Relaxare Prin Yoga

RELAXARE PRIN

YOGA

RELAXARE PRIN YOGA Fie că este fericit sau mai puţin fericit, obosit sau odihnit, stresat sau voios, orice om are nevoie de relaxare. Aceasta vizează atât corpul fizic, cât şi nivelele mai subtile ale fiinţei – psihicul, mintea. Există o legătură strânsă între corpul fizic, minte şi psihic. Vom porni de la relaxarea corpului fizic, iar aceasta se va reflecta gradat şi în straturile noastre mai profunde. Relaxarea - o stare naturală

Tradiţia yoghină afirmă că fără relaxare nu există nici pacea şi nici fericirea. Pe lângă toate acestea, relaxarea este o sursă de gândire crea cr eato toar are. e. Sw Swam amii Si Siva vana nand nda, a, un ma mare re ma maes estr truu yo yogh ghin in,, sp spun unea ea discipolilor săi: “Numai omul relaxat este într-adevăr creator, iar ideile îi vin ca fulgerul”. Dacă privim în jurul nostru, constatăm că animalele şi copiii se relaxează în mod spontan, foarte bine. În yoga vom învăța însă că relaxarea poate și trebuie să devină o atitudine spontană, naturală care poate reprezenta totodată și un element principal în procesul de regenerare şi recuperare energetică a practicantului. Trebuie să învăţăm să ne relaxăm conştient, măcar câteva minute pe zi. Pentru persoanele care o descoperă prima dată, relaxarea de tip yoga este o stare euforică amplă şi poate fi considerată ca o revelaţie. Corpul devine la început inert şi greu, moale și destins. Respirația curge liniștit și mintea pare că este deconectată de corp. Este bine de știut că muşchii striaţi care înconjoară vasele sanguine sau 

Centrul de Meditaţie şi Yoga Kamala

pag. 2

RELAXARE PRIN YOGA Fie că este fericit sau mai puţin fericit, obosit sau odihnit, stresat sau voios, orice om are nevoie de relaxare. Aceasta vizează atât corpul fizic, cât şi nivelele mai subtile ale fiinţei – psihicul, mintea. Există o legătură strânsă între corpul fizic, minte şi psihic. Vom porni de la relaxarea corpului fizic, iar aceasta se va reflecta gradat şi în straturile noastre mai profunde. Relaxarea - o stare naturală

Tradiţia yoghină afirmă că fără relaxare nu există nici pacea şi nici fericirea. Pe lângă toate acestea, relaxarea este o sursă de gândire crea cr eato toar are. e. Sw Swam amii Si Siva vana nand nda, a, un ma mare re ma maes estr truu yo yogh ghin in,, sp spun unea ea discipolilor săi: “Numai omul relaxat este într-adevăr creator, iar ideile îi vin ca fulgerul”. Dacă privim în jurul nostru, constatăm că animalele şi copiii se relaxează în mod spontan, foarte bine. În yoga vom învăța însă că relaxarea poate și trebuie să devină o atitudine spontană, naturală care poate reprezenta totodată și un element principal în procesul de regenerare şi recuperare energetică a practicantului. Trebuie să învăţăm să ne relaxăm conştient, măcar câteva minute pe zi. Pentru persoanele care o descoperă prima dată, relaxarea de tip yoga este o stare euforică amplă şi poate fi considerată ca o revelaţie. Corpul devine la început inert şi greu, moale și destins. Respirația curge liniștit și mintea pare că este deconectată de corp. Este bine de știut că muşchii striaţi care înconjoară vasele sanguine sau 


pag. 2

organele corpului constituie o bună parte a viscerelor scobite, formând musculatura tubului digestiv şi a sfincterelor. Aceşti muşchi puternici, cu mişcări lente, scapă acţiunii directe a voinţei, astfel că doar prin yoga ajungem să-i controlăm. Rec ecur urgâ gând nd la o an anal alog ogie ie si simp mplă lă,, pu pute tem m sp spun unee că mu muşc şchi hiii su sunt nt ca ni nişt ştee electromagneţi, electromagne ţi, iar nervii ca nişte fire conductoare legate la centrala electrică care este creierul. În stare de veghe, muşchii sunt activi şi putem spune că sunt în stare de tonus. Păstrând analogia, putem spune că prin firele conductoare circulă un curent de slabă sl abă int inten ensi sitat tate. e. În tim timpul pul som somnul nului, ui, omu omull se re retra trage ge din lum lumea ea ex exter terioa ioară. ră. Intensitateaa curen Intensitate curentului tului scade pe reţea, electromagneţii electromagneţii fiind aproape demagnetizaţi. În afara acţiunii, muşchii trebuie să fie moi şi flaşci. Prin relaxare yoghină, mentalul ajunge să controleze tot corpul, deconectând unul câte unul toate firele conductoare de energie, reducând aproape la zero transmisia de curen curentt către electromagneţii musculari, musculari, răspândiţi în întreg întregul ul corp. În acest fel, fiinţei i se revelează o nouă stare de “a fi” în care devine gradat conștientă de corpul său fizic acum relaxat, de st stru rucur curaa sa en ener erge geti tică că și me ment ntal ală. ă. Pr Pract actic ican antul tul de devi vine ne ma mart rtor orul ul ac aces esto torr st stăr ării și pe perc rcep epee în într tr-u -unn mo modd de detaș tașat at și complet abandonat ceea ce se produce în universu universull său interior interior.. În această stare la care a ajuns realizează realizează o intimă fuziune cu energiile subtile vitale ale Universului. În tehnica relaxării este exclusă acea formă de voință “dură”, de genul ”eu acum vreau să mă relaxez”, căci este imposibil să se forţeze relaxarea şi stăpânirea mentalului asupra corpului. Vom constata, dimpotrivă, că relaxarea se va realiza în modul cel mai eficace fără constrângere sau violenţă. Adevărata relaxare conferă întotdeauna un aspect de linişte, frumuseţe și pace; faţa se destinde, mintea este pacificată şi din întreaga fiinţă se degajă un câmp de linişte și calm. Practicând relaxarea, veţi ajunge să 


pag. 3

radiaţi calmul, pacea, armonia în jurul dvs., spontan, devenind astfel un centru de atracţie. Ceea ce merită subliniat este că, în procesul reînvățării relaxării, nu trebuie să plecăm de la idei preconcepute, nu trebuie lăsat ca mentalul să “dicteze” corpului și mai degrabă urmărim să ne abandonăm ființa, să ne detașăm de toate acele gânduri și idei, de toate grijile și problemele existenței de zi cu zi. Privind lucrurile din această perspectivă, trebuie să recunoaștem că a reînvăța să te odihnești în starea pur naturală a corpului tău, care este de fapt relaxarea, nu este chiar așa de simplu pentru oricine, cum ar putea părea la prima vedere. În primul rând această stare nu trebuie împiedicată prin menținerea acelorași tipuri de obișnuințe, tendințe, ticuri sau mecanisme fizice și mentale care au condus la actuala stare de tensiune și contracție cu care, din nefericire, ne-am obișnuit atât de mult. În procesul relaxării învățăm să descoperim progresiv ce este non-acțiunea. Mulți cred că pentru a te “relaxa” trebuie să faci ceva. În realitate nu este nimic de făcut. Starea de relaxare, ca și starea de fericire, ca și starea de pace și iubire, există în noi. Trebuie doar să le creăm cadrul să se manifeste. Cu alte cuvinte, este necesar ca, interior, să dezvoltăm un mecanism care nu numai că nu inhibă și nu stopează aceste stări, ci chiar le facilitează apariția. Să facem un simplu experiment. Pentru a înţelege şi mai bine procesul, putem recurge la o tehnică extrem de simplă pentru a ne testa capacitatea de non-acţiune. Stând în picioare, îndepărtăm uşor tălpile, ne aplecăm trunchiul înainte, aproape în unghi drept în raport cu picioarele. Lăsăm astfel braţele să atârne cât mai moi. Apoi, dintr-o mişcare a umerilor, prin rotaţie de la stânga la dreapta, facem să se balanseze mâinile ca limbile unui clopot. Căutăm, pentru aceasta, ca braţele şi mâinile să fie într-adevăr atârnate, evitând ca ele să participe 


pag. 4

direct la mişcare. De îndată ce balansarea este bine realizată, stopăm brusc mişcarea umerilor şi lăsăm braţele să oscileze liber, de la stânga la dreapta, sub impulsul dobândit. Amplitudinea balansării se va diminua de la sine destul de repede. Lăsăm deci fiecare braţ să se imobilizeze puţin câte puţin ca pendulul unui ceas ce se opreşte. Ne dirijăm atenţia asupra a ceea ce se petrece în braţe şi mâini. Dacă mâinile nu sunt moi şi destinse şi nu ne dau senzaţia plăcută de relaxare şi dilatare, repetăm exerciţiul, procedând astfel până ce doar acţiunea greutăţii ghidează mişcarea braţelor şi a mâinilor în timpul oscilaţiei pendulare, fără nici o intervenţie musculară din partea noastră; învăţăm astfel să relaxăm braţele şi să redăm o atitudine pasivă, întocmai ca la relaxarea în tot corpul. Alt exerciţiu pentru testarea şi aprofundarea relaxării este următorul: în apa destul de caldă a unei băi ne vom simţi destinşi şi suficient de relaxaţi, atât din cauza căldurii apei, cât şi datorită lipsei de greutate. În continuare, după ce am conştientizat deplin această stare, fără a ieşi din baie, scoatem buşonul şi lăsăm apa să se scurgă. Vom observa atunci că, pe măsură ce apa scade şi membrele ies la suprafaţă, ne vom simţi atraşi cu toată greutatea către fundul căzii şi vom sesiza în întregul corp o stare de greutate şi deconectare. A învăţa să creăm la voinţă, prin simplă concentrare, această stare de greutate plăcută şi dilatare în afara apei poate fi o treaptă a aprofundării relaxării. O altă idee esențială este că trebui să existe un echilibru dintre efort și relaxare. Abandonul, relaxarea, nu înseamnă nicidecum pasivitate sau inerție. În practica Yoga, în asane, urmărim să creăm un echilibru între efort și relaxare pe un fond de liniște și centrare. Această stare de “a fi“ poate fi exersată și în viața de zi cu zi. 


pag. 5

Yoga Inimii Spirituale este o yoga naturală, o afirmare liberă a energiilor în care totul se face „din inimă”. În mod obişnuit, când există multe tensiuni, stresuri și griji, ele tind să devină cronice, somatizându-se pe diferite niveluri. În corp sunt somatizate nenumărate tensiuni emoţionale, conflicte și dubii mentale. Intimitatea pe care o simțim cu corpul nostru este limitată de conflictele mentale. Prin urmare, aceasta este o problemă de ordin mental și nu corporal. Cu alte cuvinte, mentalul este cel care de cele mai multe ori se interpune și blocheză mecanismul natural de refacere și relaxare corporală. Nu e nevoie de multă intuiție pentru a citi suferința sau teama pe chipul unui om. Tensiunile interioare pot genera nenumărate probleme și boli, de la migrene până la gastrită sau chiar ulcer. Dar, chiar dacă nu au ajuns și poate nu vor ajunge niciodată să se exprime într-o formă gravă în corpul fizic, presiunile psihice și grijile constante ale vieții au un rol nefast asupra corpului fizic și a structurilor energetice. Cea mai simplă modalitate de a elimina astfel de tensiuni este somnul. Virtuțile sale excepționale provin tocmai din detașarea de corpul fizic. Dar somnul reprezintă doar o uitare temporară, o evadare în inconștiență. El ne învață însă ceva fundamental: detașarea față de corpul fizic și eliberarea de identificarea noastră totală cu acesta reprezintă o cheie importantă în revelarea libertății și fericirii naturii noastre divine. Ca principiu general, o structură (corpul fizic, psihic sau mental) poate fi în armonie cu Totul în măsura în care nu va mai exista o conștiință personală, egotică, mereu reactivă ce se identifică cu aceasta. Înțelegerea acestor principii modifică “reprezentarea” noastră cu privire la ceea ce este adevărata relaxare și ne poate îmbunătăți radical practica. 


pag. 6

Tehnica de relaxare yoghină

Iată în continuare cum se face relaxarea yoghină. Ea va permite o armonizare a energiilor lăuntrice, o amplificare a vitalității și totodată contribuie la conștientizarea faptului că omul e mult mai mult decât corpul fizic. Așezați-vă la sol pe o pătură moale, pe spate, cu palmele orientate în sus, brațele ușor depărtate de trunchi și picioarele întinse și ușor depărtate între ele. Ţineţi ochii închişi şi nu vă mişcaţi pe întreaga durată a relaxării. Lăsați corpul moale pe sol, ca și cum l-ați abandona. Focalizați-vă atenția asupra respirației, însă fără să îi modificați ritmul. Fiți cât mai conștienți de intrarea și ieșirea ritmică a aerului din plămâni. Aceasta vă va ajuta să vă relaxați mai profund. În continuare, începând cu piciorul stâng și de jos în sus, veți plimba conștiința interioară prin corp urmărind să dați comanda mentală de relaxare fiecărui segment muscular. Este ca o ușoară mângâiere subtilă care destinde și detensionează fiecare zonă asupra căreia se orientează conștiența noastră. Simțiți o ușoară încălzire, vibrație, stare de dilatare și pierdere a senzației de contur corporal. Relaxați gradat pe rând și de jos în sus, piciorul stâng, piciorul drept, brațul stâng, brațul drept, perineul, organele sexuale, abdomenul, mușchii pieptului, muşchii fesieri, mușchii spatelui, umerii, gâtul, ceafa, mușchii faciali, pielea capului. Simțiți în final relaxarea întregului corp fizic. În timpul relaxării puteți să faceți comparație între zonele relaxate și cele nerelaxate pentru a conștientiza mai bine efectele relaxării. Simţiţi în final relaxarea întregului corp, topirea limitelor corpului fizic, senzaţia plăcută de dilatare, de nemărginire. Aceasta vă ajută să vă detaşaţi de supărări, griji, limitări, şi să trăiţi în dimensiunea profundă a fiinţei, acolo unde există întotdeauna fericire. 


pag. 7

La revenire mișcați ușor extremitățile mâinilor și picioarelor înainte de a vă ridica. Relaxarea yoghină o puteţi face oricând aveţi timp, chiar de mai multe ori pe zi. 10 minute de relaxare bună echivalează cu 2-3 ore de somn. Dacă o veţi face înainte de culcare, o să adormiţi uşor şi veţi avea un somn plăcut. Câteva procedee yoga care, practicate zilnic, extind efectele relaxării pe perioade lungi de timp Se recomandă să faceţi mai întâi exerciţiile de încălzire, apoi posturile (asanele), tehnica de respirație şi în final relaxarea. Nu practicaţi asane decât la 2 ore după ce aţi mâncat. Relaxarea yoghină se poate face oricând, independent de programul de asane. 1. Primul exercițiu de încălzire implică rotirea lentă a capului, mai întâi în sensul acelor de ceas (sensul îl stabiliți imaginându-vă că stați în picioare pe cadranul unui ceas). Schimbați apoi sensul și faceți același număr de rotații. Vă concentrați asupra mișcării și în zona gâtului. Vă opriți și conștientizați efectele acestei rotații, vibrațiile ușoare și senzația de încălzire din zona gâtului. Simțiți energia specifică a timpului trăit acum în durata sa eternă – prezentul. Puritate, intuiție, rafinament. 2. Al doilea exercițiu implică un set de cinci mișcări realizate rapid cu capul, de câte două ori în fiecare direcție . Prima este o întoarcere a capului spre stânga de două ori, ca și cum am vrea să privim înapoi peste umăr, revenind apoi la poziția de plecare. Se realizează după aceea mișcarea capului spre dreapta rotindu-l în același fel de două ori. Apoi se dă capul spre spate oblic spre stânga de două ori și oblic spre dreapta de două ori. Ultima mișcare este drept spre spate de două ori, după care se reia mișcarea spre stânga de două ori, spre dreapta de două ori, oblic spre stânga, oblic spre dreapta și spre spate. Aceste mișcări sunt realizate dinamic fără a forța. 


pag. 8

În timpul executării acestui exercițiu vă concentrați asupra mișcării și mențineți pe cât posibil umerii nemișcați și corpul drept. În final, conștientizați vibrații foarte fine și ușoară încălzire în zona din spate a capului și în creștet. Aspirație către transcendența pură. 3. Următorul exercițiu implică o mișcare de balans lateral al capului, ca și cum ați vrea să atingeți umărul cu urechea. Umerii și trunchiul vor rămâne nemișcați, iar privirea va fi orientată (interior, ochii fiind închiși) spre mijlocul frunții într-un ușor strabism convergent. Realizați și această mișcare cât mai dinamic, fără însă să forțați. Veți sesiza, în final, energizarea zonei frunții, vibrații fine și ușoară încălzire, curgerea liberă a energiilor prin zona gâtului. Luciditate, armonie mentală. 4. Al patrulea exercițiu se realizează balansând umerii în plan lateral în timp ce bazinul este menținut nemișcat și brațele relaxate. Vă concentrați asupra coloanei vertebrale. Percepeți energizarea coloanei vertebrale și masajul profund al organelor din regiunea abdominală. 5. Exerciţiul pentru torsiunea coloanei vertebrale. Începeți mai întâi prin rotirea trunchiului spre stânga cu brațul stâng întins, iar brațul drept se pliază astfel încât să atingeți cu degetele clavicula stângă în timp ce cotul este menținut la înălțimea umerilor. Privirea este îndreptată (având ochii închiși) spre degetele brațului stâng întins urmând mișcarea acestuia. Apoi îndoiți brațul stâng urmărind să atingeți clavicula dreaptă cu degetele în timp ce brațul drept este întins și urmează rotirea trunchiului spre dreapta. Privirea urmează de această dată brațul drept întins. Se continuă astfel succesiunea de mișcări de rotație spre stânga și spre dreapta, dinamic. Bazinul se va menține nemișcat pe întreaga durată de realizare a acestui exercițiu. Puteți ține ochii deschiși dacă vă pierdeți echilibrul. Simțiți în final energizarea coloanei, flexibilitate, dinamism, optimism. 


pag. 9

6. Următorul exercițiu implică o mișcare de flexie înainte și înapoi a coloanei vertebrale corelată cu respirația. Porniți cu o inspirație în timp ce ridicați brațele și vă arcuiți cât mai mult pe spate

într-o postură asemănătoare cu o semilună, după care începeți să expirați și, menținând brațele întinse, vă aplecați către în față cât mai mult urmărind să atingeți solul cu palmele. Inspirați apoi ridicându-vă și arcuindu-vă din nou pe spate. În timpul executării acestui exercițiu vă concentrați asupra coloanei vertebrale. Puteți ține ochii deschiși dacă vă pierdeți echilibrul. Inspirația se face pe nas, expirația pe gură. La revenire simțiți energizarea coloanei, flexibilitate, dinamism, optimism. Corpul fizic devine pur, ușor. 7. Ultimul exercițiu de încălzire este elongarea coloanei vertebrale corelată cu respirația. Pentru aceasta depărtați picioarele în unghi și plasați

palmele pe coapse, cât mai aproape de bazin, cu degetele orientate spre genunchi. Aplecați-vă în față expirând pe gură cât mai profund, după care inspirați pe nas și rămâneți în retenție pe plin; împingeți cât mai mult în brațe pentru a întinde coloana. Gâtul este necesar să rămână drept și în prelungirea coloanei vertebrale. Mențineți această poziție atât timp cât vă este confortabil, după care expirați pe gură; faceți o pauză în care să respirați de voie și apoi reluați exercițiul. În timpul retenției pe plin vizualizați un flux de lumină alb strălucitoare care pătrunde în ființă prin creștetul capului și vă umple gradat corpul. În final remarcați elasticizarea coloanei vertebrale, dilatarea spațiilor intercostale, vitalitate, dinamism, optimism. 


pag. 10

După aceste exerciţii dinamice, urmează câteva posturi corporale yoga (asana). Sukhāsana (Postura plăcută)

Sukhāsana ajută la liniștirea minții, favorizează totodată eliminarea stresurilor, a oboselii și euforizează. Tehnica de execuție

Postura are două părţi: Execuția pe partea stângă

Vă așezați la sol cu picioarele întinse în față și depărtate între ele. Îndoiți apoi ușor fără să forțați piciorul stâng apropiindu-l de corp și plasându-l sub coapsa piciorului drept aproape de genunchi. Îndoiți și piciorul drept așezându-l sub piciorul stâng astfel încât cele două picioare să se suprapună în dreptul gleznelor, piciorul stâng fiind deasupra celui drept. Postura va avea o anumită simetrie a plasării picioarelor și realizați-o astfel încât să vă simțiți cât mai comod. Mâinile se așează pe genunchi cu palmele în sus, iar degetele realizează un gest special care constă în a plasa vârful degetului arătător în dreptul primei falange (dinspre vârf) a degetului mare astfel încât aceste două degete să descrie aproximativ un cerc. Celelalte trei degete sunt întinse și relaxate. Este important să mențineți spatele drept și cât mai aproape de poziția perpendiculară pe sol, întrun fel de echilibru relaxant. Chiar dacă la început ar putea să pară neconfortabilă îndreptarea coloanei, căutând acest “echilibru” al verticalității se va ajunge la o stare de bine și de relaxare care va face ca această postură să își merite pe deplin numele pe care îl poartă. 


pag. 11

Execuția pe partea dreaptă

Se realizează în același mod ca cel descris mai sus, însă se îndoaie mai întâi piciorul drept care va fi astfel plasat deasupra piciorului stâng (în zona gleznelor) și mai aproape de trunchi. Conștientizare

Remarcați o stare de bine lăuntric și de liniște mentală. Simțiți corpul relaxat, transparent față de lumina energiilor superioare. Erori care vor fi evitate

- curbarea spatelui (cocoșarea) - deplasarea înainte sau înapoi a trunchiului care conduce la contracții suplimentare ale abdomenului și ale picioarelor. Efecte și beneficii

- eliminarea unor tensiuni și stresuri de natură sexuală în același timp cu dinamizarea aspectelor sexuale armonioase - stare euforică, de bine interior - echilibru și liniște mentală - menținerea coloanei vertebrale în acel “echilibru” vertical favorizează realizarea posturii pentru perioade lungi de timp recomandând-o astfel pentru meditațiile de lungă durată - favorizează starea de relaxare, fiind astfel folositoare pentru eliminarea stărilor de oboseală, atât fizică, cât și mentală. 


pag. 12

Paschimottanasana (Postura cleș telui)

Are o influență specială asupra circulației energiilor pe coloana vertebrală care este considerată axul transformărilor profunde în om. Se recomandă practicarea ei zilnică și se simte foarte repede ajutorul important pe care ea îl oferă. Tehnica de execuție

Tratatul yoghin Gheranda Saṃhitā (II. 22) menționează: “Ambele picioare trebuie să fie întinse laolaltă la sol, fără să se atingă și, făcându-se un efort, degetele lor mari trebuie ferm apucate cu mâinile. Capul trebuie apoi să fie așezat pe genunchi. Postura rezultantă se numește Paschimottanāsana.” Spatele și ceafa trebuie să fie cât mai relaxate, iar picioarele perfect întinse. Āsana se va executa lin, fără smucituri. După ce se vor realiza unele progrese în practica posturii, se pot prinde ambele tălpi cu degetele mâinilor împletite în brățară. (varianta pentru avansați propusă de B.K.S. Iyengar) Conștientizare

În timpul execuției veți conștientiza dinamizarea vitalității; sesizați circulația liberă a energiilor telurice prin spate, brațe și energizarea intensă a picioarelor. Postura induce totodată o interiorizare profundă, detaşarea de gânduri sau preocupări. Sesizați în final energizarea membrelor inferioare, starea specifică de vitalitate mărită, difuzată în întreaga zonă a trunchiului. Percepeți starea de destindere în zona lombară, regenerare. 


pag. 13

Erori de evitat

- Veți fi atenți să mențineți genunchii întinși. - Musculatura spatelui și a cefei trebuie să fie relaxată. Efecte și beneficii Renumitul yoghin Van Lysebeth, discipol al lui Sivananda, menționează următoarele efecte ale acestei posturi:

- Această āsana facilitează o foarte bună circulație a sângelui în întregul corp, favorizând mai ales zona pelviană a coloanei vertebrale, ceea ce are multiple efecte binefăcătoare. - Paschimottānāsana întărește coapsele și mușchii gambei, tendoanele, elimină suferințele provocate de artrită, sciatica, nevralgia nervului sciatic, durerile de spate și durerile difuze din picioare. - Nici un organ al cavității abdominale nu scapă acțiunii acestei āsana. Lenea ficatului, dispepsia (digestia grea), aerofagia și gastrita sunt gradat eliminate. - Paschimottanāsana are efecte benefice notabile asupra prostatei, uterului și ovarelor - Ea este de asemenea recomandată celor care suferă de diabet și hemoroizi - Constipația este înlăturată, adesea chiar rapid, iar peristaltismul intestinal este mult activat - De asemenea, este normalizată circulația limfatică - Paschimottānāsana vindecă crizele de lumbago, șterge lordozele, întărește coloana vertebrală și o face rezistentă la șocuri - Afecțiunile dermatologice sunt de asemenea ameliorate prin practica sa. Mirosurile corporale neplăcute sunt gradat înlăturate și o aromă vitală plăcută este natural generată prin exersarea perseverentă a acestei posturi. Fața devine radiantă, ochii dobândesc o expresivitate aparte. 


pag. 14

- Paschimottanāsana este de o rară eficacitate pentru combaterea obezității. Ea face talia subțire și elimină grăsimea inestetică de pe burtă și coapse. - Din punct de vedere psihic, această āsana ajută la disiparea stărilor anxioase. Prin exersarea sa corectă mintea devine foarte stabilă și calmă. Persoanele ușor iritabile ar trebui să practice această postură. Unul din cei mai vestiți yoghini ai Indiei moderne, Brahmachary, menționează:

- Această postură corect practicată reduce ciclurile respiratorii într-o asemenea măsură încât nu sunt necesare mai mult de 5 respirații pe minut. Textele secrete Yoga afirmă că cel ce practică această āsana cu perseverență nu are de ce să se teamă de bătrânețe, fiind posesorul secretului tinereții veșnice. Brahmachary afirmă chiar că această postură perfect realizată permite unei ființe să trăiască în jur de 300 de ani și chiar mai mult dacă va fi practicată zilnic mai mult timp. Foloasele acestei āsana-e sunt însă direct proporționale cu durata de timp cât ea este practicată. Este una dintre acele posturi care ar putea fi practicată și ar trebui să fie practicată ore în șir. B.K.S. Iyengar menționează:

- În plus, această āsana tonifică organele abdominale, elimină numeroase alte tulburări ale vezicii biliare, rinichilor, intestinului, stomacului. Datorită întinderii regiunii pelviene, glandele sexuale absorb cu ușurință cantitatea necesară de sânge, ceea ce face să crească mult vitalitatea. Contraindicații

- Această āsana este contraindicată în ultimele luni de sarcină - De asemenea este strict contraindicată practica ei imediat după mese. 


pag. 15

Bhujangāsana (Postura Cobrei)

Bhujaṅgāsana este postura care ne deschide sufletul către iubire. Dăruirea, altruismul, tandrețea sunt trăite profund de cel care o practică. Ea este totodată o postură ce îi ajută pe toți cei care au complexe de inferioritate, sunt deprimați și însingurați. Cea mai mare bucurie oferită de ea este trezirea iubirii pure și puternice. Tehnica de execuție

Stați culcat la sol, cu fața în jos. Picioarele sunt întinse și ușor apropiate, cu degetele în prelungire, tălpile să fie aproximativ orientate către în sus. Așezați mâinile astfel încât la pornire palmele să fie aproape sub umeri simetric așezate, lipite de sol, cu fața în jos, iar coatele să fie lipite de trunchi. Bărbia este sprijinită pe sol la pornire. Ajutându-vă de puterea brațelor, arcuiți gradat trunchiul către înapoi și ridicați capul. În faza finală brațele sunt întinse, iar capul este cât mai mult lăsat pe spate. Picioarele, fesele și spatele sunt relaxate, întreaga tensiune fiind angrenată în brațe. Pieptul să fie cât mai mult scos în afară, evitând greșeala curentă de a lăsa gâtul să se afunde între umeri; dimpotrivă, ridicați cu optimism capul făcând astfel ca arcuirea să-și atingă maximul. Gura rămâne închisă. IMPORTANT! Va trebui să urmăriți ca porțiunea din corp situată între ombilic și degetele de la picioare să rămână cât mai aproape de sol. Acționând astfel, curbura maximă a coloanei se va localiza în jumătatea ei superioară, ceea ce este foarte bine. Intrarea în āsana, ca și ieșirea, se vor executa lin fără a forța coloana prin mișcări bruște. 


pag. 16

Postura sfinxului (Ardha bhujaṅgāsana) - varianta pentru cei lipsiți de flexibilitate sau bolnavi

Se va proceda întocmai ca la varianta completă, însă se va sprijini greutatea trunchiului pe coate, care vor fi așezate pe sol, în dreptul umerilor; antebrațele vor fi orientate către în față. Se va urmări, de asemenea, realizarea flexiei maxime a coloanei în jumătatea sa superioară. Efectele acestei variante sunt însă mult diminuate față de efectele posturii complete. Conștientizarea

Fiți cât mai conștienți de iubirea ce vă umple sufletul şi este mereu vie. Remarcaţi linişte interioară relaxare psihică. Erori care vor fi evitate

- să se așeze mâinile prea în față sau prea în spate - porțiunea din corp situată între ombilic și degetele de la picioare nu e aproape de sol - forțarea flexiei coloanei. Efecte și beneficii Van Lysebeth, conform cu învățăturile marelui yoghin Sivananda, menționează următoarele efecte ale posturii:

- Bhujaṅgāsana pliază și elasticizează partea superioară a coloanei vertebrale către înapoi. Aceasta înlătură prompt tendința spre gheboșare, durerea de spate, crizele de lumbago (afecțiune dureroasă a zonei lombare), mialgia (dureri musculare în zona spinării). Postura este o adevărată binefacere pentru o coloana vertebrală cu afecțiuni, cât și în cazul unor deplasări ale discurilor vertebrale către înapoi. Practica ei readuce gradat discurile la poziția normală. Conform concepției yoghine, flexibilitatea coloanei este o garanție esențială pentru o stare de sănătate, vitalitate și tinerețe. De asemenea are efecte binefăcătoare în cazurile de sciatică, însă trebuie practicată cu multă atenție fără a brusca coloana vertebrală. 


pag. 17

- Postura Cobrei ameliorează irigarea măduvei spinării și a celor două lanțuri de ganglioni ai sistemului nervos simpatic, ceea ce vindecă numeroase tulburări funcționale și leziuni organice. - Funcționarea tiroidei și a capsulelor suprarenale este de asemenea normalizată, ceea ce are efecte multiple binefăcătoare, de exemplu în unele forme de reumatism, datorită regularizării secreției de cortizon. - Prin creșterea presiunii intra-abdominale, Bhujaṅgāsana înlătură constipația, indigestia și flatulența (producerea de gaz gastro-intestinal care generează balonare), fiind folositoare chiar și celor afectați de constipație cronică. - De asemenea, ficatul, vezica biliară, pancreasul, splina și rinichii sunt favorizați considerabil de această postură. - Postura Cobrei este în mod special folositoare femeilor, pentru tonifierea ovarelor și uterului. Ea este un puternic tonic fiind folositoare în cazurile de amenoree (lipsa menstruației), dismenoree (menstruație dificilă sau dureroasă), leucoree și diferite alte afecțiuni utero-ovariene. Bhujaṅgāsana menține o circulație susținută în aceste zone, regularizează ciclul menstrual și ajută mult ca nașterile să fie normale și ușoare. - Practica acestei asana face talia suplă și pieptul larg și este foarte folositoare pentru reducerea corpolenței. Corpul devine minunat proporționat. Bhujaṅgāsana dezvoltă musculatura dorsală și ascunde vertebrele inestetice. - Din punct de vedere psihic, s-a constatat că postura Cobrei combate rapid sentimentele de nesiguranță și inferioritate, creând o atitudine spirituală demnă, tonică, încrezătoare, afectivă. - De asemenea, Bhujaṅgāsana mărește căldura corporală, reglează în mod echilibrat pofta de mâncare. Contraindicații

Cei care au hernie perforată nu vor practica. Cei care suferă de hipertiroidie păstrează capul în poziția normală fără a mai fi lăsat pe spate. 


pag. 18

Vajrasana (Postura Diamantului)

Vajrāsana este o adevărată bijuterie preţioasă între āsana-e. Ea nu ar trebui să lipsească din practica zilnică a fiecărui om. Mintea practicantului devine pură şi neclintită amintind de un diamant, iar inima sa este adânc cucerită de iubire. Conflictele dinte minte şi inimă dispar. Nu mai există graniţe între aceste două planuri ale fiinţei noastre. Inima gândeşte duios şi mintea iubeşte cu forţă. Prezentarea generală a āsana-ei făcută de marele yoghin A. Van Lysebeth, în conformitate cu textele yoghine tradiţionale

Această āsana, deşi foarte simplă pentru unii, are grade de dificultate considerabile pentru alţii. Deşi pentru unii va fi uşor de abordat, pentru alţii va părea la început inconfortabilă. Senzaţiile penibile sunt legate mai ales de genunchi şi de pulpe. Datorită faptului că am fost forţaţi, cel mai adesea, să stăm pe scaun, ligamentele noastre au devenit rigide şi s-au micşorat. Tocmai din această cauză, ele ne fac să suferim, mai ales la început. După 2-3 săptămâni de practică consecventă, vom ajunge să executăm această postură fără aceste inconveniente, iar după 2 luni ne vom simţi chiar foarte bine, percepând dinamizarea simultană a centrilor de forţă pe care această postură îi dinamizează. Pentru a evita senzaţiile dureroase, este preferabil să exersăm gradat, păstrându-ne totdeauna în limite rezonabile, menţinând postura la graniţa plăcutului suportabil, fără a aluneca deloc în suferinţă. În faza de început, când vom practica această āsana, durerile pot fi reduse aşezând un prosop împăturit pe sol, chiar sub călcâie şi glezne. După un oarecare interval de timp, atunci când ligamentele vor fi elasticizate, ne vom dispensa de prosopul îndoit. 


pag. 19

Nu este deloc exclus ca această postură să fie accesibilă şi agreabilă încă de la prima încercare, fiind cu putinţă să o executaţi dintr-o dată în forma sa tradiţională. În această direcţie este necesar să menţionăm că femeile sunt adesea favorizate pentru această postură, datorită faptului că ligamentele lor au în general o mai mare lipsă de rezistenţă decât acelea ale bărbaţilor. Tehnica de execuţie

Poziţia de pornire este stând în genunchi. Călcâiele se îndepărtează între ele şi se lasă câţiva centimetri între degetele mari de la picioare. Se formează în acest fel o adâncitură foarte potrivită în care aşezăm bazinul. Palmele le aşezăm pe joncţiunea dintre bazin şi coapse. Degetul mare se orientează spre exteriorul coapsei, iar celelalte degete spre interior. Degetele arătător şi mare cuprind astfel o parte a coapsei. Coloana vertebrală se menţine dreaptă, capul în prelungirea ei. Relaxăm toţi muşchii care nu ne ajută la menţinerea posturii. Concentrarea

Simţim armonizarea planului afectiv cu cel mental din fiinţa noastră. Stare de afectivitate pură, limpezime şi forţă mentală. Percepem energizarea deosebită a întregului corp, fermitate, puritate, calm profund. Erori care trebuie evitate

- Bazinul să se aşeze pe călcâie ; - Să nu se menţină dreaptă coloana vertebrală; - Degetele mari de la picioare să se atingă între ele. 


pag. 20

Efecte şi beneficii

Iată care sunt efectele acestei āsana aşa cum sunt menţionate de marele yoghin A. Van Lysebeth: -În această postură, comprimarea muşchilor gambelor frânează considerabil circulaţia sanguină în această zonă. Prin urmare, sângele pe care inima îl destina în mod normal membrelor inferioare este în bună parte deviat către organele abdominale. De aici rezultă influenţa considerabilă a āsana-ei asupra tubului digestiv. - Celebrul yoghin Sivananda recomandă această postură celor cu dispepsie, celor cu afecţiuni hepatice şi în general tuturor celor care suferă de atonia tubului digestiv sau de glandele sale anexe. - Vajrāsana reechilibrează statica vertebrală. Ea uşurează şi regenerează zona lombară a spatelui. - Ea este foarte utilă sedentarilor şi tuturor persoanelor pe care meseria le obligă să rămână mult timp în picioare (coafeze, vânzătoare, dentişti, etc.). - La femeie, poziţia specifică a bazinului, a regiunii lombare şi sacrale, ca şi activarea circulaţiei în zona inferioară a pântecului contribuie la eliminarea anumitor tulburări caracteristice ciclului menstrual sau ale menopauzei. - La bărbat, irigarea sporită a gonadelor normalizează producerea de hormoni masculini, menţinând constantă o activitate sexuală normală - fără supraexcitări tensionante, dar şi fără o diminuare caracteristică impotenţei. - Vajrāsana vindecă de asemenea durerile reumatismale la genunchi şi gută; este de asemenea indicată în cazurile de platfus. Datorită întinderii gleznelor şi labelor picioarelor, se realizează curbura necesară, care este folositoare pentru eliminarea durerilor de călcâie. 


pag. 21

- Cei care stau în această postură un interval suficient de lung vor avea o atitudine fermă şi o coloană dreaptă. Coloana vertebrală devine fermă şi puternică. - Această āsana seamănă într-o oarecare măsură cu postura Nimaz în care musulmanii se roagă. Nervii şi muşchii picioarelor şi ai coapselor sunt întăriţi. Mialgia (durerea musculară a picioarelor şi a coapselor) dispare. - Sciatica este gradat eliminată. - Stomacul va lucra cu o forţă sporită. Atunci când este practicată la un oarecare interval scurt de masa principală şi însoţită de respiraţii profunde, Vajrāsana asigură o digestie excelentă şi foarte uşoară. Totuşi, e important să avem în vedere că, în cazul celor cu dispepsie, aceasta nu îi va scuti deloc să se îngrijească de o cât mai bună masticaţie a alimentelor în timpul mesei. - Corpul devine puternic şi ferm prin practica acestei āsana. Yoghinii au numit-o Vajrāsana, sugerând că prin practicarea ei corpul devine ca diamantul (vajra). Prin aceasta, degetele picioarelor, genunchii, gambele şi şoldurile sunt întărite. - Postura este extrem de folositoare pentru cei înclinaţi să doarmă prea mult. Ea se dovedeşte utilă elevilor şi studenţilor, precum şi acelora care lucrează noaptea târziu. Trebuie practicată timp de 10 minute după masă, atunci când curgerea energiei prin nadi-uri este în mod obişnuit în jos; Vajrāsana inversează această circulaţie, îndreptând-o în sus, contribuind astfel la accelerarea digestiei. Contraindicaţii

În cazul acestei posturi nu există contraindicaţii. 


pag. 22

Sarvangasana (postura lumânării)

Aceasta este una din cele mai cunoscute posturi yoga în special datorită faptului că este foarte valoroasă pentru evoluția spirituală. Înțelepții yoghini susțin că Sarvāṅgāsana este o postură minunată, care ne oferă multiple beneficii mai ales datorită poziției inversate a corpului. Fluxul de energie cosmică pătrunde omul de sus în jos. Inversarea poziției face ca acest flux să traverseze corpul în sens opus, ceea ce duce la o echilibrare energetică interioară şi la relaxarea tuturor organelor interne. Tehnica de execuție

Poziția inițială este la sol, întins cu fața în sus. Ridicați lent picioarele și apoi trunchiul până ce ajungeți să vă sprijiniți doar pe umeri, coate și gât, corpul fiind susținut ferm de brațe. Bărbia presează furca sternului. În poziția finală trunchiul și picioarele sunt perpendiculare pe sol. Se mențin contractați strict doar mușchii ce mențin corpul în postură, restul fiind relaxați. Genunchii trebuie să fie întinși, iar tălpile nu se ating între ele. Postura se realizează pe o pătură suficient de groasă astfel încât să nu apară dureri de ceafă. Revenirea se face lent, ajutându-vă de brațe pentru a nu vă prăbuși trunchiul brusc. Pentru cei care au tensiune arterială ridicată sau boli grave în zona capului se recomandă o variantă numită Ardha Sarvāṅgāsana. În acest caz, trunchiul nu mai ajunge perpendicular pe sol, și mâinile vor sprijini bazinul, nu trunchiul. 


pag. 23

Conștientizare

După cum s-a menționat deja, un rol important al acestei āsana este inversarea curgerii fluxurilor energetice în corp. Observați cu o atenție deschisă și simțiți fluxul energiilor cosmice coborând prin picioare, canalizarea lor pe coloană și focalizarea la nivelul gâtului. Percepeți purificarea energetică, dinamizarea inteligenței, a intuiției spirituale; rafinarea energiilor în ființă. Erori care vor fi evitate

- Fiți atenți să presați ferm bărbia în furca sternului. - Aveți grijă să mențineți trunchiul și picioarele perpendiculare pe sol, tălpile relaxate. Efecte și beneficii Van Lysebeth menționează următoarele efecte ale acestei posturi:

Este un fapt cunoscut că starea de sănătate a organismului depinde într-o mare măsură de buna funcționare a glandei tiroide și a corpului pituitar din creier. În această postură, sângele afluează abundent către gât și cap, astfel încât tiroida și centrii nervoși ai creierului sunt mult mai bine hrăniți, fiind astfel regenerați, ceea ce are efecte notabile asupra metabolismului, creșterii, nutriției, stării de sănătate și structurii fizice. Se știe că tiroida și paratiroida funcționează în strânsă interdependență cu alte glande endocrine, cum ar fi: cea pineală, pituitară, suprarenale, splina, testiculele si, prin urmare, sănătatea ei o condiționează pe a acestora din urmă, asigurând sănătatea întregului corp. 


pag. 24

- Sarvāṅgāsana are efecte excelente asupra coloanei vertebrale, “ștergând” curburile fiziologice anormale și hrănind abundent măduva spinării. Aceasta menține coloana elastică și face spatele puternic, ceea ce în concepția yoghină înseamnă înflorire și tinerețe. Postura lumânării preîntâmpină osificarea timpurie a vertebrelor și a oaselor în general, ceea ce face ca prin practica zilnică să dispară sau să nu apară ravagiile bătrâneții. - Eliminând congestia sanguină din picioare, postura lumânării are efect salutar asupra varicelor și hemoroizilor. Iyengar menționează printre efectele acestei posturi următoarele:

- E de folos în cazul ptozelor uterine, al tulburărilor menstruale, eliminând prompt afecțiunile sau tulburările pasagere dureroase ale aparatului sexual, fiind totodată utilă în tratamentul general și al altor boli, putând chiar ajuta la eliminarea sterilității și la decongestionarea prostatei. - Postura lumânării ușurează curgerea sângelui către inimă, ameliorând irigarea zonei pieptului, și alină sufocarea sau greutățile în respirație, palpitațiile, bronșita și astmul. Totodată ea are efecte profund binefăcătoare în cazul bolilor de gât, a afecțiunilor amigdalelor, vindecând rănile și tulburările nazale; din acest motiv ea este foarte indicată oratorilor și cântăreților. - Prin energizarea zonei capului, postura ameliorează afecțiunile oculare și are efecte salutare chiar și în epilepsie. 


pag. 25

Alte efecte menționate de marele yoghin Brahmachari:

- Este o adevărată binefacere pentru femeile care au probleme la ovare și reglează de asemenea unele tulburări sexuale în cazul bărbaților. - Este foarte folositoare pentru atingerea și menținerea continenței sexuale, elimină poluțiile nocturne. - În plus, postura lumânării acționează ca un puternic purificator și tonic sanguin, acționând simultan și asupra nervilor. Ea tonifică și liniștește nervii, vindecă durerile de cap și stările de iritare, are efecte de regenerare nervoasă, vindecă insomnia și depresia psihică. - Este de asemenea utilă în îmbunătățirea digestiei, eliminând dispepsia, constipația și alte afecțiuni gastrointestinale de natură cronică, amplificând focul digestiv. - Sarvāṅgāsana reduce corpolența și elimină mirosurile neplăcute ale transpirației și ale altor secreții corporale. Ea este recomandată pentru reducerea taliei, elimină ridurile, încărunțirea prematură a părului și gușa. Corpul este eliberat de toxine și umplut de o energie nouă, corpul rămâne vital, suplu, tânăr și sănătos. Contraindicații

Această postură este contraindicată în cazurile de afecțiuni cardiace grave, hernie gravă, hipertensiune arterială și în afecțiunile acute ale zonei gâtului și capului, cum ar fi: otită, abces dentar, angină, afecțiuni grave ale tiroidei, sinuzită, scleroza vaselor cerebrale etc. 


pag. 26

SAMAVRITTI PRANAYAMA (tehnica respiraţiei pătrate) Samavritti este o tehnică de pranayama a cărei caracteristică este

realizarea celor patru etape ale respiraţiei într-un interval de timp egal. Aşadar, inspiraţia, expiraţia, retenţiile pe plin şi pe vid se vor face la fel de lungi. Este vorba despre acţiuni egale, ceea ce îi explică numele. Această tehnică de ritmare a respiraţiei este foarte simplă, lipsită de pericole. Tehnica de execuţie Aşezaţi-vă în Vajrasana sau Sukhasana. Menţineţi coloana dreaptă pe întreaga durată a tehnicii.

Cunoscutul yoghin A. Van Lysebeth insistă asupra importanţei poziţiei corecte a coloanei: “Este necesar să găsim în prealabil o atitudine cât mai corectă a coloanei pentru a ne asigura o cât mai mare stabilitate, eliminând toate curburile nedorite. Corpul va sta în echilibru, centrat în special în jurul coloanei.” Tehnica este simplă: expiraţi pe gură, retenţie pe vid, inspiraţi pe nas, retenţie pe plin. Acordaţi un timp egal realizării fiecăreia dintre aceste faze. Nu forţaţi lungirea intervalului de timp ales pentru cele patru faze. Observaţi dacă intervalul de timp pe care l-aţi ales vă permite să inspiraţi şi să expiraţi profund. De asemenea e important ca retenţiile să nu vă obosească. Puteţi să număraţi timpii pe degete, sau folosind rozariul. 


pag. 27

Recomandări

Pentru obţinerea efectelor sale specifice se recomandă practica ei dimineaţa şi seara minim 10 minute. Se poate mări progresiv durata practicii până la 30-45 minute. Această tehnică nu trebuie niciodată realizată mecanic sau inconştient, deoarece îşi pierde valoarea. Urmăriţi să fiţi cât mai lucizi. Dialogurile interioare sunt suspendate, mintea liniştită. Efecte

După o perioadă de practică veţi constata liniştirea mentalului, interiorizare foarte bună, purificarea minţii, pace interioră.

Recomandări generale Gândiţi pozitiv. Orice gând transmiteţi va atrage asupra voastră energii de aceeaşi natură. Evitaţi să doriţi cuiva răul, să blamaţi, să vă focalizaţi asupra a ceea ce este rău. Menţineţi cât mai mult timp atenţia asupra evenimentelor bune, fericite din viaţă. Bucuraţi-vă de frumuseţe şi dăruiţi cât mai multă iubire. Apreciaţi fiecare zi. Începeţi ziua cu oprimism, găsiţi-vă de fiecare dată ceva bun de făcut în  fiecare zi, ceva care să aducă şi altora bucurie. Zâmbiţi celor din jur şi amintiţi-vă că viaţa însăşi este un mare dar care nu merită să fie risipit prin tristeţe, răutate, pesimism.  Citiţi în fiecare zi ceva care să vă liniştească sufletul. Ascultaţi muzică potrivită pentru relaxare.  Găsiţi timp pentru a merge în natură, în locuri care să vă regenereze corpul şi sufletul.  Consumaţi hrană cât mai pură. Carnea vă aduce în corp şi energiile toxice care sunt create de animalul ce a suferit când a fost omorât. Optaţi pentru o alimentaţie lacto-vegetariană. 




pag. 28

Plante recomandate pentru relaxare Când sunteţi stresaţi sau foarte tensionaţi, sunt recomandate uleiurile volatile cu efect de relaxare, de liniştire: de lavandă (levănţică), melisă, bergamotă, portocale, ylang-ylang. Un ceai din flori de lavandă, busuioc, roiniţă, mentă, măghiran, flori de muşeţel, cardamom,  ghimbir, flori de hibiscus are efect relaxant, înlătură starea de oboseală fizică şi mentală după o zi solicitantă. Pentru un somn liniştit şi odihnitor, se poate prepara o infuzie din tei, păducel, soc, lavandă,  muşeţel, sulfină.  Alte plante recomandate: rădăcina de valeriană, rădăcina de Kava, hameiul, floarea pasiunii, iasomia. 




pag. 29

Muzică pentru relaxare                    

Albinoni - Adagio, For Violin, Strings & Organ In G Min Barber – Adagio Beethoven - Piano Sonata No. 14 In C Sharp Minor Bizet - Entr'acte to Act III (Carmen) Boccherini - String Quintet In E Major, Op.13 5, G282 M Borodin - String Quartet No. 2 In D Major Nocturne Claude Debussy - Clair De Lune Dvorak - Serenade For String Orchestra In E Major Elgar – Nimrod Faure - Requiem, Op. 48 In Paradisum Faure'- Pavane, Opt. 50 Felix Mendelssohn - Violin Concerto In E Minor – Andante Grieg - Peer Gynt, Op. 23 Morning J.S. Bach - Air On The G String J.S. Bach - Cantata No. 140 Sleepers Awake J.S. Bach - Harpsichord Concerto No. 5 in F Minor Johann Sebastian Bach - Jesu, Joy Of Man's Desiring Jules Massenet - Meditation (Thais) Mozart - Clarinet Concerto In A major, K. 622 Adagio


pag. 30

            

Mozart - Concerto For Flute and Harp In C Major Mozart - Piano Concerto No. 21 In C major Pachelbel – Canon Pietro Mascagni - Intermezzo (Cavalleria Rusticana) Rachmaninov - Piano Concerto No. 2 In C Minor, Op. 18 Rachmaninov - Rhapsody On A Theme Of Paganini Ralph Vaughan Williams - Fantasia On 'Greensleeves' Rodrigo - Concierto De Aranjuez For Guitar 2nd Movement Saint-Saens - The Swan Satie - Gymnopedie For Piano No.1 Vivaldi - Concerto For Two Mandolins Vivaldi - Double Mandolin Concerto, For 2 Mandolins Vivaldi - The Four Seasons Largo ' Winter'

Muzică instrumentală: Terry Oldﬁeld, Rick Wakeman, Medwyn Goodall, Llewellyn, Gandalf, Kitaro,

Arndt Stein, etc.




pag. 31

Relaxare Prin Yoga

Recommend Documents