Redactor: Mirella Acsente Tehnoredactare computerizată: Dana Diaconescu Coperta: Mihai Ţenovici Jerome K. Jerome Three Men on the Bummel
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate diturii !DA" parte componentă a #R$%$!$& D&T'R&A! C'R&(T &)*( +,-: /012l-32-4-21 &)*( +,1: /052/012l-32-4-23 Tim6rul literar se plăte7te $niunii )criitorilor din Rom8nia Cont: R'44R(C*9,-,-----,0,---, *.C.R. 2 )ucursala $(&RA
]mM l. J'M
PE DOUl FiCiCLETE diţia a &l2a
Traducere de !ia Decei
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României JEROME, JEROME ! Trei "e #o$% biciclete ; Jerome K. Jerome< trad. de !ia Decei. 2 d. a 32a. 2 *ucure7ti: !eda" 3--= &)*( +,-: /012l-32-4-21< &)*( +,1< /052/012l-32-4-23 &. Decei" !ia +trad. 53,.,,l21,>,19., 53,.,,l20>,19.,
^^ LED& 'RUPUL EDITORI&L CORINT lifiMbf
?@@i@@@?@@@i@@@iB:@@?@@iţ@??@@rE.@"@@@ @ii 4,,@"@ <@ an lF &ii f ţ llk
C(PiTOLtJL i Ghidului generos, care mă lasă întotdeauna să merg pe drumul meu, dar mă îndrumă mereu pe calea cea bună. Filoofului căruia îi place să r!dă r!dă "i care, dacă dacă nu a reu"it să să mă facă să suport cu stoicism durerile de dinţi, dinţi, cel puţin m#a în$ăţat că în cele din urmă p!nă "i "i acestea trec. Bunului meu prieten, care care !mbe"te c!nd c!nd îi po$estesc despre despre necaurile mele "i "i care, atunci c!nd îi cer a%utorul, îmi spune at!t& '("teaptă)* Bufonului cu faţa gra$ă, pentru pentru care $iaţa nu este este dec!t un $olum de umor $echi. Bunului în$ăţător Timpul, Timpul, căruia bietul său ele$ îi dedică dedică această carte. Trei bărbaţi au ne$oie de o schimbare # + anecdotă despre efectele nefaste ale minciunii -a"itatea morală a lui George arris are idei /o$estea bătr!nului marinar marinar "i a amatorului de iahting nee0perimentat 1n echipa% plin de el /ericolul de a na$iga atunci c!nd $!ntul bate dinspre uscat G 2mposibilitatea de a na$iga atunci c!nd $!ntul $!ntul bate dinspre mare 3piritul de contradicţie al 4thelberthei 1meeala 1meeala de pe r!u arris propune o e0cursie e0cursie pe bicicletă # George George se g!nde"te la $!nt arris propune /ădurea /ădurea 5eagră # George George se g!nde"te la pante # /lanul adoptat de arris pentru urcarea urcarea pantelor 3untem întrerupţi de doamna arris. Ceea ce ne tre6uie" spuse arris" este o schim6are.
n acest moment" u7a s2a deschis 7i doamna arris 7i2a v8r8t capiii pe u7ă" spun8nd că a trimis2o thel6ertha să mi aducă aminte că nu tre6uie să a?unHem t8rziu acasă Eiindcă ne a7teaptă Clarence. )unt nchnat să cred că thel6ertha 7i
Eace prea multe Hri?i pentru copii. De Eapt" copilul nu avea nimic. &e7ise n dimineaţa aceea cu mătu7a lui< dacă se uită cu ?ind la vitrina unei patiserii" aceasta l duce năuntru 7i i cumpără o mulţime de 6rio7e cu staEide 7i de pră?ituri domni7oare de onoareI" p8nă p8nă ce 6ietul copil declară că nu mai poate 7i" politicos" dar Eerm" reEuză să mai măn8nce ceva. Apoi" desiHur" nu mai vrea dec8t o porţie de pudinH la pr8nz" iar thel6ertha crede că este 6olnav. Doamna arris a adăuHat că am Eace 6ine să urcăm c8t mai repede" 7i spre 6inele nostru" altEel vom rata interpretarea de către domni7oara Muriel a EraHmentului Ceaivil pălărierului ne6unI din (lice în 6ara Minunilor. Minunilor. Muriel este cel de2al doilea copil al lui arris" de numai opt ani7ori. ste o Eetiţă Eoarte inteli Hentă" dar eu unul o preEer n interpretări mai serioase. Am declarat că o vom urma imediat ce ne vom Euma ţiHările 7i am implorat2o să nu o lase pe Muriel să nceapă nainte de venirea noastră. (e2a promis că o va reţine c8t mai mult posi6il 7i a plecat. &mediat ce s2a nchis u7a" arris 7i2a reluat propoziţia propoziţia ntreruptă. G tiţi ce vreau să spun" o schim6are totală. ntre6area era: cum să procedăm #eorHe a suHerat o călătorie de aEaceri. ra Henul de suHestie pe care o puteai a7tepta de la #eorHe. $n 6urlac crede că o Eemeie măritată măritată nu e n stare nici măcar să se Eerească din calea unui compresor. compresor. Am cunoscut odată un t8năr inHiner" care s2a H8ndit să plece la Liena ntr2o călătorie de aEaceri. )oţia lui a vrut să 7tie despre ce aEaceri era vor6a. l i2a spus că tre6uia să viziteze minele mi nele din apropierea capitalei austriece 7i să Eacă un raport. a i2a spus că l va nsoţi< era Henul acela de Eemeie. l a ncercat să o Eacă să se răzH8ndească< i2a spus că o mină nu era un loc potrivit pentru o Eemeie Erumoasă. a i2a declarat că este de aceea7i părere" că nu avea deloc intenţia să l nsoţească n Eundul minei< minei< dimineaţa l va conduce la muncă" apoi ea se va amuza p8nă la ntoarcerea lui" vizit8nd vi zit8nd maHazinele din Liena 7i Eăc8nd mici cumpărături. T8năril 7i2a dat seama că nu are ncotro 7i timp de zece zile ncheiate a Eost nevoit să viziteze minele acelea aElate n vecinătatea Lienei" Lienei" iar seara scria rapoarte amănunţite" amă nunţite" pe care soţia le epedia prin po7tă la Eirma pentru care lucra 6ăr6atul 6ăr6atul ei" Eirmă care nu avea nevoie de ele. (ici nu vreau să mă H8ndesc că doamna doamna arris sau thel6ertha Eac parte din această cateHorie de soţie" dar nu e 6ine să Eorţezi nota cu călătoria de aEaceriI G tre6uie păstrată pentru cazuri de mare urHenţă. G (u" am spus" cel mai 6ine este să Eii onest 7i să te comporţi comporţi ca un 6ăr6at. Am să2i spun thel6erthei că am a?uns la concluzia că un 6ăr6at nu preţuie7te niciodată Eericirea de care are parte n Eiecare zi. Am să2i spun că" pentru a nvăţa să apreciez la adevărata lor valoare avan ta?ele de care mă 6ucur"
C(PiTOLtJL i Ghidului generos, care mă lasă întotdeauna să merg pe drumul meu, dar mă îndrumă mereu pe calea cea bună. Filoofului căruia îi place să r!dă r!dă "i care, dacă dacă nu a reu"it să să mă facă să suport cu stoicism durerile de dinţi, dinţi, cel puţin m#a în$ăţat că în cele din urmă p!nă "i "i acestea trec. Bunului meu prieten, care care !mbe"te c!nd c!nd îi po$estesc despre despre necaurile mele "i "i care, atunci c!nd îi cer a%utorul, îmi spune at!t& '("teaptă)* Bufonului cu faţa gra$ă, pentru pentru care $iaţa nu este este dec!t un $olum de umor $echi. Bunului în$ăţător Timpul, Timpul, căruia bietul său ele$ îi dedică dedică această carte. Trei bărbaţi au ne$oie de o schimbare # + anecdotă despre efectele nefaste ale minciunii -a"itatea morală a lui George arris are idei /o$estea bătr!nului marinar marinar "i a amatorului de iahting nee0perimentat 1n echipa% plin de el /ericolul de a na$iga atunci c!nd $!ntul bate dinspre uscat G 2mposibilitatea de a na$iga atunci c!nd $!ntul $!ntul bate dinspre mare 3piritul de contradicţie al 4thelberthei 1meeala 1meeala de pe r!u arris propune o e0cursie e0cursie pe bicicletă # George George se g!nde"te la $!nt arris propune /ădurea /ădurea 5eagră # George George se g!nde"te la pante # /lanul adoptat de arris pentru urcarea urcarea pantelor 3untem întrerupţi de doamna arris. Ceea ce ne tre6uie" spuse arris" este o schim6are.
n acest moment" u7a s2a deschis 7i doamna arris 7i2a v8r8t capiii pe u7ă" spun8nd că a trimis2o thel6ertha să mi aducă aminte că nu tre6uie să a?unHem t8rziu acasă Eiindcă ne a7teaptă Clarence. )unt nchnat să cred că thel6ertha 7i
Eace prea multe Hri?i pentru copii. De Eapt" copilul nu avea nimic. &e7ise n dimineaţa aceea cu mătu7a lui< dacă se uită cu ?ind la vitrina unei patiserii" aceasta l duce năuntru 7i i cumpără o mulţime de 6rio7e cu staEide 7i de pră?ituri domni7oare de onoareI" p8nă p8nă ce 6ietul copil declară că nu mai poate 7i" politicos" dar Eerm" reEuză să mai măn8nce ceva. Apoi" desiHur" nu mai vrea dec8t o porţie de pudinH la pr8nz" iar thel6ertha crede că este 6olnav. Doamna arris a adăuHat că am Eace 6ine să urcăm c8t mai repede" 7i spre 6inele nostru" altEel vom rata interpretarea de către domni7oara Muriel a EraHmentului Ceaivil pălărierului ne6unI din (lice în 6ara Minunilor. Minunilor. Muriel este cel de2al doilea copil al lui arris" de numai opt ani7ori. ste o Eetiţă Eoarte inteli Hentă" dar eu unul o preEer n interpretări mai serioase. Am declarat că o vom urma imediat ce ne vom Euma ţiHările 7i am implorat2o să nu o lase pe Muriel să nceapă nainte de venirea noastră. (e2a promis că o va reţine c8t mai mult posi6il 7i a plecat. &mediat ce s2a nchis u7a" arris 7i2a reluat propoziţia propoziţia ntreruptă. G tiţi ce vreau să spun" o schim6are totală. ntre6area era: cum să procedăm #eorHe a suHerat o călătorie de aEaceri. ra Henul de suHestie pe care o puteai a7tepta de la #eorHe. $n 6urlac crede că o Eemeie măritată măritată nu e n stare nici măcar să se Eerească din calea unui compresor. compresor. Am cunoscut odată un t8năr inHiner" care s2a H8ndit să plece la Liena ntr2o călătorie de aEaceri. )oţia lui a vrut să 7tie despre ce aEaceri era vor6a. l i2a spus că tre6uia să viziteze minele mi nele din apropierea capitalei austriece 7i să Eacă un raport. a i2a spus că l va nsoţi< era Henul acela de Eemeie. l a ncercat să o Eacă să se răzH8ndească< i2a spus că o mină nu era un loc potrivit pentru o Eemeie Erumoasă. a i2a declarat că este de aceea7i părere" că nu avea deloc intenţia să l nsoţească n Eundul minei< minei< dimineaţa l va conduce la muncă" apoi ea se va amuza p8nă la ntoarcerea lui" vizit8nd vi zit8nd maHazinele din Liena 7i Eăc8nd mici cumpărături. T8năril 7i2a dat seama că nu are ncotro 7i timp de zece zile ncheiate a Eost nevoit să viziteze minele acelea aElate n vecinătatea Lienei" Lienei" iar seara scria rapoarte amănunţite" amă nunţite" pe care soţia le epedia prin po7tă la Eirma pentru care lucra 6ăr6atul 6ăr6atul ei" Eirmă care nu avea nevoie de ele. (ici nu vreau să mă H8ndesc că doamna doamna arris sau thel6ertha Eac parte din această cateHorie de soţie" dar nu e 6ine să Eorţezi nota cu călătoria de aEaceriI G tre6uie păstrată pentru cazuri de mare urHenţă. G (u" am spus" cel mai 6ine este să Eii onest 7i să te comporţi comporţi ca un 6ăr6at. Am să2i spun thel6erthei că am a?uns la concluzia că un 6ăr6at nu preţuie7te niciodată Eericirea de care are parte n Eiecare zi. Am să2i spun că" pentru a nvăţa să apreciez la adevărata lor valoare avan ta?ele de care mă 6ucur"
intenţionez să mă smulH de l8nHă ea 7i de l8nHă copii timp de cel puţin trei săptăm8ni. Am să2i spun" am continuat. ntorc8ndu2mă spre arris" că tu e7ti cel care mi2a arătat ce am de Eăcut" că ţie ţi vom datora... arris 7i puse paharul ?os suspect de repede. G Dacă nu te superi" 6ătr8ne" mă ntrerupse el" ţi2a7 Ei ndatorat dacă nu ai Eace asta. asta. thel6ertha va vor6i despre asta cu soţia mea 7i G ei 6ine" m2a7 simţi prost să mi se atri6uie nsu7iri pe care nu le merit. G Dar le meriţi din plin" am insistat" tu ai ai Eost cu ideea. G Tu mi2ai mi2ai dat ideea" mă ntrerupse din nou arris. Ţii Ţii minte că ai spus că ar Ei o mare Hre7eală Hre7eală ca un 6ăr6at să ducă o viaţă de rutină 7i că viaţa casnică nentreruptă dăunează sănătăţii mintale. G Lor6eam Lor6eam a7a" a7a" n Heneral. G M2a impresionat G mi se pare Eoarte Eoarte potrivit" a spus arris. Mă H8ndeam să2i spun spun 7i Clarei< 7tiu că are o părere Eoarte 6ună despre ?udecata ta. ta. )unt siHur că dacă... G )ă nu riscăm" l2am ntrerupt" la r8ndul meu" este este o chestiune delicată 7i cred cred că am Hăsit soluţia. Lom Lom spune spune că #eorHe a Eost cu ideea. $neori mi pare rău să constat că #eorHe nu este deloc Henul de om săritor. %oate că aţi crezut că va proEita din plin de ocazia de a sări n a?utorul a?utorul celor doi vechi prieteni ai săi< n loc de asta" asta" a devenit dezaHrea6il. G Nă2o" a spus #eorHe" #eorHe" 7i am să le sp$n am8ndurora că planul meu iniţial iniţial era să orHanizăm o vacanţă vacanţă n comun G cu copii 7i tot restul< că aveam aveam de H8nd să o aduc 7i pe mătu7a mătu7a mea. Lo Loiam să nchiriem un ch!teau7 nc8ntător din (ormandia" pe coastă" unde clima este deose6it de potrivită pentru copiii delicaţi" iar laptele nici nu se compară cu cel din AnHlia. Loi Loi adăuHa că aţi respins această suHestie" susţin8nd că am Ei mai Eericiţi doar ntre noi" 6ăr6aţii. %e un 6ăr6at ca #eorHe nu este cazul să2l iei cu duhul 6l8ndeţii< tre6uie să Eii Eerm. G Nă2o" a spus arris" iar eu unul voi accepta accepta oEerta. Lom Lom nchiria castelul castelul acela. Tu Tu ţi aduci mătu7a G o să am eu Hri?ă de asta G 7i vom petrece acolo o lună ncheiată. Copiii ţin tare mult la tine< J. 7i cu mine nu vom Ei de Hăsit. &2ai promis lui dHar să2l nveţi să pescuiască< 7i o să te ?oci de2a animalele săl6atice. De duminica trecută" DicO 7i Muriel nu mai vor6esc dec8t despre cum ai Eăcut E ăcut tu pe hipopotamul. Lom Lom orHaniza picnicuri n pădure G nu vom Ei dec8t unsprezece G" iar seara vom asculta muzică 7i recitări. Muriel cunoa7te de?a la perEecţie 7ase piese" a7a cum 7tii" pro6a6il" 7i 7i toţi ceilalţi copii nvaţă destul de repede. repede. #eorHe 6ătu n retraHere G nu este deloc cura?os G" dar nu a Eăcut2o n mod eleHant. A spus că dacă suntem at8t de meschini" la7i 7i Eăţarnici ca să ne pretăm la un ?oc at8t de murdar" presupunea că nu are ncotro< 7i că dacă nu intenţionez să termin sinHur toată sticla de vin" m2ar deran?a cu ruHămintea de a2i lăsa 7i lui un pahar. P Castel +n lim6a Eranceză n oriHinal +n.tr.. (otele marcate cu n.tr. sunt ale traducătorului< celelalte note aparţin ediţiei n lim6a enHleză.
n plus" a adăuHat" oarecum iloHic" că de Eapt nici nu avea importanţă" av8nd n vedere că at8t thel6ertha" c8t 7i doamna arris erau Eemei inteliHente" care nu vor crede nici măcar un moment că acea suHestie a pornit de la el. După ce am rezolvat acest punct" se punea ntre6area: ce Eel de schim6are Ca de o6icei" arris voia să mearHă pe mare. A spus că 7tia un iaht" unul c8t se poate de potrivit G pe care l puteam manevra sinHuri" Eără marinari aHeamii" care traH chiulul" pierz8nd vremea" 7i pe care i mai 7i plăte7ti ca să2ţi strice tot cheEul. Cu un 6ăiat ndem8natic" putea să2l manevreze sinHur. Cuno7team 7i noi iahtul acela 7i i2am spus2o< călătorisem cu arris pe am6arcaţiunea aceea. Miroase a apă stătută 7i a putreHai p8nă la ecluderea oricărui alt miros< aerul de mare nici nu poate spera să2i vină de hac. &n ceea ce prive7te mirosul" e ca 7i c8nd ai petrece o săptăm8nă n !imehouse oleQ (u ai unde să te adăposte7ti dacă plouă< salonul are zece pe patru picioare" iar ?umătate este ocupat de o so6ă care se desEace n părţile componente dacă vrei să Eaci Eocul n ea. Tre6uie să Eaci 6aie pe punte" iar v8ntul ţi z6oară prosopul peste 6ord chiar n clipa n care ie7i din cadă. arris 7i 6ăiatul ar Eace trea6a cea mai interesantă G desEă7urarea 7i str8nHerea terţarolei 7i alte tre6uri de Henul acesta G" lăs8nd n seama mea 7i a lui #eorHe curăţatul cartoEilor 7i spălatul vaselor. Q onă comercială nEloritoare din !ondra" situată pe malul Tamisei" l8nHă Sest &ndia DocOs. ,-
G Noarte 6ine" a spus arris" atunci să luăm un iaht ca lumea" cu căpitan" 7i să Eacem totul cu stil. u am o6iectat din nou. Cunosc acel Hen de căpitan< concepţia lui despre iahtinH este să naviHheze" cum i spune el" n larHul coasteiI" unde poate păstra leHătura cu soţia 7i copiii săi" ca să nu mai Lor6im de c8rciuma lui preEerată. Cu ani n urmă" pe c8nd eram t8năr 7i Eără eperienţă" am nchiriat 7i eu un iaht. Trei lucruri s2au com6inat pentru a mă conduce spre această ne6unie: am avut norocul să c87tiH pe nea7teptate ni7te 6ani< thel6ertha 7i2a eprimat dorinţa de a respira aer de mare< 7i chiar a doua zi dimineaţa" arunc8ndu2mi ochii" la clu6" pe un eemplar al revistei 3portsman, am dat peste următorul anunţ: %(TR$ %A)&'(AŢ&& D &AT&(#. 2 'cazie unică. 28trengarul, iolă de 35 de tone. 2 %roprietarul" av8nd de rezolvat de urHenţă anumite aEaceri" dore7te să nchirieze acest super6 echipat oHar al măriiI pe orice perioadă" lunHă sau scurtă. Două ca6ine 7i un salon< pianină SoEEenOoEE< cazan de aramă nou. Condiţii: ,- Huinee pe săptăm8nă. 2 Adresaţi2vă la %ertee and Co." 1A *ucOlers6urU. Mi s2a părut că este răspunsul la ruHa mea. Cazanul de aramă nouI nu mă interesa< cele c8teva ruEe pe care le aveam de spălat puteau să mai a7tepte" m2am H8ndit. Dar pianina SoEEenOoEE suna m6ietor. Mi2am imaHinatQo pe thel6ertha ,,
c8nt8nd seara la pian G un c8ntec cu reEren" la care puteau participa 7i mem6rii echipa?ului" după o mică repetiţie G" n timp ce casa noastră plutitoare sălta" ca oHarulI" pe valurile arHintii. Am luat o trăsură 7i m2am dus drept la *ucOlers6urU nr. 1A. Domnul %ertee era un Hentleman cu nEăţi7are modestă" iar 6iroul său" deloc ostentativ" se aEla la eta?ul al treilea. Mi2a arătat o Qcuarelă a 8trengarului naviH8nd cu toate p8nzele n v8nt. %untea era nclinată la un unHhi de /9 de Hrade Eaţă de ocean. n ilustraţia respectivă nu se vedeau oameni la 6ord< presupun că alunecaseră de pe punte. ntr2 adevăr" nu vedeam cum ar Ei putut răm8ne acolo" poate doar 6ătuţi n piroane. Am menţionat acest dezavanta?" dar aHentul mi2a eplicat că n ilustraţie era reprezentat 8trengarul depă7ind ceva cu ocazia c87tiHării 6ine cunoscutei ReHate de la MedaU. Domnul %ertee presupunea că eu cunosc totul despre acest eveniment" a7a că nu i2am pus nici o ntre6are. Două mici puncte aElate l8nHă ra ma ta6loului" pe care la nceput le2am luat drept molii" i reprezentau" se pare" pe ocu panţii locurilor doi 7i trei n această renumită cursă. ' EotoHraEie a iahtului ancorat n portul #ravesend era mai puţin impresionantă" dar suHera mai multă sta6ilitate. Toate răspunsurile la ntre6ările mele Eiind satisEăcătoare" am nchiriat iahtul pentru două săptăm8ni. Domnul %ertee a spus că aveam noroc că l vreau numai pentru două săptăm8ni G mai t8rziu am a?uns să2i dau dreptate G deoarece după aceea urma să Eie nchiriat de altcineva. Dacă l2a7 Ei vrut pentru trei săptăm8ni" ar Ei Eost nevoit să mă reEuze. După ce am pus la punct această chestiune" domnul %ertee m2a ntre6at dacă aveam n vedere un căpitan. (u aveam pe nimeni" dar 7i asta era un mare noroc G se părea că norocul mi sur8dea de Eiecare dată G" pentru că dommd %ertee era siHur că era 6ine să2l păstrez pe domnul #oUles" actualul comandant G un căpitan ecelent" după cum m2a asiHurat domnul %ertee" un 6ăr6at care cuno7tea marea ca pe propria2i soţie< su6 comanda lui nu se pierduse niciodată o viaţă omenească. ra ncă devreme" iar iahtul stătea ancorat n rada portului aricO. Am luat trenul de ,-.49 din !iverpool )treet 7i pe la ora unu stăteam de vor6ă cu domnul #oUles pe punte. ra un 6ăr6at voinic 7i avea ceva părintesc n modul de a Ei. &2am comunicat planul meu" 7i anume să trecem pe l8nHă ins ulele olandeze 7i apoi să urcăm drept spre (orveHia. A spus: Da" da" domnuleI" păr8nd destul de entuziasmat de idee< a adăuHat că 7i pentru el va Ei o plăcere. Am a?uns la pro6lema aprovizionării 7i a devenit 7i mai entuziasmat. Cantitatea de alimente propusă de domnul #oUles" mărturisesc" m2a surprins. Dacă am Ei trăit pe vremea lui DraOe 7i a luptelor cu spa2nio$i din Marea Carai6ilor" m2a7 Ei temut că punea la cale ceva ileHal. Totu7i" el a r8s n Eelul lui părintesc 7i m2a asiHurat că nu eaHeram deloc. Tot ce răm8nea urma să Eie mpărţit ntre mem6rii echipa?tdui G acesta era" se pare" o6iceiul. )* )+
Mie mi s2a părut că i aprovizionam pe mem6rii echipa?ului pentru iarnă" dar nu voiam să par meschin" a7a că n2am mai spus nimic. M2a surprins 7i cantitatea de 6ăutură cerută. Am sta6it c8t credeam că ne va tre6ui nouă" apoi domnul #oUles a vor6it n numele echipa?ului. Tre6uie să recunosc că domnul #oUles avea Hri?ă de oamenii lui. G (u avem de H8nd să Eacem orHii" domnule #oUles" am spus eu. G 'rHii a replicat domnul #oUles. Dar asta nu le a?unHe nici pe2o măseaF Mi2a eplicat că deviza lui este: AnHa?ează oamenii 6uni 7i tratează2i 6ine.I G Muncesc mai 6ine" a spus domnul #oUles" 7i vin c8nd mai ai nevoie de ei. %ersonal" nu aveam impresia că mi doresc să mai vină. ncepusem să2i antipatizez nainte de a2i cunoa7te< mi se părea că nu sunt altceva dec8t o adunătură de m8ncăi 7i 6eţivani. Dar domnul #oUles era at8t de insistent" iar eu at8t de neeperimentat" nc8t am mers pe m8na lui. Mi2a promis că 7i n acest sector va avea Hri?ă personal să nu se irosească nimic. !2am lăsat să anHa?eze mem6rii echipa?ului. Mi2a spus că se poate descurca 7i că o va Eace" pentru mine" cu a?utorul a doi 6ăr6aţi 7i a unui 6ăiat. Dacă Eăcea cumva aluzie la consumarea m8ncării 7i 6ăuturii" cred că Eăcea o su6evaluare" dar poate că se reEerea la manevrarea iahtului. Am trecut pe la croitorii mei n drum spre casă 7i am comandat un costum de iahtinH" cu pălărie al6ă. Mi2au promis că se vor strădui 7i că )
va Ei Hata la timp< apoi m2am dus acasă 7i i2am povestit thel6erthei tot ce Eăcusem. nc8ntarea ei era um6rită doar de un sinHur H8nd G va reu7i oare croitoreasa să2i termine la timp costumul de iahtinH A7a sunt Eemeile. !una noastră de miere" pe care o petrecusem nu de mult" Eusese oarecum scurtată" a7a că a m hotăr8t să nu invităm pe nimeni" să Eim numai noi doi pe iaht. i i sunt recunoscător cerului că am hotăr8t a7a. !uni ne2am mpachetat hainele 7i am pornit la drum. Am uitat cu ce era m6răcată thel6ertha" dar" indiEerent ce purta" arăta Eermecător. u eram m6răcat cu un costum 6leumarin" tivit cu o panHlică al6ă" su6ţire" care" cred" era de mare eEect. Domnul #oUles ne2a nt8mpinat pe punte 7i ne2a comunicat că pr8nzul e Hata. Tre6uie să admit că domnul #oUles apelase la serviciile unui 6ucătar ecelent. (u am avut ocazia să apreciez talentele celorlalţi mem6ri ai echipa?ului. Totu7i" vor6ind despre ei n stare de repaus" pot să spun că păreau a Ei ni7te marinari Eoarte veseli. u a7 Ei vrut ca imediat după masă să ridicăm ancora" n timp ce mi2a7 Ei aprins un tra6uc 7i" alături de thel6ertha" m2a7 Ei aplecat peste copastie pentru a admira st8ncile al6e ale patriei dispăr8nd impercepti6il dincolo de orizont. thel6ertha 7i cu mine ne2am luat n serios rolurile 7i am a7teptat< eram sinHuri pe punte. G )e pare că nu se Hră6esc deloc" a spus thel6ertha. )-
G Dacă" n decurs de paisprezece zile" am zis eu" vor m8nca numai ?umătate din proviziile de pe iaht" le va tre6ui mult timp pentru Eiecare masă. Mai 6ine să nu2i Hră6im< s2ar putea să nu consume nici un sEert din alimentele de la 6ord. G %ro6a6il că s2au dus să se culce" spuse thel6ertha ceva mai t8rziu. Cur8nd va veni ora ceaiului. rau" cu siHuranţă" Eoarte lini7tiţi. M2am dus la prova 7i l2am striHat din capul scării pe căpitanul #oUles. !2am striHat de trei ori< n cele din urmă" a urcat ncet scara. %ărea mai Hreoi 7i mai 6ătr8n dec8t ultima oară c8nd l văzusem. Avea un tra6uc stins n Hură. G C8nd sunteţi Hata" domnule căpitan" am spus" putem porni. Căpitanul #oUles 7i scoase tra6ucul din Hură. G (u astăzi" domnule" cu $oia dumneavoastră" mi2a spus. G De ce" e ceva cu ziua de azi am ntre6at. tiam că marinarii sunt superstiţio7i< mă H8ndeam că poate lunea este o zi cu Hhinion. G iua e 6ună" răspunse căpitanul #oUles. !a v8nt mă H8ndesc. (u prea cred că o să se schim6e. G Dar de ce vrem să se schim6e am ntre6at. Mi se pare că este a7a cum tre6uie" suElă plin de viaţă din spatele nostru. G Da" da" spuse căpitanul #oUles" acesta e cuv8ntul potrivit. l e plin de viaţă" dar noi vom Ei morţi" Doamne Eere7te" dacă pornim pe un asemenea v8nt. Ledeţi" domnule" mi2a eplicat" ca răspuns la privirea mea surprinsă" acesta este ).
ceea ce noi numim v8nt de uscatI" cu" alte cuvinte" ai putea spune că 6ate direct dinspre uscat. Dacă mă H8ndesc 6ine" omul avea dreptate< v8ntul 6ătea dinspre uscat. G )2ar putea să se schim6e n timpul nopţii" spuse căpitanul #oUles" plin de speranţă. 'ricum" nu este violent" iar iahtul se ţine 6ine. Căpitanul #oUles 7i2a pus din nou tra6ucul n Hură" iar eu m2am ntors la pupa 7i i2am eplicat thel6erthei motiviol nt8rzierii. thel6ertha" care părea să Eie mai puţin 6inedispusă ca atunci c8nd ne2am m6arcat" voia să 7tie de ce nu puteam porni c8nd v8ntul 6ate dinspre uscat. G Dacă nu ar 6ate dinspre uscat" spuse thel6ertha" ar 6ate dinspre mare 7i asta ne2ar mpinHe din nou la ţărm. Mie mi se pare că este tocmai v8ntul care ne tre6uie. G DraHa mea" asta arată lipsa ta de eperienţă" i2am spus. /are să Eie tocmai v8ntul care ne tre6uie" dar nu este deloc a7a. ste ceea ce se nume7te v8nt de uscatI" 7i un asemenea v8nt este nt otdeauna Eoarte periculos. thel6ertha voi să 7tie de ce un v8nt de uscat era Eoarte periculos. )piritul ei de contradicţie mă plictisea oarecum< poate că eram puţin supărat< ruliul monoton al unui mic iaht ancorat n port poate deprima un spirit nElăcărat. G (u ţi pot eplica" am replicat" ceea ce era adevărat" dar să ntinzi p8nzele pe un asemenea v8nt ar Ei cea mai mare ne6unie. Ţin la tine prea )/ ţrlîiîiflfi
mult" draHa mea" pentru a te epune unor asemenea riscuri inutile. Am considerat că era o concluzie mai deHra6ă eleHantă" dar thel6ertha mi2a răspuns că ar Ei Eost de dorit" n asemenea mpre?urări" să nu urcăm la 6ord dec8t marţi" 7i a co6or8t n ca6ină. Dimineaţă" v8ntul virase spre nord< m2am trezit devreme 7i i2am comunicat acest lucru căpitanului #oUles. G Da" da" domnule" a remarcat el. ste neplăcut" dar n2avem ce Eace. G (u credeţi că este posi6il să plecăm astăzi m2am hazardat. (u s2a supărat pe mine< a r8s doar. G i 6ine" domnule" a spus" dacă voiaţi să merHeţi p8nă la &psich" a7 zice că nici nu ar putea Ei mai 6ine. Dar destinaţia noastră este" după cum 7tiţi" coasta olandeză G asta eF &2am transmis thel6erthei ve7tile 7i am Eost de acord să ne petrecem ziua pe ţărm. arich nu este un ora7 prea vesel" iar către seară" se pare" chiar plicticos. Am luat ceaiul cu sandviciuri cu creson la Dovercourt" apoi ne2am ntors pe chei n căutarea căpitanului #oUles 7i a am6arcaţiunii lui. !2am a7teptat timp de o oră. C8nd s2a ntors" părea mai vesel dec8t noi< dacă nu mi2ar Ei mărturisit chiar el că nu 6ea niciodată altceva dec8t un pahar de HroH Eier6inte nainte de a se duce &a culcare" a7 Ei zis că e 6eat. n dimineaţa următoare" v8ntul 6ătea dinspre sud" ceea ce l2a nelini7tit pe căpitanul #oUles destul de mult. )e părea că era la Eel de riscant sa ne mi7căm sau să stăm pe loc< sinHura noastră speranţă era ca v8ntul să se schim6e nainte de a se nt8mpla ceva neplăcut. De?a" thel6erthei ncepuse să2i displacă iahtul< a declarat că" per sonal" ar preEera să petreacă o săptăm8nă ntr2o ca6ină mo6ilă de pla?ă" av8nd n vedere Eaptul că o asemenea ca6ină cel puţin nu are tanHa?. Am mai petrecut o zi n arich 7i n noaptea aceea" ca 7i n următoarea" deoarece v8ntul a continuat să 6ată dinspre sud" am dormit la KinHPs eadI. Lineri v8ntul 6ătea direct dinspre est. M2am nt8lnit pe chei cu căpitanul #oUles 7i am suHerat că" n aceste mpre?urări" am putea porni. Mi s2a părut iritat de insistenţa mea. G Dacă v2aţi pricepe ceva mai 6ine" domnule" mi2a spus" v2aţi da seama 7i dumneavoastră că este imposi6il. L8ntul 6ate direct dinspre mare. Am ntre6at: G Căpitane #oUles" spuneţi2mi ce anume am nchiriat $n iaht sau o casă plutitoare A părut surprins de ntre6area mea. G ' iolă" domnule" a răspuns. G Lreau să 7tiu dacă se poate mi7ca sau este Eiată n acest loc Dacă este o casă plutitoare" am continuat" spuneţi2mi cinstit 7i vom planta iederă n cutii 7i o vom ntinde peste hu6louri" vom răsădi Elori 7i vom ntinde un um6rar pe punte G a7a totul va arăta mai drăHuţ. Dacă" pe de altă parte" se poate mi7ca... )0 )1
mmt
G Mi7caF m2a ntrerupt căpitanul #oUles. Aduceţi2mi un v8nt potrivit din spate 7i 8trengarul... Am ntre6at< G Ce nseamnă v8nt potrivit Căpitanul #oUles păru nedumerit. G &n cursul acestei săptăm8ni" am continuat" am avut v8nt dinspre nord" dinspre sud" dinspre est 7i dinspre vest G cu variaţiuni. Dacă mai cunoa7teţi un alt punct cardinal din care ar putea să 6ată" vă roH să2mi spuneţi< sunt dispus să l a7tept. Dacă nu" 7i dacă ancora nu a prins rădăcini pe Eundul mării" o ridicăm chiar astăzi 7i vom vedea ce se nt8mplă. A nţeles că eram hotăr8t. G Noarte 6ine" domnule" a spus. Dumneavoastră sunteţi stăp8nul" iar eu servitorul. (u am dec8t un cop$ care depinde ncă de mine" slavă Domnului" 7i Eără ndoială că eecutorii dumneavoastră testamentari vor considera că este de datoria lor să se ocupe 7i de soţia mea. )olemnitatea lui m2a impresionat. G Domnule #oUles" am spus" Eiţi sincer cu mine. istă vreo speranţă să ie7im din Haura asta 6lestemată Căpitanul #oUles 7i reHăsi ama6ilitatea plină de 6l8ndeţe. G Ledeţi" domnule" aceasta este o coastă deose6ită. Dacă am ie7i n larH" am Ei n siHuranţă" dar să ie7i n larH cu o asemenea coa?ă de nucă G ei 6ine" să Eiu sincer" este riscant. 20
!2am lăsat pe căpitanul #oUles" care m2a asiHurat că va urmări starea vremii ca mama care 7i veHhează copila7ul adormit< a7a s2a eprimat el 7i m2a impresionat p8nă la lacrimi. !2am nt8lnit din nou pe la ora douăsprezece< veHhea asupra vremii de la Eereastra c8rciumii !anţul 7i ancoraI. n acea după2amiază" la ora cinci" norocul a dat 6rusc peste mine< n mi?locul străzii principale am nt8lnit doi prieteni pasionaţi de iahtinH" care Euseseră siliţi să se ntoarcă pe uscat din pricină că li se stricase c8rma. !e2am spus povestea mea 7i s2au arătat mai deHra6ă amuzaţi dec8t surprin7i. Căpitanul #oUles 7i cei doi marinari ncă veHheau asupra vremii. Am alerHat la KinHPs eadI 7i am preHătit2o pe thel6ertha. Toţi patru ne2am strecurat pe Euri7 pe chei" unde se aEla am6arcaţiunea noastră. !a 6ord era doar musul< cei doi prieteni ai mei au pus stăp8nire pe iaht 7i" pe la ora 7ase" naviHam su6 v8nt" nde2părt8ndu2ne de coastă. n noaptea aceea am acostat la Ald6orouHh" iar n ziua următoare am a?uns la Varmouth" unde am hotăr8t să a6andonăm iahtul" deoarece prietenii mei erau nevoiţi să se ntoarcă acasă. Dis2de2dimineaţă" am v8ndut proviziile de la 6ord la licitaţie pe pla?a din Varmouth. Am ie7it n pierdere" dar am avut satisEacţia că i2am EăcutWoI căpitanului #oUles. Am lăsat 8trengarul n Hri?a unui marinar din partea locului" care" pentru doi sovereiHni" s2a anHa?at să l ducă napoi la arich" 7i ne2am ntors la !ondra cu trenul. 3,
mmu
%oate că mai eistă 7i alte iahturi n aEară de 8trengarul 7i alţi căpitani n aEară de domnul #oUles" dar n urma acelei eperienţe eu" unul" am pre?udecăţi Eaţă de am6ele cateHorii. i #eorHe era de părere că un iaht ar nsemna să ne asumăm o răspundere Eoarte mare< prin urmare" am renunţat la idee. G Ce părere aveţi despre r8uQ a suHerat arris. (e2am distrat destiil de 6ine pe r8u. #eorHe trase n tăcere din tra6uc 7i mai sparse o alună. G R8ul nu mai este ce2a Eost" am spus eu. (u 7tiu de ce" dar e ceva G un Eel de umezeală G n aerul de pe r8u care mi provoacă ni7te crize de lum6aHo... G i mie" a spus #eorHe. (u 7tiu cum se Eace" dar acum nu mai pot dormi n prea?ma r8ului. Astă2 primăvară" am petrecut o săptăm8nă n casa lui Joe de pe Tamisa 7i n Eiecare noapte mă trezeam pe la 7apte 7i nu mai reu7eam să nchid ochii după aceea. G Am Eăcut o simplă propunere" a o6servat arris. %ersonal" nu cred că mi prie7te< mi provoacă accese de Hută. G Mie cel mai 6ine mi Eace aerul de munte" am spus. Ce ziceţi de o ecursie n )coţia G n )coţia plouă tot timpul" spuse #eorHe. Acum doi ani am petrecut trei săptăm8ni n )coţia 7i n tot timpul acesta nu ne2am uscat deloc G nu n sensul acela. ste vor6a despre Eluviul Tamisa +n.tr.. 22
G n lveţia este destul de Erumos" a spus arris. G (u ne vor lăsa niciodată să ne ducem n lveţia sinHuri" Eără ele" am o6iectat. tiţi ce s2a nt8mplat data trecută. Tre6uie să Hăsim un loc n care o Eemeie delicată sau un copil 6ine crescut nu ar putea trăi cu nici un chip< o ţară cu hoteluri proaste" cu drumuri neconEorta6ile" unde să Eim siliţi să ndurăm lipsuri" poate chiar să ră6dăm de Eoame... G Mai domolF m2a ntrerupt #eorHe. ei" mai ncetF (u uitaţi că merH 7i eu cu voi. G Am HăsitF eclamă arris. ' ecursie pe 6icicletăF #eorHe l privi cu nencredere. G ' ecursie pe 6icicletă nseamnă multe sui7uri" spuse el" iar v8ntul ţi este ntotdeauna potrivnic. G Dar nseamnă 7i co6or87uri" iar v8ntul 6ate 7i din spate" spuse arris. G (u am o6servat a7a ceva" spuse #eorHe. G (u veţi Hăsi ceva mai 6un ca o ecursie pe 6icicletă" insistă arris. ram nclinat să Eiu de acord cu el. G i am să vă spun 7i unde" a continuat arris. %rin %ădurea (eaHră. G %ăi" asta e numai cu urcu7" spuse #eorHe. G (u numai" replică arris. )ă zicem două treimi. i uitaţi un lucru. )e uită n ?ur 6ănuitor 7i continuă n 7oaptă: %e dealurile acelea urcă ni7te trenuleţe" cu roţi dinţate" 7tiţi voi... 23
i|||jii;|:
$7a se deschise 7i doamna arris 7i Eăcu apariţia. (e aduse la cuno7tinţă că thel6ertha 7i pune pălăria 7i că Muriel" după ce a7teptase" interpretase Ceaiul pălărierului ne6unI Eără noi. G M8ine la ora patru la clu6" mi 7opti arris" n timp ce se ridica" iar eu i2am pasat2o lui #eorHe n timp ce urcam scările.
C&PITOLUL ii
o afacere delicată 2 9e ar fi putut să spună 4thelbertha 9e a spus de fapt # 9e a spus doamna arris 9e i#am spus noi lui George # /lecăm miercuri 2 :eorge sugereaă posibilitatea de a ne culti$a spiritul arris "i cu mine ne îndoim G 9are dintre ocupanţii unui tandem depune mai mult efort; 2 +pinia celui din faţă /ărerile celui din spate # 9um "i#a pierdut arris ne$asta /roblema baga%elor înţelepciunea răposatului meu unchi /odger 2 începutul po$e"tii despre bărbatul care a$ea un sac de $oia%.
Am deschis 6alul cu thel6ertha chiar n seara aceea. Am nceput prin a mă arăta oarecum iritat. Loiam ca thel6ertha să remarce asta. u urma să admit că sunt cam nervos" 7i asta din pricina suprasolicitării creierului. Aceasta avea să ducă n mod Eiresc la o discuţie despre sănă tatea mea" n Heneral" 7i necesitatea evidentă de a lua măsuri prompte 7i drastice. Mă H8ndeam că un pic de tact m2ar a?uta să Eac n a7a Eel nc8t suHestia să vină chiar din partea thel6erthei. 25
Mi2' imaHinam spun8nd: (u" draHul meu" tu ai nevoie de o schim6are< o schim6are totală. Ascult82 mă" tre6uie să pleci pentru o lună. (u" nu2mi cere să te nsoţesc. tiu că ai vrea" dar nu o voi Eace. Ai nevoie de compania altor oameni" ncearcă să2i convinHi pe #eorHe 7i pe arris să mearHă cu tine. Crede2mă" un creier at8t de stre2sat ca al tău are nevoie din c8nd n c8nd de relaare" de ndepărtare de rutina vieţii de Eamilie. $ită pentru un timp că micuţii au nevoie de lecţii de muzică" de Hhete" de 6iciclete 7i de tinc2tură de revent de trei ori pe zi< uită că n viaţă eistă lucruri ca 6ucăt8resele" decoratorii de interioare" c8inii din vecini 7i Eacturile de la măcelar. %leacă undeva" ntr2un colţ verde de pe acest păm8nt" unde totul este nou 7i misterios" unde creierul tău suprasolicitat va Hăsi pacea 7i idei proaspete. Du2te pentru o vreme 7i lasă2mi 7i mie timp să2ţi simt lipsa 7i să reElectez la 6unătatea 7i virtuţile tale" pe care" Eiind mereu mpreună" a7 putea" căci sunt 7i eu o Eiinţă omenească" să le uit" ca una care" din o6i7nuinţă" a?unHe indiEerentă la 6inecuv8ntarea soarelui 7i la Erumuseţea lunii. %leacă" 7i ntoarce2te remprospătat la minte 7i la trup" un om mai strălucitor 7i mai 6un G dacă este posi6il G dec8t erai c8nd ai plecat.I nsă chiar 7i atunci c8nd dorinţele ni se mplinesc" acestea nu apar niciodată nve7m8ntate a7a cum ne2 am dori. ncă de la nceput" thel6ertha nu păru să remarce că eram nervos< am Eost nevoit să2i atraH atenţia. Am spus: G lartă2mă" te roH" n seara asta nu mă simt n apele mele. G 'hF spuse ea. (u am o6servat nimic deose6it< ce ai G (u pot să2ţi spun. Mă simt a7a de c8teva săptăm8ni. G De vină e hisOU2ul" spuse thel6ertha. (u te atinHi de hisOU dec8t atunci c8nd merHem la Eamilia arris. tii că ţi se urcă la cap< nu rezi7ti la 6ăutură. G (u e de la hisOU" am replicat. ste ceva mai proEund. Cred că e ceva mai deHra6ă leHat de psihic dec8t de Eizic. 2&ar ai citit recenzii la cărţile tale" spuse thel6ertha" cu mai multă nţeleHere. De ce nu mi asculţi sEatul să le pui pe Eoc G (u e nici de la recenzii" am răspuns. n ultimul timp" au Eost chiar măHulitoare 2 una sau două. G i 6ine" atunci despre ce este vor6a ntre6ă thel6ertha. %ro6a6il că eistă un motiv. G (u" nu eistă" am repcat. Tocmai asta e nemaipomenit< pot să spun doar că este un sentiment straniu de nelini7te care se pare că a pus stăp8nire pe mine. Am avut impresia că thel6ertha se uită la mine cu o epresie oarecum ciudată" dar" cum nu spunea nimic" am continuat să vor6esc. G Această viaţă de o monotonie dureroasă" aceste zile de Eericire calmă" lipsită de evenimente" a?unH să te nspăim8nte.
iSP
2u nu m2a7 pl8nHe de asta" spuse thel26ertha. )2ar putea ca ntr2o 6ună zi să avem parte 7i de alt Eel de viaţă" care să2ţi placă mai puţin. 2(u sunt siHur de asta" am replicat. ntr2o viaţă de 6ucurie continuă" mi pot imaHina că durerea este o variaţie 6ine2venită. Mă ntre6 c8teodată dacă sEinţii din rai nu au uneori sentimentul că lini7tea este o povară. %e mine" o viaţă de 6inecuv8ntată Eericire" nentreruptă de nici o notă discordantă" ar a?unHe să mă nne6unească" a7a simt. %resupun" am continuat" că sunt un om ciudat< uneori nu reu7esc să mă nţeleH nici eu. )unt momente" am adăuHat" n care mă urăsc. De multe ori" un asemenea discurs" Eăc8nd aluzie la proEunzimile ascunse ale unor sentimente de nedescris" reu7ise să o mi7te pe thel26ertha" dar n seara aceea se arăta ciudat de lipsită de nţeleHere. n leHătură cu raiul 7i eEectul posi6il al acestuia asupra mea" mi2a suHerat să nu2mi Eac Hri?i" remarc8nd că era o prostie să te a7tepţi la un necaz care s2ar putea să nu vină niciodată< c8t despre Eaptul că eram un tip ciudat" presupunea că n2am ce Eace 7i dacă alţii erau dispu7i să mă suporte" chestiunea era nchisă. Monotonia vieţii" a adăuHat" era o eperienţă comună< n această privinţă era n stare să mă nţeleaHă. G (u 7tii c8t de mult a7 vrea c8teodată" a spus thel6ertha" să scap din c8nd n c8nd" chiar 7i de tine< dar 7tiu că a7a ceva nu se va nt8mpla niciodată" prin urmare" nici nu mă H8ndesc la asta. *0
(u o mai auzisem niciodată pe thel6ertha v6r6ind a7a< asta m2a uimit 7i m2a ntristat peste măsură. G (u e o remarcă prea drăHuţă" am spus. (u este o remarcă demnă de o soţie. G tiu că nu este" a replicat ea. De aceea nici nu am Eăcutro p8nă acum. Loi" 6ăr6aţii" nu puteţi nţeleHe" a continuat thel6ertha" că" oric8t de mult ar ţine o Eemeie la un 6ăr6at" eistă mo mente n care se satură de el. (u 7tii c8t de mult a7 vrea să pot uneori să2mi pun pălăria 7i să ies" Eără să mă ntre6e nimeni unde mă duc" c8t am de H8nd să lipsesc 7i c8nd mă ntorc. (u 7tii ce mult a7 vrea uneori să comand o masă a7a cum ne2ar plăcea mie 7i copiilor" dar la vederea căreia tu ţi2ai pune pălăria 7i ai pleca la clu6. (u 7tii c8t de mult a7 vrea uneori să invit aici o prietenă pe care eu o aHreez" dar tu nu< să merH n vizită la persoane pe care vreau eu să le vizitez" să mă duc la culcare c8nd sunt eu o6osită 7i să mă trezesc c8nd am eu cheE să mă trezesc. Doi oameni care trăiesc mpreună sunt o6liHaţi să27i sacriEice tot timpul propriile dorinţe pentru celălalt. C8teodată este 6ine să mai slă6e7ti un pic curelele. #8ndindu2mă mai t8rziu la cuvintele thel26erthei" am a?uns să le pătrund nţelepciunea< dar atunci" recunosc" m2am simţit ?iHnit 7i indiHnat. G Dacă dorinţa ta" am spus" este să scapi de mine... G (u Ei nătăEleţ" a spus thel6ertha. Lreau să scap de tine doar pentru puţin timp" suEicient *1 M:,,
pentru a uita că eistă unul sau două lucruri n care nu e7ti perEect" suEicient pentru a2mi aduce aminte ce om 6un e7ti n alte privinţe 7i să a7tept cu neră6dare ntoarcerea ta" a7a cum te a7teptam să vii pe vremuri" c8nd nu te vedeam a7a de des nc8t să devin" poate" puţin indiEerentă" a7a cum devii indiEerent la lumina soarelui doar pentru că o vezi n Eiecare zi. (u2mi plăcea tonul thel6erthei. %ărea să Eie Erivol" nepotrivit cu tema spre care ne purtase discuţia. (u mi se părea prea Erumos ca o Eemeie să a7tepte cu 6ucurie ca soţul ei să lipsească de acasă timp de trei sau patru săptăm8ni< nu credeam că e potrivit pentru o Eemeie 7i nu o mai recuno7team pe thel6ertha. ram nHri?orat 7i nu mai voiam să plec n ecursia aia. Dacă nu ar Ei Eost vor6a de #eorHe 7i arris" a7 Ei renunţat. A7a cum stăteau lucrurile" nu vedeam cum a7 putea să mă răzH8ndesc păstr8ndu2mi demnitatea. G %oarte 6ine" thel6ertha" am replicat eu" vom Eace a7a cum vrei. Dacă ţi dore7ti o vacanţă Eără mine" o vei avea< dar sper că nu mă vei considera un soţ curios 7i impertinent dacă vreau să 7tiu ce ţi propui să Eaci n a6senţa mea. G Lom nchiria casa aceea din NolOestone" răspunse thel6ertha" 7i voi merHe acolo cu Kate. i dacă vrei să2i Eaci un serviciu Clarei arris" a adăuHat thel6ertha" l vei convinHe pe arris să te nsoţească G atunci Clara va putea să mearHă cu noi. (oi trei ne distram Eoarte 6ine nainte de a apărea voi" 6ăr6aţii" 7i va Ei minunat să retrăim clipele acelea. Crezi" continuă thel6ertha" că l poţi convinHe pe arris să te nsoţească Am spus că am să ncerc. G Nii drăHuţ" a spus thel6ertha" străduie7te2te. %oate l convinHi 7i pe #eorHe să mearHă cu voi. &2am răspuns că nu era cine 7tie ce scoEală să2l luăm 7i pe #eorHe" av8nd n vedere că el era 6urlac 7i" prin urmare" nimeni nu va 6eneEicia de a6senţa lui. Dar o Eemeie nu nţeleHe niciodată ironia. thel6ertha a remarcat că nu ar Ei Erumos din partea noastră să2l lăsăm pe #eorHe acasă. &2am promis că i voi spune. După2amiază m2am nt8lnit la clu6 cu arris 7i l2am ntre6at cum se descurcase. G 'h" totul e n reHulă" a spus el. (u sunt pro6leme cu plecatul. &nsă n tonul lui era ceva care suHera că nu era prea mulţumit" a7a că i2am cerut mai multe detalii. G A Eost dulce ca mierea" a continuat el< mi2a spus că ideea lui #eorHe este ecelentă 7i că" după părerea ei" mi va Eace 6ine. G %are n reHulă" am spus< ce e rău n asta G (u e nimic rău n asta" a răspuns" dar nu a Eost tot. A continuat să vor6ească despre alte lucruri. G nţeleH" am zis. G tii" ideea aia Eiă a ei despre amena?area 6ăii" a continuat el. G Am auzit" am spus. &2a 6ăHat2o n cap 7i thel6erthei. 30
+)
I! îl
îi jSillIhS;
tilftlilft: ii
G i 6ine" am Eost nevoit să accept ca să ne ocupăm imediat de asta< nu puteam să mai zic nimic după ce s2a arătat at8t de drăHuţă n leHătură cu chestiunea cealaltă. ' să mă coste o sută de lire" pe puţin. G A7a de mult am ntre6at. G %8nă la ultimul 6ănuţ" a spus arris" numai devizul se ridică la 7aizeci. (u m2am 6ucurat deloc auzindu2l. G %e urmă" ma7ina de Hătit" a continuat arris. Tot ce n2a mers n casă n ultimii doi ani a Eost din pricina ma7inii de Hătit. G tiu" am spus. De c8nd ne2am căsătorit" am locuit n 7apte case 7i ma7inile de Hătit au Eost una mai proastă dec8t cealaltă. Cea de acum nu este numai incompetentă" este de2a dreptul răuvoitoare. tie c8nd dăm o petrecere 7i se ntrece pe sine n rele. G 5oi vom avea una nouă" a spus arris" dar nu a spus2o cu m8ndrie. Clara s2a H8ndit că vom economisi mult dacă vom Eace am6ele lucruri odată. u cred că dacă o Eemeie vrea o tiară cu diamante" ţi va arăta că o cumpără numai ca să economisească 6anii pe care i2ar da pe o 6onetă. G C8t crezi că o să te coste ma7ina de Hătit l2am ntre6at" căci su6iectul mă interesa. G (u 7tiu" răspunse arris. ncă douăzeci de lire" presupun. Am discutat apoi despre pian. Ai o6servat oare vreo deose6ire ntre un pian 7i altul G $nele par să Eacă un pic mai multă HălăHie dec8t altele" am răspuns" dar te poţi o6i7nui cu asta. 32
G Al nostru are ceva cu sunetele nalte. Apropo" ce nseamnă asta G )unt chestiile alea stridente de la sE8r7it" i2am eplicat" partea care sună ca 7i cum ai călca pe cineva pe coadă. *ucăţile strălucite se termină ntotdeauna cu o variaţie n reHistrul nalt. G Lor mai mult" a spus arris" pianul nostru nu redă suEicient de 6ine reHistrul nalt. La tre6ui să2l pun n camera copiilor 7i să cumpăr unul nou pentru salon. G Altceva am ntre6at. G (imic" a spus arris. (u i2a mai venit nici o idee" de7i s2a străduit. G Ai să vezi tu c8nd ai să te ntorci acasă" am spus" că i2a mai venit o idee ntre timp. G Ce idee a ntre6at arris. G ' casă la NolOestone pe timpul verii. G De ce să vrea o casă la NolOestone pe timpul verii a ntre6at arris. G Ca să stea n ea pe timpul lunilor de vară" am suHerat. G )e duce la rudele ei din Sales" pe timpul vacanţei" cu copiii" spuse arris" am Eost invitaţi. G %oate" am spus" se duce n Sales nainte de a merHe la NolOestone sau poate trece pe acolo la napoiere" dar o să vrea o casă la NolOestone pe timpul verii" Eără nici o ndoială. )2ar putea să mă n7el G pentru 6inele tău" sper că mă n7el G dar am un presentiment că nu Hre7esc. G cursia asta" a spus arris" o să ne coste tare mult. 33
X ncă de la nceput a Eost o idee idioată" am &).
G A Eost o prostie din partea noastră că l2am ascultat" a spus arris. ilele astea o să ne 6aHe n cine 7tie ce 6ucluc. G A Eost ntotdeauna un ncurcă2lume" am ncuviinţat. G $n cat8r" a adăuHat arris. n clipa aceea i2am auzit vocea pe hol" ntre68nd dacă are vreo scrisoare. G Mai 6ine să nu2i spunem nimic" am suHerat. ste prea t8rziu să dăm napoi. G (u avem nimic de c87tiHat" a replicat arris. 'ricum" tot va tre6ui să rezolv pro6lema cu 6aia 7i pianul. #eorHe 7i Eăcu apariţia< era Eoarte vesel. G i 6ine" spuse" totul e n reHulă L2aţi descurcat n tonul lui era ceva care nu2mi plăcea deloc< am o6servat că nici arris nu era prea nc8ntat. G Cum adică să ne descurcăm am ntre6at. G i" să scăpaţi" spuse #eorHe. Am simţit că venise vremea să2i eplic anumite lucruri lui #eorHe. G ntr2o căsnicie" am spus" 6ăr6atul propune" iar Eemeia se supune. ste de datoria ei< a7a ne nvaţă orice reliHie. #eorHe 7i ncruci7a 6raţele 7i 7i ridică ochii n tavan. G Mai Hlumim c8teodată n leHătură cu asta" am continuat" dar c8nd vine vor6a de practică" a7a se nt8mplă ntotdeauna. !e2am comunicat
1lj
m i2i
4
soţiilor noastre că plecăm. (atural" s2au ntristat< ar Ei preEerat să vină cu noi. (eput8nd să o Eacă" ar Ei vrut să răm8nem cu ele. Dar le2am eplicat care sunt dorinţele noastre n leHătură cu acest su6iect G 7i cu asta 6asta. #eorHe a spus: G &ertaţi2mă< n2am nţeles. (u sunt dec8t un 6iet 6urlac. 'amenii mi spun una" alta" iar eu i ascult. G Aici Hre7e7ti" am spus eu. Atunci c8nd ai nevoie de inEormaţii" vino la arris sau la mine< noi ţi vom spune adevărul despre aceste pro6leme. #eorHe ne2a mulţumit 7i am trecut la discutarea chestiunii la ordinea zilei. G C8nd plecăm ntre6ă #eorHe. G n ceea ce mă prive7te" replică arris" cu c8t mai repede" cu at8t mai 6ine. Cred că voia să scape nainte ca doamnei . să2i mai vină 7i alte idei. Am Eiat plecarea pe miercurea viitoare. G Ce părere aveţi de itinerar ntre6ă arris. G Am o idee" spuse #eorHe. *ănuiesc că 7i voi sunteţi" natural" neră6dători să vă lărHiţi orizontul. G (u vrem să devenim ni7te mon7tri" am spus. n limite rezona6ile" da" dacă o putem Eace Eără prea multă cheltuială 7i cu c8t mai puţină osteneală. G )e poate" spuse #eorHe. Cunoa7tem 'landa 7i Rinul. i 6ine" eu suHerez să luăm vaporul p8nă la am6urH" să vizităm *erlinul 7i Dresda" 35
i$
II jiiiii;!''i*Etii!;'fc.i;|M|li!laf.1i|^l ||:
.l'r .1 I
apoi să ne croim drum către )chartzaldQ prin (iirn6erH 7i )tuttHart. G )unt c8teva locuri destul de drăHuţe n Mesopotamia" după c8te mi s2a spus" murmură arris. #eorHe declară că Mesopotamia era cam departe" dar că drumul *erlin2Dresda era practica6il. De 6ine" de rău" ne2a convins. G n ceea ce prive7te mi?loacele de locomoţie" presupun" spuse #eorHe" ca de o6icei: arris 7i cu mine pe tandem" iar J... G (u cred" l ntrerupse arris" cu Eermitate. Tu 7i cu J. pe tandem" iar eu pe 6icicletă. G Mie mi2e indiEerent" acceptă #eorHe. J. 7i cu mine pe tandem" iar arris... G (u am de H8nd să mă eschivez" l2am ntrerupt" dar nu am cheE să2l car pe #eorHe tot drumul< povara tre6uie distri6uită n mod eHal. G Noarte 6ine" a Eost de acord arris" o vom distri6ui. Dar cu condiţia să traHă 7i el. G Ce să Eacă ntre6ă #eorHe. G )ă traHă 7i el" repetă arris" cu Eermitate. !a deal" n orice caz. G DumnezeuleF eclamă #eorHe. Chiar nu vreţi să Eaceţi nici un pic de mi7care Tandemul nseamnă ntotdeauna neplăceri. Cel din Eaţă are o teorie" 7i anume că amicul din spate nu Eace nimic< cel din spate are 7i el o teorie" 7i anume că numai el asiHură toată Eorţa motrice" iar cel din Eaţă nu Eace dec8t să H8E8ie. Q %ădurea (eaHră +n lim6a Hermană n oriHinal +n.tr.. 36
Mi 23) I M -
))4 n
Misterul nu va Ei niciodată elucidat. ste enervant c8nd %rudenţa ţi 7opte7te ntr2o ureche să nu traHi prea tare ca să nu te aleHi cu o 6oală de inimă" n timp ce Dreptatea ţi 7opte7te n cealaltă ureche: De ce să Eaci tu totul Doar asta nu e 6ir?ă" iar el nu e pasaHerulI. Apoi l auzi pe acesta mormăind: G Ce s2a nt8mplat G ţi2ai pierdut pedalele 'dată" chiar după ce s2a nsurat" arris a intrat ntr2un mare 6ucluc datorită imposi6ilităţii de a 7ti ce anume Eace persoana aElată n spate. MerHea cu 6icicleta prin 'landa mpreună cu soţia sa. Drumurile erau pline de 6olovani" iar 6icicleta sălta ca ne6una mai tot timpul. G Ţin2te 6ine" a spus arris" la un moment dat" Eără să se ntoarcă. Doamna arris a crezut că i2a spus: Jos cu tineI. De ce a crezut că i2a spus Jos cu tineI c8nd el spusese Ţin2te 6ineI"P nici unul dintre ei nu poate eplica. Doamna arris are părerea ei: Dacă ai spus YŢin2te 6ineZ" de ce să Ei săritI arris are 7i el părerea lui: Dacă voiam să te dai ?os" de ce să Ei spus YŢin2te 6ineZI )upărarea a trecut" dar ei ncă mai discută 7i n ziua de azi despre povestea asta. 'ricare ar Ei ep$caţia" totu7i" nimic nu schim6ă Eaptul că doamna arris a sărit" n timp ce arris a pedalat din Hreu mai departe" av8nd convinHerea că ea se mai aElă ncă n spatele său. )e pare că la nceput ea a crezut că el urcă dealul n viteză doar ca să Eacă pe Hrozavul. rau 37 ti 4 ţ -i"
am8ndoi tineri pe vremea aceea" iar el o6i7nuia să Eacă lucruri de Eelul ăsta. )e a7tepta ca arris să sară de pe 6icicletă odată a?uns n v8rEul dealului 7i s2o a7tepte" spri?init de Hhidon" ntr2o atitudine nepăsătoare 7i plină de Hraţie. C8nd" dimpotrivă" l2a văzut trec8nd de culme 7i dis păr8nd n mare viteză pe panta lunHă 7i Eoarte nclinată" a Eost mai nt8i teri6il de surprinsă" apoi indiHnată 7i" n cele din urmă" a intrat n panică. A alerHat p8nă n v8rEul dealului 7i l2a striHat" dar el nici măcar nu a ntors capul. !2a urmărit n timp ce dispărea ntr2o pădure aElată la vreo milă 7i ?umătate depărtare" apoi s2a a7ezat pe ?os 7i a nceput să pl8nHă. n dimineaţa aceea avuseseră o mică discuţie n contradictoriu 7i se ntre6a dacă nu cumva el o luase n serios 7i intenţiona să o părăsească. (u avea nici un 6an< nu 7tia lim6a olandeză. 'amenii treceau pe l8nHă ea 7i se părea că o compătimeau< a ncercat să2i Eacă să nţeleaHă ce se nt8mplase. Au priceput că pierduse ceva" dar nu 7i ce anume. Au condus2o n cel mai apropiat sat 7i i2au Hăsit un poliţist. Acesta a nţeles" din pantomima ei" că un 6ăr6at i Eurase 6iciclet a. Au pus teleHraEul n Euncţiune 7i au descoperit" ntr2un sat aElat la o depărtare de patru mile" un pu7ti neEericit care se plim6a cu o 6icicletă de damă model demodat. & l2au adus ntr2o căruţă" dar cum ea nu părea că ar avea nevoie de el sau de 6icicleta lui" i2au dat drumul 6ăiatului 7i au continuat să se tot minuneze.
iii I
N 5 [1J-^
iifi
!t
îl
ntre timp" arris 7i continuase călătoria. )e simţea Eoarte 6ine. & se părea că a devenit dintr2o dată un ciclist mai puternic" mult mai capa6il din toate punctele de vedere. i spusese doamnei arris" pe care o credea ncă n spate: G De multă vreme nu am mai simţit 6icicleta asta at8t de u7oară. Cred că aerul e de vină" mi Eace 6ine. &2a spus apoi să nu se teamă" că i va arăta c8t de repede poate el să mearHă. )2a aplecat mai tare peste Hhidon 7i a pus tot suEletul. *icicleta sălta pe drum de parcă era vie< Eerme 7i 6iserici" c8ini 7i Hăini treceau pe l8nHă el cu mare viteză. *ătr8nii se opreau n loc 7i se uitau la el" iar copiii l ovaţionau. n Eelul acesta stră6ătu cam cinci mile. Apoi" a7a susţine el" a nceput să simtă că era ceva n nereHulă. (u tăcerea l2a Eăcut să intre la idei< v8ntul 6ătea cu putere" iar ma7inăria zdrănHănea destiil de tare. Dar a ncercat o senzaţie ciudată" de vid. A ntins m8na n spate" ncerc8nd să pipăie< nu era nimic altceva: doar aer. A sărit sau mai deHra6ă a căzut de pe 6icicletă 7i s2a uitat n urmă" pe drum: acesta se ntindea al6 7i drept prin pădurea ntunecată< nu se vedea nici ţipenie de om. A ncălecat din nou 7i a nceput să pedaleze" urc8nd dealul. n zece minute a a?uns la o răsp8ntie" unde drumul se despărţea n patru< a descălecat 7i a ncercat să27i aducă aminte de unde venise. n timp ce deli6era cu sine" a trecut un 6ăr6at" călare de2a latul pe un cal. arris l2a oprit 7i +1 K*
; f iti ii
i2a eplicat că 7i pierduse nevasta. *ăr6atul nu părea să Eie nici surprins" nici ntristat de nt8mplare" n timp ce discutau" 7i2a Eăcut apariţia un alt Eermier" căruia primul i epuse chestiunea" nu ca pe un accident" ci ca pe o Hlumă 6ună. Ceea ce părea să2l mire cel mai mult pe al doilea 6ăr6at era Eaptul că arris se aHita pentru at8ta lucru. (u a reu7it să se nţeleaHă cu nici unul dintre ei 7i" aEurisindu2i" a ncălecat din nou pe 6icicletă 7i a luat2o" la nt8mplare" pe drumul din mi?loc. !a ?u mătatea urcu7ului" a dat peste un t8năr nsoţit de două Eete. Au părut cu toţii interesaţi de cazul lui. &2a ntre6at dacă o văzuseră pe soţia lui. !2au ntre6at cum arată. l nu 7tia suEicientă olandeză ca să o descrie a7a cum tre6uie< n2a putut să le spună dec8t că era o Eemeie Eoarte Erumoasă" de talie mi?locie. vident că asta nu i2a mulţumit" descrierea era prea Henerală< orice 6ăr6at ar Ei putut Eace o ase menea descriere" n Eelul acesta intr8nd poate n posesia unei soţii care nu2i aparţinea. !2au ntre6at cum era m6răcată< nu 7i putea aminti 7i paceF Mă ndoiesc că un 6ăr6at poate spune cum era m6răcată o Eemeie la zece minute după ce s2a despărţit de ea. 7i amintea parcă de o Eustă al6astră 7i că era ceva n continuarea Eustei" p8nă la H8t. %oate că era o 6luză< vaH 7i aducea aminte de o centură< dar ce Eel de 6luză ra verde" Hal6enă sau al6astră Avea Huler sau se leHa cu o Eundă !a pălărie avea pene sau Elori %urta oare pălărie (u ndrăznea să spună nimic precis" de teamă să nu Hre7ească 7i să Eie trimis 9
\
5 1
&a mai multe mile depărtare după altă Eemeie. Cele două tinere au nceput să chicotească" ceea ce l2a iritat pe arris" care oricum era ntr2o dispoziţie proastă. T8nărul" care părea dornic să scape de el" i2a suHerat să se ducă la secţia de poliţie din primul ora7. arris s2a dus acolo. !a poliţie i s2a dat o Eoaie de h8rtie 7i i s2a cerut să Eacă o descriere amănunţită a soţiei sale 7i să menţioneze detaliile leHate de locul 7i momentul n care o pierduse. (u 7tia unde o pierduse< tot ce a putut să le spună a Eost numele satului n care m8ncaseră la pr8nz. tia că atunci o avea cu el 7i că apoi plecaseră de acolo mpreună. %oliţi7tii l2au privit cu suspiciune< eistau du6ii n leHătură cu trei chestiuni. n primul r8nd" era cu adevărat soţia lui n al doilea r8nd" o pierduse cu adevărat n al treilea r8nd" de ce o pierduse Cu a?utorul unui hotelier care vor6ea puţin enHleze7te" a reu7it să le risipească ndo ielile. Au promis că vor acţiona 7i seara t8rziu i2au adus2o ntr2o căruţă cu coviltir" mpreună cu o notă de plată. nt8lnirea nu a Eost deloc tandră. Doamna arris nu este o 6ună actriţă 7i a avut ntotdeauna mari diEicultăţi n ascunderea sentimentelor. Cu această ocazie" a admis chiar ea" nici măcar nu a ncercat să 7i le ascundă. După ce am pus la punct primele amănunte" s2a ridicat ve7nica pro6lemă a 6aHa?elor. G '6i7nuita listă" presupun" a spus #eorHe" preHătindu2se să scrie. u i2am nvăţat să Eacă liste< la r8ndul meu" am nvăţat asta de la unchiul %odHer. ) i
I
i '
t
t . ^..
LJtil6i7iil6iri8ei9li:;tJli&ilIti9(i88l8tiii!itl9il8iTlLii8r<(=itili7lii(
b JaiiiJBnit!trlbliaJ
G ntotdeauna" nainte de a ncepe să mpachetezi" spunea unchiul meu" Eă o listă. ra un om metodic. G &ei o 6ucată de h8rtie G ncepea ntotdeauna cu nceputul G 7i notezi toate lucrurile de care s2ar putea să ai nevoie" apoi o mai cite7ti o dată 7i ai Hri?ă să nu conţină nici un o6iect de care poţi să te lipse7ti. &maHinează2ţi că e7ti n pat< ce ai pe tine Noarte 6ine" pune pe h8rtie G plus un schim6. Te scoli< ce Eaci Te speli. Cu ce te speli Cu săpun< notezi săpun. i tot a7a p8nă termini cu spălatul. Apoi treci la haine. ncepi cu picioarele< ce porţi n picioare #hete" pantoEi" 7osete< notezi. MerHi n sus" p8nă a?unHi la cap. Ce2ţi mai tre6uie n aEară de haine %uţin coniac< notezi. Tir6u7on< notezi. %ui pe h8rtie tot< a7a nu uiţi nimic. Acesta este planul pe care l urma de Eiecare dată. După ce ntocmea lista" o citea cu atenţie" a7a cum te sEătuia ntotdeauna" pentru a vedea dacă nu a uitat ceva. Apoi o mai citea o dată 7i tăia lucrurile de care se putea lipsi. %e urmă pierdea lista. #eorHe spuse: G ' să luăm cu noi pe 6iciclete c8t ne tre6uie pentru o zi sau două. #rosul 6aHa?elor nsă l vom trimite prin po7tă din ora7 n ora7. G Tre6uie să Eim atenţi" am spus" cunosc un tip care odată.... arris se uită la ceas. G ' să ne poveste7ti despre el pe vapor" spuse arris. Tre6uie să mă nt8lnesc cu Clara la #ara Saterloo peste o ?umătate de oră. G (u o să dureze o ?umătate de oră" am spus. ste o poveste adevărată 7i... G (u o irosi" a spus #eorHe. Am auzit că n %ădurea (eaHră serile sunt ploioase< o să Eim 6ucuro7i să o auzim. Acum tre6uie să terminăm lista asta. Dacă stau să mă H8ndesc" nu am reu7it să le spun niciodată povestea aceea< ntotdeauna m2a ntrerupt ceva. i chiar era adevărată. » r L
I
II 1 III
iii " îl ti
CJtPiTOLUL === 3ingurul defect al lui arris # arris "i îngerul # 1n far de bicicletă patentat 8aua ideală '
!uni după2amiază" arris a trecut pe la mine< n m8nă avea o 6ro7ură despre 6iciclete. &2am spus: G Ascultă2mi sEatul: renunţă. arris a spus: G !a ce să renunţ Am spus: G !a prostia aia nouă" 6revetată" o adevărată revoluţie n ciclism" do6or8toare de recorduri" t8mpenia aia" orice ar Ei" la reclama pe care o ţii n m8nă. l a spus: G i 6ine" nu 7tiu ce să zic. Lom avea de urcat 7i co6or8t c8teva pante a6rupte 7i 6ănuiesc că vom avea nevoie de Er8ne 6une. Am spus: G )unt de acord" vom avea nevoie de Er8ne 6une" dar nu vom avea nevoie de chestia aia G ultimul răcnet n tehnică G pe care nu o nţeleHem 7i care nu Euncţionează niciodată c8nd tre6uie. G Chestia asta" a spus el" Euncţionează automat. G (u e nevoie să2mi spui" am declarat. tiu eu eact ce2o să Eacă" din instinct. !a deal o să 6locheze roata at8t de eEicient nc8t vom Ei nevoiţi să cărăm 6icicletele n spinare. Aerul din v8rEul dealului o să2i Eacă 6ine 7i dintr2o dată o să mearHă ca unsă. !a vale o să nceapă să se H8ndească la Eaptul că a Eost o inHrată. Asta va duce la remu7cări 7i n cele din urmă la disperare" 7i va spune n sinea ei: (u sunt 6ună de Er8nă. (u i a?ut deloc pe tipii ă7tia" dimpotrivă" i ncurc. )unt o pacoste" asta suntI" 7i" Eără un cuv8nt de avertizare" se va lăsa păHu6a7ă. Asta o să Eacă Er8na aia. Renunţă. 7ti 6ăiat 6un" am continuat" dar ai un deEect. G Care a ntre6at el" indiHnat. G 7ti prea credul" am răspuns. Dacă cite7ti o reclamă" imediat crezi ce spune. Ai ncercat toate eperimentele Eăcute de diver7i im6ecili n materie de ciclism. nHerul tău păzitor este un spirit capa6il 7i con7tiincios 7i p8nă acum a reu7it să te scape cu 6ine din ncurcătură< ascultă2mi sEatul 7i nu2i pune prea mult ră6darea #5
i M
$%.ill$&iiii&i.iiiil&liLii.M.1 $l jir.(i.$,iftli$|,#iLt)i+i.^i$iij.lli li^ .% %j&
li
$-$t$
i#i#
ii irll / ;i :^ ilIJii iii
"'illlfîî #
:i.iiilffii ii jii$i II iilittllI I.|"tt .li .4l I$ ii li II$ II I II iii I :.i # ili $li $ »!i
Miiiill
Ms!!!!!!!!!!!!!I>
I f
i$ftiMr8II 88$K
la ncercare. %ro6a6il că a Eost Eoarte ocupat de c8nd te2ai apucat de ciclism. (u ntinde coarda< s2ar putea să2l scoţi din sărite. G Dacă toţi oamenii ar vor6i a7a" n2ar mai eista proHres n nici un domeniu al vieţii" a spus arris. Dacă nimeni nu ar Ei ncercat niciodată nimic nou" lumea s2ar Ei oprit n loc. Doar prin... G tiu tot ce se poate spune dacă te situezi pe poziţia asta" l2am ntrerupt eu. )unt de acord să eperimentezi lucruri noi p8nă la v8rsta de treizeci 7i cinci de ani< după treizeci 7i cinci de ani" consider că un 6ăr6at are dreptul să se H8ndească la sine. Tu 7i cu mine ne2am Eăcut datoria n direcţia asta" mai ales tu. Ai sărit n aer din cauza unui tip nou de Ear cu Haz... l a spus: G De Eapt" 7tii" mă H8ndesc că a Eost vina mea< cred că pro6a6il l2am n7uru6at prea str8ns. Am spus: G )unt c8t se poate de dispus să cred că dacă eistă un mod Hre7it de a m8nui o6iectul respectiv" acela este modul n care l2ai m8nuit tu. Ar tre6ui să iei n considerare această tendinţă a ta< este revelatoare pentru discuţia noastră. u" unul" nu am o6servat ce ai Eăcut< 7tiu doar că merHeam cu 6icicleta" pa7nic 7i aHrea6il" pe Shit6U Road" discut8nd despre Răz6oiul de Treizeci de Ani" c8nd Earul a eplodat" cu o detunătură de pistol. Am sărit 6rusc 7i m2am trezit n 7anţ< mi dăinuie [9, azi n amintire Eata >oţiei tale c8nd i2am spus ca &$& PQ2.i nliuiiplai nimic .s? ca mi arc de ce să se nHri?oreze" pentru că doi 6ăr6aţi te vor duce sus 7i doctorul o să vină ntr2un minut" aduc8nd 7i o asistentă cu el. l a spus: G mi pare rău că nu te2ai H8ndit să aduni Earul de pe ?os. A7 Ei vrut să descopăr cauza care l2a Eăcut să eplodeze a7a. Am spus: G (2am avut timp să adun Earul. Am calculat că mi2ar Ei luat două ore ca să2l culeH 6ucată cu 6ucată. C8t despre eplozieI" simplul Eapt că i s2a Eăcut reclamă ca Eiind cel mai siHur Ear inventat vreodată ar Ei suHerat inevita6ilul accident oricui" n aEară de tine. A Eost apoi Earul electric" am continuat. G i 6ine" acela chiar dădea o lumină minunată" a replicat el. Ai spus2o chiar tu. Am spus: G A dat o lumină at8t de strălucitoare la *riHhton" pe KinHPs Road" că a speriat un cal. n clipa n care am intrat n ntuneric" dincolo de Kemp Ton" s2a stins" iar tu ai Eost amendat pentru că circu$ Eără lumină. %oate că ţi aminte7ti că merHeai n după2amiezile nsorite cu Earul aprins de2ţi era mai mare draHul. Nire7te" atunci c8nd venea vremea să2l aprinzi" era o6osit 7i voia să se odihnească. G Narul acela era cam enervant" murmură el" mi aduc aminte. Am spus: G %e mine m2a enervat< pentru tine tre6uie să Ei Eost 7i mai rău. Apoi au Eost 7eile" am $% j'i!|iri'''=î'&i* 8 !i|'i>5|ii||iil
i=1 diiiil
i $i$iii$i.iil!i$i iiiiii?.L
continuat G voiam să2i dau o lecţie 6ună. istă vreo 7a căreia i s2a Eăcut reclamă 7i pe care tu să nu o Ei ncercat l a spus: G mi intrase mie n cap că am să Hăsesc 7aua potrivită. Am spus: G Renunţă< trăim ntr2o lume imperEectă" n care 6ucuria 7i tristeţea se mpletesc. %oate că eistă o lume mai 6ună" n care 7eile de 6icicletă sunt Eăcute din curcu6eie umplute cu nori< n lumea aceasta cel mai simplu lucru este să te o6i7nuie7ti cu 7eile tari. ţi aminte7ti de 7aua aceea pe care ai cumpăra,Wo la *irminHham ra despicată n două la mi?loc 7i arăta ca o pereche de rinichi. l a spus: G Lrei să spui aia construită pe principii anatomice. G Chiar aia" am replicat. Cutia n care ai cumpărat2o avea pe capac un desen care reprezenta un schelet a7ezat G sau mai deHra6ă acea parte a scheletului pe care se stă. l a spus: G ra corect< ţi arăta poziţia potrivită a... Am spus: G )ă nu intrăm n detalii< desenul mi s2a părut ntotdeauna nedelicat. l a spus: G Din punct de vedere medical" era corect. G %osi6il" am spus" pentru un om care merHe pe 6icicletă doar cu oasele. tiu at8t" că am #@
ncercatW2o personal 7i că pentru un om care mai are 7i mu7chi e o tortură. De Eiecare dată c8nd treceai peste o piatră sau o Hroapă" te ciupea< era ca 7i cum ai Ei călărit pe un homar irasci6il. ' lună ntreaHă ai mers pe ea. G M2am H8ndit că e cinstit să o supun la pro6ă. Am spus: G Ţi2ai supus 7i Eamilia la pro6ă< dacă mi per2miţi să spun a7a. )oţia ta mi2a declarat că n toată viaţa voastră con?uHală nu te2a văzut a7a de nervos" de nelini7tit ca n luna aceea. ţi aminte7ti desiHur 7i de 7aua cealaltă" cea cu arcul dedesu6t l a spus: G Lrei să spui )piralaI. Am spus: G Lreau să spun aceea care te sălta n sus 7i n ?os ca pe un opa2Mitică< uneori co6orai n lociil potrivit" uneori nu. (u mă reEer la lucrurile acestea numai ca să evoc amintiri dureroase" ci vreau să te Eac să nţeleHi că e o ne6unie să Eaci eperienţe la v8rsta ta. l a spus: G A7 vrea să nu mai vor6e7ti at8ta de v8rsta mea. $n 6ăr6at la treizeci 7i patru... G $n 6ăr6at la c8t l a spus: G Dacă nu vrei Er8na asta" n2o lua. Dacă 6icicleta o s2o ia la vale" iar tu 7i cu #eorHe o să treceţi n z6or prin acoperi7ul unei 6iserici" să nu dai vina pe mine. 1 l||»||.||j|ii||'^ Itlii^ 11 l li: jLii,
G (u ţi pot promite nimic n numele lui #eorHe" am spus. $neori o nimica toată l scoate din sărite" după cum 7tii. Dacă s2ar nt8mpla un accident ca acela suHerat de tine" s2ar putea să se supere" dar mă anHa?ez să i eplic că nu a Eost vina ta. G Chestia asta este n reHulă G Tandemul am ntre6at. 6ine. l a spus: G &2ai Eăcut revizia Am spus: G (u" 7i nici altcineva n2o să2i Eacă vreo revizie. Tandemul e n stare 6ună 7i a7a va răm8ne p8nă pornim. Am mai văzut eu reviziiI la viaţa mea. !a NolOestone era un tip< ne nt8lneam pe !ees. ntr2o seară mi2a propus ca a doua zi să Eacem o plim6are mai lunHă cu 6icicleta< am Eost de acord. M2am trezit devreme< am Eăcut un eEort 7i eram tare nc8ntat de mine. A sosit cu o ?umătate de oră nt8rziere< l a7teptam n Hrădină. ra o zi minunată. Mi2a spus: G Ai o 6icicletă Erumoasă. Cum merHe G 'h" ca toate celelalte" am răspuns. Destul de u7or dimineaţa< ceva mai ţeapăn după pr8nz. A apucat2o de roata din Eaţă 7i de Hhidon 7i a scuturat2o 6ine de tot. G (u Eace asta" am spus. Ai s2o strici. (u nţeleHeam de ce tre6uie s2o zH8lţ8ie< 6icicleta nu2i Eăcuse nimic. n aEară de asta" dacă voia să Eie scuturată" eu eram persoana indicată 50
pentru a7a ceva. Mă simţeam ca 7i cum mi2ar Ei 6ătut c8inele. A spus: G Roata din Eaţă ?oacă. Am spus: G (u ?oacă dacă nu o datini tu. De Eapt" nu ?uca G poate că era vor6a de ceva a6ia percepti6il. l a spus: G ste periculos< ai o 7uru6elniţă Ar Ei tre6uit să Eiu Eerm" dar m2am H8ndit că poate ntr2adevăr se pricepea la a7a ceva. M2am dus n maHazia cu scule să văd ce pot să Hăsesc. C8nd m2am ntors" era a7ezat pe ?os" cu roata din Eaţă ntre picioare. )e ?uca cu aceasta" nv8rtind2o ntre deHete< ceea ce mai rămăsese din 6icicletă zăcea pe pietri7 l8nHă el. A spus: G Cu roata asta a ta s2a nt8mplat ceva. G A7a mi se pare 7i mie" am spus. Dar nu era Henul care să nţeleaHă o vor6ă sarcastică. A spus: G Mi se pare că rulmenţii nu sunt n reHulă. Am spus: G (u are rost să2ţi Eaci Hri?i< o să te o6ose7ti. ai s2o montăm la loc 7i să pornim. A spus: G %utem să vedem ce are" dacă tot este demontată. Lor6ea ca 7i cum roata căzuse din nt8mplare de la locul ei. -)
iiii?Ml(i@ itff ' &l^ f ' 'Iii lf M| i ' I M'i!(;..-M;r);ifii riiff*'
}!\i -i'-^n Al
11
I
I
I ' I II
I^
-SI ir
llf^ll&.!i&&jf+'i*:^f&+|î'
nainte de a2l putea opri" de7uru6ase ceva undeva 7i pe potecă au nceput să se rostoHo lească vreo zece2douăzeci de 6iluţe. G %rinde2leF a striHat. %rinde2leF (u tre6uie să pierdem nici unaF ra destul de nHri?orat pentru ele. Am um6lat am8ndoi n patru la6e timp de o ?umătate de oră 7i am Hăsit 7aisprezece. A declarat că speră că le2am Hăsit pe toate" deoarece" n caz contrar" 6icicleta urma să ai6ă de suEerit. A mai spus că atunci c8nd demontezi o 6icicletă tre6uie să Eii Eoarte atent să nu pierzi vreo 6luţă. Mi2a eplicat că e 6ine să le numeri c8nd le scoţi 7i să ai Hri?ă să pui napoi eact acela7i număr de 6$uţe. &2am promis că dacă voi demonta vreodată o 6icicletă" am să2mi amintesc sEatul lui. %entru mai multă siHuranţă" am pus 6iluţele n pălărie 7i am a7ezat pălăria pe scară. (u a Eost un lucru prea inteliHent" sunt nevoit să admit. De Eapt" a Eost o mare prostie. De reHulă" nu sunt un nătărău< tipul a avut nsă o inEluenţă neEastă asupra mea. Mi2a spus că dacă tot se ocupă de trea6a respectivă" avea să veriEice 7i lanţul" 7i imediat a nceput să l demonteze. Am ncercat să2l convinH să nu o Eacă. &2am spus că un amic de2al meu cu eperienţă mi declarase odată n mod solemn: Dacă ai pro6leme cu anHrena?ul" vinde 6icicleta 7i cumpără2ţi una nouă G ie7i mai ieEtinI. l a spus: G (umai cei care nu se pricep la mecanică vor6esc a7a. (imic nu este mai u7or dec8t să demontezi un anHrena?. Tre6uie să mărturisesc că avea dreptate. n mai puţin de cinci minute" anHrena?ul era desEăcut n două 7i zăcea pe potecă" iar el pipăia pe ?os după 7uru6uri. A declarat că pentru el era ntotdeauna un mister modul n care dispar 7uru6urile. ncă mai căutam 7uru6urile" c8nd thel6ertha a ie7it din casă. )2a arătat surprinsă c8nd ne2a văzut< credea că am plecat de mult. l a spus: G (u mai avem mult. l a?ut pe soţul dumneavoastră să Eacă o revizie 6icicletei. ste o 6icicletă 6ună" dar toate tre6uie veriEicate din c8nd n c8nd. G Dacă doriţi să vă spălaţi pe m8ini după ce terminaţi" merHeţi n 6ucătăria din spate" dacă nu vă supăraţi< Eetele tocmai au Eăcut curat n dormitoare. Mi2a spus că" dacă se nt8lne7te cu Kate" se va duce pro6a6il la o plim6are cu 6arca< n orice caz" la pr8nz va Ei acasă. A7 Ei dat orice să plec 7i eu cu ea. Mă săturasem să stau acolo 7i să mă uit cum ne6unul acela mi distruHe 6icicleta. *unul2simţ continua să2mi 7optească: 'pre72te2l" nainte de a Ei prea t8rziuF Ai tot dreptul să2ţi prote?ezi proprietatea de Euria unui ne6un. &a2l de ceaEă 7i dă2l aEară pe poartă cu un 7ut n EundFI )unt nsă un om sla6 c8nd e vor6a să2i ?iHnesc pe ceilalţi" a7a că l2am lăsat n plata Domnului" să se descurce cum o putea. 5, 5)
5 143-
A renunţat să caute restul 7uru6urilor. A spus că 7uru6urile au un talent deose6it să se arate c8nd te a7tepţi mai puţin 7i că o să se ocupe de lanţ. !2a str8ns a7a de tare că nu se mai mi7ca< apoi l2a slă6it de două ori Eaţă de cum Eusese mai nainte. Apoi a declarat că am Eace mai 6ine să ne H8ndim cum să punem roata din Eaţă la loc. u am apucat Eurca" iar el a nceput să se lupte cu roata. După vreo zece minute" am suHerat ca el să ţină Eurca" iar eu să mă ocup de roată" a7a că am schim6at locurile. După primul minut" aruncă 6icicleta c8t colo 7i Eăcu o scurtă plim6are n ?urul terenului de crochet" cu m8inile str8nse ntre pulpe. Mi2a eplicat" n timp ce se plim6a" că tre6uie să Eii Eoarte atent la un lucru" 7i anume să eviţi să2ţi prinzi deHetele ntre Eurcă 7i spiţele roţii. &2am răspuns că eram convins" din proprie eperienţă" că spusele lui conţin mult adevăr. 7i nEă7ură deHetele n c8teva c8rpe 7i am luate de la capăt. n cele din urmă" am reu7it să punem lucrul la loc 7i" n clipa n care am Eăcutro" tipul iz6ucni n hohote de r8s. Am spus: G Ce ţi se pare.a7a amuzant l spuse: G i 6ine" sunt un t8mpitF ra primul lucru spus de el care m2a Eăcut să2l respect. !2am ntre6at ce l2a condus la această descoperire. A spus: G Am uitat 6iluţeleF M2am uita n ?ur după pălărie< aceasta zăcea răsturnată n mi?locul potecii" iar c8inele de v8nătoare" preEeratul thel6erthei" nHhiţea 6iluţele cu cea mai mare viteză. G )e sinucide" a spus 66son G nu l2am mai nt8lnit niciodată din ziua aceea" slavă Domnului< dar cred că se numea 66son G" sunt din oţel solid. Am spus: G (u c8inele mă nHri?orează. )ăptăm8na asta a mai nHhiţit de?a ni7te 7ireturi 7i un pachet de ace. (atura este cea mai 6ună călăuză< căţelu7ii au nevoie" se pare" de Henul ăsta de stimulente. De Eapt" mă nHri?orează 6icicleta mea. Tipul era c8t se poate de 6inedispus. A spus: G i 6ine" tre6uie să punem la loc tot ce Hăsim 7i să ne lăsăm n m8inile providenţei. Am Hăsit unsprezece. Am Eiat 7ase ntr2o parte 7i cinci n cealaltă parte< o ?umătate de oră mai t8rziu" roata era din nou la locul ei. (u este nevoie să mai spun că acum ?uca de2adevărate2lea< p8nă 7i un copil 7i2ar Ei dat seama. 66son a declarat că deocamdată e 6ine 7i a7a. %ărea că o6osise puţin. Cred că dacă l2a7 Ei lăsat" ar Ei plecat acasă chiar n clipa aceea. Totu7i" eram hotăr8t să2l ţin alături de mine ca să27i termine trea6a< renunţasem la ideea plim6ării. $cisese n mine m8ndria de a avea o 6icicletă. )inHurul lucru care mă interesa acum era să2l văd zH8riat" zdrelit 7i ciupit. &2am ridicat moralul cu un pahar de 6ere 7i c8teva laude. &2am spus: 5# 55
G )ă 7tii că mi este de mare Eolos să te urmăresc n timp ce lucrezi. (u numai că mă Eascinează talentul 7i deteritatea de care dai dovadă" dar ncrederea etraordinară n Eorţele proprii" optimismul tău ineplica6il mi Eac tare 6ine. AstEel ncura?at" omul se apucă să pună la loc anHrena?ul. %ropti 6icicleta de casă 7i o atacă din dreapta. Apoi o spri?ini de un copac 7i o atacă din st8nHa. După aceea" am ţinuiWo eu" iar el se ntinse pe ?os" cu capul ntre roţi" 7i me7teri ceva pe dedesu6t" n timp ce uleiul picura peste el. Apoi" luă 6icicleta 7i se aplecă peste ea ca o desaHă p8nă ce27i pierdu echili6rul 7i căzu n cap. De trei ori a spus: G )lavă Domnului" e Hata n sE8r7itF De două ori a spus: G (u" al nai6ii să Eiu dacă eF ncerc să uit ce a spus a treia oară. Apoi 7i ie7i din Eire 7i ncercă să o 6rutalizeze. M2am 6ucurat să constat că 6icicleta nu se lăsa< următoarele mi7cări au deHenerat n ceva ce semăna cu o luptă corp la corp ntre el 7i ma7i nărie. C8nd 6icicleta era pe potecă" iar el peste ea< c8nd rolurile se inversau G el pe potecă" iar 6icicleta deasupra. $neori" l vedeam m6u?orat 7i victorios" cu 6icicleta 6ine str8nsă ntre picioare. Dar triumEul era de scurtă durată. Dintr2o mi7care 6ruscă" 6icicleta se eli6era 7i" ntorc8ndu2se asupra lui" l lovea tare peste cap cu Eurca. !a unu Eără un sEert" murdar 7i ciuEulit" cu răni s8nHer8nde" a spus: G Cred că a?unHe pe ziua de azi. 56
Apoi s2a ridicat" 7terH8ndu27i Eruntea. *icicleta arăta 7i ea ca 7i cum i2ar Ei Eost de a?uns. ra Hreu de spus care dintre ei Eusese mai rău pedepsit. !2am condus n 6ucătăria din spate" unde" at8t c8t a Eost posi6il Eără sodă 7i ustensilele potrivite" s2a curăţat" apoi l2am trimis acasă. Am urcat 6icicleta ntr2o 6ir?ă 7i am dus2o la cel mai apropiat atelier de reparaţii. Maistrul a venit 7i s2a uitat la ea. G Ce doriţi să Eac cu asta m2a ntre6at. G Doresc" am spus" pe c8t posi6il" s2o reparaţi. G ntr2o stare destul de proastă" a spus el. Dar am să Eac tot ce pot. A Eăcut tot ce a putut" 7i asta s2a ridicat la două lire 7i zece 7ilinHi. Dar nu a mai Eost niciodată aceea7i 6icicletă< la sE8r7itul sezonului am datWo unui aHent să o v8ndă. (u voiam să n7el pe nimeni< i2am dat instrucţiuni să o prezinte ca pe o 6icicletă de anul trecut. AHentul m2a sEătuit s ă nu menţionez anul. Mi2 a spus: G &n meseria mea" nu contează ce este 7i ce nu este adevărat< contează ce i poţi Eace pe oameni să creadă. ntre noi Eie vor6a" nu arată ca o 6icicletă de anul trecut< după nEăţi7are" ar putea avea zece ani. (2o să spunem nimic despre an< o să luăm c8t putem pe ea. Am lăsat totul n seama lui 7i a o6ţinut cinci lire" ceea ce" zicea el" era mai mult dec8t sperase. istă două Eeluri n care poţi Eace sport cu 6icicleta: poţi să2i Eaci o revizieI sau poţi să merHi cu ea. n Heneral" nu sunt siHur dacă 6ăr6atul căruia i place să o demonteze nu iese cumva n 57
c87tiH. (u depinde de vreme 7i de v8nt< starea drumurilor nu2l tul6ură. Dă2i o 7uru6elniţă" ni7te c8rpe" un 6idon cu ulei 7i ceva pe care să se a7eze 7i e Eericit n ziua respectivă. *inenţeles" tre6viie să ia n considerare anumite dezavanta?e< nu eistă 6ucurie neum6rită de nici un nor. Arată tot timpul ca un tinichiHiu" iar 6icicleta ţi suHerează ntotdeauna ideea că" după ce a Eurat2o" a ncercat să o transEorme< dar cum rareori trece cu ea de prima 6ornă de pe drum" poate că asta nu contează prea mult. #re7eala pe care o Eac unii este că 7i nchipuie că pot practica am6ele sporturi cu aceea7i 6icicletă. Acest lucru este imposi6il< nici o 6icicletă nu rezistă la du6la solicitare. Tre6uie să te hotără7ti dacă ai de H8nd să Eii reparatorI sau 6iciclist. %ersonal" preEer să merH cu 6icicleta 7i de aceea am Hri?ă să nu am n apropiere nimic care să mă tenteze să o repar. C8nd i se nt8mplă ceva 6icicletei" o iau de Eurcă 7i o duc la cel mai apropiat atelier de reparaţii. Dacă sunt prea departe de ora7 sau de sat ca să merH pe ?os" mă a7ez pe marHinea drumului 7i a7tept p8nă trece o căruţă. %rincipalul pericol" am constatat din proprie eperienţă" te p8nde7te din partea reparatorului am6ulant. Lederea unei ma7inării stricate este pentru reparator ca st8rvul aElat pe marHinea drumului pentru un cor6< se repede asupra acesteia cu un striHăt prietenos de triumE. !a nceput" ncercam să Eiu politicos. )puneam: G (u2i nimic" nu vă Eaceţi Hri?i. MerHeţi mai departe 7i 6ucuraţi2vă de plim6are" v2o cer ca pe o Eavoare" vă roH" vedeţi2vă de drum. perienţa m2a nvăţat" totu7i" că ama6ilitatea nu 7i are rostul n ase menea situaţii etreme. Acum spun: G MerHi mai departe 7i lasă2mă n pace sau ţi traH una peste capul acela prostF i dacă pari hotăr8t 7i mai ai 7i o 68tă n m8nă" n Heneral poţi să2l Hone7ti. #eorHe a trecut pe la mine ceva mai t8rziu. M2a ntre6at: G i 6ine" crezi că totul va Ei Hata &2am spus: G Totul va Ei Hata p8nă miercuri" n aEară" pro6a6il" de tine 7i de arris. M2a ntre6at: G Tandemul este n reHulă G Tandemul" am spus" e c8t se poate de 6ine mersi. M2a ntre6at: G (u crezi că are nevoie de o revizie Am replicat: G L8rsta 7i eperienţa m2au nvăţat că eistă puţine lucruri n privinţa cărora un om poate avea certitudini. %rin urmare" am certitudini doar n leHătură cu un număr limitat de chestiuni. Cu toate acestea" printre adevărurile ncă de nezdruncinat pentru mine se aElă convinHerea că tandemul nu are nevoie de revizie. Mai am de asemenea presentimentul că" dacă răm8n n viaţă" nici o Eiinţă umană nu i va Eace o revizie ntre ziua de azi 7i cea de miercuri. #eorHe a spus: 5@
-1
l 'l( ( 'B i
I
I
II I lll
m
'i
li
i iii
2Dacă a7 Ei n locul tău" nu mi2a7 pierde cumpătul. La veni o zi" poate nu peste multă vreme" n care această 6icicletă" aElată la o distanţă de c8ţiva munţi p8nă la cel mai apropiat atelier" va trebui să Eie reparată" n ciuda dorinţei tale cronice de a te odihni. Atunci ai să apelezi la ceilalţi să2ţi spună unde ai pus 6idonul cu ulei 7i ce ai Eăcut cu 7uru6elniţa. Atunci" n timp ce te vei strădui să ţii 6icicleta proptită de un copac" vei propune ca altul să cureţe lanţul 7i să umEle roata din spate. Mi2am dat seama că #eorHe avea dreptate să mă do?enească G era chiar o anumită nţelep ciune proEetică n spusele sale. 2 &artă2mi lipsa de nţeleHere" am spus. Adevărul este că arris a trecut pe aici azi dimineaţă... G Destul 2 am priceput" spuse #eorHe. &n aEară de asta" am venit să discut cu tine despre altceva. $ită2 te la asta. Mi2a nm8nat o cărticică leHată n p8nză ro7ie. ra un Hhid de conversaţie n lim6a enHleză pentru turi7tii Hermani. ncepea %e vaporul cu a6uriI 7i se termina !a doctorI. Cel mai lunH capitol era dedicat conversaţiei dintr2un compartiment de tren" plin" după c8te se părea" cu oameni certăreţi 7i demenţi prost crescuţi: (u puteţi s ta mai departe de mine" domnuleI 2&mposi6il" doamnă" vecinul meu este Eoarte Hras.I G (u vreţi să ncercăm să ne aran?ăm picioareleI G "Lă roH să aveţi 6unăvoinţa să vă ţineţi coatele n ?os.I 2 Lă roH să nu vă ?enaţi" doamnă" dacă umărul meu vă este de EolosI" asta 60
Eără să se indice dacă tre6uie spus pe un ton sarcastic sau nu 2 Chiar tre6uie să vă roH să vă mi7caţi puţin" doamnă" a6ia dacă mai pot respiraI" autorul av8nd impresia" pro6a6il" că după un timp toţi a?unseseră claie peste Hrămadă pe podea. Capitolul se ncheia cu Eraza: Am a?uns la desti naţie" slavă DomnuluiF iGott sei >ank)?*, o eclamaţie pioasă" care" date Eiind mpre?urările" era pro6a6il striHată n cor. !a sE8r7itul cărţii se aEla o aneă" n care erau oEerite călătorului Herman recomandări reEeritoare la păstrarea sănătăţii 7i a conEortului personal n timpul se?urului n ora7ele din AnHlia" printre prin2 cipalele recomandări număr8ndu2se aceea de a avea ntotdeauna cu tine o rezervă de praE dezinEectant" de a ncuia ntotdeauna u7a camerei n timpul nopţii 7i de a2ţi număra ntotdeauna cu atenţie 6ănuţii primiţi ca rest. G (u este o carte etraordinară" am remarcat" d8ndu2i napoi Hhidul lui #eorHe. u" personal" nu a7 recomanda această carte nici unui Herman care vrea să viziteze AnHlia< cred că l Eace de2a dreptul nesuEerit. Dar am citit 7i cărţi la Eel de t8mpite pu6licate la !ondra pentru uzul enHlezilor care voia?ează n străinătate. $n idiot care a Eăcut ceva 7coală 7i care st8lce7te 7apte lim6i a scris aceste cărţi pentru dezinEormarea 7i inducerea n eroare a uropei moderne. G (u poţi să neHi" a spus #eorHe" că aceste cărţi sunt Eoarte cerute. )unt cumpărate cu miile" o 7tiu. n Eiecare ora7 din uropa eistă pro6a6il oameni care vor6esc n Eelul acesta. .)
liiiiMJiiij f[/(/iaii/||)1|rf;|f!/0|!1fi'^!f/ţfl!i&!!'
iiii^ttfiMiiiii&iiii G %oate" am replicat. Dar" din Eericire" nimeni nu i nţeleHe. Am o6servat mai multe persoane pe peroanele Hărilor 7i la colţul străzilor citind cu voce tare din astEel de cărţi. (imeni nu 7tie ce lim6ă vor6esc< nimeni nu nţeleHe o iotă din ceea ce spun. %oate că e mai 6ine a7a< dacă ar Ei nţele7i" pro6a6il că ar Ei luaţi la 6ătaie. #eorHe a spus: G %oate că ai dreptate< eu nsă a7 vrea să văd ce s2ar nt8mpla dacă ar Ei nţele7i. %ropun să merHem la !ondra miercuri dimineaţă devreme 7i să petrecem o oră sau două Eăc8nd cumpărături cu a?utorul acestui Hhid. Am nevoie de c8teva mărunţi7uri G o pălărie 7i o pereche de papuci" printre altele. Laporul nostru nu pleacă din Til6urU p8nă la ora douăsprezece" a7a că avem destul timp. Lreau să pun n practică acest Hen de conversaţie acolo unde mi voi putea da seama cum tre6uie de eEectul produs. Lreau să văd cum se simte un străin c8nd este nevoit să vor6ească n Eelul acesta. Mi s2a părut o idee interesantă. n entuziasmul meu" m2am oEerit să2l nsoţesc 7i să2l a7tept n Eaţa maHazinului. Am declarat că" după părerea mea" 7i lui arris i2ar Eace plăcere să intre n ?oc G sau mai deHra6ă să stea pe marHine. #eorHe a spus că nu acesta era planul lui. l propunea ca arris 7i cu mine să2l nsoţim n maHazin. )usţinut de arris" care este un tip 6ine leHat" 7i cu mine la u7ă" Hata să chem poliţia dacă era nevoie" a declarat că era dispus să ncerce această aventură. 2,
(e2am dus la arris 7i i2am prezentat propunerea. A eaminat cartea" mai ales capitolele reEeritoare la cumpărarea pantoEilor 7i pălăriilor" apoi a declarat: 2 Dacă #eorHe i va spune unui pantoEar sau unui pălărier lucrurile scrise aici" nu va avea nevoie de susţinători" ci de cineva care să2l ducă la spital. Asta l2a nEuriat pe #eorHe. 2Lor6e7ti de parcă a7 Ei un 6ăieţandru nesă6uit" Eără pic de minte. Loi aleHe cele mai politicoase 7i mai puţin iritante Eraze 7i voi evita insultele Hrosolane. Acest punct Eiind lămurit" arris 7i2a dat acordul 7i plecarea noastră a Eost Eiată pentru miercuri dis2 de2dimineaţă.
C&PITOLUL i? >e ce consideră arris că un ceas de"teptător nu este necesar într#o casă 2nstinctele sociale ale celor tineri # G!ndurile unui copil despre dimineaţă # /anicul mereu trea # Misterul acestuia # (gitaţia lui în e0ces 2 9ugetări în noapte G 9!t de acti$ poţi fi înainte de micul de%un +aia cea bună "i oaia cea rea >ea$anta%ele omului $irtuos 5oua ma"ină de gătit a lui arris începe cu st!ngul 9um pleacă de acasă în fiecare i unchiul /odger +ră"eanul mai în $!rstă pe post de alergător (%ungem la -ondra Folosim limba%ul turistului.
#eorHe a dormit la arris n noaptea de marţi spre miercuri. (e2am H8ndit că e mai 6ine a7a dec8t s ă punem n aplicare propunerea lui" 7i anume să trecem să2l luăm de acasă n drum spre Hară. )ă2l ieiI pe #eorHe dimineaţa nseamnă" n primul r8nd" să2l scoţi din pat 7i să2l zH8lţ8i p8nă se treze7te G acesta" n sine" este un eEort epuizant pentru nceputul unei z$e< să2l a?uţi să27i 6#
Hăsească hainele 7i să termine de mpachetat" apoi să a7tepţi n timp ce27i ia micul de?un" un spectacol o6ositor din punctul de vedere al privitorului" o repetare monotonă a acelora7i Hesturi. tiam că dacă dormea la *eHHar6ushI" se va trezi la timp< 7i eu am dormit acolo 7i 7tiu ce se nt8mplă. %e la ?umătatea nopţii" după socoteala ta" de7i n realitate s2ar putea să Eie ceva mai t8rziu" e7ti trezit 6rusc din somn de ceea ce pare a Ei un iure7 al cavaleriei pe coridor" chiar prin Eaţa u7ii tale. &ntelectul tău" pe ?umătate treaz" oscilează ntre o sparHere. iua Judecăţii de Apoi 7i o eplozie de Haze. Te ridici n capul oaselor 7i asculţi concentrat. (u a7tepţi prea mult< n clipa următoare" o u7ă se tr8nte7te cu violenţă 7i cineva sau ceva co6oară scările pe o tavă pentru s ervit ceaiul. G Ţi2am spus eu" auzi o voce aEară" 7i imediat după asta un o6iect Hreu" poate un cap" ?udec8nd după zHomotul Eăcut" rico7ează n u7a ta. Acum" alerHi nne6unit prin cameră" căut8n2du2ţi hainele. (imic nu se mai aElă n locul n care era n seara precedentă" articolele esenţiale au dispărut Eără urmă. ntre timp" omorul" revoluţia sau ce2o Ei continuă nestinHherite. Te opre7ti un moment" cu capul su6 dulap" unde crezi că ţi2ai văzut papucii" ca să auzi mai 6ine zHomotul unor lovituri puternice 7i repetate cu stăruinţă ntr2o u7ă situată undeva departe. Lictima" presupui" s2a reEuHiat ntr2o cameră< vor s2o scoată de acolo 7i să o ucidă. Lei a?unHe oare la timp *ătaia n 65
u7ă ncetează 7i o voce" pl8nHăreaţă" dar dulce 7i lini7titoare" ntrea6ă sEios: G Taţi" pot să mă scol (u auzi cealaltă voce" dar deslu7e7ti răspunsurile: 2(u" a Eăcut doar o 6aie G nu" nu a păţit nimic 2 7tii" s2a udat un pic. Da" mami" am să le spun ce ai zis. (u" a Eost un accident. Da< noapte 6ună" tatăF Apoi" aceea7i voce" străduindu2se să se Eacă auzită de cineva aElat ntr2o altă parte a casei" remarcă: 2 Leniţi napoi sus. Taţi spune că nu e timpul să ne sculăm. Te ntorci n pat 7i ciule7ti urechile< auzi cum cineva este t8r8t n sus pe scări" evident mpotri va voinţei lui. %rintr2un aran?ament 6ine H8ndit" camerele de oaspeţi de la *eHHar6ushI se aElă eact su6 camerele copiilor. Acela7i cineva care" traHi tu concluzia" ncă opune o rezistenţă demnă de admirat" este a7ezat napoi n pat. %oţi urmări lupta cu mare eactitate" deoarece de Eiecare dată c8nd corpul e aruncat pe somieră" rama patului" situat chiar deasupra capului tău" Eace un Eel de salt< iar de Eiecare dată c8nd corpul reu7e7te să se eli6ereze din nou" o aEli 7i tu" datorită 6uEniturii din tavan. După un timp" lupta se lini7te7te sau poate că patul cedează 7i se pră6u7e7te< iar tu te la7i din nou n voia somnului. n clipa următoare nsă" sau n ceea ce ţi se pare ţie că e clipa următoare" deschizi ochii pentru că simţi o prezenţă n camera ta. $7a este ntredeschisă 7i patru Eeţi7oare solemne" una peste alta" se zH82iesc la tine ca 7i cum ai Ei cine 7tie ce curiozitate a naturii păstrată n camera respectivă. Lăz8nd că te2ai trezit" Eaţa de sus" pă7ind calm peste celelalte" intră 7i se a7ază pe patul tău" cu o atitudine prietenoasă. G 'hF spune. (u 7tiam că sunteţi treaz. u m2am trezit mai de mult. G Mi2am dat seama" răspunzi tu scurt. G !ui taţi nu2i place să ne sculăm prea devreme" continuă el. )pune că i deran?ăm pe toţi cei din casă dacă ne sculăm noi. A7a că siHur nu tre6uie să ne sculăm. Tonul este de resemnare no6ilă. pătruns de spiritul unei m8ndrii virtuoase ce izvoră7te din con7tiinţa sacriEiciului de sine. G Dar asta nu nseamnă că v2aţi trezit suHerezi tu. G 'h" nu< 7tiţi" nu ne2am sculat de2a 6inelea" Eiindcă nu suntem m6răcaţi. +Asta este c8t se poate de evident. Tăticul este ntotdeauna Eoarte o6osit dimineaţa" continuă vocea. DesiHur" pentru că munce7te din Hreu toată ziua. Dumneavoastră sunteţi vreodată o6osit dimineaţa &n acest punct" se ntoarce 7i o6servă" pentru prima dată" că 7i ceilalţi trei copii au intrat n cameră 7i stau a7ezaţi n semicerc pe podea. Din atitudinea lor este clar că iau toată povestea ca pe un Eel de divertisment ceva mai calm" o lectură comică sau un spectacol cu scamatorii" 7i a7teaptă 66 67
3III
ră6dători să te dai ?os din pat 7i să Eaci ceva. %e cel mare l 7ochează ideea că au intrat n camera oaspetelui. !e ordonă să iasă aEară imediat. Ace7tia nu răspund" nu protestează< ntr2o lini7te a6solută 7i ca la un semn" sar pe el. Din pat nu vezi dec8t un Hhem de m8ini 7i picioare care se aHită" suHer8nd o caracatiţă n stare de e6rietate care ncearcă să Hăsească un punct de spri?in. (u se aude nici un cuv8nt< se pare că acesta e cere2monialiil care tre6uie respectat. Dacă dormi m6răcat n pi?ama" sari din pat 7i nu Eaci dec8t să contri6ui 7i tu la hara6a6ura Henerală< dacă porţi ceva mai puţin prezenta6il" răm8i pe loc 7i urli diverse comenzi" cărora nu li se acordă nici cea mai mică atenţie. Cel mai simplu este să la7i totul n seama 6ăiatului cel mare. După un timp" acesta reu7e7te să2i dea aEară 7i să nchidă u7a n urma lor. Aceasta se deschide din nou n clipa următoare" 7i unul dintre ei" de o6icei Muriel" este proiectat napoi n cameră. &ntră ca aruncată dintr2o catapultă. %ărul lunH reprezintă un handi2 cap pentru Muriel" deoarece acesta poate Ei Eolosit drept toartă. vident con7tientă de acest dezavanta? natural" 7i2 l ţine chiar ea cu o m8nă" n timp ce cu cealaltă love7te ca la 6o. *ăiatul cel mare deschide din nou u7a 7i o Eolose7te n mod inteliHent pe Muriel pe post de 6er6ece mpotriva zidului viu Eormat de cei de aEară. %oţi auzi 6uEnitura nEundată Eăcută de capul Eetiţei n timp ce pătrunde printre ei 7i i mpră7tie. Lictorios" 6ăiatul cel mare se ntoarce 7i 7i reia locul pe pat. %e Eaţa lui nu se cite7te nici urmă de amărăciune< a uitat de?a incidentul. G Mie mi place dimineaţa" spune el. Dumneavoastră vă place G $nele dimineţi" da" apro6i tu. Altele nu sunt prea lini7tite. (u ia n seamă rezerva ta< pe Eaţa lui oarecum anHelică se cite7te o epresie distantă. G A7 vrea să mor dimineaţa" spune el. Totul e a7a de Erumos dimineaţaF G i 6ine" răspunzi tu" poate că a7a va Ei dacă ntr2o zi tatăl tău invită o persoană irasci6ilă să doarmă aici 7i nu o avertizează dinainte. Co6oară din sEerele contemplative 7i redevine el nsu7i. G Erumos n Hrădină" suHerează el. (2aţi vrea să vă sculaţi 7i să Eacem o partidă de cricOet" ce ziceţi )iHur că nu te2ai dus la culcare cu ideea asta" dar acum" după cum au evoluat lucrurile" ţi se pare la Eel de 6ună ca perspectiva de a zăcea n pat" treaz" Eără speranţa de a mai adormi" 7i e7ti de acord. Mai t8rziu" n cursul zilei" aEli că de Eapt tu" pentru că nu puteai să dormi" te2ai ridicat din pat dis2de2dimineaţă 7i te2ai H8ndit că ar Ei tare 6ine dacă ai ?uca o partidă de cricOet. Copiii" nvăţaţi să Eie ama6ili cu oaspeţii" n orice ocazie" au considerat că este de datoria lor să ţi Eacă pe plac. Doamna arris remarcă" la micul de?un" că ai Ei putut să ai Hri?ă ca micuţii să se =5 =/
m6race cum se cuvine nainte de a2i scoate aEară" n timp ce arris ţi demonstrează" patetic" cum" ntr2o sinHură dimineaţă" at8t prin eemplul personal" c8t 7i prin diverse ncura?ări" ai compromis munca lui de mai multe luni de zile. n acea dimineaţă de miercuri" #eorHe" se pare" a vrut să se scoale la ora cinci Eără un sEert 7i i2a convins pe copii să2i permită să2i nveţe diverse trucuri cu 6icicleta nouă a lui arris. Totu7i" nici chiar doamna arris nu l2a 6lamat pe #eorHe de data aceasta< intuiţia i spunea că ideea nu2i putea aparţine n ntreHime. (u tre6uie să răm8neţi cu impresia că odraslele lui arris au cea mai mică idee despre ce nseamnă să te aperi n dauna unui prieten sau camarad. Toţi" p8nă la unul" sunt cinstea ntruchipată c8nd e vor6a să27i asume responsa6ilitatea pentru propriile isprăvi. %ur 7i simplu" a7a nţeleH ei lucrurile. C8nd le eplici că nu ai avut deloc intenţia de a te trezi la ora cinci dimineaţa ca să ?oci cricOet pe peluză sau ?ocul de2a istoria *isericii la nceputurile ei trăH8nd cu ar6aleta n ni7te păpu7i leHate de un copac< că de Eapt" dacă ar Ei Eost după tine" ai Ei dormit lini7tit p8nă dimineaţa la opt" c8nd puteai Ei trezit cre7tine7te" cu o cea7că de ceai" toţi se arată mai nt8i uimiţi" apoi 7i cer scuze 7i" n cele din urmă" sunt ro7i de remu7cări. n cazul de Eaţă" trec8nd peste chestiunea pur teoretică dacă trezi rea lui #eorHe puţin nainte de cinci se datora instinctului său natural sau trecerii accidentale a 70
unui 6umeranH Eăcut n casă prin Eereastra dormitorului său" micuţii" draHii de ei" au recunos cut cinstit că ei sunt de vină că el a Eost a7a de matinal. *ăiatul cel mare a declarat: G Ar Ei tre6uit să ne aducem aminte că unchiul #eorHe are o zi lunHă naintea lui 7i ar Ei tre6uit să l convinHem să nu se scoale. Lina este" n ntreHime" a mea. nsă o mică schim6are ocazională n o6iceiuri nu strică nimănui 7i" n plus" a7a cum am declarat" la unison" arris 7i cu mine" a Eost un antrenament 6un pentru #eorHe. n %ădurea (eaHră aveam să ne sculăm la cinci n Eiecare dimineaţă< eram hotăr8ţi să Eacem a7a. De Eapt" chiar #eorHe suHerase ora patru 7i ?umătate" dar arris 7i cu mine am protestat" susţin8nd că ora cinci este" n mod normal" destul de matinală< că asta ne va permite să Eim pe 6iciclete la 7ase 7i să parcurHem o 6ună 6ucată de drum nainte de a ncepe căldura. $neori puteam porni ceva mai devreme" dar nu chiar n Eiecare zi. i eu m2am trezit la ora cinci n dimineaţa aceea. ra mai devreme dec8t intenţionasem" mi spusesem c8nd mă 6ăHasem n pat: 'ra 7ase EiFI Cunosc persoane care se pot trezi la orice oră doresc. 7i spun pur 7i simplu" c8nd 7i a7ază capul pe pernă: %atru 7i treizeci de minuteI" %atru 7i patruzeci 7i cinciI sau Cinci 7i cincisprezeceI" după caz" 7i deschid ochii n clipa n care pendula 6ate ora respectivă. ste minunat< /)
cu c8t te H8nde7ti mai mult" cu at8t misterul este mai mare. $n eHo dinlăuntrul nostru" acţion8nd independent de eul con7tient" este" se pare" capa6il să numere orele n timp ce dormim. Nără a?utorul ceasului" al soarelui sau al vreunui mi?loc cunoscut celor cinci simţuri ale noastre" acesta stă de veHhe pe ntuneric. n momentul hotăr8t ne 7opte7te: timpulFI" 7i ne trezim. $n 6ătr8n care lucra pe malul Eluviului 7i cu care am stat de vor6ă odată tre6uia să se scoale n Eiecare dimineaţă cu o ?umătate de oră nainte de Elu. l mi2a spus că nici măcar o dată nu i s2a nt8mplat să doarmă n plus nici un minut. n ultima vreme" nici nu se mai ostenea să calculeze ora Eluului. )e culca o6osit" dormea un somn Eără vise 7i" n Eiecare dimineaţă" la altă oră" acea san tinelă Eantomatică" la Eel de punctuală ca Eluul" l chema Eără zHomot. Rătăcea oare spiritul omului pe treptele m8loase ale Eluviului sau cuno7tea leHile naturii &ndiEerent care era procesul" omul nu era con7tient de el. n cazul meu" santinela dinlăuntru este" pro6a6il" oarecum neeperimentată. 7i dă silinţa" dar Eace eces de zel< intră n panică 7i pierde 7irul. u i spun: Cinci 7i treizeci" te roHI" iar ea mă treze7te 6rusc la două 7i ?umătate. Mă uit la ceas. Atunci insinuează că" poate" am uitat să2l ntorc" l duc la ureche< merHe. )antinela crede că" poate" s2a nt8mplat ceva cu ceasul< este convinsă că e ora cinci 7i ?umătate" dacă nu chiar mai t8rziu. %entru a2i Eace pe plac" mi pun papucii 7i co6or 72
să inspectez pendula din suEraHerie. (u este nevoie să menţionez ce i se nt8mplă unui 6ăr6at care rătăce7te prin casă n puterea nopţii n căma7ă de noapte 7i n papuci< cei mai mulţi dintre noi o 7tim din proprie eperienţă. Toate G mai ales o6iectele prevăzute cu un colţ ascuţit G te lovesc cu o plăcere la7ă. Atunci c8nd porţi o pereche de Hhete solide" o6iectele se Eeresc din calea ta< c8nd te aventurezi printre mo6ile n papuci 7i Eără 7osete" se reped la tine 7i te pocnesc. Mă ntorc n pat iritat 7i" reEuz8nd să mai ascult suHestia a6surdă a santinelei că toate ceasurile din casă au pus la cale o conspiraţie mpotriva mea" mă chinui o ?umătate de oră pentru a adormi din nou. ntre patru 7i cinci mă treze7te din zece n zece minute. mi doresc să nu2i Ei cerut să mă trezească. !a ora cinci" santinela" moartă de o6oseală" se duce la culcare 7i lasă totul n seama Eetei n casă" care mă treze7te cu o ?umătate de oră mai t8rziu dec8t de o6icei. n acea zi de miercuri" m2a s8c8it at8ta că m2am trezit la cinci numai ca să scap de ea. (u 7tiam ce să mai Eac. Trenul nu pleca nainte de ora opt< toate 6aHa?ele noastre Euseseră Eăcute 7i trimise n seara precedentă" mpreună cu 6icicletele" la Hara din Nenchurch )treet. M2am dus n 6irou< credeam că voi reu7i să mă a7ez la masa de scris pentru o oră. nsă dimineaţa" pe stomacul Hol" nu prea ai dispoziţia potrivită creaţiei literare" după cum am constatat pe pielea mea. Am scris trei paraHraEe dintr2o povestire" 73
11
apoi le2am citit. Despre opera mea s2au spus c8teva lucruri neplăcute" dar cele trei paraHraEe ar Ei meritat aprecieri mult mai dure. !e2am aruncat la co7 7i m2am a7ezat" ncerc8nd să2mi a mintesc dacă eistă vreo instituţie de caritate care oEeră pensii autorilor Eără talent. %entru a scăpa de aceste reElecţii" am pus o minHe de HolE n 6uzunar 7i" aleH8nd o crosă" am ie7it pe pa?i7te. Cele două oi care pă7teau pe acolo au nceput să mă urmărească 7i s2au arătat deose6it de interesate de ceea ce Eăceam. $na era mai n v8rstă" cumsecade 7i plină de nţeleHere. (u cred că pricepea ?ocul< cred că mai deHra6ă era impresionată de activitatea inocentă pe care o desEă7uram at8t de devreme n dimineaţa aceea. !a Eiecare lovitură" 6ehăia: G *i2i2i2ne2e2e2e" 6i2i2i2ne2e2eF %ărea nc8ntată" de parcă ar Ei lovit minHea chiar ea. C8t despre cealaltă" era o oaie 6ătr8nă" ursuză 7i antipatică" ce mă descura?a aproape n aceea7i măsură n care mă m6ăr6ăta cealaltă. G Ră2ă2ă2u2u2u" ră2ă282u2u2uF comenta ea la aproape Eiecare lovitură. De Eapt" unele lovituri erau chiar reu7ite< dar spunea a7a din spirit de contradicţie" ca să mă enerveze. Mi2am dat seama de asta. n urma unui accident reHreta6il" una dintre minHile cele mai reu7ite a loAdtr' peste 6ot pe oaia cea 6ună. i asta în timp ce oaia rea r8dea G r8dea" Eără nici o ndoială" un r8s răHu7it 7i vulHar< 7i" n timp ce prietena ei rămăsese ntinsă pe ?os" prea uimită pentru a se mi7ca" ea a schim6at nota pentru prima oară 7i a 6ehăit: G *i2i2i2ne2e2e2e" Eo2o2a2arte 6i2i2i2ne2e2eF 2e2ece2e2e2lentă lo2o2o2vi2tu2u2răF A7 Ei dat o ?umătate de coroană să o lovesc pe ea" nu pe cealaltă. %e lumea asta suEeră ntot deauna cei 6uni 7i cimisecade. %ierdusem pe pa?i7te mai mult timp dec8t intenţionam 7i c8nd thel6ertha a venit să2mi spună că era 7apte 7i ?umătate 7i că micul de?un mă a7tepta pe masă" mi2am amintit că nu mă 6ăr6ierisem. thel6ertha se supără c8nd mă 6ăr6ieresc la repezeală. )e teme că străinii ar putea crede că este vor6a de o tentativă de sinucidere 7i că n consecinţă s2ar putea ca vecinii să ai6ă impresia că nu suntem Eericiţi mpreună. i" ca un arHument n plus" a dat de nţeles că nu e cazul s ă tratezi cu u7urinţă o Eaţă ca a mea. $na peste alta" mi părea destul de 6ine că nu puteam să2mi iau un lunH rămas26un de la thel6ertha< nu voiam să risc să o văd iz6ucnind n lacrimi. Dar a7 Ei vrut să am mai mult timp la dispoziţie pentru a le da c8teva sEaturi copiilor" mai ales cu privire la undiţa mea" pe care conti nuă să o Eolosească pe post de 6ăţ la cricOet< n plus" detest să alerH după tren. !a un sEert de milă de Hară" i2am a?uns din urmă pe #eorHe 7i pe arris< 7i ei alerHau. n cazul lor 2 m2a inEormat arris" cu voce sacadată" n timp ce alerHam la trap unul l8nHă altul 2 era de vină noua 7# 75
ma7ină de Hătit. ' puseseră la trea6ă pentru prima oară n dimineaţa aceea 7i" nu se 7tie din ce motiv" aruncase n aer rinichii 7i o opărise pe 6ucătăreasă. Mi2a spus că speră că p8nă la ntoarcerea noastră" ai lui se vor o6i7nui cu ea. Am prins trenul la mustaţă" cum se spune" 7i" reElect8nd la evenimentele din cursul di mineţii" n timp ce stăteam" H8E8ind" n compartiment" mi2a apărut vie n minte imaHinea unchiului %odHer" n cele două sute cincizeci de zile pe an n care pleca el din alinH Common spre MoorHate )treet" cu trenul de nouă 7i treisprezece minute. &ntre casa unchiului %odHer 7i Hară era o distanţă pe care o puteai parcurHe n opt minute. $nchivil meu spunea ntotdeauna: G %orne7te cu un sEert de oră nainte 7i ia2o ncet. &n realitate" ie7ea ntotdeauna din casă cu cinci minute nainte de plecarea trenului 7i alerHa. (u 7tiu de ce" dar acesta era o6iceiul n su6ur6ia respectivă. Mulţi Hentlemeni destul de doloEani care lucrau n CitU locuiau pe vremea aceea n alinH G cred că unii dintre ei mai domiciliază ncă acolo G 7i luau dimineaţa trenul spre !ondra. %lecau cu toţii t8rziu< duceau cu toţii o servietă neaHră 7i un ziar ntr2o m8nă 7i o um6relă n cealaltă< 7i" pe ploaie sau pe timp Erumos" alerHau cu toţii pe ultimiil sEert de milă p8nă la Hară. 'amenii care n2aveau altă trea6ă" mai ales dădace 7i 6ăieţi de prăvălie" cărora li se alătura c8teodată 7i c8te un zarzavaHiu am6ulant" se 76
adunau n dimineţile Erumoase să i vadă trec8nd 7i să2i ncura?eze pe cei care meritau. (u era un spectacol eleHant. (u alerHau prea 6ine" nici măcar nu alerHau repede" dar erau plini de r8vnă 7i se străduiau din Hreu. Reprezentaţia se adresa mai puţin simţului artistic" ci mai deHra6ă admiraţiei naturale pentru eEortul con7tient. Din c8nd n c8nd" n mulţime se Eăceau 7i pariuri oarecum inoEensive. G Doi la unu pe domnul ăla 6ătr8n cu vestă al6ăF G ece la unu pe suElaiul ăla hodoroHit" cu condiţia să nu se răstoarne cu picioarele n sus nainte de a a?unHe acoloF G $nu la unu pe Ro7u mpăratF G poreclă dată de un t8năr cu nclinaţii entomoloHice unui militar n retraHere" vecin de2al unchiului meu" un Hentleman impozant n stare de repaus" dar predispus să se coloreze intens c8nd Eăcea sport. $nchiul meu 7i ceilalţi au scris la 4aling /ress, protest8nd vehement mpotriva indolenţei poliţiei locale" iar redactorul a adăuHat 7i el articole de Eond ndrăzneţe despre declinul politeţii n r8ndul claselor de ?os" n special n su6ur6iile vestice" dar Eără nici un rezultat. $nchiul meu se scula suEicient de devreme" dar i se nt8mplau to t Eelul de lucruri n ultimul moment. %rima nenorocire l lovea după ce lua micul de?un: nu27i Hăsea ziarul. (oi 7tia m ntotdeauna că unchiul %odHer a pierdut ceva după epresia de mirată indiHnare cu care privea" n asemenea 77
ocazii" lumea n Heneral. $nchiului %odHer nu i2a trecut niciodată prin cap să27i spună: )unt un 6ătr8n distrat. %ierd totul< nu 7tiu niciodată unde mi pun lucrurile. )unt incapa6il să le Hăsesc de unul sinHur. n privinţa asta sunt o adevărată pacoste pentru cei din ?urul meu. Tre6uie să Eac ceva ca să mă reeducI. Dimpotrivă" printr2un Eel ciudat de a raţiona" se convinsese că de Eiecare dată c8nd pierdea ceva" vina era a tuturor celor din casă" cu ecepţia sa. G !2am avut n m8nă acum un minutF eclama el. Din tonul lui" puteai să crezi că era ncon?urat de scamatori care Eăceau lucrurile să dispară numai pentru a2l scoate din sărite. G (u cumva l2ai lăsat n Hrădină ntre6a mătu7a mea. G De ce să2l las n Hrădină (u am nevoie de ziar n Hrădină< mie mi tre6uie ziarul n tren. G (u cumva l2ai pus n 6uzunar G %entru Dumnezeu" EemeieF Crezi că a7 mai sta aici" la ora nouă Eără cinci" ca să2l caut" dacă l aveam n 6uzunar 9rei că nu sunt n toate minţile n acest moment" cineva ntrea6ă: Ce e astaI" 7i i ntinde de imdeva un ziar 6ine mpăturit. G A7 vrea să2mi lăsaţi lucrurile n pace" mormăie el" n7Eăc8nd Eurios ziarul. Lrea să27i deschidă servieta ca să pună ziarul năuntru" dar se opre7te" mut de indiHnare. G Ce s2a nt8mplat ntrea6ă mătu7a mea. 7@
G ziarul de alaltăieriF răspunde el" prea ?iHnit ca să mai poată ţipa" arunc8nd ?urnalul pe masă. Dacă s2ar nt8mpla vreodată să Eie ziarul de ieri" asta ar mai schim6a puţin lucrurile. Dar este ntotdeauna ziarul de alaltăieri" cu ecepţia zilei de marţi" c8nd e vor6a de ziarul de s8m6ătă. n cele din urmă" i2l Hăseam noi< asta dacă nu stătea pe el. Atunci z8m6ea" nu ama6il" ci cu acea amărăciune pe care o simte un om care 7tie că soarta l2a aruncat n mi?locul unei 6ande de idioţi irecupera6ili. G A stat tot timpul su6 nasul vostruF... (u termina propoziţia< era m8ndru de stăp8nirea lui de sine. După rezolvarea acestei chestiuni" pornea spre hol" unde" conEorm o6iceiului" mătu7a Măria i aduna pe copii ca să2i spună la revedere. Mătu7a mea nu pleca niciodată de acasă" nici măcar p8nă n vecini" Eără să27i ia rămas26un de la Eiecare mem6ru al Eamiliei. (u se 7tie niciodată ce se poate nt8mpla" spunea ea. *inenţeles" unul dintre ei lipsea 7i" n clipa c8nd se constata asta" toţi ceilalţi 7ase" Eără nici o ezitare" se mpră7tiau" cu un striHăt de luptă" pentru a2l Hăsi. &mediat după ce dispăreau" respectivul apărea" de undeva din apropiere" av8nd ntotdeauna cea mai rezona6ilă eplicaţie pentru a6senţa sa" 7i se repezea" Eără a pierde timpul" n căutarea celorlalţi" ca să le spună că a Eost Hăsit. n Eelul acesta" treceau cel puţin cinci minute p8nă ce Eiecare l căuta pe celălalt" timp 0/
suEicient pentru ca unchiul meu să27i Hăsească um6rela 7i să27i piardă pălăria. Apoi" n Eine" c8nd Hrupul se reunea n hol" pendula din salon ncepea să 6ată ora nouă. )una rece" pătrunzător" 7i avea ntotdeauna darul de a2l zăpăci pe unchiul meu. AHitat" i săruta pe unii copii de două ori" i sărea pe alţii" uita pe cine a pupat 7i pe cine nu 7i era nevoit să o ia de la capăt. '6i7nuia să spună că este convins că 7i schim6ă locurile dinadins 7i nu sunt siHur că acuzaţia era nentemeiată. n plus" un copil avea ntotdeauna Eaţa lipicioasă 7i acela era ntotdeauna cel mai drăHăstos. Dacă lucrurile merHeau prea 6ine" cel mai mare dintre 6ăieţi se trezea să spună că toate ceasurile din casă sunt cu cinci minute n urmă 7i că din cauza asta nt8rziase la 7coală n ziua precedentă. Asta l Eăcea pe unchiul meu să se repeadă impetuos spre poartă" unde 7i dădea seama că nu are la el nici servieta" nici um6rela. Toţi copiii pe care mătu7a mea nu i putea opri se năpusteau după el" doi sau trei lu8ndu2se la tr8ntă pentru um6relă" ceilalţi aHit8ndu2se n ?urul servietei. i c8nd se ntorceau" descopeream pe masa din hol cel mai important lucru pe care l uitase 7i ne ntre6am ce va spune c8nd se va ntoarce acasă. Am a?uns la #ara Saterloo puţin după ora nouă 7i am trecut imediat la punerea n practică a eperimentului propus de #eorHe. Am deschis Hhidul la capitolul intitulat !a staţia de trăsuriI" @0
ne2am ndreptat spre o 6ir?ă" ne2am ridicat pălăriile 7i i2am spus *ună dimineaţaI 6ir?arului. 'mul nu era dintre aceia care să se lase ntrecut n politeţuri de un străin" verita6il sau imitaţie. Chem8ndu2l pe un prieten pe nume Charles să2i ţină 6idiviulI" a descins de pe capră 7i ne2a Eăcut o plecăciune demnă de domnul TurveUdropQ. Lor6ind" se pare" n numele ntreHii naţiuni" ne2a urat 6un venit n AnHlia" adăuH8nd că reHretă că Maiestatea )a nu se aEla pentru moment la !ondra. (u i2am putut răspunde pe măsură. (imic de Eelul acesta nu Eusese prevăzut n carte. !am spus domnule vizitiuI" la care el a Eăcut o plecăciune p8nă la caldar8m" 7i l2am ntre6at dacă nu ar Ei dispus să ne ducă pe strada Sestminster *ridHe. i2a pus m8na la inimă 7i ne2a spus că plăcerea este de partea lui. Cu a treia propoziţie din capitolul respectiv" #eorHe l2a ntre6at c8t ne costă toată aEacerea. ntre6area" ca 7i cum ar Ei introdus un element sordid n conversaţie" a părut să2l ?iHnească. A spus că nu ia niciodată 6ani de la străinii distin7i 7i a suHerat un suvenir G un ac de cravată cu diamant" o cutiuţă de aur pentru tutun de prizat" un Eleac de Henul acesta care să2i amintească de noi. %entru că se str8nsese ceva lume 7i Hluma la adresa 6ir?arului mersese cam departe" am urcat P %ersona? din romanul 9asa umbrelor de Charles DicOens +,591" reputat pentru manierele lui alese.
5,
Eără altă vor6ă 7i am pornit n uralele mulţimii. Am oprit 6ir?a ceva mai ncolo de Teatrul AstleU" n Eaţa unui maHazin de ncălţăminte care părea tocmai potrivit. ra tma dintre acele prăvălii pliae p8nă la reEuz" care" atunci c8nd 7i ridică o6loanele dimineaţa" 7i răsp8nde7te marEa n ?ur" pe trotuar. ' Hrămadă de cutii cu pantoEi erau stivuite pe caldar8m sau n riHolă. #hetele at8rnau n Hhirlande la u7i 7i la Eerestre. $m6rarul semăna cu o 6oltă de viţă cu ciorchini de Hhete neHre 7i maro. năuntru" maHazinul era plin de Hhete. C8nd am intrat" patronul era ocupat< cu o daltă 7i un ciocan" deschidea o ladă plină cu Hhete. #eorHe 7i2a scos pălăria 7i a spus: *ună dimineaţaI. 'mul nici măcar nu se ntoarse. ncă de la nceput mi s2a părut o persoană dezaHrea6ilă. A mormăit ceva care ar Ei putut Ei un *ună dimineaţaI" apoi 7i2a văzut de trea6ă. #eorHe a spus: G MaHazinul dumneavoastră mi2a Eost recomandat de prietenul meu" domnul \. Drept răspuns" omul ar Ei tre6uit să spimă: Domnul \ este un Hentleman respecta6il< mi Eace mare plăcere să2i servesc pe toţi prietenii săiI. Dar a răspuns cu totul altceva: G (u2l cunosc" n2am auzit n viaţa mea de el. Asta ne2a stricat planurile. #hidil indica trei sau patru metode de a cumpăra Hhete< #eorHe o alesese cu Hri?ă pe cea centrată pe domnul \I" ca Eiind cea mai eleHantă. Discutai destul de mult 0*
cu patronul maHazinului de pantoEi despre domnul \I" apoi" după ce creai n Eelul acesta o at mosEeră de prietenie 7i nţeleHere" treceai" n mod natural 7i cu Hraţie" la o6iectivul i mediat al venirii tale" 7i anume dorinţa de a cumpăra Hhete ieEtine 7i 6uneI. 'mul acela Hrosolan" materialist" nu acorda nici un Eel de atenţie su6tilităţilor comerţului n detaliu. Cu un asemenea specimen era necesar să treci la aEaceri n mod 6rutal" direct. #eorHe l2a a6andonat pe domnul \I 7i" ntorc8ndu2se la o paHină anterioară" alese o propoziţie la nt8mplare. (u a Eost o aleHere prea Eericită< era vor6a despre un discurs care i s2ar Ei părut superEluu oricărui neHustor de pantoEi. n mpre?urările de Eaţă" ameninţaţi 7i cople7iţi ciun eram de Hhete din toate părţile" era de o im6ecilitate patentată. )una a7 a: Cineva mi2a spus că aveţi aici Hhete de v8nzareI. %entru prima dată" omul lăsă dalta 7i ciocanul 7i se uită la noi. Lor6i rar" cu o voce Hroasă 7i răHu7ită. G De ce credeţi că ţin aici Hhetele G ca să le miros ne ntre6ă el. ra una dintre acele persoane care ncep calm 7i se nEurie tot mai tare pe măsură ce vor6esc< ?iHnirile dospesc n ele ca dro?dia de 6ere. G Ce vă nchipuiţi că sunt" a continuat el" colecţionar de Hhete %entru ce credeţi că ţin maHazinul ăsta G Eiindcă mi Eace 6ine la sănătate Doar nu credeţi că mi2au picat cu tronc Hhetele 7i nu mă lasă inima să mă despart de o pereche Lă @3
nchipuiţi că le2am at8rnat aici ca să mă uit la ele (u sunt destule $nde credeţi că vă aElaţi G ntr2o epoziţie internaţională de Hhete Ce credeţi că sunt Hhetele astea G o colecţie istorică Aţi auzit vreodată de cineva care are un maHazin de ncălţăminte 7i nu vinde Hhete Lă imaHinaţi că am decorat prăvălia cu ele ca să arate mai drăHuţă Drept cine mă luaţi G drept un idiot Am susţinut ntotdeauna că Hhidurile de conversaţie nu servesc la nimic. Loiam să Hăsim un echivalent n lim6a enHleză pentru 6ine cunoscuta epresie nemţească 'behalten 3ie 2hr aar auf@A. (u am Hăsit a7a ceva nicăieri" de7i am răsEoit toată cartea" de la prima la ultima paHină. Cu toate acestea" tre6uie să recunosc că #eorHe a ales cea mai 6ună propoziţie de acolo 7i a pus2o n aplicare. A spus: G Loi reveni" poate" atunci c8nd veţi avea să2mi arătaţi mai multe modele. %8nă atunci" adioF Cu acestea" ne2am ntors la 6ir?a noastră 7i am plecat" lăs8ndu2l pe proprietar n praHul u7ii mpodo6ite cu Hhete 7i Eăc8nd unele remarci la adresa noastră. (u am auzit ce a spus" dar trecătorii păreau că le Hăsesc interesante. #eorHe era de părere să ne oprim la alt maHazin de ncălţăminte 7i să repetăm eperimentul< Q n lim6a enHleză: to keep one@s hair on, ceea. ce nseamnă a nu27i ie7i din EireI. Contrar aserţiunii umoristice a lui Jerome K. Jerome" este o epresie enHlezească tradusă literal. @#
spunea că i tre6uie cu adevărat o pereche de papuci de casă. Dar l2am convins să am8ne cum părarea acestora p8nă c8nd vom a?unHe ntr2un ora7 din străinătate" unde neHustorii sunt" Eără ndoială" mai căliţi n Henul acesta de conversaţie sau măcar mai ama6ili din Eire. n ceea ce prive7te pălăria nsă" a Eost de neclintit. A continuat să susţină că Eără pălărie nu putea călători 7i" n consecinţă" am intrat ntr2 un mic maHazin de pe *lacOEriars Road. %roprietarul acestuia era un omuleţ vesel" cu ochi strălucitori" 7i mai deHra6ă ne2a a?utat n loc s ă ne pună piedici. C8nd #eorHe l2a ntre6at" cu cuvintele din carte" Aveţi pălăriiI" nu s2a enervat< a stat 7i s2a scărpinat n cap" H8nditor. G %ălării" a spus. Daţi2mi voie să mă H8ndesc. Da G 7i aici un z8m6et plăcut i lumină Eaţa plină de 6unăvoinţă G" da" acum că stau să mă H8ndesc" cred că am o pălărie. Dar" spuneţi2mi" de ce mă ntre6aţi #eorHe i2a eplicat că voia să27i cumpere o 7apcă" o 7apcă de voia?" dar esenţa tranzacţiei ea că tre6uia să Eie o 7apcă 6unăI. 'mului i se lunHi Eaţa. G Ah" Eăcu el" cu asta cred că nu vă pot a?uta. Dacă aţi Ei dorit o 7apcă 2proastă" care să nu merite preţul cerut" una care să nu Eie 6ună de nimic" care să servească poate doar la curăţat Heamurile" a7 Ei putut Hăsi ce vă tre6uie. Dar o 7apcă 6ună G nu" nu ţinem a7a ceva. A7teptaţi @5
nsă un minut" a contiimat el" văz8nd dezamăHirea ce se răsp8ndea pe Eaţa epresivă a lui #eorHe" a7teptaţi puţin. Am aici o 7apcă G s2a dus la un sertar" pe care l2a deschis G" nu e o 7apcă nemaipomenită" dar nu e la Eel de proastă ca ma?oritatea celor pe care le v8nd de o6icei. ' aduse" ţin8nd2o n palma deschisă. G Ce părere aveţi de asta a ntre6at. Lă convine #eorHe se pro6ă n Eaţa oHlinzii 7i" aleH8nd o altă remarcă din carte" spuse: G apca asta mi se potrive7te destul de 6ine" dar" spuneţi2mi" credeţi că mi vine 6ine 'mul se dădu un pas napoi 7i l măsură din cap p8nă2n picioare. G )incer" a replicat el" nu pot să spun că vă vine 6ine. 7i ntoarse privirea de la #eorHe 7i ni se adresă mie 7i lui arris. G A7 descrie Erumuseţea prietenului dumneavoastră ca pe ceva Hreu de precizat" ne2a spus. a eistă" dar ţi poate scăpa Eoarte u7or. Cu 7apca asta" după părerea mea" ţi scapă. n acest punct" #eorHe a hotăr8t că se amuzase suEicient de mult pe seama omului. G ste n reHulă. (u vrem să pierdem trenul. C8t costă 'mul a răspuns: G %reţul acestei 7epci" domnule" care" după părerea mea" este de două ori mai mare dec8t merită" este de patru 7ilinHi 7i 7ase pence. 5= Doriţi să v2o mpachetez n h8rtie maro sau al6ă" domnule #eorHe a declarat că o ia a7a cum este" i2a plătit omului patru 7ilinHi 7i 7ase pence n monede de arHint 7i a ie7it din maHazin. arris 7i cu mine l2am urmat. n Nenchurch )treet am a?uns la un compromis cu 6ir?arul 7i i2am dat cinci 7ilinHi. (e2a Eăcut ncă o plecăciune politicoasă 7i ne2a implorat să2i transmitem salutările lui mpăratului Austriei. n tren" compar8ndu2ne părerile" am a?uns la concluzia că am pierdut ?ocul cu doi la unu" iar #eorHe" care era evident dezamăHit" a aruncat Hhidul pe Eereastră. (e2am Hăsit 6aHa?ele 7i 6icicletele intacte pe vapor 7i" la ora douăsprezece" o dată cu reEluul" am pornit n ?osul Eluviului.
CIPATOLUL ?
o digresiune necesară 2 2ntrodusă printr#o po$este moraliatoare # 1na dintre atracţiile acestei cărţi # =urnalul care nu a a$ut succes # M!ndria lui& '2nstrucţia combinată cu distracţia* # + problemă& ce anume ar trebui să fie considerat instructi$ "i ce anume amuant 2 1n %oc popular # + opinie competentă despre legea engleă # (ltă atracţie a acestei cărţi 2 1n c!ntec banal # ( treia atracţie a acestei cărţi # 9e pădure era aceea în care trăia fata # >escrierea /ădurii 5egre.
istă o poveste despre un scoţian care iu6ea o Eată 7i dorea să se nsoare cu ea. Dar era n acela7i timp un om prudent" ca toţi cei din nea2mil său. '6servase n ?urul său cum multe căsătorii" altEel promiţătoare" avuseseră ca rezultat dezamăHire 7i necaz" 7i aceasta numai ca urmare a Eaptului că mireasa sau mirele Eăcuse o estimare Ealsă n leHătură cu imaHinara desăv8r7ire a celuilalt. A hotăr8t ca" n cazul său" idealul să nu se năruie. %rin urmare" cererea lui n căsătorie a m6răcat următoarea Eormă: G u s 6ăiat sărac" Jennie" n2am nici arHinţi să2ţi dau" 7i nici păm8nt. G i" daP te ai pe tine" DavieF G i tare mi2a7 dori să am 7i altceva" copilă. (u2s dec8t un amăr8t" Jennie" 7i nici prea arătos nu2s. G (ici vor6ă< s o mulţime de Elăcăi mai ur8ţi ca tine" Davie. G u" unul" nu i2am văzut" Eată" 7i socotesc că nici nu vreau să2i văd. G Mai 6ine un om ur8t" pe care să te poţi 6izui" Davie" dec8t unuP care nu se H8nde7te dec8t la Eete 7i aduce numaP necazuri n casă cu Eelul lui Elu7turatic de2a Ei. G *a să nu te 6azezi pe asta" Jennie< nu curcanul cel mai Erumos Eace să z6oare cele mai multe pene n poiată. u am Eost ntotdeauna dintre cei care alearHă după Euste" cum 6ine se 7tie< 7i H8ndesc că o să2ţi Eac necazuri cu carul. G i" daP ai o inimă 6ună" DavieF i2ţi place mult de mine" s siHură de asta. G mi place de tine" Jennie" de7i nu 7tiu c8t o să mă ţină< 7i2s destul de drăHuţ c8nd mi Eaci pe plac 7i nimeni nu mi se pune mpotrivă. DaP am o Eire dată dracului" cum ţi2o poate spune 7i maică2mea< s aidoma &uP taică2meu 7i" după c8te socotesc" nici nu mă Eac mai 6un pe măsură ce m6ătr8nesc. G Da" daP e7ti prea aspru cu tine" Davie. 7ti un Elăcău cinstit. Te cunosc mai 6ine dec8t te cuno7ti tu 72o să Eacem casă 6ună mpreună. 5/
G %oate că da" JennieF DaP am ndoielile mele. Tare2i trist pentru nevastă 7i plozi c8nd 6ăr6atul nu se poate ţine departe de pahar< 7i eu" c8nd simt miros de hisOU" parcă a7 Ei )etilă< torn 7i torn p8nă nu mai 7tiu de mine. G Da" daP e7ti om 6un c8nd e7ti treaz" Davie. G %oate că da" Jennie" dacă2s lăsat n pace. G i2ai să2mi stai alături" Davie" 7i2ai să munce7ti pentru mine G (u văd de ce n2a7 sta alături de tine" Jennie" daP mie să nu2mi turui despre muncă" Eiindcă numaP H8ndul la asta mă scoate din sărite. G 'ricum" ai să2ţi dai silinţa" Davie Cum spune preotul" nu poţi să ceri mai mult de la om. G i nu2s siHur că eu s n stare să2mi dau silinţa" Jennie" nici c8t neHru su6 unHhie. )untem Eăpturi sla6e" păcătoase" Jennie" 7i tare Hreu o să2ţi Eie să Hăse7ti un om mai sla6 sau mai păcă tos ca mine. G *ine" 6ine" Hura ta adevăr Hrăie7te" Davie. Mulţi Elăcăi ar Eace tot Eelul de EăHăduieli unei Eete" doar ca să le calce2n picioare pe urmă" o dată cu inima ei. Mi2ai vor6it cinstit" Davie" 7i mă H8ndesc să te iau 7i ce2o mai Ei om mai vedea. Ce2a mai Eost" povestea nu spune" dar ţi poţi da seama că doamna nu avea nici un drept" n nici o mpre?urare" să se pl8nHă de nvoială. Nie că s2a pl8ns sau nu G căci ceea ce spun Eemeile nu respectă ntotdeauna o loHică" 7i nici spusele 6ăr6aţilor" ntre noi Eie vor6a G" Davie tre6uie să Ei avut satisEacţia că toate repro7urile erau nemeritate. 1
Lreau să Eiu 7i eu la Eel de cinstit cu cititoriol acestei cărţi. Lreau să2i prezint aici" deschis" lips urile ei. (u vreau ca această carte să Eie citită pornindu2se de la o idee Hre7ită. n această carte nu veţi Hăsi inEormaţii utile. Cel care 7i nchipuie că va putea" cu a?utorul acestei cărţi" să Eacă turul #ermaniei 7i al %ădurii (eHre se va rătăci pro6a6il nainte de a a?unHe la (ore. i acesta ar Ei cel mai 6un lucru care i s2ar putea nt8mpla. Cu c8t se va ndepărta mai mult de casă" cu at8t mai mari vor Ei diEicultăţile pe care le va nt8mpina. (u cred că Eurnizarea de inEormaţii este punctul meu Eorte. (u m2am născut cu această convinHere" eperienţa m2a convins de asta. !a nceputul carierei mele de ?urnalist" am lucrat la un ziar" precursor al multor periodice Eoarte populare din zilele noastre. (e Eăleam cu Eaptul că m6inam educaţia cu distracţia< c8t despre ce nsemna educaţie 7i ce distracţie" cititorul ?udeca sinHur. Dădeam sEaturi oamenilor care urmau să se căsătorească G sEaturi pe termen lunH" serioase" pe care" dacă le2ar Ei urmat" cercul nostru de cititori ar Ei Eost invidiat de oamenii căsătoriţi din ntreaHa lume. !e spuneam a6onaţilor no7tri cum să se m6oHăţească cresc8nd iepuri de casă" prezent8ndu2le Eapte 7i ciEre. %ro6a6il că i surprindea Eaptul că nu renunţam la ?urnalism ca să ne apucăm de cre7terea iepurilor. De multe ori am dovedit n mod convinHător" din surse autorizate" că un 6ăr6at poate pune 6azele unei crescătorii de iepuri cu douăsprezece 1)
eemplare selecţionate 7i" cu puţină inteliHenţă" după trei ani poate a?unHe n posesia unui venit de două mii pe an" care cre7te rapid< pur 7i simplu nu are ce Eace. )2ar putea să nu ai6ă nevoie de 6ani. )2ar putea să nu 7tie ce să Eacă cu ei c8nd intră n posesia lor. Dar 6anii erau acolo. u nu am .nt8lnit nici un crescător de iepuri care să c87tiHe două mii pe an" de7i am cunoscut mulţi care au nceput cu cei doisprezece iepuri necesari" iepuri selecţionaţi. ntotdeauna ceva" pe undeva" nu a mers cum tre6uie< poate că Eaptul că trăie7ti tot timpul ntr2o crescătorie de iepuri are implicaţii neHative asupra inteliHenţei. !e comunicam cititorilor c8ţi 6ăr6aţi cu chelie trăiesc n &slanda 7i" din c8te 7tiam noi" ciErele poate că erau corecte< de c8te scrum6ii sărate 7i aEumate" puse cap la cap" era nevoie pentru a acoperi distanţa ntre !ondra 7i Roma" inEormaţie care i era poate utilă oricărui om care dorea să a7eze una l8nHă alta scrum6ii sărate 7i aEumate pe drumul dintre !ondra 7i Roma" căci i oEerea posi6ilitatea de a comanda cantitatea eactă ncă de la nceput< c8te cuvinte roste7te pe zi o Eemeie o6i7nuită< 7i alte inEormaţii asemănătoare" menite să i Eacă mai nţelepţi 7i mai Hrozavi dec8t cititorii altor ziare. !e spuneam cum se tratează crizele de isterie la pisici. %ersonal" nu cred" 7i nu credeam nici atunci" că se pot trata crizele de isterie la pisici. Dacă a7 Ei avut o asemenea pisică" a7 Ei dat anunţ la mica pu6licitate ca să o v8nd sau a7 Ei dat2o. &nsă datoria noastră era să Eurnizăm inEormaţii /3 atunci c8nd ni se cereau. 'dată ne2a scris un ne6un care voia să 7tie asta" 7i mi2am petrecut o dimineaţă ntreaHă căut8nd să mă documentez asupra su6iectului. Am descoperit ce doream la sE8r7itiil unei vechi cărţi de 6ucate. Ce căuta acolo nu am reu7it să nţeleH niciodată. (u avea nici o leHătură cu su6iectul cărţii< nu se suHera nicăieri că ai putea prepara o m8ncare din pisică" chiar dacă ai Ei vindecatWo de crizele de isterie. Autoarea adăuHase paraHraEul respectiv din pură Henerozitate. (u pot dec8t să spun că mai 6ine nu l adăuHa< a avut drept rezioltat o adevărată avalan7ă de scrisori Euri6unde 7i pierderea a patru a6onaţi ai ziarului" dacă nu chiar mai mulţi. Cititorul nostru a declarat că n urma punerii n aplicare a sEatului nostru a pierdut vase de 6ucătărie n valoare de două lire" Eără a mai pune la socoteală un Heam spart 7i o pro6a6ilă septicemie< n plus" crizele de isterie ale pisicii s2au aHravat. Cu toate acestea" reţeta era Eoarte simplă. Tre6uia să ţii pisica ntre picioare" cu delicateţe" ca să n2o doară" 7i" cu un EoarEece" să Eaci o incizie ad8ncă 7i precisă n coadă. (u tăiai nici o 6ucată din coadă< tre6uia să ai Hri?ă să nu Eaci asta" Eăceai pur 7i simplu o incizie. După cum i2am eplicat cititoriilui" locul cel mai potrivit pentru această operaţie ar Ei Eost Hrădina sau pivniţa< numai un idiot ar Ei ncercat să o Eacă n 6ucătărie" 7i ncă Eără nici un a?utor. Năceam recomandări n leHătură cu eticheta. !e spuneam cum să se adreseze pairilor 7i epis2copilor sau cum să măn8nce supa. &i nvăţam pe /1
tinerii timizi cum să se poarte ntr2un salon" 7i anume cu Hraţie 7i deHa?are. Dădeam lecţii de dans am6elor see cu a?utorul unor scheme. Aveau ndoieli n materie de reliHie (oi le rezolvam 7i le Eurnizam un cod moral care ar Ei Eăcut cinste p8nă 7i celui mai credincios om din lume. iarul nu era un succes din punct de vedere Einanciar" căci o luase cu c8ţiva ani naintea tim pului său" 7i n consecinţă personalul era limitat" mi amintesc că departamentul meu includea )Eaturi pentru mameI G le scriam cu a?utorul proprietăresei mele" care" Eiindcă divorţase de un 6ăr6at 7i nHropase patru copii" era" consideram eu" o autoritate n toate pro6lemele domestice< Recomandări cu privire la mo6ilarea 7i decorarea casei G cu deseneI< o ru6rică de )Eaturi literare pentru ncepătoriI G sper sincer că sEaturile mele le2au Eost mai de Eolos dec8t mie personal< 7i articolul săptăm8nal Discuţii sincere cu tineriiI" semnat $nchiul enrUI. Acesta din urmă era un 6ătr8n cumsecade" tare simpatic" cu o eperienţă vastă 7i variată 7i cu o atitudine nţeleHătoare Eaţă de t 8năra Heneraţie. Trecuse" odinioară" n tinereţea lui" prin multe nt8mplări 7i 7tia o mulţime de lucruri. i astăzi mai citesc sEaturile $nchiului enrUI 7i" de7i nu ar tre6ui" ncă mi se par ni7te sEaturi 6une" sănătoase. Mă H8ndesc adesea că" dacă a7 Ei urmat ndeaproape sEaturile $nchiului enrUI" a7 Ei Eost mai nţe lept" a7 Ei Eăcut mai puţine Hre7eli 7i m2a7 Ei simţit mai mulţumit de mine dec8t sunt. /4
' Eem.eie micuţă" tăcută 7i o6osită" care locuia ntr2o cameră situată n apropiere de Tottenham Court Road 7i avea un 6ăr6at internat ntr2un azil de ne6uni" scria ru6ricile Reţete culinareI" Recomandări cu privire la educaţieI G oEeream o mulţime de recomandări G 7i o paHină 7i ?umă tate de tiri mondeneI" scrise n acel stil deHa?at" la persoana nt8i" care" după 7tiinţa mea" nu a dispărut nici azi din ?urnalismul modern. Tre6uie să vă vor6esc despre rochia di$ină pe care am purtat2o la #lorious #oodoodQ săptăm8na trecută. %rinţul C. era acolo G dar nu e locul aici să repet tot ce a spus domnul acesta" e prea ridicol G" iar contesa" draga de ea" mi s2a părut că era puţin HeloasăI G 7i a7a mai departe. *iata EemeieF %arcă o văd n rochia ei ?erpelită de alpaca cenu7ie" pătată de cerneală. %oate că o zi la #lorious #oodood sau n altă parte" n aer li6er" i2ar Ei colorat puţin o6ra?ii palizi. %roprietarul nostru era unul dintre cei mai neru7inaţi iHnoranţi din c8ţi am cunoscut G mi aduc aminte cum l2a inEormat odată pe un corespondent că *en Jonson a scris
loc l8nHă #oodood %arO" n )usse. Q Ironie la adresa iHnoranţei ?urnali7tilor. Dr. )amuel Jo
le Eăcea remarca6il de 6ine" n timp ce curierul nostru" av8nd drept asistent un ecelent Eoar Eece" răspundea de ru6rica de $morI. Munca era Hrea" iar remuneraţia mică< ne susţinea con7tiinţa Eaptului că i instruiam 7i i Eăceam mai 6uni pe semenii no7tri G 6ăr6aţi 7i Eemei. Dintre toate ?ocurile din lume" cel mai universal 7i etern popular este ?ocul de2a 7coala. Aduni 7ase copii 7i i pui să stea pe o treaptă" n timp ce tu te plim6i ncolo 7i2ncoace cu o carte n m8nă 7i cu o nuia n cealaltă. (e ?ucăm de2a 7coala c8nd suntem mici de tot" apoi c8nd ne2am Eăcut Eete 7i 6ăieţi mai mari" ne ?ucăm c8nd a?unHem 6ăr6aţi 7i Ee mei n toată Eirea" ne ?ucăm 7i c8nd" slă6iţi 7i n papuciQ ne ndreptăm spre morm8nt. (u ne pierdem niciodată interesul 7i nici nu ne plictisim de ?ocul acesta. $n sinHur lucru l strică: tendinţa tuturor celor 7ase copii de a27i cere dreptul" pe r8nd" la carte 7i la nuia. )unt siHur că motivul pentru care ?urnalismul este o meserie at8t de populară" n ciuda numeroaselor sale nea?unsuri" este următorul: Eiecare ziarist are sentimentul că el este 6ăiatul care se plim6ă ncolo 7i2ncoace cu nuiaua n m8nă. #uvernul" Clasele" Masele" )ocietatea" Arta 7i !iteratura sunt ceilalţi 7ase copii care stau pe treaptă. l i nvaţă 7i i Eace mai 6uni. Q Aluzie la tirada lui Jac]ues despre cele 7apte v8rste ale omului" din 9um $ă place, de Silliam )haOespeare" &&" vii" ,95. /=
Dar m2am ndepărtat de la su6iect. Am amintit toate acestea pentru a eplica actuala 7i permanenta mea aversiune Eaţă de vehicularea unor inEormaţii utile. Dar să revenim. Cineva care semna AeronautulI ne2a trimis o scrisoare n care cerea date reEeritoare la o6ţi nerea hidroHenului. #aziol este destul de u7or de o6ţinut G cel puţin" la această concluzie am a?uns după ce m2am documentat n leHătură cu su6iectul la *ritish Museum. Cu toate acestea" l2am prevenit pe AeronautI" oricine o Ei Eost" să27i ia toate precauţiile necesare n scopul prevenirii unui accident. %uteam oare să Eac mai mult După zece z$e" n 6iroul meu 7i2a Eăcut apariţia o doamnă aprinsă la Eaţă" duc8nd de m8nă ceea ce" ne2a eplicat ea" era Eiul ei" n v8rstă de doisprezece ani. NiHura 6ăiatului era una comună" de7i cateHoric o remarcai cumva. Mama l2a mpins n Eaţă 7i i2a scos pălăria< n clipa aceea mi2am dat seama de ce. (u mai avea spr8ncene 7i din păr nu2i mai rămăsese nimic n aEară de un Eel de puE anost" care i dădea capului aspectul unui ou răscopt" deco?it 7i presărat cu piper. G Acum o săptăm8nă" pe vremea asta" era o Erumuseţe de 6ăiat" cu păr ondulat natural" remarcă doamna. Lor6ea cu inEleiuni ascendente" suHer8nd lucruri deloc plăcute. G Ce2a păţit ntre6ă 7eEul nostru. G &ată ce a păţit" replică doamna. )coase din man7on un eemplar al numărului de săptăm8na trecută" cu articolul meu despre /0
hidroHen su6liniat cu creionul" 7i i2l Elutură prin Eaţa ochilor. eEul l luă 7i l citi. G l era AeronautulI ntre6ă 7eEul. G l era AeronautulI" recunoscu doamna" un 6iet copil nevinovat< uitaţi2vă cum arată acumF G %oate că o să2i crească din nou" suHeră 7eEul. G %oate că da" răspunse doamna" pe un ton din ce n ce mai ascuţit" poate că nu. u vreau să aElu ce anume aveţi de H8nd să Eaceţi pentru el. eEul a suHerat să Eie spălat pe cap. !a nceput" am crezut că doamna se va repezi asupra lui" dar se limită pentru moment la cuvinte. )e pare că nu se H8ndea la un spălat pe cap" ci la o despăHu6ire. A mai Eăcut unele o6servaţii n leHătură cu ziarul nostru" n Heneral" cu utilitatea lui" cu apelul Eăcut la spri?inul pu6licului" cu 6unul2simţ 7i cu nţelepciunea cola6oratorilor. G u nu consider că este vina noastră" insistă 7eEul< era un om 6la?in. A cerut inEormaţii 7i i s2au dat. G (u Hlumiţi n leHătură cu asta" spuse doamna +7eEul nu avusese intenţia să Hlumească" sunt siHur< neseriozitatea nu se număra printre deEectele sale" că vă dau eu inEormaţii pe care nu le2aţi cerut. )taţi puţin" spuse doamna pe nea7teptate" Eăc8ndu2ne să ne ascundem n spatele scaunelor ca ni7te pui de Hăină speriaţi" că vin eu 7i vă Eac capul ca pe ăstaF Cred că se reEerea la capul 6ăiatului. A mai adăuHat c8teva o6servaţii n leHătură cu nEăţi7area 7eEului meu" de cel mai prost Hust" Eără ndoială. (u era" n nici un caz" o Eemeie simpatică. /5 u" unul" sunt de părere că dacă ne2ar Ei dat n ?udecată" a7a cum ameninţa" nu ar Ei o6ţinut c87tiH de cauză< dar 7eEul nostru era un om cu eperienţă n ale leHii 7i evita ntotdeauna" din principiu" să a?unHă la tri6unal. !2am auzit spun8nd: G Dacă un 6ăr6at m2ar opri pe stradă 7i mi2ar cere ceasul" a7 reEuza să i2l dau. Dacă m2ar ameninţa că o să2l ia cu Eorţa" cred că m2a7 strădui să2l prote?ez" de7i nu sunt un om 6ătăios. Dar dacă" pe de altă parte" 7i2ar eprima intenţia de a ncerca să2l o6ţină printr2o acţiune ntr2un tri6unal" l2a7 scoate din 6uzunar 7i i l2a7 da" consider8nd că am scăpat ieEtin. A rezolvat pro6lema cu doamna aprinsă la Eaţă cu a?utorul unei 6ancnote de cinci lire" care tre6uie să Ei reprezentat proEitul pe o lună al ziarului< 7i doamna a plecat lu8ndu27i cu sine odrasla deteriorată. După ce a plecat" 7eEul mi2a vor6it cu 6l8ndeţe. Mi2a spus: G )ă nu crezi că te condamn< nici vor6ă. (u este vina ta" ci a )orţii. MărHine7te2te la sEaturile morale 7i la critică G aici e7ti Eoarte 6un< dar nu mai ncerca să dai &nEormaţii utileI. A7a cum am mai spus" nu este vina ta. &nEormaţiile tale sunt destul de corecte G nu li se poate o6iecta nimic< pur 7i simplu nu ai noroc cu ele. Ar Ei Eost 6ine dacă i2a7 Ei urmat ntotdeauna sEatul< m2ar Ei Eerit pe mine 7i pe alţi semeni ai mei de multe dezastre. (u 7tiu de ce" dar a7a este. Dacă i dau cuiva indicaţii n leHătură cu cel mai 6un drum ntre !ondra 7i Roma" acesta 7i pierde 6aHa?ele n lveţia sau e c8t pe ce să //
nauEraHieze n larHul Doverului. Dacă l sEătuiesc n leHătură cu cumpărarea unui aparat de EotoHraEiat" e nhăţat de poliţia Hermană pentru că a EotoHraEiat Eortăreţe. 'dată m2am chinuit mult să2i eplic unui cetăţean cum să Eacă pentru a se căsători cu sora din )tocOholm a răposatei sale soţii. Am aElat la ce oră pleacă vaporul din uli 7i care sunt cele mai 6une hoteluri la care putea să stea. (u eista nici măcar o sinHură Hre7eală n inEormaţiile pe care i le2am Eurnizat" trea6a a mers ca pe roate" dar de atunci nu mai vor6e7te cu mine. &ată de ce am a?uns să mi temperez pasiunea pentru oEerirea de inEormaţii< iată de ce n aceste paHini nu veţi Hăsi nimic de Henul sEaturilor practice" pe c8t mi va sta n puteri. (u vor eista descrieri de ora7e" date istorice" nimic din domeniul arhitecturii sau al moralei. 'dată l2am ntre6at pe un străin inteliHent ce părere are despre !ondra. G ste un ora7 Eoarte mare" mi2a spus. G Ce v2a Erapat cel mai mult la !ondra l2am ntre6at. G 'amenii" mi2a replicat. G n comparaţie cu alte ora7e G %aris" Roma" *erlin G" ce credeţi despre !ondra am continuat. A dat din umeri. G ste mai mare" a zis. Ce pot să spun mai mult $n mu7uroi de Eurnici seamănă Eoarte mult cu alt mu7uroi de Eurnici. Multe străzi" mai larHi sau mai nHuste" pe care ni7te vietăţi mici ,--
mi7ună ntr2o stranie stare de dezordine" unele zorite" pline de importanţă" altele oprindu2se să stea de vor6ă. $nele se luptă cu poveri mari< altele se ncălzesc la soare. ' mulţime de ham6are pline cu alimente< o mulţime de celule n care micile Eăpturi dorm" măn8ncă 7i iu6esc< colţul n care se odihnesc micile lor oase al6e. )tupul acesta este mai mare" celălalt mai mic. Cui6ul acesta e a7ezat pe nisip" celălalt su6 pietre. Acesta a Eost construit ieri" n timp ce acela a Eost durat cu mai multe veacuri n urmă" unii spun că a Eost ridicat chiar nainte de veni rea r8ndunicii< cine 7tie (u veţi Hăsi n această carte Eolclor sau pove7ti. Niecare vale n care se aElă un sătuc are c8ntecul ei. Am să vă spun care este su6iectul< l puteţi scrie n versuri 7i l puteţi pune pe muzică. Acolo a trăit o Eată 7i a venit un Elăcău" care a iu6it2o 7i a plecat. ste un c8ntec monoton" scris n mai multe lim6i< căci t8nărul pare să Ei Eost un călător neo6osit" n sentimentala #ermanie" 7i aduc 6ine aminte de el. !a Eel" locuitorii din Munţii Al6a7tri alsacieni 7i amintesc c8nd a venit printre ei< n timp ce" dacă memoria nu mă n7ală" a vizitat 7i malurile r8ului Allen. ra un adevărat Jidov Rătăcitor" căci Eetele proaste ncă mai ascultă" după cum se zice" tropotul copitelor ca$or săi pierz8ndu2se n depărtări. n această ţară cu multe ruine" care răsunau odinioară de vocile 6ăr6aţilor" dăinuie multe leHende< 7i din nou" d8ndu2vă elementele de ,-,
6ază" vă las să vă Hătiţi sinHuri m8ncarea. !uaţi o inimă omenească sau două" asortate< un mănunchi de pasiuni umane G nu sunt prea multe" cel mult ?umătate de duzină< asezonaţi2le cu un amestec de 6ine 7i rău< daţi2i Hust cu sosul de moarte 7i serviţi totul unde 7i c8nd doriţi. Chilia )E8ntuluiI" Turnul *8ntuitI" Morm8ntul din temniţa su6teranăI" &zvorul ndrăHostiţilorI G spuneţi2i cum vreţi" tocana este aceea7i. n Eine" n această carte nu veţi Hăsi peisa?e. (u este vor6a de lene din partea mea" ci de auto control. ste u7or să descrii un peisa?" dar nimic nu este mai Hreu 7i mai inutil de citit. %e c8nd #i66onQ era nevoit să se 6izuie pe pove7tile călătorilor pentru a descrie elespontul" iar Rinul le era cunoscut elevilor enHlezi ndeose6i prin intermediul 9omentariilorA lui Caesar" Eiecare globe#trot#ter, pe orice distanţe" simţea că este de datoria lui să descrie cum putea el mai 6ine lucrurile pe care le vedea. Dr. Johnson" care nu mai văzuse mai nimic altceva dec8t priveli7tea de pe Nleet )treet" putea citi descrierea unei c8mpii din VorOshire cu plăcere 7i cu Eolos. $nui cocOneUQ care nu văzuse niciodată o Eormă de relieE ceva mai naltă dec8t oHPs *acO din )urreU" o relatare despre Muntele , dard #i66on +,0102l0/4" istoric 6ritanic" autor al cărţii istor of the >ecline and Fall of the
)nodonQ i se părea" pro6a6il" pasionantă. nsă noi" sau mai deHra6ă locomotiva cu a6uri 7i aparatul de EotoHraEiat n locul nostru" am schim6at toate acestea. 'mul care ?oacă tenis n Eiecare an la poalele Matterhornului 7i 6iliard n v8rEul Muntelui RiHi nu ţi va mulţumi pentru o descriere amănunţită 7i riHuroasă a Munţilor #rampianQ. %entru omul o6i7nuit" care a văzut o ?umătate de duzină de picturi n ulei" o sută de EotoHraEii" o mie de poze reproduse n ?urnalele ilustrate 7i vreo c8teva panorame ale (iaHarei" zuHrăvirea n cuvinte a cascadei este de2a dreptul plicticoasă. $n prieten de2al meu" american" un Hentleman cult" care iu6e7te poezia" mi2a spus că 7i2a Eăcut o idee mai corectă 7i mai mulţumitoare despre Ţinutul !acurilor dintr2un al6um cu vederi de optsprezece pence dec8t din toate operele lui ColeridHe" )outheU 7i Sordsorth. mi amintesc" de asemenea" că spunea n leHătură cu tema peisa?ului n literatură că i2ar mulţumi unui autor la Eel de mult pentru o descriere elocventă a ceea ce a m8ncat la cină n seara precedentă. Dar asta se reEerea la o altă temă" 7i anume domeniul propriu Eiecărei arte. %rietenul meu susţinea că" la Eel cum p8nza 7i culorile sunt mi?loace nepotrivite pentru nararea unei pove7ti. P Munte din nord2vestul Ţării #al$or< măsoară , -59 m nălţime +n.tr.. Q #rampian Mountains sau #rampian $ls G lanţ muntos din centrul 7i nordul )coţiei +n.tr.. ,-1
zuHrăvitul cu a?utorul cuvintelor este" n cel mai 6un caz" o metodă st8nHace de transmitere a unor impresii care pot Ei mai 6ine receptate prin intermediul ochiului. &n această privinţă" păstrez c8t se poate de clar n amintire o după2amiază Eier6inte petrecută la 7coală. ra o oră de literatură enHleză 7i am nceput prin citirea unui poem lunH" altEel accepta 6il. Mărturisesc" cu ru7ine" că am uitat numele autorului 7i titlul poemiilui. După ce am terminat de citit" am nchis cărţile" iar proEesorul" un domn 6l8nd 7i 6ătr8n" cu părul al6" ne2a ruHat să redăm" cu cuvintele noastre" ceea ce tocmai citisem. G )puneţi2mi" zise proEesorul" ncura?ator" despre ce este vor6a n poezie. G Domnule" a spus cel mai 6un 6ăiat din clasă G vor6ea cu capul plecat 7i cu evidentă sEială" ca 7i cum su6iectul era de a7a natură nc8t" dacă ar Ei Eost după el" nu l2ar Ei menţionat niciodată G" este vor6a despre o Eecioară. G Da" apro6ă proEesorul" dar a7 vrea să2mi spui cu cuvintele tale. tii" nu se mai zice Eecioară" ci Eată. Da" este vor6a despre o Eată. Continuă. G ' Eată G repetă premiantul clasei" su6stituirea mărindu2i parcă 7i mai mult st8n?eneala G care trăia ntr2o pădure. G Ce Eel de pădure ntre6ă proEesorul. %remiantul 7i eamina cu atenţie călimara" apoi se uită n tavan. G aide" l ndemnă proEesorul" impacientat" ai citit despre această pădure n ultimele zece minute. Cu siHuranţă" mi poţi spune ceva despre ea. ,-4
G Copaci noduro7i" cu ramuri răsucite..." ncepu premiantul. G (u" nu" l ntrerupse proEesorul. (u vreau să repeţi poezia. Lreau să2mi spui cu vor6ele tale ce Eel de pădure era aceea n care trăia Eata. %roEesorul 6ătu din picior impacientat< primul 6ăiat din clasă 7i luă inima n dinţi. G Domnule" era o pădure o6i7nuită. G )pune2i tu ce Eel de pădure era" spuse proEesorul" arăt8nd către premiantul al doilea. %remiantul al doilea a spus că era o pădure verdeI. Asta l enervă pe proEesor 7i mai tare< l numi pe al doilea premiant cap sec" ha6ar n2am de ce" 7i trecu la al treilea" care" n ultimele minute" stătuse ca pe ?ar" cu m8na dreaptă aHit8ndu2se n sus 7i n ?os" ca un semaEor stricat" n clipa următoare ar Ei spus2o chiar dacă proEesorul nu l2ar Ei ntre6at< era ro7u la Eaţă de at8ta 7tiinţă pe care o ţinea pentru el. G ' pădure ntunecoasă 7i mohor8tă" striHă al treilea 6ăiat" 7i pe Eaţa lui se citi u7urarea. G ' pădure ntunecoasă 7i mohor8tă" repetă proEesorul" evident apro6ator. i de ce era ntunecoasă 7i mohor8tă Al treilea 6ăiat se dovedi din nou la nălţime. G %entru că soarele nu putea a?unHe n ea. %roEesorul simţi că l descoperise pe poetul clasei. G %entru că soarele nu putea a?unHe n ea sau" mai 6ine" pentru că razele soarelui nu puteau pătrunde acolo. i de ce nu puteau pătrunde razele soarelui ,-9
I
G %entru că Erunzele erau Eoarte dese" domnule. G Noarte 6ine" spuse proEesorul. Nata trăia ntr2o pădure ntunecoasă 7i mohor8tă" prin al cărei um6rar de Erunze razele soarelui nu puteau pătrunde. Acum" ce cre7tea n această pădure Arătă spre al patrvilea elev. G Copaci" domnule. G i mai ce G Ciuperci" domnule. Asta după o pauză. %roEesorul nu era prea siHur de ciuperci" dar" uit8ndu2se pe tet" descoperi că elevul avea drep tate< se vor6ea 7i despre ciuperci. G Noarte 6ine" recunoscu proEesorul" cre7teau 7i ciuperci acolo. i mai ce Ce se Hăse7te n pădure su6 copaci G %ăm8nt" domnule. G (u" nu< ce cre7te ntr2o pădure n aEară de copaci G TuEi7uri" domnule. G TuEi7uri< Eoarte 6ineF Acum suntem pe calea cea 6ună. &n pădurea aceea erau copaci 7i tuEi7uri. i mai ce Arătă spre un 6ăiat micuţ de statură" din Eundul clasei" care" pentru că hotăr8se că pădurea era prea departe ca să2i poată aduce neplăceri lui personal" 7i petrecea timpul ?uc8ndu2se \ 7i 'I. )upărat 7i st8n?enit" dar consider8nd că este necesar să adauHe ceva la inventar" spuse" la nt8mplare" mureI. A Eost o Hre7eală< poetul nu vor6ea de mure. G *inenţeles" Klo6stocO se H8nde7te doar la m8ncare" comentă proEesorul" care se m8ndrea că are simţul umorului. Remarca st8rni hohote de r8s la adresa lui Klo6stocO" ceea ce i Eăcu plăcere proEesorului. G Tu" continuă el" arăt8nd spre un 6ăiat din mi?locul clasei. Ce se mai Hăsea n această pădure n aEară de copaci 7i tuEi7uri G Mai era 7i un torent" domnule. G A7a este< 7i ce Eăcea torentul G Clipocea" domnule. G (u" nu. %aralele clipocesc" torentele... G $rlă" domnule. G Torentul urla. i ce anume l Eăcea să urle ra o ntre6are ncuietoare. $n 6ăiat G nu era cel mai inteliHent din clasă" recunosc G suHeră că Eata. %entru a ne a?uta" proEesorul Eormulă altEel ntre6area. G C8nd urla Al treilea 6ăiat din clasă" salv8nd din nou situaţia" a eplicat că urla atunci c8nd cădea printre st8nci. Cred că unii dintre noi aveam vaHa idee că tre6uie să Ei Eost un torent tare la7 dacă Eăcea at8ta zHomot pentru un lucru at8t de nensemnat< un torent mai cura?os" ne spuneam noi" s2ar Ei ridicat de ?os 7i ar Ei plecat mai departe" Eără să zică nimic. $n torent care urlă de Eiecare dată c8nd cade de pe o st8ncă era" după părerea noastră" un torent sla6 de nHer< nsă proEesorul păru destul de mulţumit de răspuns. G i cine mai trăia n acea pădure n aEară de Eată sună următoarea ntre6are. ,-= ,-0
G %ăsările" domnule. G Da" n acea pădure trăiau păsări. i mai ce Cu păsările se părea că ideile noastre se epuizaseră. G aideţi" spuse proEesorul" cum se numesc animalele acelea cu cozi care se caţără n copaci (e2am H8ndit un timp" apoi unul dintre noi a suHerat că ar Ei pisicile. roare< poetul nu spunea nimic despre pisici< proEesorul ncerca să o6ţină de la noi veveriţe. (u mi amintesc prea multe amănunte despre pădurea aceea. mi aduc aminte nsă că era vor6a 7i despre cer. n locurile n care printre copaci apărea un lumini7" uit8ndu2te n sus" puteai vedea cerul deasupra capului< adesea" pe cer erau nori 7i" din c8nd n c8nd" dacă mi aduc 6ine aminte" Eata era udată de ploaie. Am insistat asupra acestui incident pentru că mi se pare suHestiv pentru pro6lema peisa?ului n literatură. !a vremea aceea nu am nţeles G nu nţeleH nici acum G de ce rezumatul premi antului nu a Eost suEicient. Cu tot respectul datorat poetului" oricine o Ei Eost" nu se poate să nu recunoa7tem că pădurea lui nu era 7i nu putea Ei dec8t o pădure o6i7nuităI. L2a7 putea descrie cu h00. de amănunte %ădurea (eaHră. Li l2a7 putea traduce pe e6e%" poetul %ădurii (eHre. A7 putea scrie paHini ntreHi despre cheiurile st8ncoase 7i văile sur8zătoare. Q Johann %eter e6el +,0=-2l53=" poet Herman Eoarte popular" care a scris n perioada romantică" at8t n dialect" c8t 7i n lim6a cultă. ,-5
coastele acoperite de pini" v8rEurile ncununate cu st8nci" p8r8ia7ele nspumate +acolo unde neamţ ul" ordonat cum e" nu le2a condamnat să curHă n mod respecta6il prin ?Hhea6uri de lemn sau prin conducte" satele al6e" Eermele izolate. Dar mă o6sedează 6ănuiala că s2ar putea să săriţi peste toate acestea. Dacă aţi Ei suEicient de con7tiincio7i G sau destul de sla6i de nHer G să nu o Eaceţi" nu aţi reu7i dec8t să vă Eaceţi o impresie" mult mai 6ine rezumată n cuvintele simple ale nepretenţiosului Hhid turistic: ' reHiune muntoasă pitorească" mărHinită la sud 7i la vest de c8mpia Riniilui" către careI pintenii săi co6oară a6rupt. Normaţiunile sale HeoloHice constau mai ales din Hresie striată 7i Hranit< nălţimile ?oase sunt acoperite cu vaste păduri de pini. ste 6ine udată de numeroase ape curHătoare" n timp ce vă$e sale populate sunt Eertile 7i intens cultivate. anurile sunt 6une" dar un străin ar tre6ui să deHuste cu măsură vinurile locale.I
C&PITOLUL ?i >e ce ne#am dus la ano$ra 9e$a care se face mai bine în străinătate # (rta con$ersaţiei politicoase cu străinii, a"a cum se predă în "colile englee"ti 2 + po$este ade$ărată, spusă acum pentru prima dată # Gluma franţuească, a"a cum este oferită pentru amuamentul tinerilor britanici # 2nstinctele de tată ale lui arris 9el care strope"te drumurile cu artă /atriotismul lui George # 9um ar fi trebuit să procedee arris # 9um a procedat de fapt 2 îi sal$ăm $iaţa lui arris 1n ora" care nu doarme niciodată # 9alul de bir%ă poate fi critic.
Am a?uns la am6urH vineri" după o călătorie lipsită de evenimente deose6ite" 7i de la a m6urH ne2am ndreptat spre *erlin" trec8nd prin anovra. (u este ruta cea mai directă. %ot să eplic vizita noastră la anovra a7a cum a eplicat neHrul ?udecătorului prezenţa sa n curtea de păsări a diaconului. ,,-
G Da" domPle" ce spune domnuP poliţist e adevărat" domPle" acolo eram" domPle. G A" deci recuno7ti i" mă roH" ce Eăceai cu $n sac n curtea de păsări a diaconului A6raham la ora douăsprezece noaptea 2AcuP vă spun" domPle< da" domPle. Nusesem la domnuP Jordan cu un sac cu pepeni. Da" domPle" 7i domnuP Jordan a Eost Eoarte simpatic 7i m2a poEtit să intru năuntru. 2i G Da" domPle" domnuP Jordan e un om tare de trea6ă. i am stat de vor6ă 7i am tot vor6it... G Tot ce se poate. Dar noi vrem să 7tim ce Eăceai n curtea de păsări a diaconului. G Da" domPle" asta ncepusem să vă spun. )e Eăcuse tare t8rziu c8nd am plecat de la domnuP Jordan" 7i ce mi2am zis eu: AcuP" ia2o la picior" $lUsses" cu dreptuP nainte" ca să nu dai de 6ucluc cu nevasta aia a taI. *ună de Hură Eemeie" domPle" tare... G *ine" nu mă interesează< n ora7ul acesta mai sunt 7i alţi oameni 6uni de Hură n aEară de nevasta ta. Casa diaconului A6raham se aElă la o distanţă de o ?umătate de milă de drumul dintre domnul Jordan 7i casa dumitale. Cum ai a?uns acolo G TocmaP asta voiam să vă eplic" domPle. G Mă 6ucur. i cum eplici G i 6ine" domPle" socotesc că m2am a6ătut din drum. Cred că 7i noi ne2am a6ătut puţin din drum. ,,,
!a nceput" dintr2un motiv sau altul" anovra te Erapează: pare un ora7 neinteresant" dar" ncet2ncet" te cople7e7te. n realitate" sunt două ora7e< unul cu străzi larHi" moderne" Erumoase 7i cu Hrădini aran?ate cu Hust< l8nHă el continuă să trăiască un ora7 din secolul al \L&2lea" cu case vechi din lemn care at8rnăI deasupra unor străzi nHuste" unde prin HanHuri ?oase poţi zări curţi cu Halerii" odinioară nţesate" Eără ndoială" cu trupe de cavalerie ori 6locate de o trăsură Hreoaie trasă de 7ase cai" a7tept8ndu27i stăp8nul" un neHustor 6oHat" 7i pe placida 7i supraponderala lui Fr!u, dar n care astăzi copiii 7i Hăinile alearHă n voie" n timp ce din 6alcoanele sculptate at8rnă la uscat ruEe sărăcăcioase. %este anovra plute7te o atmosEeră 6izar de enHlezească" mai ales duminicile" c8nd prăvăliile cu o6loanele trase 7i danHătul clopotelor o Eac să semene cu o !ondră mai nsorită. Această atmosEeră de duminică 6ritanică nu m2a Erapat numai pe mine" altEel a7 Ei pus2o pe seama imaHinaţiei mele< chiar 7i #eorHe a simţit2o. ntr2o duminică după2amiază" arris 7i cu mine am ie7it puţin după pr8nz la plim6are" ca să ne Eumăm tra6ucurile. !a ntoarcere" l2am Hăsit pe #eorHe aţipit n cel mai ad8nc Eotoliu din Eumoar. G !a urma urmei" a spus arris" duminica 6ritanică are ceva care2i merHe la inimă omului cu s8nHe enHlezesc n vine. Mi2ar părea rău să dispară" orice2ar spune noua Heneraţie. ,,3
i" a7ez8ndu2ne la c8te un capăt al canapelei" destul de mare de altEel" i2am ţinut companie lui #eorHe. )e spune că la anovra tre6uie să te duci pentru a nvăţa cea mai 6ună Hermană. Dezavanta?ul este că" n aEara anovrei" care nu este dec8t o mică provincie" nimeni nu nţeleHe cea mai 6ună Hermană. A7a că tre6uie să te decizi dacă vrei să vor6e7ti o 6ună Hermană 7i să răm8i la anovra" sau să vor6e7ti o Hermană proastă 7i să călătore7ti 7i prin alte părţi. Niind divizată at8t de multe secole ntr2o mulţime de principate. #ermania posedă" din neEericire" mai multe dialecte. #ermanii din %osen care doresc să converseze cu cei din Siirttem6erH sunt nevoiţi de cele mai multe ori să vor6ească n lim6a Eranceză sau enHleză" iar tinerele doamne care au primit o educaţie costisitoare n Sestphalia 7i surprind 7i 7i dezamăHesc părinţii pentru că nu sunt n stare să nţeleaHă un cuv8nt din ce li s e spune n MecOlen6urH. $n străin care vor6e7te enHleze7te" este adevărat" se va simţi la Eel de ncurcat pe platourile din VorOshire sau n mahalalele din Shitechapel" dar cazurile nu se aseamănă. n #ermania" dialectele persistă nu numai n districtele rurale sau n mediile needucate. Niecare provincie are" practic" un lim6a? propriu" de care este m8ndră 7i la care ţine Eoarte mult. $n 6avarez cult va recunoa7te că" din punct de vedere academic" Hermana vor6ită n ,,1
nord este mai corectă< dar va continua să vor6ească 7i să2i nveţe pe copiii săi Hermana din sud. )unt nclinat să cred că" n decursul acestui secol. #ermania va rezolva această pro6lemă apel8nd la lim6a enHleză. Toţi 6ăieţii 7i toate Eetele din #ermania" de la pătura ţărănească n sus" vor6esc enHleze7te. Dacă pronunţia enHlezească ar Ei mai puţin ar6itrară" Eără nici o ndoială că peste Eoarte puţin timp ar deveni lim6a vor6ită vor6ită n ntreaHa lume. Toţi Toţi străinii sunt de acord că" din punct de vedere vedere Hramatical" este lim6a cea mai u7or de nvăţat. $n Herman" compar8nd2o cu propria lim6ă" n care Eiecare cuv8nt din Eiecare propoziţie este Huvernat de cel puţin patru reHuli distincte 7i separate" ţi va spune că enHleza nu are Hramatică. )e pare că destul de mulţi enHlezi au a?uns la aceea7i concluzie" dar se n7ală. De Eapt" eistă o Hramatică enHleză 7i" ntr2una din zilele astea" 7colile noastre vor recimoa7te acest Eapt 7i vor preda Hramatica enHleză copiilor no7tri" pătrunz8nd poate chiar n cercurile literare 7i ?urnalistice. Dar n prezent se pare că suntem de acord acord cu străinii" 7i anume că este o cantitate neHli?a6ilă. %ronunţia lim6ii enHleze este o6stacolul n calea proHresului nostru. 'rtoHraEia lim6ii enHleze a Eost inventată" se pare" ca să disimuleze pronunţia. ste o idee inteliHentă" calculată pentru a tempera nEumurarea străinilor< Eără ea" ar a?unHe să nveţe lim6a enHleză ntr2im an. &n #ermania" o lim6ă străină se predă altEel dec8t la noi" iar consecinţa este următoarea: ,,4
c8nd un t8năr sau o t8nără Hermană termină Himnaziul sau liceul la cincisprezece ani" respec tivul o6iectIPQ +a7a cum se spune de o6icei n #ermania poate să nţeleaHă 7i să vor6ească lim6a pe care a studiaiWo. n AnHlia" avem o metodă care" pentru o6ţinerea unui rezultat minim cu cheltuieli maime" poate că nu are eHal. $n 6ăiat care a a6solvit o 7coală 6ună pentru clasa de mi?loc din AnHlia AnHlia poate conversa cu un Erancez" Eără Hra6ă 7i destul de Hreu" despre Hrădinărese 7i despre mătu7i" conversaţie care" pentru un 6ăr6at care poate că nu posedă nici de unele" nici de altele" nu prezintă nici un interes. ste posi6il" dacă 6ăiatul constituie o strălucită ecepţie" să poată Ei n stare să spună c8t e cea sul sau să Eacă unele o6servaţii reEeritoare la vreme. Nără ndoială că ar putea repeta pe dina Eară un număr mare de ver6e nereHulate< numai că" de Eapt" puţini străini sunt dispu7i să asculte ver6ele nereHulate ale propriei lim6i recitate de un t8năr enHlez. enHlez. !a Eel" s2ar putea să Eie n stare să27i amintească o selecţie de epresii idiomatice Eranţuze7ti Hrotesc com6inate" dintre cele pe care nici un Erancez modern nu le2a auzit vreodată 7i pe care nu le nţeleHe atunci c8nd le aude. plicaţia este că" n nouă din zece cazuri" t8nărul a nvăţat lim6a Eranceză după (hn@s First#9ourse. First#9ourse. &storia acestei lucrări Eaimoase este remarca6ilă 7i instructivă. Cartea a Eost scrisă n A n
,,9
oriHinal" pronumele it, Eolosit pentru o6iecte sau animale" niciodată pentru oameni +n.tr..
Hlumă de un Erancez Eără minte care a trăit c8ţiva ani n AnHlia. &ntenţia lui era să scrie o satiră la adresa conversaţiei practicate n nalta societate 6ritanică. Din acest punct de vedere" era o lucrare deose6it de 6ună. Autorul a propus2o unei edituri londoneze. Directorul editurii era un om aHer la minte. A trimis după autor. G Cartea dumneavoastră" i2a spus autorului" autorului" este Eoarte spirituală. Am Am r8s cu lacrimi citind2o. G )unt nc8ntat să aud asta" a replicat" mulţumit" mulţumit" Erancezul. Am ncercat să Eiu c8t mai mai veridic" Eără să oEensez pe cineva n mod inutil. G ste Eoarte distractivă" a recunoscut directorul" 7i totu7i" pu6licată ca o Hlumă Hlumă nevinovată" mă tem că nu va avea succes. Naţa autorului se lunHi. G $morul ei" a continuat directorul" directorul" va Ei considerat Eorţat 7i etravaHant. i va amuza pe oamenii oamenii care H8ndesc 7i pe cei inteliHenţi" dar din punctul de vedere al omului de aEaceri" această cateHorie de cititori nu merită să Eie luată n considerare. Am nsă o idee" spuse directorul. )e uită n ?ur" pentru a se asiHura că sunt sinHuri 7i" aplec8ndu2se către autor" i 7opti: Mă H8ndesc să o pu6lic ca pe o lucrare serioasă pentru uzul 7colilorF Autorul se hol6ă la el. Rămăsese Eără cuvinte. G u l cunosc pe proEesorul proEesorul enHlez" spuse directorul. Cartea asta l va atraHe. )e va potrivi de minune cu metoda lui. (iciodată nu se va descoperi ceva mai stupid" mai inutil pentru ,,=
scopul urmărit. La plescăi din 6uze c8nd va citi această carte" se va linHe pe 6ot ca un căţelu7. Autorul" sacriEic8nd arta pe altarul lăcomiei" a Eost de acord. Au schim6at titlul 7i au adăuHat un voca6ular" dar cartea a rămas a7a cum era. Rezultatul este cunoscut de orice 7colar. (hn a devenit Eeti7ul nvăţăm8ntului EiloloHic din AnHlia. Dacă nu 7i2a păstrat omniprezenţa" asta s2a nt8mplat pentru că de atunci a Eost inventat ceva 7 i mai puţin adecvat o6iectivului respectiv. respectiv. %entru ca nu cumva elevul 6ritanic să o6ţină" chiar după o metodă asemănătoare cu cea a lui Ahn" ceva noţiuni de Eranceză" sistemul de nvăţăm8nt 6ritanic i mai pune o piedică" Eeri2cindu2l cu prezenţa a ceea ce prospectul 7colii nume7te un Hentleman Erancez de 6a7tinăI. Acest domn Erancez de 6a7tină G n treacăt Eie zis" de o6icei e 6elHian G este" Eără ndoială" o persoană de mare mare valoare 7i poate" recunosc" să nţeleaHă 7i să vor6ească destul de curHător propria lim6ă. nsă calităţ ile lui se opresc aici. &nvaria6il" este o persoană cu o remarca6ilă lipsă de a6ilitate de a nvăţa ceva pe cineva. ntr2adevăr" pare că a Eost ales nu ca să instruiască" ci mai deHra6ă deHra6ă ca să distreze tineretul. ste ntotdeauna o EiHură comică. (ici un Erancez cu o nEăţi7are demnă nu va Ei anHa?at de o 7coală 6ri tanică. Dacă posedă de la natură c8teva ciudăţenii Q inoEensive" destinate să provoace r8sul" este cu at8t mai apreciat de cei care l anHa?ează. Clasa l prive7te" natural" ca pe o ,,0
Hlumă am6ulantă. Cele două sau trei ore pe săptăm8nă irosite n mod deli6erat pe această Earsă antică sunt a7teptate de elevi ca un interludiu vesel ntr2o eistenţă altEel monotonă. i apoi" c8nd părintele m8ndru 7i duce Eiul 7i mo7tenitorul la Dieppe 7i descoperă doar că Elăcăul nu 7tie nici măcar să cheme o 6ir?ă" 6lamează nu sistemul" ci pe inocenta sa victimă. mi limitez o6servaţiile la lim6a Eranceză pentru că este sinHura lim6ă pe care ncercăm să o predăm tinerilor no7tri. $n t8năr enHlez care vor6e7te lim6a Hermană poate Ei considerat lipsit de patriotism. (u am Eost niciodată n stare să nţeleH de ce pierdem timp timp cu predarea lim6ii Eranceze după această această metodă. (ecunoa7terea totală a unei lim6i este un lucru onora6il. Dar" lăs8nd deoparte ?urnali7tii umori7ti 7i doamnele romanciere" pentru care reprezintă o necesitate proEesională" această spoială de Eranceză de care suntem at8t de m8ndri nu serve7te la altceva dec8t să ne Eacă ridicoli. n 7coala Hermană" metoda este oarecum diEerită. !im6ii străine i este dedicată o oră n Ei ecare zi. &deea este să nu2i la7i elevului timp să uite ce a nvăţat n lecţia precedentă< ideea este să2l Eaci să mearHă mai departe. (u i se Eurnizează nici un străin caraHhios ca să se amuze. !im6a dorită este predată de un proEesor Herman" Herman" care o cunoa7te la perEecţie" la Eel de 6ine ca pe propria lim6ă. %oate că acest sistem nu oEeră t8nărului Herman acel accent perEect ,,5
prin care turistul enHlez se remarcă n orice orice ţară" dar are avanta?ele sale. levul nu2l pore porecle7te cle7te pe proEesor *roscoiulI sau C8rnatulI C8rnatulI 7i nici nu Eace Earse răsuElate la ora de Eranceză sau enHleză. enHleză. l stă cuminte n 6ancă 7i" pentru 6inele său" ncearcă să nveţe acea lim6ă străină" dacă este posi6il" cu minimum de neplăceri pentru toate părţile interesate. C8nd termină 7coala" poate vor6i nu numai despre 6riceHe" Hrădinari 7i mătu7i" ci 7i despre politica europeană" istorie" )haOespeare sau despre muzică" n Euncţie de turnura pe care o ia conversaţia. ntruc8t privesc poporul Herman dintr2un punct de vedere anHlo2saon" s2ar putea ca n această carte să Hăsesc ocazia de a2l critica< dar pe de altă parte" avem multe de nvăţat de la el. 'ricum" n materie de 6un2simţ aplicat n domeniul nvăţăm8ntului" avem ce nvăţa de la Hermani n proporţie de nouăzeci 7i nouă la sută 7i ne pot 6ate cu o sinHură m8nă. Nrumoasa pădure de la $enriede mărHine7te anovra la sud 7i la vest< aici s2a petrecut o dramă tristă n care arris a ?ucat rolul principal. %edalam prin această pădure luni după2amiază n compania mai multor 6icicli7ti" căci este locul preEerat de plim6are al locuitorilor locuitorilor din anovra n după2amiez$e nsorite" c8nd aleile ei um6rite sunt pline de oameni Eericiţi 7i lipsiţi de Hri?i. %rintre ei se aEla o t8nără Erumoasă" Erumoasă" pe o 6icicletă nouă. ra" evident" o novice n acest sport. )imţeai" instinctiv" că va veni un moment n care va avea ,,/
nevoie de a?utor" iar arris" cu 6ine cunoscutul său cavalerism" a suHerat să răm8nem aproape de ea. arris" a7a cum ne eplică din c8nd n c8nd mie 7i lui #eorHe" are 7i el Eete" sau" mai eact" o Eată" care" cu trecerea anilor" va renunţa" Eără ndoială" să se ?oace n Hrădina din Eaţa casei 7i va deveni o t8nără domni7oară Erumoasă 7i onora6ilă. Aceasta eplică" natural" interesiil pe care l mani Eestă arris pentru toate tinerele Erumoase p8nă n treizeci 7i cinci de ani< ele i aduc aminte" a7a susţine el" de acasă. %arcursesem vreo două mile" c8nd am o6servat" ceva mai n Eaţa noastră" ntr2un punct n care se ntretăiau cinci drumuri" un 6ăr6at care stropea cu un Eurtun. Nurtunul" av8nd la Eiecare articulaţie un suport cu două rotiţe" 7erpuia n urma lui n timp ce se mi7ca" precum un vierme HiHantic din al cărui H8tle? G pe care omul l ţinea 6ine cu am6ele m8ini 7i l sucea ncoace 7i ncolo" n sus 7i n ?os G curHea un ?et puternic de apă cu un de6it de aproimativ un Halon pe secundă. G o metodă mult mai 6ună dec8t a noastră" a o6servat arris" cu entuziasm. arris are tendinţa să critice Eoarte sever toate instituţiile 6ritanice. Mult mai simplu" mai rapid 7i mai economicF Ledeţi" cu această metodă" un sinHur om poate uda n cinci minute o 6ucată de drum care nouă" cu cisterna noastră Hreoaie" ce a6ia se mi7că" ne2ar lua o ?umătate de oră. ,3-
#eorHe" care pedala n spatele meu pe tandem" spuse: G Da" 7i n acela7i timp este o metodă prin care" cu puţină neatenţie" un 6ăr6at poate Eace ciuciulete un mare număr de oameni n mult mai puţin timp dec8t le2ar tre6ui lor să se dea la o parte din calea lui. #eorHe" spre deose6ire de arris" este 6ritanic p8nă n măduva oaselor. mi amintesc cum l2a com6ătut" cu patriotică indiHnare" pe arris" care susţinea introducerea Hhilotinei n AnHlia. G ste mult mai curată" spunea arris. G (u2mi pasă de asta" zicea #eorHe. u sunt enHlez< sp8nzurătoarea este destul de 6ună pentru mine. G Cisterna noastră are dezavanta?ele ei" continuă #eorHe" dar nu ţi poate uda dec8t picioarele 7i o poţi evita. Cu ma7inăria asta" un om te poate urmări după colţ 7i chiar n sus" pe scări. G %e mine mă Eascinează să2i privesc" spuse arris. )unt tare ndem8natici. Am văzut un om care" din colţul aHlomerat al unei pieţe din )tras6ourH" putea acoperi Eiecare inch de păm8nt Eără să ude măcar un 7iret. ste minunat Eelul n care calculează distanţa. Aruncă apa p8nă la v8rEul pantoEilor 7i apoi o ridică peste capul tău 7i o Eac să2ţi cadă la călc8ie. %ot... G ncetiniţi puţin" spuse #eorHe. G De ce am ntre6at. G Lreau să mă dau ?os 7i să urmăresc restul spectacolului din spatele unui copac. 'r Ei oameni ,3,
Eoarte pricepuţi n meseria asta" cum spune arris" dar mie mi se pare că artis tului din Eaţa noastră i lipse7te ceva. Tocmai a murat un c8ine 7i acum strope7te un indicator. Am de H8nd să a7tept p8nă ce termină ce are de Eăcut. G %rostii" spuse arris. (2o să te ude. G Tocmai de acest lucru am de H8nd să mă asiHur" răspunse #eorHe" după care descăleca 7i ocupă o poziţie strateHică n spatele unui ulm Eoarte arătos" 7i scoase pipa 7i ncepu s2o umple. (u aveam cheE să mpinH tandemul de unul sinHur" a7a că am descălecat 7i eu 7i m2am dus l8nHă #eorHe" rezem8nd 6icicleta de un pom. arris a striHat ceva despre Eaptul că suntem o ru7ine pentru ţara n care ne2am născut 7i a mers mai departe. n clipa următoare" am auzit un ţipăt disperat de Eemeie. %rivind de după trunchiul copacului" am o6servat că provine de la t8năra 7i eleHanta doamnă mai sus menţionată" de care uitaserăm deoarece interesul ne Eusese captat de omul cu Eurtunul. 7i conducea 6icicleta Eerm" n linie dreaptă" prin apa care ţ87nea din Eurtun. %ărea paralizată 7i incapa6ilă să descalece sau să sucească Hhidonul. )e uda tot mai tare cu Eiecare clipă" n timp ce omul cu Eurtunul" care era 6eat sau or6" continua să proiecteze ?et ul asupra ei" cu o indiEerenţă a6solută. Mai multe voci urlară imprecaţii la adresa lui" nsă omului nici că2i păsa. arris" cu instinctul patern răscolit p8nă2n străEunduri" a Eăcut n acest moment ceea ce. ,33
date Eiind mpre?urările" constituia lucrul cel mai ndreptăţit 7i mai potrivit. Dacă ar Ei acţionat p8nă la capăt cu acela7i s8nHe rece 7i cu aceea7i ?udecată" ar Ei ie7it din acest incident ca eroul zilei" n loc să a?unHă" a7a cum s2a nt8mplat" să se retraHă n Hra6ă" urmărit de insulte 7i ameninţări. Nără nici o um6ră de ezitare" s2a aruncat asupra omului" l2a do6or8t la păm8nt 7i" apuc8nd Eurtunul de capăt" a ncercat să2l arunce c8t colo. Ceea ce tre6uia să Eacă arris" ceea ce ar Ei Eăcut orice om cu scaun la cap n momentul n care a pus m8na pe o6iect" era să nchidă ro6inetul. După aceea putea să ?oace Eot6al cu omul" sau tenis" sau orice altceva" la aleHere" iar cele douăzeci sau treizeci de persoane care se repezi2seră să dea o m8nă de a?utor nu ar Ei Eăcut dec8t să aplaude. Cu toate acestea" ideea lui" după cum ne2a eplicat mai t8rziu" era să ia Eurtunul din m8inile omului 7i" drept pedeapsă" să2l ntoarcă mpotriva lui. 'mul care stropea avea" se pare" aceea7i idee" respectiv să păstreze Eurtunul 7i să2l utilizeze ca pe o armă cu care să2l Eacă pe arris ciuciulete. *inenţeles" rezultatul a Eost că am8ndoi au Eăcut ciuciulete toate Eiinţele 7i o6iectele nensuEleţite de pe o rază de cincizeci de iarzi" cu ecepţia lor. $n 6ăr6at Eurios" prea ud pentru a2i mai păsa ce se nt8mplă cu el" sări n arenă 7i ncercă să dea o m8nă de a?utor. Toţi trei s2au apucat să măture cele patru puncte cardinale cu Eurtunul. !2au ndreptat spre cer 7i apa a co6or8t ,31
asupra asistenţei su6 Eorma unei averse echi2nocţiale. !2au ndreptat spre păm8nt 7i au trimis apa n 7uvoaie puternice care le Eurau oamenilor păm8ntul de su6 picioare sau i loveau n ple 7i i Eăceau să se ncovoaie. (ici unul dintre ei nu avea de H8nd să dea drumul Eurtunului" nici unul dintre ei nu s2a H8ndit să nchidă apa. Aveai impresia că se răz6oiau cu o Eorţă a naturii. n patruzeci 7i cinci de secunde" susţinea #eorHe" care cronometrase totul" au reu7it să măture din acea răsp8ntie toată suElarea" cu ecepţia unui c8ine" care" ud leoarcă" rostoHolit de Eorţa apei c8nd pe o parte" c8nd pe alta" ncă mai reu7ea să se ridice n patru picioare 7i să latre sEidător la ceea ce considera evident" n sinea lui" că sunt stihiile dezlănţuite ale iadului. *ăr6aţii 7i Eemeile 7i2au lăsat 6icicletele pe ?os 7i au alerHat n pădure. Din spatele Eiecărui copac mai de Doamne2a?ută se iţeau capete ude" Eurioase. n cele din urmă" n scenă a intrat un om cu 6un2simţ. *rav8nd totul" s2a t8r8t p8nă la hi drant" unde a răsucit ro6inetul. Atunci" de după patruzeci de copaci" au ie7it la iveală Eiinţe umane mai mult sau mai puţin murate" Eiecare av8nd ceva de spus. !a nceput" m2am ntre6at dacă ar Ei mai utilă o 6rancardă sau un co7 de ruEe pentru a trans porta la hotel rămă7iţele păm8nte7ti ale lui arris. Cred că n acea ocazie promptitudinea lui ,34
#eorHe i2a salvat lui arris viaţa. Niind uscat" 7i deci n stare să alerHe mai repede" a a?uns acolo naintea mulţimii. arris voia să dea eplicaţii" dar #eorHe i2a retezat2o scurt. G $rcă imediat pe asta" a spus #eorHe" d8ndu2i 6icicleta" 7i pleacă de aici. i nu 7tiu că suntem cu tine 7i cred că poţi avea ncredere că nu vom dezvălui secretul. (oi răm8nem n urmă" ca s82i ncurcăm. MerHi n ziHzaH n caz că traH după tine. Doresc ca această carte să Eie o cronică Eidelă a Eaptelor" nealterată de eaHerări" a7a că i2am arătat lui arris descrierea acestui incident" ca nu cumva să se strecoare aici altceva n aEara adevărului Hol2 Holuţ. arris susţine că este eaHerată" dar recunoa7te că una sau două persoane s2ar putea să Ei Eost stropiteI. M2am oEerit să ndrept asupra lui un Eurtun de la o distanţă de douăzeci 7i cinci de iarzi 7i să2i ascult părerea după aceea" 7i anume dacă termenul stropitI era unul adecvat" dar a declinat participarea la acest test. n plus" insistă că nu au putut să Eie mai mult de cinci27ase persoane implicate n catastroEă" că patruzeci este o ineactitate ridicolă. M2am oEerit să mă ntorc cu el la anovra 7i să ntreprind o anchetă riHuroasă asupra evenimentului" dar 7i această oEertă a Eost reEuzată. n aceste mpre?urări" menţin că varianta mea este o relatare ade vărată 7i so6ră a unui eveniment despre care un anumit număr de locuitori ai anovrei 7i amintesc cu amărăciune p8nă n ziua de azi. ,39
Am plecat din anovra n aceea7i seară 7i am a?uns la *erlin la timp pentru cină 7i o plim6are după. *erlinul este un ora7 care dezamăHe7te< centrul lui este supraaHlomerat" iar periEeriile lipsite de viaţă. )inHura lui stradă cele6ră" $nter den !inden" o ncercare de a com6ina 'Eord )treet cu Champs lUsees" deose6it de neimpozantă" este mult prea larHă pentru dimensiunile lui. &n tea trele intime 7i nc8ntătoare" unde ?ocul actorilor este considerat mai important dec8t decorul sau costumele" reprezentaţiile n serie sunt necunoscute" piesele de succes Eiind ?ucate de multe ori" dar niciodată consecutiv" astEel nc8t timp de o săptăm8nă te poţi duce la acela7i teatru din *erlin ca să vezi o altă piesă n Eiecare seară< clădirea operei este nedemnă de aceasta" iar cele două music2ha$2uri sunt inutil de vulHare 7i 6anale" prost amena?ate 7i mult prea mari ca să Eie 7i intime. n caEenelele 7i restaurantele din *erlin" perioada de v8rE este ntre miezul nopţii 7i ora trei. Totu7i" ma?oritatea oamenilor care le Erecventează se trezesc apoi la 7apte. *erlinezul Eie a rezolvat marea pro6lemă a vieţii moderne" cum să te lipse7ti de somn" Eie" cum spune CarlUleQ" a7teaptă pro6a6il cu neră6dare viaţa eternă. %ersonal" nu cunosc alt ora7 n care orele mici să Eie n voHă" cu ecepţia )anOt %eters6urHului. Dar sanOtpeters6urHhezul nu se scoală dimineaţa A Thomas Great.
CarlUle +,0/92l55," istoric scoţian" autor al cărţii The istor of Friedrich 22 of /russia, 9alled Frederick the
,3=
devreme. !a )anOt %eters6urH" music2hall2urile" n care este la modă să te duci după ce ie7i de la teatru G drumul p8nă la ele ţi ia o ?umătate de oră cu o sanie rapidă G" practic nu27i ncep proHramul p8nă la ora douăsprezece. %e (eva" la ora patru dimineaţa e7ti nevoit literalmente să2ţi cro2ie7ti drum prin mulţime" iar trenurile de călători preEerate sunt cele care pleacă la cinci dimineaţa. Aceste trenuri *l scutesc pe rus de neplăcerea trezitului dis2de2dimineaţă. l le spune (oapte 6unăI prietenilor 7i se duce comod la Hară după supeu" Eără să le creeze neplăceri Hazdelor. %otsdam" Lersa$les2ul *erlinului" este un oră7el Erumos" situat printre lacuri 7i păduri. Aici" pe aleile um6roase ale lini7titului 7i ntinsului parc de la )anssouci" ţi este u7or să ţi2l imaHinezi pe slă6ănoHul 7i arţăHosul de Nrederic hoinărind cu pisăloHul de Loltaire. !a sEatul meu" #eorHe 7i arris au Eost de acord să nu răm8nem prea mult n *erlin" ci să ne Hră6im spre Dresda. Cea mai mare parte a lucrurilor pe care le are de arătat *erlinul pot Ei văzute Eoarte 6ine n altă parte 7i am hotărt să ne mulţumim cu o plim6are prin ora7. %ortarul hotelului ne2a Eăcut cuno7tinţă cu un 6ir?ar" su6 a cărui ndrumare" ne2a asiHurat" aveam să vedem tot ce merita să Eie văzut n cel mai scurt timp posi6il. 'mul" care a venit să ne ia la ora nouă dimineaţa" era tot ce ne puteam dori. ra isteţ" inteliHent 7i 6ine inEormat< Hermana lui era u7or de nţeles 7i 7tia puţină enHleză cu care să ,30
se descurce la nevoie. 'mului nu i2am Hăsit nici un cusur" dar calul era cea mai nesuEerită 6rută n spatele căreia am stat vreodată. (e2a antipatizat din clipa n care ne2a văzut. u am ie7it primul din hotel. i2a ntors capul 7i s2a uitat la mine de sus p8nă ?os cu un ochi rece 7i sticlos< apoi s2a ntors către un alt cal" un pri eten de2al său care stătea cu Eaţa la el. Am nţeles ce a spus. Avea un cap epresiv 7i nu a Eăcut nici un eEort ca să27i ascundă H8ndurile. A spus: G Multe lucruri ciudate poţi vedea vara" nu2i a7a #eorHe m2a urmat n clipa următoare 7i a rămas n spatele meu. Calul 7i2a ntors din nou capul 7i s2a uitat. (u am mai văzut niciodată un cal care să se poată răsuci ca ăsta. Am văzut odată o HiraEă care Eăcea cu H8tul tot Eelul de EiHuri pentru a atraHe atenţia" dar animalul aces ta semăna mai deHra6ă cu visele avute după o zi cu praE la Ascot" urmată de o cină cu 7ase 6uni prieteni. Dacă i2a7 Ei văzut ochii privindu2mă de undeva dintre picioarele dinapoi" mă ndoiesc că m2a7 Ei mirat. %ărea să se amuze mai mult de #eorHe dec8t de mine. )e ntoarse din nou către amicul său. G traordinar" nu2i a7a remarcă el. %resupun că ă7tia cresc pe undeva. i ncepu să se linHă pe umărul st8nH" ca să alunHe mu7tele. Am nceput să mă ntre6 dacă nu cumva 7i pierduse mama pe c8nd era mic 7i Eusese crescut de o pisică. ,35
#eorHe 7i cu mine am urcat n 6ir?ă" n a7teptarea lui arris. Acesta sosi n clipa urmă toare. Mie mi s2a părut că arată mai deHra6ă 6ine. %urta un costum de Elanel al6 cu pantaloni 6uEanţi p8nă la Henunchi" pe care l comandase special pentru a merHe pe 6icicletă n sezonul cald< poate că pălăria era un pic ie7ită din comun" dar l apăra de soare. Calul se uită la el o data" eclamă 'Gott im immell*A, at8t c8t poate spune de clar un cal" 7i o porni pe Nriedrich )trasse n trap susţinut" lăs8ndu2i pe arris 7i pe 6ir?ar cu Hura căscată pe caldar8m. %roprietarul lui i2a striHat să se oprească" dar nu l luă n seamă. Au alerHat n urma noastră 7i ne2au a?uns la intersecţia cu Dorotheen )trasse. (u am reu7it să aud ce i2a spus stăp8nul calului" căci era enervat 7i vor6ea repede" dar am prins c8teva Eraze" cum ar Ei: Tre6uie să2mi c87tiH 7i eu p8inea" nu creziI" Cine ţi2a cerut părereaI" )iHur" ţie puţin ţi pasă at8t timp c8t te poţi HhiEtui.I Calul reteză scurt conversaţia" cotind2o pe Dorotheen )trasse din proprie iniţiativă. Cred că 7i2a zis n sinea lui: !asă2mă n pace< nu mai vor6i at8ta. ai s2o Eacem 7i pe asta 7i" dacă se poate" să merHem pe străzi lăturalnice.I Lizavi de *randen6urHer TorQ" 6ir?arul nostru a leHat hăţurile de 6ici" a sărit ?os 7i a venit la Q Dumnezeule din ceruriF +n lim6a Hermană n oriHinal. Q %oarta *randen6urH" construită n ,05/ n stil neocla2 aic la capătul dinspre vest al străzii $nter den !inden. ,3/
noi să ne eplice cum stau lucrurile. A arătat spre TierHartenQ 7i apoi ne2a vor6it despre clădirea ReichstaHuluiQ. (e2a inEormat n leHătură cu nălţimea" lunHimea 7i lăţimea eactă a ediEiciu lui" a7a cum Eac Hhizii. Apoi 7i2a ndreptat atenţia asupra %orţii. (e2a spus că a Eost construită din Hresie 7i că imită %ropilelele din AtenaQ. n acest moment" calul" care 7i ocupase timpul li6er linH8ndu27i picioarele" a ntors capul. (u a spus nimic" doar s2a uitat. 'mul a luat2o de la nceput" nervos. De data asta a spus că era o imitaţie a %roptilelelor. &n aceea7i clipă calul a pornit2o pe !inden 7i nimic nu l2a putut convinHe să nu o pornească pe !inden. )tăp8nul a parlamentat cu el" dar calul a continuat să tropăie mai departe. Din Eelul n care 7i mi7ca umerii" simţeam că spunea următoarele: Au văzut %oarta" nu2i a7a Noarte 6ine" e de a?uns. C8t despre restul" ha6ar n2ai ce vor6e7ti 7i oricum ă7tia tot nu nţeleH chiar dacă ai avea ha6ar. Doar vor6e7ti nemţe7te.I A ţinut2o a7a pe toată lunHimea străzii $nter den !inden. Calul consimţea să se oprească doar c8t să avem noi posi6ilitatea de a arunca o privire P #rădina ooloHică. Q %arlamentul _ clădirea n care s2a ntrunit Adunarea leHislativă a &mperiului Herman ntre ,50, 7i ,/,5 7i a Repu6licii de la Seimar ntre ,/,/ 7i ,/11" an n care a Eost incendiată. P *ir?arul ncearcă să eplice că %oarta *randen6urH este o imitaţie a %rop$eelor de pe Acropole.
Eiecărui loc 7i de a auzi cum se nume7te. Reteza scurt orice eplicaţie sau descriere pun8ndu2se pur 7i simplu n mi7care. Tipii ă7tiaI" părea să27i spună n sinea lui" vor să a?unHă c8t mai repede acasă ca să le spună celorlalţi că au văzut toate aceste lucruri. Dacă i nedreptăţesc" dacă sunt mai inteliHenţi dec8t par" pot o6ţine din Hhidul turistic inEormaţii mai 6une dec8t cele Eurnizate de prostul ăsta 6ătr8n. Cine vrea să 7tie c8t este de naltă o turlă După cinci minute de c8nd ţi se spune nu ţi mai aduci aminte" iar dacă ţi aminte7ti" asta e din cauză că nu ai nimic altceva n cap. %ur 7i simplu mă plictise7te cu vor6ăria lui. De ce nu se Hră6e7te oare" ca să a?unHem cu toţii acasă" la masa de pr8nzI CuHet8nd mai 6ine" nu sunt siHur că 6ruta aia cu al6eaţă la ochi nu avea dreptate n Eelul s ău. 'ricum" 7tiu că au eistat ocazii" c8nd aveam un Hhid" n care m2a7 Ei 6ucurat de intervenţia calului. Dar omul e n stare să ocărască 6inele" cum spun scoţienii" 7i la momentul respectiv am 6lestemat acel cal n loc să2l 6inecuv8ntăm. || ,1-
CJ!%^T'!TJ! Lii George se minuneaă /asiunea germanului pentru ordine 2 '+rchestra de mierle din 3chCartCald $a concerta la ora "apte* 9!inele de porţelan 2 3uperioritatea lui faţă de toţi ceilalţi c!ini G Germanul "i sistemul solar + ţară ordonată Dalea dintre munţi a"a cum s#ar cu$eni să fie, potri$it concepţiei germane # 9um curg apele la $ale în Germania # 3candalul de la >resda arris se dă în spectacol # 5u este apreciat 2 George "i mătu"a sa # George, o pernă "i trei demoaele.
$ndeva ntre *erlin 7i Dresda" #eorHe" care" de vreun sEert de oră sau cam a7a ceva" se uita Eoarte atent pe Eereastră" spuse: G De ce oare" n #ermania" este o6iceiul să se at8rne cutia de scrisori n pom De ce nu o Eiează pe u7a de la intrare" a7a cum Eacem noi Mie nu mi2ar plăcea să Eiu nevoit să mă caţăr n pom ca să2mi iau scrisorile. &n aEară de asta" nu mi se pare corect Eaţă de po7ta7. %e l8nHă Eaptul că este Eoarte o6ositoare" livrarea scrisorilor de ,13
către o persoană corpolentă" n nopţile cu v8nt" tre6uie să Eie o muncă Eoarte periculoasă. Dacă tot o pun n copac" de ce nu o at8rnă mai ?os" de ce o prind ntotdeauna de crenHile cele mai de sus Dar poate că ?udec Hre7it această ţară" continuă el" urmărind o nouă idee. %oate că Hermanii" care sunt n multe privinţe naintea noastră" au pus la punct un serviciu po7tal cu porum6ei. Chiar 7i a7a" nu pot să nu mă H8ndesc că ar Ei Eost mai nţelept să antreneze păsările" dacă tot le2au dresat" să livreze scrisorile mai aproape de sol. )ă2ţi iei scrisorile din cutiile alea tre6uie să Eie o trea6ă Eoarte complicată" chiar 7i pentru Hermanul o6i7nuit de v8rstă mi?locie. &2am urmărit privirea pe Eereastră. Am spus: G Acelea nu sunt cutii de scrisori" sunt cui6uri de păsări. Tre6uie să nţeleHi acest popor. #ermanul iu6e7te păsările" dar i plac păsările ordonate. ' pasăre lăsată de capul ei 7i Eace cui6ul te miri unde. (u este un o6iect drăHuţ" conEorm noţiunii Hermane de drăHălă7enie. (ici un pic de vopsea pe el" nici o EiHurină de ipsos n ?ur" nici măcar un steaH. 'dată ter2 minat cui6ul" pasărea ncepe să trăiască n aEara lui. )capă diverse lucruri n iar6ă: crenHuţe" 6ucăţele de viermi" tot Eelul de chestii. ste indecentă. Nace draHoste" se ceartă cu perechea ei 7i 7i hrăne7te puii n pu6lic. Tatăl de Eamilie Herman este 7ocat. l i spune păsării: Mi2e7ti draHă pentru multe lucruri. mi place să te privesc. mi place să te aud c8nt8nd. Dar nu2mi ,11
place cum te porţi. &a cutiuţa asta 7i pune2ţi Hunoaiele năuntru" ca să nu le văd. &e7i aEară numai atunci c8nd vrei să c8nţi< dar rezolvă2ţi pro6lemele casnice n interior. )tai n cutie 7i nu murdări Hrădina.I &n #ermania poţi respira pasiunea pentru ordine o dată cu aerul< n #ermania" 6e6elu7ii 6at tactul cu sunătoarele lor" iar pasărea Hermană a a?uns să preEere cutia 7i să2i privească cu dispreţ pe cei c8ţiva proscri7i care continuă să27i clădească cui6urile n copaci sau n tuEi7uri. Cu timpul" Eiecare pasăre Hermană" suntem convin7i" 7i va avea locul cuvenit ntr2un cor Heneral. Ciripiturile acestea dezordonate 7i nesistematice tre6uie să Eie tare iritante pentru mintea Hermană" at8t de pre cisă< nu eistă nici o metodă n ele. #ermanul iu6itor de muzică le va orHaniza. ' pasăre mare" cu o Hu7ă 6ine dezvoltată" va Ei dresată să diri?eze 7i" n loc să 7i irosească vocea n pădure la ora patru dimineaţa" vor c8nta" la o oră anunţată dinainte" n Hrădina unei 6erării" acompaniate la pian. !ucrurile se ndreaptă ntr2acolo. #ermanul iu6e7te natura" dar ideea lui despre natură este un Eel de Selsh arpQ )e ocupă mult de Hrădina lui. )ăde7te 7apte trandaEiri n nord 7i 7apte n sud 7i" dacă nu , %arc din !ondra" creat n anii ,51- de ReHentPs Canal CompanU. !a nceput ncon?urat de terenuri inunda6ile" era vizitat de locuitorii din su6ur6ii< a devenit cu timpul o zonă n care plim6ările cu 6arca 7i pescuitul erau distracţiile populare. ,14
cresc toţi la aceea7i nălţime 7i nu au aceea7i Eormă" nu poate dormi noaptea. !eaHă Eiecare Eloare de un 6ăţ. Acesta interEerează cu priveli7tea oEerită de Eloare" dar Hermanul are măcar satisEacţia că o 7tie acolo 7i că se comportă a7a cum tre6uie. !acul este căptu7it cu zinc 7i o dată pe săptăm8nă Hermanul scoate zincul" l duce n 6ucătărie 7i l Ereacă. n centrul Heometric al peluzei" care uneori are dimensiunile unei Eeţe de masă 7i" n Heneral" este mpre?muită cu un Hrila?" plasează un c8ine de porţelan. #ermanilor le plac tare mult c8inii" dar de reHulă i preEeră pe cei de porţelan. C8inele de porţelan nu sapă niciodată Hropi n peluză ca să nHroape oase 7i nu mpră7tie păm8ntul din straturile de Elori cu picioarele dinapoi. Din punctul de vedere al unui Herman" este c8inele ideal. )tă unde2l pui 7i nu2l Hăse7ti niciodată unde nu ai cheE să2l Hăse7ti. %oţi să ai astEel un c8ine perEect din toate punctele de vedere" potrivit ultimelor eiHenţe Eormulate de Clu6ul Crescătorilor< sau poţi să2ţi satisEaci o Eantezie 7i să ai un unicat. (u e7ti o6liHat" ca n cazul celorlalţi c8ini" să te limitezi la rasă. Din porţelan" poţi avea un c8ine al6astru sau unul roz. Cu o mică diEerenţă de preţ" poţi să2ţi cumperi un c8ine cu două capete. Toamna" la o anumită dată" Eiată dinainte" Hermanul 7i culcă Elorile 7i tuEi7urile la păm8nt 7i le acoperă cu roHo?ini chineze7ti" iar primăvara" la o anumită dată" Eiată dinainte" le dezvele7te 7i le ridică iar n picioare. Dacă se ,19
i
nt8mplă să Eie o toamnă ecepţional de Erumoasă sau o primăvară ecepţional de t8rzie" cu at8t mai rău pentru neEericitele plante. (ici un Herman adevărat nu va permite ca aran?amentele sale să Eie pertur6ate de un lucru at8t de nereHulat cum este sistemul solar. %entru că nu poate controla clima" o iHnoră. Dintre copaci" Eavoritul Hermanului este plopul. Alte popoare" dezordonate" pot să c8nte Earmecele ste?arului viHuros" ale răsEiratului castan sau ale unduiosului ulm. %entru Herman" toţi ace7ti copaci" cu modul lor de a Ei ndărătnic" neHli?ent" nu sunt deloc Erumo7i. %lopul cre7te unde este plantat 7i cum este plantat. (u are păreri personale. (u vrea să se unduiască sau să se răsEire. Cre7te pur 7i simplu drept 7i perpendicular" a7a cum tre6uie să crească un copac Herman< n consecinţă" ncet" ncet" Hermanul smulHe din rădăcini toţi ceilalţi copaci 7i i nlocuie7te cu plopi. (eamţului nostru i place peisa?ul rustic" dar ar vrea să Eie ca no6ilul săl6atic preEerat de o doamnă" 7i anume mai m6răcat. i place să se plim6e prin pădure G spre un restaurant. nsă cărarea nu tre6uie să Eie prea a6ruptă" tre6uie să ai6ă o riHolă de cărămidă pe o parte pentru scurHerea apei 7i la Eiecare douăzeci de iarzi sau cam a7a ceva tre6uie să eiste o 6ancă pe care să se poată odihni 7i s827i tamponeze Eruntea< căci neamţului nostru nu2i trece prin minte să se a7eze pe iar6ă" a7a cum un episcop enHlez nu visează să27i dea drumul de2a rostoHolul pe 'ne ,1=
Tree ill. i place priveli7tea din v8rEul dealului" dar i place să Hăsească acolo o plăcuţă de piatră care să2i spună la ce să privească 7i o masă cu o 6ancă pe care să se poată a7eza ca să Huste din 6erea 7i din Belegte#3emmelA pe care a avut Hri?ă să le ia cu el. Dacă" n plus" poate Hăsi o n7tiinţare a poliţiei lipită pe un copac prin care i se interzice să Eacă una sau alta" asta i dă un sentiment suplimentar de conEort 7i siHuranţă. #ermanul nostru nu este ostil nici unui peisa? săl6atic" cu condiţia să nu Eie prea săl6atic. Dacă nsă l consideră prea săl6atic" se pune pe trea6ă ca să2l m6l8nzească. mi amintesc că n mpre?urimile Dresdei am descoperit o vale pitorească 7i nHustă care co6ora spre l6a. Drumul 7erpuia de2a lunHul unui torent de munte care" pe o distanţă de aproimativ o milă" se z6uciuma 7i spumeHa peste st8nci 7i lespezi de piatră ntre malurile mpădurite. Am mers plin de nc8ntare pe acest drum p8nă ce" după o cotitură" am dat deodată peste o echipă de optzeci sau o sută de muncitori. rau ocupaţi să Eacă ordine n valea aceea 7i să transEorme torentul acela ntr2o apă respecta6ilă. Toate pietrele care st8n?eneau cursul apei erau scoase cu Hri?ă 7i transportate de acolo cu căruţele. Am6ele maluri" de o parte 7i de cealaltă" erau zidite 7i cimentate. Copacii" tuEi7urile" ca 7i plantele aHăţătoare erau scoase din rădăcini sau disciplinateI. Ceva mai ncolo" am Q ChiElă umplută +n lim6a Hermană n oriHinal.
,10
văzut lucrarea terminată G valea dintre munţi a7a cum tre6uia să Eie" conEorm concepţiei Her mane. Apa" acum un r8u lat 7i lene7" curHea printr2o al6ie de pietri7 neted" ntre două ziduri" ncoronate cu creste de piatră. !a Eiecare o sută de iarzi" co6ora u7or pe trei mici praHuri de le mn. De am6ele părţi" pe o anumită distanţă" terenul Eusese curăţat 7i plantat" la intervale eHale" cu plopi tineri. Niecare copăcel era prote?at de un scut din mpletitură de răchită 7i susţinut de o verHea de Eier. Consiliul local speră ca peste vreo doi ani să EinisezeI valea pe toată lunHimea ei 7i să Eacă din aceasta un loc de plim6are demn de mintea ordonată a iu6itorului de natură Herman. !a Eiecare cincizeci de iarzi va Ei a7ezată o 6ancă" la Eiecare o sută de iarzi o n7ti inţare a poliţiei 7i un restaurant la Eiecare ?umătate de milă. Nac acela7i lucru ntre Memel 7i Rin. %ur 7i simplu Eac ordine 7i curăţenie n toată ţara. mi amintesc Eoarte 6ine de Sehrthal. 'dinioară era cea mai romantică r8pă din %ădurea (eaHră. $ltima oară c8nd am co6or8t2o" c8teva sute de muncitori italieni" instalaţi acolo ntr2o ta6ără" trudeau din Hreu" arăt8ndu2 i micului 7i săl6aticului Sehr pe unde ar tre6ui să mearHă" aici zidindu2i malurile" acolo dinamit8ndu2i st8ncile" Eăc8ndu2i trepte de ciment pe care să co6oare" so6ru 7i Eără prea multă HălăHie. %entru că n #ermania nu se discută Eără sens despre natura lăsată li6eră. &n #ermania natura a ,15
nvăţat să se poarte cum tre6uie" nu să dea eemplu prost copiilor. $n poet Herman" o6serv8nd apele" oarecum ineact descrise de )outheU` care co6oară la !odore" ar Ei prea 7ocat pentru a se opri 7i a scrie versuri despre ele. )2ar Hră6i să le reclame imediat la poliţie. Apoi spuma 7i stri Hătele lor stridente nu ar mai dura prea mult. G ei" hei" ce se nt8mplă acolo se adresează apelor" cu severitate" vocea autorităţilor Hermane. (u putem tolera a7a ceva" doar o 7tiţi. Co6or8ţi n lini7te" vă ruHămF $nde credeţi că vă aElaţi Consiliul local Herman va nzestra apele acelea cu conducte de zinc" ?Hhea6uri de lemn 7i cu scări n spirală 7i le va arăta cum să co6oare cuminţi" n stil Herman. #ermania este ntr2adevăr o ţară ordonată. Am a?uns la Dresda miercuri seara 7i am rămas acolo inclusiv noaptea de duminică spre luni. %oate cel mai atrăHător ora7 din #ermania" n Dresda este mai 6ine să stai o vreme dec8t să o vizitezi n treacăt. Muzeele 7i Haleriile" palatele 7i Hrădinile" peisa?ele minunate 7i monumentele istorice te Eac să te simţi 6ine o iarnă ntreaHă" dar te zăpăcesc dacă stai acolo o săptăm8nă. (u are veselia %arisului sau Lienei" care păle7te repede< Earmecele sale sunt mai solid Hermane 7i durează mai mult. ste Mecca muzicianului. , Ro6ert )outheU +,0042l541" poet 7i autor enHlez proliEic. A 5cris poemul The 9ataract of -odore pentru Eiica sa mai mare. Acesta a Eost completat ulterior pentru Eiul lui cel mai mic" Cuth6ert" n ,533. ,1/
ii
!a Dresda" pentru cinci 7ilinHi" poţi cumpăra un stal la operă" mpreună" din neEericire" cu o puter nică aversiune de a2ţi mai da vreodată osteneala să asi7ti la un spectacol al unei opere din AnHlia" Nranţa sau )tatele $nite ale Americii. %rincipalul su6iect de 68rEă din Dresda l are ncă n centrul său pe AuHust cel %uternicQ 'mul păcatuluiI" a7a cum l2a numit ntotdeauna CarlUle. l are reputaţia de a Ei 6inecuv8ntatI uropa cu peste o mie de copii. )unt o mulţime de castele n care 7i2a nchis amantele părăsite G una dintre ele" care a stăruit n pretenţiile la un titlu mai 6un" a stat nchisă patruzeci de ani" 6iata EemeieF ncăperile str8mte n care 7i2a m8ncat amarul 7i a murit sunt arătate 7i astăzi vizitatorului. Aceste ch!teau0 G cu o reputaţie odioasă" do68ndită pentru o anume Eaptă neleHiuită sau inEamie G sunt mpră7tiate n ?urul ora7ului" asemenea osemintelor pe un c8mp de 6ătălie< cele mai multe dintre pove7tile Hhizilor Eac parte din Henul pe care o t8nără persoanăI educată n #ermania ar Eace mai 6ine să nu le audă. %ortretul reHelui" n mărime naturală" at8rnă n minunatul inHer" pe care l2a construit ca arenă pentru luptele cu Eiarele săl6atice" orHanizate c8nd poporul se plictisea de ele n piaţa pu6lică: un 6ăr6at cu spr8ncene stuEoase" cu o nEăţi7are , AuHust al &l2lea +,=0-2l011" reHele %oloniei. n ,0--" a invadat !ivonia" eveniment ce a marcat nceputul Răz6oiului (ordului. ,4-
*enzuală" dar av8nd cultura 7i Hustul care nsoţesc at8t de des senzualitatea. Dresda mo dernă i datorează mult" Eără ndoială. )trăinul aElat n Dresda cască Hura cel mai mult la tramvaiele electrice din acest ora7. Aceste vehicule uria7e trec ca EulHerul pe străzi" cu viteza de zece sau douăzeci de mile pe oră" lu8nd cur6ele 7i d8nd colţurile n stilul unui 7oEer irlandez. Toată lumea călătore7te cu tramvaiul" cu ecepţia oEiţerilor n uniEormă" cărora le este interzis. Doamne n rochii de seară" care se duc la 6al sau la operă" 7i hamali cu co7urile lor stau alături. Tramvaiele 7i dau importanţă pe străzi 7i lucrurile sau oamenii tre6uie să se dea la o parte" n Hra6ă" din calea lor. Dacă nu te dai la o parte 7i se nt8mplă să mai Eii n viaţă după ce ai Eost adunat de pe ?os" atunci" după ce te nsănăto7e7ti" e7ti amendat pentru că le2ai stat n drum. Asta te nvaţă să te păze7ti de ele. ntr2o după2amiază" arris a plecat la plim6are de unul sinHur. )eara" n timp ce stăteam 7i ascultam orchestra de la *elvedere" arris a spus" apropo de nimic n mod special: G #ermanii ă7tia nu au deloc simţul umorului. G Ce te Eace să crezi asta l2am ntre6at. G i 6ine" n după2amiaza asta" a răspuns el" am sărit ntr2unui din tramcarele alea electrice. Loiam să văd ora7ul" prin urmare am rămas aEară" pe platEormă G cum i spune G 3tehplat, am suHerat eu. ,4,
G Asta e" a spus arris. i 6ine" 7tii cum te zdruncină 7i cum tre6uie să Eii atent la cur6e 7i să iei seama la opriri 7i la porniri. Am dat" apro6ator" din cap. G %e platEormă se aElau vreo cinci27ase persoane" continuă el" 7i" 6inenţeles" eu nu am eperienţă. Chestia aia a pornit 6rusc 7i asta m2a aruncat tot 6rusc napoi. Am căzut peste un domn solid" aElat chiar n spatele meu. %ro6a6il că nu se ţinea prea 6ine" a7a că a căzut" la r8ndul său" peste un 6ăiat care ducea o trompetă ntr2o husă de p8slă verde. (ici 6ăr6atul" nici 6ăiatul cu trompeta nu au z8m6it< pur 7i simplu s2au redresat 7i au rămas pe loc" ncruntaţi. Tocmai voiam să2mi cer scuze" dar nainte să pot scoate un cuv8nt" tramvaiul a ncetinit" dintr2un motiv sau altul" 7i aceasta" 6inenţeles" m2a azv8rlit nainte< am nimerit peste un tip n v8rstă" cu părul al6" care arăta ca un proEesor. i 6ine" nici el nu a z8m6it" nu i s2a clintit nici un mu7chi. G %oate că se H8ndea la altceva" am suHerat eu. G (u se poate ca toţi să se Ei H8ndit la altceva" replică arris. n cursul acelei călătorii" cred că am căzut peste Eiecare dintre ei de cel puţin trei ori. Lezi tu" eplică arris" ei 7tiau c8nd urmează cur6ele 7i n ce direcţie să se proptească. u" un străin" eram" Eire7te" dezavanta?at. Nelul n care mă clătinam 7i mă 6ălă6ăneam pe platEorma aceea" aHăţ8ndu2mă nne6unit c8nd de unul" c8nd de altul" tre6uie să Ei Eost cu adevărat comic. (u *pun că era un umor de naltă clasă" dar pe ma?oritatea oamenilor i2ar Ei amuzat. #ermanii aceia păreau să nu Hăsească a6solut nimic amuzant n asta G păreau nHri?oraţi" at8ta tot. ra unul" un 6ăr6at mic de statură" care se spri?inea cu spatele de Er8nă< am căzut peste el de cinci ori" le2am numărat. Te2ai Ei a7teptat ca a cincea oară să z8m6ească" dar nu a EăcuiWo< arăta doar o6osit. )unt tare ncuiaţi. i #eorHe a avut o aventură la Dresda. !8nHă AltmarOt era un maHazin n vitrina căruia erau epuse c8teva perne de v8nzare. De Eapt" acolo se vindeau sticlărie 7i porţelanuri< pernele" se pare" constituiau un Eel de eperiment. rau ni7te perne tare Erumoase" din satin" 6rodate de m8nă. Am trecut de multe ori pe l8nHă această prăvălie 7i de Eiecare dată #eorHe se oprea 7i eamina pernele. Credea că mătu7ii lui i2ar Ei plăcut o asemenea pernă. #eorHe a Eost Eoarte atent cu această mătu7ă n timpul călătoriei. &2a scris c8te o scrisoare lunHă n Eiecare zi 7i din Eiecare ora7 n care ne2am oprit i2a trimis c8te un cadou. După părerea mea" eaHera" 7i nu o dată l2am do?enit prietene7te pe tema asta. Mătu7a lui se va nt8lni cu alte mă2tu7i 7i va vor6i cu ele< va provoca tul6urări n cadrul acestei cateHorii sociale" imposi6il de stăp8nit. Ca nepot" o6iectez mpotriva standardului Hreu de atins pe care ncearcă să2l impună #eorHe. Dar el nu vrea să asculte. ,43 ,41
%rin urmare" s8m6ătă" după masa de pr8nz" ne2a părăsit" spun8nd că se duce la maHazinul cu pricina ca să cumpere una dintre pernele acelea pentru mătu7a lui. (e2a spus că nu va lipsi mult 7i ne2a ruHat să2l a7teptăm. !2am a7teptat destul de mult" a7a mi s2a părut. )2a ntors cu m8inile Hoale< arăta supărat. !2am ntre6at unde era perna. A spus că n2a luat nici o pernă" a declarat că s2a răzH8ndit 7i că nu crede că mătu7a lui ţine să ai6ă o asemenea pernă. vident" se nt8mplase ceva. Am ncercat să aElăm amănunte" dar nu era deloc comunicativ" ntr2adevăr" răspunsurile lui" după a douăze2cea ntre6are" au devenit de2a dreptul lapidare. )eara nsă" c8nd s2a nt8mplat să răm8nem sinHuri" el 7i cu mine" a a6ordat su6iectul din proprie iniţiativă. A spus: G #ermanii ă7tia sunt oarecum ciudaţi n unele chestii. !2am ntre6at: G Ce s2a nt8mplat G i 6ine" a răspuns" 7tii perna aia pe care voiam s2o cumpăr. G %entru mătu7a ta" am remarcat. G De ce nu mi2a ntors2o. +i sărise de?a ţandăra< n2am mai văzut niciodată un om mai suscepti6il c8nd era vor6a de mătu7i. De ce să nu2i trimit o pernă mătu7ii mele G (u te enerva" am replicat. (u Eac nici o o6iecţie< te respect pentru asta. )2a calmat 7i a continuat: G rau patru n vitrină" dacă ţi aminte7ti" aproape la Eel" 7i Eiecare avea o etichetă" pe care ecria clar: douăzeci de mărci. (u am pretenţia că vor6esc Eluent Hermana" dar n Heneral mă pot Eace nţeles cu un mic eEort 7i pricep care e sensul a ceea ce mi se spune" cu condiţia să nu Eie o 6ol6oroseală Eără noimă. Am intrat n maHazin. ' t8nără a venit spre mine< era o Eată drăHuţă" lini7tită 7i minionă" s2ar putea spune chiar sEioasă" oricum nu Henul acela de Eată de la care te2ai Ei a7teptat la a7a ceva. n viaţa mea nu am Eost mai surprins. G )urprins de ce am ntre6at. #eorHe presupune ntotdeauna că 7tii sE8r7itul pove7tii n timp ce el ţi epune nceputul< este o metodă enervantă. G De ce s2a nt8mplat" a replicat #eorHe. De ce ţi povestesc. T8năra mi2a z8m6it 7i m2a ntre6at ce doresc. Asta am nţeles Eoarte 6ine< nu ncape nici o ndoială n leHătură cu asta. Am pus pe te?Hhea o piesă de douăzeci de mărci 7i am spus: Lă roH să2mi daţi ' pernăI. )2a hol6at laQ mine de parcă i2a7 Ei cerut o saltea de puE. M2am H8ndit că poate nu m2a auzit" a7a că am repetat" mai tare. Dacă a7 Ei ciupiiWo de 6ăr6ie" nu ar Ei arătat mai surprinsă 7i mai indiHnată. Mi2a spus că are impresia că Eac o conEuzie. (u voiam să mă anHa?ez ntr2o conversaţie lunHă 7i să mă mpotmolesc. &2am spus că nu e vor6a de nici o conEuzie. Am arătat cu deHetul piesa de douăzeci de mărci 7i am ,44 ,49
repetat pentru a treia oară că voiam o pernă" o pernă de douăzeci de mărciI. ' altă Eată s2a apropiat" una ceva mai n v8rstă< prima Eată i2a repetat ce spusesem: părea Eoarte aHitată. Cea de2a doua Eată nu a crezutWo G nu considera că sunt Henul de om care să do rească o pernă< nu arătam a7a. %entru a se convinHe" m2a ntre6at chiar ea: Aţi spus că vreţi o pernăI Am spus2o de trei oriI" i2am răspuns. i am să mai spun o dată: vreau o pernă.I a a spus: Atunci n2o să căpătaţi nici o pernă.I ncepusem să mă nEurii. Dacă nu a7 Ei dorit cu tot dinadinsul perna aceea" a7 Ei ie7it din maHazin< dar pernele erau n vitrină" evident" de v8nzare. (u pricepeam de ce nu puteam să am 7i eu una. Am spus: Lreau unaFI ste o propoziţie simplă. Am rostit2o cu toată hotăr8rea. &n acel moment a apărut o a treia Eată" cele trei reprezent8nd" mi nchipui" tot personalul maHazinului. $ltima era o Eemeie cu ochi aHeri" destul de nEiptă. n altă ocazie" mi2ar Ei Eăcut plăcere să o nt8lnesc< acum" venirea ei nu a Eăcut dec8t să mă irite. (u vedeam ce nevoie era de trei Eete pentru aEacerea asta. %rimele două Eete au nceput să2i eplice celei de2a treia despre ce era vor6a 7i" nainte de a a?unHe la ?umătate" cea de2a treia a nceput să chicotească G era Henul de Eată care chicote7te din nimic. Au nceput să turuie ca Haiţele" toate odată< 7i la Eiecare cinci27ase cuvinte se uitau la mine piezi7< 7i cu c8t se uitau mai mult" cu at8t chicotea mai tare cea de2a treia Eată< p8nă la urmă" au nceput să chicotească toate trei" ca proastele< ai Ei zis că eram un clovn care dă un spectacol n particular. C8nd s2a mai calmat" a treia Eată a venit la mine< ncă mai chicotea. M2a ntre6at: Dacă o căpătaţi" plecaţiI (u am nţeles2o n primul moment" a7a că a repetat: %erna aceea. După ce o căpătaţi" veţi pleca... de tot... imediatI ram neră6dător să plec de acolo. &2am spus2o. Dar am adăuHat că nu plec Eără pernă. mi puse sem n H8nd să nu plec Eără perna aia chiar dacă aveam să2mi petrec toată noaptea n maHazin. Nata s2a ntors la celelalte. Am crezut că se duc să2mi aducă perna 7i să ncheiem aEacerea. n loc de asta" s2a nt8mplat un lucru Eoarte ciudat. Cele două Eete s2au a7ezat n spatele primei" chicotind" Dumnezeu 7tie de ce" 7i au mpins2o către mine. Au mpins2o c8t mai aproape de mine 7i apoi" nainte ca să2mi dau seama ce se petrece" ea 7i2a pus m8inile pe umerii mei" s2a ridicat n v8rEul picioarelor 7i m2a sărutat. După aceea" as2cunz8ndu27i Eaţa n 7orţ" a luat2o la EuHă" urmată de a doua Eată. Cea de2a treia mi2a deschis u7a 7i era at8t de evident că voia să ies" nc8t a7a am 7i Eăcut" complet zăpăcit" lăs8nd cele douăzeci de mărci. (u pot să spun că mi2a displăcut sărutul" de7i nu mi2l doream cu tot dinadinsul< eu mi ,4= ,40
doream perna. (u2mi sur8de deloc ideea de a mă ntoarce acolo. (u pot să nţeleH ce s2a nt8mplat. Am ntre6at: G Ce ai cerut G ' pernă" răspunse el. G Asta Asta voiai" 7tiu" am spus. u te ntre6 ce cuv8nt Herman Herman ai Eolosit. G Euss, a replicat el. G (u ai de ce să te pl8nHi" am spus eu. ConEuzia ConEuzia este de nţeles. Euss sună ca 7i c8nd ar Ei cushionA, dar nu este< nseamnă sărutI" n timp ce Eissen nseamnă cushion. Ai ncurcat cele două cuvinte G au mai Eăcuto 7i alţii naintea ta. (u mă pricep nici eu prea 6ine la Henul acesta de lucruri< ai cerut un sărut de douăzeci de mărci 7i" din descrierea pe care i2ai EăcutWo Eetei" unii ar spune că preţul a Eost rezona6il. 'ricum" eu nu i2a7 spune lui arris. Dacă mi aduc aminte 6ine" are 7i el o mătu7ă. #eorHe a Eost de acord cu mine că mai 6ine nu. , %ernă" n lim6a enHleză +n.tr..
,45
CA%&T'!$! nn >omnul "i domni"oara domni"oara =ones din Manchester G 9acaua "i binefacerile ei G + sugestie pentru /eace 3ociet # Fereastra ca argument în epoca medie$ală 2 Modul de recreere fa$orit al cre"tinului # -imba%ul ghidului 9um să să repari ra$agiile ra$agiile timpului George încearcă o sticlă G 3oarta băutorului de bere german arris "i cu mine ne hotăr!m să facem o faptă bună # Toate statuile seamănă între ele 2 arris "i prietenii săi 1n paradis paradis fără piper Femei "i ora"e.
ram n drum spre %raHa 7i a7teptam n marea sală a #ării din Dresda momentul n care autorităţile aveau de H8nd să ne permită accesul pe peron. #eorHe" care se dusese p8nă la standul de ziare" s2a ntors cu ochii c8t cepele. G Am văzut cu ochii mei" ne2a spus. G Ce ai văzut l2am ntre6at. G )e aElă aici. )e ndreaptă ncoace" am8ndoi. am8ndoi. )taţi puţin 7i o să vedeţi 7i voi. (u Hlumesc< sunt aievea. ,4/
A7a cum se nt8mpla de o6icei n acea vreme" n presă apăreau unele articole" mai mult sau mai puţin serioase" despre mon7tri marini" 7i pentru moment am crezut că la l a asta se reEerea. Totu7i" Totu7i" reElect8nd mai 6ine" mi2am spus că aici" n mi?locul uropei" la trei sute de mile depărtare de coastă" un asemenea lucru era imposi6il. nainte de a reu7i să2l mai ntre6 ceva" m2a apucat de 6raţ. G $iteF mi2a spus. aHerez cu ceva Am ntors capul 7i am văzut ceea ce" presupun" puţini enHlezi au avut norocul să vadă vreodată G călătorul 6ritanic" potrivit ideii pe care o au europenii de pe continent" nsoţit de Eiica sa. Leneau Leneau spre noi n carne 7i oase" asta dacă nu cumva visam" vii 7i concreţi G enHlezul MilorI 7i enHlezoaica MeesI" a7a cum Euseseră Euseseră nEăţi7aţi de Heneraţii n presa umoristică 7i pe scenele de pe continent. rau perEecţi p8nă n cel mai mic detaliu. *ăr6atul era nalt 7i su6ţire" cu părul de culoarea nisipului" cu un nas nas enorm 7i cu Eavoriţi lunHi a la DundrearUQ DundrearUQ %este un costum cos tum sare 7i piper" avea un pardesiu u7or" care2i cădea p8nă aproape de călc8ie. Casca al6ă" colonială" colo nială" era mpodo6ită cu un voal verde< un 6inoclu de operă i at8rna ntr2o parte" iar n m8na pe care purta o mănu7ă de culoarea lavandei ducea un alpenstocO ceva mai nalt dec8t el. Q Navoriţi lunHi" Eără 6ar6ă. !ordul DundrearU este un persona? din comedia dramaturHului 6ritanic Tom TaUlor +ur (merican 9ousin +,595.
,9-
Niica sa era lunHă 7i colţuroasă. (u i pot descrie rochia< 6unicul meu" 6ietul de el" ar Ei Eost n stare s2o Eacă< i2ar Ei Eost mult mai Eamiliară. (u pot dec8t să spun că mi se părea inutil de scurtă" dezvelind o pereche de Hlezne G dacă2mi dacă2mi este nHăduit să mă reEer la asemenea amănunte G care" din punct punct de vedere artistic" se cereau mai deHra6ă ascunse. %ălăria ei m2a Eăcut să mă H8ndesc la doamna emans` dar nu pot eplica de ce. %urta 6otine cu elastic ntr2o parte G cred că numele nu mele mărcii era %runellaI G" mitene 7i pince2nez. Av Avea ea 7i ea un alpenstocO +nu eistă nici un munte munte pe o rază de o sută de mile de Dresda 7i o po7etă neaHră pe care o purta n 6andulieră. Dinţii i ie7eau ie7 eau n aEară ca la iepuri" iar silueta ei amintea de o mom8ie pe cataliHe. arris s2a repezit să27i ia aparatul de EotoHraEiat 7i 6inenţeles că nu l2a Hăsit< niciodată nu2l Hăse7te c8nd are nevoie de el. 'ri de c8te ori l vedem pe arris alerH8nd ncoace 7i ncolo ca un c8ine rătăcit" striH8nd: $nde mi2e aparatul de EotoHraEiat Ce nai6a am Eăcut cu aparatul de EotoHraEiat (u vă aduceţi aminte unde mi2am pus aparatul de EotoHraEiatI" 7tim că pentru prima dată n ziua respectivă a dat peste ceva care merită să Eie imortalizat. Mai t8rziu" 7i aduce aminte că era n sacul lui< ntot 2 deauna se aElă acolo ntr2o asemenea ocazie. P Nelicia Dorothea emans +,0/12l519" poetă enHleză care a popularizat temele romantice. ,9,
Cei doi nu se mulţumeau cu Eelul n care arătau< 7i ?ucau rolul la perEecţie. MerHeau căsc8nd Hura la Eiecare pas. #entlemanul avea n m8nă un *aedeOerQ deschis" iar doamna un dicţionar ErazeoloHic. Lor6eau or6eau o Eranceză pe care n2o nţeleHea nimeni 7i o Hermană pe care nici măcar ei nu o puteau traduceF *ăr6atul i mpunHea pe Euncţionari cu alpenstocOul pentru a le atraHe atenţia" iar doamna" zărind o reclamă la o marcă de cacao" eclamă: '3hocking)*, 7i ntoarse capul n altă parte. Dar avea dreptate. '6servi" chiar 7i 7 i n AnHlia" patria 6unei2cuviinţe" că doamna care 6ea cacao pare" potrivit aEi7ului" să nu mai ai6ă nevoie de multe lucruri pe lumea asta< poate cel mult un iard de muselină Eină. %e continent" se lipse7te" după cum se poate o6serva" de toate cele necesare n viaţă. Cacaua nu reprezintă pentru ea numai m8ncare 7i 6ăutură" dar i ţine loc 7i de haine" potrivit concepţiei Ea6ricantului de cacao. Dar menţionez asta doar n treacăt. *inenţeles" au devenit imediat un punct de atracţie. %entru că le2am Eost de a?utor ntr2o chestiune măruntă" am avut avanta?ul de a conversa timp de cinci minute cu ei. rau Eoarte ama6ili. #entlemanul mi2a spus că se nume7te Jones 7i că venea din Manchester" dar nu părea să 7tie din ce parte a ora7ului Manchester sau unde se aEla Man2chesterul. !2am ntre6at ncotro se ndreaptă" dar. Q #hid de călătorie pu6licat de Karl *aedeOer" editor 7i scriitor Herman< la moartea acestuia" n ,59/" colecţia sa de Hhiduri acoperea ntreaHa uropă. ,93
evident" nu 7tia. Mi2a spus că depinde. !2am ntre6at dacă nu crede că alpenstocOul este un o6iect incomod ntr2un ora7 aHlomerat< a admis că din c8nd n c8nd se mpiedică de el. !2am ntre6at dacă nu Hăse7te că voalul l mpiedică să admire peisa?ul< peisa ?ul< mi2a eplicat că nu l poartă dec8t atunci c8nd mu7tele devin aHasante. Am ntre6ate pe doamnă dacă nu crede că v8ntul suElă rece< mi2a răspuns că a o6servat asta" mai ales pe la colţuri. (u am pus aceste ntre6ări una după alta" a7a cum le2am scris pe h8rtie< le2am presărat n cursul conversaţiei Henerale 7i ne2am despărţit n t ermeni 6uni. M2am H8ndit mult la această apariţie 7i am a?uns la o concluzie 6ine deEinită. $n tip" pe care l2am nt8lnit mai t8rziu la NranOEurt 7i căruia i2am descris perechea cu pricina" mi2a spus că i văzu se 7i el la %aris" la trei săptăm8ni după incidentul de la Nashoda` n timp ce un aHent comercial al unei oţelării din AnHlia pe care l2am nt8lnit n )tras6ourH 7i amintea că i2a văzut la *erlin n ti mpul aHitaţiei provocate de chestiunea Trans2vaaluluiQ. Trans2vaaluluiQ. Am a?uns la concluzia că erau actori Q %unctul culminant" n ,5/5" al unei serii de dispute teritoriale"n AErica n care au Eost implicate Marea *ritanie 7i Nrsmţa" care s2au ncheiat cu un compromis" prin ar6orarea drapelelor eHiptean" 6ritanic 7i Erancez pe zidurile Eortului de la Nashoda. Q #ermania avea interese comerciale n statul Transvaal" situat n centrul Repu6licii )ud2AEricane" 7i a susţinut lupta acestuia mpotriva dominaţiei 6ritanice. venimentele s2au complicat prin intervenţia Huvernului Herman la 1 ianuarie ,5/=" c8nd Kaizerul a trimis cele6ra teleHramă de susţinere a independenţei Transvaalului. ,91
care nu aveau de lucru" anHa?aţi să se comporte a7a n interesul păcii internaţionale. Ministervil de eterne Erancez" dornic să calmeze Euria Hloatei pariziene care cerea răz6oi cu AnHlia" 7i2a procurat acest cuplu admira6il 7i l2a trimis să circule prin ora7. (u poţi să te amuzi de un lucru 7i n acela7i timp să vrei să2l ucizi. (aţiunea Eranceză a văzut cetăţeana 7i cetăţeanul enHlez G nu n caricaturi" ci n carne 7i oase G" iar indiHnarea sa a eplodat ntr2un hohot de r8s. )uccesul strataHemei i2a Eăcut mai t8rziu să 7i oEere serviciile Huvernului Herman" cu rezultatele 6eneEice pe care le cunoa7tem cu toţii. #uvernul nostru ar tre6ui să nveţe lecţia. Ar Ei 6ine dacă am ţine l8nHă DoninH )treet c8ţiva Erancezi scunzi 7i Hra7i" care" la nevoie" să Eie trimi7i n ţară" unde să ridice nepăsători din umeri 7i să măn8nce sandvi7uri cu 6roa7te< sau un` r8nd de nemţi nenHri?iţi"P cu părul lins" care să mearHă de colo2colo" Eum8nd din pipe lunHi 7i rostind '3o*. 'amenii ar r8de 7i ar eclama: Răz6oi cu ă7tia Ar Ei a6surdFI ntruc8t Huverniil nu a mar7at" recomand acest proiect asociaţiei %eace )ociet U. Am Eost oarecum siliţi să ne prelunHim vizita la %raHa. %raHa este unul dintre cele mai interesante ora7e din uropa. %ietrele sale sunt saturate de istorie 7i romantism< Eiecare su6ur6ie tre6uie să Ei Eost un c8mp de 6ătălie. ste ora7ul care a conceput ReEorma 7i a clocit Răz6oiul de Treizeci de Ani. &nsă ?umătate din tul6urările din %raHa nu ar Ei eistat dacă ar Ei avut Eerestre mai mici 7i mult mai puţin accesi6ile. %rima dintre aceste mari catastroEe a Eost provocată de aruncarea celor 7apte cons$ieri catolici de la Eerestrele primăriei G
care" pe de altă parte" a o6servat c8t se poate de clar astrele. %e aleile murdare din %raHa" mărHinite de palate" tre6uie să Ei trecut de multe ori Hră6iţi or6ul izOa 7i Sallenstein cel lipsit de pre?udecăţi G a Eost numit la %raHa roidI< iar ora7ul este m8ndru că s2a numărat printre cetăţenii săi. &n palatul lui mohor8t din Saldstein %latz ţi este arătat ca pe un loc sacru 6iroiJ. n care se ruHa< se pare că i2a convins pe praHhezi că avea ntr2adevăr suElet. )trăzile a6rupte" sinuoase din %raHa tre6uie să Ei Eost umplute p8nă la reEuz de mai multe ori" c8nd de armatele lui )iHismund" puse pe EuHă de ta6oriţiiQ apriHi la m8nie" c8nd de protestanţii ecomunicaţi" urmăriţi de catolicii victorio7i ai lui Maimilian. )aoni" 6avarezi" Erancezi< sEinţii lui #ustav AdolE sau ma7inăriile de răz6oi din oţel ale lui Nrederic cel Mare au 6ătut ameninţător la porţile sale 7i au luptat pe podurile saleQ. Q #rup de reEormatori reliHio7i din *oemia" numiţi a7a după cetatea T86or" pe care au EondatQo n ,43- la sud de %raHa 7i care a devenit centrul radical al mi7cării husite. Q Datorită rivalităţii dintre cehi 7i Hermani" %raHa a devenit centrul mi7cării de reEormă reliHioasă. Armatele husite conduse de Jan izOa s2au ciocnit cu cele bile reHelui Herman" )iHismund" l8nHă %raHa" n ,43-. Mai t8rziu" %raHa a devenit centrul Răz6oiului de Treizeci de Ani +,=,52l=45" n timpul căruia protestanţii din *oemia s2au revoltat mpotriva Huvernului imperial care spri?inea ContrareEorma. Al6recht von Sallenstein" comandantul armatei )E8ntului &mperiu #erman" a alunHat mulţi protestanţi Hermani p8nă la intervenţia reHelui #ustav AdolE al )uediei" n ,=1-. Lictoria lui Nrederic cel Mare n Răz6oiul de apte Ani +,09=2l0=1 a conEirmat supremaţia militară a %rusiei n uropa. ,9=
vreii au reprezentat ntotdeauna o caracteristică importantă a ora7ului %raHa. Din c8nd n c8nd" i2au asistat pe cre7tini n ocupaţia lor Eavorită" 7i anume măcelărirea aproapelui" iar marele steaH ar6orat deasupra arcadei de la Altneuschule stă mărturie a cura?ului cu care l2au a?utat pe reHele catolic Nerdinand să reziste n Eaţa protestanţilor suedezi. #hetoul din %raHa a Eost unul dintre primele din uropa 7i" n mica sinaHoHă" ncă n picioare" evreii din %raHa se roaHă de opt sute de ani< Eeme$e asctoltă cu devoţiune aEară" cu urechile l8nHă oriEiciile practicate n acest scop n zidurile masive. Cimitirul evreiesc din apropierea sinaHoHii" *ethcha?im sau Casa LieţiiI" este plin p8nă la reEuz. !eHea seculară spune că oasele poporului lui &srael se pot odihni numai n incin ta lui nencăpătoare. %rin urmare" pietrele Eunerare roase de vreme 7i sparte zac una peste alta ntr2o hara6a6ură de nedescris" ca 7i cum ar Ei Eost azv8rlite 7i răsturnate de luptele apriHe duse de mulţimea de dedesu6t. idurile Hhetoului au Eost dăr8mate de multă vreme" dar evreii care trăiesc n %raHa ncă mai ţin la străzile lor ur8t mirositoare" de7i acestea sunt nlocuite rapid cu străzi noi" curate" care promit să transEorme acest cartier n cea mai Erumoasă parte a ora7ului. !a Dresda am Eost sEătuiţi să nu vor6im Hermana pe timpul 7ederii noastre la %raHa. De mulţi ani" animozitatea ntre minoritatea Hermană 7i ma?oritatea cehă Eace ravaHii pe teritoriul *oemiei" 7i să Eii conEundat cu un Herman pe ,90
anumite străzi din %raHa reprezintă un inconvenient serios pentru un om al cărui suElu n cursa de viteză nu mai este ce era c8ndva. Cu toate acestea" am vor6it nemţe7te pe anumite străzi din %raHa< se punea pro6lema să vor6e7ti Hermana sau să nu vor6e7ti deloc. )e spune că lim6a cehă este una Eoarte veche 7i de o naltă cultură 7tiinţiEică. AlEa6etul ei conţine patruzeci 7i două de litere" suHer8ndu2i străinului lim6a chineză. (u este o lim6ă pe care s2o nveţi c8t ai zice pe7te. Am hotăr8t că" n Heneral" ar Ei mai puţin riscant pentru inteHritatea noastră corporală să ne limităm la Hermană 7i" de Eapt" nu am păţit nimic. (u pot dec8t să 6ănuiesc eplicaţia. %raHhezul este o persoană eaHerat de pătrunzătoare< poate că n Hermana vor6ită de noi s2au strecurat o su6tilă notă Ealsă a accentului" o mică Hre7eală Hramaticală" care i2au dezvăluit Eaptul că" n ciuda aparenţelor care suHerau o concluzie contrară" nu eram ni7te >eutscher Het26eHet. (u aEirm cu tărie acest lucru< l prezint doar ca pe o posi6ilitate. %entru a evita pericole inutile" totu7i" am Eăcut turul ora7ului nsoţiţi de un Hhid. (ici un Hhid nu este perEect G eu nu am nt8lnit niciodată a7a ceva. De data aceasta" Hhidul avea două lipsuri distincte. nHleza lui era" cateHoric" sla6ă. De Eapt" nici nu era enHleză. (u 7tiu cum a7 putea s2o numesc. Lina nsă nu2i aparţinea n totalitate< nvăţase lim6a enHleză de la o doamnă din )coţia. u nţeleH destul de 6ine scoţiană G pentru a ţine pasul cu literatura enHleză modernă ,95
acest lucru este necesar G" dar să nţeleHi scoţiană vor6ită cu accent slav" a?utat din c8nd n c8nd de alternanţe vocalice Hermane" este ceva care te pune la ncercare din punct de vedere intelectual. ncă din prima oră ne2a Eost Hreu să scăpăm de convinHerea că omvil se suEoca. &n Eiecare clipă" ne a7teptam să moară n 6raţele noastre. n cursul dimineţii ne2am o6i7nuit cu el 7i am renunţat la impulsul de a2l tr8nti pe spate de Eiecare dată c8nd deschidea Hura 7i de a2i smulHe hainele de pe el. Mai t8rziu" am a?uns să nţeleHem o parte din ce spunea 7i asta a condus la descoperirea celei de2a doua lipse. )e pare că" nu de mult" inventase o loţiune pentru cre7terea părului 7i convinsese un Earmacist local să accepte invenţia 7i să2i Eacă reclamă. Jumătate din timp ne arătase nu Erumuseţile %raHăi" ci 6ineEacerile de care avea să se 6ucure rasa umană de pe urma Eolosirii acestui decoct< iar acordul unanim cu care" su6 impresia că ne prezenta cu elocvenţă priveli7tile 7i arhitectura" i nt8mpinasem entuziasmul el l atri6uise interesului proEund Eaţă de nenorocita aia de loţiune. Rezultatul a Eost că acum nu2l mai puteam ndepărta de la acest su6iect. %alatele n ruină 7i 6isericile Hata să se dăr8me erau epediate prin scurte reEeriri ca Eiind doar nimicuri care ncu ra?au un Hust mor6id pentru decadenţă. Datoria lui" a7a cum o vedea el" era nu să ne Eacă să stăruim as upra ravaHiilor timpului" ci mai deHra6ă să ne ndrepte atenţia asupra mi?loacelor de a le repara. Ce trea6ă aveam noi ,9/
cu ni7te eroi cu ţestele sparte sau cu sEinţii cu capetele ple7uve ra clar că tre6uia să ne intereseze lumea vie" Eecioarele cu pletele revărsate pe umeri G sau pletele revărsate pe care le2ar Ei putut avea printr2o ?udicioasă Eolosire a loţiu2nii KophOeoI G ori tinerii cu mustăţi apriHe G a7a cum erau pictaţi pe etichetă. &nvoluntar" n mintea lui" el mpărţise lumea n două părţi. Trecutul +nainte de ntre6uinţareI" o lume 6olnăvicioasă" ur8tă la vedere" neinteresantă. Liitorul +După ntre6uinţareI" o lume rotoEeie" veselă" un Eel de rai pe păm8nt< 7i aceasta l Eăcea nepotrivit pentru rolul de Hhid al unor scene de istorie medievală. (e2a trimis Eiecăruia la hotel c8te o sticlă din loţiunea aceea. )e părea că la nceputul conversaţiei noastre cu el" Eără să ne dăm seama" cerusem a7a ceva. %ersonal" nu pot nici să laud produsul" nici să2l dezapro6. ' lunHă serie de dezamăHiri m2au descura?at< n plus" mirosul permanent de paraEină" e drept" destul de sla6" este numai 6un pentru a atraHe atenţia" n special n cazul unui 6ăr6at nsurat. Acum" nu mai ncerc nici măcar mostra. &2am dat sticla mea lui #eorHe. Mi2a cerut2o ca să i2o trimită unui tip pe care l cunoscuse la !eeds. Mai t8rziu" am aElat că arris i dăduse 7i el sticla lui ca să i2o trimită aceluia7i tip. De c8nd am plecat din %raHa" ne2a urmărit" o6sedant" H8ndul la ceapă. i #eorHe a remarcat asta. l l atri6uia predominanţei usturoiului n 6ucătăria europeană. ,=-
!a %raHa" arris 7i cu mine am Eăcut pentru #eorHe un lucru ama6il 7i prietenesc. De o vre me" o6servasem că #eorHe se ata7ase cam mult de 6erea de %$sen. Această 6ere Hermană este o 6ăutură insidioasă" mai ales pe vreme călduroasă< dar nu e 6ine să 6ei prea mult din ea. (u ţi se urcă la cap" dar după o vreme ţi alterează linia taliei. C8nd a?unH n #ermania" eu mi spun ntotdeauna: (2am să 6eau 6ere Hermană. Lin al6 din această ţară" cu puţin siEon< poate" din c8nd n c8nd" un pahar de ms sau de car6onat de potasiu. *ere nsă" niciodată G sau" mă roH" aproape niciodată.I ste o hotăr8re sănătoasă 7i utilă" pe care o recomand tuturor călătorilor. mi doresc să o pot respecta. #eorHe" n ciuda sEaturilor mele" a reEuzat să 7i impună asemenea limite. A spus că 6erea Hermană este 6ună n cantităţi moderate. G $n pahar dimineaţa" spunea #eorHe" unul sau chiar două seara. Asta nu poate Eace rău nimănui. %oate că avea dreptate. Dar ceea ce ne2a Eăcut pe mine 7i pe arris să intrăm la idei au Eost cele cinci sau 7ase pahare ale sale. G Tre6uie să Eacem ceva ca să2l oprim" a spus arris. Devine ceva serios. G ste ereditar" a7a mi2a eplicat" i2am răspuns eu. )e pare că Eamilia lui a Eost ntotdeauna nsetată. G istă apa minerală Apollinaris" a replicat arris. Cu puţină zeamă de lăm8ie" cred" este ,=,
practic inoEensivă. Mă H8ndesc la silueta lui. 7i va pierde toată eleHanţa naturală. Am discutat pro6lema pe toate părţile 7i" cu a?utorul %rovidenţei" ne2am Eăcut un plan. Tocmai se turnase o statuie pentru mpodo6irea ora7ului. Am uitat a cui era statuia. (u mi amintesc dec8t că" n mare" era Henul o6i7nuit de statuie ntr2un ora7" reprezent8nd Henul o6i7nuit de domn" cu H8tul o6i7nuit de ţeapăn" călare pe Henul o6i7nuit de cal G calul care merHe ntotdeauna pe picioarele de dinapoi" rezerv8ndu27i picioarele din Eaţă pentru a 6ate tactul. n detalii nsă" avea personalitate. n loc de o6i7nuita sa6ie sau o6i7nuitul 6aston de mare7al" 6ăr6atul ţinea n m8na ntinsă propria pălărie cu pene< iar calul" n loc de o6i7nuita cascadă n chip de coadă" poseda un apendice cumva atenuat" care părea oarecum disproporţionat n contetul atitudinii lui ostentative. Aveai impresia că un 6idiviu cu o asemenea coadă nu s2ar Ei ridicat chiar at8t de mult n două picioare. )e nălţa ntr2un mic scuar nu departe de capătul străzii Karls6riicOe" dar Eusese amplasată acolo doar temporar. nainte de a se hotăr unde s2o a7eze deEinitiv" autorităţile ora7ului deciseseră" n mod nţelept" să ?udece" printr2un test practic" unde ar arăta mai 6ine. n consecinţă" Eăcuseră trei copii neprelucrate ale statuii G simple siluete din lemn" care nu rezistau la o eaminare atentă" dar care" de la o oarecare distanţă" produceau eEectul necesar. $na dintre aceste copii Eusese ridicată n apropiere de Nranz2Josephs6riicOe" o a doua se ,=3
aEla ntr2un spaţiu deschis din spatele teatrului" iar a treia n centrul lui Senzelsplatz. G Dacă #eorHe nu este la curent cu asta" a spus arris G ie7isem la plim6are doar noi doi pentru o oră" el răm8n8nd la hotel pentru a2i 5crie mătu7ii sale G" dacă nu a o6servat statuile" atunci cu a?utorul lor vom Eace din el un om mai 6un 7i mai zvelt" chiar n seara asta. %rin urmare" n timpul cinei" l2am chestionat 6ine pe #eorHe 7i am descoperit că nu 7tia ni mic. !2am scos n ora7 7i l2am purtat pe străzi lăturalnice p8nă n locul n care se nălţa statu ia adevărată. #eorHe era de părere că nu merită să2i aruncăm dec8t o privire 7i apoi să trecem mai departe" căci a7a proceda el cu statuile" dar noi am insistat să se oprească 7i să se uite 6ine la ea. !2am Eăcut să ncon?oare de patru ori statuia 7i să o cerceteze din toate punctele de vedere. Cred că" n mare" l2am cam plictisit cu asta" dar scopul nostru era să 7i2o ntipărească 6ine n minte. &2am istorisit povestea omului care călărea pe calul acela" numele artistului care sculptase statuia" c8t c8ntărea" ce dimensiuni avea. Am Eăcut n a7a Eel nc8t să i se ntipărească n minte. C8nd am terminat cu el" 7tia mai mult despre statuia aceea dec8t despre orice altceva" la momentul respectiv. !2am m6i6atI cu acea statuie 7i i2am dat drumul" n cele din urmă" cu condiţia ca să vină din nou cu noi dimineaţă" c8nd puteam s2o vedem mai 6ine" 7i pentru asta am avut Hri?ă să27i noteze n aHendă locul n care se nălţa statuia. ,=1 |i I'
!2am nsoţit apoi la 6erăria lui preEerată 7i am stat alături de el" povestindu2i anecdote despre 6ăr6aţi care" neo6i7nuiţi cu 6erea Hermană" 6ăuseră prea mult din această licoare 7i nne 6uniseră sau dezvoltaseră o manie uciHa7ă< despre 6ăr6aţi care muriseră tineri pentru că 6ăuseră prea multă 6ere Hermană< despre ndrăHostiţi pe care aceea7i 6ere Hermană i despărţise pentru totdeauna de Erumoasele lor iu6ite. !a ora zece am pornit napoi spre hotel. ra o noapte n care totul prevestea Eurtuna" cu nori Hrei care acopereau c8nd 7i c8nd luna luminoasă. arris a spus: G ai să nu ne ntoarcem pe acela7i drum pe care am venit< s2o luăm pe l8nHă r8u. ste minunat n lumina lunii. %e drum" arris ne2a spus o poveste despre un tip pe care2l cunoscuse c8ndva 7i care acum s e aEla ntr2 un azil de de6ili mintali inoEensivi. Declară că 7i adusese aminte de această poveste pentru că pe o noapte asemănătoare se plim6ase cu 6ietul său amic pentru ultima oară. %ă7eau aHale pe cheiul Tamisei" spunea arris" iar omul l2a speriat insist8nd că văzuse statuia ducelui de SellinHton la colţul %odului Sestminster" c8nd" a7a cum 7tie toată lumea" aceasta se aElă n %icadillU. Chiar n clipa aceea" am a?uns la prima dintre copiile de lemn ale statuii. 'cupa centrul unui mic scuar nHrădit cu un Hard de Eier" ceva mai sus de locul n care ne aElam" pe partea opusă a străzii. #eorHe s2a oprit 6rusc 7i s2a rezemat de peretele cheiului. G Ce se nt8mplă am ntre6at. Ai ameţit G Da" puţin" a răspuns el. )ă ne odihnim aici o clipă. A rămas cu ochii lipiţi de statuie. Cu o voce răHu7ită" a spus: G Apropo de statui" ceea ce m2a Erapat ntotdeauna este c8t de mult seamănă una cu alta. arris a spus: G (u pot să Eiu de acord cu tine G poate picturile" dacă vrei. $nele ta6louri seamănă Eoarte 6ine cu alte ta6louri" dar o statuie are ntotdeauna un semn distinctiv. )ă luăm" de eemplu" statuia pe care am văzut2o mai devreme" n cursul serii" a continuat arris" nainte de a ne duce la concert. Reprezenta un 6ăr6at călare. !a %raHa vei vedea 7i alte statui ecvestre" dar nici una nu seamănă cu aceea. G Da" da" seamănă" a spus #eorHe" toate sunt la Eel. vor6a mereu de acela7i cal 7i de acela7i 6ăr6at. )unt eact la Eel. o prostie să susţii că nu. %arcă era supărat pe arris. G Ce te Eace să crezi asta am ntre6at eu. G Ce mă Eace să cred asta replică #eorHe" ntorc8ndu2se către mine. $ită2te 7i tu la chestia aia aEurisită de acoloF G Care chestie am ntre6at. G i" chestia aia" a spus #eorHe. $ită2te la eaF Acela7i cal cu ?umătate de coadă" ridicat pe ,=4 ,=9
picioarele dinapoi< acela7i 6ăr6at Eără pălărie< acela7i... arris a spus: G Lor6e7ti despre statuia pe care am văzut2o n RinHplatz. G (u" nu despre aceea" a replicat #eorHe. Lor6esc despre statuia de acolo. G Ce statuie ntre6ă arris. #eorHe se uită la arris" dar arris este un tip care ar putea" dacă ar Ei 6ine ndrumat" să Eie un actor amator destul de 6un. Naţa lui eprima doar m8hnire prietenească" amestecată cu spaimă. #eorHe 7i ntoarse privirea spre mine. M2am străduit" c8t mi2a stat n puteri" să i mit epresia lui arris" adăuH8nd" de la mine" 7i o notă de repro7. G Lrei o 6ir?ă l2am ntre6at pe #eorHe" c8t am putut eu mai ama6il. Mă duc să2ţi caut una. G De ce nai6a să vreau o 6ir?ă spuse el" arţăHos. Loi nu 7tiţi de Hlumă %arcă am ie7it la plim6are cu două 6a6e ameţite. Acestea Eiind zise" o luă nainte" pe pod. G Mă 6ucur Hrozav că nu e dec8t o Hlumă de2a ta" i2a spus arris c8nd l2am a?uns din urmă. Am cunoscut un caz de pierdere a Eacultăţilor mintale care a nceput... G 'h" e7ti un mare do6itocF eclamă #eorHe" tăindu2i2o scurt. !e 7tii pe toate. ra de2a dreptul nesuEerit. !2am condus pe l8nHă teatru" pe latura care dă spre r8u. &2am spus că era drumul cel mai scurt 7i" de Eapt" chiar a7a era. n spaţiul deschis #in spatele teatrului se aEla cea de2a doua dintre *pectrele acelea de lemn. #eorHe o văzu 7i rămase pironit locului. G Ce s2a nt8mplat ntre6ă arris" ama6il. (u cumva ţi2e rău G (u cred că acesta este drumul cel mai scurt" spuse #eorHe. G Te asiHur că a7a este" insistă arris. G i 6ine" mă duc pe celălalt" spuse #eorHe. )e ntoarse 7i o porni" cu noi" ca de o6icei" n urma lui. %e Nerdinand )trasse" arris 7i cu mine am discutat despre azilurile de ne6uni particulare" care" spunea arris" nu erau deloc 6ine conduse n AnHlia. )punea că un prieten de2al lui" pacient ntr2un azil... #eorHe l ntrerupse: G )e pare că ai un mare număr de prieteni n azilurile de ne6uni. A spus2o pe un ton insultător" ca 7i cum ar Ei vrut să su6linieze că acolo ar tre6ui să Eie căutaţi ma?oritatea prietenilor lui arris. nsă arris nu s2a supărat< pur 7i si mplu i2a replicat" cu 6l8ndeţe: G i 6ine" este ntr2adevăr etraordinar" c8nd stai să te H8nde7ti" c8t de mulţi dintre ei au a?uns acolo" mai devreme sau mai t8rziu. $neori" mi se Eace teamă. !a colţul cu Senzelsplatz" arris" care era cu c8ţiva pa7i n Eaţa noastră" se opri. G ste o stradă Erumoasă" nu2i a7a ntre6ă el" 6ăH8ndu27i m8inile n 6uzunare 7i uit8ndu2se cu admiraţie n ?ur. ,== ,=0
I
#eorHe 7i cu mine i2am urmat eemplul. !a două sute de iarzi n Eaţa noastră" se aEla a treia dintre statuile Eantomatice. Cred că era cea mai reu7ită dintre cele trei G cea mai asemănătoare" cea mai n7elătoare. )e contura puternic pe cerul prevestitor de Eurtună: calul ridicat pe picioarele dinapoi" cu coada aceea ciudată< 6ăr6atul cu capul descoperit" arăt8nd cu pălăria cu pene spre luna acum vizi6ilă n ntreHime. G Cred că" dacă nu vă supăraţi" spuse #eorHe G vocea lui era aproape patetică" aHresivitatea i dispăruse cu totul G" am să iau o 6ir?ă" dacă Hăsim vreuna n apropiere. G Mi2am dat eu seama că arăţi cam du6ios" spuse arris" cu 6l8ndeţe. Te doare capul" nu2i a7a G %oate că da" răspunse #eorHe. G Am o6servat eu ceva" spuse arris" dar n2am vrut să2ţi spun nimic. Ai vedenii" nu2i a7a G (u" nu e asta" replică #eorHe" destul de repede. (u 7tiu ce e. G u 7tiu" spuse arris" solemn. Am să2ţi spun. ste 6erea asta Hermană pe care o 6ei. Cunosc un caz n care un tip... G (u2mi povesti despre el acum" spuse #eorHe. ndrăznesc să spun că e adevărat" dar nu vreau să aud a7a ceva. G (u e7ti o6i7nuit cu asta" spuse arris. G Renunţ la 6ere ncă din seara asta" spuse #eorHe. Cred că ai dreptate< se pare că nu2mi prie7te. !2am dus acasă 7i l2am 6ăHat n pat. ra Eoarte docil 7i c8t se poate de recunoscător. Mai t8rziu" ntr2o seară" după o zi lunHă de mers cu 6icicleta" urmată de o cină mai mult dec8t satisEăcătoare" i2am dat un tra6uc 7i" ndepărt8nd toate o6iectele contondente din raza lui de acţiune" i2 am vor6it despre strataHema pe care o pusesem la cale" pentru 6inele său. G C8te copii ale statuii spuneţi că am văzut a ntre6at #eorHe după ce am terminat. G Trei" a răspuns arris. G (umai trei a ntre6at #eorHe. 7ti siHur G CateHoric" a replicat arris. De ce G 'h" nimicF a răspuns #eorHe. Dar am impresia ca nu l2a crezut pe arris. De la %raHa ne2am dus la (iirn6erH" prin Karls6ad. )e spune că adevăraţii Hermani" c8nd simt apropierea morţii" se duc la Karls6ad" a7a cum adevăraţii americani se duc la %aris. Mă ndoiesc de acest lucru" ţin8nd seama de Eaptul că localitatea este mică 7i deci nu poate Hăzdui at8ta amar de oameni. !a Karls6ad" te treze7ti la cinci" ora potrivită pentru promenadă" c8nd EanEara c8ntă la Colonade" iar )prudel2ul este plin de lume pe o distanţă de peste o m$ă" ntre ora 7ase 7i opt dimineaţa. Aici poţi auzi vor6indu2se mai multe lim6i dec8t au răsunat n Turnul *a6ei. vrei polonezi 7i prinţi ru7i" mandarini chinezi 7i pa7ale turce7ti" norveHieni care arată ca 7i cum ar descinde din piesele lui &6sen" Eemei de pe Boule$ards, Hranzi de )pania 7i contese enHleze" munteni din MunteneHru 7i milionari din ChicaHo G i nt8lne7ti la Eiecare zece iarzi. 'ra7ul Karls6ad oEeră vizitatorilor săi toate ,=5 ,=/
6unătăţile din lume" cu o sinHură ecepţie G piperul. (u2l poţi o6ţine pe o rază de cinci mile de ora7" nici cu 6ani. %iperul" pentru deta7amentul de 6olnavi de Eicat care Eormează patru cincimi dintre clienţii din Karls6ad" este otravă< 7i Eiindcă este mai 6ine să previi dec8t să tratezi" acesta este ţinut cu Hri?ă departe de ora7. !a Karls6ad se orHanizează Hrupuri n căutarea piperuluiI ce călătoresc n locuri din aEara zidurilor ora7ului 7i acolo se dedau orHiilor cu piper. Dacă te a7tepţi la un ora7 cu nEăţi7are medievală" (iirn6erHul te dezamăHe7te. Colţuri 6izare" imaHini pitore7ti se Hăsesc din 6el7uH< dar peste tot sunt ncon?urate 7i invadate de modern" iar chiar ceea ce este vechi nu este nici pe departe at8t de vechi pe c8t te a7teptai. !a urma urmei" un ora7" ca 7i o Eemeie" are v8rsta pe care o arată< iar (iirn6erHul este o doamnă care se ţine ncă 6ine 7i este destul de Hreu să2i Hhice7ti v8rsta su6 zuHrăveala proaspătă 7i su6 stuc la lumina Eelinarelor cu Haz sau a 6ecurilor electrice. Cu toate acestea" dacă o prive7ti de aproape" i poţi vedea Eaţadele ridate 7i turnurile sure.
Ci%iT'!$! i? arris încalcă legea # +mul săritor& pericolele care îl p!ndesc # George îmbrăţi"eaă o carieră de delinc$ent # 9ei pentru care Germania este o binefacere "i o binecu$!ntare /ăcătosul engle& deamăgirile sale # /ăcătosul german& a$anta%ele sale e0cepţionale 2 9e nu poţi face cu patul # 1n $iciu necostisitor 2 9!inele german& bunătatea lui simplă # 9omportamentul ur!t al g!ndacului # 1n popor care merge pe drumul pe care trebuie să meargă Băieţelul german& dragostea lui pentru legalitate # 9um să o iei rana cu un cărucior pentru copii # 3tudentul german& îndărătnicia sa pedepsită.
Toţi trei" ntr2un Eel sau altul" am reu7it" ntre (iirn6erH 7i %ădurea (eaHră" să dăm de 6ucluc. arris a luat iniţiativa la )tuttHart" insult8nd un Euncţionar. )tuttHartul este un ora7 Eermecător" curat 7i luminos" o Dresdă mai mică. n plus" are o atracţie" 7i anume nu conţine prea multe monumente pentru care să merite să Eie văzut: o Halerie de ta6louri de dimensiuni medii" un mic ,0,
;i^
muzeu de antichităţi 7i o ?umătate de palat 7i Hata" ai terminat cu vizitarea 7i te poţi 6ucura de timpul li6er pentru a te distra. arris nu a 7tiut că insultă un Euncţionar. !2a luat drept pompier +arăta ca atare 7i l2a numit 'dummer 4sel*. n #ermania nu ţi se permite să2i spui unui Euncţionar că este un măHar prostI" dar acel Euncţionar era" Eără ndoială" unul. &ată ce s2a nt8mplat: arris" n )tadtHartenQ neră6dător să iasă" 7i văz8nd o poartă deschisă n Eaţă" trecuse peste o s8rmă 7i ie7ise n stradă. arris susţine că nu a o6serva,Wo" dar adevărul este că de s8rma respectivă at8rna o tă6liţă" pe care scria: '>urchgang Derboten)*@A 'mul" care stătea l8nHă poartă" l2a oprit pe arris 7i i2a arătat tă6liţa. arris i2a mulţumit 7i a trecut mai departe. 'mul s2a luat după el 7i i2a eplicat că tratarea chestiunii n maniera aceasta non7alantă nu era permisă< pentru a resta6ili situaţia" era necesar ca arris să treacă din nou peste s8rmă 7i să intre n Hrădină. arris i2a arătat individului tă6liţa pe care scria Trecerea oprităI G prin urmare" intr8nd din nou n Hrădină pe acolo ar Ei ncălcat leHea a doua oară. 'mul 7i2a dat 7i el seama de asta 7i a suHerat că" pentru a ie7i din impas" arris tre6uie să intre n Hrădină pe poarta de i ntrare" care era după colţ" 7i apoi să iasă imediat pe aceea7i poartă. n acel moment arris l2a numit pe individ măHar prostI. Toată Q #rădină pu6lică +n lim6a Hermană n oriHinal. Q Trecerea oprităI +n lim6a Hermană n oriHinal +n.tr..
,03
povestea ne2a Eăcut să nt8rziem o zi 7i l2a costat pe arris patruzeci de mărci. Am păţit2o 7i eu la Karlsruhe" unde am Eurat ' 6icicletă. (u am vrut să Eur 6icicleta< am ncercat doar să Eiu util. Trenul era pe punctul de a se pune n mi7care c8nd am o6servat" a7a cre deam" că 6icicleta lui arris era ncă n vaHonul de 6aHa?e. (u era nimeni prin prea?mă ca să mă a?ute. Am sărit n vaHonul de 6aHa?e 7i am tras2o aEară" la tanc" se pare. n timp ce o co6oram" triumEător" pe peron" am dat cu ochii de 6icicleta lui arris" spri?inită de un perete" n spatele unor 6idoane cu lapte. *icicleta pe care o salvasem nu era a lui arris" ci a altcuiva. )ituaţia era neplăcută. Dacă a7 Ei Eost n AnHlia" m2a7 Ei dus la 7eEul Hării 7i i2a7 Ei epcat Hre7eala Eăcută. Dar n #ermania nu se mulţumesc cu eplicarea unei asemenea situaţii lipsite de nsemnătate unui sinHure persoane: te trimit de la unul la altul 7i te pun să eplici totul unui număr de cinci27ase oameni: 7i dacă unul dintre ace7tia se nt8mplă să nu Eie acolo sau să nu ai6ă timp să te asculte" au o6iceiul să te reţină peste noapte pentru a termina ce ai de relatat a doua zi dimineaţa. M2am H8ndit să a7ez 6icicleta undeva ntr2un loc dosnic 7i apoi" Eără prea mare tevatură" să Eac o scurtă plim6are. Am Hăsit un 7opron de lemn" care părea locul potrivit 7i tocmai duceam 6icicleta năimtru c8nd" din neEericire" un impieHat cu chipiu ro7u 7i cu aere de Eeldmare7al n retraHere m2a zărit 7i s2a ndreptat spre mine. M2a ntre6at: G Ce Eaceţi cu 6icicleta aceea ,01
I.
Am spus: G Lreau să o pun n 7opronul acela de lemn ca să nu stea n drum. Am ncercat să l convinH" prin tonul meu" că acţiunea mea era una nţeleaptă 7i plină de 6unăvoinţă" pentru care Euncţionarii de la căile Eerate s2ar Ei cuvenit să2mi mulţumească" dar nu l2am impresionat deloc. G ste 6icicleta dumneavoastră m2a ntre6at. G (u" nu tocmai" am replicat. G A cui este a ntre6at" destul de tăios. G (u pot să vă spun" am răspuns. (u 7tiu a cui este 6icicleta. G De unde aţi luat2o a Eost următoarea ntre6are. n tonul său era o nuanţă de suspiciune" aproape ?iHnitoare. G Am luat2o din tren" am răspuns cu 6ruma de demnitate calmă pe care o puteam avea n acel moment. Adevărul este" am continuat cu onestitate" că am Eăcut o Hre7eală. (u mi2a lăsat timp să termin ce aveam de spus. Mi2a spus doar că asta era 7i impresia lui 7i a nceput să suEle ntr2un Eluier. Amintirea celor ce au urmat nu este" n ceea ce mă prive7te" amuzantă. %rintr2un noroc de domeniul miracolului G se spune că %rovidenţa veHhează asupra unora dintre noi G" incidentul a avut loc la Karlsruhe" unde am un prieten Herman" Euncţionar destul de important. (u vreau să insist asupra ntre6ării care ar Ei Eost soarta mea dacă Hara aceea nu s2ar Ei aElat la Karlsruhe sau ,04
dacă prietenul meu ar Ei Eost plecat de acasă< adevărul e că am scăpat" cum se spune" ca prin urechile acului. Mi2ar plăcea să adauH că am plecat din Karlsruhe cu reputaţia nepătată" dar nu ar Ei adevărat. Naptul că am scăpat cu 6ine este considerat p8nă n ziua de azi n cercurile poliţiei ca un Hrav e7ec al ?ustiţiei. Dar toate aceste păcate mărunte sunt insiHniEiante pe l8nHă EărădeleHile lui #eorHe. &ncidentul cu 6icicleta ne2a zăpăcit pe toţi" cu rezultatul că l2am pierdut pe #eorHe cu desăv8r7ire. $lterior a reie7it că ne a7tepta n Eaţa tri6unalului de poliţie< dar la vremea respectivă nu 7tiam asta. (e2am H8ndit că poate plecase sinHur la *aden< neră6dători să plecăm din Karlsruhe 7i pro6a6il Eără să ne H8ndim prea 6ine" am sărit n primul tren care ne2a ie7it n cale 7i am pornit ntr2acolo. C8nd #eorHe" plictisit de at8ta a7teptare" s2a ntors n Hară" a descoperit că plecaserăm" cu 6aHa?ul lui cu tot. *iletul lui #eorHe era la arris< eu eram pe post de 6ancher al Hrupului" a7a că el avea n 6uzunar numai ceva mărunţi7. )u6 acest pretet" a optat n mod deli6erat pentru o carieră de inEractor. Despre EărădeleHile lui" descrise Eără ncon?ur n citaţia oEicială" am citit ulterior G mie 7i lui arris ni s2a Eăcut părul măciucă. ste locul să eplic aici că este oarecum complicat să călătore7ti prin #ermania. Cumperi un 6ilet din Hara de pornire p8nă la locul n care vrei să a?unHi. Ai putea să crezi că asta ţi dă posi6ili tatea de a a?unHe acolo" dar nu este a7a. C8nd trenul tău intră n Hară" ncerci să te nHhesui n ,09
el< dar conductoriil te dă la o parte" cu un Hest măreţ. $nde ţi sunt scrisorile de recomandare &i arăţi 6iletul. )implul 6ilet" ţi eplică el" nu ţi serve7te la nimic< ai Eăcut doar primul pas către călătorie< tre6uie să te ntorci la casa de 6ilete 7i să iei n plus ceea ce se nume7te 3chnellug TichetA. Te ntorci cu acesta" H8ndindu2te că necazurile tale au luat sE8r7it. Ţi se permite să urci n tren< p8nă acum toate 6une. Dar nu ai voie să te a7ezi nicăieri" nici să stai locului" nici să te plim6i prin tren. Tre6uie să mai iei un tichet" de data aceasta ceva care se nume7te /lat TicketA 7i care ţi dă dreptul la un loc pe o anumită distanţă. M2am ntre6at adesea ce ar putea să Eacă un om care stăruie să nu cumpere dec8t un sinHur 6ilet. Are dreptul să alerHe n urma trenului pe terasament )au poate să27i lipească o etichetă 7i s ă se predea la vaHonul de 6aHa?e Din nou" ce poate Eace omul care" după ce 7i2a cumpărat un 3chnellug Tichet, reEuză cu ncăpăţ8nare sau nu are 6ani să cumpere un /lat Tichet& l lasă să se ntindă n plasa pentru um6rele sau i permit să mearHă at8rnat de Eereastră pe dinaEară %entru a ne ntoarce la #eorHe" avea la el 6ani numai pentru un 6$et de clasa a treia p8nă la *aden cu personalul" 7i at8t. %entru a evita ntre6ările conductorului" a a7teptat p8nă ce trenul s2a pus n mi7care 7i atunci a sărit n vaHon. Acesta a Eost primul său delict: Q Tichet pentru viteză +n lim6a Hermană n oriHinal. Q Tichet pentru loc +n hm6a Hermană n oriHinal.
a )ă te sui n tren din mers< 6 După ce ai Eost avertizat de un Euncţionar să nu procedezi a7a. Al doilea delict: a )ă călătore7ti cu un tren de o cateHorie superioară celei pentru care ai 6ilet< 6 )ă reEuzi să plăte7ti diEerenţa la cererea unui Euncţionar. +#eorHe declară că el nu a reEuzatI< pur 7i simplu i2a spus omului că n2are cu ce. Al treilea delict: a )ă călătore7ti ntr2un vaHon de clasă superioară celei pentru care ai 6ilet< 6 )ă reEuzi să plăte7ti diEerenţa la cererea unui Euncţionar. +Din nou #eorHe contestă eactitatea raportului. i2a ntors 6uzunarele pe dos 7i i2a oEerit omului tot ce avea" adică aproima tiv opt pence n monedă Hermană. )2a oEerit să se ducă la clasa a treia" dar nu eista clasa a treia. )2a oEerit să se ducă la vaHonul de 6aHa?e" dar nici nu2 au vrut să audă. Al patrulea delict: a )ă ocupi un loc Eără a plăti pentru locul respectiv< 6 )ă te plim6i pe coridor. +De vreme ce nu i2au permis să se a7eze Eără să plătească 7i cum nu avea cu ce să plătească" cu Hreu ar Ei putut să Eacă altceva. Dar eplicaţiile nu te scuză n #ermania< iar călătoria lui de la Karlsruhe la *aden a Eost una dintre cele mai costisitoare din istorie. ReElect8nd la u7urinţa 7i Erecvenţa cu care poţi intra n 6ucluc n #ermania" a?unHi la concluzia că ,0= ,00
această ţară ar constitui un avanta? 7i o 6inecuv8ntare pentru t8nărul enHlez o6i7nuit. %entru studentul la medicină" pentru cel care ia masa la TempleQ" pentru oEiţerul inEerior n permisie" viaţa la !ondra este tare monotonă. *ritanicul sănătos 7i Hăse7te plăcerea ncălc8nd leHea" altEel plăcerea nu are nici un Earmec. (imic din ceea ce are voie să Eacă nu i oEeră satisEacţii adevărate. )ă intre ntr2un 6ucluc este idealul său de Eericire pe acest %ăm8nt. nsă AnHlia i oEeră prea puţine ocazii n acest sens< t8nărul enHlez tre6uie să dea dovadă de multă perseverenţă pentru a da de 6ucluc. ntr2o zi am discutat despre acest su6iect cu epitropul nostru. ra n dimineaţa zilei de ,- noiem6rie 7i am8ndoi cercetam" cu oarecare nHri?orare" rapoartele poliţiei. '6i7nuita 6andă de tineri urma să compară n Eaţa ?ustiţiei pentru crearea o6i7nuitelor dezordini din noaptea precedentă de Ja CriterionQ. pitropul" prietenul meu" este 7i el tată de 6ăieţi" iar un nepot de2al meu" asupra căruia ve Hhez cu ochi de părinte" are o mamă iu6itoare care crede că Eiul ei se aElă la !ondra n unicul s cop de a studia inHineria. Din Eericire" pe lista celor arestaţi nu se aEla nici un nume cunoscut nouă 7i" [I )tudenţilor n drept de la &nns oE Court +cele patru 7coli de drept: !incolnPs &nn" #raUPs &nn" the &nner Temple" the Middle Temple G n.tr. li se cerea să respecte anumite reHuli 7i să măn8nce un anumit număr de mese la &nn. Q ste vor6a despre Teatrul Criterion din !ondra. Construit n ,504" acesta era renumit pentru comediile care se ?ucau aici. ,05
răsuEl8nd u7uraţi" am simţit nevoia de a discuta de pe poziţii etice ne6unia 7i depravarea tineretului. G ste remarca6il" a spus prietenul meu epitropul" cum se menţine Criterion pe poziţii n această privinţă. ra la Eel pe vremea tinereţii mele< seara se ncheia ntotdeauna cu un scandal la Criterion. G ste lipsit de sens" am remarcat. G Tare monoton" a replicat el. (ici nu ai idee" a continuat" cu o epresie visătoare pe Eaţa ridată" c8t de plictisitoare poate Ei o plim6are ntre %icadi$U Circus 7i )ecţia de %oliţie de pe Line )treet. i totu7i" ce altceva puteam să Eacem (imic. $neori stinHeam c8te un Eelinar" dar venea lampaHiul 7i l aprindea din nou. Dacă unul dintre noi insulta un poliţist" acesta pur 7i simplu nu 6ăHa de seamă. (ici nu o6serva că a Eost insultat< sau" dacă o6serva" părea că nu2i pasă. %uteai să te 6aţi cu un portar de la Covent #arden" dacă aveai cheE de a7a ceva. n Heneral" portarul ie7ea nvinHător< c8nd se nt8mpla a7a" te costa cinci 7ilinHi" iar c8nd m8nca 6ătaie" preţul se ridica la un sovereiHn. %e mine nu m2a atras niciodată acest sport. 'dată" am ncercat să conduc o trăsură de piaţă. &sprava a Eost considerată ntotdeauna culmea teri6ilismului modern de tip Tom 7i JerrQQ Am Eurat trăsura ntr2o noapte din Eaţa unei c8rciumi de pe Dean )treet 7i primul lucru care mi P Tom 7i JerrU sunt doi tineri scandalaHii din cartea scriitorului 6ritanic %ierce Han" -ife in -ondon or the >a and 5ight 3cenes of =err aCthorn, 4sH., and his 4legant Friend 9orinthian Tom +,53,. ,0/
s2a nt8mplat a Eost următorul: am Eost oprit n #olden )]uare de o doamnă n v8rstă ncon?urată de trei copii" dintre care doi pl8nHeau" iar al treilea era pe ?umătate adormit. nainte de a putea da 6ice cailor" doamna 7i2a urcat proHeniturile n 6ir?ă" mi2a luat număriil" mi2a plătit" zicea ea" cu un 7$inH peste tariEul leHal 7i mi2a indicat o adresă ceva mai ncolo de ceea ce numea ea (orth KensinHton. De Eapt" locul respectiv s2a dovedit a Ei dincolo de S$lesden. Calul era o6osit" iar dru mul ne2a luat peste două ore. mi amintesc că a Eost cea mai plictisitoare Earsă la care am luat parte. ' dată sau de două ori am ncercat să2i convinH pe copii să mă lase să2i duc napoi la doamna n v8rstă" dar de Eiecare dată c8nd deschideam Eerestruica pentru a vor6i cu ei" cel mai mic" un 6ăiat" ncepea să urle. C8nd le2am propus altor 6ir?ari să le cedez clienţii" cei mai mulţi dintre ei mi2au răspuns cu versurile unui c8ntec la modă pe atunci: 'h" #eorHe" nu crezi că te ntreci cu HlumaI $ntil s2a oEerit să se ducă acasă" la soţia mea" 7i să2i comunice un ultim mesa? din partea mea" n timp ce altul mi2a promis să orHanizeze o echipă care să vină să2mi recupereze trupul nensuEleţit la primăvară. C8nd mă urca2 sem pe capra trăsurii mi imaHinasem că aveam să conduc un colonel 6ătr8n 7i ţ8Enos ntr2o zonă izo2 lată" Eără urmă de trăsură" la cinci27ase mile depărtare de locul n care dorea să mearHă" 7i să2l las acolo" la marHinea trotuarului" n?ur8nd. %utea să nţeleaHă de Hlumă sau nu< totul depindea de mpre?urări 7i de colonel. &deea unei ecursii ntr2o su6ur6ie ndepărtată" av8nd n Hri?ă o Hrădiniţă de copii nea?utoraţi" nu mi trecuse prin minte" tre6uie să recunosc. (u" !ondra" conchise prietenul meu epitropul" oEeră doar posi6ilităţi limitate amatorului de ileHalităţi. n #ermania" pe de altă parte" nu ai dec8t să ceri dacă vrei să dai de 6ucluc. n #ermania eistă multe lucruri pe care nu ai voie să le Eaci 7i care sunt u7or de Eăcut. T8nărului enHlez care arde de neră6dare să intre n tot Eelul de ncurcături 7i nu poate Eace asta n propria ţară" i2a7 recomanda să ia un 6ilet dus p8nă n #ermania< un 6ilet dus2ntors" vala6il numai o lună" s2ar putea dovedi o cheltuială inutilă. n #hidul %oliţiei din Daterland7 va Hăsi o listă< comiterea Eaptelor notate aici i pot trezi interesul 7i emoţia. n #ermania" este interzis să2ţi at8rni a7ternutul pe Eereastră. T8nărul ar putea ncepe cu asta. Dacă 7i Elutură a7ternutul pe Eereastră" poate intra n 6ucluc nainte de micul de?un. !a el acasă ar putea să se sp8nzure n aEara Eerestrei 7i nimănui nu i2ar păsa prea tare" cu condiţia să nu mpiedice vizi6ilitatea vecinilor sau să nu cadă 7i să rănească vreun trecător. n #ermania este interzis să porţi haine Eanteziste. $n cunoscut de2al meu" scoţian" care a venit să27i petreacă iarna la Dresda" 7i2a pierdut primele zile ale 7ederii sale acolo dez6ăt8nd această chestiune cu Huvernul saon. !2au ntre6at ce Eăcea cu ve7mintele acelea. (u era o persoană prea Q %atrie" n lim6a Hermană +n.tr..
,5,5,
ama6ilă. A răspuns că le poartă. !2au ntre6at de ce le poartă. !e2a replicat că le poartă pentru că i ţin de cald. &2au spus" pe Eaţă" că nu l cred 7i l2au trimis acasă ntr2un cupeu nchis. A Eost necesară mărturia personală a am6asadorului enHlez pentru a asiHura autorităţile că portul scoţian este m6răcămintea o6i7nuită a multor supu7i 6ritanici respecta6ili" care nu sunt deloc certaţi cu leHea. Au acceptat această declaraţie" din considerente de ordin diplomatic" dar 7i2au păstrat părerea personală p8nă n ziua de azi. Cu turistul enHlez au reu7it să se o6i7nuiască" dar un Hentleman din !eicestershire" invitat la v8nătoare de ni7te oEiţeri Hermani" a Eost nhăţat imediat ce a ie7it din hotel" cu cal cu tot" 7i dus la poliţie pentru a eplica de ce este m6răcat at8t de Erivol. $n alt lucru pe care nu ai voie să2l Eaci pe străzile din ora7ele #ermaniei este să hrăne7ti cai" cat8ri sau măHari" Eie că sunt ai tăi" Eie că aparţin altor persoane. Dacă vrei să dai de m8ncare calului altcuiva" tre6uie să sta6ile7ti o nt8lnire cu animalul respectiv" iar masa tre6uie să se consume ntr2un loc potrivit" autorizat. (u ai `Qoie să sparHi vase de sticlă sau porţelan pe stradă" nici n alte locuri pu6lice< 7i dacă le sparHi" tre6uie să aduni toate cio6urile. Ce urmează să Eaci cu aceste cio6uri după ce le2ai adunat" nu 7tiu s ă vă spun. )inHurul lucru cert este că nu ai voie să le arunci nicăieri" nici s ă le la7i pe undeva 7i nici" se pare" să te descotorose7ti de ele n vreun Eel. %ro6a6il că se a7teaptă să le ,53 "orţi cu tine p8nă la moarte 7i apoi să Eii nHropat C$ ele< ori poate că ai dreptul să le nHhiţi. %e străzile din #ermania nu ai voie să traHi cu ar6aleta. !eHiuitorul Herman nu s2a mulţumit cu contravenţiile omului o6i7nuit G inEracţiunea pe care simţi că vrei să o comiţi" dar nu ai voie G" el =i Eace pro6leme imaHin8ndu27i toate Eaptele pe care le2ar putea săv8r7i un maniac. n #ermania nu eistă o leHe mpotriva celui care stă n cap n mi?loctil drumului< ideea aceasta nu le2a trecut prin minte. ntr2o 6ună zi" un om de stat Herman" vizit8nd un circ 7i văz8nd c8ţiva acro6aţi" va reElecta asupra acestei omisiuni. Apoi se va pune imediat pe trea6ă" va Eormula o clauză care să interzică oamenilor să stea n cap n mi?locul drumului 7i va Eia amenda. Acesta este Earmeciol leHislaţiei Hermane: comportamentul necorespunzător are un preţ 6ine Eiat. (u e7ti ţinut treaz toată noaptea" ca n AnHlia" ntre68ndu2te dacă ai să te aleHi cu o amendă de patruzeci de 7ilinHi sau" n cazul n care ai Hhinionul să2l prinzi pe maHistrat ntr2un moment neEericit pentru tine" ai să capeţi 7apte zile. tii eact c8t te va costa distracţia. %oţi să pui 6anii pe masă" să deschizi #hidul %oliţiei 7i să2ţi planiEici vacanţa p8nă la ultima monedă de cincizeci de pEeniHi. %entru o seară cu adevărat ieEtină" a7 recomanda mersul pe partea necorespunzătoare a trotuariilui după ce ai Eost avertizat să nu Eaci asta. Am calciilat că dacă ţi aleHi 6ine cartierul 7i te limitezi la străzile mai puţin um6late" te poţi plim6a o seară ntreaHă pe partea ,51
necorespunzătoare a trotuarului 7i să te coste ceva mai mult de trei mărci. &n ora7ele Hermane" nu ai voie să circuli n HrupuriI după lăsarea ntunericului. (u sunt prea siHur c8t de multe persoane constituie un HrupI 7i nici un Euncţionar cu care am discutat pe marHinea acestui su6iect nu s2a considerat suEicient de competent pentru a sta6ili numărul eact. 'dată l2am ntre6at pe un prieten Herman" care pleca la teatru cu soţia" soacra" cinci copii proprii" sora sa cu loHodnicul ei 7i trei nepoate" dacă nu crede că se epune riscului de a ncălca dis poziţia respectivă. (u a luat n Hlumă spusele mele. A aruncat o privire asupra Hrupului. G 'h" nu cred" mi2a spus. Lezi" suntem cu toţii o Eamilie. G %araHraEul nu spune nimic cu privire la Hrup" 7i anume dacă este Eamilial sau nu" am replicat. %ur 7i simplu menţionează HrupI. (u am vrut să2i dau un sens nepoliticos" dar" din punct de vedere etimoloHic" personal sunt nclinat să consider colecţia ta drept un HrupI. Răm8ne de văzut dacă poliţia va adopta sau nu acela7i punct de vedere. u te avertizez. %rietenul meu era nclinat să ia n der8dere temerile mele" dar soţia lui s2a H8ndit că e mai 6ine să nu ri7te să Eie mpră7tiaţi de poliţie chiar de la nceputul serii" a7a că s2au despărţit" con venind să se reunească din nou n holul teatrului. ' altă pasiune pe care tre6uie să ţi2o nEr8nezi n #ermania este cea reEeritoare la aruncatul o6iectelor pe Heam. %isicile nu sunt o ,54
scuză. n timpul primei săptăm8ni a 7ederii mele n #ermania" am Eost trezit Eără ncetare de pisici" ntr2o noapte mi2am ie7it din Eire. Am adunat un mic arsenal G două sau trei 6ucăţi de căr6une" c8teva pere tari" ni7te capete de lum8nare" un ou mai vechi pe care l2am Hăsit pe masa din 6ucătărie" o sticlă Hoală de apă Hazoasă 7i alte c8teva articole de acela7i Eel G 7i" deschiz8nd Eereastra" am 6om6ardat locul din care păreau să vină miorlăiturile. (u cred că am lovit ceva< nu am cunoscut niciodată un om care să Ei lovit vreo pisică" chiar c8nd o vede G poate doar accidental" ţintind cu totul altceva. Am cunoscut trăHători" c87tiHători ai unor premii oEerite de reHină G ni7te a7i" desiHur G" care au tras cu pu7ca n pisici de la o distanţă de cincizeci de iarzi" Eără să le nimerească nici măcar un Eir de păr. Adesea" m2am H8ndit că un adevărat ochitor de elită ar tre6ui să se laude că a nimerit o pisică" nu ţinte de Henul cer6ilor mo6ili 7i alte prostii de Henul acesta. 'ricum" s2au dus n altă parte< poate că oul le2a supărat. '6servasem" c8nd l l uasem de pe masă" că nu arăta a ou proaspăt< m2am 6ăHat din nou n pat" consider8nd incidentul nchis. ece minute mai t8rziu" am auzit sunetul strident al soneriei. Am ncercat să o iHnor" dar era prea insistentă" 7i" pun8ndu2mi halatul" am co6or8t la poartă. Acolo stătea un poliţist. !a picioarele lui se aElau" adunate ntr2o Hrămă?oară" toate o6iectele pe care le aruncasem pe Eereastră" toate" cu ecepţia oului. A ntre6at: ,59
G Aceste o6iecte vă aparţin Am spus: G Mi2au aparţinut" dar eu" personal" am terminat cu ele. %oate să le ia oricine G puteţi să le luaţi chiar dumneavoastră. Mi2a iHnorat oEerta. A spus: G Aţi aruncat aceste o6iecte pe Eereastră. G Aveţi dreptate" am recunoscut. !e2am aruncat. G De ce le2aţi aruncat pe Eereastră m2a ntre6at. $n poliţist Herman are un cod de ntre6ări Hata preHătite< nu2l diversiEică niciodată 7i nu omite niciodată una. G !e2am aruncat pe Eereastră n ni7te pisici" am răspuns. G Ce pisici a ntre6at. ra Henul de ntre6are pe care ţi2o poate pune un poliţist Herman. &2am replicat" cu tot sarcas mul de care am Eost n stare" că mi este tare ru7ine" dar că nu pot preciza despre ce pisici era vor6a. &2am eplicat că" personal" mi erau străine< dar m2am oEerit" dacă poliţia era dispusă să convoace toate pisicile din cartier" să mă prezint la secţie 7i să văd dacă nu le pot recunoa7te după miorlăit. %oliţistul Herman nu nţeleHe o Hlumă" ceea ce" n Heneral" poate că e mai 6ine" deoarece cred că amenda este destul de serioasă pentru cel ce ia n der8dere orice uniEormă Hermană< aceasta se nume7te a trata cu insolenţă un EuncţionarI. )2a mulţumit să replice doar că nu era de datoria poliţiei să mă a?ute să recunosc pisicile< datoria sa ,5=
era să mă amendeze pentru că aruncasem o6iectele pe Eereastră. !2am ntre6at ce tre6uie să Eacă omul n #ermania atunci c8nd este trezit noapte de noapte de către pisici" iar el mi2a eplicat că pot depune o reclamaţie mpotriva stăp8nului pisicii" n urma căreia poliţia va proceda la avertizarea acestuia 7i" dacă va Ei necesar" va ordona ca pisica să Eie lichidată. Cine urma să lichideze pisica 7i ce anume va Eace pisica n timpul acestui proces" nu mi2a eplicat. !2am ntre6at cum mi propune să descopăr stăp8nul pisicii. )2a H8ndit o vreme" apoi mi2a suHerat că a7 putea să o urmăresc p8nă acasă. După aceasta nu am mai avut cheE să discut cu el< a7 Ei rostit lucruri care nu ar Ei Eăcut dec8t să nrăutăţească situaţia. A7a" distracţia din noaptea aceea m2a costat douăsprezece mărci< 7i nici unul dintre cei patru Euncţionari Hermani care m2au interoHat n leHătură cu su6iectul respectiv nu a văzut nimic ridicol n procedură" de la nceput la sE8r7it. Dar n #ermania cele mai multe Hre7eli 7i ne6unii pălesc 7i cad n derizoriu n comparaţie cu m8r7ăvia nemaipomenită de a călca pe iar6ă. (iciodată" nicăieri 7i n nici o mpre?urare nu ai voie n #ermania să calci pe iar6ă. n #ermania" iar6a este un adevărat Eeti7. A pune piciorul pe iar6a Hermană este un sacrileHiu la Eel de mare ca a dansa pe covorul de ruHăciune al unui mahomedan. %8nă 7i c8inii respectă iar6a Hermană< nici un c8ine Herman nu visează măcar să27i pună ,50
l '
la6ele pe aceasta. Dacă vezi un c8ine alerH8nd pe iar6ă n #ermania" poţi Ei siHur că este c8inele unui străin Eără Erică de Dumnezeu. &n AnHlia" dacă vrem să s ă mpiedicăm accesul c8inilor ntr2un ntr2un anume loc" plasăm acolo un Hard de s8rmă s8rmă mpletită" de 7ase picioare nălţime" ntărit cu contraEorturi 7i prevăzut cu ţepi n partea superioară" n #ermania" se pune n mi?locul locului cu pricina o tă6liţă cu inscripţia: 'unde $erbotten*A, iar c8inele cu s8nHe Herman n vine se uită la inscripţie 7i trece mai departe. &ntr2 un parc din #ermania am văzut un Hrădinar pă7ind cu Hri?ă" n Hhete de p8slă" pe iar6ă" culeH8nd de ?os un H8ndac 7i depun8ndu2l Hrav" dar Eerm" pe pietri7" după care a rămas să urmărească H8ndacul pentru a vedea dacă nu cumva ncearcă să se ntoarcă pe iar6ă. &ar H8ndactd" nespus de ru7inat" s2a Hră6it să se ndepărteze prin riHolă 7i a luat2o pe aleea marcată ,Ausgang*A. n parcurile din #ermania eistă alei separate pentru diEerite cateHorii ale comunităţii 7i nimeni nu poate merHe pe aleea destinată destinată altei persoane dec8t cu riscul de a27i pierde li6ertatea 7i averea. istă alei special destinate 6icicli7tilorI 7i alei pentru pede7triI" 6ulevarde pentru călăreţiI" drumuri pentru cei care circulă n vehicule u7oare 7i drumuri drumuri pentru cei care circulă n vehicule Hrele" poteci pentru copii 7i pentru doamne sinHureI. sinHureI. Naptul că nu au Eost prevăzute ncă alei pentru 6ăr6aţii 6ăr6aţii cu chelie sau pentru Eemeile noiIQ mi s2a părut ntotdeauna ntotdeauna o omisiune striHătoare la cer. n #rosse #arten din Dresda am văzut odată o doamnă n v8rstă care stătea st ătea nea?utorată 7i nedumerită la o răscruce din care porneau 7apte alei. Niecare dintre acestea era păzită de un anunţ a meninţător" care interzicea accesul oricărei persoane căreia nu i era destinată. G Mă scuzaţi" mi spuse doamna n v8rstă" aEl8nd că 7tiu să vor6esc enHleze7te 7i să citesc nemţe7te" sunteţi ama6il să2mi spuneţi ce sunt 7i pe unde tre6uie să o iau Am eaminatWo cu atenţie. Am a?uns la concluzia că era adultăI 7i pedestrăI 7i i2am arătat aleea potrivită. )2a uitat la aceasta 7i a părut dezamăHită. G Dar nu vreau să o iau ntr2acolo" ntr2acolo" a spus ea. (u a7 putea s2o iau pe aici G Dumnezeule mare" doamnă" doamnă" nuF am replicat. Această alee este destinată copiilor. copiilor. G Dar nu am să le Eac nici un rău" rău" spuse doamna n v8rstă" z8m6ind. (u părea a Ei Henul de doamnă doamnă n v8rstă care să le Eacă un rău copiilor. copiilor. G Doamnă" am spus" dacă ar Ei după după mine" v2a7 da voie să merHeţi merHeţi pe această alee" chiar dacă la capătul ei s2ar aEla primul meu născut< dar nu P Accestil c8inilor interzisI +n lim6a Hermană n oriHinal. Q &e7ireI +n li m6a Hermană n oriHinal. Q Această sintaHmă I,neC Comen n oriHinal a Eost lansată de )arah #rand n ,5/4 n 5orth (merican
pot dec8t să vă inEormez n leHătură leHătură cu leHile acestei ţări. Dacă dumneavoastră" dumneavoastră" o persoană adultă" v2aţi aventura aventura pe această potecă" aţi Ei cu cu siHuranţă amendată" asta n caz că că nu aţi a?unHe la nchisoare. Aceea este aleea aleea dumneavoastră" marcată clar: 5ur fiir FussgăngerA, 7i" dacă vreţi să2mi urmaţi sEatul" luaţi2o pe acolo c8t mai repede< nu aveţi voie să staţi aici 7i să ezitaţi. G Dar nu duce deloc n direcţia n care care vreau să merH" a spus doamna doamna n v8rstă. G Duce n direcţia n care ar trebui să vreţi să merHeţi" am replicat 7i ne2am despărţit. n parcurile din #ermania eistă 6ănci speciale cu eticheta: (umai pentru adulţiI J5ur fiir 4rCachsene?, iar 6ăieţelul Herman" care de2a6ia a7teaptă a7teaptă să se a7eze" cite7te cite7te această etichetă" trece trece mai departe 7i caută 6anca pe care copiii au voie să se odihnească< acolo se a7ază" atent să nu atinHă lemnul cu Hhetele lui pline de noroi. &maHinaţi2vă o 6ancă din ReHentPs %arO sau din )t. JamesPs %arO cu eticheta: (umai pentru adulţiIF Niecare copil aElat pe o rază de cinci mile ar ncerca să se a7eze pe 6anca aceea" trăH8nd de ceilalţi copii ca să2i dea ?os. C8t despre adultI" acesta nu ar reu7i să se apropie nici la o ?umătate de milă de 6anca aceea din cauza m6ulzelii. *ăieţelul Herman care s2a a7ezat din Hre7eală pe o asemenea 6ancă va sări ca ars c8nd i se va atraHe atenţia asupra erorii comise Q (umai pentru pietoniI +n lim6a Hermană n oriHinal.
@i va pleca de acolo cu capul plecat 7i ro7u ca racul din pricina ru7inii 7i a reHretului. Asta nu nseamnă că Huvernul Herman l neHli?ează pe copilul Herman. &n parcurile 7i Hrădinile pu6lice din #ermania eistă locuri speciale destinate copilului I3pielplăte?, Eiecare Eiind prevăzut cu un morman de nisip. Acolo acesta se poate ?uca după poEta inimii Eăc8nd turte 7i castele din nisip. %entru copilul Herman" o turtă Eăcută din alt nisip ar Ei o turtă imorală. (u ar avea nici o satisEacţie: suEletul său s2ar revolta mpotriva acesteia. Turta aceastaI" aceastaI" 7i2ar zice n sinea lui" nu a Eost Eăcută" a7a cum ar Ei tre6uit" din nisip special destinat de Huvern n acest scop< nu a Eost manuEacturată n locul destinat 7i ntreţinut de Huvern pentru conEecţionarea turtelor de nisip. ste o turtă care nu aduce nimic 6un< este o turtă ileHală.I i p8nă ce tatăl său nu plăte7te amenda cuvenită" iar el nu prime7te cuvenita chelEăneală" va avea mustrări de con7tiinţă. $n alt material ecelent pentru a trăi palpitant n #ermania este simplul cărucior de copil. Ce poţi 7i ce nu poţi să Eaci cu un EinderCagen, cum se nume7te acesta" acoperă paHini ntreHi de leHe< după ce le cite7ti" a?unHi la concluzia că omul care poate mpinHe un cărucior de copil printr2un ora7 Herman Eără să ncalce leHea a Eost destinat carierei de diplomat. (u ai voie să merHi aHale cu un cărucior de copil 7i nu tre6uie să merHi prea repede. (u ai voie să stai n calea cuiva cu un cărucior de copil 7i dacă te nt8lne7ti cu altă persoană" e7ti o6liHat să te dai la o parte ,/,/,
din calea sa. Dacă vrei să te opre7ti cu căruciorul" tre6uie să te opre7ti ntr2un loc special desemnat pentru oprirea acestor vehicule" vehicule" iar c8nd ai a?uns acolo trebuie să te opre7ti. (u ai voie să traversezi cu un cărucior de copil< dacă se nt8mplă ca tu 7i copilul să locuiţi pe partea cealaltă a străzii" asta vă prive7te direct 7i personal. ste interzis să la7i căruciorul n vreun loc 7i l poţi lua cu tine numai n anumite locuri. A7 spune că n #ermania poţi ie7i din casă cu un cărucior de copil 7i ntr2o ?umătate de ceas poţi da de suEiciente necazuri c8t să2ţi a?unHă pentru o lună. 'rice t8năr enHlez care vrea să intre n conElict cu poliţia nu are dec8t să se ducă n #ermania #er mania 7i să ia cu el un cărucior de copil. &n #ermania nu ai voie să la7i u7a de la intrare descuiată după ora zece seara 7i ţi este interzis să c8nţi la pian n propria casă după ora unsprezece. n AnHlia nu am simţit niciodată nevoia să c8nt la pian 7i nici să ascult pe altcineva c8nt8nd la pian după ora unsprezece seara< dar este cu t otul altceva dacă ţi se spune că ţi este interzis să c8nţi. Aici" n #ermania" nu mă interesează deloc pianul p8nă la ora unsprezece" dar după aceea a7 putea să stau 7i să ascult cu plăcere RuHăciunea tinerei EecioareI sau uvertura la Kampa7. %entru Hermanul care respectă leHea" pe de altă parte" muzica Q Kampa sau -ogodnica de marmură +,51," operă comică a compozitorul Erancez !ouis Joseph Nerdinand erold +,0/l2 l511. ,/3
după ora unsprezece seara ncetează să mai Eie muzică 7i ca atare nu i mai Eace nici o plăcere. )inHurul individ din #ermania care visează lă27i permită anumite li6ertăţi Eaţă de leHe este *tudentul Herman" 7i chiar 7i el doar p8nă ntr2un anume punct Eoarte 6ine deEinit. %rin tradiţie" i [e permit anumite privileHii" dar 7i acestea sunt strict limitate 7i clar nţelese. De eemplu" studentul Herman poate să se m6ete 7i poate să adoarmă n riHolă Eără să plătească plătească nimic altceva dec8t un 6ac7i7 poliţistului care l Hăse7te 7i l duce acasă. Dar n acest scop tre6uie să aleaHă riHolele riHolele de pe străzile lăturalnice. )tudentul Herman" con7tient de apropierea rapidă a uitării totale de sine" 7i Eolose7te toată enerHia pentru a da colţul" unde se poate pră6u7i Eără nici o Hri?ă. &n anumite cartiere poate suna la u7i. Chiria apartamentelor este mai mică dec8t n alte părţi ale ora7ului< iar Eiecare Eamilie 7i ia măsuri de siHuranţă" sta6ilind un cod secret de sunat la u7ă prin care să 7tie 7ti e dacă sunatul este autentic sau nu. C8nd vizitezi o asemenea casă noaptea t8rziu" este 6ine să cuno7ti codul respectiv" altEel" dacă insi7ti" te poţi trezi cu o Hăleată de apă n cap. )tudentului Herman i se permite" de asemenea" să stinHă Eelinarele noaptea" dar dacă st inHe prea multe" este amendat. )tudentul Herman pus pe 7otii ţine n Heneral socoteala" mulţumindu2se cu o ?umătate de duzină de Eelinare pe noapte. !a Eel" are voie să striHe 7i să c8nte n timp ce *e ntoarce acasă" dar numai p8nă la ora două 7i ,/1
?umătate< n anumite restaurante i este permis să cuprindă cu 6raţul talia unei Frăulein. %entru a preveni orice idee de necuviinţă" chelneriţele din restaurantele Erecventate de studenţi sunt ntotdeauna selectate cu Hri?ă din r8ndurile unei cateHorii de Eemei mai n v8rstă" pentru ca stu dentul Herman să se 6ucure de deliciile Elirtului Eără să se teamă 7i Eără să ri7te vreun repro7. #ermanii sunt oameni care se tem de 6raţul lunH al leHii.
C(PiTOLtJL J Baden#Baden din punctul de $edere al $iitatorului # Frumuseţea orilor de i $ăută din după#amiaa precedentă # >istanţa măsurată cu compasul # -a fel, măsurată cu piciorul 2 George la sfat cu propria con"tiinţă # + ma"ină lene"ă 9iclismul, potri$it afi"ului& numai tihnă "i pace 9iclistul din afi"& costumul său metoda sa 2 Grifonul ca animal de companie # 1n c!ine care se respectă cum, se cu$ine 9alul în%urat.
De la *aden" despre care nu este nevoie să se spună dec8t că este o staţiune de aHrement ciudat de asemănătoare cu alte staţiuni de acela7i Hen" am nceput să pedalăm pe 6iciclete cu toată seriozitatea. %laniEicasem un tur de zece zile< după parcurHerea %ădurii (eHre" urma să co6or8m pe serpentinele de la Donau2Thal" care" pe distanţa de douăzeci de mile dintre TuttlinHen 7i )iHmarinHen" este poate cea mai Erumoasă vale din #ermania. Aici" Dunărea" care nu este dec8t un r8u micuţ" 7erpuie7te printre sate vechi de c8nd lumea" n care civilizaţia nu a ,/9
!
a?uns ncă< pe l8nHă mănăstiri vechi" cui6ărite pe pă7uni verzi" unde mai nt8lne7ti 7i azi căluHărul cer7etor" desculţ 7i cu capul descoperit" ncins cu o Eunie" 7i unde păstorii" cu 68ta n m8nă" 7i păzesc oile ce pasc pe coastele dealurilor< printre st8ncile mpădurite< printre pereţi a6rupţi n v8r Eul cărora zăre7ti Eortăreţe" 6iserici sau castele n ruină. Aveam intenţia să aruncăm o privire asupra Munţilor LosHi" unde ?umătate din populaţie este proEund ndurerată dacă vor6e7ti Eranţuze7te" cealaltă ?umătate simţindu2se insultată dacă i te adresezi n Hermană" iar toată lumea te prive7te cu dispreţ 7i indiHnare la auzul primului cuv8nt rostit n lim6a enHleză< o stare de lucruri care Eace din conversaţia cu străinii o o6liHaţie oarecum stresantă. (u am reu7it să ne ducem la ndeplinire n totalitate proHramul" pentru motivul că realizările omului răm8n ntotdeauna n urma intenţiilor sale. ste u7or să spui 7i să crezi la ora trei după2amiază: M8ine ne trezim la cinci" luăm un mic de?un EruHal la 7i ?umătate 7i pornim la drum la ora 7aseI. G nseamnă că suntem de?a pe drum nainte de a ncepe ar7iţa" remarcă unul dintre noi. G &n anotimpul acesta" dimineaţa este cu adevărat cea mai 6ună parte a zilei. (u sunteţi de aceea7i părere adauHă altul. G 'h" Eără ndoială. G ste răcoare 7i totul e proaspăt. G &ar lumina este nc8ntătoare. ,/=
n prima dimineaţă" ţi respecţi leHăm8ntul. #rupul se adună la cinci 7i ? umătate. ste Eoarte tăcut< Eiecare individ este oarecum nervos" 6om6ăne ceva despre m8ncare" ca 7i despre celelalte lucruri n Heneral< atmosEera este ncărcată cu o iritare comprimată care 7i caută o supapă. )eara" se aude vocea &spititorului: G Cred că dacă am porni la 7ase 7i ?umătate Ei" am avea suEicient timp" nu2i a7a Locea Lirtuţii protestează" sla6: G Ar nsemna să ne ncălcăm hotăr8rea. &spititorul replică: G otăr8rile au Eost Eăcute pentru om" nu omul pentru hotăr8rii +Diavolul poate paraEraza 3cripturaA n Eolosul său. n aEară de asta" deran?ăm tot hotelul< H8ndiţi2vă la 6ieţii servitori. Locea Lirtuţii continuă" nsă 7i mai sla6: G Dar toată lumea se scoală devreme prin părţile astea. G (u s2ar scula dacă nu ar Ei o6liHaţi să o Eacă" săraciiF ai să zicem micul de?un la 7ase 7i ?umătate punct< asta nu va deran?a pe nimeni. AstEel 7i ?oacă mascarada %ăcatul deHhizat n *ine 7i tu dormi p8nă la 7ase" eplic8ndu2i con7tiinţei tale" care" oricum" nu te crede" că Eaci asta numai din consideraţie altruistă Eaţă de Q Aluzie la vanHhelia după Marcu" 3: 30: )8m6ăta a Eost Eăcută pentru om" nu omul pentru s8m6ătăI. Q Lezi )haOespeare" 5eguţătorul din Deneţia, &" iii" //: Diavolul poate cita )criptura n Eolosul săuI. ,/0
ceilalţi. Am văzut o asemenea consideraţie etinz8ndu2se p8nă la ora 7apte. !a Eel" distanţa măsurată cu compasul nu este chiar eHală cu aceea7i distanţă măsurată cu piciorul. G ece mile pe oră timp de 7apte ore Eac 7aptezeci de mile. ' trea6ă Erumoasă 7i u7oară pentru o ziF G Avem c8teva pante a6rupte de urcat" nu2i a7a G Co6ori pe versantul celălalt. )ă spunem opt mile pe oră" deci avem 7aizeci de mile. Gott im imme1 Dacă nu suntem n stare să parcurHem" n medie" opt mile pe oră" mai 6ine um6lăm n scaune cu rotile. %e h8rtie pare imposi6il să Eaci mai puţin. Dar la ora patru după2amiază vocea Datoriei sună mai sla6< nu mai seamănă deloc cu un s unet de tr8m6iţă: G i 6ine" presupun că ar tre6ui să pornim mai departe. G 'h" dar de ce să ne Hră6im (u te mai aHita at8t. Nrumoasă priveli7te de aici" ce părere ai G Noarte. (u uita că suntem la douăzeci 7i cinci de mile de )t. *lasien. G !a c8t G !a douăzeci 7i cinci de mile" poate puţin mai mult. G Lrei să spui că am Eăcut numai treizeci 7i cinci de mile G At8t. G %rostii. (u am ncredere n harta aia a ta. G ste imposi6il" 7tii. Am mers Eără oprire de ai dimineaţă de la prima oră. G (u" nu2i chiar a7a. Mai nt8i" nu am plecat nainte de opt. G !a opt Eără un sEert. G Noarte 6ine" la opt Eără un sEert 7i ne2am oprit din 7ase n 7ase mile. G (e2am oprit doar ca să admirăm priveli7tea. (u are nici un sens să vii să vezi o ţară 7i de Eapt să n2o vezi. G i n c8teva locuri am Eost nevoiţi să traHem tare la deal. G n aEară de asta" a Eost o zi ecepţional de caldă. G i 6ine" nu uitaţi că p8nă la )t. *lasien mai sunt douăzeci 7i cinci de mile" asta2i tot. G Mai sunt dealuri G Da" mai sunt două" de urcat 7i de co6or8t. G %arcă ziceai că p8nă la )t. *lasien merHi numai la vale G Da" pe ultimele zece mile. Aici suntem la douăzeci 7i cinci de mile de )t. *lasien. G i nu se mai aElă nimic ntre locul unde ne aElăm 7i )t. *lasien Ce localitate e aia mică de l8nHă lac G (u este )t. *lasien 7i nici vreo localitate din apropierea lui. ste periculos să ncepeţi cu chestii de2 astea. G ste periculos să eaHerezi cu pedalatul. Ar tre6ui să cultivăm moderaţia n toate. Tare drăHuţă localitate" Titisee asta" dacă ne luăm după hartă< pare să Eie un aer plăcut acolo. ,/5 ,//
G Noarte 6ine" eu" unul" sunt de acord. Loi aţi propus să merHem p8nă la )t. *lasien. G 'h" eu nu ţin neapărat la )t. *lasienF ' a7ezare mică" uitată de Dumnezeu ntr2o vale. Cred că Titisee asta e mult mai drăHuţă. G Destul de aproape" nu2i a7a G Cinci mile. Cor Heneral: G (e oprim la Titisee. #eorHe a descoperit această diEerenţă dintre teorie 7i practică chiar n prima zi a călătoriei noastre. G Credeam" a spus #eorHe G merHea pe 6icicleta simplă" iar arris 7i cu mine pedalam ceva mai n Eaţă pe tandem G" că ideea era să merHem la deal cu trenul 7i la vale cu 6icicleta. G A7a este" a răspuns arris" ca reHulă Henerală. Dar trenurile nu urcă toate dealurile din %ădurea (eaHră. G Aveam eu oarecare 6ănuieli că nu" a 6om6ănit #eorHe< 7i pentru o vreme domni tăcerea. G &n aEară de asta" a remarcat arris" care rumeHase" evident" su6iectul" doar nu vrei să merHi numai la vale" cu siHuranţă. Ar nsemna să nu respecţi reHulile ?ocului. Tre6uie să Eie 7i mai Hreu" nu numai u7or tot timpul. Din nou se instaura tăcerea" ntreruptă după o vreme de #eorHe" de data asta. G Loi" prieteni" nu tre6uie să vă etenuaţi numai din cauza mea" spuse #eorHe. G Ce vrei să spui ntre6ă arris. G Lreau să spun" răspunse #eorHe" că acolo unde se nt8mplă să eiste un tren care urcă la deal" nu e cazul să renunţaţi la ideea de a2l lua numai de teamă să nu2mi ?iHniţi sentimentele delicate. %ersonal" sunt preHătit să urc toate aceste dealuri cu trenul" chiar dacă asta nseam nă să nu respect reHulile ?ocului. mi voi reHla conturile cu con7tiinţa< mă trezesc n Eiecare dimineaţă la ora 7apte de o săptăm8nă de?a 7i cred că mi2a rămas datoare puţin. (u tre6uie să ţineţi deloc seama de mine n această chestiune. &2am promis că n2o să uităm toate astea 7i am continuat să pedalăm ntr2o tăcere ncr8ncenată" ntreruptă din nou de #eorHe. G Ce marcă ziceai că e 6icicleta asta a ta ntre6ă #eorHe. arris i spuse. Am uitat ce marcă era< de aliW Eel" nu are nici o importanţă. G 7ti siHur insistă #eorHe. G )iHur că sunt siHur" răspunse arris. Dar de ce" ce are G i 6ine" nu corespunde aEi7ului" spuse #eorHe. Asta2i tot. G Ce aEi7 se interesă arris. G AEi7ul care Eăcea reclamă acestei mărci de 6icicletă" eplică #eorHe. Am văzut un aEi7 pe un panou dinP )loane )treet cu o zi sau două nainte de plecarea noastră. $n 6ăr6at stătea călare pe marca asta de 6icicletă" cu un steaH n m8nă< nu Eăcea nici un eEort" era clar ca lumina zilei< stătea pur 7i simplu pe 7a 7i inspira cu nesaţ aerul. *icicleta merHea sinHură 7i merHea 6ine. ,44
3-,
Ma7inăria asta a ta mă lasă pe mine să Eac toată trea6a. ste o ma7ină lene7ă< dacă nu mpinHi la ea" pur 7i simplu nu Eace nimic. u a7 Eace o pl8nHere dacă a7 Ei n locul tău. Dacă stai să te H8nde7ti" puţine 6iciclete se ridică la nălţimea aEi7ului. (u2mi aduc aminte dec8t de un sinHur aEi7 n care l2am văzut pe ciclist trăH8nd din Hreu. &nsă 6ăr6atul respectiv era urmărit de un taur. &n cazurile o6i7nuite" scopul artistului este să2l convinHă pe neoEitul care ezită că sportul pe două roţi constă n a sta pe o 7a luoasă 7i a te lăsa purtat rapid n direcţia dorită de puteri cere7ti nevăzute. &n Heneral" persoana de pe 6icicletă este o doamnă 7i atunci ai sentimentul că" pentru o odihnă perEectă a corpului" com6inată cu eli6erarea totală a minţii de anietate" somnul lini7tit pe o saltea de apă nu se poate compara cu mersul pe 6icicletă pe un drum cu urcu7uri. (ici o z8nă care călătore7te pe un nor de vară nu ar putea lua lucrurile mai u7or dec8t t8năra de pe 6icicletă reprezentată n aEi7. Costumul ei este ideal pentru mersul pe 6icicletă n zilele călduroase. %roprietăresele de hotel de modă veche s2ar putea să reEuze să o servească" este adevărat< iar un poliţist nHust la minte ar Ei n stare să o acopere cu un 7al pentru propria siHuranţă" nainte de a o amenda. Dar ea nu se sinchise7te de asta. !a deal 7i la vale" n condiţii de traEic care ar pune la Hrea ncercare chiar aHilitatea unei pisici" pe supraEaţa 7oselelor" calculată pentru a strica un compresor cu a6uri o6i7nuit" ea trece" o viziune a drăHălă7eniei tr8ndave" cu părul 6lond Elutur8nd n v8nt" cu trupul de silEidă plutind" cu un picior pe 7a" cu celălalt spri?inin2du2se u7or de Ear. $neori 6inevoie7te să stea pe 7a< atunci 7i pune picioarele pe Eurcă" 7i aprinde o ţiHară 7i Elutură pe deasupra capului o lanternă chinezească. Mult mai rar" pe 6icicletă se aElă un simplu 6ăr6at. (u este un acro6at la Eel de desăv8r7it ca doamna< nsă EiHuri elementare ca" de eemplu" să stea n picioare pe 7a 7i să Eluture steHuleţe" să 6ea 6ere sau supă de vită n timp ce merHe pe 6icicletă G asta poate să Eacă 7i chiar Eace. $neori" se presupune că tre6uie să27i ocupe cumva mintea: să stai ore n 7ir pe ma7inăria respectivă Eără nici o ocupaţie" Eără să ai la ce să te H8nde7ti" tre6uie să aHaseze orice 6ăr6at cu un temperament activ. De aceea l vedem ridic8ndu2se n picioare pe pedale n timp ce se apropie de v8rEul unui deal nalt pentru a apostroEa soarele sau pentru a nchina versuri peisa?ului ncon?urător. Din c8nd n c8nd" aEi7ul nEăţi7ează o pereche de 6icicli7ti< atunci ţi dai seama că pentru un Elirt 6icicleta modernă este net superioară n comparaţie cu demodatul salon sau perimata portiţă de Hrădină. l 7i ea sunt călare pe 6iciclete" av8nd Hri?ă" 6inenţeles" ca marca să Eie corespunzătoare. După aceea nu se mai H8ndesc la nimic dec8t la dulcea poveste veche de c8nd lumea. %e poteci um6rite" prin ora7e aHlomerate n zilele de t8rH" se nv8rtesc vesele roţile *icicletei Companiei *ermondseU" cea mai 6ună ,4, ,4)
6icicletă 6ritanică din clasa eiI" sau ale *icicletei ureOa a Companiei Cam6erellI. (u tre6uie să pedalezi< nu au nevoie de dispozitive de c8r2mire. &ndică2le direcţia 7i spune2le la ce oră vrei să te ntorci acasă< asta2i tot ce cer. n timp ce din se apleacă peste 7a ca s ă2i 7optească dulci nimicuri la ureche AnHelinei" n timp ce Eaţa AnHelinei" pentru a27i ascunde ro7eaţa din o6ra?i" este ntoarsă spre orizontul din spate" 6icicletele maHice 7i urmează lin drumul. )oarele străluce7te tot timpul" iar drumurile sunt ntotdeauna uscate. (ici un părinte sever nu pedalează n spate" nici o mătu7ă 6ăHăcioasă nu merHe alături de ei" nici un mpieliţat de Erăţior nu p8nde7te de după colţ 7i niciodată nu li se nt8mplă să derapeze. *ietul de mineF De ce nu se Hăseau 6iciclete marca *ermondseUI sau Cam6erellI de nchiriat c8nd eram noi tineri )au poate că 6icicletele *ermondseUI sau Cam6erellI stau rezemate de o poartă< poate că sunt o6osite. Au muncit din Hreu toată după2amiaza" purt8ndu2i pe ace7ti tineri. %lini de recuno7tinţă" ace7tia au descălecat" pentru a lăsa 6icicletele să se odihnească. )tau pe iar6ă" la um6ra unor ramuri Hraţioase< iar6a e naltă 7i uscată. $n p8r8u curHe la picioarele lor. Totul este tihnă 7i pace. Aceasta este ntotdeauna ideea pe care dore7te să o transmită realizatorul aEi7ului cu 6iciclete G tihnă 7i pace. Dar Hre7esc dacă aEirm că nici un 6iciclist" potrivit aEi7ului" nu munce7te niciodată. Dacă ,4$
ita$ să mă H8ndesc 6ine" am văzut aEi7e care reprezintă Hentlemeni pe 6iciclete muncind din re$ G suprasolicit8nd2se" am putea spune. )unt tra7i la Eaţă 7i au privirile rătăcite din cauza eEortului" au Eruntea plină de 6ro6oane de *udoare< ai senzaţia că dacă mai e un deal n spatele aEi7ului" ori renunţă" ori 7i dau duhul. Dar acesta este rezultatul propriei ne6unii. Asta 5= nt8mplă pentru că ei insistă să mearHă pe o 6icicletă de marcă inEerioară. Dacă ar merHe pe o %utneU %opularI sau *attersea *ounderI" a7a cum procedează t8nărul nţelept din centrul aEi7ului" atunci ar Ei scutiţi de toată această trudă inutilă. Tot ce li s2ar cere atunci ar Ei ca" din recuno7tinţă" să se arate Eericiţi< poate că" din c8nd n c8nd" să pedaleze puţin de2a2ndăratelea c8nd 6icicleta" n av8ntul ei tineresc" 7i pierde minţile un moment 7i o ia la Hoană ceva mai repede. Loi" tineri o6osiţi" a7ezaţi pe 6ornele rutiere" amăr8ţi" prea sleiţi de puteri pentru a vă mai păsa de ploaia care vă udă p8nă la piele< voi" tinere Eete ostenite" cu părul lins 7i ud" nHri?orate din cauza nt8rzierii" dornice să n?uraţi" dar Eără să 7tiţi cum< voi" 6ăr6aţi trupe7i 7i chei" slă6ind văz8nd cu ochii n timp ce H8E8iţi 7i Hemeţi pe 7oseaua parcă Eără sE8r7it< voi" matroane ro7ii n o6ra?i" triste" opintindu2 vă din Hreu pentru a mi7ca roata lene7ă 7i ndărătnică" de ce nu aţi avut Hri?ă să vă cumpăraţi o 6icicletă marca *ermondseUI sau Cam6erellI De ce ,45
oare predomină 6icicletele de marcă inEerioară pe tot cuprinsul ţării )au poate că 7i ciclismul este la Eel ca 7i celelalte lucruri: oare Liaţa nu se ridică nicăieri la nălţimea AEi7ului !ucrul care nu ncetează să mă Earmece 7i să mă Eascineze n #ermania este c8inele Herman. n AnHlia te o6osesc n cele din urmă rasele o6i7nuite" pe care le cuno7ti prea 6ine: mastiE" cocOer" terier +neHru" al6 sau s8rmos" după caz" dar ntotdeauna arţăHos" co$ie" 6uldoH< niciodată nimic nou. &n #ermania nsă" ai varietate" nt8lne7ti c8ini cum n2ai mai văzut niciodată: p8nă nu latră" nici nu 7tii că sunt c8ini. Totul este at8t de nou" de interesant. &n )iHmarinHen" #eorHe a oprit un c8ine 7i ne2a atras atenţia asupra lui. )uHera o ncruci7are ntre un 6atoH 7i un pudel. (u pot să aEirm cateHoric că nu era o corcitură ntre un 6atoH 7i un pudel. arris a ncercat să2l EotoHraEieze" dar potaia a sărit peste un Hard 7i a dispărut n ni7te tuEi7uri. (u 7tiu ce urmăre7te crescătorul de c8ini Herman< p8nă acum 7i2a păstrat secretul. #eorHe a suHerat că ţinte7te către un HriEon. istă multe lucruri care susţin această teorie 7i" ntr2adevăr" n unul sau două cazuri pe care le2am nt8lnit" se pare că s2au nreHistrat succese n această direcţie. Totu7i nu pot să cred că acestea nu sunt altceva dec8t simple accidente. #ermanul este practic 7i nu am reu7it să văd care ar Ei scopul unui HriEon. Dacă nu se urmăre7te dec8t o6ţinerea unei Eiinţe c8t mai stranii" oare nu eistă ,42
de?a coteiul Ce nevoie mai au de altceva n aEară de asta" un HriEon pe l8nHă casa omului ar Ei Eoarte incomod< toată lumea l2ar călca pe coadă. %ărerea mea este că Hermanii ncearcă să creeze o sirenă" pe care după aceea o vor dresa să prindă pe7te. (eamţul nostru nu ncura?ează lenea la nici o Eiinţă vie. !ui i place să27i vadă c8inele muncind" 7i" Eără nici o ndoială" c8inelui Herman i place munca. Liaţa c8inelui enHlez tre6uie să i se pară mizera6ilă. &maHinaţi2vQă o Eiinţă puternică" activă 7i inteliHentă" cu un temperament ecepţional de enerHic" condamnată să petreacă douăzeci 7i patru de ore pe zi n tr8ndăvie totalăF Cum v2ar plăcea una ca asta (u e de mirare că se consideră nenţeles" t8n?e7te după imposi6il 7i" n Heneral" intră n tot Eelul de ncurcături. C8inele Herman" dimpotrivă" are o mulţime de preocupări. Are ntotdeauna ceva de Eăcut 7i e plin de importanţă. %riviţi2l cum merHe nhămat la cotiHa cu lapte. (ici un dascăl" la ora colectei din 6iserică" nu s2ar simţi 7i nici nu ar arăta mai mulţumit de sine. De Eapt" nu Eace nici o trea6ă< omul mpinHe cotiHa" el doar latră< aceasta este concepţia lui despre diviziunea muncii. 7i spune n sinea lui: *ătr8nul nu poate să latre" dar poate să mpinHă. Noarte 6ine.I ste o plăcere să vezi interesul 7i m8ndria pe care le arată Eaţă de activitatea pe care o desEă7oară. $n alt c8ine care trece pe l8nHă el poate Eace o remarcă sarcastică" pun8nd la ndoială Eaptul că laptele are caimac" de pildă. ,4%
Atunci se opre7te 6rusc" Eără să2i pese de ceilalţi participanţi la traEic. G Lă cer iertare" ce aţi spus despre laptele nostru G (u am spus nimic despre laptele dumneavoastră" i2o ntoarce celălalt c8ine" pe un ton de inocenţă 6l8ndă. Am spus doar că e o zi Erumoasă 7i am ntre6at care e preţul zerului. G 'h" aţi ntre6at de preţul zerului" nu2i a7a Aţi vrea să2l cunoa7teţi G Da" mulţumesc< m2am H8ndit că aţi Ei n măsură să mi2l comunicaţi. G Aveţi dreptate" sunt n măsură. Costă... G 'h" vino odatăF spune 6ătr8na doamnă" o6osită 7i ncălzită" care a6ia a7teaptă să27i termine trea6a. G Da" dar stai un pic" nu ai auzit ce insinua despre laptele nostru G 'h" nu2l lua n seamăF $ite că vine un tramvai de după colţ< o să dea peste noi. G Da" dar mie mi pasă< am 7i eu m8ndria mea. M2a ntre6at care e preţul zerului 7i are să2l aEleF Nace eact de douăzeci de ori c8t... G Ai să răstorni totul" asta ai să EaciF striHă 6ătr8na doamnă" pe un ton nduio7ător" lupt8n2du2se cu sla6ele2i puteri să2l traHă napoi. 'h" Doamne" DumnezeuleF Mai 6ine te lăsam acasă. Tramvaiul se ndreaptă spre ei< un 6ir?ar ţipă c8t l ţine Hura< o altă 6rută imensă" sper8nd să a?unHă la timp ca să dea o m8nă de a?utor" trece strada" trăH8nd o cotiHă cu p8ine" urmată de o ,4
Eetiţă care urlă< se adună o mulţime de Hură2cască 7i un poliţist se apropie Hră6it de locul Eaptei. G Nace" spune c8inele cu laptele" eact de douăzeci de ori c8t ai să Eaci tu după ce am să termin cu tine. G 'h" a7a crezi G Da" a7a cred" nepot de pudel Eranţuzesc ce e7ti" m8ncător de varză nenorocit... G $iteF tiam c2o s2o răstorni" spune 6iata lăp2tăreasă. &2am spus eu c2o s2o răstoarne. Dar el este ocupat 7i nu se sinchise7te de ea. Cinci minute mai t8rziu" c8nd se reia circulaţia" c8nd Eata cu p8inea 7i2a adunat Eranzelele murdare de noroi" iar poliţistul a plecat cu numele 7i adresele tuturor celor aElaţi pe stradă" c8inele 6inevoie7te să se uite n spate. G Da" s2a cam vărsat" admite el. Apoi" scu2tur8ndu2se de orice Hri?ă" adauHă" vesel: Dar cred că l2am nvăţat minte. #8ndesc că de acum nu are să se mai amestece unde nu2i Eier6e oala. G )per 7i eu că nu" spune 6ătr8na doamnă" privind cu ?ale la strada plină de lapte. &nsă sportul lui Eavorit este să a7tepte n v8rEul dealului un alt c8ine" cu care să se ia la ntrecere la co6or87. &n aceste ocazii" ocupaţia de căpetenie a stăp8nului este să alerHe n spatele lui" adun8nd de pe ?os diversele articole căzute din cotiHă: p8ini" verze sau cămă7i. !a poalele dealului" se opre7te 7i 7i a7teaptă prietenul. G A Eost o cursă pe cinste" nu2i a7a remarcă el" H8E8ind" n timp ce omul se apropie" ncărcat p8nă la 6ăr6ie. Cred că a7 Ei c87tiHat" dacă n2ar 3-/
Ei Eost ne6unul ăla de 6ăiat. Mi2a ie7it n cale chiar c8nd am dat colţul. Th l#ai obser$at; %ăcat că nu l2 am văzut" mpieliţatulF De ce2o Ei url8nd a7a /entru că l#am tr!ntit la păm!nt "i am trecut peste el; i 6ine" de ce nu s2a dat deoparte ste revoltător Eelul n care oamenii 7i lasă copiii nesupraveHheaţi ca să vină alţii să2i răstoarne. eiF Toate astea au căzut pe ?os %ro6a6il că nu le2ai a7ezat cum tre6uie< vezi să Eii mai atent. 5ici n#ai $isat că am să cobor dealul cu douăeci de mile pe oră; )iHur" mă cuno7ti destul de 6ine ca să 7tii că nu aveam să2l las pe c8inele ăla 6ătr8n al lui )chneider să mă depă7ească Eără nici un eEort. Dar asta e" nu te H8nde7ti nicio dată. 7ti siHur că le2ai adunat pe toate 9rei că da; u n2a7 credeI dacă a7 Ei n locul tău< a7 da o EuHă p8nă sus ca să mă convinH. Te simţi prea obosit; 'h" Eoarte 6ineF Dar să nu dai vina pe mine dacă lipse7te ceva" asta2i tot. ste tare ncăpăţ8nat. tie precis că acum tre6uie să o ia pe a doua stradă la dreapta 7i nimic nu l poate convinHe că drumul 6un este a treia la dreapta. ste a6solut siHur că poate tra versa strada la timp 7i nu se convinHe de contrariul dec8t atunci c8nd vede cotiHa Eăcută praE. Atunci este plin de căinţă" e adevărat. Dar cui i Eolose7te Cum are de o6icei talia 7i Eorţa unui tăura7" iar tovară7ul lui din rasa umană este n Heneral un 6ătr8nel sau o 6ătr8nică cu Henunchii 7u6rezi" sau un copil mic" Eace ce vrea el. Cea mai Hrea pedeapsă pe care i2o poate administra stăp8nul său este să l lase acasă 7i să plece 3,-
sinHur cu cotiHa. Dar Hermanul nostru este prea 6un la inimă ca să Eacă prea des as ta. &i este imposi6il să creadă că este nhămat la cotiHă pentru plăcerea altora 7i nu a sa< 7i sunt convins că ţăranul Herman croie7te micul ham 7i conEecţionează căruciorul numai n speranţa că i Eace o 6ucurie căţelului său. n alte ţări G n *elHia" 'landa 7i Nranţa G" am văzut c8ini de tracţiune prost trataţi 7i munciţi p8nă la etenuare< dar n #ermania niciodată. ste 7ocant modul n care Hermanii 7i ocărăsc animalele. Am văzut un neamţ care stătea n Eaţa calului său 7i l n?ura cum i venea la Hură. Dar calului nici nu2i păsa. Am văzut un neamţ care" o6osit să27i n?ure calul" 7i2a striHat nevasta să vină să2i dea o m8nă de a?utor. C8nd a venit" i2a spus ce Eăcuse calul. Relatarea respectivă a Eăcut2o pe Eemeie să se enerveze aproape la Eel de tare ca 7i el< st8nd de o parte 7i de alta a 6ietului ani mal" au nceput să2l ocărască am8ndoi. &2au n?urat mama deEunctă" i2au insultat tatăl< au Eăcut remarce usturătoare la adresa nEăţi7ării sale" a inteliHenţei" a simţului său moral 7i a calităţii sale de cal" n Heneral. Animalul a suportat un timp torentul de insulte cu o ră6dare eemplară< apoi a Eăcut cel mai 6un lucru pe care putea să2l Eacă n mpre?urările date. Nără să27i piardă cumpătul" s2a pus n mi7care hni7tit. Nemeia s2a ntors la al6ia cu ruEe" iar 6ăr6atul l2a urmat pe stradă" continu8nd să2l n?ure. (u eistă un popor cu o inimă mai 6ună ca poporul Herman. Cruzimea Eată de animale sau 3,,
copii este un lucru aproape necunoscut n această ţară. *iciul este pentru Hermani un instrument muzical< de dimineaţa p8nă seara se aud pocnituri din 6ici" dar am văzut odată pe străzile din Dresda un 6ir?ar italian pe care mulţimea indiHnată era c8t pe ce să2l lin7eze pentru că Eolosea 6iciul. #ermania este sinHura ţară din uropa n care călătorul se poate instala conEor ta6il n trăsura nchiriată" convins că prietenul său 6l8nd 7i plin de 6unăvoinţă nhămat la tră sură nu va Ei nici muncit p8nă la etenuare" nici tratat cu cruzime.
CJQ%iT'!tl! =l 9asa din /ădurea 5eagră "i atmosfera intimă dinlăuntrul ei /arfumul acesteia # George refuă categoric să răm!nă în pat după ora patru dimineaţa >rumul pe care nu se poate să#l gre"e"ti 2 9iudatul meu instinct suplimentar 5i"te oameni nerecunoscători arris ca om de "tiinţă încrederea sa oarbă G 3atul& unde era "i unde ar fi trebuit să se afle G George& planul său G 5oi "i o promenadă 8 la EranHaise 2 Diitiul german adormit "i trea Bărbatul care răsp!nde"te limba engleă în străinătate.
)2a nt8mplat ca ntr2o noapte" o6osiţi 7i departe de orice ora7 sau sat" să dormim la o Eermă din %ădurea (eaHră. Narmecul casei din %ădurea (eaHră este atmosEera sa intimă. Lacile stau n camera de alături" caii la eta?" H87tele 7i raţele sunt cazate n 6ucătărie" n timp ce porcii" copiii 7i Hăinile mi7ună cam peste tot. 7ti pe cale să te m6raci" c8nd auzi un Hrohăit n spatele tău. 3,1
G *ună dimineaţaF (u vi se nt8mplă să aveţi ceva co?i de cartoEi pe aici (u" văd că n2aveţi< la revedere. După aceea se aude un cloncănit 7i vezi H8tul unei clo7ti 6ătr8ne iţindu2se de după colţ. G Nrumoasă dimineaţă" nu2i a7a )per că nu vă deran?ez dacă aduc r8ma asta aici" ce ziceţi ste at8t de Hreu să Hăse7ti n casa asta o cameră n care să poţi lua masa n lini7te. De puicuţă am Eost tare nceată la m8ncare 7i c8nd doisprezece... uite" m2am H8ndit că n2or să mă lase n pace. Toţi vor c8te o 6ucăţică. (u vă supăraţi dacă mă urc pe pat" nu2i a7a %oate că aici n2or să mă Hăsească. &n timp ce te m6raci" diEerite capete ciuEulite apar n cadrul u7ii< evident" consideră ncăperea o mena?erie temporară. (u poţi să spui dacă aceste capete aparţin unor 6ăieţi sau unor Eete< poţi doar să speri că sunt de Henul masculin. (u are rost să nchizi u7a" deoarece nu eistă nici un dispozitiv cu care să o ncui" iar n clipa n care te2ai ndepărtat o deschid din nou. &ţi iei micul de?un a7a cum este n Heneral reprezentat Niul risipitor st8nd la masă: unul sau doi porci vin să2ţi ţină companie< un Hrup de H87te n v8rstă te critică din praHul u7ii< din 7u7otelile lor" adăuHate la epresia lor 7ocată" deduci că te 68rEesc. %oate că o vacă va 6inevoi să2ţi arunce o privire prin u7a deschisă. Această orHanizare după modelul Arcei lui (oe este" presupun" ceea ce conEeră casei din %ădurea (eaHră mirosul speciEic. ste un miros 3,4
unic n Eelul său< nu2l poţi asemui cu nimic altceva. ste ca 7i cum ai lua ni7te trandaEiri" 6r8nză 7i ulei de păr" ni7te iar6ă2neaHră 7i ceapă" piersici 7i clă6uc de săpun" mpreună cu ceva aer marin 7i duhoare de cadavru" 7i le2ai amesteca. (u poţi deEini nici un miros particular" dar simţi că sunt toate acolo G toate mirosurile pe care le2a descoperit lumea p8nă acum. 'amenii care locuiesc n aceste case ndrăHesc acest amestec. (u deschid Eereastra ca să nu piardă nimic din el< l ţin cu Hri?ă nchis ermetic. Dacă vrei orice alt parEum" poţi ie7i aEară ca să miro7i violetele de pădure 7i pinii< năuntru este casa< 7i după un timp" mi s2a spus" te o6i7nuie7ti cu el 7i a?unHi să2ţi lipsească 7i nu mai poţi adormi n nici o altă atmosEeră. A doua zi ne a7tepta un drum lunH pe ?os" drept care ne2am arătat intenţia de a ne scula devreme" chiar la ora 7ase" dacă asta se putea Eără să deran?ăm toată casa. Am ntre6at2o pe Hazdă dacă credea că este posi6il. (e2a spus că" după părerea ei" era posi6il. )e putea ca ea să nu Eie acasă la ora aceea< era dimineaţa n care se ducea n ora7" cale de vreo opt mile depărtare" 7i rareori se napoia nainte de 7apte" dar era posi6il ca soţul ei sau unul dintre 6ăieţi să se ntoarcă acasă ca să pr8nzească pe la ora aceea. 'ricum" vor trimite pe cineva ca să ne trezească 7i să ne preHătească micul de?un. După cum am constatat mai t8rziu" nu a Eost nevoie să ne trezească nimeni. (e2am trezit la patru" din proprie iniţiativă. (e2am trezit la patru 3,9
I
ca să scăpăm de zHomotul 7i de larma care ne dădeau dureri de cap. !a ce oră se scoală vara ţăranul din %ădurea (eaHră n2a7 putea spune< nouă ni s2a părut că se scoală toată noaptea. i pri mul lucru pe care l Eace ţăranul din %ădurea (eaHră c8nd se treze7te este să27i pună n picioare o pereche de Hhete solide" cu talpă de lemn" 7i să nceapă să27i Eacă plim6area o6i7nuită prin casă. Dacă nu a urcat 7i a co6or8t de trei ori scările" nu are sentimentul că s2a trezit. După ce s2a trezit de2a 6inelea" următorul lucru pe care l Eace este să se ducă sus n Hra?d 7i să trezească un cal. +Casa din %ădurea (eaHră este construită n Heneral pe coasta unui deal< parterul se aElă n partea de sus" iar podul cu E8n n partea de ?os. Apoi calul" se pare" tre6uie 7i el să27i Eacă plim6area o6i7nuită n ?urul casei. După ce s2a ocupat 7i de asta" 6ăr6atul se duce ?os n 6ucătărie 7i ncepe să taie lemne 7i" după ce a tăiat destule lemne" se simte mulţumit de sine 7i ncepe să c8nte. Ţin8nd seama de toate acestea" am a?uns la concluzia că nu avem altceva mai 6un de Eăcut dec8t să urmăm ecelentul eemplu dat. Chiar 7i #eorHe a Eost neră6dător să se scoale n dimineaţa aceea. Am luat un mic de?un EruHal la patru 7i ?umătate 7i am pornit la drum la ora cinci. Drumul trecea peste un munte 7i" din investiHaţiile ntreprinse n sat" reie7ea că este unul dintre acele drumuri pe care nu ai cum să le ratezi. %resupun că toată lumea cunoa7te Henul acesta de drum. n Heneral" te duce napoi de unde ai plecat< 7i dacă nu se nt8mplă a7a" ţi dore7ti să te ducă napoi" ca măcar să 7tii unde te aEli. Am prevăzut din capul locului că are să se nt8mple ceva rău 7i" nainte de a stră6ate două mile" răul ne2a ie7it n cale. Drumul se despărţea n trei. $n indicator m8ncat de cari arăta că poteca din st8nHa ducea către o localitate despre care nu auzisem niciodată G nu EiHura pe nici o hartă. Celălalt 6raţ" arăt8nd spre poteca din mi?loc" dispăruse. Drumul din dreapta" am Eost cu toţii de acord" ducea n mod clar napoi n sat. G *ătr8nul a spus deslu7it" ne2a amintit arris" să o ţinem drept pe după deal. G Care deal ntre6ă #eorHe" pe 6ună dreptate" n Eaţa noastră se aElau vreo 7ase" unele mai mari" altele mai mici. G (e2a spus" continuă arris" că o să dăm de o pădure. G (u văd nici un motiv să mă ndoiesc de spusele sale" comentă #eorHe" indiEerent pe ce drum o luăm. De Eapt" Eiecare deal era acoperit de o pădure deasă. G i a mai spus" murmură arris" că ar tre6ui să a?unHem n v8rE cam ntr2o oră 7i ?umătate. G Aici ncep să nu2l mai cred" spuse #eorHe. G i 6ine" ce Eacem ntre6ă arris. u" din Eericire" am un dezvoltat simţ al orientării. (u este o virtute< nu mă laud cu asta. ste pur 7i simplu un instinct animalic pe care nu l pot stăp8ni. Că lucrurile mi apar ocazional n cale G munţi" prăpăstii" r8uri 7i altele G nu este vina 3,= 3,0
mea. &nstinctul meu este destul de corect< păm8ntul este Hre7it alcătuit. &2am călăuzit pe drumul din mi?loc. Că drumul din mi?loc nu a avut suEicient caracter pentru a continua măcar un sEert de oră n aceea7i direcţie" că după trei mile de urcu7 7i co6or87 s2a terminat 6rusc ntr2un cui6 de viespi nu erau Eapte care să2mi Eie imputate mie. Dacă drumul din mi?loc ar Ei mers n direcţia n care s2ar Ei cuvenit să mearHă" ne2ar Ei dus acolo unde voiam să merHem" sunt convins de asta. Chiar 7i a7a" a7 Ei continuat să2mi Eolosesc darul pentru a descoperi un alt drum dacă a7 Ei Eost tratat n spiritul cuvenit. Dar nu sunt un nHer G o admit cu Erancheţe G 7i reEuz să mă o6osesc pentru ni7te inHraţi 7i ni7te neru7inaţi. n aEară de asta" mă ndoiesc că #eorHe 7i arris m2ar Ei urmat mai departe n orice mpre?urare. De aceea" m2am spălat pe m8ini de toată aEacerea" iar arris a ocupat postul meu rămas vacant. G i 6ine" spuse arris" presupun că e7ti mulţumit de ce ai Eăcut G )unt Eoarte mulţumit" am replicat de pe Hrămada de pietre pe care stăteam. %8nă acum" v2am adus cu 6ine. A7 continua să vă conduc mai departe" dar nici un artist nu poate lucra Eără ncura?are. Mi se pare că sunteţi nemulţumiţi de mine pentru că nu 7tiţi unde vă aElaţi. %oate că sunteţi eact acolo unde vreţi să Eiţi. Dar despre asta nu mai vor6esc< nu mă a7tept la mulţumiri. !uaţi2o pe unde vreţi< eu am terminat cu voi. Am vor6it" poate" cu amărăciune" dar nu m2am putut stăp8ni. (u auzisem nici măcar o vor6ă 6ună de la ei pe tot drumul acela o6ositor. G )ă nu ne nţeleHi Hre7it" a spus arris. #eorHe 7i cu mine avem sentimentul că Eără a?utorul tău nu am Ei a?uns niciodată unde ne aElăm acum. ţi recunoa7tem meritele. Dar instinctul este supus Hre7elii. Ceea ce mi propun eu să Eac este să2l nlocuiesc cu 7tiinţa" care este eactă. %rin urmare" unde este soarele G (u crezi" ntre6ă #eorHe" că dacă ne2am ntoarce n sat 7i am anHa?a un 6ăiat ca Hhid" pentru o marcă" am c87tiHa timp n cele din urmă G Ar nsemna să irosim ore ntreHi" spuse arris" hotăr8t. !ăsaţi totul n seama mea. Am citit despre asta 7i m2a interesat. i2a scos ceasul 7i a nceput să se nv8rtească. G ste simplu ca 6ună ziua" a continuat el. ndrepţi lim6a mică spre soare" apoi mpărţi n două seHmentul dintre lim6a mică 7i ora douăsprezece 7i a7a o6ţii nordul. )2a sucit o vreme ncoace 7i ncolo" apoi a Eiat direcţia. G Am reu7it" spuse el. Acesta2i nordul" acolo unde e cui6ul de viespi. Acum daţi2mi harta. &2am nm8nat2o" iar el" a7ez8ndu2se cu Eaţa la viespi" a eamina,Wo. G Din punctul acesta" Todtmoos este spre sud2Yud2vest" declară el. G Cum adică din punctul acesta ntre6ă 'eorHe. 3,5 3,/
G %ăi de aici" de unde ne aElăm" i2o ntoarse arris. G Dar unde ne aElăm ntre6ă #eorHe. Aceasta l2a pus pe H8nduri o vreme pe arris" dar n cele din urmă s2a nseninat la Eaţă. G (u are importanţă unde ne aElăm" spuse el. 'riunde ne2am aEla" Todtmoos este spre sud2sud2vest. aideţi" nu Eacem dec8t să" pierdem vremea. G (u prea nţeleH cum ai a?uns la concluzia asta" spuse #eorHe" ridic8ndu2se 7i pun8ndu27i rucsacul n spate. Dar presupun că n2are nici o importanţă. Am ie7it pentru că asta ne Eace 6ine 7i totul este Eoarte ErumosF G Are să Eie 6ine" spuse arris" plin de ncredere 7i 6inedispus. ' să a?unHem la Todtmoos nainte de ora zece" nu vă Eaceţi pro6leme. &ar la Todtmoos o să Hăsim ceva de m8ncare. A declarat că el" unul" ar avea cheE de un 6iEtec" urmat de o omletă. #eorHe a spus că" personal" nu are intenţia să se H8ndească la acest su6iect nainte de a zări Todtmoos2ul. Am mers vreo ?umătate de oră" apoi" a?unH8nd ntr2un lumini7" am văzut la picioarele noastre" cam la două mile depărtare" satul prin care trecusem n dimineaţa aceea. Avea o 6iserică ciudată" cu o scară eterioară" o construcţie oarecum neo6i7nuită. Lederea ei m2a ntristat. Mersesem din Hreu trei ore 7i ?umătate 7i reu7isem să parcurHem" se pare" aproimativ patru mile. arris nsă era nc8ntat. r2Acum" n sE8r7it" spuse arris" 7tim unde ne aElăm. G %arcă ziceai că nu are importanţă" i aminti #eorHe. G %ractic nu contează nici acum" replică arris" dar e mai 6ine să Eii siHur. Acum mă simt mai ncrezător n mine nsumi. G (u sunt prea siHur că asta ar reprezenta un avanta?" mormăi #eorHe. Dar nu cred că arris l2a auzit. G Acum" continuă arris" suntem la est Eaţă de soare" iar Todtmoos este la sud2vest de locul n care ne aElăm. A7a că dacă... )e ntrerupse 6rusc. Apropo" spuse" vă amintiţi ce ziceam despre mpărţirea n două a acelui seHment< arată spre nord sau spre sud G Ai spus că arată spre nord" răspunse #eorHe. G 7ti siHur insistă arris. G A6solut siHur" răspunse #eorHe. Dar nu te lăsa inEluenţat n calculele tale. După toate pro6a2 6ilităţile" te2ai n7elat. arris se H8ndi o clipă< apoi Eruntea i se descreţi. G n reHulă" spuse el. *inenţeles" e nordul. Tre6uie să Eie nordul. Cum ar putea să Eie sudul Acum tre6uie să ne ndreptăm către vest. aideţi. G )unt c8t se poate de dispus să mă ndrept către vest" spuse #eorHe. 'rice punct cardinal reprezintă acela7i lucru pentru mine. (u vreau dec8t să remarc că" n momentul de Eaţă" merHem drept către est. ,,4
33,
G *a nu" l contrazise arris. MerHem spre vest. G MerHem spre est" ţi spun eu" aEirmă #eorHe. G Tare a7 vrea să nu mai spui asta" zise arris. Mă derutezi. G (u2mi pasă" i2o ntoarse #eorHe. %reEer să Eac asta dec8t să merH n direcţia Hre7ită. &ţi spun că merHem drept către est. G Ce nonsensF eclamă arris. $ite soareleF G Lăd soarele" chiar Eoarte 6ine" răspunse #eorHe. %oate că este acolo unde ar tre6ui să Eie" după părerea ta 7i a 7tiinţei" sau poate că nu. Tot ce 7tiu e că" atunci c8nd eram ?os" n sat" dealul de colo" cu st8nca aceea din v8rE" se aEla la nord Eaţă de noi. n momentul acesta suntem cu Eaţa spre est. G Ai perEectă dreptate" spuse arris. Am uitat că am Eăcut st8nHa2mpre?ur. G Dacă a7 Ei n locul tău" mi2a7 Eace un o6icei din a nota" 6om6ăni #eorHe. ste o manevră care pro6a6il că se va repeta de mai multe ori. (e2am ntors din nou" 7i am pornit n direcţia opusă. După patruzeci de minute de urcu7" am dat iar de un lumini7 7i din nou satul se aEla la picioarele noastre. De data asta" se aEla la sud de noi. G ste nemaipomenit" spuse arris. G (u văd nimic remarca6il n asta" spuse #eorHe. Dacă merHi ncontinuu n ?urul unui sat" este c8t se poate de normal ca din c8nd n c8nd să2l zăre7ti. u" unul" mă 6ucur să2l văd. Asta dovede7te că nu ne2 am rătăcit de2a 6inelea. G Ar tre6ui să Eie de cealaltă parte" zise arris. G Are să Eie acolo peste vreo oră" spuse #eorHe" dacă o ţinem tot a7a. u n2am spus prea multe< eram supărat pe am8ndoi" dar m2am 6ucurat să o6serv că arris ncepea să2l irite pe #eorHe. ra a6surd din partea lui arris să27i nchipuie că poate Hăsi dru mul după soare. G A7 vrea să 7tiu siHur" spuse arris" H8nditor" dacă linia aia 6isectoare arată nordul sau sudul. G Ar tre6ui să te hotără7ti n leHătură cu asta" spuse #eorHe" este un lucru important. G imposi6il să Eie nordul" declară arris" 7i am să2ţi eplic de ce. G (u2i nevoie să te o6ose7ti" spuse #eorHe. )unt preHătit să cred că nu este. G Chiar acum ai spus că este" zise arris" cu repro7. G (u am spus nimic de Eelul acesta" i2o ntoarse #eorHe. Am spus că tu ai spus că este" ceea ce e cu totul altceva. Dacă tu crezi că nu este" hai să merHem n partea cealaltă. Ar Ei" oricum" o schim6are. %rin urmare" arris studie situaţia conEorm unor calcule inverse 7i ne2am aEundat din nou n pădure< 7i după o ?umătate de oră de urcu7 6un ne2a apărut iar n Eaţa ochilor acela7i sat. ste adevărat" eram ceva mai sus 7i de data asta satul se aEla ntre noi 7i soare. G Cred" spuse #eorHe" n timp ce privea n vale" că aceasta este cea mai Erumoasă priveli7te de p8nă acum. (u mai e dec8t un sinHur punct ,,, ,,)
din care l putem vedea. După aceea" propun să co6or8m n sat 7i să ne odihnim. G (u cred că este acela7i sat" declară arris. (u poate Ei. G (u ne putem n7ela n leHătură cu 6iserica aceea" zise #eorHe. Dar poate că se repetă povestea cu statuia din %raHa" cea cu trei copii. %oate că autorităţile din partea l ocvilui au construit c8teva machete n mărime naturală ale satului 7i le2au răsp8ndit prin %ădurea (eaHră pentru a vedea unde le2ar sta mai 6ine. 'ricum" ncotro o luăm G (u 7tiu" răspunse arris" 7i nici nu2mi pasă. Am Eăcut tot ce mi2a stat n puteri< voi n2aţi Eăcut altceva dec8t să 6om6ăniţi 7i să mă derutaţi. G %oate că am Eost critic" admise #eorHe. Dar vă roH să priviţi lucrurile din punctul meu de vedere. $nul dintre voi declară că are instinct 7i mă duce la un cui6 de viespi din mi?locul pădurii. G (u pot mpiedica viespile să27i Eacă un cui6 n pădure" am replicat. G (u spun că poţi" răspunse #eorHe. (u vreau să mă cert cu tine< pur 7i simplu constat ni7te Eapte indiscuta6ile. Celălalt" care mă conduce n sus 7i n ?os de mai multe ore pe considerente 7tiinţiEice" nu 7tie să Eacă deose6irea ntre nord 7i sud 7i nu e prea siHur c8nd a Eăcut st8nHa2mpre2?ur 7i c8nd nu. %ersonal" nu pretind că am alte instincte n aEara celor o6i7nuite 7i nici nu sunt om de 7tiinţă. Dar văd acolo" pe c8mp" un om. Am să2i oEer contravaloarea E8nului pe care l cose7te" pe care l evaluez la o marcă 7i cincizeci de pEeniHi" ca să27i ntrerupă munca 7i să mă ,,$
conducă ntr2un loc din care să pot vedea cu ochii mei Todtmoosul. Dacă doriţi să mă urmaţi 7i voi" Eoarte 6ine. Dacă nu" n2aveţi dec8t să descoperiţi un alt sistem 7i să2l puneţi n aplicare sinHuri. %lanul lui #eorHe era lipsit at8t de oriHinalitate" c8t 7i de ndrăzneală" dar n momentul acela ne2a sur8s. Din Eericire" ne nv8rtiserăm n loc la mică distanţă de punctul din care o luasem ntr2o direcţie Hre7ită< cu rezultatul că" a?utaţi de Hentlemanul cu coasa" am reHăsit drumul 7i am a?uns la Todtmoos cu patru ore nt8rziere Eaţă de planiEicarea noastră 7i cu o poEtă de m8ncare pe care am potolit2o a6ia după patruzeci 7i cinci de minute de eEorturi susţinute" ntr2o tăcere totală. De la Todtmoos intenţionasem să co6or8m pe ?os p8nă la Rin< dar av8nd n vedere caznele prin care trecusem n dimineaţa aceea" ne2am decis pentru o promenadă cu trăsura" cum ar zice Erancezul. n acest scop" am nchiriat un vehicul pitoresc" tras de un cal despre care a7 Ei spus că arată ca o 6ute dacă" n comparaţie cu vizitiul" nu ar Ei părut costeliv. &n #ermania" toate vehiculele sunt construite pentru o pereche de cai" dar sunt n Heneral trase de unul sinHur. Aceasta oEeră echipa?ului un aspect mai deHra6ă asimetric" aplecat ntr2o r8nă" după canoanele noastre" dar acolo se consideră că este o dovadă de stil. &deea pe care vrea s2o transmită este că" de reHulă" se circulă cu o pereche de cai" dar pentru moment unul dintre ei s2a rătăcit. Lizitiul Herman nu este ceea ce se poate numi un 6ici de primă clasăI. ste n Eormă maimă atunci ,,5
c8nd doarme. Atunci" n orice caz" este inoEensiv< iar calul Eiind" n Heneral" un animal inteliHent 7 i eperimentat" călătoria n aceste condiţii este relativ siHură. Dacă n #ermania s2ar putea dresa calul să ncaseze 6anii la sE8r7itul călătoriei" nu ar mai Ei nevoie de vizitiu. Ar Ei o mare u7urare pentru pasaHer" deoarece atunci c8nd vizitiul Herman este treaz 7i nu pocne7te din 6ici" este n Heneral ocupat să intre ntr2un 6ucluc sau să iasă din el. )e pricepe mai 6ine la prima variantă" mi amintesc că odată călătoream pe un drum a6rupt prin %ădurea (eaHră n compania a două doamne. ra unul dintre acele drumuri care co6oară n serpentină. Dealul se nălţa la un unHhi de 7aptezeci 7i cinci de Hrade ntr2o parte 7i co6ora la 7aptezeci 7i cinci de Hrade n cealaltă parte. naintam Eoarte conEorta6il" vizitiul" am constatat Eericiţi" avea ochii nchi7i" c8nd deodată ceva" un vis ur8t poate sau o indiHestie" l2a trezit. A apucat hăţurile 7i" cu o mi7care ndem8natică" a tras calul din st8nHa peste marHinea prăpastieF" unde acesta a rămas aninat" pe ?umătate susţinut de hamuri. Lizitiul nostru nu a părut deloc necă?it sau uimit de nt8mplare< am6ii cai" am mai o6servat" păreau deopotrivă o6i7nuiţi cu această situaţie. Am co6or8t" iar el s2a dat ?os de pe capră. A luat de su6 capră un cuţit mare" evident ţinut acolo n acest scop" 7i a tăiat hamurile. Calul" astEel eli6erat" s2a rostoHolit p8nă ce s2a oprit pe drum" la vreo cincizeci de picioare su6 noi. Acolo s2a ridicat 7i a rămas să ,,2
ne a7tepte. (e2am urcat din nou n trăsură 7i am co6or8t cu un sinHur cal p8nă am a?uns la el. Acolo" cu a?utorul c8torva capete de Eunie" vizitiul a nhămat iar calul 7i ne2am continuat drumul. Ceea ce m2a impresionat a Eost evidenta deprindere at8t a vizitiului" c8t 7i a cailor cu această metodă oriHinală de a co6or un deal. vident" pentru ei era o scurtătură rapidă 7i comodă. (u a7 Ei Eost surprins dacă omul ne2ar Ei propus să ne leHăm 6ine cu ni7te curele 7i să ne rostoHolim" cu trăsură cu tot" p8nă n vale. ' altă ciudăţenie a vizitiului Herman este aceea că nu ncearcă niciodată să Eolosească hăţurile. 7i reHlează viteza nu după pasul calului" ci prin manipularea Er8nei. !a opt mile pe oră pune Er8na ncet" astEel nc8t aceasta a6ia să atinHă roata" produc8nd un sunet continuu" asemănător celui Eăcut de ascuţirea unui Eerăstrău< la patru mile pe oră o n7uru6ează mai tare 7i atunci călătore7ti n acom2 paniament de Hemete 7i ţipete stridente" suHer8nd un cor de porci pe cale de a Ei n?unHhiaţi. Atunci c8nd dore7te să oprească de2a 6inelea" pune Er8na de tot. Dacă este o Er8nă 6ună" calculează că poate opri trăsura" n aEară de cazul n care calul este un animal Eoarte puternic" pe o distanţă mai mică dec8t de două ori lunHimea vehiculului. (ici vizitiul Herman" nici calul Herman nu 7tiu" se pare" că poţi opri o trăsură prin altă metodă. Calul Herman continuă să traHă cu toată Eorţa p8nă ce constată că nu mai poate mi7ca vehiculul nici măcar un inch< 7i a6ia apoi se odihne7te. Caii din alte ţări doresc să se oprească atunci c8nd li se suHerează ,,%
această idee. Am cunoscut cai care se mulţumeau să mearHă Eoarte ncet. Dar calul Herman se pare că este construit pentru o sinHură viteză 7i este incapa6il să se a6ată de la ea. (u aEirm nimic altceva dec8t adevărul Hol2Holuţ c8nd spun că am văzut un vizitiu Herman" cu hăţurile n poală" manevr8nd Er8na cu am6ele m8ini" nHrozit că nu va reu7i s2o Eacă destul de repede pentru a evita o coliziune. !a Saldshut" unul dintre acele oră7ele din secolul al \L&2lea prin care curHe Rinul nu departe de izvoarele sale" am nt8lnit acea persoană ridicolă Eoarte des nt8lnită pe continent: călătorul 6ritanic m8hnit 7i surprins de necunoa7terea de către străini a su6tilităţilor lim6ii enHleze. C8nd a m intrat n Hară" i eplica" ntr2o enHleză Eoarte corectă" de7i cu un u7or accent de )omersetshire" unui hamal" pentru a zecea oară" după cum ne2a inEormat" un Eapt simplu" 7i anume că" de7i personal avea 6ilet pentru DonaueschinHen 7i voia să mearHă la DonaueschinHen" pentru a vedea izvoarele Dunării" care de Eapt nu sunt acolo" cu toate că ţi se spune că acolo sunt" voia ca 6icicleta să2i Eie trimisă la nHen" iar 6aHa?ul la Konstanz" unde să a7tepte sosirea lui. ra nEier 68ntat 7i Eurios din pricina eEortului. amalul era un om t8năr" dar n clipa aceea arăta 6ătr8n 7i nenorocit. Mi2am oEerit serviciile. Acum mi pare rău că am Eăcuto G de7i nici pe departe" cred" at8t de rău c8t i2a părut acelui t8năr care amuţise de2a 6inelea. Toate trei rutele" ne2a eplicat hamalul" erau complicate" necesit8nd trans6ordări repetate. (u era timp pentru elucidări calme" deoarece trenul nostru pleca peste c8teva mi nute. nHlezul era volu6il G ntotdeauna o Hre7eală c8nd ai de lămurit un lucru nc8lcit G" n ti mp ce hamalul era neră6dător să termine cu aEacerea respectivă 7i să poată respira din nou. Mi2a trecut prin minte" zece minute mai t8rziu" n timp ce mă H8ndeam la chestiunea respectivă n tren" că" de7i Eusesem de acord cu hamalul că ar Ei Eost mai 6ine ca 6icicleta să mearHă prin &mmendinHen 7i ne nţelesesem să o trimită la &mmendinHen" neHli?asem să2i dau instrucţiuni reEeritoare la epedierea ei din &mmendinHen. Dacă a7 Ei o Eire pesimistă" n momentul de Eaţă ar tre6ui să2mi Eac Hri?i la H8ndul că" după toate pro6a6ilităţile" 6icicleta aceea se aElă 7i n ziua de azi la &mmendinHen. Dar cred că EilozoEia potrivită este să ncerci ntotdeauna să vezi partea 6ună a lucrurilor. %oate că hamalul a corec2 tat din proprie iniţiativă omisiunea mea sau poate că s2a petrecut un miracol 7i 6i cicleta a Eost napoiată proprietarului său la un moment dat" nainte de terminarea călătoriei. *aHa?ul l2am trimis la RadolEzell: dar n această privinţă mă consolez cu amintirea că pe etichetă scria Konstanz< Eără ndoială" după un timp" autori2t8ţile Eeroviare" constat8nd că nimeni nu l revendică la RadolEzell" l2au epediat mai departe" la Konstanz. nsă toate acestea nu au leHătură cu morala pe care vreau s2o traH din incidentul cu pricina. Adevărata esenţă a situaţiei rezidă n indiHnarea ,,
33/
acelui 6ritanic care descoperise un hamal Herman ce nu era n stare să nţeleaHă lim6a t enHleză. n conversaţia avută cu mine" 7i2a epri2 mat indiHnarea n termeni vehemenţi. G Lă mulţumesc Eoarte mult" a spus el" e Eoarte simplu. Lreau să merH la DonaueschinHen cu trenul< de la DonaueschinHen am de H8nd să merH pe ?os la #eisenHen< de la #eisenHen intenţionez să iau trenul p8nă la nHen" iar de la nHen merH cu 6icicleta la Konstanz. Dar nu vreau să iau 6aHa?ul cu mine< mi doresc să l Hăsesc la Konstanz c8nd a?unH acolo. De zece minute ncerc s82i eplic acestui im6ecil" dar nu reu7esc să_l Eac să priceapă. G ste ru7inos de2a 6inelea" am recunoscut eu. istă muncitori Hermani care nu cunosc nici o altă lim6ă n aEară de a lor. G &2am arătat" punct cu punct" a continuat omul" cu mersul trenurilor 7i i2am eplicat 7i prin semne. (ici a7a nu a nţeles. G Mi2e Hreu să vă cred" am remarcat eu. Ai Ei zis că lucrul se eplică de la sine. arris era Eurios pe omul acela< voia să2l certe pentru nesă6uinţa de a călători prin zonele periEerice ale unui climat străin 7i pentru Eaptul că ncerca să Eacă acolo trucuri Eeroviare compli cate Eără a cunoa7te o 6oa6ă din lim6a ţării. Dar l2am lini7tit pe arris" arăt8ndu2i c8t de mare 7i valoroasă era opera la care omul acela contri6uia Eără să27i dea seama. )haOespeare 7i Milton 7i2au adus poate o contri6uţie mică la răsp8ndirea lim6ii enHleze n r8ndul locuitorilor mai puţin Eavorizaţi ai uropei. (eton 7i Darin au Eăcut" poate" din $m6a lor o necesitate printre străinii instruiţi 7i care H8ndesc. DicOens 7i 'uida +căci oamenii no7tri" care 7i nchipuie că lumea literară este delimitată de pre?udecăţile celor din (e #ru6 )treetQ ar Ei surprin7i 7i ntristaţi de poziţia pe care o ocupă n străinătate această doamnă luată n der8dere acasă au a?utat" poate" 7i mai mult la popularizarea ei. Dar omul care a răsp8ndit cunoa7terea lim6ii enHleze de la Capul )t. Lincent la Munţii $rali este enHlezul care" incapa6il sau nedispus să nveţe un sinHur cuv8nt n orice altă lim6ă n aEară de a sa" călătore7te cu punHa n m8nă n toate colţurile continentului. Ai putea Ei 7ocat de iHnoranţa sa" enervat de prostia lui" Eurios de nH8mEarea lui. Dar Eaptul practic răm8ne< el este cel care anHlicizează uropa. Datorită lui" ţăranul elveţian noată prin nămeţi n serile de iarnă ca să urmeze cursul de lim6ă enHleză orHanizat n Eiecare sat. Datorită lui" vizitiul 7i soldatul" Eata n casă 7i spălătoreasă studiază Hramatica enHleză 7i cărţile de epresii colocviale enHleze7ti. Datorită lui" neHustorul P 'uida era pseudonimul Măriei !ouise de la Ramee +,51/2l/-5" scriitoare enHleză proliEică< romanele ei" a căror acţiune se petrece n lumea 6imă" au Eost ridiculizate pentru eaHeratele portretizări de caractere. Jerome pune n contrast cariera acestei autoare cu cea a scriitorului aspirant care luptă pentru supravieţuire n lumea literară contemporană" eroul romanului 5eC Grub 3treet de #eorHe #issinH +,5/,. ,)4
31,
străin 7i trimite Eiii 7i Eiicele ca să studieze n toate ora7ele AnHliei. Datorită lui" Eiecare hotelier 7i proprietar de restaurant din străinătate adauHă la anunţul pu6licitar: )unt căutaţi numai cei care cunosc 6ine lim6a enHleză.I Dacă rasele vor6itoare de lim6ă enHleză 7i2ar Eace o reHulă din a Uor6i orice altă lim6ă n aEară de enHleză" minunatul proHres al lim6ii enHleze n toată lumea ar nceta. Lor6itorul de lim6ă enHleză stă printre străini 7i27i zornăie aurul. G $ite" striHă el" i plătesc pe toţi cei care 7tiu să vor6ească enHleze7te. l este marele educator. Teoretic" l putem do?eni< practic" ar tre6ui să ne scoatem pălăria n Eaţa lui. l este misionarul lim6ii enHleze.
î
c?i%iTouJ! ?ii
5e întristăm în faţa instinctelor lume"ti ah germanului # + pri$eli"te superbă, dar fără restaurant # +pinia continentală despre engle 9ă nu este în stare să se adăpostească de ploaie # (pare un călător ostenit cu o cărămidă 2 D!nătoarea de c!ini # + re"edinţă familială indeirabilă + regiune roditoare 1n bătr!n binedispus urcă dealul George, alarmat de ora t!rie, se grăbe"te să coboare pe partea cealaltă arris îl urmeaă, pentru a#i arăta drumul >etest să fiu singur "i îl urme pe arris /ronunţie special concepută pentru uul străinilor.
$n lucru care ?iHne7te mult suEletul no6il RnHlo2saon este instinctiil lumesc care l ndeamnă pe Herman să Eieze un restaurant ca scop al oricărei ecursii. n v8rE de munte" ntr2o vale Erumoasă sau ntr2o trecătoare pustie" l8nHă o cascadă sau pe malul unui torent 7erpuitor" Hăse7ti ve7nic aHlomeratiil LirtschaftA. Cum poţi Restaurant +n lim6a Hermană n oriHinal +n.tr.. ,))
să lauzi o priveli7te c8nd e7ti ncon?urat de mese pătate cu 6ere Cum să te cuEunzi n reverii istorice n miros de Eriptură de viţel 7i de spanac ntr2o zi" concentraţi asupra unor H8nduri elevate" urcam prin pădurea deasă. G i n v8rE" spuse arris" cu amărăciune" n timp ce ne oprisem să ne traHem suEletul 7i să ne str8nHem cureaua cu ncă o Haură" o să Eie un restaurant lipsit de Hust" n care 'amenii nEulecă Eripturi de vită 7i tarte cu prune 7i 6eau vin al6. G A7a crezi ntre6ă #eorHe. G )unt siHur" răspunse arris. Doar i 7tii. (u sunt dispu7i să dedice nici o dum6ravă solitudinii 7i contemplării< nu lasă iu6itorului de natură nici un v8rE neatins de vulHar 7i material. G Am calculat" am remarcat eu" că vom a?unHe acolo puţin nainte de ora unu" cu condiţia să nu pierdem vremea. G A?unHem la Mittagstisch7, suspină arris" pro6a6il că au preHătit ni7te păstrăvi din aceia al6a7tri pe care2i prind pe aici. )e pare că n #ermania nu reu7e7ti să scapi de m8ncare 7i 6ăutură. nne6une7ti" nu altaF Am pornit iar la drum 7i Erumuseţea peisa?ului ne2a Eăcut să uităm de indiHnarea noastră. stimarea mea s2a dovedit corectă. !a unu Eără un sEert" arris" care merHea n Erunte" spuse: G Am a?uns< văd creasta. Q Masa de pr8nz +n lim6a Hermană n oriHinal.
G Lreun semn de restaurant ntre6ă #eorHe. G (u văd" răspunse arris" dar este acolo" poţi Ei siHur< la nai6aF Cinci minute mai t8rziu" ne aElam n v8rE. (e2am uitat spre nord" spre sud" spre est 7i spre vest< apoi ne2am uitat unul la altul. G #rozavă priveli7te" nu2i a7a ntre6ă arris. G MaHniEică" am apro6at. G )uper6ă" remarcă #eorHe. G Au avut 6unul2simţ" de data asta" spuse arris" să nu pună restaurantul la vedere. G )e pare că l2au ascuns 6ine" spuse #eorHe. G (u te deran?ează prea tare dacă nu ţi2l 6aHă chiar su6 nas" declară arris. G *inenţeles" pus la locul lui" am o6servat eu" un restaurant e un lucru destul de 6un. G A7 vrea să 7tiu unde l2or Ei a7ezat" spuse #eorHe. G Ce2ar Ei să2l căutăm ntre6ă arris" cu nsuEleţire. %ărea o idee 6ună. i eu eram curios. Am căzut de acord să eplorăm n direcţii diEerite 7i apoi să ne ntoarcem n v8rE pentru a raporta rezultatele. %este o ?umătate de oră" eram din nou mpreună. (u a Eost nevoie de cuvinte. %e Eeţele noastre se citea limpede că descoperisem" n Eine" n #ermania un colţ de natură nentinat de prezenţa sordidă a m8ncării 7i a 6ăuturii. G (2a7 Ei crezut că este posi6il" spuse arris. Loi aţi Ei crezut ,)$ ,)5
G u a7 spune" am replicat" că acesta este sinHurul sEert de milă pătrată din toată ţara nenzestrat cu un restaurant. G &ar noi" trei străini" l2am descoperit Eără nici un eEort" spuse #eorHe. G ste adevărat" am o6servat eu. %rintr2o pură nt8mplare Eericită" avem acum posi6ilitatea să ne delectăm simţurile delicate nederan?aţi de apelul la natura noastră ?osnică. '6ser vaţi lumina de pe acele creste ndepărtate< nu este minunată G Apropo de natură" zise #eorHe" care credeţi că este cel mai scurt drum p8nă ?os G Drumul din st8nHa" am replicat eu" după ce am consultat Hhidul. (e duce la )onnensteiH G unde" n treacăt Eie spus" o6serv că se aElă #oldener AdlerI` despre care se vor6e7te Erumos G n aproimativ două ore. Drumul din dreapta" de7i este ceva mai lunH" domină o perspectivă mai vastă. G %riveli7tile" spuse arris" seamănă mult una cu alta< nu sunteţi de aceea7i părere G %ersonal" declară #eorHe" eu o iau pe drumul din st8nHa. arris 7i cu mine l2am urmat. (u am a?uns nsă ?os at8t de cur8nd cum anticipasem. &n reHiunile acelea Eurtunile se dezlănţuie repede 7i" după nici un sEert de oră de mers" am Eost nevoiţi să soluţionăm o pro6lemă: Lulturul de aurI +n lim6a Hermană n oriHinal +n.tr.. ,)2
*ă ne căutăm un adăpost sau să ne petrecem restul zilei n haine murate. (e2am hotăr8t pentru prima variantă 7i am ales un copac care" n mpre?urări normale" ne2ar Ei oEerit suEicientă protecţie. Dar o Eurtună cu EulHere 7i trăsnete n %ădurea (eaHră nu este o mpre?urare normală. (e2am consolat la nceput spun8ndu2ne că nu poate continua prea mult n ritmul acesta. După aceea" ne2am străduit să ne consolăm cu H8ndul că n cur8nd vom Ei prea uzi pentru a ne teme că ne2am putea uda 7i mai t are. G După cum au decurs lucrurile" spuse arris" a7 Ei Eost mai 6ucuros dacă a7 Ei Hăsit un restaurant acolo sus. G (u văd nici un avanta? n Eaptul că sunt ud "i Elăm8nd" spuse #eorHe. Mai stau cinci minute" după care eu plec. G Aceste pustietăţi montane" am remarcat" sunt Eoarte atrăHătoare pe vreme 6ună. ntr2o zi ploioasă" mai ales dacă se nt8mplă să Ei trecut de v8rsta la care... n acest punct" am auzit o voce" care provenea de la un Hentleman 6ine clădit" aElat cam la cincizeci de picioare depărtare de noi" su6 o um6relă mare. G (u doriţi să veniţi năuntru ntre6ă Hentlemanul 6ine clădit. G năuntru unde am striHat eu. !a nceput am crezut că era unul dintre tipii ăia care ncearcă să se ţină de Hlume c8nd nu ţi arde de a7a ceva. ,)%
G n restaurant" mi2a răspuns el. Am părăsit adăpostul 7i ne2am ndreptat spre el. Doream 7i alte inEormaţii. i nEormaţii. G L2am L2am striHat de la Eereastră" Eereastră" spuse domnul 6ine clădit" n timp ce ne apropiam apropiam de el" dar presupun că nu m2aţi auzit. Nurtuna asta poate să mai dureze ncă o oră< o să vă udaţi p8nă la piele. ra un Hentleman v8rstnic Eoarte ama6il< părea cu adevărat nHri?orat de soarta noastră. Am spus: G ste Eoarte ama6il din partea dumneavoastră dumneavoastră că aţi ie7it. (u suntem du7i cu sorcova. (u am stat su6 copactil acela n ultima ?umătate de oră 7tiind tot timpul ti mpul că la douăzeci de iarzi de noi se aElă un restaurant ascuns printre copaci. a6ar n2am avut că ne aElăm l8nHă un restaurant. G M2am H8ndit eu că nu 7tiţi" spuse 6ătr8nul 6ătr8nul Hentleman. De2aia am venit. )e părea că toţi oamenii din han ne urmăriseră de la Eereastră" ntre68ndu2se de ce stăteam acolo" cu ni7te Eeţe nenorocite. Dacă n2ar Ei Eost domnul acela v8rstnic 7i Eoarte cumsecade" pro7tii aceia ne2ar Ei urmărit" presupun" toată după2amiaza. %roprietarul s2a scuzat spun8nd că a crezut că eram enHlezi. (u este o EiHură de stil. %e continent" oamenii cred cu sinceritate că toţi enHlezii sunt puţin ne6uni. )unt convin7i de asta" la Eel cum ţăranul enHlez este convins că Erancezii se hrănesc cu 6roa7te. Chiar 7i atunci c8nd Eaci ,)
eEorturi directe 7i personale pentru a le corecta această impresie" nu ai ntotdeauna succes. ra un restaurant mic 7i conEorta6il" unde se Hătea 6ine" iar TischCein#ulA era cu adevărat accepta6il. Am rămas acolo vreo două ore" ne2am uscat" ne2am ospătat 7i am discutat despre priveli7te< chiar nainte de a pleca a avut loc un incident care arată c8t de active sunt n această lume inEluenţele răului n comparaţie cu cele ale 6inelui. !a un moment dat" a intrat un călător. %ărea un om cople7it de Hri?i. ntr2o m8nă ducea o cărămidă" leHată de o 6ucată de sEoară. A intrat Hră6it 7i nervos" a nchis cu Hri?ă u7a n urma lui" s2a asiHurat că era 6ine nchisă" s2a uitat nelini7tit pe Eereastră 7i pe urmă" răsuEl8nd u7urat" a a7ezat cărămida pe 6ancă" l8nHă el" 7i a cerut m8ncare 7i 6ăutură. 6ăutură. ra ceva misterios n toată aEacerea. Te Eăcea să te ntre6i la ce avea de H8nd să utilizeze cărămida" de ce nchisese u7a cu at8ta Hri?ă" de ce se uitase at8t de atent pe Eereastră< dar avea o nEăţi7are prea neEericită 7i se vedea că nu are cheE de vor6ă" a7a că ne2am a6ţinut să2i punem vreo ntre6are. %e măsură ce m8nca 7i 6ea" ncepu să se lumineze la Eaţă 7i oEta mai rar. Mai t8rziu 7i2a ntins picioarele" a aprins un tra6uc urt mirositor 7i a nceput să puEăie mulţumit. Q Lin de masă +n lim6a Hermană n oriHinal.
31/
i apoi s2a nt8mplat. )2a petrecut prea 6rusc ca să mai Eie posi6ilă o eplicaţie detaliată. mi amintesc că pe u7a de la 6ucătărie a intrat o Frăulein cu o tiHaie n m8nă. Am văzut2o ndrep2t8ndu2se către u7a de la intrare. n clipa următoare ntreaHa ncăpere a Eost cuprinsă de larmă. ţi amintea de scenele acelea de pantomimă n care dintre nouri plutitori" muzică lentă" Elori unduitoare 7i z8ne e7ti transportat printre poliţi7ti care striHă" răsturn8nd copii care urlă" EilEizoni care se 6at cu măscărici" c8rnaţi 7i arlechini" p8rtii alunecoase 7i clovni. n clipa n care Frăulein cu tiHaia a atins u7a" aceasta s2 a deschis" ca 7i cum toate spiritele rele aElate la p8ndă ar Ei mpins2o din partea cealaltă. Doi porci 7i o Hăină au dat 6uz2 2na n ncăpere< o m8ţă care dormea pe un 6utoi de 6ere se trezi la viaţă scuip8nd 7i z68rlindu2se. Frăulein azv8rli tiHaia n aer 7i căzu lată pe podea. #entlemanul cu cărămida sări n picioare" răsturn8nd masa din Eaţa lui cu tot tot ce se Hăsea pe ea. ncerc8nd să vezi cauza dezastrului" o descopereai imediat n persoana unei corcituri de terier cu urechi ascuţite 7i o coadă de veveriţă. %roprietarul se repezi năuntru pe altă u7ă 7i ncercă să2l scoată aEară" administr8ndu2i o lovitură de picior. Din păcate" a lovit un porc" cel mai Hras dintre cei doi. ra o lovitură viHuroasă" 6ine plasată" iar porcul a primitQo din plin< nu s2a irosit nici o Eăr8mă. Ţi se Eăcea milă de 6ietul animal< dar oric8tă milă ar Ei simţit cineva pentru el" nu se compara cu durerea pe care o simţea el. )2a oprit din alerHare< ,$4
s2a a7ezat n mi?locul camerei 7i a Eăcut apel la l a sistemul solar n Heneral pentru a o6serva nedreptatea care i se Eăcea. %ro6a6il că pl8nHerea lui a Eost auzită n toate văile din ?ur" iar oamenii s2au ntre6at ce cataclism natural era pe cale să se producă n n munţi. C8t despre Hăină" aceasta s2a năpustit" cotco2dăcind" n toate direcţiile n acela7i timp. ra o pasăre minunată: părea să Eie n stare să alerHe cu u7urinţă" n sus" pe un perete vertical< ea 7i pisica au reu7it să do6oare la păm8nt aproape toate lucrurile care nu a?unseseră ncă pe podea" n mai puţin de patruzeci de secunde" n ncăperea respectivă se aElau nouă nouă oameni" ncerc8nd cu toţii să lovească un sinHur c8ine. %ro6a6il că" din c8nd n c8nd" unul sau altul reu7ea" căci ocazional c8inele se oprea din lătrat ca să schelă2lăie. Dar asta nu l2a descura?at. Tre6uie să plăte7ti pentru orice" evident asta spunea" chiar 7i pentru = v8nătoare de porci 7i Hăini< 7i" n Heneral" meri ta să plăte7ti pentru acel ?oc. n aEară de asta" avea satisEacţia să remarce că" pentru Eiecare 7ut primit de el" cea mai mare parte din restul vieţuitoarelor din ncăpere ncasau două. C8t despre neEericitul purcel G cel sedentar" cel care ncă se mai lamenta n mi?locul camerei G" pro6a6il că primise n medie patru 6ine ţintite. )ă ncerci să l love7ti pe c8inele ăsta era ca 7i 7 i cum ai ?uca Eot6al cu o minHe aproape ineistentă G nu atunci c8nd ncerci să o love7ti" ci după ce ai nceput să dai n ea 7i ai mers 34,
prea departe pentru a te mai mai putea opri" a7a că lovitura tre6uie să pornească oricum" oricum" sinHura ta speranţă Eiind că piciorul tău va Hăsi ceva tare n care să se oprească 7i să te salveze astEel de la o cădere pe podea" zHomotoasă 7i totală. Atunci c8nd totu7i cineva lovea c8inele" era din pură nt8mplare" c8nd nimeni nu se a7tepta să2l lovească< 7i" n Heneral vor6ind" asta i lua pe toţi pe nepreHătite" nc8t" după ce l loveau" cădeau peste c8ine. i toată lumea" la Eiecare ?umătate de minut" cădea" cu siHuranţă" peste porc G porcul sedentar" sedentar" cel incapa6$ să se dea la o parte parte din calea nimănui. C8t a durat nvălmă7eala este imposi6il de spus. #eorHe" cu inteliHenţa lui" a Eost cel care i2a pus capăt. ' vreme" a ncercat să prindă nu c8inele" ci porcul rămas n competiţie" cel care mai era n stare de Euncţionare. &ncolţindu2l n cele din urmă" l2a convins să nceteze să mai alerHe n ?urul camerei 7i n schim6 să se lanseze n eterior. A ţ87nit pe u7ă cu un ultim Huiţat prelunH. ntotdeauna ne dorim lucrul pe care nu2l putem avea. $n porc" o Hăină" nouă oameni 7i o pisică nu reprezentau nimic pentru acest c8ine n comparaţie cu prada care dispărea pe u7ă. Nără să se H8ndească" s2a repezit după el" iar #eorHe a nchis u7a n urma lui 7i a tras zăvorul. Atunci proprietarul s2a ridicat n picioare 7i a aruncat o privire către toate lucrurile care zăceau pe podea. ,$,
G Jucău7 c8inele dumneavoastră" i2a spus omului omului cu cărămida. G (u e c8inele meu" răspunse omul" omul" posac. G Atunci Atunci al cui e ntre6ă proprietarul. G (u 7tiu al cui e" răspunse omul. G Asta Asta nu merHe cu mine" spuse proprietarul" proprietarul" ridic8nd de ?os un portret al mpăratului #ermaniei 7i 7terH8ndu2l de 6ere cu m8neca. G tiu că nu merHe" replică replică omul. (ici nu mă a7teptam la asta. M2am săturat să tot spun că nu e c8inele meu. (imeni nu mă crede. G De ce merHeţi cu el dacă dacă nu e c8inele dumneavoastră ntre6ă proprietariiF. Ce aţi aţi Hăsit la el G (u eu merH cu el" răspunse omul. l merHe cu mine. mine. M2a aHăţat n dimineaţa asta la ora zece 7i nu m2a mai părăsit de atunci. Am crezut că am scăpat de el c8nd am intrat aici. ra ocupat să omoare o raţă acum mai 6ine de un sEert de ceas. %ro6a6il că va tre6ui să o plătesc la ntoarcere. G Aţi Aţi ncercat să aruncaţi cu pietre n el ntre6ă arris. arris. G Dacă am ncercat să arunc cu pietre n elF elF eclamă omul" dispreţuitor. dispreţuitor. Am Am aruncat cu pietre n el p8nă ce au nceput să mă doară m8inile" m8inile" dar el crede că e un ?oc 7i mi le aduce napoi. napoi. Car cu mine aEurisita asta de cărămidă de mai 6ine de o oră" cu speranţa că o să reu7esc să2l nec" dar nu se apropie suEicient de mult ca să pun m8na pe el. )e a7ază la doi pa7i de mine" unde 7tie că nu l pot a?unHe" stă cu Hura căscată 7i se uită la mine. ,$)
G De mult nu am mai auzit o poveste at8t de nostimă" spuse proprietarul. G Mă 6ucur că amuză pe cineva" declară omul. !2am lăsat a?ut8ndu2l pe proprietar să adune lucrurile sparte 7i ne2am văzut de drum. AEară" la o duzină de iarzi de u7ă" animalul credincios 7i a7tepta prietenul. %ărea o6osit" dar mulţumit. ra" evident" un c8ine cu capricii stranii 7i su6ite 7i ne2am temut o clipă că ar putea să se ata7eze de noi. Dar ne2a lăsat cu indiEerenţă să trecem. !oialitatea Eaţă de un om care nu2i răspundea pe măsură era nduio7ătoare< 7i nu am Eăcut nici o tentativă să o su6minăm. Mulţumiţi cu ceea ce văzusem din %ădurea (eaHră" ne2am continuat călătoria pe 6iciclete prin Alt *reisach 7i Colmar către Miinster< de acolo am pornit ntr2o scurtă eplorare a lanţului Munţilor LosHi" aElaţi" după părerea actualului mpărat al #ermaniei" la hotarele lumii civilizate. %e vremuri" Alt *reisach" o Eortăreaţă ridicată pe o st8ncă" pe l8nHă care r8ul trece c8nd pe o parte" c8nd pe cealaltă G pentru că n tinereţea lui lipsită de eperienţă Rinul se pare că nu era prea siHur pe unde s2o ia G" tre6uie că a atras" ca loc de re7edinţă" numai pe iu6itorul de schim6are 7i de s enzaţii tari. &ndiEerent ntre cine se purta un răz6oi 7i indiEerent de motiv. Alt *reisach tre6uia să ia parte la acesta. Toată lumea asedia Eortăreaţa" cei mai mulţi o cucereau< ma?oritatea o pierdeau din nou< nimeni nu părea n stare să o păstreze. Cui i aparţinea 7i ce era" locuitorul din Alt *reisach nu putea Ei niciodată a6solut siHur. ntr2o zi era Erancez 7i apoi" nainte de a nvăţa suEicientă Eranceză pentru a27i plăti impozitele" devenea austriac. n timp ce ncerca să descopere ce are de Eăcut pentru a Ei un 6un austriac" aEla că nu mai este austriac" ci Herman" de7i nu nţeleHea pro6a6il prea 6ine ce Eel de Herman G că doar erau cel puţin o duzină de stătuleţe" ntr2o 6ună zi descoperea că era catolic" a doua zi devenea protestant nEocat. )inHurul lucru care putea oEeri o oarecare sta6ilitate eistenţei sale tre6uie să Ei Eost necesitatea monotonă de a plăti din Hreu pentru privileHiul de a Ei ceea ce era n momentul respectiv. nsă atunci c8nd cineva ncepe să se H8ndească la lucrurile acestea" se treze7te ntre68ndu2se de ce" n vul Mediu" cu ecepţia reHilor 7i a perceptorilor" se mai străduia cineva să trăiască. Ca varietate 7i Erumuseţe" LosHii nu se compară cu dealurile din )charzald. Avanta?ul" din punctul de vedere al turistului" constă n sărăcia lor" mult mai mare. Ţăranul din LosHi nu are acel aer" deloc romantic" de prosperitate care l strică pe vecinul său de vizavi" de dincolo de Rin. )atele 7i Eermele au mai deHra6ă Earmecul decadenţei. $n alt punct n care ecelează LosHii l reprezintă ruinele. Multe dintre numeroasele lor castele sunt cocoţate acolo unde ai crede că numai vulturii vor să27i clădească cui6ul. n altele" ncepute de romani 7i terminate de tru6aduri" 7i care acoperă acri ntreHi cu la6irintul de ,$$ ,$5
ziduri aElate ncă n picioare" ai putea să rătăce7ti ore 6une. L8nzătorul de Eructe 7i de zarzavaturi este o persoană necunoscută n LosHi. Cea mai mare parte a lucrurilor de acest Eel cresc de la sine 7i nu tre6uie dec8t să le culeHi. ste diEicil să respecţi un proHram atunci c8nd stră6aţi cu piciorul LosHii" deoarece" ntr2o zi caldă" tentaţia de a te opri 7i a m8nca Eructe este" n Heneral" prea puternică pentru ca să2i rezi7ti. meura" cea mai 6ună pe care am Hustato vreodată" EraHii" coacăzele 7i aHri7ele cresc pe coastele munţilor a7a cum cresc murele pe marHinea potecilor n AnHlia. *ăieţelul din LosHi nu este nevoit să 7terpelească din livezi< el poate să2 7i strice stomacul Eără să păcătuiască. n Munţii LosHi eistă multe livezi< dar să pătrunzi Eără permisiune ntr2una n scopul de a Eura Eructe este ridicol< la Eel" un pe7te ar putea să ncerce să intre n piscină Eără să plătească. Totu7i" 6inenţeles" se mai Eac 7i Hre7eli" ntr2o după2amiază" n timp ce urcam" am a?uns pe un platou" unde am ză6ovit poate prea mult" m8nc8nd mai multe Eructe dec8t tre6uia< n ?urul nostru erau at8t de multe" at8t de variate. Am nceput cu c8ţiva EraHi nt8rziaţi 7i apoi am trecut la zmeură. %e urmă" arris a descoperit un prun cu Eructe timpurii" tocmai 6une. G cel mai 6un lucru peste care am dat" spuse #eorHe. u cred că ar tre6ui să proEităm. ra un sEat 6un" a7a ni s2a părut. ,$2
G Mare păcat" spuse arris" că perele sunt ncă tari. A mai suEerit o vreme pe chestia asta" dar mai t8rziu am dat de ni7te prune Hal6ene cu adevărat minunate" nt8mplare care l2a consolat oarecum. G %resupun că ncă ne aElăm prea la nord pentru ananas" zise #eorHe. Cred că m2a7 putea delecta cu un ananas proaspăt. %8nă la urmă" te cam saturi de Eructele acestea comune. G %rea multe tuEe 7i prea puţini pomi" asta am eu de repro7at" declară arris. u" unul" a7 mai Ei m8ncat ni7te prune. G Lăd un om care urcă ncoace" am o6servat eu. Arată ca un om din partea locului. %oate că 7tie unde mai Hăsim prune. G )e mi7că destul de 6ine pentru v8rsta lui" remarcă arris. Cu siHuranţă" urca ntr2un ritm remarca6il. De asemenea" după c8te puteam să ne dăm seama de la distanţa aceea" părea să Eie teri6il de 6inedispus" deoarece c8nta 7i striHa c8t l ţinea Hura" Elutur8ndu27i 6raţele. G Ce 6ătr8nel vesel" spuse arris. ţi Eace plăcere să te uiţi la el. Dar oare de ce 7i duce toiaHul pe umăr De ce nu se spri?ină n el ca să urce dealul G tiţi ceva u nu cred că e un toiaH" spuse #eorHe. G Ce poate Ei ntre6ă arris. G i 6ine" spuse #eorHe" mie mi se pare că este mai deHra6ă o pu7că. ,
%$ '
G Doar nu crezi că am Eăcut ceva nepermis suHeră arris. Credeţi că ne aElăm ntr2o livadă proprietate particulară G Lă amintiţi de nt8mplarea aceea tristă care s2a petrecut n sudul Nranţei acum vreo doi ani $n soldat a luat c8teva cire7e n timp ce trecea pe lnHă o casă" iar ţăranul Erancez căruia i aparţineau cire7ele a ie7it 7i" Eără să2l someze" l2a mpu7cat mortal. G Dar nu cred că ai voie să mpu7ti un om pentru că a cules ni7te Eructe" nici măcar n Nranţa" spuse #eorHe. G )iHur că nu" am răspuns. ra chiar ileHal. )inHura scuză oEerită de avocatul lui a Eost că omul avea o Eire Eoarte irasci6ilă 7i că ţinea tare mult la cire7ele acelea. G mi amintesc cazul" acum că l2ai menţionat" spuse arris. Cred că districtul n care s2a petrecut nt8mplarea respectivă G comunaI" a7a cred că se nume7te G a Eost nevoit să plătească o despăHu6ire mare rudelor soldatului decedat< ceea ce a Eost un lucru cinstit. #eorHe a spus: G u m2am cam plictisit de locul acesta. n plus" s2a Eăcut t8rziu. arris a spus: G Dacă se deplasează n ritmul acesta" are să cadă 7i are să se lovească. n aEară de asta" nu cred că 7tie drumul. u nu aveam deloc cheE să răm8n sinHur acolo sus" Eără cineva cu care să schim6 o vor6ă. n ,$
plus" de c8nd eram cop$" am reElectat" nu mă mai 6ucurasem de o co6or8re n pas alerHător pe o coastă cu adevărat a6ruptă. M2am H8ndit să văd dacă a7 putea retrăi senzaţia. un sport care zdruncină" dar 6un" a7 spune eu" pentru Eicat. n noaptea aceea am nnoptat la *arr" un oră7el plăcut pe drumul spre )t. 'ttilien6erH" o mănăstire veche 7i interesantă situată n munţi" unde e7ti servit de căluHăriţe adevărate 7i nota de plată ţi este adusă de un preot. !a *arr" chiar nainte de cină" a intrat un turist. Arăta ca un enHlez" dar vor6ea o lim6ă pe care nu o mai auzisem niciodată. ra totu7i o lim6ă eleHantă 7i oare suna tare Erumos. %roprietarul se hol6a la el Eără ?enă< proprietăreasa clătina din cap. l a oEtat 7i a ncercat altă lim6ă" care mi amintea cumva de lucruri de mult uitate" de7i" n acela7i timp" nu 7tiam de unde s2o iau. (ici de data asta nu l2a nţeles nimeni. G nHrozitor" 7i spuse sie7i" cu voce tare. G Ah" sunteţi enHlezF eclamă proprietarul" lumin8ndu2se la Eaţă. Monsieur arată o6osit" adăuHă micuţa proprietăreasa. Monsieur dore7te să ia cina. Lor6eau am8ndoi o enHleză ecelentă" aproape la Eel de 6ine cum vor6eau Eranceza 7i Hermana< au nceput să se aHite ca să2l Eacă să se simtă 6ine. !a masă a stat l8nHă mine 7i am intrat n vor6ă cu el. G )puneţi2mi" am zis G eram tare curios G" ce lim6ă aţi vor6it la nceput" c8nd aţi intrat aici G #ermana" m2a lămurit el. 34/
ri
G 'h" am replicat" vă cer iertare. G (u aţi nţeles ce am spus a continuat el. G A Eost vina mea" am răspuns. Cuno7tinţele mele sunt etrem de limitate. %rinzi c8te puţin de ici" de colo" dar 6inenţeles că asta este altceva. G Dar nici ei nu m2au nţeles" spuse el< proprietarul 7i soţia lui" 7i doar e lim6a lor maternă. G (u cred" am spus. Copiii de aici vor6esc Hermana" e adevărat" iar patronul 7i soţia lui cunosc Hermana ntr2o oarecare măsură. Dar n Alsacia 7i !orena 6ătr8nii ncă mai vor6esc Eranţuze7te. G !e2am vor6it 7i n Eranţuze7te" a adăuHat el" dar nu au nţeles nici această lim6ă. G ste ntr2adevăr tare curios" am Eost de acord. G ste mai mult dec8t curios" a replicat el. n cazul meu" este de nenţeles. %osed o diplomă n lim6i moderne. Mi2am c87tiHat 6ursa de studii numai datorită cuno7tinţelor mele de lim6ă Eran ceză 7i Hermană. Corectitudinea Erazelor" puritatea pronunţiei mele erau considerate n coleHiul n care am nvăţat cu adevărat remarca6ile. Cu toate acestea" c8nd merH n străinătate" nimeni nu nţel eHe o iotă din spusele mele. mi puteţi eplica G Cred că da" am replicat. %ronunţia dumneavoastră este prea perEectă. Lă amintiţi ce a spus scoţianul c8nd a Hustat pentru prima oară n viaţa lui un hisOU verita6il: ' Ei el curat" dar nu pot să2l 6eau.I A7a e 7i cu Hermana dumneavoastră. %are mai deHra6ă o demonstraţie de virtuozitate dec8t o lim6ă. Dacă mi permiteţi să vă ,54
dau un sEat" acesta ar Ei următorul: pronunţaţi c8t mai prost 7i Eaceţi c8t mai multe Hre7eli. %este tot se nt8mplă acela7i lucru. n Eiecare ţară eistă o pronunţie specială eclusiv pentru uzul străinilor G o pronunţie pe care 6ă7tina7ii nici nu visează să o Eolosească vreodată 7i pe care nu o nţeleH atunci c8nd este Eolosită. 'dată am auzit o enHlezoaică eplic8ndu2i unui Erancez cum să pronunţe cuv8ntul 'ha$e*. Dumneavoastră l pronunţaţi" spunea doamna cu repro7" ca 7i cum ar Ei scris h#a#$. (u este a7a. Are 7i un eI la sE8r7it. #A Dar eu credeam" a spus elevul" că dumneavoastră nu pronunţaţi eI2ul de la sE8r7itul lui hra#$#e. (u" a eplicat proEesoara. ste ceea ce se nume7te un eI mut< dar eercită o inEluenţă hotăr8toare asupra vocalei precedente. nainte de asta" omul o6i7nuia să spună 'ha$e* destul de inteliHi6il. După aceea" c8nd a?unHea la cuv8ntul respectiv" se oprea 6rusc" 7i aduna H8ndurile 7i scotea un sunet pe care numai contetul l putea eplica. !ăs8nd deoparte suEerinţele primilor martiri" puţini oameni" presupun" au trecut prin mai multe chinuri dec8t mine pentru a o6ţine pronunţarea corectă a cuv8ntului Herman care nseamnă 6iserică G Eirche. Cu mult nainte de a reu7i" hotăr8sem să nu intru niciodată ntr2o 6iserică din #ermania" pentru a nu Ei nevoit să am de2a Eace cu acest cuv8nt. 39,
$
6
G (u" nu" mi2a eplicat proEesorul meu G era un Hentleman Eoarte con7tiincios G" l pronunţaţi ca 7i cum ar Ei scris E#i#r#c#h#k#e. (u e nici un OI acolo. ste... i mi arăta din nou" pentru a douăzecea oară n dimineaţa aceea" cum ar tre6ui pronunţat< trist era că nu am reu7it niciodată să detectez nici o deose6ire ntre Eelul n care l pronunţa el 7i Eelul n care l pronunţam eu. A7a că a ncercat o altă metodă. G Dumneavoastră l pronunţaţi din H8t" mi2a eplicat el. Avea dreptate" a7a Eăceam. A7 vrea să l spuneţi de aici G 7i cu un deHet Hrăsun mi indica reHiunea din care tre6uia să pornesc. După eEorturi dureroase" av8nd drept rezultat sunete care suHerau orice" numai un loca7 de cult nu" eram nevoit să2mi cer scuze. G Mă tem că mi este cu adevărat imposi6il" am spus. Ledeţi" timp de mai mulţi ani am vor6it" ca să spun a7a" cu Hura< nu 7tiam că omul poate vor6i cu stomacul. Mă ntre6 dacă nu cumva e prea t 8rziu să nvăţ asta. %etrec8nd ore ntreHi prin colţuri ntunecoase 7i eers8nd pe străzi lini7tite" spre Hroaza trecătorilor ocazionali" am a?uns n cele din urmă să pronunţ corect cuv8ntul respectiv. %roEesorul meu era nc8ntat de mine 7i" p8nă am a?uns n #ermania" eram 7i eu mulţumit. n #ermania" am descoperit că nimeni nu nţeleHea ce vreau să spun. (u m2am apropiat niciodată de o 6iserică cu a?utorul acestui cuv8nt. A tre6uit să renunţ la pronunţia corectă 7i" cu Hreu" să mă ntorc la prima mea pronunţie Hre7ită. Atunci oamenii s2au luminat la Eaţă 7i mi2au spus că 6iserica era după colţ sau pe a doua stradă" după cum era cazul. Mai cred" de asemenea" că pronunţia unei lim6i străine ar putea Ei predată mai 6ine dec8t pretinz8ndu2i elevului să Eacă tot Eelul de acro6aţii interne care" n Heneral" sunt imposi6ile 7i ntotdeauna inutile. &ată cum e7ti nvăţat: Apăsaţi cu amiHdalele partea inEerioară a larinHelui. Apoi" cu partea conveă a septumului cur6ată n sus" astEel nc8t să atinHă G dar nu de tot G omu7orul" ncercaţi să a?unHeţi cu v8rEul lim6ii la tiroidă. Respiraţi ad8nc 7i comprimaţi2vă Hlota. Acum" Eără să deschideţi Hura" spuneţi: Y#arooZ.I i după ce Eaci asta" nu sunt mulţumiţi. ,5,
CA%&T'!$! lii o analiă a caracterului "i comportamentului studentului german >uelul la germani 1uri "i abuuri ale uului Dederile unui impresionist 9omponenta umoristică a problemei # espre doi bărbaţi "i două ne$este împreună cu un burlac.
%e drumul de ntoarcere am vizitat 7i un ora7 universitar Herman" dorind să cunoa7tem mai 6ine aspectele vieţii de student" o curiozitate pe care" prin ama6ilitatea unor prieteni Hermani" am reu7it să ne2o satisEacem. *ăiatul enHlez se ?oacă p8nă la v8rsta de cincisprezece ani" apoi ncepe să muncească p8nă la douăzeci. n #ermania" copilul munce7te" iar t8nărul se ?oacă. *ăiatul Herman se duce la 7 coală la ora 7apte dimineaţa vara" la ora ,5$
opt iarna" iar la 7coală nvaţă. Rezultatul: la 7aisprezece ani cunoa7te Eoarte 6ine clasicii 7i matematica" 7tie at8ta istorie c8t este nţelept să cunoască orice om o6liHat să aparţină unui partid politic 7i" n plus" a căpătat cuno7tinţe de 6ază n materie de lim6i moderne" &n consecinţă" cele opt semestre de coleHiu" respectiv cei patru ani" sunt inutil de lunHi pentru el" ecepţie Eăc8nd t8nărul care ţinte7te să a?unHă proEesor universitar. (u este un sportiv" ceea ce e păcat" Eiindcă ar Ei unul 6un. Joacă puţin Eot6al" Eace 7i mai puţin ciclism< ?oacă ceva mai mult 6iliard Erancez n caEenele pline de Eum. Dar" n Heneral vor6ind" el sau cea mai m.are parte din el 7i petrece timpul hoinărind" 68nd 6ere 7i 6ăt8ndu2se. Dacă este Eiul unui tată 6oHat" se nscrie ntr2un EorpsA te costă aproimativ patru sute de lire pe an dacă vrei să aparţii unui Eorps Eaimos. Dacă este un t8năr din clasa mi?locie" se nscrie ntr2un Burschenschaft sau -andsmannschaftA, care este ceva mai ieEtin. Aceste societăţi sunt. &a r8ndul lor" divizate n cercuri mai mici" n care se intră n Euncţie de naţionalitate. )unt sua6i din )ua6ia" Eranconi" descendenţi ai Erancilor" turinHieni 7i a7a mai departe. n practică" 6inenţeles" aceasta are acela7i rezultat ca toate ncercările de acest Eel G eu cred că ?umătate din [ Nrăţie +societate a studenţilor dueli7ti +n lim6a Hermană n oriHinal. Q Nrăţie studenţească sau ai cărei mem6ri provin din aceea7i zonă a #ermaniei +n lim6a Hermană n oriHinal. ,55
reHimentul Gordon ighlandersA este alcătuit din cocOneU G" dar o6iectivul pitoresc este atins" 7i anume mpărţirea Eiecărei universităţi n vreo zece2douăsprezece societăţi studenţe7ti" Eiecare cu 7apca 7i culorile sale distinctive 7i" la Eel de important" cu propria 6erărie" n care nu are voie să intre nici un alt student care poartă alte culori. %rincipala ocupaţie a acestor societăţi studenţe7ti este să se lupte ntre ele sau cu vreun Eorps sau 3chaft rival" cele6rul MensurA Herman. Mensur#A( a Eost descris at8t de des 7i at8t de amănunţit nc8t nu am intenţia să i plictisesc pe cititorii mei cu o relatare amănunţită. %ur 7i simplu pun n discuţie pro6lema 7i notez aici doar impresia pe care mi2a Eăcu,Wo primul meu Mensur, deoarece cred că primele impresii sunt mai adevărate 7i mai utile dec8t părerile tocite prin intermediere sau deEormate prin inEluenţare. $n Erancez sau un spaniol va căuta să te convinHă că luptele cu tauri reprezintă o insti tuţie creată n Eolosul taurului. Calul despre care tu ţi imaHinezi că urlă de durere r8de de Eapt de nEăţi7area caraHhioasă a propriilor măruntaie. %rietenul Erancez sau spaniol pune n contrast moartea plină de Hlorie 7i emoţii din arenă cu [Q ighlander mimtean scoţian< soldat dintr2un reHiment scoţian +n.tr.. Q Duel cu Eloreta ntre studenţi Cn lim6a Hermană n oriHinal. ,52
6rutalitatea casapului care ucide cu s8nHe rece caii. Dacă nu e7ti n stare să te stăp8ne7ti" pleci cu dorinţa de a milita pentru introducerea luptelor cu tauri n AnHlia n spri?inul cavalerismului. Nără ndoială că Tor]uemada era convins de caracterul omenos al &nchiziţiei. %entru un Hentleman corpolent" suEerind" poate" de c8rcei sau reumatism" o oră petrecută pe roata de tortură era ntr2adevăr o 6ineEacere pentru corp. )e ridica de acolo simţindu27i articulaţiile mai li6ere G mai elastic" s2ar putea spune" cum nu se simţise de ani 6uni. L8nătorii enHlezi privesc vulpea ca pe un animal demn de invidiat. & se oEeră Hratuit o zi de sport ecelent" iar n tot timpul acesta se aElă n centrul atenţiei. '6i7nuinţa te Eace or6 la tot ce nu vrei s8 vezi. Niecare al treilea domn Herman pe care l nt8lne7ti pe stradă poartă ncă" 7i va purta pănă2n morm8nt" semnele celor douăzeci p8nă la = sută de dueluri pe care le2a susţinut n timpul studenţiei. Copiii Hermani se ?oacă de2a duelul n ca mera lor" se antrenează pentru asta n Himnaziu. #ermanii au a?uns să se autoconvinHă că nu este nimic 6rutal n asta G nimic revoltător" nimic deHradant. ArHumentul lor este că l educă pe t8nărul Herman să devină un om cu s8nHe rece 7i cura?. Dacă acest lucru ar putea Ei dovedit" arHumentul" ndeose6i ntr2o ţară n care Eiecare 6ăr6at este un soldat" ar Ei destul de unilateral. Dar este oare virtutea luptătorului totuna cu virtutea soldatului Mă ndoiesc. ,5%
I*
LiHoarea 7i aHerimea sunt cu siHuranţă mai de Eolos pe c8mpul de luptă dec8t indiEerenţa necuHetată Eaţă de ce ţi se nt8mplă. De Eapt" studentul Herman ar tre6ui să ai6ă mai mult cura? să nu se 6ată. )e 6ate nu pentru plăcerea lui" ci pentru a satisEace o opinie pu6lică rămasă n urmă cu două sute de ani. Duelul nu Eace dec8t să2l a6rutizeze. %oate că este vor6a 7i de ndem8nare G mi s2a spus că a7a este G" dar asta nu se vede. !upta seamănă Eoarte $a$lt cu o nEruntare cu spada ntr2un spectacol de2al lui RichardsonQ< este o tentativă" ncununată de succes" de a m6ina ridicolul cu dezaHrea6ilul" n *onnul aristocratic" unde stilul este la mare preţ" 7i la eidel6erH" unde vizitatorii din alte ţări sunt mai numero7i" toată aEacerea este poate mai Eormală. Mi s2a spus că acolo concursurile au loc n ncăperi Erumoase< că medici cu părul cărunt se ocupă de cei răniţi" că slu?itori n livrele i servesc pe cei nEometaţi 7i că totul se desEă7oară conEorm unui anumit ceremonial pitoresc. &n uni versităţile mai proEund Hermane" unde străinii sunt rari 7i mai puţin ncura?aţi" se urmăre7te doar esenţialul" 7i acesta nu este prea atrăHător. Q John Richardson" cunoscut actor itinerant de la nceputul secolului al \l\2lea. ra un o6i7nuit n *artholome Nair" principalul t8rH de ţesături din AnHlia" care se ţinea n Sest )mithEield din !ondra ncă din ,,11. De2a lunHul veacurilor" a decăzut ca instituţie comercială" de7i spectacolele care aveau loc acolo erau ncă Eoarte apreciate. A Eost desEiinţat n ,559.
ntr2adevăr" este at8t de neatrăHător" nc8t l avertizez insistent pe cititorul sensi6il să evite chiar 7i descrierea acestuia. )u6iectul nu poate Ei nErumuseţat 7i nu am intenţia să ncerc să o Eac. ncăperea este Hoală 7i sordidă< pereţii sunt plini de pete amestecate de 6ere" s8nHe 7i seu de lum8nare< tavanul este aEumat< podeaua plină de rumeHu7. ' Hloată de studenţi care r8d" Eumează" discută" unii a7ezaţi pe podea" alţii cocoţaţi pe scaune 7i 6ănci" Eormează cadrul. n centru" Eaţă n Eaţă" se aElă com6atanţii" semăn8nd cu răz6oinicii ?aponezi" a7a cum i cunoa7tem de pe tăvile de ceai ?aponeze. )tranii ţi riHizi" cu ochii acoperiţi de ochelari de protecţie" cu H8turile nEă7urate n Eulare" cu trupurile nvelite n ceva ce seamănă cu ni7te ţilverturi vătuite murdare" cu 6raţele capitonate ridicate deasupra capetelor" par a Ei o pereche de EiHurine mecanice dizHraţioase. )ecunzii" de asemenea mai mult sau mai puţin capitonaţiI G cu capetele 7i Eeţele prote?ate de 7epci de piele uria7e G" i deplasează p8nă ce reu7esc să2i a7eze &ti poziţia potrivită. Aproape te a7tepţi să auzi zHo2iaptul Eăcut de rotiţe. Ar6itrul 7i ocupă locul" se d8 semnalul de ncepere 7i imediat urmează cinci Clcniri rapide ale să6iilor lunHi 7i drepte. (u este deloc interesant să urmăre7ti lupta: nici mi7care" llici ndem8nare" nici Hraţie. +Lor6esc despre propriile impresii. Cel mai puternic c87tiHă< cel care" cu 6raţul 6ine nEă7urat" ntotdeauna ntr2o poziţie heEirească" poate ţine cel mai mult sa6ia uria7ă 7i 395 39/
incomodă Eără să o6osească ntr2at8t nc8t să nu mai poată para sau lovi. Tot interesul se centrează pe urmărirea rănilor. Acestea se produc ntotdeauna n unul sau două locuri G n partea superioară a capului sau n partea st8nHă a Eeţei. $neori o porţiune de scalp cu păr sau o 6ucată de o6raz z6oară prin aer< va Ei păstrată cu Hri?ă ntr2un plic de către m8ndrul său posesor sau" mai precis" de către m8ndrul său Eost posesor" 7i arătată tuturor la petrecerile ntre coleHi. Din Eiecare rană" desiHur" ţ87ne7te un 7uvoi de s8nHe" destul de a6undent. i mproa7că pe doctori" pe secunzi 7i pe spectatori< strope7te tavanul 7i pereţii< i murdăre7te pe protaHoni7ti 7i Eace 6ăltoace pe podeaua acoperită cu rumeHu7. !a sE8r7itul Eiecărei runde" doctorii se reped 7i" cu m8inile pline de s8nHe" apasă marHinile rănilor căscate" curăţ8ndu2le cu mici tampoane de vată udă" pe care un asistent le ţine preHătite pe o tavă. (atural" n momentul n care luptătorii se ridică din nou 7i rencep ostilităţile" s8nHele ţ87ne7te iară7i" or6indu2i pe ?umătate 7i Eăc8nd podeaua de su6 ei lunecoasă. Din c8nd n c8nd" vezi dinţii unuia dintre ei dezHoliţi p8nă aproape de ureche" n a7a Eel nc8t tot restul duelului respectivul pare să r8n?ească spre o ?umătate din spectatori" cealaltă parte a Eeţei răm8n8nd serioasă< uneori un nas este mutilat" ceea ce i dă posesorului un straniu aer dispreţuitor. Cum scopul Eiecărui student este să termine universitatea cu c8t mai multe cicatrice" mă ndoiesc că se depun eEorturi serioase n apărare" nici măcar n măsura redusă pe care o asemenea metodă de luptă o permite. Adevăratul nvinHător este acela care adună cel mai mare număr de răni< cel care" după ce este nsăilat 7i peticit" devenind aproape de nerecunoscut" poate să se pli m6e n luna următoare pe promenadă" spre invidia t8nărului Herman 7i admiraţia Eecioarei Hermane. Cel care o6ţine doar c8teva răni lipsite de importanţă se retraHe" supărat 7i dezamăHit. Dar duelul propriu2zis nu este dec8t nceputul distracţiei. Al doilea act al spectacolului are loc n vestiar. Doctorii sunt" n Heneral" simpli studenţi n medicină G tineri care 7i2au luat diploma 7i sunt neră6dători să practice medicina. Adevărul mă sile7te să spun că aceia pe care i2am cunoscut erau *ăr6aţi cu un aspect destul de 6rutal cărora" se J?EEere" le place la ne6unie ceea ce Eac. %oate că nu tre6uie să Eie 6lamaţi pentru asta. Nace parte din sistem ca medicul să aplice n continuare o pedeapsă c8t mai aspră" iar un medic ideal nu ar i8ori să Eacă a7a ceva. Nelul n care studentul suportă pansarea rănilor este la Eel de important i?a Eelul n care le prime7te. Niecare operaţie tre6uie să Eie eecutată c8t mai 6rutal cu putinţă" iar toviră7ii săi El. urmăresc cu atenţie n timpul pro2[ *Pesului pentru a vedea dacă o suportă" aparent cel Quţin" lini7tit 7i nc8ntat. ' rană 6ine Eăcută 7i c8t toai larHă este dorită de toate părţile. n acest [licop" este cusută cu st8nHăcie" n speranţa că as,W lei cicatricea va dura o viaţă. ' asemenea rană. ,24
3=,
6ine zH8ndărită 7i lucratăI n cursvil săptăm8nii următoare" poate" n Heneral" să2i aducă Eericittilui posesor o soţie cu o dotă de cel puţin cinci ciEre. Acestea sunt duelurile Henerale 6isăptăm82nale< un student o6i7nuit poate participa ntr2un an la c8teva zeci. istă 7i altele" la care vizita torii nu sunt admi7i. Atunci c8nd se consideră că un student s2a descaliEicat printr2o mi7care involuntară a capului sau a corpului n timpul luptei" acesta se poate rea6ilita numai duel8ndu2se cu cel mai 6un spadasin din Eorps#nl său. l cere 7i i se acordă nu o competiţie" ci o pedeapsă. Adversarul său ncearcă să2i provoace c8t mai multe răni s8nHeroase. )copul victimei este să le arate camarazilor săi că poate sta neclintit n timp ce pielea Eeţei i este pe ?umătate desprinsă" 6ucată cu 6ucată" de pe oasele capului. De7i mă ndoiesc că se poate spune ceva n Eavoarea Mensr2ului Herman" asta se reEeră numai la cei doi com6atanţi. Asupra spectatorilor duelul nu poate avea" sunt convins" numai eEecte rele. Mă cunosc suEicient de 6ine pentru a Ei siHur că nu sunt un om nsetat de s8nHe. Eectul pe care l2a avut asupra mea nu poate Ei dec8t unul normal. !a nceput" nainte de nceputul activităţii propriu2zise" am ncercat o senzaţie de curiozitate" amestecată cu nelini7te n privinţa Eelului n care mă va tul6ura spectacolul" de7i o vaHă Eamiliaritate cu sălile de disecţie 7i mesele de operaţie nu mi lăsa nici o ndoială n leHătură cu ceea ce urma să se nt8mple. C8nd a P nceput să curHă s8nHele 7i s2au arătat nervii 7i lF mu7chii" am simţit un amestec de dezHust 7i PPP milă. Dar la al doilea duel" mă văd silit să măr2 & turisesc" sentimentele mele delicate au nceput [ X dispară< iar c8nd al treilea duel era n toi" iar ncăperea era plină de ciudatul miros al s8nHelui cald" am nceput" cum spune o epresie americană" să văd lucrurile n ro7u. Loiam mai mult. M2am uitat la Eeţele celor din ?urul meu 7i pe cele mai multe am văzut reElec2 tate" nendoios" propriile2mi senzaţii. Dacă este 6ine să st8rne7ti această s ete de s8nHe n omul modern" atunci Mensur#u- este o instituţie utilă. Dar oare este un lucru 6un Lor6im vrute 7i nevrute despre civilizaţia 7i omenia noastră" dar aceia dintre noi care nu duc ipocrizia p8nă la auton7elare 7tiu că dedesu6tul cămă7ilor noastre Yro6ite p8nde7te săl6aticul" cu toate instinctele &Elle primare neatinse. Din c8nd n c8nd" poate că X nevoie de el" dar nu tre6uie să ne temem că va dispărea vreodată. %e de altă parte" pare lipsit de ^nţelepciune să l supraalimentăm. &n Eavoarea duelului" considerat cu seriozitate" pot Ei aduse multe arHumente. nsă Mensur#ul nu ierve7te nici unui scop 6un. ste c8t se poate de pueril" iar Eaptul că este un ?oc crud 7i 6rutal nu El.Eace cu nimic mai puţin copilăresc. Rănile nu au o valoare intrinsecă proprie< cauza le nno 6ilează" nu mărimea lor. Silhelm Teii este" pe drept" unul dintre eroii lumii< dar ce părere am avea despre un clu6 de taţi creat cu scopul ca ,2, ,2)
mem6rii săi să se nt8lnească de două ori pe săptăm8nă pentru a traHe cu ar6aleta n merele de pe capetele Eiilor lor Ace7ti tineri domni Hermani ar putea o6ţine toate rezviltatele de care sunt at8t de m8ndri necă?ind o pisică săl6aticăF )ă te nscrii ntr2o societate cu unicul scop de a te lăsa ciop8rţit te reduce la nivelul intelectual al unui dervi7 dansator. Călătorii ne vor6esc despre săl6aticii din AErica Centrală care 7i eprimă sentimentele n ocazii Eestive ţopăind 7i crest8n2du2se cu cuţitele. nsă uropa nu este o6liHată să i imite. De Eapt" Mensur#N0- este acel reducţia ad absurdum al duelului" 7i dacă Hermanii n7i7i nu pot vedea că este caraHhios" nu putem dec8t să reHretăm lipsa lor de umor. Dar chiar dacă nu poţi Ei de acord cu opinia pu6lică ce susţine 7i cere duelul" cel puţin este posi6il să o nţeleHi. Codul universitar care" dacă nu ncura?ează" cel puţin tolerează 6eţia" este mult mai diEicil de susţinut cu arHumente. (u toţi studenţii Hermani se m6ată< de Eapt" cei mai mulţi dintre ei s unt tre?i" dacă nu silitori. nsă minoritatea" a cărei pretenţie de a Ei reprezenta tivă este admisă n Heneral" este salvată de la perpetua stare de e6rietate de capacitatea" do68ndită cu un oarecare cost" de a 6ea o ?umă 2 tate din zi 7i toată noaptea" n timp ce 7i păstrează" ntr2o oarecare măsură" cele cinci simţuri. (u i aEectează pe toţi la Eel" dar este ceva o6i7nuit n orice ora7 universitar să vezi un t8năr care ncă nu a mplinit douăzeci de ani cu o siluetă de NalstaEE 7i un ten ca al unui *acchus de Ru6ens. Că t8năra Hermană poate Ei Eascinată P. de o Eaţă tăiată 7i plină de cicatrice" suHer8nd că a Eost alcătuită din materiale ciudate care nu se . vor putea m6ina niciodată" este un Eapt dovedit. Dar cu siHuranţă nu poate Ei nimic atractiv ntr2o piele 6uhăită 7i plină de 6u6e 7i ntr2un p8ntece care se revarsă ameninţ8nd să răstoarne ntreaHa structură. Cu toate acestea" la ce te poţi a7tepta " c8nd t8nărul ncepe să 6ea 6ere la ora ,- a.m." cu un FriihschoppenA, 7i ncheie la patru dimineaţa cu un Eneipe; $n Eneipe este ceea ce numim noi cheE ntre 6urlaci 7i poate Ei Eoarte nevinovat sau Eoarte deocheat" n Euncţie de componenţa sa. $n student 7i invită coleHii" zece sau o sută" la un Eestaurant 7i le oEeră at8ta 6ere 7i at8tea tra6u2" curi ieEtine c8te i dictează propriul simţ al sănătăţii 7i al conEortului< uneori" amEitrionul poate Ei chiar Eorps#uh Aici" ca pretutindeni de AltEel" o6servi simţul Herman al disciplinei 7i al =rdinii. C8nd intră un nou2venit" toţi cei a7ezaţi n ?urul mesei se ridică 7i l salută" 6ăt8nd din călc8ie. După ce a venit toată lumea" este ales un
c8te doi in7i ţin8nd o 6ro7ură ntre ei la Eel cum doi oameni ţin o carte de imnuri ntr2o 6iserică. !a sE8r7itul Eiecărui vers se Eace o pauză" p8nă ce pre7edintele dă comanda pentru următorul vers. Cum Eiecare Herman este un solist educat 7i cum cei mai mulţi au voci Erumoase" eEectul Heneral este impresionant. De7i maniera poate aminti de c8ntarea imnurilor n 6iserică" cuvintele c8ntecelor corectează uneori această impresie. Dar Eie că este vor6a de un c8ntec patriotic" de o 6aladă sentimentală sau de un c8ntecel care l2ar putea 7oca pe t8nărul enHlez o6i7nuit" toate sunt interpretate cu o Eervoare plină de Hravitate" Eără hohote de r8s" Eără note Ealse. !a sE8r7it" pre7edintele striHă: '/rosit)* Toată lumea răspunde: '/rosit)*, 7i n clipa următoare toate paharele sunt Hoale. %ianistul se ridică 7i Eace o pleciune 7i i se răspunde la Eel< iar apoi Frăulein intră 7i umple din nou paharele. &ntre c8ntecQ" se rostesc toasturi 7i se răspunde la acestea< dar sunt puţine aclamaţii 7i aproape deloc hohote de r8s. )tudenţii Hermani consideră mult mai potrivite z8m6etele 7i apro6ările Hrave din cap. $n anumit toast" numit 3alamander, acordat unui oaspete deose6it" se 6ea cu o ecepţională solemnitate. G Acum" spune pre7edintele" vom Ereca un 3alamander I'4inen 3alamander reiben*?. (e ridicăm cu toţii" ca un reHiment n poziţie de drepţi. G )unt preHătite materialele I'3ind die 3toffe parat;*? ntrea6ă pre7edintele. G )unt" răspundem noi" ntr2un Hlas. (d e0ercitium 3alamandri, spune pre7edintele" iar noi suntem Hata. G 4ins) (e Erecăm paharele de masă" cu o mi7care circulară. G KCei) Din nou paharele se lovesc cu zHomot< la Eel la '>rei)* *eţiF 9Bibite.n i" la unison" paharele sunt Holite 7i ridicate n sus. G 4ins) spune pre7edintele. %iciorul Eiecărui pahar Hol este rotit pe masă" scoţ8nd un sunet asemănător celui produs de retraHerea unui val de pe un ţărm st8ncos. G KCei) Homotul cre7te 7i se stinHe din nou. #>rei)
%aharele lovesc masa cu un sinHur pocnet 7i ne a7ezăm din nou pe scaunele noastre. !a Eneipe, distracţia Eavorită este ca doi studenţi să se insulte reciproc +n Hlumă" Eire7te 7i apoi să se provoace la un duel 6ahic. ste numit un ar6itru" sunt umplute două hal6e uria7e" iar cei doi 6ăr6aţi se a7ază Eaţă n Eaţă" cu m8inile pe toarte" toţi ochii Eiind aţintiţi asupra lor. Ar6itrul dă semnalul de ncepere 7i peste o clipă 6erea curHe pe H8tle?urile adversarilor. Cel care ,22 ,2%
tr8nte7te primul pe masă hal6a Holită p8nă la Eund este c87tiHător. )trăinii care participă la un Eneipe 7i care doresc să Eacă acest lucru n stil Herman" ar Eace 6ine ca" nainte de nceperea petrecerii" să27i prindă de haină o 6ucată de h8rtie cu numele 7i adresa lor. )tudentul Herman este ama6ilitatea ntrupată 7i" n orice stare s2ar aEla" va avea Hri?ă ca ntr2un Eel sau altul oaspetele său să a?unHă acasă nainte de ivirea zorilor. DesiHur" nu i se poate pretinde să27i amintească adresa. Mi s2a povestit despre trei invitaţi la un Eneipe din *erlin G o nt8mplare care ar Ei putut avea rezultate traHice. )trăinii erau hotăr8ţi să Eacă totul ca la carte. i2au comunicat intenţia" au Eost aplaudaţi 7i Eiecare 7i2a scris adresa pe o carte de vizită" pe care a prins2o" cu un ac" de Eaţa de masă" n dreptul său. Aceasta a Eost o mare Hre7eală. Ar Ei tre6uit" a7a cum am recomandat mai nainte" să27i Ei prins adresele de haine. 'mul 7i mai schim6ă locul la masă" poate a?unHe chiar la celălalt capăt" n mod incon7tient< dar oriunde se duce 7i ia haina cu el. !a un moment dat" oricum la orele mici ale dimineţii" pre7edintele a suHerat" spre conEortul celor care se mai ţineau ncă pe picioare" ca toţi domnii care nu mai erau n stare să27i ridice capetele de pe masă să Eie trimi7i acasă. %rintre cei pentru care petrecerea devenise neinteresan tă se aElau 7i cei trei enHlezi. )2a hotărt să Eie urcaţi ntr2o 6ir?ă su6 atenta supraveHhere a ,2
i:
unui student treaz" prin comparaţie" 7i să Eie trimi7i acasă. Dacă 7i2ar Ei păstrat locurile la masă pe toată durata petrecerii" totul ar Ei decurs de minune< dar" din neEericire" se mutaseră de la locurile lor 7i nimeni nu mai 7tia care domn aparţinea cărei cărţi de vizită G cu at8t mai puţin oaspeţii. n starea de euEorie Henerală de la ora aceea" nimeni nu a acordat prea mare importanţă acestei chestiuni. rau trei Hentlemeni 7i trei adrese. %resupun că ideea era că" 7i n cazul unei Hre7eli" lucrurile puteau Ei reparate a doua zi dimineaţa. 'ricum" cei trei Hentlemeni au Eost urcaţi ntr2o 6ir?ă" studentul treaz" prin comparaţie" a luat cele trei cărţi de vizită n m8nă 7i Hrupul a pornit la drum n ovaţiile 7i urările de 6ine ale asistenţei. P *erea Hermană are un avanta?: nu l m6ată PQ;pe om n accepţia enHlezească a cuv8ntului 6eat. LP(u ai ce să2i repro7ezi< omul este pur 7i si mplu Qo6osit. (u vrea să vor6ească< vrea să Eie lăsat n [pace ca să poată dormi< nu are importanţă unde G [oriunde. Conducătorul Hrupului a oprit 6ir?a la cea mai .Papropiată adresă. A dat ?os cazul cel mai Hrav< din instinct a ncercat să scape mai nt8i de aces2 P ţa. l 7i 6ir?arul l2au cărat sus 7i au tras clopo2 " .ţelul pensiunii. !e2a răspuns un portar som2 ""noros. Au dus povara năuntru 7i au căutat un &oc n care s2o descarce. Din nt8mplare" u7a unui dormitor era deschisă< camera era Hoală< mai 6ine nici nu se putea G au intrat. !2au eli6erat 3=/
de lucrurile care se puteau scoate cu u7urinţă 7i l2au a7ezat n pat. 'dată mplinite toate acestea" mulţumiţi de ei" s2au ntors la 6ir?ă. !a următoarea adresă" s2au oprit din nou. De data aceasta" ca răspuns la sunetul clopoţelului" a apărut o doamnă" m6răcată n capot 7i cu o carte n m8nă. )tudentul Herman se uită la prima dintre cele două cărţi de vizită" pe care ncă le mai ţinea n m8nă" 7i ntre6ă dacă are plăcerea să vor6ească cu Fr!u V. Din nt8mplare" avea această plăcere" de7i plăcerea părea a Ei numai de partea lui. &2a eplicat lui Fr!u V că Hentlemanul care n acel moment dormea spri?init de un zid era soţul ei. Revederea nu a entuziasmat2o deloc pe doamnă< pur 7i simplu a deschis u7a dormitorului 7i a plecat. *ir?arul 7i studentul l2au dus năuntru 7i l2au a7ezat pe pat. (u 7i2au dat osteneala să l dez6race< se simţeau o6osiţiF (u au mai văzut2o pe stăp8na casei 7i prin urmare s2au retras" Eără a27i lua rămas26un. $ltima carte de vizită i aparţinea unui 6urlac cazat ntr2un hotel. !2au dus deci 7i pe ultimul Hentleman la hotel" l2au predat portarului din tura de noapte 7i l2au lăsat acolo. )ă ne ntoarcem nsă la adresa la care Eusese livrat primul domn< iată ce se nt8mplase aici. Cu aproimativ opt ore nainte" domnul \ i spusese consoartei" doamna \: G Cred că ţi2am zis" draHa mea" că sunt invitat n seara asta la o petrecere G ceva care se nume7te Eneipe; Ai menţionat ceva de Henul acesta" a răspuns doamna \. Ce este un Eneipei G i 6ine" este un Eel de cheE ntre 6urlaci" ? draHa mea< studenţii se nt8lnesc ca să c8nte 7i < A.
să discute 7i... să Eumeze 7i tot Eelul de lucruri de Henul acesta" 7tii. G 'h" 6ine" sper că ai să te distreziF a spus doamna \" care era o Eemeie drăHuţă 7i cu scaun la cap. 1 G La Ei interesant" a o6servat domnul \. De QF mult sunt curios să văd a7a ceva. %oate" a con2 tinuat domnul \" vreau să spun că s2ar putea să a?unH mai t8rziu acasă. G Ce nţeleHi prin t8rziu a ntre6at doamna \. G cam Hreu de spus" a replicat domnul \. Lezi tu" studenţii ă7tia sunt cam ne6uni 7i c8nd te nt8lnesc... i pe urmă" cred că se toastează de mai multe ori. (u 7tiu dacă are să2mi placă. Dacă Hăsesc o ocazie" am să plec de acolo c8t mai devreme" asta dacă pot Eără să2i ?iHnesc< dar dacă nu... Doamna \" care" după cum am remarcat mai nainte" era o Eemeie cu scaun la cap" a spus: G Mai 6ine roaHă2i pe proprietari să2ţi mprumute o cheie de la intrare. u am să mă culc n camera lui DollU" a7a că n2ai să mă deran?ezi. &ndiEerent la ce oră te ntorci. G Cred că ideea ta este ecelentă" a ncuviinţat domnul \. (2a7 vrea să te deran?ez. Am să intru 6l" v8rEul picioarelor 7i am să mă 6aH n pat. ,%4
30,
!a un moment dat" n toiul nopţii sau poate spre dimineaţă" Do$U" sora doamnei \" s2a ridicat n capul oaselor 7i a tras cu urechea. G JennU" a spus Do$U" e7ti trează G Da" draHa mea" a răspuns doamna \. Totul e 6ine. Culcă2te la loc. G Dar ce se nt8mplă a ntre6at DollU. Crezi că a luat Eoc G *ănuiesc" a replicat doamna \" că e %ercU. %ro6a6il că s2a mpiedicat de ceva pe ntuneric. (u2ţi Eace Hri?i" draHa mea< culcă2te. Dar de ndată ce DollU a aţipit" doamna \" care era o soţie 6ună" s2a H8ndit să iasă pe Euri7 7i să vadă dacă %ercU se simte 6ine. %rin urmare" 7i2a luat halatul 7i papucii" s2a strecurat tiptil pe coridor 7i a intrat n camera ei. Doar un cutremur l2ar Ei putut trezi pe domnul aElat n pat. Doamna \ a aprins ?' lum8nare 7i s2a apropiat" tiptil" de pat. (u era %ercU< nici măcar nu semăna cu %ercU. Avea sentimentul că nu era 6ăr6atul care i2ar Ei putut Ei soţ" n nici un caz. n starea n care se aEla" sentimentul pe care l ncerca Eaţă de el era de cateHorică aversiune. )inHura ei dorinţă era să scape de el. &nsă ceva i se părea cunoscut. )2a apropiat 7i s2a uitat mai 6ine. i n acel moment 7i2a adus aminte. ra" cu siHuranţă" domnul V" un Hentleman n casa căruia cinaseră ea 7i %ercU n prima zi n care sosiseră la *erlin. Dar ce căuta aici Doamna puse lum8narea pe masă 7i" lu8ndu27i capul n m8ini" se a7eză pe ,%,
un scaun să se H8ndească. plicaţia i veni dintr2o dată. %ercU se dusese la Eneipe chiar cu acest domn V. )e Eăcuse o conEuzie. Domnul V Eusese adus la adresa lui %ercU. n momentul acela %ercU... %rin minte i trecură tot Eelul de lucruri teri6ile n leHătură cu această situaţie. ntorc8ndu2se n camera lui DollU" se m6răcă n Hra6ă 7i co6or scările Eără zHomot. Din Eericire" Hăsi o 6ir?ă care tocmai trecea pe acolo 7i se duse la doamna V acasă. )pun8ndu2i 6ir?arului să a7tepte" urcă n Hra6ă scările 7i sună insistent la u7ă. i deschise doamna V" ncă n capot 7i tot cu cartea n m8nă. G Doamna \F eclamă doamna V. Ce vă aduce aici " " G )oţul meuF a Eost sinHurul lucru la care s2a P.iiltut H8ndi 6iata doamnă \ n acel moment. PXQste aici G Doamnă \" spuse doamna V" cum ndrăzniţi [ ?" G 'h" vă roH" nu mă nţeleHeţi Hre7itF se ruHă Q:"4oamna \. ste vor6a de o conEuzie teri6ilă. Cu YsiHuranţă" l2au adus pe 6ietul %ercU aici n loc să2 l <4ucă acasă" sunt siHură că a7a stau lucrurile. Lă ?oH să vă duceţi să vă uitaţi. :GDraHa mea" spuse doamna V" care era o Eemeie mult mai n v8rstă 7i mai mămoasă" nu te aHita. !2au adus aici acum o ?umătate de oră @i" să2ţi spun drept" nici nu m2am uitat la el. <.@Fici. (u cred că s2au o6osit nici măcar să2i scoată Hhetele. Dacă ţi păstrezi s8nHele rece" o să2l ,%)
aducem ?os 7i ai să2l iei acasă Eără să mai 7tie nimeni n aEară de noi. ntr2adevăr" doamna V părea dornică s2o a?ute pe doamna \. mpinse u7a 7i doamna \ intră n cameră. n clipa următoare" ie7i" al6ă ca varul la Eaţă. G (u e %ercU" spuse. Ce mă Eac G Tare a7 vrea să nu mai Eaci asemenea conEuzii" spuse doamna V" d8nd să intre 7i ea n cameră. Doamna \ o opri. G i nu este nici soţul dumneavoastră. G %rostii" spuse doamna V. G (u este" insistă doamna \. tiu" pentru că tocmai l2am lăsat dormind n patul lui %ercU. G Ce Eace acolo tună doamna V. G Mi l2au adus acolo 7i acolo l2au pus" eplică doamna \" ncep8nd să pl8nHă. Asta m2a Eăcut să cred că %ercU tre6uie să Eie aici. Cele două EemeiP s2au uitat una la alta< o vreme a domnit tăcerea" ntreruptă numai de sEorăitul Hentlemanului aElat dincolo de u7a ntredeschisă. G Atunci cine este acolo ntre6ă doamna V" prima care 7i2a revenit. G (u 7tiu" răspunse doamna \. (u l2am mai văzut p8nă acum. Credeţi că e o persoană cunoscută Dar doamna V nu Eăcu dec8t să tr8ntească u7a. G Ce ne Eacem ntre6ă doamna \. G tiu ce am să Eac eu, spuse doamna V. MerH cu dumneata să2mi recuperez 6ăr6atul. ,%$
G Eoarte adormit" eplică doamna \. G !2am mai văzut eu n starea asta" replică doamna V" n timp ce 7i punea pelerina. G Dar unde e %ercU suspină 6iata doamnă \" n timp ce co6orau scările. G Asta" draHa mea" spuse doamna V" tre6uie să2l ntre6i pe el. Dacă sunt n stare să Eacă asemenea Hre7eli" spuse doamna \" este imposi6il de spus ce au Eăcut cu el. G Lom Eace investiHaţii m8ine dimineaţă" draHa mea" spuse doamna V" consol8nd2o. G Cred că aceste Eneipe sunt dezHustătoare" declară doamna \. (u am să2l mai las niciodată pe %ercU să se ducă la o asemenea petrecere" niciodată" c8t am să trăiesc. G DraHa mea" remarcă doamna V" dacă 7tii care ţi2e datoria" n2o să mai vrea el s8 se ducă. i se zvone7te că nu s2a mai dus niciodată. Dar" a7a cum am spus" conEuzia a pornit de la prinderea cărţii de vizită de Eaţa de masă" nu de haine. i Hre7elile" pe lumea asta" se plătesc ntotdeauna scump.
CA%&T'!$! =li -ucruri serioase& a"a cum trebuie să fie un capitol de adio 2 Germanul din punctul de $edere al anglo#sa0onului G /ro$idenţa sub forma unor nasturi "i a unui coif 2 /aradisul idiotului nea%utorat 9on"tiinţa germană& agresi$itatea ei 9um se sp!nură în Germania, foarte posibil 9e se înt!mplă cu bunul german c!nd moare; G 2nstinctul militar& este suficient în Olne; Germanul ca negustor # 9um suportă el $iaţa # Femeia nouă, aici ca pretutindeni 9e se poate spune împotri$a germanilor, ca popor # 9ălătoria s#a sf!r"it.
G 'ricine ar putea conduce ţara asta" a spus #eorHe< eu a7 putea s2o conduc. )tăteana n Hrădina Kaiser oE din *onn 7i priveam apele Rinului. ra ultima seară a călă toriei noastre< a doua zi n zori" trenul avea să Eie nceputul sE8r7itului. G A7 scrie pe o 6ucată de h8rtie tot ce a7 vrea să Eacă oamenii" continuă #eorHe< a7 Hăsi o tipoHraEie 6ună care să tipărească suEicient de multe eemplare" le2a7 aEi7a n ora7e 7i sate< cu asta a7 rezolva pro6lema. &n Hermanul placid" docil de astăzi" a cărui unică am6iţie pare să Eie să27i plătească impozitele 7i să Eacă ceea ce i spun cei pe care %rovidenţa i2a plasat deasupra &ui" este diEicil" tre6uie să mărturisim" să detectezi orice urmă a săl6aticului său strămo7" pentru care li6ertatea individuală era ca aerul. l 7i desemna maHistraţii să dea sEaturi" dar păstra: pentru tri6 dreptul de a duce la ndeplinire hotăr8rile< acesta 7i urma conducătorul" dar era prea m8ndru pentru a2l asculta. &n #ermania de azi" poţi auzi multe despre socialism" dar un socialism care nu este ?2dec8t despotism su6 alt nume. &ndividualismul Jnu l atraHe deloc pe aleHătorul Herman. l este ?dispus" 6a chiar dornic să Eie controlat 7i condus Qn toate. %une n discuţie nu Huvernul" ci Eorma Qacestuia. %oliţistul es te pentru el o reliHie 7i ţi Sai seama că a7a va răm8ne pentru totdeauna. PJn AnHlia l socotim pe omul n uniEormă o nece2lPsitate inoEensivă. Cetăţeanul o6i7nuit l Eolose7te Qn principal ca indicator rutier" de7i n cartierele aHlomerate ale ora7ului este considerat util pen2@itru a a?uta doamnele n v8rstă să traverseze stra2[tda. n aEară de Eaptul că i suntem recunoscători Qpentru aceste servicii" mă ndoiesc că ne H8ndim ?prea mult la el. n #ermania" pe de altă parte" Qpoliţistul este venerat ca un mic zeu 7i iu6it ca un nHer păzitor. %entru copilul Herman el este o 6om6inaţie de Mo7 Crăciun 7i *au2*au. Toate ,%2 ,%%
1
lucrurile 6une vin de la el: 3pielplăte n care se ?oaca" prevăzute cu leaHăne 7i aparate de Himnas tică" cu Hrămezi de nisip pentru lupte" cu 6azine de not 7i altele. %urtarea necuviincioasă este pedepsită de acesta. )peranţa Eiecărui 6ăieţel 7i a Eiecărei Eetiţe 6ine intenţionate din #ermania este să Eie pe placul poliţiei. Dacă i2a z8m6it un poliţist" 7i ia nasul la purtare. Cu un copil Herman care a Eost m8nH8iat pe cap de un poliţist nu mai e de trăit< nEumurarea lui este Hreu de suportat. Cetăţeanul Herman este un soldat" iar poliţistul este oEiţerul său. %oliţistul i indică pe unde să mearHă pe stradă 7i c8t de repede să se deplaseze. !a capătul Eiecărui pod se aElă un poliţist care i spune Hermanului cum să2l traverseze. Dacă acolo nu s2ar aEla un poliţist" pro6a6il că s2ar a7eza 7i ar a7tepta p8nă ce r8ul ar trece cu totul. !a Hară" poliţistid l ncuie n sala de a7teptare" unde nu i se poate nt8mpla nimicI rău. !a momentul potrivit" l scoate aEară 7i l ncredinţează conductorului trenului" care este tot un poliţist" dar cu altă uniEormă. Conductorul i spune unde să se a7eze n tren 7i unde să co6oare" 7i are Hri?ă să co6oare. &n #ermania nu ţi asumi nici un Eel de respon sa6ilitate Eaţă de propria persoană. Totil este Hata Eăcut" 7i Eăcut 6ine. (u ţi se cere să ai Hri?ă de tine< nu e7ti condamnat pentru că e7ti incapa6il să ai Hri?ă de tine< este datoria poliţistilui Herman să ai6ă Hri?ă de tine. Naptul că e7ti un idiot nea?utorat nu l scuză dacă ţi se nt8mplă ceva. 'riunde ai Ei 7i orice ai Eace" e7ti n custodia lui 7i el are Hri?ă de tine G 7i ncă 6ine< asta nu se poate neHa. Dacă te pierzi" te Hăse7te< 7i dacă pierzi un o6iect care ţi aparţine" l Hăse7te. Dacă nu 7tii ce vrei" ţi spune el. Dacă vrei un lucru pe care este 6ine să2l ai" ţi2l dă el. &n #ermania nu este nevoie de avocaţi particulari. Dacă vrei să cumperi sau să vinzi o casă sau un teren" statul ncheie tranzacţia. Dacă ai Eost n7elat" statul preia cazul. )tatul te căsătore7te" te asiHură" 6a chiar ?oacă ?ocuri de noroc pentru tine. Tu n2ai dec8t să te na7tiI" i spune Huvernul Herman cetăţeanului Herman" noi Eacem restul. Acasă sau n aEara ei" 6olnav sau sănătos" la distracţie 7i la muncă" noi ţi vom spune ce să Eaci 7i vom avea Hri?ă să Eaci ce ţi spunem. (u tre6uie să2ţi Eaci pro6leme pentru nimic.I i Hermanul nu 7i Eace. Acolo unde nu Hăse7te un poliţist" um6lă p8nă ce descoperă o n7tiinţare a poliţiei lipită pe un zid. ' cite7te< apoi Eace ce i se recomandă acolo. mi amintesc că ntr2un ora7 Herman G am uitat n care" dar nu are importanţă" incidentul putea să se petreacă n orice ora7 G am o6servat o poartă deschisă care ducea ntr2o Hrădină n care avea loc un concert. (imic nu l mpiedica pe cel care dorea să intre pe poarta aceea 7i să asiste astEel la concert Eără să plătească. De Eapt" dintre cele două porţi aElate la o milă depărtare una de alta" era cea mai la ndem8nă. Cu toate acestea" nici unul din mulţimea de oameni care ,%
30/
3
treceau pe acolo nu a ncercat să pătrundă pe poarta aceea. naintau ncet" su6 un soare arză tor" către poarta cealaltă" unde se aEla un om care aduna 6anii de intrare. Am văzut tineri Hermani st8nd pe malul unei ape nHheţate 7i privind cu ?ind. Ar Ei putut patina pe Hheaţa aceea ore n 7ir Eără să2i vadă nimeni. Mulţimea 7i poliţia erau la capătul celălalt" la mai 6ine de o ?umătate de milă depărtare" după o cotitură. (imic nu i mpiedica să pornească pe Hheaţă" n aEară de Eaptul că 7ti au că nu se cuvine să o Eacă. !ucruri ca acesta te Eac să te opre7ti un moment 7i să te ntre6i n mod serios dacă teutonul este sau nu un mem6ru al păcătoasei Eamilii umane. 'are nu cumva ace7ti oameni 6la?ini 7i ascultători sunt n realitate ni7te nHeri" co6or8ţi pe păm8nt de P4raHul unei hal6e de 6ere" care" după cum 7tiu pro6a6il" nu merită a Ei 6ăută dec8t n #ermania n #ermania" drumurile de ţară sunt mărHinite de pomi EructiEeri. (ici un Hlas nu l opre7te pe un 6ăr6at sau un 6ăiat să culeaHă 7i să măn8nce Eructe" n aEară de Hlasul con7tiinţei" n AnHlia" o asemenea stare de lucruri ar st8rni indiHnarea pu6lică. Copiii ar muri de holeră cu sutele. )lu?itorii proEesiei medicale ar cădea din picioare de o6oseală ncerc8nd să com6ată rezultatele naturale ale consumului eaHerat de mere 7i nuci verzi. 'pinia pu6lică ar cere ca ace7ti pomi EructiEeri să Eie nHrădiţi 7i Eăcuţi n acest Eel nevătămători. %omicultorilor care nu sunt 35-
dispu7i să cheltuiască 6ani pe ziduri 7i Harduri nu li se va permite să răsp8ndească 6oala 7i moartea n r8ndul comunităţii. Dar n #ermania un 6ăiat va merHe mile ntreHi pe ?os pe un drum lăturalnic" mărHinit de pomi EructiEeri" pentru a27i cumpăra pere de un 6an din satul de la capătul celălalt. )ă treci pe l8nHă ace7ti pomi EructiEeri neprote?aţi" Hata să se rupă su6 povara Eructelor coapte" reprezintă pentru mintea anHlo2 saonului o ocazie ratată" nseamnă să2ţi 6aţi ?oc de darurile 6inecuv8ntate ale %rovidenţei. (u 7tiu dacă este a7a" dar din o6servaţiile mele asupra caracterului Herman" nu a7 Ei surprins să aud că atunci c8nd un om din #ermania este condamnat la moarte i se dă o 6ucată de !PEunie 7i i se spune să se ducă să se sp8nzure. ŢAsta ar Eace ca statul să economisească multă p.P<"osteneală 7i cheltuială" 7i mi2l pot imaHina pe JQPcriminalul Herman lu8nd acea 6ucată de Eunie" FQI. citind cu atenţie instrucţiunile poliţiei 7i trec8nd QP[Pla eecutarea lor n 6ucătăria proprie. #ermanii sunt oameni 6uni. &n Heneral" poate ,`Peă sunt cei mai 6uni oameni din lume< un popor tţ7?prietenos" Heneros 7i 6l8nd. )unt siHur că marea ?EEQlor ma?oritate se duc n rai. ntr2adevăr" n com2Pparaţie cu celelalte naţiuni cre7tine ale lumii" e7ti &Q'6liHat să a?unHi l a concluzia că raiul este n prin2lQpipal un produs Herman. Dar nu pot nţeleHe cum a?unH acolo. (u pot să cred că suEletul vreunui Her2lan are suEicientă iniţiativă pentru a z6ura de 35,
unul sinHur 7i a 6ate la poarta )E8ntului %etru. %ărerea mea este că sunt du7i acolo n Hrupuri mici 7i pu7i su6 comanda unui poliţist decedat. CarlUle spunea despre prusaci" 7i este adevărat pentru ntreaHa naţiune Hermană" că una dintre virtuţile lor principale era puterea lor de a Eace instrucţie militară. Despre Hermani se poate spune că sunt un popor care se va duce oriunde 7i va Eace orice i se spune. &nstruie7te2l pe Herman pentru muncă 7i trimite2l n AErica sau Asia su6 comanda cuiva m6răcat n uniEormă" 7i nu se poate să nu devină un ecelent colonist" Eăc8nd Eaţă diEicultăţilor cum ar Eace Eaţă diavolului nsu7i" dacă i se ordonă. Dar nu este u7or să ţi2l nchipui un pionier. !ăsat să se descurce sinHur" ai sentimentul că n scurt timp va cădea 7i va muri" nu din lipsa inteliHenţei" ci din simplă lipsă de ndrăzneală. #ermanul a Eost p8nă acum soldatul uropei" astEel că instinctul militar i2a intrat n s8nHe. %osedă o mulţime de virtuţi militare< dar suEeră de asemenea din pricina dezavanta?elor instruc ţiei militare. Mi s2a povestit despre un soldat Herman" recent eli6erat din cazarmă" care Eusese instruit de oEiţerul său să ducă o scrisoare la o anumită adresă 7i să a7tepte acolo răspunsul. Au trecut mai multe ore 7i omul nu s2a ntors. 'Eiţerul" nelini7tit 7i surprins" s2a dus după el. !2a Hăsit acolo unde l trimisese" cu răspunsul n m8nă. A7tepta alte ordine. %ovestea pare eaHerată" dar eu" personal" i dau crezare. Curios este că acela7i om" care ca individ &P&C nea?utorat ca un copil" devine" n momentul ui care 7i m6racă uniEorma" o Eiinţă inteliHenln" capa6ilă să 7i asume responsa6ilitatea 7i să ai6ă iniţiativă. #ermanul i poate conduce pe alţii 7i poate Ei condus de alţii" dar nu se poate conduce pe sine. !eacul ar putea Ei ca Eiecare Herman să Eie instruit ca oEiţer 7i apoi să Eie pus su6 propria sa comandă. ste siHur că 7i va da sie7i ordine cu tact 7i pricepere 7i că va avea Hri?ă să se asculte pe sine cu rapiditate 7i precizie.
%entru direcţionarea caracterului Herman pe aceste canale" 7colile" desiHur" sunt principalele responsa6ile. n 7coli se va preda mereu datoria. ste un ideal minunat pentru un popor< dar nainte de a te pleca n Eaţa lui" vei vrea să nţeleHi n mod clar ce nseamnă datorieI. &deea Hermanului despre datorie pare a Ei următoarea: ascultare oar6ă Eaţă de tot ce poartă uniEormăI. ste antiteza schemei anHlo2saone< dar de vreme ce at8t anHlo2saonul" c8t 7i teutonul prosperă" pro6a6il că am6ele metode au ceva 6un. %8nă acum" Hermanul a avut norocul 6inecuv8ntat de a Ei ecepţional de 6ine Huvernat< dacă acest lucru continuă" i va Ei 6ine. (ecazurile vor apărea atunci c8nd" din nt8mplare" ceva va ncepe să sc8rţ8ie n ma7ina Huvernamentală. Dar poate că metoda sa are avanta?ul de a produce n mod con2: tinuu 6uni Huvernatori< cu siHuranţă" a7a se pare că stau lucrurile. 351
Ca neHustor" sunt nclinat să cred că Hermanul va răm8ne ntotdeauna G cu ecepţia cazului n care temperamentul .său se va schim6a considera6il G cu mult n urma concurentului său anHlo2saon< 7i aceasta numai din cauza virtuţilor sale. %entru el viaţa este ceva mult mai important dec8t o simplă Hoană după 6oHăţie. ' ţară n care 6ăncile 7i oEiciile po7tale se nchid timp de două ore n mi?locul zilei" timp n care Euncţionarul se duce acasă 7i se 6ucură de un pr8nz copios n mi?locul Eamiliei" urmat" poate" de un pui de somn n loc de desert" nu poate spera 7i pro6a6il că nici nu dore7te să concureze cu un popor care ia masa n picioare 7i doarme cu teleEonul la capul patului. &n #ermania nu eistă" nu ncă" suEicientă deose6ire ntre clase pentru a Eace din lupta pentru ppziţia socială o chestiune de viaţă 7i de moarte" 8@a cum este n AnHlia. &n aEară de aristocraţia Eunciară" ale cărei Hraniţe sunt inaccesi6ile" treapta sotială aproape că nu contează. Fr!u %roEesor 7i Fr!u Na6ricant de sEe7nice se nt8lnesc săptăm8nal la EaffeeklatschA 7i Eac schim6 de cancanuri n condiţii de eHalitate reciprocă. &ntendentul Hra?durilor 7i doctorul Eraternizează n 6erăria lor Eavorită. *oHatul antreprenor de construcţii" c8nd 7i preHăte7te trăsura ncăpătoare pentru o ecursie la ţară" i invită pe maistrul 7i pe croitorul său mpreună cu Eamiliile nt8lnire ntre doamne la o caEea +n lim6a Hermană n oriHinal. ,$
: lor. Niecare 7i aduce partea sa de 6ăutură 7i ali2 i mente 7i la ntoarcerea acasă c8ntă n cor acelea7i c8ntece. At8t timp c8t va dăinui această stare de P lucruri" omul nu va Ei tentat să 7i sacriEice cei mai Erumo7i ani din viaţă ca să c87tiHe o avere pentru v8rsta senilităţii. #usturile sale 7i" mai important" ale soţiei sale sunt necostisitoare. i place să27i vadă apartamentul sau vila mpodo6ită cu multă [ mo6ilă tapiţată cu plu7 ro7u 7i mult auriu 7i lac. rDar a7a crede el< 7i poate că nu este de mai prost EHust dec8t un amestec de Eals elisa6etan cu imi2 t taţie de !udovic al \L2lea" totul iluminat electric 7i T suEocat de EotoHraEii. )e prea poate să i ceară unui P artist local să i picteze casa pe dinaEară: o 6ătălie f.s8nHeroasă" ntreruptă de u7a de la intrare" se des2 E87oară la parter" n timp ce *ismarcO" ca un hHer" plute7te vaH pe deasupra Eerestrelor de la Mormitor. Dar pentru Lechii Mae7tri se mulţu2Ile7te să se ducă la Haleria pu6lică< 7i cum cele2."ţ. *ritatea la domiciliuI nu 7i2a ocupat ncă locul +[+Q[Qrintre instituţiile Daterland#0(ni, nu se simte o6li2@"Z2@rat să27i irosească 6anii transEorm8ndu27i casa ţ;lQtr2un maHazin de antichităţi. )P #ermanul este un Hurmand. Mai eistă ncă < Eermieri enHlezi care" n timp ce2ţi vor6esc despre Eeptul că a Ei Eermier nseamnă a muri de Eoame" 8Ee 6ucură de 7apte mese 6une pe zi. ' dată pe an" are loc n ntreaHa Rusie un ospăţ care durează o P)ăptăm8nă" n timpul căruia survin mai multe decese din cauza a6uzului de 6linele< dar aceasta este o săr6ătoare reliHioasă 7i o ecepţie. n linii 359
mari" Hermanul ca Hurmand se situează pe o poziţie de Erunte ntre naţiunile lumii. )e treze7te devreme 7i" n timp ce se m6racă" 6ea c8teva căni de caEea" mpreună cu o ?umătate de duzină de cor2nuri calde cu unt. nsă a6ia pe la ora zece se a7ază la ceea ce se poate numi de Eapt masă. !a unu sau unu 7i ?umătate ia masa principală. Aceasta este o aEacere serioasă 7i durează două ore. !a patru se duce la coEetărie" unde măn8ncă pră?ituri 7i 6ea ciocolată. )eara o dedică n Heneral m8ncatului G rareori o masă a7ezată" ci o serie de Hustări G" o sticlă de 6ere 7i un Belegte3emmel sau două la 7apte" să zicem< o altă sticlă de 6ere 7i un (ufschnitf la teatru" n pauză< o sticlă mică de vin al6 7i 3piegeleierA nainte de a se duce acasă< apoi o 6ucată de 6r8nză sau un c8rnat" udate din nou de 6ere" nainQ de a se 6ăHa n pat. nsă Hermanul nu este un Hourmet. *ucătarii Erancezi 7i preţurile Eranţuze7ti nu reprezintă o reHulă n restaurantul său. l preEeră 6erea sau vinul al6 indiHen ieEtin celor mai scumpe vinuri ro7ii sau 7ampanii. i" ntr2adevăr" 6ine Eace< e7ti nclinat să crezi că de Eiecare dată c8nd un viticultor Erancez vinde o sticlă de vin unui hotelier sau comerciant Herman" amintirea )edanului i nveninează ncă suEletul. ste o răz6unare ridicolă" ţin8nd seama de Eaptul că" de reHulă" nu Her manul o 6ea< pedeapsa cade pe un călător enHlez [Q Nriptură rece +n lim6a Hermană n oriHinal. Q 'chiuri la capac +n lim6a Hermană n oriHinal.
nevinovat. %oate că totu7i neHustorul Erancez 7i aminte7te 7i de Saterloo 7i se H8nde7te că" n orice caz" el c87tiHă. n #ermania nu se oEeră" nici nu se caută distracţiile costisitoare. Totul" n Daterland, este simplu 7i prietenos. #ermanul nu practică sporturi care să2l coste scump" nu are instituţii Eastuoase de ntreţinut" nici cercuri m8ndre de averea lor " pentru care să se m6race. %rincipala lui plăcere" F un loc la operă sau la concert" poate Ei procurată cu c8teva mărci< iar soţia 7i Eiicele sale se duc acolo n rochii cusute n casă" cu 7aluri pe cap. ntr2adevăr" n această ţară" lipsa de ostentaţie este destul de odihnitoare pentru ochii enHlezului. Trăsurile particulare sunt puţine 7i rare" iar 6ir?a ieste Eolosită numai n cazul n care nu poţi lua Kţramvaiul electric" mai rapid 7i mai curat. & n Eelul acesta" Hermanul 7i păstrează inde2i@endenţa. (eHustorul Herman nu se plocone7te n ?E2Eaţa clienţilor. 'dată am nsoţit o enHlezoaică la :@Ecump8rături n Miinchen. ra o6i7nuită să mear2iiEă la cumpărături n !ondra 7i (e VorO 7i nu i ilăcea nimic din ce i arăta omul. (u era nemul2iEumită cu adevărat< asta era metoda ei. &2 a epli2tCat că ar putea o6ţine cea mai mare parte a Q"ilicrurilor la un preţ mai mic 7i de o calitate supe2P?8oară n altă parte. (u credea cu adevărat asta" P 8ar considera că e 6ine să i se spună a7a ceva neHustorului. &2a spus că marEa lui este lipsită Pde Hust G nu voia să l ?iHnească< a7a cum am .Yeplicat" asta era metoda ei G" că nu este variată< ,2
350
iI că e demodată< că e de duzină< că arată ca 7i cum nu ar Ei de calitate. l nu a contrazis2o" nu a spus nimic. A pus lucrurile la loc n cutii" a a7ezat cutiile pe raEturile lor" a intrat n micul salon din spatele maHazinului 7i a nchis u7a. G (u are de H8nd să se ntoarcă a ntre6at doamna" după ce au trecut c8teva minute. n tonul ei nu se auzea o ntre6are" ci mai ales neră6dare. G Mă ndoiesc" am replicat. G De ce a ntre6at ea" Eoarte mirată. G Cred" am răspuns" că l2ai plictisit. După toate pro6a6ilităţile" n clipa asta stă dincolo" 7i Eumează pipa 7i cite7te ziarul. G Ce neHustor etraordinarF a spus prietena mea" n timp ce 7i aduna pachetele 7i ie7ea indiHnată aEară. G Acesta este Eelul lor de2a Ei" i2am eplicat. Asta e marEa< dacă o vrei" o poţi avea. Dacă nu o vrei" ar Ei Eost mQi 6ine să nu vii ca să pierzi timpul deHea6a. Cu o altă ocazie" am ascultat n Eumoarul unui hotel din #ermania un enHlez mic de statură spun8nd o poveste pe care" dacă a7 Ei Eost n loctil lui" a7 Ei ţinut2o pentru mine. G (u are rost" a spus enHlezul" să ncerci să Eaci un neamţ să lase din preţ. (u par să nţeleaHă asta. Am văzut o ediţie princeps a oţilorA ntr2un anticariat din #eorH %latz. Q >ie <ăuber, traHedie de Nriedrich )chiller" pu6licată n ,05,. ,
Am intrat 7i am ntre6at c8t costă. n spatele te?Hhelei se aEla un individ ciudat. A zis: Douăzeci 7i cinci de mărciI" 7i a continuat să citească. &2am spus că văzusem cu doar c8teva zile mai nainte un eemplar mai 6un" la preţul de douăzeci de mărci G a7a tre6uie să vor6e7ti atunci c8nd te tocme7ti< e de la sine nţeles. M2a ntre6at: $ndeI &2am spus că ntr2un anticariat din !eipziH. Mi2a suHerat să mă ntorc acolo 7i să2l cumpăr< se părea că puţin i pasă dacă2i cumpăr sau nu cartea. !2am ntre6at: Care este ultimul preţI L2am spus o datăI" mi2a răspuns. Douăzeci 7i cinci de mărci.I ra un tip irasci6il. Am spus: (u Eace at8t.I Am zis eu că EaceI s2a răstit el. Am spus: Lă dau zece mărci pe ea.I M2am H8ndit că poate va sE8r7i prin a accepta douăzeci. )2a ridicat. Am crezut că iese de după te?Hhea să ia cartea din raEt. n schim6" a venit drept spre mine. ra un tip destul de voinic. M2a apucat de umeri" m2a scos n stradă 7i a tr8ntit u7a după mine. (u am Eost n viaţa mea mai surprins. G %oate că acea carte merita douăzeci 7i cinci de mărci" am suHerat eu. G )iHur că merita" a răspuns el" 6a 6ine că nu. Dar ce concepţie despre aEaceriF Dacă ceva va schim6a caracterul Herman" aceasta va Ei Eemeia Hermană. a nsă7i se schi m6ă rapid G proHresează" cum se spune. n urmă cu zece ani" nici o Eemeie Hermană care 35/
ţinea la reputaţia ei 7i care spera să ai6ă un soţ nu ar Ei ndrăznit să mearHă pe 6icicletă< azi" pedalează n toată ţara cu miile. *ătr8nii clatină din cap c8nd le văd" dar tinerii" a m o6servat" le a?unH din urmă 7i merH alături de ele. %8nă nu de mult" n #ermania se considera că este lipsit de Eeminitate ca o doamnă să eecute cumpăna pe Hheaţă. Atitudinea potrivită pentru o patinatoare era să se aHate" inertă" de 6raţul unei rude de se masculin. Acum" ea Eace opturi ntr2un colţ sinHură" p8nă ce vine un t8năr s2o a?ute. Joacă tenis 7i" dintr2un loc siHur" am văzut2o chiar conduc8nd un docar. A Eost ntotdeauna Eoarte 6ine educată. !a optsprezece ani" vor6e7te două sau trei lim6i străine 7i a uitat mai mult dec8t a citit vreodată o enHlezoaică o6i7nuită. %8nă acum" educaţia nu i2a servit la nimic. După căsătorie se retrăHea n 6ucătărie 7i se Hră6ea să 7i spele creierul de orice altceva pentru a lăsa loc talentului de a Hăti prost. Dar să presupunem că ncepe să2i treacă prin cap că o Eemeie nu tre6uie să 7i sacriEice ntreaHa eistenţă muncii inHrate de Hos podină" după cum un 6ăr6at nu tre6uie să se transEorme ntr2o ma7ină de Eăcut aEaceri. )ă presupunem că se treze7te n ea am6iţia de a participa la viaţa socială 7i naţională. Atunci" inEluenţa unei asemenea partenere" cu un trup sănătos 7i cu o minte viHuroasă" nu va putea Ei dec8t trainică 7i plină de consecinţe. 3/-
Căci nu tre6uie să uităm că Hermanul este Eoarte sentimental 7i se lasă destul de u7or inEluenţat de Eemeile din Eamilia lui. )e spune despre el că este cel mai 6un amant 7i cel mai rău soţ. i asta numai din vina Eemeii. 'dată măritată" Eemeia Hermană renunţă cu totul la romantism< ia 6ătătorul de covoare 7i l alunHă din casă. Ca Eată" nu a 7tiut niciodată să se m6race< ca soţie" 7i scoate hainele pe care le avea de 6ine" de rău" 7i se nEă7oară n cele mai ciudate articole pe care le Hăse7te prin casă< n orice caz" aceasta este impresia pe care o Eace. %arcă dinadins 7i cu răutate" se apucă să27i strice corpul" care adesea ar putea Ei cel al unei lunone" 7i tenul" care uneori ar Eace cinste unui nHer sănătos. 7i vinde dreptul din na7tere la admiraţie 7i la &< devotament pe un 6lid cu dulciuriQ n Eiecare K după2 amiază" o poţi vedea la coEetărie" m6ui68n2g du2se cu pră?ituri cu Eri7ca" pe care le Eace să alunece cu sor6ituri zdravene de ciocolată. n scurt timp" a?unHe Hrasă" Elască" placidă 7i complet neinteresantă. C8nd Eemeia Hermană va renunţa la caEeaua de după2amiază 7i la 6erea de seară" c8nd va Eace @7 suEicient de multă Himnastică pentru a27i t menţine silueta 7i va continua să citească după & căsătorie 7i altceva n aEară de cartea de 6ucate" &I Huvernul Herman va descoperi că are de2a Eace cu Q Aluzie la pasa?ul din Nacerea" 39: 3/214" n care &sav i i vinde lui lacov dreptul său de nt8i născut pe un 6lid de linte. 3/,
1.' I
I I l'
o Eorţă nouă 7i necunoscută. i peste tot n #ermania nt8lne7ti semne incontesta6ile că vechea Fr!u Hermană Eace loc noii >ame. )unt curios să 7tiu ce se va nt8mpla. (aţiunea Hermană este ncă t8nără" iar maturitatea sa este importantă pentru omenire. #ermanii sunt un popor 6un" un popor plăcut" care ar tre6ui să Eacă mai mult ca lumea să Eie mai 6ună. Cel mai rău lucru care se poate spune despre Hermani este că au 7i ei lipsurile lor. i nu 7tiu asta< se consideră perEecţi" ceea ce este ridicol din partea lor. MerH chiar p8nă acolo nc8t se cred superiori anHlo2saonilor< acest lucru este de nenţeles. Ai sentimentul că se preEac. G Au 7i ei calităţile lor" a spus #eorHe. Dar tutunul lor este un păcat naţional. u mă duc la culcare. i (e2am ridicat 7iEQaplec8ndu2ne peste parapetul scund de piatră" am urmărit luminile care ?ucau peste apele molatice 7i ntunecate ale r8ului. G A Eost un Bummel plăcut" una peste alta" a spus arris. Ar tre6ui să mă 6ucur că mă ntorc acasă 7i totu7i mi pare rău că s2a terminat" dacă nţeleHeţi ce vreau să spun. G Ce este un Bummell a ntre6at #eorHe. Cum l2aţi traduce G $n Bummel, am eplicat eu" ar putea nsemna" după părerea mea" o călătorie" lunHă sau scurtă" Eără un scop precis< sinHurul lucru care o reHlementează Eiind necesitatea de a te ntoarce" la un moment dat" n punctul din care ai plecat. $neori merHi pe străzi aHlomerate" alteori pe c8mpuri 7i poteci< uneori lumea se poate lipsi de noi timp de c8teva ore" alteori timp de c8teva z$e. Dar Eie că această călătorie este lunHă sau scurtă" aici sau n altă parte" ne H8ndim mereu la scurHerea nisipului. Dăm din cap 7i le z8m6im multor oameni pe l8nHă care trecem< c8teodată ne oprim 7i stăm pentru scurt timp de vor6ă cu unii dintre ei< alături de c8ţiva" Eoarte puţini" parcurHem o mică parte din drum. (e2au interesat multe 7i adesea am Eost puţin o6osiţi. Dar" una peste alta" ne2am simţit 6ine 7i ne pare rău că s2a terminat. 3/3
I
I' ,1 II
C$%$iK) CA%&T'!$! i...........................9 Trei 6ăr6aţi au nevoie de o schim6are G ' anecdotă despre eEectele neEaste ale minciunii G !a7itatea morală a lui #eorHe G arris are idei G %ovestea 6ătr8nului marinar 7i a amatorului de iahtinH neeperimentat G $n echipa? plin de zel G %ericolul de a naviHa atunci c8nd v8ntul 6ate dinspre v$scat G &mposi6ilitatea de a naviHa atunci c8nd v8ntul 6ate dinspre mare G )piritul de contradicţie al thel6erthei G $mezeala de pe r8u G arris propune o ecursie pe 6icicletă G #eorHe se H8nde7te la v8nt G arris propune %ădurea (eaHră G #eorHe se H8nde7te la pante G %lanul adoptat de arris pentru urcarea pantelor G )untem ntrerupţi de doamna arris. Ci%^T'!$! i .........................39 o aEacere delicată G Ce ar Ei putut să spună thel6ertha G Ce a spus de Eapt G Ce a spus doamna arris G Ce i2am spus noi lui #eorHe G %lecăm miercuri G #eorHe suHerează posi6ilitatea de a ne cultiva spiritul G arris 7i cu mine ne ndoim G Care dintre ocupanţii unui tandem depune mai 3/4 mult eEort G 'pinia celui din Eaţă G %ărerile celui din spate G Cum 7i2a pierdut arris nevasta G %ro6lema 6aHa?elor G nţelepciunea răposatului meu unchi %odHer G nceputul pove7tii despre 6ăr6atul care avea un sac de voia?. cA%iT'!$! iii.........................44 )inHurul deEect al lui arris G arris 7i nHerul G $n Ear de 6icicletă patentat G aua ideală G ReparatorulI G 'chiul său de vultur G Metoda lui G ncrederea sa plină de voio7ie G #usturile lui simple 7i necostisitoare G nEăţi7area sa G Cum să scapi de el G #eorHe ca proEet G Arta delicată de a te Eace dezaHrea6il ntr2o lim6ă străină G #eorHe studiază natura umană G %ropune un eperiment G %rudenţa sa G '6ţine spri?inul lui arris" cu anumite condiţii. CA%iT'!ll! iL.........................=4 De ce consideră arris că un ceas de7teptător nu este necesar ntr2o casă G &nstinctele sociale ale celor tineri G #8ndurile unui copil despre dimineaţă G %aznicul mereu treaz G Misterul acestuia G AHitaţia lui n eces G CuHetări n noapte G C8t de activ poţi Ei nainte de micul de?un G 'aia cea 6ună 7i oaia cea rea G Dezavan2 ta?ele omului virtuos G (oua ma7ină de Hătit a lui arris ncepe cu st8nHul G Cum pleacă de acasă n Eiecare zi unchiul %odHer G 'ră7eanul mai n v8rstă pe post de alerHător G A?unHem la !ondra G Nolosim lim6a?ul turistului. Ci%iT'!$! Af ...................... YY ' diHresiune necesară 2 &ntrodusă printr2o poveste moralizatoare 2 $na dintre atracţiile 3/9
r» I
< < t 7 li
acestei cărţi G Jurnalul care nu a avut succes G M8ndria lui< &nstrucţia com6inată cu distracţiaI G ' pro6lemă: ce anume ar tre6ui să Eie considerat instructiv 7i ce anume amuzant G $n ?oc popiilar G ' opinie competentă despre leHea enHleză G Altă atracţie a acestei cărţi G $n c8ntec 6anal G A treia atracţie a acestei cărţi G Ce pădure era aceea n care trăia Eata G Descrierea %ădurii (eHre. CA%&T'!$! Li ........................,,De ce ne2am dus la anovra G Ceva care se Eace mai 6ine n străinătate G Arta conversaţiei politicoase cu străinii" a7a cum se predă n 7colile enHleze7ti G ' poveste adevărată" spusă acum pentru prima dată G #luma Eranţuzească" a7a cum este oEerită pentru amuzamentul tinerilor 6ritanici G &nstinctele de tată ale lui arris G Cel care strope7te drumurile cu artă G %atriotismul lui #eorHe G Cum ar Ei tre6uit să procedeze arris 2QIPPCum a procedat de Eapt G &i salvăm viaţa lui arris G $n ora7 care nu doarme niciodată G Calul de 6ir?ă poate Ei critic. CA%&T'!$! Lii........................,13 #eorHe se minunează G %asiunea Hermanului pentru ordine G 'rchestra de mierle din )chartz2ald va concerta la ora 7apteI G C8inele de porţelan G )uperioritatea lui Eaţă de toţi ceilalţi c8ini G #ermanul 7i sistemul solar G ' ţară ordonată G Lalea dintre munţi a7a cum s2ar cuveni să Eie" potrivit concepţiei Hermane G Cum curH apele la vsile n #ermania G )candalul de la Dresda G arris se dă n spectacol G (u este apreciat G #eorHe 7i mătu7a sa G #eorHe" o pernă 7i trei demoazele. 3/= CJ!%iT'!$! Liii.......................,4/ Domnul 7i domni7oara Jones din Manchester G Cacaua 7i 6ineEacerile ei G ' suHestie pentru %eace )ocietU G Nereastra ca arHument n epoca medievală G Modul de recreere Eavorit al cre7tinului G !im6a?ul Hhidului G Cum să repari ravaHiile timpului G #eorHe ncearcă o sticlă G )oarta 6ăutorului de 6ere Herman G arris 7i cu mine ne hotăr8m să Eacem o Eaptă 6ună G Toate statuile seamănă ntre ele G arris 7i prietenii săi G $n paradis Eără piper G Nemei 7i ora7e. Cl%iT'!$! iJT ........................,0, arris ncalcă leHea G 'mul săritor< pericolele care l p8ndesc G #eorHe m6răţi7ează o carieră de delincvent G Cei pentru care #ermania este o 6ineEacere 7i o 6inecuv8ntare G %ăcătosul enHlez: dezamăHirile sale G %ăcătosul Herman: avanta?ele sale ecepţionale G Ce nu poţi Eace cu patul G $n viciu necostisitor G C8inele Herman: 6unătatea lui simplă G Comportamentul ur8t al H8ndacului G $n popor care merHe pe drumul pe care tre6uie să mearHă G *ăieţelul Herman< draHostea lui pentru leHalitate G Cum să o iei razna cu un cărucior pentru copii G )tudentul Herman< ndărătnicia sa pedepsită. C%iT'!$! JT ........................,/9 *aden2*aden din punctul de vedere ail vizitatorului G Nrumuseţea zorilor de zi văzută din după2amiaza precedentă G Distanţa măsurată cu compasul G !a Eel" măsurată cu piciorul G #eorHe la sEat cu propria con7tiinţă G ' ma7ină lene7ă G Ciclismul" potrivit aEi7ului< numai tihnă 7i pace G 3/0
