Coperta: DONE STAN Redactor: DIANA CRUPENSCHI GASTON BACHELARD La psychanaly.se psychanaly.se du feu
5 Editions Galliard! "#$% Toate drept&rile as&pra acestei 'ersi&ni apar(in Edit&rii UNI)ERS* +,#,$# B&c&re-ti! Pia(a Presei Li.ere nr* "*
Gaston Bac/elard . 1
2002
PSIHANALI0A 1OCULUI BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ -CLUJ-FU.IALA MÂNĂŞTU!*
Trad&cere de LUCIA RU2ANDRA 3UNTEANU Pre4a( de RO3UL 3UNTEANU 6
%"%7#,89 ED
B&LlOfij». JUDEŢEANĂ
TUR;<" CLUJ Dllf.lli-."
#
ISBN #,$=$>=?7@5=@
PRE1A Opera l&i Gaston Bac/elard "%%>=l#7@ poate 4i asenat c& &n iens edi4ici& c& ai <e i ntrri -i ie-iri! a-a c& se sp&sese pe 're&ri -i despre proa l&i 3arcel Pro&st n anii si de plin Florie* De la Descartes ncoace rareori s=a '&t n c<&ra 4rance &n n'(at o.sedat de etod n s&ra n care era a&tor&l Raţionalismului aplicat "#>#* 1apt&l acesta de'ine ai &-or de n(eles n&ai dac ne Fndi c Gaston Bac/elard era n acela-i tip &n 4iloso4 al -tiin(elor -i! - i! totodat! &n cititor plin de 4anteie! sed&s de 4arec&l &ni'ers&l&i iaFinar! ca -i de diensi&nile onirice ale crea(iei artistice* N& ncape ndoial c doar aceast d&.l iposta a cercettor&l&i n raport c& o.iect&l in'estiFat poate s ne eplice de ce acest aF+ al secol&l&i 22 dorea att de < s deliitee c&noa-terea -tiin(i4ic -tii n(i4ic o.iecti' de c&noa-terea literar! 4&ndaentat de el n are s&r pe re'erie* nc din anii n care ela.orase 4aios&l Cuvînt înainte la Psihanaliza focului "#$%! tet ce poate 4i considerat &n no& recurs la metodă, 4iloso4&l 4rance 4cea o deliitare tran-ant: „Aele poeziei !i ale !tiinţei sînt de la "un început inverse. #ot ce poate spera filosofia este ca poezia !i !tiinţa să devină complementare, să le unifice ca pe două contrarii "ine alcătuite. #re"uie deci să opunem spiritului poetic e pansiv, spiritul !tiinţific taciturn pentru care antipatia preala"ilă este o precauţie sfîntă$ %.
n proces&l de trecere sa& de alternare ntre &n doeni& de cercetare -i alt&l! Gaston Bac/elard a re4lectat decenii de=a "
G* Bac/elard* Psihanaliza focului, B&c&re-ti* Edit&ra Uni'ers! "#%#! pp* l=@*
7
Psihanaliza focului
rnd&l as&pra rela(iei dintre con-tiin( -i realitate! c&noa-terea ra(ional -i c&noa-terea a4ecti'! ra(ionalis&l Feneral -i ra(ionalis&l doenial! seni4ica(ia o.stacolelor episteoloFice -i rost&rile aore ale actelor episteoloFice! s&rsele erorilor n proces&l de c&noa-tere! atit&dinea istoric&l&i -tiin(elor -i a 4iloso4&l&i n 4a(a &nor in4ora(ii considerate ca ade'rate! odalit(ile de p&ri4icare a proces&l&i de c&noa-tere -i rol&l psi/analiei n tentati'a tentati'a de des&.iecti'iare a deers&rilor spre realitate! sens&rile real&l&i! n <i instan(! prin raportare la ra(i&ne -i spirit&l i aFinar* S=ar p&tea sp&ne c n& eist oper de sea! concep&t de Gaston Bac/elard! n care re4lec(iile sale
as&pra odalit(ilor de c&noa-tere s n& 4ie diseinate n cele ai 'ariate contete* Cresc&t la spectacol&l 4oc&l&i 4c&t din 'reasc&ri! ndrFostit de 'r4&l al.astr& al alcoo&rilor (rne-ti 4ierte pe o s&per. 'atr de cr.&ni aprin-i! sensi.il la &.rele -i c&lorile deFaate de l&inarea aprins n nt&neric! sed&s de spectacol&l rece al al apelor oarte sa& adorite! Gaston Bac/elard trie-te actele de ded&.lare a con-tiin(ei li.ere sa& s&pra'eF/eate n 4a(a -tiin(ei capa.ile s descopere -i s leFitiee no&l! ca -i n 4a(a re'eriilor 4ericite cnd ns&-i disc&rs&l 4iloso4ic se trans4or n literat&r* Ce este oare acest 4raFent e'ocator al 4oc&l&i r&stic din ese&l despre Psihanaliza focului dect o re'erie ce a cptat diensi&ni literareJ Cnd era .olna'! tata i 4cea 4oc&l n caer* El ridica .&-tenii c& < Fri peste len&l cel r&nt! strec&rnd Froare de s&rcele printre oc/i&rile Frtar&l&i* A rata &n 4oc ar 4i 4ost sen&l &nei neaipoenite prostii* N&=i p&tea iaFina ca tatl e& s 4i a'&t &n eFal n aceast trea. pe care n=o ncredin(a niciodat nin&i* De 4apt! e& n& -ti& s 4i aprins &n 4oc naintea 'rstei de optspreece ani* N&ai at&nci at &nci cnd a trit n sinF&rtate! a p&t&t s 4i& stpn&l so.ei ele* Dai+ arta de=a Fndri tci&nii i=a ras de la tatl e& ca o ndrie* Cred c a- pre4era! ai deFra.! s rate o lec(ie de 4iloso4ie dect s rate 4oc&l e& de diinea(+*@ @
&p. cit., p* %* Prefaţă
Disc&rs&l .ac/elardian! c& toate od&la(iile sale! scoate n e'iden( n& n&ai aa -tiin(elor! op&s celei literare! ci -i con4r&ntarea dintre diaFraa eta4orelor -i loFica recti4icatoare a arF&entrii! destinat s captee erorile ce &rea a 4i an&late* n Raţionalismul aplicat Fnditor&l 4rance 4cea o net distinc(ie ntre psi/oloFis&l de proast calitate! Fata s con4&nde cld&ra con'inFerilor c& claritatea &nei deonstra(ii* Cerc&l /erene&tic .ac/elardian are treptele sale speci4ice* In deers&l spre c&noa-terea o.iecti'! a&tor&l accept ca Fndirea ra(ionalist s=-i poat asocia teporar toate 'alorile psi/oloFice a&ttoare* Dar! o dat decelate -i in'entariate! ele snt red&se! apoi eliinate rnd pe rnd! pn cnd o.iecti'area c&noa-terii s poat 4i 'alidat* Admiraţia 4a( de o.iect este ast4el des&.iecti'iat! iar lat&ra estetică a deers&l&i -tiin(i4ic rne cantonat n orFaniarea ideilor! ea 4iind! n <i instan(! doar o do'ad a 4r&&se(ii acestora Gaston Bac/elard p&ne s&. sen&l ntre.rii <e concepte tradi(ionale c& care oper n od c&rent! c& snt acelea de ra(ionalis! realis! o.iect! o.iecti'itate! real etc* ntr=ade'r! se do'ede-te oare c &dec(ile prie en&n(ate despre &n o.iect snt ra(ionaleJ Repreint! de pild! pria desenare a o.iect&l&i &n act de c&noa-tere o.iecti'J A.sol&tiarea &nor tereni este considerat ecesi'* n 'oul spirit !tiinţific "#$> se deonstrea c n&ai n s&ra n care realis&l iediat este despo'rat de &dec(ile apriorice -i apoi recti4icat de ndoieli! capt caracter&l &nei realit(i l&inate de &n ra(ionalis desc/is* N& eperien(a pri rne cea ai iportant n act&l de c&noa-tere! ci <ia! cea recti4icat de spirit&l critic! deci cea p&ri4icat de 4ond&l a4ecti' latent c& toate aparen(ele sale o.iecti'e* Gaston Bac/elard separ n od e'ident memoria raţiunii, care! d&p opinia sa! asc< de leFi c& tot&l di4erite dect memoria empirică. Distinc(ia este necesar n s&ra n care Fnditor&l 4rance i.&te-te s con4iF&ree ceea ce el n&e-te un rationalisme du contre $, adic acel tip de n(eleFere critic a real&l&i! preenteiat prin <iele date p&ri4icate ce %
Psihanaliza focului
in4orea e&l ra(ional as&pra l&i! d&p ce a 4ost eli.erat de priele ipresii epirice* Real&l n& ai este! a-adar! o sipl realitate aparent! &n o.iect n'l&it de pre&decat! ci o stare deterinat de spirit&l ra(ional! de con-tiin(a recti4icatoare* Cile de acces spre o.iect snt ns aproape ntotdea&na nFre&iate de di4erite o"stacole epistemolo(ice. Acestea n& snt dependente doar de erorile si(&rilor! de po'ara impresiilor pre-tiin(i4ice trans4orate n con'inFeri! ci de de an&ite .arae eistente n interior&l proces&l&i de c&noa-tere* EpisteoloFic 'or.ind! c&noa-terea se realiea împotriva &nor c&no-tin(e anterioare* Dac pentr& &n istoric al Fndirii &n 4apt r& interpretat este tot&-i in'entariat de cercettor! pentr& episteoloF acesta repreint &n o.stacol! o 4or a contra(îndini. A-adar! episteoloF&l selec(ionea 4aptele -tiin(i4ice pe care istoric&l le nreFistrea! le p&ne s&. sen&l ntre.rii! le 'eri4ic 'ala.ilitatea n raport c& in4ora(iile ce desc/id preent&l spre 'iitor* n acest 4el c<&ra este o.iliat! c&no-tin(ele nc/ise se desc/id! Fndirea se dialectiea! iar raţionalismele domeniale se .oF(esc prin starea peranent de rec&ren( c<&ral* Gaston
as&pra odalit(ilor de c&noa-tere s n& 4ie diseinate n cele ai 'ariate contete* Cresc&t la spectacol&l 4oc&l&i 4c&t din 'reasc&ri! ndrFostit de 'r4&l al.astr& al alcoo&rilor (rne-ti 4ierte pe o s&per. 'atr de cr.&ni aprin-i! sensi.il la &.rele -i c&lorile deFaate de l&inarea aprins n nt&neric! sed&s de spectacol&l rece al al apelor oarte sa& adorite! Gaston Bac/elard trie-te actele de ded&.lare a con-tiin(ei li.ere sa& s&pra'eF/eate n 4a(a -tiin(ei capa.ile s descopere -i s leFitiee no&l! ca -i n 4a(a re'eriilor 4ericite cnd ns&-i disc&rs&l 4iloso4ic se trans4or n literat&r* Ce este oare acest 4raFent e'ocator al 4oc&l&i r&stic din ese&l despre Psihanaliza focului dect o re'erie ce a cptat diensi&ni literareJ Cnd era .olna'! tata i 4cea 4oc&l n caer* El ridica .&-tenii c& < Fri peste len&l cel r&nt! strec&rnd Froare de s&rcele printre oc/i&rile Frtar&l&i* A rata &n 4oc ar 4i 4ost sen&l &nei neaipoenite prostii* N&=i p&tea iaFina ca tatl e& s 4i a'&t &n eFal n aceast trea. pe care n=o ncredin(a niciodat nin&i* De 4apt! e& n& -ti& s 4i aprins &n 4oc naintea 'rstei de optspreece ani* N&ai at&nci at &nci cnd a trit n sinF&rtate! a p&t&t s 4i& stpn&l so.ei ele* Dai+ arta de=a Fndri tci&nii i=a ras de la tatl e& ca o ndrie* Cred c a- pre4era! ai deFra.! s rate o lec(ie de 4iloso4ie dect s rate 4oc&l e& de diinea(+*@ @
&p. cit., p* %* Prefaţă
Disc&rs&l .ac/elardian! c& toate od&la(iile sale! scoate n e'iden( n& n&ai aa -tiin(elor! op&s celei literare! ci -i con4r&ntarea dintre diaFraa eta4orelor -i loFica recti4icatoare a arF&entrii! destinat s captee erorile ce &rea a 4i an&late* n Raţionalismul aplicat Fnditor&l 4rance 4cea o net distinc(ie ntre psi/oloFis&l de proast calitate! Fata s con4&nde cld&ra con'inFerilor c& claritatea &nei deonstra(ii* Cerc&l /erene&tic .ac/elardian are treptele sale speci4ice* In deers&l spre c&noa-terea o.iecti'! a&tor&l accept ca Fndirea ra(ionalist s=-i poat asocia teporar toate 'alorile psi/oloFice a&ttoare* Dar! o dat decelate -i in'entariate! ele snt red&se! apoi eliinate rnd pe rnd! pn cnd o.iecti'area c&noa-terii s poat 4i 'alidat* Admiraţia 4a( de o.iect este ast4el des&.iecti'iat! iar lat&ra estetică a deers&l&i -tiin(i4ic rne cantonat n orFaniarea ideilor! ea 4iind! n <i instan(! doar o do'ad a 4r&&se(ii acestora Gaston Bac/elard p&ne s&. sen&l ntre.rii <e concepte tradi(ionale c& care oper n od c&rent! c& snt acelea de ra(ionalis! realis! o.iect! o.iecti'itate! real etc* ntr=ade'r! se do'ede-te oare c &dec(ile prie en&n(ate despre &n o.iect snt ra(ionaleJ Repreint! de pild! pria desenare a o.iect&l&i &n act de c&noa-tere o.iecti'J A.sol&tiarea &nor tereni este considerat ecesi'* n 'oul spirit !tiinţific "#$> se deonstrea c n&ai n s&ra n care realis&l iediat este despo'rat de &dec(ile apriorice -i apoi recti4icat de ndoieli! capt caracter&l &nei realit(i l&inate de &n ra(ionalis desc/is* N& eperien(a pri rne cea ai iportant n act&l de c&noa-tere! ci <ia! cea recti4icat de spirit&l critic! deci cea p&ri4icat de 4ond&l a4ecti' latent c& toate aparen(ele sale o.iecti'e* Gaston Bac/elard separ n od e'ident memoria raţiunii, care! d&p opinia sa! asc< de leFi c& tot&l di4erite dect memoria empirică. Distinc(ia este necesar n s&ra n care Fnditor&l 4rance i.&te-te s con4iF&ree ceea ce el n&e-te un rationalisme du contre $, adic acel tip de n(eleFere critic a real&l&i! preenteiat prin <iele date p&ri4icate ce %
Psihanaliza focului
in4orea e&l ra(ional as&pra l&i! d&p ce a 4ost eli.erat de priele ipresii epirice* Real&l n& ai este! a-adar! o sipl realitate aparent! &n o.iect n'l&it de pre&decat! ci o stare deterinat de spirit&l ra(ional! de con-tiin(a recti4icatoare* Cile de acces spre o.iect snt ns aproape ntotdea&na nFre&iate de di4erite o"stacole epistemolo(ice. Acestea n& snt dependente doar de erorile si(&rilor! de po'ara impresiilor pre-tiin(i4ice trans4orate n con'inFeri! ci de de an&ite .arae eistente n interior&l proces&l&i de c&noa-tere* EpisteoloFic 'or.ind! c&noa-terea se realiea împotriva &nor c&no-tin(e anterioare* Dac pentr& &n istoric al Fndirii &n 4apt r& interpretat este tot&-i in'entariat de cercettor! pentr& episteoloF acesta repreint &n o.stacol! o 4or a contra(îndini. A-adar! episteoloF&l selec(ionea 4aptele -tiin(i4ice pe care istoric&l le nreFistrea! le p&ne s&. sen&l ntre.rii! le 'eri4ic 'ala.ilitatea n raport c& in4ora(iile ce desc/id preent&l spre 'iitor* n acest 4el c<&ra este o.iliat! c&no-tin(ele nc/ise se desc/id! Fndirea se dialectiea! iar raţionalismele domeniale se .oF(esc prin starea peranent de rec&ren( c<&ral* Gaston
Bac/elard a&nFe ast4el la en&n(area le(ii celor trei stări ale spirit&l&i -tiin(i4ic: " stadiul concret, cnd spirit&l se .&c&r de priele iaFini ale &n&i 4enoen -i Flori4ic &nitatea l&ii! @ stadiul concret) a"stract, cnd spirit&l ada&F eperien(ei o 4iloso4ie sipl! a.stractiarea inial re<nd dintr=o int&i(ie sipl! $ stadiul a"stract, cnd spirit&l ca&t n od deli.erat in4ora(ii s&strase int&i(iei din spa(i&l real -i le &tiliea ca o poleic desc/is potri'a realit(ii prie! considerat ca in4or -i ip&r* O.stacolele episteoloFice pot 4i de ordin a4ecti' sa& s&.stan(ialist* Psi/analia Fndirii -tiin(i4ice! aplicat de Gaston Bac/elard pentr& pria dat n ese&l s& despre 4oc! eleent corelat c& it&rile (es&te n &r&l s&! este de nat&r s decelee an&ite interese afective !i complee care se constit&ie ca ni-te .arae n 4a(a tentati'ei de c&noa-tere o.iecti'* Un&l dintre o.stacolele s&.stan(ialiste este den&it de Fnditor&l 4rance compleul lui *arpa(on. Prin aceasta ne Prefaţă
este dat s n(eleFe c &n spirit realist+! op&s reveur)u++i, consider real&l ca &n "un personal, de &nde re< &n alt od de s&.iecti'iare a o.iect&l&i* n trase&l etodoloFic recoandat de Gaston Bac/elard Fsi preciri eloc'ente* De 4apt! o.iecti'itatea -tiin(i4ic n& este c& p&tin( dect dac s= a 4c&t de la ncep&t r&pt&ra c& o.iect&l iediat! dac a 4ost re4&at sed&c(ia priei op(i&ni! dac a& 4ost oprite -i contraise ideile care se nasc din pria o.ser'a(ie* Orice o.iecti'itate! 'eri4icat c& se c&'ine! deinte pri&l contact c& o.iect&l* Ea tre.&ie n pri&l rnd s critice tot&l: sena(ia! .&n&l= si(! ns-i practica cea ai constant! n s4r-it! etioloFia! cci c&'nt&l! care este 4c&t pentr& a cnta -i a sed&ce! ntlne-te arareori Fndirea* Departe de=a se lsa n 'oia &iirii! Fndirea o.iecti' tre.&ie s 4ie ironic* 1r aceast 'iFilen( r&'oitoare! n& 'o adopta niciodat o atit&dine c& ade'rat o.iecti'*+ $ n 4el&l acesta! deonstrea Gaston Bac/elard! orice eperienţă primă este transp&s n doeni&l ra(ional&l&i! iar prin interpretare -i selec(ia p&ri4icatoare ra(ional&l de'ine dialectic! a&nFe s decid o str&ct&r pe care se poate anFaa n od 4ertil re4lec(ia pentr& a in4ora as&pra &nei eperien(e date* Sa'ant&l! cercettor&l n Feneral! prie-te! aleFe -i respinFe* O dat sesiate contradic(iile din istoria Fndirii doeniale a &n&i o.iect! acestea n& se pot reol'a dect prin recti4icarea ce are loc ntr=o no& sinte* Cercettor&l valorizează, iar 'aloarea di'iea n peranen( su"iectul valorizant. De o parte rne istoria &nor 'aloriri 'aloriri contraise n tip! de cealalt parte este sit&at no&a 'aloare preenteiat* „Realul, scrie Gaston Bac/elard! este o as de o.iec(ii la o ra(i&ne constit&it* Gndirea ra(ional este &n siste interoFator 4a( de o realitate adorit*+ 5 A-a se prod&ce d&alis&l s&.iect&l&i c&nosctor sa& rela(ia dintre $
&p. cit., p* "*
>
G* Bac/elard* Le rationalisme appli-ue, Paris! Presses Uni'er=sitaires de 1rance! "#,5* pp* "@5 -i "$$* =9 &p. cit., pp* 75=77* "? Psihanaliza Psihanaliza focului
am"ivalenţă -i dialectică, dintre ce pare manifest -i ceea ce este secret. Aici ncepe distan(area 4a( de
Descartes -i intrarea ntr=&n spa(i& al Fndirii 4enoenoloFice ntlnit la 3a&rice 3erlea&=PontK -i al(ii* Dar tot din aceste instan(e ale actelor episteoloFice se desc/ide corela(ia c& psi/analia* Se -tie doar c atit&dinea l&i Gaston Bac/elard 4a( de 1re&d a 4ost cnd plin de sipatie! cnd ncrcat de e4ecte de distan(are -i p&ncte de spriin c&tate n opera l&i C* G* &nF -i al(ii* ntr=&n st&di& despre Bac/elard -i psi/anali La Rencontre/, 3arie=Lo&ise Go&/ier 4iea oent&l ntlnirii p&.lice dintre deers&rile spre o.iecti'itate sa& spre iaFinar ale Fnditor&l&i 4rance -i acelea ale &nor eponen(i ai cercetrii psi/analitice* Era n "#$%! cnd! n 0ormarea spiritului !tiinţific, Gaston Bac/elard precia c psi/analia este etoda &nic ce ar p&tea reol'a p&ri4icarea episteoloFiei de &nele rest&ri rest&ri ale Fndirii nai'e* n aceast oper apar re4erin(e re4erin(e la 1re&d! M* A.ra/a! Ran6! E* ones* n Psihanaliza focului, a&tor&l sal&t re'ol&(ia psi/oloFic din era 4re&dian+*7 Aceea-i cercettoare ainte-te c r&pt&ra l&i Gaston Bac/elard de psi/anali a ncep&t n "#>,* Ea pleac de la preisa c psi/anali-tii n& pot n(eleFe spirit&l spirit&l iaFinar -i c etoda lor este &til doar pentr& n(eleFerea con!tiinţei naive. Dar n& p&te &ita c o dat c& apari(ia Poeticii spaţiului "#5,! Gaston Bac/elard se site o.liFat s ada&Fe c! n s&ra n care psi/analia psi /analia -i=a dep-it o.iect&l 'is&l! strile noct&rne! ea poate de'eni noci' prin ecesele eplica(iilor ecaniciste -i ca&ale* Apel&l Fnditor&l&i 4rance la depsi/a=naliare se sincroniea c& op(i&nea pentr& 4enoenoloFie!
etod capa.il s eplice 'is&rile n stare de 'eF/e -i strile psi/ice di&rne* Eist la 3arie=Lo&ise Go&/ier o &-oar tendin( de red&c(ie a n&an(elor pri'itoare la Fndirea .ac/elardian -i raport&rile sale c& di4erite di4erite -coli de psi/anali* A&toarea le 'a 7
1achelard, Collo-ue de de Cerisy )ei 1achelard, Prefaţă
n col* col * "?"%* Union Fenerale d'edition, Paris* "#,>* pp* ">?=l>>*
11
recti4ica ntr=&n alt ese& intit&lat! 4oarte s&Festi'! Acomodarea !i ruptura. Dar ai nainte de toate se c&'ine s ne ntoarce la instanţele o"servatoare ale l&i Gaston Bac/elard pentr& a=l lsa pe a&tor s= -i rele'e odalit(ile de interiorizare a psi/analiei* Or! d&p opinia a&tor&l&i Raţionalismului aplicat, orice cercettor o.iecti' se ip&ne s a&nF la o stare de suprave(here intelectuală a sinelui. n acest sens rol&l psi/analiei c<&rale ar 4i acela de depersonalizare a forţelor supraeului -i! totodat! de intelectualizare a re(ulilor culturii. Pe aceast cale se lipeesc raport&rile dintre eu -i i ntra ntr=&n dialoF desc/is* nlt&rarea supraeu, iar! ca instan(e ale 'ie(ii noastre psi/ice! ele pot intra o.stacolelor episteoloFice repreint ns &n proces < ai cople* S&pra'eF/erea intelect&al a sinel&i este p&s de a&tor n rela(ie c& 4&nc(iile di'erse ale con!tiinţei morale. Or! Gaston Bac/elard i repro-ea l&i 1re&d c n& ar 4i (in&t seaa de 4apt&l c strile con-tiin(ei orale 'iea -i cin(a! iertarea! reFret&l* Din aceste oti'e 4iin(a &an este tentat s=-i asc&nd an&ite ani4estri! iar o&l de -tiin( poate 4i -i el ip&lsionat s=-i asc/ee erorile! s n& le analiee n l&ina plin a ra(i&nii* Or! e&l c&nosctor tre.&ie s a&nF n ipostaa de=a se &deca pe sine ns&-i c& o e'ident deta-are* n acest scop con-tiin(a se ded&.lea* Dar acest principi& al diviziunii clare n& tre.&ie s se con4iF&ree ca o anomalie. Gaston Bac/elard este con'ins c o suprave(here "ine intelectualizată a s&prae&l&i este e4icace pentr& c<&r n s&ra n care n& se trans4or ntr=o s&pra'eF/ere autoritară, Feneratoare de ne'roe* Psi/is&l c<&ral se aniea ast4el prin propria etensie*+ El n& are o „cauzalitate ocazională. Psi/is&l c<&rii 'rea s 4ie propria sa ca&! el dore-te ca ns-i c<&ra s 4ie ca&a c<&rii+* , Cele ai <e considera(ii ep&se pn ac& scot n relie4 preoc&parea l&i Gaston Bac/elard pentr& 4iloso4ia -tiin(elor -i odalit(ile de realiare a &nor deers&ri ct ai o.iecti'e spre an&ite 4enoene* Gndirea .ac/elardian rne ere& ,
rationalisme appli-ue, appli-ue, p* ,$* G* Bac/elard* Bac/elard* Le rationalisme
"@ Psihanaliza Psihanaliza focului
sit&at ntre aa c&noa-terii -i aa re'eriei* Tot&-i! ded&.larea 'aloriant a s&.iect&l&i c&nosctor ni se pare < ai cople 4a( de 4el&l n care snte tenta(i s=o n(eleFe la pria 'edere* Ac(ionnd as&pra nec&nosc&t&l&i! c&tnd n realitate ere& do'ei noi care contraic c&no-tin(ele anterioare! Fnditor&l 4rance ela.orea ast4el o filosofie a lui nu, concep&t ca o s& de re4lec(ii deschise. Constat ast4el c .ipolaritatea Fndirii poate 4&nc(iona -i n raţionalismele domeniale, ca -i n cele c& &n caracter &ni'ersal* Un epiris 4r leFi clare! 4r leFi coordonate! 4r leFi ded&cti'e n& poate 4i nici Fndit! nici n'(atQ &n ra(ionalis 4r do'ei palpa.ile! 4r aplicare n realitatea o.iecti' n& poate s con'inF n od deplin*+ % A Fndi deci -tiin(i4ic nsean a se sit&a ntr=&n cp episteoloFic interediar ntre teorie -i practic* Dar pe s&r ce sa'ant&l 4rance operea c& noi n&an(e! apar alte di/otoii* Sa'ant&l! ada&F el! este con'ins c pleac de la &n spirit 4r str&ct&r! 4r c&no-tin(e! 4iloso4&l accept spirit&l constit&it! nestrat c& an&ite cateForii a.sol&t necesare pentr& c&noa-terea real&l&i* Dar s n& &it c n s&ra n care Gaston Bac/elard este preoc&pat de ideile clare! p&ri4icate printr=o cople suprave(here a suprave(herii intelectuale, n aceea-i s&r scorone-te spa(iile &.rite ale con!tiinţei naive, raportat la acel 'r4 de 4lacr al.astr a ra(i&nii* 1iloso4 al ra(i&nii! Gaston Bac/elard este n acela-i tip &n aF+ al re'eriilor noct&rne -i &n 4in o.ser'ator al re'eriilor di&rne* ntre.area ce spa(ii ale 'ie(ii psi/ice anFaea re'eriile sa'ant&l&i -i n ce one operea re'eriile o.i-n&ite! ca -i cele ale* arilor creatori! rne la ncep&t de=a drept&l &l&itoare* Precirile a&tor&l&i rn la 4el de &iitoare pe ct par a 4i de nteeiate* Dori ast4el s ls ipresia c spirit&l -tiin(i4ic 'isea n aceast on a s&prara(ionalis&l&i dialectic* Aici -i n& alt&nde'a ia na-tere re'eria re'eria anaFoFic! aceea aceea c& care se a'ent&rea Fnd&l! aceea care Fnde-te a'ent&rnd&=se! aceea care ca&t o il&inare a %
philosophie du non, non, Paris* Presses Uni'ersitaires G* Bac/elard* Bac/elard* La philosophie Uni'ersitaires de 1rance! "#>?! ed* I)! "#77* p* 5*
Prefaţă 13
Fndirii prin Fndire! care Fse-te o int&i(ie s&.it dincolo de Fndirea ac&&lat* Re'eria o.i-n&it ac(ionea la cellalt pol! n reFi&nea psi/oloFiei pro4&niilor! &rnd selec(iile li.ido&l&i! tenta(iile inti&l&i! certit&dinile 'itale ale realis&l&i! .&c&ria de=a a'ea*+ # Se ip&ne din no& s reainti 4apt&l c 0ilosofia lui nu a apr&t pentr& pria dat n "#>?! deci la &n rstip de doi ani d&p Psihanaliza focului "#$%* Or! n acel tip Gaston Bac/elard era 4oarte con'ins de e4icacitatea psi/analiei c<&rale! ca -i de rol&l ei n proces&l de c&noa-tere a onelor o.sc&re ale con-tiin(ei* C& toate acestea! a&tor&l 0ilosofiei lui nu considera c oaenii n& snt n ntreFie psi/analia(i* A-a eplica el 4or(a de sed&c(ie a eta4orelor! re'eriile despre ateriile ce snt 4or(e! despre Fre&t(ile ce snt .oF(ii! ca -i despre it&rile pro4&niii 4iin(ei &ane* Toate aceste o.ser'a(ii snt enite s d&c la concl&ia c tre.&ie s ls ls n od sincer &n praF de &.r n 4a(a "? constr&c(iei ideilor noastre clare+* Ne apropie ast4el -i ne ndeprt de Psihanaliza focului prin proiectarea &nor l&ini concentrice concentrice as&pra acel&ia-i tet de ctre celelalte opere ale 4iloso4&l&i 4rance* Bipolaritatea aelor ce d&c spre real -i spre iaFinar de'ine tot ai e'ident* Pe de alt parte! re4lec(iile as &pra &ni'ers&l&i iaFinar! a iaFinii! a 'is&l&i -i a re'eriei capt o consisten( din ce n n ce ai are* ArF&entele pro'enite din psi/anali snt din ce n ce ai 4rec'ente* Cla'iat&ra Cla'iat&ra se etinde de la 1re&d la &nF! 3* Bonaparte! Bonaparte! M* A.ra/a -i al(ii* De 4apt! Gaston Bac/elard pr&&t ntotdea&na din psi/anali acele concepte de care are ne'oie* 1apt&l c &neori sc/i. sens&l ini(ial al &n&i concept c& este refularea, care n 'ii&nea 4re&dian n& ai perite ca actele re4&late s re'in n con-tiin(! n& are iportan(* Con-tiin(a recti4icatoare a 4iloso4&l&i -tiin(elor -i al re'eriei are o etensie enor* La patr& ani d&p Psihanaliza focului "#$%! &n alt oent seni4icati' < ai radical n istoria Fndirii # "?
&p. cit., p* $#* 2d. i"id., p* >5*
"> Psihanaliza Psihanaliza focului
.ac/elardiene as&pra iaFinar&l&i l=a constit&it Apa !i visele "#>@* Ac& a&tor&l declar 4r eitare c 4or(ele iaFinatoare ale spirit&l&i e'ol&ea -i ele pe do& ae di4erite* Unele snt atrase de no&! de pitoresc! de 'arietate sa& de e'eniente e'eniente c& tot&l nea-teptate* Celelalte sap la teeliile eisten(ei! c&tnd s Fseasc n aceasta att ceea ce este priiti'! ct -i ceea ce este etern* Gerenii acestor acest or <ie 4or(e a& o formă interioară. Concept&alind&=-i li.a&l! Gaston Bac/elard se site ne'oit s preciee c dintre cele do& tip&ri tip&ri de iaFina(ie pria p&ne n l&in o cauză formală, iar cea de=a do&a o cauză materială. Aceast no& desc/idere trece de plan&l p&r al considera(iilor psi/oloFice! desc/ind dr&&l spre o 4iloso4ie inteFral a crea(iei literare* A-adar! = dac iaFinile 4orale pres&p&n o cauză afectivă ce sti&lea calea spre cuvînt, dincolo de acestea se Fsesc ima(inile materiei, deci re'eriile Fre4ate pe aterie* E'ident sa& n&! separarea dintre acestea n& este aproape niciodat total* Gaston Bac/elard rne nc! d&p c& &-or se poate constata! n spa(i&l -tiin(i4ic al &nor eplica(ii ca&ale* Din rt&risirile sale directe strec&rate -i n Apa !i visele se o.ser' preoc&parea din ce n ce ai ai insistent pentr& frumuseţea materiei, iar o dat c& aceasta de'ine rele'ant caren(a ca&ei ateriale n 4iloso4ia estetic+* "" n aceast perioad de ela.orare a cr(ii sale Apa !i visele, Gaston Bac/elard deonstra c iaFinile a& -i o ca&alitate aterial! c ele snt ca ni-te plante ce a& ne'oie de pnt -i cer! de s&.stan( -i de 4or* A&tor&l ada&F c nc din 'reea cnd scria Psihanaliza focului era con'ins c di4eritele tip&ri! de iaFina(ie poart sen&l &nor eleente ateriale* Concl&ia sa este a'ansat ac& ntr=o 4or de4initi'* n s4r-it! noi crede c este posi.il posi.il s 4ie 4iat n doeni&l iaFina(iei o leFe a celor patr& eleente care clasi4ic di'ersele iaFina(ii ateriale! 'nd c& c& acestea snt ata-ate de "@ 4oc! aer! ap -i de pnt*+ "
reves, Paris* Li.rairie ose Corti! "#>@* ed* "* "#,$* ed* a 2l=a* p* $* ; G* Bac/elard* Bac/elard* L3eau et 2es reves,
"@
&p. cit., p* >*
Prefaţă
"5
Pornind deci de la aceast preis! Gaston Bac/elard deonstrea c re'eriile se pot 'alori4ica! ie-ind din inconsisten(! n&ai prin ata-area lor de c&'nt! de opera scris! de materia 'or.it prin tet* n 4iloso4ia &ni'ers&l&i iaFinar! a&tor&l Poeticii reveriei "#7? 'a a&nFe ai de'ree n stadi&l arii sipatii pentr& o psi/anali! adeseori corectat ntr=o anier proprie* Con'inFerea c 'isele ac(ionea c& pre4erin( as&pra &n&i an&it eleent aterial care le caracteriea este e'ident* A'nd n 'edere c n cronoloFia 'is&l&i eleentele ateriale rn 4&ndaentale! a&tor&l recoand ca psi/oloFia eo(iilor estetice s cercetee re'eriile ateriale care preced contepla(ia* Deonstra(ia
&rc -i ea n spa(i&l re'eriei poetice* )is nainte de=a contepla* nainte de=a 4i &n spectacol con-tient* Orice peisa este o eperien( oniric* Pri'i c& o pasi&ne estetic peisa ele '&te n 'is*+ "$ Siste&l fidelităţii poetice, ntre'&te de Bac/elard prin iaFinea 4a'orit! triite spre &n sentient &an priiti'! spre o realitate orFanic pri! spre &n temperament oniric 4&ndaental* Gre4area spirit&l&i iaFinar pe eleente de'ine ast4el p&nct&l de plecare al l&i Gaston Bac/elard n cele patr& cr(i = Apa !i visele "#>@! Aerul !i visele "#>$! Pămîntul !i reveriile voinţei "#>% -i Pămîntul !i reveriile repaosului "#>%* 3i-crile ai ari ale &nF/i&l&i de 'edere! ca -i actele de r&pt&r ce perit trecerea de la eplicarea psi/analitic a &ni'ers&l&i iaFinar la cea de tip 4enoenoloFic! capt o preFnan( deose.it n Poetica reveriei "#7? -i Poetica spaţiului "#5,* Gaston Bac/elard este el ns&-i &n filosof )reveur, &n aF+ capa.il s 'isee n stare de 'eF/e -i s=-i controlee rest&rile noct&rne ale strii de 'is* Gnditor&l ra(ionalist! dornic s psi/analiee 'alorile iaFinar&l&i Fre4ate n &r&l 4oc&l&i! cercettor&l ded&.lat+! sed&s de psihismul apei! site ne'oia s se eplice* Nieni! preciea el! n& st poate instala dintr=o sinF&r i-care n plan&l Fndirii ra(ionale* N& poate 4i 2d. i"id. p* 7*
"7 Psihanaliza focului
realiat s&.it o perspecti' corect as&pra iaFinilor 4&ndaentale* Stadi&l ra(ionalist! se con4esea Bac/elard! 'a 4i atins de el att n ansa.l&l c<&rii! ct -i n cele ai ici detalii ale Fndirii -i iaFinilor 4ailiare ntr=&n tip ai ndel&nFat Dar deiderat&l acesta n& poate 4i d&s ntotdea&na pn la capt! proiect&l de o.iecti'are ne4iind de 4iecare dat p&ri4icat total de s&.strat&l prielor re'erii* n pri'in(a analiei focului, a&tor&l preciea c prin psi/analiarea con-tiin(ei o.iecti'e -i a celei iaFinate a a&ns la stadi&l ra(ionalist prop&s* n pri'in(a operei se si(ea! cnd -i ela.ora cartea! nc atras de 4or(a iaFinilor prie! crora le=a dr&it adei&nea sa nera(ional* ntr=ade'r! filosoful)reveur sed&s de iaFinile prie ale copilriei se con4esa att n Psihanaliza focului, ct -i n Apa !i visele. N& o sinF&r dat 4l&&l liric al aintirii se instalea n tet&l a.stract! 'al&l de a4ec(i&ne re'rsat peste peisa 4iind -i el &n sen al ata-aent&l&i 4a( de eleentele capa.ile s s&scite iaFina(ia* 3=a nsc&t ntr=o reFi&ne c& i'oare -i r&ri! ntr=&n col( din C/apaFne! &nde pnt&l este 'l&rit! n )allaFe! n&it ast4el din ca&a n&r&l&i are de 'lcele* Cel ai 4r&os dintre loc&ri 'a rne pentr& ine sco.it&ra &nei 'lcele de la arFinea &nei ape c&rFtoare! la &.ra ic a slciilor -i a rc/itelor* i cnd octo.rie 'a 'eni! c& pcla sa peste r&***+ "> En&n(&l se sc/i. lent* Gaston Bac/elard ne ad&ce ainte c loc&rile natale snt alct&ite din Franit! pnt! 'nt! &scci&ne! ap -i l&in* Dar loc&l natal este ns-i aterialiarea re'eriilor personale* Prin re'erie ele capt s&.stan( -i -i Fsesc c&loarea 4&ndaental* D&p attea ncerc&iri+! ne ntoarce iar-i la Psihanaliza focului, cartea ce an&n(a 4aioasa ntorst&r a l&i Gaston Bac/elard de la 4iloso4ia -tiin(elor la 4iloso4ia as&pra &ni'er s&l&i iaFinai+* Oricine se poate ntre.a de ce a optat a&tor&l pentr& psihanaliza focului, iar dac a 4c&t=o pe aceasta de ce n& a contin&at s psi/analiee -i celelalte eleenteJ n Apa !i visele, 4iloso4&l poeticii onirice ncerca s se eplice! precind "> G* Bac/elard* L34au et 2es reves, p* ""* Prefaţă
", de ce n acest ca a optat pentr& &n titl& att de 'aF* n pri&l rnd se c&'ine s preci c n& eleent&l n sine este psi/analiat de a&tor! ci eplica(iile eronate -i leFendele create n &r&l 4oc&l&i* Dar dincolo de acest an&nt! seni4icati' pentr& a p&tea sp&ne c a 4ost n4pt&it psi/analia &n&i eleent! este necesar ca iaFinile oriFinale s 4ie n a-a 4el clasate nct s n& ai rn nedecelate sa& eplicate nici &n 4el de r-i(e din iaFinile ini(iale! pri'ileFiate* Ele tre.&ie clasate n a-a 4el nct despr(irea lor <erioar de compleele ce a& ntre(in&t -i /rnit dorin(ele -i re'eriile oaenilor s 4ie ere& posi.il* ntr=ade'r! n Psihanaliza focului Gaston Bac/elard in'estiF/ea &n eleent 4oc&l c& toate il&iile! erorile! it&rile -i contradic(iile ce s=a& prod&s n &r&l acest&i ister oriFinar de=a l&nF&l tip&l&i* 1oc&l! preciea Gaston Bac/elard! este prin ecelen( &n eleent contradictori&* El poate 4i inti -i &ni'ersal! poate 4i pstrat n cld&ra iniii* l iaFin n ceea ce sl-l &ie-te n pro4&niile 4iin(ei prin sentient&l de i&.ireQ el se asc&nde n aterie! se ani4est s&. 4or de &r -i r.&nare! ni=l nc/ip&i c l&inea n paradis -i arde n in4ernQ el este &n pretet de oac pentr& copii -i &n iloc
&tilitar n .&ctrie! o pedeaps a apocalips&l&i -i o are .ine4acere pentr& oaeni* Din aceste considerente! 4oc&l poate 4i 'aloriat ntr=&n d&.l& sens: de .ine -i de r&* El t ree-te 4rica -i respect&l! draFostea -i &ra* Contradic(iile 4oc&l&i inti sa& socialiat snt iense* De aceea! -i s&.liarea l&i dialectic rne ere& posi.il! ea ne4iind .arat nici de &nele e4ecte ne'rotice! nici de 4apt&l c proces&l de re4&lare p&tea opri n od de4initi' re'enirea &nor aintiri -i dorin(e n con-tiin(a realiat doar prin proces&l p&ri4icator -i de'iator al act&l&i de s&.liare* n concep(ia .ac/elardian! 4iin(a &an este n pri&l rnd &n proiect al dorin(elor -i re'eriilor sale* IaFina(ia este ns-i 4ora prod&cerii psi/ic&l&i* Din p&nct de 'edere psi/ic! noi snte crea(i de re'eria noastr* Crea(i -i liita(i de re'eria noastr! 4iindc re'eria desenea <iele 4rontiere ale spirit&l&i nostr&* IaFina(ia ac(ionea la 'r4&l ei! ca o 4lacr! L% Psihanaliza focului
-i n reFi&nea eta4orei alct&it din eta4ore! n reFi&nea dadaist &nde 'is&l! c& a o.ser'at Tristan Tara! este o ncercare a &nei eperien(e: at&nci cnd re'eria trans4or 4ore pro.a.il trans4orate! tre.&ie c&tat secret&l enerFiilor creatoare* Tre.&ie s Fsi deci iloc&l de=a ne instala n loc&l &nde ip&ls&l oriFinar se di'iea! ispitit! 4r ndoial! de o anar/ie personal! dar constrns tot&-i de sed&c(ia cel&ilalt+*"5 Se ip&ne! a-adar! s constat c at&nci cnd re4lec(iile l&i Gaston Bac/elard snt realiate de pe aa reveriei, perspecti'a sa as&pra 4iin(ei &ane este total di4erit* n li.a&l s& eta4oric Fsi ns re4erin(e la secretul ener(iilor creatoare, impulsul ori(inar, decelarea locului n care acesta este sit&at! divizarea impulsului etc* i c& n Psihanaliza focului a&tor&l p&ne n circ&la(ie o s&it de coplee Proete&! Epedocle! No'alis! Ho44ann ni se pare a.sol&t necesar s le l&in sens&rile cptate n opera sa! c& att ai < c& ct doar cople&l l&i Proete& are o istorie ai l&nF n eeFeele de psi/anali itoloFic -i c<&ral! n 'ree ce toate celelalte! ai nainte aintite! snt constr&c(ii ale re'eriei as&pra &nei alte re'erii! a-a c& o n(eleFea Gas ton Bac/elard n ceas&rile l&i de 4ericire lect&ral n stare de 'eF/e* Copleele snt de4inite de Fnditor&l 4rance n aniera o.i-n&it a dic(ionarelor de specialitate* Un cople este! a-adar! &n ansa.l& orFaniat de repreentri -i aintiri c& o 4oarte p&ternic 'aloare a4ecti'Q ele snt par(ial sa& total incon-tiente* Un cople se constit&ie pornind de la rela(iile ipersonale ale istoriei in4antileQ el poate str&ct&ra toate ni'elele psi/oloFice: eo(ii! atit&dini! cond&ite adaptate+* "7 1r ndoial c ntre 'ise! re'erii -i it&ri snt o &l(ie de asenri* 3itoloFia este adeseori considerat de psi/anali-ti ca o str'ec/e stare de re'erie colecti'* Tot&-i! di4eren(ele n& lipsesc* C/arles Ba&do&in preciea c 'isele "5
G* Bac/elard* Psihanaliza focului, p* "?5* + * Laplanc/e -i * B* Pontalis* 5oca"ulaire de la psychanalyse, Paris* Prcsses Uni'ersitaires de 1rance! p* @@* Prefaţă
"#
epri cele ai 'ariate n&an(e ale copleelor personale! n 'ree ce it&rile tre.&ie corelate c& copleele priiti'e! ar/etipale! co&ne t&t&ror popoarelor* ", C/arles Ba&do&in se re4er la do& reFi&ni ale copleelor sit&ate di4erit n topica 'ie(ii psi/ice* ntr=o on ai de s&pra4a( ar 4i deci sedientate compleele personale, ntr=o alt on < ai pro4&nd se Fsesc compleele primitive Oedip! Proete&! Narcis etc* Gaston Bac/elard atraFe aten(ia as&pra 4apt&l&i c nici cople&l l&i Proete&! nici cel al l&i Oedip n& tre.&ie n(elese n sens&l psi/analiei clasice! de-i an&ite reid&&ri se&ale n& dispar n ntreFie* Pornind de la preisa c se poate 'or.i n od &sti4icat de &n incon!tient al spiritului !tiinţific, Gaston Bac/elard deonstrea c eleentele coponente ale cople&l&i proeteic n& ai tre.&ie red&se la rela(ia dintre interdicţie -i neascultare. i dac n 4iin(a &an eist o voinţă spre intelectualitate, at&nci sens&l act&al al cople&l&i proeteic tre.&ie interpretat ca &n n&cle& de tendin(e ip&lsionate de voinţa de cunoa!tere. Pri'it din acest &nF/i de 'edere! cople&l l&i Proete& tre.&ie n(eles ca &n cople oedipian al 'ie(ii intelect&ale* De la re'eriile ocaionate de 4oc&l din nl(ii p&ternic si.oliat! Gaston Bac/elard -i=a ndreptat re4lec(iile spre 4oc&l din adncii* 1r ndoial c a&tor&l este con'ins c dintre toate eleentele 4oc&l este cel ai p&ternic dialectiat* Spectacol&l 4oc&l&i! ada&F a&tor&l! este &n eepl& al de'enirii circ&stan(iale* 1oc&l ntre(ine sentient&l con4orta.il de repaos! dar -i pe acela de sc/i.are* El polariea respect&l -i draFostea! instinct&l 'ie(ii -i pe acela al or(ii* Compleul lui 4mpedocle este ns-i &nirea c& 4oc&l
prin distr&Fere -i! totodat! intrarea ntr=o are trans4orare* i c& oartea n 4lcri este socotit cea ai p&(in solitar dintre or(i! sens&l ei prin ar&ncarea n F&ra '&lcan&l&i i con4er c& ade'rat &n caracter cosic* Ep&rFat de eleentele ert/eriene care p&tea& ",
C/* Ba&do&in! Psychanalyse de l3art, Paris! Li.rairie 1eli Alean! "#@#! p* @>*
20
Psihanaliza focului
containa acest cople! Epedocle s4r-e-te ca &n n(elept! 4r s 4i 4ost s&.inat de 'reo stare de sl.ici&ne* De 4apt! Gas ton Bac/elard a c&tat an&ite ipostae 4&ndaentale ale spirit&l&i reveur n 4a(a 4oc&l&i* 1r ndoial! copleele decelate de el pot 4i Fre4ate pe altele c& caracter ar/etipal! care snt < ai pro4&nde* Dar copleele c<&rale an&n(ate repreint n pri&l rnd as&area &nor atit&dini! iar n al doilea rnd! prin identi4icarea &nor scriitori c& ele! n& p&te dect s re(ine reonan(a lor ai larF pe plan oniric n crea(ia literar* Eana(ii ale intelect&l&i p&r! con&Fate c& o stare a4ecti' pre4eren(ial a s&.iect&l&i 'aloriant! copleele .ac/elardiene n&esc! de 4apt! tee o.sedante! nscrise n .ioFra4ia &nor ari Fnditori -i scriitori! deplasate &neori n centr&l de 4oc al operei lor* Atrac(ia caloric interioriat! senalat la No'alis! re'eria n 4a(a 4lcrii ro-ii=al.astre! eli.erat de alcool&l aprins! ntlnit la Ho44ann -i la al(ii! indic alte coplee teatiate s a& si.oliate n plan&l crea(iei* Rec&ren(a lor n operele de art p&ne n l&in ceea ce Gaston Bac/elard n&e-te o dia(ramă poetică. Ea capt consisten( printr=o an&it „descompunere a forţelor$, prin inteFrarea eitrilor -i a a.iF&it(ilor! prin eploia eta4orelor ce d&c la &n no& psi/is! Fre4at pe &n eleent p&ternic dialectiat c& este 4oc&l! sinF&r&l! concede Gaston Bac/elard! capa.il s 4&nc(ionee n acela-i tip ca su"iect -i ca o"iect. Copleele d&reroase -i ne'roante! prile&ite de 4oc! arat calea spre niicire! ert4 -i dr&ire! starea contradictorie a 'alorilor n <i instan(* Dar a.iF&it(ile acestor coplee pot 4i nlt&rate doar prin psi/analia social! sinF&ra care poate prod&ce o dialectică alertă, Feneratoare de li.ertate* Psihanaliza focului rne! tot&-i! o carte der&tant* Cine=i in'oc pe 1re&d -i &nF n spriin&l teelor sale -i a&nFe n 4inal&l cr(ii s se nteeiee pe opera l&i 3a Sc/eler nsean c n& se tee de nici &n act de s&pradialectiare* Oric&! ntre preisele cr(ii -i concl&ii s=a& instalat di4eren(e nota.ile* Cen&ra ra(ionalist l=a deterinat ere& pe a&tor s odelee teele despre p&lsi&ni! ne'roe! s&.liare Prefaţă 21
etc* Tot&-i aprecierea 4or&lat de Anne Clancier i se pare eaFerat* n acest 4el Bac/elard a a&ns la antipsi/oloFis* Operele sale tre.&ie considerate! d&p 1rancois Pire! ca o proleFoen la o eta4iic 'iitoare a iaFina(ieiV+* "% Gaston Bac/elard a 'aloriat Psihanaliza focului pe plan&ri di4erite* El consider c n aceast carte a sta.ilit preisele &nei 4iici sa& c/iii a re'eriei+ "#* Este ns e'ident c (inta sa .ate ai departe* Cititor&l 4ericit se las descoperit de pe ac&* Calea spre critica te atic este desc/is c& odestie* Ea ar tre.&i s arate c eta4orele n& snt siple idealiri care pornesc ca o.&ele! pentr& a eploda n cer! etalnd&=-i ast4el lipsa de seni4ica(ie -i c! dipotri'! eta4orele se c/ea ntre ele -i se coordonea ai < dect sena(iile! ast4el nct &n spirit poetic este p&r -i sipl& o sinta a eta4orelor*+@? 1r ndoial c n Psihanaliza focului acest eleent este p&ternic se&aliat* De la &nF pn la M* A.ra/a! eponen(ii -colilor de psi/anali a& a'&t acela-i coportaent N& este 'or.a doar de acele it&ri se&aliate ce pri'esc Fenea 4oc&l&i! ci ai ales de in'esti(iile sale si.olice* Ardoarea pasi&nilor este 4rec'ent coparat c& 4lacra! re'eriile l&i animus la 4el* Pn -i apa ce n& se poate ria c& 4oc&l! at&nci cnd este in4l&en(at de 4oc de'ine o apă ne"ună, o apă vie. M* A.ra/a eplica acest coportaent al sa'an(ilor! re<at din 4apt&l c preen(a o&l&i se&aliea &ni'ers&l* Si.olis&l se&al este o ani4estare psi/ic care nso(e-te o&l n tip -i spa(i&* In ncep&t&rile c<&rii noastre! el apare c& preciie s&. o 4or ai p&(in -ocant! dar ntotdea&na clarQ el se a4ir pn asti n 'ia(a psi/ic a oaenilor*+@" Anne Clancier* La psychanalyse du feu in 1achelard, Collo-ue de Cerisy, p* "55* G* Bac/elard* Psihanaliza focului, p* "?>* @? ld6, i"id., p* "?>* @" M* A.ra/a! Psychanalyse ei culture, Paris* PaKot! "#77* p* "7* "% "#
22
Psihanaliza focului
3ic/el 3ans&K a'ea dreptate cnd sp&nea c! o dat c& Psihanaliza focului, Gaston Bac/elard a scris cartea cea ai accesi.il -i cea ai aFrea.il+* @@ Dar eandrele Fndirii .ac/elardiene n& se opresc aici* Preci c n& ne=a prop&s s reconstit&i 4iloso4ia l&i Gaston Bac/elard as&pra &ni'ers&l&i iaFinar n totalitatea sa* Dar &nele idei a.ia sc/i(ate n Psihanaliza focului n& pot 4i n(elese n toat copleitatea lor dac n& &rri sens&l &nor concepte ca vis, reverie, ontolo(ie a ima(inilor, a-a c& a& 4ost acestea n(elese ai tri& s&. in4l&en(a 4enoenoloFiei! cnd apar &nele acte de r&pt&r 4a( de psi/anali! n& doar &nele tendin(e ra(ionale de recti4icare* @$ Preliinariile la Poetica spaţiului "#5,! de pild! a-a 4iloso4ia as&pra &ni'ers&l&i iaFinar -i a crea(iei artistice pe alte preise dect cele sesiate n operele de ina&F&rare a acest&i doeni&* Gaston Bac/elard rne 4idel ideii c iaFinea poetic poate con4eri &n an&it relie4 'ie(ii psi/ice* El a'ansea s&poi(ia c st&di&l iaFinilor este realiat prin lan(&ri ca&ale inore* S&.it! se con4iF&rea o aio ce &rea a 4i deonstrat ai tri&* 1iloso4ia poeiei! a4ir a&tor&l! 'a tre.&i s rec&noasc 4apt&l c actul poetic nu are trecut. Att pentr& estetica clasic de tip ca&al! prec& -i pentr& eplica(iile psi/analitice! aseenea a4ira(ie apare de=a drept&l s&rprintoare* A&tor&l este con'ins c n&ai 4enoenoloFia! capa.il s apreciee p&nct&l de plecare al ima(inilor n con-tiin(a indi'id&al! poate a&ta la restit&irea s&.iecti'it(ii -i a aplorii iaFinilor* ntre iaFinea no& -i ar/etip&l latent n& eist &n raport ca&al! 4iindc iaFinea are o ontolo(ie proprie. Cnd Gaston Bac/elard a4ir c iaFinea eist înaintea (îndirii, s&rpria de'ine ai are -i c& ea spore-te! pro'iori&! coe4icient&l de nen(eleFere* Gnditor&l 4rance ncepe s pri'easc poeia ca o @@
3* 3ans&K! 7aston 1achelard et 2es elements, Paris! Librairie ose Corti* 1967, p. 33. @$ )ei -i 3* o&sse* Le parlant, la parole et le souffle, III* Paris* Galliard* "#,%* Prefaţă 23
fenomenolo(ie a spiritului, sa&! ai eact! ca o fenomenolo(ie a sufletului. i tot&-i! aseenea considera(ii n& ren'ie 'ec/ile eplica(ii de nat&r aniist* C&'nt&l suflet este corelat c& respira(ia! ca -i c& &nele stri ine4a.ile ale operei* Epresii ca sufletul picturii, sufletul poeziei snt eloc'ente n
acest sens* Separarea sufletului de spirit pres&p&ne noi disocieri destinate s lipeeasc sens&l iaFinilor -i speci4icitatea crea(iei poetice* Con-tiin(a asociat c& s&4let&l este ai p&(in i nten(ionaliat dect cea asociat c& 4enoenele spirit&l&i* Gaston Bac/elard erFe att de departe nct n& se s4ie-te s a4ire c n poee eist an&ite 4or(e care n& trec prin circ&it&l !tiinţific al creator&l&i le savoir/. Gaston Bac/elard este con'ins c talentul -i inspiraţia pot 4i n(elese prin suflet animus/ -i spirit* Oric&! iaFinile poetice snt acelea care l pot p&ne pe 4iloso4 n sit&a(ia de=a a&nFe n instan(a oriFinar a 4iin(ei 'or.itoare* n od 4atal! psi/oloFia -i psi/analia intelectualizează ima(inile. 1enoenoloF&l &ni'ers&l&i iaFinar p&ne n parante deers&rile en(ionate! care trad&c lo(osul poeiei ntr=&n alt li.a contet&al* Co.orrea n lo(os este oti'at de 4apt&l c 4iin(a &an -i=a Fsit speci4icitatea prin c&'nt* 1enoenoloF&l n& a&nFe s eploree reFi&nea psi/ic dinainte de lim"a8. Instalarea n ima(inea poetică, n& n str&ct&ra poe&l&i! este oti'at prin considerent&l c ea n& este in4l&en(at nici de c<&r! nici de od! nici de percep(ie etc* IaFinea poetic no& se con4iF&rea ast4el ca &n proces de inters&.iecti'itate* i n plan&l receptrii! deers&l 4enoenoloFic de tip .ac/elardian este total di4erit de act&l critic* n 'ree ce critic&l este se'er -i distant 4a( de cr(i prin ns&-i ecanis&l siple&l&i s& de s&perioritate+! 4enoenoloF&l se coport ca &n cititor 4ericit! capa.il s se il&ionee c prin act&l lect&rii de'ine el ns&-i poet* Orice cititor! &n pic pasionat de lect&r! /rne-te -i re4&lea prin lect&r dorin(a de=a 4i scriitor+* @> 24
G. Bachelard, La poe'tique de 23espace,
Paris! Presses Universitaires 1rance* "#7>** p* #*
24
Psihanaliza focului
Cea ai r&nt re4lec(ie critic .loc/ea elan&l lect&rii! an&lea priiti'itatea iaFinii -iW" trans4er pe cititor ntr=o poi(ie sec&ndar* B&c&ria lect&rii se ip&ne ast4el s rn ne-tir.it ca -i .&c&ria act&l&i de crea(ie* Pe aceast cale cititor&l se trans4or ntr=&n 4el de 4anto a scriitor&l&i*
Lect&ra eli.erat de nore p&ne iaFinile n li.ertate! poeia conteporan ie-it de s&. teroarea cod&rilor con4iF&rnd&=se ea ns-i ca &n 4enoen de li.ertate* Strin 4enoenoloFilor! su"limarea concep&t de psi/anali-ti n& poate 4i nici ea con4&ndat cu fericirea declarat n iaFinile 'er.aliate! n acele ima(ini netrăite, ne4orate de 'ia(! dar create de poe(i* Dar dincolo de pasi&nile con4&e c& e4ecte de pert&r.are as&pra poeiei! dincolo de act&l de s&.liare concep&t de psi/anali-ti! se Fse-te o treapt s&pre a su"limării, p&ri4icat de reid&&rile pro'enite din s4era de ani4estare a pasi&nilor* n starea de ruptură c& idolii anteriori = apoloFe(i ai ca&alit(ii =! Gaston Bac/elard pledea pentr& st&di&l operei de art n s ine! n& pentr& antecedentele sale a4ecti'e! scriitor&l ne4iind nici &n ne'roat! nici &n persona atins de psichopathia seualis. Prin s&.liarea p&r este 'iat fiinţa poeziei, iaFinile ca 4r&ct al ima(inaţiei creatoare, n& ca &n re<at al ima(inaţiei reproductive. In c&tarea sa a'ent&roas a acelor iaFini capa.ile s ne deta-ee att de trecut ct -i de o realitate interioară -i eterioară c& &n caracter /eteroclit! Gaston Bac/elard -i contin& re'eriile despre iaFinile care irealizează realul n cartea sa Poetica reveriei "#7?* No&a oper a Fnditor&l&i 4rance a 4ost concep&t s&. sen&l l&i anima, -tiind&=se c re'eria n& se poate realia deplin dect n lini-tea o4erit de solit&dinea total* n re'eria sa solitar! 'istor&l re'eriei cosice este ade'rat&l s&.iect al 'er.&l&i a contempla, pri&l artor al p&terii de conteplare* L&ea de'ine ast4el copleent&l direct al 'er.&l&i a contempla. Dar a contepla 'isnd nsean a c&noa-teJ nsean a n(eleFeJ Oric&! n& nsean a percepe* Oc/i&l care 'isea n& 'ede sa&! cel p&(in! el 'ede ntr=o alt 'ii&ne* Aceast 'ii&ne n& se constit &ie c& Prefaţă
@5 rest&riV* Re'eria cosic ne 4ace s tri ntr=o stare pe care tre.&ie s o consider ca antipercepti'*+@5 Co&nicarea dintre s&.iect&l=re'er -i l&e erFe pn la identi4icare -i si.oliare* Ea n& se .aea pe distan(are* OntoloFia re'eriei se nteeia pe starea de tranc/ilitate* Gaston Bac/elard distinFe re'eria n ipostaa de anima -i aceea ce se Fse-te s&. sen&l l&i animus. Pria este d&lce! apollinic! lini-tit! a do&a! de-i se apropie de &nele 4ore ale eta&l&i dionisiac! este 'i Filent -i critic* Anima ac(ionea n! stare de tandre(e! cite-te p&(in! animus ip&lsionea alct&irea &nei opere! lect&ra critic! anima 4acilitea lect&ra de identi4icare! tipic cititor&l&i 4ericit* @7 Re'eriile Fre4ate pe anima sa& animus snt separate de Gaston Bac/elard de ipostaele 'istor&l&i noct&rn c& toate c 4rontiera dintre acestea n& apare prea lipede* Oric&! a&tor&l Poeticii reveriei pleac de la preisa c nop(ile n& a& istorie! nici de'enire* n 'isele noct&rne s&.iect&l dispare! iar dincolo de s&.iect antesu8et/ n& se poate a&nFe* Deci at&nci cnd se 'or.e-te de co(ito)ul)reveur) ului, a&tor&l l identi4ic n starea de re'erie di&rn! cnd ai pot 4i pstrate doar &nele rest&ri noct&rne 'aFi* Re'eriile poetice snt corelate de Fnditor&l 4rance c& cele di&rne* Ele p&n n l&in o l&e &nic -i stranie! care este &n pri'ileFi& al re'eriilor poetice* )is&rile intr n ona de o.ser'are a psi/anali-tilor! re'eriile se nscri& n spa(i&l eplorat de 4iloso4ia iaFinar&l&i! de metafizica culturii. Pn -i 4antoaliarea+ o.iectelor de ctre co(itoul)re)veur este di4erit de cea a ne'roa(ilor! cercetat de psi/iatri* n sc/i.! 4antoele re'eriei ce ani 4or(a=poetic a& &n caracter polisenzorial. Scriind Poetica reveriei s&. sen&l l&i anima, Gaston Bac/elard n& a concep&t ns o poetică a literaturii, ci a spirit&l&i iaFinar* El n=a dep-it stadi&l acelei „conscience reveuse$, sti&lat de anima, cnd lect&ra &nei cr(i este o @$ G* Bac/elard! La poeti-ue de la reverie, Paris* resses Uni'ersitaires de 1rance* "#,"* p* ">#* @7 &p. cit., p* 57* @7 Psihanaliza focului
plcere -i! totodat! o incitare la o no& stare de re'erie* De alt4el n& p&te &ita c! n ai <e prel&dii teoretice ale operelor sale! 4iloso4&l 4rance precia c lect&ra &nei cr(i se poate 4ace n do& 4el&ri total di4erite! &na &rnd linia faptelor, cealalt linia reveriei. Cople! contradictorie! dar ere& incitant! lect&ra operelor .ac/elardiene a c-tiFat adei&nea &nora dintre cei ai ari critici din epoca noastr* i dac GeorFes Po&let a4ir c o dat c& Gaston Bac/elard s=a prod&s area revoluţie copernicană n critica literar! )incent T/errien o copar c& eco&rile a'&te de Fndirea l&i Einstein n cele ai di'erse doenii ale -tiin(ei* Baat pe sipatie -i i&.ire! lect&ra operei .ac/elardiene p&ne n l&in Fndirea desc/is a &n&i critic)reveur, Fata s ntre(in cele ai 'ariate alian(e de Fndire* RO3UL 3UNTEANU
)IAA LUI GASTON BACHELARD9 !ncte de reper
S=a nsc&t la Bar=s&r=A&.e n @, i&lie "%%>* St&diile sec&ndare le=a 4c&t la coleFi&l din Bar=s&r=A&.e* n "#?@ era repetitor la coleFi&l din Seanne* ntre "#?$=l#?5! 4&nc(ionar s&pran&erar la Po-t -i TeleFra4 n Reireont* "#?5=l#?, Ser'ici&l ilitar* "#?,=l#"$ 1&nc(ionar la Po-t -i TeleFra4 n Paris* "#"@ Licen(a n ateatici* "#"$=l#"> PreFtire pentr& &n conc&rs la o -coal de inFineri pentr& teleFra4ie* "#"> @ a&F* = "#"# "7 artie 3o.iliat pe 4ront ntr=o &nitate de l&pt* Decorat c& Crucea de răz"oi.
"#@? Licen(a n 4iloso4ie* "#@@ AFreFat 4iloso4ie* "#$, Doctor n litere Sor.ona* "#"#=l#$? Pro4esor de 4iic -i c/iie la coleFi&l din Bar=s&r=A&.e* "#$?=l#>? Pro4esor de 4iloso4ie la 1ac<atea de Litere din Dion* "#>?=l#5> Pro4esor la Sor.ona catedra de istorie -i 4iloso4ie a -tiin(elor* Director al Instit&t&l&i de istorie a tiin(elor* BioFra4ia a 4ost alct&it d&p ta.el&l .ioFra4ic dat de Pierre X&illet n cartea sa 1achelard, "e#hers, "#7>* @% Psihanaliza focului
"#5" LeFi&nea de onoare* "#7" 3arele Prei& Na(ional al Literelor pentr& an&l "#7"* "#7@ 3oare n "7 octo.rie* B$BL$%G&($ selectiv) a operelor l!i G. Bachelard L3intuition de l3instant, Sto6! "#$@* Le nouvel esprit scientifi-ue, Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#$7* La dialecti-ue de la duree, Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#$7* La formation de 5esprit scientifi-ue, Ed* )rin! "#$%* La psychanalyse dufeu, Galliard! Idees! "#$%* Lautreamont, ose Corti! "#>? ed* ntreFit! "#5"* La philosophie du non, Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#>?* L34au et 2es Reves, ose Corti! "#>@* L3Air et 2es 9on(es, ose Corti! "#>$* La #erre et 2es Reveries de la volonte, ose Corti! "#>%* La #erre et 2es Reveries du Repos, ose Corti! "#>% Le Rationalisme appli-ue, Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#>#* La Poeti-ue de l3espace, Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#5,* La Poeti-ue de la reverie, Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#7?* La 0lamme d3une chandelle, Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#7"* Le :roit de rever oper post&! Presses Uni'ersitaires de 1rance! "#,?*
CU)YNT YNAINTE „'u tre"uie să văd realitatea a!a cum sînt eu.$ Paul 4luard
I Este s&4icient s 'or.i despre &n o.iect pentr& a ne crede o.iecti'i* Dar prin pria noastr op(i&ne! o.iect&l! ne indic pe noi ntr=o s&r ai are dect aceea n care l desen noi pe el, -i ceea ce consider c repreint re4lec(iile noastre 4&ndaentale as&pra l&ii n& este adeseori dect o con4iden( as&pra tinere(ii spirit&l&i nostr&* Cteodat ne ir n 4a(a &n&i o.iect alesQ ad&n ipotee -i re'eriiQ ne 4or ast4el con'inFeri care a& aparen(a &nei -tiin(e* Dar s&rsa ini(ial es te ip&r: e'iden(a pri n& este &n ade'r 4&ndaental* De 4apt! o.iecti'itatea -tiin(i4ic n& este c& p&tin( dect dac s=a 4c&t de la ncep&t 4&pt&ra c& o.iect&l iediat! dac a 4ost re4&at sed&c(ia priei op(i&ni! dac a& 4ost oprite -i contraise ideile care se nasc din pria o.ser'a(ie* Orice o.iecti'itate! 'eri4icat c& se c&'ine! deinte pri&l contact c& o.iect&l* Ea tre.&ie! n pri&l rnd!
s critice tot&l: sena(ia! .&n&l=si(! ns-i practica cea ai constant! n s4r-it! etioloFia! cci c&'nt&l! care este 4c&t pentr& a cnta -i a sed&ce! ntlne-te arareori Fndirea* Departe de a s e lsa n 'oia &iirii! Fndirea o.iecti' tre.&ie s 4ie ironic* 1r aceast 'iFilen( r&'oitoare! n& 'o adopta niciodat o atit&dine c& ade'rat o.iecti'* Dac eain oaeni! eFali! 4ra(i! sipatia repreint 4ond&l etodei* Dar n 4a(a acestei l&i inerte care n& trie-te 'ia(a noastr! ce n& s&4er de nici &na dintre d&rerile noastre -i pe care n& o ealt nici &na dintre .&c&riile noastre! se i p&ne s s&pri orice epansi&ne! se ip&ne s red&ce la tcere propria noastr persoan* Aele poeiei -i ale -tiin(ei snt de la .&n ncep&t in'erse* Tot ce 30
Psihanaliza focului
poate spera 4iloso4ia este ca poeia -i -tiin(a s de'in copleentare! s le &ni4ice ca pe do& contrarii .ine alct&ite* Tre.&ie deci s op&ne spirit&l&i poetic epansi'! spirit&l -tiin(i4ic tacit&rn pentr& care antipatia preala.il este o preca&(ie s4nt* Ne prop&ne s st&die o pro.le n cadr&l creia atit&dinea o.iecti' n& s=a p&t&t realia niciodat! iar sed&c(ia pri este att de de4initi'! nct poate de4ora pn -i spiritele cele ai eacte! ad&cnd&=le ntotdea&na la atca poetic! acolo &nde re'eriile nloc&iesc Fndirea! &nde poeele asc&nd teoreele* Aceasta este pro.lea psi/oloFic s&scitat de con'inFerile noastre as&pra 4oc&l&i* Aceast pro.le ni se pare att de neilocit psi/oloFic! nct n& eit s 'or.i de o psi/anali a 4oc&l&i* De la aceast c/esti&ne! c& ade'rat priordial! p&s s&4let&l&i nai' de ctre 4enoenele 4oc&l&i! -tiin(a conteporan s=a ndeprtat aproape total* Pe parc&rs&l tip&l&i! a '&t c&! n cr(ile de c/iie! capitolele as&pra 4oc&l&i a& de'enit din ce n ce ai sc&rte* N&eroase snt cr(ile oderne de c/iie &nde 'o c&ta n adar &n st&di& as&pra 4oc&l&i -i a 4lcrii* 0ocul nu mai este un o"iect !tiinţific. 1oc&l! o.iect iediat i.itor! o.iect care se ip&ne &nei aleFeri priiti'e! nloc&ind attea alte 4enoene! n& ai desc/ide nici o perspecti' pentr& &n st&di& -tiin(i4ic* Iat de ce ni se pare instr&cti'! din p&nct de 'edere psi/oloFic! s &rri in4la(ia acestei 'alori 4enoenoloFice -i s cercet c& o pro.le care a o.sedat secole de=a rnd&l cercetarea -tiin(i4ic s=a Fsit deodat di'iat! nlt&rat! 4r s 4i 4ost cnd'a reol'at* Cnd ntre.i persoane c<i'ate! .a c/iar sa'an(i! c& a 4c&t -i e& de nen&rate ori! Ce este 4oc&lJ+! prie-ti rsp&ns&ri 'aFi sa& ta&toloFice! care repet n od incon-tient teoriile 4iloso4ice cele ai 'ec/i -i cele ai /ierice* i aceasta pentr& c ntre.area a 4ost p&s ntr=o on o.iecti' ip&r! &nde se aestec int&i(iile personale c& eperien(ele -tiin(i4ice* )o arta tocai c int&i(iile as&pra 4oc&l&i = poate ai < dect oricare altele = rn ncrcate de o tar Frea* Ele d&c spre Cuvînt înainte 31
con'inFeri iediate ntr=o pro.le &nde ar 4i necesare doar eperien(ele -i s&rtorile* ntr=o carte care ac& este 'ec/e "! a ncercat s descrie! n leFt&r c& 4enoenele calorice! o a .ine deterinat a o.iecti'rii -tiin(i4ice* A artat c& Feoetria -i alFe.ra a& contri.&it! p&(in cte p&(in! prin 4orele -i principiile lor a.stracte! la canaliarea eperien(ei pe o cale -tiin(i4ic* Ac& a 'oi s eplor aa in'ers = n& aa o.iecti'rii! ci aa s&.iecti'it(ii =! pentr& a da &n eepl& de d&.lele perspecti'e care ar p&tea 4i corelate c& toate pro.leele p&se de c&noa-terea &nei realit(i partic&lare! c/iar .ine de4inite* Dac a a'ea dreptate n leFt&r c& iplicarea real a s&.iect&l&i -i a o.iect&l&i! ar tre.&i s distinFe ai tran-ant ntre o&l c&t pe Fnd&ri -i o&l care Fnde-te! 4r s sper tot&-i c aceast deose.ire 'a 4i 'reodat nc/eiat! n orice ca! aici ne=a prop&s s=l st&die pe o&l c&t pe Fnd&ri lnF 'atra sa! n sinF&rtate! cnd 4oc&l este strl&citor! ca o con-tiin( a solit&dinii* )o a'ea at&nci n&eroase ocaii s art ce pericol repreint pentr& o c&noa-tere -tiin(i4ic ipresiile priare! adei&nile sipatetice! re'eriile non-alante! l 'o p&tea o.ser'a c& &-&rin( pe o.ser'ator! pentr& a deFaa principiile acestei o.ser'a(ii 'aloriate sa&! ai eact sp&s! a acestei o.ser'a(ii /ipnoate care este ntotdea&na o o.ser'a(ie a 4oc&l&i* n s4r-it! aceast stare de &-or /ipnotis! pe care a s&rprins=o n od constant! este 4oarte apt a declan-a anc/eta psi/analitic* N& e ne'oie dect de o sear de iarn! de &n 'nt n &r&l casei -i de &n 4oc lipede pentr& ca &n s&4let nd&rerat s=-i sp&n att aintirile! ct -i d&rerile: 2n !oaptă ai vră8it, 9u" a iernii cenu!ă, & inimă ca focul mocnit, Ce arde !i cîntă. TOULET ; 4tude sur l3evolution a$un pro"leme de physi-ue6 la propa(ation thermi-ue dans 2es solides, Paris* "#@%* 32
Psihanaliza focului
II Dar dac aceast carte este &-or de realiat at&nci cnd o concepe rnd c& rnd! ea ni se pare c& nep&tin( de alct&it ca ansa.l& .ine str&ct&rat* Un plan al erorilor &ane este o ntreprindere nerealia.il* O sarcin ca a noastr! ai c& sea! re4& plan&l istoric* ntr=ade'r! condi(iile str'ec/i ale re'eriei n& pot 4i nlt&rate prin 4ora(ia -tiin(i4ic act&al! ns&-i sa'ant&l! cnd -i prse-te pro4esia sa! se ntoarce spre 'aloririle priiti'e* Ar 4i deci adarnic s descrie! pe linia &nei istorii! o Fndire care contraice 4r ncetare n'(intele istoriei -tiin(i4ice* Dipotri'! 'o consacra o parte a e4ort&rilor noastre spre a deonstra c re'eria reia 4r ntrer&pere teele priiti'e! ac(ionea n peranen( ca &n s&4let priiti'! n po4ida s&cceselor Fndirii ela.orate -i potri'a instr&c(iei nse-i! desprins din eperien(ele -tiin(i4ice* N& ne 'o plasa nici ntr=o perioad ndeprtat! care ne=ar 4ace prea &-oar descrierea idolatriei 4oc&l&i* Interesant ni se pare doar s ls s se constate peranen(a s&rd a acestei idolatrii* C& ct 'a 4i ai aproape de noi doc&ent&l pe care l 'o &tilia! c& att el 'a a'ea o -i ai are 4or( pentr& a deonstra tea noastr* n istorie! c&t acest doc&ent peranent! &r a &nei reisten(e la e'ol&(ia psi/oloFicQ pe .trn n copil! pe copil n .trn! pe alc/iist ndrt&l inFiner&l&i* Dar c& pentr& noi trec&t&l nsean iFnoran(! iar re'eria este nep&tin(! iat -i scop&l pe care ni l=a prop&s: s 'indec spirit&l de 4ericirile sale! s=l s&lFe din narcisis&l creat de e'iden(a priordial! s=i o4eri alte asiF&rri dect posesi&nea! alte 4or(e de con'inFere dect cld&ra - i ent&ias&l! pe sc&rt! alte do'ei! ce n& snt nicidec& 4lcri* Crede! a-adar! c a sp&s att ct tre.&ie pentr& a 4ace s se sit sens&l &nei psihanalize a con'inFerilor s&.iecti'e pri'itoare la c&noa-terea 4enoenelor 4oc&l&i sa&! ai s&ccint epriat! al &nei psi/analie a 4oc&l&i* Teele noastre Fenerale 'or 4i preciate la ni'el&l arF&entelor partic&lare* Cuvtnt înainte 33
III La toate acestea! dori s ad&F nc o rearc! ce este -i &n a'ertisent* Cnd cititor&l 'a nc/eia lect&ra acestei cr(i! el n& -i 'a 4i sporit c& niic c&no-tin(ele* i pro.a.il c aceasta n& n&ai din 'ina noastr! ci ai deFra. ca &n tri.&t ad&s etodei alese* Cnd ne ntoarce spre noi n-ine! ne ndeprt de ade'r* Cnd 4ace eperien(e intime, contraice n od 4atal eperien(a o.iecti'* )o sp&ne nc o dat c n aceast carte! &nde ne con4es! en&er erori* Ea se o4er deci ca &n eepl& al acestei psi/analie speciale! pe care o socoti &til la .aa t&t&ror st&diilor o.iecti'e* Este o il&strare a teelor Fenerale s&s(in&te ntr=o carte recent despre 0ormarea spiritului !tiinţific. PedaFoFia spirit&l&i -tiin(i4ic n& 'a a'ea dect de c-tiFat! eplicitnd ast4el s ed&c(iile care 4alsi4ic ind&c(iile* N& 'a 4i Fre& s se re4ac pentr& ap! aer! pnt! sare! 'in! snFe! ceea ce a sc/i(at noi aici pentr& 4oc* La drept 'or.ind! aceste s&.stan(e neilocit 'aloriate! -i care anFaea st&di&l o.iecti' n direc(ia &nor tee 4r Feneralitate! snt ai p&(in net d&.le = ai p&(in net s&.iecti'e -i o.iecti'e = dect 4oc&lQ dar ele poart! tot&-i! o arc 4als! 4alsa pondere a 'alorilor nedisc&tate* Ar 4i < ai Fre&! dar totodat -i ai rodnic! s sit&a psi/analia la teelia &nor e'iden(e ai ra(ionale! ai p&(in iediate! -i deci ai p&(in a4ecti'e dect eperien(ele s&.stan(ialiste* Dac 'o erita s Fsi e&li! at&nci i 'o ndena s st&diee! din acela-i p&nct de 'edere al &nei psi/analie a c&noa-terii o.iecti'e! no(i&nile de totalitate! de siste! de eleent! de e'ol&(ie! de de'oltare*** N& 'a 4i Fre& de sesiat c la .aa &nor ast4el de no(i&ni eist 'aloriri eteroFene -i indirecte! dar al cror ton a4ecti' n& poate 4i neFat* n toate aceste eeple se 'or Fsi! s&. teoriile ai < sa& ai p&(in acceptate de sa'an(i sa& de 4iloso4i! con'inFerile ce snt adesea de=a drept&l inFen&e* Aceste con'inFeri nedisc&tate snt tot attea l&ini paraitare ce t&l.&r clarit(ile leFitie pe care spirit&l tre.&ie s le ad&ne ntr=&n e4ort disc&rsi'* Tre.&ie ca 4iecare s se ndrepte 34
Psihanaliza focului
spre sine ns&-i pentr& a distr&Fe aceste con'inFeri nedisc&tate* Tre.&ie ca 4iecare s n'e(e s se eli.eree de riFiditatea /a.it&dinilor spirit&l&i! 4orate n contact c& eperien(ele 4ailiare* Tre.&ie ca 4iecare s distr&F c& -i ai < Fri 4o.iile sa& 4iliile+ sale! actele sale de copleen( pentr& priele int&i(ii* n re&at! 4r s 'oi a=l instr&i pe cititor! 'o 4i rs plti(i pentr& e4ort&rile noastre! dac 'o p&tea
s=l con'inFe s practice &n eerci(i& n care noi n-ine ecel: s 4ie ironic c& el ns&-i* Nici &n proFres n& este posi.il n c&noa-terea o.iecti' 4r aceast ironie a&tocritic* n s4r-it! n& a preentat dect o 4oarte ic parte dintre doc&entele pe care le=a ad&nat pe parc&rs&l interina.ilelor lect&ri ale 'ec/ilor cr(i -tiin(i4ice din 'eac&rile al 2)II=lea -i al 2)III=lea! nct aceast ic oper n& este dect o sc/i(* Cnd este 'or.a s scrii prostii! ar 4i c& ade'rat < prea &-or s 4aci o carte Froas* CAPITOLUL I 0oc !i respect. Compleul lui Prometeu 1oc&l -i cld&ra ne o4er iloace de eplicare n doeniile cele ai 'ariate! deoarece snt pentr& noi &n prile de aintiri nepieritoare! de eperien(e personale siple -i decisi'e* 1oc&l este ast4el &n 4enoen pri'ileFiat care poate eplica tot&l* Daca tot ce se sc/i. lent se eplic prin 'ia(! tot ce se sc/i. repede se eplic prin 4oc* 1oc&l este <ra='i&* 1oc&l este inti -i &ni'ersal* El trie-te n iniile noastre* El trie-te n cer* El &rc din pro4&niile s&.stan(ei -i s e o4er ca i&.irea* El co.oar din no& n aterie -i se asc&nde! latent! asennd&=se c& &ra -i r.&narea* Dintre toate 4enoenele! el este ntr=ade'r sinF&r&l ce poate 4i in'estit att de cateForic c& do& 'aloriri contrarii: .inele -i r&l* El strl&ce-te n Paradis* El arde n In4ern* El este plcere - i tort&r* El este .&ctrie -i apocalips* El este plcere pentr& copil&l a-eat c&inte aproape de so.Q el pedepse-te! n acela-i tip! pe=orice neasc<tor ce 'rea s se oace prea de aproape c& 4lcrile sale* El este stare de satis4ac(ie -i respect Este &n e& t&telar -i teri.il! .&n -i r&* El poate s se contraic: el este deci &n&l dintre principiile eplica(iei &ni'ersale* 1r aceast 'aloriare pri! n& 'a p&tea 4i n(eleas nici toleran(a &dec(ii ce accept contradic(iile cele ai 4laFrante! nici ent&ias&l care ac&&lea 4r pro.e epitetele cele ai eloFioase* Ce tandre(e! .&noar! -i ce nonsens! n aceast paFin a &n&i edic! scris la s4r-it&l 'eac&l&i al 2)III= lea: Prin acest 4oc n& n(eleF o cld&r 'iolent! t&<&oas! iritant -i potri'a nat&rii! care arde n loc s 4iar. &orile! c& ar 4ier.e alienteleQ dar acest 4oc d&lce! oderat -i .lstor! nso(it de o an&it &iditate! ce are a4initate $7 Psihanaliza focului
c& aceea a snFel&i! ptr&nde n &orile eteroFene! la 4el ca -i s&c&rile destinate n&tri(iei! le parte! le aten&ea! le -le4&ie-te aspriea -i riFiditatea pr(ilor -i! la s4r-it! le ad&ce la &n aseenea Frad de .lnde(e -i p&ritate! nct a&nF s 4ie propor(ionate c& nat&ra noastr+ "* n aceast paFin n& eist &n sinF&r arF&ent! -i nici car &n sinF&r epitet! care ar p&tea s capete &n sens o.iecti'* i tot&-i! ct de < ne con'inFeZ 3i se pare c ea ns&ea 4or(a de pers&asi&ne a edic&l&i -i 4or(a insin&ant a reedi&l&i* Dar c& 4oc&l este edicaent&l cel ai insin&ant! n&ai l&dnd&=l peste s&r edic&l de'ine 4oarte con'inFtor* n orice ca! e& n& recitesc aceast paFin = s eplice cine 'a p&tea aceast apropiere in'inci.il = 4r s=i aintesc de .&n&l -i solen&l edic c& ceas de a&r! care 'enea la cpti&l e& de copil -i! c& &n c&'nt sa'ant! o lini-tea pe aa ea speriat* Era o diinea( de iarn n casa noastr srccioas* 1oc&l strl&cea n 'atr* 3i se ddea sirop de Tol&* LinFea linF&ra* Unde snt acele 're&ri ale cld&rii .alsaice -i ale leac&rilor c& aroe caldeJ II Cnd era .olna'! tata i 4cea 4oc&l n caer* El ridica .&-tenii c& < Fri peste le n&l cel r&nt! strec&rnd Froara de s&rcele printre oc/i&rile Frtar&l&i* A rata &n 4oc ar 4i 4ost sen&l &nei neaipoenite prostii* N&=i p&tea iaFina ca tatl e& s 4i p&t&t a'ea &n eFal n aceast trea. pe care n=o ncredin(a niciodat nin&i* De 4apt! e& n& -ti& s 4i aprins 're&n 4oc naintea 'rstei de optspreece ani* N&ai at&nci cnd a trit n sinF&rtate! a p&t&t s 4i& stpn&l "
A* RoK=Desoncades! Les Lois de la 'ature, applica"les au lois physiques de la ;e3decine, et au "ien (eneral de Vhumanite, @ 'oi** Paris* ",%%! t* II! p* ">>* 0oc !i respect. Compleul lui Prometeu 37
so.ei ele* Dar arta de)a z(îndări tăciunii, pe care a n'(at=o de la tata! i=a ras ca o ndrie* Cred c a- pre4era! ai deFra.! s rate o lec(ie de 4iloso4ie dect s rate 4oc&l e& de diinea(* De aceea! citesc c& o 'ie sipatie aceast paFin a &n&i a&tor stiat! preoc&pat de cercetri sa'ante! care este pentr& ine aproape o paFin de aintiri personale ": Adeseori! cnd era n 'iit la al(ii sa& se Fsea cine'a la ine! =a a&at c& &rtoarea re(et: 4oc&l ncepea s se stinFQ cr.&nii tre.&ia& Fndri(i in&til! c& pricepere! 'ree ndel&nFat! printr=&n 4& Fros* n s4r-it! se
rec&rFea la len&l r&nt! la cr.&ne! care n& era ntotdea&na ad&s ndea&ns de repedeQ adeseori! d&p ce .&-tenii neFri era& de <e ori rst&rna(i! re&-ea s 4ac rost de &n cle-te de so.! l&cr& ce pres&p&ne r.dare! ndrneal -i noroc* Ast4el! o.(inea c/iar &n rFa n scop&l &nei 'ritorii! ca acei EpiriciV crora 1ac<atea le ncredin(ea &n .olna' pe oarteQ apoi rFinea s ad&c la 'edere c(i'a tci&ni! adesea 4r ca cine'a s 4i p&t&t o.ser'a c =a- 4i atins de ce'a* 3 odi/nea 4r s 4i &ncitQ era pri'it ca -i c& i s=ar 4i sp&s s 4ac ce'a -i! deodat! 4lacra (-nea -i c&prindea .&t&c&lQ at&nci ac&a& c a- 4i ar&ncat &n an&it pra4 -i! n s4r-it! d&p o.icei! rec&no-tea& c a- 4i 4olosit c&ren(ii: -i p&(in le psa de cld&ra coplet! c&rFnd n e4l&'ii! strl&citoare! ca aceea a piros4erelor! a 'iteelor translati'e! a seriilor calorice+* i D&carla contin&! ep&nnd n acela-i tip talentele sale o.i-n&ite -i c&no-tin(ele sale teoretice a.i(ioase! con4or crora propaFarea 4oc&l&i este descris; ca o proFresie Feoetric! n serii calorice+* n po4ida acestei ateatici r& n(elese! pri&l principi& al l&i D&carla despre Fndirea o.iecti'+ este lipede! iar psi/analia l&i este neilocit: s p&ne cr.&ni aprin-i lnF cr.&ni aprin-i -i 4lacra 'a n'eseli cin&l nostr&* "
*!carla, Du 0eu complet, p* $?,*
%$ Psihanaliza focului
III Poate c p&te s&rprinde aici &n eepl& pri'itor la etoda pe care ne prop&ne s=o &rri pentr& psi/analia c&noa-terii o.iecti'e* De 4apt! este 'or.a de a descoperi ac(i&nea 'alorilor incon-tiente a4late c/iar la .aa c&noa-terii epirice -i -tiin(i4ice* Este necesar s rele' l&ina reciproc ce trece! 4r ncetare! de la c&no-tin(ele o.iecti'e -i sociale! la c&no-tin(ele s&.iecti'e -i personale -i in'ers* n eperien(a -tiin(i4ic tre.&ie artate &rele eperien(ei in4antile* N&ai ast4el 'o a'ea teei&ri s 'or.i despre &n incon!tient al spiritului !tiinţific, de caracter&l eteroFen al an&itor e'iden(e! -i 'o 'edea c& con'erF as&pra st&di&l&i &n&i 4enoen partic&lar con'inFeri 4orate n doeniile cele ai 'ariate* Se poate deci s n& se 4i rearcat n od ndest<or c 4oc&l este ai deFra. o fiinţă socială dect o fiinţă naturală. Pentr& a 'edea caracter&l nteeiat al acestei o.ser'a(ii! n& este necesar s n4(i- considera(ii pri'itoare la rol&l 4oc&l&i n societ(ile priiti'e! nici s insist as&pra di4ic<(ilor te/nice de ntre(inere a 4oc&l&i: este s&4icient s 4ace apel la psi/oloFia poiti'! eainnd str&ct&ra -i ed&ca(ia &n&i spirit ci'iliat* De 4apt! respect&l 4a( de 4oc este &n respect n'(at! -i n& &n&l nat&ral* Re4le&l care ne 4ace s ne retraFe deFet&l din 4lacra &nei l&inri n& oac! spre a sp&ne a-a! &n rol con-tient n c&noa-terea noastr* A p&tea c/iar s ne ir c i se acord atta iportan( n cr(ile de psi/oloFie eleentar! &nde este o4erit ca o inter'en(ie 'e-nic a &n&i 4el de re4lec(ie n re4le! a &nei c&noa-teri n sena(ia cea ai .r&tal* în realitate, cele clintii sînt interdicţiile sociale. Eperien(a nat&ral n& 'ine dect n al doilea rnd! pentr& a ad&ce o do'ad aterial inopinată, deci prea o.sc&r pentr& a 4&ndaenta o c&noa-tere o.iecti'* Ars&ra! adic in/i.i(ia nat&ral! con4irnd interdic(iile sociale! n& 4ace dect s con4ere ai < 'aloare inteliFen(ei paterne n oc/ii copil&l&i* Eist deci la .aa c&noa-terii in4antile a 4oc&l&i o inter4eren( ntre nat&ral -i social! &nde social&l este aproape 0oc !i respect. Compleul lui Prometeu
$# ntotdea&na doinant S=ar p&tea s n(eleFe ai .ine acest l&cr& dac 'o copara n(ept&ra c& ars&ra i &na -i alta da& na-tere la re4lee* De ce împunsăturile n& snt -i ele! aseenea 4oc&l&i! o.iect de respect -i de teaJ C& siF&ran(! pentr& c interdic(iile sociale pri'itoare la n(ept&ri snt c& < ai sla.e dect acelea ce 'iea 4oc&l* Iat deci ade'rata .a a respect&l&i n 4a(a 4lcrii: cnd copil&l -i apropie na de 4oc! tatl l lo'e-te c& riFla peste deFete* 1oc&l lo'e-te c/iar cnd n& arde* 1ie c 4oc&l est e 4lacr sa& cld&r! lap sa& so.! 'iFilen(a prin(ilor rne aceea-i* 1oc&l este deci de la ncep&t o.iect&l &nei interdicţii (enerale< de &nde concl&ia: interdic(ia social este pria noastr cunoa!tere (enerală as&pra 4oc&l&i* Ceea ce -ti la ncep&t despre 4oc este 4apt&l c n& tre.&ie s=l atinFe! ncet&l c& ncet&l! pe s&r ce copil&l cre-te! interdic(iile se spirit&aliea: lo'it&ra c& riFla este nloc&it printr=o 'oce plin de nieQ 'ocii pline de nie i ia loc&l po'estea despre priedia incendiilor sa& leFendele despre 4oc&l ceresc* n 4el&l acesta! 4enoen&l nat&ral este iplicat 4oarte repede n
c&no-tin(e sociale coplee -i con4&e! care n& las nici &n spa(i& pentr& c&noa-terea nai'* De at&nci! 4iindc in/i.i(iile snt de la pri&l contact interdic(ii sociale! pro.lea c&noa-terii personale a 4oc&l&i este o c/esti&ne de neascultare îndemînatică. Copil&l 'rea s 4ac la 4el ca tatl s&! departe de tatl s&! -i! ca &n ic Proete&! 4&r c/i.rit&rile* El alearF at&nci pe cp&ri -i! la arFinea &n&i dr& des4&ndat! nteeia pre&n c& nso(itorii si 'atra &nei -coli a /oinrit&l&i* Copil&l ora-elor n& c&noa-te deloc acest 4oc care arde ntre trei pietreQ el n& -tie F&st&l por&.elor 4ripte! nici al elc&l&i cleios a-eat pe cr.&nii aprin-i* El poate s scape de acest comple al lui Prometeu, a cr&i ac(i&ne a si(it=o att de des* N&ai acest cople poate s ne 4ac s n(eleFe interes&l pe care l strne-te ntotdea&na leFenda! n sine att de srac! a printel&i 1oc&l&i* Dar n& tre.&ie s ne Fr.i -i s con4&nd cople&l l&i Proete& c& cople&l l&i Oedip din psi/analia clasic* 1r ndoial! coponentele se&ale ale 40
Psihanaliza focului
re'eriilor as&pra 4oc&l&i a& o intensitate deose.it -i! n cele ce &rea! 'o ncerca s le s coate n e'iden(* Dar poate c ar 4i ai .ine s indic toate n&an(ele con'inFerilor incon-tiente prin 4or&le di4erite! c/iar dac 'o 'edea apoi c& se nr&desc copleele* Un&l dintre a'antaele psi/analiei c&noa-terii o.iecti'e pe care o prop&ne ni se pare a 4i cercetarea &nei one ai p&(in pro4&nde dect aceea &nde se des4-oar instinctele priiti'eQ -i din ca& c aceast on es te interediar! ea are o ac(i&ne deterinant as&pra Fndirii clare! as&pra Fndirii -tiin(i4ice* A -ti -i a 4a.rica snt necesit(i pe care le p&te caracteria n ele nsele! 4r s le sit& ntr=&n raport o.liFatori& c& 'oin(a de p&tere* n o eist o 'erita.il voinţă de intelectualitate. Ne'oia de=a n(eleFe este s&.estiat! cnd e p&s s&. dependen(a a.sol&t a principi&l&i &tilit(ii! a-a c& a& procedat praFatis&l -i .erFsonis&l* Prop&ne ast4el sa sit& s&. den&irea de comple al lui Prometeu toate n&in(ele care ne ndean s -ti att ct -i prin(ii no-tri! ai < dect prin(ii no-tri! att ct ae-trii no-tri! ai < dect ae-trii no-tri* Or! n&ai anip&lnd o.iect&l! n&ai per4ec(ionnd c&noa-terea noastr o.iecti'! p&te spera s ne sit& ai lipede la ni'el&l intelect&al pe care l=a adirat la prin(ii -i ae-trii no-tri* S&prea(ia prin instincte ai p&ternice tentea n od 4iresc &n n&r c& < ai are de indi'ii! dar spiritele ai rare tre.&ie de aseenea s 4ie eainate de ctre psi/oloF* De-i intelect&alitatea p&r este ecep(ional! ea n& este ai p&(in caracte ristic pentr& o e'ol&(ie &an speci4ic* Cople&l l&i Proete& este cople&l l&i Oedip n 'ia(a intelect&al* CAPITOLUL II 0ocul !i reveria. Compleul lui 4mpedocle Psi/iatria odern a el&cidat psi/oloFia incendiator&l&i* Ea a artat caracter&l se&al al tendin(elor sale* n acela-i tip! ea a p&s n l&in tra&atis&l Fra' pe care=l poate recepta 'ia(a psi/ic din ca&a spectacol&l&i &nei cpi(e de 4n sa& al &n&i acoperi- incendiat! al &nei 4lcri &ria-e proiectate pe cer&l noct&rn! deas&pra nes4r-itei ntinderi a &nor cp&ri arate* Prec& p&rttorii &nor tor(e sinistre! oaenii ne4ericirii transit de la o perioad la alta contaFi&nea 'is&rilor lor de 4iin(e iolate* Un incendi& l deterin pe &n incendiator n od aproape la 4el de 4atal ca n ca&l &n&i incendiator care pro'oac &n incendi&* 1oc&l ocne-te ntr=&n s&4let n c/ip < ai siF&r dect s&. cen&-* Incendiator&l este cel ai disi&lat dintre criinali* La ail&l din Saint=[lie! incen diator&l cel ai caracteristic este 4oarte ser'ia.il* N& eist dect &n l&cr& pe care pretinde c n& -t ie s=l 4ac: s aprind 4oc&l n so.* n a4ar de psi/iatrie! psi/analia clasic a st&diat tip ndel&nFat 'is&rile as&pra 4oc&l&i* Ele snt printre cele ai clare! cele ai nete! -i interpretarea lor se&al este 4oarte siF&r* Deci n& 'o ai re'eni as&pra acestei pro.lee* Pentr& noi! cei care ne rFini s psi/anali &n strat psi/ic ai p&(in pro4&nd! ai intelect&aliat! se ip&ne s nloc&i st&di&l 'iselor prin acela al re'eriei! iar n od deose.it est e necesar ca n aceast cr(&lie s st&die re'eria n 4a(a 4oc&l&i* D&p prerea noastr! aceast re'erie este 4oarte di4erit de 'is prin ns&-i 4apt&l c ea e ntotdea&na ai < sa& ai p&(in centrat as&pra &n&i o.iect* )is&l are o cale linear! &itnd&=-i dr&&l n sc&rFerea sa* Re'eria ac(ionea n 42
Psihanaliza focului
stea* Ea re'ine la centr&l s& pentr& a triite rae noi* i tocai re'eria n 4a(a 4oc&l&i! re'eria plc&t! con-tient de starea sa .&n! este cea ai 4iresc centrat dintre toate* Ea se n&r printre acelea care (in cel ai < la o.iect&l lor sa&! dac 're(i! la pretet&l lor* De &nde -i acea soliditate -i
ooFenitate care=i con4er &n aseenea 4arec! nct nieni n& se ai poate desprinde de ea* Este att de .ine de4init nct a de'enit o .analitate s sp&ne c i&.i 4oc&l de len din 'atr* Este 'or.a de acel 4oc cal! noral! stpnit! cnd .&t&c&l cel are arde c& 4lacr ic* Este &n 4enoen onoton -i strl&citor! ntr=ade'r total: el 'or.e-te -i .oar! el cnt* nc/is n cin&l s&! 4oc&l a 4ost 4r ndoial pentr& o pri&l s&.iect de re'erie! si.ol&l odi/nei! in'ita(ia la repaos* Este iposi.il de concep&t o 4iloso4ie a repaos&l&i 4r o re'erie n 4a(a .&t&cilor de len care ard* De aceea! d&p prerea noastr! a rata re'eria n 4a(a 4oc&l&i nsean a pierde ntre.&in(area ntr=ade'r &an -i priordial a 4oc&l&i* 1r ndoial c 4oc&l ncle-te -i recon4ortea* Dar n& ne d .ine seaa de aceast recon4ortare dect printr=o contepla(ie dest&l de ndel&nFatQ .ine4acerea 4oc&l&i n& poate 4i receptat dect dac ne p&ne coatele pe Fen&nc/i -i cap&l ntre ini* Aceast atit&dine 'ine de departe* Aproape de 4oc! copil&l o are n od nat&ral* N& ntpltor ea este atit&dinea Gnditor&l&i* Ea pro'oac o aten(ie 4oarte special! ce n& se asean c& pnda sa& c& o.ser'area* Ea este arareori 4olosit pentr& &n alt Fen de conteplare* Aproape de 4oc! tre.&ie s ne a-eQ tre.&ie s ne odi/ni 4r s doriQ tre.&ie s accept re'eria n od o.iecti' speci4ic* Binen(eles c partianii &nei 4ora(ii 3ilitariste a spirit&l&i n& 'or accepta o teorie att de &-or idealist -i 'or o.iecta! pentr& a precia interes&l pe care=l acord 4oc&l&i! od&rile sale <iple de ntre.&in(are: 4oc&l n& prod&ce n&ai cld&r! ci -i 4ier.e crn&rile* Ca -i c& 'atra cople! 'atra (rneasc! ar piedica re'eriaZ De din(ii &n&i crliF atrna cldarea neaFr* Pe cele trei picioare! oala intra adnc n cen&-a cald* S&4lnd c& o.raii &4la(i printr=&n t&. de o(el* .&nica aprindea iar 0ocul !i reveria. Compleul lui 4mpedocle 43
4lcrile adorite* Tot&l 4ier.ea n acela-i tip: carto4ii pentr& porci -i carto4ii ai .&ni pentr& 4ailie* Pentr& ine! &n o& proaspt se cocea n cen&-* 1oc&l n& se soar c& ceas&l de nisip: o&l era copt cnd o pict&r de ap! adeseori o pict&r de sali'! se e'apora de pe coa* A 4ost de=a drept&l s&rprins cnd a citit n& de< c Denis Papin s&pra'eF/ea oala 4olosind procede&l .&nicii ele* naintea o&l&i era condanat la papar* ntr=o i! copil 4&rios -i Fr.it! i ar&nca toat s&pa pe din(ii crliF&l&i: nnc! i crliF&le! nnc+* Dar n ilele cnd era c&inte! ad&cea& tiFaia c& ptr(ele* Ea stri'ea c& col(&rile sale drepte 4oc&l de pini! ro-& ca sFeata &nei Fladiole* i plcinta era c&rnd n -or(&l e&! ai cald la deFete dect pe .&e* At&nci da! nca 4oc! i nca a&r&l! iros&l! -i pn -i cea ai ic scnteiere! n 'ree ce plcinta 4ier.inte crn(nea ntre din(i* i ntotdea&na ast4el! printr=o plcere de l&! ca desert! 4oc&l -i 'eri4ic propria sa &anitate* El n& se &l(&e-te s 4iar.! el r&ene-te coaa de pine! a&re-te plcinta -i aterialiea sr.toarea oaenilor* Orict de < ne=a ndeprta n trec&t! 'aloarea Fastronoic priea as&pra 'alorii alientare! iar o&l -i Fse-te spirit&l n .&c&rie! n& n tr&d* C&cerirea s&per4l&&l&i prod&ce o ecita(ie spirit&al ai are dect c&cerirea necesar&l&i* O&l este o crea(ie a dorin(ei! n& o crea(ie a necesit(ii* II Dar re'eria la F&ra so.ei are ae ai 4iloso4ice* 1oc&l este pentr& o&l care=i contepl &n eepl& de de'enire propt -i &n eepl& de de'enire circ&stan(ial* 3ai p&(in onoton -i ai p&(in a.stract dect apa care c&rFe! ai propt c/iar n cre-tere -i sc/i.are dect pasrea n c&i.&l s&pra'eF/eat n 4iecare i n t&4i-! 4oc&l s&Ferea dorin(a de sc/i.are! de .r&scare a tip&l&i! de ad&cere a 'ie(ii la capt&l s&! la al s& 44
Psihanaliza focului 0ocul !i reveria. Compleul lui 4mpedocle
>5 dincolo* At&nci re'eria este ntr=ade'r capti'ant -i draaticQ ea apli4ic destin&l &anQ ea leaF ce este ic c& ce este ai are! so.a c& '&lcan&l! 'ia(a &n&i .&-tean -i 'ia(a &nei l&i* 1iin(a 4ascinant n(eleFe chemarea r&F&l&i* Pentr& el! distr&Ferea este ai < dect o sc/i.are! este o rennoire* Aceast re'erie 4oarte special -i tot&-i 4oarte Feneral deterin &n 'erita.il cople &nde se &nesc draFostea -i respect&l pentr& 4oc! instinct&l de=a tri -i instinct&l de=a &ri* Pentr& a 4i ai s&ccin(i! a p&tea s=l n&i compleul lui 4mpedocle. i 'o 'edea des4-&rarea ntr=o oper ci&dat de GeorFe Sand* Este o oper de tinere(e! sal'at de &itare de scriitoare* Este posi.il ca aceast 2storie a
visătorului s 4i 4ost scris nainte de pria cltorie n
Italia! nainte de pri&l )&lcan! d&p cstorie! dar nainte de pria draFoste* n orice ca! ea poart pecetea )&lcan&l&i! ai deFra. iaFinat dect descris* n literat&r &n ast4el de ca este 4rec'ent* O paFin de aseenea tipic se poate Fsi! de eepl&! la ean=Pa&l! care 'isea c Soarele! 4i&l Pnt&l&i! este proiectat pe cer prin crater&l &n&i &nte n plin eploie* Dar c& re'eria este pentr& noi ai instr&cti' dect 'is&l! s=o &r pe GeorFe Sand* Pentr& a 'edea n ori Sicilia n 4lcri pe o are nstel at! cltor&l &rc po'rni-&rile Etnei la cderea nop(ii* Pentr& a dori! el se opre-te la Grota caprelor! dar nep&tnd s=-i Fseasc son&l! 'isea n 4a(a 4oc&l&i de esteacnQ el rne n od 4iresc p* @@ c& coatele spriinite pe Fen&nc/i -i c& oc/ii pironi(i as&pra ratic&l&i ro-& din 'atr! de &nde (-nea&! n ii de 4ore -i c& ii de ond&la(ii! 4lcri al.e -i al.astre* Aici! Fndea el! se 'edea o iaFine red&s a oc&rilor 4lcrii -i a i-crilor la'ei din er&p(iile Etnei* De ce n=a- contepla oare acest spectacol adira.il n toat Fro'ia l&iJ+ C& po(i adira &n spectacol pe care n& l=ai '&t niciodatJ Dar a&tor&l contin&! ca -i cnd ar 'oi s preciee ai .ine ns-i aa re'eriei s ale apli4icatoare: De ce n=a oc/ii &nei 4&rnici pentr& a adira &n esteacn aprinsQ c& ce eo(ii de oar. .&c&rie -i c& ce 4reneie de i&.it! roi&ri de ici -i al.&rii 4l&t&ri de noapte 'in sa se ar&nce n elZ Iat pentr& ei '&lcan&l n toat re(ia saZ Iat spectacol&l &n&i iens incendi&* Aceast l&in strl&citoare i ae(e-te -i i ealt a-a c& =ar .ta pe ine 'ederea &nei ntreFi pd&ri aprinse+* Aor&l! oartea -i 4oc&l snt &nite n aceea-i clip* Prin sacri4ici&l s& n inia 4lcrii! e4eer&l ne d o lec(ie de eternitate* 3oartea total -i 4r &r este Faran(ia c porni ntreFi spre l&ea de dincolo* A pierde tot&l pentr& a c-tiFa tot&l* Lec(ia 4oc&l&i este lipede: D&p ce ai o.(in&t tot&l prin pricepere! prin draFoste sa& prin 'iolen(! tre.&ie s cedei tot&l! s te niice-ti+ D;Ann&nio! Contemplarea ;orţii/. Acesta este cel p&(in! d&p c& rec&noa-te Giono n Adevăratele "o(ăţii p* "$>! ip&ls&l intelect&al al 'ec/ilor rase! ca la indienii din India sa& la ateci! la oaenii pe care 4iloso4ia -i cr&iea lor reliFioas i=a& aneiat pn la &scci&nea total! neailsnd&=le la nl(iea cap&l&i dect &n Flo. inteliFent+* N&ai acei in-i intelect&alia(i! acele 4iin(e dr&ite instinctelor de o 4ora(ie intelect&al! contin& Giono! pot s 4or(ee &-a c&ptor&l&i -i s intre n ister&l 4oc&l&i+* GeorFe Sand ne 'a 4ace s n(eleFe acest l&cr&* De ndat ce re'eria s concentrea! apare Feni&l l&i )&lcan* El dansea pe cen&-a al.astr -i ro-ie*** l&nd&=-i drept cal &n 4&lF de pad ad&s de &raFan+* El l d&ce pe )istor dincolo de on&ent&l drept&nF/i&lar a cr&i nteeiere tradi(ia i=o atri.&ie l&i Epedocle p* 5?* )ino! reFele e&* P&ne=(i coroana de 4lacr al. -i de 4loare al.astr de p&cioas! din care i.&cne-te o ploaie scnteietoare de diaante -i de= sa4ire*+ i )istor&l! Fata de sacri4ici&! rsp&ndeQ Iat=* n'ele-te= n 4l&'ii de la' 4ier.inte! strnFe= n .ra(ele tale de 4oc! a-a c& &n ndrFostit -i strinFe loFodnica* 3i=a p&s anta&a ro-ie* 3=a podo.it c& c&lorile tale* .rac -i t& roc/ia aprins de p&rp&r* Acoper=(i -old&rile c& aceste 4ald&ri strl&citoare* Etna! 'ino! Etna! distr&Fe &-ile tale de .aalt! 'ars soal -i s&l4* )ars piatr! etal -i 4oc***Z+ n iloc&l 4oc&l&i oartea n& este oarte* 3oartea n& poate 4i n aceast reFi&ne eterat &nde d&ci*** Corp&l e& 4raFil poate s se ist&ie prin 4oc! s&4let&l e& tre.&ie s se &neasc ns c& toate aceste eleente s&.tile din care t& e-ti 4c&t* = Ei .ine! sp&ne Spirit&l! ar&ncnd as&pra )istor&l&i o parte din >7 Psihanaliza focului
antia sa ro-ie! ia=(i ras=.&n de la 'ia(a oaenilor -i &rea= n aceea a 4antoelor*+ n acest 4el! o re'erie la F&ra so.ei! cnd 4lacra str. ra&rile att de s&.(iri ale esteacn&l&i! este de=a&ns pentr& a e'oca '&lcan&l -i r&F&l* Un pai care dispare n 4& este de=a&ns pentr& a ne pinFe spre destin&l nostr&* C& se poate do'edi ai .ine c act&l de conteplare a 4oc&l&i ne d&ce la ns-i oriFinea Fndirii 4iloso4iceJ Dac 4oc&l! 4enoen n esen( de=a drept&l ecep(ional -i rar! a 4ost considerat ca &n eleent constit&ti' al Uni'ers&l&i! aceasta n& se datore-te oare 4apt&l&i c el este &n eleent al Fndirii! iar pentr& re'erie &n eleent predilectJ Cnd a rec&nosc&t &n cople psi/oloFic! se pare c n(eleFe ai .ine! ai sintetic! an&ite opere poetice* De 4apt! o oper poetic n& poate s=-i capete &nitatea dect printr=&n cople* Dac este a.sent cople&l! opera! lipsit de rdcinile sale! n& ai co&nic c& incon-tient&l* Ea pare rece! arti4icial! 4als* Dar o oper! c/iar neterinat! p&s n circ&la(ie n <iple 'ariante repetiti'e! ca 4mpedocle de Holderlin! pstrea o &nitate re<at din 4apt&l c se Fre4ea pe cople&l l&i Epedocle* n tip ce Hiperion optea pentr& o 'ia( ce se aestec n od ai inti c& 'ia(a Nat&rii! Epedocle aleFe o oarte care=l contope-te c& eleent&l p&r al l&i )&lcan* Aceste do&
sol&(ii snt ai apropiate dect par la pria 'edere! a-a c& 4oarte .ine sp&ne don&l Pierre Bertea&* Epedocle este &n Hiperion care a eliinat eleentele ert/eriene! -i care! prin sacri4ici&l s&! -i consacr 4or(a! dar n& -i rt&rise-te sl.ici&neaQ este .r.at&l deplin! ero&l itic al Antic/it(ii! n(elept -i siF&r de el ns&-i! pentr& care oartea 'ol&ntar este &n act de credin( do'editor al 4or(ei -i al n(elepci&nii sale+"* 3oartea n 4lcri este cea ai p&(in sinF&ratic dintre or(i* Este! ntr=ade'r! o oarte cosic! prin care &n ntreF &ni'ers dispare o dat c& Fnditor&l* R&F&l este &n nso(itor al e'ol&(iei* "
Pierre Berta&* *olderlin, Paris! "#$7! p* ","* 0ocul !i reveria. Compleul lui 4mpedocle 47
7iova ci" sole che non muore, e solo Per noi non muore, ci" che muor con noi. 'u e "un decît ce nu moare, !i Pentru noi nu moare decît ce moare cu noi./ D;ANNUN0IO
Cteodat! n 4a(a &nei ari Frei de cr.&ni aprin-i! s&4let&l se site o.sedat de cople&l l&i Epedocle* Ars de 4lcrile l&ntrice ale &nei i&.iri disperate! 1oscarina l&i D;Ann&nio -i dore-te oartea pe r&F! n 'ree ce pri'e-te 4ascinat c&ptor&l sticlar&l&i ": S dispar! s 4i& nF/i(it de 4lcri! s n& las nici o &rZ '&ia inia 4eeii! .tat de distr&Fere* ntr=o sec&nd acest 4oc ar p&tea s ist&ie ca pe &n c&rpen de 'i(! ca pe &n 4ir de pai* i ea se apropia de F&rile desc/ise prin care se 'edea& 4lcrile 4l&ide! ai strl&citoare dect aiaa 'erii! ncolcind&=se n &r&l 'aselor de pnt n care se topea! nc in4or! inere&l pe care l&crtorii a-ea(i n &r&l lor! n spatele &nor aprtori de 4lcri! l atinFea& c& o 'erFea de 4ier pentr& a=i da o 4or prin s&4l&l .&elor lor+* )ede c& n pre&rrile cele ai 'ariate c/earea r&F&l&i rne o te poetic 4&ndaental* Ea n& ai coresp&nde! n 'ia(a odern! c& nici o o.ser'a(ie poiti'* i tot&-i ne eo(ionea* De la )ictor H&Fo la Henri de ReFnier! r&F&l l&i Herc&le contin& s repreinte destin&l oaenilor! ca &n si.ol nat&ral* Ceea ce e de=a drept&l ne4iresc pentr& c&noa-terea o.iecti'! dar rne tot&-i pro4&nd real -i acti' pentr& re'eriile incon-tient&l&i* )is&l este ai p&ternic dect eperien(a* "
D;Ann&nio! Le 0eu, trad* Ir*! p* $@@*
Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis
49
CAPITOLUL III Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis De ai < 'ree psi/analia a ncep&t st&di&l leFendelor -i al itoloFiilor* Pentr& st&diile de acest Fen! ea a preFtit &n aterial alct&it din eplica(ii s&4icient de .oFate pentr& a l&ri leFendele care nconoar c&cerirea 4oc&l&i* Dar psi/analia n& a sisteatiat n od coplet = de-i l&crrile l&i C* G* &nF a& proiectat as&pra acest&i p&nct o p&ternic l&in = st&di&l eplica(iilor -tiin(i4ice! al eplica = (iilor o.iecti'e care pretind c 4&ndaentea descoperirile oaenilor preistorici* n acest capitol 'o re&ni -i copleta o.ser'a(iile l&i C* G* &nF! atrFnd aten(ia as&pra sl.ici&nii eplica(iilor ra(ionale* De la ncep&t tre.&ie s critic eplica(iile -tiin(i4ice oderne care ni se par dest&l de iproprii pentr& descoperirile preistorice* Aceste eplica(ii -tiin(i4ice pro'in dintr=&n ra(ionalis sec -i Fr.it care pretinde a .ene4icia de o e'iden( rec&rent! 4r nici &n raport! tot&-i! c& condi(iile psiholo(ice ale descoperirilor priiti'e* Noi crede c ar eista deci &n loc pentr& o psi/anali indirect -i sec&nd! care ar c&ta ere& incon-tient&l s&. con-tient! 'aloarea s&.iecti' s&. e'iden(a o.iecti'! re'eria s&. eperien(* N& se poate st&dia dect ceea ce ai nti a 4ost 'isat* tiin(a se 4orea ai deFra. pe .aa &nei re'erii dect a &nei eperien(e! -i snt necesare <e eperien(e pentr& a -terFe neF&ra 'is&l&i* Acela-i act = ai ales = care ac(ionea as&pra aceleia-i aterii pentr& a da acela-i re<at o.iecti' n& are acela-i sens s&.iecti' pentr& entalit(i att de di4erite ca aceea a o&l&i priiti' -i a o&l&i instr&it* Pentr& o&l priiti'! Fndirea este o re'erie centraliatQ pentr& o&l instr&it! re'eria este o Fndire relaat* Sens&l dinaic este in'ers de la &n ca la alt&l* De eepl&! eplica(ia ra(ionalist c priii oaeni a& prod&s 4oc&l prin 4recarea a do& .&c(i de len &scat este &n laitoti'* Dar oti'ele o"iective in'ocate pentr& a eplica n ce 4el oaenii ar 4i a&ns s=-i iaFinee acest procede& snt 4oarte sla.e* Adeseori c/iar nici n& risc s eplic
psi/oloFia acestei prie descoperiri* Printre rarii a&tori preoc&pa(i de o eplica(ie! cei ai &l(i ne aintesc c pd&rile ia& 4oc prin 4recarea+ crenFilor n tip&l 'erii* Ei aplic ast4el tocai ra(ionaent&l rec&rent pe care 're s=l den&n(* Ei &dec pornind de la o -tiin( c&nosc&t! 4r s retriasc condi(iile o.ser'a(iei nai'e* n preent! cnd n& se poate Fsi o alt ca& a i ncendi&l&i pd&rilor! se crede c aceast ca& nec&nosc&t poate s 4ie 4recarea Dar de 4apt se poate sp&ne c fenomenul n)a fost niciodată o"servat în aspectul său natural. Dac l=a o.ser'a! a p&tea constata c n& ne=a Fndi la o 4recare! adic a a.orda 4enoen&l c& toat inFen&itatea* Ne=a Fndi la &n !oc< n& a Fsi aici niic care s poat s&Fera &n 4enoen de d&rat! preFtit! proFresi'! c& este 4recat&l care tre.&ie s prod&c aprinderea len&l&i* A&nFe deci la aceast concl&ie critic: nici &na din practicile .aate pe 4recare! 4olosite de popoarele priiti'e pentr& a prod&ce 4oc&l! n& poate 4i s&Ferat direct printr=&n 4enoen nat&ral* Aceste di4ic<(i n& i=a& scpat l&i Sc/leFel* 1r s ad&c o sol&(ie! el a o.ser'at 4oarte .ine c pro.lea p&s n tereni ra(ionali n& coresp&nde posi.ilit(ilor psi/oloFice ale o&l&i priiti' "* SinF&r in'en(ia 4oc&l&i! piatr &nF/i&lar a ntreF&l&i edi4ici& al c<&rii! c& arat att de .ine 4a.&la l&i Proete&! preint di4ic<(i ins&ronta.ile dac pres&p&ne eisten(a strii priiti'e* Niic ai .anal pentr& noi dect 4oc&lQ dar o&l ar 4i p&t&t s rtceasc ii de ani prin desert&ri! 4r s=l 4i '&t 'reodat pe sol* S=i acord "
A*=<* Sc/leFel! &euvres e3crites enfrancais, t* I! Leipis! "%>7* p $?,=$?%*
'*'
5? Psihanaliza focului
o&l&i &n '&lcan n er&p(ie! o pd&re aprins de trsnet: clit! c& toate Folici&nea sa! potri'a inteperiilor anotip&rilor! ar 4i alerFat el oare s se ncleascJ N=ar 4i ap&cat=o ai deFra. la 4&FJ )ederea 4oc&l&i le sperie pe cele ai <e dintre aniale! c& ecep(ia acelora ce s=a& o.i-n&it c& el n 'ia(a doestic*** Dar c/iar -i d&p ce ar 4i si(it e4ectele .ine4ctoare ale &n&i 4oc pe care i=l o4erea nat&ra! c& ar 4i p&t&t s=l pstreeJ C&! o dat stins! ar ai 4i -ti&t s=l aprindJ i dac do& .&c(i de len &scat ar cdea pentr& pria dat n inile &n&i sl.atic! prin ce indici& al eperien(ei 'a F/ici c poate s le aprind printr=o 4recare rapid! contin&at < tipJ+ II Dipotri'! dac o eplica(ie ra(ional -i o.iecti' este ntr=ade'r p&(in satis4ctoare pentr& a eplica o descoperire de ctre &n spirit priiti'! o eplica(ie psi/analitic! orict de a'ent&roas ar prea! tre.&ie s 4ie n cele din &r eplica(ia psi/oloFic 'erita.il* n pri&l rnd! tre.&ie s rec&noa-te c 4recarea este o eperien( p&ternic se&aliat* Ne con'inFe &-or de acest l&cr& parc&rFnd doc&entele psi/oloFice re&nite de psi/analia clasic* n al doilea rnd! dac sisteati indica(iile &nei psi/analie speciale a ipresiilor caloriFene! ne 'o con'inFe c ncercarea o"iectivă de a prod&ce 4oc&l prin 4recare este s&Ferat de eperien(e 4oarte intie* n orice ca! din aceast perspecti' este ai sc&rt circ&it&l ntre 4enoen&l 4oc&l&i -i reprod&cerea sa* I&.irea este pria ipote -tiin(i4ic pentr& reprod&cerea o.iecti' a 4oc&l&i* Proete& este ai deFra. &n aant 'iF&ros dect &n 4iloso4 inteliFent -i r.&narea eilor este o r.&nare din Feloie* Din oent&l n care a 4or&lat aceast rearc psi/analitic! o &l(ie de leFende -i o.icei&ri se eplic Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis 51
4oarte &-orQ epresii ci&date! aestecate n od incon-tient c& eplica(ii ra(ionaliate! se l&inea dintr=o no& perspecti'* Ast4el! 3a 3iiller! care a ad&s n st&diile despre oriFinea oaenilor o int&i(ie psi/oloFic att de ptr&ntoare! a&tat -i de c&no-tin(e linF'istice pro4&nde! trece pe lnF int&i(ia psi/analitic! 4r s o discearn tot&-i "* Era& attea l&cr&ri de po'estit despre 4ocZ+ i iat pri&l: El era 4i&l a do& .&c(i de len+* De ce fiul= Cine este sed&s de aceast perspecti' FeneticJ O&l priiti' sa& 3a 3iillerJ Din ce perspecti' este ai clar o ast4el de iaFineJ Este ea clar din p&nct de 'edere o.iecti' sa& s&.iecti'J Care este eperien(a ce o clari4icJ Este eperien(a o.iecti' a 4recrii celor do& .&c(i de len sa& eperien(a inti a &nei 4recri ai d&lci! ai nFietoare! care aprinde &n corp i&.itJ Este de a&ns s p&ne aceste ntre.ri pentr& a descoperi oriFinea con'inFerii care d&ce la credin(a c 4oc&l este 4i&l len&l&i* Tre.&ie s ne ir c acest 4oc ip&r! rod al &nei i&.iri sinF&ratice! este arcat! de-i a.ia nsc&t! de
cople&l l&i OedipJ Epresia l&i 3a 3iiller este re'elatoare din acest p&nct de 'edere: al doilea l&cr& ce se c&'enea s 4ie po'estit despre acest 4oc priiti' este 4el&l c&! a.ia nsc&t! acesta -i=a de'orat tatl -i aa! adic cele do& .&c(i de len din care a (-nit+* Niciodat cople&l l&i Oedip n& a 4ost ai .ine -i ai coplet desenatQ dac ratei 4oc&l! e-ec&l arzător (i 'a ist&i inia! 4oc&l 'a rne n tine* Dac t& prod&ci 4oc&l! s4in&l ns&-i te 'a de'ora* I&.irea n&=i dect &n 4oc care tre.&ie transis* 1oc&l n&=i dect o i&.ire ce tre.&ie s&rprins* C& 3a 3iiller n& p&tea n od 4iresc s .ene4iciee de l&inile ad&se de re'ol&(ia psi/oloFic a erei 4re&diene! an&ite inconsec'en(e snt e'idente pn -i n tea sa linF'istic* Ast4el! el scrie: i cnd o&l priiti' (îndea 4oc&l -i l n&ea! ce tre.&ia s se ntpleJ El n&=l p&tea n&i dect d&p ceea ce 4oc&l 4cea: el era cel ce niicea -i l&ina+* Ar tre.&i deci s ne a-tept! &rnd eplica(ia o"iectivă a l&i "
1* 3a 3iiller! &ri(ine et developpement de la Reli(ion, ii, * Darestiter* "%,#* p* "#?*
52
Psihanaliza focului
3a 3iiller! ca &n 4enoen concep&t ai nti ca vizi"il, '&t ntotdea&na nainte de=a 4i atins! s 4ie desenat prin atri.&te vizuale. Dar n&: d&p sp&sele l&i 3a 3iiller! o&l era ai ales ipresionat de i-crile rapide ale 4oc&l&i+* i ast4el el a 4ost n&it 'i&l! aF=il&l! AF=nis! iF=nis+* Aceast desenare printr=&n 4enoen a&ttor! o.iecti' indirect! 4r constan(! n& se poate s n& apar ca arti4icial* Eplica(ia psi/analitic! dipotri'! redresea tot&l* Da! 4oc&l este AF=nis! AF=il! dar priiti' aFil e doar cauza &an dinaintea 4enoen&l&i prod&s! este na care pinFe .&cata de len! n sco.it&r! iitnd nFierile cele ai intie* nainte de a 4i 4i&l len&l&i! 4oc&l este 4i&l o&l&i* III 3iloc&l &ni'ersal acceptat pentr& a l&ina psi/oloFia o&l&i preistoric este st&di&l popoarelor priiti'e nc eistente* Dar pentr& o psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e eist -i alte ocaii de primitivitate, care ne par n cele din &r ai pertinente* Este s&4icient s consider &n 4enoen nou pentr& a constata di4ic<atea &nei atit&dini o.iecti'e c& ade'rat apropriate* Se pare c necunoscutul 4enoen&l&i se op&ne n od acti' -i poiti' o.iecti'rii sale* 'ecunoscutului n&=i coresp&nde iFnoran(a! ci ai deFra. eroarea! -i eroarea s&. 4ora cea ai ncrcat de tare s&.iecti'e* Pentr& a 4ace psi/oloFia primitivităţii, este s&4icient at&nci s consider o c&noa-tere -tiin(i4ic esen(ial no& -i s &rri reac(iile spiri telor ne-tiin(i4ice! r& preFtite! nec&nosctoare ale cilor descoperirii e4ecti'e* tiin(a electricit(ii din secol&l al 2)III=lea o4er din acest p&nct de 'edere o in inep&ia.il de o.ser'a(ii psi/oloFice* n od deose.it! focul electric, poate ai < dect 4oc&l o.i-n&it! trec&t n rnd&l 4enoen&l&i .anal! &at psi/analitic! este &n foc seualizat. Pentr& c este isterios! el este se&al n od clar* n pri'in(a ideii de Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis
5$ 4recare! a crei e'ident se&alitate oriFinar a s&.liniat=o! 'o reFsi pentr& electricitate tot ceea ce a sp&s pentr& 4oc* C/arles Ra.i\&ea&! A'ocat! inFiner pri'ileFiat al ReFel&i pentr& toate l&crrile sale de 1iic -i 3ecanic+! a scris n ",5$ &n tratat despre 9pectacolul focului elementar sau Curs de electricitate eperimentală. n acest tratat! se poate o.ser'a &n 4el de te asentoare c& cea psi/analitic pe care noi o s&s(ine n acest capitol pentr& a eplica prod&cerea 4oc&l&i prin 4recare: deoarece 4recarea este ca&a electricit(ii! Ra.i\&ea& 'a de'olta pe tea 4recrii o teorie electrică a> seelor p* ""l=l"@: 4recarea &-oar ndeprtea pr(ile spirit&l&i de aer care se op&n trecerii! cderii &nei aterii spirituoase, pe care noi o n&i licoare seinal* Aceast 4recare electric prod&ce n noi o sena(ie! o Fdilt&r! prin 4ine(ea 'r4&rilor spirit&l&i de 4oc! pe s&r ce rare4ac(ia se realiea -i acest spirit de 4oc se ad&n n loc&l 4recat* At&nci licoarea! nep&tnd s s&s(in ipondera.ilitatea spirit&l&i de 4oc ac&&lat n atos4er! -i prse-te loc&l -i cade n atrice! &nde este de aseenea atos4era: 'aFin&l n& este dect cond&cta ce d&ce spre reer'or&l Feneral care este atricea* Eist la se&l 4einin o parte sei4ic* Aceast parte este pentr& acest se ceea ce partea sei4ic a .r.at&l&i este pentr& .r.at* Aceast parte este loc&l &nei rare4ac(ii! al &nei Fdilri -i al &nei sena(ii asentoare* C/iar -i aceast parte se inteFrea n 4recare* )r4&rile spirit&l&i de 4oc snt c/iar ai sensi.ile la se&l 4einin*** Se&l 4einin este depoitar&l &nor ici s4ere &ane care (in de o'are* Aceste ici s4ere s nt o aterie electric 4r ac(i&ne! 4r 'ia(Q ca o l&nare neaprins! sa& ca &n o& Fata s prieasc 4oc&l 'ie(ii! s.&rele sa& sn(aQ sa&! n s4r-it! ca iasca sa& c/i.rit&l ce a-teapt acest spirit al 4oc&l&i***+
Este posi.il s 4i a.&at de r.darea cititor&l&iQ dar tete asentoare! care ar p&tea 4i etinse -i <iplicate! arat dest&l de clar preoc&prile secrete ale &n&i spirit care pretinde c se dedic ecanicii p&re+* O.ser' de alt4el c centr&l con'inFerilor n& este deloc eperien(a o.iecti'* Tot ceea ce 5> Psihanaliza focului
4reac! tot ceea ce arde! tot ceea ce electriea este n od neilocit s &scepti.il s eplice na-terea* Cnd aroniile se&ale incon-tiente ale 4recrii lipsesc! cnd ele rs&n r& n inii seci -i riFide! 4recarea! red&s la aspect&l s& p&r ecanic! -i pierde pe dat p&terea de eplica(ie* Din acest p&nct de 'edere! a p&tea eplica poate psi/analitic ndel&nFatele reisten(e pe care le=a ntlnit teoria cinetic a cld&rii* Aceast teorie! 4oarte clar pentr& repreentarea con-tient! 4oarte satis4ctoare pentr& &n spirit poiti'ist sincer! pare 4r pro4&nie = n(eleFe prin asta: 4r satis4ac(ie incon-tient = pentr& &n spirit pre-tiin(i4ic* A&tor&l &n&i 4seu despre cauza electricităţii, adresat s&. 4or de scrisori l&i G*
%! -i arat n ace-ti tereni deil&ia: Ni ic n& i se pare ai r& Fndit dect at&nci cnd a&d c 4oc&l este pro'ocat prin 4recare* 3i se pare c este acela-i l&cr& c& a sp&ne c apa este prod&s de pop+* Doana de C/]telet n& prea s Fseasc n aceast te nici cea ai ic eplica(ie! ea rnnd partiana &n&i iracol: Este 4r ndoial &n&l dintre cele ai ari iracole ale Nat&rii! deoarece 4oc&l cel ai 'iolent poate s 4ie prod&s ntr=o clip prin ciocnirea corp&rilor celor ai reci n aparen(+* Ast4el! &n 4apt care este ntr=ade'r lipede pentr& &n spirit -tiin(i4ic! .aat pe n'(t&ra enerFetis&l&i odern! -i care n(eleFe iediat c r&perea &nei partic&le de sile poate prod&ce aprinderea ei! repreint o.iect&l &n&i ister pentr& spirit&l pre-tiin(i4ic al doanei de C/]telet* Ei i tre.&ie o eplica(ie s&.stan(ialist! o eplica(ie profundă. Profunzimea este ceea ce asc&ni! ceea ce treci s&. tcere* Ai! tot&-i! drept&l s Fnde-ti la ea* I) Tea noastr ar prea ai p&(in riscant dac a 'rea s ne eli.er de &n &tilitaris intransiFent -i s ncet s ne Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis 55
iaFin! 4r disc&(ie! o&l preistoric s&. sen&l nenorocirii -i al necesit(ii* To(i cltorii ne po'estesc n adar despre nepsarea priiti'&l&i: noi n& tre&r ai p&(in n 4a(a iaFinii 'ie(ii din epoca o&l&i ca'ernelor* Poate c stro-&l nostr& era ai Fra(ios n 4a(a plcerii! ai con-tient de 4ericirea sa! n s&ra n care era ai p&(in delicat n 4a(a s&4erin(ei* Cld&ra plcerii i&.irii 4iice a 'aloriat pro.a.il n&eroase eperien(e priiti'e* Pentr& a aprinde .(&l 4cnd&=l s al&nece n sco.it&ra len&l&i &scat! este ne'oie de tip -i de r.dare* Dar acest tra'ali& tre.&ie sa 4i 4ost de=a drept&l plc&t pentr& o 4iin( a crei re'erie era n ntreFie se&al* Se poate ca n ti p&l acest&i tra'ali& tandr& o&l s 4i n'(at s cnte* n orice ca! este o &nc e'ident ritic! o &nc ce răspunde rit&l&i l&crtor&l&i! ad&cnd&=i 4r&oase -i <iple reonan(e: .(&l care 4reac! lenele care se i.esc! 'ocea care cnt! tot&l se &ne-te n aceea-i aronie! n aceea-i dinaoFenie ritatQ tot&l con'erFe spre o sinF&r speran(! spre &n scop a cr&i valoare este c&nosc&t* Din clipa n care ncepi 4recarea! ai do'ada &nei d&lci cld&ri o.iecti'e -i totodat ipresia cald a &n&i eerci(i& aFrea.il* Rit&rile se s&s(in &nele pe altele* Ele se ind&c reciproc -i d&rea prin a&toind&c(ie* Dac a accepta principiile psi/oloFice ale Ritmanalizei don&l&i Pin/eiro dos Santos! care ne s4t&ie-te s n& dr&i realitate temporală dect acelor l&cr&ri care 'i.rea! a n(eleFe pe dat 'aloarea dinais&l&i 'ital! a psi/is&l&i coerent care inter'ine ntr=&n tra'ali& att de ritat! ntr=ade'r! 4iin(a ntreaF este n sr.toare* n aceast sr.toare! ai < dect ntr=o s&4erin(! 4iin(a priiti' Fse-te con-tiin(a de sine! care este ai nti ncrederea n sine* 1el&l c& ne iaFin este adeseori < ai instr&cti' dect ceea ce ne iaFin* Este s&4icient s citi po'estirea l&i Beardin de Saint=Pierre pentr& a 4i 4rapa(i de &-&rin(a = -i n consecin( de si patia = c& care acest scriitor n(eleFe+ procede&l priiti' al 4oc&l&i o.(in&t prin 4recare* Pierd&t n pd&re c& )irFinie! Pa&l 'rea s=i dea nso(itoarei sale 'ara (epoas care se a4l n 'r4&l &n&i palier tnr* Dar ar.orele n& se las do.ort de sec&re -i Pa&l n& are &n c&(it* Pa&l se 57 Psihanaliza focului
Fnde-te s dea 4oc ar.orel&i! dar n& are anar* De alt4el! n ntreaFa ins&l acoperit de stnci n&
eist creene* Not aceste 4rae s&ccinte! pline de re'eniri -i de cin(e ca sen al &nor ispite posi.ile* Ele preFtesc psi/analitic deciia: tre.&ie s se a&nF la procede&l neFrilor* Acest procede& se 'a do'edi att de lesnicios! nct eitrile care l=a& precedat strnesc irarea* " C& col(&l &nei pietre 4c& o ic Fa&r n creanFa &n&i ar.ore .ine &scat! pe care o a-e s&. picioarele saleQ apoi! c& ti- &l acestei pietre asc&(i o alt .&cat de creanF la 4el de &scat! dar dintr=o specie de len di4erit* Introd&se d&p aceea .&cata asc&(it de len n ica Fa&r a crenFii care era s&. picioarele sale -i o n'rti repede ntre inile sale! a-a c& n'rti &n .e(iFa- cnd 're ca ciocolata s 4ac sp&! iar d&p cte'a clipe 4c& s (-neasc din p&nct&l de contact 4& -i scntei* Ad&n ier.&ri &scate -i alte crenFi de ar.ori -i a-e 4oc&l la .aa palier&l&i care! c&rnd d&p aceea! c& c& are Foot 1oc&l l a&t -i s scoat 'ara din 4r&nele ei lenoase -i n(eptoare* )irFinie -i el ncar o parte din aceast 'ar cr&d! iar alta coapt n cen&-! -i le Fsir la 4el de .&ne***+ Se 'a rearca 4apt&l c Bernardin de Saint=Pierre recoand do& .&c(i de len de natură diferită. Pentr& &n priiti' aceast di4eren( este de ordin se&al* n Călătorie în Arcadia, Bernardin de Saint=Pierre 'a speci4ica! ntr=o anier c& tot&l Frat&it! iedera -i la&r&l* S not de aseenea c ns-i copara(ia 4recrii -i a .e(iFa-&l&i n'rtit repede n ciocolat se Fse-te n 0izica a.atel&i Nollet! pe care Bernardin de Saint=Pierre o citea ndenat de preten(iile sale -tiin(i4ice* Acest aestec de 'is -i de lect&r este el sinF&r siptoatic pentr& spirit&l ra(ionalist* De alt4el! n nici &n oent scriitor&l n=a pr&t s o.ser'e inconsec'en(ele po'estirii sale* O plc&t iaFina(ie l sti&lea! incon-tient&l s& reFse-te .&c&riile pri&l&i 4oc aprins 4r neca&ri n d&lcea ncredere a &nei i&.iri prt-ite* Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis 57 "
Bernardin de Saint=Pierre* 4tudes de la 'ature, >e ed! ",#"* t* I)* p* $>* 3ai <! este dest&l de &-or s constat c euritmia &nei 4recri acti'e! dac este ndea&ns de plc&t -i de prel&nFit! deterin euforia. Este s&4icient s a-tept ca accelerarea 'iolent s se
calee! ca di4eritele rit&ri s 4ie coordonate! pentr& a 'edea c&n s&rs&l -i pacea re'in pe c/ip&l &ncitor&l&i* n od o.iecti'! aceast .&c&rie n& poate 4i eplicat* Ea este arca &nei p&teri a4ecti'e speci4ice* Ast4el se eplic .&c&ria de=a 4reca! de=a c&r(a! de=a l&str&i! de=a 4ace s l&ceasc! ce n& -i= ar p&tea Fsi eplica(ia s&4icient n Fria etic&loas a &nor Fospodine* Balac a notat n 7o"sec? c 4riF&l l&ntric+ al 4etelor .trne este 4oarte strl&citor* Din p&nct de 'edere psi/analitic! c&r(enia este o 4or de &rdrie* n teoriile lor para-tiin(i4ice! an&ite spirite n& eit s accent&ee valorizarea 4recrii! dep-ind stadi&l aor&rilor solitare! petrec&te n ntreFie n stare de re'erie! pentr& a a&nFe la acela al i&.irilor prt-ite* *=B* Ro.inet! ale cr&i cr(i a& c&nosc&t n&eroase edi(ii! scria n ",77: Piatra pe care o 4rec pentr& a o 4ace l&inoas n(eleFe ce 're de la ea -i strl&cirea sa i atest condescenden(a*** N& pot s cred c ineralele ne 4ac atta .ine prin calit(ile lor! 4r s se .&c&re de o d&lce satis4ac(ie! care este pri&l -i cel ai are pre( al .ine4acerii+* Opinii att de a.s&rde n od o.iecti' tre.&ie s ai. o ca& psi/oloFic pro4&nd* Cteodat! Ro.inet se opre-te n 4a(a teerii+ de=a eaFera* Un psi/analist ar sp&ne din teaa de=a se trda+* Dar eaFerarea este e'ident* Ea este o realitate psi/oloFic ce tre.&ie eplicat* N& a'e drept&l s o trece s&. tcere! c& 4ace o ist orie a -tiin(elor! sisteatic leFat de re<ate o.iecti'e* n re&at! noi prop&ne! ca -i C* G* &nF! s c&t n od sisteatic coponentele Li.ido&l&i n toate acti'it(ile priiti'e* De 4apt! Li.ido&l n& se s&.liea n&ai n art* El es te s&rsa t&t&ror acti'it(ilor l&i homo fa"er. 1r ndoial c o&l a 4ost 4oarte .ine de4init ast4el: o in -i &n li.a* Dar Fest&rile utile n& tre.&ie s Ie asc&nd pe cele a(rea"ile. 3na este tocai orFan&l nFierilor! a-a c& 'ocea este orFan&l cntecelor* La ncep&t! nFierea -i &nca tre.&ie s 4i 4ost 5% Psihanaliza focului
asociate* Acti'it(ile de d&rat snt relati' FinFa-e -i plc&te* Un cltor 'or.e-te de priiti'ii care 4ac o.iecte c& &n polior printr=o &nc ce d&rea do& l&ni* C& ct ret&-area este ai tandr! c& att -i l&str&irea este ai 4r&oas* ntr=o 4or p&(in paradoal! a sp&ne c epoca pietrei sparte este epoca pietrei c/in&ite! n 'ree ce epoca pietrei l&str&ite este epoca pietrei nFiate* Indi'id&l .r&tal s4r sile&l! n&=l l&crea* Cel care l&crea sile&l i&.e-te sile&l! -i n& i&.i alt4el pietrele dect i&.i 4eeile* Cnd pri'i o sec&re de sile tiat! este iposi.il s reist ideii c 4iecare 4a(et .ine a-eat a 4ost o.(in&t printr=o reducere a 4or(ei! printr=o 4or( in/i.at! stpnit! adinistrat! pe sc&rt! printr=o 4or( psihanalizată. O dat c& piatra l&str&it se trece de la nFierea discontin& la nFierea
contin&! la i-carea d&lce -i n'l&itoare! ritat -i sed&ctoare* n orice ca! o&l care &nce-te c& o aseenea r.dare este s&s(in&t de o aintire -i totodat o speran(! iar secret&l re'eriei sale tre.&ie c&tat n doeni&l 4or(elor a4ecti'e* ) Un sen de sr.toare este corelat pentr& totdea&na c& prod&cerea 4oc&l&i prin 4recare* n sr.torile 4oc&l&i! att de cele.re n E'&l 3edi&! att de &ni'ersal rspndite la popoarele priiti'e! se re'ine cteodat la o.icei&l ini(ial! ceea ce pare s do'edeasc 4apt&l c na!terea 4oc&l&i este principi&l adora(iei sale* n 'ec/ea Geranie! ne sp&ne A* 3a&rK! acel nothfeuer sa& nodfyr % tre.&ia s 4ie aprins prin 4recarea a do& .&c(i de len &na de alta* C/atea&.riand ne descrie ndel&nF sr.toarea focului nou la nat-ei* n a&n! este lsat s se stinF 4oc&l care ardea de &n an* naintea orilor! preot&l 4reac ; 1oc de necesitate! de ne'oie n* tr** Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis
5# ncet! &na de alta! do& .&c(i de len &scat! rostind n -oapt c&'inte aFice* Cnd apare Soarele! preot&l accelerea i-carea* Dintr=o dat! 3arele Preot scoate &n a/! sacr&! 4oc&l i.&cne-te din len&l nclit prin 4recare! 4e-tila &ns c& p&cioas se aprinde*** onFler&l transite 4oc&l cerc&rilor de trestie: 4lacra -erp&ie-te &rnd spirala acestora* B&c(ile de scoar( de stear snt aprinse pe altar! -i acest 4oc no& dr&ie-te o no& sn( 'etrelor stinse din sat*+ " Ast4el! aceast sr.toare a nat-eilor! care c&&lea sr.toarea Soarel&i c& sr.toarea seceri-&l&i! este ai ales o sr.toare a seminţei 4oc&l&i* Pentr& ca s=-i pstree ntreaFa p&tere! aceast sn( tre.&ie s&rprins n 'i'acitatea ei pri! at&nci cnd iese din 4recarea nsctoare de 4oc* 3etoda 4recrii apare deci ca o etod naturală. nc o dat! ea este naturală, 4iindc o&l are acces la ea prin propria sa natură. ntr=ade'r! 4oc&l a 4ost s&rprins n noi nainte de=a 4i s&ls cer&l&i* 1raer d 4oarte n&eroase eeple de 4oc&ri ale .&c&riei aprinse prin 4recare* Printre altele! 4oc&rile sco(ienilor din Beltane era& aprinse prin focul forţat sa& focul necesar @. Era 'or.a de &n 4oc prod&s n ecl&si'itate prin 4recarea a do& .&c(i de len* De ndat ce aprea& priele scntei! era apro piat de ele o specie de ci&perc ce cre-te pe .trnii esteceni -i se aprinde 4oarte &-or* n aparen(! &n ast4el de 4oc p&tea s treac drept ce'a co.ort direct din cer! atri.&ind&=i=se tot 4el&l de p&teri* Se credea ai ales c proteea oaenii -i anialele potri'a celor ai rele .oli***+ Ne ntre. la ce aparen(+ 4ace al&ie 1raer pentr& a a4ira c acest foc forţat co"oară direct din cer* Dar ntreF&l siste de eplicare al l&i 1raer ni se pare n aceast pri'in( r& orientat* 1raer sit&ea! ntr=ade'r! oti'&l eplica(iilor sale n acte utile. Ast4el! din 4oc&rile .&c&riei! aprinse la sr.tori! se scot cen&-i ce &rea s 4ec&ndee lan&rile de in! de Fr& -i or* Aceast pri pro. introd&ce &n 4el de raţionalizare incon!tientă care l orientea Fre-it pe &n cititor odern! &-or de con'ins de ; C/atea&.riand* 5oya(e en Ameri-ue, p* "@$=l@>* @ * G* 1raer* Le Rameau d3&r, trad* 4e! $ 'oi*! t* III! p* >,>*
7? Psihanaliza focului
&tilitatea car.ona(ilor -i a altor nFr-inte c/iice* Dar s o.ser' ai de aproape al&necarea spre 'alorile o.sc&re -i pro4&nde* Aceste cen&-i ale focului forţat n& snt rspndite n&ai pe pnt! pentr& ca recoltele s sporeascQ ele snt aestecate c& /rana anialelor! pentr& a le 4ace s se nFra-e* Cteodat snt &tiliate pentr& n&l(irea anialelor* Ast4el! .aa psi/oloFic a o.icei&l&i este 'dit* 1ie c este /rnit &n anial sa& c este nFr-at pnt&l! eist! dincolo de aceast &tilitate clar! &n 'is ai inti! -i acesta este 'is&l 4ec&ndit(ii s&. 4ora cea ai se&al* Cen&-ile 4oc&rilor aprinse la sr.tori 4ec&ndea -i anialele -i cp&rile! fiindcă ele 4ec&ndea 4eeile* Eperien(a 4oc&l&i i&.irii este .aa ind&c(iei o.iecti'e* nc o dat! eplica(ia prin util tre.&ie s cedee n 4a(a eplica(iei prin a(rea"il, eplica(ia ra(ional tre.&ie s cedee n 4a(a eplica(iei psi/analitice* Cnd se p&ne accent&l! a-a c& prop&ne! pe 'aloarea aFrea.il&l&i! tre.&ie s con'eni c! dac 4oc&l este util după aceea, el este plc&t n preFtirea sa* El este poate ai plc&t nainte dect d&p aceea! ca -i draFostea* Oric&! 4ericirea re<at este s&. dependen(a 4ericirii c&tate* i o&l priiti' are con'inFerea c 4oc&l .&c&riei! c 4oc&l oriFinar are tot 4el&l de 'irt&(i -i c el (i d p&tere -i sntate! tocai pentr& c site plcerea! 4or(a inti -i aproape de nen'ins a o&l&i ce trie-te aceast clip decisi' cnd 4oc&l 'a strl&ci! iar dorin(ele 'or 4i plinite* Dar tre.&ie s erFe -i ai departe -i s in'ers! ni se pare! n toate detaliile sale! eplica(ia l&i 1raer* Pentr& 1raer! 4oc&rile .&c&riei snt sr.tori leFate de oartea di'init(ilor 'eFeta(iei! ai ales ale 'eFeta(iei pd&rilor* At&nci! p&te s ne ntre. de ce di'init(ile 'eFeta(iei oc&p &n loc
att de are n s&4let&l priiti'* Care este! deci! pria 4&nc(ie umană a pd&rilor: este oare &.raQ sa& 4r&ct&l att de rar -i de plpndJ N& este ai deFra. 4oc&lJ i iat dilea: 4ace 4oc&rile pentr& a adora len&l! c& credea 1raer! sa& arde len&l pentr& a adora 4oc&l! c& prop&ne o eplica(ie ai pro4&nd aniistJ Ni se pare c aceast <i interpretare l&inea <e detalii ale săr"ătorilor focului care rn Psihanaliza !i preistoria, compleului lui 'ovalis
7" neeplicate n interpretarea l&i 1raer* Ast4el! de ce recoand tradi(ia adeseori s 4ie aprinse 4oc&rile sr.tore-ti de ctre o 4at -i &n .iat tnr p* >%, sa& de ctre acel loc&itor al sat&l&i care s=a ns&rat <i&l pi* >7?J De ce 1raer ni=i repreint pe to(i tinerii srind peste cen&- pentr& a o.(ine o recolt .&n! sa& pentr& a 4ace n c&rs&l an&l&i o .&n cstorie! sa& pentr& a e'ita colicile+J Printre cele trei o.il&ri n& este oare &n&l net predoinant pentr& tineriJ Pentr& ce p* >7> cea ai tnr 4eeie ritat din sat tre.&ie s sar pe deas&pra 4oc&l&i+J Pentr& ce p* >#?! n Irlanda! cnd o tnr sare de trei ori nainte -i ndrt pe deas&pra 4oc&l&i! se sp&ne c se 'a rita n c&rnd! c 'a 4i 4ericit -i 'a a'ea &l(i copii+J Pentr& ce p* >#$ an&i(i oaeni tineri snt con'in-i c 4oc&l aprins n i&a S4nt&l&i Ioan n&=i 'a arde+J N& a& ei oare! pentr& a=-i nteeia aceast con'inFere stranie! o eperien( ai < inti dect o.iecti'J i c& de -i p&n .railienii! 4r s se ard! cr.&ni aprin-i n F&r+J Care este deci eperien(a pri care le=a inspirat aceast ndrnealJ Pentr& ce p* >## irlandeii le silesc s treac prin 4oc&rile solsti(i&l&i pe anialele s terile+J i aceast leFend din 'alea Lec/ este de aseenea 4oarte clar: Cnd &n tnr .r.at -i o tnr 4eeie sa r pre&n peste &n&l dintre aceste 4oc&ri 4r s 4ie atin-i car de 4&! se sp&ne c tnr 4eeie n& 'a 4i a n tip&l an&l&i! pentr& c 4lcrile n& a& atins=o -i n& a& 4ec&ndat=o+* Ea a artat c a'ea nde=narea de a se &ca c& 4oc&l 4r s se ard* 1raer se ntrea. dac n& pot 4i leFate de aceast <i credin( scenele de destr.lare la care se deda& estonienii n i&a solsti(i&l&i+* C& toate acestea! el n& ne relatea! ntr=o carte ce n& se tee de ac&&larea de re4erin(e! po'estirea acest&i des4r& 4ocos* El n& consider nici c tre.&ie s ne o4ere o po'estire an&n(it a sr.torii 4oc&l&i din India septentrional! sr.toare care este nso(it de cntece -i Fest&ri licen(ioase! dac n& o.scene+* Ast4el! <ia trst&r rec&noa-te! ntr=&n an&e 4el! an&larea iloacelor de eplicare* A p&tea <iplica ntre.rile care rn 4r rsp&ns n tea l&i 1raer! -i care se reol' de la sine prin tea sen&alirii priiti'e a 4oc&l&i* 7@ Psihanaliza focului Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis
7$ Niic n& este ai n s&r s 4ac ai .ine n(eleas ins&4icien(a eplica(iilor socioloFice dect lect&ra paralel a Ramurii de aur de 1raer -i a Li"idoului l&i &nF* C/iar -i as&pra &n&i p&nct ai < dect precis! c& este pro"lema vîscului, perspicacitatea psi/analist&l&i apare ca decisi'* Se pot Fsi de alt4el n cartea l&i &nF n&eroase arF&ente n spriin&l teei noastre despre caracter&l se&al al 4recrii -i al 4oc&l&i priiti'* N=a 4c&t dect s sisteati aceste arF&ente! ad&Fnd&=le doc&ente scoase dintr=o on spirit&al ai p&(in pro4&nd! < ai aproape de c&noa-terea o.iecti'* )I Cartea att de special a l&i 1raer! p&rtnd titl&l: ;ituri despre ori(inea focului, ntlne-te la 4iecare paFin &re se&ale att de e'idente! nct o psi/anali a acesteia este c& ade'rat in&til* Dar c& scop&l nostr& n aceast carte de ici diensi&ni este acela de a st&dia ai deFra. entalit(ile oderne! n& ne 'o etinde as&pra celor priiti'e! cercetate de 1raer* )o da deci doar cte'a eeple! artnd ast4el necesitatea de=a redresa interpretarea socioloFic n sens&l psi/analitic* Adeseori creator&l 4oc&l&i este o pasre ic ce poart pe coad &n sen ro-& care este &ra 4oc&l&i* ntr=&n tri. a&stralian leFenda este 4oarte /alie sa&! pentr& a ne epria ai eact! 4oc&l poate 4i 4&rat tocai 4iindc aici se Fl&e-te: Aspida nesi(itoare era odinioar sinF&ra ce poseda 4oc&l! (innd&=l la adpost n interior&l corp&l&i* Toate psrile ncercaser adarnic s=l ai.! pn cnd apr& ic&l -oi! ce 4c& aseenea Fi&.&-l&c&ri! nct aspida n& ai p&t& rne serioas -i ncep& s rd* At&nci scp 4oc&l! ce de'eni proprietatea t&t&ror+ trad* 4r** p* "%* Ast4el c! adeseori! leFenda 4oc&l&i este leFenda i&.irii de-&c/eate* 1oc&l este asociat c& Fl&e etre de n&eroase*
In <e ca&ri! 4oc&l este furat. Cople&l l&i Proete& este dispersat as&pra t&t&ror anialelor crea(iei* Ho(&l de 4oc este cel ai adesea o pasre! &n .o&rel! &n pri/or! o pas=re=&sc! deci &n anial ic* Cteodat este &n iep&re! &n 'ie&re sa& o '&lpe! care 4&r 4oc&l pe capt&l coii* In alte pr(i! 4eeile se .at: la s4r-it! &na dintre 4eei -i r&pse .ta n tip&l l&ptei! din care pe dat -i (-ni 4oc&l+ p* $$* 1oc&l este prod&s de aseenea de o 4eeie .trn care -i potole-te nia s &lFnd do& .e(e din ar.ori -i 4recnd&=le p&ternic &n&l de alt&l+* n n&eroase pre&rri! crea(ia 4oc&l&i este asociat c& ce'a la 4el de 'iolent: 4oc&l este 4enoen&l o.iecti' al &nei nii intie! al &nei ini ce se ener'ea* Ast4el! este 4oarte 4rapant s sesi ntotdea&na la oriFinea &nei desco periri o.iecti'e o stare psi/oloFic ecep(ional! 4oarte p&ternic arcat de a4ecti'itate* Deci distinFe ai <e 4el&ri de 4oc! ca: 4oc&l .lnd! 4oc&l 'iclean! 4oc&l r'rtit! 4oc&l 'iolent! caracterind&=le prin psi/oloFia ini(ial a dorin(elor -i a pasi&nilor* O leFend a&stralian ne ainte-te c &n anial toteic! &n an&e euro, p&rta 4oc&l n corp&l s&* Un o l=a &cis* El i=a eainat c& Fri corp&l pentr& a 'edea c& 4cea anial&l 4oc&l! de &nde 'eneaQ i=a s&ls asc&l&l&i orFan&l Fenital! care era 4oarte l&nF! l=a despicat n do& -i a o.ser'at c acesta con(inea &n 4oc 4oarte ro-&+ p* $>* C& ar p&tea o aseenea leFend s se perpet&ee! dac 4iecare Fenera(ie n& ar a'ea oti'e intie s o creadJ ntr=&n alt tri.! .r.a(ii n& a'ea& 4oc -i n& -tia& s=l 4ac! -tia& doar 4eeile* n 'ree ce .r.a(ii era& pleca(i la 'n=toare prin &nFl! 4eeile -i 4ierser /rana -i o ncar sinF&re* Tocai terina& asa! cnd '&r de departe c& 'in .r.a(ii* i deoarece n& 'oia& ca ace-tia s -tie c& s e 4ace 4oc&l! ad&nar n Fra. cen&-a ce era nc aprins -i o asc&nser n 'aFin! pentr& ca .r.a(ii s n& o poat 'edea* Cnd .r.a(ii a& sosit! ei sp&ser: Unde este 4oc&lJ Dar 4eeile le=a& rsp&ns: N& este 4oc+* St&diind o aseenea po'estire! 7> Psihanaliza focului Psihanaliza)i preistoria compleului lui 'ovalis
75 tre.&ie s rec&noa-te imposi"ilitatea totală a eplicaţiei realiste, n tip ce eplica(ia psi/analitic este iediat* ntr=ade'r! este e'ident c n& se poate asc&nde 4oc&l n interior&l corp&l&i &an! c& a4ir attea it&ri! 4oc&l real, 4oc&l o"iectiv. De aseenea! n&ai pe plan&l sentiental se poate in(i c& atta ndrneal -i sp&ne! potri'a oricrei e'iden(e -i neFnd dorin(a cea ai inti: n& este 4oc* ntr=&n it din Aerica de S&d! pentr& a a'ea 4oc ero&l &rre-te o 4eeie p* "7>* El sri as&pra ei -i o prinse* i sp&ne c o 'a poseda dac n&=i arat secret&l 4oc&l&i* D&p ai <e ncercri de=a scpa! ea accept* Se a-e pe pnt! c& picioarele larF deprtate* Ap&cnd&=-i partea s&perioar a .&r(ii! 4eeia o Fl(i p&ternic -i o .-ic de 4oc se rostoFoli pe pnt! ie-ind prin canal&l Fenital* Acesta n& era 4oc&l pe care l c&noa-te asti! el n& ardea! -i n& 4ier.ea /rana* Aceste propriet(i a& 4ost pierd&te cnd 4eeia l=a dr&itQ Aie6o sp&se tot&-i c poate ndrepta l&cr&rileQ el ad&n deci toate scoar(ele de copaci! toate 4r&ctele -i to(i ardeii ro-ii care ard -i! c& acestea -i c& 4oc&l 4eeii! 4c& 4oc&l de care ne ser'i asti+* Acest eepl& repreint o descriere lipede a trecerii de la metaforă la realitate. S rearc c aceast trecere n& se prod&ce! a-a c& post&lea eplica(ia realist! de la realitate la eta4or! ci dipotri'! &rnd inspira(ia teei pe care o s&s(ine! de la eta4orele de oriFine s&.iecti' la o realitate o.iecti'* Re&nite! 4oc&l draFostei -i 4oc&l arde i&l&i s4r-esc prin a aprinde ier.&rile &scate* Aceast a.s&rditate eplic descoperirea 4oc&l&i* n Feneral! n& p&te citi cartea att de .oFat -i att de capti'ant a l&i 1raer 4r s 4i 4rapa(i de srcia eplica(iilor realiste* LeFendele st&diate atinF! 4r ndoial! ia! -i doar do& sa& trei dintre acestea con(in re4erin(e eplicite la se&alitate p* 7$=@7,* n rest! n po4ida sens&l&i a4ecti' s&.iacent! se iaFinea c it&l a 4ost creat n 'ederea &nor eplica(ii o.iecti'e* Ast4el p* ""?! it&l /a'aian despre oriFinea 4oc&l&i! ca <e alte it&ri a&straliene de acela-i Fen! sl&e-te -i la eplicarea c&lorii partic&lare a &nei an&ite specii de psri+* n alt parte! 4&rt&l 4oc&l&i de ctre &n iep&re ser'e-te la eplicarea c&lorii ro-cate sa& neFre a coii* Ast4el de eplica(ii! /ipnotiate de ctre &n detali& o.iecti'! n& arat caracter&l priiti' al interes&l&i afectiv. 1enoenoloFia priiti' este o 4enoenoloFie a a4ecti'it(ii: ea 4a.ric 4iin(e o.iecti'e c& 4antoe proiectate prin re'erie! iaFini c& dorin(e! eperien(e ateriale c& eperien(e soatice! -i 4oc&l c& i&.irea* )II Roanticii! re'enind la eperien(e ai < sa& ai p&(in d&ra.ile as&pra priiti'it(ii! reFsesc! 4r
s .n&iasc! teele 4oc&l&i 'aloriate din p&nct de 'edere se&al* G*=H* 'on Sc/&.ert scrie! de eepl&! aceast 4ra care n& se eplic c& ade'rat dect printr=o psi/anali a 4oc&l&i ": A-a c& prietenia ne preFte-te pentr& i&.ire! la 4el! prin 4recarea &nor corp&ri asentoare! se na-te nostalFia cld&ra -i i.&cne-te i&.irea 4lacra+* C& se poate sp&ne ai .ine c nostalFia este aintirea cld&rii c&i.&l&i! aintirea i&.irii rs4(ate pentr& acea calid& innat&+ @J Poeia c&i.&l&i! a 'etrei printe-ti n& are alt oriFine* Nici o ipresie o.iecti' c&tat n c&i.&ri de=a l&nF&l t&4i-&rilor n& ar 4i p&t&t o4eri 'reodat acel l& de adecti'e care 'aloriea olici&nea -i cld&ra c&i.&l&i* 1r aintirea o&l&i nclit de alt o! ca o red&.lare a cld&rii naturale, n& se poate concepe ca ndr= Fosti(ii s 'or.easc de c&i.&l lor .ine nc/is* Cld&ra .lnd este ast4el la oriFinea con-tiin(ei 4ericirii* 3ai eact! ea este con-tiin(a oriFinilor 4ericirii* Toat poeia l&i No'alis ar p&tea s capete o interpretare no& dac a 'rea s=i aplic psi /analia 4oc&l&i* Aceast " @
Citat de Al.ert BeF&in* L3Bme romanti-ue et le reve. "#$,* @ 'oi*! t* I* p* "#": Cld&r nnsc&t lat* n* tr**
77 Psihanaliza focului
poeie repreint &n e4ort de retrire a primitivităţii. Pentr& No'alis! po'estea este ntotdea&na ai < sa& ai p&(in o cosoFonie* Ea este conteporan c& &n s&4let -i c& o l&e care se nasc* Po'estea! sp&ne el! este era*** li.ert(ii! starea priiti' a nat&rii! epoca dinainte de=a 4i eistat Cosos&l+*" Iat=l! deci! n ntreaFa -i clara sa a.i'alen(! pe zeul frecării, ce 'a prod&ce -i 4oc&l -i i&.irea: 4r&oasa 4iic a reFel&i Arct&r se ntindea! spriinit de perne tsoase! pe &n tron artistic l&crat dintr=&n enor cristal de s&l4Q iar cte'a nso(itoare i 4ric(iona& c& ardoare e.rele delicate! n care prea& a se contopi laptele -i p&rp&ra* i pe &nde trecea na sl&itoarelor n4lorea o l&in rpitoare! ce 4cea s strl&ceasc ntreF&l palat ntr=&n c/ip att de in&nat***+ Aceast l&in este inti* 1iin(a nFiat strl&ce-te de 4ericire* 3nFierea n& este niic altce'a dect 4recarea si.oliat! idealiat* Dar scena contin&: Ero&l tc&* W Las= s=(i atinF sc&t&l! sp&ne ea c& .lnde(e+* i c& el consite: ntreFa ar&r 'i.raQ -i o 4or( dttoare de 'ia( i trec& prin ntreF&l corp* Oc/ii i ar&nca& scnteiQ .taia iniii i se a&ea prin plato-* 1r&oasa 1reKa pr& ai seninQ -i c& att ai artoare se 4c& l&ina care ie-ea din ea* W )ine reFeleZ striF o pasre in&nat***+ Dac ad&F c aceast pasre este 1eni+! acel 1eni care rena-te din propria cen&-! ca o dorin( o clip potolit! 'ede c aceast scen este arcat de d&.la priiti'itate a 4oc&l&i -i a i&.irii* Dac l n4lcr pe cellalt cnd i&.i! aceasta este do'ada c a i&.it cnd l=a n4lcrat* Cnd Eros c&prins de .&c&rie se 'ede n 4a(a 1reKei adorite! dintr=o dat i.&cne-te &n Foot 4orida.il* O scnteie p&ternic trec&se de la prin(es la spad*+ Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis
7,
IaFinea psi/analitic eact ar 4i tre.&it s=l ndene pe No'alis s sp&n: de l a spad la prin(es* Oric&! Eros las s=i cad spada* El alearF spre prin(es -i o sr&t c& 4oc pe .&ele=i 4raFede+ "* Dac a s&pria din opera l&i No'alis int&i(iile 4oc&l&i priiti'! se pare c ntreaFa sa poeie -i toate 'isele s=ar risipi dintr=o dat* Ca&l No'alis este att de caracteristi c! nct s=ar p&tea 'edea n el prototip&l &n&i cople speci4ic* n doeni&l psi/analiei 4apt&l de a n&i l&cr&rile este adesea s&4icient pentr& a pro'oca &n precipitat6 nainte de n&e! n& eist dect o sol&(ie aor4 -i t&l.&re! d&p n&e! se 'd cristalele n adnc&l licorii* Compleul lui 'ovalis ar sintetia deci ip&ls&l spre &n 4oc pro'ocat prin 4recare! ne'oia &nei cld&ri prt-ite* Acest ip&ls ar reconstit&i! n priiti'itatea sa eact! c&cerirea preistoric a 4oc&l&i* Cople&l l&i No'alis este caracteriat printr=o con-tiin( a cld&rii intie prind ntotdea&na as&pra &nei -tiin(e total 'i&ale as&pra;l&inii* El este 4&ndaentat pe o satis4acere a si(&l&i teric -i pe con-tiin(a pro4&nd a 4ericirii calorice* Cld&ra este &n .&n! o posesi&ne* Ea tre.&ie pstrat c& str-nicie -i n& se c&'ine s 4ie dr&it dect &nei 4iin(e alese! care erit o co&ni&ne! o 4&i&ne reciproc* L&ina se oac -i rde pe s&pra4a(a l&cr&rilor! dar n&ai cld&ra pătrunde. ntr=o epistol ctre Sc/leFel! No'alis scria: S 'ei n po'estirea ea antipatia ea pentr& oc&rile l&inii -i ale &.rei! -i dorin(a Eter&l&i lipede! cald -i ptr&ntor+*
Aceast ne'oie de=a pătrunde, de=a a&nFe n interiorul l&cr&rilor! n interiorul 4iin(elor constit&ie o sed&c(ie a int&i(iei cld&rii intie* Unde pri'irea n& a&nFe! &nde na n& intr! se insin&ea cld&ra* Aceast co&ni&ne din interior! aceast sipatie teric 'a Fsi la No'alis &n si.ol n co.orrea n Fol&rile &ntel&i! n Frot -i n in* Aici cld&ra se di4&ea -i se eFaliea! aici ea se estopea ca -i cont&r&l &n&i 'is* C& a sp&s 4oarte .ine Nodier! orice descriere a &nei co.orri n in4ern&ri are str&ct&ra &n&i 'is* @ No'alis a 'isat calda "
No'alis! *einrich von &fterdin(en, trad* 4r** p* @>"! nota p* "#"* No'alis! loc. cit., p* @$,! @ )ei C/arles Nodier* a do&a pre4a( la 9marra. 7% "
Psihanaliza focului
intiitate terestr! a-a c& al(ii 'isea epansi&nea rece -i splendid a cer&l&i* Pentr& el! iner&l este &n astroloF rst&rnat+Q No'alis trie-te ai < dintr=o cld&r concentrat dect dintr=o iradia(ie l&inoas* De cte ori a editat el la arFinea pro4&niilor o.sc&reZ+ El n& a 4ost poet&l ine = ral&l&i! 4iindc era inFiner&l ineiQ el a 4ost inFiner! de-i era poet! pentr& a asc<a c/earea s&.teran! pentr& a se ntoarce la calid& innat&+* A-a c& sp&ne el ns&-i! iner&l este ero&l pro4&niii! preFtit s prieasc dar&rile cere-ti -i s se ealte c& .&c&rie dincolo de l&e -i de ieriile ei+* 3iner&l cnt Pnt&l: El se site leFat -i &nit n od inti c& ElQ el are pentr& Pnt aceea-i ardoare ca -i pentr& o loFodnic+* Pnt&l este sn&l atern! cald ca &n sn pentr& &n incon-tient de copil* Aceea-i cld&r ns&4le(e-te piatra -i iniile p* @@,* S=ar sp&ne c iner&l are n 'ine 4oc&l l&ntric al pnt&l&i! care=l ndean s=l str.at*+ n centr& snt FereniiQ n centr& este 4oc&l care isle-te* Ceea ce Ferinea arde* Ceea ce arde Ferinea* A ne'oie*** de 4lori cresc&te n 1oc*** = 0incZ striF ReFele "! d=ne 4lori*** Grdinar&l ie-i din rnd&ri! se d&se s ad&c o oal plin de 4lcri -i sena n ea o sn( strl&citoare* N& trec& < tip -i se i'ir 4lorile***+ Poate c &n spirit poiti' se 'a strd&i s de'olte c& acest prile o interpretare pirotehnică. El ne 'a arta 4lacra strl&citoare a inc&l&i proiectnd n aer 4&lFii al.i -i or.itori ai oid&l&i acest&ia* El 'a scrie 4or&la oidrii* Dar aceast interpretare o"iectivă, reFsind o ca& c/iic a 4enoen&l&i ce strne-te irarea! n& ne 'a d&ce niciodat n centr&l iaFinii! n n&cle&l cople&l&i no'alisian* Aceast interpretare ne 'a n-ela c/iar n clasi4icarea 'alorilor iaFinate! cci! &rnd=o! noi n& 'o n(eleFe c la &n poet ca No'alis ne'oia de=a si(i doin ne'oia de=a 'edea -i c nainte de l&ina Foet/ean! tre.&ie plasat aici d&lcea cld&r o.sc&r! nscris n toate 4i.rele 4iin(ei* "
No'alis* loc. cit., p* @@,*
Psihanaliza !i preistoria compleului lui 'ovalis
69
1r ndoial! eist n opera l&i No'alis ton&ri ai .lnde* Adeseori i&.irea 4ace loc nostalFiei! c/iar n acela-i sens ca la 'on Sc/&.ertQ dar aprenta cald rne de ne-ters* )e(i o.iecta poate 4apt&l c No'alis este poet&l icii 4lori al.astre+! poet&l iootis&l&i! ar&ncat drept c/e-ie a &nei aintiri nepieritoare la arFinea prpastiei! n ns-i &.ra or(ii* Dar erFe(i spre adnc&rile incon-tient&l&iQ reFsi(i! o dat c& poet&l! 'is&l priiti'! -i 'e(i 'edea lipede ade'r&l: ica 4loare al.astr est e ro-ieZ #
0ocul seualizat
,"
CAPITOLUL I) 0ocul seualizat Dac c&cerirea 4oc&l&i este ai nti o c&cerire+ se&al! n& tre.&ie s ne ira c 4oc&l a ras att de < tip -i att de p&ternic se&aliat* Eist aici o te de 'aloriare care t&l.&r n od pro4&nd cercetrile o.iecti'e as&pra 4oc&l&i* De aceea! n acest capitol! nainte de a a.orda! n capitol&l &r = tor! c/iia 4oc&l&i! 'o arta necesitatea &nei psi/analie a c&noa-terii o.iecti'e* )aloriarea se&al pe care 're s o art poate 4i asc&ns sa& eplicit* 1ire-te! cele ai re4ractare la psi/anali snt 'alorile tc&te -i o.sc&re* Ele snt -i cele ai acti'e* )alorile clare sa& < tr.i(ate snt red&se iediat la ridicol* n scop&l de=a arca ai .ine rezistenţa incon-tient&l&i cel&i ai asc&ns! s
ncepe prin eeple n care aceasta reisten( este att de sla.! nct cititor&l! rnd! 'a 4ace el ns&-i red&c(ia! 4r ca noi s ai 4i o.liFa(i s s&.linie n od deose.it erorile ani4este* Pentr& Ro.inet"! 4oc&l eleentar este capa.il s=l reproducă pe seen&l s&* Aceasta este o epresie &at -i fără valoare, peste care se trece! de o.icei! 4r s i se acorde aten(ie* Dar Ro.inet i acord sens&l pri -i p&ternic* El consider c elementul focului s)a născut dintr)un (ermen specific. De aceea! ca orice p&tere care isle-te! 4oc&l poate 4i lo'it de sterilitate! de ndat ce are o an&it 'rst* Iat de ce! 4r s par c ar c&noa-te po'estirile despre sr.torile 4oc&l&i no&! ale 4oc&l&i rennoit! Ro.inet! n re'eria sa! reFse-te pentr& 4oc necesitatea Fenetic* Dac i se las 4oc&l&i "
*=B* Ro.inet! :e la Nature, ed* a $=a! > 'oi** Asterda! ",77* t I! p* @",*
'ia(a sa nat&ral! c/iar /rnind&=l! el .trne-te -i oare ca anialele -i plantele* 1ire-te! di'ersele 4oc&ri tre.&ie s poarte sen&l de ne-ters al indi'id&alit(ii lor "* 1oc&l co&n! 4oc&l electric! cel al 4os4or&rilor! cel al '&lcanilor! cel al t&net&l&i! a& deose.iri esen(iale! intrinsece! pe care este 4iresc s le raport la &n principi& ai intern dect la accidente care 'or odi4ica aceea-i aterie artoare*+ )ede dea n ac(i&ne int&i(ia &nei s&.stan(e sesiate n intiitatea sa! n 'ia(a sa! -i c&rnd n p&terea sa de Fenerare* Ro.inet contin&: 1iecare t&net ar p&tea s 4ie e4ect&l &nei prod&ceri noi de 1iin(e ale 4oc&l&i care! crescnd repede prin a.&nden(a 'aporilor ce le /rnesc! snt ad&nate de 'nt&ri -i p&rtate ici=colo prin reFi&nea ilocie a aer&l&i* Noile F&ri de '&lcani att de <iplicate n Aerica! noile er&p(ii ale 'ec/ilor F&ri ar an&n(a de aseenea roadele -i 4ec&nditatea 4oc&rilor s&.terane+* Binen(eles! aceast 4ec&nditate n& este o eta4or* Ea tre.&ie l&at n sens&l s& se&al cel ai precis* Aceste 4iin(e de 4oc! nsc&te din T&net! ntr=o str4&lFerare! scap o.ser'a(iei* Dar Ro.inet pretinde c are la dispoi(ia sa o.ser'a(ii precise @: 1recnd o creene de o 4oaie de /rtie -i eainnd c& &n icroscop .&n pr(ile pe &nde a& c&t scnteile! care era& arcate de ici pete neFre! Hoo6e a '&t ni-te atoi rot&ni -i strl&citori! de-i pri'ind c& oc/i&l li.er n& descoperise niic* Ace-tia era& ici* )ia(a 4oc&l&i! 4orat n ntreFie din scntei -i i-cri sacadate! n& ainte-te oare de 'ia(a 4&rnicar&l&iJ p* @$5 La cea ai ic ntplare 'ede 4&rnicile c& i-&n -i ies t&<&os din adpost&l lor s&.teranQ tot ast4el! la cea ai ic s&cit&r a 4os4or&l&i! 'ede anialc&li de 4oc ad&nn=d&=se -i prod&cnd&=se n a4ar s&. o aparen( l&inoas*V n s4r-it! n&ai 'ia(a este capa.il s dea o eplica(ie profundă !i intimă indi'id&alit(ii ani4este a c&lorilor* Pentr& a eplica cele -apte c&lori ale spectr&l&i! Ro.inet n& eit s "
Ro.inet! loc. cit., t* I! p* @"#* Ro.inet! loc* cit*! t* I)! p* @$>*
@
72
Psihanaliza focului
prop&n -apte 'rste sa& perioade n 'ia(a anialc&lilor de 4oc*** Trecnd prin pris! aceste aniale 'or 4i o.liFate s se retractee! 4iecare d&p 4or(a sa! d&p 'rsta sa! -i 4iecare 'a p&rta ast4el propria sa c&loare+* N& este ade'rat c 4oc&l care oare se nro-e-teJ Pentr& cine a s&4lat as&pra &n&i 4oc leneeist o distinc(ie 4oarte clar ntre 4oc&l recalcitrant care dă n ro-& -i 4oc&l tnr ce tinde! c& sp&ne att de 4r&os &n alc/iist! spre ro-&l aprins al ac&l&i de cp+* In 4a(a 4oc&l&i ce se stinFe! cel ce s&4l se desc&raeaQ el site c n& ai are s&4icient ardoare pentr& a transite propria=i p&tere* Dac este realist ca Ro.inet! el realizează desc&raarea -i nep&tin(a sa! -i 4ace o 4anto din propria=i o.oseal* Ast4el! pecetea o&l&i o.il este p&s pe l&cr&ri* Ceea ce decade sa& &rc n noi de'ine sen&l &nei 'ie(i s&4ocate sa& al &nei treiri la realitate* O aseenea co&ni&ne poetic preFte-te erorile cele ai tenace pentr& c&noa-terea o.iecti'* De alt4el! ar 4i s&4icient! a-a c& adeseori a rearcat! s 4ace iprecis -i 'aF int&i(ia att de ridicol s&. 4ora dat de Ro.inet! pentr& ca aceast inten(ie! o dat poetiat! redat sens&l&i s& s&.iecti'! s 4ie acceptat 4r di4ic<ate* Ast4el! 4orele aniate ale c&lorii de'in n&an(ele &nei tandre(i! dac rn p&ternic aniatoare! aprinse sa& pale! dac n& ai snt create pe aa care erFe de la o.iecte la p&pil! ci pe aa pri'irii pasionate care proiectea o dorin( -i o i&.ire* No'alis poate ast4el s scrie: O ra de l&in se sparFe -i n c& tot&l altce'a dect n c&lori* Oric&! raa de l&in este s&scepti.il s 4ie aniat! ast4el nct s&4let&l se descop&ne n ea n c&lori aniiste* Cine n& se Fnde-te n acea clip la pri'irea i&.iteiJ+ Dac ne Fndi .ine! Ro.inet n& 4ace dect s nFre&iee -i s accent&ee o iaFine pe care No'alis o 'a estopa! rednd=o 4orei sale eterateQ dar n incon-tient cele do& iaFini apar conFenere! -i parodia o.iecti' a l&i Ro.inet n& 4ace dect s nFroa-e trst&rile re'eriei intie a l&i No'alis* Aceast apropiere! ce 'a prea inconFr&ent spiritelor poetice! ne a&t tot&-i s psi/anali reciproc doi 'istori sit&a(i la antipoii realit(ii* Ea ne o4er &n
eepl& de 4ore ! alct&ite -i din dorin(e! care prod&c att poee ct -i 4iloso4ii* 0ocul seualizat 73
1iloso4ia poate s 4ie rea c/iar -i at&nci cnd poeele snt 4r&oase* II Ac&! cnd a ep&s o interpretare a.&i' a int&i(iei aniiste -i se&aliate a 4oc&l&i! 'o n(eleFe 4r ndoial ai .ine tot ceea ce este adarnic n aceste a4ira(ii! repetate 4r ncetare ca ni-te ade'r&ri eterne: 4oc&l este 'ia(aQ 'ia(a este &n 4oc* n al(i tereni! a dori s den&n( aceast 4als e'iden( care pretinde s coneee 'ia(a -i 4oc&l* La .aa acestei asiilri eist! crede noi! ipresia c scnteia! ca -i Ferenele! este o ca& ic ce prod&ce &n e4ect are* De &nde re< o intens 'aloriare a it&l&i p&terii 4oc&l&i* Dar s ncepe prin a arta ec&a(ia dintre Ferene -i scnteie! -i s ne d seaa c! printr=&n oc de reciprocit(i inetrica.ile! Ferenele este o scnteie -i scnteia &n Ferene* Nici &n&l n& ac(ionea 4r cellalt* Cnd do& int&i(ii ca acestea snt corelate! spirit&l crede c (înde!te, at&nci cnd n& 4ace altce'a dect s se deplasee de la o eta4or la alta* O psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e const tocai n a clari4ica aceste transp&neri 4&Fiti'e* D&p opinia noastr! este s&4icient s le alt&r pentr& a o.ser'a c ele n& se spriin pe niic! ci doar &na pe cealalt! lat &n eepl& de asiilare 4acil pe care o incriin ": Dac a aprinde o Frad &ria- de cr.&ni c& cea ai sla. l&in! c& o scnteie care se stinFe***! d&p do& ore n& se 'a 4ora oare &n ratic tot att de are ca -i cnd a 4i aprins=o 4oarte repede c& o tor( de 4ocJ Iat istoria islirii: o&l cel ai delicat o4er dest&l 4oc pentr& islire! -i o 4ace tot att de siF&r prin pre&nare ca -i &n "
De 3alon* Le Conservateur du sang humain, ou la sai(nee de3montre3e tou8ours pernicieuse et souvent mortelle, ",7,! p*
146. 74
Psihanalizei focului
o < ai p&ternic+* Aseenea copara(ii pot satis4ace spiritele lipsite de ac&rate(eZ De 4apt! departe de=a a&ta la n(eleFerea 4enoenelor! ele repreint ade'rate o.stacole pentr& c<&ra -tiin(i4ic* Ca la aceea-i dat! n ",,"! &n edic ep&ne o l&nF teorie a 4ec&ndrii &ane 4&ndaentat pe 4oc! .oF(ie aor! p&tere Feneratoare ": Cderea ce &rea eisiei de licoare speratic ne an&n( cel p&(in c n acel oent are loc o pierdere a &n&i 4l&id 4oarte cald! 4oarte acti'* )o (ine oare seaa de aceast cantitate ic de s&c concentrat! palpa.il! con(in&t n 'eic&lele seinaleJ Econoia anial! pentr& care el era ca -i ineistent! -i 'a da seaa pe dat de s&straFerea &nei ast4el de &oriJ 1r ndoial c n&* Dar n& tot ast4el sta& l&cr&rile c& ateria 4oc&l&i! din care n& a'e dect o an&it do! ale crei loca-&ri snt toate n co&nicare direct***+ Ast4el! a pierde carne! d&'! s&c -i 4l&id este p&(in l&cr&* A pierde 4oc&l! 4oc&l seinal! iat arele sacri4ici&* N&ai acest sacri4ici& poate da na-tere 'ie(ii* De alt4el! 'ede c& ce 4acilitate este 4&ndaentat 'aloriarea indisc&ta.il a 4oc&l&i* A&tori care snt 4r ndoial de al doilea ranF! dar care tocai din aceast ca& ne o4er n c/ip ai nai' int&i(ii se&ale 'aloriate prin incon-tient! n4(i-ea cteodat o ntreaF teorie se&al 4&ndaentat pe tee speci4ic caloriFene! do'edind ast4el con4&ia oriFinar dintre int&i(iile sn(ei -i cele ale 4oc&l&i* Doctor&l Pierre=ean 1a.re ep&ne ast4el! n "7$7! na-terea 4eelelor -i a asc&lilor: sn(a acestora este &na -i asentoare n toate pr(ile sal e -i 4el&l ! s&Q tot&-i! n&ai pentr& a se 4i di'iat n atrice! &na retrFnd&=se n partea dreapt -i alta n partea stnF! aceast di'ii&ne a sn(ei pro'oac o ast4el de di4eren(*** n& doar de 4or -i de 4iF&r! dar -i de se! &n&l 'a 4i asc&lin -i alt&l 4einin* i ast4el partea sn(ei care se 'a 4i retras n lat&ra dreapt! ca 4iind partea tr&p&l&i cea ai cald -i 'iF&roas ce ; ean=Pierre Da'id* #răite de la 'utrition e,t de l3accroissement, precede3 d3une dissertation sur l3usa(e des eau de l3amnios. 0ocul seualizat 75
'a 4i ntre(in&t 4or(a! 'iFoarea -i cld&ra sn(ei! de &nde 'a 4i ie-it asc&l&lQ iar ce alalt! ce se 'a 4i retras n lat&ra stnF! care este cea ai rece a corp&l&i oenesc! 'a 4i 4ost in'estit c& ns&-iri reci! care 'or 4i diin&at -i sl.it < 'iFoarea sn(ei! -i de aici 'a 4i ie-it 4eela! care tot&-i era n pria sa stare &n asc&l+"* nainte de a erFe ai departe! tre.&ie s s&.linie Frat&itatea total a &nor ast4el de a4ira(ii ce rn 4r cel ai ic raport c& o eperien( o"iectivă oarecare* N& 'ede nici car pretet&l lor n o.ser'a(ia eterioară. At&nci de &nde pro'in aseenea ne.&nii! dac n& dintr=o 'aloriare
intepesti' a 4enoenelor su"iective atri.&ite 4oc&l&iJ 1a.re s&.stan(ialiea de alt4el prin 4oc toate calit(ile de 4or(! c&ra! ardoare! 'irilitate p* $,5* Din ca&a acest&i tepe raent rece -i &ed! 4eeile snt ai p&(in p&ternice dect .r.a(ii! ai tiide -i ai p&(in c&raoase! pentr& c 4or(a! c&ra&l -i ac(i&nea 'in din 4oc -i din aer! care snt eleentele acti'eQ -i de aceea le n&i asc&lineQ iar pe celelalte eleente! ca apa -i pnt&l! pasi'e -i 4einine*+ Ac&&lnd attea prostii! 're s d eepl&l &nei stri de spirit care realizează din plin eta4orele cele ai nensenate* Ac&! cnd spirit&l -tiin(i4ic -i=a sc/i.at de ai <e ori str&ct&ra! el este o.i-n&it c& att de n&eroase transp&neri de sens! net este ai p&(in 4rec'ent 'ictia epresiilor sale* Toate conceptele -tiin(i4ice a& 4ost redefinite. n 'ia(a noastr con-tient! noi a r&pt contact&l direct c& priele etioloFii* Dar spirit&l preistoric! -i c& att ai < incon-tient&l! n& despart c&'nt&l de l&cr&* Dac 'or.e-te de &n o plin de 4oc! el 'rea ca ce'a s ard n el* La ne'oie! acest 4oc 'a 4i s&s(in&t printr=o .&t&r lec&itoare* Orice ipresie de recon4ort 'ine dintr=&n ntritor* Orice ntritor este pentr& incon-tient &n a4rodisiac* 1a.re n& crede iposi.il ca! printr=&n .&n alient! potri'it c& &n teperaent cald -i sec! cld&ra sla. a 4eelelor s de'in p&ternic n a-a s&r net s 4ie capa.il s pinF n a4ar pr(ile pe care ; ean=Pieire 1a.re! L3A"re(e des secrets chimi-ues, Paris! "7$7! p* $,>* 76
Psihanaliza focului 0ocul seualizat 77
sl.ici&nea sa le re(in&se n&ntr&+* Cci! 4eeile snt .r.a(i oc&l(i! 4iindc a& eleente asc&line asc&nse n&ntr&+ p* $,7* C& s=ar p&tea sp&ne ai .ine c principi&l 4oc&l&i este acti'itatea asc&lin! -i c aceast acti'itate n ntreFie 4iic! la 4el ca o dilatare! este principi&l 'ie(iiJ Aceast iaFine ce=i repreint pe .r.a(i ca ne4iind dect 4eei dilatate prin cld&r este &-or de psi/analiaZ S rearc de aseenea coei&nea 4acil a ideilor con4&e de cld&r! de aliente! de na-tereQ cei ce doresc copii asc&li! s se strd&iasc a se /rni c& toate alientele .&ne! calde -i 4ocoase+* 1oc&l F&'ernea calit(ile orale! ca -i pe cele 4iice* S&.tilitatea o&l&i 'ine din teperaent&l s& cald p* $%7* n aceast pri'in(! 4iionoi-tii snt ecelen(iQ 4iindc at&nci cnd 'd &n o &sc(i'! c& cap&l de rie ilocie! c& oc/ii strl&citori! c& pr&l -aten! sa& neFr&! c& stat&ra .ine leFat! -i ilocie! ei ne asiF&r c o&l respecti' este pr&dent! n(elept! plin de spirit -i de s&.tilitate*+ Dipotri'! oaenii nal(i -i ari snt &ei -i i&(i! s&.tilitatea! n(elepci&nea -i pr&den(a n& atinF niciodat cel ai nalt Frad la aseenea 4iin(eQ cci 4oc&l! de &nde 'ine n(elepci&nea -i pr&den(a! n& este niciodat 'iF&ros n corp&rile ari -i 'aste! deoarece este -erp&itor -i etinsQ -i niciodat n& s=a '&t n nat&r &n l&cr& care s 4ie pr-tiat -i ntins! p&ternic -i 'iF&ros* 1or(a cere s 4ie copact -i dens: 'ede c& 4or(a 4oc&l&i este c& att ai p&ternic! c& ct este ai dens -i ai concentrat* T&n&rile ne=o deonstrea* ***Ca orice .oF(ie! 4oc&l este 'isat n concentrarea sa* )re s=l nc/ide ntr=&n spa(i& ic! pentr& a=l pstra ai .ine* Un an&e tip de re'erie ne d&ce la o edita(ie a concentrrii* Este re'an-a l&cr&l&i ic as&pra cel&i are! a ceea ce este asc&ns as&pra a ceea ce este ani4est* Pentr& a alienta o re'erie de acest Fen! &n spirit pre-tiin(i4ic 4ace s con'earF! a-a c& a '&t! iaFinile cele ai /eteroclite! o&l .r&net -i t&n&l* Printr=o reF&l aproape constant! spirit&l care editea < 'ree s4r-e-te prin a Fsi calea care=l cond&ce la Fndirea -tiin(i4ic! n re'eria sa as&pra a ceea ce este ic -i concentrat! -i n& n re'eria as&pra a ceea ce este are* n orice ca! Fndirea as&pra 4oc&l&i! ai < dect as&pra oricr&i alt principi&! &rea panta acestei re'erii spre o p&tere concentrat* Ea este! n l&ea o.iect&l&i! asentoare c& re'eria as&pra i&.irii n inia &n&i o tacit&rn* Este att de ade'rat c pentr& &n spirit pre-tiin(i4ic principi&l oricrei sn(e rne 4oc&l! nct cel ai ic aspect eterior este s&4icient pentr& a do'edi acest l&cr&* Ast4el! pentr& contele de Lacepede ": Pra4&rile seinale ale plantelor snt s&.stan(e 4oarte in4laa.ile*** acelea pe care le d planta n&it licoperdon! snt &n 4el de s&l4* Este a4ira(ia &nei c/iii a s&pra4e(ei -i a c&lorii! pe care ar contraice= o pn -i cel ai ic e4ect al c/iiei o.iecti'e a s&.stan(ei* Cteodat 4oc&l este principi&l 4oral al indi'id&alit(ii* Un alc/iist scriind o 9crisoare filosofică, p&.licat n contin&are la Cosmopolite n ",@$! ne arat c 4oc&l n& este propri&=is &n corp! dar c el este principi&l asc&lin care 4orea ateria 4eel* Aceast aterie 4eel este apa* Apa eleentar era rece! &ed! &rdar! ip&r! nt&necatQ ea (inea n crea(ie loc&l 4eelei! a-a c& 4oc&l! ale cr&i scntei snt nen&rate ca -i asc&lii di4eri(i! con(ine tot attea c&lori speci4ice procrea(iei 4pt&rilor deose.ite*** Acest 4oc poate 4i n&it 4ora! iar apa ateria! ele con4&ndnd&=se
pre&n n /aos+* @ i a&tor&l triite la Fene* Rec&noa-te aici* s&. 4ora o.sc&r! int&i(ia ridic&liat prin iaFinile precise ale l&i Ro.inet* Ast4el p&te o.ser'a c pe s&r ce eroarea se n'l&ie n incon-tient! pe s&r ce -i pierde n od lent cont&r&rile precise! ea de'ine ai tolera.il* Ar 4i s&4icient &n pas n pl&s pentr& a Fsi pe aceast cale siF&ran(a .lnd a eta4orelor 4iloso4ice* A sp&ne din no& c 4oc&l este &n element nsean! d&p prerea noastr! a trei reonan(e se&aleQ nsean a Fndi s&.stan(a n prod&cerea! n facerea saQ nsean a reFsi inspira(ia alc/iic ce 'or.ea de o ap -i ; Contele de Lacepede* Essai sur l'electricite naturelle et artificielle, @ 'oi** Paris* "%,"! t* II* p* "7#* ^ Cosmopolite ou nouvelle lumiere chvmi-ue. Paris* ",@$* p* ,* 78
Psihanaliza focului
de &n pnt elemenîate prin 4oc! de o aterie em"rionată prin s&l4* Dar atta 'ree ct n& ni se o4er &n desen precis al acest&i element, o descriere detaliat a di4eritelor 4ae ale elementarii, .ene4icie de ister&l -i totodat de 4or(a iaFinii priiti'e* Dac! d&p aceea! &ni 4oc&l care ne ns&4le(e-te inia c& 4oc&l ce ns&4le(e-te l&ea! se pare c intr ast4el n co&ni&ne c& l&cr&rile printr=&n sentient att de p&ternic -i att de priiti'! nct critica precis este dearat* Dar ce p&te Fndi despre o filosofie a elementului ce pretinde a se s&straFe &nei critici precise -i a se &l(&i c& &n principi& Feneral care! n 4iece ca partic&lar! se arat ncrcat de tare priare! -i nai' ca 'is&l &n&i ndrFostitJ III ntr=o oper precedent "! a ncercat s art c ntreaFa alc/iie era str.t&t de o iens re'erie se&al! de o re'erie a .oF(iei -i a ntineririi! de o re'erie a p&terii* Ac& ;a 'rea s art c aceast reverie seuală este o reverie a vetrei. S=ar p&tea c/iar sp&ne c alc/iia realizează p&r -i sipl& caracterele se&ale ale reveriei vetrei. Departe de a 4i o descriere a 4enoenelor o.iecti'e! ea este o tentati' de înscriere a i&.irii &ane n inia l&cr&rilor* La o pri a.ordare! acest caracter psi/analitic poate 4i ascat de 4apt&l c alc/iia capt repede o ntorst&r a.stract* ntr=ade'r! ea l&crea c& focul închis, c& 4oc&l nc/is ntr=&n c&ptor* IaFinile rspndite de 4lcri! care d&c la o re'erie ai a'ntat! ai li.er! snt at&nci sc&rtate - i decolorate n a'anta&l &n&i 'is ai precis -i ai concentrat* S=l 'ede deci pe alc/iist n atelier&l s& s&.teran! lnF c&ptor&l s&* 0ocul seualizat
,# ; La formation de l3esprit scienîifi-ue, Contri"ution a psychanalyse de la connaissance o"iective. Paris! )rin! "#$%* une
S=a o.ser'at de nen&rate ori c di4erite c&ptoare -i recipiente de sticl a& 4ore se&ale ce n& pot 4i neFate* Di4eri(i a&tori rearc acest 4apt n od eplicit Nicolas de Loc\&es! edic c/iist al 3aest(ii Sale+! scrie n "755 ": Pentr& a al.i! a 4ace s se ist&ie! s se nFroa-e ca n preFtirea -i con4ec(ionarea 3aFisterelor @ alc/ii-tii ia& &n recipient! n 4or de 3aele! sa& n 4or de Testic&le! pentr& ela.orarea sn(ei asc&line -i 4einine n Anial! n&ind&=l Pelican+* 1r ndoial c aceast ooloFie si.olic dintre di4erite 'ase alc/iice -i di4eritele pr(i ale corp&l&i &an este &n 4apt a cr&i Feneralitate a artat=o alt dat* Dar poate c din perspecti' se&al aceast ooloFie este cea ai clar -i ai con'inFtoare* Aici! 4oc&l! nc/is ntr=&n recipient se&al! este sesiat n oriFinea sa priar: el are at&nci e4icacitatea s a total* Te/nica! sa& ai deFra. 4iloso4ia 4oc&l&i n alc/iie! este de alt4el doinat de preciri se&ale 4oarte clare* Un a&tor anoni scria la s4r-it&l secol&l&i al 2)II=lea $: eist trei 4el&ri de 4oc! nat&ral! nenat&ral -i 4oc&l potri'a nat&rii* Nat&ral este 4oc&l asc&lin! aFent&l principal! dar pentr& ca s=l poat poseda tre.&ie ca Artist&l s ai. < Fri -i < pricepere! 4iindc el lncee-te n etale -i este att de concentrat n acestea! nct 4r o &nc str&itoare n& poate 4i p&s n ac(i&ne* 1oc&l nenat&ral este cel 4einin! el este distr&Ftor&l &ni'ersal care /rne-te corp&rile! acoperind c& aripile sale Folici&nea Nat&rii! iar pentr& a=l poseda n& tre.&ie &n e4ort ai ic dect cel anterior* El apare s&. 4ora &n&i 4& al. -i se ntpl adeseori ca s&. aceast 4or s se piard prin neFlien(a Arti-tilor* Este aproape de nen(eles! de-i! prin s&.liarea 4iic! el apare ca 4iind corporal -i strl&citor* 1oc&l potri'a nat&rii are p&terea de=a descop&ne ceea ce Nicolas de Loc\&es! Les Rudiments de 2o Philosophie naturelle touchant le sy steme du corps mite, @ 'oi** Paris! "775* @ S&.stan(e alc/iice n* tr.+. $ La lumiere sortant de soi)meme des te3ne"res, ecrite en 'ers italien, trad* 4r* de B*D*L** ed* @! Paris! "7#$*
%? Psihanaliza focului
nat&ra a leFat 4oarte p&ternic*+ ***3ai tre.&ie s p&ne n e'iden( sen&l 4einin al -&'i(ei de 4&! so(ie inconstant a '&it&l&i! c& sp&ne &les RenardJ Orice apari(ie 'oalat n& este oare 4einin n 'irt&tea acest&i principi& 4&ndaental al se&alirii incon-tiente: tot ce este asc&ns este 4eininJ Doana al. care alearF prin 'ale l 'iitea noaptea pe alc/iist! 4r&oas ca ipreciia! i&te ca &n 'is! 4&Fiti' ca i&.irea* O clip ea l n'l&ie c& nFierea sa pe .r.at&l adorit: o rs&4lare prea .r&sc! -i ea dispare* Ast4el ratea c/iist&l o reac(ie* Din p&nct de 'edere caloric! distinc(ia se&al este n od 4oarte net copleentar* Principi&l 4einin al l&cr&rilor este &n principi& de s&pra4a( -i de n'l&ire! ca o poal! &n re4&Fi&! o atos4er cld&(* Principi&l asc&lin este &n principi& de centr&! &n centr& de p&tere! acti' -i .r&sc prec& scnteia -i 'oin(a* Cld&ra 4einin atac l&cr&rile din a4ar* 1oc&l asc&lin le atac din&ntr&! din inia esen(ei* Iat sens&l pro4&nd al re'eriei alc/iice* De alt4el! pentr& a n(eleFe ai .ine aceast se&aliare a 4oc&rilor alc/iice -i 'aloriarea net predoinant a 4oc&l&i asc&lin acti' n sn(! n& tre.&ie s &it c alc/iia este o -tiin( a .r.a(ilor! o -tiin( de celi.atari! de .r.a(i 4r 4eei! de ini(ia(i retra-i din co&ni&nea &an -i apar(innd &nei societ(i asc&line* Ea n& receptea n od direct in4l&en(ele re'eriei 4einine* Doctrina 4oc&l&i este deci p&ternic polariat de dorin(e nesatis4c&te* Acest 4oc inti -i asc&lin! o.iect de edita(ie pentr& o&l iolat! este n od 4iresc 4oc&l cel ai p&ternic! ndeose.i! el este acela ce poate desc/ide corp&rile+* Un a&tor anoni ce scria la ncep&t&l secol&l&i al 2)III=lea preint 4oarte lipede aceast 'aloriare a 4oc&l&i nc/is n aterie* Iitnd Nat&ra! arta desc/ide &n corp prin 4oc! dar c& o a'&(ie < ai p&ternic dect 1oc&l 4oc&l&i din 4oc&rile nc/ise!+; S&pra4oc&l pre4iF&rea s&prao&l* i! in'ers! s&prao&l! n 4ora sa ira(ional! 'isat ca o re'endicare a &nei p&teri doar s&.iecti'e! n& este dect &n s&pra4oc* 0ocul seualizat
%"
Aceast desc/idere+ a coip&rilor! aceast posesi&ne a corp&rilor din&ntr&! aceast posesi&ne totală este cteodat &n act se&al ani4est* Ea este realiat! c& sp&n an&i(i alc/ii-ti! c& 1al&s&l 4oc&l&i* Epresii siilare -i iaFini care a.&nd n an&ite ci(i n& las nici &n d&.i& as&pra sens&l&i acestei posesii* Ar tre.&i s ne ir c iaFinile se&ale rn att de clare! c/iar cnd 4oc&l ndepline-te 4&nc(ii o.sc&re* De 4apt! persisten(a acestor iaFini! n doenii &nde si.oliarea direct rne t&l.&re! do'ede-te oriFinea se&al a ideilor despre 4oc* Pentr& ca s ne d seaa! 'a 4i s&4icient s citi n cr(ile de alc/iie l&nFa po'estire despre căsătoria 1oc&l&i c& Pnt&l* P&te eplica aceast căsătorie din trei p&ncte de 'edere: prin seni4ica(ia ei aterial! c& procedea totdea&na istoricii c/iieiQ prin seni4ica(ia ei poetic! c& procedea ntotdea&na istoricii literariQ prin seni4ica(ia ei oriFinar -i incon-tient! prop&s de noi aici* S s&prap&ne ntr=&n p&nct precis cele trei eplica(ii* S l& 'ers&rile alc/iice adeseori citate: :acă ce)i fi !tii să tope!ti odat3 i ce)i topit să)nvol"urezi, Apoi învol"uratul să)l fiezi în pul"ere, = pe veci fii mîn(îiat.
)o Fsi 4r e4ort eeple din c/iie! enite s il&stree 4enoen&l &n&i pnt diol'at care este apoi s&.liat prin distilarea disol&(iei* Dac se taie at&nci aripile s pirit&l&i+ -i se su"limează, 'o a'ea o stare p&r! cerul miturii terestre. S=a ndeplinit ast4el o cstorie aterial ntre pnt -i cer* Con4or 4r&oasei -i densei epresii! iat UranoFeea sa& Cer&l pntenit+* No'alis 'a ad&ce aceea-i te n l&ea 'is&rilor aoroase: Cine -tie dac i&.irea noastr n& se 'a trans4ora ntr=o i n aripi de 4lcri! ce ne 'or d&ce n patria noastr cereasc nainte de=a ne 4i atins .trne(ea -i oartea+*" Dar aceast "
No'alis* Heinric/ 'on Oi;terdinFen* tr* Ir*! p* "%7* %@ Psihanaliza focului
aspira(ie 'aF -i are contrari&l s& -i! la No'alis! 1a.&la l 'ede 4oarte .ine pri'ind prin crpt&ra &nei stnci*** pe Perse& c& arele s& sc&t de 4ierQ 4oar4ecele .oar sinF&re spre sc&t -i 1a.&la l roaF s taie aripile Spirit&l&i! apoi! c& a&tor&l eFidei sale! s=i iortaliee s&rorile -i s ispr'easc area oper*** At&nci n& 'a ai 4i in de tors* Nens&4le(it&l este din no& 4r s&4let* ns&4le(it&l 'a doni de ac& nainte! -i el 'a 4i cel care 'a odela ceea ce n& este ns&4le(it! -i=l 'a 4olosi* Interior&l se re'elea -i eterior&l se asc&nde*
n'l&it ntr=o poeie! de alt4el stranie! -i 4a( de care F&st&l clasic rne oarec& indi4erent! eist n aceast paFin &ra pro4&nd a &nei edita(ii se&ale despre 4oc* D&p dorin(! tre.&ie ca 4lacra s earF pn la capt! tre.&ie ca 4oc&l s oar -i ca destinele s se plineasc* Pentr& aceasta alc/iist&l -i poet&l taie -i potolesc oc&l artor al l&inii* Ei despart cer&l de pnt! cen&-a de ce este s&.liat! eterior&l de interior* i cnd ora 4ericirii a trec&t! To&raline! d&lcea To&raline c&leFe c& Fri cen&-a strns+* 0ocul seuaiizat este ast4el prin ecelen( trst&ra de &nire dintre toate si.ol&rile* El &ne-te ateria -i spirit&l! 'ici&l -i 'irt&tea* El idealiea c&no-tin(ele aterialisteQ el aterialiea c&no-tin(ele idealiste* El este principi&l &nei a.iF&it(i esen(iale n& lipsite de 4arec! dar care tre.&ie rt&risit 4r ncetare! psi/analiat 4r ntrer&pere! n do& scop&ri contrarii: potri'a ateriali-tilor -i potri'a ideali-tilor: E& anip&le! sp&ne Alc/iist&l* = N&! t& 'isei* = E& 'ise! ice No'alis* = N&! t& anip&lei+* Eplica(ia &nei d&alit(i att de pro4&nde este c 4oc&l se Fse-te n noi -i n a4ar de noi! in'ii.il -i strl&citor! spirit -i 4&* I) Dac 4oc&l este att de n-eltor! att de a.iF&&! orice psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e ar tre.&i s nceap printr=oQ 0ocul seuaiizat
%$
psi/anali a int&i(iilor 4oc&l&i* N& snte departe de a crede c 4oc&l este tocai pri&l o.iect! primul fenomen prin care spirit&l &an este reflectat< dintre toate 4enoenele! pentr& o&l preistoric n&ai 4oc&l erit dorin(a de=a c&noa-te! prin c/iar 4apt&l c el nso(e-te dorin(a de=a i&.i* 1r ndoial! s=a sp&s adeseori c act&l c&ceririi 4oc&l&i separ n od de4initi' o&l de anial! dar n& s=a '&t poate c spirit&l! n destin&l s& priiti'! c& poeia -i -tiin(a sa! s=a 4orat prin edita(ia as&pra 4oc&l&i* *omo fa"er este o&l s&pra4e(elor! spirit&l s& ncreene-te as&pra ctor'a o.iecte 4ailiare! as&pra ctor'a 4ore Feoetrice Frosolane* Pentr& el s4era n& are centr&! ea realiea Fest&l rot&nit ce solidariea c&-&l palelor* &mul visînd n 4a(a 'etrei sale este! dipotri'! o&l pro4&niilor -i o&l &nei de'eniri* Sa&! pentr& a sp&ne nc -i ai .ine! 4oc&l i d o&l&i care 'isea lec(ia &nei pro4&nii ce are o de'enire: 4lacra iese din inia crenFilor* De &nde -i aceast int&i(ie a l&i Rodin! pe care 3a Sc/eler o citea 4r s=o coentee! ne'nd&=i! 4r ndoial! caracter&l priiti'9: Orice l&cr& n& este dect liita flăcării creia i datorea propria sa eisten(+* 1r concep(ia noastr despre 4oc&l inti 4orator! despre 4oc&l n(eles ca 4actor al ideilor -i al 'is&rilor noastre! despre 4oc&l considerat ca Feren! 4lacr o.iecti'! pe de=a=ntreF&l niicitoare! n& p&te eplica int&i(ia pro4&nd a l&i Rodin* 3editnd as&pra acestei int&i(ii! n(eleFe c! ntr=&n an&it 4el! Rodin este sc&lptor&l pro4&niii -i c! potri'a &nei necesit(i inel&cta.ile a eseriei sale! el a pins oarec& trst&rile interior&l&i spre eterior! ca o 'ia(! ca o 4lacr* n aceste condi(ii! n& tre.&ie s ne ai ir c operele 4oc&l&i snt att de p&ternic se&aliate* D;Ann&nio ni=l arat pe Stelio care contepl! n sticlrie! n c&ptor&l &nde are loc o no& ardere! prel&nFire a c&ptor&l&i de topit! 'asele strl&citoare! nc scla'e ale 4oc&l&i! nc s&. p&terea sa*** Apoi! 4r&oasele -i FinFa-ele creat&ri -i prsea& printele! se despr(ea& de el pentr& totdea&naQ ele se rcea&! de'enea& "
;! Sc/eler! 'ature et forme de la sympathie. traci* 4i_* p* "@?*
%> Psihanaliza focului
Flaciale pietre pre(ioase! -i tria& no&a lor 'ia( n l&e! intra& n sl&.a oaenilor 'ol&pt&o-i! ntlnea& n cale pericole! &ra& 'aria(iile l&inii! priea& 4loarea tiat sa& .&t&ra ae(itoare+* " Ast4el einenta denitate a artelor 4oc&l&i+ pro'ine din 4apt&l c operele lor poart arca cea ai pro4&nd &an! arca i&.irii priiti'e* Ele snt operele &n&i tată. 1orele create de 4oc snt odelate! ai < dect oricare altele! d&p c& sp&ne att de .ine )alerK! n scop&l nFierilor+* @ Dar o psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e tre.&ie s earF Ync -i ai departe* Ea tre.&ie s rec&noasc 4apt&l c focul este primul factor al fenomenului. ntr=ade'r! n& se poate 'or.i de o l&e a 4enoen&l&i! de o l&e a aparen(elor! dect n 4a(a &nei l&i care=-i schim"ă aparen(ele* Or! n od priiti'! n&ai sc/i.rile prin 4oc snt sc/i.ri pro4&nde! 4rapante! rapide! irac&loase! de4initi'e* oc&rile ilei -i ale nop(ii! oc&rile l&inii -i ale &.rei snt aspecte s&per4iciale -i trectoare care n& t&l.&r prea < c&noa-terea onoton a o.iectelor* A-a c& a& rearcat 4iloso4ii! alternan(a lor le ndeprtea de caracter&l lor ca&al* Dac i&a este tatl -i ca&a nop(ii! noaptea este aa -i ca&a
ilei* 3i-carea n sine n& s&scit nici o re4lec(ie* Spirit&l &an n& ncepe ca o lec(ie de 4iic* 1r&ct&l ce cade din ar.ore -i r&l care c&rFe n& preint nici o eniF pentr& &n spirit nai'* O&l priiti' contepla r&l 4r s Fndeasc: Ca &n pstor a(ipit ce pri'e-te apa c&rFnd* Dar iat sc/i.rile s&.stan(iale: ceea ce a 4ost atins de 4oc are &n alt F&st n F&ra oaenilor* Ceea ce a 4ost l&inat de 4oc pstrea o c&loare de ne-ters* Ceea ce 4oc&l a nFiat! i&.it! a dorat capt aintiri -i -i pierde inocen(a* n arFo&! flam"e este sinoni c& perdu< de 4apt! se sp&ne a-a pentr& a n& 4olosi &n c&'nt Frosolan! ncrcat de se&alitate* Prin 4oc! tot&l se sc/i.* Cnd 'rei ca tot&l s se sc/i.e! c/ei 4oc&l* Pri&l 4enoen n& este doar 4enoen&l 4oc&l&i conteplat! "
D;Ann&nio! 0ocul . trad* 4i_* p* $@5* = Pa&l )alerK* Pieces sur l'art, p. 13. 0ocul seualizat *D
ntr=o or trnda'! n toat strl&cirea sa 'ie! ci este 4enoen&l prin foc. 1enoen&l prin 4oc este cel ai sensi.il din toateQ el este acela care tre.&ie cel ai .ine s&pra'eF/eatQ el tre.&ie a((at sa& potolitQ tre.&ie s&rprins punctul de 4oc care arc/ea o s&.stan(! ca -i clipa i&.irii ce arc/ea o eisten(* C& sp&ne Pa&l )alerK! n artele 4oc&l&i "! nici &n a.andon n& este posi.il! nici &n rFaQ nici o 4l&ct&a(ie! de Fndire! c&ra sa& dispoi(ie* Ele ip&n! s&. aspect&l cel ai draatic! l&pta strns dintre o -i 4or* 0ocul, aFent&l lor esen(ial! este totodat -i cel ai are ad'ersar* El este &n aFent de o preciie red&ta.il! a cr&i ac(i&ne &iitoare as&pra ateriei ce se prop&ne cld&rii sale este riF&ros liitat! aenin(at! de4init de cte'a constante 4iice sa& c/iice Fre& de respectat* Orice ndeprtare de la ele este 4atal: o.iect&l e ratat* 1ie c 4oc&l sl.e-te sa& se nte(e-te! caprici&l s& este deastr&os+*** Acest&i 4enoen prin 4oc! acest&i 4enoen c& deose.ire sensi.il! arcat tot&-i n pro4&niile s&.stan(ei! tre.&ie s=i d &n n&e: pri&l 4enoen ce erit aten(ia o&l&i este piromanul. )o 'edea ac& n ce 4el acest piroan! att de inti n(eles de ctre o&l preistoric! a decep(ionat! pe parc&rs&l secolelor! e4ort&rile sa'an(ilor* Pa&l )alerK* loc. cit., p* #* Chimia focului6 2storia unei false pro"leme
%,
CAPITOLUL ) Chimia focului6 2storia unei false pro"leme n acest capitol 'o sc/i.a! n aparen(! doeni&l de st&di&Q ntr=ade'r! ne 'o strd&i s cercet e4ort&rile c&noa-terii o.iecti'e ale 4enoenelor prod&se prin 4oc! piroenele* Dar! d&p opinia noastr! aceast pro.le este a.ia &na de istorie -tiin(i4ic! deoarece -tiin(a este aici alterat tocai prin 'aloririle a cror ac(i&ne a artat=o n capitolele precedente* Ast4el nct! n cele din &r! n& ne rne dect s ne oc&p doar de istoria încurcăturilor pe care int&i(iile 4oc&l&i le=a& ac&&lat n -tiin(* Int&i(iile 4oc&l&i snt o"stacole epistemolo(ice c& att ai Fre& de rst&rnat c& ct snt ai clare n plan psi/oloFic* Dintr=o perspecti' poate p&(in de'iat! este 'or.a deci de o psi/anali care contin&! n ci&da di4eren(ei dintre p&nctele de 'edere* n loc s se adresee poe(ilor -i 'istorilor! aceast psi/anali i 'iea pe c/ii-tii -i pe .ioloFii din 'eac&rile trec&te* Dar ea s&rprinde ast4el tocai o continuitate a Fndirii -i a re'eriei! -i -i d seaa c! n aceast &nire dintre Fndire -i 'is&ri! Fndirea este ntotdea&na cea de4orat -i n'ins* Este deci necesar! a-a c& a prop&s ntr=o oper anterioar! s psi/anali spirit&l -tiin(i4ic! s=l o.liF la o Fndire disc&rsi' care! departe de=a continua re'eria! o opre-te! o deaFreF! o interice* P&te disp&ne de o do'ad rapid a 4apt&l&i c pro.lea 4oc&l&i se pretea c& Fre& la o ep&nere istoric* 3* * C* GreForK a consacrat o carte inteliFent -i clar istoriei doctrinelor despre co.&stie de la Heraclit pn la La'oisier* Or! aceast carte corelează ideile c& o aseenea rapiditate! nct cincieci de paFini snt s&4iciente pentr& a preenta -tiin(a+ din do&eci de secole* 3ai <! dac ne d seaa c o dat c& La'oisier aceste teorii se arat a 4i 4alse n od o.iecti'! tre.&ie s apar &n scr&p&l pri'itor la caracter&l intelect&al al acestor doctrine* n adar se 'a o.iecta c doctrinele aristotelice snt pla&i.ile! c ele pot prin odi4icri adec'ate s eplice strile di4erite ale c&noa-terii -tiin(i4ice! s se adaptee 4iloso4iei din di4erite perioade* Rne tot&-i 4apt&l c n& este .ine de4init consisten(a -i peranen(a acestor doctrine! 4cnd&=se apel n&ai la 'aloarea lor de eplica(ie o.iecti'* Tre.&ie
co.ort ai adncQ at&nci 'or 4i atinse 'alorile incon-tiente* Aceste 'alori 4orea permanenţa an&itor principii de eplicare* Printr=o d&lce tort&r! psi/analia tre.&ie s=l sileasc pe sa'ant s rt&riseasc o.il&rile sale ina'&a.ile* II Pro.a.il c 4oc&l este 4enoen&l care i=a preoc&pat cel ai < pe c/ii-ti* 3< 'ree s=a cre&t c a reol'a eniFa 4oc&l&i nsean a reol'a eniFa central a Uni'ers&l&i* Boer/aa'e! care scria n &r&l an&l&i ",@?! sp&nea nc o dat: Dac ' n-ela(i n ep&nerea as&pra Nat&rii 1oc&l&i! eroarea 'oastr se 'a rspndi n toate ra&rile 4iicii! -i asta tocai datorit 4apt&l&i c n toate prod&sele nat&rale! 1oc&l*** este totdea&na principal&l aFent+ "* O &tate de secol ai tri&! Sc/eele ainte-te! pe de o parte: Di4ic<(ile nen&rate pe care le preint cercetrile as&pra 1oc&l&i* Ne sperie at&nci cnd edit as&pra secolelor care a& trec&t! 4r s se 4i ad&nat ai <e c&no-tin(e despre propriet(ile sale ade'rate+@* Pe de alt parte: Cte'a persoane cad ntr=o "
Boer/aa'e! 4lements de Chimie , tr* 4r*! @ 'oi*! Leida! ",5@! t* I! p* M*=<* Sc/eele! #răire3 chimique de l'air et du feu, tr* 4r*! Paris* ",%"* ">>* %% @
Psihanaliza focului
Fre-eal a.sol&t op&s! eplicnd nat&ra -i 4enoenele 1oc&l&i c& atta &-&rin(! nct s=ar prea c orice o.stacol este nlt&rat* Dar cte o.iec(ii n& li se ai pot ad&ceJ Cnd cld&ra este 4oc&l eleentar! cnd ea de'ine e4ect&l 4oc&l&iQ .a l&ina este 4oc&l cel ai p&r -i &n eleentQ .a ea este rspndit pe toat ntinderea Flo.&l&i! iar ip&ls&l 1oc&l&i eleentar i transite i-carea n od directQ alteori! l&ina este &n eleent care poate 4i F&it c& acidum pin(ue -i eli.erat prin dilatarea acest&i pres&p&s acid etc*+ Aceast pend&lare att de .ine indicat de Sc/eele este 4oarte siptoatic pentr& dialectica iFnoran(ei care erFe de la o.sc&ritate la or.ire! -i care ia att de &-or n-i-i terenii pro.leei drept o sol&(ionare a acesteia* C& 4oc&l n=a p&t&t s=-i re'elee ister&l! el este considerat o ca& &ni'ersal: a-a se eplic tot&l* C& ct &n spirit pre-tiin(i4ic este ai inc<! c& att este ai ntins pro.lea pe care o aleFe* Din aceast pro.le are! el 4ace o cr(&lie* Cartea arc/iei d& C/]telet are o s&t treieci -i no& de paFini! -i a&toarea se oc&p de 1oc* n perioadele pre-tiin(i4ice! este ast4el dest&l de di4icil s deliitei &n o.iect de st&di&* n pri'in(a 4oc&l&i! ai < dect n pri'in(a oricr&i alt 4enoen! concep(iile aniiste -i cele s&.stan(ialiste snt aestecate ntr=&n od inetrica.il* n 'ree ce n cartea noastr Feneral a p&t&t analia 4iecare concep(ie n parte! ac& se ip&ne s le st&die aestecate* A p&t&t apro4&nda analia tocai datorit ideilor -tiin(i4ice care! p&(in cte p&(in! ne=a& peris sa distinFe erorile* Dar 4oc&l n& -i=a Fsit! a-a c& s=a ntplat c& electricitatea! propria sa -tiin(* El a ras n spirit&l pre-tiin(i4ic ca &n 4enoen cople ce depinde n acela-i tip de c/iie -i de .ioloFie* Pentr& a eplica 4enoenele 4oc&l&i! tre.&ie deci s pstr pentr& concept&l de 4oc aspect&l totaliator ce coresp&nde a.iF&it(ii eplica(iilor care se de'olt n od alternati' de la 'ia( la s&.stan(! n reciprocit(i i nterina.ile* 1oc&l poate ast4el s ne ser'easc pentr& a il&stra teele pe care le=a ep&s n cartea noastr despre 0ormarea spiritului !tiinţific. 3ai ales prin ideile nai'e pe care ni le 4ace despre Chimia focului6 2storia, unei false pro"leme
%#
el! 4oc&l ne o4er &n eepl& de o"stacol su"stanţialist -i de o"stacol animist, ce piedic ando& Fndirea -tiin(i4ic* )o arta ai nti ca&ri n care a4ira(iile s&.stan(ialiste se preint 4r cea ai ic do'ad* Printele L* Castel n& p&ne la ndoial realismul foculuiE6 C&lorile neFre din pict&r snt! cel ai adeseori! prod&se ale 4oc&l&i! iar 4oc&l las ntotdea&na ce'a coroi' -i artor n corp&rile care i poart &ra att de 'ie* D&p &nii! pr(ile 4ocoase! -i dintr=&n 4oc ade'rat! snt cele ce rn n 'ar&rile stinse! n cen&-! n cr.&ni! n 4&+* Niic n& &sti4ic aceast permanenţă su"stanţială a 4oc&l&i n ateria colorant! dar se o.ser' c& ac(ionea Fndirea s&.stan(ialist: ceea ce a 4ost atins de 4oc tre.&ie s rn artor! deci coroi'* Cteodat! a4ira(ia s&.stan(ialist se preint ntr=o p&ritate lini-tit! c& ade'rat eli.erat de orice do'ad -i c/iar de orice iaFine* Ast4el! D&carla scrie: 3olec&lele 4ocoase*** nclesc pentr& c ele sntQ ele snt pentr& c a& 4ost*** aceast ac(i&ne n& ncetea s se prod&c dect n lipsa s&.iect&l&i+ @* Caracter&l ta&toloFic al atri.&(iei s&.stan(iale este aici deose.it de lipede* Gl&a l&i 3oliere despre capacitatea adoritoare a opi&&l&i care prod&ce son&l n&=l piedic pe &n a&tor iportant! care scria la s4r-it&l secol&l&i al 2)III=lea! s a4ire c 'irt&tea caloric a cld&rii are proprietatea de=a
ncli* Pentr& <e spirite! 4oc&l are o aseenea valoare, nct niic n&=i liitea p&terea* Boer/aa'e pretinde c n& 4ace nici o s&poi(ie despre 4oc! dar ncepe prin a sp&ne! 4r cea ai ic eitare! c eleentele 1oc&l&i pot 4i ntlnite peste totQ ele se Fsesc n a&r! care este cel ai solid dintre corp&rile c&nosc&te! ca -i n 'id&l l&i Torricelli+ $* Pentr& &n c/iist! ca -i pentr& &n 4iloso4! pentr& &n o instr&it ca -i pentr& &n 'istor! 4oc&l se s&.stan(ialiea att de &-or! nct poate 4i corelat la 4el de .ine att c& 'id&l ct -i c& plin&l* 1r ndoial! "
R*=P* Castel* L3opti-ue des couleurs, Paris! ",>?! p* $>* @ D&carla* loc. cit., p* >* $ Boer/aa'e* loc. cit., t* I* p* ">5* 90
Psihanaliza focului
4iica odern 'a rec&noa-te c 'id&l este tra'ersat de ii de iradia(ii ale raelor cld&rii! dar ea n& 'a 4ace din aceste iradia(ii o calitate a spa(i&l&i 'id* Dac se prod&ce o l&in n 'id&l &n&i .aroetr& pe care l aFit! spirit&l -tiin(i4ic n& 'a conc/ide c 'id&l l&i Torricelli conţine 4oc latent* S&.stan(ialiarea 4oc&l&i concilia c& &-&rin( caracterele contradictorii: 4oc&l poate 4i 'i& -i rapid n 4ore dispersateQ pro4&nd -i d&ra.il n 4ore concentrate* )a 4i s&4icient s in'oc concentrarea su"stanţială pentr& a eplica ast4el aspectele cele ai di'erse* Carra! a&tor 4rec'ent citat la 4inele secol&l&i al 2)III=lea! scrie: n paie -i n /rtie! 4loFistic&l inteFrat este 4oarte rar! n 'ree ce el a.&nd n cr.&nele de pnt* C& toate acestea! priele do& s&.stan(e se aprind iediat d&p contact&l c& 4oc&l! iar <ia se aprinde c& Fre&* N& se poate eplica aceast di4eren( de e4ecte dect rec&noscnd c 4loFistic&l inteFrat n paie -i /rtie! de-i ai rar dect acela din cr.&ne de pnt! este ai p&(in concentrat! ai pr-tiat -i! prin &rare! ai s&scepti.il de o trans4orare propt+ "* Ast4el! o eperien( nensenat ca aceea a &nei /rtii ce se aprinde repede este eplicat prin intensitate! printr=&n Frad de concentrare s&.stan(ial a 4loFistic&l&i* Aici tre.&ie s s&.linie ne'oia de=a eplica detaliile &nei eperien(e prie* Aceast ne'oie de eplica(ie in&(ioas este 4oarte siptoatic la spiritele ne-tiin(i4ice! care pretind s n& neFliee niic -i s preinte toate aspectele eperien(ei concrete* 5ivacitatea &n&i 4oc p&ne ast4el 4alse pro.lee: ea ne=a ipresionat att de < iaFina(ia copilrieiZ 1oc&l de paie rne! pentr& incon-tient! &n 4oc caracteristic* i pentr& 3arat! spirit pre-tiin(i4ic lipsit de 'iFoare! leFt&ra dintre pria eperien( -i int&i(ia s&.stan(ialist este la 4el de direct* ntr=o .ro-&r! care n& este dect &n copendi& la ale sale Cercetări fizice asupra 0ocului, el se epri ast4el: De ce 4l&id&l 4ocos se alipe-te n&ai de Chimia focului6 2storia unei false pro"leme
# "
Carra! Dissertation elementaire sur la nature de la lumiere, de la chaleur, dufeu et de l3electricite. Londra* ",%,* p* 5?*
ateriile in4laa.ileJ n 'irt&tea &nei a4init(i partic&lare dintre Flo.&lele sale -i 4loFistic&l de care aceste aterii snt sat&rate* Aceast atrac(ie este .ine arcat* At&nci cnd! s&4lnd printr=o (ea'a! ncerc s desprinde de co.&sti.il 4lacra ce=l ist&ie! o.ser' c ea n& cedea 4r reisten( -i c -i rec-tiF pe dat spa(i&l a.andonat+"* 3arat ar 4i p&t&t ad&Fa! pentr& a des'r-i iaFinea aniist care=i doin incon-tient&l: Tot a-a se ntorc -i cinii la prada de lnF care a& 4ost al&nFa(i+* Aceast eperien( ntr& tot&l o.i-n&it ne arat ct e de tenace 4oc&l cnd (ine la alient&l s&* Este ndea&ns s stinFe de la o an&it distan( o l&inare ai recalcitrant s a& s s&4l peste &n p&nci ce n& s=a stins nc! pentr& a a'ea o s&r s&.iecti' a rezistenţei 4oc&l&i* Este o reisten( ai p&(in .r&tal dect reisten(a o.iectelor inerte cnd snt atinse* Dar e4ect&l ei este c& att ai are! cci l deterin pe copil s adopte o teorie aniist as&pra 4oc&l&i* n orice pre&rare 4oc&l -i arat lipsa de .&n'oin(: este Fre& de aprinsQ este Fre& de stins* S&.stan(a este caprici&Q deci 4oc&l este o persoan* Binen(eles c aceast 'i'acitate -i tenacitate a 4oc&l&i snt caractere sec&ndare n ntreFie red&se -i eplicate prin c&noa-terea -tiin(i4ic* O a.strac(ie sntoas a d&s la neFliarea lor* A.strac(ia -tiin(i4ic este 'indecarea de incon-tient* 1iind la .aa c<&rii! ea ndeprtea o.iec(iile dispersate c& pri'ire la toate detaliile eperien(ei* III Dar poate c ideea 4oc&l&i ce se alimentează ca o 4iin( 'ie de(ine loc&l cel ai are n opiniile pe care -i le 4orea
"
3arat! :ecouvertes sur le feu, l3e3lectricite et la lumiere, constate3es par une suite d3e.pe3riences nouvelles, Paris* ",,#* p* @#* 92
Psihanaliza focului
despre el incon-tient&l nostr&* Pentr& &n spirit odern! a alienta &n 4oc a de'enit &n sinoni .anal c& a=l ntre(ineQ dar c&'intele ne doin ai < dect ne nc/ip&i! iar 'ec/ea iaFine ne re'ine cteodat n inte! cnd -i c&'nt&l cel 'ec/i ni se i'e-te pe .&e* N& este Fre& s Fsi <e tete n care alimentul 4oc&l&i -i pstrea sens&l s& p&ternic* Un a&tor din secol&l al 2)I=lea ainte-te c eFiptenii sp&nea& c 4oc&l este &n anial rpitor -i nes(iosQ c de'orea tot ce se na-te -i cre-teQ -i! d&p ce s=a F/i4t&it -i .&i.at! cnd n& ai are nici ce pa-te! nici c& ce se /rni! se de'orea pe sineQ 4iindc! a'nd cld&r -i p&tere de i-care! el n& se poate lipsi de /ran -i de aer pentr& a respira+ "* )iFenere -i concepe ntreaFa sa carte erFnd pe aceast cale* El reFse-te n c/iia 4oc&l&i toate caracteristicile diFestiei* Ast4el! pentr& el! ca -i pentr& &l(i al(i a&tori! 4&&l este &n ecreent al 4oc&l&i* Ca n aceea-i epoc! &n a&tor a4ir de aseenea c: at&nci cnd per-ii ad&cea& sacri4icii 4oc&l&i! i o4erea& s nnce pe altar! 4olosind&=se de aceast 4or&l*** 3nnc -i .enc/et&ie-te! 1oc&le! stpn al ntreFii oeniri+ @* C/iar -i n secol&l al 2)III=lea! Boer/aa'e consider necesar s preciee ntr=&n l&nF st&di& ce tre.&ie s se n(eleaF prin alimentele focului... snt n&ite ast4el ntr=&n sens restrns pentr& c se crede c aceste s&.stan(e sl&esc c& ade'rat la /rnirea 1oc&l&i! c prin ac(i&nea sa ele snt trans4orate n s&.stan( proprie 4oc&l&i eleentar! -i c se desprind de nat&ra lor proprie -i priiti' pentr& a o adopta pe aceea a 1oc&l&iQ -i at&nci se pres&p&ne &n 4apt ce erit s 4ie eainat c& c/i.&in(+$* Este ceea ce 4ace Boer/aa'e n n&eroase paFini! &nde a&tor&l reist 4oarte Fre& n 4a(a int&i(iei aniiste pe care 'rea s=o diin&ee* N& reist niciodat total 4a( de o pre&decat cnd pierde < tip ca s=o atac* Oric&! Boer/aa'e n& se sal'ea de pre&decata ; Blaise de )iFenere* #răite dufeu et du sel. Paris* "7@@! p* 7?* ) o&rdain G&i.elet* #rois :iscours philosophi-ues, E're&! "7?$! p* @@* $ Boer/aa'e* loc. cit., t* I! p* $?$* Chimia focului6 2storia unei false pro"leme 93
aniist dect 4orti4icnd=o pe cea s&.stan(ialist: n doctrina sa! alimentul 4oc&l&i se trans4or n su"stanţa 4oc&l&i* Prin asiilare! alient&l de'ine 4oc* Aceast asiilare s&.stan(ial este neFarea spirit&l&i c/iiei* C/iia poate s st&diee c& se co.in s&.stan(ele! c& se aestec sa& se s&prap&n* Acestea snt trei concep(ii ce pot 4i aprate* Dar c/iia n& 'a -ti niciodat s st&diee 4el&l c& o s&.stan( asimilează o alta* Cnd ea accept concept&l de asimilare, 4or ai < sa& ai p&(in sa'ant a concept&l&i de hrană, ea eplic ceea ce este o.sc&r printr=o o.sc&ritate -i ai areQ sa&! ai deFra.! ea ip&ne eplica(iei o.iecti'e 4alsele clarit(i ale eperien(ei intie prod&se de diFestie* Se 'a 'edea pn &nde se a&nFe c& 'aloririle incon-tiente ale alimentului focului -i n ce s&r este de dorit s psi/anali ceea ce s=ar p&tea n&i compleul panta(ruelic la &n incon-tient pre-tiin(i4ic* 1apt&l c tot ceea ce arde tre.&ie s prieasc pa"ulum i(nis ntr=ade'r este &n principi& pre-tiin(i4ic* De aceea! niic ai co&n n coso=l loFiile edie'ale -i ale epocii pre-tiin(i4ice dect no(i&nea de /ran pentr& a-tri* 3ai ales 4&nc(ia e/alrilor terestre ser'e-te drept /ran a-trilor* Ealrile /rnesc coetele* Coetele /rnesc soarele* N& 'o da dect cte'a tete! alese din epocile recente! pentr& a arta peranen(a -i 4or(a it&l&i diFestiei n eplicarea 4enoenelor ateriale* Ast4el! Ro.inet scrie n ",77: Se sp&ne! -i e ndea&ns de 'erosiil! c Flo.&rile l&inoase se /rnesc din ealrile etrase din cele opace! -i c alient&l nat&ral al acestora este acel 4l& al p]rtilor 4ocoase pe care priele le triit n peranen(! iar petele Soarel&i! ce par s se stinF -i s se nt&nece ilnic! n& snt dect o ac&&lare de 'apori Frosolani pe care=i atraFe -i al cror 'ol& cre-teQ c 4&&l pe care crede c= 'ede ridicnd&=se la s&pra4a(a sa! dipotri'! se c&4&nd n eaQ c! n cele din &r! el 'a a.sor.i o cantitate att de are de aterie eteroFen! nct n& 'a 4i doar n'l&it -i incr&stat! a-a c& pretindea Descartes! ci n ntreFie ptr&ns* At&nci se 'a stinFe! s a&! alt4el sp&s! 'a &ri! trecnd de la starea de l&in care este 'ia(a sa* la aceea de opacitate! care! n pri'in(a sa! se 94 Psihanaliza focului Chimia focului6 2storici unei false pro"leme
poate n&i oarte ade'rat* Ast4el! lipitoarea oare! adpn=d&=se c& snFe+* O.ser' c int&i(ia diFesti' este doinant: pentr& Ro.inet! Soarele ReFe oare printr=&n eces de /rnire* Acest
principi& al alientrii a-trilor prin 4oc este de alt4el 4oarte clar cnd se accept ideea! 4oarte 4rec'ent n secol&l al 2)III=lea! c to(i a-trii snt crea(i dintr=o s&.stan( cereasc! &nic -i identic a 4oc&l&i s&.til+"* Se prop&ne o analoFie 4&ndaental ntre stelele 4orate din 4oc&l s&.til -i ceresc -i s&l4&rile etalice 4orate din 4oc&l Frosolan -i pntesc* Ast4el se crede c ar 4i 4ost &nite 4enoenele pnt&l&i c& 4enoenele cer&l&i! o.(innd&=se o 'ii&ne &ni'ersal as&pra l&ii* n acest 4el! ideile 'ec/i tra'ersea epocile! ele re'enind ere& n re'eriile ai < sa& ai p&(in sa'ante! c& ncrct&ra lor de nai'itate priar* Un a&tor din secol&l al 2)II=lea! de eepl&! a .inat c& &-&rin( opiniile Antic/it(ii c& prerile tip&l&i s&* Pe oti'&l c n ti p&l ilei a-trii atraF 'aporii pentr& ca n tip&l nop(ii s se /rneasc c& ei! noaptea a 4ost n&it de E&ripide doica a-trilor a&rii*+@ 1r it&l diFestiei! 4r rit&l p&r stoacal al 3arii 1iin(e care este Uni'ers&l ce doare -i nnc! p&nnd&=-i de acord ne'oile c& i&a -i c& noaptea! <e int&i(ii pre-tiin(i4ice -i poetice ar 4i ineplica.ile* I) Pentr& o psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e! este deose.it de interesant s o.ser'e c& o int&i(i e ncrcat c& a4ecti'itate! ca int&i(ia 4oc&l&i! poate s sl&easc pentr& eplicarea ; loac/i Polean* Nouvelle Lumiere de ;edic ine du mystere du soufre des philosophes, trad. din latin). &o!en, ",@"! p* ">5* @ G&i.elet! loc. cit,, p* @@*
4enoenelor noi* A-a sttea& l&cr&rile n oent&l n care Fndirea pre-tiin(i4ic ncerca s eplice 4enoenele electrice* Do'ada c 4l&id&l electric n& este altce'a dect 4oc&l n& este Fre& de o.(in&t din clipa n care ne &l(&i s &r sed&c(ia int&i(iei s&.stan(ialiste* n 4el&l acesta! a.atele 3 anFin s=a con'ins 4oarte repede: 3ateria electric se ntlne-te ai nti n corp&rile .it&inoase -i s &l4&roase ca sticla -i soala! tot ast4el c& 4&lFer&l -i=o traFe pe a sa din .it&&rile -i s&l4&rile atrase de ac(i&nea soarel&i+"* Ast4el! n& tre.&ie prea < pentr& a do'edi c sticla con(ine 4oc -i pentr& a o sit&a n cateForia s&l4&rilor -i a soalelor* Pentr& a.atele de 3anFin iros&l de s&l4 pe care sticla l rspnde-te at&nci cnd! 4iind 4recat! se sparFe este pro.a con'inFtoare c n ea doin .it&&rile -i &lei&rile+* Tre.&ie oare aintit -i 'ec/ea etioloFie! ere& acti' n spirit&l pre-tiin(i4ic! care 'oia ca 'itriol&l coroi' s 4ie ulei de sticlă= Int&i(ia de interioritate! de intiitate! att de p&ternic leFat de int&i(ia s&.stan(ialist! apare aici ntr=o inFen&itate c& att ai 4rapant! c& ct pretinde s eplice 4enoene -tiin(i4ice .ine deterinate* D&nee& a nc/is 4oc&l ai ales n &lei&ri! .it&&ri! ca&ci&c&ri -i r-ini! ca n tot attea c&tii capa.ile s=l st'ileasc*+ ndat ce ne s&p&ne eta4orei &nei propriet(i s&.stan(iale nc/ise n cutie, stil&l se ncarc de iaFini* Dac 4oc&l electric poate s ptr&nd n F&rile icilor F/ee de 4oc de care e plin (es&t&l corp&rilor electrice prin ns-i nat&ra lorQ dac poate deleFa aceast <it&dine de ici p&nFi ce a& p&terea s re(in acest 4oc asc&ns! secret -i inti! -i s se &neasc pre&nQ at&nci aceste parcele de 4oc! desprinse! sc&t&rate! presate! eli.erate! asociate! aFitate n od 'iolent! 'or transite 4oc&l&i electric o ac(i&ne! o 4or(! o 'ite! o accelera(ie! o 4&rie! care 'or des4ace! 'or sparFe! 'or arde! 'or distr&Fe alct&irea corp&l&i+* Dar c& 4apt&l e c& nep&tin(! corp&rile electrice prin nat&ra lor! ca r-ina! tre.&ie s pstree 4oc&l nc/is n icile lor c&tii! nep&tnd prii electricitatea ; A..e de 3anFin* Fuestion nouvelle et inte3ressante sur l3e3lectricite, ",>#* pp* ",* @$* @7* #7 Psihanaliza focului Chimia focului6 2storia unei false pro"leme
prin transitere* Iat deci! plin de iaFini -i 4oarte ncrcat de 'er.alitate! eplicaţia proliă a caracteristicilor corp&rilor r& cond&ctoare* De alt4el! aceast eplica(ie care a&nFe s neFe o caracteristic este 4oarte ci&dat* N& 'ede prea .ine necesitatea concl&iei* Se pare c aceast concl&ie ntrer&pe doar o re'erie care se des4-&ra att de &-or cnd era s&4icient ac&&larea de sinonie* Cnd s=a '&t c scnteile electrice ce ies din corp&l &an electriate aprindea& alcool&l! l&cr&l a 4ost socotit o ade'rat in&ne* 1oc&l electric era deci &n 4oc ade'ratZ
con(ine partic&le de 4oc+ "* De 'ree ce 4oc&l iese din corp&l oenesc nsean c el a 4ost ai nainte conţinut n acela-i corp &an* Tre.&ie s ai en(ion c& ct &-&rin( este acceptat acest ra(ionaent de ctre &n spirit pre-tiin(i4ic care se s&p&ne! 4r s .n&iasc! sed&c(iilor pe care le=a den&n(at n capitolele precedenteJ SinF&r&l ister este c 4oc&l aprinde alcool&l din eterior! n 'ree ce n& aprinde (es&t&rile interioare* Aceast inconsec'en( a int&i(iei realiste n& d&ce! tot&-i! la red&c(ia realităţii focului. Realis&l 4oc&l&i este dintre cele ai indestr&cti.ile* ) Realizarea cld&rii -i 4oc&l&i este de aseenea 4oarte 4rapant cnd
se prod&ce n leFt&r c& &nele
s&.stan(e "
%* p* "$#*
partic&lare! c& snt cele 'eFetale* Sed&c(ia realist poate s d&c la credin(e -i la practici .iare* Iat &n eepl&! ales dintre nen&rate de acest Fen! l&at din Bacon SKl'a SKl'ar&! ` >57: Dac ar 4i s crede n an&ite relatri! 4cnd ai <e F&ri n tr&nc/i&l &n&i d&d -i insernd n acestea cte'a pene 4c&te din len&l &nor ar.ori de natură caldă ca tere.int&l! 4istic&l! Faiac&l! ien&pr&l etc! s=ar o.(ine d&de ecelente! iar ar.orele ar ad&ce &n are c-tiF! e4ect care se poate atri.&i acestei cld&ri sporite ce incit! ani -i 4orti4ic se'a -i cld&ra nati' a ar.orel&i+* Aceast credin( n e4icacitatea s&.stan(elor calde este nc 'ie pentr& &nele spiriteQ dar de cele ai <e ori ea decade! trece p&(in cte p&(in n stare de eta4or -i si.ol* n 4el&l acesta a& 4ost de'aloriate c&n&nile de la&rQ asti ele snt de /rtie 'erde! lat=le n plin 'aloare: CrenFile acest&i ar.ore pe care Antic/itatea l=a dedicat Soarel&i pentr& a=i ncorona pe to(i c&ceritorii Pnt&l&i! lo'ite &nele de altele prod&c 4oc&l! ca -i oasele de le&+* Concl&ia realist n& este prea ndeprtat: La&r&l 'indec &lcerele cap&l&i -i -terFe petele de pe 4a( "+* Ct de radioas este o 4r&nte s&. coroanZ n epoca noastr! cnd toate 'alorile snt eta4ore! c&n&nile de la&r n& ai 'indec dect orFoliile &lcerate* Snte nclina(i s sc& toate aceste credin(e nai'e! deoarece n& le ai consider dect prin trad&cerea lor eta4oric* Uit c ele a& coresp&ns &nor realit(i psi/oloFice* Or! adeseori! eta4orele n& snt n ntreFie derealizate, deconcretizate. n de4ini(ia sa sntos=a.stract! eta4ora ai pstrea &n pic de concrete(e* O psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e tre.&ie s retriasc -i s des'r-easc derealizarea. O s&r a erorilor despre 4oc este dat tocai de 4apt&l c ele snt nc! ai < poate dect oricare altele! leFate de a4ira(iile concrete! de eperien(ele intie nedisc&tate* Caracteristici 4oarte speciale! care tre.&ie st&diate n od deose.it! snt ast4el eplicate printr=o sipl re4erin( la &n 4oc "
ean=Baptiste 1aKol* L3*armonie celeste. Paris* "7,@! p* $@?* #% Psihanaliza focului Chimia focului6 2storia unei false pro"leme
## interior* Ast4el este ca&l pentr& 'iFoarea etraordinar pe care o o.ser' la an&ite plante*** care nc/id n ele o cantitate < ai are de 4oc dect altele ce apar(in aceleia-i clase* Ast4el! planta seniti' cere ai < 4oc dect orice alt plant sa& l&cr& nat&ral -i i da& seaa c! at&nci cnd este atins de alt o.iect! i transite o are parte din 4oc&l s&! ce este ns-i 'ia(a saQ ea se .oln'e-te! lsnd&=-i 4r&nele -i crenFile n os pn cnd -i re4ace 'iFoarea l&nd din no& 4oc din aer&l ce o nconoar* Acest 4oc inti pe care planta seniti' l o4er pn la ep&iare are pentr& psi/anali &n alt n&e* El n& (ine de o c&noa-tere o"iectivă. N& 'ede niic care ar &sti4ica n od o"iectiv copara(ia dintre o plant seniti' 4r reac(ii -i o plant seniti' sect&it de focul propri&* O psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e tre.&ie s al&nFe toate con'inFerile -tiin(i4ice care n& se 4orea n cadr&l eperien(ei speci4ic o.iecti'e* Repet! n toate doeniile! c/iar -i 4r &.ra &nei do'ei! c 4oc&l este principi&l 'ie(ii* O aseenea declara(ie este att de 'ec/e nct nici n& ai tre.&ie eplicat* Se pare c ea poate 4i con'inFtoare în (eneral, c& sinF&ra reer' de=a n& 4i aplicat nici unui caz. particular. C& ct aceast aplica(ie este ai eact! c& att este -i ai ridicol* Ast4el! &n FinecoloF! la s4r-it&l &n&i l&nF tratat despre cre-terea e.rion&l&i -i despre &tilitatea apelor aniotice! a&nFe s sp&n c apa! acest lic/id ce transport /rana pentr& cele trei reFn&ri! este nendoielnic ns&4le(it de 4oc* )o p&tea 'edea n nc/eierea tratat&l&i s& &n eepl& p&eril c& pri'ire la dialectica nat&ral a apei -i a 4oc&l&i ": )eFeta(ia este opera a'idit(ii c& care 4oc&l ca&t s se co.ine c& apa! ce este ntr=ade'r
oderator&l s&+* Aceast int&i(ie s&.stan(ialist a 4oc&l&i care 'ine s anime apa este att de sed&ctoare! nct l ndean pe a&tor s apro4&ndee+ o teorie -tiin(i4ic prea sipl -i prea clar! 4&ndaentat pe principi&l l&i Ar/iede: Niciodat n& 'a 4i oare a.andonat opinia a.s&rd c apa trans4orat n 'apori &rc n atos4er pentr& c n aceast "
Da'id* op. cit., pp* @#?* @#@*
.
no& stare este ai &-oar dect &n 'ol& asentor de aerJ+ Pentr& Da'id! principi&l l&i Ar/iede pro'ine dintr=o ecanic sracQ dipotri'! rne de doeni&l e'iden(ei c 4oc&l este 4l&id&l aniator! niciodat lene-!+ care atraFe apa c& sine -i o ridic* 1oc&l este poate acel principi& acti'! acea ca& sec&nd care a priit toat enerFia de la Creator -i pe care Script&ra l=a desenat c& aceste c&'inte: et spiritus :ei ere"atur super a-uas.$ Iat elan&l care=l s&rprinde pe &n FinecoloF ce editea as&pra apelor aniotice* )I Pri'it ca su"stanţă, 4oc&l este 4r ndoial printre cele ai 'aloriate! n sens&l c de4orea cel ai < &dec(ile o.iecti'e* Din <e p&ncte de 'edere 'aloriarea sa o eFalea pe cea a a&r&l&i* n a4ara 'alorilor sale de Ferinare pentr& &ta(ia etalelor -i a 'alorilor sale de 'indecare din 4aracopeea pre-tiin(i4ic! a&r&l n& are dect o 'aloare coercial* Adeseori c/iar! alc/iia atri.&ie a&r&l&i o an&it 'aloare tocai pentr& c este &n receptac&l al 4oc&l&i eleentar: C/intesen(a a&r&l&i este orice 4oc+* De alt4el! n Feneral! 4oc&l! 'erita.il eleent proteic al 'aloririi! trece de la 'alorile principiale cele ai eta4iice la 4oloasele cele ai ani4este* El este ntr=ade'r principi&l acti' 4&ndaental care re& toate ac(i&nile nat&rii* Un alc/iist din secol&l al 2)III=lea scrie: 1oc&l*** este nat&ra care n& 4ace niic n adar! care n& poate s Fre-easc! -i 4r de care niic n& se 4ace+"* S not n trecere c &n roantic n& ar 'or.i alt4el despre pasi&ne* Este s&4icient pn -i cea ai ic participareQ e de a&ns ca 4oc&l s=-i p&n pecetea preen(ei sale! pentr& a=-i pstra p&terea: 1oc&l este ntotdea&na cel ai "
Lettre philosophi-ue en s&ite d& Cosmopolite, Paris!
",@$* pp* #* "@*
"?? Psihanaliza focului Chimia focului6 lsGp
ic s&. raport cantitati'! dar pri&l n pri'in(a calit(ii+* Aceast ac(i&ne a cantit(ilor i n4ie este 4oarte siptoatic* Cnd ea este Fndit 4r pro.e o.iecti'e! c& se ntpl n ca&l de 4a(! nsean c ns-i cantitatea in4i l&at n considera(ie este aFni4icat+ prin 'oin(a de p&tere* Dori s p&te concentra ac(i&nea c/iic as&pra &nei p&l.eri! &ra ntr=o otra' 4&lFertoare! o i&.ire iens -i indici.il ntr=&n cado& &il* 1oc&l are ac(i&ni de acest 4el n incon-tient&l &n&i spirit pre-tiin(i4ic: n an&ite 'ise cosoloFice &n ato de 4oc este de a&ns pentr& a aprinde l&ea* Un a&tor care critic iaFinile 4acile -i care declar ": N& ai snte n secol&l cnd ca&sticitatea -i ac(i&nea ctor'a diol'an(i era& eplicate prin s&.(iriea -i 4ora olec&lelor lor! despre care se pres&p&nea c snt ni-te pene asc&(ite ce ptr&nd n corp&ri -i le separ pr(ile+! scrie d&p cte'a paFini: 4oc&l este eleent&l care ns&4le(e-te tot&l -i care! principi& al 'ie(ii -i al or(ii! al eisten(ei -i al neant&l&i! ac(ionea prin sine -i poart n sine 4or(a de a ac(iona+* Se pare deci c spirit&l critic se opre-te n 4a(a p&terii intie a 4oc&l&i -i c eplica(ia prin 4oc a&nFe la as eenea pro4&nii nct ea poate s decid c& pri'ire la eisten(a -i la neant&l l&cr&rilor! -i n acela-i tip s de'aloriee toate .ietele eplica(ii ecaniciste* ntotdea&na -i n toate doeniile! eplica(ia prin 4oc este o eplica(ie "o(ată. O psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e tre.&ie s den&n(e 4r ncetare aceast preten(ie la pro4&niea -i la .oF(ia inti* A'e! desiF&r! drept&l s critic inFenioitatea atois&l&i 4iF&rat* Dar tre.&ie s rec&noa-te c el se o4er &nei disc&(ii o"iective, n tip ce rec&rs&l la p&terea &n&i 4oc non sensi"il, ca n ca&l ca&sticit(ii an&itor disol&(ii! se potri'e-te oricrei posi.ilit(i de 'eri4icare o.iecti'* Ec&a(ia 4oc&l&i -i a 'ie(ii 4orea .aa siste&l&i Paracelsi&s* Pentr& Paracelsi &s 4oc&l este 'ia(a! iar ceea ce con(ine 4oc poart ntr=ade'r n sine Ferenele 'ie(ii* 3erc&r&l co&n este pre(ios n oc/ii adep(ilor l&i Paracelsi&s ; ReKnier* :u 0eu et de -uel-ues)uns de ses principau effets, La&sanne* ",%,* pp* @#* $>*
pentr& c el con(ine &n 4oc tr4rr=piFr4rrt (i pKiat4l ^celest a asc&ns! a-a c& deonstrea -i Boer/aa'e" /oc&i acesta asc&ns tre.&ie p&s n ac(i&ne pentr& a 'indeca -i pentr& a isli* Nicolas de Loc\&es -i nteeia ntreaFa 'aloriare a 4oc&l&i pe intiitatea acest&ia @* 1oc&l este intern sa& etern! etern&l este ecanic! cor&ptor -i distr&Ftor! intern&l este speratic! Fenerator -i at&rant+*
Pentr& a de(ine esen(a 4oc&l&i tre.&ie ers la s&rs! n reer'a sa! &nde el se econoise-te -i se concentrea! adic n ineral* Iat deci cea ai .&n &sti4icare a etodei spaFiri-tilor: Acest 4oc ceresc care nsean 'ia(a este 4oarte acti' n anial! &nde se risipe-te ntr=o s&r < ai are dect n plant -i n etalQ iat de ce 4iloso4&l este preoc&pat ntr&na pentr& a Fsi iloace s=l nte(easc ere& -i! 'nd c n& poate s=l ntre(in < 'ree prin 4oc&l 'ie(ii ce se Fse-te n anial -i n plante! a 'oit s=l ca&te n etal! &nde acest 4oc este ai 4i -i inco.&sti.il! ai rec&les -i ai teperat n ac(i&nea sa! lsnd ier.&rile pe seaa Faleni-tilor pentr& a 4ace c& ele salate! &nde acest 4oc .inec&'ntat n& este dect o scnteie+* n re&at! se crede att de < n p&terea &ni'ersal a 4oc&l&i! nct se a&nFe la aceast rapid concl&ie dialectic: deoarece 4oc&l se cheltuie!te n anial! el se economise!te n ineral* Aici el este asc&ns! inti! s&.stan(ial! deci atotp&ternic* Tot ast4el o i&.ire tacit&rn trece drept o i&.ire 4idel* )II Pentr& a=-i a4ira p&terile asc&nse o ast4el de 4or( de con'inFere n& poate s 'in doar din eperien(a etern a "
Boer/aa'e! op. cit., t II* p* %,7* Nicolas de Loc\&es! Les RudinHfB df la philosophie naturelle touchatit le systeme du corps mite, Paris=! "785! pp* $7! % E
@
"?@ Psihanaliza focului
.&nei stri pe care o ncerc=n 4a(a &n&i cin l&inos* Tre.&ie s i se ada&Fe -i arile certit&dini intie ale diFestiei! ti/na recon4ortant a s&pei calde! ars&ra sntoas a alcool&l&i ntritor* Atta 'ree ct n& 'o psi/analia o&l st&l! 'o 4i lipsi(i de &nele eleente a4ecti'e priordiale pentr& a n(eleFe psi/oloFia e'iden(ei realiste* A artat n alt parte tot ceea ce c/iia realist datorea it&l&i diFestiei* n ceea ce pri'e-te sena(ia cld&rii stoacale -i ra(i&nile 4als=o.iecti'e ce=i snt asociate! s=ar p&tea ac&&la citate la nes4r-it* Aceast sena(ie es te adeseori principi&l sensi.il al snt(ii -i al .olii* n ceea ce pri'e-te sena(iile de d&reri &-oare! cr(ile practicienilor snt deose.it de atente la cld&rile+! la p/loFosele+! la &scci&nile care ard stoac&l* 1iecare a&tor se crede o.liFat s eplice cld&rile n 4&nc(ie de siste&l s&! cci 4r o eplica(ie a tot ceea ce atinFe principi&l 4&ndaental al cld&rii 'itale! siste&l -i=ar pierde ntreaFa sa 'aloare* Ast4el! Hec\&et eplic 4oc&l diFestiei n concordan( c& teoria sa despre cinat&l stoac&l&i! aintind c o roat poate s se aprind prin 4recare* 3cinat&l alientelor de ctre stoac este deci cel ce prod&ce cld&ra necesar 4ier.erii lor+* Hec\&et este &n sa'antQ el n& i crede pe &nii anatoi-ti care a& '&t ie-ind 4oc din stoac&rile psrilor+"* C& toate acestea! el citea aceast opinie la loc de cinste! artnd ast4el c iaFinea o&l&i care 'ars 4lcri pe F&r dansnd este o iaFine 4a'orit a incon-tient&l&i* Teoria intemperiilor stomacului ar p&tea da na-tere la o.ser'a(ii 4r s4r-it* S=ar p&tea c&ta oriFinea t&t&ror eta4orelor care a& d&s la clasi4icarea eleentelor d&p căldura lor! răceala lor! căldura lor uscată, căldura lor umedă, capacitatea lor revi(oratoare. S=ar p&tea do'edi c& &-&rin( c st&di&l -tiin(i4ic al 'alorilor alientare este t&l.&rat de pre&dec(ile 4orate n cadr&l prielor ipresii! 4&Fiti'e -i insiFni4iante* Ast4el! noi n& eit s in'oc o oriFine cinesteic pentr& an&ite int&i(ii 4iloso4ice 4&ndaentale* n partic&lar! "
Hec\&et! :e la di(estion et des maladies de l3estomac, Paris* ","@* p* @7!$*
Chimia focului6 2storia unei false pro"leme
"?$
crede c acea cld&r inti! n'l&it! preer'at! posedat! care n& este altce'a dect o diFestie 4ericit! d&ce incon-tient la o post&lare a eisten(ei &n&i 4oc asc&ns -i in'ii.il n interior&l ateriei sa&! c& sp&nea& alc/ii-tii! n pntecele etal&l&i* Teoria acest&i 4oc ianent ateriei deterin &n aterialis special pentr& care ar tre.&i creat &n c&'nt! 4iindc el repreint o n&an( 4iloso4ic iportant! interediar ntre aterialis -i aniis* Acest calorism coresp&nde aterialirii &n&i s&4let sa& anirii ateriei! el este o 4or de trecere ntre aterie -i 'ia(* Este con-tiin(a tc&t a asiilrii ateriale a diFestiei! a anialirii nens&4le(it&l&i*
Dac 're ntr=ade'r s ne re4eri la it&l diFestiei! si(i ntr=o s&r < ai are se ns&l -i 4or(a acestor c&'inte din Cosmopolite, &nde erc&r&l sp&ne &rtoarele: Snt 4oc nl&ntr&l e&! 4oc&l i ser'e-te drept carne! el este 'ia(a ea+ "* Un alt alc/iist a4ir aceea-i idee! 4olosind ai p&(ine iaFini: 1oc&l este &n eleent care ac(ionea n centr&l 4iecr&i l&cr&+ @* C& ct &-&rin( se acord &n sens &nei ast4el de epresiiZ De 4apt! a sp&ne c o s&.stan( are &n interior! &n centr&! n& e deloc ai p&(in eta4oric dect a a4ira c ea are &n stoac* A 'or.i de o calitate -i de o tendin( nsean a 'or.i tot despre po4ta de ncare* A ad&Fa! c& 4ace alc/iist&l! c acest interior este &n cin &nde se c&i.re-te 4oc&l=principi& indestr&cti.il nsean a sta.ili con'erFen(e eta4orice centrate as&pra certit&dinii diFestiei* Snt necesare ari e4ort&ri de o.iecti'itate pentr& a desprinde cld&ra de s&.stan(ele prin care ea se ani4est! pentr& a o trans4ora ntr=o calitate total traniti'! ntr=o enerFie care n nici &n ca n& poate 4i latent -i asc&ns* Interioriarea 4oc&l&i i ealt n& n&ai 'irt&(ile! ci ea preFte-te -i contradic(iile 4orale cele ai p&ternice* Iat! d&p noi! do'ada c n& este 'or.a de propriet(i o"iective, ci de 'alori psi/oloFice* O&l este! poate! pri&l o.iect nat&ral n=care nat&ra ncearc s se contraic De alt4el! acesta este oti'&l "
Cosmopolite, op. cit., p* ""$* ^ Lettre philosophi-ue en s&ite d& Cosmopolite, loc. cit., p* "%*
?> Psihanaliza focului
pentr& care acti'itatea oeneasc este pe cale s sc/i.e planeta* Dar! n aceast ic onoFra4ie! s n& l& n considera(ie dect contradic(iile -i inci&nile 4oc&l&i* Gra(ie interioririi s=a a&ns s se 'or.easc de &n 4oc incom"usti"il D&p ce a l&crat 'ree ndel&nFat as&pra s&l4&l&i! oac/i Polean scrie: C& acest s&l4 era n od 4iresc &n 4oc artor -i o l&in strl&citoare n eterior! el n& ai este ac& etern! ci intern -i inco.&sti.il! el n& ai este &n 4oc care arde n eterior! ci n interior! -i d&p c& ai nainte ardea tot ceea ce este co.&sti.il! la 4el n preent el arde prin 4or(a sa .olile in'ii.ile! -i c& s&l4&rile naintea 4ier.erii lor strl&cea& n eterior! ele n& ai strl&cesc ac& dect n .oli sa& spirite ale tene.relor! care n& snt altce'a dect s pirite sa& propriet(i ale tene.ros&l&i pat al or(ii*** iar 4oc&l trans&t aceste spirite ale tene.relor n spirite .&ne! a-a c& era& cnd o&l era sntos+* Cnd citi aseenea paFini! tre.&ie s ne ntre. din ce perspecti' snt clare -i din ce &nF/i de 'edere snt o.sc&re* Or! paFina aceasta din Polean este! 4r ndoial! o.sc&r dintr=o perspecti' o.iecti'Q &n spirit -tiin(i4ic! la c&rent c& c/iia -i edicina! c& Fre& 'a p&tea da &n n&e acestor eperien(e e'ocate* Dipotri'! din p&nct de 'edere s&.iecti'! cnd 4ace e4ort&l de=a strnFe &n aterial psi/analitic apropriat! d&p ce! ai ales! a iolat copleele de sentient&l de a=l a'ea! ca -i de ipresiile 4oc&l&i inti! paFina se l&inea* Iat deci do'ada c ea are o coeren( s&.iecti' -i n& o coei&ne o.iecti'* Aceast deterinare a aei clari4icrii! 4ie s&.iecti'! 4ie o.iecti'! ni se pare a 4i pri&l diaFnostic al &nei psi/analie a c&noa-terii* i! dac ntr=&n act de c&noa-tere! totalitatea con'inFerilor personale dep-e-te totalitatea c&no-tin(elor care pot 4i eplicitate! n'(ate! deonstrate! o psi/anali este indispensa.il* Psi/analia sa'ant&l&i tre.&ie s tind spre o psi/oloFie norati' clarQ sa'ant&l tre.&ie s re4&e să)!i personalizeze cunoa!terea< -i! corelati'! el tre.&ie s se strd&iasc să)!i socializeze convin(erile. Chimia focului6 2storia unei false pro"leme )III "?5
Cea ai .&n do'ad c ipresiile 4iioloFice ale cld&rii a& 4ost rei4icate n c&noa-terea pre-tiin(i4ic este 4apt&l c tocai cld&ra inti a o4erit re4erin(e pentr& a deterina specii de căldură pe care nici &n eperientator odern n& ar ncerca s le distinF* In al(i tereni! corp&l &an s&Ferea puncte de foc pe care Arti-tii alc/iiei se strd&iesc s le realiee* 1iloso4ii! sp&ne &n&l dintre ei ! deose.esc cld&ra n 4&nc(ie de di4eren(a cld&rii 4iecr&i anial! clasi4iend=o n trei sa& patr& specii! o cld&r diFerant asentoare c& cea a stoac&l&i! &na islitoare! ca aceea a &ter&l&i! &na coaF&lant! ca aceea prod&s de lic/id&l speratic! -i &na lacti4ant! ca aceea a aelelor!** Cld&ra stoacal este p&tred! diFerant n stoac! diFesti'=islitoare n atrice! pisati'=4ier.inte n rinic/i! 4icat! aele -i n rest&l tr&p&l&i*+ Ast4el sena(ia de cld&r inti! c& iile sale de n&an(e s&.iecti'e! este trad&s direct ntr=o !tiinţă a ad8ectivelor, c& este ntotdea&na ca&l c& o -tiin( nc&rcat de o.stacole s&.stan(ial iste -i aniiste* Re4erin(a la corp&l &an se ip&ne nc 'ree ndel&nFat! c/iar -i at&nci cnd spirit&l -tiin(i4ic este s&4icient de e'ol&at* Cnd s=a prod&s ncercarea de=a realia priele teroetre! &n&l dintre p&nctele 4ie pentr& a le Frada a 4ost de la ncep&t teperat&ra corp&l&i &an* De alt4el! se o.ser' rst&rnarea
o.iecti' prod&s de edicina conteporan! care deterin teperat&ra corp&l&i prin copara(ie c& 4enoenele 4iice* C&noa-terea '&lFar! c/iar n ncercri dest&l de precise! ac(ionea dintr=o perspecti' in'ers* I2 Dar aceast cld&r .eniFn care ne sti&lea 'ia(a+! c& sp&ne &n edic de la s4r-it&l secol&l&i al 2)III=lea! este "
Nicolas de Loc\&es! loc. cit., t* I! p* 5@*
"?7 Psihanaliza focului Chimia focului6 2storia unei false pro"leme
"?, -i ai siptoatic at&nci cnd o consider n con4&ia sa& sintea ei! 4r nici o localiare! ca o realiare Flo.al a 'ie(ii* )ia(a ocnit n& este dect cld&r nedesl&-it* Acest 4oc 'ital 4orea .aa no(i&nii de 4oc asc&ns! de 4oc in'ii.il! de 4oc 4r 4lacr* At&nci se desc/ide -ir&l nes4r-it al re'eriilor sa'ante* Deoarece calitatea e'ident a 4ost desprins de principi&l 4oc&l&i! deoarece 4oc&l n& ai este 4lacra al.astr! cr.&nele ro-&Q deoarece a de'enit in'ii.il! el poate 4i in'estit c& propriet(ile cele ai 'ariate -i cali4icati'ele cele ai di'erse* L&a(i ca eepl& apa tare, ea acin .ron&l -i 4ier&l* 1oc&l s& asc&ns! 4oc&l s& 4r cld&r arde etal&l 4r s lase &re! ca o cri .ine 4c&t* Iat de ce aceast ac(i&ne simplă, dar ascunsă, ncrcat de re'erii incon-tiente! se acoper c& adecti'e! &rnd reF&la incon-tient&l&i: c& ct c&noa-te ai p&(in! c& att n&i ai <* Pentr& a cali4ica 4oc&l apei=tari! Tre'isan " sp&ne c acest 4oc asc&ns este s&.til! 'aporos! diFerant! contin&&! pre&itor! aerian! clar -i p&r! nc/is! nec&rFtor! alterant! penetrant -i 'i&+* Este e'ident c ast4el de adecti'e n& cali4ic &n o.iect! ele ep&n &n sentient! pro.a.il o ne'oie de a distr&Fe* Ars&ra pro'ocat de &n lic/id in&nea toate spiritele* De nen&rate ori i=a '&t ele'ii &ii(i n 4a(a calcinrii &n&i dop din ca&a acid&l&i s&l4&ric* n ci&da recoandrilor = sa&! psi/analitic 'or.ind! din ca&a recoandrilor = .l&ele tinerilor la.oran(i s&4er n od deose.it din ca&a aciilor* Prin Fndire! este <iplicat p&terea acid&l&i* Psi/analitic! 'oin(a de a distraFe este corelati' &nei propriet(i distr&cti'e rec&nosc&te a acid&l&i* De 4apt! a (îndi la o putere înseamnă nu numai a ne servi de ea, ci mai ales a a"uza de ea. 1r aceast 'oin( de=a a.&a! con-tiin(a p&terii n& ar 4i clar* Un a&tor italian anoni de la s4r-it&l secol&l&i al 2)II=lea adir aceast p&tere inti de=a ncli ce se Fse-te n apele tari -i n alte aseenea lic/ide! care n& ard ai p&(in iarna dect ; Crosset de la Hea&arie! Les secrets 2es plus caches de la philosophie des anciens, Paris! ",@@* p* @##*
4oc&l 4c&t pe orice 'ree! -i care prod&c aseenea e4ecte! nct ai sp&ne c snt capa.ile s distr&F ntreaFa Nat&r! red&cnd=o la niic+*** Este poate interesant s 4ace o apropiere ntre acest ni/ilis 4oarte speci4ic &n&i .trn a&tor italian -i &rtoarea -tire -i coentariile din iare Roa! > artie! "#$,* Don&l Ga.riele d;Ann&nio transite &n esa ce se terin prin an&ite 4rae si.ilinice: De=ac& snt .trn -i .olna' -i iat de ce i Fr.esc s4r-it&l* 3i s=a interis s or l&nd c& asalt RaF&sa* Detestnd s or ntre do& cear-a4&ri! ncerc <ia ea in'en(ie+* 0iar&l eplic n ce const aceast in'en(ie* Poet&l a decis ca at&nci cnd 'a si(i c se apropie ceas&l or(ii! s se c&4&nde ntr=o .aie ce=i 'a pro'oca iediat oartea! -i i 'a distr&Fe pe dat (es&t&rile corp&l&i* Poet&l ns&-i a descoperit 4or&la acest&i lic/id+* Ast4el ac(ionea re'eria noastr! sa'ant -i 4iloso4icQ ea accent&ea toate 4or(ele! ea ca&t a.sol&t&l n 'ia( ca -i n oarte* Pentr& c tre.&ie s dispre! deoarece instinct&l or(ii se ip&ne ntr=o i pn -i 'ie(ii celei ai e&.erante! s dispre -i s &ri n ntreFie* S distr&Fe 4oc&l 'ie(ii noastre printr=&n s&pra4oc! printr=&n s&pra4oc s&pra&an! 4r 4lcri sa& cen&-! care 'a ad&ce neant&l c/iar n inia 4iin(ei* Cnd 4oc&l se de'orea pe sine! cnd p&terea se ntoarce potri'a ei nse-i! se pare c 4iin(a se ntreFe-te n clipa pierderii sale -i c intensitatea distr&Ferii este do'ada s&pre! pro.a cea ai clar a eisten(ei* Aceast contradic(ie! a4lat la ns-i rdcina int&i(iei 4iin(ei! 4a'oriea trans4orrile 'alorilor la nes4r-it X
Cnd Fndirea pre-tiin(i4ic a Fsit &n concept c& este acela de 4oc latent! al cr&i caracter eperiental doinant tocai s=a -ters! ea capt o 4acilitate neo.i-n&it: se pare c de ac& ea are drept&l s se contraic n od clar! n od "?%
Psihanaliza focului
-tiin(i4ic* Contradic(ia! care este leFea incon-tient&l&i! se in4iltrea n c&noa-terea pre-tiin(i4ic*** S eain aceast contradic(ie s&. o 4or 4r&st! -i la &n a&tor care 4ace pro4esie de spirit critic* Pentr& ReKnier! ca -i pentr& doana d& C/]telet! 4oc&l este principi&l dilatrii* Prin dilatare se realiea o s&rare o.iecti' a l&i* Dar aceasta n&=l piedic pe ReKnier s pres&p&n c 4oc&l este p&terea care contractă, care strîn(e. Datorit 4oc&l&i! sp&ne el "! toate coip&rile -i capt coei&nea principiilor lorQ 4r el acestea ar rne incoerente+! cci ndat ce 4oc&l intr ntr=o co.ina(ie! el se contract ntr=&n spa(i& in4init ai ic dect acela pe care l oc&pa+* Ast4el! 4oc&l este att principi&l contrac(iei! ct -i al dilatriiQ el pr-tie -i ad&n* Aceast teorie! eis n ",%, de ctre &n a&tor care 'rea s e'ite orice er&di(ie! 'ine de alt4el de departe* Alc/ii-tii sp&nea&: cld&ra este o calitate care separ l&cr&rile eteroFene -i le coace pe cele ooFene+* i c& n& eist nici &n contact ntre a&torii pe care i cit aici! o.ser' c a a&ns la &na din acele int&i(ii s&.iecti'e nat&rale ce concilia n od a.&i' contrariile* A l&at aceast contradic(ie ca eepl& tipic pentr& c ea se re4er la o proprietate Feoetric* Ar tre.&i deci s 4ie c& deose.ire inaccepta.il* Dar dac a 'rea s (ine sea a de contradic(iile ai ocnite! a4late la ni'el&l calit(ilor ai 'aFi! a a&nFe c& &-&rin( la con'inFerea c aceast contradic(ie Feoetric! la 4el ca toate celelalte! (ine ai p&(in de fizica focului ct de psiholo(ia focului. )o insista as&pra acestor contradic(ii pentr& a deonstra c pentr& incon-tient contradic(ia este ai < dect o toleran(! c ea este c& ade'rat o necesitate* Prin contradic(ie se a&nFe ai &-or la oriFinalitate! iar oriFinalitatea este &na din preten(iile doinante ale incon-tient&l&i* Cnd se aplic as&pra c&no-tin(elor o.iecti'e! aceast ne'oie de oriFinalitate ma8orează detaliile 4enoen&l&i! realizează n&an(ele! cauzalizează accidentele! eact n 4el&l n care roancier&l 4ace &n ero& c& o s& arti4icial de "
ReKnier* loc. cir., pp* $# -i >$* Chimia focului6 2storia unei false pro"leme
"?#
partic&larit(i! sa& &n caracter 'ol&ntar c& o s& de inconsec'en(e* Ast4el! pentr& Nicolas de Loc\&es"! aceast cld&r cereasc! acest 4oc care prod&ce 'ia(a! ntr=o aterie &scat este ncorsetat -i st&pid! ntr=&na &ed este 4oarte dilatat! ntr=&na cald este 4oarte acti'! iar ntr=&na rece este nF/e(at -i orti4icat+* Pre4er ast4el s sp&ne c 4oc&l este nF/e(at ntr=o aterie rece dect s accept c dispare* Contradic(iile se ac&&lea pentr& a=i pstra 4oc&l&i 'aloarea sa* Dar s st&die ai ndeaproape &n a&tor cr&ia litera(ii i=a& creat o rep&ta(ie de sa'ant S l& cartea arc/iei d& C/]telet* De la priele paFini! cititor&l este a-eat n centr&l draei: 4oc&l este &n ister! dar el este 4ailiarZ El scap clip de clip in(ii noastre! de-i este n noi n-ine*+ Eist deci o intimitate a 4oc&l&i a crei 4&nc(ie 'a 4i de a contraice aparenţele 4oc&l&i* Snte ere& alt4el dect 'oi s pre* Iat de ce doana d& C/]telet preciea c l&ina -i cld&ra snt moduri -i n& proprietăţi ale 4oc&l&i* C& aceste distinc(ii eta4iice! snte departe de spirit&l prepoiti' pe care 'oi s=l acord c& prea are &-&rin( eperientatorilor din 'eac&l al 2)III=lea* Doana d& C/]telet ntreprinde o serie de eperien(e pentr& a separa ceea ce strl&ce-te de ceea ce ncle-te* Ea ainte-te c raele L&nii n& ad&c nici o cld&rQ c/iar dac snt concentrate as&pra 4ocar&l&i &nei lentile! ele n& ard* L&na este rece* Aceste cte'a re4lec(ii snt s&4iciente pentr& a &sti4ica o propoi(ie stranie: Cld&ra n& este esen(ial 1oc&l&i eleentar+* nc de la a patra paFin a eori&l&i s&! doana d& C/]telet d do'ad de &n spirit oriFinal -i pro4&nd doar prin aceast contradic(ie* A-a c& sp&ne! ea 'ede Nat&ra c& al(i oc/i dect '&lF&l+* Cte'a eperien(e r&dientare sa& o.ser'a(ii nai'e i snt s&4iciente tot&-i pentr& a decide c 4oc&l! departe de=a 4i Fre&! c& s&s(in an&i(i c/ii-ti! are o tendin( ;s se nal(e* Aceste o.ser'a(ii disc&ta.ile d&c pe dat la principii eta4iice* 1oc&l este n antaFonis perpet&& c& Fre&tatea! departe de a=i 4i s&p&s* Ast4el! n Nat&r tot&l este n oscila(ie perpet& de dilatare -i "
Nicolas de Loc\&es* loc. cit., p* >7*
""? Psihanaliza focului
contrac(ie prin ac(i&nea 1oc&l&i as&pra corp&rilor -i reac(i&nea corp&rilor ce se op&n ac(i&nii 4oc&l&i prin Fre&tate -i coei&nea pr(ilor*** A 'rea ca 4oc&l s 4ie Fre& nsean a distr&Fe Nat&ra! a=i l&a proprietatea cea ai esen(ial! aceea prin care el este &n&l din resort&rile Creator&l&i*+ 3ai tre.&ie oare s not dispropor(ia dintre eperien(e -i concl&iiJ n orice ca! &-&rin(a c& care a 4ost Fsit o contraleFe pentr& a contraice Fre&tatea &ni'ersal ni se pare 4oarte siptoatic pentr& acti'itatea incon-tient&l&i* Incon-tient&l este 4actor&l dialecticilor asi'e! att de 4rec'ente n disc&(iile de rea
credin(! att de di4erite de dialecticile loFice -i clare^ spriinite pe o alternati' eplicit* Dintr=&n detali& ne4iresc! incon-tient&l 4ace &n pretet pentr& a o.(ine o Feneralitate op&s: o 4iic a incon-tient&l&i este ntotdea&na o 4iic a ecep(iei* ALLEND[! ournal d3un ;edecin malade, pp* %% si #$*
CAPITOLUL )I
Alcoolul6 apa care arde cu flăcări. Punciul6 compleul lui *offinann. Arderile spontane Una din contradic(iile 4enoenoloFice cele ai ani4este a apr&t o dat c& descoperirea alcool&l&i! tri&4 al acti'it(ii ta&at&rFice a Fndirii &ane* Alcool&l este apa de 4oc* Este o a p care arde li.a -i care se aprinde la cea ai ic scnteie* El n& se rFine-te s diol'e -i s distr&F ca apa tare. Alcool&l dispare o dat c& ceea ce arde* Este co&ni&nea dintre 'ia( -i 4oc* Alcool&l este -i &n alient imediat, a cr&i cld&r a&nFe 4oarte repede n ca'itatea piept&l&i: n copara(ie c& alcool&l! crn&rile nse-i snt tardive. Alcool&l este deci o.iect&l &nei 'aloriri s&.stan(iale e'idente* i el -i ani4est ac(i&nea n ici cantit(iQ el dep-e-te n concentrare consoe=&rile cele ai delicioase* El &rea reF&la dorin(elor de posesi&ne realist: de(ine o are p&tere ntr=&n 'ol& ic* Deoarece alcool&l arde naintea oc/ilor etaia(i! deoarece! din stoac! el ncle-te ntreaFa 4iin(! el 4ace do'ada con'erFen(ei dintre eperien(ele intie -i cele o.iecti'e* Aceast d&.l 4enoenoloFie preFte-te complee pe care o psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e 'a tre.&i s le diol'e pentr& a reFsi li.ertatea eperien(ei* Printre aceste coplee eist &n&l 4oarte special -i 4oarte p&ternic: cel care! pentr& a sp&ne ast4el! nc/ide cerc&l: cnd 4lacra a alerFat peste alcool! cnd 4oc&l -i=a ad&s rt&ria -i sen&l! cnd apa de 4oc priiti' s=a .oF(it l&inos c& 4lcri care strl&cesc -i ard! ea este .&t* Alcool&l este sinF&ra aterie din l&e care se Fse-te att de aproape de ateria 4oc&l&i* ""@ Psihanaliza focului Arderile spontane
""$
n copilria ea se preFtea c& prile&l arilor sr.tori de iarn rachiu fiert. Tatl e& 'rsa rac/i& de drodie din 'ia noastr ntr=&n castron are* n iloc a-ea .&c(i de a/r spart! cele ai ari din a/arni(* De ndat ce c/i.rit&l atinFea 'r4&l a/r&l&i! 4lacra al.str&ie co.ora c& &n ie=Foot peste alcool&l ntins* 3aa stinFea lapa din ta'an* Era ora ister&l&i -i a sr.torii pline de Fra'itate* 1e(e 4ailiare! dar dintr=o dat nec&nosc&te prin li'iditatea lor! ncon&ra& asa rot&nd* Din cnd n cnd a/r&l s4ria nainte ca piraida s se pr.&-easc! 'reo c(i'a 4ran&ri Fal.eni scnteia& la arFinea prel&nFilor 4lcri palide* Dac 4lcrile sl.ea&! tatl e& aesteca n .&t&ra 4iart c& o linF&r de 4ier! LinF&ra ap&ca o teac de 4oc! ca pe o &nealt a dia'ol&l&i* At&nci se teoretia+: dac stinFi prea tri&! ai &n rac/i& 4iert prea d&lceQ dac stinFi prea de'ree! concentrei+ ai p&(in 4oc&l -i drept &rare red&ci ac(i&nea .ine4ctoare a rac/i&l&i 4iert as&pra Fripei* Cine'a 'or.ea de &n rac/i& 4iert care ardea pn la <ia pict&r* Altcine'a po'estea c& a l&at 4oc o distilerie! c& eploda& .&toaiele de ro ca ni-te .&toia-e c& pra4 de p&-c+! eploie la care n& asistase nieni niciodat* Toat l&ea dorea din rsp&teri s dea &n sens o.iecti' -i Feneral acest&i 4enoen ecep(ional*** n s4r-it! rac/i&l 4iert era n pa/ar&l e&: cald -i lipicios! ntr=ade'r esen(ial* De aceea! ct de .ine l n(eleF pe )iFenere cnd! ntr=o anier ca d&lceaF! 'or.e-te de rac/i&l 4iert ca despre &n ic eperient*** 4oarte plc&t -i rar+* Dar l n(eleF de aseenea -i pe Boer/aa'e cnd scrie: Cel ai plc&t n aceast eperien( i s=a pr&t 4apt&l c 4lacra pro'ocat de c/i.rit ntr=&n loc ndeprtat de aceast strac/in*** aprinde alcool&l ce se Fse-te n strac/in* Da! este ade'rat&l 4oc o.il! 4oc&l care se a& la s&pra4a(a 4iin(ei! care se oac c& propria=i s&.stan(! eli.erat pe deplin de propria=i s&.stan(! eli.erat de sine* Este 4oc&l .&rdalnic doesticit! 4oc&l dia.olic n centr&l cerc&l&i 4ailial* D&p &n aseenea spectacol con4irrile ad&se de F&st las aintiri nepieritoare* De la oc/i&l etaiat la stoac&l recon4ortat se sta.ile-te o coresponden( .a&delairian! c& att ai solid c& ct este ai aterialiat* Pentr& &n .&tor de rac/i& 4iert! ct pare de srac! de rece -i o"scură,
eperien(a &n&i .&tor de ceai caldZ n lipsa eperien(ei personale a acest&i alcool d&lce -i cald! nsc&t din 4lacr la &n ie de noapte 'esel! n(eleFi c& Fre& 'aloarea roantic a p&nci&l&i! cci n& posei &n iloc e4icace de a st&dia an&ite poezii fantasma(orice. De eepl&! &na din trst&rile cele ai caracteristice ale operei l&i Ho44ann! a operei creator&l&i de 4antastic! const n iportan(a pe care o de(in aici 4enoenele 4oc&l&i* O poeie a 4lcrii str.ate ntreaFa oper* Dar ai ales compleul punciului este aici att de ani4est! nct ar p&tea 4i n&it compleul lui *offmann. Un eaen s&per4icial s=ar p&tea &l(&i s arate c p&nci&l este doar &n pretet pentr& po'estiri! &n sipl& acopaniaent dintr=o sear de sr.toare* De eepl&! &na dintre cele ai 4r&oase po'estiri! Cîntecul Antoniei, este sp&s ntr=o sear de iarn n &r&l &nei ese pe care arde c& 4lcri p&nci&l prieteniei+Q dar aceast in'ita(ie la 4antastic n& este dect &n prel&di& la po'estireQ ea n& 4ace corp c& ea De-i este dest&l de 4rapant c o po'estire att de eo(ionant este p&s s&. sen&l 4oc&l&i! n alt e ca&ri sen&l este c& ade'rat inteFrat n po'estire* I&.irea dintre P/osp/or&s -i 1loarea de crin il&strea poeia 4oc&l&i a treia sear de -etoareQ dorin(a care pr-tie n toat 4iin(a ta o cld&r .ine4ctoare 'a n4iFe c&rnd n inia ta ii de s&li(e asc&(ite: cci*** 'ol&ptatea s&pre aprins de aceast scnteie pe care o p&n n tine este d&rerea 4r speran( ce te 'a 4ace s pieri! pentr& a te na-te din no& s&. alt 4or* Aceast scnteie este FndireaZ = )ai! s&spin 4loarea c& Flas nlcriat! ard c& ntreaFa=i 4iin(Z N& pot 4i a taJ+ n aceea-i po'estire! cnd 'ritoria ce tre.&ia s=l ad&c pe st&dent&l Ansel la srana )eronica se s4r-e-te! n& ai rne dect o 4lacr &-oar de alcool ce arde pe 4&nd&l caan&l&i+* 3ai departe! Lind/orst! salaandra! intr -i iese din .ol&l de p&nci* Rnd pe rnd! 4lcrile l a.sor. -i l arat* Btlia dintre 'ritoare -i salaandr este o .tlie a 4lcrilor! -erpii ies din castron&l c& p&nci* Ne.&nia -i .e(ia! ""> Psihanaliza focului Arderile spontane
""5
ra(i&nea -i .&c&ria snt ntr&na preentate n inter4eren(ele lor* Din cnd n cnd! n po'estiri! apare &n .&rF/e de trea. care ar 'rea s n(eleaF+ -i care=l ntrea. pe st&dent c& de=a p&t&t acest p&nci .lesteat s ni se &rce n /al&l sta la cap -i s ne pinF la attea etra'aFan(eJ A-a 'or.ea pro4esor&l Pa&lann! cnd intr n diinea(a &rtoare n caera nc presrat c& pa/are sparte! n iloc&l crora ne4ericita per&c! red&s la eleentele sale oriFinare! nota! descop&s! ntr=&n ocean de p&nci+* Eplica(ia ra(ionaliat! eplica(ia .&rF/e! eplica(ia prin rt&risirea .e(iei! 'ine ast4el s oderee 'ii&nile 4antasaForice! n a-a 4el nct po'estirea apare ntre ra(i&ne -i 'is! ntre eperien(a s&.iecti' -i 'ii&nea o.iecti'! pla&i.il prin ca& -i totodat ireal prin e4ect* n st&di&l s& 9ursele miraculosului la *offmann don&l S&c/er n& acord nici &n loc eperien(elor c& alcool&lQ el notea tot&-i ntpltor p* #@: Ho44ann n=a '&t salaandre dect n 4lcrile p&nci&l&i+* Dar el n& traFe concl&ia ce ni se pare c se ip&ne* Dac! pe de o parte! Ho44ann n& a '&t salaandrele dect ntr=o sear de iarn! n p&nci&l care ardea c& 4lcri! cnd sta4iile 'in la petrecere n iloc&l oaenilor pentr& a=i nspintaQ dac! pe de alt parte! a-a c& este e'ident! deonii 4oc&l&i oac &n rol priordial n re'eria /o44annian! tre.&ie s adite c 4lacra paradoal a alcool&l&i este inspira(ia dinti -i c orice plan al edi4ici&l&i l&i Ho44ann se l&inea din aceast perspecti'* Ni se pare deci c st&di&l att de inteliFent -i 4in al don&l&i S&c/er s=a lipsit de &n eleent eplicati' iportant* N& tre.&ie s ne Fr.i a ne adresa constr&c(iilor ra(i&nii pentr& a n(eleFe &n Feni& literar oriFinal* Incon-tient&l este el ns&-i &n 4actor de oriFinalitate* Iar incon-tient&l alcoolic repreint c& deose.ire o realitate pro4&nd* Ne n-el at&nci cnd ne iaFin c alcool&l inter'ine pentr& a sti&la posi.ilit(ile spirit&ale* El creea c& ade'rat aceste posi.ilit(i* El se ncorporea! pentr& a sp&ne ast4el! n ceea ce se strd&ie-te s se eprie* Este 4oarte e'ident c alcool&l repreint &n 4actor de li.a* El .oF(e-te 'oca.&lar&l -i eli.erea sintaa* De 4apt! pentr& a re'eni la pro.lea 4oc&l&i! psi/iatria a rec&nosc&t 4rec'en(a 'iselor despre 4oc n delir&rile alcooliceQ ea a deonstrat c /al&cina(iile lilip&tane era& s&. dependen(a ecita(iei alcoolice* Or! re'eria care tinde spre iniat&r n&ie-te -i spre pro4&nie -i sta.ilitateQ este re'eria care! n cele din &r! preFte-te ce ai .ine Fndirea ra(ional* Bac/&s este &n e& .&nQ silind ra(i&nea s di'aF/ee! el piedic anc/iloa loFicii -i preFte-te in'en(ia ra(ional* 1oarte siptoatic este -i aceast paFin de ean Pa&l! scris ntr=o noapte de $" dece.rie! ntr=o
tonalitate dea att de /o44annian! cnd n &r&l 4lcrii palide a &n&i p&nci! poet&l -i patr& prieteni ai si /otrsc dintr=o dat să se vadă morţi unii pe alţii6 A 4ost ca -i cnd na 3or(ii ar 4i stors pn -i <ia pict&r de snFe din toate 4e(eleQ .&ele de'enir palide! inile al.e -i al&nFiteQ caera era &n ca'o& 4&ne.r&*** Pe s&. l&n! &n 'nt tc&t s4-ia -i .ici&ia norii -i! n Fol&rile de cer al.astr&! se 'edea &n nt&neric ce se ntindea pn dincolo de a-tri* Tot&l era tc&tQ an&l prea c se .ate! c -i d <ia s&4lare -i se sc&4&nd n orintele trec&t&l&i* O! nFer al Tip&l&i! t& care ai n&rat s&s pinele -i lacriile 4iin(elor &ane! &it=le sa& asc&nde=le Cine ar p&tea nd&ra Fnd&l n&r&l&i lorJ+ " Ct de p&(in tre.&ie pentr& ca re'eria s ncline ntr=o direc(ie sa& altaZ Este o i de sr.toareQ poet&l (ine &n pa/ar n n! alt&ri de 'eselii l&i prieteniQ dar l&ina li'id ce iese din alcool&l 4iert ipri &n ton l&F&.r& pn -i cntecelor celor ai tinere-ti: pesiis&l 4oc&l&i e4eer sc/i. s&.it re'eriaQ 4lacra ce a.ia ai plpie si.oliea an&l care pleac! iar tip&l! loc al ne4ericirilor! apas pe inii* Cei ce ne=ar o.iecta o dat ai < c p&nci&l l&i ean Pa&l este sipl&l pretet al &n&i idealis 4antasaForic! c& p&(in doar ai aterial dect idealis&l aFic al l&i No'alis! tre.&ie s rec&noasc ns c acest pretet Fse-te n incon-tient&l cititor&l&i o des4-&rare plc&t* Iat! d&p prerea noastr! do'ada c act&l contepla(iei o.iectelor p&ternic 'aloriate declan-ea re'erii a cror "
Citat coentat de Al.ert BeF&in* L3Bme romanti-ue et le reve. 3arsilia! "#$,! @ 'oi* t* II* p* 7@* "7 Psihanaliza focului Arderile spontane
de'oltare poate 4i la 4el de! sisteatic! la 4el de 4atal ca -i eperien(ele sensi.ile* n s&4lete ai p&(in pro4&nde 'or rs&na sonorit(i ai s&per4iciale! dar se 'a 4ace totdea&na a&it tea 4&ndaental* n Prima noapte de 0oc !i de 0lăcări, O;NeddK sp&ne: 2n centrul sălii, în 8urul urnei de fier, Iria!ă cît cupele din infern, Inde frumosul punci cu prismatice flăcărui, Pare un lac de pucioasă cu valuri verzui, 2n sum"rul atelier luminat :e spirtosul mira8 cu ţî!niri lucitoare, Ce pur osianism în astă)ncununare :e palide frunţi...
)ers&rile snt proaste! dar ele ac&&lea toate tradi(iile alcool&l&i 4iert! artnd 4oarte .ine! n srcia lor poetic! acel cople al l&i Ho44ann! care plac/ea Fndirea sa'ant pe ipresiile nai'e* Pentr& poet! s&l4&l -i 4os4or&l /rnesc prisa 4lcrilorQ n aceast sr.toare ip&r in4ern&l este preent* Dac valorile re'eriei n 4a(a 4lcrii ar lipsi din aceste paFini! valoarea lor poetic n& ar p&tea s&s(ine lect&ra* Incon-tient&l cititor&l&i nloc&ie-te ins&4icien(a incon-tient&l&i poet&l&i* Stro4ele l&i O;NeddK n& reist dect prin osianis&l+ 4lcrii p&nci&l&i* Ele repreint pentr& noi e'ocarea &nei ntreFi epoci cnd roanticii e&nes=1rance+ se re&nea& n &r&l Bol&l&i de p&nci "! cnd 'ia(a .oe era il&inat! c& sp&nea HenrK 3&rFer! de alcool&rile artoare ale pasi&nii+* 1r ndoial c aceast epoc pare dep-it* Alcool&l 4iert -i p&nci&l snt asti de'aloriate* Antialcoolis&l! c& critica sa plin de sloFan&ri! a interis aceste eperien(e* Dar n&=i ai p&(in ade'rat c o ntreaF on a literat&rii 4antasaForice ; C4* T/eop/ile Ga&tier* Les eunes)0rance, Le 1ol de Punch, p* @>>* "",
pro'ine din poetica ecita(iei alcoolice* N& tre.&ie s &it .aele concrete -i precise! dac 're s n(eleFe sens&l psi/oloFic al constr&c(iilor literare* Teele directoare n& ar a'ea dect de c-tiFat dac le=a disc&ta &na cte &na! c& toat preciia! 4r a le neca prea repede n considera(ii Fenerale* 3&nca noastr preent ar p&tea s ai. o &tilitate dac ar s&Fera o clasi4icare a teelor o.iecti'e ce 'or preFti o clasi4icare a teperaentelor poetice* N=a re&-it nc s p&ne la p&nct o doctrin de ansa.l&! dar ni se pare c eist &n raport ntre doctrina celor patr& eleente 4iice -i doctrina celor patr& eleente* In orice ca! s&4letele care 'isea 4ie s&. sen&l 4oc&l&i! 4ie s&. sen&l apei! al aer&l&i sa& al pnt&l&i! se arat a 4i c& tot&l di4erite &nele de alt ele* 3ai ales apa -i 4oc&l rn d&-ani pn -i n re'erii! iar cel ce asc< pr&l n& poate s=l n(eleaF deloc pe cel ce a&de c& cnt 4lcrile: ei n& 'or.esc aceea-i li.* De'oltnd n toat Feneralitatea sa aceast 4iic! sa& c/iie a re'eriei! s=ar a&nFe c& &-&rin( la o doctrin tetra'alent a teperaentelor poetice* De 4apt! tetra'alen(a re'eriei este la 4el de net! de prod&cti'! ca -i tetra'alen(a c/iic a car.on&l&i* Re'eria are patr& doenii! patr& 'r4&ri prin care se ar&nc spre spa(i&l in4init* Pentr& a 4or(a secret&l &n&i ade'rat poet! al &n&i poet sincer! 4idel 4a( de li.a sa oriFinar! s&rd la eco&rile discordante ale eclectis&l&i sensi.il care ar 'rea s oace pe toate sens&rile posi.ile! snt de a&ns doar aceste c&'inte: Sp&ne=i! cine este 4antoa t aJ Este
Fno&l! salaandra! ondina sa& sil4idaJ+ Or = s=a rearcat oareJ =! toate aceste 4iin(e /ierice snt 4orate -i /rnite c& o aterie &nicQ Fno&l terestr& -i condensat trie-te n crpt&rile stncii! ca pitor al ineral&l&i -i al a&r&l&i! .&i.at c& s&.stan(ele cele ai copacteQ n&ai 4oc! salaandra se de'orea n propria=i 4lacrQ ondina apelor al&nec 4r Foot n ia -i se /rne-te c& propria sa rs4rnFereQ sil4ida! pe care pn -i cea ai ic s&.stan( o nFre&ia -i pn -i cea ai ic pict&r de alcool o sperie! care s=ar s&pra pro.a.il -i pe &n 4&tor! 4iindc i ""% Psihanalizei focului
&rdre-te eleent&l+ Ho44ann! se ridic 4r Fre&tate spre cer&l al.astr&! 4ericit de Hpsa=i de po4t de ncare* Tot&-i! n& ar tre.&i s leF aceast clasi4icare a inspira(iilor poetice de o ipote ai < sa& ai p&(in aterialist care ar pretinde c ar reFsi n carnea oaenilor &n eleent aterial predoinant N& este 'or.a de aterie! ci de orientare* N& este 'or.a de o rdcin s&.stan(ial! ci de tendin(e! de ealtare* Or! tendin(ele psi/oloFice snt orientate de iaFinile priiti'eQ pri'eli-tile -i ipresiile a& con4erit dintr=o dat &n interes pentr& ceea ce n&=l are! &n interes faţă de o"iect. Ctre aceast iaFine 'aloriat con'erFe toat iaFina(iaQ -i ast4el! printr=o poart strit! iaFina(ia! c& sp&ne Ar]nd Petitean! ne transcende -i ne p&ne n 4a(a l&ii+* Conversiunea total a adira(iei! pe care Ar]nd Petitean a analiat=o c& o l&ciditate &iitoare "! este ca -i preFtit prin aceast trad&cere preliinar a .loc&l&i de iaFini n li.a&l &nei iaFini pre4erate* Dac a a'ea dreptate n leFt&r c& aceast polariare iaFinati'! s=ar n(eleFe -i ai .ine de ce do& spirite n aparen( asentoare! ca Ho44ann -i EdFar Poe! se do'edesc a 4i n cele din &r pro4&nd di4erite* Ando& a& 4ost < a&tate! n sarcina lor s&pra&an! in&an! Fenial! de alcool&l p&ternic* Dar alcoolis&l l&i Ho44ann este tot&-i sensi.il di4erit 4a( de cel al l&i EdFar Poe* Alcool&l l&i Ho44ann este cel care arde c& 4lcriQ el este arcat de sen&l pe de=a=ntreF&l calitati'! asc&lin! al 4oc&l&i* Alcool&l l&i Poe este cel care in&nd! care ad&ce &itarea -i oarteaQ el este arcat de sen&l pe de=a=ntreF&l cantitati'! 4einin! al apei* Geni&l l&i EdFar Poe se asocia c& apele adorite! c& apele oarte! c& ia&l &nde se oFlinde-te Casa Isher. El a&de Foot&l prin 'al&l .&ci&at+! &rnd a.&r&l ncrcat de opi&! nt&necat! &ed! ce se distilea ncet! pict&r c& pict&r*** prin 'alea &ni'ersal+ n 'ree ce lac&l pare s se .&c&re de &n son con-tient+ Cea care doarme, trad* 4r* 3allare* Pentr& el! &n(ii -i ora-ele cad pentr& totdea&na n rile ne(r&rite+* Acolo! n apropierea la-tinilor! a .l(ilor -i a ia&rilor l&F&.re &nde loc&iesc 'apirii = n loc&rile cele ai ; Ar]nd Petitean! 2ma(ination et Realisation, Paris! "#$7! passim. Arderile =. spontane
""#
sinistre! n cotloanele cele ai elancolice = reFse-te el reiniscen(ele drapate ale trec&t&l&i! 4ore norntate care da& ndrt -i s&spin cnd trec pe lnF cel ce se pli.+ Pămînt de vis/. Dac se Fnde-te la &n '&lcan! l 'ede c& c&rFe c& apa 4l&'iilorQ inia ea era '&lcanic! prec& r&rile c& F&r+* Ast4el! eleent&l care i polariea iaFina(ia este apa sa& pnt&l ort -i 4r nici o 4loare! dar niciodat 4oc&l* Ne 'o con'inFe de acest l&cr& -i din p&nct de 'edere psi/analitic! citind adira.ila carte a doanei 3ane Bonaparte "* Se 'a 'edea aici c si.ol&l 4oc&l&i n& inter'ine dect pentr& a in'oca eleent&l op&s! apa p* $5?Q c si.ol&l 4lcrii n& 4&nc(ionea dect la od&l rep&lsi'! ca o iaFine se&al Frosolan! n 4a(a creia se s&n clopot&l de alar p* @$@* Si.olis&l cin&l&i p* 577! 5#,! 5## 4iF&rea aici ca &n si.olis al 'aFin&l&i rece! &nde asasinii -i pinF 'ictia -i o nc/id* EdFar Poe a 4ost ntr=ade'r &n ins 4r cin+! copil&l &nor actori a.&lan(i! .iat&l speriat de la .&n ncep&t de 'ederea &nei ae tinere -i s&rtoare! c&4&ndat n son&l or(ii* Nici car alcool&l n& l=a nclit! n& l=a recon4ortat! n& l=a .&c&ratZ Poe n& a dansat! ca o 4lacr &an! (innd&=-i de n prietenii! n &r&l p&nci&l&i n 4lcri* Nici &n&l dintre copleele ce se 4orea prin draFostea de 4oc n&=l s&s(in -i n&=l inspir* N&ai apa i=a dr&it oriont&l! in4init&l! pro4&niea insonda.il a c/in&l&i s&! -i ar tre.&i scris o carte c& tot&l di4erit pentr& a deterina poeia pnelor de cora.ie -i a l&cirilor! poeia 4ricii 'aFi care ne 4ace s tresri! 4cnd s rs&ne n noi Feetele Nop(ii* II A '&t c& spirit&l poetic asc< n ntreFie de sed&c(ia &nei iaFini pre4erateQ l=a '&t apli4icnd toate "
3rie Bonaparte! 4d(ar Poe, Paris! passim.
"@? Psihanaliza focului Arderile spontar,
"@"
posi.ilit(ile! Fndind ceea ce este are d&p odel&l a ceea ce este ic! Feneral&l d&p odel&l pitoresc&l&i! p&terea d&p odel&l &nei 4or(e e4eere! in4ern&l d&p odel&l alcool&l&i care arde* Ac& 'o arta c spirit&l pre-tiin(i4ic! prin ip&ls&rile sale priiti'e! n& ac(ionea altinteri! -i c -i el apli4ic p&terea ntr=o anier a.&i' sporit de incon-tient* Alcool&l 'a 4i n4(i-at prin e4ectele sale ori.ile att de e'idente! nct n& ne 'a 4i Fre& s desci4r n 4enoenele descrise voinţa moralizatoare a spectatorilor* Ast4el! n secol&l al 2l2=lea! antialcoolis&l se de'olt n leFt&r c& tea e'ol&(ionist! ncrcnd&=l pe .&tor c& toate responsa.ilit(ile rasei saleQ n sc/i.! n secol&l al 2)III=lea! antialcoolis&l e'ol&ea pe o te s&.stan(ialist! predoinant n acea 'ree* )oin(a de=a condana 4olose-te ntotdea&na ara pe care o are la nden* ntr=o anier ai Feneral! n a4ar de lec(ia oraliatoare o.i-n&it! 'o a'ea nc &n eepl& de iner(ie a o.stacolelor s&.stan(ialiste -i aniiste n praF&l c&noa-terii o.iecti'e* Alcool&l 4iind prin ecelen( co.&sti.il! ne iaFin c& dest&l &-&rin( c persoanele ce cons& licori spirtoase de'in ntr=&n an&e sens impre(nate de aterii in4laa.ile* N& c&t s -ti dac asiilarea alcool&l&i d&ce la trans4orarea l&i* Cople&l l&i HarpaFon! care coand c<&rii! ca -i oricrei altei ne'oi ateriale! ne 4ace s crede c n& pierde niic din ceea ce a.sor.i -i c toate s&.stan(ele pre(ioase se dep&n c& Fri ca reer'Q Frsiea d FrsieQ 4os4a(ii da& oaseQ s nFele d snFeQ alcool&l d alcool* Incon-tient&l! ai ales! n& poate adite c o calitate att de caracteristic -i att de in&nata c& este co.&sti.ilitatea poate s dispar c& tot&l* Iat deci concl&ia: cine .ea alcool poate s ard ca alcool&l* Con'inFerea s&.stan(ialist este att de p&ternic! nct faptele, 4r ndoial Fata s se s&p&n &nei eplica(ii ai norale -i ai 'ariate! se 'or ip&ne ast4el cred&lit(ii p&.lice pe tot parc&rs&l secol&l&i al 2)III=lea* Iat cte'a dintre acestea! recopiate la loc de 4r&nte de ctre Soc\&et* a&tor&l rep&tat al &n&i 4seu despre caloric, p&.licat n "%??* Rearc n trecere c toate aceste eeple snt l&ate din Epoca L&inilor* n actele de la Copen/aFa se poate citi c! n "7#@! o 4eeie din popor a crei /ran consta aproape n&ai din 4olosirea 4r s&r a alcool&rilor spirtoase a 4ost Fsit ntr=o diinea( ars n ntreFie de acestea! c& ecep(ia <ielor artic&la(ii ale deFetelor -i a crani&l&i***+ n Annual Re(ister din Londra pentr& ",7$ t* 2)III! p* ,%! se relatea eepl&l &nei 4eei n 'rst de cincieci de ani! 4oarte .e(i' -i care .nd de &n an -i &tate o pint de ro sa& de alcool 4iert pe i! a ars aproape n ntreFie! Fsind&=se din ea doar cen&-a! ntre -eine& -i pat! 4r ca pt&rile -i o.ilele s 4i s&4erit prea <! 4apt den de toat aten(ia*+ Aceast <i rearc sp&ne dest&l de clar c int&i(ia este satis4c&t de s&poi(ia &nei co.&sti&ni interne! s&.stan(iale! care -tie oarec& s rec&noasc &n co.&sti.il pre4erat* ntlni n 4nciclopedia metodică Art Anatoia patoloFic a o&l&iV po'estea &nei 4eei de 'reo cincieci de ani care! a.&nd ere& de licorile spirtoase! a 4ost de aseenea ars de acestea n cte'a ore*+ )ic\=d;AKr! care citea 4apt&l! departe de a=l contesta! ne asiF&r c ai eist -i <e altele asentoare* 3eoriile Societ(ii reFale din Londra n4(i-ea &n 4enoen la 4el de 4rapant*** O 4eeie de -aieci de ani a 4ost Fsit ntr=o diinea( incinerat! d&p ce a .&t! se sp&ne! cantit(i ari de licori spirtoase c& o sear ai nainte* 3o.ilele n& a'&seser de s&4erit prea <! iar 4oc&l din cin&l casei era n ntreFie stins* Acest 4apt este atestat de o &l(ie de artori oc&lari*+ Le Cat! n ;emoriu despre incendiile spontane, citea ai <e ca&ri de co.&sti&ni &ane de acest Fen*+ Altele pot 4i ntlnite n 4seu despre com"ustiunile umane de Pierre=Aie Lair* ntr=o carte tiprit la Asterda c& titl&l Lumen novum Phosphoris accensum, ean=Henri Co/a&sen po'este-te p* #@ "@@ Psihanaliza focului Arderile spontane
$2%
c &n Fentilo din tip&l reFinei Bona S4ora a .&t o are cantitate de (&ic! apoi a 'rsat 4lcri -i a 4ost ars de acestea+* P&te! de aseenea! citi n 4femeridele 7ermaniei c adesea n reFi&nile nordice se ridic 4lcri din stoac&l acelora care .ea& din a.&nden( alcool&ri tari* Ac& -aptespreece ani! sp&ne a&tor&l! trei Fentiloi din C&rlanda al cror n&e l trec s&. tcere din discre(ie! .nd ntr=o ntrecere alcool&ri tari! doi dintre ei a& &rit ar-i -i s&4oca(i de o 4lacr ce le ie-ea din stoac+* alla.ert! &n&l dintre a&torii cei ai 4rec'ent cita(i ca te/nicieni ai 4enoenelor electrice! se spriinea! n ",>#! pe 4apte+ asentoare pentr& a eplica prod&cerea 4oc&l&i electric de ctre corp&l oenesc* O 4eeie ce s&4erea de re&atis se 4recase ilnic! 'ree ndel&nFat! c& alcool ca4orat* Ea a 4ost Fsit ntr=o diinea( trans4orat n cen&-! 4r s 4ie 're&n teei de a .n&i c 4oc&l ceresc sa & 4oc&l o.i-n&it ar 4i prod&s acest strani& accident* El n& poate 4i atri.&it dect pr(ilor celor ai l i.ere de s&l4&ri ale corp&l&i! p&ternic aFitate prin 4recare -i aestecate c& partic&lele cele ai 4ine ale alcool&l&i ca4orat*+ " 3ortier! &n alt a&tor! d acest s4at @: Cred c persoanele o.i-n&ite s .ea <e licori spirtoase sa& s=-i 4ac tot 4el&l de cataplase c& alcool ca4orat snt n pericol de electroc&tare+* Concentrarea s&.stan(ial a alcool&l&i n carnea oeneasc este socotit a 4i att de are! nct se 'or.e-te de incendii spontane, .e(i'&l nea'nd ne'oie nici car de &n c/i.rit pentr& a l&a 4oc* n ",77! a.atele Poncelet! &n e&l al l&i B&44on! sp&ne &rtoarele: Cld&ra! ca principi& al 'ie(ii! ncepe -i en(ine oc&l alct&irii aniale! dar at&nci cnd ea a&nFe la &n Frad de 4oc! prod&ce ra'aFii stranii* N=a& 4ost oare '&(i .e(i'i al cror corp era ipreFnat n od ecesi' c& 'apori cali! re<a(i din cons&&l ilnic -i eaFerat de alcool&ri tari care a& l&at dintr=o dat -i de la sine 4oc! 4r o alla.ert* 4periences sur l3electricite ăvec -uel-ues con8ectures sur la cause de ses effets, Paris* ",>#* p* @#$* = 3ortier* :issertations sur la chaleur, trad 4r** Paris* ",5"* p* $5?*
alt ca&! coip&rile lor arnd n incendii spontaneJ+ Ast4el! incendi&l prin alcoolis n& este dect &n ca partic&lar al &nei concentrri calorice anorale* Unii a&tori erF att de departe nct 'or.esc de o eploie spontan* Un inFenios distilator! a&tor al &nei Chimii a 7ustului !i a ;irosului, senalea n ace-ti tereni pericolele alcool&l&i ": Alcool&l n& cr&( nici &-c/ii! nici ner'ii! nici li4a! nici snFele pe care le aprinde pn la p&nct&l n care dispar prin de4laFra(ie s&rprintoare -i spontan to(i cei ce ndrnesc s d&c eces&l pn la capt+* In secol&l al 2l2=lea aceste incendii spontane! pedepse nFroitoare ale alcoolis&l&i! ncetea aproape total* Ele de'in treptat eta4orice -i da& na-tere &nor Fl&e despre 4e(ele aprinse ale .e(i'ilor! despre nas&l ro-& pe care l=ar aprinde &n c/i.rit* Aceste Fl&e snt iediat n(elese! ceea ce do'ede-te c Fndirea pre-tiin(i4ic se prel&nFe-te < 'ree prin li.a* Ea contin& s eiste -i n literat&r* Balac are pr&den(a s citee o ast4el de re4erin( prin ilocirea &nei 4eei .r4itoare* n 5ărul PonsE, doana Ci.ot! 4r&oasa 'ntoare de stridii! sp&ne n li.a&l ei incorect: 1eeia asta n=a i.&tit! din pricina l&i .r.at&=s&! care .ea ce nierea -i care a &rit dintr=o im"ustie spontan+* Eile 0ola! dipotri'! n &na din cr(ile sale cele ai sa'ante+! :octorul Pascal, relatea pe larF o ardere &an spontan $: Prin Fa&ra sto4ei! are ct &n .n&(! se 'edea coapsa Foal! o coaps ro-ie! din care ie-ea o ic 4lacr al.astr* La ncep&t 1elicite cre& c ardea leneria de corp! iana! ca-a* Dar ndoiala n& ai era c& p&tin(! ea 'edea ac& .ine carnea Foal! -i ica 4lacr al.astr (-nea de acolo! &-oar! dansnd! ca o 4lacr rtcitoare pe s&pra4a(a &n&i 'as c& alcool aprins* N& era deloc ai nalt ca o 4lacr "
1r n&e de a&tor* Chimie du 7out et de l3&dorat ou principe pour composer facilement, et a peu de frais, 2es li-ueurs a "oire et 2es eau de senteur, Paris! ",55! p ) @
p pser facilement, et a p eau de senteur, Paris! ",55! p* )* @ Balac* Le Cousin Pons, Ed* Calan=Le'K* $ Eile 0ola* Le :octeur Pascal, p* @@,*
p* ",@*
■
"@> Psihanaliza focului Arderile spontane
de lap! de o FinF-ie &t -i! att de insta.il! nct o i-ca pn -i cea ai sla. adiere+* Este
e'ident c 0ola trans4er n doeni&l 4aptelor re'eria sa n 4a(a .ol&l&i c& p&nci! deci cople&l Ho44ann care=l stpne-te* Ast4el se des4-oar c& toat inFen&itatea int&i(iile s&.stan(ialiste caracteriate de noi n paFinile precedente: 1elicite n(elese c &nc/i&l se aprindea! ca &n .&rete .i.at de alcool* El ns&-i era sat&rat de &l(i ani de alcool&l cel ai tare -i ai in4laa.il* )a arde! 4r ndoial! pe dat! din cre-tet pn=n tlpi+* D&p c& se 'ede! carnea 'ie n& se te e s piard pa/arele de alcool inF&rFitate n anii preceden(i* Ne iaFin! n c/ip ai plc&t c asiilarea alientar este o concentra(ie Fri&lie! o capitaliare Frcit a s&.stan(ei ntre(in&te c& draFoste*** A do&a i! cnd doctor&l Pascal 'ine s=l 'ad pe &nc/i&l 3ac\&art! el n& ai Fse-te! ca n po'estirile pre-tiin(i4ice pe care le=a relatat! dect &n p&n de cen&- 4in! n 4a(a sca&n&l&i a.ia nneFrit* 0ola 4or(ea nota: Niic n& ai rnea din el! nici &n os! nici &n dinte! nici o &nF/ie! niic dect o Froar de p&l.ere cen&-ie! pe care c&rent&l de aer strec&rat prin &- aenin(a s o t&re+* i! n cele din &r! apare -i secreta dorin( de apoteo prin 4ocQ 0ola a&de c/earea r&F&l&i total! a r&F&l&i intiQ el las s se F/iceasc n incon-tient&l s& de roancier indicii 4oarte clare ale cople&l&i l&i Epedocle* Unc/i&l 3ac\&art &rise deci reFe-te! ca &n prin( al .e(i'ilor! arnd de la sine! pierind n r&F&l aprins al propri&l&i s& corp*** aprinnd&=se deci de la sine! ca 4oc&l din noaptea S4t&l&i Ion+* Unde a '&t 0ola aseenea 4oc&ri aprinnd&=se de la sine! ca pasi&nile ar = toareJ C& se poate rt&risi ai .ine c sens&l eta4orelor o.iecti'e este in'ersat -i c doar n incon-tient&l cel ai inti se Fse-te inspira(ia 4lcrilor artoare care pot s niiceasc din interior &n corp 'i&J IaFinat n toate pr(ile sale coponente! o ast4el de po'estire este c& att ai seni4icati' s&. pana &n&i scriitor naturalist, ce a4ir c& odestie: N& snt dect &n sa'ant+* Ea ne 4ace s Fndi c 0ola -i=a constr&it propria=i iaFine despre -tiin( pe .aa re'eriilor sale cele ai nai'e! -i c "@5 teoriile sale despre ereditate asc< de sipla int&i(ie a &n&i trec&t ce se nscrie ntr=o aterie s&. o 4or att de s&.stan=(ialist! tot att de plat realist prec& concentraţia &n&i alcool ntr=o carne sa& a 4oc&l&i ntr=o ini n4ier.ntat* Ast4el! po'estitori! edici! 4iicieni! roancieri! to(i 'istori! pornesc de la acelea-i iaFini -i a&nF la acelea-i Fnd&ri* Cople&l l&i Ho44ann i leaF de o iaFine priar! de o aintire din copilrie* Potri'it teperaent&l&i lor! ei asc< de 4antoa+ lor personal! .oF(ind lat&ra s&.iecti' sa& lat&ra o.iecti' a o.iect&l&i conteplat* Din 4lcrile ce ies din alcool&l 4iert! ei 4ac oaeni de 4oc! sa& (-niri s&.stan(iale* In toate ca&rile! ei valorizează, p&nnd&=-i n oc toat pasi&nea pentr& a eplica o 4lacrQ ei -i dr&iesc n ntreFie inia pentr& a intra n co&ni&ne+ c& &n spectacol care i in&= nea -i! prin &rare! i n-al*
CAPITOLUL )II
0ocul idealizat6 focul !i puritatea 3a Sc/eler a artat ceea ce este ecesi' n teoria su"limării, a-a c& o n4(i-ea psi/analia clasic* Aceast teorie erFe pe calea aceleia-i inspira(ii ca -i doctrina &tilitar ce st la .aa eplica(iilor e'ol&(ioniste* 3orala nat&ralist con4&nd ere& n&cle&l c& coc/ilia* )nd&=i pe oaenii care aspir spre s4in(enie rec&rFnd! pentr& a=-i eplica lor -i celorlal(i ntreaFa ardoare a i&.irii lor 4a( de l&cr&rile spirit&ale -i di'ine! la c&'intele &nei li.i ce n& poate epria l&cr&ri att de rare! la iaFini! analoFii -i copara(ii pr&&tate din s4era aor&l&i p&r sen&al! n& pierde prile&l s sp&ne: n&=i 'or.a dect de o po4t se&al 'oalat! ascat sa& 4oarte 4in s&.liat*+ " n paFini ptr&ntoare! 3a Sc/eler den&n( aceast /ran 'enit din rdcini! care interice 'ie(ii s se nal(e spre al.astr&l cer&l&i* Or! dac este ade'rat c s&.liarea poetic! -i ai ales s&.liarea
roantic pstrea leFt&ra c& 'ia(a pasi&nilor! p&te Fsi tocai n s&4letele ce l&pt potri'a pasi&nilor o s&.liare de alt tip! pe care o 'o n&i su"limare dialectică, pentr& a o deose.i de su"limarea continuă, n4(i-at de psi/analia clasic drept sinF&ra posi.il* Se 'a o.iecta c n s&.liarea dialectic enerFia psi/ic este ooFen! c ea este liitat -i c n& poate 4i deta-at de 4&nc(ia sa .ioloFic noral* Se 'a sp&ne c o trans4orare radical ar lsa o pat al.! &n 'id! o t&l.&rare n acti'it(ile se&ale oriFinare* O aseenea int&i(ie aterialist ni se pare a 4i 4ost realiat prin contact&l c& materialul nevrozat pe care a 3a Sc/eler* 'ature et 0ormes de la svmpathie, trad* 4r*! p* @,?* 0ocul idealizat6 focul !i puritatea
$2
4ost nteeiat psi/analia pasional clasic De 4apt! n ceea ce ne pri'e-te! prin aplicarea etodelor psi/analitice n acti'itatea cunoa!terii o"iective, a a&ns la concl&ia c refularea este o acti'itate noral! o acti'itate &til! .a c/iar acti'itate plin de 'eselie* N& eist Fndire -tiin(i4ic 4r re4&lare* Re4&larea este la oriFinea Fndirii atente! ra(ionale! a.stracte* Orice Fndire coerent este constr&it pe &n siste de in/i.i(ii solide -i clare* Eist o "ucurie a neînduplecării, n 4ond o .&c&rie a c<&rii* n s&ra n care este 'esel! re4&larea .ine realiat este dinaic -i &til* Pentr& a &sti4ica re4&larea prop&ne! deci! in'ersarea &til&l&i -i a aFrea.il&l&i! insistnd as&pra s&prea(iei aFrea.il&l&i 4a( de necesar* D&p prerea noastr! c&ra c& ade'rat anaFoFic n& eli.erea tendin(ele re4&late! ci s&.stit&ie re4&lrii incon-tiente o re4&lare con-tient! o 'oin( constant de redresare* Aceast trans4orare este 4oarte 'ii.il n recti4icarea &nei erori o.iecti'e sa& ra(ionale* nainte de psi/analia c&noa-terii o.iecti'e! o eroare -tiin(i4ic este iplicat n 'ii&nea 4iloso4icQ ea reist n 4a(a red&c(iei! se ncp(nea pentr& a eplica! de eepl&! propriet(i 4enoenale la od&l s&.stan(ialist! con4or &nei 4iloso4ii realiste* D&p psi/analia c&noa-terii o.iecti'e! eroarea este rec&nosc&t ca atare! dar ea rne ca o.iect al &nei poleici 4ericite* Ce .&c&rie pro4&nd eist n con4esi&nile despre erorile o"iectiveZ A rt&risi c te=ai n-elat nsean a ad&ce cel ai strl&cit oaFi& perspicacit(ii in(ii tale* nsean a=(i retri c<&ra! a o ntri! a o clari4ica c& l&ini con'erFente* Dar aceasta nsean -i a o eterioria! a o proclaa! a o n'(a* A- a ia na-tere .&c&ria p&r spirit&al* Dar c& ct e ai p&ternic aceast .&c&rie at&nci cnd c&noa-terea o.iecti' este c&noa-terea o.iecti' a su"iectivului, cnd descoperi n propria noastr ini &ni'ers&l &an! cnd st&di&l as&pra noastr n-ine 4iind loial psiiianaliat! noi inteFr reF&lile orale n leFile psi/oloFiceZ At&nci! 4oc&l care ne arde! dintr=o dat ne l&inea* Pasi&nea ntlnit de'ine pasi&nea 'oit I&.irea de'ine 4ailie* 1oc&l de'ine cin* Aceast noraliare! $2' Psihanaliza focului
aceast socialiare! aceast ra(ionaliare trec adesea! c& neoloFisele lor Freoaie! drept o stare de rceal* Ele treesc 4acila .atoc&r a partianilor &n&i aor anar/ic! spontan! ce ai pstrea cld&ra instinctelor priiti'e* Dar! pentr& cel ce se spirit&aliea! p&ri4icarea este de o d&lcea( stranie! iar con-tiin(a p&rit(ii rspnde-te o ci&dat l&in* Doar p&ri4icarea poate s ne perit s dialecti 4r s distr&Fe 4idelitatea &nei i&.iri pro4&nde* C& toate c ea ren&n( la o as Frea de aterie -i de 4oc! p&ri4icarea are posi.ilit(i ai <e! n& ai p&(ine dect ip&ls&l nat&ral* N&ai o iu"ire purificată are descoperiri a4ect&oase* Ea este individualizantă. I&.irea i perite ast4el s trec de la oriFinalitate la caracter* 1r ndoial! sp&ne No'alis "! o i&.it nec&nosc&t posed &n 4arec aFic* Dar aspira(ia spre nec&nosc&t! spre nepre'&t! este etre de peric&loas -i ne4ast*+ n pasi&ne! ai < dect ai&rea! ne'oia de constan( tre.&ie s doine ne'oia de a'ent&r* Dar n& p&te de'olta aici pe larF tea &nei s&.liri dialectice! care=-i a4l .&c&ria ntr=o re4&lare clar -i sisteatic* Ne este de=a&ns s o 4i artat n Feneralitatea ei* Ac& o 'o 'edea n ac(i&ne! c& prile&l pro.leei precise pe care o st&die n aceast cr(&lie* 1acilitatea acest&i st&di& special 'a 4i de alt4el o do'ad c pro.lea c&noa-terii 4oc&l&i este o ade'rat pro.le de structură psiholo(ică. Cartea noastr 'a aprea deci ca &n specien dintr=o serie de st&dii sit&ate pe &n teren de iloc! ntre s&.iect -i o.iect! care ar p&tea 4i ntreprinse pentr& a deonstra in4l&en(a 4&ndaental a an&itor contepla(ii c& pretete o.iecti'e as&pra 'ie(ii spirit&l&i*
">$ " No'alis* ournal intime, &rat*** de 0ra(ments inedits. trad** p* 0ocul idealizat6 focul !i puritatea
II "@# Pro.lea psi/oloFiei 4oc&l&i se pretea att de &-or la o interpretare a s&.lirii dialectice tocai pentr& c propriet(ile 4oc&l&i apar! a-a c& a ai rearcat adeseori! ncrcate de n&eroase contradic(ii* Pentr& a a&nFe iediat la p&nct&l esen(ial -i pentr& a deonstra posi.ilitatea celor do& centre de s&.liare! s st&die dialectica p&rit(ii -i ip&rit(ii! atri.&ite 4oc&l&i att &na ct -i cealalt* 1apt&l c 4oc&l poate s 4ie cteodat sen&l pcat&l&i -i al r&l&i este &-or de n(eles! dac ne ainti de tot ce=a sp&s despre 4oc&l se&aliat* Orice l&pt potri'a ip&lsi&nilor se&ale tre.&ie deci s 4ie si.oliat printr=o l&pt potri'a 4oc&l&i* S=ar p&tea ad&na c& &-&rin( tete &nde caracter&l deoniac al 4oc&l&i apare 4ie n od eplicit! 4ie n od iplicit* Descrierile literare ale in4ern&l&i! Fra'&rile -i ta.lo&rile ce=l repreint pe dia'ol c& li.a sa de 4oc ar prile&i o psi/anali 4oarte clar* Dar s ne &t la cellalt pol -i s 'ede c& 4oc&l a p&t&t s de'in &n si.ol al p&rit(ii* Pentr& aceasta este ne'oie s co.or pn la propriet(ile net 4enoenale* De 4apt! este pre(&l de rsc&prare al etodei alese n aceast carte! n care tre.&ie s ne spriini toate ideile pe 4apte o.iecti'e* 3ai ales n& 'o e'oca aici pro.lea teoloFic a p&ri4icrii prin 4oc* Pentr& a o ep&ne! ar 4i ne'oie de &n st&di& 4oarte l&nF* Este s&4icient s sp&ne c nod&l pro.leei se a4l la contactul dintre eta4or -i realitate: 4oc&l ce 'a arde l&ea la &decata din &r! 4oc&l in4ern&l&i snt sa& n& snt asentoare c& 4oc&l terestr&J Tetele snt la 4el de n&eroase -i ntr=o direc(ie -i n alta! 4iindc n& se n(eleFe de la sine c 4oc&l in4ern&l&i este de aceea-i nat&r c& 4oc&l nostr&* Aceast 'arietate de opinii poate de alt4el s s&.liniee enora n4lorire a eta4orelor din &r&l iaFinii prie a 4oc&l&i* Toate aceste 4lori ale ra(i&nii teoloFice ce=l "$? Psihanaliza focului
podo.esc pe 4ratele nostr& 4oc&l+ ar erita o clasi4icare in&(ioas* Noi! care ne=a as&at sarcina de a deterina rdcinile o"iective ale iaFinilor poetice -i orale! tre.&ie s c&t n&ai "azele sensi"ile ale principi&l&i care sp&ne c 4oc&l purifică totul. Un&l din oti'ele cele ai iportante ale 'aloririi 4oc&l&i n acest sens este! pro.a.il! dezodorizarea. Ea este! n orice ca! &na dintre do'eile cele ai directe ale p&ri4icrii* 3iros&l e ste o calitate priiti'! iperioas! care se ip&ne prin preen(a cea ai ipocrit sa& cea ai neplc&t* 3iros&l 'iolea intiitatea noastr* 0ocul purifică totul pentr& c el s&pri iros&rile respinFtoare* i aici! a(rea"ilul primează asupra utilului, iar noi n& p&te &ra interpretarea l&i 1raer! care pretinde c alient&l 4iert a dat ai < 4or( oaenilor &n&i tri. care! c&cerind 4oc&l de .&ctrie! ar 4i diFerat ai .ine alientele preFtite! de'enind ast4el ai p&ternici -i ip&nnd&=-i stpnirea as&pra altor tri.&ri 'ecine* naintea acestei 4or(e reale! aterialiate! pro'enind dintr=o asiilare diFesti' ai &-oar! tre.&ie a-eat 4or(a iaFinat! prod&s de con-tiin(a .&nei stri! de sr.toarea inti a 4iin(ei! de plcerea con-tient* Carnea 4iart repreint nainte de orice p&tre4ac(ia n'ins* Ea este! pre&n c& .&t&ra 4erentat! principi&l .anc/et&l&i! adic principi&l societ(ii priiti'e* Prin ac(i&nea sa deodoriant 4oc&l pare s transit &na din 'alorile cele ai isterioase! cele ai inde4inite -i! prin &rare! cele ai 4rapante* Aceast 'aloare sensi.il 4orea .aa 4enoenoloFic a ideii de virtute su"stanţială. O psi/oloFie a priiti'it(ii tre.&ie s acorde &n spa(i& larF psi/is&l&i ol4acti'* O a do&a ra(i&ne a principi&l&i p&ri4icrii prin 4oc! ra(i&ne < ai sa'ant -i prin &rare < ai e4icace psi/oloFic! este aceea c 4oc&l separ ateriile -i niice-te ip&rit(ile ateriale* Alt4el sp&s! cine a trec&t prin pro.a 4oc&l&i a c-tiFat n ooFenitate -i deci n p&ritate* Topirea -i 4orarea inere&rilor a& o4erit &n Fr&p de eta4ore care snt toate nclinate spre aceea-i 'aloriare* Tot&-i! aceast topire -i 0ocul idealizat6 focul !i puritatea
"$" 4orare rn eperien(e ecep(ionale! eperien(e sa'ante ce in4l&en(ea ai < as&pra re'eriei crt&rar&l&i care se in4orea c& pri'ire la 4enoenele rare! -i ai p&(in as&pra re'eriei nat&rale care se ntoarce ere& la iaFinea priiti'! n s4r-it! de aceste do& 4oc&ri de 4&i&ne ar tre.&i! 4r
ndoial! s apropie 4oc&l aFricol ce p&ri4ic prloaFele* Aceast p&ri4icare este ntr=ade'r concep&t ca pro4&nd* 1oc&l n& distr&Fe n&ai iar.a in&til! ci el .oF(e-te pnt&l* S ainti c&Fetrile l&i )erFili&! att de acti'e nc n intea (ranilor no-tri: N& te s4ii s /rne-ti ca F&noi&l cel Fras isto'ita arin -i=n cp&l sleit s=ar&nci o &rdar cen&-* i c& sc/i.are de sn( oFoarele a& -i odi/n Dar -i lsat=n prloaF la tip (i 'a da < il Bine=i adeseori s dai 4oc 'lF&itelor cpii i=n prit&l de 4lcri s sp&l.eri &-oarele paieQ 1ie c ast4el pnt&l -i traFe p&teri tin&ite! Proaspt /ran din plin! ori se c&r(=n are 'paie! Tot ce=i c&s&r -i c& a.&ri se=ntoarce= ntr=o netre.nic ap 1ie c ns-i cld&ra=i dest&p noi ci -i asc&nse Rs&4ltori pentr& s&c&ri ce 'in senatelor plante! 1ie c ai ntrind&=se strnFe desc/isele 'ine Ast4el c ploi &-&rele n t&i= i .lai& de soare )nt ct de ptr&ntor de la Nord n=ar p&tea s ai strice+* " Ca ntotdea&na! &l(iea eplica(iilor! adesea contradictorii! acoper o 'aloare priiti' indisc&ta.il* Dar 'aloriarea este aici a.iF&: ea re&ne-te re4lec(ii ale distr&Ferii &n&i r& -i ale prod&cerii &n&i .ine* Ea este deci 4oarte n s&r s ne 4ac s n(eleFe dialectica eact a p&ri4icrii o.iecti'e* "
)erFili&* 1ucolice, 7eor(ice, B&c&re-ti! Edit&ra pentr& Literat&r Uni'ersal! "#7,! pp* 5,=5%* "$@ Psihanalizei focului
III S o.ser' ac& reFi&nea &nde 4oc&l este p&r* Se pare c p&ritatea se a4l la liita sa! la 'r4&l 4lcrii! acolo &nde c&loarea las loc&l &nei 'i.ra(ii aproape in'ii.ile* At&nci 4oc&l se deaterialiea! se derealieaQ el de'ine spirit Pe de alt parte! p&ri4icarea ideii de 4oc este ncetinit de 4apt&l c 4oc&l las cen&-* Cen&-a este adeseori considerat ca 4iind &n ade'rat ecreent* Pierre 1a.re crede ast4el c alc/iia era! n priele tip&ri ale &anit(ii"! 4oarte p&ternic prin p&terea ns-i a 4oc&l&i s& nat&ral*** de aceea toate l&cr&rile din&ia& < ai < dect asti! cci &n ast4el de 4oc nat&ral este < sl.it de preen(a &nei ari -i enore cantit(i de ecreente pe care n& le poate ar&nca! -i care=i pricin&iesc stinFerea total ntr=o in4initate de indi'ii speci4ici+* De aici pro'ine -i necesitatea rennoirii 4oc&l&i! a ntoarcerii la 4oc&l oriFinar care este 4oc&l p&r* i in'ers! cnd pres&p&ne c 4oc&l este ip&r! dori c& orice pre( s=i Fsi reid&&rile* Ast4el se crede c focul normal din sîn(e este de o are p&ritate: n snFe reid 4oc&l 'i& prin care o&l eist! de aceea el se descop&ne <i&lQ -i a&nFe la descop&nere doar la cte'a clipe d&p oarte+@* 1e.ra este ns sen&l &nei ip&rit(i a4late n 4oc&l din snFeQ ea este sen&l &n&i s&l4 ip&r* N& tre.&ie s ne ir deci c 4e.ra &nFe cile respiratorii -i ai ales li.a -i .&ele c& &n 4el de 4&ninFine neaFr -i ars+ $* )ede aici ce p&tere de eplicare poate s capete o eta4or pentr& &n spirit nai'! cnd aceast eta4or ac(ionea as&pra &nei tee esen(iale ca aceea a 4oc&l&i* Acela-i a&tor -i=a preFtit teoria despre 4e.re re4erind&=se! ca la o e'iden( indisc&ta.il! la distinc(ia dintre 4oc&l p&r -i "
Pierre=ean 1a.re! loc. cit., p* 7* @ De 3alon! Le Conservateur du san( humain. Paris* ",7,! p* "$5* $ De Peanson! 'ouveau #răite des fievres. Paris! "#7?* pp* $?! >#* 0ocul idealizat6 focul !i puritatea "$$
4oc&l ip&r* n nat&r eist do& 4el&ri de 4oc&ri: &n&l ce se 4ace din s&l4 4oarte p&r! separat de toate pr(ile pnte-ti -i Frosolane! ca acela din alcool! din 4&lFer etc* etc* -i alt&l ce se 4ace din s&l4&ri Frosolane -i ip&re! deoarece snt aestecate c& pnt -i sr&ri! prec& 4oc&rile ce se 4ac din le ne -i aterii .it&inoase* Cin&l &nde snt p&se la ars ni se pare c arc/ea 4oarte .ine aceast di4eren(Q cci pri&l 4oc n& las aici nici o aterie sensi.il pe care o separ! tot&l 4iind cons&at prin ardere* Dar 4oc&l de <i&l 4el prod&ce prin aprindere &n 4& considera.il! lsnd n /orn&l -eine&l&i < 4&ninFine*** -i < pnt ne4olositor*+ Aceast constatare '&lFar i este s&4icient edic&l&i nostr& pentr& a indica o caracteristic a ip&rit(ii &n&i snFe c&prins de 4e.r! -i doinat n od accidental de focul impur. Un alt edic ai sp&ne -i c 4riF&rile snt att de priedioase pentr& c snt prod&se de &n 4oc artor! care &s&c li.a -i o ncarc c& 4&ninFine+* O.ser' c pe .aa 4orelor eleentare cele ai siple se constit&ie 4enoenoloFia p&rit(ii -i a ip&rit(ii 4oc&l&i* A artat cte'a dintre ele doar c& titl& de eepl& -i poate c a p&s la Frea ncercare r.darea cititor&l&i* Dar c/iar -i aceast ner.dare este &n sen: a 'rea ca reFn&l 'alorilor s 4ie &n reFn nc/is* A 'rea s &dec 'alorile 4r nici o Fri 4a( de seni4ica(iile lor epirice -i prie* Or! se pare c <e 'alori n& 4ac dect s perpet&ee pri'ileFi&l &nor eperien(e o.iecti'e! ast4el net eist &n aestec inetrica.il de 4apte -i 'alori* Acest aestec tre.&ie s 4ie separat de o
psi/anali a c&noa-terii o.iecti'e* Cnd iaFina(ia 'a 4i precipitat+ eleentele aterialiste ira(ionale! ea 'a a'ea ai < li.ertate pentr& a constr&i eperien(e -tiin(i4ice noi* Psihanaliza focului
I)
Dar ade'rata idealiare a 4oc&l&i se 4orea &rnd dialectica 4enoenoloFic a 4oc&l&i -i a l&inii* Ca toate dialecticile sensi.ile pe care le Fsi la .aa s&.lirii dialectice! ideoloFia 4oc&l&i prin l&in se .aea pe o contradic(ie 4enoenal: cteodat 4oc&l strl&ce-te 4r s ardQ at&nci 'aloarea sa este de o p&ritate total* Pentr& Ril6e: a 4i i&.it nsean a se arde n 4lcriQ a i&.i nsean a strl&ci 4r de s4r-it+* 1iindc a i&.i nsean a scpa de ndoial! a tri prin e'iden(a iniii* Idealiarea 4oc&l&i prin l&in pare ntr=ade'r a 4i principi&l transcenden(ei no'alisiene cnd 're s s&rprinde acest principi& ct ai aproape c& p&tin( de 4enoene* No'alis sp&ne! ntr=ade'r: L&ina este Feni&l 4enoen&l&i 4oc&l&i+* L&ina n& este n&ai &n si.ol! ci -i &n aFent al p&rit(ii* Acolo &nde l&ina n& Fse-te niic de 4c&t! niic de separat! niic de &nit! ea trece ai departe* Ceea ce n& poate 4i separat! nici &nit este sipl&! p&r*+ n spa(iile in4inite l&ina n& 4ace deci nimic. Ea a-teapt oc/i&l* Ea a-teapt s&4let&l* Ea este deci .aa il&inrii spirit&ale* Niciodat! poate! n& s=a etras atta Fndire dintr=&n 4enoen 4iic! ca at&nci cnd No'alis descrie trecerea 4oc&l&i inti n l&in cereasc* 1iin(e care a& trit prin 4lacra pri a &nei i&.iri pntene s4r-esc n ealtarea l&inii p&re* Aceast cale a a&top&ri4icrii este artat n od lipede de Gaston DerKc6e ntr=&n articol despre 4perienţa romantică%. El l citea c/iar pe No'alis: DesiF&r! era prea dependent de aceast 'ia( = o sc/i.are p&ternic era necesar*** I&.irea ea care s=a trans4orat n 4lacr! -i aceast 4lacr arde treptat tot ceea ce este pntesc n ine+* )ei Ca/iers d& S&d+! n!m)r!l din ai! "#$,! p* @5* 0ocul idealizat6 focul !i puritatea "$5
Caloris&l no'alisian! a cr&i pro4&nie a artat=o ndea&ns! se s&.liea ntr=o 'ii&ne il&inat* Era &n 4el de necesitate aterial: n& se c&noa-te alt cale posi.il de idealiare a i&.irii l&i No'alis n a4ar de aceast il&inare* Ar 4i poate interesant s cercet &n il&inis ai coordonat! ca acela al l&i Seden.orF! -i s ne ntre. dac ndrt&l acestei 'ie(i! ntr=o l&in priiti'! n& a p&tea descoperi o 'ia( ai odest pnteasc* 1oc&l seden.orFian las oare cen&-J A rsp&nde la aceast ntre.are nsean a de'olta lat&ra copleentar a t&t&ror teelor preentate n aceast carte* Ne=a 4ost de a&ns s do'edi c ast4el de ntre.ri a& &n sens -i c ar 4i interesant s nso(i st&di&l psi/oloFic al re'eriei de st&di&l o.iecti' al iaFinilor ce ne ncnt* CONCLU0II Dac preenta l&crare ar p&tea 4i re(in&t ca o .a a &nei 4iici sa& a &nei c/iii a re'eriei! ca o sc/i( a &nei deterinri a condi(iilor o.iecti'e ale re'eriei! ea ar tre.&i s preFteasc instr&entele pentr& o critic literar o.iecti' n sens&l cel ai precis al teren&l&i* Ea ar tre.&i s arate c eta4orele n& snt siple idealiri care pornesc ca o.&ele! pentr& a eploda n cer! etalnd&=-i ast4el lipsa de seni4ica(ie! ci c! dipotri'! eta4orele se c/ea ntre ele -i se coordonea ai < dect sena(iile! ast4el nct &n spirit poetic este p&r -i sipl& o sinta a eta4orelor* 1iecare poet ar tre.&i at&nci s dea na-tere &nei dia(rame care ar indica sens&l -i sietria coordonrilor sale eta4orice! ntocai c& diaFraa &nei 4lori 4iea sens&l -i sietriile ac(i&nii sale 4lorale* N& eist floare reală 4r aceast con'enien( Feoetric* Tot ast4el! n& eist n4lorire poetic 4r o an&it sinte a iaFinilor poetice* N& ar tre.&i tot&-i s 'ede n aceast te o 'oin( de=a liita li.ertatea poetic! de=a ip&ne o loFic sa& = ceea ce ar 4i acela-i l&cr& = o realitate crea(iei poet&l&i* A.ia d&p ce ea a 4ost n4pt&it! n od o.iecti'! a.ia d&p n4lorirea ei! crede c a p&tea descoperi realis&l -i loFica inti a &nei opere de art* Cteodat! iaFini c& ade 'rat di'erse! pe care le considera ostile! /eteroclite! diol'ante! se topesc ntr=o iaFine in&n=at* 3oaic&rile cele ai stranii ale s&prarealis&l&i a& dintr=o9+dat Fest&ri contin&eQ o sclipire de'l&ie o l&in
pro4&nd: o pri'ire ce scnteia de ironie de'ine pe nea-teptate tandr: o lacri este 'rsat pe 4oc&l &nei rt&risiri* Iat deci n ce const ac(i&nea decisi' a iaFina(iei: dintr=&n onstr& ea 4ace &n no&=nsc&tZ Concluzii
"$,
Dar o dia(ramă poetică n& este &n sipl& desen: ea tre.&ie s Fseasc iloc&l de=a inteFra eitrile! a.iF&it(ile! sinF&rele care ne pot eli.era de realis! nFd&ind&=ne s 'isQ iat n ce const di4ic<atea -i pre(&l ncercrii pe care o ntre'ede aici* Poeia n& se 4ace n s n&l &nei &nit(i: &nic&l n& are nici o proprietate poetic* Dac n& p&te 4ace l&cr&rile ai .ine! a&nFnd pe dat la <it&dinea ordonat! ne p&te sl&i de dialectic a-a c& ne=a sl&i de &n Foot ce tree-te reonan(ele adorite* AFita(ia dialecticii Fndirii! rearc pe .&n dreptate Ar]nd Petitean! ser'e-te! c& sa& 4r iaFini! ca nici o alta! la deterinarea IaFina(iei*+ n orice ca! nainte de orice! tre.&ie s s4r elan&rile &nei epresii re4lee! s psi/anali iaFinile 4ailiare! pentr& a accede la eta4ore -i! ai ales! la eta4ore alct&ite din eta4ore* At&nci se 'a n(eleFe de ce Petitean a p&t&t s scrie c IaFina(ia scap deterinrilor psi/oloFiei = prec& -i celor ale psi/analiei =-i c ea constit&ie &n reFn a&to/ton! a&toFen* S&.scrie la acest p&nct de 'edere: ai < dect 'oin(a! ai < dect elan&l 'ital* IaFina(ia este ns-i 4or(a prod&cerii psi/ic&l&i* Psi/ic! noi s nte crea(i de re'eria noastr* Crea(i -i liita(i de re'eria noastr! 4iindc re'eria desenea <iele 4rontiere ale spirit&l&i nostr&* IaFina(ia ac(ionea la 'r4&l ei! ca o 4lacr! -i n reFi&nea eta4orei alct&ite din eta4ore! n reFi&nea dadaist &nde 'is&l! c& a o.ser'at Tristan Tara! este ncercarea &nei eperien(e! at&nci cnd re'eria trans4or 4ore preala.il trans4orate! tre.&ie c&tat secret&l enerFiilor trans4oratoare* Tre.&ie s Fsi deci iloc&l de=a ne instala n loc&l &nde ip&ls&l oriFinar se di'iea! ispitit! 4r ndoial! de o anar/ie personal! dar constrns tot&-i de sed&c(ia cel&ilalt* Pentr& a 4i 4ericit tre.&ie s te Fnde-ti la 4ericirea cel&ilalt* Eist ast4el o alteritate pn -i n .&c&riile cele ai eFoiste* DiaFraa poetic tre.&ie deci s s&scite o descompunere a 4or(elor! r&pnd c& ideal&l nai'! c& ideal&l eFoist al &nit(ii copoi(iei* Aceasta este ns-i pro.lea 'ie(ii creatoare: c& po(i s ai &n 'iitor dac n& &i(i trec&t&lJ C& s o.(ii ca pasi&nea s se l&inee 4r s se rceascJ "$% Psihanaliza focului
Or! dac iaFinea n& de'ine acti' din p&nct de 'edere psi/ic dect prin eta4orele care o descompun, dac ea n& creea &n psi/is c& ade'rat no& dect n cadr&l trans4orrilor celor ai a'ansate! n reFi&nea eta4orei eta4orei! 'o n(eleFe enora prod&c(ie poetic a iaFinilor 4oc&l&i* Noi a ncercat s art c 4oc&l este! printre 4actorii prod&ctori de iaFini! cel ai dialectizat. El sinF&r este totodat su"iect !i o"iect. Cnd erFe spre adnc&rile &n&i aniis! ntlni totdea&na &n caloris* Rec&nosc ca neilocit 'i& ceea ce rec&nosc ca 4iind cald* Cld&ra este do'ada prin ecelen( a .oF(iei -i a peranen(ei s&.stan(ialeQ ea sinF&r d &n sens iediat intensit(ii 'itale! intensit(ii 4iin(ei* Alt&ri de intensitatea 4oc&l&i inti! cte alte intensit(i sensi.ile snt destinse! inerte! statice! 4r destinZ Ele n& snt cre-teri reale* Ele n&=-i (in 4Fd&in(a Ele n& de'in acti'e printr= o 4lacr -i printr=o l&in care si.oliea transcenden(a Apoi! a-a c& a '&t c& de=an&nt&l! ca o replic la aceast dialectic 4&ndaental a s&.iect&l&i -i o.iect&l&i! 4oc&l se dialectiea n toate propriet(ile sale intie* Ast4el nct este de a&ns s te n4lcrei pentr& a te contraice* De ndat ce &n sentient &rc pn la tonalitatea 4oc&l&i! din clipa cnd el se ep&ne! n 'iolen(a sa! n eta4iicile 4oc&l&i! p&te 4i siF&ri c 'a ac&&la o s& de contrarii* At&nci 4iin(a care i&.e-te 'rea s 4ie p&r -i ardent! &nic -i &ni'ersal! draatic -i 4idel! instantanee -i peranent* naintea arii ispite! Pasip/ae din poe&l l&i )iele=Gri44in -opte-te: In suflu fier"inte mă arde, un fri( pătrunzător mă în(heaţă.
Este c& nep&tin( s te s&straFi acestei dialectici: s ai con-tiin(a c ari nsean c de'ii rece: s si(i o intensitate nsean s o diin&ei: tre.&ie s 4i intensitate 4r s -ti c snte* Iat leFea aar a o&l&i care ac(ionea* N&ai a.iF&itatea aceasta poate s dea seaa de eitrile pasionale* Ast4el nct pn la &r toate compleele leFate de 4oc snt coplee d&reroase! coplee ne'roante -i totodat poetiante! Concluzii
"$#
coplee ce se pot rst&rna: paradis&l poate 4i Fsit n i-care sa& n repaos! n 4lacr sa& n cen&-* 2n lumini!ul ochilor tăi
Arată pustiirile focului truda)i de inspirat i paradisul cenu!ii. PAUL ELUARD
A l&a 4oc sa& a=-i da 4oc! a niici sa& a se niici! a &ra cople&l l&i Proete& sa& cople&l l&i Epedocle! iat cotit&ra psi/oloFic ce con'erte-te toate 'alorile! -i care arat! de aseenea! discordia 'alorilor* C& s=ar p&tea do'edi ai .ine c 4oc&l este ocaia! n sens&l 4oarte precis al l&i C* G* &nF! &n&i cople ar/aic 4ec&nd+ -i c o psi/anali social tre.&ie s=i distr&F d&reroasele a.iF&it(i pentr& a eli.era ai .ine dialecticile alerte ce con4er re'eriei ade'rata=i li.ertate! ca -i ade'rata=i 4&nc(ie de psi/is creatorJ %% decem"rie %JK )
=+*;E3/*
IOTE (
CUPRINS Prefaţă ***********************************5 5iaţa lui 7aston 1achelard *********************@ Cuvînî înainte **********************************@#
I 1oc -i respect* Cople&l l&i Proete&*************$5 II 1oc&l -i re'eria* Cople&l l&i Epedocle *********>" III Psi/analia -i preistoria cople&l&i l&i No'alis *** *>% I) 1oc&l se&aliat******************************,? ) C/iia 4oc&l&i: istoria &nei 4alse pro.lee*********%7 )I Alcool&l: apa care arde c& 4lcri* P&nci&l: cople&l l&i Ho44ann* Arderile spontane***********""" )II 1oc&l idealiat: 4oc&l -i p&ritatea****************"@7 Concl&ii**************************************"$7 *escrierea -$ a Bibliotecii a/ionale B-0L&*, G"% sihanalia oc!l!i Gaston Bac/elardQ trad: L&cia R&andra 3&ntean&Q pre4*: Ro&l 3&ntean&* = B&c&re-ti: Uni'ers! @???
">> p*Q "$ @? c* = St&dii Tit* oriF* 4re: La psKc/analKse d& 4e&* ISBN #,$=$>=?7@5=@ I* 3&ntean&! L&cia R&andra trad* II* 3&ntean&! Ro&l "5#*#7>*@ !
IN ATENIA li.rarilor -i 'ntorilor c& an&nt&l Contra'aloarea ti.r&l&i literar se dep&ne n cont&l Uni&nii Scriitorilor din Ro]nia nr* @5""*l=l,"*"ROL! desc/is la BCR! 1iliala Sector "! B&c&re-ti*
II
d
Critic -i istorie literar Teoria literat&rii -i teoria criticii Estetic -i teorie literar Poetic! Retoric! Stilistic tiin(a tet&l&i -i seiotic Literat&r coparat SocioloFia artei -i critica socioloFic Critic psi/analitic -i ar/etipal St&dii as&pra iaFinar&l&i -i 4antastic&l&i Bac/elard ne arat c sc/isa caracteristic a odernit(ii poate s 4ie trit n deplin con-tiin(V de ctre &n s&.iect &nic! 4r ca Fndirea -tiin(i4ic sa& poeia s ren&n(e la speci4icitatea lor* C& toate acestea W -i e l&cr&l