lacul siriu

LACUL DE ACUMULARE SIRIU

CUPRINS

Argument..................................................... I.

Form Formar area ea lacu laculu luii Sir Siriu iu.. ..... ..... .... .... ..... ..... .... .... ..... ..... .... .... ..... ..... .... .... ..... ..... ....

II.

Limnos Limnosist istem emul ul Siriu Siriu.... ....... ...... ....... ....... ....... ....... ...... ....... ....... ...... ....... ....... ...... ... 1. Biotopul Biotopul....... ............. ............. .............. .............. ............. ............. ............ ..... 2. Bioceno Biocenoza... za......... ............. .............. .............. ............. ......... ...

III.

Influent Influenta a lucraril lucrarilor or de gospodar gospodarire ire a apelor apelor .............. ..................... ............. ............. .........

IV.

Impor Importan tanta ta lacul lacului ui Siriu Siriu... ....... ....... ...... ....... ....... ...... ....... ....... ....... ....... ...... ....... ....... ...... ....... ....... ..... - potabilitate potabilitate ....................................... - piscicultura...................................... - turism..............................................

Concluzii............................................................ Bibliografie........................................................ Anexe.............................

I.

FORMAREA LACULUI SIRIU

Baraju Barajull este este alcătu alcătuit it din rocă, rocă, steril steril și un miez miez din argilă argilă.. Vo Volum lumul ul um umplu plutur turilo ilor  r  totalizeaza 8,3 milioane m³ anrocamente.În urma construiri barajului, drumul na țional DN10 și-a schimbat ruta, ocolind lacul Siriu e linia sa de contur, pentru acest scop construindu-se mai multe viaducte. Viaductul Giurca are o lungime de 276 m, cu piloni de 46 m înălțime, iar viaductul Stânca Tehărău traversează stânca versantului cu același nume. Barajul a fost aprobat în ianuarie 1972 și a fost terminat în decembrie 1994. Scopul construirii său a fost pe de o parte alimentarea cu apa potabilă și industrială a localită ților din aval și irigarea a 50.000 ha de teren agricol pe de altă parte, producerea de energie electrică, prin construirea hidrocentralei Nehoia su cu o putere instalată de 42 MW, având un debit instalat de 32 m³/s și generând o produc ție medie de energie electrică pe an este de 144 GWh. Barajul folosește și la apărarea împotriva inunda țiilor, acumularea Siriu fiind prevazută cu o tranșă de de atenuare a viiturilor de 30 milioane m³, până la 980 m³/s

II.



LIMNOSISTEMUL SIRIU

Influenţa lacului asupra stabilităţii versanţilor (Anexa.1)

Realizarea unui lac de acumulare poate exercita o influenţă considerabilă asupra versanţilor, determinând pierderea echilibrului urmata de activarea alunecărilor de teren. Datorită încărcăturii, cu depozite deluvio-proluviale, uneori predominant argiloase, stabilitatea generală a versanţilor este mai redusă în aceste zone. Din acest punct de vedere se remarcă în special formaţiunile de pe versantul drept al văii Buzău, care au fost afectate în trecut de alunecări de teren şi care în prezent, ca urmare a săpăturilor, efectuate la baza lor, în cadrul lucrărilor de execuţie, au generat reactivări locale în care înălţimea taluzului excavat a depăşit 710 m. Sub acest aspect la începutul lunii mai 2006 s-a produs o alunecare masivă pe malul drept a lacului desprinsă de pe Culmea Şoimilor. Materialul transportat ajung până în cuveta lacului,  barând parţial albia. Aceasta alunecare va pune probleme şi în viitor deoarece nu va putea fi stabilizată. 

Impactul amenajării asupra climei

Apariţia lacurilor de acumulare poate determina unele modificări locale, de obicei minore ale climei, încât este greu de a face diferenţa între impactul specific asociat de prezenţa masei de apă şi climatul complex al regiunii cu fluctuaţiile lui normale. Efectele unei acumulări asupra climatului variază în funcţie de dimensiunile ei, topografie şi climatul natural. Din punct de vedere topoclimatic lacul imprimă caracteristici proprii elementelor şi -fenomenelor meteorologice, astfel apar: -temperaturi mai scăzute; -umiditate mai ridicată; -descendenţa maselor de aer; -efectul crescut al vântului datorită suprafeţei plate; -ceaţa de radiaţie şi de evaporaţie; -nebulozitate mai accentuată; -precipitaţii locale; -schimbări în evapotranspiraţie. Ţînând cont de faptul că acumularea Siriu se încadrează în grupa lacurilor cu dimensiuni mijlocii, influinţa acesteia, asupra climatului, este redusă dar totuşi prezentă. Lacul Siriu a creat un topoclimat specific suprafeţelor cu apă imprimând modificări ca: temperaturi cu aproximativ 2°C mai coborâte vara şi mai ridicate iarna, ceaţă de radiaţie şi de evaporaţie cu o mare frecvenţă, umezeală mai mare cu aproximativ 20% faţă de zonele învecinate, descendenţa maselor de aer care poate genera fenomenul de turbulenţă atmosferică. Masa de apă are efecte de reducere a variaţiilor termice locale, răcind aerul primăvara şi vara şi încălzindu-l toamna şi la începutul iernii. Încălzirea de asemenea poate fi observată în timpul nopţii, iar răcirea pe durata zilei.

Observaţiile generale au condus la concluzia că influenţa acumulărilor asupra climatului se simte la scară mică (0….50 km), cel mult la scară medie (50…150 km), impactul sezonier fiind mai pronunţat decât impactul anual. 

Impactul amenajării asupra florei şi faunei

Încă de la începutul lucrărilor pentru amenajarea cuvetei lacustre a fost necesară intervenirea omului asupra vegetaţiei şi faunei, prin tăierea pădurilor şi livezilor. Înainte de inundarea lacului de acumulare fiind necesară curăţirea şi pregătirea cuvetei, având ca scop  prevenirea unor procese de impurificare sau infectare a apelor lacului. După defrişare, în jurul lacului s-au distrus aninişurile de munte şi sub cota de inundabilitate făgetele carpatine. Peste nivelul de defrişare se păstrează flora iniţială. Speciile ierboase sunt  puţine. Vegetaţia stâncilor a fost influenţată de noul climat mai umed. În componenţa pădurilor vor intra specii iubitoare de umiditate (fag, carpen) şi se vor  restrânge cele de aer mai uscat şi de spaţii mai aerisite (gorun, paltin). Lacul va avea un rol  piscicol important şi este necesar să fie luate în considerare toate măsurile pentru a se evita orice deversare de ape poluante. În privinţa impacturilor asupra florei şi faunei, formarea noii acumulări a determinat apariţia a două ecosisteme: cel artificial (barajul) şi cel natural din jurul lacului. În primii 3-5 ani de la crearea lacului apare o instabilitate biotică, cauzată de modificarea  biotopului. Apariţia lacului a dus la o reducere a numărului de specii de peşti, în avalul acumulării, precum şi la întreruperea căilor de migrare. 

Afectarea peisajului

În urma realizării amenajării Siriu peisajul a fost afectat pe cca. 390 ha datorită exploatării carierelor care au furnizat materiale pentru baraj, abandonate fără amenajări corespunzătoare. Aspectul lacului, cu maluri lipsite de vegetaţie (în special cel stâng) creează un peisaj neplăcut. Pentru a crea o imagine mai agreabilă parametrul aval al barajului a fost înierbat, dând un aspect mai natural. Putem vorbii şi de un efect favorabil al lacului de acumulare asupra peisajului, în sensul că apariţia acestuia a favorizat dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic, lacul devenind implicit şi un obiectiv turistic. 

Impactul amenajării în domeniul economico-social

Noţiunea de impact economic se referă la efectele pe care proiectul barajului le are asupra economiilor locale şi regionale, atât în timpul construcţiei amenajării cât şi al exploatării ei în  perspectivă. Aceste efecte includ cererile directe şi secundare de forţă de muncă şi de servicii, modificările în resursele locale şi structurile economice locale generate prin realizarea proiectului. Asemenea efecte economice produc impacturi sociale semnificative care la rândul lor  influenţează parametrii economici. Din punct de vedere economico-social, realizarea amenajării Siriu a avut un impact extrem de  pozitiv pe întreaga vale a râului Buzău, favorizând dezvoltarea industriei şi comerţului, modernizarea reţelei de comunicaţii, precum şi dezvoltarea turismului. Prin amenajare s-au creat infrastructuri îmbunătăţite şi condiţii favorabile de recreere şi dezvoltare a turismului. Ele au fost şi sunt folosite pentru dezvoltarea şi prosperitatea economică a comunităţilor umane.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere legate de execuţia barajului şi lucrărilor hidrotehnice a avut numeroase efecte benefice ca de exemplu: dezvoltarea economică a zonelor izolate, avantaje sociale, dezvoltarea turismului. Trebuie menţionat faptul că în urma realizării amenajării s-a efectuat o deviere a şoselei DN 10, de pe malul drept al râului Buzău pe cel stâng, precum şi crearea unor noi drumuri anexe. Datorită reliefului destul de accidentat, la realizarea şoselei a fost necesară construirea mai multor  viaducte. Astfel amintim viaductul Giurca cu o lungime de 276 m, piloni de 46 m înălţime, şi viaductul Stânca Teherău, ce străpunge stânca versantului cu acelaşi nume dând senzaţia unui pod suspendat. Realizarea reţelelor de linii electrice pentru execuţia şi exploatarea amenajării hidrotehnice a contribuit la ameliorarea condiţiilor de viaţă a populaţiei din zonele izolate şi la crearea  permiselor de dezvoltare economică a zonelor respective, întreaga localitatea beneficiind de alimentarea cu energie electrică. Comuna Siriu a fost dotată cu o staţie de epurare a apelor uzate compusă din două decantoare verticale (de tip IMHOFF) şi un decantor orizontal – BIOFILTRU. Înainte de evacuare apa se tratează cu cloramină, receptorul final fiind râul Buzău. De această staţie beneficiază, însă doar o  parte din populaţie. A fost creată şi o staţie de tratare a apei, ce prezintă un rezervor cu o capacitate de 1000 m3, alimentând localităţile limitrofe, inclusiv oraşul Nehoiu, având o lungime de reţea magistrală de 11 km. Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizări au contribuit la accesul  populaţiei la un nivel de viaţă mai civilizat, la îmbunătăţirea stării de sănătate a acesteia dar şi la  protecţia mediului natural prin diminuarea poluării. În urma realizării amenajării localitatea Nehoiu, din aval de baraj, a devenit oraş ca urmare a dezvoltării economice. Locuitorii comunei beneficiază de dotări socio-culturale după cum urmează: două şcoli generale, o grădiniţă, un dispensar, un hotel, spaţii comerciale etc. Din punct de vedere social sunt de remarcat locurile de muncă nou create pe durata construcţiei (vârf de angajări 3000 de muncitori, în mare parte din zonă), dar şi ulterior, în cadrul  personalului de exploatare a amenajării şi în infrastructurile dezvoltate (reţea comercială, industrii). Ca forme de impact economico-social negative amintim: ocuparea de terenuri, influenţele câmpurilor electromagnetice, strămutarea populaţiei şi a unor vestigii istorice. Principalii ocupanţi ai terenurilor sunt: lacul, balastierele, carierele. Obţinerea acestor terenuri a determinat ducerea unor tratative şi negocieri înainte de ocupare, dar şi acordarea de despăgubiri directe şi indirecte proprietarilor. În cazul amenajării Siriu a fost necesară strămutarea populaţiei, care ocupa actuala cuvetă lacustră; realizarea amenajării determinând inundarea unei zone în care se afla un număr de circa 370 de case de locuit cu toate anexele respective. Populaţia afectată a fost despăgubită prin primirea suprafeţelor corespunzătoare celei cedate, în avalul amenajării, cu acelaşi grad de fertilitate şi folosinţă, precum şi construirea noilor  locuinţe. S-a optat pentru amplasarea locuinţelor pe terenurile libere din satele componente ale comunei Siriu ce nu vor fi afectate de lac (Lunca Jariştei, Caşoca, Colţul Pietrei şi Muşceluşa). S-a atribuit o suprafaţă de 500 m2 pentru locuitorii care aveau ca proprietate personală o suprafaţă cuprinsă între 600-800 m2, iar pentru cei care deţineau o suprafaţă mai mică de 500 m2 le-a fost cedată o suprafaţă de 400 m2. Lotizarea s-a făcut pe un teren cu o suprafaţă de 63 800 m2 ce cuprinde 179 de locuinţe în satul Lunca Jariştei, iar în satul Coltul Pietrei un număr de 173 de locuinţe pe o suprafaţă de 62 750 m2.

Tot din acest punct de vedere a fost necesară mutarea monumentului eroilor din vechea comună în apropierea şoselei naţionale, precum şi a Băilor Siriu în amonte de vechea aşezare. 

Impactul amenajării în domeniul geofizic

Efectele geofizice se referă la modificări ale mediului abiotic sau la reacţii ale acestuia la acţiunile exercitate de construcţiile hidrotehnice (modificări geografice, hidrologice, hidrogeologice, seismice, morfologice etc.). Toate aceste elemente interesează în fond, deoarece au efecte secundare majore. Construcţia barajelor şi crearea lacurilor de acumulare pot avea efecte geofizice importante. Ele pot fi în timp atât pe termen scurt cat şi pe termen lung, iar în spaţiu se pot întinde cu mult  peste limitele fizice ale amenajării. În categoria impacturilor geofizice, privind amenajarea Siriu, se înscriu următoarele: colmatarea lacului; modificarea albiei din avalul amenajării; afectarea negativă a peisajului; activarea unor procese geomorfologice actuale în perimetrul acumulării. 

Impactul amenajării asupra calităţii apei

Efectele unui lac de acumulare asupra calităţii apei depind în mare măsură de poziţia geografică şi climatul specific al zonei respective. Ele sunt influenţate de asemenea de modul de exploatare a barajului, nivelul industrializării şi dezvoltarea agriculturii din bazinul hidrografic respective. Pe baza datelor preluate de la Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa, pentru intervalul 2000-2004 în arealul lacului Siriu, se poate observa încadrarea tuturor indicatorilor analizaţi în categoria I de calitate (stare foarte bună) pe baza normativului 1146/2002 (tab. 5). Studiile asupra calităţii apei din acumularea Siriu au condus la următoarele concluzii asupra indicatorilor fizico-chimici: pH-ul s-a situa în domeniul slab-alcalin; oxigenul dizolvat a avut valori ridicate cuprinse între 7,8 mg/l şi 8,3 mg/l şi un grad de saturaţie între 84,99 - 88,34 %; mineralizarea apei a fost scăzută; regimul nutrienţilor s-a caracterizat prin conţinutul ridicat al azotului mineral, iar cel al fosforului a fost redus. Acest fapt se datorează în primul rând lipsei unei poluări majore. Principala sursă de poluare (SC CONFORT SRL din Întorsura Buzăului – agent economic de gospodărire comunală) aflată în amontele lacului având o influenţă nesemnificativă. SC CONFORT SRL Întorsura Buzăului prezintă un debit mediu de evacuare în anul 2003 de 3,36 l/s ce reprezintă 0,106 mil. m3/an. Societatea are în dotare o staţie de epurare, alcătuită din treapta mecanico-biologică, dar care nu este întreţinută şi exploatată corespunzător. Datorită acestui fapt, apele uzate evacuate din staţie prezintă depăşirea limitelor autorizaţiei de gospodărire a apelor, la următorii indicatori: cu 3,788 t/an (70,11%) CBO5; cu 15,066 t/an (167,72 %) materii în suspensie şi cu 2,225 t/an (699,82%) amoniu. Având în vedere debitul evacuat de ape uzate, cât şi cantităţile de nocivităţi putem concluziona că acestea nu influenţează în mod semnificativ calitatea apelor râului Buzău (Diaconu, 2005). Principalele surse de poluare care modifică calitatea apei râului Buzău sunt situate în aval de acumularea Siriu. Pentru biocenoza planctonică au fost recoltate probe doar în anii 2002 şi 2003 (tab. 6). Analizele au evidenţiat o mare varietate a speciilor şi un număr redus de indivizi. Fitoplanctonul este reprezentat de organisme ce fac parte din grupa Diatomeae (Synedra, Diatoma, Cymbella). Se observă o scădere a densităţii fitoplanctonice de la 1464,5 10m3 ex/l în 2002 la 1088,5 10m3 ex/l în anul 2003. Apare o diferenţiere şi la nivelul punctelor de recoltare. Cele mai mari densităţi de fitoplancton se întâlnesc la suprafaţa lacului, ele scăzând în adâncime. Această tendinţă, de scădere, se observă şi în cazul biomasei.

Zooplanctonul este sărac atât ca număr de grupe de organisme, cât şi ca număr de indivizi, totuşi se poate observa o uşoară tendinţă de creştere a densităţii de la un an la altul. Cuprinde organisme ce fac parte din grupa Vermes. În secţiunea intrare in lac s-au efectuat determinări de zoobentos. Biocenoza zoobentică a fost alcătuită din specii de insecte specifice zonei β-mezosaprobe. În anul 2003 s-au efectuat şi determinări bacteriologice asupra coliformilor totali, valorile obţinute fiind încadrate în categoria de calitate a apelor de suprafaţă, situând-se sub 100.000 /l (Diaconu D. 2005). În privinţa indicatorilor biologici (fitoplancton, zooplancton, zoobentos) concluzia a fost că apa lacului are capacitate de mineralizare aerobă a materiei organice existente. În funcţie de potenţialul trofic al bazinului lacustru lacul Siriu se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe (prezentând puţine săruri nutritive, o concentraţie destul de ridicată de oxigen dizolvat, temperaturi medii scăzute şi transparenţă mare). Există totuşi o uşoară tendinţă de mezotrofie. Este demonstrat că trecerea apei prin construcţiile şi instalaţiile uzinelor hidroelectrice influenţează calitatea acestora. Această influenţă se manifestă, în special, datorită trecerii apelor   prin turbinele uzinelor hidroelectrice şi prin bazinele de liniştire din avalul uzinelor, având ca efect principal creşterea conţinutului de oxigen dizolvat din apă (Negulscu, 1982). Cu privire asupra modificării apelor subterane aflate in amonte au loc , de regula, creşteri ale nivelelor iar in aval au loc scăderi ale nivelelor ale nivelelor apelor subterane, insa in cazul datorita faptului ca ne situam intr-o zona montana nu apar probleme de acest gen. 

Modificarea albiei din avalul acumulării (Anexa .2)

Ca o consecinţă a procesului de colmatare a lacului, apare diminuarea aportului de aluviuni în aval, modificând circuitul natural al acestora, albia din aval intrând într-un proces de „colmatare”. Colmatarea albiilor are efecte importante: afluenţii creează conuri de dejecţie care nu se mai spală, creste vegetaţie în albia minoră, scade capacitatea de transport al debitului lichid la ape mari (fiind posibile inundaţii grave), apar zone de apă stagnantă, etc. Prin diminuarea debitului este afectată şi pânza freatică din aval, care coboară sub limitele cunoscute ca normale. Datorită scurgerii lichide reduse se modifică transportul de aluviuni şi implicit structura patului albiei. Prin bararea râurilor se schimbă circuitul apei din regim natural pe aceste râuri. În aval de  baraj trebuie permanent furnizat un debit de servitudine care are funcţiile de a conserva flora şi fauna existentă şi de a satisface folosinţele curente. În cazul amenajării Siriu albia râului Buzău, în lungul său, până la restituţia apei din cadrul centralei, prezintă un grad diferit de colmatare. Până la primirea primului afluent (aproximativ 300 m), în aval de baraj, albia minoră prezintă un grad de colmatare mai ridicat datorat debitului minim necesar asigurat. Ea este invadată de vegetaţie ierboasă şi arbuşti (foto 1). În aval de confluenţa cu pârâul Caşoca (pe stânga) albia este mai puţin afectată datorită aportului destul de ridicat adus de afluenţi.

III.

INFLUENTA LUCRARILOR DE GOSPODARIRE A APELOR 



Debite caracteristice

Parametrul cel mai însemnat în caracterizarea unei incinte îndiguite îl constituie debitele caracteristice. În general, trebuie indicate următoarele tipuri de debite: Debitul maxim de calcul, reprezentând debitul care este luat în considerare pentru dimensionarea lucrării respective. Debitul maxim de verificare, reprezentând debitul maxim la care se consideră că trebuie să reziste lucrarea de îndiguire. Debitul de deversare,reprezentând debitul la care se atinge în cel puţin un  punct cota coronamentului digului, astfel încât deversarea digului se va produce inevitabil (făcând abstracţie de măsuride apărare locală în perioadele de inundaţie). În situaţiile în care debitele variază înigului, de exemplu din cauza unor aporturi de debite ale unor afluenţi de pe versantul opus, debitele caracteristice trebuie indicate pe tronsoane. Dacă efectul dedezatenuare a undelor  de viitură realizat de îndiguiri este important, poate prezenta interes determinarea unui profil longitudinal indicând variaţia în lungul digului adebitelor caracteristice, corespunzând situaţiei în care acestea sunt îndiguite sau neîndiguite, pentru ca, prin comparaţie, să se determine variaţia efectului de dezatenuare. Îngeneral, însă, este suficientă prezentarea celor două mărimi la capătul aval al sectorulude râu îndiguit. 

 Niveluri caracteristice

Deoarece digurile constituie lucrări longitudinale, nu se pot preciza cote caracteristice unice ca în cazul acumulărilor; nivelurile caracteristice reprezintă, de fapt,curbe ale variaţiei cotelor caracteristice în lungul digurilor. În general, pentru lucrările de îndiguire se indică următoarele niveluri caracteristice: – Nivelul coronamentului digului, reprezentând curba  punctelor cu cota cea mai ridicată din toate secţiuniletransversale ale digului. – Nivelul maxim de verificare, reprezentând curba suprafeţei libere a apei corespunzând debitului de verificare.



Definirea lucrarilor si masurilor de gospodarire a apelor 

În general, orice intervenţie a omului care afectează teritoriul unui bazin hidrografic influenţează, direct sau indirect, regimul de curgere a cursurilor de apă din bazin.Astfel, extinderea agriculturii a atras după sine, în mod inevitabil, o modificarea regimului de curgere a apelor de pe versanţi ceea ce, implicit, a influenţat regimul râurilor şi pe cel al apelor subterane. Diferitele prelevări sau restituţii de apă, lucrările de regularizare a albiilor, cele de extragere a  balastului din albii ş.a. exercită o influenţă directă asupra regimului de curgere a apei. Toate aceste lucrări şi măsudeşi afectează regimul cantitativ sau calitativ al curgerii, nu se realizează în scopulmodificării acestui regim. În stadiile incipiente de dezvoltare economică, asemenea lucrări şi măsuri erau suficiente pentru a satisface nevoile economice şi sociale. Debitele cursurilor de apă permiteau, chiar în perioade de secetă, acoperirea cerinţelor cantitative relativ reduse. Utilizarea puţin intensă a apelor nu ridică probleme majore de calitate a apelor. Dezvoltarea agriculturii făcându-se extensiv, scoaterea terenurilor din lunci de sub regimul inundaţiilor nu constituia o necesitate stringentă. Într-unstadiu mai înaintat de dezvoltare economică şi socială lucrările şi măsurile anterioare ni sunt suficiente, devenind necesară o intervenţie directă asupra regimului resurselorde apă.



Parametrii caractersitici

Lucrările de gospodărire a apelor sunt caracterizate printr-o serie de parametri care definesc proporţiile lor şi caracteristicile lor funcţionale. În alegerea parametrilorcaracteristici se

remarcă în prezent o mare neomogenitate. Mărimile considerate caracteristice variază de la un autor la altul; adeseori mărimile nu sunt precis definite, noţiunile aferente aceluiaşi termen având conţinut diferit. O primă distincţie care trebe făcută este cea dintre parametrii constructivi şi cei de gospodărire a apelor. Ţinând sea de definirea lucrărilor de gospodărire a apelor, caracteristicile construcţiilor necesare nu constituie parametri reprezentativi din punctul de vedere al gospodăririiapelor. Astfel, nici tipul unui baraj şi cu atât mai puţin dimensiunile acestuia nu sunt caracteristice pentru problema studiată. Parametrii caracteristici ai lucrărilorpot fi grupaţi în două categorii diferite şi anume: – parametri determinaţi de condiţiileurale ale lucrării şi de elementele constructive; – parametri determinaţi de condiţiile deexploatare. Împărţirea prezentată nu are un caracter formal ci trebuie corelată cu nivelurile de decizie asupra lucrărilor de gospodărire a apelor. Astfel, prima categorie de parametri sunt cei care fac obiectul deciziilor de promovare a lucrărilor de gospodărire a apelor şi, ca atare, constituie parametri de proiect care trebuie aprobaţide organele competente pentru această promovare. A doua categorie de parametri face obiectul deciziilor de exploatare şi, ca atare, stabilirea lor trebuie menţinută lanivelul de competenţă a organelor de exploatare. 

Suprafete caracteristice

Suprafeţele lacurilor de acumulare se exprimă în valori absolute (m2 sau multipli: hasau km2). De obicei, pentru caracterizarea unei acumulări se construieşte o curbă a variaţiei suprafeţei lacului funcţie de înălţime; pe această curbă se evidenţiază suprafeţeltice indicate în tabelul 1. În stabilirea suprafeţelor trebuie ţinut seama, dacă este necesar, de neorizontalitatea curbei suprafeţei libere a lacului. Determinarea semnificaţiei suprafeţelor caracteristice nu ridică  particularităţi deosebite dacă se ţine seamarecizările făcute pentru nivelurile caracteristice corespunzătoare. 

Volume caracteristice

Volumele caracteristice se exprimă în valori absolute (m3 sau multipli: hm3 sau km3). Pentru caracterizarea volumelor se construieşte, de obicei, curba de variaţie a volumului acumulat  peste cota talvegului funcţie de nivelul apei; această curbă se numeştecurba capacităţii lacului (fig. 3). Volumele caracteristice uzuale sunt indicate în tabelul 1. – Volumul mort este cuprins între nivelul talvegului şi nivelul prizei de apă.Deoarece, prin definiţie, se consideră priza cel mai coborât orificiu care poate evacua apa din lac pentru folosinţe, rezultă că volumul mort reprezintă tranşa din volumul lacului care nu poate fi utilizată de folosinţe, deşi o parte din acest volum  poate fi evacuată din lac prin golirea de fund; – Volumul de rezervă de fier este cuprins între nivelul prizei şi nivelul minim de exploatare.



 Niveluri si caderi caracteristice

În general, pentru fiecare derivaţie se poate indica un nivel maxim, mediu şi minim  pentru capătul amonte al derivaţiei şi pentru cel din aval. În situaţiile în care admisia înivaţie sau evacuarea sunt reglate prin stavile, se pot indica niveluri caracteristice atât în cursul de apă captat respectiv în emisar, cât şi nivelurile corespunzătoare înaţia propriu-zisă. Diferenţierea este importantă în special pentru situaţiile de ape mari,d, în general, dispozitivele constructive împiedică transmiterea nivelurilor extraordinare de pe cursurile de apă în derivaţie.



Durate de utilizare caracteristice

Se defineşte durata de utilizare, raportul dintre volumul derivat mediu anual şi debitul instalat. Durata de utilizare se exprimă de obicei în ore/an. Corespunzător volumului teoretic derivabil şi volumului efectiv derivat se pot determina pentru fiecare derivaţie durata maximă teoretică de utilizare şi durata efectivă de utilizare a debitului instalat  Viteze caracteristice Vitezele apei în derivaţii nu sunt considerate de obicei parametri de gospodărire a apelor. Pe lângă caracteristicele constructive, vitezele influenţează, pe de o parte, capacitatea de transport solid a derivaţiei, iar pe de altă parte determină posibilitatea de utilizare a derivaţiei pentru folosinţe. În legătură acestea, în special pentru navigaţie, indicarea exclusivă a vitezei maxime duce la o imagine trunchiată a condiţiilor de pe derivaţie, fiind necesar un studiu probabilistic al vitezelor. 

Indiguirile

Îndiguirile reprezintă lucrări longitudinale realizate în albiile majore ale cursurilorde apă în scopul împiedicării revărsării apelor. Îndiguirile se realizează în general pe io incintă fiind delimitată de diguri transversale care leagă digul longitudinal de versantul neinundabil. Îndiguirile se clasifică adeseori în: îndiguiri insubmersibile şi îndiiri submersibile. Această clasificare are, în sine, un caracter arbitrar, practic nuexistă îndiguiri insubmersibile, orice îndiguire având o anumită probabilitate de a fi depăşită. Diferenţierea se bazează numai pe regimul de exploatare al îndiguirilor. Îndiguirinsubmersibile sunt acele îndiguiri la care, independent de probabilitate, nu esteadmisă deversarea. În caz de necesitate, pentru acest tip de îndiguiri se poate trecela supraînălţarea digurilor sau se pot lua măsuri excepţionale de apărare în caz de inundatastrofale. Îndiguirile submersibile sunt acele îndiguiri care, la viituri excepţionale  produc efecte negative. La asemenea viituri este necesară inundarea incintelor pentru evitarea unor asemenea efecte, la aceste îndiguiri nu este admisibilă supraînălţarea pentru sporirea gradului de siguranţă sau luarea unor măsuri extremepărare. Parametrii caracteristici ai îndiguirilor sunt exclusiv cei aferenţi lucrărilor respective şi nu cuprind efectele de gospodărire a apelor realizate în bazin, în aval. Deoarece, independent de influenţa asupra restului bazinului, unele efecte de combatere a inundaţiilor se realizează în însăşi incinta îndiguită, sosebire de lucrările analizate anterior, în parametri proprii ai îndiguirilor se cuprind şi cei care caracterizează efectele de gospodărire a apelor din incintă



Incintele de atenuare

Incintele de atenuare constituie lucrări de gospodărire a apelor, care, la probabilităţi de depăşire mari, au un efect similar îndiguirilor, apărând suprafeţele din interioruntei, iar la  probabilităţi reduse preiau un rol de acumulare, apa fiind admisă în interiorul incintei, în scopul atenuării undelor de viitură. Într-o definiţie strictă, trebuie csiderate incinte de atenuare numai acelea care au prevăzute construcţii de admiterea apei (deversoare, stavile etc.). Prin extindere însă, s-au încadrat în această categorieşi incintele submersibile care realizează acelaşi efect în urma distrugerii unei porţiunia digului prin deversare. Având rol parţial de incinte îndiguite şi  parţial de acumulări,ezultă că incintele de atenuare vor fi caracterizate prin două grupe de  parametri, aferente fiecăreia din cele două funcţiuni. Prin urmare, incintele de atenuare nu sunt,

îngeneral, caracterizate prin parametrii proprii specifici, ci prin parametrii indicaţi în paragrafele anterioare. În preluarea modului de definire a parametrilor trebuie avute în vedere anumite  particularităţi. În privinţa parametrilor îndiguirilor trebuieecizat că nivelul de deversare nu mai corespunde atingerii cotei coronamentului, ci debitului de la care începe umplerea incintei. Deoarece în momentul inundării nu s-aatins coronamentul, la incintele de atenuare prezintă interes şi nivelurile maximeale apei în exteriorul incintei, la probabilităţile mai mici decât cea de admitere a apei în incintă. IV . IMPORTANTA LACULUI SIRIU



Flora

Etajul padurilor de molid este reprezentat în masivele Siriu siPenteleu prin paduri de molid, ce alterneaza cu pajisti secundare cucaracter subalpin si tufarisuri de ienupar, coacaz, smirdar si afin.Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale judetului. Zona montana concentreaza cea mai mare parte dinsuprafata acoperita cu paduri si totodata cel mai însemnat volum demasa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone.Cel maimare pericol cu care se confrunta padurile judetului este distrugereaprin taieri necontrolate si o data cu retrocedarea altor paduri catrefostii proprietari fenomenul va lua amploare daca nu se iau masuri .Padurile au un rol ecologic, de protectie a mediului si de protectie împotriva catastrofelor  naturale, cum ar fi avalanse, stânci ce pot sacada si inundatii. 

Fauna

Speciile faunistice caracteristice sunt: ursul, cerbul, râsul, mistretul si în padurile de foioase cocosul de munte.Râurile au un potentialridicat pentru pastrav 

Resursele subsolului

Dintre rocile utile se evidentiaza diatomita laPatârlageleApe minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru,Fisici, Strejeni, Nifon, Lopatari, iar la Balta Alba exista namolterapeutic. În perimetrul Sibiciului exista chihlimbar. 

Transportul

Sistemul de transport este unul dintre cei mai amenintatori factoriasupra mediului înconjurator si sanatatii umane.Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituierestructurarea sistemului de transport si asigurarea functionariiacestuia în vederea realizarii unui sistem de transport omogen,conectat, din punct de vedere al structurii, la retelele de transportnationale si europene. 

Lacul Siriu , sursa viitoare de apa potabila

Din surse proprii, prin accesarea programelor de finantare existente,dar si  prin posibilitatea accesarii unor fonduri de coeziune, ConsiliulJudetean Buzau doreste implementarea proiectului referitor la“Alimentarea cu apa a localitatilor situate pe Valea

Buzaului din laculde acumulare Siriu”, o hotarâre aprobata deja, prin care aproape300.000 de  buzoieni vor dispune de apa potabila. Nici calitatea dar nici cantitatea de apa necesara tuturor  celor 25 de localitati care suntvizate de respectivul proiect nu sunt întocmai normelor europene învigoare, astfel încât Consiliul Judetean a luat hotarârea întocmirii unuistudiu de prefezabilitate, urmând studiul de fezabilitate premergator investitiei în sine. Orasul Nehoiu si localitatea Siriu  beneficiaza de apa potabila din acumularea Siriu, capacitatea statiei de tratare fiind de 105 l / sec., din care utilizeaza doar 50 l/ sec., întregul sistem dealimentare având un grad pronuntat de uzura. 

Obiective turistice

-Viaductul Giurca (Anexa . 3) are o lungime de 276 m.,cu piloni de 46 m. înaltimeiar viaductul Stânca Tehãrãu, strãpunge stânca versantului cu acelasinume dând impresia unui pod suspendat - Lacul Vulturilor (Anexa. 4) (denumit si Lacul Fara Fund) este un lac periglaciar aflat în Muntii Siriului, la o altitudine de 1.420 m, în apropierea localitatii Gura Siriului din comuna Siriu, judetul Buzau,România. Adâncimea sa maxima este de 2,5 m.Lacul fara fund, lac in jurul caruia dainuiesc inca legendele conformcarora un cioban si-a lasat turma de mioare, a aruncat bata in apalacului si a plecat. Dupa un an de peregrinari isi regaseste bata inapele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale sereintoarce acasa, iar Lacul Vulturilor deoarece, Alexandru Vlahuta in Romania pitoreasca afirma ca: ,<<"aici vin vulturii, primavara, d ebeau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare, deasupraacestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufasiiregi ai inaltimilor.>>"Acest lac periglaciar (a luat nastere prin actiunea de nivatie si gelivatie, precum si prin deplasari masive de teren in conditii periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m,acoperind o suprafata de 0,5 hectare, in apele caruia se gasesc pastravi - Coltii Babei -zona din masivul Siriu cu aspect alpin, populata cu capre negre, aduse din Muntii Retezat. - Varful Penteleu (Anexa. 5)- varf din Masivul Penteleu, delimitat de BascaMica si Basca Mare. Este cel mai important atat ca dimensiuni,cat si ca altitudine (1.772 m), varful sau  piramida se zareste inzilele insorite de iarna chiar din orasul Buzau. Impresioneaza indeosebi prin culmile sale prelungi, pajisti intinse si prin perspectiva larga pe care o ofera asupra Carpatilor de Curbura. Cele mai multe legende si catece haiducesti suntlegate de locuri aflate pe culmile, varfurile si vaile Penteleului.Ele amintesc de fapte de vitejie ale oamenilor acestor meleaguri.Mai cunoscute sunt cele legate de haiducul Gherghelas. De aceea in amintirea acestora in luna mai la Gura Teghii se organizeaza un festival pe urme de o balada adevarata sarbatoare a dansului,cantecului si portului popular buzoian. - Baile Siriului (Anexa. 6)- dispun de trei izvoare cu ape minerale sulfuroase,usor   bicarbonate, clorurosodice, foarte slab mineralizate, termale.Aici din pacate mai trebuiesc cateva investitii noi , dar speram ca se va reusi construirea unui strand. - Cascada Pruncea (Anexa. 7) - cascada ce se afla pe drumul forestier Casoca -Monumentul si Cimitirul eroilor ( Anexa. 8 )- societatea "Cultul Eroilor" a avutinitiativa inaltarii acestui monument pe un loc incarcat de gloriepe Valea Siriului , chiar in apropierea vechii frontiere dintre Regatul Romaniei si Austro-Ungaria Acest ansamblu monumental a fost ridicat de catre " aparatorul Vaii Buzaului "generalul Traian Epure in cinstea eroilor Regimentului 3Vanatori. Datorita construirii barajului el a fost mutat si ridicat pe malul acestuia..

Zona Muntilor Buzau impresioneaza prin satele asezate pe luncileraurilor, prin satele razlete de pe munti , chihlimbar , bisericile dinlemn, padurile de rasinoase. Cu toate aceste o alta atractie azonei sunt vechile biserici si chilii sapate in stanca , ale caror ramasite se pot vedea si astazi. Aceasta impresionantaconcentrare de schituri rupestre se afla asezate in masivulIvanetu. Acolo se ajunge plecand din localitatea Patirlagele pedrumul judetean ce duce spre localitatile Colti , Alunis , Nucu. Inapropierea localitatii Alunis se gaseste o mica biserica sapata ingresie , iar in jurul ei se gasesc mai multe chilii. In localitatea Nucuse afla o pestera pe ai caror pereti se observa o multime de simboluri. Impresionanta este chilia lui Dionis , chilie sapata inpiatra, la intrarea careia se ajunge cu o scara -Muzeul de chihlimbar (Anexa. 9) -a fost construit de de locuitorii din Colti în anul1973. Clãdirea ese asemãnãtoare unei case tãrãnesti cu trei nivele:demisol parter si etaj. Parterul este compus din trei încãperi în carese aflã colectia de chihlimbar,colectiile de flori de mina fost construit de locuitorii din Colti în anul.Sunt amenajate numai parterul si etajul.Tot aici se mai aflã documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pãmântului, atestarea documentarã a localitatii Colti, învãtãmântul-cultura si istoria acestor  meleaguri.Chihlimbarul (sau ambra) este o răşină fosilă divers colorată (mai ales în nuanţe de galben), provenită din mai multe specii de pini; vârsta sa este estimată la 50-60 milioane de ani. În structura sa segăsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiţie, este considerat a avea  proprietăţi terpautice speciale, dar este şi un material foarte apreciat pentru bijuterii.Colectia de chihlimbar este unicã în tara noastrã si printre putinele în lume. Ideea organizarii ei se datoreazã faptului cã la Colti se gãseste chihlimbar în sol, în strate dezvelite, la suprafatã sau în adâncime.Aceasta colectie este compusã din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut(romanit, denumit si piatra soarelui sau ambra) si prelucrat, uneltefolosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului.Ca obiecte deosebite avem: o bucatã de chihlimbar de 1785 grame, o alta bucatã de chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pediferite nuante de culori, de la galben transparent panã la negru opac,sau cu mai multe nuante de culori într-un singur obiect, un cercel dinchihlimbar care are conservat în el o furnicã (specialistii spun cã furnica a trãit la Colti acum trezeci de milioane de ani), o bucatã dechihlimbar sectionatã care pãstreazã urme din scoarta copacului dincare ca provenit rãsina respectivã. Fosta minã de chihlimbar se aflã alta bucatã de chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pediferite nuante de culori, de la galben transparent panã la negru opac,sau cu mai multe nuante de culori într-un singur obiect, un cercel dinchihlimbar care are conservat în el o furnicã (specialistii spun cãfurnica a trãit la Colti acum trezeci de milioane de ani), o bucatã dechihlimbar sectionatã care pãstreazã urme din scoarta copacului dincare ca provenit rãsina respectivã. Fosta minã de chihlimbar se aflãchiar  lângã muzeu.O importantã deosebitã prezintã si celelalte colectii si documente.La etaj se aflã o frumoasã si deosebitã colectie de etnografiecompusã din obiecte tãrãnesti vechi, donate de locuitori: rãzboi detesut, stergare, lãzi de zestre, pieptãni pentru lânã, pieptãni pentrucânepã, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc.Tot aici se aflã o colectie de batiste cusute cu multã migalã sipricepere.Turistul ajuns la Colti, nu trebuie sã rateze vizitarea asezãrilor rupestre Alunis, aflate la 6 Km. de centru comunei, în satul cu acelasinume.Biserica Alunis sãpatã în piatrã de doi ciobani pe la anul 1274,atestatã documentar la 1351, a fost schit de cãlugari pâna la 1871,iar de atunci este biserica satului.-Hramul ei este la 29 August - Tãierea capului Sfântului IoanBotezatorul. -Statiunea Balta Alba se afla in judetul Buzau, in apropierea oraselor Buzau (56 km) si Ramnicu Sarat (20 km). Statiunea balneoclimaterica este pozitionata chiar pe malul lacului Balta Alba, ale carui ape sunt recunoscute inca din secolul XIX pentru proprietatile curative datorate continutului  bogat in minerale si a namolului sapropelic.

In statiunea Balta Alba, apele din lac se folosesc pentru tratarea unor afectiuni precum cele locomotorii, dermatologice, ginecologice, reumastimale, neurologice. Turistii vor gasi aici, pe langa posibilitatea de refacere a organismului, si alte avantaje ca: doua balti in care se poate pescui, o plaja amenajata cu nisip, umbrelute, sezlonguri, piscina, un hotel, doua restaurante, o linie de autoservire, un chiosc, parcare, casute cu baie proprie la preturi rezonabile, camping amenajat pentru cort si rulota.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

http://www.itinerar.ro/Baraj_Siriu http://www.cjbuzau.ro/draft_Raport_Mediu_PATJ_Buzau.pdf  http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010/01/lacul-siriu-sursa- viitoare-de-apa.html http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010_01_01_archive.html http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010/01/principalele- atractii-turistice-ale.html http://facultate.regielive.ro/proiecte/turism/evaluare_si_amenajare_turistica-12566.html

www.multimap.com www.siriu.3x.ro www.geocites.com www.itinerar.ro www.baraje.ro www.primariabz.ro www.adresa.ro

ANEXE

ANEXA. 1 Influenţa lacului asupra stabilităţii versanţilor

ANEXA. 2 Modificarea albiei din avalul acumularii

ANEXA . 3 Viaductul Giurca

ANEXA. 4 Lacul Vulturilor

ANEXA. 5 Varful Penteleu

ANEXA. 6 Baile Siriului

ANEXA. 7 Cascada Pruncea

ANEXA. 8 Monumentul si Cimitirul eroilor

ANEXA. 9 Muzeul de chihlimbar