Irlanda

UNIVERSI UNIVERSITAT TATEA EA CREȘTINĂ TINĂ DIMI DIMITRI TRIE E CANT CANTEMI EMIR R BUCU BUCURE REȘ TI FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

PROIECT

PIATA TURISTICA A TARII IRLANDA

Profesor: M. Neac Neacșu Claudia

Student: Voic Vo icul ulee ț Alex Alexan andr draa-

AN II GRUPA: 18

BUCU BUCURE REȘTI 2011 2011

INTRODUCERE În cadrul acestui acestui proiect proiect sunt evidenţiate evidenţiate elementale elementale necesare pentru a determina determina locul pe care îl ocupa ocup a turismul în economia Irlandei. Irlanda, situata pe insula cu acelaşi nume, este scăldata de apele Oceanului Atlantic, având doar un vecin terestru, respectiv Regatul Unit (Irlanda de Nord). Capitolul 1 face referire la prezentarea generală a Irlandei unde sunt evidenţiate aspecte referitoare la poziţia geografică, capitala, populatia, po pulatia, si sarbatoarea nationala. Capitolul 2 se referă la istoria acesteia. În capitolul 3 descrie locul pe care îl ocupa turismul în economia Irlandei. Aici sunt evidenţ evidenţiat iatee aspect aspectele ele esenţi esenţiale ale ale impact impactulu uluii turism turismului ului în econom economia ia Irlande Irlandeii referitoare la ponderea turismului în PIB, ponderea turismului în ocuparea forţei de muncă, indicatorii macroeconomici, precum şi estimări şi preziviuni pentrul anul 2020 în ceea ce priveşte turismul şi călătoriile din Irlanda. Capitolul 4 prezinta populatia si demografia În capitolul 5 este prezentat mediul politic, tot ceea ce inseamna forma de guvernare, impartirea puterii in stat, partide politice, grupari militare si teroriste. În capitolul 6 este prezentat mediul cultural, cu ltural, cum ar fii festivaluri, sarbatori,  pelerinaje, targuri, expozitii, concerte, spectacole, centre universitare. În capitolul 7 este prezentat mediul natural, tot ce tine de relief, hidrografie, clima, vegetatia, factorii naturali de cura. Capitolul 8 este evidentiat de resursele turistice antropice. In capitolul 9 este prezentata baza tehnico-materiala a tarii: descrie oferta turistică din punct de vedere cantitativ şi calitativ din Irlanda. În acest capitol sunt evidenţiate unităţile de cazare, de alimentative, de agrement, de tratament din Irlanda, precum şi agenţiile de turism şi turoperatotii care acţionează pe piaţa irlandeză. În capitolul 10 se regăsesc principalele forme de turism practicate în Irlanda. Sunt evidenţiate turismul rural, turismul cultural, turismul de aventură, turismul de afaceri, ecoturismul etc. Capitolele 11 si 12 sunt prezentate organizarea activitatii de turism in Irlanda cat si relatiile turistice ale tarii Irlanda cu Romania.

2

CAPITOLUL I ELEMENTE DE CADRU GENERAL  DENUMIRE OFICIALA SI CONDUCATOR

 Éire în irlandeză, Irlanda ( Éire irlandeză,  Ireland  în engleză) engleză) este o țară insulară în Europa de Vest care ocupă aproximativ 80% din insula Irlanda, Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europe Europene, ne, are are o econom economie ie dezvo dezvolta ltată tă ș i o popula populaț ie de pu puț in mai mai mult mult de 4 milio milioane. ane. În În  Éire în irlan consti constiuuția repub republi licii cii,, numel numelee țării ării este este doar  doar  Irlanda ( Éire irlande deză) ză) deși numel numelee  Republica Irlanda este folosit folosit pentru pentru nu a se confunda cu Irlanda Irlanda de Nord ș i cu întreaga întreaga insulă Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin. Dublin.  ASEZARE , SUPRAFATA, VECINI 

Republica Irlanda este situata în Europa de d e Vest si ocupă aproximativ 80% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată şi o  populaţie de puţin peste 4 milioane. În constituţia republicii, numele ţării este doar  Irlanda, deşi numele Republica Irlandeză este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord şi cu întreaga insulă Irlanda. Irlanda este complet înconjurată de Oceanul Atlantic, deşi porţiunea de apă dintre Irlanda şi Marea Britanie este cunoscută ca Marea Irlandeză. Republica Irlandeză este împărţită în 26 de comitate. Fiecare comitat are un consiliu  judeţean. În afară de cele 26 de comitate, patru oraşe principale sunt administrate individual şi au consiliul lor: Dublin, Cork, Limerick şi Waterford. În plus, comitatul Dublin este împărţit în trei consilii diferite (Dun Laoghaire-Rathdown, Fingal şi South Dublin), în afară de administraţia oraşului Dublin. Suprafata Irlandei este de 70 284 km2 . CAPITALA

 Baile Átha Cliath în irlandeză) irlandeză) este este capital capitalaa și cel cel mai mare mare ora oraș a Irlandei, Irlandei, Dublin ( Baile cu o popula populație de 495.781 de locuitor locuitorii ș i cu peste peste 1,1 milioane milioane în zona zona metropoli metropolitană tană a comitatului Dublin. Dublin. Orașul este situat situat pe maluri malurile le râului râului Liffey. Liffey. Prima Prima așezare ezare pe pe terit teritori oriul ul ora orașului ului a fost fost Áth Cliath , o așezare ezare celti celtică. că. După După aceea, aceea, în secolul IV, IV, vikingii vikingii au fondat fondat o altă așezare (numele (numele presupus presupus fiind fiind Dubh Linn ). După invazia invazia normandă a Irlandei, Irlandei, Dublin Dublin a devenit capitala capitala Irlandei, Irlandei, ș i după secolul XVII, XVII, 3

orașul s-a dezvoltat dezvoltat rapid. rapid. O multitudine multitudine de războaie războaie în prima prima jumătate jumătate a secolului XIV au distrus distrus orașul, lăsând lăsând multe din edificiile edificiile sale istori istorice ce în ruine. Statul Liber Irlandez a recons reconstru truit it parte parte din ora oraș, dar Dublin Dublin-ul -ul a rămas rămas parțial distr distrus. us. După După anii 1960, 1960, când Irlanda Irlanda a devenit devenit mai stabilă stabilă,, orașul a fost fost modernizat modernizat încet, încet, dar reconst reconstruir ruirile ile majore majore și dezvoltările infrastructurale au început numai în anii 1990, 1990, în timpul Tigrului Celtic, când Irland Irlandaa a trecut trecut printr printr-o -o dezvol dezvoltar taree economi economică că foart foartee rapidă rapidă.. În ultim ultimii ii ani, ani, Dublin Dublin a deve deveni nitt un oraș mu mult lt mai mode modern rn dar a prez prezer erva vatt păr părț i din din isto istori riaa sa. sa. Infrastructura orașului a ajuns ajuns la niveluri niveluri europene europene ș i este este în în continuă continuă dezvolt dezvoltare. are.  POPULATIA • • • • • •

• •

Numar de locuitori: 3.969.558 Densitate: 56,48 loc./km² Distributie: 61% urban / 39% rural Rata anuala de crestere: 1.12% Speranta de viata: Femei 81.06 ani / Barbati 75.6 ani Religie: Romano-catolici: 87,5 %, sustinatori ai Bisericii din Irlanda: 2,5%, 5% crestini si alte religii, iar 5% nu au religie Limbi vorbite: Engleza este cea mai vorbita limba, irlandeza Moneda nationala: euro

Populatia Irlandei este putin mai mica de 4 milioane. In 2009 persoanele intre 0 si 14 ani reprezinta 20.9% din total, cele intre 15 si 64 de ani constituie 67.1%, iar oamenii  peste 65 de ani 12%. Majoritatea populatiei vorbeste limba engleza, insa in invatamant obligatorie este irlandeza.  SARBATOARE NATIONALA

Sfântul Patrick (17 martie) Sfantul patron al Irlandei, Sfantul Patrick s-a nascut in jurul anului 390 in Britania Romana, si s-a stins din viata in preajma anului 461. Bunicul sau a fost preot crestin, iar  tatal sau, diacon si oficial al Imperiului Roman in Britania. Se spune ca a fost rapit la varsta de 16 ani de catre pirati, fiind apoi vandut ca sclav in Irlanda; a scapat din robie dupa sase ani, primind dupa aceea invatatura religioasa in mai multe manastiri din Europa. Dupa ce a fost numit episcop, s-a reintors in Irlanda in anul 432, 432 , ca misionar. In mod traditional, Sfantul Patrick este asociat cu trifoiul, ale carui trei frunze le folosea  pentru a explica oamenilor simpli intelesul Sfintei Treimi. Purgatoriul Sfantul Patrick, un vestit loc de pelerinaj inca de la inceputul secolului al XIII-lea, situat in Station Island, din Lough Derg, in Comitatul Donegal, este locul in care Sfantul Patrick a avut o viziune promitand ca toti cei ce vor veni acolo, insufletiti de credinta si pocainta, vor fi iertati pentru  pacatele lor. In plus, daca credinta lor ramanea puternica, li se permitea sa intrevada torturile celor condamnati la chinurile iadului si fericirea celor ajunsi in rai.

4

Ziua Sfantul Patrick este comemorata de romano-catolici, anglicani si luterani pe data de 17 martie a fiecarui an. Aceasta sarbatoare este extrem de populara si in Statele Unite ale Americii, unde exista obiceiul de a se purta in aceasta zi haine de culoare verde. La petrecerile organizate cu aceasta ocazie se obisnuieste sa se manance carne de vita cu varza, stropita din belsug cu bere colorata in verde, un omagiu adus de americaniide origine irlandeza mostenirii lor culturale. Parada de ziua Sfantului Patrick din New York  dateaza inca din anul 1762, fiind cel mai mare eveniment de acest fel din SUA. La parada  participa mai mult de 125.000 de oameni, ce se opresc la Catedrala Sfantului Patrick de  pe Fitfth Avenue, pentru a primi binecuvantarea arhiepiscopului de New York. In Irlanda, frunza de trifoi a Sfantului Patrick se aseza in ziua de 17 martie pe masa de mic dejun a gospodarului si stapanei casei, care “beau trifoiul”, sorbind guri generoase dintr-o sticla de whiskey, pe care o trimiteau apoi la bucatarie, pentru a se infrupta si servitorii. Una din cele mai populare legende despre Sfantul Patrick povesteste ca acesta ar fi alungat din Irlanda toti serpii si toate vietuitoarele daunatoare recoltelor.  DRAPELUL

Steagul național al Irlandei (în irlandeză: An Bhratach Náisiúnta), cunoscut și ca tricolorul irlandez, este steagul național al Irlanda. Steagul a fost adoptat pentru prima oară ca drapel al Statului Liber Irlandez în 1922. Atunci când acetuia i-a succedat statul numit Irlanda (Éire în irlandeză), cunoscută și sub numele de Irlanda, tricolorul a primit statut constituțional în Constituția Irlandei din 1937.

Culorile steagului sunt inversate față de cele ale steagului Coastei de Fildeș, care este oricum mai scurt.

5

CAPITOLUL II ISTORIA Irlanda, numită deseori ţară a sfinţilor şi cărturarilor, este patria a numeroşi scriitori celebri de limbă engleză, printre care Yeats, Joyce, O'Casey, Beckett, Wilde şi Shaw. Insula ce ocupă o arie de aproximativ 500 pe 250 kilometri este situată la vest de Marea Britanie şi are o populaţie estimată la 5 milioane. Ţărmurile sale sînt marcate de lanţuri muntoase joase ce coboară în văi şi cîmpii, iar în vest se întind largi pămînturi mlăştinoase. Clima încălzită de Gulfstream-ul Atlantic e moale şi umedă. Ar fi fost  perfect, dacă Dumnezeu i-ar fi pus deasupra şi un acoperiş, obişnuiesc să spună irlandezii. Mult timp s-a considerat că strămoşii irlandezilor au fost celţii, care au colonizat insula în cîteva valuri între secolele 8 şi 1 Î.C., deşi studii recente indică o situaţie ceva mai complexă, cultura celtică ar fi putut ajunge aici nu numai prin intermediul unor  invazii de proporţii ci şi prin influenţe moderate ale popoarelor vecine. Studii genetice sugerează conexiuni rasiale apropiate cu populaţiile din regiunile basce din nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei. Romanii numeau Irlanda Hibernia şi, la fel ca fenicienii, au făcut comerţ cu ea, dar nu au încercat niciodată să o cucerească. Creştinismul a fost introdus în secolul 5 D.C. de către Sf. Patric şi alţi călugări misionari din Ţara Galilor. Tradiţia druidă s-a prăbuşit în faţa răspîndirii noii credinţe, deşi iconografia şi simbolurile sale au fost deseori incorporate în artefacte şi ceremonii creştine. O puternică tradiţie monahală irlandeză a înflorit în secolele tenebroase, cînd insula era văzută ca un far de iluminare intelectuală şi spirituală ce a atras cărturari şi  pelerini din întreaga Europă. Arta scrisului, cea a prelucrării metalelor şi a sculpturii au înflorit şi au produs astfel de comori ca, de exemplu, Cartea Kells, bijuterii ornamentate şi numeroasele cruci sculptate în piatră care apar pe insulă. Această epocă de aur a fost întreruptă în secolul 9 de două sute de ani de războaie intermitente, cu valuri de invadatori vikingi (preponderent vikingi din Danemarca şi Norvegia), care au devastat mănăstiri şi oraşe. Unii din ei s-au stabilit în Irlanda, întemeind multe oraşe din zilele noastre, printre care Dublin, Cork, Limerick şi Waterford.

6

În secolul 12, aventurieri normanzi anglizaţi au profitat de conflictele dintre triburi  pentru a se infiltra şi apoi a prelua controlul asupra unor vaste teritorii ale ţării, ceea ce a condus la cei opt sute de ani de dominaţie engleză şi la revolte şi rebeliuni succesive împotriva acesteia. A fost introdusă legea engleză, iniţial în regiunea din jurul Dublinului, cunoscută drept Pale, şi în Waterford, dar în secolul 16 aceasta a început să se răspîndească pînă la colapsul final al suprastructurii sociale şi politice gaelice la sfîrşitul secolului 17. Au fost aduşi numeroşi colonişti englezi şi scoţieni, în special în provincia Ulster din nord. Leaderii Irlandei gaelice s-au refugiat mai întîi în Franţa, apoi la Roma, în 1607. După Reforma Protestantă şi Rebeliunea Irlandeză din 1641 puterea şi  proprietatea asupra pămînturilor au trecut aproape exclusiv în mîinile unei elite  protestante. Catolicilor irlandezi li s-a interzis să voteze sau să facă parte din Parlamentul Irlandez. Religia a devenit o problemă centrală în politica irlandeză. În 1800, după o altă revoltă eşuată, Parlamentul Irlandez a adoptat un Act de Unificare ce a unit în 1801 Regatul Irlandei şi Regatul Marii Britanii pentru a crea Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Întreaga insulă a Irlandei va rămîne în cadrul Regatului Unit, condusă direct de Parlamentul Regatului Unit de la Londra. Secolul 19 a adus dificultăţi economice considerabile pentru Irlanda, inclusiv marea foamete din anii 1840 în care cel puţin un milion de irlandezi au murit şi peste un milion au fost forţaţi să emigreze, ca parte a unui plan de migraţie în masă, care a condus la formarea unei Diaspore de proporţii, în special în Statele Unite. Sărăcia din patrie i-a obligat pe mulţi irlandezi să călătorească în Marea Britanie la muncă, în majoritate pentru a presta munci manuale prost plătite. Sfîrşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 au fost marcate de o campanie puternică, dar fără succes, pentru o conducere irlandeză independentă, urmată de eclipsarea naţionalismului moderat de către un separatism militant. În 1922, ca urmare a războiului anglo-irlandez, 26 provincii irlandeze s-au separat de Regatul Unit, formînd statul irlandez liber. Alte 6 provincii, în nord-est, au rămas în Regatul Unit formînd Irlanda de Nord. Tratatul anglo-irlandez ce ratifica formal această înţelegere a fost aproape adoptat de către Dail (parlament) în decembrie 1921 dar a fost respins de o minoritate amplă, ceea ce a condus la războiul civil irlandez care a durat pînă în 1923. În 1922, în toiul războiului civil, a luat fiinţă statul irlandez liber. Irlanda, sau cea mai mare parte a insulei, a devenit independentă. Noul stat era conservator, puternic influenţat de biserica catolică, şi izolaţionist. Acesta a rămas neutru pe parcursul celui deal doilea război mondial dar a oferit o anumită asistenţă aliaţilor. Ţara a fost devastată de sărăcie şi emigraţie pînă în anii 1990. Următorul deceniu a fost marcat de începutul unui succes economic fără precedent, fenomen cunoscut şi sub numele de "tigrul celtic". Spre începutul anilor 2000, Irlanda s-a transformat în una din cele mai bogate ţări (după venitul pe cap de locuitor) din Uniunea Europeană, ajungînd de la a fi un beneficiar net la un contribuitor net şi de la o populaţie cu emigraţie netă la o imigraţie netă. Începînd cu anii 60, s-a produs o diminuare graduală a controlului cultural şi social strict al bisericii catolice şi intrarea în Piaţa Comună în 1972 a oferit ţării o nouă încredere şi un sentiment mai puternic al identităţii sale ca stat european. De la crearea sa în 1921 şi pînă în 1972, Irlanda de Nord a beneficiat de o autoguvernare limitată în cadrul Regatului Unit, cu un parlament şi un prim-ministru

7

 propriu. Totuşi, comunităţile protestantă şi catolică din Irlanda de Nord au promovat aproape integral politici sectare, ceea ce a însemnat că guvernul Irlandei de Nord (ales după principiul "first past the post") a fost întotdeauna controlat de Partidul Unionist din Ulster. În consecinţă, catolicii nu puteau să participe la guvernare, ceea ce deseori a încurajat deschis discriminarea în distribuirea de locuinţe şi la angajarea în cîmpul muncii. Nemulţumirile naţionaliste faţă de discriminarea din stat au condus la protestele de amploare pentru drepturi civile din anii 1960, reprimate fără cruţare de către guvern. În această perioadă de tulburări civile, organizaţia paramilitară IRA Provizorie, care opta  pentru crearea unei Irlande unite, şi-a început campania împotriva conducerii unioniste. Alte grupări, legale sau ilegale de partea unionistă sau ilegale de partea naţionalistă, au început să participe la violenţă şi a demarat perioada cunoscută drept cea a "dezordinilor". Sub pretextul tulburărilor civile guvernul Britanic a suspendat în 1972 autoguvernarea şi a impus controlul direct de la Londra. Peste trei mii de oameni au murit în această perioadă. A fost un timp dificil, violent şi divizant, ceea ce a polarizat şi mai mult cele două comunităţi şi i-a lăsat pe mulţi de ambele părţi dezorientaţi şi ostili faţă de autorităţi. În 1998, ca urmare a unui acord de pacificare al organizaţiei  Provisional IRA, a fost adoptat Acordul Good Friday şi s-au făcut încercări de restaurare a autoguvernării în Irlanda de Nord pe baza împărţirii egale a puterii între cele două comunităţi. Violenţa s-a diminuat considerabil de la semnarea acordului. Pe 28 iulie 2005, organizaţia  Provisional   IRA (PIRA) şi-a anunţat încheierea campaniei armate şi pe 25 septembrie 2005 inspectori intenaţionali de armament au supervizat dezarmarea completă a PIRA. Irlanda de Nord continuă să aibă problemele sale, iar amprenta Dezordinilor este adînc înrădăcinată în sînul ambelor comunităţi. Mulţi foşti paramilitari au trecut de partea clanurilor criminale organizate şi există numeroase probleme cu generaţia tînără ce a crescut într-o societate a violenţei devenite cotidiene şi a profundei neîncrederi în instituţiile statului.

8

CAPITOLUL III SITUATIA ECONOMICA  PIB SI PNB PE LOCUITORI 

Republica Irlandeză are o economie mică, modernă ș i dependentă pe comerț extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată țară din Europa și a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte educată ș i de o rată foarte înaltă de investiț ie străină. Creșterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 ș i 2000, din cauza  procesului Tigrului Celtic. Între 2002 și 2004, creșterea medie pe an a fost în jur de 46%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deși acest sector angajează doar 28% din forț a de muncă. Deș i exporturile rămân cea mai mare sursă a creșterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creș tere în consum și de o renaș tere a sectoarelor de construcț ie ș i investiț ie în afaceri. În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naț ionale economice cu țelul de a reduce inflația și ratele de taxație. Alte țeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăț irea pregătirilor a forț ei de muncă și promovarea investiției străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.  Politica comerciala

Din cauza dimensiunilor sale mici, economia irlandeza este dependenta de comertul exterior. Lipsa de resurse impune ca necesare importurile de combustibili, materii prime si materiale de baza. Prin politicile comerciale adoptate, Irlanda si-a imbunatatit  permanent performantele comerciale, ajungand sa obtina un surplus al balantei comerciale din 1985 si un surplus al balantei de plati incepand cu 1991. Cresterile continue ale exporturilor, cu ritmuri de peste 15%, au facut posibile atingerea acestor   performante. Irlanda inregistreaza surplus comercial in mod constant. Astfel, in 2004 diferenta dintre exporturi si importuri este evidentiata de un excedent de 33,2 miliarde euro. In 2005 exporturile de marfa ale Irlandei au fost de 88,411 miliarde euro, in crestere cu 5% fata de 2004. Aceasta crestere este rezultatul unei bune evolutii a sectorului farmaceutic, alaturi de cel al tehnicii de calcul.

9

Importurile au insumat in 2005 56,478 miliarde euro, cu 11% mai mult fata de anul anterior. Cresterea a fost generata de importurile de echipamente si utilaje de transport si de combustibili. Se poate constata o scadere in excedentul comercial al Irlandei, de la 33,2 miliarde euro in 2004 la 31,9 miliarde euro in 2005 (-4%). O cauza importanta a acestei evolutii este incetinirea ritmului de crestere a exporturilor irlandeze, comparativ cu anii anteriori. Principalele piete pentru importurile si exporturile irlandeze au fost urmatoarele:  Exportul 

Alaturi de exporturile traditionale de produse alimentare, care continua sa fie importante pentru economia irlandeza, ponderea insemnata o detine sectorul produselor  industriale. Astfel, exporturile de produse ale industriei chimice, de masini si utilaje, echipament transport si electronice insumeaza 85%. Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare: - sectorul produselor chimice – in special produse farmaceutice, produse chimice organice, uleiuri esetiale, produse de curatat; - sectorul echipamentelor si utilajelor de transport – sunt incluse aici si echipamentele de  birou, tehnica de calcul si produse electronice/ electrocasnice. - sectorul in plina dezvoltare al produselor manufacturate, unde sunt utilizate tehnologii ultraperformante – inclusiv tehnica medicala si software; - sectorul agricol bazat in principal pe produse din carne, lapte si preparate alimentare. Din analiza datelor statistice pentru 2005 se pot constata urmatoarele evolutii fata de anul anterior: - grupa produselor chimice organice a crescut de la 14,651 miliarde euro la 17.756 miliarde euro, o crestere procentuala de 21%; - exporturile de tehnica de calcul au crescut de la 13,383 miliarde euro la 13.981 miliarde euro (+4%); - grupa uleiurilor esentiale a inregistrat o crestere de la 4,762 miliarde euro la 5,233 miliarde euro (+10%); - o scadere a exporturilor notabila apare la grupa echipamentelor medicale, de la 15,155 miliarde euro la 14,425 miliarde euro (-5%); - in ceea ce priveste distributia geografica a exporturilor irlandeze, au crescut exporturile catre Belgia, de la 12,322 miliarde euro la 13,374 miliarde euro (+9%), catre Franta, de la 5,041 miliarde euro la 5,658 miliarde euro (+12%) si catre Spania, de la 2,448 miliarde euro la 2,949 miliarde euro (+21%); - in aceeasi perioada au scazut exporturile catre Hong Kong, de la 833 milioane euro la 640 milioane euro si catre Italia, de la 3,813 miliarde euro la 3,625 miliarde euro (-5%).  Importul 

Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o serie de semifabricate necesare industriei, materii prime si combustibili, acestea reprezentand cca. 75% din volumul total al importurilor. Principalele surse de import sunt: Marea Britanie, restul

10

tarilor UE, SUA si Canada. Analizand datele statistice pentru 2005 se pot observa o serie de modificari in structura importurilor, raportat la anul 2004: - importurile de echipamente de date au crescut de la 7,854 miliarde euro la 9,141 miliarde euro (16%); - grupa combustibililor a inregistrat o crestere de la 2,255 miliarde euro la 3,198 miliarde euro (42%); - la capitolul „alte echipamente de transport (inclusiv aparate de zbor)” se poate constata o crestere de la 1,539 miliarde euro la 2,032 miliarde euro (+32%), in timp ce grupa autovehiculelor a crescut de la 3,292 miliarde euro la 3,768 miliarde euro (+14%). - importurile de echipamente electrice si parti ale acestora au cunoscut o scadere de la 4,721 miliarde euro la 4, 332 miliarde euro (-8%); - din punct de vedere al distributiei geografice a importurilor irlandeze au crescut importurile din Marea Britanie, de la 14,885 miliarde euro la 16, 413 miliarde euro (+10%) si din SUA, de la 6,984 miliarde euro la 7,985 miliarde euro (+14%); - au crescut de asemenea importurile din China, de la 2,777 miliarde euro la 3,771 miliarde euro (+34%) si din Norvegia, de la 963 milioane euro la 1,482 miliarde euro (+54%); - in perioada analizata au scazut importurile din Franta, de la 2,335 miliarde euro la 1,919 miliarde euro (-18%).  Indicator economic

Republica Irlandeză are o economie mică, modernă şi dependentă pe comerţ extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte educată şi de o rată foarte înaltă de investiţie străină. Creşterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 şi 2000, din cauza  procesului Tigrului Celtic. Între 2002 şi 2004, creşterea medie pe an a fost în jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deşi acest sector angajează doar 28% din forţa de muncă. Deşi exporturile rămân cea mai mare sursă a creşterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creştere în consum şi de o renaştere a sectoarelor de construcţie şi investiţie în afaceri. În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naţionale economice cu ţelul de a reduce inflaţia şi ratele de taxaţie. Alte ţeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăţirea pregătirilor a forţei de muncă şi promovarea investiţiei străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume. Vacanţa minimă anuală a locuitorilor este de 5 săptămâni, iar datorită nivelului ridicat al calităţii vieţii, aceştia s-au obişnuit să acorde o importanţă foarte mare călătoriilor de vacanţă. Astfel, peste 90 % pleacă în vacanţă cel puţin o dată pe an. Recesiunea puternică din ultimul timp nu a modificat aceasta tendinţă, dar îi determină să aleagă destinaţii mai ieftine. Datorită eforturilor de promovare ale autorităţilor naţionale, o mare parte din populaţie, şi anume 85%, îşi petrec o parte din vacanţă în propria ţară.

11

La acest lucru a contribuit şi schimbarea climei, în sensul că pe perioada verii temperatura medie a crescut treptat. Peste 55% din populaţie călătoreşte în Europa, iar  11% în afara Europei. Turiştii nordici îşi planifică vacanţele din timp şi sunt atenţi la fiecare detaliu. Chiar dacă veniturile lor sunt foarte ridicate, aleg o destinaţie numai dacă sunt convinşi că îşi merita preţul. Standardul ridicat al serviciilor oferite şi curăţenia reprezintă cel mai important criteriu de selecţionare al destinţiilor turistice de către turiştii Ţărilor Nordice. O altă caracteristică a comportamentului turistului nordic este frecvenţa cu care călătoreşte, respectiv cel puţin o dată pe an. Astfel, vacanţa de vară, care înseamnă de cele mai multe ori o călătorie charter către o destinaţie însorită, este urmată în toamnă de un city break, iar iarna de o vacanţă în Insulele Canare sau într-o staţiune de ski din Elveţia sau Norvegia. Pentru turistul nordic este, de asemenea, important ca în timpul vacanţei să poată desfăşura o serie de activităţi, în principal sportive, precum mersul pe bicicleta, golf, hiking, etc. De asemenea, finlandezilor le place să cunoască şi să experimenteze locuri noi, tradiţii şi specialităţi culinare ale destinaţiilor pe care le vizitează. Sunt interesaţi de shopping, dar numai dacă mărfurile sunt de calitate înaltă, iar   preţurile mai mici decât în propria ţară. Clima umedă, racoroasă, precum şi lipsa soarelui din marea parte a anului îi determină pe finlandezi să prefere, în mod special, ca loc de petrecere al vacanţelor  zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului şi Turciei. Primele cinci destinaţii vizitate de turiştii nordici au fost Germania (3,5 milioane), Suedia (3,1 milioane), Danemarca (2,6 milioane), Spania (2,3 milioane) şi UK (1,9 milioane)105. Acestea au acoperit 37% din totalul outbound-ului, alte destinaţii europene 45%, în timp ce destinaţiile îndepărtate 18%. 41% din outbound-ul nordic a avut o durată medie de şedere de 3 zile, iar 32% între 4 şi 7 nopţi. Călătoriile în zone îndepărtate cu o durată mai mare de 2-3 de nopţi au însumat 4% din total. În privinţa structurii pe sexe a turiştilor finlandezi, bărbaţii reprezintă 56% din turişti, ceea ce înseamnă că bărbaţii au călătorit de 1,6 ori pe an în timp ce femeile au călătorit numai de 1,2 ori. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani sunt printre cei mai activi turişti reprezentând mai mult de doua treimi. Fluxul turistic spre Germania a fost dominat de bărbaţi în proporţie de 67%, în timp ce în Spania numărul femeilor a fost mai mare (52%). Segmentul de vârsta între 45 şi 54 de ani a reprezentat un sfert din outbound-ul scandinav. Segmentele de vârsta cuprinse 35-44 şi 25-34 generează 20% şi respectiv 19% din numărul total al turiştilor. Lunile iulie şi august au avut numărul cel mai mare de plecări, cu 25% din outboundul total. 41 % din finlandezi petrec în medie 3 nopţi în străinătate, iar călătoriile cu o durată de 4-7 nopţi înregistrează o treime din total.  Nivelul ridicat de dezvoltare al Finlandei şi nivelul ridicat al veniturilor individuale ale  populaţiei au permis ca turişii acestor ţări să cheltuiască în medie pentru o călătorie 1023 euro şi 151 euro/noapte, cea mai ridicată cheltuială unitară înregistrându-se în Marea Britanie (1881 euro). 80% din totalul outbound-ului nordic au apelat la serviciile structurilor de cazare cu structuri de primire, în timp ce 18% au găsit alte modalităţi (prieteni, rude, etc). În ce priveşte cazarea plătită, hotelurile de trei stele au fost cele mai căutate în proporţie de 41%, urmate de hotelurile de 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) şi casele de vacanţă 8%. Cei care au ales cazarea neplatită, casele  prietenilor şi rudele au avut o proporţie predominantă de 57%.

12

Călătoriile rezervate cu mult timp în avans reprezintă 84% din outbound-ul nordic. Călătoriile “all inclusive”, respectiv cele organizate pentru care se presupune că se foloseşte formula rezervării anticipate reprezintă 48% din totalul turiştilor care călătoresc de plăcere, 54% au făcut rezervări prin intermediul agenţiilor. Mediul urban furnizează peste 80% din numărul turiştilor, iar 50% din turiştii provin din marile oraşe. In profilul turistului finlandez intră şi structura socio-familială a acestuia. Astfel, 60% dintre finlandezii care călătoresc în străinătate sunt, fie dintre cei care nu au copii, fie ai căror copii sunt adulţi, 45% provin din familii formate de 2 persoane, iar 33% din familii de 3-4 persoane. Dat fiind poziţia periferică faţă de destinaţiile turistice preferate mai mult de 51% din finlandezi au utilizat avionul ca mijloc de transport. Călătoria cu autoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijloc de transport ca importanţă (22%). Datorită situării geografice feribotul a fost utilizat în proporţie destul de mare şi an ume 14% din total. 92% din turiştii nordici au călătorit în Spania cu avionul. Procentul a fost ridicat şi în Marea Britanie şi anume 83%. Ca motivaţie de călătorie, călătoriile de afaceri individuale au reprezentat 67%,  participarea la conferinţe, congrese şi simpozioane 21,4%, deplasări la locul de muncă 13,8%%, studii 2,6% participări la târguri şi expoziţii 3,4%. Suma media cheltuită de o  persoană pe zi a fost de 3730 Sek. Iulie şi august sunt lunile preferate de călătorie ale turiştilor finlandezi. Aceste 2 luni însumeaza 25% din fluxul de outbound, în timp ce pentru primele trei luni acesta este relativ scăzut. Spania este vizitată în special în lunile martie, aprilie, octombrie şi decembrie. Mai şi iunie sunt destul de slabe pentru piaţa spaniolă, în timp ce primele 3 luni nu sunt un sezon bun nici pentru piaţa germană. Peste 70% din călătoriile de afaceri ale finlandezilor s-au făcut cu avionul, în timp ce pentru călătoriile de plăcere mijlocul predominant de transport a fost avionul în  proporţie de 52%. Autoturismul, feribotul şi autocarul au fost folosite mai mult în călătoriile de plăcere decât în cele de afaceri.

13

CAPITOLUL IV POPULATIA SI DEMOGRAFIA  Populaţia

Irlanda are un număr relativ redus de locuitori (2.548.000 milioane) si o densitate (50 locuitori/km2) sub cea a Europei. In schimb, inregistraza unul dintre cele mai ridicate sporuri naturale de pe continent si, ca urmare, are o importanta pondere a tinerilor in totalul populaţiei. Un număr mare de irlandezi a migrat in secolele XVII-XIX, in SUA, unde sunt acum peste 40 de milioane de descendenţi ai acestora. O alta caracteristica o reprezintă concentrarea populaţiei de-a lungul tarmurilor si îndeosebi in capitala si împrejurimi (aproape o treime din populaţia totala).  Demografia

Irlanda are o populație de 1.685.267 de locuitori, care a crescut constant din 1978. Speranța de viață este de 76 de ani în cazul bărbaț ilor ș i 80,8 ani în cazul femeilor. Structura pe vârstă 0–15 ani:

398.056 16–17 ani:

53.458  Populația cu vârsta sub 18 ani:

451.514 (26,8%) 18–64 ani:

1.010.428 (60%) 65–74 ani :

14

123.193 (7,3%)

75 de ani și peste: 100.150 (5,9%)

Structura confesională Creștinismul este de departe cea mai răspândită religie din Irlanda de Nord, cu toate că și alte religii ocupă un loc important. Comunitatea bisericească a cunoscut o scădere a numărului de membri în ultimii ani alături de cea metodistă.Biserica prezbiteriană a cunoscut o ușoară creș tere a numărului de adepț i, în cadrul bisericii romano-catolice această creștere fiind de 3 %. Deși evoluția le este împiedicată de către bisericile creștine, în Irlanda de Nord se află de asemenea comunităț i mici de musulmani, hinduș i, sikhiști,budhiști și evrei. În Belfast se găsesc o moschee musulmană,o sinagogă evreiească ,un templu sikh și două temple hinduse. In Derry există un alt templu sikh.Comunitatea musulmană este una dintre religiile non-creștine care au cea mai mare rată de creștere în Irlanda de Nord. Evreii sunt puțini ca număr, aproximativ 500,față de 1310 în 1967, dar populaț ia de evrei a cunoscut o uș oară creș tere recent.

Creștinismul Creștinismul este religia majoritară în Irlanda de Nord, deși principalele confesiuni sunt organizate pe principii irlandeze.În plus, deși evoluția le este împiedicată de către  bisericile creștine, în Irlanda de Nord se află de asemenea comunităț i mici de musulmani, hinduși, sikhiști,budhiști și evrei. Recensământul din 2001 din Regatul unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord arată prezența a 40,3% romano-catolici,20,7% Biserica Prezbiteriană, Biserica Anglicană 15,3% și cea Metodistă 3,5 %. 13,8% nu și-au exprimat confesiunea, iar alte religii ocupă 0, 3 %.

Biserica Romano-Catolică din Irlanda este cea mai mare comunitate confesională, deși este depășită numeric de protestanț i ș i anglicani laolaltă. Comunitatea bisericească este organizată în patru provincii , deși limitele acestora nu coincid cu diviziunea politică modernă a Irlandei. Reședința arhiepiscopului de Armagh, primatul pe Irlanda, este la Catedrala Sf. Patrick din Armagh. Biserica prezbiteriană din Irlanda, strâns legată de cea a Scoției în ceea ce  privește teologia și istoria, este a doua comunitate bisericească ca mărime după cea romano-catolică și cea mai mare confesiune protestantă. Este urmată de Biserica Anglicană care a fost Biserica de stat a Irlandei până când a fost destituită în secolul al XIX -lea. În 2002 Biserica Metodistă din Irlanda , tot mai mică,a semnat un acord  pentru o mai bună cooperare ș i posibilitate de uniune finală cu Biserica din Irlanda. Biserica lui Isus Hristos a Sfinț ilor din Zilele din Urmă numără aproximativ 5334 de membrii în Irlanda de Nord. Acesta este un număr mai ridicat decât cel din Republica Irlandei și 21 de state din Europa, care au o populaț ie mai mare decât Irlanda de Nord.

15

Confesiunile protestante,precum Asociaț ia Bisericilor Baptiste din Irlanda și Adunările lui Dumnezeu din Irlanda, mai mici dar într-o creștere rapidă, sunt de asemena organizate pe principii irlandeze, deș i în cazul celei din urmă acesta a fost rezultatul unei recente reorganizări.

Religii minoritare Islamismul În timp ce un număr mic de musulmani locuiau pe teritoriul ce a devenit în 1921 Irlanda de Nord, mulțimea de musulmani din Irlanda de Nord provin astăzi din familii care au imigrat la sfârșitul secolului al XX-lea. La momentul efectuării recensămintelor  din 2001 existau 1943 musulmani în Irlanda de Nord, deși Centrul Islamic din Belfast susține că începând cu 1 ianuarie 2009 acest număr a crescut la peste 4000. Musulmanii din Irlanda de Nord sunt de origine din peste 40 de tări, din Europa de Vest până în Orientul Depărtat.

Credinț a Bahá'í  Bazele credinței Bahá'í în Irlanda de Nord au fost puse după un secol de conviețuire între poporul irlandez și adepț ii acestei credinț e de dincolo de insulă ș i de  pe insulă. Membrii religiei și-au ales prima Adunare Spirituală locală în 1949 în Belfast. Adepții religiei Bahá'í au ținut o conferință internaț ională în Dublin în 1982 care a fost descrisă ca " una dintre puținele ocazii când un eveniment mondial privind religia unei comunități a fost găzduit în Irlanda." Până în 1993 s-au ținut 12 adunări în Irlanda de Nord. Până în 2005 sursele oficiale ale credinț ei Bahá'í susț in că există circa 300 de adepți în întreaga Irlanda de Nord.

Hinduismul Hinduismul este o religie minoritară în Irlanda de Nord cu numai 200 de familii hinduse. Cu toate acestea există 3 temple hinduse numite Mandir în Belfast. Statistici din 2012 Confesiune Romano-Catolică Biserica Prezbiteriană în Irlanda Biserica din Irlanda Biserica Metodistă în Irlanda Alte religii creștine( incluzând creștinismului) Total non-romano-catolici-creștini Alte religii

Adepți % 678 462 40,2 348 742 20,7 257 788 15,3 59 173 3,5 credințe

conexe

102 221 6,1 764 924 45,6 5028 0,3

16

Sursa : Recensământul din 2012 al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

CAPITOLUL V MEDIUL POLITIC Statul este o republică, cu un sistem parlamentar de guvernare. Președintele Irlandei, care este șeful statului, este ales pentru un termen de șapte ani și poate fi reales numai o dată. Actualul Preşedinte, Mary McAleese, a fost aleasă pentru şapte ani în noiembrie 1997. In 2004, doamna McAleese a fost aleasă, fără contracandidat, pentru un nou mandat.

 Actualul Preşedinte, Mary McAleese

Rolul președintelui este în general ceremonial, deși are anumite puteri ș i funcț ii constituționale și este avizat de Consiliul Statului. Prim - ministrul Irlandei este cunoscut ca Taoiseach și este nominalizat de președinte după decizia parlamentului. În general, Taoiseach-ul este șeful partidului politic care câștigă cele mai multe locuri la alegerile naționale. În ultimul timp, este normal pentru guvernele Irlandei să fie formate din coaliții, ne fiind un guvern format dintr-un singur partid din perioada1987-1989. Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad Éireann) și Camera Deputaț ilor (Dáil Éireann). Senat-ul are 60 de membri, unsprezece nominalizați de Taoiseach, ș ase aleș i de două universităț i din ț ară, ș i 43 aleș i de reprezentanți publici. Dáil-ul are 166 de membri, cunoscuț i ca Teachtaí Dála, care sunt aleși direct și reprezintă electorate, sau secții de votare, sub sistemul de reprezentare  proporțională. În constituție este specificat că alegerile parlamentare trebuie ținute cel  puțin din șapte în șapte ani.

17

Guvernul Irlandei are maximum 15 membri, și cel mult doi dintre aceș tia pot fi nominalizați de Senat. Prim Ministrul (Taoiseach), Vice Prim Ministrul ( Tánaiste) și Ministru de Finanțe trebuie să fie membri ai Parlamentului. Guvernul în putere la ora actuală este o coaliție între două partide: Fianna Fáil sub Taoiseach-ul Parthalán Ó hEachtairn ( Bertie Ahern în engleză) și Democrații Progresivi sub Vice Prim - ministrul Mary Harney. Opoziția în Parlamentul curent este formată din Partidul Fine Gael și Partidul Laburist. Celelate partide cu reprezentanță parlamentară includ: Partidul Verde, Sinn Féin și Partidul Socialist. Emblema țarii este o harpa care este considerată drept simbolul oficial al Irlandei încă din perioada medievală. Harpa heraldică este folosită de către Guvern, agenţiile acestuia şi reprezentanţele din ţară şi străinătate. Este încrustată atât pe sigiliul Preşedinţiei, cât şi pe faţa tuturor monedelor, apărând pe monedele euro irlandeze.

 Moneda euro

Imnul naţional este format din textul imnului Amhran na bhFiann (Soldiers Song), a fost scris de către Peadar Kearney, care a compus şi muzica, împreună cu Patrick  Kearney1. Ziua Naţională a Irlandei este Ziua Sfântului Patrick (17 martie). Tradiţia spune că folosirea de către Sf. Patrick a trifoiului, pentru a explica doctrina Trinităţii, a dus la adoptarea acestuia ca simbol naţional. Steagul este alcătuit din culorile verde, portocaliu și alb. Verdele reprezintă majoritatea Catolică din ţară, portocaliul reprezintă minoritatea Protestantă din ţară, iar  albul reprezintă pacea şi armonia dintre acestea două.

Steagul Irlandei

Potrivit Articolului 8 din Constituţia Irlandei limba irlandeză, ca limbă naţională, este prima limbă oficială, iar limba engleză este recunoscută ca a doua limbă oficială. 1

18

 Numele Statului Potrivit Constituţiei este Éire, sau în limba engleză, Ireland. Actul Republicii Irlanda din 1948 prevede descrierea Statului ca Republica Irlanda.

CAPITOLUL VI MEDIUL SOCIAL În ceea ce privesc religiile oficiale, 92% din populaţia republicii sunt romanocatolici, deşi în ultimul timp a fost un declin masiv de credinţă şi involvare religioasă a catolicilor irlandezi. În 2001, doar 48% din cei care se declara catolici merg de regulă la servicii religioase. A doua religie este cea anglicana, cunoscută oficial că Biserica Irlandeză. Există şi o minoritate care crede în judaism şi un număr mic dar crescător de musulmani. Cele mai multe lucruri ce ţin de sistemul de învăţământ irlandez, ca şi administrarea lui, se afla centralizate la Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. Ministerul stabileşte regulamentele generale pentru recunoaşterea şcolilor, stabileşte curricula, stabileşte regulile administrative, reglementările pentru finanţarea şcolilor şi înscrierile în şcoli şi negociază nivelele de salarizare pentru cadrele didactice. Învăţământul de bază cuprinde naţional schools (şcolile naţionale). Este un sistem format din 8 clase. În general, elevii intra în şcoala secundară la vârsta de 12 ani. Acest Second Level (al doilea nivel) se împarte în Junior Cycle (ciclul începător) şi Senior Cycle (ciclul avansat). În şcoala secundară se predau şi cunoştinţe tipice şcolilor profesionale sau de aptitudini. Tipurile de şcoli sunt: Secondary Schools (şcoli secundare generale); Vocaţional Schools (şcoli profesionale); Comprehensive Schools (şcoli compresive); Community Schools (şcoli comunitare). În Irlanda, nu există un sistem unic pentru educaţia profesională preliminară. Posibilităţile sunt legate de ucenicie, pregătire profesională în şcoli, pregătire specializată după terminarea şcolii secundare, obţinerea de calificări tehnice în perioada educaţiei universitare şi pregătire cu jumătate de normă în condiţiile angajării efective. Autoritatea  pentru Pregătire Profesională şi Angajări oferă diverse programe pentru ucenici,  programe ce reprezintă cea mai frecventă formă de pregătire pentru muncitorii calificaţi. 19

Sistemul universitar irlandez cuprinde universităţi, Technology Colleges (facultăţi tehnice) şi instituţii pentru pregătirea profesorilor. Colleges of Education (colegiile pentru învăţământ) pregătesc cadre didactice pentru învăţământul de bază. O serie de instituţii de nivel superior oferă învăţământ de specialitate în profesii precum medicina sau dreptul. Sistemul de securitate socială în Irlanda este administrat de către Departamentul Afacerilor Sociale şiFamiliei. Departamentul este responsabil de furnizarea unei game variate de scheme de asigurări sociale şi asistenta socială inclusiv prevederi pentru şomaj,  boală, maternitate, îngrijire, văduvie, pensie şi bătrâneţe. Plăţile sunt în general împărţite în trei grupe: plăti de asigurări sociale (sau contributive) care se fac pe baza Contribuţiilor  ASCP (Asigurări Sociale Corelate Plăţii); plăti de asistenţă socială (sau non-contributive) care se fac pe baza îndeplinirii unui test al mijloacelor de trăi; plăti universale (precum Alocaţia pentru copil sau Transportul Gratuit) care nu depind de contribuţii ASCP sau de un test al mijloacelor de trăi 2. Femeile din America de Nord, care s-au mutat în Irlanda şi le este dor de casă sau caută noi prietene pot găsi Clubul Femeilor Americane din Dublin se potriveşte  proiectul de lege. Înfiinţată în 1972, această organizaţie social-filantropice are mai mult de 180 de membri de sex feminin care au toate un fel de legătură America de Nord. Ele organizează o gamă largă de activităţi culturale, educative şi sportive. Activităţile clubului caritabil variază de la locul de muncă de voluntariat locale la strângerea de fonduri pentru caritate alese

2

20

CAPITOLUL VII MEDIUL NATURAL Irlanda se întinde pe o suprafata de 84421 km 2, din care aproximativ cinci şesimi aparţine Republici Irlanda (70,280 km 2 ), iar restul constituie Irlanda de Nord . Ea este delimitată la nord şi vest de Oceanul Atlantic, şi la nord-est de Canalul Nordului. In  partea de est se afla Marea Irlandei avand deschidere la ocean prin canalul St George's, iar in sud se afla Marea Celtică . Relieful predominant al Irlandei este dat de o depresiune cu aspect aparent de câmpie sub 100m, dezvoltată pe roci ale unor structuri vechi (caledoniene şi hercinice). Este acoperită cu lacuri, mlaştini si turbării. Depresiunea este înconjurată de o ramă de coline şi munţi joşi, care abia depăşesc, în unele locuri, 1000m. Câmpia centrală a Irlandei este mărginită de munţi. Cea mai mare parte a ei este folosită pentru agricultură. Munţii sunt foarte abrupţi în multe locuri, cu văi adânci. Vârful cel mai înalt al insulei este vârful Carranutohill (1040 m) din Munţii Macgilicuddys Reeks din Sud-Vest. Vârful cel mai înalt din munţii de granit Wicklow din Sud-Est este vârful Lugnaquilla (926m). Munţii Mourne sunt constituiţi tot din granit, aici se afla cel mai înalt vârf al Irlandei de Nord, Slieve Donard (852m). Munţii Antrim, aflaţi şi mai la nord sunt munţi bazaltici. De-a lungul coastei se înşiruie cu miile stâlpii de  bazalt care formează renumitul Giant’s Causeway („umplutura uriaşului”)3. Ca majoritatea tarilor din nord-vestul Europei, Irlanda are un climat temperat oceanic cu temperaturi rare mai mici de - 3 ° C în timpul iernii sau mai mari de 22 ° C în timpul verii. Oceanul Atlantic este principala forţă modelatoare a vremii in Irlandei şi exista o influenţă de încălzire a vremii ca urmare a Curentului Golfului. Temperaturile 3

21

diferă de la regiune la regiune, insa in partea de mijloc si de est acestea tind să fie mai extreme în comparaţie cu alte zone. Precipitaţii insemnate sunt inregistrate în timpul iernii şi mai putine în primele luni de vară, acestea sunt determinate de vanturile Atlantice. Dublin fiind cea mai secetoasa regiune. In regiunile din partea de nord si vest a Irlandei exista cele mai puternice vanturi din Europa cu un potential semnificativ pentru producerea energiei eoliene. Cea mai mare temperatură înregistrată în Irlanda a fost de 33.3°C la 26 iunie 1887, la Castelul Kilkenny în Kilkenny, iar cea mai scăzută a fost de -19.1°C la 16 ianuarie 1881 la Markree Castle, Sligo. Reţeaua hidrografică este bogată, fiind formată din numeroase râuri, dar scurte, şi multe lacuri. Cele mai importante lacuri sunt: Corrib, Ree, Derg si Neagh (396km2).

 Harta hidrografică a Irlandei

22

Irlanda a fost izolată de Europa Continentală odata cu creşterea nivelului mării, după Epoca de Gheaţă, avand mai puţine specii de plante şi animale decat Marea Britanie sau Europa Continentală. Exista 55 de specii de mamifere în Irlanda şi din ele doar 26 de specii de mamifer  terestru sunt native în Irlanda. Unele specii, cum ar fi vulpea roşie, aricii şi bursuc, sunt foarte frecvente, în timp ce altele, cum ar fi iepurele irlandez, cerbul şi  jderul de pin sunt mai puţine.

Cerbul Irlandez, cel mai mare mamifer sălbatic în Killarney National Park 

23

Specii acvatice regăsite în Irlanda sunt:  broasca ţestoasă, rechin, balenă şi delfin, sunt comune în largul coastei. Aproximativ 400 de specii de păsări au fost înregistrate în Irlanda. Multe dintre acestea sunt migratoare, inclusiv Swallow Barn . Cele mai multe dintre speciile de păsări de Irlanda provin din Islanda, Groenlanda şi Africa .  Nu există şerpi în Irlanda ci doar o reptila (denumita sopârla comuna) este originara din insula. Speciile dispărute din Irlanda includ elanul irlandez, lupul irlandez şi marele auk . Unele păsări dispărute anterior, cum ar fi Vulturul de Aur, au fost recent reintroduse după decenii de extirpare . Până în timpurile medievale, Irlanda a fost puternic împădurita cu stejar ,  pin şi mesteacan. Pădurile de azi acoperă aproximativ 9% (4,450 km ²) din Irlanda, fiind cea mai defrişată zonă din Europa. O mare parte din terenuri sunt acum acoperite cu păşune, şi există multe specii de flori sălbatice. Gorse ( Ulex europaeus ), o sălbatica grozamă, este frecvent găsit în creştere în zonele de munte şi ferigile sunt abundente în regiunile mai umede, în special în părţile de vest. Irlanda este casa la sute de specii de plante, unele dintre ele unice pe insula, şi a fost "invadata" de unele ierburi, cum ar fi anglica Spartina.

Grozamă ( europaeus Ulex )

24

Asociaţia vegetală dominantă o reprezintă paşunile, care ocupă două treimi din suprafaţa ţării, ceea ce înseamnă cea mai ridicată pondere din Europa. Pădurile sunt restrânse, Irlanda înscriidu-se între ţările cele mai puţin împădurite de pe glob. În Irlanda există trei tipuri de arii protejate: 

Domeniile Patrimoniului Natural - o desemnare de bază a faunei sălbatice.

Multe zone se suprapun cu Ariile Speciale de Conservare sau Ariile de Protecţie Specială. Există 802 de zone care nu se suprapun care acoperă 1130 de kilometri pătraţi. 

Arii Speciale de Conservare - zone principale de conservare a faunei sălbatice

de importanţă naţională sau europeană. Irlanda are 381 de Arii Speciale de Conservare care acoperă circa 10000 de kilometri pătraţi. 

Arii de Protecţie Specială - zone de importanţă primară pentru păsari. Au fost

desemnate 110 de Arii de Protecţie Specială şi încă 25 sunt propuse. Ariile de Protecţie Specială cuprind: Munţii Stack, Munţii Slieve Bloom, Munţii Slieve Aughty, Muntele Eagle şi dealurile West Limerick. Parcurile naţionale din Irlanda sunt: Wicklow Mountains National Park , Co. Wicklow (159 km2), Connemara National Park, Co. Galway (30 km2), Ballycroy National Park, Co. Mayo (118 km2), The Burren National Park , Co. Clare (17 km 2), Glenveagh  National Park, Co. Donegal (170 km2). Datorită climei sale blânde, multe specii, inclusiv speciile sub-tropicale, cum ar  fii palmieri, sunt cultivate în Irlanda. Algele şi flora maritimă fac parte din climatul rece temperat, numărul total de specii este de 574. Mai multe tipuri de habitat sunt regăsite în Irlanda, inclusiv terenurile agricole,  păduri deschise, păduri de foioase şi păduri mixte, plantaţii de conifere, turbării şi o varietate de habitate de coastă. Analizând cele prezentate mai sus putem spune ca Irlanda este o ţară bogată în ceea ce  priveşte flora şi fauna.

25

CAPITOLUL VIII RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Principalele orase sunt:  Dublin, Limerick, Cork, Kingstown. Dublinul asezat la esuarul raului Liffey este de secole un port important; alaturi de Dun Laoghaire sunt de importanta nationala in comertul tarii. Este insemnat si in industria textila, de alimente, industria berii si a constructiei de masini. Orasul Cork, asezat langa malul raului Lee, este cel de-al doilea oras ca marime, avand 174.000 locuitori. Este portul cel mai mare al coastei de sud si are si aeroport. Aici este bine dezvoltata industria chimica, de alimente si cea a constructiilor de masini. Al treilea oras ca marime este Limerick, este o piata de desfacere importanta a agriculturii locale.

Castelele din Irlanda demonstreaza bogata istorie a Irlandei si grandoarea asociata cu arhitectura. Peisajul rural irlandez este plin de castele somptuoase si istorice, care atrag vizitatori din toate colturile lumii. Iata cateva dintre cele mai faimoase castele irlandeze care raman o marturie maiestuoasa a bogatei istoriii a Irlandei. Astazi, multe castele irlandeze au fost transformate in hoteluri de lux iar acest lucru ofera optiunea de a avea o vacanta complet privata sau chiar planuirea unei intalniri de afaceri. Glorioasele castele irlandeze te fac cu adevarat sa te simti regeste atunci cand pasesti in apropierea acestora. Arhitectura pura si istoria bogata au fascinat turistii in ultimii ani.

Castele celebre din Irlanda

26

Castelul Belfast Castelul Belfast este un minunat castel irlandez care se afla pe pantele Dealului Cave. Are aproximativ 122 de metri deasupra nivelului marii. Unul dintre motivele pentru care turistii se aduna la castelul Belfast este peisajul uimitor care se poate vedea din Belfast si lacul Belfast. Acest castel a fost finalizat in anul 1870 dupa ce un castel din lemn a fost distrus intr-un incendiu. A fost proiectat de Charles Lanyon si fiul sau pentru a doua Marchiza de Donegall. Magazinul de antichitati din castel ramane o atractie majora  pentru turistii din intreaga lume.

Castelul Ashford Amplasat pe tarmul nordic al raului Lough Corrib, castelul Ashford este unul dintre numeroasele castele irlandeze care a devenit un hotel de lux din 1939. Familia anglonormanda de Burgos a construit acest castel irlandez in secolul 13.

Castelul Blarney Dintre toate castelele irlandeze, castelul Blarney este cel mai vizitat de turisti pe tot  parcursul anului. Castelul dateaza de inainte de anul 1200. Piatra de Elocventa sau Piatra Blarney se afla pe partea de sus a castelului, care are multe legende in spatele ei. Acest castel irlandez este situat in apropiere de Cork.

Castelul Dublin Desi Castelul Dublin a fost distrus ca urmare a incendiului de la sfarsitul secolului al 17lea, astazi se afla din nou restaurat in gloria sa originala. Acest castel a fost infiintat in anul 1204 la ordinele regelui Ioan. Astazi, castelul Dublin ramane un loc de intalnire  pentru inaugurari prezidentiale din Irlanda si alte functii maiestuoase.

Castelul Ross Castelul Ross este situat pe malul Leane Lough din Parcul National Killarney din Kerry. Acest castel irlandez a fost construit la mijlocul anilor 1400. Astazi, acest castel este renovat iar turistii se pot bucura de plimbari cu barca pe lac, in sezonul de vara. Exista diferite legende asociate cu acest castel irlandez si stramosii acestui loc - clanul O'Donoghue.

Castelul Bunratty Castelul Bunratty ramane una dintre atractiile turistice majore in prezent. Scarile in spirala si temnitele periculoase sunt atractiile majore ale castelului Bunratty. Acest castel irlandez se afla in zona centrala a satului Bunratty. Cetatea medievala cu camere de lux si design elaborat a fost construita in secolul 15. Primii locuitori care au trait aici au fost vikingii. Se poate admira o imagine superba din partea de sus a estuarului castelului si zona aeriana.

27

Castelul Antrim Castelul Antrim a fost construit intre anii 1610 si 1666 de catre Sir John Clotworthy. Din  pacate, o mare parte din acest castel irlandez a luat foc in anul 1922, ducand la distrugerea castelului Antrim. Astazi, gradinile acestui castel raman o destinatie turistica foarte populara.

Castelul lui Harry Avery Constructia acestui castel este, probabil, ceea ce ii face pe oameni interesati de el. Castelul lui Avery Harry este situat la sud-vest de Newtownstewart, Tyrone, in Irlanda de  Nord. Acest castel irlandez are 2 constructii in forma dreptunghiulara, cu turnuri gemene masive, in forma de D. A fost numit dupa Henry Aimbreidh O’ Neil (Harry Avery O’  Neil).

Castelul Durrow Castelul Durrow este si acesta in prezent un hotel de lux din anul 1998, oferind mult doritul ragaz in afara vietii orasului. Acest castel a fost construit intre ani 1712 si 1716 de catre colonelul William Flower.

Castelul Coole Castelul Coole a fost construit in cursul anilor 1789 si 1798. Proiectat de James Wyatt, este acum unul dintre cele mai frumoase castele din Irlanda. Design-ul este neo clasic si a fost redeschis pentru public inca din anul 2006. Castelul Coole este situat in Enniskillen, Fermanagh, in Irlanda de Nord.

Castleknock  Castelul Castleknock se intinde pe terenul colegiului Castleknock din Castleknock, situat in Dublin, Irlanda. Castelul este aproape in ruine, fiind pastrata doar o parte din forma  poligonala dupa ce a fost daramat in urma razboiului civil din 1641.

Castelul Cahir Acesta este unul dintre cele mai mari castele din Irlanda. Castelul Cahir este situat pe o insula stancoasa de pe raul Suir. Acest castel se afla, de asemenea, printre preferintele turistice majore. Conor O'Brien, Printul de Thomond, l-a construit in anul 1142. A existat un turn specific conectat la rau, care reprezenta principala sursa de apa in cele mai vechi timpuri.

Castelul lui Audley Castelul lui Audley este situat in apropiere de Strangford, Down, ce se intinde in zonele de nord ale Irlandei. Peisajul rural irlandez are multe castele precum castelul Audley.

28

Construit in secolul al 15-lea, castelul Audley are un turn inconfundabil. Un perete ingust cu o poarta simpla acopera acest turn.

CAPITOLUL IX BAZA TEHNICO-MATERIALA

 Numărul de hoteluri înregistrate Anul Zona Dublin

2004

2006

2008

143

137

154

Est şi Centru

109

108

124

Sud - Est

100

102

112

Sud - Vest

145

158

163

Shannon

109

77

90

Vest

139

127

144

Nord - Vest

104

105

107

Total

849

814

905

Sursa: Fáilte Ireland Hotel Survey 2008, Hotel review

Clasificare după gradul de confort Anul 2004

2006

Grad de confort

29

2008

5*

21

22

30

4*

87

100

230

3*

315

306

402

2*

185

154

176

1*

53

36

50

Altul

188

196

17

Total

849

814

905

Sursa: Fáilte Ireland Hotel Survey 2008, Hotel review

Clasificare după capacitatea din plin sezon (mii) Anul Zona Dublin

2004

2006

2008

13.1

15.2

18.6

Est şi Centru

4.0

4.8

6.7

Sud - Est

4.0

4.5

5.6

Sud - Vest

7.5

8.9

10.6

Shannon

5.8

4.4

5.5

Vest

5.6

5.8

6.8

Nord - Vest

3.8

4.7

5.2

Total

43.9

48.2

59.0

Sursa: Fáilte Ireland Hotel Survey 2008, Hotel review

Unităţi de alimentaţie

 Numărul de restaurante din Irlanda (2008) Zona

Număr restaurante

Dublin

761

Est şi Centru

480

Sud - Est

290

Sud - Vest

353

Shannon

184

Vest

241

Nord - Vest

207

30

Total

2516

Sursa: TOURISM EMPLOYMENT & TRAINING SURVEY, Licensed Restaurants

 Numai zecile de moduri în care prepară pâine ar fi suficient să facă din mâncarea irlandeză demnă de urmarit. Din fericire bucataria irlandeza nu se bazează doar pe ele. Începand de la micul dejun, cu faimosul Irish breakfast, reţetele irlandeze sunt întotdeauna bogate şi gustoase. Cu excepţia mâncărurilor bazate pe peşte şi fructe de mare, rareori reţetele irlandeze sunt recomandate celor cu uşoare probleme de greutate. Bucataria irlandeză are în prim plan cartoful. De fapt, irlandezii au fost primii care au dat importanţă cartofului în alimentaţie, în 1663 devenind foarte popular în meniul zilnic al irlandezilor, iar în 1770 devenise cunoscut sub numele de cartof irlandez, ca dovadă că de la ei s-a răspândit obişnuinţa de a-l consuma. Chiar şi astăzi reţetele irlandeze sunt axate pe cartof, care este folosit într-o serie de fierturi, cum ar fi musacaua irlandeză, din el se preparându-se chiar şi pâine sau plăcinte. Carnea a intrat mai greu în reţetele irlandeze. Cu toate că astăzi se mănâncă carne de porc, vită sau miel, irlandezii au ramas fideli baconului şi cârnăciorilor. Dar pe langă acestea, şi-au păstrat obiceiul de a consuma foarte mult peşte: somon, homar, păstrăv, orice marea le ofera. Crevetele din porturile din Dublin este azi la mare căutare. La fel ca şi produsele lor din lapte: faimosul unt sărat irlandez, sau brânza pe care irlandezii o mănâncă la masă fără nimic altceva, nici măcar pâine, ca să nu-i strice gustul.  Instalaţii şi modalităţi de agrement 

Cei pasionaţi de poezie şi în general de literatură vor gasi aici o cultură eclectică, în care pe primul loc a rămas specificul naţional. Moştenirea literară a Irlandei este foarte importantă pentru locuitorii ţării, şi veţi găsi aici numeroase mărturii ale unui trecut  bogat, de la mormântul lui Yeat, în nord, la Sligo, la celebrul volum "Book of Kells",  păstrat în stare excepţională la Trinity College, scris de călugarii irlandezi în secolul V. Pentru pasionaţii de istorie cea mai bună destinatie este Strada O'Connell, în centrul Dublinului, unde veţi găsi General Post Office, locul unde a început revolta din 1916, sau cum a fost înregistrată de istoria irlandeză "Easter Rising". Se mai vad şi astăzi în zidurile clădirii urmele gloanţelor trase atunci, ca o amintire a unei perioade tulburi din istoria Irlandei. În Irlanda veţi găsi câteva plaje, dar nu vă aşteptaţi la o ambianţă tropicală, ci la ceva mult mai interesant şi specific locurilor. Chiar dacă vremea este potrivită pentru  plajă doar în timpul verii, veţi întâlni aici numeroşi turişti veniţi din întreaga lume. Una dintre cele mai apreciate plaje este Curracloe, în Wexford, o plajă lunga, cu nisip fin şi apă potrivită pentru înot şi numeroase dune de nisip care alcătuiesc o imagine interesantă. Morriscastle şi Balbriggan sunt alte plaje foarte apreciate de turişti şi localnici, mai ales  pentru peisaje. Pe coasta din regiunea Hampton există o colonie de foci, pe care le veţi vedea adesea în jurul portului.  Instalaţii şi modalităţi de tratament 

În Irlanda posibilitătile de tratament există în hotelurile care oferă servicii de spa. 31

Principalele game de tratament sunt: tratamentul Anne Semonin produsul irlandez Voya. Tratamentul Anne Semonin combină un amestec ingenios de uleiuri aromatica esenţiale, oligoelemente şi ingrediente marine cu touch clasic francez. Tratamentul Voya este 100% ecologice şi utilizează resurse naturale marine pentru a produce o gamă largă de tratamente spa.  Serviciile turistice

În Irlanda, există o serie întreagă de servicii create pentru străini. Oamenii din alte ţări aleg să vină în Irlanda din diferite motive; de exemplu, pentru turism sau vizite scurte. Mulţi străini vin la muncă sau la studii, în timp ce alţii îşi petrec anii de pensie în Irlanda. Unii doresc să li se asigure protecţie şi vor să solicite statutul de refugiat sau o altă formă de protecţie. Dacă intenţionaţi să vă mutaţi în Irlanda trebuie să căutaţi informaţii despre locuinţe, rezidenţă, serviciile de sănătate şi angajare. Forţa de muncă din turism

Clasificarea angajaţilor din hoteluri în funcţie de perioada şi tipul locurilor de muncă

Periodă / Tip loc de muncă

Număr

Normă întreagă tot anul Jumătate de normă tot anul Normă întreagă periodic Jumătate de normă periodic Membrii de familie nerenumeraţi Voluntari

27.259

Total

64.854

23.012 6.434 7.366 254 529

Sursa: TOURISM EMPLOYMENT & TRAINING, SURVEY 2008, Hotels Clasificarea angajaţilor din hoteluri după naţionalitatea acestora

Naţionalitate

Număr

Angajaţi irlandezi Angajaţi U.E

27.600 20.107

32

Angajaţi non U.E Total

2.563

50,270

Sursa: TOURISM EMPLOYMENT & TRAINING, SURVEY 2008, Hotels

Clasificarea angajaţilor din hoteluri după postul ocupat

Post

Număr

Manageri

4.956

Supervizori

3.210

Administrativ

4.067

Culinar

6.365

Serviciul culinar

11.256

Bar

6.436

Servicii de cazare

7.312

Marketing şi Vânzări Total

837

44.439

Sursa: TOURISM EMPLOYMENT & TRAINING, SURVEY 2008, Hotels

Clasificarea angajaţilor din restaurante în funcţie de perioada şi tipul locurilor de muncă

Periodă / Tip loc de muncă

Număr

Normă întreagă tot anul Jumătate de normă tot anul

23,969 14.776

33

Normă întreagă periodic Jumătate de normă periodic Membrii de familie nerenumeraţi Voluntari

1.999

Total

46.715

4.750 919 302

Sursa: TOURISM EMPLOYMENT & TRAINING, SURVEY 2008, Licensed restaurants Clasificarea angajaţilor din restaurante după naţionalitatea acestora

Naţionalitate

Număr

Angajaţi irlandezi Angajaţi U.E

16,656

Angajaţi non U.E Total

5.532

16.577

38.745

Sursa: TOURISM EMPLOYMENT & TRAINING, SURVEY 2008, Licensed restaurants

34

CAPITOLUL X ACTIVITATEA TURISTICA Turismul intern efectuat de rezidenţii irlandezi clasificat din punct de vedere al statisticii şi regiunii vizitate  Numărul de călători (mii)

200 4 700 1 ..

200 6 731 0 230 2

Sudic şi Estic

709 335 125 1 ..

Dublin

976

Centru-Est Centru-Vest Sud-Est (IRL)

414 658 111 3 154 7

766 307 122 9 500 8 120 7 412 736 104 4 161 0

Zona / Anul TOTAL Zona limitrofă,Central şi Vestic Zona limitrofă Central Vest

Sud-Vest (IRL)

35

2008 8339 2569 .. .. .. 5770 .. .. .. .. ..

Sursa: www.cso.ie Figura 9

8339

8500 8000 7500

2004

7310

2006

7001 7000

2008

6500 6000

Se observă că numărul călătorilor rezidenţi în interiorul ţării a crescut mai semnificativ în anul 2008.

 Numărul de nopţi (mii)

Zona / Anul 2004 TOTAL 24189 .. Zona limitrofă,Central şi Vestic Zona limitrofă 2501 Central 817 4339 Vest Sudic şi Estic .. 2639 Dublin Centru-Est 1125 Centru-Vest 2340 Sud-Est (IRL) 4128 Sud-Vest (IRL) 6300 27000

26195Sursa:

2006 24203 7538

2008 26195 8016

2384 860 4294 16665 2983 1089 2500 3811 6282

.. .. .. 18178 .. .. .. .. ..

www.cso.ie

26000 25000 24189 24203 24000

36

23000 2004

2006

2008

Conform datelor, în anul 2008 s-a înregistrat cel mai mare număr de nopţi acesta fiind cu 2 milioane de nopţi mai mare decât cel din 2004.

Cheltuieli estimate (milioane euro)

Zona / Anul TOTAL Zona limitrofă,Central şi Vestic Zona limitrofă Central Vest Sudic şi Estic

2004 1037 ..

2006 1375 442

2008 1546 481

104 32 210 ..

118 49 288 933

.. .. .. 1065

Dublin Centru-Est Centru-Vest Sud-Est (IRL)

144 40 91 151

231 62 123 186

.. .. .. ..

Sud-Vest (IRL)

266

340

..

Sursa: www.cso.ie 37

2000 1500 1000 500 0 2004

2006

2008

În ce priveşte cheltuielile turiştilor irlandezi în propria ţară, acestea au crescut cu 171 milioane euro în 2008 faţă de 2006.

Turismul emiţător 

 Numărul de călătorii peste hotare al rezidenţilor irlandezi (mii)

Anul Numărul de călătorii peste hotare al rezidenţilor irlandezi Sursa: www.cso.ie 7877

8000 7000 6000 2004

5000

2006

4000

2008

3000

6848 5409

2000 1000 0

38

200 4

200 6

2008

540 9

684 8

7877

Se observă o creştere a numărului de călătorii a irlandezilor peste hotare de la o vaoare de 5409 mii în anul 2004 la o valoare de 7877 mii în anul 2008.

Clasificarea numărului de călătorii după motivul călătoriei (mii)

Anul

2004

2006

2008

Motivul Vacanţă

953

934

1874

Afaceri

163

339

130

Vizite la rude şi prieteni Alte motive

242

314

357

77

59

90

Sursa: www.cso.ie Cele mai multe călătorii ale irlandezilor peste hotare au la bază motivul vacanţei, conform datelor. Clasificarea numărului de călătorii după mijlocul de transport folosit

Calea

Aer

Apă

Total

2004

10498433

1956733

12455166

2006

12812284

1478908

14291192

2008

14659971

1412909

16072880

Anul

Sursa: www.cso.ie Ae r

39

Apa

Observăm că numărul călătoriilor cu avionul sunt mai numeroase probabil din motivul că acestea sunt mult mai rapide.

Turismul receptor 

 Numărul de călători către Irlanda (mii)

Anul

2004

2006

Tabel nr.12 2008

Număr de călători către Irlanda

6574

7709

7839

Sursa: www.cso.ie

Figura 14 8000

7839 7709

7500 7000 6500

6574

6000 5500 2004

2006

2008

Ca în cazul numărului de călătorii peste hotare a rezidenţilor irlandezi se observă o creştere a numărului de călători spre Irlanda.

40

Clasificarea numărului de călătorii spre Irlanda din punct de vedere al motivului de călătorie (mii)

Anul Motivul Vacanţă, recreere Vizite la rude şi prieteni Afaceri Alte motive

2004

2006

2008

3413

3775

3698

1807

2323

2276

926

1100

1334

429

511

531

Sursa: www.cso.ie Turiştii care au ales ca destinaţie Irlanda au avut ca motivaţie principală de călătorie vacanţa şi recreerea. Clasificarea numărului de călătorii spre Irlanda după locul de provenienţă a turiştilor  (mii)

Anul

2004

2006

2008

Zona Marea Britanie

3526

3821

3579

Europa (partea continentală)

1582

2252

2561

America de Nord

956

1034

953

Restul lumii

320

310

343

Sursa: www.statcentral.ie

Clasificarea numărului de călătorii după mijlocul de transport folosit

Calea

Aer

Apă

41

Total

Anul 2004

10465633

1986046

12451679

2006

12810757

1525691

14336448

2008

14580662

1442348

16023010

CAPITOLUL XI Relaţiile Republicii Irlanda cu România Relaţiile diplomatice dintre România şi Irlanda au fost stabilite la nivel de ambasadă la 18 aprilie 1990. Ambasada României din Dublin a fost înfiinţată la 20 mai 1994. Ambasada Irlandei la Bucureşti a fost înfiinţată la 15 august 2005. Ambasadorul României la Dublin, domnul Iulian BUGA, şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 25 februarie 2009. Ambasadorul Irlandei la Bucureşti este domnul John MORAHAN. În perioada 2002-2008, România a exportat în Irlanda, în principal, mobilă, articole de îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, maşini şi echipamente de transport, metale şi articole din acestea, iar importurile româneşti din Irlanda au constat în produse alimentare, echipament de telecomunicaţii, tehnică de calcul, produse ale industriei chimice. Potrivit datelor statistice române (publicate de Institutul Naţional de Statistică), în  primele 3 luni ale anului 2009, valoarea totală a schimburilor comerciale ale României cu Irlanda a atins nivelul de 51,91 milioane Euro, din care exportul s-a cifrat la 21,26 milioane Euro, iar importul la 30,64 milioane Euro, rezultând un sold negativ al balanţei comerciale de 9,38 milioane Euro. În primele 3 luni 2009, volumul schimburilor bilaterale a marcat o scădere de 17,9%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, scăderea înregistrată la export fiind de 15,35%, cu puţin peste media înregistrată la exporturile totale ale României către toate statele membre UE (de -14,86%), în timp ce importul României din Irlanda a marcat o scădere semnificativă de 19,59%.

42

În trimestrul I 2009, datorită ritmului mai accentuat de scădere a importului românesc din Irlanda comparativ cu cel al exportului, soldul negativ al balanţei comerciale s-a redus cu 3,6 milioane Euro, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. În primele 3 luni ale anului 2009, exportul românesc către Irlanda a deţinut o  pondere de 0,32% în totalul exportului României, iar importul din Irlanda a reprezentat 0,36% din totalul importului României. La 31 martie 2009, Irlanda deţinea locul 39, cu un capital înregistrat de 28,27 milioane euro, într-un număr de 691 societăţi comerciale, cu peste 10% mai multe societăţi decât erau înregistrate în martie 2008. Camera de Comerţ şi Industrie România-Irlanda se va implica atât în activităţi de facilitare a relţiilor de afaceri româno-irlandeze, cât şi în activităţi de sprijin comunitar. Ducând la bun sfârşit aceste activităţi, indirect Camera de Comerţ şi Industrie va participa la promovarea pozitivă a României peste hotare.

43

CAPITOLUL XII Prezentarea elementelor care definesc Republica Irlanda la nivel internaţional 1. Guinness În ultima zi a lunii decembrie 1759, un tânăr irlandez de 34 de ani, pe nume Arthur Guinness, a preluat de la Mark Rainsford o fabrică de bere veche, ruinată, cu o tehnologie depăşită, situată pe o faşie de pamant în James’s Streeet din Dublin. În ciuda impedimentelor, Arthur Guinness avea sa producă una dintre cele mai cautate beri de pe glob: berea neagră Guinness. Berea produsă de Arthur Guinness, relativ nouă pentru Irlanda acelor vremuri, s-a distins prin faptul că avea în compoziţie malţ prăjit, ceea ce îi dădea o culoare închisă caracteristică. Astăzi, Arthur Guinness ar fi fost mandru de St. James’s Gate. Chiar dacă nu mai este cea mai mare fabrică de bere din lume, aceasta rămâne cea mai mare producatoare de  bere neagră şi una dintre cele mai moderne. Acum, berea Guinness este produsa în 35 de state din lume cu o aromă similară cu cea produsă la St. James’s Gate, fiind păstrate intacte principiile de productie specifice lui Arthur în fiecare dintre cele 10 milioane de  pahare de Guinness care sunt savurate în fiecare zi pe mapamond. Logoul Guinness este harpa Trinity College, datând din secolul al XIV-lea şi folosită ca simbol al Irlandei din timpul domniei lui Henrry VIII (secolul al XVI-lea). În anul 2000, spotul Surfer al Guinness, produs de agenţia Abbot Mead Vickers BBDO şi lansat în 1999, a fost numit "Cea mai buna reclamă de televiziune din toate timpurile", într-un sondaj realizat de The Sunday Times şi Channel 4 în Marea Britanie. Fabrica de bere Guinness din James’s Streeet se poate vizita ca orice alt muzeu iar  un ghid vă va plimba prin cei 250 de ani ai berii Guinness. Site-ul berăriei Guinness se laudă că locul este cea mai vizitată atracţie turistică a Dublinului. Aici poti afla cum se fabrică berea, în cadrul unei instalaţii "live". Turiştii au de asemenea ocazia de a încerca produsul într-un laborator special de degustare, sau, la finalul turului, în barul de la etajul 7, ce oferă şi o panoramă asupra oraşului. Participanţii la finala Cupei UEFA din 2011, care va avea loc la Dublin, vor avea un motiv în plus de a vizita Dublinul. Şi Cartea Recordurilor Guinness îşi are originea tot aici, ideea pornind de la o dispută pe care Sir Hugh Beaver, directorul Fabricilor de bere Guinness, a avut-o în 1951 despre viteza de zbor a unor specii de păsări, la o partidă de vânătoare. Astfel şi-a dat seama de necesitatea unei carţi care să conţină astfel de informaţii. 2. Dansurile irlandeze Dansul irlandez a început să cucerească lumea la începutul anilor 90, când Michael Flatley şi alţi dansatori au prezentat o coregrafie de dans irlandez la Eurovision. Spectacolul  Riverdance, cu Michael Flatley şi Jean Butler i-a facut pe oameni să se îndrăgostească de acest stil de dans. Mai târziu,  Lord of The Dance a continuat nebunia creând reţeta unui spectacol de dans irlandez: muzică irlandeză stilizată, coregrafie strălucită şi o poveste emoţionantă, cu personaje care nu pot decât să fie iubite de către  public. 44

Dar dincolo de strălucirea unui spectacol, Dansul Irlandez este o forma de dans tradiţional, foarte veche şi extrem de bine promovată. Obişnuia să fie dansată în cadrul reuniunilor sociale – şi încă este-, fiind un factor important în dezvoltarea comunităţilor  cu moştenire irlandeză. Dansul în Irlanda a fost la început acompaniat de sunete de cimpoi şi harpă. În casele aristocraţiei anglo-irlandeze stăpânul casei deseori dansa alături de servitori. 3. Personalităţi Sfântul Patrick (373 - 493) - misionar creştin, devenit ulterior patron spiritual al Irlandei. A propovăduit credinţa creştină timp de 60 de ani, din 433 până în 493. Arthur Guiness (1725 - 1803) - berar renumit în Irlanda pentru brevetarea berii care îi poartă numele. Pornită ca o mică afacere de familie în 1775, berăria Guiness va deveni în timp una dintre cele mai puternice branduri de pe piaţa mondială. James Joyce (1882 - 1941) - unul dintre cei mai mari scriitori universali, James Joyce este creatorul unor romane celebre precum: "Ulisse", "Oameni din Dublin" sau "Portretul artistului ca tânăr". Oscar Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin - d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor  irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanţi de limbă engleză. Jonathan Swift (n. 30 noiembrie 1667, Dublin - d. 19 octombrie 1745, Dublin) a fost un scriitor englez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai realismului din prima  perioadă a iluminismului englez. Caracterizat print-un stil şlefuit şi o gândire dominată adesea de o aspră mizantropie, Swift a devenit cunoscut mai ales prin opera sa satirică "Gulliver's Travels" ("Călătoriile lui Gulliver", 1726). George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin - d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat cel mai mare dramaturg de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât şi în calitate de critic de artă şi publicist  politic. Paul David Hewson (născut la 10 mai 1960), poreclit Bono Vox, nume de scenă Bono, este solistul trupei rock irlandeze U2. A fost nominalizat la trei premii  Nobel  pentru pace (2003, 2005, 2006). De asemenea a primit multe alte premii, medalii şi decoraţii. Împreună cu U2 a mai fost nominalizat la patru Globuri de aur, un Oscar  şi două Grammy (dintre care unul câştigat). Philip Parris Lynott (n. 20 August 1949 – d. 4 January 1986) a fost cantăreţ,  bassist, muzician, compozitor irlandez. Împreună cu Brian Downey (n. 27 ian. ‘51 –  Dublin), a format în a doua jumatate a anului 1969 grupul Thin Lizzy. 4.Spiriduşul Spiriduşul (leprechaun), personaj imprevizibil şi mereu pus pe şotii, venerat de irlandezi. Leprechaun-ul este spiriduşul din mitologia irlandeză, prezentat ca o entitate ce a luat forma unui om pitic. Leprechaun-ul, creatura mitologică cu durată de viaţă milenară, are de fapt caracteristici umane amplificate: viclenie, înţelepciune, avariţie. Piticul spiriduş, în multe legende, nu este o creatură socială, ci una solitară, asocială, retrasă, salbatică, deşi întotdeauna este prin preajma omului. El are calităţile Trickster-ului, cel care este rau, cel care face farse, cunoscut şi ca cel de-al doilea creator  al Lumii, sau creator al unei lumi proprii, de obicei subpământene. 45

5. Trifoiul Un simbol irlandez important, este trifoiul (“Shamrock”) – respectiv trifoiul cu trei foi. Cifra trei are o semnificaţie aparte pentru celţi: trecut, prezent, viitor / cer,  pământ, adâncuri / Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sf. Duh. În predicile sale Sf. Patrick a folosit trifoiul ca exemplificare a crucii şi Sfintei Treimi. 6. Rugby În domeniul sportului irlandezii sunt cunoscuţi pentru rugby . Echipa naţională de rugby a Irlandei reprezintă Republica Irlanda şi Irlanda de Nord în meciurile internaţionale de rugby, Irlanda fiind una dinitre naţiunile majore din rugby-ul internaţional. Este poreclită şi Naţionala foii de trifoi. Irlanda participă anual împreună cu echipele naţionale de rugby ale Angliei, Franţei, Italiei, Scoţiei şi a Ţării Galilor  la Turneul celor Şase Naţiuni, principala competiţie anuală de rugby internaţional din emisfera de nord. 7. Pub-urile Oraşele se schimbă odată cu lăsarea serii. Temple Bar (cea mai cunoscută zonă de  puburi din Irlanda), splendidele străzi garnisite cu puburi irlandeze şi baruri pentru toate gusturile, devine refugiul majorităţii. În esenţă, Temple Bar este numele porţiunii centrale dintre O'Connell Bridge, Westmoreland Streed, Catedrala Christchurch şi Dame Stret. Înainte de anul 1980 când irlandezii aveau planuri de a construi National Bus Station, această zonă nu era decât un peisaj cu depozite, case dărâmate şi clădiri în paragină, resturi ale Dublinului medieval. Din 1991 însa, Temple Bar a devenit inima Dublinului. Toată agitaţia întalnită pe strazi în timpul zilei se înghesuie brusc în peirmetrul acestor  zone pietonale. Înca de la ora 18:00 locurile în baruri sunt rezervate. În aceste locuri te simţi ca şi cum te-ai plimba într-un minut prin toate colţurile lumii. Italiană, spaniolă, româna, chineză, germană, engleză, într-un pub irlandez vei regăsi o mulţime de accente cunoscute. 8. Uşile colorate Legenda spune că faimosul scriitor George Moore a fost vecin cu alt scriitor de renume, Oliver St John Gogarthy, pe Ely Place din Dublin. Se spune că cei doi scriitori erau excentrici şi Gogarthy obişnuia s mai bata la usa lui Moore sau sa incerce sa o deschida din greseala dupa unele seri petrecute in oras la un pahar de vorba si nu numai cu prietenii. Pentru a nu mai fi deranjat si a inceta confuziile Moore si-a vopsit usa cu verde. La randul sau, Gogarthy, pentru a nu fi deranjat de Moore in serile cand acesta iesea in oras pentru a depana amintiri in fata unui pahar alaturi de cunoscuti si-a vopsit usa cu rosu. Aceasta este varianta hazlie a unei mici parti din adevarul despre moda usilor colorate ce ulterior au devenit simbolul Dublinului si Irlandei. Mult mai relevant pentru povestea colorata a usilor din Dublin este argumentul legat de asemanarea cladirilor din Dublin, multe dintre ele urmand un tipar strict, fiind construite in stil georgian, foarte raspandit in DubliN.

46

CONCLUZII Republica Irlandeză are o economie mică, modernă şi dependentă pe comerţ extern. Cu un PIB de aproximativ 40,000 $ pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai  bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte educată şi de o rată foarte înaltă de investiţie străină. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector  economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. Deşi exporturile rămân cea mai mare sursă a creşterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creştere în consum şi de o renaştere a sectoarelor de construcţie şi investiţie în afaceri. Vacanţa minimă anuală a locuitorilor este de 5 săptămâni, iar datorită nivelului ridicat al calităţii vieţii, aceştia s-au obişnuit să acorde o importanţă foarte mare călătoriilor de vacanţă. Astfel, peste 90% pleacă în vacanţă cel puţin o dată pe an. Recesiunea puternică din ultimul timp nu a modificat această tendinţă, dar îi determină să aleagă destinaţii mai ieftine. Datorită eforturilor de promovare ale autorităţilor naţionale, o mare parte din populaţie, şi anume 85%, îşi petrec o parte din vacanţă în propria ţară. La acest lucru a contribuit şi schimbarea climei, în sensul că pe  perioada verii temperatura medie a crescut treptat. Peste 55% din populaţie călătoreşte în Europa, iar 11% în afara Europei.

BIBLIOGRAFIE 47

http://dublin.mae.ro http://www.descopera.ro http://www.artline.ro http://www.besttourism.ro http://www.failteireland.ie http://www.statcentral.ie http://onlyoneireland.blogspot.com http://www.botanicgardens.ie http://www.turism-360.ro 10. http://www.cso.ie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

HARTA

48