Generali

1. Introducere Generali este unul dintre cele mai importante grupuri de asigurare a Europei şi acest fapt se datorează nu numai creşterii susţinute (un profit net de 1,94 miliarde de euro în perioada primelor nouă luni ale anului, cu 23% mai mult peste previziunile analiştilor), ci şi inovaţiei pe care a susţinut-o de-a lungul existenţei sale. Aceste trăsături coroborate cu orientarea către extinderea externă a serviciilor oferite iau dat grupului Generali flexibilitatea pentru a putea concura cu succes pe puternica piaţă a Europei. Printre premiile care atestă excelenţa în activitate se numără Premiul Dezvoltare Dezvoltare Durabilă (2004, Premiile Pieţei Asigurărilor acordate de Revista PRIMM), Premiul Special pentru pentru „Tradiţi „Tradiţiee şi Stabili Stabilitate tate” ” (2002, aceeaşi gală), Premiul Premiul pentru pentru „Profesi „Profesional onalism ism în acordatt domnul domnului ui Guglie Guglielmo lmo Frinzi Frinzi,, direct director or genera generall (2001, (2001, aceea aceeaşi şi gală) gală) şi Asigurări” acorda Premiul Internaţional de Excelenţă şi Calitate „Arcul Europei” în 2000. Acestea au fost câteva dintre motivele ce ne-au determinat să studiem mai îndeaproape atât compania, cât şi pieţele pe care ea acţionează.

2. Grupul Generali la nivel internaţional De aproape două secole, Generali este unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii financiare şi de asigurări din lume, un brand care se traduce prin siguranţa şi încrederea acordată milioanelor de clienţi de pe 5 continente. Rolul prestigios pe care Grupul îl joacă la nivel mondial nu este întâmplător, ci se bazează pe criterii solide: viziunea clară a fondatorilor companiei, un plan de afaceri ambiţios şi pe termen lung, dezvoltarea unei culturi organizaţionale sănătoase sănătoase şi abilitatea de a gestiona schimbările şi inovaţia pe care acestea o presupun.

2.1. Scurtă istorie a Generali Pentru Trieste începutul sec. sec. XIX a reprezentat o perioadă perioadă de prosperitate. Statutul de port liber şi imboldul pe care Imperiul Austro-Ungar l-a dat dezvoltării economice au condus la stimularea comerţului, la expansiunea urbană, atragerea comercianţilor şi, implicit, a investiţiilor. În acest context s-a dezvoltat sectorul asigurărilor. Pe 26 decembrie 1831 partenerii fondatori au semnat un act prin care se constituia “Assic “Assicura urazzi zzioni oni Genera Generali li Austro Austro-It -Itali aliche che”. ”. Omul Omul din spatel spatelee aceste acesteii ini iniţia ţiativ tivee a fost fost Giusseppe Lazzaro Morpurgo, un om de afaceri fascinat de teoria şi practica asigurărilor. Bazându-se pe experienţa acumulată în acest sector, Morpurgo a strâns în jurul lui un grup de oameni din comunitatea locală de afaceri şi din regiunea Veneto împreună cu care a lansat un proiect proiect ambiţios, ambiţios, născut născut în mintea mintea sa cu mult timp înainte. înainte. Noua companie companie s-a fondat cu un capital de 2 milioane de Florini austrieci, o sumă care era de zece ori mai mare decât capitalul social mediu al celorlalte companii cu sediul în Trieste. Numele ales – GENERALI – accentuează dorinţa companiei de a opera în toate ramurile asigurărilor. Chiar de la început, compania a implementat o structură managerială dublă. Trieste găzduia în Palatul Carciotti, o clădire clădire binecunoscută binecunoscută pe malul malul mării, mării, sediul sediul central, al cărui cărui rol era să dezvolte dezvolte afacerile afacerile în Imperiul Austriac. În Veneţia, sediu central al regiunii Veneto era în Palatul Procuratie Vechie din Piaţa San Marco. Rolul acestuia era de supervizare a operaţiunilor desfăşurate în Peninsula Italică. Expansiunea în primii ani a fost rapidă. S-au deschis agenţii în cele mai mari oraşe din Imperiu, de la Viena până la Praga şi Budapesta, şi în cele mai mari porturi din Europa, începând cu Bordeaux şi Marseilles. În decadele următoare compania – care începând cu 1948 a decis să renunţe la titulatura Austro-Italiche şi a ales Leul Sfântului Marcu ca emblemă – s-a 2

concentrat pe lărgirea şi întărirea prezenţei sale nu numai în Europa, ci şi în ţări de pe celelalte continente ale lumii. După 50 de ani de activitate, strategia Generali a cunoscut o schimbare prin înfiinţarea unor sucursale. Aceste companii specializate pe sectoare sau pieţe specifice erau autonome la nivel operativ şi managerial. Companiile înfiinţate în aceşti ani au inclus Erste Allegemeine în Vienna, compania anonimă Grandine, specializată pe asigurările de grindină şi accidente, în Milano, Generală România şi Concorde în Paris. Ultimele decade ale secolului al XIX-lea, până la izbucnirea primului război mondial, au reprezentat o perioadă de prosperitate, creştere şi dezvoltare pentru Assicurazioni Generali. Aceasta a fost, de asemenea, şi perioada în care compania s-a lansat în investiţii imobiliare majore, care au condus la construirea sau achiziţionarea a numeroase clădiri prestigioase, începând cu clădirea care este şi în zilele noastre sediul central al Assicurazioni Generali. Consecinţele celui de-al II-lea Război Mondial au fost foarte serioase şi au determinat o reducere semnificativă a prezenţei internaţionale a companiei, cu distrugerea structurii sale teritoriale în Europa de Est. Dar compania a fost capabilă să-şi reconstruiască reţeaua de relaţii şi afaceri şi să-şi recâştige drumul pe care şi-l pierduse în timpul acestor tulburări. În ceea ce priveşte componenţa acţionariatului companiei, se poate observa din tabelele următoare că capitalul firmei este împărţit unui număr foarte mare de investitori, foarte puţini dintre ei obţinând măcar o cotă care să le asigure prezenţa unui reprezentant în Consiliul de Admi Admini nist stra raţie ţie.. Aces Acestt fapt fapt indi indică că o conc concen entr trar aree mare mare a pute puteri riii de deci decizi ziee în mâin mâinile ile manag manageri erilor lor,, ceea ceea ce asigu asigură ră admini administr strare areaa compet competent entăă a firmei firmei şi numire numireaa celor celor mai competente persoane în posturile de conducere. Dacă luăm criteriul naţionalităţii, se va observa că majoritatea capitalului provine de pe piaţa italiană de capital.

2.2. Misiunea şi planul strategic al grupului Misiunea Grupului Generali este: să devină lider pe piaţa asigurărilor în termeni de profitabilitate pe pieţele principalelor ţări europene în care Grupul operează şi să joace un rol important pe pieţele cu potenţial mare; să crească în sectoarele de retail şi IMM-uri prin implementarea unei strategii de distribuţie bazată în primul rând pe reţele de agenţii şi concentrată pe o abordare multi-brand. Pentru îndeplinirea misiunii grupului, managementul companiei alcătuieşte un plan strategic pentru o perioadă de trei ani în care se stabilesc principalele direcţii de dezvoltare, obiectivele de atins pentru diferite pieţe şi obiective financiare de atins la nivelul firmei, modul de abordare a unor pieţe ce prezintă un interes strategic pentru firmă şi alte subiecte. •

•

Figura 1. Fundamentarea Planului Strategic

3

concentrat pe lărgirea şi întărirea prezenţei sale nu numai în Europa, ci şi în ţări de pe celelalte continente ale lumii. După 50 de ani de activitate, strategia Generali a cunoscut o schimbare prin înfiinţarea unor sucursale. Aceste companii specializate pe sectoare sau pieţe specifice erau autonome la nivel operativ şi managerial. Companiile înfiinţate în aceşti ani au inclus Erste Allegemeine în Vienna, compania anonimă Grandine, specializată pe asigurările de grindină şi accidente, în Milano, Generală România şi Concorde în Paris. Ultimele decade ale secolului al XIX-lea, până la izbucnirea primului război mondial, au reprezentat o perioadă de prosperitate, creştere şi dezvoltare pentru Assicurazioni Generali. Aceasta a fost, de asemenea, şi perioada în care compania s-a lansat în investiţii imobiliare majore, care au condus la construirea sau achiziţionarea a numeroase clădiri prestigioase, începând cu clădirea care este şi în zilele noastre sediul central al Assicurazioni Generali. Consecinţele celui de-al II-lea Război Mondial au fost foarte serioase şi au determinat o reducere semnificativă a prezenţei internaţionale a companiei, cu distrugerea structurii sale teritoriale în Europa de Est. Dar compania a fost capabilă să-şi reconstruiască reţeaua de relaţii şi afaceri şi să-şi recâştige drumul pe care şi-l pierduse în timpul acestor tulburări. În ceea ce priveşte componenţa acţionariatului companiei, se poate observa din tabelele următoare că capitalul firmei este împărţit unui număr foarte mare de investitori, foarte puţini dintre ei obţinând măcar o cotă care să le asigure prezenţa unui reprezentant în Consiliul de Admi Admini nist stra raţie ţie.. Aces Acestt fapt fapt indi indică că o conc concen entr trar aree mare mare a pute puteri riii de deci decizi ziee în mâin mâinile ile manag manageri erilor lor,, ceea ceea ce asigu asigură ră admini administr strare areaa compet competent entăă a firmei firmei şi numire numireaa celor celor mai competente persoane în posturile de conducere. Dacă luăm criteriul naţionalităţii, se va observa că majoritatea capitalului provine de pe piaţa italiană de capital.

2.2. Misiunea şi planul strategic al grupului Misiunea Grupului Generali este: să devină lider pe piaţa asigurărilor în termeni de profitabilitate pe pieţele principalelor ţări europene în care Grupul operează şi să joace un rol important pe pieţele cu potenţial mare; să crească în sectoarele de retail şi IMM-uri prin implementarea unei strategii de distribuţie bazată în primul rând pe reţele de agenţii şi concentrată pe o abordare multi-brand. Pentru îndeplinirea misiunii grupului, managementul companiei alcătuieşte un plan strategic pentru o perioadă de trei ani în care se stabilesc principalele direcţii de dezvoltare, obiectivele de atins pentru diferite pieţe şi obiective financiare de atins la nivelul firmei, modul de abordare a unor pieţe ce prezintă un interes strategic pentru firmă şi alte subiecte. •

•

Figura 1. Fundamentarea Planului Strategic

3

Sursa: www.generali.com

La data de 6 martie 2006, la Milano, directorii generali ai grupului Generali Sergio Balbinot şi Giovanni Perissinotto au prezentat comunităţii financiare Planul Strategic al grupului pe perioada 2006-2008, aprobat cu o zi înainte de Consiliul de Administraţie, condus de preşedintele Antoine Bernheim. Obiectivele Planului Strategic sunt: creştere şi inovaţie; îmbunătăţire operaţională; optimizarea capitalului. Plan Planul ul stab stabil ileş eşte te o seri seriee de iniţ iniţia iati tive ve stra strate tegi gice ce la nive nivelu lull Grup Grupul ului ui meni menite te să consolideze şi să încheie procesul de schimbare început cu planul anterior (2003-2005), a cărui ţinte ambiţioase de creştere şi creare de valoare au fost nu numai atinse, ci chiar depăşite: profit consolidat de 1918 milioane euro, în creştere cu 15% faţă de profitul de 1665,8 milioane euro înregistrat în 2004; o creştere de 13,1% a totalul primelor încasate, de la 55,8 miliarde euro (2004) la 62,8 miliarde euro (2005); rata combinată s-a îmbunătăţit cu câte un punct procentual de la an la an, ajungând la 97,9% (98,9% în 2004); RoEV a crescut de la 11,2% (2004) la 11,9%; pe baza datelor preliminare ale anului 2005, s-a propus o creştere a dividendelor de plătit de 26%, echivalent a 0,54 euro pe acţiune (0,43 euro pe acţiune în 2004). Cele mai importante obiective economice de atins în anul 2008 sunt următoarele: rata rata de creş creşte tere re a valo valorii rii de piaţ piaţăă a comp compan anie ieii (RoE (RoEV) V) să ajun ajungă gă la 14,5 14,5%, %, o înregistrând o majorare de 2,6%; o o creştere de 50% a profitului consolidat, până la aproximativ 2,9 miliarde euro; • • •

•

•

•

• •

4

rata combinată (calculată prin raportarea la totalul primelor nete încasate a sumei dintre dintre cereri cererile le de despă despăgub gubire ire nete nete şi tot totalu alull cheltu cheltuiel ielilo ilor) r) să fie îmbună îmbunătăţ tăţită ită,, ajungând la valoarea de 95,5%; o rata de creştere a premiilor subscrise să se afle deasupra ratei pieţei; o dublarea dividendului plătit în 2005. Preşedintele Bernheim observa: „Planul strategic este atât ambiţios, cât şi realistic. Prin Prin real realiz izar area ea obie obiect ctiv ivel elor or plan planul ului ui,, grup grupul ul îşi îşi va asig asigur uraa pozi poziţi ţiaa sa prin printre tre lide lideri riii internaţionali ai acestui sector.” o

2.3. Viziunea şi valorile grupului Pentru Pentru orice orice compan companie, ie, dar dar în specia speciall pentru pentru cele cele presta prestatoa toare re de servic servicii, ii, unde unde diferenţierea se face nu prin compararea unor parametri măsurabili, ci printr-o comparare calitativă şi subiectivă a serviciilor prestate, stabilirea direcţiei de dezvoltare viitoare şi a valorilor pe care se bazează conduita companiei în relaţiile cu toţi cei care intră în contact cu firma este foarte importantă. Implicarea oricărei companii în dezvoltarea durabilă a societăţii a devenit o necesitate pentru ca aceasta să aibă un viitor prosper pe oricare piaţă a lumii. Viziunea grupului: o este este anga angaja jatt în a fi o echi echipă pă inte intern rnaţ aţio iona nală lă cond conduc ucăt ătoa oare re care care obţi obţine ne rezu rezult ltat atee consistente şi excelente pentru acţionarii companiei pe termen scurt şi lung; o crede crede în valoar valoarea ea perso persona nalul lului ui său şi îţi const construi ruieşt eştee avant avantaj ajul ul compet competiti itivv prin prin dedicaţia fiecărui individ. Astfel, grupul va căuta să creeze şi să influenţeze în mod constant un spirit revoluţionar, inovaţie şi excelenţă; îşi ia angajamentul de a deveni cel mai atractiv angajator pentru persoanele cele mai o performante; o va lucra în mod constant pentru a-şi dezvolta identitatea, mândri de trecutul grupului şi de bogăţia diversităţii sale; se obligă în promovarea respectului reciproc şi a responsabilităţii sociale. o Valorile grupului: spirit revoluţionar – înclinaţie către inovaţie şi o căutare continuă pentru a găsi soluţii noi şi îmbunătăţite, având o atitudine deschisă către schimbări şi ambiţie de a îmbunătăţi şi inova continuu; pasiunea pentru clienţi – accentul pus pe clienţi şi nevoile lor, căutând soluţia optimă de a-i satisface prin furnizarea de produse şi servicii de înaltă calitate, precum şi prin oferirea de informaţii transparente şi complete; responsabilitate – alegerea etică de a accepta consecinţele propriei conduite şi de a fi loia loiall orga organi niza zaţi ţiei ei,, luân luândd iniţ iniţia iati tivă vă şi deci decizi ziii în func funcţi ţiee de comp compet eten enţa ţa şi responsabilitatea proprie; respect – convingere puternică în faptul că a face afaceri implică respectarea regulilor; reguli legate de îndatoririle companiei faţă de acţionarii săi, precum şi regulile care influenţează relaţiile companiei cu cei interesaţi de soarta acesteia, în mod special angajaţii săi şi comunitatea în care operează; flexibilitatea – abilitatea de a fi deschis şi de a încuraja alţii de a rămâne deschişi către schimbare, de a menţine şi a îmbunătăţi eficienţa muncii în cazul unor situaţii noi, de a-şi adapta atitudinea şi comportamentul pentru a lucra eficient cu persoane diferite, de a se adapta cu promptitudine la priorităţi schimbătoare, la noi proceduri şi metode, idei şi strategii mai bune; •

•

•

•

•

5

•

•

•

– abilitatea de a creşte şi de a lucra prin ascultarea fiecărei păreri şi compararea deschisă şi constructivă a diferitelor idei, o cerinţă fundamentală pentru a îmbunătăţi atât persoana cât şi rezultatele în afaceri; profesionalism – angajamentul continuu al individului şi al organizaţiei de a dezvolta cunoştinţele şi de a mări valoarea experienţei pentru a dobândi un know-how specific şi distinct; transparenţă – un necesar în schimbul de opinii şi informaţii, bazat pe scopuri clare şi pe pe o coer coeren enţă ţă comp compor orta tame ment ntal alăă pent pentru ru a crea crea şi a întă întări ri încr încred eder erea ea în cadr cadrul ul persoanelor şi integritatea în performanţa în afaceri. integrare

2.4. Sistemul de management Generali este o societate mixtă încorporată sub legea italiană şi care respectă Codul Preda (cod ce conţine principii de guvernare corporatistă emis de bursa italiană). Structura companiei este compusă din următoarele unităţi ale corporaţiei, fiecare cu atribuţiile şi responsabilităţile sale. Consiliul de Administraţie este investit cu cele mai mari puteri de conducere pentru a susţine obiectivelor companiei. Este ales pe o perioadă de trei ani de către Adunarea Generală a Acţionarilor şi numeşte un preşedinte şi unul sau mai mulţi vice-preşedinţi, ce deţin puteri statuare. Consiliul mai poate numi unul sau mai mulţi directori executivi şi un comitet executiv. Tot el este cel care determină puterile şi remunerarea acestor oficiali. Preşed Preşedint intele ele consil consiliul iului ui de admini administr straţi aţiee acţion acţionea ează ză ca reprez reprezen entan tantul tul legal legal al companiei prin co-semnare împreună cu alţi reprezentanţi legali. Preşedintele are un mandat de trei ani. Preşed Preşedint intele ele prezid prezidăă adunăr adunările ile acţio acţionar nariat iatulu ului,i, în confo conformi rmitat tatee cu regula regulamen mentel telee specif specifice ice.. Mai mult, mult, preşe preşedin dintel telee reuneş reuneşte te şi prezid prezidăă Consil Consiliul iul Genera General,l, Consil Consiliul iul de Administraţie şi Comitetul Executiv; direcţionează, coordonează şi moderează discuţiile şi anunţ anunţăă rezult rezultate atele le rezolu rezoluţii ţiilor lor lor. lor. Preşe Preşedin dintel telee coordo coordonea nează ză circul circulaţi aţiaa inform informaţi aţiei ei înt între re membrii consiliului, pentru a fi sigur că aceştia sunt bine informaţi despre performanţele companiei pentru a putea aduce o contribuţie eficientă şi în cunoştinţă de cauză la deciziile consiliilor. Articolele de Asociere ale companiei („ Articles of Association”) atribuie acestor oficii de top management o serie de funcţii instituţionale legate de administrare, coordonare, supervizare şi control al activităţilor companiei. Pentru Pentru toate toate tranza tranzacţi cţiile ile relev relevant ante, e, preşed preşedint intele ele prezin prezintă tă un raport raport Consil Consiliul iului ui de Administraţie în cadrul şedinţei ţinute imediat după exercitarea puterilor sale delegate, cu toate că măsurile luate sunt efective. Vice-preşedintele ţine locul preşedintelui în cazul în care acesta este absent sau nu poate să-şi îndeplinească momentan atribuţiile. Postul este luat de acel vice-preşedinte care este şi director executiv. În cazul în care mai mulţi vice-preşedinţi sunt şi directori executivi, sau în cazul în care nici unul nu ocupă o astfel de poziţie, cel mai vârstnic dintre aceştia va ţine locul preşedintelui. După cum a mai fost menţionat, Consiliul de Administraţie numeşte din rândurile sale unul sau mai mulţi directori executivi, definindu-le puterea de acţiune. Directorii executivi îşi păstrează postul tot pentru trei ani. Pentru toate acţiunile lor importante, directorii executivi trebuie să prezinte un raport Consiliului de Administraţie în cadrul şedinţei ţinute cel mai recent după exercitarea puterilor delegate, nefiind negată efectivitatea măsurilor întreprinse. Comitetul Executiv, Comitetul de Control Intern şi Comitetul de Remunerare sunt organe stabilite şi compuse din membri ai Consiliului de Administraţie. 6

În tip ce Comitetul Executiv este încredinţat cu funcţii importante de management al companiei şi al grupului, celelalte comitete sunt însărcinate doar cu activităţi precum consiliere şi propuneri. Astfel, este obligaţia Comitetului de Remunerare de a-şi exprima opinia şi a face propuneri neobligatorii către Consiliul de Administraţie în legătură cu remunerarea preşedintelui, a vice-preşedintelui, a directorilor executivi şi a managerilor generali. Pe de altă parte, Comitetul de Control Intern are sarcina de a asista Consiliul de Administraţie în îndeplinirea obligaţiilor legate de sistemul de control intern, respectând Codul Preda. Comitetul este convocat să evalueze gradul de adecvare a sistemului de control intern, să-şi exprime părerea despre „Planul Auditului Intern” şi „Raportul de Audit Intern” şi să considere propunerile de numire a firmei de auditare. Adunarea Generală a Acţionarilor, când e convocată în mod corespunzător, este organul care reprezintă voinţa acţionariatului prin rezoluţiile sale. Deciziile adoptate în concordanţă cu legile în vigoare şi cu Articolele de Asociere sunt obligatorii pentru toţi acţionarii companiei, inclusiv cei absenţi sau cei ce nu sunt de acord. Printre sarcinile Consiliului Auditorilor se includ garantarea respectării Articolelor de Asociere şi supravegherea activităţilor de management. Contrar denumirii, acest consiliu nu are funcţii de audit; acestea sunt externalizate unei firme de audit specializată, independentă de companie. Firma de audit este responsabilă să verifice dacă declaraţiile financiare sunt înregistrate în mod corespunzător de către companie pe perioada anului şi dacă operaţiunile sale sunt raportate corect în documentele de contabilitate. Firma de audit este responsabilă şi de verificarea compatibilităţii între declaraţiile financiare consolidate sau ale companiei şi rezultatele înregistrate în registrele contabile şi rezultatele auditului realizat de ea, precum şi de controlarea respectării reglementărilor relevante în alcătuirea documentelor de contabilitate. Compania mai are un Consiliu General, un organ îndrumător important, care se preocupă de îndeplinirea în cel mai bun mod posibil a obiectivelor companiei, acordând o atenţie specială expansiunii teritoriale şi problemelor de asigurare internaţională şi financiare. Alte corpuri administrative ale companiei sunt Oficiul Central General şi, după specificaţiile Articolelor de Asociere, oficiali ai companiei care acţionează ca reprezentanţi legali. Sistemul de management, în componenţa sa actuală, este prezentat în figura următoare.

Figura 2. Managementul grupului Generali

7


2.5. Prezenţa Generali pe piaţa mondială a asigurărilor Generali îşi desfăşoară 90% din activitatea sa în Europa şi se numără printre liderii sectorului de asigurări de viaţă. Prezent în toate ţările europene, grupul Generali este lider de piaţă în Italia şi deţine poziţii cheie în Germania, Franţa, Austria, Spania, Elveţia şi Israel. După o absenţă de aproape jumătate de secol, Grupul s-a întors în Europa Centrală şi de Est cu o strategie care i-a permis să construiască în doar o decadă noi baze în 10 ţări şi să câştige poziţii de piaţă şi rezultate financiare foarte bune. În ultimii ani, grupul Generali a privit cu interes către Orientul Îndepărtat, convins de perspectivele bune de dezvoltare ale acestei zone. Astfel, acesta şi-a început activitatea în Filipine, Thailanda şi, mai ales, în imensa piaţă chineză. De asemenea, grupul şi-a consolidat poziţia în America Latină, unde are o prezenţă durabilă şi prosperă. Generali este prezent în 40 de ţări cu 107 companii de asigurare şi 119 societăţi care operează majoritatea în sectoarele financiar şi imobiliar. Numărul de angajaţi ai Grupului era, la finele anului 2005, de 61.561.

Tabelul 1. Declaraţiile financiare consolidate (milioane euro) Prime 62.835 - de viaţă 45.735 - non-viaţă 17.100 8

Provizii tehnice Investiţii Capital social Profit

275.142 307.417 13.947 1918,6


o o o o o o

Grupul Generali în lume: un jucător important în Europa Continentală; al treilea asigurător ca mărime în Europa; caracterizat printr-o puternică direcţie internaţională încă din 1831; implementează o abordare multi-brand şi pluri-locală descentralizată; concentrat pe piaţa de retail; utilizează o strategie de distribuţie cu multe canale.

Italia Germania Franţa Spania Austria Belgia Ungaria UE (2004) Zona Euro Elveţia Israel Argentina Mexic

Tabelul 2. Cote de piaţă deţinute în 2005 (%) Total Viaţă 22,7 26,1 8,1 9,6 7,4 7,6 4,5 4,1 13,2 9,5 1,8 1,5 15,9 10,4 6,5 5,2 8,6 9,7 4,1 4,7 18,6 29,8 6,0 5,6 3,7 4,7

Non-viaţă 15,6 5,4 6,7 4,8 17,9 2,5 20,2 6,0 6,5 3,4 9,6 6,2 2,9


Pentru clienţii companiilor de asigurări, capacitatea de a face faţă obligaţiilor de plată asumate faţă de creditorii săi a asigurătorilor reprezintă punctul central al aprecierilor făcute de aceştia. O evaluare specializată este realizată de agenţiile de rating, care folosesc o serie de criterii, majoritatea general acceptate, atât obiective, cât şi subiective. Prin rating, companiile de asigurare-reasigurare sunt clasificate, iar cu cât se încadrează într-o clasă mai bună, cu atât este mai solidă din punct de vedere financiar, fiind percepute pozitiv de către clienţi. Grupul Generali este încadrat în clasa companiilor sigure din punct de vedere financiar, cele mai bune agenţii de rating acordându-i note superioare.

A.M. Best Standard & Poor's Fitch Moody's

Tabelul 3. Ratingul Generali Group Rating Perspectivă A+ (superior) stabilă AA (foarte puternic) stabilă AA (sigur, foarte ridicat) stabilă Aa3 (excelent) negativă


9

Data publicării 06.03.06 19.10.06 06.03.06 06.03.06

2.6. Oferta Generali – securitate şi protecţie Mulţumită solidităţii activelor sale, a structurilor specializate, capabile să gestioneze riscuri complexe, experienţei sale de aproape două secole şi a parteneriatelor consolidate cu reasigurătorii internaţionali, grupul Generali poate acorda protecţie pentru toate tipurile de riscuri, de la riscuri standard (cum ar fi RCA pentru asigurările auto sau asigurările de accidente) la riscurile complexe ce pot afecta un întreg complex industrial, de la simple poliţe pentru protecţia familiei la contracte cuprinzătoare ce satisfac cerinţele complexe ale companiilor multinaţionale. Capabil să se adapteze schimbărilor din piaţă, Generali Group este deseori forţa motrice din spatele inovaţiei din această industrie, cum a fost şi cazul înfiinţării în anii ’60 a companiei Europ Assistance, cu sediul la Paris, care acordă servicii specializate şi care a devenit în scurt timp lider mondial în sectorul de asistenţă. Sau, mai recent, înfiinţarea companiei Genertel care vinde asigurări prin telefon şi Internet în Italia. Mai mult decât atât, prin FATTA, Generali este lider pe sectorul asigurărilor agricole în Italia. În ultimii ani, cu toate că a adoptat o strategie de diversificare a afacerilor, Generali sa concentrat pe acordarea de acoperiri indivizilor, protejându-le veniturile şi optimizând valoarea economiilor lor. Această strategie a avut, în primul rând, un impact pozitiv în schemele de pensii individuale şi de grup, în special în sectorul de viaţă a cărui contribuţie la veniturile din prime a crescut în ultimii ani la 60% din total. În ceea ce priveşte produsele de pensie, Generali oferă atât beneficii rezultate dintr-o experienţă îndelungată pe cele mai avansate pieţe mondiale, cât şi soluţii sofisticate menite să răspundă necesităţilor companiilor multinaţionale printr-o structură specializată: GEB – Generali Employee Benefits, cu sediul în Bruxelles. Recent, Generali şi-a lărgit abordarea concentrată pe afacerile în asigurări către servicii financiare şi de management al activelor. De-a lungul acestei evoluţii strategice a fost hotărât de a completa linia de produse disponibile prin punerea în funcţiune a unei structuri bancare interne, Banca Generali. În acelaşi timp, grupul a început să optimizeze performanţa produselor sale în beneficiul economisitorilor şi a început să-şi concentreze activităţile de management al activelor în cadrul a câtorva companii specializate, legate într-o singură reţea europeană.

3.1. Piaţa europeană a asigurărilor 3.1.1. Situaţia actuală a pieţei Anii ce au urmat criza financiară din 2001 au fost caracterizaţi de o rată de creştere a primelor de asigurări relativ scăzută pentru industria europeană a asigurărilor, cuprinsă între 1% şi 3%. Potrivit cifrelor Federaţiei Europeane pentru Asigurări şi Reasigurări (FEAR) în 2005 s-a semnalat o majorare a ratei de creştere a primelor de până la 4.5% rezultând astfel un venit de 978 miliarde Euro.

Figura 3. Evoluţia veniturilor din primele de asigurări

10

Sursa: Statistica FEAR din Iunie 2006 „European Insurance in Figures”; http://www.cea.assur.org

Există un contrast între creşterea veniturilor din prime pe piaţa asigurărilor de viaţă şi cea de pe piaţa asigurărilor generale. Creşterea de pe piaţa asigurărilor generale a fost doar de 1.8%,în timp ce pe piaţa de asigurări de viaţă majorarea a fost puternică de 6,2% şi a dus la dezvoltarea industriei europene a asigurărilor în 2005. Se observă o rată de creştere ridicată în multe ţări din estul Europei precum şi în Liechtenstein (80,5%), Portugalia (25,7%), Luxemburg (23,1%), Suedia (17,2%) şi Belgia (16.1%). Doar pe trei pieţe au avut loc scăderi: Elveţia (-4,6%) şi Marea Britanie (-0,8%), care sunt printre cele mai dezvoltate pieţe de asigurări, şi Malta (-2,6%). Cu 22,6% din totalul veniturilor din prime Marea Britanie este în continuare lider pe piaţa europeană urmată de Franţa (17,9%) şi Germania (16,1%) în timp ce toate celelalte pieţe au o participare la piaţă egală cu sau mai mică de 5%.

3.1.2. Piaţa asigurărilor de viaţă Primele de asigurare pentru acest sector au crescut cu 6,2% în 2005 faţă de 4,1% în 2004 şi –0,1% în 2003. Acest lucru reflectă încrederea asiguraţilor în acest tip de produse ca şi investiţie pentru perioada de pensionare, dar şi ca o investiţie alternativă într-o perioadă în care rata dobânzii este scăzută. Creşterea este mai mare pe anumite pieţe din vestul Europei cum ar fi: Portugalia (43,1%), Suedia (23,4%) şi Belgia (22,4%), dar în principal pe pieţele est-europene unde creşteri substanţiale au avut loc pe mai mult de jumătate: Letonia (52,1%), România (40,5%), Slovenia (23,7%), Croaţia (20,6%), Lituania (19,9%), Ungaria(19,8%) etc. Evoluţia ţărilor estice demonstrează mediul economic sănătos al acestor ţări dar şi o puternică dorinţă de aliniere la economia europeană.

Tabel 4. Prime de asigurare în sectorul asigurărilor de viaţă (milioane Euro)

11

Sursa: http://www.cea.assur.org

Figura 4. Rata de creştere a primelor de asigurare în sectorul asigurărilor de viaţă


3.1.3. Piaţa asigurărilor generale Rata de creştere de 1,8% din 2005 este aproape identică cu cea din 2004 (1,7%) şi lasă în urmă nivelul de 6% atins atât în 2003 cât şi în 2002. Şi la acest capitol apare un contrast între ţările europene: dacă în ţările din estul continentului creşterea medie de 10% este impresionantă, în partea de vest a continentului rata de creştere medie este de sub 2%.

12

Evoluţia ţărilor est europene reflectă nivelul de dezvoltare al acestor economii, în cadrul cărora industria asigurărilor poate fi considerată unul dintre motoare, prin acoperirea riscurilor şi reducerea nevoii de capital.

Tabel 5. Prime de asigurare în sectorul asigurărilor generale (milioane Euro)

Sursa http://www.cea.assur.org

Figura 5. Rata de creştere a primelor de asigurare în sectorul asigurărilor generale

Sursa: http://www.cea.assur.org Tipuri de produse din categoria asigurărilor generale

ASIGURĂRILE AUTO Cea mai mare categorie a asigurărilor generale a avut un venit total din prime de 127,4 miliarde Euro în 2005 cu 0,2% mai mic decât în 2004. O creştere aşa mică a putut fi observată şi în 2004 (0,7%) şi reflectă competiţia dintre asigurători, chiar dacă numărul de vehicule este în creştere în majoritatea ţărilor. Creşterea negativă este în primul rând legată de produsele de 13

răspundere auto (-0,5%) care sunt obligatorii aproape peste tot şi care reprezintă aproximativ 68% din totalul primelor auto. Pe de altă parte evoluţia este totuşi pozitivă în cazul daunelor auto (1,04%). ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE ŞI DE ACCIDENTE Această categorie a fost caracterizată de o creştere de 2,7% şi a ajuns la valoarea totală de 95,2 miliarde € în 2005. Această evoluţie care este mai decât în 2004 (5,7%) şi reflectă preocuparea cetăţenilor pentru sănătatea şi bunăstarea lor, precum şi dorinţa acestora de a fi protejaţi din punct de vedere financiar în caz de boli sau accidente. ASIGURĂRILE DE BUNURI Venitul din primele de asigurări pentru bunuri a ajuns la 79,8 miliarde € în 2005 faţă de 76,2 miliarde € în 2004. O creştere de 2,5% aproape dublu faţă de perioada 2003-2004. Printre factori care explică această creştere se află şi creşterea preţului caselor şi construcţiilor pe diverse pieţe, stimulate de rata scăzută a dobânzii. ASIGURĂRILE DE RĂSPUNDERE CIVILĂ Acest sector a avut o creştere de 1,1% în 2005 faţă de 3,3% în 2004. Valoarea totală a veniturilor din prime a ajuns la 31,6 miliarde €, reprezentând 8,3% din veniturile totale. ASIGURĂRILE PENTRU AVIAŢIE, MARINĂ ŞI TRANSPORT (AMT) După o scădere majoră în 2004 de 21,3% primele din acest sector au avut în 2005 o scădere de 5,7%. Această situaţie a fost observată pe mai multe pieţe însă ea are o strânsă legătura cu scăderea de 9,1% de pe piaţa Marii Britanii care deţine aproximativ 45% din piaţa AMT. CHELTUIELI LEGALE Această categorie reprezintă 1,4% din primele de asigurare generale şi a avut parte de o creştere de 3,7% ALTE PRODUSE Toate celelalte produse incluzând asistenţa, asigurarea de credite, pierderile au avut o creştere de 9,7%.

Tabel 6. Venituri din prime din asigurări pe categorii de produse generale


Figura 6. Rata de creştere în perioada 2004-2005 pe categorii de produse

14


3.1.4. Locul pieţei europene în industria mondială a asigurărilor Conform cifrelor publicate de Swiss Re în urma unui sondaj, Europa (atât de Est cât şi de Vest) ocupă primul loc pe plan mondial în ceea ce priveşte industria asigurărilor cu un procentaj de 36,9%,fiind urmată de America de Nord cu 36%. Dezvoltarea asigurărilor de viaţă şi creşterea ratei de penetrare a asigurărilor pe piaţa din estul continentului au oferit ocazia Europei să ocupe această poziţie pentru prima dată. În spatele liderilor Asia are o cotă de piaţă de 22,7%, înregistrând o scădere de 0,5% în comparaţie cu perioada precedentă. Acest lucru are loc pe fondul unei scăderi cu 1% de pe piaţa asigurărilor de viaţă. Celelalte continente (Africa, America de Sud, şi Oceania) reprezintă doar 4,4% din piaţă

Figura 7. Distribuţia pe plan mondial

3.1.5. Investiţiile de pe piaţa europeană a asigurărilor Valoarea totală a investiţiilor de pe piaţa de asigurări este de 6,371 miliarde €, cifră ce arată tendinţa actuală de creştere (8,3%) şi reflectă dinamismul activităţilor de asigurare şi performanţa pieţei de capital.

Figura 8. Investiţiile de pe piaţa europeană a asigurărilor

15


Investiţiile în asigurările de viaţă ajung la 5,161 miliarde € sau 81% din valoarea totală. Cea mai mare parte a acestei sume provine din Marea Britanie, Franţa şi Germania, care reprezintă împreună 63% din totalul investiţiilor în asigurările de viaţă. Conform cifrelor din 2004, 43,2% din investitorii din asigurări investesc în produse cu dobândă fixă, 28,2% în acţiuni sau alte produse care aduc venituri variabile şi 11,9% în credite. Restul de 16,8% este investit în terenuri şi construcţii, preluări şi participaţiuni, depozite la instituţii de credit şi altele.

3.1.6. Operatorii de pe piaţă Numărul companiilor de pe piaţa europeană scăzut cu 0,7% în 2005 până la 5300. În ultimii ani există o tendinţă din partea asigurătorilor de concentrare a operaţiunilor pe pieţele mari cum sunt cele ale EU25 şi a Americii de Nord. O clasificare a companiilor ce acţionează pe piaţa europeană arată că:  75% sunt naţionale;  22% sunt filiale ale unor companii europene;  3% sunt filiale ale unor companii ce nu sunt europene. Pe majoritatea pieţelor companiile domestice aduc aproximativ 90% din veniturile totale din prime de asigurări. După citirea acestor cifre s-ar putea spune că integrarea pe piaţa europeană a asigurărilor nu este un proces dezvoltat, însă trebuie menţionat că participarea la capital este destul de extinsă pe plan european. Trebuie subliniat şi faptul că legislaţiile naţionale favorizează crearea companiilor naţionale în detrimentul filialelor.

Figura 9. Creşterea numărului de companii pe plan european

16


RATA DE CONCENTRARE Cota de piaţă a primelor 5, 10 şi respectiv 15 cele mai mari grupuri de asigurări din fiecare ţară şi pe plan european este un indicator al concentrării activităţii de pe piaţa asigurărilor. În categoria asigurărilor de viaţă, pe toate pieţele în afară de Marea Britanie, Spania şi Germania (cele mai mari trei pieţe), cotele de piaţă ale primelor 5 companii, calculată pe baza cifrei de afaceri, sunt de peste 50%. Cotele de piaţă ale primelor 15 companii depăşesc 90% pe toate pieţele în afara celor 3 menţionate. Piaţa asigurărilor generale are o structură similară celei a asigurărilor de viaţă. Cotele de piaţă ale primelor 5 companii sunt de peste 50% pe toate pieţele mai puţin Spania şi Cipru. În medie cota de piaţă a primelor 5 a fost de 58% în 2004 faţă de 35.6% în 1993. Cotele de piaţă ale primelor 15 companii sunt în medie de 84% faţă de 22.8% în 1993. Atât pentru asigurările de viaţă cât şi pentru cele generale, rata de concentrare a celor mai mari 5 grupuri este corelată negativ cu mărimea pieţei, astfel: pe pieţele mari (de exemplu ca Marea Britanie, Spania şi Franţa) unde există loc pentru un număr mai mare de companii, cotele de piaţă sunt mai mici şi invers pe pieţele mici (de exemplu Islanda, Slovenia ş.a.). CELE MAI MARI GRUPURI EUROPENE Conform datelor adunate de „ L’argus de l’assurance” cele mai mari 20 de grupuri europene de asigurări au adunat mai mult de 634 miliarde € din toată lumea, din care 461 miliarde € din Europa, valoare ce reprezintă aproximativ 50% din veniturile totale din prime pe plan european. Aceste 20 de grupuri operează în special în Europa, de unde îşi colectează 73% din venituri, în timp ce restul de 27% este colectat din America de Nord (17%), Asia (9%) şi din alte zone (2%). În ceea ce priveşte întreaga industrie a asigurărilor, primele 20 de grupuri europene sunt caracterizate de eterogenitate în ceea ce priveşte mărimea lor, de exemplu cel mai mare grup european (Allianz) a colectat 88 miliarde €, de 8 ori cât ultimul grup din această categorie (Eureko). Asigurările de viaţă reprezintă cea mai mare parte a afacerilor acestora (73%), dar şi cea mai mare parte a provizioanelor acestora (90,5%). În ceea ce priveşte veniturile din primele din asigurările de viaţă, Prudential este compania europeană care conduce cu venituri de 58 miliarde €, fiind urmată de Axa şi Allianz ale căror venituri sunt de 46 miliarde € şi respectiv 44 miliarde €. În categoria asigurărilor generale, top 3 include de asemenea Allianz şi Axa şi este completat de Zurich.

17

Tabel 7. Cele mai mari grupuri europene din industria asigurărilor

NUMĂRUL DE ANGAJAŢI Conform cifrelor din 2005, numărul total al persoanelor angajate in industria asigurărilor era cu puţin peste 1 milion. Această valoare este în scădere faţă de 2004. Micşorarea forţei de muncă din sectorul asigurărilor este cauzată de competiţia de pe piaţă, de concentrarea pieţelor, dar şi de externalizarea serviciilor. Mai trebuie menţionat că asigurătorii oferă locuri de muncă pentru peste 1 milion de agenţi, brokeri şi intermediari financiari şi colaborează cu mii de experţi, firme din domeniul IT etc.

Tabel 8. Informaţii cu privire la numărul de angajaţii şi companiile din Europa

18


Angajaţii full-time reprezentau aproximativ 85% din total în 2004, valoare mai mică decât cea din 1998 (89,8%) şi cea din 1993 (90,4%), iar tendinţa de scădere se accentuează. Această situaţie este în principal datorată flexibilităţii de pe piaţa muncii. CANALE DE DISTRIBUŢIE Canalele de distribuţie pentru produsele de asigurare au diferite structuri pe teritoriile ţărilor europene. În timp ce în mai multe ţări ca Polonia şi Slovenia agenţii de asigurări reprezintă 50% din afacere, în alte ţări (ca de exemplu: Portugalia, Franţa şi Italia) banca pare a fi locul preferat de consumatori pentru achiziţionarea produselor din sectorul asigurărilor. Dacă în Elveţia 84% din prime sunt direct colectate de angajaţii companiilor, în Spania, Austria şi Belgia această proporţie este alocată în mod diferit canalelor de distribuţie. Canalele de distribuţie pentru asigurările de viaţă

În Marea Britanie, Slovacia şi Irlanda brokerii sunt cel mai important canal de distribuţie al acestui tip de produse.

19

În Europa de Vest, zona continentală (Irlanda, Austria, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Portugalia, Suedia), reţeaua de asigurări bancare este principalul canal de distribuţie a asigurărilor de viaţă. Mărimea acestui canal variază de la 45% în Belgia şi Suedia la 83% în Portugalia, instituţiile financiare şi-au mărit cota de piaţă în timpul dezvoltării produselor individuale de asigurare din anii ’90. Importanţa asigurărilor bancare în Germania nu este atât de mare, dar este în creştere în ultimii ani. Brokerii şi agenţii conduc încă piaţa de asigurări din Germania. Agenţii predomină de asemenea şi Olanda, Polonia şi Slovenia cu o cotă de peste 50%.

Figura 10. Canalele de distribuţie pentru asigurările de viaţă

Sursa: http://www.cea.assur.org Canalele de distribuţie pentru asigurările generale

Dacă băncile conduc în distribuţia asigurărilor de viaţă în majoritatea ţărilor europene, agenţii conduc pe piaţa produselor de asigurare generală. Cota lor de piaţă este de peste 50% în Italia (83%), Slovenia (71,5%), Turcia (70,6%), Portugalia (60,6%), Polonia (56,2%) şi Olanda (54%). Cele mai mici cote de piaţă se găsesc în Austria (10,5%) şi Belgia (8,4%). În Belgia, Slovacia şi Marea Britanie brokerii sunt principalul canal de distribuţie pentru produsele de asigurare generale, cu cote de piaţă de 67,1%, 57% şi respectiv 36%. Angajaţii companiilor de asigurări a căror cotă de piaţă scade pe toate pieţele (mai puţin Marea Britanie şi Olanda) nu sunt deloc de neglijat pe pieţe ca Austria (43,7%), Franţa (35%) şi Olanda (35%). Cu excepţia Marii Britanii, a Olandei şi a Portugaliei, unde au peste 10% din piaţă, asigurătorii bancari nu au acelaşi succes pe piaţa asigurărilor generale ca pe cea a asigurărilor de viaţă.

Figura 11. Canalele de distribuţie pentru asigurările generale

20


3.2. Piaţa de asigurări din Italia 3.3. Piaţa germană de asigurări Piaţa germană de asigurări se confruntă cu câteva provocări care îi vor încetini creşterea şi vor menţine ridicat nivelul de cheltuieli tehnologice. Creşterea pieţei germane de asigurări va fi oprită de noi reguli şi de factori de competiţie, conform unui nou raport Celent. Raportul examinează înclinaţiile cheie ale afacerilor pe piaţa germană de asigurări şi impactul tehnologiei asupra cheltuielilor. Piaţa germană de asigurări a avut creşteri mici în anii recenţi, având o rata de creştere anuală de 4% din 2001 până în 2004. Există un optimism precaut că lucrurile se îmbunătăţesc în economia germană; totuşi creşterea de pe piaţa asigurărilor se poate să fie mai mică, din cauza unor schimbări importante precum Solvency II, noi legi de taxe pentru asigurările de viaţă, reorganizarea asigurărilor de sănătate şi creşterea competiţiei străine. Celent estimează că piaţa germană totală de asigurări va depăşi cifra de 200 miliarde € până în 2010. Companiile germane de asigurări se află de asemenea în faţa unui nou competitor: băncile. Abolirea privilegiilor de taxe pentru produsele de asigurări de viaţă la începutul lui 2006 va avea un impact mare asupra politicilor de dotare. Noile legi de taxe înseamnă că aceste produse concurează, deseori fără succes, cu produsele de economisire ale băncilor. Companiile de asigurare vor trebui să dezvolte noi produse pentru a evita pierderea unor procente din cota de piaţă. Provocările ce se află în calea pieţei de asigurări vor menţine constante cheltuielile de IT. Celent estimează că cheltuielile de IT pentru 2005 au fost de 4,5 miliarde € şi vor creşte până la 6,2 milioane € în 2010. Asigurătorii au în faţă provocarea de a se descurca cu schimbarea cererii afacerii din cauza costurilor fixe de IT şi din cauza infrastructurii IT mare şi inflexibilă. Ei trebuie sa găsească modalităţi de a folosi tehnologia pentru a deveni mai flexibili pentru a putea rezista în faţa competiţiei mai mari.

Figura 12. Cheltuielile IT estimate în funcţie de sector

21

Sursa: http://www.celent.com/PressReleases/20060425/InsuranceGermany.htm

În ceea ce priveşte performanţa pieţei de asigurări pe diferite sectoare, aceasta se poate observa din următorul tabel.

Tabel 9. Veniturile din prime realizate pe piaţa germană de asigurări (miliarde euro) 2004 2005 Modificare Asigurări de viaţă 68,4 72,5 6% Asigurări de sănătate 26,4 27,4 3,7% Asigurări de proprietate şi daune 55,4 55,1 -0,5% - asigurări auto 22,5 21,9 -2,8% - asigurări de proprietate 9,9 10,1 1,8% - asigurări de răspundere generală 6,5 6,8 3,5% Sursa: http://www.nijgh.nl/assudoc/pia_online/documents/germany/2005/mr_germany_2005.pdf Istoric al prezenţei Generali pe piaţa germană

Originile istorice ale AMB Generali Holding AG şi ale grupului AMB Generali se regăsesc în anul 1824. Pe 13 august 1824, la iniţiativa lui David Hansemann, un om de afaceri din Aachen şi mai târziu ministru de Finanţe al Prusiei, 10 negustori respectabili, împreună cu guvernatorul şi vice-guvernatorul regional, au înfiinţat o companie publică sub numele de “Aachener Feuer-Versicherungs-Gesellschaft”(Compania de Asigurări Împotriva Focului din Aachen). În 1834, compania primeşte licenţa pentru a putea opera în Bavaria şi până în 1840, compania primeşte licenţa pentru a opera în toate statele germane existente în acel moment. În 1870, Aachener şi Munchener contribuie la un fond garantat de 1,3 milioane de mărci (circa 9,1 milioane € la puterea de cumpărare din 2003) şi un alt milion de mărci pentru costurile de construcţie ale Universităţii Tehnologice din Aachen. Acum numită Universitatea Tehnică din Aachen, este cea mai mare instituţie de învăţământ şi cercetare din acest domeniu din Europa de Vest. Compania a trecut printr-o primă situaţie dificilă în 1842, odată cu Marele Foc al Hamburgului, trebuind plătiţi 320.000 taleri (9,3 milioane € la puterea de cumpărare din ziua de astăzi). A doua situaţie dificilă a apărut în 1906, din cauza cutremurului din San Francisco, când a plătit compensaţii în valoare de 15 milioane de mărci (70 milioane € la puterea de cumpărare din 2003). În ambele situaţii, compania a rezolvat rapid plângerile, plătind imediat compensaţiile, şi a reuşit astfel să îşi creeze o reputaţie bună în ţară şi în SUA, astfel încât costul plângerilor a fost rapid acoperit de creşterea afacerii şi de apariţia noilor clienţi. 22

Compania nu a mai avut profituri aşa mari în timpul Războaielor Mondiale, din cauza inflaţiei mari şi din cauza faptului că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial statul german încasa poliţele de asigurare ale evreilor morţi în lagăre. Între cele 2 războaie, compania dădea semne de creştere şi succes comercial, dar căderea bursei din 1929 şi criza economică au distrus această posibilitate. După 1945, procesul de recuperare a economiei este foarte încet, dar în 1948 este introdusă marca germană şi astfel începe miracolul economic german. 1951 devine cel mai profitabil an al companiei şi următorii ani aduc profituri din ce în ce mai mari. În 1964, compania preia portofoliul de asigurări al firmei Oldenburger Versicherungs-Gesellschaft. În 1970, grupul începe să opereze în toată Germania sub numele de “Aachener und Münchener Versicherung AG” şi, tot în 1970, este preluată puternica firmă de asigurări de viaţă Volkshilfe Lebensversicherung. Un an mai târziu, este preluat asigurătorul de sănătate Central Krankenversicherung. În 1972, este preluat portofoliul german al companiei Cosmos Allgemeine Versicherungs-AG din Saarbrücken. Din acest an, compania începe să se împartă în mai multe unităţi, fiecare specializată pe un anumit domeniu, fiecare cu strategia sa, cu propriul consiliu de conducere, dar toate având acelaşi ţel comun: profitul. Despre AMB Generali

AMB Generali Holding AG este puternica companie de management a unuia dintre cele mai mari şi mai de succes grupuri de asigurări din Germania. Este compania-mamă a unităţilor germane ale grupului internaţional Generali şi motorul dezvoltării continue a grupului.

Tabel 10. Rezultatele financiare ale AMB Generali Holding AG (milioane euro) 2004 2005 Modificare (%) Venituri din prime 1075,9 1162,3 8 - viaţă 624,2 645,3 3,4 - proprietate/daune 451,7 517,0 14,5 Cereri de despăgubire 698,8 701,4 0,4 Profituri din investiţii 258,2 296,2 14,7 Investiţii 7991,5 8372,5 4,8 Capital social 2040,4 2137,8 4,8 Număr de angajaţi 313 308 -1,6 Dividend/acţiune 1,75 2,05 17,1 Sursa: www.amb.de

Companii de renume operează sub supravegherea companiei-mamă AMB Generali, cum ar fi Aachener şi Munchener, Volksfursorge, Generali, CosmosDirekt, Central Krankenversicherung, AdvoCard Rechtsschutzversicherung, Deutsche Bausparkasse Badenia, Dialog şi AMB Generali Asset Managers. Aceste companii oferă o gamă variată de servicii financiare: produse performante ce satisfac cerinţele clienţilor, sfaturi calificate cuplate cu o putere şi siguranţă financiară: de la asigurări de viaţă, de sănătate, de proprietate, de pagubă şi cheltuieli legale până la fonduri atractive şi produse bancare şi alte servicii, precum ar fi gestionarea bunurilor pentru părţi terţe şi vânzări de imobiliare. AachenMünchener cu un venit de 4,61 miliarde € este cel mai mare asigurător al grupului AMB Generali. Sub această denumire, îşi desfăşoară activitatea asigurătorul de viaţă AachenMünchener Lebensversicherung AG şi asigurătorul de proprietate/pagubă AachenMünchener Versicherung AG. În asigurările de viaţă, AachenMunchener deţine locul 2 pe piaţa germană de asigurări, din punct de vedere al tuturor datelor importante. În 23

asigurările de proprietate/pagubă, deţine una din principalele poziţii de pe piaţă. AachenMunchener operează în mod deliberat cu o gamă largă de tipuri diferite de reţele de vânzări. Această diversitate s-a dovedit a fi un punct forte. În acest context, este de o foarte mare importanţă parteneriatul strategic de succes şi de durată cu Deutsche Vermögensberatung din Frankfurt/Main. AachenMünchener este liderul de piaţă pentru produsele de asigurare de viaţă unit-linked şi deţine o poziţie de top în afacerile pensiilor private cu un stimulent al statului, aşa-zisa afacere Riester. AachenMünchener are peste 4500 de angajaţi şi peste 3,5 milioane de clienţi. Cu un venit de peste 1,9 miliarde €, Generali Versicherungen din Munchen este al treilea cel mai mare asigurător de viaţă şi non-viaţă din grup. Se concentrează pe soluţii inteligente privind siguranţa, pensiile şi investiţiile pentru clienţi privaţi, precum şi pentru clienţi comerciali mici şi mijlocii. Cu o reţea de vânzări de aproape 1700 de agenţi exclusive (art. 84 din Codul German Comercial), care este cea mai mare reţea de intermediari independenţi din interiorul grupului, ei oferă periodic produse şi servicii inteligente orientate către client. În plus, Generali Versicherungen lucrează cu o reţea largă de brokeri, precum şi grupuri şi bănci de distribuţie. Asigurătorul de viaţă Generali Lebensversicherung are o reputaţie excelentă în promiţătorul sector al fondurilor de pensii pentru companii – de asemenea cu clienţi corporativi mari – şi este privit ca un inovator în domeniul pensiilor private. Generali Versicherungen are peste 2500 de angajaţi, dintre care peste 2100 în domeniul administrativ, şi peste 2,5 milioane de clienţi. Firma Advocard Rechtsschutzversicherung din Hamburg este una din principalele firme de asigurări de cheltuieli legale din Germania. Cu aproape 1,4 milioane de clienţi şi o cotă de piaţă de peste 6%, Advocard este bine poziţionată pe piaţă. Advocard, care este şi marca companiei, garantează clienţilor rezolvări rapide şi nebirocratice ale plângerilor. Acoperirile cheltuielilor legale ale Advocard sunt vândute prin canale de vânzare ale AMB Group. Succesul Advocard este datorat acoperirii asigurărilor orientate pe consumator, eficiente şi moderne şi sloganul Advocard „Avocaţii iubesc Advocard” nu este doar un mesaj publicitar de succes, dar de asemenea ilustrează o filozofie inteligentă a corporaţiei. Firma Advocard Rechtsschutzversicherung are 164 de angajaţi şi aproximativ 1,374 milioane clienţi. Cu aproximativ 1,6 milioane clienţi, Central Krankenversicherung este unul dintre asigurătorii de sănătate de top, din sectorul privat, şi printre asigurătorii cu cea mai puternică creştere. “Sănătatea ne mişcă” – răspunsuri rapide, soluţii clare bazate pe nevoile clienţilor şi ale partenerilor de vânzări: aceasta este promisiunea pe care o face Central. Având un venit de aproximativ 1,6 miliarde €, este printre primii 5 asigurători. Compania are o gamă largă de produse: de la asigurări totale şi complementare până la asigurări de sănătate pentru călătorii în străinătate. Prin semnarea unui contract de grup cu Central, companiile pot obţine asigurări de sănătate pentru angajaţii lor în condiţii speciale – de asemenea şi pentru angajaţii din străinătate. Produsele de asigurare Central sunt vândute de reţelele tradiţionale de vânzări ale companiilor grupului AMB Generali. Central are peste 1700 de angajaţi, peste 1,6 milioane de clienţi şi o cotă de piaţă de circa 5,8 %.

Tabel 11. Rezultatele financiare ale AMB Generali Holding AG (miliarde euro) 2004 2005 Modificare (%) Prime subscrise 10,9 11,5 4,8 - viaţă 6,4 6,9 7,3 - sănătate 1,5 1,6 5,0 - proprietate/daune 3,0 3,0 -0,8 Cereri de despăgubire 10,7 10,8 1,5 Profituri din investiţii 3,3 3,4 5,3 Investiţii 82,3 89,9 9,2 24

Capital social Număr de angajaţi Dividend/acţiune

3,2 18.564 1,75

3,8 17.540 2,05

18,6 -5,5 17,1

Sursa: www.amb.de

3.4. Piaţa asigurărilor în Franţa Piaţa asigurărilor din Franţa este destul de sănătoasă, în anul 2004 cifra de afaceri ajungând la 158 de miliarde de euro. Ea ocupa locul 5 în lume (după SUA, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Germania). De asemenea, ea face parte din liderii europeni. Este o piaţă puternică din punct de vedere concurenţial şi are o bază financiară solidă. Aproape 600 de societăţi sunt prezente pe piaţa franceză (sursa: Federaţia franceză a societăţilor de asigurări). Ele se deosebesc prin mărime, forma juridică şi, bineînţeles, natura activităţilor sale. Anumite societăţi sunt generaliste în timp ce altele operează cu un singur tip de risc. o Societăţile anonime de asigurări: ele sunt reglementate de codul de asigurări care le impune în primul rând un capital minim foarte important. Fac parte din filialele grupurilor străine instalate pe teritoriul Hexagonului şi văzute ca societăţi de drept francez. La finele lui 2004 existau 137 de societăţi anonime; o Regiile mutuale având un cod de mutualitate: aflate sub tutela Ministerului Muncii şi al Solidarităţii Sociale, ele apar în special în domeniul asigurărilor de sănătate, complementând regimurile de securitate socială. Printre ele se numără LMDE – La Mutuelle Des Etudiants, SMEREP – Société Mutualiste des Étudiants de la Région parisienne, MGEN – Mutuelle générale de l'éducation nationale; o Societăţile de asigurări mutuale: 102 la număr, ele au în comun faptul că sunt societăţi civile dotate nu cu capital dar cu un fond de stabilire („fond d’etablissment”). Asiguraţii lor sunt coproprietarii lor şi participă la rândul lor la gestiunea societăţii de asigurări mutuale. Se obişnuieşte să se facă distincţia între ele în funcţie de modul lor de distribuţie. După exemplul societăţilor anonime, unele dintre ele apelează de asemenea la distribuitori intermediari, agenţi generali sau curtieri. Pe de altă parte, ele se ghidează după filozofia economiei sociale şi nu utilizează decât distribuitori salariaţi. Denumite MSI – Mutuelles sans intermediaires, ele sunt în general specializate pe o categorie socio-profesională: funcţionari (GMF), artizani (Maaf), comercianţi (Macif), personalul de la L’education nationale (Maif); o Mutualitatea agricolă: casele de asigurări mutuale agricole sunt patronate la nivel naţional în sânul Groupama, al treilea asigurător francez ca cifră de afaceri (de 12,8 miliarde de euro) şi primul loc ca efectiv (33.000 salariaţi); o Societăţile străine: pe lângă filialele lor, care sunt considerate de drept francez, companiile străine sunt reprezentate de sucursale stabilite în Franţa, dintre care 89 au sucursala-mamă în spaţiul economic european (SEE) şi 11 în alte ţări. Din momentul apariţiei „Reglementării europene vizând libera circulaţie a serviciilor” (LPS), asigurătorii străini pot de asemenea propune asiguraţilor francezi contracte directe pornind din ţara lor de origine. Cele mai numeroase societăţi străine prezente în Hexagon sunt cele elveţiene (Winterthur, Zurich), englezeşti (Aviva), italiene (Generali) şi germane (Allianz). Ele reprezintă mai puţin de 15% din piaţa totală şi sunt foarte active în domeniul riscurilor industriale. Produsele principale pe care le oferă piaţa asigurărilor în Franţa fac parte, în principiu, din următoarele categorii: de asigurare de viaţă, a persoanei şi a familiei, asigurare de bunuri şi asigurare de bani. 25

Din prima categorie fac parte asigurările de sănătate, asigurări împotriva accidentelor de viaţă, incapacitate, invaliditate, dependenţă, deces, funerarii. În cea de-a doua categorie de asigurări, pentru protejarea bunurilor, sunt incluse asigurările auto, moto, locuinţă, odihnă, divertisment. Categoria asigurării surselor financiare include plasamente şi asigurări de viaţă, credite (auto, moto, imobiliare), defiscalizare, cont curent remunerat, gestiunea patrimoniului, pensia. Mai există şi alte asigurări precum asigurările de sănătate ale animalelor, asigurări de protecţie juridică, economii salariale, prevederi colective, pensii suplimentare, etc. Pe piaţa asigurărilor în Franţa, anul 2004 se încheie cu o cifră de afaceri de 156,7 miliarde de euro, înregistrând o creştere de 10 %. Sectorul asigurărilor de bunuri şi de răspundere a progresat cu 3,5 % ajungând la 40,2 miliarde de euro, iar asigurările de persoane ating 117 miliarde de euro, în creştere cu 13 %, o creştere care din 2000 până acum n-a mai fost întâlnită. Perspectivele pentru următorii ani sunt bune, dacă nu survine vreun mare sinistru susceptibil să strice performanţele pieţei din ultima vreme. La asigurările de bunuri, creşterea cifrei de afaceri cu 3,5 % este una din cele mai slabe constatări din ultimii ani, cele care reflecta sfârşitul unei redresări tarifare. Pe plan concurenţial, trendul „bancassureurs” se confirmă şi se accelerează. Fuziunile bancare au permis apariţia de noi mari companii filiale de bănci. Ele au de acum înainte, pe piaţă, după fuziune, ambiţii comerciale foarte puternice. Celelalte reţele bancare au făcut din asigurări o prioritate de dezvoltare, deoarece principalul motor al creşterii activităţii bancare vizând persoanele fizice, în special creditele imobiliare acordate, arată semne de încetinire. Companiile de asigurări au ripostat lansându-se in asigurări bancare şi în modernizarea reţelelor proprii de distribuţie. În spiritul de „recucerire” comercială, aceste semne sunt observabile la anumite companii. În acelaşi timp, partea pieţei asigurărilor dedicată domeniului bancar va rămâne modestă având în vedere nivelul de bancarizare a pieţei. Toţi asigurătorii n-au urmat, de altfel, această cale, unii s-au abţinut, alţii au ales calea parteneriatului. În ciuda specificităţilor culturale, statutare şi istorice, tendinţele de viitor ale dezvoltării companiilor de asigurări prezente piaţa din Franţa converg către: generarea unor venituri suplimentare având la îndemână clientela existentă, diversificând oferta şi cucerind segmente noi de clienţi; atingerea dimensiunii critice pentru reducerea costurilor şi generarea unor câştiguri mari, creşterea productivităţii care va veni să susţină per ansamblu creşterea rezultatelor; internaţionalizarea activităţilor pentru crearea de legături de creştere pe pieţele mai puţin mature (ţările mediteraneene şi ţările Europei Centrale, Turcia, ţările asiatice, America Latină). Piaţa asigurărilor în Franţa este împărţită între societăţi de asigurare tradiţionale, având o poziţie dominantă, dar având un grad de risc şi ameninţare mai ridicat, şi între companiile de ”bancassurance” (filiale de bănci însărcinate cu activităţi de asigurare) în plină expansiune, sunt premergătoare unor evoluţii viitoare mari, benefice. •

•

•

Prezenţa Generali pe piaţa franceză

Încă de la origini, Generali a afişat un spirit de vocaţie internaţională, într-o epocă care era dominată de naţionalism. Generali Asigurări face parte din Grupul Generali, un gigant mondial în lumea asigurărilor, ce include 106 companii de asigurări care operează pe teritoriul a 45 de ţări de pe toate continentele. Fiind al treilea asigurător european, Generali Grup, pe lângă Uniunea Europeana, îşi desfăşoară activitatea în America Latină, bazinul Mării Mediteraneene şi Asia.

26

Figura 13. Prezenţa Generali pe piaţa franceză

Sursa: www.generali.fr

Generali Asigurări îşi exercită activitatea sa dedicând-o distribuţiei prin intermediul agenţilor asigurători şi a curtierilor. Generali Asigurări îşi dezvoltă sinergiile operaţionale între activităţile de asigurare a vieţii şi a daunelor, mai ales în domeniul relaţii clienţi. El îşi sprijină dezvoltarea în special pe relaţiile sale regulate şi confidenţiale cu reţeaua sa, cu ajutorul unei game complete de produse atât de asigurări de viaţă şi de asigurări non-viaţă (împotriva daunelor) cât şi datorită unei constante în politicile tehnice. În materie de ofertă, Generali Asigurări îşi afişează o poziţionare forte datorită spiritului inovator. Numeroase noutăţi vin în mod regulat să reîntregească gama de produse. În 2004, societatea a reconfirmat locul unu la „Retraite Madelin” (asigurări pensii), precum şi în domeniul agrementului. Pe de altă parte, Departamentul de Inginerie Patrimonială, creat în 2003, a permis achiziţionarea în 2004 a unui ”savoir-faire” (a şti să faci) şi dezvoltarea ofertelor de plasare şi economisire la o valoare adăugată mare. Anul 2004, an al fuziunii, în care Generali achiziţionează Continent şi Zurich France, este un an de succes în domeniul reorganizărilor interne. Pe parcursul anului 2004, noua echipă Generali Asigurări, Continent şi Zurich France au conlucrat pentru reapropierea societăţilor, oamenilor, organizaţiilor, produselor şi sistemelor de informatizare. Fuziunea a avut loc respectându-se toate etapele calendaristice prevăzute. Este de acum încolo o societate unică cu o organizare comună bine pusă la punct. Puterea comercială a Generali Asigurări este întărită în special de o reţea care numără 1300 de agenţi de asigurare comparativ cu 700 în 2003. O creştere clar superioară pieţei: în contextul reorganizării societăţii, performanţa comercială a Generali este în plus şi mult mai remarcabilă. Activitatea, care atinge în plan global 5,1 miliarde de euro, a progresat, asigurările de viaţă ajungând la 23,7%, iar asigurările IARD la 7,5 %. Este o creştere mult mai sensibilă decât pe piaţa asigurărilor care se situează la 13% şi la respectiv 3,5%. Această dezvoltare este mai ales rezultatul dinamismului şi calităţii reţelei comerciale de agenţi şi curtieri şi a cadrului lor comercial. Această evoluţie prin performanţele mari înregistrate de către Generali, a avut loc pe toate pieţele şi în cadrul mai multor ramuri. De asemenea, în 2004, reţeaua Generali Asigurări a ştiut să folosească expertiza la serviciile clienţilor, atât în asigurările daunelor, cât şi în cele de viaţă. 27

Produsele noi, un exemplu fiind pensia PERP comercializată în al doilea semestru al 2004, destinată în special clienţilor particulari (Anthologie, Grafic), a fost distinsă cu numeroase premii. O ameliorare a competitivităţii: a avut loc o redresare tehnică, mai ales în asigurările IARD, pe piaţa particularilor şi a profesioniştilor, pentru creşterea numărului provizioanelor. La asigurările de viaţă, dezvoltarea de produse a contribuit în egală măsura la întărirea competitivităţii companiei.

Tabel 12. Rezultatele financiare ale grupului Generali pe piaţa franceză (milioane euro) 2003 2004 Modificare (%) Prime 8347,6 11.065,6 32,5 - non-viaţă 3252,8 3595,2 10,5 - viaţă 5094,8 7470,4 46,6 Profituri din investiţii 2445,3 2472,2 1,1 Profit din activităţi curente 343,7 364,2 5,9 Profitul net consolidat 221,5 240,6 8,6 Investiţii 31.314,5 41.144,7 31,4 Număr angajaţi 10.559 12.003 13,6 Sursa: Raportul Anual 2004 Generali France

Tabel 13. Investiţiile Generali France (milioane euro) 2003 2004 Modificare (%) Terenuri şi clădiri 2276,0 3139,6 37,9 Participaţiuni la filiale şi 981,3 1027,1 4,6 societăţi asociate Alte investiţii 28.057,1 36.977,9 31,1 Total 31.314,4 41.144,6 31,4 Sursa: Raportul Anual 2004 Generali France

3.5. Piaţa elveţiană de asigurări Structura sectorului privat de asigurări

În prezent există 198 companii de asigurări ce operează pe piaţa elveţiană. 26 dintre ele oferă asigurări pentru viaţă, 117 asigurări non-viaţă şi 55 oferă servicii de reasigurare. Marea majoritate a companiilor de asigurare sunt societăţi pe acţiuni. Numărul cooperativelor este în scădere, acest lucru putând fi explicat prin faptul că firmele ce au o astfel de asigurare se confrunta cu dificultăţi în strângerea de capital.

Tabel 14. Instituţii de asigurări înregistrate în Elveţia între 2001-2005 Sedii înregistrate în Sedii înregistrate în Total Elveţia afară Asigurare de viaţă

2001 2002 2003 2004 2005

28 24 24 24 24

2 2 2 2 3

Asigurare pentru proprietate

28

30 26 26 26 27

2001 2002 2003 2004 2005 Reasigurare

2001 2002 2003 2004 2005

79 78 79 78 80

35 38 38 37 39

114 116 117 115 119

44 51 55 62 70

-

44 51 55 62 70

151 153 158 164 174

37 40 40 39 42

188 193 198 203 216

Total

2001 2002 2003 2004 2005

Sursa: Federal Office of Private Insurance

Companiile străine de asigurări au un rol destul de important pe piaţa elveţiană. Din cele 198 de companii menţionate mai sus, 37 dintre ele sunt filiale ale unor corporaţii străine. Numărul companiilor ce se ocupă de asigurări non-viaţă este în mod special mare, dar şi mai mare este numărul subsidiarelor corporaţiilor străine. Allianz Elveţia şi Generali Schweiz se numără printre cele mai mari 8 grupuri de pe piaţă. În această situaţie, presupunerile că industria de asigurări din Elveţia ar fi una închisă este total nefondată. Asemeni situaţiei în care corporaţii străine vin pe piaţa elveţiană şi firme din Elveţia se fac remarcate pe piaţa europeană, firme precum Zurich, Winterthur, Basler, Swiss Life, Helvetia Patria, National şi Swiss Re. Zurich este de asemenea prezentă şi pe piaţa din Statele Unite. Swiss Re ocupă locul doi în lume în cadrul companiilor de reasigurare şi operează la nivel global. Aproape 200 de companii de asigurare pentru o ţară mică precum Elveţia este o realizare impresionantă. Trebuie ţinut cont de faptul că multe firme ce oferă asigurări au o dimensiune redusă. Cea mai mare parte a primelor realizate din asigurări aparţin numai câtorva firme, cele mai mari 5 companii deţinând 82% din veniturile realizate din prime. Iar cele mai mari 10 companii deţin 97% din veniturile realizate din prime. În domeniul nonviaţă, cele mai mari 5 companii deţin 56%, iar primele 10 companii, ca mărime, deţin 78% din totalul primelor. Situaţia este şi mai extremă în domeniul reasigurărilor, unde Swiss Re deţine o poziţie foarte puternică. Per total există un grad mare de concentraţie pe piaţa asigurărilor din Elveţia. Dezvoltarea asigurărilor în Elveţia

Elveţienii sunt printre cei mai bine asiguraţi oameni din lume. Conform statisticilor publicate de către Swiss Re, mărimea primelor pe cap de locuitor este de 4900 de dolari în anul 2002. Elveţienii sunt asiguraţi împotriva tuturor riscurilor imaginabile. Aproape fiecare familie are poliţe de la mai mulţi asigurători. Astfel nu ar trebui sa fie surprinzător faptul că veniturile obţinute din prime cresc de la an la an. Trebuie ţinut cont şi de competiţia acerbă ce împiedică creşterea primelor. Cu toate acestea, pe termen lung, veniturile obţinute din prime înregistrează o creştere. Asigurările de viaţă sunt văzute în continuare ca un sector cu posibilităţi de creştere.

29

Cea mai mare parte a veniturilor din prime sunt înregistrate în domeniul asigurărilor de viaţă, în special cele legate de pensii private. O importanţă semnificativă este atribuită asigurărilor de viaţă individuale, care reprezintă de fapt o schemă de economisire. În ceea ce priveşte sectorul non-viaţă, asigurările sunt împărţite în două grupe, situaţie întâlnită şi în alte ţări, şi anume asigurări medicale ce înregistrează o creştere datorită preţului mare al serviciilor medicale şi asigurările auto care de asemenea înregistrează creşteri datorită valorii asigurate.

Tabel 15. Volumul primelor de asigurare pentru companiile private, în anul 2004 Total în miliarde CHF Firme elveţiene Străine Total 30.2 29.7* 59.9 Viaţă 20.4 62.8* 83.2 Non-viaţă Total asigurări directe 50.6 92.5* 143.1 2.9* 41.0* 43.9 Reasigurări 53.5 133.5 187.0 Total 28.6% 71.4% 100% Descompunere în procente Sursa: Federal Office of Private Insurance (* Swiss Insurance Association estimate)

Tabel 16. Volumul primelor de asigurare pentru cei mai mari 12 asigurători din Elveţia, la nivel mondial (miliarde CHF, * miliarde USD) Zurich 49.3* Swiss Re 31.7 Winterthur 21.4 Swiss Life 20.3 Basler 7.0 Helvetia Patria 5.1 Converium 3.8* Allianz Suisse 3.6 Mobiliar 2.5 Generali 1.9 Swiss National 1.8 Vaudoise 1.7 Sursa: Rapoartele Anuale 2004 Prezenţa Generali în Elveţia

În prezent toate activităţile Generali Group Elveţia sunt desfăşurate sub numele Generali (Elveţia) Holding. Compania a fost fondată în 1988, sub numele Fortuna Holding. În 1994 grupul Assicurazioni Generali S.p.A. Trieste achiziţionează pachetul majoritar de acţiuni al firmei, iar în 1996 numele firmei este schimbat în Generali Group Elveţia. Datorita fuziunii cu Albula Verwaltungs und Beteiligungs AG compania îşi schimbă numele în Generali (Elveţia) Holding devenind astfel o subsidiară a Assicurazioni Generali S.p.A. Trieste, deţinută integral. Generali (Elveţia) Holding este structurat pe trei domenii de activitate, pentru fiecare domeniu existând mai multe firme: non-viaţă: Generali General Insurance, Fortuna Legal Protection Company şi Generali Group Partner Ltd; viaţă: Generali asigurare pentru persoane şi Fortuna Life Insurance Company Ltd. Vaduz; •

•

30

•

investiţii: Generali Investment Consulting Ltd., Fortuna Investment Ltd. şi Fortuna Investment Ltd. Vaduz.

Figura 14. Companiile afiliate Generali de pe piaţa elveţiană

Sursa: www.generali.ch

În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale grupului pe piaţa de asigurări a Elveţiei, ele pot fi observate, într-o prezentare evolutivă, din tabelul următor.

Tabel 17. Declaraţie de venit (în milioane CHF) 2000 2001 2002 2003 Prime brute 2006 1940 1910 1933 Venit net din investiţii 504 287 163 295 Profituri din operare 58,8 24,4 -4,4 30,1 Profituri înainte de 100 34,7 -28,3 41,1 impozite Profituri nete 87,2 22,0 -24,3 35,4 Dividende (CHF) 13,5 13,5 5,0 10,0

2004 1992 289 46,4 56,3 48,4 10,0

Sursa: www.generali.ch Strategii de investiţii

Aceste strategii fac parte din gama de produse ale partenerilor investiţionali şi pun la dispoziţie planuri de investiţii active şi de bază în următoarele categorii: venit, echilibru şi creştere. Planuri de investiţii de bază În cadrul acestor planuri, o parte fixă din prima de economisire este alocată câte unui fond individual. Totuşi, compoziţia portofoliului, şi deci strategia de investiţii se schimbă pe parcursul timpului în funcţie de performanţa pieţei pentru fiecare fond de investiţii. Planuri de investiţii active Pentru aceste planuri alocarea primei către fonduri de investiţii individuale este stabilită din timp. Generali garantează compoziţia portofoliului, care este determinat de strategia de investiţii, vânzând şi cumpărând în mod activ unităţi în cadrul fondurilor individuale.

31

VENIT O strategie investiţională conservativă care se concentrează pe securitate, pe o perioadă de plată a primei de cel puţin 10 ani. Aceasta strategie înregistrează o creştere medie, dar continuă. În cadrul acestui plan 20% le reprezintă dividendele. ECHILIBRU ECHILIBRU este strategia investiţională pentru contractele de asigurare ce se desfăşoară pe o perioadă de cel puţin 15 ani. Această strategie de investiţii oferă şanse bune pentru creştere, dar venitul realizat anual poate fi fluctuant. Dividendele în cadrul acestui plan reprezintă în medie 30%. CREŞTERE Această strategie investiţională este disponibilă pentru contracte de asigurare ce se desfăşoară pe o perioadă de cel puţin 20 de ani şi este caracterizată de oportunităţi bune de creştere. Fondul este supus unor fluctuaţii, dar aceste fluctuaţii sunt eliminate datorită perioadei lungi de desfăşurare. Pentru acest plan mărimea dividendelor este în medie de 40%. De asemenea, Generali poate pune la punct şi un plan investiţional stabilit de client selectând fondurile pe care acesta le doreşte dintr-o gamă largă, disponibilă, pusă la dispoziţie de către firmă. Daca se doreşte, Generali poate să lase asiguratul să aleagă singur fondurile de investiţii, dar condiţia esenţială este ca cel puţin 40% din fonduri trebuie să fie îndreptate către partenerul Generali Holding, FORTUNA. În această situaţie potenţialul pentru câştig este mai mare, dar se renunţă la garantarea beneficiilor atunci când se ajunge la maturitate. Această opţiune nu este disponibilă pentru contractele de asigurare ce se desfăşoară pe o perioadă de un an.

Investiţii totale Capitaluri Venit fix Proprietăţi Împrumuturi/ipoteci Investiţii net obţinute Câştiguri reale/total

Tabel 18. Investiţii (în miliarde CHF) 2000 2001 2002 7214 7181 6894 17,7% 17,7% 12,0% 43,1% 40,7% 40,3% 14,1% 14,7% 15,7% 21,4% 19,9% 20,3%

2003 6745 11,0% 42,8% 16,9% 21,5%

2004 6601 11,0% 45,5% 18,1% 22,9%

7,0%

4,0%

2,4%

4,4%

4,4%

2,6%

-0,3%

-1,8%

0,2%

0,3%

Sursa: www.generali.ch

3.6. Piaţa de asigurări a Austriei Sectorul asigurărilor din Austria se împarte în trei ramuri, în locul celor 2 cunoscute. Acestea sunt: asigurările personale, de patrimoniu şi de răspundere civilă. Asigurările personale acoperă asigurările de viaţă, sănătate şi de accidente, cele de patrimoniu asigură riscul proprietăţilor deţinute, lucru care înseamnă acoperirea pierderilor cauzate de incendii, furt, incompetenţă, cutremure, accidente de automobil şi alte riscuri. Asigurările de răspundere civilă se ocupă de asigurarea costurilor viitoare neprevăzute, scăderi în nivelul veniturilor sau costuri reieşite din procese.

32

Altă clasificare împarte contractele de asigurare în asigurări de viaţă şi asigurări de proprietate şi în caz de dezastru. Această clasificare este cea mai comună în literatura de specialitate. Instituţiile de asigurare pot fi organizate ca societăţi pe acţiuni sau asociaţii mutuale de asigurare. Alocarea activelor din sectorul austriac de asigurare este prezentată în figura următoare. După cum se poate observa, companiile de asigurare au ales o strategie de dezvoltare şi investiţii foarte conservativă, prin intermediul obligaţiunilor, certificatelor de investiţii şi împrumuturi de până la 80% din activele totale. Pentru a reduce gradul de expunere la risc al acestor companii, mai multe firme de asigurare pot să se unească şi să emită un contract de reasigurare, care-i permite unei companii să evite o anumită parte din risc în schimbul pierderii unei părţi din prima de asigurare. Acest lucru este relevant pentru firmele mai mici.

Figura 15. Alocarea activelor de către companiile de asigurare austriece 8%

Obligaţiuni

5%

15%

42%

Acţiuni Certificate de investiţii Împrumuturi şi prime prep Imobiliare

25%

Alte

5%

Sursa: Lorenz, Adusei, „The Austrian Insurance Industry”, Mai 2006, Institute for Advanced Studies, Vienna Importanţa crescândă a instituţiilor de asigurare din Austria

Caracteristicile industriei de asigurare din Austria pot fi relevate prin intermediul mai multor indicatori. Un asemenea indicator este densitatea asigurărilor, care e o măsură a nivelului de sofisticare a sectorului asigurărilor dintr-o ţară. Este definit ca suma primelor de asigurări plătite pe cap de locuitor. Din 1908, densitatea asigurărilor în Austria a crescut în mod constant, cu excepţia unei scăderi în anul 1996.

Figura 16. Evoluţia densităţii asigurărilor în Austria

33

Sursa: www.vvo.at (Wirtschaftsverband Österreich)

În figura următoare se prezintă indicatorul pătrunderii asigurărilor care reprezintă raportul primelor în produsul intern brut (PIB) al unei ţări. Se observă aici un tipar mai puţin constant decât densitatea de asigurare. Pătrunderea asigurărilor a fluctuat în ultimii 23 de ani, ajungând la un nivel maxim de 5,87 în 1996 pentru a oscila mai apoi între 5,36 şi 5,87 în ultima decadă a sec. XX şi în primii ani ai mileniului 3.

Figura 17. Evoluţia indicatorului de pătrundere a asigurărilor în Austria

Sursa: www.vvo.at (Wirtschaftsverband Österreich)

Mai sunt şi alţi indicatori care sunt folositori în interpretarea direcţiei crescătoare a pieţei de asigurare austriece. Unul dintre aceştia este suma investiţiilor în contractele de

34

asigurare. Aceasta a crescut cu 36% în ultimii 5 ani. Primele plătite în anul 2003 a crescut cu 4,1% faţă de anul precedent. Aceste măriri sunt indicaţii clare că industria se dezvoltă rapid. Industria asigurărilor de viaţă

Piaţa asigurărilor de viaţă din Austria se caracterizează printr-o concentrare slabă (primele patru dintre cele mai mari companii de asigurări însumând mai puţin de 50% din cota de piaţă) şi un număr semnificativ de firme. Ratele de profit obţinute în cadrul acestei industrii sunt foarte scăzute, mărimea medie a acestora fiind de 0,44%, nici o firmă obţinând profituri anormale.

Tabel 19. Primele 10 companii de asigurări de viaţă pe piaţa austriacă Rentabilitatea Cota de piaţă Compania de asigurare Cota de piaţă capitalului cumulată investit Sparkassen Versicherung Aktiengesellschaft Wiener Städtische Allgemeine Versicherung AG Raiffeisen Versicherung AG UNIQA Personenversicherung AG Generali Versicherung AG Allianz Elementar LebensversicherungsAktiengesellschaft Wüstenrot VersicherungsAktiengesellschaft Union VersicherungsAktiengesellschaft Donau Allgemeine VersicherungsAktiengesellschaft Skandia Leben AG Lebensversicherungs-AG

13,32%

13,32%

0,458%

12,07%

25,39%

0,433%

10,24% 7,02% 6,97%

35,63% 42,65% 49,62%

0,570% 0,536% 0,163%

6,13%

55,75%

n/a

5,76%

61,51%

0,234%

5,23%

66,74%

1,025%

3,18%

69,92%

0,774%

2,60%

72,52%

0,577%

Sursa: Lorenz, Adusei, „The Austrian Insurance Industry”, Mai 2006, Institute for Advanced Studies, Vienna Industria de asigurări non-viaţă

Contrar industriei asigurărilor de viaţă, piaţa asigurărilor generale este caracterizată de o concentrare ridicată. Pe piaţă există doi lideri, UNIQA Versicherung AG şi Generali Holding Vienna AG, însumând împreună 73% din activele industriei. Toate celelalte firme aflate pe această piaţă deţin o cotă de piaţă mai mică de 5%. Ratele profitului obţinute pe această piaţă variază mult mai mult decât în cazul companiilor de asigurări de viaţă, companii mici reuşind să depăşească, în termeni de rate ale profitului, liderii pieţei.

Tabel 20. Primele 10 companii de asigurări non-viaţă pe piaţa austriacă Rentabilitatea Cota de piaţă Compania de asigurare Cota de piaţă capitalului cumulată investit UNIQA Versicherungen AG

40,92% 35

40,92%

0,397%

Generali Holding Vienna AG Allianz Elementar VersicherungsAktiengesellschaft Wiener Städtische Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft Generali Versicherung AG UNIQA Sachversicherung AG Interunfall Versicherung AG Grazer Wechselseitige Versicherung Aktiengesellschaft Donau Allgemeine VersicherungsAktiengesellschaft Zürich VersicherungsAktiengesellschaft

32,44%

73,36%

0,338%

4,24%

77,60%

0,017%

3,55%

81,15%

1,465%

2,54% 2,22% 2,13%

83,69% 85,91% 88,05%

0,704% -0,378% -0,245%

1,81%

89,86%

1,956%

1,80%

91,66%

0,203%

1,23%

92,89%

2,295%

Sursa: Lorenz, Adusei, „The Austrian Insurance Industry”, Mai 2006, Institute for Advanced Studies, Vienna Instituţiile de asigurare austriece şi influenţa în Europa Centrală şi Estică

Ţările din CEE reprezintă un o piaţă cu un crescut potenţial de profitabilitate pentru companiile de asigurare din Austria. Făcând referire la Figura 4, densitatea de asigurare din Austria depăşeşte pe cea a celor 10 ţări noi membre UE plus unele ţări estice ca Rusia şi România, cu implicaţia că există un potenţial enorm care să fie exploatat pe aceste pieţe de către firmele austriece de asigurări. Nivelul de dezvoltare scăzut al industriei de asigurări în aceste ţări fost comuniste, combinat cu rapida creştere economică a acestora pot ajuta companiile austriece de asigurare cu avantajul primului venit. Cu siguranţă că vecinătatea geografică a Austriei este de asemenea un avantaj în cazul expansiunii pe acele pieţe.

Figura 18. Densitatea asigurărilor a diferitelor ţări ale CEE

Sursa: Lorenz, Adusei, „The Austrian Insurance Industry”, Mai 2006, Institute for Advanced Studies, Vienna

Alte dezvoltări economice ajută de asemenea potenţialului ridicat al regiunii. De exemplu, primele plătite în contractele de asigurare au crescut la 13,9% ca medie în noile ţări membre UE spre deosebire de 8,2% în ţările vechi. Polonia prezintă cel mai mare potenţial în sectorul asigurărilor de viaţă, dovadă fiind faptul că reprezintă aproape jumătate din piaţa

36

noilor ţări intrate în UE. În mod tradiţional, companiile austriece se implică foarte mult în ţările vecine, precum Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia. În principiu, nivelul economic al ţărilor din Europa Centrală şi de Est a crescut cu o rată mult mai mare decât economia Austriei şi această orientare este aşteptată să continue şi în viitor. Într-adevăr, regiunea Centrală şi de Est, precum şi Europa Sud-Estică sunt aşteptate să crească cu rate mult peste 3% pe an, reprezentând de două-trei ori mai mult decât creşterea previzionată pentru Austria. Acest lucru oferă perspective îmbucurătoare pentru companiile austriece. Generali Holding Vienna

Înfiinţată în anul 1832 sub denumirea de Erste Allgemeine, din anul 1992 compania şia schimbat denumirea în Generali Holding Vienna. Deţinând un procent de 16,4% din piaţă, Generali Holding Vienna este astăzi unul dintre primii trei furnizori de servicii de asigurare din Austria. Generali Holding Vienna are în componenţa sa peste 40 de companii în Austria şi în Europa Centrală şi de Est. Grupul este format din societăţi de asigurare, holdinguri financiare, societăţi imobiliare, companii de servicii, societăţi de leasing, fonduri de pensii şi o bancă. Pe lângă Austria, care este piaţa tradiţională a grupului, Generali Holding Vienna este activă în Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia, Polonia, România şi Croaţia. Pieţele grupului au o populaţie de peste 100 milioane de oameni. În 2006, grupul Generali Vienna a pătruns pe pieţele de asigurare ale Serbiei, Ucrainei şi Bulgariei. Generali Holding Vienna AG este părinte şi reasigurător pentru companiile incluse în cadrul grupului, administrând activităţile filialelor sale şi stabilind direcţiile de dezvoltare. Acţionarul principal al Generali Holding Vienna AG este Assicurazioni Generali S.p.A. Trieste. Generali Holding Vienna este singurul furnizor de servicii financiare complet integrate din Austria.

Tabel 21. Cotele de piaţă deţinute de Generali Holding Vienna în 2005 (%) Statul Anul intrării pe piaţă Cota de piaţă deţinută Austria 1832 13,2 Ungaria 1989 16,2 România 1993 2,8 Cehia 1993 4,8 Slovenia 1996 2,3 Slovacia 1997 3,6 Polonia 1999 2,2 Croaţia 2002 1,1 Sursa: holding.generali.at

Industria asigurărilor din Austria a înregistrat în cursul anului 2005 o creştere de 9,6% a veniturilor din prime, ajungând la valoarea de 15,3 miliarde euro. Grupul Generali Vienna şi-a continuat drumul de creştere a corporaţiei prin orientarea către profit, ocupând locul trei pe piaţă cu o cotă de 13,2%, înregistrând o mică scădere faţă de poziţia ocupată în 2004 (13,9%). În termeni de venituri din prime, Austria a rămas cea mai importantă piaţă a grupului Generali Vienna în anul 2005. Companiile de asigurări operaţionale pe piaţă sunt Generali Versicherung AG şi Europäische Reiseversicherung AG. Volumul total al veniturilor din prime al acestor două companii a fost de 2073 milioane euro, în creştere cu 2,5% faţă de

37

2004. Segmentul asigurărilor de viaţă a înregistrat o creştere mai semnificativă, veniturile din prime crescând cu 6% până la 820 milioane euro.

Tabel 22. Rezultatele financiare a Generali Holding Vienna (milioane euro) Modificare 2002 2003 2004 2005 (2005/2002) Prime 2547,2 2625,5 2733,9 2903,4 13,98% - asigurări de 1669,8 1739,0 1785,0 1840,8 10,24% proprietate, răspundere - asigurări de viaţă 877,3 886,6 948,9 1062,6 21,12% Cereri de despăgubire 1893,1 1852,5 1887,6 2122,2 12,10% Profit din activităţi 5,5 42,1 130,2 210,6 61,75%* curente Profitul net consolidat 37,9 25,3 102,7 187,7 395,25% Investiţii 7998,2 8036,7 8567,9 9181,3 14,79% Dividend pe acţiune 0,67 0,40 1,60 2,93 337,31% (€/acţ) Rentabilitatea 5,9% 3,3% 12,7% 19,3% capitalului Număr angajaţi 11.098 10.492 10.068 9914 -10,66% Sursa: Rapoartele Anuale Generali Holding Vienna (*raportarea s-a făcut între valorile anilor 2004-2005)

În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale companiei pe piaţa austriacă, ele sunt cuprinse în următorul tabel.

Tabel 23. Rezultatele financiare ale Generali Holding Vienna AG (milioane euro) 2003 2004 2005 Venituri din prime 929,2 982,7 1021,2 - asigurări de proprietate, de răspundere 736,3 745,0 781,4 - asigurări medicale 2,7 9,2 10,4 - asigurări de viaţă 190,2 228,4 229,4 Investiţii 2795,4 2943,9 2838,1 Profit din activităţi curente 35,8 39,2 134,8 Dividend pe acţiune (€/acţ) 0,25 0,42 0,50 Număr de angajaţi 155 158 165 Sursa: Rapoartele Anuale Generali Holding Vienna

Activităţile de investire s-au concentrat pe maximizarea securităţii, menţinerea calităţii de debitor de primă clasă, menţinerea unor rezerve suficiente de lichidităţi, profitabilitate, diversificarea şi dispersarea investiţiilor, protejarea intereselor strategice.

Tabel 24. Investiţiile Generali Holding Vienna (milioane euro) 2004 2005 Modificare în % Terenuri şi clădiri 690,5 782,7 13,4 Participaţiuni la filiale şi 117,2 119,7 2,1 societăţi asociate Împrumuturi 2449,5 2464,4 0,6 Alte titluri 4566,2 5384,8 17,9 Alte investiţii 744,4 429,8 -42,3

38

Total

8567,9

9181,3

7,2

Sursa: holding.generali.at

3.7. Piaţa asigurărilor din România Pe fondul evoluţiilor macroeconomice favorabile, piaţa românească a asigurărilor a continuat să se dezvolte în 2005, astfel că volumul raportat de prime brute subscrise a atins, în premieră, echivalentul a circa 1,2 miliarde euro, depăşind în acelaşi timp chiar şi nivelul prognozat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Pentru industria asigurărilor, anul 2005 a reprezentat totodată o importantă perioadă de consolidare, prin capitalizarea semnificativă îndeosebi a societăţilor de asigurare (urmare a adecvării capitalului social la noile niveluri minime legale), achiziţii, fuziuni şi transferuri de portofolii de asigurare. În termeni reali, volumul subscrierilor din activitatea de asigurare, cumulat pentru asigurările generale şi asigurările de viaţă, a crescut în 2005 cu 17%. De remarcat faptul că în 2005, piaţa asigurărilor din România a fost caracterizată de o relansare a asigurărilor de viaţă, creşterea reală consemnată la această categorie fiind de două ori mai mare decât cea a asigurărilor generale (respectiv de 28,12% faţă de 13,96%). În consecinţă, contribuţia asigurărilor de viaţă în total subscrieri pe piaţă s-a majorat cu două puncte procentuale, până la nivelul de 23,5% în anul 2005. Gradul de penetrare a asigurărilor a urcat, în 2005, la nivelul de 1,54% (faţă de 1,46% în anul anterior), iar ponderea activelor bilanţiere în Produsul Intern Brut a crescut la 2%. În cadrul asigurărilor generale, ponderea majoritară este deţinută în continuare de asigurările auto şi de cele de incendiu şi calamităţi naturale, astfel încât decalajul între acestea şi celelalte 15 clase de asigurări generale s-a menţinut. În sectorul asigurărilor de viaţă, tendinţe de creştere au fost înregistrate, la fel ca şi în 2004, de subscrierile pentru asigurările de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare, precum şi pentru cele legate de fonduri de investiţii. Prognozele pe termen mediu indică o menţinere a trendului de creştere a indicatorilor macroeconomici, sociali şi, implicit, a pieţei asigurărilor. Pe termen mediu nu sunt aşteptate însă modificări semnificative pe clase de asigurări, îndeosebi în cadrul categoriei de asigurări generale, asigurările auto continuând să fi e dominante. Pe fondul transformărilor climatice şi experienţei negativă prin care a trecut România în 2005 pe fondul numeroaselor evenimente catastrofice produse, îşi vor pune amprenta asupra activităţii de subscriere facultativă a riscurilor de catastrofe naturale, având în vedere faptul că atât societăţile de asigurare, cât şi cele de reasigurare au devenit mult mai prudente în evaluarea şi preluarea riscurilor. Pentru sectorul asigurărilor de viaţă, se prognozează o creştere a asigurărilor de viaţă tradiţionale, precum şi a celor legate de fondurile de investiţii, pe fondul dezvoltării în continuare a activităţii de creditare, dar şi pe măsură ce populaţia conştientizează rolul acestor produse de asigurare de a oferi securitate financiară. Potenţialul foarte ridicat al pieţei de asigurări de viaţă atrage interesul unui număr din ce în ce mai mare de investitori, concurenţa în acest domeniu fiind de aşteptat să se intensifice mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană (statutul de Stat Membru presupunând respectarea principiului libertăţii de a presta servicii, precum şi a dreptului de stabilire). Cu toate acestea, se apreciază că pe termen mediu gradul de concentrare va rămâne ridicat, în sensul că ponderea majoritară în total subscrieri aferente categoriei de asigurări de viaţă va fi deţinută în continuare de un număr mic de societăţi.

Figura 19. Evoluţia şi prognoza primelor brute subscrise 39

Sursa: http://csa-isc.ro/files/RA%20CSA%202005%20final.pdf

Figura 20. Evoluţia şi prognoza gradului de penetrare a asigurărilor determinat ca pondere a primelor brute subscrise în Produsul Intern Brut


Se apreciază că în 2006 - an pregătitor pentru impactul cu piaţa de asigurări europeană – procesul de consolidare a industriei asigurărilor a continuat, prin creşterea capitalizării societăţilor de asigurare, fuziuni, schimbări în structura acţionariatului şi transferuri de portofolii. Totodată, prin implementarea noilor prevederi legale, a avut loc o creştere a gradului de pregătire şi perfecţionare profesională a persoanelor angajate în domeniul asigurărilor, cu efecte pozitive asupra calităţii serviciilor prestate şi a informaţiilor furnizate consumătorilor de produse de asigurare. 40

Implementarea cu succes a cerinţelor legale suplimentare introduse urmare a armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar presupune eforturi suplimentare, inclusiv de natura financiară, din partea autorităţii de supraveghere, a societăţilor şi brokerilor de asigurare, îndeosebi în ceea ce priveşte evaluarea şi monitorizarea riscurilor (de subscriere, operaţional, de piaţă, de lichiditate, de investiţii, juridic, reputaţional, etc.). În vederea eficientizării activităţii de analiză a situaţiilor financiare ale societăţilor de asigurare autorizate, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are în vedere implementarea, cu începere din 2006, a unui sistem de indicatori de avertizare timpurie. STRUCTURA CAPITALULUI SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI DIN ROMÂNIA Valoarea capitalului social subscris de societăţile de asigurare era la sfârşitul anului 2005 de 888.438.922 lei (241.614.023 euro), în creştere nominală cu 29,54% faţă de 2004. Aportul investitorilor străini în capitalul social al societăţilor de asigurare era, la această dată, de 435.509.088 lei, reprezentând 49% din total. De remarcat faptul că majorările de capital efectuate în 2005 au avut ca efect şi îmbunătăţirea structurii capitalului social la nivelul întregii pieţe, în sensul că ponderea deţinută în total de capitalurile subscrise în numerar a crescut până la 82,6% (comparativ cu 77% în 2004). În consecinţă, ponderea aporturilor în natură a scăzut până la 17,4%. Valoarea capitalului social vărsat, la aceeaşi dată, era cu 1.858.181 lei mai mică, diferenţa provenind de la societatea CECCAR – ROMAS S.A. Dintre acţionarii nou intraţi în societăţile de asigurare din România, în cursul anului 2005, menţionăm: QVT FUND LP, UNIQA, OTP GARANCIA INSURANCE. PRIMELE BRUTE SUBSCRISE Piaţa asigurărilor din România a fost caracterizată în anul 2005 de o relansare a asigurărilor de viaţă, categorie de asigurare care a consemnat un ritm de creştere real mai mare decât cel înregistrat de asigurările generale (respectiv de 28,12% faţă de13,96%). În consecinţă, contribuţia asigurărilor de viaţă în total subscrieri pe piaţă s-a majorat cu două puncte procentuale. Volumul primelor brute subscrise în anul 2005 pe total piaţă, pentru contractele directe şi primirile în reasigurare aferente ambelor categorii de asigurare – respectiv asigurări generale şi asigurări de viaţă - a fost de 4.417.165.819 lei, în creştere reală cu 17% faţă de 2004, prin raportare la inflaţie. Exprimate în moneda unică europeană, la cursul de schimb stabilit de B.N.R. la sfârşitul perioadei, primele brute subscrise au fost în valoare de 1.201.263.446 euro. Structura primelor de asigurare subscrise în total, pe categorii de asigurare, se prezintă astfel:  Primele subscrise pentru contractele de asigurări generale au fost în valoare de 3.379.170.106 lei (918.976.940 euro) faţă de 27.305.187.658 lei în 2004 (78.5%), deţinând o pondere de 76,5% în total;  Primele subscrise din contractele de asigurări de viaţă au fost în valoare de 1.037.995.713 lei (282.286.506 euro) faţă de 7.460.251.598 leiîn 2004(20.34%) şi au reprezentat 23,5% din total subscrieri. Volumul total al primelor brute subscrise (4.417.165.819 lei, faţă de 34.765.439.256lei în 2004) este rezultatul contractelor de asigurare directe încheiate de societăţi, care au generat prime subscrise în valoare de 4.384.987.227 lei, precum şi al primirilor în reasigurare, în valoare de 32.178.591 lei.

41

Figura 21. Evoluţia primelor brute subscrise, pe total şi pe categorii de asigurare, în perioada 2003 – 2005 (lei)


GRADUL DE PENETRARE Gradul de penetrare a asigurărilor, exprimat ca raport între primele brute subscrise şi Produsul Intern Brut a atins nivelul de 1,54%. Faţă de anul precedent, acest indicator consemnează o creştere cu 0,08 puncte procentuale. Gradul de penetrare a asigurărilor generale a urcat în anul 2005 până la nivelul de 1,18% (faţă de 1,14% în anul anterior), în timp ce pentru asigurările de viaţă a fost consemnat un grad de 0,36% în 2005 (faţă de 0,31%, în 2004).

Tabel 25. Gradul de penetrare a asigurărilor, ca raport între primele brute subscrise (atât din asigurările directe, cât şi din primirile în reasigurare) şi Produsul Intern Brut.


DENSITATEA ASIGURĂRILOR Un alt indicator reprezentativ pe piaţa internaţională de asigurări este densitatea asigurărilor, calculat ca raport între primele brute subscrise şi numărul populaţiei. Având în vedere că populaţia estimată de Institutul Naţional de Statistică pentru 31.12.2005 a fost de 21.610.208 persoane, rezultă că, în 2005, densitatea asigurărilor a fost de 204 lei/locuitor (echivalentul a 56 euro/locuitor), în creştere reală cu 17,33% faţă de anul 2004. Densitatea asigurărilor generale a fost de 156 lei/locuitor (în creştere reală cu 14,29% faţă de 2004), iar cea a asigurărilor de viaţă a fost de 48 lei/locuitor (în creştere reală anuală cu 28,49%).

42

Conform raportărilor transmise de societăţile de asigurare, la data de 31.12.2005 erau în vigoare 11.629.827 contracte de asigurare, număr cu circa 2,6 milioane mai mare decât la finele anului anterior (rezultând astfel o creştere cu 28,74% comparativ cu situaţia de la sfârşitul anului 2004). Din numărul total de contracte în vigoare, 6.046.762 contracte erau aferente categoriei de asigurări generale (cu circa 1,6 milioane mai multe decât la sfârşitul anului 2004) şi 5.583.065 contracte aferente categoriei de asigurări de viaţă (cu aproximativ 1 milion mai multe decât în urmă cu un an). Numărul personalului cu contract de muncă în sectorul asigurărilor era, la 31.12.2005, de 15.550 persoane, din care 14.410 angajaţi ai societăţilor de asigurare (cu 1.110 mai mulţi decât la finele anului anterior) şi 1.140 angajaţi ai brokerilor de asigurare (cu 150 mai mulţi decât în 2004). Cu privire la agenţii cu care colaborează, asigurătorii au raportat un număr total de peste 28.850, iar brokerii un număr de 1.072 persoane.

43


INDEMNIZAŢIILE BRUTE PLĂTITE

44

Indemnizaţiile de asigurare reprezintă sumele pe care asigurătorul le plăteşte cu titlu de despăgubiri, conform contractului de asigurare încheiat, ca urmare a producerii riscului asigurat. În cazul asigurărilor de viaţă, societăţile de asigurare mai plătesc, pe lângă indemnizaţii, şi sume de răscumpărare parţiale sau totale, dacă acestea sunt prevăzute în contractul de asigurare. În cursul anului 2005, societăţile de asigurare au plătit pentru dosarele de daună avizate (aferente atât contractelor directe, cât şi primirilor în reasigurare) indemnizaţii brute în valoare totală de 1.758.745.510 lei (478.296.894 euro), în creştere reală cu 23,45% faţă de 2004 (1.311.879.000 lei), din care:  Pentru asigurările generale au fost plătite indemnizaţii în sumă de 1.661.359.989 lei (451.812.567 euro);  Pentru asigurările de viaţă au fost plătite indemnizaţii în sumă de 97.385.521 lei (26.484.328 euro).

Tabel 26. Indemnizaţiile brute plătite în perioada 2003-2005


SITATUŢIA OPERATORILOR DE PE PIAŢĂ ÎN 2006 Piaţa românească de asigurări a subscris 1,2 mld. EUR (4,25 mld. RON) în primele 9 luni ale anului în curs, în creştere nominală în monedă europeană cu peste 28,5% raportat la rezultatele consemnate în perioada similară a anului precedent. Creşterea reală în monedă naţională a fost de 19,3% in perioada analizată. Ponderea subscrierilor realizate de primele 10 companii în totalul pieţei a fost de 79,68%, în scădere faţa de valoarea de 81,76%, cât reprezenta acelaşi indicator in primele 9 luni ale anului trecut. ALLIANZ-TIRIAC îşi menţine poziţia de lider al pieţei cu o creştere, în euro, mult peste media pieţei (41,25%), ceea ce a condus la o majorare a cotei de piaţa deţinuta de companie, cu 1,78 puncte procentuale, de la 17,96% cotă de piaţa, în primele trei trimestre ale anului trecut, la 19,74%, în prezent. ASIROM este compania din TOP 10 care a pierdut cel mai mult din cota de piaţa, 2,88 puncte procentuale, realizând o creştere nominala, în euro, de peste 2%, ceea ce reprezintă însa, o scădere reală, în monedă naţionala, de circa 5%. Compania se poziţionează, la fel ca şi anul trecut, pe locul secund în piaţa la o distanţa de peste 30 mil. EUR faţa de următoarea clasată în top: OMNIASIG. OMNIASIG a reuşit o creştere foarte apropiată de media pieţei. Compania îşi menţine poziţia a 3-a în topul subscrierilor cu o cota de piaţa sensibil apropiată de cea deţinuta anul precedent, cu toate ca, faţa de anul trecut OMNIASIG a preluat, prin fuziune, portofoliul companiilor OMNIASIG ASIRAG si OMNIASIG AGI. Cota de piaţa cumulata a celor doua companii era, la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, de 2,4%. ASIBAN a realizat o creştere nominala, în monedă europeană, de 35% şi a câştigat 0,37 puncte procentuale in cota de piaţa. Odată rezolvate problemele de solvabilitate, reprezentanţii ASIBAN se pot gândi ca până la podium mai sunt de recuperat 10 mil. EUR.

45

ING Asigurări de Viaţă a înregistrat o creştere, în moneda europeană, de aproape 15%, cu aproape 14 puncte procentuale mai puţin decât media pieţei. Compania a pierdut o poziţie in clasament si 0,9 puncte procentuale din cota de piaţa. BCR Asigurări a realizat o creştere cu 9 puncte procentuale peste media pieţei, menţinându-şi poziţia în clasament, şi a câştigat 0,3 puncte procentuale cota de piaţă. ASTRA-UNIQA a crescut cu peste 80% in monedă europeană, caştigand, faţa de perioada similara a anului precedent aproape 1,73 puncte procentuale cota de piaţa. De altfel, compania a urcat şi 2 poziţii în clasamentul subscrierilor. UNITA a pierdut o poziţie in clasament, pe fondul unei scăderi a valorii subscrierilor in monedă europeană, cu aproape 7,6% faţă de rezultatele consemnate in primele trei trimestre ale anului precedent. Compania a pierdut si 1,7 puncte procentuale din cota de piaţa pe care o deţinea la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. GENERALI a realizat cea mai mare creştere dintre companiile situate in primele 10 poziţii din piaţa. Compania a crescut nominal, în monedă europeană, cu peste 92%, a urcat o poziţie în clasament şi a câştigat 1,3 puncte procentuale în cota de piaţa. ARDAF a subscris aproape 17% mai puţin faţa de rezultatele consemnate, în moneda europeană, in perioada similara a anului trecut. Compania a pierdut, de altfel 2,09 puncte procentuale din cota de piaţă şi a cedat 2 locuri în clasament. Tabel 27. TOP 10 operatori de pe piaţă în 2006 SOCIETATE MIL. EURO PROCENT % ALLIANZ-TIRIAC 237,00 19.74 ASIROM 133.89 11.15 OMNIASIG 103.64 8.63 ASIBAN 93.20 7.76 ING ASIGURARI DE VIATA 89.95 7.49 BCR ASIGURARI 81.82 6.81 ASTRA-UNIQA 72.17 6.01 UNITA 52.03 4.33 GENERALI 47.17 3.39 ARDAF 45.68 3.81 TOTAL 956.54 79.68

NR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Tabel 28. TOP 20 - Prime brute subscrise asigurări de viaţă si non-viaţă în primul semestru al anului 2006 NR SOCIETATE MIL EURO PONDERE 1

ALLIANZ-TIRIAC

153.00

19.21

2

ASIROM

98.47

12.36

3

OMNIASIG

64.12

8.05

4

ING

60.17

7.56

5

ASIBAN

57.47

7.22

6

ASTRA

51.84

6.51

7

BCR ASIGURARI

50.51

50,51

46

8

GENERALI

37.77

4.74

9

UNITA

35.16

4.41

10

ARDAF

34.64

4.35

11

BT ASIGURARI

26.03

3.27

12

AIG LIFE

18.53

2.33

13

AIG ROMANIA

17.75

2.23

14

CARPATICA ASIG

13.32

1.66

15

GARANTA

10.40

1.31

16

ASITRANS

9.84

1.23

17

AVIVA

8.43

1.06

18

INTERAMERICAN

8.06

1.01

19

ASITO KAPITAL

6.67

0.85

20

GRAWE

6.35

0.80

TOTAL

796.45

100.00

Sursa: http://www.portaldeasigurari.ro/analiza/analiza_pietei_2006.php

Primele brute subscrise la nivelul pieţei asigurărilor, în primele 6 luni ale anului în curs, au depăşit 2,8 mld. RON (aproape 800 mil. EUR) în creştere reală în monedă naţională cu aproape 16 procente comparativ cu rezultatele consemnate la nivelul pieţei în primele 6 luni ale anului precedent. Creşterea nominală în monedă europeană a depăşit 28%. ALLIANZ-TIRIAC îşi păstrează poziţia de lider al pieţei asigurărilor deţinând, în perioada analizată o cota de piaţa de 19,21%. Pe locul secund se poziţionează ASIROM, cu 12,4% din piaţă, iar poziţia a treia este ocupată de OMNIASIG care a realizat puţin peste 8 procente din totalul subscrierilor din primele 6 luni ale anului în curs. Primele 10 companii în ordinea primelor brute subscrise au totalizat 80,75% din piaţă, un procent similar cu cel consemnat în perioada corespondenţă a anului precedent. Singurele companii din TOP 10 care au înregistrat scăderi în monedă europeană comparativ cu rezultatele înregistrate în anul precedent sunt UNITA şi ARDAF. Cea mai spectaculoasa evoluţie la nivelul pieţei a avut-o BT Asigurări care a realizat o creştere nominală în monedă europeană ce a depăşit 183 de procente, creşterea reală în moneda naţională depăşind 155% raportat la cifrele aferente semestrului întâi al anului precedent, rezultatele consemnate plasând compania la un pas de TOP 10. Istoria Generali în România

Istoria Grupului Generali în România începe în anul 1835, odată cu înfiinţarea primei sucursale, în cel mai mare oraş comercial românesc al epocii – Brăila – şi având, în principal, ca obiect de activitate, asigurarea mărfurilor transportate. La data de 19 martie 1897, tot la Brăila, beneficiind şi de capital românesc, prin participarea Băncii Marmorosch Blank&Co., se înfiinţează Societatea Română de Asigurări Generale. Aceasta a reuşit, chiar de la început, în principal datorită puternicelor sale legături internaţionale, ca poliţele de transport emise să fie agreate pentru prima dată de băncile şi 47

instituţiile din străinătate, având acelaşi regim cu marile societăţi de asigurare din Occident. După doi ani de funcţionare la Brăila, societatea îşi mută sediul la Bucureşti, iar mai apoi îşi schimbă numele în GENERALA – Societate Română de Asigurări Generale. Societatea cunoaşte o dezvoltare rapidă, astfel încât, în anul 1935, Generala devine numărul unu pe piaţa asigurărilor din România, fiind acţionară la mai multe societăţi de asigurare din ţară, cum ar fi: Dacia-România, Steaua României, Prima Ardeleană. În anul 1948, datorită contextului politic, grupul Generali este forţat să se retragă de pe piaţa est-europeană. Date fiind schimbările politice din România, în anul 1993, Generali revine pe piaţa românească. Astfel, se înfiinţează societatea Generală Asigurări S.A., cu capital mixt italiano-român, acţionarii fiind Assicurazioni Generali (51%) şi alte 4 companii româneşti. Activitatea viza în principal asigurările generale. În anul 1999, Generali Holding Vienna preia pachetul majoritar de acţiuni, iar numele companiei devine GENERALI Asigurări. Compania Generali Holding Vienna este, începând cu anul 1999, acţionarul majoritar al societăţii Generali Asigurări S.A. din România. În România, compania Generali Asigurări se situează în topul celor mai bune societăţi din piaţă, oferind clienţilor săi (persoane fizice şi persoane juridice) o gamă largă de asigurări de viaţă şi generale. În ceea ce priveşte infrastructura, reţeaua teritorială de distribuţie a societăţii Generali Asigurări este alcătuită din agenţii şi puncte de lucru situate în oraşele importante din România.

Figura 22. Acţionariatul Generali Asigurări în prezent (%) 0% 0% 16%

Generali Holding Vienna Astra SA Unităţi asociate în sis temul CREDITC Unităţi ale Cooperaţiei de Consum

Sursa: www.generali.ro

În ceea ce priveşte infrastructura, reţeaua teritorială de distribuţie a societăţii Generali Asigurări este alcătuită din 69 de agenţii şi puncte de lucru situate în oraşele importante din România. Rezultatele financiare raportate de Generali Asigurări în perioada ianuarie-septembrie 2006 arată o evoluţie favorabilă a companiei. În primele 9 luni ale anului în curs, compania Generali Asigurări a subscris un volum total de prime brute de 210.882 mii RON (59,8 mii EUR), cu 137,75 % mai mare faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent (88.701 mii RON). Pe segmentul asigurărilor generale, primele subscrise au fost de 183.947 mii RON (52,2 mii EUR), în creştere cu 147,2% în RON faţă de perioada similară din 2005, iar la asigurările de viaţă, primele subscrise, în valoare de 26.935 mii RON (7,6 mii Euro), au crescut cu 88,2% în RON.

48

În ceea ce priveşte volumul total de prime brute încasate, acesta s-a ridicat la 172.684 mii RON, dublu faţă de perioada similară a anului 2005, din care asigurări generale 150.509 mii RON, iar asigurări de viaţă 22.175 mii RON. În privinţa daunalităţii, Generali Asigurări a plătit, în perioada menţionată, 63.371 mii RON, cu 30% mai mult decât in ianuarieseptembrie 2005.

Figura 23. Evoluţia volumului primelor brute subscrise 160000 140000 120000 100000

Asigurari gen

80000

Asigurari de vi

60000 40000 20000 0


Tabel 29. Evoluţia volumului primelor brute subscrise 2002 2003 2004 2005 Asigurări de viaţă 5929,8 8314,2 12.335 20.704,62 Asigurări generale 81.707,7 75.605,2 85.571 109.394,16 Total 87.637,5 83.919,4 97.906 130.098,78 Daune brute plătite 23.656,5 30.814,2 36.716 67.398,92

2006 18.101 115.617 133.718 -


În cel de-al treilea trimestru din 2006, Generali Asigurări a intrat pe piaţa asigurărilor de viaţă de tip unit-linked, lansând produsul Genius - GENerali Investment Unit Solution, un nou tip de asigurare de viaţă, bazat pe investiţii. Cu acest produs, Generali Asigurări şi-a întregit oferta de asigurări de viaţă. În luna octombrie, Generali Asigurări împreună cu ING Bank a lansat două produse de asigurare - ING Asigurarea Locuinţă şi ING Casco - care se adresează clienţilor ING Bank. Astfel, clienţii care deţin un cont curent Cont`ROL şi cardul ING ataşat îşi pot asigura bunurile printr-o singură vizită la ING Office. Continuând politica de expansiune teritorială, anul acesta au fost deschise 17 unităţi teritoriale - 10 agenţii şi 7 puncte de lucru - în Bucureşti şi în ţară. La sfârşitul lunii octombrie, Generali a inaugurat un nou punct de lucru, în Odorheiu Secuiesc, care este cea mai industrializată zonă din judeţul Harghita, iar potenţialul, din punct de vedere al asigurărilor, este foarte mare. Odată cu deschiderea acestuia, reţeaua teritorială Generali Asigurări a ajuns la 70 de locaţii în toată ţara.

Figura 24. Structura portofoliului (% din total prime subscrise) 49

100% 90%

As igurari de acc idente si boala (incl munca si boli profesionale)

80%

Asigurari de mijloace de transport te altele decat cele f eroviare

70%

As igurari de cr edite si garantii

60%

As igurari de bunuri in tranzit

50%

As igurari de raspundere c ivila gene

40% Asigurari de incendiu si calamitati na

30% 20%

As igurari de daune la proprietati

10%

As igurari indirecte

0% Sursa: www.generali.ro

Tabel 30. Structura portofoliului (% din total prime subscrise) 2003 Asigurări de accidente şi boală (inclusiv de muncă şi boli 3,56 profesionale) Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele 41,14 feroviare Asigurări de credite şi garanţii 1,84 Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje 1,34 şi orice alte bunuri Asigurări de răspundere civilă generală 4,18 Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale 27,92 Asigurări de daune la proprietăţi 8,58 Asigurări indirecte 1,54 Asigurări de viaţă 9,9 TOTAL GENERAL 100

2006 1 49,4 6,8 1,8 8,4 13,8 5,3 13,5 100


4. Direcţii de dezvoltare 4.1. Direcţii de dezvoltare pe termen mediu Pentru dezvoltarea activităţilor şi îndeplinirea obiectivelor pe termen mediu, grupul Generali alcătuieşte odată la trei ani un plan strategic care stabileşte liniile directoare care vor ghida operaţiunile grupului pe diferite pieţe, atât sub aspect de ţinte financiare, cât şi sub aspect de acaparare de noi pieţe sau de segmente noi ale pieţelor deja pătrunse. Noul plan strategic prezentat în decursul acestui an a fost conceput pentru perioada 2006-2008 şi se fundamentează pe trei piloni.

50

A. Îmbunătăţire operaţională şi proiecte la nivel de grup După noul model organizaţional, managerii generali ai companiilor afiliate Generali de pe diferite pieţe vor stabili standarde de performanţă susţinute de un nou Consiliu de Administraţie Internaţional, al cărui membri vor fi directori seniori din executivul grupului. Rolul acestui consiliu va fi de a realiza schimbările organizaţionale necesare, de a încuraja inovaţia şi de a asigura implementarea proiectelor la nivelul grupului. Obiectivele de profitabilitate, împreună cu cele de creştere a volumului activităţii, vor fi urmărite prin îmbunătăţire operaţională şi prin identificarea acelor domenii unde se pot obţine sinergii importante. Mai exact, planul stabileşte implementarea de proiecte la nivel de grup concepute pentru a obţine economii de scală prin aplicarea de soluţii coordonate unor activităţi intensive în capital (precum cele IT), celor ce au nevoie de o masă critică (managementul activelor şi trezorerie) şi celor care necesită competenţe speciale (precum managementul riscului). Grupul va disemina la nivel internaţional cea mai bună practică pentru a putea beneficia de competenţele dezvoltate în cadrul unor zone strategice specifice, competenţe precum prime utilizate în asigurările auto, operarea cererilor dedespăgubire şi excelenţa operaţională. Se aşteaptă ca implementarea acestor programe să aibă un efect pozitiv de ansamblu de 700 milioane euro până în 2008.

B. Optimizarea capitalului Generali a hotărât aplicarea de măsuri decisive de augmentare a eficienţei capitalului, totodată păstrând puterea financiară exprimată de bilanţul companiei. Consiliul de Administraţie al grupului a aprobat emiterea de obligaţiuni hibride şi subordonate în valoare maximă de 4 miliarde euro. Prin această sumă vor fi finanţate o serie de tranzacţii menite să creeze valoare pentru acţionari şi să consolideze prezenţa Generali în cadrul câtorva pieţe cheie: achiziţia pachetului minoritar al AMB Generali printr-o ofertă de achiziţie acţiuni o contra bani, pe bază voluntară. Generali doreşte să dobândească procentul de 29,1% ce nu-l deţine în cadrul firmei, pentru care este dispusă să ofere maxim 1,5 miliarde euro. Preţul oferit pe acţiune este de 98 euro, cu o primă inclusă de 19,3% dacă se raportează la valoarea de piaţă medie a acţiunii în ultimele 6 luni. Oferta va intra în vigoare în cursul lunii aprilie 2007. achiziţia pachetului minoritar de blocaj (33,3%) al companiei Generali Schweiz printro o ofertă de achiziţie acţiuni contra bani, pe bază voluntară, suma maximă considerată fiind de 0,2 miliarde euro. Preţul oferit pentru o acţiune este de 440 CHF, incluzând o primă de 27% faţă de media valorii de piaţă a unei acţiuni a companiei în ultimele 6 luni. Oferta va fi valabilă începând cu luna aprilie; cumpărarea acţiunilor ordinare ce însumează 6,2% din capitalul social al Generali o Holding Vienna. Suma ce se aşteaptă a fi plătită pentru acest pachet minoritar este de 0,1 miliarde euro. Tranzacţia se aşteaptă a fi încheiată până la începutul verii; achiziţia a 10% din capitalul Migdal Insurance & Financial Holding de la Bank Leumi o pentru suma de 118 milioane euro. În urma acestei tranzacţii, grupul Generali va deţine 70% din Migdal; o achiziţia de către AMB Generali a unui pachet de 45,9% al Central Kranken, unul dintre actorii principali ai pieţei germane de asigurări de sănătate, pachet la ora actuală deţinut de Volksfursorge, pentru suma de 300 milioane euro. Se aşteaptă ca tranzacţiile prezentate mai sus să ducă la o creştere a profitului net pe acţiune cu 4% în 2008. 51

În plus, Assicurazioni Generali va propune în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din 2006 următoarele: un program de răscumpărare de acţiuni ordinare în valoare totală de 1,8 miliarde euro, pentru a înlocui capitalul social costisitor cu finanţarea prin obligaţiuni hibride, mult mai ieftină. Acest fapt va duce la optimizarea rapidă a mixului de capital şi la scăderea costului ponderat al acestuia; dividende plătibile pentru anul financiar 2005 în valoare de 0,54 eurocenţi pe acţiune, cu 26% mai mult decât valoarea plătită pentru anul 2004. mai mult, se preconizează că valoarea dividendului plătit în 2008 va fi dublă faţă de nivelul anului 2005. Se speră că iniţiativele prezentate mai sus vor avea un impact pozitiv asupra costului mediu ponderat al capitalului şi asupra RoEV, în acelaşi timp menţinându-se puterea financiară şi ratingul la credit al grupului. •

•

C. Concentrare asupra creşterii şi inovaţiei Pe perioada planului (2006-2008), grupul Generali ţinteşte la obţinerea de rate de creştere mai mari decât ale pieţei pe teritoriile cheie, având în vedere că a reuşit îndeplinirea acestui obiectiv în cadrul planului anterior. Grupul va folosi următoarele pârghii pentru a încuraja inovaţia pe durata planului: acoperire mai mare şi capacitate mărită a reţelelor de distribuţie – implementarea de programe de recrutare de personal nou corelate cu programe de păstrare a personalului cheie, pentru a reuşi dimensionarea corectă a agenţiilor, aplicarea într-o proporţie mai mare a unei salarizări în funcţie de performanţă, dezvoltarea reţelelor de distribuţie; poziţii fruntaşe în vânzările prin Internet – pe lângă generalizarea utilizării platformelor de Internet şi IT în ţările în care Generali este deja lider în domeniul vânzărilor prin Internet (Italia, Germania, Franţa), noul plan îşi propune dezvoltarea canalelor de vânzări directe (prin Internet şi telefon) în cadrul unor teritorii noi şi integrarea platformelor web ca suport al canalelor tradiţionale; expansiunea pe noi arii geografice – grupul Generali vizează consolidarea poziţiei sale pe piaţa Chinei, ca unul dintre primii trei ofertanţi străini de asigurare ai ţării, prin deschiderea a şase noi filiale în tot atâtea oraşe, prin întărirea forţei de vânzări la peste 10.000 de agenţi şi prin augmentarea în continuare a capacităţii sale de asigurare bancară. Grupul va pătrunde pe piaţa indiană a asigurărilor, creând societăţi mixte pentru sectorul de viaţă şi pentru sectorul non-viaţă în colaborare cu un partener local deja identificat. În ţările Europei Centrale şi de Est, creşterea va fi organică, cu maxime de 20% în ţări cu grad scăzut de penetrare a pieţei precum Slovacia, Slovenia, România şi Croaţia. Grupul va considera potenţialul tuturor statelor din regiune, inclusiv ţările din fosta Uniune Sovietică. •

•

•

4.2. Direcţii de dezvoltare pe termen lung Pentru a determina o evoluţie posibilă a industriei de asigurări pe termen mediu şi lung, şi bazându-ne pe tendinţele descoperite să propunem o serie de direcţii de dezvoltare, trebuie să luăm în considerare o serie de factori macroeconomici care afectează în primul rând industria serviciilor financiare, în care asigurările sunt incluse. Printre aceşti factori se numără creşterea venitului global, crearea de valoare, progresul tehnologic (care acţionează în sensul augmentării veniturilor, profiturilor şi valorii totale a industriei serviciilor financiare) şi compresia marginală, auto-asigurarea, escaladarea costurilor (care vor avea o influenţă inversă). 52

Se aşteaptă ca industria de asigurări mondială să cunoască o creştere importantă, în principal datorită relaţiei de proporţionalitate directă ce se stabileşte între veniturile realizate din asigurări şi creşterea venitului. Mai mult, liberalizarea unor pieţe cu potenţial uriaş (China, spre exemplu) va determina o extindere a pieţelor accesibile, deci posibilitatea obţinerii unor câştiguri suplimentare. Dacă luăm în considerare poziţionarea geografică a grupului Generali, se poate spune că acesta şi-a ales pieţele în mod strategic. Piaţa cea mai importantă a Generali este Europa, care va rămâne cea mai importantă piaţă de asigurări mondială în pofida ratelor scăzute de creştere (excepţie făcând ţările noi membre ale UE şi statele fost sovietice, unde piaţa de asigurări este încă în dezvoltare organică, deci prezintă un potenţial de creştere important). Pieţele Europei de Vest sunt în principiu bine acoperite de Generali printr-un număr de companii deţinute integral sau afiliate, specializate pe anumite categorii de asigurări. O situaţie particulară o prezintă piaţa Marii Britanii, unde principalul canal de distribuţie îl reprezintă cel intermediar, adică brokerii şi agenţii. Luând în considerare acest aspect, pentru a-şi putea mării activităţile pe această piaţă, grupul ar putea diversifica canalele de distribuţie utilizate, optând pentru desfăşurarea de activităţi de intermediere (realizate printr-un broker la care compania ar fi acţionar, sau printr-o societate nou înfiinţată). Acest lucru nu este uşor de obţinut, mai ales că intermedierea nu implică o relaţie directă între asigurător (în cazul nostru, Generali) şi asigurat, şi deci oferirea doar de produse ale companiei, ci a celor mai bune oferte aflate pe piaţă. Dar prin adoptarea unei astfel de strategii se poate obţine extinderea ariei de activitate a companiei prin implicarea în operaţii adiacente activităţii principale de asigurare. O altă direcţie de dezvoltare pe termen lung specifică pieţei europene de asigurări este vânzarea de asigurări utilizând canalele directe de distribuţie (telefon şi Internet). În Occident, telefonul este utilizat în special pentru vânzarea de poliţe pentru asigurările auto şi doar în cazul Germaniei pentru asigurările de viaţă. Generali are dezvoltat momentan acest canal de distribuţie doar pe pieţele Italiei (unde este lider) şi Germaniei. Pentru viitor, o perspectivă de dezvoltare ar putea-o constitui dezvoltarea distribuţiei directe şi pe celelalte pieţe care folosesc considerabil canalul direct de vânzare (ţări precum Marea Britanie, Spania, Franţa), dar şi extinderea ofertei asupra celorlalte produse de asigurări. În cazul Franţei, după cum arată tendinţa actuală, se pare că Internetul înregistrează un mai mare succes decât distribuţia prin telefon.

Tabel 31. Mărimea canalului direct în distribuţia de asigurări

În cazul ţărilor Europei Centrale şi de Est, Generali trebuie să adopte o strategie de dezvoltare a canalului de distribuţie, pentru a obţine o cât mai bună acoperire teritorială a

53

acestor pieţe cu potenţial ridicat. Pe lângă creşterea extensivă a operaţiunilor, o creştere intensivă, tradusă prin diversificarea ofertei de asigurare, este necesară. Dacă e să luăm cazul României, grupul Generali este prezent pe piaţă printr-o singură companie, ce oferă nediferenţiat toate tipurile de asigurări. Însă cum România devine membru UE în 2007, o delimitare a ofertei de asigurări între cele de viaţă şi cele generale este obligatorie. Astfel, crearea sau achiziţionarea de companii de asigurări specializate pe anumite categorii nu poate prezenta decât un câştig, întrucât aceste pieţe vor înregistra în continuare creşteri ale PIB peste media europeană, iar odată cu educarea populaţiei şi liberalizarea completă a serviciilor, asigurarea va fi privită cu alţi ochi, mai multe segmente vor apela la asigurători pentru satisfacerea nevoilor lor de protecţie. Generali a luat în considerare şi pieţele asiatice cu potenţial uriaş de dezvoltare (precum China sau India), unde deschiderea graniţelor pentru asigurătorii străini a însemnat o oportunitate care nu trebuia ratată. Prezenţa în China este deja asigurată în marile centre industriale, dezvoltarea reţelei teritoriale a companiei şi a ofertei de asigurări (odată cu liberalizarea treptată a diferitelor servicii) fiind prioritate a companiei. Pătrunderea pe piaţa indiană a asigurărilor a fost concepută sub forma unor societăţi mixte. Pe viitor trebuie evaluat dacă această opţiune a fost potrivită, măsuri corective de abordare a pieţei sau de strategie de dezvoltare fiind necesare la fiecare etapă a pătrunderii pe piaţă. Pe lângă dezvoltarea teritorială, care implică oferirea de servicii de asigurare la o bază de clienţi mai mare, evident cu adaptările necesare culturii şi nevoilor asiguraţilor, o altă direcţie de dezvoltare plauzibilă este dezvoltarea activităţilor prin implicarea în domenii adiacente. Spre exemplu, Generali a creat o bancă proprie pentru a-şi susţine activităţile de asigurare (oferirea de asigurări bancare, plasarea de fonduri sub forma creditelor), dar acest fapt este doar primul pas. Ca strategie de viitor, s-ar putea impune dezvoltarea activităţilor pe acest sector, prin creşterea ariilor de competenţă şi a gradului de autonomie a acestei unităţi strategice, până la crearea unei reţele bancare ce oferă servicii specializate. Şi pentru a urmări trendul ce se afirmă deja pe piaţa serviciilor bancare, o orientare către serviciile bancare de retail ar fi un atu în plus deoarece astfel se poate oferi o gamă cât mai variată şi mai completă de servicii financiare clientului persoană fizică. Un alt exemplu de îmbinare a mai multor servicii într-un produs de asigurare este cel al asigurărilor de viaţă, care combină protecţia acordată de poliţă cu diferite scheme de economisire şi investiţie. Dezvoltarea produselor în această direcţie este dorită deoarece piaţa asigurărilor de viaţă este una dintre cele mai puternice şi mai stabile. Astfel, dezvoltarea de servicii de consultanţă în investiţii, de management al portofoliului este foarte posibilă, atât pentru clienţii individuali, cât şi pentru segmentul corporatist.

54

Generali

Recommend Documents