Drive- Ce Anume Ne Motivează Cu Adevărat

Scopul și importan ța subiectului ales Majoritatea oamenilor cred că cea mai bună metodă pentru a motiva este utilizarea unor recompense precum banii- o abordare de tip recompensă și pedeapsă.Scopul cărții este de a ne arâta faptul că oamenii greșde esc.Această argumentează nevoia de a trece la un nou “sistem operare”. parte Contrar descoperirilor tiin!ifice din ultimii "# de ani$ majoritatea organiza!iilor se bazează pe ideea că oamenii sunt motiva!i %n primul rând de pedepse i recompense.

Rezumat:

Studii făcute %ncepând cu anii &#-'# arată că atunci când banii sunt folosi!i ca recompensă e(terioară pentru o activitate$ subiec!ii %i pierd interesul intrinsec pentru acea activitate. )ecompensele pot oferi o cretere a motiva!iei pe termen scurt la fel cum cofeina te poate men!ine activ câteva ore %n plus dar efectul se atenuează i poate fi afectată motiva!ia pe termen lung.

Autorul ne povesteste despre sistemele noastre de operare la nivel motivational si despre modul in care am trecut de la Motivatia *.# + bazata pe ideea de supravietuire, la Motivatia .# + bazata pe notiunile de rasplata si pedeapsa. ar in aceste vremuri sistemele astea par sa nu mai functioneze la fel de bine ca alta data. Ce s-a sc/imbat0 e ce anume nu mai functioneaza la fel de bine modelul morcovului si al batului0

1 acel sistem de operare bazat pe morcovi si bete 1 este incompatibila cu modul in care muncim si traim acum. e e(emplu$ ea nu ia in considerare sistemele soft2are de tip open source$ in care oamenii muncesc si ofera produsele muncii lor gratis. e fapt$ daca ne luam dupa Motivatie .#$ asa ceva nici macar nu ar trebui sa e(iste. Cu toate astea$ 3i4ipedia este cea mai populara enciclopedie din lume$ majoritatea serverelor de corporatie functioneaza in sistem 5inu( si milioane de oameni scriu pe bloguri si colaboreaza fara sa castige nimic in mod direct din punct de vedere economic. Motivatia 2.0

)ezumat 5a inceputurile noastre omul incerca sa supravietuiasca. Aceasta era principala lui motivatie$ principala linie de forta ce structura viata si comunitatile omului. Sa denumim acest sistem de operare timpuriu Motivatia *.#. 6u era deosebit de elegant$ nici foarte departe de cel al animalelor$ dar ne-a ajutat sa supravietuim. A functionat. 7ana a inceput sa nu mai fie atat de eficient89 7e masura ce oamenii au format societati mai comple(e$ avand nevoie sa coopereze pentru a fi tot mai eficienti$ sistemul de operare bazat pe motivatia biologica devenea tot mai inadecvat. :amenii insisi au inceput sa doreasca mai mult de la ei insisi si de la comunitatea in care traiau. atorita evolutiei te/nologice si organizationale si nevoii biologice de a face fata noilor provocari sociale$ de data asta diferite de cele naturale$ intalnite pana atunci$ omul evolueaza$ se sc/imba. :data cu sc/imbarea lui se sc/imba si structurile sociale in care evolueaza. Si astfel$ intr-un efort de o remarcabila innoire si crestere$ am inlocuit treptat vec/iul ;sistem de operare” tip *.# cu o noua versiune .#$ compatibila cu felul in care ajunsesem sa muncim si sa traim.

7rimul stimulent era in continuare viabil si functional$ in anumite conditii$ dar nu mai putea da singur forta de organizare a cine devenisem cu adevarat noi oamenii. 7entru o organizare optima s-a aratat foarte viabil stimulentul recompenselor si pedepselor. Acest nou sistem de de operare l-am numit Motivatia .# Acest al doilea stimulent a fost esential in ceea ce numim progresul te/nic si cultural al civilizatiei noastre$ mai ales din vremea revolutiei industriale incoace.
:pinii personale =ntrebarea pe care și-o adresează %n mod constant$ unii poate obsesiv de des este> Ce ne motivează cu adevărat0
aorganiza fi dorit aibă e(emple din mari companii saua care au studii apelatdela caz$ acestbazate tip saupestil de management . Capitolul ții să fost interesant $ și cred că spune ni ște adevăruri mari $ dar pur și simplu cred că ar fi inclus mai %n profunzime și informa ții mai pu țin puf .

Autorul a %ncercat să caute indicii cum stimulentele prin bani influen țează negativ munca creativă$ bazată pe o cunoaștere %naltă sau comple(ă.6ici de cum$ nu a căutat să defiin țeze stimulentele prin bani. Acesta prezintă ' motive pentru care recompensele și pedepsele nu dau rezultate> ția intrensecă *.7ot .7ot distruge diminua motiva performan ța ?.7ot paraliza creativitatea @.7ot elimina comportamentele pozitive ".7ot %ncuraja %n șelăciunea &.7ot crea dependen ța '.7ot stimula gândirea pe termen scurt.

Condițiile

%n

care

acestea

func ționează>

- sarciniile de lucru mecanic$ repetitive și care nu necesită creativitate sau abilități cognitive avansate.