Mediul pădurilor de foioase și de amestec
Zona temperată este cuprinsă între 30 și 60 grade latitudine,în fiecare emisferă se întinde întinde în zona biogeografică biogeografică temperată.Acestei zone îi sunt caracteristice: 1.Vegetația mediterană,regiunile cuprinse între 30-40 grade latitudine nordică și sudica.Pe locul padurilor defrișate s-a dezvoltat o vegetație de tufișuri foarte dese numite în Europa maquis,iar in America chaparral. 2.Padurile de foioase se gasesc în regiunile cu climă temperat-oceanică. temperat-oceanică. 3.Padurile de conifere se intalnesc doar in emisfera nordica:in Siberia,Canada si partial in nordul Europei.
Zona pădurilor de foioase
Este situată în cea mai mare parte a Europei,în America de Nord,Asia și pe mici porțiuni în America de Sud și Noua Zeelanda . Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în care domină vegetația arboricolă și angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele temperate,cât și în zonele temperate,cât și în cele subtropicale și tropicale. Limita dintre pădurile de foioase și cele rașinoase se situează între altitudini de 600-1300 m,în funcție de relief,substrat și microclimat,care duce uneori și la inversiuni de vegetație.
Clima Este dependentă de predominarea circulației maselor de aer oceanic,mase cu umiditate mare și,în comparație cu cele continentale,mai răcoroase vara și mai calde în sezonul rece.Ca urmare,nu se manifestă nici calduri excesive, dar nici înghețuri puternice; amplitudinile termice anuale sunt moderate,nebulozitatea este mai accentuată,vanturile legate de o frecventa activitate ciclonală au viteze ridicate. Precipitațiile sunt bogate (1500-3000) și repartizate în toate anotimpurile, valorile mari sunt pe versanții vestici ai masivelor montane și scad spre interiorul continentelor ;roua,ceața reprezintă fenomene meteorologice distincte. Apar și unele deosebiri de la un continent la altul ,constatate în ritmul și intensitatea manifestării elementelor ce caracterizează clima lor.În Europa,unde aceasta regiune are are cea mai mare dezvoltare (până în Polonia și vestul țarii noastre), circulația vestică ( Vanturile de Vest ) antrenează permanent mase de aer oceanic umede și răcoroase .Ca urmare ,verile sunt plăcute (temperaturile medii lunare intre 16 și 25 grade celsius ), precipitațiile sunt mai reduse și adesea au caracter de aversă. aversă. Iarna Iarna este un anotimp mai blând sub raport termic (între 0 grade celsius la latitudini mari 10-12 grade celsius la latitudinea de 40 de grade,dar cu umiditate ,nebulozitate și precipitații (numarul cel mai mare de zile cu ploi ) ridicate.Pe ansamblu ,aici cad precipitații intre 800-1500 mm,cu maximul iarna(ianuarie).De asemenea ,prezența sistemelor muntoase Alpi,Carpați impune,pe de o parte,o etajare a valorilor elementelor climatice,iar,pe de altă parte,o asimetrie evidentă in desfașurarea marimii lor pe versanții vestici in raport cu cei estici. e stici. In estul Asiei ,circulația este dominată sezonier de mase de aer cu caracteristici diferite ceea ce se reflectă in valorile termice și in regimul precipitațiilor.Vara,masele de aer umede de pe ocean (Marea Ohotsk,Marea Japoniei) se deplasează spre continent provocând ploi și temperaturi moderate (18,20 grade celsius).Iarna,prin dezvoltarea unui maxim de presiune pe uscat (Siberia) deplasarea maselor de aer reci continentale se face catre ocean unde există o arie depresionară depresionară .Ca urmare urmare ,temperaturile ,temperaturile medii vor fi scazute (-5,-15 grade celsius),se produc inghețuri și se acumuleaza zapadă,dar in strat subțire.In aceste condiții și aici amplitudinile termice vor fi scazute .Precipitațilie variază între 700 și 1200 mm și cad preponderent în timpul verii.Datorită asemănării ca sistem intre circulația maselor de aer și căderea precipitațiilor aici și cele din regiunea
musonică tropicală,climatologii folosesc aici apelativul de “climat musonic temperat” .Pentru peisaj importante sunt:umiditatea,in cea mai mare parte a anului ,amplitudinile termice reduse,valorile de temperatură apropiate de cele inregistrate pe coastele atlantice. Condiții ecologice Climatul racoros cu ierni nici prea mici, nici prea lungi,cu veri scurte și moderate sub raport termic.Anotimpurile de tranziție respectiv primavara și toamna caracterizate prin puțin frig,joacă un rol capital .Perioadele marcate de seceta sunt inexistente.Precipitațile sunt abundente (cca 500 mm/an ) și sunt repartizate uniform pe parcursul anului. Vegetatia Arbori padurilor de foioase sunt: salcia ,teiul ,castanul ,aninul ,acacia ,sicomorul ,plopul ,magnolia ,stejarul ,fagul ,mesteacanul ,ulmul ,artarul ,frasinul etc. Toamna cand arborilor le cad frunzele functia de fotosinteza inceteaza. In Europa ,in alcatuirea ei intra fagul ,stejarul ,gorunul ,cerul ,garnita ,teiul argintiu etc.Arbustii caracteristici sunt paducelul ,porumbarul ,catina alba ,cornul ,sangerul ,alunul ,socul ,voniceriul etc.Stratul ierbos se dezvolta primavara,iar in rest in luminisuri. In Asia de Est ,in alcatuirea padurilor intra :stejarul ,frasinul ,arborele de catifea ,magnolia ,in America de Nord predomina stejarul alb, stejarul rosu ,stejarul negru ,fagul ,castanul ,artarul ,arborele de lalele,iar in Australia de sud-est si America de Sud,paduri de fag cu frunze persistente in amestec cu frunze cazatoare etc.
Solurile Invelisul de sol este dominat de solurile de padure.Solurile sunt brune de padure mai mult sau mai putin levigate;in functie de gradul de aciditate si de umiditate ,ele corespund unor asociatii vegetale clar diferentiate.Dominante sunt luvisolurile albice la care pe dealuri si podisuri se adauga cambisoluri,iar in munte andosoluri (Gh.Ianos, 1994). Ele au un continut de humus moderat;pe profil se produce migrarea argilei ce imprima variate subtipuri;au fertilitate medie,pe ele dezvoltanduse bine atat paduri de foioase ,cat si unele culturi(in regiunile joase de campie) Hidrografie Variatia de sezoane a regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei,pe de o parte ,iar pe de o alta parte relieful extrem de variat (de la campii la munti) au impus o scurgere a apelor care difera in cele doua emisfere si in functie de marimea si desfasurarea bazinelor pe unitati cu relief deosebit. Specificul scurgerii raurilor din aceasta regiune este reflectat de bazinele hidrografice mici in care se realizeaza o anumita omogenitate . Marile artere hidrografice ale caror bazine includ si spatii insemnate din muntii inalti au un regim de scurgere mult mai complex la care intervin aporturi de apa provenite ,in luni diferite,din ploi,din topirea zapezii,topirea ghetarilor etc.(Dunare ,Rin,Rhon etc). Astfel ,alimentarea din ploi asigura maxime iarna,dar si valori ridicate la viiturile de vara,cea din topirea zapezilor imprima cresteri in aprilie-iunie ;prin acumulare rezulta o scurgere bogata primavara si prin viituri vara,iar cea mai mica la sfarsitul ierni (februarie-martie).In Extremul Orient,circulatia musonica impune o scurgere bogata vara si una redusa iarna. Modelarea reliefului comporta caracteristici diferite in functie de ansamblul de factori ce o determina.Conditiile climatice favorizeaza actiunea tuturor proceselor numai ca acestea se produc cu frecvente si intensitati deosebite. O mare parte din versantii dealurilor si muntilor au fost despaduriti,situatie in care s-a ajuns la o accelerare a modelarii,care se va diferentia in functie de panta ,roca si variatii sezoniere ale precipitatilor.Pe pantele mari lipsite de depozite de
acoperire,roca in loc sufera frecvent dezagregari in sezonul rece.Primavara,pe suprafete cu inclinare in jur de 5-15 grade se inregistreaza solifluxiuni,iar pe cele mai mari siroiri,alunecari,torentialitate. Tendinta generala a modelarii este netezirea reliefului prin diminuarea pantelor mari de la partea superioara a versantilor si extinderea celor concave de la baza lor. Interventia antropica Conditile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari,multe insirate de a lungul unor drumuri transcontinentale (transiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada ) Unele modificari ale conditilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa ,combustibil sau minereuri iar apoi prin extinderea suprafetelor ca pasuni si unele terenuri agricole .Acestea sunt concentrate in sud,unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.
Mediul temperat-oceanic
Se afla in spatile continentale vecine oceanelor la latitudini de 40-55 grade ,in Europa de Vest ,estul USA ,sud-estul Asiei ,sud-estul Australiei si Noii Zeelande. Solul Solurile zonei temperat oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure .Mai importante sunt:luvisolurile ,formate sub padurile de foioase ,paduri de amestec si pajisti ;argiluvisolurile ,dezvoltate sub padurile de foioase (fag ,stejar), de culoare brun roscata sau brun.
Interventia antropica Aici medile naturale ale campiilor si dealurilor fost transformate in medii de culturi agricole ,portuare ,industriale ,de asezari de diferite tipuri. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate locul lor fiind luat de plantatii ,pajisti si terenuri agricole. In munti,activitatile turistice ,caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta, Scotia ,SUA ,Canada etc)introduc o nota de antropizare ,dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale .Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.
Mediul temperat-continental Localizare Se desfasoara in partile centrale ale continentelor,la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati ,Caucaz ,Himalaya ,cele din Extremul Orient, etc ), care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic . Astfel de medii se gasesc in Bulgaria ,Iugoslavia ,nordul Croatiei ,nordul Italiei ,Elvetia ,Cehia ,Austria ,sudul Germaniei ,apoi in America de Nord (podisurile din centrul SUA si al Canadei) si din America de sud (Argentina). Clima Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental ,polare si arctice ,precipitatii putine (sub 500 mm/an ) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate munti inalti. Temperaturi medii anuale 10-11 grade celsius.Precipitatii sub 500 mm/an, primavara. Vegetatia Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre .Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie ,numite silvostepa ,in care ierburile stepei alterneaza cu npalcuri de copaci. Fauna padurilor de foioase In aceste paduri traiesc : lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, ciocanitoarea, gaia, pitigoiul, sticletele.
Adaptari ecologice ale specilor floristice, forma coronamentului este in functie de locul de crestere : arborii izolati au coroana in forma de cupola sau de sfera ,in timp ce , in cadrul masivelor forestiere, dezvoltarea acesteia este limitata. In functie de intensitatea luminii,frunzele prezinta caracteristici anatomo-morfologice si fiziologice diferite:frunzele de lumina sunt mai mici, mai groase,cu o retea de nervuri mai densa si stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbra.
