Universitatea “Transilvania” din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor
Ecoturismul în Vatra Dornei
Braşov, 2011
Cuprins
Capitolul I – Introducere................................ Introducere...................................................... ..........................................2 ....................2 Capitolul II – Context economic local........................................... local.....................................................4 ..........4 2.1 Industria............................. Industria.................................................... ............................................ .................................4 ............4 2.2 Agricultura............................ Agricultura................................................ ........................................... .................................6 ..........6 Capitolul III – Potenţial turistic.............................................. turistic................................................................7 ..................7 3.1 Resurse turistice naturale.............................. naturale.................................................. ..........................7 ......7 3.2 Resurse antropice............................. antropice................................................. ......................................10 ..................10 Capitolul IV – Infrastructura turisticã..................................... turisticã...................................................13 ..............13 4.1 Cãi de comunicaţie........................ comunicaţie................................................ ..........................................1 ..................133 4.2 Unitãţi de cazare............................. cazare.................................................. .........................................14 ....................14 4.3 Tipuri de turism practicate p racticate în Vatra Dornei...........................16 Dornei...........................16 Capitolul V – Propuneri de dezvoltare a ecoturismului......................20 ecoturismului......................20 Capitolul VI - Concluzii...........
.26
Capitolul I - Introducere
Am ales dezvoltarea zonei turistice Vatra Dornei prin ecoturism deoarece aceastã forma de turism a cunoscut un ritm de crestere foarte mare in ultimii ani, atat pe plan internaţional, internaţional, cât si pe plan local. Consider cã protejarea protejarea naturii, tradiţiei şi obiceiurilor locale reprezintã un obiectiv major al societãţii secolului XXI, o societate care şi-a uitat valorile si tradiţiile de bazã şi care se dezrãdãcineazã proporţional cu progresul. De aceea este foarte important sã ne reamintim cine suntem de fapt şi ce ne reprezintã cu adevãrat. Societat Societatea ea Interna Internaţion ţională ală de Ecoturis Ecoturism m defineşt defineştee ecoturis ecoturismul mul ca fiind fiind : “călător “călătoria ia responsabilă in ariile protejate care conservă mediul şi contribuie la bunăstarea populaţiei locale locale”. ”. Acest Acest lucru lucru insea inseamnă mnă,, că, că, cei cei care care implem implement enteaz eazăă şi part partici icipă pă in activ activită ităţil ţilee ecoturistice trebuie să fie călăuziţi de următoarele principii: să minimizeze impactul asupra mediului, să contribuie la formarea unei conştiinţe şi unui respect faţă de patrimoniul natural şi cultural, să furnizeze experienţe pozitive atât vizitatorilor cât şi gazdelor, să aducă beneficii financiare financiare directe conservării conservării mediului, să furnizeze furnizeze beneficii financiare şi putere de decizie decizie comunităţi comunităţilor lor locale, să crească crească receptiv receptivitat itatea ea ţărilor ţărilor gazdă in ceea ce priveşte priveşte climatul politic, social şi de mediu, să sprijine dreptul la muncă şi drepturile omului la nivel internaţional. Vatra Dornei dispune de un potential foarte mare de resurse umane şi naturale. Progresul si activitatea antropica a omului nu au reusit sa spulbere frumusetea acestei zone.
Vatra Dornei a fost dezvoltată ca staţiune climaterică de către familia imperială habsburgică datorită climatului tonic stimulativ, aerului curat, aerosolului răşinos, numeroaselor izvoare cu ape minerale şi peisajului mirific. Este un loc frumos de relaxare şi petrecere a vacanţei, înconjurat de sălbăticia naturii şi bizara arhitectură habsburgică a secolului al XIX-lea. Atracţiile locale includ muzeul etnografic, muzeul de vânătoare şi ştiinţele naturii, o superbă cabană montană aşezată pe pitorescul Deal Runc, şi un parc dendrologic în care poţi bea apele minerale faimoase în lume direct din izvor. Vatra Dornei este de asemenea renumită pentru cluburile de sănătate, festivalurile şi serbările verii şi iernii.
Capitolul II – Context economic local Potenţialul economic al oraşului are ca trăsătură specifică faptul că activitatea sa economică se bazează pe resursele zonei. Acestea pot fi: resurse forestiere (dominate de conifere), în proporţie de 37% din fondul forestier al judeţului; resurse de pajişti naturale de calitate superioară (graminee şi leguminoase), ceea ce permite dezvoltarea zootehniei; resurse de substanţe minerale utile (mangan, sulf, fier şi alte substanţe); resurse de ape minerale în exploatare, folosite în scop terapeutic în cură internă şi externă în staţiunea Vatra Dornei, precum şi îmbuteliate ca ape de masă şi băuturi răcoritoare cu caracter de unicat pe teritoriul judeţului. Cadrul natural deosebit de pitoresc, înconjurat de înălţimi cu pante uşoare şi având un climat subalpin - de depresiune intramontană, oferă condiţii optime de odihnă şi pentru practicarea sporturilor de iarnă. Industria în Vatra Dornei se bazează pe valorificarea resurselor proprii, ceea ce se reflectă şi în structurarea ei pe următoarele ramuri: industrializarea laptelui şi a cărnii, exploatarea resurselor miniere, industria lemnului, a construcţiilor de maşini pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea zăcămintelor de ape minerale carbogazoase. •
•
• •
Din cele 17 surse existente în staţiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore, apa minerală carbogazoasă fiind furnizată, în principal, de stratul acvifer acumulat în nivelele permeabile ale terasei superioare. Acest debit ar putea fi mărit printr-o exploatare raţională la peste 900 mc/24 ore, însă fără a deschide noi surse care ar putea periclita zăcământul hidromineral atât calitativ cât şi cantitativ. Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de la Vatra Dornei sunt bicarbonate calcice–magnezice sau bicarbonate calcice–magnezice–sodice, având o compoziţie chimică identică cu a apelor dulci din zonă, ceea ce confirmă faptul că mineralizarea apei se produce numai prin dizolvarea dioxidului de carbon în acviferele din terasele râului Dorna. În ceea ce priveşte gazele care însoţesc apa, s-a constatat că dioxidul de carbon este prezent în proporţie de 92,4-93,3%. De asemenea, pe lângă azotul şi oxigenul de origine atmosferică, analizele au mai indicat prezenţa, în proporţii foarte scăzute, a argonului (0,06%), metanului (0,1-0,2%) etanului şi propanului. Mineralizarea totală are valori cuprinse între 250 şi 4000mg/l, a reziduului fix între 250 şi 700 mg/l, iar fierul atinge uneori chiar 65mg/l. S-a constatat că sodiul apare în apă la sursele care exploatează nivelele mai profunde, mai ales la cele din şisturile cristaline cu circulaţie îndelungată. Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale, fiecare caracterizându-se printr-o individualitate hidro-chimică şi genetică distinctă: - ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, feruginoase, hipotone; - ape minerale sulfuroase, în principal oligominerale (sursa Iacobeni) utilizate în circuitul balnear pentru aerosoli. •
Industria forestieră
Fiind înconjurată de păduri, Vatra Dornei şi-a dezvoltat încă din vechime o industrie de exploatare şi prelucra lemnului. La început lemnul a fost comercializat folosindu-se căile
2.2 Agricultura Agricultura deţine deasemenea o pondere importanta in cadrul economiei zonei. Vatra Dornei dispune de o suprafaţã agricolã totalã de 3.232 ha, din care 253 ha tern arabil, 1.215 ha pãşuni şi 1.764 ha fâneţe. Fondul funciar al teritoriului administrativ al municipiului Vatra Dornei este preponderent, ocupând 76% din total suprafaţă, în timp ce suprafaţa agricolă ocupă numai 22%. Tab. 1 – Producţia agricolã Producţia agricolã Cartofi Legume Fructe Plante de nutreţ
Suprafaţã 1995 2002 96 110 20 278 1 7 10 100
Producţie (tone) 1995 2002 960 1375 20 208 1 11 121 1676
Strategia de Dezvoltare – Primaria Municipiului Vatra Dornei Aşa cum reiese din tabel, se observa o creştere atât a suprafeţei cultivate, cât şi a producţiei. Acest lucru confirmã faptul cã agricultura – cultivarea plantelor a avut o creştere semnificativã din 1995 panã în 2002, în unele cazuri, producţia fiind de peste 10 ori mai mare.
Capitolul III - Potenţial turistic 3.1 Resurse turistice naturale Aşezare geografică Municipiul Vatra Dornei este situat în partea de sud a Bucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa, în depresiunea Dornelor, cuprinsă pe două laturi între Obcina Mare şi Obcina Mestecănişului şi pe latura nord-vestică de Munţii Bistriţei. Având o aşezare prielnică, depresiunea Dornei este un ţinut populat, fiind legată printr-o reţea de cale ferată cu toată ţara. Vatra Dornei este înconjurat de munţi înalţi, acoperiţi cu păduri de brazi şi molid, care adăpostesc regiunea în timpul verii de curenţi şi iarna de viscole. •
Clima Analizând media temperaturilor anuale, s-a constatat că temperatura aerului în oraş se situează în jurul valorii de +6,4 grade Celsius, oscilând între –7 grade în ianuarie şi +16 grade în iulie. Presiunea atmosferică medie este de 690 mm. Datorită pădurilor şi munţilor înconjurători media anuală de precipitaţii este de 900 mm pe cmp. Densitatea precipitaţiilor este maximă în iunie şi iulie, însă şi precipitaţiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de 1,1-1,6 m grosime. Precipitaţiile abundente din perioada de iarnă constituie un fenomen caracteristic al zonei. Iernile încep devreme şi durează 5-6 luni, iar în unele locuri umbroase zăpada se menţine până în ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, în schimb, sunt mai secetoase. •
În râurile Dorna şi Bistriţa se întâlnesc peşti specifici apelor reci, de munte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean. Pe vegetaţie şi în sol se găsesc numeroase specii nevertebrate (libelule, gândaci, fluturi, etc.). Datorită acţiunilor de protejare a vânatului şi de sancţionare a braconajului, fauna codrilor Dornei se păstrează într-un echilibru acceptabil. Rezervaţii şi arii naturale: Parcul municipiului Vatra Dornei. Arbori seculari: zâmbru, zadă, stejar, molid. Plante ocrotite: zâmbru, arin pieptănat, tisă – formă arbustivă, sângele voinicului, angelică. Animale: urs, râs, cocoş de munte. Endemisme: piciorul cocoşului, căldăruşă, vineţea, margaretă, cărbune. Relicte: coada zmeului Rarităţi: Montia fontana
Arii protejate •
•
•
•
PARCUL CENTRAL AL STAŢIUNII, amenajat la poalele Dealului Negru pe o suprafaţă de 50 ha şi declarat rezervaţie dendrologică a Academiei Române, oferă turiştilor un cadru plăcut de recreere. DEALUL NEGRU (1.301 m alt.) oferă posibilităţi de scurte drumeţii, iar pe timp de iarnă pârtii de schi deservite de un telescaun pe o lungime de 3.000 m. CHEIA ZUGRENILOR, situată la 20 de kilometri în aval de oraşul Vatra Dornei, pe lângă Râul Bistriţa, la o altitudine de 740 m este o rezervaţie geologică plasată într-un culoar unde Bistriţa face un mare cot între masivul Giumalău şi pereţii aproape verticali ai Pietrosului Bistriţei. Flora rezervaţiei este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se floarea de colţ în cea mai joasă staţiune naturală din Moldova. REZERVAŢIA CĂLIMANI cuprinde un relief rezultat după mai multe erupţii vulcanice,
Nu s-au depăşit pragurile inferioare de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane la NO2, SO2, şi nici pragurile de informare sau de alertă medii orare la ozon, stabilite prin Ordinul 592/2002. Concentraţiile de monoxid de carbon s-au situat de asemenea sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prin Ordinul 592/2002. Nu s-a depăşit limita zilnică pentru protecţia sănătăţii umane stabilită prin Ordinul 592/2002 la pulberi în suspensie-fracţia PM10. În perioada 28.05.2003-2.06.2003, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Suceava a efectuat o serie de măsurători de imisii în municipiul Vatra Dornei, în două puncte, respectiv lângă Hotelul Silva şi la Primărie. În perioada determinărilor au alternat perioade uscate cu perioade umede. Radiţia solară a fost de la intensitate maximă, când nu a fost nebulozitate, la valori moderate în zilele înnourate. Temperaturile au variat de la 3,3 0C, în timpul nopţii, la 24 0C în timpul zilei. Au fost monitorizaţi următorii parametri: dioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul şi pulberile în suspensie PM10. Analizând valorile limită şi/sau valorile ţintă, în conformitate cu prevederile ordinului 591/2002 se constată că nu s-au înregistrat depăşiri la majoritatea parametrilor măsuraţi, excepţie făcând ozonul care a înregistrat o depăşire a valorii ţintă cu 1,33% în ziua de 28.05.2003. Această depăşire se datorează radiaţiei solare intense. Trebuie menţionat totuşi că în zona hotelului Silva, pe unde se derulează traficul greu, concentraţia în pulberi PM10 depăşeşte media de 50 ug/mc atunci când asfaltul este uscat. Nedepăşirea valorilor limită la pulberile în suspensie s-a datorat în principal alternanţei ploilor de scurtă durată cu perioadele fără precipitaţii. În concluzie, perioada estivală în Vatra Dornei se caracterizează printr-o atmosferă curată care se încadrează în limitele impuse de legislaţia în vigoare atât pe plan naţional cât şi european. Calitatea apei Râul Bistriţa se încadrează în categoria I de calitate (conform STAS 4706/1988) la indicatorii CCO-Mn, O 2, reziduu fix, dar prezintă concentraţii mărite la unii indicatori metalici: mangan, fier şi zinc, datorită exploatărilor miniere din amonte (Tolovanu) precum şi compoziţiei specifice a substratului, încadrându-se în categoria 3 de calitate după aceşti
ă
3.2 Resurse antropice 1. Echipare urbana
Reţeaua de drumuri În Vatra Dornei reţeaua de străzi principale ce traversează localitatea sunt în general paralele cu râurile Bistriţa şi Dorna. Reţeaua stradală majoră este intens solicitată, traficul de tranzit suprapunându-se peste circulaţia de interes local. Principalele drumuri naţionale şi judeţene care traversează oraşul sunt: E 576 (DN 17): Dej-Vatra Dornei-Suceava DN 17 B: Vatra Dornei-Broşteni – Piaătra Neamţ Reţeaua de căi ferate Traficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată este deservit de staţia Vatra Dornei, Vatra Dornei-Băi şi halta Roşu. Transportul aerian Traficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de lângă municipiul Suceava, aflat la o distanţă de 130 km de Vatra Dornei. Există posibilitatea repunerii în circuit a unei piste de aterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de 12 km de oraş, respectiv la Floreni. 2. Infrastructura pentru utilitãţi publice •
Reţeaua de alimentare cu apă potabilă
Staţia de epurare a fost construită şi dată în funcţiune în anul 1984 când a fost proiectată pentru un debit de 80 l/s. Are treaptă mecanică şi biologică.
Canalizarea Municipiul Vatra Dornei are un sistem de canalizare divizor, existând însă şi porţiuni în care condiţiile locale au impus ca transportul debitelor de apă să se facă în sistem mixt. Întregul sistem de canalizare însumează în prezent o lungime de aproximativ 23,9 km. Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de circa 45,2 km. Odată cu dezvoltarea lucrărilor de alimentare cu apă, reţeaua de canalizare a devenit nesatisfăcătoare. Lucrările ulterioare de extindere s-au efectuat prin completări la sistemul central de canalizare cu tronsoane noi de reţele, fără o corelare judicioasă între capacitatea existentă a sistemului de transport şi tratare şi cea de perspectivă. Acest lucru a dus la apariţia în timp a multor carenţe în exploatarea canalizării locale. Reţeaua de distribuţie a energiei electrice Municipiul este racordat la Sistemul Energetic Naţional prin intermediul unei staţii de transformare 110/220 KV. În prezent reţelele electrice de medie tensiune sunt: -aeriene de 20 KV – LEA – 20 KV -subterane de 20 – KV – LES – 20 KV În zonele sistematizate ale localităţii, distribuţia energiei electrice (medie tensiune) se realizează prin distribuitoare şi cabluri subterane care alimentează posturile de transformare în cabină de zid sau metalice în sistem buclat, iar în zonele periferice consumatorii sunt alimentaţi prin posturi de transformare aeriene racordate la reţeaua aeriană de 20 KV. Reţelele de joasă tensiune sunt de tip subteran, în zonele centrale sistematizate şi de tip aeriene, în zonele nesistematizate. Reţeaua electrică aeriană este pozată pe stâlpi din beton, utilizaţi atât pentru alimentarea consumatorilor, cât şi pentru reţeaua pentru iluminat public. Reţeaua electrică subterană are cabluri separate pentru alimentarea consumatorilor casnici şi respectiv iluminat public. În reţeaua de distribuţie a oraşului există circa 57 posturi •
•
Este în curs de derulare proiectul “Utilităţi şi Mediu la standarde Europene”, proiect care cuprinde şi alimentarea cu gaz metan a municipiului Vatra Dornei. Se estimează definitivarea lucrării în anul 2006.
3. Fondul locuibil Analiza fondului locuibil pe baza recensământului din 2002 precizează că populaţia municipiului Vatra Dornei era de 18.487 persoane, locuind în: locuinţe proprietate privată (particulară) – 5.763 (89,6%) locuinţe de stat – 640 (10%) locuinţe private de grup (cooperatistă/asociativă) – 3 (0,04%) locuinţe ale cultelor religioase – 21 (0,32%) Din cele 6.427 locuinţe, 46 sunt utilizate în scopuri comerciale, profesionale, etc. În ceea ce priveşte utilităţile, 4.405 locuinţe sunt alimentate cu apă, 4.291 au canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu, 6.252 au instalaţie electrică şi 1.144 au încălzire prin termoficare sau prin centrală termică. • • • •
Construcţia de locuinţe Potrivit programului său de activitate pe anii 2001-2004, Primăria municipiului Vatra Dornei a demarat construcţia de locuinţe. Astfel, prin forţele proprii ale bugetului local, s-au mutat în locuinţe noi 18 familii, prin punerea în funcţiune a blocului 1 Chilia, cu 18 apartamente de 1 şi 2 camere, locuinţe cu destinaţie socială. Având în vedere segmentul social al celor care nu-şi pot permite construcţia unei locuinţe, peste 500 de familii solicită locuinţe din fondul locativ de stat. Construcţia de locuinţe prin intermediul Agenţiei Naţionale a Locuinţei se derulează în bune condiţii la Vatra Dornei. Astfel, se lucrează la Blocul B din Ansamblul Transilvaniei – bloc care va avea 48 de apartamente. La această clădire sunt definitivate lucrările la parter şi s-au început lucrările la
Capitolul IV - Infrastructura turisticã 4.1 Cãi de comunicaţie Căile de comunicaţie aduc o contribuţie importantă, orientând şi canalizând fluxurile turistice spre obiective de importanţă majoră: unităţi montane, staţiuni, areale cu fond turistic antropic. De altfel, infrastructura s-a aflat întotdeauna în legături de interdependenţă cu activităţile turistice. Varietatea, densitatea, dar mai ales gradul lor de modernizare au stimulat amenajările turistice. Vatra Dornei dispune de cale ferată electrificată Suceava-Gura HumoruluiCâmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Ilva Mică- singura arteră feroviară de legătură a nordului Moldovei cu Transilvania. Acest tronson de 191 Km lungime se desprinde din magistrala 500 (Bucureşti-Vicşani) la Suceava (după 450km), îndreptându-se spre vest, spre Transilvania. Pe teritoriul depresiunii Dornelor, între Mestecăniş şi Coşna, calea ferată are o lungime de 33 Km, însumând 9 staţii de cale ferată (Mestecăniş, Iacobeni, Argestru Hm-cu haltă de mişcare, Vatra Dornei, Vatra Dornei Băi hc-cu haltă de călători, Roşu Hm, Dorna Candrenilor hc, Floreni, Coşna Hm), care constituie tot atâtea puncte de plecare spre Suhard. Dintre aceste staţii, trenurile accelerate opresc doar la Mestecăniş, Iacobeni, Vatra Dornei, Vatra Dornei Băi. Căile rutiere, mult mai numeroase decât căile ferate, străbat întreaga depresiune a Dornelor, fiind formate din drumuri naţionale şi judeţene. Reţeaua de drumuri este însă in proiect de reamenajare, fiind practic aproape distrusă; rare sunt porţiunile de drum care asigură un trafic sigur, la o viteză decentă.
4.2. Unitãţi de cazare Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement, alimentaţie publică şi transport, destinate satisfacerii cererii turistice. Baza materială este aceea care permite „fixarea la obiectiv” a subiecţilor care, într-un interval de timp prestabilit, valorifică componentele fondului turistic natural şi antropic. Prin diversitate, dimensiuni, profil arhitectonic şi varietatea formelor de manifestare a acesteia, se impune în peisajul cu valenţe turistice (unitate montană, staţiune, centru urban sau aşezare rurală) şi face parte din ansamblul de măsuri ce concură la amenajarea turistică. (Ciangă Nicolae, 1997) Între baza tehnico-materială şi resursele naturale turistice trebuie să existe o corespondenţă atât pe plan calitativ structural cât şi pe plan cantitativ al dotărilor. Astfel existenţa unor resurse de ape minerale justifică construirea unei baze de tratament adaptată la specificul de valorificare al resurselor respective şi dimensionată la nivelul debitului resursei care să asigure un număr maxim de proceduri. Baza de cazare: structurile de cazare turistică cuprind o multitudine de forme care pot fi clasificate conform criteriului investiţiei (grea sau uşoară) şi pe baza unor considerente de rentabilitate, preţuri şi clientelă specifică în: - hotelărie; - extrahotelărie (reşedinţe secundare, apartamente mobilate, unităţi sociale de cazaresate de vacanţă, centre de tineret, case familiare de vacanţă); - structuri de cazare nepermanente (camping, caravaning, camping-car, cabane). Formele de cazare au evoluat de la componentele „clasice”- casa de odihnă sau tratament (vila) şi hotelul, specifice staţiunilor, respectiv centrelor urbane, continuând cu
Bradul, Cembra) dispun de baze terapeutice complexe, legate prin pasaje închise şi de baze de tratament Acest fapt face ca aceste hoteluri să aibă un grad maxim de ocupare, cu predilecţie de către persoanele de vârsta a treia care vin la tratament. Vilele - sunt structuri de primire de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni balneoclimatice sau în zone şi locuri de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice. Vilele din staţiuni, prin amplasament şi stil arhitectonic, marchează tendinţele şi orientările, în materie de dotare, pe care le-a avut turismul pe parcursul a aproape 100 de ani şi influenţele europene care s-au exercitat. Şi în prezent acestea reprezintă un exemplu reuşit de implantare armonioasă în peisajul natural montan şi de încărcătură optimă într- un spaţiu determinat. În staţiunea Vatra Dornei există 7 vile – case de odihnă, dintre care patru (Vila Ozon, Vila Pârtie, Vila Suhard şi Vila Pinul) funcţionează împreună cu hotelul Cembra şi aparţin de S.C. „Sind România S.A.” Capacitatea lor totală este de 240 de locuri, având şi bază proprie de tratament, 3 cantine şi 2 bufete- bar. Celelalte vile (Musetti, Călimănel şi Iulia) au confort mai ridicat, de 3 stele, având pe lângă camere cu două paturi şi apartamente. Pe lângă vile, trebuie menţionate pensiunile turistice şi agroturistice - care sunt structuri de primire cu o capacitate de cazare până la 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură pe lângă cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei În depresiunea Dornelor, acestea sunt foarte numeroase, având în total o capacitate de 485 de locuri, din care 39% aparţin pensiunilor din Vatra Dornei. Cabanele turistice sunt structuri de primire, nepermanente, de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane, în apropierea staţiunii balneare sau a altor obiective de interes turistic. Cele mai multe cabane sunt amplasate în zona montană; astfel fiind cabanele Giumalău şi Rarău de pe munţii cu acelaşi nume şi cabanele Reţitiş şi Pietrosul din Munţii
Principiile de amplasare sunt asemănătoare cu cele ale hanului şi este utilizat de aceleaşi categorii de turişti. Gradul de confort şi servicii asigurate sunt însă inferioare hanului. De asemenea, are o funcţionalitate şi satisface necesităţile unui turism în continuă mişcare şi o categorie aparte de turişti: de vârstă tânără şi cu venituri relativ modeste. Popasul turistic, cu peste 30 de unităţi, include căsuţe şi terenuri pentru instalarea corturilor şi are o mărime medie de 108 locuri. În Vatra Dornei, Camping Autoturism are 18 locuri de cazare în cabană şi 22 de locuri în căsuţe şi dispune de snak – bar, sală de menaj şi apă caldă(în prezent acest stabiliment este în curs de reamenajare). În concluzie putem afirma că în depresiunea Dornelor baza de cazare reprezentată prin hoteluri, vile, pensiuni, cabane turistice, hanuri, popasuri are o capacitate mare de cazare – 2120 locuri, aceasta dominând în zona staţiunii Vatra Dornei. În staţiunea Vatra Dornei capacitatea de cazare este cu mult mai ridicată la hoteluri decât la celelalte forme de cazare.
4.3 Tipuri de turism practicate în Vatra Dornei 1. Turism balnear Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină recuperatorie. Există 6 izvoare pentru cura internă şi peste 30 pentru cura externă (izvoare carbogazoase, bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, uşor sulfurate, oligometalice, atermale etc.). Staţiunea Vatra Dornei deţine o bogată tradiţie în tratarea unor boli cu ajutorul
bazin, hidroterapie cu băi carbogazoase, băi de plante medicinale, duşuri (subacvatice şi alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizări cu calciu şi magneziu, ultraviolete) şi masaj manual uscat. a. Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arterială esenţială şi secundară stabilizată, arteroscleroza, cardiopatia ischemică ne şi dureroasă, boli valvulare simple sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) şi ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblită). Tratamentul se axează în principal pe băi carbogazoase şi mofete naturale la care se adaugă băi galvanice, băi ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizări, raze ultraviolete. b. Afecţiuni ale aparatului locomotor - de natură reumatismală: artroze cu diverse localizări şi stadii evolutive, spodiloze simple sau complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoidă, spondilită anchilozantă) reumatism abarticular (tendinite, miozite – mialgii, periartrite); - de natură traumatică, acute sau sechelare: entorse, luxaţii, fracturi după imobilizare, recuperare la sportivi; - de natură neurologică: sechele după accidente vasculare cerebrale (hemipareze şi hemiplegii după 1 an şi cu aviz neurologic), parapareze, nevrite şi polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca sciatică secundară. Această categorie de afecţiuni beneficiază de tratamente cu nămol, kinetoterapie la sală sau bazin, băi kineto şi duşuri, împachetări cu parafină, electroterapie (diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizări, unde scurte) şi masaj. Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoare prescrise de medic asociată cu dieta alimentară în funcţie de afecţiune. Urgenţele şi examenele de specialitate şi laborator se asigură prin spitalul local.
2. Turism activ
d. PARAPANTA - În Bazinul Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se află în masivele Suhard – vf. Ouşorul - Platoul Giumalău, Călimani e. ESCALADA PE GHEAŢĂ - In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheaţă de la Moara Dracului – cheile Zugrenilor. f. SCHI TOUR - toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei şi de creastă sunt optime pentru schi tour.
g. SCHI FOND - în Vatra Dornei există o pistă betonată pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km. h .SCHI EXTREM - zonele optime pentru practicarea schiului extrem sunt in masivul Călimani versantul nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf. Negoiul Unguresc şi Pietrosul Călimani I .RIVER RAFTING - rafting se practică în condiţii optime pe râurile Băstriţa şi Dorna. Traseele au lungimi cuprinse între 12,5 – 20 km. La solicitarea turiştilor distanţele pot fi variabile. TRASEE MONTANE PARCURSE CU SNOWMOBILELE TRASEUL 1. PARTIA TELESCAUN Traseu cu grad mediu de dificultate, lungime 7,4 km (dus - intors). Diferenţa de nivel este de 400 m. Punctul de plecare este baza pârtiei Telescaun, punctul terminus vf. Diecilor, 1301 m. TRASEUL 2 . MASIVUL CALIMANI Traseul principal are o lungime de aprox. 55 km. Punctul de plecare este la Neagra Şarului (Pârâul Tăieturi – altitudine 850 m), punctul maxim fiind reprezentat de vf. Reţitis (2021 m.). Traseul se desfăşoară în proporţie de 60 % în zona alpină. Variante - ture de agrement: Gura Haitii – Exploatarea Calimani -retur 18 km Gura Haitii – pârâul Haitii - retur –10 km •
•
Pentru a asigura servicii deosebite şi o calitate ridicată, ANTREC instruieşte proprietarii pensiunilor prin consultanţă directă sau organizează cursuri de pregătire profesională, schimburi de experienţă, seminarii. În ceea ce priveşte pachetele de servicii, acestea cuprind programe de agrement (turism de aventură în colaborare cu Centrul de Aventură din Vatra Dornei, excursii pe munţi - în colaborare cu Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont Vatra Dornei), excursii la mănăstiri, vizite la stâne, primiri tradiţionale, primiri cu călăreţi, plimbări cu căruţele, plimbări cu calul, etc. Satele din jurul Dornei sunt testamente uimitor păstrate ale unei culturi şi al unui stil de viaţă unic ce se întinde cu secole în urmă. Bogata relaţie pe care o au sătenii cu natura, cu mediul lor înconjurător şi cu fiecare din ei este uşor de recunoscut în case strălucitor colorate, meşteşuguri tradiţionale şi obiceiuri antice. Rezidenţii din Dorna sunt celebri pentru ospitalitate lor, iar vizitatorii sunt deseori surprinşi de invitaţiile pe care le primesc de a intra în casele din sat, de a împărţi masa şi de a participa la discuţii pline de viaţă. Tradiţiile sunt săpate adânc în Dorna, iar una din ele spune că nu ar trebui niciodată să întorci un oaspete din drum. Dorna este faimoasă pentru etnografia unică. Costumele populare şi meşteşugurile locale variază de la sat la sat, reflectând diferitele moşteniri istorice şi culturale ale fiecăruia. Mobila, olăria, tapiseria şi covoarele sunt toate lucrate manual şi transmise din generaţie în generaţie. Costumele tradiţionale, icoanele, măştile, ouăle de Paşti pictate încâlcit şi alte meşteşuguri locale reflectă legătura strânsă pe care sătenii o au cu credinţa lor ortodoxă. Ţesătorii de covoare, olarii, zidarii, lucrătorii în lemn, croitoresele şi alţi meşteşugari locali încă folosesc metodele tradiţionale pentru a crea suveniruri autentice care pot fi cumpărate la preţuri incredibil de mici. Măiestria locală este de asemenea evidentă din arhitectura satelor. Cele mai multe case sunt structuri din lemn construite de om, împodobite cu ornamente sculptate în lemn sau piatră. Gardurile şi porţile sunt cel mai adesea sculptate cu desene geometrice minunate, iar curţile interioare adăpostesc deseori fântâni şi verande împodobite. Pajiştile şi grădinile sunt frumos îngrijite şi bine păstrate, iar dealurile sunt acoperite cu garduri şi alte
Capitolul V - Propuneri de dezvoltare a ecoturismului Vatra Dornei prin resursele de apă minerală, factorii naturali de cură, potenţialul natural bogat cât şi cel antropic, au făcut posibilă dezvoltarea în timp a turismului în această zonă. Această zonă oferă condiţii de desfăşurare a activităţilor turistice şi nu numai. În primul rând existenţa apelor minerale, cu proprietăţi terapeutice, turba, au condus la dezvoltarea unui turism balnear; poziţionarea oraşului într-o zonă montană deosebit de frumoasă au făcut posibilă amenajarea unor pârtii şi astfel dezvoltarea unor activităţi de agrement (spărturilor de iarnă, a drumurilor). La toate acestea se adaugă şi moştenirea etnofolclorică, istoricul acestor meleaguri, tradiţiile, portul popular, toate acestea oferind multiple posibilităţi pentru desfăşurarea turismului de agrement. Nevoia de diversificare şi de apariţie a unor noi forme de activităţi turistice, poluarea mediului urban, nevoia de linişte, de odihnă, au dus la apariţia unei noi activităţi, cea de ecoturism şi turism rural unde cadrul natural favorabil a reprezentat elementul de bază. Ecoturismul în această zonă este o activitate nouă, ea fiind una complementară nu va înlocui niciodată activitatea de bază, acestea aducând noi locuri de muncă, pentru populaţia din zonă, şi a cărei pregătire profesională nu-i avantajează în găsirea unui loc de muncă.
Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale municipiului Vatra Dornei constau în: • dezvoltarea infrastructurii de bază • protecţia mediului • reducerea sărăciei • dezvoltarea şi promovarea turismului • regenerare urbană Dezvoltarea infrastructurii de bază constă în reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal, a construirii de locuinţe, reabilitarea sistemului de termoficare a oraşului, sprijinirea IMM-urilor pentru dezvoltarea de servicii şi activităţi productive, dezvoltarea infrastructurii de transport. Un alt obiectiv strategic îl reprezintă creşterea potenţialului economic al zonei, prin utilizarea în mod durabil a resurselor naturale din zona Vatra Dornei cât şi a valorificării bunurilor şi a serviciilor generate de capitalul natural din zona Vatra Dornei. Regenerarea urbană este realizată prin reabilitarea clădirilor cu valoare de patrimoniu cât şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru elevi. Mai exact consolidarea şi amenajarea cazinoului balnear şi repunerea în circuitul turistic, proiect ce este estimat în jurul valorii de 4,2 milioane E într-o perioadă de 4 ani, construirea unei noi şcoli şi reabilitarea, amenajarea celor existente. De aceea ca obiectiv în vederea stabilirii strategiilor ar trebui să fie calificarea şi recalificarea forţei de muncă pentru următoarele locuri de muncă: agenţi turism, recepţioneri hotel, ospătari – bucătari, constructivi (zidari, dulgheri, fierari etc.). Pentru îndeplinirea obiectivelor nu este necesar doar educarea populaţiei, ci şi a persoanelor ce lucrează în administraţia publică. În acest sens autoritatea locală s-a preocupat de participarea funcţionarilor săi la cursuri de pregătire şi specializare. Un proiect aflat în stadiu de evaluare, conceput de municipalitatea oraşului Vatra Dornei îl reprezintă refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei. Este un proiect ambiţios şi este evaluat în jurul sumei de 4.899.183 E. Proiectul are ca scop reabilitarea infrastructurii de acces la obiectivele de interes turistic, o
reţelei de alimentare cu apă potabilă”, „Retehnologizarea staţiei de epurare a apelor uzate precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare”, „Salvaţi pădurea”, „Reabilitarea Parcului Municipal”, „Reamenajarea şi crearea de spaţii verzi cu locuri de joacă pentru copii”. Prin aceste programe şi proiecte se urmăresc o serie de aspecte, benefice atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia acestui oraş. Astfel se încearcă o dezvoltare a unor activităţi economice şi turistice în zone în care nu există reţea de apă; îmbunătăţirea calităţii apei potabile, creşterea serviciilor. În cadrul protecţiei mediului natural, un management al deşeurilor reprezintă o prioritate, astfel încât este necesară crearea unei strategii de marketing pentru dezvoltarea unui business profitabil pentru deşeurile urbane reciclate. Aplicarea acestei strategii poate duce la o creştere a volumului de deşeuri reciclate, terenurile unde a funcţionat vechea rampă de deşeuri pot fi folosite în alte scopuri, se crează oportunităţi de creştere a locurilor de muncă, va duce la o creştere a credibilităţii în abordarea problemei de dezvoltare durabilă şi a investiţiilor străine. Primăria urmăreşte modernizarea şi tehnologizarea procesului de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor, toate acestea fiind făcute cu surse de la bugetul local pentru achiziţionarea unor autocompactoare de gunoi şi un număr de 10 europubele, pentru a transporta gunoiul menajer din centrul oraşului şi zona staţiunii. Calitatea aerului în zona Dornei este ridicată, datorită prezenţei în zonă a pădurilor de conifere (brad, pin, molid, con) prin cetina verde şi răşină se realizează o oxigenare permanentă a atmosferei. Calitatea apei din râul Bistriţa se integrează în categoria I de calitate, dar prezintă concentraţii mari la unii indicatori metalici (mangan, fier, zinc), datorită exploatărilor miniere din amonte. Râul Dorna se confluează cu Bistriţa, se încadrează în categoria I de calitate, îmbunătăţind calitatea râului Bistriţa după confluenţă şi rămânând principala sursă de apă potabilă a oraşului. Solurile ce domină în acest aval sunt cele brune şi gălbui de pădure, favorabile pădurilor de conifere, fâneţelor de bună calitate, păşunilor şi plantelor de nutreţ cultivate. În şesul Bistriţei şi al Dornei cât şi a principalelor pârâie s-au separat soluri aluviale cu
- verificarea fiecărei locuinţe şi constatarea condiţiilor de confort, igienă şi starea de întreţinere a clădirii respective; - să interzică persoanelor particulare de a aborda turiştii în spaţiile publice (gară, parcare); - să elibereze avize de funcţionare pentru deţinătorii particulari de spaţii pentru închiriere În vederea promovării culturii şi artei în Vatra Dornei, primăria municipiului realizează acţiuni culturale, în colaborare cu instituţiile de cultură, respectiv Casa municipală de cultură „Platou Pardian”, Teatrul Popular „Ion Luca”, Biblioteca municipală „G. T. Kirileanu”, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică şi Muzeul Etnografic. În Vatra Dornei se desfăşoară un număr mare de manifestări culturale, naţionale şi internaţionale cum ar fi: Serbările Zăpezii, Festivalul Naţional de Datini şi obiceiurile de iarnă „Porniţi Plugul, Feţi Frumoşi”, Festivalul Naţional al Teatrelor Populare, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară pentru copii etc. În cadrul Casei de Cultură activează fanfarea municipală, ce are un program special susţinut în zilele de vară în parcul staţiunii. Pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în Vatra Dornei se are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: - refacerea şi modernizarea infrastructurii hoteliere din Vatra Dornei; - promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse şi servicii turistice; - organizarea turismului de agrement: vânătoare şi pescuit; - reamenajarea zonelor de agrement din Vatra Dornei; - mărimea şi modernizarea domeniului schiabil; - crearea infrastructurii necesare turismului. În vederea atingerii acestor obiective s-au constituit şi realizat o serie de proiecte şi anume: creşterea eficienţei activităţii Serviciului de Dezvoltare şi Promovare a Turismului şi Salvamont, creşterea siguranţei turiştilor, reducerea factorilor de risc în zona montană,
ţării. Deşi se află în diferite stadii de evoluţie, de la un loc la altul, funcţiile sale esenţiale rămân cele primare. Funcţia sa de bază - producţia alimentară - influenţează încă într-o măsură determinantă, calitatea vieţii în mediu rural. Dobândirea şi asumarea de noi funcţii, între care se poate înscrie cu succes şi cea turistică, oferă posibilităţi certe de revigorare a aşezărilor rurale şi implicit diminuarea dependenţei de activităţile primare. Odată însuşită funcţia turistică, se poate vorbi de ecoturism. Primăria municipiului Vatra Dornei a înfiinţat în anul 2000 Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont cu scopul realizării unei promovări eficiente a întregii staţiuni, a tuturor componentelor turistice precum şi pentru asigurarea securităţii turiştilor pe traseele montane şi pârtiile de schi din Vatra Dornei. Alte sarcini specifice serviciului de promovare a turismului sunt: identificarea structurilor de primire turistică aparţinând persoanelor fizice; crearea unei baze de date cuprinzând structurile de primire turistică aparţinând persoanelor fizice de pe raza municipiului Vatra Dornei; verificarea şi constatarea la fiecare locuinţă în parte a condiţiilor de confort, igienă, şi starea de întreţinere a clădirilor respective; interzicerea persoanelor particulare de a aborda turiştii în spaţii publice (gară, parcări, intersecţii); eliberarea avizelor de funcţionare pentru deţinătorii particulari de spaţii pentru închiriere; acordarea de asistenţă gratuită şi punerea la dispoziţia proprietarilor de structuri de primire turistice a documentaţiei necesare omologării şi clasificării de către Ministerul Turismului. În timpul sejurului se realizează sondarea opiniei turiştilor despre serviciile asigurate. Existenţa în Vatra Dornei a instituţiilor CEFIDEC (Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare Ecologică în Carpaţi) şi FAMD (Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna), care au • •
•
•
•
•
•
• •
•
•
•
•
•
• •
•
combustibil solid, in vederea eliminarii surselor de poluare si facilitarii dezvoltarii structurilor turistice din statiune. Modernizarea drumurilor si aleelor din incinta localitatii, indeosebi a celor de acces la obiectivele turistice si din zona centrala a orasului. Reproiectarea si realizarea unui nou sistem de canalizare a orasului. Dezvoltarea retelii comerciale orasenesti: magazine, baruri, mici restaurante, cofetarii, bistrouri, localuri de mic dejun, lactovegetariene etc. Realizarea investitiilor necesare valorificarii debitului maxim exploatabil de ape minerale (663 m3/zi) prin modernizarea sistemului de captare,transport, inmagazinare si distributie la bazele de tratament. Realizarea unui hotel de 3-4 stele si minimum 250 locuri, cu baza proprie de tratament, destinat turismului international. Modernizarea si dotarea Hotelului Calimani pentru ridicarea confortului si alinierea la nivelul de clasificare de 3 stele. Cresterea capacitatii de cazare turistica prin realizarea a inca unui hotel de categoria 2 stele cu 200 locuri si baza proprie de tratament. Completarea amenajarilor necesare partiei de schi de slalom urias (3 km) dotata cu telescaun de pe Dealul Negru si omologarea acesteia precum si a partiilor pentru amatori dotate cu teleschiuri. Finalizarea lucrarilor la partia de sanie si bob. Realizarea unui Complex Tineret, de 1-2 stele, cu 200 locuri cazare, 150 locuri alimentatie publica, cu discoteca, sali de jocuri, sport etc. destinat tineretului. Restaurarea si reamenajarea fostului Cazinou al statiunii, repunerea lui in functiune, cu folosinte clasice si moderne de agrement: sala polivalenta de spectacole, intruniri, conferinte, cocteiluri, sali si saloane de tratative, auditii muzicale,jocuri,activitati de club, standuri de vanzare obiecte de arta, suveniruri etc.
Capitolul VI - Concluzii Individualitatea zonei se desprinde din analiza resurselor turistice, naturale şi antropice, premise ale unei activităţi turistice permanente şi de mare perspectivă. În urma prezentării elementelor caracteristice şi specifice avalului depresiunii Dornelor şi a premiselor de dezvoltare pe baza cărora se dezvoltă activităţile turistice în Vatra Dornei, se poate emite o primă concluzie şi poate cea mai importantă, aceea că o activitate turistică trebuie susţinută de o activitate economică. În acest sens, este nevoie de un management adecvat avalului, respectiv staţiunii Vatra Dornei, a unor strategii de dezvoltare şi de amenajare şi reamenajare a cadrului turistic existent. În acest sens Primăria municipiului Vatra Dornei în colaborare cu alte instituţii au creat şi pus în aplicare proiecte şi planul de amenajare şi reamenajare a staţiunii. Astfel s- a urmărit amenajarea spaţiului verde din centrul oraşului (staţiunii), a reamenajării şi refacerii unor obiective turistice antropice (ex.: Cazinoul din Vatra Dornei) şi nu în ultimul rând, refacerea infrastructurii. Aceasta din urmă aflându-se printre factorii ce se află la baza dezvoltării activităţii turistice, acesta facilitând pătrunderea turiştilor, respectiv deplasarea lor în cadrul staţiunii Vatra Dornei. În urma deplasării în Vatra Dornei s-ar putea spune că se vede că aceste proiecte sunt puse în aplicare, dar nu toate. De ce acest lucru? Pentru că oficialităţile locale urmăresc durabilitatea în timp a acestor proiecte cât şi protecţia şi conservarea mediului natural.Nu se urmăreşte obţinerea unor venituri rapide pe un termen scurt, utilizând la capacitate maximă
Bibliografie
1.Ungureanu Dănuţ (2002), Management turism rural şi agroturism montan – curs CEFIDEC 2.Vlăsceanu Gh., Ianoş Ioan (1998), Oraşele României, Edit. Odeon, Bucureşti 3. Strategia de dezvoltare – Primãria Municipiului Vatra Dornei *** ecoturism.org.ro *** www.vatra-dornei.ro *** www.vatradornei.net
Anexe
OBIECTIVE e t a t i v i t c a r t a e d i u l u d a r g a e r e t ş e r C
ACTIVITAŢI
- îmbunãtãţirea imaginii
-Pliante -Centre si puncte de informare turistice -Website -Oferte turistice gratuite
- îmbunãtãţirea calitãţii vieţii
- crearea de noi locuri de munca - dezvoltarea infrastructurii
TERMENE RESPONSABILI
3 – 6 luni
12 – 24 luni
28
Primãria Consiliul local Consiliul judeţean Agenţii de turism Ministerul turismului
Primãria Consiliul local Consiliul judeţean Investitori locali Populaţia localã
REZULTATE -10.000.000 pliante -3 centre de informare turisticã -2 puncte de informare turisticã -2 website-uri -2 pachete turistice gratuite – Hotel 4 stele -10 pachete turistice gratuite – Pensiuni 3 stele -20 pachete turistice gratuite – cabane şi vile - creşterea cu 30% a unitãţilor de cazare - deschiderea unei şcoli de obiceiuri şi meşteşuguri tradiţionale - racordarea la sistemul naţional de alimentare cu gaz - reabilitarea reţelelor de canalizare, drumuri, alimentare
cu apã
O altã atitudine a populaţiei în ceea ce priveşte utilizarea resurselor
-identificarea structurilor de primire turistică aparţinând persoanelor fizice; -crearea unei baze de date cuprinzând structurile de primire turistică aparţinând persoanelor fizice de pe raza municipiului Vatra Dornei; -verificarea şi constatarea la fiecare locuinţă în parte a condiţiilor de confort, igienă, şi starea de întreţinere a clădirilor respective; - cursuri -seminarii -training-uri
6-12 luni
29
- identificarea a cel putin 1000 de structuri de primire Primãria - o bazã cel puţin 1000 structuri turistice Consiliul local Consiliul judeţean - 600 unitati turistice cu confort Agenţii de turism foarte ridicat, 300, confort Ministerul ridicat, 100 confort mediu turismului -12 cursuri/ an Organizaţii non-5 seminarii pe an guvernamentale -2 traininguri -cate 1 spot publicitar la fiecare 500 m
Protecţia mediului şi conservarea naturii
-îmbunătăţirea calităţii apei -managementul integrat al deşeurilor urbane; -realizarea unor pepiniere de puieţi; -reabilitarea parcului municipal. - reciclare - cluburi ecologiste -seminarii despre protecţia mediului
12 luni
30
Primaria Ocolul Silvic Organizaţii nonguvernamentale Ministerul Mediului Consiliul local
-O noua staţie de epurare a apei -Sortarea diferenţiatã a deşeurilor – 3 puncte de sortare -3 pepiniere -Modernizarea a 4 zone majore din parcul municipal -2 centre de reciclare -1 club ecologist -5 seminarii/ an
