PRONUMELE este partea de vorbire vorbire care ţine locul locul unui substantiv substantiv într-o comunicare/pr comunicare/propozi opoziţie. Def: Pronumele
Pronumele personal - Pronumele personal indic indică
diferi diferitel tele e persoa persoane ne care care partic particip ipă
la act actul ul com comun unic icării. rii. - Pronumele personal are gen numai la persoana a-III-a: masculin (el,ei) şi feminin (ea, ele). Pronumele personal NU devine adjectiv chiar dacă dete determ rmin ină sa sau u înso însoţ eş eşte te un subst substan anti tiv. v. Obs. :
ex: Camera lui → pronume personal → atribut pronominal Camera lor → pronume personal → atribut pronominal adject ctiv iv pro prono noin inal al(s (se e aco acord rdă în gen, gen, num număr Camera mea → adje
şi caz cu
substantivul determinat) → atribut adjectival
- Pronumele personal are forme accentuate şi forme neaccentuate: Caz
Persoana I.
SG.
Persoana a-II-a
Persoana a-III-a
PL.
SG.
PL.
SG.
PL.
forme accentuate:
N
eu
noi
tu
voi
el, ea
ei, ele
Ac
(pe) mine
(pe) noi
(pe) tine
(pe) voi
(pe) el, ea
(pe) ei, ele
G
―
―
―
al lui, ei
al lor
D
mie
nouă
― ţ ie
vouă
lui, ei
lor
V
―
―
tu!
voi!
―
―
vă, vv-, vă,
l-, îl, o
îi, le, i-
forme neaccentuate:
Ac
mă, m-
ne-
te-
D
îmi, mi-
ne-, ni
î ţi, ţ i-
Obs. : La
i-, îi
le-, li
persoana persoana a-III-a singular singular şi plural mai există şi alte alte forme ale pronumelui personal.
ex: dânsul, dânsa,
dânşii, dânsele
Funcţiile sintactice sintactice ale pronumelui pronumelui personal personal N: subiect: El mer erge ge la săniuş niuş.. nume predicativ: Prietenii ei suntem noi. Ac: compl. direct: Pe el l-am cunoscut în tabără. compl. indirect: Ta voi. Tata ta o să disc discut ute e cu voi. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Veştile de la ei au sosit ieri. nume predicativ: Darurile sunt de la ei. ei. compl. circ. loc: Am mers până la ele. compl. circ. timp : O să plecăm după voi, nu înainte. compl. circ. mod : Ana vorbeşte ca tine. tine. compl. de agent: Moto ei. Motore reta ta a fos fostt cum cump păra rattă de ei. D: compl. indirect: I -am -am împrumutat schiurile. nume predicativ: Copilul este asemenea lui. lui. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Un campion asemenea ţ ie este curajos. atr. pron. (D posesiv): Îmi Îmi plăce cea a surâ surâsu su- ţ i blajin. compl. circ. mod: S-a comportat asemenea lor . G: atr. pron. genitival: Prietenul ei es este te neas neastâ tâmp mpăra rat. t. lor este alunecos. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Gheţuşul dinainta lor este nume predicativ: În dispu disputa ta creat creată, Ion Ion es este te contra lor . compl. circ. loc: Dan merge înaintea ei. ei. compl. circ. timp: George a sosit înaintea lor . V: nu are Tu, vino aici! are func funcţie sintact sintactic ică: Tu,
Pronu Pronumel mele e person personal al de poli polite teţe Def: Pronum Pronumele ele
perso personal nal de poli polite te ţ e sau de reveren ţă arată respectul faţă de o anumită persoană . → Formele Formele pronumelui pronumelui personal personal de polite politeţe sunt: pers II
SINGULAR
PLURAL
N-Ac-V
dumneata (d-ta)
D-G
dumitale (d-tale)
dumnea dumneavo voast astrră (dvs, (dvs, dv.) dv.) dum dumneav neavo oas astr tră (d(d-
pers III
SINGULAR
PLURAL
N-Ac-D-G Obs. :
ale pronu-
masculin
feminin
masculin
dumnealui
dumneaei
dumnealor
feminin dumnealor
În limbajul limbajul familiar familiar şi regional regional exist există şi alte alte variante variante
melui melui persona personall de polit polite e ţ e: mata, matale, mătălică, pronume ex exprimă politeţea fa faţă de mătăluţă, tălică. Aceste pr un inferior inferior sau respectul respectul dintre dintre egali şi dintre dintre cei apropia apropia ţ i. Ele repr re prez ezin inttă ce cell mai mai scăzut zut gra grad d de re resp spec ect. t. Formel Formele e reveren reveren ţ ioa ioase se precum precum Domnia ta, Domnia sa, Măria ta, Înălţimea sa, Excelenţa sa, Luminăţia voastr ă etc. se folosesc în limbajul solemn, oficial şi protocolar. Formul Formulele ele rreve everen ren ţioa ioase se expri exprim mă cel mai înalt înalt grad grad de de res respect pect.. Obs. :
Pronumele reflexiv
este este parte partea a de vorbir vorbire e flexi flexibil bilă care care arată identitatea identitatea subiectului subiectului cu un obiect (subiectul (subiectul face face acţiune iunea a şi o şi şi sup supor orttă, ac acţiunea unea se răsfrâ sfrâng nge e asu asupr pra a subiectului). Def: Pronumele reflexiv
nu are forme proprii decât pentru persoana a-III-a şi cazurile dativ şi acuzativ; pentru celelalte cazuri şi persoane, pronumele pronumele reflexi reflexiv v împrumut împrumută formele formele de la pronum pronumele ele personal. →
formele neaccentuate ale pronumelui personal cu formele neaccentuate ale pronumelui refl re flex exiv iv,, sse e uti utili lize zeaz ază urm următoar toarel ele e cri crite teri rii: i: identi identitat tatea ea de persoa persoan nă a verbul verbului ui cu pronum pronumele ele ex: Eu mă apăr. El mă apără. Obs. : Pentru a nu confunda
I
I I → reflexiv III I III → personal plasarea verbului la infinitiv: a se apăra - Formele proprii ale pronumelui reflexiv sunt:
neaccentuate
sie, sieşi îşi (şi-, -şi, -şi-)
accentuate
(pe) sine
neaccentuate
se (se-, -se, -se-)
accentuate
Formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv →
au func funcţie sint sintac acti ticcă numa numaii dac dacă pot pot fi fi dub dubla late te prin printr tr-o -o
form formă ac acce cent ntua uattă co core resp spun unzzătoar toare e pers persoa oane neii şi ca cazu zulu lui. i. ex: Mă îmbrac repede. → Mă îmbrac pe îmbrac pe mine repede. → “mă” = co comp mple leme ment nt direc directt Mă gândesc la tine. → Mă gândesc pe mine la tine. → “mă” nu nu are are func funcţie sint sintac acti ticcă Funcţiile sintactice sintactice ale pronumelui pronumelui reflexi reflexiv v Ac : compl. direct: S -au -au întâlnit cu prietenii la patinoar. D : compl. indirect: Îşi spun spune e că o să câ câşt ştiige co conc ncur ursu sull. atr. pron.(D posesiv): Şi-a udat cizmele.
Pronumele posesiv
exprim exprimă ideea ideea de de posesi posesie, e, îînlo nlocui cuind nd atât numele posesorului, cât şi cel al obiectului posedat. ex: Al meu este pe masă. Def : Pronumele posesiv
(caietul) (Maria)
→ “al meu” = pronume posesiv → “al” înlocuieşte numele →
obiectului posedat
“meu” înlocuieşte numele posesorului
Pentru Pentru ca ca un pronum pronume e posesiv posesiv să se trans transfor forme me în adje adject ctiv iv pro prono no-- minal minal pose posesi siv, v, el el trebu trebuie ie să stea stea pe pe lâ lâng ngă un subs substa tant ntiv iv şi să-l dete determ rmin ine e (s (să se ac acor orde de în gen, gen, num numă r şi şi caz caz cu acesta). ex: Al meu este pe masă. Obs. :
→ “al meu” = pronume posesiv Caietul meu este pe masă. → “meu” = adjectiv pronominal posesiv Obs. : Formele
A, Al, AI, ALE sunt articole posesive genitiv genitivale ale,, dar NU sunt sunt o marc marcă a cazului cazului genit genitiv. iv. ex: Cartea este a mea. mea. → “a mea” = în N, nu în G ; forma de G = “mele” Catrea este a familiei mele. mele . → “a familiei mele” = în G Obs. : Alte forme de genitiv se construiesc cu ALOR.
ex:
alorr mei, alo mei, alo alorr tăi, alo alorr noştri noştri etc. etc.
ex: “ Ai mei pier pierdu duţi sunt sunt,, paş paşă, toţi.” i.” (Geo (Georg rge e Co Coşb şbuc uc)) → “ai” : este articolul posesiv genul obiectelor posedate = masculin num numărul rul obi obiec ecte tellor posedate = plural pronominală → “mei” : este forma pronominală persoana posesorului = pers.I.
num numărul pos poses esor orul ului ui = singu singula larr
Mai Mai mul mulţi pose poseso sori ri
Un singur pers I masc.
pers II
pers III
ă
ă
pers I
pers II
pers III ―
neutru fem.
a mea
a ta
a sa
a noastr ă
a
―
masc.
ai mei
ai tăi
ai săi
ai noştri
ai voştri
― ―
fem. neutru masc.
alor mei
alor tăi
→ pronumele posesiv poate
alor
alor
alor
―
îndeplini funcţiile sintactice de SUBIECT,
NUME PREDICATIV, ATRIBUT şi COMPLEMENT.
→ adjectivul pronominal posesiv
îndepl îndepline ineşte şte func funcţia sintact sintactic ică
de ATRIBUT ADJECTIVAL.
Funcţiile sintactice sintactice ale ale pronumelui pronumelui posesiv posesiv subiect: Ai săi prim primes escc întot întotde deaun auna a colin colind dători. nume predicativ: Darurile sunt ale voastre. voastre. Ac: compl. direct: Pe ai mei i-a -au u înv învăţat co collinde inde buni bunici ciii. compl. indirect: Oricine are greutăţi, dar de sărbători N:
bine să nu te
este
tale . gândeşti la ale tale. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Merele de la ai tăi sunt roşii.
D:
D-G
nume predicativ: Cadourile sunt de la ai mei. mei. compl. circ. loc: Am ajuns la ai săi. compl. circ. timp : O să plecăm după ai tăi, nu înaintea lor. compl. circ. mod: Am cântat mai frumos decât ai voştri. compl. indirect: Le Le-a -am m făcut cut daru daruri ri alor tăi.
nume predicativ: Copilul este as asem emen enea ea al alor or săi. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Purtarea as asem emen enea ea alo lorr tăi este plăcută. compl. circ. mod : Cântaţi asemenea alor voştri. G: atr. pron. genitival: O să-I co mei. coli lind ndăm pe pe pri priet eten enii ii alor mei. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Aleea dina dinaiintea ntea al alo or tăi este
înzăpezită.
nume predicativ: Lupta aceasta este cont ontra al alor săi. compl. circ. loc: Anca merge înai înaint ntea ea al alor or săi. compl. circ. timp : Tică a sosit înaintea alor mei. mei. ex:
ta.“ (M. “Te-aş cere doar pe tine, dar nu mai eşti a ta.“
Eminescu) → “a ta” = nume predicativ, N
Pronumele demonstrativ
înlocuieşte numele unui obiect, arătând apropi apropiere erea, a, dep depărtarea rtarea,, identi identitat tatea ea şi dife diferen renţierea ierea aces ac esttuia uia fa faţă de un al altt obi obiec ect. t. Def: Pronumele demonstrativ
1) Pronumele demonstrativ de apropiere: → Forme: acesta, aceasta, aceştia, acesta → forme populare: ăsta, asta, ăştia, astea → forme regionale: aista, ista, aiasta etc. 2) Pronumele umele demonst demonstrat rativ iv de → Forme: acela, aceea, aceia, acelea → forme populare: ăla, aia, ăia, alea
depărtare: rtare:
3) Pronumele demonstrativ de identitate: → Forme: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi 4) Pronumele demonstrativ de difer enţiere:
care expr care exprim imă apro apropi pier erea: ea: D-G: D-G: cestuilalt, cesteilalte, cestor ces torlal lal ţ i, cestor cestorlal lalte te N-AC: celălalt, cealaltă, ceilalţ i, celelalte → ca care re expr expriimă dep depăra rata tare rea: a: D-G: -G: celuilalt, celeilalte, celorl celorlal al ţ i, celo celorla rlalte lte N-AC: celălalt, cealaltă, ceilalţ i, celelalte →
Adjectivul pronominal demonstrativ
se obţine atunci atunci când când un pronume pronume demonstra demonstrativ tiv se acor ac ord dă în gen, gen, num număr şi şi caz caz cu un subs substa tant ntiv iv ex: Băiatul acesta este serios. →
→ “acesta” = adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere Obs:
Înde Îndepl plin ineş eşte te func func ţ ia sint sintac acti ticcă de atribut adjectival .
Funcţiile sintacti sintactice ce ale pronumel pronumelui ui demonstrat demonstrativ iv subiect: Acesta vise viseaz ază la pat patin ine e cu rot rotil ile. e. nume predicativ: Buni Bunicu cull a rămas acelaşi. Ac: compl. direct: Pe ce ceiila lall ţ i nu i-a -am m văzut. ut. compl. indirect: Am citi cititt o carte carte foarte foarte bun bună N:
apoi cu
şi am discut discutat at
prietenii mei despre aceasta. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Sfaturile de la acesta sunt sunt înţelep elepte te.. nume predicativ: Cadourile sunt de la aceia. aceia. compl. circ. loc: Merg la ce ceil ilal al ţ i cu uratul. compl. circ. timp: Am plecat după aceia, nu înaintea lor. compl. circ. mod: Vorbeşte ca acesta. acesta. D: compl. indirect: Le acelora. Le-a -am m făcut cut daru daruri ri acelora. nume predicativ: Co acestuia. Coli lind ndul ul tău es este te asemenea acestuia. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Purtarea asemenea acestuia irită. compl. circ. mod: Cântă asemenea asemenea celorl celorlal al ţ i. G: atr. pron. genitival: Afi Afirm rma aţia acestuia es estte int inter eres esan anttă. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Bradul dinaintea acestuia este înalt. nume predicativ: Opinia lui este contra celorlalte. compl. circ. loc: George merge înaint înaintea ea celorl celorlal al ţ i. compl. circ. timp : Tică a sosit înaintea acestora.
Pro Pronu num mele ele neh nehotărât Def: Pron Pronum umel ele e
neh nehot otărâ rât t ţine ine loc locul ul unui unui subs substtant antiv, iv, fără să dea dea vreo vreo iindi ndica caţie pre preci cissă as asup upra ra obi obiec ectul tului ui.. → Pron Pronum umel ele e nehot nehotărâ râte te sun sunt: t: simple : altul, atât, unul, tot, cutare compuse: fiecare, oricine, oricare, orice, oricât, cineva, ceva, careva, câtva, altcineva, altceva, altcareva, oarecine, oarecare, vreunul etc. vreunul etc.
Obs. : Cînd
dete determ rmin ină un sub subst stan anti tiv v şi şi se ac acor ord dă cu ace acest sta a în gen, număr şi caz, caz, pronum pronumele ele nehot nehotărât devine devine adjectiv promominal nehotărât . Adjectivul pronominal nehotărât are funcţia sintactică de atr. adj. Func Funcţiile iile sin sinta tact ctic ice e al ale e pron pronum umel elui ui neh nehot otărâ râtt subiect: Oricine vrea să aibă o cameră frumoasă. nume predicativ: Studiind, Lucian a devenit altul . Ac: compl. direct: Ajut cu plăce oricine. cerre pe oricine. compl. indirect: Am vorbit cu fiecare desp despre re deco decorraţia int inter erio ioa ară. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Sfaturile de la oricine au fost bune. nume predicativ: Cadoul este de la altcineva. altcineva. compl. cir. loc: Merg de la unul la altul . compl. circ. mod: Ion se poartă ca oricine. oricine. compl. de agent: Tema a fost scrisă de fiecare. fiecare. D: compl. indirect: Le-am spus tuturor că o casă plăcută te N:
binedispune.
nume predicativ: George este asemenea oricui. oricui. atr. atr. pron. pron. prepoz prepoziiţional: ional: Purtarea asemenea oricui
reco re com manda andabi billă.
compl. circ. mod:
nu este
El munceşte as asem emen enea ea fiec fiecăruia ruia.
mi s-au s-au părut rut inte intere resa sant nte. e. atr. atr. pron. pron. prepoz prepoziiţional: ional: Acţiunea contra cuiva nu se justifică. nume predicativ: Păre altuia. reri rille lui sunt sunt contra altuia. compl. circ. loc: Au în cameră două scaune şi dinaintea fiecăruia se află G:
atr. pron. genitival: Opiniile unora
câte un covor. compl. circ. timp: Ana a sosit înaintea tuturor .
Pronumele negativ Def: Pronumele negativ înlocuieşte
prezentate ca inexistente.
numele obiectelor
→ Pronumele negative sunt: nimeni, nimic, nici unul, nici una. una . → Pronumele negative apar numai în prop propozi oziţii negativ negative. e.
Obs. : Adjective pronominale negative pot fi numai nici un şi nici o.
Funcţiile sintact sintactice ice ale ale pronumelui pronumelui negativ negativ subiect: Nimeni n-a n-a ieş ieşit it din din cas casă. nume predicativ: Câş Câştig tigătorul torul concurs concursulu uluii nu este este nici unul dintre ei. Ac: compl. direct: N-a nimic. -am m cump umpărat nimic. compl. indirect: N-am vorbit cu nimeni. nimeni. atr. atr. pron. pron. prepozi prepoziţional ional: Scrisoarea de la nici unul n-a fost N:
tristă.
nume predicativ: Cadoul nu este de la nici unul dintre unul dintre ei. compl. circ. loc: N-am mers la nimeni în vizită. compl. de agent: Carte n-a fost citită de nici unul . D: compl. indirect: N-am spus minciuni nimănui. G: atr. pron. genitival: Cartea nici unuia nu ss-a a murd urdărit. rit.
Pronumele interogativ Def; Pronumele interogativ ţine
locul substantivului aşteptat ca
răspun spunss la la într întreb ebar are. e.
→ Pronumele interogative sunt: care, cine, ce, cât → Pronumele interogative apar numai în propoz propoziiţii inter interogat ogative ive → Funcţia sintac sintactic tică a pron pronume umelui lui intero interogat gativ iv corespu corespunde nde
cu aceea aceea a cuvântul cuvântului ui aştepta aşteptatt ca răspuns spuns la întrebar întrebare. e. ex: Cine scrie? Scrie Ioan. → “cine”, “Ioan” = subiecte
Când deter Când determi min nă un subs substa tanti ntiv v şi se ac acor ord dă cu ace acest sta a în în gen, num număr şi caz, caz, pronume pronumele le inter interoga ogativ tiv devi devine ne adjectiv →
pronominal interogativ. interogativ. Obs. : Dintre pronumele interogative “cine” nu devine adjectiv pronominal interogativ. ex: Ce carte citeşti? → “ce” = adjectiv pronominal interogativ
Funcţiile sintacti sintactice ce ale pronumelu pronumeluii interogativ interogativ subiect: Cine întreabă? nume predicativ: Cine sunt sunte eţi voi voi?? Ac: compl. direct: Pe cine ai observat? N:
D: G:
compl. indirect: Despre ce aţi vor vorbi bitt? nume predicativ: Din ce este coperta? compl. circ. loc: La cine mergi? compl. circ. mod: Ca cine se poartă? compl. circ. timp: După cine a sosit? compl. de agent: De către ci cine a fos fostt scr scris isă poez poezia ia?? compl. indirect: Cui i-ai i-ai ceru cerutt infor informa maţia? atr. pron. genitival: A cui poez poezie ie a fos fostt publi publicat cată?
Pronumele relativ
are rol are rolul ul de a fac face e o le leg gătur tură în fraz frază între o propoziţie subordonată şi regenta ei. Def: Pronumele relativ
→ Pronumele relative sunt omonime cu pronumele interogative: care, cine, ce, cât . → Exist ce. Există şi un un pronum pronume e relat relativ iv compus: compus: ceea ce. → Grupările cel ce, cei ce, cele ce sunt analizabile, fiind
alcătuite dintr-un dintr-un pronume pronume demonstra demonstrativ tiv şi şi un pronume pronume relativ relativ (ce poate fi înlocuit cu pronumele relativ “care”) → Region de, invariabil: Regional al e exis xisttă şi un un pronum pronume e relat relativ iv de, ex: Omul de-l vez vezi e ta tatăl meu meu.. → Pronumele relative îndepl deplin ines escc fun funccţ ia sint sintac acti ticcă în propozi propoziţiile pe care care le introduc. introduc. → În cazul cazul G pro pronu nume mele le rel relat ativ iv se aco acord rdă în gen gen şi număr cu substantivul pe care-l înlocuieşte şi articolul genitival se acor ac ord dă în gen şi în num număr cu subst substant antiv ivul ul det deter ermi minat nat de pronum pronumele ele rel relati ativ v cu cu func funcţia sintact sintactic ică de atribu atribut: t: ex: Tabloul a cărui ramă es este te al alb bă îmi îmi pla place ce.. → În afară de “cine”, celelalte pronume relative pot deveni şi adjective pronominale relative: ex: Nu ştiu ce film ai văzut. → “ce” = adjectiv pronominal relativ; atribut adjectival
- are rol rol de elem element ent de rela relaţie Funcţiile sintac sintactice tice ale ale pronumelui pronumelui relativ relativ subiect: Elevul care este talentat a pictat un tablou. nume predicativ: Cine es este te auto autoru rull cărţii, ii, ac acel ela a întâlnirea cu N:
a venit la
elevii şcolii noastre. Ac: compl. direct: Băiatul pe care l-am cunoscut desenează frumos.
compl. indirect: Tema la care te gânde gândeşt ştii este este inte intere resa sant ntă. compl. circ. loc: Clasa în care învăţăm este luminoasă. D: compl. indirect: Fata căreia o să-i dau dau flor florile ile este este coleg colega a ta. ta. G: atr. pron. genitival: Tabloul ale cărui culo culori ri ţi-au i-au plăcut cut es este te
pictat de
fratele lui Matei. compl. circ. loc: Satul deas deasup uprra căruia ruia zboa zboarră
avio avionu null es este te
satul unde
am loc locui uitt eu pân până ac acum um tre treii ani. ani. Pron Pronum umel ele e de înt întărire rire → Pron Pronum umel ele e
de înt întărire rire a dis disp părut din din lim limba ba ro româ mân nă contemp contempora oran nă, azi fiind fiind conside considerat rat un arhais arhaism. m. → Ast Astăzi se folose foloseşt şte e doa doarr adjectivul pronominal de întărire care se acordă în gen gen, număr şi caz cu substantivul determinat. → Adjecti Adjectivul vul
pronom pronomina inall de întărire rire a are re funcţia sintact sintactic ică
de atr adjectival → În expr exprim imar area ea cur curent entă, adje adject ctiv ivul ul pro prono nomi mial al de înt întărire rire este înlocuit cu adverbul “chiar”. ex: Chiar el Chiar el a venit. singular
plural
masculin
feminin
masculin
feminin
N-Ac
însumi
însămi
însene
D-G
însumi
însemi
N-Ac
însu ţ i însu ţ i însuşi însuşi
însăţ i înse ţ i însăşi înseşi
înşine înşine înşiv ă înşiv ă înşişi înşişi
D-G N-Ac D-G
însene
însev ă însev ă înseşi(însel înseşi(însel
