PARTIDA DE CEAI DE LA BOSTON DECLARATIA DE INDEPENDENTA Declansarea conflictului Ruptura definitiva dintre coloniile americane si metropola s-a produs in momentul in care Parlamentul londonez a introdus noi taxe si restrictii comerciale, in ciuda opozitiei coloniilor. Decizia fatala a fost luata in 1773, cand colonistilor li se cere sa cumpere ceai numai de la Compania Indiilor Orientale si sa plateasca o mica taxa directa asupra vanzarilor de ceai in America. Asa s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16 decembrie 1773, cand un grup de oameni deghizati in indieni au aruncat in apele oceanului incarcatura de ceai de pe trei vase englezesti. In consecinta, portul Boston a fost inchis de englezi, iar populatia obligata la intretinerea trupelor engleze. Descrierea de mai jos e cuprinsă într-o scrisoare din 18 decembrie 1773, trimisă de John Andrews, negustor din Boston, confratelui său William Barell din Philadelphia. Traducerea s-a făcut după textul publicat de Henry Steele Commager şi Bichard B. Morris, The Spirit of 'Seventy Six. The Story of the American Revolution as told by Participants, ed. II, New York, Evanston and London, Harper & Row, [1967], p. 3—4. O descriere a "Partidei de ceai" de la Boston - 16 decembrie 1773 Indignati de mentinerea de catre guvernul englez a unei taxe - considerata de ei ilegala asupra ceaiului, colonistii hotarîsera boicotarea acestui articol. Sosind în portul Boston trei corabii ale Companiei Indiilor Orientale, încarcate cu ceai, un grup de cetateni travestiti în indieni s-au urcat la bordul acestora si au aruncat în mare întreaga încarcatura [342 de lazi]. Drept represalii, guvernul englez a .decretat închiderea portului si trimiterea de trupe la Boston, pîna la achitarea de catre oraseni a unei despagubiri complete. Aceste masuri au determinat o miscare generala de solidaritate a colonistilor cu orasul persecutat, ajungîndu-se treptat la incidente care vor aprinde flacara razboiului de eliberare. De acesta data, reactia colonistilor a fost mai ferma. In anul 1774, un prim congres al reprezentantilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizandu-se boicotarea produselor englezesti si respingerea autoritatii Parlamentului de la Londra. Rezolutia adoptata are la baza ,,legile eterne ale naturii" si principiile ,,Constitutiei engleze" care garantau ,,viata, libertatea, proprietatea". Se arata ca stramosii lor care au parasit Anglia pentru a intemeia coloniile, nu au renuntat niciodata la drepturile pe care le aveau odinioara in interiorul regatului Angliei. Prin descendentii lor de astazi, ei cer propriile adunari provinciale, intrucat nu sunt reprezentanti in Parlamentul de la Londra. 1
In concluzie, documentul adoptat in cadrul primului Congres de la Philadelphia sintetizeaza conceptia politica a americanilor, intr-o prima faza a conflictului cu metropola. Documentul constituia o posibila baza de negociere cu Anglia, in limitele prevederilor constitutionale. Cu prilejul acestui Congres continental, s-a constituit si primul guvern central care va coordona efortul politic si militar in favoarea independentei. Imediat dupa congres, colonistii au inceput sa se inarmeze, iar in anul urmator vor avea loc primele ciocniri militare. Declaraţie şi rezoluţie a Primului Congres Continental American — 14 octombrie 1774 — Acest act cu care şi-a încheiat lucrările primul congres continental al celor 13 statecolonii [Philadelphia, 5 septembrie — 14 octombrie 1774] sintetizează concepţiile politice ale reprezentanţilor burgheziei americane, în prima fază a conflictului cu metropola. E o declaraţie de principii enunţată cu intenţia, subînţeleasă, de a constitui o bază de discuţii pentru conciliere. A fost redactată de John Adams, viitorul succesor al lui George Washington la preşedinţia Statelor Unite, om politic cu inclinaţii conservatoare. Textul s-a tradus după Commager-Morris, op. cit., p. 57—58.
Locuitorii coloniilor engleze din America de Nord, în temeiul legilor eterne ale naturii, al principiilor constituţiei engleze şi al diferitelor charte şi statute, au următoarele drepturi : 1. Sînt îndreptăţiţi la viaţă, libertate şi proprietate şi niciodată n-au cedat, în favoarea niciunei puteri suverane, dreptul de a dispune de vre¬una din acestea, fără consimţămîntul lor. 2. Strămoşii noştri, care au întemeiat din prima dată aceste colonii, erau, la data emigrării lor din ţara mamă, părtaşi la toate drepturile, li¬bertăţile şi imunităţile unor supuşi născuţi liberi înăuntrul regatului Angliei. 3. Prin emigraţia lor, ei în nici un chip n-au renunţat la nici unul, n-au cedat şi n-au pierdut vreunul din aceste drepturi, ci au fost atunci, la fel ca descendenţii lor astăzi, îndreptăţiţi să exercite toate acele drep¬turi şi să se bucure de ele, aşa precum circumstanţele locale, cît şi altele, îi fac în măsură să le exercite şi să se bucure de ele. 4. Fundamentul libertăţilor engleze şi al oricărui guvern liber este dreptul poporului de a participa la adunarea sa legislativă ; întrucît colo¬niştii englezi nu sînt reprezentaţi într-însa, iar datorită circumstanţelor lo¬cale, cît şi altora, ei nu pot fi reprezentaţi în chip potrivit în parlamentul britanic, urmează de aci că sînt îndreptăţiţi la liberă şi exclusivă putere legislativă în cadrul diverselor lor adunări provinciale, singurele orga¬nisme în care dreptul lor de reprezentare poate fi realizat. Această prero¬gativă se 2
referă la toate cazurile de impunere fiscală şi de politică internă, fiind subordonată numai veto-ului suveranului, în felul în care acesta a fost folosit şi aplicat pînă acuma. Razboiul pentru independenta Declaratia de Independenta Infiriparea ideii independentei in mintile americanilor se produce prin publicarea brosurii a lui Thomas Paine intitulata ,,Bunul simt" in care ataca institutia Coroanei engleze, unica legatura a coloniilor cu metropola. In primavara anului 1775, criza politica devine tot mai evidenta. In fiecare din cele 13 colonii se formeaza organizatii revolutionare si militii inarmate, iar Samuel Adams si John Hancock devin lideri ai rebelilor. Se cristalizeaza perspectiva formarii unei natiuni americane unite. In acest context se produc primele ciocniri armate intre colonisti si armata engleza. Prima batalie importanta dintre colonisti si metropola a avut loc la Bunker Hill, in 1775, incheiata cu victoria englezilor. Ideea a inceput sa prinda contur cu ocazia celui de-al doilea Congres de la Philadelphia, din 4 iulie 1776, cand se adopta Declaratia de Independenta. Redactata de Thomas Jefferson are la baza principiile iluministe. Contine ideea ca regele Angliei a incalcat pactul social (guvernarea), ce trebuie sa asigure apararea drepturilor cetatenilor: viata, libertatea si nazuinta spre fericire. Deoarece regele a incalcat pactul social, este datoria poporului sa inlature guvernarea devenita tiranica. Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii — 4 iulie 1776 — Pentru Thomas Jefferson, principalul autor, redactarea Declaraţiei de independenţă constituie un meritat titlu de glorie. Rareori în istoria gîndirii politice au putut fi exprimate mai clar, mai concis, mai sobru, ideile înaintate ale unui veac, valabile, în esenţa lor, atîta vreme cît va exista societate umană organizată şi civilizată. Reproducem preambulul Declaraţiei, partea ei cea mai valoroasă, în care sînt enunţate principiile constituţionalismului, ale dreptului popoarelor la libertate şi independenţă, în lumina teoriei drepturilor naturale şi a contractului social. Restul Declaraţiei cuprinde enumerarea detaliată a actelor prin care stăpînirea britanică a contravenit drepturilor şi libertăţilor supuşilor săi din coloniile americane. Declaraţia e semnată de John Hancock, în calitate de preşedinte al Congresului continental de la Philadelphia şi de 55 de reprezentanţi din partea celor 13 state-colonii, printre care : Samuel şi John Adams pentru Massachusetts, Thomas Jefferson pentru Virginia, Benjamin Franklin pentru Pennsylvania ş. a. A fost reprodusă în atîtea publicaţii încît e de prisos să indicăm o sursă pentru traducerea de faţă.
3
Razboiul Congresul a mobilizat o armata de voluntari condusa de generalul George Washington. Aceasta lupta a trezit in Europa un val de simpatie pentru americani; multi voluntari, precum nobilul francez La Fayette, polonezul Kosciuszko Tadeusz sau germanul Von Kalb s-au inrolat alaturi de americani. Dupa victoria americana de la Saratoga (1777), Franta, care dorea sa isi ia revansa fata de englezi, dupa infrangerea suferita in Razboiul de 7 ani, s-a alaturat rasculatilor. Spania si Olanda au facut acelasi lucru. In 1781, armata engleza a fost nevoita sa capituleze la Yorktown. Prin Tratatul de la Versailles (1783), Anglia a recunoscut independenta fostelor sale colonii. Pentru prima data in istorie, o colonie se elibera de sub dominatia metropolei, prin lupta armata. Constituirea S.U.A. Principiile organizarii S.U.A. Anii de dupa incheierea razboiului sunt dedicati organizarii noului stat dupa principiile pentru care americanii luptasera. Unificarea celor 13 colonii a fost dificila. Lupta politica s-a dat intre republicanii, care doreau independenta fiecareia din fostele colonii, si federalistii, condusi de Washington, adeptii unitatii coloniilor. Disputa a fost transata in 1787 - in favoarea federalistilor - prin adoptarea unei constitutii de inspiratie iluminista. In 1787 a fost adoptata constitutia Statelor Unite ale Americii. S-a creat un stat federal, care lasa destule atributii fiecarui stat component al Uniunii. Constitutia din 1787 Potrivit Constitutiei din 1787, Statele Unite ale Americii deveneau o republica federala, compusa din cele 13 state si care avea la baza principiul separarii puterilor in stat. In prezent, numarul statelor americane a ajuns la 50, la care se adauga districtul federal Columbia, unde se afla capitala Washington. Puterea executiva era incredintata unui presedinte ales pe 4 ani, care exercita functia dubla de sef al statului si al guvernului si este, de asemenea, comandantul suprem al armatei si conduce politica externa. SUA capata atributele unei republici prezidentiale. Puterea legislativa este atribuita unui organism bicameral, Congresul, format din Senat si Camera Reprezentantilor. Senatul este constituit din cate doi reprezentanti ai fiecaruia din statele federatiei, iar Camera Reprezentantilor din deputati alesi in numar proportional cu numarul locuitorilor fiecarui stat. Principalele atributii ale Congresului: vota legile, stabilea taxele, batea moneda, declara razboi. Puterea judecatoreasca apartinea Curtii Supreme de Justitie si tribunalelor locale. Potrivit Constitutiei, votul era cenzitar, iar sclavia era mentinuta. Autonomia locala era garantata, in sensul ca guvernele statelor pastrau atributii largi. 4
Se recunoastea autoritatea federala in politica externa, aparare, legislatia de interes general. S-au adus amendamente la Constitutie, ca de pilda inscrierea principiului drepturilor si libertatilor cetatenesti, care includea garantii impotriva privarii abuzive de libertate, dreptul la asistenta juridica, libertatea presei, alegerile libere, dreptul de adunare, de petitie, interziceau acordarea de titluri nobiliare, de onoruri ereditare si de privilegii exclusive. Desi amendata de mai multe ori de-a lungul timpului, Constitutia de la 1787 este in vigoare si astazi. La inceput, noul stat a intampinat mari greutati. Tanara natiune americana incerca sa se regrupeze sub un drapel unic si sa isi cinsteasca totodata eroii razboiului. George Washington a devenit primul presedinte al S.U.A. Cucerirea vestului salbatic va absorbi energiile si va da putere noului stat, singura problema nerezolvata a ramas sclavia negrilor. Pana in zilele noastre, sistemul democratic din S.U.A. a constituit un model pentru majoritatea tarilor lumii.
5
Declanşarea conflictului
Ruptura definitivă dintre coloniile americane şi metropolă s-a produs în momentul în care Parlamentul londonez a introdus noi taxe şi restricţii comerciale, în ciuda opoziţiei coloniilor. Decizia fatală a fost luată în 1773, când coloniştilor li se cere să cumpere ceai numai de la Compania Indiilor Orientale şi să plătească o mică taxă directă asupra vânzărilor de ceai în America. Aşa s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16 decembrie 1773, când un grup de oameni deghizaţi în indieni au aruncat în apele oceanului încărcătura de ceai de pe trei vase englezeşti. În consecinţă, portul Boston a fost închis de englezi, iar populaţia obligată la întreţinerea trupelor engleze. De acestă dată, reacţia coloniştilor a fost mai fermă. În anul 1774, un prim congres al reprezentanţilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizându-se boicotarea produselor englezeşti şi respingerea autorităţii Parlamentului de la Londra. Rezoluţia adoptată are la bază ,,legile eterne ale naturii" şi principiile ,,Constituţiei engleze" care garantau ,,viaţa, libertatea, proprietatea". Se arată că strămoşii lor care au părăsit Anglia pentru a întemeia coloniile, nu au renunţat niciodată la drepturile pe care le aveau odinioară în interiorul regatului Angliei. Prin descendenţii lor de astăzi, ei cer propriile adunări provinciale, întrucât nu sunt reprezentanţi în Parlamentul de la Londra. În concluzie, documentul adoptat în cadrul primului Congres de la Philadelphia sintetizează concepţia politică a americanilor, într-o primă fază a conflictului cu metropola. Documentul constituia o posibilă bază de negociere cu Anglia, în limitele prevederilor constituţionale. Cu prilejul acestui Congres continental, s-a constituit şi primul guvern central care va coordona efortul politic şi militar în favoarea independenţei. Imediat după congres, coloniştii au început să se înarmeze, iar în anul următor vor avea loc primele ciocniri militare. Boston Tea Party („Ceaiul de la Boston”) a fost un act de protest politic al coloniștilor americani împotriva Marii Britanii. A avut loc la data de 16 decembrie 1773 și este considerat un act precursor al Războiului de Independență al Statelor Unite. Revolta coloniștilor în portul din Boston, Massachusetts s-a născut ca urmare a adoptării de către Marea Britanie în 1773 a așa-numitei „Legi a ceaiului”, care impozita importul de ceai. Coloniștii protestau împotriva acestei legi, pentru că
6
considerau că violează dreptul lor ca englezi: "No taxation without representation," (aproximativ, „Nu impozitului, dacă nu avem reprezentanți (politici)!”). Protestatari împiedicaseră în alte trei colonii descărcarea ceaiului de import impozitat, dar în Boston guvernatorul Thomas Hutchinson a refuzat să permită chiar și trimiterea ceaiului înapoi în Marea Britanie. Un grup de protestatari au aruncat cele 342 de lăzi cu ceai în mare. Parlamentul britanic a răspuns prin închiderea comerțului din Boston.
7