Înainte spre trecut transurfingul realităţii - gradul 3 de Vadim Zeland
23,00 lei
cartea a apărut în noiembrie 2011 la 2011 la editura Dharana Din toate timpurile, oamenii au bănuit că există nite forţe care le diri!ea"ă soarta# $eama plină de %eneraţie în faţa necunoscutului a constituit întotdeauna un stimul pentru crearea de fante"ii i mituri de tot felul, încep&nd cu stră%ec'ile legende i termin&nd cu modele în care omul este doar o mică piesă a unei structuri uriae# (u toţii ne punem întrebarea în ce măsură suntem capabili să dispunem de propria soartă i cum trebuie să procedăm# $ocmai de aceea magia i posibilităţile psi'ice necunoscute ale omului au tre"it i tre"esc în continuare un %iu interes# )ără îndoială, cartea de faţă %ă %a satisface curio"itatea întruc&t ea răspunde la această întrebare dintr-un
cartea a apărut în noiembrie 2011 la 2011 la editura Dharana Din toate timpurile, oamenii au bănuit că există nite forţe care le diri!ea"ă soarta# $eama plină de %eneraţie în faţa necunoscutului a constituit întotdeauna un stimul pentru crearea de fante"ii i mituri de tot felul, încep&nd cu stră%ec'ile legende i termin&nd cu modele în care omul este doar o mică piesă a unei structuri uriae# (u toţii ne punem întrebarea în ce măsură suntem capabili să dispunem de propria soartă i cum trebuie să procedăm# $ocmai de aceea magia i posibilităţile psi'ice necunoscute ale omului au tre"it i tre"esc în continuare un %iu interes# )ără îndoială, cartea de faţă %ă %a satisface curio"itatea întruc&t ea răspunde la această întrebare dintr-un
punct de %edere cu totul neateptat# $ransurfingul desc'ide o uă miraculoasă spre o lume în care %ă %eţi lo%i de lucruri foarte ciudate i neobinuite# Veţi afla că realitatea poate fi controlată# *i aici scopul nu se atinge ci, în cea mai mare parte, se reali"ea"ă singur# +ună incredibil, dar numai în cadrul concepţiei obinuite despre lume i %iaţă# oi toţi ne aflăm sub carapacea unor false limitări i stereotipuri# %enit timpul să nu mai 'alucinăm# (u tot caracterul său fantastic, ideea de a controla realitatea i-a găsit de!a o confirmare practică# (u mult timp înainte de apariţia acestei cărţi, transurfingul s-a bucurat de succes la un cerc larg de utili"atori ai .nternetului# /umea încon!urătoare a unui transurfer se sc'imbă într-un mod
inexplicabil, c'iar sub oc'ii săi# (&nd realitatea de "i cu "i apare într-un alt mod, necunoscut p&nă acum, totul arată stupefiant# u este %orba de nici o mistică - totul este real# .ar pionierii transurfingului au putut de!a să se con%ingă de acest lucru prin proprie experienţă# (.+ (u%&nt înainte ###
Capitolul I Energia ### 4 Pentru a te ocupa de Transurfing sunt necesare două lucruri: o sănătate bună şi un nivel energetic suficient de înalt . Aici sunt date unele recomandări simple dar eficiente pentru a vă creşte tonusul vital şi a pentru a vă ridica nivelul energetic la cota necesară. Pentru aceasta nu este deloc nevoie să vă
chinuiţi cu antrenamente, diete şi alte metode de violentare a propriului organism.
i%elul energetic ### 10 +tresul i relaxarea ### 13 Vampirii energetici ### 15 în%eliul de protecţie ### 20 (reterea ni%elului energetic ### 23 6nergia intenţiei ### 30 asul intenţiei ### 32 endulii bolilor ### 37
Capitolul II Freiling ### 83 Freilingul este o tehnologie foarte plăcută a relaţiilor interumane. reţi să învăţaţi cum să influenţaţi oamenii pentru a avea succes! "ste modalitatea cea mai puţin eficientă şi mai îndoielnică. #u trebuie să e$erciţi presiuni asupra lumii încon%urătoare în
dorinţa de a vă reali&a scopurile. ă veţi convinge că lumea vă vine ea însăşi în înt'mpinare cu braţele larg deschise. (amenii vor simţi o simpatie ine$plicabilă faţă de dumneavoastră.
.ntenţia relaţiilor ### 88 (ursul relaţiilor ### 7 eglarea pe freil ### 75 6nergia relaţiilor ### 58 .ndulgenţa ### 59 (ăutarea unui loc de muncă ### 90
Capitolul III Coordonarea ### 41 Pentru a)ţi atinge scopurile nu este absolut obligatoriu să fii puternic şi sigur de tine. "$istă şi o alternativă, mult mai eficientă. *oordonarea este o modalitate simplă de a g'ndi şi a acţiona în aşa fel, înc't succesul să fie totdeauna de partea ta. "ste acelaşi lucru cu a învăţa să mergi
pe bicicletă. +upă ce veţi reuşi acest lucru, viaţa dumneavoastră se va transforma într)o satisfacţie continuă.
/abirintul nesiguranţei ### 42 (oordonarea importanţei ### 42 /upta cu bolo%anul de lut ### 105 întreruperea luptei ### 11 6liberarea ### 123 (oordonarea intenţiei ### 130 :erele cad în cer ### 134
Capitolul IV înainte spre trecut ### 13 Fantasticul şi magia ne farmecă uneori prin miracolul lor mistic. +ar aceasta nu înseamnă nimic în comparaţie cu sentimentul magnific de uimire şi e$ta& pe care îl aveţi c'nd visele, care vi se păreau ireali&abile, încep să se înfăptuiască. Pentru aceasta va trebui să treacă o vreme. +umneavoastră doriţi însă ca ce
citiţi în această carte să se confirme imediat. e va confirma. +umneavoastră înşivă veţi face o minune pe care o veţi vedea cu propriii ochi. *'nd ceea ce era neverosimil se va preface în realitate, veţi fi uluit. #u va mai fi o fantasmagorie, ci o realitate care este cu mult mai uimitoare dec't orice mistică.
$ran"acţia ### 18 uanţele decorurilor ### 171 lunecarea ### 179
Capitolul V Scrisori din trecut ### 15 Fragmente din cartea Transurfingul realităţii , înainte ca aceasta să fie tipărită, au fost publicate sub formă de e) mailuri, prin -nternet. Acest capitolul s)a născut ca urmare a scrisorilor primite de la primele persoane care s)au aventurat în spaţiul variantelor. ă folosesc de
această oca&ie şi îmi e$prim gratitudinea faţă de dumneavoastră, dragi *ititori, pentru aceste calde scrisori, pentru bucuria nespusă pe care mi)aţi făcut)o spun'ndu)vă părerea, pentru entu&iasmul cu care aţi primit ideile transurfingului. ă mulţumesc/
Zonele negre ### 157 ;inefacerea ### 198 (unoaterea e"oterică ### 199 (um să ne recucerim omul iubit ### 143 .ntenţia ### 200 otenţialele importanţei ### 20 .n%ersarea realităţii 218
Capitolul VI încheiere ### 221 Pe ba&a modelului variantelor sunt e$plicate unele fenomene paranormale şi unele fenomene ale timpului şi spaţiului.
ealitatea stranie ### 222
.ntenţia magilor de demult ### 233 6pilog ### 237
pag. 14-15 ###anumite grupe de muc'i# ceste tensiuni au de%enit at&t de obinuite, înc&t nici nu le mai obser%ăm# De exemplu, acum, c&nd citiţi aceste r&nduri, %ă sunt încordaţi anumiţi muc'i ai feţei# Dar este suficient să de%eniţi atent, că imediat acetia se detensionea"ă# este c&te%a minute aţi i uitat de faţă i ea rede%ine o mască ce reflectă starea emoţională pe care o a%eţi# 6xistă un fals stereotip potri%it căruia te poţi sal%a de stres prin metoda relaxării# De fapt însă, relax&ndu-%ă, încercaţi să luptaţi cu urmările stresului, fără să îndepărtaţi cau"a# (au"a tensiunii fi"ice o constituie tensiunea
psi'ică# +tarea de apăsare, nelinite, ener%are, frică pro%oacă încordarea spasmodică a muc'ilor# Desigur, relaxarea contientă a muc'ilor %a a%ea un efect de uurare, dar de scurtă durată# (u toate acestea, tensiunea psi'ică %a da iarăi totul peste cap# entru a înlătura tensiunea psi'ică este necesar i totodată suficient să nu mai daţi importanţă# Vă aflaţi într-o stare tensionată numai din cau"a importanţei excesi%e pe care o acordaţi faptului care %ă s&c&ie# +tresul este efectul importanţei pe care o dăm# +tresul poate fi alungat într-o clipă elimin&nd importanţa# :enţinerea importanţei este nefolositoare, ba c'iar dăunătoare# u %eţi putea niciodată să sc'imbaţi situaţia în bine i să acţionaţi eficient sub imperiul importanţei# (&nd
sunteţi într-o stare tensionată, este suficient să %ă n oricare situaţie complicată este suficient să ne amintim de importanţă i să o diminuăm în mod contient# nica dificultate constă în a ne aminti la timp# (&nd sunteţi în stare de stres,
Dacă a%eţi obinuinţa să daţi atenţie stării de confort sufletesc, nu %ă %a fi greu să %ă amintiţi la timp# De fiecare dată c&nd a%eţi o stare de disconfort, puneţi-%ă întrebarea - de ce? nde am dat prea mare importanţă? @ric&t de
importanţei interioare i exterioare= nu sunt nici rău i nici bunA lumea nu e nici rea i nici bunăA nu sunt nici %rednic de milă, dar nici plin de sine, lumea nu este nici !alnică, dar nici formidabilă i aa mai departe# bsenţa importanţei sau cel puţin o importanţă minimă constituie condiţia principală a reali"ării unei stări de relaxare# în orice condiţii, c&nd importanţa este excesi%ă, relaxarea nu este posibilă# De exemplu, este puţin probabil să te detensione"i, dacă te afli la marginea acoperiului unei case înalte i ai rău de înălţime# Dacă nu este posibil să renunţaţi la importanţă atunci cel puţin nu %ă irosiţi forţele pentru a %ă detensiona# >n felul acesta consumaţi energie nu numai pentru a controla situaţia respecti%ă,###
pag. 46-4 (a să pornim mecanismul intenţiei interioare în relaţiile cu oamenii, este ne%oie să distrugem încă un fals stereotip# +-ar putea să au"iţi de multe ori următorul îndemn, pare-se corect= <u încerca să-i sc'imbi pe alţii, începe cu tine<# cest lucru %ă pro%oacă imediat un disconfort sufletesc= înseamnă că eu sunt imperfect, deci trebuie să mă sc'imb i tare nu-mi %ineB *i, întrade%ăr, nu doreti# u trebuie să încerci să-i sc'imbi pe alţii, dar nici nu trebuie să te sc'imbi tu# @rice-aţi încerca să faceţi, cu sine sau cu alţii, %a fi o treabă puţin eficientă i dăunătoare pentru intenţia dumnea%oastră interioară# roblema se re"ol%ă altfel# $rebuie să-i lăsaţi pe ceilalţi să-i reali"e"e propria intenţie interioară# *i atunci %a începe să acţione"e intenţia exterioară, iar intenţia
interioară se %a reali"a de la sine# De exemplu, o femeie dorete ca bărbatul pe care îl place să se căsătorească cu ea, iar el, din moti%e de neînţeles, se esc'i%ea"ă, in%oc&nd diferite pretexte# /ucr&nd cu intenţia interioară, femeia îi direcţionea"ă toate g&ndurile pentru a-l face să se căsătorească cu ea# în felul acesta nu reuete nimic, ci doar creea"ă un potenţial excedentar al dorinţei sale i al importanţei căsătoriei# Drept urmare, forţele de egali"are îl %or îndepărta de ea# 6 posibil ca el pur i simplu să nu o iubească? >n mod sigur, nu# (ăci femeia a transformat dragostea în relaţii de dependenţă=
pună întrebarea= ce %rea un bărbat de la căsătorie? ăspunsul la această întrebare îl %a găsi ea singură, uor# )ără îndoială, el %rea să-i reali"e"e tot ceea ce este important pentru persoana sa= sunt iubit, sunt apreciat, sunt stimat, sunt admirat etc# îndrept&ndu-i energia sa spre reali"area acestor lucruri, importante pentru el, femeia nu numai că îi %a reali"a scopul, dar %a obţine aceleai atribute care sunt importante i pentru ea# Dar dacă el nu merită să fie iubit i stimat? tunci de ce să mai stau l&ngă el? )iecare este liber să aleagă# După cum %edeţi, nu este ne%oie să te sc'imbi# /ucrurile stau astfel pentru că oberli'tul desc'is se află în cu totul alt loc# De regulă, indi%idul este în întregime copleit de g&ndurile pri%itoare la ce anume dorete el de la alţii, dar nu se străduiete să %adă i ce anume îi
doresc acetia# :ut&ndu-%ă atenţia pe dorinţele i moti%aţiile altora, %eţi obţine uor lucrul de care a%eţi ne%oie# entru aceasta trebuie doar să %ă puneţi întrebarea= spre ce se îndreaptă intenţia interioară a partenerului? ceasta înseamnă să te îndepărte"i de la geam i, în sf&rit, să %e"i oberli'tul care este desc'is# .mediat ce lucrul acesta a fost făcut, răm&ne să-ţi reoriente"i intenţia interioară spre reali"area intenţiei interioare a partenerului# >n felul acesta, intenţia dumnea%oastră interioară se %a transforma în intenţie exterioară# desea, intenţia interioară este îndreptată spre ceea ce ar atrage atenţia asupra dumnea%oastră i de a %ă arăta în cea mai bună lumină# +ă presupunem că sunteţi îngri!orat de ce%a anume, ce%a ce nu %ă reuete# .maginaţi-%ă că %ă duceţi la o petrecere# *i iată că in%itaţii
îi aţintesc pri%irea spre dumnea%oastră i %ă urmăresc tot timpul# (ă doar pentru asta s-au adunat - să discute cum sunteţi îmbrăcat, cum %ă micaţi, despre ce %orbiţi# Dacă într-un oarecare grup au"iţi r&sete, înseamnă că r&d c'iar de dumnea%oastră# *i c&te pri%iri dispreţuitoare aţi remarcatB Vă compătimesc#
pag. 1!6-1! ###%ă confruntaţi cu un e%eniment, de fapt faceţi o alegere - cum să %ă raportaţi la e%enimentul respecti%# Dacă apreciaţi că e%enimentul este po"iti%, intraţi pe ramificaţia po"iti%ă a liniei %ieţii# Dar înclinaţia spre negati%ism îl face pe om să-i exprime nemulţumirea i să aleagă ramificaţia nefa%orabilă# >ncep&nd de dimineaţă, omul se
ener%ea"ă din moti%e neînsemnate i o ţine tot aa, astfel că "iua întreagă se transformă într-un lung ir de neplăceri# *tiţi foarte bine că este suficient ca ce%a să %ă de"ec'ilibre"e, c'iar dacă este %orba de fleacuri, că imediat %ă faceţi un scenariu negati% care să e%olue"e dramatic# (um %ă irită ce%a, cum %ine o nouă neplăcere# stfel se ade%erete că
mai mare# uteţi să %ă imaginaţi unde %ă poate duce de-a lungul %ieţii un asemenea ir de ramificaţii negati%e# Din această cau"ă se înlocuiesc generaţiile# .ar acum, imaginaţi-%ă un alt scenariu# pare o situaţie neplăcută# Vă i grăbiţi să reacţionaţi negati% la modul primiti%, cum fac molutele# +puneţi-%ă= <+topB u este dec&t un !oc - !ocul cu bolo%anul de lutB Cei, bolo%ănaule, 'ai să ne !ucămB< )ăc&nd abstracţie de tot, mobili"aţi-%ă pentru o dispo"iţie po"iti%ă i mimaţi că acest e%eniment %ă bucură# u înt&mplător a apărut acest pro%erb= <în orice rău este i-un bine<# <u poţi să ai noroc dacă n-ai i g'inion<# >ncercaţi să găsiţi i ce%a bun într-un e%eniment care %-a supărat# ('iar dacă nu găsiţi nimic, bucuraţi-%ă totui#
)aceţi-%ă obiceiul n general, neplăcerile sunt întotdeauna o încălcare a normalului# 6le sunt nedorite de toţi, inclusi% de dumnea%oastră, pentru că repre"intă o puternică abatere de la ec'ilibru i cer pierderi suplimentare de energie# Dumnea%oastră îni%ă %ă consumaţi această energie c&nd %ă creaţi singur piedici, ca apoi să %ă străduiţi să le depăiţi# *i in%ers, c&nd sunteţi
mulţumit, reuita %i se pare normală# .ar c&nd sunteţi nemulţumit înseamnă că %aţi abătut de la propriul scenariu# .mediat ce raţiunea %ede că scenariul acceptat de ea nu a fost respectat, ea interpretea"ă această sc'imbare într-o lumină negati%ă i de aceea se comportă în mod corespun"ător i tinde să ţină situaţia sub control, aa cum înţelege ea s-o facă# adar, explicaţi-i acum raţiunii dumnea%oastră regulile noului !oc# +puneţi-i că ea %a deţine în continuarea controlul, numai că acum funcţia acestui control este să perceapă orice e%eniment ca ce%a po"iti%# cti%aţi-l pe +upra%eg'etor c'iar de la începutul pieseiA de exemplu, la începutul "ilei# De obicei, %ă imaginaţi cam cum ar trebui să se desfăoare e%enimentele# .n momentul
c&nd scenariul se sc'imbă c'iar sub oc'ii dumnea%oastră, este necesar să###
pag. 1"#-1"1 ###suflet i %eţi primi răspunsuri la toate întrebările dumnea%oastră# *tiţi ce-i deosebete pe cei care fac descoperiri, care creea"ă capodopere ale culturii, artei i scriu asemenea cărţi, de alţii care se minunea"ă de aceste descoperiri, care sunt exta"iaţi de aceste capodopere, citesc aceste cărţi? (e-i deosebete pe creatori de experţii care le e%aluea"ă arta, pe în%ăţători de ele%i? rimii au a%ut cute"anţa să-i
+-ar putea să %i se pară că fac demagogie goală sau că mă ocup de ade%ăruri unanim cunoscute# +ă-mi oriente" raţiunea către propriul suflet? (e%a aici nu e concret, nu este clar i te duce cu g&ndul la o spiritualitate contrafăcută# Dar, de fapt, eu %orbesc despre lucruri absolut concrete# +ă %ă spun că sufletul dumnea%oastră tie i aa totul - nu ar fi tocmai exact# +ufletul nu tie, dar spre deosebire de raţiune, are acces la c&mpul informaţional, unde se păstrea"ă totul date despre trecut i %iitor, capodopere i descoperiri# aţiunea percepe sentimentele sufletului ca fiind cunotinţe intuiti%e sau iluminări, iar apoi le interpretea"ă sub formă de noţiuni i simboluri unanim acceptate#
aţiunea nu poate in%enta ce%a nou# 6a este capabilă să cree"e doar o %ersiune nouă a unei case din cuburi %ec'i# $ot ceea ce este principial nou se creea"ă din unitatea sufletului cu raţiunea# Dar pentru obţinerea acestei unităţi trebuie făcuţi nite pai simpli i concreţi# +ă acceptaţi faptul că %ă sunt accesibile orice fel de cunotinţe# +ă %ă puneţi întrebări# +ă mergeţi pe calea proprie# +ă %ă folosiţi de dreptul la indi%idualitate# +ă %ă folosiţi de faptul că a%eţi acces la cunoatere# (unoaterea %ă %a fi accesibilă imediat ce %eţi reui să %ă reorientaţi intenţia proprie dinspre alţii către sine# +puneţi%ă simplu că sunteţi unic, irepetabil i că tiţi totul# )ormulaţi-%ă întrebarea i ateptaţi răspunsul# 6l %ă %a %eni singur= imediat sau poate peste c&te%a "ile, dar
s-ar putea i peste c&te%a luni, în funcţie de complexitate# Dar %a %eni negreitB /a fiecare indi%id, comunicarea dintre raţiune i suflet se petrece în felul său propriu# .mportant este ca intenţia raţiunii să se adrese"e sufletului# +ecretul constă în aceea că puţine sunt persoanele cărora le %ine în g&nd să încerce să facă aceasta# Dar cine a încercat, acela începe să descopere noul i să cree"e opere de artă# +ingura c'estiune care împiedică unirea dintre suflet i raţiune este importanţa, at&t interioară c&t i exterioară# .mportanţa înc'ide principiul creator în
poate adăuga că dacă nu lai să treacă prin propria ta fiinţă problema indi%idului n-ai, în general, cum să-l a!uţi cu ce%a# *i aceasta sună corect# Dar de fapt este un stereotip fals, formulat de penduli# uteţi să re"ol%aţi problemele oamenilor nu datorită faptului că le treceţi prin propria fiinţă, ci dimpotri%ă# :ai###
pag. $#6-$# ###acestuia# proape că nu %ă mai răm&ne energie liberă i de aici %ine acea înţepenire# Dacă potenţialul fricii este destul de mare, ea este greu de ţinut sub control i atunci forţele de egali"are fac ce %or cu dumnea%oastră# (u alte cu%inte, apare panica i atrageţi forţele de stingere a
potenţialului, adică - pieirea dumnea%oastră# Dacă în mod contient cobor&ţi tac'eta importanţei, atunci frica dispare# Dar marea problemă este că nu reueti ca în mod contient să nu dai importanţă# De aceea, singura modalitate eficientă este asigurarea - calea ocolită, în fiecare ca" concret în parte, ea poate fi diferită# Dacă nu ai cum să te asiguri, atunci tot ceea ce se poate face este să nu te lupţi cu panica# Dar cum? +ă începi să te autocon%ingi că nu trebuie să te temi este inutil# utoamăgindu-te, nu faci nimic# @rice formă de luptă cu frica nu face altce%a dec&t să %ă ia din energie i să ad&ncească potenţialul excedentar# Dacă nu se poate fără teamă, atunci temeţi-%ăB cţionaţi aa cum puteţi, numai nu %ă luptaţi cu frica#
De exemplu, a%eţi emoţii c&nd trebuie să luaţi cu%&ntul - să %ă fie de bineB 6moţionaţi-%ă c&t poftiţi i cum %ă place# /ăsaţi-%ă în %oia acestui minunat simţăm&nt# ermiteţi-%ă să %ă manifestaţi c'iar exagerat# Dacă %ă %eţi permite acest lucru, imediat după aceea toate emoţiile %or dispărea# +e înt&mplă aa pentru că cea mai mare parte din energie se consumă în lupta cu emoţiile# larmarea i nelinitea sunt manifestări mai slabe ale fricii# ici importanţa este generată de faptul că nu tii la ce să te atepţi# >n acest ca" există posibilitatea ca în mod contient să cobori tac'eta importanţei# Dacă %ă alarmea"ă ce%a, explicaţi-%ă că un asemenea comportament este extrem de păgubos# $emerile i ateptările cele mai rele, de regulă, se ade%eresc# na din modalităţile de a înlătura
nelinitea este acţiunea - n-are importanţă ce fel de acţiune# otenţialele alarmării i nelinitii se risipesc prin acţiune# Dacă staţi i doar %ă nelinitiţi, nelinitea %a dura p&nă c&nd %eţi începe să faceţi ce%a# $ipul de acti%itate poate să nu aibă nicio legătură cu obiectul nelinitii# 6ste suficient să %ă ocupaţi de ce%a i %eţi simţi imediat că nelinitea s-a dus# n bun punct de spri!in pentru cobor&rea tac'etei importanţei îl poate constitui principiul coordonării intenţiei= totul merge cum trebuie# %er&ite'i-() s) nu *ti'i cu& tre+uie s) se des,)*oare e(eni&entele. Sl)+i'i controlul asupra scenariului *i l)sa'i-i situa'iei posi+ilitatea de a se reol(a +ene,ic. (ircumstanţele %or începe să se
aran!e"e de la sine benefic dacă dumnea%oastră %ă %eţi deplasa pe curs în mod contient, i nu %eţi da din m&ini ca să înaintaţi# rincipiul coordonării intenţiei funcţionea"ă, puteţi fi sigur# /umea nu intenţionea"ă să facă neplăceri nimănui# u pentru că ar exista forţe care, c'ipurile, au gri!ă de dumnea%oastră# (i pentru că astfel se pierde mai puţină energie# atura nu pierde energie în gol# u este a%anta!os pentru ea să consume energie pentru dumnea%oastră# eplăcerile sunt întotdeauna legate de consumuri excedentare de energie# ;unăstarea, dimpotri%ă, este normală i necesită consumuri minime de energie# aţiunea umană, nea%&nd cunotinţă de căile minimei re"istenţe, luptă împotri%a cursului %ariantelor i se aglomerea"ă singură cu tot soiul de piedici i
