Lise Bourbeau - Vindecarea Celor 5 Rani

Lise Bourbeau

Ylndecilea celor

i{$illl!$nl

nedreptd

Editurs Ascendent

Vindecarea celor 5 rdni

@

Copyright 2015, Lise Bourbeau La gudrison des blessures Les Editions E.T.C. Inc.

Cdrli de

LISE

BOURBEAU

publicate in Romanio la Editura Ascendent www.editu raascende nt. ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei BOURBEAU, TISE Vindecarea celor 5 rdni lLise Bourbeau ; trad.: Eugen Enescu, Clara Toma. - Bucure5ti : Ascendent,

20Ls rsBN 978-973-1859-82-8

I. Enescu, Eugen (trad.) II. Toma, Clara (trad.)

e Ascultd-ti corpul prietenul tdu cel mai bun e Ascultd-ti corpul in continuare!

. . . . . .

Ascultd-ti corpul! - joc de cdrJi Cine egtitu?

lti mutlumesc, Dumnezeul meu! Corpul tdu Cele 5

ili

spune: "lubegte-te!"

rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine

Un an de congtientizdri prin metoda Ascuftd-li corpul

o lubire, iubire, iubire

e Despre cancer - o cdfte care dd speranld

Editor: Clara Toma Coperta qi tehnoredactare: Magda CIpraru Toate drepturile aparfin Editurii Ascendent. Reproduceroa integrald sau pa4ial5, sub orice formd, a textului dii aceastd carte este posibild doar cu acordul scris al Editurii Ascendent.

Copyrigt@z0

I 5 Editura Ascendent www. edituraascendent.ro E-mail : offi ce@editura ascendent.ro

. .

Ascultd, mdndncd Si inceteazd sd te controlezi

Coledio Ascultd-|i corpul:

r

Despre o Despre o Despre o Despre o Despre o Despre r Despre

rela[iile intime t responsabilitate, angajament gi culpabilitate

frici gi credinle rela[iile pdrinti-copii bani gi abundenti emotii, sentimente 5i iertare senzualitate gi sexualitate

Lise

Bourbeau

Vlndecoreo celor 5 rdni

Cuprins

Mullumiri Mullumesc milioanelor de cititori din intreaga lume care mi-au ficut impirtigiri despre modul in care gi-au transformat viata dupd ce gi-au descoperit cele cinci rini ale sufletului $i care m-au incurajat si scriu aceastd carte Multumesc formatoarelor din cadrul $colii Asculti-ti Corpul care mi-au impirt5git descoperirile lor gi ale participantilor la numerqasele ateliere pe care le ofer in fiecare an

Mullumesc participan!ilcir la ateliere, care prin impdrt5girile gi intrebirile lor m5 ajuti si imbundtdtesc atelierele AscultS-ti Corpu

I

Mullumesc lui Sylvain care mi-a dat un impuls sd scriu despre vindecarea rinilor, pentru cd mi-a spus ci ceea ce era scris pe tema vindeciriiin cartea "Cele cinci rini care ne impiedicd si fim noi ingine" nu era indeajuns.

Mullumesc Virginiei Salou pentru munca sa remarcabil5 d.e rEvizuire lingvisticd. Multumesc luiJean - Pierre Gagnon, directorul Editurii ETC, pentru munca sa de exceptie Multumesc Monicii Shields PDG al $colii AscultS-li corpul, pentru crearea cope(ii gi revizuirea punerii in

pagini

""""""""" """""""

Mul[umiri Pro1og..........

l

CAPITOLUL UNU

Recapitularea celor cinci

rini

"""""""

6

8

""""'L2

CAPITOLUL DOI

CAPITOLUL TREI

rdnilor""' 54 Ego-ul, cel mai mare obstacol in fafa vindecdrii

CAPITOLUL PATRU

rinilor

Diminuarea ego-ului 9i a

CAPITOLUL CINCI REnile de respingere 9i de

cAPlroLUL

SASE

Rinile de abandon

5i de

nedreptate""""""""""""""

90

108

trddare'i"""""""""' """"""""L27

CAPITOLUL SAPTE Rana de

""""""""""'

152

activatd

"""""""'

164

""""""'

""""

180

umilire

CAPITOLUL OPT

Cum 5tim care ran6 este CAPITOLUL NOUA

Vindecarea 9i beneficiile sa|e

Concluzie..'..

"""""""""'

"""""2t7

Vindecareo celor 5 rdni

Prolog Au trecut deja 14 ani de c6nd am scris prirna mea lucrare despre rSnile sufletului. Am hotir6t ci a sosit timpul si vi impirtigesc numeroasele descoperiri pe

ficut de atunci

si pun accentul pe vindecarea acestor rini, care provoaci at6t de care le-am

gi, mai ales,

multe suferinle. Cele cinci rdni care ne impiedicd sd lim noi ingine (Editura Ascendent, www.edituraascendent.ro) continui si fie o carte de succes atAt in firile francofone c6t gi in multe alte 1iri. Astizi, c6nd scriu aceste rdnduri cartea a fost tradusi in 16 limbi. Se pare ci nu a fost suficient faptul c5 am dedicat un intreg capitol vindecSrii rEnilor, deoarece incd mai primesc multe intrebiri despre: Cum reugim ne vindecim de aceste rini?

sI

inainte de a merge mai departe doresc insi si vi atrag atenlia ci este foarte important si fi citit aceasti carte, deoarece nu voi mai relua aici toate informaliile pe care aceasti carte le confine. in primul capitol voi face o scurti trecere in revisti a principalelor caracteristici, pentru reimprospltarea memoriei, dar insist asupra importanlei faptului de a fi citit sau recitit Cele cinci rdni core ne impiediod sd fim noi ingine. Ego-ul este atat de speriat cAnd aude despre aceste rSni inc6t face tot ce

poate pentru

a ne impiedica si

inlelegem

gi si

interpretam corect ceea ce citim sau auzim despre ele.

Voi reveni - in Capitolul trei - cu mai multe detalii despre enorma influen!5 a ego-ului in menfinerea rdnilor.

si ai cSteodati impresia ci nu exprim aceleagi lucruri ca in prima carte. Te-ag ruga in acest caz s5 nu te ingrijorezi prea tare, pentru ci in ultimii 14 ani am descoperit foarte multe subtiliteli, pe care le prezint in aceasti lucrare. Pe parcursul acestei lecturi este posibil

Dupi mii de ateliere suslinute de citre formatoarele noastre gi de cdtre mine in toli acegti ani, pot si fiu acum mult mai precisi pe subiectul rinilor, datoriti atit observaliilor noastre c6t gi a mdrturiilor participantilor la aceste ateliere.

Vei invifa din aceastl carte cum si ameliorezi acea parte umani care continue sd creadi ci un anume gest reprezinti o respingere, ci un alt comportament reprezinti un abandon gi aga mai departe pentru toate cele cinci rini. Realitatea este cu totul alta. Cind eSti cu inima deschisi, aiin plus o privire de ansamblu mult mai clari, poli privi evenimentele gi oamenii cu alli ochi.

O persoani poate s5-1i vorbeasci intr-un anume fel inc6t sI te simli respins, cdnd in realitate acea persoani nu face dec6t s5-gi exprime nigte nevoi personale sau doar propriile limite. Pe misurd ce vei deveni capabil si observi cd resimli o ran5, vei descoperi cd gesturile sau vorbele respective te vor rini din ce in ce mai pulin gi ili vor provoca tot mai putini suferinli. Am intilnit multe persoane care imi spuneau cd dupi ce gi-au descoperit anumite rini - citind sau in cadrul atelierelor - au fost gocati sau chiar descurajali c6nd au aflat lucruri neplScute despre ei ingigi. Prima lor

Lise

Bourbeou

vttuht oreo celor 5 rdni

se descotoroseascS, s5

Iolosesc genul masculin m5 adresez gi cititoarelor. Voi l,rce precizirile necesare atunci cAnd va fi cazul.

Este important sd nu te autoiluzionezi cd de acum inainte vei cunoagte toate trucurile necesare pentru a nu te mai simti rinit. Sunt convinsi ci at6ta timp c6t un Om revine pe PdmSnt o face pentru ci rdnile sale il impiedici si fie el insugi, si fie centrat, si fie cu inima deschisS. A vrea s5-Ii elimini aceste rini e mai degrabi un semn de respingere decSt de acceptare, aga cum o persoani care vrea si slSbeasci se auto-respinge in loc si se accepte aga cum este. $tim cd gi dac5 reugim sI ne debarasim de ceva sau de cineva pentru ci nu reugim s5-l acceptim, acel ceva (sau cineva) va reveni in for!5. Citeodati sub o alti formi, dar ne va provoca aceleagi suferinfe. A cunoagte ce rani !i se activeazS si cum s5 o accepli, te va ajuta si nu te mai folosegti de masca asociati acestei rdni. Vei fi plScut surprins s5 descoperi ci poli si pui imediat un balsam pe acea rani gi s5-ti alini suferinla. Acest balsam se numegte acceptore. Pe mdsuri ce apare acceptarea, rinile se diminueazi gi dor din ce in ce mai pulin atunci c6nd sunt activate.

l)cntru a te ajuta sd devii mai congtient de gradul de rrnportan[i al fiecireia dintre rinile tale - ceea ce rcprezinti un alt obiectiv major al acestei cirli - voi da numeroase exemple de rini activate. De-a lungul anilor mi s-a intdmplat de multe ori s5-i intreb pe oameni familiarizali cu subiectul: Egti congtient de rana care !i-a fost atinsd in situalio pe core mi-o descrii? Persoana respectivi md privea surprinsS, pentru cd nu observase decSt propria neribdare, de exemplu. lati agadar un bun exemplu de ego care ne impiedici sd fim congtienli de fiecare dati cSnd o rani ne este activati. Cum ai putea si incepi s5-1i vindeci rinile in condiliile in care

reactie a fost de a incerca ignore aceste lucruri.

s;

Presupun ci egti la curent cu puterea acceptdrii, pentru cd acest subiect se reglsegte in toate cdrtile gi conferinfele mele precum 9i in cadrul atelierelor.

Continuim si vorbim neincetat despre acceptare pentru ca ego-ul acceseazi mai ales suferinlele din trecut 9i ne face sd uitim ceea ce auzim din nou. fel ca in toate celelalte cirli ale mele am si continui sd mi adresez cititorilor la persoana doua, singular. Vreau, de asemenea, si precizez ci atunci c6nd La

egti doar rareori congtient cd suferi?

Acum nu-!i rimAne dec6t s5-1i deschizi mai mult inima pentru a continua lectura. Vei remarca ci la sfir;itul fiecirui capitol se afli o pagini goali, unde vei putea s5-!i notezi ceea ce DECIZI si apliciin via[a ta de zi cu zi din cele invSlate in capitolul respectiv. i1i reamintesc ci pentru a determina schimbiri concrete 9i pozitive in viala ta, trebuie s5 TE DECIZI s5 aclionezi diferit in viala cotidianS. Trebuie, de asemenea, si accepli c5 nu ai putut si faci schimbirile pini acum.

,:

Doua tucruri sunt infinite, Universulgi Prostia OEeneaqtS.ln geea ce privette Universul,

l]]]'i'i.i1':l],1.:]:.l..1.l.:.tnc5l..nUsunt..slgur;':::..

:,

Lise Bourbeou

C.elm+<

()xtl)-

N<{uftL

Pentru inceput, T1i amintesc ce venim toli pe lume cu rini pe care trebuie sE inv515m si ni le acceptSm. Acestea s-au dezvoltat pe parcursul a numeroase incarnSri gi in funclie de planul nostru de viali, unele vor fi mai acute decAt altele. Suferinla are un grad diferit pentru fiecare gi cea mai nnare parte dintre noi nu gtim de unde vine gi nici cum si o impiedicSm. Tot ceea ce Stim este.ci numeroase situalii 5i persoane ne fac si reaclionim gi sd suferim. De aceea este atAt de interesant si descoperim sursa suferinlelor noastre.

De ce se numesc ele rini ale sufletului? Pentru c5 sufletul nu mai poate sd fie indepSrtat de planul siu de via|i repetabilS atunci c6nd ne l5sf,m ego-ul si ne conduc6 viafa. Sufletul suferS, pentru cE scopul 'in dragoste adevlrat5 re?ncarndrilor sale este de a trdi gi acceptare de sine pentru a ajunge s5-5i triiasci divinitatea. Sufletul nostru suferd in moduri diferite, tn funclie de r5nile sale. Este deprimant faptul c5 ne lSsdm ego-ul si ne convingS ci ne ajutd sd suferim mai pulin, cSnd in realitate el ne face si suferim mai mult.

i|.Ego este:!rn ,suferinta SufletUrli

rdni

Modul preferat de ego pentru a ne face

CAPITOLUL UNU

n-

Vlrxtt,<:oreo celor 5

si evitim

,,uferinfa generatS de o rand este de a ne convinge si grurtim o masc5, de fiecare datd c6nd acea rani ne tste activatS. El crede sincer ci astfel ne protejeazd 9i rru realizeazi ci proced6nd astfel nu facem decit s5 ne intrefinem gi si ne alimentim rinile. Cu cAt o rand este erlimentati cu atSt ne face mai riu. Cu c6t aclionim rnai rapid gi mai puternic cu atSt reac{ia dureazd rnai mult. De ce existi at6tea sinucideri? De ce existd milioane de oameni care devin dependenli de substanle care ii adorm, care ii impiedicd si fie congtienli de o problemi adevirati - ligiri, dulciuri, jocuri, alcool, droguri, medicarnente? De ce existi din ce ?n ce mai multe boli, in ciuda progreselor gtiinfelor medicale? De

ce existi atitea divo(uri gi separiri? Pentru ci oamenii nu vor si simti toatd durerea din sufletul lor. Din pdcate, negarea acestei dureri nu face decdt si o intensifice. Poli sd faci comparalia cu o ranl fizic5: plaga este deschisd gi se infecteazd pe zi ce trece. Chiar daci incerci si o acoperi ca si nu se rnai vadd, infeclia progreseazd gi durerea se intelepte pSni la limita de suportabilitate. i1i rimAn doui posibilit5!i: moartea sau acliUnea pentru vindecare. lati unde a ajuns umanitatea! E momentul si devenim congtienli de c6t de urgent trebuie si aclionim pentru a ajunge si trSim o via!5 fericiti 9i nu o viali in suferin!5

DupI at61ia ani de observafie gi dupE ce am ascultat o mullime de oameni povestindu-mi problemele lor personale sau profesionale - mi-am dat seama c3t este

Lise

Bourbeou

de evident faptul cA atragem anumite comportamente gi atitudini din partea celorlalli in func!ie de rdnile noastre. Am ajuns s5 inleleg ci avem cu tolii cel pulin patru din cele cinci r5ni. Suferim cu tolii de respingere, abandon, trldare pi nedreptate. Se pare ci doar rana de umilin!5 nu o are toati lumea. Cea mai mare parte dintre oameni admite c5 are cel pulin doud dintre cele

patru rSni menlionate, cele care sunt cele mai evidente gi cele mai dureroase. in funclie de schimbirile petrecute de-a lungul vielii noastre putem s5 constatim cd unele rini par si se diminueze, iar altele par si se agraveze.

Pirinlii putin!5 pentru cei mei au ficut tot ce le-a stat in unsprezece copii, muncind mult, dar firi si fie at6t de prezenli gi atenli la nevoile noastre pe c3t ne-am fi dorit noi. Nu prea aveau timp s5 ne facS complimente 9i si ne asculte. Atunci cum de unii dintre noi s-au simlit mai degrabi respingi, altii abandonali ori trddali, iar allii au suferit de nedreptate. Unii dintre noi au Eu personal, provin dintr-o familie numeroasS.

suferit gi de umilin[5. Acum gtiu cd nu ceea ce erau sau ficeau pirinlii nogtri ne provoca anumite suferinle asociate cu anumite rini. Era perceplia noastrd personalS a atitudinii lor.

Vtrnlrr oreo celor 5 rdni

lrr cartea despre rdni am explicat cum in

spatele triidirii se aflS abandonul gi cum in spatele nedreptdtii ,,r' ascunde respingerea,fird ca noi si trSim aceste rdni t u aceeapi intensitate. Te sfituiesc s5-[i amintegti acest

lucru atunci c6nd vei simli nedreptate sau tridare. incerc6nd sd afli de ce fi-e fricS pentru tine intr-o ritualie care te rSnegte vei descoperi c5 fricile de a fi respins sau abandonat sunt cele mai inspiim6ntitoare gi mai dureroase. Acum am aceastd certitudine pentru cd cele doud rSni importante si vizibile la mine au fost intotdeauna tridarea gi nedreptatea. Am crezut multd vreme ci nu suflr sau cI sufir prea pufin de abandon gi de respingere. Abia in ultimi zece ani am inceput si admit cd frica de a fi respinsi gi frica de a fi abandonati erau chiar mai prezente dec6t frica de a fi trddatd sau frica de a cddea victimd unei nedreptSli.

i1i mai amintesc si faptul ci frica de a respinge, de a abandona, de a trdda pe cineva sau de a fi nedrept cu cineva este tot at6t de importantl ca frica de ce ar putea s5-1i faci ei [ie. Vei realiza, de asemenea, faptul cd te rinegti gi singur, la fel de dureros. Te respingi, te abandonezi, te umilegti, te trddezi si egti nedrept cu tine insuli in aceeagi misurS in care triiegti lucrur.ile astea cu ceilalli. in cadrul atelierelor Ascultd-gi Corpul noi numim acest mare adevir Triunghiul Viegii.

Lise

Bourbeau

vurdecoreo celor 5 rdni

caracteristicile fiecirei m5gti diferi pulin de cele rlescrise in prima mea carte, deoarece includ gi rezultatele tuturor cercetirilor gi observa!iilor din Lrltimiani.

RANA DE RESP!NGERE

Aparilia rinii: De la conceplie p6ni la virsta de un an. Copil care se simte respins de citre pdrintele de acelagi sex gi nu crede in dreptul siu la existenli. Eu

mi iubesc

Masci: Fugar Frica luicea mai mare: Panica

'

,Triunghiul Vielii ilustreazS faptul c5 ceilal[i sunt cu 'ri.-rtine ata cum e$ti tu cu ei ti cum egti cu tine tnsuli. '.'Gradul de suferinlf,, fricile giemofiile sunt identice .

Vom face un scurt breviar cu caracteristicile fiec5rei rlni gi a fiecirei mSgti la care si te raportezi pe tot parcursul acestei cir!i. Amintegte-|i ci purtSm o mascd ca urmare a activirii unei rini - de citre tine insuli sau de citre altcineva - pentru a ne proteja. Ego-ul ne joaci feste fdc6ndu-ne si credem ci nu avem nicio rani gi este convins c5 neg6nd rana, aceasta va durea mai pufin. Facem tot posibilul si ignorim rana gi mai ales si nu o simlim, crezdnd cd astfel ceilalli nu o vor vedea gi nu o vor simfi.

Atitudinea gi comportamentul rinii gi a mSgtii active:

ci nu valoreazd nimic sau nu mare lucru. Este constant nemulfumit de ceea ce este. Se consideri nul gi crede ci nu valoreazi nimic. Are foarte puline stimi de sine. Fugarul crede profund

ci daci

nu ar exista deloc n-ar fi mare lucru" Se considerS diferit fa15 de restul familiei. Este convins

simte neinleles gi rupt de restul lumii, chiar gi de umanitate. Se simte adesea singur, nelinigtit gi febril c6nd nimeregte ?ntr-un grup.

Se

$i-a dezvoltat mai multe moduri de fugi (astral, droguri, alcool, somn, pleciri precipitate, jocuri virtuale etc.) protejeazi in mod incongtient utilizAnd negarea. Se rupe ugor de lumea exterioar5, refugiindu-se in lumea sa imaginard sau in astral. Se poate chiar inSe

1t'

Lise

Eourbeau

\/rrtlecoreo celor 5 rdni

treba ce caute pe Pim6nt sau daci nu cumva a aterizat intr-o familie care nu este a sa.

.

Frica de a fi respins anumite situalii.

emo!ii, mai ales de

.

UtilizeazS frecvent cuvinte de genul: nimic, nulitate, a dispdrea, inexistent, fSri valoare etc.

CAnd e singur este invadat de

diverse frici"

Acordd pulinS importan!5 luourilor materiale. Se simte atras mai mult de zona spiritualS sau de cea intelectualS. PosedS o imaginafie bogatS dar din picate o folosegte pentru a-gi crea scenarii de respingere. Crede, congtient sau nu, cE fericirea nu poate dura prea mult.

Vorbegte

in general pulin gi se retrage dacd

nimeregte intr-un grup. ii este fricS c5 deranjeazi sau ci nu pare suficient de interesant. Este considerat solitar gi l5sat in pace. Cu c6t se izoleazd cu at6t pare ci devine invizibil.

in prezenla cuiva care ridici tonul sau devine agresiv pSrdsegte imediat situa!ia, inainte de a intra in panicS.

CAnd se simte privit, devine nelinigtit, ingrijorat de

elinsugi.

Are o energie nervoasi care ii conferi o mare capacitate de munc5. Simte ci existS doar c6nd este foarte ocupat, ceea ce tl ajutd sd se conecteze la lumea materialS.

un perfecfionist, care imbdtr6nind se panicheazi din ce ?n ce mai mult la g6ndul ci n-ar fi capabil si facl fa!5 viefii. Crede cd gi-a ratat existenta. E

il

face

si devini obsesiv in

Aspectulfizic

. o o . o o . . o . o

Corpul mic, ingust, foarte slab. Partea superioari a corpului contractatS, retrasi O parte din corp mai

mici

il lipsegte o parte din corp

(s6ni, fese etc.)

Prezinti scobituri (piept, spate, stomac) Are o parte a corpului asimetrici Ochii mici gi privire fugari

Cearcine pronuntate Voce slab5, stinsa Probleme de piele (mai ales pe fa15)

Preferi vestimentatia de culoare neagrS

Lise

Bourbeou

Vlndccoreo celor 5 rdni

RANA DE ABANDON

Aparlfia rinii: lntre unu gi trei ani, in relatia cu plrintele de sex opus. Copi! care a suferit pentru ci nu se simlea suslinut de citre pirintele de sex opus in relalia afectiv5. l-a lipsit,,hrana"afectivi sau a primit o

formt de afecliune lipsiti de cildurd ori diferitd de agteptdrile sale. Masca: Dependent Frica luicea mai mare: Singuritatea

Atitudinea gi comportamentul riniigi a mlgtii active:

o

Dependentului ii este foarte greu si ,,funclioneze" singur, iar singuritatea il inspiimintS. Cauti intotdeauna prezenla gi afecliunea altora. Are nevoie in primul rind de susfinerea celor din jur.

o

Adeseori suferi de tristeie profundi (singur sau nu)fdrd sd prea gtie de ce.

o

C6nd este singur pl3nge mult timp, cd de fapt igi pl6nge singur de mil5.

firi si realizeze

. iti provoacd incongtient boli sau situalii dramatice doar pentru a atrage atenlia gi mila celorlalli. Dezvolti o atitudine de victim5, crezind sincer ci este ghinionist.

o

lrmcul

FUGARUTuT

RANA DE RESPINGERE

Fuzioneazi ugor cu ceilal!i. Pdtrunde in suferinlele gi emoliile lor, dar se folosegte de acestea pentru a atrage atenlia asupra sa.

Lise

Bourbeau

Vtrdecoreo celor 5 rdni

igi evidenliazi partea de vedetS, de cele mai multe ori exprimati intr-un mod dramatic, doar pentru a atrage atenlia. intr-un grup, ii place si vorbeascS' despre el insugi. Raporteazd orice int6mplare la el

.

insugi.

. . r . o . o o o o

Se aga!5 fizic de al1ii. ii este dificil s5 decidd ceva de unul singur.

facl sau sE

Cere intotdeauna plrerea 9i ajutorul celorlalli gi de

multe ori preferi sd pard incapabil doar pentru a obline ajutor, nu pentru cd nu ar putea reugi singur. P6ni la urmd e foarte posibil si nu urmeze sfaturile primite pentru cd de fapt, el cautd doar atenIie. C6nd ajutd pe cineva sau c6nd face un servici cuiva o face doar in speranla ci acesta se va ocupa de el.

Are suiguri gi cobo16guri frecvente, astSzi vesel m6ine trist. Se destabilizeazi usor din cauza emo!iilor. Dificultatea de a termina o rela[ie ?l determind sE faci tot felul de compromisuri ca sd nu r5m6n5 singur. Crede ci daci cineva este de acord cu el, aceasta este o dovadd de dragoste.

in prezenla unei persoane furioase sau agresive inmoaie brusc

Ai

devine ca un copilag speriat

imbitr6nind, spaima de singurltate Deseori preferi rim6n5 singur.

se

si

cregte. indure o relafie dificilS decdt sd

Folose$te preponderent cuvinte ca: singur, absent, nu mai suport, o las baltd etc.

Aspectulfizic Corp longilin, sublire, fdri tonus Sistem muscular nedezvoltat Brale lungi, care se bdlSnginesc pe 16ngi corp Umerii cSzuli Spatele curbat PErti ale corpului cdzute, flasce Ochi mari

;i trigti

Voce slabi, p16ngicioasS Se

sprijini foarte des de ceva sau de cineva.

Preferl hainele largi , 1515i

Lise

Bourbeau

Vttrlt'r rrrr'0 celor 5 rdni

RANA DE UM|UNTA

Aparitia rdnii: intre unu gi trei ani, in raport cu gr;irintele care i-a reprimat orice formi de plScere lrzic6. Aceasti rand poate apdrea in raport cu unul rlntre pdrinli - cel care se ocupS de dezvoltarea fizici ii sexualS a copilului - sau in raport cu ambii pirinli. (.opil care a suferit umilirea din partea unui pdrinte llentru ci a experimentat pldcerea simlurilor. libertatea plScerii i-a fost zdrobiti de atitudinea represivi 9i dispreluitoare a pirintelui. A simlit ruginea fa!5 de acest pirinte. Masca: Masochist Frica luicea mai mare: Libertatea

Atitudinea gi cornportamentul rinii gi a migtii active:

I

IrIzIcu

I. DEPEN DENTULUI

RANA DE ABANDON

o

Masochistul are un suflet de misionar, pe care il manifesti adesea prin frici

o

I se pare ci Dumnezeu (sau Paznicul moralei din familie) il supravegheazi 9i il judeci permanent. Face tot ce poate pentru a se arita demn in fa[a lui Dumnezeu sau in ochii celor pe care ii iubegte. Crede ci pentru a fi spiritual 9i demn, trebuie si ugureze suferinlele umanitdfii. Din acest motiv igi face o datorie din a-i servi pe cei la care !ine, pun6ndu-i pe primul plan, inaintea sa. Pe de alti parte, masochistul are dificulti[iin a accepta mAngdierile sau risfSlul.

Lise Qourbeou

foarte retinut in vorbire, pentru cI a inleles ci n-are dreptul si spune lucruri care sA-i deranjeze pe ceilalli. Are chiar inclinalia s5-i scuze pe alfii. Este

Vlndecorea celor 5 rdni

o

autoderiziune, umilindu-se singur.

o

locuriin care nu se tnt6mplS mare lucru, cici nu este congtient de mirelia sufletuluisiu.

o

Folosegte cu precidere cuvinte ca: nedemn, mic, gras, porc, murdar etc.

Refuzi si-gi recunoasci senzualitatea gi plScerile pe care aceasta i le procurS.

Respinge pulsiunile asociate cu plScerile simlurilor pentru ci se teme cd va fi coplegit giiiva fi rugine.

li este, de asemenea, teamd ci

va

fi pedepsit daci

Are talentul de a provoca amuzamentul altora, prin

Este atras de

Aspectulfizic:

o o o

Talie scundi

a

Ochi mari, rotunzi cu privire de copil

a

GAtulgros

ili reprimi astfel libertatea, punSnd nevoile

a

MicS

celorlalli in prim plan gi neavAnd astfel timp si se bucure de propria via!6. Crede ci prin pldcerile simlurilor se depirteazd de spiritualitate. in plus, nu vrea si fie perceput ca lipsit de suflet.

o

Parli ale corpului rotunjite

a

Se imbraci deseori cu haine strdmte, ceea ce-i scoate in evidenli rotunjimile

ci

a

igi pdteazd deseori hainele

o

Voce mieroasl

se bucurd prea tare de via!5. A avut mai multe intdmplSri implie6nd sexualitatea,

at3t in copilSrie c6t giin adolescen!5. Face

tot ce poate ca s5'nu fie niciodati liber, cici

pentru el ,,a fi liber"inseamni ,,a fi neingrddit gi avea prea multe plSceri"

cunoagte nevoile, dar nu gi le asculti, crezdnd trebuie si,#isacrifice pentru a se simtitmplinit.

Tgi

a

Se simtedqiseori maculat, grobian, indemn. Uneori

chiarrdezjustat de el insugi. Compenseazi insi gi se recompenseazi m6nc6nd, crez6nd ci igi face plicere, dar ruginea gi autoculpabilizarea ii strici gi aceastd bucurie. 5e ?ngragi cu ugurinli, pentru a-gi gisi motive de a nu se bucura de plScerea simfurilor.

SupraPonderal,rubicond

Fatd rotundS, bucdlatd

umfldturi de bizon in partea de sus

a spatelui

Lise

Bourbeau

Vindecoreo celor 5 rdni

RANA

or rRAoane

Aparitia rinii: tntre doi gi patru ani, in raport cu pirintele de sex opus. Copil dezamdgit, fiindcd a simlit ci agteptirile sale de afecliune nu ii sunt indeplinite de cStre pirintele de sex opus. S-a simlit tridat sau manipulat Tn zona sa dragoste - sexualitate. $i-a pierdut increderea in acel plrinte dupi ce a suportat promisiuni neTndeplinite, minciuni sau semne de slSbiciune. $i-a judecat pdrintele ca incapabil de a-gi asuma responsabilitatea. MascS: Controlant

Fricile principale: disociere, separare gi renegare

Atitudinea gi comportamentul rdnii

o

9i a mSgtii

active:

Controlantul face totul pentru a-i convinge pe ceilalli de forla personatitSlii sale. igi folosegte calitilile de conducdtor pentru a-9i impune voinla.

. ili neglijeazi

vulnerabilitatea giincearcd sd se arate puternic. Jine ca ceilalli si gtie de ce este el capabil.

o

lrzrcu r. MAsocH rsru

in

aga fel inc6t sd fie considerat responsabil. Crede c5 a fi responsabil inseamni a fi gef. in realiFace

tate este de fapt iresponsabil, cdci ii acuzd intotdeauna pe allii gi dE vina pe ei. igi gisegte cu ugurinli scuze, astfel inc6t sd scape de acuzalii. LU

RANA DE UMILINTA

r

Lise

incearci

Bourbeou

si fie special, important. Cauti titluri


in nici un caz nu vrea si vorbeasci de gregelile

gi

onoruri, incearci si fie in centrul atenliei. Este ugor impresionabil de cineva celebru gi bogat,

de slSbiciunile sale.

o

acord6nd imediat incredere unei astfel de persoane. Uiti si fie vigilent 9i in caz de dezamigire devine neincrezitor

Reputalia e foarte importantd pentru el 9i daci gi-o simte ameninlatd este gata si o distrugd pe a celui care i-o pune in pericol

Minte cu ugurin!5 pentru a scipa basma curatS, dar nu poate tolera ca cineva s5-l minti pe el. Nu il deranjeazi subiectul minciunii, ci minciuna ln sine. Exemplu: Dacd domnul igi ingealS sofia, aceasta va fi mai deranjati de faptul ci a fost minliti dec6t de faptul ci domnul gi-a gisit pe altcineva. Are foarte multe agteptiri de la ceilalli gi este foarte exigent. Atunci c6nd delegS o activitate cuiva insisti ca lucrurile si fie fScute in felul sdu giin ritmul

siu, pentru a-ti

demonstra superioritatea gi importanla. Controleazd intruna, din lipsi de intotul, pentru a putea controla

totul. Nu suportS ca ceva sau cineva s5-i strice planurile. Acceptd cu greu neprevlzutul. Se crede indispensabil gi ii place ceilalli nu s-ar descurca firS el.

si

.

inlelege gi aclioneazi rapid, dar de multe ori dupi o judecatd pripitS.

o

intotdeauna sigur pe el gi incearci s5-gi impuni punctul de vedere in fala celorlalli. ii place s5 aibE ultimul cuvdnt.

o

Este ranchiunos. Poate si puni brusc caplt unei relalii gi s5 refuze apoi orice contact pentru o lungS perioadd de timp.

o

Este intolerant gi lipsit de ribdare fa!5 de cei ce se migcl maiincet. Nu ezitd si-gi manifeste furia.

.

incearci si pari independent pentru a evita frica de separare, de a fi abandonat. ii critici pe cei

E

dependenli.

o

Folosette cu precddere cuvinte ca: asociat, disociat, separat, pdrisit, intr-adevir etc.

creadi ci

destiinuie cu greu, pentru ci nu are incredere in cei de sex opus. Se teme ci ar putea profita de el.

Se

Este un bun manipulator;i profiti pentru a-gi controla partenerul. Refuzi s5 admiti ci este in ciutare de dovezi de dragoste din partea acestuia. Manipuleazi prin orice mijloc: bosumflSri, gantaj, minciuni, seducfie, fipete, amenin!5ri. Poate ajunge chiar la violen!5.

credere. Ti place sE prevadS

Aspectulfizic:

o

Bdrbatul arati

forli

gi putere in partea superioari

a corpului, are umerii mai largi dec6t goldurile.

30

sau

Lise

Bourbeau

\,uttl.'t (treo celor 5 rdni

La femeie goldurile sunt mai largi dec6t umerii. Bazinul degaji forg5. a

Mugchi dominanfiin mai multe zone ale corpului.

a

Voce puternic5.

a

Piept bombat.

a

il '' ,',1')\)*

Tendinti de a face burti, cu v6rsta.

a

Ochi mari, privire intensS, seducitoare.

'r I

+\

l(-*

Un surplus de greutate, nu pare gras, mai degrabd puternic.

a

a

" t't' @

r.'iez' r.

i:t-;

"-,\-

i

( /

,l*-\. -ll-'-., ii l, il l . ,',

..- .1 ,-,_-

Preferi hainele colorate

\,

\, ,/ '-. r/,, 't' t

\i 'i'

(, '.r.

l

\'

i'i ll \,,,i11 ,/

Y1

\,

,\i ,

\ \

I

IFIZICU L CONTROIANTU LU

RANA DE TRADARE

I

Lise

Bourbeou

Vindecorea celor 5 rdni

.

pdrinte. A reaclionat renun!6nd la propria sensibilitate, impunAndu-gi si evolueze 9i si fie perfect. $i-a blocat exprimarea individua litilii.

r

si

SIMTA. i9i manifesti cu greu sen-

celorlalli.

o

Pare de altfel rece 9i insensibil, pentru ci incearci sI arate altora, dar 5i sie insugi - ci nimic nu-l atinge. Din acest motiv este incapabil sd stabileasci relalii profunde, intime.

-

Frica principalS: lndiferenla

o

Atitudinea gi comportamentul riniigia migtii active:

o

Rigidul incearcd si pari vioi 9i dinamic, chiar atunci cAnd este obosit.

r

Admite foarte greu ci ar avea vreo problemi sau ci il deranjeazd ceva. DacS admite existenta unei probleme, se grdbegte si adauge ci nu e mare lucru, ci se descurci singur sau ci deja a rezolvat.

.

igi foloseqte autocontrolul pentru a

fi

perfect

5i

o

9i

pentru a-gi atinge idealul pe care singur 9i l-a stabilit sau acel.ideal pe care ceilalliil agteapti de la el.

o

Rigidul nu vrea

timentele pentru ci nu gtie cum s5-gi gestioneze sensibilitatea. Ti este teami ci s-ar putea si-gi piardd controlul gi si nu mai fie perfect in ochii

Masca: Rigid

o

gi

echitabil, de multe ori el este cel care exagereazi o acuzalie sau un gest. Nu igi di seama cit de nedrept poate s5 devini uneori fa15 de allii sau chiar fald de elinsupi.

RANA DE NEDREPTATE

Aparitia rinii: intre patru 9i $ase ani, in relalie cu pirintele de acelagi sex. Copil care a suferit din cauzi ci pirintele de acelaqi sex a fost distant, rece. Nu a putut si se exprime, si fie el insugi in relalia cu acel

in ciuda faptului ci vrea ca totul si fie perfect

Face totul pentru a-$i controla furia 9i o face congtient, de teami si nu-9i piardd controlul. Poate incerca s5-i controleze pe ceilalli atunci cind perfecliunea ii este pusi la indoiald 9i trebuie si se

o o

foarte aspru cu corpul siu gi admite doar rareori ci este bolnav. Aproape insensibil la frig sau la durere, se mSndregte ci nu are nevoie de medici sau medicamente. Se comportS

Se crede apreciat mai ales-pentru ceea ce face 9i pentru aspectul fizic. Nu are repaus p6nd c6nd totul nu este terminat gi perfect. inainte si-gi permiti vreo plScere trebuie si simtd ci o meritS, muncind pentru ea.

Pretinde mult de la el insugi, vrea sd fie tot timpul performant gi nu-gi respecti limitele. De aceea nu tolereazi lenegii. Este specialist in auto-sabotaj, atunci c6nd - dupi pirerea lui - ii merge prea bine.

apere. 35

Lise

r l,trrl trr'lruie si

Bourbeou

fie corect, justificat gi explicabil.

( ,rrrtl t'ste prins cu vreo gregealS se justificS imediat

tle teama de a fi prins igi pregitegte justificirile din timp. ;,r

.

si

nu intrerupi pe cineva care face afirmatii nedrepte, crez6nd sincer cI astfel il ajut5. ii criticd cu ugurin!5 pe cei care nu se comporti aga cum i se pare lui cd ar fi drept gi corect, se critici ugor gi pe sine. in opinia lui cunogtinlele Nu se poate abfine

sunt mai importante decit sentimentele.

Se

m6ndregte cu memoria gi cunogtinlele sale.

o

limitele poate deveni foarte sarcastic, batjocoritor, incipil6nat gi intransigent.

o

UtilizeazS frecvent cuvinte ca: intr-adevir, exact, nici o problemi, cu siguran!5, niciodati, trebuie, intotdeauna, corect, extraordinar, fantastic gi multe superlative.

CAnd igi atinge

Aspect fizic:

o o o o o o o o

Corp bine proporlionat,

cit de perfect

se poate

Tinut5 dreapti

Umeri pdtrali PSrtiale corpului rigide (picioare, g5t, spate) Migcdri rigide.

Aparilie ingrijitd 9i seducitoare Mijloc subfire, strins cu centuri sau cu hainele FalcS

puternicd

36

Vindecoreo celor S rdni

. o e e o

Abdomen plat, pe care 9i-l !ine supt Fese rotunde, bombate

Ten curat, luminos

Privire strilucitoare, vioaie, directd Voce uscatS, vorbire rapidi

Lise Bourbeau


Activarea rinilor

gi

comportamentele prezentate la descrierea fieclrei mSgti se manifesti in momentul c6nd rana respectivi este activati gi decidem si purtim acea masci. De ce si purtim o masci? Pentru cd ego-ul nostru ne face si credem ci adopt6nd

Atitudinile

comportamente diferite vom resimli mai pulin durerea provocati de activarea r5nii. in plus, credem ci ceilalli nu ne vor observa rana. Putem face o comparalie cu modul ?n care acoperim o rani fizici cu un pansament sau cu faptul de a lua un

medicament inainte de aparilia durerii. Putem pretinde astfel ci nu existi nici o problemi, Durerea fizicd este o reflectare a unei durerii psihice gi scopul ei este sI ne atragi atenlia asupra adeviratei cauze a riului. Aceasti carte ili va indica mijloacele prin care vei ili putea pune capit suferinlei de unul singur. Acest lucru nu va fi totugi posibil doar prin simpla lecturS. Va trebui si inveli cum si utilizezi metodele prezentate gi pe mdsuri ce vei invila si le utilizezi vei reu;i s5-1i atenuezi durerile

hrzrcur-

RTGTDULUT

RANA DE NEDREPTATE

firi

ajutor din exterior.

Vindecarea unei rini sufletegti poate fi comparati cu vindecarea unei rini fizice. De exemplu, o persoani care poate s5 gdseasci mesajul corespunzitor unei dureri fizice a trecut prin diverse stadii de inv51are. La inceput, nu seama gi este in intregime

i;i di

Lise

Bourbeou

dependenti de ajutor exterior (medicamente sau terapeut). Pe urmi devine congtienti c5 existi un mesaj dincolo de durerea fizici gi - continuSnd si urmeze tratamentul - incearci sd decodeze acest mesaj. Cu timpul, ajunge si decodeze mesajul respectiv 9i nu mai are nevoie de ajutor exterior.

Cum se activeazd o ran5? Se poate ?nt6mpla in trei feluri, cum am menlionat mai devreme c6nd vorbeam de,,Triunghiu I Vie!i i" 1.

2.

3.

Egti afectat de atitudinea sau comportamentul pe care cineva le are la adresa ta. Te simfi vinovat fald de cineva, !i-e teami c5-l

vei rini gi ii vei activa vreo rani prin ceea ce faci sau spui sau prin ceea ce intenlionezi si faci sau si spui. Suferi din cauza din a ceva ce-ti faci sau cum egti cu tine insuli.

Trecem zilnic de la o rani la alta, in funclie de circumstanle gi de persoanele pe care le frecventim. Am remarcat ci in general, in viala profesionalS suferim cel mai adesea de respingere gi de nedreptate, in timp ce in viala personal5 avem abandonul gi nedreptatea. Umilinla o triim intotdeauna in raport cu noi ingine. Nu-i acuzSm pe ceilalli c5 ne umilesc. Voi explica asta in capitolul despre umilin!5.

>-.--(D-<


Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viafa mea urmitoarele:

Lise

Bourbeou

CAPITOLUL DOI

in**at

L

fr,
Acest capitol regrupeazi intrebiri care ni se pun frecvent in atelierele si conferintele Scolii AscultS-ti Corpul


i-a ales pentru aceastd incarnare. Legitura lor genetici

este la fel de importantd ca legdtura dintre sufletele lor. Daci esti copil adoptat, amintegte-fi c5 experienfa unui abandon 9i a unei respingeri de mic copil face parte din planul tdu de viafd, pentru a te ajuta sd accepli aceste riniin viafa ta. i1i va fi foarte greu si le vindeci atSta timp cdt nu ifi asumi responsabilitatea acestei alegeri.

Copii adoptati trebuie sd considere cd rdnile lor au fost octivote de pdrin{ii biologici sau de cei adoptivi? RSnile ni se activeazi inilial de la concepere p6nd la v6rsta de ;apte ani. Confbrm anumitor curente din

psihologie ne dezvoltim toate credintele pAni la v6rsta de gapte ani. E sigur ci cea mai mare parte a

De la nagtere, cei care se ocupi de un copil vor acfiona gi vor reacliona in raport cu acesta in funclie de ceea

ce au de invSlat ?mpreun5. Absolut nimic nu este ldsat la int6mplare. Viala este at6t de inteligentd incSt trebuie neapdrat sd acceptdm aceasti inteligentd. Am auzit de multe ori cdte o mami pl6ng6ndu-se: Nu gtiu cum de imi pierd controlul otAt de repede cu fiico mea cea micd. Are talentul de o md face sd reoclionez gi sd uit de bunele mele intenlii de o fi mai tolerontd cu eo. Nu fnfeleg, moi oles cd n-am ovut deloc acest gen de probleme cu sorq ei, core e cu door trei ani moi more.

modului nostru de 96ndire, fricile, credinlele, sentimentele, deciziile, le trSim in mod incon;tient. in ceea ce privegte apari!ia sau activarea rinilor aceasta se prezintS atSt prin rela!ia cu pSrin!ii adoptivi c6t gi cu cei biologici. De fapt, toli cei care au avut un rol important in primii qapte ani de via!5 au participat la ,,trezirea rdnilor" existente inainte de nagtere. Bunici,

in acest caz, rdnile se activeazi gi la pirinte gi la copil. Mama isi pierde controlul pentru cd se simte respinsi de fiica ei. Dupd asta se auto-acuz5 ci este o mami rea

deci 9i intre ernoliile, fricile gi credinlele lor. Un copil adoptat va avea intotdeauna o legiturl foarte puternici cu pirinlii sii biologici, datoritd faptului ci

(r5ni de respingere gi de nedreptate) gi reactioneazi cu furie. Acest gen de reaclie poate surveni chiar daci fata nu scoate nici un cuv6nt: o privire sau o anurnitd mimici ajung. Asta demonstreazi foarte clar ci suferinfa ne este provocatS de interpretarea pe care o dim faptelor. O rand activati la una indicd faptul ci acea rand a fost activati gi la cealaltS, in acelagi rnoment gi cu aceeagi intensitate. La fel se int6mpli gi in cazul unui copil adoptat.

educatori, profesorii sau orice altS persoanS importantS, Am ascultat cu atenlie numeroase mirturii ale unor persoane adoptate, care la maturitate si-au gisit pirinlii biologici. Pe misuri ce ?ncepeau s5-i frecventeze gi si petreacS mai mult timp cu ei descopereau o mare aseminare intre rinile lor,

Lise

Bourbeou

ci nu este necesar si gtim c6nd 9i de citre cine ne-au fost activate rinile in prima copilSrie' E Precizez aici

suficient si recunoagtem existenla lor. Pe misurd ce devenim mai congtienli Siinvdlim si ne acceptim mai bine, multe evenimente din trecut ne devin maiclare.

Dacd unul dintre pdrinli o fost absent cdnd erom mici, inseamnd cd anumite rdni nu ne-ou lost activote?

Din pdcate, nu. $tiu cd unora le-ar fi plicut si aibi aceasti gans5, dar nu este cazul. Daci de exemplu o mamd gi-a crescut singuri fiica, firi ca cineva si joace rolul tatilui, copilul va fi atins in rinile sale de abandon pi de tridare. Rdnile au putut si fie activate Tn moduri diferite:

o

Prin ceea ce mama tatilui.

o

Prin ceea ce fiica a observat la alli

a


Lucrurile se petrec la fel pentru toli cei care au avut un singur pirinte in copilSrie ;iin adolescen!5

Moma mea d murit cdnd oveom trei ani, ior tato s-a recdsdtorit cdnd aveom Sase. Core dintre cele doud mame mi-ou activat moi mult rdnile.

in familiile reconstituite, toti cei care joaci un rol parental au influenle asupra ta. in general, pdrinlii biologici activeazd rini mai profunde, dar de multe ori, noul pdrinte nu face dec6t sd continue aceasti activare.

Amintegte-li

ci atragem intotdeauna persoanele

de

care avem nevoie in fiecare moment al vietii noastre.

povestit despre absenla ta1i,

ai altor

copii.

Prin intermediul unui frate mai mare sau a unei alte persoane de sex masculin din familie. Prin imaginea pe care gi-o face singuri despre

tatil

siu.

Persoonele homosexuale ar trebui sd inverseze rolul

pdrinlilor? Nu, fie ci vorbim de o femeie sau de un bdrbat, homosexualitatea sa nu are nimic de-a face cu rinile. Preferinla sexualS este un fapt foarte personal gi de naturi strict fizic6, chiar dacS alegerea se face ca reaclie la relalia cu unuldintre pirinli.

I

Prin orice birbat care poate reprezenta un tatd in ochii ei, cum ar fi un profesor sau un prieten de

familie.

repet - nu este si gtim cine a fost prima persoani care a activat unele r5ni, ci sd recunoattem ci avem aceste rini gi ci pirinlii nogtri au fost alegiin funcfie de planul lor de via]d, care este str6ns legat de al nostru. Ei participi Tntotdeauna la dezvoltarea noastrS spi ritua 15. Ceea ce este important

-

Lise

Bourbeau

Reacfia la alegerea homosexualit5lii unei persoane are legdturi directi cu ceea ce acea persoane are de

invSlat. in general, daci pirin!ii accept5 cu ugurinta aceastd alegere, asta va ajuta propria acceptare, iar rinile sale nu se vor activa in sfera sexualitifii. Daci unul sau ambii pirinli nu vor accepta, atunci se vor activa una sau mai multe rini. Putem determina aceste rini pe baza descrierii lor.

in ceea ce privegte partenerii, determinarea rinilor activate poate fi mai dificili. De exemplu, c6nd doui femei trdiesc impreunS, una poate juca mai pregnant un rol de birbat. Daci este cazul t5u gi egti consideratd a fi femeia din cuplu, partenera ta poate sd ili retrezeasci suferinlele trSite cu mama ta dar gi pe cele avute in raport cu tatil tiu. Sfatul meu, in acest gen de situafii este si nu incerci si afli prea multe. Trebuie doar s5-1i gestionezi corect fiecare ran5, pe mdsurd ce se activeazd gi asta ili va imbunitili relalia. DacI iti accepli ugor homosexualitatea vei fi mai pufin confuzi ;i vei putea s5-1i gestionezi mult mai ugor emoliile triite.

degi comportamentul este diferit, acuzafia

este aceeagi. Voi reveni asupra acestui subiect, intr-un alt capitol al acestei cirfi.

Auzim din ce in ce moi des de persoane tronssexuale, bisexuole, intersexuole etc. pe cine trebuie ocestea sd ia in considerare pentru octivarea rdnilor lor.

Rdspunsul

este acelagi.

pirinf

ii ne

activeazi intotdeauna anumite rini, fird si vrea, pentru ca noi si devenim conptienli de ceea ce avem de invilat, la fel cum gi ei au nevoie de noi pentru evolufia sufletului lor. Atunci c6nd o persoani alege un mod de viald in

afara normelor obignuite, este predispusi si experimenteze diferite forme de respingere, atat din partea altora c6t gi din partea sa (autorespingere).

toate astea, existi milioane de oameni care se nasc cu o rani gravd de respingere, degi par si triiasci absolut conform normelor. Este deci preferabil sd nu ne pierdem timpul ciut6nd .diferite detalii, ci si ne concentrim pe atenuarea, vindecarea propriilor suferinfe, pentru ci nimeni altcineva nu o poate face in locul nostru. Cu

ci aceasti

confuzie se manifesti deseori 9i la cuplurile heterosexuale. O femeie poate spune ci partenerul ei se comporti asem5nitor marnei ei ;i se intreabi cum s5-gi interpreteze rinile. Trebuie doar si se bazeze pe comportament, pentru ci acesta ii va indica despre ce masci este vorba gi ce rani ii corespunde. Verific6nd pe urmi cum gi-a judecat partenerulin modul siu de A Fl va descoperiiin final ci la fel gi-a judecat gi tatil. Confuzia vine din faptul c5 Aud des


Ce se intdmpld cdnd este vorbo de o mamd surogot? De cdtre cine este inlluenlot copilul in privinld rdnilor sale?

in cele noui luni de sarcini legitura dintre cei doi este foarte puternicS, pentru cd fdtul depinde in totalitate de mama purtitoare. El este deci influen[at de ceea ce

Lise

Bourbeou

ea triiepte, de ceea ce ea simte. Pentru ci nu existe hazard, femeia disponibilS ;i dispusd si poarte acel copil il va influenla in func!ie de nevoile lui sufletegti. Dupi ce va pierde orice contact cu ea, copiluligi va uita repede inceputul de via!5 9i va trSi experienfele de care are nevoie al5turi de mama care il va cregte. Acest gen de experien!5 poate fi triit diferit. Unii copii se pot simli respingi, allii abandonali sau nedreptSfiti. Pot exista copii care sE considere aceasti alegere de nagtere demonstreazi cd nagterea lor este foarte doritS.

in zilete noostre lecundolia in vitro este des folositd. Ce influenle poote oveo oceastd metodd osupra rdnilor sufletegti ale copilului? Trebuie din nou sd ne amintim ci hazardul nu existi gi ci totul ne este pre programat tnainte de nagtere, in conformitate cu planul nostru de via!5. Putem considera ci dacd sperma tatilui este fecundati de cdtre mami totul se petrece normal. Mai ales pirinlii respectivi trebuie si se intrebe ce au de invS;at din aceast5 experienld. Copilul va gti doar ci a fost foarte dorit, ceea ce nu e intotdeauna cazul la ceilalli copii. Fecundalia in vitro se poate face gi cu sperma unui necunoscut, fecundatd de citre mamd. in acest caz copilul va trii aceleagi stiri ca gi c6nd ar avea un tati absent sau dispdrut.

48


in situalia in care o mami surogat fecundeazd sperma tatdlui, putem si consideram aceleagi efecte ca in cazul mamei purtitoare.

Este important

si relinem ci

indiferent de

circumstanfe - sufletul copilului (pi cel al pirinlilor) aveau nevoie de aceste experienle pentru a putea evolua in conformitate cu planul lor de via!5.

ci suferinlele ne sunt cazate de Cdt timp acceptim si credem asta,

Doar ego-ul crede

cdtre ceilalli.

considerSndu-ne victime, nici nu este posibilS.

o dezvoltare

spiritualS

Ali spus cd fiecare dintre noi avem cele patru rdni, cu exceplio umilinfei. Cum se foce cd eu sunt singura din fomilie care dm aceastd rond? Cdnd spun avem toli patru-1ini din cinci asta nu inseamni ci sufletul nu are nevoie si accepte rana de umilinli. Avem cu tofii o memorie genetici mogteniti din familie a9a cum avem li o memorie celulari acumulatd pe parcursul vielilor triite de sufletul nostru. Toate aceste vieli ne sunt folositoare pentru a inv51a s5 acceptim tot ce poate fi trdit pe aceast5 lume. Pe parcursul unor viefi, experimentdm gi rana de umilinfi, pentru a ne verifica nivelul de acceptare al ei Persoana care a pus aceastd intrebare credea

ci

este

singura din familie care suferi de aceasta ran5. Ciut6nd mai atent in genealogia familiei va gisi -

49

Lise

Bourbeau

hr,rtc probabil - o persoanS care ii seamini mult

\

trnlr'r

0reo celor 5 rdni

gi

(.rre este gi ea la fel de afectat5. lntuilia imi spune ci atunci cAnd cineva seamSnd foarte mult cu un strdbunic, de exemplu, este de fapt acela$i suflet care s-a reincarnat pentru incerca s5 completeze un proces de acceptare ce nu care nu a fost incheiat.

Vid adesea oameni care nu pot

accepta rana de giii umilinti a unui membru de familie spun lucruri de

genul: De ce ii lapi sd profite de tine in halul ocesta?Egti prea bun! Sau: De ce te ingrogi otdt? Ar trebui sd tii pulin regim!

Daci te simli criticat - in gAnd sau in cuvinte - cei rotofei care au mai multe caracteristici ale misti de masochist, vei $ti c5 incl nu ai acceptat comportamentul gi aspectul fizic ale rinii de umilinfd. S-ar putea ca rana si reapari mai t6rziu sau si fie

(trmenii au sceleasi rdni? mult se credea ci gemeniifal;i erau diferifi, ,rv,ind fiecare o personalitate distincti gi ci gemenii rrk'ntici erau identici din toate punctele de vedere, at6t lrzic c6t 9i ca trisdturi de caracter. Unii cercetitori suslin ,rr um c5 gemenii identici nu sunt identici LOA%, mai ales rrceea ce privegte rnodul devia!5 pe careil adoptS si al lrolilor pe care le au. De exemplu, cercetdtorii nu rcugesc si inteleagS cum este posibil ca unul dintre liemeni si dezvolte un cancer de foarte t6nir, iar r elilalt doar pe la 70 de ani. l',rrral nu de

[xisti foarte multe studii despre gemeni, multe dintre ele inci in curs de validare, aga c5 cei interesali le pot gisi cu upurin!5 pe net.

am6natd pentru o viald viitoare.

E la fel pentru persoanele care au de exemplu doar fala rotundi gi nici un alt semn vizibil al acestei rini. Dacd se controleazi si nu se ingrape, din cauza mSgti

de rigid, inseamni ci n-au intrat in procesul de

lin6nd cont de legea cauzS-efect, care ne spune noi ne construim viala prin ac!iunile gi deciziile noastre, intelegem de ce gemenii trSiesc experienle diferite, chiar daci par identici.

acceptare.

Ceea ce face diferenfa, sunt alegerile pe care le fac in cursul vielii lor. Daci unul alege devini mai

E mult mai inlelept s5 facem fa!5 lecfiilor pe care trebuie si le inv515m. Astfel, nu evitim doar si retriim aceleagi suferinfe gi in alte viefi, dar cel mai mare beneficiu al acceptirii de sine 9i de allii este fericirea

con;tient pentru a-9i diminua suferinlele, adicS daci preferS dragostea in locul fricii, acceptarea in locul rezisten!ei, lSs6ndu-gi astfel inima si-i dirijeze viala gi nu ego-ul, cu siguranli acesta va avea mai puline boli

pe care o resimlim.

decSt cel ce va ldsa ego-ul s5-l dirijeze. Eu am observat

si

ci in

cazul gemenilor identici, existi multe ganse ca atunci c6nd unul adoptd un nou comportament, celSlalt s5-l urmeze. Sunt atet de uni!i, ci se simt

Lise Bourbeou

foarte u$or unul pe altul, chiar cdnd sunt la distan[d. Sar pdrea cd cel care s-a n5scut primul are mai multi

influenfi, dar cum to]i avem liber arbitru, este imposibil si anticipim fard gregeali cum se vor comporta doi gemeni identici.


Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmStoarele:

Lise

Bourbeou

lati de ce insist in a te ajuta, prin aceastd carte, si

CAPITOTUL TREI

obstar-ot itu fa+n vtnd$nril t dnils+.

Eg,s-u/-, cRL mnL


Yn-arae-

C6nd am scris titlul acestui capitol mi intrebam de ce ego-ulincearci din ce in ce mai mult si fie recunoscut, c6nd atitria autori importanli ficut sd curgi r6uri de

descoperi la rAndul tiu imensa influen!5 gi putere pe care ego-ul o are asupra ta. Sunt siguri ci nu sunt singura care devin din ce ?n ce mai congtientS, cu fiecare zi, cu fiecare sipt5m6nS, cu fiecare an care trece.

cernealS pentru a ne ajuta si inlelegem influenla covSrgitoare pe care acesta o are in viala noastri. Rispunsul pe care mi l-am dat este ci tocmai din cauza trezirii congtiinlei colective insistS atita se faci simlit. ii este frici cd ar putea dispirea.

Dupi ce m-am tot intrebat dac6 este posibil ca intr-o zi sd scap definitiv de influenla pe care ego-ul meu o are asupra vielii mele, m-am hotirSt p6nE la urmi si o las baltd gi sd md g6ndesc doar la bucuria pe care o triiesc de fiecare dat6 cdnd imi dau seama de modurile diferite in care incearci si mi pdcileasci gi si mi controleze. Doar a9a voi reugi si-mi controlez viala mai

Voi continua deci si vorbesc, cum o fac in toate cdrlile

bine.

mele, la

fel ca in

atelierele

gi conferinlele

Scolii

AscultS-li Corpul. Pentru cei care au citit mai multe din cdrfile mele sau au participat la conferin[e sau ateliere, m-am gAndit sd adaug mai multe exemple in acest capitol gi pe parcursul c54ii. Vreau si vd ajut astfel si recunoagteli mai precis momentele e care vi dirija!i singuri viala gi momentele in care vi lisati controlati de ego. Timp de 45 de ani am citit mii de c5fii gi am participat la numeroase formiri, pentru a-mi dezvolta congtiinla, iar de peste treizeci de ani predau eu Tnsimi asemenea cursuri. Cu toate acestea inci descopSr lucruri noi. La fiecare noui descoperire rim6n miratS gi mE intreb cum de nu mi-am dat seama mai devreme de acel lucru.

54

Crearea Ego-ului Aud deseori intrebarea: Dor de unde vine ego? De ce e ofit de importont in viafa noostrd? Ego-ul a inceput si se manifesteze din momentul in care Omul gi-a dezvoltat energia mental6, in urmi cu milioane de ani. i1i amintegti de Adom gi Evo? Triiau in paradisul terestru, Erau perfec[i. C6nd Eva a gustat din pomul cunoagterii (dimensiune mental5), au devenit imperfecli pi au apirut problemele. Aceasti poveste simbolici ne arati ci odati cu dezvoltarea energiei mentale am mo$tenit puterea de a alege. Suntem singurele creaturi de pe suprafala pimdntului care avem liber arbitru. Cu timpul, am ales s5 dim mai mult loc dezvolt5rii dimensiunii noastre mentale, i-am utilizat energia pentru a ne crea un ego, crez6nd cd ne

Lise

Bourbeou


va fi r"rtil, c6ndva, dupi care l-am lSsat si devinS mai important decSt puterea noastrd de a alege. Din pdcate, am uitat ci singura putere adevirati este cea a fiinlei divine pe care o avem fn noi - lumina noastrS, marea noastr5 inlelepciune. Putern compara ego-ul cu un vecin, cdruia i-arn oferit multi ospitalitate gi care p6n5 la urmi vine la noi in casi gi ne spune cum si ne comportdm. Acest vecin s-ar sim!i super inrportant gi indispensabil. Ar fi sincer convins ci nu putem trii fird el, cd n-am fi capabili si ludm nici o decizie in viala noastri fSri ajutorul lui. Putem condamna un astfel de vecin. Nu putem, pentru ci eleste convins cE ne ajut5, ci ne face un serviciu. Aga se int6mplS cu ego-ul nostru. El nu poate inlelege ce se int6mpld cu adevSrat, nu se poate vedea. latS de ce trebuie si invSlim si ne observSm, pentru a realiza

c6nd este prezent. Este ca o patS pe o fesdtur5, care nu gtie cI este o pat5. Trebuie si fim in afara tesiturii pentru a vedea pata. E important sE ne amintim ci ego-ul este flcut din energie mentalS, Dimensiunea noastrl mentalS ne este indispensabilS pentru a 96ndi, organiza, planifica, memora etc. E o materie subtili, pe care nu putem nici si o vedem, nici sJ o atingem, spre deosebire de dimensiunea noastri fizicl, dar care este totugi foarte prezentd gi foarte importantS. Pentru a putea si 96ndim, si ne organizim, mentalul nostru trebuie si se bazeze intotdeauna pe memoria sa, pe tot ceea ce a invSlat dea lungul timpului. Dimensiunea noastri mentalS este fericiti si echilibrati atunci c6nd

folosegte tot ceea ce a invSlat pentru a ne ajuta sI facem fali nevoilor fiinfei noastre.

si vorbim atata de ego in aceasti carte? Este foarte important pentru cd asta te va ajuta si De ce trebuie

devii mai congtient de toate d5tile c6nd o rani i1i este activatS, iar tu reaclionezi. intr-adevir, fiecare reaclie

este provocati de activarea unei

rini, iar asta

demonstreazi de fiecare datS influenfa ego-ului.

I

i

ilidaiseama ci ego-ulte domini gtii imediat ci pertlqgascg agglqllcl rI? !,"Ie19rylg!l"

C6nd

Ce este ego-ut

Ego-ul este o crealie specific omeneascd" Pentru a supravielui el se hrSnegte din energia noastri mentalS. Se bazeazd doar pe ceea ce a fost invilat in trecut. De exemplu, orice situalie pe care o considerd periculoasi pentru ci aga a fost la un moment dat, in trecut, este tratatd ca peniculoasi pentru totdeauna, adici at6ta timp c6t il l5s5rn.

incearcd intotdeauna si opreasci mersul lucrurilor, negSnd pe cAt posibil orice schimbare. Una din specialitSlile sale este suferinla.

Ego-ul suferf, din cauza dorinlelor sale nesatisficute gi, de asemenea, de teama de

suferinfi daci

dorinfele sale s-ar concretiza 56

57

Lise

Bourbeau

Ego-ul nu poate trii in realitate, cici compare totul la lumea pe care gi-a creat-o. E convins c5 lumea sa este cea rea15. De c6te ori am auzit adulli pl6ng6ndu-se de evenimente dificile din copilSrie, convingi fiind ci acestea au fost reale. Dupd verificirile ficute in familiile lor 9i-au dat seama ci perceplia lor despre aceste evenimente este fals5, c5 nimeni altcineva din familie nu a triit 9i nu a perceput evenimentele respective ca fiind dificile. Acegti adulli au suferit din cauza acelor evenimente timp de mulli ani doar pentru faptul ci ego-ul lor i-a influenlat sd perceapd acele

evenimente intr-un anumit

fel, in loc si

vadi

realitatea. vin dintr-o familie cu unsprezece copii gi sunt siguri ci dacl ne-ai intreba despre pirinlii nogtri, fiecare dintre noi am spune altceva. C6nd eram t6niri am avut parte de un incendiu la casa noastri gi dupi mulli ani, vorbind cu surorile mele, am realizat ci nici una dintre noi nu avea aceeagi pirere despre ce s-a petrecut atunci. Am trSit fiecare un incendiu diferit. latd influenla enormi a credinlelor gi fricilor noastre, a ego-ului. Fiind creat din materie mentalS, ego-ul poate fi considerat ca o excrescenli mentalS. Cunoagtem cu tolii excrescenlele fizice ca negii, chisturile, tumorile etc. Aceste excrescenle sunt ficute din materie fizicS, dar nu sunt naturale. Acestea paraziteazi corpul gi se folosesc de energia sa pentru a se crea 9i dezvolta, pentru a exista. Am fost din totdeauna fascinatd de structurile lor. Reugesc chiar s5-gi creeze vase Eu

sanguine, pentru a trii mai mult. Ego-ul, degi aseminitor, face mult mai riu, pentru ci posedd propria voin!5 de a trSi gi de a supravielui. Acesta


triiegte cu frica permanenti de a muri, de a dispare, parcd ar gti cd in realitate el este efemer, nu are substanlialitate aga cum avem noi. in acelagi timp, ego-ul este incongtient de asta gi din aceasti cauzi cautd si se autoconvingi de propria existenli. lgnoranfa asta seamini cu cea a unei persoane care nu vrea s5-gi recunoascd ci ii este frici cd o si rdm6nE fdri bani, ci este inconptienti de faptul ci trdiegte in nesiguran!5. Aceasta vrea deci si se autoconvingd ci de fapt nu este aga, cheltuind nechibzuit, afirm6nd ci nu se teme de sdrdcie gi este sigurl ci va avea intotdeauna suficienfi bani ca s5-si pliteasci facturile. Va merge chiar mai departe, ii critici sau incearci si-i schimbe pe cei ce manifesti o anumiti insecuritate financiarS. $tim cI daci nu i-ar fi fricd, n-ar avea de ce sd incerce si-i convingi pe allii sau pe el insugi. E la fel

gi pentru ego, care tot incearci s6 se convingi ci existi, cSnd de fapt e doar o iluzie. Ego-ul, scormonindu-[i energia mentali, te slibegte. De fiecare datd c6nd il lagi s5 te controleze, te trezegti firi energie. Sunt convinsi ci deja ai remarcat acest lucru cu mai multe ocazii. C6nd trdiegti frici gi emolii care sunt manifestdri ale ego-ului - ili dai seama cE egti obosit la sf6rgitul zilei. Doar tu poli si decizi daci continui s5-ti alimentezi ego-ul sau nu. Din picate nu este chiar aga u$or, pentru ci i-am dat prea multi putere ego-ului pe parcursul vielilor precedente. Acum el incearcd si ne convingi prin mijloace subtile cd de fapt, ne decidem singuri viala, c6nd de fapt el conduce.

Lise Bourbeou

Ego-ul,

totalitatea credinfelor tale

Cind vorbesc de o parte a ego-ului, md refer la toate credinlele, adicd la toate mijloacele pe care le folosegte pentru a interfera cu viala ta. Ai remarcat cu siguranf5 cd sute de voci ili vorbesc firl incetare, te sperie, te fac si te indoiegti de tine gi de al1ii, te culpabilizeazd, te impiedici si aclionezi etc. Fiecare din aceste voci este legati de una dintre credinlele tale. Cu c6t ifi intrefii mai mult aceste credinfe, cu at6t ele cSgtigi in importanfi. in concluzie, ego-ul este totalitatea credinlelor care te impiedici si fii tu ?nsu!i. Dificultatea de a ne recigtiga puterea De ce este at6t de dificil de a ne rec6gtiga controlul asupra vielii noastre 5i sd nu ne mai lSsim condupi de ego? Motivul principalil reprezinti lipsa de congtiin!5 a omului. Suntem congtienli de circa S-LO% de tot ceea ce se ?ntimpli in noi. Asta inseamni c5 suntem foarte pulin conStienli de toate d5lile cSnd ne l6sim viala si fie controlati de credinlele noastre.

indriznesc si sper ci dup5 lectura acestei cirli ili va fi mult mai ugor si-1i dai seama cind ego-ul preia controlul asupra vietii tale. Pentru asta e necesar si-1i amintegti ci ego-ul, micul eu, nu se 96ndegte decit la el gi ci va continua si existe prin g6ndurile continue de EU, EU, EU, MlE, MlE, MlE. Este modul sdu de a-gi dovedi cd existS. Pare ci se crede singur impotriva tuturor.


Egorl.te h"voie si se convihga netnqeta.t ci exist6 9i ci eat6t de irnportantinc6t poate exista etern,.lafel ca'omul

Si analizim de exemplu o zi tipici din viala unei femei mdritate, mami a doi adolescenli, care lucreazi' Majoritatea exemplelor se pot aplica 5i la bSrbali' Tot ce este scris cu caractere italice reprezinti g6ndurile micului siu eu, care se teme pentru imaginea sa, ii este frici si nu fie iubit, s; nu fie recunoscut etc' Egoul care 96nde;te necontenit doar: EU, MIE' Femeia se trezegte cu o mici int6rziere: Ce porcdrie de ceas, de ce n-o fi sunot? (EU) o sd fntdrzii din nou' $efa, ior o sd se uite urdt lo MINE.

Se alSturi solului 5i celor doi copii la masa din bucitirie. De ce nu M'a;i trezit?(ELl) cred cd V'am spus ieri cd astdzi (Eu) trebuie sd oiung la birou mai devreme.

in grabd, dar nu-9i glse;te taiorul pe care vrea si-l imbrace. o nu! E incd lo curd;at! Dacd (EU) n-ar trebui sd foc totul in casa osto poote a5 fi avut timp ierisd rnd duc (EU) sd-liou-

Se aranjeazi

prive;te in oglindS: lJite incd un rid!Via;a de familie UA imbdtrineSte repede. (EU)O sd am nevoie de mai multe zile de vaconfd. Sunt din ce in ce moi urdtd 5i ordt maiin vdrstd decdt sora meq mai micd'

Se

Lise

Bourbeou

Di fuga la baie; Of, iar a ldsat cinevo colacul ridicot. Cred cd solul meu. Bdrbali nu se gdndesc niciodotd la NOl, femeile. Oare cdnd

or sd inleleagd cd e

nepoliticos?

pe rnoSul dsta care incurcd circulalia Si MA face sd intdrzii. Ce-o cduto pe stradd lo oro asto?

in drum spre birou: uite-l

gi

Ajunge cu intdrziere la birou: iMl pare rdu cd am intdrziat, porcd todte ou fost impotriva MEA astdzi, incepdnd cu so,tul meu... $i continud sd explice, pentru a se justifica.

in timpul gedinlei: De ce trebuie sd-Ml pierd timpul oscultdnd aceleogi prastii? Credeom cd osto e o gedinld importantd. De ce varbegte doar eo? De ce nu-Ml cere pi MIE pdrereo? Poote iii inchipuie cd (EU) sunt tdmpitd. La pr6nz, la bufet:, iar cartofi prdjili! Si tot Ml-am promis cd n-o sd moi mdndnc prostii., iar o sd md ingro5. N-AM voinfd! Merge si-gi ia a patra cafea: Ok, asta e ultima pe core o beau. $tiu cd (EU) beau preo multd, dar ostdzi toli MA enerveozd gichior AM nevoie.

ii di o sarcinl

neprevdzutS: De ce trebui sd MA ocup EU de toate prostiile? Mdcar de Ml-ar spune mul;umesc. Oore ce AM gregit ca sd fiu intotdeouna atdt de incdrcotd gi oici gi acasd? Tofi profitd de MINE! $efa

Ajunge prea tdrziu pentru a-5i duce biiatul la sport; Nu te uito ago la MINE! EU am fdcut tot ce-om putut (EU).


Nu poli sd-fi inchipui cum e sd trebuioscd sd le foci pe toate gi acosd Si la birou. Soful ajunsese acasi mai devreme dec6t de obicei s_ 9i a instalat la televizor. Nu i-a trecut prin cop sd_Ml focd o surprizd gi sd pregdteoscd el maso in locul MEIJ

Fiul s5u ajunge acasi mai t6rziu. Ea se enerveazi ci trebuie sd-i pregiteascd si lui de m6ncare: puteai sd-Ml spui cd nu vii la mosd. EU credeom cd egti lo prietenul tdu. AM impresia cd toti credefi cd EtJ sunt servitoarea voastrd.

P6ni la urmi pe la ora 2L se ageazi qi ea la televizor ca si vadi un serial in care este vorba despre patru femei casnice:Ce Ml-ar pldceo gi mie sd locuiesc intr-o cosd opo frumoosd 9i sd moi om gi o bond core sd le facd pe toate pentru MINE! gi ceololtd, ce haine frumoose are! $i nici mdcar nu trebuie sd aibd o stujbd! uf, nu_Mt foloseSte la nimic sd visez. Ar fi preo frumos sd om 5i EU o astfel de viafd. Fiulgi fiica sa se iau la cearti: Nu mai suport sd vd aud! (EU) Sunt obositS, AM avut o zi grea. N-afi putea 9i voi

si vd mai g6ndifi

9i la allii? Am 9i EU nevoie sd m6 relaxez. Abia M-AM a5ezat Si (EU) am muncit toati

ziua.

Soful vrea si faci dragoste: Oare nu inlelege cd atunci c6nd (EU) am at6tea pe cap nu-Ml mai rdm6ne energie gi pentru asta? Birbali sunt toli la fel, nu se g6ndesc dec6t la ei, nu fin cont gi de nevoile noastre. Bine o si accept, a;a (EU) o sd am linigte, iar m6ine va fi mai drigul cu MtNE.

Lise

Bourbeou

ATENJIE: Nu spun si nu mai folosim deloc cuvintele EU, MlE, iUt. Oe exemplu, daci vrei si povestegti o int6mplare cuiva, le vei folosi destul de des. Ele sunt folosite de ego atunci cSnd existi o critici ascunsi in frazd, un sentiment de superioritate, ciutarea atenliei sau a complimentelor.

Ego-ul utilizeazi criticile

Un mod foarte subtil pe care ego-ul il folosegte pentru a ne controla este s5-;i dea importanld, s5-i critice frecvent pe al1ii, pretinzSnd ci sunt doar observafii. Ai vizut cAteva exemple mai sus. ii place si giseascd

defecte la alfii, le cauti nod in papuri pentru a se convinge cE el e superior gi mai important dec6t al1ii. C6nd suntem congtienli gi chiar criticdm pe cineva, o facem pentru ci suntem convingi ci meritS criticat, fiindci chiar a gregit.

Trebuie si

vI mirturisesc

cd pentru mine, faptul

ci


Daci vreicu adevirat si-!idiminuezi gisi-!i vinaecl treptat rinile, e absolut nevoie s6 devii congtient de enorma putere 9i inftuenti pe care ego-ulil are in viala ta

AcceptSnd faptul cd orice manifestare a ego_ului ne indicd activarea unei rini, devine imperativ sd devenim congtienli de prezenfa sa. latd un exemplu care te poate ajuta s5-ti dezvolli aceaste abilitate. pentru fiecare exemplu de critici, in g6nd sau cu voce tare, am adiugat 96ndurile egotice.

o Ai vizut acasS?

cum s-a ingrigat? Oare n_are oglindd (EU nu M-a; Idsa niciodati si ajung aga. EU

AM rnai multd voinid dec6t ea).

Nu mai tace din gurd, acapareazd toati discutia. ci gi allii ar avea ceva de spus? (EU sunt mai discret, mai atent la ceilalti) Nu-gi dd seama

Ce face prostul acesta

am

descoperit - gi descopir in fiecare zi - importanla ego-ului meu este una dintre marile revelalii ale vielii mele. Cu c6t devin mai congtientd descopdr c6t loc ocupi. Marele avantaj al acestei descoperiri este ci din secunda in care imi dau seama ci nu mai sunt eu cea care-mi controleazl viala, pot imediat si-i suprim influenfa.

in trafic? Mi_a tiiat calea gi aproape m-a atins. Cine i-o fi dat permis? (EU conduc mult mai co!-ect, EU n-a5 face niciodati a5a).

Siraca, are din ce in ce mai multe probleme, devi_ ne treptat o victim5. (EU sunt stf,pdn pe mine. EU nu caut sd atrag simpatia prin problemele mele. EU nu profit de ceilalti)

M-am sSturat s5 tot trebuiasc5 sd mI repet! Cred c5 am fost destul de clarl (EU ascult mai atent, EU sunt mai focusat, ca s5 inleleg nnai repede)

65

Lise


Bourbeau

.

Nu pot sd cred cd face din nou asta, deti 5tie cd nu imi place! (EU lin cont de ceea ce ii place, micar at6ta lucru pot face pentru a-i arita iubirea MEA).

cu copii mei, (EU)ii iubesc prea mult).

o

sun la o institulie publici ! Mai int6i vorbegti cu o maginlrie c6teva minute bune 9i c6nd, in sfArgit ajungi si vorbegti cu cineva, i1i pune aceleagiintrebiri. i1i ia o groazd de timp! (Daci a9 fi

Urisc

si

timpul oamenilor, ag schimba sistemul acesta idiot. Sunt sigur ci (EU) a; gisi un sistem mai inteligent. EU responsabil acolo, m-ag 96ndi la

o

imi mai ceri sfatul, daci nu-[i place niciodati ce-!i spun 9i faci tot de capul tdu? (EU nu sunt at6t de egoist, (EU) sunt mai flexibil, nu ii fac pe allii s5gi piardi timpul) De ce

Cum poate accepta un om sd facd o asemenea meserie. (EU MA iubesc prea mult ca si accept a$a ceva. (EU) Merit mai mult. De ce dureazi atat pan5 s5-mi ia comanda? Localul

nu e prea plin, or fi ?n grevS? ( Daci ag fi EU patronul, (EU) m-ap asigura ca serviciul si fie impecabil).

picat ci sora mea line mai mult la fetifa ei dec6t la biiat! E nedrept. ( EU n-ag proceda niciodati aga E

Nu pricep de ce piringii mei mai stau impreuni. Se ceartd tot timpul gi tata e obligat intotdeauna si cedeze. (EU, daci a9 fi nemullumiti permanent de ce face solul meu, ca mama, l-ap pirisi EU. Sau: EU sunt mai tare dec6t tata, (EU) nu m_ag ldsa nicio_ dati condus aga) De c6te ori imi vizitez mama, imi povestegte doar de isprivile surorii mele. De ce oare nu poate sd_mi spund gi mie ceva frumos? (EU nu sunt aga nedrept ca ea).

Ego-ul folosegte superlative

incearci sd-gi dea importan!d, ori de c6te ori exagerdm, folosind superlative sau orice formd de EU, MIE

exagerare.

.

E$tiTOTDEAUNA ocupat ta munce gi acasd pi nu egti NICIODATA prezent c6nd am nevoie de tinel

si cred ci maiexisti locuri unde se servegte in farfurii de plastic! Ce poluare! (EU

o

EU nu mSndnc NICIODATA desert.

sunt mai evoluat, (EU) cunosc gravitatea acestei poluiri.

o

int6rziiiruroroenurue

Nu pot

m6ncarea

De atalia ani are aceleagi probleme pi noi toli vrem s5-l ajutSm, ii propunem solulii. CAnd o sd le ia 9i el

in considerare? Nici nu mai am chef s5-l ajut! (EU ag fi recunoscitor si am atalia oameni care fin la MINE si care vor sI MA ajute)

o o o

EU nu mai am deloc

frici.

Nu inlelegi N|C|ODATA, trebuie irufOfOfRUNA si mi repet Nu-Ml vorbegti NICIODATA, cAnd vii acasi te insta_ itrttotoEAUNA ta televizor.

lezi

il

Lise

o .

BSiatul meu me

Bourbeou

minteifvfofoEauruR.


ne ldmurim, sd vedem cum stdm, sd putem aveo o

it\tOtoEAuNA trebuie s5 rezolv eu problemele de

reiafie colegiold corectd.

la birou. Ego-ul se identific5 cu ,,a face" gi,,a avea" Ego-ul folosegte,,trebuie" sau condilionalul

Egoul se exprimd - ?n g6nd sau cu voce tare - cu TREBUIE sau cu expresii la modul condilional, ca de exemplu or trebui, mi-ar pldcea, or fi bine etc.

ci aceste expresii arati teama, chiar daci e ascunsi. LimitAndu-ne astfel ne mai convinge s5-i De ce? Petru

Pentru ci se identifici cu ceea ce posedi sau cu ceea ce face, ego-ul vrea si posede tot ceea ce-l hrinegte piI asigurS, adic5 bunuri gi persoane. Nu vrea si piardd nimic, pentru ci ar crede ci pierde o parte din el. Ori o persoanl ?ncearci si se pund in valoare aduc6nd vorba cu orice ocazie despre ceea ce posedS, ori dorind si isi expund lucrurile prin orice rnijloace.

ascultSm fricile. De exemplu, cAnd spui lrebuie sd md las de fumot sau trebuie sd nu moi mdndnc atdta. Este ego-ul care vrea sd te sperie, si te mai controleze inci o dat5, pentru a simli ci existd gi ci e puternic. Nu gtie ci in via!6, noi avem tot timpul de ales. Nu gtie c5 atunci c6nd luim o decizie bazatd pe fric5, alimentim acea fricS si p6nd la urm5 tot se va manifesta. Nu i;i di seama c5 ne cere control pentru a evita ceva. Dar controluN este cel mai bun mod pentru a face acel ceva si se manifeste, nu s5 dispa

ri.

Toate expresiile condilionale ascund o

fricS

incongtient6. Ar trebui sd-i spun colegului meu cd mom sdturat de comentoriile lui urdte lo adreso meo. Ce mi-ar pldceo sd pot sd-i rdspund lo fel! Mai multe frici se pot ascunde in spatele acestei dorinle exprimate la modul condilional. DacE acestei persoane nu i-ar fi fric5, ar spune mai degrabd: Asto e, m-qm decis cd mdine o sd stau de vorbd cu colegul meu. Am nevoie sd

Nu egticeea ce posezi: bunuri, bani, talent, titluri. $i nu egticeea ce faci: meserie, pirinte etc.

Am cunoscut pe cineva, acum c61iva ani, care igi cumpira intotdeauna rna5ini foarte scumpe. C6nd mergearn la restaurant, dddea bacpiguri generoase portarilor ca s5-i parcheze magina chiar la intrarea in restaurant. Pe de aiti parte, putea merge kilometri pe jos pentru a cduta hranl pentru c6ine sau h6rtie igienici la pre! redus. Asta pentru a economisi citiva bdnufi, in timp ce cheltuia scandalos de mult pentru altceva. Mi-am dat seama la un rnoment dat cd se identifica cu maginile sale. Daci AM o ma9in5 scumpi 5i dau irnpresia cd (EU) sunt bogat, SUNT cineva. Acest om a fost foarte bogat mult tirnp pi la sf6rgitul vieIii era foarte sdrac pi plin de datorii.

Lise

Bourbeau

Acest gen de atitudine ajutS mult ego-ul si creadi ci este important, ci existi cu adevirat. Amintegte-li ci el gtie, in profunzimea lui, c5 este efemer gi deci

giseasci in permanenli moduri si se convingd c5 existi 9i mai ales cd nu va inceta s5 existe. Atunci c6nd cineva care igi pierde averea sau di faliment se g6ndegte la sinucidere, inseamni ci se identifici cu ,,a avea 9i a face". trebuie

vttt!.'(.rreo celor 5 rdni

vSzut-o de O intreb pe o prieteni pe care n-am rispuns: rnult, cum mai sti cu sinitatea 9i ea mi-a

.

DurereaMEAdespates-ainrdutd|it,migrenele mai am 5i un inceput MELE lo fet ;i (EU) om oftot cd

si

E ugor si recunogti o persoani care se identifici cu meseria lui. Se va gribi sI o spun5, chiar daci nu-l intreabi nimeni. Sunt doctor, inginer, director de firmd etc. Acestor persoane le place expresia de admiralie sau de recunoagtere a celorlal[i. Daci sunt pu[in mai privilegiali datoriti meseriilor sau titlurilor pe care le

au, se umfli de fericire. Aceasti ,,umflare"arati ego-ul lor crepte pe misuri ce este alimentat.

de diobet.

in boncd BoniiMEt, biiuteriile MELE, contul MEIJ pe maSina MEA' Cine a fdcut aceostd zgdrieturd zgdrieturo ostaT Ar fi de ajuns' Cine a

. .

fdcut

o .

bagi in fala Astepli la cas5, la magazin' Cineva se si te ta. ii impingi furios: E locul meu' nici vorbl bagiin fala MER' solul de bra!' Merg6nd pe stradi, Doamna igi line celorlalstrAns l6ngd ea, iar privirea ei le comunicd

tefemei:Vedelic6tdeimportatisunt(EU)'Am

c5

Existi multe femei care se identificd cu meseriile so!ului. Sunt Cutdricd, solia doctorului Cutare. Sau:Sunt sora lui x, oi ouzit de el, o cdgtigot o medolie la Olimpiodd.

Ai remarcat de cSte oricei din jurultdu, la fel ca gitine, folosesc termeni de posesie atunci c6nd vine vorba de bunuri, de apropiali sau de voi? latl nigte exemple:

o

Bund, Lise, fi-l prezint pe so.tul MEU. in cazuri din astea imi vine si rispund: Bund, SOTUL MEU, pentru cd tot nu-igtiu numele.

o

Mamo MEA, copilul MEU, tatdl MEU, sora MEA,in loc de prenumele lor sau de mama, totd etc.

noroccSunomcaacestaMAiubeSte.EstealMEU! (bdrbatifac uneori la fel)' o Asta poate deveni gelozie, care este

formi importati

demanifestarea€go-ului.opersoanSgeloasinu

aparfine' $itu? poate admite ca cineva si-i ia ceea ce ii va spune ci 1i ili Ce !i-e frici s5 pierzi? Rispunsul tiu 9i ci te se pare cI egti ceea ce posezi' Amintegte-liins5 lagi influenlat de ego-ultiu' foarte greu cel ce se identifici cu ceea ce face suporti ce ESTE 9i nici criticile. Se simte imediat criticat in ceea doar la ceea nu-9i dd seama cum critica se adreseazi cu ." fRCf (sau a ficut)' latl c6teva exemple de critici' interpretarea ego-ului celui criticat'

o

(asta e' SUNT o Mdncarea asta n-are nici un gust' bucitireasd Proasti) 7t

Lise

Bourbeou

Mama prietenului meu nu il criticS toatd ziua. (Eu SUI\T o mame rea). Tatil prietenului meu igi face timp s5 se joace cu el. (SUNT un tati riu) De trei ori ai fdcut aceeagi gregealS! De c6te ori trebuie s5-1i mai arit ca sE pricepi? (SUNT varz5, nu pricep ninnic).

Atat eu c6t gi colaboratoarele rnele arn

primit comentarii la sf6rsitul unor conferinle: Conferinla dvs. a fost prea lung5, lipseau unele detalii la solutii, nu prea am avut timp pentru exercilii, ali terminat prea tArziu, n-a!i rSspuns la toate intrebSrile etc. Daci am uita cd cei care criticau astfel vorbeau doar de anumite aspecte ale modului nostru de predare, ego-ul nostru ar fi preluat controlul, iar consecinfa ar fi putut fi: Asta e, sunt zero in materie de comunicare, oameni nu mi plac etc. De altfel acesta este unul dintre motivele pentru care ii rugim pe participanti si aibi amabilitatea de a ne impirtSgi pirerea lor despre ce trebuie pistrim sau si modificim in cursurile noastre. Asta ne ajutS si acceptim faptul c5 este imposibil si mullumegti pe toati lumea. Asta se aplici in toate domeniile. CAnd suntem criticali, ego-ul nostru ne face imediat si uitim ceea ce am ficut bine si toate laudele pe care le-am primit vreodati de la alte persoane. Cunogtivreun copil care si nu-gi fi comparat pirinlii cu pirin!ii altor copii sau cu vreun profesor? Chiar daci

preferi comportamentul pdrintelui prietenului siu, asta nu inseamni cd nu-gi iubegte pdrinlii. El se referd la un comportament 9i nu la ceea ce pirinlii s5i SUNT.


Ego-ul

cauti complimentele

Stii prin ce mijloace ego-ul

tiu cauti sd primeascd

complimente?

----:-..:-".-:-_.--_ Ego-uladori si primeasci

complim"nt"

Sl

recuno5tinf5. Folosegte toate rnetodele posibile pentru a le primi. Acfioneazi astfelpentru a simlici existi $icd este important. Crede.e

"g1,nyg.,!!.1

latd mai multe exempie:

. SI le povestegti celor aproplali tot ce_ai ficut in ziua aia, firi ca ei sd te fiintrebat. . Si petreci foarte mult timp alegdnd cu ce si te im_ braci si si te aranjezi, in speranfa cd te vei face re_ marcat.

e Si inmagazinezi multe cunogtinfe, doar pentru a avea un ascendent in disculiile cu alfii.

. 5i povestegti tot timpul

despre isprdvile tale din

trecut.

te pl6ngi de slibiciunile tale sau si te denigrezi, in speranla ci ii vei auzi pe altii spun6ndu-fi cd de Sd

fapt egti mai puternlc, mai hun. S5 spui ce pref ai te intrebe cineva.

plitit pentru ceva scurnp, fdri

sd

Sd te oferi sE pldtegti pentru altii la restaLlrant, gtiind bine ci nu-!i permi[i.

i i i

Lise

.

Vindecareo celor 5 r6ni

Bourbeou

S; mergi in mod regulat la acelagi restaurant sau in acelagi loc de vacan[5, pentru ca si te faci cunoscut de personal. Si te simli flatat cSnd acegtia igi amintesc de tine 9i de preferinlele tale.

Se poate si afirmi ci tu n-ai ciutat niciodati complimente gi cd acestea te fac si te simli jenat. Tn acest caz, s-ar putea ca atunci c6nd le primegti si

.

plat si MIE asta, anul trecut. Am fdcut aia 9i aia pi gtiu ci 9i tu ai putea face la fel ca MINE gi ci vei reugi gi tu.

.

r5spunzi cd nu egti a9a. Adici: ,,Trebuie sd fii un bun organizator ca sd fi reugit sd termini proiectul acesto la timp. ",,A, nu, n-om fdcut osto singur, om fost ajutat gi nu sunt chior atit de bun orgonizator pe cdt crezi.

,,Acest gen de rlspuns indici de fapt cI tu agtepli gi alte complimente, pentru cd trebuie si fii exceptional

a avea dreptul sd le primegti. Ai vrea ca persoana respectivi si insiste asupra calitSlilor tale, pentru

ceea ce !i ar satisface ego-ul. Altfel, ai simplu: Merci, eptifoarte amabil. Ego-ul nu gtie

fi

rispuns

si asculte

lati o listi de exemple care demonstreazi un alt mijloc de ac!iune frecventi a ego-ului: neascultarea. Se precipitS, vorbeste atunci c6nd ne adresim altcuiva sau ne intrerupe atunci cAnd vorbim.

o

Cineva o intreabi pe sora ta cSte ore doarme pe noapte. Ea rispunde, iar tu te bagi in vorbi: Eu dorm ;apte ore pe noapte.

o

Un prieten i1i vorbegte despre o problemi pe care o are. Tu te precipili 9i spui: Am o solulie pentru

tine. Trebuie sd faci asta gi asta. Te sf5tuiesc si ci o si funcfioneze. Sau sd-l intrerupi imediat, spun6nd: Mi s-a int6m_ aplici solulia MEA. SUNT sigur

in timpul unei gedinfe cu formatorii nogtri,

cineva

C6nd cineva pune o intrebare copilului sau neruluitiu, rdspunzitu in locul lor.

parte_

ridicd m6na pentru a ne imp5rtdgi o idee care ii ve_ nise pe parcursul unui atelier. N_a terminat bine de vorbit c5 o colegd se repede: EU fac acest exercifiu altfel gi cred cd este foarte bine. pe urmi explicd in detaliu cum procedeazd EA.

. .

intr-un grup de prieteni cineva povestegte o in_ timplare destul de dramatici, iar apoi o altd per_ soani povestegte o alti intAmplare mai dramatici ;i tot aga mai departe p6nd se ajunge la o adev_ Srati competilie a ego-ului, pentru a afla cine va fi

cel mai important p6nd la urmd.

Ego-ul se

justifici

gi se

apiri

in 90% din cazurile in care rdspundem defensiv, nimeni nu ne-a cerut explicafii.

trebui",ffi

Ego-uleste convins cd toli 9i a toate. tntri reped" in O"t*ril. i"a"iJ"rr", e vina altcuiva. Cauti un vinovat.

Vindecorea celor S rdni

Lise Bourbeou

o Dau c6teva exemple ca sE te ajut

si devii mai alert

pi s5

descoperi de c6te ori putem s5 ajungem ?n situalia de ne justifica gi de a cluta vinovSlii.

o

o Ai remarcat cd atunci c6nd egti in int6rziere,

o

o

Ne retragem in defensivd gi c6nd suntem criticati, pringi cu o gregealS, c6nd opinia noastri este contestati sau c6nd cineva incearc5 sd ne dea un sfat.

a

Stau la rSnd la vami pe un aeroport dintr-o aiti tar5. Dupi vreo jumEtate de ord de agteptare, imi dau seama ci m-am agezat la rdndul grepit, cel pentru rezidenli. O nu! De ce chestia ostea mi se intdmpld MIE? Docd d5tia ar fi ofigat mai bine informafiile, (EU) n-a; fi gre5it rdndul,

Ne credem atacafi, depi nu e aproape niciodatd cazul.

o

pregdtegti scuzele cu mult inainte si ajungi? Chiar egti preg5tit s5 spui o minciuni ca st scapi basma curatS. Fiecare minciuni vine de la ego gi ascunde o fricS incongtientS.

o

Discuti cu prietenii despre situalia economicS. Ei nu sunt de acord cu tine. Tu ins5 vrei cu tot dinadinsul ca ei si fie de acord cu tine;i continui s5 aduci ar* gumente ca s5-1i aperi opinia, pe care o consideri importanti gi conect5. Tu nu egti opinia ta, doar ego-ul tiu este convins c5 ai fi.

o

gtiu cd aveai nevoie pide ceapd.

msi pot oveo tncredere in bdrbofi. Am avut trei so.ti 5itoli m-au fnSelut. Din cauzd lor (EU) sunt EU nu

c

Dacd ag fi avut yi eu ni5te pdrinfi core s-ar fi acupat de mine, n-c$ avea ocufil atdteo prableme.

o

Bietul meu Eenunchi! E din csuzs cdzdturii de cdnd dveam zece ani.

De exemplu, il rog pe solul meu sd se ducd si_mi facS c6teva curnpirdturi. Acesta se duce gi revine cu tot ce i-am cerut, iar eu constat brusc: lJff, am uitot sd-fi trec pe listd ceapa. Ego-ul preia imediat

controlul, nici n-a prea auzit ce-am spus, dar rdspunde imediat: Nu e vino meo! De unde era sd

i1i

acum singurd.

Docd ai fi fost o solie mai bund gi am fi fdcut dro_ goste moi des, nu te-ag fi in5elat niciodatd.

Un cuplu discuti dupi o vizitd la prieteni. El ii spu_ ne cit de mult i-a pllcut mSncarea, mai ales plicin_ ta cu mere. Vrei sd spui oio foce pldcinta moi bund decdt a fac Eu? Sau; 6U am olte luuuri de fdcut, n_ om timp de pldcinte. Ea nici mdcor nu lucreazd.

leti de la film inrpreun5 cu partenerul tiu gi el ?!i spune cd nu i-a plicut filmui, iar tu insistasegi sE vini cu tine la acel film. De ce nu poli 5i tu sd fii de acord cu MINE, mdcar cdteodatd. De porcd o faci expres, ca sd MA contrazici. Filmut chior o bun, fost tu nu te pricepi.

.

De ce fmi tot spune cum

Ego-ul nu poate

se

face, MA crede idioatd?

fiin momentut prezent

C6nd vorbegti sau te g6ndesti la intdmpliri din trecut avSnd regrete sau visezi la un viitor c6nd lucrurile vor 77

Lise

Bourbeau

merge mai bine, nu egti centrat, nu etti in inima ta' Ego-ul incearci sd se simti important prin ceea ce s-a int6mplat sau prin ceea ce urmeazd si se intimple:

o

Dacd og mai aveo oceeasi energie ca in tinerefe, violo meo ar fi moifrumoosd.

o

Docd (EU) nu Ml-a\ diferit.

.

A$teaptd door sd-Ml iau diploma, o sd vezi otunci cdsi boni o sd am 5i ce viold frumoosd o sd am'

o

Cdnd o sd pot gi EU sd'mi iau cdteva zile libere, o sd pot pi EU sd md odihnesc 5i dupd oceeo voi putea

fi pierdut slujbo, totul ar fi fost

sd-mi oting obiectivul'

o o o

pdcat cd ne pierdem incredereo in noi o datd cu vdrsta. Cdnd eram tdndr, nimic nu M-qr fi putut opri.

Ce

Cdnd voi reupi sd sldbesc din nou o sd imi gdsesc 5i EU un portener.

Abia a$tept sd ies la pensie. o sd am in sfdrSit timp sd md ocuP de toote nevoile MELE.

Ego-ul,

uitim trecut.

triind doar in trecut, ne influenleazi si

nu

int6mplsrile care ne-au produs suferinle in


Dupi el, suferinlele ne sunt provocate de citre al1ii, iar el ne impinge si ne reamintim intdmpldrile dificile. Din picate, doar percepfia lui ne transformi in victime ca urmare a unui traumatism. Nu vreau si spun ci nu existi 9i victime de serviciu. Dimpotrivi, daci mai continuim si revedem acelagi film in capul nostru, vom fi din ce in ce mai traumatizati de incidentul respectiv.

C6!i oameni au triit experienle ingrozitoare in timpul rizboiului sau al vreunui accident pi au reugit si treacd peste, devenind mai puternici, mai curajopi. Totul depinde de capacitatea de a accepta cd tot ce atragem s5 ni se int6mple este propria noastri creafie. O si

revin mai incolo asupra acestei noliuni

de

responsabilitate.

Ego-ul se hrHnegte cu noliunile de bine gi

riu

De c6te ori gSndegti in termeni de bine gi rdu, sunt g6nduri ale ego-ului tiu. Dupi el, cind faci bine, dupd criteriile lui, el e important $i existS cu adevirat. C6nd faci ceva ce el considerd rdu, riscS s5-gi piardd din importan!5 gi deci identitatea. E convins c5 atunci c6nd nu-l asculli 9i nu faci ceea ce el crede ci e cel mai bine pentru tine, el devine inexistent. ii este imposibil si stie ci poli avea necesitSli diferite de ceea ce crede el. Din cauza asta trSim cu totii acele sentimente de vinovSlie.

Lise

Cu

Bourbeau

cit te simli mai vinovat cu aHt Tti la$i mai mult la$i ego-ul si-!i conducl viala

?!i


o o

C6nd egti centrat, nu clasifici lucruriie in bine gi r5u' Egti doar congtient c; trSie$ti o experienXS, mai mult sau mai pulin inteligenti pentru tine" Ego-tll tdu nu gtie cI tu ai nevoie de aceste experienle pentru a inv51a" CAnd egti centrat, nu faci .!udec5!i de valoare, doar observi.

latd c6teva exemple suplimentare de judecare in termeni de bine 9i r5u:

c

lor m-am ene!"vat cu copii! C'ind sd devrn sl EU rnai toleront?

o o

Chiar nu mai ovearn nevoie de incd o

a

Sper cd sofulineu sd nu osserure cd, iar n-am spdlat

prdjiturd!

Chiar mi-am fdcut bine dataria! Sper cfr de d*ta asto geful o sd fie rnul{umit,si o sti rnd iaude.

rufe. Nici ttu-pi dd searns c6te arn pe cap. Chiar dacd nu spune nimic, vdd in achii lui cd md crede lene;d, cd nimic nu e bine f(tcwt'in cssd '

o

C1nd a sd pot 5i eu, in sfdrpit, sd fnvdy sd-mi fin ra? Vdd cfr, iar n-a prea apreciat ce i-am spus.

gu'

o

De ce nu sunt 5i EU apo frumoasd ca sora meo? nedrept!

E

EU n-om atdteo diplome ca amicul meu, dar vialo meo amoroasd e moi reugitd decdt o lui.

Nu inteleg de ce nu vreo sd-Ml urmeze sfaturile. Ml suntfoarte bune.

se pdre cd

t o

Pe

vremel MEA viala era mai simpld.

Lucrez de doudzeci de sni in firma ssto. De ce noi venifi sunt tratofi mai bine co MINE?

CAnd egti in prezenla unor persoane pe care le consideri mai informate dec6t tine, nu stii curn s5 te comporli pentru cd ego-ul ?1i spune ci dacd deschizi gura o si te faci de r5s, iar dacl nu spui nimic lumea o sd cread5 cd egti ciudat sau ignorant. Egn-ulse crede capabil s5-i facff pe alliifericitl pe ceilalli Poate cd o si fii uimit de ceea ce urrneaeS: CAnd iti faci griji pentru altii, cand incerci sii-i ajuli - chiar dacl nu !i-au cerut ajutorul -este un semn c5 ego-ul a preluat controlul. Lui nu i-ar pl5cea aceastd formuiare si {i-ar spune imediat: Sd nu crezi asta, Stii bine cd f;i pasd de cei din jurultdu, pentru cd eSti un om bun, care le vrea daar hinele.

Ego-ulse comParS

Cind te compari sau cSnd ii cornpari pe al!i, o faci sub influenla ego-ului.

Cred sincer cd eSti o persoan5 bun5, cdreia ii pasi de cei din jur. Mesajul pe care vreau sfi !i-l transmit, e cfi metoda pe care o folose;ti nu este eea bun6. Dorinla de a face totul pentru allii este foarte rar apreciat5 de

Lise

Bourbeau

acegtia. Ei ar putea s5 se simti ofuscali de faptul ci-1i bagi nasulin treburile lor 9i le spui ce-ar trebui sI fac5,

c6nd ei nu te-au intrebat nimic 9i in plus ai gi tu problemele tale nerezolvate. Ar putea, de asemenea, si se simti devalorizali, pentru ci tu nu-i consideri capabili si-1i ceard ajutorul, in caz de nevoie. Unul dintre fiii mei este inventator, un geniu creator dupi pirerea mea. E foarte pasionat, petrece mult timp lucrAnd la un proiect, dar la un moment dat ii vine o alti idee giincepe un alt proiect. in loc si-gi valorifice inven!iile sau si concretizeze un proiect, cum ii vine o idee nou5, o urmiregte imediat. Reincepe tot timpul de la zero, fdri perspective. Ca femeie intreprinzdtoare gi indrdzneate, care igi duce intotdeauna ideile p6nd la

capit, am considerat multi vreme acest comportament ca penibil. MI intrebam de multe ori: Oare cum poote trdi a5a lo vdrsta lui, fdrd sd oibd nimic pe numele lui, fntotdeauna in fala unui nou fnceput? Timp de mai mulli ani l-am criticat, i-am dat o mullime de sfaturi ca si-gi valorifice ideile lui strdlucite. Am vrut s5-l ajut chiar 9i investind bani in doui dintre proiectele sale, dar fSri succes, pentru ci de fiecare dati a lSsat lucrurile in aer, ca si inceapi altceva.

Mi-am dat seama ci ego-ul meu vroia ca el si reugeasci cu orice pre!. M-a9 fi simlit flatati ca fiul meu si aibi succes. Vroiam deci s5-l ajut pentru ego-ul meu. A fost un proces lung, care a durat mulli ani, iar in momentul c6nd scriu aceste r6nduri fiul meu e la fel, lucreazi la doui proiecte diferite in acelagi timp. M-am hotir6t si mai investesc o datd bani, ca s5 vdd dacS


sunt capabil5 si o fac doar din dragoste pentru el pi nu pentru orgoliul meu. in cazul in care nu va utiliza bani Sstia pentru a face ceea ce mi-ar plScea, voi putea s5mi testez capacitatea de a mI detaga. Te sfituiesc si fii foarte atent c6nd ?[i faci griji pentru cineva. De fiecare dati cAnd incerci si aju!i fSri s5 ti se fi cerut, vei descoperi ci de fapt te temi pentru tine daci celilalt nu-ti urmeazi sfaturile. Ego-ul tiu se teme si el gi crede cd va c6;tiga in importan!5 daci cel ajutat va reugi datoriti ajutorului gi sfaturilor tale.

Chiar c6nd cineva i1i cere ajutorul, spui da de o manieri neconditionatd sau te decizi s5-l ajufi cu g6ndul la o eventualS recunogtin!5. Aceasti a doua variantS este un mod de a ajuta condilional 9i folosegte Ia satisfacerea si la

alimentarea ego-ului tdu.

Orgoliul

Pentru cd ego-ul nu este nieiodati satisflcut, cu c6t c6ptigd in importarrf5 cu at6t ii este mai frici cd o pierde gi cu atdt ?ncearcd sd c6gtige mai mult5. Reugegte chiar

s5-gi dezvolte orgoliul, ceea ce se cheamS de obicei o

oveo un ego puternic. Orgoliul este deci ego-ul

la

putere maximS. Orgoliul este un sentiment exagerat al propriei valori, o stimd de sine exagerat5 care ne conduce sd ne situlm deasupra celorlalli. Orgoliosul vrea s5 c6stige cu orlce pref gi vrea cu orice pre! sd aibi dreptate.

Lise

Bourbeau

rgo-ut n;ilrhq*r.ittiffi Islstemul sIu de valori, i6l-cindincearci id,.! i6pun5,,tt

I

I

altora devine orgoliu

Orgoliosul se crede atSt de important gi puternic inc6t se autoconvinge ci doar el deline adevdrul, crezSnduse astfel superior gi mai bun dec6t alfii. incearci si-i faci pe allii si creadS aceleagi lucruri ca el, vrea si domine. E specialist in a gisi metode diverse pentru a

fi

crezut gi urmat de ceilalli. Comportamentele pi atitudinile care ii injosesc pe ceilalli ii dau un sentiment de superioritate. Dorind sd aibd dreptate


Orgoliul poate sd se rnanifeste su[: formS inteiectuaid

sau sub formE spiritualS. Orgoliul intelectual se rnanifestl prin cunogtinlele sale pentrlr a se intiri. lmpresia pe care o d5 prin modul in cane vorbepte poate fi cam a9a; Ascr,rltd-MA, EU gtiu nai hine. Vorbegte de obicei rapid, ridicdnd tonul, mai ales atunci c6nd simte ci nu reugepte s5 cclnvingd. Orgoliul spiritual se crede superior in naport cu fiinla" EU SUNT rnai bine organizat declt ilne, SUNI- msi rdbddtor decdt tine, SUNT mai evaluat decdt tine etc. Putem s5 percepem cL, uturintS asta din exprimare, chiar dacl nu sunt folosite expresiile astea.

intotdeauna, inseamnE cd ceilalli gresesc.

Ag putea sf, dau mii de exernple de cum ?ncerc5r,r de multe ori si-i convingem pe allii sd fac"i sau s5 fie ca

latd c6teva exemple de orgr:liu:

noi. Ego-ul nostru vrea si ne facfi si credem c5 aclionim spre binele altuia" Crede astfel cd cJacd cdgtigd ?n importanli are rnai nrultd putere s5 ne sperie. Astfel ise pare cd lui ii va fi mai pufin fric5" Aceasti pSrere este fals5, pentru ci aga curn gtim, un

o o

te lagi de fumat? ftii cI ?1i face rdu" am reugit si rni las. Poli si faci 5i tu ca MINE. CAnd o s5

So$ul meu nu vrea sd MA urmeze gi

EU

sI vini la cur-

surl de dezvoltare personalS cu MINE. Nu mai e la acela;i nivel cu MINE. EU cred cd asta ne va afecta relalia.

o

De ce nu poli gi tu sd te organizezi ca MINE. Vei vedea cE e mai bine aga.

o

Nu-ti dai seama ci modul tiu de a te ocupa de educafia copiilor nu e hun? Esti prea permisiv. Ar trebuisS facica MINE, aivizut ci d5 rezultate mai bune.

o

DacS m*am enervat, e din cauza ta,

tu aiinceput.

cAine mare poate s5 fie mai speriat dec*t un

ciine mic.

Ali observat ci atunci cAnd rre exprirnlm cu orgoliul, nu oblinem rezultatele sperate? Cu c8t suntem mai orgoliogi, cu at6t ceilalli rezistd, pentru ci se simt dinrinuali 9i cornparali. Orgoliul incearci si creascS, ceea ce nu piace nimdnui, doar ego-ului siu. Persoana diminuati, injositi sirnte in profunzlrnea ei ci aceste atitudinl sunt contrare iubirii adevirate, care acceptd diferenlele altora.

Lise

Bourbeou

Comportamentul orgolios ascund€ o teamE puternici

dea.firespins,deanufiiubit.:'.


V-am pregdtit o m1ncore itolieneoscd, dor gtiu cd eu nu gdtesc lo fel de bine co al;ii, dor sper cd o sd vd placd gi a$o.

ln plus, un comportament orgolios denoti o lipsd de incredere in sine. De aceea incearci sd se compare favorabil cu algi. Lipsa stimei de sine il impiedici sd poatd avea incredere in el, s5-gi facd complimente, de fapt il impiedicS

si

se iubeascS. De aici provine nevoia

de exterior, incercirile sale de a gEsi iubirea

5i

aprobarea care s5-l faci fericit din partea altora.

Adoptarea unui comportament orgolios inseamni gi a ciuta perfecliunea intr-un mod idealist. A fi idealist

fi

realist. prin urmare daci te percepi ca o persoand care este rareori mullumiti gi care simte ci trebuie si tot reinceapi gi si revizuiascd ceea ce face pentru a se asigura cd totul este perfect, inseamnl ci ego-ului tiu ii este fricd sI nu fie respins. este contrariul lui a

Dar ego-uluiii este imposibil s5 gtie

ci perfecfiunea nu poate exista dec6t in lumea spiritualS gi nu in lumea materialS, pentru cd el nu ptie ci existi o lume spiritualS. Riscul de a fi prea idealist este de te compara in inferioritate sau de refuza un compliment. Ego-ul tiu va face tot posibilul si te convingi ci dacl

te

recunogti inferior, e$ti o persoani modesti. DimpotrivS, iati un alt truc pe care ego-ul ?l folosegte

pentru a avea controlul.

De exemplu Janine, care se devalorizeazi tot timpul, pentru ci ea crede cd nu este o buni bucdtdreasl" C6nd are invitali la mas5, primul lucru pe care il va spune este: 86

Cu genul acesta de comentarii ea cauti de fapt complimertte din partea invitafilor, care vor incerca sd o reconforteze. Din picate ins5, chiar dacd invitalii, poiiticogi, ii laudi mdncarea gi o asiguri ci totul a fost perfect, ea nu-i va crede si data viitoare va face la fel. [\u va fi niciodati mulfumiti de modul in care gdtegte, pentru cd idealul siu este nerealist. Te-ai intrebat vreodati cum ar

arita lume asta dacd

am avea cu toli acelagi comportament ;i aceeagi atitudine, dacS toti am avea aceleagi noliuni de bine gi riu? Ar fi o lume foarte monotonS, nu-i aga? Si in plus n-am avea nici o ocazie s5 ne verific5m gradul de iubire veritabili gi capacitSlile de acceptare. DacI egti genul de persoand care cedeazi des, care nu indriznegte s5-gi asume locul tn via!5 gi care crede ci allii au un comportament orgolios, te sfdtuiesc sd privegti mai atent. Foarte des, cei care cedeazd gi se lasd dominali de allii i;i refuleazi orgoliul. Ei isi trliesc orgoliul interiorizat, pentru a nu-l lSsa la vedere, zic6ndu-gi: Nu are rost sd MA controzic cu el, oricum nu inlelege nimic, (EU) nu spun nimic, dar (EU) 5tiu cd EU om dreptate. O sd reu$esc oricum sd fac ce vreau EU. indrdznesc s5 sper cd dupd ce ai vdzut toate exemplele din cartea ai devenit mai congtient de influenla egoului in viafa ta. Nu vreau s5 te descurajez, incerc doar si te ajut sI devii mai congtient.

Lise

Nu

Bourbeou

existi nicio schimbare posibilS atata timp c6t nu egticongtient de ceea ce vrei si schimbi

Cu trecerea anilor devine tot mai important ;i mai urgent si ne dim seama de citi putere i-am cedat ego-ului nostru. Nu doar in viala aceasta, ci gi in vie!ile precedente. Acesta gi-a dat seama de multl vreme ci a clpltat o mare importan|d ?n a ne intreline frica de a fi

rinili

(cele cinci

rini ale sufletului). Doar prin

dezvoltarea congtiinlei vei ajunge ca intr-o buni zi s5 recuperezi controlul asupra vielii tale gi si lagi marea ta forli interioari -- care i!i cunoagte nevoile sufletului - s5-gi reia locul.

in

capitolele urmitoare vei invSla cum poli si diminuezi treptat influenla ego-ului, perrtru a deveni st5p6n pe viala ta. Pe urmi vei putea face legituni intre rdni 9i diversele manifestdri ale ego-ului, ceea ce (sper din tot sufletul) te va ajuta si redevii tu insuli gi si nu mai trebuiasci si-1i folosegti miptile pentru a te proteja.

><*-oO--<


Dupd lectura acestui capitol am decis sd aplic in viala mea urmitoarele:

Lise Bcturbeau


trdi anumite evenimente in vedereo reveniri la adevdrata noostrd naturd, c6nd vom deveni spirit pur.

CAPITOLUL PATRU

Ditnintnrefl- egp=uluL *L arrinilpr.

Din pdcate, de-a lungul timpului, am uitat oceste lucruri gi om crezut cd facem bine cd folosim energie mentald pentru o ne cred un ego. Sd reludm deci

Acest capitol incepe printr-un citat din cartea Marele ghid al fiinlei:

legdtura cu individualitotea noastrd, cu ceeo ce suntem cu adevdrat.

Cum om putea sd focem ca sd diminudm puterea ego-ului nostru? in primul rdnd, trebuie sd-l acceptdm 5i sd nu ne repropdm cd i-am permis sd se creeze. Trebuie sd reolizdm cd p1nd acum, omul a crezut cd ego-ul constituia singurul mijloc de proteclie impotrivo suferinfei. Putem sd compordm ego-ul cu un servitor, care igi conduce stdpdnul pentru cd acesta i-o permis so focd, ddndu-i gi autorizafio de o o face.

Dacd egti sincer cu tine insufi, te_ai recunoscut cu siguranf5 in unele exemple care explicd metodele pe care ego-ul le folosegte pentru a se alimenta gi a simli ci existS. cu toate acestea s-ar putea foarte bine ca si nu fii con;tient c6nd acesta te impinge sd negi ceea ce

Astdzi,

o datd cu deschiderea

conStiinfei, devenim congtienli cd noi suntem acel stdpdn core infelege cd nu este'in firea lucrurilor ca servitorul sd ia deciziile. El trebuie moi degrabd sd fie lo dispozifia stdpdnului gi sd-i indeplineoscd cele necesare. Vrem sd redevenim

stdpdnii vielii noastre. Avdnd

o atitudine

de de

recunoaStere, ego-ul nu se simte ocuzat, ci mai grabd recunoscut pentru ojutorul pe core a incercat sd ni-l ofere in trecut. Vo fi mulfumit pi usurdt sd-5i reio locul de servitor gi sd ne lose sd redevenim stdpdni pe viala noastrd.

amintim intotdeouna cd nu suntem ego-ul nostru reconectdm cu esenla noastrd divind. Suntem sd ne 5i Sd ne

fiinfe perfecte pi folosim un corp material,

cu

dimensiunile sale fizice, mentole pi emofionale pentru o

te privegte pi sd ardgi cu degetul comportamentele altor cunoscu!i.

citre

Asta este ceva normal, pentru ci de fiecare dati c6nd vorbim despre ego sau orgoliu in cadrul atelierelor noastre, am observat cd o mare parte din cursanli nu aud ceea ce spunem sau deformeazi ceea ce au auzit. Lasd-te ajutat de

ceiapropiali

intr-o primi etap5, pentru a te ajuta sd diminuezi influenfa ego-ului tdu, iti sugerez si recitegti capitolul

precedent gi s5-gi notezi diversele expresii ale ego_ului tiu. Atunci c6nd vei fi CU ADEVAnnf pregdtit si admi[i c5 il lagi sd ocupe un loc important in viafa ta, gise5te o persoand care te cunoagte bine gi care e capabild si_ fi spund adevlrul. Aratd-i lista si cere_i sd_!i spund pdrerea ei despre comportamentele si atitudinire tale in care ego-ul a fost prezent indic6nd cd o rani a fost activatd gi ci o masci a fost folositi. Daci ili va sugera 91

Vindecoreo celor 5 rdni Lise

Bourbeau

este mai mare, cu at6t este mai urgent si devii congtient de lipsa de iubire 9i asta in toate domeniile

cu care tie ili este s;i nrai aclaugi aite comportarnente' tiu opune acord, fii congtient ci ego-ul

*r-rl,

vie!ii.

fii cll

rezistenli'

si ai dificultili cu exerciliul Nut te speria, este normal si accepte ci face ceva acesta pentru cI ego-ul refuzi cd are dreptate ." 1i-ar'putea diuna' E at6t de convins va sta in putin!5 tot ce-i gi cd vrea sd te ajute ci va face puterea' Daci i1i asculli pentru ca tu si nu-i descoperi firA probleme' inima vei face acest exerciliu Pentru

rogi acea a progresa cu exerciliul poli sI atenlia de

s5-!i atragi persoanb sau un alt apropiat c6te ori folose5ti exPresil ca:

o o

Stiu cd... sau Stiam

cd"'

cd" Sunt sigur cd"'sau eram sigur

oDa,dor'^'sauNu,dar"'indicAndojustificare pentru . AscultdJ Tnsernnfin d Vreau sd md ascul;i' Stiu cd om

o a

cd

am

depd5it faza (etapa)

in

concluzie, c6nd devii congtient de cauza unei indispozilii fizice ori psihologicS, asta nu inseamni ci ai gregit 9i cd trebuie si ifi schimbi comportamentul sau atitudinea pentru a fi bine. Mesajul principal este de a fi mulfumit ci ai congtientizat. Dupi asta, trebuie si te autorizezi si fii a5a pentru moment, gtiind profund in sufletul tiu, cd vei redeveni, treptat, stipAn pe tine insuti.

interior se folosegte 9i de disconfortul asupra ta te n.,l Ou*,ru a-!i arita ci influenla ego-ului fizic ne informeazd face sI suferi. Orice disconfort a sufletului cAnd dim asupra gradLrlui de suferin!5 de sine' Cu c6t durerea fizici cJorra,Ji de lipsi de iubire

tiu

La nivel psihologic, vei pti cd ego-ul a luat conducerea imediat ce folosegti o mascd asociati la una din rini.

asto!!!

Mesaiul de disconfort fizic Dumnezeul

mdsurd ego-ul vrea si aibd dreptate. Asta inseamni mai ales, ci trebuie pentru moment, si accep[i cd 1i-a fost at6t de frici c5 te rinegti, incit l-ai lSsat sd preia controlul. Nu e nici bine nici rdu, e pur gi simplu uman si-1i fie frici.

drePtate

insemnind" Pricepi' in intelegi ce vreau sd-yi spun sfdrSit cd om drePtate F.u

Atunci cSnd corpul tdu suferi de rigiditate, de infepenire a articulafiilor sau a arterelor, de constipa!ie etc., aceste indispozi!ii ili indicd ?n ce

Acceptarea ego-ului AcceptAnd egoul in viala ta prezentd, vei putea admite mai ugor cdnd porli o masci 9i cd nu egti atent la inima ta. Aceasti acceptare este o dovadi de iubire si doar iubirea poate schimba ceva.

Lise Bourbeou

SI te iubeptiinseamni si-!idai dreptulde a fi aga cum egtiacum. Este singurul mod prin care o transformare interioari sau exterioari este posibili

si vi impdrtigesc o experienli pe care o triiesc in momentul in care scriu aceste r6nduri. Particip la o


importan!5. Mi-a luat c6teva zile p6ni mi-am dat seama cd cele 5 stele erau inscrise pe card-ul de la cabina mea, pe care trebuia sd o prezint peste tot. N_ aveam nici un motiv si le reamintesc eu ceva ce ei

Tin

ptiau.

croazieri impreuni cu una dintre surorile mele gi profit de aceste zile pe mare pentru a mai scrie la aceastS carte. Deoarece eu gi soful meu am mai ficut cildtorii cu aceasti companie, am aflat ?nainte de plecare c5 am dreptul la un card 5 stele, ceea ce imi dd dreptul la c6teva privilegii.

CAnd am acceptat cd ego-ul meu a preluat conducerea,

mi-am putut urma inima. pur gi simplu am acceptat generozitatea companiei gi le-am fost recunoscitoare fdri si mai trebuiascd si repet tot timpul EU SUNT o clienti 5 stele, cu exceplia cazului in care eram intrebatd.

forte mullumiti firi s5-mi dau seama ci eram 9i foarte flatatS de faptul cd sunt considerati o ,,clienti specialS". De fiecare datl c6nd aveam dreptul la un privilegiu, mE asiguram c5-l oblin spun6nd: Eram

o

Am primit o invitalie pentru oceastd cind. SUNT o clientd 5 stele

o

SUNf o clientd 5 stele,, om'infeles cd om dreptul sd cobor pasarela fdrd sd stau lo rdnd

o

Nu uitali sd-mi doti reducereo de 50% lo core om dreptul pentru sticlo osta de vin, nu-i o5a7 SIJNT o clientd 5 stele.

c

SUNT o clientd 5 stele, om infeles cd am o zi gratuitd lo spa. E adevdrat?

dreptul la

$i tot a9a, pentru fiecare privilegiu. CAnd auzeam: Bineinfeles doomnd, suntefi binevenitd, ne bucurdm sd

overn clienli fideli, ego-ul meu era satisficut 9i se simlea foarte special, ceea ce-i ?ntlrea idea de

94

Mindria ego-ului Poate te intrebi daci asta inseamni cd nu trebuie niciodatd sd fim mdndri de reugitele 9i realizirile noastre. Nu asta vreau si vi spun. Bineinleles ci este bine sd fii m6ndru de tine, pentru cd asta ajutd si ai mai multi stimi de sine. Dar nu e nevoie sI ne ldudim in gura mare, pentru a obline recunoagtere sau complimente din partea celor din jur. C6nd suntem foarte m6ndri pentru c6 am depdgit un obstacol sau am reugit si ne realizim un obiectiv gi ne bucurim cd am putut si ne gdsim resursele interioare gi descoperim astfel imensa noastrd putere, inseamnd

95

Lise

ci

Bourbeou

am aclionat dupi inima noastrS' Nici nu avem

nevoie sd vorbim cu ceilalli despre asta' Ei igi vor da seama singuri 9i probabil ne vor felicita' Tot ce avem de fdcut in acest caz este si spunem un simplu mullumesc. Dacd uneori simli nevoia si impdrtSgegti cu cineva o victorie sau o reu9it5, asigure mai int6i cI nu o faci pentru a culege lauri 9i a te da mare' La Ascultd-fi Corpul, formatoarele noastre 9i eu insumi auzim deseori participanti care ne spun, Mullumesc din inimd, mi-afi solvat viofo. Pot si vi asigur ci aceastS avalangd de gratitudine ne oferi ocazia si practicirn modestia, spun6nci la rdndul nostru mullumesc con;tienfi de faptul ci daci o persoani gi-a schimbat viala datoriti invdldmintelor noastre, este doar pentru ci a avut curajul de a pune in practici

ceeaceainvSlat.NoinuamfostdecStinstrurnentul de care avea nevoie. dacd ?n urma unei astfel de mirturii ne apucim sd spunem in stAnga 9i-n dreapta ci am salvat viala unuia sau altuia, este un mod de ne acorda siguri importan!5'

insl

Orice activitate legati de ajutorarea cuiva presupune multi modestie. Din picate mulli dintre cei care ajuti cad in capcan5 9i incep si creadi c5 ei sunt cei care vindecS.

Vtrtrlccareo celor 5 rdni

n'octionez. Crede cd are intotdeauno dreptate. Dacd ar Ir mai omabild, capobild sd-mi moi dea gi mie dreptate t oteodotd, A$ fi diferit.

I

adevdrat c5 e greu c6teodat5 sd nu reaclionezi. Se rrrai int6mplS gi si ne pierdem controlul gi si regretdm ,rpoi cele spuse. Deci: ce-i de fScut in fala unei persoane care crede ci are intotdeauna dreptate?

facem cu ego-ulcelorlalli

in unele situalii s-ar putea si simli in tine o oarecare respingere. Si luim de exemplu un so! care i9i pierde ribdarea cu solia sa 5i spune'. Nu e vina MEA, e din couza sotiei MELE care ore un ego uria1 5i MA face sd

di

rezultate foarte bune gi iti d5 ocazia sd vezi cd celSlalt n-are intentia sd te rineasci sau si-1i spuni cd nu te iubegte. El vrea doar si aibi dreptate pentru a-gi satisface ego-ul, crezSnd ci e singurul mod de a fi important. in ultimul capitol voi reveni cu alte metode care pot fi utilizate.

Aceasti metodi Ce s5

ci putem si

ne purtdm ca ?n cazul cdnd ili descoperi propriul ego. Singura metodi de obline un rezultat este si acceptdm comportamentul orgolios al acelei persoane. in realitate, persoana respectivS se teme gi se simte rinitS. lndiferent de rana activatS, comportamentul orgolios ascunde frica de a nu fi iubit. Cum aceasti persoani nu se iubegte suficient pe sine, ea cauti iubirea ta gi a celor din jur. Simplu fapt de a-ti recunoaste teama si de a o accepta te va ajuta si te simli mai bine. S-ar putea si fie suficient pentru ca si nu reaclionezi si sd asculti linistit, fdri si comentezi. Reamintegte-fi totugi ci ego-ul tiu va incerca si aibi ultimul cuvint, si aibi dreptate. E un bun exerciliu, dificil la inceput dar care cu timpul devine u9or. Putem reugi s5-i spunem cu calm acelei persoane: Putem sd ne ddm dreptul de a nu fi de ocord 5i sd fim omdndoi convin5i cd avem dreptate? t.(ispunsul meu este

Lise Bourbeou

Lasi-i si profite de tine

Putem avea senzafia cE cineva profiti de noi in mai multe domenii. De exemplu mulfi dintre noi acceptim cu greu ca cineva si ne fure ideile. Cu siguran!5 ci !i sa int6mplat gi !ie. Aud deseori despre int6mplSri ca aceasta: Cumnata mea a fdcut o prdjiturd 5i ne-a spus cd e foorte bucuroasd cd o descoperit o noud refetd. Cdnd i-am spus cd e releto meo o negat. ceea ce mi privegte, imi amintesc de prima dati c6nd am trdit o mare nedreptate, pe vremea c6nd lucram in v6nziri. Cum toati viala mi-a plScut sd incerc lucruri noi, o ficeam giin domeniul profesional.

in

Cum aveam o noui idee de prezentare pentru un produs, fiind foarte m6ndrE de idea mea, mai ales ci didea gi rezultate, md duceam si i-o prezint gefei mele. Sipt5mSna urmitoare, la gedin!5, afirma cd are o idee noud gi ii sfituia pe tofi si o foloseascS. Ascultam gi mi g6ndeam: Cu siguranld cd o sd-Ml mul;umeascd gi o sd spund tuturor cd o fost ideeo MEA. Dar nu o ficea nici o dat5.

iti

furioasi mi simleam. C5nd mi-am adunat curajul necesar si stau de vorbi cu ea gi si o intreb de ce nu recunoa;te ci eu i-am dat acea idee, a negat vehement ci m-ar fi auzit vreodati vorbind despre subiectul respectiv. Aveam toate motivele din lume sd o tratez de profitoare, mincinoasi, triditoare Oai seama c5t de

vtrtlecoreo celor 5 rdni

puteam fi at6t de naivi inc6t si repet aceeagi liregealS. Era peste puterile mele, eram atat de cntuziasmatS ci descopeream noi metode s5-mi irnbunit5lesc munca incdt o ficeam spontan, fird sirni amintesc ci-mi promisesem sd nu o mai fac. r

,i

obiectivul meu nu era s5-i impiedic pe allii si-mi loloseascd ideile, ci doar s5-mi fie recunoscut meritul. Nu $tiam c5 de fapt era ego-ul meu care voia si fie recunoscut. Dacd ag fi avut atunci mai multi iubire pentru mine, ag fi putut si fiu mAndrS, firS si vreau neapirat si fiu recunoscutS public pentru asta. Am continuat s5-mi impirtSgesc ideile, invit6nd cu timpul ci bucuria de a descoperi ceva nou poate si fie suficienti. invSliturile de la Ascultd-fi Corpul. Mii de oameni le folosesc, iar eu sunt bucuroasi cind md g6ndesc ci ii poate ajuta. Cd acegtia gtiu sau nu cd astea vin de la mine nu mai conteazS. in cazul acesta nu simt ci mi se furi ideile. Aga este cu

$tiu, de asemenea, c5 mi se int6mplS destul de des s5mi amintesc de ceva ce am citit c6ndva, nu mai ptiu unde gi si folosesc acel ceva ?n lucririle mele. imi spun atunci, cd s-ar putea s5 existe undeva o persoani care s-ar putea s5 creadi cI mi-am insugit ideea sa firS s5-i cer voie, dar gtiu, de asemenea, ci inten{ia mea este

doar

si ajut la transmitere acelei idei. pot, de

etc.

asemenea, sE recunosc cd gi altii pot avea aceleagi inten[ii

Situalia asta s-a mai int6mplat de c6teva ori 9i de fiecare dati md enervam pe ea, dar mai ales pe mine

important s5-!i aminte;ti ci nu ceilalli profiti de noi, ci ci noi ii l5s5m pe allii s5 profite de noi, doar noi ii E

Lise

lSs5m si o care o face.

Bourbeau

faci. C6nd ii acuzi pe al!i, este ego-ul tiu

Personalizeazi-fi ego-ul

si te

mai ajut pulin sd-1i reduci ego-ul 9i si comunici cu el mai ugor, te sfdtuiesc ca atunci cAnd ili dai seama ci el acfioneaz5, in loc s5-tri lase inima si simt5, s5-l personalizezi, si-i dai un nume. De c6nd am inceput sI aplic aceastl tehnici, m-am convins ci este at6t de eficace ?nc5t am decis si v-o impdrtdgesc. Ca

Pe ego-ul meu ?l cheami Mouchette (musculi;d). De ce? Acum c61iva ani eram in California, pentru un seminar. intr-o zi am avut o dupi amiazi liberi si mi plimbam pe afar5. Mi-am luat un caiet gi un creion, ca s5-mi notez ideile despre proiectele la care vroiam sd meditez. La un moment dat mi-am dat seama c5 o muscS mI tot bdz6ia. Am incercat si o alung cu caietul, cu m6inile, chiar strig6nd la ea, dar se pirea cd nimic nu putea sd o opreascS. Nu mai puteam si profit de vremea frumoasd gi de natura care mi inconjura. P6ni la urmi, dupi ce m-am tot chinuit si o alung, m-am gAndit ci poate acea musci avea o semnificalie.

De cum mi-am pus intrebarea, rispunsul care mi-a venit a fost ci vroia s5-mi atragd atenf ia asupra g6ndurilor nocive pe care le nutream in timp ce mi plimbam. Mi ingrijoram de toate consecinlele posibile ale acliunilor mele. Eram gi pulin nervoasl g6ndindu-mi la unele evenimente in care fusesem implicati recent. Din momentul in care i-am mullumit Dumnezeului meu interior pentru ci S-a folosit de acea


musci pentru a-mi atrage atenlia ci acele gSnduri nu veneau de la inima mea, acea musci a dispirut imediat. Atunci am hotirit s5-l botez pe ego-ul meu Mouchette, CSnd ego-ul meu preia conducerea, cu soaptele lui, am senzaf ia ci face blzzzzin capul meu. P5n5 la sfdr;itul acestei cirli, voi foiosi acest nume c6nd voi vorbi despre experienlele mele personale gi

voi utiliza numele Conta pentru exemple de ordin general. Te rog si inlocuiegti aceste nume cu un nume ia alegerea ta, care sE te ajute s5 dialoghezi cu ego-ul tdu personal. Te v-a ajuta si te obignuiegti sd vorbegti cu el. Revenind la exemplul meu de pe vapor, cdnd mi-am dat seama ci Mor,rchette a luat conducerea 9i cd voia sd i se dea atenlie, i-am spus: Mouchette, vdd cd-fi ploce sd fii recunoscutd astfel. Stiu cd incerci sd md ajufi ostfel gi ifi rnulfurnesc. Acurn poti sd te duci sd te culci.

Dialogulcu Ego De ce s5-i vorbegti? Pentru ci adord si fie recunoscut! Da, dar nu existS riscul ca recunosc6ndu-l mai mult el

s5 devind mai puternic, ai putea si intrebi tu. Vei observa chiar contrar, atunci cind te exprimi cu

l

I

acceptare.

I

l

Lise Bourbeau

Vorbindu-i ego-ului teu recunoscindu'i bunele intenlii de a vrea si te aiute, elva fifericit, firi si gtle ci acceptarea ta il slSbe$te


Citind rSndurile aste s-ar putea s5-!i fi trecut prin cap 96nduri ca:

o .

De fapt, pentru ego este imposibil si Stie ce inseamnd acceptarea. El nu poate pricepe dec6t ceea ce este de

ordin mintal, iar acceptarea necondifionati - a unui fapt ori a unei persoane - vine din inimS' Este o noliune spiritualS, nu mentalS.

absolut normal gi uman. Cu c6t ego-ul va avea mai pulind importan!5 in viala ta, cu atat iti vei da seama mai mult de c5t de

important este si accePli totul.

inseamni a spune

DA,

inseamf 3

" recunoa$t€, a observa ceea ce se intAmpl5 firi s6. si " judeci in termeni de bine sau liu.lnseamni observi pur $isimplu, chiar daci nu infelegi sau nu egtide acord, din cauza credinlelor sau a ceea ce ai Tnvitatin trecut

"r,

:

Chiar aga, (EU) nu pot sI accept chiar orice, in sunt gi lucruri inacceptabile.

viali

Daci m5 comport astfel, se va profita de Mine, (EU)voi pirea slab, lap.

tiu, incepe imediat si exersezi dialogul cu ego-ul tiu. $tiu Canta, c5 nu egti de acord cu aceasti definilie a cuvSntului ACCEPTARE, pe care tocmai am citit-o. Stiu ci vrei si mi aju[i, dar te rog si mi lagi si citesc deocamdati 9i si nu-ti faci griji. Dacd este cazul

Voi repeta aici definilia acceptdrii, aga cum o fac in fiecare carte, conferin!5 sau atelier' Chiar dacS ai mai auzit-o sau ai mai citit-o, e foarte probabil ca ego-ul tiu sd facd tot ce-i std tn putinf5 ca s5 o ui!i, ceea ce e

A accepta

o

Atunci c6nd (EU) nu sunt de acord, de ce ar trebui si accept?

inainte sd accept aga cum mi se sugereazi, voi lua in calcul consecinfele gi voi vedea daci pot si mi le asum sau nu. i1i wU|-IUwESC ci mi lagi in pace gi te asigur ci mi voi descurca firi ajutorultSu. De fiecare dati c6nd ii vorbepti, este important s5-i ar51i ci egti congtient de bunele lui intenfii Si s5-i mullumegti ci vrea si te ajute. Trebuie sd SIMTI chiar frica lui cd n-ai putea supravielui fird ajutorul s5u. ii este in permanen!5 fric5 c5-1i vei retrii una dintre rdni gi ci nu vei putea face fa!5 suferinlei. De asta trebuie s5-l asiguri in permanenli de consecinfele deciziilor tale. Din momentul in care accepli gi-!i urmezi inima, asta are ca efect iluminarea mSgtii pe care o porli in acel moment, de la lumina degajatl de inima ta.

Lise Bourbeou

Am i nte gte-li

ci,nu vrei

LUMINEZI,

si

ellmini,rS nil4':vreir s'i,::l!, le vindeci prin acceptare sf,

'ti


consecin!5 suferind din ce in ce mai putin de rinile noastre, in loc doar si credem in ceva, vom $Tl ceea ce este benefic pentru noi. Cu cdt credem mai pufin, cu atdt stim moi mult.

Ceea ce e fantastic cu acceptarea e cd faptul de a acliona cu inima inseamni s5-1i recapeli puterea. Nu-i mai furnizezi energie ego-ului tiu, ceea ce-l slibepte. Cu toate astea, bucur6ndu-se ci il accepli, nici nu-gi dd seama ce se intimplS.

Amintegte-ti ci pe misuri ce ego-ul se diminueazS, tu devii din ce in ce mai mult tu insuli. Doar apa pofi si te vindeci, at6t fizic c6t 9i psihic de toate relele. LimiteazS-te la credin[ele benefice gi urmeazS-1i intuitia Ai remarcat cu siguran!5

ci atunci cdnd vorbesc despre

ego, mi refer la credinle care nu sunt benefice, nu sunt inteligente" in acelagi timp, credinlele cirora nu le ata95m noliunile de bine 9i riu sunt benefice. Amintegte-[i ci o credin]5 este buni doar daci reugegti si o schimbi atunci c6nd gdsegti una mai bun5. De exemplu eu cred in teoria reincarnirii, in faptul ci triim mai multe vieli pe Pim6nt. Cu toate astea dacd o alti teorie rn-ar ajuta mai mult sE simt cd doar justilia divini existS, ag adera la ea imediat.

Devenind din ce in ce mai mult noi ingine, nemailSsindu-ne ego-ul s5 ne conduci vielile gi in

din intuilia noastrS, adici din fiinta noastri atunci c6nd suntem centra!i. Exact Cunoagterea provine

invers, ego-ul blocheazi intuifia. Se poate int6mpla destul de des ca sd nu poli face diferenla intre vocea intuiliei gi vocea lui Canta. Am6ndoud sunt foarte subtile. Cea mai buni rnetodS este sd verifici cum te simli cu ceea ce auziin tine.

lati ce mi s-a intSmplat

mie. Tocmai nnd bigasem in pat cind mi-a venit deodatd inspiralia, o idee pentru cartea aceasta. Eram pe punctul de a adormi ;i nu vroiam si mi ridic ca si o notez. gtiam cd venea din intuilie, pentru ci nu simleam nici o siSbiciune ;i nici o teami. Eram siguri cd nu o voi uita. Dintr-o dati mi-am dat seama c5-rni tot repetam ideea in cap, o formulam qi o reformulam de mai rnulte ori. Mi-am dat seama atunci c5 Mouchette reapiruse. I se fdcuse fricd cd voi uita ideea 9i el voia si fiu perfectS. l-am spus: Mul;umesc, Mouchette, cd vrei sd md ajufi, dor ocum om nevaie sd dorm. Sunt sigurd cd o sd-mi amintesc ideeo mdine, cd mi-ai repetat-o deja de patru ori. Dacd

Lise

Bourbeou

totugi o voi uito, inseamnd cd nu ero o idee otdt de importontd. N-o sd md supdr pe tine, aga cd poli gi tu sd te duci lo culcore. Cum am terminat, frumoasa mea musculi!5 a zburat gi am putut sd adorm.

lati un alt motiv

ca si devii congtient de cit este de important s5-!i dai seama cAnd ego-ul ia voinla in stip6nire. Vei avea atunci de posibilitatea si te recentrezi, ceea ce nu doar ci va pune balsam pe rinile tale, ajutSnd la vindecarea lor, dar te va ajuta gi si reintri in contact cu intuitia ta pentru a-!i dirija viala in funclie de nevoile sufletului t5u, Tn funclie de planul

tdu de via!5


Dupd ce am citit acest capitol, in via|5

iati ce am decis si aplic

Lise

Bourbeou

CAPITOLU!. CINCI

P,.iHeilP- d.e, ne^9 pwtgrx'e Ei' clp'

neAre4>trtlPtneu inainte sE incepi acest capitol?!i reamintesc sfatul ,,Cele cinci rini care ne impiedicS s5 fim noi de a reciti de ingine", mai exact capitolele care trateazi rinile respingere 9i nedreptate' Sulnt acolo numeroase exemple 5i detalii pe care nu le voi rnai repeta'

in aceasti lucrare am grupat cele doui rini in acelagi capitol din cauza legSturii care existS intre ele'

sex sau AmAndoud sunt trezite de pirintele de acelagi apare de de persoana care i-a tinut locul' Respingerea pe la v3rsta de la concepere, iar rana de nedreptate de

patru ani. crede Copilul care suferi de respingere de la nagtere loc prea mult ci daci nu face nici un zgomot, nu octlpS iubit 9i gi rim6ne c5t mai mult timp nevizut, va fi mai din ce in ce nu va fi respins. Dupd c6liva ani, se simte Poate mai respins cici cei din jurul sitl uiti c5 existS' de atunci si se revolte, ceea ce va cleclanga rana

de nedreptate' Unele persoane suferi de rana nedreptate respingere toati viala' Pentru al!i, rana de va ocupa atita loc incAt acegtia se vor auto-convinge cd nu suferi de resPingere'

preciomini atAt in Persoana la care rana de respingere pulin de atitudine cit 9i in prezent,a fizicS, suferd nrai pronunlati 9i rana de nedreptate, care este mai pulin pulin activS. Cele doud rini existl la fiecare

mai


persoand, chiar daci una dintre ele este mai pulin evidentS. Recunoagtem u$or care dintre cele doui rini este dominanti intr-o anumiti perioadi a vietii observ6nd aspectul fizic dar gi comportamentul unei persoane atunci cind rana este activatS. in decursul anilor este foarte probabil si remarcdm schimblri.

Si presupunem ci un bliefel se simte respins de tatil siu, deoarece acesta isi preferd fiica. Cdnd rana de respingere se activeazi, nu spune nimic gi se preface ci nu este afectat. Poate, de asemenea, sd se refugieze in camera sa, in jocuri electronice sau intr-o alti activitate. Chiar daci e supdrat pe tatdl sdu, ii gisegte scuze gi crede ci este vina lui daci tatil s5u nu-l recunoagte ca fiind o persoanS. Cauti atAt de mult dragoste pSrintelui respectiv incSt ii este imposibil sd creadi ci pirintele nu-l iubegte. Se autoconvinge de asta chiar dacS pirintele e dur, distant ori violent, spun6ndu-gi c5 aceste comportamente sunt de fapt dovezi de iubire. Ceea ce numim o fiin negore C6!iva, pe care tatil lor ii bdtea, mi-au spus: Tatil meu avea dreptate sI mi batd. gtiam ci el nu vroia sI fac anumite lucruri gitotugi le ficeann. Mi bitea pentru ci vroia si mi faci un om ca lumea. i1i amintesc ci acest tip de scuze este specific rlnii de respingere. Daci situafia ar fi declan$at rana de nedreptate, copilul s-ar fi revoltat gi ar fi spus cE tatil este nedrept.

Cind un biiat se revolti impotriva tatllui (sau o fati impotriva mamei), fic6nd intenfionat ceea ce pirinli i-au spus si nu fac5, atunci e sub influenla rinii de

Lise

Bourbeou

nedreptate. Asta se poate int6mpla din copilSrie dar cel mai adesea se int6mpl5 la adolescen!5 sau la maturitate. Planul de via!5 al sufletului unui copil se determini inainte de nagtere ce rdni vor trebui si fie trdite pentru a putea fi vindecate treptat, astfel inc6t sufletul siu si evolueze, si invele dragostea de sine.

C6nd rana de nedreptate se activeazi gi poate fi observati in comportamentul cuiva, asta nu inseamnl ci acea persoani nu are gi rana de respingere.

Rana de nedreptate ne

aiuti si nu suferim de rana de

respingere


Sd ne amintim cd potrivit descrierii ficute in primul capitol, cd fugitivul si rigidur sunt foarte perfectionisti. Motivatiile lor sunt totugi diferite.

Din fragedS copilSrie ei au avut parte de atentia 9i dragostea pdrintelui de acelagi sex doar atunci c6nd se comportau aga cum acegtia le cereau. Din acest motiv

sunt foarte exigenfi cu ei insusi, p6ni la a_si depdgi limitele, cici ii se pare cd niciodatd nu este suficient. Fugitivulvrea SA FIE perfect pentru a se simli acceptat si iubit, pe c6nd rigidulvrea SA FACA perfect pentru a se simfi iubit. in ambele cazuri, se tem de critici, dar cAnd o persoand se simte respinsd, critica ii produce mai multi suferinld pentru cd se simte atins in dreptul s5u de A Fl. Fugitivul este convins ci orice critici la adresa a ceea ce ,,face,, ?nseamni de fapt ,,E$Tl NUL". latS de ce, o

ci rana de respingere este intotdeauna prezentl in spatele rinii de nedreptate. lati o alti rnetodi folositi de ego pentru a ne face s5 negim c5 suferim cAnd suntem respingi. i1i amintegti cI in descrierea respingerii, am menlionat cd fugitivul (persoana care suferi de rana de respingere) s-a specializat in negarea adevlrului. De ce? Pentru ci

Aga se face

este rana cea mai dureroasS.

Negarea este manifestarea ego'ului, la celmai puternic nivet

dati cu v6rsta, sub influenta acestei rdni, mult si nu se ingele.

se teme din ce in ce mai

scriind aceste r6nduri md gdndesc ra toli animatorii nogtri care lucreazi pentru Ascuttd_ti Corpul. Cei ce erau cel mai des coplesiti de rana ior de respingere in timp ce animau ateliere, trliau mult mai multe emolii

dec6t colegii lor afectali de rana de nedreptate. Suportau greu reprogurile pirf ii lor de fugitiv.

Crez6nd cd nu sunt la indllime pentru a preda unor profesionigti, medici sau psihologi, se ldsau cu ugurinld deranjafi de acegtia. Le era, de asemenea, dificil sd accepte criticile sau impotrivirile participanfilor. prima lor reac!ie era s5-gi spun 6: Sunt nul, nu sunt un animator bun, poate o sd fiu dot aford. Le era atit de fricS inc6t atrdgeau automat mai multe critici decdt

Lise

Bourbeau


partea lor de colegii lor care nu erau influenlali de fugitivi atunci c6nd animau'

consideri suficient de important pentru a merita sd fie ajutat.

d5deau prea Cei care uitau un mic detaliu sau care promiteau multe detalii, rSman6nd astfel firi timp' igi se scuzau in sd fie mai buni data viitoare' Unii chiar remarcaserl fafa participanlilor, chiar dacd acegtia nu pentru ceea nimic. Pe urm5, partea lor rigidi ii critica ci le-a ce ficuserS 9i mulli dintre ei rni-au m6rturisit

GAndurile sale profunde - in general incongtiente sunt: Asto e, imi oferd ajutorul pentru cd-piinchipuie cd sunt nul, cd nu pot sd md descurc singur. Nu poate accepta idea ci cel care se oferi s5-l ajute o face din generozitate sau pentru ci iiface plScere.

fostfricisSnufiecertalichiardemine,daciagafla'

9i ca rana lui de

ne Aga mi-am dat seama cd aceste doui rini' mai ales impiedicd si acceptiln u$or ajutorul altora 9i refuzi in general ne impiedici sd cerem ajutor' Rigidul vrea s5 se din doui motive. Primul este pentru ci nu simti Tndatorat 9i ci preferi mai de grabd sI se siu' si faci lipseascS dec6t si trebtriasc5, la rdndul si-i asemindtor, c6nd de exemplu cineva se oferi ceva

pl5teascd partea la un restaurant' n-ar Al doilea, pentru ci e atSt de convins cI altcineva sd putea face lucrurile suficient de bine $i ci va trebui a$a: reia el lucrul respectiv de la zero' i9i zice cam

PrefersSfaceuinsumi,pentrucSvafificutagacum explic exact vreau eu giin plus ar lua prea mult timp si cum a9 vrea eu si fie ficut' g&ndindu-se ci nu Reaclia fugitivului este de a refuza singur' vrea si deranjeze 9i c5 poate si se descurce nul daci ar accepta ajutor' Atunci cdnd

S-ar simli

cinevainsisti,iarelacceptdpSndlaurmS'oface pentru c5, dupi pirerea lui, refuzAnd ajutorul' s-ar Nu putea sI deranieze mai mult dec6t dacl accepti' vreainniciuncazsSderanjezepecinevaginuse 712

Dacd

fugitivul accepti ajutor intr-un final se mai poate

nedreptate si fi devenit predominantS. in acest caz igi promite solemn s5 nu uite si se revanteze corespunzitor, fiind astfel just, corect. in concluzie, rana de respingere se situeazi totdeauna in zona lui A Fl. Se considerS pe sine ci ESTE intr-un anumit fel gi se teme si fie judecat de allii. Rana de nedreptate in schimb atinge zona lui A FACE 9i A AVEA. ii e teamd c5 are mai pulin sau mai mult dec6t al1ii, teami de a nu face bine sau de a face prea bine. Frica de a fi judecat sau-de a fi prins cu o gre$eal5 este comuni ambelor rini. Fentru a ne satisface rinile vrem ca totul si fie just $i echitabil. Trebuie si FACEM ceea ce trebuie pentru A Fl acceptabili.

justi[ia divind ti ci fegea cauzei 9i efectului este intotdeauna justi

Ego-ul nu poate inte|€ge cB existfi doar

/ Lise

Bourbeou

este imposibil sd sesizeze o lege divini pentru ce nu poate percepe dec6t lucruri de naturi mentalS. N-are cum si gtie ci nu folosegte la nimic si vrei sd controlezi legea returnirii. Aceasti lege universali 5i spiritualS este de o mare inteligen!5 gi este infailibilS. Recoltim intotdeauna ceea ce seminim fie ci ne dim seama de Ti


Reamintindu-ne faptul ci ego-ul face tot ce-i sti in putinf5 pentru a-9i demonstra gi a le spune altora ci existS, este evident faptul cd rana de respingere este cea mai rea pentru el. Aceasta ii di cel mai acut senzalia de a fi nul pi de a nu exista.

Atunci c6nd nu egti influenlat de nici o ran5, vei avea o reaclie naturalS de genul: Ce amabil din partea ta sd-mi oferi ajutorul, occept cu pldcere. Nu vei avea sentimentul de a datora ceva. in momentul in care refuzi un ajutor, verifici daci refuzul corespunde nevoilor tale reale sau se bazeazd pe vreo temere a ta. Ego-ul nostru ne influenleazi prin nigte metode atdt de subtile incit trebuie si fim tot timpul in alertS, pentru a le congtientiza.

ci de fapt rana primordiald a ego-ului este rana de respingere. Aceasta este cea care il impinge intotdeauna si preia puterea. Rana este apoi insoliti si intiriti de celelalte r5ni. Cu c6t sunt mai multe rini activate in acelagi timp, cu at6t suferim mai mult 9i cu at6t mai mult se crede ego-ul mai important pentru a ne proteja. De aceea adopti at6tea comportamente defensive, fiind convins ci n-am putea supravielui suferinlelor. Nu gtie ci incerc6nd si ne ajute, cu c6t in sistS mai mult cu at6t suferinta e mai mare.

Amintegte-fi c5 de fiecare dati cind se activeaz5 o rani, nu mai egti tu cel care i1i controlezi viala. E doar micul eu al ego-ului tiu care triie;te o emolie. CSnd ii acuzi pe allii sau pe tine, nu mai egti centrat pe tine. Ji-ai lSsat ego-ul si te coplegeascS, sd g6ndeasci gi s5 aclioneze in locul tiu. CAnd egti centrat, pe inima ta, observi, simli fdrS nici o activitate mentalS, fird a acuza, cici acuzarea este rezultatul unei emolii.

Acesta este gi motivul pentru care rana de respingere este la originea majoritSlii bolilor, fizice sau psihice. Durerea asociat5 rinii de respingere ii impinge pe unii la ur5, impotriva lor ingigi 9i a pirintelui de acelagi sex. Sunt foarte supSrafi pe acel pdrinte pentru ci nu a fost un model care l-ar fi putut ajuta sd existe, si trdiascd in societate. igi amintesc cd e nevoie mai int6i si simli iubirea pentru a putea simfi urd pentru cineva.

asta sau nu.

Atunci cind una dintre cele cinci rini ale sufletuluiili provoaci suferin!5, inseamni cd nu egti ln stare sii-|i asculli inima ginici nevoile

Am ajuns la concluzia

Ura are puterea de a declan$a o boali gravi, chiar mortalS 9i poate, de asemenea, si-i impingi pe unii si se mutileze. Aceasti emolie este generati de o incapacitate de a simti iubire adevirati. putem sd concluzionim ci durerea asociatd rinii de respingere este cu at6t mai puternicS cu c6t o persoani urigte

ir ri

Lise Bourbeou

mai mult. Gdsegti mai multe detalii pe subiectul acesta in cartea mea precedentS, Cancerul, o corte care dd speranld.

Alimentalia

in

gi

greutatea

a

alimentaliei, rana de respingere ii influenleazi pe oameni sE nu se ?ngrape. Ca regulS generalS, cei care triiesc multe ernolii au tendinla si privinf

mdn6nce mai mult. Fugarulface excepfie, in general el se priveazd de m6ncare atunci cSnd resinnte multi uri

irnpotriva lui insugi pi consideri ci nu meritd si fie hrinit. Pentru cI simte cu dificultate foame, min6ncd in general putin. C6nd face excese, va fi mai ales cu dulciuri, care ii produc aceleapi efect ca gi alcoolul, adici il ajuti sd se refugieze intr-o lume imaginarS. CAnd fugarul igi permite excese, ii este imposibil s5 se ingrage. Cu dorinla sa psihologicd de a dispSrea, nu-gi poate permite s5-;i creeze un corp prea vizibil. C6nd min6nci mult gi daci rana de nedreptate o insofegte pe cea de respingere el va vomita, pentru a respinge m6ncarea ;i a nu se ingrSga. C5rrd rana de nedreptate este activ5, rigizii se simt vinovali, pentru cI ego-ul lor le spune fdri intrerupere

ci

pentru a fi iubili trebuie s5 aibi un corp frumos. Rana de nedreptate este cea care decide curele de

slSbire. Am vdzut cd ea ne impinge s5 ne controlSrn cel mai mult, in toate domeniile. C6nd cele doud rSni sunt active in acelagi moment, s-ar putea ca persoana

respectivS sI sufere de anorexie si sd vomite din mai multe cauze.


de nedreptate irrfluenleazi n"lodul de alirnentafie al cuiva, acesta se va ingnSga, mai ales din vinovilie. De fapt, c6nd nu nnai poate si se controleze, se simte vinovat c5-;i pierde controlul gi se considerS vinovat cd nu este capabil sii o fac5. in concordan!5 cu dorinla lui de a avea un corp perfect gi cu credinla sa cd surplusul de greutate va fi mai pulin vizibil, acesta se va repartiza uniform. Am explicat detaliat acest fenomen in cartea mea Ascultd $i mdnincd, stop controlului. C6nd rana

Activarea rinilor

ili

reamintesc cd toate rinile pot fi activate in trei moduri. Daci te raportezi la triunghiul vielii pe care lam explicat ?n primul capitol vezi cI te nespingi in aceeagi m5sur5 ?n care ii respingi pe ceilalli $i te simti respins de citre ei. Este la fel pentru toate rSnile. E posibil s5 simtri o oarecare impotrivire citind aceste rdnduri, pentru ci cei mai mu!1i dintre noi suntem mai congtienli de modulin care trlim o anumiti rand dec6t pe celelalte. Mi se lnt5mpld des la ateliere si aud comentariide felul:

EU MA RESPTNG: Eu cred cd md respirtg mai mult decdt ii resping pe ceilal;i. Sunt atdt de ;ters cd e imposibil ca ceital;i sd se simtd respinpi de mine. in plus nu preo md simt respins de ollii. Dirnpotrivd, om senzatria cd ei foc totul sd-mi arote iubirea pe care mi-o poartd, iar mie 'imie greu sd o accept.

MA RESPTNG: in cozul meu, fntotdeouno arn suferit mai rnultd respingere din partea celorlal;i gi CE|LALT|

Lise

Bourbeou

osta a inceput incd din copildrie, cdnd momu nu se jeno deloc sd-mi arote cd nu md iubegte. Eu n-am fost otdt de rea co eo. Dimpotrivd, eu om fdcut totu! pentru a le ardto celor din jur cdt de rnult'ii iubesc. E odevdrat cd md pi resping cdteodatd, dar niciodotd a;a cum m-o respins moms sau alte cdtevo femei din viala mea.

il

nfSnNO PE CEtLALil: Pentru mine este evident cd ii resping pe ceilalti mai mult decdt pe mine insumi. gi nici ceilal;i nu se camportd aga cu mine. As spune cd pe mdsurd ce ei incearcd sd md cooptezet eu devin mai antisocial. E mai puternic clecdt mine, md gdndesc mai mult lo mine tnsumi si nu-mi pasd cd asta i-ar putea rdni pe alfii. Am crezut'intotdeauno cd asta e iubireo de sine, dctr vdd cd am dificultdli in relstii. Por un


doui rini pot fi activate de oricine. Cdnd rana de respingere este in cauz5, te vei simli ca fiind nul, bun de nimic. Te incearc6 o frici puternici. CSnd te acuzi cu furie, pe tine sau o alt5 persoani de acelagi sex, inseamni ci rana de nedreptate !i-a fost atinsS. Vom explica mai departe cum se poate trii diferit o situalie, resimfind atingerea rinii flrd si l5sam masca sE se instaleze, ceea ce ii va oferi un balsam vindecdtor.

fin si precizez ci atunci c6nd rana de nedreptate este activati, masca de rigid poate fi exprimatd in doui moduri diferite: fie prezentdndu-se conform, fie rebel. Egti conform atunci cdnd corpul !i se contractS, privirea i1i devine rece giil fixeazi pe oponent. Nu spui nimic, dar este ugor de simfit nedreptatea pe care o

triiegti gi furia pe care.ti-o stipdnegti. Totul

egocentric. Este normal sd oi osemeneo convingeri sub influen.ta ego-ului. Cu cAt devenim moi conStien,ti cu otdt ne ddm

seama cdt de tore ifi exerseazd putereo asupro noastrd. Dacd te recunopti fn vreunul dintre aceste exemple, e important sd accep{i cd fiecare rond se trdieSte intotdeouna'in fiecare dintre cele trei cozuri lo acelapi nivel. Acceptdnd acest fapt, chior dacd nu e5ti de ocord, ifi spore5ti 5ansele de a deveni congtient mai repede atunci cdnd uno dintre rdni .ti se octiveazd. Exemple de rini de respingere gi de nedreptate activate Sd vedem acum c6teva exemple de rSni

de respingere

;i de nedreptate, inclusiv atitudinea reactivl a persoanei care poartd

o

masc5" Subliniez c5 aceste 118

se

int6mplS in interiorul tiu. Putem considera aceastS atitudine ca o tranzitie intre masca de fugitiv gi cea de rigid.

Unii rim6n rigizi conformi toati viala. Rigizii rebeli in schimb, se apdri, strigi ;i i9i exprimi furia in mod deschis. Pot chiar s5-pi provoace pErintele de acelagi sex sau orice altS persoanS care i-a trezit durerea triiti la origini cu acel pirinte.

in

exemplele care urmeazS, te rog sI inlocuiegti numele Canta cu numele pe care l-ai ales pentru a-!i personaliza ego-ul. Acesta se poate manifesta in doui moduri. Ori fl auzi ca pe un discurs in interiorul tdu sau se exprimi prin cuvintele pe care le folosegti. Cu c6t rana ne doare mai tare, cu at6t riscim mai mult sd ne pierdem controlul.

Lise

Bourbeau

De c6te ori nu auzim: imi pare rdu, n-sm vrut sd spun asto, dar nu m-orn putut abfine. C6nd ne l6sim ego-ul si ne coplegeasci, acesta se poate folosi chiar 5i de

corpul nostru pentru a se exprima, de exemplu prin violen!5 fizicS.

Si presupunem c5 te afli intr-un grup 9i dintr-o dati cineva i1i cere plrerea. Nu te simli bine, nu egti pregitit, nu-!i place sI fii in centrul aten!iei 5i mai ales crezi c5 ceea ce ai putea spune nu va fi probabil interesant pentru ceilalli, ba chiar s-ar putea s5 fie apreciat gregit. RSspunzi vag, incercAnd s5 deviezi atenlia, ori te ridici ca sI te duci la toalet6'

in realitate nu ai fi tu, ci ego-ul tiu, care !i-ar fi dictat reaclia cam aga: Nu spune nimic' $tii ci egti nul 9i ceea ce ai putea spune e ori neinteresant ori gregit' Astfel vei evita si te simli ridicol. Daci nu spui nimic, vei

suferi mal pufin' $tii bine c6t ai suferit cAnd erai mic fiindci ai fost ridiculizat gi ignorat. CrezAnd ceea ce-!i spune ego-ul, ti-ai pus masca de fugitiv 9i ai utilizat un comPortament reaclional. parte, in aceeagi situa!ie, ai fi putut suferi de la rana de respingere rdm6n6nd centrat 9i observator' in loc si reaclionezi cu masca de fugitiv' Pe de

alti


Dar, de asemenea, trebuie si ;tii cd vreau cu adevirat si fiu capabil intr-o zi sE mE lubesc suficient incSt s5-mi ocup mai des locul care mi se cuvine. Vreau gi sd triiesc experienla de a

mi simli bine chiar

daci allii nu sunt de acord cu mine sau atunci c6nd gregesc. $i vreau ln primul r6nd si ;tiu ci ;i daci nu prea gtiu ce si rdspund pe loc, nu sunt nul, ci doar indecis pentru moment. Simt ci intentia ta este bund vrSnd sd m5 ajuti in felul acesta, dar in realitate asta nu mi mai ajut5. Md simt mai puternic acum gi simt cd sunt capabil s5-mi asum consecinlele de a-mi ocupa locul. i1l mullumesc cd ai vrut sd md ajuti dar te rog acum si te duci si te odihnegti gi si observi c6nd voi indrdzni s5-mi ocup locul. Aga

te recentrezi pi devii observator la activarea

rSnii

de respingere. Astfel durerea si fricile asociate rdnii se vor estompa gi vor dispSrea. Nu mai cazi in capcana mdstii 9i comportamentelor de fugar. i1i va fi atunci mult mai ugor s5-1i ocupi locul, chiar atunci sau cu viitoarea ocazie.

lmediat ce-ai fi auzit ;oaptele lui Canta care incerca si te fac5 si crezi ci egti nul, activandu-!i astfel rana, ai fi respirat profund o dati sau de doud ori, ai fi biut pulini api, daci aveai la indem6ni 9i ai fi vorbit cu el: ca opinia $tiu Canta ci vrei si mi ajuli 9i e adevirat mea s-ar putea sE nu fie acceptate' Stiu cd vrei si mi aperi de suferinli dict6ndu-mi o asemenea conduitS'

Te-ai gdndit cI in genul acesta de situafie, este foarte posibil ca unele persoane si se simtS respinse, crez6nd cd nu sunt suficient de importante ca tu sd catadicsegti si vorbegti cu ele. Ca reaclie, acestea ar putea si nu-!i mai adreseze cuv6ntul gi nici micar si nu te mai priveascS. Te vei simli la rindul tiu respins de citre ele. lati un bun exemplu de triunghi care se pune in func!ie. intr-o asemenea situa[ie tu te-ai respins, i-ai respins pe ceilalli gite-ai simlit respins de ei.

rza

t27

Lise Bourbeou

Canta va profita pentru a ad5uga: Vezi ci aveam dreptate s5-ti spun s5 nu vorbegti? Se poart; de parcd nici n-ai fi acolo, probabil igi spun cd egti prea nul ca si participi la conversalie. Este deci mai bine sd nu atragi aten[ia, astfelva fi mai utor pentru tine. Ai putea chiar s5-!i cauli o scuzd 9i s5 pleci, n-ar fi nici o diferen!5 pentru ei. fine doar de tine sE continui s5-i asculli discursurile sau sd dialoghezi cu el a9a cum am aritat maisus.

Si luim acum un exemplu de nedreptate. S5 presupunem cd egti de sex feminin, ci mama ta triiegte singurS, este divorlat5 de mai mulli ani dar nu a acceptat asta nici o dati. Se comporti deseori ca o victimS, pentru a incerca s5-1i atragi atenlia fiind bolnavi sau inventAnd probleme. Se pl6nge de toate, de problemele ei fizice, de vreme, de vecinS, de fostul sot care o ingela, de lipsa banilor, de copii care nu vin si o vadd suficient de des etc. Tu egti singura fiic5, iar fralii tii au tot timpul scuze pentru a nu se duce si o vad5. Ji-e mil6 de ea gi pentru a fi o fiici buni o suni deseori gi consideri o datorie de a te duce si o vezi o dati pe siptim6n5. C6nd incepe si se pl6ng5 nu mai suporli ;i incerci si o ajuli cu solulii de-a gata. Din picate nu te asculti 9i devii nerdbdStoare. li se pare foarte nedrept ci nu-!i apreciazi eforturile. Chiar te rdstegti un pic la ea gi p6ni la urmi caufi un pretext ca sd pleci c6t mai repede. Vizitele aste au devenit o corvoadd gi pleci de fiecare datd de la ea trSind emolii

puternice. CSnd

te comporli astfel, Canta

controleazd com porta mentul.

ili


Dacd ai vrea

si fii nedreaptd cu mama ta refuz6nd si o mai vizitezi Canta !i_ar spune: Trebuie sd te duci sd_ti vezi mamo. pdnd lo urmd, e5ti singura ei fiicd. fgti reo atunci cdnd ili pierzifireo cu ea. Trebuie sd_;i omtintegti cd rie nu ri-ar prdcea sd fii tratatd ostfet. Egti insensibitd dacd n-oi nici un pic de compasiune pentru suferinfa ei. Dacd vei considera cd mama ta este nedreapti cu tine, Canta !i-ar spune cam aga: C6t e de nedreoptd! Nu vede cd tu ili foci timp sd te duci sd o vezi gi sd o suni de atdtea ori? gi eo nici mdcor nu te intreabd cum a duci, cum i;i merge. Nu vorbegte decdt de eo. pe bune, devine din ce in ce moi egoistd cu trecereo anilor. Nici mdcar nu ascultd ce-i spui, te fntrerupe tot timput. Docd mdcor fi-ar mai osculta unele sfoturi, via;a ei ar putea fi mult moi ogreabild.

ili Uai seama c6t de mult ar putea

suferi mama ta de nedreptatea pe care i-ai face_o intr_o astfel de situatie? Ar suferi o nedreptate din partea ta la fel cum ai suieri ;i tu o nedreptate din partea ei la fel ca nedreptatea p_e care o simfi fali de tine insufi crezdnd cd trebuie s5-1i faci mama fericitd. Cum rana de respingere este activatd ?n acetagitimp cu cea de nedreptate, in aceasti situatie, Canta ar putea sd se manifeste - dupd o viziti sau dupi un telefon _ aga: Eptl chiar nuld co fiicd, nu egti capobild nici mdcor sd fii pulin drdgufd. De ce nu potli sd taci din gurd gi sd o logi sd se vaite? gtii cd dacd veiinceta sd o maivezi si sd te ocupi de ea, o vei regreto tootd viafa. N, ;;;; mai iubi pi probabil nici n_o sd vrea sd te mai vadd

Lise

Bourbeau

c1nd vreodatd. AminteSte-fi cft ai suferit sd-Sivorbeoscd' supdratd trei luni 5i nu moivroio

o

fost

respinsi de tine 9i 9i mama ta se simte mai ales atunci de anumite comportamente ale tale' repede' La r6ndul t6u' c6nd ili cauli scuze si pleci nnai

Sunt siguri

ci

micar nu se te simli respinsd de faptul ci nici ocupati si se prea intereseazi de ce mai faci, fiind pl6ngi de Problemele ei'

important si Aceste exemple ne arati cAt e de ii vei dialogdm cu Canta' Devenind congtient'

vei da seama c6nd recunoagte mai repede vorbele 9i-!i tale veneau de ai auzi vocea' Credeai ci manifestirile nu era cazul' la tine din fiinla ta, cind de fapt deci s5-i vorbegti a9a:' Petrtru a schimba ce\ra, va trebui sd md losi in poce' iar ai apdrut Conta? Chior nu vrei vorbindu-mi astfel 5i nu-i o5o? $tiu cd ai intenlii bune

incercilndsdmdfocisdcredceeocecrezitu.$tiucd nu md oiutd cum eSti convins cd md aiufi, dor chiar o'"o' sd fiu copabitd sd-mi dou crezi tu. Te onun! 'i sd nu am chef tot voie sd fiu nerdbddtoare c}teodatd ;i timPulsd-mivdd moma'

sd sufdr' dar ocum vreou sd-mi $tiu cd fi-e fricd cd om osum consecinfele' iau viafa in mdini, sd invd; sd-mi vadd' de exemplu' dacd momo nu vo moi dori sd md sd nu-mi pierd Nu mai pot sd md controlez de fricd pe urmd' Te sfdtuiesc controlul si de o md simfi rdu o sd vezi cd pot deci sd te odihnegti deacamdotd 5i vialo 9i sd-mi osum ocLtm sd-mi controlez singur


Treptat, datoriti experienfei de a trii sub influenla ego-ului pi de a reugi apoi si ne recentrim, devine din ce in ce mai ugor si ne urmlm inima. invS!5m sd facem fati situafiilor observ6ndu-le. Dupi c6teva clipe de reaclie la durerea cauzatS de rana atinsS, putem si respirim ad6nc si si spunem: imi dau seama cd aceastd situolie sau aceostd persoand mi-a atins rona de respingere sau/gi pe cea de nedreptote.lmi dau voie sd

fiu umon 5i sd am rdni de vindecot. Pentru moment

md simt respins $i/sou nedreptdfit. intr-o bund zi vai ajunge ca ocest gen de situalie sd-mi focd din ce in ce maipu.tin rdu.

Datoriti acestei noi metode de a-ti gestiona rdnile, observi ceea ce triie;ti ;i realizezi ci nu e nici bine nici riu. E pur gi simplu omenesc. in loc si te judeci, si te critici gi si-ijudeci pe altii, i1i permili si mai ai rini, ca orice fiin!5 omeneascS.

{(D} inainte si treci la capitolul urmdtor i1i sugerez s5-1i notezi timp de c6teva zile toate d5!ile cSnd rSnile de respingere 5i de nedreptate iti sunt atinse pi te fac si porli masca de fugar sau cea de rigid. Asta te va ajuta si devii congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu. Noteazd-fi gi ceea ce decizi s5-i rispunzi. Practicdnd in continuare i1i vei dezvolta reflexul de a dialoga cu Canta. AcordS-!i mai ales timp sI faci diferen[a intre cum te simli inainte gi dupd ce ai vorbit cu Canta 9i i-ai mulfumit. Vei putea astfel si simli cu adevSrat bucuria de a te fi fost capabil sd te centrezi.

consecinfele' L2s

Lise

Bourbeou


Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala

CAPITOLUL SASE

mea urmitoarele:

Rnnilp- dp. alaqndsn Si d,e

trddare-

Ca 9i rinile descrise mai sus, rinile de trddare si de abandon sunt strdns legate. Amdndoui au fost activate in copilirie de citre pdrintele de sex opus sau de cdtre persoana care a jucat acest rol. Rana de abandon se trezegte intre trei 5i cinci ani, iar cea de tridare intre patru gi gase ani. igi sugerez, daci n-ai ficut_o, si recitegti cele douS capitole care trateazi aceste rdni

din cartea precedentd (Cele Cinci Rini care ne impiedici si fim noi ingine) inainte de a citi acest capitol.

in

capitolul precedent am menfionat ci rana de respingere este cea mai dureroasd gi cea mai devastatoare dintre cele cinci rdni. Rana de abandon vine pe locul doi. De ce? pentru ci este triitd de manieri pasiv5, ?n interior. Eite caracterizati mai ales prin imensa tristele triit5 la cel mai profund nivel al fiinlei. De multe oriam auzit oamenispundnd: Md simt atdt de trist cdteodatd Si n-am nici o idee din ce couzd. Mi se pare cd am tot ce-mi trebuie pentru a fifericit, o

relolie bund, o carierd, copiifrumogi etc. De ce aceostd tristefe md coplegepte brusc? O simt in tot corpul. Daci recunogti starea asta printre stirite tale inseamnd rana de abandon este mai prezenti dec6t crezi. Este foarte probabil sd nu vrei si o congtientizezi, ca sd nu suferi gi faci tot felul de lucruri ca sd te convingi ci totul e in regulS. Si ai o viali sociali activd e un

ci

127

Lise Bourbeau

('xcrnplu. Dar c6teodati, c6nd tristelea nu mai poate fi

refulati, apare din nou la suprafali'

CAnd

con5tientizezi cA revine cu regularitate, inseamni ci a venit timpul si inveli s5-!i ingrijegti aceastd rani de abandon, acceptSnd-o 9i aclion6nd pentru a o face si se diminueze treptat. N-ai nevoie si te resemnezi 9i si crezi cd va trebui

si triie$ti

a9a

toati viala'

Dificultatea majori pentru cei ce suferi de abandon este ci ego-ul lor ii face si creadi ci nu primesc niciodatd destulS afecfiune, destulS hrand afectiv5' Nu conteazi mijloacele pe care le folosesc pentru a o primi, ei rim6n convingi ci pot 9i ci trebuie s5 primeasci mai mult. Se iubesc at6t de pulin, ci nu inceteaz5 si caute dovezi de dragoste din partea celorlalli. Asta explici cum o persoani influenlati de rana de abandon in timp ce min6nci poate consuma o mare cantitate de m6ncare fird s5-9i dea seama ci organismul ei nu mai are nevoie. in acest caz persoana respectivl nu va lua in greutate din cauza stirii de nevoie psihologici 9i a atitudinii interioare care ii spune: imi lipseSte. Nu primesc suficiente dovezi de iubire.

Am menlionat cd atunci c6nd rana de abandon este atins5, reaclia este exprimati de o manieri pasivS' in cazul rinii de tridare reaclia este mai expresivS, mai puternici. Si luim exemplul unei fetile care se simte abandonati de tatil siu, acesta fiind foarte ocupat cu munca lui sau pentru ci acesta petrece mai mult timp cu biielelul siu sau cu solia' Se simte singurS, vrea sd-

Vindecarea celor 5

riini

gi lingugeasci tatdl,

si primeasci atenfie din partea lui

pi pare cd n-are niciodati destulS, cu toate cd atunci cSnd i-o acordi tatSl o alinti scumpeteo meo micd.

in contact cu ceea ce-i lipsegte dec6t cu ceea ce primepte. Folosegte adesea metode subtile pentru a-gi satisface nevoia de afecliune gi de susfinere. DacS tatll nu-i aratd nici un fel de atentie sau de afecliune, rana sa va fi 9i mai dureroasS. Este mai mult

Cind se simte abandonati, va pl6nge in camera ei, sirnlindu-se neiubitS. Chiar dacd gisegte cum sd atrage atenlia altor persoane, resimte totugi o mare triste[e ci nu tatSl ei (sau cel care joacS acest rol) este cel care-i satisface nevoia de aten!ie. Atunci cAnd are probleme cu mama sa, doregte ca tatSl si-i lini partea ei. Daci acesta n-o face, se va sinrli nu doar respinsi de mama sa, ci gi abandonati de tatil sdu. Poate chiar s5 se foloseascS de boalS ca s5-pi atingd scopul. Totugi, chiar gi in aceste cazuri, s-ar putea ca tatil sdu s5-gi giseasci scuze ca si nu se ocupe de ea. El va spune, de exemplu cd mamele se pricep mai bine sd ingrijeasci un copil bolnav sau ci el nu poate intra intr-un spital pentru ci i se face r5u. Fetila poate atunci si-9i creeze boli tot mai irnportante. Biata feti[5, nu stie cd ane nevoie sI se ocupe de vindecarea rinii, care este singura cauzi pentru care iSi atrage asemenea comportamente din partea tatdlui siu. Ceea ce activeazS gi mai mult aceasti ran5, este faptul

cd la copil se dezvoltS pi un complex oedipian important. Aceasti feti!5 iSi va urca tatil pe un piedestal care ii oferd

toati atenfia de care are nevoie 729

Lise

di


Bourbeau

fiind neascultStoare, aroganti, acuz6ndu-l cd este

ci

lipsa propriei sale iubiri de sine o impinge de fapt s; caute aceasti iubire in exterior. Activarea rinii se produce c6nd incepe s5-9i exprime furia, in g6nd sau in cuvinte: Cum poate un tatd core spune cd md iubegte sd se comporte ago. De ce-mi spune cd sunt scumpeteo lui cdnd nu-gifoce timp deloc pentru mine. Nu-5i dd seomo cdt de mult il iubesc? Ag fi otdt de bucuroasd sd-mi ocorde moi multd atenlie. sau nu. Nu-;i

seama

Nu poate sI in[eleagi de ce tatil nu-i acordi atentia doritd, cind ea face tot ce poate si fie drlgu!5, ca si fie iubiti. Nu intelege mai ales decalajul dintre ceea ce spune gi face tatil ei gi ceea ce simte ea ci primegte de la el. Se simte tridati. Din momentul c6nd agtept5rile ei nesatisficute o fac si simtS din ce in ce mai multi furie, incepe si adopte un comportament mai reactiv. Daci fetila nu primegte nici un semn de atenlie sau de afecliune, sunt ganse ca revolta sd iasi la suprafaf5 mult mai repede. Nu va intelege deloc de ce un tati care spune ci o iubegte nu i-o arati niciodatS.

Controlantul are doui metode de a-gi exprima furia: ?ncerc6nd s5-l manipuleze pe celSlalt intr-un mod mai subtil sau mai vizibil, mai puternic, agresiv chiar. Unii folosesc cele doui metode pe r6nd, iar allii preferS mai mult una dintre ele.

in exemplul de mai sus, fata poate manipula subtil minlindu-gi tatil, fic6nd promisiuni pe care gtie ci le va incilca, spunSnd tot ce tatil vrea sd aud5, dar

egoist gi insensibil, evit6ndu-l etc. Rana de trddare devine din ce in ce mai evidenti.

', j I

f t.

Controla ntul folosegte ma n ipu la rea su btil5 sau manipularea agresivd pentru a-ti atinge scopul

Deveniti adultS, aceasti persoani va avea cu greu incredere in partenerul sdu. Acesta nu infelege cum partenera sa poate fi cSteodati at6t de drigistoasi gi atagantS, iar apoi sd se schimbe brusc, p6n5 la a deveni groaznic de rea. Rana de tridare inciti la dezvoltarea unor metode de a prelua controlul asupra celuilalt prin utilizarea mdgtii de controlant. De ce? De frici sd nu fie abandonali. Aceastd teamd este in general incongtienti 9i din aceasti cauzi persoana controlanti se crede foarte independentd gi n-ar putea recunoagte cd suferd. Comportamentele sale de controlant il ajutl si nu simtd durerea riniide abandon.

Nu gtie

ci de fapt ?9i dubleazi suferinfa. Nu-i este

doar frici:de a fi abandonat, a dezvottat gi frica,rde a fi

fdcSnd de capul ei. Poate deveni agresivS, ficSnd crize,

provocAndu-;i

tatil,

pentru a-l face sd reacfioneze, 130

131

Lise

Bourbeou

Aga cum am mentionat in primul capitol, masca de controlant se distinge la femei prin forla 9i volumul bazinului, iar la birbali prin forla 9i volumul umerilor. De ce aceasti diferen!5 de manifestare corporalS? Pentru ci bazinr.rl femeii reprezinti partea corpului care poarti gi protejeazi copilul. La bdrbali umerii 9i mugchi folosesc ca sd Protejeze.

Corpurile lor par cd vor si transmiti celor de sex opus: Poli si vezi ci sunt o persoanS puternicS, cd te pot proteja? Cu mine n-ai de ce s6-trifaci griji, voi avea griji de tine. Chiar daci asta incearcd si demonstreze, forla lor nu este perceputi ca mijloc de proteclie, ci mai de grabi ca mijloc de control 9i lipsd de incredere.

in privinla alimentaliei, persoanele influenlate de rana de tridare vor pierde din greutate din cauza vinoviliei. Aceasta se declangeazi din frica 9i culpabilitatea de a avea griji de celSlalt sau prin dorinla de a purta mai pulin de griji celuilalt, ceea ce ar reprezenta un semn de slSbiciune din partea sa. Vor resimli vinovilia de a nu-gi asculta nevoile alimentare. Greutatea suplimentari se va depune pe burti, pe golduri 9i pe coapse la femei

giin partea de sus a corpului la bdrbagi.

DacS birbatul controlant vrea si se comporte maternal, atunci va depune gi el greutatea in zona bu4ii. Am spus mai sus ci incepem prin a simli frica de a fi abandonat gi ci pulin c6te pulin rana de tr6dare se manifest5. in acelagi timp, cei care conform planului lor de via!5 au de rezolvat o rani de abandon mai

132

Vindecarea celor 5

important5,

rini

vor adopta mai ales comportamente

specifice acestei rini.

llana lor de trddare exist6, chiar daci este mai pulin vizibilS este totugi foarte prezentd. O vor trii de o manierd mai subtilS. S-ar putea, de exemplu ca acegtia si aibl dificultSli in a-gi pistra o relalie stabilS, timp mai indelungat. Tgi vor acuza in permanen!5 partenerul de toate relele, in timp ce, la r6ndul lor nu vor avea niciodati incredere in el. Alfii ar putea, de asemenea, sd pretindS, in fala altora dar mai ales pentru ei insugi, cd sunt mai fericifi singuri: Cu o ratd o divorlurilor de 50%, um hotdrdt cdmi ojunge. Nu mai vreou sd mai am intdlniri. E prea complicat sd ai o relalie reusitd tn zilele noastre. Nu mai orn nevoie de nimeni, sunt destul de puternic pentru o-miindeplini singur toote nevoile. De fiecare dati cdnd acuzdm pe cineva de sex opus, o facem din cauza rinii de tridare. Sub influenla rinii de abandon ne judecim, ne dilplingem soanta gi triim totul la nivel interior. Le gisim scuze celorlal;i gi gisim metode pentru a obline atentia pe care ne-o dorim. Ceea ce explici de ce atatia birbali 9i femei induri rela!ii violente.

Am auzit femei spun6nd: Admit cd solul meu md bate, dor numai cdnd bea prea mult gi nu se poate controlo. Suferd foorte mult 5i gtiu cd md iubegte. De oltfel, o douo zi dupd ostfel de evenimente, este foarte drdqul cu mine 5i regretd enorm.

Lise

in i

l I

general bdrbalii care sunt

Bourbeou

bitufi refuzi

s5

recunoascS, e dificil si avem statistici. Cei ce nu sunt con;tienfi de rana de abandon, nu pot pricepe cum poate cineva sd indure astfel de rela[ii anii intregi. Nu trebuie si incercim si inlelegern, nu folosegte la nirnic. Mai bine sd ai compasiune pentru acegti oameni gi suferinlele lor, asta te va ajuta s5-1i vindeci propria ranS de abandon, chiar daci incS nu admili ci ai una. A crede cd o pldcea inseamnd a iubi, este un alt indiciu al acestor doui r5ni. De aceea persoanele controlante

gi cele dependente au foarte multe

agteptlri. Dependentul are impresia cI daci partenerul ii face tot timpul pe plac, in detrimentul propriilor sale nevoi, asta este o dovadi de iubire. Crede chiar cd a fi gelos gi posesiv este o dovadd de iubire. Pentru a-gi demonstra dragostea se va conforma 9i el dorinlelor gi exigenlelor celuilalt, firi si se intrebe micar care ii sunt propriile nevoi gi se va a$tepta la acelagi lucru din partea partenerului sdu.

Controlantul are aceleagi agteptiri ascunse ca gi dependentul. Cu toate astea, va fi manipulator intr-un fel ascuns - pl6ng6ndu-se, de exemplu - sau agresiv. Va pretinde partenerului s5-i faci pe plac, daci nu, va face scene, va ameninta, se va bosumfla, va negocia sau va seduce. Agteptirile sale sunt imense gi nu gtie c5 forla reacfiilor sale este datd de frica de a fi abandonat.

s5-ifaci pe plac, in timp ce el gisegte intotdeauna motive si se gdndeasci nai int6i la el insugi" Chiar dacd controlantul I se pare normal ca cineva sd se striduiascd


demonstreazi un temperament egoist, va fi primul il va acuza de egoism pe cel care ar indrizni si-i spuni nu atunci cSnd el cere ceva. care

ii este

si-gi recunoascl vreodatS vina, pentru ci are nevoie si aibi tot timpul ultimul cuv6nt. Scuzele sale sunt mai degrabi acuzalii la adresa altora sau a unor situalii exterioare. poate, de asemenea, si minti foarte u9or, pentru a nu fi nevoit s5-9i recunoasci vina. Controlantului

imposibil

Controlul rigidului gi al controlantului

MSgtile asociate rdnilor de abandon gi de tr5dare con[in mult control 9i mi se pune deseori intrebarea care este diferenla dintre cele dou5, cum putem face distinc[ia. Sunt motivatiile Si fricile lor care sunt diferite. Ca sI ilustrlm aceasti diferenf5, si lulm exemplul unui cuplu care a avut un accident. Domnul povestegte incidentul familieiin prezenfa doamnei. Conduceom cu vitezd normald, cdnd dintr-o dotd opore o masind din dreopta. Nevostd-meo, care era ldngd mine nu m-o prevenit cd goferifo nu pdreo sd md fi vdzut. Atunci a introt in noi. Of, femeile osteo! Nu sunt fdcute pentru a porticipo lo traficul rutier. O va spune r6z6nd, chiar daci de fapt i9i acuzi solia cd nu l-a prevenit gi pe goferita respectivd cd nu gtie si conducd. Doamna se supiri 9i reaclioneazl: Bdrbatul meu spune prostii. Femeia aio iegea de pe o alee pi cum og fi putut eu sd Stiu cd nu ne-o vdzut? Eu cdnd conduc md uit ln toate pdrfile. Se apir5, se justifici. 135

Lise

Bourbeou

ci

aceastd situalie a trezit frici diferite pentru fiecare dintre ei. El se teme c5 va fi considerat un gofer prost, c6nd el consideri ci e un gofer mult mai bun dec6t altii. lnfluenlat de masca de controlont nu-pi poate recunoagte vina gi trebuie s5-i acuze pe allii. Pe cAnd doamna se justifici explic6nd ce agteptiri avea de la cea care conducea. Aclioneazi sub influenla m6;tii de rigid. Pe de o parte o judeci pe aceasta c; nu 's-a asigurat din toate pi4ile, iar pe de alti parte se judeci pe sine fiindc5 nu gi-a avertizat solul la timp. iti amintesc ci din motive de vinovSlie rigidulse justifici deseori. Nu-gi di seama ci dac5 ei nu s-ar simli vinovafi, ceilalli nu le-ar reflecta vinovSlia gi nu i-ar

Constatim

acuza.

simti tridati de atitudinea solului 9i si adopte la r6ndul ei masca gi Se poate, de asemenea, ca ea

si

se

atitudinea de controlant, rispunzdnd ceva de genul: $i tu, de ce ii ocuzi pe alfii? Nu pofi odmite cd tu eroi lo volon Si era deci treaba ta sd te osiguri, sd vezi ce se intdmpld in jur? Egti prea orgolios co sd-Si recunoSti vino, co de obicei! Am avea deci doi controlonli in acfiune, doui ego-uri care se confrunti.

Din picate, toate aceste atitudini contribuie la alimentarea:ego-uJui gi la sporirea suferinlei rinilor.

Diferenta dintre a controla tia-liafirma nevoia

foarte important si ne afirmim nevoile, in loc sd agteptim ca ceilalli si le ghiceasci. Din picate majoritatea oamenilor nu gtiu cum si o faci. Dependentul gi controlontul sunt in general foarte E

135


congtienfi de nevoile lor gi sunt convingi cd le exprimi foarte clar, degi nu este cazul. Dependentul igi formuleazi cererile pl6ng6ndu_se

sper6nd

ci

gi

astfel celilalt va pricepe ce vrea in

realitate. Daci celilalt ar pricepe prin telepatie, asta i_ ar demonstra c6t de iubit este. Controlantulinsi, igi formuleazi cererite d6nd ordine. El se a5teaptd ca

celSlalt

si

priceapi imediat gi si_i indeplineascd

ordinele pentru a-i dovedi dragostea.

Si luim exemplul unui cuplu. Solul se intoarce de la

serviciu in fiecare seari ta ore diferite. Doamna vrea s5-gi exprime dificurtatea de a pregdti masa firi sd gtie la ce ori va veni 9i el.

Doamna dependentd (pe un ton ptdngi cios) Nu moi suport sd mdncdm tot timpul m1ncorea preo rece sou prea fierbinte. Mi-or pldcea sd md suni Si sd_mi spui la ce ord vii. gtii cd te agtept cu nerdbdare pentru cd prefer sd mdndnc cu tine, nu singurd. putem observa ci nu face dec6t si se plingd pi sd"vorbeasci despre ea. Nu exprimi nici o cerinfi clari gi precisi. Nu poate exista nici un angajament de o parte sau alta in aceste condi!ii. Doamna controlontd (cu voce puternici) De cdte orifi_ am spus sd md suni c6nd nu vii la ora obignuitd la masd? Acum fi-o spun pentru urtimo dotd. Te avertizez, doto viitoare c6nd moi intdrzii vo trebui sd_fi gdteSii singur. Eu nu mai pot!Aga cum putem vedea nu este o cerere adevirat5, este un ordin. Nu poate deciexista o Infelegere intre cei doi.

/ Lise

O

adevirati cerere ar suna cam aga:

Observ cd

Bourbeou

ili este

greu sd md previi atunci cdnd ptii cd ajungi mai tdrziu. Vreau sd pot sd pregdtesc mosa cu drag moi ales otunci cdnd ili foc felul tdu preferat, ptiind cd vei ojunge lo timp sd mdncdm impreund. Cum crezi cd teai simli docd eu ag mdnco singurd, iar tu ar trebui sd-\i reincdlzegti mdncarea, iar opoi sd strdngi maso? Asta mi-ar permite sd nu-mi mai fac griji dacd intdrzii sau nu. Doamna trebuie, de asemenea, s5-gi faci timp gi si asculte care sunt nevoile solului pentru aceasti situalie. Dupi aceea vor putea ajunge la o inlelegere clari gi precisi intre ei.

A

fi adevirat

Rigidul qi dependentul au dificultSli in a inlelege ce inseamnS A Fl ADEVARAT. Conform definiliei pe care o folosim in cadrul atelierelor Ascultd-!i Corpul, a fi adevdrat inseamni: a g6ndi, a simfi, a spune ;i a face acelagi lucru. Asta nu ne obligS si spunem tot ce g6ndim. C6nd suntem intrebali trebuie si spunem adevirul, in funclie de ceea ce gdndim gi de ceea ce simlim. Pentru a fi adevirali fali de noi 9i fa15 de alIii, trebuie si aclionim conform cu ceea ce spunem pi ceea ce simlim. E important sd ne reamintim c5 atunci

cSnd suntem adevirali nu existS nici emolii nici acuza[ii. Citdm pur gi simplu faptele gi ac!ion5m in funclie de ceea ce suntem. C6nd indriznim si firn adevirali chiar daci asta displace unei alte persoane, aceasta nu se va supira pe noi. Dimpotrivi, ne va respecta pentru curajul de a fi autentici. Cu toate astea c6nd suntem afectali de nedreptate sau de trddare,


avem o notiune falsd de adevdr. Credem cd a spune tot ce g6ndim f5r5 ca cineva s5 ne intrebe inseamnd sd fim adevirafi. imi amintesc ci a9a ficeam eu cu primul

meu so!, cdnd vroiam sI pun lucrurile la punct. Organizam o discufie cu lumdndri parfumate ,;; crezdndu-md adeviratd ii spuneam tot ceea ce trdiam.

Tot ceea ce spuneam avea ca unic scop de a-l schimba, cu scopul ca eu sd mi simt mai bine. Era deci partea mea de controlant care prelua conducerea, iar Mouchette lua cuv6ntul. Nu eram adevdrat5, doar imi exprimam nemultumirile. Rigidul se comportd astfel cu o persoanii de acelapi sex. Se crede adevirat pun6nd lucrurile la punct, dar de fapt o judecd ca fiind nedreaptd 5i vrea si o schimbe. A fi adevirat intr_o situalie de nemul{umire inseamnd sd fim capabili sd exprimirn ceea ce simlim .si ceea ce gandim, verificdnd gi cum se simte cerdrart. inseamni si ne asumim responsabilitatea fricilor si dorintelor noastre. inseamni a vrea se ne mai ales cu scopul de gdsi o solu;ie "_rr,rr, convenabi15 pentru amdndoi.

rinide abandon gide tridare activate Exemplele care urmeazd ne vor ajuta si facem Exemple de

diferenfa intre comportamentele influenlate de ego, persoand iti pune o mascd Si comportamentele atunci c6nd rdm6ne centrati, deciin inim5. Vom explica cum in aceeagi situatie se poate sd simlim o rani firi si ldsdm masca sd se activeze, ceea ce va contribui la vindecarea rdnii.

adici c6nd o

I

Lise

Bourbeau

Explic6nd cum s5-i vorbesti ego-ului voi folosi in continuare numele de Mouchette si Canto, pe care te rog sA le inlocuiegti cu numele pe care l-ai ales pentru ego-ul tdu. Voi reveni la exemplu din capitolul trei, in legSturd cu ceea ce pelesc cu fiul nreu. Rana mea de tr5dare a fost activat5 de fiecare investi!ie ?ntr-un proiect al siu pe care il ldsa baltl inainte si reugeascS. AceastS rand este ugor de recunoscut pentru cd resimfim o furie puternic5, imposihil de ignorat 5i acuzim persoana de sex opus.

De fiecare

dati mi se pirea prea

dureros

;i

irni promiteam sd nu-! mai ajut in felul acesta niciodatS. imi spunea m: Chiar docd md roagd in genunchi, nu nd voi mai ldso. Prefer sd fiu judecatd oricum decdt sd md pun din nou ?ntr-a situolie care-mi provoacd otAtu deceplie, furie pi durere.

Trece ceva timp pi iatS-l din nou implicat intr-un proiect care pare at6t de entuziasmant ;i de promi!5tor inc6t fmi spun: De ce nu? Poote cd s-o schimbat si de dato osta va merqe pdnd la copdt, nu vo mai abandono inointe de a intro pe linio de succes.

poli observa aveam rnulte agteptiriin aceastl situalie. Am menlionat mai devreme ci m-am decis s5I ajut in proiectul lui actual gi c5 de data asta intenlia mea este alta. Am realizat de mult timp ce fiul meu este prezent tn viala mea pentru a mi ajuta s5-mi vindec rana de tr5dare, dar nu reu$eam. Voi sti cA este realmente cazul in ziua in care nu voi mai avea agteptiri de la el. Asta nu inseamni ci nu doresc ca Aga cum


proiectul sd_i reugeasci gi sd aibi succes, dar in acetagi timp vreau si fiu capabild sd fiu bine 9i si nu mi infurii dacd intr-o buni zi va veni sd_mi spund cd iar o lasd balt5. Fiecare investilie pe care am fdcut_o pentru et a fost propria MEA ategere. Nimeni nu m_a obligat. Este deci treaba mea si_mi asum decizia Oe a_mi ajuta fiul, de

a-l susline intr_unul Uin viseL sale gi asta inseamni

nu

neapdrat ci et va ,"rii gi_mi va indeplini agteptdrile. Mi-a luat ciliva ani p6ni sI pot ,e_ri recunosc cd sunt con$tienti cd aceste situaf ii de trSdare sunt at6t de dureroase mai ales pentru cd_mi ating rana de abandon. De fiecare datd c6nd mi_a ficut promisiuni pe care le incilca md simfeam nu doar trddatS, cigiabandonati ca mamd. Din cauza mdgtiigi ego-urui meu, imi spuneam.. cred cd dacd m-ar iubi mdcar pufin, o, jrr" un pic de efort pentru o-gi respecto promisiunile. gtie cdt de mult m_or bucuro osto. Cum pofi sd te porSi ostfet cu cinevo pe care il iubeSti?

Recunogti ceea ce Mouchetteimi

spunea, nu-i aga? EU n-og foce niciodotd o5o. Moi oles mamei mele, core a fdcut totulco sd md ojute. Ce ingratt fipsit de inimd!

;

A avea inimd, la r6ndul meu, este sd recunosc cd fiul meu este a$a cum este. Trece de la un proiect la altul. Este un inventator

;ff :: H.f : :ffJi,:l Jf,il ;: Tj.; 3::'xl"io;il vrea. ln acerapi timp insi, nimeni

locul altcuiva.

nu poate decide in

Fiul meu suferd de o rani de tridare la fel importanti ca a mea gi at6t timp

de

c6t nu va accepta cd

i

Lise

Bourbeou

el' El nu se va schimba pentru mA tr5deazS, nimic si ce mA privegte va trebui tu"t in reutr' poate singur in

r

t"a 9i s5 admit faptul ci de '"t simlit trldat multe situalil ; ;' s-a

md ocup de propria

comPortamentele mele'

s5-!i amintegti triunghiul ';;;;; propriile A-9i asculta inima inseamni responsabilitili' la vie!ii, ceea ce t" faptul.ci investind din nou' Fiind responsabilS' ttttpt fi din nou speranlele mele vor imi asum riscul cd daci ale parte din consecinlele asumate face asta ingelate, mi voi nu voi avea emolii' nu deciziitor mele' Astfel pe fiul 9i nici nu mi voi acuza uoiltu" Nu-mi Tnfuria. ci imi alut din nou' cu toate n'iua fost fi a de mine 'a-f cAnd mi acuzam' n-o m'i propusesem ]l^:-::ut tridiri' Nu-mt

sufeream

'a cauza "t propriei din

exact ca respectasem promisiunea'

fiul meu'

si mi lui Mouchette c6nd revine rispund ce-i deci lati sau de fiul meu' inleleg faci si m5 indoiest O" sd ca ince.rci sd md oiuli ca ce-mi spui, Moucht;; 5t'iliu oiut cd-mi rr-u-raii de acord cu foptul nu msi sufdr 9i deseori

*t"t

din

nou

'a fost 1* fiul, 't' 'i'i- i"ptului '! aiuli 5i ili md sd ili *:;;;;;;' de a dori

decepfionatd' Eu insd vr.ea,u sd fiu copobild recunosc bunele i'i"'lr;tii sd invd; sd md o*-o'9i'pta"i 5i ma,i.ales sd-l oiut fd'd docd lucrurile nu 'd o",:p'i'r_'f'ul m'eu chiar accept 5i sd-t eu' se Petrec cum a$ vrea

nu cu bunele mele intenfii 9i oles' nu-tifd ':o'lr_-i"reil:u'g ain ete' $i mai cu rezultat't' cd sunt capobild sd-mi pentru *i"'"pf,I""-cd 5ti,u

Vreau sd

rdmdn

oriii "o,

iu

* co

n se

in

contoct

e' ci nle I e d eciziei m e I


Aceasti experienfd m-a ajutat si vid ci rana de tridare ascunde o mare disperare. Din cauza asta incercim sd controlSm totul, crezSnd ci acest control ne va aduce speran!5. De acum gtiu ci daci controlez mai pulin am mai multi incredere in via!5. inainte md hrineam cu speranle false.

-oO lati

un alt exemplu de tridare intre un tati gi fiica sa, pe care o voi numi Lucie. Dupi ce a ficut mari eforturi pentru a economisi banii necesari studiilor fiicei sale, aflS cd aceasta este indrigostitS de un african. C6nd il invitS acasS s5-l prezinte pirinlilor, tatil e furios. Nu poate accepta faptul ci fiica sa are o relalie cu cineva care - dupS pirerea sa - n-are nici un viitor in Franfa.

Cu toate incercdrile sale de a o convinge, continul si se vadd pe ascuns cu iubitul ei.

intr-o zi Lucie anun!5 ci vrea si se cisitoreasci gi sd se mute in Africa. Tatdl, negru de furie ii spune: Dacd te mdrili cu el, pofifi sigurd cd eu pi momd ta nu vom veni la nuntd. $iin plus nu te voi mai considera fiica meo gi nu o sd mai vreau sd te vdd niciodatd. Lucie s-a mdritat gi a plecat in Africa. Am int6lnit-o in cadrul unui atelier, in Reunion, la doudzeci gi cinci de ani dupi ce plecase din Franfa. Nu 9i-a mai revSzut pirintii de atunci, iar cei trei copii ai sdi nu-5i cunoscuserl bunicii. Lucie suferea mult, dar vroia s5-i lini piept tatilui siu, care nici el nu ceda. Putem si recunoattem ugor rdnile lor de tr5dare ;i m6gtile de controlant pe care 9i le-au pus. Pe cSnd participa la atelierul despre rini, Lucie nu putea concepe ci tatdl L43

142

Lucie

Lise

Bourbeau

cind o relalie de de furie, este crize dragoste se desface din cauza unei o indicalie clard a unei rSni de tridare importante'

seu se sirnlea trSdat. Cu toate astea,

Doar controlantul poate avea forla sd de a rezista at6ta

tlmp, vr6nd sE c59ti8e cu orice pre! 9i sper6nd ci celilalt va face pasul de a-9i cere scuze. Cdnd am intrebat-o pe Lucie: Curn crezi cd s-s sim[it tatdl tdu cdnd fiico lui adoratd, pentru care a fdcut atdteo socrificii ca sd-i pldteascd studii foorte ovdnsate tn speranla unei cariere de succes, a decis sd renunfe la ele pentru a-gi urmo solul. Curn s-a simlit cdnd fiica lui

adorotd, pe core o vedeo mdritotd cu cineva cu o corierd asemdndtoore, face exqct contrariul, fdrd sd'i pese. Pofi sd-yi imoginezi cit de trddat s-o simfit de tine, cdt de neiubit. Contralantul se simte iubit doqr cdnd celdlolt rdspunde aPteptdrilor sale. Nu Stie sd facd diferen.to intre ,,d Pldcea" 9i ,,a iubi". Lucie a inceput sd pldngi tn hohote. A putut s5 simtd cu adev6rat ci tatil s5u suferd de douSzeci;i cinci de ani la fel de mult ca ea. $i-a amintit chiar ci tatll ei a fost intotdeauna rasist. Nu-9i ddduse seama cd pentru a-!i sfida tatdl gi pentru a-i verifica nivelul de iubire s-a indrdgostit de un bSrhat de culoane. lat* ce ar trebui si-i spun5 t-ucie lui Conta atunci cdnd acesta incearci si o convingii s5 nu facd ea primul pas spre imp5care deoarece tatSl ei este vinovat de sltualia creatS: $tlf Canta, de doudzeci 5i cinci de uni te aud spunfrndw-mi osta gi om fost de acord cu tine pdnd ocum. $tiu cd intenlio ta e bund, cd tu crezi cd dacd nu-mi voi revedea tatdl voi fi ta addpost de noi suferinfe' Ai


dreptote, s-ar putea co demersul meu de o-l revedeo sd nu-mioducd ceeo ce o$tept.

Dar gtiu cd nu moi pot continua a7o, pentru cd sufdr in olt fel. Am realizat cd eu gi tatdl meu svem amdndoi rona de trddare pi vreou sd trdiesc experienla de a md impdca cu el. Sunt goto sd-mi asum toote consecinfele, deci n-ai de ce sd te ingrijorezi. iti cer dasr sd md observi gi sd md lagi sd trdiesc aceostd experien{d. E rdndul meu ocum, tu aifdcut destule in toli acegti ani pi i;imullumesc. Lucie mi-a vorbit si de rinile de respingere si de nedreptate pe care le trdia cu mama ei. isi vorbeau la telefon pe ascuns, de c6teva ori pe an. Lucie ar fi vrut ca mama sa si fie mai puternici gi si se impuni, spun6ndu-i so[ului c3t de mult i;i dore;te sd-gi vadi nepolii. A fost capablld, pe parcursul conversafiei, s5-;i dea seama de durerea mamei saie cireia li era prea fricd sd se confrunte cu solul ei" A trebuit sI recunoascS ci gi ea se teme de furia tatSlui sdu si cd de aceea dorea ca mama ei sd intervinS. Cunr aceasta se simlea incapabilS s5 o faci, Lucie s-a simlit respinsi de cdtre ea gi mi-a spus: ,Vu insemn mare lucru dacd praprio mea rnomd nu e capabild sd-mifind partea. EU n-o5 face niciodotd asta fiicei mele. Astea sunt cuvintele ego-ului ei.

lati ce trebuie

s5-i spund lui Canta c6nd acesta incearci si o convingl cE e lipsiti de valoare gi vrea sd o impiedice s5 se impace, pentru a continua s5-;i acuze

mama. Tnleleg ce-mi spui Canta si stiu ci vrei si m5 protejezi. Sigur ci mi-a9 fi dorit ca marna s5-mi lini

Lise

Bourbeau

parte gi si poatd s5-l infrunte pe tata. $tiu acum ci nu poate, aga cum nici eu nu am putut timp de douSzeci gi cinci de ani. Vreau sd pot si accept aceasti teami la mine, ca pe urmi si o pot accepta 9i la ea. $tiu ci nu egti de acord cu ce-!i spun, dar te asigur cI mi simt suficient de puternici pentru a face fa!5 pirinlilor pe viitor. gtiu ci tu ai intotdeauna intentia si mi ajuli' Acum asta nu md mai ajuti, vreau si experimentez altceva. i1i mullumesc pentru ajutor. Nu mai trebuie si te preocupi de situalia asta. La sf6rgitul atelierului Lucie era decisi si vorbeascS cu pSrinlii ei, mai ales cu tat5l. Dorea s5-i anunfe cd va veni si-i vad5, pentru ci nu mai putea suporta. Am revdzut-o pe Lucie c6liva ani mai tdrziu cu ocazia unei vizite de a ei in Franla. Era extrem de fericitd ci se impicase cu pdrinfii, care-9i doriseri asta la fel de tare ca ea, dar au fost incapabili si facS primul pas. Lucie nu mai era supirati pe pirinli, nici pe ea ins5gi, simlea multd compasiune 9i din cauza asta reint6lnirea a fost foarte pl5cut5. Ce pdcat si suferi at6t de mult un timp indelungat! Agtept5m de multe ori sE atingem limita suferinlei pentru a lua atitudine gi a ne urma inima' Nu uita ci Prima persoani care decide si aclioneze 9i si faci primul pas spre impicare este cea mai inteligenti. lnteligen[a inseamni si congtientizezi ci fericirea este mai importanti decit orice team5.

-oO Urmitorul exemplu explici tridarea 5i abandonul intro relalie amoroasS. O femeie, pe care o voi numi Emilie, a avut mai multe relalii amoroase gi doui


cdsdtorii. La fiecare separare ea intreabd acelagi lucru: De ce otrag eu bdrbali care md pdrdsesc cdnd ei descoperd cd am un carocter prea puternic pentru ei? Putem cu ugurinti si recunoagtem ego-ul ei care vrea si o facd si creadi ci nu este vina ei gi c5 toli ace5ti birbali sunt prea slabi. Ea trdiegte deci abandon dupi abandon din cauza m55tii sale de controlant dar crede cd s-a ingelat asupra birbalilor pe care i-a ales. Cel mai fericit este Canta, care se crede important 5i puternic Ai $optegte citre Emillie:incd o dovadd cd egti puternicd. Acegti bdrbali, oare cdnd se vor trezi ? Oore existd bdrbogi core sd se ridice la indllimea to ?

Atet timp c6t Emilie nu va vrea si admitd cu

responsabilitate ci acele comportamente ale partenerilor sdi nu sunt de fapt dec6t reflectiri ale propriilor ei comportamente, ea nu va putea obline schimbiri in relatiile sale de cuplu. Pentru a ajunge la asta, va trebui sd schimbe directia" Un mod excelent de a descoperi ci ea nu se accepti pe sine este de a observa comportamentele birbalilor din

viata ei, utiliz6nd tehnica oglinzii explicati in ultimul capitol. Dupi spusele ei, ea de fapt nu accepti slSbiciunea birbatilor din viala sa. C6nd ea igi va da dreptul sd fie vulnerabilS, slab5, firi si se judece sau sd se critice, va putea avea compasiune pentru un partener. Ea va trebui sI inve[e si accepte aceasti stare mai int6i la ea insdgi. Doar prin acceptare ne putem transforma 5i putem schimba o situa{ie dificilS in una agreabild.

Lise Bourbeou

iti poti imagina ci

la fiecare relatie care se termini printr-un abandon, Canta ii spune lui Emillie: Vezi ? tncd o relalie core o sfdrgit in acelogi rnod. Asto pentru cd nu m-oi oscultut. Nu ai invdgat, dupd atdtea experienle, cd nu pofi avea tncredere in bdrboli? Ei se cred superioriferneilor gi cum ar putea trdi cu o femeie otdt de puternicd, cum e$ti tu? De ce nu decizi o dotd

pentru totdeauna cd iSi este mai bine singurd gi cd nu ai nevie de niciun bdrbat in viafo ta?

Canta nu poate cunoa5te adeviratele nevoi ale lui Emillie, care sunt s5 se iubeascl 5i sd se accepte in cadrul unei relalii de cuplu, Ego-ul nu Stie planul de via!5 al lui Emillie. El gtie doar ce este trrregistrat in memoria sa. :,:Egn:ulnu gtie,si triiascH in momentul prezent, e[,nu cunoagt€ dec6t trecutul. El repeti acela$i film ,.'

firi

incetare.

latd ce trebuie s5-i spund Emilie lui Canta c6nd ti aude discursul: Te tnfeleg, Canta, cd tu crezi cd toyi oomenii sunt la fel. $tiu cd tu incerci sd md convingi sd nu md mai ongojez in noi relalii pentru cd vrei sd md proteiezi de suferinto de a fi obondonotd. Este adevdrat cd pot suferi. insd nu vreou sd trdiesc singur(d) toatd viala. Vreau sd trdiesc o altd experienld, aceea de o-mi sch im bo atitu d i n es i nte rioo rd. Pentru a face asta, trebuie sd merE ?ntr-o altd direclie decft cea core crezi cd este ceo mai bund pentru rnine. Arn invdsat cd rela{iile mele nu merg pentru cd nw


acceptam sd fiu vulnerabild. Nu fnlelesesem asto pdno ocum gi nu fdceam altceva decdt sd ordt lumii intregi ce puternicd sunt. Acum, imi dau searna cd pot Ji 5i puternicd dor uneori 5i vulnerabild gi cd am dreptul sd fiu in ambele moduri. Asto md va ajuto sd accept cd lo oameni nu tntdlnegti doar for[a lar ci si sldbiciunile lor" $tiu cd nu egti de ocord cu decizio meo, dar i[i cer sa md lagi sd-mi trdiesc propria experien[d, pentru core fmi asum toate cansecinlele. Nu moi este nevaie sd ma protejezi pentru cd nu moi sufdr. fSi mutgumesc pentru ce aifdcut pentru rnine pdnd acum. $tiu cd intenlio to o fost mereu bund gi sincerd" Nu-fi rdmdne acum de fdcut decdt sd te odihnegfi pi sd md observi.

{o(}} Putin cSte putin, cu fiecare experienld prin care anr fost influen{a[i de ego, iar apr:i ne-am recentrat, devine din ce in ce mai ugor sd ne urmim inima. DupS cAteva secunde de reactie la suferin[a cauzatd de r"ana noastrS, respirSnn profunrl gi spunern: Sunt cangtient cle aceastd persaand ori de aceastd situulie c*re imi atinge rano de abandon ari de trddare. inti permit sii fiu o fiinld umand cilre are tncd rdni de vindecat. Pentru moment, md simt trddat sau obandonat. intr-o zi, acest tip de situa{ie nu frni va mui crea suferinld.

Mui[umit5 modului tdu de a-{i ?ncepe vindecarear rlnilor, vei constata cd ce triie5ti nu e niei bine nici r5u. Este pur gi simplu omenegte.

si-i

.iudeci

Tn loc sE

te judeci sau

pe altii, ?ti pernri!i s5 ai inci rini

nevindecate total, ca toli oarnenii. itri va fi din ce in ce

Lise

mai u$or sd dialoghezi cu ego-ul ce trdiegti.

tiu

gi

Bourbeau

s5-iimpirtiseSti

c(l3 inainte de a continua, i1i sugerez sI faci acela$i lucru ca 5i la rinile din capitolul precedent. Timp de c6teva zile, noteazi fiecare situatie in care porti m55tile tale de dependent 5i de controlant c6nd rinile tale de abandon gi de trddare sunt activate. Asta te va ajuta sd devii mai congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu. Continu6nd s5 practici, i1i va fi din ce in ce mai ugor s5 dialoghezi cu el. in timp, vei simli diferenla Tntre modul in care te simli inainte gi dupi ce vorbe5ti cu ego-ul tiu. Vei simli cu adevSrat bucuria de a fi capabil si te recentrezi.

. , '', .:..,


Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmdtoarele:

Lise

Bourbeau

CAPTTOTUL SAPTE

Rnnn- de. utniTireinainte de a ?ncepe acest capitol, i1i sugerez si recitegti ceea ce am scris despre rana de umilire in cartea mea ,,Cele 5 rini care ne impiedici s5 fim noi ingine". (Aceastd carte este publicati in limba rom6n5 la Ed itu ra Ascendent -www.editu raascendent. ro ) Rana de umilire este singura ranS care nu este prezenti la toati lumea. Este posibil si te simti adesea umilit, dar iti reamintesc si nu acorzi o mare importantS cuv6ntului ,,umilit". Este o mare diferentd intre a trii pur gi simplu sentimentul de umilire qi durerea produsS de rana de umilire. De exemplu, te poti simti umilit gi daci a fost atinsi rana ta de respingere. Este important s;-ti observi reacfia ca si poti $ti cu certitudine ce rani a fost activatS.

in

cazul in care corpul tdu fizic nu prezintS nicio caracteristici a rdnii de umilire, ili sugerez s5-!i congtientizezi sentimentele tn situatiile ?n care te-ai simtit umilit. Asta te va ajuta s5 verifici ce simti ?ntr-un mod mai profund.

fel in cazul fiecirei rdni. Multe persoane spun ci se simt respinse sau abandonate dar reactioneazi cu comportamente legate de rinile de Se intSmplS la

nedreptate sau de trddare. Ele pot deveni mai congtiente de ce se intAmplS in interiorul lor pentru a-gi da seama care este rana cea mai dureroasS intr-o anumiti situa{ie. Apoi este mai ugor de acceptat ci

I


respingerea sau abandonul se ascundeau respectivei suferi nte.

in

sp;rlck,

Doar acceptdnd in mod veritabilceea ce e$ti, fiecare rani se va diminua putin c6te pujin.

Dac5, de exemplu, te gSndegti si lucrezi pe rana de umilire in timp ce o alti rand te face si suferi foarte tare, va dura mai mult qi va fi mai dificil si accepli cine egti. Acceptarea totalS este singurul mod de vindecare a rinilor.

Pentru a rezuma descrierea pe care am ficut-o in primul capitol, rana de umilire afecteazi relafia cu tine, nu cu al1ii. Am putut observa ci atunci c6nd o persoanS trlie5te o situalie prin care este afectati de aceasti ran5, ea nu incearci s5-i umileascl pe ceilalli. DimpotrivS, ea ?ncearci s5-i apere sau si-i scuze pe ceilalli. Totugi, se intdmpli adesea ca ceilalti si se simtd umilili prin comportamentul unei persoane masochiste. De exemplu, multe persoane mi-au spus cd le era rugine de un pirinte datoritS greutSlii acestuia sau datoritS unor comportamente legate de sexualitate. Am explicat in capitolul 1" triunghiul viefii care demonstreazi cd ne purt5m cu noi aga cum ne purtim cu allii gi cd ii judecim pe ceilalli c6nd sunt a$a cum suntem gi noi.

Lise

Bourbeou


Toate rinile noastre sunt deja prezente la nagtere' lmportanla lor este determinatS de evolulia sufletului nostru gi de dominarea ego-ului' Cum insi nu ne amintim vielile anterioare, este dificil si cunoagtem nivelul de evolulie. Doar triind diverse experiente putem deveni congtienli de ceea ce ne rdm6ne de

insugi gi adesea chiar va fi de acord cu remarca pe care a primit-o. Judecitile pe care le face la adresa sa sunt motivate prin rugine.

ficutin

nedreptate, persoana va spune cd nu este corect gi ci ea nu ar face niciodati o asemenea remarcd. Daci rana de tridare este activatS, persoana ar putea spune: c€, tu te crezi perfect(dl? subliniind

Prezent.

Persoanele care suferi de rana de umilire, se cred observate de o putere superioarS, se simt adesea vinovate, mai ales in plan fizic' Li se int6mpli astfel pentru ci pentru a-gi vindeca rana, ele trebuie si inr"1" si-gi dea dreptul de a fi fiinle umane' si-gi utilizeze cele cinci simluri 9i mai ales sd se bucure de ci ele. Cum ego-ul este convins ci asta nu este bine' pusi in fata nu este spiritual, o astfel de persoani este uneidileme. principala caracteristicS a fizicului masochistului este rotunjimea corpului. Persoane care suferi de o rani de umilire foarte profund5, au un corp cu rotunjimi pronunlate inci de la o v6rsti timpurie' Ei cred despre Li .a iSi permit si fie senzuali pentru cI se imbraci

seducdtor,minincibine,auosexualitateactivi'Dar

ininteriorullorsesimtvinovalimaialesfatade

Dumnezeu gl'ci ,iubesc prea mult lucrurile materiale ale acestei lumi. Asta explici de ce rana de umilire este triiti mai ales in relalia cu propria persoanS' De pild5, daci cineva face o remarcd malilioasd la adresa unui masochist referitor la modul lui de a m6nca, de a se imbrica sau referitor la greutate, masochistul va rogi, va rSde de el

DacI ii va riposta persoanei care a ficut o remarci nepotrivit5, asta se int6mpli pentru ci o alti rani a fost activati in acelagi timp. Daci s-a activat rana de

imperfectiunile celuilalt. Rana de abandon o va determina pe persoani si pl6ng5, iar daci rana de respingere a fost atinsS, persoana se va preface fost afectati sau cd nu s-a int6mplat nimic.

A

ci

nu

a

fi o persoani spirituali

Ce este cel mai important pentru

o persoani cu rana

de umilire este relalia cu D-umnezeu. Persoanele cu rani de umilire sunt profund spirituale gi vor s5 fie demne in fata lui Dumnezeu. Ele au impresia cd Dumnezeu le observi in permanent5, se simt supravegheate indiferent ce fac sau spun. Au impresia ci nu sunt suficient de spirituale. Precizez c5 pentru aceste persoane, relatia cu Dumnezeu nu are neapirat de-a face cu religia. Teama de o autoritate divini vine din situa!iile de viati nerezolvate in vietile anterioare.

Daci te recuno5ti in aceste descrieri, Itri sugerez sd-1i modifici definitia pe care o dai pentru persoana spirituali. A vrea s5 fii mereu demn, generos gi serviabil duce la dezvoltarea ego-ului" in loc si continui

I Lise

Bourbeau

astfel, i1i sugerez si devii con$tient cd a fi mereu in serviciul altora nu este neapdrat calea pentru a deveni demn in fata lui Dumnezeu. Pentru cd Dumnezeu nu vrea dec6t si fii fericit, iar partea ta masochistl te face sd uili de nevoile tale sau sI le ignori, atunci cdnd te ocupiin principal de nevoile altora.

O astfel de persoani este obignuiti cu

laudele

celorlalli pe care-i ajut5.


ui[i de propriile nevoi gi si congtientizezi ce anume

inve[i din respectiva experienld.

Frica de a

intruc6t frica de a fi liber este cea mai mare la masochist, el se pune la dispozilia semenilor pentru a-i ajuta, astfel inc6t sd fie mereu ocupat. pe de o parte, daci nu face asta el va resimli culpabilitate, iar

pe de O persoani masochisti prirnegte multe laude de la antura!. Ea crede cd prin aceste laude aude vocea lui

Dumnezeu care o binecuvSnteaz5,

A fi demn de Dumnezeu este o creatie a ego-ului. Amintegte-li ci este vorba de o energie creatoare gi nu de un personaj care te observi permanent gi definegte ce e bine gi rdu. No[iunile de bine gi de riu sunt inventate rje onr gi nu sunt divine. in realitate, nu existl dec6t experinta prin care trecetn. Dumnezeul t5u interior vrea s5-1i recunogti imensa ta capacitate de a crea ce este inteligent pentru tine gi s5 recunogti toate exprimirile lui Dumnezeu pretutindeni.

A crede ci tu gtii ce este mai bine pentru altii ?ti alinnenteazd ego-ul. Nimeni nu este niscut pentru a

aranja vie[ile altora. DacI poti gi vrei si aju[i o persoani, fi acest lucru doar daci persoana ti-a cerut ajutorul. Atunci cdnd ajuti pe cineva, este nevoie si nu

fi liber

alti

parte se asigurd cd-iva lipsi libertatea.

Atitudinea de a se crede indispensabil altora este nefastS ?n sensul ci ea incurajeazi ego_ul sd se dezvolte gi sd se creadd foarte important. persoana care suferi de rana de umilire pare a fi in general discretd insd ascunde foarte bine ratura sa orgorioasd gi sentimentele sale de superioritate fatrd de ceilalli. Ea

dd adesea impresia cd-i infantilizeazd pe ceilalli, dorind faci totul pentru ei sau in locul lor.

sd

Fiind adesea foarte ocupat

si rezolve problemele anturajului, el ajunge frecvent sd nu mai aibd tirnp nici sd giteasci pentru el insugi. Dar se asigurd ci are ceva de ronf5it sau mdn6nci orice c6nd are cdteva secunde libere. Sinr[indu-se mereu vinovat pentru cd ajunge in situatia asta, continud sd se ingrage. Adesea masochistul nu considerd cd se hrinegte in exces dacd mdn6ncd diverse lucruri de mai multe ori pe zi?n loc si ia o masd conrpieti. Eligi spune sie5i sau altora: Nu inleleg de ce md fnErog pentru cd nu om impresia cd ndndnc mai mult decdt o/gii. Totugi, gtie el

I

1, I

I

lr

Lise

Bourbeau

in sinea sa cA iSi ascult5 prea putin propriile nevoi, atat de ordin fizic c6t gi psihologic.

Din modul in care oamenii il privesc, igi poate da seama ce cred acegtia despre corpul lui. El se simte umilit gi se judecS, iar ceilalti nu fac altceva dec6t si-i confirme ceea ce elcrede despre sine. Daci aceste situalii iti par cunoscute, observi de c6te ori ili vorbegte ego-ul. la-ti timp gi rdspunde-i aga cum !i-am explicat in aceasti carte. C6nd culpabilitatea ta se manifesti ca urmare a unui exces legat de unul din simturi, fie ci e vorba de hrand sau sex, spune-i ego-ului tiu.aga: . $tiu, Conta, cd om

obuzat de simturile mele. Tu ai dreptote, dar iSi amintesc cd este ogo pentru td aivrut preo mult sd md controlez. Sunt o persoand senzuold Si scopul meu in viald este sd ?nvdl sd imi gestionez simlurile indeplinindu-mi in ocelogi timp nevoile. debordant, dar ili cer sd md lagi sd invdl singur cum sd md opresc. $tiu cd pot existo consecinge dezogreobile dor md simt capabil sd mi le asum. igi mulgumesc pentru aiutorul pe care ai vrut sd mi-l dai, Acum, vreou sd md oiut singur. Vor

fi gi situolii in core voi fi

a-'

lentoarea masochistului Se

tntimpld frecvent ca oamenii care suferi de rana de

umilire sd se judece cd sunt prea lenti. Unii din ei mi-au dezviluit ci lentoarea este un mod, adesea incongtient, prin care ei igi dau mai mult timp


de a se bucura de simlurile lor. Ei trebuie si-gi dea dreptul de a utiliza acest mod p6nd c6nd igi vor da seama ci uneori este foarte bine sd_!i iei mai mult timp gi cd alteori nu este necesar si faci asta. Amintegte_li ci timpul ili aparline gi cd tu singur poli decide cum il

folosegti.

Exemplu de rani de umitinti activati

lati un exemplu de comportament influenlat de ego, deci c6nd persoana igi pune masca, urmat de un

comportament al aceleiagi persoane atunci c6nd ea este centratd gi igi urmeazd inima. Va fi expticat cum intr-o aceeagi situalie este posibir si simli o rani fird sd la5i masca sd preia controlul, aceasta aduc6nd vindecare. Sd ne imagin6m povestea Monicdi,

cisitoriti de mulli ani cu Alain, un birbat garmant. Ei au numerogi prieteni gi multe activitd[i sociare. in timpur serateror intre prieteni, Alain se oC(pd mereu de femeile

prezente gi nu se jeneazd si flirteze cu ele in fala soliei lui. El crede cd aceasti atitudine este acceptabird gi de aceea nu igi ascunde in fala soliei latura sa de seducdtor. Ea face sd pard cd nu o deranjeazi spun6nd ceva de genul: prefer sd oclioneze astfel in folo meo decdt pe oscuns. Cel pulin, gtiu la ce sd md agtept!

Totugi, dupi una din aceste seri, ea mi_a povestit ci i-ar fi plScut ca solul ei si danseze cu ea micar un dans. C6nd ea i-a spus asta, el i-a rispuns.: Nu vreau sd dansez cu tine pentru cd egti preo grosd. Dacd vrei sd donsdm, va trebui sd sldbegti.

Lise

Bourbeou


imi pot imagina reaclia femeilor citind asta. lndignare. Este exact ce a simlit Monica. S-a simtit riu, dar a fost de acord ci greutatea sa o fdcea nedemni de a dansa cu solul ei, cdruia ii plSceau femeile mai slabe.

chiar dacd om un surplus de greutate. in ceeo ce-l privegte pe solul meu, el reflectd ceeo ce cred eu despre mine. $tiu cd dacd eu imi voi do dreptul sd fiu

Atitudinea solului ei putea declanga 9i alte rini dec6t cea de umilin!5. in acest caz, Monica gtie ci este masca sa de masochist care a preluat controlul prin cuvintele lui Canta care spune Are dreptate, sunt preo grasd. Sunt noracoosd cd o occeptot sd md insoleoscd la serotd. Pariez cd celelolte femei se intreobd ce face el cu mine. Cred cd ele cred cd el nici nu vrea sd mai facem dragoste. El are dreptate sd md considere dezgustdtoare. O merit, nu am pic de voinld, mdndnc prea mult, imi plac prea mult dulciurile.

Sd gtii cd ocum md simt capabild sd trdiesc cu oceastd greutate 5i sunt pregdtitd sd-mi osum consecinfele faptului de o fi senzuold. Te rog nu te ingrijora pentru mine gi igi muftumesc cd oi vrut sd md ajuli in toli acegtioni. Este ocum rdndulmeu sd md ocup de mine.

Mi-om spus adeseo cd voi stibi dar nu sm reugit. Pe de altd parte, gtiu cd dacd ag fi sldbit a5 fi fost mai atrdgdtoore pentru olsi bdrboli. Fiind mdritatd, faptul cd sunt grasd cel pu[in md aiutd sd rdmdn fideld solului meu. Este aga dificil sd decid ce vreou. Faptul cd sunt Erasd md oiutd sd-mi controlez viofa sexuald dar 'in acelaSi timp corpul meu este dezgustdtor pentru toatd lumeo, inclusiv pentru mine.

te recunogti in acest gen de situatie, iati ce i-ai putea rlspuhde'vocii care te face s5 suferi, in loc si continui sd o ?ntrelii 5i sd o crezi: totd-te din nou, Canto. $tiu cd tu vrei sd md aiuli spundndu-rni cd nu DacE

este normal sd

fii dezirabil cdnd

egti gras. Totugi, chior

docd este odevdrat cd vreau sd sldbesc, vredu inointe de toate sd trdiesc experienla de o md simli frumoasd gi de o experimento o viald sexuald satisfdcdtoore

senzuold, el md vo gdsi la rdndul lui, atractivd.

-o) Putin c6te putin, devine din ce in ce mai ugor s5 ne recentrim gi si ne ascultim inima. inv5tr5m si triim din ce in ce mai bine situatii ca cele mentionate pe parcursul cirtii, observ6ndu-le. Dupi fiecare cSteva

minute de reactie la suferintd cauzati de rdnile noastre, putem sd respirdm ad6nc gi sd spunem: imi dou seamo cd aceastd persoand sau oceostd situalie atinge rano mea de umilinld. imi permit sd fiu o fiinld omeneascd ce are tncd rdiii ae vindecat. Pentru moment, md simt umilit(d). intr-o bund zi, ocest tip de situalie nu md va moifoce sd sufdr.

Acest mod de a gestiona o rani indicd faptul cd tu observi ce triiegti, ceva care nu este nici bine nici riu, ci doar face parte din via!5. in loc si te judeci gi si te critici, iti permiti si ai rini nevindecate pentru moment, ceea ce este o rnare dovadi de iubire pentru tine.

-tD

Lise

Bourbeou

inainte de a trece la capitolul urmetor, i1i sugerez si faci acelagi lucru indicatin capitolele precedente, adici si-1i iei c6teva zile in care si notezi ori de c6te ori rana ta de umilin!5 este activatS 9i te impinge si folosegti masca masochistului. Asta te va face mai congtient cu privire la ceea ce i1i spune egou-ul t5u. Apoi, noteazi ce decizi sd-i rispunzi. Cu aceasti practicS, ili va deveni din ce in ce mai ugor si dialoghezi cu ego-ul tiu. Vei observa diferenlele intre cum te simli inainte 5i dupi ce ai dialogat cu ego-ul. Vei simli cu sigurant6 5i bucuria de a fi capabil(5) si te recentrezi'


Dupi lectura acestui capitol practici in viata mea:

iati ce decid sd pun in

Lise

Bourbeau

CAPITOLUI. OPT

01nL &tfuru CnrtQ-rQnA. eflte

artiasa*h lati

o intrebare care o pun adesea persoanele care se intereseazi de rdnile lor. Am menlionat adesea ci faptul de a gti cu exactitate care rani este cauza unei anumite dificultSli cregte considerabil gansele de a regla acea dificultate in mod mai rapid. Totu5i, nu este intotdeauna simplu acest lucru, este nevoie de practici gi nu devenim experli doar prin teorie. Doar dupi ce

am experimentat o anume metodd sau o tehnici 9i dupi ce repetim aceasti tehnicd o putem integra 5i ea devine o a doua naturS. De exemplu, daci ai invSlat deja si dansezi cha-cha-cha, gtii ci nu doar prin faptul

ci

ai invSlat paqii reugegti acum s5 dansezi cu ugurin!5. Doar dupi ce ai dansat gi ai practicat de mai multe ori ai ajuns acum si nu te mai 96ndeSti la ordinea pagilor.

Atat timp cdt asculli ritmul muzicii, picioarele tale par ci danseazi firi ca tu si le spuice si fac5. Este la felSi cu privire la modul de recunoaqtere a rinilor. Cel mai bun mijloc este si inveli si aplici o tehnici. in cele ce urmeazi vei explora o anumiti problemi pun6ndu-ti anumite intrebiri. Prima etapi

-

recunoagterea ego-ului

Bazindu-te pe informatiile din capitolul trei vei putea cu ugurin!5 si recunogti c6nd ego-ul t5u a preluat controlul, de asemenea, aminte5te-ti ci ori de c6te ori te judeci sau ii judeci pe altii, ori atunci c6nd te t64


g6ndegti la trecut sau la viitor simlind o stare oarecare de riu - fric6, nerSbdare, vinovSlie, indecizie, indoiald, furie etc, ego-ul a preluat controlul.

De pild5, in timp ce scriu cartea aceasta, mai multe treburi necesiti si fie fdcute in cas5. Cind planific aceste treburi simtind bucuria de a gti ci atunci c6nd le voi finaliza totul va fi agreabil 5i plScut, sunt eu insimi, imi ascult nevoia mea de frumusele. Tmi planific viitorul dar intruc6t nu simt nicio stare neplScuti, 5tiu

ci ego-ul nu este amestecat?n respectiva decizie. DimpotrivS, daci a5 face renoviri ca si-i impresionez pe al1ii, acesta ar fi un semn ci eu caut de fapt recunoagtere. Ego-ul crede ci el este casa, bunurile, banii gi tot ceea ce cineva poate poseda din punct de vedere material. Cu c6t cineva se identifici mai mult cu aceste bunuri, cu at6t mai mult se va teme ci ii vor lipsi.

Dacd nu gtii sigur dacd .e-go-ul este la conducere, intreabS-te ,,in aceasti situatie md simt in pace, fericit, satisficut sau resimt o anumiti stare neplicutS,, ATENIIE: este o diferentS intre activitatea ego-ului gi activitatea mentalS. Se poate ?nt6mpla si ai multe lucruri de planificat $i s5 fie nevoie si reflectezi mult. Poti chiar ca la un moment dat sd te simt supraincircat. Daci nu resimti frici sau riu interior constati acest lucru. intr-o astfel de situalie este de ajuns si faci o pauz5, si te implici intr-o activitate care nu implici efort mental. Eu de pildi gitesc o noul retetd sau citesc un roman. O meditalie poate, de asemenea, sd fie foarte utilS cu conditia s5 fii deja

Lise

obignuit sd o faci, altminteri rigti calmezimintea.

etapi

A doua

Bourbeoi

si nu reu$e$ti si-ti

- descoperirea emotiilor resimtite


vindecirii. Practicdnd acest exerciliu regulat, in scurt timp vei regisi rispunsuri din ce in ce mai rapid gi firl si te mai ajufide list6. gansele

lSi sugerez abitut

incoltit

slSbit

Unde se situeazd emoliile in corpul meu?

afectat

agitat

alarmat

De ce onume tmi este fricd?

anihilat

angoasat

anxlos

apatic

arogant

prost

rinit

blocat

bulversat

lenes

trist

socat

coleric

confuz

consternat

contrariat

vinovat

ingrijorat

crispat

deSirat

deconcertat

descuraiat

deceptionat

dezgustat

demontat

demoralizat

dezarmat

depdsit

deprimat

deranjat

dezamdgit

destabilizat

disperat

detagat

dezolat

distant

infrico5at

st6njenit

prostit

Ce simt fn oceastd situofie?

$tiu, din experien!5, ci cea mai mare parte a oamenilor au o dificultate in a rdspunde la aceste intrebiri. Sunt rari cei care au inv5lat si simtd ce se petrece in interiorul lor. Majoritatea pirintilor nu gi-au putut inv51a copiii si aibi aceasti cunoagtere cici nici ei nu au gtiut ciim si faci acest lucru - si-5i observe trarnle.

t'

' a"'

lati o listi extrasi din atelierul ,,Cum sd-1i dezvolli capacitatea de a sim1i" oferit de $coala AscultS-ti Corpul. Ea te va ajuta si descoperi cum te simfi. sugerez si citegti lent pentru a descoperi emoliite resimtite intr-o anumiti situatie neplicutS. Cu c6t mai profund vei merge spre interiorul tiu cu at6t vei mEri

Tgi

citegti foarte lent daci vrei si

emotiile resimtite intr-o situatie dureroasS.

intrebirile continuS:

o c o

si o

Lise

Bourbeou


adormit

enervat

saturat

secat

stngur

plictisit

furios

invidios

siderat

suferind

supus

epuizat

iritat

uimit

binuitor

stupid

surmenat

exasperat

excitat

expus

taciturn

tensionat

ingrozit

extenuat

slab

obosit

turmentat

trist

tnselat

frasil

rece

inghetat

folosit

vexat

vid

frustrat

mantos

ienat

vulnerabil

oripilat

idiot

neribditor

neputincios

incompetent

inconfortabil

indecis

indiferent

indignat

injust

inocent

nesatisflcut

Abandonat

Abuzat

Acuzat

insensibil

instabil

intimidat

Agasat

Agresat

Atacat

iritat

gelos

las

Blamat

Detestat

Devalorizat

greu

tlefericit

susptcros

Diminuat

Dominat

Strivit

melancolic

in'izerabil

mortificat

lnvadat

Sufocat

Exclus

nervos

nul

Hdrtuit

Umilit

lgnorat

panicat

paralizat

lene5

Neinteles

lnsultat

lntimidat

pierdut

pesimist

reticent

Judecat

Lezat

Maltratat

revoltat

rupt

murdar

uit

tiv

Cuvintele care urmeazi descriu reaclii la ceva sau la cineva 5i care disimuleazS un sentiment mult mai nd:

Lise

Manipulat

Amenin!at

Neeliiat

Negat

Ofensat

impiedicat

Respins

Ridiculizat

Murdirit

Tridat

inselat

Folosit

Bourbeou


Cere-i mai degrabS Dumnezeului tiu interior si te ajute 5i este foarte probabil ca rispunsul sd vind spontan pufin mai tArziu sau in una din zilele viitoare. Uneori, rispunsul se poate manifesta chiar sub forma uneiintrebdri: ,,Este oare posibil sd-mifie fricd de.. . ,,? A treia

Violat Ce snume

Determinarea emotiilor resimtite iti va permite si descoperi cu ugurinti de ce anume i1i este frici pentru tine.

etapi - judecili, acuzatii, reactie

judec sou acuz in oceastd situalie?

Cdnd te judeci cd

triiegti foarte mult in teami, aceasttr judecati este cauzati de reaclia la rana de respingere gi/sau de abandon. CAnd te judeci c; triie$ti in ru5ine este o reactie la rana de umilire.

. Nu ne':este niciodatd teami pentru,altii;r,Noi ne.,,:1,,f.:, gindim ci ne este teami de ce li s-ar putea intimpla celor dragi insii in realitate ne este teami de repercuriunile asuplg lrloostrii|,

,r,1.,'ti

Este important si fii congtient ci frica apa(ine egoului tiu gi nu fiintei tale, cu exceptia unei frici reale care este necesard pentru a face fati unui pericol prezent. Dacd nu reugegti si-ti dai seama de ce anume iti este frici, nu te forla si afli. Pur gi simplu lasi si fie ce este. Poti, in diverse momente, si ?ti pui intrebarea ,,de ce anume imi este fricd pentru mine in aceasti situatie?" Dacd rispunsul nu vine imediat inseamnd ci nu egti pregitit si il afli. T1i sugerez sd nu forlezi lucrurile.

C6nd acuzi o persoani de sex opus gi triiegti furie, este vorba de rana de tridare gi masca de controlant este implicatS. Reaclia ta de furie sau revolti poate fi exteriorizati sau re[inuti in interior. Totugi, chiar dacl furia este relinut5 gi tu faci planuri de rizbunare sau lagi confruntarea pentru o alti dati, durerea este cea care este important de luat in calcul. Faptul de a te

re!ine creazi mai multi suferin{i interioard gi problema riscd si ia amploare pe misuri ce amdni si te exprimi.

te acuzi cu furie pe tine sau o persoani de acelagi sex, e vorba de rana de nedreptate, iar masca de rigid este cea care te controleazi. Reac[ionezi vizibit prin justificiri sau prin acuzalii. Reaclia ta poate fi evidentd sau poate fi retinuti pe moment gi exprimati mai t6rziu. Chiar daci te relii, furia este vizibild cu ugurinld in gestica ta, in privire, in corp. Dacd

Lise

Bourbeou

Faptul de a gisi cetre cine indrepli acuzaliile gi criticile te va ajuta afli care rani este activatS" Apoi, comportamentul pe care-l utilizezi pentru a te proteja de rani este cel care te ajuti si descoperi masca pe care o folosegti. in afard de a reciti lista cu emofii,

si

recomand si citegti de mai multe ori lista cu comportamente gi atitudini descrisl in primul capitol pentru fiecare dintre rini c6t gi explicatiile adilionale ale capitolelor 5, 6,7.

Revin asupra faptului cI este primordial si faci diferenta intre judecati gi masci pentru a defini corect masca pe care o por[i.

ludm de pildi exemplul lui Ren6e care are dificultdti cu 5eful siu. El o ignori, nu o privegte c6nd iivorbegte. Pare si o prefere pe colega si care este foarte drigu1i. Ren6e triiegte din ce in ce mai multe emotii la locul de munci gi rim6ne preocupati chiar gi c6nd ajunge acas5. Ea nu se poate impiedica si se g6ndeasci intruna la ce se ?ntimpli la birou. Sd

Nu tnleleg

del'.ce

se podrtd oio cu mine dupd tot

ceeo,ce fos pentru el.

o o

.

in plus, eu sunt mereu ce(t care rdmilne lo birou peste program c6nd e vreo urgenld.

o

Cred cd vai pdrdsi acest loc de muncd. M_am umilit destul.

Ren6e ar putea cu

ugurinli sd creadi cd aceste situatii

ating rana ei de umilinli. Degi consideri situalia umilitoare, in realitate, alte rinisunt activate. Si incepem cu gefut ei. intrucAt ea nu reaclioneazi ?n fala lui giline totul in ea, comportamentele patronului

A nu se confunda judecata cu rana

o


activeazd mai ales rana ei de respingere gi ea igi poarti masca de fugar. Ea se reline, se inchide ?n ea. Este foarte posibil ca ea sd nu fie conqtienti de judecifile pe care le intretine in ea insigi. Eu nu sunt frumoosd co Suzanne. Sunt neotractivd gi e firesc sd o prefere pe eo.

o o

De ce sunt aga logd gi nu rdnitd de atitudinea so?

ii spun lui cd md simt

De un milion de ori mi-am promis sd spun ,,nu,, cdnd elimi cere sd fac cevo tn timp ce Suzanne este lo telefon gi se prefoce cd munceSte. De ce nu sunt capabild sd-mi lin promisiuneo? Sunt cu odevdrat

nuld.

a

De ce ii face complimente door Suzonei, degi eu cel moiadesea treburi pentru el?

foc

De ce Suzonne nu-ispune chior ea cd eu merit complimentele. Ce ipocritd ! Ea imi spune adeseo cd se

simte norocoosd co sunt colega ei.

Ren6e se respinge

firi

incetare.

At6t timp c6t ea nu va fi congtienti de ceea ce triiegte datoriti negirii prin care ea eviti si simti suferinia, nu va putea s5-gi schimbe atitudinea. in ptus, ea nu

ci patronul sdu ar putea fi multumit de munca ei gi de aceea el ii traseazi sarcini poate face fa!5 ideii

173

Lise

Bourbeou


fi

importante. Faptul ci nu o concediaze este inci o dovadi a faptului c5 este mullumit de munca ei, ins6

pe colega sa, atunci rana de nedreptate va evidenti dec6t cea de respingere.

ea nu vede asta.

Daci Ren6e decide si piriseasci locul de munci pentru ci nu-l mai poate suporta pe geful ei, asta indici faptul cd rana sa de respingere o face si sufere at6t de mult incSt ea preferd sd fugi din aceasti situatie dec6t si faci fati durerii sale. Ca majoritatea oamenilor care sufer5, ea este convinsd c5 situatiile gi oamenii o fac si sufere. Ei?i este imposibil si admiti ci este reactia Canta care preia controlul. Astfel, Ren6e

Forma de respingere pe care ea o trdieSte cu patronul siu reflect5 ceea ce a trlit cu tatil ei sau cu un profesor legat de activitSlile 5colare sau de orice alti

formi de inv6lim6nt in timpul

copilSriei sau adolescenlei. Rinile de respingere 5i de nedreptate sunt la origine legate de pdrintele de acelagi sex'

mal

Totugi, pdrintele sau o alti persoani de sex opus poate activa aceste rini daci pirintele de acela5i sex nu a intervenit pentru a-5i ajuta copilul.

in

Daci Ren6e rispundea in mod sarcastic 5i reactiv patronului, asta ar fifost datoriti rdnii de tridare. Asta

faptului de a repera care rand este activati la anume moment pentru cd astfel poti face legitura

ar fi ardtat cI ea nu intelege ci un patron care are suficienti incredere in ea pentru a-i incredinta treburi importante nu este necesar sd o complimenteze

nu poate fi in contact cu puterea sa de a-gi crea viata.

concluzie, eu sper ca

tu si

realizezi importanla un cu

un eveniment din trecut, iar apoi si treci la alte etape ale vindecdrii explicate in capitolul urmdtor.

pentru a-gi ar5ta recunogtinta.

Ad6ncirea rinilor

Ai

,' -/ ci

''

Ren6e nu se revolti contra Suzanei vine, de Faptul asemenea, de la rana sa de respingere. Este cert cE ea triiegte nedreptate in relalia cu colega ei tnsi rana sa de respingere este atat de mare inc6t ea actioneazi ca o rigidS. Dacd Ren6e pierde controlul 9i devine furioasd

remarcat cu siguran!5, Or;" numirul mare de divorturi, de rizboaie, de boli psihice gi fizice, ci existi din ce in ce mai multd suferinti in societatea in care triim. Mijloacele cele mai populare 5i mai facile de a adormi sau a ascunde suferinta sunt alcoolul gi drogurile, de aceea vedem o cregtere a consumului acestora.

Un neurolog mi-a povestit recent c5 se simte dep5git de numirul diferitelor tipuri de dementi la persoanele in v6rst5. Cazurile care nu pot fi diagnosticate ca Alzheimer sau Parkinson gi se manifesti prin simptome

Lise

Bourbeou

multiple de degenerare a celulelor creierului sunt regrupate sub denumirea generici de parkinsonism. Cind l-am intrebat pe medic cum trateazi aceasti maladie, el mi-a rispuns ci incearci diferite metode firi si cunoasci inci rezultatele. Multi dintre noi se intreabi de ce bolile se inmullesc degi gtiinla e din ce in ce mai avansati. in ce mi privegte, cred ci explicatia constd in faptul ci utilizim medicina pentru a ne vindeca in loc sd ne asumim responsabilitatea atitudinii noastre interioare. lati o faleti importanti a ego-ului nostru.


Niciun medic sau medicament nu-ti poate garanta vindecarea definitivS. $tim cu totii ci degi ne supunem unei operatii sau ne tratim toati viata cu anumite medicamente, problemele medicale pot continua sd se manifeste sau

si

revinS.

Ajutorul oferit de medicind este desigur adesea necesar pientru a diminua suferinta, dar este preferabil si fie folosit doar in caz de nevoie reali gi doar Tn anume situatii. Orice ajutor medical sau alt tip de ajutor exterior sunt mult mai eficace daci accepti faptu! ci vindecarea veritabil5 nu poate avea loc decAt in interiorul tiu. Atunci c6nd poti accepta acest lucru, procesul de vindecare ?ncepe deja. Scopul principal al asumi ajuta acestei c5(i este de responsabilitatea.

a te

in

si iti

plus, $tim cE industria farmaceutici produce

numeroase medicamente care anesteziazi pacientii. Prin astfel de m.ijloace, oamenii nu sunt incurajati de a-gi prelua resporisabilitatea, aceste mijloace medicale nu fac. d.ec&t ;s6: adoarmd problemele in loc sd fie

rezolvate.'

'"

Este evident ci daci ai rini foarte dureroase, este nevoie si mergi in interiorul tiu pentru a gisi fo(a necesar5. O rani majori se recunoagte prin durerea triitd ?nci din prima parte a vielii gi prin faptul cd te simti adesea incapabil de a gisi o solulie. Po!i, de asemenea, si resimti ci suferi mai mult dec3t cei dln juru! tiu gi ci nimeni gi nimic nu te poate ajuta. Ai

Lise

Bourbeou

practic dificultatea de a vedea lumina de la capdtul tunelului. Am precizat in mai multe rdnduri cd rana de respingere este cea mai dureroasS gi acesta este motivul pentru care oamenii igi neag5 suferinta gi nu vor sd o simt5. Ceea ce oamenii nu gtiu sau ignori este ci cu c6t mai mult ei refuleazi ceea ce simt, cu at6t durerea ii va cuprinde cu gi mai multi fort5. Cu timpul, aceasti rand se va manifesta prin frici obsesive sau prin probleme de sSnState majore. Daci ai o rani foarte dureroasi, poate semnifica faptul cd ea s-a dezvoltat de-a lungul mai multor vieli. Tn

decursul fiecdrei vieli, sufl6tul t5u aspird citre vindecare, dar uneori vindecqrea e posibil si nu se producd daci lagi ego-ul s5-1i dirijeze viata. Dacd ascunzi o plagi infectatd sub un pansament, fSrd sE te ocupi si o vindeci, ea se va agrava din ce in ce mai mult. Cu c6t rdnile sunt mai profunde, cu atAt este nevoie de

mai mult curaj, de mai multi fort5, determinare gi perseverenti pentru a-ti relua viata in propriile m6ini. Chiar dacd uneori,iti poate lipsi curajul, dacS vrei cu adevirat s5{i imbgndt5legti existenta, vei gEsi mijlocul potrivit pqntry.hrjunge la obiectivul t5u. Faptul de a-1i reaminti continuu unde vrei si ajungi te va ajuta mult s5 fiiin contact cu puterea ta interioarS.


Dupi lectura acestui capitol am decis sd aplic in viata mea urmitoarele:

Lise

Bourbeou

CAPITOLUT NOUA

MSL

SdR.

,

ai realizat, citind aceasti carte, cI cel mai important pas in vindecarea rinilor este acceptarea acestora, acceptarea faptului c5 ego-ul tiu este convins cd te ajutd alimentAnd continuu credintele legate de fiecare ran5. NeputSnd si aibd alt punct de referinti dec6t memoria sa, ego-ul nu poate actiona altfel. El nu are nicio idee despre nevoile sufletuluitiu, ale fiinteitale, despre planultiu de viat5. Desigur

Te poti incarna de sute de ori,, dar ego-ul va continua si te convingi de modul siu de g6ndire prin toate mijloacele.

intrucdt ego-ul nu moare niciodatd pentru cd face parte din creatia ta mentalS, atunci c6nd te nagti, vii deja cu anumite credinte. Tot ce ai inregistrat de-a lungul diferitelor vieti at6t in plan mental c6t Si in plan

emotional este inscris

in

sufletul tEu care

este

nemuritor. Poti compara viata sufletului tiu cu viata terestr5. in fiecare zi, tu po(i diferite haine, mergi in locuri diferite, faci itliferite activitSli gi triiegti diferite emolii. Tot ce ait'riit?ntr-o zieste fnscris in memoria ta. 'l ''

Si zicem, de exemplu, ci tu te ce(i foarte tare cu un vecin gi mergi la culcare trdind emotii puternice, furie etc. A doua zi dimineat5, rinile care au fost activate '"

prin cearti te fac

si

suferi inc5, degi cearta

terminat inci din seara precedenti.

s-a


lncidentul poate chiar sd ti se pari gi mai grav, daci in timpul noplii ai continuat si alimentezi furia. Lis6nd problema nerezolvati zile sau luni, te simti riu, nu

doar emotional dar gi fizic, cici

te simti golit de

energie.

Daci ins5, ?ti spui ci vecinul nu intelege nimic Ai ci e inutil si incerci si rezolvi situatia cu el, asta ?nseamni negarea situalie. De fiecare dati cdnd lii o problemi in tine, ea continud sd creasci gisS-lifacd 9i mai mult riu.

Sufletul se reincarneazi atat timp c6t el nu este eliberat de vechile credinle mentale intreJinute de ego gi bazate pe probleme nesolutionate. Ego-ul poart6 tot bagajul mental gi emotional acumulat de-a lungul numeroaselor tale vieti. Aminte$te-ti ci nicio veche credinti nu este naturali. Corpul tiu, in marea sa inteligenli, cauti mereu si revini la starea sa naturalS, cu ajutorul Dumnezeului tiu interior. intregul tiu corp este plin de bigici mari (vechile credinie). Ai putea si te simli bine cu tine in fata ta gi ?n fala altora ? Sunt siguri ci nu. Vei ciuta cu orice pret si scapi de aceste bigici pentru a te simli bine in pielea ta gi printre ceilalli.

TncearcS s5-!i imaginezi

ci

Sufletul tiu vrea acelagi lucru. El 5tie ci nu e natural si fie invadat de credinte mentale vechi apartin6nd egoului gi ci acestea ilfmpiedici sd se reintoarci la iubirea veritabili, la pacea spiritului. Acesta este motivul pentru care el este atras spre a se reincarna. Doar in lumea materialS else poate elibera.

Lise

Bourbeau

Dupd moarte, in lumea sufletelor, sufletul nostru tine cont de ceea ce nu este inci rezolvat gi primeqte ajutorul ghizilor spirituali pentru viitoarea via[i. lmediat cum se reintoarce pe P5m6nt, sufletul uiti rapid 5i in primii sdi gapte ani din noua viat5, el incepe si sufere

pentru ci lasi ego-ul sd preia controlul. De ce ne ascultinr mai degrabi ego-ul decdt nevoile sufletului ? Pentru ci este primclrdial sd incepem prin a deveni congtien[i de puterea ego-ului de a ne [ine prizonieri inainte de a ajunge si fim stip6nii proprieivieti.

Oricare ar fi travaliul interior pe care il faci cu tine prin intermediul cirlilor, atelierelor, conferinlelo,r nimic nu se va schimba daci nu vei adopta atitudini

comportamente diferite.

Vid

adesea persoane care, venind la ateliere, pun mereu aceleagi intrebiri. Acestea nu pun in aplicare metodele pe care noi le-am sugerat in ateliere 5i care le-ar fi putut ajuta si triiascS experiente diferite.

Nu vreau sI spun ci toatS lumea trebuie si experimenteze acelea5i lucruri. De pild5, urmare a lecturii acestei cIrti, tu poate vei aplica anumite idei ce ti le-am sugerat gi vei avea imediat rezultate benefice. Alti persoani poate aplica aceleaqi idei dar poate sd nu aibi aceleagi rezultate. Diferen[a va fi flcuti de nivelul de determinare al fiecirei persoane in a-gi schimba viata in bine.

LgV


Nu existS dec6t un singur mod de a gti daci un sfat

este benefic sau nu pentru tine- acela de

a

experimenta. Tu, prin discernimAntul propriu, vei gti care este cea mai bund directie de urmat pentru tine. Simplul fapt de a fi suficient de deschis pentru a urma o sugestie sau un sfat este un indiciu ci vrei intr_ adevir si experimentezi altceva.

Deschiderea citre noi experiente gi c5tre alte sfaturi te ajuti si fii in contact cu intuitia ta.

Chiar dacd nu oblii rezultatele scontate, verifici, dupi criteriile inimii tale, care este cea mai bund alegere. lntui[ia este intotdeauna spontani. Este nevoie sd sesizezi momentul cSnd ea apare. Mult timp eu m-am intrebat cum gtiu dacd mintea mea sau inima mea este cea care imi vorbe5te. Singurul mijloc de a verifica este modulin care mI simt. oaci reiimt chiar gi cel mai mic disconfort, de pildS fricd sau nelinigte, inseamni ci rispunsulsau ideea nu vine de la intuilie cide la ego.

in timpul scrierii

acestei cd4i am trdit numeroase situatii in care simleam cd mi aflu in contact cu inima mea gi alte situalii in care simleam ci ego-ul meu a preluat controlul. C6nd planific structura unei noi ci4i gi md simt bine, energia mea mentald este in serviciul inimii mele pentru a rispunde nevoii din respectivul moment.

183 .1111

I

Lise Bourbeou

Dimpotrivi, c6nd Mouchette este la conducere, m5 neliniqtesc, mi intreb dacE voi reugi, daci cartea va fi apreciatS, daci am suficient conlinut etc. Atunci, ii vorbesc astfel: Mufiumesc mult Mouchette, gtiu cd tu ili foci griji pentru mine, pentru cd tu vrei ca eu sd fiu perfectd 5i sd reugesc. igi cer totugi sd mergi sd te odihnegti gi sd md lasi sd orgonizez aparitia acestei cdrliin felul meu. Ag vreo sd ai incredere in mine, cdci md simt copobild sd fac fald oricdrei consecinle. Nu te voi pune pe tine sd facifagd consecinlelor.

De ce continui si i{i sugerez aceasti ultimi frazi pentru fiecare dialog cu ego-ul tau ? Pentru ci in marea parte a timpului, c6nd noi facem o greSealS sau rezultatele nu sunt pe gustul nostru, noi ne criticlm. Sd presupunem ci, in exemplul scrierii cd(ii, se int6mplS ceva neprevizut gi timpul propus de finalizare a cSrtii se decaleazi considerabil. Daci mi-a5 spune: Sunt nuld. Clienlii vor fi dezamdgi[i, ei agteoptd deia de doi oni corteo. Nu trebuia sd md las deraniatd, trebuia sd fiu moi orgonizotd, nu trebuia sd-mi iau vacanld, trebuia sd... nu trebuio sd... Cu experienla mea trebuia sd Stiu sd iou in calcul neprevdzutul...

Ah, aceste mici voci din capul nostru sunt at6t

de

deranjante ! Nu-i aga? $i nu inceteazS. De ce Mouchette continui s6-mi vorbeasci astfel chiar dacd eu nu vreau si iau in considerare ce-mi spune ? Este a9a pentru cd ego-ul e convins ci este vina sa 5i cI trebuia si md avertizeze gi mai intens. El se crede responsabil de consecinlele neplScute. El va spune: Te-am atenlionot sd foci osto sau aio. Ai vdzut cd am avut dreptate 5i ocum tu nu egtifericitd. Dato viitoore, oscultd-md!

184


astfel atat timp c6t eu nu-l voi accepta gi nu-l voi aprecia pentru eforturile sale: Da, Mouchette, te oud 5i tu ai dreptate. $tiu cd oi vrut sd md ojuli atunci cdnd erai nelinigtit cd nu-mi voi termina cortea la timp. Este adevdrat cd sunt dezamdgitd dar'i[i promit cd nu voi muri din asta gi cd in final totul se va aronja. Existd cu siguranld un motiv bun pentru care cartea nu opore lo timpul prevdzut de mine. Viitorul ne va ordto ocest motiv. fti mutgumesc cd egti otdt de preocupot de aceastd situalie. El va continua s5-mi vorbeascd

C6nd ego-ul simte

ci

nu este acuzat, se retrage" CAnd

se retrage, el nu mai este alimentat gi astfel se diminueazd treptat, f5ri si fie congtient de asta. El nu congtientizeazl pierderea forfei sale asupra mea cici asta se intdmplS treptat. Pe rnisurS ce ego-ul sl5begte, influenta mSgtilor asociate rSnilor se reduce de asemenea.

Observi rana in loc si lagi masca si conduci intrebi probabil dacd este posibil ca intr-o buni zi si nu mai ai nicicl ran5. Eu nu cunosc astfel de persoane. Sunt convinsi ci este omenesc Ai firesc si resimli respingere, abandon, tr5dare, umilire, nedreptate in decursul vietii. C6nd o rani este vindecatS, asta inseamni ci ceea ce resimti legat de acea rani nu-!i mai dominl viata. De pild5, ai putea fi congtient ci vorbele unei persoane te fac si resimti respingere gi si fii capabil s5 observi in mod rapid ceea ce sim1i, spun6ndu-ti ci uneori, a resimtri respingere face parte din natura uman5. in ziua in care te vei iubi gi accepta Te

L85

ur Lise

Bourbeou

Vindecarea celor S rdni

a$a cum e$ti, nu vei mai avea impresia ci ceilalti te rdnesc. Perceptia ta asupra celorlalti oameni se va schimba. Este foarte posibil ca aceastS intrebare se ili vin; in minte: << Cum, pentru a contribui la disporilia treptotd a mdStilor este de ajuns sd observ cd md simt rdnit fdrd ca aceastd rand sd-mi provooce suferinfd? n

in

capitolul patru am explicat deja ci acceptarea veritabilS este prima etapd gi cea mai importanti pentru a face si se diminueze rinile. inainte de a

ajunge la acceptare de sine este nevoie sd acceptim buna intentie a ego-ului nostru c6t gi prezenta sa constanti in viaJa noastrS. Este nevoie sE admitem cd noiii facem loc sau ii preddm controlul.

Acceptarea este posibilS doar daci ne preluim responsabilitatea. Voi repeta gi aici definilia responsabilit6tii, cici ego-ul respinge aceasti noliune spiritual5 gi e nevoie sd o recitim sau si o auzim de nenumirate ori pentru a o integra cu adevirat.

fi responsabil inseamni a recunoagte ci noi creim constant'prbpiia uialE gi'ci este nevoie sE ne asurnim 'r' toate tontecfnlele deciziilor, actiunilor gi reacliilor ,noastre. inlplus, este nevoie si admitem ci este la fel r'gipentru ceilalti, astfelci noi nu suntem responsabili . : r, de deciziile celor din iurul nostru, A

Devenind responsabil, devii congtient cd perceplia ta

reaclia ego-ului tdu creazi de fapt durerea gi nu situatie sau o persoand anume.

gi

t

in rezumat, iatl ce se petrece cu fiecare din noi:

o o o

o ranS este activati gi simlim durere;

intr-o fracfiune de secundd lislm rnasca sd preia controlul, crez6nd astfel ci vom suferi mai pulin; ego-ul nostru nu gtie cd prin comportamentele reactive ale migtii creazd mult riu in noi gi jurul in

nostru;

o

pentru a initia vindecarea, este nevoie s5 devenim congtienli pe c6t mai rapid cu putinld ci nu mai suntem noiingine;

o

apoi, suntem capabili

si observim

5tiind ci este omene$te 5ifiresc

.

o

rana activatl,

sd avem rdni;

etapa urmitoare este si_ivorbim ego-ului nostru 5i s5-i mullumim cd a vrut-sd ne ajute, sd_l asigurim cd noi indrdznim acum sd fim exact ceea ce ne do_ rim cu adevdrat si fim; incetSm orice comportament reactiv gi inima noas_ trd este din nou in pace.

Ai constatat

de-a lungul lecturii cd suntem adesea condugi de ego-ur nostru gi ci trecem de ra o mascd ra alta. Totugi, ml5tile noastre nu sunt toate activate in aceea5i misuri.

Lise

Bourbeou


Daci te recunoSti in acest gen de reaclie, asta indicd faptul cd te controlezi ca si nu fii ca cei pe care tu ii critici.

lati exemplu de critici

o

persoane te fac si reaclionezi puternic Ai doregti si ajungi si observi rana fSrd si suferi, ai nevoie si inveti iertarea veritabilS care va fi explicati in acest capitol.

Atunci c6nd

o

situalie sau

Mai multe exemple pe care le-am dat anterior nu au in vedere dureri profunde care fac riu de multl vreme. Tnainte si explic cum se vorbegte ego-ului, voi reveni la c6teva din exemple, incepind. cu exemplul criticii la adresa altor persoane.

o Ai vdzut cum s-a ingrdgritT Eo nu se vede in aglindd? (Eu nu vai fi niciodatd ago deldsdtoore.

o

o

Ea nu fnceteazd sd vorbeascd. Nu realizeazd cd 5i algii ar dori sd spund cevo? (Eu sunt moi otentd lo nevaile altora gi moidiscretd).

face imbecilul dsta pe goseo? Aproope cd a in' trat in sporylq Wu! Cum de are permis de conducere? (Eu ,qidtid.'i;oi bine, nu as foce niciodatd ce a Ce

fdcut

o

eil:'t

''1.; '

'''

4

Sdroco, are din ce in ce mai multe probleme gi devine din ce in ce mai mult victimd. (Eu imi iou violo in mdini Si am grijd de problemele mele. Nu profit de

a$iico ea).

gdtit tu nu ore deloc gust.

tdreosd proastd).

o o

(Ago e, sunt o bucd-

S

Mama prietenei mele nu criticd mereu. (Sunt o mamd rea). Tatdl prietenului meu se joocd mai mult cu el. (Sunt un tatd rdu). E

s treia osrd

cdnd

foci oceeasi gregeald. Cdnd vei

fnfelege? (Nu sunt bun(a) de nimic).

. 5i

pentru

o termino exemplele privind critico

de

sine.

o

lor mi-om pierdut rdbdoreo cu copiii! Cdnd o sd fiu moitalerant(d)?

o

Nu aveqrn nevaie de o douo porfie de tort! Cdnd o sd om mai multd voinld?

o

'De

Am moi multd voinld decdt ea).

o

Ce ai

care vin de la al{ii la adresa ta.

*

ce nu sunt la fet de drdgufd ca soro meo? Nu este corect.

in toate situaliile men!ionate, daci acuzalia nu persisti mult timp, daci o uiti repede, inseamni ci rana a fost doar u$or, superficial activat5. Este de ajuns si-ivorbegti ego-ului tiu astfel: lotd-te, Conto, pregdtit din nou sd md ajuliin felul tdu. $tiu cd intenlia ta este sd fiu perfect(d) in toate. $tiu, de osemenea, cd tu vrei co eu sd evit suferinfa dacd nu obyin ceea ce vreou la nivel perfect. fnsd acum, eu sunt pregdtit(d) sd imi asum arice consecinld este nevoie dacd lucrurile nu vor

Lise Bourbeau

perfect. Vreau sd trdiesc experienta de a-mi do voie sd fiu om, core atdt putere, dor 5i pdrli vulnerabile' Agadar, mulgumesc pentru oiutorul tdu' Acum te poli odihni 5i sd md priveSti cum iou decizii proprii 5i


iegi

osumote.

Punind in practici aceasti abordare pentru un anumit numir de sSpt5mSni consecutiv, vei vedea ci ego-ul tiu va deveni din ce in ce mai receptiv 9i va incerca si preia controlul din ce in ce mai rar' De asemenea, intervenlia sa va dura mai Putin' Cel mai important in dialogul tdu cu Canta este ca el SA ACCEPTI, CHIAR DACA iTl PRovoACA srMTA cA

ir

ADESEA FRICA 9l CHIAR DACA EL NU-TI CUNOASTE simti cd tu ADEVARATELE NEVol. El trebuie apreciezi cu adevirat buna sa intentie.

si

Etapele suplimentare ale

iertirii

in situaliile in care tu triieSti repetitiv ceva anume

cu

anumite persoane, daci furia ta se amplificd 5i durerea e din ce in ce mai intensi 9i dureazi mai mult timp, asta indicd faptul cI respectivele situalii 9i persoane ating o rani foarte profundS. Este deci necesar si faci

nigte demersuri suplimentare pentru a ajunge si observi rana. Acestea sunt etapele iertirii autentice'

lertarea este evocatd in majoritatea cirlilor 5i atelierelor mele pentru ci este esentialS in

transformarea unei situa!ii. Efectele sale pozitive par un miracol. lertarea are efecte de vindecare la nivel fizic, emolional, mental. lati etapele iertirii' 190

1l

A DEVENT CON$TTENT DE EMOTil $r DE ACUZATil.

Aceasti etapi a fost descrisd la capitolul opt pentru descoperi ce rani a fost activatS.

2l

a

PRELUAREA RESPONSABTLTTATTT.

Aceasti etapd este realizati c6nd tu descoperi frica ce este intrelinutd de ego gi atunci c6nd realizezi 5i admiti ci aceasti frici a deformat realitatea. Ea este 5i cauza pentru care tu aveai agteptiri nejustificate de la persoana implicati in situatia problematicS.

A fi responsabil inseamni a admite ci nimeni nu a apirut in viala ta pentru a rispunde agteptirilor tale. Etapa responsabilit5tiiiti poate lua un anume timp, dar nu renunta, sufletul tiu igi doregte si ajungi sd i1i asumi responsabilitatea pentru viata ta" Cu c5t rana este mai profundS, cu at6t ego-ul este mai puternic gi vei avea nevoie sd depui mai multe eforturi pentru a ajunge sE vezi situatiile 5i oamenii prin ochii inimiitale.

3)

RECONCTLTEREA CU CELALALT.

Odati ce ai putut s5 simti frica pe care o ai gi s5-1i recunogti agteptirile, etapa urmdtoare de reconciliere va fi mai simplS. Faptul de a-l vedea pe cel5lalt ca pe o oglindi a ta este un mijloc extraordinar pentru a ajunge la iertare.

191

vlr Lise

Bourbeou

Am cunoscut persoane care erau convinse ci au practicat corect demersurile iertirii, dar care au descoperit cdtriva ani mai tSrziu ci interpretaseri


De ce Maria are nevoie de o oglindi? pentru ci ego_ul impiedici si vadd ci ea este adesea ca fiica sa insd cd nu acceptd acest mod de a fi. Ego-ul crede cd singurul o

eronat anumite etape. Evident, ego-ul lor le-a pdcilit.

mod de

Pentru a te ajuta sd integrezi mai bine metoda oglinzii vom exemplifica:

inacceptabile doar la ceilalli, nu gi la tine.

o

M-am sdturot sd-litot repet. Credeam cd ce-li spun e foarte clar! (Eu ascult mai bine, sunt mult mai atentd lo ce spun ceilalli).

Maria este convinsd cd fiica sa se preface adesea ci nu aude ce ise spune sau ci uit5. Lucie estein reactiefali de mama sa, cici o consideri mult prea exigentS.

si triiasci acest gen de situatie fSri s5-gi activeze rSnile gi si sufere, este nevoie si realizeze toate etapele iertirii. Pentru a face prima Dacd Maria vrea

etap5, este preferabil si se ageze, si se relaxeze respirind calm gi bind ni5te ap5. Apoi, se va intreba cum se simte, de ce anume igi acuzi fiica ?n modul ei de a fi, de ce anume ii este teamd. Apoi ea va scrie rispunsurile care i-au venit.

Dupi ce gi-a notat rispunsurile, Maria va trece la etapa urmitoare. Ea iSi va prelua responsabilitatea acceptind faptul ci emotiile gi fricile sale sunt provocate de agteptdrile pe care le are de la fiica sa. Fiind responsabilS, Maria va accepta faptul cd fiica sa nu face altceva dec6t sd reflecte ce ea, mama, are tn ea, ceea ce-i apartine. Dacd ar privi-o pe fiica sa ca pe o oglindS, Maria ar vedea cE nu oglinda are probleme, ci ea inslgi.

t92

a nu suferi este sd vezi anumite

lucruri

Metoda oglinzii se poate aplica doar in cazul acuzafiilor la nivelul lui ,,a fi". Sd presupunem ci in acest exemplu, Maria:

a)

igi acuzS fiica pentru gi ingratd,

b)

Se

ci este nedreoptd,

egoistd

simte respinsd, neapreciotd, neiubitd,

c) ii este teami si nu fie judecati ca fiind o mamd reo

d)

Recunoa5te cd se a5teaptd la multe lucruri de la fiica sa pentru ca astfel e fiica, si_gi

d,

dovedeascd iubirea. Doar prin asumarea resporfs-abilitltii Maria va accepta ci gi Lucie o acuzi pe ea de aceteagi lucruri, cd se simte la fel, cd are aceleagi frici in aceastl situalie. Ea va realiza cd fiica sa are, de asemenea, agteptiri gi cd este in reactie fald de mama sa pentru ci agteptirile nu_i sunt indeplinite.

Pentru a reugi a treia etapi, a reconcilierii, Maria trebuie sd fie capabild de a se pune in pielea fiicei sale 9i de a simfi ce triiegte aceasta. Deschiz6ndu-gi inima, ea va avea multd compasiune pentru Lucie. Ea va putea si scrie: $tiu acum cd Lucie md acuzd cd sunt nedreaptd, egoistd 5i ingratd. Eo fnsdgi se simte

Lise Bourbeou

respinsd, neopreciotd 9i neiubitd, a5o cum md simt 9i eu. Agteptdrile sole nu sunt indeplinite 9i ii este teamd sd nu fie iudecotd ca fiind

Trebuie

si

precizez

ci

o

fiicd reo'

aceasti metodi a oglinzii este

foarte subtili 5i cd trebuie

si fii foarte atent la

capcanele pe care ego-ul !i le poate pun in cale' El va vrea s5-1i intoarci oglinda. A5adar, daci cineva te critici, nu trebuie sd cazi in capcana de a-i spune ci tu egti oglinda lui gi ci acea persoani artrebui si se vadi

prin tine. Acest exerciliu al oglinzii il faci cu tine' AceastS persoana cu care intSmpini o situalie dificilS este in viala ta pentru ca TU s5 te vezi pe tine prin ea nu invers.

4)

5i

TERTAREA DE SINE

Aceasta este etapa cea mai importantd 9i care garanteazi ci nu vom mai retrii pe viitor acest gen de situalie, in aceeagi manieri dureroasS, cu o persoani anume. Aceasti etapi este atat de miraculoasi incSt chiar 5i daci situalia deranjanti se reproduce, noi o vom privi altfel, o vom interpreta altfel 9i o vom trli fdrd sd suferim. De ce? Pentru am reugit sI vedem cu ochii inimii noastre 5i nu prin prisma ego-ului 9i a rlnilor noastre. Pentru a ajunge aici, Maria trebuie si admiti c5, intrucAt rinile nu sunt vindecate, ea este adesea ca fiica sa, Lucie, pe care o acuzi at6t de des' in acest caz, rinile de respingere 9i nedreptate erau activate la Marie gi Lucie. Ele poarti deci mSStile rigid Side fugor' 194


accepti c5 este o fiinti uman5, care are rini ce se activeazd ugor. Ea admite ci doreqte gi cauti iubirea fiicei sale pentru ci ea nu se iubegte pe sine. Ea va inv6(a sd se iubeascS, s5 accepte c5 nu intotdeauna va reu5i s5 fie o mamS bun5. Ea

Acceptarea de sine nu este ugoarS. Motivul principal al acestei dificultS{i este ci asum6ndu-ne responsabilitatea, realiz6nd ci gi celSlalt suferi ca gi noi, asta ar putea declanga rana noastri de respingere.

latS de ce Canta i-ar putea gopti Mariei: Nu egti o momd bund. Ai acuzot-o pe fiico ta de otdtea ori gi tu egti ca ea. Lucie ore rnotive sd te respingd. De ce nu oi in{eles mai devreme cd eo suferea ca gi tine? De ce nu ai realizat mai devreme cd eo este in viala to co sd-Si arate cum egtitu? ESti un nimic. Ce momd rea!

Daci Marie va continua a5a, pdstr6nd masca de fugar, se va simti din ce in ce mai riu. Ea nu va putea merge p6ni la finele procesului de iertare gi nici nu va putea vorbi cu fiica sa. Ego-ul siu, incurajat giintSrit ii va gSsi alte motive bine argumentate pentru ca ea si nu-gi continue demersul.

Este important ca Maria s5-gi recunoasci rinile gi fricile gi s5-gi dea timpul necesar pentru a realiza toate etapele demersului. Putin c6te pulin, ea va incepe si aibi compasiune pentru fiica sa pentru ci gi ea suferi de teama de a nu fi iubitS. Simlind ci are demult aceasti fric5, ea va realiza ci nu a fost congtienti de ea gi nu putea actiona altfel.

I Lise

s)

Bourbeou

6)

LEGATURA CU UN PARINTE.

Aceasti etapi o va ajuta pe Maria sd simti suferinta fetei sale gi s5-9i verifice astfel gradul de acceptare'

cu pirintele care

Legitura trebuie ficuti originea rinii 5i care este de acelagi care se triiegte o situalie dificilS'

sti

la

sex cu persoana cu

ci

5i mama Mariei a

triit

DE

A

EXPRIMA

DESCOPER!RItE

NOASTRE.

Sugerez cu multd insistentd exprimarea descoperirilor noastre. in aceasti etapi putem verifica daci am inceput si iertSm cu adevlrat.

Mariei, ea se vizualizeazi in curs de a povesti mamei sale gi fiicei sale tot ce a descoperit despre sine legat de situatiile dezagreabile trSite cu fiecare dintre ele.

Canta se poate opune gi s5-i spuni: Nu, nu le spune tot, ele nu vor inlelege. Ele nu gtiu ce este iertorea autenticd gi poate nici nu vor sd te asculte. Poote chiar se vor intoarce impotriva ta gi vor spune ca a fost door vina ta. Poote cd ele ili vor spune cd nu au trdit niciodatd frici co ole tole.

aceleagi

rini in relalia cu mama sa' in

concluzie' at6t timp c6t nu existd iertare veritabili' acceptare generalie neconditrionati, aceea5i problemi se repeti dupi genera[ie pentru ci situalia respectivi este g"n"rri5 de rinile nevindecate' Sunt aceleagi acuzatii' resentimente, aceleaSi frici 5i aceleagi

suferinle 5i

DORTNTA

in exemplul

in cazul Mariei, ea poate deduce ci neintelegerea cu fiica sa reactiveazi ranile de respingere 5i nedreptate la ce legate de mama sa. CAnd Maria va putea sd simti nivel ei i-a fost frici si fie respinsi 9i neiubiti de mama gti ci mama sa sa, inima sa se va deschide' Apoi, ea va le gi ea au triit aceleagi rdni 9i suferinle pe care Marie iriiegte gi in legituri cu fiica sa Lucie' Poti recunoagte vorbit de aici faimosul triunghi al vielii despre care am mai multe oriin aceasti carte' Este foarte probabil


iceleagi agteptiri.

C6ndinimaMarieisevadeschidepulinc6teputincu fiecare etap5, un sentiment de eliberare 9i de recunogtinli imensd o va cuprinde, p6ni la punctul in minunat care ea va putea si plSngi de bucurie, atat de este sentimentul iertirii de sine'

Aceasti rezisten[5 aratd ci Maria nu s-a iertat inci pe deplin. Sub influenla rinii sale de respingere, ea igi lasi inci ego-ul si o influenteze gi si poarte, iar masca de fugar. in loc si se accepte gi s5-gi recunoascd rinile 5i fricile, ea continui si se creadS vinovatd c5 gi-a rinit mama gi fiica, a5a cum credea gi c6nd se afla in a patra etapi de care am vorbit deja.

in

atelierele ,,Asculti-!i Corpul" pe care le oferim, observSm adesea participantii care au rezisten[5 la ideea de a exprima descoperirile lor. De ce trebuie sd md givdd cu persoono? Nu e de ojuns sd-i scriu sau sd-i spun la telefon? De fapt, cSnd ne iertim pe deplin, bucuria noastrd este atit de mare incdt ne dorim mult si o impSrtSgim cu ceilalli.

ur Lise

Bourbeau

Atat timp c6t existi o forml de rezistenti indic6nd fricd incongtientS, putem sd deducem

ci

o

iertarea nu s-

a realizat pe deplin. inainte de a trece la etapa urmStoare este necesar ca etapa anterioari si fie finalizatd complet. Repet ci este perfect normal si ai dificultSti la anumite etape. Cel mai important este sI te iubegti suficient pentru a-ti da dreptul s5-ti iei suficient timp pentru fiecare etap5. Decizia de a vrea si ierti face dovada unui imens progres gi dificultatea vine din faptul ci aceasti dorintd vine in contradictie cu ce vrea ego-ul.

7)

INTALNE$TE rERSoANA PERMITE EXPRIMAREA.

iN

int6lneasc5 separat cu fiecare. Ea le poate spune ci are ceva agreabil de exprimat, o frumoasi lectie de viatl pe care a primit-o datoritd lor. Utiliz6nd tehnica oglinzii pentru a se exprima mai clar, ea le poate vorbi despre legitura pe care a ficut-o intre fiica sa 5i mama sa. C6nd vei face aceste etape, i1i sugerez si verifici cu persoana daci ea a constatat deja ci are aceeagi teamd ca gi tine. Daci o simti receptivS, poti continua si o faci si vorbeascd despre ce a triit gi si o intrebi dacd te-a judecat de aceleagi lucruri gi dacS s-a simtit

gitine.

persoanS nu vrea si vorbeascl despre ce triieqte, nu trebuie si insigti. Exprimarea este un pas important pentru tine. Etapa finalS te va ajuta sd sirnti din ce in ce mai profund ci tu te-ai iertat. CAnd

o

Este evident ci suntem fericiti la ideea ci cineva ar putea inv51a ceva in acelaqi timp cu noi gi cd asta l-ar putea ajuta sE facS pace cu sine. Totugi, nu acesta este scopul exprinnirii noastre. CSnd o persoani nu vrea si impirtigeasc5 cu noi ceea ce simte, e posibil si fie foarte emotionat5. Nu trebuie sd avem a5teptSri. Propriul travaliu de iertare al fiecSrei persoane se face treptat. Acea persoanS, ca qi tine, are dreptul de a-gi lua propriultimp necesar pentru a ajunge la iertare.

cAUzA eENTRU A

Maria poate alege s5 impdrtSgeascd ce a descoperit fiicei sale gi mamei sale in acelagi timp sau poate s5 se

ca


Beneficiile

iertirii

Unul din beneficiile iertlrii este o ameliorare semnificativl a relafiei cu persoana in cauz5. O vom descoperi din alti perspectivS. Vom putea s5-i recunoagtern numeroase calitSli care ne scSpasend din vedere din cauza acuzaliilor noastre 5i nu ne vom mai simli disconfortabil la ideea de a vedea sau de a-i vonbi acelei persoane.

Un alt beneficiu este acela cd i1i vei regisi energia naturalS, care era blocati de fiecare datd cdnd purtai o masc5. Cum energia nu putea circula, trebuia sd consumi din rezervele tale energie. indrept6ndu-te cdtre tine 9i propria viat5, vei descoperi bucuria de a folosi energia pentru a-$i manifesta dorinlele gi nevoile.

Lise

Bourbeou

in cazul Mariei, faptul de a-5i ierta mama 9i fiica cerLrt mult curaj dar recompensa este c5 a pus balsam vindecitor pe rinile de nedreptate 5i

i-a

un de

respingere ajut6ndu-le si se vindece'

fel este pentru fiecare din noi atunci cAnd incepem si ne ascultim nevoile. Fiecare mici decizie pe care o luam cu inima noastri contribuie la diminuarea rinilor. Fiecare act de iubire de sine ne redi energia, ne elibereazi de o Povari. La

Mie imi place si imi simbolizez credinlele care-mi intrelin ego-ul prin nigte pietricele mici 5i mari care se aflS intr-un sac pe care-l car dupi mine, agitrat de corpul meu printr-un lan! care mi inconjoari' Spunem adesea ci ne simlim inlSnlui{i de fricile 5i credinlele noastre.

vei face fa!5 din ce in ce mai bine fricilor tale acceptSndu-le prezenla firi a le l5sa sd i1i dirijeze viala, imagineazS-!i cA te eliberezi de pietrele din propriul sac. Vei pierde din ce in ce mai putini energie, iar energia recuperati i1i va servi pentru a te iubi 9i

CAnd

pentru a-gi satisface nevoile.


timpul unui atelier de doui zile. O persoani gi-a vizut talia diminuati cu cAliva centimetri, o alta a adoptat o posturi mult mai dreaptl etc. Totugi, pentru majoritatea oamenilor, schimbirile sunt progresive. lati c6teva exemple ale unor clienli care ne-au impirtigit despre transfornnirile lor dupd ce au lucrat cu ei timp de un an, doi, pentru a-gi vindeca rdnile.

o

Mai mulli birbati au pierdut din volumul umerilor qi al burtii, cipitind un corp mai echilibrat (rana de trldare).

o

C6teva femei au constatat ci li s-au alungit picioarele. Ele se simt mai ancorate de pim6nt (rana de respingere).

o

Anumite femei au constatat ci fesele sau s6nii au cipdtat mai multi fermitate (rana de abandon).

o

Unor bdrbatri li s-a

mirit penisul (rana de respinge-

re).

o o

Unii au mai multi flexibilitate in articulatii (rana de nedreptate).

Altii au o

linuti

mai dreapti (rana de abandon).

lati

anumite schimbSri pe care eu le-am treit de-a lungul mai multor ani

Beneficiile vindecirii treptate a rinilor scH r MBAB!_LA NIVqL Flzlc

o

Pe mSsuri ce rinile tale se diminueazi, vei constata schimbiri ale fizicului. Pentru anumite persoane, aceasta se poate intSmpla rapid' Am avut mirturia mai multor cazuri de schimbiri realizate in putea

inainte aveam nevoie si port haine de o misurd mai mare pentru partea de jos a corpului (rana de trSdare). Acum partea de sus qi de jos a corpului sunt proporlionale.

Lise

. o

Bourbeou

Aveam un san mult mai mic dec6t celSlalt (rana de respingere). Acum sunt egali.

Artrita care incepuse s5-mi deformeze oasele

a

dispSrut.

Aminte5te-(i ci este important si nu ai agteptiri legate de schimbirile fizice. Nu existS trucuri pentru ca ele si apar5. Ele se int6mpl5 de la sine qi este nevoie sd ai incredere in corpul t5u c5-gi va reveni la starea sa fireasci, naturald. Ce este important este ca tu si te simli din ce in ce mai bine in corpul tdu. Nu schimblrile fizice sunt cele care i1i aratd in primul r6nd faptul cd rinile sunt vindecate, ci faptul ci te simli bine.


DISPARITIA RANILOR

Sunt intrebati adesea c6t timp este necesar pentru a nu mai avea rini sau cum aratS un corp fdri r5ni. Atdt timp c5t suntem in viat5, trSim emotii gi frici asociate r'5nilor. La ceea ce este nevoie si aspirim este faptul de a nu ne lSsa controla[i de rinile noastre. Presupun6nd c5 ai un corp foarte drept gi ferm, care indici o rani de nedreptate, daci nu lucrezi asupra ta, corpul va suferi boli care au legituri cu rigiditatea ta, de pildi artrite, ori rigidiziri ale articulatiilor. Dac5 faci anumite actiuni care te ajutd sd porti mai rar masca rigidului, vei observa ca problemele fizice de care vorbeam vor dispirea sau nu vor apirea.

RANI INTERCONECTATE

Am congtientizat cd adesea ciutim si ne diminudm in primul r6nd rinile de nedreptate 5i de tridare care sunt cele mai vizibile. in consecin[5, rinile de abandon 5i de respingere se diminueazd in acelagi timp pentru ci ele sunt prezente intotdeauna in spatele celorlalte dou5 rEni.

Motivul pentru care la majoritatea persoanelor in v6rsti corpul devine mai mic gi mai putin tonic este pentru ci acestea nu au acceptat rinile lor de respingere gi abandon. Cu timpul, aceste doui rini vin la suprafa!5 gi devin mai vizibile dec6t cele de tridare 5i de nedreptate. lati un motiv pentru a invi1a iubim gi si devenim noiingine de-a lungul vietii.

si

ne

Vei continua probabil si ai o posturi foarte dreapti, pentru ci este in natura rigidului, insl nu vei mai avea o rigiditate anormalS care i1i aduce prejudicii. Acelagi principiu se aplicS tuturor rdnilor. De exemplu, o persoani supraponderalS datoriti rinii de umilinld poate rdmSne cu rotunjimi chiar daci lucreazi asupra rSnii insS se va simti bine in pielea ei firS sd aibd probleme fizice sau psihice datoriti greut5lii.

noiconsiderim,,normal" a fost stabilit de oameni. $inu este neapirat natural pentru toati

Ceea ce

!umea.

Lise

Bourbeou

Persoanele cu rotunjimi pot fi foarte mobile, cu multa energie gi si duci o viati conform propriilor nevoi. Ele igi permit si fie senzuale, si poarte haine care si le faci si se simti in largul lor. Ele nu incearci si pard slabe sau si se mint5.

DI

MINUAREA FRICILOR ASOCIATE RANILOR


exces, sd te droghezi, sd consumialcool. Este firesc

si te scufunzi in muncd

excesiv,

ci

ai dificultatea de a admite aceasti fricS pentru ci ea a fost bine ascunsi. Este imposibil sd o vezi sau si o simti daci fugi de fiecare dati c6nd intri Tn panicd. Practic nu ai timp si ili simli frica pentru ci fugiinainte ca ea sd fie simliti.

ci fiecare act de iubire pe care il facem pentru diminuarea rinilor noastre va produce Este cert

schimbSri importante in modul nostru de a g6ndi gi de actiona. Apropiatii no5tri vor remarca adesea schimbdrile inaintea noastrS. in cazul meu, copiii mei gi clienlii mei mi-au spus cd mi-am schimbat atitudinea in fala lor, ci am devenit mai bl6ndd. Acest gen de dovezi aduc bucurie in viala noastri gi ne confirmd faptul ci apar transformiri treptate.

a

Comportamentele 5i atitudinea ta se vor ameliora odati cu diminuarea fricilor principale asociate fiecirei rini latl o reamintire a acestor frici gi o explicalie suplimentarS:

Frica

-de;fa4ici a fugarului (respingere)

,- i; ,.4)

Poti resimti aceasti fricd atunci cdnd crezi cE nu egti bun de nimic. Ai impresia ci egti Tntr-o gauri neagrS, ci nu existi solulie gi ci vei dispirea pentru totdeauna. Prima reactie a lui Canta este si te faci si fugi. Orice mijloc de fugd e bun, de pildd si dormi in

Datoritd rinii tale de respingere, in loc si-1i lagi frica si te invadeze gi si te controleze, vei ajunge din ce in ce mai rapid si parcurgi etapele urmitoare care te vor ducS citre rnarea ta nevoie de a-!i da dreptul de a exista.

.

incepe prin a respira priJfund de cSteva ori gi bea c6t mai multi api.

o

Observi-tri teama gi vei gti ci ea nu are baze reale, este doar imaginarS, provocatd de Canta, care te inciti si reaclioneziincerc6nd si te facd si nu simli durerea riniitale..

o li multumegti ego-ului tiu ci vrea sd te protejeze. Adaugi

ci tu gtii cd frica

asta te impiedici si ili as_ culti o nevoie importanti in viala ta gi ci te simli pregitit(i) si faci fali consecinlelor care vor rezul_ ta.

Lise

o

Bourbeau

Vei trece la actiune pentru a merge in directia nevoiitale gi asta va fi o buni dovadS a iubirii de sine' i1i reamintesc ci doar iubirea pe care ti-o vei da repetat va avea puterea s5-1i diminueze rinile. Teama de singuritate a dependentului (abandon)

Triiegti aceasti teami c6nd ai convingerea ci nu egti iubit(5) gi simli o mare tristele interioarl 5i o puternici angoasi la ideea de a fi singur(5)' Prima reactie a egoului tiu este si te fac5 si nu-!i asculli nevoile, si induri tot felul de lucruri de la persoanele dragi, s5-ti abandonezi proiectele daci nu eSti suslinut de altii etc. Este foarte posibil si nu intri in contact cu aceastS frici, daci glsegti mereu tot felul de solulii de iegire, adicl petreci ore ?n gir vorbind la telefon sau stAnd in fala televizorului care-!i dd senzatia ci nu egti singur' De asemenea, poli intreline relalii care nu-!i aduc plScere insi ele te fac s5 evili singurdtatea. Se int6mpls adesea ca faleta controlanti din tine si adopte un comportament de independent pentru a lisa impresia ci se simte bine singur, cd nu are nevoie de nimeni.

Prin vindecarea rlnii de abandon, in loc si iti

laSi

teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele menlionate anterior.

Asta

te va

conduce spre marea

recunoaSte for1a.

206

ta

nevoie de

a-1i


Frica de libertate a masochistului (umilinta)

Resimli aceasti teami cSnd doregti sau cSnd indrizne5ti s5-1i acorzi libertatea de a te bucura din plin de plicerile senzuale. i1i este rugine de dorinfele tale 5i ai impresia ci toati lumea gi Dumnezeu te judecS. Prima reactie a ego-ului este si se facS si

ignori nevoile tale, si iei pe spatele tiu responsabilitatea pentru allii, s;-ti limitezi libertatea.

Este posibil sd nu simti aceasti teami de libertate, pentru ci egti convins(5) ci egti mereu liber(5) c6nd alegi s5-i aju[i pe allii gi si te la5i pe tine in urm5. Te iluzionezi adesea c5 faci lucruri din pldcere, firi si verifici daci este adevirat. Prin vindecarea

rinii de umilintS, in loc sd i!i

si te controleze,

vei ajunge

si

la5i teama

faci din ce in ce mai

rapid etapele mentionate anterior.

Asta te va conduce spre marea ta nevoie de a-ti permite plicerea de a fi senzual(i). Frica de separare a controlantului

(tridare)

Triiegti aceasti fricd c6nd existi riscul unei separiri sau a unei rupturi de cineva, care poate fi punctualS sau pe termen lung. Crezi ci o persoand puternicS nu are dreptul de a lSsa ceva sau pe cineva. Crezi c5 tu cunogti bine nevoile persoanelor de sex opus, iar daci acestea nu-ti dau dreptate, consideri ci nu egti iubit(5) $i asta va conduce la separare. Ai teama cd vei pierde

207

Lise

Bourbeou

controlul, cd vei fi judecat ca fiind slab 9i ci ceilalti i5i vor pierde increderea in tine. acest caz, prima reaclie a lui Canta este de a te incita sd faci orice pentru a avea control asupra altuia' El te va convinge ci tu ai dreptul de a fi neribditor,

in

durerea ta e provocatd de persoana pe care cauli si o controlezi. El iti spune ci tu trebuie in mod absolut si dai impresia ci nu !i-e teami de nimic.

autoritar, sceptic,

ci

tu sI nu fii congtient c5 ai aceasti team5. Fiind autoritar 9i controlant, e$ti Este foarte probabil ca

convins cI ceilalli sunt cauza certurilor 9i a disputelor 5i ci eite imping spre separare.

in cazul unei separiri pe termen lung, adesea nu simti teama de separare c5ci tu o manipulezi pe cealalti persoani si ia iniliativa separdrii, degi tu ai fost primul care 5i-a dorit sePararea.

Prin vindecarea rinii tale de trddare, in loc si ili lagi teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior' Asta te va conduce

citre nevoia ta de a-!i permite si

fiivulnerabil. Teama rigiduluide a fi perceput ca un om rece (nedreptate)

Resimli aceasti teami c6nd te simli criticat sau c6nd egti prins pe picior gre5it de o persoani de acelaSi sex cu tine. Prima reaclie a ego-ului este de a-ti spune ci


egti imperfect(5), cd ai actionat gresit, ci trebuia sd faci altceva sau altcumva etc. Apoi el te ajuti sd gise5ti scuze care itri justifici comportamentul gi te face sd promiti ci nu vei mai actiona in acest fel pe viitor. Faci agadar, tot posibilul sd pari perfect gi amabil in ochii celorlalli. Trebuie s5-1i ascunzi bine sentimentele.

persoani rigidd, ai dificultatea de a recunoagte cd ti-e team5 de a fi considerat o persoani rece, cici tu te consideri o persoani plini de cildurS, amabilS. in plus, pentru ci tu te controlezi foarte bine gi egti capabil s6!i ascunzi furia, tu nu crezi ci ceilalli te-ar putea considera o persoanl rece. Tu nu realizezi ci atunci c6nd r6zi sau cAnd afirmi ci totul este bine, ochii tdi gi corpul tdu te trideazS. Ca gi

Un alt mod de a verifica in ce

misuri

i1i este

teami

de

a nu pirea o persoani rece este de a remarca de fiecare dati c6nd tu nu vrei de fapt si fii amabil.

Prin vindecarea rlnii de nedreptate, in loc s5 ili laSi teama si te controleze, vei a'junge sd faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior.

te va conduce spre nevoia ta de a-1i arita sensibititatea gi de a-!i permite sd ai limite.

Asta

Termin descrierea principalelor frici ale fiecirei rlni amintindu-ti teoria triunghiului. Ea spune ci frica ta de a fi intr-un anume mod cu ceilalli este egalS cu frica altora de a fi cu tine in acelagi mod gi este egalS 9i cu frica ta de a fi tu insuli. in ziua in care vei putea recunoagte acest fapt gi vei observa frica din cele trei perspective, vei gti ci ea este in curs de diminuare.

Lise

Bourbeou

I

Reintoarcerea Ia starea naturale

odati cu diminuarea renilor, Vei fi plScut surprins descoperi c5, pulin cate pulin, revii la starea

s5

ta personalitate naturalS 9i nu mai adopli caracteristici de care au ale diferitelor m55ti. Talentele 9i resursele tale fost reprimate prin fricile tale vor reveni la suprafa!5'

pentru in decursul vielii adoptim diferite personalitdti din a fi iubili, pentru a rispunde aSteptirilor altora' consecinli' cauza fricii noastre de a fi rinili' in

pierdem din vedere individualitatea noastrS' De aceea' ceea ce eSti in fiecare secundi' vei avea


o

Av6nd o rezistenti mare, vei experimenta cal).t( llrr tea de a munci mult firi si trdiegti stress.

o

Capacitatea ta naturali de a crea, de a inventl, rlr a imagina se va dezvolta.

o

Vei fi in continuare perfectionist firi si fii idealisl. Vei fi capabil s5 te simli bine chiar dacd se poate irr tdmpla sI te ingeli sau sd uili vreun detaliu.

o

Vei gti

ci

nu egti ceea ce faci. C6nd vei face o

gregealS nu te vei considera in mod automat nul.

o

Va fi la fel cind o persoani te va critica sau te va ignora. Vei avea un sentiment de respingere pentru o secundi, iar apoi iti vei reaminti imediat ci orice critici are legituri cu ce faci gi nu cu ce egti.

o

Vei avea plScerea de a descoperi lumea in realitatea sa cici veifi mai prezent.

accept6nd bucuria de a redeveni treptat tu insuti'

trebui s5 explici ceva nu te vei simti obligat si daifoarte multe detalii sau sI repe[i pentru a te asigura ci celdlalt nu-ti va-respinge ideea. CSnd va

experimentezi Pe mSsuri ce nu vei mai lSsa ego-ul s5-1i dirijeze viala'

latd ce vei avea Pldcerea

sd

Talentul tiu natural de a face fati unei urgente va fi mai bine utilizat datoriti diminuiriifricii tale de a

fiin

. in

loc

sI

adopli

personalitatea trg.*lri, ,.i experimenta capacitatea ta de a fi iei locul, eficace. Vei inceta s5 vrei s5 fugi, s5 ezili s5-1i sI te tratezi ca pe un nimic' Vei adopta fire5ti comportamente 5i atitudini care vor fi mai pentru tine.

ilrsFrrloEnE'

panicS.

Vei fi mult mai capabil sd te apreciezi dec6t g6ndegti la punctele tale mai slabe.

si

te

ABANDONi: Vei adopta noi comportamente si atitudini

care vor fi mai naturale pentru tine. in loc si adopli personalitatea dependentului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi autonom. Nu vei mai conta at6t 217

Lise

de mult pe iubirea celorlalti pentru a-ti dovedi demn de a fi iubit.

o .

Bourbeou

ci

egti

fdri si te pl6ngi sau si ai agteptdri. Vei gti ci daci cineva nu i1i dd ce ii ceri nu inseamni ci nu te iubegte. Vei gti

si


ceri,

i1i vei aminti s5 faci diferenla intre a iubi gi

a

iUMILINTAi:

personalitatea masochistului, poli experimenta capacitatea ta de a fi

senzual.

. ili vei da voie si-1i asculli nevoile, av6nd capacitate naturalS de a le cunoa$te.

plScea.

o

Ca atare, nu te vei simti obligat si placi pe toati Iumea. Vei putea sd spui nu, firS s5-ti fie teami ci vei pierde iubirea celorlalli. Daci spui da, inseamni ci vrei cu adevirat. Nu vei mai utiliza talentele tale de comediant pentru a capta cu orice pret aten[ia. C6nd vei povesti, vei putea treptat

si simplifici

gi

si

sintetizezi ce spui in loc si extinzi explica!iile pentru a capta atenlia c6t mai mult timp.

fi cjin ce in ce mai capabil si iei singur decizii, firi sI mai ai nevoie de acordul sau sustinerea ceVei

lorlalli.

Daci persoanele dragi tie nu vor fi de acord cu proiectele tale, vei gti ci ele au dreptul si aibS o opinie diferiti ori sd vrea altceva dec6t vrei tu. Vei gti ci elp te iubesc chiar dac6 nu sunt de acord cu tine. Vei etala talentele tale artistice pentru plScerea ta gi nu pentru a capta atentia. Vei prefera adesea si fii in prezenta altor persoane insi veifi capabilsE te simti bine gicind egtisingur.

in loc si adopli

o

Vei rimdne o persoand seruiabild dar vei fi capabil discerni c6nd este bine pentru tine sau nu si ajutialte persoane.

si

Vei respecta mai mult tibertatea celorlalli ?ncet6nd si mai crezi cI tu trebuie si le rezotvi problemele. Vei verifica dacd ceilal[i vor ajutorul tiu inainte si actionezi. C6nd ti se va cere ajutorul, vei avea in vedere in primul r6nd nevoile tale, abia apoivezi dacd e cazul si spui da. Libertatea ta obtrinuti de curdnd i1i va da dreptul sd te bucuri de fiecare din simfurile tale, in toate do_ meniile vietii. itri vei da voie

si-!i arili firea joviali care cauti sd se exprime. Ea te ajuti sd dedramatizezi anumite

situatii gi s5-i faci pe allii sd r6di.

Vei putea accepta rotunjimile corpului tiu gi trep_ tat veigisi o greutate convenabiti pentru tine. i1i vei da dreptul si triiegti o frumoasi relalie amo_ roasd gisexualS fird si te culpabilizezi. Te

veisimli din ce in ce mai m6ndru de tine.

Lise Bourbeou


o IRADAREAj: in loc sA adopli personalitatea controlantului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi un bun leader. Nemaiav6nd nevoie si-1i dovedegti forta pentru a controla mediul, vei adopta

.

garmul tdu natural ifi va servi pentru a pldcut fi 5i nu pentru a seduce cu scopul de a controla ulterior. ?ti vei permite si crezi cd e5ti lag.

fii vulnerabil gi sd ai frici, fdrd

sd

comportamente ma i firegti.

o

Vei

o

Abilitatea ta de a vorbi in public va servi pentru a-i ajuta pe allii gi nu pentru a-ti arita superioritatea.

o

Talentele tale de gef gi forta ta naturalS va fi un exemplu pentru altii spre a-gi dezvolta propriile talente. i1i va fi mai ugor si intri in contact cu nevoile celorlalliin loc si vrei ca ei si le asculte pe ale tale.

o

fi un gef care nu va impune

cu forta punctele sale de vedere gi convingerile sale altora.

putini neribdare

frustrare in prezen[a oamenilor care nu fac mai multe lucruri deodatS, ca tine. Vei trdi mai

tale, chiar dacd nu e totul terminat sau perfect.

o

Te vei l6sa inconjurat de persoane cirora sd le delegi din activit5ti. Vei fi capabil sd aiincredere in ele gi si accepti modul lor de a indeplini o sarcinS.

o

Daci vei fi in fata cuiva care are mai mult talent decSt tine, nu vei 96ndi ci tu egti mai pu!in important, dimpotrivi te vei bucura ci ai de la cine si inveti.

Veifi capabil

s5-tri recuno5tigregelile.

Tendin[a ta spre perfecliune va fi utili pentru a aduce frumusele in viala ta gi nu pentru a fi iubit

sau apreciat.

o

gi

o

o

. iti vei permite sd faci pauze in timpul activitdlilor

Plstrindu-[i capacitatea de a lua decizii rapid, vei gti totugi, in anumite situatii, c5 e mai bine s5-1i rezervitimp pentru a reflecta.

o

ittl_rgRrFtRTEAi' in toc si adopli personalitatea rigidului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi sensibil. Nu vei mai simli necesar sd placi tuturor sau sI te controlezi pentru a pdrea perfect in ce faci sau cu privire la imaginea ta.

o

o o

Detaliile vor fiin continuare importante pentru tine dar i1i vei aminti ci perfecJiunea nu existi in lumea materialS. Capacitatea ta de a simplifica ce este complicat te va ajuta mult. Explicafiile tale nu vor mai fi foarte simpliste cdci 5tii ci nu toatd rumea are tarentur tdu de a reduce la esenli.

Sensibilitatea ta naturald se va exprima tot mai mult, vei fi din ce in ce mai capabil sI verifici regu_ lat cum te simli. Entuziasmultdu naturalva fi mai echilibrat.

Lise Bourbeou

o


Concluzie

fizic va fi mereu important insi te vei egti in simli bine 5i daci cineva te vede a$a cum mod natural.

Aspectul

tiu

pentru tine' dAndu-ti Fiind din ce in ce mai prezent vei fi in voie cAt mai des posibil sd fii ceea ce eSti' ce in ce rnai contact cu fiinla ta autenticd' Vei fi din comunicS' vei 5ti sensibil in a capta ceea ce intuilia i5i mai repede ceea ce ai cu adevdrat nevoie' te va ajuta si Faptul de a-!i recunoaSte rinile 5i rndStile altora' Atenlie insS recunogti mai u5or fricile 9i nevoile El te poate influenla sd nu cazi in capcana ego-ului tdu' c6t egti de cu u5urinli s5-Ii doresti si ar51i celorlalli controlezi' intuiiiv, vrind s5-i impresionezi sau s5-i altora in mult mai Folosirea intuiliei noastre ajutd cel pune intreblri p
rini' vei accepta Pe misurS ce-!i vei accepta propriile pentru ei' gi rinile celor din jur' Vei avea co!"npasiune vei evita s5-ijudeci ori si-i critici'

Pentru a completa informatiile din aceasti cartr,, l[l recomand si reciteqti ultimul capitol al c5rtii C('k, ', rdni care ne impiedicd sd fim noiingine. Nu-ti rim6ne acum dec6t si pui in practicd c€cd Co rtl decis la finele fiecirui capitol. i1i reamintesc ci doar ,r cunoa5te informa{ii noi nu schimbi nimic in via[,r noastrd. Doar daci aplicim ce inv515m, daci facenr actiuni noi gi adoptim atitudini diferite ne putenr transforma viata. Cat timp nu experimentezi, nu ai cum s5 descoperi ce este cel mai bine pentru tine. Pentru a incheia,

iati o definitie completi a vindeclrll

rinilor.

Tu ptii ci e5ti pe calea vindeciriidaci ai devenit con$tient ci o rani s-a activat, c6nd egti capabilsi observi durerea riniigicind ilipermiti si fii uman.

Poliverifica daci aitrecut prin aceste etape daci nu maisimli nevoia de a purta masca asociati rinii gi cf,nd nu maiainicio reac[ie asociati ace6teiar,,] ,

Acceptarea aduce ugurare, face sE dispari durerea treptat gi te readuce in momentul prezent. ,,:,, ,1

Polivedea ansamblulsitua3iei ca pe o leclie de via!5.

Lise Bourbeau

Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmitoarele:

Lise

Bourbeau

lgfgi! " di1fig!g194a,_1"

Orice carte este o fereastri dinspre lume spre tine. Deschide-o ! -

18 Poezii

Acolo unde poti fugi de tine gi de viala ta..., Cristiana Levitchi, Clara Toma Agenda cu citate ;i imagini color -Redeseneazi-fi viafa Clara Toma Agenda unui copil organizat -Alexandru Toma Armonia dintre trup, minte, suflet- Clara Toma Arta Si gtiinfa magnetismului personal - T.Q Dumont Aschia nu sare departe de trunchi - J.A.Benoit

AscultS,

-

Lise

Bourbeau

Ascultd-ti corpul in continuare - Lise Bourbeau AscultS-li corpul, prietenul tiu cel mai bun -Lise Bourbeau

Carte despre briduf - Claudia gi Daniel Beimel Carte despre curcubeu - Clara Toma Cdrti poStale cu citate 9i imagini Ce este karma? - Paul Brunton Cele 5 rini care ne impiedicd si fim noi ingine nouS - Lise Bourbeau Cine eSti tu? - Lise Bourbeau

-

edilie

pe inlelesul celor mici

J.Salome

Comunicarea nonverbal - Clara Toma Confesiune - Clara Toma Corpul t5u spune iubegte-te - Lise Bourbeau Credeam ci este de ajuns si te iubesc - J.Salome

rte-age

n

da -

ArIUoc

Ct a

ra I orn.

.r( ),( t( )

r

puterea Afirmaf

rcr

b"tp* *S"irr*rt Si *rp*r"Uifitrt", - ri.o o,.r,,;n-------_QS$I9 lrlig1 ,[g!gel]i - Lise sourb"*

25,00|ei 10,00|ei 12,001ei 15,001ei

L4,00lei

25,00|ei 25,00|ei 25,001ei

7,00lei 22,00|ei 3,00lei 8,00lei 8,00lei 1,00leu 14,00|ei

Aura umani - Swami Panchadasi Basmul in grddinilele Waldorf - N.Avramescu Buburuza Ruza si ciupercuta Cuta - Clara Toma

+

Clara Toma De ce este at6t de dificil... - J.Salome

15,00 lei

min6nci 9i inceteazi si te controlezi

Comunicare relaf ionalS

Darurile din fiecare nzi

5,00lei

Clara Toma


22,OAlel

25,00|ei 15,001ei 1.0,00|ei

5,00lel 20,00|e| 20,001ei

lr,i

4'r,(X) lr.i 25,0O k.r

16,00lci L6,00lei 25,001ei

_Despre emotii, sentiment si iertare Lise Bourbeau Oespre frici Si creOintilise-eourbeau

16,00lei 16,00|ei

De:qref!uzL1 lqituri - Cristiana Levilchi, Clara Toma Despre relaliile intime - Lise Bourbeau Oespre rela[iile pdr]ntj copil- Li* B"rrb.*

20,00|ei 16,00|ei 16,00|ei 16,00|ei 22,00lei

_D*esp_re

senzualitate gi sexualitate - Lise Bourbeau

qgIIrj.,Ig .ggtrjll"rti,r* I ru.i* -Eouca-lt copttut cunosc6nd trdsdturile sale psihoastrolo_ _er-cS_ crtlqg Lqyrtch i

15,001ei

-,1"€ryL€El9llq._cl_irg* Este

15,00|ei

@ -!"l.[ellg,.qil9]r9.q4@ l1p111gA1alb negru

15,00|ei

bine pentru tine

gi

p* t.rrpii ,lt"rrat"re - G"org"t. - Clara Toma

je!eLr:Eep-____ --- Fericirea se pout" ClrrrTora

Fericifi cei care .or*i.; J.Suf or* sanoun puse-n randuri - Clara Toma

rmbunatalegte-fi relalia cu tine si cu ceilalti prin psi

t's.rjlq] geiu - Crisriana Levilchi rnTroregre-lt vtafal Seminte de gSnduri bune sidite in ae_elqql. tnimioara Si ursutetut zamU-iior - ttara iorna !:lo1tgU_eefrrf

___ oilSq!{L!,i'tiegtr**-

lstonii Ia o cafea cu ciocolati - CristianaL"",rcf,i :ie rlLl s u m! g-uglJgltrE_q:lgrg Lev itch i

Iinullunresc, Dumnezeul meu - Lise Bourbeau

30lei 10,001ei

6,00lei 16,00|ei l-5,001ei

5,00lei 15,00|ei L5,00lei

6,00lei 7,00lei 7,00lei 7,00lei 29,00|ei

Lise


Bourbeou

lubire, iubire, iubire - Lise Bourbeau lubirea e una - Clara Toma ientul magic - Alexandru Toma lubirea, i J". t" dri p""tru im6ndoi (ghid plus set carli de joc)

25,001ei

i"

doi pentru amdndoi (ehid) -

frdind cr .ei ----ft;inU ., tir* irorli - lsaton e Un an de conptientiziri prin metoda Ascult5-fi corpul

-

Cristiana Levitchi'

Jurnalul bucuriilor mirunte - Clara Toma Jurnalul meu de bebelug - Clara Toma La capdtul tramvaiului 44 - Clara Toma

al bolilor 9i afecfiunilor' Cauzele sub-

tile ale imbolnivirii - Jacques Martel noi ingine- J.Salome O viata pentru a vorbi ui de ciprioara - Liliana Ali p"nt"-i.!a mai linigtiti alege si nu controlezi chiar totul - Ch.Chaille Piti la munte Si la mare - E.Casandra Poeziifiri titlu - D.Beimel po*stua unui om care a invilat sd zimbeascd - Alex-

riticiri,

povegti despre speranle

lc),,(X) lr.r -

Un dar pentru starea ta de bine - Clara Toma

15,00|ei

60,001ei

Versuri gi jocuri

in

ritmuri, de-a lungul

firi

anului

28 lci

glas - Cristiana Levilchi, Clara Toma

Puteli comanda pe e-mail [email protected] sau la telefon o747o8597t.

5,00lei

23,001ei

Pove5ti pentru a iubi,

cLiiJicA

Realitatea finalS - Balogh Bela Se*,l"Ii cu votbe de duh (seturi de 12 carli postale 9i felicitiri cu imagini 9i citate ambalate in siculeli de caSecretul succesului - W'Atkinson suferi? - J'Salome Sl 0.., am fi noi in9ine cine ar Cristiana Levi-tchi Si Dum,*zet, poirti negru uneori Stiinla de a deveni bogat - J.Allen

I

I",

i;.

L,

i

Mullumiri Clinicii Eliade Bucuregti (www.clinicaeliade.ro) pentru sprijinul acordat in calitatea de sponsor principa! al evenimentului de lansare a acestei 15,00 lei

22,.00 lci

1.4

Detalii despre aceste publicalii glsili pe www. editu raascendent. ro

gti pentru a te iubi: r{9]9n19 Fovegti pentru a ne vindeca, povegti pentru a cregte

25,,00 lct 20,,00 k'r

N.Avramescu Vindecarea celor 5 rini - Lise Bourbeau Vocea interioard - R.Stanciulescu

Vorbe

(), ,OO lr,r

79,,(X) lr.r

Lise Bourbeau

Lumea astralS - S.Panchadasi

Pove5ti despre

', lt.l I

Clara Toma

M*"1" Di.ti,r*r

5i

sirbitori

Cristiana Levitchi, Clara Toma

Jo.

Timpul iubirii - calendar perpetuu pentru aniversiri

cir!i.

00lci

20,00 lei

Lise Bourbeau - Vindecarea Celor 5 Rani

Recommend Documents