bihor

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSIT UNIVERSI TATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

COZAC ELENA

POTENŢIALUL GEOGRAFIC AL JUDEŢULUI BIHOR ŞI PONDEREA SA ÎN CADRUL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST

Conducător ştiinţific: Prof. univ.dr. GHEORGHE MĂHĂRA

ORADEA 2011 1

CUPRINS INTRODUCERE............................... INTRODUCERE..................................................... ............................................ ............................................. ............................................. .........................3 ...3 I BAZA TEORETIC Ă A STUDIULUI.................................. STUDIULUI........................................................ ............................................. ...............................1 ........111 II METODE DE CERCETARE................. CERCETARE........................................ .............................................. .............................................. ...................................14 ............14 ASPECTELE GEOGRAFICE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE  NORD-VEST ŞI ALE JUDEŢULUI BIHOR………………………… BIHOR…………………………................... ...............................16 ............16 III AŞEZAREA GEOGRAFICĂ, LIMITELE REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST ŞI ELEMENTELE SPAŢIALE ALE JUDEŢULUI BIHOR..................................... BIHOR........................................................... ......................16 16 IV CADRUL NATURAL NATURAL AL REGIUNII DE DEZVOLTARE DEZVOLTARE NORD-VEST NORD-VE ST ŞI AL JUDEŢULUI BIHOR....................................... BIHOR.............................................................. ............................................. ............................................ ............................................ ...............................20 .........20 4.1 Cadrul natural al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest................. Nord-Vest....................................... ................................20 ..........20 4.2 Cadrul natural al judeţului Bihor....................... Bihor............................................. ........................................... ..................................27 .............27 4.2.1 Alcătuirea geologică.......................................... ................................................................. ............................................. .......................27 .27 4.2.2 Unităţile de relief......................................... relief............................................................... ............................................ .............................32 .......32 4.2.2.1 Unitatea montan ă............................................. ................................................................... ....................................32 ..............32 4.2.2.2 Unitatea dealurilor dealurilor piemontane piemontane crişene.................................. ene..............................................38 ............38 4.2.2.3 Unitatea de câmpie............................................ câmpie................................................................... .................................40 ..........40 4.2.3 Bogăţiile naturale ale subsolului............................... subsolului.................................................... .....................................43 ................43 4.2.4 Clima...................................... Clima............................................................. .............................................. ............................................. ..........................44 ....44 4.2.5 Apele judeţului Bihor.................... Bihor.......................................... ........................................... ........................................... ......................51 51 4.2.6 Vegetaţia........................................ ia............................................................... ............................................. ..........................................5 ....................566 4.2.7 Solurile...................................... Solurile............................................................ ............................................ ............................................ .........................57 ...57 4.2.8 Fauna ..................................................... ........................................................................... ............................................. ..................................59 ...........59 V POTENŢIALUL UMAN ŞI REŢEAUA DE AŞEZĂRI DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE  NORD-VEST ŞI DIN JUDEŢUL BIHOR...................................... BIHOR............................................................. ...........................................6 ....................622 5.1 5.1.1 5.1.2 5.1.3 5.1.4 5.1.5 5.1.6 5.1.7 5.1.8 5.1.9 5.2 5.2.1 5.2.2 5.2.3

Potenţialul uman din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi judeţul Bihor.................. Bihor....................62 ..62 Evoluţia numerică a populaţiei din Regiunea de NV şi judeţul Bihor..................... Bihor............................62 .......62 Densitatea populaţiei din Regiunea de NV şi judeţul Bihor....................... Bihor...........................................67 ....................67 Bilanţul demografic al Regiunii de NV şi al judeţului Bihor.................... Bihor.........................................7 .....................700 Structura pe grupe de vârst ă şi sexe în Regiunea de NV şi în judeţul Bihor…………..75 Mobilitatea teritorială din Regiunea de NV şi judeţul Bihor.................... Bihor.......................................... ......................80 80 Populaţia pe etnii, limbi materne, religii în Regiunea de NV şi judeţul Bihor...............83 Bihor...............83 Structura populaţiei pe medii în Regiunea de NV şi judeţul Bihor.................... Bihor................................85 ............85 Populaţia activă şi populaţia ocupată în cadrul Regiunii de NV şi a judeţului Bihor...................... Bihor............................................ ............................................ ............................................. ............................................. ......................................87 ................87 Aspecte sociale ale vie ţii din judeţul Bihor.................... Bihor.......................................... ........................................... ..........................97 .....97 Reţeaua de aşezări umane din Regiunea de NV şi judeţul Bihor...................... Bihor..................................99 ............99 Aşezările rurale ale Regiunii de NV şi judeţului Bihor..................... Bihor........................................... .............................99 .......99 Aşezările urbane ale Regiunii de NV şi judeţului Bihor.................... Bihor......................................... ..........................103 .....103 Zona Metropolitană Oradea................................. Oradea....................................................... ............................................. ...................................1 ............111 11

2

VI ASPECTE ECONOMICE ALE REGIUNII REGIUNI I DE DEZVOLTARE DEZVOLTARE NORD-VEST...........117 NORD-VEST........... 117 VII ASPECTELE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI BIHOR...................................... BIHOR............................................127 ......127 7.1 Situaţia economică a judeţului Bihor înainte de anul 1989.......................................127 1989.......................................127 7.2 Aspecte ale dezvolt dezvolt ării economice actuale ale jude ţului Bihor........................ Bihor.................................136 .........136 7.3 Zonele defavorizate din judeţul Bihor..................... Bihor........................................... ........................................... ............................146 .......146 7.4 Situarea economică a judeţului Bihor în cadrul Regiunii de NV.................. NV..............................166 ............166 VIII ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI BIHOR ŞI A REGIUNII DE NV........................176 IX STRA S TRATEGII TEGII DE DEZVOL DE ZVOLT TARE ALE JUDE JU DEŢULUI BIHOR.................................... BIHOR.....................................179 .179 CONCLUZII...................................... CONCLUZII............................................................. ............................................. ............................................ .....................................189 ...............189 BIBLIOGRAFIE.................................. BIBLIOGRAFIE........................................................ ............................................. ............................................. ...................................191 .............191

3

I BAZA TEORETICĂ A STUDIULUI Teritoriul României este împăr ţit în opt regiuni de dezvoltare, care la rândul lor cuprind un anumit număr de judeţe, fiecare dintre judeţele respective având la rândul lor un anumit num ăr de oraşe, comune şi sate. Putem spune astfel c ă există o anumită ierarhizare a elementelor componente iar elementele componente luate separat se caracterizeaz ă prin dinamică intrând în interacţiune unele cu altele.

SAT

ORAŞE

JUDEŢE

REGIUNI DE DEZVOL DE ZVOLTARE TARE

ROMÂNIA

Fig.2 Ierarhizarea teritoriului României 

Sistemul de bază sau întregul este format în cazul de fa ţă din Regiunea de Dezvoltare NordVest iar subsistemele cuprind jude ţele, oraşele, comunele şi satele componente. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest ar trebui s ă reprezinte un sistem de dezvoltare economic ă care să aibă ca finalitate creşterea bunăstării locuitorilor din cadrul său.

II METODE DE CERCETARE CERCETARE În elaborarea tezei de doctorat metodologia de lucru  pe care am utilizat-o nu este decât metodologia caracteristică unei cercetări socio-economice ( metoda analizei, metoda comparativă, metode statistico-matematice ), fundamentat ă pe o bogată literatur ă de specialitate, pe culegerea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor primite de la diverse instituţii publice.

III AŞEZAREA GEOGRAFICĂ, LIMITELE REGIUNII DE DEZVOLT DEZVOLTARE NORD-VEST ŞI ELEMENTELE SPAŢIALE ALE JUDEŢULUI BIHOR  Regiunea este aşezată în nord-vestul României şi se învecineaz ă în vest cu Ungaria, în nord cu Ucraina, este cea mai lung ă graniţă naturală de-a lungul râului Tisa, în sud cu Regiunea de Dezvoltare Centru şi Regiunea de Dezvoltare Vest, iar în est cu Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.

4

Regiunea de Dezvoltare NV este o parte component ă a unui sistem mai mare având o serie de elemente specifice. Suprafaţa sa este de 34.159 kmp, ceea ce reprezint ă 14,32% din suprafaţa ţării. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest jude ţul Bihor se găseşte situat în partea de vest. Elementele matematice care marcheaz ă punctele extreme ale jude ţului sunt 47035’ 21’’ şi 46023’48’’ latitudine nordică şi 21026’6’’ – şi respectiv 22 048’39’’ longitudine estică. De la nord la sud se întinde pe o distan ţă medie de circa 130 km, iar de la vest la est pe circa 110 km.

Fig.4 Harta Jude ţ ului ului Bihor 

IV CADRUL CADR UL NATURAL AL REGIUNII REGIU NII DE DEZVOLT DEZVOLTARE NORD-VEST NORD -VEST ŞI AL JUDEŢULUI BIHOR  4.1 Cadrul natural al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Nord-Vest Formele de relief  variate caracterizeaz ă

regiunea, prezentându-se sub forma unui amfiteatru ce coboar ă dinspre est-sud-est spre vest-nord-vest, cuprinzând o treapt ă montană, una de dealuri şi  podişuri şi una de câmpie. Clima datorită poziţiei geografice, exprimă etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitaţii bogate şi cu nuanţări induse de altitudinea reliefului.

5

 Re ţ eaua eaua hidrografic ă a regiunii este dominat ă de bazinele râurilor Some ş-Tisa şi Crişuri. Flora şi fauna este o consecin ţă a poziţiei geografice şi a categoriei de folosin ţă a

terenurilor. Regiunea prezintă o diversitate biologică medie, comparativ cu situa ţia diversităţii  biologice la nivel naţional.  Resursele subsolului  se găsesc în cantităţi limitate, ceea ce impune existen ţa unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni, în vederea sus ţinerii activităţii economice.

4.2 Cadrul natural natural al jude ţului Bihor 4.2.1 Alcătuirea geologic ă Teritoriul judeţului Bihor, format în decursul timpurilor, apar ţine la trei unităţi structurale distincte: Munţii Apuseni, bazinele neogene marginale şi Depresiunea Panonic ă. 4.2.2 Unităţile de relief  Teritoriul judeţului Bihor se suprapune peste o mare varietate a formelor de relief, cl ădite sub forma unui vast amfiteatru cu deschidere spre nord – vest. Aici se disting trei unit ăţi principale: munţii, cu bogăţia şi farmecul peisajului lor, dealurile domoale ce tivesc marginea vestic ă a munţilor, despăr ţite de depresiuni largi, şi o întinsă câmpie aluvionar ă cu soluri fertile. 4.2.2.1 Unitatea montan ă Munţii ocupă partea sud – estic ă a judeţului şi reprezintă 24% din suprafaţa sa. Se prezint ă ca o mas ă muntoasă lobată de depresiuni golfuri periferice. 4.2.2.2 Unitatea dealurilor dealurilor piemontane piemontane cri cri şene Aceast ă unitate formează o zonă de tranziţie între Munţii Apuseni şi Câmpia Crişurilor, având o extensiune maxim ă pe rama dinspre munte a Depresiunilor Barc ăului, Vadului şi Beiuşului. 4.2.2.3 Unitatea de câmpie Ocupă partea vestică a judeţului cuprinsă între unitatea dealurilor  şi graniţa cu Ungaria. Aceast ă unitate de relief este reprezentată prin Câmpia Crişurilor  şi prin compartimentul sudic al Câmpiei Someşului, subunitaţi ale Câmpiei Banato – Cri şane.

6

ăţ ilor Fig.8  Harta unit ăţ  ilor de relief din jude ţ ul ul Bihor 

4.2.3 Bogăţiile naturale ale subsolului Complexitatea geologică determină o mare varietate de bog ăţii ale subsolului, care în  prezent parte din ele ele nu sunt valorificate. 4.2.4 Clima Caracteristicile climatului din judeţul Bihor sunt condiţionate de circulaţia atmosferică a maselor de aer, de pozi ţia geografică a judeţului şi de modificările pe care le impun particularit ăţile suprafeţei subiacente. 4.2.5 Apele jude ţului Bihor Particularităţile cadrului natural, al ături de activitatea antropică, impun caracteristicile apelor judeţului, care pot fi ape subterane, râuri şi lacuri. 4.2.6 Vegetaţia Etajarea climatului şi a solurilor în funcţie de relief impune şi o etajare a vegeta ţiei care se succede din câmpie pân ă pe crestele Carpaţilor, de la silvostep ă la cea a domeniului forestier  şi apoi la vegetaţia subalpină. 4.2.7 Solurile Marea varietate a condi ţiilor geografice ( litologia, relieful, clima, apele subterane şi vegetaţia ) determină o diversitate genetică de soluri şi o succesiune a lor atât pe orizontal ă cât şi pe verticală. 4.2.8 Fauna În regiunile deluroase şi montane întâlnim elemente faunistice central – europene, iar în Câmpia Crişurilor elemente panonice. În general animalele sunt legate de zonele de vegeta ţie amintite.

7

V POTENŢIALUL UMAN ŞI REŢEAUA DE AŞEZĂRI DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST ŞI DIN JUDEŢUL BIHOR  5.1 Potenţialul uman din Regiunea de Dezvoltare Dezvol tare Nord-Vest Nord-Vest şi judeţul Bihor Evenimentele de la finele anului 1989 au introdus modific ări nu doar pe plan economic, cultural şi politic, ci şi pe planul dinamicii popula ţiei. Astfel, evoluţia populaţiei până în anul 1989, la nivel naţional dar  şi la nivel teritorial, s-a realizat în cadrul unei populaţii practic închise, f ăr ă migraţii semnificative în afara graniţelor  ţării. După aceast ă dată putem observa o evolu ţie de tip deschis, unde dinamica popula ţiei la nivel na ţional şi în profil teritorial este influenţată nu numai de mişcarea naturală, migraţia internă, ci şi de emigr ări. 5.1.1 Evoluţia numerică a populaţiei din Regiunea de NV şi judeţul Bihor Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, ca sistem teritorial, dar  şi judeţul Bihor ca parte iei popula ţ iei  iei  f ăr ă mari fluctuaţii, după cum certifică component ă au cunoscut descreşteri ale evolu ţ iei datele statistice de mai jos: Evoluţia numărului de locuitori din Regiunea de Dezvoltare NV şi din jude ţul Bihor Tabelul nr. nr. 1

Anii 1992 2002 2009

Regiunea de NV Nr. locuitori locuit ori 2.909.669 2.740.064 2.718.648

% 100 100 100

Judeţul Bihor Nr. Nr. locuitori locuit ori 638.863 600.246 593.055

% 21,95 21,90 21,81

Sursa: Anuarul Statistic Statistic al României României

5.1.2 Densitatea populaţiei din Regiunea de NV şi judeţul Bihor Densitatea populaţiei în cadrul regiunii de dezvoltare şi a judeţului Bihor este influenţată în  primul rând de factorii fizico-geografici, factorii socio-economici socio-economici dar  şi de cei culturali respectiv  politico-administrativi. 5.1.3 Bilanţul demografic al Regiunii de NV şi al judeţului Bihor În cadrul indicatorilor demografici de mare importanţă sunt natalitatea şi mortalitatea.  Natalitatea, unul dintre principalii factori de cre ştere demografică, a cunoscut la nivelul regiunii de dezvoltare o sc ădere accentuată în ultimii zece ani ai secolului XX.  Mortalitatea, depăşeşte natalitatea, ceea ce înt ăreşte ideea c ă în Regiunea de Dezvoltare  Nord-Vest  Nord-Vest se realizează o accentuare a procesului de îmb ătrânire a populaţiei în special în mediul rural. ‰ bilantul demografic 16 rata natalitatii 14 rata mortalitatii 12 10 8 6 4 2 0 -2 -4

2002

2007

2008

anul

Fig.22 Reparti  ţ ia ia bilan ţ ului ului demografic în regiunea NV în anii 2002, 2007  şi 2008

8

La fel ca şi în cadrul Regiunii de NV şi în judeţul Bihor întâlnim aspecte asemănătoare. Dacă până în anul 2004 natalitatea scade datorită transformărilor din cadrul familiei şi al societ ăţii începând cu acest an şi până în prezent judeţul cunoaşte o creştere a natalit ăţii.  Mortalitatea are valori ridicate comparativ cu natalitatea. Cauzele deceselor sunt variate pe  primele trei locuri fiind situate:  bolile aparatului circulator ( 4.685 persoane ), tumorile ( 1.360 persoane ) şi bolile aparatului digestiv ( 445 persoane ); al ături de acestea pot fi men ţionate şi alte cauze: bolile aparatului respirator, accidentele, otr ăvirile şi traumatismele, tuberculoza, bolile sistemului nervos, bolile organelor genito-urinare, anomalii congenitale etc. ul demografic judeţul Bihor se înscrie în tendinţa generală de a În ceea ce prive şte bilan ţ ul avea valori negative, care apar pe teritoriul s ău încă din 1995. 5.1.4 Structura pe grupe de vârst ă şi sexe în Regiunea de NV şi în judeţul Bihor  Structura  Structura pe grupe de vârst ă şi sexe urmăreşte analiza ponderii popula ţiei în vârstă de muncă şi a capacit ăţii de înlocuire a genera ţiilor, a consumului şi nevoilor de echipare, în scopul  planificării economiei şi a dotărilor sociale. Nu exist ă sector de activitate care s ă nu fie interesat în cunoaşterea efectivului şi structurii populaţiei după vârstă şi sex. Scăderea natalităţii, migraţia populaţiei şi cu deosebire cea extern ă, au determinat modificări în structura pe grupe de vârst ă în cadrul Regiunii de NV şi în judeţul Bihor. 5.1.5 Mobilitatea teritorial ă din Regiunea de NV şi judeţul Bihor Alt indicator de influenţă a sc ăderii populaţiei din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi din ia internă internă determinată de schimbarea  judeţul Bihor este mobilitatea teritorial ă, respectiv migra ţ ia ia interna ţ ional  ional ă. domiciliului şi migra ţ ia 5.1.6 Populaţia pe etnii, limbi materne, religii în religii  în Regiunea de NV şi judeţul Bihor Privind etniile care tr ăiesc pe teritoriul Regiunii de NV putem spune c ă ele sunt eterogene, formând un mozaic cultural bine individualizat. 5.1.7 Structura popula ţiei pe medii în Regiunea de NV şi judeţul Bihor Structura popula ţ  popula ţ iei iei pe cele două două medii urban-rural este relativ egală; excepţiile sunt judeţul Cluj- cel mai urbanizat ( 66,9% popula ţie urbană ), şi judeţul Bistriţa-Năsăud -cel mai ruralizat ( 63,1% populaţie rurală ) în 2008. 5.1.8 Populaţia activă şi populaţia ocupat ă în cadrul Regiunii de NV şi a judeţului Bihor Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este o regiune cu un poten ţial de muncă ridicat. În cadrul Regiunii de Dezvoltare NV, jude ţul Bihor ocupă ponderea cea mai ridicat ă în sectorul primar, unde popula ţia activă deţine 28% din totalul popula ţiei active, urmată de sectorul ter ţiar cu 24% şi sectorul secundar cu 22%. 5.1.9 Aspecte sociale ale vie ţii din judeţul Bihor Ţinând seama de contextul na ţional şi european a c ărui parte este şi judeţul Bihor pot să concluzionez următoarele aspecte. Populaţia judeţului Bihor, la fel ca şi populaţia întregii ţări, se găseşte într-un proces de tranziţie demografică. Tranziţia demografică presupune libertatea individual ă şi capacitatea oamenilor de a- şi schimba situaţia economică şi socială. Foarte afectat în ultima perioadă de timp este palierul familial, unde, datorită nivelului scăzut al veniturilor, cheltuielile sunt modeste atât în valoare absolut ă, cât şi ca pondere în bugetul familial.

5.2 Reţeaua de a şezări umane din Regiunea de NV şi judeţul Bihor 5.2.1 Aşezările rurale ale Regiunii de NV şi judeţului Bihor Cele şase judeţe din regiune cuprind 402 comune şi 1800 de sate. Aşezările rurale din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi din judeţul Bihor se confruntă cu aceleaşi probleme existente la nivel na ţional: mortalitate ridicată, prezenţa slabă şi uneori chiar lipsa 9

dotărilor de interes public, reţele de comunica ţie slab dezvoltate în teritoriu, popula ţia îmbătrînită şi feminizată care determină existenţa terenurilor arabile neutilizate, etc. Funcţiile aşezărilor rurale sunt determinate în principal de factorii naturali, care condiţionează în primul rând profilul activităţilor agricole, dar şi al activităţilor industriale. Existenţa aşezărilor rurale este influenţată de dezvoltarea economic ă locală şi regională. Există situaţii cu deosebire în zona montan ă unde populaţia îmbătrânită şi slaba dezvoltare economică pot să contribuie la dispariţia satelor respective. 5.2.2 Aşezările urbane ale Regiunii de NV şi judeţului Bihor În cadrul Regiunii de NV se g ăsesc 43 de ora şe, din care 15 sunt municipii. În profil teritorial, regiunea este structurat ă în jurul a trei centre de polarizare: municipiile Cluj-Napoca, Oradea şi Baia-Mare. Fiecare dintre ace şti poli are un poten ţial semnificativ de influenţă nu doar regională, ci şi extra-regională. Pentru Regiunea de NV un rol important trebuie s ă îl deţină relaţia urbană Oradea – Cluj  Napoca, această prioritate fiind determinată nu numai de faptul c ă sunt primele două oraşe după numărul de locuitori din regiune, ci şi de perspectivele pe care aceast ă relaţie de cooperare le-ar  avea, de exemplu din prisma cooper ării transfrontaliere. În cadrul judeţului s-au dezvoltat un num ăr de 10 oraşe, din care 4 au rang r ang de municipii. Cel mai mare şi mai important oraş al judeţului este municipiul Oradea. Oradea. Oraşele care ulterior au devenit municipii: Beiuş, Marghita şi Salonta, sunt de dimensiuni mai mici. Restul ora şelor de pe teritoriul  judeţului: Aleşd, Nucet, Săcuieni, Ştei, Valea lui Mihai şi Vaşcău sunt de dimensiuni mici având o  populaţie redusă care uşor depăşeşte în unele cazuri 10.000 locuitori (exemplu ora şul Aleşd cu 10.710 locuitori la 01 iulie 2009 ).

ăţ ilor Fig.36 Harta ierarhiz ării localit ăţ  ilor urbane bihorene

10

5.2.3 Zona Metropolitan ă Oradea Zona Metropolitană Oradea a fost creată prin asocierea municipiului Oradea cu localit ăţi situate în aria de proximitate, respectiv comunele Biharia, Bor ş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei. Astfel, cele 9 localit ăţi fondatoare au înfiinţat, prin hotărârea Adunării Generale a Asocia ţilor din data de 9 mai 2005, prima asocia ţie de dezvoltare intercomunitar ă cu personalitate juridică din România, în format de arie metropolitană. Scopul asocierii, a şa după cum a fost stabilit acesta în documentele de constituire, este de a stimula şi sprijini creşterea prosperităţii teritoriului zonei, respectiv ridicarea bunăstării cetăţenilor  săi, direcţia de orientare fiind cre şterea continuă a calităţii vieţii. Asocierea dintre localit ăţile prezentate mai sus ar avea efecte pozitive în mod special pentru localităţile rurale care ar intra într-un proces de urbanizare, ceea ce presupune realizarea unor lucr ări ample de amenaj ări teritoriale. Aceste transformări se produc însă pe perioade de timp mediu şi lung, iar finalitatea acestor transformări se încearcă a se încadra în scopul asocierii. În cadrul Regiunii de NV pe lâng ă ZMO ( Zona Metropolitană Oradea ) mai exist ă doar o singur ă zonă metropolitană, respectiv cea a ora şului Cluj Napoca, înfiinţată la finele anului 2008 şi începutul anului 2009. Cu toate că ZMC ( Zona Metropolitană Cluj ) reprezintă o zonă metropolitană mai tânăr ă ea se constituie într-un pol de creştere mult mai mare decât ZMO.

VI ASPECTE ECONOMICE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest particip ă cu o pondere de 12,3% la formarea PIB-ului naţional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României ( după Regiunile Bucureşti-Ilfov cu 19,5% şi Sud cu 12,8% ).  Infrastructura

Pentru valorificarea oportunităţilor de dezvoltare, regiunea trebuie s ă-şi dezvolte şi modernizeze infrastructura rutier ă, feroviar ă, aeriană şi sistemul intermodal de transport. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport va contribui la integrarea rapid ă a economiei regiunii ( şi economiei naţionale ) în economia european ă, dar  şi la creşterea competitivităţii economice a Regiunii Nord-Vest.  Educa ţ ia ia

Infrastructura educaţională este reprezentată de 604 şcoli, 224 licee, 9 şcoli profesionale şi de ucenici, 7 unit ăţi ale învăţământului postliceal şi 16 instituţii de învăţământ superior caracterizate de necesitatea accentu ării procesului de reconversie şi adaptare a acestora la cerin ţele actuale ale  pieţei for ţei de muncă, în condiţiile în care existenţa unei for ţe de muncă calificate constituie o condiţie de baz ă pentru atragerea investi ţiilor şi în special a celor str ăine.  S ănătate

Peste 80% din spitalele din regiunea NV nu au autoriza ţii de funcţionare, ceea ce afecteaz ă calitatea serviciilor şi siguranţa pacienţilor spitalizaţi. Este pus în evidenţă importanţa municipiului Cluj-Napoca ca şi centru regional de prest ări servicii în domeniul medical. În formare este şi Oradea, care începe s ă capete importanţă pe măsur ă ce se dezvolt ă învăţământul medical. Turismul 

Datorită potenţialului natural şi antropic valoros şi al bazei materiale existente se pot dezvolta următoarele tipuri şi forme de turism: turism balneoclimateric, pe baza apelor minerale şi termale ), turism cultural, turism rural şi agroturismul (obiceiuri şi tradiţii specifice anumitor zone), turism montan.

11

VII ASPECTELE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI BIHOR  De la sfâr şitul anului 1989 România trece prin profunde transform ări economice, sociale, culturale. Totodată anul 1990 reprezint ă anul care marcheaz ă trecerea de la o formă veche de proprietate,  proprietatea socialistă, la una nouă, capitalistă, ale cărei mecanisme erau în parte necunoscute  pentru populaţie. Ca urmare procesele economice şi sociale au avut un caracter mai profund comparativ cu cazul altor state. 7.1 Situaţia economic ă a judeţului Bihor înainte de anul 1989 În anii socialismului jude ţul s-a dezvoltat cu deosebire în domeniul industriei. Anii construcţiei socialiste au marcat un puternic proces de industrializare şi de diversificare a ramurilor. 7.2 Aspecte ale dezvolt ării economice actuale ale jude ţului Bihor Judeţul Bihor face parte din jude ţele mai dezvoltate din România, fiind întrecut doar de Timiş, Cluj, Prahova, Constan ţa, Braşov, Argeş. Se situează ca urmare pe locul 7 între  judeţele ţării, respectiv 8 dac ă se ia în considerare şi capitala Bucureşti ( Bucureştiul este cel mai dezvoltat teritoriu al ţării ). În judeţul Bihor conform Oficiului Naţional al Registrului Comer ţului numărul total al operaţiunilor în Registrul Comer ţului pe primele opt luni ale anului 2009 a fost de 60.343 operaţiuni, din care 2500 opera ţiuni de înmatriculare, 807 operaţiuni de radiere şi 57.036 menţiuni. Din totalul de 2500 opera ţiuni de înmatriculare, 1.407 au fost înmatriculări de persoane fizice, 1.092 au fost înmatriculări de societăţi comerciale cu capital privat ( 5 societ ăţi comerciale pe acţiuni şi 1.087 societăţi comerciale cu r ăspundere limitată ) şi o unitate regie autonomă. În judeţ, cifra de afaceri realizat ă de unităţile cu activitate principal ă de industrie, a fost de 2.972.225,2 mii lei RON preţuri curente ale perioadei ( primele opt luni ale anului 2009 ), în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior ( 3.276.961,4 mii lei RON pre ţuri curente ). Chiar  dacă valoarea cifrei de afaceri este exprimată în preţuri curente din perioadele respective şi nu pot fi comparate direct în dinamic ă, contracţia economică din industrie este evident ă. 7.3 Zonele defavorizate din jude ţul Bihor In condiţiile existenţei unor dezechilibre în dezvoltarea regional ă a României apari ţia zonelor defavorizate a reprezentat un pas important deoarece prin înfiin ţarea acestora au fost luate în considerare disparităţile din interiorul regiunilor, între judeţe, oraşe, comune. In Europa nu numai România beneficiaz ă de prezenţa acestor zone, ele fiind situate şi în alte state acolo unde modelele economice nefunc ţionale nu se ridicau la cerin ţele economiei de pia ţă ( cu deosebire fostele ţări socialiste ). Zona defavorizat ă Ştei-Nucet ( fig. 45 ) Cel mai important investitor al zonei defavorizate este Grupul de Firme European Drinks, care însă a intrat pe piaţă încă dinaintea înfiinţării zonei. Astfel, numai în primul an de funcţionare societatea a virat la bugetul local al comunei Dr ăgăneşti suma de 185 de milioane de lei vechi ca impozit pe teren şi pe clădiri, iar în anul 2005 a virat la bugetul local peste 95% din veniturile  proprii. Construirea platformelor industriale a determinat transformarea unei regiuni aflate în dificultate economică într-o regiune prosper ă. Zona defavorizat ă Borod-Şuncuiuş-Dobreşti-Vadu Crişului ( fig. 45 ) Din punctul de vedere al activit ăţilor economice trebuie s ă precizăm faptul că mulţi agenţi economici care şi-au înfiinţat activităţi în această zonă defavorizată după un anumit timp au încheiat afacerile. Astfel, mul ţi investitori care sunt cuprinşi în Certificatul Definitiv de Investitor nu apar în evidenţe cu activităţi. Cauza principal ă o constituie retragerea facilităţilor acordate iniţial, dar  şi lipsa de management dus ă de către unii întreprinzători. Zona defavorizat ă Popeşti-Derna-Aleşd ( fig. 45 ) Este zona cea mai prolific ă din judeţ din punct de vedere al num ărului de firme înfiinţate, al gamei de produse, al volumuluide investi ţii, al numărului de angajaţi. Categorisirea investitorilor din punct de vedere al aportului de capital este aceea şi cu cea din zonele defavorizate prezentate anterior. Pia ţa de desfacere este atât cea intern ă cât şi externă. 12

Fig.45 Harta zonelor defavorizate din jude ţ ul ul Bihor 

7.4 Situarea economic ă a judeţului Bihor în cadrul Regiunii de NV În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest dac ă ar fi să realizăm o statistică cu privire la gradul de dezvoltare economic ă am putea observa c ă judeţul Bihor ocupă un loc fruntaş, fiind situat imediat după judeţul Cluj. Analizând agricultura observăm că judeţul are cea mai mare capacitate de dezvoltare din cadrul regiunii, deţinând cea mai mare suprafaţă a fondului funciar de 754.427 ha. ea rutier ă din Datele statistice ale anului 2007 arat ă că judeţul deţine cea mai dezvoltat ă re ţ ea regiune. Astfel, drumurile publice ocup ă 2.971 km respectiv 24,91% din totalul regiunii; drumurile naţionale deţin 460 km respectiv 22,74% din totalul regiunii; drumurile jude ţene şi comunale ocupă 2.511 km respectiv 25,35% din totalul regiunii. Traficul aerian este deservit de aeroportul din Oradea, al doilea ca importan ţă în cuprinsul regiunii şi al şaselea la nivel na ţional. Concluzia care se desprinde în urma celor prezentate mai sus este aceea c ă judeţul Bihor  ocupă un loc fruntaş în cadrul regiunii, remarcându-se în domeniile agriculturii şi transporturilor, în celelalte domenii urmând s ă depună eforturi pentru a ajunge din urmă judeţul Cluj, considerat în  prezent un judeţ cu perspectivă.

VIII ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI BIHOR ŞI A REGIUNII DE D E NV Pe baza celor prezentate mai sus se poate realiza analiza SWOT care s ă cuprindă următoarele aspecte: Puncte tari Judeţul Bihor

Regiunea de NV

existenţ existenţa tuturor formelor de relief: munte, deal, câmpie; existenţ existenţa unui climat, f ăr ă excese şi riscuri; existenţ existenţa resurselor de apă apă, capabile să să satisfacă satisfacă nevoile judeţ judeţului;  prezenţ  prezenţa unor soluri cu o fertilitate ridicată ridicat ă

existenţ existenţa celui mai mare centru universitar  din Transilvania; existenţ existenţa unei infrastructuri fizice bune comparativ cu alte regiuni; existenţ existenţa magistralelor de transport a gazului metan;

13

care să să asigure condiţ condiţii pentru dezvoltarea agriculturii; existenţ existenţa unor resurse ale subsolului variate;  prezenţ  prezenţa în cadrul judeţ judeţului ale unor elemente de valoare internaţ internaţională ională: ape termale, peş pe şteri, defilee, obiective etnografice;  prezenţ  prezenţa în cadrul judeţ judeţului a unui mozaic de culturi ca urmare a convieţ convieţuirii diverselor  minorităţ minorităţi; i; for ţă de muncă muncă calificată calificată, nu numai în ţă universitatea or ădeană deană ci şi în alte centre universitare; condiţ condiţii optime pentru dezvoltarea agriculturii;  poziţ  poziţia geografică geografică favorabilă favorabilă, la graniţ graniţa de vest a ţării; ţării;  posibilitate de expansiune a firmelor private; afirmarea mai pronunţ pronunţată ată a judeţ judeţului în relaţ relaţiile transfrontaliere şi apartenenţ apartenenţa Bihorului la Euroregiunea Bihor – Hajdu Bihar; existenţ existenţa unei autostr ăzi în construcţ construcţie care traversează traversează judeţ judeţul Bihor  şi care va facilita legă legături rapide cu interiorul ţării, ţării, dar  şi cu restul Europei.

 potenţ  potenţial zootehnic ridicat; existenţ existenţa unei producţ producţii agricole ecologice; nr. mare de obiective turistice; existenţ existenţa centrelor financiar-bancare; nr. mare de IMM-uri.

Puncte slabe Judeţul Bihor

Regiunea de NV

cu toate că că reţ reţeaua de transport este dezvoltată dezvoltată în judeţ judeţ, unele tronsoane ( inclusiv DN 1 ) datorită datorit ă traficului intens au început să să se degradeze, nefiind surse de finanţ finanţare pentru refacerea lor; investiţ investiţii scă scăzute în cercetare-dezvoltare; lipsa specialiş specialiştilor din multe domenii în mediul rural;  promovarea destul de slabă slabă a potenţ potenţialului turistic din judeţ judeţ.

emigrarea for ţei de muncă muncă calificate; depopularizarea zonelor rurale; scă scăderea natalităţ natalităţii; ii; deficit de resurse de apă ap ă potabilă potabilă în unele zone.

Oportunităţi Judeţul Bihor

Regiunea de NV

utilizarea în propor ţie mai mare a fondurilor  europene; utilizarea unor pachete de credite, în condiţ condi ţii avantajoase, puse la dispoziţ dispozi ţie de unele bă bănci;  posibilitatea de a pătrunde mai larg pe piaţ piaţa externă externă prin dezvoltarea turismului, dar  şi al unor produse ale industriei uş u şoare şi de  prelucrare a lemnului.

existenţ existenţa în cadrul regiunii a graniţ grani ţei de stat în V; aderarea României la unele tratate internaţ internaţionale; înfiinţ înfiinţarea unor parcuri industriale şi agricole.

Ameninţări Judeţul Bihor

Regiunea de NV

transferarea capacităţ capacităţilor ilor de producţ producţie ale

scă scăderea populaţ populaţiei active;

14

firmelor str ăine spre Moldova şi Ucraina, odată odată cu creş creşterea costurilor salariale ca urmare a integr ării în UE sau datorită datorită unor   politici fiscale necorespunză necorespunzătoare; competitivitatea redusă redusă a firmelor din judeţ judeţ pe  piaţ  piaţa UE;  posibilitatea de emigrare a for ţei de muncă muncă calificate; apariţ apariţia analfabetismului din mediul rural datorită datorită desfiinţă desfiinţări ri şcolilor din satele mici şi cu puţ puţini elevi; concurenţ concurenţa reală reală a staţ staţiunilor balneo-turistice  bihorene de către cele din Ungaria, care au dotă dotări şi servicii superioare.

lipsa centurilor rutiere ocolitoare în unele oraş oraşe; dezechilibre în dezvoltarea economică economic ă dintre  judeţ  judeţe.

IX STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE JUDEŢULUI BIHOR  Pe baza analizei SWOT şi cunoscând poten ţialul resurselor naturale şi umane ale judeţului Bihor, stabilirea strategiilor pentru dezvoltarea în perspectivă a judeţului trebuie să se realizeze, din  punctul meu de vedere, vedere, pe termen scurt şi mediu. Strategiile pe termen scurt au un rol mai important deoarece satisfac necesit ăţile stringente ale cetăţenilor, pe existenţa cărora se vor baza strategiile pe termen mediu. În derularea acestor proiecte schimbarea politicilor de la nivelul Uniunii Europene, care se va produce din 2014, nu trebuie s ă reprezinte o schimbare de viziune, ci din contr ă o întărire mai  puternică a acestora. Strategii de dezvoltare ale  judeţ  judeţului Bihor 

Strategii de dezvoltare pe termen scurt

Realizarea reţ reţelelor utilitare

Construcţ Construcţia şi modernizarea căilor de transport

Strategii de dezvoltare pe termen mediu

Agricultura

Turismul

Domeniul competitivităţ competitivităţii ii

Fig.57 Schema strategiilor strategiilor de dezvoltare din jude ţ ul ul Bihor 

CONCLUZII Judeţul Bihor dispune de resurse naturale şi umane necesare pentru dezvoltarea sa. Cu toate acestea judeţul nu s-a dezvoltat la întregul s ău potenţial realizăndu-se o serie de gre şeli care au fost f ăcute imediat după 1989 şi care afectează şi în prezent dezvoltarea economic ă. Mă refer aici la  privatizarea unor unităţi economice care apoi au fost falimentate; gre şeli realizate prin anularea importanţei unor ramuri de activitate care înainte de 1989 erau profitabile, realiz ănd exporturi şi care apoi au fost închise datorit ă unui slab concept de management; apari ţia întreprinderilor mici şi 15

mijlocii care nu au fost sus ţinute pentru a se putea dezvolta ci din contr ă prin aplicarea unei fiscalităţi împovăr ătoare au fost obligate în multe situa ţii să renunţe la investiţii. Cu toate că judeţul contribuie la bugetul de stat cu sume importante de bani, la redistribuire a dobândit doar o mic ă parte din ceea ce i s-ar fi cuvenit, fiind situat printre ultimele jude ţe din ţar ă sub acest aspect, multe din fonduri fiind îndreptate cu deosebire spre alte jude ţe, datorită concepţiei  politice defectuoase. defectuoase. Ca urmare progresul economic s-a realizat mai mult prin fonduri proprii, credite bancare luate de diverse instituţii şi mai târziu prin utilizarea fondurilor de preaderare SAPARD, PHARE, ISPA. Pe acest segment al atragerii fondurilor au fost întâmpinate piedici datorate unei enorme lipse de informare, a unei birocraţii greoaie şi în incapacitatea cet ăţenilor de a propune proiecte viabile. Un rol important în creşterea economică l-au avut investiţiile str ăine apărute în judeţ în momentul declar ării pe teritoriul său al zonelor defavorizate. Retragerea dup ă o scurtă perioadă de timp a facilităţilor acordate iniţial au determinat migrarea unor investitori spre alte zone, ca de exemplu spre Moldova, fie şi pentru considerentul că for ţa de muncă era mai ieftină.. Există întreprinderi înfiinţate în acea perioad ă care cu toate problemele ap ărute au reuşit să se menţină  până în prezent. Judeţul are nevoie de strategii coerente şi de perspectiv ă pentru a progresa şi care să scoată din „ amor ţeală” nivelul redus de dezvoltare la care s-a ajuns în ultima perioad ă ( din a doua  jumătate a anului 2008 ). Cele trei domenii pe care se poate construi progresul sunt turismul, agricultura şi IMM-urile. Judeţul Bihor are un rol însemnat şi în cadrul Regiunii de Dezvoltare NV. NV. Situarea în cadrul regiunii alături de alte judeţe care pot deveni competitive va determina în final un grad ridicat de atractivitate pentru regiune. Există domenii ( agricultura, transporturile ) în care jude ţul deţine întâietate, iar dac ă va fi capabil să absoarbă fonduri europene care s ă fie utilizate apoi spre proiecte viabile, în câ ţiva ani el va fi capabil s ă depăşească progresul înregistrat de judeţul Cluj în ultimii ani. Oare transformarea Regiunii de Dezvoltare NV în unitate administrativ-teritorială, cu  păstrarea judeţelor actuale, nu ar putea s ă reprezinte o soluţie? . O regiune mai mare nu ar trebui să însemne situaţii problemă de exemplu din punctul de vedere al numărului populaţiei, deoarece aceasta nu ar num ăra decât cu puţin peste 2 milioane jumătate de locuitori, cu câteva sute de mii mai mult decât capitala Bucure şti dar suprafaţa sa de ac ţiune ar fi mai mare decât al acesteia şi ca urmare reparti ţia populaţiei în teritoriu ar fi mai echilibrată. Un teritoriu mai mare înseamn ă şi accesul la resurse mai variate şi bogate, ca urmare dezvoltarea din resurse interne ar constitui un punct forte, iar leg l egăturile cu zonele învecinate ar fi mai rapide. Regiunile de dezvoltare au dou ă principii importante declarate încă de la înfiinţare,  principiul descentralizării şi principiul subsidiarităţii, care însă nu au fost utilizate niciodat ă ca  pârghii de ac acţiune în teritoriu. Politicile aplicate în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest nu au fost printre cele mai eficiente, deoarece în teritoriu discrepan ţele economice dintre jude ţe se menţin.

BIBLIOGRAFIE 1. Antonescu Daniela ( 2003 ), Dezvoltarea Regional ă în România. Concept, mecanisme, instituţii, Editura Oscar Print, Bucureşti. 2. Antonescu Daniela ( 2001 ), Evolu ţia şi structura disparităţilor economice la nivel naţional şi regional, „ Oeconomica” nr. nr. 3-4, Bucure şti. 3. Bade F. F. J.,( 1981), Industrial mobility and migration in the European Community, Gower. 4. Bailly A.S. (1975), L ′organisation urbaine, C.R.U. 5. Băcescu – Cărbunaru Angelica Angelica ( 1995 ), Politica de ocupare a for ţei de muncă în etapa de tranzi ţie, Revista de Statistică, nr.3, Bucureşti. 16

6. Băloiu Constantin ( 1981 ), Evoluţia demografică şi creşterea economică, Editura Academiei R.S.R., Bucure şti. 7. Benţe Fl. ( 1993 ), Probleme geografice privind populaţia judeţului Bihor, în Analele Universităţii din Oradea, Seria Geografie, Oradea. 8. Cocean P. şi colab. ( 2004 ), Planul de Amenajare a Teritoriului Teritoriului Regiunii de NordVest, Editura Presa Universitar ă Clujeana, Cluj Napoca. 9. Cocean P. ( 2005 ), Geografie regional ă, Editura Presa Universitar ă Clujeană, Cluj  Napoca. 10. Cocean P. ( 2000 ), Mun ţii Apuseni, procese şi forme carstice, Editura Academiei Române, Bucureşti. 11. Constantin Daniela ( 2000 ), Introducerea în teoria şi practica dezvolt ării regionale, Editura Economică, Bucureşti. 12. Petrea R., Petrea D. ( 2000 ), Turism Rural, Editura Presa Universitar ă Clujeană, Cluj Napoca. 13. Petrea D., ( 2005 ), Obiect, metod ă şi cunoaştere geografică, Editura Universităţii din Oradea. 14. Popescu Claudia Rodica şi colab. ( 2003 ), Disparit ăţi regionale în dezvoltarea economico-socială a României, Editura Meteor Press, Bucure şti. 15. Popescu Claudia ( 2000 ), Industria I ndustria României în secolul XX. Analiz ă geografică, Editura Oscar Print, Bucureşti.

17