Universitatea Tehnică a Moldovei
RAPORT despre lucrarea de laborator nr.1 nr.1 la Programarea Calculatoarelor Tema: Cartea de vizita a studentului informatician Varianta rianta 3
A îndeplinit îndeplinit st.gr.T!"1#3 A controlat
Ca$arschi Vladislav %ocsa Petru
Chi&inău"'(1# Scop Scopul ul lucr lucrăr ării ii:: )vid )viden en*ie *ierea rea nivelu nivelulu luii de cu cuno no&t &tin* in*ee a $iecă $iecărui rui stude student nt la in$ormatică+ în mod deosebit algoritmi,area+ pentru elaborarea unui plan individual
de studiu pe viitor la lucrările practice &i lucrările de laborator pe parcursul semestrului.
Obiectivele temei: Aprecierea personală a nivelului de cunoaştere a următoarelor compartimente: "a echiamentelor peri$erice &i unită*ilor"componente ale calculatorului electronic personal -PC/ "a ac*iunilor elementare re$eritoare la sistemele de operare -0 Ms20+ indo4s etc./a manipulărilor de ba,ă re$eritor la principalele activită*i în prelucrarea $i&ierelor de sistem cu a5utorul membranelor %arManager6207avigator6 7ortonCommander+ 0tart+ M8Computer+ bare &i $erestrele indo4s"ului instalat+ $$ice '((9/ "a mediului de,voltat integrat Turbo Pascal -TP &i TC+ a algoritmi,ării &i a procedeelor de scriere6citire a datelor &i utili,area construc*iilor elementare a limba5ului TP predestinate calculelor valorilor con$orm $ormulelor din matematică &i $i,ică+ elabor:nd algoritmi cu structuri liniare+ rami$icative+ ciclice/ "a tehnicilor de programare &i principilor de elaborare a modelelor de calcul. ;nsu&irii principiului algoritmi,ării &i programării cu re,olvarea propriilor variante " însu&irea unei g:ndiri algoritmice " de,voltarea abilită*ilor de proiectare de solu*ii algoritmice.
Problema propusa: Nr. ar. #.
!ormulele pentru calcul a
0a se a$le a si b.
0tart
alorile datelor ini"iale 5< (+1?1+(/ cu pasul (+1 =<'+@ h<(+B
2eclaram =<'+@/ h<(+B+ 5< (+1
nu
5<1+( 5><(.1 da
asErt-$abs-5"=/ bsin-h"=/
A$isam a si b
0top
(laborarea pro)ramului : Finclude iostreamG Finclude stdio.hG Finclude math.hG Finclude stdlib.hG using stdcout/ using stdcin/ using stdendl/
int main- H $loat 5+=+h+a+b/ $or -5<(.1/5<1.(/5><(.1 H
=<'.@/ h<(.B/ asErt-$abs-5"=/ bsin-h"=/ coutIa< Iaendl/ coutIb< Ibendl/ J return (/
J
*ntrebările de autocontrol +.+
Răspunsuri la ,ntrebări de autocontrol:
-.-.+ (numerați principalele caracteristici ale lui indo/s 01$-221 şi principiul )estiunii ferestrelor: Caracteristicile ale acestor sisteme de operare vechi sunt canu au nevoie de hard4are puternic+ sunt simple dar ine$iciente în ,iua de a,i cu $oarte puț ine posibilități și so$t4are ce poate $i înscris pe el. 2.2.2 Descrieţi lansarea programului Word for Windows, Crearea, Editarea şi Salvarea unui document nou.
Lansarea în execuție a programului Word:
K
K
e9ecutați clic pe butonul 0tart se deschide meniul 0tart/ "
plasați indicatorul mouse"ului pe Programs se derulea,ă lista cu programe/
"
plasați indicatorul pe Microso$t ord se evidenț ia,ă numele programului/ e9ecutați clic pe Microso$t ord se lansea,ă programul ord
2upă lansarea programului ord+ pe ecran apare o I$oaie de h:rtieI noua+ goala+ în care se poate începe scrierea unui te9t $olosind tastatura.
"
e9ecutați Fișier - Nou/ apare o $ereastra de dialog/
"
alegeți șablonul pe care îl veți $olosi la crearea noului $ormular/
"
selectați șablon si $inali,ați cu OK .
"
stabiliți structura $ormularului si scrieț i -total sau parț ial te9tul care nu se va modi$ica/
"
e9ecutați Fișier - Salvare ca/ documentul va $i salvat cu terminația .dot .
-.-.# Caracteriza"i 3ediul de pro)ramare T4R5O PASCA6: Sistemul de meniuri7 şi meniul principal. !ile %ace cam ce $ace orice meniu %ile din ,ilele noastre. 2eschide $i șier nou+ salvea,ă+ etc. 8 (dit Cu a5utorul acestui punct al meniului edităm conț inutul programului. 8 Searc% Meniul de căutare al aproape oricărui editor de te9t. 8 Run $eră modalități de rulare a programului -normal+ pas cu pas+ oprirea lui pentru modi$icări si posibilitatea de a porni programul cu anumiț i parametri. 8 Compile Compilea,ă programul -trans$orma codul sursa in cod mașina+ pentru a putea $i înțeles si rulat de procesor si $acilitea,ă crearea unui proiect+ prin setarea unui Iprimar8 $ileI -programul care e rulat c:nd utili,atorul da aceasta comanda este cel setat prin primar8 $ile+ a șa ca nu mai aveți probleme c:nd dați Ctrl>%+ daca sunteți intr"un unit. 8 9ebu) Vi,uali,area valorilor variabilelor unui program+ in timpul rulării acestuia+ a$ișarea ultimului ecran al programului+ puncte de întrerupere -brea=point"uri+ etc 8 Tools C:teva programe care pot a5usta crearea programului+ prin modi$icarea parametrilor pentru crearea lui+ veri$icarea programului pentru a vedea unde IpapaI mult timp+ etc. 8 Options Puteți seta directoarele implicite pentru unituri+ culorile $olosite de editor+ salvarea pre$erințelor si -$oarte multe altele. 8 indo/ Posibilități de aran5are a $erestrelor 8 elp " posibilitatea de a deschide o $ereastră cu lista erorilor și anume a5utor cu comen,ile de ba,ă din Pascal.
-.-.' 9efini"i structura al)oritmului: ;n general+ un algoritm trebuie să îndeplinească trei proprietă*i generalitatea -universalitatea+ unicitatea -determinismul &i $initudinea. 0e poate de$ini trei clase mari de algoritmi algoritmi e9ac*i -riguro&i+ algoritmi apro9imativi &i algoritmi euristici. 2escrierea algoritmilor prin scheme logice 0chema logica este descrierea gra$ica a unui algoritm cu a5utorul unor simboluri care indica pa&ii algoritmului si ordinea lor de e9ecu*ie. %iecărei opera*ii sau pas i se ata&ea,ă un simbol geometric în interiorul căruia se înscrie opera*ia de e9ecutat. 0uccesiunea opera*iilor este simboli,ata prin săge*i. 0chema logica re$lecta de $apt modul de e9ecu*ie al programului corespun,ător algoritmului.
-.-.; 9efini"i etapele elaborării pro)ramului TP şi sinta1a e1presiilor ,n limba&ul TP. (tapele elaborării pro)ramului. ;n re,olvarea problemelor cu calculatorul se recomanda respectarea următoarelor etape 1. Specifcarea - precizarea completa a problemei de rezolvat prin stabilirea unui enunţ clar si defnirea exacta a datelor de intrare si a celor de ieire.
'. Proiectarea " căutarea algoritmului de re,olvare si descrierea logicii $iecărei reguli de calcul si a rela*iilor dintre reguli. 3. !mplementarea " scrierea programului. B. Testarea " veri$icarea si depanarea programului pentru a îndeplini condi*iile de speci$icare. L. 2ocumentarea " scrierea documenta*iei de utili,are a programului. #. ;ntre*inerea " e9ploatarea si veri$icarea continua a per$ormantelor programului -eventual prin adăugarea de $unc*ii noi.
-.-.< 9escrierea blocurilor sc%emelor lo)ice. 5locurile delimitatoare Start si Stop vor marca începutul respectiv s$:rșitul unui algoritm dat printr"o schema logică. 2escrierea unui algoritm prin schema logică va începe cu un singur bloc Start si se va termina cu cel puțin un bloc Stop.
5locurile de intrare=ieșire Citește si Afișează indică introducerea unor 2ate de intrare respectiv e9tragerea unor re,ultate $inale. )le permit preci,area datelor inițiale cunoscute în problema si tipărirea re,ultatelor cerute de problema. locul Citește
inițiali,ea,ă variabilele din lista de intrare cu valori corespun,ătoare+ iar
blocul Afișează va preci,a re,ultatele obținute -la e9ecuț ia pe calculator cere a$iș area pe ecran a valorilor e9presiilor din lista de ieșire.
5locurile de atribuire -calcul se utili,ea,ă în descrierea operațiilor de atribuire -:=. Printr"o ast$el de operație+ unei variabile var i se atribuie valoarea calculata a unei e9presii expr .
5locurile de decizie marchea,ă punctele de rami$icație ale algoritmului în etapa de deci,ie. Blocul de decizie loic indica ramura pe care se va continua e9ecuția algoritmului în $uncție de îndeplinirea -ramura 9a sau neîndeplinirea -ramura Nu unei condiții. Condiția care se va înscrie în blocul de deci,ie logic va $i o e9presie logica a cărei valoare poate $i una dintre valorile IadevăratI sau I$alsI. Blocul de decizie arit!etic va hotărî ramura de continuare a algoritmului în $uncție de semnul valorii e9presiei aritmetice înscrise în acest bloc+ care poate $i negativa+ nula sau po,itiva. Concluzie : !n
primul rind am învățat să cree, scheme logice pentru a mă a5uta la elaborarea programului propriu,is+deaoarece elaborind corect schema logica+este mai usor de elaborat programul $ara a comite erori. Am invatat librariile necesare pentru reali,area operatiilor matematice etc+am studiat instrucțiunile de ba,ă a limba5ului C>>. La inceput a !ost elaborata sc"ema logic#$ unde au !ost utilizate sc"eme bloc de citire%scriere$ de atribuire i cele de început%s!îrit$ comentînd ec"ivalenţa acestora$dupa a !ost scris insasi programul cu toate comenzile necesare$a avut loc compilarea si prezentarea valorilor pe care le primesc ecuatiile. &st!el sarcina propusa de pro!esor a !ost detailat analizata$in!ormatia propusa lecturata si creata o baza de in!ormatie con!orm acestui laborator si in fnal$utilizind toata in!ormatia acumulata a !ost fnalizat laboratorul nr.1 cu succes.
