INDICI CLIMATO-TURISTICI
1. INDICE INDICELE LE MARCHA MARCHAND ND (1986) (1986) - estimează potenţialul climato-turistic pe baza diferenţei dintre precipitaţiile atmosferice şi evapotransiraţia potenţială; Sezon Bun: probabilitate pentru diferenţă negativă > 70 %; Sezon destul de Bun: probabilitate pentru diferenţă negativă 50 – 70 %; Sezon Acceptabil : probabilitate pentru diferenţă negativă 20-50 %; Sezon Defavorabil : probabilitate pentru diferenţă negativă 0-20 %;
Formula prezintă două limite: - soli solici cită tă un vo volu lum m mare are de da date te pe pent ntru ru calc calcul ulul ul ETP, ETP, da date te de care care beneficiază un număr restrâns de staţii; - nu ia în co cons nsid ider erar aree şi alte alte elem elemen ente terr clim climat atic icee prec precum um vâ vânt ntul ul şi temperatura, elemente ce influenţează mult gradul de favorabilitate turistică.
2. INDICELE CLIMATO-TURISTIC CLAUSSE-GUÉRROUT I = (S+T-5D)/5 Unde: S = durata de strălucire a Soarelui (ore); T = temperature medie lunară (ºC); D = durata în ore a precipitaţiilor din timpul zilei între orele 7 şi 19; Brest Nisa Constanţa Kaunas Hurghada
S 7 ore 13 ore 11 ore 6 ore 13 ore
T 15,9 ºC 22,9 ºC 22,0 ºC 16,9 ºC 28,0 ºC
D 40 min. 5 min. 10 min. 65 min. 0 min.
I 26 83 68 5 90
- permite evidenţierea duratei optime a sezonului turistic şi a curelor în aer liber;
3.
INDICELE CLIMATIC-BALNEAR a. Burnet (1963)
ICB = N/B N = numărul de zile ploioase din cele 3 luni ale sezonului estival; T = temperatura medie a aerului în perioada respectivă; a. Potenţial turistic ridicat: valori < 3;
b. Potenţial turistic satisfăcător: valori de la 3 la 8; c. Potenţial turistic redus: > 8; Constanţa Salonic Antalya Vatra-Dornei Băile Herculane
N 12 4 2 50 35
T 21 25 26 16 18
ICB 0,5 0,16 0,07 3,1 1,9
Dezavantaje: - valoarea rezultată este relativă; nu se poate considera că într-o regiune activităţile turistice sunt de cinci ori mai mai favorabil decât în alta; - nu ia în considerare alte elemente climatice, fiind conceput pentru estimarea potenţialului turistic în bazinul mediteranean. b. Poulter (1962) - calitatea sezonului estival este evaluată cu ajutorul relaţiei: IS = 18*T + 0.167*I – 0.2*P + 320 Unde: IS = indicele sezonier; T = temperature medie din sezonul estival; I = durata de strălucire a Soarelui însumată în perioada respectivă; P = cantitatea de precipitaţii din sezonul estival.
4. INDICELE CLIMATO-MARIN (ICM) ICM=(T+Te+I) – (N+Nv+Nk+Ng+Nn) Unde: T = temperature medie a aerului; Te = temperature medie a apei mării; I = durata medie a strălucirii Soarelui obţinută prin împărţirea numărului total de ore cu soare la numărul de zile; N = numărul de zile cu ploaie; Nv = numărul de zile cu vânt puternic(v>16m/s); Nk = numărul zilelor cu ceaţă; Nn = numărul zilelor cu zăpadă; Ibiza Funchal Sopot
VII I VII I VII I
T 26 12 21 16 18 0
Te 26 13 21 15 18 5
I 12 9 11 8 8 4
N 2 5 1 6 6 8
Nv 3 3 6 3 4 6
Nk 0 2 4 6 1 5
Nn 0 0 0 0 0 2
Sezonul favorabil activităţilor balneare este indicat de o valoare mai mare de 20.
- un rezultat negativ împiedică orice activitate turistică, în timp ce unul pozitiv în timpul iernii favorizează activităţile turistice;
Total 59 26 43 24 32 -12
4. INDICELE CLIMATO-TURISTIC PLANETAR (ICT) - Mierczkowski (1985) ICT= 8*Cid + 2*CIa + 4*R +4*S+2*W Unde: a. CId = indicele de confort obţinut cu ajutorul unei nomograme care are la bază valorile maxime de temperatură şi cele minime de umezeală relativă;
b. Cia = indicele de confort mediu obţinut prin asocierea valorilor temperaturilor medii cu cele ale umidităţii relative medii;
d. R = Indice pluviometric
R 5,0 4,5 4 3,5 3,0 2,5 2,0 1,5 1 0,5 0 -1,0 -2,0
Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) ≤ 14,9 15,0-29,9 30,0-44,9 50,0-59,9 60,0-74,9 75,0-89,9 90,0-104,9 105,0-119,9 120,0-134,9 135,0-149,9 150,0-209,9 210,0-269,9 270,0-329,9
e. S = Indicele de insolatie
S 5,0 4,5 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0
Durata de strălucire a Soarelui în decurs de o zi (ore) > 10 9-10 8-9 7-8 6-7 5-6 4-5 3-4 2-3 1-2 0-1
e. W = Indicele anemometric unde mişcarea aerului poate fi de 3 tipuri, în funcţie de contextul termic: - tip normal , când temperatura maximă este sub 24ºC (optimul turistic este atunci când nu se înregitrează vânt); - tip alizeu, când temperatura maximă este cuprinsă între 24-33ºC; - tipul torid , când temperatura maximă depăşeşte 33ºC (situaţie în care vântul este considerat defavorabil); Viteza vântului (m/s) Tip normal Tip alizeu Tip torid < 0.8 5.0 2.0 2.0 0.8-1.5 4.5 2.5 1.5 1.6-2.5 4.0 3.0 1.0 2.6-3.3 3.5 4.0 0.5 3.4-5.4 3.0 5.0 0 5.5-6.7 2.5 4.0 0 6.8-7.9 2.0 3.0 0 8.0-10.7 1.0 2.0 0 >10.7 0 0 0 Conform formulei lui Mieczkowski, fiecare indice elementar indică cele mai bune condiţii pentru activitatea turistică atunci când are valoarea 5, deci ICT are valoarea teoretică maximă de 100. Lunile în care valoarea lui ICT atinge sau depăşeşte 80, sunt considerate excelente pentru activitatea turistică, cele în care valorile ICT sunt cuprinse între 60-79 sunt considerate bune sau foarte bune, iar lunile cu valori cuprinse între 40-59 sunt considerate acceptabile. Lunile cu ICT mai mic de 40 sunt defavorabile activităţilor turistice, iar valoarea ICT este sub 10 activităţile turistice sunt imposibile.
5. INDICELE CLIMATO-TURISTIC MODIFICAT DE SCOTT&MCBOYLE
Ponderea sub-indicilor în Indicele Climato-Turistic a. Cid (confortul zilnic) = 40% b. Cia (confortul diurn) = 10% c. Precipitaţii = 20% d. Durata de strălucire a Soarelui = 20% e. Vântul = 10%
Tipuri de sezoane turistice delimitate pe baza Indicelui Climato-Turistic
Daniel Scott & Geoff McBoyle
a. Sezon de vară
b.Sezon de iarnă
c. Sezon bimodal: primăvară-toamnă
d. Favorabilitate continuă
6. Cuantificarea influenţei climatice asupra activităţilor turistice Mazarakis – 2005 Influenţa climei asupra activităţilor turistice se face resimţită prin: -
estetică: strălucirea soarelui, vizibilitate, durata zilei;
- acţiune fizică: vânt, ploaie, zăpadă, depuneri de gheaţă, calitatea aerului, radiaţia ultravioletă, zgomot; -
confort termic: indici bioclimatici care exprimă temperatura reală resimţită.
Parametri luaţi în calcul pot să difere în funcţie profilul activităţii turistice a regiunii: a. confort termic: temperatură echivalent-potenţială: 18-29C b. valuri de căldură: temperatură echivalent-potenţială > 35C
c. valuri de frig: temperature aerului<0C; d. Însorire: nebulozitate <5 optimi; e. Ceaţă: umezeală relativă>93%; f. Număr de zile uscate: cantitate de precipitaţii < 1 mm; g. Număr de zile umede: cantitate de precipitaţii < 1 mm; h. Numărul de zile cu vânt puternic: > 16 m/s.
