Formarea normală a cordonului Lenz Moser Cordonul a cărui formare urmează să o descriem a fost concepută de viticultorul austriac L e a z M o s e r. Este alcătuit dintr-o por țiune (trunchi) de 1,2-1,3m în lungime, palisată vertical ascendent, prelungită în continuare cu un cordon plasat orizontal pe care sunt inserate elementele de rod și formare constând din cordi țe și cepi. Lungimea cordonului este egală cu distan ța dintre butuci pe rând. Experien țe1e efectuate la Stațiunile viticole din Valea CăIug., Iași, Murfatlar Odobe ști, au dernonstrat că, la vi țele conduse sub formă de cordon Lenz Moser, sporurile de recoltă au fost cuprinse între 5 și 98% comparativ cu vi țele din sistemul clasic de cultură. Cât privește calitatea, s-a constatat o diminuare a con ținutului în zahăr, cuprins între 6 și 33 g /l și o cre ștere în acidittate cu 0,2-2,4 g/l H 2SO4. Cordonul Lenz Moser s-a dovedit insä mai rational sub aspectul pierderilor de ochi pe timpul iernii — mult mai reduse comparativ cu vitele din sistesnul clasic. Avantajele evidente ale cordonnlui îl fac recomandabil pentru toate arealele de cultură neprotejată a vi ței de vie, fapt pentru care cunoa șterea tehnologiei de formare devine o necesitate. 1 — Anul I. a reprezintă vița după plantare și mușuroire, iar b aceeași viță la sf. toamnei după căderea frunzelor. 2 — Anul II. c arată vița în primavara anului doi după plantare. Are elemnetele lemnoase din toamnă. d ne arată aceeași viță după tăiere, când din cele cinci coarde s-a păstrat doar cea mai de jos care s-a scurtat la cinci ochi. Celelelte două coarde situate mai sus se elimină împreuna cu lemnul suport. La sfârșitul anului doi vița arată ca în figura e. 3 — Anul III. f, așa arată vița în primavara anului trei. Partea supraterestră are 5 coarde. g, arată vița dupa tăiere, palisare și extirparea unor ochi. Prin tăiere coarda cea mai de jos s-a scurtat la 2 ochi, realizânduse cepul de siguranță. Din celelalte 4 coarde, cea mai lungă, mai viguroasă și mai bine plasată s-a scurtat la lungimea care asigură formarea atât a trunchiului, cât și a cordonului. Porțiunea de coardă corespunzătoare trunchiului s-a palisat vertical ascendent pe un tutore, iar restul destinat cordonului, s-a palisat orizontal pe prima sârmă a sistemului de susținere. Restul coardelor s-au eliminat. După palisare cu un briceag bine ascuțit se elimină toți ochii de pe trunchi, iar de pe cordon cei orientati spre sol. La sfârșitul anului 3 vița arată ca în figura h. 4—Anul IV. i., așa arată vița în primavară înainte de tăiere, iar j, aceeași viță, după tăiere, când cordoanele au fost scurtate fiecare la 2 ochi. Tot la 2 ochi s-a scurtat si coarda cea mai de jos a cepului, cea de deasupra suprimandu-se. k, reprezinta vita in toamna anului IV 5. Anul V. l, așa arată vița în primăvara anului cinci, înainte de tăiere, iar m, vița după tăiere. După tăiere din coardele fiecărui cep de pe cordon s-a realizat o veriga de rod (cep + cordi ță). Din coardele cepului de siguranță, cea de jos s-a scurtat la 2 ochi, iar cea de sus s-a eliminat. La sfârșitul toamnei anului 5 formarea butucului se consideră finalizată.
Formarea rapida a cordonului Lenz Moser: -impune asigurarea unor condiții speciale referitoare la: sol, la lucrările de pregătire a terenului în vederea plantării, a materialului folosit la plantare; vi țele se fasonează lung pt plantare (cordița la 10 ochi, rădăcina la 15 cm); plantatul se va executa în perioada optimă pentru podgoria respectivă. Acest tip de tăiere necesită opera ții în uscat și în verde, de aceea muncitorii trebuie să aibă cunoștințe despre organografia viței. Formarea rapidă se desfășoară astfel:
1. Anul I.: a, vița după plantare; b – aceeași viță când lăstarii depășesc 60-70 cm c- vița după plivit ( i s-au lăsat 2 lăstari, cei mai groși și mai bine plasați, care s-au palisat ascendent pe tutore. După ce lăstarii au mai crescut încât să se poată forma cordonul, lăstarul cel mai de sus se palisează pe prima sârma a sistemului de susținere- d; Pe porțiunea orizontală a cordonului în axila fiecărei frunze apare câte un copil care crește rapid. La sfârșitul verii când creșterea începe să stagneze fiecare copil se scurtează la nivelul a 4-5 frunze numărate de la baza copilului (un fel de cârnit). Se scurtează de asemenea și lăstarul purtător de copili cât și cel pornit din apropierea solului. Scurtarea permite o bună maturare a lemnului. e- reprezintă vița la sfârșitul toamnei după căderea frunzelor. 2. Anul II. f- așa arată vița în primăvara anului 2, cu toate elementele din toamnă. Coarda de la baza trunchiului s-a scurtat la cep de siguranță, iar coardele de pe brațul orizontal s-au scurtat la cep. Ochii de pe trunchi și de pe cordon se extirpă. h-este butucul în toamna anului 2, după căderea frunzelor Se observă că prin tăieri asociate cu operații în verde, formarea cordonului sa redus de la 5 la 2 ani
Tăierea de fructificare a vitelor conduse sub forma de cordon Lenz Moser
Elementele de rod si de formare ale cordonului Lenz Moser sunt dispuse liniar pe bratul sau fructifer condus orizontal pe prima sirma a sistemului de sustinere. Ca elemente pentru rod se folosesc corditele de 4—7 ochi, iar ca elemente de formare - cepii de doi ochi. O cordita si un cep formeaza o veriga de rod. Verigile de rod sunt distribuite pe bratul fructifer la 25—30 cm una de alta, ceea ce face ca numarul lor sa fie, in functie de lungimea lemnului suport, de 3 pana la 6. Taierea de fructificare practica cordonului Lenz Moser se incadreaza in sistemul de taieri cu elemente combinate (sistemul mixt). Aceasta taiere incepe din primavara anului urmator celui in care s-au terminat taierile de formare si, practic, decurge dupa cum urmeaza: In plansa, A se prezinta un cordon primavara, in primul an al practicarii taierii de fructificare. Pe bratul fructifer observam 8 coarde normale crescute din cei 4 cepi lasati la taierea din anul precedent. De asemenea, pe cepul de siguranta de la baza trunchiului, mai exista inca o coarda destul de viguroasa. B arata acelasi cordon, dupa ce i s-a facut prima taiere de fructificare. Taierea, destul de simpla in aceasta faza, a avut ca obiect lemnul anual (coardele de pe cepii anului precedent). Astfel, prima coarda a fiecarui cep de pe bratul fructifer s-a scurtat la doi ochi obtinandu-se un cep roditor, care, in acelasi timp, are si rol de formare, deoarece pe acesti cepi se va forma lemnul de rod pentru anul urmator. A doua coarda situata pe cep mai sus, se transforma in cordita prin scurtarea la 4—7 ochi. In concluzie, din coardele fiecarui cep se realizeaza cate o veriga de rod. Referindu-ne la sarcina totala de ochi, de care depinde in mod nemijlocit productia, se constata ca aceasta variaza de la 24 la 36 de ochi, in functie de lungimea elementelor de rod (corditele au intre 4-7 ochi). Intrebarea care se poate pune este, daca astfel de sarcini pot asigura obtinerea unor productii de struguri satisfacatoare din punct de vedere economic. Categoric da. Admitand un soi de vita pentru vin al carui indice relativ de productivitate are valoarea 0,100, productia pe butuc ar fi cuprinsa intre 2,4- 3,6 kg struguri. Presupunand o densitate de 3000 butuci la hectar, recolta totala va fi cuprinsa intre 7.200 si 10.800 kg struguri/ha. Rezulta deci ca pe cordonul Lenz Moser se pot lasa sarcini de ochi care sa asigure o productie de struguri la hectar satisfacatoare din punct de vedere economic. Figura C arata un detaliu de taiere.
In primăvara anulul următor, înainte de tăiere, cordonul se prezintă ca cel notat cu D. Observam un numar sporit de coarde anuale, ceea ce face ca taierea de fructificare sa devina ceva mai complicata. Pe fiecare cep al anului precedent exista cate doua coarde, iar pe cordite in functie de numarul de ochi, intre 4 si 7 coarde. Cu E s-a notat cordonul dupa operatia de taiere care, dupa cum se observa, a constat in suprimarea fostei cordite impreuna cu elementele anuale de pe ea. Lemnul de rod si de formare al anului in curs, se realizeaza din cele doua coarde existente pe fiecare din cepii anului precedent. Prima coarda situata mai jos se taie la cep de doi ochi, iar a doua coarda se scurteaza la 4—7 ochi, realizand elementul de rod. Aceste cordite raman libere. De mentionat ca si cepii emit lastari fertili. Figura F reprezinta un detaliu de taiere din anul respectiv .