meilor însărcinate. O cură minute după masă. Balsa­ durează o lună, cu pauză de mul se foloseşte cu succes o lună. Curele se repetă. şi în caz de fractură, deoa­ rece ajută la formarea ra­ BALSAM DIN OU pidă a căluşului osos. Li se recomandă persoa­ Culoarea cojii nu are nelor cu boli ale aparatului importanţă, condiţia princi­ locomotor, cardio-vascular, pală este ca ouăle să fie astm bronşic, parodontoză, proaspete, de la găini sau exfolierea unghiilor, alopeprepeliţe sănătoase, cel mai cie (căderea părului), cram­ pe musculare nocturne şi bine să fie din gospodăria insomnie. Un borcan de 3 proprie. Efectul maxim se litri se umple cu ouă de obţine dacă se folosesc ouă casă, dar mai bine cu ouă de prepeliţă, care au o de prepeliţă bine spălate şi componenţă mai bogată de uscate. Peste ouă se toarnă microelemente. A r>■ r>«io1o rlo rotq suc de lămâie, ca să fie cu 2 gâscă sau de la păsările săl­ degete deasupra lor. Borca­ batice nu se folosesc pentru nul se închide cu capac şi tratamente. se lasă 2 T ratam en te săptămâni la răcoare. uz INTERN Diaree După di­ Beţi jumătate de lingu­ z o lv a re a c o j i l o r , riţă de praf de coajă de ou. amestecul cu vin sec. ©Satezâ alergică se agită energic cu o lingură de lemn, la ccpiii mici în aşa fel ca peliculele ouăSe curăţă coaja unui ou lor să se rupă. Amestecul se bine fiert, se pune într-un strecoară prin sită, pelicu­ vas şi se lasă să se usuce lele şi bucăţelele de coajă (nu se usucă în cuptor sau rămasă nedizolvată se a- la soare!). Coaja uscată se runcă, iar în lichid se ada­ pisează în mojar, până ce ugă 250 ml de coniac de devine pulbere. Pentru co­ calitate (în loc de conser- piii în vârstă de 6 luni este vant) şi, după dorinţă, 200 suficient un vârf de cuţit, g miere de albine. Se con­ pentru cei de 1 an până la 2 •

V ^ U U l V

M.V

Leacuri din farfurie © 43

ani, se administrează de două ori mai mult etc. îna­ inte de a da praful copilu­ lui, picuraţi în el câteva picături de suc de lămâie (sucul de lămâie nu poate fi înlocuit cu nimic!). Leacul se dă o dată pe zi. Treptat, diateza alergică va dispă­ rea. Dureri de stomac Prăjiţi coaja unui ou pâ­ nă devine galbenă. Pisaţi-o si luati-o înainte de masa principală, timp de 10 zile. Lipsă de calciu Pentru toti oamenii cu insuficienţă de calciu (in­ clusiv copii şi femei însăr­ i

î

*

cinate), se recomandă ur­ mătorul preparat: se spală bine cojile de la 2-3 ouă, se usucă, se fac pulbere (pu­ dră), se amestecă cu sucul de la 2-3 lămâi mari. După dizolvare, se adaugă în mâncare, câte 2-3 linguriţe. Calciul se asimilează mai bine în prezenţa acidului citric. Pietre 8a rinichi şi Bavezica Mrânarâ Pietrele se mărunţesc şi se elimină mai uşor, dacă luaţi zilnic câte 10 g de praf de coaja de ou, din care tocmai au ieşit puii, pusă în 150 ml de vin sec.

Reteta'străbunicii

Un medicament pentru toatăfamilia Coaja de ou spălată şi us­ cată poate fi păstrată ca un medicament pentru toată fa­ milia. în fiecare zi trebuie folosite 1,5-6 g, în funcţie de vârstă. Se poate adăuga şi în brânză de vaci sau pilaf. Ca să aflaţi dacă aveţi ne­ voie de calciu din coajă de ou, controlaţi pe care nară respiraţi mai uşor. Dacă res­ piraţi mai uşor pe nara stân­ gă, trebuie să luaţi neapărat coajă de ou ca adaos, sub formă de praf, în mâncare.

Terapia cu ouă de prepeliţă

y n miezul verii, spre Aseară, când toate pă­ sările retrase în cuiburi au amuţit, prin ceaţa amur­ gului care se lasă peste hol­ Leacuri din farfurie ® 44

dele pârguite ale câmpiei, încep să cânte, odată cu toaca bătută pentru vecer­ nie -prepeliţele: pit-pidic, pit-pidic! Una pe alta sengână, se cheamă. Locul lor de odihnă e în ogorul de grâu sau secară. Acolo, undeva, într-un căuş de pământ aşternut cu paie uscate, îşi depun ouăle lor mici şi pestriţe ca nişte pietre de apă, fără să ştie că în gălbenuşul lor cât bănuţul, zac leacuri-minune, vinde-

cătoare de multe boli. Cândva, ţăranii le culegeau chiar din cuiburi. Azi, când vânătorii de elită le îm­ puşcă cu miile, şi bietele prepeliţe, care străbat cale lungă ca să vină la noi din ţările calde, sunt pe cale de dispariţie, ouăle lor pot fi găsite doar în crescătorii. Oul de prepeliţă este un aliment-medicament folosit încă din antichitate, puţin cunoscut la noi. El are proprietăţi antialergice, stimu-

lente, afrodisiace, este die­ tetic, nu conţine colesterol. Oul de prepeliţă a fost folosit în scopuri terapeu­ tice, de către vechii chinezi şi japonezi. Medicina tradi­ ţională chineză afirmă că trei produse au efect tera­ peutic deosebit: veninul de viperă, gingseng-ul şi ouăle de prepeliţă. Aceste ouă au următoarele indi­ caţii: astm bronşic, diabet zaha­ rat, impotentă se­ xuală, rinită alergică, alergii, anemii, ulcer gastric, neuraste­ nii, hipertensiune arterială, eczeme (se folo­ sesc ouăle crude pentru a unge locul afectat), tuse spastică la copii, în bron­ şite astmatiforme.

SdhGST'G d e tra ta m e n t ® Ouăle se ingerează crude, dimineaţa, pe ne­ mâncate. Pot fi amestecate cu brânză de vacă sau su­ curi de fructe, dar cele mai bune rezultate se obţin cu ouăle simple, crude, proas­ pete. ® Pe toată perioada tra­ tamentului sunt interzise băuturile alcoolice si vor fi

evitate tratamentele cu cor­ tizon. # După ingerarea ouăjlor, nu se va mânca nimic 2-3 ore, iar la masa de prânz nu se vor consuma !alimente prea fierbinţi.

M e to d a 3

9 zile câte 6 ouă pe zi, pauză 10 zile. Schema se repetă de încă 3 ori la fel. Curele se repetă de două ori pe an, cu pauză de 5-6 luni între cure. Ouăle se păstrează în M e to d a 1 lada frigiderului, proaspete, în prima zi se consumă timp de o lună. un ou, după care zilnic se creste Frumuseţe cantitatea cu un Şi în cosmetică, acest ou, până se a“medicament” miraculos junge la 5-6 pe are o întrebuinţare din ce zi. Se continua în ce mai mare. astfel până se Iată o reţetă pentru te­ termină cura. nuri acneice, congestiona­ Copiii de la te, atinse de cuperoză: 10 5 luni în sus vor ouă de prepeliţă, o fiolă consuma 1 ou lăptişor de matcă, 1 lingu­ pe zi, copiii între 1-3 ani ră de miere de albine şi 2 ouă pe zi, adulţii 5-6 ouă drojdie de bere cât o nucă. pe zi. La copii, cura se face cu 100 de ouă, iar Ia adulţi Toate acestea se amestecă, se aplică pe faţă o dată pe cu 200-250 de ouă. Cura se zi (restul se păstrează în j repetă de două ori pe an, 5frigider), se tine 20-30 de * 6 luni pauză între cure. minute, apoi se spala faţa. *

*

H etoda 2

în primele 3 zile se iau câte 2 ouă pe zi, în urmă­ toarele 3 zile câte 3 ouă pe zi, în următoarele alte 3 zile câte 4 ouă pe zi, în următoarele 3 zile' & $ câte 5 ouă pe zi şi în ur­ mătoarele 10 zile câte 6 ouă pe zi.

£;37v Leacuri din farfurie @ 45

Sarea

ste la fel de impor­ tantă pentru viaţa omului ca şi apa. Corpul nostru le cuprinde pe amândcuă. De altfel, în ma­ joritatea tratamentelor, cele două materii se împletesc. Sarea se dizolvă în apă. Sa­ ramura care se obţine este producătoare de energie şi vindecătoare de boli. Dar atenţie! Nu folosiţi sarea de bucătărie, care n-are legă­ tură cu sarea naturală. Sa­ rea de bucătărie este o otra­ vă periculoasă pentru corp, în vreme ce sarea naturală întreţine funcţiile vitale ale organismului. Este vorba despre sarea grunjoasă, ca­ re se scoate din salinele atât de numeroase la noi.

E

T rata mem te UZ INTERN Coaistapaţie © înainte de masă, tre­ buie să beţi în mod regulat

un pahar de apă rece, cu beţi câte o lingură de solu­ 1/2 linguriţă de sare di­ ţie, la fiecare 10 minute, până când hemoragia se va zolvată în ea. © Dizolvaţi în 2/3 pa­ opri. har de apă caldă o lin­ Otrăvire guriţă de sare, adăugaţi Pentru a provoca rapid 1/3 pahar de lapte şi beţi voma, îi dăm celui în cauză amestecul dimineaţa, nia- un pahar de apă caldă în inte de masă. Dacă nu ob­ care se dizolvă 2 linguriţe ţineţi nici un efect, reluaţi de sare. procedura peste 2 ore. Stomac Besieş Luaţi 2 linguriţe de sare Curăţarea şi dizolvaţi-o într-un pahar orgganismuBui Dimineaţa, pe nemânca­ de zer sau moare de varză te, se trece o linguriţă, prin şi beţi soluţia dimineaţa, pe jet de apă, se scufundă în nemâncate. sare şi apoi se linge sarea UZ EXTERN care s-a lipit de ea. Arsurii Dacă, lucrând la bucătă­ Curăţarea ficatului rie, atingeţi cu mâna ceva şi a vezicii b ia re 5 g de sare şi 5 g de torţeifierbinte şi se produc ar­ (cuscută) se fierb într-un suri, puneţi mâna în sare şi pahar de apă 2 minute, se ţineţi-o aşa 30 de minute. strecoară şi se iau câte 3-4 Apoi luaţi sare în mână şi linguri pe zi, timp de 2 săp­ ţineţi-o aşa toată noaptea, legând mâna cu o faşă de tămâni. Greţuri provocate tifon sau basma. Cistită de Simbriei încălziţi un pachet de Beţi pe nemâncate un sare pe o tavă sau în cuptor, păhăruţ de apă cu o lingu­ răsturnaţi-1 într-un săculeţ riţă de sare. din pânză, înveliţi-1 într-un M
sixaa v tynm i m . T r u r r i P : - . ^ »

Leacuri din farfurie ®46

2 S « S 5 S a e a f f 3 S ^ s ^ L '- j ^ r a

Piaree, dureri de

feurta Se încălzeşte pe tigaie 1,5 kg sare grunjoasă, se pune într-un săculeţ din pânză şi se aplică pe abdo­ men. Pureari articulare Amestecaţi 200 g sare cu 100 g muştar uscat, adău­ gaţi ceară fărâmiţată şi pu­ neţi totul la loc cald, peste noapte. Unsoarea obţinută se freacă pe locul bolnav, până când pielea rămâne uscată. Dimineaţa, spălaţi pielea cu apă calda. Dureri de gât %Amestecaţi o linguriţă de sare într-o cană de apa caldă şi faceţi gargară din oră în oră. © Luaţi un pumn de sare grunjoasă, turnaţi peste ea suc de lămâie fierbinte, pu­ neţi-o pe o fâşie de pânză şi aplicaţi-o pe gât, vreme de o oră. înfăşuraţi deasupra un fular. Dureri de picioare Mai întâi se ţin picioa­ rele în apă fierbinte, în care s-a dizolvat o lingură de sare amestecată cu 5 pică­ turi de ulei aromatizat (la alegere). Când apa se va răci, faceţi un masaj puter­ nic la laba piciorului, cu un amestec din 1 linguriţă de sare, 1 linguriţă de ulei vej| getal şi 5 picături de ulei de

gălbenele (Calendula). El se prepară în felul următor: într-un borcan se pun flori de gălbenele curăţate de părţile verzi, ceva mai mult de jumătate. Se toarnă pes­ te ele ulei vegetal şi se aco­ peră vasul. Separat, se toar­ nă apă într-o cratiţă (pe fund se pune un distanţier) şi se pune borcanul la fiert pe foc mic, timp de 2 ore. Se lasă apoi o săptămână, se strecoară prin tifon, se scurge bine uleiul de pe flori şi se toarnă în sticluţe care se păstrează în frigi­ der.

E ntorse, întinderi

Gingii sângerânde Frecaţi-le uşor cu sare fină înmuiată în apă. Apoi luaţi lăstari verzi de stejar şi mestecaţi-i. Guturai! puternic Clătiţi căile nazale cu apă sărată. (Nas înfundat Apa sărată trasă pe nas este remediul cel mai sigur pentru nasul înfundat, ifegi p© mâirai Daţi prin maşina de tocat usturoi, o bucată de slănină foarte veche şi amestecaţi-le cu sare. Ungeţi negii cu acest amestec, puneţi o mănuşă pe mână şi dormiţi aşa. Se repetă de 2-3 ori procedeul, până la vinde­ care. Gpăreli Puneţi pe rană sare şi peste ea un prosop flauşat umed. Din când în II când, pro-j| sopul se umezeşte din

£a<â Sigâătieiifltâ' înainte de a vă culca, faceţi o baie fierbinte cu sare. La o jumătate de cadă fierbinte, se adaugă 400 g sare grunjoasă. Da­ că inima este sănă­ toasă, pu­ teţi sta în baie 30-40 de minute nou, d pe zi. Durerile trec după 3 ră a-1 scoate de pe rană. proceduri. Reumatism Epuizare n erv o a să , © Faceţi frecţii cu sare înmuiată în miere de albine depresii Ajută bine frecţiile cu sau apă. © Faceţi frecţii cu urmăapă sărată. La 1/2 litri apă, puneţi 1 linguriţă de sare. toarea soluţie: o lingură de Această procedură se face sare, 50 g suc de ridiche neagră, 100 g rachiu şi 200 în fiecare dimineaţă. i

î

9

Leacuri din farfurie

47

g miere de albine. După frecţii, locul bolnav se înveleşte cu ceva cald. © Cu sare pisată se um­ plu perniţe de pânză care se înfierbântă şi se pun pe lo­ cul dureros. SRH&iziiă Luaţi un pahar de sare, prăjiţi-o în tigaie, inspirând aburii calzi. Apoi puneţi sarea într-un săculeţ de pânză, înveliţi-1 în câteva şer­ veţele şi aplicaţi-1 pe nas, în aşa fel în­ cât să nu fri­ gă, dar să în­ călzească destul de tare. Când simţiţi că sarea s-a răcit, scoateţi câte un şerveţel. Deasupra săcu­ leţului se pune o pernă sau basma groasă, caldă, pentru ca să se piardă cât mai pu­ ţină căldură. După această procedură, înveliţi capul cu o basma caldă şi vă culcaţi. Repetaţi zilnic procedeul. timp de 1-2 săptămâni. Ast­ fel se tratează şi guturaiul.

S p a sm e la p icio are Dimineaţa şi seara, spă­ laţi şi ştergeţi bine picioare­ le, apoi aplicaţi pe ele o so­ luţie saturată de sare. Pi­ cioarele se ung până la ge­ nunchi, masându-se conco­ mitent. Se doarme apoi cu ciorapi de bumbac în pi­ cioare. Dimineaţa, când apaLeacuri din farfurie ® 48

re spasmul, cu călcâiul piciorului sănătos apăsaţi pe partea dinspre talpă a de­ getului mare, aplecându-1 spre dvs. Spondiloză Bombară înfierbântaţi pe o tavă, 1 kg de sare grunjoasă. Puneţi-o apoi într-un săculeţ din pânza. Mai întâi, frecaţi zona lombară cu un ames­ tec din miere de albine şi untură de porc (câte o lingu­ ră), apoi cuicaţi-vă pe să­ culeţul fierbin­ te siînveliti-vă cu o plapumă caldă. Tăieturi Bătrânii foloseau sarea când se tăiau. O puneau pe rană şi o pansau, dar trebu­ ie avut grijă sa nu ajungă alte lichide pe rană, înainte de a pune sarea, altfel trata­ mentul nu va avea efect. I

□ Frumuseţe

Pastă de dinţi cu sare Amestecaţi o linguriţă de sare fină cu o linguriţă de ulei de cătină albă. Spă­ laţi dinţii şi frecaţi gingiile cu acest amestec. Puteţi, de asemenea, să coaceţi o păt­ lăgică vânătă, să o curăţaţi şi să o zdrobiţi. Se iau can­ tităţi egale de vânătă şi sare coaptă, la rândul ei, în cup­ tor şi se amestecă.

Pentru curăţarea si înălbirea pielii Luaţi o lingură de sare, o lingură de smântână (frişcă), amestecaţi-le până se îngroaşă şi aplicaţi cre­ ma astfel obţinută pe faţă, în afara zonelor din jurul ochilor. Culcaţi-vă şi relaxaţi-vă cel puţin 5 minute. Spălaţi masca cu apă caldă şi ungeţi faţa cu cremă, dar nu grasă.

Sarea de Samaie T rata m e n te —UZ INTERE V ărsături p u te rn ic e Se topeşte într-o cană de porţelan un vârf de lingu­ riţă de sare de lămâie, în 100 ml apă rece sau minerală, într-o altă cană, se dizolvă un vârf de linguriţă de bi­ carbonat. în amândouă se poate pune şi puţină miere. Tratamentul: celui care varsă i se dă o lingură din apa cu sare de lămâie, şi imediat ce a înghiţit-o i se dă o lingură din apa cu bicarbonat. Dacă e necesar, peste câteva minute procedeul se repetă, până ce voma se opreşte.

Uleiul ste un produs de ma­ re preţ pentru ali­ mentaţie, dar şi pentru tra­ tamente- Iată câteva infor­ maţii despre folosirea ule­ iului pe post de medica­ ment.

E

T ratam en te UZ INTERN Afecţiuni a le * sto m acu lu i

P ie tre la vezica biliară Se beau câteva linguriţe de ulei pe zi, amestecat , cu suc de lămâie. Vezica biliară începe să se contracte si elimină tot ce este în ea. Pentru mai mult efect, se aplică în zona ficatului, din oră în oră, o mămăligă fierbinte învelită într-un prosop. Atenţie! Tratamentul es­ te valabil doar pentru pie­ trele mai mici de 1 cm în diametru. Pietrele mari pot bloca la ieşire canalul cole­ doc, ducând la icter meca­ nic.

Uleiul e bun în orice afecţiune a stomacului. Cei care au aciditate crescută, arsuri în capul pieptului, dispepsie, să ia zilnic 3 lin­ guri de ulei, între mese. Şi alcoolicii cu probleme di­ gestive găsesc alinare în untdelemn (după ce se lasă de băutură). UZ EXTERN

D iaree

Arsuri

O linguriţă de ulei se freacă bine cu un cub de zahăr şi zea­ ma de la o jumătate de lămâie, până se topeşte zahărul. Se face un ceai de muşeţel, se lasă să se răcească, apoi se dau bol­ navului ambele leacuri. 24 de ore nu se mănâncă ni­ mic, ci se bea numai ceai de muşeţel.

Imediat după producerea accidentului, pe locul afec­ tat se toarnă ulei de floarea-soarelui nerafinat. Se lasă timp de 1,5-2 ore. Uleiul se strânge într-un vas din care se ia cu cana şi se toarnă din nou pe locul cu arsură. Pro­ cedura ajută la dispariţia inflamaţiei, a durerii şi pie­ lea capătă culoarea normală.

Dureri d e g â t Vârâţi în gură o lingură de ulei de fioarea-soarelui, fără să-l înghiţiţi. Mestecaţi-1 cu gura închisă vreme de 15 minute, până se sub­ ţiază şi devine aibicios. Scuipaţi-1, clătiţi-vă gura cu apă, spălaţi-vă pe dinţi. Lovituri puternice Ungeţi imediat locul afectat cu ulei de fioareasoarelui şi frecaţi-1 puţin, ca să preveniţi apariţia hematomului sau a vânătăiior. Dacă hematomul deja a apărut, aplicaţi o compresă cu ulei.

R ăceli 8a copiii mici Concomitent cu tratamen­ tele prescrise de medicul pediatru, puteţi să folosiţi şi metoda bunicilor înţelepte, înainte de culcare, se în­ moaie un scutec în ulei în­ călzit şi se acoperă pieptul şi spatele copilului. Dea­ supra se pune o muşama Leacuri din farfurie © 49

g ş ig 7 a ^ g s a g O T 3 3 S ^ g g g s g r

sau o folie de plastic, şi co­ pilul se înfăşoară cu un scu­ tec flauşat, pentru păstrarea căldurii. Dacă copilul are şi guturai, se unge în nas cu Intr-un pahar, se ames­ ulei înainte de culcare. tecă cu linguriţa 35-40 ml Răsiâj atfecţSia&ni ulei de floarea-soarelui ne­ rafinat (presat la rece) cu dermatologice Se prepară un unguent 35 ml vodcă, până se obţine din ulei de floarea-soarelui, o emulsie omogenă. Se bea în care s-a prăjit multă cea­ imediat, până când nu se pă, până capătă o culoare sedimentează. Remediul se maronie. Se înlătură ceapa, ia de trei ori pe zi, pe sto­ uleiul se răceşte şi se fo­ macul gol, cu 20 de minute înainte de masă, loseşte la nevoie. Pentru ca efectul de vin­ 10 zile consecu­ decare să fie mai puternic, tiv. Urmează o uleiul în care s-a prăjit cea­ pauză de 5 zile. pa se toarnă fierbinte peste Tratamentul se un morcov ras pe răzătoa- face de 3-5 ori rea mică. După răcire, ule­ (câte 10 zile), cu iul se strecoară printr-un pauze de 5 zile, ciorap, iar morcovul se până la dispariţia tumorilor. stoarce bine. Uleiul se pune Cei grav bolnavi, cu forme iarăşi pe un foc mic şi se severe de cancer, vor lua încălzeşte. Se adaugă în el medicamentul de 3 x 10 zile, o bucăţică de ceară galbenă cu pauze de 21 de zile. Nu (la 500 ml o bucată cât o se scot din alimentatie alcutie de chibrituri) tăiată j buminele, pentru că acţiu­ mărunt şi se amestecă până nea produsului este mai la dizolvare. Alifia se toar­ slabă fără ele. în cursul tra­ nă în borcănele mici şi se tamentului şi în pauze, nu trebuie să se aplice chimiopăstrează la frigider.

Cura cu ulei de floarea-soarelui si vodcă pentru vindecarea tumorilor M

terapie, iradieri, remedii cu rostopască, urinoterapie. Se beau ceaiuri uşor diuretice şi apă plată. în două luni tumorile pri­ mare de dimensiuni mici dis­ par. Cazurile mai grave ne­ cesită 6-8 luni de tratament. Dacă aţi început tratamen­ tul, nu trebuie să-l abando­ naţi după o zi-două; abia din a treia zi, celulele canceroase încep să moară. Se pot accentua dure­ rile în focarele bol­ nave. Este posibil să apară scaun dia­ reic, cu intensificarea stării de slăbiciune. Sunt reacţii normale, de purificare a or­ ganismului. Cine a făcut chimio sau radioterapie tre­ buie să aştepte o iună până la începerea curei, care eli­ mină numai tumorile can­ ceroase. La acest tratament nu reacţionează mioamele, masteopatiUe,fibroamele.

Cura cu ulei pentru dezintoxicarea organismului în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, curăţa limba cu coada unei linguri de se va lua o lingură de ulei de floarea- lemn. Se va clăti gura cu apă sărată (o soarelui, care se va suge şi se va mesteca lingură de sare la o cană cu apă), după 15-20 de minute, trecându-1 printre care se va lua o lingură de mălai, care se | dinţi, până ce uleiul va deveni alb, spu­ va mesteca 10-15 minute. Se va clăti mos. Se va arunca în WC. Apoi se va iarăşi gura cu apă sărată. Leacuri din farfurie © 50

Untul clarificat (Ghee) hee-ul este un ali­ ment cu proprietăţi nutritive deosebite, dar şi un remediu de sănătate, descris de textele Ayurvedice din vremuri străvechi. Această probă a timpului este poate cel mai puternic argument asupra proprietă­ ţilor benefice ale ghee-ului. La noi, mai este cunoscut şi sub numele de unt clarificat. Atunci când este prepa­ rat corect, poate fi păstrat la temperatura camerei timp de ani de zile, fără a se al­ tera: nu mucegăieşte, nu râncezeşte, nu se produc alte degradări. în plus, pe măsura trecerii timpului, anumite proprietăţi devin mai puternice (de exemplu, pentru afecţiuni ale siste­ mului nervos, afecţiuni ORL). Se poate folosi ca ali­ ment, în locul untului obiş­ nuit, având calităţi net su­ perioare acestuia. De ase­ menea, pentru proprietăţile sale terapeutice, are şi va­ loare de medicament, medi­ cul introducându-1 în anu­ mite protocoale terapeutice.

G

Proprietăţi medicale Câteva din­ tre proprietăţile sale bene­ fice: hrăneşte toate ţesutu­ rile şi organele, creşte vi­ goarea organismului, este întineritor, antioxidant, antitoxic, este bun pentru me­ morie, pentru ochi (atât în -administrare internă cât si externă), pentru persoanele slăbite, în unele afecţiuni psihice (ex.: iritabilitate), înmoaie şi înfrumuseţează pielea* lubrifiază mucoase­ le si face vocea mai bună, ajută la scăderea colestero­ lului (persoanele cu afec­ ţiuni cardiace pot consuma între 2 şi 4 linguri pe zi, be­ neficiind de proprietăţile sale curative). Este reco­ mandat pentru toate vârste­ le, atât copiilor, cât şi bătrâ­ nilor, dă gust plăcut ali­ mentelor în care se adaugă. Pentru folosinţă curentă ca aliment, are şi alte avan­ taje practice: © Nu necesită păstrare la frigider, aşadar poate fi chiar luat în bagaje în călă­ torii; în acest sens, trebuie *

doar să fie pus în borcan, cu capac bine închis, întru­ cât devine moale sau chiar fluid, dacă temperatura am­ bientală este mai mare. © Se întinde pe pâine cu uşurinţă, chiar şi dacă a fost tinut în frigider.întrucât îsi păstrează moliciunea, spre deosebire de untul comun, care se întăreşte la rece şi se întinde cu greu, imediat du­ pă ce a fost adus în cameră. 7 © Se poate folosi în pre­ pararea prăjiturilor, în loc de unt (sau margarina!). j*j Ele devin mai fragede. ;s Dacă se ung cu ghee, tăvile în care se coc co­ zonaci sau alte prăjituri, acestea nu se lipesc de tăvi, ci se vor desprinde cu mare uşurinţă.

P re p ara re Ghee-ul se poate prepa­ ra din grăsimea laptelui de vacă (unt, smântână) sau din grăsimea oricărui tip de lapte. Dar cel mai sim­ plu şi eficient pentru noi este să obţinem ghee din Leacuri din farfurie ® 51

unt, preferabil unt natural, fără aditivi alimentari (fir­ ma “Napolact”produce un sortiment de unt fără adi­ tivi, iarfirma “Milli” oferă un unt ecologic). Nu este recomandabil a prepara ghee-ul din smântână cum­ părată din comerţ, întrucât aceasta este prelucrată, iar compoziţia ei diferă prea mult faţă de cea naturală. Untul se pune într-un vas de inox sau emailat, pe foc moale. Trebuie ameste­ cat aşa încât să nu se lipeas­ că de fundul vasului. La începutul fierberii, când conţine apă multă, va face o spumă bogată, si­ milară cu cea pe care o face laptele atunci când fierbe. Pe măsura eva­ porării apei, această spu­ mă va scădea şi va dis­ părea, pentru ca ulterior să apară un alt fel de spumă, mai puţină canti­ tativ, aerată, cu bule mari. în acest timp, la un moment dai, în lichidul care fierbe va apărea un precipitat sub formă de picături albe. Când începe formarea pre­ cipitatului, aspectul este ca atunci când “se taie” maio­ neza, sau “se brânzeşte” laptele. Apoi se va produce separarea în două compo­ nente: 1. precipitatul, care se coagulează tot mai mult, constituind “broboane” al­ be ce plutesc în 2. untul ca­ re se clarifiază. Leacuri din farfurie ® 52

Pe măsura avansării în procedură, va dispărea complet aburul şi se va brunifica precipitatul, la supra­ faţă fiind prezentă spuma cu bule mari şi care produ­ ce un zgomot ca un “for­ fot”. Bulele se observă cum apar în centrul vasului (pe zona aflată chiar deasupra focului) şi se aglomerează către periferia vasului. Atunci când gheeul este complet preparat, el nu mai conţine apă, precipitatul este brun (mai închis sau

când întreaga apă s-a eva­ porat din vas, hârtia îmbi­ bată va arde fără zgomot, fără fum. Cum recunoaştem că precipitatul s-a maturat?

- luăm pentru scurt timp vasul de pe foc, îl lăsăm să se liniştească, şi urmărim ca precipitatul să se aşeze pe fundul vasului. Trasăm apoi cu lingura o dungă pe fundul vasului, prin stratul de precipitat. - dacă precipitatul este maturat, se formează o “că­ rare” prin care se vede fundul vasului. dacă precipitatul n este maturat, “cărarea” nu se formează, precipi­ tatul se reuneşte în urma lingurii, încât stratul de precipitat va rămâne compact; nu se vede fun­ dul vasului prin stratul mai deschis la culoare), ma­ de precipitat. turat, iar spuma se modifică. Totodată, concomitent Cum recunoaştem că cu dispariţia apei, spuma nu mai este apă în vas? care anterior era alcătuită se cufundă în lichid odin bule mai mari, devine fâşie mică de hârtie şi i se foarte fină, ca un voal, care dă foc; dacă încercăm acest formează un strat foarte lucru la începutul proce­ subţire, ce tinde să acopere deului, probabil că nu va întreaga suprafaţă a lichi­ lua foc, datorită faptului că dului. Zgomotul produs de este prea multă apă în fierbere nu mai este grosier, lichid; dacă facem acest ca un “forfot”, ci fin. lucru pe parcurs, când o Pentru a fi siguri de co­ parte din apă s-a evaporat, rectitudinea preparării şi de hârtia îmbibată va lua foc, obţinerea unui ghee de cali­ dar va arde cu zgomot, sfâ­ tate, trebuie să fie întrunite râind, datorită apei care concomitent aceste condi­ încă este prezentă; atunci ţii: • apa complet dispărută;

precipitatul maturat; ® gheeul. Ulterior se poate te supramatura sau chiar spuma devenită fină şi în trece lichidul limpede în vas arde gheeul, şi după ce l-aţi de sticlă (sau lut, sau lemn), luat de pe foc. strat subţire. Dacă se opreşte procedu­ în care se va păstra. Preci­ T ratam en te ra înainte ca acestea să fie pitatul nu se va folosi - se U Z INTERN G ăsirile, y lcere prezente, se va obţine un poate împrăştia în grădină, ghee nematur, care nu are .ca îngrăşământ natural. g a s tr o - d y o d e is a le 1 Ghee-ul lichid este lim­ proprietăţi terapeutice. Se indică consumul de Dacă se depăşeşte aceas­ pede, de culoare gălbuie, ghee înainte de fiecare ma­ tă etapă, ghee-ul începe să iar după ce se solidifică de­ să. Ca dietă specială tera­ se ardă. Ne putem da sea­ vine gălbui-alburiu. Culoa­ peutică, mesele pot fi com­ ma de acest lucru, pentru că rea poate varia în funcţie de puse din lapte cu orez, la spuma fină devine foarte ;tipul de lapte şi de perioada care se adaugă ghee. Un abundentă şi tinde să iasă anului (vara este mai gal- astfel de regim poate duce din vas, precipitatul se prin­ :ben, iarna este mai albu­ la vindecare în câteva săp­ de de fundul vasului şi în­ riu). în funcţie de tempe­ tămâni, dar se recomandă cepe să se degaje fum. In­ ratura ambientală, va fî mai administrarea în continuare tr-o primă etapă, când pre­ moale, chiar fluid vara, iar de ghee, dimineaţa, pentru cipitatul este doar puţin ;dacă este frig se solidifică, încă circa 4 luni, timp în prins de fundul vasului, dai păstrându-şi moliciu­ care se revine treptat la aiinea caracteristică. Se păs­ ghcc-ul supramaturat rezultă se mai poate utiliza trează acoperit, spre a-1 feri HlpereoiestesroSemse doar pentru uz extern, nu şi de praf, fără a avea impor­ Untul clarificat se dige­ intern. Dacă se continuă pro­ tanţă temperatura sau gra­ ră uşor, îmbunătăţeşte di­ cedura mai departe, untul dul de luminozitate. gestia şi are efecte benefice Textele Ayurvedice spun asupra metabolismului. Gră­ clarificat se va arde, deve­ nind mai întunecat la cu­ că ghee-ul corect preparat simea din ghee atinge pro­ loare şi cu gust amar, situa­ poate rezista 400 de ani. centul cel mai ridicat de diCâteva mici detalii ţie în care nu mai poate fi gerare şi absorbţie dintre de folos folosit nici măcar extern; toate grăsimile: Q5%! Gra-ii - Orientativ, durata pre­ ţie acestor proprietăţi, deşi trebuie aruncat. După ce aţi preparat de parării ghee-ului, din 500 ghee se obţine din grăsime câteva ori ghee-ul, veţi şti grame unt, este de aproxi­ animală, el nu produce co­ când este gata, doar după mativ 20 minute. lesterol. Poate fi consumat - Spuma care se for­ şi de persoanele cu afecţiuni aspectele vizuale. Atunci când am consta­ mează în timpul fierberii cardio-vasculare. în India, pacienţii cardiaci pot să pri­ tat întrunirea semnelor care nu trebuie îndepărtată! - Atenţie la vasele de mească câte două linguriţe indică completarea proce­ durii corecte de preparare a inox cu fundul gros - ele au de ghee la fiecare masă. gheeului, se ia de pe foc şi o inerţie termică mai mare Alte boli se lasă să se liniştească. decât cele obişnuite, care Ghee este bun pentru Precipitatul brun se depune face ca fierberea să conti­ persoanele cu afecţiuni pul­ pe fundul vasului, iar lichi­ nue şi după ce s-a stins fo­ monare, în convalescenţă dul clar de deasupra este cul; din acest motiv, se poa­ după intervenţii chirurgi­ m n n f n f f O ti A r m Aiii/UVULlU

0 10

Leacuri din farfurie © 53

cale, în dependenţa de dro­ este mai rece. Se păstrează o guri, în afecţiuni neurode- cantitate de ghee într-un fla­ generative. con cu picurător. înainte de administrare, se cufundă în­ Instilatii nazale * Cu cât este mai vechi, cu treg flaconul (cu capacul în­ atât proprietăţile untului cla­ chis) într-un vas cu apă cal­ rificat sunt mai puternice. dă, unde conţinutul se va liPreparatul devine mult mai chefia foarte repede. Se pi­ eficient în afecţiuni neurolo- cură în nas sau ochi după gice, dependenţă de droguri, caz, apoi flaconul se lasă în stări de leşin, comă, semi- cameră până la următoarea constientă,în 7 7 7 afecţiuni 7 ORL,7 utilizare, când se repetă pro­ ale ochilor şi pielii. De cedura. exemplu, ghee de 10 ani se UZ EXTERN Afectâom poate utiliza la pacienţii cu * §gîsiec©§©§$Sce epilepsie sau Alzheimer, în picături nazale şi orale. EO aplicaţie externă de fectele sunt deosebite. Ghee mare utilitate este cea intratrece rapid de mucoasa na­ vaginală. Efectele sunt de zală, apoi prin osul perforat, lubrifiere, refacere a mu­ străbătut de nervii olfactivi, coasei, hrănire şi lonifiere a ajunge direct la creier. organelor genitale interne, Picurarea de ghee se rea­ creştere a imunitătii locale. lizează foarte uşor, deşi în ÂkSnegmer, epâSepsse mod obişnuit, la temperatura Untul clarificat este util camerei, el se prezintă ca se- atât în instilatii nazale, cât misolid sau chiar solid, şi în administrare intemă (o atunci când mediul ambiant linguriţă la fiecare masă). 7

7

SeuS de vită sau oaie Ttoise, răceală, gripă Se încălzeşte bine seul până ce fumegă. Se înmoaie în el o flanelă, apoi se aşează pe piept, cât se suportă de fierbinte. în caz de răguşeală, se pune pe gât. Bolii de pseUe (psoriazis, eczeme, tumori benigne) Din seu de oaie topit, în care se pune mărul-lupului uscat sau rădăcină rasă de tătăneasă se obţine un unguent foarte bun în bolile grele ale pielii. Se aplică pe locurile bolnave, dezinfectate cu spirt îndoit cu apă sau ceai de muşeţel. Leacuri din farfurie © 54

7

B©ii de ©clni3 vedesre slabă Se pot face băi de ochi cu ghee. Cum băile de ochi sunt mai complicate, acasă, fiecare dintre noi poate, pur şi simplu, picura ghee, câte o picătură în fiecare ochi. Imediat după instilaţie se formează pe conjunctiva globului ocular o peliculă grăsoasă, care tulbură uşor şi temporar vederea, până când ghee se resoarbe. Spre a evita această neplăcere, metoda se poate aplica sea­ ra, înainte de culcare.

Piele uscatăg rărsi Ghee redă supleţea şi prospeţimea pielii. Curăţă rănile şi grăbeşte vindeca­ rea. Se prepară felurite cre­ me pe bază de ghee. Iarna, când pielea poate deveni uscată şi crăpată, se aplică ghee, de mai multe ori pe zi, masând până la pătrun­ derea lui în piele.

Unturada porc I

Topită, păstrată bine şi ferită de râncezeală, este o alifie bună pen­ tru piele. Se foloseşte fie ca atare, fie combinată cu plante (gălbenele, mărul-lupului etc.). Se încinge în­ tr-o tigaie, se pun florile, se lasă 1-2 minute, apoi se dă la răcit. A doua zi se încălzeşte 7 uşor 7 untura,7 se strecoară prin tifon şi se păstrea­ ză în borcane închise cu capac. © 200 g de untură se fierb pe baie de aburi cu 1 gram de smirnă, vreme de 1 oră. Se obţine o alifie ii j_ bună pentru eczeme şi alte iritaţii ale pielii. j

>-;^JW-^»‘r ^r,a=TJgge.^ ^ m ^ -3-.-cjccf«/g»»fjatw»a.a^.'a X{39CW?C»S3tî5^-WT6ia.,* «3

a noi, la români, cu­ vântul “post” e le­ gat de urzici: salată de ur­ zici, ciorbă de urzici, mân­ care de urzici cu mămăliguţă. în comparaţie cu spa­ nacul, urzicile pot să fie mâncate şi de artritici şi reumatici pentru că nu con­ ţin j oxalati. ? Dar virtuţile » culinare ale urzicilor sunt o nimica toată, în comparaţie cu valoarea lor de medi­ cament. Forţa vindecătoare a plantei este atât de pu­ ternică, încât oamenii ar trebui să cultive urzicile în grădină, pentru a le avea la îndemână oricând. Urzica poa­ te fi folosită de la rădăcină şi până la flori. în far­ macia medie­ vală, prin bu­ cătăriile cas­ telelor feudale şi-n mănăs­ tiri, era nelipsită: în ea senveleau cărnurile pentru a nu putrezi (frigiderul cu gheaţă nu fusese încă des­ coperit), cu ea se vopseau firele de lână si de bumbac, ea se punea în apa vitelor ca dezinfectant, se folosea ca remediu împotriva reu­ matismului, în fiecare pri-

L

*

mavara organizandu-se mari bătăi cu urzici. Chiar şi-un pictor celebru, Albrecht Dtirer, a ne­ murit-o într-un tablou de inspiraţie reli­ gioasă, în care un în­ ger care se înalţă spre ceruri poartă în mâna dreaptă un fir de ur­ zică.

Cura de primăvară Ţepoasa şi modesta ur­ zică este cel mai puternic remediu de curăţare a sân­ gelui şi de spălare a toxi­ nelor din rinichi. Cine su­ feră de boli de piele şi are infecţii ale traiec­ tului urinar sau, pur şi simplu, vrea sa facă o curăţenie de primăvară în organism, să practice o cu­ ră de patru săptămâni cu ceai de urzici (cât sunt mici şi proaspete). Prima ceaşcă se bea dimineaţa, pe sto­ macul gol, 7cu o jumătate de oră înainte de masă, alte două ceşti se beau peste zi. Pentru ca efectul să fie ac­ centuat, ceaiul trebuie băut

după metoda homeopatică, înghiţitură de înghiţitură. L simţi mai în formă ca niciodată, fiind capabili deun efort înzecit. (O linguri­ ţă cu vârf de plantă se opă­ reşte cu 1/41de apă în clo­ cot. Se lasă să se infuzeze două minute.) Tratamente U4 AII dCKI* o U

o n n n ţ n l V U p U v U i

v l U wi)

xro • w-

t roti »vţ*

® Din anumite motive, uneori legate de vârstă, cantitatea de fier din or­ ganism scade. O senzaţie de oboseală şi apăsare pune stăpânire pe noi. Şi în cazul acesta, o cură de ceai de ur­ zică poate îndrepta lucru­ rile. © Se face următorul si­ rop: 100 de grame de suc de urzică proaspătă (se ob­ Leacuri din farfurie © 55

sagaajcsaaBSgsc'SBsg;

ţine prin mixare) se ames­ tecă cu 100 g de miere. Se pun la fiert până ce lichidul devine siropos. Se iau 3 linguri de sirop pe zi. © Dimineaţa, la prânz şi seara se ia câte o lingură de suc proaspăt de urzică, obtinut în storcător. Se diluează cu puţină apă. Doza creşte zilnic, cu o lingură, până se ajunge la 10 linguri pe zi, după care doza­ jul coboară îna­ poi la trei linguri pe zi. Sucul tre­ buie ţinut la fri­ gider, dar nu mai mult de o zi, fiindcă îşi pierde puterile. în cazul că doza mărită duce la diaree, se revine la doza iniţială, de trei linguri pe zi. 9

Acnee, eczem e, H sfcle2psonasSs Pe cale bucală se face o cură de 10 zile cu ceai de urzic» (o linguriţă uc fi unze ! proaspete opărite cu un sfert de litru de apă), urma­ tă de 10 zile de pauză. Tratamentul se reia. E bine ca-n ceai să se pună câte o linguriţă de bitter suedez. Se beau 3 ceaiuri pe zi. Extern, se pun pe locurile bolnave comprese cu ceai de urzică (un pumn de frunze opărite şi infuzate 10 minute cu o cană de apă clocotită) seara, Ia culcare Leacuri din farfurie © 56

«■"••ssaaa

(peste comprese se pune un tuneric, într-un loc cald, plastic, apoi o basma), vre­ încă o săptămână. Se beau me de o lună. câte 2 linguri de tinctură, diluate cu 100 ml apă, de 3 ESiaibet © Beţi înaintea celor ori pe zi, după masă. Hipotenslmue trei mese principale o ceaş­ că de ceai de rădăcină de 200 ml de suc diminea­ urzică (2 linguri de plantă ţa, înainte de micul dejun. mărunţită la un litru de apă, Impoferaţă se lasă seara în apă rece, a Faceţi un aluat din 16 g doua zi se pune pe foc mic seminţe de urzică măcinate până dă în şi 60 g făină de secară, la clocot. Se la­ care adăugaţi 1/2 pahar de să să fiarbă 5 apă călduţă şi o lingură cu minute şi să vârf de miere. Formaţi 5 se infuzeze pateuri egale şi coaceţi-le 10 minute). în cuptor. Mâncaţi câte o Rădăcinile si plăcinţică în fiecare seară, după cină. Puteţi, de asemenea, frunzele de să luaţi în urzică fierte fiecare zi, mai puţin de pe stoma­ 5 minute con­ cul gol, ţin un hipocâte o lin­ g licem ian t guriţă de care face să scadă nivelul seminţe pisate amestecate zahărului din sânge. cu miere. Si > în uz extern. Se fac cure îndelun­ urzica poate fi un afrodigate de suc de urzica - 500 siac. Tratamentul medieval ml, în reprize, dimineaţa. constă în lovirea peste ri­ © Se consumă zilnic un nichi sau în frictionarea pahar de lapte prins, ames­ zonei rinichilor cu urzici tecat cu 2 linguri de frunze proaspete. în acest fel îşi uscate de urzică. impulsionau cavalerii me­ Tinctură de urzică. dievali bărbăţia. într-un borcan se pun 2/3 frunze de urzică (fără să fie prostatită îndesate) şi se toarnă până O lingură de urzici se la gură ţuică de 40°. Se ma­ opăreşte cu o cană de apă. cerează la soare timp de Se lasă să infuzeze 10 mi­ două săptămâni, apoi la în- nute, apoi se strecoară. O 7

7

lingură de rădăcină de ur­ zica se pune la fiert în 200 ml apă, vreme de 5 minute. §e strecoară. Ceaiul de frunze se combină cu cea­ iul de rădăcini şi se beau 34 căni pe zi.

UZ EXTERN Află, ggngâvâtă Faceţi spălături şi garga­ ră cu un decoct din 2 lin­ guri de flori de urzică la 11 de apă. Fierbeţi-le 2 minu­ te, apoi lăsaţi-le la infuzat.

CaSwiţie, c ă d e re a părului, m ăftreaţă © Pentru a întări rădă­ cina şi firul de păr, pentru a combate chelia şi mătreaţa, loţionaţi-vă zilnic cu 100 g rădăcină de urzică, lăsată să fiarbă 15 minute într-un litra de apă. © Acelaşi efect îl are clătitul părului cu ceai de urzică ori frecţia la rădă­ cină, cu tinctură de urzică (se umple o sticlă cu rădăcină de urzică, bine spălată cu pe­ ria şi dată pe râzătoare ori mărunţită, peste care se toarnă rachiu de 40%. Se lasă să stea la cald, 14 zile.)

Dureri sc ia tic e , iumlbag© Se ating uşor locurile dureroase cu o urzică vie. în caz de sciatică, se trece o urzică uşoară pe piele,

pornind de la gleznă în sus, mai întâi pe partea exteri­ oară a piciorului şi a coap­ sei, apoi de la zona inghi­ nală, se coboară în jos, pe picior, pe partea interioară, până la călcâi. în final, se trece cu urzica dintr-o parte în cealaltă a şezutului. Se repetă de două ori. Apoi, locurile urzicate se pudrea­ ză cu talc. ; FSebsfăg trom lsofaeisită Se fac băi de picioare cu rădăcină de urzică: doi pumni de rădăcini bine spă­ late şi tăiate mărunt, împre­ ună cu 5-10 tulpini şi frun­ ze de plantă, se pun seara într-o oală cu 5 litri de apă rece. A doua zi, lichidul si plantele se încălzesc până la punctul de fierbere. Cu acest lichid, cât se poate de fierbinte, se fac băi de pi­ cioare vre­ me de 20 de minute. în timpul băii, plantele ră­ mân înăun­ tru. Lichi­ dul poate fi refolosit de 2-3 ori. în g u s ta re a v a s e lo r

corotrnarâemîe într-un lighean mare se toarnă o infuzie de urzică călduţă. Aplecat cu trupul deasupra lui, bolnavul tre­ buie să se spele în zona inimii, masând locul uşor.

M em orie sla b ă Luaţi o sticlă de un sfert de litru cu ulei de măsline sau floarea-soarelui presat la rece. Puneţi cinci pumni de frunze tinere de urzici bine spălate, în centrifuga de stors fructele. Puneţi sucul într-o sticlă curată, turnaţi deasupra untdelemnul şi lăsaţi recipientul să stea la soare, în total 48 de ore. Se masează cu puţin ulei osul pieptului (sternul) şi tâmplele. întăreşte memoria. teiam at sm g

| j I j I f | f | f

J

a rtro z e Medicina populară folo­ sea urzicarea pentru trata­ rea artrozei şi viuacearca durerilor reumatice. Aceas­ tă metodă consta în lovirea cu un snop de urzici a părţii bolnave şi a întregului corp. Urmarea: o erupţie de băşicute, * deci o activare a circuIaţiei sângelui.Acest procedeu vechi e mai eficient decât multe alifii-minune dm farmacii.

j « j j j I f j § \ a

i F ru m u s e ţe I

i

I

|

Pentru păr strălucitor Doi pumni de frunze proaspete de urzică se pun | la fiert pe foc mic. vreme de 30 de minute, într-un litru I de apă amestecată în părţi egale cu oţet. Se strecoară şi se trage la sticle. Cu lichi­ dul obţinut se freacă rădă­ cina părului în fiecare seară. Leacuri din farfurie © 57

Varza murată Cercetătorii spun că varza murată nu-şi pierde calităţile în timpul prepa­ rării culinare. Mai mult .1 ■#« $M$m decât atât, preparată prin fierbere înăbuşită, poate fi consumată pentru vinde­ carea membranei mucoa­ %i& iÂl;c^k sei intestinale, la bolnavii m '•■*. care nu au voie să mănân­ ce celuloză. Varza murată îmbunătăţeşte digestia, scoate din organism rezi­ duurile şi activează enzi^ p e c ia liştii în dieto- mele care neutralizează sub­ K-^logîe consideră că stanţele cancerigene. pentru unii bolnavi, varza murată este mai folositoare Tratamente decât cea proaspătă, dato­ u z in tern rită faptului că bacilii aciA s t a t a s a i ş ic dolactici produşi în pro­ Persoanelor cu astm cesul de fermentare o îm­ bronşic li se recomandă bogăţesc cu vitaminele B 1, consumarea zilnică a sala­ n B2, R3, si BV. Varza telor din varză murată, ceamurată este unicul produs psl şi usturoi. alimentar vegetal care con­ ţine şi vitamina B l2, care De 6-8 ori pe zi se mes­ înlătură oboseala şi anemia, tecă bine câte ajută în lupta cu îmbătrâ­ 3-4 linguri de nirea. Carenţa de vitamina varză murată B12 se înregistrează cel tăiată mărunt, mai des la vegetarienii con­ iar între proce­ vinşi şi la persoanele vârst­ durile de mes­ nice. Ea generează pal­ tecat se clăteş­ pitaţii, slăbiciuni, pierdere te gura cu moa­ de memorie şi scăderea au­ re încălzită. zului.

IP t

'/:ţ Ş ţ â

Is

înainte de fiecare masa se mănâncă câte 2-3 linguri de varză murată tăiată mă­ runt.

U

Con train dicaţii

Pentru că are un conţinut mare de sare, varza murată nu trebuie consumată de bolnavii de rinichi, de inima sau de gută.

UZ EXTERN ...

Zilnic se aplică pe zo­ nele afectate frunze de var­ ză murată. Compresa se ţine 25 de minute, apoi se spală pielea cu apă rece. Cura durează 1,5-2 luni.

Ehareri dte eap Pot fi diminuate cu var­ ză murată învelită in tiion. Se aplică în zoneîe ue după pavilionul urechilor şi pe tâmple, apoi capul se leagă

P•,. .. -

Leacuri din farfurie © 58

o s

(arsuri fa stomac)

— i r r ^ n ^ i ^ r ^ T h T » .7 m a riT rTimnirrvir'in w w rt.11 V i~ru

cu un prosop. Dacă durerile sunt dese şi insuportabile, Se beau şi câte 100 ml de moare, de trei ori pe zi. F e b ra Dacă un copil mic are temperatură ridicată, se aplică pe tălpile lui câte 2 linguri de varză murată tă­ iată mărunt, iar peste varză se pune câte o punguţă de polietilenă. Se încalţă şose­ tele deasupra sau se pan­ sează cu bandaj şi se lasă 25-30 minute, după care se pune varză murată proas­ pătă.

Răni, arsuri, lovitoiiri Locurile afectate se pansează cu terci din varză murată (obţinut prin zdro­ bire), pus între 2 straturi de tifon, care se schimbă de 23 ori pe zi. Dacă apare o senzaţie de arsură insupor­ tabilă, varza se amestecă cu puţină apă fiartă şi răcită.

ardei iute, hrean) puse în murături. Din păcate, moarea de varză a fost destul de puţin studiată de către ştiin­ ţă, deşi cu siguranţă va veni vremea când şi ea va de­ clanşa o mică revoluţie în lumea medicamentelor na­ turale.

Coirsstâpaţi©

© Se dizolvă 2 linguriţe de sare grunjoasă în 250 ml de moare şi se bea dimi­ neaţa pe nemâncate. După necesitate, se repetă proce­ deul şi a doua zi, tot dimi­ neaţa. ® Un pahar de moare Tratamente (250 ml) se amestecă cu o UZ INTERN linguriţă de drojdie sau 4 g Afecţiuni [hepatice de cruşin şi se bea încălzit, Se face un amestec din dimineaţa, pe nemâncate. ’maihet părţi egale de suc de roşii proaspăt stors şi moare de De 3-4 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă, varză. Se beau câte . __ 100 ml, de trei se bea câte 1/3 pahar de ori pe zi, între \ moare, diluată cu apă, mese, timp de în proporţie de 1:1, 6-8 luni. | / timp de 2J de zile. fjifi După 7 zile de pau­ Apetit ză, cura se repetă, e x c e siv ■ până la îmbunătăţi­ Se beau îna­ rea situaţiei. inte de. fiecare / V. P a a re e masă câte 2 pa- •r T~ Se recomandă consuma­ hare de moare (nu mai pu­ rea amestecului din părţi ţin, deoarece în doze mici egale de suc tic roşii proas­ si medii, moarea de varza păt stors şi moare de varză. este, din contră, un stimu­ d i g e s t i e d ificilălent al apetitului). 7

de varza (zeama de varza acra) Este zeama rezultată du­ pă scurgerea verzei murate. Cu alte cuvinte, este un ex­ tract 100% natural din var­ ză, îmbogăţit cu fermenţi şi enzime (principii active) provenite de la plantele aromatice (ţelină, mărar,

Aşterni©,

s r s a jp e ie rs ţă

atwlt&mmoză Se amestecă câte un pahar de moare şi suc de roşii, se adaugă 150 ml de apă plată, o lingură de mie­ re de albine şi o lingură de suc de lămâie. Se bea câte un pahar de 1-2 ori pe zi, între mese, până la îmbu­ nătăţirea situatiei.

Se bea înainte de masă o. jumătate de pahar de moare de varză, apoi, în timpul mesei, se mai poate lua câte o înghiţitură din acest sti­ mulent digestiv, ori de câte ori simţim nevoia.

Febră Se bea câte un pahar de moare de varză pe stomaLeacuri din farfurie © 59

__

cui gol, de 3-4 ori pe zi. Moarea de varză în canti­ tăţi ceva mai mari reglează temperatura corpului, mă­ reşte rezistenţa organismu­ lui la febră şi, se pare, are şi efecte stimulente imunitare. Gastrită Se bea zilnic moare în­ călzită, înainte de mesele principale. Prima dată se beau 100 ml, apoi doza creşte treptat, până Ia 2 pa­ hare pe zi. H e m o r o iz i Se beau câte 100 ml de moare încălzită, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Atunci când hemoroizii se asocia­ ză cu hemoragie, se bea câte un pahar de 2-3 ori pe zi şi se mănâncă zilnic sala­ tă de varză proaspătă sau murată. Hspotensiune Se bea di­ mineaţa, la prânz şi seara, câte un pahar de moare de varză, mai ales în timpul sezonului rece. Litiaza biliară, giardloză Timp de 2-3 săptămâni se beau câte 150 ml de moare, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Apoi, dacă pietrele sunt mici (mai mici decât un Leacuri din farfurie @ 60

grăunte de porumb), după consultarea cu medicul spe­ cialist, puteţi să folosiţi metoda bunicilor. Se ames­ tecă un litru de moare cu 400 g de ulei nerafinat şi suc de la 4 lămâi. Cu 24 de ore înainte de procedură nu se mănâncă nimic. înce­ pând de dimineaţă, se beau câte 100 ml de preparat, la fiecare 25 de minute. Meto­ da poate provoca dureri, de aceea trebuie folosită o compresă caldă în zona ficatului, pe toată durata curăţării, sau se ia o pastilă de No-Spa. Timp de 4-5 ore, organismul răspunde cu diaree, în timpul acesta, colecistul se curăţă de pie­ tre. După procedură, timp de 2 săptămâni, se bea ceai din muşeţel şifenicul. Două linguri cu seminţe de feni­ cul râşnite se fierb 10 mi­ nute într-un litru de apă, se ' adaugă 2 linguri cu flori de m uşeţel, se acope­ ră cu ca­ pac şi se trag de pe foc. După 25 de minute se strecoară, iar peste plante se mai toarnă un litru de apă şi se aduce până la punctul de fierbere. După răcire, se strecoară şi se amestecă tot lichidul obţi­ nut. Se bea în timpul zilei în loc de apă. -

7

?

M Bfom m e& îm Se rade pe o râzătoare cu orificii foarte mici sau se toacă cu un robot de bucă­ tărie 3-4 cepe mari. Un pa­ har cu terci de ceapă se amestecă cu 3 pahare de moare, o lingură cu pastă de roşii, piper negru, sare şi zahăr după gust. Prima data se bea jumătate de pahar, apoi în timpul zilei se bea restul. Dacă vă pare foarte concentrat, se diluează cu puţină apă. Hăgiaşeală Se amestecă părţi egale de moaie şi apă plată. Se bea lichidul cald, de 2-3 ori pe zi. Sensibilitate ia frig Se consumă zilnic 1-2 pahare de moare de varză. Steatoză hepatică O jumătate de litru d moare de varză se bea di­ mineaţa pe stomacul gol. în plus, pe parcursul zilei se bea şi un litru de ceai de sunătoare. UZ EXTERN Hernie ombilicală Strămoşii noştri vinde­ cau hernia cu moare de var­ ză. O bucăţică de tifon îm­ păturit se îmbibă cu moare, se pune pe locul cu proble­ mă, deasupra se aşează o felie de cartof crud, se apa­ să puţin şi se pansează. Compresele se ţin câte 3 ore zilnic, iar tratamentul durează 1,5-3 luni,

raiawjjgssssss

Vinul Virtuţile terapeutice ale virsulaji @ Vinul roşu conţine tanin şi are o influenţă po­ zitivă asupra mucoaselor, are un efect euforizant, re­ laxant, acţionând asupra sistemului nervos central. Stimulează, de asemenea, producerea sucurilor gas­ trice, uşurând digestia, şi previne infecţiile intesti­ nale. Este cardiotonic. Se spune că nivelul scăzut al bolilor coronariene în FranţaseexpUcâpriricbhsumul de vin roşu. © Vinul alb ajută la eli­ minarea toxinelor din ficat, stimulează respiraţia în bolile respiratorii. De asemenea, consumul moderat de vin alb ameliorează bolile diabetice, are efect diuretic (pentru rinichi să­ nătoşi) şi ajută în situaţii de stres. în cazuri uşoare de gripă şi răceală, sporeşte capacitatea de apărare a organismului, având pro­ prietăţi antibiotice şi chiar ajută la scăderea febrei. Tratamente

UZ INTERN A n e m ie @ în 500 ml vin fier­ binte se toarnă o lin-

guriţă de rădăcini de valeriană. Se strecoară după o oră. Se bea de trei ori pe zi câte o ceşcuţă, cu 15 minute înainte de masă. ; @ 800 ml vin roşu, 400 g miere şi 200 g frunze de aloe tocate prin maşina de carne se fierb 20 minute pe baie de apa. După răcire, lichidul se strecoară, strivindu-1 într-un tifon. Se păstrează într-un loc răco­ ros şi întunecat. în primele 2 zile, se consumă câte o lingură numai dimineaţa, în următoarele 2 zile câte o linguriţă dimineaţa şi la prânz, apoi timp de 3 zile, de trei ori pe zi, câte o lin­ gură, cu 20 minute înainte de masă. © Pentru poftă de mân­ care şi anemie se beau

zilnic, cu 15-20 minute îna­ inte de masă, câte 2 linguri de vin roşu vechi. 0 în 3 litri de vin se pun 3 kg de miere. Amestecul se agită din când în când, timp de 3 zile. Se consumă de trei ori zilnic, câte o ceaşcă, cu 30 minute îna­ inte de masă. A r te r ite , a r t r o z e într-un litru de vin roşu de casă se introduc 20 g rădăcini de ulm date prin râzătoare. După 24 de ore, amestecul se stre­ coară. Se consumă câte un păhărel dimineaţa, pe stomacul gol. Boala Basedlow © într-un vas de 5 litri, se pun 70 sâmburi Leacuri din farfurie © 61

de nucă verde, peste care se toarnă 1 litru de ţuică tare. Se acoperă. După 7 zile, se adaugă 2 litri de vin de casă şi 2 kg de zahăr. Bine astu­ pat, vasul se ţine 40 de zile într-un loc rece si întunecos. După cele 40 de zile, medicamen­ tul poate fi f o lo s it. Se bea câte o lingură pe zi, după masă. © în 1,5 litri de vin alb se pun 60 de sâmburi de măsline şi 8 cepe curăţate, cărora li se lasă mustăţile. Se fierb la foc mic, până ce lichidul scade aproape la jumătate. Se strecoară. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, câte un păhărel. Dureri de gât, s©mffa liniştit Se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de anason şi 400 ml de vin clocotit. Se răceşte o oră. Apoi se strecoară. Se con­ sumă zilnic câte o ceaşcă, de patru ori pe zi, cu câteva mi­ nute înainte de ma­ să. Infuzia poate fi folosită cu succes si în caz de bronşită, răceală, strănut. 7

Leacuri din farfurie -3>62

Inflamarea prestatei într-un litru de vin alb se înmoaie 10 căţei de usturoi pisat. Se lasă 3 ore să ma­ cereze. Doza este pentru două zile. fyiigrersă Se fierb timp de 3 mi­ nute, în 300 ml de vin alb, 3 frunze de pelargonie şi 3 frunze de muşcată sălba­ tică. După răcire, se bea de trei ori pe zi, câte un pă­ hărel. Twse într-un litru de vin alb vechi se dizolvă un pahar de miere. Sc ia de trei ori pe zi câte o lingură, înainte de masă.

din nou şi procedura se re­ petă. Dureri de cap Se pun flori de soc mărunţite în vin, şi după 15 minute, se aplică pe frunte. Haleiraă în 500 ml vin roşu se pun la înmuiat 2 linguri pli­ ne de mentă. După ce este ţinut într-un loc răcoros şi întunecos timp de o săptă­ mână, amestecul se stre­ coară şi se foloseşte de câ­ teva ori pe zi, pentru gar­ gară. Hipoacuzie Se toarnă o cană de vin de butuc într-un litru de apă. Se pune apa să fiarbă la foc moale şi când încep să iasă aburi, bolnavul îsi ţine capul deasupra vasului astfel ca aburii să intre în urechi, pe rând. Procedurile se fac pe parcursul a 15 seri. Medicul naturist elve­ ţian Johan Konzle susţine; că procedeul dă rezultate excelente. ©elai in f la m a ţi Se înmoaie un miez de pâine albă într-un vin curat de casă, aplicându-se apoi seara pe ochi. Se poate improviza şi un pansament uşor. 7

UZ EXTERN

A fe c e s e Se introduce în vin o fe­ lie de pâine albă, fără coajă. Se scurge uşor şi se pune pe locul dureros. După ce înce­ pe să se usuce, se înmoaie

mi

7

Vinuri medicinale entru prepararea lor se folosesc plante verzi sau uscate, rădăcini sau părţi aeriene. Dozele administrate vor fi stabilite în funcţie de afecţiunile tra­ tate.

P

Indicaţii generale de pregătire a vinurilor medicinale: © Se pregăteşte o infuzie sau decoct concentrat de plante (100-150 ml) care se toarnă într-un litru de vin încălzit 20 de minute la 40°C. Se lasă o ju­ mătate de oră, apoi se filtrează. © Se macerează 50-100 g plantă uscată sau 200 g plantă proaspătă sau amestec de mai multe plante, timp de 7-14 zile, într-un litru de vin, apoi se filtrează. în cazul folosirii rădăcinilor sau a fructelor dure, se adaugă 200 ml de alcool, înainte de a se pune la macerat.

pini proaspete de pă­ trunjel cu frunze, timp de 10 minute, la foc mic. Se înlătură spu­ ma, se adaugă 300 g miere de albine şi se mai lasă încă 4 mi­ nute la foc mic. Se ia de pe foc, se filtrează fierbinte şi se pune în sticle curate, sterili­ zate (eventual “clă­ tite” înainte cu alcool concentrat). Mierea se poate pune şi la sfârşit, fără a se mai fierbe. Mod de ad­ ministrare: se ia câte o lingură pe zi din acest vin (maximum 3), în orice situatie de tulburări cardia­ ce (înţepături, du­ reri, insuficienţă cardiacă ş.a.). © Vin de ciuboţica cucului - se iau 100 g

P e n tru în tă rire a n mn ifa n i s r n n l i l i .* a v ă z u lu i , a u z u lu i , îip s a p o fte i d e m â n c a re , a n e m ie , d e b i l i t a t e f iz ic ă , c o n v a S e s c e n ţă d u p ă b o !i î n d e l u n g a t e :

@ Vin de afine - 1 kg ds afine zdrobite se a m sstecă cu 100 ml alcool de 70°, lăsându-se la macerat 12 ore, după care se adaugă 1 litru de vin si se lasă la macerat încă 4 zile, agitân­ du-se sticla de mai multe ori pe zi. Mod de administrare: se bea câte o lingură de trei ori pe zi.

flori proaspete care se toa­ că mărunt şi se pun la ma­ cerat cu 11 de vin alb, timp de 14 zile, agitându-se zil­ nic. Mod de administrare: se P e n t r u in im ă : © Vin de pătrunjel - iau câte 3 linguri pe zi cu © Vin de coacăze ne­ se fierb într-un litru de vin 1/2 oră înaintea meselor gre — 1 kg de coacăze ne(de orice culoare) 10 tul­ principale. Leacuri din farfurie ® 63

gre zdrobite se pun într-un borcan de 5 1, iar peste ele se pun 2,5 1 apă, 1,5 leg miere şi 50 g drojdie. Se amestecă toate ingredientele bine şi se lasă la macerat timp de 18-21 zile. Este un foarte bun fortifiant pentru organism. Mod de ad­ ministrare: se bea câte un pa­ har zilnic.

cu seminţe se toacă, se macerează 8 zile cu 1 1vin roşu, agitându-se des. Mod de administrare: băut zilnic, câte 100 ml, dimineaţa, pe stomacul gol, tonifică organismul şi previne îmbătrâni­ rea.

Pentru reumatism, spondiloze, anchiloze:

© Vin de

- 50 g de pelin tocat mărunt (par­ tea aeriană) se pun la mace­ rat cu 11 vin timp de 10 zile. Mod de administrare: se iau câte 3 linguri, cu 1/2 oră înainte de mesele prin­ cipale. © Vin de salvie - 80 g de frunze uscate de salvie, mărunţite, se pun la mace­ rat într-un litru de vin na­ tural, timp de 10-14 zile. Mod de administrare: 13 linguri pe zi, după mese. Dă rezultate în sur­ menaj fizic, psi­ hic, intelectual, astenii, nevro­ ze.

© Vin de

peiin

@ Vin urzică -

de

150200 g vârfuri de urzică poaspete Leacuri din farfurie © 64

salcie albă -

15 g pulbere salcie albă se macerează într-un litra de must, 15 zile. Mod de administrare: Se beau câte 2 păhărele pe zi. Are efect şi în bronşită, gu­ tă, dizenterie. © Vin de varză - 10 frunze de varză tocate mă­ runt, frecate cu mâna pen­ tru a se înmuia, se lasă pu­ ţin deoparte. Se stoarce sucui obtinut într-o cană si se 9

9

completează cu vin. Varza rămasă se pune la fiert în restul de vin (1 1), timp de 10 minute. Focul trebuie să fie mic. Se lasă vasul aco­ perit 15 minute, se strecoa­ ră vinul călduţ, se amesteca cu sucul. Mod de administrare: se beau 3 păhărele pe zi. Cal­ mează durerile reumatice şi gutoase. © Vin de vâsc - 350 g vâsc mărunţit, 11 vin se la­ să la macerat 8 zile. Se agi­ tă zilnic. Mod de administrare: 150 ml zilnic, în trei repri­ ze. Tonic cardiac şi antican^ cerigen. A lte v in u ri m e d ic in a le : © Vin de moşmoane (scoruş nemţesc) - 200

g sâmburi bine mărunţiţi, 1 1 vin se lasă la macerat 24 de ore. Mod de administrare: se beau câte 50 ml dimineaţa, pe stomacul gol. Fo­ losit în litiaze urina­ re, gută. © Vin de pă­ trunjel cu m oş­ moane - 6 rădăcini

de pătrunjel, 10 g se­ minţe de pătrunjel măcinate, 1 linguriţă sâmburi de mosmoane zdrobiţi, 11 vin. 7

Mod de preparare: 3 ră­ dăcini de pătrunjel se toacă, Se pun la fiert cu 500 ml apa, 5-6 minute. Celelalte rădăcini se macerează în 500 ml vin, timp de o oră, punându-se şi pulberea de seminţe. După strecurare, ambele lichide se amestecă. Mod de administrare: se iau 50 ml pe zi, în litiază renală. © Vin de traista-cio banului - 100 g plantă tocată mărunt, 11 vin alb se macerează 10 zile. Mod de administrare: 23 linguriţe pe zi, în insu­ ficienţă. cardiacă, ateroscleroză, metroragii, hemora­ gii.

© Vin de ceapă - 200

g ceapă tăiată mărunt, 700 ml vin alb, 100 g miere se macerează 15 zile. Se agita zilnic. Mod de administrare: sc iau 4-5 linguri dimineaţa, pe stomacul gol, în litiaze biliare, deblocarea vezicii urinare. © Vin de usturoi - 4 căpăţâni mari de usturoi pisat, 500 ml vin alb se ma­ cerează timp de 7 zile. Mod de administrare: se ia în fiecare dimineaţă câte o linguriţă, pe stomacul gol, în litiază biliară.

Ţuica Tratamente

UZ INTERN Arsyri de stomac ! în 500 ml de ţuică tare se pun 150 g de afine, de preferat uscate. Se lasă 10 zile la soare. Se bea câte un păhărel, la nevoie. Ulcer © într-un litru de tes­ covină se pun 4 linguri de flori de sunătoare. După ce este ţinut o săptămână la soare, lichidul se filtrează. iSe bea de 3 ori pe zi, câte ,un păhărel, înainte de ma­ să. Se recomandă ca dimi­ neaţa, pe stomacul gol, să se bea câte o lingură de untdelemn. © într-un litru şi jumă­ tate de tes­ covină se la­ să pentru 2 săptăm âni, 50 g de turiţă mare şi 50 g sunătoare. Se strecoară apoi, completându-se cu 50 g de miere şi 250 g de untdelemn. Se bea de 3 ori pe zi, câte o lingură, îna­ inte de masă. © 1 litru ţuică de prune sau 1 litru drojdie de vin de 45-50° se amestecă cu un litru de ulei de măsline. Se scutură bine sticla pentru a se forma o emulsie. Se iau 9

50 de grame, cu 5 minute înaintea fiecărei mese. în 14 zile vom fi vindecaţi. O singură sticlă e de ajuns pentru tratament. în acelaşi timp, bem zilnic un. ceai de mentă şi unul de coada-şoricelului. Iar dacă avem o uşoară afec­ ţiune la ficat, vom bea un ceai de men­ tă şi unul de pojamira. 9

UZ EXTERN Hăceală Se dizolvă 30 g de cam­ for în 500 g de ţuică con­ centrată. Cu acest amestec se frecţionează corpul bol­ navului înainte de culcare, care va bea apoi o ceaşcă de ceai de tei sau de soc, fiind apoi bine învelit în pleduri de lână pentru a transpira. Leacuri din farfurie $ 65

•Ir—

Zerul de lapte 8 i# § !|

în ultimul timp, chiar me­ dicina ştiinţifică, după ex­ perimentări numeroase, a dovedit calităţile terapeu­ tice ale acestui zer. Tratamente UZ INTERN f c e îr îile Un tratament de o lună, în care se bea câte o jumă­ tate de litru de zer pe zi, elimină această afecţiune. A p afâe, © IsoseaSăj e p re a re Când vă simţiţi epuizaţi după un efort mare, intelec­ tual sau fizic, beţi un pahar de zer proaspăt, amestecat cu două linguriţe de miere.

ste un remediu mile­ nar, pe care vest-europenii l-au uitat de mult şi pe care tot mai puţini ro­ mâni îl cunosc. Pentru cine nu ştie, zerul este zeama aceea acră, gălbuie şi uşor tulbure, care rămâne după Creşterea ce caşul proaspăt e pus la imaiaBiglăftai scurs. Zerul cel mai bun şi Consumul zilnic de urdă, care se foloseşte în terapie care conţine zer, 100 de este cel nefiert. Din bătrâni grame minimum, creşte în se ştie că zerul întăreşte timp capacitatea naturală pJăiiutm i, u a v ig o a re trupu­ de apărare a organismului, lui şi alunga bolile, aşa că care devine mult mai rezis­ rareori era aruncat, fiind tent Ia infecţiile virale şi folosit atât ca supliment bacteriene. pentru hrana oamenilor, cât ©âgestâe dificila şi a animalelor. La foarte Se bea dimineaţa, pe ne­ multe popoare europene, mâncate, un pahar de zer. cu tradiţii în păstorit, exista Ajuns în stomac, el trece aceasta credinţă despre vir­ repede în intestin, unde îşi tuţile tămăduitoare ale ze­ exercită influenţa, ajutând rului, credinţă dată uitării, digestia. Atât sucurile in­ odată cu instaurarea epocii testinale,9cât si motricitatea medicamentelor de sinteză. intestinală (contracţiile) lu­

E

t

>

»

Leacuri din farfurie © 66

crează mai intens sub acţiu­ nea zerului ajuns în intes­ tin. în acelaşi timp, bacte­ riile periculoase sunt omo­ râte, în schimb, se dezvoltă microbii saprofiţi, care ajută la digestie. Acţiunea nu se limitează aici, chiar funcţiile ficatului se învio­ rează. Aportul de fiere din ficat este mai mare, având ca efect o bună digestie, ur­ mată de o bună purgaţie. Gută Se fac cure de 2-3 luni, în caie st beau 3 căni de zer pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. H spercoleslerolesfB ie Două-trei pahare de zer consumate zilnic reduc va­ loarea colesterolului din sânge, scad procentul de colesterol din ficat şi prote­ jează sistemul caruiu-vas­ cular.

M eeţii Se consumă zilnic o ju­ mătate de litru de zer. infecţie cu HSW într-un studiu cu durata de două săptămâni, realizat de către cercetătorii ger­ mani, 30 de bolnavi seropozitivi cu HIV (5 femei şi 25 de bărbaţi) au luat echi­ valentul a 1,5 1 de zer sub forma unui concentrat de

-■W!r~£

proteine, administrat de trei ori pe zi. Rezultatul: nive­ lul de producere a celulelor imunitare, care sunt distru­ se la cei atinşi de această bo ală cumplită, a crescut cu 32%, un rezultat neegalat de nici un alt medicament natural sau de sinteză. ©Ifeezitate Se beau zilnic între 2 şi 3 litri de zer (100 ml au circa 24 kcal). în plus, se pot consuma: apă minerală pla­ ta şi ceaiuri de plante. Cura se ţine între 5 şi 7 zile. Se slăbesc cca 4-5 kilograme, fără efort. Tumori maligne şi iae^iprae în mai multe cazuri de cancer (de sân cu metasta­ ze, de pancreas şi de ficat), pacienţilor li s-a adminis­ trat o cantitate zilnică de 30 g de concentrat de proteine din zer (echivalentul a un litru - un litru şi jumătate de zer), timp de 6 luni. în total au fost 7 pacienţi, dintre ca­ re 2 au avut regresii ale tu­ morilor, normalizarea he­ moglobinei şi a numărului de limfocite. La alţi doi pa­ cienţi tumorile nu au regre­ sat, dar procesul lor de dez­ voltare a fost stopat. La cei­ lalţi trei boala a progresat într-un ritm mai lent.

Alte tratamente cu zer După opinia medicului francez Arthur Renaud, sunt trei moduri de a urma cura cu zer de lapte. © Cura severă şi exclu­ sivă cu zer de lapte. Această cură se aplică de obicei oamenilor bolnavi, graşi, cu uremie sau în bo­ lile infecţioase. într-o pe­ rioadă de timp relativ scurtă, aceşti bolnavi vor bea exclusiv - fără a mai mânca alte alimente - un litru până la un litru şi ju­ mătate de zer în 24 de ore. © Cura de 10 zile. De această cură trebuie să profite bolnavii de ficat, de rinichi, cei cu constipaţie, artriticii, cei cu arterioscleroză etc. Alimen­ taţia lor va Fi vegetariană. Dimineaţa, pe nemâncate, vor bea 500600 ml zer de lapte, iar la «prânz şi seara, fvor mânca ve§getale si fructe.

!

© Cura de întreţinere. Se ia o cantitate mică di­ mineaţa, timp îndelungat; prevenim prin aceasta in­ toxicaţiile cronice ale organismului. Persoanele care vor să urmeze această cură vor lua zilnic, în fiecare dimi­ neaţă, pe nemâncate, 200250 ml de zer (un pahar obişnuit). Ca să se menţină şi va­ loarea nutritivă a laptelui, unii recomandă să se bea lapte obişnuit dulce, ames­ tecat cu zer de lapte. Can­ titatea zerului de lapte e după dorinţa fiecăruia. Cura cu zer de lapte este benefică mai ales pri­ măvara, când organismul trebuie curătat de toxine. Proprietăţile lui fiind de­ m onstrate, să profităm şi să-l con­ sumării pen­ tru păstrarea sănătăţii. j

dent în zer. Se pă care se în­ depărtează şi lasă astfel înve­ lite vreme de o se lasă zona oră, după care se tratată să se usuce. Trata­ spală cu apă. Se face zilnic această apli­ mentul se repetă zilnic, vreme de două săptămâni. caţie, până la vindecare. UZ EXTERN Lovituri, iraflamaţii Eczeme Se aplică comprese cu Se pun comprese cu zer Degerătwri Zonele afectate se înve­ pe zonele afectate, se lasă zer de lapte. lesc în tifon înmuiat abun- vreme de 60 de minute, duLeacuri din farfurie ® 67

\ -h:

jg | p

c

mm

u

Grâul tegral, grâul Contraindicaţie: hiper­ încolţit şi tâ­ tensiune. râtele de grâu, Gasîro-esi$erife9 trei “medica­ convalescentă mente de for­ în ambele cazuri, urmă­ ţă” din farma- toarea fiertură de cereale cia naturii. are un efect deosebit. Mă­ cinaţi grâu, ovăz şi orz în Tratamente cantităţi egale şi amesteUZ INTERN caţi-Ie bine. Puneţi să fiar­ Afecţiuni ale bă, la foc mic, 4 linguri din prostatei acest amestec, într-un litru Vărsaţi 250 g grâu curat şi jumătate de apă, până ce înţr-un litru de apă. Aco­ rămâne un litru de lichid. periţi vasul şi puTreceţi prin sită şi adăugaţi neţi-1 la fiert, pe foc eventual puţină miere. Con­ mic, 20 de minute. sumaţi cât mai des acest Vărsaţi conţinutul terci. într-un vas de sticlă a n e m ie ., sau de ceramică si t

7

eşi grâul reprezintă alimentul de bază al omenirii, pâinea e con­ siderată, în ultimul timp, mai mult duşman decât prieten, din cauza chimi­ zării excesive a culturilor de cereale cu în g răşăm in te nocive. Decorticarea grâului e un alt fenomen regretabil, pen­ tru că majori­ tatea substan­ ţelor preţioase pe care le are în conţinut nu se găsesc în miezul seminţei, ci în coaja ei. Dar asta nu înseamnă că grâul trebuie scos din ali­ mentaţie. Dimpotrivă. Me­ dicina alternativă a pus în valoare o variantă a lui ex­ trem de importantă pentru hrană şi sănătate: grâul in­

D

7

Leacuri din farfurie © 68

7

7

lăsaţi la macerat până a doua zi (acoperiţi vasul). Strecurări. în caz de retentie de urină, beti un pahar mare pe stomacul gol, vreme de 3 zile. Puteţi face o cură cu această bău­ tură de grâu, vreme de 3 săptămâni, de două ori pe an. în acest caz - măsura trebuie să fie un pahar de vin cu picior. 9

7

7

7

s a rc in ă Se face o cura de grâu încolţit. Se consumă 1-3 linguriţe pe zi, ca atare sau amestecat în mâncăruri. Nu trebuie conservat. Se pre­ pară în fiecare zi. Reţetă de preparare: se spală 100 g boabe curate (netratate) de grâu, cu apă rece. Boabele umezite se pun într-o farfurie adâncă şi

se adaugă apă curată, doar cât să le acopere. După 24 de ore (vara) şi două zile (iarna) seminţele încolţesc. Se spală cu apă şi se consu­ mă uşor pisate într-o piuliţă din lemn. Reymafeîiî 1 kg grâu cu­ rat, 1,100 kg za­ hăr, 50 g drojdie, se pun într-un vas mare, în 5 litri de apă curată. Se amestecă şi se lasă 21 de zile la covăsit. Se strecoară. Se beau câte 100 ml pe zi. "ftamori, boli d!e sânge, tuberculoză, boli intestinal® Se consumă zilnic boabe încolţite după procedeul prezentat mai sus. La fel de eficiente sunt boabele în­ colţite date prin maşina de tocat şi amestecate cu apă sau lapte în cantităţi egale. Se poate înduici cu puţină miere. Cura durează trei săptămâni. Se poate relua de mai multe ori, cu o pau­ ză de 10 zile.

-FuruncuS eg [panarifiu Pentru a grăbi coacerea furunculelor şi pentru ma­ turizarea antraxului si a panariţiului, ţăranii noştri kmestecau miez de pâine cu lapte şi două gălbenu11 suri de ou, obţinând o pastă pe care o aplicau pe locurile bol­ nave. Lovituri dureroase Se aplică o felie de pâine stropită bine cu oţet şi presă­ rată cu bicarbonat de sodiu. Ocini obosiţi Puneţi câteva felii de pâine albă în congelator. Scoateţi-le peste câteva ore şi aplicaţi-le pe pleoape, presând uşor. Repetaţi pro­ cedeul din două în două ore, folosind mereu felii reci de pâine scoasă din frigider. 9

,

9

BMMMMtaaaBIBaMBtHBqi

Frumuseţe

Mască cu germeni de grâu si suc de mere Ingrediente: 5 linguriţe de germeni de grâu, 5 lin­ guriţe de suc proaspăt de mere (sau pulpă de măr fă­ cută piure). Mod de preparare şi fo ­ losire: se amestecă bine in­ gredientele şi se aplică mas­ ca pe întreaga suprafaţă a tenului, evitând zona ochi­ lor. Se lasă până când se usucă, apoi se înlătură cu apă călduţă. Masca are pro­ prietăţi de regenerare a pie­ lii, redând luminozitatea si fermitatea tenului. în plus, germenii de grâu reprezintă un excelent exfoliat natural al pielii, contribuind la înlă­ turarea delicată a celulelor moarte. *

9

UZ EXTERN Dureri lombare Pe zona bolnavă se pune pâine fierbinte, proaspăt coaptă, şi tăiată pe orizon­ tală în două straturi (ca Ha­ turile de tort). Leacuri din farfurie ® 69

?;îa^s»saBsa3ssa^:^y,ViV3L^

Săpase

Hrisca y

itată şi neglijată o vreme, cercetările ştiinţifice recente reconfîrmă valoarea hrişcăi. Conţi­ ne amidon, proteine, zahăr, grăsimi, aminoacizi preţioşi, vitamine, minerale: calciu, fosfor, magneziu. Hrişcă este indispensabilă în meniul bolnavilor de diabet, cu afecţiuni cardia­ ce şi hepatice şi ale siste­ mului nervos. Ea le este re­ comandată, deopotrivă, persoanelor supraponderale şi celor care au suferit in­ tervenţii chirurgicale.

U

9

9

T ratam en te UZ ÎINTERINI AfectiuiETui ale t

glaradei tiroicSe Se râşneşte un pahar de boabe de hrişcă şi un pahar de miez de nucă şi se ames­ Leacuri din farfurie © 70

tecă bine. Se adaugă un pahar de miere de albi­ ne (cel mai bine obţinu­ tă din flori de hrişcă. Se găseşte în Ucraina şi în Basarabia.) O zi pe săp­ tămână, se mănâncă preparatul astfel obţinut (e foarte gustos) în loc de mic dejun, prânz şi cină. Se diluează cu apă sau ceai călduţ din plante. Amestecul se păs­ trează într-un borcan cu ca­ pac, în frigi­ der. Egaistaxis, fragilitate vasculară Se reco­ mandă cure cu o durată de 3 luni, timp în care se consumă câte 50 g pe zi de hrişcă, care este printre pu­ ţinele alimente care au acest efect benefic asupra vaselor de sânge. Hipertensiune Reţetă basarabea­ na: pulbere de hriş­ că. Se prăjesc doitrei pumni de boa­ be, vreme de 5 mi­ nute, într-o tigaie încinsă pe foc, dar

fără grăsime. Se lasă să se răcească, apoi se râşneşte ca să obţineţi o pulbere fi­ nă. Sunt mai multe variante de folosire a pulberii. © Se consumă de 2-3 ori pe zi câte o linguriţă de pul­ bere, administrată cu apă, 30 de minute înainte de masă. © O linguriţă de pulbere se amestecă seara cu 200 ml lapte bătut. Se consumă dimineaţa, pe nemân­ cate. © Se amestecă 3 linguri de pulbere cu 3 linguri de scorţişoară şi 5 linguri de zahăr brun sau un pahar de miere de albine. Se consumă câte 2-3 lin­ guriţe pe zi, după ma­ să, amestecate în 100-150 ml de lapte. ischemăe cardiacă Se recomandă consumul hrişcăi, crudă sau fiartă,

srg.cgg.TX3gss?i agwpsaa^y>8sagqr»Wi a a ^ ^ iT O g a g aaeBasa

precum şi al pâinii făcută cu făină de hrişcă, de măcar 4 ori pe săptămână.

Lipsă d e m agneziu O porţie de 120 g de n zilele noastre, biluhrişcă are suficient magne­ ţele aurii de mei se fo­ ziu cât să acopere necesarul unei zile întregi. In cazul losesc mai des ca hrană deficitului acestui mineral, pentru papagali. Dar cu se recomandă o cură de 30 sute de ani în urmă, stră­ de zile, timp în care să se moşii noştri foloseau meiul consume hrişcă la fiecare şi pentru hrană şi tratamen­ mic dejun şi cină, mini­ te. Din mei amestecat cu ovăz, vracii preparau apa mum 150 g zilnic. magică care le ajuta pe fe­ O b e z it a te Timp de 5 zile, se mă­ mei să nască fără dureri, iar nâncă de 4-5 ori pe zi hriş­ mamelor care alăptau li se că fiartă, fără sare, fără za­ dădea să mănânce mei, ca hăr şi fără grăsimi. Având să aibă lapte din abundenţă. T ratam en te în vedere că monodietele nu sunt bine văzute de spe­ UZ INTERN cialiştii în nutriţie, se poate BoSI d e rinichi alege o variantă mai blân­ cro n ic e dă: cura de slăbire cu mai Fiertura de mei sporeşte multe cereale. Sunt mai urina, spală rini“ multe combinaţii posibile. chii şi vezica, îl @ Prima zi: hrişcă; Ziua face pe bolnav 2: ovăz; Ziua 3: mei; Ziua să asude, elimi­ 4: grâu sau secară; Ziua 5: nând toxinele. hrişcă. C u ră ţa re a @ Zilele î, 3, 5: hrişcă; ; splinei Zilele 2 şi 4: grâu sau orez Se face o cură brun, si ovăz. de 10 zile cu mei înmuiat. Seara, UZ EXTERN se aleg şi se Lichen p e piele spală 2 linguri Un pahar de hrişcă se de mei, care se lasă la înmu­ aduce până la fierbere în 2 iat 24 de ore într-un pahar pahare de apă. Se fierb 5 cu apă. Se consumă câte o minute şi se infuzează o lingură, cu 30 de minute îna­ oră. Apa se strecoară şi se inte de mesele de prânz şi tamponează cu ea locurile cină. Pe toată perioada se ţi­ afectate. ne o dietă strict vegetariană.

I

y

i

7 >

D iaree Fiertura din seminţe de mei (2 linguri la 11 de apă) linişteşte durerile. Fierbinţeală Acelaşi preparat sporeşte sudoarea şi alină tuşea.

UZ EXTERN C onjunctivită Se fierb 2-3 linguri de mei în 500-600 ml apă. Se răceste lichidul şi se strecoară prin 3-4 stra­ turi de pan­ sament ste­ ril. înainte de culcare, ochii se spa­ lă cu fiertură A de mei. C odită Suferinzi­ lor de colită li abdomen un săculeţ cu mei fiert, fierbinte. Alină ime­ diat durerile. G&ityrai Se inhalează fum de mei pus să ardă pe o tavă de ta­ blă. Leacuri din farfurie © 71

se pu

Orzul UZ EXTERN A cnee, e c se m e , hemoroizi? Afeetlyni fistu le perianale, reraaîe dureri reu m atice, Se fierb 3-4 lin­ u lc e r varicos. guri de boabe de orz într-un ste cea mai veche Tratamente

UZ INTERN

E

plantă cerealieră cu­ noscută şi folosită pe pă­ mânt. Prima menţiune a orzului provine din Tibet, iar prima sa des­ criere ca plantă alimentară se află pe un hieroglif egiptean. Chinezii o con­ siderau plantă sfântă, grecii antici îşi fă­ ceau din orz pâine, iar în locuinţele dacilor, descope­ rite prin săpăturile arheolo­ gice, orzul se număra prin­ tre cele mai importante ali­ mente. împins în umbră de porumb şi de grâu, orzul le întrece pe acestea, când e vorba de sănătate, princi­ piile sale active, conţinute în boabe dar şi în tulpinile şi frunzele verzi, dovedind puteri vindecătoare miracu­ loase asupra celor mai gre­ le boli. Leacuri din farfurie ® 72

litru de apă, vreme de o ju­ mătate de oră. Se lasă să se răcească şi se strecoară. Se beau 3-4 căni de fiertură pe zi, îna­ inte de mesele principale.

Se aplică cataplasme cal­ de cu făină de orz ames­ tecată cu apă (până devine o pastă groasă). Se lasă să acţioneze cât mai mult.

Furuncule, e d e m e Cataplasme cu pastă de

E nteroeolităţ fmna.de orz .şi apă. d iaree Se consumă boa­ be fierte de orz.

T uberculoza Pentru bolnavii de tuberculoză se recomandă un decoct dintrun pahar de boabe spălate bine şi fierte 30 de minute în 4-5 pahare de apă. In medicina veche, populară, în apa cu orz se puneau şi 3-5 raci, care se fierbeau îm­ preună cu or­ zul, încă 1520 de minute. Decoctul se bea în timpul zilei, iar racii se mâncau.

Tratamente cu orz încolţit

Mod de preparare: se pun boabe de orz curate, netratate chimic, cumpărate de la ţărani, pe o farfurie adâncă şi se acoperă cu apă. Se ţin la cald, până ce încolţesc, apoi se consumă ca atare sau date prin ma­ şina de came.

Mod de administrare: 3 linguri pe zi, înainte de fie­ care masă.

Ce boli s e tratează cu orz încolţit:

Orezul

ereală înrudită cu €> afecţiuni ale aparatu­ alacul, orezul nu lui respirator: tuberculoză, conţine gluten şi este bogat bronşită cronică, tuse per­ în substanţe mucilaginoase, sistentă. care calmează mucoasa gas­ @ afecţiuni ale aparatu­ trică şi intestinală. El opreş­ lui digestiv, gastrită, ulcer, te diareea şi reduce inflama­ colită, pancreatită. bile tractului gastrointesti# afecţiuni ale ficatului'.nal. ciroză, dischinezie biliară, T ratam en te hepatită virală şi cronică. UZ INTERN © boli cardio-vasculare: : Hiaree cardiopatie ischemică, an- : © Fierberi, vreme gină pectorală, infarct. de o jumătate de .. ^5» boli ds piele: acncc, oră, 20-30 g orez, eczeme, ulcer varicos. într-un litru de apă. €> alte boli: anemie, can­ Scurgeţi zeama de cer, epilepsie, nevralgii, in­ orez şi adăugaţi-i somnie, impotenţă sexuală, câţiva stropi de suc de lă­ sterilitate, reumatism, he­ mâie. îndulciţi uşor cu mie­ moroizi. re. Vreme de două zile, beţi © convalescenţă, femei din trei în trei ore câte o ca­ care alăptează. nă de zeamă de orez, cu în­ ghiţituri mici. Reţeta străbyfBâciî @ Prăjiţi într-o tigaie Cafea de orz boabele de oDin orzul fără pleavă, prăjit pe o tablă în cuptor, rez, măcinaţi-le dat apoi prin râşniţa de ca­ şi preparaţi-le fea şi cernut, se obţine o ca pentru cafea. pulbere din care se face o Se poate bea ori­ cafea foarte bună, care li se cât, îndulcind poate da şi copiilor. Se pun eventual lichidul cu miere. Hiperferasiyra© 2 linguriţe la o ceaşcă de Urmaţi asiduu un regim apă cu zahăr. care să combine orezul şi

C

compotul de mere (permite o cură prelungită cu orez). UZ EXTERN B oli d e pl€?le5 iBiHamaţii o s ta s i& te Măcinaţi cu râsnita de cafea o ceaş­ că de boabe de orez si amestecaţi pul­ berea obţinu­ tă cu lapte călduţ, până ce obţineţi o pastă, pe care o folosiţi în cataplasme aplicate pe lo­ curile cu pricina. 9

Leacuri din farfurie © 73

^ î3 *2 a r3 2 S 5 3 5 V J 3 5 W T F re vS =

Ovăzul apă. Se aduce încet la punctul de fierbere, apoi se lasă pe foc mic, 10-12 minute. Se infuzează o oră. Se beau câte 125 ml de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Q asfsîiă cro n ică Seara, se amestecă o lin­ gură cu vârf de fulgi de ovăz şi o linguriţă de se­ minţe de in. Peste amestec se toarnă 300 ml apă rece şi se lasă până dimineaţa, când amestecul se aduce până la fierbere si se lasă pe foc numai un mi­ nut. Se mănuncape stomacul gol. Următoarea ma­ să o puteţi servi peste 3040 minute. HiperexcitaisâBitate nervo asă Se pune 1/2 lingură de ovăz la 2 pahare de apă pe timpul nopţii. Dimineaţa se pun pe foc mic şi se fierb 1 oră. Se beau în loc de ceai. Creşterea im unităţii © Se folosesc preparate din ovăz nedecorticat. Se .. _

C

ereală puternic energizantă, bogată în săruri minerale şi vitamine, ovăzul se consumă atât pe cale internă - boabe, fulgi, crupe, tocătură de tulpiniţe verzi —cât şi pe cale exter­ nă, în băi şi cataplasme cu paie uscate. Tratam ente UZ INTERN Corasftipaţie © Se bea apa în care s-a fiert ovăz (trebuie să fiarbă li timp mai îndelungat pe ftaCcîni mica). Sc pot adauga !ă. fiert si prunc uscate.

© Peste 3 linguri de fulgi de ovăz se toarnă 200 ml lapte rece sau apă cu suc de lămâie. Se lasă 20-25 de minute la temperatura ca­ merei. Se consumă toată cantitatea odată. Se poate îndulci cu câteva stafide sau miere de albine. Diaibet zaharat 100 g grăunţe de ovăz se pun la foc cu 5 pahare de

Leacuri din farfurie

©

74

râşneşte ovăzul bine spălat şi uscat, 2-3 linguri din pulberea obţinută se combină cu 2 linguri de tărâţe de grâu sau de secară, se infu­ zează în 500 ml apă, apoi se pune în termos sau într-o sticlă, învelită cu o pătură, timp de 4 ore. Se beau câte 150 ml, cu 30 minute îna­ inte de masă. © Jumătate de pahar de ovăz râşnit şi 3 pahare de apă rece se aduc până la punctul de fierbere, pe fla­ cără mică. Se ia spuma de trei ori. Se infuzează în termos 2-3 ore,*se răceşte, » ’ se strecoară prin sită. Ovăzul rămas se pisează bine, se amestecă cu lichidul în care a fost fiert, se agită bine şi se strecoară din nou. Se beau câte 150 ml, de trei ori, înainte de orice masă. © Un pahar de ovăz zdrobit se fierbe în 5 pa hare de apă, pe un foc foar­ te slab, până devine ca piureul. Se strecoară, se amestecă cu o cantitate egală de lapte de la ţărani (dacă se poate de capră) şi se mai ţine pe foc 5 minute

pupă răcire, când ajunge la 35-38 de grade, se adaugă 4-5 linguri miere de albine si se amestecă bine până se dizolvă mierea. Se bea cald , câte un pahar, de 3 ori pe zi, înainte de masă.

Pietre 9a riraidfoi

mic, până se evaporă 500 ml din lapte. Decoctul se strecoară, se stoarce prin tifon şi se bea împărţit în 3 doze, în timpul zilei, cu o oră înainte sau după ■ii*. ,v>' masă. Dacă orga­ nismul este slăbit, dar nu există hemo- ^ ragie pulmonară, în .. lapte se adăugă 1-2 linguriţe de coniac bun.

[Dureri articulare Un kilogram de paie de ovăz se fierb 30 minute în 5 1 de apă. Fiertura strecu­ rată se adaugă în apa caldă din cadă, împreună cu un pahar de sare grunjoasă. Băile se fac de 2-3 ori pe săptămână, timp de 1015 minute. R e u m a tis m Puternic anti-reumatice sunt băile de paie de ovăz adunate când dă spicul, dar şi mai târziu. Se fierb în apă, se fac băi de 20-25 de minute.

2 linguri de ovăz verde (tulpine) se taie mărunt, se fierbe 5-7 minute în 500 ml apă şi se lasă 2 ore în vasul învelit. După răcire şi stre­ curare, se administrează UZ EXTERN Afecţiunii câte 100 ml de 3-4 ori pe zi, puţin încălzit, cu 30 minute d erm atolog ice înainte de masă. (eczeme, dermatite) lySetafooiism 20 g paie se ovăz se taie Transpiraţia 50 g de ovăz râşnit se mărunt, se opăresc cu un ex cesiv ă macerează 24 ore în apă pahar de apă clocotită şi se rece, se strecoară şi se infuzează o oră. Soluţia Se amestecă în părţi * beau, de 2-3 ori pe zi, câte strecurată se foloseşte pen­ egale paie de ovăz, scoarţă 150 ml, cu 30 minute îna­ tru tamponarea locurilor de stejar şi de anin alb. Se inte de masă. afectate, de trei ori pe zi. fierb 4 linguri de amestec Pancreatită Arsuri solare, într-un litru de apă. Se infu­ Se râşneşte un pahar de erupţii cutanate zează 30 minute şi se fac ! ovăz, se pune într-un litru Pregătiţi o baie călduţă, băi de picioare, timp de 10de apă clocotită, apoi se în care adăugaţi câteva lin­ 15 minute, de 3-4 ori pe lasă la fiert 10 minute si se guri de făină de ovăz. Utili­ săptămână. infuzează 30 de minute. Se zaţi o pulbere care va bea câte 1/4 de pahar, cu 30 rămâne suspendată în minute înainte de fiecare apă (de ex. marca masă. Aveeno, care se gă­ Tuibercu8oză seşte în farmacii). Se foloseşte decoctul Dacă nu găsiţi, um­ din ovăz nedecorticat. Se pleţi un ciorap de nyspală bine, se pisează 200 g lon cu fulgi de ovăz, de ovăz împreună cu înve­ înnodaţi-1 la capăt şi lişul (pleava). Se pune pe lăsaţi-1 în apa din foc un litru de lapte cu ovă­ baie. Ovăzul face baia zul zdrobit, se aduce până să alunece. Fiţi î atenti > la fierbere şi se ţine pe foc când ieşiţi.

Leacuri din farfurie

©

75

Porumbul mălaiul fiert, transfor­ mat în istorica mămăli­ gă, este un aliment deli­ cios, fie pregătit ţără­ neşte, în ceaun, fie pre­ parat cu dichisuri, ca la oras. y

T ratam en te UZ INTERN

ur pentru privire, fotografiat şi pictat mai ales la vreme de toam­ nă, când arde mocnit în lanuri ori în grămezi adunate-n ogrăzile ţărăneşti, porumbul este aur şi pentru sănătate. Mătasea lui vin­ decă bolile de rinichi, co­ cenii trag reumatismul din oase, iar boabele măcinate şi transformate în mămă­ ligă sunt o binefacere pen­ tru durerile de orice fel. în sfârşit, cercetări recente au dovedit că porumbul ajută şi ochii, substanţa galbenaurie pe care o conţine pre­ vine degradarea maculei, locul de maximă acuitate a vederii de pe globul ocular. Şi ca şi când atâtea avan­ taje n-ar fi fost îndeajuns,

A

Leacuri din farfurie © 76

Această cantitate se bea pe parcursul zilei, timp de 21 de zile. D u re ri d© s t o m a c , stomac iesieş Douăzeci de coceni de porumb, foarte bine uscaţi şi curăţaţi de boabe, se ard la aer, pe o tavă inoxidabi­ lă. Cenuşa obţinută se pune într-o sticlă şi se toarnă peste ea 1 litru de ţuică. Se lasă la macerat 3 săptă­ mâni. Sticla se agita zilnic pentru omogenizarea conţi­ nutului. Cu 3 zile înainte de împlinirea termenului de macerare (21 de zile) se la­ să lichidul la decantat, fără sa se mai agi-1 I' ~ \ te. Se strecoară, se pune într-o sticlă de culoare închisă, prevăzută cu dop de plută. Se ia un păhărel pe zi, '• v^ pe stomacul " gol.

Mecţlaaaii renale Sirop de porumb: 4 linguri de mătase de po­ rumb se fierb în 400 ml sirop de zahăr, preparat din zahăr şi apă. Se lasă pe flacără mică, până ce scade la jumătate. Se strecoară şi se ţine la rece. Se iau câte 2 linguri, de trei ori pe zi, între mese. Cisiită, gută, jpsstre 8a riraschs O priză de mus tăţi de porumb us­ cate (cât iei cu trei /„ degete) se opă­ reşte cu 250 ■ ml apă. Se in­ fuzează 5 minute, se strecoa­ E dem e ră, se beau 2-3 căni pe zi. (d e o rig in e re n a lă s a u Diabet c a rd ia c ă ) Patru coceni roşii de Se pune o cană de apă la porumb se fierb în 2 litri de fiert, se adaugă o lingură de apă, până rămâne un litru. mătase de porumb uscata,

«3Pt!-

se da în clocot 2 minute. Se lasă lichidul acoperit 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2 căni pe zi. H§p@rt@psim@ Seara, într-un pahar în care s-a pus o lingură de faină de porumb, se toarnă apă fierbinte (dar nu cloco­ tită), se acoperă paharul şi se lasă toată noaptea. Dimi­ neaţa, imediat după trezire, se consumă doar apa. Pe­ riodic se măsoară tensiu­ nea. Taase Se fierbe porumb boa­ be, cam 300 g, în 3 1 apă, până când aceasta scade cam la 500 ml. Se strecoară zeama. Separat, se freacă bine 2 gălbenuşuri cu 2 lin­ guri zahăr, până se formea­ ză o spumă. Peste aceasta se toarnă treptat zeama stre­ curată în care a fiert po­ rumbul. Se amestecă până când se omogenizează bine compoziţia, care se bea cal­ dă, de mai multe ori pe zi.

strat de 2-3 cm. Se aplică cât mai caldă pe locul bol­ R e ţe ta străfouiniciQ Supă de cereale nav, apoi se înveleşte cu Se ia câte un pumn de ceva de lână şi se ţine până se răceşte. Se poate presăra boabe de grâu, ovăz, orz şi pe partea care se aplică pe porumb, care se pun la fiert £>iele tămâie sfărâmată fin. în 2 litri de apă. Să fie cum­ părate de la ţărani, netratate ID&areri,, răceSâ9 chimic! Se lasă la fiert până dureri d e §3©a£g rămâne lichidul la jumătate. amraigdlaSiită, ftyse Se strecoară si se beau 3 Se prepară o mămăligă ceşti pe zi. “Supa” este anideasă, din mălai nerafinat. ticancerigenă, anti-leuceSe aşează pe locurile bol­ nave, sub formă de cata- mie, purificatoare a între­ plasme fier­ gului organism. binţi. Vari­ antă: se face o flori' de fân (fân scutu­ rat) care se foloseşte ca apă pentru mămăligă. Se aplică pe locurile bolnave. Scuturătura nu se strecoară. SVBaaşcatyiirSg Sovâtiari9 pBăgi Se pun pe locurile afecitate cataplasme de mălai amestecat cu apă, până se obţine o pastă groasă.

.

F ru m u s e ţe fiertură din cu mălai M ască si miere *

9

Se amestecă o lingură de mălai cu o lingură de miere polifloră până se obţine o pastă omogenă, care se apli­ că pe faţă. Se lasă până se usucă complet, apoi se spală obrazul cu apă călduţă. Mă­ laiul exfoliază uşor pielea, iar prin combinarea lui cu miere rezultă o mască de faţă care atenuează ridurile.

UZ EXTERN Airse^Ităş fib ro m W '~. oaferiîs Se face o mămăliguţă mai tare, care se va pune pe o pânză de mărimea nece­ sară (se măsoară înainte) în

~
Leacuri din farfurie © 77

Secara

Fwrkuiraciife. hemafoame Se amestecă făină de secară cu miere de albine şi un ou crud sau o linguriţă de sare. Aluatul obţinut se aplică pe locul bolnav şi se schimbă zilnic. Garaggresiă UZ EXTERN Se aplică un amestec D y re ri B om isare format din pâine neagră de si sciatice secară şi sare, mestecat bi­ Se foloseşte o dospeală ne în gură. de aluat din făină de secară. Aluatul se unge pe o bucată Tratamente de hârtie groasă (pergament) cu germeni şi se aplică pe locul bolnav, frecat în prealabil cu terede secara Mod de preparare: identic ca la orzul Deasupra se pune încolţit. Când se­ vată sau lână, se lea­ minţele » dau în colt,* I gă strâns şi se lasă se macină pentru a timp de 40-50 mi- ajj.’ t gi fi mai uşor ingerate mite, după care şi se umezesc cu compresa se înlă- ^ puţină apă. Se | tură şi locui bol­ consumă 500 g nav se şterge cu secară încolţită pe zi. cârpă uscată. Ce boli se După procedu­ tratează: pre­ ră, se beau 150 venirea insta­ ml lapte cald, în lării premature care s-a dizolvat 2,5 g bicarbonat a bătrâneţii, rede sodiu. Aluamineralizarea tul se păstrează câteva zile organismului, boli cardioşi se foloseşte chiar dacă se vasculare (arteroscleroză, mucegăieşte puţin. Proce- hipertensiune, tratament dura se repetă 3 zile la rând. postinfarct).

Hiperferasm e Un pahar de secară şi 4 pahare de apă se pun pe foc şi se aduc până la punctul de fierbere. Se lasă lichidul acoperit bine o oră. Se beau câte 100 ml, în timpul zilei, când ne este sete (în loc de apă). riginea ei pare să fie în Europa răsări­ teană, şi anume în Tracia, unde localnicii făceau din ea o pâine nu prea bună la gust, dar cât se poate de să­ nătoasă. în medicina popu­ lară românească, e cunos­ cută din străvechime, ca leac contra gâlcilor, contra diareei, a teniei şi limbrici­ lor. în mod paradoxal, pâi­ nea de secară cunoaşte as­ tăzi o mult mai mare răs­ pândire în Occident şi America, decât ia noi, fiind considerată un aliment-medicament. Tratamente

O

UZ INTERN Afecţîw&iii carrdoace3 hepatice, renale, merastre diaas*eir©ase Se prepară un decoct dintr-o lingura de boabe fierte 15 minute în 250 ml apă. Se lasă să se răcească. Se beau 2-3 căni pe zi. Leacuri din farfurie © 78

*

~

riiiss■ vESBzzi'z■Ji'BU sr.'

Soia oarte bogate în pro­ teine şi grăsimi, boa­ bele de soia au o compo­ ziţie asemănătoare cu cea a cărnii, motiv pentru care a şi fost supranumită carnea vegetală. Ceea ce diferen­ ţiază însă “carnea” de soia de carnea animalelor este faptul că proteinele din soia sunt de câteva ori mai puţin toxice decât cele animale, în timp ce grăsimile nesa­ turate din această plantă sunt un adevărat protector al vaselor de sânge, iar nu un inamic redutabil, cum sunt grăsimile din came. De fapt, atenţia deose­ bită care a fost acordată plantei provine din statisti­ cile care au arătat că anu­ mite populaţii asiatice, care o consumă din belşug, se confruntă într-o măsură mult mai mică cu boii cum ar fi cancerul, ateroscleroza, senilitatea, accidentul vascular etc. Sutele de cer­ cetări care au fost făcute până în prezent au pus în evidenţă faptul că pe lângă colecţia de vita­ mine şi minerale, soia mai conţine nişte sub­ stanţe foarte speciale, numite izoflavone, ca­ re măresc imunitatea, împiedică mutaţiile ce­

F

lulelor normale în ce­ lule canceroase, asigură permeabilitatea şi flexi­ bilitatea vaselor de sân­ ge. Tratamentele se fac cu ulei de soia, germeni de soia şi produse ali­ mentare din soia.

T ratam en te UZ INTERN A terosclerază, §iâpsrc©iesteroiemie două cure cu extract se face Se recomandă o cură de o lună, în care să fie folosit numai ulei de soia, care este foarte bogat în grăsimi nesaturate - un adevărat elixir pentru sistemul car­ diovascular. Dacă se exclud toate celelalte surse de gră­ simi şi se foloseşte doar acest ulei neprăjit, valorile colesterolului vor scădea sensibil sau se vor normali­ za în acest interval de timp.

o pauză de 15-20 de zile. Efectele tratamentului cu germeni de soia sunt ampli­ ficate de consumul de ali­ mente vegetaie proaspete: salată verde, andive, leurdă, urzici (mai ales frunze nefierte, frecate cu sare), frunze de păpădie, seminţe de dovleac şi de fioareasoarelui neprăjite.

Carter de prostată^ cancer 3a sestic&ai©

iajbrQ eîsistscă Se administrează Ztîinc 900-1200 mg de extract de germeni de soia, în cure de 90 de zile, urmate de alte 30 de zile de pauză, după care tratamentul se poate relua. C asucer carseer ovariairi Se administrează 1200 mg de extract de germeni de soia, în cure de 90 de zile,

Se ţin cure de 60 de zile, timp în care se iau câte 900-1200 mg de extract de germeni de soia pe zi. între

Cas^ces* 9a sân,

Leacuri din farfurie ® 79

urmate de alte 30 de zile de pauza. Tratamentul cu ger­ meni de soia va fi asociat cu un regim fără grăsimi şi proteine animale, cu 75% din alimentaţie formată din le­ gume, cereale şi fructe neprelu­ crate termic. Un adjuvant extra­ ordinar la acest tratament sunt băile de şezut şi irigaţiile vaginale cu infuzii de mărul-lupului (Aristolochia clematitis), coada-şoricelului (Achilea millefolium) şi creţişoară {Alchemilla vulgaris). Chist ovadan, c^are poâScîuistice Se administrează câte 600-900 mg de extract de

germeni de soia pe zi, în cure de 28 de zile, urmate de 7-15 zile de pauză, după care se poate începe o nouă cură. Ideal este ca trata­ mentul să încea­ pă în intervalul cuprins între a 12-a zi şi 14-a zi de la menstrua­ ţie. în perioada de pauză la tra­ tamentul cu acest extract, se adm inistrează macerat glicerinat de muguri de zmeur (Rubus idaeus) şi de creţi­ şoară (Alchemilla vulgaris). © ssrsg lă d cicfluiuâ merasftraiaS, jhipernrtenoree Se recomandă consumul zilnic de soia, în forme cât

Reţeta străbunicii

Prepararea brânzei tofu Ingrediente (pentru 400 g tofu): 300 g lapte de so­ ia, 2-3 linguri oţet de fruc­ te sau suc de lămâie, apă. Mod de preparare: lap­ tele de soia se încălzeşte şi se ia oala de pe foc. Sucul de lămâie sau oţetul se di­ zolvă în 1/4 1 apă rece. Se amestecă puternic şi se introduce 1/3 din această Scantitate în laptele de soia, I amestecând mereu. Se a| mestecă cu lingura produ­ sul în toate direcţiile, apoi Leacuri din farfurie @80

se lasă 3 minute întregul amestec în linişte. Din nou se introduce 1/3 din sucul de lămâie (oţet) dizolvat cu apă şi se procedează la fel. Se lasă 2 minute. Se repetă operaţia cu restul de otet sau suc de lămâie si se lasă 5 minute în linişte. Acum se observă precipita­ rea întregii mase de lapte de soia. Cu o lingură, se ia uşor şi se pune

mai apropiate de cele natu­ rale. La femeile care mă­ nâncă zilnic produse cu soia în locul cărnii şi al pro­ duselor lactate, perioada de hemoragie în timpul ciclu­ lui menstrual se reduce cu aproximativ 2 zile şi dispar simptome cum ar fi mi­ grena sau crampele aso­ ciate menstrelor. D ia b e t Consumaţi doar “carne vegetală”, adică produse cu soia, care este foarte bogată în proteine şi nu are toxi­ citatea produselor de origi­ ne animală. T ialisyrări d e m enopauză Se consuma lapte de soia şi tofu, de măcar 5 ori pe săptămână. Efecte cu adevărat spectaculoase au însă germenii de soia.

la scurs într-un sac de tifon sau pânză subţire. Când nu mai curge foarte multă apă, se pune săculeţul cu brân­ za tofu într-un vas mare şi deasupra se pune o greu­ tate. Se lasă astfel 30 mi­ nute, să se răcească uşor, apoi se desprinde cu grija de sac. Se păstrează într-un vas foarte curat, acoperită cu apă, la fri­ gider. Zilnic se schimbă apa, şi în felul acesta tofu poate fi uti­ lizat timp de 10.

Fv'r

Târâtele de grâu ărâţele de grâu nu se cern; cu cât sunt mai mari, cu atât sunt mai efi­ ciente. Conţin celuloză, complexul vitaminelor B, minerale. Se păstrează în pungi de hârtie (nu de plas­ tic), în frigider (împotriva moliilor). Se pot consuma tot timpul, chiar toată viaţa (dacă este cazul); se pot face şi pauze: o zi pe săp­ tămână sau o săptămână pe lună, sau se pot lua alterna­ tiv - o zi da, una nu. Preventiv, se consumă zilnic, cu circa 30 minute înainte de micul dejun, o lingură de tărâţe înmuiate cu 2-3 linguri de apă (apă de izvor - dacă este posi­ bil), la temperatura camerei (tărâţele se pun la înmuiat de cu seară); la înghiţire ne ajutăm cu încă puţină apă sau ceai de sunătoare sau de muşeţel - la temperatura camerei. Reprezintă un pan­ sament gastric sută la sută natural. Un alt mod de folosire: se înmoaie, de cu seară, 2 linguri tărâţe de grâu cu apă şi se lasă peste noapte, iar dimineaţa se mănâncă, pe stomacul gol, cu puţină miere de albine, măr ras sau iaurt.

T

Tratamente

UZ INTERN C©ff?stlpaţie © 2 linguri de tărâţe de grâu necemute se pun, de cu seară, într-o jumătate de cană cu apă; se consuină dimineaţa, înainte de masă. Dacă se umflă şi nu mai au lichid, mai adăugaţi puţin ceai cald sau apă la temperatura camerei, i © Reţetă sigură: 2 lin­ guri tărâţe de grâu + 2 lin­ guri miere de albine + 2 lin­ guri nuci măcinate + 2 lin­ guri smântână + 2 mere ra­ se. Se amestecă toate şi se consumă 2 linguri pe zi, di­ mineaţa, înainte de micul dejun, după care se bea o cană de ceai de muşeţel (se păstrează la frigider). Se pot dubla cantităţile la 4 linguri. 1 @ în acelaşi timp puteţi consuma şi grâu încolţit (când îi apare colţul), cam 35-40 g pe zi, după ce aţi mâncat tărâţele. Grâul încoltit trebuie luat 20 de zile pe lună. Cosustipaţle ©a’o&nică ; © Se amestecă 2 linguri de tărâţe de grâu cu o lin­ gură de miere de albine şi o ceaşcă de lapte fierbinte; se administrează pe stomacul *

gol. Vindecă chiar şi scau­ nul cu sânge. Pentru înce­ put este bine să se consume şi seara, după masă. (Vin­ decă sigur.) © în caz de constipaţie cronică, se recomandă o cură de trei săptămâni cu tărâţe amestecate cu argilă, care ajută la curăţarea de pe pereţii intestinelor a stra­ turilor mai vechi de resturi de mâncare aflate în putre­ facţie. Timp de o săptămâ­ nă, de două ori pe zi, di­ mineaţa pe nemâncate şi seara, cu două ore după cină, se bea câte un pahar de apă caldă în care se amestecă două linguri de argilă şi o lingură de tărâţe. După folosirea ames­ tecului, nu se mai mănâncă nimic. Săptămâna următoa re, cantitatea de argilă sca­ de la jumătate. A treia săp­ tămână se bea numai apă Leacuri din farfurie ® 81

Z S X t t & e Z 3 t t V &~V2*S2&7Zi2

cu o linguriţă de argilă, fără © Se fierb tărâţe de grâu tărâţe, pentru restabilirea în apă sau lapte, până se echilibrului mineral. Pentru obţine un terci. Se în­ creşterea efectului, în ulti­ dulceşte uşor cu miere şi se ma săptămână, în loc de mănâncă de trei ori pe zi, apă simplă, putem să folo­ până la vindecare, sim ceai din plante care fa­ © âsfe acfeslo să vorizează re­ © Se folosesc stabilirea florei tărâţe foarte fine, intestinale. Se care cresc efec­ prepară infuzii L tul terapeutic al J din: rădăcină dietei prescrise de răculeţ (Pode medic în caz ligonum bistode disbacterioză rta) sau echiintestinală. Tănacea. (Foarte râţele fine se eficient este şi adaugă în felu­ consumul de rile de mâncare •*rtryfa*'fâ*Ş9i * consumate în dude şi fragi.) timpul mesei. Se recoman­ C©ăa»&3p2i'f[iS dă 2-3 linguri pe zi. între Sa c o p ii mese, tărâţele se beau ames­ © "Prăjitură" din tărâţe tecate cu apă, ceai sau su­ de grâu. Se pun, de seara, curi naturale. Cel mai bun într-un ibric, 2-3 linguri tă­ efect se obţine dacă bem râţe proaspete şi se acoperă tărâţele cu ciuperca komcu puţină apă. Se lasă până bucha, care conţine o can­ dimineaţa, când se adaugă titate mare de elemente ce puţin lapte dulce şi se fier­ be câteva minute. Se îndul­ restabilesc cu succes flora ceşte cu miere de albine şi intestinală. se garniseşte, după inspi­ @ Curăţarea intestinelor raţie şi gust, cu nucă pisată, prin clismă face parte din alune, stafide, gem, fructe lupta cu disbacterioza chiar din dulceaţă, fructe crude din primele zile de trata­ tăiate mărunt etc. Poate ment. Pentru clismă, se deveni o adevărată prăjitu­ pregăteşte un decoct din ră şi poate substitui micul tărâţe amestecate cu flori şi dejun. Este hrănitoare, con­ frunze de muşeţel. La doi ţine vitamine, enzime, mi­ litri de apă se pun un pahar nerale, celuloză. în cazuri de tărâţe şi patru linguri de mai severe, doza se poate muşeţel. în lichidul stre­ repeta şi seara. curat, se mai adaugă o lin­

m m in

Leacuri din farfurie © 82

gură de suc de lămâie sau moare de varză (pentru nor­ malizarea pH-ului). SmsisfâderBţă GBircialatorse c e re is ra lă , a fe c ţiu n i d ig e s tiv e

De trei ori pe zi, cu 15 minute înainte de mese, se iau câte 1-2 linguriţe de tă­ râţe de grâu, înmuiate în apă. Se bea borş de tărâţe cât se poate de des (conţine calciu, magneziu, vitami­ nele B, celuloză). Tkase3răceală Puneţi să fiarbă o lingură de tărâţe de grâu într-un litru de apă. Scoateţi spu­ ma, lăsaţi fiertura să stea câteva minute, strecuraţi li­ chidul şi adăugaţi o lingu­ riţă de miere. Se bea peste zi, cât mai fierbinte, în por­ ţii mici.

UZ EXTERN

A neM lfă # Se încălzesc tărâţe într-o tingire şi se aplică extern, pe partea de jos a abdomenului. © Se pun 500 g tărâţe într-un săculeţ de pânză şi se lasă să curgă apa fierbin­ te în cadă peste acest săcu­ leţ. Se va sta apoi în cadă, la temperatură puţin mai ridicată decât cea a corpu­ lui, timp de 20-30 minute. Bolii de piele Baie cu tărâţe de grâu: se fierb 5 kg tărâţe de grâu

S în 10 litri de apă. Tărâţele se pun într-un săculeţ de pânză, care se vâră în vasul cu apă. Se fierbe 30 de minute. Lichidul obţinut se toarnă în apa din cadă, la temperatura de 37 de grade. Locurile afectate trebuie să fie acoperite cu apă. Pajîreri Homtbare sa&s cervicale © Dacă durerile nu sunt provocate de un proces in­ flamator, se recurge la în­ călzirea locului bolnav. Se confecţionează două feţe de pernă de formă alungită, din ţesătură naturală, din în sau bumbac. Pentru ceafă sc face o pcmuţa. mai nucu, aproximativ 25 cm lungime şi 8 cm lăţime, iar pentru zona lombară, perna poate să ajungă la 45-50 cm lun­ gime şi 15 cm lăţime. Se umplu feţele de pernă cu tărâţe încălzite în cuptor sau pe tigaie şi se leagă strâns ia capăt. Bolnavul se culcă pc pat, pc spate, cu o pernă pusă în zona lombară şi alta în zona cefei, se aco­ peră cu o plapumă şi ră­ mâne aşa până se răcesc tă­ râţele. © Atunci când durerile sunt provocate de un pro­ ces inflamator, căldura se înlocuieşte cu un remediu la polul opus, bazat pe crioterapie. Se fierbe un pahar de tărâţe în 5 pahare de apă, gBaeasiKEag&»J3eHBaanK??sct^

timp de 10 minute. Se infu­ zează 30 de minute, se strecoară şi se stoarce bine într-un ciorap sintetic sau pânză topită. în lichid se dizolvă o lingură de sare grunjoasă. Se toarnă în for­ me pentru cuburi de gheaţă şi se congelează. Locul du­ reros se freacă cu cubuşorul îngheţat, timp de 30 de secunde, apoi se tamponea­ ză cu un prosop şi se leagă cu un batic sau un fular de lână. Taamora de colos? © Infuzie de tărâţe: 2-3 linguri de tărâţe se pun întrun borcan de 0,81. Se toar­ nă deasupra, până aproape de gură, apă clocotită. Du­ pă răcire se strecoară şi se bea. © Se pun 2-3 linguri de tărâte într-un borcan de 0,8 1 1. Se acoperă cu apă rece şi se lasă să stea peste noapte. A doua zi se strecoară şi se bea tot iichiaui. Dacă pu­ teţi, este foarte indicat să consumaţi şi partea groasă (tărâţele ude). j

Reieta străbunicii

Băutură minune: zeama de tărâţe 5-10 linguri de tărâţe de grâu se pun într-un litru de apă rece —în vas de sticlă. Se lasă de seara până dimi­ neaţa; se strecoară, şi zea­ ma se bea în timpul zilei (cura durează 40 de zile).

Frumuseţe R e ţe te c o n tra c e lu iîte i

Masaj cu tărâţe Un kg de tărâţe se ames­ tecă cu oţet de mere, în aşa fel ca acestea să fie umede, dar să nu curgă când le strân­ gem în pumn. Se aşterne pe podea sau în cada uscată o folie de plastic sau o bucată mare de muşama. în palmă j se pun trei-patru linguri de tărâţe şi se freacă bine lo­ curile cu probleme. Tărâţele care au curs nu se aruncă, se folosesc la şedinţele urmă­ toare, după ce se stropesc iar |c u oţet. O pane din tărâţe | puteţi să o înlocuiţi cu zaţ de cafea şi mălai.

Masaj cu miere şj tărâţe Se amestecă un pahar de tărâţe cu două pahare de | miere de albine nezaharisită. | Amestecul sc unge pe palme | şi se fac bătăi uşoare pe lo­ curile afectate, până ce toată cantitatea de miere se lipeşte de locul masat, apoi palmele se aplică pe piele cu o forţă moderată şi se dezlipesc brusc. Se repetă de mai mul­ te ori apăsarea şi dezlipirea bruscă a palmelor, timp de 5-10 minute. Se spală ames­ tecul cu apă călduţă şi se unge pielea cu un unguent hidratant. Leacuri din farfurie © 83

Asmătuiul apă. Lăsaţi să se infuzeze 10 minute. Beţi în voie, între mesele principale. Colici hepatice Transformaţi în suc can­ tităţi egale de frunze de asmăţui, pătrunjel, cicoare sălbatică, păpădie şi lăptucă, unoscut şi sub nu­ si beti în fiecare dimineaţă mele de hasmaţu- 200 ml pe stomacul gol. Co^stapaţie chi sau “pătrunjel creţ”, se într-un litru de apă în aseamănă cu acesta şi ca care adăugaţi o linguriţă de miros, şi ca gust. Foarte sare de bucătărie şi o lingu­ preţuit în Evul Mediu, herboriştii îl prescriau pentru riţă de unt proaspăt, puneţi “desfundarea rinichilor şi a să fiarbă o mâ­ ficatului, eliminarea urinei nă de asmăţui, şi curăţarea sângelui”. Din una de măcriş, toate aceste virtuţi, astăzi e o jumătate de folosit mai ales pentru ac­ tulpină de praz ţiunea sa împotriva tulbură­ tăiată rotocoa­ rilor circulatorii, a gălbenă- le subţiri şi un rii şi a neplăcerilor legate pumn de frunze de salată de urinat. încorporaţi cât mai verde. Consumaţi în fiecare des asmăţuiul în alimentaţia zi, vreme de o lună, acest dvs., tocându-1 fin sau gă­ potaj care are şi virtuţi hiti ndu-1 ca supă. Uscat, îşi dratante puternice. Gălteraar© pierde toate substanţele ac­ Puneţi la fiert un litru de tive, de aceea trebuie folo­ apă, cu 4-5 morcovi şi un sit doar în stare proaspătă. căţel de usturoi. Când se în­ T ra ta m e n te moaie, pasaţi legumele cu UZ INTERN Afecţiuni hepatice apa în care au fiert, ca să Faceţi o infuzie de as- obţineţi un piure. Presăraţi măţui: 60 g la un litru de în el 3 linguri de asmăţui

C

Leacuri din farfurie © 84

*

*

tocat mărunt şi puţin unt, în momentul servirii. Săraţi foarte puţin.

Reteirtţle pirirsară Preparaţi o infuzie dintro linguriţă de frunze sau seminţe de asmăţui, pe care le opăriţi cu o cană de apă. Se lasă la infuzat 15 de mi­ nute, apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi. ..¥aj!l?Hară»1 «Se....

9

circulaţia sângelui Adăugaţi cât mai des asmăţui în mâncare, fie to­ cat - presărat pe salate, ape­ ritive, ciorbe, fie transformat m supa, cu adaos de cartofi sau praz.

UZ EXTERN ■

H fefariâe , ecseitu © Se pun cataplasme cu planta proaspăt zdrobită. Hemoroizi Aplicaţi cataplasme cu frunze opărite de asmăţui. Calmează durerile. înţepături de insect© Frecaţi-le cu frunze stri­ vite de asmăţui. Opresc re­ acţiile ulterioare şi usturi­ mea.

Busuiocul edicina populară din România nu poate fi despărţită de busu­ ioc. Plantă magică, cu ne­ numărate însuşiri, de la alungarea răului, la ademe­ nirea iiubirii, în lumea sa­ telor este de-a dreptul sa­ cră. Agheasma se face cu ajutorul busuiocului, şi tot cu un buchet de busuioc se împrăştie apa sfântă, pentru alungarea Necuratului ori pentru sfinţirea locurilor. De asemenea, busuiocul se pune la icoane, pentru a atrage protecţia divină asu­ pra casei şi a ocupanţilor săi. Insă dincolo de dimen­ siunea sa spirituală şi ma­ gică, busuiocul mai are o calitate foarte importantă aceea vindecătoare.

M

Şe ia pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi. |

Tinctura

Se umple pe jumă­ tate un borcan cu pul­ bere de busuioc, completându-se restul cu al­ cool de 50 de grade. Se închide ermetic şi se lasă Ia macerat vreme de opt zile, după care tinctura se filtrează prin tifon, şi se păstrează în puse într-o lingură de apă, sticluţe mici, închise la cu­ de 2-4 ori pe zi, în cure de loare. 5-14 zile. La copiii între 8 Uleiul volatil şi 12 am, doza se înjumă­ Este un preparat ce se tăţeşte, iar la cei între 5 şi 8 obţine doar prin procedee ani, se administrează o sin­ industriale (prin antrenare gură picătură, de două ori cu vapori), şi se găseşte în pe zi. magazinele şi în farmaciile Tratamente naturiste. Se va folosi doar UZ INTERN uleiul de busuioc pe care Brorasită ©r©snilcă este specificat că poate fi P re p a ra te si acwfă folosit pentru uz intern. Se din busuioc Se recomandă combina­ administrează, de regulă, Pulberea ţia de ulei volatil de busu­ Se obţine prin măcina­ câte 3 picături dizolvate în­ ioc şi de mentă. în propor­ rea cu râşniţa electrică de tr-o linguriţă de miere sau ţia de 1:1. Din acest ames­ cafea a inflorescenţelor de tec se administrează câte 3 busuioc uscate, urmată, picături, de 4-6 ori pe zi, eventual, de o cernere în cure de 7-21 de prin sita pentru faină zile. albă. O linguriţă rasă '$ T ©yresi de cap de pulbere (aproxi- ' Se administrează o mativ 1,5 grame) se linguriţă de pulbere de 8 ţine vreme de câteva * busuioc, în care se I minute sub limbă, du- ) pune o picătură de ulei | pă care se înghite cu apă. esenţial din aceeaşi plantă. JL i

*

—

Leacuri din farfurie

85

Este un remediu recoman­ dat în durerile de cap care I apar datorită oboselii, a hipotensiunii, precum şi în migrenele biliare sau aso­ ciate cu constipaţia. G ia r d io z ă Se administrează uleiul de busuioc, din care se iau câte trei picături puse pe o bu­ căţică de pâine, de trei ori pe zi, înainte de me­ sele principale. Cura durează vreme de 21 de zile, după care se fac teste coprologice şi, dacă mai este cazul, tratamentul se poate relua după o pauză de 10 zile. Infecţii cu bacterii rezistente la a n tib io tic e Uleiul volatil obţinut din busuioc este una din substanţele cu cel mai larg efect antibiotic, fiind efi­ cient atât contra bacteriilor gram-pozitive, cât şi gramnegative. Se recomandă ca adjuvant o cură cu ulei vo­ latil de busuioc, din care se iau 2-4 picături, de patru ori pe zi, pe o perioadă de 10-14 zile. LSpsa poftei de m â n c a re Se mestecă 4 frunze de busuioc dimineaţa, pe sto­ macul gol. Leacuri din farfurie © 86

©Iboseaiîă eraraiea Se amestecă 4 linguri de pulbere fin măcinată de bu­ suioc cu 12 linguri de mie­ re şi 4 linguri de polen proaspăt. Se administrează zilnic, câte 4-6 linguriţe de amestec, în cure de 10 zile, urmate de alte 5 zile de pauză, după care tratamentul se poate relua. Probleme digestive Se fierb 20 de frunze de busuioc în 250 ml de apă si se bea. Rinită croimcă, siraiszâtă Se recomandă câte o linguriţă de pulbere de bu­ suioc, în care se pune o pi­ cătură de ulei esenţial din aceeaşi plantă, administrate de 3-4 ori pe zi. Se face o cură de 14 zile. Toxlirfecţie sâiisr.£© Se ia câte o linguriţă de pulbere de busuioc, în care se pun 1-3 picături de ulei esenţial din aceeaşi plantă, de 3-4 ori pe zi, până Ia vindecare. IHuse, răceală3 gripă © 10-12 frunze spălate şi strivite şi o linguriţă rasă de ghimbir se prăjesc întro tigaie, la foc mic, până când frunzele se înmoaie. »

Se adaugă o cană cu apă şi se fierb câteva minute. Se adaugă o linguriţă de miere si se bea. © Se face infuzie din 10-15 frunze la două căni cu apă. Se bea cald. © Se stoarce sucul a 1015 frunze; se adaugă o lin­ guriţă de suc de ghimbir şi o linguriţă de miere. Se amestecă şi se consumă di­ mineaţa si seara. © Se foloseşte pudră din frunze de busuioc us­ cate, care se prizează pen­ tru înlăturarea congestiilor nazale. Viroze respiratorii Se administrează infu­ zie fierbinte de busuioc (1 linguriţă la o cană de apă), câte 3-4 căni pe zi, în fie­ care cană de preparat adăugându-se şi 2 picături de ulei volatil de busuioc. Vomă, stări de g re a ţă Se ia câte un sfert - o ju­ mătate de linguriţă de pul­ bere de busuioc, de 4-6 ori pe zi. »

»

UZ EXTERN A fe c ţiu n i dermatologic® Se face o pastă din câte­ va frunze proaspete şi pu­ ţină apă. Se aplică pe zona afectată. Suplimentar, se consumă câte o linguriţă de suc de frunze de busuioc zilnic.

Bczem® oDnfecţâoase Se pun comprese cu tinctură de busuioc pe zo­ nele afectate, vreme de 1-2 ore zilnic. Coşmansri, tulburări de somai Dacă Ia români este tra­ diţia de a dormi cu busuioc sub pernă pentru a afla ursitul, la triburile din nor­ dul Africii ramurile de bu­ suioc se pun sub pernă şi la capul patului pentru a adu­ ce vise frumoase şi pentru a face somnul odihnitor. Et­ nologii care au cules date despre această procedură terapeutică tradiţională spun că metoda funcţionea­ ză fără greş.

Cardam ste un condiment tradiţional arab, care este folosit mai ales în condimentarea cafelei şi a dulciurilor cu cacao. Cea mai mare faimă şi-a câştigat-o cardamomul ca reîntineritor, fiind pe drept cu­ vânt numit în franceză să­ mânţa dragostei. Să cu­ noaştem câteva taine ale folosirii acestei plante aromatizante, care se găseşte în magazinele naturiste şi în supermarket.

E

Intoxicaţii diverse Se consumă zilnic 10 seminţe de cardamom, mes­ tecate pe stomacul gol. Se adaugă 4-5 boabe de caiuumom în cafea, pentru a-i neutraliza toxicitatea. Frumuseţe T ratam en te Ten seboreic Im p o te n ţă ., UZ INTERN Se şterge seara tenul cu f r ig id ita te Digestie Beraeşă infuzie de busuioc, iar apoi Se pun peste două găl­ înainte de masă cu 10 se pune o compresă cu ace­ benuşuri de ou 2 vârfuri de minute, se iau cu puţină eaşi infuzie, pe obraji şi cuţit de carapă câteva frunte. Tratamentul împie­ Hîţmnm ------- si ' i i3 dică infectarea porilor, ani- * seminţe de lin surite de II hilează bacteriile care con-1 cardamom tribuie la agravarea acneei, miere lichi­ pisate în pi­ curată eficient tenul. dă. Se ames­ uă. Nu doar Adjuvant contra tecă foarte digestia, ci căderii părului bine totul, întreg orîntr-un sfert de cană de <îj după care g an ism u l infuzie de busuioc se pun se consumă se vor învi­ 1-2 picături de ulei volatil cu înghiţituri mici acest eli­ ora imediat. din aceeaşi plantă. Cu pre­ xir. Efectele sunt cu atât Emaetaţâi paratul obţinut se masează mai puternice, cu cât trata­ După fiecare masă se scalpul zilnic. Este un tra­ mentul cu sămânţa dragos­ tament elimină şi micozele mestecă câteva seminţe de tei este făcut mai des. la nivelul pielii capului. cardamom. •»

9

w

*

*

Leacuri din farfurie @ 87

■ursT,;\7r:;■±:.Trxr r j x r & a sz±' .

::a r rs n £ :

Cimbrul Tratamente

UZ INTERN Afecţiuni p&sBmonar@9 tom^şBtăj tu se Puneţi la fiert într-un litru de apă un pumn de plantă întreagă, uscată sau proaspătă, şi lăsaţi-o să fiarbă până se reduce la jumătate. Adăugaţi 250 ml miere şi ~T7ste nelipsit din bu- luaţi câte o lingură din oră AH/cătărie, datorită aro­ în oră. mei sale. Vă puteţi imagina Anemia©, GjhoseaSă ~ sarmale, fripturi la cuptor fizică şi intelectuală sau sosuri cu roşii şi vin Luaţi, între mese, 3-4 fără cimbru? Clar că nu! ceşti pe zi cu infuzie prepa­ Majoritatea noastră am rată din vârfurile înflorite crescut alături de bunici ale plan­ care atârnau în bucătărie, tei, uscate printre vasele puse pe cup­ sau proas­ torul înalt, legături uscate pete. Se de cimbru. Şi majoritatea pune o lin­ lor ştiau să îl folosească, nu gură plină doar ca pe un condiment de plantă nelipsit din mâncăruri, ci şi la 1 litru ca pe un medicament. Anti­ de apă. septic puternic al căilor di­ C andldoză vaginaBă gestive şi respiratorii, cim­ Două linguriţe de plantă brul este duşmanul toxi­ măruntită se toarnă în 250 nelor şi regularizează cir­ ml apă clocotită. Se aco­ culaţia sângelui. Proaspăt peră timp de 15 minute, sau uscat, se recurge la el în apoi se strecoară. Se pot boli de plămâni (răceală, consuma 3 căni pe zi. Dis­ bronşită) şi intestinale (en~ truge şi stafilococul şi strep­ terită etc.). 9

Leacuri din farfurie © 88

tococul. Decoctul din 2 linguri de plantă fiartă timp de 5 minute, apoi strecu­ rată, se va folosi extern, la spălături vaginale.

G uturai, răceaBă Preparaţi o infuzie din 2 linguri de cimbru uscat, opărit cu o jumătate de litru de apă, lăsaţi să se răceas­ că, apoi strecuraţi şi ames­ tecaţi lichidul cu 3 linguri de miere. Puneţi preparatul pe foc, amestecând până se înfierbântă; fără să dea în clocot. Lăsaţi să se răceas­ că. Se ia câte o lingură din acest sirop ori de câte ori se profilează o răceală la ori­ zont.

insonranle Beţi seara o infuzie de cimbru, îndul­ cită cu miere (2 g de plantă uscată la ca­ nă).

P roblem e le g a te d e circulaţia san g u in ă Opăriţi o linguriţă de cimbru uscat sau în floare, cu o cană de apă în clocot. Se beau călduţe, trei ceşti pe zi.

respiratorii, prizaţi pe nas pulbere obţinută din cim­ bru uscat şi măcinat. Se ia cum se trăgea pe nas taba­ cul odinioară. : înţepături ds j ’ in s e c te După ce aţi scos acul, aplicaţi o cataplasmă de UZ EXTERN cimbru opărit, sau acoperiţi pur şi simplu locul cu cimte e x ită O linguriţă de plantă tjru pisat. mărunţită se pune la 250 ml 1 [Pediic&ateă apă clocotită. Se acoperă ! Clătiţi-vă capul cu un pentru 15 minute, apoi se decoct de cimbru, o lingură strecoară. Se fac instilatii plină la 1 litru de apă. Spăcu irigatorul. laţi-vă pe cap seara, înainte Angjină jpectoraSă5 de a vă culca, j Important: cimbrul săl­ dureri de gât batic (se găseşte pe câmpii, Faceţi gargare frecvente pe dealuri şi în costişele în­ cu un decoct de cimbru, sorite) are efect tămăduitor preparat din 3 linguriţe de mai puternic decât cimbrul plantă, fiert în două pahare de gradină. De asemenea, de apa. Adăugaţi miere. planta vie e mai eficientă Căderea gsăruSisi decât planta uscată. Faceţi frecţii zilnice cu decoctul descris mai sus pentru afecţiuni pulmonare, dar fără miere. V i e s r a in t e s tin a li Iată o reţetă vermifugă pentru adulţi: faceţi o infu­ zie de cimbru (50 g) tăiat în bucăţi mai mici, într-un li­ tru de apă. Beţi lichidul pes­ te zi, şi dacă efectul nu este imediat, continuaţi trata­ mentul trei zile.

9

Hyreri d e c a p Masaţi-vă uşor pe tâmple şi frunte cu ulei de cimbru.

Febră Se foloseste ulei de cimbru, diluat în untdelemn de măsline sau floarea-soarelui, cu care se fac masaje pe piele. Hemoragie aiazaiă Pentru a opri hemora­ giile şi a vă degaja căile 9

Reţeta străbunicii Baie revitaîizantă

ăe cimbru Adăugaţi în apa de baie un decoct preparat din 50 g cimbru, fiert 5 minute, în 41 de apă. Lăsaţi-1 să se infu­ zeze 10 minute. Adăugaţi lichidul strecurat în apa din baie. Stimulează funcţiile respiratorii şi cutanate. Se recomandă copiilor anemici.

Frum useţe Infuzia de cimbru se foloseşte pentru băi de abur îa faţă (stimulează circulaţia sângelui) si sub formă de alifii (pre­ parate la fel ca alifia de gălbenele) la combate­ rea tenurilor pătate. îm­ preună cu roztnarinul, combate mătreaţa dacă efolosit ca decoct în apa | pentru clătit. fsi g o s p o d ă r i e Uscaţi rămurele de cimbru şi puneţile în locurile ame­ ninţate de mucegai. La fel de eficientă este si o soluţie de ulei de cimbru amestecat cu alcool şi stropit pe locurile igrasioase şi umede. 9

9

9

Leacuri din farfurie © 89

Chimenul v.rm rxtx&w y'xs a a z'ais v ix rz.zBtGi.xvBZfTJtsaxr-.iii-Txrz'.

Q e mai numeşte şi seVJcărea, chimion, chimin sau chimăn şi este printre puţinele condimente originare din România, di­ ferite varietăţi de chimen crescând spontan prin fâneţele şi pe pajiştile din zo­ nele de deal, montane şi subalpine. Fiind o plantă foarte răspândită, există numeroase cunoştinţe în medicina populară despre utilizarea seminţelor sale. Decoctul şi ceaiul din se­ minţe de chimen se dădeau copiilor mici ca să nu plân­ gă de dureri de burtă. Se mai spălau cu el pe cap co­ piii contra bubelor, iar fete­ le din unele sate se spălau cu zeamă de chimen căl­ duţă, ca să se facă frumoase şi să aibă faţa curată. Peste tot se punea în vin sau ţui­ că, pentru poftă de mân­ care. Chimenul fiert în lap­ te sau apă se lua pentru Leacuri din farfurie © 90

bolile inimii. Pisat şi pus cu puţin unt se lua contra du­ rerilor de stomac. Ceaiul din chimen cu iarbă creaţă se dădea ca întăritor celor slăbiţi de boală. Se mai folosea la răceli sau pentru boli femeieşti combinat cu trandafir alb şi mălin alb. Femeile care aveau copii mici mâncau supă de chimen, ca să aibă lapte mai mult. Iată în continuare câ­ teva utilizări medicinale ale chimenului validate de că­ tre ştiinţa modernă. Tratamente

UZ INTERN A lă p t a r e Se consumă zilnic 13 căni de infuzie de chimen cu miere. Ad­ ministrarea chimenului creşte secreţia lactată şi îmbunătăţeşte calita tea laptelui matern, gj In cazul în care apar inflamaţii ale sânilor în timpul alăp- ^ tării, se pune pe zona afec­ tată o cataplasmă cu semin­ ţe de in şi de chimen mace­ rate în prealabil, vreme de patru ore, în apă caldă. Astesiie psihică, Sgpsă de concentrare Se iau câte 4 linguriţe de tinctură de chimen pe zi, în cure de o lună.

C©SorB iritabil Se beau zilnic 2-3 căni de infuzie de seminţe de chimen. Tratamentul se fa­ ce vreme de 4 săptămâni, cu 5-7 zile de pauză. Bâareescolită de femaeratatie Se administrează pulbe­ re de seminţe de chimen amestecată în proporţie egala cu pulbere de frunze de mentă. Se iau zilnic câte 4-6 linguriţe din această combinaţie, pe o perioadă de 1-3 săptămâni. OIspepsie Se administrează zil­ nic 4 linguriţe din eom. . binaţia de pul■1ij§|§' bere de chimen şi mentă în U f ! m m P1^ 01^ ega­ le. Plantele tre­ buie să fie mă­ cinate proaspăt. Haleraă Se mestecă după masă şi între mese, semin­ ţe de chimen. Au un miros plăcut şi îmbunătăţesc di­ gestia, eliminând cauzele profunde care duc Ia apa­ riţia halenei. Tuse, foaîosnărij, dureri muscwlare Presăraţi câteva seminţe de chimen în mâncare sau în ceaşca de ceai.

SÎSS3SS3EKS5S*'

Coriandrul T a origine este o JL/plantă care creşte în Asia, pe dealuri însorite şi în zone nu foarte bogate în precipitaţii, utilizată de mii de ani în India, Iran şi Chi­ na. Are seminţele uşor pi­ cante şi foarte bogate în ulei volatil, cu o aromă dul­ ce şi oarecum grea. Intere­ sant este că atunci când sunt proaspete, seminţele de coriandru au un miros greu de suportat, pentru ca pe măsură ce se usucă, să capele un parfum subtil (au un miros apropiat de cel al lăcrămioarelor). La noi, coriandral creşte doar culti­ vat, nu se găseşte spontan sau sălbăticit. Tradiţional, seminţele sale sunt utilizate împotriva bolilor gastrice şi intestinale, însă studii re­ cente validează folosirea 9

9

lor în afecţiuni mult mai diverse, unde coriandrul are efecte uimitor de pu­ ternice. Planta se găseşte în spupermarket. Tratamente

UZ INTERN Alergie Se consumă frunze de coriandru, sub formă de salată, în cure de mini­ mum 12 zile, fiind reco­ mandate mai ales în timpul perioa­ delor când expu­ nerea la factorii aier- '**} geni este mai intensă Anxietate Se ia pulbere de corian­ dru, câte 2 grame, de 4 ori pe zi, în cure de 49 de zile, cu 10 zile de pauză. Cancer Siepatlc Se iau zilnic câte 4 lin­ guriţe de pulbere de corian­ dru proaspăt măcinat (în ziua respectivă), In cure de lungă durată —minimum 3 luni. Acelaşi tratament este recomandat şi în cancerul la colon şi cel de sân.

Colici abdom inale Se beau 1-3 căni de in­ fuzie fierbinte de seminţe de coriandru. Este un pu­ ternic carminativ (elimină

gazele intestinale) şi spas molitic. Piabet Se consumă infuzie din seminţe de corians,&dru, câte un litru zilnic, în locul apei de băut. 8tressepuizare nervoasă3isterie La 500 ml ţuică se pun 50 g coriandru. Se lasă la macerat o săptămână şi se bea câte o linguriţă de 3 ori pe zi. 0 2 EXTERN Osireri d© diânţâ Fierbeţi 9 g de seminţe de coriandru în 5 litri de apă, până ce în oală mai rămâne un litru de lichid. Cu acest decoct se va clăti gura de câteva ori pe zi (în funcţie de intensitatea du­ rerii). înainte de întrebuin­ ţare, lichidul trebuie puţin încălzit. Leacuri din farfurie © 91

Cuisoarele

C

uişoarele sunt una dintre cele mai pu­ ternice plante dezinfectante de pe pământ. O singură cuişoară pusă, de exemplu, într-o fiertură de came îi va prelungi termenul de valabi­ litate cu 24 de ore. De aceea, sunt necesare la conserva­ rea aproape oricărui aliment, dar şi pentru combaterea unei multitudini de boli infecţioase. Iată un mic ghid terapeutic al cuişoarelor. Tratamente UZ INTERN A stm Se amestecă 5 picături de ulei de cuişoare (farma­ cii) cu o linguriţă de miere şi un căţel de usturoi pisat. Se consumă înainte de cul­ care. Baloraare înainte şi după masă se ia un vârf de cuţit de pul­ bere de cuişoare măcinate. iiurna ■iiy n n m m i

Leacuri din farfurie ® 92

(Atenţie, gustul este destul de greu de suportat, dar efectul este mai puternic de­ cât al oricărui medicament.) Colita de piatrefacţie, dSscfoiinezie Ebo9iară Se pun în salatele de fructe (de mere, grapefruit, lămâie) 1-2 vârfuri de cuţit de cuişoare pisate. Se fac cure cu astfel de salate, mân­ cate înainte de fiecare ma­ să, vreme de o săptămână. Dureai de diaiti Se pisează o cuişoară şi se pune ia dinte sau se apli­ că ulei de cuişoare în jurul dintelui, pe gingie. Efectul anesteziant este instantaneu. Greaţă Se prăjeşte o ju­ mătate de linguriţă de pudră de cuişoa­ re, sc amestecă cu o linguriţă de mie­ re si sc mănâncă. Halercă Se mestecă do­ uă cuişoare zilnic. Nlperfcerasliafae Peste 12 cuişoare fărâ­ miţate, se adaugă 9 linguri de apă clocotită şi se lasă 24de ore. A doua zi se pre­ pară aceeaşi doză. Toată cantitatea obţinută se con­ sumă în 3 zile, cu 30 de mi­ nute înainte de masă, după 9

t

9

următoarea schemă: în pri­ ma zi câte 3 linguri, a doua zi câte 2 linguri, iar a treia zi câte o lingură. Cura se repetă de 3 ori, cu o pauză de 3 zile între cure. iaidigestie Se prăjesc două lingu­ riţe de cuişoare şi se adau­ gă o cană cu apă fiartă. Se Iasă să se înmoaie 30 de minute. Se soarbe câte o linguriţă, de patru ori pe zi. UZ EXTERN Diareri sie gât Se face gargară cu infu­ zie din cuişoare sau se mes­ tecă patru cuişoare. Dureri de spate Se aplică ulei cald de cuişoare pe zona afectată si se masează uşor. Gingia aroftam ate Turnaţi o ceaş­ că de apă cloco­ tită peste o lin­ gură de frunze de salvie şi 2 cuişoare. Lăsaţi să se infuzeze 10 minute, strecuraţi lichidul şi clătiţi-vă gura de 2 ori pe zi: di­ mineaţa şi seara. Prasrît Se amestecă praf de cui­ şoare cu apă până se face o pastă, care se aplică pe piele. 9

9

9

Dafinul oroanele de dafin încununau în anti­ chitate frunţile eroilor. Gre­ cii şi romanii preţuiau în mod deosebit această plan­ tă pe care o dedicaseră soa­ relui, crezând că îi apără de tunete. Dar acestor calităti istorice glorioase, dafinul îşi adaugă şi proprietăţile terapeutice conţinute în frunzele şi fructele sale, asemănătoare cu nişte mici măsline verzi, născute din nişte flori aîb-veraii care spre maturitate se învine­ ţesc. Frunzele au calităţi antispasmodice şi digestive, boabele sunt diuretice, febrifuge, expectorante şi antireumatismale.

C

P r e p a r a t e u m fo i de dafin Uleiul de dafin Mod de pre­ parare: se râşnesc sau se sfă­ râmă 10 g de frunze de dafin (proaspete - 30 g), se amestecă cu 1 pahar de ulei vegetal nerafînat (de in,

porumb sau floareasoarelui), se pune Ia macerat timp de o săptămână, într-un loc fără lumină, apoi se strecoară. O meto­ dă; mai rapidă: se ţine caştronelul cu 500 ml de; ulei şi 90 de frun­ zuliţe sfărâmate, aco­ perit cu capac, pe baie de aburi timp de 3 ore. timpul meselor, de două ori pe zi. Efectul apare în două Tinctura de dafin i Mod de preparare: 50 gsăptămâni. Articulaţiile ca­ de frunze se macerează în pătă o mobilitate mai bună, 500 ml de alcool dublu ra­ se diminuează durerile, veţi urca scările mai uşor, mai finat, timp de 14 zile. ales dacă tratamentul cu dafin este asociat cu un re­ Tratamente gim alimentar bazat pe le­ UZ INTERN gume şi fructe proaspete, Mecfiaiirai a le fără carne şi alcool. Reţe­ arfaeialaţiilior tele favorizează şi îmbuO frunză mare de dafin nataţirea stării întregului (sau 2-3 mai mici) se spală, organism. Metoda este con­ se usucă şi se rupe în câte­ va bucăţi. Se râşneşte îm­ traindicată bolnavilor cu tensiune mică, gastrită, ul­ preună cu 3 cuicer gastric sau duodenal, şoare, câte o lin­ cancer la rinichi şi coagulagură de seminţe bilitatea sângelui scăzută. de in, de mărar, A toB îSe d i g e s t i v ă coriandru şi chi­ (d ig e s tie g re a ) men. Jumătate Se pun în mâncăruri 1-2 de linguriţă de frunze de dafin. Se face amestec se pune tratament vreme de o lună în mâncare sau cu câte trei frunze de dafin se bea cu apă, în *

■ IIUII I WSfgp p y .

Leacuri din farfurie ® 93

pe zi, mestecate bine şi în­ ghiţite pe stomacul gol, câte una dimineaţa, la prânz şi seara. Efectul de întărire a digestiei este remarcabil.

B ronşită Frunzele de dafin acţio­ nează ca un expectorant. Câte o linguriţă de frunze de dafin zdrobite ameste­ cate cu frunze de salvie şi eucaiipt se fierb timp de 10 minute în 500 ml de apă acoperită cu capac, pe un foc domol. Se bea călduţ, câte 2 linguri ia fiecare 2 ore, de 5 ori pe zi.

C an cer ia g â t ş5 e so fa g Se picură 15 ml tinctură de dafin (puteţi măsura cu o seringă) în 50 ml de apă sau, mai bine, într-un ceai preparat din 3 frunze rotun­ de de muşcată cu flori roşii Leacuri din farfurie © 94

şi 300 ml de apă. Se ţine 20-30 de secunde în gură, cu capul ridicat, apoi se înghite. în faze avansate, în apă se mai adaugă 10 picături de suc de usturoi şi 4 linguri de suc de patlagină. La fiecare 5 zile, numărul de picături de suc de usturoi creşte cu 5, până s-a ajuns la o lingură de suc, apoi scad treptat, până la 10 picături. Sunt posibile dureri de cap şi senzaţie de ardere în gât, dar tratamentul nu se în­ trerupe. La 30 minute du­ pă administrare, se consu­ mă încet o lingură de miere de albine. Se iau pe limbă câteva picături de miere, se ţin în gură până se dizolvă aproape în totalitate, se re­ petă până se termină toată mierea din lingură. Conco­ mitent, se fierb 2 linguriţe de flori sau fructe de soc, în 200 ml de apă. Se beau câte 2 linguri, de 3-4 ori înainte de masă. Cu soluţia răma­ să, se face gargară de 3 ori pe zi, între mese. De fie­ care dată se încălzeşte pu­ ţin înainte de procedură.

CoSecistită c ro n ic ă 10-15 picături de ulei de dafin se beau amestecate cu lapte, iaurt sau ceai verde, de 2-3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă.

Creşterea im u n S tătii 10 g de frunze rupte în bucăţi mici se pun în apă fierbinte (300 ml), se aduc până la punctul de fierbere şi se lasă pe foc 5 minute. Se toarnă într-un termos şi se lasă la infuzat timp de 3 ore. Apoi se strecoară şi se bea cu înghiţituri mici câte o lingură, pe tot parcursul zilei. Se fac cure de 3 zile, cu o pauză de 2 săptămâni între cure. Infuzia se prepa­ ră zilnic şi se bea proas­ pătă, nu se păstrează pentru a doua zi. Cei care sunt predispuşi la constipaţie tre­ buie să includă în dietă pro­ dusele pentru îmbunătă­ ţirea digestiei: sfeclă, pru­ ne, pâine de graham. Pialbet © Infuzie —10 frunze de dafin şi 600 ml de apă clo­ cotită. Se lasă vasul învelit într-o pătură timp ele 3 ore. Se beau 150-200 ml dimi­ neaţa, pe stomacul gol, iar apoi, de 3 ori în timpul zi­ lei, împărţit în doze egale, cu 30 de minute înainte de masă. Pentru un efect mai bun, la prepararea infuziei se adaugă şi 2 linguriţe de seminţe de patlagină. © Decoct -1 5 frunze de dafin, o lingură rădăcină de brusture tocată şi 300 ml de apă. Frunzele se rup mărunt 9

zx z z s rz s z z z & sztx : ; r

şi se pun pe foc într-un vas emailat, cu apa rece, împre­ ună cu rădăcina de brus­ ture. După primul clocot se mai lasă pe un foc slab, încă 5 minute, apoi se toar­ nă în termos şi se infuzează timp de 4 ore. Lichidul strecurat se bea în timpul zilei, călduţ, cu înghiţituri mici. Curele durează 3 zile, cu pauze de 10 zile între administrarea infuziei sau a decoctului. Dozele admi­ nistrate se corectează în funcţie de rezultatele ana­ lizelor zilnice ale nivelului de glicemic. De exemplu, atunci când valorile sunt în 4- ion 'ioa J4.: JU i t i c i o u - ^ J u UC luliLclţl, se beau 200 ml dimineaţa, iar după scăderea valorilor la 130-150 de unităţi doza se micşorează la 120-150 ml, timp de cel mult 3 luni, apoi urmează pauza obliga­ torie de 4 săptămâni. Preparatele din frunze de dafin nu le sunt reco­ mandate persoanelor ce au, pe lângă diabet, şi afec­ ţiuni grave de inimă, celor cu nivelul scăzut de coa­ gulare a sângelui, în faze foarte avansate de diabet, femeilor însărcinate sau care alăptează. Dinţi sărcatoşi Pentru a vă păstra dinţii şi gingiile sănătoase, mestecati în fiecare dimineaţă o

3 5 3 a i« îe s 2 :- / T » r :

frunză de dafin, culeasă de pe arbustul pe care ar fi bine să-l aveţi în grădină sau în casă. Frunzele uscate n-au aceleaşi proprietăţi. Dwreri de stomac, c8Sspepsiigbronşită cronică, foatoări, giripă Faceţi o infuzie din 40 g frunze de dafin, puse întrun litru de apă clocotită. Lăsaţi să se infuzeze 5 mi­ nute. Beţi 2-3 căni pe zi, fie imediat după masă, dacă vreţi să acţioneze asupra digestiei, fie la trei ore după masă, în caz de bron­ şită cronică sau de gripă. Febră Utilizaţi un decoct din fructe sfărâmate (se găsesc în comerţ sub numele de LORBEER) din care se scot sâmburii. Fierbeţi 20 g într-un litru de apă, timp de 5 minute. Beţi 2-3 ceşti pe zi între mese (regim adecvat pentru starea febrilă). Gripă Se pun 4 frunze de dafin şi coaja de la o portocală într-un litru de apă. Se lasă la macerat 4 ore, după care se filtrează totul si se bea pe stomacul gol în mai multe reprize (în Ioc de apă). Acest preparat scade

febra, elimină durerile de cap şi ne ajută să ne refa­ cem rapid. Scratoxicaţii, otrăvire, beţie 20-30 de frunze de dafin opărite cu o cană de apă şi lăsate la infuzat 20 de mi­ nute sunt un vomitiv si antitoxic redutabil: Se bea dintr-o dată întreaga canti­ tate preparata, efectul de eli­ minare fiind foarte prompt. R e u m a tis m © Beţi regulat, în fie­ care dimineaţă si seară, înainte de masă, o cană de in­ fuzie preparată din 40 g fructe de dafin, fără sâm­ buri şi zdrobite, la 1 litru de apă. Lăsaţi sa se infuzeze între 5 şi 10 minute. Steatoză [hepatică Se pune pe foc un litru ' de apă, cu j 30 de frunze de dafin to’ cate mărunt, câte un sfert de linguriţă de semin­ ţe de mărar, ţelină, urzică şi pătrunjel. Se fierb pe un foc domol, până ce nivelul apei scade la jumătate. După ră­ cire, lichidul se strecoară şi se amestecă cu 10 linguri de miere de albine. Reme­ diul se păstrează la frigider. Se beau câte 100-150 ml o dată pe zi, înainte de cul­ 9

Leacuri din farfurie © 95

care, puţin încălzit. O cură poate dura până la 3 luni, cu mici pauze după fiecare lună.

Eezeme9scabie, psoriaziîs9dureri arfăciailare, tusse puternică Se amestecă 6 linguri de pulbere din frunze de dafin cu 2 linguri ace de ienupăr tocate mărunt şi 12 linguri de unt sau untură de gâscă topită. Alifia se aplică pe locurile afectate. Articula­ ţiile dureroase se masează zilnic, înainte de culcare, şi se învelesc cu un fular de lână. Bolnavilor cu tuse pu­ ternică li se fac frecţii pe spate şi piept.

UZ EXTERN A fecţiu n ii dermatologice Râşniţi 30 frunze de da­ fin şi un pumn de volbură uscată. Pulberea obţinută se umezeşte cu apă sau ceai de rostopască pentru a for­ ma o masă densă ca o cre­ mă. Se întinde pe celofan sau hârtie de pergament şi se aplică pe zona afectată, pentru o jumătate de oră. Excitabilitate După ce scoateţi cataplasn e r v o a s ă * laîso m rsie ma, nu spălaţi zona afectată Se recomandă sa aşezaţi cu apă, ştergeţi cu un proo crenguţă proaspătă sau sopel uscat. uscată de dafin la capătul Artrită., parallziie5 patului. Aroma de laur înlă­ crampe musculare, tură perfect stările de stres. Dacă doriţi şi un efect som­ eratorse9lovituri Se încălzeşte locul afec­ nifer, puneţi o crenguţă sau tat cu căldură uscată, timp câteva frunze aromate şi de 6-8 minute (foen), se un­ sub pat, iar pe frunte şi pe ge cu iod şi sc aplică com­ ceafa se aplică câteva frun­ presă cu ulei de dafin pen­ ze înmuiate în prealabil, tru 2 ore, sau se freacă timp de 10 minute locul afectat cu uleiul în­ călzit puţin. Procedura di minuează du rerile. >

Leacuri din farfurie ® 96

timp de 15 minute, în apă fierbinte. Se leagă capul cu un batic de lână sau de bumbac. Laurul poate înlo­ cui şi o dădacă pentru un copilaş mic. Puneţi câteva frunze în leagăn şi copilul se linişteşte şi adoarme. H a ie ^ ă Câte o lingură de frunze de dafin şi mentă tocate mărunt se fierb timp de 10 minute în 700 ml de apa.: Se strecoară şi se clăteşte; gura între mese, de 3-4 ori pe zi. H e m o ro iz i într-un litru de apă se| fierb, timp de 5 minute, 1012 frunze de dafin. Se in­ fuzează până ce tempera­ tura coboară la 38 de grade şi se strecoară. Se fac băi de şezut, până la răcirea decoctului. Procedura se re­ petă de 3-4 ori pe săptă­ mână. j

Nevralgie ds trsges^esTîa d u r e r i reumatice? răceală Câteva frunze mari de dafin se ţin în apă fier­ binte, timp de 1520 de minute. Se aplică pe locurile afectate, aşezându-Ie una lângă alta, sub formă de cataplasmă. Se a-

a^ggB9ggg»*«r?ş»AVB8£asiaansmtt*mB &53taxBS3

fi coperă cu o bucată de ţe­ sătură de lână şi se pansea­ ză pentru 40-60 de minute. Dacă răceala este asociată cu tuse puternică, frunzele se aplică pe piept şi pe spa­ te.

RăguşeaOă, pierderea vocii, irafecţii gingivale Se pun 10 frunze de da fin într-o cană de apă clocotită.
Uleiul de dafin este un reputat produs pentru îmfrumuseţare. Este suficient să diluaţi câteva pică­ turi în apa de baie (este iritant, aşa că nu îl utilizaţi în stare pură). Este indicat mai ales pentru tenul gras şţ pentru părul degradat, echilibrând tenul şi stimu­ lând regenerarea firului de păr, realizat prin macerarea pe baie de aburi, vreme de 4-5 ore, de frunze şi fructe zdro­ bite de dafin, în­ tr-o cantitate du­ blă de grăsime to­ pită de porc.

Transpiraţia picioarelor Se prepară o infuzie sau decoct din 30 de frunze de dafin şi 10 frunze de stejar într-un litru Reumatism de apă fierbinte, apoi se Vă puteţi masa zonele face o baie caldă timp de dureroase cu un unguent 25 minute. Important Aieniie! Touie soiurile de dafin, cu excepţia soiu­ lui Laurus Nobilis (cel care:se comercializează în prăvălii şi farmacii), sunt otrăvitoare. Dacă nu aveţi timp pentru prepararea remediilor, adăugaţi regulat frunze de dafin în mâncare sau sfărâmaţi o frunză şi mestecaţi-o, o dată pe zi, câteva minute. Vă va ajuta să vă întăriţi şi să vă protejaţi organismul împotriva infecţiilor, să diminuaţi nervo­ zitatea şi să preveniţi durerile de inimă, în caz de angină pectorală. Cel mai bine e să cumpăraţi o plantă de dafin în ghiveci şi sa mestecaţi frunzele proas­ pete, Concomitent, veţi proteja casa de molii, muşte şi gândaci.

Reţeta strălteunicoi

Băi cu frunze de dafin O lingură de pulbere din frunze de dafin se pune în 250 ml apă. Se ţine timp de 10 minute pe un foc slab şi se infu­ zează 30 de minute. Se­ parat, se prepară o infu­ zie dintr-un pahar de coji de portocale, lămâi sau alte citrice sau un pahar de crenguţe tinere cu ace şi conuri verzi de brad, pin sau molid, to­ cate mărunt şi opărite cu 700 ml de apă clocotită, după ce dă primul clo- jj cot. DecocLuj şl infuzia g se toarnă în cadă (tem- J peratura apei să fie de 36-37 de grade), unde bolnavul stă timp de 1015 minute. O cură du­ rează 10-14 zile şi se re­ petă după o pauză de 10 zile. Băile sunt indicate pentru boli nervoase, articulaţii dureroase, probleme ale vezicii uri­ nare sau boli ginecolo­ gice. Leacuri din farfurie @ 97

Fetticulul probabil planta condi­ mentară cel mai bine tolerată de organism. Poate fi administrată si bolnavilor de gastrită, cu colon iritabil sau ca­ re suferă de cancer lo­ calizat pe tubul diges­ tiv. *

e mai numeşte şifinic, molurâ sau fincen, şi este frecvent utilizat drept condiment şi plantă medicinală, mai ales în Banat şi în sudul Transil­ vaniei. în me­ dicina populară românească, decoctul seminţe­ lor se dădea co­ piilor mici pen­ tru “matrice” (afecţiuni abdominale). Fier­ tura de seminţe de fenicul se lua pentru a spori secre­ ţia laptelui la femei şi pen­ tru a uşura durerile abdominale în perioada “rându­ rilor roşii” (menstre). Se­ minţele de fenicul au o aromă dulce, un efect de sti­ mulare a digestiei şi a me­ tabolismului blând, fiind

S

>

Leacuri din farfurie & 98

T ratam en te UZ INTERN A stm a lergic Se consumă zilnic ju­ mătate de litru de infuzie de seminţe de fenicul, în cure de 2 luni, cu 14 zile de pauză.

dafin), din care se iau câte 50 de picături de şase ori pe zi. Pentru efecte calmante asupra crampelor abdomi­ nale rapide, se recomandă infuzia fierbinte.

G astrită folperacldlă într-un pahar de lapte clocotit se pune o lingură de seminţe de fenicul şi se lasă să se infuzeze vreme de 30 de minute. Se consu­ mă pe stomacul gol. Cu condiţia să suportaţi lap­ tele, efectele calmante gas­ trice sunt rapide şi pe ter­ men lung.

SVUesiopaajză

Se beau zilnic câte 2 căni de infuzie de seminţe Baiosiare Se ia câte ju­ de fenicul, în cure de 3 luni mătate de lingu­ cu o lună de pauză. riţă de seminţe Important râsnite, înainte si Depăşirea dozei zilnice după fiecare ma­ admise de fenieul (0,09 g pc să. kg-corp), provoacă fenome­ CoSici aMorrairaale ne severe gastro-intestinale (iritaţii, colici) şi nervoase ia sugari şi copii (spasme, tulburări senzoriale). Se administrează zilnic infuzia obţinută din 15-20 de seminţe la cana, care se ia în 3 reprize. 9

9

*

79

iDismeasoree Se administrează sub formă de tinctură (se pre­ para la fel ca tinctură de

::î atsss^z

î.iiTKS$ss8£5£3aBisyj5

Ghimbirul ■.■z>£trj*-xt3set

ste o plantă prove­ nită din legendara Indie, regiune care de-a lungul mileniilor s-a dove­ dit a fi un adevărat rezervor de fructe şi de plante co­ mestibile pentru întreaga planetă. Se folosesc rădă­ cinile şi cu un gust puternic picant. Consumate proas­ pete (aceste rădăcini se gă­ sesc în supermarlceturi), ele au, pe lângă gustul picant, şi o aromă extrem de plă­ cută, care aduce oarecum cu cea a cojii de lămâie sau de grepfruit. Deşi e foarte folosit în alimentaţie, ghim­ birul este considerat o plan­ tă medicinală de primă mâ­ nă, sute de studii me dicale extrem de bi ne documentate fiinuu-i consa­ crate în ulti- :i mii ani. Pentru a bene­ ficia de gustul şi de aroma subtilă a ghimbirului, dar şi de forţa sa terapeutică deo­ sebită, vă recomandăm în continuare câteva forme de preparare tradiţionale:

E

prin răzătoarea mică, du­ pă care imediat (ca să nu se oxideze) se pun într-un borcan şi se adaugă dea­ supra miere de albine, în proporţia 1:2, adică la o lingură de ghimbir ras se pun 2 linguri de miere. Se lasă să stea 2 săptămâni, după care se filtrează, obţinându-se un sirop semilimpede, cu gust puternic picant şi foarte parfumat.

Dulceaţă naturală de ghimbir Se obţine din ghimbirul ras, rămas după extragerea siropului. Peste acest rezi­ duu se adaugă miere cât să îl cuprindă şi să rămână un strat de două de­ gete deasu­ pra. Rezultă o mixtură puternic picantă, care se ia ca tonic digestiv, ca antiseptic faringian şi ca stimulent nervos.

"*mgk.-aK -rf ’ ■......

ţit, trei linguri de miere, o lămâie tăiată în patru şi două mere mărunţite. Se mixează tot acest amestec bine, apoi sc filtrează, re­ zultând un suc extrem de parfumat, puternic picant şi cu efecte terapeutice extra­ ordinare. T ra ta m e n te tu?*. £,!« hebuxi

«sfestia aca ,; Preparaţi o infuzie dintr-o linguriţă de ghimbir proaspăt ras, opărit cu o cană de apă clocotită. Lă­ saţi să se infuzeze 10 minute, apoi beţi. Suc proaspăt de Arfrătăj poliartriftă ghimbir reiS E ^ato id ă Se obţine la mixer (blenSe consumă câte 5 g de Strop de ghimbir der), în vasul acestuia pu- rădăcină proaspătă de ghim­ Se spală bine rădăcinile nându-se un litru de apă, o de ghimbir şi apoi se dau lingură de ghimbir mărun- bir pe zi. Leacuri din farfurie © 99

remediu extrem de plăcut şi de eficient pe termen scurt. Frumuseţe C rem ă de g h im b ir {Hlăpercolesteralera®., Ingrediente: 10 cm de ră­ iD ifperferBsirae dăcină de ghimbir, 4 lingu­ Turnaţi apă clocotită riţe de ulei de jojoba, 4 lin­ peste patru rondele subţiri guriţe de ulei de migdale, 4 de ghimbir proaspăt, aco­ linguriţe de vitamina E ule­ periţi vasul şi lăsaţi să se ioasă, 1 cană unt de cacao. infuzeze 15 minute. Mod de preparare: daţi B aB oiiâfe" Rău die transport rădăcina de ghimbir pe razăDupă masă, se mestecă Se consumă o felie (2-3 toarea mică şi apoi stoarceţi îndelung o bucăţică (2-3 g) g) de rădăcină de ghimbir bine printr-un tifon. Puneţi de ghimbir proaspăt. îm­ proaspăt, care se mestecă sucul într-un vas şi adăugaţi piedică formarea gazelor îndelung, înainte de a fi celelalte ingrediente. Ames­ intestinale. înghiţită. Are un gust iute tecaţi totul bine. Crema for­ D is p e rs ie extrem de pronunţat şi este mată puneţi-o într-un borcan Cu 10 minute înainte de mai greu de suportat la în­ mic, la loc uscat şi răcoros. masă se bea un pahar de ceput, însă efectul antivo- Este o cremă potrivită pentru suc de ghimbir. Stimulează mitiv şi de înlăturare a stă­ toate tipurile de ten. secreţia de sucuri digestive rilor de ameţeală şi a dure­ Balsam pentru păr şi îmbunătăţeşte peristaltis- rii de cap este prompt. Două linguri de ghimbir mul digestiv. T V o m b o ză tocat mărunt se amestecă cu FarâgjStăg tuse Administrarea a 4 g de două linguri de ulei de măs­ Se ia din oră în oră câte ghimbir proaspăt, de 2-3 line. Se aplică pe scalp, ma­ o linguriţă de sirop de ghim­ ori pe zi, Ia pacienţii cu tul­ sând uşor. După 25 de mi­ bir, fără apă. burări cardiovasculare gra­ nute se clăteşte părul cu Greaţă provocată ve, vreme de 2-3 luni, are multă apă călduţă, se şamefecte spectaculoase asupra ponează, apoi se clăteşte din Se iau zilnic 5 g de trombozelor, încetinind vi­ nou. Ghimbirul stimulează ghimbir proaspăt sau 1 g de teza de coagulare a sânge­ creşterea părului şi elimină lui, împiedicând formarea mătreaţa. ghimbir uscat. cheagurilor de mari dimen­ Greaţă, wm ă Baie cu ghimbir Se consumă un pahar de siuni şi migrarea acestora. O bucată de ghimbir suc de ghimbir. Este un proaspăt se toacă mărunt şi se pune într-un săculeţ de Precauţii în consum ul ghimbirului Consumul de ghimbir se va face în cantităţi mici şi tifon sau de bumbac. Se aga­ pe perioade reduse (sub 7 zile), la persoanele cu risc ţă de robinet, lăsând apa de hemoragie, deoarece micşorează viteza de coa­ să curgă prin el. O baie cu gulare. Ghimbirul va fi consumat cu prudenţă şi de ghimbir vă va calma şi vă va relaxa. către persoanele cu colon iritabil şi gastrită. “ n m n r n iil(_i

L Leacuri din farfurie ® 100

Leurda e mai numeşte şi aiurdă, usturoiţă, usturoi sălbatic, usturoi de pădure ori usturoiul ursu­ lui. îi place în mod deosebit semiumbra din pădurile noastre, unde aşterne ade­ vărate covoare de un verde deschis în luna martie, ori la începutul lui aprilie. Descoperirile arheologice arată că celţii o foloseau în scopuri medicinale şi ri­ tuale de acum mai bine de 3000 de ani. Dacii numeau leurâa "aibută” (ăi = ustu­ roi) şi o foloseau pentru bo­ lile rinichilor şi ca depurativ. Medicul grec Dioscoride prescria acum două milenii leurda ca detoxifiant de primăvară, pentru curăţarea sângelui, a plă­ mânilor şi a tractului di­ gestiv. Din evul meuiu şi până în zilele noastre, “şta­ feta” studiului şi a folosirii leurdei în scopuri me­ dicinale au preluat-o aproape în exclusivi­ tate germanii, care au descris-o în tratatele lor încă din anul 1562, pentru ca după... 430 de ani să o declare “Planta anului” (în 1992) şi să o facă ast­ fel din nou cunoscută

S

în toată lumea, în prezent, leUrda este considerată de câte­ va ori mai p u tern ică % în terapie decât mult galonatul usturoi, că­ ruia numai în ultimele două decenii i-au fost consacrate câteva sute de studii, care îi obiectivează eficienţa în vindecare. Faţă de usturoi, leurda are o concentraţie de principii activc dc câtcva ori mai mare, iar efectele sale vindecătoare sunt vom vedea - pe măsură.

timetri). Se amestecă cu o linguriţă de ulei de măsline extravirgin, cu 1-2 linguriţe de oţet de mere şi puţin mărar tocat. De obicei, nu se pune sare. Se consumă două asemenea salate pe zi, ca aperitiv, la începutul me­ sei de prânz şi la începutul mesei de seară. O cură du­ rează minimum 3 săptă­ mâni. Frunzele de leurdă se pot păstra în frigider, puse Preparate cu în pungă de plastic, până la Beutrdiă 5 sau chiar 7 zile, dacă sunt Salata de leurda proaspete şi dacă nu au fost Se ia o mână de frunze spălate înainte de a fi puse proaspete, se spală cu apă la rece. rece şi apoi se taie nu foarte Tinctură feurclă mărunt (în fâşii de 3-4 cen­ Se pun într-un borcan 100 de grame frunze de leurdă fin tocate (eventual mixate), care se acoperă cu 300 ml de alcool ali­ mentar de 50 de gra­ de, amestecând în­ continuu. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de 12 zile. Se streLeacuri din farfurie ® 101

coară, iar extractul astfel obţinut se pune în sticluţe mici, închise la culoare. Se administrează de regulă două linguriţe de tinctură de 4 ori pe zi, în tratamente cu o durată de 1-3 luni.

Uleiul de leurdă în jumătate de litru de ulei de măsline extravirgin se pun 150 de grame de frunze de leurdă bine zvântate şi apoi tocate fin. Se lasă acest amestec să mace­ reze la soare vreme de două săptămâni, după care se filtrează, iar preparatul astfel obţinut se lasă sa stea nemişcat într-un vas vreme de şase ore, apoi se iau cu o lingură impuri­ tăţile care s-au ridicat la su­ prafaţă. Extractul limpede şi omogen rămas se trage într-o sticlă închisă Ia cu­ loare, care se pătrează în locuri întunecoase şi reci. Se administrează câte două linguriţe de ulei de leurdă, de 2-3 ori pe zi. Tratamente

uz mTBm a le rg ic , fo ro ^ s ita ctroETBlcâ Se recomandă cura cu salată de leurdă, câte 200 g pe zi, pe o perioadă de timp cât mai îndelungată. Sub­ stanţele volatile din leurdă sunt bronhodilatatoare, expectorante şi antiseptice. »

Leacuri din farfurie © 102

Atesroscfleroză, prevenirea arteritei ©Mteransie Se fac tratamente cu o durata de 3 luni, urmate de o lună de pauză, timp în care se administrează câte o linguriţă de tinctură şi câte o linguriţă de ulei de leurdă, de 4 ori pe zi. C a r d io p a tie iscBnesrciică Se ţin cure de câte 8 săptămâni, timp în care se iau câte r,r. -— 2 linguri de ulei de leurdă şi câte 4 lin­ guriţe de tinctură de leurdă pe zi. Flebită, tomfoofSebită Se recomandă curele cu leurdă proaspătă (minimum 150 g zilnic), făcute pe o perioadă de 3-6 săptămâni, pe timpul primăverii. în timpul anului, se adminis­ trează tinctura de leurdă, câte 2 linguriţe luate de 4 ori pe zi, în cuie de 4 săptă­ mâni, urmate de 10-14 zile de pauză. HipsrcolesterolejinSe Se consumă două porţii de salată de leurdă pe zi, minimum 3 săptămâni. Pe parcursul anului se reco­ mandă patru cure, cu o du­ rată de o lună fiecare, cu ulei de leurdă, din care se

iau câte 2 linguriţe, de 4 ori pe zi, înainte de masă. H ip e r te n s i u n e Se iau câte 2 linguriţe de tinctură de leurdă, de 3-4 ori pe zi. Tratamentul du­ rează 6 săptămâni, fiind ur­ mat de alte 3 săptămâni de pauză, după care se reia. Varice9hemoroizi Anual, se face o cură cu o durată de minimum 3 săptămâni, timp în care se mănâncă salată de leurdă, câte 200 g pe zi. Viermi IrBtestirsaSi Se iau câte 3 linguri de ulei de leurdă, dimineaţa, pe stomacul gol. Această doză unică se ia o dată la trei zile, pe o perioadă de o lună. SnfecţiS u r in a r e Se ia tinctură de leurdă, câte o linguriţă de 4 ori pe zi, în cure de o lună, urmate de 12 zile de pauză. în me­ dicina populară, rezultate foarte bune se obţin şi prin! aplicaţii externe cu frunze * de leurdă, zdrobite şi puse! pe zona vezicii urinare sub jj forma unor cataplasme, ca­ re se ţin vreme de patru ore zilnic. Răcealăg gripă., viroză Se administrează tinctu­ ră de leurdă, câte o lingu­ riţă de 4-6 ori pe zi. Are efect antiviral şi antibiotic, reduce febra, combate tu-

sea şi ajută la o vindecare a virozelor respira­ torii. Araes^i® feripriva, deficit de magpezsiLa Se face o cură de primă­ vară cu salată de leurdă, din care se consumă, vreme de minimum 3 săptămâni, câte două porţii zilnic. Două sute de grame de frunze proaspete de leurdă asigură mai mult decât necesarul zilnic de magneziu şi fier pentru un adult. îm b ă trâ n ire Curele cu tinctură de le­ urdă, câte 4 linguriţe luate zilnic, vreme de 60 de zile, încetinesc procesul îmbă­ trânirii, neutralizând radi­ calii liberi. Astenie de primăvară, [Mi de inimă ra p id ă

H e m a ty ră e ( s â n g e în u rin ă) Se beau zilnic trei pahare cu suc de leurdă sau trei căni cu ceai, cu 15 minute înainte de fiecare masă.

Insomnie, stări de raelifiiiste f

Se ia o linguriţă de ulei de leurdă, seara, înainte de cul­ care.

Candideze Tinctură de leurdă contri­ buie eficient la distrugerea candidei, indiferent de loca­ lizare. Doza optimă este de 20 ml (3 linguriţe) pe zi, după masă, timp de o lună. Dacă in­ fecţia se află la nivelul mucoa­ sei bucale, tinctură se aplică prin badijonare.

XSiZ EXTERN

Artrită, artrită re&amatoidă Frunzele proas­ pete de leurdă se zdrobesc pe o planPeste 10 g de frunze v şetă de lemn cu ajuto­ tocate mărunt se toarnă rul ciocanului pentru 250 ml (o cană) de apă jjfţ şniţele, apoi se înfăşoară clocotită. Amestecul este lăsat la infuzat 30 minute, 'jfiJ ilţ Pe articulaţia dureroasă după care se strecoară şi ~ - •- " şi sc lasă vreme de mi­ poate fi băut. Sunt recoman­ nimum o oră. în paralel se date 3 căni pe zi, înainte de face o cură cu leurdă con­ fiecare masă, vreme de 3 săp­ sumată intern, sub formă de tămâni. salată, câte 100 g pe zi. A m n e z ie Calmează durerea şi redă Primăvara este recoman­ dată o cură cu suc de plantă mobilitatea articulaţiilor proaspătă, 30 ml (un păhărel) afectate. €5y3ă de trei ori pe zi, cu 30 de mi­ nute înainte de masă. în restul Frunzele de leurdă se anului sucul poate fi înlocuit toacă mărunt şi se zdro­ cu tinctură, 20 de picături, besc apoi într-un mojar. diluate în 100 ml (jumătate de Pasta astfel obţinută se în­ pahar) de apă, de trei ori pe zi.

tinde pe o bucată de tifon j şi se bandajează zona a- j fectată. ifcoză vâginală Se dizolvă două linguri de tinctură de leurdă într-o jumătate de cană de apă, iar cu soluţia astfel obţinută se fac spălături vaginale. IVlIeoza tangluiiSor Pe zonele afectate se pun comprese cu tinctură de leurdă nediluată. Se aco­ peră cu folii de nylon (pen­ tru a nu se evapora al­ coolul), iar apoi se lasă vre­ me de 2-4 ore pe zi. Tinctura de leurdă astfel aplicată înmoaie unghiile şi permite îndepărtarea zonelor afec­ tate (se face cu ajutorul unei pile de manichiură), distru­ ge ciupercile parazite, fa­ vorizează creşterea unei unghii noi, neafectată de micoză.

Contraindicaţii Leurda este contraindicătăîn 2i^ptări* h#»oarece poate dăuna calităţii laptelui şi poate provoca co­ lici sugarului. La pacienţii cu gastriţă hipoacidă, cu dispepsie şi cu colită, leurda se va adminis­ tra cu prudenţă, în doze mici la început. Aceasta, deoarece poate produce, în cazuri par­ ticulare, ce ţin de o predis­ poziţie individuală, atonie, balonare, stări de greaţă, tul­ burări digestive. Leacuri din farfurie ® 103

Leusteanul sumat sistematic ca aliment, putând de­ veni la nevoie - atunci când este do­ zat corespunzător şi un remediu efi­ cient într-o multi­ tudine de boli.

Tratamente UZ INTERN edicii din Grecia Antică au fost pri­ mii care au lăsat însemnări despre efectele frunzelor verzi ale leuşteanului asu­ pra digestiei, asimilaţiei şi sistemului nervos. în me­ dicina populară româneas­ că, el era folosit ca plantă tămăduitoare pentru bolile de piept, digestive şi pentru diferitele plăgi, dar şi ca plantă magică pentru alun­ gat ielele, zburătorii şi alte spirite cu influenţe dău­ nătoare. Mai ales tinerii tre­ buia să consume leustean * verde, pentru a creşte pu­ ternici, pentru a fi feriţi de deochi, de ispite şi de toate relele. Este un excelent reme­ diu pentru prevenirea boli­ lor, atunci când este con­

M

Leacuri din farfurie © 104

J&peftit alimentar exagerat Se mestecă 4r5 frunze proaspete de leuştean cu jumătate de oră înainte de masă (nu mai devreme). Iniţial, administrarea leuş­ teanului generează o sen­ zaţie de foa­ me, însă la vreo zece mi­ nute, aceasta se calmează şi apare o reacţie opusă - de scădere a apetitului alimentar. Br©aişită, fuse remraaaraerstă Se face o cură în care se bea un pahar de suc de leuştean pe zi, în 2-3 porţii. Tratamentul durează mini­ mum două săptămâni şi se

reia ori de câte ori este ne­ voie. Colici â^f@sfgoiaBes spasme digestive Se bea o cană de ceai fierbinte de leustean, obtinut prin opărirea a 2 lingu­ riţe de frunze uscate cu 250 de ml de apă. Leusteanul conţine cinci substanţe vo­ latile care combat spasme­ le, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondială^ Consftipaţie, c o lită d e putrefacţie Se consumă suc de leuş­ tean - un pahar pe zi, de p referin ţă dimineaţa. Dacă sucul de frunze verzi de leuştean vi se pare prea tare, îl puteţi dilua cu puţin suc de morcov. M ă g e s tă e , dispersie,, gasfarită Se face o cură de 10 zile, timp în care se con­ sumă suc de leuştean, câte 2 linguriţe înaintea meselor principale. De asemenea, *

9

9

se consumă ciorbe acre, condimentate cu leuştean crud din belşug, adăugat după ce mâncarea a fost luată de pe foc. Paetre ia rinichi Sucul proaspăt de leuş­ tean (10 linguriţe la o cană de ~h-; suc de mor­ cov, cu care sebeacombi- j nat) ajută la di­ zolvarea pietrelor la rinichi şi previne formarea lor. Atunci când nu există leuş­ tean proaspăt la îndemână, efecte excelente se obţin si prin consumarea zilnică a 1-2 căni de infuzie, prepa­ rată din două linguriţe de plantă uscată la 250 ml de apă.

Precauţii ia tratamentul intern cu leuştean

Pete gse piele Se freacă pielea pe zona afectată cu frunze proas­ pete de leuştean, zdrobite în prealabil. Aplicaţia du­ rează cinci minute şi se re­ petă de două ori pe zi, vre­ me de o săptămâ­ nă. Efectele sunt | excepţionale, în ca­ zul petelor care apar în contact cu diver­ se substante chimice. ' R e a c ţii a l e r g i c e , dsBcesraţii pe piele Frunzele proaspete de leuştean se spală bine, se zdrobesc pe un fund de lemn, se învelesc în tifon curat şi se aplica pe locul afectat. Cataplasma astfel obţinută se ţine vreme de o oră, după care se îndepăr­ tează, iar porţiunea tratată se lasă să se zvânte în aer liber. {

9

Fr&sm&sseţe Picioare frumoase Se consumă zilnic o salată din frunze de leuştean tăiate foarte fin şi stropite cu suc de lă­ mâie. Cura stimulează circulaţia deficitară de la nivelul coapselor, ca­ re provoacă acele “vini­ şoare” inestetice.

Siluetă fină Decoctul de leuştean topeşte miraculos sur­ plusul de kilograme. Se prepară din 1 linguriţă de leuştean, 1 linguriţă de ceai verde (sau men­ tă) şi 300 ml de apă, care se fierb timp de 20 de minute. Se bea căl­ duţ, în fiecare seară, cel puţin 21 de zile pe lună.

9

w Nu So foloScStc îh perioada sarcinii.

® Poate fî uneori iritativ în infecţiile renale.

UZ EXTERN tareri de gât, amâgdiatiâfă Se face gargară cu in­ fuzie fierbinte de frunze us­ cate de leuştean (4 linguri la o jumătate de cană de apă). Leacuri din farfurie ® 105

SrcWWSSHSKWEtC

Măcrisul

încă din An­ Cunoscut tichitate, era folosit atât ca hrană, cât şi ca me­ dicament. Bogat în vita­ mina C, dar şi în acid oxalic, mâncat în cantităţi prea mari, reduce timpul de coa­ gulare a sângelui, provoacă leziuni renale şi hipocalcemie. în cantităti î moderate însă vindecă numeroase afecţiuni.

T ratam em te UZ HfiViTEIRIN! A c n e e , ftarusBie&aftaă €» Decoct din rădăcină de măcriş: 40 g la un litru de apă. Se fierb 4 minute, se infuzează 5 minute. Se beau trei căni pe zi. © Un alt remediu pen­ tru acnee: 4 linguriţe de pulbere de rădăcină de mă­ criş se combină cu 4 lingu­ riţe de miere. Se consumă acest preparat pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Cura durează minimum două luni. Leacuri din farfurie © 106

C
S c o e ta t Se mănâncă zilnic mici cantităţi de frunze crude de măcriş. UZ EXTERN Abcese, piăşp v a ric o a s e Pentru a le grăbi coace­ rea, se pun pe ele cataplas­ me calde cu frunze de măcriş opărite şi zdrobite uşor. Operaţiunea se repetă de mai multe ori pe zi. USceraţâi IfeMcaie Decoct din 10 g măcriş, fiert într-o jumătate de litru de apă, vreme de 5 minute. Se lasă să se răcească, apoi se strecoară. Se fac clătiri în gură. în caz de răni pe mu­ coase, se aplică comprese locale. Biărai Planta proaspătă, pisată, se pune pe locul afectat. Se aplică deasu­ pra un pansament. Pareze, paralizii Se prepară un decoct din 200 g frunze de măcriş, fierte în 2 litri de apă, timp de 10 minute. Se strecoară şi se adaugă în apa din baie. Procedura se face zilnic.

Contraindicaţii Afecţiuni pectorale, astm, artrite, colici, gută, reumatism. Nu fierbeţi niciodată măcrişul în vase de aramă!

|p1—

Mărarul olosirea medicală a mărarului coboară până în antichitate. Roma­ nii, grecii, chinezii şi in­ dienii îl foloseau pentru vindecarea multor boli, venerându-i virtuţile. Dacii cultivau si î ei mărarul,5conferindu-i însuşiri magice. Şi astăzi, în unele sate din pusta Aradului, ramurile de mărar se atârnă la poarta casei, pentru a alunga spi­ ritele rele. Dar adevăratul lui preţ constă în marea sa putere de vindecare. Tratamente

F

UZ INTER8M Alăptare Stimularea secreţiei de lapte la lăuze - o jumătate linguriţă de seminţe uscate se fierb 15 minute în 200 ml apă. Se bea o cană pe zi. Asterale a. Puneţi la macerat vreme de 10 zile 100 seminţe de mărar întrun litru de vin roşu de calitate. Strecuraţi chidul şi vârâţi-1 înapoi în sticlă. Beţi după fiecare masă câte un păhărel din acest tonic revigorant. Colici Imediat ce apar durerile intestinale, puneţi să fiarbă 10 minute o lingură de se­ minţe de mărar într-o cană

de lapte. Beţi li­ chidul cât de fier­ binte puteţi. Uşu­ rarea apare repede. Corastipaţie, dlaired m e n s tru a le Beţi în fiecare zi o infuzie de seminţe de mărar (2 linguri la un litru de apă), seara, înainte de a vă culca. Digestie dificilă, ¥Q m ă Utilizaţi sub formă de infuzie frunze sau seminţe uscate de mărar (1,5 g la 1 litru de apă). Lăsaţi să se infuzeze un sfert de ora, apoi beţi o cană după fie­ care masă. Este un tonic al aparatului digestiv. G rip ă Mestecaţi seminţe de mămr Aroma ier

linguriţe de zahăr şi se con­ sumă dimineaţa, pe nemân-' cate, câte o linguriţă, cu apă. Insomnie 13 g de seminţe pisate sau măcinate se opăresc cu 225 ml de apă în clocot. Se lasă să se infuzeze. Adulţii iau o lingură de lichid, sea­ ra, înainte de culcare cu o jumătate de oră, copiii o linguriţă. Migrenă Puneţi la fiert 5 sau 10 minute o lingură de mărar într-o cană de lapte şi beţi-o cât se poate de fierbinte, ©cihă iritată Drotejeaza Utilizaţi extern un de­ gâtul. coct din seminţe de mărar lă H em oroizi Infuzie din (30 g la 1 litru de apă), 1-2 linguriţe fierte vreme de 5 minute. frunze şi tulpini uscate şi Aplecaţi-vă faţa deasupra mărunţite, la o cană de apă recipientului luat de pe foc clocotită. Se lasă la infuzat şi acoperiţi-vă capul cu un 20 de minute. Se strecoară prosop. Atenţie la arsuri! fetentie de «rână şi se beau două căni pe zi. Considerat drept un Hipertensiune 4 linguri de seminţe deexcelent diuretic, mărarul mărar se dau prin râşniţa de le este recomandat tuturor cafea, se amestecă cu 21 de celor ce urinează greu, pi­ 9

Leacuri din farfurie © 107

cătură de picătură. Se beau 3 căni de infuzie de semin­ ţe pe zi. Rinichi, vezica In caz că aveţi pietre sau alte afecţiuni la rinichi şi vezică, beţi o infuzie de ră­ dăcină de mărar (25 g la 1 litra de apă), pe care le fier­ beţi 10 minute şi le infuzaţi 5 minute. Se ia câte un pă­ hărel după fiecare masă. © Se ia câte un cuţit de pulbere de seminţe înainte de masă. © Se face o infuzie mai concentrată din frun' / ^ ze şi seminţe (4-5 V linguri) peste care se jw toarnă o cană cu apă clocotită. Se lasă 20 J s p de minute. Se fac spăm | » lături anale sau, foloi P p sind o cantitate mai mare, băi de şezut.

Frumuseţe § © Seminţele zdrobite se 8 fierb în puţină apă, se lasă jj să se răcească, apoi se foio- g sesc ca băi pentru întărirea unghiilor. © Contra tenului obosit: măcinaţi în râşniţă o lingu­ riţă de seminţe de mărar şi puneţi pulberea într-o farfu­ rie adâncă. Turnaţi apa clo­ cotită şi aplecaţi-vă faţa deasupra aburilor, acoperindu-vă capul şi vasul cu un prosop. Staţi în baia de aburi 5-10 minute, apoi lăsaţi faţa să se usuce. ir Leacuri din farfurie ® 108

-îjr. •

riginea lui este în bazinul Mării Mediterane, dar şi la noi se fo­ loseşte din străvechime, atât ca legumă, cât şi ca plantă medicinală. Există două specii de muştar: una cu seminţele albe (Sinapis alba), care are efecte mai blânde (dar este şi mai slabă din punct de vedere terapeutic), şi una cu seminţe negre (Sirmpis nigra), cu un puternic gust picant şi extrem de rubefiantă, care este de obicei pre­ ferată în terapie. Ambele sunt intens folosite în me­ dicina populară, mai ales ca aplicaţii externe în bolile bronho-pulmonare, în care fac adevărate minuni. Să vedem în continuare câteva modalităţi de preparare şi câteva utilizări terapeutice

O

1PMI11■.

ale ambelor specii de muştan

Făina de m uştar Se obţine prin măcinarea seminţelor cu râşniţa elec­ trică de cafea sau prin zdro­ bire în piuă. Se păstrează în recipiente închise la culoa­ re si în locuri răcoroase. De regulă, este de preferat ca faina de muştar să fie folo­ sită în primele 2-3 săptă­ mâni de ia preparare, după aceea proprietăţile sale cu­ rative diminuându-se pro­ gresiv. Se administrează intern în lapte sau vin, iar extern se foloseşte la prepararea cataplasmelor. 7

Catapiasma cu m uştar w

Se amestecă 3-4 linguri de făină de muştar cu apă până se formează o pastă,

care se pune apoi într-un săculeţ de pânză şi se apli­ că pe locul afectat, ţinânduse până la înroşirea pielii şi apariţia unei uşoare senza­ ţii de arsură. Pentru copiii peste 6 ani, cataplasma se prepară din 3 linguri de făină de muştar şi 3 linguri de faină obţinu­ tă prin măcinarea seminţe­ lor de in. La copiii sub 6 ani aplicaţiile cu muştar sunt contraindicate.

T ratam en te UZ INTERN AteroscBeroză Se ia înaintea mesei de prânz si de cină câte o lin­ gură şi jumătate de seminţe de muştar. Se înghit ne­ zdrobite, timp de o luna. Apoi se întrerupe tratamen­ tul două luni şi continuăm în acest ritm un an. Fiecare lingură de seminţe se ia cu puţină apă. O c sîs 322*223 c rc s îs c ă Se iau zilnic 1-2 linguri de seminţe întregi de muş­ tar alb, pe stomacul gol, înghiţindu-se cu apă. Este un tratament eficient, dar con­ traindicat persoanelor care suferă de colon iritabil. I n s u f ic ie n ţă

jpancreaftică Se înghit 1-2 linguriţe de seminţe întregi, cu puţi­ nă apă sau lapte, seara, la culcare. Se fac cure de ma­

ximum 7 zile, cu pauză de săculeţ de tifon. Se pune în cadă şi se lasă să curgă apă alte 7 zile. caldă peste el. Baia durează Intoxicaţii maximum 20 de minute (37 Se amestecă 1 lingură de făină de muştar negru în­ grade). Cura durează 21 de tr-un pahar de apă şi se ia băi. Se poate repeta peste o pe stomacul gol. Provoacă lună. B w eri reum atice, aproape instantaneu un ac­ raewaSgSS ces de vomă care va elimi­ na materiile toxice din sto­ în apa fierbinte din cadă mac. se pune un săculeţ cu 100■ Lipsa poftei d!@ 200 g de seminţe de muştar negru. Se lasă circa 10 mi­ ! m â n care © O linguriţă de boabe nute, după care se îndepăr­ de muştar alb se înghit cu tează. Se fac băi generale, cu durată de apă cu o oră 10 minute. înainte de me­ Este un trata­ sele principale. ment valabil şi | © Se pune în astmul cro­ un sfert de Im-' nic, în durerile guriţă de făină cu diverse lo­ de muştar ne­ calizări produ­ gru într-un pa­ se de expune­ har cu lapte. Se rea îndelunga­ administrează cu tă la frig sau 15-30 de minu­ curenţi de aer. te înainte de masă. Febră, dureri de esp UZ EXTERN Băgaţi-vă picioarele în­ 1 B re n şIS ă , s s trw , tr-un lighean cu apă căl­ p ^ ew m o u îîe O Se aplică o cataplas- duţă, în care adăugaţi făină ţnă cu făină de muştar ne­ de muştar. Gofltisraâ gru pe zona toracelui. Se Frecaţi-vă pieptul cu unt­ menţine atât timp cât sen­ zaţia de arsură nu este foar­ delemn, După masaj, apli­ te puternică, după care se caţi o cataplasmă compusă îndepărtează şi se acoperă din făină de muştar ames­ zona tratată cu un material tecată cu făină de grâu şi puţină apă (cât să se for călduros. © 200 g seminţe de meze o pastă groasă). Lumuştar negru se pun într-un aţi-o când pielea începe să Leacuri din farfurie © 109

se înroşească. Repetaţi pro­ cedeul când simţiţi că tuşea se înteteste. B ă g a re s a m ş i m ă d e fe c tu o a s ă Se amestecă 1-2 lingu­ riţe de muştar (praf) cu 1 ceaşcă de făină si cu apă caldă, până ce se obţine o pastă groasă, care se întin­ de pe un prosop de bum­ bac. Se unge pielea cu ulei de măsline, pentru a o pro­ teja, după care se aplică cataplasma, şi peste cataplasmă se pune o buiotă cu apă fierbinte, pentru a fi mai eficientă. Se aplică de două ori pe zi şi se lasă să acţio­

neze 20 de minute. Se con­ trolează din 5 în 5 minute, dacă nu au apărut iritaţii ale pielii. Dacă da, se între­ rupe. Scoatisă3enewaBgii Peste 100 g făină de muştar negru se toarnă pu­ ţină apă cal­ dă. Se ames­ tecă, se pune tifon dublu şi se aplică pe locul dureros. Se ţine până la 15 minute. Local, apare o roşeaţă care arată că va­ sele de sânge s-au dilatat.

Contraindicaţii Copiii sub 6 ani sunt extrem de sensibili la tra­ tamentul cu muştar negru, care poate da intoxicaţii severe.____ Adminis­ trarea pre­ lungită a muştarului, negru sau alb, devine iritantă şi to­ xică, mai ales la per­ soanele cu dispepsie, cu stomacul sau colonul sen­ sibil, care suferă de iritaţii ale căilor urinare.

Nucşoara nucşoară. Durerea va fi aiinată considerabil şi veţi simţi o stare agreabilă de Se pun îa ma­ confort. cerat, dc dimi­ Hafienâ neaţa până seara, 1-2 lin­ înainte şi după masă se guriţe de nucşoară cu o ca­ ia un vârf de cuţit de nuc­ nă de apă. Beţi atât cât pu­ şoară, împreună cu un vârf teţi din acest macerat (cu de cuţit de cuişoare. sau fără miere), Ejjacwflare înainte de culcare. p re c o c e MewalgSB Se ia zilnic ju­ Se bea un ceai mătate de linguri­ fierbinte în care ţă de nucşoară pi­ s-au pus 2-3 vâr­ sată, cu apă, în furi de cutit de doză unică.

T ratam en te UZ INTERN

ste o soră a scorţi­ şoarei, aceste două condimente fiind adesea folosite împreună. în can­ tităţi mici, nucşoara stimu­ lează digestia şi este un excitant uşor; în doze pu­ ţin mai mari, nucşoara este calmantă şi somniferă. Tre­ buie dozată cu grijă. Iată câteva reţete cu nucşoară.

E

HBSaf8BBBBBBBE£En

Leacuri din farfurie © 110

9

Piperul ste regele neîncoronat al condimente­ lor. în toată lumea sunt con­ sumate anual tone de piper, de diferite feluri: negru, alb, cu bobul lung, roşu etc. în mod tradiţional, la noi se foloseşte piperul negru, motiv pentru care ne vom ocupa numai de el. Adău­ gat în mâncare, mai ales pe timp de iarnă, piperul negru este un adevărat elixir. El pune în mişcare şi digestia cea mai leneşă, face sânge­ le să circule mai bine şi ne încălzeşte corpul. Toţi cei care au probleme, cum ar fi indigestia frecventă, balonarea (produsă mai ales de contactul cu frigul), infec­ ţiile frecvente în gât, ar trebui să folosească acest condiment. Ca plantă me­ dicinală, piperul negru este extrem de puternic în tra­ tarea câtorva afecţiuni.

E

T ratam en te UZ INTERN A s t e n ie Introduceţi la fiecare masă o doză de piper negru cât de mare puteţi suporta (nu trebuie să apară jenă digestivă). Acest tratament se face maximum 5 zile la rând, iar efectele sale sunt miraculoase.

Diaree Se înghit 10 boabe de piper negru, cu un pahar de apă. Feisră Presăraţi-vă mâncărurile cu praf de piper sau puneţi un vârf de cuţit de pulbere în ceaiul pe care-1 beţi. îrafecţSS îra gât, gsjtys'aâ în aceste afecţiuni, pu­ ţine leacuri sunt atât de pu­ ternice ca piperul negru. în­ tr-o cană de ceai fierbinte (nu contează de care, poar­ te fi busuioc, mentă, cimbrişor etc.) se pun 2-3 vârfuri de cuţit de piper negru. Se lasă câteva minute, după care se bea cu înghi­ ţituri mici. Ră­ ceala trece numaidecât. Sensibilitate ia frig Vreme de o săptămână nu consumaţi deloc hrană rece (mai ales de la frigi­ der) şi la fiecare masă con­ sumaţi 2-3 vârfuri de cuţit de piper negru măcinat. Taase Se pun într-o jumătate de litru de rachiu tare sau, mai bine, de alcool alimen­ tar diluat cu apă, 4 linguri de piper negru măcinat, du­ pă care se lasă Ia macerat 5

zile. Preparatul se filtrează, după care se administrează astfel: se pune o linguriţă de macerat într-un pahar cu apă şi se amestecă. De câte ori simţim nevoia să tuşim, luăm câte o înghiţitură mică.

UZ EXTERN R e u m a tis m Cu o plămădeală de p piper negru în rachiu ,j ®obţinută la fel ca cea de j t u s e , i r p .H S î it 'i z o n e l e

d u r e *

i

roase, de 2-3 ori pe zi. Pi­ perul negru încălzeşte arti­ culaţiile, calmând durerile reumatice. Precauţii Piperul negru poate agra va boli cum ar fi: gastrita hiperacidă, hipertensiunea, stă­ rile de nervozitate. în aceste afecţiuni va fi administrat cu prudenţă. Este contraindicat în stările inflamatorii acute şi în hipertensiune gravă. Leacuri din farfurie # 111

Rozmarinul

ste o plantă medite­ raneană aromată, cu miros puternic, uşor pipe­ rat, ce creste în zone cu clima blândă, unde iama temperaturile nu coboară sub zero grade. Din feri­ cire, poate fi cultivată în grădină şi chiar în casă, pe balcon sau pe marginea fe­ restrei. Iubeşte lumina din răsputeri. Ca formă, rozmarinul e o tufă înăltuţă, care în con­ diţii bune de viaţă poate creşte până la 50 de centi­ metri. Cu ramurile lui aco­ perite de ace, seamănă cu un brăduţ de Crăciun, pe care în loc să ardă lumână­ rele, pâlpâie flori albe, vio­ lacee si albăstrii. în limba latină, rozma­ rin vine de la ros şi marinus, şi înseamnă rouă de

E

’

9

9

Leacuri din farfurie @112

mare. Officinalis desem­ nează folosirea sa ca plantă medicinala. în Grecia antică, roz­ marinul era planta zeiţei Afrodita. Simbol al iubirii şi al fertilităţii, tinerii în­ drăgostiţi şi mirii îl purtau la cingătoare şi prins în piept. Prin călugării misio­ nari, rozmarinul a trecut Alpii, răspândindu-se în în­ treaga Europă. în secolul al XVI-lea, şi-a dobândit ce­ lebritatea sub numele de “Aqua Reginae Hungaricae”. Regina Elisabeta a Ungariei, care folosise roz­ marinul ca leac, nu doar că se vindecase cu ajutorul lui de gută, dar întine- ^ rise aşa de tare la chip, încât # regele Poloniei' a cerut-o de ne­ vastă, desi avea 31PS 72 de ani. Forţa rozmari­ nului rezidă în / uleiurile eterice ' pe care le conţine: cineol, bomeol, camfor, terpene. Este bogat şi în flavonoide, acid glicolic şi carbonic. O zestre aleasă care îi conferă însuşiri re­

marcabile: stimulează pu­ ternic circulaţia sângelui, dezinfectează, măreşte vo­ lumul urinei, tonifică inima şi regenerează organismul după boli.

Preparate âm rozmarin Infuzia O linguriţă cu vârf de pulbere de plantă uscată se opăreşte cu o cană de apă. Se lasă la infuzat 15 minu­ te, apoi se.strecoară. Se beau 2 căni pe zi. Tinctură Peste o lingură de ace us­ cate şi mărunţite se toarnă 100 ml alcool de 70 de gra­ de. Sticla se astuvMIL' pă şi se lasă laînllliP ' tuneric o săptămâ^ nă, agitându-se i " în fiecare zi. Se strecoara şi se pune în altă sti­ clă de culoare în­ chisă. Se iau 2040 de picături pe zi, vreme de o lună. Vin de rozmarin 1-2 pumni plini de frun­ ze proaspete de rozmarin se pun într-un litru de vin alb, vreme de o săptămână. Se

filtrează. Se iau zilnic 1-2 păhărele pline, după masă. Uleiul volatil Se cumpără de la far­ macii şi magazinele natu­ riste. Trebuie să fie un pro­ dus pur, “esenţial”. Se iau maximum 1-2 picături. în doze mai mari devine toxic. Baia cu rozmarin Se adaugă în apa din baie (36-37 de grade) un de­ coct din 5 linguri de plantă sau 5 picături de ulei esen­ ţial. Baia durează 10 minute, după care se recomandă repaus la pat. Decoct O linguriţă de plantă se fierbe 2 minute, pe foc mic. Se infuzează 10 mi­ nute. Se beau 1-2 căni pe zi.

sau ceai. Tratamentul du­ rează o lună.

T ratam en te UZ INTERN Afecţiuni c a rd ia c e

UZ EXTERN

Se beau 2 păhărele de vin de rozmarin, după me­ sele principale. Ascîtă, MS de rinichi Se beau câte două căni de decoct pe zi.

CoravaSescenţă, siarsuieroaj Se beau 2 căni de infu­ zie pe zi.

H ipertensiune Se iau 20-40 picături de tinctură pe zi, diluate în apă

F ru m u s e ţe

iMeoistraatie flsutârsiată

Apa de colonie cu rozmarin si mentă

Se ia ulei volatil de roz­ marin, câte 1-2 picături, de două ori pe zi, diluate în ceai de rozmarin.

Ingrediente: 1 linguriţă de frunze proaspete de roz­ marin, 1 linguriţă de frunze de mentă proaspătă, 50 ml vodcă, 1 portocală, 1 lămâ­ ie, 115 ml apă de trandafiri (de la farmacie). Mod de preparare: spă­ laţi frunzele de rozmarin şi de mentă. Uscaţi-le într-o sită, apoi puneţi-le, desprin­ se de tijă, într-un bol. Vărsaţi deasupra vodca înfierbântată în preala­ bil. Radeţi pe răzătoarea cea mică coajă de lă­ mâie şi portocală, bine spălate. Adăugaţi-le pes­ te A frunze si j amestecati. 1 încălziţi apa de tranda­ firi pe un vas cu aburi, apoi vărsaţi-o în bol. Amestecaţi bine. Acope­ riţi bolul cu o farfurioară şi puneţi-1 o săptămână la fri­ gider. Amestecaţi uşor in fiecare zi. Când timpul ex­ piră, strecuraţi lichidul şi puneţi-1 într-un flacon bine închis cu capac.

9

ScBemză c e re b ra lă Atât pentru tratarea, cât şi pentru prevenirea acestei boli, se ia tinctură de roz­ marin, câte 5 picături, de două-trei ori pe

H e m ip le g ii parapleg» spastice | Se face o baie generală, timp de 15 minute, cu de­ coct sau ulei de rozmarin, urmate de repaus la pat timp de o oră. R e u m a tis m Se fac băi locale şi tota­ le cu decoct de rozmarin.

Mască revitalizaniă Se amestecă 2-3 linguri de ulei de rozmarin concen­ trat, miere si suc de castraveţi. Se aplică pe faţă, se la­ să să acţioneze 20 de minu­ te, apoi se spală cu apă căl­ duţă. 7

Contraindicaţii Rozmarinul este con­ traindicat persoanelor cu hipertensiune şi femeilor însărcinate.

9

Leacuri din farfurie ® 113

Scorţişoara

ste un arbore origi­ nar din insula Cey­ lon (Sri Lanka), a cărui scoarţă are un parfum cu totul şi cu totul special, fiind recoltată de secole pentru a fi adusă în Europa. Este folosită încă din Evul Mediu pentru întărirea ini­ mii, combaterea gripei, ca afrodisiac şi pentru tratarea durerilor interne. La noi în ţară era introdusă de poli­ cari (nume dat în Transil­ vania farmaciştilor) în toate remediile administrate con­ tra colicilor gastrice şi ab­ dominale. Iată afecţiunile în care se foloseşte cu suc­ ces scorţişoara. Tratamente UZ I1MTERN Afecţiuni cardiace şi circulatorii Se iau în fiecare zi, di­ mineaţa şi seara, două vâr­

E

9

Leacuri din farfurie @ 114

furi de cuţit de scorţi­ şoară cu miere lichidă. Acest tratament are şi efecte reglatoare asupra activitătii sistemului nervos. Alăptare Pentru stimularea lactaţiei, se consumă zilnic câte o linguriţă de scor­ ţişoară, amestecată cu apă caldă, cu lapte sau mân­ cată ca atare. Arsuri Ia stomac O linguriţă de pulbere de scorţişoară se opăreşte cu o cană de apă clocotită. Se lasă 10 minute, se strecoară si se bea. DeregSări aSe apetitului Se fac cure cu salată de fructe si cu dulciuri uşoare în care se ada­ ugă scorţişoa­ ră. Sunt agre­ ate de cei cu apetit slab, iar pe mâncăcioşi îi temperează. Greaţă Se mănâncă puţină pu­ dră de scortisoară. »9 Gripă Se fierbe o linguriţă de scorţişoară într-o cană cu

apă, la foc mic, până scade la jumătate. Se strecoară, se adaugă miere şi se bea cald. IHJSpergSieemie Jumătate de linguriţă de scorţişoară se amestecă cu 50-70 ml de apă şi se bea toată odată. H ip e r te n s i u n e O lingură de scorţişoară se amestecă cu 3 linguri de zahăr. Se consumă câte o linguriţă, de 3 ori pe zi, cu o oră înainte de masă, timp de 10 zile, luându-se perio­ dic tensiunea. Scorţişoara mai poate fi amestecată cu miere de albine sau cu lapte acru. Se adaugă jumătate de linguriţă de pudră de scorţi­ şoară şi o linguriţă de miere la o cană de lapte cald. Se bea înainte de culcare. RăceES, bronşite Se ameste­ că câte o linguriţă de scor­ ţişoară, turmeric, ghimbir, piper negru, nucşoară şi cuişoare. Se adaugă trei linguriţe de zahăr nerafinat şi se pisează până când se

obţine o pudră fină. Se re şi se consumă înainte de consumă câte o linguriţă de culcare. pudră amestecată cu miere, UZ EXTERN de două ori pe zi. M e c t7i ™ Slegeiraerare c elu la ră d e rm a to lo g ic e Se face un amestec în Se face o pastă din scor­ părţi egale (câte o linguriţă) ţişoară şi suc de lămâie şi din scorţişoară, nucşoară şi se aplică zilnic pe locul afec­ tat. frunze de da­ fin uscate. Se Diareri d e dinţi pune ameste­ Se pun două pi­ cul într-o cană cături de ulei de cu apă fier­ scorţişoară pe o bu­ binte. Conţi­ căţică de vată şi se nutul se îm­ aplică în jurul din­ parte în două telui. şi se bea pe Gingivită durata zilei. Se fierbe o lin­ S tre s, depresia, guriţa de scorţişoară într-o febra, dureri d e c a p cană de apă. Se lasă se se Turnaţi apă în clocot răcească şi se face gargară. peste un beţişor de scorţi­ şoară sau o linguriţă de pul­ Contraindicata bere, lăsaţi să se infuzeze Persoanelor sensibile 15 minute, îndulciţi cu mie­ la produsele care conţin re şi beţi. scorţişoară le pot apărea inflamaţii la nivelul lim­ SîscpH’&iţ, s p a s s is e bii, gingiilor, buzelor sau dig estiv e chiar a gâtului. Peste trei vârfuri de cutit Femeile însărcinate de pulbere de scorţişoară se sau cele care alăptează ar toarnă un pahar de apă fier­ trebui să evite scorţişoa­ binte. Se lasă puţin la infu­ ra, ca şi cei care suferă de zat, după care se consumă ulcer. cu înghiţituri mici. Acţiu­ în plus, niciodată nu nea sa binefăcătoare este ingeraţi scorţişoară ală­ promptă. turi de uleiuri esenţiale, T ensiune n e m a s ă căci se poate produce o Se ia pudră de scorţişoa­ substanţă toxică pentru ră atât cât se apucă cu de­ organism. getele, se amestecă cu mie­ 9

7

7

1

F ru m u s e ţe »

Scrub pentru exfoUerea tenului

Scorţişoara este un ex­ traordinar exfoliant natural. Amestecati 9 scortisoară, 77 7zahar şi praf de copt (câte o linguriţă de fiecare) şi adău­ gaţi puţină apă, cât să ob­ ţineţi o pastă groasă. Acest amestec va curăţa porii, lă­ sând pielea strălucitoare. Puteţi apela apoi la o mască cu scorţişoară, lapte şi mie­ re, pentru hidratarea tenului.

Hidratarea tenului Se amestecă o lingură de ulei de migdale sau de măsÎuiC ou tai^va piwutuii uw ulei de scorţişoară şi se masează tenul cu această compoziţie. Se lasă să acţio­ neze 15 minute, apoi se clă­ teşte * fata. > i— >

a

Contra căderii părului Se face o mască dintr-o jumătate de ceaşcă de ulei f de măsline (puţin încălzit), o linguriţă de scorţişoară şi 2 linguri dc miere. Se aplică masca la rădăcina părului şi se lasă să acţioneze 15 mi­ nute, după care se clăteşte cu apă călduţă şi se spală părul. Acest tratament, făcut săptămânal, reduce căderea părului, combate mătreaţa şi sensibilitatea scalpului şi îi oferă părului o strălucire aparte. Leacuri din farfurie © 115

Tarhonul tă este şi originea lui: tarhonul este o plantă siberiana, căreia îi place mult frigul, în compara­ ţie cu majoritatea celorlalte plante aromate, care îşi au originea în Orient.

ai puţin cunos­ cut şi folosit în sudul ţării, tarhonul este un condiment nelipsit de pe masa bănăţenilor şi ar­ delenilor. Proaspăt sau pus în borcane cu sare şi cu oţet, este prezent în toate ciorbele drese cu smân­ tână şi ou, mai ales în ciorba de miel de la Paşti, în mâncaruri marinate cu carne, în sa­ late, în supe de fasole cu afumături. Gustul sau uşor iute si 7 foarte aromat arată însă că pe lângă însuşirile sale alimentare, tarhonul are şi putere terapeutică, asemenea majorităţii plan­ telor aromatice. Interesan­

M

7

7

Leacuri din farfurie ® 116

UZ EXTERN

R e u m a tis m Două linguriţe de frun-1 ze de tarhon se macerează într-o jumătate de pahar cu oţet. Se acoperă cu ca­ pac şi se lasă 10 zile, apoi se strecoară. Se fac frecţii pe locurile dureroase. HPaiSpităg dyreri de Tratamente UZ INTERN dinţi t Se prepară un macerat Tkjalbwrari din 1 linguriţă rădăcină digestive pisată la 100 ml oţet. Se Se consumă proaspăt, lasă 10 zile, apoi se sire-" pus în mâncăruri sau con­ coară. Se ţine în gură şi se servat cu sare şi cu oţet. clăteşte. Afecţiyral hepatice Reţeta si * renale Se face o infuzie din- străbunicii tr-o linguriţă de pulbere de Unt âe tarhon plantă uscată, 50 g tarhon spălat peste care se bine se pune într-un vas toarnă 200 ml cu apă fierbinte şi se apă în clocot. fierbe 5 minute. Se Se lasă la in­ scurge şi se toacă mă­ fuzat 15 mi­ runt. Se freacă untul nute, apoi se spumă, se amestecă cu strecoară. Se tarhonul tocat, se potri­ bea conţinutul unei căni pe veşte de sare şi de piper zi. si se dă la rece. Se conte o re m e sumă ca atare, cu pâine Puneţi tarhon verde prăjită, sau se foloseşte sau conservat în cât mai pentru a unge sandvimulte feluri de mâncare. ciurile cu brânză. Are Este un puternic stimulent un gust minunat. al foamei. 9

INDEXUL BOLILOR A b cese.........................................41,62,106 A cn ee.......................10,23,35,56,58,72,106 Afecţiuni ale articulaţiilor . . . . i .............93 Afecţiuni cardiovasculare ......2 3 ,2 6 ,3 4 36,78,103,113,114 Afecţiuni dermatologice...........i . .50,54,73 75,82,86,96,115 Afecţiuni h ep a tice................ 59,78,84,116 Afecţiuni ginecologice............................ 54 Afecţiuni oculare...................................... 54 Afecţiuni ale prostatei .......... ................. 68 Afecţiuni ale tiroidei............ .................. 70 Afecţiuni pulm onare.............. •.........26,88 Afecţiuni renale............................31,71,72 76,78,108,113,116 Afecţiuni ale stom acului........ ..........49,82 Afte bucale ...................................10,33,57 Alăptare .................................. .. .107,114 Alcoolism.................................................13 A lergie........................................15,30,91 Alzheimer..................................... . .20,23,54 Amigtiaiifă ...................15,22,30,36,77,105' Amnezie ................................................. 103 Anemie.......................23,26,32,55,61,65,68 Anemie feriprivă...................................103 Anexită...........................................77,82,89 Angină pectorală...........................26,30,89 Anorexie............................................... .116 Antrax ..................................................... 69 Anxietate....................................... .91,103 Apatie....................................................... 66 Apetit excesiv............................ .59,104 Aritmie .................................................9,28 Arsuri.............. 10,22,33,36,41,46,47,49,59 Arsuri cu acid de baterie . . . . , .............. 10 Arsuri solare....................................... 15,75 Arsuri la stom ac.............. 6,9,58,65,99,114 Arterită.....................................................61 Artrită...................9,31,34,35,36,96,99,103 Artroză ..................................... .... .31,57,61 A scită ..................................................... 113 Astenie .........................59,90,103,107,111 A s tm .....................6,13,18,29,31,58,92,109 Astm alergic.....................................98,102 Ateroscleroză...........................79,102,109 Avitaminoză............................................. 59 Balonare .................24,34,90,92,95,98,100 Bătături ................................................... 37

Blefarită.................................................... 84 Boala B asedow ........................................ 61 Boli coronariene......................................57 Boli infecţioase........................................23 Boli de sânge ..........................................69 Boli ale unghiilor..............................37,103 Bronşită ...................13,15,18,31,37,85,88, 94,95,102,104,109,114 Buze crăpate ............................................ 18 Cancer.................................................. 20,34 Cancer de colon ......................................83 Cancer la gât şi e so fa g ........................... 94 Cancer hepatic ........................................ 91 Cancer ovarian........................................79 Cancer de prostată..................................79 Cancer de s â n ..........................................79 Cancer testicular..................................... 79 Cancer uterin............................................79 Candidoză..........................................24,103 Candidoză vaginală ............................... 88 Cardiopatie isch em ică......................... 102 Căderea părului..............................35,57,89 Ceară în urechi ........................................10 Chist ovarian............................................80 Ciclu menstrual cu probleme ......... 36,38, 78,80,98,107,113 Circulaţia sângelui................ 32,84,88,110 C istită..................................................46,76 Colecistîtă cro n ică ................................. 94 Colici abdominale.......... 42,91,98,104,107 Colici hepatice ....................................... 84 Colită.......................................71,90,92,104 Colon iritabil ........................................... 90 Conjunctivită.................................. 10,22,71 Ccnsiipaîio ...................19,24,26,32,46,59, 74,81,82,84,104,106,107,109 Contuzii, lovituri.............16,49,59,67,69,96 Convalescenţă..................................68,113 Coşmaruri................................................87 Crampe m usculare................................. 96 Creşterea imunităţii .......... 24,40,66,74,94 Curăţarea sân gelu i................................. 32 Curăţarea splinei......................................71 Deficienţe de a u z ............................... 35,62 Degeraturi................................................67 Demineraiizare ....................................... 68 D epresie........................................... 47,115 Deranjamente stom acale......................... 9 Deranjamente intestinale....................... 21 Dermatită..................................................12 Deshidratare............................................. 9 Leacuri din farfurie © 117

Dezintoxicare . . . ................................... 46 D iab et.................. .9,56,59,74,76,80,91,94 1 D iaree................... . .15,41,43,47,49,59,71, 72,73,86,90,111 Diateză alergică la c o p ii.........................43 ! Digestie dificilă . .6,36,59,66,86,87,93,107 : Disbacterioză . . . ................................... 82 i Dischinezie biliară .................................92 i D isp ep sie.......... ...............90,95,100,104 i Dureri articulare . .........10,16,37,42,75,96 Dureri de burtă . . ......................... .. .47 1 Dureri de cap .............19,22,37,58,62, I 85,89,109,115 ! Dureri de dinţi . . . ...................10,22,29,35, ! 42,91,92,115,116 ! Dureri de dinţi la b e b e lu şi.....................33 Dureri de g â t ___ .........11,16,32,37,41,47, 49,62,89,92,105 Dureri de ficat___ ............................. 14,77 Dureri lombare .. ...............37,69,78,83,92 Dureri de picioare .........................12,29,47 Dureri reumatice . .............31,33,72,96,109 Dureri de sâni . . . ................................... 17 I Dureri sciatice .. ............................. 57,78 a Dureri de stomac ...................34,44,76,95 9 E czem e................ .........56,67,72,84,87,96 Edeme ................. ......................... 37,72,76 Ejaculare precoce ................................. 110 Enterocolită . . . . . ................................... 72 Entorse .............. .........................16,47,96 E pilepsie............. ................................... 54 Eructaţii.............. ................................... 87 Erupţii ................. ................................... 75 Faringită............ .. ................................. 100 Febră................... . . .6,16,18,19,37,59,71, 89,95,109,111,115 Febră musculară . ................................... 38 Fibrom uterin . . . ............................. 25,77 Fistule peri-anale ................................... 72 Flebită................. ...........................57,102 Fragilitate vasculară .........................22,70 Frigiditate .......... ................................... 87 Furuncule............ . . . .16,41,69,72,78,106 Gangrena............ ................................... 78 Gastrită.............. . . . .26,53,60,74,98,104 Gastro-enterită .. ............. .....................68 Giardioză .......... ___ L....................60,86 Gingii inflamate . .........11,22,57,92,97,115 Gingii sângerânde ................................. 47 Greaţă................... ...........46,86,92,100,114 Gripă ................... 38,54,86,95,102,107,114 E m tm m a

Leacuri din farfurie @118

Gusă adenomatoasă___ ........ 66,76,103 H alen ă.....................25,35,62,90,92,96,110 Hematoame.............. .. ............ . . . . 78 Hematurie (sânge în urină .................103 Hemoragie nazală.......... .......... 38,70,89 Hemoragie pulmonară .. .....................46 Hemoroizi . .7,11,38,42,60,72,84,96,102,107 Hernie ombilicală.......... .....................60 Hipercolesterolemie . . . . ...18,34,53,66, 79,100,102 Hiperexcitabilitate nervoasă............ 74,96 Hiperglicemie ................ Hipertensiune................ 6,7,19,27,28,38, 70,73,77,78,92,100,102,107,113,114 Hipertonie........................ Hipotensiune................... .......... 14,56,60 Icter hepatic........ ............ .....................27 Impotentă......................... .................56,87 Indigestie......................... ...19,34,92,104 Infarct miocardic............ .....................27 Infecţii bacteriene .......... .................66,86 Infecţii urinare ................ ....9,11,34,102 Infecţie cu HIV . . . . . . . . . ...................... 66 infecţii ale pielii.............. .....................35 Inflamaţii ale căilor nazale .....................16 Inflamaţii la och i.............. Inflamaţii ale pielii.......... .....................73 Insolatie.......................... .................... 16 Insomnie........................... .27,32,62,88,96, 103,107,110,114 Insuficientă circulatorie cerebrală . . .32,82 Insuficienţă pancreatică. ...................109 Intoxicaţii diverse (medicamente, alcool, Intoxicaţii cu metale grele .............. 27,106 Iritatii pe piele................... .............. 38,105 Ischemie cardiacă.......... .......................70 îmbătrânire ....................... .............. 35,103 încărunţire...................... .................... 38 întinderi de ligamente . . . ................ 11,47 întinderi musculare........ ...................... 38 întepături de in secte___ ............ 11,84,89 L eucoree......................... ...................... 38 Lichen ............................. ...................... 71 Lipsa poftei de mâncare. .......... 59,86,109 Lipsă de calciu................ Lipsă de magneziu.......... .............. 71,103 Lumbago......................... ...................... 57 Mahmureală..................... ............ 14,20,60

i

S I l S i j j

;

------ -

Mastoză fibrochistică .. .........................79 Mătreaţă......................... Mâncărimi (prurit) ----- ...................11,92 .......... ..............11 Mâncărimi vaginale Memorie slabă.............. Mialgie lombară............ ........................ 38 M icoză............ .............. . .11,25,33,39,103 Migrenă......................... ............ 14,62,107 Miros urât al picioarelor .........................11 Nas înfundat................. .................. 39,47 Negi (veruci)................ .................. 12,47 Nervozitate................... .................. 15,115 Nevralgie........ .............. ................ 109,110 Nevralgie de trigemen . ........................ 96 Obezitate...................14,23,25,35,36,67,71 Oboseală...... ................ .......... 7,14,35,66 Ochi o b o s iţi................ .......... 7,29,69,107 Otrăvire........ ................ ........2 7 ,4 6 ,9 5 Palpitaţii cardiace........ ...........................6 Panariţiu....................... Pancreatită .................. .........................75 Paralizie ....................... . . . .23,27,96,106 Paraplegie spastică . . . ...................... 113 ,.106 Pareză . . . . . . . . . . . . Parkinson.................... .................... 20,23 Parodontoză ................. .........................58 Păduchi......................... .........................89 Pecingine....................... Pete pe piele................ ................ 105,106 Picioare um flate.......... .......................12 Piele crăpată................ .........................18 Piele u scată................... .........................54 Pierderea v o c ii............ .................... 41,97 Pietre la fiere................ .............. 27,49,60 Pietre Sa rinichi............ ........ 44,75,76,105 Pietre la vezica urinară . .........................44 Pinten o s o s .................. .........................39 Plăgi............................... ...............r : . .“.77 Pleurită........................ .. .........................32 Pneumonie ................... Poliartrită reumatoidă . .................. 99,103 .....................56,62 ........................ 39 Puseu de tensiune Radiculită...................... .........................12 ........ ................68 Răceală........................ . . . .9,12,15,20,22, 23,33,35,49,54,65,77,82,86,88,96,102,114 Răni ............................ 33,42,50,54,59,106 Rău de transport........ ............ 10,22,100

■>----------------

Retenţie de urină............ .................... 107 . .12,16,47,56,57, Reumatism............ .. 69,75,95,97,111,113,116 ...................... 86 Sarcină........................... .................. 28,68 Scabie ........................... ...................... 96 Sciatică ......................... ...................... 110 Sclerodermie................. ...................... 23 Scleroză cerebrală ___ ...................... 113 Scleroză în p lă c i.......... ...................... 28 S corb u t......................... .................... 106 Sensibilitate la fr ig ........ ................ 60,111 Sinuzită ........................ . .12,13,33,48,86 Smalţ dentar (protejare) ........................ 12 Spasme digestive.......... .............. 104,115 Spasme la picioare___ ........................ 48 Spondiloză..................... Steatoză hepatică ........ .................. 60,95 Sterilitate....................... .................... 28,3, ............ 47,91,115 S u g h iţ............................. ................ 36,115 Surmenaj....................... .......................113 Tăieturi . . . . ................... Toxiinfectie alimentară . ........................ 86 Transpiraţie ................... ........ 13,39,75,97 Tromboflebită................. ................ 57,102 Tromboză....................... ...................... 100 Tuberculoză...............14,28,33,41,69,72,75 Tulburări de creştere la cop ii................ 28 Tulburări d ig e stiv e ___ .......... ............116 Tulburări de menopauză ...................80,98 Tulburări de metabolism .......................75 .9,12,17,36,42,54, 62,77,82,86,88,90,96,100,104,111 Ulcer gâstro-duodenal . ........2 9 ,5 3 ,6 5 Ulcer stomacal ............ .. .10,28,33,34,41 Ulcer varicos ............... .................. 72,106 Ulceraţii b u cale............. ...................... 106 ______ _____ 42 ............ 29,39,102 Varice................... Vânătăî . v:.--• ' . . . . . . . . . :..39 ....................... .54 Viermi intestinali . . . ;■v .....29,36,89,102 ............ r. .86,107 Zona Zoster . . . . . . . ............ ’. . . .23,33 .;

Leacuri din farfurie Q J1 9

6 0 00 31