luni, 29 septembrie 2014 Informatii uluitoare legate de Muntii Bucegi.
Trei lucruri uluitoare au loc in Muntii Bucegi ! 1. Cele 7 izvoare din Muntii Bucegi – sint recunoscute la nivel mondial ca singurul loc unde apa are continut zero bacterii, iar oamenii de stiinta nu inteleg cum este asta posibil. Ceva din interior ii asigura aceasta puritate, iar postarea de mai sus are o mare legatura - http://www.fara-secrete.ro/cele-7-izvoare-din-bucegiau-cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-unde-nu-exista-nicio-bacterie. 2. "Gura de Rai" din Muntii Bucegi – este o paiste cu o suprafata de ! "m patrat, nu departe de zona Coltii Tapului, unde s-a prabusit elicopterul cu evrei , venit tocmai din #srael pentru a se $antrena$. %ceasta zona este cunoscuta de oamenii oamenii de stiinta ca o zona cu $anomalie" geomagnetica, ce produce un efect de inviorare si energizare tuturor persoanelor care stau in acea zona, indiferent cat de obosite ar fi.
In 1999, Institutul particular de cercetare "Terra" a fost angajat de o firmă romano-franceză să studieze o zonă din Bucegi, situata în apropierea Pesterii Ialomicioara. ocietatea era interesată de stailirea detaliilor din susolul acestei zone si a oportunită oportunității de a construi construi un complex hotelier. a studiu au participat speciali specialiști din mai mai multe domenii, domenii, în special fizicieni fizicieni și geofizicieni. geofizicieni. #ercetările #ercetările s-au făcut cu aparatură de geodetecție. $upă mai multe multe zile de urcat și coor%t pe acele coclauri pentru pentru sondaje, geofizicianul geofizicianul $umitru tănică, unul dintre memrii ec&ipei, ec&ipei, a descoperit ce'a senzațional în preajma preajma vrfului !oamnei( ajuns într-un anume loc, i-a dispărut ooseala. ")e-am speriat speriat c%nd ne-a strigat alertat, nu știam ce s-a înt%mplat. înt%mplat. *'ident că am pri'it pri'it cu neîncredere fenomenul, la început. In timp însă am constatat, pe propria noastră piele, ca el este real. +ia apoi am demarat in'estigațiile asupra asupra acestui loc", spune asile udan, coordonatorul ec&ipei. Primul stadiu al in'estiga in'estigațiilor a constat în 'erificarea 'erificarea tuturor 'ersanților din zonă. "+m constatat constatat ca oric%t ai urca, oric%t de oosit ai fi după mers, în momentul în care ai ajuns în zona respecti'ă dispare ooseala, lucru care nu se manifestă manifestă pe alți 'ersanți. *ste 'ora 'ora de o re'igorar re'igoraree a funcțiilor iilor fizico-c&im fizico-c&imice ice cu o rapiditate rapiditate ie ieșită din comu comun", n", declara $umitru tănică. + doua fază a constat în testarea testarea medicală. medicală. ezultatele au condus condus către o singură concluzie( în zona cu pricina, pricina, eclusi' eclusi',, se înt%mpl înt%mplăă ce'a deoseit. deoseit. )u )u numai numai că ritmul ritmul cardiac își re'ine re'ine uluitor uluitor de repede, repede, deși urcușul se face pe o panta aruptă, dar oamenii oamenii în '%rstă care au fost supu supuși testelor au declarat o stare stare de ine general c%nd stau în acel loc. -a trecut apoi la testarea zonei prin magnetometrie magnetometrie diferen diferențială, respecti' radiografierea susolului cu aparate de tip Partington, care pot măsura, printre altele, magnetismul Păm%ntului. +sa a fost depistată o anomalie magnetică atipică, pe o suprafa suprafață de aproimati' aproimati' un /ilometru /ilometru pătrat. "+nomaliile "+nomaliile geomagnetice geomagnetice cunoscute de speciali știi din domeniu apar în rupturile de falii, în refleii ale scoarței terestre sau în alte asemenea fenomene geologice geologice care se înregistrează într-o forma atipică pe diagrame. +ici +ici e 'ora însă despre ce'a necunoscut, un profil al diagramelor pe care nici profesorul tănică, tănică, unul dintre cei mai mai uni geofizicieni de la la noi, nu a știut să-l interpreteze. interpreteze. In acel moment am făcut legătura cu alt gen gen de anomalii atipice, atipice, pe care le cercetam de mai mult mult timp și care se manifesta printr-o printr-o emisie de radiații patogene, încă rămase cu o origine necunoscută", necunoscută", ne-a spus asile asile udan. "$escoperirea asolut asolut înt%mplătoare înt%mplătoare a zonei zonei enefice din Bucegi, "0ura de ai" ai" în tradi tradiție populară, 'ine sa rotunjească ceea ceea ce știam p%nă acum despre despre anomaliile anomaliile magnetice atipice. In primul r%nd r%nd ne întăre întărește ideea ca nimic din ceea ce a'em lăsat ca memorie memorie colecti'a prin folclor folclor nu este gratuit, are cel puț in un s%mure de ade'ăr", declara declara asile asile udan. udan. +cesta mai mai susține că, pe tema tema cercetării anomaliilor anomaliilor magnetice magnetice atipice din om%nia, une sau rele, urmează sa sa apară o carte și ca Ministerul +părării +părării se arată foarte interesat de acest domeniu. #ercetătorii de la Institutul "Terra" "Terra" speră să se realizeze, cu concursul +rmatei, +rmatei, o &artă a om%niei care să pună în e'identă e'identă aceste aceste zone zone ieșite din comun comun.. &ttp(11templulsecretelor.logspot.ro123441351misterele-din-muntii-ucegi.&tml Mai multe cititi pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1gura-de-rai-din-muntii-ucegi-un-loc-de-un-/ilometru-patrat-in-care-organismulnu-ooseste-si-functii nu-oosest e-si-functiile-fizico-c&im le-fizico-c&imice-se-re'ig ice-se-re'igoreaza-rusc oreaza-rusc . . !olograma unei piramide regulate – este un alt fenomen, care nu prea a fost deslusit de oamenii de
stiinta, avand in vedere ca asta se intampla numai in &ucegi si Ceahlau si in nicio alta zona de pe 'laneta. (ste exclusa orice reflexie sau refractie a luminii deoarece, in acest caz sursa luminii ar trebui sa fie undeva os, cat despre reflexie, nici nici nu se pune problema, caci nu exista exista pe masivul muntos vreun astfel astfel de mediu care sa provoace separarea luminii pentru a se produce fenomul de reflexie cum e el explicat in manualele 1|Page
scolare de fizica elementara. )in punctul meu de vedere nu este altceva decat o $semnalizare$, o atragere a atentiei asupra acestor doua masive. *olograma apare deobicei anual, pe data de 2 noiem#rie, data considerata drept $ $iua %fin&ului$, iar holograma apare de cele mai multe ori proiectata pe +asivul Caraiman impreuna cu celebra Cruce Caraiman. +ai multe puteti sa cititi aici pe larg - http://www.fara-secrete.ro/holograma-din-masivul-bucegi-si-caraiman-impreunacrucea-caraiman-ce-se-proiecteaza-in-nori-un-fenomen-misterios .
%a ne aducem aminte de elicopeterul israelian pra#usit in Bucegi
n #ulie ! un accident nedorit de nimeni scoate scoate la suprafa01 un fapt ascuns ascuns opiniei publice 2i anume faptul c1 armata israeliana executa misiuni 3 de zbor$ 4n mun0ii &ucegi, 4n cadrul unor 3misiuni de antrenament$ 4n condi0ii de zbor 3asem1n1toare 3asem1n1toare 4n1l0imilor 5olan$ dup1 cum spuneau oficialit10ile oficialit10ile la vremea aceea pentru a da r1spuns unor 4ntreb1ri normale. Conform altor explica0ii date tot de surse +%p6, elicopterul participa, 3cel mai probabil, la exerci0iul comun aerian romno-israelian &lue 8"9 !$. )eci r1spunsuri diferite, date pentru a 4nchide gura curio2ilor. rnd- nevrnd, pe rnd au mai ap1rut unele detalii care au ridicat 4ntreb1ri, 4ntreb1ri legate de zona 4n care a c1zut elicopterul, ;zon1 foarte interesant1, cunoscut1 din vremea )acilor cu fenomene paranormale, se spune c1 pe acolo ar exista o intrare 4n celebra 3gur1 de rai$ a &ucegilor, apoi 4ntreb1ri legate de prezen0a 4n zon1 4n acele zile a unor 3tineri israelieni paranormali$ afla0i 4n zon1 care care se pare au luat contact cu locul accidentului 4naintea autorit10ilor c1rora le-au trebuit de ore pentru a 3descoperi epava$, 4ntreb1ri legate de faptul c1 tab1ra de var1 a tinerilor 3para$ israelieni se afla la !< "m de locul pe care 4l survolau zilnic elicopterele israeliene. 81 ne amintim c1 locul accidentului este $Coltii Tapului $, deasupra 'oienii 5utanu, situata in partea vestica a +asivului &ucegi. Cea mai apropiata localitate este +oeciu de 8us, iar accesul in 'oiana 5utanu se face pe un drum de caruta, cu plecare din 8imon, &ran. (xact 4n acest areal se afl1 celebra $5ura de =ai$. ( vorba despre o pant1 cu o suprafa01 de aproximativ un "ilometru p1trat, unde se manifest1 o anomalie magnetica atipic1, dup1 cum o definesc speciali2tii, zon1 care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman. ns1, 4n egal1 masur1, aceast1 aceast1 zon1 de anomalie magnetic1 face praf orice aparat electronic de genul celor de la bordul unui> elicopter. (i bine, 6?@+'AB?=, #6(8?#D#% #8=%(A#%6B %=( %=( AC 6 %C(8? %=(%A. )e ce oareE 8oldatii si ofiterii ofiterii care au avut suficient cura sa vorbeasca au spus destul destul de clar: $%m fost amenintati cu moartea si ni s-a spus ca familiile noastre sunt in pericol daca scoatem cea mai mica vorba. %u mutat ramasitele elicopterului ca sa nu coincida cu zona unde s-a prabusit primul elicopter israelian. )easupra muntilor au aparut niste chestii sferoidale de culoare alba care pluteau incet, deodata deodata s-au marit si am putut sa distingem forma unor barbati inalti, imbracati in alb, cu barba si plete lungi, iar la un moment dat s-a pornit un vant groaznic, in viata noastra nu am vazut o asemenea furtuna. 'entru maxim ! secunde s-a auzit o voce ca de tunet: $Ce cautati pe pamantul strabunEF$. #mediat am vazut cum o mana uriasa, parca eram intr-o alta lume, a apucat elicopterul si l-a izbit de stanca. )upa ce ne-am dezmeticit, pierdusem notiunea timpului, superiorii s-au repezit la noi racnind: $Cine paraseste zona sau scoate un singur cuvant este impuscat pe loc. $#sraelienii cand au sosit sosit in tara noastra noastra carau cu cu ei niste cutii imense din lemn, lemn, le-am vazut vazut pentru maxim cinci minute cand le-au dat os din avion si imediat au sarit sa le acopere. 6i s-a ordonat ca nu avem voie sa ne apropiem de ele, sa le fotografiem, sau sa scoatem vreun un cuvant. 6e-au spus ca sunt echipamente specifice armatei israeliene>$ In studiul 8!acia "iperboreana", pulicat la Paris in 49:5, repulicat in ;ranta si Italia in anii <=3, cand a facut mare 'al'a, #asile $ovinescu afirma ca 8muntele >m este tra'ersat de o grota imensa care este una dintre cele mai
2|Page
scolare de fizica elementara. )in punctul meu de vedere nu este altceva decat o $semnalizare$, o atragere a atentiei asupra acestor doua masive. *olograma apare deobicei anual, pe data de 2 noiem#rie, data considerata drept $ $iua %fin&ului$, iar holograma apare de cele mai multe ori proiectata pe +asivul Caraiman impreuna cu celebra Cruce Caraiman. +ai multe puteti sa cititi aici pe larg - http://www.fara-secrete.ro/holograma-din-masivul-bucegi-si-caraiman-impreunacrucea-caraiman-ce-se-proiecteaza-in-nori-un-fenomen-misterios .
%a ne aducem aminte de elicopeterul israelian pra#usit in Bucegi
n #ulie ! un accident nedorit de nimeni scoate scoate la suprafa01 un fapt ascuns ascuns opiniei publice 2i anume faptul c1 armata israeliana executa misiuni 3 de zbor$ 4n mun0ii &ucegi, 4n cadrul unor 3misiuni de antrenament$ 4n condi0ii de zbor 3asem1n1toare 3asem1n1toare 4n1l0imilor 5olan$ dup1 cum spuneau oficialit10ile oficialit10ile la vremea aceea pentru a da r1spuns unor 4ntreb1ri normale. Conform altor explica0ii date tot de surse +%p6, elicopterul participa, 3cel mai probabil, la exerci0iul comun aerian romno-israelian &lue 8"9 !$. )eci r1spunsuri diferite, date pentru a 4nchide gura curio2ilor. rnd- nevrnd, pe rnd au mai ap1rut unele detalii care au ridicat 4ntreb1ri, 4ntreb1ri legate de zona 4n care a c1zut elicopterul, ;zon1 foarte interesant1, cunoscut1 din vremea )acilor cu fenomene paranormale, se spune c1 pe acolo ar exista o intrare 4n celebra 3gur1 de rai$ a &ucegilor, apoi 4ntreb1ri legate de prezen0a 4n zon1 4n acele zile a unor 3tineri israelieni paranormali$ afla0i 4n zon1 care care se pare au luat contact cu locul accidentului 4naintea autorit10ilor c1rora le-au trebuit de ore pentru a 3descoperi epava$, 4ntreb1ri legate de faptul c1 tab1ra de var1 a tinerilor 3para$ israelieni se afla la !< "m de locul pe care 4l survolau zilnic elicopterele israeliene. 81 ne amintim c1 locul accidentului este $Coltii Tapului $, deasupra 'oienii 5utanu, situata in partea vestica a +asivului &ucegi. Cea mai apropiata localitate este +oeciu de 8us, iar accesul in 'oiana 5utanu se face pe un drum de caruta, cu plecare din 8imon, &ran. (xact 4n acest areal se afl1 celebra $5ura de =ai$. ( vorba despre o pant1 cu o suprafa01 de aproximativ un "ilometru p1trat, unde se manifest1 o anomalie magnetica atipic1, dup1 cum o definesc speciali2tii, zon1 care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman. ns1, 4n egal1 masur1, aceast1 aceast1 zon1 de anomalie magnetic1 face praf orice aparat electronic de genul celor de la bordul unui> elicopter. (i bine, 6?@+'AB?=, #6(8?#D#% #8=%(A#%6B %=( %=( AC 6 %C(8? %=(%A. )e ce oareE 8oldatii si ofiterii ofiterii care au avut suficient cura sa vorbeasca au spus destul destul de clar: $%m fost amenintati cu moartea si ni s-a spus ca familiile noastre sunt in pericol daca scoatem cea mai mica vorba. %u mutat ramasitele elicopterului ca sa nu coincida cu zona unde s-a prabusit primul elicopter israelian. )easupra muntilor au aparut niste chestii sferoidale de culoare alba care pluteau incet, deodata deodata s-au marit si am putut sa distingem forma unor barbati inalti, imbracati in alb, cu barba si plete lungi, iar la un moment dat s-a pornit un vant groaznic, in viata noastra nu am vazut o asemenea furtuna. 'entru maxim ! secunde s-a auzit o voce ca de tunet: $Ce cautati pe pamantul strabunEF$. #mediat am vazut cum o mana uriasa, parca eram intr-o alta lume, a apucat elicopterul si l-a izbit de stanca. )upa ce ne-am dezmeticit, pierdusem notiunea timpului, superiorii s-au repezit la noi racnind: $Cine paraseste zona sau scoate un singur cuvant este impuscat pe loc. $#sraelienii cand au sosit sosit in tara noastra noastra carau cu cu ei niste cutii imense din lemn, lemn, le-am vazut vazut pentru maxim cinci minute cand le-au dat os din avion si imediat au sarit sa le acopere. 6i s-a ordonat ca nu avem voie sa ne apropiem de ele, sa le fotografiem, sau sa scoatem vreun un cuvant. 6e-au spus ca sunt echipamente specifice armatei israeliene>$ In studiul 8!acia "iperboreana", pulicat la Paris in 49:5, repulicat in ;ranta si Italia in anii <=3, cand a facut mare 'al'a, #asile $ovinescu afirma ca 8muntele >m este tra'ersat de o grota imensa care este una dintre cele mai
2|Page
mari din lume, in sensul ca nu i s-a dat de capat, fiind eploatata doar pe 'reo 23 de /ilometri". #ine o eploatase si in ce scop nu se preciza. Intre 4955 -495=, ar&itectul peruan !aniel %u&o a 'enit in omania pentru a cerceta finul ?denumire cu care nu era de acord@ pe care il 'azuse pe o carte postala. *l a fost insotit de o ec&ipa de romani care a realizat cu aceasta ocazie un film pentru tudioul +leandru +leandru a&ia, 8Mistere in Piatra". uzo oser'ase ca finul semana cu c&ipul principal dintr-un dintr-un ansamlu sculptat sculptat intr-o stanca stanca de pe podisul Marca&uasi, Marca&uasi, Peru, denumit Monumentul Monumentul >menirii. $e fapt, nici finul nu reprezinta doar un singur c&ip, dupa cum oser'a ar&eologul peruan, fiind inconjurat de alte c&ipuri umane, din rase diferite, precum si capul unui caine. $in lunga sa eperienta, $aniel uzo trage concluzia ca acel caine are rolul de pazitor al unei comori si ca 8treuie sa eiste si o Pestera a Tezaurului" Tezaurului" in apropierea acestui magnific monument al >mului. > alta alta cercetatoare cercetatoare care a efectuat un amplu amplu studiu studiu asupra asupra masi'ului masi'ului Bucegi A studiu studiu care a ajuns pe iroul iroul #ainetului 2 A a fost 'ristina (anculescu. #onform teoriei ei, dez'oltata pe larg in cartea 8>) A Cni'ersuri Paralele", de col. dr )mil *trainu, in Bucegi, in apropierea arfului arfului >mu, se afla un centru energetic A informational natural al Terrei, semnalat de toate traditiile ci'ilizatiilor antice. #ristina Panculescu a remarcat, printr-o serie de analize ale mostrelor de roca si electronografie, o serie de proprietati cu totul speciale ale acestui talp al #erului A +rorele ietii, ietii, identificat cu arful arful >colit. In final, demonstra ca #entrul reprezinta un loc geometric de coneiune cosmica, o poarta de iesire din uni'ersul terestru, cu o acti'itate energetica masuraila, masuraila, ce se manifesta ciclic, constatand ca din 49=5 intensitatea centrului a depasit pragul de latenta. #entrul era cunoscut si pe 'remea dacilor, aflandu-se pe muntele sfant sfant DogaEon. DogaEon. ? F @ $upă patru ani de cercetări cercetări sidue, ing. #. P%nculescu P%nculescu este con'insă că Dogaionul, centrul energetic-informaGional energetic-informaGional al Terrei, se află în Bucegi, mai precis pe '%rful Bucura-$umra'a din apropierea '%rfului >mu. *ste o ipoteză care treuie 'erificată, dar relatările unor personalităGi demne demne de toată încrederea indică că s-au încărcat energetic pentru o perioadă de timp, după ce au 'izitat platoul Bucegilor, iar în jurul finului, a fost oser'at un &alou de lumină lumină cu efecte enefice asupra organismului. *ste posiil posiil ca datorită flului enrgetic fa'orail, la primii paHi ai e'oGiei umanităGii prin 8poarta Dogaionului" să fi 'enit reprezentanGii unei ci'ilizaGii etraterestre, care a îndrumat omenirea. +lGii +lGii localizează această poartă în PeHtera Ialomicioarei din Bucegi, unde au loc fenomene paranormale, unul fiind că lămpile se sting în timp ce lum%nările răm%n aprinse. Cnul dintre cei mai fer'enti cercetatori ai geografiei sacre a omaniei, !an 'orneliu Braneanu, care a pulicat numeroase articole despre centrul sacerdotal din Bucegi, confirma ca in inima muntelui eista o retea de galerii suterane care, este posiil sa uneasca mai multe pesteri si sa aia galerii de legatura cu alte centre sacre din lume. + studiat si cartea lui $aniel uzo, 8a &istoria fantastica de un descurimiento", descurimiento", pulicata de *ditura $iana, din Meic, despre calatoria acestuia 8prin muntii cei sfinti" ai omaniei, ce pastreaza amintiri despre ci'ilizatia de dinainte de Potop. uzo a ramas fascinat de multitudinea multitudinea reprezentarilor sacre de pe stancile ce strajuiesc drumul catre >mul, 8sculpturi stra'ec&i, anterioare Potopului, erodate de 'ec&ime", care infatiseaza sacerdoti si lei, paznici ai tezaurelor. 8+m studiat multe centre sacre protoistorice in lume, dar aici, in #arpati, am gasit Poarta #omorii", scria $aniel uzo. $espre ce comoara poate fi 'ora )e lamureste $an #orneliu Braneanu( 8)u este 'ora numai de o comoara materiala, ci de una in special spirituala, care sa transmita informatii de la un ciclu la altul al ci'ilizatiilor care s-au dez'oltat pe Terra din timpuri ancestrale. osang ampa a lansat ideea unui depozit initiatic suteran in muntii Tietului, Tietului, 'on $anni/en situa un altul in muntii *Juadorului, *Juadorului, iar $aniel uzo a simtit ca triada sacra se inc&ide in Bucegi, daca nu cum'a aici incepe, dat fiind cu'antul >M, de o importanta spirituala deoseita, regasit in multe toponime doar la noi in tara".
Cultura +asma 'aniel Ruzo o numeste 3cultura +asma$ – cea mai veche de pe glob, care s-a dezvoltat si a inflorit cu peste <. de ani in urma. 3%ceste monumente megalitice de o uimitoare expresivitate presarate pe tot globul pamantesc au fost facute de aceeasi civilizatie. ?ehnic ?ehnicaa sculpturii in roca la nivelul la care a fost aplicata pentru aceste monumente nu a mai fost repetata ulterior, la lucrari similare. Ainia comuna care uneste toate monumentele acestei civilizatii stravechi este amplasarea lor pe munti sacri, temple ale unei omeniri pierite, dar amplasate astfel incat sa nu dea voie urmasilor sa o uite si poate aceste puncte de geografie sacra vor purifica si salva candva samburii umanitatii de cine stie stie ce cataclism maor, maor, cum a fost in trecut 'otopul$, concluziona )aniel =uzo in cartea sa 3+arcahuasi. #storia unei fantastice descoperiri$. indecatorii peruani cunosteau de mult geografia sacra descoperita de dr.=uzo. 'rin traditie, orice act de vindecare, ca sa fie complet, trebuie sa treaca pe la 3pietrele sfinte$, cum numesc ei chipurile cioplite. vindecator prin puteri oculte, din 'eru, a auzit de incarcatura energetica a (arina )gurto, medic, dar si vindecator arfului arfului mu. Garina, ca maoritatea vindecatorilor peruani, per uani, organizeaza excursii in nordul tarii, la piramidele incasilor si pe inaltimele despre care traditia spune ca sunt incarcate de energii pozitive. (a a atras atentia ca si romanii ar trebui sa includa arful mu ca traseu de energizare, fundamental pentru o vindecare completa, atat fizica, cat si spirituala. 3|Page
)r. ing. *oan +laru este autorul unor studii de specialitate privind energiile $"ogaioanelor$ din =omania. )r. ing. #oan laru este de parere ca exista mai multe "ogaioane, trei fiind principale: cel din &ucegi, care cuprinde arful mu, in %puseni – +untele 5aina si =araul. 8ub aspectul energo-informational, orice varf cu aspect de piramida este un posibil "ogaion, aceasta structura facilitand schimbul energetic si informational cu Cosmosul. Gogaionul din &ucegi are, insa, o particularitate aparte: este inconurat de !H coloane de cuart, care creeaza o energie extraordinara, iar apa care izvoraste direct din stanca este $apa vie$. )in cercetarile dr.ing. #oan laru a rezultat ca muntele si apa refac echilibrul energetic al omului, fapt cunoscut de renumitii tamaduitori daci si abia redescoperit in prezent.
+ragmente din cartea lui +lorin heorghi-, /+enomenul #alentina" -alentina 0arlea, femeia ne'ăzătoare din
IaHi +nul aparitiei( 199 Pag. 4=:, 4=K alentina a 8descoperit" un Hu'oi de energie 8care curge de sus" Hi la finul din munGii Bucegi situat în centrul Gării noastre! $ar Hi la noi, în munGii care se c&eamă Bucegi, este un paznic de-i zice finL Hi acolo este la fel, un Hu'oi foarte, foarte puternic de energie, care face legătura între Piramida Mare din *gipt Hi piramida care este în Bucegi. +ceasta este energia ocrotitoare a petecului de păm%nt pe care locuim, în care-i Gara noastră. $e fapt, în Bucegi nu este piramidă, este finul, la care 'ine un Hu'oi foarte, foarte puternic de energie. )u Htiu cu c%t l-aH putea diferi de Hu'oiul de energie de la piramida din *gipt. )umai cu puGin diferă. $a<< Hu'oiul de energie de la finul din Bucegi este ocrotitorul om%niei! * tot strălucitor, dar e de o intensitate puGin mai slaă dec%t cel din )gipt. * puGin mai sla ca energie, dar diferă numai cu puGin de cel de la Piramida Mare. i să HtiGi că este o legătură între finul din Bucegi Hi Piramida Mare. *nergia care curge de sus se duce pe su Păm%nt la Piramida Mare. +sta, fiindcă pe su munGii Bucegi este o apă mare ce Gine legătura cu apa care trece pe su fin Hi pe su piramide, căci aHa cum sunt construite ele, pe dedesutul lor trece apa. Insă am 'ăzut ce'a tare interesant dedesutul muntelui unde este *finxul din Bucegi dedesubt, sunt nite tunele fcute de oameni pmnteni. +stea le-am 'ăzut atunci c%nd, la BucureHti, mi-or dat niHte fotografii cu munGii finului de la noi. i uit%ndu-mă la poze, am dat de o intrare la care este paznic un călăreG cu plete, ce stă călare pe un cal al. $a< Hi el e îmrăcat în al. Insă e dintr-un fum strălucitor, nu-i din carne. +re cizme, în m%nă are un cuGit lung, iar pe cap are o coroană mare. însă el stă acolo de foarte mult timp, poate de milioane de ani. #a să intru înăuntru cu pri'irea Hi să-mi dea liertatea să 'ăd, o treuit să mă primească el Hi apoi să intru într -un tunel lung, care duce mult, mult su munte. - #%nd am intrat în tunel, că e făcut lung ca o sală, în partea dreaptă am 'ăzut niHte despărGituri. +m intrat cu pri'irea în primul tunelL acolo era o masă făcută din ce'a greu, strălucitoare, cum ar fi cristalul strălucitor. i erau trei scăunele mult mai mici. Pe masă era ce'a ca din piele împăturită Hi pe ea erau niHte zg%rieturiL era ca Hi cum ar fi fost zg%riată cu ce'a ascuGit - cu un '%rf de sticlă sau de piatră - Hi au rămas dunguliGe. $ar zg%rieturile erau făcute ca un fel descris( niHte astonaHe, niHte sucituri. #%nd am trecut pe-acolo, am 'ăzut mai multe din astea împăturite Hi puse pe masă. Pe o altă masă, mai era Hi altce'a, făcute parcă tot din cristalL erau niHte cupe, dar îs altfel, nu-s ca pa&arele de la noiL era ce'a săpat în ele. 4|Page
Mai departe, parcă în următorul tunel, am înt%lnit altce'a( acolo erau multe piese Hi &%ruri făcute din s%rme, dar îs c&iar ade'ărate, nu din culoriL erau ca un fel de aparate cu utoane Hi cu multe s%rme înc%lcite. In mijloc, pe o masă, era ce'a mai înaltL era tot o măsuGă, dar mult mai înaltă Hi cu ieHituri pe laturile ei, ca niHte sertare. In ele erau niHte f%Hii lungi, aHa, ca din mătase, dar nu erau întinse, erau cum ar fi mătasea dar mult mai suGiri, era însă un fel de material din ce'a lucios. i tot aHa, erau cu zg%rieturi pe ele. în fund, înfund de tot, acolo era o masă întinsăL a'ea o suprafaGă mare, pe care erau aHezate aparate de diferite feluri. $ar nici astea nu erau din culori. $a< acolo o 'enit călăreGul - care era însă din culoare, din fum- Hi mi-o arătat, că atunci c%nd energia nu 'a mai curge pe deasupra, acolo unde este paznicul din piatră - care, după cu'inte domneHti, Htiu că i se spune finul din Bucegi -, atunci 'a intra înăuntru cine'a din mintea noastră, a păm%ntenilor de josL acela 'a apăsa pe utonul pe care mi l-o arătat în spatele aparatelor, de pe partea st%ngă. i-atunci, se 'a sc&ima omenirea. - a fi altce'a în locul păm%ntului nostru de-aici. ăd cum s-ar cufunda su ape............ +tunci c%nd, cu HtiinGa care 'a fi pe Păm%nt, 'a irui cine'a să ajungă su munGii Bucegi, 'a da de toate acele înscrisuri Hi documente însemnate Hi, după semnele alea, 'a pricepe ce are de făcut. $ar asta se 'a înt%mpla numai după ce Hu'oiul de energie de deasupra 'a slăi. P%nă atunci, nu 'a reuHi nimeni să ajungă acolo. $ar ăsta este foarte dirijat de sus, că energia care 'ine la piramide Hi la finul din *gipt, c%t Hi aici la noi, este susGinută de tot ce se înt%mplă în cer, în stratul ăla 'iolet-auriu - nu Htiu cum să-i spun, că 'iolet îi jos Hi auriu îi în partea de sus, sus de tot. $e-acolo 'ine energia în Hu'oaie, dar nu 'ine cum este ea acolo sus. +colo sus este energie pură Hi foarte ade'ărată, dar e împărGită în mare parte Hi e transformată în energie ală pentru Marea Piramidă Hi pentru finul din Bucegi. +tunci c%nd se 'or pierde energia asta ală Hi contactul cu lumina de sus - Hi asta 'a fi socotită de cei de sus -. atunci totul se 'a transforma într-o apă aici. $ar despre asta 'or 'ori nu urmaHii noHtri, ci urmaHii urmaHilor noHtri, dintr-un timp foarte, foarte îndepărtat Inter'iu in care, in minutul 5, dna alentina 0arlea po'esteste ca fost iun'itata la 3*, la institutul nuclear, precum si la spitale din Toronto, Nueec ... - &ttps(11777.Eoutue.com17atc&'Ou00-s4)+
"Camera nregistr-rilor eterne" Radu Cinamar ;autorul cartii $iitor cu cap de mort$, ap1ruta 4n: I-!J
=adu Cinamar 4mpreun1 cu 'eter +oon au scos 4mpreun1 o carte intitulat1 $ Translvania %unrise $ 4n care se continu1 legenda existen0ei tunelurilor misterioase sub +un0ii &ucegi. 'ovestea e arhicunoscut1: 4n H, 'entagonul ar fi descoperit prin satelit, utiliznd tehnologii ultramoderne, o anomalie 4n +un ții &ucegi. )e aceea, americanii au f1cut o alianț1 cu departamentul cel mai secret al 8erviciului =omn de #nforma ții, care este cunoscut sub numele de )epartamentul Kero. =omnii și americanii au folosit o tehnologie secret1 a 'entagonului pentru a penetra o camer1 din interiorul muntelui, inaccesibil1 oamenilor. %colo, ei ar fi descoperit celebra $Camer1 a 4nregistr1rilor eterne$ ;$*all of =ecords$J, l1sat1 de o civiliza0ie avansat1 4n apropierea a trei tuneluri misterioase care duc 4n interiorul p1mntului. $Camera 4nregistr1rilor eterne$ este un concept introdus de /dgar Cace . %ici se presupune c1 s-ar afla istoria pierdut1 a omenirii dup1 distrugerea continentului pierdut al %tlantidei. )ar, (dgar Ca9ce spunea c1 4n lume exist1 H asemenea amfiteatre: una se afl1 4n apropierea insulei &imini ;&ahamas, 4n ceanul %tlantic, la L de "ilometri de 'eninsula MloridaJ, alta 4n ungla din Nutacan ;peninsul1 a +exiculuiJ, iar ultima sub labele +arelui 8finx din (gipt. 6u aduce deloc aminte de 8finxul romnescF ;cite2te mai multe 4n acest articol: (giptul ascunde oficial existen0a $%mfiteatrelor 4nregistr1rilor eterne$ de sub +arele 8finx. 5|Page
Conexiunea lui +oon cu =omnia i-a provenit de la )r. )avid %nderson, de la Centrul de Cercetare a C1l1toriei 4n ?imp ;?ime ?ravel =esearch CenterJ, care i-a dezv1luit c1 o asemenea tehnologie exist1 4n cadrul sateli0ilor 'entagonului. %cest lucru l-a dus pe 'eter +oon 4n =omnia, 4ntr-o c1l1torie plin1 de aventuri, pentru a vizita 8finxul romnesc. 8e presupune c1 4n lume ar exista H tuneluri misterioase care duc la $%mfiteatrele nregistr1rilor (terne$: unul este situat 4n &ucegi, al doilea 4n ?ibet 2i al treilea 4n (gipt. Conform lui )r.+oon 2i =adu Cinamar, de la aceast1 camer1 mai exist1 tuneluri care duc spre interiorul '1mntului, acolo unde o mare civiliza0ie a prosperat 4n trecutul 4ndep1rtat al omenirii. n interiorul '1mntul s-ar afla o ma2in1 a timpului, iar 4ntreg spa0iul este construit pentru fiin0e uria2e, de cel pu0in < metri 4n1l0ime. )ac1 aceast1 ma2in1 a timpului 2i Camera nregistr1rilor (terne exist1, atunci se pune problema cine le-a construitE ( vorba de o alt1 specie care a tr1it pe '1mnt, de o alt1 civiliza0ie omeneasc1 avansat1, de o civiliza0ie extraterestr1 sau de un univers paralel care intersecteaz1 timpul și spațiul nostruE http://www.lovendal.ro/wp</haideti-sa-spunem-adevarul-despre-tunelul-de-sub-sfinxul-din-bucegi-care-ar-duce-la-amfiteatrul-inregistrarilor-eterneconcept-imaginat-de-edgar-ca9ce-chiar-exista-o-masina-a-timpului-in-int/
Radu Timofte 0 fost sef al %R* a fost asasinat pentru a nu face pu#lica 'escoperirea din Bucegi
el a fost prezent la intreaga operatiune de patrundere sub +asivul &ucegi pe !! %ugust HF =adu ?imofte ;n. 7 aprilie !OIO - d. !O octombrie OJ a fost un om politic romn, membru al '8) și senator 4ntre anii !OO-!. (l a 4ndeplinit funcția de director al 8erviciului =omn de #nformații 4ntre anii ! - . =adu ?imofte, a murit la varsta de de ani. 8e pare ca era bolnav de mai mult timp de leucemie , celebra $boala$ de asasinare. Aa data de iulie , %lexandru =adu ?imofte si-a prezentat demisia din functia de director al 8=# , ca urmare a situatiei create de eliberarea si disparitia lui mar *a9ssam ;acuzat de terorismJ =adu ?imofte a fost sef al 8=# in regimurile #liescu dar si putin din regimul &asescu. (l a ramas cunoscut conspirationistilor cu o afirmatie anti-masonica, in (venimentul zilei nr. !I din aprilie !OO7. 8i %ntonie #orgovan a murit, tot de cancer la scurt timp dupa declaratiile anti-masonice. Mara indoaia =adu ?imofte a avut acces la tot dosarul pe masa cu privire la datele descoperirii de su# Bucegi ;descrise de Radu Cinamar in cartea 3iitor cu cap de mort$J, iar moartea sa subita este un semn de intrebare. 'e !! august H, in timpul +arii )escoperiri din &ucegi a avut loc 8edinta de Prgenta C8%?, din care a facut parte si =adu ?imofte. 8edinta de urgenta a C8%? s-a incheiat cu niste pumni in masa din partea delegatiei americane sosite de urgenta la &ucuresti pentru a prolifera cu amenintari la adresa =omaniei daca se va face publica descoperirea. 'robabil c1, printre altele, primirea 4n 6%? care s-a efectuat 4n grab1, 4n prim1vara lui I, a f1cut 2i ea parte din pachetul secret de 3compensa0ii$ pentru aceast1 hot1rre, 4n acest context, plasarea unor baze 6|Page
militare americane pe teritoriul =omniei poate s1 devin1 o certitudine 4n urm1torii ani, constituind o 3pav1z1$ puternic1 pentru loca0ia din +un0ii &ucegi. #ntamplari uluitoare care au avut loc la data de ! septembrie H, la numai cateva saptamani dupa uluitoarea descoperire din &ucegi. Aa acea data directorul I, =adu ?imofte, a fost pentru prima data intrun conflict public deschis cu Comisia parlamentara, care se ocupa de verificarea acestui serviciu secret, dupa cum scria si Kiarul Minanciar, la data de !! septembrie H. Comisia a reprosat I ca a fost incapabil sa se reformeze si are un management gresit. (xplicatia pentru presa, a fost aceea ca, conflictul a pornit de la reprosurile facute de Comisia parlamentara, care era condusa la acea vreme de catre #oan 8tan. Plterior #liescu cerea C8%? sa-l audieze pe #oan 8tan pentru criticile aduse I. 8igur, aici era pentru mica presa masonica din =omania, un simplu conflict si doar atat. Plterior, =adu ?imofte, s-a enervat si a dorit sa fie facuta publica stenograma audierii sale de catre Comisia parlamentara, dar publicarea stenogramei nu s-a putut face deoarece s-a invocat imediat $secretul$ si faptul ca aceasta stenograma este clasifica, ea putand fi citita sau derulata audio numai in fata membrilor Comisiei, nu si a publicului. )irectorul 8=# , antimasonul =adu ?imofte, reuseste sa-l opreasca pe masonul %drian 6astase sa cenzureze cartile lui =adu Cinamar in care se vorbeste despre descoperirea din &ucegi. =adu ?imofte, a fost cel care si-a dat acordul expres pentru publicarea volumelor lui =adu Cinamar, ustificand ca $poporul roman trebuie sa stie ce s-a intamplat, daca nu avem posibilitatea s-o facem publica descoperirea$. #mediat dupa publicarea primului volum, $iitor cu cap de mort$, incepusera sa apara anumite voci contradictorii din cadrul C8%?, care nu vroiau sa fie de acord, dar spiritele s-au linistit, dar dupa publicarea volumului al treilea $+isterul din (gipt – primul tunel$, unde se vorbeste despre calatoria echipei romanoamericane, efectuata intre octombrie H – iulie I, printr-unul dintre tunelurile din &ucegi, acestia aungand la m adancime, intr-o Camera culta, aflata sub +area 'iramida din (gipt, la m adancime. =adu ?imofte, a fost chemat iarasi la audieri, cu privire la ce aceste volume $care tot apar$, insa acesta, alaturi de alti colonei si un general, au sustinut ca $ele se incadreaza in curentul 8M, asa ca nu va fi o problema$. +ai exact, ele contin o realitate atat de tulburatoare, incat, doar o mica parte din oameni, le vor lua ca reale. Pn simplu oc strategic F =adu ?imofte, a ustificat in fata Comisiei 8peciale de %ncheta nevoia vehementa pentru publicarea acestor informatii sugerand ca $ele vor fi luate in considerare doar de o mica parte din oameni$, asa ca nu reprezinta o probleme, deoarece maoritatea oamenilor le vor considera $8M$ ;fictiuni sau minciuniJ. 8trategia a functionat si asa s-a permis, cu greu ce-i drept, publicarea noilor informatii. http://blogosfera.piatza.net/fara-secrete/tensiunile-extreme-dintre-fostul-director-al-sri-anti-masonul-radu-timofte-si-membricomisiei-csat-din-!-septembrie-H-in-contextul-descoperirii-din-bucegi/ http://www.nationalisti.ro/!H//fostul-director-sri-radu-timofte-asasinat/
7|Page
8|Page
http://www.diasporatv.eu/descoperirea-din-bucegi-din-anul-H-cea-mai-mare-descoperire-arheologica-de-pe-planeta-si-din-toatetimpurile/ http://www.fara-secrete.ro/descoperirea-din-bucegi-din-anul-H-cea-mai-mare-descoperire-arheologica-de-pe-planeta-si-dintoate-timpurile./
Cele 7 izvoare din Bucegi au cea mai pura apa de pe Planeta unde nu exista nicio bacterie! Oamenii de stiinta sint uimiti sa constate asa ceva! NATO a derulat cercetari stiintifce in zona inca din anul 2 alaturi de specialistii de la Pentagon! Scris de Dragos Anunnaki pe duminică, 15 septemrie 2!13 Publicat "n# "storia ade#arata a $omaniei
%|Page
$incolo de descoperirea din Bucegi, din anul 233:, Bucegii mai prezinta un lucru considerat de Qoamenii de stiintaR ca fiind un QmisterR si anume cele S iz'oare din Bucegi. Informatiile desecretizate de curand, arata ca inca de pe timpul lui #eausescu, securistii stiau despre aceste iz'oare, care au si fost analizate inca din anii :3. 5nde se afla cele 6 i&voare miraculoase7
In Bucegi, catre rasarit, in #&eile anoaga, mai eact intre frumosul ac Boloci si cropoasa, se gasesc sapte iz'oare a caror apa uimeste stiinta si alimenteaza mitul. +flate sus in munti, la 4:33 de metri, iz'oarele isi apro'izioneaza su'oaiele dintr-un lac suteran, ce isi are sursele nesecate, parca in infinit, ci nu in strafundurile stancoase ale unei grote ascunse. #u un deit de aproimati' K33 de litri pe secunda, iz'oarele tasnesc la suprafata dintotdeauna.
3egustorii de apa vie, van&atori de ilu&ii7
#&iar daca unii profita aneste, speculand mitul, legenda si proprietatile reale ale apei, acest lucru nu reuseste nici sa stireasca insusirea iz'oarelor ori miraculosul, nici sa altereze frumusetea si energia zonei. >ricat am culti'a denigrarea si minimalizarea caracteristicilor curati'e, influentati de ideea eploatarii lor, treuie mentionat ca cele 6 i&voare si calitatea lor de apa 'ie, au eistat cu mult inaintea afaceristilor. 1! | P a g e
*a bei din apa dacilor
peculatia nu ar fi una eagerata daca tinem cont de circuitul apei in natura. i lucru cert este ca iz'oarele curgeau neoosit si acum 2333 de ani, potolind setea de cunoastere a sacerdotilor si initiatilor, 'indecand muriunzi ori racorindu-l pe amole si contriuindu-i la nemurire, asa cum spune po'estea. Poate pe cursul apei in sus, gaseau dacii poarta catre necuprins, in lacul fara de sfarsitF poate ca flu'iul din adancuri &ranea eflu'iile de intelepciune dacaF cine stie! )xplicatia stiintifica legata de puritatea i&voarelor vii
*ista ineinteles si o eplicatie stiintifica rezultata in urma cercetarilor de laorator. Preocupari constante, in ceea ce pri'este studiul apei fantastice au eistat inca din 492S. #ercetatorii romani si straini incearca sa aduca in planul palpailului, digerailului si acceptailului, natura celor S iz'oare 'ii, printr-o lamurire stiintifica. $rept pentru care au considerat ca apa trece printr-un camp magnetic, care ii ordoneaza structura moleculara, pana la ideal. $e asemenea, oamenii de stiinta 'in sa intareasca constatarea cum ca ar fi cea mai pura si mai energizata apa din lume, prin ipoteza ca iz'oarele ar tra'ersa un zacamant de argint. +cesta impiedica dez'oltarea acteriilor care sunt intr-ade'ar ineistente. #eea ce este cel putin straniu, fiindca in raport cu limita minima acceptata a numarului de acterii, care este U in orice apa din lume, iz'oarele noastre au 3. In prezent, zona este inc&isa su justificarea cel putin aparenta, ca ar fi destinata in intregime cercetarilor. )u stim insa daca nu se 'rea cum'a doar monopolul, ca in 'remurile trecute, cand doar marele demnitar a'ea eclusi'itate pentru a-si asigura nemurirea. *pecialistii de la 38 cu ochii pe cele 6 i&voare:
“Fara indoiala ca serviciile de informatii ale NATO, cea mai puternica alianta politico-militara din toate timpurile, sunt mereu pe faza. Astfel se explica cum au aflat de apa cu proprietati curative care tasneste dintr-o stanca pe coclauri putin umblate din muntii aflati la 13 m de !omarnic, pe "alea #ra$ovei, din izvorul %apte &olovani, cunoscut mai bine doar de cativa padurari. 'zvorul %apte &olovani, vizitat de experti ai Atlanticului de Nord (xpertii NATO din &erlin s-au aventurat in primavara anului trecut pana la &olovani, recoltand apa in niste recipienti, continut ce a aratat, in urma unor analize sofisticate de laborator, ca lic$idul nu contine deloc nitrati, fiind cel mai pur din (uropa. 'n decembrie )**+, co mpania F 'NFO %/ din !ampina a concesionat prin licitatie izvorul si terenul aferent de la &olovani, pe o perioada de 0 de ani. 2irectorul firmei respective i-a declarat ziaristei /aura #istol de la 4iua56 Nici nu am casti7at bine licitatia 8 asta se intampla la inceputul acestei luni 8 si ne-am pomenit cu o scrisoare prin care ni se propunea o colaborare. eprezentantii NATO doreau ca noi sa imbuteliem si sa distribuim apa de la &olovani trupelor aflate in misiune pe teritoriul tarii noastre. #roiectul va fi demarat in vara anului viitor, iar in prima faza va trebui sa cumparam utila9e pentru captarea si transportul apei din munte. Acest lucru presupune montarea unei conducte de 1: m care sa strabata intrea7a zona muntoasa. 'nvestitia va a9un7e la cel putin un milion de euro. Apoi, in etapa a doua, vom construi pe 2N 1, la ilometrul 1*;, o fabrica moderna de imbuteliere5 . 'nvestitia poate redresa simtitor bu7etul local si rata soma9ului din orasul !omarnic. 11 | P a g e
'n afara de 7radul exceptional de puritate a apei de la izvorul %apte &olovani, despre proprietatile curative ale lic$idului pentru diverse maladii nu se stie aproape nimic. !u totul a ltfel stau lucrurile in zona numita %A#T( '4"OA( de pe versantul estic al muntilor &uce7i, pe "alea 'alomitei, intre /acul &olboci si %cropoasa, cu cele de la %apte 'zvoare, aflat la circa < m de =erculane, pe drumul spre &aia de Arama, sau cu 'zvorul Tamaduirii de la %ambata de %us, de la #oalele >untilor Fa7aras. #entru a radio7rafia proprietatile curative ale apelor respective trebuie sa coboram cu opt milenii intr-o istorie care ne va rezerva in viitor multe surprize. Nucleul spiritual al contestatului Imperiu Pelasgic
Nicolae 2ensusianu, membru corespondent al Academiei omane la sectiunea istorica, si-a petrecut 0* de ani din viata pentru a dovedi, in 113, in monumentala sa lucrare 2acia pre$istorica5 , ca suntem stramosii celui mai mare imperiu din istoria omenirii 8 'mperiul #elas7ic. Teoriile si interpretarile lui 2ensusianu sunt in mare parte depasite, multe sunt eronate, dar sunt si elemente confirmate de sapaturile ar$eolo7ice. 2A!'A #('%TO'!a indica un nucleu spiritual al 'mperiului #elas7ic, perimetrul cuprins intre #ortile de Fier, >untii &uce7i si >untii &uzaului. 'n afara de izvorul de la %ambata de %us, care nu se afla in respectivul perimetru, celelalte doua locatii mentionate sunt. 2ensusianu, plecand de la rationamentul ca termenul !oloanele lui =eracles ?=ercule@5 reprezinta numai un simbol le7at de templul le7endarului erou semizeu, localizeaza extrema de vest a !entrului spiritual neolitic al pelas7ilor la #ortile de Fier, nu departe de statiunea &aile =erculane. !u prile9ul construirii in cooperare romano-iu7oslava la #ortile de Fier a cunoscutei $idrocentrale, a fost scoasa la iveala o asezare urbana vec$e de ;* de secole. (ste vorba de /(#'N%'-"', descoperita pe malul sarbesc, care a fost mutata, portiune cu portiune, pe o platforma speciala aflata la )* de metri deasupra nivelului 2unarii. Aceasta descoperire locala, neindea9uns de cunoscuta marelui public, a ec$ipei de ar$eolo7i din tara vecina, condusa de 2. %tre9ovic, constituie o dovada de necontestat ca civilizatia europeana nu isi are 7eneza in cea din Orientrul Apropiat. 'n 1+;, s-a stabilit ca asezarea avea trei straturi de cultura, un urbanism dezvoltat, cu o deosebita dezvoltare artistica vadita in protorealismul5 sculpturilor, iar studiul sc$eletelor duce la concluzia ca acestea apartin unui tip european robust, varianta a lui !ro->a7non, dar specialistii sunt de parere ca a avut si precursori. rbea5 era prevazuta cu doua axe principale, fiind o inovatie extraordinara, locuintele, de dimensiuni iesite din comun pentru perioada respectiva, erau captusite cu o tencuiala $idrofu7a. !asele sunt dispuse intr-o perfecta simetrie, toate avand forma trapezoidala, sau mai precis sectiune tronconica de +* de 7rade, care se putea realiza numai prin cunostinte matematice precise, in opinia academicianului Nicolae Teodorescu. !u cele opt milenii vec$ime, /epinsi-"ir e cu 1.1+* de ani mai batrana5 decat prima asezare urbana din istoria omenirii, atestata ar$eolo7ic in apropierea 'eri$onului, orasul preistoric5 de la #ortile de Fier fiind in plina inflorire cand %umerul nici nu exista. Nu este exclus ca varianta !ro->a7nonilor de lan7a =erculane sa se fi tratat de intinderi musculare si de lovituri la oase in mofetele naturale cu apa care atin7e ;*B in unele locuri, de pe "alea !ernei, pe mar7inea soselei de la =erculane la &aia de Arama, zona cunoscuta de mosi-stramosi ca %apte 'zvoare. /a mi9locul anilor C;*, un batran staroste de ciobani din "ama %trun7a de pe "alea 'alomitei, &aci Farcas, a istorisit unor turisti cateva le7ende sacre ale dacilor, le7ende care coborau la stra-strabunicii acestora in timpuri imemorialeD o piatra ?probabil un meteorit 8 n.n.@ a cazut din inaltul cerului, aprinzand o parte din padurea din muntii de basm, un sin7ur om avand cura9ul sa se apropie de roca infricosatoare si sa o duca in pestera sa, fiind folosita la iscarea focului si la iluminat, apoi la vanatoare. #roprietatile sale erau ma7ice6 stapanea timpul si diri9a destinele. &rusc, au disparut si piatra, si posesorul ei, dar acesta aparea cateodata in plina noapte ca o aura luminoasa care lua forma unui batran. !u timpul, oamenii au inceput sa ii aduca ofrande ciudatei aratari numite de &aci Farcas 4eul Necunoscut sau 4eul din Erota. #ornind de la maxima ca orice le7enda are un sambure de adevar, %trabon din Amaseia, 12 | P a g e
cel mai important 7eo7raf al antic$itatii, scria in al doilea deceniu al erei noastre despre preotii sau profetii5 pelas7i ca acestia erau oameni atotstiutori, priceputi la interpretarea viselor, a oracolelor si a semnelor divine, locuind in lacasuri subterane, ata7oian5 sau a7oian5. #ovestitorul si-a depanat in continuare le7enda, mentionand ca 4eul din Erota a devenit >os Timp, pentru ca acesta, fiind nemuritor, putea sa stapaneasca timpul. Ceausescu era foarte interesat de Tinerete Fara Batranete
'n ciclul de le7ende de la "ama %trun7a se numara si cea a lui 4amolxis, cel ales de %teaua->ama, care a dat nastere #ietrei %acre, sa fie initiat din randul celor mai destoinici 7eto-daci liberi. /a porunca 2u$ului #ietrei %acre din >untele Ascuns, 4almoxis a colindat lumea lar7a, sin7ura cale spre a intele7e puterea pietrei. /a plecare, %finxul, paznicul cu c$ip de 7ranit al Triun7$iului %acru si a #ietrei %acre, l-a povatuit6 Timpul este prietenul tau. 'nca nu-l poti stapani, dar el te asteapta sa inveti asta “. 'ntors in patrie, 4amolxis a inceput sa propovaduiasca printre 7eto-daci despre intelepciune, credinta si suflet si, impartind dreptatea, fapte ce au a9uns la urec$ile re7elui care l-a numit >are #reot. 2upa sute de ani, 4amolxis a fost coborat in inima muntelui, devenind zeu nemuritor, iar dupa alte sute de ani, un ostean care a pazit toata viata $otarele 2aciei a fost transformat in O>, cel mai inalt munte pentru eternitate, prevestind prin mu7etul de bucium al vantului cand dusmanii se apropie de tara lui dra7a5. 2upa foarte multi ani, functia de >are #reot trecuse la mai multi alesi de ursitoare, pana la 2eceneu, inzestrat si el de 4amolxis cu darul nemuririi. /a un an dupa ce 2ecebal murise in luptele cu cotropitorii romani, 7eto-dacii au trimis un sol la 4amolxis, care era primit numai daca avea sufletul curat, dovedit prin ritualul de a fi aruncat in sus cazand in sulite, iar atunci cand cel ales murea pe loc, se considera ca este cel ales. Apoi, insusi 2eceneu s-a dus la 4amolxis sa obtina iertarea 7eto-dacilor, care se abatusera de la dreapta credinta. /asand la o parte le7endele care s-au transmis pe cale orala timp de milenii pana in zilele noastre, sa trecem in revista ce spun istoricii despre miezul5 celor relatate. =erodot, supranumit si parintele istoriei, declara ca 7etii se cred nemuritori, iar cei care pier se duc la 4amolxis sau Eebeleizis, o fiinta divina. !omentand soliile5 periodice, din patru in patru ani, la 4amolxis, >ircea (liade, unul dintre cei mai mari specialisti ai istoriei reli7iilor, concluzioneaza ca sacrificiul reactualiza raporturile directe dintre 7eti si zeul lor5. Eeo7raful %trabon scrie ca 4amolxis s-a retras pe culmea muntelui sacru o7aion, in apropierea unui rau cu apa limpede. 2upa unii cercetatori, OE-A-'ON insemna !apul >a7nificului5 , fiind si denumirea &uce7ilor. Aici se afla si #estera 'alomitei, pe lan7a care trece raul cu apa limpede si %finxul romanesc, situate pe platoul din apropierea cabanei &abele. Acesta a suferit numai in ultima suta de ani serioase modificari, in urma actiunii a7entilor naturali, dar si a turistilor needucati, me7alitul fiind, in urma analizei unor foto7rafii si desene mai vec$i, mult mai aproape de o ima7ine in profil a unui urias c$ip uman, mai bine conturat sub anumite un7$iuri de lumena. Asupra uriasei stanci sunt pareri pro si contra in randurile cercetatorilor, unii optand pentru un capriciu al naturii, altii, pentru o sculptura 7i7antica. emarcand ca cercetarile nu s-au facut la baza %finxului romanesc, acesta a revenit in actualitate la sfarsitul anilor C<*, cand cunoscutul cercetator peruan 2aniel uzo 8 care a descoperit in #eru sculpturi uriase, pentru realizarea carora un popor necunoscut a folosit in urma cu circa douazeci de milenii stanci naturale 8 a radio7rafiat5 %finxul si "arful Omu, un adevarat focar de ener7ie spirituala, dupa aprecierea unor persoane cu perceptii extrasenzoriale. !ercetatorul sud-american nu a exclus posibilitatea ca unele me7alite din &uce7i sa fi fost prelucrate de oameni, ceea ce in lucrarile de specialitate poarta denumirea de ori7ine antropica, ipoteza sustinuta si de profesorul Traian Naum. Anul 1+;, cand au loc cercetarile lui 2aniel uzo, trebuie coroborat cu un alt eveniment important pentru investi7atiile la care ne referim. (ste vorba de mula9ul executat fidel dupa cele 1): de tablouri reliefate in marmura de !ararra pe ori7inalul !olumnei lui Traian care, dupa un lun7 sta7iu de depozitare la oma, in 13 | P a g e
subsolurile /ateranului, ale Forului oman si ale "aticanului, intarzierea pricinuita de vitre7ia ultimului razboi mondial, a a9uns in sfarsit la &ucuresti. !opia realizata din ciment-armat dupa ori7inalul atribuit celui mai mare arc$itect al antic$itatii, Apollodor din 2amasc, ofera, dupa cum scrie prof. univ. dr. 2umitru Tudor, documentatia directa si vasta privitoare la studierea tuturor problemelor le7ate de momentul cuceririi re7atului dac si inceputurile romanitatii de la nordul 2unarii5. !eausescu a fost informat ca exista o sursa de apa foarte pura, cunoscuta de peste doua mii de ani, care se 7aseste in zona initiatica a dacilor din &uce7i, scrierile antice pomenind de apa miraculoasa din care a baut 4amolxe?4amolxis@ inainte de a deveni zeu. >ai mult, ca exista un simbol al celor sapte izvoare pe scuturile dacice. (ste c$iar zona de care am vorbit, de pe versantul estic al masivului &uce7ilor, apa ciudata de aici constituind obiectul unui studiu de laborator inca din 1)<, studiu continuat in perioada interbelica de catre academicianul E$eor7$e >ur7eanu si de catre o societate franceza. Testele au dovedit ca apa de la %apte 'zvoare5 are toti indicatorii calitativi, un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume, numarul bacteriilor fiind zero, ca si poluarea cu azotati si azotiti. !eausescu a fost placut impresionat ca, in urma ultimelor studii facute la =idrote$nica, in zona !$eilor 4anoa7ei, la 'zvoarele 'alomitei ar exista un nucleu ener7etic pozitiv al nemuririi. (ste imposibil ca dictatorul sa nu fi discutat cu Tovarasa problema, mai ales ca acesteia i se aducea in fiecare zi cu elicopterul de la Olanesti apa minerala proaspata pentru afectiunile de care suferea, in special ale tubului di7estiv, fapt confirmat si de marturiile militarilor care au intrat in contact cu aceasta in orele dinaintea executiei si care arata ca, neavand spra-uri asupra sa sau parfumuri, de7a9a un miros foarte 7reu, ca de cadavru. !amil o7usi, care a fost ar$itectul de interior al familiei !eausescu vreme de cateva decenii, isi aminteste ca in fiecare zi se aducea o cisterna de apa plata de la !ampulun7, folosita numai la spalarea vaselor, cu toate ca la casa principala din #rimaverii exista un put adanc de o suta de metri, cu apa pura. 'n consecinta, !eausescu a cerut ca perimetrul in care se afla %A#T( '4"OA( de la %cropoasa sa fie inc$is circuitului turistic si sa se limiteze accesul la datele cercetarilor. Anomaliile ma7netice, de la extaz la a7onie 2r. in7. 'on Olteanu declara in vara anului )**3 pentru cotidianul /ibertatea ca dosarele de la %apte 'zvoare5 au fost redesc$ise in 1*, iar testele moderne confirma ca apa izvoraste dintr-o 7rota, unde se afla un imens lac subteran, cu un debit de 0.*** litriGsecunda. 'zvoarele sunt intr-adevar unele dintre cele mai pure surse naturale de apa plata din lume, datorate unor anomalii ale ma7netismului Terrei, inca nestiindu se cauza si efectele ce le pot avea anomaliile respective asupra or7anismului uman. E$eor7$e >armureanu, directorul 'nstitutului National de Fizica a #amantului, a precizat recent ca, in urma studiilor de cercetare a rocilor, ultima inversare a polilor ma7netici a avut loc acum <;*.*** de ani. !onform cotidianului 4iarul, unii cercetatori situeaza fenomenul la sfarsitul anului )*1), marcat de sc$imbarile dramatice de climei, iar radiatiile solare mult mai puternice sunt o consecinta ce va afecta in special persoanele care simt campul electroma7netic al #amantului, respectiv paranormalii. 'nvesti7atiile facute de noi au dus si la descoperirea partii pline a pa$arului, deoarece exista un dispozitiv caruia, din motive de publicitate, nu ii dam numele, care, combinand elemente de radionica si or7anicitate, focalizand un flux ener7etic extrem de puternic asupra unui subiect, are efecte benefice asupra unor maladii, apa distilata isi sc$imba 7ustul, iar plantele tratate cu apa incarcata de respectivul aparat cresc remarcabil mai repede decat celelalte plante. n alt loc unde ar trebui cercetat efectul benefic al anomaliilor ma7netice este 'zvorul Tamaduirii de la %ambata de %us, de la poalele Fa7arasilor, unde incepand din secolul al H"'-lea crestinii ortodocsi au descoperit un izvor cu proprietati miraculoase. 2e atunci, mii de credinciosi suferind de boli psi$ice, printre care depresiile si epilepsia, si-au 7asit videcarea. 14 | P a g e
evenind la %apte 'zvoare de la !$eile 4anoa7ei, un 7rup de cercetatori bucuresteni a intocmit un proiect de captare si imbuteliere a apei sacre5 si totodata, in cooperare cu consiliile locale, cu cateva or7anizatii non7uvernamentale din strainatate si cadre ale niversitatii "ala$ia din Tar7oviste, au demarat actiunea de realizare in partea estica a >asivului &uce7i a unui antipolis5. >ai precis, o statie-pilot in care sa se testeze o forma de civilizatie rurala, cu diminuarea factorilor urbani nocivi, dar cu pastrarea unor cuceriri ale civilizatiei citadine, cum ar fi internetul si telefonia mobila. "orbim de apa pura, care necesita sute de milioane de euro, bune de investit intr-o tara membra (, unde, in mileniul trei, comune intre7i din 9udete precum Tulcea sau "aslui sunt lipsite complet de surse obisnuite de apa potabila, sau aceasta nu se poate folosi din cauza poluarii. Festivismul sarbatoririi 4ilei >ediului a trecut neobservat de omul de rand, in conditiile in care toti suntem vinovati intr-o mica sau mare masura de poluare. #ana candIJ5K1L
+s mai 'rea sa reamintesc inca doua lucruri ce eista in Muntii Bucegi( 4. Q0ura de aiR A celera zona de un /m patrat, unde organismul nu ooseste indiferent cat de mult efort ar depunde si daca ajunge acolo un corp oosit, imediat se 'a re'igora. In 4999, un institut de cercetari particular din Bucuresti, angajat de o firma straina pentru a studia suteranul unei zone din Bucegi, a gasit ce'a care poate fi asimilat cu legendara Q0ura de aiR. * 'ora despre o panta cu o suprafata de aproimati' un /ilometru patrat, unde se manifesta o anomalie magnetica atipica, dupa cum o definesc specialistii, zona care are efecte enefice uluitoare asupra organismului uman. *ste, foarte proail, cea mai ciudata descoperire facuta 'reodata in omania. aina Ispas, cercetator la Institutul de *tnografie si ;olclor, considera ca termenul de Q0ura de aiR eprima o realitate simolica a sacrului si una metaforica, in poezia populara, ca imagine artistica a atingerii armoniei asolute. #u alte cu'inte este 'ora doar despre o traditie populara, fara o aza in realitatea concreta, palpaila. Mai multe cititi pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1gura-de-rai-din-muntii-ucegi-un-loc-de-un/ilometru-patrat-in-care-organismul-nu-ooseste-si-functiile-fizico-c&imice-se-re'igoreaza-rusc. 2. Volograma din Muntii Bucegi A anual, pe 2= )oiemrie, data care este considerata si Qziua sfinuluiR de catre multe persoane, se proiecteaza in Muntii Bucegi, atat in Masi'ul #araiman, cat si in Masi'ul Bucegi o &olograma uriasa. #ea mai 'azuta &olograma este cea in care intra si #rucea #araiman de pe Masi'ul #araiman, cel mai inalt din Muntii Bucegi. Mai multe despre aceasta &olograma, care soc&eaza oamenii de stiinta, a'and in 'edere ca nu este deloc, un fenomen de refractie, asa cum s-a crezut initial, cititi aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1&olograma-dinmasi'ul-ucegi-si-caraiman-impreuna-crucea-caraiman-ce-se-proiecteaza-in-nori-un-fenomen-misterios . $escoperirea din Masi'ul Bucegi din +ugust 233: A cea mai mare descoperire din toate timpurile! Totul de'enind un *#*T mondial! $escoperirea din Masi'ul Bucegi din +ugust 233: A un secret teriil in topul secretelor de pe lista proiectelor negre ale C..+.P. C..+.P. sau Qproiectele negreR se traduc prin Qoperatiune ultrasecreta si complet inc&isa recunoasterii oficialeR. Practic acestea nu eista oficial si nici c&iar presedintii de state nu au acces la asemenea date. In esenta, datele sint de acest gen, despre ce discutam noi, doar ca ei au do'ezile palpaile, empiriceF 15 | P a g e
$espre Proiectele )egre ale C..+.P. am scris pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1proiectele-negre-aleu-s-a-p-aici-se-afla-energia-punctului-zero-te&nologia-antigra'itationala-fuziunea-atomica-la-rece-si-altete&nologii-ce-sint-ascunse-si-negate-in-mod-oficial-de-catre-oame . Qomania nu si-a luat un angajament definiti' in ceea ce pri'este secretul descoperirii din Masi'ul Bucegi, insa din ce am aflat acel protocol semnat de carpa D0B-ista, Iliescu, a fost semnat pe 43 ani, el epirand in +ugust 234:. $escoperirea din Masi'ul Bucegi a zguduit efecti' eHafodajul politic, HtiinGific Hi religios al celei mai mari puteri actuale, care sunt tatele Cnite ale +mericii. + instituit imediat cel mai teriil secret mondial Hi a impliWcat o luptă diplomatică teriilă Hi presiuni politice etraWordinare, deoarece om%nia a dorit să prezinte această descoperire lumii întregi. Prin specificul ei, descoperirea ameninGă însăHi influenGa politico-ideologică a aticanului Hi spuleră iremediail at%t concepGia antropologică a HtiinGei moderne, c%t Hi ideile despre istoWria planetei noastre Hi a omenirii. ;elul în care s-au precipitat însă e'enimentele, incrediilele coneiuni Hi sursele care au concurat la realizarea descoperirii îmi dau posiilitatea acum, c%nd cunosc toate elementele implicate, să am o 'iziune fascinantă Hi de ansamlu a întregului angrenaj, uluitor de comple, care a condus la momentul epocalei descoperiri. *a apare astfel ca un punct-focar, ca o primă 8staGieR foarte importantă pe calea transformării conHtiinGei umanităGii Hi mi se pare cu at%t mai remarcail Hi sugesti' faptul că ea s-a produs în om%nia. +Ha după cum se 'a 'edea, descoperirea reprezintă de fapt o 8antecamerăR la alte realităGi c&iar mai tulurătoare, pe care #ezar, împreună cu o ec&ipă de specialiHti formată din reprezentanGi ai C+ Hi ai om%niei, le-a in'estigat în cadrul unei 8mari epediGiiR pe parcursul unui an ?din luna octomrie 233:, p%nă în luna iulie 233K@. Prolema pulicării acestor informaGii răm%ne totuHi foarte contro'ersată. IniGial, statul rom%n a 'rut să anunGe această descoperire lumii înWtregi Hi să o pună la dispoziGia cercetătorilor. e considera că aceasta nu mai reprezenta neapărat o prolemă de interes naGional, ci una de interes mondial. upta de culise pentru a împiedica această dez'ăluire de o importanGă ecepGională pentru omenire a fost determinată de inter'enGia majoră a C+. $elierările diplomatice, arguWmentele pro Hi contra, precum Hi promisiunile sau ameninGările au durat aproimati' două luni ?august-septemrie, 233:@. în urma unui acord ultra-secret care a fost semnat între cele două state, om%nia s-a angajat să nu prezinte lumii întregi descoperirea de pe teritoriul ei. Proail că, printre altele, primirea în )+T> care s-a efectuat în graă, în primă'ara lui 233K, a făcut Hi ea parte din pac&etul secret de 8compensaGiiR pentru această &otăr%re, în acest contet, plasarea unor aze militare americane pe teritoriul om%niei poate să de'ină o certitudine în următorii ani, constituind o 8pa'ăzăR puternică pentru locaGia din MunGii Bucegi. +spectele sunt foarte complicate Hi 16 | P a g e
secrete. )u cunosc deocamdată care sunt a'antajele Gării noastre în raporturile ilaterale cu C+, dar anumite semne clare de ciudată ună'oinGă la cel mai înalt ni'el diplomatic au început deja să apară. #u toate acestea, 8miHcările de culiseR ale C+ treWuie să se desfăHoare cu mare precauGie, pentru a nu atrage prea repede nedumeriri Hi întreări st%njenitoare din partea celorlalte state Hi puteri ale lumii, care ar putea oser'a dar nu ar înGelege interesul +mericii pentru om%nia. ecretul descoperirii este practic asolut. )u am mai 'ăzut niciodată aHa ce'a, 8sarcinaR asigurării lui fiind preluată în mare parte de americani. oi descrie la timpul potri'it aceste aspecte, dar pot să afirm anticipat că nu eistă nici un document, scris, filmat sau fotografiat, care să fi părăsit zona descoperirii. + fost construit un &angar suteran imens, pentru depozitarea Hi manipularea ec&ipamentului te&nic precum Hi a do'ezilor. *ste ca o ade'ărată uzină, complet utilată, iar ideea construirii lui s-a do'edit foarte inspirată. TotuHi, din informaGiile pe care le deGin, om%nia nu Hi-a luat un angajament definiti' în ceea ce pri'eHte menGinerea secretului marii descoperiri, însă termenii contractuali nu îmi sunt deocamdată cunoscuGi, în prezent, metodele care sunt folosite pentru ani&ilarea oricărei tentati'e de a cunoaHte ce'a despre această descoperire sunt dezinformarea Hi lipsa oricăror do'ezi materiale. arcina nu este uHoară, însă din c%te Htiu, ea a fost realizată cu succes p%nă în prezent, în opinia mea, însă, această stare de lucruri nu poate continua mult timp de acum înainte. om analiza însă aceste aspecte după ce 'oi prezenta toate elementele care au condus în mod gradat la efectuarea acestei descoperiri de ecepGie pe teritoriul om%niei. Practic ansamlul descoperit su Masi'ul Bucegi in 2332, de catre cercetatorii de la Pentagon folosind satelitii geostationari care au la aza te&nologia ionica si cea a undelor de forma. a data de 44 +ugust 233:, dupa o pregatire ca la carte o ec&ipa romano-americana patrunde in interiorul Masi'ului Bucegi ?nu mai descriu toata po'estea@, asta dupa ce foreaza de mai multe ori in incercarea 'e&ementa de a patrunde in interior desi arajele energetice nu permiteau. Intr-un final s-a reusit strapungerea arierei energetice si unificarea galeriilor. Primul tunel se afla in plan paralel cu aza muntelui si la o treime distanta de aza Masi'ului Bucegi, iar acest prim tunel are o lungime de 2=3 m, dupa care coteste rusc intr-un ung&i de 25 de grade continuand cu alt tunel care este o lungime aseamanatoare, dupa care se termina in interiorul unei aule gigantice in interiorul muntelui. +ula din interiorul muntelui este gigantica aceasta a'and o inaltime de :3 m si o latime de 433 m. erticala la suprafata din interiorul aulei corespunde stancilor de pe creasta Masi'ului Bucegi care poarta numele de Baele, iar 'erticala la suprafata iese intre fin si Baele. P>B*M* P>ITI#* I) #+$C 0C*)CCI >M+)I*I $CP+ PCBI#+*+ +#*T> #+TI #C PII* + $*#>P*I*+ $I) BC#*0I!! > T*)T+TI+ *C+T+ $* #*)C+* + #+TI> CI +$C #I)+M+ $I) P+T*+ 17 | P a g e
C)CI P>ITI#I+) P$-ist ?+drian )astase@! $I*#T>C I, +)TIM+>)C +$C TIM>;T*, *C*T* +- >P*+#+ P* +#* P>ITI#I+) ?+drian )astase@! Q0eneralul >adea Hi #ezar treuiau să facă faGă unei situaGii care, fără a fi deocamdată prea complicată, era totuHi tracasantă. $acă nu era tratată cu seriozitate, risca să declanHeze ce'a la scară mai mare, pun%nd în pericol statutul ine definit Hi destul de ocultat al $epartamentului ero. #ezar mi-a spus că au a'ut loc trei r%nduri de con'oriri între memrul respecti' al comisiei Hi generalul >adeaL la două dintre ele asistase personal. Politicianul ameninGase aproape direct că sesizează comisia Hi demarează procedura de analiză, dacă nu se operează modificările cerute. Prin aceasta se referea la trimiterea mea în C+, dar totul era doar un pretet. )ici măcar nu ascundea că 'oreHte în numele unui grup de interese ascunseL astfel de aspecte sunt deja oiHnuite la un anumit ni'el. ucrurile erau Hi mai mult complicate de faptul că unul dintre moti'ele pe care persoana îHi aza atacul era acela că eu scriam despre anumite suiecte cu caracter secret Hi pulicam acele elemente. *ra un aspect delicat, care apăruse deja cu c%te'a luni în urmă, dar fusese înăuHit la o HedinGă secretă a directorilor I. )u am a'ut niciodată multe elemente în legătură cu acest aspect. $ar at%t #ezar c%t Hi generalul >adea m-au asigurat că puteam scrie în continuare, fireHte în anumite limite, pe care de altfel eu le-am respectat întru totul. +cum, însă, prolema era din nou pusă pe tapet, semn că QderanjulR nu numai că nu fusese uitat, dar c&iar se amplificase. Pe l%ngă ostrucGionarea 'olumelor scrise de mine, se urmărea în paralel ca micul QscandalR să creeze c&iar o reHă în actualul sistem din I, pentru a se putea prelua controlul asupra $epartamentului ero. Xn aceste condiGii era e'ident că nu puteam să pun gaz pe foc Hi să pulic acest al patrulea 'olum al seriei imediat după e'enimentele care constituie suiectul lui. +m fost ne'oit deci să aHtept, sper%nd la anumite inter'ale de timp că totul se 'a liniHti Hi 'oi putea să fac în continuare cunoscute principalele aspecte cu care m-am confruntat în cadrul $epartamentului ero. )umai că aHteptarea mea s-a prelungit destul de mult Hi iată că numai acum, la doi ani după apariGia pe piaGă a 'olumului : al seriei, am primit aproarea lui #ezar de a scrie în continuare. Xl rog pe cititor să aiă înGelegere faGă de această situaGie complicată în care eu, metaforic 'orind, am fost legat de m%ini Hi de picioare. $acă nu ar fi eistat un anumit grup redutail de persoane cu o mare putere politică Hi economică, ce îmi era fa'orail, nu ar fi fost Hanse ca aceste cărGi să ajungă pe piaGă. $esigur, eu nu pot epune aici toate aspectele de culise care eistă Hi pe care le cunosc. Xn afară de acestea, sunt unele elemente despre care #ezar mi-a spus că e mai ine să nu le HtiuL ele fac parte din incrediilul păienjeniH de interese Hi Geluri, care cuprinde o mare parte a oamenilor puternici în această Gară. Mi s-a permis să suliniez doar unele 18 | P a g e
c&estiuni, pentru a păstra un relati' ec&iliru într-o situaGie în care Qapele fierR mai mereu. +m primit cu puGin timp în urmă o notă informati'ă( ducesa de Valerg 'ine în 'izită la BucureHti ?n.ed. intamplare din anul 2335@. *act acum, în aceste momente tensionate. Parcă se pregăteHte ce'a. i, 'r%nd să mă asigur că nu 'oresc la pereGi, am întreat-o direct pe &irt i( - #red că Htii că e memru marcant al )oilimii )egre &in i înclină capul în sens afirmati'FR Mai multe puteti sa cititi pe larg aici -6 &ttp(11777.fara-secrete.ro1descoperirea-din-ucegi-din-anul-233:cea-mai-mare-descoperire-ar&eologica-de-pe-planeta-si-din-toate-timpurile . Mai multe informatii a'and legatura cu descoperirea din Bucegi puteti citi aici( 4. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-calatorie-a-ec&ipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurilede-su-masi'ul-ucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-253-metri-adancime-su-marea-piramida-intr-ocamera-oculta -6 calatoria efectuata de ec&ipa romano-americana prin cel de-al treilea tunel de su Masi'ul Bucegi, ajungand tocmai in *gipt su Marea Piramida intr-o #amera >culta la 253 m adancime! 2. &ttp(11777.fara-secrete.ro1departamentul-zero-al-securitatii-statului-eista-dar-este-ine-tinut-secret -6 $epartamentul ero al ecuritatii tatului A >rganizatia >culta care se ocupa de dez'oltarea persoanelor cu capacitati etransenzoriale, organizatie implicata adanc in gestionarea prolemelor din cadrul descoperirii din Bucegi :. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-aliza-cosmica-din-antarctica-care-face-o-triangulatie-cu-muntelemc/inleE-alas/a-si-muntii-orastiei-masi'ul-sureanu-care-are-legatura-cu-satelitul-europa-al-planetei-jupiterdar-si-cu -6 Misterioasa Baliza #osmica din ud-'estul +ntarcticii, de langa aza americana Macor, care face o triangulatie intre Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@ din omania, dar si cu planeta Yupiter si intreg sistemul solar, a'and legatura cu $escoperirea din Masi'ul ureanu a unui munte ticsit de aur pur K. &ttp(11777.fara-secrete.ro1descoperirea-din-masi'ul-sureanu-din-anul-4993-un-munte-de-aur-etrem-de pur-unic-pe-terra -6 $escoperirea din Masi'ul ureanu din anul 4993, cand s-au descoperit filoane de aur lungi de 4 metru care sint de o puritate unica pe Planeta. +mericanii oser'and triangulatia Balizei #osmice din +ntarctica cu Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@, acuza ser'iciile secrete romane ca ascund ce'a in legatura cu Masi'ul ureanu! C* 4. &ttp(11777.esoterism.ro1ro1nato.p&p %strologie )T+ cauta in Romania legendara apa a nemuririi %rticole diverse Comunicari )T+ cauta in Romania legendara apa a nemuririi Consultatii +odalitati plata 8ervicii online racol 8abian ara indoiala ca serviciile de informatii ale )T+, cea mai puternica alianta
1% | P a g e
Ain"uri )espre mine
politico4militara din toate timpurile, sunt mereu pe faza. )stfel se e&plica cum au aflat de apa cu proprietati curative care tasneste dintr4o stanca pe coclauri putin um#late din muntii aflati la 1 5m de Comarnic, pe 6alea ra3ovei, din izvorul %apte Bolovani, cunoscut mai #ine doar de cativa padurari.
/nglis3 version
%ngels %strolog9 )ictionnar9 (nergetic *ealing Aegends Aost Civilizations +agic +etaph9sics +9steries 6atural ?herapies =ecommendations =eligion 8abian racle 8cience 8ecret 8ocieties 8piritual &eings 8piritual 'aths ?raditions PM and %liens
*zvorul %apte Bolovani, vizitat de e&perti ai )tlanticului de ord
/&pertii )T+ din Berlin s4au aventurat in primavara anului trecut pana la Bolovani, recoltand apa in niste recipienti, continut ce a aratat, in urma unor analize sofisticate de la#orator, ca lic3idul nu contine deloc nitrati, fiind cel mai pur din /uropa. *n decem#rie 2889, compania :RR; *+R %R< din Campina a concesionat prin licitatie izvorul si terenul aferent de la Bolovani, pe o perioada de => de ani. 'irectorul firmei respective i4a declarat ziaristei
ucleul spiritual al contestatului *mperiu elasgic
icolae 'ensusianu, mem#ru corespondent al )cademiei Romane la sectiunea istorica, si4a petrecut =8 de ani din viata pentru a dovedi, in 1>1, in monumentala sa lucrare ?'acia pre3istorica" , ca suntem stramosii celui mai mare imperiu din istoria omenirii 4 *mperiul elasgic. Teoriile si interpretarile lui 'ensusianu sunt in mare parte depasite, multe sunt eronate, dar sunt si elemente confirmate de sapaturile ar3eologice. ')C*) R/*%T+R*Ca indica un nucleu spiritual al *mperiului elasgic, perimetrul cuprins intre ortile de ier, Muntii Bucegi si Muntii Buzaului. *n afara de izvorul de la %am#ata de %us, care nu se afla in respectivul perimetru, celelalte doua locatii mentionate sunt. 'ensusianu, plecand de la rationamentul ca termenul ?Coloanele lui !eracles !erculeD" reprezinta numai un sim#ol legat de templul legendarului erou semizeu, localizeaza e&trema de vest a Centrului spiritual neolitic al pelasgilor la ortile de ier, nu departe de statiunea Baile !erculane. Cu prileAul construirii in cooperare romano4iugoslava la ortile de ier a cunoscutei 3idrocentrale, a fost scoasa la iveala o asezare ur#ana vec3e de 8 de secole. /ste vor#a de
2! | P a g e
)ceasta descoperire locala, neindeaAuns de cunoscuta marelui pu#lic, a ec3ipei de ar3eologi din tara vecina, condusa de '. %treAovic, constituie o dovada de necontestat ca civilizatia europeana nu isi are geneza in cea din +rientrul )propiat. *n 1>9, s4a sta#ilit ca asezarea avea trei straturi de cultura, un ur#anism dezvoltat, cu o deose#ita dezvoltare artistica vadita in ?protorealismul" sculpturilor, iar studiul sc3eletelor duce la concluzia ca acestea apartin unui tip european ro#ust, varianta a lui Cro4Magnon, dar specialistii sunt de parere ca a avut si precursori. ?:r#ea" era prevazuta cu doua a&e principale, fiind o inovatie e&traordinara, locuintele, de dimensiuni iesite din comun pentru perioada respectiva, erau captusite cu o tencuiala 3idrofuga. Casele sunt dispuse intr4o perfecta simetrie, toate avand forma trapezoidala, sau mai precis sectiune tronconica de 98 de grade, care se putea realiza numai prin cunostinte matematice precise, in opinia academicianului icolae Teodorescu.
Cu cele opt milenii vec3ime,
Ceausescu era foarte interesat de Tinerete ara Batranete
*n ciclul de legende de la 6ama %trunga se numara si cea a lui $amol&is, cel ales de %teaua4Mama, care a dat nastere ietrei %acre, sa fie initiat din randul celor mai destoinici geto4daci li#eri.
21 | P a g e
sa propovaduiasca printre geto4daci despre intelepciune, credinta si suflet si, impartind dreptatea, fapte ce au aAuns la urec3ile regelui care l4a numit Mare reot. 'upa sute de ani, $amol&is a fost co#orat in inima muntelui, devenind zeu nemuritor, iar dupa alte sute de ani, un ostean care a pazit toata viata 3otarele 'aciei a fost transformat in +M:, cel mai inalt munte pentru eternitate, ?prevestind prin mugetul de #ucium al vantului cand dusmanii se apropie de tara lui draga".
'upa foarte multi ani, functia de Mare reot trecuse la mai multi alesi de ursitoare, pana la 'eceneu, inzestrat si el de $amol&is cu darul nemuririi.
!erodot, supranumit si parintele istoriei, declara ca getii se cred nemuritori, iar cei care pier se duc la $amol&is sau Ge#eleizis, o fiinta divina. Comentand ?soliile" periodice, din patru in patru ani, la $amol&is, Mircea /liade, unul dintre cei mai mari specialisti ai istoriei religiilor, concluzioneaza ca sacrificiul ?reactualiza raporturile directe dintre geti si zeul lor". Geograful %tra#on scrie ca $amol&is s4a retras pe culmea muntelui sacru (ogaion, in apropierea unui rau cu apa limpede. 'upa unii cercetatori, (+G4)4*+ insemna ?Capul Magnificului" , fiind si denumirea Bucegilor. )ici se afla si estera *alomitei, pe langa care trece raul cu apa limpede si %fin&ul romanesc, situate pe platoul din apropierea ca#anei Ba#ele. )cesta a suferit numai in ultima suta de ani serioase modificari, in urma actiunii agentilor naturali, dar si a turistilor needucati, megalitul fiind, in urma analizei unor fotografii si desene mai vec3i, mult mai aproape de o imagine in profil a unui urias c3ip uman, mai #ine conturat su# anumite ung3iuri de lumena. )supra uriasei stanci sunt pareri pro si contra in randurile cercetatorilor, unii optand pentru un capriciu al naturii, altii, pentru o sculptura gigantica. Remarcand ca cercetarile nu s4au facut la #aza %fin&ului romanesc, acesta a revenit in actualitate la sfarsitul anilor F78, cand cunoscutul cercetator peruan 'aniel Ruzo 4 care a descoperit in eru sculpturi uriase, pentru realizarea carora un popor necunoscut a folosit in urma cu circa douazeci de milenii stanci naturale 4 a ?radiografiat" %fin&ul si 6arful +mu, un adevarat focar de energie spirituala, dupa aprecierea unor persoane cu perceptii e&trasenzoriale. Cercetatorul sud4american nu a e&clus posi#ilitatea ca unele megalite din Bucegi sa fi fost prelucrate de oameni, ceea ce in lucrarile de specialitate poarta denumirea de origine antropica, ipoteza sustinuta si de profesorul Traian aum.
)nul 1>9, cand au loc cercetarile lui 'aniel Ruzo, tre#uie coro#orat cu un alt eveniment important pentru investigatiile la care ne referim. /ste vor#a de mulaAul e&ecutat fidel dupa cele 12 de ta#louri reliefate in marmura de Cararra pe originalul Columnei lui Traian care, dupa un lung stagiu de depozitare la Roma, in su#solurile
22 | P a g e
prof. univ. dr. 'umitru Tudor, ?documentatia directa si vasta privitoare la studierea tuturor pro#lemelor legate de momentul cuceririi regatului dac si inceputurile romanitatii de la nordul 'unarii".
Ceausescu a fost informat ca e&ista o sursa de apa foarte pura, cunoscuta de peste doua mii de ani, care se gaseste in zona initiatica a dacilor din Bucegi, scrierile antice pomenind de apa miraculoasa din care a #aut $amol&e$amol&isD inainte de a deveni zeu. Mai mult, ca e&ista un sim#ol al celor sapte izvoare pe scuturile dacice. /ste c3iar zona de care am vor#it, de pe versantul estic al masivului Bucegilor, apa ciudata de aici constituind o#iectul unui studiu de la#orator inca din 1>27, studiu continuat in perioada inter#elica de catre academicianul G3eorg3e Murgeanu si de catre o societate franceza. Testele au dovedit ca apa de la ?%apte *zvoare" are toti indicatorii calitativi, un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume, numarul #acteriilor fiind zero, ca si poluarea cu azotati si azotiti. Ceausescu a fost placut impresionat ca, in urma ultimelor studii facute la !idrote3nica, in zona C3eilor $anoagei, la *zvoarele *alomitei ar e&ista un nucleu energetic pozitiv al nemuririi. /ste imposi#il ca dictatorul sa nu fi discutat cu Tovarasa pro#lema, mai ales ca acesteia i se aducea in fiecare zi cu elicopterul de la +lanesti apa minerala proaspata pentru afectiunile de care suferea, in special ale tu#ului digestiv, fapt confirmat si de marturiile militarilor care au intrat in contact cu aceasta in orele dinaintea e&ecutiei si care arata ca, neavand spra4 uri asupra sa sau parfumuri, degaAa un miros foarte greu, ca de cadavru. Camil Rogus5i, care a fost ar3itectul de interior al familiei Ceausescu vreme de cateva decenii, isi aminteste ca in fiecare zi se aducea o cisterna de apa plata de la Campulung, folosita numai la spalarea vaselor, cu toate ca la casa principala din rimaverii e&ista un put adanc de o suta de metri, cu apa pura. *n consecinta, Ceausescu a cerut ca perimetrul in care se afla %)T/ *$6+)R/ de la %cropoasa sa fie inc3is circuitului turistic si sa se limiteze accesul la datele cercetarilor.
)nomaliile magnetice, de la e&taz la agonie
'r. ing. *on +lteanu declara in vara anului 288 pentru cotidianul >8, iar testele moderne confirma ca apa izvoraste dintr4o grota, unde se afla un imens lac su#teran, cu un de#it de =.888 litriHsecunda. *zvoarele sunt intr4adevar unele dintre cele mai pure surse naturale de apa plata din lume, datorate unor anomalii ale magnetismului Terrei, inca nestiindu4se cauza si efectele ce le pot avea anomaliile respective asupra organismului uman. G3eorg3e Marmureanu, directorul *nstitutului ational de izica a amantului, a precizat recent ca, in urma studiilor de cercetare a rocilor, ultima inversare a polilor magnetici a avut loc acum 78.888 de ani. Conform cotidianului $iarul, unii cercetatori situeaza fenomenul la sfarsitul anului 2812, marcat de sc3im#arile dramatice de climei, iar radiatiile solare mult mai puternice sunt o consecinta ce va afecta in special persoanele care simt campul electromagnetic al amantului, respectiv paranormalii. *nvestigatiile facute de noi au dus si la descoperirea partii pline a pa3arului, deoarece e&ista un dispozitiv caruia, din motive de pu#licitate, nu ii dam numele, care, com#inand elemente de radionica si organicitate, focalizand un flu& energetic e&trem de puternic asupra unui su#iect, are efecte #enefice asupra unor maladii, apa distilata isi sc3im#a gustul, iar plantele tratate cu apa incarcata de respectivul aparat cresc remarca#il mai repede decat celelalte plante.
23 | P a g e
:n alt loc unde ar tre#ui cercetat efectul #enefic al anomaliilor magnetice este *zvorul Tamaduirii de la %am#ata de %us, de la poalele agarasilor, unde incepand din secolul al I6*4lea crestinii ortodocsi au descoperit un izvor cu proprietati miraculoase. 'e atunci, mii de credinciosi suferind de #oli psi3ice, printre care depresiile si epilepsia, si4au gasit videcarea. Revenind la %apte *zvoare de la C3eile $anoagei, un grup de cercetatori #ucuresteni a intocmit un proiect de captare si im#uteliere a apei ?sacre" si totodata, in cooperare cu consiliile locale, cu cateva organizatii nonguvernamentale din strainatate si cadre ale :niversitatii 6ala3ia din Targoviste, au demarat actiunea de realizare in partea estica a Masivului Bucegi a unui ?antipolis". Mai precis, o statie4pilot in care sa se testeze o forma de civilizatie rurala, cu diminuarea factorilor ur#ani nocivi, dar cu pastrarea unor cuceriri ale civilizatiei citadine, cum ar fi internetul si telefonia mo#ila. 6or#im de apa pura, care necesita sute de milioane de euro, #une de investit intr4o tara mem#ra :/, unde, in mileniul trei, comune intregi din Audete precum Tulcea sau 6aslui sunt lipsite complet de surse o#isnuite de apa pota#ila, sau aceasta nu se poate folosi din cauza poluarii. estivismul sar#atoririi $ilei Mediului a trecut neo#servat de omul de rand, in conditiile in care toti suntem vinovati intr4o mica sau mare masura de poluare. ana candJK
$escoperirea din Bucegi din anul 2% & cea mai mare descoperire ar'eologica de pe planeta si din toate timpurile! O sala a proiectiilor 'olografce cu in(ormatii despre istoria omenirii) stiinta si multe altele se a*a in interiorul +asivului Bucegi! Scris de
2ra7os Anunnai pe &uni, 18 iunie 2!12 Publicat "n# Descoperiri Ar'eo&ogice in $omania
> imagine in care 'edeti unde se afla tunelul din Masi'ul Bucegi, dar si cum este pozitionata Qsala proiectiilorR in interiorul Masi'ului, iar 'erticala la suprafata corespunzand stancilor de pe creasta care se numesc Baele, dupa cum 'edeti si in imagine! #itat pe scurt din cartea “"iitor cu cap de mort5 'ol. 4 de adu #inamar( Q> a doua înt%lnire cu marele mason Massini a a'ut loc în 'ila luoasă a unei diplomaGii străine. $eHi înt%lnirea a Ginut mai puGin de o oră, informaGia oferită de Massini a fost ca o omă. *l a spus că dispune de 24 | P a g e
o informaGie ultrasecretă care pro'ine direct de la tatul Major al Pentagonului, Hi că acea informaGie se referă la un anumit loc din om%nia. Mărturisind că grupul Bildererg are reprezentanGi în cele mai importante dintre organismele politice, economice Hi militare ale C+, a afirmat că eistă c%te'a grupuri oculte a căror putere este foarte mare. $incolo c&iar si de aceste grupări foarte puternice, eistă formaGiuni de elită care super'izează 'iaGa HtiinGifică Hi te&nologia pe întreaga planetă, economia mondială Hi curentele politice gloale. $easupra tuturor se află grupul Bildererg. Tot ceea ce e mai important Hi se descoperă pe planetă este adus imediat la cunoHtinGa celor din elita mondială. +cesta a fost Hi cazul oser'aGiilor secrete în ceea ce pri'eHte teritoriul om%niei. Pentagonul spionează cu sateliGi Pentagonul are mai multe programe militare secrete Hi de spionaj geodezic, folosind mai mulGi sateliGi geostaGionari de înaltă te&nologie. Cnul dintre aceHtia, care se azează pe te&nologia ionică Hi pe cea a undelor de formă, a reperat în anul 2332 o structură aparte într-o anumită zonă a munGilor Bucegi. Xn primul r%nd, spaGiul gol identificat în interiorul muntelui nu comunica cu eteriorul, ci începea direct din interiorul muntelui, la o anumită distanGă de panta acestuia. Xn al doilea r%nd, a'ea forma unui tunel foarte regulat care cotea rusc spre centrul muntelui, su un ung&i de 25 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. #el de-al treilea element a pus pe g%nduri ec&ipa Pentagonului. canarea din satelit a muntelui a e'idenGiat două locaje majore ale structurii din interiorul solid de piatră care mărgineau începutul tunelului Hi sf%rHitul lui Hi respingeau orice tip de sondare sau analiză, ca Hi cum ar fi protejat ce'a în acel loc. *rau araje energetice artificiale( primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care loca accesul în tunel. +l doilea era imens, ca o cupolă sau semisferă, care se afla la capătul opus tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini a recunoscut că acolo se afla ce'a etrem de important Hi care era foarte ine protejat. +nsamlul tunel-&emisferă se afla într-un plan paralel cu solul, iar arajul &emisferic se află pe 'erticala ce corespunde st%ncilor de pe creastă numite Baele. $e fapt, 'erticala ieHea la aproimati' K3 de metri între Baele Hi finul din Bucegi. > amforă misterioasă $upă taloul de comandă eistă un pătrat mare cu latura de trei metri pe care se află o amforă. #onGinutul ei reprezintă unul dintre punctele forte ale descoperirii. +ceasta este ceea ce îHi dorea cu at%ta ardoare 'enerailul Massini pentru el Hi pentru elita masonilor. +mfora conGine un praf al foarte fin. #ercetătorii americani au rămas consternaGi să constate că sustanGa are o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic care este foarte dificil de oGinut mai ales în formula de puritate foarte mare. enerailul Massini era informat încă înainte de a pătrunde în sală de eistenGa amforei. Pulerea de aur în forma ei pură stimulează foarte mult anumite fluuri Hi sc&imuri energetice la ni'el celular Hi neuronal. +dică pro'oacă un proces accelerat de întinerire. Teoretic, un om poate să trăiască în acelaHi corp fizic timp de mai multe mii de ani cu condiGia să consume, la anumite inter'ale de timp, Hi în cantitate ine determinată, pulere de aur monoatomic. +Ha se eplică multe aspecte enigmatice legate de longe'itatea incrediilă a unor personaje importante Hi arată intenGiile ascunse ale elitei mondiale ale masonilor. $eclaraGia oficială a om%niei #%nd diplomaGia americană a fost informată că om%nia 'a transmite un comunicat mondial de presă de o importanGă crucială pentru omenire, totul a de'enit un &aos. )imeni nu Htia, dar toGi ănuiau că se înt%mplă ce'a foarte gra' Hi important. PreHedintele a fost c&emat pentru o con'orire telefonică directă cu #asa +lă. Xn c%te'a ore fuseseră locate toate tranzacGiile Hi înGelegerile statului rom%n cu organismele financiare internaGionale. e aHtepta din clipă în clipă ordinul de declarare a stării de urgenGă în zona montană Hi în capitală. $iscuGiile dintre oficialii americani care sosiseră de urgenGă la BucureHti Hi partea rom%nă s-au făcut fără 25 | P a g e
translator. +u fost at%t de 'iolente înc%t nu puGine au fost momentele de criză în care diplomaGii strigau unii la alGii c%t puteau de tare, profer%nd multiple ameninGări cu represalii. #elelalte state ale lumii nu cunoHteau nimic din această prolemă, iar americanii Htiau ine că eistau oric%nd c%te'a Gări foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu om%nia pentru susGinerea declaraGiei pulice. $eclaraGia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munGii Bucegi, pun%nd la dispoziGia întregii lumi do'ezi, fotografii Hi alte elemente esenGiale pentru clarificare. +r fi fost in'itaGi cei mai mari oameni de HtiinGă pentru studii Hi cercetări. $ar cel mai important aspect l-ar fi constituit dez'ăluirile despre trecutul etrem de îndepărtat al omenirii Hi despre istoria reală care a fost aproape complet contrafăcută. QXn nici-un caz!R +mericanii au reacGionat cu 'e&emenGă pentru că acea declaraGie ar fi spulerat într-o clipă influenGa lor planetară, Hi poate ar fi aruncat în &aos economia Hi societatea Gării lor. +cesta a fost moti'ul principal in'ocat de ei, acela de a nu crea panică. $ar au uitat să recunoască că această posiilă stare de angoasă Hi perturare socială ar fi apărut ca rezultat direct al minciunii Hi manipulării realizată delierat de-a lungul secolelor de către francmasonerie. -a primit Hi o inter'enGie specială a Papei care îndemna la o mare cumpătare înainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis c&iar că 'a pune la dispoziGia statului rom%n anumite documente stră'ec&i din ar&i'a secretă papală care sunt de o mare importanGă pentru om%nia Hi sprijină do'ezile descoperirii din munGi. $upă 2K de ore de discuGii s-a ajuns la un acord final de colaorare rom%noamerican în niHte termeni preciHi. PoziGia statului rom%n a fost aceea de am%nare a dez'ăluirilor, de prezentare a lor în mod gradat omenirii.RZ4[ Mai multe informatii a'and legatura cu descoperirea din Bucegi puteti citi aici( 4. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-calatorie-a-ec&ipei-romano-americane-printr-unul-dintre-tunelurilede-su-masi'ul-ucegi-tocmai-pana-in-egipt-ajungand-la-253-metri-adancime-su-marea-piramida-intr-ocamera-oculta -6 calatoria efectuata de ec&ipa romano-americana prin cel de-al treilea tunel de su Masi'ul Bucegi, ajungand tocmai in *gipt su Marea Piramida intr-o #amera >culta la 253 m adancime! 2. &ttp(11777.fara-secrete.ro1departamentul-zero-al-securitatii-statului-eista-dar-este-ine-tinut-secret -6 $epartamentul ero al ecuritatii tatului A >rganizatia >culta care se ocupa de dez'oltarea persoanelor cu capacitati etransenzoriale, organizatie implicata adanc in gestionarea prolemelor din cadrul descoperirii din Bucegi :. &ttp(11777.fara-secrete.ro1misterioasa-aliza-cosmica-din-antarctica-care-face-o-triangulatie-cu-muntelemc/inleE-alas/a-si-muntii-orastiei-masi'ul-sureanu-care-are-legatura-cu-satelitul-europa-al-planetei-jupiterdar-si-cu -6 Misterioasa Baliza #osmica din ud-'estul +ntarcticii, de langa aza americana Macor, care face o triangulatie intre Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@ din omania, dar si cu planeta Yupiter si intreg sistemul solar, a'and legatura cu $escoperirea din Masi'ul ureanu a unui munte ticsit de aur pur K. &ttp(11777.fara-secrete.ro1descoperirea-din-masi'ul-sureanu-din-anul-4993-un-munte-de-aur-etrem-de pur-unic-pe-terra -6 $escoperirea din Masi'ul ureanu din anul 4993, cand s-au descoperit filoane de aur lungi de 4 metru care sint de o puritate unica pe Planeta. +mericanii oser'and triangulatia Balizei #osmice din +ntarctica cu Muntele McDinleE din +las/a si Muntii >rastiei ?Masi'ul ureanu@, acuza ser'iciile secrete romane ca ascund ce'a in legatura cu Masi'ul ureanu! $escoperirea din Bucegi din +ugust 233: confirmata si de micul inua/i $a'id in cartea QInua/i reptilianul din mineR scrisa de +rEana Va'a&(
26 | P a g e
“26 #entru ca aici noi beneficiem de constiinta colectiva a inaintasilor nostri, care ne va fi de mare a9utor. A6 !e vrei sa spui cu astaI 26 Aici pe acest pamant au trait fiinte foarte evoluate, care au lasat viitoarelor 7eneratii un fel de bula ener7etica care contine informatii de o mare valoare. (le vor fi revelate la un anumit moment. Totodata prin accesarea acestora, noi vom capata explicatii la toate intrebarile care au fost puse de-a lun7ul evolutiei, intrebari a caror raspunsuri reale, au fost de obicei ascunse, mascate sau trunc$iate. A6 'mi poti da un exempluI 26 Nu, caci nu este sarcina mea. A6 %i mai este mult pana cand vom putea accesa acest tezaurI ?2(%!O#('(A 2'N &!(E'I@ 2D Nu. nii c$iar i' acceseaza, ba mai mult, impartasesc informatiile primite ?A2 !'NA>AIJ@. A6 %i noi de ce nu stimI 26 &a auzim, dar nu suntem interesati. >a9oritatea crede ca sunt povesti. A6 Toata omania a fost populata de aceste fiinteI 26 'n special centrul tarii actuate, intr-unul din munti este c$iar ascuns un tezaur informational deosebit de important. A6 %i de ce nu a aflat nimeniI 26 A7$ton spune ca stiu destul de multi, insa ca nu vor sa spuna. %unt persoane care c$iar au intrat acolo. A6 (ste tipic romanesc. 2aca auzi ceva ce nu trebuie, ti se spune ca esti dezinformat, ca ai infeles 7resit sau ca nu ai a9uns la nivelul la care ti se poate revela secretul. 26 Toti vor afla atunci cand va trebui. A6 2ar muntii &uce7i, imi poti spune ceva despre eiI 26 Atat in &uce7i cat si in !ea$lau, exista acel tezaur informational de care iti vorbeam. 2aca oamenii s-ar uita ar putea c$iar sa il vada. 'n acele locuri apar niste formatiuni ener7etice sub forma de piramida cu baza patrata. Acum arata ca un fel de $olo7rama, dar cu cat ne vom apropia de anumite evenimente cu atat vor fi mai pre7nante. A6 !e rol au aceste piramideI ?2(!' >NT'' !A#AT' %'NT #'A>'2(J@ 26 (le prote9eaza tara de anumite atacuri ener7etice si transmit forme-7and-ener7ie in scop de protectie si evolutie spirituala. 'ntr-un fel, putem spune ca incearca sa ridice vibratia la nivelul intre7ii omanii. Atat a locului cat si a oamenilor.5K)L (anica masonica la (entagon ;iulie 200<=.Mari 8ensiuni !iplomatice dintre politicienii romani si cei americani din cadrul sedintei de urgenta a '*8 din august 200< (regatirea calculelor pentru a strapunge Masivul Bucegi si a a>unge in *ala (roiectiilor. sigurarea logisticii si ocuparea cu de&informarea persona>elor din orasele *inaia si Busteni daca cumva aflau accidental ceva?
“M A doua ntlnire cu senior >assini a ec$ilibrat cumva situaPia. 2eQi ntrevederea a continuat n spiritul unui 9oc de-a Qoarecele Qi pisica, la fel ca Qi prima datR, totuQi acum i cunoQteam de9a intenPiile adevRrateD veneSrabilul, nsR, nu Qtia aceasta. ( adevRrat cR micul meu avanta9 asupra lui nu modifica prea mult datele problemei, dar cel puPin mi permitea sR fiu mult mai vi7ilent. AcPiunile mele trebuiau sR fie foarte abile, pentru a nu deran9a ec$ilibrul relativ al situaPiei. 2acR, de pildR, m-aQ fi arRtat revoltat Qi aQ fi ameninPat cR dezvRlui totul la vrf de stat, cel mai probabil cR aQ fi fost trecut imediat pe o linie moartR, cu un rezultat imprevizibil n direcPia scoSpului urmRrit de masoni Qi c$iar n ceea ce priveQte viaPa mea. n definitiv, se poate spune cR, practic, eu nu exist n aceastR ParR6 sin7urul dosar de nre7istrare este cel din biroul 7eneralului Obadea. Nu am le7Rturi politice, relaPii 27 | P a g e
diplomatice, afaceri n economie sau obli7aPii sociale. (ste o situaPie cu totul specialR, care are multe avanta9e, dar comportR Qi anumite riscuri. Avanta9ul este acela cR pot avea acces la cele mai importante date Qi secrete de stat care Pin de anumite descoperiri sau evenimente cu totul speciale de pe teritoriul PRrii. #rin evenimente speSciale5 mR refer la acele situaPii care aparPin domeniului inexplicabil, cel puPin din punctul de vedere al QtiinPei moderne sau al concepPiei obiQnuite. 2ezavanta9ul este acela cR nu am ca susPinere dect pe 7eneralul Obadea, care se apropie de pensionare. Nu am nici duQmani, deoarece departamentul este foarte ocultatD dar el rRmne un teritoriu5 care poate fi revendicat de %/ Abia atunSci pot apRrea problemele. %candalul nu era, deci, o soluPie. %unt interesat sR a9ut aceastR ParR, nu sR ratez ocaziile favorabile care se ivesc. #robabil cR pentru venerabilul >assini nu ar fi fost foarte dificil sR obPinR nlocuirea mea 8 cu toatR opoziPia 7eneSralului Obadea 8 nsR aceasta ar fi nsemnat mai multR a7iStaPie, incertitudine Qi, cel mai neplRcut pentru marii masoni, ar fi determinat o amnare nedefinitR a acPiunii. %e pare cR aceasta i deran9a cel mai mult. M 2e ce aQa mare 7rabR Qi mai ales pentru ceI am ntrebat eu cu un vRdit interes. M Pi voi spune imediat, dar te ro7 sR ai n vedere fapStul cR nici eu Qi nici c$iar cei din elita masonicR mondialR 8 cel puPin din cte mi-am putut da seama 8 nu cunosc prea multe n aceastR direcPie. M 2in cte nPele7, se pare cR ei au acceptat o soluPie de compromis56 nu a7reeazR colaborarea cu tine, deQi Pie Pi mRrturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispuQi sR comSplice lucrurile care pot de7enera ntr-un veritabil scandal, prin ndepRrtarea ta din funcPie. M 2a, este clar acum cR ar fi fRcut-o de9a, pentru a-Qi plasa omul lor n locul meu, ceea ce le-ar fi rezolvat comSplet Qi imediat problema. 2ar, deQi ei pot cauza ndeSpRrtarea mea din funcPie, se pare cR le lipseQte totuQi pr7$ia principalR pentru a mR nlocui cu cine vor ei Qi atunci s-au decis pentru soluPia de compromis pe care treSbuie sR o a9usteze din mers5. M !ine stabileQte n prezent sc$imbRrile n funcPii la nivelul 24I am ntrebat eu cu inocenPR. 2acR Qtim filiera diplomaticR, nu cred cR e prea 7reu sR ne dRm seama care sunt, de fapt, adevRratele 9ocuri de culise Qi cine le face. 2in pRcate, funcPia pe care am avut-o n 7uvern nu mi-a permis sR am acces la astfel de informaPii. n camerR s-a lRsat o tRcere 7rea. ntr-un trziu, !ezar mi-a rRspuns cu voce 9oasR6 M %R lRsRm lucrurile n aceastR privinPR aQa cum sunt. Faptul cR influenPa pe care o are venerabilul >assini nu a 7arantat rezolvarea problemei aQa dupR cum ar fi vrut el, ne poate da de nPeles cR nu toPi sunt corupPi. Acesta este un lucru mbucurRtor. #robabil cR dupR prima confruntare cu mine, dupR ce a raportat rezultatele ei n cadrul 7rupuSlui &ilderber7, venerabilul >assini a propus continuarea planului iniPial care, deQi era relativ riscant pentru masoni, avea totuQi avanta9ul rapiditRPii de acPiune Qi al inducerii mele n eroare, ntre timp, nsR, eu am aflat de prefRcRtoSria venerabilului Qi mi-am refRcut planul iniPial. 2acR la prima ntlnire 7ndeam sR le fac 9ocul, acceptnd n aparenPR sR colaborez cu ei, la cea de-a doua ntlnire, Qtiind de9a intenPiile lor perfide, luasem $otRrrea sR mR prefac doar pnR cnd voi a9un7e la ceea ce i intereseazR cu adevRrat, dupR care urma sR le bloc$ez accesul prin dezvRluirea acelei probleme la vrf de stat. Acesta era, de fapt, riscul la care se expuneau ei, dar pe care 8 aQa dupR cum Pi-am spus 8 credeau cR 1-au ani$ilat n mare parte.
28 | P a g e
>-am ntlnit cu venerabilul n vila respectivR Qi, dupR cteva minute n care ne-am ntrePinut amiabil Qi am 7lumit 8 timp n care eu am avut 7ri9R sR-mi reafirm n mod voalat disponibilitatea de a adera la or7anizaPia lor elitistR 8 senior >assini a intrat direct n subiect, conform stilului sRu caracteristic. (l mi-a spus atunci cR dispune de o informaPie ultrasecretR care provine direct de la %tatul >a9or al #enta7onului Qi cR acea informaPie se referR la un anumit loc din omnia. >i-a mRrturisit cR 7rupul &ilderber7 are reprezentanPi n cele mai importante dintre or7anismele politice, economice Qi de apRrare a %A, conexiunile mer7nd pnR la fotoliul prezidenPial. 2incolo de poziPia de influenPR a preQedintelui american, existR totuQi cteva 7rupuri oculte a cRror putere este foarte mare, n special datoritR le7Rturilor, intereselor Qi relaPiilor politice complexe Qi reciproce pe care acestea le au cu anumite personalitRPi de frunte, Qefi de stat Qi banc$eri la nivelul or7anismelor internaPionale, n sfrQit, dincolo c$iar Qi de aceste 7rupRri masonice foarte puternice existR trei formaPiuni de elitR care supervizeazR, respectiv, desfRQurarea viePii QtiinPifice Qi a te$nolo7iei pe ntrea7a planetRD orientarea direcPiei de mers a economiei mondialeD Qi stabilirea curentelor Qi tendinPelor politice, pe zone ale lumii. 2easupra tuturor se aflR 7rupul &ilderber7, iar n cadrul acestuia existR trei persoane care au putere de decizie supremR asupra acPiunilor cele mai importante Qi ideilor care urmeazR sR fie puse n aplicare la nivelul ntre7ii planete. Aici nsR am remarcat la senior >assini o anumitR nesi7uranPR, ca Qi cum ar fi cumpRnit dacR sR-mi facR sau nu o mRrturisire. Am simPit atunci cR este un aspect extrem de important, care mi-ar fi dezvRluit nsuQi secretul fundamental al masoneriei de pe ntrea7a planetR. TotuQi, dupR o scurtR ezitare, venerabilul >assini a renunPat la revelarea acelui aspect, continund sR-mi vorbeascR despre datele ultrasecrete de la #enta7on. >i-a spns cR tot ceea ce este mai important Qi se descoperR pe planetR este adus imediat la cunoQtinPa celor din elita mondialR. Acesta a fost Qi cazul observaPiilor secrete n ceea ce priveQte teritoriul omniei. #enta7onul deruleazR n paralel mai multe pro7rame militare secrete Qi de spiona9 7eodezic, iar pentru aceasta el a investit sume fabuloase ntr-o te$nolo7ie care depRQeQte cu mult cunoQtinPele actuale a le QtiinPei. nele surse ale acestei te$nolo7ii fabuloase sunt menPinute nsR ntr-un secret desRvrQit. 'mportant de Qtiut este faptul cR, datoritR capacitRPilor te$nolo7ice extraordinare pe care le are la dispoziPie 8 Qi trebuie sR Qtii cR ele depRQesc cu aproximativ douRzeci de ani posibilitRPile din prezent, la ritmul de dezvoltare actual -, #enta7onul dePine mai mulPi sateliPi 7eostaPionari care au sarcini precise de observare. nul dintre aceQtia, care se bazeazR pe te$nolo7ia bionicR Qi pe cea a undelor de formR, a reperat n anul )**) o structurR aparte n interiorul unui 7rup muntos de pe teritoriul PRrii noastre, mai precis ntr-o anumitR zonR a munPilor &uce7i. 'niPial s-a crezut cR este vorba despre o formaPiune carsticR mai ciudatR, la fel cum au fost identiSficate multe altele pe ntrea7a planetR. TotuQi, aQa dupR cum mi-a dezvRluit senior >assini, specialiQtii din comSpartimentul de analizR a datelor secrete de la #enta7on Qi-au informat ulterior superiorii cR existR trei elemente disStincte care ridicR mari semne de ntrebare n le7RturR cu datele care au fost nre7istrate, caracteristice acelei zone din munPii &uce7i. n primul rnd, spaPiul 7ol identificat n interiorul munPilor nu avea corespondenPR cu exteriorul, ci ncepea direct din interiorul formaPiunii muntoase, la o anumitR distanPR de panta acesteia, n al do ilea rnd, el avea forma unui tunel pe care nre7istrRrile de date l prezentau ca fiind foarte re7ulat Qi cotind brusc, sub un un7$i de )+ de 7rade, spre centrul muntelui, n plus, traiectoria tunelului era perfect planRD prin raport la nivelul de bazR al muntelui, considerat ca referinPR, tunelul pornea de la aproximativ o treime de la bazR dar se desfRQura ntr-un plan perfect orizontal, nsR cel de-al treilea element a pus cel mai mult pe 7nduri stafful #enta7onului. 2% | P a g e
%canarea din satelit a muntelui a pus n evidenPR douR bloca9e ma9ore ale structurii din interiorul solid de piatrR, care mRr7ineau nceputul tunelului Qi sfrQitul lui. "enerabilul mi-a arRtat atunci o copie xerox dupR sc$iPa computerizaStR a ciudatei structuri din interiorul muntelui, care era cadrilatR Qi plinR de numeroase cifre Qi date. 4onele blocate erau nsemnate cu roQu, iar venerabilul mi-a expliScat cR ele respin7eau pur Qi simplu orice tip de sondare sau analizR, ca Qi cum ar fi prote9at ceva n acel loc. M !ei de la #enta7on nu au putut sR nPelea7R motivul pentru care tunelul cotea ntr-un fel de zi7-za7 spre zona centralR a muntelui Qi nici semnificaPia un7$iuSlui de )+ de 7rade care intervenea n construcPia lui. Ansamblul se afla ntr-un plan paralel cu solul, iar bara9ul ener7etic semisferic se afla pe verticala ce corespundea stncilor de pe creastR care sunt numite &abele. 2e fapt, aQa cum au determinat mai ap oi mRsurRtorile noastre pe baza datelor de la #enta7on, verticala ieQea la a proximaStiv patruzeci de metri de acestea, ntre &abele Qi %finxul din &uce7i. %enior >assini mi-a furnizat, de asemenea, planul corect pentru a a9un7e la tunel, aQa cum a fost el calculat de specialiQtii din cadrul #enta7onului. !ea mai apropiatR strRpun7ere se putea realiza frontal n munte, dupR o direcPie optimR al cRrei punct de pornire se afla pe coasta acestuia, undeva la o distanPR de aproximativ Qaizeci-Qaptezeci de metri de primul bara9 ener7etic aflat n proSfunzimea masivului de piatrR. 2eQi aceasta era soluPia cea mai rapidR, totuQi exista inconvenientul bara9ului enerS7etic de la 7ura tunelului despre care nu se Qtia dacR poate fi strRpus. !$iar dacR el nu avea aceeaQi frecvenPR de vibraPie ca marele bara9 ener7etic semisferic, nu puteam Qti dacR vom avea sau nu posibilitatea de a-l depRQi. Ocolirea lui era posibilR, dar implica probleme te$nolo7Sice mai dificile. A doua variantR consta, de asemenea, n strRpun7erea rocii muntelui, dar de data aceasta oblic, cumva pe deasupra tunelului, pentru a a9un7e n spatele bara9ului. 2istanPa de forare era mai mare, deoarece treSbuia sR se respecte un anumit un7$i de naintare, dar mRcar exista Qansa de a ocoli bara9ul ener7etic. M Ui acumI n ce stadiu se aflR acPiuneaI n forul meu interior, nutream speranPa ascunsR cR poate voi reuQi Qi eu sR vRd misterioasa structurR din inteSriorul muntelui, dupR ce va fi descoperitR. %esizndu-mi 7ndul, !ezar mi spuse6 M 2eocamdatR ne aflRm n toiul pre7Rtirilor, pe care trebuie sR le direcPionez cu mare atenPie. >ai nti am asi7urat securitatea zonei care, spre norocul nostru, este 7reu accesibilR si relativ neumblatR. Am apelat Qi la serSviciile armatei, or7aniznd c$iar o mini-bazR n exteriorul perimetrului-focar, pe care 1-am identificat Qi izolat mpreunR cu ec$ipa noastrR de specialiQti. Am asi7urat de9a paza circularR a zonei, aducnd acolo aproape douR sute de militari. %-a construit un mic drum de acces Qi s-a mpre9muit perimetrul circular cu srmR 7$impatR. Am montat, de asemenea, peste treizeci de pic$ete de pazR. n interior am stabilit un al doilea cerc de securitate format din ec$ipa a treia a departamentului. (xistR douR bariere de acces pe drumul improvizat, care sunt prevRzute cu puncte de control. 2e data aceasta, lo7istica este masivR Qi complexR, mai ales cR durata acPiunii se poate ntinde pe mai multe sRptRmni. Eeneralul Obadea s-a ocupat de relaPia cu >inisterul Armatei pentru spri9inul materialD au fost aduse corturi de campanie pentru militari Qi se monSteazR releele de comunicaPie. Am vrut sR imprim ntre7ii acPiuni aspectul aparent al unei aplicaPii militare. #robabil cR totul va fi 7ata n urmRtoarele douRtrei sRptRmni. /a sfrQitul lunii iulie soseQte dispozitivul de forare cu plasmR, iar dupR aceea nu ne mai rRmne dect sR pRtrundem n interiorul muntelui.5K1L
3! | P a g e
31 | P a g e
32 | P a g e
33 | P a g e
