UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI P ITEŞTI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ STUDENŢEASCĂ „ SĂNĂTATE SĂNĂTATE PRIN P RIN SPORT”
REFERAT ELECTROSTIMULAREA – METODĂ DE CREŞTERE A FORŢEI MUSCULARE ŞI REMODELARE CORPORALĂ
COORDONATOR COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, ŞTIINŢ IFIC, Asist.univ.drd Mateescu Adriana Student, Udrea Alexandru
PITEŞTI 2009
ELECTROSTIMULAREA – METODĂ DE CREŞTERE A FORŢEI MUSCULARE ŞI REMODELARE CORPORALĂ
Introducere Primul aparat de slăbire pasivă utilizând curent electric de tip Faraday a fost inventat de Dr.Faraday în 1920. Curentul a fost folosit iniţial pentru fizio-terapie, întărind si tonifind musculatura prin contracţia şi relaxarea muşchilor. muşchilor. Electrostimularea musculara (EMS) este o tehnologie care a cunoscut însă cea mai mare dezvoltare la începutul anilor 1970, când a fost folosită pentru astronauţii care aveau nevoie de o punere rapidă în formă a musculaturii la întoarcerea din călătoriile în spaţiu. De atunci s-au făcut numeroase studii şi experimente şi această tehnologie a avansat foarte mult, ajungându-se ajungându-se în zilele noastre la rezultate incredibile. Tehnica ehnica a fost introdusă introdusă în domeniul antrenamentu antrenamentului lui sportiv de Kotz (URRS) în 1970. a fost reluată mai ales în mod principal în Canada de Portmann. Electr Electrost ostimu imular larea, ea, sau stimul stimulare areaa electr electrică ică neurom neuromus uscul culară ară (NMES) (NMES),, constă constă în aplicarea aplicarea de stimuli stimuli electrici electrici transcutan transcutan asupra asupra nervilor nervilor periferici, periferici, pentru producere producereaa de contracţii ale musculaturii scheletice, este evident cunoscută de mult la noi în ţară, la nivelul clinicilor de balneofizioterapie, a secţiilor de fizioterapie şi a policlinicilor de medicină sportivă, unde sunt folosite mai ales pentru destinaţia lor iniţială, în cadrul programelor de reabilitare, atunci când este compromisă funcţia nervoasă, posttraumatic sau prin procese ischemic – degenerative, precum şi pentru a întârzia/împiedica apariţia atrofiei musculare în perioadele de imobilizare, în special după traumatisme şi procedee chirurgicale articulare. De la folosirea lor pentru reantrenarea selectivă a unor muşchi, la concluzia că stimularea electrică neuromusculară este un bun complement sau supliment la procesul voluntar de contracţie şi antrenament muscular 1, nu era decât decât un pas, pas, şi în ultimii ani a început început să fie din ce în ce mai mult folosit de atleţi ca parte integrantă şi importantă în cadrul programului lor de antrenament, în scopul creşterii forţei şi performanţelor lor fizice. Folosirea NMES pentru creşterea forţei musculare m usculare 1
Enoka RM – „Muscle strength and its development: new perspective”, Sports Med 1988; 6:146 – 148.
NMES generează contracţii musculare sau vibraţii, stimulând muşchiul prin nervul motor. Antrenamentul de creştere a forţei musculare prin NMES în condiţii izometrice este foarte foarte asemăn asemănăto ătorr ca rezult rezultate ate cu antren antrename amentu ntull izome izometric tric voliţio voliţional nal,, cresc crescând ând forţa forţa izometrică şi dinamică, crescând volumul muscular şi realizând o creştere a circulaţiei (şi atenţie, atenţie, creştere a TA) şi metabolism metabolismului ului local. În acest acest sens, sens, în ultimii 10-12 ani au existat nenu nenumă măra rate te stud studii ii comp compar arat ativ ivee ce au demo demons nstr trat, at, pe grup grupee musc muscul ular are, e, sau sau pent pentru ru antrenamente specifice anumitor sporturi, că NMES este la fel de eficient ca exerciţiile voliţionale în creşterea forţei musculare (la o încărcare de aproape jumătate din contracţia volunt voluntară ară maxima maximală lă ini iniţia ţială) lă),, iar în asoci asociere ere cu antre antrenam namen entul tul izome izometric tric voliţio voliţional nal şi antren antrename amente ntele le specif specifice ice poate poate creşte creşte perform performanţ anţaa funcţi funcţiona onală. lă. De asemen asemenea ea au fost fost cercetători care au raportat o creştere a rezistenţei, indiferent de tipul de curent folosit, dar rapoarte nete în favoarea curenţilor pulsaţi bifazici faţă de cei monofazici, atunci când se urmărea creşterea forţei musculare. Diferenţa dintre contracţia voluntară şi cea generată prin EMS este că activarea fibrelor musculare se face sincron, iar fibrele musculare tip II (unităţi motorii mari, de viteză şi forţă mare, mai uşor fatigabili), sunt activate înaintea fibrelor tip I (unităţi motorii mici, lente = de rezistenţă), în ordine exact inversă faţă de contracţia musculară voliţională. Aceasta Aceasta explică de ce în unele studii forţa musculară obţinută prin stimulare EMS a fost mai mare. 2 Acest câştig este mai puţin important la sportivii de performanţă, care au deja un grad mare de recrutare a fibrelor motorii. Acest lucru explică şi reluctanţa multor sportivi de a introduce electrostimularea în programul lor de antrenament, lipsa de percepere a unui câştig rapid şi evident de forţă fiind un factor demotivant. Studii au evidenţiat însă, că EMS permite la început de sezon o mai rapidă intrare în formă competiţională, iar apoi menţinerea acestei forme mult mai uşor. De asemenea, studiile au evidenţiat că pentru succesul stimulării, trebuie redus la maxim discomfortul asociat cu stimularea musculară, la care se poate ajunge prin: - acomodarea în timp, şi -
crioterapie (masaj cu gheaţă), sau
-
terap rapie TEN TENS (st (stim imuulare co continu inuă ele electrică ică cu sco scop ana analgetic) ic) ant anterio rior plasării electrozilor cutanaţi
-
contrac racţi ţiee vo voluntară iz izometrică ma maximală co concomite itentă
Program de creştere a forţei musculare = electroculturism 2
www.cefar.se
Obiectiv : creştere a forţei musculare, hipertrofie musculară, electroculturism Tip curent : alternativ, frecvenţă 60Hz, curent monofazat generat de stimulatoare “de voltaj mare” Rampa de lucru : urcare 1s, platou 4s, coborâre 1s. Ritm aplicare: variabil, dar nu mai mult de 5 şedinţe Durata aplicării: variabilă Repaus: durată variabilă Durata stimulului: a se regla, funcţie de contracţia voluntară, până la limita suportabilităţii Intensitatea curentului: maximă Poziţionarea electrozilor: 2 ele electroz rozi, mări mărim mea fun funcţie de pu putere tereaa apa aparatul tului, dar dar cât cât mai mai mari mari pe pentru confort sporit poziţ iţiionare pe pe co corpul mu muscular lar, nu nu pe pe in inserţia tendino inoasă Mod de lucru: asem semănăto nătorr pro progra gramulu muluii ante anteri rioor, sub subiect iectuul tre trebuin buindd să aso asoccieze ieze o con contr trac acţi ţiee voluntară cât mai puternică; se cre creşte şte trep trepta tatt rezi rezist sten enţa ţa (co (cont ntra ragr greu eută tăţi ţi), ), num număr ărul ul de de uni unită tăţi ţi mot motor orii ii rec recru ruta tate te fiind direct proporţional cu rezistenţa opusă, având grijă însă ca valoarea lor să fie cu puţin puţin sub sub forţa forţa cont contrac ractil tilăă dezv dezvolt oltată ată de subie subiect ct,, pent pentru ru a menţi menţine ne caracterul dinamic al exerciţiilor; se cre creşt ştee tre trept ptat at dura urata sti timu mulu lulu luii pâ până la lim limita ita sup supor orta tabbilit ilităţ ăţii ii;; prin prin modu modula lare reaa tim timpu pulu luii de de re repau paus se se înd îndre reaaptă ptă ant antre rena nam mentu entull că către tre un unul de anduranţă sau de forţă, aerobic sau anaerobic, specific fibrelor rapide II; pornirea se face cu muşchiul în poziţie scurtată cont contra racţ cţii iile le pot pot fi izom izomet etri ricce, conc concen entr tric icee sau sau exce excent ntri rice ce asist sistat atee a nu se depăşi 5 şedinţe de electrostimulare/zi aces acestt tip tip de antr antren enam amen entt est estee sfăt sfătui uitt doa doarr pen pentr truu subi subiec ecţi ţiii de deja bine bine antr antren enaţ aţii la sfârşitul programului este preferabil să se instituie 5 minute de electroterapie miorelaxantă, sau exerciţii uşoare voluntare, pentru a ajuta disiparea metaboliţilor (ac. lactic, etc). Ca şi în cazu cazull antre antrena name ment ntul ului ui clas clasic ic,, câşti câştigu gull imediat de forţă trebuie pus pe seama recrutării unui numă numărr supe superi rior or de fibre fibre musc muscula ulare re.. Dacă Dacă prin prin
antren antrename amentu ntull clasic clasic însă însă se reuşeş reuşeşte te convert convertire ireaa fibrel fibrelor or interm intermedi ediare are în fibre fibre lente lente sau rapide rapide,, electrostimularea este singura capabilă să obţină şi transformarea fibrelor lente direct în fibre rapide 3. Hipertrofia, ca şi în antrenamentul clasic va surveni mai târziu, dar se va ajunge la ea mult mai rapid.
Concluzii privind NMES: Noi consideram ca electrostimularea este o metoda interesantă: i nteresantă: •
ca o metoda principală pentru a înlocuii încărcătura grea
•
ca metodă complementară
•
pentru a menţine nivelul de forţă în perioada de competiţie
•
pentru a învinge pragul de oboseală musculară în cazul disciplinelor de rezistenţă
•
pentru (creşte) a mării masa musculară
Electrostimularea Electrostimularea şi remodelarea remodelarea corporală Aparat Aparatura ura profes profesion ionala ala de electr electrost ostimu imular laree proiec proiectat tataa pentru pentru centre centrele le de slăbir slăbiree foloseşte o tehnologie extrem de sofisticata si de puternica pe baza de curent, destinata exclu exclusiv siv pentru pentru remode remodelar laree corpor corporala ala,, slăbire slăbire locali localizat zata, a, înl înlătu ăturar rarea ea tut tuturo urorr tip tipuri urilor lor de celulita, întărirea si tonifierea musculaturii, atenuarea semnelor de îmbătrânire. Electrostimularea este o procedura sigura si simpla prin care micro curenţii sunt aplicaţi pe fibrele musculare ale zonei de tratament stimulându-i si făcându-i să lucreze. Aceasta stimulare creează o cerere uriaşă de energie in muşchi. Pentru a satisface aceasta cerere de energie, muşchii utilizează grăsimile din împrejurimi ca si sursa de energie, arzându-le in acelaşi fel in care se ard in timpul t impul unor exerciţii de fitness. De fapt, electrostimularea este un fel de fitness pasiv, pentru ca experţii au evaluat ca 45 de minute de electrostimulare echivalează cu 6-8 ore de gimnastica fără întrerupere. Aşa se face ca efectele sunt vizibile imediat, uneori chiar după prima şedinţa pierzându-se intre 1-4 centimetri (in cazul persoanelor cu un surplus mai mare de greutate). Silueta beneficiază prin electrostimulare astfel: creste semnificativ eficienta curei de slăbire, pielea se tonifica si işi recăpăta elasticitatea, pielea de pe abdomen, fese, coapse, braţe este netezita, muşchii se modelează, stratul adipos se topeşte. Electrostimularea ajuta mult si in problemele de circulatie, eliminand varicele in faza incipienta si stopand evolutia bolii varico varicoase ase in stadii stadii mai avans avansate ate.. Electr Electrost ostimu imular larea ea elimin eliminaa si edeme edemele le care care sunt sunt cauza cauza 3
T. Verson - „Electrotherapie”, Edit.CEFIPS, Toulouse – France.
picioarel picioarelor or umflate. Tot Tot prin electrosti electrostimular mularee creşte creşte si tonusul tonusul general, si buna dispozitie, dispozitie, pentru ca electrostimularea creste confortul fizic si elimina stresul acumulat. Centrele de slăbire si de înfrumuseţare din Europa folosesc electrostimularea de 25 de ani, in timp ce in SUA devine cel mai modern mijloc de îmbunătăţire a aspectului personal, devan devansâ sând nd atât atât fitness fitness-ul -ul cat si proced procedee eele le chiru chirurg rgica icale le de corect corectare are a proble probleme melor lor de frumuseţe. însărcinate, diabetici, tensiune arteriala ridicata, persoane care au tije Contraindicaţii: femei însărcinate, metalice sau stimulatoare cardiace cardiace electronice, persoane care suferă de astmă. astmă.
La ce ajută electrostimularea? 1.Îmbunătăţirea performantelor sportive (inclusiv body-building): - Încălzirea pentru antrenament pe o anumita grupa de muşchi – recomandata pe muşchii încă neantrenaţi sau la reluarea antrenamentelor după o accidentare sau înaintea unei competiţii sportive (warm-up) - Creşterea masei si/sau a forţei musculare – de exemplu conţin uarea exersării unui muşchi după după ce efortu efortull volunt voluntar ar (exerc (exerciţii iţiile) le) devine devine imposi imposibil bil datorit datoritaa obose oboselii lii SAU înl înlocu ocuire ireaa exerciţiilor cu electrostimulare daca individul a suferit o accidentare care limitează un timp exerciţiile - Creşterea rezistentei la efort pe o anumita grupa de muşchi - Relaxare rapida si eficienta după antrenament intensiv – aceasta aplicaţie permite unui sportiv sportiv sa se antreneze antreneze puţin dincolo de limitele limitele lui obişnuite obişnuite de toleranta toleranta fara sa facă febra musculara. 2. Fiziokinetoterapie: - recuperarea după accidentări sau după operaţii chirurgicale - combaterea febrei musculare indiferent de cauza - electromasaj de relaxare musculara (ideal in contracturile dureroase, indiferent de cauza acestora) - tratamentul durerilor musculare si articulare (inclusiv de coloana vertebrala) ocazionale sau apărute ca simptome secundare ale unor boli diverse - tratamentul conservator (non-chirurgical) al unor afecţiuni articulare: atrite uşoare, artroze incipiente (inclusiv spondiloza cervicala sau lombara), entorse de grad mic, traumatisme articulare fără fracturi sau hemartroza, elongaţii si rupturi parţiale de ligamente, subluxatii, unele luxaţii recidivante, poziţii vicioase, hernie de disc (formele fara indicaţie chirurgicala),
etc. ? electrostimularea combate eficient durerea, ameliorează funcţia (mobilitatea) si previne agravarea - tratam tratamen entt paliat paliativ iv al afecţi afecţiuni unilor lor articu articular laree grave grave la indivi indivizii zii care care refuza refuza tratam tratament entul ul chirurgical sau la in divizii la care intervenţia chirurgicala nu este posibila - tratame tratament nt adjuva adjuvant nt post-o post-oper perato atorr după după int interv ervenţ enţii ii chiru chirurg rgica icale le ortope ortopedic dicee (grăbe (grăbeşte şte vindecarea si recuperarea funcţionala) - tratam tratament entul ul recupe recuperat rator or al trauma traumatis tismel melor or muscul musculare are si tendin tendinoas oasee (ruptu (rupturi, ri, elonga elongaţii, ţii, avulsii) - menţinerea tonusului normal si a mobilităţii articulare la bolnavii imobilizaţi temporar sau permanent (inclusiv parezele, paraliziile si comele)
3. Tratamente Tratamente estetice: estet ice: - creşterea eficientei curelor de slăbire si/sau accelerarea efectelor antrenamentului de fitness - reducerea ridurilor de expresie si de senescenta (de bătrâneţe) – in cazurile uşoare/moderate ridurile pot dispărea complet in câteva saptamani, mai ales daca electroterapia se combina cu tratamente topice (crem e cu: colagen, vitamina A si E, alcaloizi vegetali) - „netezirea” pielii pe abdomen, coapse, fese - tratamentul rapid si eficient al „celulitei” (in realitate celulita este o boala infecţioasa foarte grav grava; a; ceea ceea ce feme femeile ile nume numesc sc „cel „celul ulita ita”” este este numa numaii o proa proast staa dist distrib ribuţ uţie ie a grăs grăsim imii ii subcutanate datorata sedentarismului, variaţiilor de greutate/silueta si uneori folosirii de anticoncepţionale orale) - recuperarea aspectului abdomenului/feselor după sarcina si naştere - tratamentul bolii varicoase: dispar edemele, dispare senzaţia de „picior greu”, dispar durerile la ortostatism prelungit, etc. - tratamentul edemelor datorate ortostatismului prelungit (umflarea picioarelor la persoanele care stau mult in picioare) 4. Creşterea confortului fizic la persoanele sedentare - Imbunatatirea dispoziţiei, a tonusului fizic si creşterea confortului fizic - Creş Creşte tere reaa tonu tonusu sulu luii musc muscul ular ar si a capa capaci cita taţi ţiii de efor efortt – astf astfel el după după 1-2 1-2 luni luni de electrostimulare este mult mai usoara inceperea i nceperea unui antrenament sportiv sau de fitness - relaxare musculara (echivalentul unui masaj de relaxare) - tratamentul durerilor musculo-articulare datorate muncii in poziţii incomode (ca statul la birou birou toata ziua, statul in picioare picioare 8 ore/zi, ore/zi, etc.) sau muncii fizice grele (carat greutati mari, mers pe jos >10km/zi la un individ nesportiv, etc.): dureri de gat/ceafa, toraco-lombare (de
spat spate) e),, de arti articu cula lati tiii ale ale memb membre relo lorr (umă (umărr, cot, cot, sold sold,, genu genunc nchi hi,, glez glezna na), ), dive divers rsee contracturi/dureri musculare. - tratamentul durerilor de cap datorate poziţiei vicioase a gatului (migrena in care dor si muşchii cefei) - reducerea stresului psihic prin creşterea confortului fizic (relaxarea musculaturii si creşterea irigaţiei sanguine in piele si muşchi dau o „stare de bine general” foarte utila persoanelor stresate sau extenuate psihic)
Concluzii generale: Electrosti Electrostimulare mulareaa este o tehnologi tehnologiee complexă complexă folosită folosită pentru pentru remodelare remodelare corporala, corporala, slăbire localizata, înlăturarea tuturor tipurilor de celulita, întărirea si tonifierea musculaturii, atenuarea semnelor de îmbătrânire până la folosirea ei pentru reantrenarea selectivă a unor muşchi. Stimula Stim ularea rea electr electrică ică neurom neuromusc uscula ulară ră este este un bun comple complemen mentt sau suplime supliment nt la procesul voluntar de contracţie contracţie şi antrenament muscular, muscular, în ultimii ani a început să fie din ce în ce mai mult folosit de atleţi ca parte integrantă şi importantă în cadrul programului lor de antrenament, în scopul creşterii forţei şi performanţelor lor fizice. Bibliografie 1.Cristea, C.S., Cobanu, D.I., Săbăduş, I. – Electroterapie, Editura Universităţii din Oradea, 2002. 2.Kiss, I. – Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 2002. 3.Kottke, F.J. – Krusen’s Handbook of Physical Medicine and Rehabilitation, Saunders, Philadelphia, 1990. Neuromuscular ular Electrical Electrical Stimulation Stimulation , Sports Medecine 13 (5): 320-336, 4.Lake, A. D. – Neuromusc 1992. 5.Niculescu,M., Mateescu, A., Creţu, M., Trăilă,H ., Bazele Bazele ştiinţif ştiinţifice ice şi aplicati aplicative ve ale pregătirii musculare, Ed. Universitaria Craiova, 2007 6.Rădulescu, A., – Electroterapie, Editura medicală, Bucureşti 2004. 7.Sbenghe, T. – Kinesiologie – ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002. 9.Verson, T. – Electrotherapie, Editura CEFIPS, TOULOUSE – France. www.cefar.se
