Muntii Rodnei

MUNȚII RO RODNEI CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI

CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI  

Muntii Rodnei sînt considerati una din cele mai reprezentative unitati montane din Carpatii Orientali. Fata de zonele vecine se impun prin masivitate si prin suprafata mare (peste 45 km lungime, peste 5 km latime si aproape ! "## km suprafat$%, constituind un adevarat &astion carpatic, care, pe lînga diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetatiei si faunei, cu cîteva raritati însemnate, de valoroase resurse ale su&solului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc (dup$ 'uliu si na )uta Muntii Rodnei%.

 

 

Muntii Rodnei prezinta o con*guratie asimetrica cu vai a&rupte si scurte spre nord, lungi si puternic fragmentate de o retea +idrogra*ca &ine dezvoltata spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nordvest, numeroase circuri glaciare, custuri si v-rfuri a&rupte. simetria aceasta scoate în evidenta succesiunea de culmi desprinse de o parte si de alta a culmii centrale, care prezinta doua noduri oro+idrogra*ce impresionante /ietrosu (în vest% si 'neu (în est%  doua dintre cele mai importante compartimente ale Muntilor Rodnei. 0e poate spune si de un al treilea compartiment, situat în vestul culmii principale )atr-naalcatuit din formatiuni sedimentare de v-rsta cretacica.

 

 

'123 înglo&eaza compartimentul estic al Muntilor Rodnei, *ind un adevarat centru orogra*c de unde culmile muntoase se ras*ra în toate directiile. 2ste constituit din roci cristaline puternic metamorfozate (micasisturi, paragnaise cu am*&olite, sisturi epimetamor*ce din seria Repede, sisturi sericitogra*toase, solzi de calcare%, deseori acoperite cu depozite glaciare si gro+otisuri. Forma lui, asemanatoare unui con, culmineaza în vîrful 'neu ( m% vezi foto !. 2l domina o suprafata aproape plana, cuprinsa între ! 6## ### m altitudine, denumita /latforma 1edeilor. 7in centrul orogra*c 'neu se desprind cîteva culmi secundare /iciorul 8omnatecului si /iciorul /lescutei spre nord, culmea 7osul 9a:ei spre est, /iciorul 'neut  ;îrful Rosu spre sudest, /iciorul Craciunel spre sudvest, separate între ele prin vai dispuse radial.

 

 /'28RO03, cel deal doilea compartiment al Muntilor Rodnei, este limitat de 0aua 9alatului (în est% si 0aua 8arnita )atranei (în vest%. /etrogra*c, este constituit din sisturi sericito cloritoase, *lite, &enzi de am*&olite (versantul sudic% si &enzi de calcare (versantul nordic%, acoperite cu depozite glaciare si conuri de gro+otisuri. 7in punct de vedere morfologic este alcatuit din trei ramuri principale, ale caror altitudini depasesc ### m. /rima ramura este situata între 0aua 9alatului si vîrful )u+aescu Mare si reprezinta portiunea centrala a crestei principale. $n lungul ei sînt presarate vîrfuri semete ce depasesc  ### m, ca cele ale 9alatului (#46 m%,
 

 

 

Mun=ii Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpa=ilor Orientali. Cu  în>l=imea ma?im> de ."#" de metri, atins> de piscul /ietrosul, Mun=ii Rodnei sunt cei mai înal=i @i mai greu de str>&>tut din lan=ul Carpa=ilor Orientali. Culmea principal> o lungime de peste 5# km @i o l>=ime de "#4# km, orientat> estvest, a&rupt> spre nord @i domoal> spre sud. Mun=ii apar su& forma unui +orst alc>tuit din @isturi cristaline,delimitat de falii profunde 7rago@ ;od> (la nord% @i Rodnei (la sud%.

 

 

/arcul 1a=ional Mun=ii Rodnei reprezint> cea mai mare arie prote:at>, localizat> în grupul nordic al Carpa=ilor Orientali, pe o suprafa=> de 4. de +ectare, din care "."## +ectare au fost declarate în anul ! rezerva=ie a &iosferei. Cascada Cailor, întro zon> de un pitoresc deose&it. 0t-ncile din zon> sunt o mare atrac=ie pentru alpini@ti.

 

Rezerva=ia @tiin=i*c> /ietrosu Mare se aA> în partea nordvestic> a Mun=ilor Rodnei. ceasta se desf>@oar> de la circa 5# m la ."#" m altitudine, incluz-nd în arealul ei reliefuri apar=in-nd diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar @i periglaciar%, precum @i por=iuni din principalele eta:e de vegeta=ie ale Mun=ilor Rodnei.  fost în*in=at> în !" @i are @i o zon> @tiin=i*c> de protec=ie a&solut>. $n rezerva=ie sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene.

 

Rezerva=ia mi?t> B/e@tera @i 'z&ucul 'zvorul l&astru al 'zei, !## +ectare, este situat> în partea estic> a Mun=ilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui M>gura.  fost declarat> rezerva=ie în anul !. 7enumirea acestei arii geologice @i peisagistice prote:ate vine de la nuan=a verzui al&>struie a izvorului carstic, unul din aAuen=ii de o&-r@ie al r-ului 'za. /e@tera sa format la zona de contact dintre @isturile cristaline ale Mun=ilor Rodnei @i zona calcaroas>, av-nd o lungime de .5## m, iar, dup> recartarea facut> de Clu&ul de speologie montan> din )aia Mare, pe@tera are o dezvoltare de aproape ".6## metri (în anul ##%.

 

Cascada Cailor este situat> în apropiere de sta=iunea turistic> )or@a Comple?, în partea de 12 a Mun=ilor Rodnei. pa adunat> întrun circ glaciar se scurge peste un a&rupt calcaros numit D/odul CailorD, în mai multe trepte, rezult-nd cea mai mare cascad> din Rom-nia. 0e aA> la altitudinea de !"## m iar c>derea de ap> este de # metri. Cascada este accesi&il> din mai multe direc=ii, dinspre )or@aComple? cu telescaunul, sau pe :os, sau dinspre zonele mai înalte ale Mun=ilor Rodnei.

 

;-rful /ietrosu este cel mai înalt pisc muntos din Mun=ii Rodnei cu ."#" metri. 7e asemenea, este cel mai înalt v-rf din  întregul lan= al Carpa=ilor Orientali, *ind  împ>r=it între :ude=ele Maramure@ @i )istri=a 1>s>ud.

 

 8urismul de recreere valori*ca insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa o&serve Aora &ogata cu multe specii rare sau endemice, sa se &ucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce eleme nte de fauna deose&ite. ici diversitatea Aorei, faunei si reliefului ofera turistilor informatii inedite despre ceea ce inseamna frumos, totul parand a * cladit anume spre a cuceri oc+iul. 'n Muntii Rodnei e?ista numeroase posi&ilitati de practicare a sporturilor de iarna pe partiile amena:ate din statiunile )orsa si ;alea )laznei.

 

Circurile glaciare )u+aescu (cel mai mare din Muntii Rodnei% format din 4 lacuri primul localizat la altitudinea de !#5 m si este adanc de m, al doilea *ind la altitudinea de !6# m si are adancimea de 5, m *ind si cel mai adanc lac glaciar din Muntii Rodnei al treilea este situat la altitudinea de !6# m si adancimea lui nu este mai mare de ! m, iar al patrulea este su& varful )u+aescu Mare si are adancimea de #," mE anoaga 'ezerului, anoaga Mare, anoaga Mica, Re&ra, 9ropi, avand in portiunea &azala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de g+etari.Rezervatia /ietrosu Mare are o &ogata Aora caracteristica zonelor alpine si su&alpine, cu specii rare si endemisme zim&ru , gusa porum&elului , g+intura gal&ena, Aoarea de colt, clopotelul , sopirlita , paiusul.

 

Rezervatia ocupa golul alpin si padurile de conifere sau amestec din Masivul /ietrosu Rodnei in care se remarca varful /ietrosu Mare cu o inaltime de "#" metri.
 

/arcul 1ational Muntii Rodnei este administrat de Regia 1ationala a /adurilor ROM0'<; pentru a prote:a si conserva +a&itatele naturale a Aorei si a faunei sal&atice, cat si a diversitatii &iologice prin care se urmareste dezvoltarea dura&ila a zonei.Rezervatia )iosferei /ietrosu Rodnei este situata in apropierea localitatilor )orsa si Moisei.

 

 

MunIii Rodnei sunt consideraIi una din cele mai reprezentative unit>Ii montane din CarpaIii Orientali. FaI> de zonele limitrofe se impun prin masivitate Ji prin e?tensiune (peste 45 km lungime, peste 5 km l>Iime Ji aproape !"## kmK suprafaI>%, constituind un adev>rat &astion carpatic, care, pe l-ng> diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetaIiei Ji faunei, cu c-teva rarit>Ii  însemnate, de valoroase resurse ale su&solului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc. MunIii Rodnei sunt cunoscuIi îns> Ji printro viaI> pastoral> str>vec+e, legat> de &ogatele Ji întinsele p>Juni alpine.

 

 

 

/oziIia MunIilor Rodnei în cadrul MunIilor CarpaIi  Ca parte integrant> a grupei nordice a CarpaIilor Orientali, sunt situaIi între Masivul 8i&leJ în vest, O&cinele )ucovinei Ji MunIii 0u+ard la est, MunIii MaramureJului la nord, 7ealurile 1>s>udului la sud Ji MunIii )-rg>ului la sudest. Ji nordestic> a masivului urm>reJte falia 7ragoJ ;od>, care se e?tinde între /asul /rislop (! 4!L m altitudine%, la est Ji valea 'zei p-n> la 0>cel, la vest, marc-nd contactul dintre cristalinul Rodnei Ji depozitele sedimentare oligocene din 7epresiunea MaramureJului. )azinul superior al ;iJeului separ> masivul cristalin Rodna de MunIii MaramureJului. $ntre /asul /rislop Ji /asul Rotunda, r-ul )istriIa urie desparte MunIii Rodnei de MunIii MaramureJului.

 

 

 

 

 

se suprapune peste limita de afundare a cristalinului su& depozitele f'iJului pe care sa grefat valea 0>l>uIa între 'ocalit>Iile CoJ&uc Ji 7ealu 0tef>niIei  /asul etref (6!6 m%, continu-nduse pe ;alea Carelor, p-n> 'a v>rsarea acesteia în 'za.  0pre r>s>rit, p-r-ul Rotunda, Jaua ad-nc> în care altitudinea scade 'a ! ! m (/asul Rotunda%, p-r-ul /reluci Ji cursul 0omeJu'ui Mare p-n> la ;alea Mare, separ> masivul propriuzis al MunIilor Rodnei de cristalinul MunIilor 0u+ardului.   este marcat> de valea 0omeJului Mare între localit>Iile ;alea Mare Ji nieJ Ji de denivelarea datorat> faliei Rodnei, între localit>Iile Rodna Ji /arva, de unde aceasta se poate prelungi convenIional pîn> 'a localitatea CoJ&uc.  0pre sud, folia amintit> detaJeaz> munIii de dealurile constituite din depozite sedimentare cu structur> monoclinal>, cunoscute în literatura geogra*c> su& denumirea de 7ealurile 1>s>udului.  7in punct de vedere turistic, ca margini pot * admise ansm&lul de v>i 'za ;iJeu, )istriIa urie, 0omeJu' Mare, 0>'>uIa, care marc+eaz> în linii mari limitele MunIilor Rodnei, desc+iz-nd, prin intermediul aAuenIilor 'or, c>i de acces spre interiorul masivului.