MOŢIU PETRICĂ TUDOR
ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE LA PEDOLOGIE – SOLURI SOLURI FORESTIERE
2008
1
CUPRINS
1.INTRODUCERE………………………………………………………………………………….1 1.1 Utilizarea Sistemulul Român de Taxonomie a Solurilor ……………………………………..1 2. CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOLURILOR ……………………………...........2
2.1. Orizonturile de sol şi stratele principale……………………………………………………...2 2.2. Orizonturi de asociere………………………………………………………………...............4 2.3. Orizonturi de tranziţie………………………………………………………………………....5 2.4. Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale………….6
3. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE TAXONOMIEI SOLURILOR…………………………… .7 3.1. Elemente diagnostice: definiţii………………………………………………………………...7 3.2. Orizonturi diagnostice…………………………………………………………………............8 Ori zontur i diagnostice diagnostice pri ncipale ……………………………………………………………...........8 Or izontur i (str (str ate) ate) di agnosti agnosti ce special pecial e ……………………………………………………............14 3.3. Proprietăţi diagnostice………………………………………………………………………..16 4. STRUCTURA SISTEMULUI ROMAN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) ŞI NOMENCLATURA……………………………………………………………………................22 4.1. Structura sistemului…………………………………………………………………………..22 4.2. Denumirea solurilor…………………………………………………………………………..25 5. TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL SUPERIOR ……………………………………...26 5.1. Principalele caracteristici ale claselor de soluri (SRTS)……………………………...........27 5.2. Principalele caracteristici ale tipurilor de sol (SRTS) ………………………………………33 5.3. Definiţiile diferitelor subdiviziuni specifice (calificative) ale tipurilor genetice de sol utilizate la stabilirea subtipului de sol ……………………………………………………............44 5.4. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică)……..49 6. CHEI DE DETERMINARE A SOLURILOR ………………………………………………...50 6.1 Cheie pentru determinarea claselor de sol …………………………………………………...51
6.2. Chei pentru determinarea det erminarea tipurilor şi subtipurilor de sol...................................................53 sol...................................................53 6.2.1. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Andisolurilor (AND)………………………………………………………………………………………............53 6.2.2. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Antrisolurilor (ANT)……………………………………………………………………………………………….54 6.2.3. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cambisolurilor (CAM)……………………………………………………………………......................................55 6.2.4. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cernisolurilor (CER)……………………………………………………………………………………………….56 6.2.5. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Hidrisolurilor (HID………………………………………………………………………………………………...57 6.2.6. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Histisolurilor (HIS)………………………………………………………………………………………………..58 6.2.7. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Luvisolurilor (LUV)……………………………………………………………………………………………….58 6.2.8. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Pelisolurilor (PEL)………………………………………………………………………………………………..60 2
CUPRINS
1.INTRODUCERE………………………………………………………………………………….1 1.1 Utilizarea Sistemulul Român de Taxonomie a Solurilor ……………………………………..1 2. CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOLURILOR ……………………………...........2
2.1. Orizonturile de sol şi stratele principale……………………………………………………...2 2.2. Orizonturi de asociere………………………………………………………………...............4 2.3. Orizonturi de tranziţie………………………………………………………………………....5 2.4. Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale………….6
3. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE TAXONOMIEI SOLURILOR…………………………… .7 3.1. Elemente diagnostice: definiţii………………………………………………………………...7 3.2. Orizonturi diagnostice…………………………………………………………………............8 Ori zontur i diagnostice diagnostice pri ncipale ……………………………………………………………...........8 Or izontur i (str (str ate) ate) di agnosti agnosti ce special pecial e ……………………………………………………............14 3.3. Proprietăţi diagnostice………………………………………………………………………..16 4. STRUCTURA SISTEMULUI ROMAN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) ŞI NOMENCLATURA……………………………………………………………………................22 4.1. Structura sistemului…………………………………………………………………………..22 4.2. Denumirea solurilor…………………………………………………………………………..25 5. TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL SUPERIOR ……………………………………...26 5.1. Principalele caracteristici ale claselor de soluri (SRTS)……………………………...........27 5.2. Principalele caracteristici ale tipurilor de sol (SRTS) ………………………………………33 5.3. Definiţiile diferitelor subdiviziuni specifice (calificative) ale tipurilor genetice de sol utilizate la stabilirea subtipului de sol ……………………………………………………............44 5.4. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică)……..49 6. CHEI DE DETERMINARE A SOLURILOR ………………………………………………...50 6.1 Cheie pentru determinarea claselor de sol …………………………………………………...51
6.2. Chei pentru determinarea det erminarea tipurilor şi subtipurilor de sol...................................................53 sol...................................................53 6.2.1. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Andisolurilor (AND)………………………………………………………………………………………............53 6.2.2. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Antrisolurilor (ANT)……………………………………………………………………………………………….54 6.2.3. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cambisolurilor (CAM)……………………………………………………………………......................................55 6.2.4. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cernisolurilor (CER)……………………………………………………………………………………………….56 6.2.5. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Hidrisolurilor (HID………………………………………………………………………………………………...57 6.2.6. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Histisolurilor (HIS)………………………………………………………………………………………………..58 6.2.7. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Luvisolurilor (LUV)……………………………………………………………………………………………….58 6.2.8. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Pelisolurilor (PEL)………………………………………………………………………………………………..60 2
6.2.9. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Protisolurilor (PRO)……………………………………………………………………………………………….60 6.2.10. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Sal sodisolurilor (SAL)………………………………………………………………………………………………..62 6.2.11. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Spodisolurilor (SPO)………………………………………………………………………....................................63 6.2.12. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Umbrisolurilor (UMB)………………………………………………………………………………………………64 6.3. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi gleice în funcţie de adâncimea orizontului Gr (proprietăţi gleice reductice)……………………………………………………………………...64 6.4. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi stagnice (W, w) în funcţie de adâncimea şi intensitatea acestora……………………………………………………………………………….65 6.5. Unităţi taxonomice de sol care conţin săruri uşor solubile, în funcţie de adâncimea şi intensitatea salinităţii……………………………………………………………………………...66 6.6. Unităţi taxonomice de soluri care conţin Na schimbabil şi eventual sodă, în funcţie de adâncimea şi intensitatea sodicităţii………………………………………………………………66 7. INDICATORI PENTRU TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL INFERIOR …............67 Caracterisitic particulare ale solului sau subdiviziuni ale subtipurilor de sol la nivelul inferior
al varietăţii de sol (ce pot fi aplicate după caz)…………………………………………………..68 Grade de gleizare a solului (G)……………………………………………………………………73 Grade de stagnogleizare sau de pseudogleizare a solului (W)…………………………………..75 Grade de salinizare a solului (S) …………………………………………………………………..76 Grade de sodizare (alcalizare) a solului (A)……………………………………………………...79 Clase de adâncime a apariţiei carbonaţilor în so l (k)........................................... (k)................................................................. .......................81 .81 1) Clase de grosime a solului până la roca compactă (grosimea fiziologic utilă) (d)……………82 Grupe de clase, clase şi subclase texturale……………………………………………………….83 Clase granulometrice simplicate1)………………………………………………………………...85 Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet (q)………………………………………………..88 Gradul de descompunere a materiei organice în orizonturile orgnice …………………………89 Materiale (depozite) de cuvertură (de suprafaţă)* sau materiale parentale pentru sol (M)………………………………………………………………………………………………….90 Roci subyacente (formaţiuni geologice) (R)…………………………………………………….. .92 Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor……………………………………………..95 Modificări ale solului prin folosirea în producţie (agricultură/silvicultură)…………………..97 Grade de eroziune în suprafaţă su de decopertare (e) şi grade de colmatare sau acoperire a solului cu deponii (c)………………………………………………………………………………99 Tipurile de degradare prin excavare-acoperire şi tipurile de poluare a solului (P) (după natura şi sursa degradării)………………………………………………………………………105 Gradul de poluare a solului ……………………………………………………………………...106 8. MODIFICĂRI ALE SRTS – 2003 – 2003 FAŢĂ DE SRCS – 1980................................................107 1980................................................107 8.1. Modificări introduse în legătură cu termenii şi orizonturi. ...........................................107 8.2. Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul de clasificare, 1980 cu cele din SRTS, la nivelul claseibde soluri............................... soluri..................................................... ............................................ ............................................ .........................107 ...107 8.3. Echivalarea denumirilor solurilor din Sistemul Român de Clasificare actual cu cel din 1980 la nivelul tipului de sol................................................. sol....................................................................... ............................................. ..................................108 ...........108 8.4 Modificări intervenite la nivel de subtip de sol…………………………………………….. 111
8.5. Modificări intervenite la nivelul inferior al taxonomiei solurilor………………………... 112
3
INTRODUCERE 1. Utilizarea Sistemulul Român de Taxonomie a Solurilor
Obiectivul principal al acestui sistem de clasificare este identificarea, pe cât posibil neechivocă, denumirea şi gruparea solurilor României în clase (categorii sau taxoni) ierarhice, definite pe baza însuşirilor intrinseci ale solului exprimate prin caracteristici care să excludă suprapunerea şi să evidenţieze particularităţile specifice categoriei (taxonului) respectiv. Cel de-al doilea obiectiv este asigurarea, pe baza unor concepte precis definite, a comunicării şi diseminării cunoştinţelor privind solurile, extrapolarea rezultatelor cercetării experimentale şi nu în ultimul rând transferul de tehnologie la nivel regional sau naţional. Un alt obiectiv extrem de important al sistemului, este utilizarea lui pentru cartarea/inventarierea solurilor, efectuarea studiilor pedologice şi realizarea de interpretări în diferite scopuri. În acest sens, selectarea proprietăţilor pentru definirea categoriilor taxonomice s -a făcut având în vedere şi importanta lor pentru creşterea plantelor. Acestea sunt deosebit de evidente la nivelurile in ferioare unde apar detalieri cantitative importante privind acei factori, cum sunt textura, salinitatea, sodicitatea, grosimea solului, volumul edafic ş. a. care influenţează utilizarea agricolă a solului. Categoriile superioare ale sistemului (clasa, tipu l şi mai puţin subtipul de sol) au predominant semnificaţie genetică, la acest nivel aplicaţiile practice deşi sunt mai puţine au în schimb o poture mare de generalizare. Caracterul aplicativ creşte spre categoriile inferioare, dar puterea de generalizare a interpretărilor scade. Sistemul Român de Taxonomia Solurilor a fost conceput şi pentru a facilita interpretări în diferite scopuri. Totuşi sistemul singur nu conţine toată informaţia necesară pentru astfel de interpretări (spre ex: panta, riscurile de secetă, risc de inundaţii, ş. a.). De aceea, este necesar să se facă o distincţie clară între taxonomia solurilor şi interpretările bazate pe taxonomia solurilor, interpretări care nu sunt tratate în această lucrare. Clasificarea solurilor pe baza însuşirilor tor intriseci, în primul rând morfologice, moştenite sau rezultate în pedogeneză, este suficientă pentru precizarea solurilor ca entităţi naturale de sine stătătoare. Dar solurile, ca mediu de dezvoltare a plantelor, sunt sisteme polifuncţionale, precum şi habitat ("casă") şi substrat de nutriţie a plantelor, strâns legate de condiţiile naturale în care funcţionează, în care "trăiesc". Legătura solurilor cu factorii din mediul înconjurător stă la baza dinamicii anuale şi sezoniere a proceselor pedogenetice şi însuşirilor solului; ele definesc ceea ce este cunoscut în prezent ca condiţii ecologice. De mare importanţă în acest sens sunt condiţiile hidrotermice care îşi pun amprenta lor clară în regimul tuturor proceselor care se desfăşoară în sol. Cunoaşterea parametrilor de regim şi ecologici ai solului (care devine "teren" sau "staţiune" prin această completare) este necesară nu numai pentru orice evaluare a solului în scopuri practice, îndeosebi agricole sau silvice, dar şi pentru studii de geneză, evoluţi a şi fertilitatea solului, de pedodiversitate, de utilizare în economie a solurilor ete.; cu alte cuvinte se precizează poziţia fiecărui sol în complexa şi variata lume a solurilor. În acest sens în "Metodologia elaborării studiilor pedologice" (1987) sunt precizate 2 moduri de acţiune pentru completarea clasificării solurilor cu aspectele de ecologie: înregistrarea pentru fiecare areal de sol, delimitat conform criteriilor de clasificare, şi a parametrilor edafici ai fiecărui sit şi riscurile de degradare; gruparea unităţilor de sol-teren delimitate în teritoriu pe microzone pedoclimatice (pedopeisaje) şi redarea ca atare în legenda harţii (la scări mari); în felul acesta se suplineşte cel puţin parţial lipsa includeril criteriului termo - hidric în clasificarea solurilor.
4
2. CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOLURILOR
Orizontul de sol sau orizontul pedogenetic este un strat, aproximativ paralel cu suprafaţa solului (terenului), care are o serie de proprietăţi rezultate prin procesul de formare a solului, pro prietăţi care diferă de cele ale stratelor supra sau subiacente. În mod obişnuit un orizont de sol este separat de cele adiacente prin caracteristici care pot fi observate şi eventual măsurate în teren, cum ar fi: culoarea, textura, structura, consistenţa, prezenţa sau absenţa carbonaţilor, a unor neoformaţii etc. Pentru identificarea orizonturilor de sol sunt necesare totuşi, uneori, determinări de laborator pentru completarea sau precizarea observaţiilor de teren. În afară de orizonturile pedogenetice, unele soluri prezintă stratificaţii datorită neuniformităţii iniţiale a materialului parental denumite discontinuităţi litologice. Strict vorbind, o succesiune de diferite materiale nu trebuie considerată ca orizonturi pedogenetice, ci ca "strate". Deosebirea dintre ele nu este întotdeauna foarte clară, deoarece procesele de formare a solului acţionează pe întregul material stratificat. În mod curent, solurile sunt caracterizate prin succesiunea specifică de orizonturi şi descrierea şi defmirea proprietăţilor fiecărui orizont. Sistemul iniţial de notare a orizonturilor A, B, C, D, R, a evoluat în timp astfel că s -a diferenţiat de la o tară la alta. În prezent în România a fost introdus sistemul adoptat de un grup FAO (1967, revizuit în 1990), în care se folose sc următoarele litere pentru orizonturile principale: T, O, A , E, B, C, şi R (cu deosebirea faţă de FAO că în loc de simbolul H se utilizează simbolul T pentru orizontul turbos; de asemenea se foloseşte notaţia AC în loc de Bk). În cele mai multe cazuri or izontul O şi C şi întotdeauna orizontul R nu sunt orizonturi pedogenetice, ci strate sau orizonturi litologice (nepedogenetice), deoarece caracteristicile lor nu sunt produse ale proceselor pedogenetice. Ele sunt totuşi introduse ca orizonturi sau strate principale pentru că sunt elemente importante, de referinţă în profilul de sol. Notaţiile de orizonturi fiind bazate pe morfologia acestora şi reflectând efectele pedogenezei sunt utilizate în caracterizarea şi identificarea solurilor. Pe lângă aceste orizonturi pedogenetice principale, se utilizează în caracterizarea solurilor şi o serie de orizonturi pedogenetice denumite de asociere, care nu se folosesc independent, ci numai asociate unuia dintre orizonturile principale menţionate anterior, caracterel e lor grefându-se pe orizontul cu care se asociază. Aceste orizonturi sunt: G, W, sa, na, sc, ac, n, care se scriu după orizontul cu care se asociază - de ex: AG, CG, BW, Asa etc. De asemenea, la descrierea solurilor se utilizează şi o serie de sufixe lite rale pentru sublinierea unor caracteristici ale orizontului sau cifre arabe pentru subdivizarea orizonturilor, redate mai departe.
2.1. Orizonturile de sol şi stratele principale Orizont O (organic nehidromorf)
Este un orizont format prin acumulare de mat erial organic depozitat la suprafaţa solului, care nu este saturat cu apă mai mult de câteva zile pe an; este deci un orizont organic nehidromorf. Fracţia minerală se găseşte în proportie mică, în ganeral mai puţin de jumătate din greutate. Orizontul O se dezvoltă la partea superioară a solurilor minerale formate sub pădure (orizontul O nu include orizontul format prin descompunerea intensă de râdăcini de sub suprafaţa solului mineral, caracter specific orizontului A). Orizontul O poate fi întâlnit şi la o anumită adăncime de suprafaţă dacă este îngropat. Un orizont format prin iluvierea materiei organice în profilul de sol nu este un orizont O deşi, uneori, un astfel de orizont poate avea conţinuturi considerabile de materie organică. În solurile cu vegetaţie lemnoasă este constituit din: Ol - litiera, constând din material organic proaspăt, nedescompus sau foarte puţin descompus; 5
orizont de fermentaţie format din materie organică incomplet descompusă, în care se recunosc cu ochiul liber sau cu lupa (mărire x 10) resturi vegetale cu structură caracteristică; Oh - orizont de humificare în care materialul organic este într-un stadiu foarte avansat de descompunere, încât nu se mai recunosc cu ochiul liber, ci numai cu lupa, resturi vegetale cu str uctură caracteristică. Când depăşeşte grosimea de 20 cm, orizontul O poartă denumirea de orizont folic. Of
-
Orizont A (bioacumulativ)
Este orizontul mineral format la suprafaţă sau sub un orizont O în care structura iniţială a rocii dispărut practic în întregime şi care este caracterizat prin una sau mai multe din următoarele proprietăţi: o acumulare de materie organică intim amestecată cu fracţiunea minerală; nu manifestă proprietăţi caracteristice orizontul E sau B; proprietăţi rezultate în urma cultivării, păşunatului sau altor genuri similare de perturbări; Sunt considerate, de asemenea, orizonturi A şi stratele arate, notate cu Ap, chiar dacă sunt grefate direct pe orizonturi E, B sau C. Dacă orizontul de suprafaţă are proprietătile orizontului E, dar domină acumularea de materie organică humificată, este considerat orizont A. Orizont E (eluvial)
Este un orizont mineral al cărui caracter principal îl constituie sărăcirea în argilă silicatică, oxizi de fier şi/sau aluminiu sau o combinaţie a acestora prin deplasare prin sol, vertical sau lateral, fie ca soluţie fie ca suspensie; se caracterizează deci printr -o creştere a conţinutului de particule de nisip şi de praf. Evident, structura iniţială a rocii a dispărut. Un orizont E este situat în mod obişnuit aproape de suprafaţă, sub un orizont O sau A (cu excepţia profilelor erodate sau decopertate) şi deasupra unui orizont B; simbolul E poate fi utilizat fără a ţine cont de poziţia în profil pentru toate orizonturile care întrunesc cerinţele menţionate şi care sunt rezultatul unei pedogeneze. Faţă de orizontul O sau A situat deasupra, orizontul E este mai sărac în materie organică şi mai deschis la culoare. Un orizont E este, in general, dar nu şi în mod necesar, de culoare mai deschisă decât un orizont B subiacent. În anumite soluri, culoarea este cea a particulelor de nisip şi de praf, dar în multe altele, pelicule de oxizi de fier sau de alţi compuşi maschează culoarea particulelor primare. Un orizont E se diferenţiază de un orizont B subiacent, în acelaşi profil, printr -o culoare de valoare mai ridicată sau de cromă mai mică, sau prin amândouă, ori printr -o textură mai grosieră sau prin combinarea acestor caracteristici. Orizontul B (de subsuprafaţă) Este un orizont mineral, forma t sub un orizont A, E sau O în care, pe lângă pierderea în întregime sau aproape în întregime a structurii iniţiale a rocii, se asociază unul sau mai multe dintre caracterele dominante următoare: - concentrare iluviată, singură sau în combinaţie, de argilă silicatică, substanţe amorfe active compuse din materie organică şi compuşi (oxizi) cu aluminiu, cu sau fără fier; trăsături morfologice de deplasare (levigare) a carbonaţilor; - pelicule de argilă şi sescvioxizi care fac ca orizontul să aibă în mod vădit o culoare cu o valoare mai mică sau o cromă mai mare sau o nuanţă mai roşie decât orizontul supra şi subiacent fără iluviere aparentă de oxizi de fier; - alterare care generează sau eliberează argilă silicatică şi/sau oxizi şi care formează structură poliedrică sau prismatică dacă au loc schimbări de volum odată cu modificarea conţinutului de umiditate; - fragilitate (la presare între degete se sfărâmă brusc fiind casant). 6
Toate tipurile de orizonturi B sunt orizonturi de subsuprafaţă, cir excepţia cazuril or când o parte din profil a fost erodat sau decopertat. Orizonturile B diferă foarte mult între ele. Pentru estimarea naturii lor este necesară stabilirea relaţiilor cu orizonturile supra şi subiacente. Ca atare, orizonturile B trebuie să poarte şi un suf ix pentru a dobândi o suficientă semnificaţie în descrierea pcofilului şi caracterizarea solului. Un orizont B de alterare şi/sau de schimbare de culoare in situ se notează cu Bv; un orizont B cu acumulare de argilă se notează cu Bt; cel cu acumulare de oxizi de fier (şi de aluminiu) se notează cu Bs, iar cel cu iluviere de humus cu Bh. Aceste notaţii suplimentare sunt doar calitative, nefiind definite cantitativ ca în cazul orizonturilor diagnostice. Orizont C (materialul subiacent)
Este un orizont sau st rat mineral situat în partea inferioară a profilului, constituit din materiale neconsolidate sau slab consolidate şi care nu prezintă caracterele orizonturilor A, E sau B. El poate reprezenta sau nu materialul parental al orizonturilor supraiacente care este puternic afectat de procese pedogenetice. Poate fi penetrat de rădăcinile plantelor.
Sunt considerate orizonturi (strate) C şi materialele geologice relativ compacte care se desfac (mărunţesc) în 24 de ore dacă fragmentele uscate sunt puse în apă sau dacă in stare umedă pot fi fărâmiţate. În multe cazuri solurile sunt formate din material puternic alterat anterior; un astfel de material care nu întruneşte cerinţele pentru orizonturile A, E, sau B este considerat orizont C. Acumulări de carbonaţi, gips sau alte săruri mai solubile pot fi prezente în orizontul C; uneori orizonturile respective sunt chiar cimentate cu carbonat de calciu sau gips. Următoarele notaţii de detaliu se folosesc pentru orizontul C: Cn - orizont (strat) C fără carbonaţi (necarbonatic); Ck - orizont (strat) C cu carbonaţi (de regulă reziduali); Cca - orizont C carbonatoacumulativ, calcic sau calxic (vezi orizonturile diagnostice).
Stratul R (roca subiacentă consolidată - compactă) Este un strat mineral situat la baza profilului constituit din roci consolidate -compacte în loc. În mod convenţional se includ la roci consolidate compacte şi pietrişurile cimentate (şi impermeabile), ca şi rocile sau gresia fisurate (permeabile) şi pietrişurile. Granitul, bazaltul, gnaisul, calcarul dur sunt exemple de roci în loc considerate ca R. Fragmentele uscate la aer dintr-un strat R, dacă sunt puse în apă, nu se fârâmiţează în 24 de ore. Stratul R este suficient de coerent pentru ca în stare umedă să nu se dezmembreze, chiar dacâ este fisurat sau z gâriat. Roca în loc poate prezenta fisuri, dar acestea sunt puţin numecoase şi atât de mici, încât numai câteva rădăcini le pot penetra. Fisurile pot fi imbrăcate sau umplute cu argilă sau alte materiale. Stratul R nefisurat şi impermeabil se notează cu Rn . Dacă stratul R este fisurat şi deci permeabil sau este format din fragmente de rocă sau pietriş fluviatil (cu mai puţin de 10% material fin) se notează cu Rp. Orizontul sau stratul T (turbos sau organic hidromorf)
Este o pătură organică de suprafaţă sau de subsuprafaţă, apărând la mică adâncime, constituită dominant din material organic în diferite stadii de descompunere şi care este saturată cu apă perioade lungi (de peste o lunâ) în cei mai mulţi ani, cu excepţia solurilor drenate artificial.
7
2.2. Orizonturi de asociere Orizont G (gleic)
Este un orizont mineral format in condiţiile unui mediu saturat în apă, cel puţin o parte din an, determinat de apa freatică situată la adâncime mică. Se găseşte in general, sub un orizont T sau se asociază cu or izonturile A, B, sau C. Se disting : Gr, orizont gleic de reducere, orizont G format în condiţii predominant de anaerobioză, prezentând colorit uniform cu culori de reducere sau aspect marmorat în care culorile de reducere apar în proporţie de peste 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale (dacă acestea există) sau prin secţionarea materialului fără structură. Se consideră culori de reducere: a. culorile neutrale N (cu crome <1); b. culorile mai spre a lbastru decât 10Y (vezi planşa de culori suplimentară pentru culori de reducere - oxidare în determinatorul de culori Munsell); c. nuanţe 2,5Y - 10Y (cu crome ≤ 1,5). Unele şisturi şi alte sediments pot să aibă crome mici; acestea nu se consideră orizont Gr decât dacă acesta a rezultat în urma unui îndelungat proces de umezire în exces. Excesul de umiditate din apa freatică poate lipsi dacă solul este artificial drenat. Go, orizont gleic de oxidare - reducere, orizont G format în condiţii de aerobioză -altemând cu perioade având condiţii de anaerobioză. Prezintă următoarele caractere: - aspect marmorat, în care culorile de reducere apar în proporţie de 16 -50%; culorile în nuanţe de 10 YR şi mai roşii cu crome > 2 (pete de oxidare) apar în proporţie mai mar e decât a celor de reducere pe suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale, dacă acestea există sau prin secţionarea materialului lipsit de structură: parte din suprafaţă poate prezenta culoarea matricei (culoarea materialului neafectată de gleizare); - exces de umiditate o parte din an, care poate lipsi dacă solul este artificial drenat. Orizont W (pseudogleic sau stagnogleic)
Este un orizont mineral, format la suprafaţă sau în profilul solului, în condiţiile unui mediu în care solul este mare parte din an saturat în apă acumulată din precipitaţii (sau altă sursă) şi stagnantă deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil. Prezintă un aspect marmorat (pestriţ) în care culorile de reducere prezente atât pe feţele, cât şi adesea în inter iorul elementelor structurale ocupă peste 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale, dacă existâ, sau prin secţionarea materialului lipsit de structură şi se asociază cu culori în nuanţe de 10YR şi mai roşii, cu crome mai mari de 2 (pete de oxidare); parte din suprafaţă poate prezenta culoarea matricei (culoarea materialului neafectată de pseudogleizare). În mod frecvent se constată o precipitare a sescvioxizilor sub formă de pelicule şi concreţiuni. Se grefează pe orizonturi A, E sau Bt.
2.3. Orizonturi de tranziţie Sunt orizonturi care prezintă o parte din caracterele orizonlului supraiacent şi o parte din ale celui subiacent către care se face tranziţia. Există două tipuri de orizonturi de tranziţie: - orizonturi de tranziţie obişnuite (propriu-zise) la care tranziţia se face treptat de la proprietăţile unui orizont la proprietăţile celuilalt orizont şi se notează cu cele două litere majuscule corespunzătoare orizonturilor respective (de ex: AB, BC,EB, CR etc.); - orizonturi de tranziţie mixte (de întrepătrundere); sunt acele orizonturi în care se întrepătrund proprietăţi ale celor două tipuri de orizonturi principale, trecerea între orizonturi fiind
8
neregulată sau în limbi (glosică). Se notează cu două litere ma ri între care apare semnul (+) de ex.: E + B; B + R; C+ R. 2.4. Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale
Se utilizează litere mici adăugate ca sufix la litera mare, corespunzătoare orizontului principal pentru a preciza unele caracteristici ale acestuia. Cifrele arabe sunt utilizate ca sufix pentru a indica subdiviziuni pe verticală ale unui orizont pedogenetic întotdeauna cifra arabă este precedată în cazul orizontului A şi B de o literă mică folosită ca sufix. Cifre arabe sunt utilizate ca prefix pentru a marca o discontinuitate litologică: Sufixe literale
Orizonturile notate printr-un simbol format dintr-o combinaţie de litere pot să fie subdivizate pe verticală, numerotănd fiecare subdiviziune succesiv cu cifre arab e începând de la partea superioară a orizontului (ex: Bt 1, Bt2, Bt3). Întotdeauna sufixul cifric urmează după notaţia orizontuluÎn mod normal, două sau cel mult trei litere pot fi utilizate pentru a marca prezenţa unor trăsături morfologice concomitente în orizontul pedogenetic principal. În orizonturile de tranziţie nu se utilizează sufixe literale care să se refere la vreuna din literele mari; se poate folosi sufixul doar pentru a caracteriza orizontul de tranziţie ca un întreg (ex: EBw; ABg; BCk). Următoarele sufixe literale (prezentate în ordine alfabetică) se folosesc pentru separarea suborizonturilor sau pentru precizarea unor trăsături ale orizonturilor: d, e, g, iz, J, k, I, m, n, p', tp, ţ, x, z. Semnificaţia lor este redată în tabelul 2.1. Cifre sufixe
Orizonturi principal (ex: Bt1w, Bt2w, Bt3w). Secvenţa de subdiviziuni nu este întreruptă nici de discontinuitatea litologică (ex. Bt 1, Bt2, 2Bt3 ). În cazul orizonturilor A sau B care nu au sufixe literale, subdivizarea prin cifre arabe se va face du pă adăugarea literei "n" (orizont major nediferenţiat), pentru a evita confuzia cu notaţiile vechi ale acestor orizonturi (A1 sau A2). Cifre prefixe
Pentru marcarea discontinuităţilor litologice în profil se folosesc cifre arabe ca prefix (înlocuind vechile numere romane). Cifra "1" ca prefix nu se utilizează, ea fiind subînţeleasă, notarea va începe cu cifra 2, ca de exemplu: A, B, 2C, 3C.
Notaţii pentru caracteristici morfologice secundare
(sau pentru subdiviziuni ale orizonturilor principale ) d - Caracter aric (sau strat desfundat) - orizont sau strat mineral rezultat prin amestecul mai orizonturi deranjate in situ prin desfundare sau altă acţiune mecanică. În cuprinsul
multor orizontului desfundat orizonturile diagnostice pedogenetice nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente. Se află situate deasupra unor orizonturi (sau pârţi de orizonturi) diagnostice (nederanjate) sau deasupra materialului parental al solului desfundat. Se notează prin litera d adăugată dupâ simbolurile orizonturilor amestecate puse în paranteză, de exemplu: (A + B)d, (A+C)d; dacâ solul este arat se separă la suprafaţă "orizontul Ap" e - Caracter slab luvic (hipoluvic) - acumulare reziduală de grăunţi de nisip sau praf fârâ pelicule coloidale ("pudrare cu cuarţ"). g - Gleizare slabă: 6-15% cu culori de reducere. iz - Conţinut apreciabil de rizomi: se referă la un orizont mineral cu peste 15% din volum ocupat de rizomi de plante acvatice (slab descompuşi sau vii). Poate caracteriza, de regulă, un orizont Go sau Gr. j - Recent maturat - materialele de sol maturate cu portanţă normalâ, cu densitate aparentă extrem de mică. k - Continut de peste 1% carbonati. fâră a îndeplini condiţia de orizont Cca.
9
Caracter lamelar - existenţa în profilul de sol a unor benzi (lamele) co nstituite din material mai fin decât restul profilului. Acest caracter poate apărea numai în soluri cu textură grosieră în cazul orizontului Bv sau Bt. m - Caracter melanic - asociat cu orizontul Bt marchează prezenţa unui suborizont Bt mai închis la culoare care contrastează cu suborizonturile adiacente. n - Material (pământ) coprogenic (turbă sedimentară suborganică). Se referă la stratele de material organic, formate pe fundul lacurilor eutrofe, alcătuite din dejecţiile faunei (pellets) şi resturile vegetaţiei subacvatice. in condiţiile de submersie se prezintă ca nămol organic slab vâscos, slab plastic şi neadeziv. Culorile comune sunt oliv, brun-oliv şi brun-cenuşiu (în nuanţe de 2,5 Y sau 5Y) cu valori mai mici de 5 (3-4) şi crome de 2 sau 3; se schimbâ relativ puţin în contact cu aerul. Se asociază cu orizontul T. p - Stratele arate notate cu Ap, chiar dacă sunt grefâte pe E, B sau C. tp - Talpa plugului: se referă la prezenţa tălpii plugului (strat îndesat format la partea inferioară a stratului arat din cauza circulaţiei excesive şi a executării repetate a arăturii la aceeaşi adâncime). Poate caracteriza numai un orizont A în soluri cultivate. ţ - Orizont înţelenit: partea superioară a orizontului A al solului din pajişti, în care predomină masa de rădăcini a plantelor ierboase. x - Caracter de fragipan: densitate aparentă mare, consistenţă dură, friabil, casant. Apare în unele orizonturi B (care devin "fragipanuri"). Pe lângă sufixele literale menţionate mai sus se utilizează şi următoarele liter e pentru notarea orizonturilor pedogenetice principale având următoarele semnificaţii: t - (asociat cu B) acumulare de argilă: s - (asociat cu B) acumulare iluvială de sescvioxizi; h -(asociat cu B) acumulare iluvială de humus; v - alterare in situ; y - pr ezenţa de feţe de alunecare oblice (10° -60°) faţă de orizontală şi agregate structurale mari sfenoidale (orizont vertic). Pentru marcarea orizonturilor de sol ingropate, se pune în faţa simbolului pentru orizont litera mică b. l -
3. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE TAX ONOMIEI SOLURILOR Asigurarea caracterului obiectiv al diagnozei solurilor nu este posibilă fără existenţa unor criterii şi indici cantitativi care să reflecte efectele naturii şi duratei proceselor pedogenetice, ca şi proprietăţile principale ale solurilor. În acest sens au fost introduse ca parametri, pe cât posibil cantitativi, orizonturi diagnstice, proprietăţi diagnostice şi materiale parentale diagnostice. Ele sunt folosite pentru identificarea şi incadrarea diferitelor soluri (pedonuri) în unităţile taxonomice de sol conform sistemului de clasificare adoptat.
3.1. Elemente diagnostice: definiţii Orizonturile diagnostice nu sunt echivalente orizonturilor pedogenetice utilizate la descrierea solurilor care sunt definite calitativ (deşi uneori se suprap un în profil). Spre deosebire de acestea, orizonturile diagnostice sunt definite cantitativ prin constituenţi specifici proceselor pedogenetice şi/sau printr -un ansamblu de propritetăti, pe cât posibil măsurabile utilizate pentru identificarea şi diferenţierea unităţilor de sol (taxoni). Deoarece caracteristicile orizonturilor sunt formate, în primul rând, prin procese pedogenetice, utilizarea orizonturilor diagnostice în separarea unitătilor de sol face ca însăşi clasificarea solurilor să fie bazată pe principii de geneza solului; obiectivitatea diagnozei este, totuşi, asigurată prin faptul că nu procesele pedogenetice însele sunt utilizate drept criterii de Y diagnoză ci efectele lor, exprimate în termeni de proprietăţi morfogenetică definite cantitativ care au valoare de diagnoză. Aşadar, un orizont diagnostic de sol este definit atât prin caracterele morfologice generate de procesul de pedogeneză care l -a creat, cât şi prin alte însuşiri exprimate cantitativ (de exemplu: conţinut de materie organică sau de alţi constituenţi, culoare, grosime, grad de saturaţie în baze etc.), ca rezultat al procesului de pedogeneză.
10
Orizonturile diagnostice se împart în orizonturi principale, orizonturi diagnostice de asociere (la cele principale) şi orizonturi sau s trate diagnostice speciale. Orizonturile diagnostice se pot folosi singure sau în combinaţie cu alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice la identificarea solurilor. Prorietate diagnostică este o însuşire sau un set de însuşiri ale solului folosite drept criterii pentru definirea unităţilor (taxonilor) din sistemul de clasificare a solurilor (taxonomia solurilor). Aşadar, caracterele neincluse în definitia orizonturilor diagnostice, dar care se referă la caracteristici importante ale solurilor sau care asociate cu anumite orizonturi diagnostice sunt folosite drept criterii in clasificare reprezintă proprietăti diagnostice. Material parental diagnostic se referă la materialele parentale care imprimă solului unele caractere specifice nelegate de procesele pedogenetice, ci îndeosebi de substratul mineral al solului, fie cu caracter permanent, fie numai în primele faze de evoluţie a acestuia; acestea sunt considerate materiale parentale diagnostice. De regulă, elementele diagnostice sunt descrise şi definit e prin observare în teren. În unele cazuri sunt necesare şi criterii analitice pentru precizarea acestor elemente diagnostice. Material mineral şi material organic sunt noţiuni care trebuie precizate înainte de a trece la definirea elementelor diagnostice. Este considerat material (sau orizont) mineral de sol materialul care conţine sub 35% materie organică, în cazul in care nu este saturat cu apă mai mult decăt câteva zile. În cazul materialelor saturate cu apă perioade lungi sau care au fost drenate artif icial, acestea sunt considerate materiale minerale când conţin sub 35% materie organică, dacă continutul de argilă este peste 60% sau mai puţin de 20% materie organică dacă nu conţin argilă; la conţinuturi intermediare de argilă cantităţile de materie organică maximă vor fi cuprinse proporţional intre 20 şi 35% matene organicâ' Materialul mineral care conţine materie organică între 20 şi 35% dacă conţinutul de argilă este peste 60% sau între 5 şi 20% dacă nu conţine argilă este considerat material organo -mineral (la conţinuturi intermediare de argilă limitele menţionate se modifică proporţional cu acestea). Materialul de sol care are un conţinut de materie organică mai mare decât cantităţile menţionate mai sus pentru materialul mineral este considerat material (orizont) organic. 3.2. Orizonturi diagnostice Ori zontur i diagnostice pr in cipale
Orizontul A molic (Am)
Este un orizont mineral având următoarele caractere: - culoarea închisă a materialului atât în aşezare naturală, cât şi în stare sfărâmată, având crome şi valori < 3,5 în stare umedă şi valori < 5,5 in stare uscată: de asemenea, valoarea culorii trebuie să fie cu cel puţin o unitate mai închisă decăt a ocizontului C sau a celui subiacent; dacă conţine 40% calcar fin limita de culoare la uscat se elimină, iar valoarea culorii la umed trebuie să fie < 5; - conţinut de materie organică de cel puţin 1% pe întreaga lui grosime (sau de cel puţin 0,8% în cazul solurilor nisipoase); - structură grăunţoasă, glomerulară sau poliedrică (mică şi foarte mică) - (adică orizontul nu are structură de orizont B) - şi/sau consistentă suficient de friabilă pentru ca materialul să nu devină masiv şi dur sau foarte dur când se usucă; - grad de saturaţie în baze peste 53%; - grosime de cel puţine 25 cm sau de cel puţin 20 cm la solurile la care stratul R este situat în primii 75 cm şi la cele cu orizont Ame, AC sau B având în partea superioară culori de orizont A molic; grosimea minimă devine 10 cm dacă orizontul A este situat direct pe rocă consolidată compactă, pe un o rizont cimentat (patric) sau pe un orizont criic.
11
Orizont A umbric (Au)
Orizontul Au prezintă caracteristicile menţionate la orizontul Am (în ceea ce priveşte culoarea, conţinutul în materie organică, structura, consistenţa şi grosimea), dar se diferenţiază prin gradul de saturatie în baze care este ≤ 53%. Orizont A ocric (Ao)
Orizontul Ao este prea deschis la culoare sau prea sărac în materie organică sau prea subţire pentru a fi molic sau umbric sau devine masiv şi dur sau foarte dur în perioada uscată a anului. Structura prismatică foarte mare (peste 30 cm în diametru) este inclusă în structura masivă dacă nu există o structură secundară în interiorul prismelor. Orizont E luvic (El)
Orizontul El este situat neasupra unui orizont B argic (descris mai jos ) şi are următoarele caractere: - culori deschise în stare uscată, cu valori < 6,5; poate avea şi valori mai mari, dar asociate numai cu crome >3; - structură poliedrică sau lamelară sau fără structură; - textură mai grosieră decât a orizontului subiacent; - grosime minimă cel putin 5 cm. De regulă conţine de peste 1,5 ori mai mult Al schimbabil decât orizontul A. De asemenea, se include la El şi orizontul E cu caracterele menţionate la Ea, cu excepţia grosimii (sub 10 cm). Orizont E albic (Ea)
Orizontul Ea este situat deasupra unui orizont B argic sau spodic şi are următoarele caractere: - culori deschise în stare uscată, cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%), cu valori > 6,5 şi crome < 3: de regulă, se înregistrează în stare uscată o diferenţă de cel puţin 1 - 2 unităţi de valoare mai mari decât cele apreciate la materialul în stare umedă; - structura poate fi lamelară sau poliedrică slab dezvoltată sau poate fi nestructurat; - textura mai grosieră decât a orizontului subiacent; - îmbogăţire reziduală în cuarţ şi alte minerale rezistente la alterare; - segregare a sescvioxizilor sub formă de concreţiuni şi pete, în cazul solurilor afectate de stagnogleizare; - grosime minimă pentru a fi diagnostic este de 10 cm în cazul luvosolurilor (fac excepţ ie solurile arate în care orizontul Ea a fost subţiat prin includere în Ap) sau de 2 cm în cazul podzolurilor. Uneori orizontul Ea, in cazul podzolurilor, nu formează un strat continuu ci apare întrerupt, motiv pentru care este denumit Ea discontinuu. Orizont B cambic (Bv)
Orizont Bv este format prin alterarea materialului parental in situ şi are următoarele caractere: - culori mai închise sau cu crome mai mari sau în nuanţe mai roşii decât materialul parental; - structură obişnuit moderat dezvoltată, poliedrică medie şi mare sau columnoid - prismatică sau fără structură, dar cu lipsa structurii rocii în cel puţin 50% din volum; - textura nisipoasă foarte fină, nisipolutoasă sau mai fină şi în general mai fină decât a rnetarialului parental, plusul da arguilă rezultând, de regulă, din alterarea unor minerale primare, respectiv din argilizare in situ; - spălarea totală a sărurilor uşor solubile şi a carbonaţiilor cu excepţia orizonturilor B salinizate sau invadate de carbonaţi prin regradare; 12
- grosime de cel p uţin 15 cm, iar baza orizontului să fie la cel puţin 25 cm adâncime. Nu îndeplineşte condiţiile de orizont Bt, Bs sau Btna arătate mai departe. În genere au grad de alterare a mineralelor primare de la slab la moderat, fiind încă prezente minerale primare alterabile în proporţie de peste 10% in fracţia de particule de 50 - 200 μm. Un orizont B nisipos cu benzi mai fine este considerat Bv lamelar dacă benzile au grosimi sub 1 cm sau dacă benzile de peste 1 cm grosime însumează sub 15 cm pe grosimea solului până la 200 cm adâncime. Orizont B argic (Bt)
Este un orizont de subsuprafaţă, care are de regulă un continut mai mare de argilă decât orizontul supraiacent şi prezintă agregate structurale marî compactare evidentă şi diminuare semnificativă a permeabilităţii. Diferenţierea texturală poate fi datorită unei acumulări iluviale de argilă, unei formări pedogenetice intense de argilă, unei destrucţii de argilă în orizonturile de suprafată, unei deplasări selective de argilă din orizonturile de suprafaţă, unei activităţi biologice sau unei combinaţii de două sau mai multe din procesele menţionate. Sedimentarea de material mai grosier în orizontul supraiacent decât în orizontul B argic poate să mărească diferenţierea texturală pedogenetică şi invers sedimentarea d e material mai fin în orizontul superior poate să diminueze diferenţierea texturală pedogenetică. Schimbări de textură în sol ca cele care apar în solurile aluviale ca urmare a stratificării depozitului fluviatil nu sunt considerate ca orizont argic. Compactarea şi scăderea permeabilităţii se pot datora fie acumulării de argilă translocată din orizontul supraiacent, fie unei aşezări mai dense a materialului (frecvent moştenită); prezenţa argilei gonflante contribuie şi ea la micşorarea permeabilităţii. Orizonturile argice sunt în mod normal asociate sau situate sub orizonturi eluviale (El sau Ea), dar pot apare şi sub orizonturile Am sau Ao. Orizontul Bt prezintă unul sau mai multe din următoarele caractere: - argilă orientată (iluvială) care in materialele de sol structurate formează pelicule pe feţele verticale şi orizontale ale elementelor structurale şi umple porii fini; în materialele de sol nestructurate şi cu textură grosieră sau mijlociu - grosieră, argila îmbracă grăunţii minerali şi/sau formează punţi; în materiale cu textură fină, în care domină argila gonflantă peliculele de argilă nu sunt vizibile sau pot lipsi; - culori diferite (brun, negru, roşu etc.) dar mai închise decât ale materialului parental, structură prismatică, columnoidă, poliedrică sau masivă, conţinutul de argilă este mai mare decât cel din orizontul eluvial, când există un asemenea orizont în profil, după cum urmează (neţinând seama de diferenţele ce ar rezulta dintr -o discontinuitate litologică): într -un sol cu sub 15% argilă (cu diametrul sub 0,002 mm) în orizontul eluvial, orizontul argic are cu cel puţin 3% argilă mai mult (de ex. în E 10%, în Bt cel puţin 13%); într -un sol cu 15 - 40% argilă în orizontul eluvial, indicete de diferentiere texturală (argilă în Bt: argilă în E) trebuie să fie cel puţin 1,2; într -un sol cu peste 40% argilă în orizontul eluvial, orizontul argiloiluvial are cel puţin 8% argilă mai mult (de ex: în E 42%, în Bt cel puţin 42 + 8 = 50%). in cazul că orizontul B argic conţine predominant argilă smectitică (gonflantă) şi este situat direct sub un orizont Am sau Ao (lipseşte orizontul E) este suficient ca indicele de diferenţiere texturală (argilă în Bt: argilă în A) să fie supraunitar (în general, în jur de 1,1). Dimpotrivă, în cazul orizontului argic cu oxizi de fier (cazul solurilor roşii) indicele de diferen(iere texturală trebuie să fie de cel puţin 1,3; - o creştere a conţinutului de argilă pe o distanţâ de 30 cm dacă orizontul s-a format prin migrarea argilei sau pe o distanţă de 15 cm in alte cazuri: - spălarea totală a sărurilor solubile şi a carbonaţiilor; eflorescenţe sau pete de carbonaţi şi/sau săruri, precipitate secundar pot fi prezente pe feţele agregatelor structurale; - conţinutul de Na+ schimbabil trebuie să fie sub 15% din T; - grosimea orizontului Bt trebuie să fie de cel puţin 25 cm când grosimea solului (A + E + 13
B) este mai mică de 75 cm; de 35 cm când grosimea solului este de 75 -100 cm şi de peste 45 cm când grosimea solului depăşeşte 100 cm. Orizontul supraiacent orizontului B argic, mai grosier textural, are, de regulă, cel puţin 20 cm grosime, cu excepţia cazurilor în care solul prezintă schimbare texturală bcuscă şi al soloneturilor. Tot un orizont B argic este considerat şi un orizont B nisipos cu benzi mai fine dacă lamelele (benzile) sunt groase de cel puţin 1 cm şi însumează cel puţin 15 cm grosime până la cel mult 200 cm adâncime de la suprafaţa solului. Acest orizont Bt este denumit Bt lamelar (Btl). Orizont B spodic (Bs, Bhs)
Este un onzont iluvial de subsuprafaţă de culoare închisă care conţine materiale spodice, alcătuite din substanţe amorfe active iluviale compuse din materie organică, oxizi de Al, cu sau fără oxizi de Fe. Materialele amorfe sunt caracterizate printr- o sarcină dependentă de pH ridicată, o mare suprafaţă specifică, precum şi o capacitate de reţinere a apei ridicată. Orizontul B spodic are următoarele caractere: - grosime minimă 2,5 cm (iar limita superioară situată sub 10 cm de la suprafaţa solului mineral); - culoare (la materialul în stare umedă) în nuanţe de 7,5YR sau mai roşii cu valori mai mici sau egale cu 5 şi crome de 4 sau mai mici; - textura este nisipoasă până la lutonisipoasă cu nisip grosier iar grăunţii de nisip sunt acoperiţi cu peiicule coloidale fisurate şi/sau sunt prezente aglomerate (pellets) de culoare închisă de mărimea prafului sau mai mari intre granulele de nisip; prezintă următoarele condiţii: (Al + 1/2Fe) ox. >0,5% (Al + 1/2Fe)ox. în Bhs
------------------------------------------ --------------- > 2
(Al + 1/2Fe)ox. În A (sau E) Un orizont spodic se află in mod normal sub un orizont A, E, sau AE. Se notează cu Bhs în cazul în care materialul amorf iluvial conţine mai mult humus decât orizontul supraiacent sau cu Bs în cazul în care conţine mai puţin humus decât în orizontul supraia cent. Orizont B criptospodic (Bcp)
Orizont B din soluri puternic acide care prezintă acumulare iluvială de material amorf activ predominat humic şi aluminic şi mai puţin material amorf activ feric, astfel că nu are şi coloritul mai roşcat specific orizontului spodic sau acesta este mascat de conţinutul ridicat de materie organică (în genere peste 10%). Prezintă caracterele mai sus menţionate la orizontul spodic. Culoarea poate fi tn nuanţa 10YR cu valori de 3 mai mici şi crome de 2 şi mai mici. De regulă o rizontul Bcp este situat sub un orizont A foarte humifer cu peste 20% materie organică slab mineralizată cu C:N peste 20 - 25 şi cu reflexe cenuşii în partea inferioară (orizont E “ înecat în humus”). Orizont C calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ (Cca)
Este un orizont de acumulare a carbonatului, de calciu secundar fie sub formă difuză (dispersat in matrice), fie sub formă de concreţiuni discontinue (eflorescenţe, pseudomicelii, pelicule, vine, concretiuni moi şi tari). Prezintă următoarele caracter e: - conţinut de carbonaţi de peste 12%; - cel puţin 5% carbonaţi (in volum) (soft powdery lime, calcar sub formă de pulbere moale) mai mult decât orizontul C; 14
- grosime minimă 20 cm. Este situat sub un orizont A molic sau B, cu excepţia cazurilor în care orizonturile respective au fost erodate. Orizont folic(O)
Este un orizont de suprafaţă (orizont organic nehidromorf) care constă din material de sol organic cu peste 35% materie organică (peste 20% C organic) şi care este saturat cu apă timp de mai puţin de o lună pe an în cei mai mulţi ani. Grosimea minimă de 20 cm. Orizont turbos (T)
Este un orizont organic hidromorf de suprafaţă sau de subsuprafaţă, dar apărând la mică adâncime, alcătuit din material organic care este saturat cu apă mai mult de o lună pe an în cei mai mulţi ani (cu excepţia cazurilor când solul a fost drenat). Grosimea minimă este de 20 cm. După gradul de descompunere a materiei organice, orizontul turbos (hidromorf) poate fi slab descompus sau fibric, mediu descompus sau hemic şi inten s descompus sau sapric. În materialul turbos fibric peste 2/3 din volumul materialului organic este alcătuit din resturi vegetale puţin transformate, încât se recunosc ţesuturile de plante. În materialul turbos sapric nu se mai recunosc ţesuturi de plante sau acestea ocupă cel mult 1/6 din volumul materialului. Materialul turbos hemic reprezintă situaţia intermediară între cel fibric şi celsapric. Orizontul turbos limnic (sau materialul organic limnic) reprezintă un orizont organic (hidromorf) alcătuit din turbă sedimentară acumulată pe fundul lacurilor; în general, este slab plastic, dar neadeziv. Or izontur i diagnostice de asocier e
Orizont A molic grelc (Ame)
Orizontul Ame prezintă acumulări reziduale de cuart sau alte minerale rezistente la alterare, dez brăcate de pelicule coloidale, sub formă de pete suficient de frecvente ca să dea feţelor de elemente structurale în stare uscată culori cu valori de 3 şi mai mari şi crome sub 2. Acest orizont se găseşte între un orizont Am şi Bt. El se denumeşte şi orizont A molic slab luvic (hipoluvic) şi lasă impresia unei "pudrări" cu cuarţ; reprezintă stadiul iniţial de formare a unui orizont E. Orizont B argic - natric (Btna)
Este un orizont B asemânător orizontului argic, dar care spre deosebire de acesta prezintă următoarele caractere: - saturaţie în Na+ mai mare de 15%, cel puţin pe 10 cm într -unul din suborizonturile situate în primii 20 cm ai orizontului; dacă orizontul C subiacent are o saturaţie în Na + do pasta 15% (întrun suborizont până la 200 cm adâncime), atunci pentru ca orizontul Bt să fie natric este suflcient să aibă mai mult Mg++ + Na+ schimbabil, decât Ca ++ + H+ în primii 20 cm ai orizontului; grosimea minimă de 15 cm; - structură columnară sau prismatică în unele părti ale orizontului sau structură poliedrică mare cu limbi din orizontul eluvial care pătrund mai mult de 2,5 cm în care seg[sesc grăunţi de praf sau nisip dezgoliţi de coloizi. Orizont salic (sa)
Este un onzant îmbogăţit secundar în săruri mai uşor solubile decât gipsul, în apă rece, având următoarele caractere: - conţinut de săruri2 în extract apos 1:5, de cel puţin 1%, dacă tipul de salinizare este cloruric şi de cel putin 1,5% dacă este sulfatic sau de cel puţin 0,7% dacă solul conţine sodă; cifrele de mai sus, valabile pentru soluril e cu textură mijlocie se micşorează cu 20% pentru soluri cu 15
textura grosieră şi se măresc cu 15% pentru solurile cu textură fină. Pentru solurile turboase valorile conţinutului în săruri variază de la 2% respectiv 3% la solurile turboase saprice, la 10% re spectiv 15% la solurile turboase fibrice, în funcţie de capacitatea de apă la saturaţie. Dacă salinitatea este exprimată în electroconductibilitate (EC), parametrii sunt următorii: peste 24 (30) dS/m la 25°C dacă solul are pH < 8,8 sau peste 12(15) dS/m la 25°C dacă solul are pH > 8,9 (solul conţinând carbonaţi alcalini); - grosime minimă 10 cm (pe care conţinutul de săruri este cel indicat mai sus) sau de 5 cm în cazul solurilor nisipoase. Se notează cu sa adăugat la simbolul orizontului cu care se asociază. Orizont hiposalic (sc)
Este un orizont mineral care conţine săruri uşor solubile între 0,1 şi 1% dacă predomină clorurile, între 0,15 şi 1,5% dacă predomină sulfaţii sau între 0,07 şi 0,7% dacă conţine şi sodă în cazul solurilor cu textură mijlocie. Pentru altă textură sau soluri organice, cifrele se modifică în proporţiile menţionate mai sus pentru orizontul salic. Exprimată in electroconductibilitate, orizontul hiposalic are valori între 4 dS/m la 25°C şi valoarea minimă pentru orizontul salic. Grosimea minimă: 10 cm. Se notează cu sc scris după simbolul orizontului cu care se asociază. Orizont natric (na)
Este un orizont mineral de asociere care are o saturaţie în Na + schimbabil3 de peste 15% din T (sau SAR peste 13) pe o grosime de minimum 10 cm. Orizontul natric care reprezintă şi caractere de orizont B argic constituie orizontul Btna, descris anterior, a cărui grosime minimă este de 15 cm. Orizont hiponatric sau hiposodic (ac)
Orizontui hiponatric (hiposodic) sau alcalizat ori sodizat este un orizont mineral de asociere cu o saturaţie în Na schimbabil 3 de 5 - 15% (din T) cu o grosime minimă de 10 cm. Se notează cu ac scris după simbolul orizontului cu care se asociază. Valoarea SAR a acestui orizont este 4 -13. Orizont andic (an)
Este un orizont de as ociere (la orizontul A sau B) având proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm grosime (vezi proprietăţi andice). Orizont vertic (y)
Este un orizont de asociere (Ay, By, Cy) cu urr conţinut de peste 30% argilă < 0,02 mm (frecvent peste 50%) predominant gonflantă, la care se asociază următoarele caractere; - după perioade umede orizontul este masiv; în cursul uscării apar crăpături în reţea poligonală mare, iar suprafaţa solului se fragmentează in micropoliedri (automulcire); - feţe de alunecare oblice (10° - 60° faţă de orizontală) care se intersectează şi/sau elemente structurale mari, cu unghiuri şi muchii ascuţite într -unul dintre suborizonturi; structură sfenoidală; - crăpături largi de peste 1 cm pe o grosime de cel puţin 50 cm în perioada uscată a anului (dacă solurile nu sunt irigate); - grosime minimă de 50 cm. Orizont pelic (z)
Este un orizont mineral de asociere (Az, Bz, Cz) argilos, în general cu peste 45% argilă predominant nesmectitică, dezvoltat din materiale parentale argiloase de diferite origini (inclusiv argile marnoase), la care se asociază următoarele caractere: - împachetare densă şi structură poliedrică mare în stare umedă care formează agregate structurale prismatice sau poliedrice foarte mari vizibile foarte bine în stare uscată când apar, ş i crăpături largi şi adânci, feţe de presiune şi local feţe de alunecări, dar acestea nu sunt frecvente şi nu au înclinarea celor de la orizontul vertic şi nu determină formarea structurii sfenoidale; - plastic în stare umedă, devine foarte dur în stare uscată; 16
- grosime minimă de 50 cm. În general, mărimea T (în me/100g argilă) este mai mică în orizontul pelic decât în cel vertic, la acelasi continut de argila. Orizont petrocalxic (pc)
Este un orizont calxic întărit sau dmentat continuu prin carbonat de calciu şi uneori şi carbonat de magneziu; silicea poate fi prezentă în unele cazuri. Gradul de cimentare este puternic, astfel câ fragmentele uscate lăsate în apă nu se desfac. De asemenea, nu este străbătut de sondă sau cazma când este uscat. Apare masiv şi tamelar, foarte tare şi extrem de tare când este uscat şi foarte ferm şi extrem de ferm când este umed. Porii necapilari sunt astupaţi, astfel câ orizontul petrocalxic este o barieră pentcu râdăcini. Conductivitatea hidraulică este slabă la foarte slabă. Grosimea orizontului este de peste 10 cm. Dacă un orizont laminar (cimentat cu CaC03) este situat pe rocă compactâ sau pat de pietriş, el este considerat orizont petrocalxic dacă are o grosime de peste 2,5 cm iar conţinutul de carbonaţi este peste jumătate din greutatea materialului. Fragipan (Orizont fragic) (x)
Este un orizont de subsuprafaţă, lutos (uneori chiar nisipolutos sau nisipos fin) care are conţinut foarte scăzut de materie organică, cu densitate aparentă mare comparativ cu orizonturile suprai acente şi este aparent cimentat dacâ este uscat, având o consistenţă tare sau foarte tare. Când este umed devine slab sau moderat casant datorită tendinţei pedurilor să se rupă brusc la presiune, in loc să apară o slabă deformaţie. Un fragment uscat se dezmembrează când este lăsat în apă. În mod obişnuit coloritul este pătat (stagnogleizare). Este slab sau foarte slab permeabil la apă şi are planuri verticale albite, care reprezintă feţe de poliedri sau de prisme mari sau foarte mari. Este situat, dar nu în mod necesar, direct sub un orizont eluvial, cambic, argic sau spodic, cu excepţia cazurilor când solul este trunchiat. Poate să se suprapuriă parţial sau complet cu un orizont argic sau cambic. Prezintă structură poliedrică angulară sau prismatică; partea interioară a pedurilor, poate să aibă porozitate totală mare, dar datorită unei impachetări dense a pedurilor nu există continuitate între porii intrapedali şi fisuri. Este lipsit de o activitate faunistică intensă, cu excepţia unor spaţii interpedale. Ca rezultat, mai mult de 90% din volumul solului nu poate să fie explorat de sistemul radicular şi este izolat de apa de percolare. Grosimea minimă este de 25 cm. Identificarea fragipanului se face numai în teren.
Orizont gleic (G) şi orizont gleizat (g) (vezi proprităţile gleice) Orizont stagnogleic (W) şi orizontStagnogleizaUw) (vezi proprităţile stagnice) Orizont scheletifer (q)
Reprezintă un orizont pedogenetic (A, E, B sau C) dezvoltat într -un material cu fragmente grosiere de rocă sau cu pietre, având peste 26% particule de peste 2 mm. Grosimea minimă pentru a fi diagnostic este de 20 cm. Se notează adăugând q la simbolul orizontului pedogenetic. Un orizont scheletifer cu peste 75% schelet dă caracterul scheletic solului, iar cel cu 26 - 75% schelet imprimă caracterul subscheletic. Or izontur i (str ate) di agnosti ce special e
Orizont A limnic (Al)
Este un orizont mineral submers situat la suprafaţa depozitelor de pe fundul rezervoarelor naturale de apă (bălţi, lacuri, lagune) puţin adânci format prin acumularea subacvatică de suspensii sau precipitate minerale şi organice, resturi de alge, plante şi animale subacvatice, variat humificate sau turbificate. Prezintă următoarele caractere: 17
- conţinut de materie organică peste 1%; - stratiticare evidentă şi lipsa structurii; - consistenţă foarte moale, frecvent cu aspect de nămol sau gel; - culori cenuşii, cenuşii -oliv, cenuşiu verzui sau negre care se schimbă in brun sau oliv prin expunere la aer. Se aplică în cazul unor studii speciale în regiuni mlăştinoase. Orizont A hortic (Aho)
Este o varietate de orizont antropedogenetic de suprafaţă, format prin fertilizare intensă, lucrare profundă şi/sau adaos timp indelungat de deşeuri animale şi de materiale organice în amestec cu material pământos. Poate conţine incluziuni de cărămizi, fragmente de oale etc. Prezintă culoare închisă cu crome şi valori sub 3 (la umed), grad de saturaţie în baze peste 53%, şi conţinut apreciabil de humus, activitate biologică intensă. Faţăde orizontul Am se deosebeşte prin conţinutul de P extractabil, care este mai mare de 250 ppm exprimat ca P20s, în primii 25 cm. Orizont sulfuratic ("sulfidic material" în engleză) (sf)
Strat de sot (mineral sau organic) situat în mediu permanent saturat cu apă al cărui nnaterial conţine 0,75% sau mai mult sulf (raportat la materialul în stare uscată) predominant sub formă de sulfuri (mai ales pirită) şi care are un conţinut de CaCOa echivalent, mai mic decât triplul celui de sulf (CaCOa: S < 3); - pH-ul solului este mai mare decât 3,5; - grosimea minimă este 15 cm; La tratare cu acid clorhidric sau cu perhidrol degajă un miros de ouă stricate. Materialele cu caracter sulfuratic ("sulfidic" în engleză) se acumulează în solurile care sunt permanent saturate, în general, cu ape salmastre, dar pot apare şi în mlaştinile cu ape dulci, dacă conţin compuşi cu sulf. Dacă solul este drenat, sulfurile se oxidează şi se formează acid sulfuric. Orizont sulfuric (su)
Este un orizont de subsuprafaţă extrem de acid, datorită acidului sulfuric cu pH în apă sub 3,5. in solur ile minerale apar, în general, pete gălbui cu nuanţe de 2,5Y şi crome de 6 sau mai mari datorită jarositului sau schwertmannitului. in solurile organice nu apar pete gălbui; pentru identificare sunt suficiente valori pH < 3,5. Grosimea minimă este de cel puţin 15 cm. Acest orizont rezultă în urma drenajului artificial şi oxidării sulfurilor (predominant pirită), acumulată în solurile mlăştinoase lipsite sau sărace în CaCOa (astfel că nu are loc neutralizarea completă a H2S04 format în procesul de oxidare). Orizont Am forestalic (Amf)
Este o varietate de orizont molic care îndeplineşte condiţiile de orizont molic şi prezintă în plus următoarele caractere determinate de formarea lui sub păduri xerofile: - structură poliedrică nnjlocie şi mare în partea mijlocie şi/sau inferioară a orizontului, asociată adesea cu "pudrare cu cuar(", precum şi cu un minim în variaţia valorilor pentru pH, baze şi saturaţie în baze. De regulă, orizontul Am forestalic are deasupra un orizont organic (0) slab dezvoltat. Orizonturi antropedogenetice
Reprezintă orizonturi minerale pedogenetice de suprafaţă foarte puternic transformate prin fertilizare îndelungată şi lucrare adâncă sau orizonturi minerale de suprafaţă rezultate prin înălţarea (acreţia) suprafeţei prin adaos de material, ca urmare a unei lungi perioade de cultivare a solului şi/sau irigare, fapt care a condus la formarea unui orizont de suprafaţă cu caractere mult modificate faţă de cele iniţiale. Au fost deosebite 2 orizonturi antropedogenetice: orizontul hortic (Aho) (vezi orizont A hortic) şi orizontul antracvic (aq) sau cu proprietăţi antracvice (Apaq, Anaq, Bvaq) (vezi proprietăti antracvice).
18
3.3. Proprietăţi diagnostice Caracter vermic (vm)
Acest caracter este specific solurilor cu intensa activitate a faunei. Sunt considerate vermice solurile care prezintă în proporţie de peste 50% din volumul orizontului A şi de peste 25% din volumul orizontului următor, canale de râme, coprolite sau galerii de animale umplute cu materiale aduse din orizonturile supra sau subiacente. Schimbare texturală bruscă (pl) Acest caracter reprezintă schimbarea intensă de textură înregistrată între un orizont eluvial şi orizontul subiacent B, caracterizată prin dublarea cantităţii de argilă în orizontul B dacă orizontul B are sub 20% argilă, trecerea făcându -se pe o distanţă de cel mult 7,5 cm; dacă orizontul E conţine peste 20% argilă, trebuie să se înregistreze pe cel mult 7,5 cm o creştere absolută de cel puţin 20% argilă in orizontul B (de ex.: dacă E are 25% argilă, B trebuie să aibă cel puţin 45%), iar într -unul din suborizonturile orizontului B conţinutul de argilă trebuie să aibă dublul continutului de argilă din E. Se exclud cazurile în care textura orizontului B este nisipo - lutoasă. Dacă schimbările de textură de mai sus se fac pe o distanţă de 7,5 - 15 cm solul prezintă schimbare texturală semibruscă.
Proprietăţi andice şi orizont andic Proprietăţile andice ale unui sol sunt determinate în principal de prezenţa în sol a unor cantităti apreciabile de aliofane, imogolit, ferihidrit sau complecşi alumino -humici. Acestea rezultă, de regulă, din alterarea moderată a depozitelor piroclastice, dar pot să fie întălnite şi în asociaţie cu materiale nevulcanice (loess, argilite, produse de alterare ferallitică) în compoziţia mineralogică domină mineralele "short range - order" care iau naştere prin alterarea produselor piroclastice primare ale erupţiilor vulcanice sau ale produselor secundare în care apar materiale vulcanogene (cu sticlă vulcanică). Materialele cu proprietăţi andice pot apare de la suprafaţă sau subsuprafaţă şi de regulă conţin cantităţi mari de materie organică, ce nu trebuie să depăşească 25% C organic. De asemenea, aceste materiale trebuie să indeplinească şi una din următoarele condiţi (după Keys to Soil Taxonomy, 1996): 1 .a. Procentul de aluminiu + 1/2 din procentul de fier extractabil în soluţie de oxalat acid să însumeze peste 2% în pământul fin (sub 2 mm), b. Densitatea aparentă a pământului fin să fie sub 0,9 g/cm3, măsurată la umiditatea corespunzătoare capacităţii de câmp (0,33 atmosfere). c. Retentia de fosfat să depăşească 85 %. 2. în pământul fin (< 2mm) retenţia de fosfat de cel puţin 25% , cel puţin 30% fracţie nisipoasă (0,02 - 2mm) şi una din următoare cerinţe: a. Conţinutul de aluminiu + 1/2 fier extractabil în oxalat acid să însumeze peste 2% şi de asemenea, conţinut de peste 5% sticlă vulcanică în fracţia 0,02 - 2,0 mm; b. Conţinutul de aluminiu + 1/2 fier extractabil in oxalat acid să însumeze 0,4% - şi conţinut de peste 30% sticlă vulcanică în fracţia 0,02 - 2,0 mm; c. Dacă conţinutul de Al + 1/2 Fe extractabil in oxalat acid este între 0,4 şi 2% în pământul fin, conţinutul de sticlă vulcanică în fracţia 0,02 + 2,0 mm trebuie să fie peste o valoare cuprinsă între 30 şi 5%, invers proporţională cu creşt erea Al + 1/2 Fe extractabil în oxalat acid între 0,4 şi 2%. Grosimea minimă pentru a fi orizont andic diagnostic este de 30 cm (după FAO). În teren ca şi în laborator este foarte util testul reacţiei solului în soluţie de NaF : rH -ul unei suspensii de 1 g sol în 50 ml NaF, soluţie N, prezintă valori pH de peste 9,5 - 10 (după 2 minute). Testul, care indică prezenţa materialelor allofanice şi/sau a compuşilor alumino - organici, este
19
orientativ deoarece reacţionează la fel şi în orizonturile spodice, iar pe de altă parte nu reacţionează corespunzător orizonturile andice bogate în materie organică acidă. Trecere glosică (albeluvică) sau orizont E+B (gl) Este un suborizont mineral de tranziţie între E şi Bt - denumit şi trecere glosică sau albeluvică - având următoarele caractere: - pătrunderi de orizont Ea în orizontul B sub formă de limbi care trebuie să aibă lungimea mai mare ca lăţimea; - aceste limbi trebuie să aibă cel puţin 5 mm lăţime în cazul în care textura orizontului Bt este fină, cel puţin 10 mm când textura aceluiaşi orizont este mijlociu fină şi cel puţin 15 mm când textura este mijlocie sau grosieră; - limbile de orizont Ea trebuie să reprezinte cel puţin 10% din volum în primii 10 cm al orizontului argic. Contact litic sau rocă compactă continuă (li) Limita dintre sol şi roca subiacentă compactă (R) este considerată contact litic; fisuri în rocă sunt puţine şi la distanţă orizontală de peste 10 cm. Roca compacta subiacentă trebuie să fie suficient de compactă (dură) la umed, încât să nu se poată săpa cu cazmaua; poate fi spartă cu târnăcopul sau cu alt instrument dur. Dacă se pot rupe bucăţi de mărimea pietrelor, acestea nu trebuie să se disperseze la agitare timp de 15 ore în apă sau în solutie de hexametafosfat de sodiu. Nu este considerat contact litic trecerea la un orizont petrocalxic. Saturaţie în baze (V%) Gradul de saturaţie în baze este folosit ca un element de diagnoză pentru unele soluri pentru definirea subtipurilor (sau varietăţilor) eutrice şi districe pe baza valorilor V mai mari sau mai mici de 53%. La multe tipuri de sol mărimea valorii V intră implicit în definiţie. Determinarea cationilor schimbabili cu acetat de amoniu la pH 8,3). Proprietăţi eutrice Se referă la un orizont sau material mineral de sol fără carbonaţi caracteriz at printr-un grad de saturaţie în baze peste 53% cu excepţia celor care au grad de saturaţie între 53 şi 60 % dacă este asociat cu Al extractabil peste 2 me la 100 g sol. De regulă, raportul dintre cationii (de schimb) H + Al şi Ca este subunitar. Proprietăţi districe Se referă la un orizont sau material mineral de sol fără carbonaţi caracterizat printr -un grad de saturaţie în baze sub 53% sau între 53 şi 60% dacă este asociat cu Al extractabil peste 2 me la 100 g sol. Deregulă, raportul dintre cationii (de schimb) H + Al şi Ca este supraunitar. Proprietăţi alice (al) Se referă la material de sol mineral foarte acid (distric) şi cu mare conţinut de Al schimbabil care are toate caracteristicile fizico - chimice specifica te mai jos (după FAO): - capacitate de schimb cationic (determinată cu 1 M acetat de amoniu) a argilei din sol mai mare de 24 me/100 g; - Al extractabil in KCI de cel puţin 12 me/100 g argilă şi peste 35% din T (argilă); - grad de saturaţie în Al pentru sol mai mare de 60% (Al/T) • 100); - pH în KCI sau CaCl 2 sub 4; Se aplică la luvisoluri (caracterizează alosolul) Materie organică segregabilă (ms) Este forma humificată a materiei organice care se desface uşor prin frecare şi este astfel segregabilă de partea minerală.
Pudră friabilă de carbonat de calciu sau carbonaţi secundari (km) 20
Se referă la praf sau neoformaţii de carbonat de calciu depuse din soluţia care circulă in sol suficient de moi, încât pot fi uşor tăiate cu unghia, în proporţie de cel puţin 5% din volum. Pseudomicelii care apar şi dispar cu schimbarea condiţiilor de umiditate nu sunt incluse în definiţia de carbonaţi secundari. Proprietăţi acvice gleice, stagnice şi antracvice Aceşti termeni se referă la materialele de sol care, în cei mai mulţi ani sunt saturate cu apă la o anumită perioadă din an sau tot timpul anului şi care prezintă manifestări ale proceselor de reducere şi de segregare a fierului şi un colorit specific (gleic). Prezenţa reducerii este pusă în evidenţă de următoarete ca racteristici: a – o valoare pH = Eh(mV)/29 + 2ph ≤ 19 Valoarea 19 a pH aproximează limita de pH a mediului sub care începe reducerea compuşilor fierului. Oxigenul şi nitraţii sunt virtual absenţi, iar manganul se află numai in forme reduse la valori pH 19. b - prezenţa Fe2+ liber evidenţiată de apariţia pe suprafaţa de ruptură, proaspătă, a unei probe umede de sol, în câmp, a unui colorit albastru intens, după stropirea ei cu o soluţie de fericianură de potasiu [(K 3Fe (CN)6], sau a unei culori roşu intens după stropirea cu o solutie neutră 0,2% dipyridyl, in soluţie 1N acetat de amoniu sau în solutie 10% acid acetic (nerecomandată de Keys to Soil Taxonomy, 1996).
Proprietăţi gleice şi orizont gleic (G) Culorije de gleizare (sau orizontul de glei) apar ca urmare a gradientului redox dintre apa freatică şi franja capilară, care determină o distribuţie neuniformă a (hidr)oxizilor de Fe şi Mn. În partea inferioară a profilului sau interiorul agregatelor, aceşti oxizi sunt fie transformaţi în compuşi de Fe, Mn mai mult sau mai puţin solubili (Fe2+, Mn2+), fie sunt translocaţi, ambele procese conducând la absenţa culorilor mai roşii de 2,5Y. Compuşii de fier şi mangan translocaţi pot fi concentraţi în forme oxidate Fe3+, Mn4+ pe suprafeţele agregatelor sau în biopori, sau chiar în matricea solului. Pe lângă condiţiile de la punctele a şi b prezenţa proprietăţilor gleice necesită ca nivelul apei freatice dintr-un orificiu de sondă adânc necăptuşit să se stabilizeze la o astfel de adâncime încât franja capilară să atingă suprafaţa solului; apa din orificiul de sondă este stagnantă şi rămâne colorată dacă i se adaugă substanţă colorantă. Proprietăţile gleice se subîmpart în două categorii principale: proprietăţi reductomorfe şi proprietăţi redoximorfe. Proprietăţi reductomorfe (Gr) (glei de reducere). Se aplică la materialele de sol care sunt permanent umede şi care au culori de reducere (alb până la negru: N 1 – N8; albăstrui la verzui 2,5Y, 5Y, GY, BG, G sau B) în mai mult de 95% din matricea solului; dacă apar p ete de oxidare acestea se găsesc pe suprafeţele agregatelor sau pe canalele săpate de animale şi rădăcini. În materialele lutoase şi argiloase culorilele albastru - verzui sunt datorate sărurilor hidroxiziTor Fe 2+, Fe3+ (“rugina verde”). În materialele bogate în sulfuri, datorită sulfurilor de fier, predomină cu culorile negre. În materialele calcaroase sunt dominante culorile albicioase datorate calcitului şi/sau sideritului. Nisipurile prezintă în mod obişnuit culori cenuşii până la alb sau cenuşii verzui şi sunt adesea sărăcite în fier şi mangan. Partea superioară a orizontului reductomorf prezintă până la 5% culori ruginii, în special în jurul canalelor animalelor săpătoare sau rădăcinilor de plante. Proprietăţile reductomorfe se notează cu simbolul Gr care se adaugă simbolului orizontului în care culorile de reducere menţionate depăşesc 50% din masa solului. (de ex: BGr, CGr).
21
Proprietăţi redoximorfe (Go) – (glei de reducere). Se aplică materialelor de sol în care condiţiile de reducere alternează cu cele de oxidare cum sunt de ex. zona franjei capilare şi orizonturile de suprafată ale solurilor cu niveluri fluctuante ale apei freatice. Proprietăţile redoximorfe sunt puse in evidentă prin prezenţa petelor brun roşcate (ferihidrit), brun gălbui intens (goethit). În solurile sulfato - acidepotapare, de asemenea, şi pete galben intens (jarosit). În materialele lutoase şi argiloase (hidr)oxizii de fier sunt concentraţi pe suprafata agregatelor şi pe peretii porilor mai mari, cum ar fi vechi canale de rădăci ni care pot fi complet umplute cu astfel de oxizi, în timp ce interiorul agregatelor poate prezenta încă culori de reducere. Proprietăţile redoximorfe se notează cu simbolul Go reflectând alternanţa condiţiilor de oxidare şi reducere, care se adaugă simbol ului orizontului în care culorile de reducere apar în proportie de 16 - 50% din masa solului (de ex: BGo, CGo). În cazul în care culorile de reducere apar în proporţie de 6 - 15% din masa solului se notează cu g. Proprietăţi stagnice şi orizont stagnoglei c (W) Proprietăţile stagnice (sau orizontul de stagnoglei sau pseudoglei) sunt legate de saturatia determinată de apa stagnantă temporara supfafaţă sau în partea superioară a profilului de sol dacă nu este drenat, deasupra unui strat impermeabil sau slab p ermeabil. Orizontul cu proprietăţi stagnice prezintă periodic condiţii de reducere şi un colorit specific stagnogleizării . Ele sunt reflectate de următoarele caracteristici: - rH conform definiţiei de la pct, a şi b pentru o parte din an; - dacă sunt prezente pete, croma dominantă la umed este 2 în interiorul agregatelor sau crome dominante 2 în matricea solului şi pete cu crome mai mari sau concreţiuni ferimanganice, ori ambele, prezente în materialul de sol: - daca nu este prezentă marmorarea, croma dominantă la umed este 1 pe suprafaţa agregatelor sau în matricea solului; croma dominantă (la umed) creşte cu adâncimea (şub orizontul de stagnoglei). Proprietăţile stagnice se notează cu simbolul w (proprietăţi stagnice moderate sau hipostagnice) când culorile de reducere, prezente atât pe feţeie, cât şi în interiorul 4 elementelor structurale ocupă între 16 şi 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale (sau a materialului de sol dacă nu există structură) şi cu W (stagnice pro priu - zise sau intense) când culorile de reducere ocupă peste 50% din suprafaţa obţinută prin secţionarea elementelor structurale sau a materialului de sol nestructurat. Culorile de reducere sunt asociate cu culori în nuanţe de 10YR şi mai roşii, cu crome mai mari de 2; o parte din suprafaţa sectionată poate prezenta culoarea matricei (materialului parental neafectat de reducere sau de oxidare). Simbolurile privind proprietăţile stagnice se adaugă ca sufixe simbolului orizonturilor majore pe care acestea s e grefează, de ex. : Aw, Ew, Btw, BtW etc., desemnând orizonturi stagnogleizate sau stagnogleice de asociere. În mod frecvent se constată o precipitare a sescvioxizilor sub formă de pelicule şi concreţiuni. Proprietăţi antracvice (aq) şi orizont antracvic (antropedogenetic) Aceste proprieţăti apar în solurile folosite ca orezării sau intens irigate, spre ex. cele din sere. Pe lângă saturaţia cu apă, permanent sau în cea mai mare parte a anului, solurile cu proprietăţi antracvice prezintă, în plus, următoarele condiţii: a. un strat arat de suprafaţă, urmat, imediat, de un strat slab permeabil care este saturat cu apă peste 3 luni în cei mai mulţi ani şi prezintă o matrice cu crome de 2 sau mai mici; b. un suborizont de subsuprafaţă cu una sau mai multe din următoarele însuşiri: - pete de sărăcire în fier având culori cu valori 4 şi croma 2 în macropori, sau - concentrări (pete, concreţiuni) de oxizi de fier, sau
22
- un conţinut de fier (extras în citrat - ditionit) de două ori mai mare decât în stratul arat.
Proprietăţile antracvice se notează cu simbolul aq adăugat orizontului în care apar: Apaq, Anaq, Bvaq, desemnând orizonturi antracvice de asociere.
Proprietăţi criostagnice (cr) Se referă la materiale ale căror proprietăţi stagnice sunt determinate de saturaţia cu apă stagnantă temporar în partea superioară a solului, deasupra unui strat îngheţat (şi deci impermeabil) în primăvară. Fenomenul se întâlneşte în solurile din regiunea montană inaltă la noi în ţară (proprietăţi altocriostagnice). Culori diagnostice
Culoarea materialului de sol este folosită ca un caracter definitor al unor orizonturi diagnostice, ca şi pentru separarea unor unităţi taxonomice la nivel de tip şi subtip. Nuanţele, valorile şi cromele (exprimate in sistemul Munsell) ale orizontului A şi B sunt folosite în diagnoza solurilor, astfel: - culori în nuanţe de 5YR şi mai roşii se folosesc ca elemente de diagnoză pentru separarea subtipurlor rodice; - culori cu crome 3,5 (la materialul în stare umedă) cu nuanţe de 7,5YR pentru orizontul B individualizează subtipul roşcat al unor luvisoluri;
2 (la materialul în stare umedă) în cadrul orizontului A molic separă - cromele cernoziomurile de kastanoziomuri sau subtipurile tipice de cele brunice ale tipurilor pelosol ş i vertosol; - cromele 3,5 (la materialul în stare umedă) ale părţii superioare a orizonturilor AC, AG, AB, sau B caracterizează tipurile din clasa cernisolurilor, umbrisolurilor şi unele hidrisoluri. Adâncimea de situare a unul orizont sau a un ui caracter diagnostic
Pentru precizarea adâncimii de apariţie a unei proprietăţi sau caracter diagnostic se pot folosi următoarele prefixe: proxi - pentru intervalul 0 - 20 cm, epi - pentru 20 - 50, mezo - pentru 50-100 cm şi bati - pentru intervalul 100 - 200 cm. De exemplu: proxisalic, mezoscheletic, epinatric, batilitic etc. Caracter hiposcheletic (qq)
Se referă la soluri care prezintă orizonturi care conţin peste 75% fragmente grosiere de rocă (colţuroase sau rotunjite) având o grosime de cel puţin 25 cm în primii 50 cm ai solului, de cel puţin 50 cm în primii 100 cm ai solului sau de peste 75 cm daca solul este mai profund (150 cm). Caracter subscheletic (sq)
Se referă la soluri care prezintă orizonturl care conţin între 26 - 75% fragmente grosiere de rocă (colţuroase sau rotunjite) având o grosime de cel puţin 25 cm în primii 50 cm ai solului, de cel puţin 50 cm în primii 100 cm ai solului sau de peste 75 cm dacă solul este mai profund. Proprietăţi salsodice Prezenţa oricărui orizont salinizat (salic, sa şi hiposalic, sc) şi sodizat (natric, na şi hiponatric, ac) în alte soluri decât solonceacuri poate fi redată prin termenul de proprietăţi salsodice. În denumirea subtipurilor de sol, termenul de salsodizare se referă la procesele de acumulare de săruri sau de natriu schimbabil în solurile salinice sau sodice (neincluzând salsodisolurile), astfel câ termenul tradiţional de sărătură şi sărăturare include toate solurile afectate de săruri şi respectiv procesele de acumulare de săruri solubile sau de Na schimbabi l în soluri (deci atât salsodisolurile cât şi diferite subtipuri salsodice).
23
Notă:
Aceste proprietăţi diagnostice se întregesc atunci când este cazul cu caracteristici morfologice secundare (vezi 2.4). 3.4. Materiale parentale diagnostice Material fluvic (MF)
Reprezintă sedimente aluviale (inclusiv proluviale, coluviale etc.), marine şi lacustre, care primesc materiale noi, la intervale mai mult sati mai putin regulate sau care au primit în trecutul recent asemenea materiale. Acest caracter poate fi reflectat de existenţa până la 50 - 100 cm a unei stratificări a materialului (ori a unei slabe sortări) sau a unui conţinut în materie organică ce variază neregulat cu adâncimea sau care are valori de peste 0,35% (cu excepţia stratelor nisipoase). Material antropogen (MA)
Materialul antropogen e constituit dintr-un material mineral sau organic neconsolidat, rezultat prin diferite activităţi umane ca: deponii, halde de steril, depozite de gunoaie sau deşeuri, materiale de dragaj etc. şi nu au suferit o solificare destul de lungă încât să apară o trăsătură semnificativă de pedogeneză. Materialele antropogene pot fi (în cea mai mare parte după FAO): • garbi ce - deşeuri organice, umpluturi sau depuneri (grămezi) conţinănd dominant deşeuri organice; • spolice - materiale pământoase rezultate din activităţi industriale (halde de steril, material de dragaj, material de la construcţia şoselelor etc.); • ur bice - materiale pământoase conţinând resturi de materiale de construcţii şi resturi ale altor activităţi umane (cioburi, cărămizi, moloz etc.) în proporţie de peste 35% din volum, precum şi umpluturi sau depuneri conţinând predominant deşeuri minerale; • mix ice - material mineral de sol amestecat cu roca subiacentă şi eventual cu moloz şi deşeuri în care se observă fragmente de orizonturi diagnostice diseminate la întâmplare (nearanjate într-o anumită ordine); • r educti ce - deşeuri care produc emisii de gaze (metan, CO 2 etc.) care determină condiţii anaerobe în material, Material scheletic calcarifer (MK)
Reprezintă roci calcaroase sau materiale parentale (grosiere) provenite din dezagregarea unor roci catcaroase (calcare, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase, dolomite; convenţional se includ şi magnezite, marnocalcare, şi gips.). Pietrişurile predominant calcaroase sunt incluse. Conţin frecvent peste 40% carbonat de calciu echivalent. Material marnic (MM)
Reprezintă materiale parentale provenite din produsele de transformare a marnelot, marnelor argiloase sau argilelor marnoase sau carbonatice. C onţin, de regulă, peste 33% argilă şi peste 14% carbonaţi. Material erubazic (ME)
Reprezintă materiale parentale rezultate prin dezagregarea şi alterarea unor roci ultrabazice necarbonatice, care sunt, de regulă, relativ argiloase şi bogate în baze. Astfel de roci ultrabazice sunt serpentinitele, piroxenitele, unele gabrouri etc. Produsul rezultat este în unele cazuri mult mai bogat în magneziu în comparaţie cu calciu. Material bauxitic (MB)
Acest material reprezintă produsul rezultat din transformarea la suprafaţa scoarţei a bauxitelor; se deosebeşte net de alte materiale parentale printr -o puternică alterare şi prin predominarea în compoziţie a sescvioxizilor şi mineralelor argiloase sărace în baze (caolinit, clorit). Fracţia argiloasă are raportul SiO 2:AlO3 în jur de 2, iar capacitatea de schimb cationic a argilei este în jur de 20 me la 100g. 24
4. STRUCTURA SISTEMULUI ROMAN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) ŞI NOMENCLATURA 4.1. Structura sistemului
Entitatea de bază în SRTS este tipul genetic de sol considerat ca unitate principală în taxonomia solurilor României. Tipurile genetice de sol sunt reunite într-un rang superior cu categorii (taxoni) majore de sol, mai cuprinzătoare, denumite clase de soluri sau pot să fie divizate în subunităţi denumite subtipur i de sol. Ansamblul acestor 3 taxoni (sau categorii de sistematizare) clasă, tip (genetic) şi subtip de sol reprezintă categoriile care constituie rangurile diferite ale clasificării solurilor României la nivelul superior, utilizată indeosebi în studiile de sinteză sau în studii la scări mici şi mijlocii. Subtipul de sol se împarte în continuare în subunităţi din ce în ce mai detaliate, cu sfere din ce în ce mai reduse şi însuşiri mai bine precizate, în funcţie de anumite caracteristici morfogenetice ale pr otilului de sol, de anumite proprietăţi ale solului sau materialuiui parental importante din punct de vedere practic, de proprietăţi ale solului determinate de cele ale substratului sau generate de pedogeneza anterioară ori de folosirea solului în procesul activităţii umane. Următorii taxoni sau categorii taxonomice sunt folosite în acest scop: varietatea de sol, specia texturală de sol, familia de sol şi varianta de sol. Ansamblul acestor taxoni, subdiviziuni ale subtipului de sol, este utilizat în clasificarea solurilor României la nivelul inferior aplicată în studiile de sol şi hărţile de sol la scară mare şi mijlocie. SRTS include deci serie de categorii de diferite ranguri în sistematizarea solurilor (taxoni), ierarhizate, alcătuind un sistem taxonomic unitar. Structura lui este redată alăturat: se disting seria de cei 3 taxoni corespunzători sistematizării la nivel superior şi seria de 4 taxoni corespunzători sistematizării la nivel inferior. Nivelul taxonomic Nivelul de detaliere
Nivelul superior
Seria
ierarhică
de
categorii
Clasă de soluri Tip genetic de sol
Luvisoluri (LUV) Preluvosol (EL) EL roşcat psamic-gleic (El rs-psgc) Preluvosol roşcat psamic batigleic
Subtip de sol Varietate de sol
Nivelul inferior
Exemple de încadrare a unui sol în sistem
Specia (granulometrică) de sol * Familia de sol Varianta de dol
nisipolutos/lutos pe loess grosier Arabil, tasat, erodat-slab eolian
* Specia de sol va fi
redată în denumirea solului indiferent de gradul de detaliere taxonomică la care se redă solul (tip, subtip sau varietate), deci chiar dacă nu se precizează varietatea, subtipul sau ambele. Structura sistemului de taxonomie a solurilor este redată şi în figura alăturată (Figura 1), în care se observă şi modul de notare a solului ( formula de notare). Clasa de sol reprezintă totalitatea (mulţimea) solunlor caracterizate printr -un anumit stadiu sau mod
de diferenţiere a profilului de sol dat de prezenţa unui anumit orizont pedogenetic sau proprietate 25
esenţială, considerate elemente d iagnostice-specifice celor 12 clase de soluri (prezentate mai departe, tabel 5.1). sol reprezintă o grupă (submul(ime) de soluri asemănătoare, separate în cadrul unei clase de soluri, caracterizate printr-un anumit mod specific de manifestare a uneia sau mai multor dintre următoarele elemente diagnostice: orizontul diagnostic specific clasei şi asocierea lui cu alte orizonturi, trecerea de la sau la orizontul diagnostic specific clasei, proprietăţile acvice, salsodice. Toate aceste trăsături principale specifice tipului genetic de sol reflectă de fapt acţiunea proceselor pedogenetice determinate de complexul condiţiilor generale climatice, biologice, litologice, hidrologice şi antropice în care a avut loc şi are încă loc formarea şi evoluţi a solului. Fiecare clasă de soluri prezintă între 1 şi 5 tipuri genetice de sol, în total 32 redate mai departe (tabelul 5.2, indicator 11). Tipul (genetic) de
reprezintă o subdiviziune în cadrul tipului genetic de sol care grupează solurile caracterizate printr-un anumit grad de manifestare (exprimare) a caracteristicilor specifice tipului, fie o anumită succesiune de orizonturi, unele marcând tranziţii spre alte tipuri de sol, iar altele fiind caracteristici de importanţă practică deosebită. Criteriile (definiţiile calificativelor) cu ajutorul cărora se separă subtipurile de sol sunt redate în tabelul 5.3; lista este deschisă, putând fi completată cu noi situaţii. Se deosebesc deci subtipuri de dezvoltare genetică, subtipuri de tranziţie la alte entităţi g enetice sau subtipuri cu caractere particulare, precum şi subtipuri mixte. Subtipul de sol
e c i p o r t n a r i r o ă l i c r i u f l i o s d o i e M i m o n o x a t l a r o i r e e i c f n i g o l l e t o v i i l N i ţ ă t i n U
n ţ ă U t i
l o s e d a t n a i r a V
a i l i m a F a i r r t e ) m r - i u o l l u e v n i a r n g 2 ( a e l i c e p S e a t e t V i r a
i P
Tipurile şi gradul de poluare: ind. 28 şi 29
i e
Grad de eroziune, decopertare sau colmatare ind. 20
i N
Modificări ale solului prin folosire în agricultură: ind. 27
i F i R / g i M
Folosinţa solulu: ind 26 Categoria de rocă: ind 21b Clasa granulometrică simplificată: ind 22 Material parental: ind 21a
i q
Conţinut de schelet în orizontul intermediar: ind 24
i t / i q
Textura în orizontul intermediar: ind 23 Conţinut de schelet în orizontul superior: ind 24
i t i d
Textura în orizontul superior: ind 23 Clase de grosimea solului: ind. 19 26
i K i A i S i W i G i X l o s e d ă r o j a m e t a t i n U
r o i r e p u s l e v i N
e d ă i ţ n n i r o f e x a e T r
Clase de adâncimea carbonaţilor: ind. 18 Grad de sodizare (alcalizare): tabel 6.6 sau ind. 17 Grad de salinizare: tabel 6.6 sau ind. 16 Grad de stagnogleizare: tabel 6.4 sau ind. 15 Grad de gleizare: tabel 6.3 sau ind. 14
Subdiviziuni genetice şi caractere particulare: ind 13
c g s v a c
Z C
Subtip de sol: Tabel 5.3 şi ind. 12 Tip (genetic) de sol: Tabel 5.2 şi ind.11
În legenda hărţilor de soluri se grupează pe clase de sol şi microzone pedogeoclimatice
e d a i a e l u l r u t u a l m o r o o n s F
Figura 1. Structura sistemului de taxonomie a solurilor şi formula de notare Varietatea de sol este o subdiviziune în cadrul subtipului de sol determinată de unele caractere genetice neluate în considerare la nivel superior sau de unele caractere particulare ale solului, conform indicatorului no. 13, de regulă definite calitativ, precum şi de graduările cantitative sunt după cum urmează: - gradul de gleizare (G): tabel no. 6.3 pentru scări mijlocii sau indicatorul no 14. pentru scări mari; - gradul de stagnogleizare (W) tabel no. 6.4 pentru scări mijlocii sau indicatorul no 15 pentru scăr i mari; - gradul de salinizare (S): tabel no. 6.5 pentru scări mijlocii sai indicatorul no. 16 pentru scări mari; - gradul de sodizare (A): tabel no. 6.6 pentru scări mijlocii sau indicatorul no. 17 pentru scări mari; - clasa de adâncime a apariţiei carbonaţilor (k), indicator no. 18; - clasa de grosime (profunzime) a solului până la roca consolidată -compactă (d): indicator no. 19 (a se vedea şi subdiviyiunile litice). Specia de sol precizează caracteristicile
granulometrice ale solului în cazul solurilor minerale sau gradul de transformare a materiei organice în cazul solurilor organice (histisolurilor) şi variaţia acestora pe profil: aceste caracteristici ale solului sunt în mare parte moştenite de la materialul parental, dar pot să fie în bună măsură modificate prin pedogeneză. 27
În cazul solurilor minerale specia de sol este definită prin indicarea texturii solului şi al conţinutului de schelet pentru două niveluri ale solului; orizontul A în primii 20 cm sau în stratul arat şi orizontul AC sau prima parte a orizontului B, de regulă în primii 50 cm ai acestuia; fac excepţie solurile cu contact litic în primii 50 cm pentru care parametrii menţionaţi se definesc la primul nivel. Textura solului se redă după indicatorul no. 23 iar conţinutul de schelet după indicatorul no. 24, în care sunt menţionate şi simbolurile de notare, ca de altfel la toţi indicatorii (adaptate în funcţie de scară). În cazul histisolurilor sau al orizonturilor organice, indicatorii menţionaţi se înlocuiesc cu gradul de descompunere (transformare) a materiei organice: fibric (fi), hemic (he) sau sapric (sa), conform indicatorului nr. 25. este o grupare litologică ce reuneşte solurile de acelaşi fel dezvoltate din acelaşi material parental, fie mineral, fie organic. Se iau în considerare doi parametri: categoria de material parental (sau depozit de cuvertură) şi clasa granulometrică simplicată (sau gradul de transformare a materiei organice în cadrul materialelor parentale organice) la care se adaugă când este cazul şi ro ca subiacentă. Stabilirea materialului parental al solului necesită evaluarea pedologului, deoarece acesta este mult modificat prin pedogeneză; de cele mai multe ori el poate fi observat în partea inferioară a profilului de sol. Pentru categoria de material parental se foloseşte indicatorul 21a, în care depozitele de suprafaţă sunt grupate după origine şi conţinut de carbonaţi; clasa granulometrică a acestora se redă cu ajutorul indicatorului de clase granulometrice simplicate, no.22, fără ultimele categori i. Pentru gradul de transformare a materiei organice se aplică aceleaşi indicatori 25 menţionat anterior. Gruparea (divizarea) solurilor în funcţie de roca subiacentă se face pe baza indicatorului 21b, care clasifică rocile după starea de compactare – afânare, origine şi chimism. Specia (texturală) de sol şi familia de sol reprezintă unităţi litologice în clasificare, deosebindu- se de cele anterioare care sunt unităţi genetice. Familia de sol
este o subdiviziune de detaliu care reflectă influenţa antropică asupra solului (dar nu suficient de intensă pentru a fi încadrat la antroposoluri sau subdiviziuni antropice. Ea este determinată fie de modul de folosinţă a terenului, fie de alte modificări ale solului legate de utilizarea lui în producţie, fie de o eventuală poluare a solului. Următorii indicatori sunt folositi la stabilirea variantei de sol: - indicatorul no. 26, categorii şi subcategorii de folosinţă, dar numai cele care se referă la utilizarea agricolă şi silvică; - indicatorul no. 27, modificăn ale solului prin folosirea in agricultură; - indicatorul no. 20, grade de eroziune în suprafaţă sau decopertare (e) şi grade de colmatare sau acoperire a solului (c); - indicatorul no 28 şi 29 care se referă la tipurile de degradare prin excavare -acoperire şi de poluare a solului (P) şi respectiv la gradul de poluare. Varianta de sol
4.2. Denumirea solurilor
Sistemul român de taxonomie a solurilor a realizat o uniformizare a denumirilor prin aplicarea unor reguli. La nivelul clasei de soluri denumirea este un substantiv folosit la plural, terminat în soluri, a cărei primă parte arată caracterul esenţial al mulţimii de soluri care alcătuieşte clasa; de exemplu cern isolu r i, lu visolur i, salsodisolur i, peli solur i, protisolu r i etc. Se remarcă la toate denumirile prezenţa vocalei "i" ca element de legătură cu sufixul "soluri". La nivel de tip genetic de sol s-a adoptat, de asemenea, denumiri reprezentate printr-un singur cuvânt (care nu are nimic comun în majoritatea cazurilor cu denumirea clasei de sol), iar ca vocală de legătură, cu unele excepţii este vocala "o" (cernoziom, luvosol, kastanoziom, aluviosol, gleiosol, regosol, vertisol, petoso/etc.). Ca denumiri de tip de sol s- au păstrat pe cât posibil cele tradiţionale. 28
Denumirea de tip de sol se păstrează în toate denumirile subd iviziunilor solului respectiv. Astfel, subtipul de sol are denumirea tipului de sol la care se adaugă 1 la 3(4) adjective, după caz, ansamblu lor constituind subtipul de sol. La nivel inferior se completează denumirea subtipului de sol prin adăugare de den umiri conform indicatorilor corespunzători subdiviziunii menţionaţi mai sus la structura sistemului taxonomic: evident, nu sunt luaţi în considerare indicatorii care nu au aplicaţie la solul respectiv (nu intervin în subdivizarea lui). Ca simboluri în desemnarea tipului de sol se folosesc 2 litere mari (în cazul claselor de soluri simbolul este format din 3 litere mari). Pentru subtipul de sol se utilizează grupuri de 2 litere mici, de regulă cel mult 3 grupuri de acest fel. Pentru subdiviziunile la nivel i nferior se folosesc litere mari sau mici la care se asociază uneori a doua literă (mică) sau cifre, aşa cum se specifică în indicatorii corespunzători. Un exemplu de formulă şi denumire a unui sol de nivel inferior este: CZ ka-vs-gc/G3-S1-k 1-5/6-Tf-a/Ai Cernoziom calcaric vertic batigleic, batihiposalic, proxicalcaric, lutoargilos/argilos, dezvoltat pe depozite fluvio - lacustre argiloase, arabil, irigat.
Formula aceluiaşi sol la nivel superior este CZ ka -vs-gc, iar denumirea cernoziom calcaric vertic gleic; este necesar insă să se adauge şi clasa granulometrică simplificată pentru orizontul superior (indicativ 22), în cazul de faţâ "lut argilos", denumirea completă devenind "Cernoziom calcaric vertic gleic, lut argilos", iar formula devenind CZ ka-vs-gc/t. 5. TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL SUPERIOR
Tabele cu caracteristicile principale ale claselor şi subtipurilor de soluri: 5.1. Clase de soluri; 5.2. Tipurile (genetice) de soluri (indicator 11); 5.3. Subdiviziuni (calificative) ale tipurilor (genetice) de so l (prin asocierea cărora rezultă subtipul de sol, indicator 12); 5.4. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică);
29
Tabel 5.1. Principalele caracteristici ale claselor de soluri (SRTS) Clasa de soluri Simb ol
PRO
CER
Orizontul s au proprietăţile diagnostice specifice
Succintă caracterizare morfogenetică
Denumire
PROTISOLU Orizont A sau orizont 0 (sub RI 20 cm grosime) fără alte orizonturi diagnostice. Urmează roca (Rn sau Rp) sau orizontul C. Nu prezintă orizont Cca.
Soluri cu orizont 0 sub 20 cm grosime sau orizont A în general slab dezvoltat sau ambele, fără alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice (pot să apară trăsături morfogenetice dar acestea sunt foarte slab dezvoltate neîndeplinind criteriile de diagnoză); pot să apară orizonturi hiposalic sau hiponatric; proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm adâncime, orizonturi salic sau natric sub 50 cm adăndme şi orizont vertic asociat orizontului C. CERNISOL Orizont A molic (Am) Soluri cu acumulare evidentă de materie URI continuat cu orizont organică (relativ saturată în baze) având intermediar (AC, AR, Bv, sau orizont molic şi orizont intermediar (AC, Bt) având în partea superioară AR, Bv sau Bt) cu culori de orizont molic culori cu valori şi crome sub cel puţin în partea superioară (pe minim 10 – 3,5 (la umed) sau orizont AC 15 c,) şi cel puţin pe feţele agregatelor sau Bv (indiferent de culori) şi structurale sau orizont Amf cu un minim în de orizont Cca în primii 60 – variaţia valorilor pH şi cele ale gradului de 80 cm. saturaţie în baze, orizont AC sau Bv
Tipuri genetice de sol Simb Denumire ol
LS RS PS AS ET
Litosol Regosol Psamosol Aluviosol Entiantrosol
KZ CZ FZ RZ
Kastanozio m Cernoziom Faeoziom Rendzină
NS HS
Nigrosol Humosiosol
30
UMB
UMBRISOL Orizont A umbric (Au) URI continuat cu orizont intermediar (AC, AR sau Bv) având în partea superioară culori cu valori şi crome sub 3,5 (la umed).
(indiferent de culori) şi Cca, ultimul în primii 60 – 80 cm. Nu prezintă proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţii (Gr) sau stagnice intense (W) în primii 50 cm specifice hidrosolurilor, ori proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm diagnostice pentru salsodisoluri Soluri cu acumulare evidentă de materie organică (nesaturată în baze) având orizont intermediar (AC, AR sau Bv) cu culori de orizont umbric cel puţin în partea superioară (pe minim 10 – 15 cm). Nu prezintă proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţi gleice (Gr) în primii 50 cm sau alte elemente diagnostice. Pot avea orizont O.
31
Clasa de soluri
Orizontul sau proprietăţile diagnostice specifice
Simb ol
Denumire
Succintă caracterizare morfogenetică
Tipuri genetice de sol Simb Denumire ol
UMB
UMBRISOL Orizont A umbric (Au) URI continuat cu orizont intermediar (AC, AR sau Bv) având în partea superioară culori cu valori şi crome sub 3,5 (la umed).
(indiferent de culori) şi Cca, ultimul în primii 60 – 80 cm. Nu prezintă proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţii (Gr) sau stagnice intense (W) în primii 50 cm specifice hidrosolurilor, ori proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm diagnostice pentru salsodisoluri Soluri cu acumulare evidentă de materie organică (nesaturată în baze) având orizont intermediar (AC, AR sau Bv) cu culori de orizont umbric cel puţin în partea superioară (pe minim 10 – 15 cm). Nu prezintă proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţi gleice (Gr) în primii 50 cm sau alte elemente diagnostice. Pot avea orizont O.
NS HS
Nigrosol Humosiosol
31
Clasa de soluri
Orizontul sau proprietăţile
Succintă caracterizare morfogenetică
diagnostice specifice Simb ol
Denumire
CAM
CAMBISOL URI Orizont B cambic (Bv) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune).
LUV
LUVISOLU RI
Orizont B argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară; nu se include solurile cu orizont B argic-natric (Btna).
Soluri de orizont A (Am, Au sau Ao) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu culori având valori şi crome peste 3,5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară; fără orizont Cca în primii 80 cm. Pot prezenta orizont O, orizont vertic sau pelic asociat orizontului Bv. Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W), proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) diagnostice pentru hidrisoluri sau salsodisoluri şi nici proprietăţi andice diagnostice pentru andisoluri Soluri cu orizont A (sau A şi E) şi orizont argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară a orizontului; fără Btna. Pot prezenta orizont O, orizont vertic asociat orizontului B argic (Bty). Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W), proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) (neîndeplinind deci
Tipuri genetice de sol Simb Denumire ol
EC DC
Eutricambos ol
EL LV PL AL
Preluvosol Luvosol Planosol Alosol
EP PD CP
Prepodzol Podzol Criptopodzo
32
SPO
SPODISOLU RI
Orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp).
condiţia de încadrare la hidrisoluri sau salsodisoluri. Soluri cu orizont O sau O şi Ao sau Au, urmat direct sau după un orizont E de un orizont spodic; sau soluri cu orizont O sau
Clasa de soluri
Orizontul sau proprietăţile
Succintă caracterizare morfogenetică
diagnostice specifice Simb ol
Denumire
CAM
CAMBISOL URI Orizont B cambic (Bv) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune).
LUV
LUVISOLU RI
Orizont B argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară; nu se include solurile cu orizont B argic-natric (Btna).
Soluri de orizont A (Am, Au sau Ao) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu culori având valori şi crome peste 3,5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară; fără orizont Cca în primii 80 cm. Pot prezenta orizont O, orizont vertic sau pelic asociat orizontului Bv. Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W), proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) diagnostice pentru hidrisoluri sau salsodisoluri şi nici proprietăţi andice diagnostice pentru andisoluri Soluri cu orizont A (sau A şi E) şi orizont argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară a orizontului; fără Btna. Pot prezenta orizont O, orizont vertic asociat orizontului B argic (Bty). Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W), proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) (neîndeplinind deci
Tipuri genetice de sol Simb Denumire ol
EC DC
Eutricambos ol
EL LV PL AL
Preluvosol Luvosol Planosol Alosol
EP PD CP
Prepodzol Podzol Criptopodzo l
PE VS
Pelosol Vertosol
32
SPO
PEL
condiţia de încadrare la hidrisoluri sau salsodisoluri. SPODISOLU Orizont spodic (Bhs, Bs) sau Soluri cu orizont O sau O şi Ao sau Au, RI orizont criptospodic (Bcp). urmat direct sau după un orizont E de un orizont spodic; sau soluri cu orizont O sau orizont O şi orizont A în genere foarte humifer, continuându-se cu orizont criptospodic (Bcp). Pot prezenta proprietăţi criostagnice. PELISOLUR Soluri cu orizont sau orizont vertic care I încep de la suprafaţă sau din primii 20 cm şi Orizont pelic sau orizont se continuă până la peste 100 cm. Nu vertic începând din primii 20 prezintă în primii 50 cm proprietăţi stagnice cm sau imediat sub Ap. intense (W), proprietăţi gleic e (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa,na).
33
Clasa de soluri
Orizontul sau proprietăţile diagnostice specifice
Simb ol
Denumire
Succintă caracterizare morfogenetică
Tipuri genetice de sol Simb Denumire ol
SPO
PEL
condiţia de încadrare la hidrisoluri sau salsodisoluri. SPODISOLU Orizont spodic (Bhs, Bs) sau Soluri cu orizont O sau O şi Ao sau Au, RI orizont criptospodic (Bcp). urmat direct sau după un orizont E de un orizont spodic; sau soluri cu orizont O sau orizont O şi orizont A în genere foarte humifer, continuându-se cu orizont criptospodic (Bcp). Pot prezenta proprietăţi criostagnice. PELISOLUR Soluri cu orizont sau orizont vertic care I încep de la suprafaţă sau din primii 20 cm şi Orizont pelic sau orizont se continuă până la peste 100 cm. Nu vertic începând din primii 20 prezintă în primii 50 cm proprietăţi stagnice cm sau imediat sub Ap. intense (W), proprietăţi gleic e (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa,na).
EP PD CP
Prepodzol Podzol Criptopodzo l
PE VS
Pelosol Vertosol
33
Clasa de soluri
Orizontul sau proprietăţile
Succintă caracterizare morfogenetică
diagnostice specifice Simb ol
Denumire
AND
andisolurI
HID
HIDRISOLU RI
Proprietăţi gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii 50 cm, sau orizont A limnic (Al) ori orizont histic (T) submers
SAL
SALSODISO LURI
Orizont salic (sa) sau orizont natric (na) în partea superioară a solului (în primii 50 cm) sau orizont Btna
Orizont andic în profil, lipsa orizontului spodic
Soluri cu orizont A urmat de orizont intermediar AC, AR sau Bv la care se asociază proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm, începând din primii 25 cm. Pot prezenta orizont 0. Soluri cu orizont 0 (sub 50 cm grosime) şi/sau orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care se asociază proprietăţi gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG, BvG); fie de un orizont Bt sau de un orizont E şi Bt la care se asociază proprietăţi stagnice intense (W) din primii 50 cm şi continuâ pe cel puţin 50 cm (AW, EW, BW sau BtW). Include de asemenea solurile cu orizont A limnic sau T (turbos) submerse. Soluri cu orizont superior A (ocric sau molic) sau A şi Bv la care se asociază un orizont satic (sa) sau natric (na) în primii 50 cm; sau soluri cu orizont A sau orizont A şi E urmat de un orizont argic-natric (Btna) indiferent de adâncime
Tipuri genetice de sol Simb Denumire ol
AN
Andosol
SG GS LM
Stagnosol Gleisol Limnosol
SC SN
Solonceac Soloneţ
TB FB
Histosol Foliosol
34
HIS
HISTISOLU RI
Orizont folic (0) sau turbos Soluri constând din material organic (orizont folic, 0 sau orizont turbos, T) cu grosime de (T) în partea superioară a solului de peste 50 cm peste 50 cm în primii 100 cm ai solului şi grosime sau numai de 20 cm care incepe din primii 50 cm sau cu grosime dacă este situat pe orizontul de peste 20 cm in cazul situării orizontului
Clasa de soluri
Orizontul sau proprietăţile
Succintă caracterizare morfogenetică
diagnostice specifice Simb ol
Denumire
AND
andisolurI
HID
HIDRISOLU RI
Proprietăţi gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii 50 cm, sau orizont A limnic (Al) ori orizont histic (T) submers
SAL
SALSODISO LURI
Orizont salic (sa) sau orizont natric (na) în partea superioară a solului (în primii 50 cm) sau orizont Btna
Orizont andic în profil, lipsa orizontului spodic
Soluri cu orizont A urmat de orizont intermediar AC, AR sau Bv la care se asociază proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm, începând din primii 25 cm. Pot prezenta orizont 0. Soluri cu orizont 0 (sub 50 cm grosime) şi/sau orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care se asociază proprietăţi gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG, BvG); fie de un orizont Bt sau de un orizont E şi Bt la care se asociază proprietăţi stagnice intense (W) din primii 50 cm şi continuâ pe cel puţin 50 cm (AW, EW, BW sau BtW). Include de asemenea solurile cu orizont A limnic sau T (turbos) submerse. Soluri cu orizont superior A (ocric sau molic) sau A şi Bv la care se asociază un orizont satic (sa) sau natric (na) în primii 50 cm; sau soluri cu orizont A sau orizont A şi E urmat de un orizont argic-natric (Btna) indiferent de adâncime
Tipuri genetice de sol Simb Denumire ol
AN
Andosol
SG GS LM
Stagnosol Gleisol Limnosol
SC SN
Solonceac Soloneţ
TB FB
Histosol Foliosol
ER AT
Erodosol Antrosol
34
HIS
HISTISOLU RI
ANT
ANTRISOL URI
Orizont folic (0) sau turbos (T) în partea superioară a solului de peste 50 cm grosime sau numai de 20 cm dacă este situat pe orizontul R. Orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A şi E, îndepărtate prin eroziune accelerată sau decapitare antropică.
Soluri constând din material organic (orizont folic, 0 sau orizont turbos, T) cu grosime de peste 50 cm în primii 100 cm ai solului şi care incepe din primii 50 cm sau cu grosime de peste 20 cm in cazul situării orizontului (materialului) organic pe un orizont R. Soluri puternic erodate încât la suprafaţă se află resturi din sol (brizont B sau C); sau sol puternic transformat prin acţiune antropicâ încât prezintă la suprafaţă un orizont antropedogenetic de cel puţin 50 cm grosime sau de cel puţin 30 - 35 cm dacă este scheletic.
35
Tabel 5.2 Indicator 11 Principalele caracteristici ale tipurilor de sol (SRTS)
HIS
HISTISOLU RI
ANT
ANTRISOL URI
Orizont folic (0) sau turbos (T) în partea superioară a solului de peste 50 cm grosime sau numai de 20 cm dacă este situat pe orizontul R. Orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A şi E, îndepărtate prin eroziune accelerată sau decapitare antropică.
Soluri constând din material organic (orizont folic, 0 sau orizont turbos, T) cu grosime de peste 50 cm în primii 100 cm ai solului şi care incepe din primii 50 cm sau cu grosime de peste 20 cm in cazul situării orizontului (materialului) organic pe un orizont R. Soluri puternic erodate încât la suprafaţă se află resturi din sol (brizont B sau C); sau sol puternic transformat prin acţiune antropicâ încât prezintă la suprafaţă un orizont antropedogenetic de cel puţin 50 cm grosime sau de cel puţin 30 - 35 cm dacă este scheletic.
TB FB
Histosol Foliosol
ER AT
Erodosol Antrosol
35
Tabel 5.2 Indicator 11 – Principalele caracteristici ale tipurilor de sol (SRTS) Tipul de sol Simbo Denumire l PROTISOLURI
LS
LITOSOLURI
RS
REGOSOLURI
Caracteristici morfogenetice principale
Subdiviziu ni principale
Soluri având orizont Ao sau 0 de district eutric cel puţin 5 cm grosime urmat din primii 20 cm de: rendzinic -roca compactă continuă (Rn); scheletic - material scheletic cu sub 10% (prundic) histic pământ fin (Rp) sau orizont scheletic, cu sub 25% material fin (care pot continua până la peste 50 cm adâncime); - material (scheletic) calcarifer cu peste 40% carbonat de calciu echivalent. Soluri având un orizont A (Am, distric eutric Au, Ao) dezvoltat în material calcaric parental neconsolidat sau slab salinic stagnic consolidat cu excepţia materialelor parentale molic nisipoase, fluvice sau umbric pelic
Tabel 5.2 Indicator 11 – Principalele caracteristici ale tipurilor de sol (SRTS) Tipul de sol Simbo Denumire l PROTISOLURI
LS
LITOSOLURI
RS
REGOSOLURI
PS
PSAMOSOLURI
Caracteristici morfogenetice principale
Subdiviziu ni principale
Soluri având orizont Ao sau 0 de district eutric cel puţin 5 cm grosime urmat din primii 20 cm de: rendzinic -roca compactă continuă (Rn); scheletic - material scheletic cu sub 10% (prundic) histic pământ fin (Rp) sau orizont scheletic, cu sub 25% material fin (care pot continua până la peste 50 cm adâncime); - material (scheletic) calcarifer cu peste 40% carbonat de calciu echivalent. Soluri având un orizont A (Am, distric eutric Au, Ao) dezvoltat în material calcaric parental neconsolidat sau slab salinic stagnic consolidat cu excepţia materialelor parentale molic nisipoase, fluvice sau umbric pelic litic antropogene. Nu prezintă alte scheletic orizonturi sau proprietăţi diagnostice (sau sunt prea slab exprimate). Pot fi însă prezente proprietăţi hipostagnice (w), orizont hiposalic sau chiar salic sub 50 cm, sau pot avea un orizont 0. Soluri având orizont A (Am, Au, distric Ao) dezvoltat în material eutric parental nisipos, remaniat eolian, calcaric având pe cel puţin primii 50 cm molic umbric textura grosieră sau grosieră gleic mijlocie (sub 12% argilă). Nu sodic prezintă alte orizonturi diagnostice (sau sunt prea slab salinic exprimate). Se pot asocia proprietăţi salsodice (orizont 36
Tipul de sol Simbo Denumire l
PS
PSAMOSOLURI (CONTINUARE)
AS
ALUVIOSOLURI
ET
ENTIANTROSOL URI
Caracteristici morfogenetice principale
hiposalic, hiponatric sau chiar salic sau natric sub 50 cm adâncime) şi proprietăţi gleice (orizont Go) sub 50 cm adâncime. Soluri constând din material parental fluvic pe cel puţin 50 cm grosime şi având cel mult un orizont A (Am, Au, Ao). Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice, in afară de cel mult orizont vertic asociat orizontului C, proprietăţi salsodice (orizont hiposalic, hiponatric sau chiar salic sau natric sub 50 cm adâncime) şi proprietăţi gleice (orizont Gr) sub 50 cm adâncime. Soluri în curs de formare dezvoltate pe materiale parentale antropogene având o grosime de cel puţin 50 cm sau numai de minimum 30 cm dacă materialul parental antropogen este scheletic (pe această grosime), fără orizonturi diagnostice în afară de un orizont Ao (cu exceptia celor copertate care pot avea orizont A molic sau umbric).
Subdiviziu ni principale
distric eutric calcaric molic umbric entic vertic prundic gleic salinic sodic (alcalic) psamic pelic coluvic urbic rudic garbic spolic mixic reductic psamic pelic copertic litic litoplacic
CERNISOLURI
KZ
KASTANOZIO Soluri având orizont A molic (Am) -MURI cu crome mai mari de 2 (la umed), orizont AC cu valori şi crome sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale şi
37
tipic (calcaric) maronic psamic gleic salinic sodic
Tipul de sol Simbo Denumire l
KZ
CZ
Caracteristici morfogenetice principale
KASTANOZIO orizont Cca în primii 125 cm sau -MURI pudră friabilă de carbonat de calciu (concentrări de carbonaţi secundari) în primii 100 cm. Sunt excluse solurile formate pe materiale parentale calcarifere. Carbonatul de calciu este, de regulă, prezent de la suprafaţă. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice, în afară de cel mult proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm şi proprietăţi salsodice (sc, ac sau, sub 50 cm, chiar sa, na). CERNOZIOM Soluri având orizont A molic URI (Am) cu crome 2 la umed (sau sub 3 la umed cazul CZ nisipoase cu orizont B), orizont intermediar (AC, Bv, Bt) cu culori cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară (pe cca. 10-15 cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale şi orizont Cca sau concentrări de pudră friabilă de CaCOs (carbonaţi secundari) în primii 125 cm (200 cm în cazul texturii grosiere) sau soluri având orizont A molic forestalic (Amf) orizont intermediar (AC sau Bv) indiferent de culoare şi orizont Cca care începe din primii 60 - 80 cm de la suprafaţă. Sunt excluse solurile formate pe materiale parentale calcarifere sau roci calcaroase care apar între 20 şi 50 cm. Pot avea orizont vertic, proprietăţi gleice sub 50 cm adâncime şi proprietăţi salsodice (sc, ac sau, sub 50 cm, chiar sa, na).
38
Subdiviziuni principale
tipic psamic pelic vertic gleic aluvic calcaric kastanic cambic argic greic maronic salinic sodic litic
Tipul de sol Sim Denumire bol
Caracteristici morfogenetice principale
FZ
FAEOZIOMURI
RZ
RENDZINE
Soluri având orizont A molic (Am), intermediar (Bt, Bv, AC) cu culori greic cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară (pe cca. 10-15 cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor vertic structurale şi fără orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în stagnic primii 125 cm (sau primii 200 cm în cazul texturii grosiere). Pelicule argilo-humice în orizontul B şi adesea caractere de hidromorfie când există orizont Bt. Sunt excluse solurile formate pe materiale parentale calcarifere sau roci calcaroase care apar intre 20 şi 50 cm. Pot avea orizont vertic, proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm şi proprietâţi stagnice (w sau, sub 50 cm, W). Soluri având orizont A molic (Am) şi orizont intermediar (AR, Bv, AC) cu culori cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale, dezvoltate pe materiale parentale calcarifere sau roci calcaroase care apar între 20 şi 50 cm.
Subdiviziuni principale
tipic greic psamic pelic vertic gleic stagnic clinogleic aluvic cambic argic calcaric
calcarică eutrică cambică scheletică
UMBRISOLURI
NS
NIGROSOLURI
Soluri având orizont A umbric (Au) cu crome < 2 (la umed) urmat de orizont intermediar (AC, AR, Bv) cu grad de saturaţie în baze sub 53% şi culori cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale. Pot avea orizont 0. 39
tipic cambic litic scheletic aluvic
Tipul de sol Sim Denumire bol
Caracteristici morfogenetice principale
HS
Soluri având orizont A umbric (Au) cu crome < 2 (la umed), dar conţinând materie organică humificată segregabilă de partea minerală silicatică, urmat de orizont intermediar (AC, AR, B) cu grad de saturaţie in baze sub 53% şi culori cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) în partea superioară. Prezintă de regulă orizont At.
tipic cambic litic scheletic
Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară; proprietăţi eutrice în ambele orizonturi. Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm. Pot prezenta orizont 0 şi orizont vertic sau pelic şi proprietăti stagnice, gleice şi andice, dar la adâncimi mai mari sau cu intensităti care nu permit încadrarea la hidrisoluri sau andisoluri. DC DISTRICAM Soluri având orizont A ocric sau BOSOLURI umbric (Ao, Au) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) cel putin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară; proprietăţi districe, de la suprafaţă şi cel puţin până în prima parte a orizontului B. Pot prezenta orizont 0, orizont Bv cu acumulare de Al2O3 şi proprietăţi andice de intensităţi sau la adâncimi care nu permit încadrarea la andosoluri.
tipic molic psamic pelic vertic andic gleic stagnic aluvic litic scheletic rodic salinic sodic (alcalic) tipic umbric psamic andic prespodic litic scheletic aluvic gleic
HUMOSIOSOLURI
Subdiviziuni principale
CAMBISOLURI
EC EUTRICAM BOSOLURI
40
Tipul de sol Sim Denumire bol LUVISOLURI
EL PRELUVOSOLURI
LV LUVOSOLURI
PL PLANOSOLURI
Caracteristici morfogenetice principale
Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am) urmat de orizont intermediar argic (Bt) având culori cu valori peste 3,5 (la umed) cel putin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară şi grad de saturaţie în baze (V) peste 53 %. Pot prezenta orizont vertic, orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari un primii 125 cm, orizont 0 şi proprietăţi stagnice intense (W) sub 50 cm sau proprietăţi gleice ( Gr) sub 50 cm. Soluri având orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic (Bt) cu grad de saturaţie în baze (V) peste 53% cel puţin într -un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E şi Bt pe < 7,5cm). Pot să prezinte, pe lângă orizonturile menţionate, orizont O, orizont vertic, proprietăţi stagnice intense uuuu(W) sub 50 cm, proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă (pe 7,5-15cm) sau trecere glosică (albeluvică) Soluri având orizont A ocric urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic (Bt) prezentând schimbare texturală bruscă (între E şi Bt pe < 7,5 cm). Pot să prezinte orizont 0, orizont vertic şi proprietăţi stagnice intense (W).
41
Subdiviziuni principale
tipic molic roşcat rodic psamic pelic vertic stagnic gleic calcic litic scheletic sodic (alcalic tipic umbric roşcat rodic calcic rezicalcaric psamic vertic albic glosic planic stagnic gleic litic scheletic solodic (sodic) tipic albic vertic stagnic solodic (sodic)
Tipul de sol Sim Denumire bol
AL
Caracteristici morfogenetice principale
ALOSOLURI Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao, Au) urmat direct sau dupâ un orizont eluvial (E), de orizont B argic (Bt) având proprietăţi alice pe cel puţin 50 cm, între 25 şi 125 cm adâncime (sau pe cel puţin jumătate din orizont dacâ apare orizont R sau C la adâncime mai mică). Poate prezenta orizont organic sau proprietăţi stagnice moderate (w) sau intense (W) sub 50 cm adâncime.
Subdiviziuni principale
tipic umbric preluvic albic stagnic cambiargic litic scheletic
SPODISOLURI
EP
PD
CP
PRESoluri având orizont A ocric sau PODZOLURI umbric (Ao, Au) urmat de orizont (Bs). Pot avea un orizont Es discontinuu şi pot (prezenta orizont organic nehidromorf 0 (folic) sub 50 cm grosime. PODZOLURI Soluri având orizont O şi/sau A ocric sau umbric (Ao, Au) urmat de orizont eluvial albic Ea) şi orizont B spodic humico - feriiluvial sau feriiluvial (Bhs, Bs). Pot prezenta orizont organic nehidromorf 0 (folic) sub 50 cm grosime şi proprietăţi criostagnice. CRIPTOSoluri având orizont 0 şi/sau orizont PODZOLURI A foarte humifer urmat de orizont B criptospodic (Bcp) humifer. Pot prezenta orizont organic nehidromorf 0 (folic) sub 50 cm grosime.
tipic umbric histic litic scheletic tipic umbric feriluvic histic criostagnic litic scheletic tipic histic litic scheletic
PELISOLURI
PE
PELOSOLURI
Soluri având orizont pelic la suprafaţă sau de la cel mult 20 cm (sub stratul arat) ce se continuă până la cel puţin lOO cm; conţin peste 30% argilă în toate orizonturile până la cel puţin 100 cm adâncime.
42
tipic brunci argic gleic stagnic
Tipul de sol Sim Denumire bol
Caracteristici morfogenetice principale
VS
Soluri având orizont vertic de la suprafaţă sau de la cel mult 20 cm (sub stratul arat) ce se continuă până la cel putin 100 cm; conţin peste 30% argilă în toate orizonturile până la cel puţin 100 cm adâncime.
VERTOSOLURI
Subdiviziuni principale
tipic brunic stagnic gleic nodulocalcaric salinic sodic (alcalic)
ANDISOLURI
AN
ANDOSOLURI
Soluri având orizont A (Am, Au, Ao) urmat de orizont intermediar (AC, AR, Bv) la care se asociază proprietăţi andice pe cel putin 30 cm grosime începând din primii 25 cm ai solului mineral. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice sau acestea sunt prea slab exprimate. Poate avea orizont 0 sau T.
distric eutric umbric molic cambic litic scheletic histic distric eutric calcaric molic cernic umbric cambic psamic pelic aluvic histic tionic distric eutric calcaric entic psamic pelic salinic histic tionic
HIDRISOLURI
GS
GLEIOSOLURI
Soluri având orizont 0 şi/sau orizont A (Am, Ao, Au) şi proprietăţi gleice (orizont Gr) care apar în profil din primii 50 cm ai solului mineral. Nu îndeplinesc condiţiile diagnostice de a fi solonceac sau soloneţ (fără orizont sa sau na în primii 50 cm) sau histosol (cu orizont T peste 50 cm grosime).
LM
LIMNOSOLURI
Soluri subacvatice (din lacuri de mică adâncime) având orizont A limnic sau orizont histic sau turbos (T) submers, cu grosime sub 50 cm.
43
Tipul de sol Sim Denumire bol
Caracteristici morfogenetice principale
SG
Soluri având orizont A ocric (Ao) sau orizont A ocric şi orizont eluvial E (Ao+EI sau Ea) urmate de orizont B argic (Bt) la care se asociază proprietăţi stagnice intense (orizont W) începând de la suprafaţă sau din primii 50 cm ai solului mineral şi care continuâ pe cel puţin50 cm grosime. In mod frecvent apar concreţiuni ferimanganice. Nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E şi Bt) pe cel mult 7,5 cm (diagnostică pentru planosoluri). Pot prezenta orizont vertic asociat orizontului B, orizont histic (sub 50 cm grosime) şi proprietăţi gleice sub 50 cm adâncime.
tipic luvic albic vertic gleic planic histic
SOLONCEAC URI
Soluri având orizont A ocric sau A molic (Ao, Am) şi orizont intermediar la care se asociază orizont salic (sa) în primii 50 cm. Pot avea orizont calcic, cambic, vertic, natric, hiponatnc şi propnetăţi gleice în primii 100 cm.
SN SOLONEŢURI
Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao Am) urmat direct sau după un orizont eluvial E(El, Ea) de un orizont argic-natric (Btna) indiferent de adâncime; sau soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am) urmat de orizont intermediar natric (na) de la suprafaţă sau în primii 50 cm ai solului. Pot avea orizont calcic, orizont salic sub 50 cm adâncime şi proprietăţi gleice din primii 100 cm. (Pentru soloneţurile entice se poate folosi denumirea de sodosol).
tipic cu sodă calcaric molic sodic vertic gleic psamic pelic tipic calcaric molic luvic albic salinic stagnic gleic solodic entic psamic pelic
STAGNOSOLURI
Subdiviziuni principale
SALSODISOLURI
SC
44
Tipul de sol Sim Denumire bol HISTISOLURI
Caracteristici morfogenetice principale
TB HISTOSOLURI Soluri constând din material organic (orizont organic hidromorf histic sau turbos T) cu o grosime de cel puţin 50 cm (cel puţin 40 cm pentru T sapric sau hemic şi cel puţin 60 cm pentru T fibric) în primii 50 cm de la suprafaţă). FB FOLIOSOLURI Soluri constând din material organic (orizont organic nehidromorf sau folic, O) cu grosime de cel puţin 50 cm sau de minimum 20 cm dacă este situat direct pe rocă (R).
Subdiviziuni principale
district eutric salinic teric tionic district eutric litic
ANTRISOLURI
ER ERODOSOLU RI
Soluri puternic erodate sau decopertate ca ur mare a acţiunii antropice astfel că orizonturile rămase nu permit încadrarea într -un anumit tip de sol. De regulă, prezintă la suprafaţă un orizont Ap provenit din orizont B sau C, sau din AC sau AB având sub 20 cm grosime. Sedimentele (materialele parentale) scoase la zi prin eroziune sau prin decopertare sunt considerate roci şi încadrate ca atare. (Pentru erodosolurile rezultate prin decopertare se poate tolosi denumirea de decosol). ANTROSOLU Soluri având orizont superior RI antropedogenetic de cel puţin 50 cm grosime (format prin transformarea unui orizont sau strat al solului prin fertilizare îndelungată şi lucrare adâncă sau prin acreţie) format ca urmare a unei lungi perioade de cultivare şi irigare.
cambic argic andic spodic calcaric psamic pelic stagnic litic scheletic eutric
AT
hortic antracvic psamic pelic calcaric eutric district
45
Notă: 1.) În cazul studiilor de sol în scopuri forestiere formele de humus pot să fie folosite pentru separarea de subtipuri de sol. 2.) Pe lângă subdiviziunile principale ale tipurilor de sol prevăzute în tabelul 5.2. 3.) Pot să fie asociate, dacă este cazul, de regulă 2 – 3 calificative (subdiviziuni) principale.
Tabel 5.3. Definiţiile diferitelor subdiviziuni specifice (calificative) ale tipurilor genetice de sol utilizate la stabilirea subtipului de sol
Sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu excepţia cazurilor în care a fost subţiat prin includere în stratul arat). Se aplică la Luvosoluri. vezi sodic Sol având proprietăţi alice în Bt pe grosime mai mică decât cea diagnostificată pentru alosol. Se aplică la Luvisoluri.
albic
ab
alcalic alic
ac ai
aluvic
al
Sol format pe seama unor materiale parentale fluvice (în lunci, terase recente, zone de divagare etc.); nu se aplică la Aluviosoluri
andic
an
antracvic
aq
amfigleic
ag
argic
ar
brunic
br
calcaric
ka
Sol având material amorf (provenit din rocă sau materialul parental) cel puţin în unul dintre orizonturi, fără a îndeplini parametrii necesari pentru proprietăţi andice ca să poată fi încadrat la Andosol. Sol având proprietăţi antractive. Se aplică la Antrosoluri. Sol stagnic şi gleic în acelaşi timp (stagnic în partea superioară şi gleic în partea inferioară a solului. Sol având orizont B argic (Bt); nu se aplică la Luvisoluri. Sol (Pelosol sau Vertosol) având în orizonturi superior culori relativ deschise, cu crome peste 2. Sol având carbonaţi de la suprafaţă sau din primii 50 cm (face efervescenţă la adăugare de acid clorhidric 1:3); proxicalcaric cu carbonaţi în primii 20 cm, epicalcaric cu carbonaţi în intervalul 20 - 50 cm. În cazul Litosolurilor este suficientă prezenţa rocii parentale calcaroase. În cazul solurilor aparţinând unor tipuri de sol care nu au în mod 46
calcic cambic cambiargic
normal carbonaţi pe profil sau în partea superioarâ a solului, dar care au fost secundar carbonatate pe diferite căi, se folosesc termenii secundar- proxicalcaric şi secundar-epicalcaric după cum carbonaţii apar doar în primii 20 cm sau în primii 50 cm. ca Sol având orizont carbonato-acumulativ sau calcic (Cca) sau pudră friabilă de CaCO3 în primii 125 cm (sau în primii 200 cm în cazul texturilor grosiere). cb Sol având orizont B cambic (Bv); nu se aplică la Cambisoluri. cr Sol având orizont B cu caractere de orizont cambic în rima parte şi de orizont argic în a doua parte; se aplică a Alosoluri.
carbonatosodic (cu sodă)
so
cernic
ce
clinogleic
cl
cloruro-sulfatic coluvic
co
copertic
ct
criostagnic
cs
cu sodă distric
so di
Solonceac sau Soloneţ (Salsodisoluri) caracterizate prin prezenţa sodei (carbonat şi bicarbonat de sodiu) cu conţinut mai mare de 10 mg (0,33 me) la 100 g sol. Sol având orizont molic care se continuă cu culori de orizont molic în prima parte a orizontului intermediar. Se aplică la Gleiosol. Sol cu stagnogleizare (w) din primii 50 cm şi gleizare (Go) în primii 200 cm, excesul de apă fiind provenit atât din precipitaţii sau izvoare de coastă, cât mai ales prin curgere (prelingere) laterală prin orizonturile profilului de sol situat pe versant. Solonceac tipic caracterizat prin acumulare intensă de sărurt "neutre" (cloruri, sulfaţi). (Se pot separa: Solonceac cloruric, Solonceac sulfatic). Sol dezvoltat pe material parental fluvic coluvial nehumifer (de peste 50 cm grosime pe versanţi sau la baza versanţilor). Se aplică la Aluviosoluri. Sol (în genere din tipul Entiantrosol) acopefit cu material de sol humifer (de regulă orizont A molic) de peste 10 - 15 cm grosime. Sol cu proprietăţi criostagnice în profil. Se aplică la soluri din zona montană rece (înaltă). vezi carbonatosodic. Sol având proprietăţi districe cel puţin în orizontul superior. (În cazul Litosolului este necesară şi rocă parentală necalcaroasă, iar în cazul 47
Limnosolului orizont A limnic cu peste 3% materie organică). Nu se aplică la Cambisoluri şi la soluri care prin definiţie sunt acide (Umbrisoluri, Spodisoluri, Alosoluri). entic
eutric
feriluvic garbic gleic
glosic greic
histic (turbos)
en
Sol având dezvoltare extrem de slabă (incipientă) sau neîndeplinind integral atributele tipului (la Aluviosol entic orizontul A este sub 20 cm grosime sau lipseşte; la Soloneţ entic orizontul natric apare de la suprafaţă şi nu se constată un orizont argic-natric Btna; la Limnosol entic orizontul A limnic prezintă sub 3% materie organică fin divizată). eu Sol având proprietăţi eutr ice cel putin în orizontul de suprafaţă; fără carbonaţi. În cazul Litosolului şi fărâ rocă parentală calcaroasă iar în cazul Limnosolului cu orizont A limnic având peste 3% materie organică. Nu se aplică la Cernisoluri, Argiluvisoluri, Salsodisoluri, Vertisoluri. fe Sol (Spodisol) având orizont spodic feriiluvial (Bs) în care raportul Fe:C organic este peste 6. Se aplică la Podzol. ga Entiantrosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene garbice (deşeuri predominant organice). gc Sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50 şi 100 cm (este întotdeauna mezogleic , Gr apărând în intervalul 50 -100 cm); se poate utiliza termenul de , cu Gr între 100 - 200 cm la varietatea de batigleic sol). gl Sol având orizont eluvial care pătrunde în limbi în orizontul B (E + B) (trecere glosică sau albeluvică). gr Sol având suborizont Ame (partea inferioară a orizontului Am "pudrată" cu granule de cuarţ fără pelicule de coloizi, vizibile pe suprafaţa agregatelor structyr ale la uscare şi structură poliedrică mare subangulară sau nuciformă). Se aplică la Faeoziomuri si Cernoziomuri; în solurile cultivate Am poate avea crome > 2. Reprezintă un caracter slab luvic. tb Sol având orizont O (folic) de 20 - 50 cm grosime la suprafaţă (în cazul Litosolului histic, orizont O de 5 - 20 cm grosime situat direct pe rocă compactă R) sau sol având orizont T (turbos) de 20 - 50 cm 48
hortic
ho
kastanic
kz
litic
li
litoplacic
lp
luvic
lv
mixic
mi
maronic
mr
molic
mo
nodulo-calcaric
nc
pelic
pe
planic
pl
preluvic
el
prespodic
ep
prundic psamic
grosime la suprafaţă sau în primii 50 cm. Sol având orizont A hortic (de peste 50 cm grosime). Se aplicâ la Antrosoluri. Cernoziomuri calcarice având crome de 2 la umed (în genere se gâsesc în condiţii climatice mai puţin umede şi relativ calde şi au profil de sol mai puţin profund decât celelalte cernoziomuri; fac tranziţia spre Kastanoziomuri). Sol cu rocă compactă consolidată (orizont R) orizont R între continuă în profilul de sol (epilitic 20 - 50 cm, mezolitic între 50 - 100 cm, batilitic între 100 - 150 cm); prin termenul “litic” simplu se subînţelege epilitic. Sol cu strat compact artificial (pavat, betonat, pietruit, asfaltat etc.) continuu; subdiviziuni cal la "litic". Sol cu orizont eluvial luvic (El) şi orizont B argic (Bt) sau argic-natric (Btna). Se aplică la Stagnosol şi Soloneţ. Entiantrosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene mixice. Sol cu orizont Am forestalic (Amf); se aplică la Kastanoziomuri şi Cernoziomuri. Sol având orizont A molic (Am); nu se aplică la solurile ce fac parte din clasa Cernisolurilor. Vertisol care prezintă noduli calcaroşi diseminaţi în masa solului în primii 100 cm. Sol având textură foarte fină cel puţin în primii 50 cm; nu se aplică la Pelisoluri. Sol cu schim bare texturală bruscă între orizontul eluvial E (El sau Ea) şi orizontul B argic (Bt) pe 7,515 cm. Sol cu orizont B argic (Bt) slab conturat şi fără orizont eluvial (E) (se aplică la Alosoluri).
Sol acid (Districambosol, Nigrosol) cu orizont B cambic (Bv) prezentând acumulare de sescvioxizi (îndeosebi Al2O3 ), fără a îndeplini integral parametrii de orizont spodic. pr vezi scheletic. ps Sol având textură grosieră cel puţin în primii 50 cm; nu se aplică la Psamosol. 49
reductic rendzinic
rezicalcaric rodic
roşcat rudic
salinic
salsodic scheletic
re
Entiantrosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene reductice. rz Sol având saturaţie în baze peste 53% şi material parental reprezentat prin depozit scheletic calcarifer sau provenit dintr-o rocă parentală calcaroasă, caracterul scheletic începând din primii 20 cm. Pămăntul fin al solului poate să conţină carbonaţi. Se aplicâ la Litosol (Litosol rendzinic).
rk
Sol care prezintă orizont C cu carbonaţi reziduali începând din primii 125 cm. Se aplică la Preluvosol, Luvosol şi unele Cernisoluri. ro Sol cu orizont B având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%) în parte superioară culori în nuanţe de 5YR şi mai roşii. rs
Sol cu orizont B argic (Bt) având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%) în parte superioară culori în nuanţe de 7.5YR. ru Entiantrosol având material parental (antropogen) scheletic de cel puţin 30 cm grosime începând de la suprafaţă sau imediat sub suprafaţă. sc
Sol având orizont sc (salinizat sau hiposalic) în primii 100 cm sau orizont sa (salic) între 50 - 100 cm. În funcţie de adâncimea apariţiei orizontului cu săruri poate fi proxihiposalic , epihiposalic , mezohiposalic (0 - 20, 20 - 50, 50-100 cm) sau (20 - 50 cm, 50-100 cm). Vezi episalic şi mezosalic şi tabelul 6.5. ss Sol salinic şi sodic în acelaşi timp. qq Sol cu caracter scheletic (cu peste 75% schelet ) având orizonturi A, E sau B excesiv scheletice. Poate fi proxischeleti c, epischeletic , sau batischeletic după adâncimea la mezoscheletic care începe orizontul scheletic (de peste 25 cm grosime) şi anume în intervalele 0 -20, 20 - 50, 50100 şi respectiv 100 - 200 cm. În cazul că este format pe pietriş fluviatil poate fi denumit prundic şi respectiv proxi pru ndi c, epipr un dic, mezopr un dic, batiprundic. Cernoziomurile prundice pot fi denumite şi brancioguri, iar litosolurile prundice prundosoluri. 50
sodic
ac
solodic
sd
spodic
sp
spolic
sl
stagnic
st
teric
te
tionic tipic
to ti
umbric
um
urbic
ur
vertic
vs
Sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont na (natric) între 50 - 100 cm. În funcţie de adâncimea apariţiei orizontului cu , Na schimbabil poate să fie proxihiposodic , mezohiposodic (0 - 20, 20 - 50 şi epihiposodic respectiv 50 - 100 cm) sau mezosodic (50 - 100 cm). Vezi şi ta belul 6.6. Soloneţ cu orizont eluvial (E luvic sau E albic) cu grosime de peste 15 cm sau Planosoluri cu Bt hiponatric. Erodosol cu orizont spodic sau rest de orizont spodic la suprafaţă. Entiantrosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene spolice. Sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50 şi 200 cm. Poate să fie mezostagnic dacă W este situat între 50 şi 100 cm sau proxi hi postagnic, epihipostagnic, mezohipostagnic dacă orizontul w începe între 0 20, 20 - 50 sau 50-100 cm respectiv. Histosol având orizont mineral de peste 30 cm grosime situat în primii 100 cm. Sol având orizont sulfuratic în primii 125 cm. Sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol; nu prezintă atributele specifice cetorialte subdiviziuni ale tipului respectiv. În cazul Pelosolului şi Vertosolului, orizont A cu crome egale sau sub 2, iar în cazul Alosolului şi Planosolului este prezent orizontul El, în ultimul caz chiar cu proprietăţi stagnice moderate (Elw). Sol având orizont A umbric (Au); nu se aplică la Umbrisoluri. Entiantrosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene urbice. Sol având orizont vertic situat între baza orizontului A (sau E dacă există) şi 100 cm.
51
5.4. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică) TERENURI CU SOLURI AVÂND ALTĂ FOLOSINŢĂ DECÂT CEA AGR ICOLĂ SAU SILVICĂ TERENURI CU DRUMURI ŞI CĂI FERATE Drum naţional, judeţean, comunal Drum de exploatare Cale ferată TERENURI CU CONSTRUCŢII Şl ALTE AMENAJĂRI Intravilan (teren construibil) Teren de sport Aeroport Cimitir Parc şi zonă de agrement Clădiri şi curti izolate Canale, şanţuri Diguri şi taluze TERENURI CU APE ŞI APE CU STUF Râuri şi pâraie Lacuri şi bălţi Canale cu apă lazuri şi eleşteie Mocirle şi smârcuri Ape cu vegetatie de mlaştină Terenuri amenajate agropiscicol TERENURI NEPRODUCTIVE (NATIVE SAU CVASINATIVE)
Stâncării (rocă compactă la zi) Pietriş, prundiş, grohotiş, bolovăniş (inclusiv în circuri glaciare) Sedimente (recent aduse) la zi Albie de râu Renie, zona dig-mal (inundabilă frecvent) Plajă (cu nisip, pietriş, stânci) Nisip de dună mobil, nisip semifixat Ravenă Bad land Crustă de săruri
52
TERENURI DEGRADATE INTENS ANTROPIC (NEPRODUCTIVE)
Halde de steril, zgură, cenuşă Depozite (grămezi) de gunoi, deşeuri, rebuturi Gropi, cariere Bataluri (cu reziduuri diverse, (iţei etc.) Terenuri poluate intens cu substanţe chimice, ţiţei etc.) Terenuri degradate intens prin exploatâri miniere, petroliere etc.) 6. CHEI DE DETERMINARE A SOLURILOR
Pentru identificarea solurilor se folosesc cheile prezentate în capitolul 6 pentru încadrarea la nivel superior şi indicatorii redaţi în tabelele din capitolul 7 pentru încadrarea taxonomică la nivel inferior Pri mul pas în
procedura de încadrare taxonomică a unui sol constă în compararea caracteristicilor solului respectiv cu criteriile menţionate în cheia pentru determinarea claselor de soluri (tabel 6.1). Compararea criteriilor se face în ordinea din tabelul 6.1, eliminându-se pe rând situaţiile care nu se potrivesc solului respectiv; el va apartine primei clase de soluri pentru care sunt îndeplinite criteriile specificate în cheie (tabel 6.1) înscrise în ordinea tăriei lor discriminatoare din punct de vedere taxonomic. Pasul următor este
stabilirea tipului (genetic) de sol care se realizează folosind cele 12 chei corespunzătoare celor 12 clase de soluri (ta belele 6.2.1 - 6.2.12). După stabilirea clasei de soluri (conform primului pas), se trece la cheia de determinare corespunzătoare clasei respective şi se procedează în acelaşi fel ca la primul pas pănă ce se identifică primul tip de sol din cheia menţionată ale cărui criterii se potrivesc cu caracteristicile solului respectiv (în chestiune). Acesta reprezintă tipul de sol căruia îi aparţine solul în chestiune. Pasul al 3-lea îl
reprezintă stabilirea subtipului de sol care se realizează cu ajutorul tabelului 5.3, în care sunt înscrise şi definite calificativele (subdiviziunile) care pot să fie luate în considerare la subîmpărţirea tipului de sol. in acest scop se aleg una, două sau trei (rar mai multe) calificative - cele mai importante sau reprezentative - pe care le îndeplineşte solul în chestiune; aceste calificative se adaugă denumirii tipului de sol şi (ansamblul lor) constituie subtipul de sol. Se subliniază că în cazul cheilor pentru clasă şi tipul de sol (pasul 1 şi 2), solul în chestiune nu se poate încadra decât ta o singură poziţie, celelalte fiind excluse. în cazul subtipului de sol (pasul 3), dimpotrivă, se pot alege mai multe calificative, pentru a caracteriza cât mai bine solul; totuşi trebuie avut în vedere că subtipul tipic exclude alte calificative şi că unele dintre calificativele menţionate la fiecare tip de sol se exclud reciproc. În ceea ce 53
priveşte ordinea de înscriere a calificativelor se recomandă să se înceapă cu cele de evoluţie şi să se continue cu cele de tranziţie şi dacă este cazul cu cele speciale. În continuare, încadrarea la nivelul inferior al taxonomiei se realizează folosind indicatorii şi definiţiile (parametrii) lor redate în capitolul 7 (indicatorii 13-19 pentru varietatea de sol, indicatorii 23 - 25 pentru specia de sol, indicatorii 21a, 21b şi 22 pentru familia de sol şi indicatorii 26, 27, 20, 28 şi 29 pentru varianta de sol). Tabel 6.1 Cheie pentru determinarea claselor de sol SOLURI
▼ Cu orizont T (histic sau turbos) sau O (folic) de peste 50 cm grosime în primii 100 cm şi care ► începe în primii 50 cm sau de peste 20 cm grosime în cazul situării pe orizont R. ▼ Alte soluri fără orizonturi diagnostice specifice având: - rocă compactă (Rn, Rp) începând din primii 5-20 cm (dacă apare în primii 4 cm se consideră rocâ la zi); sau - material scheletic calcariter cu peste 40% CaCOa ► echivalent începând din primii 5 - 20 cm; sau - strat cu caracter scheletic (qq) începând din primii 5-20 cm; - orizont A urmat de material neconsolidat (orizont C). Pot să apară orizont vertic asociat orizontului C, sub 50 cm adâncime proprietăţi gleice (Gr), proprietăţi stagnice (w) sau salsodice (orizonturi sc, ac sau sub 50 cm chiar sa, na). ▼ Alte soluri având orizont antropedogenetic (intens modificat antropic) de cel puţin 50 cm grosime sau soluri al căror orizont A şi E (după caz) au fost ► îndepărtate prin eroziune accelerată sau decopertare, la suprafaţă aflându-se resturi de orizont B sau C. ▼ 54
HISTISOLURI
(HIS) (vezi tabel 6.2.6)
PROTISOLURI
(PRO) (vezi tabel 6.2.9)
ANTRISOLURI
(ANT) (vezi tabel 6.2.2)
Alte soluri având proprietăţi salsodice intense, adică orizont salic (sa) sau natric (na) în primii 50 ► cm (asociate unui orizont A sau Bv) sau soluri având orizont argic-natric (Btna).
▼ Alte soluri având orizont spodic (Bhs, Bs) sau criptospodic (Bcp). ► ▼ Alte soluri având orizont andic pe cel puţin 30 cm grosime începând din primii 25 cm asociate ► orizontului A sau celui intermediar AC, AR sau Bv. Pot avea orizont organic, dar nu pot avea orizont spodic. ▼ Alte soluri având: - orizont gleic (Gr) sau orizont stagnic, intens (W) începând din primii 50 cm asociate altor orizonturi, fără să aibă proprietăţi salsodice ► intense (sa, na) în primii 50 cm; - sau soluri cu orizont A limnic ori orizont histic (T), submerse. ▼ Alte soluri având orizont vertic (y) sau pelic (z) începând din primii 20 cm şi care se continuă până ► la peste 100 cm. ▼ Alte slorui cu orizont A molic (Am) şi orizont subiacent (AC), AR, Bv sau Bt) cu culori de orizont molic cel puţin pe feţele agregatelor structurale sau cu Orizont molic forestalic (Amf), AC sau Bv (indiferent de culoare) şi orizont Cca ► care începe în primii 60 – 80 cm de la suprafaţă. Nu prezintă orizont andic specific andisoluri şi nici orizont (proprietăţi) gleic (Gr) sau orizont stagnic (W) în primii 50 cm, caracteristice hidrisoluri sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm, diagnostice pentru salsodisoluri. ▼
55
SALSODISOLUR I
(SAL) (vezi tabel 6.2.10) SPODISOLURI
(SPO) (vezi tabel 6.2.11) ANDISOLURI
(AND) (vezi tabel 6.2.1)
HIDRISOLURI
(HID) (vezi tabel 6.2.5)
PELISOLURI
(PEL) (vezi tabel 6.2.8)
CERNISOLURI
(CER) (vezi tabel 6.2.4)
Alte soluri cu orizont A umbric (Au) şi orizont subiacent (AC, AR, Bv) cu culori de orizont umbric cel puţin în partea superioară (pe 10 – 15 cm). Nu prezintă orizont andic specific andisolurilor şi nici orizont gleic în primii 50 cm sau alte elemente diagnostice. Pot avea orizont O. ▼ Alte soluri cu orizont B argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont (proprietăţi) gleic (Gr), orizont stagnic intens (W) sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm. ▼ Alte soluri cu orizont B cambic (Bv) având culori cu valori şi crome peste 3, 5 ( la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont (proprietăţi) gleic (Gr), orizont stagnic intens (W) sau pro prietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm.
UMBRISOLURI
►
(UMB) (vezi tabel 6.2.12)
LUVISOLURI
►
(LUV) (vezi tabel 6.2.7)
CAMBISOLURI
►
(CAM) (vezi tabel 6.2.3)
6.2. CHEI PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR DE SOL
Tabel 6.2.1. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Andisolurilor (AND). ANDOSOLURI
Toate AND.
Tipuri
ANDOSOL (AN) (În viitor se vor separa: SILANDOSOL ALUANDOSOL
56
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
AN distric AN eutric AN umbric AN molic AN cambic AN litic AN scheletic AN histic
di eu um mo cb li qq tb
Tabel 6.2.2. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Antrisolurilor (ANT). ANTRISOLURI Tipuri
ANT rezultate prin decapi-tarea solului, prin eroziune puternică sau decopertare; la suprafaţă apare orizont B sau C sau AC ori AB sub 20 cm grosime.
Alte ANT (având orizont antropogenetic de cel puţin 50 cm grosime.
ERODOSOL (ER)
ANTROSOL (AT)
57
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
ER cambic ER argic ER andic ER spodic ER calcaric ER psamic ER pelic ER stagnic ER litic
cb ar an
ER scheletic ER eutric
sp ka ps pe st li qq eu
AT hortic AT antracvic AT psamic AT pelic AT calcaric AT eutric AT distric
ho aq ps pl ka eu di
Tabel 6.2.3. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cambisolurilor (CAM). CAMBISOLURI
CAM cu proprietăţi eutrice
Tipuri
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
EC tipic EC molic EC psamic EC pelic EC vertic EUTRICAMBOSOL EC andic EC gleic (EC) EC stagnic EC aluvic EC litic EC scheletic EC rodic EC salinic EC sodic DC tipic DC umbric DISTRICAMBOSOL DC psamic DC andic (DC)) DC prespodic DC litic DC scheletic DC aluvic DC DC gleic
58
ti mo ps pe vs an gc st al li qq ro sc ac ti um ps an ep li qq al gc
Tabel 6.2.4. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cernisolurilor (CER). CERNISOLURI
CER dezvoltate din calcare sau materiale parentale calcarifere care apar între 20 şi 50 cm adâncime. Alte CER având orizont Am cu crome mai mari de 2 şi orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 cm; de regulă CaCO3 prezent din primii centrimetri.
Alte CER având orizont Am cu crome egale sau mai mici de 2 şi orizont Cca sau concentrări în primii 125 cm (în cazul CER cu textură grosieră, croma orizontului A poate fi sub 3, iar carbonaţii, de regulă reziduali, pot apare până la adîncimi de 200 cm)
Tipuri
RENDZINA (RZ)
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
RZ calcarică RZ eutrică RZ cambică RZ scheletică
KZ tipic KASTANOZIOM KZ maronic KZ psamic (KZ) KZ gleic KZ salinic KZ sodic
CZ tipic CZ psamic CZ pelic CZ vertic CZ glei CERNOZIOM (CZ)
59
CZ aluvic CZ calcaric CZ kastanic CZ maronic CZ cambic CZ argic CZ greic CZ salinic CZ sodic CZ litic
ka eu cb qq
ti mr ps gc sc ac
ti ps pe vs gc al ka kz mr cb ar gr sc ac li
FZ tipic
Alte CER (fără) orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 cm sau 200 cm în cazul texturii grosiere).
FAEOZIOM (FZ)
FZ greic FZ psamic FZ pelic FZ vertic FZ gleic FZ stagnic FZ clinogleic FZ aluvic FZ cambic FZ argic FZ calcaric
ti gr ps pe vs gc st cg al cb ar ka
Tabel 6.2.5. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Hidrisolurilor (HID). HIDRISOLURI
HID subacvatice (cu A limnic sau T submers)
Alte HID (cu proprietăţi gleice)
Tipuri
LIMNOSOL (LM)
GLEIOSOL (GS)
60
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
LM distric LM eutric LM calcaric LM entic LM psamic LM pelic LM salinic LM histic LM tionic
di eu ka en ps pe sc tb to
GS distric GS eutric GS calcaric GS molic GS cernic GS umbric GS cambic GS psamic GS pelic GS aluvic GS histic GS tionic
di eu ka mo ce um cb ps pe al tb to
Alte HID (cu proprietăţi stagnice)
STAGNOSOL (SG)
SG tipic SG luvic SG albic SG vertic SG gleic SG planic SG histic
ti lv ab vs gc pl tb
Tabel 6.2.6. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Histisolurilor (HIS). HISTISOLURI
HIS cu orizont turbos sau histic (T).
Tipuri
HISTOSOL (TB)
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
TB distric TB eutric TB salinic TB teric TB tionic
di eu sc te to
FB distric di Alte HIS (cu orizont FB eutric eu FOLIOSOL folic, O). FB litic li (FB) Tabel 6.2.7. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Luvisolurilor (LUV). LUVISOLURI
LUV cu proprietăţi alice pe cel puţin 50 cm din orizontul Bt între 25 şi 125 cm sau pe cel puţin jumătate din orizontul Bt dacă orizontul C sau R apar la adâncime mai mică.
Tipuri
ALOSOL (AL)
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
AL tipic AL umbric AL preluvic AL albic AL stagnic AL cambiargic AL litic AL scheletic
61
ti um el ab st cr li qq
Alte LUV având schimbare texturală bruscă între E şi Bt.
Alte LUV fără orizont E.
PL tipic PLANOSOL (PL)
PRELUVOSOL (EL)
PL albic PL vertic PL stagnic PL solodic EL tipic EL molic EL roşcat EL rodic EL psamic EL pelic EL vertic EL stagnic EL gleic EL calcic EL litic EL scheletic EL sodic LV tipic LV umbric LV roşcat LV rodic LV calcic LV rezicalcaric
Alte LUV (având orizont E).
LUVOSOL (LV)
LV psamic LV vertic LV albic LV glosic LV planic LV stagnic LV gleic LV litic LV scheletic LV sodic (solodic)
62
ti ab vs st sd ti mo rs ro ps pe vs st gc ca li qq ac ti um rs ro ca rk ps vs ab gl pl st gc li qq ac
Tabel 6.2.8. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Pelisolurilor (PEL). PELISOLURI
PEL cu orizont vertic
Alte PEL (cu orizont pelic)
Tipuri
VERTOSOL (VS)
PELOSOL (PE)
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
VS tipic VS brunic VS stagnic VS gleic VS nodulocalcaric VS salinic VS sodic (alcalic)
ti br st gc nc sc ac
PE tipic PE brunic PE argic PE gleic PE stagnic
ti br ar gc st
Tabel 6.2.9. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Protisolurilor (PRO). PROTISOLURI
PRO cu orizont R (Rn sau Rp) sau cu material scheletic cu peste 75% fragmente grosiere sau cu material scheletic cu peste 40% CaCO3 echivalent, care încep din primii 5 – 20 20 cm.
Tipuri
LITOSOL (LS)
63
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
LS distric LS eutric LS rendzinic LS scheletic (prundic) LS histic (folic)
di eu rz qq tb
Alte PRO dezvoltate pe material parental fluvic
Alte PRO dezvoltate pe material parental antropogen.
AS distric AS eutric AS calcaric AS molic AS umbric AS entic AS vertic AS prundic AS gleic AS salinic AS sodic (alcalic) AS psamic AS pelic AS coluvic
di eu ka mo um en vs qq gc sc ac ps pe co
ET urbic ET rudic ET garbic ET spolic ENTIANTROSOL ET mixic ET reductic (ET) ET psamic ET pelic ET copertic ET litic
ur ru ga sl mi re ps pe ct li lp
ALUVIOSOL (AS)
ET litoplacic
Alte PRO dezvoltate pe material parental nisipos.
PSAMOSOL (PS)
PS distric PS eutric PS calcaric PS molic PS umbric PS gleic PS sodic
di eu ka mo um gc ac sc
PS salinic RS district RS eutric RS calcaric 64
di eu ka
Alte RPO dezvoltate pe materiale parentale neconsolidate.
REGOSOL (RE)
RS umbric RS molic RS stagnic RS salinic RS pelic RS litic
um mo st sc pe li qq
RS scheleitc
Tabel 6.2.10. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Salsodisolurilor (SAL) SALSODISOLURI
SAL având orizont salic (sa) începând din primii 50 cm.
Alte SAL (cu orizont Btna sau cu orizont na începând din primii 50 cm.
Tipuri
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
SC tipic (cloruro-sulfatic)
ti so
SOLONCEAC (SO)
SOLONEŢ (SN)
65
SC cu sodă (carbonatosodic) ka SC calcaric mo SC molic ac SC sodi c vs SC vertic gc SC gleic ps SC psamic pe SC pelic SN tipic SN calcaric SN molic SN luvic SN albic SN salinic SN stagnic SN gleic SN solodic SN entic SN psamic SN pelic
ti ka mo lv ab sc st gc sd en ps pe
Tabel 6.2.11. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Spodisolurilor (SPO). SPODISOLURI
SPO cu orizont sescvioxidic (Bs) fără orizont eluvial albic (Ea).
Alte SPO cu orizont sescvioxidic (Bs) sau humosescvioxidic (Bhs) şi orizont eluvial albic (Ea) continuu sau discontinuu de minimum 2 cm. Alte SPO (cu orizont criptospodic Bcp).
Tipuri
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
EP tipic PREPODZOL (EP)
PODZOL (PD)
ti um tb li qq
EP umbric EP histic EP litic EP scheletic PD tipic PD umbric PD feriluvic PD criostagnic PD histic PD litic
ti um fe cs tb li qq
PD scheletic CP tipic CRIPTOPODZOL CP histi (CP)
CP litic CP scheletic
66
c
ti tb li qq
Tabel 6.2.12. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Umbrisolurilor (UMB). UMBRISOLURI Tipuri
UBM cu materie organică humificată segregabilă de partea minerală silicatică în orizontul Au. Alte UMB (cu materie organică humificată intim amestecată cu partea minerală în orizontul Au.
Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3)
HUMOSIOSOL (HS)
HS tipic HS cambic HS litic
ti cb li qq
HS scheletic
NIGROSOL (NS)
NS tipic NS cambic NS litic NS scheletic NS aluvic
ti cb li qq al
Tabel 6.3. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi gleice în funcţie de adâncimea orizontului Gr (proprietăţi gleice reductice). Adâncimea limitei superioare a orizontului (cm).
Orizontul Diagnostic
0 – 50
Gr
Unitatea
taxonomică
Subdiviziuni la nivel inferior*
(pentru hărţi la
50 – 100
Gr
100 – 200 sub 200
Gr Gr
(tip) Gleiosol
scări mijlocii) proxigleic (0-20 cm) (semisubmers) epigleic (20-50 cm) mezogleic
(subdiviziune gleic (la subtip) (subdiviziune) gleic batigleic (la varietate) (gleizat în se ia în adâncime) considerare (freatic-umed) la nivelul inferior al clasificării 67
Corelare cu indicatorul 14 Cod:
7 6 5
4,3 2 1
* Prefixe pentr adâncimea de apariţie a orizontului gleic, Gr:
proxi: 0 -20 cm; epi: 20 – 50 cm;
mezo: 50 – 100 cm; bati: 100 – 200 cm.
Tabel 6.4. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi stagnice (W,
funcţie de adâncimea şi intensitatea acestora. Adâncimea limitei superioare a orizontului (cm).
Orizontul Diagnostic *
0 – 50
W
Unitatea
taxonomică
(tip) Stagnosol
Subdiviziuni la nivel inferior*
(pentru hărţi la scări mijlocii)
w) în
Corelar e cu indicato rul 14 Cod:
proxistagnic (06 pp*** 20cm) 5 pp epistagnic (20 – 50cm) 0 - 50 w (subdiviziune proxihipostagnic 5pp, 4 pp ) stagnic epihipostagnic 4pp, 3 pp 50 - 100 W (subdiviziune mezostagnic 4pp ) stagnic 50 – 100 w (subdiviziune mezohipostagnic 3pp, 2pp ) stagnic 100 – 200 W (subdiviziune batistagnic 3pp, 2pp ) stagnic se ia în considerare stagnogleizare în 100 - 200 w 1pp, 2pp la nivelul adâncime inferior *) W- proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic); w – proprietăţi stagnice moderate (orizont hipostagnic). W corespunde cu w5, iar cu w4, w3 şi w2 din indicatorul 15. **) Prefixe pentru adâncimea de apariţie orizonturilor: proxi: 0 – 20 cm; mezo: 50 – 100 cm; epi: 20 – 50 cm; bati: 100 – 200 cm; ***) pp – corelare parţială (pro parte)
68
Tabel 6.5. Unităţi taxonomice de sol care conţin săruri uşor
solubile, în
funcţie de adâncimea şi intensitatea salinităţii. Unitatea taxonomică
Intervalul în care este situat orizontul - cm -
Orizontul diagnosti c*
0 – 50
sa
(tip) Solonceac***
sc
(subdiviziune) salinic
50 – 100
sa sc
(subdiviziune) salinic (subdiviziune) salinic
100 - 200
sa
Se ia în considerare la nivel inferior: - salinic în adâncime -
sc
Subdiviziuni la nivel inferior**
(proxisalic) episalic proxihiposalic epihiposalic mezosalic mezohiposali c batisalic batihiposalic
*) sa – orizont salic; sc – orizont hiposalic **) Prefixe pentru intervalul de situare a orizontului: proxi: 0 – 20 cm; mezo: 50 – 100 cm; epi: 20 – 50 cm; bati: 100 – 200 cm. ***) După natura sărurilor acumulate pot fi cloruro – sulfatice, sulfatoclorurice sau carbonatosodice.
Tabel 6.6. Unităţi taxonomice de soluri care conţin Na schimbabil şi eventual sodă, în funcţie de adâncimea şi intensitatea sodicităţii. Intervalul în care este situat orizontul (cm)
Orizont diagnostic *
Unitatea
taxonomică
Subdiviziuni la nivel inferior*
Corelare cu indicatorul 14 Cod:
(scări mijlocii)
0 – 50
Btna
0 – 20
na
20 - 50 50 - 100
na Btna
(tip) proxinatric, epinatric Soloneţ*** Soloneţ entic proxinatric sau sodosol idem epinatric (tip) Soloneţ mezonatric
69
5,4 (pp) 41 (pp) 32 33 (pp)
0 – 50
ac
(subdiv.)sodi Proxihiponatri c (alcalic)*** c epihiponatric (subdiv.)sodi mezonatric c (alcalic)***
22 (pp), 31 22 (pp)
50 – 100
na
50 – 100
ac
(subdiv.)sodi mezohiponatri c (alcalic)*** c
21, 22 (pp)
100 - 200
na
(11, 12, 13) (pp)
100 – 200
ac
se ia în batinatric considerare la nivel inferior sodic batihiponatric (alcalic) în adâncime
33 (pp), 23 (pp)
(11, 12, 13) (pp)
*)Btna – orizont arcig-natric; na – orizont natric; ac – orizont hiponatric. **) Prefixe pentru adâncimea de situare a orizontului: proxi: 0 – 20; mezo: 50 – 100; epi: 20 – 50; bati: 100 – 200. ***) Soloneţurile sau diferitele soluri sodice (alcalice care conţin peste 10 mg (0,33 me) de CO3 la 100 g sol se separă ca unităţi distincte denumite “cu sodă” (soloneţ cu sodă subdiviziunea alcalic sau sodic cu sodă etc.). 7. INDICATORI PENTRU TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL INFERIOR
Indicatori pentru definirea varietăţii de sol (ind. 13 -19) Indicator 13 - Caracteristici particulare ale solului Indicator 14 - Grade de gleizare a solului Indicator 15 - Grade de stagnogleizare sau pseudogleizare a solului Indicator 16 - Grade de salinizare a solului Indicator 17 - Grade de sodizare (alcalizare) a solului Indicator 18 - Clase de adâncimea apariţiei carbonaţilor în sol Indicator 19 - Clase de grosime a solului până la roca compactă Indicatori pentru definirea speciei şi familiei de sol (ind. 21 - 25) Indicator 21 a - Materiale de cuvertură sau materiale parentale de sol (M) Indicator 21 b - floci subiacente (formaţiuni geologice) (R) Indicator 22 - Clase granulometrice simplificate Indicator 23 - Grupe de clase, clase şi subclase texturale Indicator 24 - Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet Indicator 25 - Gradul de descompunere a materiei organice în solurile organice 70
Indicatori pentru definirea variantei de sol (Ind. 20 şi 26 - 29) Indicator 26 - Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor Indicator 27 - Modificări ale solului prin folosirea în producţie Indicator 20 - Grade de eroziune sau decopertare Indicator 28 - Tipuri de degradare prin excavare - acoperire şi de poluare a solului Indicator 29 - Gradul de poluare a solului Indicator 13 – Caracterisitic particulare ale solului sau subdiviziuni ale
subtipurilor de sol la nivelul inferior al varietăţii de sol (ce pot fi aplicate după caz). Simb ol
Cod
Denumire
Caractere diagnostice
Solurile la care se
aplică simplic
(nu sol fără caracterele menţionate mai jos este cazul)
Xab
000
Xad
1. Subdiviziuni genetice de sol (subdiviziuni calitative) sol având caracter aric 050 aric
(orizonturi disturbate prin desfundare, lucrare adâncă etc.) pe mai mult de 50 cm grosime. sol având orizont B dezvoltat din material parental bauxitic.
Xba
220
bauxitic
Xcd
041
calcarodolomitic
sol dezvoltat pe materiale calcaroase dolomitice
Xca
230
calcic
sol având orizont carbonatoacumulativ (sau calxic) ori concentrări de CaCO3 (pudră friabilă) în pr imii 100 cm.
71
Eutricambos ol Preluvosol Litosol rendzinic, subdiviziuni subrendzinic e Kastanozio m Cernoziom
Simb ol
Cod
Denumire
Caractere diagnostice
Solurile la care se
aplică Xcu
030
cumulic
Xea
080
entoalbic
Xer
043
erubazic
Xfi
280
fibric
Xfr
061
fragic
Xgi
042
gipsic
Xhe
290
hemic
Xhh
310
hipohistic
Xho
320
hipohortic
sol cu orizont A îngroşat (având peste 75 cm grosime) cu material de sol provenit din orizontul superior al solurilor situate pe pantă (apare de regulă la baza versanţilor sau pe văile înguste). Solurile cu orizont A îngroşat (cumulic) de peste 125 cm pot fi denumite cumulisoluri. sol cu orizont E albic discontinuu sau foarte subţire (1-2 cm) sol dezvoltat pe roci bazice şi ultrabazice eruptive sau metamortice (cu excepţia calcarelor) care nu dau prin alterare material amorf în complexul adsorbtiv histosol având predominant material organic hemic (moderat descompus) sol având orizont fragic (fragipan) în primii 100 cm ai solului sol dezvoltat pe material provenit din roci gipsifere
histosol având predominant material organic hemic (moderat descompus) sol având la suprafaţă orizont folic (O) sau turbos (T) sub 20 cm grosime (cu excepţia litosolului). sol având orizont antropedogenetic hortic cu grosime sub 50 cm 72
Podzol Faeoziom
Histosol Histosol Litosol rendzinic, Subdiviziuni subrendzinic e Histosol
Simb ol
Cod
Denumire
Xla
063
lamelar
Xlm
350
limnic
Xma
360
Xme
065
Xnt
380
Xrg
390
Xrp
410
Xsp
420
Xsf
430
Xse
095
Xsm
094
Caractere diagnostice
sol având caracter lamelar
histosol având orizont T limnic (submers) marnic sol dezvoltat pe material parental marnic (provenit din alterarea marnelor) melanic sol cu orizont Bt având întrunul din suborizonturile situate până la 100 cm adâncime culori închise, cu valori şi crome sub 3,5 (la umed), care contrastează cu suborizonturile adiacente natant histosol constând din orizont T constituit din plaur (plutitor) regradat sol cu orizont B invadat de CaCO3 ruptic sol cu discontinuitate litologică în primii 100 cm de la suprafaţă sapric histosol având predominant material organic sapric (intens descompus) subscheleti sol cu caracter scheletic (cu c 26-75% schelet). După adâncimea de apariţie a orizontului cu schelet, solul poate fi proxisubscheletic, episubscheletic, mezosubscheletic sau batisubscheletic semihistic sol cu orizont superior bogat în humus hidromorf (anmoor) stratiminer sol organic în care apar strate al de material mineral
73
Solurile la care se
aplică Soluri cu textură foarte grosieră Histosol Faeoziom
Histosol
Gleiosol Aluviosol Histosol
Simb ol
Cod
Denumire
Caractere diagnostice
Solurile la care se
aplică Xsr
450
Xsu
072
Xth
093
Xvm
480
subrendzin sol dezvoltat pe material ic parental provenit din roci calcaroase situate în primii 150 cm (nu se aplică la litosol şi rendzină) sulfuric sol cu orizont sulfuric Gleiosol Histosol Limnosol thaptosol mineral în care apar strate Gleiosol histic de material organic în primii Limnosol (stratihistic 100 cm Aluviosol ) vermic sol având caracter vermic Cernoziom (având peste 50% din volumul Kastanozio orizontului A şi de peste 25% m din volumul următor canale de râme, coprolite, galerii de animale umplute cu material de sol adus din orizonturile supra- sau subiacente).
2. Subdiviziuni determinate de alte caracteristici particulare ale solului Simb Cod Denumire Caractere diagnostice Solurile la ol care se
aplică X01
011
X02
012
X03
013
X04
021
X05
022
cu sol îngropat adâncime mică idem, la adâncime moderată idem, la adâncime mare cu B la suprafaţă
adâncimea solului îngropat între 50 - 75 cm idem, 76 - 100 cm idem, 101 - 150 cm adâncimea orizont Btna 1(2) cm
cu B la idem, Btna între 2 - 6 cm adâncime mică
74
Soloneţuri Soloneţuri
Simb ol
Cod
Denumire
Caractere diagnostice
cu B la adâncime moderată cu B la adâncime mare cu B la adâncime foarte mare cu gleizare relictă
idem, Btna între 7 - 14 cm
073
emers maturat
indice de maturare 0,7
X24
074
indice de maturare 0,7
X32
111
emers nematurat cu mull calcic
X33
112
cu mull tipic
X34
113
X35
114
X36
115
X37
116
X38
117
X39
118
X40
119
X41
120
X06
023
X07
024
X08
025
X21
071
X23
Solurile la care se
aplică Soloneţuri
idem, Btna între 15 - 25 cm Soloneţuri Idem, Btna >25 cm
Soloneţuri
caracter gleic relict
Aluviosoluri Gleiosoluri etc. Gleiosoluri Aluviosoluri Gleiosoluri Aluviosoluri Soluri aflate sub vegetaţie forestieră Idem
C/N sub 151; cu sau fără Ol
C/N = 16 … 19; cu sau fără Ol cu hidromull C/N sub 19; cu sau fără Ol cu mull-moder C/N = 20 … 22; Ol mai gros ca Of+Oh cu moder C/N = 23 … 26; Ol mai gros ca Of+Oh cu humus brut C/N peste 27; tipic Ol=Of=Oh cu humus brut C/N peste 27; bogat în Oh mai gros ca Ol+Of humus fin cu humus brut C/N peste 27; sărac în humus Of mai gros ca Ol+Oh fin cu humus brut C/N peste 27; xeric Ol mai gros ca Of+Oh cu humus C/N peste 27 2 segregabil
75
Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem
Simb ol
Cod
X42
121
X43
122
X44
123
X45
124
X46
125
X47
126
Denumire
cu orizont înţelenit3 cu mull calcic cu orizont înţelenit cu mull tipic cu orizont înţelenit cu mull-moder cu orizont înţelenit cu moder cu orizont înţelenit cu humus brut cu orizont înţelenit cu humus segregabil2
Caractere diagnostice
C/N sub 15; cu Aţ C/N = 16 …19; cu Aţ
Solurile la care se
aplică Soluri aflate sub vegetaţie de pajişte Idem
C/N = 20 …22; cu Of; cu Aţ
Idem
C/N = 23 … 26; Of = Oh; cu Aţ
Idem
C/N peste 27; Oh mai gros ca Of; cu Aţ
Idem
C/N peste 27; Aţ
Idem
1
Se calculează cu rapoartele atomice. Încadrarea se face după valorile C/N din orizontul Oh, dacă există sau din partea superioară a orizontului A. 2 Materia organică humificată este segregabilă de partea minerală silicatică. 3 Orizont înţelenit este partea superioară a orizontului A al solului din pajişti în care predomină masa de rădăcini a plantelor ierboase. Se notează cu Aţ. Indicator 14. Grade de gleizare a solului (G)
Simbol
G
negleizat
g1d1 – d5
FRU
1
freatic umed
g2d6
GZS
2
GZ
3
gleizat slab (gleic g2d5, g3g5, g4d5, g5d6 în adâncime) gleizat moderat g3d3, g3d4, g4d4
2
G
Criterii de încadrare
0
1
G
Denumire
ABS
0
G
Co d
76
Corelarea cu clasificare a la nivel superior
Alte subtipuri decât cele gleice
3
G
M GZP
4
gleizat puternic
g5d5, g6d5
GZF
5
GZ E SB M
6
gleizat foarte puternic gleizat excesiv
g3d1, g3d2, g4d4, g5d4 g4d1, g4d2, g5d3 g5d2, g6d2, g5d1, g6d1. g7d1 – d2 + apă la suprafaţă mare parte din an
4
G 5
G 6
G 7
7
submers, semisubmers
Soluri gleice (subtipuri gleice) Gleiosol
Intensitatea gleizării unui orizont al solului (g) Simb ol g1
Limite (%) de culori de 1 reducere
Corelare cu orizonturile pedogenetice
Denumire
Negleizat sau foarte slab nu se apreciază ca gleizat orizont G (g2 poate fi notat cu g) 6 – 15 slab gleizat g2 16 – 30 Moderat gleizat Orizont Go g3 16 – 30 Puternic gleizat g4 51 – 70 Foarte puternc gleizat g5 Orizont Gr 71 – 90 Excesiv gleizat g6 Complet gleizat g7 91 1 Vezi aceste culori la definiţia orizontului gleic şi a proprietăţilor acvice. 5
Adâncimea la care apare gleizarea (d) Simbol
Limite în cm, în soluri c
d1 d2 d3 d4 d5 d6 d7
mijlocie şi mai fină 0 – 20 21 – 50 51 – 100 100 – 125 126 – 150 150 – 200 201 – 300
77
Cu textură pe profil: grosieră 0 – 20 21 – 50 51 – 75 76 – 85 86 – 100 101 – 135 136 - 200
Indicator 15. Grade de stagnogleizare sau de pseudogleizare a solului (W)
Simbol
Co d
Denumire
W0
ABS
0
nestagnogleizat
W1
PZA
1
PZS PZ M W4 PZP W5 PZF W6 PZE
6
W2 W3
Corelarea cu clasificare a la nivel superior
Criterii de încadrare
cu stagnogleizare în adâncime
w1d1 – d5/w2d1 – d5 w3d4 – d5, w4d5, w4d4
alte subtipuri decât cele stagnice
2 3
stagnogleizat slab stagnogleizat moderat
w3d3, w5d5 w3d2, w4d3, w5d3
4 5
stagnogleizat puternic stagnogleizat foarte puternic stagnogleizat excesiv
w3d1, w4d2, w5d3 w4d1, w5d2
Soluri gleice (subtipuri gleice) Stagnosol
w5d1
Intensitatea stagnogleizării sau pseudogleizării unui orizon t al solului (w)
Simb ol W1 W2 W3 W4 W5
Limite (%) de culori de 1 reducere
5 6 – 15 16 – 30 31 – 50 51
Corelare cu orizonturile pedogenetice
Denumire
nestagnogleizat sau foarte slab stagnogleizat slab stagnogleizat moderat stagnogleizat puternic stagnogleizat foarte puternic stagnogleizat
nu se apreciază ca orizont W sau w orizont w (hipostagnic) orizont W (stagnic)
Adâncimea la care apare stagnogleizare (d) Simbol d1 d2 d3 d4 d5 d6
Limite (cm)
20 21 – 50 51 – 100 101 – 150 151 – 200 201 – 300 78
Indicator 16. Grade de salinizare a solului (S)
Simbol
S
Cod
Apreciere
Criterii de încadrare
ABS
00
nesalinizat
(s1d1 – d5)
SCA
10
salinizat în adâncime
SCA1
11
SCA2
12
SCA3
13
SCA4
14
cu salinizare slabă sub 100 cm; cu salinizare moderată sub 100 cm; cu salinizare puternică sub 100 cm; cu salinizare foarte puternică sub 100 cm;
(s2 – s5; d4 – d5) s2d4 – d5
SCS
20
salinizat slab
SCS1
21
SCS2
22
SCS3
23
SCS4
24
SCS5
25
SCS6
26
cu salinizare slabă între 0 - 20 cm cu salinizare slabă între 20 - 50 cm cu salinizare slabă între 50 - 100 cm cu salinizare moderată între 20 - 50 cm cu salinizare moderată între 50 – 100 cm cu salinizare puternică intre 50 - 100 cm
SCM
30
salinizat moderat
SCM
31
cu salinizare moderată între 0 - 20 cm cu salinizare puternică între 20 - 50 cm
0
S 1
S 2
S 3
1
SCM 2
32
79
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
pentru alte subtipuri cele decât salinizate
s3d4 – d5 s4d4 – d5 s5d4 – d5 (s2d1 – d3; s3d2 – d3; s4d3) s2d1 s2d2 s2d3 s3d2 s3d3 s4d3 (s3 – d1; s4 – d2; s5d3) s3d1 s4d2
soluri salinizate (subtipuri salinice)
Simbol
Cod
Apreciere
33
cu Salinizare foarte puternică între 50-100 cm
s5d3
SCP
40
salinizat puternic
(s4d1; s5d2)
SCP1
41
s4d1
SCP2
42
cu salinizare puternică între 20 - 50 cm cu salinizare foarte puternică între 20 - 50 cm
SCF
50
salinizat foarte puternic
(s5d1)
SCF1
51
cu o salinizare foarte puternică între 0 – 20 cm
s5d1
SCM 3
S
Criterii de încadrare
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
4
S
s5d2 solonceacuri
5
ANEXĂ la indicator 16 Intensitatea salinizării unei probe (orizont) de sol (apreciată după conţinutul total de săruri solubile în extract apos 1:5 corectat sau după electroconductivitate Simbol
Textura mijlocie salinizarea*
Orice textură salinizarea*
clorurică sulfatică clorurică sulfatică Ece** Limite de conţinut mmho/cm sau Total de săruri (mg/100g sol)** S1
100
150
1,7
2,7
101-250
151-350
1,8-5
2,8-7
S3
251-600
351-900
6-13
8-19
S4
601-1000
9011500 1501
14-23
20-32
24
33
1001
Corelarea orizonturilor pedogenetice
dS/m
S2
S5
Denumire
80
nesalinizat nu se notează ca orizont sc sau sa slab salinizat Orizont sc moderat (hiposalic) salinizat puternic salinizat foarte Orizont sa puternic (salic) salinizat
* Tipul de salinizare se stabileşte după raportul dintre ioni exprimaţi înmiliechivalenţigram, astfel: Cl
- salinizare clorurică:
1,1
SO
4
-salinizare sulfatică
Cl SO4
1,0
** Conţinutul total de săruri solubile corectat se stabileşte pe baza analizei extractului apos (1:5), din suma totală a anionilor şi cationilor scăzându-se dacă este cazul conţinuturile de sulfat de calciu solubilizat şi de bicarbonat de calciu solubilizat în plus în extract (1:5) faţă de extract la saturaţie (vezi cap. 3 partea 1 din Metodologia elaborării studiilor pedologice, 1987); *** ECe reprezintă electroconductivitatea solului măsurată în extractul de sol la saturaţie, la 25°C.
Notă: Pentru alte texturi decât cea mijlocie, valorile din coloanele 2 şi 3 se multiplică cu un factor ce corespunde raportului dintre capacitatea de apă în câmp a solului respectiv faţă de cea a unui sol cu textură mijlocie. Notă: în cazul în care s-au efectuat numal determinări parţlale de anioni, a precierea intensităţii de salinizare se poate face pe baza datelor din tabelul alăturat. Intensitatea salinizării (s) (apreciată după Conţinutul de diferiţi anioni, în mg sau me la 100g sol) Simbol
Textura mijlocie
Denumire
Conţinut de: Cl
-
2-
SO4 în miligrame la 100g sol
S1
< 18
< 50
nesalinizat
S2 S3 S4 S5
19 – 60 61 - 175 176 – 350 351
51 – 120 121 – 350 351 - 700 701
slab salinizat moderat salinizat puternic salinizat foarte puternic salinizat
81
Corelarea cu definirea orizonturilor
nu se notează ca oriz. sc sau sa orizont sc (hiposalic) orizont sa (salic)
În miliechivalenţi – gram la 100g sol nesalinizat 0,5 1,0
S1
0,6-1,7 1,8-5,0 5,1-10 10
S2 S3 S4 S5
1,1-2,5 2,6-7,2 7,3-14 15
slab salinizat moderat salinizat puternic salinizat foarte puternic salinizat
nu se notează ca oriz. sc sau sa orizont sc (hiposalic) orizont sa (salic)
Adâncimea la care apare salinizarea (d) Simbol d1 d2 d3
Limite (cm)
Simbol d4 d5 d6
20 21-50 51-100
Limita (cm)
101-150 151-200 201-300
Indicator 17. Grade de sodizare (alcalizare) a solului (A)
Simbol
A
00
nesodizat
SNA
10
sodizat în adâncime
SNA1
11
1
SNS SNS1
21
SNS2
22
SNA3 SNA4
2
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
(a1d1 – d5)
cu sodiizare slabă sub 100 cm; 12 cu sodizare moderată sub 100 cm; 13 cu sodizare puternică sub 100 cm; 14 cu sodizare foarte puternică sub 100 cm; 20 sodizat slab
SNA2
A
Apreciere
ABS
0
A
Co d
Criterii de încadrare
cu sodizare slabă între 0 20 cm cu sodizare slabă între 20 - 50 cm 82
(a2 – a5; d4 – d5) a2d4 – d5 a3d4 – d5 a4d4 – d5 a5d4 – d5 (a2d1 – d3; a3d2 – d3; a4d3) a2d1 a2d2
Alte subtipuri cele decât sodice (alcalice)
A
SNS3
23
SNS4
24
SNS5
25
SNS6
26
SNM
30
SNM1
31
cu sodizare slabă între 50100 cm cu sodizare moderată între 20 - 50 cm cu sodizare moderată între 50 – 100 cm cu sodizare puternică între 50-100 cm sodizat moderat
3
cu sodizare moderată între 0 - 20 cm 33 cu sodizare foarte puternică între 50-100 cm 40 sodizat puternic sau soloneţ (având orizont natric în primii 50 cm sau orizont Btna) 41 cu sodizare puternică între 0 - 20 cm 42 cu sodizare foarte puternică între 20 - 50 cm 50 sodizat foarte puternic (cu sodă) sau soloneţ cu sodă 51 cu sodizare foarte puternică între 0 – 20 cm 52 cu sodizare foarte puternică între 20-50 cm
NM3 A
SNP
4
SNP1 SNP2 A
SNF
5
SNF1 SNF2
a2d3 a3d2
Soluri sodizate (subtipuri sodice sau alcalice)
a3d3 a4d3 (a3 – d1; a4 – d2; a5d3) a3d1 a5d3 (a4d1; s5d2)
a4d1
Soloneţuri
a4d2 (a5d1 – d2) a5d1 a5d2
Intensitatea sodizării (alcalizării) – (a) (apreciată după VNa sau alcalinitatea probei de sol) l o b m i S
a1
a2
Limite alcalinitate VNa (% din T)
5 6 – 10
2-
-*
CO3 CO3H mg/me/ la 100 g sol
Denumire
abs.
60/ 1,0
nesodizat (nealcalizat)
abs.
60/ 1,0
slab sodizat (alcalizat)
83
Corelarea cu orizonturile pedogenetice
nu se notează ca orizont ac sau na orizont ac
11 – 15
a3
a4
4/ 0,15
-
5-10/0,16033
-
moderat sodizat (alcalizat) puternic sodizat (alcalizat)
16
(hiponatric)
orizont na (Btna dacă este şi argiloiluvial)
foarte puternic sodizat (alcalizat) *) Sub formă de bicarbonat de sodiu sau de magneziu. Notă: La ultimele 3 clase CO3 include şi CO3 H ecistent sub forma bicarbonatul de sodiu. 10/ 0,33
a5
-
Adâncimea la care apare sodizarea (alcalizarea) – (d) Simbol d1 d2 d3 d4 d5 d6
Adâncimea
20 21 – 50 51 – 100 101 – 150 151 – 200 201 - 300
Indicator 18. Clase de adâncime a apariţiei carbonaţilor în sol (k) Simbol Cod
Denumire
k 1
1
(Sol) proxicalcaric
k 2
2
(Sol) epicalcaric
k 3
3
(Sol) slab levigat (decar-bonatat) sau mezocalcaric
k 4
4
(Sol) moderat levigat (decarbonatat) sau baticalcaric 84
Criterio de încadrare
efervescentă cu HCl în primii 20 cm efervescentă cu HCl între 21 şi 50 cm efervescentă cu HCl între 51 – 100 cm efervescentă cu HCl între 101 – 150 cm
5
(Sol) puternic levigat (decarbonatat) sau baticalcaric (Sol) necalcaric
efervescentă cu HCl între 151 – 200 cm 0 efervescentă cu k 6 HCl maj jos de 200 cm Indicator 19. Clase de grosime a solului până la roca compactă 1) (grosimea fiziologic utilă) (d) k 5
Simbol pentru:
hărţi
tabele
d1
FS
d2
MS
d3
SP
d4
MP
d5
FP
d6
PP
*
EP
Co d
Pentru scări mari denumirea
limite(cm )
010 (sol) foarte superficial2) 035 (sol) moderat Superficial3) 063 (sol) slab profund3) 088 (sol) moderat profund3) 113 (sol)puternic profund3) 138 (sol) foarte puternic profund3) 200 (sol) extrem de profund
1
0-20 21-50
Pentru scări mici şi mijlocii denumire limite(c a m)
(sol) superficia l
50
51-75 76-100
(sol) semiprofu nd
50-100
101-125 126-150
(sol) profund
101
150
Se consideră rocă compactă rocile compacte şi masive, cât şi stratele de materiale cu peste 90 % fragmente scheletice, având grosime 20 mc; 2 Corespunde tipului litosol; 3 Corespunde subtipurilor litice (epilitice, mezoliticem batilitice); *Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren sau a celei agropedoameliorative.
85
Indicator 23*. Grupe de clase, clase şi subclase texturale Simbol pentru:
hărţi tabele
Argil Co d
Denumire
< 0,002 mm 12
g
G
01
Texturi grosiere
n sau 1
N
10
nisip
NG NM NF U
11 12 13 20
nisip grosier nisip mijlociu nisip fin nisip lutos
UG
21
UM
22
UF
23
nisip lutos grosier nisip lutos mijlociu nisip lutos fin
M
03
u sau 2
m
s sau 3
l sau
ă
Praf 0,002 – 0,02 mm
Nisip 2-0,02 mm
Rapo rt Nf * * Ng
32
56
oricar e
32
63
5 5 5 6 - 12
32 32 32 32
6 – 12
32
6 – 12
32
6 - 12
32
Texturi mijlocii
13 – 32 32
32 33
63 63 63 56 94 56 – 94 56 – 94 56 94 35 –
oricar e <1 1 – 20 > 20 oricar e <1
5
87 67
S
30
lut nisipos
13 – 32 32
32 33
48 87 67
SG
31 32
SF
33
SS
34
13 20 13 – 20 13 20 20
32
SM
lut nisipos grosier lut nisipos mijlociu lut nisipos fin
SP
lut nisipos prăfos 35 praf
L
40
lut
86
20
51
48 – 87 48 – 87 48 – 87 30 – 67 49
21 32
79
79
32 32 33 – 50
1 – 20 > 20 oricar e oricar e
oricar e oricar e <1 1 - 20 > 20 oricar e oricar e oricar e
LN
41
LL
42
lut nisipoargilos lut mediu
LP
43
lut prăfos
f
F
05
Texturi fine
t sau 5
T
50
lut argilos
TN
51
4
15 - 32 33 – 79
54 – 79 23 – 52 46
oricar e oricar e oricar e
33
67
67
oricar e
33 – 45 33 – 45 33 – 45 33 – 45 46
67
79
14
41 – 67 23 – 52 34
oricar e oricar e oricar e oricar e oricar e oricar e oricar e oricar e oricar e
A AL
61
argilă lutoasă
AP
62
argilă prăfoasă
AM
63
argilă medie
AF
64
argilă fină
O C P Z
90 91 92 93 94
nu e cazul*** sedimente cu peste 40 % caco3 roci- compacte fisurate şi pietrişuri permeabile roci compacte dure (nepermeabile) depozite organice
TP
o c p z -
14
argilă nisipoasă 52 lut argilos mediu 53 lut argilo prăfos 60 argilă
TT
a sau 6
21 – 32 21 – 32 21 – 32
46 – 60 46 – 60 61- 70
15 – 32 33 – 67 54 32 34 – 54
54 8 – 32 21 39 29
* Se referă la materialul fin (sub 2 mm) din soluri şi sedimente. ** Reprezintă raportul dintre procentul de nisip fin (Nf -0,2-0,02 mm) şi nisip grosier (Ng - 2 - 02). *** Se aplică la materialele organice, depozitele calcaroase şi la rocile compacte (inclusiv pietrişuri). Note: În cazul materialelor organice în formula unităţii de teren şi în tabelul legendă se va trece în locul texturii gradul de descom punere a materiei organice, conform indicatorului 25.
87
Determinarea texturii se poate face pe baza tabelului (ind. 23) sau folosind una din diagramele triunghiulare (dreptunghice şi echilaterale) din figurile alăturate. Utilizarea diagramelor triunghiulare pentru determinarea texturii se poate face prin folosirea numai a două fracţiuni. Grupele de clase texturale (redate cu aldine) servesc, de regulă, numai la caracterizarea compoziţiei granulometrice a materialelor parentale Clasele texturale (redate cursiv) funcţionează, de regulă, ca divizori de US. Subclasele texturale (subdiviziunile redate cu litere obişnuite) ale claselor texturale funcţionează de regulă, ca indicatori de caracterizare numai în cazul în care există datele respective (opţional). De regulă, grupa de texturi fine se subdivide în texturi mijlociu - fine şi fine şi atunci se notează cu literele T şi A. La denumirea claselor texturale (subdiviziunile redate cursiv), atunci când este cazul, se pot folosi şi adjective (ex. soluri nisipoase). Indicatorul poate apare în tabelul legendă în mai multe coloane, în funcţie de numărul nivelurilor la care se redă textura (pe profilul solului). Indicator 22. Clase granulometrice simplicate Simbol pentru: hărţ tabe i le
Co d
g
G
01
m
M
03
t
T
50
a
A
60
gq
GQ
86
Corelaţie cu:
Denumire
(în Italia denumirea pentru depozitele de cuvertură sau sol la nivel superior) (material) grosier (nisip) (material) mijlociu (lut) (material)mijl ociu-fin (lut argilos) (material) foarte fin (argilă) (material)grosi er cu schelet (nisip cu schelet)
1)
Ind. 23
Ind. 24
(simb ol)
(cod )
88
Ind . 61
(co d)
Ind. 21ª (corelar e
Ind. 70
parţială )
(co d) -
G
05
(cod) 100, 200
M
05
100, 200
-
T
05
100, 200
-
100, 200
-
100, 200
-
A
05
G
60
3 3 0 0
(material) M 60 100, 200 mijlociu cu schelet (lut cu schelet) 88 (material) T 60 100, 200 tq TQ mijlociu-fin cu schelet (lut argilos cu schelet) 89 (material) A 60 100, 200 aq AQ foarte fin cu schelet (argilă cu schelet) 91 sedimente cu C 50 215, 225 c C peste 40% CaCO32) 92 roci compacte P 95 p P fisurate şi pietrişuri (permeabile) (pietriş, 3 3 grohotiş) 93 roci compacte Z 0 z Z 0 nefisurate (masive, nepermeabile) şi pietrişuri nepermeabile 94 Depozite H 00 140 9 h H organice 1 Reprezintă o şinteză şi simplificare a indicatorilor 23, 24, 61, 21, 70 şi se utilizează la descrierea sumară, în special la descrierea materialelor şi rocilor parentale şi a rocilor subiacente. 2 În cazul depozitelor cu peste 40% CaCOa, în locul clasei granulometrice (în formula unităţii de teren şi în tabelul legendă) se trece simbolul C pentru sediment cu CaC03. Notă: Textura grosieră şi cea fină ca factori limitativi ai producţiei agricole sunt notate cu literele N şi respectiv C. mq
MQ
87
89
Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi echilateral) Notă:
Clasele de textură U+N formează grupa de textură G; Clasele de textură L+S formează grupa de textură M;
Clasele de textură A+T formează grupa de textură F.
Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi dreptun ghic) Notă:
Clasele de textură U+N formează grupa de textură G; Clasele de textură L+S formează grupa de textură M; Clasele de textură A+T formează grupa de textură F. 90
Indicator 24*. Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet (q)** Simbol pentru:
hărţi
Co d
Denumire
Limit e
(% din volum )
tabe le
- la scări mari -
MO
38
q3
PT
63
q4
EX
83
q5
RC
95
Co d
Denumire
- la scări mici şi mijlocii -
Nu este cazul 00 AB 00 (sol) fără schelet q0** ** SL 15 (sol) slab q1 q2
Si mb ol
scheletic - qs (sol) moderat scheletic – qm (sol) puternic scheletic - qp (sol) excesiv scheletic - qe Roci compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile) - orizont Rp -
≤ 5
-
05
6 – 25 26 – 50 51 – 75 76 91 ≥ 91
Sol fără schelet q
60
Sol cu schelet
p
95
Roci compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile)
Se referă la solurile minerale (inclusiv cele calcaroase) şi la rocile compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile). ** Particule >2 mm diametru (inclusiv bolovani sau stânci). *** Include depozite organice şi rocile compacte nefisurate (masive, nepermeabile), inclusiv pietrişuri nepermeabile. **** Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren. *
91
Indicator 25. Gradul de descompunere a materiei organice în orizonturile orgnice Simbol pentru: hărţi tabele AB fi FI he HE sa SA
Cod
Denumire
Limite (% din volum
material organic şi slab 1
0 1 2 3
nu este cazul2 fibric hemic sapric
descompus)
≥ 75 16 – 74 ≤ 15
Notă: termenii folosiţi la acest indicator se definesc după cum urmează: material fibric este considerat materialul foarte slab descompus în care: a) după sfărâmare fibrele ocupă ≥ 3/4 din volum, excluzând fragmentele grosiere şi fragemntul mineral; b) după sfărâmare fibrele ocupă ≥ 2/5 din volum excluzând fragmentele grosiere şi materialul mineral, iar culoarea extractului de pirofosfat de sodiu, măsurată pe o hârtie de filtru albă are valori şi crome de 7/1, 7/2, 8/1, sau 8/3. Are de regulă o densitate aparentă < 0,1, iar fibrele ocupă 2/3 din volum în aşezare naturală. Conţinutul de apă la saturare este de cca. 850 până la 3000 % din greutate. Culoarea este brun-gălbuie deschisă, brună sau brună – roşcată; material hermic Este materialul organic aflat într-un stadiu intermediar de descompunere, între materialul fibric şi cel sapric. Prezintă caractere morfologice care determină valori intermediare în ceea ce priveşte conţinutul de fibre, densitatea aparentă înte 0,1 şi 0,2 fibrele ocupând 2/3 din volum în aşezare naturală. Conţinutul maxim de apă de saturaţie este de cca. 450 până la 850 % din greutate. Nu prezintă culorile extractului de pirofosfat de sodiu caracteristice pentru materialul fibric şi sapric. Culoarea în materialulîn stare naturală este brun-cenuşie închisă până la brun – roşcată închisă. material sapric este considerat materialul organic intens descompus în care: a) după sfărâmare fibrele ocupă <1/6 din volum excluzând fragmentele grosiere şi materialul mineral;
1
Se consideră “material slab descompus ” fragmentele în care poate fi recunoscută structura celulară a plantei din care provine. Volumum la care se apreciază cantitatea de material descompus slab este cel rămas după frământare şi înlăturarea rădăcinilor vii şi a rădăcinilor cât şi ramurilor etc., care sunt într-un stadiu atât de incipient de descompunere încât un se sfarmă la frământare. 2
Se aplică la toate orizonturile minerale. 92
b) culoarea extractuluide pirofosfat de sodio, Misurata pe o hârtie albă, se situează sub sau în dreapta unei linii care exclude valorile şi cromele 5/1, 6/2.
Indicatorul 21a. Materiale (depozite) de cuvertură (de suprafaţă)* sau materiale parentale pentru sol (M) (rezultate prin alterare, rămase in situ şi/saui transportate şi redepozitate, în genere în holocen, cu excepţia loessului, depozitelor loessoide şi a unor nisipuri de dune). Simbol S
Cod 100
Denumire Materiale de dezagregare-alterare in situ sau transportate
Sr
110
Ss
120
Sp
130
So
140
T
200
Tf
210
Tm
220
Materiale reziduale (de regulă preholocene) (bauxita, terra rosa) Materiale de dezagregare-alterare in situ (materiale eluviale) 121 carbonatice 122 necarbonatice Materiale de dezagregare-alterare în pantă (materiale deluviale- coluviale) 131 de pantă carbonatice 132 de pantă necarbonatice 133 coluviale carbonatice 134 coluviale necarbonatice Materiale organice (turbe) formate in situ Materiale transportate şi redepozitate Depozite fluviatile, proluviale şi fluviolacustre 211 Materiale fluviatile carbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi, argile) 212 Materiale fluviatile necarbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi, argile) 213 Materiale lacustre carbonatice 214 Materiale lacustre necarbonatice 215 Materiale lacustre calcaroase (cu peste 40% CaCO3) Depozite marine şi lagunare 221 Materiale marine carbonatice (include nisipuri, luturi, argile) 222 Materiale marine necarbonatice 223 Materiale lagunare carbonatice 224 Materiale lagunare necarbonatice 225 Materiale lagunare calcaroase (cu peste 40% CaCO3) 93
puţin
Simbol
Cod
Denumire
Te
230
Tg Ta
240 250
Depozite eoliene 231 Loessuri şi depozite loessoide carbonatice 232 Loessuri şi depozite loessoide necarbonatice 233 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) carbonatice 234 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) necarbonatice Depozite glaciare Depozite antropice 251 Materiale (roci) sedimentare remaniate carbonatice 252 Materiale (roci) sedimentare remaniate necarbonatice 253 Materiale pământoase remaniate (mixice) carbonatice 254 Materiale pământoase remaniate (mixice) necarbonatice 255 Halde de steril, gangă, zgură, cenuşi etc. (Materiale spolice) 256 Deşeuri urbane (moloz, resturi domestice etc.) (Materiale urbice) 257 Deşeuri organice, umpluturi predominant cu materiale organice (Materiale garbice)
* Categoría de sediment de cuvertură se completează obligatoriu cu clasa granulometrică simplificată (şi deci se subdivid după textură) conform indicatorului nr. 22 şi se specifică relaţia cu roca subiacentă, menţionânduse după caz în descriere “provenit din…” sau “situat discordant pe…” (indicând categoría de rocă după indicatorul nr. 21 b).
Notă. Caracter izarea litologică a solului se face prin 3 elemente: sedimentul de cuvertură (de regulă materialul parental al solului), indicador nr. 21 a, care arată originea materialului, granulometria sedimentului, indicador nr. 22 şi roca parentală sau subiacentă, in dicat nr. 21 b.
94
Indicador 21 b. Roci subyacente (formaţiuni geologice) (R) Simbol
Cod
C CA
100 110
CAe
111
CAm
112
CAs
113
Cl
120
Cle
121
Clm
122
Cls
123
CB
130
Denumirea categoriei; roci incluse
Corelare cu fostul indicador 21 Cod
Roci silicatice consolidate compacte: Hipobazice (cu > 60% şi >10% cuarţ 10 pp, 40 pp, 13
liber) pp magmatice, inclusiv piroclastice 11 pp, 13 granite, granodiorite diorite riolite piroclastite acide metamorfice 11 pp gnaise, paragnaise, migmatite cuarţite sedimentare 16 pp gresii cuarţitice (silicoase) gresii feruginoase gresii micacee mezobazice (conţinut de SiO2 10 pp, 40 pp intermediar între hipo ţi eubazic) magmatice, inclusiv piroclastice 11 pp, 12 pp siente, diorite 13 pp, 14 pp dacite, andezite, trahite, fonolite piroclastice intermediare metamorfice 11 pp, 12 pp micaşisturi (şisturi clorito-sericitoase, cloritoase, verzi) firite, ardezii sedimentare 15, 16 pp, 23 brecii şi conglomer ate (inclusiv pp, calcaroase), 31 pp fliş grezos gresii calcaroase, gresii argiloase, greywacke, arcoze şisturi argiloase necarbonatice, şisturi disodilice , menilite eubazice (bazice şi ultrabazice) (cu 45 – 20 pp, 31 pp, 40 53% SiO2, fără cuarţ liber( pp
95
Simbol Cod
Cbe
CBm CBs K KM
Denumirea categoriei; roci incluse
Corelare cu fostul indicador 21 Cod
131 magmatice, inclusiv piroclastice 21 pp gabrouri, bazalturi, melafire, diabaze … paeridotite, piroxenite piroclastice bazice 132 metamorfice 21 pp serpentinite, amfibolite 133 sedimentare 31 pp sisturi argiloase carbonatice, fliş argilos 200 Roci carbonatice consolidate 20 pp, 30 pp 210
compacte: argilo-calcaroase
211 metamorfice şisturi calcaroase 212 sedimentare marne (calcaroase, gipsifere…)
31 pp, 32pp 31 pp 32 pp argiloase, 23
KC
220
H
221 metamorfice marmură (calcare cristaline) 222 sedimentare 23 pp calcare (dure, moi, argiloase, gr ezoase …) conglomerate şi brecii calcaroase tufuri calcaroase, travertin (fliş calcaros sau marnos şistos) 300 roci sulfato-halogenurice (evaporite) 24
HS
310
calcaro-dolomitice
compacte sulfatice
24 24 pp 24 pp
gipsuri anhidrite HH
320
halogenurice
halite (sare gemă etc.)
96
Simbol Cod
N NA NI
NB
400 Roci silicatice neconsolidate sau slab 411 412 420 421 422 423 424 430
432
0 OT OC A AB AT AP
Corelare cu fostul indicator 21
Cod 50, 32 pp, 33
consolidate, preholocene 410 hipobazice
431
NS
Denumirea categoriei; roci incluse
nisipuri pietriuri predominant cuarlitice
53 52 pp
mezobazice
pietriuri predominant silicatice luturi (necarbonatice) argile (necarbonatice) argile contractile eubazice (carbonatice) pietriuri predominant carbonatice luturi calcaroase (inclusiv loessuri) argile calcaroase mame (moi)
433 434 440 salifere 441 mame salifere 442 argile salifere 443 luturi salifere 500 Roci organice 510 turbe 520 carbuni 600 Rocl stratificate contrastante 610 - bistratiflcate 620 trlstratificate 630 - polistratificate
52 pp 54 pp 55 pp, 56 pp 57 51 54 pp, 58 55 pp 32 pp 33 33 pp 33 pp 33 pp 70 71 90 91 92 93
Roca parentala: roca din care prin alterare s-a format materialul parental al solului; in cazul rocilor detritice neconsolidate (de ex. loess) aceasta coincide cu materialul parental (roca mama) pe seama caruia s-a format solul. Materialul parental: materialul mineral detritic sau materialul organic pe seama caruia s-a dezvoltat solul (poate proveni sau nu din materialul subiacent sau din roca consolidata compacta situata la mica adancime).
97
Indicator 26. Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor Simbol categor subcaii tegorii
1 A
Vn C
Lp
2 A Aiz Gr Oz Sr Rs Vn Vh H Pv Lp La Lî Laf Pp
Cod categori subcai tegorii
3 01
02 1 03
04
Pş
Pş 2
P
05 Fn
Fn Pd Ppr
S
Pd
Tf Rh Ps
06 3
4 011 012 013 014 015 016 021 022 023 024 031 032 033 034 035
041 042 043 051 052 053 061 062 063 064 065
98
Denumiri
5
t a v i t l u c
6 arabil
vii
livezi
păşuni i t ş i j a fâneţe p
i r u d ă p
păduri şi alte terenuri cu vegetaţi e forestie ră
Denumiri pentru categorii de
folosinţă 7 arabil arabil cu islaz grădini de zarzavat orezării sere răsadniţe vii nobile vii hibrizi hamei pepiniere viticole livezi pure livezi de culturi intercalate livezi înierbate plantaţii de arbuşti fructiferi pepiniere pomicole păşuni curate păşuni cu pomi păşuni împădurite fâneţe curate fâneţe cu pomi făneţe împădurite păduri perdele de protecţie tufărişuri răchitării pepiniere silvice
Simbol categor subcaii tegorii
W
Ap
Np N
R Pr L B Iz Ei St Nns Nst Nb Ngh Npt Nrp Nrv Ntr Nsc Nm Ngâ Nds DN Dj
Dr
D
Cod categori subcai tegorii
07 4
08
terenuri cu ape şi ape cu e stuf p a
o r p e n
082 083 084 085 086 087 088 089
5
09
Dc Str De CFR Cc Cp Cns Cpt Em Ep
071 072 073 074 075 076 077 081
Denumiri
090 091 092 093 094 095 096 097 098
10
101 102 103 104 105 106
99
+ i i ţ c u r t s n o c
terenuri neprodu ctive
Denumiri pentru categorii de
folosinţă râuri pârâuri lacuri bălţi iazuri heleştee stuf nisipuri zburătoare
stâncărie bolovănos pietriş râpe ravene torenţi sărături cu crustă mocirle şi smâcuri gropi împrumut depuneri sterile deponii drumuri drum naţional şi căi drum judeţean ferate drum communal străzi şi uliţe în intravilan drum de exploatare căi ferate terenuri clădiri şi curţi de cariere de piatră construc cariere de nisip ţii, curţi cariere de pietriş şi alte exploatări miniere folosinţe exploatări petroliere
Simbol categorii subcategorii
Cod categorii subcategorii
Denumiri
Denumiri pentru categorii de
folosinţă Ts 6 107 terenuri de sport Dg 108 diguri Tz 109 taluzuri pietruite Ct Cn 110 canale P 111 parcuri Pj 112 plaje de nisip Ci 113 cimitire Tg 114 pieţe Sn 115 şanţuri Zî 116 zone de întoarcere Pt 117 poteci Vs 118 vatră de sat Po 119 perimetrul construibil al oraşului Notă: Se utilizează denumirile din coloana 5 sau 6 care se referă la folosinţe agricole sau silvice, celelalte nefiind practic soluri (cu excepţia parcurilor şi a unor suprafeţe în intravilan). Indicator 27. Modificări ale solului prin folosirea în producţie (agricultură). Simbol pentru hărţi tabele
Cod
n* t r d q
NC TA DF DR AQ
0 1 2 3 4
m
AM
5
a k n s
AC KA NI TE
6 7 8 9
Denumire
fără modificări tasat (sau talpa plugului la soluri arabile) desfundat (până la cel mult 50 cm) drenat cu apa freatică la adâncime mai mică de 1 – 2 m, ridicată în urma introducerii irigaţiei (secundar acvic) cu reacţia şi saturaţia în baze crescute prin amendare – fertilizare (resaturat) cu reacţia intens micşorată (acidifiat) carbonatat (antropic) nivelat (decapare – umplere) terasat
*Nu apare simbol în formula unităţii de teren.
100
Notă: Asocierea influenţelor antropice se redă prin asocierea codurilor sau simbolurilor . Salinizarea şi sodizarea antropică se includ la indicatorii speciali pentru aceste f enomene Poluarea solului se redă separat (indicatorii 28 şi 29).
101
Indicator 20. deponii (c)
Grade de eroziune în suprafaţă su de decopertare (e) şi grade de colmatare sau aco perire a solului cu Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă
Simbol Cod
Denumire
hărţi tabele e00 ABS 000 Neerodat
prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C ori
decopertat
e10 e11
EA EAS
10 11
Nu se constată eroziune, decopertare sau colmatare Am > 30 cm Am + E >30 cm Au > 30 cm Au +E > 30 cm A0 > 20 cm A0 + E > 20cm
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Orice sol (cu excepţia erodosolurilor, psamosolurilor, aluviosolurilor şi antroposolurilor) neafectate de eroziune sau decopertare
Erodat prin apă (în cazul solurilor arabile situate pe versanţi) Am de 20 – 30 Aom + E de 10 – Idem, afectat slab de Erodat slab prin apă cm 30 cm eroziune prin apă Au de 20 – 30 Aou + E de 10 – 30 cm cm Ao de 10 – 20 Ao + E de 10 – 20 cm cm
102
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă
Simbol Cod
Denumire
hărţi tabele e12 EAM
12
Erodat moderat prin apă
e13
EAP
13
Erodat puternic prin apă
e14
EAF
14
Erodat foarte puternic de apă
e15
EAE
15
Erodat excesiv prin apă
prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
Aom de 10 -20 cm Aou de 10 -20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm AC < 20 cm
Aom + E < 20 cm Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm B
C, Cca
C, R
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Idem, afectat moderat de eroziune prin apă
EB sau E + B Idem, puternic (inclusiv moderat de eroziune El sau Ea < 20 cm) prin apă B C
Erodosol cambic, argic, feriluvic, rodic, andic Erodosol tipic, litic, vertic, gleic, stagnic, salinic
103
Simbol Co d
hărţ tabele
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă
Simbol Cod
Denumire
hărţi tabele e12 EAM
12
Erodat moderat prin apă
e13
EAP
13
Erodat puternic prin apă
e14
EAF
14
Erodat foarte puternic de apă
e15
EAE
15
Erodat excesiv prin apă
prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
Aom de 10 -20 cm Aou de 10 -20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm AC < 20 cm
Aom + E < 20 cm Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm B
C, Cca
C, R
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Idem, afectat moderat de eroziune prin apă
EB sau E + B Idem, puternic (inclusiv moderat de eroziune El sau Ea < 20 cm) prin apă B C
Erodosol cambic, argic, feriluvic, rodic, andic Erodosol tipic, litic, vertic, gleic, stagnic, salinic
103
Simbol Co d
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
hărţ tabele
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
i
e20 e21
EV EVS
20 21
Erodat slab eolian
e22
EVM
22
Erodat moderat eolian
e23
EVP
23
Erodat puternic eolian
e24
EVF
24
Erodat foarte puternic eolian
Erodat eolian
Am de 20 – 30 cm Au de 20 -30 cm Ao de 10 – 20 cm Aom de 10 – 20 cm Aou de 10 – 20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm AB < 20 cm Aom < 10 cm Aom < 10 Aou < 10 cm cm Aou < 10 cm AC < 20 cm B
Aom + E de 10 – 30 cm Aou + E de 10 – 30 cm Ao + E de 10 – 20 cm Aom + E < 20 cm Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm
Psamosluri diferit erodate, soluri cu textură nisipoasă afectate slab de eroziune eoliană Idem, afectate moderat de eroziune eoliană
EB sau E + B (incl. El sau Ea) < 20 cm
Idem, afectate puternic de eroziune eoliană
B
Erodosoluri cambice, argice (nisipoase)
104
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă
Simbol Cod
hărţi tabele
Denumire
prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Simbol Co d
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
hărţ tabele i
e20 e21
EV EVS
20 21
Erodat slab eolian
e22
EVM
22
Erodat moderat eolian
e23
EVP
23
Erodat puternic eolian
e24
EVF
24
Erodat foarte puternic eolian
Erodat eolian
Am de 20 – 30 cm Au de 20 -30 cm Ao de 10 – 20 cm Aom de 10 – 20 cm Aou de 10 – 20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm AB < 20 cm Aom < 10 cm Aom < 10 Aou < 10 cm cm Aou < 10 cm AC < 20 cm B
Aom + E de 10 – 30 cm Aou + E de 10 – 30 cm Ao + E de 10 – 20 cm Aom + E < 20 cm Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm
Psamosluri diferit erodate, soluri cu textură nisipoasă afectate slab de eroziune eoliană Idem, afectate moderat de eroziune eoliană
EB sau E + B (incl. El sau Ea) < 20 cm
Idem, afectate puternic de eroziune eoliană
B
Erodosoluri cambice, argice (nisipoase)
104
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă
Simbol Cod
Denumire
prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
hărţi tabele e25 EVE
25
Erodat eexcesiv sau nisipuri mobile în continuă mişcare, nesolificate
e30 e31
ED EDS
30 31
Decopertat
Decopertat slab
Am de 20 – 30 cm Au de 20 – 30 cm Ao de 10 – 20 cm
e32
EDM
32
Decopertat moderat
e33
EDP
33
Decopertat puternic
Aom de 10 – 20 cm Aou de 10 – 20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm
C, Cca
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Erodosoluri tipice (nisipoase) Nisipuri
C
Aom + E de 20 – Orice sol afectat slab 30 cm prin decopertare Aou + E de 20 – 30 cm Ao + E de 10 – 20 cm Aom + E < 20 cm Idem, afectat moderat Aou + E < 20 cm prin decopertare Ao + E < 10 cm AB < 20 cm EB sau E + B ori (inclusiv El sau Ea) Aom < 10 < 20 cm cm Aou < 10 cm
Idem, afectat puternic prin decopertare
105
Simbol Cod
hărţi tabele
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă pri n eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă
Simbol Cod
Denumire
prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
hărţi tabele e25 EVE
25
Erodat eexcesiv sau nisipuri mobile în continuă mişcare, nesolificate
e30 e31
ED EDS
30 31
Decopertat
Decopertat slab
Am de 20 – 30 cm Au de 20 – 30 cm Ao de 10 – 20 cm
e32
EDM
32
Decopertat moderat
e33
EDP
33
Decopertat puternic
Aom de 10 – 20 cm Aou de 10 – 20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm
C, Cca
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Erodosoluri tipice (nisipoase) Nisipuri
C
Aom + E de 20 – Orice sol afectat slab 30 cm prin decopertare Aou + E de 20 – 30 cm Ao + E de 10 – 20 cm Aom + E < 20 cm Idem, afectat moderat Aou + E < 20 cm prin decopertare Ao + E < 10 cm AB < 20 cm EB sau E + B ori (inclusiv El sau Ea) Aom < 10 < 20 cm cm Aou < 10 cm
Idem, afectat puternic prin decopertare
105
Simbol Cod
hărţi tabele e34 EDF
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă pri n
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
34
e35 C40
EDE CA
Decopertat foarte puternic 35 Decopertat excesiv 40 Colmatat prin apă
C41
CAS
41
C42
CAM
42
C43
CAP
43
C50
CV
50
Colmatat prin vânt
C51
CVS
51
Colmatat slab prin vânt
AC < 20 cm C, Cca
B
B
Idem, cod 14
C
Idem, cod 15 Orice sol cu excepţia protisolurilor şi antrisolurilor Idem, colmatat slab prin apă
Colmatat slab prin apă Materialul adus de apă se află diseminat în orizontul de suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat mai mic de 5 cm Colmatat moderat prin Colmatat cu material adus de apă în grosime de 5 apă – 20 cm Colmatat puternic prin Colmatat cu material adus de apă în grosime de 21 - 50 cm apă
Materialul adus de vânt se află diseminat în orizontul de suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat mai mic de 5 cm
Idem, colmatat moderat prin apă Idem, colmatat puternic prin apă Orice sol din arealele cu soluri dezvoltate pe sedimente nisipoase Idem, colmatat slab prin vânt
106
Simbol Cod
hărţi
tabele
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Simbol Cod
hărţi tabele e34 EDF
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă pri n
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
34
e35 C40
EDE CA
Decopertat foarte puternic 35 Decopertat excesiv 40 Colmatat prin apă
C41
CAS
41
C42
CAM
42
C43
CAP
43
C50
CV
50
Colmatat prin vânt
C51
CVS
51
Colmatat slab prin vânt
AC < 20 cm C, Cca
B
B
Idem, cod 14
C
Idem, cod 15 Orice sol cu excepţia protisolurilor şi antrisolurilor Idem, colmatat slab prin apă
Colmatat slab prin apă Materialul adus de apă se află diseminat în orizontul de suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat mai mic de 5 cm Colmatat moderat prin Colmatat cu material adus de apă în grosime de 5 apă – 20 cm Colmatat puternic prin Colmatat cu material adus de apă în grosime de 21 - 50 cm apă
Materialul adus de vânt se află diseminat în orizontul de suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat mai mic de 5 cm
Idem, colmatat moderat prin apă Idem, colmatat puternic prin apă Orice sol din arealele cu soluri dezvoltate pe sedimente nisipoase Idem, colmatat slab prin vânt
106
Simbol Cod
hărţi C52
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
tabele
CVM
52
C53
CVP
53
C60 C61
CU CUS
60 61
c62
CUM
62
c63
CUP
63
Colmatat moderat prin vânt Colmatat puternic prin vânt
Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 5 – 20 cm Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 21 50 cm
Acoperit antropic
Materialul transportat de om 1 se află diseminat în orizontul de suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat mai mic de 5 cm moderat Acoperit cu material transportat de om în grosime de 5 – 20 cm puternic Acoperit cu material transportat de om în grosime de 20 – 50 cm
Acoperit slab antropic Acoperit antropic Acoperit antropic
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Idem, colmatat moderat prin vânt Idem, colmatat puternic prin vânt Orice sol Orice sol, acoperit slab antropic Orice sol, acoperit moderat antropic Orice sol, acoperit puternic antropic
1
Prin material transportat de om se înţeleg atât materialele deplasate în urma nivelării, cât şi orice materiale depuse peste sol (steril, deponii etc.). Notă: Criter iile de eroziune prin apă se aplică numai la solurile cu folosinţă agricolă situate pep ante.
107
Indiactor 28. Tipurile de degradare prin excavare-acoperire
de poluare a solului (P) (după natura şi sursa degradării)
şi tipurile
Simbol Cod
hărţi C52
Denumire
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil A – AC – C A – B – C A – E – B – C
tabele
CVM
52
C53
CVP
53
C60 C61
CU CUS
60 61
c62
CUM
62
c63
CUP
63
Colmatat moderat prin vânt Colmatat puternic prin vânt
Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 5 – 20 cm Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 21 50 cm
Acoperit antropic
Materialul transportat de om 1 se află diseminat în orizontul de suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat mai mic de 5 cm moderat Acoperit cu material transportat de om în grosime de 5 – 20 cm puternic Acoperit cu material transportat de om în grosime de 20 – 50 cm
Acoperit slab antropic Acoperit antropic Acoperit antropic
Corelarea cu clasificarea la nivel superior
Idem, colmatat moderat prin vânt Idem, colmatat puternic prin vânt Orice sol Orice sol, acoperit slab antropic Orice sol, acoperit moderat antropic Orice sol, acoperit puternic antropic
1
Prin material transportat de om se înţeleg atât materialele deplasate în urma nivelării, cât şi orice materiale depuse peste sol (steril, deponii etc.). Notă: Criter iile de eroziune prin apă se aplică numai la solurile cu folosinţă agricolă situate pep ante.
107
Indiactor 28. Tipurile de degradare prin excavare-acoperire
de poluare a solului (P) (după natura şi sursa degradării) Simbol pentru
şi tipurile
Cod
Denumire
Pa
00 01
Pb
02
Pc
03
Pd
04
Pe Pf
05 06
Pg
07
Ph Pi
08 09
Neafectat Degradare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi, balastiere cariere etc.) Acoperire cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc. Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusive metale, săruri, acizi, baze) de la industrie (inclusive industria extractivă) Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilen, ammoniac, bioxid de sulf, cloruri, fluorurim oxizi de azot, compuşi cu plumb etc. Poluare cu substanţe radioactive Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole şi forestiere Poluare cu dejecţii animale Poluare cu dejecţii umane
hărţi
Indiactor 28. Tipurile de degradare prin excavare-acoperire
de poluare a solului (P) (după natura şi sursa degradării) Simbol pentru
şi tipurile
Cod
Denumire
Pa
00 01
Pb
02
Pc
03
Pd
04
Pe Pf
05 06
Pg
07
Ph Pi Pq Pr
08 09 17 18
Ps Pt
19 20
Neafectat Degradare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi, balastiere cariere etc.) Acoperire cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc. Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusive metale, săruri, acizi, baze) de la industrie (inclusive industria extractivă) Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilen, ammoniac, bioxid de sulf, cloruri, fluorurim oxizi de azot, compuşi cu plumb etc. Poluare cu substanţe radioactive Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole şi forestiere Poluare cu dejecţii animale Poluare cu dejecţii umane Poluare prin pesticide Poluare cu agenţi patogeni contaminanţi (agenţi infecţioşi, toxine, alergeni etc.) Poluare cu ape sărate (de la extracţia de petrol) Poluare cu produse peroliere
hărţi
108
Indicator 29. Gradul de poluare a solului
Criterii opţionale Reducerea Sim -bol
hărţ i
Co d
Denumire
Grad de
cantitativă şi/sau conformare a stării calitativă a de încărcare a producţiei vegetale, solului cu agenţi raportată la poluanţi faţă de producţia vegetală reglementările în vigoare care se obţine la condiţiile solului (Conţinutul în nepoluat agent poluant faţă de valorile de
referinţă):* 0 02 Practic nepoluat sub valoarea ≤5% normală sau egală cu aceasta 1 08 Slab poluat 6 – 10 % Între valoarea normală şi pragul de alertă 2 18 Moderat poluat 11 – 25 % Între pragul de alertă şi pragul de intervenţie 3 38 Puternic poluat 26 – 50 % Între pragul de intervenţie, darn u mai mare de 5 ori 4 63 Foarte puternic 51 – 75 % Peste pragul de poluat intervenţie, depăşindu-l de 5 – 10 ori 5 88 Excesiv poluat Peste pragul de ≥ 76 % intervenţie, depăşindu-l de peste 10 ori * Conform ord. 756 al Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Protecţiei Mediului, publicat în Mon. Of. 303 bi din 6.11.1977 (vezi anexa1) sau alte reglementări ce vor fi stabilite. Notă: Indicatorul “Poluare” arată natura şi sursa poluantului (tipul de poluare) şi gradul de poluare. Acest indicator se notează cu litera P urmată de o literă mică (indic. 28) exprimând tipul de poluare şi o cifră care indică gradul de poluare (indic. 29). De exemplu Pq5 înseamnă poluare cu pesticide, excesivă.
109
8. MODIFICĂRI ALE SRTS – 2003 FAŢĂ DE SRCS – 1980 8.1. Modificări introduse în legătură cu termenii şi orizonturi . În SRTS s-a făcut o distincţie clare între orizonturile morfologice (folosite la descrierea solurilor) şi orizonturile şi proprietăţile diagnostice (utilizate la identificarea solurilor). Termenul de caracter diagnostic (din SRCS – 1980) a fost înlocuit cu cel de proprietate diagnostică. S-a introdus termenul de material parental diagnostic (după FAO) şi s-au eliminat orizonturile Cpr (orizont C pseudorendzinic) şi Rrz (orizont R rendzinic). Au fost introduse ca orizonturi diagnostice noi: orizontul A limnic, orizontul A hortic, varietate de orizont molic forestalic, precum şi orizonturile pelic,.petrocalxic, criptospodic, scheletic, antropedogenetic, folic; s-a precizat conţinutul orizonturilor sulfuratic şi sulfuric. Caracterul andic şi cel saraturat au fost inlocuite cu proprietaţi andice şi respectiv salsodice şi a fost introdus termenul de albeluvic (dupa FAO) echivalent celui glosic. Au fost definite ca noi proprietaţi diagnostice, proprietaţile eutrice, districe, alice, criostagnice; acestora li se adauga caracterul scheletic, caracterul subscheletic şi prezenţa pudrei friabile de CaCO3 . Ca materiale parentale diagnostice au fost definite materiale parentale fluvice, antropogene, calcarifere, marnice, erubazice şi bauxitice in ordinea subdiviziunilor taxonomice ale tipului de sol s-a inversat poziţia speciei (granulometrice) cu cea a familiei de sol, iar gradul de eroziune colmatare a fost trecut de la varietatea de sol la varianta de sol. 8.2. Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul de clasificare, 1980 cu cele din SRTS, la nivelul claseibde soluri. SRCS – 1980
Observaţii Molisoluri Cernisoluri Definiţia adaptată (include şi soluri maronii). Denumire modificată pentru evitarea confuziilor. Argiluvisoluri Luvisoluri Definiţie neschimbată. Denumirea prescurtată. Cambisoluri Cambisoluri Definiţie şi denumire neschimbate. Spodosoluri Spodosoluri Definiţie neschimbată. Denumire corectată prin introducerea vocalei „i” ca vocală de legătură. Umbrisoluri Umbrisoluri Clasă de soluri scindată prin desprinderea unei Andisoluri clase noi, cea a andisolurilor şi adaptarea definiţiilor în mod corespunzător. Soluri Hidrisoluri Definiţie neschimbată. Denumire adaptată. hidromorfe
SRTS
110
SRCS – 1980
Observaţii Soluri Salsodisolur Definiţie neschimabtă. Denumire adaptată halomorfe i inspirată din literatura franceză. Vertisoluri Pelisoluri Definiţie lărgită prin includerea, pe lângă vertisoluri, şi a solurilor foarte argiloase care un au caractere tipice de vertisol. Soluri Protisoluri Clasă de soluri scindată prin separarea clasei de neevoluate, soluri neevoluate (nemature) sub denumirea de trunchiate sau protisoluri şi a clasei de soluri influenţate puternic desfundate Antrisoluri de activitatea umană sub denumirea de antrisoluri (care include erodosolul şi antrosolul, tip de sol nou introdus). Soluri Histisoluri Definiţie neschimbată. Denumire adaptată. organice (Histisoluri) SRTS
8.3. Echivalarea denumirilor solurilor din Sistemul Român de Clasificare actual cu cel din 1980 la nivelul tipului de sol SRTS actual
SRCS – 1980
Litosol
Litosol
Regosol Psamosol Aluviosol
Regosol Psamosol Sol aluvial Protosol aluvial
Entiantrosol
Protosol antropic
Pelosol Vertosol
Vertisol (pp)
Andosol Kastanoziom
Andosol Sol bălan
Observaţii Definiţie modoficată prin includerea şi a unor soluri foarte scheletice. Definiţie nemodificată. Definiţie nemodificată. Definiţie modificată prin includerea protosolului aluvial în aluviosol (ca aluviosol etnic); denumire adaptată Denumire adoptată pentru protosol antropic, a cărui definiţie a fost puţin modificată. Tip de sol şi definiţie nou introduse. Definiţie nemodificată; denumire adaptată. Definiţie puţin modificată. Definiţie nemodificată; denumire adoptată după FAO.
111
Observaţii Cernoziom Cernoziom Definiţie modificată (lărgită) pentru Cernoziom cambic reunirea într-un singur tip de sol a (pp) cernisolurilor cu Cca până la 125 cm Cernoziom adâncime a solurilo maronii de păduri argiloiluvial (pp) xerofile. Tipurile de sol din SRCS – Sol cenuşiu (pp) 1980 se regăsesc la nivelul de subtip în SRTS actual. Faeoziom Cernoziom Definiţie modificată pentru reunirea argiloiluvial (pp) într-un tip de sol a cernisolurilor fără Sol cernoziomoid orizont Cca sau cu orizont Cca situat Pseudorendzină (pp) mai adânc de 125 cm (din zonă mai Sol negru umedă). Denumire adoptată după clinohidromorf (pp) FAO. Tipurile de so dein SRCS – Sol cenuşiu (pp) 1980 se regăsesc la nivel de subtip Cernoziom cambic sau varietate în SRTS actual. (pp) Rendzină Rendzină (pp) Definiţie modificată prin restrângerea sferei (prezenţa rocii calcaroase sau a materialelor calcarifere până la 50 cm adâncime). Cele neincluse se regăsesc la nivel de subtip sau varietate de sol ale altor tipuri. Nigrisol Sol negru acid Definiţie nemodificată. Denumire adaptată. Humosiosol Sol humito-silicatic Definiţie nemodificată. Denumire adaptată. Eutricamboso Sol brun eumezobazic Definiţie modificată pentru a se l include şi solul roşu (ca subtip: Sol roşu (terra rossa) entrocambosol rodic); denumire adaptată. Districambos Sol brun acid Definiţie nemodificată. Denumire ol adaptată. Preluvosol Sol brun-roşcat Definiţie modificată pentru a include şi solul brun-roşcat (ca subtip: Sol brun argiloiluvial preluvosol roşcat) Denumire adaptată pentru luvisolurile fără orizont E. SRTS actual
SRCS – 1980
112
SRTS actual
SRCS – 1980
Luvosol
Sol brun-luvic Sol brun roşcat-luvic Luvisol albic
Planosol Alosol
Planosol
Prepodzol
Sol brun feriiluvial
Podzol Criptopodzol
Podzol
Gleisol
Sol gleic Lăcovişte
-
-
Stagnosol
Sol pseudogleic
Solonceac
Solonceac
Soloneţ
Soloneţ
Histosol
Sol turbos
Definiţia modificată pentru a se reuni într-un tip de sol toate luvisolurile cu orizont E. Denumire adaptată după FAO. Definiţie nemodificată. Tip de sol şi definiţie nou introduse (corespunzătoare solului brun-luvic holoacid şi luvisolului albic holoacid din SRCS – 1980). Definiţie nemodificată; denumire adaptată. Definiţie nemodificată; Tip de sol şi definiţie nou introduse (corespunzătoare solului brun acid criptospodic de la altitudini mari). Definiţie modificată prin restrângerea sferei (orizont Gr mai sus de 50 cm adâncime de la suprafaţă) şi includerea în acelaşi tip şi a lăcoviştei (ca subtip: gleisol cernic); denumire adaptată. Tip de sol şi definiţie nou introduse, pentru soluri subacvatice din bălţi sau lacuri cu adâncimi mici. Definiţie nemodificată; denumire adaptată. Definiţie modificată (prin extinderea condiţiei de prezenţă a orizontului salic în primii 20 cm la primii 50 cm). (prin Definiţie modificată extinderea condiţiei de prezenţă a orizontului natric în primii 20 cm la primii 50 cm). Definiţie nemodificată; denumire adaptată. Tip de sol şi definiţie nou introduse (corespunzătoare în parte litosolului organic din SRCS – 1980).
-
Limnosol
Foliosol
Observaţii
-
113
SRTS actual
Erodosol Antrosol
SRCS – 1980
Observaţii Definiţie nemodificată; denumire adaptată (vocala “i” schimbată în “o” pentru tip de sol). Tip de sol şi definiţie nou introduse (pentru soluri având orizont superior antropedogenetic).
Erodosol -
Făcând o sinteză, rezultă următoarele: au fost introduse 4 clase de sol noi: Andisoluri (prin desprindere din Umbrisoluri); Pelisoluri; Protisoluri şi Antrisoluri, ultimele doua prin scindarea clasei solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate; au fost introduse tipuri de sol noi: Pelosol, Limnosol şi Antrosol şi au fost ridicate la rang de tip de sol unele subtipuri apărând noile tipuri de sol Alosol, Criptopodzol, Foliosol; au fost contopite sau trecute la rang inferior de subtip ori varietate urmatoarele tipuri de sol din SRCS - 1980: protosol aluvial, sol desfundat, cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cernoziomoid, sol cenuşiu, pseudorendzina, sol negru clinohidromorf, rendzina (parţial), sol roşu, sol brun roşcat, sol brun roşcat luvic, luvisol albic, lăcovişte. Aceste soluri se găsesc ca subtipuri sau în unele cazuri ca varietate ale tipurilor de sol din SRTS actual. SRTS cuprinde in total 12 clase de soluri (faţă de 10 clase de soluri in SRCS - 1980), dar numai 32 de tipuri de sol faţă de 39 in SRCS - 1980.
8.4 Modificări intervenite la nivel de subtip de sol La nivelul subtipului de sol au intervenit următoarele schimbări importante a)
Modificări de denumire cromic in brunic criptospodic în prespodic
salinizat în salinic alcalizat în hiposodic
feriiluvial în feriluvic
(hiponatric); mlăştinos în proxigleic;
b)
Contopiri de subtipuri: gleizat şi gleic sub denumirea de gleic; pseudogleizat şi pseudogleic sub denumirea de stagnic;
c)
Subtipuri coborâte la nivel de varietate: pseudorendzinic sub denumirea de marnic; rendzinic (parţial) sub denumirea de subrendzinic; vermic, cu aceeaşi denumire;
114
d) Au fost introduse noi calificative (subdiviziuni ale tipului) pentru o mai bună precizare a caracteristicilor solului: aluvic calcaric calcic cambiargic
carbonatosodic (cu sodă) cloruro - sulfatic clinogleic coluvic criostagnic distric eutric entic greic kastanic litoplacic maronic nodulocalcaric pelic
psamic preluvic rezicalcaric
roşcat scheletic (prundic) solodic teric spodic antracvic copertic garbic hortic mixic reductic rudic spolic urbic
Ultimele 10 calificative (din răndul al 2-lea) au fost introduse special pentru antrosoluri.
8.5. Modificări intervenite la nivelul inferior al taxonomiei solurilor Următoarele modificări importante sunt de menţionat pentru nivelul verietăţii de sol (vezi indicator 13): a)
Varietăţi de sol provenite din tipul sau subtipul de sol: aric pentru tipul de sol desfundat marnic pentru pseudorendzină şi subtipul pseudorendzinic anterior (pp); subrendzinic pentru unele subtipuri rendzinice anterioare; vermic pentru subtipurile de sol vermice;
b)
Varietăţi de sol noi introduse: bauxitic calcic calcaro-dolomitic fibric, hemic, sapric hipohistic
115
