PERSONALITAT PERSONALITATEA CRIMINALULUI CRIMINALULU I RECIDIVIST RECIDIVI ST
1
Cuprins
1. Introducere Introducere . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p.3 2. Istoric Istoric . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . p. 3. Consider!"i Consider!"iii #i interpret$ri interpret$ri %uridice %uridice !supr! recidi&e recidi&eii c! institu"ie institu"ie de drept pen!' . . . . . . . .. . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . p.( !.De)ini"ie #i condi"ii *ener!'e de e+isten"$ ,.-ore'e /od!'it$"i'e0 /od!'it$"i'e0 recidi&ei n Codu' Codu' pen!' ron ron n c!u' perso!nei )iice )iice c.Tr!t!entu' c.Tr!t!entu' pen!' !' recidi&ei n c!u' perso!nei )iice
4. Drept cop!r!t cop!r!t . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . p. 12 12 . Cop!r!"ie Cop!r!"ie 5 in)r!cto in)r!ctorr pri!r6in pri!r6in)r!cto )r!ctorr recidi&ist recidi&ist.. . . . . p. 14 14 (. Person!'it Person!'it!te! !te! criin criin!'u' !'u'ui ui recidi&i recidi&ist st . . . . . . . . . . . . . . p. 14 !. Tipuri de recid&i#ti7 )!ctorii person!'it$"ii person!'it$"ii recidi&iste #i tr$s$turi'e princip!'e ,. P!rticu'!rit$"i n cee! ce pri&e#te pri&e#te core'!"i! ntre recidi&$ recidi&$ #i cri! din o,i#nuin"$ o,i#nuin"$ c. Studiu de c!
8. Consecin"e Consecin"e sociops sociopsi9o' i9o'o*ice o*ice !'e !'e pri&$rii pri&$rii de 'i,ert!t 'i,ert!tee . . .p.21 :. Conc'uii. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . p. 2(
2
Person!'it!te! criin!'u'ui recidi&ist 8. Introducere Recidi&! ! %uc!t #i %o!c$ un ro' iport!nt n criin!'it!te; n od speci!' n criin!'it!te! contepor!n!; n sensu' c$ !'$turi de !'"i )!ctori; contri,uie '! diinu!re! )enoenu'ui criin!' prin i%'o!ce speci)ice. E! )!ce p!rte; c! institu"ie pen!'!; din seri! i%'o!ce'or; de n!ture di)erite ; pe c!re societ!te! 'e )o'ose#te n co,!tere! criin!'it$"ii. Pretutindeni unde este !dis$; recidi&! presupune doi tereni5 o pri$ cond!n!re; con"innd ip'icit un !&ertisent d!t de'inc&entu'ui; #i nou! in)r!c"iune; cei doi tereni ip'icnd ndep'inire! unor condi"ii c!re di)er$ de '! un siste '! !'tu'. I>='e!. Acest 'ucru se e+p'ic$ prin !cee! c$ n seco'e'e !nterio!re recidi&i#tii er!u !pro!pe ine+isten"i; )iind e+terin!"i. Ast)e'; n condi"ii'e n c!re in)r!ctorii pri!ri !,i! sc$p!u cu &i!"$; recidi&i#tii nu pute!u !&e!; n nici un c!; o so!rt$ !i ,un$. I>='e!; *r!"ie idei'or ,ecc!riene de ndu'cire ! pedepse'or. U!nisu' e+!*er!t #i ,o'n$&icios; c!re s=! re&$rs!t n !cest seco' !supr! in)r!ctori'or n=! e+cept!t nici pe recidi&i#tii ori pe in)r!ctorii pro)esioni#ti. E' n=! ois dect o sin*ur$ c!te*orie de perso!ne; pe o!enii de tre!,!; nenorocite'e &ictie !'e in)r!ctori'or.B Dup$ Rousse!u; criin!'it!te! cre#te !i cu se!$ prin )!ptu' indi&ii'or c!re )!c pro)esiune din e!B; i!r dup$ T!rde ;Bcriin!'it!te! se 'oc!'ie!$; de&enind o c!rier$ #i din ce n ce !i u't deose,ire! se !dnce#te prin un )e' de di&iiune ! uncii ntre o!enii cinsti"i #i ntre i#eiB.1 -enoenu' recidi&ei pune !st$i pro,'e! )o!rte di)ici'$ ! reeduc$rii.
Con). dr. 9eor*9i"$ M!teu" Recidiva în teoria şi practica dreptului penal ; Editur! Lumina Lex; 18; C'u%=N!poc!; pp.8=1(
3
Cuno!#tere! c!ue'or recidi&ei interese!! !i u't dect recidi&! ns$#i. Criino'o*i!; studiind c!ue'e iedi!te #i edi!te !'e criin!'it$"ii n *ener!' #i !'e recidi&ei n speci!' ! descoperit c$ !ceste c!ue sunt u'tip'e #i di&erse. E+isten"! recidi&ei este d!tor!t$; n *enere; aceloraşi cauze care determină fenomenul criminalităţii în ansamblul său. Aceste c!ue reid$; n esen"p; n ieri! econoic$ ! societ$ii; n 'ips! de cu'tur$ ! indi&ii'or; consuu' )rec&ent de ,$uturi !'coo'ice; #o!%u'; de)icien"e n or*!ni!re! soci!'=po'itic$; )unc"ion!re! de)ectuo!s$ ! %usti"iei pen!'e; sisteu' pedepse'or ,'nde; tu',ur$ri'e soci!'e; eredit!te!; ediu' /cosic; c'i!teric; *eo*r!)ic0 etc. Pe 'n*$ !ceste c!ue *ener!'e; recidi&! se d!tore!$ #i !c"iunii unor )!ctori c!re se indi&idu!'ie!$ c! surse cu !c"iune speci)ic$ n *ener!re! )enoenu'ui recidi&ei; cu to!te c$ sunt deterin!"i #i ei; n u'ti$ inst!n"$; de !ce'e!#i c!ue *ener!'e !'e )enoenu'ui criin!'it$"ii n !ns!,'u. Ace#ti factori sunt n princip!'5 = imblânzirea continuă a sistemului sancţionator . Ast)e'; condi"ii'e speci)ice deocr!"iei ,ur*9ee; c!re ! 'u!t 'ocu' !,os'utisu'ui )eud!'; er!u incop!ti,i'e cu &ec9i'e sistee represi&e edie&!'e; c!r!cteri!te prin e+terin!re! )iic$ ! in)r!ctori'or #i prin cruie! 'or c!re )$ce!u !pro!pe cu neputin"$ recidi&!. C! ur!re ! !p$rut #i s=! *ener!'i!t sisteu' pedepse'or pri&!ti&e de 'i,ert!te cu dur!t$; n *ener!'; 'iit!t$ n condi"ii'e c$ror!; cond!n!tu' c!re isp$#e!B pede!ps! n inc9iso!re; i#i re'u! &i!"! o,i#nuit$ n condi"ii #i !i *re'e; su, in)'uen"! #i !i !ccentu!t$ ! )!ctori'or criino*eni; din c!re c!u$ !%un*e! s$ in*ro!#e ine&it!,i' rnduri'e recid&i#ti'or. Totod!t$; !,o'ire! pedepsei cu o!rte! ?Roni!5 !,o'it$ #i n'ocuit$ cu pede!ps! deten"iunii pe &i!"$ prin !rt.1 Decr. (61F !' Consi'iu'ui -SN@ !r pute! constitui pentru unii in)r!ctori un nden '! s$&r#ire! unei noi in)r!c"iuni. Perspecti&! unei cond!n$ri cu nc9iso!re! /c9i!r '! o deten"ie pe &i!"$0 nu !i e+ercit$ nici un )e' de re"inere !supr! unor! din ei. =
intervenţia unor acte de clemenţă (graţiere sau amnistie),
c!re deterin$ nee+ecut!re! s!u e+ecut!re! p!r"i!'$ ! unor pedepse !r pute! )!&ori! recidi&!; intruct !ceste !cte se !p'ic$ uneori )$r$ ! "ine se!! de perso!n! cond!n!tu'ui #i de coport!re! u'terio!r$ ! !cestui!7
=
regimul de executare al pedepselor .
In)r!ctorii recidi&i#ti e+ecut$ pedepse'e n !ce'e!#i nc9isori dup$ re*u'i c!re s=!u do&edit ! )i insu)iciente; 'ipsite de posi,i'it$"i de reeduc!re; precu #i de pre&enire #i co,!tere ! recidi&ei7
=
liberarea condiţionată
/'i,er!re! n!inte de e+pir!re! dur!tei pedepsei0 ! cond!n!tu'ui; !cord!t$ de u'te ori cu u#urin"$ dup$ criterii )or!'e / pe ,!! do!r ! procesu'ui &er,!' !' Coisiei de propuneri din penitenci!r0 d!c$ este ndep'init$ condi"i! pri&ind dur!t! e+ecut$rii pedepsei )$r$ s$ e+iste o *!r!n"ie re!'$ c$ ndrept!re! 'ui s=! )$cut in!inte de ! e+ecut! pede!ps! inte*r!'.2
2
bidem
4
Societ!te! este interes!t$ n ce' !i n!'t *r!d n re*'eent!re! recidi&ei. Criino'o*i! !re interesu' #i d!tori! s$ cercetee c!re sunt c!ue'e recidi&ei #i n interesu' ordinii #i securit$"ii soci!'e s$ 'e suprie. Rec$dere! n criin!'it!te )!ce do&!d! unei persisten"e n r$u; o st!re prie%dio!s$ ! in)r!ctoru'ui )!"$ de c!re tre,uie s$ se i! $suri u't !i e)ic!ce dect )!"$ de in)r!ctoru' pri!r. Recidi&! )!ce do&!d! c$ societ!te!; cu oc!i! priei in)r!c"iuni ! )$cut un di!*nostic *re#it !supr! in)r!ctoru'ui; c$ e! i=! !p'ic!t un tr!t!ent *re#it s!u incop'et s!u c$ respecti&u' este re,e' '! orice tr!t!ent; !dic$ nu ! cunoscut ,o!'! su! ! cunoscut=o d!r ! tr!t!t=o *re#it s!u incop'et; s!u este &or,! de o ,o!'$ incur!,i'$B. /Tr!i!n Pop0 Din punctu' de &edere !' dreptu'ui pen!'; recidi&! interese!$; n priu' rnd; su, !spectu' indi&idu!'i$rii %udici!re ! pedepsei; intruct conduce '! un tr!t!ent s!nc"ion!tor !*r!&!t pentru in)r!ctoru' c!re !re c!'it!te! de recidi&ist. 3
2. Istoric Din punct de &edere istoric; institu"i! recidi&ei este reu't!tu' unei nde'un*!te e&o'u"ii. A, initio; nu se )$ce! distinc"ie ntre !nteceden"! pen!'$ #i recidi&$ n sensu' de !i. Necesit!te! de ! pedepsi !i !spru pe recidi&i#ti dect pe in)r!ctorii pri!ri s=! si"it din ce'e !i &ec9i tipuri. Gerodot su,'ini! c$ purt!re! trecut$ se "ine! n se!$ '! &ec9ii pers!ni si c$ '! !cest popor nu se !p'ic! niciod!t$ pede!ps! cu o!rte! pentru o sin*ur! cri$. Aristote' spune! c$ *recii pedepse!u !i !spru pe recidi&i"ti /perso!ne cu !ntecedente pen!'e0; i!r P'!ton !r!t$ c! '! )iec!re recidi&$ se &! indoi pede!ps!. Dreptu' ro!n nu cuno#te! no"iune! recidi&ei #i nu cuprinde! dispoi"ii unit!re n !ce!st$ pri&in"$; ns$ se pedepse!u !i se&er cei ce rec$de!u n criin!'it!te. V='e! pedepse! cu o!rte! )urtu' !' trei'e!.
bidem bidem
4
s!u consuetus /in)r!ctor recidi&ist s!u in)r!ctor de o,i#nuin"$0. Acestor %uristi 'i s=! d!tor!t #i pri! siste!ti!re ! institu"iei recidi&ei. Le*iuiri'e oderne pre&$d n od !$nun"it institu"i! recidi&ei. Dintre !ceste!; 'e*is'!"i! )r!nce$ ! )ost !cee! c!re ! re*'eent!t n det!'iu institu"i! recidi&ei.
3. Consideraţii şi interpretări juridice asupra recidivei ca instituţie de drept penal a.Definiţie şi condiţii enerale de e!istenţă Recidi&! n c!u' perso!nei )iice este re*'eent!t$ n 'uin! dispoitii'or !rt. 38 C.pen. )ore'e /od!'it$"i'e0 recidi&ei #i !rt. 3 C.pen.= pede!ps! n c! de recidi&$ pentru perso!n! )iic$ #i constituie o )or$ de ,!$ ! p'ur!'it$"ii de in)r!c"iuni. Se deose,e#te de concursu' de in)r!c"iuni prin e+isten"! unei cond!n$ri de)initi&e !nterio!re ! perso!nei c!re s$&r#e#te din nou o in)r!c"iune; d!c$ sunt ndep'inite condi"ii'e 'e*ii; cee! ce re)'ect$ o pericu'oit!te soci!'$ sporit$ ! in)r!ctoru'ui recidi&ist ce reitere!$ coport!entu' in)r!c"ion!' n ciud! #i dispre"u' !&ertisentu'ui priit prin !ce! 9ot$rre. "ecidiva # într$o definiţie enerală în lumina art. 3% alin. & C.pen. # e!istă atunci c'nd după o condamnare definitivă la pedeapsa înc(isorii mai mare de ) luni ori după cel puţin trei condamnări sub ) luni sau de ) luni* care au fost e!ecutate sau nu* condamnatul săv'rseste din nou o infractiune cu intenţie pentru care leea prevede o pedeapsă cu înc(isoarea mai mare de un an. +!istă recidivă si în cazurile în care una dintre pedepsele prevăzute în art. 3% alin. & este detenţiune pe viaţă. In)r!c"iuni'e c!re intr$ n structur! recidi&ei condi"ione!$ e+isten"! !cestei )ore ! p'ur!'it$"ii de in)r!c"iuni; !'c$tuind cee! ce doctrin! denue#te terenii recidi&ei. Priu' teren ' repreint$ cond!n!re! de)initi&$ /s!u ce' pu"in trei cond!n$ri de)initi&e0; i!r ce' de=!' doi'e! teren const$ n s$&r#ire! unei noi in)r!c"iuni; !ce#ti Jpi'oniB !i recidi&ei urnd s$ &eri)ice condi"ii'e #i cerin"e'e pre&$ute de 'e*e. Le*$tur! dintre cei doi tereni !i recidi&ei este un! de ordin person!'; repreent!t$ de !cee!#i perso!n$ )iic$ /ce' cond!n!t0 c!re s$&rseste p'ur!'it!te! de in)r!ctiuni; c! st!re de recidi&$ retinut$ n s!rcin! s!.( Pentru e+isten"! st$rii de recidi&$ se cer ndep'inite cuu'!ti& conditii pri&ito!re '! !,ii tereni pe c!re !ce!st! este construit$; dup$ cu ure!$5 = Cu pri&ire '! priu' teren; tre,uie s$ e+iste o 9ot$rre de)initi&$ de cond!n!re '! o pede!ps$ pri&!ti&$ de 'i,ert!te de o !nuit$ *r!&it!te; si !nue '! pede!ps! nc9isorii !i !re de ( 'uni s!u ce' putin trei cond!n$ri de)initi&e pn$ '! ( 'uni s!u de ( 'uni; c! pede!ps$ concret$ !p'ic!t$ de inst!n"$ pentru o in)r!c"iune inten"ion!t$ /se !sii'e!$ in)r!c"iunii inten"ion!te #i ce! pr!eterinten"ion!t$0 s!u pentru un concurs de in)r!c"iuni; interesnd n !cest c! pede!ps! concursu!'$.
bidem
(
Con). uni&.dr. M!ri! Ko'ne!; Lector uni&.dr. M!ri! Io!n! Mic9inici; $rept penal, partea generala,; Editur! -und!tiei !%emarea, I!si; 1; p.242=28
(
= Cu pri&ire '! ce' de=!' doi'e! teren; tre,uie s$ se s$&rse!sc$ cu inten"ie o nou$ in)r!c"iune pentru c!re 'e*e! pre&ede o pede!ps$ cu nc9iso!re! !i !re de un !n. De !seene!; se !sii'e!$ in)r!c"iunii inten"ion!te; in)r!c"iune! s$&rsit$ cu pr!eterinten"ie; in)r!c"iuni pentru c!re pede!ps! !,str!ct$ este o pede!ps$ pri&!ti&$ de 'i,ert!te !i !re de un !n /interese!$ !+iu' speci!'0 s!u deten"iune! pe &i!t$.
b.-ormele modalităţile/ recidivei în Codul penal rom'n în cazul persoanei fizice Din !ns!,'u' re*'eent$ri'or n !teri! recidi&ei reu't$ ur$to!re'e od!'it$"i5 = recidi&! !re postcond!n!torie /!rt. 38 !'in.1 'it. !0 C.pen.0 = recidi&! !re poste+ecutorie /!rt. 38 !'in.1 'it. ,0 C.pen.0 = recidi&! ic$ postcond!n!torie 6 poste+ecutorie /!rt. 38 !'in. 1 'it. c0 C.pen.0 = recidi&! !re intern!tion!'$ /!rt. 38 !'in. 3 C.pen.0 Dup$ oentu' s$&r#irii unei noi in)r!c"iuni; n r!port de o 9ot$rre de)initi&$ de cond!n!re; recidi&! po!te )i postcond!n!torie s!u poste+ecutorie. "ecidiva postcondamnatorie e+ist$ cnd o nou$ in)r!c"iune se coite dup$ o cond!n!re de)initi&$ nee+ecut!t$ s!u e+ecut!t$ p!rti!'; respecti& n!inte de ncepere! e+ecut$rii pedepsei; n tipu' e+ecut$rii !cestei! s!u n st!re de e&!d!re; i!r recidiva poste!ecutorie e+ist$ cnd o nou$ in)r!ctiune se coite dup$ o cond!n!re de)initi&$ e+ecut!t$ s!u consider!t$ c! e+ecut!t$; respecti& dup$ e+ecut!re! propriu=is$ ! pedepsei s!u stin*ere! e+ecut$rii pedepsei prin e)ectu' *r!tierii s!u !' prescriptiei e+ecut$rii pedepsei.
I,ide
8
'iit$ /pede!ps! nc9isorii !i !re de ( 'uni0. "ecidiva mică e+ist$ n c!u' n c!re priu' teren este !'c$tuit dintr=un nu$r de cond!n$ri indic!t de 'e*e /ce' putin trei cond!n$ri pri&ito!re '! pede!ps! nc9isorii su, 'iit! de '! c!re ncepe recidi&! !re su, ( 'uni s!u de ( 'uni0. Dup$ n!"ion!'it!te! inst!n"ei c!re ! pronunt!t pri! cond!n!re de)initi&$; recidiva poate fi naţională sau internaţională. Recidi&! este n!tion!'$ cnd cond!n!re! de)initi&$ este pronun"!t$ de o inst!n"$ ron$ si este intern!tion!'$ cnd cond!n!re! de)initi&$ s=! pronunt!t de o inst!nt$ str$in$.
"ecidiva mare postcondamnatorie e!istă atunci c'nd după răm'nerea definitivă a unei (otăr'ri de condamnare la pedeapsa înc(isorii mai mare de ) luni* condamnatul săv'rseste cu intentie o nouă infractiune pentru care leea prevede pedeapsa înc(isorii mai mare de un an* înainte de începerea e!ecutării pedepsei* în timpul e!ecutării acesteia sau în stare de evadare # conform art. 3% alin. & lit. a/ C.pen.. +!istă recidivă si în cazurile în care una dintre pedepsele prevăzute este detentiunea pe viată. Pentru e+istent! recidi&ei !ri postcond!n!torii se cer ntrunite conditii'e de e+istent$ ention!te; &enind n cop'et!re cu !'te preci$ri. Priu' teren !' recidi&ei postcond!n!torii se re!'ie!$ si n c!u' unei cond!n$ri cu suspend!re! condition!t$ ! e+ecut$rii pedepsei /n )or$ sip'$ s!u su, supr!&e*9ere0 s!u !' unei cond!n$ri pentru c!re s=! dispus 'i,er!re! condition!t$; precu si ce! c!re ! ,ene)ici!t de *r!tiere! condition!t$; n c!u' n c!re ce' cond!n!t s$&rseste o nou$ in)r!ctiune n cursu' terene'or de ncerc!re speci)ice !cestor institutii si d!c$ sunt ntrunite; deopotri&$; conditii'e ce !tr!* incident! !cestor institutii ct si conditii'e pre&$ute de !rt. 38 !'in.1 'it. !0 C.pen. /! se &ede! conditii'e de !p'ic!re ! suspend$rii con)or !rt. :1 si :( C.pen.; conditii'e si e)ecte'e 'i,er$rii condition!te potri&it !rt. si ur. C.pen.0. A' doi'e! teren !' recidi&ei !ri postcond!n!torii ip'ic$ s$&rsire! cu intentie ! unei noi in)r!ctiuni pentru c!re 'e*e! pre&ede pede!ps! nc9isorii !i !re de un !n; n ur$to!re'e inter&!'e de tip5 =
I,ide
:
=
"ecidiva mare poste!ecutorie e!istă atunci c'nd după e!ecutarea unei pedepse cu înc(isoarea mai mare de ) luni* după raţierea totală sau a restului de pedeapsă ori după împlinirea termenului de prescripţie a e!ecutării unei asemenea pedepse* cel condamnatul săv'rşeşte din nou o infracţiune cu intenţie pentru care leea prevede o pedeapsă cu înc(isoarea mai mare de un an $ conform art. 3% alin. & lit. b/ C.pen. +!istă recidivă si în cazurile în care una din pedepsele prevăzute în art. 3% alin.& lit. b/ este detenţiunea pe viaţă. Pentru e+istent! recidi&ei poste+ecutorii se cer ntrunite conditii'e de e+istent$ ention!te &enind n cop'et!te cu !'te preci$ri. St!re! de recidi&$ !re poste+ecutorie i! n!stere n conditii'e 'e*ii; prin s$&rsire! unei noi in)r!ctiuni dup$ e+ecut!re! pedepsei s!u consider!re! c! e+ecut!t$ ! pedepsei ce constituie o,iectu' priei cond!n$ri. Ast)e'; nou! in)r!ctiune se po!te coite dup$ e+ecut!re! n ntre*ie ! pedepsei ntr=un 'oc de detinere s!u dup$ consider!re! c! e+ecut!t$ ! pedepsei prin e)ectu' *r!tierii s!u !' prescriptiei e+ecut$rii pedepsei; !,e'e institutii constituind; su, !spectu' n!turii 'or %uridice; c!ue c!re n'$tur$ e+ecut!re! pedepsei. D!c$ n cursu' terenu'ui de ncerc!re n c!u' unei *r!tieri condition!te nu se s$&rseste o nou$ in)r!ctiune; '! e+pir!re! terenu'ui; pede!ps! se consider$ e+ecut!t$7 d!c$ u'terior ce' cond!n!t s$&rseste o nou$ in)r!ctiune se re!'ie!$ recidi&! poste+ecutorie. De !seene!; n c!u' 'i,er$rii condition!te pede!ps! se consider$ e+ecut!t$ d!c$ n inter&!'u' de tip de '! 'i,er!re si pn$ '! p'inire! dur!tei pedepsei; ce' cond!n!t nu ! s$&rsit din nou o in)r!ctiune7 d!c$ u'terior p'inirii dur!tei pedepsei pentru c!re s= ! dispus 'i,er!re! condition!t$; ce' cond!n!t s$&rseste o nou$ in)r!ctiune se re!'ie!$ recidi&! poste+ecutorie. Spre deose,ire de !ceste situ!tii; nu e+ist$ recidi&$ n c!u' s$&rsirii unei noi in)r!ctiuni dup$ trecere! terenu'ui de ncerc!re n situ!ti! suspend$rii condition!te ! e+ecut$rii pedepsei /n )or$ sip'$ s!u su, supr!&e*9ere0; ntruct potri&it !rt. :( si !rt. :(( Cpen.; cond!n!tu' este re!,i'it!t de drept; i!r cond!n$ri'e pentru c!re ! inter&enit
I,ide
re!,i'it!re! sunt cond!n$ri c!re nu !tr!* st!re! de recidi&$ /con)or !rt. 3: !'in.2 C.pen.0. Prin &oint! 'e*ii /!rt. (2 !'in. C.pen.0; dup$ e+ecut!re! pedepsei ntr=o nc9iso!re i'it!r$ s!u dup$ *r!tiere! tot!'$; ori dup$ *r!tiere! restu'ui de pede!ps$; ce' cond!n!t este re!,i'it!t de drept. Recidi&! ic$ /postcond!n!torie 6 poste+ecutorie0 Este cons!cr!t$ n Codu' pen!' !ctu!' potri&it !ce'ui!si !rt. 38 !'in. 1 'it. c0; e+istnd !tunci cnd Jdup$ cond!n!re! '! ce' putin trei pedepse cu nc9iso!re pn$ '! ( 'uni s!u dup$ e+ecut!re!; dup$ *r!tiere! tot!'$ s!u ! restu'ui de pede!ps$; ori dup$ prescriere! e+ecut$rii ! ce' putin trei !seene! pedepse; ce' cond!n!t s$&rseste din nou o in)r!ctiune cu intentie pentru c!re 'e*e! pre&ede pede!ps! nc9isorii !i !re de 1 !nB. Recidi&! ic$ se deose,este de recidi&! !re din punctu' de &edere !' priu'ui teren; c!re este n !cest c! unu' u'tip'u /p'ur!'0; constnd n e+istent! ! ce' putin trei cond!n$ri de)initi&e pri&ito!re '! pede!ps! nc9isorii de pn$ '! ( 'uni s!u de ( 'uni .1F
c.0ratamentul penal al recidivei în cazul persoanei fizice Le*e! pen!'$ ron$ cons!cr$ recidi&! cu re*i s!nction!tor di)erenti!t n )unctie de )ore'e recidi&ei /c! recidi&$ postcond!n!torie s!u poete+ecutorie0 si totod!t$ recidi&$ cu e)ect unic /ce presupune !p'ic!re! !ce'ui!si tr!t!ent pen!' !tt pentru in)r!ctoru' !)'!t '! pri! recidi&$ ct si pentru in)r!ctoru' u'tirecidi&ist0. Din ansamblul relementărilor în materia sanctionării recidivei în cazul persoanei fizice aceasta constituie # din punct de vedere al naturii juridice si conform opiniei majoritare # o cauză leală* enerală si facultativă de aravare a pedepsei* o stare personală ce învederează o periculozitate socială deosebită a infractorului cu antecedente penale în această formă a pluralitătii de infractiuni. Pede!ps! n c! de recidi&$ postcond!n!torie pentru perso!n! )iic$
Codul penal rom'n $ în art. 3% alin. & = prevede că în cazul recidivei postcondamnatorii pedeapsa pentru infractiunea săv'rsită ulterior si pedeapsa pentru infractiunea anterioară se contopesc potrivit dispozitiilor art. 31 # 3 care privesc reimul de sanctionare a concursului de infractiuni/* pedeapsa cea mai rea put'nd fi sporită p'nă la ma!imul ei special* iar dacă acesta nu este îndestulător se mai poate adăua un spor de p'nă la sapte ani sistemul cumulului juridic cu spor facultativ si variabil/. D!c$ pede!ps! !nterio!r$ ! )ost e+ecut!t$ n p!rte; contopire! se )!ce ntre pede!ps! ce ! !i r$!s de e+ecut!t si pede!ps! pentru in)r!ctiune! s$&rsit$ u'terior; con)or !rt. 3 !'in. 2. De '! re*u'! s!nction$rii recidi&ei postcond!n!torii potri&it sisteu'ui cuu'u'ui %uridic; re*u'$ nscris$ n !rt. 3 !'in. 1 si 2 C. pen.; e+ist$ si e!ceptii; !tunci cnd !ce!st$ st!re este !tr!s$ prin s$&rsire! noii in)r!ctiuni n terenu' de ncerc!re !' suspend$rii condition!te ! e+ecut$rii pedepsei /sip'$ s!u su, supr!&e*9ere0; ori !' 1F
I,ide
1F
*r!tierii condition!te; dup$ cu si !tunci cnd nou! in)r!ctiune s=! s$&rsit n st!re de e&!d!re; e+cepti! constnd n cuu'u' !ritetic !' pedepse'or /! se &ede!; n !cest sens; dispoitii'e !rt. :4 !'in. 1; 47 !rt. :(4 !'in. 17 !rt. 2( !'in. 3 si !rt. 3 !'in. 30. Tot o e+ceptie n s!nction!re! recidi&ei postcond!n!torii opere!$ si !tunci cnd nou! in)r!ctiune se coite n terenu' de ncerc!re !' 'i,er$rii condition!te; cnd !re 'oc contopire! pedepse'or cu posi,i'it!te! !p'ic$rii unui spor de pn$ '! !ni /!rt. (1 C.pen.0.
n cazul recidivei poste!ecutorii se poate aplica o pedeapsă p'nă la ma!imul special. n cazul înc(isorii* dacă ma!imul special este neîndestulător se poate adăua un spor de p'nă la &4 ani* iar în cazul amenzii se poate adăua un spor de cel mult două treimi din ma!imul special art. 35 alin. 1 C.pen./. Deci* pe l'nă prima pedeapsă e!ecutată* infractorul va trebui să e!ecute interal si pedeapsa pentru cea de$a doua infractiune* pedeapsă care poate fi sporită în conditiile leii.
I,ide
11
1. Drept comparat &.Drept erman
=
o pri! cond!n!re pen!'! /1 teren0 c!re tre,uie s$ )ie pronun"!t$ de o inst!n"$ )r!nce$ #i s$ )ie de)inti&$; intr!t$ n putere! de 'ucru %udec!t n!inte c! ! dou! in)r!c"iune s$ se )i cois 7 = o in)r!c"iune u'terio!r$ /2 teren0 c!re tre,uie s$ se )i s$&r#it dup$ r$nere! de)initi&$ ! cond!n#rii !)erent$ priei in)r!c"iuni 7 = coresponden"! dintre cei doi tereni ; c!re tre,uie s$ e+iste !tt din punctu' de &edere !' n!turii in)r!c"ion!'e /criin!'$; corec"ion!'$; contr!&en"ion!'$0 ct #i din punctu' de &edere !' terenu'ui scurs dup$ pri! cond!n!re; c!re &!ri!$ n )unc"ie de )ore'e recidi&ei cunoscute n dreptu' )r!nce; de&enind din ce n ce !i scurt pe $sur$ ce este &or,! de in)r!c"iuni !i pu"in *r!&e #i !i 'un* n c!uri'e de recidi&$ *ener!'$ in)r!c"iuni'e ce'e !i *r!&e. Re*u'i'e !p'ic!,i'e perso!ne'or )iice sunt p$r"ite in 2 !ri c!te*orii 5 $reuli aplicabileî materie criminală şi corecţională # 2 forme 6 a. recidiva enerală şi perpetuă e+ist$ o cond!n!re pronun"!t$ pentru o cri$6de'ict cu o pede!ps$ de ce' pu"in 1F !ni nc9iso!re ; perso!n! coite u'terior o cri$. b. recidiva enerală şi temporară dup$ o cond!n!re cu o pede!ps$ !i !re de 1F !ni nc9iso!re pentru cri$6de'ict; )$ptuitoru' s$&r#e#te )ie n 1F !ni de '! e+pir!re! s!u prescrip"i! e+ecut$rii pedepsei un de'ict pedepsit cu ce' putin 1F !ni nc9iso!re; )ie ntr=un teren de !ni de '! e+pir!re! s!u prescrip"i! e+ecut$rii pedepsei un de'ict pedepsit cu o pede!ps$ !i ic$ de 1F !ni nc9iso!re; d!r !i !re de 1 !n. c. recidiva specială şi temporară situ!"ie n c!re pedepse'e cu nc9iso!re! #i !end! sunt du,'!te. $în materie contravenţională; e+ist$ recidi&$ !tunci cnd o perso!n$; dup$ o cond!n!re pentru contr!&en"i! din ! =! c'!s$ coite ntr=un teren de ce' u't un !n dup$ e+ecut!re! s!u prescrip"i! pedepsei; !cee!#i contr!&en"ie.
.Drept suedez
12
9eor*9it! M!teut; op& cit .; p.18=2
13
. Comparaţie 6 infractor primar7infractor recidivist Dup$ cu ! preci!t recidi&! este o )or$ ! p'ur!'it$"ii de in)r!c"iuni c!re const$ n s$&r#ire! din nou ! unei in)r!c"iuni de c$tre o perso!n$ c!re ! )ost cond!n!t$ de)initi& pentru o !'t$ in)r!c"iune. Deose,ire! e&ident$ )!"$ de concursu' de in)r!c"iuni o constituie inter&en"i! unei 9ot$rri de)initi&e de cond!n!re; n dispretu' c$rei! in)r!ctoru' continu$ !cti&it!te! in)r!c"ion!'$; s$&r#ind din nou o in)r!c"iune s!u !i u'te. Ace!st$ deose,ire este du,'!t$ de o !'t! esen"i!'$ #i !nue de )!ptu' c$ in)r!ctoru' c!re ! s$&r#it din nou o in)r!c"iune recidi&ist do&ede#te incori*i,i'it!te n r!port de pede!ps! '! c!re ! )ost cond!nd!t #i pe c!re uneori ! #i e+ecut!t=o. E+isten"! recidi&ei c! sipto de incori*i,i'it!te st$ '! ,!! distinc"iei ce se )!ce ntre in)r!ctoru' pri!r #i ce' recidi&ist. Denuire! de in)r!ctor pri!r este d!t$ in)r!ctoru'ui c!re nu ! !i )ost !nterior cond!n!t pentru un! s!u e&entu!' pentru un concurs de in)r!c"iuni; precu #i ce'ui c!re ! !i )ost cond!n!t ns$ cond!n!re! nu indep'ine#te condi"ii'e cerute de 'e*e pentru e+isten"! st$rii de recidi&$.
). ,ersonalitatea criminalului recidivist Criin!'u' recidi&ist este c!r!cteri!t ; n *ener!'; prin !cce! c$ coite n od repet!t crie. Dup$ coitere! unei crie; descoperit #i pedepsit; coite din nou !'te crie; e' de&ine un )e' de pro)esionist n criin!'it!te. -enoenu' recidi&isu'ui; !dic$ e+isten"! unei criin!'it$"i s$&r#ite de perso!ne c!re !u !i s$&r#it n!inte !'te crie; de&ine o p!rte iport!nt$ ! criin!'it$"ii *ener!'e. Recidi&isu' constituie p!rte! ce! !i 13
pro). dr. Costic! u'!i; 'ect. dr.o*d!n N. u'!i; "anual de drept penal, parte generala&, p.34=3; Editur! Uni&ersu' uridic; ucuresti; 2FF8
14
pericu'o!s$ ! criin!'it$"ii; i!r recidi&i#tii repreint$ p!rte! ce! !i pericu'o!s$ ! criin!'i'or. Recidi&i#tii constituie; o!recu; o p!rte per!nent$; un )e' de !r!t$B; per!nent$ ! criin!'i'or. Dup$ 'e*e; recidi&i#tii sunt de dou$ )e'uri5 unii; dup$ ce !u )ost cond!n!"i pentru prie in)r!c"iuni; s$&r#esc din nou !'te in)r!c"iuni /recidi&i#tii postcond!n!tori0 #i !'"ii; dup$ ce !u e+ecut!t pedepse pentru prie in)r!c"iuni coit din nou in)r!c"iuni /recidi&i#tii poste+ecutori0. C! #i n c!u' ce'or'!'te tipuri de criin!'i; este neces!r s$ indic$ trăsăturile caracteristice ale criminalului recidivist . Pri! tr$s$tur! ; dup$ c!re se po!te identi)ic! recidi&istu'; este !cee! c$ recidi&istu' este o perso!n$ c!re ! cois in)r!c"iuni; c!re se pot do&edi cu !ctu' de cond!n!re; cu nscriere! n re*istru' de c!ier %udici!r s!u cu de"inere '! penitenci!r. D!r !ce!st$ tr$s$tur! nu este su)icient$7 neces!re ! )i cunoscute #i tr$s$turi'e de person!'it!te #i condi"ii'e de de&o't!re !'e recid&istu'ui; c!re s$ e+p'ice c!ue'e persisten"ei pe druu' coiterii de crie.
a. 0ipuri de recidvişti factorii personalităţii recidiviste şi trăsăturile principale
Cunoaşterea personalităţii infractorului recidivist constituie fundamentul măsurilor ce se întreprind pentru a se realiza prevenirea eficientă a comportamentului deviant.
14
Ion O!nce! 'robleme de criminologie ; p.12; Editur! ALL; ucure#ti; 14 9eor*9e -'ori!n; 'si%ologie penitenciara studii si cercetari ; p. ; editur! Osc!r Print; ucuresti; 1( 1
1
Atitudine! coport!ent!'$ ! ce'or c!re coit )!pte !ntisoci!'e se !)'$ n strns$ re'!"ie cu ediu' educ!"ion!'; )or!ti&; cu )!ctorii psi9osoci!'i indi&idu!'i #i de ediu c!re en"in recidi&!. Caracteristicile psi(oloice !'e in)r!ctoru'ui recidi&ist !r pute! )i5 1 = Tendin"! de ! er*e cu ,!nd!7 2 = Sene de ne!d!pt!re7 3 = V!nitos #i e*ocentric7 4 = Prie#te *reu de!pro,!re!7 = <' stiu'e!$ !pro,!re!. 1( Studiu' recidi&i#ti'or !r!t$ o con%u*!re de de)icien"e indi&idu!'e #i soci!'e /E. o9!nson; 1840; un cuu' de de)icien"e s!nit!re; ,io'o*ice #i inte'ectu!'e #i o 'un*$ istorie de e+c'uderi #i respin*eri soci!'e ce i )!c Q !r*in!'i )!"$ de counit!te! n c!re tr$iesc /. Se'osse #i !'"ii; 1840.
E*ocentrisu' prin c!re se in"e'e*e inc!p!cit!te! de ! "ine cont de sentiente'e; *nduri'e #i interese'e !'tor! /M.. C9!nd'er; 1880 este o c!r!cteristic$ )und!ent!'$ ! in)r!ctoru'ui din o,i#nuin"$; re'e&!t$ de to"i !utorii c!re !u cercet!t pro,'ee'e psi9o'o*ice !'e in)r!ctori'or. M.. C9!nd'er su,'ini!$ c$ un !re nu$r de coport!ente de&i!nte sunt !soci!te cu o persistent$ *ndire e*ocentric$. De !seene!; se !i po!te st!,i'i c$ *ndire! e*ocentric$; o,i#nuit$; e nso"it$ de o s'!,$ c!p!cit!te de !d!pt!re soci!'$. Reu't!te'e test$ri'or !i !r!t$ c$ e*ocentricu' prie#te *reu de!pro,!re!; ct$ &ree !pro,!re! ' stiu'e!$ poiti&. A'$turi de e*ocentrisu' !rc!t; person!'it!te! de'inc&entu'ui !i este c!r!cteri!t$ #i printr=o i!turit!te persistent$.
Tudore' !de! utoi 'si%ologie -udiciara, Tratat universitar ; editur! So'!ris Print; ucuresti; 2FF
1(
pro,!,i'it$"i'e p!r s$ !ni)este !i u't$ pruden"$ dect !'"ii. D!r este de not!t c$; din cei c!re trec '! !ct nu to"i d!u do&!d$ de !cee!#i n"e'e*ere ! con%uncturi'or #i se !ni)est$ i!tur.
18
Ti,eriu o*d!n; Io!n S!nte!; 'si%ologie .udiciara, p .13=1( ,editur! T9eis C!rt; ucure#ti; 2F1F
18
= tendin"! de ! percepe re!'it!te! ntr=un od neo,i#nuit #i de)or!t; n sensu' de ! consider! c$ to"i cei din %ur sunt du#!ni; nieni nu o)er$ !%utor #i n &i!"$ totu' se petrece con)or 'e*i'or Q ,!)tei s!u Q *9inionu'ui 7 = preen"! unor !ni)est$ri de indeciie #i incertitudine interio!r$ 7 = pro)und! di)icu't!te de !utorepreent!re; !,sen"! c!p!cit$"ii de ! se &ede! pe sine n od re!'ist; '! c!re se !d!u*$ #i str$d!ni! de ! !scunde propri! person!'it!te. Reu't!te'e o,"inute de C!nep! sunt )o!rte !propi!te de Q teori! *ener!'! ! person!'it$"ii criin!'e )oru'!t! de . Pin!te' /1810. E'e& si continu!tor !' criino'o*u'ui ,e'*i!n Etienne de ree); '! )e' c! #i !estru' s$u; . Pin!te' consider$ c$ n coport!entu' criin!' Q trecere! '! !ct constituie e'eentu' decisi&. Condi"ii'e trecerii '! !ct sunt co!nd!te; '! de'inc&en"ii c!re coit !cte *r!&e; de un nuc'eu !' person!'it$"ii; !'e c$rei coponente sunt 5 e*ocentrisu'; '!,i'it!te!; !*resi&it!te! #i indi)eren"! !)ecti&$. Nuc'eu' person!'it$"ii criin!'e este o structur$ din!ic$; este reunire! #i !soci!"i! coponente'or !intite; dintre c!re nici un! n sine nu este !nor!'$. . Pin!te' pune un !ccent deose,it !supr! )!ptu'ui c$ nuce'u' person!'it$"ii criin!'e nu este un d!t; ci o reu't!nt$. . Pin!te' su,'ini!$ )o!rte 9ot$rt c$ cee! ce nue#te e' Q person!'it!te criin!'$ nu este un tip !ntropo'o*ic; &reo &!ri!nt$ ! speciei u!ne. Dep!rte de ! !&e! &reo 'e*!tur! cu criin!'u' nn$scut !' poiti&i#ti'or it!'ieni din seco'u' !' >I>='e!; Q person!'it!te! criin!'$ pin!te'i!n$ = !#! cu !r$t! e' este un ode' de c!re !n!'i! criino'o*ic$ se ser&e#te n cercet$ri'e s!'e. Este un instruent c'inic; o une!'t$ de 'ucru; un concept oper!"ion!'. Este un siste de re)erin"e; o construc"ie !,str!ct$; c!re se su,stituie unei re!'it$ti su,iecti&e . Idei'e !&!ns!te de . Pin!te' duc n od )iresc '! conc'ui! c$ 5 Q n circust!n"e e+cep"ion!'e; orice o po!te de&eni de'inc&ent . D!c$ !#! st!u 'ucruri'e; se pune intre,!re! unde &ede Pin!te' di)eren"! ntre de'inc&ent #i nede'inc&ent R$spunsu' ' d$ sin*ur. Di)eren"! dintre nede'inc&en"i #i de'inc&en"i tre,uie c$ut!t$ n Q pr!*u' de'inc&en"i!' ; n sensu' c$ unii dintre nede'inc&en"i !u ne&oie de e&eniente; de presiuni *r!&e pentru ! 'e pro&oc! o re!c"ie de'inc&en"i!'$; !'"ii trec '! !ct dintr=o incit!"ie e+terio!r$ )o!rte u#o!r$. Spre deose,ire de !ce#ti!; de'inc&entu' )or!t n opoi"ie cu nede'inc&entu' nu !#te!pt$ i&ire! unei oc!ii propice; ! unei incit!"ii e+terio!re; ci pro&o!c$ e' insu#i oc!ii'e n c!re !poi opere!$.
1:
ediu' po!te )i criino*en nu nu!i prin u'tip'ic!re! oc!ii'or de ! coite crie; ci; n e*!'$ $sur$; #i prin )!ptu' c$ u#ure!$ structur!re! person!'it$"i'or criin!'e . Deonstr!"ii'e 'o*ice pe c!re 'e )o'ose#te Pin!te' ,!!te pe o e+perien"$ c'inic$ de decenii constituie ce'e !i ,une !r*uente oderne cu !%utoru' c$ror! se po!te co,!te n!ti&isu' n criino*ene$. An!'ind n continu!re coport!entu' in)r!c"ion!'; Pin!te' !r!t$ c$ in)r!ctoru' nu este re"inut n s$&r#ire! !ctu'ui s!u de opro,iu' soci!'; deo!rece este '!,i'; inc!p!,i' s$ se or*!niee pe teren 'un*; tot !#! cu e n st!re s$ dep$#e!sc$ o,st!co'e'e c!re !p!r n c!'e! !c"iunii s!'e criin!'e; intruct e' este din!ic #i ein!ente !*resi&.
1
3. Pe p'!n su,iecti&; )enoene'e descrise sunt #i sene !'e unui !rc!t sentient de in)eriorit!te; c!re; ne)iind con#tienti!t; pro&o!c$ st$ri con)'ictu!'e ntre su,iect #i counit!te! de nede'inc&en"i n c!re e' tr$ie#te. 4. Dinco'o ns$ de !ceste c!r!cteristici de ordin *ener!'; pe c!re 'e *$si n $sur$ !i !re s!u !i ic$ '! cei !i u'"i de'inc&en"i recidi&i#ti; n )iec!re c! &o o,ser&! con)or istoriei s!'e indi&idu!'e #i !'"i )!ctori speci)ici #i p!rticu'!ri; c!re; n condi"ii'e d!te; pot ocup! un punct de pri p'!n n criino*ene$ /. C!nep!0. 1:
b. ,articularităţi în ceea ce priveşte corelaţia între recidivă şi crima din obişnuinţă
1:
1
Ti,eriu o*d!n; Io!n S!nte!; op.cit; p. 1(3=1( Ion O!nce! op&cit&, p.12
2F
c. 9tudiu de caz Un e+ep'u c!re de)ine#te !nuite tr$s$turi de person!'it!te !'e in)r!ctoru'ui6criin!'u'ui recidi&ist este ce' !' n&inuitei C.K.M.; n$scut$ n 12; !,so'&ent$ ! : c'!se e'eent!re; )$r$ ocup!"ie; nec$s$torit$; recidi&ist$. Dup$ o cond!n!re de trei !ni nc9iso!re pentru s$&r#ire! !i u'tor )urturi c!'i)ic!te n d!un! !&utu'ui p!rticu'!r; in)r!cto!re! ! cois din nou !'te 8F de )urturi n d!un! !&utu'ui person!'; !' ce'ui counit!r #i ! unor !,!s!de s!u repreent!n"e coerci!'e str$ine; precu #i ! person!'u'ui !cestor!. De en"ion!t este #i )!ptu' c$ o p!rte din !ceste )urturi 'e=! cois n tipu' unor perio!de de suspend!re ! e+ecut$rii pedepsei; c!u!t$ de e)ectu!re! unui tr!t!ent edic!'.
21
! ntors n 'ocuin"$; pe u#! '$s!t$ descui!t$; )urnd di&erse ,unuri. A)'ndu=se n interioru' !p!rt!entu'ui; #i=! peris s$ )or"ee un *eu'e" '! u#! ce duce! n 9o'u' princip!'; de unde ! )ur!t !'te ,unuri; do&edind o st$pnire de sine deose,it$ n tipu' s$&r#irii in)r!c"iuni'or. Ace!st$ u'ti$ tr$s$tur$ este con)ir!t$ de )!ptu' c$; ntr=un !'t c!; pro)itnd de !*it!"i! produs$ c! ur!re ! surprinderii ei ntr=o c!er$ ! unui c$in studen"esc de )ete; s=! strecur!t '! p!rter; ! desc9is o )ere!str$ #i ! disp$rut; sc$pnd !st)e' din ,'oc!%u' ce se re!'i!se pentru prindere! ei. 2F
%. Consecinţe sociopsi(oloice ale privării de libertate C! )enoen soci!' criin!'it!te! 'ee!$ interese'e societ$"ii; i!r cei c!re nc!'c$ re*u'i'e sunt etic9et!"i c! !t!re. S!nctiune! pentru !ce#ti! este pri&!re! de 'i,ert!te; unde de"inutu' este supus e)ecte'or coerciti&e !'e &ie"ii de penitenci!r; !&nd un st!tut su,ordon!t )!"$ de 'e*e. Pri&!re! de 'i,ert!te n ediu' penitenci!r constituie pentru orice o o !p'$ reon!n"$ n odu' s$u de &i!"$ !tt pe dur!t! deten"iei ct si dup$ !cee! n 'i,ert!te. Restrn*ere! !cut$ ! 'i,ert$"ii indi&idu!'e; re'!"ii'e iperson!'e; 'ips! in)or$rii; re*iu' !utorit!r; ediu' nc9is #i !cti&it$"i'e onotone; to!te !ceste! sunt resi"ite de c$tre de"inut drept !tin*eri !'e inte*rit$tii s!'e c! )iin"$ u!n$.
Ti,eriu o*d!n; Io!n S!nte!; op& cit .; p. 1F=13 Tudore' !de! utoi op&cit .
21
22
23
e*!' de in)r!c"iune; pro,!,i'it!te! de ! )i nc!rcer!t este cu !tt !i !re cu ct !utoru' in)r!c"iunii preint$ c!r!cteristici de inst!,i'it!te soci!'$ #i d!c$; !i !'es; ! !i su)erit cond!n$ri precedente. Ace!st$ supr!=nc$rc!re st!tistic$ ! perso!ne'or de%! cond!n!te se cuu'e!$ de !'t)e' cu dispoiti&u' %uridic !' Q recidi&ei 'e*!'e c!re; !*r!&nd incriin$ri'e; spore#te posi,i'it!te! unei s!nc"iuni !i se&ere. Acu ne pune intre,!re! d!c$ recidi&!; !i de*r!,$ dect un indic!tor !' reu't!tu'ui nc9isorii; nu c!p$t$ !spectu' unui indic!tor !' procesu'ui pen!'; cu !tt !i u't cu ct nc9iso!re! !p!re c! o institu"ie de Q speci!'i!re #i de Q n&$"!re ! criei ; cu'innd cu o cre#tere ! recidi&ei; n 'oc de o reducere ! !cestei!.
24
centr!'$ este !cee! c$ ine*!'it!te! #i s$r$ci! pot pin*e indi&idu' spre cri$. -!ptu' c$ !%orit!te! o!eni'or nu coit !cte criin!'e este e+p'ic!t prin )!ptu' c$ !ce#ti! sunt 'e*!"i de ordine! con&en"ion!'! prin !tt de u'te 'e*$turi nct nu se sit destu' de 'i,eri pentru ! nc$'c! 'e*e!.
2
perso!nei n c!dru' re'!"ii'or soci!'e; odi)icndu=se o d!t$ cu sc9i,!re! !cestei!. De !cee!; so!%u' pre'un*it &! produce odi)ic$ri n opinii'e perso!nei. Se p!re c$ e&!'u!ri'e or!'e !'e o!eni'or tre,uie 'u!te !i u't n consider!re 5 )o!rte )rec&ent )ericire! person!'$ este !preci!t$ prin cop!r!tie cu ce! perceput$ '! cei'!'"i e,ri !i *rupu'ui de !p!rtenen"$. De '! c! '! c!; indi&iii c!re se consider$ ne)erici"i &or Q )!,ric! %usti)ic$ri pro=in)r!c"ion!'e.
8. Concluzii Din ce'e preent!te pn$ !cu #i din sc9e! !nterio!r$ reu't$ c$ !cest concept de Q to'er!n"$ '! nc!'c!re! 'e*ii de&ine iport!nt n !sur! n c!re indic$ poten"i!'! nc'in!re spre coitere! !cte'or de'inc&ente. De !cee! &! tre,ui s$ ne !#tept$ '! !i u't coport!ent de'inc&ent reu't!t dintr=o !i !re tensiune n societ!te. Nu$ru' n cre#tere !' dependen"i'or de !'coo' #i dro*uri; !' ce'or c!re duc o e+isten"$ de &!*!,ond!%; !' ce'or c!re nce!rc$ s$ se sinucid$ sunt e+ep'e de retr!*ere; s!u din contr!; de !*resiune; n c!u' de'inc&en"ei. Di&erse'e sistee pen!'e #i soci!'e de s!nc"ion!re; tr!t!ent #i resoci!'i!re ! de'inc&en"i'or se )und!ente!$ pe !nuite concep"ii )i'oso)ice; or!'e; po'itice #i re'i*io!se; !&nd c! )in!'it!te re!'i!re! protec"iei #i !p$r$rii soci!'e ! societ$"ii; pre&enire! coiterii de noi de'icte #i crie #i reinte*r!re! #i re!,i'it!re! or!'$ #i soci!'$ ! perso!ne'or cond!n!te '! di&erse pedepse. De#i !ceste sistee inc'ud o *!$ '!r*$ de s!nc"iuni #i pedepse; e'e tre,uie s$ )ie ct !i u't indi&idu!'i!te; !st)e' nct !tt !'e*ere!; ct #i !p'ic!re! 'or s$ conduc$ '! reducere! riscu'ui reiter$rii unor noi )!pte !ntisoci!'e de c$tre indi&idu' cond!n!t #i '! re!,i'it!re! 'ui nor!'$ dup! e+ecut!re! pedepsei; o)erind; totod!t$; o protec"ie !dec&!t$ #i pentru societ!te. Principiu' c$ deten"i! #i pri&!re! de 'i,ert!te tre,uie )o'osite c! o u'ti$ so'u"ie /Q u'tio r!tio 0 este !ccept!t n !%orit!te! sistee'or pen!'e de s!nc"ion!re ! de'inc&en"i'or; !st)e' nct Q n!inte c! tri,un!'e'e s$ 9ot$r!sc$ pri&!re! de 'i,ert!te; e'e tre,uie s$ i! n consider!tie to!te ce'e'!'te s!nc"iuni posi,i'e !i pu"in r!dic!'e /i''i! Rent!nn0; decii! pri&ind pri&!re! de 'i,ert!te )iind !dopt!t$ Q nu!i cnd c!u' n discu"ie este de !#! n!tur$ nct pedepse'e !i pu"in r!dic!'e nu pot )i !ccept!te . Cu to!te !ceste!; re*iu' de tr!t!ent #i resoci!'i!re ! de'inc&en"i'or di)er$ sensi,i' de '! o "!r$ '! !'t!; er*nd de '! intern!re! !cestor! n st!,i'iente desc9ise; seidesc9ise s!u nc9ise #i pn$ '! nc9idere! 'or tot!'$ n penitenci!re #i institu"ii speci!'e de !+i$ si*ur!n"$ #i securit!te. Pentru !cest oti&; ns$#i no"iune! de tr!t!ent !p'ic!t$ de'inc&en"i'or nu este un!ni !ccept!t$; e! )iind uti'i!t$ !tt ntr=un sens restrns; ct #i intr=unu' !i '!r*. 22
9eor*9e -'ori!n;op&cit ; p. (2
2(
Ast)e'; n sens restrns; no"iune! de tr!t!ent de)ine#te Q $suri'e indi&idu!'e #i ter!peutice c!re sunt )o'osite pentru !=i ncerc! pe de"inu"i s$ #i sc9i,e odu' de &i!"$ #i s$=i ndep$rtee de !cti&it$"i'e 'or criin!'e .
28
,.)!ctorii c!re de)inesc indi&idu!'i!re! s!nc"iunii #i dur!t! !cestei!; precu #i $suri'e de !sisten"$ edic!'$; soci!'$ #i educ!ti&$ !dopt!te n )unc"ie de person!'it!te! )iec$rui de'inc&ent.
23
Sorin R!du'escu; D!n !ciu; Q/ociologia crimei si criminalitatii ; editur! S!ns!; ucuresti 1(
2:
XKo'ne!; M!ri!7 Mic9inici; M!ri! Io!n!; $rept penal, partea generala, Editur! -und!iei !%emarea, I!si; 1 X u'!i; Costic!7 u'!i; o*d!n N.; "anual de drept penal, parte generala, Editur! Uni&ersu' uridic; ucuresti; 2FF8 X O!nce!; Ion ; 'robleme de criminologie ; Editur! ALL; ucure#ti; 14
X -'ori!n; 9eor*9e; 'si%ologie penitenciara studii si cercetari0, editur! Osc!r Print; ucuresti 1( Xo*d!n; Ti,eriu 7 S!nte!; Io!n; 'si%ologie .udiciara, Editur! T9eis C!rt; ucure#ti; 2F1F
X utoi; Tudore' !de! 'si%ologie -udiciara, Tratat universitar ; editur! So'!ris Print; ucuresti; 2FF X R!du'escu; Sorin; !ciu; D!n; Q/ociologia crimei si criminalitatii ; editur! S!ns!; ucuresti 1(
2
