Univesitatea Tehnica Gh Asachi iasi Facultatea de Mecanica Master Anul II DET
Poduri rulante
Urzica Catalin
1
PODURI RULANTE Istoric Primul dispozitiv din familia podurilor rulante a fost creeat in Grecia Antica si era actionata de catre oameni sau animale (cai sau magari) si se foloseau la constructia cladirilor inalte (fig.1.1). Dupa o lunga perioada de timp acestor masini de ridicat li s-au atasat roti aceste devenind mobile si fiind foarte usor de transportat prin tractare dintr-o locatie in alta.Dezavantajul acestor dispozitive era materialul din care erau fabricate adica din lemn care nu puteau suporta o greutate mai mare de 150 kg dar odata cu evolutia timpul si venirea Revolutiei industriale in secolele XVIII , XIX aceste macarale din lemn au fost inlocuite materiale mult mai rezistente care suporta greutati mult mai mari si care au posibilitatea a asigura o fiabilitate cat mai mare cat si o siguranta sporita,aceste materiale sunt: fonta si otelul.Dar nu aceste materiale au reprezentat totul odata cu inventarea motorului cu aburi au aparut si primele macarale care functionau datorita puterii aburelui aceste motoare aveau rolul rolul de a substitui efortul uman,in uman,in plus aceste macarale actionate mecanic au inceput sa ridice greutati din ce in ce mai mari. Evolutia acestor dispozitive a fost una exponentiala adica pe masura ce trecea timpul aparea ceva nou si din ce in ce mai bun care asigura o functionare cat mai buna cu mecanisme cat mai simple la costuri acceptabile unele dintre aceste dispozitive sunt motoarele electrice, motoarele actionate hidraulic si inslatiii de comanda de la distanta, datorita tuturor acestor cauze dispozitivile de ridicat au devenit foarte sigure si indispensabile progresului tehnologic, economic, social. Anton Shaw este primul om care a construit un pod rulant pentru firma americana Shaw Crane Company in anul 1874, acest pod rulant a fost folosit pana in anii 1980 iar in prezent acest prim pod rulant se gaseste in muzeul Birmingham in statul american Alabama.De-a lungul anilor au avut loc importante inovatii cum ar fi bratul de blocare (franare) Weston, cablu de ridicare constituit din mai multe fibre metalice care in interiorul acestor fibre fibre denumita si inima inima cablului introdus un cablu de canepa in care este infiltrat solutie minerala de ungere cum ar fi ulei. 2
PODURI RULANTE Istoric Primul dispozitiv din familia podurilor rulante a fost creeat in Grecia Antica si era actionata de catre oameni sau animale (cai sau magari) si se foloseau la constructia cladirilor inalte (fig.1.1). Dupa o lunga perioada de timp acestor masini de ridicat li s-au atasat roti aceste devenind mobile si fiind foarte usor de transportat prin tractare dintr-o locatie in alta.Dezavantajul acestor dispozitive era materialul din care erau fabricate adica din lemn care nu puteau suporta o greutate mai mare de 150 kg dar odata cu evolutia timpul si venirea Revolutiei industriale in secolele XVIII , XIX aceste macarale din lemn au fost inlocuite materiale mult mai rezistente care suporta greutati mult mai mari si care au posibilitatea a asigura o fiabilitate cat mai mare cat si o siguranta sporita,aceste materiale sunt: fonta si otelul.Dar nu aceste materiale au reprezentat totul odata cu inventarea motorului cu aburi au aparut si primele macarale care functionau datorita puterii aburelui aceste motoare aveau rolul rolul de a substitui efortul uman,in uman,in plus aceste macarale actionate mecanic au inceput sa ridice greutati din ce in ce mai mari. Evolutia acestor dispozitive a fost una exponentiala adica pe masura ce trecea timpul aparea ceva nou si din ce in ce mai bun care asigura o functionare cat mai buna cu mecanisme cat mai simple la costuri acceptabile unele dintre aceste dispozitive sunt motoarele electrice, motoarele actionate hidraulic si inslatiii de comanda de la distanta, datorita tuturor acestor cauze dispozitivile de ridicat au devenit foarte sigure si indispensabile progresului tehnologic, economic, social. Anton Shaw este primul om care a construit un pod rulant pentru firma americana Shaw Crane Company in anul 1874, acest pod rulant a fost folosit pana in anii 1980 iar in prezent acest prim pod rulant se gaseste in muzeul Birmingham in statul american Alabama.De-a lungul anilor au avut loc importante inovatii cum ar fi bratul de blocare (franare) Weston, cablu de ridicare constituit din mai multe fibre metalice care in interiorul acestor fibre fibre denumita si inima inima cablului introdus un cablu de canepa in care este infiltrat solutie minerala de ungere cum ar fi ulei. 2
Fig.1.1
In continuare continuare vom prezenta din punct de vedere cronologic cronologic evolutia podurilor rulante: 1874: Alton Shaw construieste primul pod rulant. 1938: Yale introduce cablu circular elevator . 1944: Shepard-Niles imbunateste sistemul elevator si cablu de ridicare si susitinere a bombei atomice care va fi testate in New Mexico. 1944: Shepard-Niles imbunateste sistemul elevator si cablu de ridicare si susitinere a bombei atomice care va fi testate in New Mexico 1969: Power Electronics International, Inc. lanseaza pe piata poduri rulante cu viteza reglabila de ridicare. 1969: Power Electronics International, Inc. lanseaza pe piata poduri rulante cu viteza reglabila de ridicare. 1983: Cel mai mare pod rulant din lume apartinand de Bardella Company isi incepe activitatea de construire a celei mai mari hidrocentrale din lume Itaipu Hydro Power Plant Brazil. 1998: Dearborn Crane imbunatateste 2 poduri rulante si le perfectioneaza pentru a putea ridica o sarcina utila in plus fata de cea existenta de 500 tone Verson Press of Chicago. Aceste poduri rulante nu au fost folosite niciodata datorita falimentului firmei Verson's. 3
Descriere Un pod rulant reprezinta o masina de ridicat echipa cu un tambur special folosit la infasurarea unor fibre reprezentate de lanturi, franghii sau sprangi care poate fi folosita pentru a ridica anumite lucruri cat si pentru a efectua translatii in plan orizontal si mutarea respectivelor lucruri dintr-un loc in altul.Podurile rulante folosesc unul sau mai multe mecanisme care au ca scop creea unor avantaje mecanice astfel incat sa putem ridica anumite greutati cu mult peste posibilitatile umane.Dispozitivele de ridicat se folosesc foarte des in industria de transportant unde descarca si incarca marfuri in domeniul industrial (turnatorii,fabrici de profil tehnologic) cat si in domeniul constructiilor, dar cel mai mult aceste Poduri Rulante se folosesc la ansamblarea unor obiecte grele. Podurile rulante se folosesc in special in Industria Otelului astfel incat fiecare bucata de otel pana la iesirea din fabrica ca si produs finit gata de livrare este manevrat prin intermediul podurilor rulante.Materiile prime sunt turnate in cuptor de catre podurile rulante,bucatile de otel care rezulta din cuptor si prezinta temperaturi ridicate sunt mentinute la racit de catre poduri rulante, produsul finit reprezentat fie de grinde de otel fie placi subtiri facute suluri sunt manipulate cu ajutorul podurilor rulante spre a fi depozitate sau incarcate in tiruri, containere sau trenuri.Industria automobilelor foloseste pordurile rulante pentru a manevra ramele metalice ale masinilor(caroseriile). Este foarte greu sa alegem un pod rulant potrivit pentru ceea ce avem noi nevoie deoarece fiecare pod rulant este diferit si nici unul nu seamana cu celalalt deoarece si operatiile neseare pentru a se efectua cu ele sunt diferite, asa cum o cladire nu seamana cu cealalta asa si operatiile neseare in manipulare nu seamana una cu cealalta de aici si gama diversificata de poduri rulante . Podurile rulante se caracterizeză prin faptul că sarcina de manipulat şi transportat efectuează numai mişcări de translaţie. Sunt cele mai indicate utilaje pentru deservirea unor hale industriale, magazii, depozite.Utilizează spaţiul aerian, care de regulă este nefolosit.La fel ca şi macaralele, podurile rulante sunt acţionate, în general, electric.
Principalele caracteristici ale podului rulant : a)Ecartamentul : distanta orizontala dintre sine pe care se deplaseaza macaraua ; b)Calea rulanta a podului : este distanta acoperita de sine ; c)Capacitatea : greutatea mazima pe care o va ridica macaraua ; d)Inaltimea carligului : distanta necesara de la sol pana la partea cea mai de sus a carligului macaralei ; e)Deviatia maxima pe plan vertical : deviatia maxima permisa, pe plan vertical, atunci cand macaraua se afla la capacitate totala de incarcare ; f)Viteza podului,caruciorului si a capacitatii de ridicare : viteza cu care se deplaseaza podul sau caruciorul sau a electropalanului, de obicei in metri pe minut. 4
Principalele componente ale podurilor rulante (fig.1.2 si 1.3.) sunt:
CM
C
R
CR
T
Fig.1.2.
Fig.1.3.
localizate pe orice parte a ecartamentului, carucioarele adapostesc rotile pe care se deplaseaza macaraua. a)Carucioare(fig1.4.) :
5
Caruciorul transporta electopalanul peste travee de-a lungul grindei podului traversand ecartamentul.
Fig.1.4. b)Grinda podului (fig.1.5.) :grinda
principala orizontala a podului macaralei care este reprezentata de carucioare si calea de deplasare a carucioarelor.
Fig.1.5. c)Electropalane(fig.1.6.) :
echipamentul consta atat in palan, cat si in cadrul de carucior.In situatiile in care este nevoie de mai mult de un carucior pe o macara, ambele electropalane pot fi transferate pe un carucior sau pe carucioare separate. d)Palanul : este montat pe carucior si indeplineste functia de ridicare ,cu ajutorul unui carlig,sau a unui mecanism de ridicare.Sunt trei tipuri de electropalane de baza :palan cu lant de actionare, palan cu cablu de actionare si elevatorul cu banda.
6
Fig.1.6. e)Linie de alimentare.Tablou electric(fig.1.7.)
Fig.1.7. 7
f)Telecomanda(fig.1.8.)
-se poate deplasa de-a lungul lungimii podurilor rulante in timpul deplasarii, independent de echipamentul de ridicare, mobilitatea acestor telecomenzi ofera siguranta.
Fig.1.8. g)Motorul de translatie(fig.1.9.)
Fig.1.9. h)bloc carligul(fig.1.10.)
Fig.1.10. 8
Părţile auxiliare ale unui pod rulant sunt, de regulă, următoarele: - cabina, în care se instalează echipamentul electric de comandă şi operatorul uman care manipulează podul rulant ; - scări şi balustrade de acces ; - tampoane destinate înmagazinării energiei cinetice a podurilor rulante care circulă pe aceeaşi cale de rulare sau la ciocnirea cu opritoarele aflate la capăt de cursă ; - curăţitoare de şină situate în partea frontală a grinzilor de capăt în scopul înlăturării din faţa roţilor a obiectelor sau impurităţilor căzute pe calea de rulare ; - siguranţe montate sub grinzile de capăt pentru evitarea căderii podului rulant în cazul distrugerii roţilor ; - sonerii de avertizare ; -iluminare ; -variator de viteza pentru ridicare si translatie.Sistem electronic pentru monitorizarea podului rulant si palanului ; -afisaj digital pentru sarcina montat pe pod, carlig sau pe telecomanda ; -sisteme alternative de prindere a sarcinii (greifer, dispozitiv cu falci, etc.).
Clasificare Clasificarea podurilor rulante se realizează după următoarele criterii: a)după tipul construcţiei structurii metalice: - monogrindă (cu o singură grindă transversală care preia solicitarea principală de încovoiere); - bigrindă (cu două grinzi transversale care preiau solicitarea principală de încovoiere). b)după regimul de lucru : - uşor ; - mediu ; - greu. c)după profilul grinzilor componente : - profil I ; - profil U ; - profil cheson. d)după viteza de lucru : - după viteza de deplasare a podului rulant v=40-80 m/min ; - după viteza de deplasare a căruciorului v=20-50 m/min ; - după viteza de manipulare a sarcinii v=8-12 m/min. 9
e)dupa domeniul de utilizare : -poduri rulante standard ; -poduri rulante automate de proces ; -poduri rulante industriale specifice.
Tipuri constructive In continuare prezentam cateva variante ale podurilor rulante : a) Poduri rulante monogrindă ABUS (fig.1.11.) construite in 3 variante:
- pod rulant monogrindă, grinda principală din profil laminat ELV; - pod rulant monogrindă, grinda principală din profil cheson sudat ELK; - pod rulant monogrindă, cu electropalan în consolă ELS.
Fig.1.11.
Caracteristicile podurilor rulante monogrinda ABUS sunt : - sarcină: Max 10 t; - deschidere: Max 36 m. b) Poduri rulante bigrindă ABUS (fig.1.12) construite in 2 variante sunt:
- pod rulant bigrindă, grinzile principale din profil laminat ZLV; - pod rulant bigrindă, grinzile principale din profil cheson sudat ZLK . Caracteristicile podurilor rulante bigrinda ABUS sunt: - sarcină: Max 80 t; - deschidere: Max 36 m.
10
Fig.1.12. c)Poduri rulante suspendate ABUS (fig.1.13.)
Fig.1.13.
Caracteristicile podurilor rulante suspendate ABUS sunt: - sarcină: Max 5 t; - deschidere: Max 10 m. d) Pod rulant monogrindă în consolă ABUS EKL (fig.1.14.)
Caracteristicile podurilor monogrinda in consola ABUS EKL sunt: - sarcină: Max 5 t; - deschidere: Max 10 m.
11
Fig.1.14. e)PODURI RULANTE DE TIP CXT (fig.1.15.)
Fig.1.15.
Podurile rulante de tip CXT sunt concepute in versiuni mono si bigrinda pentru a satisface cerintele de manipulare a sarcinilor. Solutii constructive diverse asigura compatibilitatea podurilor noastre rulante cu orice tip de constructie de hala. f)Linii monorail (fig.1.16.)
Caracteristicile liniilor monorail sunt: -montat pe cladire sau pe structura independenta ; -deplasari manuale sau electrice ; -cale de rulare dreapta sau curba ; -cutie de comanda sau telecomanda radio. 12
Fig.1.16. g)Macara pivotanta(fig.1.17.)
Fig.1.17.
Caracteristicile macaralei pivotante sunt : -montat pe coloana sau pe perete ; -sarcina : max 2,5 t ; -brat : max 5m ; -cu rotire manuala sau electrica. h)Pod rulant monogrinda cu cale de rulare curbata(fig.1.18)
Fig.1.18. 13
I. PODURI RULANTE: Sunt destinate manevrării în spaţii închise (hale industriale, centrale electrice, depozite închise) sau în aer liber, a sarcinilor în bucăţi (piese şi ansambluri mecanice grele, ansambluri de construcţii metalice, bene cu materiale în vrac sau stivuitoare, oale cu metal lichid, forme de turnătorie, grinzi, prefabricate din beton). Podurile rulante electrice cu cârlig se construiesc, de regulă, pentru sarcini (în tone) cuprinse în următoarea gamă de valori nominale: 5; 8; 12,5; 16; 20; 32; 50; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 320.
II. MACARALE PORTAL ŞI SEMIPORTAL: La macaralele portal, grinzile principale se reazemă la ambele capete pe câte o pereche de picioare aşezate pe roţi ce rulează pe şine fixate pe sol.
Macara portal
La macaralele semiportal grinzile principale se reazemă la un capăt pe o pereche de picioare identice cu cele ale macaralelor portal, iar la celălalt capăt sunt ca şi la podurile rulante, solidarizate între ele printr-o grindă de capăt care se reazemă la rândul său pe roţi care rulează pe şinele căilor de rulare fixate pe stâlpii de rezistenţă ai unei hale.
Macara semiportal 14
GRUPA D: Include macarale de tip special , care nu se inlud în grupele anterioare (macarale pe cablu, macarale foarfece , etc.):
I. MACARALE PE CABLU: Sunt instalaţii de ridicat compuse dintr -un ansamblu de construcţii metalice şi mecanisme, cu ajutorul căora se manipulează sarcini folosind cabluri de oţel suspendate, de regulă între două turnuri, drept cale de susţinere, de circulaţie şi tractare a unui cărucior prevăzut cu cârlig sau organ de prindere a sarcinii.
3.ANTRENAREA MACARALELOR (echipamentul de forţă electrică, pneumatică sau hidraulică) Macaralele sunt în majoritatea cazurilor, acţionate electric. Mai rar se întrebuinţează acţionarea manuală, hidraulică, pneumatică sau cu motoare termice. ACŢIONAREA MANUALĂ – este utilizată numai pentru sarcini mici şi la mecanisme de ridicat care lucrează numai ocazional (operaţii de montaj şi reparaţii). Acţionarea manuală se realizează prin intermediul manivelelor, al manivelelor cu clichet, al roţilor de lanţ, precum şi al pârghiilor şi pedalelor de comandă. Se consideră că forţa care poate fi dezvoltată de om este de 12 daN în regim continuu şi 20 daN pe timp de 5 minute. La roţi de lanţ se pot dezvolta 20 daN, respectiv 40 daN. ACŢIONAREA HIDRAULICĂ – are avantajul unei comenzi simple, un număr mai mic de reductoare, mase mai mici care trebuie accelerate şi frânate. Sistemele întrebuinţate sunt de două feluri şi anume: - cu cilindri de presiune şi pistoane, sau - cu motoare hidraulice Sistemul cu cilindri de presiune şi cu pistoane se întrebuinţează acolo unde sunt necesare curse mici, de exemplu la mecanismele de basculare ale braţelor la automacarale, la graifăre cu motor, etc. Instalaţiile cu motoare hidraulice necesită aproape aceeaşi dotare mecanică ca şi în cazul acţionărilor electrice. Acţionările hidrostatice se compun din următoarele elemente: pompă, motor, cilindru de lucru, comenzi şi conducte. 15
ACŢIONAREA PNEUMATICĂ- se aseamănă cu cea hidraulică, prezentând avantajul faţă de aceasta că necesităţile nu produc deranjamente atât de mari. Datorită presiunilor reduse de lucru (cca 12 bari)dimensiunile sunt mari. Acţionarea pneumatică se întrebuinţează în special pentru comenzi şi numai în cazuri speciale pentru acţionarea mecanismelor. ACŢIONAREA CU MAŞINI CU ARDERE INTERNĂ - motorul cu ardere internă este utilizat de obicei ca motor central, transmisia la diferitele mişcări făcându-se hidraulic sau electric; numai arareori mecanic. De obicei se utilizează motoare diesel cu turaţii cuprinse între 1500 şi 2800 rot/min şi un consum de 160...230 g/CPh. ACŢIONAREA ELECTRICĂ- Avantaje:. - posibilităţi de producere şi transport simplu la mare distanţă - siguranţă mare în funcţionare - adaptare la toate condiţiile de lucru - economicitate În general, acţionarea macaralelor se realizează în curent continuu cu tensiunile de 110, 220, 440 şi 600 V, sau în curent trifazat de 380V sau 500 V şi frecvenţa de 50 Hz. Curentul monofazat se utilizează numai la iluminare şi comandă. PODUL RULANT
PODUL RULANT - este o macara rulantă formată dintr -un schelet metalic compus dintr-o construcţie orizontală având la capete roţi de rulare care se deplasează pe şine de rulare paralele situate la înălţime. Pe construcţia orizontală se deplasează mecanisme sau instalaţii de ridicare propriu-zise, având un câmp de acţiune de forma unui paralelipiped. După construcţie şi caracterul operaţiilor executate podurile rulante (de uz general) pot fi clasificate după: - nr. aparatelor (mecanismelor) de ridicat (unul sau mai multe); - nr. grinzilor de rulare (principale) pentru circulaţia aparatului (mecanismului) de ridicat (una sau două); 16
-
-
poziţia căilor de rulare pentru circulaţia aparatului (mecanismului) de ridicat, cu, cale de rulare: - sus - jos - intermediară sarcina de lucru; deschiderea; grupa de funcţionare; modul de acţionare a mecanismelor : - manual - electric - pneumatic - hidraulic (pentru ridicarea sarcinii, translaţia podului rulant şi a căruciorului)
-
felul mijlocului de prindere a sarcinii: - cu un singur cârlig - cu două cârlige - cu cleşti - cu graifăr - cu magnet
-
după felul curentului electric: - curent continuu - curent alternativ
-
locul comenzii:
-
locul de funcţionare:
- de pe sol - de pe pod din cabină - din cabina căruciorului - de pe sol şi de pe pod din cabină - în hală - în exterior
-
felul construcţiei metalice: - cu grinzi cu zăbrele - cu grinzi cu inimă plină - cu grinzi combinate - cu grinzi tip cheson
-
natura atmosferei în care funcţionează podul rulant: - atmosferă obişnuită - atmosferă prăfuită - atmosferă corosivă - atmosferă umedă - cu temperatură înaltă - cu temperatură joasă
În funcţie de destinaţie şi modul de acţionare a organului de apucat sarcina sau mecanismul de translaţie pe calea de rulare, podurile rulante poartă denumirea de: 17
Pod rulant manual
pod rulant manual pod rulant electric pod rulant cu unul sau două cârlige pod rulant cu graifăr pod rulant cu electromagnet pod rulant cu traversă pe coloană rigidă şi telescopic
Pod rulant electric
Pod rulat stivuitor cu comandă din cabină
Pod rulant cu gaifăr
Pod rulant cu electromagnet
18
Pod rulant de turnare
Pod rulant cu cleşti pentru lingouri
Cărucioarele podurilor rulante electrice cu cârlig sunt alcătuite din trei părţi principale:
A.- Mecanismul de ridicare B.- Mecanismul de translaţie C.- Şasiul 1
2
4
3
5
6
6
POD RULANT ELECTRIC CU CÂRLIG Sarcina 8t, deschiderea 13,5 m
1.- construcţia metalică; 2.- mecanismul de translaţie al podului; 3. - căruciorul; 4.- cabina de comandă; 5. - cablul electric de alimentare a căruciorului; 6.- limitator de apropiere (faţă de podurile vecine care rulează pe aceeaşi cale)
A. MECANISMUL DE RIDICARE MECANISMUL DE RIDICARE-COBORÂRE CÂRLIG - se compune din: o o o o o o o o o
motor de acţionare; cuplaj aflat între motor şi reductor; frână amplasată pe semicupla spre reductor; reductor; tambur pentru înfăşurarea cablului; cablu; role de abatere cablu; dispozitiv de prinderea sarcinii; dispozitive de siguranţă aferente (limitator de sfârşit de cursă ridicare -coborâre, limitator de sarcină sau de moment, siguranţă la cârlig)
1.- electromotor; 2.- cuplaj; 3.- frână; 4.- reductor; 5.- tobă (tambur);
19
6.- cablu; 7.- rolă de egalizare (cablu) 8.- mufla cârligului
MECANISM DE RIDICARE:
(pentru sarcina de 20t) 1.- muflă; 2.- tambur de cablu; 3.- bloc de role; 4.- rola de egalizare (cablu); 5.- motor electric; 6.- cuplaj; 7.- frână; 8.- reductor
B. MECANISMUL DE TRANSLAŢIE: 9.- roată de rulare (4 bc.); 10. - reductor; 11.- frână; 12.- motor electric; C. ŞASIU (alcătuit din grinzi – profile laminate, table îndoite- asamblate între ele prin sudură) 13.- şasiu
13
DESCRIEREA PĂRŢILOR COMPO NENTE 20
A. MECANISMUL DE RIDICARE:
1. Mufla cu cârlig: pentru ridicarea greutăţilor prin intermediul cârligelor, acestea (cârligele) se montează în mufle. În general, muflele cu cârlig se compun din: a. b. c. d. e. f.
b
cârlig; traversa muflei; rola sau rolele de cablu; scutul rolei sau rolelor rulment axial; piuliţa cârligului cu sistemul de asigurare al acestuia
f
e c d Traversa unei mufle cu cârlig
a
În cazul utilizării cârligelor lamelare, în componenţa muflei mai intră şi o furcă în care se montează cârligul prin intermediul unui bolţ
CÂRLIGE – pentru a putea să se ridice greutăţi, podurile sunt prevăzute prin construcţie cu organe de prindere în majoritatea cazurilor fiind cârligele, care pot manipula atât sarcini în bucăţi cât şi a 21
altor sarcini în cazul în care se utilizează dispozitivr de prindere detaşabile din cârlig (traverse, platforme, graifăre, electromagneţi) care să permită acest lucru. Clasificare: în funcţie de tehnologia de execuţie, forma şi scopul în care sunt utilizate, cârligele se clasifică astfel: - cârlige forjate simple:
- cârlige forjate duble:
- cârlige lamelare simple:
- cârlige lamelare duble:
- cârlige lamelare pentru oale de turnare:
În vederea asigurării unor condiţii de muncă lipsite de pericol de avarii sau accidente, atât pentru cei care deservesc macaraua cât şi pentru cei aflaţi în zona de lucru, se mai prevăd, după caz, dive rse dispozitive de siguranţă în funcţie de tipul macaralei şi specificul tehnologic. 22
Siguranţa se montează cu scopul de a împiedica ieşirea accidentală a organelor de legare a sarcinilor din cârlig; scoaterea acestor organe trebuie să fie posibilă numai prin acţionarea siguranţei.
CÂRLIG CU SIGURANŢĂ 1.- siguranţă (ce se fixează pe tija cârligului); 2.- cârlig; 3.- clemă; 4.- şuruburi cu piuliţe; 5.- bolţ ROLA SAU ROLELE DE CABLU - rolele pentru cabluri din oţel se execută din fontă, pentr u transmisii prin cablu cu acţionare manuală şi din oţel turnat sau din oţel în construcţie sudată, la transmisiile prin cablu cu acţionare mecanică.
TAMBUR DE CABLU - au rolul de a înfăşura cablul sau lanţul de tracţiune, prin aceasta aplicând u-se şi forţa necesară înfăşurării, respectiv ridicării sarcinii. Tamburii de cablu au formă cilindrică şi rareori tronconică, goi la interior (executaţi din oţel prin turnare sau din tablă roluită şi sudată pe generatoare), prezentând la periferie şanţur i elicoidale într-un singur sens sau în două sensuri (stânga-dreapta)ngur strat.
Tambur simplu cu şanţuri
Tambur dublu cu şanţuri
23
Fixarea capătului de cablu pe tambur prin cleme
Electropalan cu tălpi
Cuplarea reductorului cu tamburul de ca blu, prin cuplaj dinţat: 1.-tambur de cablu; 2.- cuplaj dinţat; 3.- arborele tamburului; 4.- inel sferic; 5.- bucşă cu alezaj sferic
În cazul în care cablul se înfăşoară în mai multe straturi tamburul poate să nu fie canelat, iar la margini are pereţi laterali. Pentru o înfăşurare corectă a cablului se prevăd şi dispozitive de aşezare (role) ce presează spirile de cablu pe tambur. Diametrul tamburului este funcţie de diametrul cablului, grupa de funcţionare a mecanismului, construcţia cablului şi modul de înfăşurare a cablului. Profilul şanţurilor elicoidale de pe tambur este în funcţie de diametrul cablurilor, iar lungimea tamburului trebuie să asigure depunerea corectă a cablului până la ridicarea muflei în poziţia cea mai de sus (acţionare limitator cursă ridicare); la coborârea muflei în poziţia cea mai de jos trebuie să rămână cel puţin trei spire înfăşurate pe tambur la fiecare capăt de cablu. Prinderea capetelor de cablu pe tambur s e poate face prin cel puţin 2 cleme sau prin pană. REDUCTOARE – sunt angrenaje montate în carcase închise şi servesv la reducerea turaţiei arborelui motor. Uneori reductoarele pot servi şi la amplificarea turaţiei.
Cuplarea reductorului
1. 2. 3. 4. 5. 6.
cu tamburul de cablu, prin cuplaj cu bolţuri cu cap sferoidal:
tambur de cablu; cuplaj cu bolţuri; arborele tamburului; inel sferic; bucşă cu alezaj sferic; bloţuri cu cap sferoidal
MOTOR ELECTRIC – de acţionare mecanism de ridicare sarcină (pod rulant bigrindă cu electropalan de 8t) este de tip ASFM-160 M-4-F3 cu rotorul în scurtcircuit şi frâna înglobată (- tensiunea nominală: 380V/50Hz; - puterea nominală: 10 Kw; turaţia nominală: 1500 ror/min)
24
Frâna este de tipul automată (frâna electromagnetică tip FEA 20 daN), normal închisă, cu lamele
sinterizate. Dispozitivul de acţionare este de tipul cu arcuri elicoidale şi electromagnet de deschidere, forţa de acţionare fiind reglabilă. MOTOR ELECTRIC – de acţionare translaţie cărucior (pod rulant bigrindă cu electropalan 8t): este de tip ASFM-112Ma-6 cu rotorul în scurtcircuit (-tensiunea nomin.: 380V/50Hz; - puterea nominală: 2 Kw; turaţia nomin.: 1000 ror/min) şi frâna înglobată (frână electromagn. tip FEA 5daN) DISPOZITIVELE DE SIGURANŢĂ – cu care se echipează mecanismele de ridicare: limitatorul de sarcină (sau de moment al sarcinii); - limitatoarele de sfârşit de cursă ridicare-coborâre; - siguranţa la cârlig; - limitator de fine cursă translaţie cărucior; - curăţitor şină - paracăzător - opritoarele. MECANISMUL DE DEPLASARE A UNUI POD RULANT
La podurile rulante acţionarea poate fi: - centrală (în care caz ambele roţi motrice de pe fiecare şină în parte sunt acţionate de acelaşi mecanism printr-un ax comun); 2
7
2
6
2
2
5
2
4
2
3
2
2
1
Acţionarea centrală: 1.- motor electric; 2.- cuplaj elastic (între motor şi reductor); 3.- frână (amplasată pe semicupla spre reductor); 4.- reductor; 5.- arbori de transmisie; 6.- cuplajele arborilor de transmisie; 7.- roţile motrice ale macaralei. -
independent (de capete – fiecare roată motrică are un mecanism de acţionare
independent)
2
2
2
2
3 4
Acţionarea independentă 1.- motor electric; 2.- cuplaj elastic (între motor şi reductor); 1 3.- frână (amplasată pe semicupla spre reductor); 4.- reductor; 6.- cuplajele arborilor de transmisie; 7.- roţile motrice ale macaralei 2
2
7
2
6 25
