Tema Tema si viziunea despre lume Incercand sa sublinieze evolutia fintei umane in raport rapo rt cu realitatea exterioara, flosoul Michel Foucault stabileste doua moduri de raportare la realitate: una clasiaca, tradititonala si una moderna. Daca pentru omul traditional realitatea exterioara exista independesnt de vointa lui, destinul sau find prestabilit de Dumnezeu, pentu omul modern realitatea exterioara exista atata vreme cat poate f fltrata de constiinta individului. Daca omul traditional percepe realitatea ca find una coerenta, omogena, omul modern percepe o singura realitate, cea interioara. iteratura re!ecta aceasta trece de la traditional spre modern, iar dintre toate speciile literare romanul pare sa re!ecte cel mai bine aceasta motivatie de viziune. "emnifcativa pentru viziunea moderna asupra lumii este e ste creatia lui #amil $etrescu %<ima noapte...', un roman subiectiv de analiza psihologica, aparut in anul ()*+. In conerinta intitulata %oua structura si opera lui Marcel $roust', #amil $etrescu teoretizeaza noul tip de roman, idei care se regasesc si-n opera %<ima noapte...' In primul rand noul tip de roman respinge ideea mimesisului, iar veridicitatea si verosimilitatea din proza traditionala sunt inlocuite de autenticitate. &niversul fctional imaginat de #amil $etrescu reda autentic trairile personaului-narator, "tean /heorghidiu in raport cu cele doua experiente de viata traite. $rima parte a discursului narativ surpinde povestea de iubire dintre "tean /heorghidiu, student la Filosofe si rumoasa 0la studenta la itere. Modernitatea romanului consta-n aceea ca lectorul are acces la aceasta poveste printro singura perspectiva, cea a barbatului. De D e aceea citittorul nu se va pronunta niciodata asupra fdelitatii sau infdelitatii emeii, cu atat mai mult cu cat aceasta poveste de iubire este redata dintr-o dintr-o perspectiva unica subiectiva. De asemenea, modernitatea se evidentiaza si in mocul in care e prezentat razboiul. 1ealizata sub orma unui urnal de campanie partea a doua a romanului surprinde experientele participantului direct pe rontul $rimului 1azboi Mondial. Foamea, rigul, rica, durerile de stomac ale unui soldat ori un picior amputata sunt mult mai autentice penru un romancier decat tabloul general al bataliei. a #amil $etrescu razboiul nu mai inseamna acte de eroism si de viteie, ci haos, absurd, spaima in ata mortii. De pe scena Istoriei, razboiul se muta pe cea a constiintei individului. In al doilea rand, caracterul modern al romanului se evidentiaza si la nivel tematic. 2sa cum se prefgureaza inca din titlu, discursul narativ dezvolta doua teme maore: erosul si razboiul, perepute ca orme de cunoastere a sinelui si a lumii. $esonaul-narator compara cele doua experiente pentru a le releva, in fnal, adevarata valoare. 2sadar, traind experienta individuala a erosului si apoi pe cea colectiva, a razboiului, protagonistul aunge la concluzia ca drama colectiva este mai puternica decat cea individuala: absolutul mortii eclipseaza absolutul iubirii. In aceeasi ordine de idei, la el ca Marcel $roust, #amil $etrescu respinge ideea de persona tipologic, specifc prozei traditionale. De aceea construieste in romanul sau un persona unic, complex din punct de vedere psihologic, un persona a carui constiinta sa sustina intreaga constructie epica a romanului. 2stel, "tean /heorghidiu intruchipeaza intelectualul lucid, analitic, hipersensibil si introspectiv. introspectiv. u in ultimul rand, perspectiva narativa obiectiva din romanul traditional este inlocuita la #amil $etrescu de o perspeciva subiectiva, cu o viziunea %impreuna cu'. aratorul omniscient este considerat de #amil $etrescu o voce necredibila, care creeaza o lume artifciala. oul tip de roman aduce in i n prim plan naratorul-persona, subiectiv, homodiegetic %0u nu pot scrie onest decat la persoana I singular'. imbaul tradeaza atitudinea anticalofla a unui scriitor a carui intentionalitate artistica o reprezinta redarea autentica a propriilor trairi.
2sa cum am afrmat ceva mai sus discursul narativ al romanului dezvolta doua teme, percepute ca orme de cunoastere a sinelui si a lumii. $rima parte a romanului se centreaza pe povestea de iubire dintre "tean /heorghidiu si 0la. 0xperienta erosului este o orma de cunoastere, apt dovedit de ipostazele dierite in care apare protagonistul. a inceput, personaul traieste i ubirea-pasiune. "e casatoreste din dragoste cu 0la si traiesc in armonie, chiar daca modest din punct de vedere material. "tean o transorma pe 0la intr-un ideal de eminitate si traieste senzatia sustragerii din realitate. $rimirea mostenirii de la unchiul Tache declanseaza declinul cuplului, deoarece lui "tean i se parea ca sotia lui pare din ce in ce mai atrasa de existenta materiala: %2s f vrut-o mereu eminina deasupra acestor discutii vulgare'. #ei doi se despart, moment in care /heorghidu experimenteaza iubirea de tip Don 3uan. 0ste vazut aproape in fecare seara la bratul unei alte emei, aduncandu-si chiar in patul conugal o actrita rivola. 2cest gest al personaului trebuie interpretat insa tot din perspectiva cunoasterii. 0l vrea sa se convinga ca toate emile sunt la el si ca 0la nu este cu nimic mai presus. 4a mai mult, gestul tradeaza si o orma de autopedepsire pentru naivitatea de care a dat dovada atunci cand a vazut-o pe 0la o finta superioara. $ersonaul resimte insa, nostalgia iubirii pasionale, apt marturisit de el insusi: %2m reluat legatura cu toate prietenele 0lei, dintr-una mi-am acut chiar amanta sa a!u vesti despre ea'. In fnalul romanului cititorul descopera o alta ipostaza a protagonistului. 2cesta traieste cu regretul ca %nu m-am istovit intr-o renezie sexuala neintrerupta si ca mor capabil sa iubesc cu aceeasi pasiune ca la 5* de ani'. "e observa aici conditia intelectualui lui #amil $etrescu, un individ insetata de absolut. $artea a doua a romanului se constitue intr-un urnal de camapnie care transcrie fdel experientele participantului direct pe rontul $rimului 1azboi Mondial. "tean /heorghidiu isi constientizeaza limitarea propriului eu si de aceea decide sa cunoasca o noua experienta, cea a razboiului. $e ront insa, descopera ca adevarata realitate este dierita de imaginea %razboiului cel adevarat' despre care a a!at din carti. Frontul nu-i oera imaginea unor acte de eroism, ci haos, dezordine, ordine contradictorii ale superiorilor. 2bsurdul razboiului este evidentiat de secventele narative in care /heorghidiu la varul al avangardei romane urca imreuna cu propriul batalion muntele Magura, iar cand aunge in var descopera ca armata romana isi are intoarse tunurile spre propriile trupe. "paima in ata mortii, dimensiunea apocaliptica a razboiului ating punctul culminant in capitolul intitulat %ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu'. $e rontul de lupta, personaul-narator reuseste sa se detaseze de drama sa individuala, de povestea de iubire dintre el si 0la %evasta-mea, amantul ei, minciunile si bucuriile lor sunt nesemnifcative in ata suerintei acestor oameni dintre care unii vor muri in (+-(6 minute.' Detasarea de trecut ii avorizeaza aparitia sentimentului de camaraderie ata d cei alaturi de care lupta. #ombatantii romani devin pentru el %soldatii mei', %camarazii mei', %singurii ce conteaza pentru mine'. 7iziunea despre lume a autorului se evidentiaza si prin relatia incipit-fnal. Daca in proza tradiionala omogenitatea lumii era redata prin simetria incipit-fnal, in proza moderna, care re!ecta lumea interioara, aramitata a individului, incipitul si fnalul nu mai pot urma aceeasi logica a simetriei. Incipitul este realizat in maniera prozei realiste, prin fxarea exacta a cronotopului: %In primavara anului ()(8 luam parte ca proaspat sublocotenent la amenaarea ortifcatiilor de pe 7alea $rahovei intre 4ucuresti si $redeal'. Modernitatea romanului consta in aptul ca aceasta realitate exterioara este fltrata in continuare de subiectivitatea naratorului persona. 2cesta consemneaza, in roman, artifcialitatea rontului % 9ece porci tiganesti, cu boturi puternice ar putea darama in mai putin de o umatate de zi toatea aceste ortifcatii'. Incipitul surprinde si discutia de la popota ofterilor pe marginea unui banal subiect despre un sot care ucigandu-si nevasta acuzat de infdelitate a ost achitat la tribunal. In timpul acestei discutii,
/heorghidiu se comporta ca un expert in psihologia dragostei, considerand ca %cei ce se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt'. 4a mai mult, ii trateaza cu superioritate pe partenerii de discutie acuzandu-i ca utilizeaza %notiuni primare, grosolane, cu sensuri nedierentiate.' Finalul deschide perspectiva unui text deschis, trasatura specifca modernitatii. <imul capitol, intitulat sugestiv %#omunicat apocri' nu seamana cu titlul cone siv intalnit in celelalte capitole a romanului. Desi naratiunea la persoana I se pastreaza, nu regasim tensiunile interioare a personaului din celelalte capitole. 1anit pe ront, /heorghidiu se intoarce la 4ucuresti, unde maniesta indierenta ata de mama sa, cat si ata de 0la pe care o privea acum %cu indierenta cu care privesti un tablou'. rorile rontului l-au marcat intr-atat, incat nu este capabil de auto-analiza: %ma simt extenuat si mi-e indierent chiar daca este vinovata', afrma el despre 0la. <imele randuri de roman, dobandesc aspectul unui proces verbal, personaul narator, decizand sa se desparta de 0la si odata cu ea, de tot trecutul: %2m decis sa-i las totul: de la obiecte de pret la carti, de la lucruri personale, la amintiri.'.
$entru ca este un roman psihologic, discursul narativ al operei %<ima noapte...' nu se mai ocalizeaza pe reprezentarea unor con!icte exterioare, ci pe redarea con!ictelor interioare ale naratorului persona. 2dept al flosofei lui ;ant, /heorghidiu considera ca singura realitate care conteaza este cea interioara, a propriei constiinte, inaara de aceasta, %totul e bestialitate'. #on!ictul maor al romanului este generat de dierenta intre modul in care /heorghidiu se raporteaza la realitate si adevarat ateta a acesteia. $artea a doua a romanului ii schimba insa personaului viziunea asupra lumii. 0xperienta rontului, ororile razboiului l-au marcat atat de mult incat, in fnal, acesta renunta la autoanaliza.
