Ghid de Nursing - Part 1

r"11

AUTORI: .LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA ELENA DOROBANTU LUDMilA RACHIERU GHERGHINICA GAL LIANA pARVU MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU MARIA ZAMFIR

Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri

:"'1.'"

corespunzatoare

nevoilor fundamentale

/ Lucrelia

Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _

1-"'

.

I

Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii, 20082 vol.

I I

ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9

COLABORA TORI:

Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare nevoilor fundamentale.

MARIANA ARDELEANU MARIUCA IVAN LAURA MUNTEANU

- 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.) II. Gal, Gherghinica

IULIANA VISOVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN

III. Dorobanlu, Elena

I

GHI DE URSI

614.253.5

.1<.

'("J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y

i~

CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE

'.

....•.

,

I

I

[(~--~J-0

I:

,

I

VoL I

[ ,(I.'.

il

Coordonator lucrare

LUCRETIA , TITIRCA

•

::

",i:. [

I

1~

d

~

.I

Redactor de carte:

II

Tehnoredactor: Tehnoredactare computerizata ~i coperta:

II

Corector:

r

\

~, l

.

i~;'

-:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r. .•~,'.-r-~-

Dr. Mihail MIHAILIDE loan DUMITRENCO Gina MANCIU Constanla

MARINESCU

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131

EDI:T"URAVIATA MEDICAlA Bucure!j)ti

TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80 ,-.r.'

ROMANEAscA

n

c ~

m

:r: :z

o

~C\

~~J: c::»-

0'-0 _c

;: ~:'.

~ .

; ~~'.

~~O

-".V"m cZ

->

c:ZZ

»~C s:c ..•• m$",..,

:z ~ n

fA

v.

»0-

I:;:;~Z

~C\

c

:z •••••••••

»c

d » ;ll:J

m

!~ ,. ;,",

••

<

~

_

•••

,,',.....

• •••••

'N

•••

'.......

•..••

..

,,"

, ..'~.,,'

v",.'"\,,

"

"r

"-'I';,~',.

, ,

. ":'~" ... :

(.1':,';'

;,,""'

","(,';,'w,;.o,,;

,'.'.i,', ,•..•,.

'I""""'''''''~~-"

<'1

f

I

I I I I I I I I I I I', .~ I ~

.

:~

';j i,

.1'

NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>i ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi. Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor de nursing. Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/ 2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle. lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire. Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire, inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi: hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore. Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eu cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra. Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii. Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii (organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor menlionate anterior . Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.

5

------------~

I

r De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata lumii sa lie ceva mai luminoasa. $coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate m€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn 1899, cu sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale. A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica prolesioni~tilor. De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale (OMS, UNESCO, UNICEF etc.). Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul dintre texte, denumit Tn semn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". este urmatorul: "Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJa de aceasta adunare, ca-mi voi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate . . Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da cu buna $tiinJa vreun leac vatamator. Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele $i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile familiale In timpul profesiei mele. Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma voi devota celor pe care Ii lngrijesc". Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente: Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tn urma controlului CNEAIP (Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn cel de Asistenta sociala.

• i,

~

,i

;;~

~.

Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceI atribut pe care medicina Antichitatii 11 asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul. "Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea lui dainuie uneori pentru todeauna. Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei. Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit". Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.

~ ~

Dr. Mioara MINCU,

•Sit.

medic primar, director general al $colii Sanitare Postliceale "Carol Davila"

~

i '.,:,:,"..""--

nV1BINAREA STIINTEI CU VOCATIA DE NU'RSA fndreptaru/

de faNi se adreseaza

sanitare postliceale

in ega/a masura

$i asistenJi/or medica/i

Conceptul

de ingrijire

Henderson,

completa!,

prezentat

aid

6 .' .,:~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,.

t.:.".,

c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'•.';'".7. ,-:

(profesori

cursanJilor de la $colile

de nursing sau practicieni).

are la baza modelul

cu e/emente dintr-o larga blbliografie

elaborat

de Virginia

de speda/itate.

Acest

mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine p.e benefidarii

ingrijiri/or,

sa of ere ingrijiri

mai bune, individualizate,

complete

continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul

$i

Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i despre nursing

$i procesul

de ingrijire,

/ucrari

elaborate

de autori americani,

Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca nursing,

de planul

de ingrijire,

in suficienta

masura noJiunile legate de procesul de

cu toate implica/iile

acestora.

.

.1

englezi,

francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor medicali. nu am c1arificat $i aprofundat

I I I I I

sanitar,

in formarea de baza $i continua.

Este lnsa greu de

I I

crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale, cu nuanJe/e

$1 impfica/iile

for.

Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In /egatura

cu noile no/iuni

sprijinul Ministerului

de nursing

Sanata/ii

doar un mic numar de reprezentan/i materia/ele

bibliografice

nu sunt sufidente postliceale.

au fost atelierele-curs

$i Familiei.

de perfec/ionare,

cu

Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i

ai profesiunii

de asistent medical.

Oricum,

primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate

pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare

De aceea, am considerat

ca elaborarea

- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar,

8

~

,

formarea $i informarea

asisten/ilor

unei lucrari care sa constituie

un ABC al nursingului,

medicali in conformitate

care sa ajute /a

cu orientari/e actuale in

acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

7

I I I I. I.

,,>I

• " .•....',~j;,,:,

I I I I I I I I I I I: Ii t

I~l~ 'I~ i:.,.::.

i::

Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului, ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini. To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie de observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare. Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu ca singurul modelposibil. Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesional comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _ lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In educa/ie $i formare. * ••

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism. Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nu poate fi redus la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana. Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza; autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului. in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta

8

ri';,',,'

~>:,;.'.•"~~/;,;'~.j/, ."~~:.;. ",;.,.>,',

pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante. Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate, oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic adoptat astazi In majoritatea /arilor. Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i sa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar un model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate renun/a. Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini ,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau "persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar. De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate. Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite. Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta este doar lntredeschisa. Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de

~

•• I

ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in diagnosticul de ingrijire autonoma. Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire. Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model $tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt. Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune? Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului, sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse in manualele existente. Lucretia TITIRCA

~\

'":-:.1:':,

PARTEA INTAI

NURSA procesul de ingrijire (de nursing]

I I I I I I, I I I I I I I

,'"

CAPITOLUL

INTRODUCEREA

:'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~€.{~~Il~'<~"'~

_ j', •• :' -,'.

I

IN

PROFESIE

Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, cand femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproape de noi, Tn 1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului (sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpe

Nirz.h!inqalfl.-

..

-Astazi cu toata vechimea pe care 0 are - misiunea sa sociala nu este totdeauna clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiune autonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $i descris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa, rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze. Reproducem c~Heva definitii ale nursei: ~OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J.c.,.LJ.rn~~!ft:lL

1. NURSA

1 . - ~e 0 persoaoa.car.e.:_ -_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9JQst aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali; -.----.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJi -

A~istenlilQL.MeQiGaji-; -'" _ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor Medic~;~---'-----".-----.-----.-----

,.

i

_ este autorizata ~~.Qr?.£lj£~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum este definiilideconsiliul Asistentilor ._--"-"'~-~'--"-"Medicali, ._-'..... In concordanta ---._-_. .. .-. cu [email protected]:..ea$i experi~1119_sa; . Ul)f1ii _ "e.ste'Catllilrfzat-a lo __ ln.deglinirea acelor.procedurisi care su~puse de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,

__

~"'''--,~.....-,---

.

t

.,-....-....,.--~

---------------------------------------

dar sa nu faca 0 procedura •

__

___--~-~--~.-~.~-.-

.... _---------

-

-

pentru care nu este calificata .

•...

'.-

.•..._._".••. ~. '"

n.'-'_'''

.-.

'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea francofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de nursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie. "Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor (C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1 milion asisten/i.

13

.11

r-

Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatirea elevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar $i pentru categoriile auxiliare.

I~

2. NURSING

deiinTtla--'a.M.S.

Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca: 1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_ a sanatatll cuprmzand:'~-~'-

2. Nursa i~nd:

este

pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn

. --:Erom~re~.~~JJ~L . .. --prevenirea imbolnavirilor

de

studil1

~ ...

ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __ hi!ndi: te c.~ I. de!? tVarst~nJQate '.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I' -comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..<

-l'"!9itiir.e~V~Jn ..R!.JD..ftde vedere fizic, mental, a celor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitate sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.

definilia

Virg1iiiei Aenderson

Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru descrierea nursingului.

De reJinut! ~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<;J_~__~~_em~_E:l_~ ... 4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiile imp0r:!a_nt~ $i

'i:mume:

.

._....

definilia

"A:N.A.

2. prevenirea imbolnay,lrllor f..!£J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.

4'~SlJhLioJeL~ 3. Nursa generalista

presupune:

- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQ u ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}

- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele - sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze) - sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa - sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti (capacitate

I

:1:'.

\]![ \\~~

-i

, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!L r~C1n-le-:----'-----~.,,_._-------_.--

3.BaLU~_.

.

NURSEI

- individuale - familia/e $i

- de sanatate. 'i .~

de empatie)

'_Important!_

grup

-------

-

la problemele

actuale

sau potentiale

de

Ea este ca 0 mama ce actioneaza

c_onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui

$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost sionTsta". .

..mai_diverse ...De .. denumita "mama pJofe-

14

~ Jlj,

:M.

~

. ',.~'"'

"

- promovarea sanatatii - prevenirea bolii - ingrijirea

I

, ." 1. promovC!~anata.1iL,

,I""

I'

L

c:

2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel: ,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnai sJinatos, sa-$i afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i sa actioneze Tn asa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat mai curand posibil".

isau

3) A.NA (North American Association) da urmatoarea definitie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de nursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de a mentine Si a stimula sanatatea populaliei. Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata asupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfella sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras). Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $i stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al --'acestora. Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion ese'nfalaEislstenteJ: m.eajc;<3.I~:

privind

rolul

--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge ~iiU sa-I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri "In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,data ar fi avut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicala trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -

,ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.l i.. 15

I I .

I I I I. I I I I I I I

'~<~:.:t~~',~';'~~,[4:':;':'.

__,~'~',,~i)/.::r..

{:~"I.:! l'

I.

__

, ~:~Precizare.;.-O.M.S. descrie, de asemenea, ro/u/--_. nursei._-"'--" in ,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------ ~ societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: .. "-;ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~.?'..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e' (psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e starii des{lniltate". Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de . asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte. Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ~~it!.'2.~2.~~!ic:.
I!

I

I I I I I I I I,

4.J:U~..QIm__ E ~

NURSEI __

J

-

I

.. \.\!\.~

I~ "

de natura interdependenta

Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeaza in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice medica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pedagogie etc. ,~

funclii:

profesionala

Fu nc~iile --fJ!tnat.!lyjijild~'p'endenta ___

de natura independenta

w.

.~

••

.. __

• __

•• ~_

••

_

Asistenta asista pacientul dirU?XomLfLioLtiativa, --== .-'~--. ~.-._--_ ..,---,"'-'"'-' .', . ... ..tempo,a, ..." sS!lJfJJ?J,(i'ffi!yjn: . a) --:~D.fQ!1....atunci candel nU-$i poate indeplini independent anumite functii. Ajutorulgsistentei este in functie de varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sau sociale; b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cu apartinatorii (apropiatii); c) - Ie transmite informatii, invataminte, asculta pacientul $i il sustine; d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate.

~!!~!.!JVLna...tur.a-dep~~_. de natura dependenta

La indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la padent modificarile provocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului.

H,

Asistenta col~~z.a=~lJ ..'a1ti~fllille.si.Q~.\L.Qin....domeniul sanitar, social, educatiy.~~admjnistr-ativ~etc....$L_participal~ activitali l!.J1m:.<1L~.[P..!lrlliI~,. '-EXemplu: - actiuni depistare a tulburarilor fizic, psihic sau social; -- ..de _~-_. - -- -----.-- -- de argin . - actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizare asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are populatia in materie de sanatate; - actiunide rezolvare a problemeior psihosociale; - actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau unitatilor de ingrijire.

--:.~@~~9~~~!l1L_

j!l:

.jm~

£[email protected]_.aslst~nteL(l1edicale.sunt de natura: - inde.gendellia. - dependenta

Func~ia de natura interdependenta

De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul asistentei medicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor de natura: independenta, dependenta $i interdependenta. Subliniem astfel: a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.?l aSls en , ve a e~.LaJ2.G1:!Qa ae pacielltjQ~~..L!.l.rpeQ1Lr1.~rir ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;i nu poate~' Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica". preventiva eli de umanizare a tehnicii • de psihoiog, ca $i iuncliile din codul asistentei medicale: .- - l::>[ompxarea$Lmentiner..ea ..s,an.atatii. - prevenireajmb.olna:\lirilor.... '. ..c. ingrijire.Cl.iO.situatiaJrnQQlnavirii ~i rec.LJPl'rare2,. .--~'-'"'.".-.,.,~.-.-...".. -

-- ._,

Aceasta...ceredin partea asistentei: 1 .~a..Jl.c.QLc;lJLdjre.c.U[lg!jji!~9._ .. 2: ~~.educe.pacLeQllL. 3. s?e<:l.lJ.9.fLf!ltLprofesioni$ti din sistemul sanatatii 4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.nta sanilara ..... ..... . 5. sa<:l.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i a cercetarrr:'.'--' . ~.__ .~----_.educativa

L

I

b )!..u,!q!!C1.l:1ducativa;=~eQ!.J.g1!~~" f?entr~2anii,tCite Aceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i . aptitudini pedagogice - de a $ti sa comunici, de a ~ti sa fii convingator. 17

r

Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i din relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti, studenti (educarea personalului de nursing). economica

c)

f(,Jnc/ia economica -

organizarea etc.

Functia economicase';'eaiizeaza comportamentul etic. d)

-MONCA

de gestionare

- QestlOnarea serviciului, prioritatilor de aprovizionare

de cercetare

I). LOCI.&J)E

timpului,

precizarea

corelarea

ei

funclia de cercetare

pluridisciplinara):

- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L." - ambulatoriu

- J~~.uJ1YLL - Cercetare. - Educatie I

i.,

--$o.cial-ecQD..QIJ:lj,G_ (c:;Q!l2iI.U.g,eviata)

-:Ad mi o.lli1rillLY_r !~,: \iJ:

'-''''

- Demografig,

ri'; it,

':'-!_i&-

im ~';

-Igienic

I~ri

~.. mi'

~:

18

'-',

Obs!:.g;ne-II, ,

I

3. Inspe~J~~~£!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~ 19i~0..a:

1. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC.ESiJ-L..YL....1 DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI) ~_...~---------------.Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost orientarea catre 0 noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..£Lp~_,_ persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J~..!?~IJ.!!!1it~I~,_ ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;i comunitatea In care acesta traie:;;te.

~'utia

ingrij.i.ci..IDL

15~re.nce Nightingale.a

Ingrijirile

au fost tributare

mai ales

cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....

A Ins[Stat pe laptul ca:- Tngrijirile nu pot sa demonstreze - aceasta treb! lie cedez-e-loclll dire. --

sa

(cu pregatire

I

I I I I .

Pana la jumatatea secolului al XX-lea conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.

patru functii majore ale nursei.

5.~OMEN!!:::. Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista ACTIVITATE

I

2. in SlaPona'Ls, e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g '~,C_hirhJ,X9".iE;" ..p~diatrie, cologie etc.)

in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat alte functii, precum :;;i atribuliile :;;i responsabilitatilenursei (Din "Dezvoltarea Nursei Generaliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).

---"---'--

-,rural - policlinica ..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane - amine batrfmi -

cu

Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage, 1992, sunt

Q.L

II'

- dispensar - urbC!O,

de

prin

ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i morale superioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetare alaturi de medic - devine 0 componenta importanta. Prin activitatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;i multi sectorial a), asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing. in cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta (Iucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente (administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi profesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-i permite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.

descrise

I

1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu

. dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L !!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm. ---..---._ .

-~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:l«Ji9~acord~rii Tngrijirilor devine oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; Florence Nightingale descrie aceste ingrijiri. Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata. incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei. Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face tala solicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adica realizarea lor Tn serie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pan a atunci era In centrul preocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe pacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueaza aceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul pe aspectele medicale, tehnice.

19

I,

I I I

......

I I I I I I I I I I If, 1:.:

Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L, -_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f_l,!jfL~Q@rl$~cundar~ -Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificate S-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'.... .., -'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit.. . .... -g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~ Catre sfar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce ingrije$te influenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson care a descris necesitatile fundamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in anul 1955, apoLJ96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale, Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana ingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian). Acestei conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-a acordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in all mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea sa fie astfel centrata pe PERSOANA. Astfel, asistenta: - sit fie~~r:'.2.!1Lnta.£eluiJipsiLde_GQn,~tiinta - ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand - mana pentru eel caruia i-a fost amputata - dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida - sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza, Virginia Henderson).

Alte concepte de nursing De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului: FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe ~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.

;\{

11

,i@;

iii

VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj,e!initia. nursingului, adoptata .$U:Je ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ.L!?,au 41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" ., MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celor patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergiei pacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservarea integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii sociale a pacientului $i prin introduce rea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul termenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge. HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatia terapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identificate de Peplau in cadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, ic!entificarea, exploatarea, retragerea. IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, King introduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $i societatea. BETTY NEUMAN - teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris de Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea inductiva ;;i abordarea deductiva. n

uiteljQ(

~~f~:,g~.~P!e~ceie~J

20

,

MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i mediul inconjurator. DOROTHEA OREM - folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing. SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conform teoriei sale. nursingul trebuie sa fie centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ. JEAN WATSON (n. 1940) - autorul identifica zece factori care influenteaza structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii. M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.

2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE ._ ...••.• ~"' .•~p..".,..._. '_."., ....,_~" .. = ..",

~'-T""'-"_-

._."., ..••••.. ,... ,_._.__..•.• ...".,--

'_"_'-~----"~.'

•• _ .. '"

Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0 institutie specializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan international responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S. Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi din cele care $i-au dobandit independenta, urmand sa faca parte din Organizatie), repartizate in 6 birouri regionale. Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent 50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or de saniitate sunt importante urmatoarele hotarari: . 1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78, undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiri primare de sanKtate)prin "Declar.atifuje la A1mct.Ata:' .•_AuJ.mDe.Lapoi:,...-"~Iansarea strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl,lsd:icitan2000".($ana, tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" . - 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele ,,38 de obiective" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC' - -.. .' .. "---' .--'- ..- ..... onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele din toata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi";rea ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'.......• ,.. . -..

'--4)

--Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.P.S. prioritatea nr. 1 - Comunitatea. 5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ;,Nursingul in actiune" de J. Salvage). considerand

3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.) •._....=_ .••.,_.•~,~~.,~.'s,..•"'._,.. .•.•.•... 'c"._.'7 _ •.•~••.,~..•..•.•• "~''••'r.''''' ••.•••. n'' ....•.• ~._~

~.

.•."..,....~_~__.••..••• __ ._~.,

••_~ __

-~~.""~

__

,.

"'~ __ "_ ,_", "'","._'0

intel.eg?l!l:.

- !~Le.sillltiaLe de S~f}atCl~~ - accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate -"prin mijloace ce Ie su-;;tacceptabile .....' _'Hu .._ ... n'

...:'cuparticiparea lor plenara. . -~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii. I.p]). se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ .... <

-

-.-.-----

,

21

.--

__'_"

••• ~_

••.• __

,.

'

••

H".'.'...

"I

r~

I

~ Defin~tia comunitalil

_.

15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJ ge.ografic determinat, de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune, avand 0 forma de' gesti une admi rrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii. -~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$f asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta medicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de, Conferinta de la Alma-Ata cand: ". - actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii; - se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvoltarii ei;

innriiiri rle . prevemre se6lii1dara

r--

nrstrativ~:Tar

ingrijil:i~ ~~ire te!1lara

-----

- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un executant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire. Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, ce ne obliga sa gandim. in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingriji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri, oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS I.P.S. - sunt denu' . io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J«:!-,perltr:.ycas.p1[gita partlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu. ---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate ~ci!!:.ja_qa Tm copartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.

--'~-------------------.-----.-I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind: ..-:. p~~mov~~i~~atatii ._ --------. - p~veni!ila im lLQJl:!.fudr.il.o.L.- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente __ $j.QJ:>j5'n uite - r.~J)P..illill.ea.... ..

- _urgentele ..• _ ...-._, .....----,..........-l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii $i anume .... 1) ingnJm d~gY,gnir~LP..d.(l]gL~, 2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g __ ~ ':3)'frig~ prevenire ter1ia1-a_. _ .. Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le (sustinerea familiei etc.). __~...

._-~~.,-=--~----=,--

Nivelurile ~

pIe\lenire primara

de interven1=ii:

1. Prin prevenirea primara'intelegem: - rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" - educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimentatie, contraceptie etc.) - prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)

22

I'

2. Prevenirea secundara urmare$te: .- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenirea . ~ _-~,-,_..-,----agravarii sau a complicalli!2!::.-. Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin vizite acasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, ii cautam noi, prin controaleperiodice etc.) -

....

3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in recuperarea persoanei.

Atentie! Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri de pre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).

~~ --

Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu

--~"'---"-----.~ ..

-.

~L..

--'-"'-'-'-

1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S. 2. Initierea personalului'sanrra~r;--a cOhsum'atoriiorIn I.P.S. .~-----~-.:...----~-----. 3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.S. --.,..----------_._.--._-- .._._--~---_ .... ,_.,-_. --,- ... _. ...

1.)dentifi~.lGee~

ce inseamna I.P.S.

I I I I I I I I 1

Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de caracteristici: - ciimatul, resurse de c!Q..a, caracteristicile populatiei, nivelul de educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice, ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i f~meie, In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()r d~_ san~_

2..J.nijie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$.., j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia.. Wi'--m~iu extraspitalicesc, In I sanltar si a meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii -"I' rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S. ,---------- rT)_~di uI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt _....

~~creaz-(r

de

- mediu de mL!!l~~----: __ ?-_.,--~-._._. ctivitatea barbatilor, temeilor ._--~ .••••-•• " .••••••.--_. •• _' •...__,_ .• , O_".•• ..;...••.•"_. - alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~ .., - mediu ~colar --> copii u, __ .,'_-'

••• _

_'

••

Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune: - sa $tie sa asculte - sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi, familii, grupuri)

23

I

.. . ,- -

I ,I I I';

',,:,w,".

....

i'l I I I I I I I I I I I

- sa $tie sa utilizeze informatiile - sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni sanitare stabilite cu populatia)

Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere

It

2. Conceptii privind

"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa

sanat"$["'''~'

.-"------~----

":;'"dufafa.tfn:,-pufu

- mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'

j'

c.u

. __ , __'~~~~(lEu

de-iTiTJnc.,l'-----.-- .--~------_...._-.-.---.-

peroson~_,--.

Practicarea

"

'._'

~'.

.,

.

c..

a

activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiunea ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $i (nursingul).

1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicel psihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb aI:e ..$1 TninteractLu~,gu mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta. 7

--------.-~-,-.

24---"-'''-'"",-,

ale

.-.•....... .._.,... -

unor Tngrijiri de calitate presupune

1. Cunoa$terea

.

4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR

_.~ ..----"~-

definitii .

multe cuno$tinte $i e/emente de

competen/a:

~~anelor , .J ,I~.X,Pf.~,[email protected]. In..__ ._.~. 9mt,J.J.l., :-.~, .. a...1UCJ.,a.tor"II,o. t. s.a,n., itarj$L care Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n€!.c:esita/ilor de san~ta.~e.

Orice $tiintifice. noastra), ingrijirile

mai multe

5. '-~-~~~" COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE '~~~~""------' -' _..•...... _-~... .._ "-'.~--".,~,._ -..•.._-= '-~

~f.~n£lmI~-:i~~LP.S.si a __

-..

:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatie noua, provizorie sau definitjv~l. Este un eveniment putand merge pana la respingerea social a a omului din anturajul sau.

Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:

rea socjala"~i

-'-~-""-'.'"

"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[ soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa $icjepa$i boala."

-,_.~_.......--~--~----~

noaseavaloa=

-..

,

-

.

~

"SarllitateCi este 0 stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c ..ute in moj:lClutonom, nu selimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf "Sanataieaest'eostare"de' tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de Cl1Jgnomie $i independenta,fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aa posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern" (Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului intern $i extern.) .

Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura, Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei, colectivitatii $i sociqtatii.

3. Sa se recu-

-

.'A1fe Cietmijil:----------

Important

b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJe pregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. lucratoni sanitari '----..-.. . _. '-" -

sanatatea. Au fost formulate

,,~anatatea ege 0 stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJn absenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' ....

Asistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara In comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~ famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij (I()~uri de f11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...'.... ....

_ ..

"

. --aerrmrrao.M.S. a saaa@fL

renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre diferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoarea sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii. Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au de spus.

,

.'

Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate biopsiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/ are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie satisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea necesita/ilor sale':

- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariat I

"i:.,' .•

j

II

unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing) -_.~ --'-

2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~--

3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9. I

1.SJIDDa~. terea unui

"!!IQfJe[~Qil=_ ceptu'!.L~~_. ingrij(re

Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te, o imagine mentala care favoriz?,aza reprezentar€??If![1ljtatii.

conceptuaij

~delul-conceptual (cadrul este' '(feCi 0 dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam "filosofia noastra" privind ingrijirile. Nu po ate sa fie altfel, deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate, valori $i eLemente:-----Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare ar fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa se precizeze urmatoarele elemente: 1.~copul profesiei_

2: telul activit~~~:

..Q~D_?F£iClr~~ 1'\".

x

.1

3.

(0"11

sau

~:~ Tnt~e la p'!9.~U.Qe car£LS~9..c_lJP-A{sursele de dificultate puse Tn evidenta de asistenta - legate de: lipsa de forta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte) 5.. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire, suplinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei) . ,6.cons~~.gei actiuni ~e!()<:'ente - cand "se- orgal)izeaza intr-o structura teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul sau conceptual - in cazul nostru, al nursingului) 2. Cunol;ltintele acu:.,. mulate _"

.--

.=-

Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,.de,ana!iza, ~ de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor. Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijirea individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate. Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursingul este demersul $tiinjific.

De re!inut ~ale com~nlel;-I'£Q!'~q~ la cun~tere~.Eg!!c::QPtului_Jr:n.9d13lului concep uall de ing!!JILe-,-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'---.-moael de nursing -.---.---- ..--.................... .

ecadrueonce-ptuar" • -model conceptual .. __ ._._. -._-----~_ _.---.~.

.

__

••

~

'C

CONCEPTUAL --------.-.....

Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..

.

.:notfW1i ~i abilitati tehnice - se refera la procedeele metodice ~i ~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea bolilor. Relaponale ..:.cuno~tirif8le relationale - se refera la capacitatea asistentei de a stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1imat propice unor relatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaboreze cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-o echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate. Etice - curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~i principii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i care regleaza buna conduita a asistentei. Legislative cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile ~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~i a pacientului.

, ~,Cunoo{iterea de'ii1ers ulu i '"'$liintific ...

MODELUL ---

$tiin!ificfL - c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG.ursuLformarii asistente~~~J~~!:11~.~g:Ei:r~JlmJ~r u~~oe::lo._~~Q1ensiurliIe -S-aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J.E:!Jufnizeaza,de asemenea, , explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'-

tet7h7ee----.-.-

I I ,I I I I

CAPITOlUllI

..

Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model: - Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.n tot complet prezent~nd.14 ~evoi fundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:---'-' --.... . ... -- copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividului in satisfacerea acestor nevoi' 01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea a ceea ce el nu poate sa faca singur.~-"-" . .----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0 imagine mentala a profesiei, 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie. Un model conceptual este 0 abstractie, 0 creatie a spiritului.

-:B:

1J:OMPONENTEbE

.

.ESENTIALE

ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----..... ~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~: - postulate '--=--valori -- elemente a):,..QQPul profesieL ,~. telul activitatii (ben~J~I) c) rolul activitatii d) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)

.------

'~raacoraafa:---'

--.-.. ..

... ,._,,--

1-<.

f) consecintele Postulate

I I I

Post! 1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJ i conceR.tuaL..£.nyJ1turi pentru sustinerea altor enunturi. Ele sun! recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulatele Re e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt: -:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_ - individul formeaza u!:!Jot,£aracterizatprin nevoi fundamentale ..--. -- '- -- .. ---:: candJ.lUa..QlD nevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este "complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'.-o.-.

•

I I

'---.J

26 27

" Valori sau

.credj;,-ie-'" _-----_

..

-

..

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori: • asistenta poseda functii care sunt Qr.QQdi • cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,ea Ced€:lClZa 0 parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,'. ' "--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor, pe .FClr~nlJ. P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici ~n-aIt-perS()Pi:l1 . . . .. .. '~.'-..",., " '--. -

.Elemente

-,

..

,

'

"'-.;

-.

'

'

Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:

5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nu trebuie sa piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii 6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te) independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie. 6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I" "scopului.

--

1. Scopul profesiei este:

- '-', ....._-----,,-,

0_-

"ameliorarea"

'

2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.

~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..£~~~.~.IIt'E:J.??U s.?::.~ire~lC:l~il easca .iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poata sa-$i satisfaca nevoile

prlllm:!D.SUSi.~.

->

--~-----

_.

Generaiitati _.------_._~'-=---"..... -,..

.-

----'"_. de gJavoJiza vindecarea; --". -----------~-~-.---~~_ ....-..-~"., - de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn. Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti, neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitate care au scopul de a conserva sa.u a restabili independenta persoanelor lngrijite.

Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare. CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE.'$t.E.!__Q~_la,?fj,st?'!r~.... ':!--'7.9.[ . necesit~fi !~zJoJofJ!q£!,~La~!!ira:fi(aJf) fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.

2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionale este bene1icia~lJ~--adica. ~~~Q9Lla~sau,..grup.uL
l~t~;:~~;~a

Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~ blo-psiho-sociale, .~-----.._---_.~"---"."'cull;ur~le-~i spi,rituale---.. ..,,,.,.,

.

,

Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale ale individului. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul prolesiei de asistenta medicala. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa $tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umane pentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. .s..f,t:spirasi Cl avea o~a circ_\!.lat~, 2. a.bea $i a manca . 3. a.elimina 4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._ 5. a dormi $i a se odihni 6 .~I~]iDJiilica.~L.dezbr:iic.a_,. 7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_ 8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele

obiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI, bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturor fiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul.

3. Rolul profesiei - .geSEJillOeazaroIuL$o.9L?! J)EJ.c::(m~::l au ..l12.e'rnbrii profgsLeC:::-.-"'Rolul asiste.nt~..e...mJp-~iL
S:~~;/~~~~~~~~: ..

~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n: _~nacet~~ cerinlele mai u~or $i fara hanaicap.~-.---,--_.~-,.,.--'--_.~--

4. Sursa de dificu/tate Dilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu QoataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile dsLojiP:S(L. .- - de foria ,

'.saje~s;JDJ~cauzatJi__ -<~-~~------

9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-'

..=sJe vOIDIL - de cuno$tinte Ac-este dificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea noastra. :,'

~:\ ::,

?R

_~----~-~~

1O.Cl.fQ!!lU.nic~.

11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca reliqia ~"'.~-~~~_.'~-' I.

12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii 13. a.se..r.e.crea.... 14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea

~'---'-_. ._--~-_.~.~ _.-."

')0

-

-_ __ .._---

.

p

~

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume: - }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica) -. 0 dimensiune psjhologic~ - 0 dimensiune sociologica .;;; dim~ii"

} ~ cultural-spirituala

-~ Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale. Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de celelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil. Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

j2.imensiunea socio-culturalL - c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau culturalffiPodanta aeG g entatieL Dimensiunea spirituala (religioasa) ~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc la evrei).

.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANEDUPA TEORIA LUI MAS LOW-

• Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau nesatisfacenl celorlalte nevoi. Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, dar aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0 resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea, cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala: -- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi - sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.

4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA

..

nevoiL.(t~.... a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qata fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia '-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a .respira. Ni se pare~~ ...-~-

• 0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca -, ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~ faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU. in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia di voi. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e. --. De exemg.lu:. -----P~voia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~ioculturale ~i chiar religioase (spiritual e) care pot influ~tis.facerea nevoii. Dimensiunea psihologtc8 - ""'factOripsihologici ca' Irica alimente-

aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite _'.

30 ~",;' ,:,;,:;,,"~'J'.;-.'"

"., ,:',f~i:'"';'"

.

I I I I I

Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In stare de echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice. Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__ dorimaTdorit. vrut}, de utilitate. 75efinijia homeostaziej: _ . ~ echilibru ~i de. [email protected] ~~ __ ~lls.!?~E?~a _InJr.e.djYj~[~~,proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la ~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -.._ .

I'

-~~

o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta . _~

I\

AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~i de -~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: .. Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei efmd nevoia inferioara este satisfacuta. Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- . - Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta a acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda, antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibrului aeido-bazic. Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana eare nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa, moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.

31

I I I I I I

~ ~~.

I I I I I I

lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

iN

.. ~ta , la adult .----

Depende'!1~ NEVOIA DE RECUNOA$TERE - de iubire - de recuno$tinta - de stima - de recunoa$tere a statutului, a competenlei - de respect

I I

...

'I t,

I \1:

.'

'(:1'

ijJ:'

l.. .

..ru'.r, ..... .~. . ~ : "j! .•

, •.•

~: i

~f"

. ii'

I'.'

~

\

---------

'.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A - nevoia de siguranla se manifesta In cazul nilor externe (pierderea locului de munca, mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc. - evenimente sociale etc. NEVOI FIZIOLOGICE - (nevoi fizice $i corporale elementare) - a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina, absenta durerii, anularea suferintei . - nevoia de aer, apa...

Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci cand nevoia inferioara este satisfikuta. .

" ii;.i

I

.

.

IiI

32

II'bun .. Atingerea. nive! echilibru unui fiziologic

ace.e,.,." ..t.abi.!...in y_ .a. ._t.'-.'.S .._.fCl.. fi?r:..e .._.... .a_..!!... e...l.l.~.i/o...__.,(.!cJ .r. ...Ie fl. _,i. '.".: $i P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care mdee!.!Deste...Jo.Qh19ul Insu'iL(singur),fara ajLJtorLJIunEiialte '~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i. Pentru copii, independenla se considera $i atunci cand nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functie de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.

I

!neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.!:!-cje.. a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~! ..9-EEI,1.QLc;Cl!.e sao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" ., Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta (cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsa de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentru satisfacere.a oevoilor fundamentale). Observafie: 'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unui pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura, interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$te competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.

NEVOIA DE APARTENENTA nevoia de a stapani situaliile de a apartine unui grup de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup de a avea cui Imparta$i nevoia de putere

;

~

sA~g.~~~ui_fU~~Ji~M.~~T~~E

_

Ca sa-$i mentina~un echilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

.~I

.'l

5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA.

I

I

Important de tetiJE!!.:..

__ I

_~tiunea de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r" ~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.are insatjSfacfie.iE~~' ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__ ..

gracrae

De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$te Intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un dispozitiv, 0 pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite sa maoifeste 0 stare de bine - deci este independenta, Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv de sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera ca este eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea este preferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".

.,.,

Manifestarea

Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate, __ aR~t_una _sau rrl9-LlTlulte masiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile ale

-dec.iepen- ~

-_

d~

__'

~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~-

~~_._"'._.

__

.~

''''''_,.,'_''C,

•• ,',"."

.., ...•.• _•.•••..•...••

__",.

iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).

~;

Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze Itel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_ manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea, manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala. Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata (apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raport cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea (dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau permanenta.

Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i! • __

.~

••••••••••••••••••

~~-..-....-.

w_'

ImportanJa practica:

~

-_.

Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J::>~.ls..Q~D~LJlJgrlJite$e_. poate determina.:aup.a-e..val.uar.ea.JunctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependenta a fiecarei nevbifun"damentale, dUQaurmatorul tabel: ..".',,.. ---~-"-----_ ..• •.....-_.---------_.-----~-~_.~.~._~----

Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire. Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective punctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.

Jipuri

Niveluri de

I

a nivelurilor de

Nivel1

Nivel2

Potenliala

.E5llsoana ~ste independenta $i autonomil

Persoana prezinta 0

Nive/4

-~

--

--~

--I?ersQana prezini~-o--'-

d~2end~N~-dep'_e-n~:N~

-

moderata

majora

Persoana prezinta 0 dependenta totala

Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patru categorii. Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de dependenta, astfel:

,-

Actuala

D~-

canda

__

-

34

In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependenta este ACTUALA _ ----.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.b actiunile vor fi qorec,tive..

_

-

Permanenta

----~

I I I _ I.

.

_

I' I I -j' I

Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In DESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.£~jEicteii sLJ.s/ine -.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£~~ ---

._p~na = nivel 1 _._-. __ la 14 _ .._ .._-----_ pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@ 28 = nivel 2 padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 42-=- ~i;el 3 pac-ier;-tcu deRen..<:J~Q.l~JQ!ill(l;____ de la 43'la-S5 = nivel 4 .,- -----_._. -

Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poate U$orsa apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiune preventivil poate evita aceasta problema de dependenta.

[email protected]!J2!!!!e.

patru categorii de dependenla .. • Clasificarea Tn--___ ~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_ persoana ... ---._----......- ..•....ind~R.eDdenta___ , ..--_.

Daca problema de dependenta este posibil sa apara din pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1 dependenta PO I ENTIALA. . In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_

ca.~ia anumltor

dependen~a

Nivel3

~i nivelul de intervf;!n~ie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $i spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta: -:"potentiala -actuala _ - descrescanda ~erm..9nent~ Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de interventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara.

~,

Tabel de coresponden~a

~~a

I I

-

---

Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nu poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--' gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i de a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.

35

---.J

,

I I I:~

UJ.'f=.....

~'\/'

,r

. ",".'"

'c'i(,;,!JIi"C'ii

.'

il

6. SURSELE DE DIFICULTATE .

I I I I I: I:

--------

,

4. Sursele de dificultate de ordin spiritual. ESte yorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c •..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_ sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Sla r.err9I~I:C:a@-i di!1LQers,oanei insatisfaclii. Au repercusiuni (maT ales) asupra persoanelor in v~rsta muribunzi. Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.

Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie 0 sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de: 1. Factori de ordin fizic 2. Factori de crdin psihologJc 3. Factori de oraln social. 4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL 5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4) -:-de ordin

frzrc:--

1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJWind..JQ?te ~~ (p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~" .ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1 .~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de la indMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0 paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0 excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, a substantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0 imobilizare etc.)

-~

--

Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind sen!iment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care pm Influ.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale (tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile de dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex. anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree, perturbarea capacitatii de comunicare etc.).

...,.~rdin

'.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de ..orc!in__ ~oQgLc.URriDQ..moble me/e g~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1 sau, cu parten~TQJ_~~ viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft P[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~ .tii~'CQDlu_iJitate, Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i economice. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare, probleme de adaptare la 0 cultura, sentiment de respingere etc. Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele genemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie sa Ie recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi surse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.

psihologlc

social

l

-:th

'saura:

-:_,

-lipsa de .~

5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe: ... ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area unOJ:g_~QQ$.tirll? c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:L satLstac.e~J:l~vo i~~'::. Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.a»tereade sine, gJ----nosTInte despre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltf gersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---..

Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~? ---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--

Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__ :3.!:JE~~L~t~ ..Q!1if!:J!1at~ __ 9jf~fL_~slJ_?$upra manifestarilor- de dependenla.-UneonfiiSa IllJ~E2_po'ate. ._.--- --.._. __ .-_........C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgle . . .-..... .---.. -_.- .._-- ..

.~

__

.

.

- Astfel, fala de 0 problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar asupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra, cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursa de dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului. Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este posibila: deficitul vizual sau intelectual. Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar $i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).

~7

I

ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale. 2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea "diagnosticului de Ingrijire". CAPITOLUL III -.;2

:;t~

PROCESUL DE INGRIJIRE Prezentare

generala

Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire? • Este 0 metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a de sanatate.

e Dupa Genevieve

Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului $tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitati presupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient. Este un mod de a g~mdi logic, care permite interventia con$tienta, planificata a Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $i spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. De asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat posibil).

Etapele procesului de ingrijire Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape: 1. Culegerea de date 2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire) 3. Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. Evaluarea

3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis' determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat); b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea rezultatelor). 4. Executarea, aplicarea interven/iilor Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor).

I I I I. I I I I I

5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost . adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic). Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii ingrijirilor? Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient considerat ca 0 persoana diferita $i unica In sine. Demersul constituie deci un instrument: - de individualizare - de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare. o alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe de Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or, coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l

1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire

1. Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a

Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu, In sensul ca pe tot parcursul muncH sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient. Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe tot parcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e de ingrijire.

38

39

I I I I)

<,:...J,~",j:,;i";,~.ra';'

-I I I I, I Ii I,

1:

Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un spirit deschis. Tipuri de informalii cu/ese Informatiile culese sunt: - date obiective - observate de asistenta despre pacient _- date $ubiective - expuse oe pqcient >'''-C - date continand informatii trecute - date conti nand informatii actuate - date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau de mediu/ Tnconjurator. o

o

Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor de Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui: - cunoa;;terea deficientelor pacientului - cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te: - Ingrijirea - sanatatea - spitalizarea sa - cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate. Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i potentiale. Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii: - date relativ stabile - date variabi/e

1:

Date relativ stabile

- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc. - Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie etc. - Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc. - Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare, sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~ . • -'c,._ - E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze, alergii etc. - Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.

I

Date varia bile

Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0 constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate de. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala, intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc. Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres, confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de

40

autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sau neacceptarea rolului etc. A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la satisfacerea nevoilor. -Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutia starii pacientului.

Surse de informa~ie Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie informatii, astfel: - sursa directa, primara: pacientul - surse secundare sau indirecte: - familia ;;i anturajul pacientului - membrii echipei de sanatate - dosarul medical - actual - anterior ...:..scheme de referinta (consultarea hemodializa)

sa recurga

unoI'

la diferitesurse

date;

cazuri

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile Indoiala urmatoarele: a) observarea pacientului b) interviul pacientului c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)

Observarea Observarea ramane elementul primordial, pe parcursul activitatii.

de

specifice: . ~.

dorite sunt fara

.."k'-~,.

I

de baza, pe care II folose$te asistenta

Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite Observarea este un proces mintal activo Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce marea sa "fragilitate". Observatia este filtrata prin mecanismele noastre emotivitate.

deosebita detalii).

de a sesiza, prin

observa, ceea ce determina senzoriaie,

de perceptie

$i

Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).

41

,..-

Implicarea simt;urilor

Interviul

In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt, vedere, auz, atingere ~i miros. Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de asemenea, asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoie insatisfacuta, 0 problema de sanatate: - fata trista saLJdenotand suferinta - agitatie sau descurajare - eruptii ale pielii, ictere etc. Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele - intonatia vocii - gemete, vaicareli, plangeri - zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase, caJdura membrelor etc.) Mirosu/ permite: - decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului -- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat - halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)

GeneralitaJi: /nterviu/-Intrevederea,

dialogul, discutia cu pacientul Interviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate. Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari de dependenta pe care Ie determlna. ." Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor (instrument de cunoa~tere a persona!itatii).

CondiJiile pentru interviu

Utilizarea observat;iei Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara. Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatie sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot - adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea, ! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.

E/emente de evitat

I

Asistenta trebuie sa se 'fereasca de: - subiectivism - judecati preconcepute - rutina $i superficialitate - !ipsa de concentratie $i continuitate

"'. '-'

Precizare:

,,'

In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegerea datelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monitorizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii medicale.

---

42

Abilitati ale asistentei de a facilita interviul

Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti: - alegerea momentului oportun pentru pacient - respectarea: - orei de masa - momentelor de oboseala ~i de repaus - a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind - asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se exprime In ritmul sau - asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i de confortul pacientului - interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0 comunicare eficace $i clara - de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un cornportament care sa reflecte: - atitudine de acceptare - capacitate de ascu/tare - atitudine de respect - capacitate de empatie Asistenta demonstreaza acest comportament prin: - mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina a fetei - surazatoare (dupa caz) - printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.

Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/ Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul acestui Indrumar. Vom enumera cateva: a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise. intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau "nu".

43

1

I I I I I I I' I I I I I

~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! .•.•'tW'Y"Al,

'),_">;.y;)

,

I",'"

",,'\i,P,",'\"

"', ",!,.hl',,,,.'"

<",,',

"""1'",..,,',)

Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns monosilabic). I fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime. Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema care v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta " dumneavoastra In legatura cu somnul?" "i"" ,,', -' '", -, , Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri: - de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme mai creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut" (desfa$urarea unui eveniment). - de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra de a proceda"). - de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodata carne?"). b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu , pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei sale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-i sa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles. c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesareatunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa mult digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre somnul dv. ?"). d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-ati povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti din cauza nervozitatii dv."). e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi: - prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului, - prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati ca Intelegeti ceea ce el simte (traie$te). Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE? pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa $tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.

I I

t.n~I"I<.~'"

.' ~, •••..•.••

Tipuri de interviu

va

I, Ii I':

I, I(! I,',,',',,' ,

iH

Seop

- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata de schimbul de informatii, idei $i emotii .- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala - observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia sa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc - furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa puna Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea Ingrijirilor .1..1.

Etapele interviului

- structurat - pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex.: "Cum va numiti?" "Cu ce va ocupati?" - semistructurat - condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate Ex.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".

a. inceperea interviului - asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $i explicand scopul interviului Ex.: "Bunil ziua die ... Ma numesc ... $i sunt asistenta. A$ dori sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. de sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi vor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?" - pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului b. desfa$urarea inferviului - asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale caror raspunsuri vor forma "profilul" pacientului - pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe rand, emitator $i receptor Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;a de oxigen pe peretele de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gray bolnav?" Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele din aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spitalul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i, daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram rapid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?" Pacientul: "Nu, eram doar curios". Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lte probleme care nelini$tesc?" .. . Pacientul: "Da". este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului interviului Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina In doua minute".

. va

c. concluzia interviului - la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari". "Am Inteles care sunt problemele". "Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific Ingrijirile".

va

Af;:

,

1

r-

Fi~a de interviu

Profilul pacientului Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de baza urmaloarele: InformaJii generale

"

/- nume, prenume -sex "",I - sl-are civila -;- ocupatie - religie - surse de sustinere

"';,"'

Antecedente familiale

- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie

Mod de viaJa, obi~nuinJe

- utilizarea de alcool, tutun, droguri - obiceiuri de munca, somn, alimentatie - practicarea exercitiilor fizice

Probleme de sana tate actuala

- apari!ia simptolilelor: - natura lor - caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,) - factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.) - masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora - cLino~tinte despre sanatate

Mediul ambiental Profilui psiho-social, ~i cultural

ELEV $COALA ANUL

DATA

_ _

slarea _ _ _

OBI$NUINTE DE VIATA ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional. DROG: dalnu/denumirea mod de administrare_______ CAFEA: dalnu/ocazional. Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _ Puis __ /min.; Semne particulare Alergii cunoscute: reactia

_ _

Aulonom serniindependent dependenl _ Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara; Stimulator cardiac/din anul __ ; Lentile de contactlochelari - dioplrii ; Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/ altele ~ _

- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii) - securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii) -

Iimbavorbita, etnie ,~::-ccapacitaticognitive - emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisfacerea nevoilor - probleme generate In raport cu familia, anturajul

I ~

1

DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul civila~ nr. copii __ ' religia profesia stalutul socialocupatia Iocul de munca DOMICILlUL: Localitatea casa camere LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.

STAREA DE DEPENDENTA

-

I

-----

-

- bolile copilariei, vaccinari - lraumalisme - spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor anterioare) - interventii chirurgicale - alergii medicamentoase - utilizarea lralamenlelor empirice

Antecedente medicare

STAGIU PRACTIC SPECIALITATEA '-----

-

ALTE PROBLEME DE SANATATE Spitalizari anterioare pentru Operatii/interventii Tratamente preserise Impresii din spitalizarea anterioara

la dala Iadata urmate: daJ"1u.

_ _ _

PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE): Il!INOTA: In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenul sistemelor ~i aparatelor: - examenul fizic - investigatii radiologice ~i endoscopice - explorari func!ionale - examene de laboralor

46

Data aparitiei Motivele internarii Probleme de sanatate (dependenta - P -) Sursele de dificultate (etiologia - E -) Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) Alte date: (investigatii parac/inice elc.)

47

I I I I I I

_ _ _ _

I I

I I I I I I

I I,. j:':

i,:

I': I I I lIi! I I~I'; ::1:;

'l:':'}

ii'il"

:,:1:,

H\,

2. ANALIZA $IINTERPRETAREA

DATELOR

- caracterul schimbator al unui mare numar de date - subiectivitatea persoanei care culege datele - caracterul adesea urgent $i grav al situatiei. Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoie este nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate , (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii). Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, sociologie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a datelor.

a doua etapa a procesului de ingrijire Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupune identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeaza orice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timp be nevoia de a face zilnic dU$ este personala, particulara pentru 0 anumita persoana. o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul. Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiile etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.

I

Departajarea intre manifestarile de independen~a $i manifestarile de dependen~a

1:1'1

'L',','t,'"

ANALIZA $1 INTERPRETA REA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR $1 CLASIFICAREA LOR

l!,i'

ll\i:

••',:.,.i,.,:

!ii!

Ana!iza

,\::,i

'hi,

Ei

i'i!.

I'i:

~'!\! lf l,n j'ii Ii

'W:

Interpretarea

I

Analiza datelor se face prin: - examinarea datelor - clasificarea datelor: date de independenta - acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor -~ -date de dependenta - stabilirea problemelor de Ingrijire - recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor). Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi. Regruparea permite identificarea resurselor individuale. Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini sursele de dificultate. ,~~', .

De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de Ingrijire. Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,

Gordon, pe sisteme

=

sistem respirator, sistem cardiovascular etc.).

ComplexitaAnaliza $i interpretarea datelor - In nursing este 0 sarcina tea analizei ~i complexa. a interpreHlrii Diticultatea provine din: (diticultate) - numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi) - varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar, eehipa de ingrijire etc.)

48

,

Exemplu

~:I i

Comportamente ale pacientului care-i favorizeaza satisfacerea nevoilor

Comportamente ale pacientului care nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor

- i$i ia masa regulat cu poM; - alimentatie variata care respecta normele; - nici 0 alergie alimentara; - hidratare In jur de 2000 ml/zi.

- lipsa poftei de mancare; - greutate la stomac atunci cand manaflCa; - dificuitate in a dormi de doua zile; - spune ca nu simte gustul alimentelor pentru ca este prea nervos $i se gande$te cum va fi la Intoarcerea lui acasa.

Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in general. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru, datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoie de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil' nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta. Exercitiu: M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare ,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii drepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia sa este superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine, poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlina scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$eala la nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in pat ajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1 ora zilnic, se simte in general anxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite, An

--..,

,::.

comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat un televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intre manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$ura exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja. Manifestarile de independental_

Manifestari de dependenta - respiratie superficiala ritm 24/min - partea dreapta imobilizata - are nevoie de ajutor pentru a-$i taia alimentele $i pentru sustinerea mainii sale - nu poate sa-$i retina scaunul mult timp - incontinenta de fecale $i urina - ro$eata la nivelul sacrului - anxios In momentul cand se' ridica: Ii este frica sa nu cada - dificultate In a articula cuvintele, se piictise$te, se simte singur.

Diagnosticul de ingrijire (de nursing) Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un diagnostic de Ingrijire. Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza munca asistentei, pentru ca se c1arifica sensul interventiei sale. Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru profesia de asistenta. In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au evoluat considerabilln materie de responsabilitate. Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta - asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ. Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a forma grupul de studiu pentru c1asificarea diagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973. Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acest grup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica. .A.poi,acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations"

50

== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza A.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier). In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular (In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. In Anexa 5 se prezinta lista de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).

Dif~rite definitii ale diagnosticului de ingrijire

l

Reproducem dif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire:

1. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa care descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0 problema de sanatate. EI constituie 0 judecata practica bazata pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la planificarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom al asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: Louis Grondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle). 2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei, regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. ("Repertoire des Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf). 3. Diagnosticul de Ingrijire - 0 problema de sanatate reala sau potentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lor sunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 41). 4. Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul uman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unui mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau ; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J. Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42). 5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI): "Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a ale unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).

Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.

51

I I I I I I I I I I I I '1 I

.',' ,,'.",' .• ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..••W'~t'/(':i1i~:t~>:

0""

I I I I I

.

.

Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing) Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale: 1. Problema de dependenta a persoanei 2. Cauza problemei de dependenta 3. Semne :;;i simptome 1. Prima parte a diagnosticului

Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei, problema care exprima 0 dificultate traM de persoana, un comportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema de dependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordin bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semne observabile. Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta). Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;i frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deteriorare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare. Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0 conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele. De exemplu:

-

alterarea starii de con$tienta... atingerea integritatii pielii . a/terarea integritajii fizice . a/terarea mobilitajii fizice a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie

Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia E = din cauza imobilitatii S;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului, dureri abdominale. Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire: - diagnostic actual - cand manifestarile lobservabile;

I I, IIlj,!':ii"",

A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul cauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate. Reamintim ca sursa de dificultate po ate fi definita ca 0 piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tor nevoi fundamentale.

:'Ii

It

r:

Ik'I'" l<"":

I

~;:'i:' ~! i

;'~1il

,i,li):

pilL

:i!iJP i~Wii I""'"

Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sau o insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;i Artexa 4. Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.E.S. 1. Probleme de sanatate 2. Etiologia . 3. Semne :;;i simptome P E S Probleme de dependenta

Etiologia sau cauza

Semnele prin care se manifesta

sunt

prezente,

O'

Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire Actual

Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt validate $i cauza identificabila. Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;

depresive': Potential

•

Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, de risc.

Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauza imobilitatii': Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e certa), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex .. "Perturbarea

posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea

I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".

Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e autonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia asistenta poate sa ac{ioneze.

Orienta rea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonome si/sau interventii . . de colaborare Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iile culese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problema persoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies 'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare). In acest sens redam mai jos $i alte exemple:

'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',',':,'

1~,1I::il

dependenta ,

- diagnostic potential - cand 0 problema poate surveni, daca nu se previne; - diagnostic posibil - este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu este sigura. In loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa se prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.

Posibil 2. A doua parte a diagnosticului

de

t;~

1

~

Ell:emple Exemplul1 Date culese: - amputatie de gamba stanga; - refuza sa-~i priveasca bontul; - i~i ascunde bontul sub cuvertura; - e!
Diagnostic de rngrijire: Alterarea imaginii corporale din cauza amputatiei gambei, manifestata prin...

Problema

conexa

Exemplul2 Date culese: - sta toata ziua la televizor, nu-I intereseaza alte lucruri - se apropie putin de alte persoane, spune ca se simte singur ~i se plictise~te, prime~te putini vizitatori.

L.J. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua tipuri de probleme utilizand doi termeni ~i anume: - diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i -probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire). Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii patologice sau iatrogene.

Diagnostic de fngrijire: - sedentarism din cauza /ipsei de motivatie de a face alte activitati sau exercitii - sentiment de inutilitate din cauza lipsei de activitate sau - sentiment de singuratate din cauza izolarii sociale

Exemplul3 Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice: Diagnostice 1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin... 2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata prin ... 3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii controlului sfincterian manifestata prin... 4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata prin... .---'''''-'' -",: , . ---c. ", •• --

Problema conexa este definita astfel:' n. - problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie) corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga responsabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ). A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea: hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei, iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei de infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie etc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare, dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizand conforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc. Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina problema $i cauza): - Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din cauza conditiei sale cardiace. - Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale. - Anxietatealegata de frica de moarte.

Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa

Precizare in formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta - de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum ali vazut fn exemplele de mai sus. in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!). Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0 sursa de dificultate sau invers. Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a, dar $i sursa de dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, de asemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.

54

55

5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea) 6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in articularea cuvintelor Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu obiectivul bine precizat.

Problema conexa (de colaborare)

I I I I I I I I I I I I I I

..•.. ~~.

--'-"-

I I,

I I I I I I,. ; I I~::~1'~ J.i,l;.;...•

Exerci1=ii Cazul nr. 1

problemele de dependenta

M.S., 63 ani, este vaduv de 0 luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fara rost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp !}[,rlsiohar, el este'iipsltde ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulate reunind problema :;;i cauza sa. PROBLEMA DEDEPENDENT}., Stare depresiva Sentiment de izolare

manifestate

Alegeti 0 singura problema - pe care 0 considerati formularea diagnosticului - avand urmatoarele date:

prin ... (vezi textul).

1. Date culese

Cazul nr. 2

din lista

PROBLEMA DE DEPENDENT}., Constipatie

1) Alterarea comunicarii 2) Izolarea sociala

- comunica putin, este retras - se simte singur $i Inlaturat

3) Anxietate

- arata ostilitate

4) Alterarea procesului

2. Date culese Pacientui

manifestate :

".

""'.::'.-:

prin ... (vezi textul).

Cazul nr. 3 1.0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial). EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale speciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-a efectuat Ingrijirile.

Din cauza schemei corporale

56

2) Perturbarea

interrelatiilor

sociale

3) Perturbarea

cronica a stimei de sine

- "altadata eu puteam sa fac fata

4) Perturbarea sine

situationala,

,I

a stimei de

R=4

Doamna T. (68 ani) a fast alta.data pianista concertista, ginerele sau.

SURSA DE DIFICULTATE Modificarea schemei corporale Noua imagine corpora/a

SEMNE manifestate prin ... (vezi textul) ..

imaginii corporale

Prezentare de cazuri

.i'h "\;

Sentiment de rU$ine fata de ... Perturbarea imaginii de sine

1) Modificarea

- "eu nu voi mai ajunge sa ... " situCltiil()E.c~lor mai dificile pe. cand acum ... "

..

PROBLEMA DE DEPENDENT}., Problema de cuplu

de gandire

Probleme

se exprima In felul urmator:

- "eu ilu mai va/orez nimic acum"

~

verbale

R=2

SURSA DE DIFICUL TA TE Dieta saraca In fibre Lipsa de mi:;;care Lipsa de cuno:;;tinte SEMNE

I::

cea mai potrivita pentru

Probleme

- lipsa familiei sau a prietenilor

M.1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile. Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0 femeie putin activa, e<:ireia Ii place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne, cartofi, paste tainoas.e :;;i produse de patiserie.

');

i8

to ate (sau numai) diagnosticele

Exerci1=iide testare a cuno~tin1=elor

i"

'~I::!~:I~

$i

Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $i formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre aplicarea practica a Ingrijirilor).

SEMNE

0~:

I;;:: ~:.' ~l~:

de dependenta

- vezi pag. 33 $i 34

2. Nu este obligatoriu sa utilizam NANDA sau alte c1asificari adoptate.

SURSA DE DIFICUL TA TE Doliul neacceptat Inca Pensionar,fara ocupatie

i~:'

..

AtenJie: 1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile

t if j

locuie$te cu fiica sa $i

Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe. Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu po ate sa asiste la concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun! deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale. ,.,.

..•

~,

~1

r;

. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentru sintetizarea datelor culese de la dna T.: 1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice; 2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular; 3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale; 4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i asuma rolul (pianista); 5) DiminuareC},ry.cbilita1iifizicedin ,:::auzaartritei, R

r.i-

f[

~:.

I{

~, ~;.

e"

!r

=3

Doamna M. (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i, 'in prezent, se mi$ca putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici pierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta noaptea. Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa sa-$i faca siesta. Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia) R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a urina $i a diminuarii mobilitatii.

~

;i ~;: 'j

~

:!

....

,.:l'P'

Exerciliul nt". 3 Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi diagnostic. a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibre b) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipata c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei Stabiliti prioritatile.

[: (r

..

Criterii care permit stabilirea unor priorita~i intre problemele de dependen~a Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuie avuta in vedere mai intai in ce ma$.i1r.3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama) homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja. Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai: 1 . de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a pacientului; 2. de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie; 3. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului; 4. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta; 5. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor nevoj' 6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacere vatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului; ~ 7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It (Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta); :: 8. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, e afazic, sa comunice cu cop!ii). ;:' c

~ Exerc;.tiu/ nr. 1

;;

Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de' dumneavoastra: Operata 'in ajun pentru vezica biliara a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii b) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventiei c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine

58

Exerciliu/ nr. 2 Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate: a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomiei b) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietate c) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila) Stabiliti prioritatile.

Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire $i diagnosticul medical Diagnosticul de ingrijire

Diagnosticul medical

1. Tine cont de starea pacientului care traie$te 0 problema de dependenta $i de reaclia sa fata de aceasta stare. 2. Identifica un raspuns umah specific la un procent de boala particular, conditie sau situatie. 3. Se schimba 'in functie de modificarile raspunsurilor pacientului.

1. Tine eont de problema de sanatate 'in sine, descrie procesul, exemplu: artrita reumatoida, AVe

4. Nu exista 0 terminologie anume desemnata $i acceptata de comunitatea profesionala de nursing pentru a descrieJeaetiavmana. '=='.-v' 5. Tine cont de sursele de dificultate (sau de factorii care contribuie) care cauzeaza problema de sanatate. Ex.: Aport caloric (excedent) 'intrecand nevoile organismului, legat de inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte. 6. Serve$te ca ghid 'in determinarea tipurilor de interventii nursing care vor asigura ca 'ingrijirea acordata, furnizata de arice nursa, sa promoveze reactii sanatoase $i un trai de calitate. 7. Orienteaza asistenta spre interventii autonome.

2. Identifica un proees anume de boala 'ill legatura cu patologia unor organe $i sisteme specifice. 3. De obicei ramane constant 'in decursul bolii (de$i mai poate fi adaugat $i un alt diagnostic). 4. 0 terminologie anumita a fost desemnata $i acceptata de comunitatea profesionala medicala pentru a descrie procesele specifice .debpala. e'" 5. Formularea sa nu impliea, 'in general, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.

6. Serve$te ca ghid Tndete~minarea cursu lui obi$nuit al tratamentuiui medical pentru promovarea 'insanato$irii.

7. Orienteaza practicianul spre tratament medical.

59

-.-J

I I I I I I I I I I I I I I

I I

I"

3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR* a treia etapa a procesului de ingrijire Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de actiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reduca problemele de dependenta. Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e luate. De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. Planul de interventie cuprinde doua componente: a. obiectivele de ingrijire b. interventiile Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a problemelor de dependenJ<}i,putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca. Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i de participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea c1arificarii problemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna a actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse. Un astlel de plan, care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de catre toti membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument de comunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.

I' I I I, I '.:.;: I I1 'nl I ,ll IJ~ '".

,'!

::i:'

Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $i capacitatile pacientuiui, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind intervenliile, are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. Obiectivul principal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Este deci esential - in masura in care este posibil, sa se colaboreze cu persoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor. Asistentatrebuiecsa informeze perso.anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde $i sa-i solicite acordul.

ii, (':

n '1:

l,ll

i:

i:(

:

1

ir"' :. 'l".

:i';i

J~!

! Ii

~

.'i! 1;1,1

De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de mult timp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. impune sa va ridicati din pat. Astazi va voi a$eza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemele respiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nu ramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord sa incercam?" Sau unui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde, care poate fi reeducat, i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale. Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei, ca sa puteti dv., putin cate putin, sa reluaji mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti inacest sens?" Unui pacient atazic, in recuperare, i se poate spune: "Eu cred ca dv. v-ar placea • "Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"

~n

sa incercati sa va exprimati, nu-i a$a? Daca ma ajutati, putem incepe sa lucram impreuna la pronuntia a doua consoane. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $i de fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep - cu «p" $i «f" $i dv. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Gasiji ca aceasta este 0 idee buna?" In unele cazuri, planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborarea pacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sa se comunice pacientului toate,oiJ.iI1.r:;tiveie propuse. Aceasta in cazul in care exista riscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative. Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se stabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu, o metoda de a slab/Ii priorila/i/e: Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie, circuiajie, nutrijie, hidratare, eliminare, temperatura, confort fizic) Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator, frica) Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unei fiinte dragi, stima de sine, realizarea etc.) . Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg cu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.

a. Obiectivele de ingrijire prima componenta a planificarii ingrijirilor Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: • descrierea unui comportament pe care-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urma interventiilor. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului, un comportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reaclii specifice prevazute) (Anexa 3). Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest proces de formulare a obiectivului. Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea, comportamentul sal! acjiunea P?<::ientuluiin$Yo$i(sau a familiei, a grupuluic~ic;Q'ectivitatii). . lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partial paralizat: Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani) sau Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele sunt afectate), intr-o buna poziJ/e anatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire: "asistenta va verifica la fiecare 3 ore".

Caracteristicile

unui obiectiv de ingrijire

Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) $i asistenta spera sa Ie obtina, precum $i care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta $1pacientul (familia, grupul, colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat. ~1

it

~ ~ ~

II 51 I

Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~. S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~. Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~' S P

Ex.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului de stomie de fiecare data". sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi - cate minute".

1\; r~

specificitate: cine face actiunea? performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient? 1= implicare: cum se face actiunea? R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea? 0= observabil: cand?

iii'

=

=

~ [;' 2.~. ~.

I

Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici:

Ca dna X...

w

Specificitate

Performanfa

I II

~;

~~

- sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Ca dna x...'~

~'

I

Specificitate Performanta Implicare Realism Observabil

u; rik fX

- actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana. pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sa in/eleaga $i sa efectueze ... "

[~,~

It:'

m

~: :~;:

Specificitate CINE face actiunea?

~~ ~~;

Nota: in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"' in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are intotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri t se va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi & supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'

it

/

Tntrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda

~~,

Implicare

Realism

i:~:,

- nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur sau cu ajutor). Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...•• sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"

..~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice. 'l,nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-, trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al :: capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~. disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~ "Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~; principiile inva/ate'~ Nota: Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe pacient principiile de lngrijire a unei stomii.

I

/

~

.~

I

Irnplicare

••

CUM?

Observabil

62

!I

Obs.ervabil

Tnce fel face pacientul actiunea?

c ••

'-'T~.~:A~~~ent

-.

11'0"1_-_

se face actiunea?

Realism iN CE MAsURA

se poate face actiunea? - comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" obserJabile, masurabile, evaluabile cu precizie.

I I I I I

Perforrnanta CE FACE? Pasiv Activ CE se face CE se face de catre pentru pacient? pacien!?

[,i ~ l;'

63

I I I

I'

.

,~-

.4"

I Ii .', I I. I l I.. I\~:i,,: I II I!.''l!~'j" II I....',li 1 Ii" -ll:'~'iI::iiilIIJI 1'"''

Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand orbe$te regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara $i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni de interventii executate de asistenta: Exemplu:

I::

:.:!'

j;:

- Asigurarea confortului (pat comod etc.) - Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizarea pacienty111J "ltc.) - Ameliorarea microclimatului...

ii'

i)

Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni de comportament a$teptat de la pacient, mai curand decat In termeni de interventii executate de asistenta (sau alta persoana). De asemenea, sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul ce poate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil de realizat 100%). Obiective/e pot fi: 1 - pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile 2 - pe termen mediu (O.T.M.) 0 saptami'ma 3 - pe termen lung (O.TL) saptamani, luni

i

i.il

:

Ii: !\

i\I' iiI,

lir ill

ili'

iill:, "

Exemple:

O.T.S. - Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi, timp de 0 ora, de 3 ori pe zi (acesta este un obiectiv de interventie a asistentei) O.T.M.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie O.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie capabila sa tricoteze In termeD de 0 luna.

'.'i'{.:..'•..••.,

Ji!i! :,,:,}

!Iil',+,

:\; i~; \::~ .. :.

llit~!!.fr.: )

lilli'"''

i]l!::.:t"

"'d~!,:!::~,;

• :II~;:";'.''.:. '.

::j,.[:

I;I'!.".:

ill oJ,..

iiIQ:,J:jl

11

:

.... ;

i." :ili'ji

:l! I .1.1:

II

l:

"I,'

Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective. Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau pe termen mediu.

Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi, In trei reprize, exereitii de flexie I a-degetelor $i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa

preseze 0 minge rand pe rand, In fiecare mana (termen mediu). Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen lung = peste 0 luna sa tricoteze. In cazul unui pacient internat In spital O.T.L. - global - este considerat ca obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta In planul de Tngrijire, pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tind eforturi/e comune.

I'i

i".,.•. ,.1,...•..

Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.

. De fefimJt:

Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. Una activa $i una care nU-$i parase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!. Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fie capabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabiia sa efectueze sarcini zilnice obi$nuite.

64

.:"t-"-

Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/ momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau "a se eva/va /a trei zi/e" etc.

Exerci~iu de elaborare a obiectivelor Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare: 1. Deshidratare u$oara, legat de 0 hidratare insufieienta; 2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate (varsta 74 ani); 3. Predispozitie la escare de decubit, din cauza ca pacientui este imobilizat de mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.

I

8ugeram urmatoare/e raspunsuri:

Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se va preciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide). Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi. R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat, ajutandu-sede ,. marginea patului sau auxiliar, la fiecare 2 ore. R2

!!I~';"J.":',

!',1,

Obiectivul, In a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batrani cu fraetura vindecata $; tara complicatii. Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze sunt obiective/e permanente.

=

b. Interven~a a.doua componenta

a.:plal1ificarii ingrijiriior'"

Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru a corecta problema de dependenta a pacientului. Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de independenta a pacientului . Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca la interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului. Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile, masurabile (evaluabile). . Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie: ' Ii. - sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 h), In care moment al zilei (dimineata, dupa baie etc.);

~"

f -Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.); - sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea).

4. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR -

apatra

etapa a procesului de ingrijire

~1 ~/

f;

Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii (ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..)

supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19i manifesta empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului. Asistenta:

Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale. Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.

(tara

~ ~ ~ ~ V ~;'

.~,

Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica a actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica a interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia (apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza problemei.

Exerci1=iu- pentru integrare

l'k;,

~ ~1 g

; ~ ri

evaluare)

Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru probleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies din culegerea de date. EI se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0 bautura la masa d~ pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andatsa umble, el.ar~ dificult~t: In a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putma durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei. Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, Insa scaune dure, mictiuni putin mai frecvente. EI spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oara ocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului.

Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;ura demersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.

;f

Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]

rt:

~

ft' ~,~

Nevoia

rr

~ ~ f.\:

Date care demonstreaza dependenta

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventii

- Dificultate In a se deplasa; - Durere la nivelui gambei; - Are nevoie de ajutor pentru a umbla

Alterarea mobilitalii din cauza seehelei unei fracturi manifestate prin... (vezi nota de la sfar$itul planului)

Ca Intr-o saptamana el sa fie capabil sa se deplaseze pentru a merge la toaleta

Se fac exercilii pasive $i active ale membrelorinferioare de doua ori pe zi. Se determina pacientul sa mear- I ga cu ajutor de I trei ori pe zi, einci minute la Inceput I '$iapor=descand' un rninutln lie~ care zi

I---

~

r'

Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~ abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore" ti Semm1tura: Maria Pop I:

A elimina

...

.-

.,

m

f:

,

- Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cu ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand - Nu suna decat dejena rnai multa Indra.z- suna; Ii subliniez foarte rar neala (a se disponibilitatea evalua la trei zile) asistentei pentru a-I ajuta - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica pacimai frecvente; schemei urinare bileasca 0 sche- entului neee-

f;

66

I I

f.;

ASE mi$ca (a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U - In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~; urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g: l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poate sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala postliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a. pE:Jntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ce prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'-Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii". Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii pacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important ca A coU' interventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat: ~i: munica ::'. - cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.) ~:~ - orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data) ~ - natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila ~~ - semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile. ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor

F in procesul de ingrijire I I I

I I I I

~-'I I I I

67

.1

•

I I I

- Incontinen)a 0cazionala; - Dureri (uneori) In partea inferioara a abdomenului

I'

(u$oara incontinen)a) din cauza dificulta)ii In a se adapta pentru mobilizare

1-

A se Se hidrateaza Insuficienta hidrata pu)in; nu bea hidratare, legata lichideIntre mese de frica de a fi 0bligat sa mearga la toaleta

I, I,

.. '" '.' 1 I'.' :"'

.

".

,

:1.:

ma urinara normala o,a, de eliminare Intr-o saptamana

Ca el sa bea 1500 m! de Iichid In 24 ore (a se evalua zilnic)

"r.

1

!1]1';

iii;}W

'ii,;!

i!~::,n: ilL::' 'llil; 11.",,), '11"";1

I 1 1..:.." I iid' r Ilii..•"~":ilil,' ~i:il,:.'.":..'.i i.-.• '

1\1 \':

:1.. \',.'

ingrijirilor'!iii

,.1'... '...

••..

.1"

:W'

h

<,

I ,,]'!l

'1\ , ,1'1'"

I-'::'!\

rela1=ia asistent-paciEmt

In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea nevoilor fundamentale. pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spre ca$tigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila de disponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii, care constituie un climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.

~ ~,

~ ~ ~ ~.

~

~ ~ ~ "

Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala, pedagogica $i terapeutica. • functionala - U$urarea sch;mburilor (dialogurilor) eotidiene • pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll (primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihie a pacientului • terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de: -- acceptare reciproca - atitudine de: respect, caldura - Injelegere empatica faja de pacient.

t~>

,I

I'

Executarea

flf

Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treia componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa, consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi.

:.~~:.-:;,,~.'f" ••iJ.;;'tf'v~$J:1~.#)';f;~:;,,;~,;

~ Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjie ineficace; _ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor d-voastra; _ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.

sitatea de a urina atunci cand simte aceasta senza)ie pentru a evita incontinen)a. Se va conduce la toaleta la doua ore. Se lasa urinarul la Indemana pe timpul nop)ii. Se lasa porjia de apa la Indemana. Se explica necesitateade a bea cel pujin un pahar de apa Intre mese. Se ofera pacientului un pahar de suc la ora 10, la ora 14 $i la ora 20.

• •••• ».~ .•

In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, " asculta, " atinge (cu duio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii ~i: $i comunica acestuia In)elegerea sa empatica. Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere, ~.:~ re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijie ~~. a calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'e care aSistenta trebuie s~ :;Ie Indeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba centrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazul ~:~ pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta este supraaglomerata. .~ Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire ~ critica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult, - Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj de supon $i Injelegere din partea asistentei. a$teptat; ~ 0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau - Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie $i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze culegere specifica de date); ~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja. Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu: - Intervenjii constante: Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual. .. - Elemenle de-supravegheat: • comportament • reacjii la medicamente • funcjii vitale elc. - intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.

;;~ ;r

ij

h~

W

c:n

In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple circumstante: - atunci cand aceasta ajunge la spital - atunci cand se face interviul pentru culegerea de date _ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre exameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc. Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare terapeutidi, 0 relalie de ajutor pentru pacient. Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei forme de comunicare.

Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor, care trebuie sa fie in aten~ia asistentei

I

Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte persoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a nelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale tensiunii arteriale, 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie sa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru acesta. Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EI se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologic provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala $i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul de a nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru. Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic (anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta streslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrnacul (ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la care ea acorda ingrijiri. Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie sa minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventii sau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana ingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta $i de a-I asigura. Durerea - este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte ale organisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie

70

etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar putem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolul asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol delegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, dar comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica. $in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanele in var;ta, bolnavii cronici :;;1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent experienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care se regase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiinta umana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii. Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la deteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana singuratica este de a stabili 0 relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere, de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturi persoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i intelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te la pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa tina cont. Astfel, mai amintim: Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii $i stimei de sine). .

~'>..

instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care sesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, de nelini$tea lor, de capacitate a lor de decizie, de dreptul lor la informalie, de preferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii. Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $i constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate sa faca nimic mai mult pentru el.

I

. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cum arfi:, slabirea, I obezitatea, menopauza, imb
sa

Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantaj creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv. Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este

I importante.

0

pierdere cu repercusiuni

I I I I I I I I I 1 I I

-I

71

I

.".:, ,",'

I I I I' I' I I I 1 I I I I :1 .•. '~.

1-

I-

!

Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiri potrivite, printr-o inte/egere empatica, printr-o prezenta umana $i caldura sufleteasca, gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati. Dar, fara o'prezenta de calita!e $i 0 comunicare ce constituie 0 re/aPe de "ajufor, toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii. De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivite fiecaruj pacient, asistenta trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintele persoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0 stare de bine. Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta, care vrea sa invete, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupra tratamentului sau, ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. lnvafarea pacientului este un act de ingrijire esential $i necesar. Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex.: a invata pacientul sa-$i faca injectie - in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice. !nainte de a incepe invatarea, trebuie mai intai sa-ievaluam cuno$tintele pacientului $i dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari. ii putem spune, de exemplu: ..Puneti-mi toate intrebarile pe care Ie vreti, chiar daca ele vi se par stupide. Noi toti ne simtim cateodata limitati, deci sa nu credeti ca sunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar $i acelea care va par neinsemnate."

1. Rezultatul

I.

De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii ... :.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia primului pansament dupa mastectomie".

Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta i$i va planifica toate interventiile in vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai odihnita, 0 va asculta, 0 va stimula sase exprime, va manifesta empatie, va incepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine. Pentru a$ti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insa$i sa-$i puna ni$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0 relatie cu pacienta. Exemp/u de evaluare

e

judecata) asupra progresului

Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile planificate nu $i-au atins scopullor, atunci trebuie sa $tim de ce nu avem rezultatul scontat $i trebuie sa $tim cum sa corectam situatia. ''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-'

.C.o;

.,"-

,="._,,~"

Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectiv indica, in general, in ce timp trebuie sa se faca evaluarea. De exemplu: daca exista mentiunea ..se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore" sau ..in 3 zile" - atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat.

"

Doamna X, inca $ocata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este descurajata, dar, In urma discutiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cum se vede, rezultatul nu a fost atins $i obiectivul va trebui reluat. La 0 noua Incercare de evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins. Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice ca nu va mai fi niciodata ea insa$i, ca se devalorizeaza. ii teama pentru relatiile sale cu sotul. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta. Rezultatul este satisfacator - pacienta vorbe$te despre sentimentele sale, dar apar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi subiectul unor noi obiective cu evaluarile necesare. Dupa cum se vede, evaluarea rezultatelor este, Intr-un fel, 0 culegere de date, atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate a persoanei. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate, sunt revazute, sestabilesc prioritatile, obiectivele $i se decid noi interventii daca este cazul - proces ciclic. .

5. EVALUAREA iNGRiJUllLOR (0

ob1=inut

Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate.

;~

a cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere pacientului in raport cu interventiile asistentei.

..' ~~'''''.~' ,." "." " •.,.•..

;

~

..

Deci:cvaluarease face-pe,tot timpul Tngrijirii.Cand se observa ca semnelenul(~ s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), ca actiunile de ingrijire {ale asistentei) nu au avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de la prima etapa (reformulareadiagnosticului, a obiective/or, se modifica interventiile). Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor. Ea prezinta 0 asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite sa evaluam In permanenta.

Ce se eva/ueaza?

Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem sa evaluam doua aspecte: 1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata - adica reactia papientului la ingrijiri; 2. Satisfactia pacientului insu$i.

72

2. Satisfac1=ia pacientului Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie In acela$i timp sa avem rezerve, pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0 buna ingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, de$i beneficiaza de 0 ingrijire excelenta.

,~-

..'- .--"~.-..

~ Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat. Aceasta evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad rezultate. De asemenea, se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se produc numeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.), pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi. Cum se face el'aluarea? Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este obiectivul de Ingrijire. De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzime poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de la acest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei probleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistreze observatia, sa indice data $i sa semneze. Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit. Precizare Planurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate In seama. Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare, pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta Invatarea, u$umaza demarajul planifidlrii, ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat. Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare. Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul nostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate. Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i de interventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome. "'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia activitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic. Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile medicale referitoare la: - limitarea activitatilor fizice - restriclii alimentare c- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.

74

PARTEA A DOUA

NEVOILE

FUNDAMENTALE ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire

.:"

I I I I I I I I I "I I I I I

.' ._,~.•_."'Jo1jN'./' .• ~•• tr:.,J-,jI.i"~:Il}L'(j-'~.::,;4~~

I I I" Ii , . . I ~:.;, I

r .•..

:"

"Respiratia coree/a es/e Ie fel de necesara ca $i hrana'~ (Vechi proverb hindus)

~ .

~

,.

~!:

it~

..,

t

i

~)t!

~, A.RESPIRATIA c.t: ~j

;'f,

W

~

,

g1.

!:i/,'

f~

lil".

~

'.' " ' . I

t:i ~.

1

Ii

.l,~

I.

,r.,""

'.,!' •.•.."',....

iF'

c-;;:

'". ~.~

~.

~~ ..•

~ q~ ,l, .'~-:

I.'

"~~=-:.

~.;:}'=,_,~",;:_~_

;:;~

f""

~;; ~. ~:

~ ;.

~,

\t':

1

... !. 1::\1":,1

;.jl

~ It.

1/

1"\'

1

Illi

fl'lt

Ij1iMl"

1 .. 1" I.• I}

Defini~ie A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, $i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

~;'

':::;',:1

i

1. NEVOIA DE A RESP!RA $1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE

i~' ~;

if

t{

[~ if;

I. Independenta in satisfacerea

nevoii d~ a respira

Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor respiratori, de functionarea lor efidenta. Etapele respiratiei: "a) Venti/alia' -r€prezinta. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $i eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doitimpi: inspiratia $i expiratia; ea este influentata de: - permeabilitateacailor respiratorii; - concentratia oxigenului in aerul respirat; - maturitatea centrului respirator bulbar; - expansiunea cutiei toradce; - functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia. b) Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare trece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare. Este influentata de: - diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge; - starea peretelui alveolar; - marimea suprafetei alveolare 77

c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi $i a CO2 adus de la lesuturi, prin vasele venoase, la plami'm, pentru a se elimina.~: Este influenlata de: - cantitatea de hemoglobina din sange; - debitul cardiac; - numarul de hematii; - permeabilitatea relelei periferice arteriale d) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex. Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.

Factorii Factori biologici

care influen1=eaza satisfacerea

I.~

Factori sociologici

- Varsta - la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mare ca la adult; - Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei respiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limita minima; - Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la persoanele inalte; - Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai scazuta dedit in timpul starii de veghe; - Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeaza respiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractia corespunzatoare a diafragmei; - Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailor respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna funclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori; - Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. persoanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai mic decat cele antrenate; - Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat cu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia; umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil; - Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura determina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei; vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului, determina cre$terea frecventei; - LocLiIde munca- prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu nefavorabil bunei respiratii;

78 L.

-

Amplitudinea

,-'

'-~.~;-

- este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din plaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficiala;

nevoii de a respira

----------------

Factori 'psihOlogici

r~.

~I'

Manifesta,; de independenta

_----,.----------------------- reprezinta numarul de respiratii pe minut Frecvenla - este influenlata de varsta $i sex respiraliei la nou-nascut - 30-50 r/min la 2 ani - 25-35 r/min la 12 ani - 15-25 r/min adult -16-18 r/min -"15-25 r/min varstnic

Ritmul

- reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia este ritmica;

Zgomotele respiratorii

- normal, respiratia zgomotoasa (sforait);

5imetria ml~carilor respiratorii

- ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei;

Tipul de wspiraJie

- sunt trei tipuri de respiratie: - costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei; - costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice; - abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice;

Mucozitali

-

Tusea

este Iini$tita; in somn, devine mai

mucoasa respiratorie transparente, dense;

-

este

umeda,

secretii

redus8,

-teprezinta o8l1piratie forjutG; prin care seelimin3.'secrctiilc ,din caile respiratorii; este un fenomen de protec!ie alorganismului,

Interven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei in satisfacerea nevoii - exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului -invata pacientul: - sa fad\. exercitii respiratorii - sa faca exercitii de mers, de relaxare - sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia - sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese copioase)

I I I I I I I I I I I I I

79

I