Propunere Tehnica - Constructii Bihor

coNSTRUCTil BTHOR S.A. J05l2t5/t991

cul7Jl26

ORADI]A, BIHOR, RONIANIA 'Ielcfon 00.10-259-l I 7.512 : 00.{0-259..117.513 Far 00{0-259-{12.716 B: sww.constru.tiibihor.ro e-mail : offi cea4rconstruciiibihor.rc

Slr. Beuci Nr.:l Cod poslal

Adresn

ill0l5l

\l

f,

OFERTANT SC CONSTRUCTII BIHOR SA

CON S'III.U I R I'

I

IALA DIi I'OZITARE U'II I-,\,IIj,Co]\I UNA I}()IIS ,.IUI)I'TT]L BIHOR

Nuntar inr ilatic / rnunt;

1121166 1 25.08.2017

PROPUNERI' I'IiIINICA

BENEFICIAII: CONI UN,,\ BORS Atlrcsir postrla: Strada I'rincip:rla,nr,200. Localit:rtc:r: Ilors. Cotl poslrl: { I 7075. Ilornania

SOCIETATEA COMERCIALĂ

CONSTRUCŢII BIHOR S.A. ORADEA , BIHOR, ROMÂNIA Telefon 0040-259-417.512; 0040-259.417.513 Fax 0040-259-412.716 Adresă WEB: www.constructiibihor.ro e-mail : [email protected]

J05/275/1991 CUI 73126 Str. Berzei Nr. 4 Cod postal 410151

OPIS Nr. crt.

Denumire 1.Prezentarea modului de realizare a lucrarilor (planul propus) (Formular nr.7) care va descrie : a) abordarea din punct de vedere proces tehnologic (metodologia de executie) pentru realizarea lucrarilor; b) resurse (personal si instalatii/echipamente) (Formular nr.8) c)programul de executie (diagrama Gantt) pe luni calendaristice,

1

2 3 4 5 6

7 8 9

d ) lucrarile permanente si temporare ce urmeaza sa fie executate, e) activitatile de interfatare cu lucrarile existente si operarea acestora, dupa caz (daca este inclusa asemenea solicitare în caietul de sarcini); f) secventierea, derularea în timp si durata testelor, cu evidentierea clara a activitatilor incluse în procesele de asigurare, respectiv de control al calitatii, conform legislatiei specifice corespunzatoare obiectului contractului; g) denumirea activitatilor si subactivitatilor aferente, durata acestora, cu evidentierea punctelor cheie în executia contractului; h) drumul critic clar identificat in planificarea activitatilor. 2. a)Listele cu cantitatile de lucrari b)Se vor prezenta fisele tehnice pentru utilajele si echipamentele tehnologice c)Se va prezenta Lista cu furnizorii de utilaje/echipamente tehnologice si a principalelor materiale 3. Extrasele de resurse materiale, manopera, utilaj si transport 4. Graficul tip Gantt pentru executie lucrari cu încadrarea în termenul de 8 (opt) luni de la primirea ordinului de începere a lucrarilor 5 Declaratie privind termenul de garantie acordat lucrarilor executate. 3(trei)ani 6 Prezentarea modalitatii de asigurare a accesului la specialistii necesari si obligatorii în vederea verificarii nivelului de calitate, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 si a altor legi incidente. 6 Termenul de executie contract este de 8 luni Se vor respecta conditiile de mediu, social si cu privire la relatiile de munca pe toata durata de îndeplinire a contractului de lucrari. Se va prezenta o declaratie pe proprie raspundere în acest sens (Formular nr .9) 8 Modelul de contract semnat si acceptat cu sau fara observatii Declaratie privind informatii confidentiale (Formular nr .10)

S.C. CONSTRUCȚII BIHOR S.A.

Pagina 1-150 151-161 162-163 164 165 166-173 173-174 174 175-216 217-222 223-224 225-244 245 246 247 248 249 250-260 261-262

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE

1

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TRASARE

GENERALITiTI Orice lucrare va fi inceputd dupA efectuarea operaliei de predare primire a amplasamentului, conse[rnatd int-un proces verbal incheiat intre delegati beneficiarului, prciectantului $i executantului. Se amenajeaz[ terenul $i platforma de lucru Condilii prealabile - cunoa$terea amtrnunliti a documentaliei scrise $i desenate, precum gi a standardglor $i nomativelor in vigoarc - pregetirea $i verificarea sculelor, echipamentelor $i utilajelor - repartizarea sarcinilor $i instruirea personalului de execujie Documente specilice de referinfd sunt : Proiect de executie, legislaua in vigoare, standardele Si insffucliunile tehnice de execulie.

LUCRARI DE TRASARE Trasarea lucrarilor se va face cu grija, utilizand aparate topometice ccorespunzatoare pentru a obtine tolerante admisibile- Se vor pastra repere de control pana Ia teminarea lucrarilor de stmctura. Se traseaza reperile cotei zero, axele construcliei ti ldlimile sepdturilor Inainte de inceperea lucrerilor de terasamente se va verifica hasarea pe tcrcn, determindndu-se dac[ se incadreazd in abaterile prevlzute. Toleranlele admise la trasarca constructiilor pe orizontalA pentru lungimi sunt urmetoarele :

m_\

Lungimi in

Tolerante in om Toleranfe coordonate rectangulare de ttasare T/d I

25

-\(l

100

+2

r2

+3

t50

200

250

-5

+5

Pentni Iungimi intemediare, toleranlele se stabilesc prin iflterpolare. Toleranlelc prevezub in tabelul de mai sus se majorcazi, functie de panta terenului, cu ilee dln din ta tabclul unniitor: Panta terenurilor (p) in P<3 P> 15 3
o%

25

50

100

Dacd se incadreazd in abaterile prevazute, se trece la efectuarea sip5turii. Trasarca este operafia de transpunere in teren a element€lor geometrice de legeturi (distan{e, unghiLrri, coordonate) stabilite prin proiectul de executie fate de: - puncte ale refeleloi geodezice sau topografice din zonii - puncte sau aliniamente ale construcliilor invecinate; - detalii invecinate cu caracter natural. Aplicarea pe teren a proiectelor de construclii in vederea executiei necesite efecfuarea de lucreri topografice de birou ti in teren care se desfa$oara in urmdloarea succesiune: - proicctarea trasarii;

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE I1iIANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TRASARE

pregitirea topogaficd

proiectului; - predarea-primirea amplasamentului li a bomelor de repere; - tmsarea in teren a axelor consauc[iilot a contururilor obiectivelot a detaliilor in timpul execuliei: - efectuarea de masurAtori la montarea elementelor dc construclii; - verificarea lucrfuilor de trasare a construcliilor pe teren. Proiectul de execulie trebuie sa cupri[da obligatoriu documentalia topograficd de bazA folositd la intocmirea relelelor topogafice cat ti scheme de spdjin pentru tasare sau bazele de tasarc , mdsuretorile pe teren ale bazei de tmsare,bomarca ti semnalizarea -

a

Punctelor. Schemele de trasare mai cuprind: - elementele carc tebuiesc tmsate de cdtre executant: - cum se execule lrasareat - precizia tmsirii; - instrumentele $i aparatele auxiliare folosite la trasare $i mesuririle speciale legate de verificarea lor; - cand se iocepe ti cand se temina trasarea; - contolul trasArii; - receplia trasArii $i predarea punctelor hasate; - materializarea fi semnalizarea punctelor; - alte masuri. in cazul in care proiecful de execulie nu conline toate elementele geometdce necesare trasdrii sau daca soluliile din proiect nu se pot aplica pe teren se ia legdtua cu proiectantul

penhu stabilirea soluliilor de proiectare. Lucrarile de trasare incep dupd faza de predare-primere a amplasamentului $i a bomelor de rqrere la care participi Si beneficiarul li proiectantul. Din partea Fntierului executant participA ;eful de gantier sau reprezentantul acestuia impreuna cu topogmful $antierului. Faza se incheie cu completarea procesului verbal de predare-primire a amplasamentului qi a bomelor de repere. Trasarea efectivd pe teren a construcliilor se executa de topograful $antierului $i consta in transpunerca pe teren a elementelor geometrice din proiect. Aplicarea pe teren a rctelei de trasare se face prin metode care asigurd precizia necesarA folosind punctele relelei topografice existente. Punctele relelei de trasarc se materializeazA pe teren prin mdrci gi repere conform prevederilor STAS 982411-87. Conservarea marcilor gi reperelor de trasare revine beneficiarului gi executantului pe timpul lucdrilor Matedalizarea pe teren a punctelor !i a a\elor de tiasare sau a punctelor ajutetoare s€ face prin stilpi, picheti sau marcaje pe elemente ale construcliilor invecinate conform instructiunilor date de proiectant. Lucrerile de trasare se verifica daca se incadreaza in tolerantele inscrise in prciect. La verificare participa beneficiarul cu proiectantul $i se incheie proces verbal de trasare. Pentru Iucririle de trasare se utilizeaza urnatoerele aparate: - un dublu decimetru pliant; - o ruletd de 5-10-50 m lungime; - o stadie(mira) topogafici: - teodolit ,o - nivela. Sr.

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

2

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

3

LUCRARI DE TRASARE

- firul cu plumb, pentru ridicarea pe veticalA a punctelor -Statia totala. Statie GPS Lucrdrile de trasare se fac cu instrumente li aparate topografice verificate ii etalonate. Lucr6rile de tasare se executa cu un tehnician topograf si cu unul sau doi muncitori. Pentu a asigua certitudinea execudiei lucrdrilor de trasare conform cerintelor din proiect sunt necesare urmAtoarele criterii: - verifrcarea, rectificarca $i etalonarea p€.iodicA a instrumentelor $i aparatelor topogafice; - rcspectarca cedntelor proiectului de execulie; - respectarca prcvederilor prezentei instrucliuni; -se interzice folosirea lucririlor de tasare nereceplionate. Trasarea Operatiile de trasare qi de materializare a axelor construcliei reprezinte prima etapA a luqerilor pregatitoare pentru executarea fundaliilor. Trasarea pe teren a lucrdrilor se face dupd executarca cur5lirii $i a niveldrii terenului. Trasarea pe teren cupinde fixarea poziliei corNtrucliilor pe amplasamente proiectate li marcarea fiecdrei construc[ii, conform proiectului de execr-r1ie. Toate lucrdrile de trasare se vor executa de cdtle constuctor prin topometristul qantierului, pe baza reperelor de tasare, conform planului de trasare intocmit de proiectant. Reperii de hasare se predau pe teren constructorului de cStle reprezentanta proiectantului in prezenla clientului, pe baza unui proces verbal. Receplia luolrilor de trasare se face de cetre

client, ill prezenla constructorului gi proiectantului.

Etapele de trasare pe teretr sunt urmitoarele: - identificarea bomelor topo existeote ;i uearca unei relele de sprijin in zonA - trasarea axelor proiectate - materializarca pe teren a axelor prciectate cu ajutorul ,arugilor - amplasarea de ldruli martori la punctele caracteristice - intocmirea de schile topograflce, care sd perrniti regdsirca rapidi a {drugilor Inainte de a se trece la opelalia de trasare a axelor ti a contuurilor gropilor de fundade se face receplia pril1 verificarea privind: - relele de sprijin ce au servit la realizarca bazelor gi relelelor de trasare - reletele topografice indicate in releaua de sprijin din planul de amplasare La baza acestor operatii se aflA proiectul de execulie al constructiei care trebuie sd asigure:

planul de amplasament cu pozilionarca construcliilor existente fi celor noi - puncte de referinlA din nivelmentul geodezic de precizie al larii - bome de reper ce vor sewi ca puncte de referinlA in cadrul operaliilor de trasare -

generaltr sau la obiecte; - planul general de sAp5hua, cu indicarca a cotelor de niyel, a distanlelor dintre

sapaturi, a pantelor taluzelor - planul general de fundalii cu indicarea tipurilor, pozilionare, cote de nivel,distanle Metoda de trasare folositA trebuie astfel aleasa incat sa corespundd gradului de precizie cerut constucliei respective. Materializarea axelor principale ale construcliei se realizeaza prin: euc - implantarea de bome utilizabile pe intreaga durate a execuliei constucliei -materializarca punctelor ce aparlin a,relor pe imprejmuiri proiectate $i executate in

S,C, CONSTRUC]'II BIHOR S,A,

o,o

c

it!

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TRASARE scop. Aaestea trebuie sd fie astfel concepute li exeautate, incit ultedor se poatd asigura realizarea trasdrii restului de puncte. Imprejmuirea se face paralel cu laturile construcfiei, la o distan(e suficiente, pentru a nu fi in zona lucririlor de terasamente. Se va poziliona la 3 m in exteriorul perimetrului real al suprafelei ce urmeazd a fl excavatd. pentru trasarea direcliilor Pentu tasarea axelor pincipal€ se utiliz€aza teodolitul

2

iar rulete

-

peotru mlsurarea lungimilor Trasarea axelor principale se efectueazd in raport cu reperii de trasare a poziliei de amplasare a construcliei. Marcarca axelor pe imprejmuire se face prin cuigoare sau crestdtu , in jurul cdrora se traseaz e un cerc cu vopsea $i in care se scrie rumArul axei. Materializarea axelor se face cu salma fixatd pe punctele ce apa4in axelor pe imprejmuiri pioiectate $i executate in acest scop. Coborarea pe teren se face cu ajutorul firului cu plumb. Trasarea poziliei cofiajelor pentru funda{ii continue din beton Trasarea poziliei cofiajelor pentru tumarea fundaliilor din beton se rcalizeazit dealungul sirmelor intinse intre reperii materializali in acest scop pe imprejmuirea ce a sewit la tasarea lucrdrilor de sdpaturi. Intrucit in timpul definitivdrii lucrdrilor de cofrare elementele cofrajului pot cdpAta deplasdri de la pozilionarea iriliali,este llecesar ca ilaintea tumArii betonului, si se verifice corectitudinea pozi;iei finale a acestora. Verificarea se executA cu ajutorul unui instrument optic .

-

TRASAREA COTELOR DE NIVEL $I VERTICALIZAREA COMPONENTILOR CONSTRUCTNLOR . Trasarea cotei de nivel a oricArui component de conshuclie se execute in raport cu un rcper care materializeaza cota + 0,00 sau o altd cota convenlionald gi care trebuie sd fie astfel executat $ protejat incit se se conserve pe toatA durata execuliei construcliei. Acest rcper trebuie si fie accesibil spre exteriorul construcfiei, constituind punctul de ver ificare, in ceea ce prive$te cota de nivel a constucliei in mpolt cu cota de nivel a rcperilor de referinF exterior. Trasarca cotei de nivel la cofraje gi verificarea verticalitefi acestora Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel se executd cu instmmente optice (niveluri) li se materializeazi prin insernnare cu vopsea in citeva puncte ale coiajului , in drephrl se inscrie cota nivelului respectiv ^sernnelor In raport cu aceste semne, se traseazA prin masurarea directA gi se materializeazS, in funqie de necesitdli, nivelul superior al coftajului sau nivelul de tumare a beto[ului. 7.3. Tmnsmiterca cotelor pe coftaje la etajele superioare(in cazul construcliilor multietajate) se poate executa : direct, pri[ mAsurare pe indllime, cu ajutorul ruletei sau panglicii de o1el, atunci cind accesibilitatea directe exista pe toatd indllimea. indirect cu ajutorul nivelei $i a mirei, prin transmiterea succesivd a cotelor diferitelor nivele atunci cand existd accesibilitate directa [umai intre nivele. 7 .4. Ve fcarea verticalitdlii cofrajelor in cazul componentelor de construcfie, cu in6llime mare, ca se executa din beton monolit, se asigur[ de preferintd, cu ajutorul teodolitului sau statia totala-GPS. In cazul unei venicalitali mai pulin precisd se poare uliliza firul cu pl

-

'-K*o

/.^t'

B S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

s,, Bi

4


5

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TERASAIlIENTE

LUCRARI DE TERASAMENTE Sipeturile se vor executa mecanizat. Sapaturile pentu fundatii se vor executa in genenl mecanizat, avand grijd sa nu depiseasca profilul proiectat al septuurii. Evacuarea pimantului rezultat din sdpaturd se va face astfel ca intre marginea sapAturii $i marginea depozitului de pimant de pe mal str existe o zond liberA GanchetA) a carei li1ime trebuie sA fi€ cel pulin egalA cu adancimea sdpdturii in cazul sapdturilor nesprijinite, iar in cazul sdpaturilor sprijinite cel pulin 0,50 m. -se evacueaze pamantul excedentar -se niveleazd fundul ganlului manual La terminarea lucdrilor de sapdturi se verilicd cota de fundare , natura terenului de fundare. Datele se vor consemna in Procese verbale tipizate semnate de beneficrar, conshuctor $i proiectant; in procesul verbal se vor inscrie $i toate modificdrile introduse fa!5 de proiect. Dacd se constatd ce la cota de nivel stabiliti pentru proiect natura terenului nu corespunde cu aceea alutd in vedere la proiectare, solulia de continuare a lucrdrilor va li stabiliti pe baza unei dispozilii scrise a proiectantului. - cand tumarea betonului nu se face imediat dupa executarea sapafurii, aceasta va fi opfita la o cota mai ridicata decit cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice a terenurilor de fundare; Spdjinirea peretilor sapatudi se face tinind seama de adincimea sapatudi, natura terenului de fundare, regimul de curgere a apelor subterane, conditii meteorologice si climatice din perioada de executie, tehnologia de executie. Se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari al stabilitatii masivelor de pamint din zona lot de influenta sau daune datorate afuierilor la cladirile existente.

Modificarea cotei de fundare, se va face numai cu acordul proiectantului. Tumarea betonului in fundatii, se va face imediat dupa atingerea cotei de fundare sau a unui strat penfu care proiectantul isi da acordul privind posibilitatea de fundare. Lucrarile de temsamente se vor executa cu luarea tuturor masurilor de asiguare a securitatii muncii in conformitate cu prevederile legale si cu tehnologia de executie adoptata pe santier. Sapaturile se vor executa la cota indicata in proiect dupa care se va receptiona terenul de fundare de catre illgiflerul geotehnician si numai cu avizul acestuia se poate trece la tumarea betonului de egalizare. Umpluturile la exterior si interior se vor ex@uta numai dupa realizarca tuturor fundatiilor si a instalatiilor aferente constructiei pozate sub cota +0,00. Pentu umpluturi se va utiliza material cuat, fam restu vegetale, rezultat de la excavatii sau adus din afara asigurand un grad de compactare de min 98% pentru a evita fisurarea pardoselilor. Compactarea umpluturilor se va realiza cu maiul mecanic sau cilindrul compresor, dupa caz, in straturi de ma,\. 20 cm grosime asigurand umiditatea optima prin stropire cu apa. Se vor lua deassrneni masuri pentru a dirija spre extedor apele rezultate din eventuale precipitatii si a evita patrunderea lor in gropile de fundatii. Se vor respecta prevederile normativului Cl69-88 privind executia lucrarilor de terasamente. In cazul in care beneficiarul solicita efectuarea verificarii compactarii umpluturilor de sub placa de la cota - 0.07 cu placa de incarcare (0 300mm), modulul de deformatie EVz va fi cel putin 120 MN/mp, iar raportul de compactare EV2/EVI s2,5.

6e\,cI\ o "

S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

-oRADEA sr,.

eEia

7


6

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TEMSAMENTE

EXECUTIA LUCRARILOR DE EXCAVARE Pentru evitarea surparii maludlor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opdri ale fluxului de lucru este necesara respectarca urmatoarclor conditii: Adancimea maxima de sapatum nesprijinita in spatii ilguste: Teren slab coeziv : 0,75 m Teren mijlociu : 1,25 m Teren tare si foarte tare : 2,00 m

2. Inclinarea maxima a taluzului va fi: -Nisip, balast : 2:3 ; -Nisp argilos : l:l ; -Argila nisipoasa :4:3 ; -Argila:3:2 ; -Roca:6:l : Principalele operatiuni prcgatitoare sunt: -Lucrari de demolari si spargeripavaj: -Lucrari de amenajare a platfomei de lucru, respective -Aducerea la cota a terenului ; La inceperea lucrdrilor de sdptrturi, ;eful punctului de lucru va verifica incheierea lucdrilor pregititoare. Proiectantul va aviza solutia aleasd in funclie de datele dil1 studiul geotebnic. Executarea luqarilor de excavare se face, de reguli, mecanizat, sdpdtua manual fiind folositi numai acolo urlde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de

vedere tehnico-economic.

in

timpul executlrii sapdturilor, trebuie awte

in

vodere

urmdtoarele aspecte: -mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gopii pe o distania suficienti pentru a nu periclita coNtrucliile invecinate; -cand tumarea betonului de fundalii nu se face imediat dupi executarea sepeturii, sapetura va fi opritd la o cotd mai ridicata decat cota finale, penfu a impiedica modificarea caracteristicilor fizico mecanice ale terenului de

lungimi mari se vor organiza astfel incet pentru orice faze a lucrului, fundul sApdturii str fie inclinat spre unul sau mai multe puncte penhu a asigura colectarea apelor; -sapaturile mecanizate nu tebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opd cu cca. 15 - 20 cm deasupra cotei urmand ca dife.enla sa fie executata manual; -pe parcursul executiei, executaltul are obligaia de a solicita prezenta geotehnicianului pe gantier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daci natura terenului de fundare corespunde cu proiectul; -in cazul apariliei pe fundul gropii a unor cripdturi in teren masurile necesare vor fi luate de proiectantul geotehnician; -in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie ldsat sd se sub talpa de funda(ie; -sapaturile de

usuce inainte de inceperea betonarii.

CONDITII PENTRU SANTIER Contractorul: a) Nu va incepe nici o lucrare decat dupa pdmirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pq baza unui proces verbal semnat de beneficiar si executant. b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipuilor de trasee (conducte) subterale care pot fi intalnite.

EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL

a)

Se va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura pana la o adancime de

30cm si se va pastra pentu rcutilizarc; b) Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pashat sepamt de alte materiale. Distanta ma ma pe care va fi va depasi 100 m.

.-o$o.1, S.C, CONS'IRUCTII BIHOR S,A,

:

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TERASAIIIENTE

c) Imprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime de 25-30cm in zo[ele indicate pe planuri.

EXCAVARXA FUNDATIEI a) Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica tmsarea pe teren si inscrierea in tolemntele admise. Se vor intocmi documente de calitate privind axarea fundatiilor, stalpilor si a grinzilor inainte de tumarea betonului sau a monolitizarilor. Aceste documente trebuie sa mentioneze in mod clar si fara echivoc inscrierea in tolerantele

mentionate la capitolul 2. LUCRARI DE TRASARE. Documentele c€ atesta calitatea trasarii se intocmesc de catre constructor si se avizeaza de beneficiar. Ele ftebuiesc obligatoriu prezentate proiectantului la etapele de control al calitatii in faze determinante.

STRATIII, PORTANT La atingerea cotei de fundare din proiect se va efectua investigatia geotehnica care va decide conformitatea sau neconformitatea terenului de fundare. Daca la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, va stabili modul de continuare a lucrarilor.

se

va anunta proiectantul! care

EVACUARXA APEI Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drelaj. Pentru fiecare arnplasament se vor stabili locul si traseele de evacuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permane[te. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate.

ELIMINAREA MATERIALELOR Materialele excavate [ecorcspunzatoare pentru umplutua sau

in

surplus vor fi

indepartate din santier.

Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie inlormat Beneficiarul caruia i se vor cere instrucliuni. Daca sunt intalnite tuasee subterane, altele decat cele indicate in planuri, vor fi ilformati proiectantul si autoritatea competelta si se vor obtine instructiuni de la acesta. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile intalnite in cusul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS La executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros se vor r€specta toate prevederile normatiwlui CI6-84 "Normativ pentru realizarea pe timp fi:iguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normati\.ului sunt

h continuare in caietul de sarcini. nxecutarea sapaturilor Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea nafurala sau afanarea stratului superfioial. astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in spccial inainte de fumarea uflor fundatii. date

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

7


8

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TERASAITENTE

La sapaturile cu epuismente, apa pompata va ti indepartata imediat, pentu a nu se forma gheata in jurul punctului de luclu. Utilajele penru excavarea sapaturilor pe timp fiiguos - excavatoare , scaificatoare , buldozere - vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.

Transportul pamantului pe timp friguros Transportul pamantului sapat pe timp ftiguros trebuie

sa se termine inainte de de a incepe sa

inghete , in conformitate cu tabelul urmator : Timpul de incepere a inshetadi ( min ) TemDeratura acrului( ' C ) -5 90

-

10

fi)

15

50

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat Iucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii. In cazul descoperiri unor obiecte periculoase (elemente de munitie) se va anunta aceasta serviciul de urgenta la tel. 112

LUCRAR]LE DE UMPLUTURA Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 250 mm. S€ depune umplutua astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutun se va compacta si se va consolida cu deosebita atentie.

Gradul de umiditate al umpluturii va

fi

reglat conform instructiunilor. Se vor asigua

toat€ echipamentele de strcpire cu apa necesare.

Executarea umpluturilor pe timp friguros Umpluturile se pot executa si compacta pg timp fiiguros prin mijloace manuale sau mccafllcc icc daca c ecta urmatoarelcc colditi Temperatura Durxlll Saparea transportul astemerea Durata btala umplutura si +1"C compactarca D,lmantului neinshetat. de executie Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura , din Durata de zone in care terenul nu este inghetat . saDarc Asezarea pamantului de umplutura pe tere1r sau pe +1'C In momentul stmtul inferior neinghetat astemerii shatului . La executarea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura . Toata activitatea de executare a umpluturilor bebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren , activitate care trebuie sa se desfasoare fara interupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata La astemerea si compactarea strafurilor se vor evita pauzele in executie, iar astemerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va altema cu compactarea lor. lndiferent de temperatura dc umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umplu

,

in

+l"c

,q-.

",?.fiIF, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE TERASAIVENTE

prin santud si diguri impotdva spalarii.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISIBILE Inaintea inceperii slplturilor trebuie tlcute umatoarcle verificfui: -existenta PV predare - primire amplasament si a bomelor de reper, cu mefltioflarea eventualelor trasee irtgropate ; -existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la : -stratificatia terenului ; -grcsimea, natum, coeziunea si umiditatea straturilori D -un8hiul de frecare intema: -cota apelor subterane ; -existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: -planul general de fundatii: -detalii de executie fundatii; La teminarea lucrarilor de sapaturi penhu fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura tereflului si se vor incheia prccese verbale. Materialul de umplutura Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare confom instructiunilor. Fiecare prcba de pamant coeziv gmnulat va cantari 25 kg. Fiecare proba de pamant necoeziv format din pietris grosier va cantari 25 kg.

> >

> > ! )

Teren de fundare

geotehnica a terenului de fundare. Contractorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupm: l. Tipul de materiale de umplutua aprobate; 2. Continutul maxim de umiditate la carc matedalele de umplutura vor fi supuse

Principii de cercetare geologica, tehnica

si

compactarii.

Lucrari

de compactare

Se va fumiza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de

o incercare la fiecare 100m2 pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o abatere standard de la derNitatea medie uscata de 80kg/m3 pentru solurile cu granulatie grcsiem.

Abateri .dmisibile l. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel : -pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor : 5 mm; -pozitia in plan vertical a cotei de nivel : 3 mm ; 2. Abateri dimensionale ale elementelor

.

a) In plan orizontal : -inaltimi pana la 2 m : + 20 mm ;

-inaltimi peste2m : + 30mm ; b) Inclinarea fata de verticala a muchiilor

:

-pentxulml:3mm; -pentru toata inaltimea : 16 mm ; 3. Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect : -in jurul fundatiilor si subsolurilor :mediu5Toiminim8%;

6i*$cD 3 --o!r.^

,i "t,i:F, S,C, CONSTRUC1 II I]IHOR S.A.

9


10

ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTII!1AL 1. SCOP

Prezenta procedura are drept scop descrierea actiunilor pentru executia si receptia stratuilor de fundatie din balast, balast optimal din sistemele ruliere ale drumuilor pubtice, parcarilor si ale strazilor executate de SC CoNSTRUCTII SA oradea. 2. DOMEI,IIU DE APLICARE

Prezenla procedura contine specificatii tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. Procedura cuprinde conditiitehnice care trebuie sa fle indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si stratul de fundalie realizat conform STAS M00. 3. PROCEDURA : 3.1 PREVEDERI GENERALE

Stralul de fundatie din balast sau balasl optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 intre 15 si 30 cm.

Antreprenorul este obligal sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentei proceduri. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laboralor autorizat, efecluarea tuturor inc€rcarilor si determinarilor rezultate din aplcarea procedurii.

Antreprenorul este obligat

sa efectueze la cererea "inginerului- verificari suplimentare fata

de

prevederile prezenlului caiet de sarcini.

ln cazul in care se vor mnstata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul, va

dispune

intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 3.2 MATERIALE 3.2.,I AGREGATE NATUMLE

Pentru executia stralului de fundatie se vor utiliza balast sau amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu lrebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pam6nt, cafuune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. ln conformitate cu prevederile SR 662, pct.2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a ll folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracleristicile calitative aralale in tabelul 1.

f*D, ; .

",.?fi M-i1,

:

Q.h,r,^/, S,C. CONSTRUCTII BIHOR S.A,


11

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIMAL

Tabel

1

Conditii de admisibilitate Amestec

Caracteristici

Fundatii rutiere

optim

Completarea

llletode

sistemului rutier la inghetdezghet - strat de forma

verificare conform

Sorl Continut de fractiun % s!b 0,02 mm sub 0,2 mm

0-63

0-63

063

max.3 4-10

max.3

max 3

3-18

0-1 mm

12.22

438

3-33 4-53

0-4 mm

26-38

16-57

16.72

0-B mm

35 50

25-70

0-16 mm

4B-65

25 80 37 86

0'25 mm

60-75

050mm

85-92

50 90 80 98

80-98

0-63 nrnr

100

100

100

Granulozitate

conform SR 662 15

15

30

30

30

30

Coeficient de neuniformilate (U min Echiva ent de nisip (EN) m n

Uzura

cu

masina

tip

30 30

max.

STAS

1913/5

4606

50-90

734

Los

Angeles {LA) %

de

Balastul optimal se poale obtine fie prin amestecarea so(urilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balasl daca indeplineste conditiile din tabelul 1. Limitele de granulozitate ale agregatuluitotal in cazul balastului oplimal sunt aratate in tabelul 2.

Iabel2 Domeniu de

Limita

granulozitate

Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de...in mm 0,02

0,2

1

4

8

25

63

nier oara

0

4

12

28

35

60

100

Super oara

3

10

12

28

50

15

100

0-63

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laboralor complele, penlru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea lnginerului. Laboralorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balaslului sau balastului amestec optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate cerlificatele de calitate emise de Fumizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezuitalele determinarilor efectu

;'

.

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

"uoH?q^ n,)

Q{r'o,


12

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIMAL

Depozilarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. ln cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materjalelor aprovizionate din surse diferite. ln cazul in care la verificarea calitalii balastului sau a balastului amestec opiimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din labeiul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitalive prevazute. 3.3 APA

Apa necesara compactarii stratului de balasl sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de pariicule in suspensie.

3.4 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU

A

BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE

REALIZAREA STMTULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de calre antreprcnor prin laboratorul sau, in confomitate cu prevederile cupinse in tabelul3. Nr car

1

2

Actiunea, procedeulde verificare sau caracteristici ce se

Frecventa min ma La aprov z onare

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de qarantie

La fecare lot aproviz onat

Determinarea granulometrjca.

O proba la flecare lot

Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

3

Um d tate

4

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

Tabe 3 lletoda de

La ocu de punere in opera

determinare conforrn STAS

5

6.

4606

aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursa (daca esle cazul penlru fiecare sort)

730

0

proba pe schimb (si sort) inainle de inceperea lucrarilor si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteoroloqice O proba la fiecare lot aprovizional pentru fiecare sulsa (sort) la fiecare 5000 tone

S.C. CONSTRT]CTII BIHOR S A

730

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIIVAL 3.5 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COI'TPACTARE 3.5.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laboratorde specialitate inainte de inceperea lucrailorde executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913i13 se stabileste: du max. P.lV. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; 0/0. Wopl P.lV. = umidilate optima de compactare, exprimala in 3.5.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se delermina de laboratorul santierului pe probe prelevale din lucrare sianume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3 Wef = umiditalea efectiva de compactare, exprimata in 0/o; in vederea stabilirii graduluide comapctare gc. du ef.

gc=

x 100 du max.Pl\y'

La executia stratuluide fundatie se va urmari realizarea gladuluide compactare aratat la

punctul3.7.2 3.6 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.6.,I MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast sau balast ameslec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcinipentru realizarea acestor lucrari. lnainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului ameslec oplimal. lnainte de asternerea balastului se vor executa lucrarib pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostamenl, drenuri longitudinale sub acostamenl sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la aceslea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. ln cazul straturjlor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printl-un stral drenant conlinuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in odce punct altraseului, la ceL pulin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.

ln cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, aceslea liind consemnate in registrul de santier,

3.6.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPEM A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTII'AL lnainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minim 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublu latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compaclare si a modului de actionare a acestuia, penlru realizarea gradului de compactare cerul prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspendire, pentru realizarea gros mi dln proiect si o supraiatare corecta


13


14

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIIIIAL Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului', efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilile de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. ln cazul in care gradulde compactare prevazul nu poate fiobtinut, Antreprenorulva lrebui sa lealizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a ulilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stralulurde balast pus in opera: - conditiile de mmpactare (vedficarea eficacitatii utilajelor de compactare si inlensitatea de compactare a utilajului). lntensitatea de compactare = Q/S, undel Q = volum balast pus in opera, in unitalea de limp (ora, zi, schimb) exprimat in mc; S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

ln cazul folosirii utilaielor de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj

se

cumuleaza. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta penlru restul lucrarii.

Caractedsticile obtinute pe acest tronson se vor consemna ln registru de santier, pentru a servi la urmadrea calitatii lucrarilorce se vor executa. 3.6.4 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul ameslec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare slabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se iace la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. Canlitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactale se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregalului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectandu-se componenta alelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea CYS de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de lundalie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca aceslea sa fie permanent incadrale de acostamente asigurandu-se si masuile de evacuare a apelor conform pcr.3.6.'1

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de apo( si se recompacteaza. Suprafelele cu denivelad mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

Este interzisa executia din balast inghetat. Este intezisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu poighita de gheata.

3.6.5 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU

A

BALASTULUI AiIESTEC

OPTIMAL

ln timpul executiei stratului de fundalie din balast amestec optimal se vor face, vedficarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul4

S.C (ONSTRUCTII BIHOR S A

.

pentru


15

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEOIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIMAL

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica 1

Tabe 4 Metode de verificare conform STAS

Frecvente minime la locul de punere in opera

1913/13

ncercare Proctor mod ficala

2

Determinarea umiditatii de compactare si

3

corelatia umiditatii Delerminarea grosimli stratului compacl

Zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250m de banda de circulatie

3

minim

probe la

o

4606

suprafata de

2.000 mp de stral 4

Verificarea realizarii intensilatii de compactare Q/S

zinc

5

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare

Zilnic

uscata

minim 3 puncle pentru suprafele < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp

in

1913i 15

12288

de strat 6

Determlnarea capacilat i portante la nivelul

superor

a slraluluide fundate

ln

cate doua puncte situate in profiluri transversale la distanle de 10 m unul de allul penlru flecare

Normat v

CD

31

banda cu lalime de 7,5m

ln ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratod cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea pin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumuritor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Laboratorul Antreprenorului va line urmatoarele evidente privind calitatea slratului executat: - compozitia granulometrica a balastului utilizal; - caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata); - caracteristicile efective ale slratuluiexecutat (umidilale, densitate, capacitate portanta). 3.7 CONDITIITEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

3.7.1 ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +120 mm. Verificarea grosimiise face cu ajutorul uneitije metalice gradate cu care se slrapunge stratul la liecare 200 m de strat executal. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe liecare sector de drum plezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +l 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreplul profilelor transversale ale proiectului. Panta transvercala a fundatiei de balast sau balast amestec opiimal este cea a imbracaminlii

prevazuta

in proiect.

Denivelarile admisibile sunt

cu +/- 5 cm diferite de cele admisibile

pentru

imbracamintea respectiva. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +l 10 mm.

f*Dt . S.C CONSTRUCTII I]IHOR S A

Nt-;


16

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIIIIAL 3.7.2 CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercalea Proctor modificata mnfom STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice l, ll, lll

-

1000/0, in cel putin 95% din punctele de masurare,

- 98%, in cel mult 5% din

punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la

drumurile de clasa tehnica ll, lll;

Capacilalea portanla la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 5 (confom CD 31- 2002).

u

Tabe

5

Vaorie defexruni admsb e Stratulsuperor a terasarnentelor acatuit d n

Grosimea stratului de fundatie din balast sau

Pamantur

Stratde forma

balast amestec optimal, cm

Confornl

sTAS12253

10

185

2A

144

25

129

detp

Nisip prafos; N sip arg los (P3)

252

{conlorm STAS 1243-BB)

Praf n s pos; Praf argios, Praf (P4)

Argila; Argila nisipoasa; argila prafoasa (P5)

371

411

294

325

261

292

266 Nota: 1. Valorile deflexiunilor admisibile sunt delerminate pentru balasturi de tip 2,3 si 4, avand Edef= 30

118

206

600-700 daN/cm2, conform tabelului 6. Pentru balasturi de tip '1,5 si 6, avand Edef= 450-550 daN/cm2, valorile deflexiunilor admisibile, indicaie in tabelul 5 se sporesc cu 10%.

25-63 mm

Tabe 6 [,lodululde deformatie de calcul

%

DaN/cm2

*) Compozitie qranulometrica

Tip balast

Fractiuni sub 0,2 mm %

,/"

Fractiuni

1

1..5

2

1.7

18..28

25...53

3

1..9

4

210

28.38 38,48 48.58 58,68

15.. 43 '10...38

215 .)

Fractiuni 0.4 mm

6

2

.18

13...18

550

600 700 600 500

2...23

450

oimensiuni conform SR 662

3.7.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STMTULUI DE FUNDATIE Veriflcarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astlel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circuiatie si nu pol fl mai mari de +l 2,0 cm

S.C. CONSTRUCTll BIHOR S.A

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIMAL

- in prolll transversal, verificarea se efectueaza in drepiul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de +/- 1,0 cm ln cazul apadtiei denivelarilor mai mad decat cele prevazute in prezenta procedura se va face corectarea suprafetei f undatiei. 3,8 RECEPTIA LUCRARILOR

3.8.1 RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receplia pe faza determinanta, stabilita de proiect, se efectueaza conform Regulamentului 272% si conform Procedurii privind conlrolul statului in fazele de executie determinante, elaborata de [ilLPAT si publicata in Bulelinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarib plevazute in documentatie sunt complet terminate si toale verificarile sunt efectuate in @nformitate cu prevederile caietului de salcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caieiul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul execuliei de catre organele de control. ln urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" in regislrul de lucrari pdvind controlul de stat al calitalii in constructii aprobat cu HG

ascunse. 3.8.2 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminala a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructi si inslalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273194 3.8.3 RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadeide garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevededlor Regulamenlului aprobat cu HGR 273194. 4. INREGISTRARI - Buletine de incercari - [,4asuralori topo - l,lasuralori cu lata de 3 m lungime

- PVLA 5. ANEXE Caiet de sarcini , PCCVI, PCC

{***"-E,

S.C. CONS'I'RUC'III BIHOR S,A,

17


18

LUCRARI DE C0FRARE si DECOFRARE

COFRAJE

Conditii prealabile si conditii necesare in timpul executarii lucrarilor de cofraje si sustinerilor acestora Conditiile prealabile se refera la umatoarele: a) Existenta, pe santier, a proiectului, care trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentu executarca coftajelor (axe, domensiuni, cote de nivel, cu clase de toleranta, alte detalii necesare),

b)

Existena, pe santier, a proiectului tehnologic privind coaajele si sustinerile acestora,

daca este caz ul

c)

Existenta rcceptiei lucrarilor de terasamente, cand acestea sunt implicate (in cazul coAajelor pierdute) Aproviziomrea si receptionarea cofrajelor si esafodajelor de inventar, complete, precum si a documentatiei tehnice privind utilizarea acestora. Colditiile carc trebuie asigurate in timpul executarii lucrarilor se refera la: Dotari tehnice specifice necesarc pentm montarea cofiajelor si esafodajelor pentru sustinerea acestora (scule, echipamente, etc) Facilitati necesde pentm montarea coAajelor si esafodajelor (energie electrica, utilaje pentru ridicare si manipulare cu preciziz necesara, etc.) Personal calificat peotnr mootarea cofrajelor si esafodajelor.

d) a)

b) c)

t.2. Trasarqa de detaliu se realizeazA pe baza proiectelor, in raport cu punctele si rcpercle de nivel, materializate pe teren odate cu trasarca pentru amplasarea constructiilor, pentru determinarea conturului si/sau axelor principale ale acestora. Materializarea acestor rcpere, planimeaice si altimetrice, trebuie sA fie astfel realizatd incat sd constituie puncte de referinte pe inheaga duratd a executirii constructiei respective, servind la transmiter€a cotelor in plan si pe vertical la toate nivelurile acesteia. 4.1.3. inainte de a incepe efectuarea trasdrii de detaliu trebuie sd se verifice, pe baza documentelor de receptie a trasarii pentru amplasarc, a proceselor verbale de predare-primire si direct la fata locului, reperele care fixeazi conh,rul si/sau axele pdncipale ale constructiei (linii de referinti), precum si reperele de nivel. Verificarea se referi, de asemenea, la corcspondenta dinhe cotele din teren (in plan si de nivel) si cele din proiect. 4.1.4. Trasarea de detaliu perrtu coftaje si trasarea pentru montarca elementelor prefabricate se refer6, in priocipal la umd toarele categorii de activititi: a) trasarea lucririlor de terasamente pentru fundatii realizate fdrA cofraj; b) trasarea pozitiei cofiajelor pentru fundatii continue sau izolate; c) trasarea pozitiei cofrajelor sau elernentelor prefabricate in pla orizontal si verificarea pozitiei pe i[Altime a acestora; d) trasarea cotelor de nivel penfu cofraje. Trasarea pentu elemente avand forme si pozitii deosebite (cu forme curbe in plan si./sau pe verticald, sceri etc.) se realizeazd conform pct. (b) (d), considerand o serie de puncte si linii intemrediare, stabilite pin proiect, care trebuie sd asigure conformitatea formei si pozitiei acestor elemeflte cu prevederile din proiect. 4.1.5. Pentru fiecarc categorie de trasare, se vor prevedea in proiect clasele de tolemnta, care hebuie se fie respectate (a se vedea anexa C). Tolemntele la trasare hebuie si fie cu o clasd mai reduse decet cele tm /> elementele respective dupd executare. 4.1.6. Trasarea pentru elemente care se repetA, pe vertical (spre ex 4.

i"q!8^':



19

ALE SISTEMULUI DE IVIANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE COFRARE si DECOFRARE

ale ullei

alidiri),

sau pe

orizontah (spre exemplu, siruri de stalpi)

se va efectua, pentru fiecare

in

paile, dupA reperele de baza si ou fatd de elementul precedent. Ilr cazurile in care se constate abateri intre elemente succesive (cel existent i cel pentru care se efectueazi trasarea) mai mari decat cele admisibile, se va instiinta proiectantul pentru a stabili modul de tratare a neconformitdtii. 4.1.7. Perltru trasare se va utiliza aparatura corespuizatoare ca domeniu de utilizare si precizie. Precizia aparahrrii utilizate la trasare va fi cu o clasi mai mare dec6t cea prevazutA pentru tolerantele la tlasare. 4.3. Trasarea pentru montarea cofrajelor 4.3.l. Tmsarea penftu montarea cofiajelor se rcferd la urmatoarele: a) trasarea formei in plan a volumului cofrat; b) trasarea formei pe indltime a volumului cofrat; c) trasarea cotelor, de la partea dejos, dacd este cazul, precum si de la partea de sus, panA Ia

toami betonul iIl volumul cofrat. 4.3.2. Trasarea formei in plall a volumului cofiat se efectueazA fata de axele elementelor care se toama in cofraj si se materializeaza prin repere sau Iinii fati de care se se poata stabili, prin mlsuriri simple, pozitia cotajului respectiv, spre exemplu: a) pentu cofraje care se confectione^ze la fata locului, pdn hasarea pozitiei fetei interioare a coAajului; b) pentru cofraje refolosibile, de inventar, si prin trasarea unor repere sau linii secu[dare fatd de care se se poatd aseza elementele de cofraj prin mdsureri relative la fata exterioard a acestora. 4.3.3. Trasarea formei pe ineltime a volumului cofrat, in cazuile in carc aceasta nu este verticala, se efectueazl pe baza datelor din proiect, care trebuie sA cuprinde: a) suprafetele de rcferintd fatd de care se efectueazd trasarea; b) cotele, fata de aceste suprafete de referintd , pentru puncte sau linii intermediare semnificative pentu montarea coftajelor in pozitia corespunzdtoarc, conform pct. (a) sau (b). 4.3.4 Trasarea cotelor de la partea dejos a fundului cotajelor se efectueazd, dupe caz, astfel: a) pentru suprafete plane, orizontale sau inclinate, prin trasarea liniilor pe fetele laterale, de contur, precun si a cotelor unor puncte/lidi intermediare a1e supnfetei care se cofreazx , fati de o supiafati de referinti confom, dupd caz, pct.4.3.2 (a) sau (b); b) pentru suprafete curbe sau de alta formi, prin trasarea cotelot fatd de o supdata de referintS, pe fetele lateral€, precum si pentru linii intermediare sernnificative, de asemenea confom care se

pct. 4.3.2 (a) sa'r (b). 4.3.5. Trasarea cotelor pentru partea de sus, pand la care se toame betonul, se efectueazl prin marcarea pe fetele laterale ale cofiajului, intr-uo mod care sd pemit identificarea acestei marcari in conditiile de tumare a betonului (identificare direct sau pdn mAsurare fatd de repere situate desupm limitei de tumare respective), precum si, in cazul unor suprafete d€ intindere mare, prin stabilirea u[or modalitati de mdsumrc punctual a cotei respective, la distante convenabil alese. 4.5. Conditii prealabile si conditii necesare in timpul efectuirii trasirii Conditiile prealabile sunt, in prircipal, u.mAtorele: a) existenta, p€ santier, a proiectului, care trebuie sA cupdndA toate datele necesare hasdrii de detaliu (linii de referinttS, cote in plan fatd de acestea, cu clase de tolerant, cote de nivel, cu clase de toleranta, alte detalii necesare); b) existeflta documentelor de receptie a trasdrii constructiei si a elementelor de matcrializare pe terel a acestei tmsdri; c) specificarea aparaturii carc se utilizeaze , in conformitate cu d) specificarea si executarea sau procurarea, dupd caz, a unor

r17 S.C, ('ONS'IRUCTI] BIlIOR S.A.


20

LUCRARI DE COFRARE si DECOFRARE efectuarea traserii (schele/platfome, materiale auxiliare etc.).

4.5.3 Conditiile care trcbuie asigurate in timpul efectuirii trasirii sunt, in principal urmltoarele: a) existenta aparatudi si a personalului de specialitate, pe perioadele necesare, pe baza coordonirii cu desfisurarea lucrdrilor de executare a constructiei; b) asigurarea cimpului liber necesar pentru apamtura utilizati, precum si a mijloacelor necesarc (pat.4.5.2.d), dupd caz. 4.6 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cotaje 4.6.1 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea elementelor prcfabdcate consta in consemnarea efectuarii luoirilor, prin proces verbal de receptie calitativa pe faz e, carc trebuie sd cuprinda cel putin urm5toarele: a) identificarea pozitiei si coordonatele punctelor si reperelor de nivel materializate pe t€rel odati cu hasarea pentru ainplasarea constructiei, care au stat la bMa trasarii de detaliu; b) echipamentele utilizate pentru efectuarea trasdrii de detaliu si, dupd cM, procedurile utilizate (tipul si denumirea echipamentelor, exactitatea acestora si mentionarca documentelor privind verificlrile metrologice, codurile procedurilot s.a.); c) modul de materializare a kasarii efectuate; d) predarea-primirea intre executantul lucrdrilor de trasare de detaliu si executantul lucrerilor ulterioare (cofraje sau montare elemente prefabricate), a reperelor materializate ale trasdrii efectuate; e) obligatia executantului traslrii de detaliu de a interveni in cazurile in care apar neconformitAti privind trasarea de detaliu la executarea lucririlor ult€rioare. 4,7. Cofrajele si sustinerile lor 4.7.1. Tipurile de cofraje utilizate in mod cuent sunt: in functie de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupA decofrare: - cofraje pentru beton aparent; cofraje pentru beton brut, supmfetele obtinute fiind acoperite ulterior cu tencuial5, placaje

Cofiajele folosite pentru tumarea elementelor din beton aramat vor fi coftaje din panouri refolosibile tip "PERI" 4.7.1.1. Principalele elemente componente ale coAajului sunt: a) cofrajul propriu zis, care alcatuiete inchiderea volumului in care se toamd betonul; b) sustinerea cofrajului (scheletul de sustinere), care ii asigurd pozitia si stabilitatea formei, fiind amplasatd la exteriorul acestuia; c) elemente de legdturd, amplasate in interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, penhu a-i asigura pozitia si stabilitatea, dintre care unele reman ioglobate in beto[ 4.7. 2. Principalele elemente componente ale cofraj ului sunt: a) coAajul propriu zis, care alcatuiete inchiderea volumului in care se toamd betonul; b) sustinerea cofiajului (scheletul de sustinere), care ii asiguri pozitia si stabilitatea formei, fiind amplasatd la extedorul acestuia; c) elemente de legeturi, amplasate in interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, pentru a-i asigura pozitia si stabilitatea, dintre care unele raman inglobate in beton. Asigurarea conformitltii cu proiectul in ceea ce priveste pozitia, forma si dimensiunile volumului cofrat, rezistenta, stabilitatea si indeformabilitatea, precum si integritatea sectiunii din betoq se realizeaza prin: a) utilizarea materialelor adecvate pefltru cofraj; (cofraje

.PERr")

S,C, CONS'TRI]CTII B]TIOR S A


21

LUCRARI DE C0FRARE si DECOFRARE

b) c) d) e)

realizarea corespunzitoare a sustinerilor si legdturilo4 realizarea etairseitiii; aplicarea agentilor de decofrare corespunzdtori; stabilirea si aplicarea corcspunzAtoare a modalitAtilor si a etapelor de decofrare. Cofrajele montate in operi , av6nd forma elementelor ce umeazd a se betona, se verificd de catre conducAtorul tehnic al lucrarii impreuni cu inspectorul de $antier . Cofrajele 9i suslinerile lor trebuie sA fie astfel alcatuita incat sA indeplineasce urm5toarele

cood(ii: - Si asigure oblinerea formei, dimensiunilor gi gradului de finisarc, prevdzute in proiect pentru elementele ce umeazd a fi executate, respectandu-se inscderea in abterile admisibile precizate in normatirul NE 012-212010. - Si fie etan$e astfel incat sd nu permitA pierderea laptelui de ciment ; - SA fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolemnlelor penhu structue li a nu afecta capacitatea sa portantA. - Cofiajele vor fi dispuse astfel incat se fie posibila amplasarea corecte a annAhrrii, cat li realizarea unei compactari corespunzetoare a betonului. - Se fie stabile Si rczistente, sub acfiunea incercerilor care apar in procesul de execulie pand cand betonul atinge o rezisteqa suficienta pentru a supoda eforturile la care va fi supus la decofrare; - Si asigue ordinea de montare ;i demontare stabilitd frrd a se deglada el€mentele de beton cofiate sau componentele cofiajelor ti suslinerilor; - SA pemita la decofiare o preluare treptatd a incercdrii de c6trg el€mentele care se decofreazA.

- Distanlierii coAajului, ldsali in beton, nu trebuie sA afecteze duabilitatea sau aspectul betonului. - sA se monteze 9i demonteze u$or; - se se poatA curala cu u$uinte dupl fiecare utilizare; - si nu iotre in rezonanld in timpul compactfuii betonului prin vibtare; - se reziste la trattrrile temice ale elementelor (tiparele pentru elemefltele prefabricate) - sd fie economice. Suprafata intedoara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a coftajului tebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie tumat cat timp acesti agenti sunt eficieflti. Alegerea agentilor de decofiare se va face pe baza reglementarilor tehnice. Cofrajele gi suslinerile vor fi montate in conformitate cu reglementdrile tehnice in vigoarc. Supravegherea gi controlul vor asigura realizarea coAajelor in conformitate cu planurile de execulie li reglementarile lehnice specifice. 4.7.3. Adecvarea materialelor pentru confectionarea cofrajelor se referA la: a) rigiditatea Eoprie, care determind alcltuirea scheletului de sustinere a suprafetei

coftajului;

b) lipsa gAurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanseilatii; c) limitarea absorbtiei de apd, dacd este cazul; d) posibilitatea de imbinare, pentru asigurarea etanseitatii supmfatei coftajului; e) limitarea rugozitatii sau neregularitatii suprafetei coftajului, pentru asigurarea desprinderii f6rd degradarea suprafetei betonului, la decofrare; f) compatibilitatea cu betonul in cazul materialelor sintetice (absenta de de clor sau producerea unor reactii chimice).

4.7.4.1. Realizarea sustinerilor si legeturilor cofrajelor se referd la: a)esafodajele pe care sunt asezate cotajele, dacd este cazul;

S.C. CONS

1

RUCTII BIIIOR S,A,


22

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA L.CRARI DE COFRARE si

DE

R

b)scheletul de sustinere si legiturile care asiguri forma si stabilitatea coftajelor in sine. 4.7.4.2 O atentie deosebitA trebui€ acordate modului de rezernare a esafodajelor, sub urmitoarele aspecte: a)luarea in considerare a capacitatii de rezistentd si de defomare a terenului, rezemaxea fdcandu-se pe ttrlpi cu suprafat5 corcspunzdtoare; b)interzicerea utiliztuii ca talpa de rezemare a materialelor fiagile (clrdmidd, beton poros autoclavizat, beton celular etc.); c)luarea in considerare a evolutiei ternperaturilor in cazul in care rezemarea trebuie efectuatd pe teien inghetat, pentru a se evita tasdrile in cazul dezgheterii terenului; d)utilizarea unor sisteme de reglare pe indltime carc se asigure atat capacitatea de reglare necesar4 cat si stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizdrii esafodajelor respective. 4.7.5 Calculul coAajelor si al sustinerilor acestora (esafodajelor) are ca obiect: a)stabilirea conditiilor pentru utilizarea co&ajelor si esafodajelor de inventar; b)proiectarea cofiajelor si esafodajelor confectionate si mo[tate pe santier (unicate). 4.7.5.1 Calculul coftajelor si esafodajelor are in vedere urm5toarele categorii de actiuni: a) incirciri verticale produse de; (i)geutatea proprie; (ii)geutatea betonului proaspat, tumat in cofraj; (iii)incdrcdrile determinate de executarea lucrdrilor (peconalul care pune in opera betonul, echipamentele si mijloacele pentru punerea in oped a betonului etc.); (iv)incircdrile determinate de tumarea (cAderea) si vibrarea betonului; b) incdrceri orizontale produse de: (i)presiunea lateml a betonului proaspit (actioneazA din interiorul cofiajului); (ii)socurile produse la descdrcarea (cdderea) betonului; (iii)actiurea vantului; (iv)actiunea seismicA; (v)impingerea pimintului si/sau presiunea apei, daca este cazul (actioneaza din exleriorul cofrajului ). 4.?.5.2 hcercarile se iau cu valorile prevazute in tabelul 10. Tabelul l0 Nr. Tipul iDcxrcrrii Obscrvatii L

l

a)greutatea proprie

pentru cofrajele de inv€ntar se utilizeazl

-cherestea in coftaje -cherest€a ir elemente de sustinere -phci pe bazade lemn

?,50 kN/mr 6,00 kN/m] 8.50 kN/mr

b)greutatea betonului proaspit -beton obisnuit nearmal -beton obisnuit armat

24,00 kN/m3 25,00 kN/m3

de

producfior

yb l.l0 l.l5

greutatea specific in stare iniuriL, conform proiect (kN/mr)

yb

yr

c)incarclri distribuite determinate de ex€cutarea lucrarilor -pentru coftaje -pentru elemente de suslinere

valorile date

in considerare suprafata care poate afecla elementul respectiv se ia

2,50 kN/ml 1,50 kN/m'?

-pentru elemente de suslinere 1,00 kN/m'z

d)incarcari concentrate determinate

penru ahe mijloace de transport al betonului

de executarea lucrarilor -pentru o persoanl care transpon o

1,30

lncircarea conlom situatici rcale de r,3o kN/punct de

-pentru transpon cu tomberon de

2,80 kN/roa16

kN

S.C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

drnu

se

ia

apricffi:%

mai Durln

q*ff2


23

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE C0FRARE si DECOFRARE

5

0,175 m' e)incarcarea deremrinale dc rumarea si vibrarca betorului

1,20

kNlm'

oincarcarea orizontal5 produse de presiunea lateral a beionului

4.7.5.3

g)inc,rcarea orizontala produsa Ia desclrcarea hetonului

4.1.5.4

4.7.5.3 incdrcarea orizontala, tip f(tabelul l0), determinata de presiunea lateral a betonului Foaspet (tumati apoi compactat prin vibrare), se consider aplicata static pe peretii coliajului cu distributiile din fig.1 , prezentate in firnctie de viteza de betonare.

vs

I rnlh

! = 1,1...9.9 nh

v:

I0 ol/h

Nivelul Betonului

Fig. I

- Distributia presiunilor laterale, determinate de betonul proaspat, pe peretii cofiajelor Semnificatia lotatiilor din fig.l este urmatoarea: v - viteza de betonare (m/h) T - duata de timp in ore O), apreciate, pentru umplerea coftajului cu beton H - iniltimea la care se toamd betonul in coAaj (m) Hp- indltimea (m) pentru care presiunea laleral a betonului este maxim6 (pm ) pma,\- presiunea maxima pe cotaj (kNh1 pnn' presiunea la baza coftajului, conform fig. t (kN/m'?) o- coeficient cu valoarea din tabelul 1l },1-fu coeficienti cu valorile din tabelul 1l y- greutatea specific a betonului tumat (kN/m3) Se folosesc urmdtoarele relatii de calcul: r-H/T; Hp= 1,r.H; pmax:).r.)"2.),:.l,a.I.H; pin-o. pmr Iabelul I I

(m.4r)


Cq,r.

n


24

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE COFRARE si DECOFRARE

Dr

t

0.s0

0,95

:10

1.00

1.00

eNrlrnea mminrr a

0,85 0,95

1...,1

5...9

r.00 I.05

10...15 >15

Dimcrsiunea rnlnna (cm) betonului ploaspAt

fC)

1.10

:15

0,90

16...54

0,95

t55

1,00

:5

1.00

6.. 24

0.95

:25 4.7.5.4. inc6rcarea orizontali, tip g (tabelul l0), provenite din socurile care se produc la descercarea betonului din mijloace de transport, se determind dupe cum urmeazd: a) din uniEti discrere de lransport (bene etc.), avAnd^capacitalea: sub 0,2 mr....................... 2,00 kN,m/

(r)

b) la tumare prin jgheaburi sau pdlnii...... 2,00 kN/m2 c) la tumarea cu pompa................,........... 6,00 kN/mz 4.?.5.5 incdrcarea orizontali dati de actiunea vantului se determind in confomitate cu prevederile reglementdrilor tehnice aplicabile. 4.7.5.6 lncircalea orizontalSdattr de actiunea seismic se determine in conformitate cu prevederile standardului SR EN 1991-l-6, inclusiv anexa nationald, privind actiunile p€ duata executerii lucririlor. 4.7.5.7 incircarea orizontalS datA de impingerca pemantului si/sau presiunea apei se ia in considerare, dacd este cazul, pe baza situatiei awte in vedere pentru coliajul respectiv 4.7.5.8 Tipurile de incdrciri luate in considerare pentru calculul de rczistenta si pentru calculul deformatiilor sunt prevdzute in tabelul 12 (notatiile conform tabelului l0).

\r.

[le

eDklc pcntru care

se

nplicn prc\.d$ca

Tipuri

de

labelul l2 incrrclri lu{te in considerare pentru

calculul de rezhtenta I

Cofrajele placilor sau bolta.ilor si elemenlele orizonrale de

2

Elementele verticale de susiinere a coftaielor (Dooi. stalDi e1c.) Coiajele sralpilor cu latimea de maximum 30 c- si cofrajete peretilor cu grosimea de naximum I 0 cm Idenl nr.cn.3, cu dimensiuni mai mari, precum si

l 'I 5 6

coftajel€ elemertelor masive PArtile laterale al6 cofraielor a.inzilor sau arcelor Fundul cofralelor la erinzisau arce

calculul

dcformatiilor

f-g T

I

I

f

Pentru esafodaje se iau in considerare umAtoarele categorii de iocdrcAri: a) incercirile vedicale cel€ mai defavorabile provenite de la cofraje (tabelul 12); incdrcerile date de actiunea ventului, considerata cu perioadele de in arexa nationalela SR EN 1991-1-6, astfel: (i)provenite de la cofraje, in cazurile in care in5ltimea este de pand la 6,0 m i

b)

S.C CONSTRUC

I'11

BIHOR S,A


25

LUCRARI DE COFRARE si DEC0FRARE au valori semnifi cative;

(ii)provenite de la aNamblul cofraj-esafodaj, in cazurile in care inaltimea este mai mare de 6,0 m;

c)

incercarea produsd de actiunea seismic consideratA conform precizdrilor din anexa national5la SR EN 1991-1-6. Pentu incArcirile date de actiunea vantului se vor lua in considerare atat situatiile in care coliajele sunt pline cu beton, cat si cele in care in cofiaje nu existi beton. 4.7.5.9 Calculul cofrajelor si esafodajelor se efoctu€azA, de regulA, in ceea ae priveste rezistenta acestora; in cazurile ill care este prevezut in prciect, calculul se efectueazfui in ceea ce priveste deformatiile acestora. Pentru calculul privind deformatiile cofrajelor si/sau ale ansamblului coAaj_esafodai, in proiect trebuie sA fie precizate valorile maxime ale deformatiilor admisibile. 4.7.5.10 Pentru esafodajele care se monteazl pe elemente din beton realizate anterior, se va acorda o atentie deosebitA: a) soliciterilor locale si transmitsrii acestora in zonele de fixare, in special cand se utilizeazd elemente de prindere carc sunt solicitate la forfecare si produc eforturi locale de st vire irl beton; b) atinge i maturit5tii betonului, respectiv rezistentelor acestuia, la montarea si la utilizarea

cofiajelor

4.7.5.11 Calculul privind cofrajele si esafodajele se materializeaze, in proiectul tehnologic,

pnn:

a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj si de esafodaj de inventar, respective pentru procurarea acestora; b) alcituirea coliajelor si esafodajelor in cazurile in carc acestea se confectioneazd ca unicate, la fata locului, av6nd in vedere preluarea solicitarilor locale in zonele de fixare, astfel incat sd nu se producl deformarea localtr a coftajelor peste limitele admisibile. 4.7.6 Agentii de decofrare sunt prcduse aplicate pe suprafata coAajelor, carc vin in contact cu betonul, pentru a reduce aderenta intre betoaul interit si coliaje, astfel ;a la decofrare si nu se detedoreze suprafata betonului. 4.7.6.1 Agentii de decofrare trebuie se indeplineasce urmdtoarele conditii: a) se nu pateze betonul si si nu impiedice aderenta ulterioare a materialelor aplicate pe suprafata respectiva a betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc.); b) sA nu afecteze negativ betonul, armdtua si materialul din care este alcatuit cofia.jul, dar nici mediul inconj urito4 c) sA -i pdstreze neschimbate propriedtile functionale in conditiile climatice de executarc a

lucririlor;

d) si se aplice usor si se se poatd verifica aplicarea lor corectd. 4.'7.6.2 Utllizarea agentilor de decofrarc se face pe baza documentelor tehnice legale, elaborate pe baza specificatiilor de produs ale producetorilor, care febuie si contin6, dupe caz, plevederi priviod domeniul de utilizare, precum si conditii si metode de aplicare. 4.7.6.3 Agentii de decoftare se aplice dupd ce cofiajele au fost curdtate in prealabil. Aplicarea se efectueaza, tinand seama de perioada programata pentru tumarea betonului si de perioada si/sau conditiile in care agentii de decofiare sunt eficace. 4.7.7 Asigumrea cudtdrii cofiajelor (a spatiului interior in care se toamd betonul), este fundamental pentru respectatea cerintei esentiale priyind rezistenta mecanicd si stabilitatea eleme[telo/sftucturii din beton, beton amat si beton precomprimat. Pentru asigurarea curdtdrii cofrajelor sunt de luat in considerare dou6 situatii: situatia in care spatiul cofrat este accesibil dircct pand la fundul care verificarea si curdtarea imediat inaintea tum5rii betonului se poate efectua cu

^

1)-

S

C CONSTRUCTII BIHOR S,,\,


26

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE COFRARE si DECOFRARE

situatia in care spatiul cofrat nu este accesibil direct pand la fundul cofrajului (spre exemplu, stalpi, pereti etc.), caz in care, pentru verificare si curetare imediat inaint;a tumirii betonului trebuie prevdzute, la partea de jos a cofrajului, dar si in alte zone. daca este cazul. lbreshe de cuatare, aslfel: dimensiunile sd permit accesul pentru curitarcl distanta dintre acestea se fie astfel incat sd poata fi realizat accesul pe intreg volumul cofrat; si pemit desfacerea si, mai ales, fixarea la loc si etansarqa corespunzatoare.

.b)

(1) (iD

(iii)

4.7.8 Etanseitatea cotajelor este, de asemenea, o conditie esentiald pentru asigurarea calitetii betonului, in special in ceea ce priveste rezistentele acestuia. 4.7.8.1 La cofiajele de inventar, etanseitatea trebuie sA fie asigurata prin respectarea prevederilor specificate de producdtorii acestora (mod de imbinare, eventuale alte conditii). Pentru a mentine conditiile necesare unei imbindri corespunzatoare, cofrajele de inventar trebuie sd_fie manipulate si depozitate astfel incAt sd nu se deterioreze (deformatii generale sau locale, indoiri, tirbituri etc.) si, de asemenea, si fie curatate dupa fiecare decofrare, avand grijd sd nu se produce deteriorarea acestora in cadrul operatiunii de curetare. O atentie deosebitd trebuie acordatd zonelor in care, dacA este cazul, se realizeazd completeri ale cofrajului de inventar cu portiuni co[fectionate unicat, pe santier. 4.7.8.2 CoAajele unicat, coflfectionate si montate pe santiet vor fi astfel executate incat s6 se asigure etanseitatea, prin croirea si decuparea corcspunzdtoare a materialelor In cazul utilizdrii cherestelei, se va avea in vedere posibiritatea efectuarii remedierilor pentru situatia in carc, pe perioada de la confectionarea cofrajului si p6ni la tumarea betonului, se deschid interspatii datorita usc5rii cherestelei.

_

.

4.8 Montarea

cofrajelor

4.8.1 Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele: a) executarea esafodajelor, dace este cazul; b) asezarea cofrajelor la pozitie, confom tasdrii de detaliu: definitivarea pozitiei in plan si pe verticald, imbinarea intre panouri si fixarea ^ . _c)

coliajelor; d) verificarea si receptia cofrajelor

4.8.2 Esafodajele se execut6, de regulA, pe baza proiectului tehnologic. in proiectul lucrerii trebuie sA fie precizat dacd pentru esafodaje, la lucrarea rcspective, este neJesar pioiect tehnologic, avend in vederc urmdtoarele: a) la lucrdrile la care esafodajele necesare nu pun problerne deosebite privind, in special, rezistenta mecanici si stabilitatea acestora, precum si in ceea ce priveste defo'rmati e admisibile, acestea pot fi realizate de executantul lucra.ilor lerA a avea la baztr un proiect tehnologic (spre exanplu, esafodaje cu indltime de pana la 6,0 m, care suportd cofraje pentru elemente relativ usoarc - grinzi sau pl6ci plane); . b) la lucrlrile la care esafodajele necesare pun probleme deosebite, se precizeazd prin prciect necesitatea proiectului tehnologic, umand ca, in cazurile in care pentru aceste esafodaje sunt' ammite conditii speciale (privind, spre exemplu, sustinerea unor cofraje cu forme deoiebite in plan si/sal pe inrltime, necesitatea prevededi unor reglaje etc.), proiectantui sd elaboreze si caiet de sarcini penau intocmirca proiectului tehnologic respectiv. La executarea esafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din prezentul .4.8.3 din.proiectul T,Til,.rl :i ":le si modul tehnotogic. dupa caz. lucratr" nina ,"uiirui" a'" calificat pentru materialele de alcatui;e si m;ntare a esafodaielor respective. 4.8.4 Asezarea coftajelor la pozilie se realizeaza:

.

p.:"-

f

S,C, CONSTRUCTIT BIHOR S,A.

,5[srnu\

w"3 ru^ .'/


27

LUCRARI DE COFRARE si DECOFRARE a) in plan, fatd de repercle marcate la tasarea de detaliu; b) pe idltime, prin: (i) respectarea cotelor, fata de reperele de cote marcate la trasarea de detaliu; (ii) reglarea in pozitia vertical sau inclinate, dup6 caz. La asezarea cofajelor la pozitie se va da o atentie deosebitd: -zonelor de schimbare a pozitiei suprafetelor cofrate (spre exemplu, la coltud intrande sau iesinde pe suprafetele verticale, sau la imbinarea dintre inima grinzilor si placA), pentru a nu avea diminutrri sau ingrosdri ale sectiunilor din beton; -amplasdrii cofrajelor pentru golurile lAsate in betoo. 4.8.5 Definitivarea pozitiei ilr plan si pe vertical se realizeaza odati cu fixarea cofrajelor, pnn: a) fixarca pe ineltimea reglata a popilor de sustinere in cazul coftajelor pentru plici, astfel incat sd llu pemit deplasiri relative ale panourilor/zonelor incdrcate (cu beton proaspit sau din activitAtile de punere in operA a betonului), fat6 de cele neincArcate; b) fixarea la pozitie a elementelor de sustinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau inclinate de indltime mare (pentru stalpi, pereti etc.); c) fixarea elementelor exterioarc de sustinerc (caloti, rlenuri etc.) ale cofrajelor de dimensiuni mai reduse in secriunea transversal (grinzi. stalpi erc.)i d) fixarea elementelor interioarc de legAhud, de reguld distantieri, peffu mentioerea distantei intre fetele cofiate. 4.8.6 Montarea cofiajelor, in relatie cu montarea armdturilor, poate fi: a) completd, inainte de montarea armdturii, spre exemplu, in cazul pldcilor, sau in cazul in care armdtura,-sub formi de carcase, poate fi i[toduse si pozitionati, inclusiv prin montarea distantierilor, ftuA a deranja cofrajul; b) partialA, inainte de montarea armatu i, spre exemplu, o fat?i a unui perete, urmAnd ca, dupd montarea annaturii, sA fie realizata inchiderea completi a cofrajului; c) montare a coftajului dupA montarea am5turii.

.

4.8.7 La montarea cofrajelor trebuie awte in vedere si urmrtoarele: a) efectuarea pregdtirii si receptiei suprafetelor de beton care se afl6 in volumul coAat (p^roces verbal de receptie calitativa pe faze pentru lucrdri care devin ascunse); pregatirca se efectuaza fie pefltru ca betonul tumat sd adere la betonul existent fie, dacd este cazul, sA nu adere la acesta;

b) mentinerea cureteniei in spatiul cofrat, precum si a armatur or, dace acestea sunt montate anterior (spre exemplu, nu se va tdia lemn pentru a nu rAmane rumegus in coliaj; nu se vor aplica produse pentru decofiare care sd cadi pe beton sau pe armetura).

4.9 Abateri admisibile la montarea cofrajelor 4.9.1 Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se refed la urmdtoarcle categorii de mtrrimi: a) dimensiuni ale spatiului cofrat; b) cote de nivel (pentru fundul cofiajului, in5timea de tumarc a betonului etc.); c) pozitia axelor, in plan si pe inaltime (care include rectilinitatea si perpendicularitatea sau unghiul prevAzut, dupic^z); d) forma suprafetei (care include planitatea si denivelarea locald, dupd caz).

. 4.9.2 Abaterile admisibile pentru dimeNiuni, cote de nivel si pozitie a axelol cuprinse explicit in proiect, vor fi cele previzute pentru elementele rispective.

1$

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S

A


28

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE CoFRARE si DECOFRARE

4.9.3 Abaterile admisibile privind forma suprafetei se stabilesc astfel: a) pentru suprafete cu formi deosebiti (pldci sau pereti curbi etc.), se prevdd in caietul de

sarcini pentu realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective; b) pentu celelalte situatii (cofraje pentru suprafete plane ale elementelor), abaterile admisibile se vor inscrie in clasele de tolerant (a se vedea anexa C), astfel: (i)clasa Ts,rr, pentru planitate; (ii)clasa TN.r, pentu deniveltrri locale.

4.10 Verificarea si receptia coliajelor si sustinerilor acestora Cofrajele montate irl oped , avand foma elementelor ce umeazd a se betona, cdtre conducdtorul tehnic al luqdrii impreund cu inspectorul de $antier . 4. I 0.

se

verifici de

I Verificarea cofrajelor si sustiuerilor acestom se efectueazi: lucrerilor de cofiaje, pentru o etapi de lucru, cand

a) la terminarea

se efectueazd si receptia cofiajelor; b) imediat ioainte de punerea in opertr a betonului in cofiajele respective, cand se efectueaza o noutr verificare-

4.10.1.1 Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectueMA prin: a) examinare direct si mdsurtui simple; b) mdsurdri cu aparaturS. Prin masurtui se umercste confimarea incadrerii in tolerantele prevdzute pentru montarea cofrajelor 4.10.1.2 Verificarea cofrajelor si sustinedlor acestora prin observare direct si mdsurdri simple se rcfela la urmatoarele: a) compamrea cu prevededle din proiectul tehnologic si/sau prevederile producetorului, in ceea ce priveste: (i) alcAtuirea de ansamblu: vizual; (ii) tipurile de rnatedale si integritatea acestora: vizual, ptecum si analizarea documentelor privind calitatea acestora; (iii) dimensiunile: prin misurare;

(iv)

imbindrile (elementele de fixare

si

contactul intre elementele concurente in se nu aibajoc in imbinare;

imbinare): vizual si, prin solicitare cu mina,

b) asezarea corespunzdtoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, fate de baza de rezemarc! precum, si intre ele: vizual - pozitie i frrd spatii libere intre ele; c) faptul ca elemefltele de sustinere sau legAturd punctual (popi, contravantuiri inclinate, legeturi interioare etc.) sunt fixate: priIl solicitare cu mana, sa nu aibajoc; legAturile interioare sunt corect montate: prin observare vizualf,; d) starea de cudtenie: vizual; e) aplicarea agentilor de decofrare: vizual; f) dimensiunile, in cel putin 2 sectiuni pentru fiecare element, precum si ale golurilor si pozitia relativa a acestora: prin mAsuare directA; g) kasarea in5ltimii de tumare a betonului: prin mdsurare direct fat?i de fundul cofrajului, sau fatA de alte suprafete existente; h) aspectul general al suprafetei care vine in contact cu betonul: yizual. z-^*srnui\ 4.10.1.3 Verificirile cofrajelor prin mdsurlri cu aparaturd se refetala: a) cote de dvel pentru fundul coftajului;


A6-

4#S, n


29


b) axe, pentu spatiul cofrat si penhu goluri; c) inclinAri, dacA este cazul; d) verificfui in toate punctele si sectiunile, carc trebuie sd fie precizate in caietul de sarcini intocmit de proiectant, iII cazul cotajelor cu forme deosebite (pldci sau pereti curbi etc.). 4.10.1.4 Neconformititile, fie in ceea ce priveste alcituirea si montarea, fie in ce€a ce priveste depdsirea tolerantelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni si/sau pozitie, se consemneazi si trebuie si fie rezolvate de ex€cutant. Pentru a prcveni aparitia unor neconfbmitdti, executantul trebuie se asigure un control peliminar privind aprovizionarea, manipularea si depozitarea materialelor utilizate, precum si un control al instruidi personalului care va executa lucrtrile respective. 4.10.1.5 Vedficarca cofiajelor si sustinerilor acestora se face din nou, in intervalul de 24 de ore inainte de montarea amdtudi, dacd este cazul, precum si inainte de pulerea in opere a betonului, daca intre aceste operatiuni a hecut o perioadi mai lungd. Aceasti a doua verilicare se efectueaze prin observare direct si mdsudri simple, conform pct. 4.10.1.2 si, dac6 se constatd neconformitAti, si prin mesurari cu aparaturd, dupa caz. 4.10.2 Receptia coAajelor si sustinerilor acestora constd in consemnarea conformitdtii lucrdrilor, pe baza verificarii efectuate la teminarea lucrdrilor si a rezolvarii evettualelor neconformitati, printr-un proces verbal pentru receptia calitativd pe faze (pentu lucrdri care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrdrii si, in cazul unor cofraje si/sau esafodaje deosebite, penffu care proiectantul a intocmit caiete de sarcini, si cu participarea prciectantului. intrucit in timpul definitivirii lucririlor de cofiare elementele coftajului pot cdpita deplasdri de la pozilionarea inilialA,este necesar ca ilaintea tumdrii betonului, str se verilice corectitudinea poziliei finale a acestora. Verificarea se execut[ cu ajutorul unui instrument optic.

Clasificarea betoanelor aparente cu parament natural l 8. Beto[ul aparent cu parane[t natural se clasificd in func1ie de texturafelei aparente, culoare Si calitate, astfel:a) Dupe texturA suprafelele de beton aparent pot fi:- netede (mate sau sticloase)i rugoase (simple sau cu desene speciale) ;- profilatei sculptuale. b) Din punct de vedere al culorii, betonul aparent poate fi! beton gri - realizat cu agregate li cimenturi obi$tuite;- beton alb - realizat cu agregat alb 0 - 3 mm, rcstul obi$nuite, ciment alb $iobilnuit in diferite propo4iii beton colorat - realizat cu agregate obilnuite sau combinate $i cimenturicolorate, sau ciment obisnuit $i alb Si oxizi coloranli, in difedte propo4ii.c) Din punct de veder€ al calitefi, suprafelele de beton aparent se clasificd intrei clase de calitate ootate cu I, IL ll.Caracterizarea fiecirei clase de calitate se face prin d€fecliuni admisibile, exprimate -concret sau ildicat pdn limite de distanl4 la carc sunt perceptibile - in tabelul I Tahel'i Nr.

1

Dcnumirea dcfictulur

cft.

Calitatea supraf. de beton aparent I

0

II

III

2

I

Exfolieri ale stratului superficial produse la I

decoAare

)

Pori vizbili, $rbihri in lwrgul mudriilor, defecte in geom*ia desenului, rosturi de baonare vizibjle difeq{a de nuanla a q.rlodi.

Nu se admit.

.1

Max.5cm' ,2 /m

Ma,x.

l0cm'

,7 fin

daci nu dduneaz5 rolului funcfional aspectului estetic. suprafalafiind privitA cu ochiul Iiber de la odistanlri de7;-*siFDb Se admit

S.C CONSTRUC'III BIHOR S,A

/o- x

li


30

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE COFRARE siDEC0FRARE

2m Defumalii

ma,,
elonentului sau supalblei

4m

6nr

gomeria

rosturilor: - defbmrafi goremle gi a

dclbmu[i loq e

f :, l,(r00

f:b/400

f:

v500 1'ab/300

f:

l/400

f:b/20i)

Realizarea elementelor din beton aparcnt comporta elaborarca in prealabil a unui proiect de cofiaj prin care se vor rezolva: a) alegerea judicioasi a matedalului in vederea asigurdrii unei anumite calitdli a betonului (l; II-a; Ilt-a) ii a unei anumite texturi a suprafefei; b) stabilireajudicioasd a tipului de cofiaje se va utiliza (vezi tabelul 2); c) stabilirea dimensiunilor in plan fi a dispoziliei panourilor; d) modul de realizare a rosturilor marcate (profilate ti netede)i e) realizarea muchiilor la colturile elementelor; 0 rcalizarea etanstuii la rosturi, muchii, in dreptul distanlierilot in general i[orice punct unde este posibild scurgerea laptelui de ciment; g) realizarea elementelor de rigidizare qi susfinere in general a tuturor accesoriilor care au incidenfa cu asigurarea aspectului suprafelei $i rigiditdlii cotajului; h) realizarea rcsturilor de betonarc cu precizarca poziliei acestora.Materializarea punctelor c-h se va face prin planqe gi detalii de execulie. Materialele folosite pentru tdblia panourilor de cofraj trebuie se indeplineasceumatoarele condifii:- str fie inerte fa16 de reacliile de hidratare ale cim€ntului 9i fale de substanleledecofiante;.si aibd o duritate corespunzAtoarc astfel incat sA nu se degradeze in timpultumfuii, asigurand numdrul de reutilizdri preconizatei sd prezinte suficiente rigiditate pentru a nu se deforma in timpul tumtuii betonului;- sd aibe o suprafalA omogeni din punct de vedere al gradului de absorblie alapei din beton. Pentru tAblia panourilor se pot folosi urmitoarele materiale: scanduri din rdginoase, placaj tego, foi de tabld decapat?i, plAci de mase plastice dure sau rA$ioi poliesterice armate cu fibr, de sticle $i alte materiale; scandur5 de rdlinoase folositd pentru tiblia cofrajului va fi IEiI noduri cdzdtoare Si zone puhede, bine uscata. Pe fala de contact cu betonul nu se admit crepituri, Stirbituri, tefituri la carlturi, pungi de riSini sau coaji infundati. Penau betoanele decalitatea I gi a II-a se va folosi scandue clasa C (STAS 1949-86), selectata pentru betoanele de calitatea I, pe criteriul omogenitalii texturii li compactitdtii. Pentru betoanele de calitatea III-a se va folosi scandura clasa D. sele;tatd. Scandura brute se va folosi pentru oblinerea unui beton aparent cu textura neted5 rugoasa; scinduri geluiti se va folosi pentru oblinerea unot texturi netede mate b) placajul tego se va folosi numai penftu betoanele de calitatea II-a gi a III-a. Se va folosi placaj de clasa I (STAS 7004-86), cu pelicula continua omogenA fara smulgeri de fibre, umfldturi, $i exfolieri sau derivelari. Se admit mici zgirieturi sau craparuri (2...3.1 buc./m2 cu ldlime sub un mm $i lungime sub 200 mm) Si neomogenitel de peliculei de film tego in propo4ie de paM la 10%. Pentru betoane de calitatea II-a, placajul se va selecta dup6 cdteriul omogenitdlii suprafelei; c) foile de tabld decapat5 se vor folosi pentru obfinerea unor betoane decalitatea I a II-a. 9i Ele trebuie sd indeplineasci condiliile fixate prin STAS-urile invigoare. Grosimea minime va fi de 2 mm cand table se fixeaze pe un suport existent(scendurd, placaj) $i de 3 mm cdnd se fixeazd direct

-

a)

pe ramd.

Sectiunile ramelor panourilor vor fi in funqie de rezisten{a materialului folosit in tdblie de $i distanlele inhe dgidizdrile locale ale cofrajului. Indiferent de calitatea betonului, materialul folosit la confectonarea trebuie se indeplineasca umetoarele condili:


MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

31

LUCRARI DE COFRARE si DEC0FRARE

- sd aibd cel pulin doui fele in unghi diedru, plane qi rectilinii; - sd aib5 grcsime constantd, cel pulin pe o direclie $i anume in sensul grosimii panoului. Daca acêste condiii nu pot fi indeplinite in urma unei simple selecttui, matedalulse prelucreazA la masina.ln cazul [olosirii profilelor meta]ice se vor respecta condiliile STAS-urilor invigoare. Etangarea cofiajelor se poate face folosind uIrul din urmitoarele materiale:fatii de carton moale, baghete de diverse profiluri, benzi adezive, chituri, conuri girondele. a) Fatiile de carton moale (mucava) vor fi de 2...3 mm grosime cu maryini drepte$i la[imea constanti, egale cu g:osimea elementelor ce se asambleazA. Ele se folosesc la betoane de calitatea l, ll-a $i a III-a. b) Baghetele de diverse profiluri (fig. 3), utilizate p€ntru rosturi marcate $imuchii telite, pot fi din lemn moale (plop, paltin, ulm, brad), cauciuc sau mase plastica.Dimeosiunile din figura 3 se

vor incadm in urmatoarele limite: - "a" sd fle egali cu grosimea panoului ; - "b" sd fie cuprinsa inte 6...12 mm; - "c" sd f1e ma,\imum 10 mm pentru a se asigua acoperirea armaturii cu beton; pentru rosturi profilate mai adanci, se va mdri corespunzAtor grosimea stratului deacoperire cu beton; - "d" se recomandtr si nu depS$eascd 5 mm. Materialele de etan$are trebuie sA indeplineasce urmatoar€le condilii: - sA nu fie atacate de substanlele decotante li sa fie inerte la reactiile de hidratarea cimentului ; - se aibd o oarccare elasticitate pentru a realiza prin strdngere o buni etaoteitate: - se-$i pistreze profilul in timpul tumdrii beronului; - sa aibe muchiiledrepte, paralele $i

fir6

ttirbitud; - se aibe sectiune constantd $i fete plane, fErd defecte locale. Baghetele de cauciuc sau masd plasticd se vor folosi la betoane de calitatea I. Baghetele din lemn se pot folosi pentru betoane de calitatea II-a ii a III-a.Baghetele de lemn imbdcate in fAiii de cauciuc moale gi subliri (grosimea 0,5mm) se pot folosi pentru betoane de

calitateal$iall-a. c) Benzile adezive pe suport plastic se pot folosi la betoanele de calitatea III-a(dau o nuan16 difedta betonului). Se recomand6 benzile de ldlime mic6. Ele trebuie sd adere perfect, IEre incretire la suprafala cofrajului, sA nu fie atacate de substanleledecofrante gi se fie inert€ la reaciile de hidratare ale cimentului. d) Chiturile au un domeniu de folosirc foarte larg la cofrajele pentru betoaneapatente, ele folosindu-se at6t ca material de etan$are pentru toate genurile de rosturi cat$i ca material pentru rectificdri locale ale suprafelelor qi muchiilor t?ibliei panourilor gi elementelor de reliei Tipurile de chituri, domeniile $i modul de aplicare,sunt prezentate in Anexa 2. Pentu asamblarea $i strangerea panourilor se vor folosi menghine cu strangere prin infiletare, curente $i de coll $i cu stangere prin impanare gi dispozitivede strangere, prezentate orientativ in Anexa 3. Forma 9i dimensiunile menghinelor de stra[gere trebuie sa fie corelatA cu forma qi dimensiunile ramelor panourilor de coAaj. Menghinele qi dispozitivele de strangere tebuie se indeplineascd urmAtoarele condilii: - str asigure strangerca uniformA pe toate lilim€a mmelot pentru a asiguraetanlarca la fata asterelei; - sA fie sigure, sA nu cedeze in timpul punerii in operA a betonului sau ulterior: - sa f1e cat mai uSoarei- sA pemitd o oontare $i demontare mpidd in condilii de siguranF; - sd se poatA reutiliza de cat mai multe ori.Menghinele qi dispozitivele de strangere fac parte din prospectul de cofraje fitipare pentru betoane aparente $i tebuie se fie solu(ionat icctantul de specialitate. /1nisTR
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A,


32

LUCRARI DE COFRARE si DECOFRARE

2.15. Panourile de cofraj trebuie sd indeplineascd umltoarele conditii de baz6; a) sA fie dgide, astfel incat defomaliile sd se inscrie in limitele date la punctul2.3i b) sA aibi gosimea constanta: c) sA aibi mme de cootur pentu a-$i menline forma geometdca $i a se puteaimbina etaol cu panoudle adiacente; d) se aibe cartudle pedect plane, liniare, fari qtirbituri sau alte defecte locale;dacd nu se prevede altfel, suprafelele canturilor vor fi perfect perpendiculare pesuprafala tibliei: e) str respecte riguros dimensiunile in plan prevAzute in proiect; toleranlelemaxime admise, pe clase de calitate, trebuie sd se incadreze in prevederile STAS10265ll-89; 0 se asigure cu rigurczitate ulghiul de 90" la collurile palourilor; se pot executa$i panouri de alte forme cu respectarea riguroasa a detaliilor din proiect, care vor trebui sd precizeze unghiurile fiecdrui coll ; g) se fie etang;h) suprafaF de contact a panourilor cu betonul trebuie sa fie omogend, de aceeaginuanf5, ErA zgarietu . Tablia (astereala) panourilor de cofraj va fi bine fixatd pe rame: intreastereald gi ramd nu se admit spatii. ln cazd cand tablia panoulri se tealizeazi din mai multe foi de placaj tego, se vaurmdri ca roshlile sa se gdseasc6 dispuse deasupra elementelor de igidizare (coaste). Aceste panouri se vor chitui gi etanga conform tehnicii prevezute in Anexa 2. La astereala realizatd din scinduri geluite sau brute, scandurile trebuie sA seimbine foarte shans intre ele; imbinarea sc6ndurilor se va face cu lamba $i uluc, cu falf gi in unghi la beton aparent^de calitatea I Si a II-a si prin aldtulare la betoanele de calitatea III-a . In toate cazudle imbinirile vor fi lipite gi cu aracet.Dacd, in urma uscarii, rosturile se deschid sau apar unele crdpeturi, ele se vor ciitr-ti. La betoanele in relief, teblia se poate realiza din pl6ci din mase plastice sau dinldtini, fixate pe scheletul panoului. In acest caz in proiectul cofrajului se vor precizasolura de fixare a pldcilor pe schelet 5i solulia de eran$are a rosturilor Rama de contur a panourilor de cofraj trebuie sd fie de secliuoe constanta. imbinarea ramei la colturile panoului se va face astfel incat sd asigure o rigiditatemaximd a acesteia $i menlinerea unghiului de 90' la col1. in cazul utilizarii riglelor dinlemn se recomandd tipul de imbinare la jumdtatea lemnului.in cazul panourilor mari din placaj tego elemente SE-COM pentu $i percli,asigurarea continuitAfi ramei de contur se va face prin intercalarea, pe conturul inferior qisuperior al panoului, a unei fururi de lemn prelucrate la grosime, de secliune egale cu ceaa fururilor de fixare. Panourile astfel realizate vor avea ini$mea egala cu a perctilor Elementele de rigidizare din interiorul ramei panoului (coastele) vor aveailal1imea egald cu cea a lamei exterioare. Distanfa intre aceste elemente se stabile$te din coldifia de rigiditate a asterelei panoului. Substanlele decofiante folosite in cazul betoanelor aparente tebuie ca, pe ldngd reducerea la minim a ad€renlei la interfala beton-cofraj, si asigurereducerea fenomenului de tensiune superficiali care favorizeazA refinerea bulelor deaer pe suprafala cofrajului gi deci producerea de pori pe suprafala elementului de beton. Substanlele decoAante utilizate pentru betoane aparente tebuie sa indeplineascd urmetoarele

condilii:

si fie inerte fald de ciment gi fald de reacliile de hidratare a acestuia; eventualele reaclii ce produce si fie infavoarea oblinerii unei calitaiii superioare a felei de beton aparent ; - sA fie ctrate, sA nu murdireascd suprafala cofrajului, $i cd contribuie la oblinerea unei supmfele de beton omogene tilire pete; - se nu atace fala cofiajului gi sI o protejeze impotriva alter5rii; - sd favorizeze umezirea felei cofrajului qi sA menlind o umiditate con -

se pot

S.C, CONSTRUCTII BIHOR S.A,


33

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE COFRARE si DEC0FRARE cazul

cotajelor din lemni -

permitA aplicarea tratamentelor temice cand estecazul: Produsele de decofiare se vor alege in firncfie de natura felei cofrajului, de textura ,i calitatea suprafetei de beton ce se urmdre$te a se realiza. Etan$area intre panourilg alAturate la acela$i element s€ asigud prin a$ezarca intre panouri a unor materiale de etangare sau prin lipirea de-a lungul rostului a unei bJnzi adezrve. Etaogarea panourilor de coaaj adiacente de la eremente diferite se realizeazd sub forma unor rcstud netede sau marcate. Etangarea gdurilor de trecere a tiranlilor de strangere se va fac€ cu conuri de capdt din material plastic (tip CMU) la cazul betoarelor de calitatea Il-a a III-a qi curondele din cauciuc cu $i guler pentru betoanele de calitatea I. Etan$area gdurilor de trecerc a tiranlilor de strangere se va face cu conuri decapat din material plastic (tip CMU) la cazul betoanelor de calitatea II-a a III-a curondele din cauciuc cu $i $i guler pentru betoanele de calitatea I. La perelii de beton la care numai una din fele este aparentd, montajul va incepe cu panourile de pe aceasta fafd pe,'t,u a putea efectua conturul 5i rectificirea cofrajului. incazul in care ambele fele surlt aparente, se va monta in prealabil cofrajul de pe fala decalitate superioard, ficandu_se contolul gi rectificarea acestuia gi se va incheia cucofrajul pentru fafa de c;litate inferioari. La betoanele de calitatea I $i a Il-a se impune condilia suplimentad ca fala opusacelei de calitate superioartr str se co-fieze in registre orizontale de maximum 1,5 m, pentrua se putea conhola introducerea betonului in cofraj gi respectarea programului de vibrare. Operatia de montaj trebuie s6 fie precedatd de aducerea la fala locului a tuturor panourilor, a mateialelor de etaniare, a pieselor auxiliare de strangele rigidizare(menghine, tirant;bare Si CMU, gprailuri etc). Montajul trebuie fdcut cu multe gdja pentru a evita deteriorarca panourilor Succesiunea operatiilor de montaj este specifice naturii elementelor ce se cofieazd (pereli,stilpi, pldci, grinzi etc). Se vor respecta urmdtoarele reguli de bazi: a) panoudle se vor monta dupa elementele de aliniere fixate in prealabil; panoudle a.liacente vor fi a$ezate ilr acelagi plan qi. vor fi dispuse in pozitie orizontal5 sau .b) verticale dupa caz, efectuandu-se un control permaneli al acestoracu firul cu plumb 9i cu nivela cu buld de aer; c) odattr cu montarea, se executd etansarca intre doua panouri gi realizarea etan$aa muchiilor $i coltudlor. Menghinele folosite pentru strangere vor fi aclionate progresiv in sistem iterativ,astfel incat shangerea finale se realizeazd duptr montarea elernentelor de rigidizareodzontale veflicale $i : sA

,

.

p-"lq ds,dizare

ti

$prailuire se folosesc elementele SECOM. (bare

Bl

85, , .d) _ -. menghine Ml. M2. placule. 5praiguri Sl-SJ). La montaj se va consulta fila de utilizare pentru cofrajul mixt u$or (CMU); e) aplicarea substanfei decofra[te se face cu cat mai pulin timp inainte de montarea armiturii . de betonare: $i f) in cazul in care se folosesc tiranlii cu zevor pentru strangerc, ace$tia vor fiintrodu$i iI1 tuburi de mase plastica tAiate Ia lungimea prevtrzutd in proiect, iaiapeteleacestora vor fi bine

_

etan$ate;

g) inainte de montarea panourilor pe ultima fafd a elementului, se verificd . poziliadistanlierilor destinati asigu.irii stratului de acoperire cu beton si se rectifice poziriaacestora dac6 este cazul; h) nu se permite sprijinirea unor pA4i din schela de tumarc pe cofraj. isrR La montarea ii rigidizarea cofrajelor se vor urmari condilile de calitr

.



34

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE COFRARE si DECoFRARE aparente pe clase decantate (tabelul l) ii in special urmdtoarele condilii indirectd legdturd cu tehnologia montajului: - asigurarea unor rosturi $i muchii de lalimi qi adancimi coNtante gi liniarc; - asigurarea condiliilor de rigiditate impuse calititilor de beton: - asiguarea unei etan$ari cril mai bune In_timpul b€tonArii, se va asigura un contol permanent al cofrajului remediindu_se pe loc eventualele defeqiuni.

PRODUSE DE DECOFRARE, APLICAREA SUBSTANTELOR DECOFRANTE Substanlele decoftante folosite in cazul betoanelor aparclte

tebuie ca, pe langa reducerea la interfala beton-coftaj, sd asigurereduceiea fenomenului di tensiune superficiald care favorizeazi reilrerea bulelor deaer pe supmfala cofiajului !i deci producerea de pori pe suprafala elementului de beton. Substanlele decotante utilizate pentru betoane aparente tebui€ se i[deplineasca umetoarele condilii; - sd fie inerte fal, de ciment ti fal5 de reacliile de hidratarc a acestuia; ev€ntualelereaclii ce pot se produle sA fie infavoarea oblinerii unei calit5fii superioare a felei de beton aparent ; - si fie cumte, sA nu murddreascd suprafala cofrajului, cd contribuie la obiinerea unei 9i suprafele de beron omogene $i lira pete. - sd nu atace fala cofrajului $i sA o protejeze impotriva alterdrii; favorizeze umezirea felei cofrajului gi sI menlind o umiditate constantd acoliajului in ^se cazul coftajelor din lemn; - sA permitd aplicarca tratamentelor termice cand estecazul; In vederea reducarii tensiunii superficiale, se recomanda substanledecofiante cu adaosuri tensioactive (acizi g.agi, sApunuri dau detergenli).Dintre substanfele decoftante cu adaosuri se recomandd solufia de motorind cuadaos de 6...1002 parafini sau stearin5 preparate la cald, se poate utiliza la toate tipurilede cofiaje. La prepararea ra cild a acestei soru$i se voi respecta urmatoarele mesu.i PCI: - prcpararea se va face in vase metalice perfect etan$e; Eorulsia de motorind, cu adaos de pand la 30% din solula de sapun, esterecomandata in cazul tebliilor absorbante. Motorina ti ceilalli componenli folosifi la prepamrea substanlelor decofiantevor fi de calitate superioara. fira murdaririi sau impuritdli. Liwarea acestora va fi insolitede certificatele de calitate ale producalorilor lnainte de utilizare se vor electua probe prehminare. Aplicarea substanlelor decotante se va face numai pe suprafele curate. Aplicarea se poate face prin pulverizarea sau cu pensula, astfel incat:- si se o peliculi sublire 9i continua a substanlei de coliante pesuprafala cofiajului; str nu se formeze aglomer5ri locale sau in rddecina relretunlor care pol diminuaefectul esrelic al suprafelei. In timpul pulverizdrii, jetul se dirijeazd perpendicular pe supmfala coftajului, potrivind distanfa dinlre dlze li panou, astfel incat se se ob6a o aplicare uniformi qi insiraturi subliri ale substanlei decofralte.Substanla decofrantd nu se va aplica pe timp de ploaie. Aplicarea substantei decoliante se va face in dou6 siraturi-foarie subliri, laintervale de cel _ pulin l/2 ora ln cazul cofrajelor cu reliefuri, aplicarea substanfelor decofianie se va face cu celmult I old inaintea tumdrii belonului pentru a se evita adunarea substanfei in rdddcinareliefurilor in timpur aplicaai substanlelo. Jeco;;" aJi?i# crr"r,i." ,u, .o.." ^ de scantei la o distanld mai micd de 5 m de locul minim

a aderenlei la

..

.

.

,

rc;iz;

..

.

.

""1;;;;;;;;;u aplic[rii.

,-
u*tt"'2

f S,C, CONS'I'RUCTII

BIIIOR S,A,

""r?$s,

A&,^

,

-- -


35

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE COFRARE siDEC0FRARE

TRATAREA SUPRAFETELOR DUP,{ DECOFRARE - umiditatea permanentA a betonului se va menline timp de 7 zile pentru betonul de calitatea zile pentru betoarele de calitatea II-a fi I-a colorate. ^14 In cazul cand, cu toate mesurile $i prccauliunile luate, se observe multe microfisuri, este recomandabil ca pe suprafafa betonului aparent sd se aplice o peliculd de adeziv incolor din

III-a ti

copolimsri temari sau rdtini epoxidice. Remedierea micilor defecliuni datorate turnirii betonului sau produse la decofrare De reguld, nu se vor executa reparafii in cazul in care defec[iunile sunt mici fi nu strica aspectul de piatd naturale al suprafelei betonului. Scurgerile de lapte de ciment de pe suprafala aparenta a betonului se vor inldtura cu $paclul gi carpa uscatS, dupa completa lor uscare. Repararea po4iunilor exfoliate, desnisipate, a girbiturilof ba\,urilor etc. se va face cu mortar alcatuit din nisip 0-..1 rffn ciment $i pa4i fine (aceleaSiutilizate la betoane), ciment alb, in propo4ie ce se vor stabili prin incercdri pe gantier,in apa de amestecare se recomanda introducerca a cc;.2oolo din grsutatea acesteiaAracet E 50. in acest scop, se vor realiza un numdr de l O...l2 relete diferite de mortar cu care se vor executa probe de tencuiald de maximum I cm grosime li care se vor compara duplcompleta uscarc cu fafa aparentd a betonului, aleg6nd in final releta care realizeMdnuan(a cea mai apropiati de cea a suprafelei betonului. Reparaliile nu trebuie insd str aibaaspect de tencuiala, ele se vor limita strict la defecliunile locale, iar aspectul ulterior se fiecat mai apropiat de cel al felei betonului. Inainte de executarea remedierilor cu mortar se va uda cu apA locul care se repara. inltrturarea eflorescentelor de var !i a eventualelor pete de rugind sau dealtA naturA se face prin perierea cu peria de sarmd a suprafelei de beton complet interi,sau prin spelarea cu solulie de acid clorhidric in concentralie de 1...37o dupe care se vaspela cu ape in ixces, pane la disparifia totald a umelor de acid. Petele provocate de substanlele decofrante se vor inl5tura prin spdlarea cu apd deteryenli, $i spdlindu-se apoi locul cu exces de ape.

UTILIZAREA CHITURILOR iN OPERATIILE DE ETAN$ARE $I RECTIFICARE Chiturile utilizate ca material de etanlare trebuie sA indeplineasci urmetoarelecondtii: - sA adere al suprafelele cu care vin in contacti - sA fie inerte fale de ciment $i fala de reacliile de hidratare a cimentului; - se nu prcduce reacfii cu substanlele, decofrante, reaclii care sd pdteze betonulj - sd se aplice ugor gi sd se intireascd in umdtoarele 4.. .24ore suficient pentru a nurefula in

timpul vibririi;

- se aibd o oarecare elasticitate dupd intdrire, pentru a nu fisum in timpul vibrarii: - sA se indepArteze (curdle) cu u$urinll dupe decoAare, in vederea unui nouciclu de cofiare. Se pot utiliza urmetoarele tipud de chituri: - chitul ciment-amcet-apa (propo4ie 3:l:l), precum qi chitul preparat cu rdqini epoxidice, dupe preparare este plastic $i aderd bine la suprafele $i se intdreste divenind dur: se folosesc in special la rectificdri ale suprafelelor gi muchlilor tablrei panouriior, elementelor de relieffi

.

baghetelor In tabelul de maijos se prczinte domeniul de folosire a chiturilor de diferite prezentele inshucliuni, la diferitele operarii in funqie de calitatea de betonaparent sc realiza.

rii sr.-4,1

+,: S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A,

clin


36


Operalia

Alutchit Etan$area rosturilor intre tabliile din placaj tego ale panourilor mari Etar$area rosturilor intrc tdbliile din ntrr pla-(icr dtrc sau din ri5ini Etan$area rosturilor intre elementele de reliefSi tablia panourilor Etan$area fixtuilor cu guruburi Siqtemuirea capului 5uruburilor

Etan$area rosturilor

netede

inte panouri Rectific5ri ale suprafetei tdbliilor sauelenentelor de relief din saumarcate

Romtix 85

Calitrtn tEonului Romalchit Cim. aracct

II 1,

II

III

III

II

II

I. II

I

II

I

II

lll

I

t1

III

II

I. II I. II

ll

materialelemnoase

Rectificeri ale suprafelei tAbliilor sauelementelor de relief din mase plastice dure sau din

Chit rasini

I

II

ri$ni poliesterice NOT

,

IlII $i III reprezintd

calitatea de beton .aparent-;lrebuie realizata

Pregtrtirea li prepararea chiturilor In principiu chiturile se prepad confom prospectelor care le insolesc. Pasta de ciment-amcet se prepari din I parte aracet, 1 parte api $i 3 pd4i plaf deciment arnestecate cu lpaclul p6nd la omogenizare. Pentru a evita formarea gmnzurilor se recomandi adeugarea pe rand a prafului de ciment pe mAsud ce compozilia este amestecata . .. Chitul cu re$ini epoxidice se prepad similar mortarului pentru pldci cu relief gi elemente de

_

^ relief.

Tehnica de aplicare a chiturilor Tehnica de aplicare a chitudlor depinde de natua acestuia de opemlia care se executd. $i a) EtanFrea rosturilor intre tAblii li intre plicile cu reliel Orice etanlare incepe prin curilirea ti decaparea suprafelelor pe care se aplica clitul.

.In.cazullhituluisubformadepastd,acestaseaplictrcu$paclulpespateletibliilorsubforma

unei benzi de 10... 15 mm li{ime $i 2...3 rnm g.osime, pe marginea supiafeleicare se etanleaza $i pe cantul aceston. , tpgi ."".."direazd fixarea pe rand a tAbliilor La fixarca celei de a doua teblii se preseaze lateral pane cand cele doud tablii sunt bire alaturate. Chitul refulat din rost secur4a cu $paclul. Dupi aceea se procedeazl la curalirea rostului prin gtergere cu o cdrpe uscatd in cazul pastei de ciment-amcet. b) Etangarea rostului intre elementele de relief$i tdblie. Modul de etaniare este identic cu cel prezentat mai sus, cu deosebirea cii banda de chit se realize^zd pe spatele elementului de relief. indepaflarea chiturui refurat dupd fixarea elementurui de reliefpe tdblie se face prin aceleagi procedee ca mai sus. c) Etansarea fixArilor cu gurubud ii ,temuirea capului gurubului. Operalia umplerea cu chit a gaurilor realizate penfu introducerea quruburilor de fixare. b1 ,zz\ refulat pe langa capul $urubului:

,.

.

S,C, CONSTRUCTII

BIIIOR S,A,

:

"f-ae

\&o

-

e\ o Pt

n'A


37

LUCRARI DE C0FRARE si DECOFRARE - se indeparteazd fi se gterge apoi cu carpa in cazul cind se doregte ca gicapul gurubului se rirnana aparent; - se acoperd capul furubului (care este inecat cu 2...3 mm faF de planul tebliei saua reliefului) prin $temuire cu gpaclul sau cu spatula dupe care se procedeaze la finisarca suprafetei cu o racletd de cauciuc inmuiata in substanli diluantA. d) Etan$area rosrurilor intre panouri Inainte de montare se aplicA pe cantul panourilor qnururile din ROMTIX sau ROMALCHID astfel inc6t si se formeze benzi de chit de 40...50 mm lalme ;i de 2...3mm grosime. DupA montarea ;i strangerea panourilor cu menghine, se procedeazi la indepartarea 5i curelirea ciitului refulat din rosturi iI1 modul prezentat la punctul a. e) in cazul in care la aplicarea baghetelor pentru rializarea de rosturi profilate este necesard o etan$are cu chit a rosturilor dintre bagheta $i canturile panourilor,chiturile $i tehnica de aplicare sunt aceleati cu cele precizate la pct. d. O coodilie importa[ta in oblinerea unei chituiri corespuizitoare este cur4irea perfectA a suprafelelor, astfel incat dupd cudlire sA existe chit numai in rosturi, tarA sd fie, deloc murdariG suprafelele aldturate. Chituirea nu se va realiza la temperaturi mai mici de +10.C ...+ 15"C. ln cazul Romalchidului, care se deformeazA in timp, se recomandA ca indepArtarea chitului $i curAlirea sd se faca dupd 112... ...1 ord de la strargere. Dupi decofrare, in cazul folosirii chitului Romtix li Romalchid este necesare ve ficarea suprafelei betonului in drepful rosturilor li eventuala culalre sau repamrea acesteia dacd este necesaL

f) Rectificarea suprafetei tabliilor sau a elementelor de relief. Operatia se poate executa, cand este strict necesard, cu pasti de ciment-aracet, incazul suprafelelor din lemn sau cu chit din rigini in cazul suprafelelor din mase plastice sau din ratini. Mai intai se procedeaz5 la curqirea pedecti $i decaparea suprafef€i pe care se aplicd chitul, cu o carpa inmuiatd in apd respectiv in terpinol (in cazul folosirii chituluialutchid) sau diluant (la celelalte chituri). Se procedeaza apoi la aplicar€a chitului cu lpaclul sau cu spatula, completandu-segolurile $i finisand suprafala pand cand se obfine calitatea doritd. in continuare, suprafalase va feri de atingeri de orice fel pane la irtirirea chitului.

PROFILE DE DILATARE ELEMENTE DE BETON Se vor folosi orizontale la plaqeele de BA la intre axele 7 ti 8 pe fiecare nivel, Aceste vor fi niste profile dublu minisinusoidale de cca 60 mm in vederea asigurdrii trecerii fluente 6rA siritue fi in pozifie dilatata . Profilele de dilatare vor fi etanse la apa, rezistente la incarcari din trafic greu, rezistante la apa, saruri. Vor permite o miscare laterala de +/- 20 mm iar pe verticala o miscare de +/- I 0 mm.

Af,*stno6

;;'s j

: l?ar* "r'

S C,

CONSTRUCTII BIHOR S,A,

38 n d - Er E.f €:!E: E; .E

9 E"E+ E E; F

itaii

E

e

E

E E 3

I:

U-

6 E

*

2

6

j

U H-=

-s6 ur-tr F
e =

OaEo

_\J=

=40 aEu,r

UE= ogE te=

cE

*

o =!u<

I !!

zo

E

a 3

q !!

O

d-

F UJ

5

d)

t!

-

e

7

t'ttRUi

-

"";i{fg

= =

Ia

z

t

o-=E uJ14@

-=

aod

EESE

'6€

E;E.E

Ee

I

'5u-r Fz,r! f=l = zuJ=

.!g 5,E

E*fi 6 ul F

J

6\'-

2

2

TJJ

d.

o

tr:ii 36:P!Eu

E

a '! .g

9l

:>

E=
z=aE g-:3 i

!,r

.9

3 tE

g._

%,,o

:

39 .a

- 6i;;:=(E o ,q'R d P'E 6 ! E.i; r:.E

=X

f =.9-K=EciiqEiE;

E

H

c

.=

1,,

4,-

x.l

j

o

U H-=

=vs

==o

8EE ogE

E=il HH; r=l.U

>uJ= ==E

UJ

F

.;

!:3

E

iPG P;

= =

TJJ

F, uJ

E!_-EEE

u.

o_

F z,

EE

uJ

= tF OEA

-J

e,

o

n-,! 3 . Ei!=o."FPi. 5c; rt;€ rE I =

a

! E,E

z o cl

ta X ;

G,

uJ

=86,

!

= d

ISO z. UJ'.-= o F dt-6 dtuJ

F
1

ts&i

40 :64.XliE5:

dt2iPv=li

.E

o =

o I a

U H-s

!

t-.

=uJ< = Eso LrJ-=

F
eE3 UJE'

(-)(9tr

P== o-=E

HE; rfUJ

uaYt9tt'.E

= F

uJ

J e.

,,'îsr n

_l

!E'""

!

c

6\ 6

= =

Yl,"

UJ

F' UJ

E

o-

l

'ruJ= ==> UJ

J =83,

\o

1

F z,

UJ

L!

o

<;.i;

z:;

a! 5 o rl* o

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULU I DE IVIANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA ARI,,lATURA

I-UCRARI DE ARMARE Lucrarile de armare vor rcspecta prcvederile codului Normatirului NE 012-212010 cap. 8 precum si indicatiile proiectului. Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu distantieri din mortar sau plastic, utilizarea cupoanelor din otel beton in acest scop fiind interzisa. Se va face receptia arnaturilo inainte de tumarea betonului cu incheerea procesului verbal de lucrari ascunse corespunzator. Armaturile vor avea calitatea, diametrul si pozitia confom planului de arnare. In cazul in care sunt diferelte intre plan si extrasul de annare, se vor respecta indicatiile din plan. lnlocuirea sorturilor de amaturi care nu pot fi procuate se va face numai cu acordul proiectantului si cu respectarea conditiilor stipulate in Normatilul NE ot2-2/2010. Conditii tehnicc Tipurile de armaturi utilizate curent sunt: -OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de armate; -PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale elementelor strucfurale din beton amat. -BST sau 8500, - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale elementelor structumle din b€ton armat. Otelul pentru betoo armat trebuie sa respecte toate conditiile indicate in STAS 438/l-89. -Fibre metalice au rol de amatura in elemente tip pardoseala. Se vor utiliza numai materialele care corespund proiectelor si normelor tehnice in vigoare (standarde, norme de fabricatie etc.). Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si trebuie se fie insotite de certificatul de calitate emis de producdtor In cazurile in care liwarea se face de cetre o baza de aprovizionare, aceasta este obligatd sd transmitd copii ale certificatelor de calitate, corespunzdtoare loturilor pe care le liweazA. Se va verifica dacd documentele care insolesc livrarea olelului beton de la producAtor conlin urmatoarele informaf ii: Denumirea Si tipul de ofel, standardul utilizat Toate infomaliile pentru identifi carea loturilor Creutatea nete

Valorile determinate privind criteriile de performanli Fiecare colac sau legitud de bare sau plase sudate tebuie sd aibd o eticheti, bine legatd, care hebuie sA conlind: Marca produsului Tipul amaturii Numerul lotului $i al colacului sau legaturii Greutatea netd Semnul CTC Olelul livrat de fumizori intermediari trebuie ta iie insotit de un certificate privind calitatea produselor care va conline toate datele din documentele de calitate elibeiate de producetorul olelului beton. Barele de armAtura, plasele sudate gi carcasele prefabricate de am5tura vor fi transportate gi depozitate astfel incat si nu suferc deteriorAri sau sd prezinte substanfe care pot afecta ametura $i/sau betonul sau aderenfa beton-armiturd. Barele de otel beton, trebuie sa fie depozitate separat pe

: "**e,3 S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A

o^

Y{rvra :

41


42

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA AR[IATURA

. evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului: . evitarea murdari i acestora cu pdmant sau alte materiale; . asigurarea posibilitdtilor de identificare usoard a fiecerui sortiment

si

diametru. Pentru fiecare cantitate si diametru aprovizionat, operatia de verificare va consta din: . constatarea existentei certificatului de calitate; . verifi carea dimensiunilor sectiunii; . examinarea aspectului; . verificarea prin indoire la rece. La cererea proiectantului sau beneficiarului sau cand existe dubii asupra calitAtii oteludlor aprovizionate, executantul va proceda la verificarea camcteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune. Amaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta: -eventualele impuritati de pe suprafata barelor; -rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupa indepatarea ruginei, rcducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevMute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonme, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, lungirca ma\ima nu va depasi 1 mn/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favodzata corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea armaturilor in ma\imum l5 zile de la fasonarc. Armaturile se vor temina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul annaturilor netede, avand dimaterul ,,d", ciocul se indoaie la 18ogr, cu raza interioara de minim "1,25 d" si portiunea dreapta de capat, de regula minim,,5 d,,. In cazul amaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90gr cu raza interioara de minim ,,2d,, si portiunea dreapta de capat, de regula minimum "7d". Indoirea barelor inclinate, a celor d€ trecere din stalpi in grinzi sau a celor hecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc de cel putin "10d". Capetele barelor inclinate hebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin "20d" in zonele intinse si cel putin "lod" in zonele comprimate. In cazui etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, rua cercului de indoire va fi minim de ,'2d". Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 135gr, avand lungimea cicoului de cel putin,,10d,,sau 10 cm, unde.d,, este diametrul bazei etrierului. Fasonarea ciocurilor si indoirea amaturilor se va realiza cu o miscare lenta. fam socuri. La masinile de indoire nu se admite cubarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii, cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la tempemturi sub -5grc. Barele cu profll periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase de amdturd se va face in strict5 co[fomitate cu prcvederile proiectului. Barele tdiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incet sd se evite confi.rndarca lor si sd se asigure^pdstrarea fomei si curAteniei lor pana in momentul montdrii. Indoirea armeturilor se execut5 cu o miscare lenta iErd soc. La masinile de indoire cu doud viteze, nu se admite curbarca barelor cu profil periodic la viteza inii. Sc va aduce la cunostinta proiectantului dacd la indoire barele au tendinta de ,

-:rift, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A

f^\ \14xa

-7.,,

'2-,

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE IVIANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA ARMATURA

Este

illterzisi incAlzirea

sau tAierea cu flacArd a barelor montate in pozitia previzuta in proiect si detaliile de armare, mentinerea pozitiei trebuie sd fie asigurata in tot timpul tumarii betonului. Pentru asigurarea stmtului de acoperire cu beton previzut, se vor utiliza distantieri confectio[ati din masd plasticd sau prisme de mortar prevAzute cu cate o sarnd pentru a fi legate de armeturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel-beton. La montare se vor

Armlturile vor

fi

prcvedea:

. cel putin trei distantieri la fiecarc metru pitrat de placd sau perete; . cel putin un distantier la fiecare metru liniar de g.inde sau stalp; . cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu armdturd pe doua sau mai multe randuri; . capre din otel-beton spdjinite de coftaj si dispuse intre ele la distante de maximum un mefto (respectiv o bucate pe un mp), pentru mentinerea in pozitie a armdturilor de la partea superioari a plecilor. Daci nu se specificA altfel prin proiect, legarea armAtu.ilor se va face cu doud fire de sarmA neagrd de 1,5 mm diametu (STAS 889-89) in modul urmitor: - retele de armAturi din pereti si plici vor fi legate in mod obligatoriu la toate incrucisarile daca latura retelei este mai mare de 30 cm. in caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doui incrucisdri marginale pe tot conturul, iar restul incrucistuilor din doi in doi in ambele (sah). ^sensuri Innddirea barelor se va face prin petrecere sau prin suduri in conformitate cu prcvederile proiectului. La fasonarea si montarea armdturilor se vor respecta toleraltele prcvazute in normatilul NE 0l2-gq Nu se vor fasona armdturile sub temperaturi de -loglc. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Stratul de acoperire cu beton se considerd de la fata interioar5 a cofrajului la fata exterioarA a amdturii. Statul de acoperire cu beton, dacA prin proiectul elementului nu se specifice altfel, conform STAS 10107/0-90.

MONTAREA AR]TIATURILoR Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa recqrtionarea calitativa a coftajelor si acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din stluctula al caror volum depaseste 100mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de tumare. La montarca armatudlor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a tumarii si compactarii betonului prin: -crearea unor spatii libere inhe armatudle de la partea superioara, care sa pemita patrunderca libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul, la interval de max. 2m; -crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 ori diametul si la intervalul ma,xim de 5 od grosimea elementului, usual diametrele vibratoarelor fiind de 3g sau 58rtrn. ln cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus: -se va monta sau incheia partial amatura superioara, urmand a se complete inainte de ultima etapa de betonare. Se vor respecta abaterile limite la armdturi, care sunt urm6toarele:

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A

43


44

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA ARMATURA

Abateriin mm Dist.

intre Element

axele

barelor Fu n d

atii

Pereti

stalp G

rinz

i

110 15

+10 +3

r3

+3

15

Pl;ci

intre etrierisi la pasul

Grosime strat acoperire

+2

Lungime petrecere

Lungimi pa rlia le sau totale fata de proiect

Pozilia

la

inn;dire <1m

1...10m

>10m

in

oBs.

n;diturii

Prin sudare La

imbin;ri $i

!20

130

13d

innidiri

50

sudate cl. C2883

i10

fretelor La terminarea monterii armdturilor se va consemna in procesul verbal constatirile rezultate in urma verificdrilor efectuate cu privire la: Numdrul diametrul gi pozilia armaturilor in diferitele sec;iuni transversal ale

elementelor structudi Dista4a dintrc etrieri, diametrul acestora $i modul lor de fixare Lungimea po4iunilor de bare care depdtesc reazemele sau care urmeazd a fi inglobate in elemente ce se toamA ultefiot Pozitia innddirilor qi lungimile de petrecere a barelor Calitatea sudurilor daca este cazul Numdrul $i calitatea legAturilor dintre bare Dispozitivele de menlinere a poziliei armAturilor in cursul betondrii Modul de asigurare a gosimii stmtului de acoperire cu beton $i dimensiunile acestuia Pozilia, modul de fixare gi dimensiunile pieselor inglobate Montarea armdturilor

VERIFICARI iN VEDEREA RECEPTIEI Se vor respecta strict prevededle din ,,Sistemul de evidentA in activitatea

control tehnic al calittrtii constructiilor,' elaborat de IGSIC si publicat in BC nr.2/g1.

de

MASURAToRI sI DECoNTARI Lucrdrile de armare se vor masura si deconta de c6tre beneficiar la kg.

M,4.SURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII sI PREVENIRTA INCENDIILOR La executarea lucririlor se vor respecta prevederile din urmetoarele prescriptii: . Legea . 319 12006 Legea secuitdtii si sAndtitii in munca . HGR nr. 142512006- pentru aprcbarea Normelor metodologice de aplicarc i a prevedcrilor Legii securitetii si sdnAtii in muncA nr. 319/2006 . HGRff. l09l/2006 privind cerinTele minime de securitate

si senAtate

,1R UC--\

Ll,rcul'l

"'tr$s,, S,C, CONS'TRUCTII BIHOR S.A

Qr^,4


45

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA ARI\4ATURA

.

HGR nr. 97112006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sindtate la locul de muncA . HCR nr. 1028/2006 pdvind cerintele minime de securitate si sdnitate in munci referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare . HGR m 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sdnAhte pentru manipularea manuale a maselor care prezin6 riscuri pentru lucrdtori, in special cu afectiuni dorsolombare . HGR nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sdnAtate pentru utilizarea de cltre lucritori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. . HGR nr. 1146/2006 privind cerintele minime de s€curitate si strndtate pentru utilizarea in muncd de cetre lucrdtori a echipamentelor de muncd . Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei tu 75312006 privird protcctja tinerilor in munce . Ordinul ministului muncii, solidadtatii sociale si familiei n.75512006 Pentru aprobrrea formularului penfu inregistrarea accidentului de muncd - FIAM si a instructiunilor de

completarc a acestuia

.

Directiva Consiliului Comunitetilor Europene 89/391/CEE privind introducerea de mdsuri

pentru promovarca imbunetetirii securitetii si slndt5tii lucratorilor la locul de munca

.

Norme republicane de prctectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul SAnatatii cu ordinele nr34l1975 si respectiv 60/19'j5, cu modifictrrile aduse pdn Ordin nr.39/'17 si 110/30/77 (b.d.i.3-4111 si 5-6t19); . Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul orl233lD.1980. . Ordinul MMPS 5711996 privind norme generale de prctectia muncii; . Regulamentul MLPAI 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in constructii ed. lo0s. . Ordinul MMPS 23511995 privind nomele specifice de securitatea muncii la irAltime: . Ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protective individuald; . Normativele generale de prcvenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.

775/22.0'7.1998., . Legea nr 53/2003 Codul Muncii; . D€cretul Ilr. 46611979 privind regimul produselor si substantelor toxice: . Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive;

n

.

Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executdrii propriu-zise a lucririlor . Legea nt. 307 /2006 privind apdrarea impotriva incendiilor . Ordinul ministrului administratiei si intemelor fi. 143512006 penftu aprobarea Nomelor metodologice privind avizarea si autorizarea privind securitatea laincendi'si protectia civild . P 118-1999 - Normativ privind siguanta la foc a constructiilor . NP 086-2005 , Normativ pentru prciectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingerea incendiilor . C 300 1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata execut[.ii lucrlrilor de constructii si instalatii aferente acestora . Ordinul ministrului administratiei si intemelor N. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarca si autorizarea privind securitatea laincendiusi protectia civild . P 118-1999 Nomativ privind siguranta la foc a constructiilor . NP 086-2005 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingcrer inccndiilor . C 300 - 1994 - Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor lucrdrilor de constructii si instalatii aferente acestora

i .r?fs

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A

%,o

.

i


46

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE BETOANE

LUCRARI Df, BETOANE

I. GENERALITATI Lucrarile de betoane se vor executa conform prevederilor ,.Nomativului pentru producerea si executatrea lucrarilor din beton, betol armut.i beton pricomprimat. partea 2: Executarea lucrarilor din beton NE 012-212010, atat in ceea ce prive;ie comiozilia, modul de

punere in opere cat gi incerctuile cerute prin anexele la normativ.

2. S-I'AN'DARDIi SI NORNIATIYE DT- ITEFT]RINTA NE 0121/2007 Normati!,ului pentru producerea siEecutatreal,rdi'ior dGletor,. 1 NE 0r2212010 beton armat si beton precomprimat. Normativ pentru realizarea pe timpEguroiu lucrariloi de ii 2 Cl6-8,1 si instalatii aferente Normaliv pentru uerificarea calitaiiilireceptialucra.ilor de ii 3 c 56-2002 aferente constructiilor rnslructrunl tehnrce pnvtnd procedeele de remediere a delectelor 4 c 149 87 pentru elementele de beton si beton amat. SR EN 19711- Cimenl. Partea l: Compoziqic. specificalii gi criterii de conformitate 5 2002 ale cimenfurilor uzuale t) Legea l0/1995 Lege pri! ind calilalea lucrarilor in constructii

com ir

Betonul armat din fundatii va fi marca C16l2O iar betonul din placa pe sol va fl de marca c20125. 3.

MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

CIMENT Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimenturui de ciment CEM 1142.5, feJa adaosuri, cu rezistenta initiala normala, confom conditiilor tehnice din SR EN 197/t-2002 . Liware si transport Cimentul se liweaza in wac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. In cazul in care cimentul expediat de fumizor este preluat de o baza de aprovizionare. aceasta este obligata ca la liwarca catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se mentioneaz a: -tipul de cimenl si fabrica producatoare; -data sosirii in depozit; -numarul certificatului de calitate eliberat de producator; -numarul avizului de utilizare dat de labomtor; -garantarea rcspectarii conditiilor de depozitare. Cimentul liwat.in wac se tansporta in vagoane cistema, autocistema, containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite. Depozitarc Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv prin constatarea existentei certificatului d; calitaie.uu a" larunti".i verificarca capacitalii liberc de depozitare in silozurile destinate tipului respeJtiv sau ln incaperile special amerujate. Ori de cate ori este posibil, depozi imite

o S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A.

,F


47

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEOIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE EETOANE

direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor lizice. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea strcasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu inierspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la pa(ea interioam a stivei. sacii vor fi asezati in itive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pashand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricati ei. Cimentul se va intrcbuinta in ordinea datelor de fab catie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si rcspectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton amat decat dupa verificarea starii de conservari si a rezistentelor mecanice. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoan€ se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce umeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simborului standardizat ar cimenturui cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimeltelor de ciment depozitate silozudle in cauza goli se vor complet prin instalatia prenumatica si se vor marca core;punzator noului sortiment ce umeaza a se depozita. pe intreaga pedoada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si

liwarilor.

Verificarea calitatii cimentului se va face: -la aprovizionare, inclusiv prin verifi carea certifi catului de garantie emis de producator sau de baza de liware conform Nomatimlui NE 012-l/2007. -inainte de utilizarc, de catre un laborator autorizat. Cont.olul calitatii cimentului este prezentat la CAp 5. din Normati\,,ul NE 012_l/2007. In cazul in care loturile sortimentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor.

AGREGATE NATURALE -Pentru prepararea betoanelor avMd densitatea aparenta cuprinsa inlre 20UI_ 2500 l_ kg/m , se folosesc agregate cu densitate normala { l20l -2000 kg/m provenite din sfaramarea ), nafumla si/sau din concasarea rocilor. Penku prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: -nisip de granulozitate inhe 0 si 3 nrm si 3 la 7 rnrn; -pietris de ganulozitate inte 7 si 16nrmsi 16si3l mm. Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului. ^ €r-.rl-ihte a agregarutui total trebuie sa se incadreze - tirnctie ae dozajul de 9i1!1. crment {: sr consistenta betonului _ in zona recomandata conform tabelelor din Normatiwl NE 012-t/2001. Depozitare

Agegatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale irl ri depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate a

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

TR

ur sau

lc

de


48


evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crca compafiimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii :rmestecarii cu alte sorfuri. ln cazul unor volume reduse de agegate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari rccuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate. Controlul calitatii agreqatelor Controlul calitatii agregatelor se va face: -la aprovizionare, conform prevederilor din Nomativul NE 012-l/2007. -inainte de utilizare, confom prevederilor din Normati!,ul NE 012-1/2007. In cazul in care Ioturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu intleplinesc conditiile de calitate garantate se va ref,rza lotul.

APA Apa utilizata la prepamrca betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in NE 012-1/2007.

ADITIVI Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici

5olo

sau egale cu substanta uscata fata de masa cimentului. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop: -imbunatatirca lucrabilitatii, in cazul elementelor cu amaturi dese, sectiuni subtiri sau

betonului pompat; - oblinerea de betoane de clasa superioara: - reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice; - qesterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului. - imbunatatirea impermeabilitatii. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in Normatilul NE 012_ l/200'1. utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu este cu[oscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupm betonului, este admisa numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institui de specialitate. Efectele principale si secundarc ale aditivilor asupra proprietitilor betonului sunt prczentate in Nomati\,ll NE 012-ll2007. a

ADAOSURI _^. Adaosuile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la aganti chimici agresivi), sau pentu a realiza proprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri: -ins.te, inlocuitor pa(ial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa l0% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. folosirea adaosului inet duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului; -active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active su[t : zgura granulata de fumal, cenusa, prafrl de silice, etc. ln cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului aprciment (A/C) se ia in considerare

cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu rcglementarile agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de st

ieu c Ir)

Itl!(

;

rn

sr.qE">ir .{goaaN,l


arc.

f

ile


49


nu trebuie sa contifla substante care sa inflent€ze negativ proprietatile betonului sau prcvoace corcdarea amaturii.

sa

PREPARAREA BETONULUI Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiifltele oecesare si va Ii atestat intem pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din Normati\,,ul NE 012-1/2007. In cazul in care betonul este liwat de la statii, investitorul si executantul pot sa aiba dreptul sa verifice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de liware contine toate informatiile necesare. Verificarca efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betolului si nu absolva statia de prepararc a betoanelor de raspunderea liwarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului de catre client. Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cedntelor, se vor efectua determinarile necesare asiguradi si controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii. Calitatea betonului lilaat de statia de betoane se va aprecia pe baza analtza'ii rczultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoale, in conformitate prcvederile NE 012-212010. [n urma acestei analize se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare. Betonul amat se va tuma dupa receptia armatuilor si cofrajelor iar tehnologia de tumare va respecta cerintele Normatiwlui NE 012-212010. Se vor face incercarile pe betonul proaspat si se vor lua probe perltlu incercari pe betonul intarit in vederea confirmarii calitatii si rezistentei corespunzatoarc clasei indicate in proiect.

TRANSPORTUL BETONULUI Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a prevefli segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. TraNportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelo. cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi tmansportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderca laptelui de ciment.

Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi

.'

curatate cu jet de apa. [n cazul autoagitatoarclor, acestea se vor umple cu cca. 1 vor rcti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea tumarii sa

d" up4

."

fie cuprinsa intre 5'C si 30'C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 3OoC sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptaxea unei tehnologii adecvat€ de pteparare, transport, punere in opera si tratarc a betonului si folosirea unor aditivi intazietori eficienti- etc. Betonul se va prepam in stalii centalizate, pe bazd de relete nostru atestat, cu agregate sortate. Betoanele folosite ln elementele plantele de executie indicate de cetre proiectant.

ei vor

..oftose *,i:F'

.1 S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

fi

4-.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE BETOANE

Betoarlele vor fi tumate prin pompare. Dimensiunea maximd a agregatelor va fi limitati la l/3 din diametrul conductei de refulare. Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel incAt Focesul de pompare sA se realizeze normal gi continuu ffrA a se depAsi inse valorile limitd care condi(ioneaza realizarea rezisteniei fi duabilitatea betonului intarit. Consistenla betonului proaspdt va fi uniform pentru a realiza o pompare fluent a betonului. Se vor utiliza aditivi plastifianli, Calitatea betonului proaspat este permanent controlata de c5tre laborator, prin . verificarca atat a calitdlii materialelor compo[ente, cat $i a modului de dozarc gi amestecare a

_

-

lor

Betonarea va fi condusi nemijlocit de geful punctului de lucru. Acesta va fi pemanent la locul de tumare $i va supmveghea respectarea strict a prevederilor procedurii de ixeculie. Betonul va fi pus in Iucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de tumare. Nu se admite depAgirea duatei maxime de transport modificarea consistenlei fi

betonului. La punerea in oped a betoanelor pompate se vor lua toate mesurile in ara fel incat : Procesul de pompare sd se desfiloare continuu fdrd intreruperi carc fa\oizeazd blocarea betonului in conducte indltimea liberd de ciderc a betonului va fi de max. 0,5 m Grosimea maximi a stratului de betol si fie maximum 40 cm Betonul sA fie compactat prin vibrare. Transportul betoanelor se va face cu autoagitatoare. Punerea in oped a betonului compofte trei faze, $i anume: -Tumarea betonului $i rispandirea lui in cofraje; -Compactarea betonului cu vibmtor de adancime -Nivelarea li finisarea suprafelei libere a betonului. Problema principala care trebuie awtA in vedere la punerea in opera a betonului est€ umplerca completd a cofrajelor, a spaliului dintre barele de armiturd qi cofraje. Nu este permisA ciocinirea sau scutwarea armtrturii in timpul betonlrii gi nici agezarea pe armtrturi a vibmtorului. Circulalia muncitorilor gi a utilajului de transport in timpul betondrii se va face pe punli sp-eciale, care sA nu rezeme pe armdturi, fiind interzisi ciriulafia directd pe arrndturi. Betonul hebuie sd lie rAspandit uniform in lungul elementului, urmarindu_se realizarea de straturi orizontale de max. 40 cm inellime d tumarea noului strat inainte de iroeperea prizei betonului din stratul tumat anterior. in cazul in care se produce o intrerupere de betonare mai marc, rgluarea tumirii este permisd rumai dupi prcgdtirea suprafefelor: -Suprafala rostului de lucru va fi bine cudlatA, indepartandu-se betonul carc nu a lbst bine compactat Si pojghila de lapte de ciment -knediat inainte de tumarea betonului proaspdt, suprafala rosturilor va fi spalatd cu

.

apd.

Executarea lucrdrilor de betonarc poate se inceape dacA sunt

condifii:

indepli

te umdtoarele

-Sunt aprovizionate $i verificate materialele necesarc (piese inglobate etc.) sunt in 9i utilajele $i dotfuile necesare -Sunt stabilite Si insrruile formaliile de Iucru in ceea ce priverte lehnolo precum ti asupra masurilor prirind securitalea muncii $i /, stare de functionare

pS.l.

S,C,

CONS]RUCTII BIHOR S.A,

;

"l,ff;,x;9

50

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE BETOANE

-Au fost recepfionate aalitativ lucrrrile de sdpeturi, cotaje ti armdturi -Suprafefele de beton tumat anterior $i intdrit, care vor veni in contact cu betonul prcaspat sunt cudlate de pojghila de lapte de ciment, nu prezinte zone necompactate sau segreglri, gi au o rugozitate necesari asigurarii unei bune legeturi intrc cele doud betoane !i sunt in stare umedd. -Cofrajele de lemn, betonul vechi gi ziddriile de suslinere vor fi bine udate cu apA cu 2-3 ore inainte gi imediat inainte de tumarea betonului, iar apa eventual rdmasa in denivelAri va fi indepirtata. Se vor verifica de asemenea supmfelele de ziddrie pe care se va tuma beton, prin verificarea cotelor reale cu cele din proiect $i se vor cudli -Se vor verifica dace nu se intrevede posibilitatea intervenliei unor condilii climaterice nefavorabile inainte de tumarca betonului hebuie verificata funclionarea corecta a utilajelor penfu rransporhrl local Si compactarea betonului. Fazele procesului de execulie a lucdrilor de beton armat constituie luqAri care devin ascunse, astfel incat verificarea calitdlii acestora trebuie sa fie consemnate in procese verbale de receplie calitativd, incheiate intre delegatii beneficiarului $i constuctorului. Nu se admite trecerea la o noud fMA de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedentd dacd aceasta urmeazi s6 devini ascunsa. In procesele verbale se vor prcciza conqet verificarile efectuate, constaterile rezultate $i dacd se admite trecerea la executarca fazei umdtoare. DacA se constatd neconcordanltr fali de proiect sau prevederile prescripliilor tehnice se vor stabili $i consemna mAsudle necesare de rcmediere. Dupe executarea acestoru se va proceda la o noud verificare $i incheietea unui nou proces verbal.

in cursul betondrii elementelor de construclii se verifici daci: -Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevezute nu $i s-a depi$it durata admise de transport; -Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevdzute -Conddiile de fumare gi compactare asigurA evitarea oricdror defecte -Compo(area Si menlinerea pozitieiiniliale a coliajelor gi suslinerilor acestora, luanduse mAsuri operative de remediete in cazul coststArii unor dgolasiri sau cedari -Se respectA frecvenla de efectuare a incercarilor gi prelevdrilor de probe -Sunt corespunzAtoare masudle adoptate de menfinerea poziliei armAturilor -Se aplicd corespunzdtor mAsurile de proteclie a suprafeplor libere ale betonului proaspej

ln condica de betoane se vor consfiru : -Bonurile de tmnsport corespunzetoare betonului pus in lucrare -Locul unde a fost pus in lucrare -Ora inceperii si terminirii betonerii -probele de beton prelevate -misurile adoptate pentru proteclia beto[ului proaspet -evenimente intervenite (intreruperea tumarii, intemperii etc.) -temperatula mediului -personalul care a supravegheat betonarea In temen de maximum 24 ore de la decofiarea oricdrei pe4i de cons proceda, de cdtre ieful punctului de lucru, delegatul beneficiarului $i de cdtre este cazul, la o examinare amdnunlita a fufuror elementelor de rezistenfe ale


51


52


incheiindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrdrilor precurn gi ev€ntualele defecte crnstatate. Este interzisd efectuarea de remedieri, inainte de aceastd examinare. Suot admise urmetoarele defecte privind aspectul $i integritatea elementelor de beton amat, care nu se inscriu in procesul verbal carese intocmegte la examinarea elementelor dupd decofiare : -defecte de suprafald (pori, segregiri superficiale sau deniveldri locale) avdnd adincimea de maximum I am, suprafaF de maximum 400 cm2ldefect, iar totalitatea defectelor de acest tip va fi limitattr la maximum l0% din suprafala felei elementului pe care sunt situate ; -defecte in stratul de acopedre al armdturilor (gtirbiri locale, segegdri) avind adancimea pane Ia armatu6, lungimea de ma\imum 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip va fi limitati la maximum 5 7o din lungimea muchiei respective. La decoliarca oricdrei pd4i de constructie se va verifica: -aspectul elernentelor, semnalandu-se daci se intalnesc zone de beton necorespunzator -dimensiunile secliunilor transversale ale elementelor - prin sondaj -distanlele dintre diferite elemente - prin sondaj -pozifia stalpilor in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior prin sondaj -pozilia golurilor - prin sondaj -pozilia armeturilor care umeaze a fi inglobate in elemente ce se toamd ulterior - pdn sondaj. Abaterile admisibile fa16 de dimensiunile din proiect ale elementelor de beton armat sunt urmtrtoarele:

ABATERI ADN{lSlBIL[ ALE ELEMENTELOR DB BETO){

ARMAI iu mrr

Elemente dupa decofrare

Incllrarea supralelei

lili

d. suprafetei

oblica din

e

Dimensiuni E E

= Inallim. Yalpi

Dimen

5

5

-1

>50cm...t8 lungimc

<3m..

tl6

E

E

l6

l

L<1m...110 3
10

L>I8 m...120 5

l0

l0

10

l0

3-6m. .120

!25 Dimen

placi

Lungime

<50cm-..15 >50cm...18 <3m...116 3-6m...:t20

Cole de

nivel

!

:

E

<3m...116 3-6m...120 >6m...125 <50cm...15

i

: e

.E

Total lung. sau

.@ %

/.o*'---t


rffi


53

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI OE BETOANE lalnne grosime Ele -

valii

InAllime grosime

>6m...125 <1ocm...13 >10cm...15 <3m...116 3-6n],...!20 >6m...125

<6m...110

l6

>10

cm...15 Frecve[Ia de efectuare a incercarilor gi prelevdrilor de ptobe va fi umdtoarca: - O probi pentu fiecare tip de beton sau parte de stluctuld (fundalie, nivel) dar cel pulin o probe la : 100 mc pentu C8/10. Cu acordul prealabil al beneficiarului, prelevarea probelor se poate face la stalia de betoane.

In afam regulilor generale prevdzute mai sus la betonarea diferitelor elemente sau p54i de construclii se vor respecta prevederile suplimetare. Betonarea gdnzilor, centurilor gi placilor va incepe dupd I .. .2 ore de la terminarea

tumArii stalpilor li samburilor. Grinzile, centurile gi plAcile care vin in legAtud se vor tuma in acela$i timp; dacd va necasar se admite uearea unui rost de lucru la 1/5... 1/3 din deschiderea plicii gi tumarea ulterioartr a acestuia. La tumarea placilor se vor folosi reperi dispugi la distanle de maximum 2,00 m , pentru a se asigum rcspectarea grosimii prevdzute in proiect. Betonarea cadrelor se va face cu deosebitl atenlie zonelor de la noduri, pentru a se asigua umplerca completa a secfiunii.

fi

Compactarea mecanicd a betolului se va face prin vibrare. Se admite compactarca manuala (cu maiul, vergele sau qipci, in parallel cu ciocanirea

coliajului in urmatoarele cazuri: -intreruperea fu nqiondrii vibratorului -intrcrupere de curent electric Durata de vibrare optimA va fi intre 5 sec. $i 30 sec., in funclie de lucrabilitatea betonuluiSemnele exterioare dup5 carc se recunoaite cd vibmrea s-a teminat, sunt urmetoarele: -betonul nu se mai taseazd -suprafata betonului devine orizontali gi ugor lucioasd -incetea"i aparilia bulelor de aer la suprafala betonului. Distanla iffie dou5 puncte succesive de introducere a yibratorului de iflterior nu va dep5si 1,00 m . Grosimea stratului de beton supus vibrErii nu va depAsi 3/4 din lungimea capului vibratorului; la compactarea wrui nou stmt, butelia trebuie sd pdfundd l0 cm in statul compactat arterior. In mesur[ in carc este posibil se va evita rosturile de lucru, organizandu-se execulia astfel incat betonarca se se facd frre intrerupere la nivelul respective sau intre doui rosturi de dilatare. Dace totu$i vor fi necesare, vor fi localizate in zone ale elementelor care e)r supuse la efortud mari in timpul exploatarii. o DEA Rosturile de lucru vor fi realizate $nandu-se seama de urmdtoarele cein(

cri


MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE BETOANE

Supmfafa rostuilor de lucru la stAlpi $i grinzi va fi de regula perpendicular pe axa acestora, iar la plAci $i pereli perpendicular pe suprafata lor Se va efectua tratarea rosturilor de lucru prin tratarea cujet de apA $i aer sub presiune dupd sfirSitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare inainte de betonare suprafaF rostului de lucru va fi bine curalata indepArtandu-se betonul care nu a fost bine compactat $i se va Aeca cu periae de sarmd pelltru a inlitura pojghila de lapte de ciment $i odcare alte impuriteli dupd care vse va uda. Inaintea betondrii betonul mai vechi trebuie uscat Ia supmfata $i hsat sa absoarba apa dupd regula "betoflul trebuie sd fie saturat dar suprafala zvantate". Proteclia betonului se va realiza cu diferite material : folie, rogo.jini, prelate, nisip. Stropirea cu apd va incepe dupi 2-12 ore de Ia tumare, in func1ie de temperatura mediului, dar imediat dup5 ce betonul este sufficient de intArit pentru ca aceastd operalie sA nu anteneze pasta de ciment. Stropirea se va repeta la interval de 2-6 ore in a$a fel incat supmfaF se se menlinA pe.man€nt umeda. In cazul in care temperature mediului este mai mice de +50C, nu se va proceda la stopire cu apa ci se vor aplica material sau pelicule de proteclie. Pe timp ploios, suprafelele de beton vor fi acoperite cu folii de polietilena atata timp cat pdn c5derea precipitaliilor exista pericolul anhenarii pastei de ciment. Se vor respecta dispoziliile normelor de "Regulamentul privind proteclia ti igiena muncii" in constuclii aprobat de M.L.PA.T. cu ordinul nr. 9,Nl 15.03.1993 precum ii de "Normele de proteclia muncii in activitatea de construclii montaj" aprobate cu ordinul M.C.Ind. cu nr 12331D129.12,1980 Si menlinut in vigoare cu ordinul M.L.P.A.T. nr 1N/03.01.1994. Se va line searna gi de prevederile "Normatiwrlui de prevenire gi stingere a incendiilor" pe durata executdrii lucrlrilor de construclii aprobat de M.L.PA.T. cu ordinul nr. 20/B/ll .07 .1994 (aviz M.I. n. 24726110.06.1994). Se vor respecta umdtoarele Norme specifice de securitate a muncii pentru tansportul, tumarea betoanelor $i executarea lucririlor de beton amat, aprobat prin Ordinul m

t36]l7.04.t995 , Art. 45. inainte de inceperea tumerii betonului, teful punctului de lucru va comunica modul de execulie a cofragului, a schelelor 5i a podinelor de lucru, intocmind un proces verbal de receplie iltema. Art. 48. Se interzice accesul personalului muncitor in zona de tumare, unde este pericol de cAderc a betonului. An. 49. Circulala pe cofraje dupa montarea anndturii pentru transportul betonului se va face pe podine agezate pe capre, cu o leime de cel pulin 1,20 m. Art. 80. Instalaliile electrice necesarc punerii io funcliune a vibratoarelot se va realiza respectafldu-se regulile de tehnice a securitA$i pentru instalalii electrice. Art. 81. ln timpul deplasfuii vibratorului, precum ii intreruperilor lucrului, oricat de scurt, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la relea. Art. 82. Conductorii electrici, care alimenteaz6 cu energie vibratorul, vor fi flexibili izolali in tub de cauciuc. $i Art. 83. Carcasa vibratorului va fi legattr la pamant, iar rnuncitorii vor purla in timpul lucrului cizme $i manuli electroizolante. Art. 84. Atunci cdnd in timpul luclului se constatd defectarea vi imediat deconectat $i predate electricianului pentru verificare. Art. 85. Se interzice utilizarea vibratoarelor def'ecte. ;t "uokgen

s.c. CONSTRUCTI BTHOR

S.A_

54

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IlIETALICE

CONFECTII METALICE

.

Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajur confectiiror metarice. confectiire metalice noi se vor executa conform detaliilor de executie din proi;ct, prolejate cu decapant, grund anticoroziv si vopsite in camp electrostatic sau cu email conform probelor de cuiori. Lista confecliilor metalice (se vor consulta plansele cu confeclii metalice din panea desenata) Finisaj : Grunduit si / sau vopsit, galvanizat, sau vopsil in camp electroslatic.

in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt menlionate in normalivele si standardele respective ele vor fi clasificale drept prestalii suplimentare si vor intra in calculul pretuluiofertei. ln.cazul

DEFINITII Terminologie pentru lucrari de confectii metalice conform: '1. STAS 500/2-80 - otelud de uz general penlru mnstructij 2. STAS 438-1-89 - otet beton laminal la catd 3. STAS 7657-80 - tevi pentru constructii

4 srAs 7941'80 - tevi dreptunghiurare pentru definitii rerative ra conrectii metarice care nu sunt definjle in acest capilol sau in slandarde. CERINTE DE PERFORIVANTA A ANSAMBLURILOR se vor utiliza materiare si delarii identice cu cele are ansambrurilor incercate si agrementale de calre un laborator de incercari atestat. PROPUNERI TMNSMISE SPRE APROBARE

Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform documentelor

contractuale si capitolului 1.1 : I Date tehnice pentru fiecare lip de materiale specificat.

0 Certificari ale materialelor, semnate de producalorul malerialelor ce intra in componenta confectiilor metalice, care sa certiflce ca materialele lor corespund cu cerintele specificate.

ASIGUMREA CALITATII caracteristicire geometrice are harei principare: 1 deschidere maxima intre reazeme 18.65 m cu _ 7 travee de cate 4.00 m. cadrere vor n rearizate profire

din raminate de oter s235: slarp iEA 2oo, grinzi cu zabrele (axele B-1) lransversale cu lalpidin cornier 2xLSOxgOxg si 2xl60x6ox6, montantr 2x140x40x4 sidiagonate 2xl50x50x5 sj 2xl4ox4x4 imbinate sudat pe gusee de lb mm grosime, grinzi longitudinale din teava patrata r ooxroox4 mm, pane din profire cu pereti subtiri z2oox2.o mm. pentru cadrul dejjpâl (axul A, J) mai putin solicitat, cu 2 reazeme inlermediare s-a optat pentru stalpi HEA160

sigrinzi lPE160.

Pentru realizarea elementelor arhiteclurale, se va realiza o masca pe o structura independenla din prorile UPE200, ancorata in placa de beton, fixate inlre ele cu platbandi, iarde cadrele decapat prin eclise. Penlru planseul melatic s-a oplatpenlru statpi HEA 160 si grinzi lPE2OO, cu tabla cutata 20x0.5 mm sr sapa uscata de tip Rigidur de hstrat 30MF si 1 slrat H jO mm. Cadrele vor fi rjgidizate intre ele cu tiranti drspusi diagonat in planut invelitorii, in Dlan longitudinalin.axele de capat siin plan longitudinal inlre nod;dle de rmbinare la mijlocul fermei cu zabrele. Panele vor fi reahzate din proflle ci pereti suUtiri Z fOO x f.0 mm siriliOii

mijloculdeschiderii.

Pentru asigurarea mnlucrarii elementelor realizale din mrniere acesteea se vor ri

S,C, CONSTRUCTN BIHOR S.A.

55


56

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IVlETALICE placute, dispuse conform proiect. Pentru detalli suplimentare pdvind imbinarea sidispunerea profilelor a se vedea planurile de rezistenta si delaliile de executie. Sudurile se vorexecuta pe conturul imbinarilor cu lungimea minima a sudurilor de 5 cm si grosimea minima de 70-850/o din grosimea minjma a elementelor imbinate, dar nu mai putin de 3 mm. Sudurile se vor executa de calre sudor autorizat. Alegerea electrozilor se face conform STAS 7240 si STAS 1125 precum si a altor prescriptij in vigoare. Clasa de calitate a imbinarilor sudate este C3 confom normativ C 150 tabel 2. Din punct de veedere al conditiilor tehnice de calitate, confectia metalica se incadreaza in clasa 8 de executie in conformitale cu STAS 76710- 88. Se vor respecta prevederile din instructiunile C 150 a normativului C56 pentru verificarea calitalii lucrarilor de constructii

side instalatii aferente. La executie se vor folosi numal materiale standardizale, omologate si in conformitate cu normativele in vigoare contorm ,,Legii calitatii in constructii,,. c) lilateriale: La executarea acestei conslructii s-au prevazut urmatoarele materiale:

. .

lPE, HEA, UPE si teava patrata S235 pentru stalpi, grinzi, pane; Suruburi autofilelante, saibe, piulite lvs, M8 si M 16 grupa 4.6; Elemenlele metal ice se vor proleja anticoroziv astfell 2 straturi de grund anticoroziv si 2 straturi de vopsea pe baza de ulei.

Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de auloritatile avand jurisdictie in domeniu. Lialerialele necesare executiei confectiilor metalice se vor procura de la un singur producator. Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si accesorii pentru

tfi

aprobate.

Antreprenorul va prezenta proiectanlului una sau doua moslre penlru piesele de confectii metalice mai complexe lipice, cuprinzand mateialele, sislemele de forare, asam'blare, (betoane sau sudura), protejare anticoroziva si finisaje ce umeaza sa fie adoptate ca sistem pentru loate confectiile metalice la acest contract.

Numai dupa dupa obtinerea aprobarii din pa(ea proiectanlului si beneficiarului se vor lansa comenzile pentru executia si livrarea confectiilor metalice, care se vor execula in conformitate cu mostrele aprobate.

Piese de confeclii metalice vor fi insotite de certificate ale producatorului prin care se atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobale si cu desenele dsexecutie. REZISTENTA LA FOC

.

subansambluile din care fac parte elementere cuprinse in acest capitol lrebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdiclie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la loc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului.

LIVMRE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Materialele se vor livra in ambalajele originale, conlainere sau pachete pu(and marca si

identificarea producalorului sau fumizorului.

Confectiile metalice se vor depozila in spatii amperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stalive la 10-1S cm de pardoseala.

...

Depozilarea se face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de Confectiib metalice sub 100 kg greutale se manipuleaza manual, dispozlt ve spec ale

""-S$ S.C, CONSTRUCTII BIHOR S-A,

grele cu


57

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII I!,IETALICE CONDITIILE PROIECTULUI

Se vor asigura pentru toate tipurile confectii metalice in cantilatile complete de la un singur producator. Se va prccura o cantitate suficienta pentru llecare tlp de confectii metalice specificate astfel incal sa se permila executarea lucrarilorfara aprovizionari suplimentare ulterioare.

Materialele se vor livra

in ambalajele originale, mntainere sau pachete purland marca si

identillcarea producatorului sau f urnizorului MATERIALE olel conform slandardelor romanesti, otel lat laminat la cald, profile laminate la cald, fier forjat. Profilele vor fi dimensionate conform delaljilorde executie din proiect. Accesorii :surubud, piulite, saibe, dibluri, conexpand, piese de ancorare (placute metalice)sau piese metalice inglobate in beton etc. ln principal imbinadle se vor face prin sudura. Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate mnform desenelor de executie si cu mostrele aprobale. ln cazud speciale se acorda, cu aprobarea proieclantului modificari ale solutiilor, gabarilelor sau finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelulsolutiilor initiale (din punct de vedere calitativ si cantitativ), Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:

0lungime,latime+2mm; 0grosime 1 mm, 0,5 mm;

I planeitate : devialia unui colt fala de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm,

ca

dimensiuni pana la 1,5 m si max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m. I\,IONTAJ

OPEMTIUNI PREGATITOARE lnainte de inceperea montajului se vorexecuta urmatoarele lucrari: I Lucrarile de finisajcu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretiidin beton). ! Lucrari de hidroizolalii inclusiv probele de etanseitate ale acestora.

I Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru confectii metalice (praznuri, gheremele, etc.).

Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montai ale mnstructiilor metalice, functie de elementele de fixare existente pentru pozitionarea acestora, in conformitate cu detaliile de executie. Se vedfica calitatea executiei lucrarilor executate anterior jn legatura directa si care pot influenta operatiunile de montaj a confectiilor metalice. MONTAJUL Operatiile de montaj : - Fixarea provizorie in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura). - Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul nivelmetruluisi firului de plumb. - Fixarea definitiva pin sudura sau pdn buloane (de la caz Ia caz , functie de solutie). FINISAJE

- Se curala suprafetele de eventualele urme de morlar sau alte impuritati. - Se face o dubla decapare sise grunduiesc. - Se executa vopsitoria in camp electrostatic cu 2 straturicu email.

VERIFICARI SI REI\4EDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR


d***'D '{WH

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IlIETALICE Se verilica calitatea fixarii pe slratul suport, calitatea executiei (suduri, slefuid, elc.), REGULI SI IVETODE DE VERIFICARE

La realizarea lucrarilor de montaj mnlectii metalice se va respecta documentalia tehnica de execulie, precum si prezentele specificatii. Se vor efeclua verificari ale lucrarilor atat in limpul executiei, cat sidupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verillcarile dimensiunilor si calitatii materjalelor standardelor pentru fiecare malerialsi produs in parle,

se vor face conform

specificatiilor si

Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumila calitate sicare prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilorde laborator.

Documentatia tehnlca elaborata de proiectant. . Aceasta lrebuie sa cuprinda piesele scrise sidesenale specificate la articolul 1.4.1 din STAS 767/0 - 88, la care se adauga : - calegoria de execulie A conform adcolului 1.3. din STAS 767i0 - 881 - nivelulde acceptare alsudurilor este B, conform lnstructiunilor tehnice C 150 - 99i

-

pentru elementele sudate s-a ales nivelul de acceptare "c-

-

inlermediar, pentru defecte,

conform SR EN 25817-1993;

- daca pe planudle de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se stabileste de catre intrepdnderea de uzinare in functie de grosimea (l) a produselor laminate care se imbina, mnform tabelului 1.

TABEL A GROSI!/IEA CUSATURILOR DE COLT Grosimea tablelor Gros mea cusaturiot (mm) t de cot a (mm) m n

4,8

35

L.15

4.0

16..20

4.5

21

.34

31

..40

50 60 80

>40

La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de colt (a) se slabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate. Proiectulde executie cuprinde cerintele specificale in contractul incheiat cu clientul.

Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare Furnizorul are obligatia sa inlocmeasca o documentatie a tehnologieide confectionare, care sa cupdnda operaliile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina. lntreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinadi sa verifice planurile de executie. O alentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazule in proiect. ln cazul conslalarii unor deliciente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alle fome ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimenlare), se va proceda dupa cum urmeaza I

- pentru deficienle care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere montajului (neconcodanta unor cote d ferente in exttasu de materale e modificarie respective, comunicandu,le n mod ob igatoriu si proiectantu u

S.C.

CONSIRUCTII BIIIOR S,A,

i

rezistefle sau

,{W"i Q,,o I

58


59

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII METALICE

- penlru unele modificari care ar afecla

structura din punct de vedere al rezislentei sau al

monlajului, comunica proiectantului propunerile de modjficari pentru a-sida avizul. orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabjla, scrisa, a proiectanlului. l\4odificarile mai importante se introduc in planurile de execulie de catre proieclant; pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scrjs al proiectanlului,

Dupa verificarea proiectului

si

introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare

intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda

:

a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelq incepand de

la

debitare siterminand cu expedierea lor. b) Tehnologia de debitare si taiere. c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracleristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiecl pentru cusalurile sudate. d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a lolerantelor la premonlaj. Prccesul tehnologic de execulie pentru liecare piesa lrebuie sa cuprinda : - piese desenale cu cote, pentru fiecare reper; - procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a taielurilori - marcile si clasele de calilate ale otelurilor care se sudeaza; -tipurile si dimensiunile cusaturilorsudate; - forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda mnform datelor din proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN 2969294 si SR EN ISO 9692-2.2000, - marca, caraclerislicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri: - modul siordinea de asamblare a pieselor in subansambluri; - procedeele de sudare; - regimulde sudare; - ordinea de executie a cusaturilor sudate;

- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilori - modulde prelucrare a cusaturilor sudate; - tratamentele termice daca se considera necesarei - ordinea de asamblare a subansamblelor; - planulde control nedjstructiv (R6ntgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor; - planulde prelevare a epruvelelor pentru incercari dislructive; - regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din STAS 76710 - 88 si prevederjle prezenluluicaiet de sarcini.

Regjmurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinad de proba, acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 1SO-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al

normativului respecliv. Pentru fiecare marca de otel si pozilie de sudare prevazuta a se apljca la fiecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor slabili de catre lsll\4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizale de lsll\4.

ln vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de ser e, intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus s SDV-urle de

executie pentru toate tipurile difenle de subansamble.

f'*2 : l?F, S,C, CONSTRUCTN BIHOR S,A.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII METALICE La inlocmirea fiseror si procedeeror tehnorogice se va avea in vedere respectarea dimensiuniror si cotelor din proiecte, precum si calitalea lucrarilor, in limita loleranlelor admise prin srAS 767/0 - g8 si prin prezentulcaiet de sarcini.

Dimensiunile si cotele din planurjle de execulie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. _ Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute proiect,

ca atare in dimensiu;ile se inteleg la + 2OoC. lnainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si deilnitivarii proc;sebr tehnologice de executie, uzina va executa care un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de proiectant ai lslM, pe care se vor face loate masuralorile si incercarile necesare. Masuratorile vor cupiinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penelrante, control radiografic al sudurilor cap la cap si

conlrol US pentru cusaturile de colt palrunse, precum si control distructiv pe epruvete extrase din placile lehnologice. Se vorface, de asemenea, masuratori complete asupra geometriei subansamblului, jnainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in loleranteie prevazute in prezentul caiet de sarcini. Rezullatele acestor masuralori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii proiectanlului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si lSllV. ln functie de rezurtatere obtinute, comisia va stabiri daca sunt necesare masuratori si incercari

distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare.

Rezultatele

acestor incercari si masuratori vor fr consemnate intr-un dosar de omorogare ar subansamblului de proba. sub,ansamblele de proba se vor executa pe baza tehnorogiiror de sudare eraborate de uzina si avizate de ISI[.4.

Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele , . tehnologiile de sudare, va fi eraborat de uzina

de proba, care va cuprinde si si avizat de lsIV. Dupa omologarea subansambreror de proba se vor omologa tehnorogiire de sudare pentru toate tipurire de imbinari in conformitale cu sR EN lS0 15614"8:2003. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele complelate si definilivate in urma . executiei celor de proba, vor ll aduse la cunostinta proiectantului, beneliciarului si inlreprinderii de .

montaj.

Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va exlraoe din

acestea, din "caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile de calilile ce trebuiesc respectate ra rucrarire ce revin fiecarei echipe de rucru (so(are, indreptare, sabrare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, erc.1. Aceste extrase vor fi predale echrpelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncilor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin.

Documenlatia tehnica ce trobuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura

metalica, ATENTIE ! Tehnologia de montaj va tielaborata de catre antreprenor. Aceasta trebuie inlocmita de personal cu experjenla in lucrarjde montaj (rngineri, maistn) care vor conduce montajul, linand seama de specificul lucrarii si utilalele de care se'disiune, precum si de

anolimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montai. lnainte de a incepe elaborarea documentatieide montaj, intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentere tehnice de proiectare si de executie in uzha-si sa semnateze elaboralorului aceslora orice lipsuri sau nepotriviri constalate, precum si sa propuna, daca considera necesar, unele eventuale modificari sau completarice ar usura montajul. Docunenratio leh-ird de ro,lla rreoL e sa . Jofl-do - spati le si masuri e privind depozilarea s transportul pe santer al eemen

S.C. CONSTRI-IC

III BIHOR

S,A

1",;lg3 %"

60


61

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IlIETALICE

- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transpo( si . idicare ce se folosesci

.

- veriflcarea dimensiunilor implicale in obtinerea tolerantelor de montaj impuse; - pregatirea siexeculia imbinarilor de montaj; - verificarea cotelor si nivelelor indjcate in proiecl pentru conslructia montata; - ordinea de montaj a elementelor;

- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;

- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru mmpletarea subansamblelor uzinate

unele piese ce se sudeaza pe santier.

cu

irateriale. l\4aterialele de baza trebuie sa corespunda conditjilor prescrise in proiect (marca, clasa de calitate) sa fie insotite de cerlificatele de calitate ale furnizorul;i malerialelor si sa aiba marcale pe

,iecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonulAe al fumizoruluide matedal. Folosirea laminatelor nemarcale nu este admisa.

caracterislicile oterurilor vor fi soricitare expricit in comanda de materiale catre furnizorul laminalelor si nu se vor considera avand aceasta carirate decat piesere anume marcate, insotite de certifical de calitate mrespunzalor. certiflcatele de calitate vor trebui prezenlate la receptia in uzina a

produselor uzinate, dupa care se vor pastra tjmp de l0 ani. Furnizorul lucrariror este obrigata sa verifice prin sondaj caritatea oterurui rivrat ra fiecare 200 5uû tone lrwate Defectere de suprafata si interioare are raminateror trebuie sa coerespunda puncturui 2.2. din STAS 76710-88.

lraterialele de adaos La execuria sudurilor manuare (hafturi si suduri definitive)se vor folosi electrozi care lrebuie sa corespunda slandardelor pentru matedale de adaos.

Furnizorul care executa imbinarire sudare are responsabiritatea forosirii

in

fabricatie a

materialelor de adaos corespunzatoare lehnologiilor omologale. Materialele de adaos se stabiresc de crrre responsabirur lehnic cu sudura ar uniratii de executie si se vor utiliza in asa rer incat caracteristicire mecanice de rezistenta a *rooinator de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezislenla materialelorde baza. Se recomanda lolosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.

Suruburi do inalta rezistenta prelensionate (lp) suruburile de inarta rezislenta vor fi din grupa d! caractedstici mecanice g.g si r0.9 conform srAS 2700/3-- 8!, cu piurite din grupa de caracterisrici I si 10 mnform SR EN 20898-z :t997 si saibe

conform STAS 8796/3 - 89. Fumizorul va face de asemenea verificarea caracleristicilor mecanice a suruburilor, pjulitelor sj y"rifi..,9"-dûr atii Brine . proportia verificadtor va fi de cite un organ Je asambiare pentru flecare lot mai mare de 500 buc. livralde uzjna furnizoare pe baza aceluias certiflcat de calitate. Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazj marcale speclal. Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenla vorfizincate.

::lb-ulllll

CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA iN UZINA . Generalitati Furnizorul lucrarilor va inlocmi pentru fiecare subansamb u, ur proces tehnologic de executie in asa rel incatsa asigure buna calilate a lucrarii. Procesul tehnologic lrebuie sa cuprinda:

t65"* ",p!r,

' S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

ry7et


62

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IIETALICE - piesele desenate pe repere cu toale cotele; - dimensjunile de taiere siprocedeulde taiere al laminalelori - calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

- modulde pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea); - modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;

-

procedeul

de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larua sudarea aulomata

si

semiautomatai - regimulde sudare; -tipurile si dimensiunile cordoanelorde sudura;

- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile sj a tensiunilor inteme marii - ordinea de aplicare a straturilorsi numarul trecerilor, unde e cazul; - modul de prelucrare a cordoanelor; - ordinea de asamblarei - planulde conlrol Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic

Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerandu_se corespunzatoare numai dupa efectuarea incercarilor mecanice si llzice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiel de sarcini.

este direct si singur raspunzator pentru intocmirea proceselor tehnologige de si sudare ale subansamblelor {care se executa in uzina), de alegerea regimurilor opli;e de sudare, de calilatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor eieculate:in conformitate cu Furnizorul . executie

planurile de executie si prezentul Caielde sarcini.

Executaroa elementelor motalice sudate Pregatirea laminatelor La alegerea lor laminalele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calilatii, starii si aspectuluilor, precum si al evenlualelor defecte de laminare. Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza bulelinelor de analiza si incercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si

prezentului Caiet de sarcini. Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabilj slarea pieselor si eventualele defecte . de laminare. Laminalele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curala inainte de prerucrare.

.

cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte delecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionare peste cele admise prin standarde sau prezentur caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia mnstructiei metalice sudale. Se poate face si un control ultrasonic, prin intelegere intre pa(i, in masura in care acest lucru va aparea necesar siin functie de posibililatile tehnice. Laminatele

_

Prelucrarea raminareror fara indreptarea ror prearabira esle admlsa in cazur in care abaterire fatade forma lor geometrica corecta, nu depasesc lolerantele cuprinse in slandardele in vigoare (STAS 76710 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de execulie.

Laminatele

prezinta

care deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreplate inainte de trasare si debitare lndreptarea laminatelor se face in mnditiile precizate in prescriptiile in vigoare. lndreptarca la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardel; penlru laminate in vigoare. . Trasarea. Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, tolosind

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A


63

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII METALICE proprie fiecarui atelier specializal. Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai . mare. Nu se admite acumularea mai mullor tolerante pe aceeasi linie de cotare.

Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de conlrol verificate ollcial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu :simbolul lucrarii, numarul desenului,

pozitia pieselor, djametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc. La stabilirea cotelordin trasare sidebitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sa fie cele llnale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare.

orientarea pieselorfata de directia de raminare poale fioricare, daca in proiect nu se prevede artfer. Dupa trasare, inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata sarja din care face parle labla. De asemenea, piesele vor ii marcale pdn vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operalii. verificarea executarii corecle a marcajului pe piese va Ii efectuata pin sondaj de organul Ae, trasatorul nefiind scutit de raspundere.

Prelucrarea laminatelor. Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fieraslraul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosinduprecadere se cu taierea mecanizata. Nu se admjle taierile si prelucrarile cu aiculeleclric. Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute in proiect se vor executa obriqaloriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflajaxial cu compas. La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor, este , obligatoriu sa se curele crusta de zgura care se fonneaza la partea inferioara a taietudi. Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieseror ce lrebuie imbinate prin sudura este obrigatorie si se va executa conform procesuluilehnologic de executie.

.. .

Prelucrarea muchiilor se poate executa atat cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) cat si . mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obrigatorie porizarea

muchiiror

sanfrcnate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manualcu flacara de oxigaz.

Suprafetele taieturilor executale

cu stanta sau flacara s" pr6lucreaza prin aschiere pe

o

adancime de 2 - 3 mm. se excepteaza marginire ribere are guseeror oii rigidizariror. l,4arginire taieturiror executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin ischiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitale 1.2.1 conform SR EN ISO 9013 _ 199g. evenluala preincalzire a laminatelor inalnte de taiere se va face conform prevederilor procesuluitehnologic de uzinare. crestaturire. neregurarilatire sau fisurire fine rezurtate dinrr-o prerucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin dalluire, poliz;re sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu 0 panta de 1 : 10 fala de suprafata taieturli sau prin jncarcare cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proieclantului.

0

.

.unghiuluicu un burghiu avand diamelrurde minim 25 mm. rn cazurtaieriicu o masina de copiat, la unghiurileîntrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare. Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsjre si poansonare, prin care se noteaza : - numarul piesei conform marcii din desenere de executie si eventuar indicativur erementurui ra care se foloseste ; - marca

siclasa de calitate a tablei; - numarul lotului din care provine. Tipul imbinaril irebuie prevazut ln proiecl Uzna trebue sa examtneze ace proiectantului propuneri de modiflcari, daca prin acestea se usureaza execulia,fa

modiflc

%k S,C- CONSTRUCTN BIHOR S,A.


64

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII I\4ETALICE cusatudi. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si foma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama de prevederile din SR EN

29692

-

94 pentru sudarea cu arc eleclric invelit. Aceste forme trebuie prevazule in lehnologia de

sudare intocmita de uzina. Toate piesele care in urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformalii mai mari decat

cele indicate in prezenlul Cajet de sarcini vor fl supuse indreptarii. lndreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin incalzire locala. Temeratura tablei in zonele incalzile local va fi de cca. 6000 C. Ea va fiobligatoriu conlrolata. ln cazul indreptarii prin incalzire locala se intezice racirea lorlata a zonelor incalzite (de expemplu cu jel de apa sau aer).

Gaurhea se face dupa operatiile de indreptare si sudare. Ea se poate face si inaintea acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gauriior din piesele care se suprapun, Dimensiunile pieselor taiate trebuje astfel realizate incat dupa sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.

' Conholul calitatii dupa debitare, indreptare si prelucrarea muchiilor. organulAQ are obligatia sa verifice urmatoarele: I existenla pe piese a marcajului corect si vizibil; 0

dimensiunile pieselor debitate in limitele tolerantelor:

I curatirea completa a cruslei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a 0

.

-

taieluriij

planeitalea suprafetelor

si

rectilinitatea marginilor pieselor dupa indreptare,

tolerantelori

in

limitele

-executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare. Nu se admite lrecerea la alte operalii a pieselor care: - sunt necorespunzatoare dimensional; - nu au marcajulcorect sivizibil; - prezinta defecte de laiere ce nu pot fi remediate.

Asamblarea. 0peratii premergatoare asamblarii. Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se intezice

asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentand exfolieri. Marginile pieselor care se sudeaza vor fi poljzate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele lete pentru indepartarea completa a tunderuluisi ruginii.

Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala flacara, vor firemediale inainte de asamblare .

a procesului de taiere

cu

Asamblarea pieselorin vederea sudarii (asamblare provizorie) Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de aiamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele toleranteror admise de prezentul.Caiel de sarcini si sa nu impiedice deformarea iibera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare in bune conditii. La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafelele table tragere

"rr;S?, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,


65

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IIETALICE

Asamblarea in vederea sudarii automale sub flux a imbinarilor cap la cap se poate face direct pe dispozitivulde sudare sub flux cu strangere electromagnetica.

ln pema se va pune flux de aceeasi calitate cu cel intrebuintat la sudarea otelului respectiv. Fluxul va trebui sa indeplineasca condiliile prevazute. Nu se admite folosirea in peme a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui slrat redus ca grosime din fluxulcu care se sudeaza. Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se incadreze in cele prevazute in acest Caiet de sarcini. Neregularitalile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele prevazute in acest Caiel de sarcini, lrebuie sa fie inlalurate prin prelucrare, realizandu-se ramrdarea lina de la porliunea prelucrata la cea neprelucrata. La asamblare toleranlele sunt cele din STAS 767 i

O

- 88.

Conlrolul calitatii dupa asamblarea si prinder€a provizorie lnainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor. Se vor controla loate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fl controlate de organul Ae din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind in acesl scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 od. Daca se constala fisud in mrdoanele de prindere a unor imbinad cap la cap, se vor indeparla

complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmala de

o

polizare p6na la

indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza. ln cazul unor fisuri in mrdoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor elimina prin

polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisu ). Curatirea mecanica va fi urmala obligatoriu de polizare. Dupa polizarea po(iunilor in care au exislal haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un conlrol amanuntit a acestor zone atal vizual cet si cu lichide penelrante.

. Sudarea subansamblelor metalice

Generalitati Executarea unorimbinari sudate de buna calitate este conditionata de: - folosirea unor laminate de buna calitale lipsite de defecte ca: stralificari, suprapuned, sufluri, .

fisuri, incluziunij

' curalirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor in zona imbinarii; - uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;

-

folosjrea unor materiale de adaos (eleclrozi, s6rma, flux) corespunzatoare malerialului de

baza ce se sudeaza;

respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei linjare minime de sudare prescrisa _pentru fecare tip de imbinare I - sudarea in plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a imbinarilor de colti

- sudarea in stare nerigidizata a imbinarilor pentru evitarea concentrarii . folosirea uneiordini de asamblare sisudare _

tensiunilor, prin

corecte.

Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale inchise la o temperatura de minim + soc. munca vor trebui sa fie lipsile de curenli permanenti de aer care ar influenta asupra -Locurile.de calitatii sudurilor.

Daca din anumile motive este necesar sa se execute in aer liber un lungime mica, aceasta se va efectua sub direcla indrumare a inginerului s 'ddr ahsectiei

: "'.?Jfs. ,:fE ,.

S.C CONS IIiLICTII BIHOR S,A.

\3,,o

r

ua e. de

r trebu


66

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII METALICE luate masuri speciale pentru protejarea loculuide sudare si alsudorului, de vanl, ploaie, zapada, care ar impiedica buna executie a lucrarilor. ln acesle conditii sudarea pieselor melalice este admisa sl la o temperatura sub + soc dar nu mai mica de - 50C si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C.lnainte de sudarea se vor preincalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100

-

1500c.

Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut in carbon mai mic de 0,18%,muchiile vor fi preincalzite la o temperatura de 150-2000C. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca tempemlura de 1000C a pieselor sa se slinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a imbinarilor sudate va fi

specialinstruit. La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 timp de minim 1 ora.

-

3000C

Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a conlactului de masa vor corespunde prevedefilor

.

Utilajul folosjt la sudarea automata si semiaulomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de sudare fixate in proiectul procesuluitehnologic, cu urmatoarele toleranle: - la viteza de sudare 100/o; - la intensitatea curentului de sudare 3%i

- la tensiunea arcului voltaic 5%. Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o nerespectare a regimului slabilit, daca aceste oscilalii nu au un caracter periodic si nu dauneaza calilatii cordoanelor de sudura executate.

Operatii plemergatoare sudarii. Regimudle de sudare se Stabilesc in uzina de catre laboralorulde sudura, pe baza de incercari. Scopul stabilidi unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a imbinarilor sudate. lndeosebi se urmareste: - realizarea caraclerislicilor mecanice mrespunzatoare; - patrunderea corespunzaloare in malerialulde baza; - patrunderea la radacina; - lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).

La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere modul de prelucrare a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura aulomata. lncercarile penlru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu maifolosesc ulteriorinsa cu materialde baza sidsadaos de ac€easicalilate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice. Regimurile stabllite se mentin a€ta timp cat nu se schimba unul din factorii: marca matedalului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.

Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului

Ae

regimul optim de

sudura pentru fiecare tip de cordon,

Toate sudurile manuale, automate

si

semiautomate

se executa cu folosirea

placutelor

teminale, -Pentru imbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute lerminale in forma de T. -Pentru lmblnarie cap la cap se vor aseza la ambee capete ale cordonului terminale. Placutele terminale vorfi sanfrenate la felcu piesele ce se imbina.

/+s1RUc\ /<)' o-\

;

"3 "]3i:s" 'r)+,i 1 S

C

CONS IRUCTII BIHOR S A.

Q,{^,a

:

?'2


67


ln cazurile in care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se

asigure

completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.

Dupa terminarea operaliilor de sudare, placutele terminale trebuie indeparlate iar capetele codoanelor se vor prelucra. lndepartarea placutelor lerminale se va face numai prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire Penlru efecluarea incercarilor mecanice necesare conlrolului calilaliv al imbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, avand aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate in acelasi mod. lmbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru incercari mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant sifurnizor. Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde au fost exlrase, numar care va corespunde cu celdin procesullehnologic. Placile de proba se vor suda in acelaesi condilii in care se executa imbinarea si de catre acelasi sudor, care isiva imprima poansonulpe placa.

Controlul subansamblelor inaintea sudarii. lnainte de sudare fiecare imbinare va ll controlata de calre maistrul din schimbul respectiv side catre organulAQ. Nu se va permite inceperea sudarii daca:

- liecare piesa a subansamlului au are marcat numarulsarjeisi numarul pozitieisale din planul de operatii;

- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului tehnologic sicu indicatiile din prezentul Caiet;

- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate in prezentul Caiet; - muchiib care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curale. Se va veriRca si curatirea zgurii

hafturilori

- placutele terminale nu sunt bine asezale sau au dimensiuni mai mici decet cele indicate in procesul tehnologic; - roslurile au local abateri mai mari decet cele admise;

- imbinarile cap la cap ale

pieselor ce se asambleaza

si care au fost sudate inainte

de

asamblarB nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calilate prescrisa.

Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate inainte de inceperea operatiei de sudare a imbinarilor respeclive. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, esle necesar sa se faca incarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in rost a unor adaosuri formate din sama, electrozi, etc.

Sudarea propriu.zisa Se inteejce amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deleriorari ale pieselor prin slropiri de metal topit.

Se intezice racirea fo(ata a sududlor. Zgura de sudura se va indeparta numai dupa racirea normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,indepartarea fluxului trebuie sa se faca la o dislanta de celputin 1 m de arculvoltaic. La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin craitukea mecanlca sau prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata metalica curata. ln cazul folosirii procedeului aer-arc este obligaloriu sa se polizeze suprafelele rostului pana la indepartarea completa a malerialului ars. Sudurie de pr ndere (hafluire) se acopera inlodeauna complet cu cordonul evia suprapunerea mai multor cratere de inche ere. in acesl scop pr mul strat vai

i "':t-fe S.C.

rcNS]'RUCTII BIt]OR

S

A

is pentru a una de


68

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII |llETALICE la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizandu-se mrdoane fara ingrosari bruste in dreptul haftuirilor. Sl.rdarea va incepe si se va termina obligatoiu pe placutele terminale. Straturile de sudura se vor depune unul dupa allul fara ca zona lmbinarii sa se raceasca. Totusi temperatura stralului depus anterior nu va depasi200oC. (La imbinarile scurle, se va lasa pentru racire un limp de 5-6 minute intre doua straluri succesive de sudura).

Sldarea manuals. Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului. St vor avea in vedere urmatoarele:

-

ln timpul sudarii, arcul electric se mentine cat mai scurt, efectuand mici pendulari perpendiqulare la directia de sudare. Se interzjce efectuarea unor pendulad mari, prin care la fiecare strat depqs sa se acopere intregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea intreguluifost; - La imbinari de coll sensul de sudare se va pastra de regula de la miilocul subansamblului catre capfte. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executale simultan de doi sudori incepand de la mijlqc spre capete; - La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de electrozj astfel ca sa se 4sigure o palrundere buna la radacina imbinarii; - Fudarea manuala a imbinarilor cap la cap se va execula de prefednta in plan orizontal;

-

f',Jumarul

de straturi la imbinadle cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi in

functie de marca otelului. - tiecare slrat de sudura la imbinarile cap la cap se va depune in mod obligatoriu de la un capal spre celalFll. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru. Fiecare slrat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea slralului precedenl.

SUdarea automata.

Mbterialele de adaos (sarma, flux) sa indeplineasca conditiile prevazule de prescdptiile in vigoare.

lnprosarile rezultate la inceperea si incheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (in cazul cand nu a fosl posibila asezarea pe placule la capelele sudurilo4.

Sirdarea automata a imbinarilor de colt se va executa odzontal in jgheab, asigurandu-se patrunderpa necesara.

L4 depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi necesara lntreruperea procesului de sudare. DFca in mod accidental se inlrerupe procesul de sudare al unui slrat, el se va relua in mod obligatoriu in acelasisens sicat mai repede. L4 fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza in locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume. la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la incepul si sfarsil la cordoane mai lungi de 1 m. Surdurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de lopire etc. Suprafata cusaturilor lrebu ie sa fie cal mal neteda si unifoma. Se vor evita creslalurile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterefe se vor complela cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor. Tqate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazule in procesul tehnologic in mnfomitqle cu proiectul de execulie


ffi

/r,

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEOIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IVIETALICE

Controlul operatiilor de sudare sia imbinarilor sudate. Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate se executa in fazele principale ale procesuluide sudare, dupa cum urmeaza: Controlul materialelor de adaos - aceslea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si normativelor in vigoare. ln timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor in bune conditiuni. l\,4ateialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor filolosite la sudare. qontrolul procesului de sudare - in limpul procesului de sudare se va verifica respectarea inlocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare. Cordoanele de sudura se vor verifica: iarin caz de dubii sicu lichide penetrante; - cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante {in caz de dubii) masurat. - lntre straturivizual, cu lupa,

sicu instrumente de

Frelucrarea dupa sudare, oupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesul lehnologic.

Prelucrarea se va face

in general prin

polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile

rezultate din polizare vor fl paralele in directja efortului in piesa respectiva. Este finala peDendicular pe directia efortului.

intedsa prelucrarea

Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate a)Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate. Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C. Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind = 12 x 106.

Abatedle limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specifica& in STAS 76710 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitai si precizari

i

- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm - abateri limita la lungimea arcelor : +0.....-4mm

Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate inlre fetele extedoare prelucrate ale sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN 29692/94 sau din procesele tehnologice, cu lolerantele prescrise in acestea.

Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 76710 -88.

ln vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform numarului 13 si 14 din label B : +2... -3 mm. Bentru restul abaterilor limila se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de aliniere cole din SR EN ISO 13920 - 1998. b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

lndierent de lipu imbnarior si forma cusatullor calitatea cusaturilor sudate se verifica si cu upa, prln ciocanire, cu lichide penetrante,

dimensional, vzual prin examinare exterioara exceptiona si prin sfredellre

t*'"'> "".eI*.


69

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII METALICE Cusalurile cap la cap avand nivelul B de acceplare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistruclive (cu radialii penetrante sau mixte si cu ultrasunete). Conditiile de calitate pentru taierea marginjlor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor de calitate din proiect, sunl cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99. Nivelurile de acceptare a defectelor in lmbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150 -99 pentru cusaluri cap la cap si de colt.

Gontrolul calitatii. Controlul de calitate al subansamblurilor si al imbinarilor lor sudate se face de catre organele competente ale f umizorului. Controlul se va face vizualsi pdn masuratod dimensionale. La acest conlrol nu trebuie depasite toleranlele admisibile din STAS 76710 -88.

Se va da o deosebita atentie la respectarea lolerantelor in locurjle de imbinare cu alte elemenle.

Fumizorul lucrarilor va face prin sondajincercari la rupere pe epruvete din materialul de baza ,olosit (oblul) si incercai pe epruvete sudale, confom STAS 5540/2-82 . . Remedierea derectelor. Remediedle defectelor constalate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de calitale a cusalurilor sudale prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabilcu lucrarea. ln cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de comisia lSlM, proieclant si beneflciar. Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza uneitehnologii de remediere ce urmeaza sa lle stabilita de inginerul sudor, linand seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si Nomativul C '150 -99. Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub mnducerea si supravegherea directa a inginerului sudor, Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate. Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cola sau cratere neumplute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura, lrecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si netezite prin polizare in directia eforturilor principale. Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri pependiculare pe directia eforturilor. Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1150 si apoi resudare.

Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.

lnlaturarea aceslor portiuni se poale face pin - polizare sau taiere cu discuriabrazive; - rabotarej - dalluire sau craituire cu dalta pneumatica; - taiere prin procedeul arc - aer.

:

Dupa indepartarea po(iunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu lupa, de maisiru, lnginer sudor pentru a se conv nge ca nlregul defect a fost el m nat face resudarea portiunir excavale.

S,C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.

70


71

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IVETALICE

Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se stabileste de inginerul sudor. Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea ca lucrarea a fost corect executata.

ln cazul cusalurilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau o examinare cu ullrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat. Racordarea suduriide remediere cu melalulde baza sicusatura initiala se face prin polizare. Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se lrec in "fisele de urmarire a executiei". Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste lolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor sj se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia. ln general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si pdn presare usoara. Se inlezice indreplarea la temperatu la cald - albaslru (2000 .... 3000C) sau prin ciocanire. ln cazul indreplarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se noteaza in fisierele de urmarire a executiei.

Marcale. Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii. Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notale: - tipul elementului- conform denumiriidin proiecl; - numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul iotal); - pozitia piesei sau subansambluluiin ansamblul piesei (stanga, dreapta, cenlrala, marginala). Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nola lipul elementului, numarulde pozitie al piesei(in extrasul de laminale)si eventual plansa cu detalii.

Preasamblarea. Fiecare parte de obiect va fi preasamblata in uzina, se va verifica colinearitatea barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si coletare. La coletare se va line seama de gabaritele de transport AUTo.

. Certificat de calitate. Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate care sa aleste ca subansamblu este calilativ si dimensional mrespunzator proieclului si Caietuluide sarcini. Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie insotil de certificatul de calitate respecliv.

. Depozitare si transport. Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasale finite, se va face atat la uzina cat si in drum spre santier, in asa fel incat acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparale de rugina.

. Protectia constructiiloJ metalice contra coroziunii. Pregatirea suprafetelor penlru vopsire cuprinde: I indeparlarea mizeriei prin periere cu pera de sarma, spalare cu apa. sterge

SC CONSI Rt]C TII BIIIOR S,A

RUN

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII iTETALICE carpe, bumbac, calli, uecarea cu aercald - indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare - pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, elc. - indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare) 0 indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu sudura si slefuire Proteiarea supraletelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei porliuni de suprafata a elementului care se proteieaza. ln uzina se executa grunduirea elemenlelor metalice cu doua straturi de grund. Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alle produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane, suprafelele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura. Dupa terminarea montariise aplica ultimul strat exteriorde vopsea.

COI{STRUCTIA i4ETALICA. EXECUTIA PE SANTIER. Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate in uzina Pentru lransportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor, se vor respecta indicatiile de la cap.2.

Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona mnstructiile metalice confectionate in uzina decat numaidaca sunt insotite de un certificat de calitate.

Organele de conlrol tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calilatea pieselor metalice confectionale in uzina si respectarea proieclului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice in vigoare. lnaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate. ln afara depozitului, in imediata apropiere a loculuide montare se vor amenaja platfome pentru lucradle de pregatire in vederea monlarii. Proc€sul tehnologic de asamblare si sudare a lronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele tehnice ale furnizorului, in conformitate cu proiectulsi Caietulde sarcini.

Sudorii. Sudorii care executa imbinarea tronsoanelor pe sanlier, sudurile de montaj, vor trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe praclice executate in pozitia in care vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au doveditinsusirea cunoslintelor teorelice si practice.

Autorizarea se va face pe baza lnstructilunilor ISCIR in vigoare de catre serviciul tehnic al fumizorului si se va consemna in scris. Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar inregistrat la Ae, cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el. Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautodzati sau care sa nu foloseasca poansonul de marcaj. 20.3.3.. Sudura La execulia mrdoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de sarcini.

lmbinaricu suruburi

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A

72


73


lmbinarile cu suruburi lP se executa conform prevederilor din "lnstrucliunile tehnice C133-82,. ln prezentul proiect suruburile lP lucreaza la inlindere in lija sau la presiune pe gaura. Gaurile sunt cu 2 mm mai marifata de diametrul surubului. Pretensionarea suruburilor se va face prin slrangerea piulitelor la un moment egal cu 5oo/o din momentul de strangere, pentru faza finala, momenl de slrangere indicat in C133-82.

Calitalea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia cu metada unghiului de strangere D, confom prevederilor din

(

dinamometrica,si prin sondaj "lnstructiunitehnice " C 133-82.

Supratetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi lP se protezeaja impoiriva coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt necesare masuri speciale de finisare), Execulia imbinarilor cu suruburi lP se face numai cu lucratori atestati. Alestarea se refera atat la mnducatorul lucrarii cat sj la maistri, sefde echipa si muncitori calificati care executa astfelde imbinari.

I'rateriale. 0

Se vor folosi urmatoarele calitati de otel

0 pentru table

:

si profile iallele decat cete tubutare) - S

23SJR sau

S 23S J0 (SR

EN

10025+A1/94) 0

pentru tevi rectangulare

-

5355 JOH sau 3355 J2H (SR EN 10210-1/90; SR EN 10219-1/02)

Tolerante, 0

-

Tolerantele la executia asamblarii elementelor de construclii la montaj sunl cele din STAS 767 88 siprezentul Caiet de sarcini.

/

. Controlul executiei.

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neintrerupl al operaliunilor de asamblare si monlaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atet la sol cet si la montaj.

Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuralori dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitalea cordoanelor de sudura de la imbinarea fiecarui element, respeclarea toleranlelor la asamblare si a celor de monlaj . Lucrarile de montaj si de sudare pe sanlier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de un delegat permanent alclientului. Caietul de evidenta a monlajului constructiilormetalice. Furnizorul lucrarilor este obligat sa inlocmeasca si sa lina

la zi, .Caietul de evidenta a

constructiilor melalice". Este preferabil ca acest caiet sa lle intocmit de o singura persoana

Acest caiet este

.

o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala

a

lucrarii.

Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acesl caiet nu este mmpletat cu toate datele necesare, pentru toale ac€le partj de lucrare care se receplioneaza. ,,ba(ea Dupa receplie acest caiet va fi predat Clienlului care il pastra va

anexat la

Constructiei,,.

Recoptia lucrarilor de constructii. La receptia lucrarilor de mnstructii se vor vedfica: corectitudinea executarii imbiflarilor sudate. precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier. Se va verfica corect tudinea execular i protectiei anticorozlve a con Recepta conslruct ior se va face in conform tale cu C 56 - 85.

e) sao3loe,

4^

\$tre S,C CONSTRUCTII I]IHOR S,A

-)

4 ,2


74

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IVlETALICE

Dispozitii finale. ln timpul executiei lucrarii se vor retine toale documentele necesare intocmirii cartii constructiei, respectivr proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calilaliva si de lucrari ascunse inlocmile pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitale ale malerialelor folosite, buletine de incercari, etc. Eventualele remedieri necesare, se vor execula numai cu avizul sau sprijinul proiectantului. lntretinerea constructiei. ln timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie incarcate peste limilele admise in proiect.

Depunerile

de industrial vor fi inlaturate la intervale regulate astfel incat acestea sa

nu

depaseasca limitele admise. lnlalurarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program intocmit in acest sens de beneflciar.

Periodic se va face o verificare tehnica a starii construcliei. Dupa evenimente cu caracler exceptional (culremure, incendii, explozii, avarii datorale procesuluj de exploatare, etc.) se va face in mod obligaloriu verificarea slariitehnice a mnslructiei.

Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon, slab aliate 1. Construcliile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu respectarea prescriptijlor prevazute in STAS 767/0-1988 - Construcliidin otel - Conditiitehnice generale de calitate . 2. La prelucrarile prin taiere, a elemenlelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (in lipsa prevederilor din documentatie) clasa ll A conform SR EN lS0 9013 : 2OO3 Taiere termica. Clasificarea

-

taierilor termice. Specificatij geometrice ale produselor si tolerante reieritor la calilati. 3, Forma si dimensiunile roslurilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor incadra in prevederile SR EN 29692 : '1994 - Sudarea cu arc electric cu electrod invelit, sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector si sudarea cu gaze pdn topire. pregatirea pieselor de imbinat din olel.

4. Abaterile limita la

dimensiunile fara toleranta ale imbinarilor sudate se vor incadra in prevederile SR_EN ISO 13920 1998 - Sudare. Tolerante generale pentru constructii sudate. Dimensiuni pentru lungimjsi unghiud. Fonne si pozitii. 5. La executia imbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN 2gg - 3 + Aj | 1999 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. pa(ea 3 : Vedllcarea proceduriide sudare cu arc electric a olelurilor. - Tipurile de imbinari sudale prevazute in documenlatie sunt obligatorii pentru executant. - Materialul de aport va fi in confomilate cu cerintele lehnologice slabilite de cake executant si compalibil cu materialul de baza al subansamblelor.

:

-

Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDv-urilor pentru

respectarea conditiilor din proiect si din actele normative speciflcate mai sus sunt sarcina executantului. 6. Calilatea imbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN 2Sg17 : 1993 _ imbinari sudate cr.r arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceplare a defectelor ln lipsa unor precizari speciale prevazute in documentalie se va alege nivelul de acceptare,c, _ inlermediar pentru defecte.

.

7. Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedislructive confom recomandarilor SR_EN 12062:2001 - Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru materiale melalice . in I psa specif cati lor d n documenlaUe, imbinar le sudate vor fi examinate nedi in funclie posibililatile de lehnologice ale executantului, prin una din melodele recomandale -Controlulcu RX pentru 10 % din imbinaI conform:

,f-'"\ ; oifp-e.

:1:.S,

S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A

-9


75

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII IlIETALICE

- SR EN 444 | 1996 - Examinari nedistructive. pdncipii generale pentru examinarea radiografica radiatiiX cu sigama a malerialelor metalice; - Controlulcu lichide penetrante penlru imbinarile critice (depistate pe cale optica - vizuala), in

.baza indicatiilor

cu

prinse in:

- SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistruclive. Examinari cu lichide penetrante. partea 1

|

Princlpii generale; - SR EN 970 : 1999 - Examinari nedistruclive ale imbinarilor sudate prin lopire.

Examinare vizuala.

Protectia impotriva coroziunii. La executia 9i montajul confectiei metaljce, vor fi respectate prevederile din Gp 035-98, " Ghid de proiectare, executie $i exploatare prjvind proleclia impotriva coroziunii a construcliilor din otel '. clasa de agresivitate a mediului conform Gp i 11-04 -protectia mntra coroziunii a constructiiror

..

supraterane din otel. Clasillcarea mediilor agresive- , este de C3

-

cu agresivitate medie.

Durata de viata a acoperirii lrebuie sa fie egala cu durata Je viata normata a constructiei. criteriile si nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fl in conformitate cu paragraful 2.2 din GP 035-98; SR tSO 2409:j994 Vopsele si lacuri,tncercarea la caroiaj, STAS 2BS173 Lacuri si vopsele. Determinarea rezislentei peliculei la lovire, SR ISO 151g:.1994/499:2003 _ Vopsele si lacuri. lncercarea la zgariere, SR HD 323.2.3 52:2003 lncercari de mediu. partea 2:

-

-

lncercari-incercarea Ca:Caldura umeda, continua. Criteriile de performanta carc vor fi realizale de prolectie anticoroziva sunl

. . . . . .

:

Aderenta la suport cu grila - foarte buna. Rezistenta la toxic - buna, Rezislenta la sgariere cu ac de otel - foa(e buna. Flexibilitate pe dorn conic sau cilind c - buna.

RezistenF la c5lduri 9i umiditate - bund.

Rezistenla la agenti chimici - foarte bun,. Sistemul de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer se va realiza cu matenale de baza ale sistemuluide amperire din rdginiepoxidice. croslmea totard minimd a sistemurui de acoperire va fi de 250 microni. se pot forosi si arte mateiale de baze ab sislemului de acoperire () dacd in f9a lehnic, gi agremenlul tehnic se indica ce sunt indeplinite criteriile de performanld.

Aplicarea slratudlor de acoperire prjn vopsire se va face inainle de montarea elementelor de constructii. se poale accepta ca ultimul strat se se aplice dupe montare. se pot aplica inainte de montaj numai straturile de grund $i cer pulin un strat de vopsea din componenla sislemurui de acoperire pe intreaga suprafald, iar pe zonele care se suprapun se va aprica numeruriotar de straluri are sistemului de acoperire prin vopsire. Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS j0166/1_77. -g501-1:2002, Pre_gitirea suprafetei rearizandu-se in conformitare cu sR EN rso sR EN rso 8s04:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 SiSR EN lS0 8504-3:2002. aplicarea sistemeror de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarere conditii ..Pentru de mediu ambiant l lips€ de praf;

. . .

mncenlratie cat mai redusa a gazelor agresive; temperatura aerului si a piesei de protejat intre S 4OOC daci 9i cefe producitorulde matedale de proteclie;

d.'^2 ." rPf:-,u.

. &lGr S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A.

1,2-)

v

-42

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII METALICE

.

umiditatea relatva a aeruluisub 70 cdlre producdtorul de materiale.

o/0,

conform STAS 10702/1-g3, daci nu se specificd altfelde

Primul strat al sislemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupe cel mull 3 ore de la pregatirea suprafelelor elementelor din otel. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplca numa pe suprafele curate, lipsite de apd, praf sau de impuritdli. Fiecare strat ar acoperirii trebuie se fie continuu, lipsit de incretitun, bilici sau exforieri, fisuri, . neregularitdti.

_

culoarea fiecdrui strat lrebuie se fie uniforme pe loati suprafala elementurui 9i nuanla curorii trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite verjlicarea numlrului de straturi aplicat. Numerul de slraluri al sislemului de acoperire, aplical pe suprafata pieselor din otel lrebuie se realizeze,grosimea lotale minima prevezute in proiect, inclusiv la colturi muchii. Si minim-d de €derenta admisa la sistemele de proteclie prin vopsire este 2 penlru clasele de . .Cifra agresivitate 1m9i2m$i 'l pentru clasele de agresivitate 3 m gi4 m. Aderenta se va determina conform SR ISO 2409:1994 - Vopsele si lacuri. lncercaria la caroial.

Controlul calitatii lucrarilor. .obligatiile si raspunderile unitarilor beneficiare de invesfiii, de proiectare si de consrructiimontaj, in asigurarea calitatii constructiiror, sunt regrementate prin Legea nr10/1995. ln activitarea de

control tehnic al caritatii se va respecta sistemur de evidenta sta6irit pririregrementarire in vigoare. - STRANGEREA $URUBURULOR

Strangerea suruburilor lp se va face intr.o singuri fazi, la o valoare a momentului egald cu 5070 dh valoarea de strangere pentru faza finari previzut in "rnstrucliunire tehnice privind .momenturui rmbrnarea erementelor de construclii metalice cu gurubud de inaltd rezistente pretensionate,, - c133/g2. va [ansmftem ata$al un tabel cu aceste valori care sunt in functie de diametrul gurubului gi grupa acestora.

50% din

Nr

cr1

Diametrul nominal

Grupa

fulomentu fnalde strangere (daNnr)

momentulfinal de strangere (daNm)

1

M12

10.9

t/16

109

25+50 50+80

12.5+25

2 3

tv20

10.9

B0+110

40+55

4

M24

10.9

140+190

5

t,t27

M12

109 B8

185

6

10=25

7

M16

B,B

25+4A

12.5+20

8

I

t,fia

B,B

M24

8B

50+75 B5-125

25+37.5 42.5 +62.5

10

M2t

8,8

25+40

92.5 5+12.5

imbinarea etementetor de consrructii meratice cu guruburi !:Igill.:l*!!1,1" thnic€.privind ,"tensionare, - cr33/82, ,erfica,e. ,om"ntutui dL .i:rd; ;;;;;;; 1:::,li l".i!:i!i ;i; un Surub din fecare zona caracteristce a imbin6rii

f'*>,

\.i "î:&, S,C. CONSTRUCTII BIHOR S.A,

il)

76

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA CONFECTII METALICE

in cazul in care valorle momentelor de slrangere efectv realzate a contro u pretension,ri suruburior se abatde la valorie normate sevaverficaincontinuareun!nnumardubludesUruburide lnall6 rezstenla alese in acelag mod ca a pnma verfcare. Dup, efectuarea strangerii gurburilor de inalti rezistenld pretensionate nu se va face chituirea imbinerii, deoarece suprafetele care vin in contact sunt protejate impotriva coroziunii prin grunduire tivopsire la fel ca intreaga confectie metalici . Pentru suruburile de inalta rezistenta STAS-urile in vigoare sunt i Suruburi lP. [,1...,.1 : STAS 6796/'1. 80 - 9r.10,9 sau 9r,8,8 Piulite lP - l!1... : STAS 6796/2.80-9 r.1 0; gr.8

- STAS 8796/3/89 PENTRU SURUBURILE PRECISE stas.urile in vigoare sunt Suruburi precise M....STAS /4272-89- 9r.6.6 Piulite precise M... STAS 4071-89-9r.6 Saibe - STAS 224111-89 Saibe lP

:

Toate lucrarile se vor efectua cu respectarea cerintelor din Caietul de sarcini, proiect tehnic si legislatia in vigoare. ln cazul in care exista elemente sau proceduri de lucru descrise mai sus care sunt inferioare sau nu corespund cu cerintele atunci se vor neglila, astfel cerintele din Documentatia de atribuire primeaza,

S

C CoNSTRUCTII I]IHOR

S

77

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA TUCRARI DE ARHITECTURA

l.

Zidarii

Toate materialele, semifabricatelg $i prefabdcatele care se folosesc la ex€cutarea ziddriilor qi perelilor se vor pune in operd numai dupi ce conducitorul tehnic al lucrdrii a vsrificat ca ele corespund cu prevederile prciectului li prescripliilor tehnice. Verifictrrile se fac pe t,aza documeltelor care atestd calitatea materialelor $i le insolesc la livrare, prin examin&re vizuala Si mdsurAtori. Executarea zidtuiilor $i perelilor nu va putea incepe dec6t numai dupd ce s-a verilicat supoltul peste care se executd ziddria fi se constatd ca corspunde prevededlor proiectului li presaripliilor tehnice. Sculele folosite de zidari pentru executarea perelilor sunt: ciocanul, lopata-cancioc, mistria, ciocanul de zidar, l}mtul pentru mortar. LEtrumentele de mdsurat, verificat gi controlat orizontalitatea $i verticalitatea perelilor, folosite de zidari sunt : firul cLr plumb, niveld (boloboc), dreptar, furtun de nivel, collare.

Pentru executarea corecta si de calitate a zidariei de caramida trebuie sa se inceapa udarea caramizilor. Zidaia va fi alcatuita din caramizi intregi, iar pentru realizarea teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor se pot folosi si ftactiuni de caramida de l/2 sau mai mari. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea cammizilor in doua nivele succesive pe inaltime atit in cimp cit si la intelsectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim l/4 caranida in lungul zidului si de l/2 caramida pe grosimea acestuia. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand. Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a rosturilor verticale va fi de l0 Iltm. Rosturile orizontale si verticale se vor umple cu mortar, dar lasindu-se neumplute pe o adancime de 1-1,5 cm de la fata exterioara a zidului. Pentu rcalizarea orizontalitatii randurilor de caramida se vor folosi rigle de lemn gradate la intervale egale cu inaltimea rindurilor de zidarie fixate la coltu le zidariei. Verificarca se va face cu o sfoara de tasat bine intinsa intre rigle. P€ntru taierea caramizilor folosite la realizarea legaturilor la colturi,intersectii, ramificatii se va folosi ciocanul de zidarie bine ascutit sau o unealta electricd cu disc abmziv. Verificarea calitdlii execuliei ziddriilor se va face in modul urmdtor : - se verificd dace iosturile vedicale sunt lesute la fiecare rand, astfel ca suprapunerea ctrrimizilor din doui rinduri succesive pe ineume este ficut pe minimum l/4 caramida in lungul zidului $i l/2 certunidd pe grosime, la blocurile ceramice se verificd dacd rostlrile verticale sunt lesute la fiecare rand cu suprapunerea pe 1/2 bloc; - se verificd grosimile rosturilor odzontale $i verticale ale zidAriei prin mesurarea a 5 rosturi la fiecare zid; media adtmetic6 a misudtorilor fAcute cu precizie de I n]m trebuie si se inscrie in limitele abaterilor admisibile . - yizual se va verifica in toate zidurile dace rosturile verticale Si orizontale sunt umplute complet cu mortar cu exceplia adancimii de 1...1,5 cm de la fefele vEzute ale zidiriei; nu se admit rosturi leumplute; - orizontalitatea randurilor de zidirie se va verifica cu furtunul de nivel gi dreptarul la toare zidr+ile - lmodul de realizare a legaturilor ziddriilor se va verifica la toate col$rile, ramificsdile ii intersecf iile;

6u"*',. S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A,

78


79

ALE SISTEMULUI DE MANAGEIliIENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE ARHITECTURA

- gosimea zidAriilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii ziddriei se va facc prin mdsurarea cu precizie de 1 mm a distanlei pe orizontal6 dintre doue dreptare aplicate pe ambele fele ale zidului. Misurarea grosimii se face la trei inAumi sau puncte difedte ale zidului, iar media aritmetic[ a rezultatelor se compara cu grcsimea previzuta in proiect. - verticalitatea suprafelelor gi muchiilor sc verifice cu firul de plumb gi dreptarulcu lungimea de 2,5 m. Verificarea se face in cate trei puncte pe inellime la fiecare zid; - planeitate suprafelelor gi rectilinitatea muchiilor se verifici prin aplicarea pe supmfala zidului a unui dreptar de 2,5 m Si prin misurarea , cu precizia de I nrn , a distantei dintre rigld qi suprafala sau muchia respectivA.Verificarea se face la toate zidurile.

2. Nlortrre pcntl u zidirii TIPURI PITlNCIPAI-F

CO\4POZITIF

(lr l ml) Mortare pentru zidarii caramizi pline sau din blocu'i de beton cu agrcgate usoare (var pasta sau var hidmtat) : - M-102 (var-ciment)

-M-252(ciment-var)

-M

50 Z (ciment-r'ar)

- M-I00 Z (ciment-var) - M-100 Z (ciment)

Ciment ke F/25-117 M/31-1 12

Apa

m3

Nisip kc

0.100

1660

0.110

F/25-165 M/31-157

0,10t)

1660

0,305

F/25- 165

0,090

1600

0,105

r,r30- 157 M1l0-275 M/30-323

0,060

1600 1600

0,310 0,310

m3

Aracet kg

a) Cimenturi Prevederile "Codului de practica pentu executarea lucrarilor din beton. beton amat si beton precomprimat", indicativ "NE 012-t-2010 stabilesc domeniul si conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii luqarilor de betoane si mortare. Pentu stabilirea tipului de ciment se va tine seama de urmatoarele criterii: - cooditiile de serviciu si expunere - conditiile de executie si tehnologia adoptata - clasa betonului. Conditiile de serviciu luate in considerarc se refera la urmatoarele cazuri: a) elerne[te de constructii care au conditii normale de serviciu b) elemente de constructii care sunt expuse la inghet in stare satumta cu apa c) elemente de constuctii expuse apelor natuale in functie de gmdul de agresivitate. Conditiile de executie luate in considerarc se refera la lucrari executate in conditii normale, lucrari executate pe timp liiguos, lucrari masive. Liware si transport Cimentul se livreua ambalat in saci de hartie sau in wac transportat in vehicule rutierc, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.


MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE ARHITECTURA

In cazul cimentului wac transportul se face numai in vehicule rutiere cu recipient speciale. Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul dspozitarii si transportului. Conform standardului SREN 196-7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului si a utilizatorului inailltea sau in timpul livrarii. Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa in silozuri destinate tipului respectiv de ciment (cazul cimentului wac) sau incaperi special amenajate inchise (cazul cimelhrlui ambalat io saci). Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii peltru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara si la o distanta de 50 cm de peretii extedori. Stivele vor atea c€l mult 10 randuri de saci suprapusi. Nu se va depasi termenul de gamntie prescris de producator. b) Agregate La executarea elementelor si constructiilor din beton si beton amat se folosesc agrcgate cu densitate normala provenite din sfaramarea naturala si concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile STAS 1667-76, STAS 662-89 si SR 667-98. Producerea si liwarea agregatelor Statiile de producere a agregatelor (balastiere) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie intema in prczenta utui reprezenta[t desemnat de ISC. Transportul si depozitarea Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitadi. Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platfoma betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. In cazul mai multor sorturi de agregate se vor crea compartimente pentru evitarea amestgcarii. Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platfome balastate. Controlul calitatii agegatelor se realizeaza conform NE 012-l-2OOj, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80. Este interzis a se folosi pentru prepararea betoanelor, agregate obtinute din MARE. Este iflterzis a se folosi ca sorturi pentru prepararea betonului, agrcgate din calcar. c) Apa Apa de amestecare utilizata la prepamrea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 790184.

d"]*"\ '*kgs-i' S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

80


3,

Compartimentari si tayane false din gips - carton

Prin folosirca perelilor din gips-carton pot fi oblinute, in comparalie cu sistemele convenlionale de rcalizare a peretilor de compartimentare avantaje relevante din punct de vedgrc a costurilor.

Spaliul liber din grosimea perelilor este loc ideal pentru montarea ralioflald a instalafiilor, iar suprafala instantaneu uscata a peretelui poate fi fire intarzier€ vopsitd, tapetati sau lambrisati. Perelii din gips-carton fac fald cu succes gi din punct de vedere al izolaliei fonice $i al rezistenlei la foc oricdrei comparafii, iar geutatea peretelui este de numai 25-50 kg/m'. in funclie de alcaruirea lur. Sistemul de construclie cel mai folosit este cel cu montanli $i stucturd metalicd. Calitatile fizice $i statice-rezultd din conlucrarea structurii, a panourilor $i a straturilor izolante din interiorul peretelui. in acest fel rezultd elemente de construclii cu mare capacitate de adaptare la diferite conditii constructive. La o modificare funclionala a c16dirii, p;eIii se pot dqnonta fbre mari eforturi. Panourile pentru pereli au o grosime de 12,5. Fixarea panourilor se face cu guuburi autofiletante 25 mm. Rosturil€ iltre panouri in dreptul pieselor de fixare se preluqeazd cu $paclul de mai multe ori. Structura metalicd este fomatd din : profile UW - profile de leg5turd cu pardoseala, tavanul

profileCW profilemontanli

Acaste profile se fixeaze cu dibluri cu $tift rotativ, respectiv cu dibluri metalice.

Izolatia in spaliul liber din interiorul peretelui este din fibre minerale ir role sau pleci. Mai intii se deseneaz6 traseul peretelui pe pardoseali cu sfoard sau dreptarul. Atenlie la eventualele golui de ugi. Apoi se traseazd urma peretelui pe perelii adiacenli gi pe plangeu, cu nivela $i dreptarul. Profilele de mcordare UW se prevdd pe o singure fa[d cu benzi de etan$are penhu racordud !i se fixeazd de pardoseali cu elemente de prindere unive$ale, la distanle de 4O-g0 cln unele de altele. Pe perelii adiacenli se realizeaztr racordul prin Eofile CW. Din motive de izolare fonic6, profilele de racordare trebuie presate cat mai strans de elementele de construclie respective. Profilele montanli Profilele montanli Cw trebuie inhoduse cel putin 2,0 cm in profilele de racordare cu plangeul. Profilul montant se intrcduce mai intai irr profilul de racordare de jos, iar apoi in cel de sus. Apoi profilele montanti se dispun la un interax de 40-60 cm. Ele trebuie sd fie orientate cu latura deschisd inspre direclia de montaj, in aga fel incat fixarea panourilor sI inceapi de la muchia stabilA. Panotarea primei fete a peretelui Panotarea primei fele a peretelui incepe cu

o ldlime inteagd de panou (120 cm). in acest scop, panourile se fixeaza de profilele montan{i cu o gurubelnilE electrica, folosind turuburi rapide dispuse la distante de 25 cm. in caarl unei panotdri duble, distanla dinhe Suruburile pimului rdnd de panotaj este de 75 cm. Din cauza necesitd{ii de altemarc a roshrrilor, al doilea rand se monteazl incepand cu o jumdtate de lelime de panou (60 cm).

f'*8,

Izolarca spaliului liber


|

tr#,/?,

81


DupA panotarea primei fele a peretelui Si montarca instalauilor sanitare $i electdce necesare in spafiul libe. din interiorul viitorului perete se fixeaza izolatia din vata minerala bazaltica. Spaliul liber din interior trebuie izolat in totalitate, iar materialul izolant trebuie impiedicat sd alunece. Panotarea celei de-a doua feie a peretelui Prin panotarea celei de-a doua fele, perctele de montaj gipscarton capAtA stabilitatea sa finalA. Se incepe cu o jumAtate de lilime de panou (60 cm), in aqa fel inc6t rosturile celor doud Gte ale peretelui sa fie decalate cu lAlimea unui camp dintrc montanli. Peretele de moltaj gipscarton este acum pregdtit pentru tatarea rosturilor, racorddrilor a capetelor de $uruburi. Si

Realizarea tocurilor de ugi Tocurile d€ uti pot fi intoduse fire probleme in percfii de montaj gipscarton. profilele pentru montanlii u$ii se fixe^za de profilele de racordare cu pardoseala prin nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseald, in stanga gi in dreapta golului u$ii, cu cate doui dibluri. Drept buiandrug al u$ii, se monteazA in partea superioad a golului in plofil UW. AlAhrarea panourilor din care se realizeMA peretele trebuie sd se producd intotdêauna deasupra buiandrugului, qi in nici un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului. ln acest scop. in profilul-buiandrug se ageazA doua prcflle-montanli, care rezolvd^trloblema rosturilor decalate ale celor doue feF de perete. In cazul unor in5llimi de perete mai mad de 280 cm, a unor ldtimi de uqi mai mari de 90 crn sau a unei greutef a foii de u$d mai rnare de 25 kg, trebuie folosite - la montarea unor tocud de olel din una sau mai multe piese - profile de rigidizare UA, care vor inlocui profilele de psrete normale UWCW Assmenea profile - care au grosime de tabli de 2 mm $i care pot fi fixate la rclu de planpul inferior 9i de cel superior pdn dibluri amplasate in zone speciale de colt - se fabricd penhu diferite grosimi ale peretelui. Pentru realizarea unei legeturi putemice cu pardoseala, in zona golului de ugd, profilele UW se decupeaze. Profilele de rigidizare UA sunt prevdzute cu unul sau doud randuri de goluri alungite. Acestea, imprcunA cu golurile prevdzut; in collurile de racordare, permit compensarea unor mici diferenge ale in6l{imii incdperii sau provenite din incovoierea (limitati) a plangeului superior. Fixarea panourilor de profilele UA se face cu Suruburi rapide. Acolo unde acest lucru nu este posibil din cauza l5timii golului de uqd, se monteazA langA profilul UA un profil CW suplimentar, de care apoi se in$urubeaz a - p€ toatd indllimea - panourile. Pentru montarea unor tocuri de lemn sunt valabile toate condifile previzute pentru profilele de perete CW. Prcfilele-montanli CW pentru uqi vor fi montate cu partea deschise spre toc fi se fie prcvdzute cu montant de lemr. in acest fel. tocul poate fi montat in modul obi;nuit in care se face aceastd opsrafie. In cazul finisirii perelilor din gips-carton cu pleci ceramice, distanla intre montanli va fi redusi de la 60 cm la 40 cm. Obiectele sadtare se prind de elementele portante prefabricate sudate complet. Ace$ti montaflIi zincali se monteazd in golul perctelui $i €i preiau, impreufle cu profiiele CW gi panotajul, eforturile la care este supus peretele. Dupi realizarea structurii de sustinere ;i panotarca unei fete (cea pe carc urmeazd se se gdseasca obiectele sanitare). instalatorul va realiza fixarca instalaliilor. Fixarea acestora de supo4ii prevezu! pe montantii prin colpri li blaferi. Pentu izolarea fonicA, instalaFile se separd de perete cauciuc sau plasi.

_

ffi"g4

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A.

82


83

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARI DE ARHITECTURA

fi izolate complet, pentru a se evita fornarea de condens. vor face cu panouri gipscarton impregute. Panourile impregnate se deosebesc de celelalte tipuri de panouri pdn culoarea verde a fe1elor, culoare carc insi nu reprczintd un indiciu al calitElii. in cazul unor panotdri duble, ambele f€le se vor rcaliza din panouri impregnate. Intre pardoseale gi panourile cu dublu strat se lasd un rost de circa l0 mm. La racordarea finisajului de pe panourile poretelui cu cel al pardoselii trebuie acordate atenlie deosebiti zonelor de col1. Strepungerile pentru instalalii, de exemplu pentru levile de api, vor Ii decupate cu circa l0 mm mai mari decat diarnetrul 1evii. Marginile golului produs plin t?iiere trebuie mai intai acoperite cu un grund, pentru o mai bunA aderenla a chitului. Strdpungerile, precum gi toate racordurile $i colfurile, vor fi chituite cu chit permanent elastic ai fungicid. Tevile de ape rece vor

Panotarea in

bii

se

Tavare din gips-carton Acest capitol cuprinde specificatii penku lucrarile speciale de tavane false conform tabloului de finisaje si contin: Tavane false din gipscarton (normal sau rezistent la umezeala) pe schelet metalic, inclusiv ancorarile Coborari ale tavanelor false din gipscarton normal sau rezistent la umezeala inclusiv scheletul metalic si ancorarile Tavane false din gipscarton rezistent la foc la centrale termice la vile Tavane casetate Tavane din lamele perforate de aluminiu (la dotari) 1.0. Standarde de referinta - Agremente tehnice pentru materiale si solutii de montaj (tehnologie Knauo - STAS 92067-80 tije filetate, agrafe, suruburi, piulite etc. zincate sau cadmiate respectiv accesorii agrementate corespunzatoarc - C 58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii - A 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizarc de constructii privind protectia la actiunea focului 2.0. Mat€riale folosite Se vor folosi numai matedale si metode de montaj agrementate tehnic. conform reglemeltarilor in vigoare. Rezistenta la foc confom ceriltelor din Caietul de sarcini. Se vor folosi tipurile de tavane indicate in detaliile de executie, respectind modul de prindere si cotele respective. Modelele se vor prezenta proiectantului spre aprobare. Exgcuta[ltul va respecta deselele din proiect si raspunde penfu coordonarea executiei. Structura metalica realizata din profile de aluminiu sau cupru (UW 30x30) cu suprafata activa peste 65oZ Bolturi conexpand Placi autoportante din gipscadon de 12,5 mrn g.osime normale, rezistente la wnezeala sau foc, dupa caz Ipsos de finisare Elemente de prindere (suruburi autofileta[te sau perforante, dibluri, cleme 3.0. Lucrari pregatitoare Luinte de executia izolatiilor se vor termina si verifica toate sanitare, de incalzirc si electrice, inclusiv strapungerile prin invelitoare. o)

'

' . . '

o S,C- CONSTRUCTII BIHOR S,A,


84

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARIDE ARHITECTURA

fi

Vor montate definitiv timplariile (usi, fereste inclusiv geamuri, tabachere), asigurindu-se o temperatua coNtanta lipsita de caldura sau umezeala excesiva. Vor fi executate orice lucmri a carcr executie ulterioara ar putga degada lucrarile de izolatie si plafoanele false. 4.0 Executarea luqarilor Executantul va cere aprobarea prealabila a sefului de proiect - inginer de rezistenta inainte de executarea ancorarilor pentru suspendare, pentru a evita riscul deteriorarii structurii de rczistenta. Eventualele modificari de materiale sau solutii fata de detaliile din proiect se vor face numai dupa consultarea proiectantului. Oriunde se coNidera necesar sau la indicatiile proiectantului, se va construi schelet (cadrc, grinzi) dirl profile de otel sau lerrn. Elementele scheletului vor fi montate perfect pentu a asigura supmfetele la cotele din proiect. Se va acorda o atentie deosebita la constructia scheletului plafonului fals astfel iflcat pozitiile profilelor si grinzilor metalice de sustinerc sa nu impiedice montarea corpurilor de iluminat inglobate si a gurilor de aerisire ale sistemului de climatizare, in conformitate cu detaliile din proiect daca sunt. Acolo unde este cazul si in conformitate cu proiectul, se vor realiza trape de vizitare. 4. 1 . Tavane din gipscarton Montarea placilor de gipscarton de 12,5 mm grosime, se va face pe schelet din profile speciale din tabla galvanizata de dimensiuni minime de 50 x 40 mm, care se va ancora adecvat, conform tehnologiei fumizorului (Knauf). La toate colfurile, canturile si capetele se vor monta coltare metalicc care se vor chitui. Rostudle vor fi acoperite cu banda izolatoare si chit. 4.2. Tavane casetate Tavanele casetate se executa din placi de gips pline sau perforate cu gauri patmte, cu profil special de imbinare pe cant, de dimensiuni 60x60 cm, cu schelet si profil perimetral cu suprafata lucioasa. Se monteaza profilele principale, la distanta de 60 crn si profilele pedmetale coltare, cu ajutorul pieselor speciale ale firmei care se vor agata cu suruburi speciale, UPAT sau HILTI. Daca se considera necesar se realizeaza schelet metalic secundar, pentru mai buna rezistenta a sistemului de agatare a plafonului fals. 4.3. Tavane din lamele de alumidu satinat Tavanele din lame de aluminiu satinat se sprijina pe piesa speciala de capat montata cu dibluri conexpand pe conturul incaperii la cota prcvazuta in proiect. Daca se considera nec€sar se monteaza ancoraje suplimentare fixate in tavan si elemente ,.T,, din aluminiu carc fixeaza lamele in puncte izolate. Se monteaza folie de plastic in spatele lamelelor. 5.0. Verificarea si receptia lucrarilor Toate materialele care inta in opera vor fi agrementate tehnic si vor avea certificate de calitate core saconfirme ca sunt corespunzatoare normelor si prevederilor din proiect. Se

verifica

- planeitatea, linearitatea

finala.

rosturilor, uniformitatea nuantei si a texturii la executia

- placile din care se realizeaza sa fie intregi sau taiate cu scule adecvate - deNitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare, corespuoda prevede.ilor dill proiect

," S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A.

soofl$,

,' '4;r+/ Qo^',

placilor

?)

sa


- deschiderea rosturilor sa fie minimum 2 mm

- barierele aontra vaporilor sa fie

continue (daca este cazul se intocmcso prooese

verbale de lucrari ascunse).

4.

Panouri metalice termoizolante (sandwich)

Panourile termoizolante pentru acoperis si pereti sunt fumizate ca prefabricate gata pentu a fi montate. Elementele de acoperis se imbina unul cu altul. Ele au pe toata lungimea lor o mnforsare impotriva infiltrarii de apa. Este rccomandabil ca fixarea de stuctura de rezistenta sa se faca prin elemente mecanice de shangere, dar niciodata pe elernentul cutat de margine. Greutatea mica a panourilor face ca ridicarea si montarea lor sa se faca cu ajutorul mijloacelor mecanice sau electrice de ridicare. Fiind autoportante, montarca panourilor nu necesita construirea de poduri sau pasarele ajutatoate. Pentu pozilionarea panourilor de acoperis sunt necesari cel putin doi operatori, in functie de lungimea panoului. Dupa pozitionarea perfecta, se vor executa gaurile pentru suruburile de fixare. Gaurile vor avea un diametu mai mic dec6t cel al suruburilor. Este bine ca fixarea panoudlor sa se faca cu suruburi autofiletante, folosind masini podabile pentru insuubare, rcducandu-se astfel efortul operatorului si excluzandu-se posibilitatea craparii spumei interpuse intre suporturile din tabla. Culoarca panourilor este conform plan panotaj din proiectul tehnic.

Tmnspoful, depozitarea, liwarea Transportul Panourile tristrat se pot hansporta cu mijloace auto si/sau pe cafe ferata. Capacitatea de transport se alege in functie de lungimea panourilor. - asezarea in mijloacele de transport se face numai in planul orizontal al panouritor; - este rccomandabila folosirea unor distantied si a unor suporti, functie de dimensiunile si tipul panourilor. Depozitarea Depozitarea se face in stive avand o panta de minim 5% pentru a permite scurgerea apei de ploaie.

Liwarea

Lilrarea se face in pachete. Numarul panourilor din fiecare pachct pentru panouri tdstrat max 22 buc. La montaj se vor respecla cu smctete conditrrle tehnice impuse prin

agronentul tehnic. Montaj Montajul panourilor se incepe pomind de la o extremitate a acoperi$ului, care se alege astfel incat direclia de montaj sA fie opusi direcliei de suflare a vantului. Se fixeazd primul panou cu turuburi altoforante numai dupd ce se asigurd alinierea panoului la streagini qi cu marginea acoperi$lui. $uruburile au prevdzute calote metalice pentru mdrirea suprafelei de contact ,i se dispun la nivelul fiecdrei cute, in dreptul panelor suport. pe partea superioarA a ultimei cute a panoului se dispune o bandI de etangare permeabill la vapori dar impermeabild la apd pe ii partea inteioare a panoului pe limba de imbinare se aplic5 un cordon de ban
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A,

85


a'eaza umatorul panou, respectandu-se imbinarea, astfel incat cuta libed a panoului utuetor sa se aSeze peste ultima cutA a panoului anterior. Pentru a se obline o bun5 etangare la imbinare gi un rcst midm trebuie sa se asigure presarea panourilor la imbinare. Recomandfun utilizarea a minim 2 unelte special€ cu presare automati sau manuald care sd confere o imbinarc orespunz etoare IErA dscul de a deteriora marginile panourilor. La nivelul imbintuii se va introduce un gurub autoforant cu calotA metalicr, ce asigurd fixarea panourilor de structura de suslinere. Se vor dispune inca 2 guruburi (in dreptul cutelor) pentu fixar€a panoului, astfel incat numirul de quruburi si fie minim 3 la ml (pe lelimea panoului), respectiv minim 3 buc la mp/panou. Procedeul se repeti, fixarea se face panou cu panou. Pentru infiletarea guruburilor se recomandd folosirea de unelte de infiletat speciale cu putere ti vitezd controlatA, a.i. sa se evite deformarea felei metalice a panoului prin sfangerea excesivA a Fruburilor. in sirualia in care, lungimea pantei nu se poate acoped cu un singur palou, se utlizeaze 2 panouri agezate cap la cap, panoul dinspre coame fiind chertat. Chertarea (t6ierea tablei de la fa[a interioard $i a spumei) se face in fabrica. panourile liwafldu-se chertate, dar cu capAtul de tabli $i miez de spumA neindepaflal. Indeparrarea tablei $i a spumei se va lace pe lantier. inaintea monurii. in acest caz se incepe cu montajul panoului de la strea$ina (li de la maryinea acopeisului), urmard ca dupd fixarea primului panou si se fixeze gi panoul dinspre coamA (cel chertat). in dreptul suprapunerii, pe fala metalicd superioara a panoului de la streagind se vor dispune 2 cordoane de silicon sau banda butilicd, a.i. dupa a$ezarea tablei panoului de la coama, sa nu existe dscul infiltririi apei din precipitalii. Eventualul rcst la nivelul miezului de spumd se va umple cu spuml poliuretanice. Fiecare capdt de panou va trebui se aibd reazem, minim 5 cm, astfel incat sA fie posibilA fixarea capetelor panourilor de sftuctua suport. Tabla care se suprapune, se va fixa de tabla superioarA a panoului de la strea$ind cu guruburi de coasere,

min. 3 bucAti/ml. Profile mascare: Marginile acoperigului vor fi mascate cu profile din tabli, fixate de panouri sau structurtr cu popnituri sau $uruburi de fixare (min 3 bucdli/ml). imbinarea panourilor la coam6 se acoped la exterior cu un profil de coamd din tabla, fixat de palouri in dreptul cutelor, sub carc se ageaza o izolalie din polipropilend expandatd, cu profll similar panourilor de acoperis. Rostul rezultat la imbinarea panourilor la coame se umple cu spume poliuetanica $i se mascheazd cu un

profil de subcoamS.

La pereti panouri se monteazi pdn suprapunerea imbinirilor laterale $i longitudinale. Fixarca de sfuctuld trebuie ficuta panou cu panou pentu a se asigura o etanFitate optime.

l.

Se incepe cu panoul dinspre steaSine (sau

cu prelungirile laterale

dejos) de la marginea acoperigului gi se ageaza Se instaleaza elementele de fixare

ti din 1'a[6 spre exteriorul imobilului.

5i se aplica izolant conform specificaliilor.

6'*',-, ; +3&s S,C, CONSTRUCTII B]HOR S,A,

86

MANUAL DE PROGEDURI TEHNICE

87


2. Se a$eaza al doilea panou in continarea primului, pe direcgia inclinirii acoperigului, realizindu-se imbinarea loagitudinale, avand griji la pozilia acestuia, astfel incat materialul izolator sA etanleze corect imbinarea dinte panou . Se repetali procedgul pand la coama acoperigului.

3. Se incepe al doilea rand de la stea$ina,

imbininduJ lateral cu primul panou montat

$i,

conform specificaliilor, se aplica materialul izolant gi se fixeaza panoul. Se.epeta acest Focedeu, pand cand se acopera tot acoperiSul sau peretele.

Procedura de instalare a sistemului de perete, Panouri de perete montate orizontal Primul panou care se monteaza va fi cel de la bu{ avand g-ijd ca ldcrimarul gi elementele suport ale panoului sE fie montate la acelaqi nivel (distanta maxima dintre doi supo4i sa nu fie mai mare de 1,5 rn). Se reazema panoul pe supo(i gi se fixeaza la partea superioara cu I sau 2 guruburi, in funcie de portanla panoului li de presiunea vantului. Se a$eaza al doilea panou pe nutul primului panou asigurand c6 marginile sunt corect aliniate ti etangate, iar imbinarea pe ldlime este paraleld. Se fixeaza panoul in structua metalicd. Panourile au Ia imbineri gamituri aplicate pe linia de produclie, astfel incat nu au nevoie de altd etangare in cazul unui montaj corect. Se continua pind la marginea de sus a perctelui iar ultimul panou, dacd este necesar, se taie la l6limea impusi. Marginea de sus a ultimului panoului poate sta liber, nerezemata, pand la 500 ftrt. DacA sunt folosite guruburi cu fixare aparentd, se pot folosi elemente de tinichigede pentru a acoperi (masca) imbindrile de la: capetele sau marginile panourilor, collud, u$i,

.

.

. .

ferestIe. Panourî de perete montate vertical Inainte de instalare se asigura ce strutum secundard este montatd pe intreaga falada $i

.

este

. .

- perfect orizontal. fixati

profilul inferior de suslinere a panourilor. pozilioneaza pnmul Se pozrlloneaza primul panou cu marginea in dreptul coltului collului clddirii se asigura ca arc o pozilie perfect verlicala. Se vor folosi Surul Se fixeaza ldcrimarul pe

fixArii dreptul canturilor, ferestrelor $i u$ilor $i cu prindere aparentd la col

ficcare

i. S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

lill tnalntca

u,oIl9q tV;


fixare se vor folosi 1 sau 2 elemente de fixare, in functie de portanta panoului qi de presiunea vantului. Se imbina al doilea panou in nutul primului panou in aga fel incat imbinarca sA fie pamlela $i fermd pe intrcaga inaume a panoului. Se fixeaza pe marginea din faF, in dreptul shuctudi metalice, numArul specificat de elemente de fixare. Se continua pand cand peretele este inchis complet. Acolo unde este necesar, p"alourile pot fi tdiate pe lungime sau lilime, de exemplu in dreptul deschiderilor 9i la colluri. in acest caz e necesarA foloiirea de elemente de fixari vizibile care ulterior se acoperd cu elemete de tidchigerie.

. . .

Elemente de tinichigerie Elernentele de tinichigerie hebuie fixate cu grijA, aliniate gi etantate corect, iar marginile lor trebuie sA fie drepte ti nedeformate (detalii de executie).

5. TENCUIELI Telrcuielile se vor executa manual . Operatiuni pregatitoare Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: - conkolul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, supmfetele suport trebuie lasate un timp oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidaii sa se intareasca in rcsturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, penhu ca umiditatea sa nu infl uefl teze adercnte tencuielilor; - terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; Executarea tencuielilor Mortarele folosite de regula: M25-T la stratul vizibil la tavane, pentu sprit la pereti in interior, pentru reparatii tencuieli interioare M 10-T la pereti in interior pentru grund si strat vizibil M50-T pentru tencuieli pe rabit la tavane plane pentru smir si gnrnd coltare din aluminiu cu plasa integrata pentlu protectia muchiilor la ziduri Inainte de a trece la lucrari de glet qi zugrdveli, se va verifica aderenfa tencuielilor vechi, daca este cazul. Verificarea aderentei se va face lovindu-se cu un ciocan u$ol. Lipsa de aderenla se constatl dup5 sunetul de gol care se produce prin lovirea tencuielii v prin cdderea

-

-

/en'.*'' S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

iqfre 22

\*1

88


89


particulelor de mortar care se despdnd cu uturinta. ln locurile unde ciocdnirea va dovedi lipsa de adergnF, stratul de tencuialA trebuie deslicut $i inlocuit cu un stat nou. Executarea tencuielii se face in urmatoarcle scopuri: De a proteja materialele din care sult executate zidurile, tavanele, perelii $i alte elemente de construclii contra acliunii ploilor, gerului, umiditdtii, argitei soareiui, gazclor 9i altor agenti nocivi care deterioreazi aceste materiale: De a acoperi toate neregulariti le perelilor gi tavanelor $i a le da o forme esteticd, atat la interiorul cet ti la exteriorul clidirii; De a crea suprafete netede, pentru a ugura intrelinerea gi a asigura condifii igienice corespunzAtoare.

. _ Toate tencuielile cu exceplia celor brute, se aplicd in mai multe straturi. $prilul este pdmul stlat al tencuielii fi are ca scop sd asigure o bun6 legature a tencuielii cu suprafala de tencuit. Pentru tprit se folose$te lapte de ciment. Stratul de $prit nu se niveleMe, ci tebuie sA mrnana aSa cum a rezultat din aruncarea mortarului. Statul umetor este stratul de haza (grundul), care are grosimea de 8-15 mm 9i se executd din mortar obi$nuit. Grundul este cel mai gros stral al tencuielii ti serve$te pentru acoperirea neregulariiAlilor suprafetelor de tencuil Se aplicd numai dupd ce tpriful s-a interit. Al treilea strat (fafa vezutA) are grosimea de 5-30 mm, dupi felul prelucrtrrii gi al materialului folosit qi se executd cu mortar obi$nuit sau materiale speciale.

Executarea tencuielilor trebuie fecutd cu mare grije; suprefelele sI fie plane, muchiile rectilinii, profl lele drepte. Inainte de inceperea lucrArilor de tencuieli, trebuie teminate toate lucrarile care ar putea impiedica executarea tencuielilor sau prin lipsa 1or qi prin executarea lor ulterioare, ar putea se le deterioreze. Astfel, pentru inceperea tencuielilor interioare trebuie terminate urmltoarele lucr.4ri: Spargerile facute pentru lucrarile de instalatii sa fie compl€tate;

Instalatiile

electrice, de apa, de incdlzire centrali 5i di gaze care sunt prevdzute rfunand ingopate sub tencuieli sA fie complet executate, iar iele de qi apa

sd

de incflzire

cenkald sA fie probate; montarea tampHriei qi protejarea ei cu folie. ,. Pentru_ asigurarea unei aderenfe c6t mai mari a mortarului pe suprafelele pe care se aplici tencuiala $i a unei cAt mai bune comportdri a acesteia in timp, trebuie ca supiafelele de lencuit se fie cat mai rigide. plane. curate 5i rugoase. Suprafelele elementelor de tencuit vor fi verificate din punct de vedere al abate lor admisibile. Cand existe abateri imporatnte de la velticale sau orizontald sau neregularitdli locale

,

r" vor rcpara, dupd felul $i natura abaterilor sau a neregularitAlilor. Astfel, lT, -"1:_ intrandudle mari care ar necesita grosimi

mari ale stratului de tencuiala (ieste 40 mm) se vor acoperi cu o_plastr de rabil fixate pe suprafaF de tencuit sau cu o impletiturA pe cuie batute in rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala.

Dacd abaterile nu depagesc limitele admisibile, se vor cura! doar suprafetele respective de praf, noroi, pete de grdsimi etc. Cudlirea se face, de la caz la caz, prin spdlare cu api, cu perii de sami etc. DacA suprafefele de tencuit surt netede, ele trebuie prelucrate prin cioplire, $piluire etc. In cazul zidiriilor de cdrdmidtr executate cu rosturile plini, rosturile ziddriei se vor curala pe adancime de 1_ cm, pentru a asigura o legitud bund a tencuielii pe ziddrie. Suprafelele de tencuit trebuie sd fie shopite cu api inai mortarului, p€ntru a nu se produce absorbirea excesivd a apei din mortarul cc ar dduna adeziunea ntorlarului.

^

i "ffip, r, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.


Trasarea supmfelelor de tencuit se face in scopul de a stabili verticalitatea, orizontalitatea gi planeitatea suprafelelor precum gi in vederea oblinerii unei grosimi c6t mai reduse a acesteia, pentru ca sd nu se risipeascd matedalele. Trasarea cuprinde urmatoarele operalii: punctarca gi executarea stalpi$orilor (sau fixarea reperelor). Punctarca_conste in aplicarea pe supmfata de tencuit a uflui numar de martori realiza]i din mortar , astfel ca fala acestor martori si corespundi cu fafa grundului care urmeMd sA s€ apl,ce. Intre manori se executa stalpitori, care servesc peatru nivelarea gmndului. Aceste operalii se fac astfell La perefi. in partea de sus a peretelui, Ia o distanl[ de 20 cm de tavan , $i 20 cm de la peretele vecin se bate in roshrl de ziderie un cui, astfel ca floarca lui sd ramane in alara peretelui cu l-1,5 cm. Pe floarca acestui cui se fine lipit sfoara firului cu plumb - cump6na, ldsend greutatea cumpenei sd atame aproape de pardoseali. Aldturi de sioard, la 20 cm de pardoseal6 se bate al doilea cui, pana ce floarea luiatinge sfoara. Dupd baterca celor doud cuie, se contrcleazd grosimea tencuielii oblinute de_alungul sforii. DacA din- cauza neregularitelii zidului, grosimea oblinuti depageqte in multe locuri grosimea nomale de 2 cm, se bate atat cuiul de sus cdt cel ae;os,'astfel sA se obfind o $i grosime de tencuiali cat mai micA, mergand in unele locuri chiar p6na si la 0,5 cm. Intre aceste doua cuie se mai bate in acela$i mod incd un cui la mijlocul distantei intre ele. Se rcpeta operaliile ti la cealalte margine a peretelui. Intre cliele de langa tavane se {ine intinsd o sfoare lipitd de floarea cuiului se bate in . $i lungul sforii, la 1-2 m, cate un cui pane ce floarea acestuia aiinge sfoara. In-acelag mod se procedeazd $i inte cuiele intermediare precum 9i cuiele de l6ngd pardoseald.

..

-

.

.

In jurul tuturor acestor cuie se aplicd turte de mortar nivelandu_se p6n6 la floarea cuiului, formdnd astfel a$a numifii martori. Martodi se mai pot face lipind cu mortar langd cui, in pozilie orizontali, o bucatd de $ipc5 la nivelul florii lui. Intre martorii astfel executali se aplicA Ia$ii verticale de mortar de var ciment, de g_ .^ 12 cm ldJime, nivelate cu un dreptar, prin mi;carea succesiva a acestuia fi in sus gi in jos, rezemat de madori. Pe po4iunile de fiqie care formeazd goluri sub dreptar, se aplica mortar gi niy*azA din nou. Fdgiile astfel executate se nomJ." stalpigori sau repere de mortar. :: Marginile stdlpigorilor &ebuie sd remand neregulate, pentru ca si se faca o m'ai buna legatura cu gnmdul. Pe. stAlpi$orii astfel formali se execute nivelarea mortarului grundului cu ajutorul . oreptarutul. lrnul orizonral inre doi stalpiiori. Pentru a u$ura munca tencuitorului, la inceperi cu ini$mi mai mici in loc de stalpi$ori verticali se executa lilii orizonrale gi dreptarul pentru nivelarea mortarului va fi 6nui in pozitie orizonlala. St6lpiqorii sau figiile orizontale se executa din acela$i mortar. La tavane. La trasarea tavanului, se fixeazA in centrul lui un martor de ipsos de l_1,5 cm._Pe acest martor se line paralel cu unul dintre pereti, un dreptar lung in general cat latura mica a inctrperii Si cu ajutorul unui boloboc aplicat pe acesra se aqear? d.fiiaruf in porilie orizontala; la capetele lui se fixeazd cete un marlor de ip.o. pri, u.fi"L cu mortar a spaliului dintre drcptar Si tavan. ,, , . Se intoarce apoi dreptarul in pozilie perpendiculartr qi se procedeaza la fel, fixindu_se arlr dor marton la capetele dreplarului. in noua poli(ie. Folosind martoni asrlel fixale. ,e puncieaza rn mod analog I!gl-S{-Sga pereli. Daca ^ suprafala ravanului este mare. se mai puncreazd puncteazd fi alte tinii iftcl'", ir-A\-;"1;J-i" fi$atgle. txS\ martori in

(:

s.c. coNsrRUCT[ BrHoR

s.A. \ "#F,-h4, %",^ y?

90


91


prelungirea liniilor stabilite prin martorii executali anterior gi Fnand dreptarul pe doi mafiori aldturali. Intre martorii fixate, se executE fi$ii de mortar de gund paralele au una din latud, la fel ca la hasarea pe pereli. La fixarea martorilor se va urmari ti aici sA nu se depaJeasce grosimea normala a grundului. Aplicarea mortarului de grund la tavane se face de asemenea, prin aruncarea lui intre f{iile_de ghidaj, pani la grosimea acestora, aplicarea se incepe din unul din collurile tavanului. Mortarul pentru tavang trebuie sa fie mai vartos decat cel penku pereli (consistenta 6-'7 cm), Nivelarea grundului se face mai intai cu mahalaua, apoi cu dreptarul, Inandul aplicat pe doui Iigii qi migcAnduJ in dreapta $i in stdnga merg6nd prin retigere; dreptarul si tine pulin inclinat fate de tavan, pentu a stlange pe el surplusul de mortar, iare apoi se atunca in ladd. Podina schelei de pe care se lucreaza trebuie sa fie continui $i bine executati pentru ca sa se poat5 strange mortanrl cazut. Dupe prima [ivelare se arunce mortar in golurile rimase gi se niveleazd din [ou, pani se obline o suprafalA continua a grundului. Racordarea dinhe tavan fi pereli se face fie in colli drept (viu) formand o linie dreaptA, fie cu o scafd rotundi simpltr, fie cu un anumit profil. Racordarea in colt viu trebuie sA dea o linie perfect dreaptd, in carca scop, dupi aplicarea grundului, aceastd linie se verificA cu dreptarul. Pentru formarea scafei rotunde simple, in colhrl respectiv se arunca motar in cantitate mai mare $i in mai multe stmturi, nivelanduJ cu drigca speiiala profilatd, cu dosul canciocului sau cu o sticli goala cu diametrul de circa 8 cm $i indreptandul apoi cu urt dreptar de l_2 m. La executarea spalelilor la ugi, ferestre, la colluri tebuie h Fealabil fixate dreptare la ._ cumpina sau la boloboc, pentru ca aceste colluri sd rezulte drepte gi verticale, respectiv orizontale. Shatul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple gi are ca scop sA dea forma 5i aspectul definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este dt2_4 mm la aplicaie. Mo(arul stratului vizibil este denumit $i tinci. Dupd aplicarea stratului vizibil, acesta se prelucreazd. pentru a-i da o suprafap perfect dreapta 9i uniformi ca aspect (fErA zgareieturi, tdri urme de il)Iradtri). Stmtul vizibil se aplicA dupe uscarea grundului incepand cu tavanul. Dace grundul este complet uscat, adic, a trecut mai mult6 weme de la aplicarea lui, acesta se stopefte cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.. Muchiile zidurilor la usi si fercstre vor fi protejate cu coltare din aluminiu cu plasa integrate. La tencuieli exterioare, inainte de aplicarea stratului vizibil, se executd toate profilurile fatadei. Aplicarea tinciului se face cu canciocul sau mistria, pe po4iuni reduse imediat se li face intinderea_lui cu drigca dreptar, intr-un strat uniform 9i cdt mai subfre, ceutand se se objina o supmfafr cat mai regulatd. Dupa zvantarea acestui strat, se face netezirea cu drigca de lemn. Netezirea se face stopind cu apd stratul aplicat, cu ajutorul bidinelei 9i frecAndu-l cu dri9ca, cu mi$cdri circulare, pini la oblinerea unei-suprafele c6t mai n i ul1ilbnne

-

-

-

lui

ir s,Plsu^

\: S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

ai3l1

2


Suprafatra netezite se verifice cu un dreptar, iar neregularitAlile constatate se completeazi cu tinci ti se niveleazd din nou, frecand suprafala pan5 ce capAtd acela$i aspect ca restul supral4ei frecate anterior. La netezirea collurilor vii (colfuri, racordarea cu tavanul,golurile de ugi gi ferestre) trebuie se se dea o atenlie deosebita pentru ca sd se oblind linii perfect drepte. in acest scop, se intrebuinleazA drcptare speciale de col1. Netezirea scafei rotunde se face cu dreptarul gi apoi cu drigca speciald profilat5 pand se obfine racordarea unifomi in tot lungul scafei, cu sratul vizibil al tavanului, executat inainte. Executarea tencuielilor la gpaleti gi glafurile golurilor se face o datA cu tencuirca perelilor $i in acelag mod. Muchiile rezultate din interseclia tencuielii pereflor qi cele ale lpalelilor li glafurilor vor reprezenta linii drepte, IfuA franturi teqite. Abaterea de la verticald sau orizontalA, verificate cu firul de plumb, respectiv nivela, va fi c€l mult + I mm/m gi de maximum +3 mm pe €lement. La receplionarea lucrdrilor de tencuieli se va verifica rcspectarea prevederikrr proiechrlui li devizului. Tencuielile trebuie sA aibd aspect uniform pe toatd suprafala lor. Nu se admit impu$cituri prcvocate de var nestins. Diverse shaturi componente ale tencuielii tebuie se fie aderente intre ele ca intreaga fi tencuiald, care trebuie sd fie aderente la stmtul supo(. Verificarea aderentei se va face lovindu-se cu un ciocan u9or. Lipsa de aderenla se constatii dupd sunetul de gol care se produce prin Iovirea tencuielii, respectiv plin cederea particulelor de mortar care se desprind cu u6urin1a. in locurile unde ciocanirea va dovedi lipsd de aderent5, shatul de tencuiale trebuie deslEcut $i inlocuit cu un strat nou. Nu se admit crepeturi, umfleturi, goluri $i po4iuni neacoperite cu mortar in locurile de racordare_ a terlcuielilor cu tocurile Si glafurile fereshelor, tocurile gi pervazurile ugilor. Pervazurile, plintele si scafele pardoselolor, instalatiilor de incalzire si tehnico-sanitare etc. Se va verifica pentru fereshele prevdzute in proiect la aceeasi inaltime, ca solbancurile sau glafurile orizontale ale aceslora sa fie situare pe o linie orizontaLA conrinuA. Litrimea ancadramentelor sau a glafurilor vedcale in julul fercstrelor u$ilor trebuie fi sA fie uniformi 9i sd aiba profilul $i pantele prcvizute in proiect.Verificarea orizolltalitilii li veticalit6lii se va face cu ajutorul unui sfori, al dreptarului, al bolobocului, respectiv cu ajutorul firului cu plumb.Muchiile tencuielii la colluri, qpaleli, glafuri la ugi gi ferestre trebuie si fie vii sau rotunjite, conform prevederilor proiectului. Nu se admit $tirbituri, lovituri etc. Se vor respecta nomele de tehnica securitdlii muncii gi normele pSI. La executarea lucrdrilor se vor avea in vedere prcvederile din: . Nome generale de protectia muncii ed. 1996 'Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin MLPAT 9/N 15.tII.1993

_

din

. Norme specifice de prctectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. IM 0oo-c6. . Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprcbate cu Ordin 775 al MI

l2 iulie'98. . Nomativ de siguanta la foc a coNtructiilor. indicativ S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

pl

92


93


PREPARAREA MORTARELOR Prepararea mortarelor se face exclusiv pe cale mecanizatd in instalalii centralizate, iar re{rmestecarea cu cimentul in malaxoarc speciale, bazate pe pdncipiul amestecarii fo4ate. Durata de amestecare a mortarului este in funcre de camcteristicile tehnice ale utilajului gi este limitatA in general la un minut. in timpul lucrului se vor face verificeri, iar duratele vor fi modificate, astfel ca mortarul ce rezultA sd fie omogen. Respectarea dulatei de amestecarc se face printr-un mijloc corespunzitor de marcare a timpului sau a numarului corespunzator de turatii ale malaxorului.DupA terminarea amestecArii, toba basculeaz e intr-un bunctrr de distribule. La intreruperea prepardrii mortarului pe o duratd mai r.lare de V2 ora, este obligatoriu ca toba mala\orului sa fie spalatd cu ape amestecate cu pietris. Deteminarea caracteristicilor mortarelor se face de cAtre laboratoare de $antier. Evaluarea rezistentei de compresiune a mortarelor in functie de varsta Si tempertaua de interire este indicatd in tabelul urmetor: Tcmperatura

mcdie t5

oC

&qLortul Rr/R2s pentru varsta de

.

.

zile

3

1

1.1

0,25

0,50 0,45

0,75 0,68

0,,10

0,60

0.10

0.,15

10-14

0,20 0,15

l-4

..

Transportul mortarului pe orizontaltr de

ts 1,00

0,90 0.u0 0.6(l

la instalaliile centnlizate se face

cu

autobetoniere.

Tmnsportul mortarului pe distante mici se face cu roabe. Transportul pe verticala se face cu macara fereastra $i troliu. Mijloacele de transport vor fi cuatate $i spAlate dupd cum urmeazi: La sfaqitul schimbului de lucru; Ori de cdte ori se schimba natura matedalului transportat; La fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore. La executarea lucrerilor se vor avea in vederc prevederile din: . Nome generale de protectia muficii ed. 1996 . Regulamentul pdvind Fotectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin

MLPAT

9N l s.nr. r993

din

. Norme specifice de protectia muncii pentru luc.ari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constru$ii. IM 006-96. . Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprcbate cu Ordin 775 al MI

l2 iulie'98. . Nomativ de siguranta la foc a constructiilor, i[dicativ

pll8-99

f:"D, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

2


94

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA LUCRARIDE ARHITECTURA

GLET Gletul este un strat foarte subfire realizat din materiale modeme tip glet de ipsos, Gletul se aplicd pe tencuieli driFuite. in acest scop se pune o cantitate de pastd pe o &ilcd de otel 9i se intinde aceast6 pasta, apdsind cu o muchie pe suprafafa dri$cuita, astfel ca sd se acoperc toate neregularitdlile si asperitdlile rezultate din ddicuiali. Strarul aplicat se rade apoi cu muchia &igcii pentru a se irldepafia orice surplus . Netezirea cu dritca de olel se face pan6 se obline o suprafatd pedect netedi la pipiit, fdri zg6riehri, fird urme de drisc6, ffuA sA se observe liniile de innadire ale po4iunilor de suprafafa lucrate irl perioade diferite. Inainte de aplicare, tencuiala trebui€ udata, iar grosimea stratului poate sd fie de l-2 mm. Aplicarea gletului se face pe po4iuni mici (0,50-0.75 m') pentru ca sd se poatd netezi suprafala inainte de intdrirea gletului. Netezi.ea se face cu drigca de otel imediat dupi aplicarea gletului, lindnd drigca aproape perpendicular pe suprafa[a de prelu$at 9i facAnd iu ea migcari in sus gi in jos, in dreapata gi in stanga, pana se obtine o suprafald perfect netedd. Fiecare po4iune trebuie sd fie lucratd repede, cu trecerea drilcii de cel mult de 2-3 ori pe acelaqi loc, deoarece gletul iqi pierde plasticitatea din cauza absorbliei apei. La aceste lucrari se cere o mare exactitate gi de aceea ele se verifice cu un dreptar metalic gi se controleaza la lumina unui bec apropiat de suparafata gletuite, peltru ca se puni in evidenF cele mai mici denivelIri. SuFafala obtiruta trcbuie str fie perfect netede la pipAit, evenhiralele asperitati trebuie curdlate cu hartie sticalatA. De assmenea Si racorddrile cu po(iuni executate anaerior;e curdld c! muchia driwii 9i cu h6rtie stiolatA, pand cand nu se simte nici o asperitate la frecarea cu dosul palmei. La executarea lucrtrrilor se vor avea in vedere prevederile din: . Norme generale de protectia muncii ed. 1996 . Regulartentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin

MLPAT 9,N 15.III.1993 . Norme specifice de prctectia muncii pentlu lucriri de zidlrie, montaj prefabdcate si finisaje in constructii. IM 006-96. . Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordin 775 al MI din l2 iulie'98. . Normativ de siguranta la foc a constructiilor. indicativ p1l8-99

6, Zugr.veli

si

vopsitorii

Materiale folosite: Amorsa de percte Vopsea lavabila (vinarom) culoare alba sau colomta Conditii de executie Se vor razui zugravelile vechi de pe pereti si tavane (daca este c^zul). Inainte de a lrece la lucrdri de glet $i zugriveli, se va verifica aderenta tencuielilor vechi. Verificarea aderentei se va face lovindu-se cu un ciocan u$or. Lipsa de aderenli se constatil dupe suletul de gol carc se produce prin loyirea tencuielii, respectiv prin clderea particulelor de mortar care se desprind cu u$urinla. in locurile unde cio dovedi lipsa de aderenF, stratul de tencuiale trebuie destlcut inlocuit cu un $i Tehnologie de realizare

a a

,rd

"''"FrE S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A

o


Vopsirea cu vopsea pe baza de poliacetat de vinil

in

dispersie se va aplica pe

suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos.

Vopsitoria cu vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie se realizeaza ln umatoarea ordine: - gund de vopsea pe baza de poliacetat de vinil in dispersie - vopsea pe baza de poliacetat de vinil in dispersie diluata aplicata in doua straturi - In prealabil se face verificarea gletului si rectificarca eveltuala a supmfetei acesteia. Pentru prepamrea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie si un volum egal de apa si se omogenizeaza. Grundul se aplica numai manual cu bidineaua, trafaletul sau cu pensula lata; timpul de uscale este de minimum 2 ore la temperatua + I 5oC si o ora la +25"C sau mai mare. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor i[chide etans. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bilre omogenizata. Faze de executi€ Slefuirea / chituirea supraGtelor ce urmeaza a fi zugravite; Aplicarea unei amorse din vopsea diluata; Slefuirea finala a suprafetelor; Vopsirea in doua straturi. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Pe parcursul executarii luqarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare): - Ildeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport speciflcate mai sus; - Calitatea principalelor materiale introduse in executie, coflfolm standardelor si nomelor inteme de fabricatie; - Respectaem prcvederilor din proiect si dispozitiilor de santier; - Corectitudinea executiei cu respectarca specificatiilor mentionate. Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoarc se vor reface sau rgmedia. Receptia luqarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. Operatiuni auxiliarc Masud de protectie Conform normelor de protectia muncii. Vedficari si receptii Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica: - corespondenta acestora cu proiectul; - aspectul suprafetelor zug.avite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau rctusuri locale ce destoneaza cu tonul general. Aderenta zugravelilor se constata prin liecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma. Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avand o latime uniforma si fa.a inadituri: se admite o deviere izolata, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

; S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A.

sa'

95


96


LUCR;.RI DE VOPSITORII Materiale: Vopsea de ulei Diluant Lucreri care bebuie terminate inaintea inceperii vopsitoriilor: Confectia metalica trebuie sA fie finalizata definitiv; Accesoriile metalice tebuie se fie montate corect $i buna 1or funclionare si fie verificatI cu excepfia drucirelor si a gildurilor, c,tre se vor fixa dupd vopsirea tampliriei, portilor sau elementelor de gard; Aplicarea ultimului strat de vopsea se va face numai dupa terminarea completa a zugdvelilor. Vopsitoriile vechi care trebuie indeptutate se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dup6 care vor indspdrtate cu Spaclul inainte de recirea lor. indepirtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. pasta se intinde cu un t,!mpon, se lase sa se inmoaie pelicula cateva minute dupd carc se curata cu lpaclul. Diferenla de tempsratua intre aerul inconjudtor si supmfetele care se vopsesc nu trebuie sa fie mai mare de 6 grade pentlu a evita condensarea vaporilor. Suprafelele chituite tebuie sa fie uscate. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare dep5git. Acestea vor putea fi folosite numai dupA testarea si confimarea de catre laborator de specialitate a pAstrarii caracteristicilor vopselelor in limitele prevazute in standardele si nomele inteme de fabricalie. La executarea lucrerilor de vopsitorii se voi avea in vedere prevederil€ din: a). Nome de proteclia muncii (construclii - montaj) b). Norme PSI in vigoare; c). Muncitodi care lucreazi cu vopsele preparate cu solvenli inflamabili vor fi instui(i zilnic. Deasemenea, vor fi instruili si mu[citorii care lucreaza temporar in zona respectiva. e). Irr imediata apropierea locului unde se lucreud cu lacuri si vopsele trcbuie sa fie a$ezate stingetoare de incendiu, in numer suficient, la loc vizibil si ugor accesibil; f). ln jurul locului unde se lucreazd cu aceste materiale, p€ o raza de cel pulin lom, trebuie puse afiie usor de citit la distanta cu inscripliile: FUMATUL STRICT INTERZIS NU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS NU SUDATI NU IMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI g), Cind se vopsefte, felestrcle si u$ile trebuie sa fie deschise, iar in clddirea respectiva este strict interzis sa se luqeze cu foc deschis sau sa se sudeze, la oricare din nivelurile clidirii; h). La terminarea lucrului, in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixate ermetic si inchise in magazii destinate in mod special acestui fel de materiale avand scris pe uSa: PERICOL DE INCENDIU / NU FUMATI Controlul in timpul execuliei vopsitoriilor se face de cetre executant prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si de ctrtre beneficiar si proiectant. $efu1 punctului de luqu verifica: a). Indeplinirea condifiilor de calitate a suprafelelor suport;

fi

b). Calitatea vopselelor; c). Corectitudinea execuliei lucdrilor de vopsitorie;


2-


d). Receplia lucririlor de vopsitorii se va face numai duptr uscarca lor completa; e). Se controleazd daca s-a format pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin ciocAnirea u$oara a vopselei in mai multe puncte; 0. Toata suprafala sa prezinte acelati ton de culoare si acelagi aspect (lucios sau mat); g). Sa nu prezinte pete, desprinderi, scurgeri, crapaturi sau fisud, aglomerari de pignenli, neregularitAf cauzate de chituid sau glefuiri necorespunzitoare, ulme de pensula, urme de vopsea insuficient ftecata inainte de aplicare; h). Se va controla ca accesoriile metalice vizibile (gilduri, drucnre, cremoane) sa nu fie pdtate de vopsea; i). Muncitorii care prcpara amest€cul de lacuri si vopsele cu toluen sau alfi solvenli inflamabili, le tmnsvazeaza din butoaie sau bidoane, trebuie sa poafle ochelafi de proteclie si sa efectueze aceste operafii in locuri ferite de surse de foc.

7.

PLACAJE DIN PLACI DE GRESIE. GRANIT SI FAIANTA

Materiale: placi de gresie portelanate, lise sau antiderapante pentru interior sau exterior plinte din gresie ceramica, pentru exterior adeziv rezistent la inghet dezghet pentru gresie chit pt.rosturi flexibil impermeabil pentru exterior piofil afltidempant pentru trspte Placi faianta I adeziv pentru lipit gesie si faianta chit pentru rostuit gesie si faialta bagheta de separare a pardoselilor diferite Lucririle de placaje vor fi incepute numai dupi verificarea gi receplionarea suportului qi numai dupd ce toate lucrarile au fost terminate a ciror executare interoara ar putea degrada placajele. Placajele fiind lucr.4ri destinate a rAmane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspechrlui poate fi verificati oric6nd, chiar dupA terminarea intregului obiect ti in consecinF nu este necesar de a se incheia procese verbale de lucrari ascunse. Toate matedalele semifab.icatele, care intri in componenla placajelor se vor introduce in lucrare numai dupi ce: - s-a verificat de cdtre conducAtorul tehnic al lucdrii cd au fost liwate cu certificate de calitate, care si confirme ce slrnt corespunzdtoare normelor respective prevederilor proiectului - s-a organizat pdmirea Si receplia materialelor, iar manipularea, depozitarea $i conservarea 1or se va face in condilii care sd asigure pestraiea calitdlii 9i integritadi lor - materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea loi in oped, pdn masuarea dimensiunilor geometrice etc, in conformitate cu normele tehnice in vigoare - vedficarea caracteristicii li calitAfi suportului. Placile de faianta si gresie se transporte ambalate in cutii, mijloace de hansport a a a

fi

li

acopedte, curate, uscate.

in

mijloacele de tmnsport cutiile se vor aseza in stive luandu-se mesuri pentru impiedicarca deplasArii stivelor in timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului $i imprqtierea placilor.

di-'> :""&


97


Cutiile cu p16ci ceramice se vor depozita in incaperi curate si uscate, in stive de maxim 1,5 m inaltime, pe platforma cu suprafata plana sau pe rafturi in locuri ferite de lovituri si umiditate. Placile nu se vor scoate din cutiile lor iminte de a fi transportate la locul de lucru. Inainte de inceperea placarii peretilor interiori trebuie sa fie terminate urmatoarele lucrari: . invelitoarea cladirii cu amenajarea scurgerilor in starea definitiva sau provizorie astfel incat suprafetele pe care se executa grundul si placarea sa fie ferite de actiunea Fecipitatiilor atnosferice. . toate profilele, solbancurile, glafurile etc. . montarea tocurilor la ferestre si a tocudlor sau captuselilor la usi, in afara de peruazud care se vor monta dupa executarea placajelor. . tencuirea tavanelor si a suprafetelor ce nu se placheaza. montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire sub placajul de placi. . probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa, probele instalatiilor de alimentarc cu apa, probele instalatiilor de incalzire si lucrarile de acoperire cu plasa de rabil inclusiv tencuirea. . montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare, penhu ca dupa execularea placajelor sa nu se mai execute gauri prin spargeri. . eventualele lucrari care necesita sparged pe fata zidului opusa celei placate, pentru a se evita dislocarea placajului sau strapungerea peretelui. Imbracamintea pardoselilor reci, din mozaic tumat, placi de mozaic, placi de gesie din incaperi ai caror pereti urmeaza a fi placati, se pot executa fie inainte fie dupa montarea placajelor. Pliltele se vor monta dupa executarea placajului, acordandu-se o atentie deosebita la realizarea nivelului fata de linia de vagris si a orizontalitatilor, astfel ca ele sa poata constitui elementul de baza (orizontal si la nivel). lnainte de aplicarea grundului, suprafata peretilor de zidarie se vor pregati in conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului din care este r€alizat peretele. Se vor verifica in prealabil suprafetele zidudlor de caramida sau suprafetele perctilor de beto[ atat cu pdvire la abaterile pe verticala si orizo[tala, cat si cu privire la eventualele vicii sau degradari aparente, pentru a se stabili corecturile care trebuie facute in vederea placarii. Aplicarea placilor ceramice pe percti se va face numai pe suprafete Lrscate, pregarite in prealabil, dupa cum se indica in continuare, si care prezinta abateri de la planitate cupdnse intre limitele 3mm/m pe verticala si 2mnvm pe orizontala. Eventualele neregularitati locale nu trebuie sa depaseasca l0mm (umflaturi sau adancituri). In cazul cand aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor indreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeasi compozitie ca a mortarului folosit la placarc sau prin taierea iesiturilor. Grcsimea shatului de mortar (dintre dosul placilor si suprafata peretelui) hebuie se fie cuprinsa illtre 1+2 cm. Peretii pe care vor fi aplicate placile de faianta nu trebuie sa fie tencuiti, iar rosturile zidariei (orizontale si verticale) tebuie sa se cuete bine pe o adancitura de circa lcm, pentru ca mortarul de fixare se adere cat mai bine pe aceste suprafet€. In cazul suprafetelor oetede ale perctilor, de beton tumat monolit, pentru ca mortarul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete este necesar sa se itate printro usoara sprituire. Dupa executarea acestor lucrari se va aplica:

fi

S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A

98


. pe peretii de zidade de caramida sau beton, un sprit din mortar de ciment - nisip . dupa 24 de ore de la aplicarea spritului se va aplica grundul care se va executa cu mortar de ciment Pe peretii de zidarie de caramida grundul se va aplica in 2 stratud, fiecare de circa l0 mm grosime. Cel de-al doilea strat se va aplica dupa ce primul s-a zvantat iar fata lui se va netezi cu drisca de lemn Pe peretii de beton, grundul, daca se va putea executa in grosime mica, va fi aplicat intr-un singur skat de 5-lOmm grosime si va fi zgariat cu mistria sau ariciul. Se va verifica planeitatea suprafetei grundului. Grundul se lasa 8+24 de ore sa se usuce inaintea aplicarii propriu-zise a placajului. Trasarea liniei de vagris IrI cazul placarii peretilor in incaperi ul1de pardoseala nu este executata, nivelul acesteia se va stabili fata de linia de vagris, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa linia de vagris in incapeiea respectiva plecald de la cota +1,00 m deasupm nivelului podestului finit al scarii si marcand aceasta cota in incepere pe peretele de langa usa, se Faseaza apoi aceasta linie pe tol perelii incaperii. Dupa terminarea operatiilor de trasare, se poate trece la executarca aplicarii placajului, in urmatoarea succesiune de operatii: a. pentru pereti din beton Aplicarea spritului pe toata inaltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pana la linia despartitoare a zonei care se placheaza. l. aplicarea gmndului pe zona ce se placheaza. 2. aplicarea pastei si a placajului. 3. execularea scafei de racordare. 4. aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui. 5. aplicarea vopselei de ulei. b. pe pereti din zidarie l. aplicarea spritului, gmndului si tinciului pe suprafata ce ramane tencuita. 2. aplicarea spritului si grundului pe suprafata ce urneaza a Ii placata. 3. aplicarea adezivului si a placajului. Penhu o racordarc corespurzatoare a tencuielii cu placajul, in vederea evitarii unor situatii [eplacute se va face de-a lungul marginii superioare a placajului o completarc cu mortar de tilci, folosindu-se sabloane de lemn. Placile se vor curata de praf prin periere pe dos . Asezarea placilor se va face in rinduri orizontale incepand de la colturi, de la stanga la dreapta si de la plinta sau scafa in sus. Cand nu sunt prevazute plinte sau scafe, placile de faianta se vor racorda cu pardoseala in unghi drept, avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare, astfel ca apa sa nu se poata infiltra intre pardoseala si placaj. Aplicarea placilor de faianta se realizeaza cu pasta adeziva . Pasta se aplica pe spatele placilor in grosime de 3+5 mm. Executarea placajelor interioare (faianta) pe timp liiguros este admisa cu conditia ca in timpul executarii lucrarilor si cel putin 14 zile de la aplicare, sa se asigure iIr incaperile respective o tempemtura de cel putin +5oC, prin mijloacele de incalzire corespunzatoare. La receptionarea lucrarilor de placaje interioare din placaj ceramic smaltuite, comisia de receptie va controla aspectul general al placajului in ceea ce priveste uni corespondenta acestuia cu proiectul, planeitatea, verticalitatea lltatca suprafetelor placate, executia ingrtita a rosturilor, fixarea placilor pe p

si


99


100

LUCRARI OE ARHITECTURA

Verificarea orizontalitatii sau vefiicalitatii rosturilor sau a suprafetelor se va executa fir cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar. Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata. Nu se admit difercntieri de tonuri intre diveme panouri montate si nici diferentieri supamtoare in cadrul aceluiasi panou. Nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect etc. Suprafata placajului trebuie sa fie plana. Sub dreptarul de 1,20m luogime se admite cel mult o unda cu sageata de maxim 2mm. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrande sau iesirde trebuie sa fie r,enicale si rectilinii. Randurile de placi trebuie se fie regulate, cu rostud rectilinii si in continuare, de latime unifonna. Nu se admite diferentierea panourilor de placi in campul general al placajului datorita neunifomitatii rosturilor de pe co[turul lor. Rostudle trebuie sa fie bine umplute cu lapte de cimelt alb sau colorat cu pigrnenti. Placile ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport. La ciocanirea usoara a placii cu un corp cu suprafata mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul cand se constata dupa sunet, ca unele placi nu sunt bine fixate (sulla a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou (cu pasta, respectiv mortar de ciment). ln asenenea cazuri se va verifica prin incercari de smulgere si aderenta placilor cu ajutorul unui

adiaceote.

Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinte sau scafe, trebuie se fie rectilinii, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment. La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acoperc jumatate din grosimea placii; iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical sau orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de cim€nt sau paste de ipsos si ridica nivelul suprafetei sa fie sub nivelul tencuielii.

ln juul strapungerilor prin suprafete placate (tevi de instalatii, doze electice etc.), gaurile din placa ftebuie sa fie mascate cu rozete plastice sau metalice, respectiv capacele intrerupatoarelor, prizelor etc. Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elementele fixate (oglinda etc.). Tinand seama ca asemenea luqari sunt lucrari cu un caracter de fi[isaj pretentios, ifltoduse anume pentu imbunatatirea calitatii, receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus conducand la respingerea luuarii.

LUCRIRI DE PARDOSELI Materi.le: Colt hterior Colt ext€rior Piese da capat Elsmsnte de fixare Pardoseli din material plastic tip covor PVC, tarchet, adeziv Prevederile prezentului capitol se aplictr la toate luq6rile de pardoseli.

Lucr[rile de pardoseli vor

fi

ti

incepute numai dupa verificarea receplionarea suportului $i numai dupd ce toate lucrArile au fost terminate a cdror executare intercare ar putea degrada padoselile. Toate matedalele gi semifabricatele, care intrtr in componenla introduce in lucrare numai dupi ce:

;r

S,C, CONSTRUCTN BIHOR S.A.

*.ks., 4.;


101

LUCRARI DE ARHITECTURA

- s-a verificat de cdtre conductrtorul tehnic al lucririi ci au fost liwate cu certificate de calitate, care sa confirme cA sunt corespunzltoare nolInelor respective $i prevederilor prciectului - s-a organizat primirea $i rcceplia materialelor, iar manipularea, depozitarca fi conselvarea lor se va face in condilii care sd asigure pastarea calitdtii $i integritdtii lor - materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea lor ill oped, prin mdsurarea dimensiunilor geometdce, umiditdlii gtc, in conformitate cu normele tehnice in vigoare - verificarea caracteristicii $i calitAlii suportului. Principalele verificlri de calitate cornrnune tuturor tipurilor de pardoseli su[t: Aspectul li starca generaltr a suprafelei stratului suport Umiditatea stratului suport Elsmentele geometrice (grosime, planeitate, pante) Fixarea imbmcarninlii pe saatul supo( Rosturile Racorderile cu alte elemente de conshuclii sau instalalii Corespondenf a cu proiectul Aspectul $i starea general a suprafelei pardoselii

PARDOSELI DIN COVOR PVC, TARCHET Unelte $i materiale necesare: - metru sau rulete - covor PVC sau tarchet - echer - cufit - chit - mistrie sau un qpaclu lat - cutter - nivelator - gmiryhel - ciocan gi dalti -snur si aparat pe[tru imbinari Pregatirea podelei

Covorul PVC sau tarchetul poate fi instalat pe aproape orice tip de suprafali: plastic, lemn ,i chiar beton atata timp cat suplafata este plani sau sclivisita. Cr6p6turile, umfl[turile qi golurile vor trebui reparate inainte de a monta tarchetul. Se indeparteaza orice denivelare de pe marginea podelei. Se recomanda pentru aceste lucra sapa autonivelanta pe baza de ciment $i rfiini sintetice , uior de prelucrat. Se rispandelte ugor, are rezistenli mecanic5 finalA lidicat?i. Temperatura de lucru este intle +10 C $i +30 C. LilTarea tarchetului se face cel putin cu o zi inainte de punerea in opera pentru a-i da oporhmitatea sd se aclimatizeze. DacA podeaua prezilti adancituri, goluri sau deniveldri este indicat si aplicati un stmt de grund. Se aplica amestecul cu un gpaclu. Va da suprafelei un aspect plat, f6ri denivelari ti nu va da voie stratului de tarchet de dedesubt si se iipeasci de cel nou Si str devina vizibil. Pe podelele de beton trebuie se acopera toate gdurile li crdpdturile $i se deniveldrile $i marginile proeminente cu ajutorul unei dalte sau a unui O $lefuire rapid5 a podelei de beto[ va face ca tarchetul sd adere mai bine

S.C- CONSTRUCTII BIHOR S,A.


102


Aplicarea Sunt doua metode de montare a tarchetui: prin lipirc cu banda adeziva,aceasta varianta este potriyita pentru incaperile mai mici de 20 m2, si lipire cu adeziv pe toata suprafata incaperii. Metoda de montarc depinde cit de ftecvgnt este utilizata incaperea in care va fi montat tarchetul. Pentru a doua varianta tarchetul se va lipi cu adeziv pe toata suprafata,aceasta metoda €ste utilizata in incaperile mai mari de 20 m2 si cu trafic i[tens. F65iile de^tarchet pot avea model repetitiv sau, a$ezate unele lang5 altele pot forma o singure imagine. In prima situafie se incepe aplicarea lui de la unul din capetele incaperii, instr dac6 se opteaza pentru un model c€ntrat este recomandat sA se inceapa din mijlocul acestuia pe partea cea mai vizibilS a podelei. Astfel se folosesc bucati inhegi in patea c€nhale a podelei, iar pe margini, unde Ilu este atat de vizibil se pot bucati din tarchet t]rd sd fie afectat modelul. Lipirea in forme: Pdmul pas este masEarea fiecarui perete pentru a determina unde se afla mijlocul camerei. Se iau doi pereli opuqi gi se tmseaza cu o qeta jumetatea distanlei dinte ele. procedeul se rspeta cu ceilatli pereli 9i se observa ce incaperea este impartita in pahu pe4i egale. Decupajul: Se taie marginile drepte cu un cutter, iar p€ntu curbe gi forme neregulate se foloseste o foarfectr. Pentu formele iregulate sau pentru a taia in juul levilor cel mai u$or este qearea unui Fblon de carton. Finisare: Dupi ce se teminaa de montat tot tarchetul, se trece la plinta pentru a acoperi micile goluri sau marginile neregulate, dar $i penhu un aspect mult mai plAcut. ln final cu ajutorul unei maturi sau aspirator se indepfuteaza resturile sau muderia apAruti in urma montdrii. Este rccomandat agteptarea a cateva zile inainte de a-l spdla, pentru a-i da timp adezilului s6 se intiircasc6. Legat de cordonul de sudura, se lealizeaza imbinarea cu ajutorul unui aparat de sudura maoual cu aplicatii in sudarea materialelor termoplastice de tip membrale penftu pardoseli tip covor PVC, hidroizolatii, etc. avand caracteristici tehnice : 220Yca, minim 1.600 Watti, debit aer - minim 230litri/minut, temperaturd aer - 20. + 700 " C, ploteciie la supmincdlzire.

-

8.

I a a a I a

l.

LUCRARI DE TAMPLARIE

Tamplaria folosita la lucrlre:

Fereshe din profile cadru PVC sau aluminiu si geam temopan, glafdin P.V.C. la ferestre pervaz dfui P.V.C. la ferestre

grilaje metalice la fercstre din ofel laminat conform proiect si caiet de sarcini. Usile sectionale se vor monta coDform instructiunilor oferite de catre producator / fumizor.



103


Tehnologie de realizare 1. Se vor demonta foile de usi si fereste existente daca este cazul 2. Se vor demonta tocurile, prin taier€a unei portiuni a montantilor tocului; nu se admite smulg€rea intregului toc odata; 3. Se curata contuml golului prin periere, pina la tencuiala / zidarie 4. Se monteaza tamplaria noua, asigurindu-se pozitionarea corecta in plan vertical cu dispozitive specifice; 5. Se completeaza spatiul ramas liber intre toc si zidarie cu vata minerala indesata (daca golul este mai mare de 1,5 cm) sau se spumeaza cu poliuretan (daca golul este sub 1,5 cm). ln cazul in care se etanseaza cu spuma, se vor monta tlavelse (distantieri) pentru witarea deformarii tocului in procesul de expandare a poliuetanului, dupa o ora se va indesa spuma excedentara, iar dupa 24 de ore se va indeparta spuma, pana la limita tocului; 6. Se reface tencuiala spaletilor sau se monteaza pervazurile de acoperire. Preventiv, pe durata de uscarc a completarilor, se va monta un distantier transversal. care sa nu psrmita deformarca tocului prin actiunea umezelii. 1. Se reface zugraveala 2. Se monteaz a feroneria; 3. Se incheie proces verbal de predare, dupa efectuarea probelor de functionare a feroneriei, cu dirigintele de santier. Faze de executie, daca sunt prevMute in prciect se monteaza:

Glafuri exteriotre: -

se demonteaza glaful existent (unde exista) dupa montarea noii timplarii exterioare - se rectifica suprafata prin aplicarea unei sap e de egalizarc - se aplica membmna bituminata

-

se

monteaza glaful din aluminiu, tabla, sau materiale plastice dupa cerinte.

Glafurile interioare: - se demonteaza glaful existent (unde exista); - se monteaza timplaria exterioara noua;

- se rectifica suprafata de montaj a noului glaf si se fixeaza piesele metalice de prindere; - se monteaza glaful din PVC sau dupa caz si din metal; - se rectifica zona de iflcashare in spaleti; - se chituieste cu silicon zona de contact cu tocul ferestrei. Transportul tamplariei de la prcducitor la locul de punere in opera se va face cu mUloace de transport adecvate. Ambalarea si inctrrcarea tarnplddei la producdtor si transportul de la Foducitor la depozitul de 1a locul de punere opem, respectiv la depozinrl constructorului se asigura de citre producitor. Timpliria va fi depozitata in inceperi uscate, ferita de factorii care o pot degrada. Se vor respecta prescripliile fumizorului privind pozilia Si distanlele de depozitare ale tamplAriei. Accesoriile metalice dernontabile (qildurile si minerele) vor fi livrate in lddile bine ambalate, Mofltarea tampliriei se va face numai de cdtre echipe specializate dotate cu sculele si materialele necesare. Montarea tampleriei numai dupi terminarea executirii lucrdrilor tehnologic urned si anumc: . Finisajele interioare, inclusiv a golurilor tdmpliriei;

ill

S.C, CONS'I'RUCTII I]IHOR S.]\,


104


.

Golul din zidlrie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor gabloane care reproduc forma tocului; Dupa terminarea lucrerilor de montaj, se va face receplia de funclionare a ferestrelor si ugilor, verificind: a). Functiooarea cu u$uri4A a cercevelelor, a accesodilor metalice de inchidere, deschidere si blocare. b), Fixarea locului in ziderie cu ajutorul unui numAr suficient de guruburi, executatea corecta a izolaliei de etangare intre toc si golul uiilor, racordarea tencuielilor, acoperirea eventuala a rosturilor cu gipci si baghete; c). Agezarea corecta a tocurilor pe aceeati linie si in acelaqi plan, fir[ deplasdri si vibralii la inchiderea si deschiderea brusca. d). Daca elementele sunt curelate de resturi de teocuiald e). Completa montare a accesoriilor metalice, funcionarea corecta si echiparea corecte gamituri cu de etan$are; f). Corecla etanlare a geamurilor. Toate geamurile se vor puse in opeta numai dupa ce conducaiorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la lilTare (certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuiatori. 2.NOTIT'NI DE BAZA

2.I

AGENTI SI ACTIUNI CARE SE MANIFESTA

IN ZONA DE

MONTAJ A

FERESTRELOR SI USILOR EXTERIOARE

Toate c€rintele tehnico-functionale li deforma[iile din construclia ramelor gi ale intregii clAdid hebuie preluate Si compensate in spaliile de montaj. pentru a putea satisface cerinlele menlio[ate mai sus o importanli deosebitA febuie acordatd alcetuirii corccte a rostului de montaj - respectiv : alcetuire consfuctive, geometria secliunii rostului, elemente de fixare/ancomre , izolarc $i etantarc. Pentu a evita pagubele produse prin deteriorarea rostului de montaj a diverselor elemente la corpul clddirii aebuie sA avem in vedere inca din faza de proiectare prcblemele integ6rii ferestrelor $i ulilor g(terioare in anvelopa construcfiei. Mai mult decat atat, toate sarcinile aplicate in planul ferestrelor gi uqilor exterioare trebuie transmise in condilii de sigurantE, prin zonele pedmetrale, catre elementele structurale din planul fatadei. Reprez€Dtare schematica a actiunilor asupra zonei de montaj a ferestrelor

r,L, LUrrrrû! tI blnu(r.^


105


2.2 Mecanisme de transport al umiditdlii

Toate componentele peretelui exterior precum ii rosturile de montaj ale acestuia reprezintA zone in care poate fi atinse umiditatea de stres, atat dinspre exterior cat $i dinsprc spafiul interior. Elementele componente ale peretelui exterior precum $ spaliul de montaj al acestora trebuie conformate corespunzetor preluirii acestor sficini, astfel incdt: sA fie impiedicat acc€sul necontrolat al apei in construclie si fie asigurat un traseu bine definit destinat evacuerii umiditifi in afara construcfiei si fie redusi la minimum posibilitatea de umezire a materialelor hidrofobe La conceperea compotrentelor perelilor exteriori Si a spaliilor flecesare montajului acestora trebuie luate in considerare principalele mecanisme de transpofi al umiditdlii, $i anum€: - infiltrarea prin rosturi deschise a pic5turilor de apd meteoricA sub presiunea ploii torenliale fi a vantului, sau prin capiladtate - apa de condens ap5rute pe suprafele cu temperaturi scezute - difuzia vaporilor de apd de la iltedor cdtre exterior care poate conduce la umezirea materialelor utilizate la montajul ferestrelor. Aceste tipuri de fenomene/manifestari pot apare singure sau combinate unele cu altele, in funclie de situalia concrete a fiecarei constuclii.

-

2.3 PRINCIPIUL DIFERENTIERII CLARE

A ZONELOR DE ETANSARE

Principiul a fost elaborat peotru a putea evalua dace fi in ce masurd o GreastA dspunde corect c€rin(elor generate de acliunile ageflliIfi din mediul inconjuretor asupra constructiei. Cerirtele de bazl re tate din principii de fizica construcliilor pot fi asigurate pin configurarea a dou6 zorle de etanlare distincte - una citle interior Si una cetre exterior iar penhu spaliul intermediar diotre aaeste planud celinlele hebuie evaluate $i exprimate in caracteristici tehnice. Aceste zone distincte gi spaliul intermediar dintre acestea trebuie sA fie distinctg clar evidenliate, $ si poati fi realizate flzic / executate ca atare.

PRINCIPIUL SEPAMRII PLANIJRI],OR 9E ETANSARE

Zona 1 - separarea spaliului

i

terior de cel acterior

Separarea trebuie sd se producd

intr-o zonilsupralali a cirei

tlc rnai mare

decat temperatura criticd la carc se formeaza mucegaiul in spa(iul i

,aiul "'tr$s,


o

dc 80%

l/ ,/-')

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEIVIULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEOIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

106


umiditate a aerului). Aceasti zone trebuie configuate pe intreaga suprafale a peretelui exterior, ftu6 nici o intrerupere (si fie continua pe toate suprafa[a) Considerind spre ex. o temperatud exteioarA de -5oC, o temperaturA a spaliului interior d€ 20"C ti 50% umiditate relativi, separarea spaliilor trebuie sA se producA la o temperaturi mai mare de 12,6 'C. Astfel se poate evita, in condifiile menlionate anterior formarea apei de condens pe suprafelele care delimiteaza spaliul interior ii se rcduce la minimum posibilitatea de formare a mucegaiului. Evaluarea pericolului de formare a condensului $i mucegaiului poate fi ficute pe baza detaliilor de execulie proiectate sau prirl calculul traseului/distributiei

izotemelor.

-

Zona 2 este spaliul intermediar necesar asigurdrii cerinlelorfunclionale lo acest spaliu se va asigura indeplinirca cerinlelor de izolare termicd gi acusficA, dar $i de durabilitate a ferestrelor montate, pentru o pefioada rezonabile de timp. In cazul sistemelor inchise, ca de ex. vitraje izolante cu mai multe straturi, panouri de inchidere tip sandwich, trebuie acordata o atenlie deosebita protejdrii zonei pedmetrale; in cazul sistsrnelor deschise - cum sunt ferestrele intregul sistem necesiti protectie impotriva intemperiilol acest spaliu poate fi in legaturi cu climatul exterior, cu aondilia respectarii unei reguli generale ca spaliul funclional intennediar sd rdmane uscat Si sd fie clar sepamt de climatul exte.ior. Zona 3 - asigurd proteclia la intemperii Din inse$i denumirca acestei zone reiese specializarea acesteia, fiind configurate similar elementelor de bazd ale unui acoperig. Planul care asigud proteqia la intenperii impiedici infiltrarqa apei de ploaie torenlialA dinspre exterior. Eventuale infiltralii care au loc trebuie didjate controlat direct cAtre exterior. [n acela$i timp qi umiditatea din spaliul funclional intermediar tebuie sA poatA fi evacuata cetre exterior. Rezistenla la intemperii poate fi comparate cu funcfa realizati de invelitoarea unui acoperi$ Si este o caracteristicA a peretelui exterior ln ansamblu.

Modelul descris este general valabil in condiliile unei clime tempemte caracteristice zo[ei Europei centrale ii pentru un spaliu intedor uzual. In cazul spaliilor ricite !i climatizate sistemul trabuie adaptat potdvit corditiilor specifice. Principiul se ia in considerare la elaborarea evalulrii peretelui exterior in ansamblu. Prin satipfacerea cerinlelor derivate din respectarea principiilor de fizica constructiilor se creazd piqrizele [ecesare astfel incat: - utilizatorul sd beneficieze de un climat interior sendtos $i confortabil - conshuclia si fie protejat6 impoaiva deteriorarilor produse de acliuni din mediul Qderior - r[ poata fi redus consumul de energie 2.4 CONCLUZT

Penhu s+tisfacerea cerinlelor de durabilitate a fereshei este necesar ca in zona de montaj/ irue4ie: sd existe o separare clare a zonelor cu funcliuni diferite gi a spali principiul: 'zai etan; citre interior decfu cdffe erteior'\ tt,

-

S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A.


107


a aerului de la interior cetre exterio prin zonele de inserlie/montaj. si fie protejata zona de inse4ie de sarcini suplimentare din interior sau extedor separarea statiului interio! de climatul exterior trebuie sA fie mai etan$d la vapori, fati de zona 3 de proteclie la intemperii. Pentru a evita deteriorerile cauzate de umiditatea din zona de inse4ie trebuie ca fereasta-rostul-peretele se fie privite ca un sistem udtar. Acest sistem in ansamblu trebuie configurat dup6 principiul "etansare mai buni la interior, fali de cea cdtre exterior" proteclia la intemperii asiguatA de planul 3 de etantarc trebuie sd asigurc dirijarea controlati a umiditelii infiltrate ocazional prin evacuare direct5 catle exterior anvelopa construcliei sd fie etanle la aer d€jur imprejur (zona I de etan$are). montajul se fie tacut de personal calificat printr-un curs de specializare posibilitate de circulalie

3.

FAZILE MONTAJULUI DE TAMPLARIE TERMOIZOLAIITA

3.1

RecepJia 9i depozitare& tempEriei pe $atrtier La sosirea pe iantier a transportului de tarnpl5rie de la productrtor, persoana gi echipa desemnati sd factr lecepfia fumiturii trebuie sd verifice indeplinirea urmAtoaxelor condilii: sd corespundi cantitativ cu numarul de piese inscrise in avizul de insolire a mirfii 9i planul de montaj programat de constructor ; si corespunde ca forml $i dimensiuni cu tabelul de tAmpl6rie sau releveul, in vederea distribuirii acesteia pe cledire, funqie de dimensiunile golurilor; sA nu prezinte zgarieturi sau urme de manipulare 9i transport necorespufiitoare (lovituri, defomari, colluri sau muchii strivite sau rupte etc.); si le depoziteze corespunzator in locui protejate de praf $i de degradare prin contact cu alte mareriale de construclii; sA identifice numarul de vikaje corespunzAtor tamplAriei receplionate $i se le dqroziteze in consecinla, asigurand proteclia n€cesard; sA solicite gi sA primeascd de ta transportator, pe langd avizul de insotire al marfii, declaralia de conformitate (marcajul CE), documente care vor fi pastate in vederea predirii la receptia finale a tamplAriei montata pe cladire.

I I

a !

I I

3.2 Pregtrtirea

ti realizarea montajului

Valoares calitifii unei ferestrc sau usi qette sau scade in functie de modul de realizare a montajului acesteia in cl5dire (veche sau nouA). Un montaj corect trebuie sd asigure preluarea corespulzAtoare a tuturor solicitirilor care apar suplimentar celor produse de vant, grcutate proprie, trafic, curn sunt: diferenla de tempsratud intre exterior $i interior: zilnoapte, varaliama; rigiditatea la incovoiere a profilelor de toc, deasemeni sd asigue o etan$eitate corespunzdtoare cerinf elor de proiectare.

. .

3.2.1 Pregitirea golului

I

se verifici rectangularitatea go1u1ui, climcnsiunile (litirne fi inillilne) ;

s.c. CoNSTRUCTII BIHOR S.A.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNIGE

108


I

se curata lateralele golului $i se indeparteazd reziduurile materiale pentru asigurarea

condiliiloi de aplicare a materialelor de etan$arej prin indepartarea reziduurilor materiale de pe tpaleri ti se marcheazd in planul vertical al tamplariei pozitia de

I

montaj in conformitate cu datele din proiect; se compari dimensiunile golului cu cele ale tampldriei $i se verifica dace toleranlele rezultate sunt cele prevdzute in proiect, min.l5-20 nrn diferenti intre dimensiunile tSmpldriei 9i dimensiunile golului, pentru a se asigua un montaj corect. In caz contrar se notifici constructorul pentru a face corecliile necesare.

3.2.2 Pregitirea t6mpltrriei pentru montaj

I I I I I

se dezechipeazd tdmpllria de pi4ile mobile (cercevele ti foi de uid) $i de vikajele fixe, pentru pregAtirea mmd in vederea montajului; se examineazd perimetral, integdtatea ramei, existenF gaurilor de montaj, ca numdr, diametru fi amplasare, realizate, conform prcscriprilor, din fabricalie, vezi fig l; Fixarea !i alinierea t6mpltrriei hebuie sd inceapd de la colful de sus cu balarna, cu pdmele puflcte de fixare distanlate egal la 150mm pe fiecare parte a acestui coll se prcgate$te rama gi se creazd condiliile de aplicare a materialelor de etaniarei se aplice pe conturul exterior al ramei (tocului) o bandd precomprimate de eta$are,

(multifunclionald - un singur produs pentru cele tlei zo[e de etantarc: exterioare, medianA, interioari) la constructie nouA, sau nu, in cazul izoldrii cu spuml poliuretanici, la cladirc reabilitatd, functie de prevederile din proiect (cu folii speciale de etangare pentru zonele, interioard ti exterioard )

lI(;t-R.\

I

3.2.3 Montajul se pozilioneaz a rama in golul previzut 9i prggtrtit in acest scop, se fixe^ze cu ajutorul calelor de montaj, respectandu-se cotele din proiect pe cele trei directii; se verificd verticalitatea in cele dou6 planuri, perpendicular pe fereastri gi in planul ei, apoi orizontalitatea bazei ferestrei, fdcandu-se corecliile necesare; se kece la fixarca finald cu respectarea urmetoarclor cerinle: - poziliurarea gi calarea corcspunzatoare a ramei ferestrei in golul pregdtit pentru montaj vezi fig. 2 tr€buie se Iru afecteze in nici urt fel operaliunile ulterioare;

I I

I

d*t*'2


: {.fft q*" /


lcdl!

Fi!

6

d.

!b Ddsr

iiohitsn.&iqbioEo Li.rEilû

@ vob.t


109


110


- executarea corectA a gaurilor de fixare (folosind perculia continue doar Ia zidul din beton) cu respectarea adancimii prcvdzute in detaliul de execulie;

-

utilizarea elementelor de fixare (guruburi autofiletante, cu dibluri din plastic sau conexpanduri, ancore de fixare ) trebuie sA asigure o capacitate pofiang necesard, care si traosfsre peretelui sarcinile pe care le preia de la vant, greutate proprie, trafic, previzute de proiectaflt, vezi fig 3. - elementele de fixare sau asigurare ale ferestrei in golul de zidarie, trebuie sa fie protejate impotriva procesului de oxidare (prin cadmiere, zincare, etc.)

I t I

FIG. 3 MODALITATI DE FIXARE LA CLADIRE sa se execute strangerea uniforme a quruburilor fbri a deforma elementele fixate, asigurandule stabilitatea geomet cd iniliali, folosindu-se scule cu cuplu reglabil; la gdurirea / insuubarca in latura orizontald dejos a ramei, axul gdurii,/ gurubului si fie cat mai la intedor iar sub cap se va prevede inainte de strangerea finald un cordon circular de silicon pentru etangare; pe parcursul operafei de fixare trebuie permanent verilicatA pozilia ramei Si confomitatea cu prevederile din Foiect. In final se face ultima verificare de pozitionare $i verticalitate cu corecliile n€cesare, daca este cazul.

3.2,4 Montajul vitrajelor in rame ti cercevele Pentru un montaj corect al vitrajelor in tamplarie sunt necesare urmatoarele mesud: curdlirea cu pensula sau cu aspiratoflll a falturilor 9i pozilionarea prin clipsare a supo4ilor de cale dupS cum sunt prevazute deschiderile cercevelelor sau dimensiunile pd4ilor fi xe; curAlirea perimetralA a vitrajului, a$ezarca in ramA sau cercevea qi calarea cu plecule portante sau distanlierc, funciie de o pozilionare corecta a acestuia in elementul de tampltrrie, v ezi fig 4,

-

Geamurile si instalarea lor corccta rcprczinta o parte extrem de importanta in procesul de montare al fereshelor. Indiferelt de tipul ferestrci sticla nu trebuie sa fie in inevitabila. @ntact cu cadrul din aluminiu, altfel spargerea prin soc temic va Dimeosiunile geamurilor trebuie str fie mai mici decat spaliul interior al ramei cu cel pulin 5 mm pe fiecare pafte.

fi

",.;f;;g, S.C. CONSTRUCTN BIHOR S,A,

t)--) ' z4,,-


111


ii

Sticla este aliniati spdjinita prin intermediul calelor de geam(cale de a;ezare). Instalarea corecta a calelor de geam presupune aqezarea 1or astfel incat sI nu blocheze drenarea corespunzdloare a apei. Calele utilizate pot fi clasificate in doua gmpe pdncipale: A. cale de suslinere, aare sunt folosite ca mijloace pdn care greutatea sticlei este trarcferata la rama B. cale de pozitionare, care se introduc, fara a prelua incarciri semnificative gi care sunt responsabile peotru mellinerea geamurilor pe pozilie, in timp ce asigura evitarea coltactului cu rama (evitd pcul temic) Cale pentru geam pe[tru sistenele glisante La sistemele glisante toatd greutatea canatelor trebuie sa se descarce pe rcle. Din acest motiv la partea infedoard a cercevelei, deasupra rolelor se fixeazi calele care vor prclua greutatea sticlei. Pentru a asigura sticla lmpotriva utilizdrilor violentr, pe perimehul cercevelei se monteaza cale de fixare.pentru a preveni curbarea profilului la blocarea canatelor se recomande montarea unei cale de fixare si in zona punctului de inchidere.

L\.,!dr',!j:r!.jr!-jr ]rlar4!{,ll

n,

/jliqrl,cr4-$J,r'!i Fig.'1

mmru

}'(rrLtn.n -ipro(ri ' tl\jcot.r.dnbnrjci.

t(rrriri

u, \plo.ur,

S-C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.


112


-

se execute montajul vihajelor fixe aplic6nd baghetele prin clipsare, incepand cu laturile mici 5i termindnd cu cele mari, prin lovire cu ciocan de cauciuc, de la mijloc catre colfuri. Se anuleazd eventualele deformtrri care apar la laturi sau montaflIi de lungimi mari in urma clipsirii baghetelor; se monteazd in balamale cerc-evelele gi in ele se monteaze vihajele corespunzitoarc (in condifii similare celor prezentate la cele fixe) qi se fac reglajele necesarc unei bun€

-

funqiodri;

-

se

se reverifici pozilionarea tamplariei in toate planurile, cote de montaj, verticalitate flxeazi pe pozilia inchis toate ptutile mobile

$i

3.2,5 Et&ntrrea rostului dintre tempErie gi cltrdire Aceasta este umtrtoarea opemlie importanta care trebuie se asigure functionarea corccte a ferestrei / ulii extedoare. Prin etantare se urmere$te impiedicarea pdtrunderii umezelii (apei lichide) in rostudle rezultate din montaj, ca urnare a ploii torenliale (apa lichid6) sau a umiditifii aerului din incipere la exterior gi umiditatea aerului din inctrpere (vapori de ape) Materialul de etangarc trebuie str indeplineasce ti urmitoarele cerinfe: izolare termici gi fonic6; sA fie elastic pentru a prelua varialiile dimensionale, urmare a dilatarilor; si fle rezistent la imbatranire ti la razele UV sA fie aplicabild pe configuralia rostudlor ti structura zidurilor clddirii atat la interior cat ti la exterior.

o . . . .

asigue difuzia cat mai eficient5 a vaporilor de apd din zona mediand a rostului sau din peretele umed. carre exteriorul cladirii, Aceaste opera[iune trcbuie sA asigure valabilitatea principiului: la interior mai etan$ decat la exterior. Se va line cont c5 cele trei secliuni sd asigure: l.etangarea interioad, cea care delimiteaze climatul interior de cel exterior,(bariera impotriya vaporilor de apa gi etansarea perfecta la aer din interior) 2. fixarea de corpul clIdirii ;i izolarea te.micd 9i fonic6 care sd asigure inchiderea intregului perimetru, inclusiv difuzia vaporilor de ap6 cAtrc extedor 3.etanFrea exterioara trebuie sd fie irnpermeabild la ploi, cu o aderenta corespunzdtoare atat la clddirc cat ti la tamphrie 9i s5 asigure difuzia cdtle exterior a vaporilor de apd Aceste secliuni sunt, de principiu, exernplificate in fig.s si 6. sd

FiGURA 5

IIGLRA


6


113


Acestea pot

fi

solufionate de proiectant in diverse modud. Inainte de a se trece la aplicarea materidelor de hidro-tsrmo-fono izolalie in lostul dintre tamphrie $i clAdire, hebuie efectuate urmatoarele verifi cSri: daci dimensiunile rostului sunt corecte: li1ime, addncime, flancuri; dad suprafelele de adercnld sunt curate sau necesita luodri pregatitoare; daci sistemul de etaniare este compatibil ti materialele hidro-termo-fono izolante puse la disDozif ie sunt adecvate; dac6 existd suprafele de aderenfa critice (pietre natuale, zidarie aparente, etc.) qi solu{ii penku aceste cazufi.

-

Materialele de etan$are ce se vor utiliza pentru constuclii noi sau clAdiri vechi, vor Ii prcvdzute de proiectant. Trcbuie respectate cu exactitate indicaliile de utilizare a acestor4 prevdzute de fumizor, pentu a obline rezultatele dorite. In acest scop proiectantul va indica, prin detalii de execulie, ce tipuri de materiale ti cum tebuiesc ele utilizate, pentru a se obline perfomantele dorite. Dupa rnontaj se verifica:

. . .

Verticalitateatamplariei Functionalitatea mecanisrnelor de deschidere .Aspectultarnplariei

3.2.6 Montarea glafurilor

exterioare la ferestre

Datorittr ploilor torenliale, a proceselor de inghel-dezghel al calotelor de zipadd care se formea:d iama pe glafurile orizontale ale fercstrelor, precum gi protejarea faladelor de scugsdlede apA cu impuritAf pe acestea creand un aspect exterior neplacut, s-a gasit solulia ca acesta zone ale ferestrelor str fie prctejate cu glafuri din diferite materiale: tabld zilcati, laminato din aluminiu, gresie de exterior, placi din malmula sau granit, etc. proiectate $i preluclde corespunzdtor dimensiunilor ferestelor la care se monteazd. Montar@ ferestrelor prcvdzute cu glafuri exterioarc fi interioare trebuie sA se rcalizeze cu respectaea tutuor condiliilor de etantare prevAzute in capitolele antedoarc qi conform cu detaliile de execulie prcvdzute de proiectant, vezi fig.S Operaliunea de montarc a glafurilor este sepamte de montarea ferestrei $i se poate realiza penhu lntreg obiectiwl (apartament, case, bloc) fie de echipa de montaj tampltrrie sau de o echiptr ryecializati, avand scule li materiale adecvate acestei operaliuoi (dispozitiv de tiiere, foarfece de metal, elernente de limitare a deformirilor produse de incdlzire pe lungimi mari, silicoano, gamituri expandabile, etc.) Montajul: se Fogete$te suprafala pe care se va monta glaful, in scopul elimindrii deniveldrilor din consftuclie, pentru a asigura orizontalitatea glafului gi pante in secliune transvercala pentru scurgtrea apei se ajEteaz5 glaful la cotele de montaj in mod frecvent pe lungime, lalimea fiind stabilitd

-

-

higal

pozilig avand capetele asiguate cu capac€le necesare la cele din aluminiu sau prin modelarea pc laterale a ce]or P\rC, l'vL! pl-ln celor din tabli zincata. astlil incit tefltrosi aplicat \,r d(operc linrrclc c(lor Jin nr.rnnuri. grusic. gr.rnir ..r.r:rltu rnrtcllJlc. -Fp\r

se fixcaza pe

'flil$ S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,


114


-

odate asiguate aceste condilii se prccedeaza la fixarea finale prin $uruburi la partea inferioard a ferestrei care este prevezute cu un profil adecvat acestui montaj. Fixarea cu turubud este valabila la glafurile din aluminiu, tabld zincattr Si PVC. penhu cele rigide confeclionate din materiale ca gresie, marmuri, ganit, etc. se aplica pe suprdala de montaj un stmt de material adeziv corespunzdtor condiliilor de exterior pe care se monteaza placile d€ glaf, cu lespectarea detaliilor de execulie. In continuare, in funclie de situalia respectiva, se iau mtrsurile de asigurare a etan$eitdlii montajului gi stabilitatea glafului, in aqa fel incat sA se asigure in totalitate cerinlele din proiectul respectiv: o fixare sigura 9i corecte la tampldrie li clddire etangeitate hidro ti termicA la capetele glafului stabilitate ill lungime prin montarea unor elemente de fixare la clddire sub glaf pantd negativA citre exterior in plan orizontalitate in planul fer€shei perpendicular pe lereaska

-

;i

3.2.7 Montarea templiriei previzute cu caseti de jaluzele exterioare Un caz particular il reprezintd tampltrria care prevede fereste cu casete de jaluzele supmpuse Si cu cqe sunt echipate din fabricA. Fixarea in clAdire a acestor elemente comportd la partea

superioFA o serie de operaliuni specifice. Trebuie verificata existenla unei cupliri corespurzitoare intre tocul ferestrei $i caseta ruloului, precum gi rigidizarea prin guruburi intre axhdturile cele doua elemente. Deasemeni se va vsrifica existenla elementelor metalice de fixare a cuplajului de la capetele casetei ruloului. Este recomalldabila" folosirea la indicaliile producetorului, a ecliselor metalice ce se monteaza pe capacul superior al casetei li se fixeaze prccum o ancord de montaj la clddire. Inainte de pozilionarea in golul clddirii sa se aplice pe toate lungimea capacului superior al casetei banda Fgcomprimate care prin destindere sd inchida corespunzetor rostul fird s5-1 deformeze (situalio des intalnite la inchiderea rostului cu spumd poliuetanice) vezi figura 7; in rest toate opera$ile de montaj decurg ca la tampldria simple.

iodattr finalizate toate aceste operalii de etansare Si a proceselor de stabilizare a materiafelor utilizate ( spume, silicoane ) se hece la verificarea funclionerii deschiderilor /inchidfii pd4ilor mobile, fdcdndu-se reglajele finale . , Ultima operalie a montajului este dezlipirea foliei de protectie de pe suprafala profilelirr pentru a impiedica foto-r,ulcanizarea acesteia prin expunerea timp indelungat la razele sblare.

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.


115


9.

LU NI

a a a

t

Picsa Picsa

a Coturi Carli a Bralari a Aliaj a Dibluri

burlan

special

burlan

lcmn. J

inf'eri zincat.

DE TINICIIICERIE, LUCRARI DE DIRIJAREA ,{ oRI('[. T)I' ACOPI'RIRIi 1 i\I {SC' \RI'A I \IBI\ {RII,OR

APELOR

i din tabla zinoata dreptunghiulare din table ziDcata dreptunghiulare legatura intre jgheab si burlan capat pentru jgheab tru burlane din otel zincate pentru jgheaburi in otel zincate pentru burlane lipit staniu-plumb, chit special indicat de producator, silicon suruburi dolii, "flashinguri" si elemente de capat etc lucrarilor de tinichigerie va incepe dupa verificarea starii suportului pentru planeitatea sa, si posibilitaiea de a fixr corespunzator carligele pe el. ucrarile constau in: stabilirea si marcarea pozitiei pieselor de racordare in camp, piesele de racordare la a coturilor; baterea carligelor pentru piesele speciale; dupa ce toate carligele sunt montate, se verifica panta, se prind intrele ele piesele si apoi la dimensiunea de liware si ajustatc dupa necesitatil montarea burlanului se executa incepand de jos in sus prinzand fiecare tronson de brida flxata in zidarie si amplasata imediat sub punctul de innadire. la streasina, fuacerca prin ancadramente sau solbancuri se executa cu coturilori curatirea periodica a vazoanelor se face ori de cate ori este nevoie, cu o scafa de timpul operatiunilor de montaj sau curatire se interzice sprijinirea scarilor de si burlane. gheaburile vor fi innadite prin petrecere de cel putin 20 mm si lipite, inclusive capacele, stuturilede racordare la burlane, tirantii si carligele de sustinere urlanele vor fi montate vertical, cu tronsoanele pehecute etan$, cel superior in cel pe circa 6 cm si lipite ca si nu permit pierderi de apd, hxate in zid prin bratari din otel vor monta inclusiv coturilc.

ditii tchnice de cxlitate lucradlor se lac unnakrarclc r.criticari: itatea suportului carligelor area si prinderea corecta a pieselor de racordare in camp, a pieselor de la a coturilor precum si a tronsoanelor de.jghcab: a ia corecta a sortului, in special, prinderea si racordarea lui lajgheab; ificarea prin tumarea de apa in jgheab, a pantei spre bulan si a etanseitatii in1bi r dintrc clcrrcntc prin infundarea burlanelor; ificarea imbinarilor dintre burlane, coturi si a pdnderilor lor in bratari. a ta jgheaburilor sa corespundd prevederilor proiectului fi sA nu permit stagflarea local5 tpei, turnatc in jghcab pentru \erilicare jgheaburilor se fie cu minimum 1 cm $i maxlmum I Pc


i


116

LUCRARI DE ARHIIECTURA

o

jgheaburilor se fie cu minimum 2 cm mai jos deaat marginea {narginea exterioara a intedoaia si dedesubtul prelungirii planului inveltorii +nbinarea tronsoanelor dejgheab si racordirile la burlane se fie lipite cu cositor. jgheaburilor sA se facd cu carlige montat€ ingropat in astereali $i fixate corect, fxarea la distarfiele din proiect {urlanele sa fie montate vefiical, cu abateri maxime de 0,5 mm $i sub 5 cm pe toata indllirl+ cladirii, bine fixate cu hdldri de table zincata, cu tronsoanele petecute etan9, cel in cel inferior pe circa 6 cm, sd Ilu permita pierderi de ap5. e vor respecta dispoziliile normelor de "Regulamentul privind prcteclia $i igiena muncii in construclii aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 9i'1.J1 15.03.1993 prccun Si de de proteclia muncii in activitatea de construclii montaj" aprobate cu ordinul M,C. cn r]tr. 1233/D/29.12.1980 9i merlinut in vigoare cu ordinul M.L.P.A.T. nr.

o r o

1it 1/03.

l

199.1.

va line seama gi de prevederile "Normati\.u1ui de prevenire

li stingere a or" pe durata executarii lucrdrilor de construclii aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 20rBru 07.1994 (aviz M.l. nr. 24126/10.06.1994). vor respecta urmdtoarele norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la indllim aprobat prin Ordinul ff . 235/26 .01 .1995 : 15. Toli cei care lucleaza in condiliile lucrului la inellime tr€buie sd poafie individual de protecfie, specific elimill[rii pericolului ciderii in go1. t. 17. Este intezisd utilizarea echipamentelor individuale de proteclie care nu sunt $i certificate in conformitate cu standardele li normativele de echipamente de trebuie monta

integri $i acu

m vlgoare. . 59. Lucretorii din domeniile coNtrucfiilor qi monterilor de echipamente tehnice utilizeze, pentru Iucrul la indllime, centura de siguan[e pentru constuctori ti cooform standardelor in vigoare. . 84. Inainte de inceperea lucrului, este obligatorie verificarea de cetle lucrdtor a ii cittii de proteclie a sistemului de amortizare Si a posibilitilii de reglare a acestuia elor de prindere. Este obligatoriu purtarea cdttii de protectie. 7, Operaliile se vor executa numai de personal calificat. 11. Instructajul de proteclie a muncii se va face pe faze, in conformitate cu Normelor generale de protectie a muncii in vigoare. 12. lntervalul dintre doud instructaje periodice va fi de 3o zile calendaristice. 15. Toli lucrdtorii sunt obligali sd utilizez€ echipament individual de protectie

adecvat.

ridicat, prezinte

tubul incat sI imDrovi zona de

Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de acliune a utilajelor de ve a lucrarilor ce prezint?i pericol. ele, scdrile ii platformele de lucru de lingd utilajele de constructii $i lucrdrile ce col trebuie sd fie prevAzute cu balustrade $i linute in stare de curdfenie.

. 17. Penku lucrAri executate la inAl$mi peste 5 m se vor utilize schele metalice Schelele vor fi previzute cu balustrade gi scandurd de bord $i vor fi rexecutate astfel

sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele ti circulalia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz5. 18. Personalul muncitor din $antiere va putea fi folosit numai la lucrdrile gi in pcntru care s-a licut instructajul de proteclic a muncii corcspunzitor. in toate locurile pericuioase se va atrage atenJia ului dc prin indicatoarele vizibile atat ziua cet $i noaptea.

li.

"'trfs, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,


117


I-t ( raAltI DI IlrDRorzot. \TII

peforata pentru strat de difuzie sau alt tip de material cerut prin proiect anzA bitumate presarata cu nisip pentru proteclia

hidroizolatiei

oate materialele gi semifabricatele, care inta in componenla izolaiiilor se vor in lucrare numai dupd ce: s-a verificat de cdtre conducatorul tehnic al lucrerii ce au fost livrate cu certificate de calitate, care sd coDfiIme ce sunt corespunzetoare normelor tespective gi prevederilor prol ul s-a organizat primirea gi receplia materialelor, iar madpularea, depozitarea ti lor se va face in condilii care sd asigure pAstarea caliteii $i integritdlii lor materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea lor in operd, prin misurarea ilor Seometrice etc, in conformitate cu normele tehnice in vigoare verifi carea camcteristicii 9i calitdlii suportului. iile si materialele auxiliare pentru hidroizolatii vor fi confom specificatiilor tchnice producatorului materialelor principale si iI1 accord cu staDdardele in vigoare. se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul in sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat si nu s-a intocmit process verbal Pel1tru

ascul1se.

cazurile

in

care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii

speciale de planeitate, forme de racordari, umiditate etc, prccum si montarca in prealabil a unor pi dispozitive etc, sau a urlor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor ctc.. conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea lucrari de izolatii.

:atul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata verificata cu de 2 m, in orice directie; existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si (la 4-5 m, distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi sau in vrac vor luqa la temperaturi de peste 00 C. vor lucra la lumina zilei

logia de executie va fi conform cerintelor tebnice alc producatorului ce intra incompozitia stratului hidroizolator si in functie de conditiile si

ncccsi

del vcdli abatcdl

ce rezulta din proiectul de executie.

le se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform recomandarilor materialelor ce inha in alcatuirea hidroizolatiei. e verificarile se vor efecfua "bucata cu bucata" si se vor inscrie in procese verbale ascunse, conform instructiunilor respective. verificarea pe faze de lucrari se va examina fiecventa si continutul actelor de pe parcursr comparanduJ cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele admisibile.

cazul hidroizolatiilor, prin "faza de lucrare,' se intelege ile pentru verificarea si rcceptionarea lucrarilor ascunse si pe


lus

I ""rft,

fata d o


118


glupare de tronsoane, in asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie inteaga si fara interuperi in zone care s-ar putea prcduce dificultati functionale (de ex. In dolii). plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea iMegisharilor facute pe parcuE ; sondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze, premergatoare sau a

sondaj

conli

lucrarilor.

receptia preliminara se va proceda ca si in cazul verificarii pe faz e, insa numarul poate fi redus la l/20 din cele initiale. e vor verillca: stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o supmfata verificata cu de 2 m, in orice directie. corcctarea cu mortar de ciment la panta de max. 1:5 a denivelarilor de max. l0 mrn

admise.

proiect

urile intre diferite suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din prescriptii tehnice de - 5 si + 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi. rctelelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri,

solutii,

adrnit I cazul in

din foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si de minimum 7 cm fiontal: in aceste valori nu sunt respectate, trebuie refacute. respectarea directiei de montare a foilor; pan la 20yo panta, sepotmontasi paralel dar peste 2070 panta, numai in lungul Iiniei de cea mai mare panta. izarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sortud, copertine sau

tuburi. nerea in cazul izolatiilor subterane - a nivelului apelor freatice la minimum 30 crn sub ivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor v€rticale cu cele izontale (abaterea admisibila la latimea petrecerii - 10 mm). mod special, se vor efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza : la constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor subterane dupa asigurarea r de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidroizolatia timp de 4g ore la maxima conform prevederilor STAS 2355-79 si rormatirului C 112-80; cazul cand probele prin inundarc nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul scazut ala subterane, etc.), verificarca se va face vizual, pin ciocanire si eventuale sondaje in prezinta dellcientc; Puncte rezultatele verificarilor mentionate in acest capitol se vor iffegistm conform instru nilor pentru verificarea luqarilor ascunse; deficientele constatat" uoi fi "or."-nate in ) verbale si se va tece imediat la remedierea lor, incheindu-se intr-un proces verbal dcl ascunse; dupa acestea se pot executa lucrarile de protectie si cele conexet la acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiecfului, amplasarea in punctele cclc ntai coborate a guilor de scurgere iar prin tumarea de apa in punctele mai ridicite se va verifica gurile de scurgere functioneaza bine: se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordarile hidroizolatiei la si atice, la stapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgerc, care trebuie sa fie prev cu gratare (pamfrunzare) si sa nu fie inundate;

2t S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.


119


daca

tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va veifica executata confom proiectului, bine i[cheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de ; verificarea se va face atat vizual cat si prin hactiune manuala; verificarea zidurilor de protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul or subtcrane se va constata : cele executate ulterior hidrizolatiei: grosimea, existenta rosturilor verticale la date in proiect, a rostului odzontal la baza precum si daca sunt prevazute cu foi cele executate antedor hidroizolatiei: grosimea, existenta la intervale de 2,5 m;

pentlu pentru

MLPA tinisajc

rcsturilor de colt,

a

a constructiile subterafle cu hidroizolatia aplicata la interior sau la constructiile apelor, rezultatele verificarilor se vor irregistm co[form instructiunilor i ascunse, dupa care

se

pot executa celelalte lucrari conform proiectului;

5.03. t991 e specifice de protectia muncii pentru lucra.i dc zidarie, montaj prefabricate si coDstructji. INl 006-96. timp de ceata, polei, vant cu intensitate mai mare de gadul VI, ploaie sau ninsoarc, de temperatura aerului, executia lucrarilor de izolarc in exteriorul cladirilor se va i se vor proteja portiunile executate.

S,C. CONSTRUCTII BIHOR S.A,


120

PARDOSELI FINITE. ELICOPTERIZ,ATE CU CUARTZ PAROOSELI FINITE, ELICOPTERIZATE CU CUARTZ

Pardoselile se execu6 de personal specializat efectuandu-se sub contolul pe faze de execulip la: i straturile intermediarc I' stratul supo( I stratul de uzurd. [,a executarea lucrarilor la pardoseli se va line seama de reglementirile tehnice in vigoaref precum 9i de datele fumizate de fumizorii de material si de agrementele tehnice ale materiafelor utilizate. Executarea lucrdrilor pe timp fiiguros pentu fiecare tip de pardoseale prezentft in caietele acestui normatit se va face in conformitate cu prevederile din ,,Normativ pentu iuentificarea pdmantului de f,mdalie" se va face in confomitate cu prevederile din STAS 1243 "Teren de fundatie. Clasificarea qi identificarea pdmdnturilor, realizarea pe timp friguro{ a lucrarilor de construclii ti instalafii afererte" indicativ Cl6. Corditiile de umiditate nec€sarF executarii straturilor ce alcAtuiesc pardoselile sunt specificate in caietele prezentului normatiy, pentru fiecare tip de material in parte. Atat la tansport, dspozitare cat $i la punerea in oper4, pana la darea in exploatare, trebuie sa e asigure condifiile de microclimat specifice fiecirui tip de material. in conformitate cu reglementdrile specifice sau indicaliile Foduc+orilor de materiale. precum fi cu precizdrile din anexa prezentului caiet. lucrari care ffebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli: Executarea pardos$ilor se va face numai dupa terminarca lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatiil conducte. instalatii electrice. sanitare si de incalzire) si efectuarea probelor prescrise precum si dupa teminarea in incaperea respectiva a futuor lucrarilor de constructii montaj a caror e4fcutie ulterioara ar putea d€teriora pardoseala. Pregitirea stratului suport se va face in confon{itate cu proiectul de execuiie, cu urmdtoarele pr€ciziri: .i atunci cand stmtul de bazi al noii pardoseli este constituit dir plangee de beton sau beton almat, precum gi atunci cant acest str;t il constituie pardoseli vec'hi d; beton, cardmida, piaM elc. este necesar ca aceste suprafele se fie pregAtite pdn curdlarea li spilarea lor cu aptr de evorfualele impuritdli, pmf sau resturi de tencuiala; .f diversele strdpungeri prin plan$eu, rcsturile dintre elementele prefabricate ale planfeufd, adanciturile mai mari etc. se vor chitui, dupd caz, cu mortarde ciment sau alte produsd adecvate, indicate in proiectl '] amAturile care ies eventual din planpul de beton armat, vor fi tEiate sau indoite; conductorii electrici care se monteazi sub pardoseala (pe suprafala plan$eului) vor fi 1 acop€ri$ cu mortar de ciment in grosime strict necesara penru protejarea lor; '] conductele de instalaii. care shApung plan$eul se vedficd dac6 sunt izolate coresp+zdtor (pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planqeul qi pardosefla) Pregatirha stratului suport : - Se va purata stratu) supon de eventuale impuritati cujet de aerl - Se realizeaza armarea pardoselii cu plasa sudata asezata pe distantieri din beton, sau otel beton d+ 3 cm sau la betonul inainte de tumare se amesteca cu fibre metalice disperse. Panourile de plasa vor fi inadite prin petrecere de min. 25 cm si vor fi l€gate la fiercare ochi , p{ fiecarc nod cu sarma de legat; - Se va knezii stratul suport. 7 .2.4.2 $,a,lizuea pardosel i i propiu - zise d in beron elicopreriza t si cuart - Se va iealiza sratul de beton in grosime minima de l0 cm

"6*r^qx ry-r"r:, 4"-r€ jA

CONSTRUC.'I]I BIHOR S,A,

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA PARDOSELI FINITE, ELICOPTERIZATE CU CUARTZ

-Se

-Scva -Se -Se

aproximativ 2-6 ore pentru ca procesul de intarire al betonului sa fie declansat. inceperii finisarii prin driscuire mecanica,, elicopterizarc " va incepe cand o de cca. 75-80 kg lasa o amprenta in betonul tumat de 8 -10 mm adancime prin o prima elicopterizarc a suprafetei de b€ton fam cualt; a presararea manuala a

cuartului in cantitate de aprox 4 - 5 kg/m2 de suprafata; procedura de elicopterizare pana cand suprafata pardoselii este perfect lucioasa si

lara i Pe Se

finisarii prin elicopterizare se interzice accesul in zo[a de lucru. cel putin 24 de ore timp de illtarirc a elementului finisat inainte de exploatare.

CONSTRUCTII BIHOR S,A,

121

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEIVIENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

122

INSTALATII ELECTRICE

INSl.\t.,\'f tI Ut.U( I RICII

intr-o

All kv,5t) De ai

pirtrPutcrc Se

vor

INST,

B,

P,

]\1

Din

Alimentarca cu energie electrica se va face de la sistemul de alimentare cu energie de joasa teNiune aflata in zona, printr-un bloc de masurare protectie BMP montat ie, la limita de proprietate . cu energie electdca a cladirii se face din reteaua electdca dejoasa tensiune 0,4 printFurl bransament tritilzic ce se Va executa de catre tslectrica S.?\.. Blocul de masura si protecti€ BMP se monteaza la limita de propdetate. se alimenteaza tabloul electric general TEG aflat in interiorul halei de depozitare linie electr-ica subterana CYABY 5x6nnnp. ita Pa: l5 kW . curentul absorbit la:22 A . instalatii electrice pentru : Instalalia de iluminar si fbfia numinatul de siguanta InBtalatia de prctectie lmpotriva txasnetelor ITP trrptalatia de detectie alarmare/semnal izare incendiu trnhtalatia de desfumarc .TII DE II,T;MINAI SI FORTA de distributie va fi : (bloc dc frotcctjc si nlasura) trifazic 0.4 kV,50 llz sc afla limita dc proprietate unde sc si firida dc distributie . la de distributie se se alimenteaza TEG care este montat in HALA DEPOZITARE. electric general TEG va avea un intrerupator principal de 32 A.

Din T G.) se alimenteaza urmatoarele : o T,E.C.T. (centrala temica). , trifazic o Tqbloufile TEo 1 -TE07 de alirDentare prize monofazice si trifazice hala depozitare (de pe itul cu protectie dilerentiala) o Cfucuitele de prize monofazice birouri (de pe circuitul cu protectie diferentiala) o Circuitele de iluminat interior si exterior hala depozitare (de pe circuitul fara ie diferentiala) o Circuitele de iluminat birouri parter (de pe circuitul fara protectie diferentiala) o Circuitul de iluminat dc siguranta (dc pe circuitul l'ara prcteotie ditirentiala) CENTRALA DII I)h l hCTlE si CIENTRALA DESftIMARE (de pe circuitul rctie dilercntiala) fara o it iluminat de siguraota(de pe circuitul fara protectie diferentiala) Din T o o

Din o o

C.T. (centrala termica)., trifazic se alimenteaza urnatoarcle cazan (monofazic) entarc boiler (monofazic) sistem de incalzire solara (monol'azic) ,TE03, TE05 ,TE06, TE07 .. , trifazice se alimenteaza umatoarele o priza monofazica o

piza tifazica



123


Din

-TE04. trifazice se alimenteaza urmatoarele priza monofazica lcdte o o lcdte o priza trifazica lv&ttiloconvector o flleaga insralatie elecrica este execulara din conducroare si cabluri din cupru. e fiind montate aparent pe pereti in pat cablu metalic in cazul spatiului de service si ing in pereti iI1 tuburi flexibile din PVC jgnifugat sau se vor fblosi cabluri electrice pot fi montate ingropat. CYY

o

fEG DES

fazic va avea un in[erupator general de 32A, va fi dotat cu un DESCARCATOR ENSIUNE dc 20 kA. In TEG vor exista doua circuite principale trifazice . Primul avand intrerupator general magreto-temic si un dispozitiv cu protectie diferentiala de mare sensibilitate, DDR , astfel toate circuitele de alimentarc prize si aparatura carc vor avea ca si are mag[eto-temice, vor fi protejate suplimcntar la curenti de def'ect. Al doi circuit fara protectie diferentiala, doar cu disjunctor termomagnetic . TEO I 7 si TE.CT nu vor avea intrerupator generul -

In concluzie toate circuitele de prize momo si trifazice vor avea protectie diferentiala sensibilitate , 30mA, DDR, pentru a asigura o protectie suplimentara la curenti de e aparafurii de protectie de pe coloanele respective sunt cuprinse in schema

gencrala. ionat ca tablourile electrice vor fi de tip modulat prevuut cu unul sau mai multc de module, fixate pe sine DIN 35mm si vor fi comandate de catre beoeficiar, pentru testarc, montare unei firme de specialitate, pe baza documentatiei din proi€ct. Pentru iile de iluminat, s-au prevazut corpuri de iluminat dotate cu lampi fluorescenceDe

Tipul si caracteriticilc CIL. locul lor de montare, rezulta din planurilc instalatiilor elcctri

lai

catc

ln tre

20ll m

Cao perl

lntrcruptoarele, comut toarele si butoanclc pcntru instalatiile de ilurninat se monteaza corespuDzatoare conform indicatiilor nomativelor in vigoare. de protectie impotriva electrocutarilor €lectdc general TEG se leaga la priza de impamantare. Restul tablourilor vor avea fir de alimentare ill plus pentru legatura de protectie in TEG. de impamantare se va realiza din platbanda Olzincat 4x40mm ,montata la o de minim 0,5m si tarusi metalici OL zincat 2" cu inaltimea de 1 ,5m. la pdzei de impamantare trebuie sa fie mai mica de 4 ohm. in care sitemul de impamantare este comun atunci rezistenta prizei de impamantare sa fie mai mica de I ohm. fi luate masuri de protectie impotfiva electocutarilot confom Nomativului 1?STAS 12604, utilizandu-se schema de legare la pamant TNC-S. la tablourile si echipamentele electrice pentru verificari sau inlocuirea elementelor e8te permis numai persoanelor autorizate, instruite cu nomele specific€ de protectia trumai dupa scoaterca de sub tensiune si ve.ificarea lipsei de tensiune. suplimentara de prctectie impotriva socurilor electice cauzate de tensiuni de atingere, pe circuitele de prize, si utilaje de lucru s-au uoo&gu"

&]ier S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,


124


protectio diferentiala de marc sensibilitate, 30mA, DDR pentru a asigura o protectie suplimcntara la cuenti de defect. Solectivitatea diospozitivelor de protectie diferentiala este asigurata pe orizontala. Portiunea de instalatie cuprinsa intre dispozitiwl general de protectie si comanda si dispozitivele de protectie diferentiato, kebuie realizata in clasa II de protectie.

INSTALATIA DE PARATRAZNET ITP La exeortarea si montarea instalatiei de protectie impotriva tasnetului vor fi r€spaatate irtocmdi prevederile Normati\ului I.07-20 1 I . Cladirer are nivel de protectie I (intarit) Tabloul electric general TEG va fi dotat cu un DESCARCAIOR DE SUPRA TENSITNE de 20 kA care asigura un grad de protectie I la supratensiune. Pentru iNtalatia de captare a IPT am ales solutia de paf,atasnet cu dispozitiv de amoEare PDA, avand in vedere durata foarte scuda de executie a instalatiei, faptul ca se monteaza o singuratija de captare cu doua coborari, aspectul estetic si rlu in ultimul ra[d, eficacitatea deosebit& a acestui tip de instalatie. Alegemun Paratrasnet cu Dispozitiv de Amorsare de tip PREVECTRON TS 2.25, montat in varful trrui catarg telescopic, din otel galvanizat astfel inca; dispozitiwl de amorsare sa fie montat la o c.ta de minim 5 m fata de cea mai inalta cota de protejat a cladirii. Raza de Fotectih astfel obtinuta este de 42 metri la gradul de prctecti; I in-tarit. foborarea de la tija de captare se conduce spre pdza de parnant comuna, pe tmseul cel mai scr{q conform detaliilor de monarre din plansa EOl. pe la tija de captare se fac doua legaturi la priza comuna de imparnantare. Coborarea de la tijl de captare se conduce spre priza de pamant comuna, pe traseul eel mai scurt. Priza dq pamant este o priza de tip nanual, de fundatie si se executa in acelasi timp ou executaiea fundatiei cladirii. prirl interconectarea , prin sudura electdca, pe illtreg perimetrul fundatii, a tutuor armaturilor metalice, cu o platbanda din OL-Zn 40x4 mm, carc se inglobe{za in betonul fundatiei. Se va acorda mare atentie realizarii si verificarir contrnuitatii inhegii psDturi de pamantare. De la a(pasta centura de pamantare se executa , prin sudura, doua iesiri din platbanda OL-Zi 25x4 mlr, care se racordeaza fiecare ,prin intermediul a cate unei cutii cu eclisa la BpM si Ia coborar+ra instalatiei de protectie impotriva tasnetelo( Cutiile cu eclisa se monteaza se monteada pe peretele exterior al cladirii la inaltime inaccesibila fata de sol (min 2 m). Pupa executarea prizei de fundatie, se masoara rezistenta de dispercie a acesteia, care nu trebrlc sa depaseasca I olun. [n caz conhar, se va executa si o priza artificiala, din electro{ venicali si orizontali din otel zincat, montati in pamant li cel putin 0,8 m adancime si care sP va racorda in paralel cu priza de fundatie. In caz case va ajunge la aceasta situatie, calculullacestei prize de pamant se va face ukerior nu se poate realiza acest lucru se executa o priza de imparnantare sepamta pentru +aca paratla4ld la o departare de minim l5m fata de priza de impamantare elecrrica . +ezistenta de dispersie a prizei de iinpamanatere pentu pamtraznet va fi R< lOomi.

INSTA+ATTA DE ILUMINAT DE SECURITATE PENTRU INTERVENTIE Pentru iluminatul de securitate pentru interventie s-au ales lampi de iluminat cu tubud fluorescaDte cu kit de emcrgenta cu autonornie dc I h. S-au montat corpuri pentru ilurnil1at de siguranta pentru interventie in

TERMICA,

s.c. coNsTRUcTn BrHOR S.A.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII ELECTRICE

lampii in cazul

lunina INSTA l'entru i aceasta

I x8w( -in O

INST S-au spr-e ex

-pe

pcntru

1x8W( circuitul INST,

iNS

circuitul de iluminat artificial aferent centralei termice, se va opi tensiunea sau cade siguranta circuitului de iluminat, vom avea lampa de iluminat de siguranta cu kit de emergenta. se va face de la

A DE ILUMINAI DE SECURITAIE PENTRU CONTINUAREA LUCRULUI de securitate pentru interventie s-au ales lampi autonome speciale pentru inatie cu functionare autonoma, dotate cu lampi fluorescente, de tip CISA LED) dotate cu baterii proprii cu autonomie de I h . montat coryuri pentru iluminat de siguranta pentru interventie : . krcul dc montare a CENTRALEI DE DETLCTIEIALAR\IARE,' INCF]NDIU, lampilor se va face de la circuitul de iluminat normal aferent locului de montare iluminat de siguranta, in cMul in care se va opri tensilrnea sau cade siguanta iluminat, vom avea lumina de la lampile de iluminat de siguranta.

IA DE II-U\,IINAI'DE SECT]RITATE PENTRI, t\AC]t]ARE corpu pentru iluminat de siguranta pentru evacuare : ilor de evacuare in caz de incendiu iar in cazul usilor de evacuare care dau direct , se monteaza corp de iluminat de siguranta pcntru evacuare si pe exteriorul usii evacuare, unde distanta dintre doua Iampi nu trebuie sa depaseasca 15m. iluminatul de securitate pentru evacuare s-au ales lampi autonome speciale destinatie cu functionare autonoma, dotate cu lampi tluorcscente, de tip CISA D). ;dotate cu baterii proprii cu autonomie de I h . cu energie electrica a colpurilor pentru iluminatul de siguranta se va lbce de la iluminat de siguanta din TEG , special destinat acestui scop. DE ILUMINAI DE SJGURANTA PENTRU PANICA - NU ESTE CAZUL.

inccndiu

A DE DETLC l',\REi SEMNALIZAITE ,'ALARMARE INCFINDII; 118-3 / 2015 la spatiile de depozitare cu suprafata peste 500mp , pericol mare de prevad instalatii de detectie. semnalizare si alarmare incendiu

lncapere

DEPOZITAIiB. l8-3 / 2015 Tab. 3.3. Aria de maxima de acoperire a unui detector de fum penftu o suprafata mai mare de 80 mp cu o inaltime mai mare de 6m si un unghi al 1'uln

HAL

sub 20 grade , este de 80 mp.

Atfel

.

Confonn incapere acopen

Atfel

,

Se va

neadrcs doua

maxima de acoperire

a

unui detector este de 5m

c fum INCAPERI MICI l8-3 / 2015 Tab. 3.3. tuia de maxima de acoperire a unui detector de fum pentu o suprafata mai mica de 30 mp cu o inaltime mai mica de 6m si un unghi al sub 20 gade, este de 60 mp. maxima de acope re a unui detector este de 4,35m o CENTRALA DE DETECTIE-ALARMARE-SEMNALIZARE cu 8 zone in parter . Centmla de alamare este alimetata de l2 V care va fi a doua sursa de curent.

6".' O

INCENDIU

',""A E

". ÔRADEA "t f,ERzEt i,

S-C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

125


126

ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII ELECTRICE

Nota:

inccndiu

ta faptului ca nu exista tot timpul o persoana prezenta la locul de munca , DE ALARMARE se va echipa cu un comunicator GMS astfel in caz de va fi comudcat telefonic la persoanele desernnate .

Ccntrala detectie alarmare va activa aparatele de semnalizare incendiu (acustice pentru spatiile si optico-acustice in cazul celor exterioare. Centrala detectie-alamare se alimenteaza la 220 V ,avand tensiunea de iesire spre circuite de 24V, ali din tabloul electric general pe un circuit propriu, in caz de interupere a te siur')ii te functiona cu ajutorul acumulatorului incorporat timp de minim l0 zile. ln afara de ui sanitar parter peste tot se monteaza detectoare de fum. Sc mon buton de alarmare (semnalizare) BA in caz de incendiu la usa de iesire folosita in caz dc a. Distanta doua butoane de alarmare incendiu nu trebuie sa depasesca 30 m . Se n1on un aparat de semnalizare acusticeAs pe peretele corpului de birouri.

ln cazul Se mont

RPL]LUI DE BIROURI butoanele de alarmare (semnalizare) BA in caz de incendiu si aparate de scmnali acusticc AS la flecare nivel . teriorul cladirii se va monta un aparat de semnalizare optico-acustic. Cablurile ice de detectie alamare semnalizare incendiu "de intrare " (detectoare, butoane de ) vor fi rezistente la foc 30 min. Cablurile de detectie alarmare semnalizare incendiu "de comunicare " ( aparate legatura intre CENTR {LA DETECTIE si CENTRALA DESFUMARE) vor fi cu irlt la foc 30 min . D D peste l% Suprafata Ferestrele

IN HALA catc 2

Ferestrele

Supralita spatiului DE Centrala de 24V, D

cvacuate

Fumul se

va face natuml organizata, suprafata geamudlor de desfumare trebuie sa fie de suprafata incintei . ei este de 550mp deci suprafata de desfumare minima va fi de 5,5mp desfumarc se monteaz a in treimga supedoara a peretilor exteriori. treimea superioara a peretilor exteriori de pe laturile mai lungi se monteaza de desfumare de cate 1 .50x 1.00 m , cu cursa de deschiderc de 50cm . desfumare vor fi cu deschiderc motorizata .(tensiunea de alimentare 24V) a total a de desfumare va trebui sa fie de minim 5,5mp (1% din suprafata

se

dcpozitare) or de desfumare se va face prin intemediul unei CENTP-{LE DE detectie-alarmare se alifienteazala 220 V ,avand tensiunea de iesire spre circuite se din tabloul electric general, din acelasi circuit ca si CENTRALA DE in caz de intrcrupere a tensiunii poate functiona cu ajutorul acumulatorului de minim 10 zile. r se poate face atat automat, prin comanda data de catre CENTRALA DE , cat si mxnual cu ajutorl.rl unui buton de actionare .moltat la iesirea de hala. evacua pe fercstrele de desfumare iar aerul prcaspat se va asigura prin usilor de evacuare si a usilor dc acces mart'a.

oaaoer y'\

sn BERZE/


i,l

I

z

aL2

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII ELECTRICE

CONDITII SPECIFICE PENTRT] TABLOL RILE ELECI'I{ICE Tablourile de distribulie vor fi realizate pomind de la componente de instalarc ;i racordare standard $ testate iI1 laborator. Conceplia sistemului trebuie sd fie validatd prin incercdri de tip, confogn normei SR EN 60439-1. Constructorul de tablouri va prezenta buletine de si ateste aceastA confonnitatc. joastr tensiune vor permite realizarea unui montaj simplu qi sigur a1 sisternului Tablourile jului $i al mcordurilor lo. dc bare, al Pcntru a proteclia pemonalului de exploatare si intrEinere la deschiderea uqilor, dulapurile vor fi totdeauna prevtrzute cu plastroane de proteclie decupate care lasd libere numai de manewd ale aparatelor EI interioare de proteclie vor interzice contactele directe, accidentale, cu pa4ile aflate pana la bomcle amolte ale dpardtelor de plecare. sub Un set de va putea fi instalat pe intreaga ineume a tabloului pentru a u$ura racordul apamtelor a pcnnite eventuale modificariPcntm ali unui rand de aparate modulare, omogene sau nu, vor fi folosili repartitori ali. asigurAndu-se cchilibru pe i'aze in orice moment. \h prevdzut un spaiiu de rczqyL de 20o/o echipat cu toate elementele necesare pentru qi racordarea de noi aparate modulare. Montajul or, reperelor gi subansamblurilor electrice, dispunerea qimrilor de mnectori cablajului trebuie si respecte documentalia tehnico-economica asigurdnd un nivel f1 optim ilizare a dulapurilor electrice de joas6 tensiune (d.p.d.v al montajului la locul de explor conectirii exterioare, intrclincrii). tablourile electrice de distribulie vor fi metalice li vor fi legate la pimant prin interm unui conductor de proteclie. intre fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou, precum li intre acestea $i pa4ile ice legate la pdmant se prevede o distanla de contumare de minimum 30 mm li o distanla de izolarc in acr de l5 mm. Tablourile distributie se instaleazl astfel incat indldmea laturii de sus a tablouilor se nu 2,3 rn. Fixrrea ourilor pe elementele de construclie se va face cu ajutorul diblurilor pi gurubuilor Trebuie o importanla deosebitd fixdrii tablourilor, pentru a se evita desprinderea lor de pe de construclie, desprindere care ar pule in pericol senetatea $i confoful pcrs

CABLURI DE ENERGIE Dup,r tras

realizarca

tuburilor legaturilc

canalelor pentru tuburile de proteclie li pozilionarea dozelor, urmeazd priu-zisi a traseelor pentru instalalia electrioa, prccum $i poziliorlarea tuturor proteclie $i a doz€lo de aparat $i de racord, dupe care care se vor executa doze. Ultima etape va fi verificarea instalatiei electrice dupe care se va pune in

funcliune. Toate

echipamentele Si utilajele vor fi conholate separate pentru a corespunde caracteristi ilor prevdzute in proiect gi calitali func(ionale garantate de fabrica producdtoare. Verificarea se va face visual gi scriptic. echipamentele, ti aparatele necorespunzdtoare nu vor fi introduce in lucrare. Pozarca lelor, apamtajelor li a tablourilor se va face numai dupd ce au fost create condilii de cons Si securitate a elementelor de instalatii. Se verifici inuitatea electrictr pe fiecare fazl a cablurilor ;i se va verifica qi eventuale scud-ci intre f'aze. Se va distanlele minimc admjse pand la conductele altor cele pend

l,*rmE . vr-*' j? s.c. CONSTRUCI BTHOR S.A.

\l{zAu[ -,,

127


128

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII ELECTRICE

la corductele instalaliei de paratrEsnet, ptecum li pand la elementele de construclie. Se vor respecta prevederile cu privire la distante, dimensiuni, execulie, din proiect gi din

prescriptiile tehnice. Nu se vor executa strlpungeri sau goluri prin spargerea sau tiierea elementelor care fac pa(e din structura de rezistenla a coDstrucliei. Executarea lucrdrilor va fi supravegheati de conducetorul tehnic al lucrArilor. La aleg€(ea haseelor de cablu se va avea in vedere: Alcgerea celor mai scurte trasee intre echipamentele electrice Edtarea zonelor care pericliteaza integritatea sau buna functionarc a cablurilor prin deterionri mecanice, vibratii, supraincalzire sau arcuri electrice prcvocate de alte cablud. Asiguarea accesului la cabluri pentru lucrari de montaj, inhetinere, pentu eventuale inlocuiri in caz de incendiu. Cablurile vor avea o rezervd de lungimea de 2-3o/o, du miim 1,5 m pefltru compcnsarea deformidlor datodtd incalzirii gi pentru inlocuirea man$oanelor cand acestea se deterior€azd. Cablurile montate pe elemente de comt uclie vor fi bine fixate. ta a;ezarea verticale cablurile vor fi prins€ rigid irl toate punctele de fixare, iar in cazul agezdrii orizontale prinderea dgide se face in special in capetele terminale ale cablurilor gi langa man$oanele de legAtura. Distaqa inte doud puflcte de fixare ale cablurilor moltate aparent nu va depi$i pe trasee orizontal€ 0,5 m penau cabluri nearmate $i 0,8 m perltu cabluri amate, iar pe hasee verticale I m pentru cabluri nearmate si 1,5 m pentru cabluri armate. Cablurile cu manta de plumb, fira invelit de protectie, vor fi ferite de lovituri mecanice prin folosirea unor elemente elastice cum sunt scoabele din material plastic sau scoabele metalice cu gamituri elastice. Cablurile vor fi proteFte cu tuburi de proteclie la trecerea prin pereli fi plan$ee, la intrarea gi iesirea lor diD clediri. Intr-un tub de proteclie se va monta numai un singur cablu de energie. Razele mioime de cubure ale cabludlor, ce trebuie respectate la manevriri Si la fixare, se indicd de ctrtre fabrica producatoare. Deffisurarea cablurilor de pe tambur gi pozarea lor se va face numai in condiliile in care temperatura mediului ambiant este superioard limitelor minime fudicate in standardele qi normele inteme de fabricalie ale cablurilor. in cazul in care este necesara desfrgurarea gi pozarea cablurilor la temperaturi mai scdzute decet cele indicate in standard€le !i nomele interne de fabricatie acestea trebuie inctrlzite. Legarea la pdmant a conductoarelor de protecfie $i a inveligurilor metalice ale cablurilor ( cu asiguar€a contiluitSlilor pe kaseu), precum $i a constructiilor metalice de suslinere se va face conform normelor in vigoare. Amplasarea cablurilor se va face astfel incat se fie posibilA interventia pentru intrelinere precum $ in caz de ilcendii sau avalii. Cablurilc pozate in inciperi, poduri de cabluri, se vor marca cu etichete de identificare la capete,la iocrucitdri cu alte cabluri etc,.. Etichetele pentru cablu vor fi confeclionate din plumb, rmtsrial plastic, cupru sau aluminiu $i vor avea inscrise pe ele urmatoarele date: tensiuoea (V) marca de identificare a cablului (circuit / tablou) anul de pozare.

-

-

F""a i'Bp, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

./-

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII ELECTRICE

MONTAREA TUBURILOR IZOLANTE Tuburile se amplaseaze faF de elementele de conskuclie gi fafd de conductele altor instalatii la distaolele cupinse in ANEXA 3 din normatiwl 17-2002. Tuburile se monteazd pe tmsee orizontale sau verticale. intre tuburi qi racordurile acestora la doze, la aparate sau la echipamente se executa astfel iocat sA corespundd gadului de proteclie impus d€ categoria de mediu din inceperca respectivA. Tuburils se fixeazd de elementele de aonstructie cu accesorii care sa permita rcalizarea unei singure prinderi in timp (console fixate cu dibluri metalice). Se prcvtrd elemente de fixare gi [a 10 cm de la capetele tuburilor ti cubelor fald de doze, aparate, echipamente $i derivalii. Tuburile qi tevile din PVC se maneweazd $i se instaleazd irl limitele de temperature a mediului ambiant previzut de standarde de produs. imbirurea gi curbarea tuburilor levilor, precum gi racordarea lor 1a doze, apamte, echipamente sau utiloje electrice s€ face cu accesorii corespu[zdtoarc tipului respectiv de tub sau leavd folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate. Acestea se rcali,zeaz\, 9r se instaleazi imprcuni cu tubul sau leava astfel incat sd asigure cel putin rezistenli mecanicd, izolarea electictr, etanFitatea !i rezistenla la coroziune, la c6durd cat Si la tuburile Si tevile respective. Accesodile tuburilor $i levilor se monteazi respectandu-se conditiile impuse pentru tuburile $i levile pqrtu care se folosesc. Se eviti imbindrile la tuburile montate ingropat. Curbarea tuburilor se executA cu mzd interioare egalA cu min. 5-6 ori diamehul exterior al tubului h morltaj aparent fi egalA cu minim de l0 ori diametrul exterior ingropat al tubului la montaj trgropat. Legtrtud sau derivalii la conductele montate in tubufi se fac in doze sau cutii de derivalie. Dozele se instaleaztr cu prioritate pe supmfelele verticale ale elernentelor de constuclie sau in platfomrc false. Dozele de hagere se prevdd pe trasee drepte la distanla de max.25 m pe trasee cu maximutn 3 curbe pe distaflla de l5 m. Dozele fogropate in elementele de conshuclie se monteazi astfel incat capacul lor sA fie la fala elemenrului de construclie respecliv. La capet€le libere ale tuburilor metalice carc intr6 in coryuri de iluminat sau echipamente electdce se monteaza tile pentru protejarea izolatiei colductelor electrice. Materialple utilizate trebui€ sd respecte integral prevederile din capitolul Materiale Folosite a p64ii sc(ise a proiectului li sd fie inspectate vizual inainte de montaj.

li

CONDITII DE MONTARE A APARATELOR Montarea aparatelor se va face in ultima fazl de execulie a finisajelot dupd finalizarea zugrtrvelilor gi vopsitoriilor Fixarea lutrcruptoarelor, comutatoalelor li prizelor trebuie realizata astfel incet aparatele sd nu prezitrte nici un fel de joc la migcarea realizata manual. Suplimeotar, prizele trebuie sd reziste telsiunii mecanice exercitate de tragerea ltecherului oricdrui aparat electrocasnic, f6r6 a fi linutp cu mana. IrtrelupFarele $i comutatoarele se vot mo[ta astfel incat se intrerupd fMa la coryul de iluminat, Prizcle vor 1-r obligatoaiu cu contact de proteclic. coiectarea conducto iEg "A&18 bomele corcspoDdente alc aparatului fiind obligatoric. "+\ laDEr

(i'"::I€Rzer

s.c. CONSTRUCI

I

BIHOR S.A.

129

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII ELECTRICE Sc recomandi ca

i

tre prizele de date

li pizclc dc 210 V si fie o distanli

minime de 30 cm.

CONDITII DE IIONTARE A CORPURILOR DE IT,UNIINAT Aparatclc de iluminat se aleg Si se montcazi rcspcctartdu-se pr: liingi prevederile din Normativul L7 Si condiliile din Nonnati\u1 NP-061-2002 5i SIi 1229.1/1991. Legrrrr erLersrr corpuilor de iluminat la un conductor de proteclie se l'ace in cazurilc lii in condiliile date de l1omele in viSoarc. ln inc5perile unde cxistd mai multe circuite de iluminat fluorcsccnt. acestea se vor monta pc i'aze dif'erite, pentru a rcducc elictul stroboscopic. Aparatclc dc ilumiDat echipare cu limpi cu descdrciri vor fi previzute cu dispozitive pentru imbunAtilirea factorului dc putere. ln incaperi cu bdi sau du;uri corpurile dc iluminat trebuie sa aiba cel pulin urmdtoarele grade dc proteclie: in volumul 0: 1P x7 in volumul 1: IP X4 volumul in 2: lP X3 (cxeculie IP X5 in bai publicc) in volumul 3: IP X l. in volumul 2 se pot monta corpuri de iluminat elusr ll dc prot(jcttc. \ olLrDtul 3 se pot monta corpuri de iluminat clasa I de proteclie. In incdpcri cu aglomeriri de persoane sc foloscsc corpuri de iluminat cxecutate din nlateriale inoombustibile de clasa C0 (CA I) sau greu combustibile dc clasa Cr (CA2a). Dispozitivul de suspcndare pentru corpurilc dc iluminat (dibluri nretalicc)trcbuie sa suportr lrrai deformiri o greutarc cgali cu de 5 ori a corpurilor de iluminat, dar nu irai pulin de l0 kg.

-

I

PRIZA DE P;.NIAN't' Pdza de pemant cste naturalA, inglobat5 ir1 structura clddirii 5i este realizati cu platbanda din OL Zn 40x4 mm. Inainte de tumarea betonului in funda1iile stalpilor se va verilica asigurarca co[trnuit.rqii electricc prin sudurd a armdturilor dil1 fundalia ficcdmi stalp perimetral. Platbanda sudati dc anndtui se va conecta la platbanda de contur, din ful1da1ie, prin sudurii. In zonele turde platbanda sc sudeaze aceasta sc va proteja impotriva corodlrii prm grunduirc sau vopsirc. Priza de pAmant va trebui sa aibii valoarea rnai micd de I ohm. Daca aocastd valoare nu poaic fi rcalizata priza de pdmarlt se va imbunitdli cu o pdza de pAmant anillciali pand c6nd aceasli valoare este satislicutatDctaliile de execulie penlru priza dc pdment aftitlciald vol ll realizate dc proiectant. in funclic de valoarea rezistcnlei de dispersie mdsurati. ln camcra de medie tcnsiuie. camera trafo, camera tabloului general $i camcra centralei tennice se va mollta platbandd OLZn 4ox4mm pe contur in intcrior Pozarea centurllor de impAmantare Si electrozilor se lace numai dupi ce s-a realizat sistcmatizarea pc vcrticala zonelor adiacente obiecti\,.Lrlui construit.

EFEC.TUAREA VERIFICARILOR $I PUNEREA i1\. I.UNCTILNE in timpul excculiei se va facc o verificare prclimirara. Dupa cxccutarea inst;lalici se !i1 litce verificarea dellnitivS, inainte de punerea in luncliunc, pe baza dosarului de instalalii dc utilizarc prezentat dc cdtre executant la fumizorul dc energie electrice $j cu solicitarca scrisi a verificArii instalauei de c5tre acesta. Verificdrile cc cotstau din probe electdcc sau mecanice vor fl ei'ectua autoizate.

q-/. i #F,

S.C. CONSTRUCTN BIHOR S.A.

130


131


R%ultalela verificArilor vor fi inscrise in procese-verbale. Calitatea circuitelor se va verifica dupd ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau mootato pe peleli, imiote de acoperirea lor. Instalalia de proteclie de legare 1a pamarlt sau la nul va fi verificat6 dupd montarea receptoarelor in ordinea urmabarc: DupA rmntarca prizei de p{mant artificial, se va mtrsua rezistenta la dispersie oblinutd. Dac6 priza nu arc rezistenla dodt5, ea va fi completaE cu electozi pani la oblinerea valorii previate in Foioat. Se instdeaza conductorul principal de proteclie gi se ve fica continuitatea lui electricS. Se leagl la conductolul principal de protectie elementele metalice ale instalaliei electrice, respect4ndu-se prevederile din proigct fi sefuerificd continuitatea electric a fiecdrei legdturi. Verifictea eficienlei instalaliei de proteclie se va face dupi punerea sub tensiune a iostalaliei elactrica rcspective, cu ocazia recepliei preliminare. Se vor ri*pecta prevederile din Eescripliile tehnice in vigoare cu privire la sistemul de marcard a conductelor, in vederea uqoarei lor identificdri. Verifi c4ea preliminard presupune: Verificarea inainte de montaj a calit5$i materialelor qi continuitilii electrice a canducloarelor fqificarea aparatelor elecaice Verifi c{rea defi nitive presupune ierificeri pnn examinari vizuale j,oificari prin incercari Verificdfitc prin examindri vizuale se vor executa pentru a stabili dace: fu fost aplicate misurile pertru proteclia impotriva qocurilor electrice prin atingere directi (distante prescrise, bariere, inveliluri. etc.) +u fost instalate bariere cootra focului reglajul echipamentelor au fost fdcute corect, conform proiectului flegerea $i fispozitivele de separare $ comandA au fost previzute $i arnplasate in locurile corespuFzltoare fiaterialele, aparatele $i echipamentele au fost alese $i distributiile au fost executate confon{ proiectului frtorile de identificare a cooductoarelor electrice au fost folosite conform condiliilor din nor$ativ pnexiunile conducloarelor au fosl realizate coreci Verific{rile prin incercdri. in masura irl carc acestea sunt aplicabile, se vor executa de preferirfP in urmdtoarea ordine : frntinuitatea conductoarelq de Foteclie ti a legAturilor echipotenliale principale ti secundfe fezistenla de izolalie a conducloarelor gi cablurilor electrice {eparareacircuitelor foOeqia prin deconectarea automale a alimenr6rii incerctr{i funclionale pentru echipamente neasamblate in fabrica Punered h funcliune se va face obligatoriu numai dupd efecruarea verificarilor menlionate ii illtocmirea buletinelor corcspunzdtoare de verilicare. Dupd rcalizarca puncrii t'n luncqiute se va vcrifica modul de lunclionare al tuturor instalaliilor de ilumil1at ;i prize din clidire.

-

-

-

ffi-) S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

Qn l*rn

j


132

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII ELECTRICE

NIASURI DE SECURITATI] $I S,{N.ITATE iN NIUNCA

La claborarca prczcntci s-au alxt in vedere urmatoarele normative ;i prescriplii privind sccuritate $i slndtate in nlunci: Legea securitilii ti sanitalii in munci Nr 319,12006

I I

Hotirdrea Guvernului Nr. 1,125/2006 pentru aprobarca Normclor mctodologicc de aplicare a prelederilor Legii securitl{ii li sdnltdfii in muncd nr. 319/2006 I Hotirarea Guvernului nr.300/2006 privind ccrinfclc minime de securitate fi sinltate pentru tantierele temporare sau mobile I Hotdrerea Cuvernului nr.97112006 privind ccrin{ele minime pertru semnalizarea de \ecurilale )i/sau de \Anitale la locul dc munci

}IASURI DE PREVENIRE 9I STINCERE A INCEDIII,OR

I I

P I l8-99 Normativ de siguran{d la

lic

n construcliilor

MP 008-2000 Marual privind exemplificari, detalieri $i solulii dc apllcarc a prcvcdcdlor I.'rmali!'ului P I lX o',. SigurdnlJ ld ll'( J (,,n:lrLclici I C 300-94 Nonnativ de prevenire $i stingere a incendiilor pe durala execulSrii lucririlor de construclii fi instalalii alerente aceslora I CE 1-95 NonnatiY privind prolcctarca clidirilor oivile din punct de vedere rl ceinlei de sjguranla in exploatare I ord.MI 161i2007 Nonnc gencralc dc prcvcnirc li stingerc a inccndiilor I OC ml14i2000 pt.modificarea OG n.60/ l997privi11d ap5rarea impotriva inccndiilor, modificati ;i aprobati de Legea n.212l1997. Pe tot parcursul execuliei lucrdrilor, precum ii in activitatea de exploatare 9i intreginere a instalaliilor proicctate sc va unnlii respcctarca cu st ctclc a prcvcdcrilor actclor nonn3!i\ c menlionatc. Lista dc rnai sus nu estc limitativd $i va fl conrplctat, cu rcstul pr$,edcrilor lcgalc in domeniu. allate in vigoare 1a momentul respectiv. Rispunderea priviloare la respectdrea legislaliei in vigoare revine in intregime executantului lucrarii in pcrioada dc realizare a investiliei !i beieficiarului pe perioada de exploatare normala, intrclincrc curcntd ii reparalii klupd receplionirrea lucrarilor qi a punerii r11 functiune).

OBLIGA'I'I ILE EXECUTANTUI-UI se sesizeze bencticjarul $i proicctantul asupra neconfor]ritdlilor fi neculcordlnlelor constatate in proicct la inceputul sau pe parcursul execujiei. in vederea soluliondrii alccstora se inceapi cxcculia numai dupa oblinerea tuluror acordurilor 5i avizelor prcr'5zutc dc lcgc

-

sd convoace lactorii ce trebuie si partlcipc la vcrificarca lucrdrilor ce de\ir1 ascunse sau ajunse in lbze detenninante ale excculicj. in scopul oblnerii acordului de uunlirluu!, a

lucrdrilor

-

utilizeze in execulie numaj produsc ;i procedee prevdzute ill proiect, certificatc sau. pentru carc cxistd, agremente tehnice, inlocuirea produsclor $i proccdeelor previzute in proiect cu altele care indeplincsc co diliile precizate se poate lace numai cu avizul proiectantului $i acordul bcncticiarului sd parlicipe la prograrnul de veritlcarc lc faze detenninanle sd supu[i la receplic numai acele instalalii care corespund ccrinlclor de ca]ilate iii pcnlru care s-a predat bcnctlciarului docunletltele necesare i tocrnlrii c sd remedieze pe prop.ic cheltuiali delectele calitative atat in (\(culir (it de in perioJda g:Icnlr(. de nerioada tr sd

.,?fi!i?,

S,C, CONSTRU']TII BIIlOR S,A,

h


133

INSTALATII SANITARE AliEentlrea cu apa potabila

se realizeaza de 1a reteaua

stadala de apa rcce , prin

intermediul unui camin apometru CA . De la caoin apometru , printr-o teava subterana de polietilena PE32 apa va intra irl CENTRALA TERMICA de unde se va distribui la toti consumatorii de apa rece, cat si pentru produce4a apei calde menajere (a.c.m.) .si umplerc instalatie de incalzire.

dimentlrea cu apa calda menrjera Pentru ariguarca apei calde menajere se va vor folosi cate un boisr ternoelectric cu volumul de 160L, cu dubla serpentina si rczistenta electrica de 2 kW, curent monofazic., montat in

CENTR.E.LA TERM I CA. O serpeolina va functiona cu ajutorul incalzirii solare , iar cealalta serpentina va funtiona cu apa caldade la cazanul mural.

Sistemul,de distributie apa rece si apa calda menajera Tevile do distributie vor fi din poliFopilena PPR pentru incalzirc PN2obar cu diarnetrul exteriol orpdns inha 020-025 si vor fi montate ingropat . Va exi*a un distribuitor de apa rcce si apa calda de unde se vor alimenta obiectele sanitare. prin tevi de PeAlPe de l6mm izolate si montate ingropat in sapa.

Sistemulde canalizare .pe uzate menajere Apgle u.4te menajere se vor deversa in rcteaua stradala de canalizare. Apele mdnajere de la grupurile sociale sunt colectate in tevi de PVC cu diamehe inhe 32I lomm. De la obiEctele sanitare exista o coloana principala de colectare, din teava de PvCo I I 0, care iese din dadire intr-un camin de vizitare ape uzate menajere CMo 1 . Colectarla apelor uzate din rigola aflata in depozit se face intr-un sepa@tor de hidrocarburi. Din separlorul de hidrocarburi SH apelele uzale vor intra in caminul CMol. Din camiFul de vizitare CMol apa uzata menajera va ajunge la caminul de concesie ape uzate menaj€roiCM00 aflata la limita incintei. De aici si vor deversa irl reteaua de calalizare menajera stradala. :

proiectului de execulie, ale Normati\rlui pentru proiectarea si executm(a instalaliilo sanitare indicativ 19-94, a nomativelot reglementdrilor ii standardelor conexg e o garanlie a realiztuii critedilor de perfomanla necesare previzute de lege gi de proiecnrl itehnic. La execdarea lucrarilor se vor folosi materiale care corespund standardelor de produs si indeplin+c conditiile impuse prin proiect si p n presoiptiile tehnice ale fumizorului. Se inteElce utilizarea materialelor care conlin azbesl in conformilale cu: - Legea +. 6 din 25 ianuarie l99l pentru aderarea Romaniei la Convenlia de la Basel privind controlllltransportului peste fiontiere al degeurilor periculase si al eliminirii acestora. - H.G,R.fr 155 din08.03.1999 Hotarare pentru inlroducerea evicl936$ffi iqnii cleSeurilol si a Catalodului European al De$eurilor. o Materiddle vor fi insotite de: Se vor reipecta prevededle

%

!'.ffiF,?/f>

S.C. CONSTRUCTN BIHOR S,A,

l

I

INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SITERIlIICE

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SITERMICE

-Agred€rtul tehnic, emis de Departarnentul de agremente Tehnice din cadrul Ministerului Lucrarifor Publice, Transporturilor si Locuintei din Romania, conform cu Legea calitatii in constnictii nr. I 0ll095: -Certiftate care sa demonstreze comformitatea materialelor ce urmeaza a fi liwate cu Normele Europene sau cu slandaldele intemationale: -Aviz sinitar pentru conductele pentru apa rece si apa calda de consum. Toate +mponentele sistemelor de conducte vor fi noi si vor fi omologate sau agrementate tehnic F Romania. comform legii nr. l0/1995 si H.G.R. nr. 7661 10.12.1997, publicate in Monitr*d oficial nr 12/24 01 1995 Exec(a lucrarilor se va face in conformitate cu prevederilor planurilor si detaliilor de executip anexate.cu respectarca urmatoarelor faze tehnologice: - studi+ea proiectelor si a specificatiilor de materiale. annaturi si aparate; - procufarea materialelor; - execr{ia in atelier a elementelor subansamblelor si ansamblurilor de instalatiil - trans(ortul si depozitarea la santier a elementelor prefabricate si a materialelor de executie; - pregstirea pentru montai; - trasafa lucarilor; - mont4rca obiectelor sanitare si a instalatiilor corelat cu fazele de executie a constn ctiei si a celorlslte categorii de instalatii; - efectriarea verificarilor si probelor necesare. - Obi{tele sanitare se depoziteaza separat pe tipuridimensiuni si calitati,in incaperi ferite de actiun€h agentilor atmosferici I Fiecare lot va fi insotit de un certificat de calitate care va cuprinde: - marca de fabrica: - numarul si data eliberarii; - denumirea, norma, calitatea, marimea si numarul de obiecte. - Armaturile sanitare trebuie sa corespunda cerintelor dimensionale, functionale si de calitate, prescri{e prin standardele specifi ce I Materialele din care sunt executate gamitudle ventilelor de la capetele de arnatura trebuie]sa reziste la actiunea apei flerbinte in conditiile de incercale prevazute de STAS-9143 I Livrarea armaturilor se va face in ambalaje corespunzatoare normelor de ambalare a produshor - Supr{aa exterioara si interioara a tevilor, trebuie sa fie neteda, lipsita de fisuri, crapaturi, zuprapineri de materiale, rifluri sau incluziuni I Extremitatile Lwilor vor fi relezate perpendicular pe axa tevii I Proportia incercarilor. metodele de velificare si incercare si coflditiile de acceptare a lotului,l conform STAS 7656

]

curata si neteda. - vcrifi carea aspectului;

S.C, CONSTRUCTII B]HOR S,A,

oRADEA ,\ --*,ffF, \? wr2

Io

134


135

INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SI TERIIIICE

- verifi carea dimensiunilor; - verificarea maseii - verificarea aderantei stratului de protectie; - verifi carea etanseitatii.

Conduct{e vor fi montate dupe ca prealabil s-a fdcut trasarea lor La trasar{ se vor respecta cu sticte[e pantele prevdzute in proiect, astfel aa sA fie asiguati

ji

golirea coopleti a conductelor. Se verifi+ distanlele minime intre conductele de apa $i elementele de construqii qi conductefe altor instalalii care vor trebui sa corespundd prevederilor respective. Ahaterile admisibilb de la distantele minime prescrise sunt de 20...107o pefltru valorile cuprinse intle 3 pi 50 cm 9i de 10...5% penhu valorile cuprinse intre 50 li 200 cm. Se va verlfica modul de fixare. stabilitate ii distanlele de suslinere ale conductelor Iixate p€ pere$, talane, canale zidite. paralelismul conductelor $i distanteleinhe izolalia conductelot linand se+rna de narura materialelor $i de prevederile prescripliilor respective. S( va verifica corecta amplasare $i executare a punctelor fix€, a pieselor de dilatare si a mansoahelor de protec$e astfet incat s6 se asigure dilatarea libera a corductelor. Instalatiilb se vor tine sub aceasta prosiune 20 minute, timp in carc nu se admite nici o scidere a presfqn{i. Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in punflu+ltel mai jos al instalaliilor Pe durqta]de incercare se vor verifica toate ffaseele qi imbindrile. incercq$ de etan5eitate $i rezistent, la cald se va face menlinandu-se in funcliune instalaliile de apa cafda si circulalie timp de 6 ore, apa in inslalalie avand 600C: la aceasta incercare se va urmfi pifnodul in care se comport diversele elernente ale instalaliilor caurmare a dilatirii gi a efortuilof mecanice suplimentare datorate acestora. Dupa riclrea completa se va repeta incercarea de etangeitate la presiune la rece. fnpercarea de funqionare a instalaliilor se va efectua vedficAndu-se dacd toate punctcle fe consum asigura debitul prevazut in proiecl. Verific4$a se va face prin deschiderea numirului de robinete de corcum corespunzAtor simult4ditnf i $i debitul totat. Preciza'$ robinetelor ce vor 6 deschise se fa face de catre proiectant. Tempqa$ra apei la punctele de consum trebuie s5 corcspundd prevederilor din proiect Pentru vfificarea funqionarii cotrductelor de circulalie se va misura temperature apei din conduqa de apa calda la ielirea din aparatul de prsparare si in conducta de circulaFe inainte de a in$a]in aparat. Caderea de temperaturd trebuie sd corespunda prevederilor din proiect. ta ino$larea de fi.mclionare a instalaliilor, aparatele $i instalaliile afercnte se vor afla in ftncliuFq conform proiectului. F{ntru luoari ascunse probele se vor efectua inainte de izolarea pi mascarea c-onduqetor. Proba ie tansider reulitd pe bonsonul respective dacd sunt indeplinite urmdtoarele condilii: -la exafiifrarea vizuala sd nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeale pe tuburi $i in special il zona mufelot Ia imbinari -pierdefa de presiune sa nu depa$eascd valorile preva.zute in norme. Procesfe f,erbale qi actele care se intocmesc la probarea gi dare in folosinF a instalaliilor vor fi celo ++te de normal in vigoare. Spalarqa Fonductelor se face cu api rece timp de 2...3 ore. Dezinffc{area relelei se face cu apa conlinand 20...30 mgrl aerisirea

#:M"ffa S.C, CONSTRUCTII BIHOR S A.


136

INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE. SANITARE SI TERIVICE retea cel pulin 24 ore. DupA acest interval de

interrnodiul cAminelor de golire

ti

se

timp sre elimind apa cu clor din conducte prin spali cu un cuent de ape curate.

Obiecte srnitare, aparate ti accesorii Se va vcrifica indeplinirea condiliilor de aspect, de calitate a execuliei precum 9i realizarea unei firncliondri corespunzitoare. Obiectde sanitarc trebuie sA fie infegi, nealapate, fera fisuri, sA aib[ culoare unifom, sd nu aibtr pete, small s5rit $i str corespundd ca numtu, mtu'ime, model, calitate $i pozilie de montaj cu cele prBvazute in proiect. MontajBl obiectelor sanitare se va fac€ numai dupa ce s-a efectuat preoba de presiune a intregii retele de distributiea apei si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisaj din incaperi, pentru a Foteja obiectele sardtareimpotriva degradarii. La trasa:e@ pozitiei si montarca obiectglor sanitare se va urmari ca acestea sa fie montate astfel iocat sa se asigure estetica incaperii si o utilizare cat mai usoara. Pozilia de montaj a obiectelor sadtare, a ameturilor qi accesoriilor si pernit utilizarea lor in bune condilii, verificandu-se respeclalea cotelor ti a distallelor de mo[taj prev[zute in prescr!4iile referitoare la montaj. La obiectele sanitarc se vor ve fica cotele de montaj Si distanlde minime pe orizontali inhc obiectele sadtale li intrc acestea gi elementele de constructii care tebuie sd corespundi datelor indicate in Normatiwl pentru proiectarea $i executrea iostalaliilor sanitare pentru ansambluri de cl6diri. Obiectele sanitare hebuie vor fi solid fixate pe postamente, console, iar acestea din urml si fie prhs€ rigid in elementele construcliei. Fixarea pe pereti a obiectelor sanitare si colsolelor de sustinere a acestora se va face cu dibluri si holtzsuruburi. ln situatia in care obiectele sanitare se monteaza suspendat ( cazul WC-urilor, pisoarelor si lavoarelor) se vor folosi suporti speciali de fixarc. Shangerea sistemelor de fixare tebuie facuta astfel incat fixarea sa fie corespunzatoare, fara a se detsliom obiectele sanitare. Sifoanele obiectelor sanitare tlebuie se asigure scurgerea normal a apei, ffud scipdri de apf, pe la sifon aau conducte de scurgere. RobheEl€ ti bateriile vor asigura unjet continuu de aptr, inchidere perfectd fi ma[eware u$oar6. Robinetele de trecerc vor fi u$or accesibile pentru reparafii. Trebuie sd mai urmdrim urmatoarele: Preaplhul obiectelor sanitare sA asigure scurgerea debitului de apa dat de armetura de alimerfrrc la o funclionarc normali. La punctole de consum apa trebuie sA fie limpede $i sd ou lase pete de rugirti pe obiecte, In timpul funclionerii sa nu apare zgomote supfuetoare, daca apar se vor remedia armdturile iespectiyo prin ir ocuirea de gamiture, ventile, subansamble, etc. Se va vorifica: Iavoar€, chiuvete gi spdlitoare: Montarca ventilului de scurgere la nivelul fundului lavoarului: montarea estetice $i bu[A fixare e accesoriilor Vase p€otlu closet:

plutqfffiD\ 'L by'$ ^l; #HH 3 e\3plg$ i'' _,

Rezervqd

sA funclioreze normal, adici sI se umple qi si se inchida robinetul cu desctrrc{ri periodice sau scurgeri continue de apA, spllarea sa se facd uniform 9i in condifii pG toat?i suprafala Sifoancle de pardoseali se asigure in bune cordilii scugerea apelor Se va verifica

vasului

S,C, CO\S]'RL]C

III BIIIOR

S,A,


137

ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SITERIlIICE

dintrc acestea !i hidroizolalie, precum $i mrnrtarea dispozitivelor dc protccJic. Verificarea etan$erii se va fhce circuland apa prin ele timp de 2,1 orc. Dupi verificare se vor lua misuriile de remediere dacd va fi cazul.

X'IONTAJ OBIECTE SANITARE Montajul obieuelor sanitarc sc va face numai dupi oe s-r efeciuat probai dc prcsiut'tc a intrcgii relele de distribuic a apci $i dupd ce s-au terminat lucrarile de finisaj din inclperi. pentru I proteja obiectele sanitarc impotriva degradirii. La trasarea pozilici qi montarea obiectelor sanitare se \'a umlirii ca acestca si fic montate astl'el iicit se se dsigure estetica incipcni $i o utilizare cat mai u$oari. La montai se va linc scalna del - distanlele minime intre diferitele obicctc sanitare, precum ;i intre acestea i;i pereli sau alte elemente dc construclie col1fbml STAS I026 - distanlele d(- montaj ale obiectelor sanitare qi a1e anndrurilor accstora contbml STAS 150,1 Fixarea pe pereli a obiectelor sa tare ;i consolelor dc suslincrc a acestora se va 1'ace cu dibluri $i holtz$uruburi. in situalia in care obiectele sanitarc sc montcazd suspendat (cazul WC-urilor;i lavoarelor) se vor folosi supo(i speciali de fixdre, montali in intcriorul pcrctilor de ghipscarton. Sfangered sistemelor de fixarc trcbujc licutd astt'el incAt llxarea si tie corespunzitoarc. lird a se detedora obiectele sanitare. NTONTAJ ARTIATURI SI BATERII inainte de montaj se vcrificd dacl armaturile se manevreazd ugor la deschidere 5i inchiclere. Stringerea elenentelor trebuic ticutd cu siml astl'el incat fixarea Si ctansarea sa fie realizare firi a fi modilicate calitalile lavoarelor sau a bateriilor. Pentru buna utilizare a amiturilor $i bateriilor. acestea trebuie sd indcplincascd unnetoarele

cordi!ii: -

sA

pemiti

o intrelinerc ti o curdlire cal mai u$oari asigure funclionarea optimA a obieotului sanitar - sd realizeze dcbite variabile de apd la oricc dcschidcrc a robinetului

-

sA

liri

a producc

vibralii Batcriile de perete trebuic

sA fie montate astial incat axul bateriei sI fie centrat pc obiectul sanitar $i peryendicular pc pcrctc. Toate batedile se vor monta il1 pozilia inchis. Racordarca bateriilor stative la conductele dc apd sc face cu racorduri flexibilc. Montarea instalaliilor sanitarc se va f'ace cu respectarca Nomativului pentru protcclarex sl executarea instala(iilo| sanitare. Indicativ I 9- I 994. Lucrdrile trebuic cxccutate in cel mai corcct si complet. pentru indcplinirea condiliilor beneficiarului, care are drcptul sa respingd orice lucrarc sau ateriule care nu corespund spectlicaliil,,r lchnice \Ju rr,,rmclor in \,lgortc. Lucrlrile vor fi cfcctuate in confomlitate cu caietul de sarcini si cu nonnele si rcrlcntentirile tehnjcc in vigoare. Orice contradictie va 1l semnalata proiectantului. inaintc dc inceperea lucrarilor. Pentru eventurle erori dcpistate in proiectul tchnic se va propune proicctarltului solulii de remediere. O condilie principala in realizarea lucririlor o constituie asigurarca unci bune integrdri a elementelor de ilstalatii si a instalaliilor in ansamblu. Orice modiflcare sau completare se va face numai cu avizul proier(.$FFD

7 S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,


138

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE. SANITARE SI TERMICE

Livrare, dcpozitarc, manipularc lnainte de inceperea lucrerilor, executantul va verillca matcrialclc si aparatclc aprr)\ izlonJte pentru a conslala. corespondelta inkc prevcderlle certiticatului de calitate sau agrsmcntului tehnic si caiitatea precum si caracteristiciie reale ale acestora. In caz de neconcordania intre documente si rcalitatc, apamtclc sau matcrialele rrspcrti\ c \ or li inlocuite cu unele corespunzitoare. Pasharea materialelor pcntru instalalii sanitarc sc face in depozitul de materiale al $antierului, in condilii care sa asigurc buna lor conscnarc. cu respectarea presc ptilor in vigoare pri\'iid nomele de prcvcnirca irrccdiilor si normclc specificc dc tchrica sccuritdtii muncii. Materialele pentru instalalii sanitare asupra cirora condilijlc atrnosfiricc nu au influcnta nel'avorabila (levi de otel) se vor depozita in acr 11bcr, in stivc sau rastele pe platibrme betonate sau balastate speclal arnenajate in acel scop. Tevile din polipropilena si materialele pentru izolalii care pot fi deteriorate de intemperii sau dc acliunea dirccta a soarelui se vor depozita sub soproanc sj vor fi acopcritc cu prclatc sau tbi de polietilcna. Materialele care se deterioareaza la umiditate sau radiatie solara (annaturi line- iitinguri, obiecte sanitare, etc.) se vor pestra in magazii inchise. Manipularea materialelor se va lace cu respectarea nonnelor perltru protectia muncli sl in Jsa til incat sa nu se deterioreze. Se va da o atenlie deosebita matcrialclor casantc sau usor defonnabile, ca armaturi, obiecte sa tare, aparate de mdsura, etc. Oricare ar tl modul de depozitare, naterialele trebuie pistrate in ordine, pe sonimente si dimcnsiuni, astl'el ca sa penniti un control utor al calitilii si cantitdlii 1or.

\IONTAJ CONDUCTE NIONTAJ CONDUCTE DE APA RECE SI CALDA Montajul conductelor se va f'ace dupe trasarea circuitelor $i traseelor instalaliei intcrioarc dc ape.

Conductele de alirncntare cu apA caldA vor aYea ull traseu comun cu conductele de alimentare cu apa rece. circulend pc aliniamcntc paralclc. Apa calde se prepare prin intcrmcdiul ccntralci termice amplasate i11tr-un spaliu special amcna.jat la parteml inobilului. Distribulia in intcriorul clddirii sc facc ramilical. 5r se realizeaze din lcavd din polipropilend. Conductele de api rece ;i cele de apa caldi sc vor monta ingopat, dupa caz, in pcretii de rigips sau aparent sau in gheni. Acestea se v()r rcaliza din lcavd de polipropilend ii se vor aooperi numai dupd rcalizarca probelor de presrune. Deasemenea dupa el'ectuarea probelor dc presiune conductele se vor izola termic. cu izolajic de 1omm grosime. Tevile din poliprcpileni sc vor imbina intre ele ti cu lltingurile spccialc prin termoluziune. ichnologia de imbinare liind obligatoriu omologata/agrcmcntatf,. La intrarea conductelor in fiecare grup sanitar, se vor monta robineli slerici de scpararc. La trecerea conductclor prin plansee si pereli se vor monta tubui de proteclie. Prinderca 5i sus[iierea conductclor dc c]ementele de constuclie se rcalizcazd cu collsole cu bralara de suslincrc arlcorate in perete, sau plangcul supcrior Colurrle de trecere a conductelor prin perelii exteriori ai construcJiei vor li inchise etang. Reletele de conducte interioare se vor executa cu tevi li piese speciale din polipropilend (PPR), imbinate prin fuziune. Armdhuile folosite in instalalii se vor alege in mport cu funcliunea Inaintea puncrii iD opera toate matcdalele li aparatajele so vor constata dacd nu au sufcrit dcgradiri in timpul transpo(ului sau d

S,C, CONSTRUCI'II I]IHOR S.A,

.r-dfu1ql pentru a se

2.-


139

INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SITERIlIICE

vodfica dacd recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR, dacd au placa de timbru $i cartea tehnici de exploatare aferentd. ImbinaleE conductelor fi pieselor speciale din polipropilena se va face prin fuziune cu respecfirEa tehnologiei indicate de fabricant (scule utilizate, timpi de incilzire, de lipire, etc.) Propriffile fizice 9i chimice ale conductelor qi pieselor speciale din polipropilend vor fi compaiibile cu pararnetlii de tempsratura, presiune si structua chimica a fluidelor vehiculate. Ttriqe4 qonductelor din polipropilend se va face numai cu foarfeca din trusa de scule sau prin alt pro(p{eu recomandat de fabricant. I,a levifE din polipropilena cu inse4ie de aluminiu dupd tEiere se va ganfiena marginile levilor La levifE din polipropilena cu inse4ie de fibrd de carbon. ganfienarea nu mai este necesara. In locufr6u6lo. ," rot utiliza piese de derivalie. Toate diqsele de tranzilie de 1a potipropilentr la metal vor fi nichelate. Etangaiet imbinarilor cu filet se va executa cu fuior de canepd imbibat cu miniu de plumb sau past[ dh grafit amestecati cu ulei. SchimqEfile de direclie ale conductelor se vor realiza prin intermediul coturilor La rac{tdarea levilor cu diametre diferite se va asigura : t4ntinuitatea generatoarci supedoare a conductelor pozate pe orizontalA. Se va

. .

]Coaxialitateaconductelorverticale h5ttui de suslinere a aonductelor la distantele recomandate de fabricantul fumitufii de potipropileni qi in orice loc unde aonductele se pot curba din cauza geut6tii propnl]f!" a apel conllnute. LegAtutllle la aparate vor fi astf€l montat€ incat sd permite demontarea aparatelor sau a unora diD par[k lor componente. Prinde{fa gi suslinoea conductelor de elementele de construclie se realizeazi cu console cu brdprilile suslinere ancorate in perete sau in plangeul superior Golurile de tecere a condu{dor prin perelii exteriori ai conshucJiei vor fi inchise etan$. Ordinea tehnologicA a operaliflOr, regulilor ti prescripliilor de detaliu este datd in instrucliunile tehnologice ale fiecanrllfumizor de sistemCondu#Qle de distribulie a instalaliilor de apa rec si apa calda de conswn sunt arborescente, caz in {fte s-au prevazut robineti de trece pe fiecare ramura a acestor conducte, pentru caz de defecliFi sa nu fie afectate toale instalaiile. in clSdire a conductei de distribulie a apci rcci trcbuie realizata la niYelul conductelor din ior, sub adancimea de inghet. La trecerea prin fundalii a conductei in stripungerea intre conducta si fundalie se va pune material plastic care sa asigure proteclia in cazul eventuale traseri de fundalie. de legetura la obiectele sanitarc se vor monta sub tencuiala sau peretele tehnic pentru montarea instala!iilor sanitluc. de apa calda de consum se leaga intotdeauna in partea stanga a obiectului sanitar fata, iar conducta de apa rece ir dleapta. e conductelor de apa calda de consum vor fi preluate pe cat posibil natural, prin i de direclie alc trascului, prel'er'andu-se lonla de L. Pe comune. conductele instalaliilor sc Yor grupa in plase verlicale la pozarca pc pcrclr. aslial sa se poat5 folosi suporturi comune. Amplasarea suporturilor ficli se va face tinand de diametrul nominal al conducliei conlbnn 19-94. Pentru tennoizolate distanta intrc fitcle exterioare ale izo i trc accstc si finita a elementclor dc construclii vecine va fi de mlni Ini ile sanitare armaturile se imbina cu levile de otel prin . [n acest annelu lc Se vor lFpnta

od

S.C, CONSTRI]CTII BII]OR S A

ORAOEA

Sh BERzEt


140

INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SITERMICE

pentru trcbuie

fi prevazute cu filet spre exterior La imbinarea prifl filet a armaturilor intr-o parte a acesteia sa se execute imbinare cu filet olandez. armatudlor se va face in locurile accesibile astfel incat sa permiti manevrarea si pa4iala sau totala, in vederca intretine.ii si reparaliilor in condilii facile. Toate

va de otel vor

in pozilie inchis. sanitare vor fi dotate cu uscatoare de maini antivandalism care funcliooeazd cu si o anumita t€mporizare in fwclie de cerinlele beneficiarului si cu dozatoare de id. sdpun vor fi amplasate cate unul la doua lavoare, iar uscatoarele de maini vor Ii cate unul fiecare grup sanitar se vor monta

contro

AJ CONDUCTE DE CANALIZARE DIN PYC, PP ile obiectelor sanitare la sisternul de canalizare se fac cu tubui din PVC. montate urmand a fi mascate dupd efectuarea probei de etanqeitate qi de eficacitate. La montaj rcspecta pantele normale de racordarc a obiectelor sanitare la coloane, conform STAS 1795, verticale de scurgere se monteazi in ghene, care se vor inchide numai dupa lucrdrilor qi probelor, conform detaliilor de arhitecturd. Coloanele se fixeaze prin consolelor cu bra1fui, prinse pe percte cu dibluri. La fiecare etaj, coloanelor de li se vor mo[ta o piesA de curelire. Deasemenea pe haseul orizontal al colectoarelor de la subsolul clAdirii se vor monta piese de curAlire in poziliile indicate in imbinarea tuburilor se face plin introducerea lor in mutl p6ni in capAt, dupe tubul cca.smm, astfel incat prin migcarea tuburilor si se realizeze compensarea . Etan$area imbinarilor se I'ace cu inelele de cauciuc alc sistcmului. ile coloanelor la colector se vor realiza la unghi de 45', iar schimbdrile de direclle ui sc vor realiza la unghi de 90'. e 1a obiectele sanitare se fac aparent, ingropat in pereli, urmand a fi mascate dupa prcbei de etan$eitate fi de eficacitate. tubuilor se ['ace prin introducerea lor in nluli penai in capat, dupi care se tubul cca.5lnm, astlel incat prin migcarea tuburilor sd se realizeze compensarea . Etansarea imbiiirilor se face cu inelcle dc cauciuc alc sistcmului. aparcnta pe pcreli se lacc cu consolc cu bralari. picse dc curilire la schinlbari de direclie si la puictele de ramniticatje glcu pentru curdfarea din alte locuri, precum si pe traseele rectilini lungi respectandu-se maxime date in Normatiwl 19 - 94. Mo[tarea pieselor de cur4ire se va face in fals, iar deasupra se prevede un capac demontabil pentru a se putea iiterveni rapid Considerand $esul in care are loc scurgerea apei, piesele de curilire se vor ramnificatii pentru ca in caz de infundare sa se poatd introduce cablu de desfundat ucta colectoare (in ambele sensud) cat si pe ramnificatii. de scurgere ingropate trebuie sa fie supuse inainle de asluparea santului la de etanteitate, umplandu-se cu apa. Conducta se tine plina cu apa timp de 3-4 orc, cu atenlie toate imbindrile, dupa care se gole$te.

Panta

colectoare trebuie montata cu panta care asigura viteza de autocuratire a conductei. uie sa fie pe cat posibil forma pe toata lungimea conductei de canalizare.

lmbin si inei

si etansarea conductelor de scurgere a levilor de polipropi cauciuc.

MO se vot

dc

partca carc se

alc col

dil Fi Se

vor

acccsl

pentnl monta atat pe

o pro

u

o

?.*w S,C. CONSTRUCTII

BIIIOR S.A.

-ORADEa


141

ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARF SANITARE SI TERMICE

La tlecerea prin fundalia cladirii, spaliul dintre conducta si furdatie se va umple cu materiale plastic€ pontru a se feri conducta in cazul tasarii contrac{iei. La iefirc itt exterior a conductelor de canalizare din clAdirc se va asigua adancimea minima de protqclie contra inghegului (conf. STAS 6054) misurata la cota finala (CTA dupn amenajqro) a terenului pana la generatoarea superioara a conductelot

Conducfele din polipropilena care au contact cu m€diu extefior trebuiesc protejate de mzele solare pfit tennoizolare.

MONTFJ SIFOANE Sifoanele nebuie sa asigure o golire a obiectelor sanitare in cel mai scurt timp posibil. Legatu+ lnre venlilele de scurgere 9i sifoane trebuie ficute astfel incat etan$area se fle realizat{. Trebuie sa permiH o intrefi[ere ti o curilire cat mai utoare $i str asigure o funcliolale optimd a obiectului sanitar. MONTF{ STFOANE DE PARDOSEALA Se monFqza inainte de realizarea pardoselilor finite in bdi. $ub sifoane se va monta o membmne hidrcizolatoare, racordata la hidroizolatia planseului, din incaperea respectiva. ConducjeE de scurgere de la racordul sifoanelor spre coloanele de canalizare se monteazd in Slituri frqcticate in plangeele de beton amat. Acoperirea aceastora cu gapi gi realizarea pardosefilor finite se face nurnai dupa efectuarea probei de etan$eitate $i de eficacitate. Cazile ft baie se racordeaza la coloanele de scurgere prin sifoanele de pardoseald, asigurind mentinetea gdrzii hidraulice a acestora. EXECTITTA CANALELOR tN SAPATURA Executi+ incepe dinspre aval spre amonte. In drept{rl punctelor de imbinare. se va adanci sapatura, realizindu-se o groapa de lungime egala cq Lmufa + 0,5 m. adancimea asigurand un spatiu de 2...5 cm sub mufa. Daca terenul de fundlre nu este corespunzatorr se convoaca proiectantul pentru a da solutii. Natua terenului de fundare va fi stabilit?i de catre geotehnician,convocat de constructor. Numai pe baza de lroces verbal se poate continua executia. La execftarea 5anlurilor de pozare pentru canale se vor respecta prevederile STAS 3052-68f Se va linea seama qi de lilimea sprijinirilor, acolo unde e cazul. Adenci4ea de inghet prevazuta prin STAS 6054/77, a fosr asigura4 pentru toate retelele (rnin.go cm). Confom STAS 3051/68 pct.2, 3, 4 patul de fundare. uebuie astfel amenajat incat sa asigue un contact intre baza tubului si patul de fundarc F€ o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de min. 90 grade. Lacasul respectit !e va realiza prin amnarea si lopatarea nisipului de sub ampriza tubudlor. In cazul in care pat[ de fundatie €ste realizat din pamint natural, aceasta se va compacta. In cazul in care patul delfi{datie se utilizeaza de material schimbat, fuidul sapaturii se sapa suplimentar cu l0 cm, iar Frtnarea patului de formatie se pomgste de la acest nivel. In cazul in care fundul santului Fste imbibat cu apa. sau este alcatuit din pamant framantat, excavarca suplimentard poate depasi l0 cm. Dupa montarea conductei, se poate executa umplutura si compactarea acesteia la partea superioara a conductei. La compactare se folosesc maiuri de mana. In zona i, umplutura si compactarea se va realiza in straturi de maxim 15 cm. si compactarea materialului de umplutura din zona conductei se va face manual. In cazul in pamantul de umplutura contine material cu granulatie mai mare de 40 rnm, trcbuie ca acesta sa ajunga in stratul imediat superior patului de fundatie. primul shat de

d$$cri

.-.-

S,C. CONSTRUCTII BITIOR S.A-

\urrlN$


142

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE. SANITARE SI TERMICE

qm se alcatuieste din material similar ou materialul patului de f'undatie. ln cazul in care inaltimea stratului dc umplutura este mai micd dc 0,90m, trebuie asigurata protectia ncccsar,t. Constructia caminelor se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului. de regula din aval sprc amonte. Dupa compactarca umpluturii din zona conductci, sc poatc trece la delinitivarea umplutuni.

l0

IZOLATII TERTlICE Conductele de apA rece ii apd caldi menajerd se vor izola tcrmic i11 scopul eviGrii Jfrrilicr condensului pc supraf'ele reci $i respcctjv rcducedi pierderilor de caldurii, pc toatl lungimea

lor

La execulia lucrdrilor de izolalii se vor rcspccta prevederile dil1 "Instrucliuni]c ichnice pentru executarea tennoizolatiilor la clcmentele de construclii " - C 142. Lucririle dc izolare vor fi incepute numai dupd ce in preaLabil s-au clcctuat probele de presiune. Izolaiile temice aplicatc pe conducte vor li inrrcrupte in dreptul organelor dc inchidere ;i de manevra, precum $i in dreptul manfoanelor de trcccrc prin elementele de constru(Fe Conductele se vor izola tennic cu tuburi flexibile din spumd dc polietileni cu cocticicntul de conductivitate temricA 0,04WmK. avand grosimea de 10 mm peniru conductele de api rccc !l recirculare, respectiv 20 mm pe[tru cele de apd caldd menajera.

STRA.PUNGERI PERETI SI PLAN$EE La traversarca clenentelor de conskuclie, conduotele vor fi monlate in tuburi de proleclie, care si permitd miicarea libcrd a conductelor datoritl dilatdrii fi si asigurc proteclia mecanica a acestora. Pe po4iunilc dc conducte cc traverseazl pereli sau plafce l1u se f'ac imbindri. I-a ieqirea din elcmcntele de construclie se recomanda sd se lnoiteze rozeic mctalice pentru mascarca golului. Tuburile de protectie montate la coloancle din bAi vor depdgi nivelul pardosclii tinite cu 20-30m.

PROBE Conductele de apa recc gi caldl de comsum vor Ii supusc la umtitoarele inccrcin : l.lncercarea dc etanieitate la prcsiune la rece 2.lncercarea la funclionare la apd rcce gi culdi 3.lncercarea dc ctaD$eitate $i dc rczistenli Ia cald Instalaliile dc apd rece vor Ii supuse 1a incercarca dc ctanteitate la presiure la r-eue 5r incclr s de funclionare. Llstalaliile dc apd caldi vor fi supuse la inccrcarea de etan$eitate 1a presiunc la rcce , la incercare de lunclionarc Si Ia incercarca de etan$eitatc ii rezistenld la cald. incercarea dc rezistenla $i etan$eitate la presiune la recc ca ti incercarea dc etan$eitate Si rczistenle la cald se vor efcctua inainte de n'lontaLea aparatclor gi amiturilor de selvici Ia obiectcle sanitare. extrenlitilile conducielor liind obturate cu dopuri. Presiunea pcntru incercarca de etan$eitatc la presiune la rccc 5i incercarea dc ctan;eirarc ;ii rezistcnla la cald va tl de 1.5 x prcsiullea de regim. dar nu mai mica dc 6 bar (presrunea mesurate in punctudl cel rnai dejos al instalaliei). Presiunea dc incercare la etarleitate Si rezistenli Ia cald estg_ bari. Proba dc sc pcnrru rcrul cornprirn.rt vJ p\ii el'eeluil tn.rrnrc d< munt.rrcr lg.6qf#,fi fresiune anniturilor de aer extremiLafile conductelor fiind obturare cu dopup'FrB;jJF; kr'Prcsnrnea

"\*2!,,[,-4.

J4trimat.

S,C, CONSTRUCTII BITIOR S,A.


I

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

143

INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SI TERMICE

etan$eitftc ii rezistenla la cald este de l0 bari. Conductele se vor menline sub presiune timpul necesar verificarii tutuo. traseelor $i imbinlrilor, dar nu mai pulin de 20 de minute, interval in care fu se admite scAder@ presiunii. Presiunfa se va citi pe un ma[ometnr montat pe pompa ce se va amplasa in punctual cel mai jos al inbtalatiilor. Pe duraia de incercare se vor verifica toate lraseele gi imbin6rile. Inc€rcafpa de funqionare la apa rec€ $i caldi se va ofectua duptr montarea armdturilor la obiectelpr sanitare. cu conductele functionand sub presiunea hidraulic6 de regim. Verificarea se va fafeprin deschiderea oumtrrului de robirlete de consum, corgspunzator simultan€itifi $i debituhJi de calcul. Incerc€{ri de elan$eitale $i rezistenle la cald se va face menlindndu-se in funcliune instalaliile de ap6 +lda Si circulalie timp de 6 ore. apa in insralalie avand 60oC: la aceasra incercare se va urmdri $ modul in care se compona diversele elemente ale instalafilor caurmare a dilatirii gi a efomdilor mecanice suplimentarc datorate aceslora. Dupi rfbirea complet?i se ra repeta incercarea de etan$eitate la presiune la rece. Incerca+B de fimclionare a instalafiilor se va efectua verificindu-se dacd toate punctele de consum asigur6 debitul prevazut in proiecl. Verific4eg se va face prin deschiderea numlrului de robinete de consum corespunzdtor simulta4eita[i ii debitul total. Precizaleo robinelelor ce vor fi deschise se fa lace de ceEe proieclant. Temper+ttya apei la punctele de consum trebuie sA corespundi prcvederilor din proiect. Pertru \tBqificarea funqionarii conductelor de circulalie se va mdsura temperatura apei din conductJF {e apd calda la ieqirea din aparanrl de preparare qi in conducta de circulafie inairte de a intrrf ln anarat. Caderea de temperaturl trebuie sA corespundi p.evederilor din proiect. La incerJptrea de funclionare a instalaliilor, aparatele qi instalaliile aferente se vor afla in funcliur$ ponform proiectului. Pentru lihcnari ascunse probele se vor eGctua inainte de izolarea gi mascarea conductelor. Proba sg cDnsider reulita pe tronsonul respective dac6 sunt indeplinite umdtoarele condi(ii: Ja exa(inarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de ape, pete de umezeald pe tuburi in $i special ft gona mufelor. la imbiniri -pierderf de presiune sa nu dep4eascd valorile prevezute in norme. Proceslqvgbale $i actele care se intocftesc la probarea qi dare irl folosinld a instalariilot vor fi ccle cfste de normal in vigoare. Incercarfra de funqionare la ape rece Si caldA se va efectua dupd montarea armdturilor la obiectelF sanitare. cu conductele functionand sub presiunea hidraulictr de regim. robinete de consum. $efificarea se va face prin deschiderea n corespullztrtor simultaneitalii ii debitului de calcul. incercarea de elanieitare,i rezisrenla la condld$lq_de apd calda se face prin punerea in funcliune a instalaliei ia presiunea de regim stabilite hi la o temperatud de 60"C ti menfinerea ei timp de minim 6 ore. ConducqFl9 interioare de canalizare vor fi supuse umatoarelor incercari I [+cercarea de etanseitate 2. lncerqhiea de funclionare Incercarp de etangeitate se va efectua pdn verificarea etan$eitilii pe taseul conductelor la ;i punctele d€ imbinarc. Incercarea de funqionare se face prin alimentarea cu ape a obiectclor sanitare gi a punctekrr de scurgcrc la un dcbjt nonnal dc iinclionarc gi verificare a condiliilor dc scurgcre. Se va v4ifica daca-s-a facut dezinfectia corductelo( Dezinfectarerlffi;"-$ 3A ontinatd

r-i.rloi d"

_

str BERZEI S.C. CONSTRUC

III BIIIOR

S,A

IoMAN9

I

h/rL


144

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SI TERMICE

20-30 mg/l clor activ, care trebuie sa ramana jn retea ccl putin 2,1 ore. Dupa acest inten al de timp se elimina apa cu clor din conducte prin intcrmcdiul ciminelor de golire si se spala cu un curent de apa curata. Spalarea se face cu apa curata timp dc minim 2-3 ore.

CALITATEA UTILAJELOR Toatc utilajele principale vor trcbui sA fle insolite de ceftificatul dc calitatc.

r . . . .

CAZAN CAZ METAN 50Kw VAS EXPANSILiNE INCALZIRE 501. POMPA CII{CULAIIE INCALZIRE Q=3.5 mcr'h,H:4 m Boiler tennoclcctric l50L INSTALATII PANOURI SOLARE

CONDITII TEHNICE PENTRU MONTAREA UTILAJELOR Montarea utilajclor se va executa conform instrucliunilor cuprinse in cartca tchnici . Caflea teluicd va face parlc in mod obligatoriu din documentalia ce va insoli utilajul 1a li\,rare. Confonn condiliilo, ce vor 1i stipulate in contractul de vanzare, fumizorul va asigura irsistenti tehnicd la montajul utilajului precum si piese dc schimb pe toatd perioada de garanlic. Cazanele de apa calda trebuie sa aiba un randament ridicat al instalatici de ardere, sa lie complet auri'rnrri,/rrc ct s.r tie,rsigurale impolriv.r cresletii prrsiunir .r lcmfcritu l p(sre

limitcle admise (conform prescriptiilor tehnice ISCIR C31 si STAS 7 t 32). -Se va verifica daca recipientele sub presiune (cazane. vasc cxpansiune) au fbst supuse controlului ISCIR, daca au placa dc timbru si ca(ea tehnica de exploatare afcrcnta. -Pompele de circulatie a apei vor trebui sa aiba un randamcnt ridicat si un nivcl redus al zgomotului si vibratiilor Ele vor li insotite dc ccrtificarea acestor caractedstici. functie de turatia motoarelor. -La aparatele de masura si coltrol se va verifica existe[ta fbrmelor dc atcstare a controlului Biroului Roman dc Metrologie Legala. -Montarea cazanelor si vaselor de expansiunc se va lace in confonnitatc cu instructiunilc tehnice ISCIR, prccum si cu instructiunile de montare alc producatorilor. -Cazanele se vor monta pe l'undatii speciale. Vasele de expansiune se vor monta direct pe pardoseala. Pompa dc apa cakla se va monta pe supofti proprii pc pardoseala. -Toatc utilajele se vor racorda la instalatie prin imbinad demontabile. -Fiecare utilaj va fi prevazut cu organe de inchidcre. -Se vor monta robinete de golirc si ventile de derisirc in toate punctele indicatc in proiect. -Sc vor monta robinete de golire si vcntile de aerisirc in toate puctele indicatc in proiect. -Armaturile se vor rnonta in pozitii care sa permita usor aoccsul la acestea. -C-"""f"f,- n p"r-ri" lr'""r.1 .rp"p" a" siguranta reglate la presiunea de .l bar. Montarea lor se fluidului la declansarea lor sa nu puna inpf,ricol in tor se face astfel incat esaparea fluidului ,tJ ORADEA"o? utiliTatorii . sk BEB*, -Toate conductele sc vor grundui si se vor izoia termic. -Alimentarea cu apd a instalatiilor se va facc cu apa din instalatia de apa potabila printr-un racord dcmontabil prcvazut cu o clapeta dc retinere - la conducta de retur a l9P inslalxriei de

"i6eDo\ of,ricol )

incclzire.

r

I 2

/ -aS,C, CONSTRUCTII

BIIlOR S,A,

-:-.'

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE SANITARE SI TERIVICE

Daca duritatca apei depaseste IooD se recomanda unrplerea instalatiei (dupa ctictuarea probelor) cu apa dedudzata. -Instalatia dc gaze laturale pentru alimentarce cazai]elor se va executa respectandusc cu striclete pre\ edcrile nonnclor lchnicc.

-Admisia acrului de combustie sc va facc pintr-o grila speciala in tereastra cclltralei. -Evacuarea gazelor de ardere se va l'acc prin tiraj natural. printr-un cos dc fum care va depasi aticul cu I m.

LIVRAREA, DEPOZITAREA $I NIANIPULAREA NIATERIAI,EI,OR SI UTILAJELOR Toatc materialele qi utilajclc vor l-1 livrate cu certiflcate dc calitate li aEementul tehnic. Depozitarea sc va i'ace in magazil sau spalii special amenajatc in acest scop care s! .rsigurc buna lor conscrvare si securitateMaterialele cu linisaje dcosebite sau cu rezistenti scdzuta ia liocuri (obiectc sanitare .annituri. utila.je etc.) se vor depozita in magazii inchise, in ambalajul livrat dc l'umizor Jcvile, fitingurile si picsele fasonate se vor aranja in rastele orizontalc pe sortimcnrE si

dimensiuni. Jevile din PE vor li sprijinite continuu pe toata lungimca pe supraf'e1e netede si drcpte. Manipularea si depozitarea matcdalelor si utilajelor se va face cu respectarea urmdtoarelor prescriplii: -nomrele dc secudtate a muncii; -nonnele de prevenire a inccndiilor; -indicaliile cuprinsc in carlile tehnice care trebuie si insotcascA materialele si utilatcle. Depozitarea levilor se va f'acc pe rastele pentru a se elita ovalizarea capetelor, cea ce ar conduce la imbiniri deleciuoase. Transportul lcvilor la Iocul de monta.j se va litcc ou mijloace si dispozitivc special amenajatc care sd evite dctcriorarea izolaljci sau straturilor protcctoare. Subansamblurile si cchipailentele instalaliei de stingcrc a incendiului se transpoda ambalatc. pastrandu-se caractcrjsticile tel1nicc si constructive cu care au lbst realizatc de producaitor si sc depoziteazd in condilii dc siguranlA. inainte de montarea conductelor $i a c(-lorlalte accesorii aferente instalaliilor de stingere a incendiilot sc veriica starea lor. neadmilandu-sc montalul daci prezinti defonndri. unne de lovi.e od lisuri vizibile. Pe timpul mont&ii instalaliei de stingere a ince[diului se iau mdsuri speciale pcntru ca in interiorul conductelor sA nu pdtrunde corpuri strAile care ar putea stanjeni tmnsportui sau refularea substantei de stingere.

MONTAJ CORPURI DE INCALZIRE, IlIODULE DE AER, RA.DIATOARE . La montaj se va fine cont ca soluliile de ansarnblu sii satisfacd ce nlele funclionale- esteticc $i economice. Mont4ul radiatoarelor se va face pc console fixatc cu dibluri t^ll perete sau pardoseala, la distanla t'al5 de perctc 5i pardoscalii. stabilitd prin Nonnativul pentru proiectarca ii executarea instalaliilor de incilzire centrali L13. respectiv rccornandata de producetor. Pozilia radiatoarelor va fi orizortalil, trebuind a se fdiosi pcntru alinierc o niveli cu bula de aer. Racordarea corpurilor de incdlzirc la sistemul dc distribulie a agenlului temric se va face cu racordurile de tur $i retur pe aoecati parle pentru coryuri cu luogimea pind Ia 1.0 m. Si pe diasnnJIa pe lru cnrpuri (u lungrnte rn.ri rnrre. .rsrj'el rn(.Jt
rS."Mq" ?\ , I <,r t \

s.c. coNSTRllc frr BltloR s.A.

^

\,

/.lttt ,{ f,.

145


146

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SITERIlIICE

pnn se lace cchili Pentru

iul robinelilor de inchidere gi reglare col;ar termostatali, iar Ia conducta de retur montarea robinefilor de rctur (detentori), solulie obligatorie pentru rcalizarea hidraulice a sistemului. La partea superioara a fiecdrui corp de incdlzire se un robinct manual de aedsire. corpurilor de incalzire se vor efectua umdtoarele operaliuni: pozitiei corpului de incaLire; supo(ilor de sustinere;

Dupd supun

corpului de incalzirc pc supo4il la rclcaua termice. $i racordare la relea, corpurile de incdlzire, imprcune cu intreaga instalatie se bele de verificare indicate de nome. La corpurile de incAlzire pot ap5rea defec[iuni: elemente de radiator fisurate sau poroase, asambldri neetan$te, Dupi rernediere, corpunle se remonteazi pe pozilic $i lucrerile se consideri de incalzire, acrotcnnele si perdeaua de acr se vor racorda prin imbinari

cm lata -Toate de de

reglare,

}TONT Toate radiator

de incalzire se vor monta in paralel cu peretii finisati, la distante min.de 5 pereti si 10 cm fata de pardoseala. ile de incalzire se vor echipa cu robinet cu termostat pe tur, cu robinet iesire - pe retur si cu veltil de aerisire. incalzire alerentc modulclor de aer proaspat sc vor cchipa cu lobrnetc (tutrctur), cu electrovane cu 3 cai si cu robinete de golire. si pcrdeaua de aer vor Jl cchipate cu robinete de inchidere. robinete dc ilc acrisire si golire. .\ R\I AT'U RI turile vor fi montate irl pozilia inchis, dupi ce s-a efectuat scoaterea dopurilor de inte de montaj se verifica funclionalitatea $i manewabilitatea robinetului. vor fi mofltate astfel incat $ fie u$or accesibile penku manevrare, reyizii ;i ntajul robinelilor atat pe conductA cet $i pe corpul radiatorului se va face cu sim1, bare, astfel incat sa se realizeze o bun6 etantarc. Etan$area imbinerilor cu va face cu banda de teflon ca material de adaos, iar cu leava multistrat prin adaptorilor de etan$are prin compresiure.

,\REA l\ST,\LATIILOR S,\NITARE L\-l ERIO.\Rt instalaliilor sanitare intsrioare

Ex nomlati

ir9ll-1996.

carc asi

itate exploatarii revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului cladirii, exploutarea tuturor instalaliilor.

trebuic o datd

Pefltru a

se va realiza

in conformitate cu prevederile

U CONIRATEREA ZGOI\IOTULUI iva zgomotului esto o exigente esenliala pentru calitatea construcliilor si ti menlinuta pe toata durata de funclionare . conductele de alimeltarc cu apd poate fi prcvocat de curgerea

fluxului apei. iedica producerea cugerii turbulente se vor lua urmatoarele m

9 st EERZEI

S,C, CONSTRUCTII BII]OR S,A.

E


147

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE SANITARE SITERIIIICE

.

conductele nu trebuie sa prezinte urme dc lovituri sau indoituri care duc la mic5orarea secliunii de trcccrc; . sudurilc trcbuie executale astlel incat sd nu apara surplusuri dc material pe suprtiala inteioari; sc vor iltroduoe dispozitive specialc carc sd protejeze supral'ala interiuala; o schimbirilc de direclie se vor executa folosind ootud cu raza mare de curbure: o se vor evita schimbdrile bru$te de secliunc,muchiilc asculite si iervurile. . amdturile montatc pe conducte trebui s[ introduci o modificare cat mai redusd a fluxului apci iar elementele aflate in nli$carc sd l1u prezinte oscilalii; . conductele orizontale si veticale nu trebuie sa fic in contact direct cu elementele de construclie; . intre conducte si bratarile de suslinere se vor introduce gamituri elasticc cu proprietdli lbnoabsorbantc: . gamiturilc vor fi continue pe tot perimetrul conductci; . la traversarea elemcntelor de construclie conductele vor tl montatc in manqoane de proteclie; intrc conducte si mangonul de protcclic vor li introduse materiale cu proprietiti fonoabsorbante;

Materialele utilizatc pentru executirea gamiturilor dintre breFri si conductd sau dintrc conductd si man$onul dc proteclie vor avea umitoarclc caracteristici: -conductivitate termici: X = 0.038 w,'m k la 20 oC: -domcniul temperaturilor de lucru: -200C -H-105 'C ; -izolator fonic-reducerea zgomotului transnis prin conductc si fluide pani la 30 dB; -rezistent la foc .cu proprietati dc autostirgere.sa nu propagc flicdrile si sd nu se dctbflncze la foc: -pcrmcrbilit::te rcJusi lu v.rporii de apii: -rezistenta 1a acliui1ea materialelor de construclii(gips,cimcnt,vopsele ,adeziv ctc); Pen[u executarca gamituribr se va utiliza bande autoadeziva din cauciuc sintetic cxcpandat (elastomer) dc 3 mm grosime. Banda autoadczivd va completa continuu si omogen spaliul dintre coiduote $i bre[ard pe toati lungimea acestcia. Zgomotul produs dc impactul apei asupra obiectelor sanitare va fi redus p n adoptarca urmitoarclor solulii: -rosturile dintre obiectele sanitare si pereli vor fi ctan$ate cu masticuri clastice; -consolele de suslinere a obiectclor sanitare vor fi prcvazute cu pufere din cauciuc: Protcctia acustica impotriva zgomotclor va fi asiguratd prin montarea unor amliituri si utilaje al ciror nivel acustic sA nu depS;eascd limitele admisibile prescrise dc STAS 6150.

MASURI DE PROTECTIE ANTISEIS]\IICA A CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR $I ECHIPANIENTELOR DIN CADRUL INSTALATIILOR INTERIOARE Trascele conductclor de alimentarc cu apa rece, calda, de incendiu si a conducteior de canalizare se lor realiza astl'el incat si se reduci Ia minim numdrul si dimcnsiunile golurilor necesare travcrsirilor prin clementele de construclie (ziduri porlante etc). Esta intcrzis practicarca de goluri de trecere, slitui lii amprentc in grinzi, buia Golurilc de trecere a conductelor, niscle. sliturile, sau golurile diblurilor sau dispozitivelor dc sus{inere sc vor realiza numai oddti cu ex re4-e lem ei6A or de constructie

";Iri:l S.C. CONSTRUC II1 BIHOR S.A,

:

A/'12


148

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SITERIIIICE

ziduri portante. ramificaliile conductelor de distribulic cu apd.ece, caldi, recirculare si de inocndiu se vor monta robinete de sectorizare pentru a se pemlite scoaterea din functiunc numai a po4iul]ilor' ava ate in caz dc calamitatc. Rczeworul de api pt. incendiu va fi ancoral de lunda1ie, pentru a se evita dcplasdri a)e acestola in caz de seism si ruperea aacordurilor . Grupul de pompare pt. inccndiu va fi racordat 3a releaua de distribulic prir racorduri elastice cJrc sil prei.r deplriaflle in (J/ dc sci.rD. Pe

MASURI DE PRoTECTIA NIUNCII $I DE PREVENIRE sI STINGERE A INCENDIILOR La elaborarca prezenlului proiect s-au a\.lrt in vedere umitoarele normative $i frcscnplit privind proteclia muncii qi prcvenirea gi stingerea incendiilor : . Legea qO laqo LeBr.r pr.,tecliei muncrr . NGPM-96 Normc generale de proteclia muncii . P 118-99 Nomativ de siguranlS la fbc a construcliilor

.

MP 008-2000 Manual privind exemplificiri, detalieri ti solulii dc aplicare

a

prevedcrilor l1olmativului P 1 18-99, Sigura[la la fbc a construcliei . C 300-94 Normativ dc prevenire ii stingere a inccndiilor pe.durata executdrii lucrerilor de construclii $i instalalii afercnte acestora . DG PSI -003 Dispozilii gencrale privind echiparea qi dotarea constructiilor. instalaliilor tehnologicc Si a platformelor amcnajate cu mijloace ichnice de proorirc 5i stingere a i,rcendiilor . CE 1-95 t.\omativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vcdere al cednlei de siguranld in cxploatare . Ord.\41 775122.07.9E Nonne generale de prcvcnire $i stingere a incendiilor . OG m l1,1/2000 pt.modificarca OC m60,1lgg7privind aptuarea impotriva incendiiloq modificate ii aprobati dc Legea m21211997. Pe tot parcursul execuliei lucrdrilor, precum $i in activitatea de exploatare ;i intr(linerc J instalaliilor projcctate se va urm5rii respectarea cu strictele a prevederilor actclor nonnati\e mcnjionate. Lista dc mai sus nu este limitativi $i va fi completatl cu restul prcvcdcdlor legale in domcniu, allate in vigoare la nomentul rcspectiv. Rdspunderca privitoare la rcspectarea legislaljci in vigoare revine in intregime executantului lucrerii in perioada de rcalizare a investiliei ti bcneficiaru)ui pe perioada de exploatarc nomali, intrctinere curentS $i reparalii (dupd rcceptio[area lucrarilor 9i a punerii in funcliuno). Pe tot parcursul execuliei lucrdrilor, precum $i ir activitatea dc cxploatare $i intrctinere a instalaliilor proiectatc se va urmdrii respectarea cu strictele a prevedcrilor acteior nomlative menlionate. Lista de mai sus nu este limitativd $i va fi conlpletdtd cu restul prevederilor lcgalc in domeniu, aflatc in vigoare la momentul respccti\'. Rispunderea privitoare la respectarea lcgislaliei in vigoare revine in intrcgime executantului lucrdrii in perioada de realizarc a investiliei $i bcneficiarului pc pcrioada de exploatare lormald, intrelinere curentd ti reparalii (dup5 receplionarea lucrarilor Si a punerii in funcliune).

n2

,/ S,C, CONSTRUC

III BIHOR

S.A,

\,e,

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXIERIOARE, SANITARE SITERMICE

RECEPTIA LUCRA.RILOR lucririlor de instalalji saniatare se va eiectua in conlbnniratc cu presc.ipliile privind \ coficcrea (.rlllalli si reccllici lucrdLnlor sr lnume: Normati\,l-ll pentru vcrificarea calitdlii si receplia lucrdrilor dc instalalii at'crente construcliilor

Recepfia

Indicativ C 5G02: Instrucliuni tehnicc penffu ef'ectLrarea incercdrilor hidraulicc si pneumatice in recipi(ntE (indicativ 125). ll1 vederea receplici sc va umtfi daca executarea lucririlor s-a ticui il1 confbnnitrtc .Ju documentalia telxlicoeconomica si cu prescripliile in vigoare cu privirc la cxccutarea lucrdrilor si anumc: echiparca cu obiecte sanitare. aparatc. agregate corespunzatoare, in concordanta cu prevederile din paoiect; respeciarea trascclor conductelor; folosirca materialelor previzute: funclionarea normala a obiectelor sanitare, armaturilor. aparatelor si agregatelor; rigidiiatca fixirii in elementelc dc conshxclie a conductelor si aparatelor: asigurarea dilatSrii libere a conductelor: modul de dispuncrc a amtaturilor si aparatelor dc control si accesibilitatea acestora; aplicarea in cxeculie a masudlor prcvizute in proiect pentru diminuarca zgomotelor: calitatca izolaliilor si a vopsirilor aspectul esteiic al monttuii imtalaliilor. Pentru lucrdrilc ascunse se vor rcspecta prescripliile privind modul de verilicare a calitdlii si electuarea recepliei lucrdrilor ascunse la executarca construcliilor si instala!ilor at'erente.

STANDARDE DE REFERINTA STAS 1478-83 Construclji civile si industrialc.Alimentarea interioara cu apa. STAS 1795-81 Canaliziri inteioare STAS 3061-7,1 Hidraulica Tcrmilologie. simboluri si imilali de misura STAS 7771-81 Masuri de sigxranta contra incendiilor. Determinarea rezistcntei la 1bc a elemcntelor de construclii S IAS 7315 l--.1 Prolec(ix co rra (or,',,iunii. STAS 2099-79 Elementc pentru coflducte.Dia]netre nominale STAS 2250-73 Presiuni nominale, presiuni de inccrcare si presiuni de inccrcare si presiuni dc lucru marim admisibile STAS 7656-80 Tevi din otel sudaro longitudi alpentru instalalii STAS 7656-80 fevi din otcl sudate lonSitudinal ,pentru conslruclii STAS 404/2-80 fcvi din otel fara sudura larninate la cald, pentru construcli STAS 838-82 Fitingud din lbnta maleabila. Condilii gcncrale STAS 474-66 Coturi Dirncnsiuni STAS 7698-66 Coturi la 45 grade. Dimensiuni STAS 483-66 Coturi cu racord olandcz STAS 475-66 Muft Dimcnsiuni STAS ,176-55 Teuri Dimensiuni STAS l8Ul--l Rrr,'rdun olrrrdezc. Dimcnsiuni STAS 1601-80 Robinete cu ccp. Condilii gencr.ale STAS 1180-80 Armaturi industriale. Robiner cu scfiar Coidilii STAS 2375-75 Amaturi sanitare. STAS 5738-76 Materiale peltru izolari temice.Vata minerala


149


150

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU, SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE, SANITARE SI TERIIICE

STAS 36 S1AS 96 STAS 27 STAS 9I STAS 9I STAS 87 STAS 64 STAS 93

10-80 Sifoane de pardoscala

i7-74 incerciri lavoare ;9-79 Spalatoare pentu vase ;4-80 Armaturi pentru instalatii 13-80 Armahrri sanitare-Crnditii de calitate i2-80 Baterii ameslecatoare-tipuri dimensiuni 10-80 kmaturi pentlu instalalii sanitarc.Tuburi fonta D-73 Tuburi si pigse de l€gitua din fonta pentru canalizare seria M le si utilajele vor corespuude reglementarilor tehnice, si anume, in urmdtoarca ordine loare: nationale care adopta standarde europene; nalionale care adopta standarde internalionale; nalionale pentru domeniile in care nu sunt adoptate standarde europene armonizate.

,w t

s.c. CONSTRUCTII BTHOR S.A.

-a'

GONSTRUCTil BrHOR S.A. J05/275l1991

151

ORADEA, BIHOR, ROMANlA 0040-259-417 -512 : 0040-259 -4 17 -s13 F ax 0040-259-412-716

cut 73'126 Str. Berzei Nr. 4

Adres, WEB: www.constructiibihor.ro

cod postat410151

e-mail : [email protected]

Rihor SA

Formular

8

RESUITSE

Ot-ertantul

prezenta informafii

mi

me referitoare la

orga

zarea de prciect pe care o propune.

Olaftantul va prezenta o organigrame cupriozltoarc care sA identifice in mod clar tot personalul li pc care acesta intenlioneaze s[ le utilizeze la realizarea lucrdrilor. Organigrama va include si o descriere a rolurilor gi responsabilitdlilor personaluiui qi liniile de comunicare dinte membrii de asigurare a accesului la specialiftii necesari de calitate l11

in cazul in cadrul cadrul

in cazul

Ofcnant

fi obligatorii in

vederea verificdrii nivelului

cerinlelor fufldamentale aplicabile lucrdrilor cuprinse in obiectul contractlrlui, cu prevederile Legii 10/1995 li a altor legi incidente.

ofertantul este o asociere, yaf prezentald abordarea pentru organizarea actititdlii it care sd defionstreze responsabilitdlile obligatorii ale peBoahelor $i organizaliilor in astfel atm acestea sunt solicitate in caietul de sarcini. care ofertantul utilizeazd subcontractanli, se va depune ;i abordarea pentru organEarea subco tractqnlilot, lindnd cont de cerinlele minine solicitate ifi caietul de sarcini.

asociere,

autorizati)

i'"FF,i .:ir.ANrA,.,

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S-A.

:

,-

o

q!

1

I

Fr

tt JL

I EE ES]JL1

c z

-q

ts

..

o o I o-:! z o

1

.t t

,=

I

-{

v c

'l

o

I

I

E P

o v o

E

g

q

tr9

I .l

:

D

il 9I3s

E,lG

o

6){ j'i :

i:138

E

152

q o

?

o =

.3

_9r:

g

C

(

! I

i , (

i !

)

e

6?;

q.

6'sq -,-

o ! ic.-< 30*i o z 5:tc {o a c o

5

E,

?:

f

E,

E

a.

s. =,

L

g

l1)

o v o q

9.

D

+e

is 9€

9.

={

9L

a-

!t

F ts

o

:{

Ji

?

::II

E

6a! x Q

:+'

a.

-. ->

o

o

ddP:.

153

tz

GONSTRUGTTT BrHOR S.A. J05/275l1991

154

ORADEA, BIHOR, ROIIIANIA

0040-259-417 -512 : 0040-259 .417 .513 Fax 0040,259-412.71 6

cu173126 Str. Berzei Nr. 4 Cod postal410151

Adresa WEB: www.constructiibihor.ro


Descriere ogranigrama Lista getrerall a personalului desernnat: -Manager de Proiect I -Sef santier 1 -Responsabil Tehnic cu Execulie (RTE) I -Personal administrativ: I -Responsabil SSM; I -lnginer pentru asigurarea calitdlii, I -Inginer instalatii HVAC; I -Responsabil SSM; 1 -Personal administrativi 1 -lnginer decontari, atasamentist; I

Lista personal responsabil execulie: Manager de proiec! Sef$.ntier: - participe la preluarea fiontului de lucru pe baza de proces verbal de predare primirc, cat la ii receplia lucrarilor terminate - asigud ecexulia lucrdrilor cu personal calificat gi organizeaza instruirea personalului - asigurd dotarea punctelor de lucru cu materiale, utilaje ti uneltele necesare conlbm documentaliei

tehnice - verificf, modul de insu$ire $i respectare a detaliilor de execulie, a caietelor de sarcini. a procedurilor tehnic.e de execulie, a instrucliunilor de lucru, etc. Responsabil tehDic cu executia - verificl modul de insu$ire $i respectare a detaliilor de execulie, a caietelor de sarcini, a procedurilor tehnice de execufie, a instrucliunilor de lucru, etc. - padicipA la preluarea frontului de Iucru pe baza de proccs verbal de predare primirc, cdt gi la receplia lucrArilor terminate Responsabil CQ: -rdspunde de aplicarca prezenrei proceduri -asigurd intrarca materialelor pe fluxul tehnologic, numai dupe efectuarea inspecliilor controalelor Si prevdzute $i confimarea acestora in documentele de insolire specifice -verifica efectuarea tuturor operafiilor in conformitate cu prevederile specificate -participi la receplia calitative a lucrdrilor Responsabil SSM -norme de protectia muncii - verificd dotarea cu echipament de proteclie a muncii pentru fiecare muncitor din formalie, sau personal din incinta Seful de echipi: -coordonare muocitori - verificA dotarea cu dispozitive 5i unelte de lucru a muncitorilor de subordine

Liniile

de

comulicarea

Comunicarca reprezinta "sangele unci lime',.Obiectivul principal al comunicarii in cadrul unei orSanizatii estc de a detcnrina si antrcrla a[gajatii in desfasurarca activitati]or straregicc ale fi].lnei. Astfel, organiz.Ltiilc trebuie sa aiba capacitatea de a idcntifica, trimite, primi si intelege rapidj strategice crcdibile si relevijnte. Dar pentru punerea rapida i[ praotica a unei stratcgii.p unor schimbari operationalc, de cultura suu pentru atingerea unor noi obicctjve este n altcevai constieDtizar'ea, intelcgerea si acceptarea intcntjilor stratcgice ale lirmci de ca S,C, CONSTRUCTIi BIHOR S.A,

CONSTRUCTII BIHOR S.A.

J05/275/1991 CU173126 Str. B€rzei Nr. 4 Cod postal410'151

155

oRAoEA, BrHoR, RoMaNra

Telefon 0040-259-417.512 0040-259-417-513 Fax 0040-259-412.716

Adresa WEB: www.constructiibihor.ro


acesteia. Deciziile asupra strategiilor si politicilor trcbuic sa tina cont dc existel]la comunica|ii si de restrictiile impuse de xceasta,iar instrumcntclc utilizatc si comunicarea ir1 sine trebuie sa tie oricntatc calre priorilatile strrtcgice cle (.rtJni,,arici. Comuicarea se va lace ierarllic, confbrm organigramci prin:

Integritate si integrare Ceea cc se comunica lrebuie sa lie credibil. Iar la baza credibilitatii sta i[tegritalea; baza intcgritatii o reprezinta constanta si corcspondcnta totala dintre cornunicare si conducerc. Crcarca credibilitatii reprezinta o activitatc care presupure integrarea canalelor de comunicare oticiala.scnti, oficiala si neoficiala. N'lodul prin care o orgalizatie isi conducc afaccrilc si lc prczinta celorlalti este deoscbit dc imponant,dar impactul comunicational ou esle niciodata egal sau Dlai mic deoat impactul deciziilor si actiunilor flflnei respective. Demnitate si rcspcct Comunicarea se dezvolta prin dcmnjtatc si respect reciprocl acestea doua constituic baza pcntn: crearea si consolidarca uror relatii de inorederc si rcsponsabilitate. Organizatiilc in interiorul carora exista astlcl dc rclatii se vor bucura de un angajamcnt intcm cu mult mai ridicat,depasind astl'el flnnele sau organizatiilc in care nu exista astlel de relatii.ln ultima iNtanta,succesul unci orgatlizatii depinde de efortul conjugat.inspirit si discretionar al propriilor angajati.lnfucat comunicarca caracterizata pin demnitate si respect rcciproc stabilcste relatii de incredcre si resporsabilitate intre oamcni,aceasta sta la baza elbnului mentiolat si asigxra succcsul firmei. Claritatea si putcrca mcsajelor Claritatea reprezinta una diltre necesitatile deslasurarii unci comunicari excelcnte. Absenta claritatii conducc la confuzie,nenultumiri,fiustari si chiar haos. Mesajele clare trebuie tratate cll atentie astfcl incat sa nu i[tre in conllict cu cc]claltc mcsajc . Desi sunt des repctate,sunl doar doua 1a nunlar.Mesajele clare si consecvcntc asigura un echilibru iilre simplicitate si complexitatc ,sunt exp lnate cu o cconomie dc cuvinte dar cu o rnultitudinc dc scnsuri.[.i]nbajul utilizat este acela al oamenilor obisnuiti in convcrsatiilc zilnice.lotrucat mesajele clarc sunt adrcsate ingijorarilor si neccsitatilor ascultntorilor, acestea iau rraimult lbnna unei conversatii dccat a Lrnei mustrai sau a unui cnunt.Mesajele clare sunt cocrcnic!consecvente si complete: clc isj rccunosc Iimitele,isi cxplica ratiunile de utilizare si sunt adresate oricarcj probleme de lbnd aparutc in unna

enu[tariilor. Roluri si responsabjlitati Un sistem pcrfom]ant de comunicare dcpinde de pregatirea.energia si capacitatea de paniciparc a angajatilor unei organizatii.Fiecare angajat trebuic sa aiba unul sau mai multc roluri in cadrul procesului de comunicarc.Toti angajatii trebuie sa aiba rcsponsabilitati clar delinrrc J'cnhu comunicarea verticala(ascendenta sau descendenta) si pentru cca latcrala,adecvale p,)Titici ocupate.Aceste rcsponsabilitati trebuie sa vizeze alat primirca si transmiterea de inlbrmaiii cat si crearea dc relatii care conduc la cornunicarea rapjda,credibila si strategica.Prin responsabilitati ar trebui stabilitc infomatiile carc pot fi communioatc cui,cand.cum si de ce.Respoosabilitatile ar trebui sa include de asemcnea si consecintclc reale sau potentiale indcplinirii sau neindeplinirii accstora.Un meJiu comunrcaliunJl 5rrbrl!rtrebui sJ incuraicTcsi. r recontpcn\e,/(Jnglj iipe ttJ \.,tnJni(-rcJ active din cadrul organizatiei si tinad totusi cont de infbm'tatiile sau mesajele pc carc acestia le comunica. Ascultarca Ascultarea sta la baza unci bune comunicari.O buna comunicare nu estc foalte bine sugerata printr-un anunt clocvent sau mustrare persuasivc;imbraca mai degraba lonna unei conversatii echilibrate sau discutii consistcntc.Desi comunicarca poate exista si fara ascultare.cu toatc accstca,in (rzul cazul c(rrnunr(anr comunicarii care cJrc implica Inpt,ca Jsau poalr vorbi ascultarca,nu drca.nu se \r,rht dcspre s( poate dc\pre ascultarea xs(ull.lru:r !r1! lllesJilltr>dr.rl d r
FbBfim)

S,C. CONSIRUCTII BIHOR S A.

GONSTRUCTII BIHOR S.A.

J05/275l1991 CU173126 Str. Berzei Nr. 4 Cod postal410151

156

oRADEA, BrHoR, RorvaNrA Telefon 0040-259-417.512:0040-259.417.513 F

ax 0040-259-412-716

Adresa WEB: www-construcliibihor.ro

e-mail :[email protected]

degraba o capacitate, o abilitate,o reflectare a credintei ca invatarea de la alte persoane poate rcprezenta o buoa investitie a timpului petrecut in ascultarea ac€lei persoane.Necesita o acceptare intelectuala si o dorinta de invatarc de la diferiti oameni de-a lungul vietii.

Practica si sprijin Prin recunoasterea rolului vital al fiecarui angajat in procesul de comunicare, organizatiile trebuie sa se asigure cE toti angajatii au capacitatea,detin instrumentele si se bucura de sprijin pentru indeplinirea repponsabilitatilor lor.lnstruirea si practica vor depinde de natura domeniului de activitate dar si de necesitatile particulare ale individului si organizatiei; in oicare dintre cazuri,acestea vor asigura perso4nelor ocupate capacitatea de a comunica rapid su competeot.Instrumentele adecvate vor include atat tehrologiile existente cat si rcsuNele utilizate in cazul comunicarii obisnuite. Sprijinul peltru comuoiEare va include un aflux de infomatii strategice, acordarea de timp, canale de comuricare aspendenta si facilitate fizice care sa asigure o buna comunicare. Fara aceasta, nici o organiz&tie nu se poate astepta ca angajatii sa comunice oportun, in mod clar si intr-o maniem credibila.

:"\

-o

*-'jl'l' j, f &r.A"'ni

S.C. CON"STRUCTII BIHOR S A

SOCIETATEA COtv!ERCIALA

157

coNsrRucTll BtHoR s.A. ORAOEA, BIHOR, ROMANIA

Telefon 0040-259-417.51 2:

J05/275h991

Fax

cut73126

0O4O-259.417.51 3

0040-259412.716

Adresa WEBi www.constructiibihor.ro e-mair : q[!!92!eE!!!!!jq!!9lJg

Str. Berzei Nr. 4

cod posral410151

Cerinte privind pregatirea profesio[ala si calificarea corespunzatoare a personalului de specialitate necesar indeplinirii cotrtractului Lucrarile pentru realizarea obiectului

.CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE". COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR

vor

fi

coordonate si supravegheate de personal de executie atestat corespunzat domeniului de executie a lucrarilor. Pentru indeplinirea acestui contract, Antreprenorul va asigura personal de specialitate, precum si documente care atesta pregatirea profesionala si calificarea acestora dupa urmeaza:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

M&nager de proiect Sef

- BAINTAN VASILE IOAN;

sutier, - PASCALAU MIRCEA;

Rerponsabil tehnic cu executia (RTE)- ROSCA STEFAN; Responsabil cu protectia muncii CORMOS VIORXL Responsabil cu calitatea (CQ) , BOCOR MARIUS Inginer constructii civile - CRISAN CRISTIAN hgirer instalatii -DORNEA MARCELA

La solicitarea autoritatii contractante, pentru cei mentionati se vor prezenta diplomele d€ absolvire, CVuri, atestari, orice alte documente edificatoare conform documentiei de atribuire. Data: 08-09.201?

s.c. coNs'r'RLC'ul BrHoR s.A. Inu.Baintan Vasilc ban

ffi^J:h o sr i aERzEt >

s.c.coNsTRUcT

158

BTHOR S.A.

TABEL NOMINAL CU PERsONALUL DISPONOBIL

pentru executia lucrarii ,.CONSTRUIRE

HALA DEPOZITARE UTILAJE,

COMUNA BORS,IUDETUL 8IHOR"

EM

I

ULIU

LEXANDRU-EMER C

DULGHER BOREELY

MUNC TOR NECALIF CAT DULGI]ER

FLMON IOS F.ADR AN

MUNCITOR NEC,

MIRCEA FLORENT N DEBRENTI

DULGHER

DULGHER

MUNC TOR NEC.

CO5MIN SOR

N

SOR N

MARIN

DULGHER

GYARMAT ZUGRAV

MUNC TOR NECAL F CAT MUNC TOB NECAL F CAT DULGH ER ELECTR CIAN

IOSIF ANTONIU KEMENES

SANDOR

DULGHER

T BOR ISTVAN

DULGHE

R

TEOEIL GHEORGHE

UC MUNCITOR NECAL F CAT

VA5ILE

FLORIAN

DULGHE

R

D". c

s.c,coNSTRUcT

159

BTHOR S.A.

TABEL NOMINAL CU PERSONATUT DISPONOBII.

pentru executia lucrarii "CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAIE, COMUNA BORS,IUDETUL BIHOR" 46

NAGY

ALEXANDRU

47

NAGY

ERV N.ARPAD

DULGHER

48

NEGRUT

ILIE

DULGHER

49

N COR CIU

ALEXANDRU

DULGHER

50

ORO5Z

JOZSEF

MUNCITOR NECALIFICAT

51

PALOTAI

GABOR PETER

Z DAR Z DAR

52

PEK

FRANCISC

53

PENZES

ATT

54

PETER

LASZLO ZSICMOND

ZUGRAV

55

PETRUS

IOAN

DULGHER

56

POCSAT

EMERLC

DULGH ER

57

POLMAN

rosrF

ZUGRAV

58

POPESCU

SORIN

LACATUS

59

POSZTOS

lozsEF

Z DAR

60

PUSZTA

ANDRAS FERENCZ

Z DAR

61

LA

MIKLOS

DANIEL

NSTALATOR INCALZ RE

NSTALATOR APA CANAL

62

RUSKO

lozsEF

Z DAR

63

SANDU

OV]DIU

DULGHER

64

SARACUT

65

SANDOR

CAROL

ZUGRAV

66

SARKAD

STEFAN

61

SIKLODI

MON

DULGH ER

Z DAR

68

S

Mr(LOS

MUNC TOR NECAL F CAT

69

S MON

TOM BOLY

Z DAR

70

SPALEK

losrF

MUNC]TOR NECAL F CAT

71,

5T UBE

GHEORGHE

DULGHER

72

SUCIU

ZOLTAN

MUNC TOR NECAL F CAT

73

SZABO

ANDRAS ELEK

DULGHER

74

5Z LAGY

ROBERT

DULGHER

75

SZEKELY

ALEXANDRU

ZUGRAV

l6

TARI

BELA

ZIDAR

ISTVAN

MUNCITOR NECALIFICAT

1a

TERNOVAN

VINCZE

ZIDAR

19

T]RBAN

PETRU

ELECTR CIAN

80

TOLCSVAY

ZOLTAN MAR]NEL

OULGHER

81

IOTH

LAJOS

82

IOTH

LASZLO

ZUGRAV

83

IOTH

SOR N FLORIN

ZIDAR

84

IOTH

IIBERIU

DULGHER

VASII

VASILE

V ATORISZ

M KLOS

17

86

DULGHER FEBE NCZ

/1erJcI L?]***^ "d

ztDAR Operator eco SC Constructii

i"W';2;

160

,9

5

E LL

x

xx

x

xx

x

x

I

() f

co co co @ co co @ co co co @ co @ co co @ @ @ c0 @

@ @ @

:3p,i \{k{auA

,q -q

-

+

>

E

E

d

,+ _q

E

'a

o

oE

E

t(.

LIJ

I

O ..]

Lr.t Ll.l

co

,q .E

a o tcl o.i o Lrl .9 o co ) ot o t_ o o

oo I I

E

o

s

t@

(,

= o co

,9

E

!

-q ,E

I€ ,9 E E E E

,E

! !

o

>a

LU

E

o

!

ci E

z

UJ
cl.

F I@

o-

E E

o t .r q

ry

o

!

z3

E LI

E E

co co

E E

(,

s

E

o

N

o (,

E .E .E (-)

o

,,'

161

€

,q

E .E

E

LI ,E

,q

xx

x

xx

xx

x

s

xx

e

o

s E

O

l

co co c0 co co co ao co c0 co @ co @ c0 co @ co @ @ co @ co co @

.o

E

q -a

S

c)

E

o

f(

I

o E ; z

(, q E

i

N

,q

o

o.

.9 ,9 ,q .q

E

o

6

t -a

q

co

N

t

Lr.t

I

LIJ

6

,9 .g ,9

,9 ,9 .9

E

co

=

(-)

o

o E O q

p

(!

;

2

co

E E E

F

,9

o o Ll.l

q

o-

I

,g

o co

ot

i

E

E E E E

E

?

ct

E

o @

,a

l

q

.g

q .9

!

! co

,e ,q

a

.9 .9

o

o)

o)

=

CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDETUL BIHOR Activity Name

Original Planned Start Duration

Planned Finish

162

Month 1

2

3

4

5

6

7

8

9

240d 02-Oct-17 30-May-18 CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDETUL BIHOR

CONSTRUIRE HALA REZISTENTA Sapatura generala si sapatura fundatii Verificare cota de fundare si natura terenului de fundare Cofrare, armare si turnare fundatii Verificare armatura si calitate turnare beton Umpluturi sub pardoseala Verificarea compactarii la umpluturi Stuctura metalica Verificare uzinarea si asamblarea structurii metalice

ARHITECTURA Inchideri din panouri sandwich, jgheaburi si burlane Verificarea calitatii lucrarii, etanseitatea, imbinarea elementelor de inchidere Pardoseala+soclu din beton

185d 02-Oct-17

05-Apr-18

105d 02-Oct-17

15-Jan-18

25d 02-Oct-17

26-Oct-17

0d 30d 27-Oct-17 0d 20d 26-Nov-17 0d 30d 16-Dec-17 0d

26-Oct-17 25-Nov-17 25-Nov-17 15-Dec-17 15-Dec-17

31-Mar-18 04-Feb-18

0d 20d 04-Feb-18

24-Feb-18

Tamplarie exterioara

5d 24-Feb-18

01-Mar-18

Verificarea calitatii tamplariei exterioare

0d

01-Mar-18

Compartimentari interioare, tamplarie interioara

20d 01-Mar-18

21-Mar-18

Finisaje interioare

10d 21-Mar-18

31-Mar-18

INSTALATII ELECTRICE Impamantare Verificari si probe PRAM la impamantare

05-Apr-18

10d 16-Nov-17

25-Nov-17 25-Nov-17

Instalatii electrice exterioare

20d 04-Feb-18

24-Feb-18

Instalatii electrice interioare

25d 01-Mar-18

26-Mar-18

Teste si probe la instalatii electrice Instalatie de detectie-alarmare-desfumare

0d 10d 26-Mar-18

Umpluturi sub pardoseala Verificarea compactarii la umpluturi Stuctura metalica Verificare uzinarea si asamblarea structurii metalice 75d, ARHITECTURA Inchideri din panouri sandwich, jgheaburi si burlane Verificarea calitatii lucrarii, etanseitatea, imbinarea elementelor de inchidere Pardoseala+soclu din beton Verificarea calitatii lucrarilor la pardoseala Tamplarie exterioara Verificarea calitatii tamplariei exterioare Compartimentari interioare, tamplarie interioara Finisaje interioare Verificarea calitatii compatimentarii si finisajele interioare

31-Mar-18

140d 16-Nov-17 0d

Cofrare, armare si turnare fundatii Verificare armatura si calitate turnare beton

24-Feb-18

0d

0d

Sapatura generala si sapatura fundatii Verificare cota de fundare si natura terenului de fundare

04-Feb-18

Verificarea calitatii lucrarilor la pardoseala

Verificarea calitatii compatimentarii si finisajele interioare

105d, REZISTENTA

15-Jan-18

20d 15-Jan-18

140d, INSTALATII ELECTRICE Impamantare Verificari si probe PRAM la impamantare Instalatii electrice exterioare Instalatii electrice interioare Teste si probe la instalatii electrice

26-Mar-18 05-Apr-18 05-Apr-18

Instalatie de detectie-alarmare-desfumare Teste si probe la instalatiile de detectie-alarmare-desfumare

120d 06-Dec-17

04-Apr-18

120d, INSTALATIE DE INCALZIRE

Instalatii de incalzire - tubulatura sub pardoseala

10d 06-Dec-17

15-Dec-17

Instalatii interioare de incalzire

25d 01-Mar-18

26-Mar-18

Instalatii CT

10d 26-Mar-18

04-Apr-18

Teste si probe la instalatiile de detectie-alarmare-desfumare

INSTALATIE DE INCALZIRE

0d

Instalatii de incalzire - tubulatura sub pardoseala Instalatii interioare de incalzire

04-Apr-18

Instalatii CT Teste si probe la instalatiile de incalzire

120d 06-Dec-17

05-Apr-18

120d, INSTALATII SANITARE

Instalatii sanitare - tubulatura sub pardoseala

10d 06-Dec-17

15-Dec-17

Instalatii sanitare, tubulatura si fitinguri

25d 01-Mar-18

26-Mar-18

Obiecte sanitare

5d 26-Mar-18

31-Mar-18

Teste si probe la instalatiile sanitare, menajere

0d

05-Apr-18

7d 28-Mar-18

04-Apr-18

7d, MONTAJ ECHIPAMENTE SI UTILAJE Montaj echipamente si utilaje 90d, AMENAJARI EXTERIOARE

Teste si probe la instalatiile de incalzire

INSTALATII SANITARE

MONTAJ ECHIPAMENTE SI UTILAJE Montaj echipamente si utilaje

0d

Instalatii sanitare - tubulatura sub pardoseala Instalatii sanitare, tubulatura si fitinguri Obiecte sanitare Teste si probe la instalatiile sanitare, menajere

7d 28-Mar-18

04-Apr-18

AMENAJARI EXTERIOARE

90d 24-Feb-18

25-May-18

PLATFORME EXTERIOARE

50d 05-Apr-18

25-May-18

50d, PLATFORME EXTERIOARE

50d 05-Apr-18

25-May-18

Platforme exterioare Verificarea calitatii platformei exterioare

Platforme exterioare Verificarea calitatii platformei exterioare

INSTALATII SANITARE EXTERIOARE Instalatii sanitare exterioare Teste si probe la instalatiile exterioare

ORGANIZARE DE SANTIER Organizare de santier Verificare finala, testare finala si predare obiectiv

0d

25-May-18

40d 24-Feb-18

05-Apr-18

40d, INSTALATII SANITARE EXTERIOARE

40d 24-Feb-18

05-Apr-18

Instalatii sanitare exterioare Teste si probe la instalatiile exterioare

0d

11

185d, CONSTRUIRE HALA

15-Jan-18

75d 15-Jan-18

10

05-Apr-18

240d 02-Oct-17

30-May-18

240d, ORGANIZARE DE SANTIER

240d 02-Oct-17

29-May-18

Organizare de santier

30-May-18

Verificare finala, testare finala si predare obiectiv

5d 25-May-18

12

240d, CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDET

OFERTANT S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.

163

CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDETUL BIHOR CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDETUL BIHOR CONSTRUIRE HALA REZISTENTA 25d

Sapatura generala si sapatura fundatii

0d

Verificare cota de fundare si natura terenului de fundare

30d

Cofrare, armare si turnare fundatii

0d

Verificare armatura si calitate turnare beton

20d

30d

Umpluturi sub pardoseala

Stuctura metalica

0d

Verificare uzinarea si asamblarea structurii metalice

0d

Verificarea compactarii la umpluturi

ARHITECTURA 20d

Inchideri din panouri sandwich, jgheaburi si burlane

0d

Verificarea calitatii lucrarii, etanseitatea, imbinarea elementelor de inchidere

20d

Pardoseala+soclu din beton

0d

Verificarea calitatii lucrarilor la pardoseala

5d

Tamplarie exterioara

0d

20d

Verificarea calitatii tamplariei exterioare

Compartimentari interioare, tamplarie interioara

0d

Verificarea calitatii compatimentarii si finisajele interioare

10d

Finisaje interioare

INSTALATII ELECTRICE 10d

Impamantare

0d

Verificari si probe PRAM la impamantare

20d

0d

Instalatii electrice exterioare

Teste si probe la instalatii electrice

10d

Instalatie de detectie-alarm...

0d

Teste si probe la instalatiile de detectie-alarm...

25d

Instalatii electrice interioare

INSTALATIE DE INCALZIRE 10d

25d

Instalatii de incalzire tubulatura sub pardoseala

0d

Instalatii interioare de incalzire

Teste si probe la instalatiile de incalzire

10d

Instalatii CT

INSTALATII SANITARE 10d

25d

0d

Instalatii sanitare - tubulatura sub pardoseala

Instalatii sanitare, tubulatura si fitinguri

Teste si probe la instalatiile sanitare, menajere

5d

Obiecte sanitare

MONTAJ ECHIPAMENTE SI UTILAJE 7d

Montaj echipamente si utilaje

AMENAJARI EXTERIOARE PLATFORME EXTERIOARE 50d

Platforme exterioare

0d

Verificarea calitatii platformei exterioare

INSTALATII SANITARE EXTERIOARE 40d

0d

Instalatii sanitare exterioare

Teste si probe la instalatiile exterioare

ORGANIZARE DE SANTIER 240d

5d

Organizare de santier

Verificare finala, testare finala si predare obiectiv

OFERTANT S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.

GONSTRUCTTT BIHOR S.A.

164

ORADEA, BIHOR, ROI\,!ANIA

Telefon 0040-259-4'17.512i 0040-259.417.513

J05/275l1991

Fax 0A4A-259412-716 Adrese WEB: www.conskuctiibihor.ro

cu173126 Str- Berzei Nr. 4 cod posrat41o151


Organizarea lucrarilor 1.d. Lucrari permanente si temporare

Lucrari permanente Sunt lucrarile care sunt descrise la capitolul 1.a din cadrul propunerii tehnice.

Lucrari temporare Antreprelorul va realiza, pe propria cheltuiala, toate lucrarile de provizorat necesare psntru constructia sigura si eficienta a noilor lucrad. Organizarea de tantier ILrtr Imediat dupa gAsirea uflei locafii care va fi consideratA corespunzetoare, se va trece la amenajarca terenului. Odati ce spafiul a fost arnenajat corespunzdtor, vor fi instalate containerc de tip birou care vor fi folosite ca bircud admiflistrative. Toate inceperile vor fi dotate cu aparate de aer condifionat si radiatoare. Deasemenea, legdtura acestora la utilitefi va fi efectuata imediat dupa instalarea in locafie. Biroudle vor fl echipate in concordanld cu cererile contractuale. Fumizarea echipanentelor pentru birouri li a toaletelor mobile pentru $antier va fi efectuata urmarinduse indeaproape stipulerile din contract. Un container pentru utilaje, maqini si echipamente va fi deasemenea prezent in organizarea de Eantier fixe- daca arnplasamentul pemite. In cadrul organizirii de tanticr fixe, contractorul va amenaja doui zone de depozitare, psnhu una materiale voluminoase ti alte materiale similare si o alta pentru materiale marunte Toata zona acestei organizari va fi imprejmuita corespunzator. Dezefect&re& organizirii de gantier Odate cu terminarea lucrdrilor (fie in totalitate - penhu orgarizarea de lantier fixd sau intr-o anumitd zona ) toate containerele vor fi transportate din locatia in care au fost instalate, imprejmuirile vor fi demontate ti zona afectata va fi adusa la starea initiald, in conformitate cu fotografiile care vor fi lEcute inainte de construirea organizArii. Toate aceste lucrari nu se vor intinde pe o perioadl mai lungd de 5 zile de la finalizarea tuturor lucrArilor in locatia respectivtr.

Monitorizarea structurilo!. existetrte Antreprcnorul va monitoriza orice structua din apropiata vecinatate a oricaror activitati de constructie, pentru a se asigura ca nu se cauzeaza nici o avariere sau detedorare la structurile existentg. Daca se impune Alteprenorul va prezenta propuneri pentru monitorizare Dirigintelui de saotier, in vedsrea obtinerii aprobarii acestuia inainte de orice activitate de constructie de pe santisr. Propunerile vor include o evaluate a structudlor predispuse la afectarca de catre activitatile de constructie impreuna cu detaliile activitatilo propuse de monitorizare si cu detaliile de sprijinirii teopomre propuse, daca este cazul, pentru a se asigua ca nu vor exista efecte adverse pe structurilg implicate. Dirigintelc de santier va avca dreptul sa suspcnde lucrarile sa, lucrarile cauzeaza tasari in exces sau neunifome, avarii sau deteriorari I attctata de lucrari.

o

ORADEA

ST BEFTZEI

Nr4

^l

ry/

7,o

GONSTRUCTIT BrHOR S.A.

165

ORADEA, BIHOR. ROI!'IANIA J05/275h991 cut 73126 Str. Berzei Nr.4

cod postat410151

Telefon 0040-259-4'17.512i 0040-259

Fax

417.51 3

0040-259412.716 Adres; WEB: www.constructiibihor.ro e'mai I :

qE!91@!9!9!I!q!ii!i!9l:r9

Antreprenorul va supota costul pentru rcp.rrrlr. -c(rJhrlirc. -Lp,,rluri rslrf.,r:.r.' \r altele rezultate din actiunile sau omisiunile sale.

1.e. Interferenta cu structurile existente si protectia impotriva avariilor In cazul in care lucrarile implica modificari sau conexiuni la structurile existente, Antrepr€norul va mentine integitatea struaturii existente si se va asigura ca au fost luate toate masurile astfel incat nici o fisurare sau orice alt efect adve6 sa nu fie provocat structurilor existente. Alkeprenorul va lua to&te masurile de prevenire necesare pentru a evita cauzar€a oricaror detedorari neprevazute drumurilor, terenurilor, prcprietatilor, solului, copacilor, surselor de apa subterane si altor caracteristici pe duata Contractului. ln cazul in carc orice parte din lucmr:i este aproape de, traverseaza sau se afla sub orice instalatie existenta a unei compadi de utilitati, Antreprenorul va sprijini si va lucra in jurul, sub sau in vecinatatea tuturcr instalatiilor intr-o maniera destinata evitarii daunei, scurgerii sau pedcolului, si pentru a asiguta opemrea neinherupta. ln cazul in care se descopera scuged sau avarii, Altreprenorul va notifica imediat Dirigintele de santier si proprietarul implicat, dupa caz, iar Antreprenorul va ofei pentru fiecare instalatie repararea imediata sau inlocuirea instalatiei afectate. Anheprenorul va rcstabili complet, pe cheltuiala Eoprie si spre multumirea Dirigintelui de santierui, orice daune cauzate de oricare dintre operatiunile sale. Avarierea include toate actiunile care ar putea duce la o avarie a mediului, precum descalcari de deseuri, combustibil sau ulei, dar si la distrugerea mediului de cahe o instalatie sau echipament. Antreprenorul va proteja toate structurile existc[te la subsol si la suprafata impotriva avariei, fie daca acestea se afla sau nu in limitele de servituti obtinute de catre Angajator. Atunci cand pereti, garduri, porti, baraci, cladiri sau orice alte structuri trebuie sa fie indepartate pentru realizarea constructiei in mod corespunzator, acestea vor fi reconstruite in starea lor initiala, spre satisfactia proprietarului, ocupantului si Dirigintelui de santierui. Dirigirrtele de santier va fi notificat cu privire la orice avarie provocata structurilor, iar reparatiile si inlocuirile vor fi realizate inainte ca lucrarile permanente respective sa fie considerate terminate, Antrq)rcnorul va indeparta si inlocui orice structuri mici diverse (precum gardurile, cutiile postale, indicatoarele de directie) fara compensatie suplimentara din partea Angajatorului. Aceste stucturi vor fi inlocuite intr-o starc la fel de btura ca cea initiala. Daca se gasesc structuri care sa impiedice constructia lucrarilor dupa cum a fost proiectat, Antrgprenorul va notifica Dirigintele de santier cu privire la modificarile propuse si va realiza modificarile rezonabile necesare, spre satisfactia Dirigintele de santierui. Detalii ale tuturcr rcvendicarilor sau preavizelor intentionate pe care Antreprenorul le poate primi de la tertele parti vor fi notilicate fara intarziere Dirigintele de santierui carc, de asemenea, va transmite Antreprenorului astfel de revendicari sau avetismente care pot fi prezentate dircct Dirigintelui de santierui sau Angajatorului. Antreprenorul se va ocupa in mod prompt de plangeri, revendicari, avarii sau raniri ale proprietadlor sau ocupantilor.

ORADEA

St

BERZEI

GONSTRUCTII BIHOR S.A.

166

ORADEA, BIHOR, ROMANIA J05/275l1SS1

Telefon

0040-2 5941 7.5121 0040-259-417 -513

cut 73126

Fax

Str. Berzei Nr.4 Cod posta 410151

Adresd WEA: www.constructiibihor.ro

0040-259-412.716


1.f. Secventierea, derularea in timp si durata testelor, cu evidentierea clara a activitatilor incluse in procesele de asigurare, respectiv de control al calitatii, conform leglslatiei specifice corespunzatoare obiectului contractului

PROPUNERE PROGRAI\4 PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE FAZE DETERMINANTE DE EXECUTIE

" CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE,

COIVIUNA BORS ,JUDETUL BIHOR"

coNSTRUCT in conformltate cu: Legea '10l1995 prlvind calitatea in constructii; C56-85-Normatlv privind verificarea calitatii l!crarilor de constructii si instalatii; HG 925/95 privind aprobarea ,,Regulamentului de verificare si expertiza tehnica de calitate a proiectelor si a executiei constructiilof' , completat cu lndrumatorul de aplicare l\.4LPTL nr. 77N/96; HG 272194 referitor la Regulamentul privind controlul de stat in constructii; MO 352 din 1997 Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii. Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor; HG 273194 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente: OG 623/2001 privind infiintarea lnspectoratului in Constructii; HG 766/97 referitoare la Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea constructiilor;

. . .

. . . . . . . . . ,

HG 278194- Regulamentul ptr. certificarea calitatii produselor folosite in constructiii

a lucrarilor de montaj utilaje, instalatii tehnologice, si a punerii in functiune a capacitatilor de productie, L 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor; HG 62212004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii. HG 51/96 privind Regulamentul de receptie

in conformitate cu prevederie Legi nr.10/1995 prvnd ca tatea in constructt, HGR 272h994, a proceduri privind contro ul stalului in faze de execule determ nante precum Si a normaiivelor 9i reg ernentdrilor tehn ce in v goare, se stabi esc urradloarele faze determinante: Part

Verificare fazelor princ pale 9i a fazelor determinanle

! 4

Predare prlmire amplasament Verificarea trasi.t constructiei lqlullt l9I9! qlqi { Irltlqc -velllgelge Verif carea cotelor de fundare"Verificare cofrare Si armare fundatii F.D. Premerqaloa.e luri6rii fL'rdq! or ct beton in fundati 1

a€RZEr

cipi

coNsTRUCTtr BIHOR S.A. J05/275l1991

Telefon

Fax

cut73126

0040.2 59-41 7.51 2t 0O4O-259.4.17.513

0040"259-412.716

Adresi WEB: www.consrructiibihor.ro

Cod pos1at410151

e-mait : [email protected]

Receplie fundatii Cofrare Si armare etevalii Goctui

8

I 10

4!pq9-!!919LiEl9yql!

(

so

ct u

x

)

Cofrare g armare pardosea a Aspect beton pardoseala Montaj structura metalica si inchlderi IecelIlq 1qplq!!!Sturii de rezlsienle Fin saje Receptia la termlnarea lucrariloi

11

12

60 61

63

64

167

ORADEA, BIHOR. ROIIIANIA

x X

x

x

x x

NOTA:

. ,

, .

in conformltate cu prevedeflle legaie se interzice trecerca afaza uamdtoare de execulie inainte de receplionarea fazer antenoare. Verificdrile in toate fazele se vor consemna in procese verbale , pe formulare tipizate, fiind semnate de c5tre reprezentantul benefjciarului prin diriginiele de $antier atestat $i de catre reprezentantul executantului prin responsabilul tehnic cu execulia.Conform reglementarjlor in vigoare, executantul si beneficiarul au obligatia de a anunta cu cel putin 1O zile inaintea fazet determinante pe cei care trebuie sa participe la rcalizarca controlului si 'intocmirea actelor. Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor ce-i revin conform Legii 10-1995. Un exemplar din acest program si actele mai sus mentionate, precum si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.

PROIECTANT

BENEFICIAR

EXECUTANT

s.c. coNSTRUcT

BTHOR

s.A.

t.J.c. ORADEA

f"'%

/o'

O o

OMDEA Sh BEFUEI

coNsTRUCTll BIHOR S.A.

168

ORADEA, BIHOR, ROMANIA

Telefon 0040-259-417.512: 0040-259

JO5l27 511991

Fax

cut73126

-417 -5 13

0040-259412 716 Adresa WEB: www.constructiibihor.ro

Slr. Berzei Nr. 4

cod postal410151


PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE FAZE DETERMINANTE DE EXECUTIE

" CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR" INSTALATII ELECTRICE

ln

conformitate

cu Legea nr.

'10/1995'Legea privind calitatea

in

constructii' ; C56/2002-Normativ privind verif ca.ea calitat ucrar or de construc| si instalat aferente: H-G 925/1995 privind aprobarea Regu amentului de veriflcare si expertiza tehnica de caltate a pro ecte or, a executiei constructiilor, cornp etat cu Ordin de aplicare a MLPTL nt. 77712003 H.G.nr. 27211994 referitor la Regulamentul p.ivlnd controlul de stat n

constructil; H.G.nr. 261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privtnd conduce.ea si asigurarea calitatii in constructii - Regulamentul priv nd slabilirea categoriei de rmportanta a constructiilor; H,G. nr. 27311994 prvind Regulamentu de receptie a lucrar lor de construct i s instalatii aferente; O.G. nr. 62312001 privind nfiintarea lnspectoratutui de Stat in Constructii; H.G. nr. 766i'1997 reieritor a Hotara.ea pentru aprobarea unor regu amente privind calltatea in constructii; H.G. nr. 456/19S4 privind 'Regulamentul de receptle al ucranlor de montaj", instalatii tehnologice si a puner n functiune a capacta|lor de productie; si Normativele tehnce ln vigoare, se stabiesc de comun acord cu prezentu proqram pentru controlul calitatii lucrarilor.

Nr.

Faza de lucrare supusa contro ului

crt.

Part cipa la control

1

Predare - primire amplasament

2

Predare goluri pr n structura conskuctiei

B,E

3

Montare iuburi, conductoare, aparataj electric

B,E

4

Realizare paratraznet si priza de pamant

B,E

5

Lucrari ascunse

B,E

6

lncercar s verificari

P,B,E

7

Punerea in functiune

B,E

8

Receptia la terminarea ucrdrilor

NOTATIE: B - beneficiar, P-proiectant, E-executant, l-inspector PVLA - proces verbal de lucrari ascunse. PVR - proces verbal de receptie PV

-

proces verbal

Document de atestare a controlului

B,P,E

B,E, P,I

P.V.L.A.

P.V.R,

coNSTRUCTTT BIHOR S.A. ORADEA, BIHOR, ROi'ANIA

Telefon 0040-259-41 7.512t

JO5t27 5t 1991

Fax

cut73126

O04A-259 -417 -513

4040-259412.716 Adresa WEB: wwv.constructiibihor.ro

Str. Berzei Nr. 4

e-mail : qt!!91@s9rgI!q[

cod postal41o151

jtsilglrg

NOTA:

. .

. . .

in conformitate cu prevederile legale se nterzice trecerea la faza urmdtoare de executie inainte de receptjonarea faze anterioare. Verificarile in toaie fazele se vor consemna in procese verba e , pe formu are tipizate, fiind semnate de catre reprezentantu beneficiarulu prin dirig ntele de gantier atestat

cilre reprezentantul executantului prin responsabilul tehn c cu execu! a. Conform reglementarilor in vigoare, executantul si beneficlarul are obligatia de a anunia, cu cel putin 10 zile inaintea fazel determ nate de cei care trebLtie sa participe la realizarea controlului si si intocmirea actelor i Beneficiarul va lua toate masu.ile pentru aducerea la indep nire a obliqatiilor ce-i revin conform Legii 10/1995; Un exemplar din prezentul program si actele mai sus rrentionate precum si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei. Si de

PROIECTANT

BENEFICIAR

EXECUTANT BTHOR S.A.

s.c. coNSTRUCT

169

t.J.c. ORADEA

GONSTRUGTII BIHOR S.A.

170

ORADEA, BIHOR, ROMANIA J05/27511991

cut73126 Str. Berzei Nr.4 Cod postal410151

Telefon 0040-259-41 7.512t 0040-259

Fax

-417 -513

0040-259-412-716 Adresa WEB: www.conslructiibihor.ro


PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE FAZE DETER[4INANTE DE EXECUTIE

" CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR"

INSTALATII SANITARE INTERIOARE $I REI'ELE EXTERIOARE In confbnnitate cu Legea nr. l0/1995 'Lcgea privind calitutea in constructii '; C56i 2002-Nomativ privind verificarca calitatii lucrarilor de conslrucrii si instalatii atircntc: H.C 925/1995 prirind aprobarea Rcgulamcntului dc vcriticare sr erpeniz.r tehnica de calilale a proiectelor, a cxccutici constructiilor. completat cu Ordin de aplicare a \ILPT L nr. 17712003; ll.C.nr.272l1991 teteritor la Rcgularrcntul pnvind co]]lrolul destat in corstructii: H.G.nr.26ll1994 pentru aprobarea Ilegulamcntului privind conducercc si asigurarea calitatii in constructii Regulamcniul pd\iD(l stabilirea crtegoriei dc rntfon.lnLJ r constructiilor; H.G. nr,273/1991 privind Regulamcntul dc rcceptie a lucrarilor de constructii si instalatii at'erentei O.G. nr.623/2001 privind inliintarea lnspectoratulul dc Stxt rn Constructii; H.G. nr. 766/1997 reltritur la Hotalarca pentru aprobarea unor regularncntc privind calitatca in constructii; H.G. nr.456/199,t privind ''Regulan1entul de reccptic al lucrarilor de montaj", instalatii telmologice si a puncrii in functiune a capacitatilor de productiel si Normativclc tehnice in vigoare, se stabilcsc dc comun acord cu prezentul progmm perltru controlul calitatii lucradlor.

Nr.

Fnza de lucrare supusa controlului

trt.

I 2 3 ,l 5 6 7

}redale - prirrirc amplasament Prcdrre g"lurr prirr.rrl.".rrr.'on.rlu.1ici Montare conductc $i rcccptori de pardoserlli Proba dc t'uncliol1are $i etan$citatc

Lucriri ascursc Punerea in tulctiunc

Receptia la tennirrarea lucririlor

NO'IATIF,:

Participa la control B,P,E

EP B,L

P B,E B,E B,E, PJ B,E,

.

Document de atestare a

cg4qglulcr

P.V. PJ

P.V. P.V. P.V.L.A. P.V. P.V.R.

B - beneficiar, P-proiectant, E-executant, l-inspector PVLA - proces verbal de lucrari ascunse. PvR - proces verbal de receptie PV - proces verbal

NOTA:

-

in conformitate cu prevederile legale se nterzice trecerea la faza urmatoare de execulie inainte de receplionarea faze anterioare. Verificirile in toate fazele se vor consemna in procese verba e , pe formu are tipizate, flind semnate de catre reprezentantui beneficia.ului pr n dirigintele de Santier atesJScJD6,.. 9i de catre reprezentantul executantulul prln responsabilultehnic cu execulia. %. Conlbrm rcglelnentarilor in vigoare. executantul si bcncllciarul are obligaha dc.$ cprrEA ? sl :"ElzEr I1 anunta, cu ccl putin l0 zile inaintca l'azei determinatc dc cci care tr.t,ui. participe la realizarea coDtrolului si si intocmirea cctelor ../ Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiib€9!r,rs.

;

J' tp

L

v

coNSTRUGTil BTHOR S.A.

171

ORADEA, BIHOR, ROMANIA J05/275lrSg1

Telefon

0040-2 59-41 7.512t 0040-259-417 -513

cut73126

Fax

Str. Berzei Nr.4 Cod postal410151

Adresi WEB: www constru.tiibih6r ro e-mail : [email protected]

0040-259412-716

ce-i revin conform Legii 10/1995 ; exemplar diIl prezentul prcgram si actele mai sus mentiolate precum si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.

PROIECTANT

BENEFICIAR

EXECUTANT

t.J.c.

s.c. coNSTRUcTI BrHOR

ORADEA

S'A.

,41<*rscli

/+" o

d

ORAoEA

;

coNsTRUGTrr BIHOR S.A.

172

ORADEA. BIHOR. ROIV1ANIA

Tel€fon 0040-259-417.512: 0040-259.417.51

J05127511991

Fax

cur73126

3

0040-259412.716 Adresa WEB: www.constructiibihor.ro e-mair : qElel@ee!! jl!4ijbilelJe

Str. Berzei Nr. 4

Cod postal410151

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE FAZE DETERMINANTE DE EXECUTIE

.

CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COI\4UNA BORS,JUDETUL BIHOR"

INSTALATII DE iNCALZIRE lnconformlalecuprevederieLeg.rlo/lggSprvndcatateainconstrucli.HG.R.2T211994 a procedlr prvndconlrolllslaluuinfazedeexeclliedetemi.anle.precumgianormativeorlregemenlarltortehnicenrgoare.se stab lesc urmatoare e iaze deiemi.anle:

Nr crt

Fazele de e\ecutie supusc controlului

Nlctods control

Participa lx

control

de

Fclul documcntului

Bencf, Construct. Proiect. 0 1

.1

ffi-plasareasi lnontarca corpurilor de incalzire staticc si a gilelor ]'ozarea conductelor si tubulaturilor. Yeriliciuea ootclor de montaJ si a pantelor Verificarea tehnologiei dc cxccutie inclusiv lerilicarea preSatirii supralatelor cc ull]leaza a fi izolate Iroba hidraulica a instalatici la |rCSjUne

5

345 Da

2

Proba dc tLLnctio nare la cald si la rece

Vizual si pdn maswarc

6

Da

Vizual

Da

Vizual si prin

Dar

Da

P.V.L,A,

Da

Da

P.V.R,P,

Da T DaI-

PJ/R-P.

Da

P,V,

masur,!Ie

Masurare presiune si

timp de proba

M^"auaa,

I

parametrilor age[tului termic in cond. de calcul

LEGENDA P.V.-Proces verbal P.V.L.A.-Proces verbal de lucrari ascunse P.V.R.P.-Proces verbil de receplieprelimrnJri

Nr. si dnta

coNsTRUGTrr BIHOR S.A. ORADEA, BIHOR, ROMANIA

173

Telefon 0040-259-417.512; 0040-259.417.51

JO5t27 5t1991

Fax

cut 73126

0040-259412.716 Adrese WEB: wlv.constructiibihor.ro

Str. Berzei Nr.4 Cod posrat410151


NOTA: in conformltate cu prevederile legale se interzice trecerea la faza urmatoare de executie inainte de receplionarea faze anterioare. Verificarile in toate fazele se vor consemna in procese verbale , pe formulare tipizate, fiind semnate de cetre reprezentantu beneficiarului prin diriginte e de gantier atestat Si de citre reprezentantul executantulu prin responsabilul tehnic cu execulia. Conform reglementarilor in vtgoare, executantul si beneficiarul are oblgatia de a anunta, cu cel putin 10 zile inaintea fazei determinate de cet care trebuie sa partictpe la aealizarea controlului si si intocmirea actelor i Beneficiarul va lua toate masur e pentru aducerea a indeplinire a obligatiilor cerev n conform Legii 't0/1995; Un exemplar dln prezenlul program s actee mai sus mentionate precurn si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructlei.

PROIECTANT

EXECUTANT

BENEFICIAR

s.c. coNSTRUCTI BrHOR S.A.

1.9. denumirea activitatilor

si

l.+frffiEenerala stplql'

sl sapatua tundatfl Verftglflcota ae nrndare si natura terenului de fundare Coflde.lSmare si tumare firndatii ver{Effi{larmatura si calitate hrmare beton Umft{ffi sub pardoseala ver{fi iaiJf[ compactarii Ia umptuturi

Stuffifil{etalica

Ve{T{]llluzinarea si asamblarq structurii metalice

*ol,ldl"

Inchfffilfiin panouri sandwich, jgheaburi si burlane Verfi+dfll calitatii lucrarii. etsnseitate4 imbinarea elementelor PrrdrldS+soclu din baon ve.ift{aff[ fucrarilor la pardoseala "ufituti Tt*Srlllexterioara verihJdlll catitatil tamplariei exterioare Cor{p}ffientari interioare, ramplarie interioara Fini{ade

ffierioare Voriffi caliurii compatimentarii si finisajele interioare

Inrdfidllut i"" Lp{4d1""

Iostd*i

bsti{J

ORAOEA

subactivitatilor aferente, durata acestora, cu

evidentierea punctelor cheie in executia contractului;

Veripffi|i

r.J.c.

probe PRAM Ia impamantare Hectrice exterioare Uectrice interioare

de inchidere

3

GoNSTRUGTI BrHOR S.A.

174

ORAOEA, BIHOR, ROI\,IANIA J05/275l1991

Telefon

cut73126 Str. Berzei Nr.4 Cod postar410151

0040-2 5S-41 7.51 2t 0040-259-417.513

Fax

0040-259412-716

Ad.esi WEBi wn/w.constructiibihor.ro e-mail : [email protected]

la iistalatii electrice dctectie-alarmar(j-dcsfu rnarc la instalatiile de dctcctic-alannare-deslurrurc

incalzirc incalzirc - lubulatura sub pardoseala ioile de incalzrrc instalatji CT be la instalatiile dc incalzire

itare - tubulatura sub pardoseala lubulatura si l'itinguri la instalatiile sanitare, menajere

tc si utilnjc si utilaje

exlcrioarc calitatii platibnnei extcrioarc

anitarc cxtcrioare itarc cxterioare la instalatiile exterioare de santier cle

santicr a, testarc finala si predare obiectiv

rumul critic clar identificat in planificarea activitatilor. critic este marcat cu culoa.e rosie pe grafic. Ordinea secventierea conform grafic de executie. Daca nu Se receptioneaza o etapa nu la etapa urmatoare.

SE SE

testelor este 1-2 zile. Testele finale dveaza 5 zile.

,r4""'"\

lo.- o*eoeo ?

,j

Slr.

SERZEI >

175 oBtEcTrv:

CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTILA.'E

COII'UNABORS CONSTRUCTII BIHOR SA

FORMULARUL F1 . CENTRALIZATORUL cheltu;elilor pe obiectiv

Derumnea capito elor
pent.u protectia nediului siaducerea

utililatilor necesare obiectivului

de lezabilirate/documentatie de avizare a

or de ihtervent isldeviz

lehrice n€cesare in vederea obiin€rii tehnica de calitara a proiectului tehnic si a rehnic

s

dera ii de execuile

AMENAJAR EXTER OARE

echipamenre tehnologac6 sl iunctionate care

echipameht€ iehnologicesirunctionate care noces ta

5.1

moniajsiechipamente de

Organizare de santier de

const.uclii si instalatii aterente organizarii conere organizarii santierul!i

ToTAL VALOARE (exclusiv TvA) IOTAL VALOARE (inclusiv IVA)

,.t a drs

o

a dara de

Execulant SC CONSTRUCTII BIHOR SA

ISDP , l^@deviz6

o, +nail:

4'

176 oBtEcTtv:

CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE

OBIECTUL:

CONSTRUIRE HALA CONSTRUCTII BIHOR SA

FORMULARUL F2 . CENTRALIZATORUL chelluielilor pe obiect si categoriide lucrari

Nr.

Cheltuieli pe calegoria de lucrari lGi 1

L Lucrari de conskuclii si instalatii REZ STENTA 4.1.2

4'l

5

NSTAL,\T SAN TARE

[. Montat utiaje. echipamente tehhoogrce

121

s

functronale

MONTAJ UT LAJE SIECHIPAMENTE

llilaje, echipamenle tehnologice silunctionale

ll

ll

care neces 1a monlal

Utiaje echipamente tehnolog ce silunctonae care nu recesta hontat s lech.oamente de thnsoon

lo.r,; TOTAL III

lV Probe tehnoloqice sitesle I

erooe tehnotosre sr tesre

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):

le cds

a

dd? c€

SC CONSTRI]CT]] BIHOR SA

e

ma

slpod@ ntersoildev'z ro rer 0236 4

177 oBtEcTtv:

CONSTRUIRE HALA DEPO2ITARE UTILAJE

OBIECTUL:

AI\'ENAJARI EXTERIOARE CONSTRUCTII BIHOR SA

FORMULARUL F2 - CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiect si categoriide lucrari

Nr.

Cheltuieli pe calegoria de lucrari

23 l. Lucrari de constructii si instalatii NSTALATII SANITARE EXTER OARE

TOTAL

I .

Nlontai

ltiaje, echipamentetehnologce slfunctionae

Ulilaje schipamenle lehnologice silunclionale car€ noc€sita monlai Utilaje, echipamente tehnologice situnctonale care nu ne@sita monlaj s

lDora

Actve necorpora c TOTAL III

lV Probe tehnoloqic. silesie

/eucilt\ '5d o

e ma l: supon@'nte soilCev2

ro,le

0236477007

.o\

ORAOEA Slt.

;

BERZEI >

178 oBlEcTtv:


OBIECTUL:

CONSTRUIRE HALA

STAOIUL

REZSTENTA COIIIUNA BORS CONSTRUCTII BIHOR SA

F3 . LISTA cuprihzand cantitatile de lucrari

SECIIUNEA FINANCIARA

-f--_

Sapatura msanica c! excavarorul de 0.40-0.70 mc,d motor cu ardore intema si @manda hidraulica,in :...pamant cu umidilat6 nalurala,doscarcsrs in depozil

Sapaiura manuala de pamanl in spaiii limitale, avand sub 1 m latime si maxihuh 4,50 m adancimo, executata cu spriiini.i, cu evacuare manuala.la fundatii, canale, drumu.i etc in pamant cu umidikte naturala adancimsa -

,1

TSO0181

94.a!uli-0j1

f -!rFrgr!E!L_ -_.-,,.,

Umplulura de pamanl, exec,in slr.odz. 20-30c{n, udate sibatuie ai placa vibraloare, incl.lmpraslial

45,00

hprastieEa cu lopata a p6mant. alinal,slral lnito.m 10-30cm. gros cu

45,00

srarim. buls. tercn.-.tersn mijlociu

Sirat de agregate naturale cilindrate (balast), avand tunctia ds r€zidenta iillranta, izolaloare, antig6liva si anticapilara, o aslemsrs manualaj Stral de agregate natural6 cilindrate (nisip), avand functE do rczdenta lillranta, izolaloare, antigeliva si anticapilara, cu astsm616 manualal

11 00

Slral d€ fundatie sau ropronbr€ din piatra sparta pentru drumuri, dl aslemere manuala o(ecuiate cu impsnare fara

Proroculd foiie

Fr/c

8,60

rmp

,-,

61?,.!

179 REZISTENTA

i

Pardosoli din beton tumet€ pe loc... C 20/25, in grcsime de 20cm, in camp conlinuu, Ia.a sclivisoalal

600,00

F &r.L

i!t?I'gP9_Ei

;

j

i,trai, [ -o"od=

_

i

11

20019220

Beton maria clasa C 20/25 { BC 25/8330) cu 398 ks c ment

l;;*

h]a,-

13

3067532

Moniaroa amaluilor din otol-beton in tundatii izorate (inclus vtundalii pahar), cu diamelrul armatudlor pana la 18 mm inclusiv, distanller din mase plaslice

k9

olelcisperse n paca de baza

kg

F bre de

I

-

-_

rtralspgd: I 2.!30.00

;;.";. i

l,',*i*--T-fls4spo4: i

I

2.380.00

[na&Jiar:lIa!'9P9Lai

14

0808A#

Rostuirea placiide beton cu snurd n PVC PENTRU SIGILARE ROST

190,00

Tumaroa beronului amat in elomonlsls conslrucuibr, exclusiv cele erecul,ate in corBje glisante...marc€...1) ln tundalii continu€, radiere si peret cu grosim€ pana h 30 cm inclusivi Beton

20,00

m.ria.asa C 12ll51BC

20,16

15/8200).u 382 kq cimenl Tumarea belonului amai ln 6l6meniele construciiibr, exclusiv cel€ o(6culals in cotrajs slisanle...m6re..-1) in tundatii @nlinu6,.adiero si per€li or grosime

30,00

pana la 30 cm inclusiv: 3A 24

Cotmje p€nlru beton in c{zineli, tundalii pah situndatiids ulilals slmple cu ror.ne €gulate din panoun rofolosibile c! asisr€alq din scinduri d6 [email protected] aste.eala din scendud do Esinoase

70,00

Monlarea amaru.ilor din otel-b€ton in rundaii izolate (inclusiv tundatii pahar), cu diamelrul armatunbr pana la rS mm inclusiv, dislanlier din mai€ plastice

T-

Conleclionarsa an atudlq din otel beron p€niru beton amat in lundatii fasonarea barslor p€ntru tundatii izolal€, (inclusiv

fundatiipahao, conlinui sl radlere, ln aleliere de sanlior, 0837, PC 52 350,00

Conieclri melalice dverse lnglobale tola sau panial in beton din profile 6minate, labla, labla s(nata, ote beton tevi o6nku

20

L 6309886

Ccniecte meta

.e n!.bate n trerof

k!

350

0O

180 REZISTENTA 0 30,63

kg

'

30 629 69

30,63

f""""

Taba 2 ncata cutata 20

cu autobetoniera de.. 5,

195,00

auiobasculanta pe dst

Transporlul marerialelor

Transponu malera e or Pneur inc asezare desc

195,00 ORAOEA .SI'

EERZEI

181 REZISTENTA

,sl

1

23

Automacara 10- 14,9$.

Alte cheltuieli directe: CAS

TOTAL GENERAL (far. TvA); TOTAL GENERAL:

6RADEA sit. eenzet

IIB HOR SA

182 oBtEcTtv:

CONSTRI]IRE HALA DEPOZITARE UTILAJE CONSTRUIRE HALA

OBIECTUL: STADIUL FIZIC:

cor\fl.lNA aoRs CONSTRUCTIIBIHOR SA

F3 - LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari

.leiSECTIUNEA TEHNICA

Nr. capitotutdetucrari 2

Ssrem

lp

KINGSPAN pentru inchder

ponante din panour sandwch izo ante cu mbinare ascunsa. montale orzonta avand grosimea pano!

20027861

2

27002A1

u

de 50mm

Surub panou sandwich nbs sps 5,5x1OO c.Pacitato Perforar€i 18 mm 5,5 x 100

lmp

i

I

1 602,0q

H.",i* -: I'aJ'!peI?:

i,!Lr,,-l ,l

Ielrspeli.

|

1.204,OO

Parou termozolarl de pe,ele ( p sandwich 50 mm 9rosimo

602,00

Sistem tip KINGSPAN pentu scoperjsuri cu pania > 7 % rcspecliv 10 % runclig

610,00

de lu.gimea pantsi, din plnoud sandwich lzolante mont te dned pe slructuE metalica , panou cu grosimea

20027866

4

5xj4o

capacilale periorare: l8 mm 5.5 x 140 cuiie 100 buc. PanoL termozolanl de a6pers tip sandwich 50 mm gros me

2700232

i1l

6

Surub panou sandwch mbs sps S

50003432

(AS [4) l\,lontare isheab lab]a t p L N DAB co orala sectiune rectang! ara 150 x 150

Jgheab tabta

tp

L NDAB cotorata

sectiLne reclangulara 150 x 150 mm

ll

(ASIM) l,lonlare b!rlan tabla lip LTNDAB colorata secliune palrala 100 x 100 mm

Bunan taba

lp

LINDAB cororala

secliune patrata 100 x 100 mm

:

1525,00

-

183 2

L

3

1L+

F!siar

tu-r:

1a

2204204

GaidnAlumnu

i

rr tlE

a exterior

F-.".illlibi: 11

CKl2B-1#

i

(ASIM) Nlonta€ usis€ciionals ( 2 buc x

32,00_

[iir,:

12

292A52A

Usi sectionalo @ aulonatlzaro si suprafata vilrata (Us-dint blou tamplariel

13

CK23B'

Fe€stre din mase plEstice cu unul sau mai mull€ canaturi, suprafsla toc,..inirs 1,00 - 2,50 mp,la @nslructiicu H <= 35

14 2938818

[u"iri I 32.qq.

,

i

I

[er"rol,

imp

3.,0q

H,..*

I F;,;;.L-r,"i

., L

Ferestre PVC gr

-T

!.04

f;;.";,,

h*ill 15

6306280

16

50003452

i

G,ilaj din elemonto meialice vonicale 1,06 x 3,50 m

Plase 5l F2

de hsecte ixe pentru lereslree Fl r1,00x 1,00 m,2,50 x 1,00

Usi prorllud mase..-pl.stice,l

11,64

canat,supral t@<= 7 mP.inclusiv amatLrri si acc6sorii.monbte in zid de di@ lel la construclii cu H <= 35 m

l.p I 10,71 I !nqt"'i"r,

13 50003074 Lls PVC

l

!!!aL

19

50003430

Usi meialic€ rszisl€nlg la foc 45

nin ,

1

mp i4*p'n' L _- 9.er-

_

184 FIZIC: ARHITECTURA 2

Ar

21

lll

20425716

2xC

zXC

Risolede sourgere dln

Rgola dn betonprelabrical

36,07

Sapa d6 egaliz.din prepaEi pe supraf

25,40

l2l

saPa dsegatiz.din elicopterizata! gata

[7]

sapa de ega zare

Eiraj:

01356

Sapa sgalizare din

olicopiedzat

i -

.0,6t

f;"---''-' PlLai:

1121

[3]

6703

%

Pardoseala PVC

lzolalii hidrctL]Se cu iermosudabila

t/embra.a btum noasa

Peretidin pan d€ pe liecare

41,16

mp L _

a7,16

'.; ; l-" l-

23,40

S

tata pe srrucl

monlanli 40 cm - pentru cu 2 slratu,i de palcid6

6558012 Slrub monraja sujqllrE{ .J -)erf eszooii s"r,* ,-.r" ,i""-r. i,or."i" zerJ-eszzorz pr"" s,p;-*,r"" ;;"q*sko i,"i.=ao-i; 8535041

prcfitdo contur uw

8535020

proftde srrucru.a cw

!8.28 16.38

185 ARHITECTURA 2

8521046

3

Banda hartio pr.rostud ptad gipsc€don

7strVrcla

30

cD23A%

Tavano suspsndate din gipscanon pe scheletde susiin€rs mslalic 1 placa rt de 12,5 mm pl rf 30 grd

8527017 8558111 Al

placi gips-carton normate skb 12.5mm 1200/2600 TiEnt-tiia cu bucta Tencuiela inierioaro dnscut€ la per€iisi

stalpi a pereti si st6lpi, qeculale manual, Pe suPralele de zidario do

€ramida. cu mortar d. vercimenl mere M10-Ttn grcslme m6dl€ do 2 cm,

2101195

ml

Modar tenculala M 1oO (var hidEt) s

Gbi aplical manualpe

iencuieli

mp

interioare drscu te sau pe slpralele e €l€ment€lor de b6lon, exdusiv sdreia..-de ipes execltal cu pasta do

ipsos la pereti, slalpisit vane 219,90

Vopsitorii inlgdoar€ cu vopsea DEKO Vopsea Lavabila pontru inl€rior, aplicate

manual...Vopsea Lavabila penlru inGnor

I

{siralul diluatcu 10% apa sislratul2, nediluat), aplicato ps supralsts noimai

ptitaj:

1

34

CO25K%

|14.!]oP-eEi

-,Prg!Laqsgqa!!

Zidaie de calamidalip poroihern cu

8,70

blocuri @raml@ tip s pt pereti nesirucl

35

CD25M%

lO6Al

Zidarjs caramida lip poref'em cu blocun @ram cu rut si feder pt psrgii nestruct

Plac€j din lsianta la p€Eli si sialpi placi d€ aceeasi culoarc si acelssaiom6t,

ixate c! mortar de cimenl marca

I

2401777

A1

M

lO0-T

cu adaos do var pasla de

Faaanta

atba decor monoc m_dr.

l

cire 2 cm grcsime, la incapori cu suprafsla mal !d!? de 10 m2i 150x150x5,5

c

s233 Schola metialica tubulara tucran po supEfete venicale pha la 30 m lnalilme 1

Schola melali€...rubulara d€ ext€rior 11-13,5t

65,r0

186 STADIUL

Flzlc:

ARHITECTURA

0i

39

2

ATD35XA

Transpon set schela metalic. tubulara

2,00

33,81

al.-.matedalelor.semilabdcrelo. cu autobasculanta pe dist.= 5 km.

412

Transportrl matedalelor or roaba pe pneuri inc 6s@arc desc aszare grupa,.,1-3 distanra 20m

ton.

|

33,81

:

l!61op€€j

ullei:

:2846A#

Taierea Eslurilor ds dibtrre in beto. torcrelal cu dlscun abEzive.(distahia

{1}

.

33.81

-.",,i,'- r

lm i_

I

f

3!7,00-

E *." [;;";,

Umplersa rostuilor din b€lon cu snur

l

)

!Enqpgr!,,.1

Transpodul materialelor pdn purlat diro.l.mat6riale... incomod6 sub 25 kg

43

l

"

1

. I-roi,oti ' I jmaciar: I regpgre.,-: i utir"i I i

L22At-l

Conlecrionat si monliat

ln8e

di. tabta

vopsila indusirial...cu intadlura ot6t comier si manere otel roiund,

*

lzolarea cu salteledin vata do siicla, vata

[""n' 20014664

l.P

. 94.9q*;";;, -l

I

;,"i T Vala min€rata bazattie

1OO

-

mm grcs.,

5Dt[..1m] Gbtud st@penine din rabta ztn@ta

de 0,5 mm grcsimo cu l.timea dssrasurara intrs 30-50cm, tungimea pana ta 2 m, pe un stEt de canon bitumal

(tlashing-uri:coliarc,coama,prof le inchidere,etc) din tabh nn€la

K0ga+

Pardos€ll industriate sxooit i6 pin imbibaro sapa proaspala sJ agregat

utilaj

transport

187 FlZlCr ARHITECTURA

0

I _.__

3

'|

Fond de garantare

Concediisi indemnizatii

Cheltuiel ndirecte Profit

TOrAL GENERAL (fara TVA): TOTAL GENERAL:

14oE

t.t, cuB t.

@ !a

Exeolant, SC CONSTRUCTII BIHOR SA

Rapodlenerar.u SDP

4{rdevzero enD

supod@ nresolCerz.o

188 STADIUL FIZIC:

-l-

INSTALAT'IELECTRICE

110 4700072

cabr!

enercie elecdca cYY - F 3 X 1.5

| 2t m i

4

3 225.0C

:n9!9p€ta:

l

.l -i

... !!il,ai ! .seoi:-.],_ 60,0q

Cablu pontu energie elecirica, mortal cu scoabe (cleme de pindorc)din

1,11

:lelelcll -i

bacheliia, direct pe zid, cablulavend @nducte cu soctiunsa.,,plna la 10 mmp, 1

r2 4700085

cablu ener! e

c\Y

-'

ffiI";,-'

i- 6opo. G&ral,l,-

F 3 x 2 5 mmp

l--t'

I

JElspgrt i

-l-' h;"",", ]ffii 120,00

Cablu pentru onergie eleclric, montsl cu scoabe (cleme do Pindere) Po consols sau pe pod de c.blurj, cablul

;."*.r,

-T*

avand conducte cu s€ctiunea...plna la'10 mmp, montal Pe @nsole lixat€ cu dibluri

r.""p;

cablu e.erqie CYY 514 mmp

Suporli stslaje, conslructii metalice ...jghsabun de proteclie pentru

Ue

kg

140,00

cablui

Jgheab me€nozincal O= 150 (inclusiv

ac@sodl)

Pnza...bipolara, simpla sau dubla, @nslructie nomala sau consiruclie impemsabib (aans), cu sau faE contscl de proleclie (nul), montala lngropat

5500368

Priza s mp a monofazala 16A

747

Pdza...bipola.a, sirnpta sau dubla, construciie normala sau oonslruclie impem6abila (flans), cu saufa€ contact de pml*lie (nul), monlata insrcpat

3,00

303 Pnza...tifazica ds 16A conlaci de

;0,"

l

7,00

7,00

-.-.

189 STADIUL FIZIC:

INSTALAIIIELECTRICE

4 1.21 ED01A1

lnlrsruptor manual...unipolar, constuctie

nomala

5500720

DolAl

5519173

17Bl

5=3x4

su

impemeabib (aans),

lntrcrupator cumpana st.simbot 0170 250

V

10a

lntreruptormanual-.-unipolar,conslructie normala sau impemeabila (flans), monlat ingropai

lntrerupatorpachelbipolar simbol0520 25a rotaiiv Doza de ramiii€tie sltEgerc, dolrp rorund sau patral, penlru jnsralatiile de anlena colectiva R + TV si Edilicatia

F4sd?Lri,-i,!t9!9PcE +

circuilelor instalatillor slednce, inglobate in b€!on,.,tip palrat, RIPS, maim€a29

--1

r-'

Apla€...cu 1 brat, cu €bajur, monlaia pe

5104083

- 1 80R - 1 bec Aplica...cu 1 brat, c{ abajur, montala pe Aot ca ornamenrata PA

Aplica ornamenlala PA- 180R- 2 bec

LJ

1

i Corp d€ iluminat, ponlru lsmpi fl uoresento tubulare...elans, montat pe dibl'rd (boltud) moralice

iu*

I

lEi!9t!:,,-:-

.*,1q9.-h;;.

!,r,!.r.

1

-

-

Colp de iluminat cu lampi nuorescents 2

Kitde emerqenta, cu autonomie de

{ASIM) Monkrs co.p de iluminat,

: "FF,

3,

190 INSTALATIIELECTRICE 3

,.i0,

irorro,

4,00

Corp de iluminai, echipatcu LED 40W

1.32 EE05E1

IASIM)Moniarc @D de iluminat,

r.33 2806717

Coa de iluminal, eohipal cu LED

17,00

2

17,00

x

CoDUri de iLuminal speciale...monobloc

pentru iluminalul do sigo€nta La intreruperca curenlului din retoa, complet cu accesorii si becun, cu acumularor, montat pe

diblui d6lemn

Com de iluminal desiguranta cu acumulatoi lip CLSA -02-2x8W

1XA1{3

Cablun ebctnce de 1 kv pozat manlal in sant4x16-4x25mmp - cabtud eleciri@ de 1 kv p@t m@nizatin saht 4x16-4x2smmp

cabl!

enerqie M s E776

cyaby 0,6/1 1ry4t25

Electrod din ieava de olel de doiiolisi iuhal.atsp€nlru legaGa la pamant n

1

Conducia de lesare l€ pamlni, a instalatiei de paralrasnet sau a inst latiei d6 prclectie p n l69are6 b pamant monlaia ln pama , inchrsiv sapaBa si umplerea sanrului, conducra liind din...banda de oielzinc6la, de 40x4 mm, montata in teron roarto iare C'rii6 cu 6clisa d€ l€gar'rra, ...pentru @niura de impaminiare

Sapatura mecan ca c! excavator

pe

pneui de 0.12{.39 mc,cu comanda hidraulic€,in :.,.pamant or umiditats naturala descarcare in depozil teren 1

€tg

100

lmc

191 STADIULFIZIC: ]NSTALATIIELECTRICE 0

3

2

1

Sapatura manuala de pamantin spatil limitats, avand peste 1 ,n latime,

1.43 TSDo5B1

sx€cuiata cu ialuz inclinat, fam sp tinid, pana la6 m adancime, cu evacuare manuala, la rundatii, subsofun, cnele erc. in pamant cu omidil,ats naturala adanc mea sapalur 0 2 m teren tare compactarea cu marul meca.ic de 150-200 Kg a umplutuilorln slEtu.i 6uc@siv€ d€ 20-30 cm grcsime,exclusiv udarca liecarui strat in parie,umplutu l€ executandu-se din :...pamanl coeziv

5,00

100

INSTALATII DESFUMARE

31350t

(ASIM) Moniarc cehuala dosfuhare 24V {cu acumulaior)

l0

2.3

EO10E1

26

Cenlrala desrumarc 2aV (cu acumulator)

, :

1,00

hclqr4

i"a*p.o,

l i

, ;;;,_l

(ASIM) Monlar€ buton manuald€

Buton

marua de ncend

u

r"i -

i.od--

&eqolglai

'-

i

L

i,ritri,

2.5

EC068%

Cabl! pentru lhstalalii electrice de comanda, semnaliare bloc6re, monlat cu scoabe (cl6m€ ds pdnderc) incanal6, sau pe pod de cablud cxislent...cu 33... 61 conducte de 0,75 -..2,5 mmp, fixate

, E;,";-i 100 00

abolluri implanlalo, ps consol6, inciusiv Cablu ihcehdiu lnlaziere la foc, 2x1,smm2 (actionare relestrc)

Cablu pentru instalafi 6lect ice de @manda, semnalizare blocare, honiai cu scoabs (cleme de pnndere) in enale, sau po pod de eblud existenl..cu 33.,, 61 conducio de 0,75 ... 2,5 mmo, ,ixate cuboltud hplantate, pe @nsole, inclusiv

16

Cablu de incendiu 2 x 0.8 mmp rczist€nt a incendiu JE H (St) H FE 180

150,00

r-,r!!!9 ',e".P"-, atlilaj:

l l

f#isr,f, .z129)

192 FIZIC: INSTALATII ELECTRICE

0t

l2l

1

2.9 EC06B%

Cablu pentnr instalarii elednce de comanda, semnaliza.e blocare, monlal cu scoab€ (cl€m€ de pindsrs) in canale, sau po pod d€

@blui existont...cu 33... 0,75...2,5 mmp,nxaie

61 conducte de

cuboltlri implantale, pe con$16, inclusiv Cablu incendlu inliazierc la

3

6t iI il"""*;",": i,tit"i l I

qd L

ir'"*pu,

l

toc,2x0,80

mmp (apaEts semnalizare)

82111

2.12 50003435

IASIM) Monlare pal cablu 2ox4omm

F,r

*ol,

zo,.io --,i,

150,00

150,00

ltirai:

l

1,00

Ceflraa de

4372

a

ama

8 zone

Acumulalor epsulat 12Vt7Ah

(ASIM ) Monlare .omun cator te etonic

Molor24V acl onare feresrre destumare

fl

Deleclorde rom, bulon de incendiu si

4

193 FIZIC: INSTALATII ELECTRICE

a425

Ill

5=3r4 Deteclor optic de tum cu izolator si soclu

(ASIM) Monlarc slrena de incendiu

E;;-T_--

8499

Sircnade incendiu de inleior

85OO

Snena de inlenorde exterior

INSTALATIE DE PARATRASNET ITP 1ir

lil

(ASl[,t) sistom d€ capta€ p€nLu

paEbasnot PoA

13565

t*-r-ffi;----T_----

sisiem d€ caplare peniru parairgsnet PoA , tip PREVECTRON TS 2,25 (sau

Conducta de @bori€, mntata pe zidud sicosud de beton sa'r cammida, conduct liind din.-.bands ds olel zin€at6, d6 25x4 mm, mont.ta aparenr

T--!Td-

194 INSTALATI ELECTRICE 1

TOTAL GENERAL (fara TVA): TOTAL GENERAL:

1.ubE Executant

l.i, @E

l.dat d.

23

195 oBtEcTtv:

CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTILAJE

OBIECTUL:

CONSIRUIRE HALA INSTAIATII OE INCALZIRE

STADIUL FIZIC:

COIIIUNA BORS CONSTRUCTII SIHOR SA

F3 . LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari

SECTIUNEA FINANCIARA

SECTIUNEA TEHNICA

0l

1

lB02C01

Convecloradialortip panou...montare rind tevi,racordat cu mufa,h=624mm avand <15 tevi v6rtical6

2

5709072

Radiatordin otellip panou 22- H = 600

1,00

Radiatordin oreltip panou 22- H = 600 siL= 600

1.00

4

5709076

Radialordin otellip panou 22- H = 000

2,00

5

5709032

Radiatordin oleliip pano{ 22- H = 600

1,00

irlilei:

A2

I

Robinetv6nr[ dublu rcglaj d6 colt ponlru lnstalalie incalzire centrala cu dr...1/2

.;";

l

5.0q

r

[*i

61

7

12A2735

too1at

11368

"-- - s.oo

Robinel cu dublu reg ajpent.u Robinel venlrld!b u reglajde cot penrr! nstaate rnca z re centrala cu d: .3/8

Robinsl penlru regla,Etur @liar

l/2'

5,00

buc

5,00

196 STADIUL

FIZIC:

NSTALATII DE INCALZ RE

4

2

I

Distdbultor-coleclor monlat p3 suslinalor gaia conisciionat avand...d= 65 100

mr

7318810

_ L

_

Distribuitor / @lector monirt pe suslinator gata @nf6ctionat, montat

ingrcpat in culie 800 mm(lncluslv bbineb, dop€pat, cu e melalica) Teava mate.ial plasilc (PP,Po,PP4 imbinaia

11

3100053

lin

25,00

sudua pdn polituziune, ra

Teava PPR/AL, PN20, Ds25 mm, S.icu

Teava marend dastic (pp,pe,pFr) inbinata p n sudura pdn politunune, la

l5a

-T

Teava PPR/AL, PN20, D=32mm,

gi

60,00

cu

inserli€ aluminiu

Teava malerial plaslic (pp,po,pp4 imbinata prn sudur. prin polltuziune, la

Piese legatura (coi,rcd,paesa cuEt mura dubla,comp dilai)pe,pp,pH canal imb

Pesa trecere

PPR OL32 1mm

Pesa trecere

PPR

Col PPR

F

OL

32 x 90 grd

32

3/.1 mm

1a,00

197 L

FIZIC: INSTALATII

OE INCALZIRE

ol

20

2

1

P3063/K

lll

Piese legaluE (@tred, piesa curat mula dubla,comp dllal)pe,pp, pp{ On= 25 mm

22

2304405

Cot PPR

23

2308404

Pesa trecere

fl

F

25 x 90 grd

PPR

OL

25

Pi"* l"s"d (*t"d,"l"""

3/,1 mm

*"t rrra

dubl6,@mp diral)pe,pp,ppr Dn= 16

,5

Fo!.oo

Bnl

P esa de

mm

;lor" I

trecere Pe - Xa / Ol 16I 1i2'

lzola,ea cu cocnili poliurotanico a tevilo, c'r diamorrul d€ psna la 2 toli

lzolatie leava

I

nrnr

O = 26 mm

H;;";, I "r,*' *"+"" l 1

lzolatie leava

I

mm

D

= 32

md

60,0q

r__ _

ril. l-1 zoateteava9mmD:16mm

(AS M)Montare aparal de

d manzare

l T

45,00

2,00

198 STAOIUL FIZIC:

INSTALATII DE INCALZIRE 2,00

Venliloconvector 14 kW, Oaer = 1800

32

tD09A1

13

3811303

Robinst d€ lonta cu ventil ,enlru.-.abur,dreDt,cu mut6, etiansa.e @nie,lnslabtie inc. csnuala cu d: l/2

,buc

I

1,0q

Alte chelluieli directe:

ToTAL GENERAL (fara TvA)l

ei, curs a dala

d.

: *#F,;

Executani, SC CONSTRUCT B]HOR SA

e'ma

suport@ nteLsorldevz

rc le:a236117.0a1

199 oBtEcTtv:

CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTILAJE

OBIECTULi

CONSTRUIRE HALA

STADIUL FIZIC:

INSTALATIISANITARE COMUNABORS CONSTRUCTIIBIHOR SA

F3 . LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari

SECTIUNEA TEHNICA


Nr.

0

2

1

rco3Al

Cada pentru dus,calit. l,din aonia

3 1,0(

emallala.,.pauata or 1. . . 2 lalud llbeE

tC07E1

2L 2L

2439918

245*23 tc1ocl

1200348

5

lC38,Al

Lavoardin ponelan ranitar, montar pe...pledesi.l

1,0(

Lav@r ponetan

1,0'

mono

c. 2

c! spatar

Piedostalavoar p1 c. 1

ts3-45omm

s!5,!0

portetan

1,0'

alb

nia00

Spalator...pentruvase,dinfonla 6mailala,cu suporl,montat cir dibluri mstalic€

Spaatorsimptu drn inox

lnstalaiie p€niru do6€t complst din semipo&lan sau pon€lan l5nitar 5i

1,0(

rcze orde...glM

5L

242757 lclrAl

Vas

ctosei

1.0

@t2-a pon6bn atb

c.1s2066 Slfon din...bachelita pentru tavoardo

1,0(

ponehn sanilar

'L

1202797

iC31A1

1203'179

Sifon pentru tavoartip bui€[6 at6ma s 9611

,4

t

1,0(

Venti de scurgere tip

2,0(

Ventitscurgere tavoar,bidou 1 1/4 faE

20(

hc.

s 411

V-

"^ftr,; Ô,?,^

'%.Dff/ z

200 STAOIUL FIZIC: 0

3

3

2

1

SC31AI

L

4203351

V€nulscurgere cada ba

e

1 114

Bate e am66lec cu dus ffx de 1/2 toli,din tonr.a sau

9

t

10

4201523

3

4

Ventildescurgere..tip ..

100 1,00

alama,Montarc cu...dibl. l6mn

Batere amesl.aama tub flex bpa.a dus

so06a1

100 1,00

amoslscsto€r€.stativa,ponlru...l6vo6r

1o.L

I 4201353

11

SO08A1

tr r

I

Babri6 am€st. tavlar fonta t/2

sra

Bai6de am.stecaloare ds poret€ Pentru...spalald,din ionta sau alama,avsnd d=1/2loli

lzouoo

i [i**.ri 1,00

1,00

100 Rob

net .de reglat,de colt,din alaha

nichelala,avand d=3/8 sau d= 1/2 loll

100

regaj,decoldnalama

2ao s4124 1,00

1,01

semicdst. 600rnm

n

Einl. slsr. ol

5=3x4

201

oi17

FIZIC: INSTALATII SANITARE 4

tC42A1

Distrbuilor coeclor montat pe sustlnator gala @nfeclional avand...d= 65 mm- 100

7314743

ist

Disldbuitor apa rece si apa c€ da montal p6 susilnator gata confociiomi , montat ingropal,ln cutie plastlc 500 mm (nclus v rob nel. p ese de trccere)

ac, imbinab pnn suduE p.in pollfuziune,la

00053

Il,

Teava

PPR/AL PN20 D=25 hm, grj

cu

Plese legatuE (@t,red,pEsacuhi mufa

dubla,comp dilal)p€,pp.pF Dn= 25 mm

21

Cot PPR

Fl25

x 90 grd

i,,*,. Piesa trecere PPR - OL 25 -

3/t

mm

T6ava material plaslic (pp,ps,pp{) imbinala pin sudura pnn polituzilne.la

Teava PPR/AL, PN20. D=20 mnr

11l

Pese leqatura (coi,red,piesa curat muia dubla,comp dial)pe pp.ppjDn= 20 mm

Presa lrecere

B

[ll

gr cu

d

PPR aLO2Axll2Fe

lzol5rca cocnifii poliur.tanlc€ a t€vilor cu diametul d€ pana l, 2 bri

buc

7,00

T-

202 FlZlCi

INSTALATII SANITARE

0

zoatie teava S mm D

| 21 rm i

:

3

r

a

25,00

*";- rI ;;i.,i"L-- |-

"r;'-

lzolatie leava 20 mm

1

68'l

=

Strapungeriln zdarie de moftar de var s adaos de condLctelor

l"r

D

-; i--- ,ono

in

zldal e de

seclr!neastrapunger de 10,00

r";;; [*,.,

prn zid!ri ..d=i 1/4lol

i

l-

-1r?!19P9!1;i.,

*,,!,e9,..

Teava pvc-u

,nanopefa: l

!!14

6C1

m

Teava pvc-u

.tars!c4:

7Bl

2239 7o1

L

5,0q

,Gir. - I 'nanoeeE-

5Dl

l

].

-1. *t-1

Teava pvc-u

Cotud...pvc-!,pentru imbinarc pdn lipiela grade,avand d= 40 mm

5,00

col PVc ljp

500

U ta

45

colur . .pvc-u, penlru canaliza.e c! imbinare pnn lprea 45i671/2t87 1/2 grad€,avand d= 75 mm

6712265

7C1

6712241

CotPVCrpU a45grade

DN|O

n

500

2167 5,00

Coluri...pw-u,p€ntru imtinaro pdn lipircla gmdo,avand d= 50 mm

DN

50 .

5.00

l

203 ol

1

941

6712813 9C1

6712849

Ramincal smpe

Ramircale simpa PVC-!

2 oil

Ramifcat smpe

Ramifoarje sim

50

nii21

Reductie

excertica pvc

u

,_,_]r9s,

d= 50- 32 mm

ltl

Redlcl e excenlrica pvc

i

l

l€rator coloana

u

i., . -IE-!sigB- ,i 2,00 ,buc

Reductio excenlrica pvc-u.

2,00

I

EieclLrare proba elans. la di...3VB

100,00

la 1 loli

utilaj

transport

Alt€ cheltuieli directe: CAS

,/.7..1

,/

204 STAOIUL FIZIC:

23 TOfAL GENERAL:

le

cLrs la data de

Rapongeneralcu SDP

rwtr..rz. ro ! ma sup.d@ .s.i1c.yr r. rc

r23r.177 007

205 oBlEcflv: OBIECTUL: STADIULFEC: Ben€tlcl.r: Er.cur.nr:

coNsr

IUIRE HALA DEPOZITARE IJTIIAJE

COI'lSl IUIRE HALA MONTI

UTILAJE SI ECHIPAIIIENTE

Coilul {

BORS

GoNsl IUCTII BIHOR SA

F3 - LtS A cuprinzand cantitallle de lucrari


SECTIUNEATI ]NICA

ir. Capitolul de lucrari ,|

0 1

Aolcl

[3]

2

4

3 1,0(

(ASIM) Montare sistem pa

l0ruburi vidsle (complelr

AOICI

A32A1#

(ASIM) Montarc c€nt€la combustibil gaos P = 50

i

avand capacitatea de..pa

A3241#

l,0r

Vas de expansrune nch s

,la

501

Vas de expansune inchis avand capacilalea de 101

tA'l4Bt

(ASIM) r,,!on,

201

Teava mat6

5,0r

lmblnala

pi

cli...indd=i

llOOl6S

Teava PPRr

\L,

5,0(

PN2O, O.

ins6rtie alur

;0002567

iB09B{

5,0(

tzolare Tub

r

6,0( Dn= 20 mm

-,a_-,ef R

U;\

-':q6'fi/'1.

/ tz V^<1!t^:z

2

206 FIZIC: MONTAJ UTILAJE Sl

0l

'l

qr

Cot PPR/90

11

2308399

4

3

9.

D-20

buc !_

Presa lrecere PPR - OL D

-,2.00

_

10,00 mb nata prin sudura

Teava

prn

PPR/AL PN20,

;;,"" i-- '--i';ir,i 14

50002569

[1]

zol.treTubo

tF

t-

25x9

Pese egarura d!bLa comp d lal)pe.pp

Col PPR

F

pp{

25 x 90 grd

Pesa trecere

PPR OLD

imbinata p nsudurapin

Teava PPFTAL , PN20,

l20latie TuboLt

.--+-----. -

-

F

4Oxg

On= 25mm

ro,oT

l

207 0l FB{oBt

21

p,e3€ t€garura

(cot,rcd,pi+ clltsr muta dubla,comp di,at)p€,pp,plt canal imb

16,00

Col PPR F 40 x 90 q.d

P esa

LI

5,00

trecere PPR - OL D

rsuaa,PPnoh.o

f f,"

s"p"p; d"

*

iis;;d."]"r,

buc

1,oo

boc

1,00

d:'l12

Robinst do bnla clr vsnlil pontru...abur.drepl,cu muq, olansare conrca.lnsial.tle lnc. cenTla c'i d: 1/2

i,-,

-...1,.0q

h.rr*,.".: 7.00

*,urf

aour,,"t a" p"u ., pontru...abLldreDi,ctr nxJfr , sl,Bnsare

c.nle.lnst+t€ roli

roc.

enrfra

cu

o: r

208 1324

Rob net cu bra on

1

I

33

lD09C2

Robinet d€ lonia cu

I i,";;; i .r*-l 3r,i

-

v.nlil

psnuu...abur,drepont u cli mufa, etansarc conica,lnslalato inc. enlral6

cud11/2rdi

,

buc

i,;* :"''

'-

--

!ra':9pg.t . .

I

9,0.q

r,r,hii i buc I

Robinet de fonla cu ventil

_ 2.0d

penlru...abur,drepenlru c0 muf6, eiansars cooic€,lnsialalie lnc. csnlrala @ d 1 1/2loli

hal€!ta!:

I

:nqltoperaj

I

l,rir"l, -f--i;oq

l

(AS Ll)

Montarentu impurila! Y Dn

1

;;;-T r-T

Fitru impuntatiY Dn - 1 1/4"

flru

mpurilaliY

Dn

1

1,00

YDo40 11/2"

4,00

de ncaz. centraa cu

d

209 SIECHIPAMENIE

STADIUL FlZlCi

23 I2l

BOSAI

(AS|M)

Monlare

"l*'

J,*-

I

I

llanspod:

Roblnetde a menlare a0lomal l/2 T

(ASrM)

TF"u"D

i.,FF,

210 FlZlCr MONTAJ

SIECHIPAMENTE

2I

'I

3 l_-

Alte cheltuieli dir€cte: CAS

I

I

Chelu eli ndkecle

TOTAL GENERAL (fara TVA)l

Rapodqenerarcu

SDP *wdevzer..

e marr supon@ nres.ncevz r..

re

0236477007

1

211 OBIECIV:


OBIECTI]L:

AMENAJARIEXIERIOARE

STADIUL FIZIC:

PLATFORME EXTERIOARE COMUNA BORS CONSTRUCTII BIHOR SA

F3 - LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari -

lei-

Nr.

Capitolul de lucrari

1

1234 Curatarea si nLarurarea slrat! u de in gresime medi€ d€ 5 cri

depe

noroi

Sapalura reenica cu oxcavatorul de 0.40-0.70 mc,cu moror @ adeE lntem€ si comanda hidEulica,in :...pamanl cu uhidnaio n*urala,descar€re in depozit

100

mp

I r-,;l"-*-.;, --.

1a,-

--T_-

t;,i

sapatura m.nuala d6 pamsni in spalii limitato, avand sub 1,00 m sau pesl€ 1,00 m latime, execulai. fair sp jini, cu laluz vedic€l,la tundatii, canale, subsolun, drsnuri, tepte de infEtirc elc, in pamant coeziv mijlociu sau foars coezrv adanc me <1,5 m teren tare lnca.carca materialelor, grupa a-grele si,..marunio,pfin aruncare hmPa sau

5

Transpodu ruler al pamantul! sau moouu uic! aulobasculanla ds1= 2 km

: Stral de agregate naturale cLrndrale {ba as0, avand funcla de rezide.ta I tranta. izolaloare, antgelva s antcapiara, cu aslernere mecan ca

--r----

cmpactarca cu maiuld6 runa a umpluturilor executate in $patud odzontale ss'r Incllnar€ ls 1/4,indusiv udarea fiecarui slrat d6 pamanl in pade,aEnd :...20 dn grosims paman( Beton

tLhal

n oatforma extenoara

: ",llis^F,

212 FlzlC:

PLATFORIME ExTERIoARE

4

3 2114,00

536,00

TEnsportul rutior al betonului-mortarului cu auiobeioniera de...5,5mcdist. .5 km

FergPq?:

;-,,"";;,

,

-t

-

1-=.r{

Pompa hidraulica d3 beton...cu 100m

conducta,pina la 40 mcJh

al...mat6nablor.s€mifab cal€lor cu al]lobasculanla p€ disr.: 2 km.

TEnsponul materialslor cu roaba pe pneuri inc asezare desc a*zare grupa...1-3 dislanta 20m

I 1 Taerea cu masna c! dscun diamanlale

procenl

Total lnclusiv Chelluie i Oirecle:

TOTAL GENERAL (fara TVA)l

TOIAL GENERAL:

SC CONSTRUCTII BIHOR SA

! -llansport _

I 6oo.od lm L_ I o!&nd: -,

material manopera

ulilaj

hansport

5=3x4

213 oBtEcTtv: OBIECTUL:

STAOIULFIZICi COMUNABORS

F3 - LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari

Nr.

Capitoluldelucrari

012 1 ACOOaAI

Camin vane beton mon 1785 2 di1,?5

m

h

sect..rc

pr.1p

buc

1,00

l,5faraapa

subterana necarosabl

2 6426251

Cam. apomelr! 120 x 100 x 120(l

n

Capac si€ma slas 230&81 peniru camine...fara pi€sa suporl n$rosabil tip

iia

4 4203832

Capac

6 4625575

con(or apa D= 5 mc/h

s rama

cam n nec€rosabi

I

, lo,r"', | I

Robnet..trecere cu mlfa siracord

"-0",*rr'J.a,ddrno.el.'oJnD. d=3r4 smbor86 l/4

I

{AS lM) Monlare fillru Y 3/4'

l

214 STAOtUL FtZIC:

INSTALATIISANITARE

0

2\

1

10

2806227

1r

sD21A1

bsc

3 i

l

'l,oo

_

(ASIM) Liontarc 314

12

1,00

4204456

1,00

1ir

4626310

1-

2100957

Beton de c

me.l B 200 stas 3622

2141145

tip

I

32 mm

buc

5,00

nra.opera

215 INSTALATII SANITARE EXTERIOARE

:2t 3 t,i; f-;pd

Trecere de a PE - Ol 32 x 3/4'

't'tc2

i

Montarc leava pvc tlp 3(m) in pamant, in e(eiorulcladi lor,avand dn...160

m I

T€ava PVc - KG cu mufa si gamituia penrr! canalizare Dn 160

4o,oo

L.r.,"L

- -

-]

---l

Coturi...pvc-u,pentru canallzaB,c! imbinaro prin lipirola 45i67 l/2ra7 1/2 glade,avand d=1i0mm

6712269

Col PVC lip U ta 45 srads DN

160

-

nii

Sapalu€ manuala d6 pamanl in spalii limiiale, avand p6te 1 m lalim6,

execdaia cu raluzlnclinal tara spnjinid, pana la6 madancims, cu svaclare manuala, la tundalii, subsolun, 6nde etc. in pamanl cu umiditaio naturala adancimea saoatlri 0-2 n teren lare StEt de 6gregai€ nalurale olindrale (nisip), avand runctia d6 rczidenla flt anta, izolatoare, anrigeliva si anliepilar., cu asl€merc m6nualai

Gi"o*,

*n.; t-r35.oa

lmpEsii€rea cu lopala a pamani. afinal.slrat unilorm 1O-30l'n. gros cu sl8nm, bulg. t6rcn...p6mant cooziv

;;,j.t

L

Cohoaciarea cu ma u mecanicde 150 200 Kq a ump ulurlor rn slralun succesive de 20-30 cm grosime exclusv udarea

fecaruislral in pane,ump!l!r

execulandu se din:.. pamant coeziv Transponul rulier al...malerialelor,semifabricale or co autobasculanla pedisl.= 2 km.

hca.qrea malerialelo.,

grupa a-grele si.. marunte prin aruncare rampa sau

i

!"-;;p";,

e

l

f,r*rf Lu.i,

|100tr.rr",I

0,35

l

216 FIZIC: INSTALATII SANITARE 0

Alte cheltuieli directe: CAS

T-

Somaj Fond de garanlare

Conced i si

TOTAL GENERAL (fara

IvA):

TOTAL GENERALI

SC CONSTRUCTII B HOR SA

ffi

217

!

i

E

E

'i

? ,2

a .!

E

ir

>!

.g)

o;

.9

E

6 6-9 E

E '6

E

@t)a

E tr

F

0

o

I

L z2 s2

XQ^,,^ -v

z

{

q

d.

E

l!

i I

9

E

I

6

o 6

I ! l

f s

E

g

E

I

zi

-l

s

E

q

i;

4

a

t

6

.

a

I

I

>i ;: a!

o

fl

-!

o

1

i I I

P

E

?

t

.g

\o

irta "/

I

.9 ,9

E

o

E

218

FORMULARUL

HALADEPOZITARE UTILAJE

nvestila:C( Conslrucl sl

lermica

FISA TEHNICA Nr.01

tehnologc:CMAN GM ITETAN 50 Kw

Utiaju,

lehnLce npuse

Nr

p n Caelu

Corcspondenla prcpunod teh.ice cu speciicaliile tshnice impuse prin Ca elu

de sarcin

cd.

Pa6melii t€hnd s tunctonall: centa a l€,rnica conbuslibil gd6, ln

1

rc

combLrstbi gazos. n condensatre ade 50 kw presune nominaa3bar e 080 x r25mm d€ evaNare gaze de

ca

125mm d. eva gazo do ad€rc si admis6 ae 6dee nclus kir hijEulic codous dii: colehr

1 1 /2 ' servo molorizal

l€ 080 x 125mm de €vacuarc gaze de

Rotinel oJ 3 c.i 1 1/2"

c6 Nr : perormanla sicondili

prlv nd

e

RO[1STAt

admisie

m

moloizal,

al de O80 x 125om de

gd€ rk a.d6ft d Spec licalii r

R ELLO SPA

PUois lemica d6 50 kW , pcsiune nominala

c6 @dialde 080 r

au c compus dm:co ectorh dEU c

2

3

2

0

evaeae

as ad@

speofcatide pedomant s mdilii pnvind

Ce rcal 3

Cond

liprlv

rd con,ormitalea

or slandadele

condirii pdMnd 6lodnil6tsa c! srandadele

rcE Condilii d6 gaBnuo si

5

p.sl$Gntie

Alecondt cu€G.rerlehnc

ofertant, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

:

i

219

FOR ULARUL

F5

Invostla : CONSTRUIRE HALA DEPOZIIARE UTILAJE Constructii si inslalatii Amenajare c€nl6la t€mica

FISATEHNICA Nr.02 lrlilajul, echipamentul tehnologic: VAS EXPANSIUNE INCALZIRE Nr

S

pecif calii tehnice impuse

pin Caleiulde $rcinl

cd. 0

Corcspondenla pmpuiedl lehn ce cu specifcaliile lehnice impuse p,in Caielul 2

1

3

i

vas de oxpansiun€ inchis

PaEmeldi lehnci tunqionali ves d6 €rpensiune nchis or nemb?na p€it! in€Ene, cu volunul V:501 ,

2

Sp€dfrcatii de penornant si condfiipdvind

Specmdii

3

Condilji privhd confomiialea cu sbndadele

Coid lii Fivird cq'fomit l6a @ shndadele

1

Parameiii le$nici ti tunqionali:

dr memblBna, pentu incalzire , cu volumul V=501 , Dllaium maxlma 6

de

pedmanL

VAREM

si @ndlti pivind

C€rtfcal. CE Conditid€ garanlie si posilarant.

:

Condrlii de

gr@t6

si

p6baBnlie

:

Galanlie3aii Alle condit i cu eracler iehnic

Ale.ondt cu.aE.lerlahn.

Oledant,

coNSTRUCTI BtH0R S.A.

fr )4 /;i+tauc2\,.

ry

/o'

o-\

: ".,ry*,,:, &.,,^

i

RONISTAL

,/

220

FORI'ULARUL F5 Invoslita i CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE U]ILAJE

conslrudii si instalalii Amenajae cenlrala lemica

FISATEHNICA Nr.03 t lilajul, ochipamentul tehnologic: POMPA CIRCULATIE INCAUIRE Q=3.5mcJh;H=4 m Nr

ql.

Speclicali lehn ce mpuse pin

0

2

Cael!

de

urcin

Corespondenlz prcpuneii tehnice cu speclfcnliile leh n ic€ mpu se pi n Caielul 2

1

3

Pardmeli i le hn icl 9i tunclionali: pompa clrculalie apa ca da monobloc cu montarc direcia pe ieava, debl O=3,50MC/H, prcsiune H:|,0MCA, monofazica 220V

pcsiue H:4,oMCA mmfaz€

Spedi€iiide pedomanb

Speolicalii de p€domanla s @ditii pivind

si condilji

ldlind

Pa6metii lehnci !i tunclroiali

q@ alie apa G da mdoblm cu mnbre dneda pe leava , deb l Q:3,50MC/H, PonPa

220V

Certfcat de calilale 3

Condiui pivind conlomilalea cu

C.itifieB

sbndadele

C.nd

ii

pnund cdriomirale!

d sr.idadele

CE

Condiilide gaBnte si

posigar.ntt

Co.d tii de

oaEle

si D6loa6n0€ :

Galanlie3ani 5

Ale c!nd

t

cu caracle.lehnic

DAB PUMPS

Ale

oid I

cu

c

a.rerrehnc

0ferlanl.

c0NSTRUCTI BtH0R S.A.

/rt{*uc--

i

"'tm* n

RO]I,{STAL

221

FORMULARIJL F5

lnveslta

CONSTRUIRE HALA DEP0ZITARE UTILAJE

FISATEH ICA tlr.M Utilajul, echipamentul lehnologic: BOIIER TERI{OELECTRIC 1501 Nr

Specficali lehnce mpuse prin

Ca

elu desarcin

cd

Corcspondenla pmpunei lehnice cu pin Calelul

specliicalii e lehnice mpuse

l

0

2

Paramelrii lehnici 9 tunctlonali: boiler cu seDenlina de inca lzire si rezlsten la e eclica 2,0 kW (monola2ic 220V), volumulde

acumulzle V=1501 , suprafala sepenlineid€ minlm 0,6mp, pEdunsa nominala PN 6bar, cllindic venical ar izolalie temica si manla d€ poGcle din

2

Specilicalii d€ perlomant. sicondilii

3

Condilii privind conlomilaiea cu st

Drliid

ndadlle

3

PaBmeh lehnid gitunclional : bo ler cu sorr.ilna d€ ncaLne s @ndenr. el€cti€ 2,0 kW (monohzic 220V), rclumul de admula,e V=1501 , $pclala seaenfne de minm 0,6mp, pres uiea nominala PN 6

b{

, cll

nd.lc

venid

d

izobt e t€mica si

manli de prclectje di. kbla meia

Sp€cifcaliido

p.

C.ndhi Fivind

PANASOL / TECHNOVA INVEST

omania s

e.

odil,

dfomiLlea

plMnd

cu sLndad€le

C€nincarc CE

Condiliide galanlie si poslgaranlie :

Codr!

de ga.an$e

s poslga.anlie

Gardnlie 3 an 5

Ale c.ndrl cu caracterlehnc

Als condl c!.aGcter lehn.

oferlant.

CoNSTRUCII BIHOR S.A.

/f*uc-

i "'FF,_1 \^ron'^j/

222

FORI{ULARUL F5

Investta ICONSTRUIRE HALA DEPOZTIARE UTIWE Construclii si inslalalii Amenajare cenlB a temica

FISA TEU NICA Nr.01

ecl"pamenlLi tehnooqc: INSTALATI PANoUR SOLARE

Specf€tiiehn ce mplse prn

Nr.

Ca

Colespondenta prcpu.eii lehnlce cll specifcaljile lehn ce impuse pdn Caie l

etulde sarcin

Crt. 0 1

2

1

Paameldi lehniLi

Pametii t

si tunciionali:

hn ci si

3

tundhnali:

ELDOITI

INSTALAIIE OE INCATZIRE CU PANOURI

INSTALATIE DE INCALZIRE CIJ PANOURI

SOI L

RE compus din i Panou solar cu 1 0 tubud vidab or racord conector

dislibuitor panou - 1' 'pesiune de tesl - 10 bar, presiune de lucru 4 bar ' t€mpel€tula max. apa 95 .C - temperalurd max. ag. lernic lara cnqrlatie 200."c inclinarc mirvmax grd.: 15r5 fata de od2ontala

1. Pamu s.lar @ 10 tubod viialE cu €dord

l'

detor

disbiblitor p&00 - pEione de lrsr , 10 bar, prcsiuns d. ru@ -

-

apa 95 !C ag. Gmic hE cLrculaie

hfip€raMa mrt. GnPeGtuE md.

200..c indinare mldmx grd.r 15?5 ,ala de

-tub vidai F58 x 1800 mm 3. grup hidrdulic

fl

pano! de comanda pentru

1. vas d€ expansiune penlru 5. venlil 6.

ve

7.

sdft

cmoclatc

sislellf,l sohr

de amest€. -

adi{padrc (3/4');

autonEl de ae*ile (1/rli p€ntu cnortul solar (m ni)i 8. sistem comdel de prindele pe a@peds inclinal s€0. g.Teava din orpru de 22mm dr i.olali€ temicr speoala erslenla h 180 gdc. il

Sistemul va

t2

3 oNphidmuliculD @

(18 lit i);

i

unplut ur anliEel -28gdo.

4. vas de

cmarda oenr,!

qp.ciune p6t! sblenul $lar

(18

lln): 5.

bnBlrlc

vend

d€

a.r6ls - anti{p.i.e

(v1'); (1

auroml de aisi! {lzJi 7 elrrie p€n!r] drcuihrl !d{ {20 titri): 8 s slqr d/de1& pdndore p€ a..oeis 6. v€ntl

g.T@va

d. d4ru d. 22mn a i.dade tlm @ Eiscnla la 180 gdc SislenulBf umdut@ ligelrSldc. s!.aa

Speclficati do p€romrnla si condilia pivlnd

de

Spec

5

icalii

d6 p€domanla

s @ditii

rn vind

Cenifrc€i de calihte 3

Cooditii privind

contomitat€ 6r st ndadele

Coodi$i pdvind @ntormir.rea cu srrndadete

CedilS€rB CE

Conditid€ gal?nte s postgaranue

5

Ale c!ndl cu caracter rehnic

:

C.nd

fi

de gaEnt e si

poslqaoitie

:

Alle mnd lr cu EEcler lehn c

ofenanl, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

,%\ eenzEr

(oum,r2

f

EULGARIA/ IT4INSTALL

S,R,L.

223 6 Ei ,ii 3

6 g

E

=

r

e,=

d6=

o

.9

o

6 o (,

-ee

a,

E

(!

=oo

?.6

0)

E

19 ]-8 '8,j.nt.j t8 ig l. l.

6)

o

.!

',' <:

=

5:

u<
<< t

o

I

=

6

E o I

CC EE6

t

o

td

q

n

q

o

k o

{ o

! E

u

.F

2:

6 ()

s g o

6 2 o

-a

;

q ,q

BBeE.fi

TQ

!

E

o

I

F o l

a

o

Z

l

(D

-i o F

s

I

SOCIETATEA COIVIERCIALA

224

GONSTRUCTil BrHOR S.A. ORADEA, BIHOR, ROMANIA

Telefon 0040-259-417.5'12; 0040-259.417.513

J05/275l1991

Fax

cut73126 Str. BeEei Nr.4

OO4O-259412.716

Adres: WEB: www.constructiibihor.ro

Cod postal410151

e-mair :

e!&gaeelllsgillilele

l,ista cu furnizori principali de nratcrialc

Furnizor Oviserga

Constructii Bihor SA

Valoarea leifara

Procent %

20t798,56

34,38%

t227 34,34

20,97%

Isopan

799 59,91

13,62%

El'1I

32931,42 32417,85

5,61%

G497,48 13166,43 9436,4) 8120,65 1a7l,a0 7695,10 1469,31 6983,28 6479,42 5733,98 2061,09 791,76

2,47%

NME ectro ACO

Devega Dedeman

Romfracht Proenerg Romstal O impirnpex

l'lakrop ast Umwe ttechnik [4]nstall

s,53va

2,35% 1,67% 1,38%

1,34% 7,31% 1,21%

1,19% 7,10%

a,94% 4,35% 4,13%

Data: 08.09.2017

S.C. CONSTRT]C'! II BIHOR S.A. lng.Baintan Vasile loan

'yz*^ :#F'.i

225 oBtEcTtv:

CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE IJTILAJE COMUNA BORS CONSTRUCTII BIHOR SA

C6cp - LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale cumuiat pe proiect Nr.

Denumirea resursei

.lei.

-lei. 0

1 1

2

4

3

5107152 Abajw penlru apllca

601

20016372 Acumulator capsulat

30(

6109764 Adcziv lipire covor

kg

20028963 AdeivmineElde

kC

384.0C

k9

670

I

01t

kg

03(

6 NME ectro

oimenl cu adaos oEanic, ptr.placi polisliren EPS, XPS si vata mlneEla, - lipire, Baumit

SuD6Fix.25 ko/ambalai 2002807.1 Meziv univolsal ds

4203905 Aerator pp ct, membrana dn50,75h10 cod 62700400

7301142 AI@ollehnicde90

20011250 Amorsa DEKO

13l

kg

21at

1

11

6202806 Apa nduslriala pentru

168,5,

lucr.drumurileEsamenre in 1

6202818 Apa industra a pe.tu modare sibetoane de a retea 6202820 Apa potabia

7.6t

5104083 Ap ca ornamentaa

00, 40(

1

50003433 Aplcaornamenlala

2,At

1

3516429 Autoforanle de 35

1

l 2205680

Azbest crso trc de

orsova lulai ca

2

2200379 Bala$ sonal spaat

1

3704841 Banda aluminiu M

1

x 10

a99

2

kq

87

s 3315

1

878.3i kg

0,2t

kg

16 80

Bihor

i

17-1n

1701411 Bafda d. ote amcard s908 4 x40 0L

l7

DAS l

s5681

2( 1700285 Banda din ote am card s908 4 x 25 0L 2'1

l l

I

kg

--l

52 00

1n

1521060 Banda rbra de slica al me=50mm-25m/rola

l|,63

trft,")\ Y A, irff,/!1 p."ly.E\a9.rA-,^

/

226 012 23 8521046 Banda harte pt rosluri placi gipscanon 24 6621533 3658 25

4201353 Balereamesr

avoar

buc

4309 27 4201468 Batere amestec

I

-od

I

L

1 I

L

sl.la stas 443 78 3le 2 29 6200535 Benzna de .enraclie tip 80/120 45 3o 6200585 Benzna auto neetlata lp colr 75 rorma a

kg

r*

1,40

_.1

OMV

i

33 2100957 gelon de c

200 sras

me.t

B

lcostructii Bihor

3622

34 20019218 Beton marf. casa c 12i15 (BC 15/8200)cu 382 kg

i

I

Eihor

lconshrciii I

36 17000754298 Beron marfa .c asa C20l16 (8C20 /8250) 37 2600220 B tum penlru d.umur

5 n+i (soox

i15x

I

l^*'* lF,,r,izor local

OLC45 D=20'

227 I

6

7

Nl,,!Eleclro

F3x25mmp 49 470OO2o CabLu e.ersie CYY 5

120,0q I

50 47ooo72 cab u energ e l

F3X1.5

30,00-

-.1

100.00

fonta emalltip 1 C1 patrata s61r 0

54i6a262S4 Camrn apomerru

t20

bLrc

100

l: '-

23 00

]Bbcks€a

*mpisliloraf bre de sticla 390,0q

_-L,. ,,09

i 1N"rro

i

de

cutt gr

1522

_:1

irl 8,7q

O€vega

1A,11

o;d 2'1,

ne.r 18325(M

676,3q I

14.60 I

iN€ilo

W7-,

%

228 l1--_.-

6

7

l** 1o"b",!" .1,00

2.00

4.00

lNMErodrc

huera-

illil

lNMEledrc

lNMEredm

ll rI

tI

:R*t.r

T,d

.

i

NNlEe.lr! Ronst.

i,

NeUQ

]

l

229

-1.:i-'-1*aJ

3 kg

6

242.14 92.10

Caramda refract 108 6003004 Drsc abrazv

L

109 4203894 Drspoztv descarcare vas wc (m neram

m.p

asl.pt poz arm.in belon

]r,mz"'ca

]ffi.r",

7318810 Drst blilor r coector montat pe sust nator gata

coniectiorat. moitat ngropal

if 200

monlal ingropal, in cute plas0. 500 mm

(i..usiv

rob

nel, piese

,"0:

"r-T

NM

Eleto

l I

I

4tad

"'1

o.odc asa

AgR = 38mh u. G =

c asa

AgR =48nrm unG=

---.

]uu,*.

1"1L lRo.sil,.

+

I

lva-sar

7240'69 e12 26 13 hg.22le D = 2 50mm s

I

lvicro.

120 5900712 Eeclrod sld o nea at s 1125/2 e44c

sRt

?s

prifd.re

buc

s!spendae

buc

121 8558140 Etemenr.le

r22 8558125

E ement drccta pl pr.l l.d

a

kwh

tip

b!.

123 6202741 Energe..ctrca contor pentru ucra/ de

lEredr€ l

constructie-montal

r24 2451502 Eratera pone a.

F..", 1v"oi

---Il,FlIl.

7

230

Holcim Romsta

Romsla

- _] I

0,10 I

F ansa oarba

p.6

DN

o

50

Bla.ksea

l"""1 t_

:-

r*"" OL37-2

el pu s

lBhksoa

lBl""r,s* OL

37-2

el pu s

I

t_ 162.34

Furnr20r local I

.

tv;

231 0

blpoar .sjn'bo 2100830 lpsos

lNMEracrro

0520 25a rotat v

penlru

Dj= 20.TT 20025628 lzo aie teava 9

L kg

I Ur[

lzolade tsava 20

mm l

mm

iI

m

34 19 I

200q 45

00

50 00

j31

lzolal e reala

I mm

l

m

60 00

Te.hno!a

Te.hno!.

l:"*: '1R*"r"r

m

10,00

l::*

Oviserqa

36 69

'il6;

0.04

D= 7-11cn

1,00

224 91

r'"'"1.,*

1 0rl

47,16

:1 i11

Biho,

lconstuctii

*-

,,,:

f*;";;",,

nld

'1o*",ru'-

i"" kg

360 00

kg

114 00

232 4

5=3x4

6

btuna lemn 14009/mp satinala 184 4123185 Niptu ionta

mae.b

a

buc

.8 s47g,D,N 20 3/4 Zn ds

r'1

ltd

185 2200496 Nisip sonat nespa at dr ra! s lacur 0,0-1 0 mm

-lConsl,ucti

Bihu

1,67

186 2200513 N s p sonal nespa al de rau silacur 0,0 3,0 mm 187 2200525 Nisip sortat nespalat

Eihor

lconsrudii 21,12 101

lconstuctii

ln",*t

Bihor

r

1.979,25 52

s438 D=

1N lT=40x

li'"^"

6

194 2928335 Parou de coiraitip

p

mP

mh penlr! pereti 195 2700232 Pano! rermozolanr mP de acopeislp sandwch 50 mm fag g 8

lse

]k"p".

-

196 21aO2U

lvr

# .t

-''- -

233 5=3x4 209 2304402 Piesa tre.ere PPR 210 5840405 P u ta hexaoo..

a

ja

grosoara AM 6 9r.5 s 922

g.osoan!BM8915s922 212 5842972 P ulta

hesgo.aa

I OL37

r\,{

lM12qr 5 s

buc

6

7

]II1

buc

211 5840766 P u ta hcxaSona a

6

_:1

l

"11

11 11

S22

"01 --316-

grosolanaAM2o915sS22 M8

216 5841007 P uLra palrata

lC-3C0t?0rrnrs34!8

Lr

k!

M

k!

213 6622159 P aca mars I rco s00x3 0 nm s 3,198 219 6622020 P aca mars r

rohnica A'fa

lBa,a

25-450x3,0 mm s 3498 220 2925112 pta.a pF standard

]B@

I tlrte

cali llr Ox60mm s6986 Placa teh cauc

r€hnrca Arfr

uc

]--T*-*

kg

222 6621703 Placa teh.cauc uc gar ii.s.text rez.pet I p pa 4

45.15

Devega

145,16 3,50

lvi"G;;

lNMErecr! I

l

Pron de slructura cw

Proli de tin chigere (fl

ashlnq-un:collare coama.pron.

e n.hidere elc)

d n tab a

lDevesa

233 8535055 Profliixare p ac ud 28'2712-0/3000 oi ga!.nzat

lo.,"s"

234 8535050 Prolr lraslersal cd 60/0.612600 d n ole 9a ran zal

6621612 Pudrela cauc uc

cu

l

I

kg

I

234 4

r 5:3xil

7

lsika

,1/2

to

(arm.neier )

Racord alama

buc rurnata buc buc

tP

buc

ato.din ote

ff' I

82 Rad ator dr. ole tp 22-H=600s L= 1400 Rad

2 00

lRoEsid

H=600s L=400 Rad ator din

ole

lrp

blc

=600srL=600 Rad ator

dir ole

tip

i

buc

=600siL=800

50-

50

l

ni

110 50

lRorutar I

l:r."'

f:

U 50 32mmni2167

-]400

Red! e PPR40120 Rezeruorwc cap

9

buc

1,00

buc

s 2756

iaco

Rigo a din beton

Robnel cu bla 1

1/2 1/2

b!"

Rob netcu

buc

3l4 Rob net c! b a Dn 1 Robrnetc!ba 1ll4

buc

bla Rob net cu b a

I I

buc buc

lMrnsrarr

lMlnst ll lMlnsiall Mtnsla Romsta

Robinet pentru reg

aj

blc

3,00

ili

l

l

235 4

6

5=3x4 Ro.ast

268 5883005 Saba prata emn A 7565

M

9

pentu

kg

0134

269 5882104 Saiba prec plata

pentu merA lM

6

kg

oL34

s 5200 270 5882142 sa ba prec p ala penlru motA M OL34

kg

8

s 5200

271 5882257 Saba prec pala pentrL

kg

069

metA M 18 OL 34

["*" L-

zo io.ic gr =80mm 273

2lol356

]""-'' L-

40,60

sapa esa i2are din

l*'*" lconstucrii

kg ob

0.26

sn! ta D = r.25 mm, OL 32

s 889 275 3803233 Sa.ma

I

nroae

kg

obsnuitaD=25mm OL32,

s

889

ia pentru sud sl nc sub nux s10 2

276 5903128 sarma p

277 2903995 Scindura rasrn Lunoa lv cls O gR= 24mm L=

rasrn

278 7344376 Scoaba d n ie.ol iorm. deri d ce lbache 279 $11528 scoaba ore

buc

t.l

penr!

kg

conslrlclid n emn al me= 65-90mm, 1200 300 nrm 280 4626310 scparalorce

28'l 4202797 Sron penrr!

buteteaama 282 20015079 S

t_ I

kg

lr:_ l*"*"

grasin,

buc

avo..r'p

bu.

lAco

1114 s96ll lcof slecra specra

I

283 2905955 Sipca rasi.oa c asa ! / LLSros la / 24 - 24 1,13 mm

L= 1,50 2,75

m

284 20018499 S rena de ncend 285 20018500 Snena

de

u

nlenorie

moate obi$uila D - 1,12 OL 32

286 38O3j2B S rma

buc buc kg

s

889 287 3805372 S rm. noa c z

D=2 OL32 236 5903130 s ma sud.s inc sub

ncara

kg

s889

p ia

nur

penhu

kg

s10

t s10.ola. D=325 290 4113565 S srem de captare

kg

s1126

penlru paratrasnet PDA, I p PREVECTRON TS 2 25 (sau

I

E ['""

25 289 5900,199 S rma sudura ob snu

lN.ilo

buc

Bihq

7

236 12

l-MEbd916,?1 0,34

lDsdsman

s,!q 1.00

[-'"'

L-

f-

lR.."i,r

(venti)@nl.asreulaama D= l I

sLglranra

301 45OO3O7 Supapa (lerti ) conhaq reul.a ama D =

1/2loi .. 302 7346788 Slport centura

la

leg.re

Romstal

buc

buc

-|'**"

pamint40x4 simbols 47b

autoperrorant

buc

autoperforant

buc

303 BS58O2O Surub cu mohl rap d 25mhi1000 tek 304 4201082 S!r!b

l_

tabla (panou),inc usv garn lura

305 5824176 Surub cap bombat s

r

buc

: 64,00

6x 25Sr.4 6s

2,00

2.1,00

grosoan M 16x 50 gr ,13

s

920

312 582r708 Surub cap

hexagona

b!.

grosolan M l6x 60 gr 4 8 s 920

313 5821760 Surub cap hexasona grosola. M 16x 70 gr 4 8 s 920

314 5829126 surub cap .ecar ceslat sprec m 6x 30 g. 4 8 s 2571

315 5836492 Surub

cu..p

bombat

blc

237 LISTA cuprinzand.onsumurile de resurse maieriale 7

r"

318 5837161 Slrub cu cap necal creslar penlru lemn 5x 50 mm 11 s 1452 319 4201107 Surub fxare (buron)

lr"e*"" 320 4201092 S!rub lixare (porranl

pentru baie

s mb

-lH

485

3214201080 S!r!b iirare

(po.ta.t

buc

pent.u baie s nrb 780'11 322 8558012 su.ub monral altoi etant 45mm/1000

1

380.60

323 20027861 surub panou

1

204,00

]

525 00

]-

sandwich mbs sps 5 5x100 @Pa.tate periorare 18 mm 5,5 x 100 cutie '100 buc.(de

.coasere+Prndere) 324 20027866 surub pa.ou sa.dw ch mbs sps 5.5x140 capactate periorare: l8 mm 5 5 x 140 cutie''100 buc 325 5827702

S!r!b peftr!

tundat 48

qrosoahAM 16x 200 qr 2350 326 5827776 Su.ub penrr!

iu.datir

grosoan C M 20x 250 gr

9

3615947 Tabla

groasa

100!

1k

OL 37

4.8

t:

buc

s

buc

s

rOx

437 3301100807 Tab a slrata pcnlru s

!_

I 332 5538054 Tablou

o:,s

ee.lrL.TE

CT 333 5537975 334 5538039

N[,lEl€ctm N[,lElectro l

l

-tv"r.i,i

lM;;;;' 5

/ OLT

35

s 40.1i2

3431::04732 Teava peniru inslalatir.neaara

lralor azr

"

neri.u zeso

32(1

1?$d

238 6 344 3336383 Teava p umb narca pb99,96 r8x s 345

preslne Q71 .. $36395

4

Teava plumb marca pb99 96 p.es 21x s

une

4

671

346 31OOOS,4 Teava PPR/AL PN20, O=20 mm. Sr cu nserle 347 3100053 Teava PPR/AL PN20, D=25 mm gri cu nsenie 348 3100168 Teava PPR/AL, gricu nsertie PN20, D=32

20 00

l:_

t::

hh

349 3100171 Teava PPR/AL, PN20, D=40 mm verde cu

]*:

350 3100068 Teava PVC - KG cL

mlfa sigarntura pe.tru

250 mm 353

$06327 rolund

Treapta d n oret 14- 20 mm

diam

354 5OOO345] Trecere de la PE ,

talpa mufa mb.usc. 1000x1000

t*:' ]T'*': ]*:

lap

nd.sc

nlee

:orl:ooo:ozr

u,

nead I'pM50 ev"

'6215ooo34lo LJ, net..e s'eire a ro. 45 mm lre,

I

]'u'

239 LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale 6

Venllscurge.e

7

buc

100

Vopsea mrnium

de

Vopsea pe baza

de

kg kg

tq99 552,50

o

240 oBtEcTtv: COMUNABORS

CTcp - LISTA

consumurile cu mana de lucru cumulat pe proiect

Nr.

manopera (om/or.).

.loi/oE'

.

012 1 11 2

10130

3

Asialtalor

Asr.lalor

3

7 60

1739 83

10230 510741

4

Beton

sl3

171,92:

D! lher constru.ti

711451

6 320557 Elecrricia 7 320605 Eleclrician a 2a341 Eleclrician posr traio 9 10941 Fa a.nat

262,44

l0 lll31

Fcr.rb.ton

11241 12 12431 13 12051 l4 11551 15 11741 16 11749 1T 11641

Fl. sor m.se pasti.e lnsta alor a nr.nlarc apa

11

lnstalator alime.tare c! apa lhsta ator

ele.lr.an

lnsta ator

n.aDne

164 87

Instaialor incalzire sr qaze

500

lnsta alor sa. tar

2A 12331

Lacaus

22

320512 221421

23

21411

Lacalus co.slructii mela

ce

24

221451

Lacalus conslructii mela

ce-b

21

39 26 21851 25

Lacalus

Lacalus

consr nrera

,111 76

b

2 297 83

meca.ic

Lacatus mecanrc

78 00 21u

2aA 7,30

'12,32

2A 22551

149 58

31 12621

190 60

32 19900 33 19920 35

2!931

Muncror desetu re.ofslrucl

36119S31

37

19921

Mlncilor deseru re

3sli51o2

59,94 705,01

I (exclusivwA) -l.l -

lProcontul 5

241 LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru

01

4312A21 45

19621

,16

85101

4=2x3

2

Pavalor

,Sapalor

Spe. a st mont gips..no.

22731 Sudoreleclric 49 222741 Sr.tN e e.tti.-6 48

5A

22441

Sudorgaze

giu 52 13100 .Tin cr. g u sanl 53 l3lll Tin cl g u s..1 51

6l

13451 55 13321 55

,Tin

ch

26 80

r03 93 r.13 E6

Zidar

vopsllo. anopera

Zugra!

Total ore m

15623 15 41611

llei

Executant, SC CONSTRUCT] B]HOR SA

5

242 CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTIlAJE COMUNA BORS

OBIECTIVI

CONSTR(JCTIIBIHOR SA

LISTA cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii

cumulal Pe Proiect

utilajului de constructii

de rra.tiune (llrfo41,5 rl

4

3546

Autog.eder p n. ra 1/5cp 10- 14 gti cu brat cu zabree 5

7.3702

il

30,26 80,00

Hmax = 6.5m desch dere max-

Betoniera cu cadere 101.250 e

evalor mobilcu eeciromolor de 4.5 kw 107 18

ruouri(vallur)r8

14 de 14tl de joasa

presiuie 1 1-3,9

056 pe sen le cu o c!pa

3006 141919 166742 1T 4021 rO 4035 192047 207609 21 1996. 22 47a1 13

237598.

244418

253336

c! molortermic

21 5T

Grup lerm c de sudura 28 35kw lvlacara Macara de iereastra

015(

.u motor lerm . de 6cp I 50 200kgi Malaxor manlalde asfall pna la 600 Mai meca

nLc

Malaxor manualpl aslall capaclale p na a 600

089 472 't 52

Masna de gaurir eeclrca rolopercltanta d=35mm

480 060

ds.'r ahr.7v.

17640

Masna de la afuost!r a beton cu Motopompa 6- 8cp

9,0e.

.Pistol LmpLnlat boitlri Piaca vibratoare cu motorardere inter.a de 4cp

16,80;

2,25,

130tgr Pompa h draulica de belon cu loom

cond!.ra.p.a G= 11-13,5 t

21672444 3,07

0.03

Transp 5km schea melalca lubulara de ext

1

I

Ulllajde rd cat pt uc.ar delnisal \lbraror de ext acleLectrc 0 25-1,1kw Vibralor de nleror pe.tru belon actionat, eleclric

0! I5kw

i.oo

243 LISTA cuprinzand consumurile de ore de fun.tionare a ul lajelor de construclii

012

e .urs a dara

de

Executant SC CONSTRUCTII BIHOR SA

Rapodqene.atcu

SDP \rd\!de!z€.o

e

mr sup.da n|esoirlerz

ro

ie

ii2j,j.177

-107

244 OBIECTIV: Beneficiar: Erecutant:

CONSTRUIRE HALA OEPOZIIARE UIILAJE

COMUNABORS CONSTRUCTII BIHOR SA

C9cp - LISTA cuprinzand consumurile privind transporlurile cumulal pe proiect Nr.

-lei0

2

5

3

995 00

500

1 639,0C

2AC

33.81

50c

0,1

monarulul cu.ulob€lohlora

t

e

or,semilabricalelor cu 0,1t

rlelor,semifabrielelor cu Transpon! r!tier

r

al

pamanlului

1 536,

2

cu autobasculanla d sl.= 2 km

lei

TOTAL

';6*"^\ q,?r^- ,; 3C CONSTRL

B HOR SA

|SDP,wwd.vE.'o,

e

m'l

supon@mFl$i1de, u.,o.

rer . 0236

.77.007

/

t

245

i

g

3

s

I

.i I :

7 1

:t

sX

:i

g:

:x

€-r !

F+i

ii5 t

.

l5

g

P

I

Eri \ ti .

il2

c

i;+;----T: H t! ! "';2 ii s

!

i#-:

i

, 3

E

I

:

a

ai* !i? 4!

et ;3

x i; "'i: ri €iP I E6

1l

:it;

6 .2

l<

z !_! e:!

: :

lo

122 IEF tHn lz

i:

F

l8

-rsr

a

E

i : g E : : : : I E : : I r: e E 3 : q : : ; : : : : ; : i : : i

:P

E

; : r;: ;

:a

%^

246 Operator ecanomic SC CONSTRUCTII BIHOR SA

DECI-ARAI'II PRIYIND PERIOADA DIi G,\R,\NI'IE ACORDATA I-UCRARII

Subsemnatui, ing. Biilllan Vasile Ioan rcplczcntant legal al S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A, Oradca, str. Berzei nr.4, dcclar pe plopria rirspundcre cunr ca garantia aferenta lucrarilor de:

"CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR" Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile) 45213250-0 Lucrari de constructii de cladiri industriale (Rev.2) Nr. invitatie / anunl412066 I 25.08.2017 este de 3 (trei) ani de la data procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor, in conformltate cu Documetatia de atribuire.

Operator economic SC CONSTRUCTII BIHOR SA

6':*\ iu&?,;, \t... .>/

SOCIETATEA COMERCIALA

247

GONSTRUGTll BIHOR S.A. ORADEA, BIHOR, ROMANIA

Telefon 0040-259-417.512i 0040-259-4

J05127511991

Fax

cut 73126

17

-513

0040-259412.716 Adresa WEB: www.constructiibiho..ro e-mair : q[!!c@!9!s!w![ute!l9

Slr. Berzei Nr. 4 cod postat 410151

Cerinte privind pregatirea profesionala si calificarca corespunzatoare a personalului de specialitate necesar indeplinirii contractului Lucrarile pentru realizarea obiectului

.CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE", COMUNA BORS .JUDETUL BIHOR

vor fi coordonate si supravegheate de pcrsonal de executie atestal corespunzat doneliului de executie a lucrarilor. Pentru indeplinirea acestui contract, Antreprenorul va asigura personal dc specialitate, precum si documcnte care atesta pregatirca profesionala si calificarea accstora dupa ulmeaza:

l. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

- BAINTAN VASILI IOAN; santier, - PASCALAU MIRCEAi Rcsponsabil tehnic cu executia (RTE)- ROSCA STEFAN; Responsabil cu protcctia muncii - CORI,IOS VIOREL Responsabil cu calitatca (CQ)-, BOCOR MARIUS

Manegcr de proiect Sef

Inginer constructii civile - CRISAN CRISTIAN Inginer instalatii -DORNEA MARCELA

La solicitarea autoritatii contractante, pentru cei mentionati sc vor prezenta diplomelc de absolvire, CVo ce alte documcnte edilicatoare conforln docutnentiei de atribuirc.

Lrd, atestari,

Data: 08.09.2017

S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A. Iig.Bairtan Vasilc Ioan

6-s1Ru\

.f

a-"F, ? "lftse .j

w V,^ i

248 tor economic RUCTII BIHOR

DECLARA.

PRIVI\D ]'ERNIENUL DE EXECUTIE ACORDAT I,TICRARII

Subsemnatul, ing. S.A, Oradea, str. B aferenta lucrarilor de:

Vasile Ioan rcpr€zentant legal al S.C. CONSTRUCTII . 4, declar pe propria rAspundere cum ca termenul de

HALA DEPOZITARE UTILAJE", BORS ,JUDETUL BIHOR 4521

Nr.

i

este

re CPV (vocabularul un privind achizitiile) Lucrari de de cladiri industriale (Rev.2) / anunt 412066 25.08.2017

8 (opt) luni de la data ordinului de incepere al lucrarilor, in cu Documetatla de atribuire

Operator economic CONSTRUCTII BIHOR SA

Ruq .-"D) 5r;fR

6rn,f" r':!oi 9el

44-l#,

;

249

l'ormularul nr.9 OPERATOR ECONOMIC s.c. coNsTRUcT[ BIHoR s.A.

DECLARATIE PRIVIND RESPECTAREA LEGISLATIE,I PRIVIND CONDITIILE DE MEDIU, SOCIAL $I CU PRIVIRE LA RtrLATIILE DE MUNCA PE-TOATA DURATA DE INDEPLINIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI Subsernnatul Baintan Vasile loan, reprezentant legal al SC Berzei nr 4, Bihor , in calitate de ofertant la procedura

Constructii Bihor SA, Oradea str

"CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS JUDETUL BIHOR' cod CPV 45213250-0 Lucrari de constructii de cladiri industriale (Rev.2), organizatd de autoritatea contactanta Comuna Bors declar pe propria respundere, cA la elaborarea ofertei am linut cont de toate obligaliile referitoare la obligaliile rclevante din domeniile mediului, social !i al relaliilor de munce pentru activitdlile ce se vor desllqura pe parcursul indeplinirii conhactului de lucriri, in co[fomitate cu prevederile Legii securitdlii ti sandtdlii in muncd nr. 319/2006, Legea 26512006 privind aprcbarea OUG 195/2005 p.ivind proteclia mediului qi ale celorlaltor reglemerteri aplicabile.

Data 03.09.2017

Operator ecohofiic, S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A,

250 l'ornllllnr nr. 1l

Contra(t dr lu(rnri

datr

1-

Pdrlile contacta^te in t€meiul t €gii 98/2016 privind achiziliile publice, s-a incheiat prezeru, cootIact de lucrari,

irtre COMUNA BORS, dh Judetrl Bihor,l,ocalitatea BoN,strada Principalapr.2oo teleforVfax 0259-3t6155/0259417291, cod 6s.!14390526 cont trezorerie............................................................ rQr€zentati prin Batori G€zr- Pdinar si Satryo tr€{n8-s€f s€rviciu firwrciarrontabil in calitare de achizitor, pe 9i

denunireo operutorului econonic

adresa

numtrr de inmatriculare (trezorerie, banca)

fiscal

prin coducatorului),

fimcti............-......--..-................... in oalitate

de ex€cuhtrt, pe de alta pane.

2. D.f,utifi 2.1 - [n pltzeorul cont act urmalorii termeni vor fi inlerpreBli astfel: contact prczeinrlcontract ti toate anexele sale;

a.

achizilor

;i e,tecuta

- ptr4ile contrachnte, a|a cum sunt acestea numite in prezentul contract;

prelul conrractului - prelul phtibil executantului de catre achizitor, in baza contsactului, pentru indeplinirca integrala

anplesanenrul

Si

hcrdii

corespunztrtoare a tuhlror obligaliilor sale, asumate prin contract; - locul unde executanh, execuii lucrarea;

- rcprezinttr o inpreju"re de origine ext€ma, cu caracter extraordinar, absolut imprevizibilA $i inevilsbiltr, care se aflI in afara controlului oricirei pl4i, care nu se daloreaza greselii sau vinei ac€stora, Si care face imposibiltr execurarea ii, respectiv, indeplinirea contracnrlui; sunt considerate .semenea evenimente: rizboaie, revolulii, incendii, inundalii sau orice alt€ catastrofe naturale, restriclii aplrute ca urmar€ a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exllaustia, ci

lo4o nsjord

enunfiadva. Nu este coasidEral fo4a majori un eveniment asemenea celor d€ mai sus care, f,rl a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare execularea obligaliilor uneia din p6.rti;

!j (se adaugn

- zi calendaristicA;

c,

- 365 zile.

once ce alti temeni pe care pdrtile inleleg sd ii de|ineascd pentru contract)

I in pnzentul contract, cu exc€pjia uo€i pevederi contrare, cuvintele la forrna singular vor include foma de plual vice r€rsa, acolo unde acest lucru este pcrmis de context. 3.2 Tem€oul "zi"sau "zile" sau orice r€&ri.e la zile reprezinti zile calendaristice dacl nu se sp€.ificA in mod diferit. 3.

Allmdt

r€ cu

€.€rgi€ eb.rn@

1.obi..tul ti pr(lul

e

afdnt

tructului

ii

obiq:lkulul rcanali:a€ menaFE si sratie de epuEre in l@rnatilo Sanlaur Ma si Sanlaur MaB,
{"""'2 qfSXlsr

* .

lt;

251 4.1- Executantul se obliga

sa execute , sa

finalizeze si si sa intretina in perioada de garantie lucratile

Hala depozitare utilaje ,Comuna Bors , judetul Bihor " " in p€rioadrperioadel€ convenite ti in conformitate cu obligaJiile asumate

.

Construire

prin prezentul contract.

Achizitorul s€ obliga sa plateasca execulantului, pentru, executia, finalizarea lucrarilor prevazute la 4.1. si rcmedierea oricaror defectiuni, in timpul si modalitatea descrise in prezentul contract, surna de -.. ......... . .......-. lei fara 4.2.

-

tva, reprezenland vdosrea de contrrct acceptata. La aceasta suma se va adauga taxa pe valoore adrugata sEbilita potrivit dispozitiilor legale aplicabile la momentul incheierii contractului, in suma de: ... .. . lei. pldteasca execulantului prelul convenil pentru ind€pliflnea contractului de Achizitoml se obligi

si

lucrfui-.............................. (d€numira)

.

conve t pentru indeplinirea contracnrlui, respectiv preiul lucrArilor executat€, phtibil executantului de citre achiato. conform graficului de phli, este de ........... lei, ftrI TvA. Plata taxei pe valoare adaugala se efectueaza in cuantumul prevazut de legislatia in vigoare la momentul emirerii facturii, suma mentionata la an 4.2 ca reprezentand 4.3. - Prclul

TVA puland astfel sa supoae modificari 4.4 Pretul platit va reflecta lucraile real execuate ,verilicale si confirmate de rePrezentafiii beneficiarului 5. Dtuzta 5. 1

-

co

roc.ului

Durala prezentului contract este de .....

. - -

.. luni,

adici

de Ia......-................................

... p4nl

h

data semmrii de catre pad si isi Foduce efectele pana Ia iDcheierea 5.2 prccesului verbal de r€ceptie fimla a lucfarilor contactate si €liberarea garantiei bancare de buna er€cutie.

Codacnrl de lucrari intra in vigoare Ia

6. 6.

Docu afrlele conlractului I - Documentele cootracnll]ui s$t

( cel

pulin)l

a) coietul de sarcitti; b) propunerca tehnicd ti Wpmerea lnanciafiinclusir solicitarik de clarifcore si rusrynsurile la acestea c) eruficul de indeplinbe a contradulut inea tehnologica de ereatie; d) gralai de pldri in e) sarania de bund execulie; onsajanentul fenn de suslinere din parka unui terl, (dacd este cazul) g)declaratio cupnk nd lista subcontracktntilor(daca este cau|)

o

t

h)acordude de subcontractore(daca 7.

este

cazul)

co tuaci.Iui

F-xecubleo

?.1 - Executarea contractului lncepe dupa constihrirea garan iei de buna ex€culie $i predarea ampla.samentului, respectiv la data&...... (se prccizeazd dakt la care incepe etedlia contractului)

ctltu

l na*)dsl 8. Protelia pahi oiiuh.ti 8.1 - Toatc fosilele, mooedele, obiectele de valoare sau orice alt€ vestigii sau obie€te de int€res arheologic descoperite pe aEplasamentul lucrani sunt consider&te, h rclaliile dintre p,,rli, ca frind proprielatea absoluta a achizitorului8.2 - f.xecutantul are obligalia de a lua toate pre.auliile necesare pentru ca muncitorii sei sau oricare alte persoane se nu indcp&t€ze sau sl deterioreze obiect€le prerdzute la clauza 8.1, iar imediat dupt descoperirca si inai e de indepartdea

de & in$tii4a achizitorul d€sprE aceasltr descoperirc ii de a indeplini dispoziliile primite d€ la achizitor privind lndeparilrEa acestora. DacI din cauza unor astfel de dispozilii exe.utaotul suferl intarzieri $i/sau cheltuieli suplimentare, atunci, prin coDsultare, pI4ile vor stabili: a)oric€ pl€lungire a duratei de ex€culie la care executantul are dreptul;

lor

b)toralul cheltuielilor suplimentar€, c6re s€ v6 adauga la pretul contractului. E.3 - Achizitorul ar€ obligafia, de indag ce a luat la cunostinla despre descoperirea obi€ctelor prevazute la clauza 8.1, de a inttii4, in acest s€ns orgarcle de polilie Si comisia monumentelor istorice.

p

i

ncipalc ale executanidt obligd sa execute , sa fiDalizeze si si sa intretina ia perioada de garantie lucrrrile d€ ,, I Exeqnrnn

9. ObAsa$ile

CoDstruire judetul Bihor " Hrh dopozitrre util&je ,Comurl Bors , io confqrnitate cu obligaliile asumate prin prezentul conhact. 9.2 - (l) Execulanhrl ar. oblig4ia de s ex€cuta ti finaliza lucrlrile, precum Si d€ a remedia viciile ascunse, cu atenlia $i 9-

se

pronetitdinea cuvenita, in concordanltr cu obligatiile

asumate pIin conu-act, inclusiv de a proi€cta, in limitele plevlzutE

de prezentulconlract.

supmveshea lucririle, de a asigua fo4a ri toate celelalte obiecle, 6e de natura provizorie, fie definitive

(2) Ex€cutantul are oblisalia de a echipamentele

care nec€sitat€a asigurdrii acestora este prevazuli in conlract sau se poat€ d€duce

ialele, instalariile,

252 9.1 - ExccutaDtul are obligalia de a prezenh achizitorului, inainle de inceperea execuriei lucr,rii, spre aprobare, de phli acc€sar execuliei lucririlor, i! ordinea tehnologica de execulie.

gaficul

- (1) Executantul este pe deplin rcsponsabil pentsu conformitatea, stabilitatea 9i siguranla tuturor oper4iunilor executcE pe $antier, precum $i penEu procede€le de executie utilizate, cu respectarea prevederilor 9i a reglemetrErilor legii privind calitatea in constructii. (2) Un cienplar din documentatia ple(lattr de catre achizitor executantului va fi linut de acesta in vederea consultlrii de cetre Insp€clia de Stat in Construclii, Lucrari Publice, Urbanism Si Amenajarea Teritoriului, precum 9i de ctrtre persoane aulorizalE de achizitor, la cererea acestora. (3) Exeq&ntul nu va fi rlspurEtrtor pentru proiectul 9i caietele de sarcini care nu au fost intocmite de el. Daca totugi cotrtracUrl Fevede explicit ca o parte a lucrerilor pennanerte se fie prciectate de citre executant, acesta va fi pe deplin respoGabil pentru acea pa(e a lucrArilor. (4) Executsntul are obligalia de a putr€ la dispozitia achizitorului, la termenele precizate in anexele contractului, caietele de lcisunltori (atatamentele) $i, dupi caz, io sioaliile convedte, desenele, calculele, verificarile calculelor Ti orice alte documenk pe carc executantul trebuie sl le futocmeasctr sau care sunt cerute de achizitor. 9.5 - (l) Execulantul are obligalia de a rcspecta Si executa dispozitiile achizitorului in orice problema, men ionati sau nu in conEact, referitoare la lucrarE. in cazul ln care executantul considerl cI dispoziliile achizitorului sunt n€justificaae sau inoponuF, acesta are drcptul de a ridica obieclii, i0 scris, firtr ca obiecliile respective sd il absolve de obligalia de a execlta dispoziliile primite, cu exceplia cazului in care acestea contravin prevederilor l€gale. (2) itr c{zul in carc resp€clarea $i cx€cutar€a dispoziliilor prevazute la alin.(l) deternnll dificulllti in execulie care generead costuri suplime are, atunci ac€ste costuri vor fi acoperite p€ cheltuiala achizitorului. 9.6 - (l) Executantul este responsabil de trasarea core.E a lucrarilor faF de reperele date de achizitor, precum li de 9.4.

firmizarE4

tutuor

echipameDtelor, insmrurentelor, dispozitiv€lor

respoDsabilidltii rcspective. (2) h carul in carc, pe parcursul execuliei

9i

resuselor umane nec€saft indeplinirii

lucrarilot survine o eroare in pozilia, cotele, dimensiunile sau aliniameflnrl oricarei p64i a lucririlor, execulanhrl are obligalia de a rectifica eroarea constalati, pe cheltuiala sa, cu exceplia situaliei ln care aoarea resp€ctivtr este rezuhatul datelor incorecle filmizate, in soris, de cate proiectant. Pentru verificarea araslrii de citr€ Foiectant, executantul are oblig4ia de a Foteja $i pAstra cu grijtr toate rep€rele, bomele sau alte obiecte folosite la trasarH lucrlrilo. 9.7 - Pe prrcursul execuliei lucrdrilor ii r€m€dierii viciilor ascuDse, executantul are obligalia: de a lua toate mlsurile pentru asigurarea tuturol persoanelor a caror prezenrA pe $aDtier este autorizata $i de a menline $antierul (atat timp cat acesta este sub controlul sau) $i lucririle (atat dmp cat ac€stea nu suni finalizate ii ocupate de ctrre achizitor) in starea de ordine necesard evitirii onclrui pericol pentru resp€caivele persoane;

i)

ii)

de a procura 9i de a ifteline pe chelniala sa toate dispozitivele de iluminare, proteclie, fi pazi, cand 9i unde sunt necesare sau au fost solicitale de c6tre achizitor sau de catre

ingredire, alarnA

alte autorit4i corry)€teote,

iii)

h

scopul protejlrii lucririlor sau al asigurarii confortului riveranilor;

de a lua toate masurile rezonabile necesare pentru a Foteja mediul pe

ii

in

afara

ii

p€ntru a evita orice paguba sau neajuns provocate pemoanelor, proprietallor publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau a\i factori genemli de merodele sale do lucru.

Fntierului

9.8 - Exccutantul esle responsabil pentnr menlinerea in buai stare a lucririlor, materialelor, echipamentelor $i irstalariilor carc uroo.za a fi puse in operl, de la data primirii odinului de ircepere a lucririi pane h data semna,rii procesului-verbal de re.eplip a lucdrii. 9.9 ' (1) P€ parcursul execuliei

lucrlrilor $i al remedierii viciilor ascunse, execulantul are obligalia, in masura penDrsi de re8pecl3&a prevederilor contractului, de a tru stanjeni inutil sau in mod abuziv: a) confo(ul dver.nilor; sau b) caile de acces, prio folosi€a 9i ocuparea drumurilor si ciilor publice sau private care deservesc Foprietefile aflate ln Fos€sia achizitorului sau a oricirei alte percoane. (2) Bx.cutantul va dcspagubi achizitorul impotriva tuturor r€.lamatiilor actiudlor in justilie, daunelor-interese, cosu[ilGr taxelor Si cheltuieliln, indifercnt de natura lot rezultlnd din sau in legatud cu obligatia pre lzuta la alin.(l), penEu c&e rEsponsabilirarea revine €xecuhnrului. 9.10 - (l) Ex€culantul are obligalia de a utilizn ln mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica cu sau sunt pe trascul $&lierului ii de a pr€voni deteriorarea sau distrugerea acestora de catIe traficul propriu sau al oricaruia dintre subcontsspta4ii sai; executantul va s€lecta traseele, va alege Si va folosi vehiculele, va limita $i repaniza incirclhrile, in ata fel fo4at traficul suplimentat ce va rczulta in mod ircvitabil din deplasar€a materialelor, echipainentelor, instalaliilor sau altora as€menea, de pe ti pe Santier, se fie fimitat, in rnasura in care este posibil, astfel incat sA ru FoducA de&rioriri sau distrugeri ale drumurilor fipodurilor respeclive atunci prevederile de la alir(l) vor fi interpretate in inaoiera io care prin,drum' s€ inlelege inclusiv aferenlil C5ii navigabilc qi prin ,,vehicul" se i4elege orice anbarc4iune, iar consecintl

I

o

ou-e

%;

253

(3) in cazrl in care se produc (henortrri sau distrugeri ale oricarui pod sau drum care comunice cu sau care se afltr pe traleul $a ierului, datorili transportului materialelor, echipamentelo., instalaliilor sau altora asemenea, executantul are oblig4ia de a despagubi achizitorul impotriva tuturor reclamatiilo. privind avarierea respectivelor podud sau drumuri. (4) Cu exceplia utror clauze conrare prevezute in contract, executantul este responsabil $i va pliti consolidarea, modificr$r sau imbunAtiirea, in scopul facilililrii transpomrlui materialelor, echipamentelor, instal4iilor sau altora asemener, r oricaror dlumuri sau poduri crre comunica cu sau care se afla pe traseul Fntierului. 9.1I - (l) Pe parcursul execuliei lucrarii, executantul are obligafia: de a evita, p. cat posibil, acumularea de obstacole inutile pe Santier; de a depozit8 sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale: iii) de a aduoa $i indeplrta dc pe Santier dAramiturile, molozul sau lucrArile provizorii de orice fel, care nu mai

i) ii)

sunt n€cesare-

(2) Eiecut ntul are dreptul de a reline pe gantier, pane h sE$itul perioadei de garanlie, numai acele materiale, echipanelte, iDslal4ii sau lucriri provizorii, care ii sunt necesare in scopul indeplinirii obligaliilor sal€ in perioada de garantie. 9. 12 - E\@utanirl rispunde, potivit obligsliilor care ii revin, pentru viciile ascunse ale coNlrucliei, ivite inE-un inteffal de l0 (z€ac) ani de la receptia lucrlrii $i, dupi implinirea acestui termen, pe toatii durara de existeqa a coDstrucriei,

pentu viqiile structurii de rezislenftr, ca urure a nerespeclirii proiectelor 9i detaliilor de execulie afer€nte execuliei lucrlrii (conform pre!€derilor art30 din Irgea 10/1995. 9.13 - Exacutadul se obliga sA desplgubeasce achizitorul impotriva oricircr: i) reclamatii !i acliuni in jutilie, ce rezulur din incAkarea unor drepturi de proprietate intelectualtr Orevete, trume, mirci ioregistrat€ erc.), s8u cele legate d€ €chipamentele, material€le, iistalaliil€ sau utilajele folosite perltlu sau ill legAturi cu execulia lucrerilor sau incorpomte in acest€a; Si

ii)

daune-ioter$e, costud, taxe ii cheltuieli de orice naturi aferenre, cu exceplia situaliei in care o astfel de lncilcare rezult! din.€spectar€a proie.nrlui sau caietului de sarcini intocmir de c6tre achizitor.

9.14 Exeortantul va respecla intreaga legfulatie a muncii care se aplica personalului, inclusiv legislatia in vigoare privind angajar€s, programul de lucru, sanatate, securitatea muncii, asistenta sociala, emigrare si repatriere, si ii va asigura ac€snria bare &epturile legale.

9.15 Exequtantul

ii

va obliga pe angajatii sai sa se coDformeze tuturor legilor in vigoare, inclusiv celor legate de

lt

9.16. Ex.cutadul il iDforma pe achizitor in privinta progamului sau de lucru planificat pentru fiecare saptamana / fr€{are lu& de executqe a prezentului contract, astfel iocat persoatra autorizaia a acestuia sa aiba posibilirarea de a plaoifica asigura contiauiEtea supravegherii lucrarilor pe parcusul tuturor etapelor contracirlui. 9.17. Exotutatul va numi si vs irl-gdiota achizitorul in acest sens, minim un coordonator in materie de saoatate si s€curitatc ill muoca, c4r€ ]a rspunde pentru securiratea si prevenirca accidentelor pe santier. Acesta Eebuie sa fie calficat pFotru o astfeL de rasfledere 3i sa aiba autorilalea de a emite dispoziiii si de a lua masurile necesare pentru prev€nirq rccidentelor. 9.18 Pc lFrcursul exequti€i lucmrilor, executantul are obligatia de a sprijini activiratea persoanelor responsabile cu prer€rirlt .ccidentelor, in scopul exercitadi raspunderii si autoritatii lor. 9.19 Exccrrrantul poan4 intreaga nspudere in cazul producerii accidentelor de munca, evenimenlelor si incidentelor periculoarp, iabolnavirlor profosionale generate sau produse de echipamentele tehnice (utila.je, instalatii etc.) proc€dee tehnologiw utilizate s4! de calre lucralorii sai si cei apaninard societatilor care desfasoam activirati pentru acesta (subcofirfctadi), in confomitaae cu prev€derile Legii securitarii si sanatatii in munca ff. 319/2006 si a Normelor metodololice de aplicaF a Ifgii nr. 319/2006 aprobate prin H.c. nI. 1425/2006, plecum si orice modificare legislariva aparuta Po timpul desfa(urarii cmtrac! ui. 9.2o.Achiriiorul nu va fi respoD!.bil pentru niciun fel de daune interese, compensatii plaribile prin lege, in privinra sau ca urmarc. unui accideot sau pr.judiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de execuhnt sau subcontactant, 9.2l l4trucat dupa serrnlarea cotractului executanhrl isi va elabora propria tehnologie de executare a lucrarilor fara a

I

9.21. - La sfarsilul

b)

ite conform proiecnrlui tehric), acestuia ii revine obligalia de a-si inlocrni propriul plan SSM pe i achizitor spre avizare conform pr€vederilor legale. i lucrarii se vorprezenta Achizitorulu; i

Canea tehnica a

9.21. Execuranlul Legea l0/1995

de constructii are de asemenea si urmaroarcle obligatii pincipale stabilite de art 23 din asupra neconfonuilalilor si neconcordanlelor constarare in proiecte, in vederea solutionariii

b) nrceperea execuriei proiecte verilical. dc

c) asigurarea nivelului

numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformirare cu calitat€ corespuuator cerinlelor pnntr-un sislem propriu tehnici cu excculia atesrari: carc trcbuie sa participe la verificarea lucrarilor aj cfcctuarii acestora. in scopul obrinerii acordului

si realizat prin

4

254 e) solutionarea neconformitatilor, a &fectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite d€ Foiectaot or acordul investitorului; 0 utilizrrea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru caft exirta agremente tehnic€, care conduc la realizarea cerintelor, pr€cum si gestionarea prob.lor-martor; inlocuirea produsclor si a procedeelor prellzute itr proiec! cu altele care indeplinesc conditiile precizale si numai pe baza solutiilor stabilite de pro€ctatrti cu acordul invesriionrlui: g) r$pect rea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespuDzator cerintelor; h) s€sizarca, in ternen de 24 de ore, a Irspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbadsm si amenajarea teritoriului in c€zul producerii unor accideole tebdce in timpul executi€i lucrarilor; i) supunetEa la receptie nunai a coistructiilor caft coresputrd cerintelor de calitate si pentru care a Eedat investitorului doqrmetrtele necesare intocmirii cadi tehnice a constructiei; j) aduc€ro la indeplinire, la termercle stabilite, a masurilor dispuse prin acrele de contol sau prin documentele de reccptie a lucrarilor de constructii; k) r€medierca, pe propria chelndala, E defectelor calilative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de gamtrtie slabilita conform prezentului contsact ani pentru lucrarile de stuctura si arhit€ctum descrise

la

itr Eoiery'caietul de sarcini; l) rcaduoerea terenurilor ocupate temporar la shrea lor initiala, la t€rminarea executiei lucrarilor;

m) stabilirea raspunderilor trtulor partrcipanlilor la procesul de productie , factori de nspundere, colaboratori, subcotrtractanti ' in confomitate cu sistrmul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare. 9.2+ Evolutia lucBrilor va fi evide iata in rapoarc lunare.Rapoanele lunare privind evolutia executiei lucrarilor vor fi elaboratc de catre Execulant si tratrsmise Achizitorului in doua exemplare. Fiecare rapon va fi vizat de dirigint€le de sa ier si rr hclude: (a) grafc€ si descrieri detaliate ale evolutiei inr€gistrate(anternasuratori cantitative), O) fotognft care sa rcprczinte wolutis lud;rilor pe Santieri (c) peotnr frecare produv subaNamblu pri&ipal, se vor prezenta: nunele producatorului, (d) copii ale documentclor de aslguarc a caliGtii, rezultatele probelor tehnologice si certificatele de calitate/declaratii de

perfomrnta pentru Materiale/urilaj./echipamente, insotite de taducerca autorizata in limba rornana, acolo unde

este

cazul. (e) statistici referitoare la seluritalea muncii, inclusiv detalii asupra ori€aror incidente neprevazuG si activil.ali in legeturn cu aspectcle de mediu si relatiile public€; I 0. ObliEsliile ochizjtorului

l0.l - Aehizitorul

s€

obligtr

sA

phtea!.5 executantului prelul convenit p€ntru execufia, finalizarea

perioada dc garanti€ lucrarile ,,

-I,r

Si

intrejinerea in

Construire H&la depozitare utilaje ,Comuna Bors , judetul Bihor

lucrlrilor &hizito

l

"

arc obligatia de a obline toare autorizaliile 9i avizel€ n€cesare €xecufiei hcrar or. Achizitorul sre obligotia de a emite ordin de incepere a lucrarilor si de a solicita Execuranh. ui preluarea 10.2

lnc€perea

amplasamenhrlui luuarii . 10.3 - (l) Achiziton are obligais de a pude la dispozilia executartului, ftra

urmtrtoarde:

phll,

daca nu s-a convedt altfel,

a)

amplasamentul lucrarii, liber de orice sarcina; suprafelele de tereE nccesere peotru depoziare ii pentu organizarea de gantier; c) cAile de acces ruti€r $i mcordu.ile de cale ferata; racordurile pentru utilittti (apl, gaz, energie, caralizare etc.), pane h [mita amplasamentului Fntierului. (2) Coslrile pe ru consumul do ulitil4i, precum ti cel al contoarelor sau al altor aparate de misurat se suporti de cltre

b)

d)

10.4 - Achizitorul are obligalia de a putre la dispozitia executantului i reaga docume aJie n€cesar{ pentru execulia lucrrrilor oontraclate, Ieri plat5, fu psllu exemplare, la temrenele stabilite prin graficul de ex€culie a lucrlrii. 10.5 - Achizitorul este responsabil pGntru t-asarea axelor principal€, bomelor de rcferi4a, cailor de circulari€ 9i a limit lor tcrenului pus la dispozilia ex€cutantului, precum ii p€ntru materializarea cotelor de nivel ln imediala apropiere a ierendul. 10.6 - AFlizitorul are obligatia de a examina si masura lucririle care devio ascrmse in cel muh 5 zilo de la notificarea

10.7

-

Achizitorul este pe deplin responsabil de exactilatea docunentelor qi a

executa(tului, precum I l.

Si pentsu

oiciror alte informalii

ftrnizate

dispoziliile $i li\.rlrile ssle.

*,raltuni pe tu ,r.tad.plinbea calpdild

a obneofilor

I t.l - I+ cazul h care, di! vitrs sa €xclusiva, ex€cutantul au iti idQlinefre obligatiil€ asumate prin conrract intr-o pdioadarde ............2i1e, atunOi achizitorul este indrepiait de a deduce din prelul conrracnrlui, ca penatiltrti, o sumtr ccbivnlct6 cu 0,1 % pe ru fiecar€ zi de i arziere pana la indeplinirea efectiva a obligatiilor, dobanda apticata la valoarea conlractului fara tva diminuala cu contravaloarea fara tva a lucrarilor care au fara obiectiuniI I .2 - ln c€zul in care achizitorul nu orcreaza facturile in temen de 28 de zile de acesra are obligatia de a plati, oa penalitltfi, o surni echivalentl cuo. 1% indepltuirea cfcctiva a oblgariilor. dobanda aplicata la valoarea fara rva a plarilu

255

11.3 - N€iespectarea obligagilor asumate pdn prezentul contrad de catre una dinrre p64i, in mod culpabil, da dreptul pe4ii lozltc de a considera contractul rcziliat d€ drcpl / de a cerc rezilierea conlractului ii de a prerinde plata de dauneI I .4 - Achizitorul i9i rezend dreptd de a denunla unilateml contactul, printr-o notificare sorisa adresata executantului, nici o compensalie, daca acesta din urm, da fa[ment! cu conditia ca aceasd denunlarc st Du prejudicieze sau s6 afecteze &Ef,tul la acliune sau desptrgubirc pentru executant. in acest caz, executaotul are dreptul d; , pretinde numai plata corcrpunzitoare p€ntru partla din contract lndeplinite pana h data d€nunlarii unilarerale a conrractului.

frrl

Cla

ze

specifice

12, Goranlla de bund seculie t coat .tului l2.l - E&cutatrtul se obliga sl cotrstitdc garanfia de

bunl executie a contrachrlui in cuartum de ,reprezeDtmd l0% din preFl conulcirlui, fbrl TvA, penlru perioada de ................................. ii, inceperEa Gxec\rtiei contsactdui. Executantul are obligatia constituirii gamnliei de bun6 execulie in termen de 5 zile lucrrtoare de la dara semnarii coDtact ui de achizi,ie publica (art 39 din HG 395/2016) (se

preci*azd dodul de constituire solicitat prit Ji$ de date, cuantumut Ti petioada wtabilifilii garuntiei de bund

Garar4ia de buni execulie se va constitui prin relineri succesive din sumele datorare pentru facturi pa4iale. Conrractantul are oblig4ia de a des.hide contul la dispozitia aulorititii contracLante, la uniratea Trezoreriei Statului din cadrul

llt .dministrarEa acestuia.suma inilialI care se d€pune de cltre contiacrant in contul de disponibil astfel deschis nu rrebuie si fi€ mai mict de 0,5% din prelul coniracrului de achizilie publica, fara TVA. Pe parcurul indeplinirii conEacniui achizilie publicl, autoritatea contracrano urmeazi sa alimenreze connrl de disponibil prin relineri succesive din sumele datorate ti cuve te contmclantului pana h concurenta sumei slabilile drept gara4ie de buni execqie ln contnctul de achizifie publicl fi va inttiinla contracrantul desEe vars{mand efectuar, pr€.um ti despre destinalia lui. DiD contul de disponibil dcschis la Trezoreria slatului pe numele contractantului pot fi dispuse pleji aiat de ctue contracEnt cu avizul scris al auloritqii contraclarte care se prezint?t unitalii Trezoreriei Statului, cat de uitatea $i Trezoreriei Starrlui la solicitarea scrise a autorittrlii contractante in favoarea cdreia este constituita garanlia de buna organrlui 6scal competent

&

12 2 - Achizitorul se oblige sa elibercze garanfia pentru participare Si sa emiL ordinul de incepere a conlradului numai dupt ce exccutadul a flcut dovada coDstinirii garanfiei de bunA execufie. 12.3 - Aciizitorul arc dreptul de a enire pretentii asupra garantiei de buna execuiie, in limila prejudiciului creat, daca execubntul nu ili execulz, executtr cu iderziere sau executa necorespurEabr obligatiile asumab pnr prezentul contract. Ant€rior eoiterii unei pretenii asupra garanJiei de bunr execujie, achizitorul are obligalia de a notifica acest lucru

executanhrlui, precizAnd btodati obligqiite care nu au fost respectare. 12.4 - Achizitorul se obliga sa restituio garantia de buna executie dupa cum urmeaza:

r) 70% din valoarea gamnti€i, in termen de 14 zile de la data incheierii procesului-verbal de receptie la terminarea luuarilor, daca nu a ridicar pflu la acea data preaentii asupra ei, iar fscul penru vicii ascunse esre minim:

b) rejtul de 3070 din valoarca garantiei, la expirarea perioadei de garanrie a tuoarilor execurare, pe baza procesuluiverbal de recrptic finala. Procesele-verbale de receptie finala pot fi intocmile si penrru parti din llrrare,

daca aoestea

12.5 Garantia tchnica a lucrarilor/garantia lucrarilorcste dislincta dc garamia dc buna execulic a conraclului. 12 6 (1) Neconslituirea garantiei de buna execulie in rermen dc 5 zile lucratoare de la data scnnarn contracrulur !a du(:e la retinerea garanriei dc paniciFre conform an 3? alin I litera b din HG 395i2016.

(2) Necostituirea garanliei de buna execulie in termen de 5 zile lucratoare de ta dara retineni garatiei de panicipare va fi considera.a de achizitor ca reprezenrand o incalcare grava a obligariitor princrpale niscnsul an 167 alin 1 litera g din Legea 98/2016 si va duce la incerarca anticipata si de dr;i a prezenrului contracr si la emiterea unui document constalaror confornr an 167 alin I trrera g din Lcgea 98,2016si a art 166 dnr HG 195r2016

l2.7 in orice situalic in care Achizrlorul

csre lndreptatir la despisub;ri, poarc retine acest. despagubnr drn orice surne

dalorale Executantului sau poare executa garaDl;a de buna cxecutie

inepercn ;i exccutia tuudtilor - (l)-Execulantul are obligatia dea incepe lucrarile incel maiscun rermende lr prinrirea ordinului inaccsl sensdin panea Achizitorulu;. ordinul administrativ de inccpere a lucraritor sc enrlle de ca;e Achizrror in lermen dc nraxim 5 13.

ll.l

zile lucratoare de la predarea anplasanerrului de carre Achiziror. (2) Termenul de mobilizare al Executanrului, reprez..land numarul de zilc de incepere a lucranlorpana la data inceperii execulieieste de maxinr . z;te (l) Predarea amplasamentului se va face ultcrior consrituir;j garantici de buna cx( (a) In rederea predarii amplasamenlutui, Achizitorul, prin reprezentanrul sau Executannrl in vederea predarii amplasamentutui si a semnarii procesului veftal de

i>N6drr

primirii ordinului

r{diiistrce

lt. oPtl tutO npur
'k,^

256

(5) Executnntul are obligatia de a plelut arnplasatnentul, de a semna procesul vefial de predare primire si de a incepe executarea lucmrii cel mai tafziu la expllarea termenului prevazut la clauza 13.1. alin. (2), sub sanctiunea perceperii de penalitati ncntru fiecare zi de intarzierc irr cuantumum de 0,0 I % din valoa.ea contmctului, fara TVA (6) Execuqntul nu datoreaza p€nalitati pFntsu nepreluarea amplasamentului, in termenul prevazut la clauza 13.1. alin.(l), daca acest &pt se datoreaa vinei Achizilorului (inclusiv netransmiterea documentului de convocare in vederea predarii aEplasamotului), sau unui caz de foris inajora. (7) Executltrtul trebuie sa notifice Aclidtorului si lnspeclontul de Stat io Constsuctii data inceperii efectiv€ a lucrarilor. 13.2 - (l) Lucrrrile trebui€ sd s€ deml+ze conform graficului general de execulie ti sa fie terrninate la data stabiliti. Datele intSrnediare, prcdlzute itr graic4. de execulie, se considefi date contractuale. (se precizepd datele tutermediare, dacl este cazul) (2) Ereor4Dtul w prezenta. la c€rere_a aFhizitorului, dupa semnar€3 contractului, graficul de execulie de detaliu, alcatuit in ordiD€a tehnologica de executie. ln cazuj itr carc, dupa opinia achizitorului, pe parcus, desfifwarea lucrarilor nu concordi cir graficul geneml ale execulil a lucrarilor, la cererea achizitorului, execulantul va prez€nta un gmfic revizuia, fu vederea lErmintuii lucrlrilor la dataFEvlzua in contract. Gmficul revizuit nu il va scuti pe executant de niciuna dir6e indatoririlqasumate prin contract. (3) ID ca"U in care er(ecutaDtul in6+ie inceperea lucrarilot ter[inarea pregatiilor sau dacA Itu i$i indeplinegte iodatoririlq predzute la pct. 9.2 aliD.(4, achizitorul este indreptilit si-i fixeze execuianiului un termen pantr la care rctivilatea Etr intre in Dormal ii sI fl avfrtizeze cA, in cazul neconformirii, la expirar€a termenului stabilil ii va rezilia 13.3 - (1) Achizitorul are dreptul de a Bupraveghea desl4urar€a execuriei lucrarilor;i de a srabili conformitatea lor cu specificaliile din anexele la contract. Pil4ile contractante au obligalia de a notifica, in scris, una celeilalle. identitatea reprczenta4ilor lor ataslali profesional pentru acest scop, 9i arume responjabilul tehnic cu execulia din partea daca este cazul, alta persoana fizicl sau juridice alestau potrivit legii, din fl drrtintele de gsntiei

trr'

(2)

trh.

are obligalia de a ssigura accesul reprezenlanrului achizitonrlui la locul de munca, in aleliere, depozite 9i

desfiioartr activitaile legate de indeplinirea obligatiilor asumate prin contract, inctusiv peniru verificarea

13.4 (l)

e trebuie str fi€ de c.litatea previzultr in docum€ntalia de executie; verificarile Si testarile malerialelor

lucl[rilor, F€cum 9i conditiile de tre€ere a receptiei provizorii $i a recepliei finale (calitative) sunt (2)

si produsele se vor conforma specificatiilor, schiielor, siudiilor, modelelor, contracl care lrebuie sa fie la dispozitia achizilorului (repiezenrantului acestuia)

si altor cerinte prevazule

(r)

fala de Achizitor pentru fumizarea si punerea in op€ra a materialelor precum si

(1).

garrnreaza ca mater

fuminrrile si echipamentele utilizate sunt noi, de pima calitate, standardizate redus. Materiaiele, tumiturile si echipanentele folosite trebuie sa fie confome si normele europene precum si cu dispoziliile din documentete contractului

it inr'un inten dl de (s)

instrumentele, utilajele Si malerialele necesare pentru verificarea, mAsurarea Si , inclusiv manop€ra afererta acestora, revin executannrlui. fi achiziror pentru verificarea unor lucEri sau nareriale puse in operi vor fi ca materialele nu sunt corespunzaroare calitaliv sau cA manopera nu este in cu prevederile contraclului. caz contrar, achizitorul va supona aceste cheltuieliutantul ate obligatia dq ! pu acoperi lucrarile care devin ascunse, f6rt aprobarea achizitorutui,Eprezentat .

(6)

r

3.5 -

(l)

pin diri (2)

de

Costul probelor

santier

I

rtul are obligafia de a rcli4q1 achizirorulu', on de cate ori asrfel de lucrlri, inclusiv tundafiile, sunt finatizate, laminate ti t surate, rn are obligada de a de+lilorice pane sau pa4i de lucrare,la dispozilia achizitorului, 9i de a reface aceasti 4i de lucmrq daca este ca4ul] ln care se cqstalr c6 lucrlhl+ suDt de caliBre corespunz:ltoare t au fost execulate conform documenraliei de rnci cbeltuielile privbd dqF+lirea $i refacerea vor fi suportale de caire achizitor, iar in caz contsar, de cAtre

(3) (a) in

ti sisturca lucrn

t1.

bt

121.1

care nu se datoreaza execulantului

fi nu a survenir prin inc6lcarea contractului de a solicita prelungrea lermenului de ex€cutie a lucrfilor sau a

(r) t2)

prin consullare, pa4ile vor stabili: ie la care execuBntul are drepnrli care se va adluga la preful

TRh\ .).)

q-o+.^

,-'t€

ol

$

257 14.2 Executantul nu va fl idreptatit la o prelungire a dumtei de executie ca urmare a remedierii consecintelor lmor lucrari sau matoiale necorespunzatoare sau a consecintelor omisiunii executantuLri de a proteja, depozita sau asigura paza. 14.3 - FIr[ a prejudicia &epfirl executa ului pre!,tzut in clauza 1 1 .2, acesta are alreptul de a sista lucrarile sau de a diminua ritsnul execuliei daci achrzitorul tru plAteste iD termen de 28 de zile de la expiarca termenului prevezut la clauza 1 7.2; in aoest caz va notifica, ir scrfu acest fapt achizitorului.

I 5. FinaUbrua luc tdrilot ts.l - Artamblul lucrarilor saq daca este cazul, oricare parte a lor, prevAzut a fi finalizat intr-un termeo stabilit prifl gufcul do oxeculie, trebuie finalizat ln termenul convenit, temen care se calculeazA de la data inceperii lucridlo(data emilErii oldinului de inceperc a lucradloo 15.2 - (l) I,a finalizarEa lucrtuilot €xecutantul are obligalia de a notifica, in scris, achizitorului ci sunt indeplinite cotrdiliile de receptie, solicitatrd ecestuia convocarea comisiei de receplie. (2) Pe baza situaliilor de lucriri executste confirmate $i a constatlirilor efectuate pe teren, achizitorul va aprecia dacl sunt ltrtnmite condiriile penEu a coDvoca comisia de receptie. jn cazul in cate s€ const.aa ca sunt lpsuri sau deficienfe, acestea vor nodficate execulantului, stabilildu-s€ termenele pe ru remedi€re $i finalizare. Dupa coDslatarea rem€dierii tutuor lipnrilor ti deficienlelor, la o noul soliciia.re a execulantului, achizitorul va convoca comisia de rccepfie. 15.3 - Cooisia de recepli€ ar€ obligalir de a coDstata stadiul lndeplinirii contractului pdn corelarea prevederilor acestuia cu docum@talia de execulie 9i cu rcglcmentllril€ in vigoare. iD tunctie de consladrile frcute, achizitorul are dreptul de a

f

ii

ap.oba sau de a respinge recepli& I 5.4 - Reeplia se poate face $i pe4.u pA4i ale lucrarii, distincte din punct de vedere fizic Ai tuncfional. 16. P.noeda de gan lie acodott lacrdtilor 16.l - Perhada de garanjie este de minim 36(treizecisisase) luni $i decurge de la data recepliei la terminarea lucrlrilor

ti

p6rA Ia r€c€ptia fiDala. 16.2 - (l) ln perioada de garantie, executantul arc obligajia, in unna dispoziliei date de achizitor, de a execura.oate lucririle (b modiEcare, recoistruclic fi rcmediere a viciilor $i altor defecte a ceror cauzi este nerespectarea clauzelor

(2) Executsntul are obligalia de a execula toate activitAlle prevlzure la alin.(l), pe cheltuiala proprie, in cazul in carc ele su nea€stre datodt.: utilizirii de materiale, de iDstalalii sau a unei manopere neconforme cu prevederile contrach. ui; sau unui viciu dc conceplie, acolo utrde executantul este responsabil d€ proiectarea unei pa4i a lucrlrilor; sau

i) ii)

iii)

neglije4ei sau nehdQlinirii de catre execulant a oricdreia dinEe obligafiile explicite sau implicite care

ii

r€vin in baza contracadui.

(3) itr catul io care defecliunile nu s€ daror€aztr execurantului, lucrarile fiind €xecutate de caft acesra conform pre!€derilor cooractului, costul reDr€dilrilor va fi evaluat qi pLtit ca lucriri suplimentare. 163 - ln cazul in care execut ni.ll !u executi lucrarile prevazute la clauza i5.2 alin.(2), achintorul este indrept4it sa aqajeze 9i sA phteascl alte p€rsoa[e carc sA le execute. Cheltuielile aferent€ acestor lucrari vor fi recuperate de cAre achizitor de la execurant sau relinute din sumele cuvenite acestuia. 17.

Modaq ti

de

plad

17.1 - Adhizilorul are obligalia de s efectua plata catre €xecutant ln termen de 30 de zile de Ia data erniterii facndi.Faotura Eebuie sa fie iDsotita de situatie de lucrari acceptata de Beneficiar si semnata de dirigintele de santier. PL[ile h Bluti se vor efectua prin rEspectarea prevedeilor legale. 17.2 - Dad achizitorul nu onoreazl facturile in lermen de 28 zile de la expirarea perioadei convenire, atunci execurannrl arc drcptul de a sista ex€cutarea lucrtrrilor sau de a diminua rilsul €xecufiei. Imediat ce achizitonrl iii onoreaza restanla, executadil va relua exocutarea llrcririlor ln cel nai scun dmp posibil.

Acblz'tool nu acorda avai$ excculantului . pa4iale trebuie sa fie fEcute, la cererea €xecutantului (antreprenorului), la valoarea lucrlrilor executate conform contractului $i in cel mai scurt timp posibil. Lucrarile executate trebuie se fie dovedite ca ararc printr-o situalie de lucrlri fovizorie, intocmita a6tfel ircet sI asigure o mpida ti siguri v€rificare a lor. Din situaliile de lucrari provizorii 17.3 -

17.4

' (l) Pl4ile

achizitonrl

rt

lacc decat

h

putea facc sctrzimhte p€nhr servicii Slcute executantului Si convenite cu acesta. Alt€ scaziminte nu s€ pot cazurile in care ele suat prEvtrzute in contracl sau ca urmare a unor prevederi legale. (2) Situari[e de platl provizorii s€ confrmtr in termen de 5 zile de la dara depuErii acestora la sediut Autoriratii Cootracta4e daca suft insoaite ale ternasuratorile pentru lucrarile ce fac obiech. situatiilor de lucrai, de procese vertale do receptie calitativa/de lucrari ce devh ascuDse,€ertificate de p€rformanta /calitale in limba romam sau daca sunt intr-o alta limba decat Iimba romara sa existe o traducere facuta de un traducator autorizar.Cenificatele de perfornat calirate trebui€ sa cuprida .altitat€a rnat€rialului si nuoele clientului final (executantul). (3) Pl4ile pa4iale se efectueazl, de rcguE, la intervale lunare, dar nu inlluenleaza responsabilitatea garanlia de buni $i cxeculie a executantului; ele nu se consjdera. de carre achiziror. ca receplie a hrcr.rilor 17.5 Piata lacturii finale se va ftce imediat dupi verilicarca;i acceprarea sirualici Dac! !€rificarea se prElungeqtc din diferite motive. dar, in speciat, darorira lucrtrrilor a.re nu sunt in fi platita imediat.

litigiu

;t$3

17.6 - Coltractul nu va

Ii

258 considerat tprminat pAna cand procesul-veftal de receplie 6nah nu va fi serDnat de comisia de

r€.epfie, qare confrlDi ca hcr,rilc {u fost executate conform contractului. Recepfia finali va fi ef€.tuati conform prevederilor legale, dup, expinrea pFrioadei de garanlie. Plaia ultimelor sum€ datomte executantulul pentru lucrArile cxecutate 0u va fi condilionatl de elibbrar€a certifi€atului de receptie firlal6.

]E Ajustqea prclutui

co

cdtluil

18.1 - Pel+ru lucrarile executate, platil€ datorate de Achizitor Executantului sunt cele declamte in popunerea financiara, anexa la ptezentul contract. 18.2 - Pr+file uoitrre ofertate. sunt lLrme si nu se ajusleaza. 18..3 Prlvederile an. 2l raman apli+abile. 19.

Asisiln

I - (l ) Fxecuannrl are oblig.lia de s locheia, inainte de inceperea lucrlrilor, o asigurarc ce va cuprinde toate riscurile ce ar pulta apar€a privind lucrarilq erecutat€, utilajele, instalaliile de lucru, echipamentele, naterialele pe stoc, 19.

personslul propriu

fi reprezeotarrji futputemicili str verifice, str testeze sau sI receplioneze lucrarite, precum $i daunel€ prejudlciile aduse catre te4e perso&e fizice sau juridice. (2) Asiguhrea se va incheia cu o soqiet te de asigurare- Contravaloarea primelor de asigurarc va fi suponatz de catre executatrt frtr capitolul,.Cheltuieli iodirect€". (l) ExecuFtrtul are obligalia de a prqz€nta achizitorului, ori de cate oi i se va cere, polita sau polilele de asigurare ti sau

recipis€le Dentru plala prunelor curentf (achrali/ate). (4) Execuhtrtul are obl'Cada de a se afigurE ca subantrQrnorii au incheiat asigurari pentru toale persoarcle aogajate de ei. El va hlicira subanEEprercrilor ie prezinte achizitorului, la cerere, polirele de asigurare $i recipisele pentru plara

primelor +eore { a€ruau z6te).

19.2 - Acqizitorul nu va fi respoosabit pentru niciun fel de daune-interese, compe alii phtibile prin lege, in privinta sau ca uIrnare a utrui accideot 6au prejud+iu adus utrui muncitor sau altei persoane angajate de execulant, cu exceplia unui accident slu Fejudiciu rezultand ditr ttiDa achizitorului, a agenlilor sau a aflgajalilor acestuia. 20.

20.1 20.2 -

are obligalia de a incheia contracle cu subcontractanlii desemnali,

(t)

(2) Lista 20.3 (2) S

(l)

a

are obligalia de a prezenla la incheierea contractului toate contraclele incheiate cu subconhactantii

; cu dalele de recunoagtere ale aceslora, cet

Si contsactele incheiare cu

aceftia se consdnie in

esle pe deplin rtrspunzitor fala de achizitor de modul in care indeplineile conlraclul. deplin riquDzetor faltr de executant de modul in care i;i indepline$te panea sa din contmcl. are dreptul de a Fetinde daune-interese subconrractanlilor, daca acellia nu i$i indeplinesc panea lor din este pe

(l) 2A_4

20.5-

la 20.7

legali ai

20.8,(l) 20.7 pe

r ctuu,u r!tilizali

in acelea$i condilii in care el

fi

poate sirhimba oricare subcontractant numai dacA acesta nu ti-a indeplinit partea sa din contract. subcontraclantului nu va oodifica prelul contractului 9i se va face numai cu acordul achizitorulur va raspunde pentru actele si faptele subcontractantilor s3i si ale expertilor, agentilor, salariatilor si cum ar fi actele sau faplele sale. Acceplsrea de ca6e Achizitor a subconrraclarii oricarei pani a prezenrului va elibera ex€cutantul d€ uiciuna dintre obligatiile sale din prezentul contract. are obUgatia la incheierea contractului de achizitie publca sau arunci cand se ;otroduc no, de a prezenta conractele incheiate inlre contractant si subcontraclanrsubcontractanti nominalizari in declanti ulterior, asifel i&rt activitatile ce revin acestom, prccum si sumele aferente prestariilot sa fie contsactul de achiziaie publica. Cortractele trebuie sa fie in concordanta cu oferta si se vor constitui in anexe de achizitie chizide public€" C4ractatrtul ale obligada de a notifica autoritatii contractante orice modificari ale pe durala contractuliri de achrzrtre pubhca. are &eptul de a irrylica noi subcontractanti, pe durata executarii cortmcnrlui de achizilie publica, cu romrnalizarea rlizarea accstora sa nu nu reprezinte o modificare substanriala a contractului de achizitie publca, m 221 dln Lgea L.eea 98/2016. 98n0ft. In situatia modificarii subcontracrantilor/imroducerii de noi subcontrachnti, va transmite autoritatii contraciante infomatiile referitoare Ia numele. datele de conlact si reprezentantii subcontractanti si va obtinc acordul autorilatii contsadanre privind noi subconractanti implicari ulrerior in contractului. Atunci caod inlocuirea sau intoducerea unor noi subcontractanti are loc dupa arribuirea acestia ftmsmit ccfificatele si alte documente necesare pentru verificarea inexistentei uror situatii de a resurselor/capabilitatilo! corespunzatoare paiii lor d€ implicare in contractul care urmeaza sa fie indeplinit are obligatia dG a notifica autoritatii contractante orice modificari ale informatiilor prevazute la alt contaclului de achizitie publica.

utilzeaza nurnsi itr cazul in care prelul contractului poate fi preciz€ze acest lucn! preoun ii str conlini formula de ajusiare informatiilor cu privirt la evolulia acestom. Pagina

I

din 1l

"';If{? .t^

\,,0

.-

o

259 (2)ConEaotantul are drephJ de a implica noi fumizon si/sau subcontractanti, pe dumta executarii contractului de achizitie

publica, cu conditia ca nominalizarea acestom sa nu reprezinte o modificar€ substantiala a contracorlui de achiziti€ publica, in conditiile art. 221 si Nrnai dupa ce va obtine acordul autoritatii contsactante privind eventualii noi tumizori/srbcontractanti (3) Aunci cand inlocuirea 6au infioducerea unor noi subcontractar i are loc dupa atdbuirea contrachrlui, acestia tsansmit

cedifcatel€

si

alte documente rccesrre pentru verificarea inexistentei unor situalii de excludere

si

a

rcsurselor/capabilitatilor corespunaloare panii lor de implicare in contractul care urmeaza sa fie indeplinit

21.1 - Partile contraclante au d&ptul, pe durata indeplinirii contractulul, de a conveni modificarea clauzelor contractului, prin act aditional . 2 I .2 - Pri! acte aditional€ nu se pot aduce modificari substantiale contractului de achizitie publica. 21.3- Actizitorul va avea drcpbrl de a uza oricand de toate prevederile an 221 din legea 98/2016 cu modificarile si

completarile ulterioare. 22. Cesiurea 22. I - Ex.putantul are obligatia de a

ru transfera total sau padal obligatiile sale asumate prin prezenhrl contracl. 22.2 Este posibila cesiuea de creatrta in favoarea subcontractantilor legara de panerpanile din contract care sunt hdeplitric de catre acesrja. in vedei.a derermin rii valorii creanlei, ofertantul are obligalia de a cuprinde in ofefia sa denumire! subcontractanlilor $i datele d€ contacr ale aceslora, parterpa4ile din contract care ume^za a fi indeplinite d€ citre acegia, valoarea la care se ridice panea/pirlile respective, precum ii acordul subcontactanlilor cu privte la aceste Autoritatos contractanta poate efectua plati directe catre subcontractantii nominalizati

lucmrilc execuiat€ sunt confirmate pdn documente ag€ate

in oferta execuhnnrlui

de cele trei pani :

daca

Auloritate

Contrartaata,EyecutanlSubcontract&t.

Incaloeo si reziliereo colttoclLhai 23.1.- In tituatia in car€, in termed de 14 zile lucmtoare de la data comunicarii odinului administmliv de incepere, Executantrrl din culpa sa nu s-a mobilizat si nu a demarat executra contractului in cauza, Achizilorul poale fie sa acorde uo termen de l0 zile lucratoare de la alata Notificarii, in acest sens, fie, prezentul contract va incela de drept de la dala i Declaratiei de rezolutiune(an. l5 5 2 C. civ ). )3.2prezentului contract de lucrari in conditiile an.23.l nu va produce niciun fel de efecte asupra altor drepruri Achizitorului si Executantului dobandrte in baza acestuia. in situalia in care contrach.rl inceteaza 23.3 fara de cauza de incetare definita la an.23.1, Achizilorul poate rezilia Contractul cu efecte depline (de acordarea unui Feaviz de 5 zile Executantului, fara necesitatea unei alte formalirali si fara interventia weunei Jure) inslante de judecata, in oricare dintre situaliile urmatoar€, dar nelimilandu-se la aceslea: a) nu ex€.uta cooEactul in conformilate cu obligatiil€ asumate; b) retuz3 sau omite sa aduca la indeplinire dispozitiile emise de catre Achizitor sau de caEe 23.

d)

E)

h)

, k) )

231 21.5. In

23.6 |n

cesioneaza contracbl sau subcontacteaza fara a avea acordul scds al achizitorului; face obiectul un€i proceduri de dizolvare, si-a suspendat aclivitatea, sau se afla intr-o sinratie r€zultand dintr-o procedum similara regiemeniata de legislatia sau reglementarile la nivel national: a fost condammt pentru o infractiune in legatura cu exercitarea profesiei prinlr-o hotarare

se afla in culpa prottsionala grava ce poale fi dovediti prin orice miiloc de proba pe care poatejustifica; il )otriva Execulantului a fost pronuntata o hotarare avaDd autoritaae de lucru judecat cu privire la &auda, intr-o orga zatie criminala sau orice alla acdvitate ilegala in dauna inlereselor financiare ale CE, loc oric€ modificarc orgatrizationala care implica o schimbare cu pdvire la personalitateajuridica, nalura sau cu exceptia situaiiei in care asemenea modificari sunt inregistrate intr-un act adilional la oricare; ahe incapacitati legale care sa impiedice execularea Contactului i nu fumizeaa garantiile sau asigurarile solicilate, sau persoana care fumizeaza garantia sau nu este in rnasura sa isi indeplineasca angajamentele. Achizitorul reziliaza Contraclul, va 6 indreptatit sa recupereze de la Executant fara a renunla la celelalte care este indreplatit in b€za acestuia, orice pierdere sau prejudiciu suferit pana la un nivel egal cu valoarea

rezilierii co ractului, Achizitorul va intocmi situatia lucmrilor efecliv executale. inventarul materialelor, lucrarilor provizorii, dupa care se vor stabili sumele care urneaza sa le plateasca in conformitate cu conractului, precum si daunele pe care trebuie sa le supone caruia s a r.ziliat contrdctul prevazut la an.23.5., Achizitorul va convoca in max 5 zile va et_ecnra receptia canlitativa si

calitatiu

o^

a lucrarilor

,: \^,

{3ft,

*)

260

23.7- Oricare dintre pad incalca prevederile Contractului prin neindeplinirea unei/unor obligaiii care ii revio potrivit ac€6tri& partea prejMiciata prin incalcare (dupa caz, Achizitorul sau €x€culantul) va fi indreptatita la umatoarel€

rcnedii:

a) b)

d€spagubiri; si/sau

-

rcziliereacontracnrlui

De6pagubirile pot fi: Despagubiri Generale; sau P€nalitaticontractuale. 23.9- ltr 6ice situalie in care Achizilorul este indreptaait la despagubiri, poate retine aceste despagubiri din orice sume datoraE E(ecutantului sau poate executa Sarantia de buna executie, in conformilate cu prevederile art, 12.3. 23.10- Dupa rezilier€a contractului, Achizitorul poate decide continuarea executiei lucrarilor cu respectarea prevederilor 23.8

a) b)

legaleprivind achiitiilepublice.

24.1 - Fo4a majori este coDstatatzl de o autoritate competenta. 24.2 - fo(a majora exonereaza ptr4ih contractaote de indeptnnea obligaliilor asumate prin prezentul contract, pe toagl perioada fo care aceasta actioneazl 243 - h&p[nnea contractului va fi suspendatl in perioada de acliune a fo4ei na.lore, dar fara a prejudicia drephuile ce

li

sa

cuvemau pa4ilor pani h aparilia acesteia.

24.{ - Pa.rtea conlractanu care invocl fo4a majore

are obligalia de a notifica celeilalE pA4i, imediat 9i in mod complet, producerea acesteia ii sit ia orice mtrsud care ii stau la dispozilie in vederea limitarii consecintelor. 24.5 - Pai€a contractanti care invocl forla majorl are obligatia de a notifica celeilalle pa4i incetarea cauzei acesteia in rnaximum 1 5 zile de la incelare. 24.6 - Daaa fo4a rnajori aclioneaza sau s€ estimeaza c! va actiona o perioada mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea drcp!.rl sa notifice celeilalt p54i inoetarea de &ept a prezentului contract, f6rI ca ireuna din pA4i sA poatA pretinde

celoilaltc dauie-inlerese.

2 5.

$l4bnarua litigiilot

25.1 - Achizitorul $i executanh. vor dopune toate eforturile p€nEu a rezol pe cale amiabila, prin tsatative directe, orice lleirlelcgere sau disputl car€ se poate ivi lntre ei in cadnrl sau in kgeture cu indeplinirca contractului. 25.2 - DaqI, dupe 15 zile de la lncepaes acestor tratative, achizlorul ti executantul nu reuSesc sa rezolve in mod amiabil o diverg€{A contractuala, fiecare po€te solicila ca dispua se se solulioneze fie prin arbitraj la Catnera de Come4 $i h&stri€ 4 Roma$iei, fie de catr€ iDst nlele judecltore$ti din Romania. nodalitatea de solutionare a litisiilor)

rufe

26.

guw

.a.d co tractul

care glvemeaza contractul este limba romana.

l?.1 - (r) (2)

oric.

27_2 a

pnnirii

comunicare intre pznlir referitoare Ia indeplinirea prezentului contmcl, trebuie sA fie rransmisa in scns. scris tebuie iffegistrat atat in momentul transmilerii cet $i in nonentul primirii. pa,4i se pot face 9i prin telefon, telegrama, telex, fa,\ sau e-mail cu condilia confimrAii in scns .intIe

28. Legeo

va fi interprelal confonD legilor din Romania. au inleles sa incheie azi .............. prez€nhrl contract in doui exemplarc, cale unul pentru fiecare pane. data senndtii.te cdtre pdrti)

Pl4ile

Executant,

(senn urd autorintd)

,s

f'^'2

iw'/J ry

261 Opemtor economic s.c. coNsTRUcTrr BrHoR s.A.

Formular nr

10

Declarefie cuprinzatrd informafiile considerate confidenliale

Operator economic S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.

Subsemnatul

BAINTAN VASILE IOAN, reprczentant legal al s.c.

CONSTRUCTTT BrHoR s.A.,

declar pe propda rAspundere cd pentru lucrarca

(CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS JUDETUL BIHOR" UmAtoarele infomalii cuprinse in propunerea tehnice sunt confidentiale:

-Propunerea tehnica-complet (exceptie formularele cerute

prin

Documentatia

de

.tribuire) Justificare: Propunerea tehdca contine eleoente descriptive a tehnologiei de executie al lucrarilor si procedud specifice proprii dobandite prin experienta.

Justificarea caractemlui confider$ial, Se vor avea 10y2016.

Nwaele

in

vedere prevederile art. 19 din Irgea

se,w0tarului: BAINTAN VASILE IOAN C.tplrci dte de sem dturd: Reprezentant legal gi prenumele

..,,F,8*,

Deta lii despre o fertant

Numele ofertantului: S.C. CONSTRUCI'II BIHOR S.A. Tara de rctedinld: Romania Adresa:Oadea, stra Berzei nr 4 Adresa de corespondenld: Oradeo, stra Berzei nr 4 febfol / Fax:. 0040-259417.512 Datd 08.09.2017

262

Opgrator economic S.C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

Formular nr l0 Declarafie cuprinzend informatiile considerate cotrfiden{iale

Operator economic s.c. coNsTRUcTn BrHoR s.A. Subsemnatul

BAINTAN VASILE IOAN, rcprezentant legal al s.c. CoNSTRUCTTT BrHoR s.A., declar pe propria rdspundere cd pentru luuarea .CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR"

Umdtoarele informatii cuprinse in propunerea financiar sunt confidenliale: -Propunerea financiar (excepde formularul de oferta si lnexa ei) Justificare: In cadrul propunerii financiarc se regasesc elemeflte sau activitati de lucrari care sunt calculate in detaliu, in consecinta sunt considerate secret comercial.

Justificarea caracterului confidenlial. Se vor avea 10y2016.

in vedere prevederile afi. 19 din

Numelz Si prenumele semnatarului: BAINTAN VASILE IOAN Capacitate lc semudturii- Reprezotatt legdl

ff'\ i

':" -":.iX, *Tlc! j QE,^ Deta lii despre ofe rt ant Numele ofeftantului: S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A. Tara de letedinld: Romania

Adresa:Oadea, stla Berzei nr 4 Adresa de coresponde ld: Otddea, stra Berzei nr 4 Telefon

/

Fax:. oo4o-259417.s12

Data 08.09.2017

i

Legea

Propunere Tehnica - Constructii Bihor

Recommend Documents