Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Facultatea de Administratie Publica Specializarea Administratie Europeana
Politica energetica a Uniunii Europene
Student: Baciu Robert Iulian Anul 2, Grupa 1
Bucureşti, 21!
Politica energetică Uniunii Europene
1. Normele aquis-ului comunitar
"in e#perien$a %omunit&$ii Europene la capitolul ener'etic sunt evocate dou& momente importante ( )ratatul de constituire a %omunit&$ii Europene a %&rbunelui şi *$elului + CECO 1şi )ratatul de constituire a %omunit&$ii Europene a Ener'iei Atomice + Euratom 2- %E%* avea menirea de a crea o pia$& comun& european& a c&rbunelui, iar E./A)*0 avea drept scop reducerea dependen$ei a$& de importurile din *rientul 0ilociu, ca reac$ie la criza petrolului din Suez din 13456n 1378, Actul Unic European a reprezentat o tentativ& de consolidare a pie$ei economice interne europene, la care subiectul ener'etic nu s9a bucurat de mare succes, pentru c&, la acea vreme, 'uvernele nu erau dispuse s& cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor na$ionale de ener'ie n avoarea desc;iderii c&tre pia$&.n pas n dezvoltarea concep$iei politicii ener'etice europene l9a reprezentat semnarea Cartei Europene a Energiei de la
miloacele de realizare a unei cooper&ri pan9europene n domeniul ener'ieiTratatul e la !aastric"t nc;eiat n 1332 şi cunoscut sub numele de )ratatul .E, a adus
unele complet&ri la deinirea conceptului de pia$& intern& a ener'iei +P=E, &r& s& includ& un %apitol de Ener'ie- %omisia European& a pre'&tit o propunere de capitol, care ar i trebuit, ntre altele, s& o investeasc& cu anumite competen$e n domeniu- )rei $&ri s9au opus ve;ement acestei ini$iative: 0area Britanie, *landa şi Germania- Aceeaşi soart& a avut şi o alt& propunere a %omisiei, reeritoare la administrarea %artei Ener'iei de c&tre "irec$ia de Ener'ie din cadrul %EPropunerea de includere a %apitolului Ener'ie a ost repus& pe a'enda urm&torului )ratat de la
Prin semnarea )ratatului de la Paris la 17 aprilie 1341 de c&tre 5 state europene ( =talia, Fran$a, Bel'ia, /epublica Federal& Germania, >u#embur' şi *landa ( a ost creat& %omunitatea European& a %&rbunelui şi *$elului +%E%* 2 >a 24 martie 1348 la /oma este semnat de cele 5 $&ri europene tratatele de instituire a %omunit&$ii Europene a Ener'iei Atomice +E./A)*0 şi %omunit&$ii Economice Europene +%EE- )ratatele au intrat n vi'oare la 1 ianuarie 1347 1
2
Politica energetică Uniunii Europene
Amsterdam, din 1338, dar a ost nc& o dat& respins&- Este interesant c& Parlamentul European a ost un sus$in&tor puternic al %apitolului de Ener'ie, adversarii ei iind c;iar statele membre6n 1338 prin Tratatul e la Amsteram a ost naintat& o ini$iativ& comun& de a crea /e$elele de Ener'ie )rans9europene, moment ce presupunea o dezvoltare ampl& a inrastructurii ener'etice europene, a telecomunica$iilor şi transportuluiPrima comunicare a %omisiei Europene care abordeaz& c;estiunea unei politici ener'etice comune dateaz& din 1334 şi s9a numit %arta ?erde @Pentru o politic& ener'etic& a .niunii Europene- =9au urmat, n acelaşi an, %arta Alb& @* politic& ener'etic& pentru .niunea European&, apoi o nou& secven$& de comunic&ri n 1335 şi 1338, numite „Carta Verde pentru o Strategie Comunitară – Energie pentru viitor: surse regenerabile de energie”, „Carta Albă – Energie pentru viitor: surse regenerabile de energie” -
respectiv
Aceste documente stau la
baza actualei politici ener'etice comune şi a le'isla$iei europene-! 6n conormitate cu Noua Politic# Energetic# a Uniunii Europene elaborat& n anul 28, ener'ia este un element esen$ial al dezvolt&rii la nivelul .niunii- "ar, n aceeaşi m&sur& este o provocare n ceea ce priveşte impactul sectorului ener'etic asupra sc;imb&rilor climatice, a creşterii dependen$ei de importul de resurse ener'etice precum şi a creşterii pre$ului ener'ieiPentru dep&şirea acestor provoc&ri, %omisia European& consider& absolut necesar ca .E s& promoveze o politica ener'etic& comun&, bazat& pe securitate energetic#$ e%&oltare urabil# 'i competiti&itate.
6n'riorarea provocat& de dependen$a tot mai accentuat& de importurile de ener'ie din /usia a transormat politica ener'etic& ntr9una dintre priorit&$ile .niunii Europene6n cadrul %omunic&rii %omisiei c&tre %onsiliul European şi Parlamentul European a Politicii Ener'etice pentru Europa +28, se stabileşte principalul OBIECTI( )TRATE*IC
al
politicii energetice a UE :
*ri'inea politicii ener'etice europene acoper& trei aspecte: combaterea sc;imb&rilor climatice, limitarea vulnerabilit&$ii .E a$& de importurile de ;idrocarburi şi promovarea ocup&rii or$ei de munc& şi a creşterii economice, urnizCnd astel consumatorilor ener'ie si'ur& la pre$uri convenabile-
;ttp:DD-strate'ion-roDilesDanalizeDE.ener'HpolicH-pd ;ttp:DDre'ister-consilium-europa-euDpdDroD7Dst14Dst143-ro7-pd +%omunicarea %omisiei c&tre %onsiliul European şi Parlamentul European 9 * politic& ener'etic& pentru Europa, Bru#elles, 1-1-28, p'- 4 3 4
3
Politica energetică Uniunii Europene
AvCnd n vedere numeroasele su'estii primite n perioada de consultare privind %arta sa ?erde, %omisia propune ca politica ener'etic& european& s& aib& la baz&:
un obiectiv pentru .E n cadrul ne'ocierilor interna$ionale ca $&rile dezvoltate s& reduc& emisiile de 'aze cu eect de ser& cu !I pCn& n 22, n compara$ie cu 133- 6n plus, n 24, volumul 'lobal de emisii GES trebuie redus cu pCn& la 4I a$& de 133, ceea ce presupune reduceri de 597I n $&rile industrializate pCn& n 24-
un an'aament din partea .E de a reduce, indierent de situa$ie, emisiile de 'aze cu eect de ser& cu cel pu$in 2I pCn& n 22 a$& de 133Aceste elemente constituie partea central& a %omunic&rii %omisiei @>imitarea
sc;imb&rilor climatice la 2J% 9 *p$iunile politice la nivel european şi mondial pentru 22 şi perioada urm&toare/ealizarea an'aamentului asumat de .E de a ac$iona imediat n le'&tur& cu emisiile de 'aze cu eect de ser& ar trebui s& ie nucleul noii politice ener'etice europene, din trei motive:
emisiile de %*2 din sectorul ener'etic reprezint& 7I din emisiile de GES din .E, iar reducerea emisiilor nseamn& sc&derea consumului de ener'ie şi utilizarea n mai mare m&sur& a ener'iei nepoluante, produse pe plan localK
s9ar limita e#punerea tot mai mare a .E la instabilitatea sporit& şi la creşterea pre$urilor la petrol şi 'azK
pia$a de ener'ie din .E ar putea deveni mai competitiv&, stimulCnd te;nolo'iile inovatoare şi ocuparea or$ei de munc&Un obiecti& pe termen mai lung pentru energia regenerabil#+
,
6n 1338, .niunea European& a nceput s& ac$ioneze n vederea ndeplinirii unui obiectiv conorm c&ruia ponderea ener'iei re'enerabile va aun'e n 22 la 12I din totalul surselor sale de ener'ie, dublCnd astel nivelul din 1338- "e atunci, produc$ia de ener'ie re'enerabil& a crescut cu 44I şi cu toate acestea, .E nu va reuşi s&9şi atin'& $inta- Este pu$in probabil ca ponderea ener'iei re'enerabile s& dep&şeasc& 1I pCn& n 21- Principalul motiv pentru http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/08/st15/st15944.ro08.pdf ( %omunicarea %omisiei c&tre %onsiliul European şi Parlamentul European 9 * politic& ener'etic& pentru Europa, Bru#elles, 1-1-28, p'- 1!9 1 5
4
Politica energetică Uniunii Europene
nendeplinirea obiectivelor stabilite n materie de ener'ie re'enerabil& ( pe lCn'& aptul c&, n prezent, sursele de ener'ie re'enerabil& cost& mai mult decCt cele @tradi$ionale ( este lipsa unui cadru strate'ic coerent şi eicient pentru ntrea'a .E şi a unei viziuni constante pe termen lun'Prin urmare, numai un num&r restrCns de state membre a nre'istrat pro'rese vizibile n acest domeniu şi nu s9a atins masa critic& ce ar i permis 'eneralizarea produc$iei de ener'ie re'enerabil&, n prezent limitat& ntr9o niş& economic&.E trebuie s&9şi accelereze ritmul pentru a oeri o viziune pe termen lun' credibil& asupra viitorului ener'iei re'enerabile n .E, olosind instrumentele e#istente, n special "irectiva privind ener'ia re'enerabil&- 6ndeplinirea obiectivelor actuale şi ncuraarea investi$iilor suplimentare, a inova$iilor şi a ocup&rii or$ei de munc& au un rol esen$ial- Politica privind ener'ia re'enerabil& trebuie s& ac& a$& unei provoc&ri: s& '&seasc& un ec;ilibru ntre instalarea imediat& a unor ample capacit&$i produc&toare de ener'ie re'enerabil& şi acordarea unui r&stimp care va permite cercet&rii s& contribuie la diminuarea costului capacit&$ilor respective- G&sirea unui astel de ec;ilibru nseamn& s& se $in& seama de urm&torii actori:
6n prezent, utilizarea ener'iei re'enerabile cost& mai mult, n 'eneral, decCt utilizarea ;idrocarburilor, dar dieren$a scade, mai ales cCnd se iau n considerare costurile sc;imb&rilor climaticeK
Economiile de scar& pot reduce costurile ener'iei re'enerabile, ns& necesit& n prezent investi$ii maoreK
Ener'ia re'enerabil& mbun&t&$eşte securitatea aprovizion&rii cu ener'ie a .E prin m&rirea ponderii produc$iei locale de ener'ie, diversiicarea tipurilor de combustibili şi a surselor pentru importurile de ener'ie şi creşterea propor$iei ener'iei din zone cu stabilitate politic&, precum şi prin crearea de noi locuri de munc& n EuropaK
Ener'ia re'enerabil& emite pu$ine 'aze cu eect de ser& sau c;iar delocK maoritatea acestor tipuri de ener'ie contribuie semniicativ la mbun&t&$irea calit&$ii aeruluiAvCnd n vedere inorma$iile primite n perioada de consultare şi evaluarea impactului,
%omisia propune n oaia sa de parcurs pentru ener'ia re'enerabil& un obiectiv obli'atoriu de creştere a ponderii ener'iei re'enerabile de la mai pu$in de 8I, cCt este n prezent, la 2I din totalul surselor sale de ener'ie pCn& n 22- *biectivele dincolo de 22 ar i evaluate prin prisma pro'reselor te;nolo'ice-
5
Politica energetică Uniunii Europene
6n prezent, politica ener'etic& a .E este re'lementat& de )ratatul de la >isabona n cadrul art- 78- alin- +1: @F&r& a aduce atin'ere celorlalte proceduri prev&zute n tratate, %onsiliul, la propunerea %omisiei, poate decide, n spiritul solidarit&$ii dintre statele membre, s& adopte m&suri corespunz&toare situa$iei economice, n special n cazul n care apar diicult&$i 'rave n aprovizionarea cu anumite produse, n special n domeniul ener'iei6n %omunicarea %omisiei c&tre Parlamentul European, c&tre %onsiliul European, c&tre %omitetul Economic şi Social şi %omitetul /e'iunilor din 1-11-21, se prezint& noua strate'ie ener'etic& ce se a#eaz& pe cinci priorit#i 5: 1- /ealizarea unui consum redus de ener'ie n EuropaK 2- %rearea unei pie$e inte'rate de ener'ie cu adev&rat pan9europeneK !- /esponsabilizarea consumatorilor şi atin'erea celui mai nalt nivel de si'uran$& şi securitateK - E#tinderea Europei ca lider n domeniul te;nolo'iilor ener'etice şi de inovareK 4- %onsolidarea dimensiunii e#terne a pie$ei ener'etice a .E-
http://.energ!.eu/directi"es/com#2010#0639.pdf (%omunicarea %omisiei c&tre Parlamentul European, c&tre %onsiliul European, c&tre %omitetul Economic şi Social şi %omitetul /e'iunilor ( Ener'ia 22, Bru#elles, 1-11-21, p- 495 6
6
Politica energetică Uniunii Europene
BIBIO*RA/IE
1- %omunicarea %omisiei c&tre %onsiliul European şi Parlamentul European 9 * politic& ener'etic& pentru Europa, Bru#elles, 1-1-28K 2- %omunicarea %omisiei c&tre Parlamentul European, c&tre %onsiliul European, c&tre %omitetul Economic şi Social şi %omitetul /e'iunilor ( Ener'ia 22, Bru#elles, 1-11-21K !- Paul Fudulu +coordonator, Paul %om&nescu, "ra'oş Ne'rescu, Petre Prisecaru, "irec$ii necesare de dezvoltare institu$ional& +adncire a .E n raport cu dezvoltarea sa pe orizontal& +e#tindere, =nstitutul European din /omnia ( Studii de imparct ===, Studiul nr-7K - Petre Prisecaru, Guvernan$a .niunii Europene, Editura Economic&, Bucureşti, 24K 4-
$
