Oreste Teodorescu • Drd. în teologie,Universitatea Ovidius Constanţa. • Lector universitar jurnalism Universitatea Hyperion ucure!ti • "re!. Clu#ului de Cultur$ !i "res$ %om&no 'ra# • (em#ru )ondator *rupul "aracelsus • %eali+atorul emisiunii Codul lui Oreste -'ntena/
Oreste Teodorescu L' 012%34T 5' 14 67C8"UTUL9 Descrierea C4" aO%80T8 i#liotecii 7aţionale a %om&niei T8ODO%80CU, La s)&r!it va )i începutul : Oreste Teodorescu ; ucure!ti< 8ditura Taso, =>> 407 ?@A;B=B;?A;>;= >.=>E.E>.BEE. F=>>, 8ditura T'0O 407< ?@A;B=B;?A;>;=
Toate drepturile re+ervate. 7icio parte a acestei c$rţi nu poate )i reprodus$ sau transmis$ su# nicio )orm$ !i prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin )otocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare !i accesare a datelor, )$r$ permisiunea 8diturii Taso. Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la r$spunderea penal$ )aţ$ de legile naţionale !i internaţionale privind proprietatea intelectual$. Oreste Teodorescu L' 012%04T 5' 14 67C8"UTUL9 8ditura T'0O
Cuprins "ream#ul............................................................ @ "rivind cu îngrijorare pre+entul .......................... ?>@ 'rmageddonul a început deja............................ => între spaima pr$#u!irii glo#ale !i speranţa evoluţiei con!tiinţei..................... ...................................... B Harta scGim#$rilor astronomice în pragul lui => 7oua "aradigm$................................................ A (esaje de la alte civili+aţii...... ........................ E? (isterioasele cranii de cristal............................. BE 7u suntem singuri în Univers................. ........... @= 4n str$mo!ilor superiori .. .....................A@ @A 3i c$utarea p&n$ la urm$ ............... .................................. 5iaţa, Dumne+eu !i %aiul în 'nticGitatea luminoas$ ?> Teoria Cromo+omilor;(emorie.......................... ?@ "e urmele !tiinţelor secrete..... ......................... >= Timpul universal !i cosmogoniile....................... >>E 1iloso)Ia, misterele trecutului în ecuaţiile viitorului >> Ciclurile temporale din perspectiv$ astrologic$. >A Teoria primelor +ece numere.. . ........................ >? începuturile civili+aţiei umane dup$ "otop între verticala spiritual$ !i ori+ontala social$.............................>E> O#sesia s)&r!itului !i )alsele apocalipse.............>@E Demonii omului rupt de întreg< #oal$, su)erinţ$ !i moarte .. .... >@? Dou$ morţi nemuritoare...................................... >A? O#iceiuri disp$rute............. ...............................>? ...3i totul este cuprins între prolog !i epilog...... >?B i#liogra)ie selectiv$........... ..............................>??
"ream#ul 'sist$m de c&teva decenii la demonstraţia c$ vecGea paradigm$ a istoriei este incorect$. 'rGeologia, geologia, paleoan; tropologia, genetica, )i+ica, astronomia, precum !i vastele cercet$ri e+oterice aduc o lumin$ nou$ asupra trecutului umanit$ţii. De!i unii se înc$p$ţ&nea+$ s$ r$m&n$ pri+onierii g&ndi; rii inerţiale ; lipsit$ de argument !i impus$ prin constr&ngere ;, ne a)l$m în plin$ revoluţie mental$ !i în ceea ce prive!te domeniul istoriei. Cu ajutorul evoluţiei teGnologice !i prin moderni+area teGnicilor de datare, ast$+i !tim, de eJemplu, c$ najoritatea struc; turilor megalitice din 8uropa sunt mult mai vecGi dec&t cele su; meriene !i egiptene. 8Jist$ o serie de între#$ri la care istoria o)icial$, cea de p&n$ acum, nu a )ost în stare s$ r$spund$ satis)$c$tor. 4at$ enig; mele pe care noua paradigm$ va încerca s$ le decripte+e< K Cum apar pe întreaga planet$ !i în mod spontan, cam în aceea!i perioad$ istoric$, civili+aţiile !i cuno!tinţele !tiinţi)ice K Care sunt rolul !i rostul omului în natur$ K Cum evoluea+$ con!tiinţa individual$, social$ !i misti; c$ de la o generaţie la alta, p$str&nd intact acela!i de+iderat. K Unde sunt datele arGeologice ale civili+aţiilorpreumane K 0unt vi+itatorii din spaţiu eJtraterestru legaţi de saltul cuantic în evoluţia speciilor !i mai ales a con!tiinţei K Ce rol are g&ndirea mistic$ în evoluţia istoric$ a neamurilor 0copul acestei c$rţi este tocmai descoperirea c$r$rii care s$ conduc$ la o vi+iune unitar$, spiritual$ !i argumentat$ a )aptului c$, indi)erent de etnie, religie, cult sau nivel de
de+voltare socio;economico;politic$, în ciuda tuturor di)erenţelor )ormale, aparţinem cu toţii Umanit$ţii, iar istoria nu poate )i dec&t una comun$9 8ste aproape evident )aptul c$ am intrat în perioa; da istoric$ descris$ ca Mînceputul s)&r!itului. 1$r$ so)isme, )$r$ idei preconcepute, iat$ c&teva statistici internaţionale care plasea+$ civili+aţia modern$ într;un ta#lou sum#ru. O lume vecGe se de!ir$... Cine o va înlocui "e ce premise, cu ce valori >. 0untem B,B miliarde pe planet$ cu o rat$ a cre!terii densit$ţii de ?= === === pe an. 7aţiunile Unite previ+ionea; +$ c$, p&n$ în =E, vom ajunge la @,AE miliarde, iar în =E=, la A,?E miliarde de locuitori. . A=N din produsul intern #rut mondial este direc; ţionat c$tre > miliard de oameni, restul )iind împ$rţit de E,E miliarde. >, miliarde consum$ ABN din resursele plane; tei. miliarde a#ia dac$ pot su#+ista cu un venit de dolari pe +i, în timp ce BE= de milioane dintre p$m&nteni deţin EN din veniturile mondiale. $rile s$race, printre care !i %om&nia, pl$tesc do#&n+i, anual, mult mai mari dec&t aju; toarele venite de la 1(4 !i anca (ondial$. $rile lumii a treia !i a patra pl$tesc cu A de miliarde de dolari mai mult dec&t ajutoarele primite. . La scar$ planetar$, un locuitor din trei tr$ie!te în condiţii mi+ere, în cartiere r$u;)amate, gGetouri, maGalale. Ponele paupere din lume sunt ocupate de aproJimativ ?== de milioane de locuitori. . în ţ$rile sla# de+voltate sau în curs de de+voltare, un copil din trei este malnutrit, iar >> milioane de copii su# E ani mor anual din cau+a unor #oli provocate de alimentaţia precar$. E. 8Jist$ o glo#ali+are a terorismului at&t în lumea islamic$, precum !i în 8uropa, su# )orma resurecţiei mi!c$;
rilor antisemite, de eJtrem$ dreapt$ !i a )undamentalismului religios. B. 0cad dramatic re+ervele alimentare !i se constat$ o diminuare dramatic$ a resurselor de ap$, pese >,> miliarde de oameni )iind ameninţaţi de secet$. @. 0e degradea+$ constant ecGili#rele naturale prin po; luarea eJcesiv$ a atmos)erei, oceanelor !i a sistemelor de ap$ pota#il$. "este jum$tate din )ondul planetar al p$durilor a disp$rut încep&nd cu revoluţia industrial$ p&n$ a+i. Continu$ dispariţia unor specii, iar speciali!tii averti+ea+$ c$, dac$ nu se înt&mpl$ urgent o scGim#are de paradigm$, p&n$ în >== vor )i disp$rut peste o treime dintre speciile eJistente. Cea mai teri#il$ trans)ormare climateric$ a început în anii === de c&nd gGeaţa arctic$ se tope!te anual în cantit$ţi uria!e, marea a#soar#e o c$ldur$ solar$ uria!$ care determin$ o to; pire !i mai accelerat$ a gGeţarilor de la poli. "erma)rostul si#erian este pe cale de dispariţie gener&nd eli#erarea necon; trolat$ a ga+ului metan a)lat în pungile de su# tur#a de #alt$ gener&nd un e)ect de ser$ cu tendinţe de generali+are. A. în ciuda declaraţiilor politice !i a promisiunilor elec; torale, din ==E s;a constatat o cre!tere continu$ a s$r$ciei !i a )oametei. 8valu$rile o)iciale, care sunt cu aproJ. =N mai optimiste dec&t cele nonguvernamentale arat$ alarmant< în 0U', >,EN din populaţie tr$ie!te în s$r$cie, > === === din care peste > milioane de copii se con)runt$ cu insecu; ritatea alimentar$, iar ,> milioane de cet$ţeni su)er$ e)ectiv de )oame. ?. Cel mai #ogat segment al populaţiei a devenit !i mai #ogat, în timp ce restul se con)runt$ cu o sc$dere dramatic$ a nivelului de trai. 4nţ$ri numele siguranţei !i a intereselor de stat,>=. multe democratice aunaţionale introdus programe de cen+u; rare a li#ert$ţilor individuale merg&nd p&n$ la controlarea
internetului, descurajarea )inanciar$ a jurnali!tilor !i limita; rea acţiunilor societ$ţilor civile. Din ==@, se constat$ la nivel planetar o sc$dere a interesului administraţiilor )at$ de sistemele de educaţie si KKKQ s$n$tate. "utem a!adar lesne constata c$ umanitatea se a)l$ de ceva vreme pe traiectoria de la colapsul naţional la cel pla; netar. 7aţiunile Unite au g&ndit dou$ scenarii ale viitorului civili+aţiei contemporane, unul pesimist !i unul al 0alv$rii. Coro#or&nd toate datele realit$ţii înconjur$toare, am; #ele variante sunt vala#ile. începem cu varianta colapsului. Dup$ glo#ali+area sistemelor economice, in)orma; ţionale, )inanaciare, lumea se va )i polari+at accentu&nd pr$pastia dintre #ene)iciarii alianţelor !i cei a)laţi în a)ara Uniunii 8uropene !i 7'TO. $rile marginali+ate, state; le autoritare, grupurile !i organi+aţiile etnice nemulţumite, mai ales cele je)uite în mod sistematic de resurse naturale ; precum populaţiille din ţ$rile ara#e s$race ; se vor organi+a !i, pro)it&nd de plat)ormele on line de mare vite+$, vor de; veni din ce în ce mai articulate !i mai coerente. 0e va crea o puternic$ reacţie contra glo#ali+$rii !i împotriva Maroganţei statelor de prim rang din punct de vedere economic !i social. în acest cadru complicat în care statele !i organi+aţiile civile se vor cGinui s$ g$seasc$ o cale de mijloc între înt$rirea autorit$ţii !i p$strarea li#ert$ţilor individuale, dar mai ales din cau+a corupţiei !i a l$comiei, tot mai multe grupuri tero; riste, tra)icanţi, nuclee de crim$ organi+at$ î!i vor g$si alianţe !i modalit$ţi de acţiune împotriva unei ordini mondiale pe care nu o accept$. (ilitari+area con)lictului dintre state !i organi+aţiile su#versive vor o#liga guvernele s$ aloce tot mai multe )onduri !i s$ le cGeltuie targetat în domeniile de sigu; ranţ$ pu#lic$ !i militare, ceea ce va deturna interesul !i atenţia )aţ$ de sistemele de educaţie, s$n$tate !i protejarea mediului. "opulaţiile s$race se vor con)runta !i mai acut cu re; ducerea veniturilor, cu privaţiuni care vor genera cGiar !i în
interiorul statelor puternice con)licte !i con)runt$ri violente, înc$l+irea glo#al$ !i în general condiţiile climaterice ne)avo; ra#ile care se accentuea+$ în )iecare an, încep&nd cu ===, vor limita recoltele, vor prejudicia sursele de ap$ pota#il$ ajut&nd instalarea )oametei !i secetei în +onele de)avori+ate încuraj&nd migraţiile consistente c$tre +one care înc$ pre; +int$ condiţii #une de trai. *uvernele acestor t$ri de+voltate se vor con)runta cu noi ameninţ$ri privind siguranţa pu#li; c$ !i economic$, anumite graniţe vor )i prejudiciate, ceea ce va instaura o stare permanent$ de alert$ !i cGiar de r$+#oi. "roli)erarea armelor nucleare !i mai ales înmulţirea popula; ţiilor s$race !i de)avori+ate vor crea un cadru propice Gaosului structural. $ri precum Coreea de 7ord, 4ranul !i alte state privite ca Meterni du!mani ai democraţiei vor )i ameninţate de scGim#$ri impuse din a)ara graniţelor, iar reacţia de ap$rare poate )i catastro)al$. în ==E, arsenalulînnuclear prindea = === de arme de distrugere mas$. al statelor cu; 5edem !i înţelegem a!adar c$, dac$ nu vom recurge glo#al la o scGim#are )undamental$ de paradigm$, în care umanitatea s$;!i g$seasc$ potenţialul creativ !i de de+voltare în condiţii ecGita#ile !i juste pentru )iecare, ne vom îndrepta cu pa!i siguri spre o cri+$ )$r$ precedent a vieţii pe p$m&nt9 'nali+&nd datele actuale !i mai ales stadiul de evoluţie a con!tiinţei planetare, 7aţiunile Unite au ela#orat, pe l&ng$ scenariul colapsului, !i unul po+itiv. întruc&t ne a)l$m într;o perioad$ de pro)unde trans)orm$ri ale realit$ţii !i pentru c$ mulţi dintre noi au înţeles c$ mentali+$m iniţial tot ceea ce ni se înt&mpl$, s$ sper$m c$ vi+iunea optimist$ asupra evoluţiei civili+aţiei va re+ista în )aţa catastro)alei întoarceri în Haos. 0cenariul dep$!irii Cri+ei începe cu responsa#ili+area !i or; gani+area societ$ţilor civile, în )aţa ameninţ$rilor comune !i a pro#lemelor din ce în ce mai grave. "oliticile de a)aceri se vor scGim#a respect&nd armoni+area scGim#urilor dintre om !i natur$, liderii economici înţeleg&nd leg$tura indisolu#il$ !i in)aili#il$ dintre microcosmos !i macrocosmos.
Conceptul lui acon Mlupta omului cu natura va )i de; p$!it, omul ecologi+&ndu;!i relaţiile cu mediul înconjur$tor. "atronii media vor con!tienti+a impactul audio;vi+ualului asupra educaţiei !i vor )urni+a programe de cunoa!tere a Universului, a societ$ţii, a realit$ţilor energetice etc. '!adar, în cadrul societ$ţilor va ap$rea o nou$ )orm$ de cultur$, eJtins$, integralist$ care, spre deose#ire de curentele separa; tiste ale secolelor precedente, va accentua ideea c$ su# acela!i soare, pe acela!i p$m&nt locuie!te un singur popor numit Umanitate !i c$ el tre#uie privit ca o creaţie a lui Dumne+eu ca surs$ universal$ a vieţii. *uvernele, conduse de oameni com; petenţi !i cinstiţi, vor sprijini politicile pu#lice, programele sociale !i ecologice implement&nd )iloso)Ia responsa#ilit$ţii, a solidarit$ţii !i a compasiunii. C&ndînameninţ$rile teroriste !i pericolul r$+#oaielor vor!i )i trecut urma armoni+$rii sociale, culturale, religioase )inanciare, uria!ele )onduri destinate armamentului se vor redistri#ui pentru cercetare, educaţie, s$n$tate, cultur$ !i art$, ceea ce va m$ri considera#il procesul creativ al omului. 0e va )i înţeles c$ #anii nu repre+int$ un scop în sine, ci o )orm$ energetic$ de a construi realit$ţi !i atunci vor disp$; rea a)acerile private cu #ani, iar statele î!i vor dimensiona economia în )uncţie de necesit$ţi !i priorit$ţi. 1oarte multe )onduri vor )i direcţionate pentru rea#ilitarea mediului, pen; tru crearea de sisteme e)iciente de distri#uire a resurselor !i a alimentelor. 0e va investi considera#il în de+voltarea unor teGnologii non;inva+ive pentru natur$, care s$ asigure un ni; vel de trai accepta#il tuturor acelora care muncesc, g&ndesc !i acţionea+$ responsa#il. 'gricultura va )i reg&ndit$ în conteJtul respect$rii s$n$t$ţii p$m&ntului !i a consumato; rilor g$sindu;se soluţii naturale pentru cre!tere !i re+istenţ$ în )aţa d$un$torilor. *uvernele vor g&ndi politici pu#lice ca tot mai mulţi oameni s$ ai#$ acces la educaţie, sluj#e !i alimente.
"lat)ormele on line vor asigura adev$rate pieţe de co; municare glo#al$ înt$rind solidaritatea !i integralismul social. (arile puteri vor )i înţeles c$ p$m&ntenii tre#uie re; pre+entaţi unitar în )aţa unei posi#ile Con)ederaţii *alactice. %esursele naturale sunt in)init disponi#ile dac$ nu se inter; vine #rutal !i nociv asupra ecGili#rului #iologic. 8Jploat$rile cu cianuri, precum !i utili+area com#usti#ilior )osili vor )i inter+ise prin legi dure, c$ci umanitatea va )i înţeles c$ între individ !i natur$ eJist$ un etern raport de cau+alitate ; e)ect9 8conomiile statelor se vor #a+a pe venitul natural, a!adar, structuri precum %e+ervele 1ederale vor disp$rea9 Civili+aţia consumismului va )i înlocuit$ cu direcţii mult mai raţionale care vor pune accentul pe utili+area materialelor re; cicla#ile !i pe utilitate. Di)erenţierile sociale arti)iciale prin #unuri de consum vor )i înlocuite de categoriile de competenţ$ ast)el înc&t oamenii vor aparţine categoriilor< g&nditori;stra; tegiR muncitori;eJecutanţi !i intermediari -cei care vor g$si oportunit$ţi de de+voltare/. Umanitatea se va ecGili#ra !i va )i înţeles principiul Unitate în diversitate !i de scGim# intercultural p$str&ndu;se intacte !i nealterate mo!tenirile tradiţionale. %eligiile vor redeveni c$i c$tre cunoa!tere !i m&ntuire, !i nu scopuri în sine, a!adar, con)lictele interreligioase !i in; teretnice vor disp$rea. 4n lumina acestor pre)aceri )undamentale, încrederea naţional$ !i internaţional$ vor cre!te. Domeniile spirituale le vor in)luenţa po+itiv pe cele materiale, iar planeta va )i condus$ ca o singur$ )amilie a omului, dar !i a tuturor )or; melor de viaţ$ care tre#uie respectate !i pre+ervate. 4e!irea din Cri+$ se poate înt&mpla doar prin înţelegerea adev$rului universal< M7imic nu se pierde, totul se trans)orm$. 5rem, nu vrem aparţinem Universului !i evolu$m oda; t$ cu el. în istoria umanit$ţii se reg$sesc acelea!i dou$ c$i de eJtindere a con!tiinţei, una armonioas$ !i alta )orţat$, ca+ în care toate mutaţiile au )ost eJtrem de dure, precedate de evenimente planetare deose#ite.
"re!edintele, misterios ucis, S. 1. ennedey, av&nd toa; te in)ormaţiile necesare, a decretat pro)etic< MOri vom salva împreun$ planeta, ori vom pieri împreun$ în )l$c$rile ei. în lumina celor mai recente descoperiri cuantice înţe; legem raportul de interconectivitate între toate )iinţele !i matricea Terrei. "re)igur&nd adev$ruri !tiinţi)ice care con)ir; m$ u#icuitatea Dumne+eiasc$, poetul scoţian Sames TGomas scria în secolul al 5444;lea< M7u putem atinge o )loare, )$r$ s$ deranj$m o stea, iar gigantescul 8minescu, cu aproape un secol mai devreme, rostea !i el< MLa steaua care;a r$s$rit :e;o cale at&t de lung$, :c$ mii de ani i;au tre#uit:luminii s;o ajung$ -.../: era pe c&nd nu s;a +$rit, : a+i o vedem !i nu e9 Din ce în ce mai multe direcţii de g&ndire se îndreapt$ spre înţelegerea cosmosului !i asupra rostului eJistenţei noas; tre în "lanul Divin. "entru un o#servator atent, este limpede c$ tr$im vremuri apocaliptice, dar vreau s$ din preci+$m atent înţelesurile etimologice. 'pocalips provine grecescul apocalypsis care înseamn$ revelaţie. Catolicii cGiar denumesc în latin$ cartea lui 4oan< %evelatio. Deci, suntem pu!i în )aţa înţelegerii întregului sau în )aţa Haosului pe care singuri îl gener$m prin intoleranţ$, ignoranţ$, necunoa!tere !i at&t de su#liniatele tare, în mai toate religiile lumii, de)inite în cre!; tinism drept patimi. "oate c$ vom asista cu toţii la colapsul civili+aţiei a!a cum o !tim, mai ales c$ s)&r!itul calendarului maya! se anun; ţ$ a )i pe >.>.=>, dar, cu siguranţ$, p$m&ntul se va roti mai departe în sistemul solar, a!a cum o )ace de c&teva mili; arde de ani. între#area este, dup$ pr$#u!irea omului ca regn dominant al planetei, ce se va înt&mpla 0u# ce )orme va evo; lua inteligenţa universal$ +$mislit$ în toate )iinţele vii "ro)eţiile ne pun cu )iecare generaţie în )aţa unui ade; v$r imua#il< toate evenimentele universale sunt supuse rapor; tului cau+$ ; e)ect9 Cromo+omii memoriei noastre ancestrale ne readuc în minte catastro)e trecute. 4at$ c&t de simplu !i de teri#il sun$ o pro)eţie a indienilor Hopi< M4ntr;o +i, unele stele vor veni împreun$, pe un singur r&nd, dup$ cum s;a mai
înt&mplat deja în urm$ cu mii de ani, !i va )i timpul puri)ic$rii "$m&ntului, iar pe o piatr$ )unerar$ din cimitirul ir#y din 'nglia st$ scris înc$ .din secolul al 5;lea< MC&nd imaginile vor p$rea vii, cu mi!c$ri li#ere, c&nd cor$#iile, ca !i pe!tii, vor înota su# ap$, c&nd oamenii, mai repe+i dec&t p$s$rile, vor despi; ca aerul, atunci jum$tate din lume va)i cu)undat$ în s&nge... !i a )ost 'l Doilea %$+#oi (ondial cu su#marine, avioane, cu imagini cinematogra)ice !i cu o jum$tate de planet$ înecat$ în )um, )oc, demol$ri !i mult, prea mult s&nge9 >B 'rmageddonul a început deja.. 7u putem p$trunde sensurile 'pocalipsei )$r$ înţe; legerea 'rmageddonului. Ultima con)runtare dintre )orţele inelui !i cele ale %$ului va cuprinde at&t planurile energetice, c&t cele materialeR de )apt, se va!i purta pe Golu; rile !i catedralei 0u)letului. Luptaduelul dintre)inal 'dev$r (inciun$, dintre nemurirea spiritului !i e)emeritatea materiei, dintre )iii lui Hristos !i 'ntiGrist sunt descrise în i#lie ca )iind Mmarea +i a Domnului 'totputernicV. (i+a con)runt$rii devine individual$, )iecare dir.i W noi )iind pus în )aţa ultimei alegeri< Dumne+eu !i ve!nicia sau 0atan !i distrugerea. 0$ p$trundem mai pro)und tainele... 4n 5ecGiul Testament, sunt pomenite > ?= de +ile de co!mar pentru întreaga omenire. 5ersetul =, cap. 4 al C$rţii lui Daniel este clar< MDe la vremea c&nd va înceta jert)a necurmat$ !i de c&nd se va a!e+a ur&ciunea pustiitorului vor mai )i > ?= de +ile. 1erice de cine va a!tepta !i va ajunge p&n$ la > E de +ile9 4ar tu, du;tep&n$ va veni s)&r!itulR tu te vei odiGni !i te vei scula iar$!i odat$ în partea ta de mo!tenire, dac$ ajungi la s)&r!itul +ilelor. Dac$ introducem în ecuaţia 'rmageddonului data s)&r!itului din calendarul maya! >.>.=> !i sc$dem cele > E de +ile, o#ţinem data de E martie ==? ca început al %$+#oiului v$+ut !i nev$+ut dintre #ine !i r$u. '!adar,
'rmageddonul a )ost calculat s$ dure+e aproJimativ trei ani !i jum$tate. "reci+$rile a ceea ce va urma se reg$sesc în 'pocalipsa, unde !apte îngeri ai lui Dumne+eu vor suna cele !apte tr&m#iţe ale distrugerii. C&nd cel de;al patrulea a su; nat, Ma )ost lovit$ a treia parte din soare !i a treia parte din lun$, !i a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele s$ )ie în; tunecat$, +iua s$ piard$ a treia parte din lumina ei, !i noaptea de asemenea: 4oan pro)eţe!te !i s)&r!itul %omei, ca #astion al pute; rii< M4n ultima persecuţie a s)intei iserici %omane, pe tron va )i "etru %omanul, care;!i va p$stori mioarele în mijlocul a nume; roase încerc$ri. Dup$ trecerea acestora, ora!ul de pe !apte coline va )inedistrus, cumplit judeca o#ţinem poporul.o 'ici, dac$ re)erim!ilaSudec$torul a treia pro)eţie de lava1atima, vi+iune cel puţin interesant$. (aica Lucia, care a primit mesajele de la 0)&nta !i "ururea 1ecioar$ (aria, a consemnat ultima vi+i; une, spun&nd c$, atunci c&nd nu va mai )i loc pe peretele unde sunt repre+entaţi toţi papii de la în)iinţarea 0)intei iserici !i pentru noul ponti), va )i s)&r!itul lumii. Oricine vi+itea+$ #a+ilica 0an "edro 1uori le (ura din %oma poate constata c$ ultimul ta#lou îl în)$ţi!ea+$ pe enedict al 54;lea, actualul suveran, dup$ care se termin$ +idul... "rintre multele pro)eţii apocaliptice putem deta!a c&; teva care se aseam$n$ în compo+iţie, de!i sunt desp$rţite de secole. 4n >@B>, o c$lug$riţ$ pe nume Seanne le %oyer, cele#r$ în epoc$ pentru acurateţea predicţiilor sale, uime!te prin dou$ pro)eţii dintre care una s;a înt&mplat aievea< moartea regelui Ludovic al 54;lea !i i+#ucnirea %evoluţiei. 4ns$ e)ectele ce; lei de;a doua pro)eţii ne privesc, ast$+i, pe toţi. 4at$;i teJtul tul#ur$tor< MDomnul nostru mi;a adus la cuno!tinţ$ c$, dac$ ju; decata va )i în secolul lui >?==, se va înt&mpla doar spre s)&r!itul
lui, iar, dac$ lumea va trece de acest timp, primele dou$ decade ale secolului lui === nu vor trece)$r$ s$ ai#$ loc judecata. O alt$ voce care transmite avertismentul divin îi apar; ţine lui "adre "io, unul dintre catolicii cu adev$rat pio!i< MC&nd tunetul va #u#ui at&t de puternic înc&t munţii 5or )re; m$ta, ascundeţi;v$ de lumea de a)ar$ !i nu v$ l$saţi tentaţi de priviri curioase, uit$ndu;v$ la acele evenimente cumplite. Un )oc nemaiv$+ut va pogorî peste p$m&nt !i o mare parte din omenire va )i nimicit$. Urgia va dura @ de +ile. Ultima mare clarv$+$toare cu duGul, maica Lucia, în )aţa c$reia s;a în)$ţi!at "ururea 1ecioara (aria, la 1atima, i;a scris c&nd a împlinit v&rsta de A de ani "apei< M0$ nu spu; nem c$ Dumne+eu ne pedepse!te ast)el, ci c$ oamenii î!i preg$tesc singuri propria pedeaps$.5anga adaug$ în pu++le c&teva Cele#ra clarv$+$toare piese interesante< MLumea va su)eri o mulţime de cataclisme, !i neca+uri mari se vor a#ate. 0e va scGim#a îns$!i con!tiinţa oamenilor. Timpuri grele vor veni. Oamenii se vor împ$rţi dup$ credinţa lor. 0untem martorii evenimentelor cutremur$toare ce vor modi)ica soarta !i destinul omenirii. 4n cosmos, se va descoperi viaţa !i deodat$ va deveni limpede cum a ap$rut viaţa pe "$m&nt. '!adar, terenul con)runt$rii cu 7oua "aradigm$ a )ost preg$tit de mult. Dumne+eu ne;a dat li#ertatea de a ne trans; )orma viaţa în #inecuv&ntare sau #lestem, iar toate cele ce vor s$ vin$ peste umanitate sunt produsele eJclusive ale g&nduri; lor, vor#elor !i )aptelor noastre9 MCine are ocGi s$ vad$ !i minte s$ priceap$, c$ci BBB este num$r de om9 8Jist$ un numitor comun al pro)eţiilor din spaţiul non;cre!tin. 'st)el povestea evoluţiei umanit$ţii postapo; caliptice devine unitar$, de!i provine de la grupuri a)late la mare distanţ$ )i+ic$, social$ !i cultural$< indienii Hopi, inuiţii
din 'lasXa, dogonii din ')rica, maori din 7oua Peeland$, maya!ii din (eJic. "redicatul comun preveste!te instaurarea unei civili; +aţii postteGnologice, în care omul va cunoa!te resorturile energiei universale !i se va )olosi în evoluţia lui social$ de toate resursele naturale pe care le va respecta !i din care î!i va eJtrage toate necesit$ţile progresului. "opulaţia Xogui, din Colum#ia, cunoscut$ ca M"a+nicii "$m&ntuluia)irm$ c$ ultimul ciclu al civili+aţiei asa cum o stim s;a declan!at pe >? )e#ruarie === !i se va încGeia pe >? )e#ruarie => -9/ Un pro)et !i un lider amerindian, plecat dincolo de "orţi în >??B, pe nume Leon 0GenadoaG, dup$ ce a studi; at toate pro)eţiile legate de s)&r!itul civili+aţiei, din peisajul sud;american, a tras o conclu+ie interesant$< MCur&nd, toţi cei care cred c$ deţin o putere mare vor descoperi ce înseamn$ o putere mare
cindu;i pe cei r$i. Unul dintre numele acestui monstru este Mmaladia care te macin$ din interior. 4at$ c&t de asem$n$toare este mani)estarea acestui monstru cu teri#ilul cancer pe care nimeni nu a reu!it, nici m$car s$;l de)ineasc$ p&n$ ast$+i. îmi sun$ în minte o vor#$ înţeleapt$ a unui #un prieten, %emus T$nase, pre!edintele 'natecor, care sun$ cam a!a< MDac$ tr$ie!ti împ$cat, tr$ie!ti ca;n cer, îns$, dac$ tr$ie!ti în p$cat, vei avea cancer Y 1inalul pro)eţiei lui *anyaGdioX, )$cut$ în >@?? este )$r$ ecGivoc< MUn v&nt mare va m$tura "$m&ntul !i;l va cu; r$ţa ca s$;l aduc$ la starea sa srcinar$. 'ceasta este pedeapsa pentru ceea ce )acem Creaţiei. O#serv$m a!adar raportul cau+alitate ; e)ect dintre om !i planet$. 7u înt&mpl$tor, numim "$m&ntul (ama *eea9 3amanii de pretutindeni nostru, noi suntem mediul9> cred c$ Mmediul nu este în jurul 1oarte asem$n$toare cu pro)eţiile maya sunt cele apar; ţin&nd tri#ului Hopi. 4at$, doar un )ragment< Mîntr;o +i, unele stele se vor alinia produc&nd scGim#$ri radicale, va veni un timp al puri)ic$rii "$m&ntului, se vor produce scGim#$ri de climat !i catastro)e nemaint&lnite, îns$ acest ceas nu este cunoscut de nimeni în a)ara (arelui Creator9 înc$ o dat$ su#liniem numitorul comun cu 'pocalipsa #i#lic$< M7imeni nu va !ti c&ndva sosi ceasul de pe urm$. Doar Tat$l îl cunoa!te9 "entru Gopi, "$m&ntul a mai trecut de c&teva ori prin acest proces de cur$ţare !i puri)icare. "rima lume ar )i )ost nimicit$ de un )oc devastator venit din inima p$m&ntului. ' doua lume a )ost distrus$ c&nd "$m&ntul a deviat de la aJa lui, !i gGeaţa ar )i acoperit întreaga planet$. ' treia civili+aţie a )ost îngGiţit$ de un potop universal. 'ctuala lume în care tr$im produce e)ectele unei dispariţii cau+ate de )l$c$rile veni; te din cer. 0ingurele populaţii care s;au salvat de )iecare dat$, continu&nd marea aventur$ a eJtinderii con!tiinţei, au )ost
cele care au tr$it în armonie cu natura. "ro)eţiile indienilor Gopi au )ost at&t de precis descrise, cu o acurateţe a in)ormaţiei !tiinţi)ice at&t de clar$, înc&t cartea lor de pro)eţii, Hotevilla, a )ost tradus$ în lim#i de mare circulaţie, de c$tre U780CO. 1oarte interesante sunt pro)eţiile Ginduse. 5&rstele unui ciclu planetar sunt descrise în (aGa#Garata. Con)orm descrierilor, noi ne a)l$m acum în epoca întunericului !i a ignoranţei< ali Zuga. Timpul +eiţei distrugerii, ali, este îns$ limitat. 0pre s)&r!itul civili+aţiei, raGma, care este sur; sa tuturor universurilor vi+i#ile !i invi+i#ile, va co#ori pe "$m&nt, se va încarna în )amilia unui #raGman #$tr&n !i;i va învinge pe oamenii întunecaţi !i pe diavolii care slujesc Goţia, crima !i minciuna9 8l va tre+i sc&nteia divin$ din )iecare om. 5or )i noi generaţii de oameni s)inţi care Mvor tr$i Timpul "urit$ţii !i vor deveni la )el de limpe+i precumluicristaluH. (aGa#Garata ne mai spune c$, în timpul ali, gu; vernanţii î!i vor pierde #unul;simt, se vor sminti, vor înc$rca poporul cu #iruri !i taJe a#erante. Conduc$torii se vor co; rupe at&t de mult înc&t, în loc s$;!i proteje+e supu!ii, le vor deveni du!mani de moarte. Legile Luminii !i înv$ţ$turile lui raGma vor )i înlocuite de l$comie, sete de putere nelimitat$, invidie, ur$ !i des)r&u. Cei #ogaţi îi vor domina !i eJploata pe cei s$raci, iar cei sla#i nu vor avea nici o !ans$ la progres. "opoarele vor urma )alse !tiinţe, nimeni nu va mai avea în; credere în nimeni, nici m$car în propria )amilie. MOamenii vor )ugi din ţara lor, iar )oamea va veni peste tot. Cei ale!i vor r$m&ne smeriţi !i în armonie, dar vor )i puţini. Ceilalţi se vor r$+#oi cu natura, cu animalele !i cu semenii lor9 ; 5ana "rava. Con)orm cele#rului %ene *uenon, umanitatea mo; dern$ se a)l$ deja la s)&r!itul acestei ali Zuga, unde spiritua; litatea a )ost ad&nc îngropat$ în ţ$r&na materialismului !i, )iind una dintre cele mai negre perioade ale civili+aţiei, se va s)&r!i prost pentru toţi cei care !i;au negat natura divin$9 4ns$, dup$ Mscr&!netul dinţilor, va urma o perioad$ lung$ de pace !i prosperitate, c&nd un nou ciclu va începe pe "$m&nt.
5a urma o revenire la 5&rsta de 'ur, c&nd spiritul va domina !i va modela armonios materia9 Clarv$+$torul !i pro)etul 8dgar Cayce vor#ea despre s)&!itul timpului c&nd umanitatea va )i împ$rţit$ între cei care î!i înţeleg natura comun$ !i se comport$ ca )raţii !i ceilalţi, egocentrici !i separati!ti. 0emnele intr$rii în MTimpul(arilor "re)aceri 0pirituale vor )i calamit$ţile naturale !i descoperi; rea continentelor pierdute, care vor ie!i din oceane în urma unor cutremure devastatoare. 4nteresant, dar in)ormaţiile lui Cayce sunt coro#orate de pro)eţiile unui guru ti#etan, Dj[al Gul, consemnate de 'ndre[ TGomas în 0Gam#alla, oa+a de lumin$. 4at$ teJtul< MDup$ o serie de cutremure, insulele se vor ridica din oceane în regiunea '+orelor, iar ruinele 'tlantidei vor )i descoperite !i eJplorate. 'tunci va începe ciclul Tara, în care umanitatea repre+enta alte civili+aţiivadin univers9 singurul popor planetar !i va înt&lni 4n >?, dup$ ce soldaţii germani au distrus o sinagog$ din 5ar!ovia, au )ost descoperite ni!te pergamente scrise în jurul anului >===, care poart$ numele de Cartea pro)eţiilor. 'cestea au disp$rut din nou p&n$ în >??, c&nd au reap$rut l&ng$ (oscova, la PagorsX, în arGivele unei m$n$stiri orto; doJe. De!i sunt mulţi care;i contest$ autenticitatea, cartea con; ţine ni!te in)ormaţii care descriu cu o acuratete incredi#il$ evenimentele istorice ale r$+#oaielor mondiale, ale calamit$; ţilor !i catastro)elor planetare trecute, printre care HirosGima, 7agasaXi, Cerno#îl !i altele care o s$ vin$9 5$ propun doar un citat< MC&nd va începe 'nul O (ie, care vine dup$ 'nul O (ie, p$m&ntul se va cutremura în mai multe locuri, !i ora!ele se vor pr$#u!i. Tot ceea ce va)i construit )$r$ ascultarea celor înţelepţi va )i ameninţat !i distrus. Omul se va înc$p$ţ&na, deoarece orgoliul este ne#unia lui. 7u va au+i avertismentele repetate ale "$m&ntului !i, incediul va distruge noile %ome, iar în mormanele
de ruine acumulate, s$racii !i #ar#arii vor je)ui, în po)ida legi; unilor, #og$ţiile a#andonate. 'tunci 0oarele va arde p$m&ntul, aerul nu va mai)i voalul care protejea+$ de)oc, va)i doar o perdea g$urit$, iar lumina)ier#inte va roade pielea !i ocGii... 4ncredi#il, dar scenariul eJplo+iilor solare, care pre; ocup$ comunit$ţile !tiinţi)ice are eJact acelea!i predicate9 4n universul cuantic totul porne!te de la c&mpul in)ormaţi; onal generat de tripartiţia< g&nd ; rostire ; acţiune, a!adar, suntem cu toţii responsa#ili pentru tot ceea ce ni se va înt&m; pla9 Doar tre+irea Con!tiinţelor ne mai poate salva9 4n anul >EB, concGistadorii spanioli, însu)leţiţi de preoţii catolici, au declan!at un autoda)e în toate teritoriile 'mericii Centrale, d&nd )ocului distrug$tor toate arte)actele, codeJurile !i c$rţile unor Mcru+i !i p$g&ni )ii ai întunericului. '!a au disp$rut!iaproape în întregime m$rturiile despre cel mai interesant mai straniu imperiu. Despre civili+aţia (aya a)l$m c&te ceva încep&nd cu secolul al l;lea !i mai ales dup$ pierderea in)luenţei spaniole. în linii )oarte mari, avem o imagine de ansam#lu a unei or&nduiri umane ie!ite din comun. Con)orm cercet$rilor istorice !i antropologice, maya!ii ar )i aparţinut celei mai avansate !i mai so)isticate civili+aţii din 'merica precolum#ian$. între anii B== î.Hr. !i ?== d.Hr., ei au ocupat regiunile din sudul (eJicului !i din 'merica Central$. 'veau vaste cuno!tinte medicale, as; tronomice, matematice !i de inginerie. 1oloseau un sistem compleJ de Gierogli)e !i eJcelau în numerologie !i astrologie. Dup$ o perioad$ în)loritoare, imperiul avea s$ intre într;o cur#$ descendent$. C&nd au venit spaniolii, în >E==, ace!tia au g$sit c&teva tri#uri disparate !i ruinele unei în)loritoare ci; vili+aţii, compara#il$ cu 8giptul 'ntic. în ciuda a !ase secole de declin, maya!ii î!i p$straser$ p&n$ la venirea concGistado; rilor patrimoniul spiritual !i se îndeletniceau cu agricultura, v&n$toarea !i predicţiile. 8vident, autoritatea ecle+iastic$ !i;a impus programul de neanti+are a tot ceea ce nu corespundea dogmei catolice !i ast)el, încep&nd cu anul >E==, indigenii
au )ost o#ligaţi s$ renunţe la vestigiile istorice, la temple, la credinţe !i lim#$. Dup$ je)uirea te+aurului g$sit, noii guver; natori ai 'mericii Centrale !i;au impus s$ !tearg$ orice urm$ a )ostului imperiu (aya. îns$ acest plan satanist nu s;a pe; trecut întocmai, iar în secolul al 4;lea, c&ţiva cercet$tori au scos la iveal$ cronici !i calendare de o preci+ie !i o acurate; ţe însp$im&nt$toare. "entru ei, anul solar numara BE,= de +ile, mult mai precis dec&t calendarul gregorian !i cel iustinian )olosite !i ast$+i în lume. Cuno!tinţele lor despre mi!c$rile astrelor pe )irmament !i pro)eţiile lor legate de s)&r; !itul timpului sunt ast$+i mai actuale ca oric&nd. Con)orm calculelor astronomice, ne a)l$m în M+ilele de dinaintea alini; eriiplanetelor. => între spaima pr$#u!irii glo#ale !i speranţa evoluţiei con!tiinţei în sudul (eJicului, istoricii Din r$m$!iţele descoperite au presupus c$ societatea maya era împ$rţit$ în caste conduse piramidal de regi, prinţi, guvernatori, s)$tuiţi de preoţi cu vaste cuno!tinte despre Univers !i mecanica sa. 8conomia se #a+a pe agricultur$, termenul de maya desemn&ndu;l pe Mcel care culege porum#ulY 1oloseau ca moned$ de scGim# #oa#e de cacao !i #uc$ţi de cupru. 4n ciuda unei culturi teGnologice s$race, maya!ii, neav&nd cuno!tinte despre roat$, erau eJtrem de speciali+aţi în mi!c$rile astrelor, 0oarelui, "$m&ntului !i ale multor planete, descoperite de restul p$m&ntenilor mult mai t&r+iu, cum ar )i Uranus !i 5enus. Ora!ele lor erau precis a!e+ate !i construite ţin&ndu;se cont de po+iţia stelelor !i aliniate 0oarelui. Din )ragmentele de pergamente p$strate a)l$m c$ maya!ii atri#uiau aceast$ cunoa!tere str$mo!ilor lor, olmecii, care la r&ndul lor o primiser$ de la Mprimii oameni ve; niţi pe "$m&nt>. 0pre deose#ire de noi, care )olosim sistemul de numerotare +ecimal, populaţiile din 'merica Central$ precolum#ian$ aveau c$ #a+$ de calcul ci)ra =. Tradiţia lor
spune c$ multiplii lui = repre+entau cele +ece degete de la m&ini plus cele de la picioare. 7umerele erau scrise vertical !i, surprin+$tor, maya!ii cuno!teau ci)ra +ero. 8uropenii aveau s$ mai a!tepte c&teva milenii, p&n$ în 8vul (ediu, ca s$ a)le despre +ero de la ara#i. 4nteresant este )aptul c$ maya!ii aveau mai multe calendare, )iecare a#or; d&nd di)erit trecerea timpului, ceea ce le asigura deose#ita preci+ie astronomic$. De eJemplu, Calendarul T+olXin are o durat$ de B= de +ile !i cuprinde > perioade a c&te = de +ileR se #a+ea+$ pe ciclul "leiadelor !i este considerat sacru, deter; min&nd spirala evoluţiei con!tiinţei umane, în istorie, )iind )olosit în scopuri religioase !i mai ales divinatorii. 8Jtrem de interesant, dar B= de +ile este eJact perioada în care planeta 5enus este vi+i#il$, )ie la est, )ie la vest de 0oare. Uneori, acesta mai este numit !i MCalendarul de > luni. Un)olosit alt calendar se nume!te Haa#, cuprinde4nteresant BE de +ile !i era în activit$ţile cotidiene !i agricole. este c$ acest calendar perimitea !i un calcul lung al +ilelor pe o perioad$ de E >E ani, care acoperea evenimentele istorice ale umanit$ţii !i totodat$ permitea o lectur$ liniar$ a timpu; lui, pornind de la o dat$ )iJ$. Ceea ce avea s$ ne preocupe pe toţi, mai ales ast$+i, c&nd evenimentele planetare sunt at&t de evidente, sunt date; le de început ale calendarului, > august >> î.Hr., !i datele s)&r!itului s$u, adic$ pe > decem#rie =>. Con)orm teoriilor celor doi speciali!ti în cronologia maya, ar#ara Hand Clo[ !i Cari SoGan Calleman, calen; darul planetar este )ormat din niveluri secvenţiale de timp suprapuse unul peste cel$lalt. 1iecare nivel superior evoluea; +$ de = de ori mai repede dec&t precedentul, ceea ce eJplic$ accelerarea timpului !i a progresului. 4n spiritul acestor eJplicaţii, putem constata c$ pro; #lematica Orientului (ijlociu se înscrie per)ect în scenariul maya. Con)lictele r$#u)nesc cu )orţ$ av&nd )alsul temei re; ligios. Ciclul de E >E de ani, de c&nd începe i#lia s$ )ie
cartea dominant$, se apropie de intrarea într;o nou$ spiral$. Trecerea dintre paradigme se )ace violent, iar din >??? asis; t$m la o accelerare a con)lictelor dintre semiţi. La 4erusalim, autorit$ţile evreie!ti preg$tesc a treia re; construcţie a Templului, îns$ ruinele lui se a)l$ su# moscGeea lui Omar, locul sacru al 4slamului. O pro)eţie din Coran spu; ne c$ M0)&r!itul lumii acesteia !i venirea 5ieţii 5e!nice se vor petrece la a treia ridicare a Templului lui 0olomon. Ceea ce tr$im noi ast$+i sunt consecinţele a cinci mi; lenii de r$+#oaie, con)licte !i teri#ile lupte planetare pentru "utere !i Dominare. 'm uitat c$ "$m&ntul este un decor viu, care înregistrea+$ toate evenimentele generate în c&mpul cuantic -g&nd ; rostire ; acţiune< LO*O0/. Din aceast$ perspectiv$ ne este mai u!or s$ pricepem c$ "$m&ntul se a)l$ într;un soi de carantin$, de mii de ani, din cau+a comporta; mentului !i ase Xarmei produseeste la nivel planetar. M7imic nu se pierde, totul trans)orm$ vala#il at&t pentru acţiunile #ene)ice, c&t !i pentru celelalte. Dac$ Hristos nu s;ar )i întrupat, s)&r!itul lumii noastre ar )i început acum === de ani. 5enirea (&ntuitorului !i %evelaţia di n'pocalipsaGnloan ne;au )ost date de "rovidenţ$ tocmai pentru a înţelege c$ 8ternitatea se a)l$ ascuns$ în 1iinţ$ !i c$ (&ntuirea înseamn$ de )apt 4ndumne+eire9 (etodologia de predicţie cu ajutorul calendarelor ţinea cont de toate variaţiile de decalaj dintre rotaţia planetei 5enus !i aJa de rotaţie a "$m&ntului, ciclurile venusiene permiţ&nd pre+icerea momentelor;cGeie pentru p$m&nteni. "ornindu;se de la aceste o#servaţii, astronomii de ast$+i au introdus în cal; culator data de >.>.=> !i au )$cut o descoperire interesant$. 8Jact la aceast$ dat$, 5enus va disp$rea su# ori+ontul vestic, în timp ce la r$s$rit, "leiadele vor )i peste ori+ont. 0im#olic, putem spune c$, încep&nd cu aceast$ dat$, vom asista la moartea sim#olic$ a planetei 5enus !i la na!terea "leiadelor. în ciuda succesului de marXeting, pro)eţiile maya nu au )ost înţelese eJact de toat$ lumea. Unii î!i construiesc pro;
pria poveste despre aceast$ civili+aţie disp$rut$ într;un mod misterios, alţii anunţ$ s)&r!itul lumii pe > decem#rie =>. Carlos arrios, eJpert în antropologie, istorie !i spe; ciali+at în calendarele maya, are o conclu+ie u!or di)erit$< MLumea nu se va termina, ci va )i )undamental trans)ormat$, indienii au calendare pe care !tiu s$ le interprete+e în mod precis, ceea ce n;a! putea spune despre occidentali. Omenirea va continua s$ eJiste, dar într;un alt mod. 0tructurile materiale se vor scGim#a. Din acel moment, vom avea oportunitatea de a )i mai umani9 0peciali!tii în calendare, calcul&nd di)eritele perioade de timp pro)eţite de maya!i, trag conclu+ia c$ aceast$ uria; !$ trans)ormare de paradigm$ a început în >?A@. De atunci, dogma materialist$ se n$ruie, dar antren&nd îns$ distrugerea mediului, )avori+&nd Gaosul social, cri+ele )inanciare, r$+; #oaiele modi)ic$rile>.>. climaterice dramatice. din !i nu aceast$!iperspectiv$ => va )i o dat$ '!adar, a rena!terii, a morţii. (aya!ii, cei consideraţi de populaţiile din 'merica Central$ ca )iind Mpa+nicii timpului, se re)er$ la >.>.=> ca la o dat$ a %ena!terii, si nu a (orţii. Occidentalii cad prad$ unei reţete de marXeting c&nd intr$ în vria s)&r!itului lumii. 4n Cartea Destinului -am \uj/, Carlos arrios cGes; tionea+$ peste B== de urma!i ai maya!ilor, preoţi, !amani, !i constat$ un numitor comun al pove!tilor lor< dup$ cele; #ra dat$, începe Lumea 7ou$ a celui de;al Cincilea 0oare. 7imic nu se pierde în Univers, dar tot ceea ce se na!te tre#uie s$ moar$ pentru a evolua. 'st)el, dup$ =>, nu va disp$rea Universul, ci doar civili+aţia uman$, cu vecGile ei energii, )iind înlocuit$ de o alta, supus$ altor reguli !i av&nd cu totul alt timp9 Con)orm credinţelor maya, umanitatea a cunoscut deja moartea a trei sori !i se preg$te!te pentru r$cirea celui de;al patrulea. 1iecare etap$ a )ost urmat$ de cataclisme cau+ate
de geniile elementelor< cutremure, erupţii vulcanice, inundaţii. "ro)eţiile legate de moartea celui de;al patrulea 0oare vor#esc despre M)oculcare va veni din cer. Clasi)icarea timpului în patru epoci nu este apanajul maya!ilor sau al a+tecilor, ci o reg$sim deopotriv$ în "urana vecGii 4ndii, unde timpul este împ$rţit în patru ere< 0atya Zuga -v&rsta de aur/, Treta Zuga -v&rsta de argint/, D[apara Zuga -v&rsta de #ron+/ !i ali Zuga -v&rsta de )ier/ !i în t$#liţele caldeene unde timpul are patru sGar. 3amanii intervievaţi de arrios în cartea sa a)irmau c$, dup$ ce se va s)&r!i timpul acestei civili+aţii, cei care au con; !tiinţa eJtins$, capa#il$ s$ înţeleag$ sensul 8Jistenţei vor intra într;o nou$ v&rst$ de aur. M5a veni vremea în carejocul va )i înlocuit de acţiune. (ulte spirite puternice, ie!ite de su# povara timpului, au decis se încarne+e aceste vremuri, venind cu mari puteri s$;i s$ tre+easc$ pe ceiîncare vor s$ Tr$iasc$, îns$ tre#uie spus c$ !i din partea Um#rei vin în aceste vremuri entit$ţi care se vor str$dui s$ p$stre+e am$girea !i sclavia. (agia va)i de am#ele p$rţi9 Toate se vor scGim#a, dar gradul de su)erinţ$ sau de )ericire va depinde de)iecare dintre noi9 'm v$+ut c$ în vi+iunea !amanic$ asupra evoluţiei con!tiinţei Mde+l&narea lumii vecGi începe în >?A@, c&nd se declan!ea+$ o perioad$ de tran+iţie planetar$ de la economia centrali+at$ c$tre cea li#eral$. 4n >??, consumismul ca va; loare )undamental$ a sistemului capitalist era împ$rt$!it în toat$ 8uropa. 1oarte interesant$ este o pro)eţie culeas$ de Carlos arrios în Cartea Destinului, de la un vraci din (eJic< M5a veni timpul în care #anii vor )i simple G&rtii )$r$ valoare, #$ncile se vor pr$#u!i, #locurile înalte vor r$m&ne )$r$ ap$ !i curent. Cur&nd, #oli n$scute dintr;o alimentaţie arti)icial$ vor ataca populaţiile ţ$rilor industriali+ate. 3i atunci, c&nd tot sistemul se va pr$#u!i, vom )i )orţaţi s$ ne concentr$m asupra noastr$ !i a p$m&ntului9
De!i )$cut$ cu aproape dou$ decenii în urm$, aceas; t$ predicţie ne îngrijorea+$ ast$+i prin acurateţea sa9 De la isiGasmul care vor#e!te despre %$+#oiul 7ev$+ut p&n$ la pro)eţiile maya care opun Luminii Um#ra, trec&nd desigur prin mitologiile popoarelor, înţelegem c$ se duce o lupt$ te; ri#il$ între evoluţie !i stagnare, între progresi!ti !i retrogra+i, între ine !i %$u9 Leon 0GendonuaG, un vraci din *uatemala, studiind calendarul T+olXin, a tras urm$toarea conclu+ie< MTr$im într;o lume polari+at$< po+itiv;negativ, noapte;+i, #$r#at;)emeie. Lumina !i Um#ra au nevoie una de cealalt$, c$ci se a)l$ în ecGili#ru, dar, în momentele prin care trecem acum, partea Um#rei este )oarte puternic$ !i )oarte Got$r&t$ în privinţa o#iectivelor sale. "riorit$ţile ei sunt sta#ilite, !i ierarGia sa, per)ect structurat$. 0t$p$nitorii Um#rei acţionea+$ s$ ne conectarea cu spirala celei de;aîncerc&nd Cincea Lumi în împiedice =>9 4n vi+iunile !amanice ciclurile prin care a trecut uma; nitatea au )ost dominate de cele patru elemente constitutive< p$m&nt, ap$, aer, )oc. îns$ noi !tim, at&t din cultura orien; tal$, c&t !i din e+oterismul occidental, c$ sunt cinci elemente într;un întreg< ]uinta 8ssentia. 'l cincilea element, care este totodat$ !i guvernatorul celorlalte !i se nume!te 8ter. 'cest element rare)iat al atmos)erei este cel mai activ din Univers, penetrea+$ orice spaţiu, transmite unde de energie pe toa; te )recvenţele, de la aura uman$ p&n$ la tele)onia mo#il$. '!adar, cel de;al cincilea element, coordonatorul, Mcreierul celorlalte patru, nu este de srcine material$. în structurile 'D7;ului se a)l$ întreaga in)ormaţie cosmic$. în regiunea eterat$ a )iinţei noastre, în 0pirit se a)l$ Calea, 'dev$rul !i 5iaţa. Dumne+eu ne;a )$cut cinstea s$ ne locuiasc$9 (aya!ii au prev$+ut de mult trecerea de la dimensiu; nea material$ la cea spiritual$ sau eteric$.
Con)orm credinţelor lor, umanitatea a cunoscut deja trei cicluriR acum, se a)l$ spre s)&r!itul celui de;al patrulea, iar din => intrarea în dimensiunea celui de;al cincilea 0oare. Con)orm tradiţiilor maya, primul soare, (atlactil'tl, a guvernat ==A ani, iar în acea perioad$, pe Terra rasa do; minant$ era a uria!ilor. Civili+aţia aceea a )ost distrus$ de ap$< 'pacGioGuali+tli -potop/. Umanitatea de atunci a )ost trans)ormat$ în am)i#ieni, pe!ti. Un singur cuplu a supravie; ţuit, repopul&nd p$m&ntul. 'l doilea ciclu s;a a)lat su# domnia lui 8Gecoatl!i a du; rat =>= ani. 'cest soare a )ost distrus de 3arpele 5&ntului, oamenii au )ost trans)ormaţi în maimuţe. 'lt cuplu unanoid a supravieţuit, reînnoind umanitatea. 'l treilea soare, Tley^uiaGuillo, a guvernat ciclul timp de =A> ani )iind distrus de )oc. Cuplul a supravieţuit m&n; c&nd un )ruct magic Distrugerea vine numit dup$ Et+incoacoc. =B de ani, prin )oame, s&nge !i )oc... Urma!ii maya!ilor anunţ$ mari scGim#$ri !i pro)unde trans)orm$ri. 7oua er$ va )i re+ultatul alinierii aJei polare cu centrul galaJiei noastre. "e > decem#rie =>, pentru prima oar$ într;un an platonician -B === ani temporali/, soarele se va în$lţa al$tur&ndu;se planurilor ecliptice ale C$ii Lactee )orm&nd o cruce cosmic$ aceasta ne)iind altceva dec&t încar; narea 'r#orelui 5ieţii, cunoscut în toate tradiţiile spirituale ale lumii. 'ceast$ aliniere va descGide un canal prin care energia cereasc$ va trece prin "$m&nt, puri)ic&ndu;l pentru a;l ridica la un nivel mult mai înalt de vi#raţie9 iologul suede+ Cari SoGan Calleman, eJpert în on; cologie !i coautor a numeroase articole despre civili+aţia 'mericii Centrale !i de 0ud, consider$ c$ în Calendarul (aya este înci)rat$ Mteoria totului !i c$ nu vom putea înţe; lege cu adev$rat ce se va înt&mpla în => dec&t atunci c&nd vom înţelege c$ tr$im într;un proces continuu de creaţie structurat în cicluri planetare !i cosmice.
3i cele#rul )i+ician 0tepGen Ha[Xing, în 0curta istorie a timpului, scrie c$, dac$ umanitatea ar descoperi o teorie a totului, principiile generale ar tre#ui s$ )ie simple, pe înţe; lesul tuturor, nu doar a unui num$r mic de savanţi< M'tunci vom )i toţi ; )iloso)i, oameni ai !tiinţei ; în stare s$ lu$m parte la discuţia despre raţiunea eJistenţei Universului. *$sirea r$s; punsului la aceast$ între#are ar)i ultimul trium) al înţelepciunii umane, c$ci am cunoa!te ast)el planul lui Dumne+eu. Dac$ unul dintre cei mai complec!i )i+icieni !i mate; maticieni moderni scrie c$ evoluţia Universului nu are cum s$ )ie rodul Ga+ardului, ci, dimpotriv$, este un act din (area Oper$ a lui Dumne+eu, înseamn$ c$ a#solut tot ceea ce s;a înt&mplat se înt&mpl$ !i va urma, corespunde unui scop din care )ace parte !i eJistenţa noastr$9 ar#ara Hand Clo[, eJeget a Calendarului (aya, sus; ţine c$ ciclurile trasate în calendar sunt asociate siei corespund unorevoluţiei importante perioade cosmice. "erspectiva asupra timpului eJclude liniaritatea. Lumea nu e plat$ !i mate; rialist$, ci este structurat$ pe niveluri multiple, îm#inate unul în altul asemenea cercului în cerc. 'ceast$ spiral$ a timpului cunoa!te o contracţie încep&nd cu >???, de aici !i sen+aţia ge; neral$ c$ timpul s;a scurtat. Te+a c$ timpul se accelerea+$ în evoluţia con!tiinţelor i;a )$cut pe Calleman !i Clo[ s$ scrie într;un studiu comun c$ Mam început s$ ne de+volt$m mai rapid în urm$ cu >= === de ani, c&nd Gomini+ii au evoluat în oameniR apoi !i mai repede, c&nd am început s$ ne de+volt$m civili+aţiile, pe la >> î.Hr. !i din ce în ce mai repede p&n$ la de#utul revoluţiei industriale din >@EE. Dac$ ne juc$m puţin cu calculele matematice, o#ţinem o imagine de ansam#lu tul#ur$toare< încep&nd cu >???, com; primarea timpului este uluitoare. "$i, dac$ umanit$ţii i;au tre#uit E >E de ani p&n$ la utili+area teGnologiilor, vedem cum numai în secolul al ;lea
am +#urat în cosmos, am reali+at sateliţi de comunicaţii !i plat; )orme de sociali+are on line. Con)orm teoriei celor doi, accelerarea timpului ar con; duce evoluţia în cursul unor perioade din ce în ce mai scurte, culmin&nd spre s)&r!itul anului =>>. încep&nd de atunci, ne vom plasa într;o realitate planetar$ dominat$ de cutremure devastatoare. Decorul lumii vecGi tre#uie s$ dispar$, pentru a )ace loc unei noi 0cene9 Un alt calendar interesant este cel a+tec, derivat de la maya!i !i care este împ$rţit în dou$. O versiune solar$ cu aplica#ilitate în agricultur$, administraţie !i viaţa cotidian$ !i o versiune selenar$ pentru predicţii astrologice !i interpre; t$ri religioase. 'nii solari erau divi+aţi în > luni a c&te = de +ile, plus înc$ cinci +ile suplimentare, iar calendarul liturgic avea > luni )ormate din A;? de +ile. '+tecii au o#servat c$ la )iecare+i,Eprilej de ani c$tre ceremoniale. noul an -revelionul/ pica în aceea!i de trecerea mari )estivit$ţi Ca !i la maya!i, perioadele de (are Trans)ormare ale planetei se consum$ la )iecare > === de ani, )iJ la jum$; tatea unei revoluţii complete a soarelui -anul platonician de aproJ. B === ani/. 5i+iunile lor asupra "ragului din => este aproape identic$ maya!ilor. "uri)icarea "$m&ntului începe în >?A@ !i va repre+enta Tran+iţia c$tre %ena!terea Con!tiinţei (ultidimensionale. 4n aceast$ perioad$ au !i vor avea loc mari tul#ur$ri n$scute din Mîncle!tarea )iilor luminii cu cei ai întunericului;, r$+#oa; ie, Gaos social, distrugerea mediului, catastro)e !i cataclisme naturale. Tran+iţia se va încGeia odat$ cu realinierea aJei po; lare cu centrul sistemului nostru solar. Dup$ aceste vremuri teri)inate, omenirea va intra într;o nou$ epoc$ a Luminii !i înţelepciunii, numit$ de a+teci 8ra 4t+a. în cultura (aya, st$p&nul Timpului !i al Ciclurilor se nume!te "acal 5otan, un )el de Hermes (ercurios Trismegistus sau TotG, dac$ nu cumva este acela!i +eu, su# )orme !i denumiri di)erite.
în anul >?E, a )ost descoperit$ în piramida Templul 4nscripţiilor -[[[.egipt.J)orum.ro:post:@B:l:"iatra_de_ la_"alen^ue:/ o piatr$ )unerar$ care spune povestea lui "acal 5otan -B>;BA d. Hr./ !i care a domnit E de ani în "alen^ue -7aG CGan/. 'cesta, asemenea precursorului s$u "itagora, a)irma< MTotul este num$r, Dumne+eu este un num$r, iar uma; nitatea este legat$ om#ilical -energetic/ de galaJie. Con)orm calculelor sale, ciclul de B === de ani se în; cGeie pe >.>.=>. (aya!ii pro)eţiser$ c$ omenirea, în evoluţia ei în acest ciclu, va uita de apartenenţa ei la întreg, se va de+ice de le; g$turile )undamentale cu universul, iar natura va aluneca în Msomnul ignoranţei, intoleranţei !i al distrugerii, misiunea maya!ilor )iind aceea de a transmite Mumanit$ţii mesajul Tre+irii. "acal 5otan a murit în BA, morm&ntul s$u )iind sigilat nou$ ani mai t&r+iu !i redescoperit, a!a cum am ar$tat mai sus, în >?E. între B? -BA`? ani/ !i >?E s;au scurs > B= de ani ->
ore !i noapte ;> ore/. între B? !i => se scurg > = de ani -><= este )recvenţa universal$ a timpului/. 'cum s$ constat$m c&teva Mcoincidenţe matematice. 'm v$+ut c$ pentru maya!i !i a+teci, la )iecare E de ani, re; velionul pica în aceea!i +iR morm&ntul lui "acal 5otan a )ost redescoperit în >?E, iar de la cucerirea spaniol$ din >? p&n$ în => se vor scurge eJact E= de ani. Dac$ oper$m cu adunarea teoso)ic$, avem E`@ -!apte +ile, !apte planete, !apte cGaXre, !apte guvernatori planetari, candela#ru cu !apte #raţe din Templul lui 0olomon, !apte )recvenţe cere#rale etc/. 'st$+i, ne a)l$m spre s)&r!itul epocii întunericului, !i dup$ decem#rie => ne vom a)la în noua paradigm$ a Luminii. 5a începe un nou ciclu în care umanitatea, natura !i universul vor )i Mo singur$ (are 1iinţ$Y 'ceasta este taina maya!ilor9 4deea lui "acal 5otan cum c$ universul este multidi; mensional !i c$ a#solut totul se leag$ între lumea v$+ut$ !i cea nev$+ut$ este con)irmat$ !tiinţi)ic de pro)esorul de )i+ic$
*eo))rey CGe[, de la Universitatea erXeley, care a ela#o; rat teoria ootstrap;ului cosmic. Termenul de #ootstrap descrie coneJiunile !ireturilor care se încruci!ea+$ pe #ocanc. De aici, pro)esorul de)ine!te universul ca )iind o M.ţes$tur$ di; namic$ de evenimente a)late in interconeJiune. Teoriile cuantice postulea+$ !i ele acela!i lucru< pro; priet$ţile unei p$rţi din aceast$ Mţes$tur$ sunt legate Mom#i; lical de propriet$ţile celeilalte p$rţi, iar interconeJiunea lor determin$ structura întergii ţes$turi. (ai simplu !i mai pe înţeles< universul din care )acem !i noi parte ca microcosmos nu mai poate )i descompus în p$rţi autonome care evolue+$ separat, ci ne a)l$m cu toţii ; oameni, plante, animale, stele, planete, clustere galactice ; într;un Tot. 'cestea sunt predicatele marilor religii9 4n istoria civili+aţiei s;au asociat cu aceste idei !i Hipocrate, cu a lui 0impatia tuturor)iecare lucrurilor, !i "ico della (irandola, cuteorie Unitatea care leag$ creatur$ de celelalte. Un alt eJeget al pro)eţiilor maya este *regg raden, autorul #estsellerului internaţional Tre+irea la punctul +ero. 8l pre+ice c$ p&n$ în => polii p$m&ntului se vor scGim#a. *regg raden scrie în cartea sa c$ teGnologiile pe care le cunoa!tem p&n$ ast$+i nu vor mai )i )olositoare în noua pa; radigm$ de dup$ =>, cu eJcepţia M)ree energy studiat$ !i postulat$ de 7iXola Tesla, cele#rul inventator s&r# cu srcini rom&ne!ti. înţeleg&nd )oarte #ine )enomenele de unde elec; tromagnetice, raden a ela#orat o teorie în care "$m&ntul î!i cre!te, în ultima vreme, )recvenţa de #a+$ -vi#raţia/, în timp ce )orţa c&mpului s$u magnetic descre!te, ceea ce va conduce la inversarea polilor. "entru a avea o vi+iune mai ampl$, s$ vor#im puţin despre re+onanţele 0cGumann. 'cestea sunt unde cvasista; ţionare, greu detecta#ile care acţionea+$ într;o cavitate cu; prins$ între supra)aţa p$m&ntului !i ionos)er$.
4n >?B, iroul 'merican de %adiopropagare a m$; surat aceast$ verita#il$ und$ Mcere#ral$ a "$m&ntului !i a evaluat;o la @,E Gert+i sau cicluri pe secund$. 'ceste unde sunt in)luenţate de ciclurile de pete solare care se repet$ la un interval de >> ani si de activitatea electric$ a atmos)erei. %evenind la teoria lui raden, eJpus$ în Tre+irea la punctul +ero, pro)esorul annerjee de la Universitatea din 7e[ (bJico demonstrea+$ c$, într;adev$r, c&mpul magne; tic planetar a pierdut jum$tate din intensitatea sa în ultimii === de ani, iar datele actuale arat$ c$ intensitatea acestui c&mp a r$mas la AN )aţ$ de valoara sa energetic$ de acum === de ani. Toate aceste date converg spre ideea c$ într;un timp relativ apropiat polii magnetici ai p$m&ntului vor )ace rocada. "e > ianuarie ==, în 0undey Times a ap$rut un arti; col semnat de mai mulţi oameni de !tiinţ$, care argumentau aceast$ virtual$ inversare a polilor, o#serv&nd apariţia unor MvorteJuri în c&mpul magnetic terestru deasupra 'tlanticului de 0ud !i a 'rticii. 7ils Olsen, cercet$tor la Centrul Dane+ "entru 3tiinţ$ "lanetar$ a declarat c$ nucleul p$m&ntului su)er$ modi)ic$ri colosale< Maceasta ar putea corespunde st$rii în care operea+$ geodinmica "$m&ntului, înainte de inversarea polilor magnetici. Coro#or&nd toate aceste teorii, re+ult$ o conclu+ie seac$< în ritmul acesta de descre!tere a c&mpului planetar, magnetismul terestru va )i nul în =>. 0emnele prevesti; toare ale acestor permut$ri )undamentale ar )i atunci c&nd p$s$rile migratoare vor +#ura în sens gre!it, #usolele nu vor mai indica nordul, iar sateliţii vor )i ar!i din cau+a radiaţiei solare. Ceea ce devine interesant este c$, încep&nd cu ==?, #usolele militare au înregistrat ni!te anomalii de >E;= de grade în indicarea nordului magnetic, iar din ce în ce mai mulţi sateliţi au început s$ se pr$#u!easc$ pe sol.
Con)orm eJegeţilor care au studiat ciclicitatea eveni; mentelor planetare, cu aproJimativ A== === de ani în urm$, "olul 7ord a ocupat locul "olului 0ud. între#area care a r$mas vala#il$ p&n$ ast$+i este dac$ aceast$ inversare este produsul unui eveniment eJcepţional sau se derulea+$ dup$ un scenariu presta#ilit. Unii geo)i+icieni sunt parti+anii ideii c$ polii s;au inversat în toate timpurile. "e un calcul matematic care ţine cont de vecGimea soa; relui !i a Terrei, ei au evidenţiat c$ scGim#area polilor se în; t&mpl$ dup$ un ciclu de aproJimativ E== === de ani. 0peciali!tii în paleomagnetism înt$resc aceste teorii cu studii e)ectuate pe urme vecGi de lav$ !i care indic$ urm$; torul )apt< într;o perioad$ plasat$, de data aceasta cu c&teva milioane de ani în urm$, "olul 7ord s;ar )i deplasat cu mai multe grade pe +i, )iecare grad acoperind >>> Xm de p$m&nt. Un alt calcul deose#it de intersant cel al geologilor studiind coralii, au o#ţinut in)ormaţiieste de maJim$ utilitate. care, 'st$+i, pe cocGilia coralilor sunt BE de cercuri de cre!tere anual$, în timp ce coralii;)osil$, dat&nd de aproJi; mativ == de milioane de ani, comportau A=. "ornind de la aceast$ o#servaţie, geologii a)irm$ c$ în vremuri imemoriale anul avea A= de +ile )aţ$ de cele BE ale timpului nostru. Cu alte cuvinte !i ceva mai compreGensi#il, putem s$ ne imagin$m c$ pe "$m&nt au )ost unit$ţi de timp di)erite. 'st$+i, Terra î!i încetine!te rotaţia în jurul propriei aJe, dar î!i eJtinde revoluţia în jurul soarelui, de unde !i Msen; +aţia general$ de scurtare a timpului. Cu toţii suntem deja )amiliari+aţi cu scurtarea +ilei, lumina de la de ore la >B. %e+onanţele 0cGumann, pe care *regg raden le con; sidera #$t$ile inimii "$m&ntului, !i;au scGim#at )recvenţa de la @,A Gert+i p&n$ la aproape > de Gert+i -> cicluri pe secund$/. Timp de milioane de ani, Terra !i;a p$strat )recvenţa de re+onanţ$ )undamental$ care corespunde cu starea de re;
laJare cere#ral$, îns$, încep&nd cu >?A=, s;a constatat aceast$ accelerare vi#ratorie. La începutul anului ===, cercet$torii norvegieni în cola#orare cu ru!ii au demonstrat c$ "$m&ntul are o vi#raţie intern$ de > Gert+i. Con)orm matematicianului Leonardo 1i#onacci ; care a pu#licat în >= Li#er a##aci, unde eJpune modelul de cal; cul care avea s$;i poarte numele< !irul lui 1i#onacci, pornind de la num$rarea cu nou$ ci)re plus +ero, în care )iecare ter; men este egal cu suma termenilor precedenţi ; planeta noas; tr$ se îndreapt$ spre o vi#raţie )undamental$ de > cicluri pe secund$, ceea ce se mulea+$ per)ect pe percepţia maya asupra timpului. Din aceast$ perspectiv$ cercet$torii vor#esc despre o scGim#are vi#ratorie a "$m&ntului, care din punct de vedere Gert+ial corespunde st$rii cere#rale de con!tiinţ$ eJtins$, de cuvinte, meditaţie. Cu alte dac$ în eta -con!tient/ percepţiile ne; uronale decriptau universul tridimensional, limitat de spaţiu !i timp, în 'lpGa -su#con!tient/ percepţiile se nuanţea+$ !i putem între+$ri realit$ţile MLumii de Dincolo. "rin scGim#area pulsatorie a Terrei de la @,A cicluri pe secund$ la >, omul va ie!i din starea de Msomn !i va intra în M(area Tre+ire, a!a cum prev$d maya!ii. 'dmiţ&nd po; si#ilitatea scGim#$rii polilor între ei, putem s$ ne imagin$m c$, din =>, 0oarele va r$s$ri la vest !i va apune la est, iar pe m$sur$ ce ne apropiem de Mpunctul +ero, cum scrie arden, +iua lumina se va reduce de la de ore la >B. 4ntrarea într;o alt$ re+onanţ$ ne va proiecta într;o di; mensiune în care tot ceea ce g&ndim se va mani)esta imediat, !tiind deja c$ timpul este unitatea de m$sur$ care;i permite g&ndului s$ devin$ realitate9 Louis de roglie, laureat al "remiului 7o#el pentru )i+ic$ în >??, enunţa o teorie con)orm c$reia, de!i trecutul, pre+entul !i viitorul eJist$ în spaţiu;timp, iar dinamica tim; pului ne apare ca o succesiune a lumii materiale, în realitate
evenimentele care !i;au ar$tat e)ectele în plan concret eJist$, în potenţial, anterior momentului în care sunt descoperite. Ca !i #udismul, )i+ica cuantic$ postulea+$ c$ nu eJist$ spaţiu !i timp, ci doar g&nduri generatoare de realit$ţi. '!adar, dac$ aceast$ convenţie spaţio;temporal$ ar disp$rea, intenţiile noastre s;ar materiali+a instantaneu. "e m$sur$ ce ne apropiem de )atidicul =>, eJege; ţii pro)eţiilor maya, printre care !i *regg raden, vor#esc despre modi)icarea structurii 'D7;ului uman de la dou$ la dou$spre+ece ramuri, ceea ce înseamn$ c$ înveli!ul nostru )i; +ic va )i preg$tit s$ accepte !i s$ înţeleag$ o nou$ dimensiune eJistenţial$ în care s$ nu mai eJiste #ariera timpului. %e)eritor la scGim#area de paradigm$ !i catastro)ele din perioada de tran+iţie, doctorul 'leXsei 7. Dimitriev de la 4nstitutul de *eologie, *eo)i+ic$ !i (ineralogie al 'cademiei de 3tiinţe din 0i#eria constatat, studii comparative, c$ între >?B !i >?? anum$rul total)$c&nd al catastro)elor naturale -uragane, tai)unuri, inundaţii, tsunami, cutremure/ a crescut cu >=N. ar#ara Hand Clo[ este convins$ c$ în perioada ime; diat urm$toare, =>>;=>, "$m&ntul va intra într;un spaţiu )otonic, iar aceste particule elementare vor )orma o ^uant$ de c&mp electromagnetic re+ultat în urma ciocnirii dintre un po+itron !i un electron. 'ceast$ trecere va aniGila toate c&m; purile noastre magnetice !i electrice. "e aceast$ teorie se #a+ea+$ *regg raden c&nd scrie< M 4n =>, toate teGnologiile noastre #a+ate pe consum nu vor mai )i #une de nimic. Cu eJcepţia energiilor li#ere, nimic ce contravine ecGili#rului universal nu va mai )uncţiona9 4n secolul al l;lea, astronomul engle+ 0ir 8dmund Halley, urm$rind )irmamentul, a descoperit c$ trei stele a)la; te în "leiade !i locali+ate în constelaţia Taurului aveau cu totul alte po+iţii dec&t cele transmise de anticii astronomi greci. Or, ce eroare comis$ )ie de Halley, )ie de precursorii s$i poate )i trecut$ cu vederea, întruc&t di)erenţele de carto; gra)iere sunt )oarte mari. De aici, #ritanicul a tras conclu+ia
c$ "leiadele se mi!c$ dup$ un sistem #ine organi+at. "este aproJimativ un secol, astronomul german 1riedricG \ilGelm essel va con)irma teoria lui Halley. Ulterior, alţi astronomi, printre care !i spaniolul Sose Comas y 0ola, au încercat s$ postule+e c$ "lediadele !i alte stele )ac parte dintr;un sistem planetar propriu. Dup$ ce s;a descoperit steaua principal$ -soarele/ din "leiade, numit$ 'lcion, s;a calculat c$ sistemul nostru solar are nevoie de aproJimativ E === de ani -anul platonician/ ca s$;!i parcurg$ revoluţia în jurul lui 'lcion înainte de a reveni la punctul de plecare !i c$ între galaJia noastr$ !i sistemul "leiadelor eJist$ o ne#uloas$ gigantic$ situat$ la == de ani;lumin$ de "$m&nt. De aici s;a putut trage conclu+ia c$ la aproJimativ > E== de ani întreg sistemul nostru solar traversea+$ aceast$ ne#uloas$ care este )ormat$ din )otoni -particule de energie luminoas$/. Con)orm o#servaţiilor lui Sose Comas y 0ola, 0oarele nostru se a)l$ pe punctul de a trece înc$ o dat$ prin aceast$ #arier$ electromagnetic$ !i, cu c&t se apropie mai mult de centura de )otoni, cu at&t "$m&ntul cunoa!te activit$ti se; ismice !i vulcanice, tornade, tai)unuri, inundaţii, precum !i agravarea g$urilor de o+on, iar 0oarele î!i eJtinde activitatea. "e data de >E )e#ruarie ==>, comunit$ţile oamenilor de stiint$ de la 7'0' au anuntat c$ 0oarele a su)erit modi; )ic$ri importante< c&mpul magnetic inversat !i polii magnetici ai 0oarelui vor s$u r$m&ne ast)el s;a p&n$ în =>. 'ceast$ tran+iţie se petrece la )iecare >> ani. De!i c&mpul magentic terestru este di)erit de cel solar, am#ele au linii de )orţ$ încGise l&ng$ ecuator !i descGise l&n; g$ poli. 'cest gen de c&mp este numit dipol. C&mpul dipo; lar al 0oarelui este de o sut$ de ori mai puternic dec&t cel al "$m&ntului, iar petele solare, sursa unor noduri magentice )oarte intense, pornesc în spiral$ spre planetele sistemului, în timp ce c&mpul dipol dispare. De aici !i intensi)icarea activit$ţilor vulcanilor, precum !i eJacer#area activit$ţii )aliilor su#terane.
4n anii ?=, nava spaţial$ Ulysses, conceput$ de 7'0' în cola#orare cu 80' -8uropean 0pace 'gency/, a )ost lansa; t$ deasupra or#itelor planetare pentru a monitori+a !i culege date despre 0oare, polii acestuia !i repercusiunile asupra ga; laJiei. 4n urma anali+$rii datelor aduse, )i+icianul David H. HatGa[ey, specialist 7'0', a)irma c$ ciclul solar va culmi; na între anii =>=;=>> !i c$ în aceast$ perioad$ activitatea 0oarelui va )i mult mai intens$ dec&t a )ost o#servat$ în ul; timii == de ani. Cur&nd, i s;a al$turat !i )i+icianul %o#ert \ilson care înt$re!te conclu+ia con)ratelui admiţ&nd c$ vi; itorul ciclu solar va culmina spre s)&r!itul acestui an !i va )i unul dintre cele mai violente din ultimii E= de ani. Ceea ce îngrijorea+$ cel mai mult sunt petele solare care pot in)luenţa nivelele de radiaţie ultraviolet$ !i a ra+elor , unde !i particule care a)ectea+$ Got$r&tor atmos)era terestr$. de la *alileo astronomii preocu;0oarelui paţiînc$ de studiul petelor *alilei, solare !i mai ales au de )ost activitatea de;a lungul ciclului s$u de >> ani. (ausumi DiXpati, astronom în cadrul 7C'% -7ational Center )or 'tmos)eric %esearcG/, crede c$ urm$to; rul ciclu solar va )i cu =;E=N mai intens dec&t precedentul, îns$ activitatea culminant$ se va produce în => !i nu înain; te. Conclu+ia este c$ între =>=;=> ar tre#ui s$ ne a!tept$m la o )urtun$ solar$ )$r$ precedent9 0$ continu$m periplul nostru !i cu alte studii re)eri; toare la 0oare. (iXe LocX[ood, cercet$tor la La#oratoarele 7aţionale ale %utGerort 'ppleton din OJ)ordsGire, atrage atenţia c$ )orţa c&mpului magnetic al 0oarelui a crescut cu >=N )aţ$ de anul >?=>. 3i doctorul 'leXsei 7. Dmitriev, care lucrea+$ pentru 'cademia 'ero;0paţial$ %us$, vor#e!te despre cre!terea radiaţiilor solare. Dac$ p&n$ acum m$sur$torile indicau >= unit$ţi astro; nomice -aproJimativ >E= de milioane de Xm/ ale Gelios)erei, încep&nd cu anul ==A se constat$ c$ aceast$ energie radiant$
a ajuns la o grosime de >== de unit$ţi astronomice, ceea ce în; seamn$ o cre!tere de >==N. Cercet$torii ru!i sunt preocupaţi de )aptul c$ aceste mo; di)ic$ri solare pot in)uenţa în mod dramatic )uncţionarea pla; netelor din *alaJie !i mai ales pot pertur#a #iosul. 8Jpansiunea Gelios)erei va scGim#a natura #a+ic$ a oric$rei materii din sistemul solar, inclusiv 'D7;ul. Dup$ unii cercet$tori, umanitatea a intrat su# in)luenţa acestor )otoni în >?B, iar în proJimitatea lui =>> se va con; )runta cu p$trunderea direct$ în centura )otonic$. Terra are nevoie de E;B +ile ca s$ traverse+e aceast$ uria!$ Mperdea de materie !i antimaterie. 'ceast$ traversare se va produce !i printr;un c&mp magnetic nul -s$ ne amin; tim de punctul +ero din teoriile lui raden/. '!adar, în acea perioad$ de trecere, tot ceea ce )uncţionea+$ cu ajutorul c&m; pului înceta activitatea. 0$magnetic includemî!iînva acest scenariu lipsa comunicaţiilor !i a electricit$ţii. '!adar, pro)eţiile religioase care vor#esc despre trei +ile de întuneric, urmate de o lumina special$ care aduce nemurirea, au un temei în )undamentarea !tiinţi)ic$. 'cest întuneric generat de trecerea "$m&ntului prin Centura 1otonic$ va marca Ms)&r!itul timpurilor !i începutul Timpului în care starea noastr$ de con!tiinţ$ va )i eJtins$, iar noi vom vedea, percepe !i înţelege Universul a!a cum este el de )apt< multidimensional, spiralat, inteligent9 0peciali!tii în domeniu sunt de p$rere c$, dup$ tra; versarea centurii )otonice, c&mpurile gravitaţionale !i cele magnetice ale sistemului solar vor )i )undamental modi)icate, ceea ce va avea un impact enorm asupra con!tiinţelor. 0e vor#e!te despre o distorsiune de un impact enorm asupra con!tiinţelor. 0e vor#e!te despre o distorsiune spa; ţio;temporal$ !i atunci c$l$toriile multidimensionale vor )i )oarte posi#ile. 8nergia )otonic$ are o surs$ inepui+a#il$, nu tre#uie prelucrat$, nu cost$ nimic !i ra+ele )otonice utili+ate ca !i com#usti#il pot asigura aventura spaţial$.
4n lumea post => sau în 7oua 8r$, cum o numesc !amanii, energiile poluante nu vor mai eJista, iar dominaţia oligarGic$ a Mpertroli!tilor se va n$rui< M'urul negru pe care omul îl va scoate din m$runtaiele (amei *eea se va întoar; ce împotriva celor care au otr$vit viaţa !i îi va îneca în negura necredinţei lor9 -pro)eţia lui Cal 7e#un, ultima c$petenie a indienilor 0iouJ/. Traversarea "$m&ntului în aceast$ #and$ )otonic$ va )i urmat$ aproape sincron de evoluţia con!tiinţei umane, iar printre capacit$ţile o#i!nuite vor )i telepatIa, telXine+ia !i con; trolul energetic. 0cenariile de la 80' !i 7'0' converg în ideea c$ pri; mele modi)ic$ri vi+i#ile dup$ trecerea prin centura )otonic$, la nivel celular, structurile energetice se vor scGim#a, iar pla; jele de )recvenţe vor cre!te. "e cei descGi!i spiritual, îi vaîns$ ajutapentru s$ cei progrese+e uluitor de repedeaceast$ pe toatetrecere planurile, care se agaţ$ de 4coana (aterialismului !i a 0eparatismului aceste modi)ic$ri vor )i insuporta#ile. (ulţi dintre ei pre)e; r&nd s$ moar$9 0$ ne amintim de 'pocalispa luiloan în care întune; caţii vor )i at&t de speriaţi de modi)ic$rile planetare înc&t î!i vor cer!i mai degra#$ moartea dec&t salvarea9 Sac^ueline ous^uet, doctor în !tiinţe !i cercet$tor la Centrul 7aţional 1rance+ pentru Cercet$ri 3tiinţi)ice -C7%0/, cu privire la modi)ic$rile planetare din proJimita; tea lui =>, scrie urm$toarele idei< MDiminuarea drastic$ a c&mpului magnetic !i dispariţia treptat$ a c&mpurilor responsa#ile de vecGile noastre scGeme de g&ndire, cu distrugerea suporturilor lor moleculare care servesc drept antene, sunt consecinţele tuturor devierilor actuale. De aici re+ult$ cre!terea vi#raţiilor planetare. 7oi tr$im pe supra)aţa Terrei, care este mama noastr$, !i suntem a!adar codi)icaţi pe aceste )recvenţe. 'st$+i, diminuarea c&mpului magnetic !i cre!terea procentului vi#raţiilor "$m&ntului ne permit s$ accedem la cunoa!tere
urm&nd meta#olismul cosmic )ormat din cata#olism !i ana#olism. Tradiţia ne spune c$ la început au )ost o sear$ !i o dimineaţ$, ceea ce ne indic$ )aptul c$ orice nou$ viaţ$, orice restructurare începeprintr;un Gaos !i tre#uie s$ murim în noi în!ine ca s$ rena!tem, adic$ s$ renunţ$m la certitudinile noastre ca s$ accept$m scGim#area. Cine are minte s$ priceap$9 't&t de compleJele !i, mai ales, spectaculoasele modi)ic$ri planetare în care am intrat, pe care le travers$m !i care, dup$ p$rerile convergente ale speciali!tilor în domeniu, vor culmina pe data de >.>.=>, ne o#lig$ s$ g$sim ni!te r$spunsuri la un set de între#$ri esenţiale în evoluţie< KVCum s$ ne preg$tim pentru a înţelege !i a )ace )aţ$ noii paradigme K 8ste unajuns demers spiritual;po+itiv K 'rsu)icient )i oare de controlul asupra sentimentelor !i g&ndurilor K 4n ce )el vom a#orda )enomenele necunoscute !i ne; înt&lnite p&n$ acum 4ntr;o ordine aleatorie, este evident, pentru oricare om atent, c$ )olosirea a#u+iv$ a energiilor )osile precum ţiţeiul -petrolul/ !i Mdisecarea atomului în centrale, pe tot cuprin; sul Terrei, in)luenţea+$ dramatic Codul 7atural al iosului. "rin încruci!$ri genetice !i mai ales prin arti)iciali+area vieţii -materiale non;organice, Gran$ cu 8;uri, aer condiţionat etc./ se modi)ic$ toate in)ormaţiile din ap$, mediu !i univers. 4at$ ce spunea aceea!i Sac^ueline ous^uet< MCorpul !i psiGicul se preg$tesc )$r$ !tirea noastr$, deoarece aceste )aimoase in)ormaţii p$trund !i în noi. Dar cum s$ acţion$m în mod con!tient Din aceste noi )recvenţe re+ult$ o scGim#are corespun+&nd unor aci+i aminaţi, adic$ 'D7;ului. 'ceste noi antene ne o)er$ posi#ilitatea de a primi in)ormaţii pe care nu eram în stare p&n$ acum s$ le capt$m. 8le comand$ modi)icarea de
con!tiinţ$ anunţat$, cu o singur$ condiţie< s$)im descGi!i acestei scGim#$ri9 4n conclu+ie, în )uncţie de r$spunsurile g$site la în; tre#$rile de mai sus putem s$ acces$m un nivel de vi#raţie energetic$ mai înalt, ceea ce va modi)ica structura noastr$ molecular$ !i cGiar atomic$, iar noile noastre capacit$ţi ne vor ajuta s$ do#&ndim o li#eratate !i o compleJitate a g&ndi; rii, precum !i o înţelegere pro)und$ a rostului !i rolului in; dividual în raport cu "$m&ntul !i toţi locuitorii lui. 4nvitatia este clar$< %80"O70'4L4P'%8' C8T8'7ULU4 "L'78T'%9 7oua "aradigm$ înc$ din anii A=, un grup de cercet$tori )rance+i, coordonaţi de 8tienne *uille, g$sise dove+i concludente c$ energiile î!i "rintre scGim#aser$ iar structuri; o le umanecosmice con!tiinţa. altele, )recvenţa, )rance+ii constataser$ scGim#are de percepţie asupra timpului. Cu alte cuvinte, înc$ din ultimele dou$ decade ale secolului trecut, sistemul nostru de re)erinţ$ s;a scGim#at din ce în ce mai evident. Sac^ueline ous^uet a)irm$< M%ealitatea eJistenţial$ este un ansam#lu de c&mpuri supuse regulilor relativit$ţii restr&nse !i mecanicii cuantice, restul este doar o consecinţ$ a dinamicii acestor c&mpuri>. începe s$ se conture+e ideea c$ p$m&ntul ar putea )i o uria!$ Gologram$, iar, odat$ cu risipirea ne#uloasei din jurul g$urilor negre, tot mai mulţi savanţi se las$ sedu!i de ideea (ultiversului -univers multidimensional/. 7u !tiu dac$ dau )oarte precis de)iniţia g$urilor negre, dar, ca idee general$, am putea spune c$ ele sunt )orme care s;au pr$#u!it în ele însele eli#er&nd în preala#il toat$ in)ormaţia energetic$ su# )orma unui gigant c&mp magnetic. Oamenii de !tiinţ$ sunt de acord c$ acest c&mp magnetic postum vieţii unei planete, stele etc este compus din )otoni !i neutrino. 1i+icienii au demonstrat c$ la limita acestui c&mp magnetic se a)l$
prima particul$ care este asociat$ cu o und$ psi. 'ceasta din urm$ are rolul de a in)orma particula despre realitatea mediului ei energetic, deci in)ormativ. 0peciali!tii în cuantic$ sunt unanim de acord c$ aceast$ proprietate st$ la #a+a Gologramei9 "ionier al )i+icii cuantice, (aJ "lancX, a a)irmat în >? c$ eJist$ o matrice unic$ a creaţiei, o dimensiune ener; getic$ pur$ ca loc de srcine pentru sorii, planetele, stelele, dar !i pentru 'D7. %ecent, studiile din cuantic$ au con)ir; mat eJistenţa matriciei divine pe care au de)init;o< recipientul universului, )rontier$ dintre realitate !i imaginaţie -ca realita; te mental$/, oglind$ dintre starea de con!tient$ !i vis, re)leJul g&ndului !i al credinţei în lumea concretului. 'st$+i, savanţii serio!i sunt convin!i c$ cele patru dimensiuni convenţionale -lungime, l$ţime, în$lţime:a#is !i timp/ nu sunt su)iciente pentru a descrie cosmosul !i 4n de>?@, aceeaundevin parti+anii teoriei (ultiversului -n dimensiuni/. cele#ru pro)esor de la "rinceton, SoGn '. \Geeler, specialist în g$urile negre, cola#oratorul lui 8insetein !i al lui 7iels oGr, s;a eJprimat a!a< MUrm$toarea etap$ pe care va tre#ui s;o dep$!easc$ )i+ica va )is$ arate întregii lumi in)luenţa con!tiinţei asupra legilor umane . !i ale naturii. '!a cum nimeni nu poate s$;!i interprete+e partitura, )iind în acela!i timp !i scena, !i universul are nevo; ie de o scen$ mai mare pentru a se des)$!ura. \Geeler mai spune< M0cena unde spaţiul î!i reali+ea+$ scGim#$rile nu e nici m$car spaţiul;timpul lui 8instein... acolo nu sunt trei sau patru dimensiuni, ci un num$r in)init: încep&nd de aici, tot mai mulţi savanţi avansea+$ teo; ria universului multidimensional. "rintre ei, SoGn 0cG[art+, )i+ician la erXeley, a propus cGiar o teorie care implic$ >> di; mensiuni universale. Odat$ cu impunerea teoriilor cuantice, o#serv&nd mult mai pro)und lumea noastr$, )ormat$ din in)ime particule cu;
antice reali+$m cum pur !i simplu un proton, de eJemplu, î!i scGim#$ comportamentul în pre+enţa unei con!tiinţe emiţ$toare. 1i+icienii de la 4nstitutul de 0tiinte \ei+mann, din 4srael, au demonstrat c$ un )enomen se scGim#$ direct proporţional cu c&t îl eJamin$m mai mult, ceea ce ne impune s$ a)irm$m c$, dac$ suntem vii !i con!tienţi, Ma)ect$m în mod o#ligatoriu lumea din jurul nostru, cum scrie 0ylvie 0imon în =>;'pocalipsa anunţat$. %olul nostru creator se eJprim$ prin )aptul c$ g&ndu; rile, vor#ele !i acţiunile noastre ne creea+$ suportul lumii eJ; terioare în care tr$im, c$ci, în aceast$ nou$ lumin$ !tiinţi)ic$ înţelegem c$ suntem su)lete cu trupuri, !i nu invers. Ceea ce mentali+$m în invi+i#il devine concret în vi; +i#il, c$ci, s$ nu uit$m, Mtimpul este unitatea de m$sur$ care permite g&ndului s$ devin$ realitate, a!a cum !tiau maya!ii9 7u mai încape nici o îndoial$ între om 5i#raţiile !i "$m&ntterestre, eJist$ un Mcordon om#ilical, o relaţiec$armonic$. c&mpul s$u i+oelectric de joas$ )recvenţ$ !i cel magnetic se îm#in$ în aproJimativ aceea!i plaj$ de )recvenţe cu emisiile energetice umane. 'st$+i, de aceast$ relaţie intrinsec$ dintre micul cos; mos -Omul/ ; cosmosul mediu -"$m&ntul/ !i cosmosul mare -Universul/ se ocup$ ecGipele proiectului *8O B== -Gttp<:: [[[.geoB==.org:/. Conclu+iile acestor studii converg c$tre teoria c$ viaţa con!tient$ este in)luenţat$ at&t de c&mpul magnetic terestru, c&t !i de c&mpurile interplanetare !i interstelare. Cu alte cu; vinte, noi suntem un sistem trup;spirit -energii v$+ute;nev$; +ute/ !i ne comport$m ca un computer viu, cuantic. 8Jperienţele au demonstrat c$ în stare de meditaţie, c&nd creierul emite în al)a !i teta, omul !i planeta intr$ în re+onanţ$. De;a lungul istoriei, ne;am sincroni+at întotdea; una cu pulsaţiile "$m&ntului, iar ritmul vieţii noastre terestre a )ost !i este in)luenţat de mi!c$rile planetelor !i lumina stele; lor. îns$!i calendarele noastre lunare !i solare demonstrea+$ c$ Omul !i "$m&ntul au ca esenţ$ comun$ acela!i centru<
M(emento, Gomo, ^uia pulvis es et în pulverem reverteris -'minte!te;ţi, omule, c$ din ţ$r&n$ e!ti !i în ţ$r&n$ te vei întoarce; *ene+a< , >?/. %adiaţiile 0cGumann au o du#l$ )uncţie. "ot participa la reglajul ceasului nostru #ilogic in)luenţ&ndu;ne somnul, visele, secreţiile Gormonale, precum !i starea de con; !tient$, dar, tot la )el, ritmurile !i pulsaţiile creierului nostru pot modi)ica structural "$m&ntul. Cele#rul )i+ician David oGm, discipolul pre)erat al lui 8instein, !i;a eJprimat convingerea c$ particulele su#a; tomice r$m&n în contact cu restul particulelor, în ciuda distanţei uria!e care le poate desp$rţi, pentru c$ la un nivel mai pro)und al realit$ţii, aceste cuante nu sunt entit$ţi indi; viduale, ci, mai degra#$, eJtensii ale aceleia!i #a+e. 'ceasta ar putea )i o demonstraţie c$ a#solut toate aspectele cosmi; ce sunt legate prin acela!iacord suport 'cestetradiţii încerc$ri !tiinţi)ice sunt în pro)und cuenergetic. miturile, vecGile !i )iloso)ii. arl "ri#ram, pro)esor de psiGologie !i psiGiatrie la Universitatea 0tan)ord, devine parti+anul lui oGm sus; ţin&nd !i el c$ universul !i con!tiinţa ar avea aceea!i structur$ Gologra)ic$. De aici, 'lan (iller, 4ona (iller !i urt \e## au conceptuali+at Mparadigma Gologra)ic$ unde c&mpurile magnetice compleJe determin$ organi+area tuturor sisteme; lor #iologice. Con)orm acestei teorii, noi suntem mai degra#$ ni!te )iinţe electromagnetice dec&t cGimice !i ast)el înţelegem de ce )recvenţele 8L1 ale re+onanaţelor 0cGumann sunt direct , legate de cele ale undelor cere#rale. La începutul anilor A=, TGomas van 1landren !i %icGard Harrington, astronomi la O#servatorul (arinei 0U', studiind cele mai mari planete din galaJie ; 7eptun !i Uranus , au o#servat c$ or#itele lor sunt pertur#ate de atracţia gravitaţional$ a unui corp ceresc misterios. înc$ din >?=A, astronomul "ercival Lo[ell descoperise o nou$ planet$ în sistem, pe care a denumit;o< M"laneta =. Con)orm anali;
+elor celor doi americani, aceast$ planet$ este de patru ori mai mare dec&t Terra !i este locali+at$ în direcţia constelaţiei Orion. 7'0' a recunoscut în >?A c$ un o#iect ceresc care întrune!te toate atri#utele planetare provoac$ neregularit$ţi în galaJie !i a trimis în spaţiu un satelit de cercetare în in; )raro!u 4%'0 -4n)rared'stronomicul 0atellite/. 4n >?A, satelitul a descoperit< Mun corp ceresc av&nd aproJimativ acelea!i dimensiuni precum cele ale plantei Supiter !i care este orientat spre "$m&nt în a!a m$sur$ înc&t s$ )ac$ parte din sistemul nostru solar> ; raportul 7'0' dup$ terminarea misiunii spaţiale a lui 4%'0; >?A. Din acel moment, miste; riosul corp ceresc a )ost numit M"laneta . Unii astronomi au suspectat c$ poate )i vor#a despre o comet$, ceea ce a condus la eJtinderea cercet$rilor c&teva luni dup$ prima misiune a lui 4%'0, 7'0'spaţiale. a reluat La monitori+area tr$g&nd o conclu+ie puternic$< Mo#iectul ceresc denumit "laneta nu s;a deplasat din punctul s$u de pe cer, de l&ng$ constelaţia Orion. "ro)esorul Sames HoucX de la Centrul de Cercetare 0paţial$ al Universit$ţii Corneli eJclude !i mai veGement ipote+a unei comete, perci+&nd c$ straniul corp ceresc Mnu poate )i dec&t o planet$, c$ci cometele nu ajung la asemenea dimensiuni !i evident nu sunt statice@ 4n septem#rie >?A, revista U0 7e[s \orld %eport a pu#licat despre eJpediţiiile lui "ioneer >= !i >> trimise de 7'0' s$ )urni+e+e po+iţia c&t mai eJact$ a acestui straniu corp ceresc despre care cercet$torii credeau c$ Meste oprotostea care nu este destul de cald$ pentru a deveni stea9> 0pre s)&r!itul anilor A=, ap$ruser$ deja dispute între susţin$torii teoriei ste; lare !i cei ai ideii c$ o#iectul cosmic nu este altceva dec&t Mo mas$ ga+oas$ enorm$ care evoluea+$ lent p&n$ devine planet$9
Ulterior, studiile au preci+at c$ aceast$ "lanet$ are o or#it$ înclinat$ la = de grade )aţ$ de eliptic$ !i prin ur; mare i;ar )i tre#uit c&teva mii de ani ca s$ parcurg$ o or#it$ complet$ -revoluţia în jurul 0oarelui/, ceea ce înseamn$ c$ se a)l$ pro#a#il de trei ori mai departe de 0oare dec&t "luto !i c$ are o mas$ de aproJimativ patru ori mai mare dec&t a "$m&ntului. 1oarte departe de astrul central, se pare c$ aceast$ planet$ s;a n$scut în a)ara sistemului nostru solar, într;un mod greu de demonstrat la nivelul anilor A=, cerce; t$torii au tras conclu+ia c$ "laneta a p$truns c$ o Mintrus$ în sistem, )iind atras$ de 0oare. "articularitatea ei este c$ se înv&rte în sens contrar celorlalte planete !i c$ în trecerea ei prin c&mpurile electromagnetice planetare produce Mderanj. Con)orm studiilor astronomice, "laneta le;ar )i scos de pe po+iţia lor de sateliţi ai lui 7eptun pe "luto !i pe CGaron... în anii ?=, majoritatea astronomilor a ajuns la con; clu+ia, în ciuda di)eritelor teorii despre misteriosul corp ceresc< M3tim c$ se a)l$ acolo, c$ se apropie de noi, dar nu !tim eJact ce este... 0tudiile unor cercet$tori relev$ totu!i o planet$ ga+oas$, aproJimativ de talia planetei Supiter cu tempera; turi eJtrem de mici cuprinse între ;@ !i >E grade. 8ste un corp ceresc at&t de rece, înc&t se comport$ c$ o )antom$ prin spaţiu, nu emite nici o lumin$ !i nu poate )i reperat de tele; scoapele optice de pe sol sau din spaţiu. (. Davis, ". Hurt !i %. ' (uller au pu#licat prin anii A= Teoria 7emesis prin care încearc$ s$ eJplice c$ "$m&ntul î!i modi)ic$ dramatic con)iguraţia !i clima din cau+a unui )oarte ciudat corp ceresc care ar trece la un interval de B mi; lioane de ani prin c&mpul electromagnetic al sistemului solar, însoţit de meteoriţi !i mici comete care provoac$ la contactul cu atmos)erele !i solurile planetelor din galaJie importante pagu#e. 'ceast$ planet$ sau stea uciga!$ ar )i responsa#il$ pentru dispariţia unor specii. 'cestei teorii i se al$tur$ !i pa;
leontologii 0epXosXi !i %aup care au descoperit > catastro)e apocaliptice în decursul a E= milioane de ani. Dispariţia unor neverte#rate, proto+oare !i specii ver; te#rate este, în opinia autorilor, cau+at$ de Mo uria!$ pertur#are planetar$ generat$ în a)ara atmos)erei terestre. '#ia în >?A@, SoGn 'nderson de la 7'0' a a)irmat în +iarul 7eivsioeeX c$ este )oarte posi#il ca o a +ecea planet$ s$ )igure+e în galaJie, dar la o )oarte mare distanţ$ de 0oare. 7oua apariţie, eJplic$ pentru cei de la 7'0' pertur#$rile o#; servate în secolul al l;lea în or#itele lui Uranus !i 7eptun !i poate )i cel mai plau+i#il scenariu în ca+ul dispariţiei dino; +aurilor acum BE de milioane de ani. 'stronomii )rance+i de la O#servatorul din 7isa au anunţat prin == c$ este )oarte posi#il s$ )i descoperit o nou$ planet$ în galaJie. Dup$ doi ani de cercet$ri, astro)i; +icianul 'lessandro (or#idellii, coordonatorul unei ecGipe internaţionale din care au mai )$cut parte grecul leomenis Tsiganis, #ra+ilianul %odney *omes !i americanul Harold Levison, a )ormulat o ipote+$ în revista 7ature din B mai ==E. Con)orm scenariului s$u la începutul eJistenţei galaJiei noastre, cele patru planete uria!e ; Supiter, 0aturn, Uranus !i 7eptun ; erau mult mai apropiate de 0oare dec&t acum. Cea mai îndep$rtat$ dintre ele se a)l$ la = unit$ţi astronomice de astrul central -adic$ de = de ori distanţa de la "$m&nt la 0oare/. 'st$+i, 7eptun dep$!e!te = u.a. "ornind de la norii de ga+e care )ormea+$ o stea în centrul galaJiei, au început s$ se condense+e particule in)inite+imale în jurul astrului, care mai apoi au continuat s$ evolue+e în pietre. "rin asam; #lare toate aceste #uc$ţi de roc$ au devenit planete+imale. 0u# in)luenţa uria!elor c&mpuri de energie generate de stea; ua central$, unele dintre planete+imale s;au unit n$sc&nd ceea ce ast$+i numim planete. Cele mai mari dintre ele pot atrage o cantitate din norul ga+os iniţial devenind planete; gigant ga+oase, iar planetele mici, cum este !i "$m&ntul, r$m&n )ormate din roc$. un, mai departe, scenariul celor
patru astro)i+icieni continu$< MDac$ o planet$ ejectea+$ o pla; nete+imal$ în a)ara sistemului solar, aceasta, in compensaţie, se deplasea+$ u!or spre 0oare. Dac$ planeta trimite planete+imala spre interiorul galaJiei, atunci se va îndep$rta de 0oare. 'st)el, Supiter s;a apropiat lent de 0oare in timp ce celelalte gigante s;au îndep$rtat. "ornind de la aceste studii, doi savanţi niponi, TadasGi !i LyXa[Xa, de la Universitatea din o#e au descoperit pre+enţa unei planete necunoscute a)late dincolode 7eptun, deci la o distant$ mai mare de = unit$ti astronomice. Calculele japone+ilor s;au oprit cam pe la A= u.a. Cu o în; clinaţie or#ital$ de =;= de grade acestei planete i;ar tre#ui aproJimativ === de ani ca s$;!i )ac$ rotaţia complet$ în jurul 0oarelui. Con)orm acestui scenariu, masa misterioasei planete ar )i de =,;=,@ ori mai mare dec&t Terra, cu un dia; metru asem$n$tor ->= === ; >B === Xm/. 4n aprile ==A, 0o)ia LyXa[Xa !i (uXai TadasGi au conclu+ionat în TGe 'stronomicalSournal< M...!i or#itele pe care le are acest corp ceresc, putem considera c$ "laneta )ace parte din sistemul nostru solar... 'stronomii din 'nticGitate cuno!teau doar cinci pla; nete din galaJie< (ercur, 5enus, (arte, Supiter !i 0aturn, alaturi de Lun$ !i 0oare. 3tim c$ ele au dat numele +ilelor s$pt$m&nii. încep&nd cu secolul al 54;lea !i p&n$ ast$+i au )ost descoperite înc$ patru planete circumscrise sistemului nostru solar. 4n >?=, a ap$rut pe )irmament "luto, care îns$ a )ost retrogradat$ la statutul de planet$;pitic$ -planete+ima; l$/, în ==B. Con)orm Uniunii 'stronomice 4nternaţionale, gala; Jia noastr$ g$+duie!te ast$+i opt planete. 3i totu!i super#a civili+aţie mesopotamian$ a 0umerului a ţinut s$ grave+e pe pl$cuţe de #ron+ cronica unui de+astru planetar, c&nd "$m&ntul a )ost lovit de o alt$ planet$ gigant intrat$ #rusc în sistemul solar. 8)ectul devastator se reg$se!te ulterior în majoritatea C$rţilor 0)inte. "e pl$cuţele scrise în cunei)orm$
!i datate ca av&nd peste == de ani vecGime apare !i numele acestei planete uciga!e< 7i#iru. 0umerienii au creat un mo; dul de calcul al periodicit$ţii acestei înt&lniri dintre 7i#iru !i "$m&nt. 'st)el ei au aproJimat c$ ciocnirea se repeta la )iecare B== de ani. "laneta apare menţionat$ în mai toate miturile !i le; gendele lumii. a#ilonienii o numeau (arduX -(are 'stru al Cerului/, grecii i;au spus 7emesis, iar inca!ii ; Herco#ulus. (ajoritatea popoarelor consider$ c$ interacţiunea acestei uria!e planete cu Terra anunţ$ dispariţia unei epoci !i începerea unei noi ere. *$sim în 5ecGiul Testament la 4saia -cap. 444;E/ M8i vin dintr;o ţar$ dep$rtat$, de la marginea cerurilor< ZaGve !i uneltele m&niei lui ca s$ nimiceasc$ tot p$m&ntul !i în -cap. 444;>/< M "entru aceasta voi cl$tina cerurile, !i p$m&ntul se va +gudui din temelia lui de m&nia Domnului o!tirilor, în +iua m&niei lui aprinseuY Despre scGim#area po; lilor !i oprirea timpului ca reacţie a trecerii lui 7i#iru prin or#ita "$m&ntului g$sim o eJprimare a pro)etului 'mos< Mîn +iua aceea, +ice Domnul Dumne+eu, voi )ace s$ as)inţeasc$ soarele la amia+$ !i voi întuneca p$m&ntul în amia+a mare9il "ro)etul PaGaria continu$< Mîn +iua aceea, nu va mai )i lumin$, ci )rig !i îngGeţ. 5a )i o +i deose#it$, cunoscut$ doar de DomnulR nu va)i nici +i, nici noapte9 - PaGaria< cap. 45, B;@/ 7i#iru apare !i în repre+ent$ri gra)ice din vecGiul 8gipt, precum !i la evrei su# )orma unui disc înaripat. 'st$+i, ne poate uimi )aptul c$ or#ita sa eliptic$ are )orma unor aripi descGise -sic9/. 4n anumite pro)eţii se )ace re)erire la 7i#iru su# denumirile de< Crucea Destinului, Cometa 1atalit$ţii !i 0teaua %o!ie. (ajoritatea popoarelor din 'nticGitate asociau venirea acestei planete în galaJie !i apropierea ei de Terra cu scGim#area unei epoci !i mari catastro)e naturale. "rima Gart$ a cerului, dat&nd din anul >@= î.Hr., a )ost descoperit$ la 7inive. Compo+iţia ei este din argil$ !i este împ$rţit$ în
opt secţiuni în care se a)l$ constelaţii precum "egas, alanţa, 8pi !i di)erite stele mari -sori/ precum 0irius. TeJtul se nume!te (ul 'pin -0teaua 'ndromeda/ !i este considerat primul manual de astronomie în care sunt consemnate toate evenimentele cosmice, sunt descrise )enomenele cere!ti mo; nitori+ate noapte de noapte de astronomi. %aportarea se )ace la un calendar de B= de +ile:an. 4n teJt, mai apar re)eriri la perioadele în care planetele se v$d pe #olt$ !i la perioadele de invi+i#ilitate, semnele +odiacale !i o list$ cu BB de constelaţii. 4n anii @=, ap$rea o lucrare ce avea s$ scGim#e, în decursul timpului, percepţia asupra mitologiei. 0criitorul american de srcine rus$ PecGaria 0itcGin pu#lic$ ' dou$; spre+ecea planet$, în care situea+$ planeta 7i#iru pe o or#it$ lung$ !i eliptic$ !i scrie c$ sistemul nostru solar este inter; sectat o dat$ la B== de ani de c$tre aceasta. Ca urmare a interacţiunii între autorul c&mpurile de )orţescGim#$ri ale acestui corp ceresc uria! !i "$m&nt, enumera< climaterice, modi)ic$ri ale polilor magnetici, erupţii vulcanice, inundaţii !i seisme. 1$r$ pretenţii în materie se astronomie, cercet$rile lui 0itcGin devin valoroase prin prisma cuno!tinţelor sale de sumerian$, e#raic$ !i de teologie. 'semeni lui 8nricG von DeniXen, %o#ert CGarrouJ !i 3te)an P[eig, PecGaria 0itcGin crede în intervenţia eJtraterestr$ asupra evoluţiei omului !i a civili+aţiei. 8l atri#uie Creaţia unor divinit$ti sumeriene nu; mite în genere annunaXi. 8i sunt locuitorii"rima planetei 7i#iru !i au ateri+at pe Terra în cursul preistoriei. lor coloni+are a reu!it în (esopotamia, iar eJperimentele lor genetice ar )i produs omul. 0itcGin scrie c$ din încruci!area genelor unui annu; naXi !i Gomo erectus ar )i re+ultat str$mo!ul nostru Gomo sapiens. în teJtele vecGi îns$ nu se vor#e!te despre annunaXi ca despre demiurgi, ci sunt pre+entaţi mai degra#$ ca ni!te conduc$tori. Din aceast$ perspectiv$ putem privi evoluţia uman$ !i înţelege mai #ine uria!ele progrese teGnologice. 0pre deose#ire de entit$ţile energetice, adic$ cele aparţin&nd 1orţei 5ii, ace!ti annunaXi sunt aparţin$torii unei civili+aţii
ultrateGnologi+ate, cu alte cuvinte ni!te Gomini+i integraţi unui model evolutiv asem$n$tor cu al nostru, îns$ la un ni; vel superior de cuno!tinţe în toate domeniile !i pe toate planurile. în >??E, 7'0' a pu#licat di)erite rapoarte !i m$su; r$tori în care con)irm$ c$ sistemul nostru solar este vi+itat de un corp ceresc cu o or#it$ uria!$ care poate modi)ica dramatic c&mpul magnetic al "$m&ntului în ca+ul în care se intersectea+$. 1aptul c$ uneori aceast$ planet$, s$;i spu; nem 7i#iru, este vi+i#il$ în galaJie, dar invi+i#il$ de pe Terra poate con)irma ipote+a permanenţei sale pe or#ita solar$. "lanetele situate mai departe de 0aturn au )ost descoperite iniţial din calcule !i )ormule matematice !i mai apoi au )ost o#servate astronomic. Despre ciclicitatea apariţiilor Mplanetei uciga!e scrie !i paleontologul american David %aup de la Universitatea Con)orm teoriilor sale, s;a intersectatdin cu CGicago. Terra de aproJimativ ?B de ori 7i#iru într;un in; terval de = de milioane de ani. în preajma eclipsei totale de soare din >???, a i+#ucnit un scandal în mediile jurnalistice, dar !i academice pornind de la un articol pu#licat în TGe Daily (ailîn care autorit$ţile erau suspectate c$ ascund opiniei pu#lice in)ormaţii despre realit$ţile cosmice< MDac$ un asteroidgigant se îndrîapt$ în di; recţia planetei noastre, vom )i ultimii care vom a)la, deoarece astronomii !i guvernul au decis c$ aceast$ veste ar )i prea !ocant$ pentru ni!te simpli muritori !i ar provoca o panic$ general$. 'nii === au de#utat cu angoase apocaliptice. "resa de specialitate, dar nu numai semnala c$ mi!carea mareelor este a)ectat$ de )orţa gravitaţional$ a unui corp ceresc imens, nedetecta#il telescopic. într;unui dintre catrenele sale, 7ostradamus a pre+is c$, spre s)&r!itul timpului, o stea mare va str$luci pe cer în locul soarelui, timp de !apte +ile... 0pre s)&r!itul anilor A=, mass;media a început s$ )ie interesat$ de )enomenul Crop circ:es -cercurile per)ect
desenate în lanu)ile agricole/. Cunoscute !i ca agrogli)e, aceste )iguri geometrice #i+are au )ost descoperite în sudul 'ngliei, cu prec$dere la \iltsGire !i HampsGire. Unii cercet$tori ai )e; nomenului sunt de p$rere c$ desenele din c&mp apar înc$ din 8vul (ediu. 'st)el, a )ost datat un desen care;l în)$ţi!ea+$ pe diavol cosind ov$+ul pe un c&mp din Hert)ordsGire, din >B@A. încep&nd cu anul >??=, )enomenul dep$!e!te graniţele 'ngliei, tot mai multe rapoarte provenite din 1ranţa, 0pania, Olanda, 8lveţia, *ermania, ulgaria, %usia, 4srael, "olonia, 0U', 'ustralia !i Canada descriu desene ciudate ap$rute peste noapte pe c&mpuri. Cele mai interesante !i am$nunţite rapoarte sunt ale crop circ:es ap$rute în anticile situri megaliti; ce de la 0toneGenge, 0il#ury Hill !i 've#ury. "articularitatea general$ a desenelor este c$ ele pot )i Mcitite integral de sus, de la în$lţimi destulper)ecte de mari.la(otivele sunt diverse, de)orme la )orme geometrice desene simetrice, de la circulare p&n$ la )orme eliptice, asimetrice. 4ntrig$ teGnica avansat$ prin care au )ost eJecutate desenele la o scar$ totu!i destul de mare, precum !i semni)icaţia agrogli)elor. "utem enumera pentagrame, !irul lui 1i#onacci, spi; rale, num$rul de aur, structura 'D7;ului, ar#orele se)iroţilor din Ca#ala, tai;ji -sim#olul yin;yang/, cruci celtice, anda lui (oe#ius, sim#olul in)initului, dar !i )lori, p$s$ri, insecte, del)ini, melci, cai, al#ine... 8vident, ta#erele sunt împ$rţite. Unii cercet$tori cred c$ aceste desene ciudate sunt opera unor )arseuri care se amu+$ pe seama credulit$ţii populare, dar alţii î!i eJprim$ )oarte serios convingerea c$ acestea sunt semnele l$sate umanit$ţii de c$tre o civili+aţie intergalactic$, mult mai de+voltat$ dec&t noi... încep&nd din >?A?, o asociaţie american$ studia+$ plantele !i solul a)ectate de aceste crop circ:es. Conduc$torii grupului ; 7acy Tal#ott, \illiam Levengood !i SoGn ruXe ; sunt preocupaţi de natura energetic$ a desenelor din c&m; puri, o#serv&nd, cum am v$+ut, di)erenţele dintre plantele în conteJtul lor natural !i cele a)ectate de agrogli)e. %e+ultatele
lor con)irm$ c$ nu eJist$ o cau+$ mecanic$ !i conclu+ionea; +$ c$ eJist$ un sistem energetic care in)luenţea+$ structural plantele !i solul. La#oratoarele au scos la iveal$ ni!te i+otopi radioactivi rari. 0tudiile lor au )ost pu#licate în "Gysiologia "lantarum în >?? !i în Sournal o) 0cienti)ic 8Jploration în >??E. Lui 7ancy Tal#ott i s;a înt&mplat cGiar, în >??A, s$ )ie marto; ra unor lumini ciudate deasupra unui c&mp din ra#antul de 7ord, din sudul $rilor de Sos, regiune unde apar des desene circulare. î!i descrie aceast$ eJperienţ$ a)irm&nd c$ apariţia luminilor a )ost precedat$ de u!oare )urnic$turi de;a lungul coloanei verter#rale< Mca si cum cineva m;ar)i contectat la o surs$ u!uar$ de electricitate>. Luminile au ap$rut )ie su# )orma unor s)ere statice, )ie ca ni!te #ecuri sau pic$turi !i au r$mas nemi!cate preţ de c&teva secunde. M1enomenul s;a repetat de E;B oriî!i timp de aproJimativ >> minute, de la ora dou$ dimineaţa încGeie 7ancy povestirea. Unii cercet$tori ai crop circles atrag atenţia c$ ele sunt cele mai numeroase în comitatul \iltsGire din 'nglia, pe l&ng$ structurile megalitice de l&ng$ 0toneGenge !i cred c$ asta se datorea+$ )aptului c$ acolo se a)l$ cele mai per)ec; ţionate radare meteorologice. La > august ===, a )ost descoperit un asemenea desen la c&teva sute de metri de una dintre antenele;radar. Un alt agrogli) eJtrem de interesant a )ost descoperit pe >? august === !i conţine o versiune mo; di)icat$ a mesajului trimis de oameni în spaţiul eJtraterestru în încercarea de a a)la dac$ eJisţ$ viat$ inteligent$ dincolo de Terra. Originalul a )ost transmis de 08T4 -0ercG )or 8Jtra; Terrestrial4ntelligence/ pe >B noiem#rie >?@. (esajul conceput de astronomii Cari 0agan !i 1ranX DraXe a )ost redi)u+at în direcţia constelaţiei (essier > -(area 'glomerare Hercules/ situat$ la peste E === de ani;lumin$ de "$m&nt, în mai >???. Lim#ajul mesajului era )ormat din impulsuri #inare, put&nd )i desci)rate de Guma; noi+i av&nd cel puţin acela!i nivel de inteligenţ$ cu al nostru. 4nteresant este Mr$spunsul desenat în c&mp, un an mai t&r;
+iu. Dac$ mesajul iniţial conţinea > B@? de caractere, a!e+ate pe de coloane cu in)ormaţii esenţiale despre po+iţia "$m&ntului în galaJie, viaţa terestr$, scGema elicei du#le a 'D7;ului, num$rul populaţiei, precum !i principalele )or; mule cGimice !i )i+ice care asigur$ #iosul< Gidrogen, a+ot, car#on, )os)or !i oJigen, agrogli)ul descoperit la CGil#olton are c&teva di)erenţe sau mai #ine spus ad$ugiri. 4n ta#elul cu elemente apare siliciul, Muitat de p$m&n; tenii de la 08T4. "re!edintele Crop Circle %esearcG, "aul 5igay, se între#a< MOare viaţa eJtraterestr$ se #a+ea+$ pe siliciu în timp ce a noastr$, pe car#on O alt$ particularitate a desenului este structura modi; )icat$ a 'D7;ului în care apar mai multe spire. Conclu+ia lui 5igay este< Masta ar putea s$ indice )aptul c$ )iinţele care ne; au transmis ai#$ 'D7 uman di)erit se de va al nostru sau poate )aptul c$ mesajul peste uns$ timp !i un 'D7;ul modi)ica... Cu privire la srcinea crop circles s;au deta!at dou$ ta; #ere în opo+iţie. 0usţin$torii provenienţei eJtraterestre argu; mentea+$ pornind de la un )apt petrecut în Canada în >?B@, c&nd un )ermier a descoperit pe c&mpurile din DuGamel c&teva cercuri gigantice. 4n aceea!i s$pt$m&n$, )oarte mulţi martori oculari au declarat la televi+iune c$ v$+user$ pe cer o#iecte +#ur$toare care se deplasau ciudat. 'cest ca+ al O.P.7;urilor a ajuns p&n$ la (inisterul 'p$r$rii din Canada unde a )ost clasi)icat. "arti+anii )arsei î!i susţin p$rerile pornind de la ca; +ul unor pensionari #ritanici care au revendicat peste == de agrogli)e. 'u )ost )ilmaţi de majoritatea televi+iunilor în timp ce eJecutau desene asem$n$toare cu ajutorul unor sc&n; duri trase de s)ori. încep&nd cu anii A=, )oarte mulţi arti!ti au început s$ desene+e crop circles, !i cGiar sunt organi+ate concursuri anuale. îns$ te+a unei glume n$stru!nice nu poate )i susţinut$ satis)$c$tor, din c&teva motive simple. Desenele sunt o#ţinute din )oarte multe elemente, sunt trasate per)ect pe supra)eţe
mari !i apar Mpractic peste noapte. Cine ar putea s$ eJecute a!a ceva în c&teva ore, )$r$ s$ )ac$ +gomot !i )$r$ s$ )ie o#servat de nimeni 4n >??B, a )ost descoperit$ o )igur$ geometric$ compus$ din >E= de cercuri. ' ap$rut în plin$ +i, pe o supra)aţ$ de >>E metri în proJimitatea megaliţilor de la 0toneGenge. în spri; jinul teoriei eJtraterestre vin !i anomaliile naturale descoperite l&ng$ desene. "lantele au )ost alterate la nivel celular, s;a con; statat o radioactivitate crescut$ a solului în preajma agrogli)e; lor. Unii speciali!ti susţin c$ numai o eJpunere la temperaturi eJtrem de ridicate poate justi)ica aceste pertur#$ri. i+ar este )aptul c$ nici una dintre plante nu pre+int$ urme de arsuri, precum !i )aptul c$ acestea de!i sunt culcate la p$m&nt, nu sunt rupte. Ca o particularitate a crop circles, toate tijele plan; telor au r$mas întregi. 'u mai )ost descoperite l&ng$ plantele din desen urme demari pra) de de oJid ^uart+, magnetit sau concentraţii )oarte de depuneri magne+iu.deCercet$torii au mai r$mas surprin!i de un eJperiment în care un !oarece a m&ncat toate grnele o#i!nuite, dar nu s;a atins de nici una provenit$ din c&mpurile alterate de agrogli)e. O alt$ teorie interesant$ le aparţine lui \illiam Levengood !i 7ancy Tal#ott care cred c$ desenele sunt )$; cute de Ms)ere de lumin$ care emit microunde pulsate, dar nu au reu!it s$ preci+e+e srcinea lor. 'lţii suspectea+$ eJperi; mente militare, a)irm&nd c$ aceste crop circles ar )i )$cute de satelitii armatei care testea+$ arme noi si neconventionale. 4n >?A?, presa #ritanic$ a pu#licat un articol în care mai mulţi martori descriu c$ au v$+ut o s)er$ mare, portoca; lie care co#ora în spiral$ deasupra unui c&mp de gr&u. 8i au a)irmat c$ au au+it +gomote ciudate. 4nteresant este )aptul c$ animalele re)u+$ s$ intre în +onele desenate, iar oamenii au reacţii stranii în preajma agrogli)elor< de la dureri de cap !i greaţ$ p&n$ la eu)orieR camerele de )ilmat se opresc, #usolele sunt dereglate, iar ansele radieste+ice captea+$ curenţi ener; getici )oarte puternici.
Un agrogli) care conţine calendarul maya! a )ost des; coperit în == în 'nglia, l&ng$ 0toneGenge. Cercet$torii l;au numit )ie 0)&r!itul Timpului, Sudecata de 'poi sau Piua Destinului. 1otogra)ul 0teve 'leJander, un pasionat al crop circles, scrie în Crop Circles ZearooX< M8ste cercul cel mai compleJ pe care l;am v$+ut !i nu cred c$ este )$cut de m&na omului, ar )i )ost nevoie de minimum +ece +ile !i de o ecGip$ numeroas$, or, acest desen a ap$rut într;o singur$ noapte. Cei care cred c$ acest desen este un avertisment dat omenirii, c$ se a)l$ la s)&r!itul timpurilor î!i înt$resc convin; gerea pe )aptul c$ a ap$rut cu c&teva s$pt$m&ni înaintea celui mai mare cataclism modern< tsunami;ul din B decem#rie ==. Un alt desen care repre+int$ diagrama soarelui !i m$rimea îns$ în într;un alt amplasament dec&t cel planetelor o#i!nuit, adin )ostsistem, descoperit \iltsGire, în ==A. c&teva cercuri gigantice. în aceea!i s$pt$m&n$, )oarte mulţi martori oculari au declarat la televi+iune c$ v$+user$ pe cer o#iecte +#ur$toare care se deplasau ciudat. 'cest ca+ al O.P.7;urilor a ajuns p&n$ la (inisterul 'p$r$rii din Canada unde a )ost clasi)icat. "arti+anii )arsei î!i susţin p$rerile pornind de la ca; +ul unor pensionari #ritanici care au revendicat peste == de agrogli)e. 'u )ost )ilmaţi de majoritatea televi+iunilor în timp ce eJecutau desene asem$n$toare cu ajutorul unor sc&n; duri trase de s)ori. încep&nd cu anii A=, )oarte mulţi arti!ti au început s$ desene+e crop circles, !i cGiar sunt organi+ate concursuri anuale. îns$ te+a unei glume n$stru!nice nu poate )i susţinut$ satis)$c$tor, din c&teva motive simple. Desenele sunt o#ţinute din )oarte multe elemente, sunt trasate per)ect pe supra)eţe mari !i apar Mpractic peste noapte. Cine ar putea s$ eJecute a!a ceva în c&teva ore, )$r$ s$ )ac$ +gomot !i )$r$ s$ )ie o#servat de nimeni
în >??B, a )ost descoperit$ o )igur$ geometric$ compus$ din >E= de cercuri. ' ap$rut în plin$ +i, pe o supra)aţ$ de >>E metri în proJimitatea megaliţilorde la 0toneGenge. în spri; jinul teoriei eJtraterestre vin !i anomaliile naturale descoperite l&ng$ desene. "lantele au )ost alterate la nivel celular, s;a con; statat o radioactivitate crescut$ a solului în preajma agrogli)e; lor. Unii speciali!ti susţin c$ numai o eJpunere la temperaturi eJtrem de ridicate poate justi)ica aceste pertur#$ri. i+ar este )aptul c$ nici una dintre plante nu pre+int$ urme de arsuri, precum !i )aptul c$ acestea de!i sunt culcate la p$m&nt, nu sunt rupte. Ca o particularitate a crop circles, toate tijele plan; telor au r$mas întregi. 'u mai )ost descoperite l&ng$ plantele din desen urme de pra) de ^uart+, depuneri de magnetit sau concentraţii )oarte mari de oJid de magne+iu. Cercet$torii au mai r$mas surprin!i de un eJperiment în care un !oarece a m&ncat toate grnele o#i!nuite, daragrogli)e. nu s;a atins de nici una provenit$ din c&mpurile alterate de O alt$ teorie interesant$ le aparţine lui \illiam Levengood !i 7ancy Tal#ott care cred c$ desenele sunt )$; cute de Ms)ere de lumin$ care emit microunde pulsate, dar nu au reu!it s$ preci+e+e srcinea lor. 'lţii suspectea+$ eJperi; mente militare, a)irm&nd c$ aceste crop circles ar )i )$cute de sateliţii armatei care testea+$ arme noi !i neconvenţionale. în >?A?, presa #ritanic$ a pu#licat un articol în care mai mulţi martori descriu c$ au v$+ut o s)er$ mare, portoca; lie care co#ora în spiral$ deasupra unui c&mp de gr&u. 8i au a)irmat c$ au au+it +gomote ciudate. 4nteresant este )aptul c$ animalele re)u+$ s$ intre în +onele desenate, iar oamenii au reacţii stranii în preajma agrogli)elor< de la dureri de cap !i greaţ$ p&n$ la eu)orieR camerele de )ilmat se opresc, #usolele sunt dereglate, iar ansele radieste+ice captea+$ curenţi ener; getici )oarte puternici. Un agrogli) care conţine calendarul maya! a )ost des; coperit în == în 'nglia, l&ng$ 0toneGenge. Cercet$torii l;au numit )ie 0)&r!itul Timpului, Sudecata de 'poi sau Piua Destinului.
1otogra)ul 0teve 'leJander, un pasionat al crop circles, scrie în Crop Circles ZearooX< M8ste cercul cel mai compleJ pe care l;am v$+ut !i nu cred c$ este )$cut de m&na omului, ar)i )ost nevoie de minimum +ece +ile !i de o ecGip$ numeroas$, or, acest desen a ap$rut într;o singur$ noapte. Cei care cred c$ acest desen este un avertisment dat omenirii, c$ se a)l$ la s)&r!itul timpurilor î!i înt$resc convin; gerea pe )aptul c$ a ap$rut cu c&teva s$pt$m&ni înaintea celui mai mare cataclism modern< tsunami;ul din B decem#rie ==. Un alt desen care repre+int$ diagrama soarelui !i m$rimea planetelor din sistem, îns$ într;un alt amplasament dec&t cel o#i!nuit, a )ost descoperit în \iltsGire, în ==A. 0peciali!tii consider$ c$ planetele sunt a!e+ate în desen a!a cum vor )i ele po+iţionate în galaJie încep&nd din decem; #rie =>, în urma tul#ur$rii cosmice generate de trecerea lui 7i#iru. (ajoritatea astrologilor sunt de p$rere c$ 0oarele se va a)la, pe > decem#rie =>, la intersecţia Caii Lactee cu pla; nul eclipticii )orm&nd Mo mare cruce cosmic$ recunoscut$ de toate tradiţiile spirituale din lume ; 0ylvie 0imon -=>;'pocalipsa anunţat$/. "entru autoare, aceast$ aliniere cu nucleul central al galaJiei va descGide un canal prin care energia cosmic$ va inunda "$m&ntul m$rindu;i vi#raţia. Un alt capitol care se leag$ de noua paradigm$ este cel legat de misterioasele cranii de cristal. 4n spaţiul amerindian eJist$ o legend$ con)orm c$reia srcinea acestor cranii este în 'ntlantida !i c$ au )ost aduse pe "$m&nt de c$tre un popor ceresc. 8vident c$ maya!ii cuno!teau 'tlantida, #a, mai mult, eJist$ re)eriri la continentul pierdut în toate tradiţiile orale. La Tuia, )ostul centru sacerdotal !i administrativ al toltecilor, se a)l$ ruinele unei construcţii numite Templul 'tlanţilor. 8Jist$ un perete dedicat atlanţilor pe care se a)l$ #asorelie)uri !i desene în)$ţi!&nd ni!te !erpi;gigant cu capate umanoide.
4n miturile maya apar > cranii de cristal, în care o civi; li+aţie cosmic$ ajuns$ pe "$m&nt a înscris toate cuno!tinţele legate de srcinea omenirii, de destinul ei, despre universul v$+ut !i cel nev$+ut. 8le ar )i )ost r$sp&ndite peste tot !i ar avea, printre altele, !i virtuţi taumaturgice. "reoţii maya!i )oloseau aceste cranii de cristal pentru a vedea !i interpreta viitorul. 'st$+i, printre sGamani circul$ tot )elul de legende legate de capacitatea craniilor de a emite vi#raţii înalte, de comunicare cu alte dimensiuni, de a )ace leg$tura dintre regatul vieţii !i cel al morţii. Legendele spun c$ aceste > cranii de cristal au )ost p$strate cu s)inţenie într;o mare piramid$ numit$ 'rca -ce asem$nare cu 'rca lui 7oe.../ de olmeci, de maya!i !i apoi de a+teci, care le;au r$sp&ndit în lumea larg$ c&nd spaniolii au invadat 'mericile, tocmai pentru a nu înc$pea pe m&na unor invadatori at&t de dep$rtaţi dimensiunea spiritual$. 'dunate, celede > cranii con)er$ ode putere care eJcede capacitatea uman$ înţelegere. "otrivit tradiţiilor maya, eJist$ > cranii înc$rcate cu energie )eminin$ !i unul singur -liderul/ cu energie mas; culin$. 8le se vor reuni, anunţ&nd o nou$ er$ pe data de > decem#rie =>. Legendele spun c$ > oameni care vor avea craniile vor )i gGidaţi spre Zucatan, îns$ ele nu vor putea )i activate )$r$ liderul lor despre care nu se !tie unde a )ost îngropat. (aya!ii au )ost denumiţi, pe l&ng$ pa+nicii timpului, !i pa+nicii craniilor. Cristalul de ^uart+ )iind o structur$ de siliciu are toate atri#utele unui Gard, c$ci !tim c$ inteligenţa arti)icial$ a computerului !i memoria lui uria!$ sunt asigurate de un mic cip din cristal de siliciu. Unii pasionaţi ai acestor mituri amerindiene cred c$ între piramidele din 8gipt, cele din (eJic !i cele din 'merica de 0ud eJist$ o str&ns$ leg$tur$, c$ci ele )ac parte din patrimoniul comun al unui popor pre;uman care ar )i locuit pe un singur continent, înaintea marelui "otop, !i c$
ar )i )oarte posi#il ca al >;lea craniu s$ )ie îngropat su# la#a dreapt$ a 0)inJului egiptean9 Oculti!tii au )olosit întotdeauna cristalul ca s$ comu; nice cu universul invi+i#il, în epoc$ modern$ teGnologiile de v&r) au în componenţa lor structuri de siliciu. De eJemplu, ^uart+ul pie+oelectric #rut asigur$ )uncţionarea sateliţilor de comunicaţii, radarelor, sonarelor, ceasurilor, cipurilor !i în general îl g$sim în compo+iţia majorit$ţii aparatelor elec; tronice !i electrice. (ulţi sunt de p$rere c$ aceste cranii de cristal au )ost )olosite pe post de Gard, în care s;au înc$rcat in)ormaţii aXasGice, într;o perioad$ pre;uman$. 8ste posi#il ca în perioada atlant$, indivi+ii s$ )i putut comunica tele; patic, )olosind cristalele pe post de accelarator !i p$str$tor de in)ormaţie. Cine lucrea+$ cu cristale !tie c$ ele comunic$ direct cu mintea uman$. Legenda plasea+$ craniile de cristal într;o Eperioa; d$ antedeluvian$, av&nd o vecGime de peste === de ani. Con)orm istoriei clasice, în aceea epoc$ nu eJistau teGnolo; gii de v&r) care s$ prelucre+e cristalul cu o acurateţe at&t de mare, idee ce a condus !i la o alt$ teorie legat$ de provenienţa eJtraterestr$. Craniile descoperite au )ost studiate !i, de!i )inisarea lor este per)ect$, nu pre+int$ nici o urm$ de instru; ment. 'st$+i, nu eJist$ o teGnologie at&t de avansat$ înc&t s$ reproduc$ un craniu de cristal asem$n$tor cu cele maya. întruc&t C> nu poate da re+ultate dec&t pe materii organice, nu !i pentru cristal, nu putem a)la cu eJactitate, prin aceast$ metod$, vecGimea lor. 8Jist$ cranii de cristal contemporane, sculptate între secolele al l;lea !i al ;lea în ra+ilia, (eJic, 7epal !i mai ales în *ermania, dar care prin comparaţie cu srcinalele par ni!te lucr$turi vulgare. 0usţin$torii srcinii atlante sau eJ; traterestre ale cristalelor se #a+ea+$ pe )aptul c$ în 'nticGitate erau )olosite lentile de cristal !le)uite cu teGnici necunoscu; te p&n$ la începutul secolului al ;lea. 'rGeologul engle+ 0ir SoGn Layard a descoperit pe !antierele din a#ilon !i 7inive lentile din ^uart+, conveJe, cu #a+$ plan$, dat&nd din
@>;@=E î.Hr. O lentil$ se a)l$ la ritisG (useum. Un alt cra; niu interesant este cel de la mu+eul ranly din "aris. 8l este dintr;un ^uart+ limpede de mare puritate, reali+at dintr;o singur$ #ucat$, maJilarul )iind integrat !i nu separat de res; tul craniului, are o greutate de ,A Xg !i o în$lţime de >> cm. 8vident, pe l&ng$ craniile de cristal srcinale, au înce; put s$ apar$, mai ales încep&nd cu secolul al l;lea )oarte multe )alsuri. 0peciali!tii au conclu+ionat c$ srcinalele nu pre+int$ urme de teGnologie !i sunt dintr;o singur$ #ucat$, pe c&nd replicile au demonstrat intervenţia discului a#ra+iv !i c$ sunt îm#inate. 'st$+i, sunt )oarte mulţi colecţionari care se a)l$ în posesia craniilor de cristal, îns$ doar c&teva au )ost certi)icate ca )iind autentice. 4n >?, l&ng$ *uatemala, c&ţiva eJploratori au des; coperit cel mai vecGi arte)act de cristal pe care l;au numit (aJ TeJas Crystal 0Xull.nici 'cesta este din; tr;un sau #locTGe de ^uart+, nu pre+int$ o urm$ de)ormat prelucrare teGnologic$ !i c&nt$re!te peste A Xilograme. Un lama ti#etan, 7or#u CGen, care a studiat în 4ndia !i a c$l$torit prin lume pentru a preda e+oterismul #udis; mului, a intrat în contact cu acest craniu, pe c&nd se &)la în 'merica. 'parţin&nd M"$l$riilor %o!ii -ordin c$lug$resc ta; umaturgic/, 7or#u CGen a primit de la sGamanii vindec$tori din *uatemala acest cristal pe care l;a dus în TeJas. 'ici, a descGis un centru de tratament !i vindecare spiritual$ numit 1undaţia CGaXpuri Ling. înainte de moarte, c$lug$rul ti#e; tan le;a l$sat craniul soţilor Cari !i So 'nn "arXs, discipolii s$i. în >?A@, cei doi au intrat în contact cu 7icX.7oceriono, un parapsiGolog cele#ru pe are So 'nn l;a visat înainte într;un dialog cu craniul de cristal. Cei trei au continuat vindec$; rile iniţiate de 7or#u CGen. 1oarte mulţi dintre cursanţii !i pacienţii lor au descris vindec$ri miraculoase, sporirea capacit$ţilor psiGice, c$l$torii multidemensionale. (aJ a )ost atent studiat de c$tre ritisG (useum, dar nu eJist$ o p$rere unanim acceptat$ cu privire la srcinea !i vecGimea sa.
De;a lungul timpului, sGamani, parapsiGologi, ocul; ti!ti, savanţi, oameni de !tiinţ$, u)ologi au studiat !i eJpe; rimentat st$rile generate de cristal. Cele mai multe p$reri converg în ipote+a c$ acesta a )ost adus de eJtraterestri sau atlanţi !i c$ este programat ca un computer, îns$ in)ormaţia nu este doar o în!iruire #inar$, ci si o #i#liotec$ multimedia9 'numite ordine religioase precum dominicanii, )ran; ciscanii !i ie+uiţii investeau anumite cranii de cristal cu virtuţi !i puteri transumane. în anumite picturi, 1rancisc de 'ssisi, întemeietorul Ordinului 1raţilor (inori, )raternitate c$lug$reasc$ denumit$ !i Ordinul 1ranciscan, este repre+en; tat ţin&nd în m&n$ un craniu. în (eJico City, eJist$ o )amilie de colecţionari de cranii din cristal. 7orma %edo deţine un eJemplar a#solut magni)ic, reali+at manual, care are inserat$ într;o descGi+$; tur$, o cruce o dat$< >E@>.de aur #$tut$ cu pietre de ^uart+ !i are gravat$ în conclu+ie, putem a)irma c$ sunt cunoscute mai mult de > cranii, dintre care unele de+volt$ puteri paranormale, altele sunt ni!te )aXe;uri. Unii speciali!ti, ca 1ranX Dorland, cred c$ Gipotalamusul poate capta energiile oscilante emi; se de craniile de ^uart+. Cristalele au aceast$ proprietate de a ne permite s$ intr$m în contact cu di)eritele straturi ale incon!tientului, eli#er&nd g&ndurile din su#con!tient. "entru alţi eJperţi, ca de eJemplu (arianna Pe+eliX, parapsiGolog, aceste cranii sunt ni!te Mservere aXasGice. Tom earden, eJpert în psiGotronic$, este de p$rere c$ acestea pot trans)orma c&mpul de energie vital$ în energie electromagnetic$. Cari *ustav Sung a )ost !i el preocupat de )orţa psiGic$ generat$ de cristalele de ^uart+ eJperiment&nd tran+itul de la starea de con!tienţ$ -eta/ la starea de meditaţie, de Mcu)un; dare în su#con!tient -'lpGa/. "entru el ^uart+ul are puterea s$ ajute )iinţa uman$ s$;!i cartogra)ie+e incon!tientul9
Cristalul ne poate pune în re+onanaţ$ cu domeniul incon!tientului arGetipal, acolo unde trecutul, pre+entul !i viitorul Mse a)l$ de )apt într;un pre+ent continuu . Carol \ilson, medium canadian, cola#oratoare a po; liţiilor din 'nglia, 0U' !i Canada, a scris cartea TGe 0Xull 0peaXs în care descrie metodologia prin care intr$ în Mcomuni; care cu anumite cranii de cristal. 4nteresant$ este Mînt&lnirea autoarei cu craniul a)lat în proprietatea lui (itcGell;Hedges. C$+ut$ în trans$, ea scrie c$ a a)lat printr;o comunicare psiGic$ despre srcinea acestui craniu ca aparţin&nd unei civili+aţii pre;maya, )oarte avansat$ din punct de vedere teG; nologic, av&nd o vecGime de >@ === de ani. încep&nd cu al Doilea %$+#oi (ondial, c&nd at&t pi; loţii germani, c&t !i aliaţii au raportat c$ au v$+ut pe cer mici s)ere luminiscente, care se deplasau coerent, ap$reau !i dis; p$reau misterios, teoriile de OP7;uri au inter)erat cu preocup$rile o#i!nuite alelegate oamenilor. 8Jperimentul radio)onic al lui Orson \ells, care a transmis Min direct inva+ia eJtraterestrilor a creat o panic$ generali+at$. Deci, în anii E=, oamenii erau )oarte încre+$tori într;o asemenea posi#ilitate. De!i din >?@ peste === de piloţi au raportat înt&lniri cu o#iecte +#ur$toare neindenti)icate, autorit$ţile militare !i civile ale tuturor guvernelor au p$strat su#iectul în +ona sami+dat. '#ia la s)&r!itul anului ==A, di; rectorul O#servatorului 'stronomic de la 5atican a admis c$ teoria eJtraterestr$ este )oarte posi#il$, neimpiet&nd cu ni; mic asupra credinţei în Dumne+eu. în aceea!i perioad$, "entagonul !i 'rmata ritanic$ au desecreti+at c&teva arGive ale anilor B=;@= în care sunt m$rturisite înt&lnirile de gradul 444. Odat$ spart$ gGeaţa, %usia, 1ranţa !i CGina au permis accesul în arGivele U1O. în >??@, la Centrul 7aţional de 0tudii 0paţiale, din 1ranţa, condus de pro)esorul 'ndrb Le#eau a demarat un studiu eJtins asupra activit$ţii inteligenţei din Univers< Mtoate
calculele !i pro#a#ilit$ţile ne conduc asupra emiterii ipote+ei inteligenţei eJtraterestre. Conclu+ia raportului a )ost c$ putem anali+a !i interpreta evenimentele cosmice cu mult mai mult$ acurateţe !i argumente Mdac$ admitem c$ ipote+a eJtraterestr$ este de departe cea mai #un$ ipote+$ !tiinţi)ic$R nu este dovedit$ în mod categoric, dar eJist$ în )avoarea ei presupuneri solide, iar, dac$ este eJact$, eplin$ de consecinţe9 4n 0U', aceast$ teorie a )ost de+#$tut$ imediat dup$ r$+#oi !i, în ciuda #$nuielilor reciproce dintre sovietici !i ame; ricani cu privire la testarea unor arme neconvenţionale, iat$ c&t de curajos a )ost în >?E@ 'l#ert CGop, directorul;adjunct 7'0' !i raportor al U0 'ir 1orce < M0unt convins de mult timp c$ )ar)uriile +#ur$toare sunt reale !i de srcine eJtraterestr$. 4n plus, suntem o#servaţi de)iinţe venite din spaţiu 9 4deeai;ac$animat, nu suntem singura civili+aţie inteligent$ Univers întotdeauana, pe cei care cred c$din Universul este multidimensional !i c$ ideea st$ la #a+a g&ndului care ar; ticulea+$ cuv&ntul !i apoi intr$ în dinamica material$. Doar o g&ndire liniar$ !i mecanicist$ sau poate interesul de a nu tul#ura liniile de )orţ$ din politic$ !i economie )ace ast$+i ca ni!te oameni inteligenţi s$ se mai îndoiasc$ de at&tea dove+i evidente c$ suntem într;un proces de comunicare cu semeni de;ai no!tri, intergalactici. De eJemplu, în >?@, generalul 7atGan T[ining de la U0 'ir (aterial Command scria într;un raport U1O< M1enomenul raportat este ceva real, descris in termeni asem$; n$tori de indivi+i care nu au comunicat vreodat$ înainte, nu poate )i vor#a despre vi+iuni sau imaginaţie. 8Jist$ o#iecte care au )orma unui disc. 5ite+ele ascensionale )oarte mari o#servate, supleţea manevrelor las$ s$ se presupun$ c$ sunt pilotate sau telecomandate. (artorii descriu c$ le;au v$+ut +#ur&nd in )ormaţie de trei sau de nou$ o#iecte.
Ca dovad$ c$ administraţia american$ a )$cut un joc du#lu încerc&nd s$ nege !i cGiar s$ ridiculi+e+e înt&lnirile de gradul 444, pe care le;a com#$tut prin tot )elul de articole aca; demice, !tiinţi)ice, prin alte m$rturii care descriu o )ar)urie +#ur$toare uluitor de asem$n$toare cu un #alon meteorologic !amd... este )aptul c$, în timp ce Moamenii serio!i se #a+ea+$ pe dove+i !tiinţi)ice, nu pe m$rturiile unor insta#ili emoţional a )ost dat$ Directiva S'7'" >B -Soint 'rmy, 7avy, 'ir 1orce "u#lication/ care vi+a toate po+iţiile din aviaţia civi; l$ !i militar$, precum !i din marin$ unde comandanţii de #ord sunt o#ligaţi s$ raporte+e urgent orice o#iect +#ur$tor neidenti)icat. 'sociaţiile u)oiolgice cer autorit$ţilor militare s$ de; secreti+e+e rapoartele din anii E=, B= !i p&n$ ast$+i, îns$ se i+#esc de cen+ura de netrecut a serviciilor secrete. *eneralul olender, angajat înOP7;urilor proiectul 'pollo la 7'0', a declarat în >?B?< M"ro#lema constituie o ameninţare pentru siguranţa naţional$ !i re+ultatele ancGetelor noastre nu pot )i date pu#licit$ţii9. Desigur, s$ nu uit$m, evenimentul se producea în culmea %$+#oiului %ece, în care at&t ru!ii, c&t !i america; nii se suspectau de spionaj teGnologic. "&n$ !i ast$+i este în vigoare legea care pedepse!te di; vulgarea conţinutului acestor rapoarte, cu pedepse de la unu la +ece ani de încGisoare. Ce paradoJal, p&n$ în anul ==A c&nd 7'0' a admis c$ a sta#ilit ni!te contacte cu alte civili+aţii, o)icial erau respinse toate teoriile legate de eJtraterestri, dar se investeau +eci de miliarde de dolari în programe spaţiale, au )ost trimise în spaţiu #en+i magnetice înregistrate cu vo; cile a @ de !e)i de state în toate lim#ile vor#ite nativ, au )ost codate matematic C$rţile 0)inte. a, mai mult, ca o situaţie Gilar$, de!i autorit$ţile americane nu au recunoscut în mod o)icial eJistenţa inteligenţei eJtraumane, în *Gidul pom; pierilor pentru controlul calamit$ţilor scrie negru pe al#< M7u staţi su# un OP7 a)lat in +#or staţionar la mic$ altitudine.
7u atingeţi un OP7 care a ateri+at. 4n am#ele ca+uri, tre#uie s$ va retrageţi dup$ intervenţia rapid$ a militarilor. Orice contact cu acesta este eJtrem de riscant din cau+a radiaţiilor. 'tenţie, nu riscaţi cu OP7;urile9 Ciudat mod de a încGeia un paragra) într;un manual de u+ intern al pompierilor, care se g$se!te în toate sediile de "oliţie, at&ta timp c&t eJistenţa inteligenţei eJtraterestre nu a )ost o)icial acceptat$ !i declarat$ ca atare9 (inisterul 'p$r$rii din (area ritanie a anunţat la s)&r!itul lui ==A c$ va desecreti+a arGivele legate de OP7;uri !i contacte de gradul 444. 4ntre anii >?@= !i ===, s;au primit mai #ine de >= === de rapoarte, declaraţii ale unor martori oculari, an; cGete derulate în c&teva staţii;radar, aeroporturi sau unit$ţi militare ale aviaţiei, precum !i constat$rile O#servatorului de la Lordul la HugG Do[ding, )ost mare!al %oyal 'ir*reenivicG. 1orce, a declarat o reuniune in)ormal$ cu alţial!e)i de 0tat (ajor din 8uropa< M0unt convins c$ aceste o#iecte +#ur$; toare eJist$ !i nu sunt )a#ricate de nici o naţiune de pe "$m&nt, în consecinţ$, nu v$d nici o alternativ$, dec&t acceptarea teoriei c$ provin dintr;o surs$ eJtraterestr$. în >?@, !e)ul 0tatului (ajor al 'p$r$rii din 'nglia, lordul amiral Hill 7orton, a a)irmat la o reuniune 7'TO< M1aptul c$ aceste o#iecte +#ur$toare neidenti)icate, o#servate în atmos)er$ sau cGiar pe uscat, nu pot )i asimilate cu ni!te construcţii reali+ate de m&na omului sau cu vreun )enomen )i+ic cunoscut pare evident. 1oarte multe dintre o#servaţii au )ost raportate de oameni a c$ror serio+itate mi se pare indiscuta#il$< o)iţeri de poliţie, piloţi civili !i militari. 'ceste o#servaţii au )ost )oarte des con)irmate de dispo+itive teGnice !i electronice. Din >??> p&n$ în >??, engle+ul 7icX "ope, senior eJecutive o))icer în (inisterul 'p$r$rii #ritanic, a avut acces la in)ormaţii clasi)icate. Ulterior, a pu#licat cartea Open 0Xies, Closed (inds în care com#ate po+iţia o)icial$ a autorit$ţilor #ritanice susţin$toare, p&n$ în ==A, a teoriei c$ nu eJist$
nici o certitudine !tiinţi)ic$ a contactului cu eJtratere!trii. 'duc&nd pro#e indu#ita#ile care demonstrea+$ c$ la un nivel )oarte înalt o)icialii militari !tiau cu eJactitate c$ între terri; eni !i eJtraterestri eJist$ contacte de+voltate, 7icX "ope !i;a atras anatema9 în ==@, a )ost nevoit s$ demisione+e din mi; nister, dar demersul sau +gomotos a accelerat desecreti+area arGivelor U1O. Un an mai t&r+iu, 'nglia !i 0U' anunţau c$ sunt dispuse s$ permit$ opiniei pu#lice veri)icarea arGivelor, dar p&n$ la s)&r!itul anilor @=. în aceea!i perioad$, ie+uitul Sose *. 1unes, directorul O#servatorului 'stronomic de la 5atican, a a)irmat c$ eJis; tenţa eJtratere!trilor nu contra+ice cu nimic Creaţia Divin$, ci dimpotriv$ o eJplic$ mai #ine... Despre )enomenul OP7 s;au eJprimat !i c&ţiva pre!e; dinţi de stat. Harry 0. Trumann a declarat în anii E= într;o con)erinţ$ de pres$< M"ot s$ v$ asigur c$ o)ar)uriile +#ur$toa;în re, de!i eJist$, nu sunt construite de nici putere terestr$. perioada aceea, se credea c$ o#iectele +#ur$toare cu )orm$ de )ar)urie au )ost produse de germani ca arm$ )inal$ în cel de;al Doilea %$+#oi (ondial. Un deceniu mai t&r+iu, S.1. ennedey s;a adresat într;un memorandum directorului C4'< M8Jaminaţi clasi)icarea tuturor dosarelor U1O re)eritor la 0iguranţa 7aţional$>. ' circulat în epoc$ !i o legend$ care a în)ier#&ntat imaginaţia planetar$. "rintre agenţii C4' !i piloţii mili; tari um#la +vonul c$ D.D. 8isenGo[er s;ar )i înt&lnit cu o delegaţie eJtraterestr$ într;o #a+$ secret$ a aviaţiei. *.%. 1ord î!i dorea s$ limpe+easc$ lucrurile a!tept&nd< Mo eJplicaţie mai #un$ dec&t cea dat$ de 'ir 1orce p&n$ acum !i propunea în)iinţarea unei comisii care s$ studie+e )enomenul OP7. în campania electoral$, Simmy Carter a spus< MDac$ voi )i ales pre!edinte, voi )ace în a!a )el înc&t toate in)ormaţiile noastre despre OP7;uri s$)ie)$cute pu#lic întregii lumi9 'poi, a ad$ugat l$s&nd audienţa înm$rmurit$< M0unt convins c$ OP7;urile eJist$, pentru c$ am v$+ut !i eu unul... îns$, dup$
ce a )ost ales la Casa 'l#$, s;a a!ternut o nemeritat$ t$cere peste acest su#iect. C&nd era guvernator al Cali)orniei, %onald %eagan a ţinut un speecG în )aţa 'dun$rii *enerale a 7aţiunilor Unite< M 'vem nevoie oare de o ameninţare universal$ eJterioar$ ca s$ putem scoate la lumin$ )aptul c$ toţi oamenii sunt )raţi, )iind )iii aceleia!i planete 'poi, în cursul campaniei electorale a între#at< M7u se a)l$ deja printre noi o )orţ$ eJtraterestr$ 4n )e#ruarie >?A@, într;un discurs ţinut la remlin, pre!edintele Uniunii 0ovietice, (iGail *or#aciov, a spus< M1enomenul OP7 eJist$ cu adev$rat !i tre#uie tratat în mod serios. 0erviciile noastre speciale !i 'rmata au su)iciente dove+i c$ nu suntem singuri în Univers9 (inistrul )rance+ al 'p$r$rii, %o#ert *alley, a par; ticipat în >?@ la o serie de eJtraterestr$< emisiuni radio)onice la 1rance 4nter, unde a înt$rit ipote+a MCred c$ atitudinea pe care ar tre#ui s;o adopt$m )aţ$ de aceste )enomene tre#uie s$ r$m&n$ descGis$, adic$ s$ nu constea în a nega din capul locului. 0tr$mo!ii no!tri au negat o mulţime de lucruri care ni se par ast$+i elementare, )ie c$ este vor#a despre pie+oelectricitate, de electricitatea static$... în realitate, întreaga de+voltare a !tiinţei const$ în )aptul c$ într;un anumit moment ne d$m seama c$ în urm$ cu E= de ani nu !tiam nimic !i nu înţelegeam nimic despre realitatea )enomenelor... O )oarte interesant$ a#ordare îi aparţine senatoru; lui american arry *old[ater, )ost candidat la pre!edinţie< MCred cu adev$rat c$ eJist$ eJtraterestri în spaţiu. "oate c$ nu seam$n$ cu noi, dar am sentimentul )oarte puternic c$ s;au de+voltat dincolo de capacit$ţile noastre mentale... în >?B=, 7e[ ZorX Times a pu#licat scrisoarea amira; lului %oscoe H. HillenXoetter, primul director C4', adre; sat$ Congresului< M' sosit momentul pentru Congres s$ dea pe )aţ$ adev$rul în urma unor audiţii pu#lice. "e ascuns, o)iţeri superiori ai 'ir 1orce se ocup$ in mod serios de OP7;uri, dar
su# preteJtul secretului o)icial !i al temerilor de ridicol mulţi cet$ţeni sunt )$cuţi s$ cread$ c$ OP7;urile sunt ni!te a#surdit$ţi. 3i misiunile spaţiale ruse, cum ar )i 0oiu+ !i 0aliut, s;au con)runtat cu o#iecte +#ur$toare misterioase. 4n >?B, 5aleri iXovsXi, cosmonaut pe 5ostoXE, anunţa în casc$< M'ici 7i#io9 Ceva m$ însoţe!te în spaţiu, +#oar$ l&ng$ capsula mea !i vine spre mine. 'lt cosmonaut, *GeorgGi (. *resXo, a declarat< MDac$ a! )i )ost li#er s$ spun ce am v$+ut in spaţiu, lumea ar )i )ost stupe)iat$. "rintre militarii ru!i care au raportat înt&lniri de gradul 444 se num$r$ !i generalii< onstantin 1eoXtisov, 5ladimir ovalenov, 5ladimir (iGailovici omarov, Oleg 'tXov, 5ladimir 0oloviov !i 'leXsadr 8gorov. 4n +iua de B iunie >?@A, cosmonauţii 5ladimir ovalionoX !i 'leXsandr 4vasenXov, într;o misiune spaţial$la0aliut de pe or#it$??, ovalionoX, ajuns general;maior de aviaţie, a dat un interviu presei italiene descriind mai amplu aventura tr$it$ cu >E ani în urm$< MO#iectul era rotund, asem$n$tor cu un pepene gal#en. 4n )aţa acestuia se g$sea ceva asem$n$tor cu un truncGi de con. "ot s$;l desene+, este greu de descris. 7u îmi pot da seama care era )orţa care genera mi!carea acelui o#iect... retragerea, eJpansiunea, pulsaţia. "rima conclu+ie< o#iectul se mi!ca pe o traiectorie su#or#ital$, alt)el nu a! )i avut posi#ilitatea de a;l vedea. 8rau doi nori, ca de )um, care înv$luiau o#iectul. 0; a apropiat de mine !i l;am privit. 'poi am intrat în um#r$ pentru dou$ sau trei minute. C&nd am ie!it, nu am mai v$+ut nimic. Dar, dup$ un timp, noi !i o#iectul c$l$toream din nou împreun$. Consilierul senatorului american %o#ert yrd, DicX D'mato, eJpert în pro#leme legate de siguranţ$ naţional$ !i
internaţional$ !i mem#ru al Consiliului 7aţional de 0ecuritate al 0U', a a)irmat de multe ori în pu#lic c$ la %os[ell s;a pr$#u!it într;adev$r un OP7. 4n >??>, el a eJplicat c$ eJist$ înc$ de la în)iinţarea 0U' o grupare ocult$ în administraţie, cu o putere discreţionar$ imens$ care p$strea+$ cele mai tene#roase secrete. Con)orm lui D'mato, acest grup a cGel; tuit sume imense încerc&nd s$ !tearg$ toate urmele care duc la vi+itarea "$m&ntului de c$tre alte inteligenţe din spaţiu. 0$ conclu+ion$m cele scrise p&n$ acum< din >?@ p&n$ ast$+i au )ost consemnate peste >= === de ca+uri în care apar OP7;uri. Dintre acestea, = === repre+int$ ateri+$ri, )iind însoţite de aproJimativ E== de )otogra)ii. *ildas ourdais, u)olog )rance+, re+um$ )enomenologia OP7< MLumea contem; poran$ trece printr;o cri+$ de pesimism. Or, poate c$ tr$im ast$+i începutul unei noi etape, al unei noi mutaţii cosmice, compara#ile ca amploare cu cea a revoluţiei începute de Copernic !i *alilei< acum a venit momentul con!tienti+$rii s)&r!itului singur$t$ţii noastre cosmice. '+i ne vedem )orţaţi s$ înv$ţ$m accelerat cum s$ tr$im într;un univers în care nu suntem singura civili+aţie inteligent$. 'st)el toate vi+iunile noastre cosmice !i celeste ar tre#ui s$ convearg$ c$tre un adev$r integralist< TOTUL 08 L8'* CU 0870 67 471474T'T8' U7458%0'L9 4n c$utarea str$mo!ilor superiori 5edele, i#lia !i alte C$rţi 0)inte, teJte sacre, mituri !i legende tradiţionale conţin multe trimiteri, descrieri, mesa; je care povestesc despre eJistenţa cu mii, cGiar milioane de ani în urm$ a unor civili+aţii terestre !i eJtraterestre, care se a)lau în posesia unor secrete teGnologice pe care umanitatea de ast$+i înc$ nu le cunoa!te. Cele mai recente descoperiri arGeologice, documente !i manuscrise vecGi înt$resc ideea c$ pe "$m&nt au tr$it îna; intea noastr$ civili+aţii misterioase.
%o#ert CGarrouJ, 8nricG von DaniXen, 3te)an P[eig, San van Helsing !i alţi autori cele#ri !i;au dedicat mare par; te din preocup$ri încerc&nd s$ desci)re+e taina civili+aţiilor disp$rute. 0pre deose#ire de istoricii clasici, ace!ti eJegeţi neconvenţionali argumentea+$, #a+&ndu;se pe scrierile sa; cre din 0umer p&n$ în 8gipt !i de la i#lie p&n$ la vecGile legende taoiste c$ noi avem alţi str$mo!i dec&t primitivii oa; meni de la Cro;(agnon sau 7eandertGal. Cu alte cuvinte, din aceast$ perspectiv$ noi suntem urma!ii unor civili+aţii superioare !i nu a unor Gomini+i a#ia desprin!i din maimuţ$. Cu aproJimativ A === de ani în urm$, apare în peisa; jul #raGmanic ideea c$ umanitatea cunoa!te patru v&rste în evoluţia con!tiinţei sale. 4n ciuda convingerilor generale, noi nu evolu$m în timp, ci dec$dem de la v&rsta noastr$ de aur în 'nticGitate p&n$ la ali Zuga, epoca actual$, cea a întuneri; cului a ignoranţei. 5ede, no!tri c&t !i superiori, din i#lie care decant$m parc$!iun mesaj trimis't&t de din str$mo!ii s$ ne pun$ în gard$ asupra pericolelor prin care vom trece în aceast$ uria!$ aventur$ numit$ 5iaţ$. Desprindem din aceste C$rţi dou$ conclu+ii< • autorii lor cuno!teau pro)und evoluţia "$m&ntului dup$ toate datele geologiei moderne. • omul a dec$+ut din ego, mai ales dup$ ce s;a jucat nes$#uit cu )ocul !tiinţei. "rin trud$ !i determinarea unor arGeologi, istorici !i cGiar teologi putem re+uma c&teva dintre cele mai vecGi ci; vili+aţii terriene< K Civili+aţia cavernelor -8+yes/, aproJ. = === de ani în urm$, de)init$ prin )olosirea osului !i a sileJului. KCivili+aţia grotei de la (arcGe din localitatea Lussac;les;CG&teauJR aproJ. = === de aniR desene pe piatr$. K Civili+aţia primei scrieri -*lo+el/, >E === de ani în urm$.
K Civili+aţia lutului -Hamangia;Tartaria/, cca. > === de aniR statuete în)$ţi!&nd omul. 4nteresant este )aptul c$ aceste civili+aţii primitive coeJistau al$turi de mari imperii ale cunoa!terii avansate< K 'tlantida -Cap "oseidonis/ aproJ. === de ani în urm$. K Civili+aţia celtic$ -0toneGenge/, >> === de ani, dol; mene, menGire, tumuli, megaliţi. K Civili+aţia de piatr$ de la Carnac, aproJ. >= === de ani în urm$. K Civili+aţiile de la CGatal;HuyuX, LepensXi;5ir !i "oXet;Dag, aproJ A.=== de ani în urm$. K Civili+aţia grotei de la 1ort %ocX, Oregon, ?;>= === de ani în urm$ -sandale dinepoca )unie predinastic$ împletit$/. dominat$ K Civili+aţia egiptean$< de +ei acum aproJ. >= === de aniR perioada regilor semi+ei '#idos, A === de aniR epoca tinit$ cunoscut$ ca perioada lui (enes, )ormarea primelor dou$ dinastii, E ==;B === de ani vecGime. K Civili+aţia (aya< TeotiGuacan !i Cuicuilco, între E === !i >= === ani vecGime. KCivili+aţia inca!$< TiaGuanaco -"eru;olivia; Colum#ia/ cu o vecGime de aproJ. >= === de ani. K 'udG sau Ude, 4ndia, leag$nul populaţiei aryene, A === de ani în urm$. K CocGam#ra !i Soya 'tuen, ţinutul unei populaţii )oarte interesante din nordul "erului, cGacGapoya, #lon+i cu ocGii al#$strii !i pielea al#$, constructori ai unor locuinţe cu trei etaje, alungaţi de c$tre inca!i cu aproJ. @ === de ani în urm$. K Civili+aţia de la 'ssam !i CGota 7agpur, 4ndia, @ === de ani. K (oGenjo;Daro, 4ndia, cu Ecretane === de!iani în urm$. K Civili+aţiile )eniciene, grece!ti, cca. E === de ani în urm$.
K Civili+aţia sumerian$, între === !i E === de ani vecGime. Desigur, sunt eJegeţi care pretind eJistenţa !i a altor civili+aţii cum ar )i< Lemuria, Hiper#oreea, 4nsula "a!telui, Continentul (u, Pim#a#[e, 'drar, dar nu se cunosc date istorice p&n$ acum. 0$ )acem un mic eJerciţiu de imaginaţie< în galaJia noastr$ cu eJcepţia Terrei nu eJist$ condiţii de viaţ$ organi+at$, (arte este eJtrem de arid, 5enus este sc$ldat$ în ceţuri dense, iar Luna este calcinat$. 4n )uncţie de elementul universal preponderent, viaţa cap$t$ aspecte particulare. "$m&ntul este acoperit în proporţie de aproJ. @EN de ap$, a!a cum noi conţinem acela!i procent de ap$. 0$ nu uit$m c$ ne na!tem din licGidul amniotic. în )uncţie de distanţa planetei )aţ$ de 0oare putem calcula !i posi#ilita; tea condens$rii cosmice astadintre dac$elementele nu vrem s$ admitem c$ viaţaga+elor poate s$ re+ideînînap$, oricare constitutive< ap$, aer, p$m&nt, )oc, metal. '!adar, putem trage conclu+ia c$ Terra este privilegia; t$ în sistem datorit$ po+iţiei sale ideale )aţ$ de astrul central, îns$ !tim din legile eJpansiunii universale c$ planetele se în; dep$rtea+$ +ilnic, puţin c&te puţin, )aţ$ de centrul sistemului solar, l$rgindu;!i permanent mersul în spiral$. Loius Sacot a ela#orat o teorie prin care demonstrea; +$ c$ toate planetele au plecat din centrul galaJiei dar, în perioade de timp di)erite !i c$ ele se a)l$ la distante precise )aţ$ de 0oare în )uncţie de vecGimea lor. Con)orm acestui model cosmic eJist$ un timp !i un punct în care planetele sunt )ie prea #$tr&ne, )ie prea tinere pentru a permite viaţa organi+at$, situaţia ideal$ în galaJie )iind momentan cea a "$m&ntului. Dac$ ne l$s$m purtaţi de posi#ilit$ţile descri; se de teoria lui Sacot, putem înţelege ceva mai satis)$c$tor evoluţiei con!tiinţelor în Univers. înseamn$ c$ planetele mai vecGi din sistem au întrunit la timpul !i în punctul în care se a)lau la distanţa ideal$ )aţ$ de 0oare toate condiţiile )avora#ile vieţii< )lora, )auna !i de+vol; tarea uman$. înt$rind )ormulele lui Sacot, %o#ert CGarrouJ
)ormulea+$ o teorie !i mai )ascinant$< MC&nd locuitorii planetei care ne precede în v&rst$ au ajuns în condiţii de viaţ$ ne)avora#ile, #a cGiar insuporta#ile, au preg$tit un )el de eJod spre "$m&nt, unde, deja toate regnurile î!i începuser$ evoluţia... Teoria coloni+atorilor eJtraterestri este ast$+i )oarte la mod$, )iind înt$rit$ !i de miturile sumeriene. 0piritul p$trunde !i re+ist$ în materie prin guvernarea armonioas$ a elementelor universale< ap$, aer, p$m&nt !i )oc. 4n tradiţiile primordiale, materia este organi+at$ !i coordo; nat$ de ierarGii spirituale. '!adar, !i omul, aceast$ oglind$ mic$ a macrocosmosului, este compus din elemente. Trupul este din p$m&nt, s&ngele, din ap$, mintea îi este +$mislit$ din aer, iar su)letul din )oc. "este toate acestea se instaurea+$ 0piritul, ca sediu al 1iinţei 0upreme din Om;su)lu divin9 4n privinţa apariţiei speciei umane eJist$ mai mul; te teorii, îns$ trei ne atrag atenţia în mod deose#it< Teoria 8voluţionist$, Creationist$ si cea 4nterventionist$. "rima postulea+$ evoluţia speciilor de la mineral la vegetal !i de la animal la om prin rase care se apropie com; portamental, !i de aici Dar[in a tras conclu+ia c$ str$mo!ul Gominidului este o specie de maimuţ$. Creaţionismul îl plasea+$ pe om în la#oratorul Divin< M0$;: )acem pe om dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, parte #$r#$teasc$ !i parte )emeiasc$. 4n s)&r!it, intervenţionismul este susţinut cu prec$; dere de miturile sumeriene !i plasea+$ srcinea uman$ în la#oratoarele genetice ale eJtraterestrilor. 4n linii )oarte mari aceast$ teorie susţine c$, atunci c&nd condiţiile planetare ale unei civili+aţii superioare au devenit dramatice, s;au sta#ilit condiţiile unui eJod spre Terra unde deja toate regnurile î!i începuser$ evoluţia. 'st)el, srcinea omului ar )i pierdut$ în negura timpu; rilor, dar locul s$u de na!tere s;ar situa mereu la aproJimativ >E= de milioane de Xilometri de 0oare, distanţ$ ideal$ care permite apariţia tuturor condiţiilor #iologice.
'ceast$ ipote+$ nu contra+ice apariţia natural$ a uma; nit$ţii terestre, ci cGiar înt$re!te interpretarea mult mai sa; tis)$c$toare a miturilor antice cu +eii civili+atori, cu 1ii ai Cerului care se împreunea+$ cu 1iice ale "$m&ntului )or; m&nd o nou$ ras$, cea a Titanilor. Descoperirea scGelete; lor;gigant vine s$ con)irme c$ aceast$ teorie nu este deloc a#racada#rant$9 '#solut nimic nu dovede!te c$ între maimuţ$ !i om ar eJista vreo )iliaţie. 8Jperimente de la#orator au demon; strat c$ trans)u+ia de s&nge de la om la gi#oni, cimpan+ei sau urangutani pre+int$ riscurile evidente la specii categoric di)e; rite. 'poi, omul preistoriei nu locuia în caverne !i grote. Dac$ animalele î!i construiesc vi+uine, !i p$s$rile cui#uri, oare cum am putea s$;l suspect$m pe om de at&ta insolenţ$. Cercet$tori din toat$ lumea printre care se deta!ea+$ von DaniXen !i CGarrrouJ demonstrea+$ princGiar arte)acte c$ din str$mo!ul locuia în coli#e de lemn sau în case piatr$. nostru Un alt mit )als este acela c$ omul primitiv se acope; rea neglijent cu #l$nuri de animal pentru a r$+#i prin )rig. La (u+eul Omului din "aris sunt eJpuse desene cu )iguri rupestre aparţin&nd 8pocii de piatr$, descoperite în localita; tea Lussac;les;CG&teauJ, în care su#iecţii apar îm#r$caţi cu ro#e, Gaine, pantaloni !i panto)i. 'm înv$ţat c$ omul preistoric era a#ia desprins din regnul animal !i c$ se comporta ca atare. 'rGeologii aveau sa in)irme aceast$ teorie dup$ ce au descoperit t$#liţele gravate de la *lo+el, care demonstrea+$ c$ str$mo!ul lui Gomo sapi; ens cuno!tea scrisul. întruc&t natura era #ogat$ !i neviciat$ de nici un )actor de poluare, mediul de de+voltare al omului a!a;+is primitiv era propice, de!i la !coal$ ni s;a indus ideea c$ str$mo!ul reg; nului nostru ducea o viaţ$ precar$. "$i e greu de cre+ut c$ cineva su)er$ constr&ns de condiţii ne)avora#ile c&nd p$duri; le gemeau de v&nat !i r&urile colc$iau de pe!ti. "oate cea mai ne)ericit$ descriere clasic$ a omului pri; mitiv este cea a semicretinului o#tu+, agresiv, violent, o )iinţ$
grosolan$. 3antierele arGeologice contra+ic pro)und aceas; t$ vi+iune Mmanelistic$. 0tr$mo!ul nostru era pictor, olar, desenator genial. "e!terile de la 'ltamira, LascauJ, *lo+el, descoperirile de la Hamangia !i Tartaria o)er$ su)iciente do; ve+i care s$ înt$reasc$ pledoaria pentru str$mo!ul superior. Una dintre marile #i+arerii ale istoriei clasice este de; )inirea primelor epoci umane. 4at$ ce g$sim în (arele 'tlas (ondial editat cu sprijinul U780CO< "aleoliticul superior durea+$ aproJimativ între anii E === !i A === î.Hr. Urmea+$ apoi (e+oliticul !i 7eoliticul !i apar uneltele prelucrate din piatr$. 4n 8uropa, epoca cuprului a de#utat acum E== de ani, iar cea a #ron+ului cu dou$ mii de ani în urm$. 1ierul a început s$ )ie prelucrat în jurul anului >E== î.Hr. Cum s$ nu pu)ne!ti în r&s în )aţa acestor a#eraţii Cu alte cuvinte, ar tre#ui s$ accept$m c$ autorii 5edelor, marii constructori ai piramidelor, pictorii din 5ecGiul (aya!, astronomii !isculptorii astrologii!icare au construit cu 4mperiu o preci+ie impe; ca#il$ ceasornicile cosmice de la 0armi+egetusa, 0toneGenge, "alen^ue Ga#ar nu aveau despre cupru, #ron+ !i )ier -sic9/, adic$ megalopolisurile 'nticGit$ţii ; arnac, LuJor, '#idos ; au )ost ridicate cu unelte din lemn !i piatr$. 0au !i mai a#raca; da#rant, de!i au )ost descoperite în morminte vecGi de peste >> === de ani o#iecte de aur, #ron+, cupru, oamenii acelor epoci )oloseau metale care înc$ nu eJistau. 0$ )im serio!i9 "oate unii dintre semenii no!tri au rude îndep$rtate prin; tre maimuţe, îns$ Hermes Trismegistus, uddGa, Hristos, (oGamed, (oise, "itagora, "laton, %a)ael, 8instein !i alte c&teva mii de genii ale umanit$ţii sunt sigur c$ au alte srcini9 *ene+a noastr$ r$m&ne cu siguranţ$ un mister, îns$ cu siguranţ$ nici o logic$ satis)$c$toare nu ne poate convinge c$ înaintea noastr$ pe Terra nu ar )i eJistat civili+aţii mult mai de+voltate din punct de vedere spiritual !i material. 4n toate doctrinele spirituale ap$rem c$ ni!te rotiţe ale marelui mecanism universal, dar nu conclu+ia, nu re+ultatul9
0untem integraţi în marea evoluţie a con!tiinţei, nu centrul universului. C&t ne;am considerat #uricul lumii, am dat dovad$ de a#solutism p$gu#os. 0untem de acord c$ !i parţial$ înţelegerea creaţionismului poate )i la )el de d$un$; toare ca !i sterila teorie evoluţionist$. 't&ta timp c&t iserica s;a înc$p$ţ&nat s$ a)irme c$ "$m&ntul este centrul Universului, omul p$rea încununarea Creaţiei Divine, ultima verig$ a evoluţiei. 'st$+i, c&nd !tim c$ eJist$ practic o in)initate de galaJii !i o multitudine de di; mensiuni, nu mai putem )i at&t de siguri, c$ srcinile noastre sunt pur terestre. Oare ce natur$ au Peii, îngerii, (arii Civili+atori Ce civili+aţii au eJistat înainte ca mari catastro)e s$ le distrug$ Cine ocupa planeta înainte de (arele "otop 0unt doar c&; teva între#$ri la care oamenii de !tiinţ$, spiritele religioase ar tre#ui g$seasc$ r$spunsuri c&t mai aproape adev$r9 Oare s$ 'tlantida, Lemuria, Hiper#oreea sunt doardepl$s; muirile unor spirituali!ti sau realit$ţile unei ere preumane 0tr$mo!ii no!tri sunt ni!te semimaimuţe gro#iene sau ni!te spirite evoluate în materie !i teGnologie, care cuno!teau se; cretele energiei nucleare, electricit$ţii !i aveau posi#ilitatea c$l$toriei prin spaţiu 7e este mai con)orta#il s$ credem c$ piramidele au )ost ridicate de sclavi rostogolind pereţi de piatr$ per)ect !le)uiţi pe #uturugi dec&t s$ admitem c$ ele sunt opera unor str$mo!i superiori Legendele !i miturile antice vor#esc despre raportul de su#ordonare dintre +ei !i oameni. Con)orm tradiţiilor semi; tice, ace!ti +ei erau îngerii c$+uţi care;i luaser$ în ro#ie pe oameni o)erindu;le ilu+oriul Mraip$m&ntesc Deta!aţi de patimi !i su#iectivisme, am putea privi is; toria cu luciditate !i #un;simţ. 0crierile sacre relatea+$ despre venirea unor îngeri, +ei, str$ini din spaţiu care, asemeni lui "rometeu, aduc cunoa!terea Omului. 'numite papirusuri egiptene plasea+$ locul de srcine al acestor civili+atori pe planeta 5enus, cunoscut$ ca Lucea)$rul, 0teaua Dimineţii.
De aici, în tradiţia dogmatic$ a ap$rut ideea de cunoa!tere luci)eric$, adic$ provenit$ de la venusienii civili+atori. i+ar, dar în urm$ cu c&teva mii de ani, pe întreg "$m&ntul apar sincron civili+aţiile maya, egiptene, asiro;#a#iloniene, persa; ne, )eniciene. Peii iniţiatori apar descri!i asem$n$tor cu ni!te !erpi cu pene< ]uet+alcoatl, 5iracocGa, Orejona, 4!tar, 'starte, 'naGita, "rometeu, PalmoJe. 8giptul erupe c$ o uria!$ civili+aţie cu Mregi divini, ve; niţi din cer s$ aduc$ justa guvernare tuturor)iinţelor. 0$ ne imagin$m c$ o misiune spaţial$ terestr$ desco; per$ undeva într;o cine !tie ce galaJie o planet$ populat$ de ni!te indivi+i a#ia a)laţi la începutul evoluţiei con!tiinţei lor, care se cGinuiesc îngro+itor s$;!i duc$ +ilele lupt&ndu;se cu animale;gigant !i )iind într;un permanent r$+#oi tri#al. Credeţi înţeleg&nd toate #$!tina!i, acestea, cosmonauţii no!tri nuunei vor încerca c$, s$ le aduc$ acestor condiţiile necesare de+volt$ri ulterioare "oate c$ pentru #$!tina!i cosmonauţii no!tri ar deveni ni!te +ei. 0i dac$ unul dintre cosmonauţi, tr$d&nd un caracter du#ios, î!i va aroga drepturi supreme, devenind un M+eu gelos !i ar ordona instituirea unei religii în care toţi cei care nu se supun sunt consideraţi du!mani... aproape c$ am avea sen+aţia de deja vu... ce spuneţi 3i p&n$ la urm$... în a doua jum$tate a secolului , arGeologia a de; venit o !tiinţ$ multidisciplinara. 4nvestig&nd trecutul, s;a dovedit c$ anumite monumente antice denot$ )uncţionalit$ţi astronomice )a#uloase. înc$ din secolul al 5444;lea, eJist$ preocuparea de a aduna !i cataloga date re)eritoare la raportul dintre mi!c$rile astrelor si evoluţia civili+aţiilor. %amura din arGeologie care se ocup$ de aceast$ per; spectiv$ istoric$ se nume!te arGeoastronomie !i a )ost cris; tali+at$ de astronomul engle+ 0ir SosepG 7orman LocXyer ->AB;>?=/. Datele istorice ne )urni+ea+$ in)ormaţii )oarte
interesante con)orm c$rora primii Gumanoi+i -7eandertGal, Cro;(agnon/ erau atra!i de contemplarea astrelor. Unii eJegeţi plasea+$ începutul sistemati+$rii siste; melor religioase cam în aceast$ perioad$. Dup$ studii în; delungate, comunit$ţile primelor civili+aţii credeau c$ a!trii erau +eit$ţi care controlau mersul naturii !i al vieţii, dar care se mani)estau cu o violenţ$ însp$im&nt$toare c&nd omul în; calc$ ecGili#rul cosmic. "rimele monumente religioase sunt încGinate acelor astre de care omul se temea cel mai mult sau de la care a!tepta #inecuv&ntare. '!a apar primele calendare pe termen lung, care iniţial aveau un caracter eJclusiv religios. Omul primordial, dup$ ce a studiat ciclicitatea univer; sal$, a )ost capa#il s$ înţeleag$ !i s$ opere+e în 7atur$. 'pariţia agriculturii va consolida ideea propriet$ţii care invoc$ mo!tenirea, deci tradiţia. Cu trecerea timpului, m$sur$tori au devenit sacre. "entru numerele egipteni !i)olosite maya!i,în@ era un nu; m$r scaru, care le;a permis s$ descopere tran+itul venusian de de ani )aţ$ de 0oare. 7um$rul > a servit c$ punct de re)erinţ$ în construirea piramidelor. 0;au descoperit vestigii arGeologice în care se des)$!uraser$ calcule astronomice cu > === de ani în urm$. (aurice CGatelain, în cartea în c$utarea str$mo!ilor no!tri cosmici, scrie c$ în paleolitic omul cuno!tea semni)i; caţia numerelor A !i @, c$ci au )ost g$site pe !antierele arGeologice oase crestate aliniate în grupuri conţin&nd cele dou$ numere. "rima ci)r$ repre+int$ timpul eJprimat în +ile de care are nevoie luna pentru a;!i completa ciclul de rotaţii în timp ce al doilea num$r de)ine!te timpul de care are nevoie satelitul natural pentru a se alinia între "$m&nt !i 0oare d&nd na!tere, în trecere, unei eclipse solare. Calendraul maya! nu poate )i nici ast$+i pe deplin înţeles, c$ci acurateţea preci+iei astronomice este net supe; rioar$ posi#ilit$ţilor pe care teGnologia modern$ ni le pune ast$+i la îndem&n$.
Ceea ce r$m&ne greu de înţeles pentru logica liniar$ !i materialist$ care presupune o evoluţie lent$ din generaţie în generaţie este acurateţea o#servaţiilor astronomice. Ciclurile solare !i lunare se pot calcula !i compara dup$ secole de o#servaţii. 8ste vor#a despre o misiune !tiinţi)ic$, misiu; ne care are nevoie de programare !i plani)icare, iar acestea denot$ caracterul unor civili+aţii ultraevoluate at&t în plan teGnologic, c&t !i spiritual. un, dac$ este a!a, noi de ce mai vor#im despre pri; mitivism c&nd ne raport$m la +orii umanit$ţii Cum de !tiau str$mo!ii no!tri c$ anul lui 0irius are o durat$ cu > minute mai mare dec&t astrul nostru solar "entru a putea trage asemenea conclu+ii, o#servatorii egipteni sau maya!i ar )i avut nevoie s$ studie+e #olta cereasc$ == de ani. Ca s$ nu mai vor#im c$ a#solut necesar un minimum teGnologic puţinc$egal cu era cel al civili+aţiei moderne. 4ns$, c&nd noi am cel înv$ţat în aceea epoc$ omul a#ia î!i lep$dase #lana de maimuţ$ !i c$ î!i t&ra iu#ita de p$r în pe!ter$, ne vine greu s$ înţelegem aceste adev$ruri descoperite a#ia în secolul al ;lea. De eJemplu, Mprimitivii !tiau #ine c$ luna r$sare în aceea!i direcţie eJtrem$ care ar putea )i nordul sau sudul, la un interval de B A== de +ile, motiv pentru care au ap$rut o#servatoarele lunare megalitice av&nd cercuri de menGire destinate practicilor astronomice, numite structuri cromlecG. (i!carea 0oarelui !i )a+ele lunare au pre)aţat concep; tul umanit$ţii despre timp. 4n 0ardinia, au )ost descoperite peste @ === de monu; mente neolitice numite 7uragGi, considerate de arGeologi Mpuţuri sacre sau Mcasele vr$jitoarelor. 'v&nd )orme conice din piatr$, 7uragGi se îngustea+$ în partea superioar$ !i se termin$ )orm&nd o cupol$ )als$. "e #anda lateral$ de sud a compleJelor se înt&lne!te un soi de )ereastr$ care captea+$ lu; mina solar$. 'stronomul 8duardo "rover#io !i arGeologul Carlo (aJia !i au lucrat împreun$ la un studiu de arGeoastronomie
în care a)irm$ c$ în +orii cristali+$rii civili+aţiei eJistau rituri în care 0oarele, Luna, 5enus, 0irius erau actanţi în ritualurile religioase. Constructorii acestor structuri megalitice numite !i 7uragGi acordau o importanţ$ deose#it$ Lunii, !i mai ales atunci c&nd ea Mdevenea plin$, cu prec$dere în lunile decem; #rie !i )e#ruarie. "e muntele d'ccoddi din 0ardinia se poate o#serva importanţa pe care primii oameni o acordau cultului lunar. "ractic, este vor#a despre un o#servator astronomic dat&nd pro#a#il din mileniul al 45;lea î.Hr., deci în plin conteJt neolitic. în urm$ campaniilor de eJcav$ri de#utate în anii A=, a )ost scoas$ la iveal$ o structur$ piramidal$ care are o camer$ din piatr$ de >E J m, situat$ la E,E m su# nivelul solului. Construcţia datat$ între !i E=== în >?AB, a8.)ost "rover#io !i *. === %omano careî.Hr. coordonau lucr$rile au calculat direcţiile cere!ti pe care le semnalau componentele ansam#lului !i au tras conclu+ia c$ structu; ra piramidal$ )urni+ea+$ date despre punctele unde apare Luna. 'st)el s;a putut sta#ili c$ liniile care leag$ centrul monumentului de menGirul cel mai îndep$rtat indic$ lo; cul unde luna do#&nde!te valorile de declinatie. De aici se înt$re!te ideea c$ primele calendare preistorice erau lunare !i c$ str$mo!ii no!tri !tiau s$ înregistre+e aceste cicluri cu o preci+ie matematic$, înc$ neegalat$ p&n$ ast$+i. ($sur$torile e)ectuate în coţi !i picioare -valori apar; ţin&nd epocii/ sunt semni)icative ca re+ultate numerice. 7umerele pe care civili+aţia preistoric$ le veGiculau ; B=, A, B, E ; sunt ecGivalente cu ciclurile lunare, a c$ror durat$ eJact$ este cunoscut$ de milenii. 'stronomii Mprimitivi cuno!teau cele @ cicluri lunare. 8i mai !ţiau c$ 0oarele reapare în acela!i punct ceresc la )ie; care > B> de +ile, dup$ ce tran+ita de ori #olta cereasc$ !i a!a au ap$rut conceptele privind anotimpurile. încep&nd din acest punct s;au ela#orat apoi calendarele solare.
"lanetele 5enus !i (arte au )ost studiate calcul&n; du;se )a+ele ciclice !i, în conjuncţie cu astrul +ilei, au )ost ad$ugate în calendar... '!adar, oric&t de mult ne;am înde; p$rta de srcinea noastr$ )oarte evoluat$, cele mai recente descoperiri arGeologice, dar !i !tiinţi)ice îl )orţea+$ pe omul de #un;simţ s$;!i reconsidere aJiomele privind srcinea sa pe "$m&nt9 în 'nticGitatea luminoas$ Cu cinci sute de ani înainte de Hristos, Diogene din 'pollonia a postulat c$ energia înseamn$ materie9 La înce; put, in v&rsta de aur a umanit$ţii, c&nd ne aminteam )oarte #ine de unde veneam, cine eram !i încotro aveam s$ ne în; drept$m, rolul religiilor era de a ne )ace s$ reali+$m !i s$ tr$im plenar leg$tura dintre microcosmos -om/ !i macrocos; mos -Univers/. 5iaţ$ înseamn$ creaţie, eJpresia nev$+utului în con; cret. 5iaţ$ este darul cel mai de preţ pe care Dumne+eu îl o)er$ creaţiilor sale. Peul Uiot ; cunoscut nou$ !i ca Hermes (ercurios Trismegistus, marele iniţiator al +eilor !i al oa; menilor, cel care avea s$ inspire întreaga lume s$;!i caute srcinea divin$ !i s$ progrese+e, propov$duitorul monoteis; mului, inventatorul )iloso)iei !i maestrul a#solut al doctrinelor pitagoreice, platoniciene !i Gristice ; a spus c$ viaţa nu are nici început, nici s)&r!it, nicilucrurile, na!tere, at&t nici moarte, estec&t etern$ !i c$ re+id$ în toate în #oulc$ deea nisip, !i în creierul unui preot. 5iaţa eJist$ în potenţial !i se mani)est$ în dinamic$. Totul este o împletire dintre v$+ut !i nev$+ut, adic$ dintre viaţ$ !i moarte, a#ia cele dou$ )orm&nd 1iinţarea9 4at$ cum îl ilustrea+$ Hermes Trismegistus pe Dumne+eu< M0t$p&nul creaţiei este totul !i unitatea, întregul univers !i cea mai mic$ #ucat$ de p$m&nt imagina#il$ care repre+int$ un continent !i d$ na!tere totalit$ţii. 0t$p&nul Unic este preeJistent !i post; eJistent< este eternul c$l$tor al secolelor sau cum ar spune un specialist în )i+ic$ cuantic$< este un continuum spaţiu;timp9
4at$ c&t de simpl$ este ecuaţia eJistenţei< M0pirituleJist$ în natura umed$, care a ie!it din întuneric, totul era con)u+ !i o#scur îna; inte ca ver#ul s$ vin$ s$ anime totul scrie Hermes în Ta#ula 0tnaragdina. 0$ ne amintim cum începe 8vangGelia luiloam MLa în; ceput era Cuv&ntul, !i Cuv&ntul era cu Dumne+eu, !i Cuv&ntul era Dumne+eu. 8l era la început cu Dumne+eu9 Cu B === de ani în urm$, sacerdoţii egipteni au con; struit Templul de la Heliopolis, poate cel mai vecGi colegiu e+oteric din lume. 'colo, se venera Creatorul tuturor lumilor, pe care preoţii îl invocau cu numele de 'tum. 4at$ cum îl de; )ineau iniţiaţii egipteni pe no#ilul Dumne+eu, al c$rui 0)&nt 7ume nu era cunoscut de restul +eilor< M"rimul Dumne+eu este cel care a creat din propria;i su#stanţ$ +eii !i oamenii, a#solut 8l este totul, ceea ce atrage !i respinge, po+itivul !i negativul. 7ecunoscut în a)ara timpului !i spaţiului nostru o#i!nuit9 "ornind de la numele invocat, iniţiaţii tuturor timpu; rilor l;au privit pe 'tum ca pe +eul;atom9 De aici am putea continua de)inirea "rincipiului "rimordial< este su#stanţa primar$, protomateria, cGiar atomul iniţial constituit din spaţiu;timp;dorinţ$9 4n secolul al 5;lea î.Hr., regele iniţiat 'XGenaton >;a #ote+at pe Dumne+eu cGiar 'ton. "reoţii din Heliopolis î!i transmiteau înv$ţ$turile iniţiatice, singurele capa#ile s$;i pun$ pe oameni în armonie cu Universul. 8i înv$ţau c$ Mîn 7un tr$ie!te un 0pirit nede)init care poart$ in 8l totalitatea eJistenţelor: 7un în egiptean$ înseamn$ Gaos, ocean primor; dial. Conceptul avea s$ )ie preluat de ortodoJia copt$ vor#ind de Dumne+eul necreat care conţine în sine sursa evoluţiei tuturor creaţiilor -"otenţialul/ !i de Dumne+eul Creat, adic$ mani)estat -Dinamic$/9 '!adar, 'tum a n$scut din propria )iinţ$ tot ceea ce eJist$ în Univers. Corespondentul lui 'tum, devenit 'ton este raGma neutru al Gindu!ilor. Din 5ede a)l$m c$ din raGma au ie!it
cele dou$ energii primordiale !i )undamentale -;/ !i -`/, adic$ natur$ )eminin$ !i masculin$, energiile yin !i yang de la cGi; ne+i9 1i+icienii !i #iologii moderni studia+$ protomateria pe care o consider$ principiul;viaţ$. 8a este neutr$ adic$ nici -;/, nici -`/. 4nteresant, dar 'ton înseamn$ neutru. raGmanii îl numeau pe Dumne+eu 'tma, ti#etanii 'um, evreii 'donai, iar grecii îl numeau 'donis. Cu alte cuvinte, str$mo!ii no!tri g$siser$ aceste denumiri care pentru omul modern sunt sino; nime cu atomul9 8nricG von DaniXen scrie în (arile enigme ale univer; sului un capitol )oarte interesant despre %ai. 8l este preocupat dac$ edenul #i#lic a eJistat ca regiune )i+ic$ pe "$m&nt... !i ca s$ nu ne l$s$m prea tul#uraţi de aceast$ ipote+$, s$;i par; curgem invitaţia< MDe;a lungul timpului, au eJistat mai multe raiuri pe p$m&nt, pe care ne#unia oamenilor le;a distrus, ast)el c$ un rai ast$+i, în plus prea sau înpuţini minus nu scGim#$ niciantrenaţi o situaţie... Dac$ g&nditori se las$ în jocul instinctului !i al imaginaţiei, c&nd vine vor#a despre srcinile noastre cere!ti, asta nu înseamn$ c$ în trecut eram la )el de ignoranţi. a dimpotriv$, din secolul al l4;lea p&n$ în secolul al54;lea, nici un cre!tin nu se îndoia de eJistenţa "aradisului Terestru. 4n >>BE, at&t împ$ratul i+anţului, c&t !i papa de la 5atican au primit ni!te pergamente stranii de la preotul 4oan, rege mitic la 4ndiei, care îi în!tiinţa eJact de locul unde se a)l$ %aiul, la doar trei +ile de regatul sau... (ai t&r+iu, Cristo)or Colum#, cunosc&nd aceast$ corespondenţa, c&nd a descoperit gura )luviului Orinoco, i;a scris reginei c$ acest )luviu i+vor$!te în %ai. 5on DaniXen num$ra A= de ipote+e privind eJistenţa unui paradis terestru. 0$ enumer$m c&teva dintre cele mai interesante. Orientalistul 'l#ert Herman locali+a %aiul în regiunea ara#$ Hadramaut, sir \illiam \illcoJ credea c$ %aiul se întinde de la nordul regiunii unde Tigrul înt&lne!te 8u)ratul, aproape de ora!ele Hit !i 'naG, p&n$ la nord;ves; tul agdadului. "entru el, aici a eJistat )aimoasa gr$din$ a 8denului descris$ at&t de )rumos în i#lie. Termenul de pa;
radis vine din persanul pardes -parc/, iar de aici i+vor$sc cele patru )luvii evocate în *ene+a. MUn)luviu ie!ea din %ai !i uda gr$dina, iar mai departe, se desp$rţea în patru #raţe. "rimul era denumit "isGonR acesta înconjura regiunea Havila unde se g$sea aur. Cel de;al doilea )luviu se numea *ipGon !i înconjura regiu; nea usG. Cel de;al treilea se numea HiddeXel !i curgea spre estul 'siriei. Cel de;al patrulea era "Grat. 8Jege+ele romantice despre %aiul "$m&ntesc consi; der$ c$ "isGon era )luviul Ued;el %auma, care curgea în regiunea ara#$ 7edjed, alţii au susţinut c$ de )apt este *angele. Despre HiddeXel se crede c$ este unul !i acela!i cu Tigrul, iar "Gratul este 8u)ratul, !i atunci *ipGonul nu putea )i dec&t 7ilul... 0usţin$torii acestei teorii sunt convin!i de preci+ia'st)el, cuno!tinţelor astronomice no!tri superiori. Calea Lactee ar )i de ale )aptstr$mo!ilor sim#olul )luviului cu patru #raţe care i+vor$!te în %ai. Legat de pasajul din *ene+$ în care se )ace re)erire la... locul unde se a)l$ aur, Sordanus a comentat< M%aiulp$m&ntesc tre#uie s$ se a)le undeva în Orient, între 8tiopia !i 4ndia, pentru c$ din aceste regiuni curg cele patru )luvii care transport$ aurul cel mai pur !i pietrele preţioase. 8i #ine, !i 'r#orele 5ieţii pe care;l reg$sim descris în i#lie este de )apt împrumutat din; tr;o legend$ indian$ !i mai vecGe, unde se vor#e!te despre un pom asem$n$tor situat în gr$dina din Sina de pe muntele HuXairya, dar g$sim elemente corespondente !i în 8popeea lui *Gilgame! !i în mirurile grece!ti legate de *r$dina Hesperidelor. 8nricG von DaniXen, dup$ ce l;a studiat în am$nunt pe \illcoJ, trage conclu+ia c$, dac$ a eJistat un eden teres; tru, acesta ar )i ocupat regiunea (esopotamiei. 'st$+i o +on$ de!ertic$ !i arid$, (esopotamia antic$ era de o )ertilitate eJcepţional$. Conclu+ia lui DaniXen de la s)&r!itul capitolu; lui are o do+$ de pesimism< MO politic$ de irigare, a!a cum
preconi+a \illcoJ, #a+at$ pe mijloace moderne, ar putea da viaţ$ nisipului, dar raiul #i#lic n;ar mai putea )i înviatR #iata noastr$ lume ar ignora raiul m&ine, a!a cum de )apt l;a ignorat dintotdeauna. 1aptul c$ au eJistat civili+aţii pre;umane nu mai este un su#iect ta#u. "aleoistoria !i "aleoastronautica demon; strea+$ cu argumente in)aili#ile c$ înainte de "optop pe Terra locuiau ni!te indivi+i mai evoluaţi dec&t omul actual, at&t din punct de vedere spiritual, c&t !i teGnologic. *ene+a spune povestea unor ploi teri#ile care au durat = de +ile !i = de nopţi, iar apa a crescut Mcu >E coţi peste v&r)ul celor mai înalţi munţi. Cu eJcepţia speciilor salvate de 7oe pe 'rca sa, viaţa a disp$rut de pe "$m&nt, iar 7oe a r$t$cit un an !i >> luni pe ape, p&n$ c&nd 'rca a e!uat pe v&r)ul muntelui 'rarat, din 'rmenia 0igur de c$ a+i. o minte lucid$ nu poate accepta c$ în doar = de +ile lumin$, indi)erent c&t ar ploua, p$m&ntul se poate scu)unda integral !i apoi c&t de mare s$ )i )ost arca aceea ca s$ înc$p$ în ea milioane de cupluri din toate speciile !i regnurile... De!i universalitatea geogra)ic$ a "otopului nu a )ost demonstrat$ p&n$ acum, este interesant c$ în a)ar$ de tradiţi; ile a)ricane -cu eJcepţia populaţiei massai/ !i ara#e, amintirea "otopului este planetar$. 8nricG von DaniXen scrie în (arile enigme ale universului c$ în >A?> eJistau AE de legende des; pre "otop !i c$ ast$+i, dac$ le elimin$m pe cele inspirate de misionarii cre!tini, r$m&n BA de legende autentice. 7umai 'sia ne o)er$ = de variante ale catastro)ei, 8uropa cunoa!te variante ale "otopului, ')rica, E, 'ustralia !i Oceania, ? variante, 'merica de 7ord, @, 'merica Central$, @, iar 'merica de 0ud > legende. Dac$ la majoritatea popoarelor menţionate, calamita; tea a durat c&teva +ile, la a+teci "otopul a durat E de ani... Ciudat, dar p&n$ acum geologia n;a descoperit urmele unor inundaţii planetare care s$ )i avut loc în aceea!i perioad$ de
timp. Din noianul de teorii legate de "otop poate cea mai intersant$ !i #i+ar$ dintre ele presupune c$ în urm$ cu c&teva +eci de mii de ani, "$m&ntul era înconjurat de un strat eJtrem de dens de nori, a!a cum este ast$+i planeta 5enus !i c$, la un moment dat, o pertur#are galactic$ a dus la împr$!tierea lor, cu consecinţe catastro)ale pentru #iosul planetar. Teoria Cromo+omilor;(emorie 0pre s)&r!itul anilor E=, )i+icienii au putut con)irma, ceea ce iniţiaţii tuturor timpurilor !tiau< c$ eJist$ un uria! c&mp in)ormaţional, un )el de #i#liotec$ universal$ care p$s; trea+$ tot ceea ce minţile, cuvintele sau acţiunile noastre au generat de;a lungul timpului. 4n lim#ajul !tiinţi)ic, Cronica 'XasGa poart$ numele de Teoria Cromo+omilor;(emorie. (ateria are privilegiul de a poseda o memorie a timpurilor viitoare, care ar )i so)tul programului numit viaţ$ întrupat$. Mcalcarul Calculatorul inteligenţa sa speci)ic$ o)erit$dedelaom, ar t !i are el propria inteligenţ$, do#&ndit$ 4nteligenţa universal$, etern$, de la cromo+omii s$i !i din timpul c&nd el va eJista su# o )orm$ mai compleJ$, ap$, plant$, animal, om, scrie CGarrouJ în Cartea C$rţilor )iind pe aceea!i lungime de und$ cil teoria rosicrucian$ a evoluţiei constiintei de la mineral la uman si de la angelic la Divin9 "utem comprima aceast$ teorie doar într;o propo+iţie< 8Jist$ o memorie cosmic$ ale c$rei transport$ aminti; rea a tot ceea ce s;a înt&mplat si se unde va înt&mpla. 4n acest spirit, a scris 8nricG von DaniXen cartea< 'mintiri din viitor9 Cari *ustave Sung postulea+$ c$ omul eJterior, gu; vernat de con!tiinţ$, este de )apt in)luenţat în toate deci+iile sale de cel interior cu)undat în incon!tient. 'ici sistemul )iloso)ic al lui Lucian laga ne poate ajuta s$ înţelegem cu; noa!terea "aradi+iac$ -con!tient$/ !i cunoa!terea Luci)eric$ -incon!tient$/. Sean 0ervier, în 4storia utopiei, scrie despre a!a numi; tele imagini;dorinţ$ care se nasc în a#isul incon!tientului,
ast)el utopiile legate de 'tlantida, Lemuria, Dumne+eu, 'pocalisp$ sunt imaginile;dorinţ$, generate de incon!tient ca o amintire ancestral$ a unor 1iinţe !i Lucruri pe care le;am cunoscut, c&ndva, aievea9 Con)orm celor mai u+uale de)iniţii, cromo+omii )or; mea+$ nucleul celulei, sunt compu!i din 'D7 -acid de+oJi; ri#onucleic/ !i se comport$ ca uria! computer celular unde se înscriu ca in)ormaţie în planul speciei respective !i în acumu> l$rile de inteligenţ$ -con!tiinţ$/, precum !i în parametrii cor; pului. *enele din 'D7 sunt suportul eredit$ţii. Denumirea vine de la Gromaculoare !i somacorp. 8Jperimentele pro)esorului german onrad Loren+ au demonstrat c$ un pui de g$in$ recunoa!te toate sunete; le !i vocile pe care le;a au+it înc$ din stadiul de ou !i c$, în general, p$s$rile învaţ$ deja lim#ajul speciei în perioada clocitului. !i copilul înc$ De nen$scut captea+$ toate in)ormaţiile8vident, din perioada uterin$. aici putem deduce c$ memoria omului !i a animalelor preeJist$ de la na!tere, iar Universul are cromo+omii lui memorie9 %o#ert CGarrouJ scrie în Cartea C$rţilor. M1iecare individ este înr&urit pe planul director al celulelor care sunt pro; gramatorii unde se înregistrea+$ specia. Din acest motiv #oa#ele de gr&u dau na!tere, în mod invaria#il, unor tije de gr&u, ste; jarul d$ gGind$, iar pas$rea d$ na!tere unei p$s$ri, niciodat$ unui mami)er. "utem desprinde de aici ideea c$ omul nu inventea+$ niciodat$ nimic, ci pur !i simplu î!i aminte!te in)ormaţia scris$ în 'D7;ul s$u. "rin intermediul cuno!tinţelor noastre ereditare, vor; #im, citim, construim de la unelte p&n$ la nave spaţiale, înţelegem !i anali+$m9 0;a încercat urm$torul eJperiment care s$ demonstre; +e vala#ilitatea Teoriei Cromo+omilor;(emorie< un ou de r&ndunic$ a )ost scos imediat din cui# !i clocit într;un incu; #ator pentru a i se t$ia orice comunicare cu semenii s$i. 4n octom#rie, c&nd toate r&ndunicile au migrat spre Congo, a
)ost eli#erat !i puiul care n;a petrecut nici m$car o clip$ cu )amilia sa. 8vident, a )ost marcat !i eli#erat, ca !i celelalte p$s$ri. 0;au reînt&lnit în ')rica. O alt$ Mcoincidenţ$ este )aptul c$ toate r&ndunicile din 'nglia +#oar$ în ')rica de 0ud. La mine acas$, sunt cui#uri de r&ndunici din >??B. "rin ce tain$, de peste > ani puii lor !tiu s$ revin$ De ce o anumit$ specie de pinguini înoat$ p&n$ la epui+are c$ut&nd în 'tlantic o porţiune de uscat, pe care nu o g$sesc niciodat$ %o#ert CGarrouJ este de p$rere c$ pinguinii accesea+$ o memorie înscris$ cromo+omial de dinainte de "otop, c&nd în acea regiune eJistau +one de uscat. 8nricG von DaniXen este de acord cu vi+iunea con)ra; telui )rance+, conclu+ion&nd c$ întreaga creaţie are o memorie ereditar$ înscris$ în cromo+omi. De aceea, de eJemplu, steja; rul o)er$ odi)erite arGitectur$ ramurilor iar speciile regnurile nu sespeci)ic$ pot încruci!a )$r$ asale, produce mutaţii!i teri#ile9 7e;a surprins pe toţi, dup$ ce am devenit p$rinţi, s$ constat$m c$ #e#elu!ul nostru de c&teva +ile visea+$, +&m#e!te, are o tr$ire interioar$ intens$. Ce anume provoac$ visul la un pui de om care nici m$car n;a descGis ocGii "rin ence)alograme !i alte re+onanţe magnetice, ast$+i putem înţelege mecanica visului. 0Gamanii din "eru cred c$ toate creaturile visea+$< omul, c&inele, muntele, #radul pentru c$ toate sunt în+estrate cu su)let, Mcare se întoarce acas$ în timpul somnului. 0emnele clinice ale st$rii de visare sunt u!or de des; ci)rat< în timpul somnului, aparatul muscular se relaJea+$ complet, îns$ î!i reia activitatea în timpul vis$rii, ocGii se înv&rtesc în or#ite, iar ence)alogra)ul o#serv$ procesul de visare prin amplitudinea.oscilaţiilor din regiunea pontic$ a creierului. (edicii converg în diagnosticul c$ persoanele care nu visea+$ sunt vicitimile unor Galucinaţii !i deregl$ri în stare de vegGe.
5is$m, în mod o#i!nuit de trei;patru ori pe noapte, prima repri+$ durea+$ aproJimativ >= minute, iar ultima, în jur de = de minute. 0;a constatat c$ visul este mai )olositor omului, cGiar dec&t somnul. Un eJperiment a demonstrat c$ un su#iect privat de somn, c$ruia i s;au permis doar repri+ele de visare, a putut s$;!i vad$ de viaţa lui o#i!nuit$, )$r$ nici o dereglare. 5isul pare s$ ai#$ rolul de a sta#ili leg$tura dintre omul întrupat cu primul tip de spaţiu c$ruia îi aparţinem< domeniul Logosului9 0tudiile doctorului 1riedmund 7e[mann au demon; strat c$ în a#senţa testosteronului orice )iinţ$ vie este de seJ )eminin. "ornind de la aceast$ o#servaţie privind Gormonul masculin, anumiţi savanţi con)irm$ miturile celtice, în care primul om a )ost o )emeie, !i nu 'dam. Ceva mai #$tr&ni !i pro#a#il mai iniţiaţi dec&t evreii, celţii o numesc pe (ama srcinar$< 'na. Oameniiprin sunt parţial nemuritori, mo;din ment ce se înmulţesc sci+iparitate, adic$ odin parte corpul !i din su)letul nostru nu dispare, ci continu$ aventura vieţii în )iecare generaţie, prin descendenţ$. înţelegem acum importanţa poveţei (&ntuitorului< MCre!teţi !i înmulţiţi;v$9 7oi, prin ereditate, mo!tenim cunoa!terea de la p$rinţii no!tri p&n$ la cuplul primordial< 'dam;8va9 (emoria a ce a )ost !i mai ales a ce va )i este întip$rit$ în 'D7. Cromo+omii ne )ac contemporani cu )iecare generaţie. C$lug$rul #enedictin 8rnetti "ellegrino a inventat în >?E Cronovi+orul, un aparat capa#il s$ )ilme+e în trecut. 'st)el, padre 8rnetti împreun$ cu alţi > savanţi au putut seta aparatul pe Cruci)icarea lui Hristos, pe un discurs al lui (ussoliniR practic, au putut surprinde secvenţe din alte tim; puri, ca !i cum s;ar )i derulat aievea. în acest moment, Cronovi+orul se a)l$ la 5atican, )iind unul dintre cele mai #ine p$+ite secrete. 'ceast$ nou$ des; coperire este pre+entat$ de 1ranfois rune, care este autorul c$rţii 7oul mister al 5aticanului. O alt$ carte care tratea+$ acela!i su#iect este TGe Crbation and Disappearance o) tGe \orld. TGe 1irst Time (acGine de "eter rassa.
1enomenul de deja vu nu este altceva dec&t o suprapu; nere a unei amintiri din alt$ eJistenţ$ peste eJperienţa din pre+ent. "rin memoria cromo+omial$ se poate eJplica )aptul c$ în )iecare generaţie eJist$ genii care î!i duc opera mai de; parte< Hermes Trismegistus;PalmoJe;"itagora;(oise;Lao T+e;uddGa;Leonardo da 5inci etc. 0ecolul al ;lea avea s$ aduc$ umanit$ţii dou$ apa; rate de )ilmat în trecut< magnetoscopul !i cronovi+orul. Dac$ primul surprinde imaginile din trecutul apropiat, cronovi+o; rul surprinde momente speci)ice derulate oric&nd. 0tudiind precis raportul dintre cau+$ !i e)ect, av&nd un aparat electronic c$ruia i s;a setat o dat$ istoric$, în mod ideal detaliat se poate Mc$l$toriide la -;/ la -`/. C$lug$rul #enedictin 8rnetti "ellegrino a reu!it s$ converteasc$ în imagini !i-mu+ic$ sunetedin evenimete trecute. "asionat de prepoli)onie cea mai istorice vecGe anti; cGitate p&n$ la anul >===/, padre 8rnetti împreun$ cu > )i+icieni, lucr&nd în la#oratoare secrete din 5eneţia !i %oma au reu!it în >?EB s$ reînvie trecutul )ilm&ndu;>9 C$lug$rul a avut o inspiraţie genial$ pornind de la principiul con)orm c$ruia undele luminoase !i sonore, dup$ emisia lor, nu sunt distruse, ci se trans)orm$ r$m&n&nd pre+ente continuu. M7imic nu se pierde, totul se trans)orm$ sun$ un prin; cipiu al y#alionului. De!i anumiţi )i+icieni înc$ se mai îndoiesc de asemenea posi#ilit$ţi teGnologice, p$rintele 8rnetti a)irm$ c$ undele în cau+$ aparţin dimensiunii as; trale. "rintre altele, inventatorul Cronovi+orului susţine c$ o und$ sonor$, de eJemplu se su#divi+ea+$ în ultrasunete, Gi; persunete, Giposunete, supun&ndu;se legilor de+integr$rii materiei, p&n$ la stadiul su#atomic. M4nvenţia mea nu are ni; mic în comun cu metodele parapsiGologiei sau meta)i+icii9 8ste !tiinţ$ în stare pur$9 pretindea c$lug$rul italian în anii B=. '#ia spre s)&r!itul secolului, c&nd domeniile cuantice au început s$ preocupe comunit$ţile oamenilor de !tiinţ$, s;a admis un adev$r scris în toate C$rţile 0)inte< #a+a creaţiei
este lumina9 Dac$ prin re+onanţ$ magnetic$ putem )otogra; )ia un organ care emite lumin$, de ce ne este at&t de greu s$ accept$m c$ suportul materiei de la energie )in$ la aglomerare celular$ este Lumina9 MLa început, Dumne+eu a )$cut cerurile !i p$m&ntul "$m&ntul era pustiu !i golR peste)aţa ad&ncului de ape era întuneric !i DuGul lui Dumne+eu se mi!ca pe deasupra apelor. Dumne+eu a +is< 0$ )ie lumin$9 3i a )ost lumin$. Dumne+eu a v$+ut c$ lumina era #un$ !i Dumne+eu a desp$rţit lumina de întuneric. Dumne+eu a numit lumina +i, iar întunericul l;a nu; mit noapte. 'st)el a )ost o sear$ !i apoi a )ost o dimineaţ$< aceasta a )ost +iua înt&i9> "adre 8rnetti, cu ajutorul Cronovi+orului, ar )i în; registrat Ta#lele Legii dictate lui (oise pe muntele 0inai, r$stignirea lui 4isus Hristos, o sluj#$ cele#rat$ de papa "ius al H;lea !i un lui enito (ussolini. Legenda spune c$ ecGipa de discurs )i+icienialcoordonat$ de c$lug$rul #enedictin ar )i reu!it s$ )ilme+e eJplo+iile atomice de la 0odoma !i *omora. 4n anul >?E=, în paralel cu italianul, inginerul en; gle+ *eorge Dela[ar începea eJperimente asem$n$toare cu inginerii de la OJ)ord. Dup$ c&ţiva ani de reglaje ale aparatului, a reu!it s$ o#ţin$ o )otogra)ie de la nunta sa pe; trecut$ cu de ani în urm$, la 7ottingGan. între#at de ce nu arat$ pu#licului Cronovi+orul, 8rnetti a a)irmat< MDac$ v$ ar$t aparatul meu, acesta ar putea )olosi la citirea creierului oamenilor, deoarece g&ndirea este o und$9 Cola#oratorii s$i au recunoscut su# protecţia anonimatului c$ investigaţiile lor s;au concentrat asupra )ilm$rii momentului în care 0). 4oan a scris 'pocalipsa, dispariţia civili+aţiei maya, moartea 4oanei d 'rc, i#lioteca din 'leJandria, precum !i pentru reali+area unor interviuri cu 'naJimandru, TGales, 0olon, "itagora, 0ocrate, 'ristotel... 0e spune c$, speriat de consecinţele ne)aste pe care acest aparat le;ar produce în m&inile unor indivi+i )$r$ caracter, 8rnetti ar )i distrus Cronovi+orul. Unii sunt de p$rere c$ el se a)l$ totu!i #ine p$+it la 5atican.
Un +iarist de la Domenica del Coriere l;a între#at pe #enedictin c&nd ar putea de+v$lui secretul acestei uluitoa; re invenţii. 4at$ ce a r$spuns sluj#a!ul papei< MC&nd omul va înv$ţa s$ acţione+e numai în direcţia #inelui. 7umai pentru #ine9 "entru a înţelege !i mai #ine c$ povestea civili+aţiei noastre postdeluviene este de )apt o eJtensie a unei umanit$ţi mult mai vecGi, ar tre#ui s$ p$trundem în )ascinanta, dar periculoasa lume a !tiinţelor secrete. Din p$cate, de!i suntem rom&ni, )oarte puţini dintre noi !tiu c$ prima racGet$ cu pro; pulsie a )ost inventat$ în %om&nia. La 0i#iu, în >E?, Conrad Haas a )inali+at proiectul unei racGete spaţiale cu trei compartimente de car#urant so; lid, care a )ost lansat$ în >EEE. 'ceast$ uluitoare descoperire îi aparţine pro)esorului Doru Todericiu de la 1acultatea de 3tiinţ$ !i medievale, TeGnic$, Universitatea din un ucure!ti. 0tudiind nuscrise el a descoperit pergament care ma; descria cu o acurateţe surprin+$toare o racGet$ modern$. în >?B@, pro). Todericu î!i eJplic$ descoperirea în %evista %oman$ de 4storie, editat$ de 'cademia %epu#licii 0ocialiste %om&ne. 0$ +#ur$m puţin la cap$tul opus al planetei !i s$ ateri; +$m la (onte 'l#an, în (eJic. Cu dou$ mii de ani în urm$, +ona era populat$ de olmeci. "rintre puţinele lucruri !tiute despre ei, este !i )aptul c$ ei construiau statui gigant care în)$ţi!au personaje colosale, purt&nd pe cap ni!te c$!ti care seam$n$ per)ect cu cele de cosmonaut. 1aptul c$ olmecii au ap$rut la )el de #rusc cum au !i disp$rut a dat na!tere mitu; lui c$ ei, asemeni nepGilimilor, au venit din cer coloni+&nd p$m&ntul. 8ste o alt$ variant$ a 1iilor Cerului, sedu!i de 1iicele "$m&ntului !i a na!terii Titanilor. 4n olivia pe "uerta del 0ol sunt sculptate motive care seam$n$ uluitor cu ni!te OP7;uri. Un alt #asorelie) demonstrea+$ c&t se poate de clar c$ str$mo!ii no!tri, sau iniţiatorii lor aveau cuno!tinţe de astro; nautic$. 8ste vor#a despre un desen din interiorul Templului
de la "alen^ue în care apare o nav$ spaţial$, pilotat$ de un personaj costumat asemeni unui cosmonaut modern care se îndreapt$ spre planet$ 5enus ale c$rei coordonate sunt )oarte precise. 5rem, nu vrem, apar din ce în ce mai multe dove+i c$ aventura uman$ nu a început cu B === de ani în urm$, cum pretind ultraortodoc!ii evrei, ci cu mult înaintea potopului. 4n timpuri imemoriale, coloni!ti din spaţiu au ateri+at de pe planeta 5enus pe teritoriul 'mericilor de ast$+i. 8Jist$ sute de desene care ilustrea+$ aceste c$l$torii spaţiale. "entru maya!i, olmeci !i inca!i, +eii lor iniţiatori ]uet+alcoatl, Orejona, uXulXan, 5iracocGa aveau srcini venusiene. 8Jege+ele lui DaniXen, CGarrouJ, P[eig susţinute de manuscrise vecGi, rosicruciene, gnostice precum, !i de cele mai recenteterestre. descoperiri arGeologice redesenea+$ Garta srci; nii noastre Peii 'nticGit$ţii sunt str$mo!ii no!tri superiori, de srcine eJtraterestr$. 'ceste perspective nu contra+ic înv$; ţ$turile religioase, ci le eJplic$ mult mai #ine. C$l$toriile in; terplanetare au eJistat într;un trecut ne#ulos, sunt vala#ile !i ast$+i !i vor )i at&ta timp c&t va eJista o evoluţie a con!tienţei de la mineral la vegetal, animal, uman, demiurgic, angelic, divin... 'r tre#ui s$ înv$ţ$m c$ timpul nu este liniar !i c$ uni; versul este mai degra#$ un multivers. 4n aceast$ logic$ putem înţelege continuumul spaţio;temporal. 4n )iecare generaţie se derulea+$ întreaga istorie a civili+aţiei, avem în acela!i timp, dar în spaţii di)erite a#srceni în pielea goal$ care o#ţin )ocul prin )recarea pietrelor !i gadgeturi, teGnologii care s)idea+$ puterea de imaginaţie a unui civil oarecare... "e ori+ontala eJistenţei, se g$se!te 0amsara, %oata Destinului, ca o ciclicitate in)aili#il$. 5iaţa în trup este su; pus$ raportului cau+$;e)ect, doar viaţa în spirit este li#er$9 De aceea religiile promit omului eli#erarea, adic$ ie!irea din %oat$.
Dar s$ revenim la !tiinţele secrete. *eorge Langelan poveste!te în 1apte lestemate straniul eJperiment din "GiladelpGia, prin care, în noiem#rie >?, o nav$ militar$ american$ a disp$rut din rada portului, reap$r&nd #rusc su# privirile costernate ale martorilor. 4at$ despre ce a )ost vor; #a< în >?, dr (orris . Sessup s;a pre+entat la iroul de Cercet$ri 7avale unde a a)irmat c$ a pus #a+ele unui sistem !tiinţi)ic, in)luenţat de teoria lui 8instein privind c&mpurile uni)icate. 'plicat, acest sistem ar putea deplasa o#iecte prin timp !i spaţiu. 8Jperienţele au început în largul oceanului l$s&nd uimit$ întreaga asistenţ$ )ormat$ din elita militar$ american$. 7ava )olosit$ în eJperiment a disp$rut !i reap$rut de c&teva ori, )$r$ a putea )i oprit$, la distanţe uria!e. C&nd procesul de materiali+are:demateriali+are a )ost stopat, s;a constat c$ mem#rii ecGipajului disp$ruser$, )iind îngGiţiţi de )oc mare. C&ţivacasupravieţuitori )ost nervoase trataţi, îns$ )$r$Mun succes, deced&nd urmare a unoraucri+e )$r$ precedent. Toate m$rturiile despre acest eJperiment au )ost indeJate la Top 0ecret. (isterul 8Jperimentului "GiladelpGia se ad&nce!te prin )aptul c$ dr Sessup a )ost g$sit mort la #ordul ma!inii sale, conclu+ia o)icial$ )iind< sinucidere. 8Jperimentul "GiladelpGia ar putea )i înţeles cu ajuto; rul "angliciilui (oe#ius. Denumit$ ast)el în cinstea însu!irii speciale !i se poate reali+a simplu dintr;o )oaie de G&rtie '. 0e taie )oaia pe lung, iar cele dou$ #uc$ţi de G&rtie re+ulta; te se unesc la un cap$t. Capetele panglicii ast)el )ormate se unesc !i ele, dar unul dintre capete se r$suce!te cu o jum$tate de rotaţie. 5a re+ulta ast)el o panglic$ aparent normal$, dar care a )ost lipit$ invers. O )&!ie de G&rtie 'CD ale c$rei eJtremit$ti sunt li; pite ast)el înc&t punctele de cap$t ' se lipesc peste DC, datorit$ r$sucirii G&rtiei, în loc s$ se suprapun$ peste CD. 0pre deose#ire de alte panglici, în sensul clasic al cuv&ntului, aceasta nu are dec&t o singur$ parte -!i o singur$ margine/9 în mod normal, dac$ t$iam o panglic$ cu capetele lipite în;
tre ele, dar ner$sucite, am o#ţine dou$ panglici de lungimi egale, cel mult de l$ţimi di)erite. "entru speciali!ti aceast$ #and$ poate )i repre+entat$ ca un gra)ic tridimensional prin urm$toarele )ormule< J cos-s/ ; tcos-s:/ ` cos-s/ -;t st&nga/ y sin-s/ ` tcos-s:/ ` sin-s/ + tsin-s:/ "ropriet$ţile acestei panglici au n$scut o serie de sce; narii !i ipote+e privind lumile paralele. 0$ )acem un eJerciţiu de imaginaţie< Dac$ decup$m #anda 'CD pe lungime, o#ţinem pe aceea!i #and$ un spaţiu #idemensional. "utem aplica teoria matematicianului (oe#ius spe; cul&nd c$ este posi#il$ coeJistenţa mai multor dimensiuni în acela!i spaţiu. Ununa )el medie, de matru!ca ruseasc$< în #urta p$pu!i mari încape în a c$rei #urt$ intr$ unaunei !i mai mic$... în )uncţie de lungimea t$iat$ din panglic$, la 5i, 5a sau 5i putem o#ţine o serie de lumi #idemensionale. "rintr;o analogie simpl$, aceast$ ipote+$ ar putea eJplica straniul 8Jperiment "GiladelpGia. "ro)esorul de )i+ic$ Doru Todericiu a )ormulat o teo; rie asupra cvasiu#icuit$ţii înt&lnite în ca+ul 8Jperimentului "GiladelpGia, dar !i a altora, petrecute de partea cealalt$ a Cortinei de 1ier, în U%00. 8Jplicaţiile sale se re)er$ la com; portamentul particulelor atomice. 8cuaţia propus$ nu este greu de înţeles. 0$ presupunem c$ eJist$ dou$ or#ite în jurul unui nucleu, prima de dimensiuni mici pe care gravitea+$, s$ +icem, particula -a/ cu o energie de E=, iar a doua, ceva mai mare, pe care gravitea+$ particula -#/ cu energia de >==. Dac$ particulei -a/ i se transmite o energie de >==, ea va s$ri imediat pe or#it$ -#/, )$r$ c$ elementul timp s$ )i acţionat !i )$r$ a se )i str$#$tut vreo distanţ$. 8Jact ca o apariţie spon; tan$ materiali+at$ din eter. 8Jperimentul demonstratcercet$torului e)ectul tele; port$rii. 4n lumina"GiladelpGia acestei teorii,a aparţin&nd
rom&n, Doru Todericiu, în 8Jperimentul "GiladelpGia, vasul a trecut pe o linie de )orţ$ mai intens$. înţeleg&nd principiul "anglicii lui (oe#ius, ameri; canii au ad$ugat puterea considera#il$ a energiei anul&nd gravitaţia navei pe or#ita iniţial$ )iind teleportat$ în uni; versul altei or#ite. De+volt&nd analogii diverse !i v$+&nd c$ legea gravitaţiei poate )i s)idat$ pe o or#it$, putem s$ g$sim ni!te r$spunsuri ceva mai satis)$c$toare cu privire la ridicarea piramidelor, a menGirelor !i dolmenelor, a giganticelor statui din 4nsula "a!telui, la transportarea #locurilor uria!e de pia; tr$ de la Cu+co !i aal#ecX. Toate construcţiile 'nticGit$ţii par c$ ironi+ea+$ gra; vitaţia si asta ne înt$re!te ideea unei descendente din str$; mo!i superiori care aveau cuno!tinţe eJtinse de genetic$, )i; +ic$, matematic$, cosmogonie, dar mai ales de radionic$ !i energetic$. 0untîn)loritoare din ce în ceînaintea mai multe dove+i pe c$ care au eJistat c&teva civili+aţii umanit$ţii noi o cunoa!tem din preistorie !i p&n$ ast$+i. Cuno!tinţe analoage sau di)erite de ale omului mo; dern au )ost transmise cu mii de ani în urm$ maya!ilor, inca; !ilor, celţilor, egiptenilor !i mai apoi grecilor antici. Cu alte cuvinte, tot ceea ce !tim ast$+i a )ost eJperimentat de str$; mo!ii no!tri primordiali, tere!tri sau eJtratere!tri. Hermes Trismegistus, considerat marele înv$ţ$tor al +eilor !i iniţiatorul oamenilor, spune în Discurs universal al lui Hermes c$tre 'sclepios< M7eantul nu poate deveni cevaR în; s$!i natura sa îi inter+ice s$ )ie. 7atura )iinţei, dimpotriv$, îi inter+ice acesteia s$ nu )iinţe+e9. O#serv$m c$ în +orii 'nticGit$tii, str$mosii no!tri aveau cuno!tinţe eJtinse de )i+ic$ cuantic$, conceptuali+&nd )oarte #ine noţiunile de potenţial !i dinamic$, de vid !i plin, spirit !i materie. 'sclepios este denumirea în greac$ a lui 8sculap, +eul medicinei. 0$ continu$m !irul g&ndurilor lui Hermes M...O, 'sclepios, omul este deci o mare minune, un animal demn de
a )i respectat !i venerat. "entru c$ el îm#r$c$ natura divin$ la )el ca un +eu. Toate lucrurile au dou$ seJe -`/ !i -;/9 (ai t&r+iu, înţeleptul 'naJagoras îi spune urma!ului lui 8sculap, Hippocrate< MDeoarece totul este in)init !i etern, cGiar !i materia, pentru c$ în ea !i prin ea sunt create nenum$rate lumi, coeJistente !i succesive în spaţiu !i timp9 O#serv$m limpede c$ str$mo!ii no!tri !tiau c$ univer; sul este multidimensional. Cuno!tinţele spirito;!tiinţi)ice ale înainta!ilor no!tri le eJced pe ale noastre de a+i. Continu$m s$ ne minun$m de acurateţea !i preci+ia anticilor< M7u numai natura în ansam#lul ei este in)init$, ci !i tot ceea ce o compune în num$r !i dimensiuni. "asajul;cGeie din 0ecretul lui Hippocrate a m$reţului 'naJagoras care ne poate c$l$u+i spre o înţelegere pro)und$ a vieţii !i mai ales a di)erenţierii dintre eJistenţ$ !i )iinţare este MTre#uie s$ !tii, o, Hippocrate, c$posi#il$, totul este)iindc$ în tot !i c$ acesta< separarea a#solut$ nu este în nici un )el în tot este o parte din tot9 Ce interesant c$ pe Hermes Trismegistus, egiptenii îl numeau Peul TGot9 Conclu+ia tuturor înv$ţ$turilor Germetice este tras$ tot de 'naJagoras< M7imic nu se na!te !i nimic nu dispareR este vor#a doar despre amestecuri !i separ$ri între lucrurile care eJist$ sau, dac$ vrei, pentru a înţelege mai #ine silogismul meu, ceea ce produce aceste tran)orm$ri aparente sunt deplas$rile di)eritelor su#stanţe, cantitatea )iec$rui element este incalcula#il$ !i ea va r$m&ne mereu in lume, egal$ cu ea îns$!i9 Deci, în )iecare generaţie noi tr$im pe ori+ontal$ !i ver; tical$ eJact aceea!i poveste a renunţ$rii omului la e)emer !i la unirea lui cu eternitatea. 4n cGeie cre!tin$ aceasta se traduce< M(;am lep$dat de 0atana, m;am unit cu Hristos, m$ lep$d de 0atana, m$ unesc cu Hristos !i acum !i în vecii vecilor9 O parte din )iinţarea morţii se a)l$ în trupul viu înc$ de la na!tere, precum !i o sc&nteie din eJistenţa vieţii se ascunde în Minima putre+iciunii9 "entru Germetici ecuaţia deveni; rii este simpl$< Omul cu patimile !i orgoliile lui tre#uie s$
co#oare în morm&nt, s$ se con)runte cu elementele sale con; stitutive !i mai ales cu 'rGontele care p$+e!te pragurile, s$ moara c$ individ pentru a putea rena!te ca Om îndumne+eit. Ce va )i a mai )ost9 "are a )i mesajul principal al c$rţilor apocaliptice. %evin la te+a cromo+omilor;memorie, at&t de coerent pre+entat$ de %o#ert CGarrouJ. "entru a înţelege viitorul, este musai o plonjare !i mai pro)und$ în negura trecutului, în acest sens ar tre#ui s$ privim misterele 'nticGit$ţii ca pe o uria!$ mo!tenire l$sat$ de str$mo!ii no!tri primordiali, +eii sau... eJtraterestrii. (ysterion, în greac$, înseamn$ iniţiat, iar rolul !i ros; tul acestuia este ca, dup$ ce înţelege tainele vieţii !i ale lui Dumne+eu, s$ predea aceste înv$ţ$turi pro)anilor pentru a;i ajuta s$ se tre+easc$. %udol) 0teiner spunea la una din con)e; rinţele sale
îngrijitoare pentru copilul regelui, sper&nd c$ aceast$ pro; Jimitate îi va atenua dorul pentru propria;i )iic$ r$pit$. în )iecare sear$, +eiţa îl ungea pe corp pe nou;n$scutul regi; nei cu am#ro+ie, +iua îl trecea prin )l$c$rile puri)icatoare ale 1ocului 0acru, noaptea pentru a;l )ace nemuritor. 0urprins$ de mam$, într;o noapte, Demetra s;a v$+ut nevoit$ s$ se de; conspire< M8u sunt cea venerat$, cea care regenerea+$ oamenii !i )ace s$ creasc$ plantele9 5reau s$ se ridice aici un templu unde eu însumi voi )ace cunoscute misterele. 7u putem s$ nu constat$m uria!a asem$nare dintre acest mit !i cele egiptene cu 4sis care;l caut$ disperat$ pe Osiris... 0ensi#ili+at de dragostea !i #un$tatea Demetrei, Peus Got$r$!te c$ Hades, care între timp se c$s$torise cu Core, s$;i permit$ Demetrei s$;!i revad$ )iica, o treime din an. înv$ţ$turile 8leusis ascundeau în )orme; le lor sim#olice secrete mesaje de alelaunor iniţiatori;civili+atori veniţi din Cer, in)ormaţii despre univers, energii creatoare !i dis; trug$toare, identitatea galactic$, noţiuni eJcepţionale de as; tronomie, )i+ic$, magie. Tre#uie s$ remarc$m c$ iniţierea în (isterele 8leusine se aseam$n$ cu cea din Cartea lui 8noG, transmiterea )iind o)erit$ de o +eiţ$, o )emeie, în ca+ul nos; tru, Demetra, prin ritualul #$uturii magice< am#ro+ia9 Unii eJegeţi sunt de p$rere c$ e+oterismul elen a )ost insipirat de egipteni, alţii consider$ c$ mo!tenirea gno+ei ve; nea de la )enicieni care, la r&ndul lor, )useser$ iniţiaţi de c$tre celţi. C$ toate creaţiile umane !i !colile )iloso)ice !i teologice din 8leusis au dec$+ut s)&r!ind prin corupere. "reoţii au pier; dut semni)icaţia transmiterii, înlocuind misterul cu ritualuri din ce în ce mai pompoase, mai spectaculoase, dar golite de sc&nteia divin$9 'cela!i lucru s;a înt&mplat în istorie cu toate marile Transmiteri de la 5ede la 7oul Testament. 8leusiile erau practicate la )iecare cinci ani, )iind o)ici; ate de Giero)anţi !i tGisiade -preotese/ care purtau coroane de mirt !i ţineau în m&n$ o cGeie, ca sim#ol al misterelor. De!i
s$r#$torile durau cam dou$ s$pt$m&ni, nou$ +ile erau eJtrem de importante în ritual !i ceremonial. în prima, se adunau neo)iţii, în a doua se )acea puri)icarea prin ap$. în a treia +i se ţinea post p&n$ la apusul soarelui, se preg$tea patul )ecioarei divine. Odat$ cu c$derea serii, se întrerupea postul, put&n; du;se m&nca pr$jituri cu mei !i or+ !i s$ se #ea am#ro+ie -ci; ceon/. ' patra +i era încGinat$ procesiunii co!ului -care repre; +enta o cutie în care s;au p$strat toate cuno!tinţele umanit$ţii înainte de "otop/. Urma procesiunea )l$c$rilor în cea de;a cincea +i. în a !asea, se s$r#$torea plecarea +eiţei 'tena la 8leusis !i se cele#ra cultul +eilor Dionysos, 4accGus !i Ceres. "elerinajul se oprea în a !aptea +i, c&nd procesiunea se în; drepta spre Templu cu ceremoniile smocGinului !i traversarea podului care sim#oli+a leg$turile dintre lumile in)ernale, te; restre !i cere!ti. 4n a opta, se cele#ra iniţierea lui 8sculap, iar pro)anii treceau la statutul la cel de tre+it. noua !i cea mai de important$ +i de se adormit numea plemocGoe dup$' nu; mele a dou$ vase umplute cu vin, unul a!e+at la est !i cel$lalt la vest, care erau sparte la s)&r!itul ritualului, c&nd se rosteau )ormule magice !i erau invocate *eniile Creatoare. 4at$ ce scrie %o#ert CGarrouJ în Cartea cunoa!terii inter+ise< M0ensul acestui sim#ol este clar< cunoa!terea a venit din vest, de lapelasgii;celţi !i din est prin indo;europeni !i per!i. 5asele pot )i sparte, cunoa!terea i;a )ost transmis$ iniţiatului9 "&n$ la urm$, misterele ne leag$ indisolu#il de ori; ginile noastre. 4n toate culturile lumii, din 0amoa p&n$ în centrul ')ricii, din 4ndia p&n$ în 8uropa !i din alcani p&n$ în 'merici, omul actual apare în urma unei Macupl$ri dintre Cer !i "$m&nt. 4niţiatorii no!tri, dup$ "otop, par veniţi )ie dintr;un trecut imemorial, )ie de pe o alt$ planet$ sau dimen; siune a (ultiversului. O trimitere interesant$ la raporturile dintre o civili+aţie cosmic$ venit$ s$ coloni+e+e p$m&ntul !i evoluţia ulterioar$ a omului ne poart$ pe c$r$ri !erpuitoare p&n$ în 'gGarta !i 0Gam#ala. Con)orm nenum$ratelor tradiţii orientale, dar !i
occidentale, 'gGarta este un regat su#teran al iniţiatorilor rasei al#e, un comandament central a st$p&nitorilor lumii de la supra)aţ$, camu)lat per)ect de Hymalaia care îi ţine pe locuitori departe de contamin$rile cosmice !i telurice. 4n anumite tradiţii, se insinuea+$ c$ lumea su#teran$ este 4adul, lumea îngerilor c$+uţi, care au tot arealul cunoa!terii, mai puţin capacitatea înţelegerii 4u#irii. O alt$ tradiţie ne arat$ c$ în 'gGarta se poate p$trun; de prin patru intr$ri. Cea principal$ se a)l$ în Ti#et, una s;ar situa între la#ele 0)inJului de la *i+eG, alta în 7ormandia la (ont;0aint;(icGel !i în s)&r!it se mai poate p$trunde prin poarta din p$durea roceliande în ritania. 4deea unui regat su#teran nu tre#uie con)undat$ neaprat cu 4adul, ci mai degra#$ cu o dimensiune unde s;ar a)la iniţiatorii veniţi din spaţiu, +eii sau îngerii c$+uţi, c$ci ne re)erim desigur la Mo c$dere în materie. Omul, asociat cu ace!ti îngeri c$+uţi, vine !i el în ma; terie din Mpe!tera uterului, din su#teranele )iinţei, ca o le; g$tur$ in)aili#il$ cu "$rinţii 'dam;8va, c$+uţi în p$catul primordial. Din acest considerent, Hristos nu se na!te, ci se întrupea+$, c$ci el este 1iul lui Dumne+eu, cel nec$+ut în... "$cat. Un alt su#teran )ascinant îi aparţine lui PalmoJe, în; trucGiparea +eului Hermes pentru traci. 't&t pro)esorul Doru Todericiu, c&t !i alţi ilu!tri dacologi demonstrea+$, #a+&n; du;se !i pe m$rturiile unor istorici marcanţi ca Herodot, c$ PalmoJe i;a )ost magistru !i iniţiator lui "itagora, !i în nici un ca+ invers. 4at$ ce scrie Herodot< MConstruindu;!i o locuinţ$ su# p$m&nt, s;a ascuns de privirile dacilor, a co#or&t în acest loc al retragerii !i a r$mas aici trei ani. ')ost pl&ns !i regretat cum c$ ar )i murit. în s)&r!it, în al patrulea an, a reap$rut !i a )$cut ast)el s$ par$ credi#ile toate cele spuse despre el. 8u nu resping, nici nu admit ceea ce se poveste!te despre PamolJe !i su#teranul s$u, dar cred c$ îi este cu mult anterior lui "itagora.
'!adar, este mai )iresc s$ admitem c$ iniţierile su#; terane din 'nticGitate nu sunt nici de srcine greac$, nici egiptean$, ci mult mai vecGi, provenite de la o civili+aţie care se a)l$ la apogeu cu aproJimativ > === de ani în urm$< 4mperiul Trac. *eţii sunt totuna cu goţii, adic$ populaţie celtic$. Cultul lui PalmoJis este v$+ut de anumiţi istorici ca un centru religios în care se îngem$nea+$ patrimoniile Giper; #oreenilor cu ale populaţiilor din Orientul 'propiat, cu prec$dere semiţii. Cel care vrea s$ a#orde+e misterul timpului are nevoie de cunoa!terea sinelui !i implicit a Universului, c$ci, a!a cum postula 8instein, timpul este o dimensiune spaţial$. Universul este viu !i se comport$ ca atare. 'st$+i, ori; cine îi poate asculta su)lul puternic care vine din neguri ime; moriale, la O#servatorul de la "rinceton. *rup&nd de)iniţiile oamenilor de !tiinţ$, coro#orate cu predicatele marilor tradiţii !i religii, putem s$ ne )acem o impresie c&t de c&t cuprin+$toare despre universul in)init !i nelimitat. Organi+area lui este oarecum simpl$< miliardele de astre )ormea+$ constelaţii, iar un grup de constelaţii )ormea; +$ o galaJie. "$m&ntul aparţine C$ii Lactee. Cum omul este integrat în univers, putem )ace analogiile corespondenţe< ce; lulele organismului uman sunt stelele galaJiei, organele sunt planete, creierul e 0oarele !i atunci înţelegem de ce Hermes Trismegistus a spus< MCe este sus este !i jos !i ce este jos este !i sus pentru a se în)$ptui miracolul unui singur lucru . Deci, univer; sul este omogen, de!i se a)l$ într;o permanent$ dinamic$ !i trans)ormare. %o#ert CGarrouJ scrie în Cartea Cunoa!terii 4nter+ise< M'tomul este un compleJ organi+at, înainte de eJplo+ie -ig ang/, iar universul este un compleJ organi+at dup$ eJplo+ie9 întruc&t universul pare in)init, este )oarte greu de g$sit o de)iniţie unitar$ a timpului. într;un anumit sens am pu; tea spune c$ timpul ar )i mani)estarea eternelor revoluţii ale
con!tiintei !i materiei sau cum îl conceptuali+ea+$ maya!ii< M timpul este unitatea de m$sur$ care permite g&ndului s$ devin$ realitate9 0unt multe teorii despre crearea lumii. Cosmogene+a i;a preocupat pe oameni din cele mai îndep$rtate vremuri. Dac$ admitem c$ umanitatea este sortit$ trecerii prin trei )a+e distincte în eJperienţele ei întrupate< copil$rie, matu; ritate !i #$tr&neţe sau translatat în spaţiu social< #ar#arie, civili+aţie !i decadenţ$, putem s$ grup$m vi+iunile despre na!terea cosmosului în dou$ etape< a/ #/
cosmogonie naturalist$R cosmogonie ela#orat$. 5i+iunea naturalist$ ne propune urm$torul scenariu<
Dumne+eu estecreat Universul, s;a adesprins întunericul primordial, s;a singur,elapoi +$mislit din )orţele naturii care sunt +ei. De la spirit la materie, plas$ care a devenit su; port al eJistenţei, se nume!te energie vital$ -su)lu divin/. 7aturalismul care avea s$ evolue+e c$tre materialism dialectic credea c$ la început a )ost un Gaos o#scur din care, printr;o evoluţie gradual$, au ap$rut )ormele vii< corali, molu!te, alge, viermi care în timp s;au structurat în regnul mineral, vegetal !i animal. Din acest noroi primordial, o#; ţinut prin descompunerea primelor )iinţe apar plantele, in; sectele !i p$s$rile, apoi tipuri mai evoluate de )iinţe acvatice, p&n$ la apariţia omului. 5i+iunea ela#orat$ predispune c$tre un sistem religios. "oate unul dintre cele mai compleJe scenarii este cel indo;eu; ropean. Din %ig 5eda a)l$m c$ la început Mnu eJist$ nici )iinţ$, nici ne)iinţ$, nici eter, nici cer, nimic înconjur$tor !i nimic în; conjurat... îns$ 'cela, numai 8l, respir$, numai 8l, împreun$ cu 8a, a c$rei viaţ$ o Gr$ne!te în s&nul s$u. '!adar, avem o prim$ vi+iune depre un Dumne+eu Tat$;(am$, care se autogenerea+$ din nimicul primordial. 'poi, prin re)lecţie !i contemplaţie apare restul (arii Creaţii.
MDorinţa )ormat$ de inteligenţa 'celuia a devenit s$m&nţa ori; ginar$R s$m&nţa a devenit progresiv providenţial$ sau su)lete !i materie sau elemente. Du#la natur$ a lui Dumen+eu ii permite perpetuarea creaţiei. M8a care este Gr$nit$ de 8l în s&nul Lui a)ost partea in; )erioar$R !i 8l, Cel care o#serv$, a )ost partea superioar$. 1ra+a aceasta din %ig 5eda se reg$se!te în sens în toate marile cul; turi ale lumii. "entru cGine+i, universul este un permanent dans al energiilor yin !i yang, pentru egipteni, ce este sus este !i jos pentru a se în)$ptui miracolul unui singur lucru, iar cre!tinii se roag$ Tat$lui s$ )ac$ lucrurile precum în cer, a!a !i pe p$m&nt. 8Jist$ în întreg universul o cau+$ invi+i#il$ cu e)ec; te vi+i#ile, mai precis, creaţiaCon)orm !i "rincipiul însu!i nu potap$rut )i înţelese niciodat$ pe deplin. Codului (&nu, dup$ %ig 5eda, la început universul era cu)undat în non;ma; terie, )iind impercepti#il. în aceast$ ne#uloas$ neorgani+at$, Dumne+eu care eJist$ prin 3ine;însu!i -raGma, cel ce nu poate )i cunoscut prin simţurile o#i!nuite/ a )$cut s$ emane din su#stanţa sa di)erite creaturi !i creaţii. Tradiţia #raGmanic$ spune c$ Dumne+eul '#solut, pe care mintea nu poate s$;l perceap$, a )$cut la început apele, în care a depus o sc&nteie de viaţ$, un germene care a devenit un ou str$lucitor, din care 1iinţa 0uprem$ s;a n$scut pe sine su# )orma lui raGma, care îl are ca ecGivalent pe Tat$l, din tradiţia iudaic$. raGma a r$mas în Oul *igant timp de un an -Gindu!ii au ecGivalat un an al lui raGma cu >> miliarde de ani umani/, dup$ care, prin puterea g&ndului, l;a separat în dou$ p$rţi< cerul !i p$m&ntul. 1i+icianul Laplace a descoperit în secolul al l;lea c$ întreg universul se constituise prin sine însu!i !i c$ ni!te uria!e eJplo+ii energetice separaser$ planetele între ele !i cre; aser$ spaţiile din galaJii. Cam în aceea!i perioad$, 'ntoine
Lavoisier g$se!te predicatul Germetic< nimic nu se pierde, ni; mic nu se crea+$, totul se trans)orm$, )oarte aplica#il evoluţiei universului. %o#ert CGarrouJ grupea+$ cele mai interesante scena; rii ale apariţiei universului pornind de la te+ele unor oameni de stiint$ remarca#ili. Canonicul susţine varianta creationist$. "entru el, universul a pornit de la un punct, se a)l$ în permanenţ$ dilatare, iar la cap$tul acestei dilat$ri, totul va disp$rea. 0paţiul nu are limite, iar universul etern se de+volt$ )iind întotdeauna asem$n$tor lui însu!i !i de o densitate con; stant$. 'cum > miliarde de ani, toat$ materia concentrat$ într;un singur punct din spaţiu a eJplodat violent, rev$rs&n; du;se. De aici s;a putut trage conclu+ia c$ energia este egal materie. -8(/. La început, au plecat ^uasarii, aceste unde luminoase care au str$#$tut ne#uloasa spaţial$, apoi au )ost proiectate galaJiile. (asa total$ este )init$,de dar>semiliarde a)l$ într;un spaţiu in)init. C&nd se va încGeia perioada de ani, spaţiul va )i plin !i nu va mai eJista timp. Teoria ig angului crede c$ dup$ aceea va urma o implo+ie care va retrage toat$ materia cosmic$ într;un punct. 4nteresant este )aptul c$ aceast$ teorie corespunde tradiţiei #raGmanice care spune c$ Dumne+eu, c&nd a eJpirat, a a!e+at universul !i c&nd va inspira va a#sor#i din nou, în 8l, toat$ Creaţia. O respiraţie a lui Dumne+eu -eJpiraţie;inspiraţie/ ar dura, în vi+iunea Gindus$, c&teva miliarde de ani. "ro)esorul 'llan 0andage are o teorie u!or di)erit$ )aţ$ de (artin %yle. Universul este etern !i )init, iar la srcini materia era condensat$. 'poi, în urma unei eJplo+ii începe dilatarea lui care durea+$ > de miliarde de ani, dup$ care urmea+$ comprimarea< ^uasarii, ne#uloasele, clusterele ga; lactice revin în punctul srcinar. 0andage a calculat c$ un ciclu de dilatare;comprimare durea+$ A de miliarde de ani. 'ceast$ respiraţie universal$ este in)init$. O alt$ teorie intersant$ despre na!terea cosmosului îi aparţine lui Oscar lein care crede c$ la început eJist$ doar o ne#uloas$ cu un
diametru de === de miliarde de ani;lumin$. 0uede+ul a pre; supus c$ universul are dou$ )eţe, una v$+ut$ !i alta invi+i#il$ sau, cu alte cuvinte, una )ormat$ din particule !i cealalt$ din antiparticule, adic$ din materie !i antimaterie. *ravitaţia universal$ a )$cut posi#il$ condensarea ma; teriei !i antimateriei )orm&nd dou$ lumi de sine st$t$toare. Urmea+$ apoi ciclul de dilatare în care galaJiile se precipit$ cu vite+e de deplasare ce nu pot )i calculate. Lumea materiei !i cea a antimatreiei sunt separate de o +on$ neutr$ denumit$ am#iplasm$. 0e poate înt&mpla, în mod cu totul eJcepţional, ca particulele !i antiparticulele s$ se înt&lneasc$ !i atunci se produc eJplo+ii care descarc$ energii colosale, )aţ$ de care, vor#a lui CGarrouJ, M#om#ele noastre atomice par ni!te petarde. 1i+icianul rus 'ndrei 0aGarov crede c$ universul s;ar )iden$scut dintr;un carelas;a stins cu aproJ. un =;= miliarde de aniantiunivers în urm$. Deci, început a eJistat univers )ormat din antiparticule, care s;au condensat la tem; peraturi )oarte mari. 'ceast$ acumulare uria!$ de energie ar )i provocat o megaeJplo+ie, în urma c$reia s;a produs mai mult$ materie dec&t antimaterie. '!a s;ar eJplica de ce sunt at&t de puţine g$uri negre în univers. Lumea noastr$ s;ar )i )ormat din particule;materie. înainte s$ încerc$m înţelegerea conceptului de antimate; rie, este #ine s$ +$#ovim puţin asupra teoriei antilumii a lui *ustav 7aan, concept ce a inspirat scenariul serialului 1ringe. 8stonianul 7aan, asemenea lui Oscar lein, este con; vins c$ eJist$ lumi concrete )ormate din materie !i antimate; rie, ca ni!te dimensiuni paralele. 8l vor#e!te despre un întreg univers paralel, cu galaJii, sori, planete !i o populaţie asem$; n$toare nou$. *ustav 7aan pune totul în urm$toarea ecuaţie< 0i 4 -;4/=R => -;>/ !i aceasta se poate traduce a!a< lumea vi+i#il$ )ormat$ din particule este du#lat$ într;o alt$ dimen; siune de o lume asem$n$toare, dar )ormat$ din antiparticule. Lumea este desp$rţit$ de antilume de o #arier$ energetic$ de
netrecut, pericolul )iind al pulveri+$rii. Universul mare este ast)el compus din dou$ alte universuri paralele unul )ormat din materie !i altul din antimaterie ; !i tocmai de aceea este etern, c$ci, atunci c&nd se ajunge la punctul =, se tope!te lumea a)lat$ în contracţie !i se na!te cea din dilatare. Din nimic se poate precipita materie, dac$ ea este compensat$ în antilume de o cantitate egal$ de antimaterie. 1i+icienii )rance+i Louis de roglie !i S. % 5igier !i;au imaginat un su#univers )ormat din antiprotoni, antielectroni. 'ceast$ dimensiune n$scut$ din antiparticule este în oglind$ cu lumea noastr$. 'utorul teoriei antiparticulelor, engle+ul % Dirac, care a descoperit în >?A antielectronul sau po+itro; nul, este convins c$ antimateria ar )i )ormat$ din antiatomi cu nuclee înc$rcate negativ !i înconjurate de po+itroni. 4n >?BB, americanii de la La#oratorul 7aţional din rooXGaven putut crea un la nucleu de antiGidrogen, por; nind de la unau antiproton !i de un antineutron. 'ceast$ descoperire îndrituie!te teoria antilumilor. *ustav 7ann crede c$ acest univers paralel este în interiorul universului concret. "e scurt, din ciocnirea lumii cu antilumea se na!te lu; mina, c&nd un univers în contracţie atinge punctul +ero, nu se neanti+ea+$, ci intr$ în antiunivers. MTotul conţine doi poli meniţi în a se înlocui imul pe cel$lalt, scrie CGarrouJ în Cartea trecutului misterios. Dac$ ne gGid$m dup$ savantul 7iels oGr, care spu; nea< Mtotul este posi#il, cu condiţia s$ )ie su)icient de ne#unesc, putem s$ îndr$+nim g$sirea r$spunsului la între#area cine a creat universul 1iloso)ia, misterele trecutului in ecuaţiile viitorului
Un )iloso) al 3colii 4onice, 'rcGelaus, discipol al lui 'naJagoras, credea c$ principiul generator al tuturor lucru; rilor are o natur$ dual$. "rima parte este g&ndirea !i este imaterial$, iar a doua este aerul, care este material. "rin ra; re)ierea !i condensarea aerului se nasc alte dou$ elemente< )ocul !i apa. 'rcGelaus credea c$ stelele ar )i locurile ,,)ierului )ier#inte. 'lt )iloso) apropiat !colii de g&ndire 4onice, Heraclitus, susţinea c$ )ocul este primul element din care s;au precipitat celelalte !i c$ p&n$ la urm$ va )i !i ultimul element care le va a#sor#i !i puri)ica pe toate celelalte. 1ondatorul 3colii 4talice sau "itagoreice, "itagora din 0amos, a înt$rit ideea c$ întrega creaţie universal$ este o în!iruire logic$ de numere !i ci)re. 'ceast$ !coal$ de g&n; dire punea în prim;plan matematica pe care o considera cea mai sacr$ #ine dintreprincipiile !tiinţe. Discipolii lui geometriei, "itagora tre#uiau s$ înţeleag$ aritmeticii, astronomia !i... mu+ica. "itagora î!i imaginea+$ prima societate în care mem#rii ei s$ se ajute reciproc în do#&ndirea cuno!tinţelor superioare, dar poate cea mai interesant$ !i pro)und$ disci; plin$ înv$ţat$ în !coala sa spiritual$ era T$cerea, ca prim$ noţiune de #a+$ a contempl$rii. 'l$turi de "itagora, !i 8mpedocle de+#ate !i argu; mentea+$ teoria metempsiGo+ei, mai cunoscut$ la noi ca doctrina reîncarn$rii. 4at$ un r&nd revelator din g&ndirea lui 8mepdocle< M'm )ost #$iat, apoi am devenit)at$R plant$, pas$; re, peste !i înotam, înotam în marea cea mare. 4ntre E@=;A= î.Hr., apare secta 8leatica, în)iinţat$ de c$treenopGanes, care com#ate cosmogoniile !i teogoniile lui Hesiod !i Homer. 4at$ ce a)irmaţie )ace< MDumne+eu este unul !i imaterial, de )ond !i )orm$ rotund$, neasem$n&ndu;se în nici un )el cu omulR c$ 8l este tot ceea ce se vede !i tot ceea ce se aride, îns$ nu respir$R c$ el este în toate lucrurile, mintea !i înţelepciunea, nu generea+$ dec$t ceea ce este etern, impasi#il, imua#il !i raţional.
8l mai credea în eternitatea tuturor lucrurilor care eJist$ !i c$ lumea nu are nici început, nici s)&r!it !i c$ tot ceea ce a )ost generat este supus corupţiei !i alter$rii. Un discipol al lui enopGanes, "armenide, s;a de+is în cele din urm$ de dogmele maestrului s$u !i a )ost primul )iloso) care a a)irmat c$ "$m&ntul este rotund !i l;a împ$rţit în +one de eJterminare !i de moarte. Despre spirit !i corp, dar mai ales despre Creator !i univers !i s;au eJprimat toţi marii g&nditori ai 'nticGit$ţii. (ai r$m&nem un pic în 8lada, patria )iloso)iei9 "rin "lutarG, ajungem s$;l cunoa!tem pe scepticul 0ocrate, care atac$ dogmele comune, invit&ndu;l pe )iecare om s$;!i eJprime propria vi+iune micro si macrocosmic$. 0ocrate credea c$ venim pe p$m&nt pentru a ne însu!i virtuţile superioare !i susţinea c$ spiritul eJist$ înaintea cor; pului c$ )usese în+estrat deja cu toate cuno!tinţele, dup$ !i Mc$derea in densitate -în materie/, a uitat totul. îns$, 5iaţa întrupat$ este a!adar în vi+iunea socratica !ansa spiritului de a;!i aminti cine este, de unde vine !i încotro se va îndrepta dup$ eli#erarea din încGisoarea organic$. "rin ironie !i argumentare inductiv$, 0ocrate !i;a c&!tigat repede adepţi, )orm&nd cGiar o sect$. Despre )iloso)ie, 0ocrate -B?;?? î.Hr./ credea c$ este Mcalea)ericirii adev$rate !i c$ avea o du#l$ )uncţie< Mde;alcon; templa pe Dumne+eu !i Mde;a desp$rţi spiritul de semni)icaţia material$. 0ocrate a a)irmat c$ sunt trei principii care organi+ea; +$ totul< MDumne+eu, materia !i ideile. "entru socratici, materia este su#iectul gener$rii !i al alter$rii, al Mdevenirii !i al corupţiei. Omul, pentru a;!i g$si m&ntuirea, deci eli#erarea din Mpri+onieratul e)emer al mate; riei, tre#uia s$;!i do#&ndeasc$ înţelepciunea primordial$ a spiritului neîntrupat !i pentru asta era o#ligat s$;!i asume !i s$ tr$iasc$ toate virtuţile.
4n s)&r!it, de la 0ocrate ne mai r$m&ne o )ra+$ memo; ra#il$< M8u nu !tiu ceea ce este 8lR eu !tiu doar ceea ce nu este 8l. O sect$ )iloso)ic$ interesant$ a )ost în)iinţat$ de un discipol al lui 0ocrate, 'ntisGenes din 'tena -;BE 6.Hr./, !i s;a numit Cynics -0arcasticii/. De aici, provine !i terme; nul cinism. Doctrina pare a )i un individualism eJtrem care caut$ o deta!are )undamental$ de nevoi !i necesit$ţi sociale, )inanciare etc. 4dealul sectei era ca )iecare adept s$ se poat$ cu)unda de)initiv în propria sa natur$. 0arcasticii ridiculi+au averile materiale, tr$ind în lo; curi rudimentare !i aliment&ndu;se c&t se poate de simplu !i precar, a)irm&nd c$ doar a!a pot s$ se apropie de +eii imateriali Mcare nu au nevoie de nimic, c$ci toate se a)l$ in ei9 'ntisGenes a a)irmat c$ )iloso)ia l;a înv$ţat cum s$ discute cu sineUn însu!i. alt discipol al lui 0ocrate, "Gaedo din 8lis, a în; )iinţat secta 8lean$ care punea accent pe virtute. Dictonul adepţilor era< M' trage )oloase nu este acela!i lucru ca !i #inele, prin urmare oamenii virtuo!i nu trag )oloase9 O alt$ tr$s$tur$ a sectei era amendarea negaţiilor, a declaraţiilor negative, a teoriilor compleJe !i a#stracte. "entru eleaniţi, doar doctrinele a)irmative !i teoriile simple erau înc$rcate de adev$r, restul era apanajul ilu+oriu al +eilor Mcare au re)u+at ordinea lui Dumne+eu, adic$ a îngerilor c$+uţi, cum ar spune, multe secole mai t&r+iu, un cre!tin9 Un mare admirator al lui 0ocrate, 8uclid din (egara -nu are nici o leg$tur$ cu cele#rul matematician 8uclid/, a în)iinţat secta (egarian$. Un episod interesant se înt&mpl$ c&nd atenienii au adoptat o lege prin care orice #$r#at din (egara prins în 'tena putea )i condamnat la moarte, pentru a se împiedica transmiterea de curente de g&ndire. 1$r$ a se teme de nimic, 8uclid s;a îm#r$cat în Gaine )emeie!ti, mer; g&nd s$ studie+e )iloso)ia cu 0ocrate însu!i, condamnat de
autorit$ţi la un prelungit surgGiun, urmat de condamnarea la moarte. Dup$ uciderea cinic$ !i crud$ a maestrului 0ocrate, discipolii lui atenieni s;au re)ugiat la (egara, unde !i;au putut continua activitatea. 3i pentru megarieni, virtutea era sinonim$ înţelepciunii. 8uclid din (egara a susţinut c$ #i; nele nu are nici un opo+ant !i, prin urmare, r$ul nu eJist$. 1iind între#at ce !tie despre +ei, el a r$spuns c$ nu cunoa!te natura lor, în a)ar$ de )aptul c$ Mace!tia au ur&t persoanele curioase. Hedonismul, at&t de drag li#ertinilor, nu este o )iloso)ie modern$, ci are str$mo!i în g&ndirea antic$. 'ristippus din Cyrene -E;EB î.Hr./, )ost discipol al lui 0ocrate, în)iinţea+$ secta Cirenaic$. 4at$ pe scurt doctrinele acestei secte, care î!i vor arata e)ectele, sporadic, p&n$ în +ilele noastre Mtot ceea ce eti;se cunoa!te este sentimentul care se tre+e!te in )iecare în c$, cel mai pl$cut sentiment este garanţia #inelui, reacţiile emoţionale sunt considerate ca )iind pl$cute, dure !i deplo; ra#ile. %e+ultatul emoţiei pl$cute este #ucuria, emoţiei dure îi corespunde întristarea, iar emoţia deplora#il$ nu produce nimic. 0entimentul )iinţei s$n$toase este #ucuria, îns$ din cau+a pervertirii !i a coruperii, eJist$ unele )iinţe care optea+$ voluntar pentru su)erinţ$, pl$cerile )i+ice dep$!esc în valoa; re #ucuriile intelectuale sau spirituale, eJist$ un singur timp pentru devenire ; acum ; !i un singur loc pentru acţiune< aici. Cau+a tuturor #olilor este m&Gnirea, natura îi permite omului s$ )ac$ tot ceea ce dore!te, el )iind limitat doar de propriile legi, o#iceiuri sau tradiţii, cea mai mare calitate a unui )iloso) -g&nditor/ este indulgenţa. 0ocrate, nemulţumit de r$t$cirile voluptuoase ale lui 'ristippus din Cyrene, a încercat în +adar s$;l aduc$ pe Mcalea dreapt$, etic$ !i moral$. 0tr$#unicul Gedonismului a reu!it s$ tr$iasc$ în per)ect$ armonie cu propriul s$u sistem )iloso)ic, în care principalul o#iectiv era g$sirea !i p$strarea #ucuriei.
4n momentul în care au început s$ se cristali+e+e sis; teme religioase, dar mai ales c&nd unele te+e )iloso)ice care opuneau per)ecţiunii spiritului, Mspurc$ciunea c$rnii, predi; catele acestui 'ristippus au devenit ver#ele p$catului. %eligiile monoteiste ulterioare au condamnat alunecarea omului în pa; timile trupului, invoc&nd pentru m&ntuire calea ascetic$. 4niţiat în 8gipt în tainele )iloso)iei Germetice !i )in cunosc$tor al doctrinelor pitagoreice, "laton -@;@ î.Hr./ pune #a+ele unui sistem #a+at pe etic$, )i+ic$ !i dialectic$. "entru "laton, cGeia devenirii !i a descoperirii lui Dumne+eu era inele, c$ruia )iloso)ul i;a g$sit trei p$rţi< >.
#inele din su)let eJprimat prin virtuţiR . #inele din trup de)init prin simetria !i re+istenţa m$dularelorR . #inele din lume eJprimat prin camaraderie !i po+i; ţia social$. Dumne+eu este pentru "laton Mo 1iinţ$ care tr$ie!te ve!nic numai prin intermediul Lui însu!i, )iind su)icient pen; tru propria sa #inecuv&ntare, 8senţa etern$, cau+a propriei sale #un$t$ţi. "reocupat$ de a#solut, )iloso)ia lui "laton se #a+ea+$ pe trei succesiuni ale eJistenţei. Cu alte cuvinte, "laton î!i imaginea+$ un univers strati)icat în care toate cau+ele spirituale se nasc dintr;un singur principiu, apoi ge; nerea+$ e)ecte materiale. 8Jistenţa care necesit$ punere în mi!care este limita; t$, durea+$ între na!tere !i moarte !i este supus$ compunerii !i descompunerii. 8ste eJistenţa muritorilor. -/ 8Jistenţa care se des)$!oar$ singur$ nu poate )i desp$rţit$ de energia sa vital$. 8ste domeniul nemuritorilor, c$ci nu accept$ nici )acerea, nici des)acerea. -/ 4n s)&r!it, eJistenţa care se eJpri; m$ nemi!cat$ este %egatul lui Dumne+eu, Mîn care încap toate lucrurile eJistenţei, dar !i toate cele care vor eJista. ->/ "laton !i;a instruit discipolii c$ toate cuno!tinţele pe care le do#&ndim în viaţa terestr$ nu sunt rodul înv$ţ$turii, ci a reamintirii cuno!tinţelor do#&ndite de spirit înaintea
eJistenţei. "laton a înţeles de la "itagora c$ totul se încadrea; +$ unit$ţii în diversitate. M Unicul este termenul cel mai adecvat pentru de)inirea '#solutului, deoarece întregul precede p$rţile, iar diversitatea este în )uncţie de unitate, îns$ unitatea nu este în )uncţie de diversitate. (ai mult, Unicul este înainte de a )i, pentru c$ a )i este un atri#ut sau o stare a unicului. '!adar, "laton di)erenţia+$ eJistenţa de )iinţare. Dumne+eu este, noi eJist$m9 M8u sunt cel ce sunt se pre+int$ Dumne+eu lui (oise -!i el, iniţiat tot în 8gipt/. Dup$ moartea lui "laton, discipolii s;au împ$rţit în dou$ grupuri< 'cademicii !i "eripateticienii. La um#ra impo+antului "alton, avea totu!i s$ creas; c$ un Mar#ore !i mai )alnic< 'ristotel. "entru 8l, )iloso)ia este alc$tuit$ dintr;o parte practic$ !i una teoretic$. 1iloso)ia practic$ este la r&ndul ei compus$ din etic$ !i politic$, iar dimensiunea teoretic$ )i+ica logica.tr$ie!te 4n siste;!i mul aristotelian, su)letulcuprindea este primul care!i simte, înţelege, a!adar esenţa omului este su)letul s$u învelit în trup. La r&ndul s$u, su)letul este alc$tuit dintr;o parte raţional$ !i una iraţional$ !i are aptitudini nutritive, sen+itive !i intelec; tuale. "entru el, cele patru divi+iuni ale )iloso)iei sunt< K dialectica K )i+ica K etica K meta)i+ica 'ristotel !i> imaginea+$ pe Dumne+eu c$ )iind cea mai #un$ dintre )iinţe, prima cau+$ a mi!c$rii, O su#stanţ$ u#icu$, imo#il$, mereu egal$ cu 0ine, separat$ de lucrurile percepti; #ile, )$r$ nici o limitare, invi+i#il$ !i atotcuprin+$toare. 1oarte mult$ lume a )ost !i înc$ mai este impresiona; t$ de determinarea lui 'leJandru cel (are de a în)$ptui o lume unit$, îns$ ceva mai puţini !tiu c$ a )ost discipolul lui 'ristotel, la care a deprins ideal de conducere< MDac$ nu de ai )$cut o )apt$ #un$,unnuconcept ai domnit în acea +i.
Ciclurile temporale din perspectiv$ astrologic$ Dup$ o vag$ panoramare asupra )iloso)iei grece!ti, at&t de dens$ !i penetrant$, înc&t îi simţim e)ectele !i ast$+i !i aici ne putem g&ndi doar la %epu#lica lui "laton !i la toate avatarurile ei în epocile ulterioareR ne orient$m atenţia spre comorile înţelepciunii Ginduse. Un asemenea demers ne poate ajuta s$ înţelegem mai pro)und )iloso)ia social$, teologia cos; mic$ si interconeJiunile dintre )iinţele celeste si cele terestre. (arele e+otersit rom&n 5asile Lovinescu, discipo; lul drag al lui %enb *uenon, scrie multe lucr$ri despre Hermetismul 4storiei, în care încearc$ s$ g$seasc$ semni)icaţii iniţiatice în spatele evenimentelor pe care le traversea+$ uma; nitatea, popoarele, indivi+ii. 'utorul Daciei Giper#oreene !i a Surnalului 'lcGimic g$se!te în operele sGaXespeariene mesaje înci)rate, pe care, dac$ le interprete+i corect, o vi+iune ascunse de ansam#lu în care Dumne+eu, îngerii, Peii o#ţii !i Oamenii sunt interconectaţi pe planuri di)erite de înţelegere sau, cum am spune ast$+i, pe )recvenţe asem$n$toare. îns$ ceea ce l;a marcat pe 5asile Lovinescu a )ost %egele Lumii scris$ de maestrul s$u %enb *uenon. 4nspirat !i iniţiat, Lovinescu scrie (onarGul ascuns, în care eJplic$ semni)icaţiile oculte ale ciclurilor temporale. "rin *uenon, Lovinescu ajunge în inima g&ndirii Ginduse de unde î!i eJ; trage elementele pentru o vi+iune integralist$ a omului !i a trecerii lui prin timp. "entru vecGii Gindu!i, o er$ cosmic$, (aGayuga, este împ$rţit$ în v&rste -yuga/. "entru Gindu!i, un an divin este ecGivalent cu un B= de ani tere!tri. O (aGayuga durea+$ > === de ani divini, deci = === de ani umani, iar cele patru yuga care )ormea+$ o (aGayuga sunt< K 0atya yuga -> @A=== ani umani/ K Treta yuga -> ?B === ani umani/ K Dvapara yuga -AB === ani umani/ K ali yuga - === ani umani/
Despre aceste epoci Germetice ale istoriei, g$sim su)i; ciente in)ormaţii în (aGa#Garata. 0atya sau rita yuga repre+int$ v&rsta per)ect$ a uma; nit$ţii, dimensiunea ideal$ în care se mani)est$ aspectul divin în om. 4n ea nu eJist$ corupere, minciun$, ur$, invidie. 0piritualitatea )iind radiant$ !i atotcuprin+$toare, aici nu eJist$ su)erinţ$. 0$l$!luie!te un singur Dumne+eu care se eJprim$ creaţiei sale printr;o singur$ Carte 0acr$ -5eda/, iar reglement$rile dintre individ !i societate se )ac printr;o singur$ lege. 4n anumite interpret$ri, mai ales cele gueno; niste, 0atya yuga este guvernat$ de dreptate !i ecGili#ru, iar oamenii sunt de)iniţi de )rumuseţe, masivitate, uria!a putere )i+ic$, psiGic$ !i mental$. Treta yuga sau v&rsta de argint a umanit$ţii cunoa!te prima involuţie. Comunicarea direct$ cu "lanul Divin în; cepe se estompe+e, spiritul de dreptate devine dins$ ce în ce mais$vag. 4ntr$ în scen$ sacri)iciile ritualice, menite pun$ în contact spiritele celor în trup cu Mpoporul duGurilor din v$+duG. începe Mnegocierea cu Dumne+eu, oamenii a!; tept&nd o recompens$ pentru riturile mani)estate în cultele lor. "$catul !i gre!eala sunt înc$ inconsistente, iar )ericirea omului este privit$ ca o constanţ$. în cursul celei de;a treia v&rste, Dvapara yuga, se spu; ne c$ spiritul drept$ţii se Mmic!orea+$ la jum$tate>. Unicitatea C$rţii 0acre din 0atya yuga este înlocuit$ acum de patru 5ede, dar care nu mai sunt înţelese în spiritul lor viu dec&t de )oarte puţini iniţiaţi. 0unt concepute ritualuri !i ceremonii at&t pentru omagierea planului divin, c&t !i pentru satis)acerea planului demonic. 'dev$rul nu mai repre+int$ valoarea )un; damental$. 'par dorinţele in)erioare !i #olile. Longevitatea scade în aceast$ 5&rst$ de ron+ a umanit$ţii, iar omul se Mumple de sl$#iciuni. în ali Zuga -5&rsta de 1ier/ spiritul drept$ţii repre; +int$ un s)ert )aţ$ de cel iniţial. 'spiraţiile spirituale, cunoa!; terea naturii divine din om devin din ce în ce mai rare. Toat$ 3tiinţa Cerului !i a "$m&ntului dispare, )iind p$strat$ dis;
parat în centre iniţiatice. %$ul domin$, #olile, su)erinţa, s$r$cia, ura, intoleranţa, ignoranţa, )oametea, s$r$cia, )rica, disperarea atac$ neîncetat )iinţele, iar oamenii !i;au pierdut sensul !i au uitat calea de reintegrare în MLumea 8tern$ a lui Dumne+eu !i a poporului s$u. 0e petrece declinul per)ecţiunii, #un$t$ţii, )rumosului !i al înţelepciunii. Cuv&ntul sanscrit ali înseamn$ de )apt con)lict, ceart$, decadenţ$. 8ste ulti; ma epoc$ !i încGeie o (aGayuga. @> de (aGayuga )ormea+$ o (anvantara, iar > (anvantara compun o alpa. "entru Gindu!i, o alpa repre+int$ o +i;lumin$ a lui raGma !i are o durat$ de = === === de ani umani. în cartea Tainele astrologiei e+oterice !i provoc$rile mileniului , dr 0orin ratoveanu ne conduce pe un drum ocult p&n$ la înţelegerea matematicii per)ecte a universului. 7e în pre+ent la încGiderea 8rei "e!tilor, care a înce; put a)l$m cu aproape un secol înaintea na!terii lui 4isus Hristos !i ne îndrept$m spre cea a 5$rs$torului. Dup$ cum am v$+ut, centrul galactic al C$ii Lactee, în jurul c$reia se înv&rte!te sistemul nostru solar, parcurge cercul +odiacal în B === de ani -'nul "latonic/. Dac$ îm; p$rţim acest 'n la >, o#ţinem > ere astrologice ce se vor a)la o perioad$ de timp su# in)luenţa unuia dintre semnele +odiacale. M'v&nd în vedere precesia ecGinocţiilor -corespun; +$toare unei deplas$ri a punctului vernal, identic cu punctul ecGinocţiului de prim$var$/ se produce în sens invers +odiacal, dup$ 8ra "e!tilor va urma 8ra 5$rs$torului -apoi, dup$ alţi === de ani, 8ra Capricornului !amd/ u, scrie dr 0orin ratoveanu care anali+ea+$ i#lia din punct de vedere as; trologie, o#ţin&nd ni!te re+ultate )ascinante. 'st)el, 5ecGiul Testament cuprinde înv$ţ$turi spirituale corespun+$toare 8rei er#ecului -aspectul Dumne+eului %$+#un$tor/, iar 7oul Testament este înc$rcat de spiritualitatea 8rei "e!tilor -aspectul de Dumne+eu 4ert$tor/. i#lia, compus$ din cele Dou$ Testamente, ne invit$ s$ armoni+$m contrariile, s$ împ$c$m contradicţiile. 0im#olul 5ecGiului Testament este
Leul, al 7oului Testament este (ielul. în 8ra 5$rs$torului (ielul va dormi în #raţele Leului. 'm tot vor#it p&n$ cum de (arele 'n sau 'nul "latonician care durea+$ E ?= de ani !i ar )i #ine s$ preci; +$m !i alte corespondenţe interesante. K luna cosmic$ durea+$ >B= de ani tere!triR K o +i cosmic$ se încGide în @ de ani tere!triR o or$ cosmic$ durea+$ ani tere!triR K dou$+eci de minute cosmice repre+int$ un an terestru. %e)eritor la +iua cosmic$ ar tre#ui s$ su#liniem c$ +i; ua;lumin$ - de ore/ are o )a+$ masculin$ -+iua/ cu o durat$ de B de ani !i o )a+$ )eminin$ -noaptea/ cu o durat$ de B de ani. "ornind de la a)irmaţia lui SoGn Hogue din Cartea pro)eţiei (ileniului, pu#licat$ în >??< Mîn pre+ent, ne a)l$m seara t&r+iu în timpul )a+ei masculine, în care acţiunile noastre vor aduce reacţii Xarmice la începutul)a+ei nopţii în anul==A. La acest moment omenirea poate tr$i o rena!tere spiritual$ sau se poate autodistrugey putem trage conclu+ia c$ +iua cosmic$ în care ne a)l$m noi ast$+i a început în >?= !i se va s)&r!i peste @ de ani în =>9 Dr 0orin ratoveanu, în Ciclurile temporale din perspec; tiv$ e+oteric$ !i astrologic$, interpretea+$ marile epoci pun&n; du;le în corespondenţ$ cu mi!carea inteligent$ a astrelor. 'm v$+ut c$ o er$ astrologic$ cuprinde >B= de ani tere!tri. 0$ ne întoarcem în timp p&n$ în 8ra er#ecului -== î.Hr.;>== î.Hr./ în care energia dominant$ a )ost coordonat$ de planeta (arte. '!adar, perioada 5ecGiului Testament este de)init$ de r$+#oa; ie, apariţia de noi popoare, sclavie, na!terea unor noi imperii -macedonean, roman, persan, #a#ilonian/, declinul unor vecGi regate !i imperii !i apariţia pro)eţiilor apocaliptice sau cum scrie dr ratoveanu< Malte pro)eţii legate de urm$toarea 8r$ Podiacal$ -pro)eţiile sy#ilinice la romani, pro)eţiile despre (esia la evrei/ Din punct de vedere.astrologie, )iecare 8ra este in)luenţat$ de trei decani. 4n semnul er#ecului primul decan era er#ec;er#ec
guvernat de (arte, al doilea a )ost er#ec;Leu av&nd (arte ca guvernator principal !i 0oarele, secundar. 4n s)&r!it, al treilea decan )usese er#ec;0$get$tor cu (arte guvernator principal !i Shpiter, guvernator secundar. O#serv$m c$ (arte ca sim; #ol al %$+#oiului !i al trans)orm$rilor a marcat dou$ milenii !i ceva, c&teva generaţii p&n$ la intrarea în noua 8r$ a "e!tilor. MO er$ astrologic$ nu se a)l$ doar su# in)luenţa unei singure +odii !i a decanilor s$i, ci a unei aJe +odiacale. 8ra er#ecului s;a a)lat su# in)luenţa er#ecului, în plan mental !i spiritual -evoluţia spiritual$ )iindprivit$ ca o lupt$, c$ut$torul spiritual, ca un erouR s$ ne amintim de lupta lui4aco# cu îngerul, descris$ în 5ecGiulTestament,prin care a devenit 4srael/, dar !i su# in)luenţa alanţei la nivel concret, mai scrie dr 0orin ratoveanu. 0u# acest semn al alanţei, ro; manii ne;au l$sat totu!i Dreptul %oman. 'nticii considerau stelele )iinţe inteligente !i vii, lega; te într;un mod misterios de destinele )iec$rui individ, dar !i societate, capa#ile s$ urm$reasc$ !i s$ in)luenţe+e )iinţele in; di)erent de regn sau ras$. "atriarGii evrei respectau corpurile celeste. 4n Cartea Sudec$torilor, avem un eJemplu elocvent< M...se luptau !i în cer, cGiar !i stelele se luptau împotriva lui 0isera, iar în 8vangGelii, vedem cum cei trei magi, c$l$u+iţi de 0teaua Dimineţii, îl g$sesc pe (esia9 Hindu!ii, cGine+ii, per!ii, egiptenii, )enicienii, cal; deenii aveau Goroscoape precise pe care le anali+au !i le interpretau înaintea lu$rii deci+iilor importante. 4ndienii din 'mericile de 0ud, Centrale !i de 7ord aveau sisteme as; trologice at&t de compleJe, înc&t nici ast$+i nu au putut )i decriptate în întregime. Cuv&ntul +odiac vine din grecesul +odiacos, care înseamn$ nici mai mult, nici mai puţin dec&t un cerc de animale sau animale mici -con)orm altor t$lm$ciri/. M'cest cuv&nt este compus direct de la radicalele egiptene primitive, +o care înseamn$ viaţ$ !i on care înseamn$)iinţ$ %o#ert He[it ro[n.
*recii, urmaţi ulterior !i de alte seminţii au împ$rţit Podiacul în > secţiuni, )iecare av&nd = de grade în lun; gime !i >B grade în în$lţime. 0ecţiunile au c$p$tat numele de Case Podiacale. 0oarele, precum !i toate planetele majore din galaJie c$l$toresc anual prin aceste Case in)luenţ&nd !i predispun&nd )iinţele. 'nimalele atri#uite celor > case sim; #oli+ea+$ calit$tile de #a+$ ale nativilor. 0unt cercet$tori care a)irm$ c$ iniţial +odiacul a )ost împ$rţit în >= case. înc$ de la început au )ost acceptate dou$ tipuri de +odiac< solar !i lunar. 'nul solar era alc$tuit din +ece luni care aveau )iecare c&te B de +ile, iar E +ile erau des; tinate omagierii +eilor. 4n vi+iunile vecGi, anul lunar avea > luni a c&te A de +ile, r$m&n&nd o singur$ +i li#er$. în acele timpuri în care Podiacul era interpretat ast)el, Casele Podiacale solare aveau c&te B Bdeerau grade. înc$ de la începutul Podiacului cu >)iecare Case, primele consi; derate #ene)ice datorit$ 0oarelui care le parcurgea în timpul travers$rii emis)erei nordice. "er!ii credeau, cu vreo B === de ani în urm$, c$ 'Gura (a+da a instituit legile universului !i c$ a condus cosmosul în pace !i armonie. Urm$toarele B Case erau considerate întunecate, male)ice, deoarece atunci c&nd 0oarele traversa emis)era sudic$ era iarn$ !i întuneric la egipteni, per!i !i greci. 'ceia!i per!i credeau c$ în aceast$ perioad$ domne!te 'Griman, geniul male)ic, un )el de 0atan al evreilor !i c$ acesta produce omenirii numai mi+erie !i su)erinţ$ în lupta lui pentru controlul universului cu 'Gura (a+da. 0$ recapitul$m< p&n$ c&nd grecii au revi+uit Podiacul, acesta era împ$rţit în >= Case, nu eJista +odia alanţei. Cercet$torii, ca 4ssac (eyer !i (anly ". Hali, susţin c$ aceast$ +odie a )ost introdus$ împ$rţind în dou$ constelaţia 1ecioar$;0corpion sta#ilindu;se ecGili#rul dintre semnele ascendente nordice !i semnele descendente sudice. 'proape toate religiile lumii au )ost in)luenţate de as; trologie. 4nspirate, dar !i um#rite de teologia egiptean$, scri;
erile 5ecGiului Testament pot )i citite !i ca ni!te alegorii as; trologice. V'proape toat$ mitologia grecilor !i romanilor î!i are srcinea în stelescrie (anly ". Hali, în admira#ila lui sin; te+$ înv$ţ$turile (agice Complete ale Tuturor Timpurilor. 8Jegeţii romantici ai doctrinelor iudaice, cu prec$dere ai Ca#alei, cred c$ cele de litere iniţiale ale al)a#etului e#ra; ic sunt derivate din grupuri de stele, iar m&na lui Dumne+eu care a scris )ra+ele vieţii pe peretele %aiului a )olosit stelele )iJe pentru consoane !i planetele sau a!trii pentru vocale. 'nticile sisteme de m$surare a timpului luau în cal; cul solstiţiile !i ecGinocţiile. "rin tradiţie, noul an începea pe > martie cu ecGinocţiul de prim$var$. -0oarele traversa 8cuatorul spre nord/. 0olstiţiul de var$ se cele#ra pe > iu; nie -0oarele ajungea în cea mai nordic$ po+iţie/. 8cGinocţiul de toamn$ aducea noi prilejuri de re)lecţie !i s$r#$toare pe > septem#rie începea s$ co#oare spre 8cuator/. 'nul se încGeia-0oarele la solstiţiul de iarn$ pe > decem#rie -0oarele ajungea în cea mai sudic$ po+iţie/. 0ampson 'rnold (acXey )ace c&teva cosideraţii eJ; trem de interesante în (ytological'stronomy o) tGe 'ncients Demonstrated, printre care !i )aptul c$ dup$ un an platonic -aproJ B === ani umani/ polii tere!tri se scGim#$ între ei. Din totdeauna, patru dintre semnele +odiacale au )ost con; sacrate solstiţiilor !i ecGinocţiilor. 8cGinocţiul de prim$var$ are loc în Constelaţia er#ecului, solstiţiul de var$ are loc în %ac -Cancer/. Urmea+$ ecGinocţiul de toamn$ în alanţ$ !i solstiţiul de iarn$ în Capricorn. "rin urmare, un an terestru este marcat la început de er#ec despre care *od)rey Higgins scria< M'ceast$ constelaţie era numit$ (ileul lui Dumne+eu. 8l era numit !i (&ntuitorul !i se spunea c$ salvea+$ omenirea de p$catele sale. 3tim c$, în e+oterismul cre!tin, sim#olul astrologie al lui Hristos este 0oarele, care r$sare deopotriv$ !i pentru vir; tuos, !i pentru p$c$tos, îns$ Mdup$ moarte îi înc$l+e!te doar pe virtuo!i>. 'poi intr$ su# in)luenţa %acului pe care egip; tenii îl numeau scara#. 0oarele, dup$ ce a trecut prin casa
sa, co#oar$ arcul +odiacal. Casa %acului este cea a Lunii, mama tuturor lucrurilor, Mpatroana )orţelor de viaţ$ ale na; turii. Diana, +eiţa lunii la greci, este numit$ (ama Lumii>, conclu+ionea+$ (anly ". Hali. alanţa sim#oli+ea+$ li#erul nostru ar#itru, capacita; tea de a c&nt$ri r$ul !i #inele. MTrupulprovine din elemente, su)letul din stele !i spiritul din Dumne+eu scrie !i "aracelsus. Constelaţia Capricornului era numit$ !i casa morţii, c$ci aici 0oarele avea cea mai mic$ putere. 4n religiile precre!; tine, +odiacul )orma corpul marelui om al Universului, nu; mit (acrocosmos. "$g&nii credeau c$ acesta este divi+at în > p$rţi !i c$ este in)luenţat de Divinitate, de )iecare dat$ c&nd 0oarele traversea+$ Casele Podiacale. întotdeauna s;a )$cut analogia între Univers !i Om, între (acrocosmos !i (icrocosmos, cre+&ndu;se c$ celor > p$rţi importante ale corpului uman le corespund semneles$+o; diacului, iar perioada de >B= de ani, c&t îi lua 0oarelui parcurg$ o constelaţie, era numit$ epoc$. "rin acest sistem analogic, epoca a primit numele de la +odia prin care trece an de an 0oarele în timp ce traversea+$ 8cuatorul în timpul ecGinocţiului de prim$var$ -> martie/. 'st)el, avem 8poca Taurului, 8poca er#ecului, 8poca "e!telui !i ne îndrept$m spre 8poca 5$rs$torului. 'proape de )iecare dat$, cultele religioase au )olosit ca sim#ol totemic animalul corespun+$tor +odiei. 0$ nu ui; t$m de 5iţelul de 'ur !i mai ales )aptul c$ pentru primii cre!tini sim#olul de apartenenţ$ a )ost pe!tele !i nu crucea... 4at$ ce scrie (anly ". Hali în înv$ţ$rile (agice Complete ale Tuturor Timpurilor< Mîn timpul acestor perioade sau epoci venerarea religioas$ ia )orma unui semn celest corespun+$tor, pe care 0oarele tre#uie s$;l întrucGipe+e ca personalitate în acela!i )el în care un spirit intr$ într;un trup. 'ceste > semne +odiacale sunt #ijuteriile plato!ei sale !i lumina sa str$luce!te pentru ele.
în timpul c&t 0oarele a traversat Constelaţia Taurului, 0piritul Universal !i;a însu!it corpul lui 'pis !i ast)el Taurul a devnit sacru pentru egipteni. în timpul 8pocii er#ecului, dup$ ie!irea din ro#ia egiptean$, evreii au sacrali+at mielul, iar preoţii s;au numit p$stori. Un ţap tre#uia s$ isp$!easc$ p$catele israeliţilor... 0$ ne amintim c$ în 8poca "e!tilor 4isus a )ost numit "escarul de oameni. "oate cel mai vecGi +odiac a )ost descoperit în Tentyra, 8gipt. 8l se a)l$ ast$+i su# autoritatea guvernului )rance+. Despre srcinile sale s;au pronunţat în contradictoriu )oarte mulţi e+oteri!ti !i eJegeţi ai astrologiei ca 3tiinţ$ 0uperioar$. "&n$ la urm$, cea mai plau+i#il$ a#ordare mi se pare aceea c$ Podiacul este at&t de vecGi înc&t dep$!e!te cu mult perioada de timp c&nd sim#olurile !i semnele sale coincideau eJact cu po+iţiile di)eritelor constelaţii. Dup$ unii autori, Podiacul mo!tenire care umanitatea, a!aatlanţii. cum o cu; noa!tem este noi, ao primit;o de pe la predecesorii terrieni, Deci, astrologia este o !tiinţ$ pre;uman$, ai c$rei iniţiatori sunt Peii sau îngerii -acei 1ii ai Cerului care coloni+ea+$ "$m&ntul/. Dup$ unii eJegeţi, Podiacul are E milioane de ani. 0pre deose#ire de e+oterism, care num$r$ epocile în mi; lioane de ani, !tiinţa modern$ se înc$p$ţ&nea+$ s$ plase+e unit$ţile temporale pe distanţe de maJimum +eci de mii de ani. Un posi#il r$spuns ar )i acela c$ st$p&nitorii acestei lumi s;au str$duit s$ !tearg$ orice urm$ a vecGilor civili+aţii, ca s$;!i poat$ impune un sistem în v&r)ul piramidei unde s$ se plase+e ei !i neamurile lor. MTimp de >= === de ani înainte de era cre!tin$ a eJistat o perioad$ c&nd cunoa!terea de orice tip era oprimat$, ta#letele distruse, monumentele d$r&mate, iar toate vestigiile re)eritoare la civili+aţiile anterioare erau distruse în întregime. 0ingurele dove+i eJistente cu privire la acele civili+aţii de dinaintea acestei perioade de distrugere sunt ni!te cuţite din cupru, ni!te v&r)uri de s$geat$ !i ni!te sculpturi de pe pereţii unor pe!teri scrie (anly ". Hali.
0e pare c$ (ama *eea a îngropat multe civili+aţii îna; inte s;o îngGit$ !i pe a noastr$, iar astrologia !i astronomia vor ajuta civili+aţiile ulterioare s$;!i înţeleag$ Trecutul9 'nticii !tiau c$ Mnimic nu dispare, totul se trans)orm$ !i credeau în evoluţia con!tiinţei de la mineral la vegetal, prin animal !i uman c$tre Divin. Cu alte cuvinte, orice )orm$ de viaţ$ parcurge mai multe st$ri de devenire. Sung ar spune c$ 1iinţa Unic$ se îm#r$c$ în mai multe iposta+e, marc&nd diverse personalit$ţi. M8i credeau c$ )irele de nisip se a)l$ în procesul de a deveni umane în con!tiinţa lor, dar nu neap$rat !i în )orm$R c$ oamenii sunt pe cale de a deveni planete, c$ planetele sunt pe cale de a deveni sisteme solare... ; (anly ". Hali. Ca s$ ne reîntoarcem la Podiac, eJist$ un moment în care casele astrologice devin tronul celor > ierarGii cere!ti. 4n TGe 0igns scrie< and 0ym#ols o) "rimordial (anrong, 'l#ert CGurcG[ard MDivi+area stelelor în >p$rţi, cele > semne ale +odiacului, cele > tri#uri ale lui 4srael, cele > porţi ale ra; iului menţionate în revelaţie, cele > intr$ri ale (arii "iramide !i mai ales cei > apostoli ai doctrinei cre!tine !i cele > puncte per)ecte !i srcinale din masonerie. 'nticii cGiar înţeleseser$ cum omul a )ost creat dup$ McGipul !i asem$narea lui Dumne+eu. "entru ei, universul era un uria! organism asem$n$tor corpului uman. "rincipiul prin care se puteau înţelege corespondenţele dintre mi!c$rile as; trelor !i cele ale celulelor noastre se nume!te de atunci Legea 'nalogiei. '!adar, în alte vremuri 'strologia a )ost o !tiinţ$ sacr$ deoarece mi!c$rile corpurilor celeste ascund activitatea mereu pre+ent$ a Tat$lui Ceresc. Conceptul de metempsiGo+$ sau transmigrare a su)le; telor a )ost doctrina pre)erat$ a lui "itagora !i a sectei sale. (isticii greci credeau c$ natura spiritual$ a omului co#ora în materie prin una dintre cele > porţi ale Podiacului. Teologia primelor +ece numere
Dac$ p&n$ în secolul trecut, !tiinţa !i religia p$reau ireconcilia#ile, iat$ c$ domeniul cuanticii aduce liantul. 'semeni corpului calos care une!te cele dou$ emis)ere cere; #rale, una comport&ndu;se ca un om de !tiinţ$, iar cealalt$, ca un artist, noile !tiinţe complementare !i Golistice pot sa; tis)ace cu o mai mare acuratete setea noastr$ de cunoa!tere. "&n$ ast$+i, putem spune despre Dumne+eu c$ este su#iectul a#solut al credinţelor umane, mani)est&ndu;se în in)init ca 4nteligenţ$ 0uprem$ !i care aduce ordine în Gaos. 4n lume, el se mani)est$ prin iu#ire, caritate !i compasiune, în aceast$ cGeie putem înţelege trinitatea< Tat$l este eternul potenţial, 1iul este permanenţa dinamic$, iar 0)&ntul DuG este energia creatoare9 într;un sens pro)und, Dumne+eu este prima intenţie care se precipit$ în consoane, vocale, numere !i ci)re. 8lipGas Levi scria în CGeia (arilor (istere< MUnitatea inteligenţei umane demonstrea+$ unitatea lui Dumne+eu. CGeia numerelor este cea a sim#olurilor, pentru c$ semnele sunt)iguri analogice ale armoniei care vine din numere>. '!adar, i#lia poate )i eJplicat$ !i prin numere, din moment ce este de )apt, cartea imaginilor Creatorului. 5om p$trunde în tainele Ca#alei pentru a înţelege !i a ne eJtinde con!tiinţele de la m$rginit la in)init, de la e)emer la etern !i de la viaţ$ la moarte. M5om cere numerelor raţiunea dogmelor religiei eterne !i numerele ne vor r$spunde mereu reunindu;se în sinte+a unit$ţii -8lipGas Levi/. 0$ încerc$m o panoramare a ipote+elor ca#alistice c$rora s$ le ad$ug$m c&teva ingrediente ale e+oterismului cre!tin. 8lipGas Levi scrie c$ MUnitatea este principiul !i sin; te+a numerelor, ideea de Dumne+eu !i de om, alianţa raţiunii cu credinţa. Unu de)ine!te prima dinamic$ a lui Dumne+eu. Coincide cu prima mani)estare a inteligenţei universale. 8ste eJpresia începerii construcţiei micro !i macrocosmi; ce. "$rintele 'rsenie oca spunea c$ cel mai smintit g&nd al nostru este imaginea despre Dumne+eu, pe care avem
tendinţa de;al M)ace dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, iar iniţiatul 8lipGas Levi scrie< MDumne+eu este in mod necesar cea mai necunoscut$ )iinţ$< pentru c$ el nu este de)init dec$t în sens invers eJperienţelor noastre, el este tot ceea ce noi nu suntem, este in)initul opus )initului. ..Hristos, care este Omul; Dumne+eu, ne învaţ$ cum s$ reali+$m în viaţa uman$ idealul divin. "rin< M8u !i Tat$l unu suntem, Hristos ne eJprim$ "rincipiul Unit$ţii, con)irm&nd peste secole aJioma lui TotG< MCe este sus este !i jos !i ce este jos este !i sus pentru în)$ptuirea miracolului unui singur lucru. Ce #ine înţelesese !i "avel acest princi; piu prin care Dumne+eu co#oar$ în Om, iar acesta urc$ spre Dumne+eu rostind< M7u eu vor#esc acum, ci Hristos vor#e!te în mine. De aici re+ult$, cred eu, destul de limpede c$ ne cre$m pe noi în!ine în )uncţie de g&ndurile care ne anim$. Devenim una cu idealul nostru. "entru catolici asta se nume!te 4mitatio CGristi9 "salmistul înt$re!te< MCei care creea+$ +ei devin ase; menea lor. îns$ omul este )iul lui Dumne+eu, pentru c$ Dumne+eu s;a mani)estat, reali+at !i întrupat !i s;a numit pe 0ine, 1iul Omului. 3i dac$ MLa început a )ost Cuv&ntul !i Cuv&ntul era la Dumne+eu !i Cuv&ntul era Dumne+eu putem înţelege semni)icaţia uria!$ a ver#ului< 1iat LuJ9 -0$ se )ac$ Lumin$9/ Cu Unu începe mani)estarea Luminii Dumne+eie!ti. 1$r$ s$ ne temem de vreo Gul$, c$ci intenţia este curat$, putem a)irma c$ într;un sens Omul este imaginea lui Dumne+eu în Lume, iar Dumne+eu este imaginea Omului în Cer. "entru a;l putea înţelege pe Dumne+eu tre#uie s$ )ii cu adev$rat li; #er. M%egatul Cerului aparţine inteligenţei !i iu#irii, am&ndoi copii ai li#ert$ţii mai scrie 8lipGas Levi în CGeia (arilor (istere. Cu toţii avem, în timpul vieţii, li#ertatea de;al cu; noa!te sau de;al nega pe Dumne+eu, dar s$ nu uit$m nici o clip$ c$ Dumne+eu nu are nevoie de noi, dar noi aveam at&;
ta nevoie de 8l9 "acea ve!nic$, m&ntuirea !i eterna #ucurie se a)l$ în armoni+area contrariilor în "ermanentul %egat al Unit$ţii. Dup$ moarte, toate se reîntorc de unde au )ost generate. Trupul se reintegrea+$ elementelor, su)letul se în; toarce 'cas$ încGin&ndu;se unicit$ţii 0piritului 5iu. Dac$ unu este prima mani)estare energetic$ masculi; n$, #inarul repre+int$ prima mani)estare a lui yin, a energiei )eminine. într;un sens ceva mai ori+ontal, doi este !i num$; rul mamei societ$ţii !i al soţiei omului. M$r#atul este iu#irea in inteligenţ$, iar )emeia este inteligenţ$ în iu#ire, cum scrie a#atele 'lpGonse Louis Constant, cunoscut e+oteri!tilor ca 8lipGas Levi. într;un mod aproape paradoJal, de!i )emeia este +$mislit$ din coasta #$r#atului, ea îl precede, c$ci este mam$. 3i atunci înţelegem de ce în Taoism unu îl cGeam$ pe doi... în accepţiunea lui)ipro)und$, doi semni)ica )$r$ de care activul nu ar putut reali+a nimic. 8stepasivul evident c$ omul nu poate )i complet dec&t în cuplu. 8va s;a pr$#u!it împreun$ cu 'dam, asta dup$ ce LilitG l;a p$r$sit devenind mama demonilor, îns$ a!a cum Hristos îl renovea+$ pe 'dam admon, tot ast)el "ururea 1ecioara (aria o rea#ilitea+$ pe 8va, iar (aria (agdalena pe LilitG. 0u)erinţa ($riei, s)&nta mam$ care;!i îngroap$ )iul, Logosul Divin întrupat vindec$ p$catele primordiale. Doi repre+int$ !i aspectul )eminin al lui Dumne+eu, c$ci orice om atent reali+ea+$ c$, atunci c&nd îl conceptuali+$m pe creator, ne g&ndim la un Tat$;(am$9 M0$;: )acem;pe om dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, parte #$r#$teasc$ !i parte )emeiasc$9... C$derea se vindec$ prin în$lţare9 în toate sistemele, ter; narul este num$rul creaţiei. 4ar Dumne+eu, )iind o trinitate, înseamn$ c$ se creea+$ pe sine însu!i, ve!nic, iar creaţia lui este perpetu$ !i in)init$. 1$cut dup$ CGip !i 'sem$nare, omul se a)irm$ !i el pe sine !i totodat$ se creea+$. Con)orm legilor re+onanţei !i atracţiei, !i noi devenim ceea ce g&n; dim. 7e îm#r$c$m, )iecare în opera lui, cuceririle noastre ne sunt #ijuteriile, iar concepţiile, singura avere pe care o pu;
tem translata în %egatul (orţii -sau al 5ieţii ve!nice/. Tat$l, 1iul !i 0)&ntul DuG sau "rincipiul 'ctiv, "rincipiul "asiv !i "rincipiul 7eutru ne repre+int$ pe )iecare at&t în potenţial, c&t !i în dinamic$. înv$ţ$turile (ae!trilor se re+um$ la do#&ndirea celor trei calit$ţi care ne reamintesc c$ suntem copiii Domnului< K înţelepciunea -Tat$l/ K 4u#irea -1iul/ K "uterea -0)&ntul DuG/. Trei se mani)est$ plenar at&t în plan spiritual, c&t !i material, teorie demonstrat$ de triad$< 'rmonie, 1rumuseţe, 'rt$9 Do#&ndirea per)ecţiunii apare c&nd creaţia !i Creatorul se unesc din Diversitate în Unitate. Dumne+eu se a)l$ în toate. mani)estare deplin$ a trinit$ţii cuater; nar."rima 8+oteristii !tiu c$ viaţa este meritat$sedea)l$ ceiîncare o iu#esc mai mult dec&t se tem de moarte. "rin sim#olul crucii ce; rul se une!te cu p$m&ntul !i trecutul cu viitorul. "atru ne st$ m$rturie c$ suntem )iinţe verticale în spirit !i ori+onta; le în materie. 8ste num$rul )orţei9 0$ ne imagin$m, într;o convenţie temporal$, c$l$torind mental p&n$ la (oise care;!i eli#erea+$ poporul de su# tirania 1araonilor, c$ însu!i Tat$l s;a mani)estat atunci c&nd (area %o!ie se despic$ l$s&ndu;i pe oameni s$;!i caute li#ertatea. 'poi su# #l&ndeţea lui de porum#el !i înţelepciunea de !arpe, Hristosul, deopotriv$ 1iu al Omului !i al lui Dumne+eu, s)&!&ie v$lul templului d&nd cunoa!terea eli#eratoare tuturor neamurilor. 5a veni un timp al 0)&ntului DuG, care va m$tura p$m&ntul de criminali, Goţi !i mincino!i. De )apt, de toţi cei care, prin propria lor alegere, l;au parodiat pe Dumne+eu. 5remurile pe care le tr$im ast$+i se a)l$ su# puterea 0)&ntului DuG care se mani)est$ în îngerul Li#ert$ţii. 'cest num$r ne înt$re!te convingerea c$ suntem creaţia propriilor noastre alegeri li#e; re. Din aceast$ Cerul esteîndimensiunea iar in)ernul, cea perspectiv$ a solitudinii a#solute. iad nu ajungiu#irii, cei care ur$sc, ci cei care nu o)er$, care nu împart, care nu recunosc
în restul omenirii )raţii !i surorile sale. într;un sens, cu toţii suntem condiţionaţi de drept !i datorie. Cain, ucig&ndu;l pe '#el din invidie, a devenit arGetipul omului care;!i )olose!te dreptul, dar '#el devine omul datoriei, c$ci a murit pentru Cain din iu#ire. 0$ nu uit$m c$ nimic nu se de+volt$ în a)ara li#ert$ţii. Hristos este marele '#el al umanit$ţii !i, urc&n; du;se pe cruce, i;a o#ligat pe toţi c$l$ii s$i s$;!i plece )runtea la p$m&nt !i s$ strige îngro+iţi. 5remurile de apoi au început cu în$lţarea lui la Tat$l9 Cinci -]uinarul/ este un num$r mistic !i pro)und re; ligios. Credinţa este con!tiinţa iu#irii necondiţionate, este strig$tul divinit$ţii c&nd omul î!i pierde s)inţenia. 0u)letul are nevoie de Dumne+eu, cum are corpul nevoie de aer. în a#senţa Luminii divine, omul devine s$la!ul mani)est$rii duGurilor întunecate. 0puneam despre ^uinar c$ are o re+o; nanţ$ pro)und îns$ areste )i )ost mai precis s$ religiile înt$resc ce scria 8lipGasreligioas$, Levi< MCredinţa mai mare dec&t pentru c$ ea preci+ea+$ mai puţine articole ale credinţei, adic$ atunci c&nd ne re)erim la Dumne+eu ar tre#ui s$ încet$m în a;L mai de)ini. 0$ nu uit$m, noi suntem +$misliţi dup$ cGipul !i asem$narea lui. 3i, nu invers9 O dogm$ oarecare este doar o convingere !i aparţine unei comunit$ţi. Credinţa este sentimentul comun umanit$ţii. Dogma încearc$ s$ uci; d$ gno+a. Hristos ne eli#erea+$ prin 4u#ire9 7um$rul cinci este str&ns legat de în$lţare !i li#ertate, dar prin înţelegere9 'dev$ratul cre!tin nu este un ignorant superstiţios !i ipo; crit. 8l este un savant în art$ !i un artist al matematicilor. Un credincios autentic !tie c$ în el poate locui Dumne+eu sau 0atan, în )uncţie de propriile;i alegeri. 'dev$ratul c$; ut$tor al Cuv&ntului "ierdut se roag$ pentru înţelepciunea minţii, iu#irea su)letului !i temperanţa trupului. M%ug$ciunea este descGiderea su)letului în înţelepciune !i iu#ire etern$ îi scrie 8lipGas Levi unui prieten9 Ce ne înv$ţa Hristos< M4u#iţi;lpe Tat$l vostru !i unii pe alţii9 1ariseii tuturor cultelor ne pro;
pov$duiesc cuvinte moarte, 1iul Omului !i al lui Dumne+eu ne reaminte!te, în )iecare generaţie, c$ 8l este Cuv&ntul 5iu9 4n încGisorile comuniste, martirii au pre)erat s$ în; dure umilinţele iadului dec&t s$;l nege pe Hristos, aceast$ unic$ !i admira#il$ eJpresie a lui Dumne+eu în Om9 0$ în; ţelegem c$ individul este dator )amiliei, )amilia patriei, iar patria umanit$ţii9 8goismul unui om aduce dup$ sine dis; perarea !i i+olarea. 8goismul unei )amilii produce invaria#il ruin$ !i conduce la eJil. 8goismul patriei aduce inva+ie !i r$+#oi. 8goismul umanit$ţii aduce 0)&r!itul Lumii9 0$ re; )lect$m puţin la între#area apostolului 4oan< MDac$ nu;ţi iu#e!ti aproapele pe care;l ve+i, cum ai s$;l iu#e!ti pe Dumne+eu nev$+$ndu;lT 0im#oli+at de un triungGi care co#oar$ !i unul care urc$, înt&lnindu;se per)ect, senarul este un num$r tai; nic. Cine îi înţelege semni)icaţia !tieînc$el.omul se poate în$lţa dac$ Dumne+eu nu co#oar$ 4ntr;onuinterpretare iniţiatic$, !ase este Gierogli)a !tiinţei #inelui !i a r$ului. 7u degea#a ne atrage 0). 4oan atenţia în 'pocalipsa c$ num$rul estiei este un nume de om... 1iecare dintre noi prime!te rodul propriilor opere. MCe ţie nu;ţi place altuia nu;i )ace9 %$ul nu poate )i altceva dec&t a#senţa #inelui sau cum scrie 8lipGas Levi< M%$ul este po)ta de+ordonat$ de #ine... Uneori, avem sen+aţia c$ su)erinţa este un #lestem ne; meritat, uit&nd c$ durerea este cel mai )idel prieten care;ţi atrage atenţia c$ ceva în atitudinea ta mental$, ver#al$ !i )aptic$ nu )uncţionea+$ în Legile Divine. M"entru turma de oameni, su)erinţa este asemeni c&inelui care mu!c$ l&na oilor pentru a le aduce pe calea cea #un$. Cu alte cuvinte, r$ul ar putea )i oca+ia începutului #inelui9 Tre#uie s$ )im con!tienţi de un lucru< marile pre)aceri, trans)orm$ri, revoluţii ale umanit$ţii sunt opera lui Dumne+eu, c$ci 8l care ne;a în+estrat cu li; #ertate nu permite duGurilor r$t$cite, st$p&nitorilor s$;!i )ac$ prea mult de cap. Cam >B= de ani, dup$ care pune în dinamic$ scGim#$rile de decor. "oporul lui Dumne+eu va
ie!i întotdeauna din ro#ie9 Legea ecGili#rului )uncţionea+$ in)aili#il în in)initatea universului. Omului corupt i s;a re; parti+at judec$torul, popoarelor crude !i )eroce, st$p&nitori #ar#ari, animalelor #estiale, v&n$tori !i analogiile pot merge mai departe. 'cela!i 8lipGas Levi crede c$ Mdac$ timpul ar putea scGim#$ oile în lei, ar m&nca m$celarii !i p$storii9 1iind !i num$rul iniţierii, senarul are menirea s$ ne aminteasc$ de;a pururi înv$ţ$tura unului "$stor< MCe )olos s$ cucere!ti întrea; ga lume, dac$ îţi pier+i su)letul9 "e cruce, nu Dumne+eu l;a p$r$sit pe 4isus, ci omul s;a eli#erat din trup pentru a deveni pe deplin 1iul9 3apte -0eptenarul/ este marele num$r #i#lic. (oise î!i eli#erea+$ poporul din ro#ia egiptean$, declan!&nd ca arGe; tip revoluţia împotriva oric$rei oligarGii. Un prim contact cu importanţa acestui num$r îl avem constat&nd c$ (oise a l$sat 8 cinci c$rţi, legea lui este cuprins$ în dou$ testamente. timpul s$iar înţelegem semni)icaţiile pro)unde !i eJtrem de su#tile ale i#liei, care nu este un volum de istorie, o culegere de alegorii !i a)o; risme sau o )icţiune, colectiv$. 4n sensul teologic, C$rţile 0)inte sunt trupuri prin care se mani)est$ cuvintele vii ale lui Dumne+eu, care este pre+ent în toate generaţiile !i în toat$ creaţia9 'dam !i 8va sunt tipurile incipiente, primiti; ve ale umanit$ţii. 3arpele ispititor care incit$ la cunoa!terea #inelui !i a r$ului este timpul. ($rul mu!cat este dreptul creaţiei de a se cunoa!te, iar isp$!irea prin munc$ !i e)ort este datoria )iului r$t$citor de a se întoarce 'cas$. C&nd am ales cunoa!terea timpului, am ie!it din Dumne+eu care este 8tern !i "erpetuu. Cain repre+int$ carnea, )orţa !i violenţa, iar '#el este spiritul, inteligenţa !i armonia. (ateria ia în captivitate duGul. Urma!ii lui Cain î!i vor impune lumea prin )orţ$ !i violenţ$, îns$ neamul lui '#el le va opune de )iecare dat$ inteligenţa argumentului !i armonia acţiunilor9 Titanii, acei copii ai 1iilor Cerului cu )iicele oamenilor, sunt primii !i cei mai vecGi u+urpatori !i st$p&nitori ai "$m&ntului. 0unt îngerii c$+uţi, +eii veniţi din spaţiu. C&nd rodul lor a umplut
lumea de nedreptate !i a#u+, "$m&ntul în cola#orare cu Cerul au redimensionat Mdecorul !i au renovat Mregia spectacolului numit viaţ$9 "otopul !i în general marile catastro)e repre+int$ o imens$ revolt$ a spiritului împotriva materiei, a adev$rului împotriva ilu+iei. Dac$ ne consider$m cre!tini s$ nu uit$m c$ duGul lumii se opune DuGului lui Dumne+eu. 0$ re)lect$m la sim#olistica i#liei. 7emrod !i Turnul a#ei ilustrea+$ portretul du!manului lui Dumne+eu, )igura 'ntiGristului. 0unt dou$ alegorii ale tiranului !i ale imperiului a#solut. 0unt dou$ modalit$ti de a reali+a Uni)icarea Umanit$tii su# acela!i cer pe acela!i p$m&nt. (odelul divin eJprimat prin Lege !i întrupat în 1iul Omului !i al lui Dumne+eu, 4isus Hristos, !i modelul satanic în care omul devine despot cari; caturi+&nd puterea lui Dumne+eu. Despotului 7imrod i se opune smeritul '#raGam, iar atunci c&nd oamenii au cre+ut c$;l pot con)isca pe Creator, construcţia lor, Turnul a#ei, se n$ruie, iar lim#ile p$m&ntului se amestec$, poporul unic sp$rg&ndu;se în neamuri. Omul, ispitit de 0atan, s;a înrolat într;o armat$ împotriva Luminii. 0piritul a devenit pri+o; nierul materiei, iar +eii !i;au )$cut cGip cioplit. 1araonul, ca sim#ol al autorit$ţii a#solute, s;a insinuat de atunci în toa; te sistemele de putere. (oise a dat lumii "oruncile. Hristos este preot !i rege. 44 cunoa!te pe Dumne+eu prin înţelegere !i conduce lumea prin 4u#ire. C&nd sacerdoţiul se corupe, îm#$tr&ne!te î!i#urt$ usuc$!ir$d$cinile, c&nd p$str$torii ver#ului devin sutani!tii!icu pretenţii in)ernale, Hristos adu; ce permanenta revoluţie a spiritului împotriva în!el$toriilor !i a minciunii ca lege politic$9 1ariseii din toate timpuri; le !i epocile ucid cuv&ntul, îl golesc de sev$ !i sensuri, dar de )iecare dat$ apare Hristos rea#ilit&ndu;i pe toţi cei care cred în comuniune spiritual$. "rin p&inea !i vinul împ$rţite mulţimilor Hristos a intrat în duGul lumii surp&ndu;>, în; ving&ndu;l supun&ndu;l cu iu#ire< MCine nu las$ pe tat$l !i pe mam$ !i nu;mi urmea+$ mie nu va cunoa!te împ$r$ţia lui Dumne+eu9 Hristos ne;a l$sat s$;i )r&ngem trupul, deve; nit p&inea lumii, !i s$;i #em s&ngele trans)ormat în vinul
#inecuv&ntat în care se ascunde adev$rul< Min vino veritas9 C&nd Hristos s;a în$lţat din materie, c&nd a l$sat crucea goa; l$, ca ve!nic semn al recunoa!terii noului leg$m&nt dintre credincios !i Dumne+eu, lumea lui 0atan a început s$ se n$; ruie !i de atunci în )iecare dintre noi !i apoi în toţii odat$ se des)$!oar$ 'rmageddonul, lupta dintre cel %$u !i (ielul lui Dumne+eu. M(;am lep$dat de 0atana, m;am unit cu Hristos. ($ lep$d de 0atana, m$ unesc cu Hristos !i 'cum !i pururea !i în vecii vecilor. 'min9 Opt -A/, a!a cum este desenat ca ci)r$ ara#$ sim#o; li+ea+$ întrep$trunderea planului ori+ontal cu cel vertical, într;o decriptare ocult$, este num$rul care une!te cele dou$ lumi< a viilor si a morţilor. Octonarul este num$rul ecGili; #rului dintre spirit !i materie, dintre acţiune !i reacţiune. 8l este cGeia înţelegerii ecuaţiei dintre potenţial !i dinamic$, dintre cau+$Hristos !i e)ect. Unii e+oteri!ti c$ Lumii A poart$ semn$; tura 1iului. (&ntuitorul este cred %egele 8terne. 'ntiGristul, adic$ cel cGemat s$;l caricaturi+e+e pe Omul %eîntregit, este contrastul, este orgoliul dominaţiei !i tira; nul g&ndirii. 4isus !tia !i !i;a înv$ţat apostolii !i, prin ei, pe noi c$ mulţi pro)eţi )al!i vor veni în numele s$u s$ Mr$t$ceas; c$ mulţimile, tot 8l ne revelea+$ prin 'pocalipsa 0). 4oatt c$ 'ntiGristul este un om. 'ntiGristul îl urmea+$ ca o um#r$ pe Hristos. 4n #iserici, el aduce ignoranţa sectarului, egocentris; mul clericului, împietrirea inimii incGi+itorului, )anatismul sutanistului. în (asonerie, el se su#stituie Luminii 1iului !i corupe în loc s$ vindece. Dar asta nu înseamn$ c$ #isericile sunt întunecate sau (asoneria este satanist$. Doctrinele !i dogmele sunt sacre, îns$ oamenii, în li#ertatea pe care o au, pot alege s$ se corup$. 0$ nu uit$m c$ 'ntiGristul este un ilu+ionist9 Hristos este marele uni)icator al umanit$ţii. M8u !i Tat$l unu suntem9, pe c&nd 'ntiGristul este un diavol, adic$ un dia#olon, unul care desparte. 8l se recunoa!te în spiritul disputei, al înc$p$ţ&n$rii arogante, al lipsei de #l&ndeţe !i umor, în ignoranţ$ !i mescGin$rie.
Hristos se ascunde în iertare !i iu#ire, 'ntiGristul, în )undamentalism !i ur$. C&nd preotul #inecuv&ntea+$, îl slu; je!te pe Hristos, c&nd #lesteam$ i se întunec$ ocGii !i îi îngGeaţ$ inima. Toţi cei care tr$iesc în cultul tristeţii, al su)erinţei !i al morţii ne)ericite, cei care descurajea+$ genero; +itatea !i #l&ndeţea, )anaticii !i lacomii poart$ deja pe )runte pecetea 'ntiGristului. 0lujitorul lui Hristos tr$ie!te, iu#e!te, su)er$, se #ucur$, iart$, d$ruie!te !i se lupt$ pentru dreptate. 7u se ceart$, nu respinge, nu judec$. î!i las$ întreaga viaţ$ în m&inile Tat$lui !i î!i duce crucea p&n$ c&nd va putea !i el s$ +ic$< ,y'cum nu mai vor#esc eu, ci Hristos vor#e!te in mine9 în A se a)l$ )rumuseţea drept$ţii !i #un$tatea iert$rii9 în mai toate tradiţiile, )ie ele occidentale sau orientale, num$rul ? îi repre+int$ pe iniţiaţi !i pe pro)eţi. în solitudine !i smerenie, neascultaţi de mult$ lume, #atjocoriţi de unii, Guliţi !i lapidaţi de +&m#esc alţii, dar iu#iţi de accept&ndu;!i toi cei cu inim$destinul9 curat$, iniţiatul !i pro)etul lini!tiţi, 8i !tiu c$ trecutul, pre+entul !i viitorul sunt aromele unui singur timp pe care individul !i umanitatea l;au primit c$ s$;> poat$ cunoa!te !i înţelege pe Dumne+eu. 5$+&nd !i înţeleg&nd alt)el dec&t ceilalţi, ei vor spu; ne adev$ruri care dor, vor )i Guliţi !i cGinuiţi, dar la cap$tul drumului vor )i, întotdeauna, !i în )iecare generaţie iu#iţi de (&ng&ietorul Hristos< M(ulţi dintre voi veţi )i omor&ţi în 7umele (eu... le spune 4isus, dar ei vor !ti c$ aceast$ moarte înseamn$ de )apt intrarea în 5iaţa 8tern$. "edeapsa p$ca; tului este moartea urmat$ de o reîncarnare, tot în M%oat$. "remierea virtuţii este învierea9 Cine înţelege c$ p$catul în sine este un #lestem !tie c$ p$c$tosul se a)und$ încet;încet în cea mai crunt$ !i a#isal$ tristeţe9 4niţiatul autentic !i pro)etul !tiu c$ omul li#er îl are în sine !i deasupra sa pe Dumne+eu. 0mintitul !i p$c$litul de întuneric vor crede c$ ei sunt Dumne+eu. înţelegeţi di)erenţa 7ici o practic$ religioas$ nu tre#uie dispreţuit$, c$ci ele sunt acte de devoţiune )aţ$ de Creator !i Creaţie. Desacrali+area vieţii este de+ideratul
diavolului. 0). 'ugustin ne înv$ţa< M7u judecaţi, nu vor#iţi, iu#iţi !i acţionaţi. în ? se a)l$ toate puterile mani)estate în mental, în a)ect si în acţiune. 7um$rul suprem al Ca#alei. Cel care i s;a în)$ţi!at lui (oise spun&nd< M8u sunt cel ce sunt ne;a l$sat un leg$; m&nt tainic< respectarea Decalogului în scGim#ul do#&ndirii 1iinţ$rii. "rin unirea cu natura sa superioar$, omul scGim#$ ver#ul a eJista cu ver#ul a )i !i a muri cu a continua. "oate cea mai mare capcan$ în care omul se poate r$t$ci este )acerea cGipului cioplit. "e Dumne+eu nu;l percepem cu simţurile, ci îl g$+duim în intuiţie !i imaginaţie. (arii (ae!tri, ai tuturor timpurilor au !tiut, !tiu !i î!i vor aminti cu siguranţ$ c$ 1orma este încGisoarea 1ondului si c$, dac$ e)ectele vieţii sunt evidente, cau+ele ei provin din universul invi+i#il. 1orma înseamn$ condiţionare, de aceea este o mare Gul$ s$ ni;l în)$ţi!$m pe Dumne+eu. >= înţelegem de ce 4isus putut spune< M8u !i Tat$l unu"rin suntem9, c$ci >>=, unde >=ase compune din >`=>. De la > pleac$ dinamica universal$, ceea ce înseamn$ c$ Dumne+eu este pre+ent în )iecare generaţie, om, lucru, o#iect... (alXGut, al +ecelea sepGirot al 'r#orelui 5ieţii, repre+int$ %egatul, Creaţia, Oglinda în care se contempl$ Tat$l;(ama întregii Creaţii. Dac$ Decalogului care repre; +int$ 5ecGiul Testament îi adug$m cele dou$ comandamente ale 7oului Testament< M4u#e!te pe Domnul Dumne+eul t$u cu toat$ n$dejdea !i pe aproapele t$u c$ pe ţine însuţi, o#ţinem >=`>R >` !i aici se a)l$ (area 'rcan$ %evelat$< Dumne+eu este autorul i#liei9 C$ci 0u#limul 'rGitect al Tuturor Lumilor se eJprim$ trinitar. prin Tat$l. 1iul si 0)&ntul DuG !i atunci +&m#im înţeleg&nd c$ >. 7imic nu este ce p$relnici m$car în (atematic$9 începuturile civili+aţiei umane dup$ "otop între verticala spiritual$ si ori+ontala social$
unul;simţ coro#orat cu înţelegerea )enomenelor planetare, accidentele nucleare, catastro)ele naturale ; cutre; mure, tai)unuri, uragane ;, la care se adaug$ !i r$+#oaiele din ce în ce mai neconvenţionale ne )ac s$ privim cu mai mult$ atenţie predicatele apocaliptice. Unii cred c$ )$r$ verticali+a; rea societ$ţii civili+aţia uman$ a!a cum o cunoa!tem ast$+i se îndreapt$ cu pa!i repe+i spre eJtincţie. "laneta noastr$ a mai cunoscut c&teva, "otopul )iind )oarte pre+ent în con!tiinţa multor popoare. Dar p&n$ s$ ajungem la capitolele )inale ale trecerii noastre într;o alt$ paradigm$, s$ ne cristali+$m puţin in)ormaţiile despre începuturile acestui tip de civili+aţie. CyntGia 0toXes ro[n )ace ni!te calcule interesante în 4storia Lumii de la ig ang p&n$ în pre+ent, legate de apa; riţia civili+aţiei, cu = === de ani în urm$. Dup$ autoare, noi ne a)l$m la o distanţ$ de > == de generaţii )aţ$ de începutu; rile de+volt$rii umane, "otop. Calculul esteepoc$ simplu< La de )iecare E de ani aparedup$ o nou$ generaţie. 4ntr;o ->== ani/ avem a!adar patru generaţii. 4n = === de ani se de+vol; t$, creea+$, g&ndesc !i acţionea+$ > == de generaţii. 4storia apariţiei omului are !i alte puncte de pornire. Unii antropologi cred c$ am început s$ evolu$m în ')rica acum == === de ani. 'lţi cercet$tori moderni încearc$ s$ ne plase+e srcinea acum @== === de ani în 4srael. Dup$ Densu!ianu, leag$nul civili+aţiei umane apare în aria Carpato;Danu#iano;"ontic$. %a)inamentul, compleJitatea !i e)icienţa teGnologic$ a str$mo!ilor no!tri de acum > === de ani ne )ac s$ putem a)irma c$ mintea !i comportamentul uman de a+i sunt la )el structurate cu cele ale anticilor9 4storicii a)irm$, aproape la unison, c$ primele înde; letniciri care de)inesc începutul organi+$rii sociale au )ost v&n$toarea !i str&ngerea de Gran$. Dup$ c&teva sute de de; cenii, ace!ti v&n$tori;culeg$tori au început s$ se de+volte pe ori+ontal$, încep&nd s$;!i l$rgeasc$ )amiliile. Devenind din ce în ce mai numero!i, apare prima idee despre divi+a; rea muncii. 4n TGe Human \e#< ' irds;8ye 5ieio o) \orld History, S. %. (c7eill !i \illiam H. (c7eill scriu c$ p&n$
în urm$ cu aproJimativ = === de ani un asemenea grup nu putea dep$!i E== de persoane din cau+a lipsei de Gran$. 4storia, ne)iind înc$ a#ordat$ Golistic, este )ragmentat$ !i eJtrem de mecanicist$, )iind anali+at$ !i interpretat$ sec; venţial. Teoriile evoluţiei civili+aţiei de la individ la societate postulea+$ c$, dup$ ce oamenii au început s$ #ene)icie+e de surplusuri de Gran$, s;a produs o eJplo+ie demogra)ic$ de la B milioane în anul A=== î.Hr. la E= de milioane în === î.Hr. "rovenit din latinescul civitas, care înseamn$ ora!, cuv&ntul civili+aţie de)ine!te a!adar ansam#lul valorilor ur#ane. De la )amilie la neam, tri#, gint$, popor iat$ o înmulţire pe ori; +ontal$ !i de la superstiţie p&n$ la credinţ$ !i !tiinţ$ putem cartogra)ia evoluţia umanit$ţii pe vertical$. Tr$s$turile comune ale civili+aţiilor sunt stocarea Gra; nei, de+voltarea castelor, centrali+area puterii, strati)icarea social$, pu#lice !i taJarea populaţiei, în; )iinţarea apariţia armatei,serviciilor apariţia me!te!ugurilor, a #reslelor, reali; +area de lucr$ri pu#lice monumentale etc... (ult$ vreme s;a cre+ut c$ civili+aţia este i+#&nda omului în încercarea lui de a p$r$si regnul animal. 'st$+i, ar tre#ui s$ )im ceva mai nuanţaţi c&nd de)inim civili+aţia ac; tual$, c$ci, o#serv&nd at&tea inegalit$ţi !i a#u+uri între se; meni, nu ne mai vine s$ replic$m aroganţi< omul este creaţia suprem$ din lanţul tro)ic. Cine este mai civili+at< cel care um#l$ în picioarele goale iu#ind natura !i respect&nd #iosul sau cel care co#oar$ din limu+in$, calc$ înc$lţat pe as)alt !i împu!c$ anual c&te == de mistreţi ($ rog... pro#a#il într;o accepţiune mai larg acceptat$ se consider$ c$ societatea începe s$ devin$ compleJ$, odat$ cu apariţia ora!ului. Desigur p$rerile despre regiunea unde apar primele a!e+$ri structurate sunt di)erite. 8Jege+a cea mai r$sp&ndi; t$ consider$ c$ primele societ$ţi compleJe apar în 8urasia. "rimele ora!e ale umanit$ţii care au supravieţuit "optopului au ap$rut aproape simultan în v$ile din patru +one ale 8urasiei !i ')ricii, în jurul anului E== î.Hr. Cele mai semni)icative
au ap$rut !i s;au de+voltat în v$ile 8u)ratului !i ale Tigrului, în valea 4ndului !i a 7ilului !i apoi în valea 1luviului *al#en. (ai t&r+iu, au ap$rut centrele ur#ane ale olmecilor, în (eJicul de ast$+i, în >== î.Hr. 4n anul ?== î.Hr., se de+vol; t$ civili+aţia inca!ilor din 'n+i. 4storia, ne)iind înc$ a#ordat$ Golistic, este )ragmen; tat$ !i eJtrem de mecanicist$, )iind anali+at$ !i interpretat$ secvenţial. Civili+aţia sau ur#anismul începe odat$ cu depo+ita; rea Granei. 'st)el s;a marcat trecerea de la v&n$tor;culeg$tor la agricultor. Omul se domestice!te... Dup$ unii istorici, cul; tivarea gr&ului, a or+ului !i cre!terea animalelor ar )i început în podi!urile din 4raX, 0iria !i Turcia. "rin anii E=== î.Hr. între v$ile )luviilor Tigru !i 8u)rat, oamenii au conceput un sistem de irigaţii )oarte e)icient. De atunci, în acele regiuni a început de+voltarea pe ori+ontal$, darce!imai pe vertical$, tali+&ndu;se )orme religioase din ce în ela#orate.cris; 0e pare c$ sumerienii -un amestec turco;semitic/ au )ost primii inventatori ai unui sistem de scriere. 'ria ocupat$ de sumeri; eni se întindea din +ona agdadului de ast$+i p&n$ în *ol)ul "ersic. 4n anul == î.Hr., ascendentul sumerian în +on$ este scGim#at violent de victoria elamiţilor -iranienilor/ asupra ora!ului Ur. %egiunea descris$ poart$ !i numele de (esopotania, care în greac$ înseamn$ ţinutul dintre )luvii. 0e pare c$ aceas; t$ civili+aţie sumerian$ a creat A mari a!e+$ri ur#ane. "rimul ora!, UruX, se a)l$ la E= de Xm de agdad !i la = de Xm de malul 8u)ratului. 4n == î.Hr., UruXul devine cel mai mare !i impo+ant ora! al lumii dominat de dou$ temple la )el de impo+ante. Unul dedicat Peului Cerului 'n, iar cel$lalt 4nannei, +eiţa )ecundit$ţii !i a iu#irii. Teologia sumerian$ este mai degra#$ o cosmogonie. Oamenii credeau c$ uni; versul este guvernat de )iinţe invi+i#ile. 4n mitologia lor, sumerienii deta!ea+$ @ divinit$ţi principale< 'nu -+eul ce; rului/, 8nil -+eul aerului/, 8nXi -+eul apei !i al înţelepciunii/,
Utu -+eul soarelui/, i -+eiţa p$m&ntului/, 7annar -+eiţa lunii/. ' !aptea, 4nanna le include cumva pe celelalte, )iind +eiţa iu#irii !i a )ertilit$ţii, numit$ !i %egina Cerului. 'ceste divinit$ţi autonome )ormau un consiliu în care decideau soarta oamenilor. Divinit$ţile au creat un set de legi !i reguli, pe care oamenii respect&ndu;le puteau a;!i dep$!i condiţia muritoare. 'cest ansam#lu se numea (e. Dup$ ce de+voltarea ur#an$ a început s$ cristali+e+e civili+aţia sumerian$, religia lor a devenit din ce în ce mai ela#orat$ !i mai greu de înţeles. Harriet Cra[)ord în 0umer and tGe 0umerians scrie< Mîn general, idei:e noastre cu privire la modul în care )uncţionea+$ universul re)lect$ de cele mai multe ori )elul în care )uncţionea+$ propria noastr$ societate... 1iecare dintre ora!e a )ost încGinat unei +eit$ţi tute; lare. 0umerienii construiau statui uria!e, )iind convin!i c$ spiritele alepedivinit$ţilor pot locui în care ele. Templul principalinvi+i#ile era ridicat o teras$ )oarte înalt$ în timp c$; p$ta )orma unei piramide cu trepte denumit$ !i M+igurat !i aceasta este contri#uţia sumerienilor la arGitectura religioasa> -CyntGia 0toXes ro[n< 4storia Lumii de la ig ang p&n$ în pre+ent./ irocraţia este tot o mo!tenire sumerian$. 4n timp, ora!ele s;au înmulţit, iar sistemul a devenit centrali+at. una )uncţionare a lumii era asigurat$ pe Mvertical$ de sacerdoţiu, iar pe Mori+ontal$ de scri#i !i preoţi. C&nd aceast$ cast$ do; minant$ a început s$ se corup$, iar preoţii au pierdut sensul comunic$rii dintre planul vi+i#il !i cel invi+i#il sau dintre spirit !i materie, cum ar spune ceva mai t&r+iu în istorie )iloso)ii per!i ;, puterea a )ost trans)erat$ în m&inile castei militare. 7aram;0in, care a domnit între ?;EE î.Hr., a )ost primul rege care s;a proclamat +eu. 0tatul planetar sau statul dominant apare ca prim concept, tot în 0umer. 0aragon din 'XXad a reu!it prin campaniile sale mi; litare s$ destructure+e alte state !i s$;i numeasc$ guverna; tori ai provinciilor cucerite pe )iii s$i. '!adar, oligarGia ne
urm$re!te înc$ din negura istoriei9 "rimele !i cele mai vecGi m$rturii scrise, descoperite p&n$ acum, provin din templul 4nannei din UruX. (esajele sunt codi)icate într;un al)a#et eJtrem de coerent pe pl$cuţe de argil$. 0emnele au )orma unor cuie, de unde !i denumirea de scriere cunie)orm$. Unele teorii spun c$ scrierea a început de la micii negustori care î!i însemnau prin inci+area argilei m$r)urile v&ndute, ca s$ poat$ ţine o evidenţ$. Ulterior, )uncţionarii au început s$ de; sene+e pe argil$ m$r)urile v&ndute. 'ceast$ scriere din care deriv$ !i al)a#etele ulterioare era )ormat$ din === de sem; ne, )iecare repre+ent&nd o sila#$. O carte )oarte interesant$ în domeniu este< \riting< TGe 0tory o) 'lpGa#ets and 0crpits de Sean *eorges. 'cest tip de civili+aţie care va in)luenţa )oarte pro)und iudaismul )$cea comerţ cu organi+$ri sociale tle pe teritoriile Turciei, 4ranului !i 0iriei de ast$+i, precum !i cu a)laţilaînalc$tuirea valea 4ndului în 8gipt. %elaţiilecare comerciale au cei condus unei!ireţele de drumuri uneau 8uropa Central$, 'sia !i nordul ')ricii. 5iaţa organi+at$ i;a )$cut pe sumerieni s$ adapte+e statul !i administraţia în )uncţie de nevoile castei conduc$toare, dar !i pentru depresu; ri+area tensiunilor sociale. '!a a ap$rut un cod legal !i unul de conduit$ pu#lic$. Conduc$torul care avea vi+iunea cea mai compleJ$, dar !i armata cea mai puternic$ î!i impunea modelul si cucerea celelalte orase;state. "roprietatea era #ine conceptuali+at$, iar )amiliile #ogate au început scGim#uri de m$r)uri cu alte comunit$ţi. "rocentul cel mai mare al populaţiei îl repre+entau agricul; torii !i ace!tia erau o#ligaţi s$ pl$teasc$ taJe conduc$torilor care le asigurau protecţia. 0e pare c$ tot în 0umer apare cris; tali+area claselor sociale, dar !i conceptul de muncitor;gratis< sclavul. De o#icei, pri+onierii de r$+#oi, cei care nu;!i mai puteau permite plata taJelor !i condamnaţii deveneau servi; torii )amiliilor #ogate. De+volt&ndu;se din punct de vedere economic, a cres; cut !i gradul de cultur$. Le dator$m sumerienilor scrierea pictogra)ic$, literatura -peste = de mituri, ? poeme epice, sute
de imnuri, #ocete, c&ntece )unerare printre care se deta!ea+$ 8popeea lui *Gilgame!, sigiliile cilindrice, cump$na pentru scos apa din )&nt&ni, canalele de irigaţii, digurile, conta#ilita; tea, #irocraţia !i metalul preţios ca moned$ de scGim#. 4n 0umer apar prima oar$ arginţii. 4n mod sigur, toate acestea apar separat !i în alte +one, dar pro#a#il sumerienii le;au îm#inat pe toate de)inind MduGullumii. 0umerienii !tiau c$ viaţa este asigurat$ de Mîmpreunarea cerului cu p$m&ntul, adic$ din îngem$narea energiilor cosmice cu cele telurice. Unul dintre ritualurile !i )eti!urile lor religioase se pe; trecea la ecGinocţiul de toamn$, c&nd mergeau la Templul 4nnanei pentru a invoca )ertilitatea anului urm$tor. Ca urmare a acestei procesiuni, regele juca rolul Cerului, iar (area "reoteas$ pe cel al *eei. 4n )aţa asistenţei !i într;un cadru ceremonial, cei doi se acuplau. 4n sumerian$ eJist$ un singur sim#olul pentru ap$ de !i sperm$. 'pogeul sumeriene î!i atinge limita competenţ$ !i în civili+aţiei == 6.Hr. Centrul politico;administrativ, ora!ul Ur, a )ost distrus în urma inva+iei elamiţilor din 4ran. %egele a )ost trimis în eJil, lim#a sumerian$ a )ost înlocuit$, în ciuda p$str$rii scrierii cunei)orme p&n$ în secolul 4 d.Hr. Unii istorici argumen; tea+$ dec$derea #rusc$ a 0umerului sprijinindu;se pe )aptul c$ economia era #a+at$ pe agricultur$. %eţele de irigaţii )o; loseau apa de mare. Din cau+a salinit$ţii, în timp recoltele au devenit din ce în ce mai s$r$c$cioaseR prin == î.Hr., la nord a avut loc o erupţie vulcanic$ )oarte puternic$. "e unele t$#liţe de argil$ apar re)eriri la M)umul negru care a acoperit soarele. 'cestui eveniment catastro)al îi urmea+$ o perioad$ de secet$ care a durat @A de ani. 5iaţa ur#an$ este eJtrem de in)luenţat$ de scGim#$rile de mediu. O#serv$m asta în Saponia de ast$+i, a)ectat$ de accidentele nucleare, tai)unuri !i cutremure. 0umerienii au l$sat mo!tenire posterit$ţii sistemul de num$rare seJagesi; mal< ora de B= de minute, minutul de B= de secunde, +iua de de ore, anul de > luni, dar !i circum)erinţa cercului de B= de grade. Tot din negura civili+aţiei sumeriene ne vine !i
silperstiţia c$ > este un num$r gGinionist, dar !i credinţa c$ universul este guvernat de )iinţe invi+i#ile. O alt$ civili+aţie care marcGea+$ evoluţia umanit$ţii prin tiparul ei compleJ este cea Gindus$. încep&nd cu anul @=== î.Hr., 5alea 4ndului începe s$ )ie populat$. 'gricultorii încep s$ cultive #um#acul, )apt ce va crea o dinamic$ eco; nomico;social$. în B== î.Hr., apar dou$ a!e+$ri ur#ane, (oGenjo Daro !i Harappa, ai c$ror locuitori au pus în prac; tic$ un sistem de distri#uţie a apei, dar mai ales o reţea de canali+are, poate cGiar prima din lume, capa#il$ s$ separe apa pota#il$ de cea menajer$. 7eg$sindu;se înc$ un algoritm capa#il s$ desci)re+e scrierea acestor locuitori, nu !tim nimic p&n$ ast$+i despre cultura, religia !i )orma lor de guvernare. Dup$ aproape dou$ milenii de în)lorire, civili+aţia 5$ii 4ndului începe s$ deca; d$ din cau+eiraţional$. comune tuturor umane< l$comia si acumularea "rintreseminţiilor cau+ele dispariţiei vieţii ur#a; ne se num$ra !i desp$duririle masive, salini+area terenurilor agricole, modi)icarea al#iei )luviului, dar mai ales inva+iile din 7ord. în >A, Sean 1ranţoise;CGampollion a reu!it s$ de; cripte+e Gierogli)ele egiptene, )apt ce va aduce o lumin$ cu totul aparte )aţ$ de cultura !i civili+aţia 8giptului antic. între ==;== î.Hr., Gierogli)ele apar ca un sistem de scriere compleJ, ceea ce arat$ nivelul de de+voltare ur#an. "rin >== 6.Hr., ora!ele de pe 5alea 7ilului s;au unit d&nd na!tere unei )ormaţiuni statale, cu capitala la (empGis. înc$ de la începuturile civili+aţiei egiptene, )araonii s;au consi; derat de srcine divin$ ceea ce presupune o )iliaţie provenit$ din 0umer. Despre primele )orme religioase nu s;au str&ns înc$ su; )iciente documente, dar se poate o#serva credinţa lor aproape comun$ c$ sunt superiori altor rase. Odat$ cu evoluţia soci; al$, apare !i ideea unui creator, 'ton )ormat dintr;o parte masculin$ !i una )eminin$, idee pe care o reg$sim !i la iudei< M0$;:)acem pe om dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, parte
masculin$ !i parte )eminin$. în timp, 'ton va )i asociat cu %a, +eul 0oarelui. 8giptenii plasau centrul raţiunii superioare în inim$ !i credeau în viaţa dup$ moarte, care se poate do#&ndi prin; tr;un comportament moral !i cump$tat. Osiris, cel care în; vinge moartea, devine judec$torul )aptelor din timpul vieţii. 4n )uncţie de )aptele lor, oamenii aveau inima grea sau u!oar$. 5erdictul dat de Osiris trimitea su)letele de)uncţilor )ie în re; gatul um#relor, )ie do#&ndeau o nou$ viaţ$, superioar$ celei trecute. 8giptenii au re+istat ca putere economico;spiritual$ timp de aproape E === de ani. Civili+aţia egiptean$ s;a propagat în +on$, in)luenţ&nd considera#il insula Creta din sudul *reciei. 'ici apare pri; ma organi+are compleJ$ din 8uropa< civili+aţia minoica -===;>E= i;a inspirat pe cretani s$ construiasc$î.Hr./. nave (editerana cu ajutorul c$rora au început s$ instale+e colonii, devenind cur&nd un mare imperiu comercial. "rin intermediul culturii cretane, mo!tenirea egiptean$ ajunge la greci. Civili+aţia minoica dispare #rusc !i în condiţii miste; rioase, pro#a#il din cau+a unor puternice erupţii vulcanice produse în insula TGera, cunoscut$ ast$+i c$ 0antorini. în Out o) 8artG< Civili+ation and tGe Li)e o) 0oil Daniel S. Hill scrie c$ aceste erupţii au împr$!tiat at&ta cenu!$ în atmos)er$, înc&t au acoperit lumina soarelui c&ţiva ani. '!adar, întreaga clim$ a )ost modi)icat$ pe termen lung. *recii devin civili+aţi a#ia în jurul anului A== î.Hr. c&nd începe construirea primei a!e+$ri ur#ane, numit$ polis. 0ituat de o#icei pe v&r)ul unei coline, polisul cuprindea !i +onele rurale din jurul s$u, adic$ era ca un )el de re!edinţ$ de judeţ. 4nteresant este )aptul c$ numai #$r#aţii puteau )i cet$ţeni, pentru c$ aceasta presupunea capacitatea de lupt$ pentru ap$rarea cet$ţii, a polisului. C&nd societatea a început s$ se polari+e+e între #ogaţi !i s$raci, prin E? 6.Hr., apare unul dintre cei mai înţelepţi magistraţi, 0olon, care a reîmp$rţit p$m&nturile, a !ters da;
toriile !i a re)ormat sistemul de vot determin&nd o de+voltare considera#il$. *recii au întemeiat dup$ aceea sute de ora!e pe coastele 4taliei, Turciei !i apoi în #a+inul ($rii 7egre im; pun&nd lim#a greac$ ca lim#$ de circulaţie universal$. '!a apare cuv&ntul #ar#aroi ; #ar#aros, care înseamn$ nevor#itor de lim#$ greac$. Dup$ ce au adoptat moneda de la locui; torii Lydiei din vestul Turciei, grecii s;au impus ca regi ai comerţului. 'm v$+ut c$ civili+aţia se na!te din conceptul de ci; vitas, care înseamn$ ora!. 4n estul 8urasiei a ap$rut o nou$ cultur$ distinct$, dup$ trecerea v&n$torilor;culeg$tori la agri; cultur$. "rimele ora!e cGine+e se de+volt$ pe malul 1luviului *al#en. 'ici se de+volt$ )oarte rapid Cultul (orţilor. CGine+ii credeau c$ pot intra în leg$tur$ cu Lumea de Dincolo dintre prin intermediul str$mo!ilor, careo)randelor, deveneau cei in; termediarii +ei !i oameni. Cu ajutorul vii intrau în leg$tur$ cu de)uncţii, care purtau mai departe mesajul c$tre Lumea 0uperioar$. 8ste interesant c$ ideogra; ma pentru str$mo! este aceea!i ca pentru )alus !i p$m&nt, de unde deducem c$ spiritul str$mo!ilor se trans)era copilului prin acuplare, iar p$m&ntul repre+enta primul nostru înveli!. Ce )rumoas$ corespondenţa cu iudeo;cre!tinismul< MDinp$; m&nt ai )ost)$cut !i;n p$m&nt te vei întoarce. 0pre deose#ire de (esopotamia, unde preoţii !i mi; litarii erau caste di)erite, pentru cGine+i, cei care mijloceau dialogul dintre lumi tre#uiau s$ apere !i ora!ele. în anul >E î.Hr., dinastia 0Gang cucerise supremaţia în +on$ !i timp de E== de ani a impus un model de spiritualitate care va marca întreaga evoluţie social$ a CGinei. 'par primele di)erenţieri între cet$ţeni. 1amiliile înst$rite c$p$tau responsa#ilit$ţile sacerdotale !i calit$ţile militare. în scurt timp, apar a#u+u; rile !i corupţia. CGine+ii acelor vremuri practicau sacri)iciul uman, aveau sclavi !i practicau divinaţia. O mare civili+aţie avea s$ se nasc$ în peninsula 4talic$, unde p$m&ntul era )ertil, iar relie)ul )oarte generos. între
secolele 544 !i 54 î.Hr., etruscii ocupau teritoriile cuprinse între )luviile 'rno !i Ti#ru. "rin anul B== î.Hr., !apte ora!e situate pe colinele peninsulei s;au unit d&nd na!tere %omei. 0enatorii romani reu!esc în anul E=@ dup$ eliminarea unui monarG tiranic s$ instaure+e %epu#lica. 'ceasta va d$inui p&n$ în > î.Hr. !i va asigura cet$ţenilor ei o eJpansiune uria!$ coloni+&nd 0icilia, 0ardinia !i 0pania. Sulius Caesar reu!e!te prin cucerirea galilor s$ m$; reasc$ in)luenţa %omei aneJ&nd teritoriile 1ranţei de ast$+i. una administraţie, coerenţa sistemului legislativ !i prag; matismul roman au împins cuceririle romane p&n$ la %in, 5iena, udapesta, elgrad, de;a lungul Dun$rii, p&n$ la (area 7eagr$, apoi în Orientul (ijlociu !i nordul ')ricii. în anul @ d.Hr., cuceresc 'nglia, îns$ celţii din 4rlanda, 0coţia !i ara *alilor se opun viteje!te. "entru #una )uncţionare a sistemului, romanii )oloseau de regul$ dintre romani pri+oni; eri. De eJemplu, istoricii suntsclavi, de acord c$ împ$raţii #ene)iciau de aproJimativ = === de sclavi, iar )amiliile în; st$rite, p&n$ la ===. în > 6.Hr., Octavian a#ole!te %epu#lica !i instau rea+$ 4mperiul, numindu;se 'ugustus. Dominaţia roman$ a atins apogeul în secolul al 44;lea d.Hr. O#sesia %omei a )ost cucerirea ori+ontal$ a lumii, cet$ţenii ei ne)iind )oarte preocupaţi de viaţa dup$ moarte. %omanii mo!teniser$ de la greci materialismul !i cGiar pragmatismul spiritual. Peii se; m$nau uluitor cu oamenii, av&nd acelea!i toane !i po)te greu eJplica#ile. 8Jist$ o p$rere cvasiunanim$ c$ religiile lumii au ap$; rut între anii A== î.Hr. !i == d.Hr. "articularit$ţile generale ale domeniului religios accentuea+$ universul invi+i#il, Mlumea de dincolo !i arat$ adepţilor c&te o calc de evoluţie spiritual$. 0pun&nd M0$;i d$m Ce+arului ce;i al Ce+arului !i lui Dumne+eu ce;i al lui Dumne+eu, Hristos înt$re!te ideea coeJistenţei celor dou$ dimensiuni< ori+ontal$ sau viaţa so; cial$, organi+area !i comuniunea în respectarea legilor !i satis)acerea datoriilor !i vertical$ sau în$lţarea, eli#erarea,
ie!irea din MduGul lumii>> !i intrarea în lumea MduGului lui Dumne+eu. %$sp&ndirea ideilor pe aceast$ ori+ontal$ a )ost accele; rat$ de apariţia al)a#etelor !i conceperea c$rţilor sacre. 'st)el marile tradiţii iudaice, cre!tine !i islamice î!i #a+ea+$ arealul de credinţe pe C$rţi 0acre. 0crierea cu litere care repre+entau )iecare c&te un sunet a )ost creat$ de )enicieni, populaţie semitic$ de pe teritoriul actual al Li#anului. 0peciali+aţi în comerţ pe mare, )enicienii )$ceau leg$tura între 8gipt !i (esopotamia. 4n sistemul al)a; #etic, )iecare semn repre+int$ o liter$ !i nu o sila#$. (ajoritatea lim#ilor utili+ea+$ între E !i = de semne. 1enicienii au inventat un al)a#et cu de litere adaptate din sim#olurile !i scrierile Gierogli)ice. 'cest al)a#et nu red$, iniţial, dec&t consoanele, întruc&t lim#ilede semitice un num$r de vocale. 0pre deose#ire scriereaaue#raic$ saurestr&ns aramaic$, scrierea )enicienilor se citea de la st&nga spre dreapta. *recii adaptea+$ al)a#etul )enician, în jurul anului A== î.Hr. ad$ug&ndu;i vocale. "rin eJtinderea in)luenţei lor !i mai ales prin de+voltarea eJpediţiilor comerciale !i mi; litare, grecii in)luenţea+$ al)a#etul latin, care este )olosit !i ast$+i. 4n prima )a+$ de de+voltare, !i scrierea ara#$ s;a a)lat su# mo!tenirea )enician$, îns$ la mijlocul secolului al 54;lea d.Hr., a ap$rut un concept nou care se p$strea+$ nealterat p&n$ în +ilele noastre. Coranul, scris în ara#$ în BE= d.Hr., este r$sp&ndit în toat$ lumea impun&nd civili+aţia islamic$. 0crierea ideogramic$ a )ost inventat$ de cGine+i în perioada ===;>E== î.Hr., a )ost simpli)icat$ între anii == î.Hr. !i == d.Hr., de atunci r$m&n&nd aproape nescGim#at$. CGine+ii )olosesc > semne, din a c$ror com#inare re+ult$ caracterele sila#ice care repre+int$ cuvinte întregi. "rin scriere !i mai ales prin r$sp&ndirea al)a#ete; lor scrierile sacre au ajuns p&n$ la oamenii simplii, iar prin
eJpansiuni !i c$l$torii, +eii locali au devenit universali prin adaptarea teJtelor. "oate cel mai pertinent eJemplu de uni; versali+are a conceptelor religioase îl o)er$ evreii. "$rintele acestui popor, 'vraam, a plecat din ora!ul mesopotanian Ur, ajung&nd în 4udeea prin secolul î.Hr. C&teva secole mai t&r+iu, regele #a#ilonian 7a#ucodonosor a cucerit 4erusalimul, a distrus primul templu, ucig&nd preoţii. "ri+onierii du!i în a#ilon !i;au )olosit teJtele sacre pentru a crea o nou$ religie. Caracterul itinerant al evreilor a condus la ideea universalit$ţii lui Dumne+eu, care î!i vegGea credincio!ii oriunde mergeau ace!tia, nemaiav&nd un s$la! )iJ, asemeni divinit$ţilor locale. '!a apare conceptul Dumne+eului interior care î!i are templul în trupurile )iec$ruia dintre credincio!i. 0unt cel puţin dou$ teorii asupra culturii scrise. "rima, numit$ !i teoria di)u+ionist$, postulea+$ c$ eJist$ o tradiţie unic$, adapt&ndu;se în ')iecare !i c$c$ #a+a s;ar )i a)lat undeva în 0umer. doua generaţie teorie susţine civili+aţia apare simultan în mai multe locuri, în )iecare regiune, lu&nu na!tere c&te o cultur$, !i c$ ele se aseam$n$ )iind inspirate oamenilor de c$tre +ei. 8nricG von DaniXen, %o#ert CGarrouJ, gen 8mil 0treinu !i "avel Coruţ i;ar numi pe ace!ti +ei< eJtraterestrii coloni+atori. 4n cartea lacX 'tGena< TGe ')roasiatic %oots o) Classical Civili+ation, (artin ernal scrie< Min)luenţele egip; tene !i )eniciene au avut un rol însemnat în )ormarea culturii grece!ti, iar re)leJele g&ndirii sumeriene au in)luenţat Got$r&tor doctrinele iudaice. Olmecii au constituit prima organi+are ur#an$ pe coastele *ol)ului (eJic, care a început s$ se de+volte înainte de anul >=== î.Hr., ajung&nd p&n$ la E= === de indivi+i care locuiau în ora!ele mici !i î!i cele#rau +eit$ţile în trei tem; ple, unde s$ adunau la intervale regulate. 7eav&nd un sistem propriu de scriere, olmecii )oloseau gli)ele !i pictogramele. 4n lipsa m$rturiilor scrise, istoricilor le este )oarte greu s$ g$seasc$ i+vorul credinţelor !i o#iceiurilor lor. îns$ vestigiile acestei civili+aţii ne pot ajuta s$ ne )acem o imagine cuprin;
+$toare despre dimensiunea interioar$ a acestor oameni, dar mai ales despre regulile de )uncţionare ale universului lor eJ; terior. O particularitate a culturii lor const$ în )$urirea unor sculpturi )oarte mari, unele av&nd peste ,E metri în$lţime !i c&nt$rind în jur de = de tone. Tema principal$ a acestor statui erau capete;gigant, +ei Germa)rodiţi !i ni!te )$pturi ju; m$tate oameni, jum$tate jaguari. Olmecilor le dator$m sporturile cu mingea, ei )iind inventatorii TlacGli. 'cest joc se des)$!ura într;o curte pie; truit$ în )orm$ de L, cu +iduri înclinate pe margini !i cu ni!te inele suspendate la capetele terenului. Suc$torii purtau ap$r$toare pentru !olduri, m$nu!i !i centuri din piele de c$; prioar$, aveau voie s$ loveasc$ mingea de cauciuc doar cu genuncGii sau coapsele !i tre#uiau s;o introduc$ printre ine; lele din perete. asorelie)urile în)$ţi!ea+$ decapitarea unuia dintre dou$ ecGipe. Unii cercet$tori sunt 'icic$pitanii p$rerilecelor sunt contradictorii. de p$rere c$ perdantul era sacri)icat, alţii cred eJact contra; riul. 'semeni dacilor, olmecii cele#rau eroismul, iar sacri)iciul celui mai virtuos dintre ei era o onoare trimis$ +eilor. Calendarul olmec se #a+ea+$ pe calcule eJtrem de compleJe !i era compus din cicluri de c&te E de ani. 'ce!ti locuitori care populau teritoriul de ast$+i al statelor meJicane 5eracru+ !i Ta#asco aveau o vi+iune ciclic$ asupra istoriei !i pro)eţeau c$ marile evenimente istorice ; întemeierea dinas; tiilor, dispariţia altor civili+aţii, catastro)ele naturale sau cele provocate de om ; se repet$ la anumite intervale. Civili+aţia olmec$ s;a con)runtat cu propriul declin în; cep&nd cu anul == î.Hr. Cu aproJimaţie, în anul B== î.Hr., în sudul Zutacanului, a ap$rut o nou$ civili+aţie american$, agrar$ !i cu reali+$ri asem$n$toare olmecilor. 8ste vor#a des; pre maya!i. CyntGia 0toXes ro[n, în 4storia Lumii de la ig ang p&n$ în pre+ent, descrie condiţiile mult mai di)icile de de+voltare social$ a acestei populaţii, din cau+a +onelor cal; caroase care a#sor#eau su#stanţele nutritive din sol, din
cau+a c$ldurii su)ocante !i mai ales a lipsei animalelor de povar$ !i a carelor de tracţiune. (aya!ii nu cuno!teau roata9 "ro#a#il din aceste motive maya!ii nu au construit un imperiu centra; li+at. 4n perioada de glorie a eJistenţei sale, între anii B== !i A== d.Hr., poporul maya! era structurat în mici ora!e;state -dup$ unii istorici, aproJimativ B=/ care aveau o mitologie, o traditie si o cultur$ comun$, îns$ cu administraţii autonome. "opulaţia maya era )ormat$ din cel puţin trei p&n$ la cinci, milioane de oameni. Credinţa lor este comun$ cu a dacilor, ei intr&nd în comuniune cu str$mo!ii !i cu +eii prin autosa; cri)iciu. Un o#icei religios era str$pungerea pieilor cu spini de peyota. 0u#stanţele psiGoactive din cactus ajutau la procesul de eJtindere a con!tiintei. Cel puţin dou$ regate maya au )ost conduse de )emei. 'ceast$ cunoscut scrisul ideogramic !i a de+vol; tat înalte civili+aţie concepteaastrologice, astronomice, matematice !i teologice. 'u )ost descoperite c$rţi o#ţinute din )&!ii lungi de G&rtie care conţineau date eJtrem de precise despre virtuţile unor plante, despre univers !i despre +eii civili+atori veniţi din cer. 4n întunecarea minţilor lor mescGine si virusate, concGistadorii spanioli au distrus cu un +el demn de o cau+$ no#il$ aproape toate vestigiile uluitoarei culturi maya. Dintre toate m$rturiile acestui popor deose#it s;au mai p$strat patru asemenea c$rţi, scrise îns$ dup$ anul ?== d.Hr. 0crierea maya!$ a putut )i desci)rat$ a#ia în >?A=. Declinul maya!ilor începe în jurul anului ?== d.Hr. !i se pare c$ s;a datorat pe de;o parte )oametei care a decimat o ju; m$tate din populaţie !i pe de alt$ parte revoltelor oamenilor simpli care i;au alungat pe preoţi !i )amiliile conduc$toare. Centrele religioase au )ostneterminate. a#andonate pe )ug$, iar unele pic; turi !i sculpturi au r$mas
0e pare c$ prin anul @E= d.Hr., maya!ii s;au con)runtat cu o secet$ )$r$ precedent. MConsecinţa acestei secete a)ost a#andonarea, dup$ anul ?== d.Hr., a a!e+$rilor ur#ane din c&mpiile locuite de populaţia maya. Dup$ aceea, jungla tropical$ a înv$; luit în mister templele #ogat ornamentate ale civili+aţiei maya, scrie rian (.1agan în TGe Long 0ummer< Ho[ Climate CGanged Civili+ation. 'proape concomitent cu civili+aţia maya, în ora!ul TeotiGuacan apare civili+aţia toltec$, impun&ndu;se în regiu; ne vreme de opt secole. 'ctivitatea principal$ era eJploatarea !i prelucrarea o#sidianului, o roc$ vulcanic$. Toltecii au pre; luat de la olmeci calendarele !i sistemul de scriere alc$tuit din gli)e. 1oarte interesanţi sunt +eii din TeotiGuacan< ipe Totec jupuit/ este Lunii,este Tlaloc -Peul este +eul "loii, !i guvernatorul ]uet+alcoatl 0oarelui -3arpele!icualpene/ +eul Timpului. Toltecilor le este atri#uit$ descoperirea metalurgiei, regimul militar !i opresiv. 0istemul credinţelor lor impunea sacri)icii umane pentru îm#unarea +eilor. 4n perioada == î.Hr.;@E= d.Hr., sacerdoţiul i;a guvernat pe tolteci !i asemeni catolicilor care cred c$ papa este M5icarul lui Dumne+eu pe p$m&nt, Topilt+in ]uet+alcoatl, marele preot, pretindea c$ este întruparea M3arpelui cu "ene, care printre altele i;a înv$ţat pe oameni agricultura !i le;a adus civili+aţia. ]uet+alcoatl este pentru tolteci ca TotG pentru egip; teni sau Hermes pentru greci< (arele 4niţiator9 Civili+aţia toltec$ intr$ în declin spre s)&r!itul seco; lului al l;lea d.Hr., c&nd inva+iile unui tri# o#scur care;!i spunea MmeJica !i care era considerat o populaţie Mde m&na a doua, slujitori !i sclavi împin!i de secet$, au luat în st$p∋ re teritoriile !i au impus un alt sistem de raportare la lumea spiritual$. "rin >E, dup$ declinul toltecilor, acest tri# o#scur care;!i spunea MmeJica s;a sta#ilit pe una dintre insulele
lacului TeJoco, la o altitudine de peste >== de metri. "relu&nd cultura, dar !i rigoarea toltec$, a+tecii au creat un adev$rat imperiu. Ora!ul TenocGtitlan era un megalopolis precolum#ian ajung&nd la milioane de locuitori. 0al#a de lacuri !i mai ales terenul ml$!tinos au permis populaţiei s$;!i de+volte agricultura, do#&ndind ast)el un nivel de trai )oarte satis)$c$tor. '+tecii au construit terase suspendate, arGitecturi ela; #orate, sisteme compleJe de irigaţii. 'u început domesticirea curcanilor, a c&inilor !i cultivarea porum#ului. 0Gamanii au cultivat !i pre+ervat dou$ specii de cactu!i din care o#ţineau prin )ermentare, #$uturile ocGii !i pul^ue )olosite pentru eJtinderea con!tiinţei, pentru c$l$torii mentale... O alt$ particularitate a tradiţiei a+tece este dansul iniţiatic în cerc. 4n centrul se a)l$AoB== piaţ$ înconjurat$ de +iduri undeTenocGtitlanului puteau dansa ritualic de oameni. în ora!ul învecinat, Tlatelolco, eJist$ o alt$ piaţ$ care putea rivali+a )$r$ nici un compleJ cu Constantinopolul !i %oma. 7ici a+tecii nu cuno!teau animalele de povar$ !i roata. 4mperiul a+tec se cristali+ea+$ prin >A d.Hr., dup$ cucerirea ora!ului '+capot+alco. oa#ele de cacao deveniser$ un )el de moned$ universal$. un$starea nu avea s$ dure+e îns$ )oarte mult. în a doua jum$tate a secolului al 5;lea, inundaţiile !i mai ales inva+iile l$custelor au declan!at o )oamete cum; plit$. CyntGia 0toXes ro[n în 4storia Lumii de la ig ang p&n$ în pre+ent scrie< M"$rinţii î!i vindeau copiii pe porum#, iar oamenii acceptau s$ )ie )$cuţi sclavi ca s$ poat$ supravieţui. Conduc$torul a+tec (onte+uma 4, care a domnit în perioada >=;>BA, a proclamat r$+#oiul drept ocupaţia principal$ în Centrele religioase au )ost a#andonate pe )ug$, iar unele pic; turi !i sculpturi au r$mas neterminate. 0e pare c$ prin anul @E= d.Hr., maya!ii s;au con)runtat cu o secet$ )$r$ precedent. MConsecinţa acestei secete a)ost
a#andonarea, dup$ anul ?== d.Hr., a a!e+$rilor ur#ane din c&mpiile locuite de populaţia maya. Dup$ aceea, jungla tropical$ a înv$; luit în mister templele #ogat ornamentate ale civili+aţiei maya, scrie rian (.1agan în TGe Long 0ummer< Ho[ Climate CGanged Civili+ation. 'proape concomitent cu civili+aţia maya, în ora!ul TeotiGuacan apare civili+aţia toltec$, impun&ndu;se în regiu; ne vreme de opt secole. 'ctivitatea principal$ era eJploatarea !i prelucrarea o#sidianului, o roc$ vulcanic$. Toltecii au pre; luat de la olmeci calendarele !i sistemul de scriere alc$tuit din gli)e. 1oarte interesanţi sunt +eii din TeotiGuacan< ipe Totec -Peul jupuit/ este guvernatorul 0oarelui !i al Lunii, Tlaloc este +eul "loii, !i ]uet+alcoatl -3arpele cu pene/ este +eulToltecilor Timpului.le este atri#uit$ descoperirea metalurgiei, regimul militar !i opresiv. 0istemul credinţelor lor impunea sacri)icii umane pentru îm#unarea +eilor. în perioada == î.Hr.;@E= d.Hr., sacerdoţiul i;a guvernat pe tolteci !i asemeni catolicilor care cred c$ papa este M5icarul lui Dumne+eu pe p$m&nt, Topilt+in ]uet+alcoatl, marele preot, pretindea c$ este întruparea M3arpelui cu "ene, care printre altele i;a înv$ţat pe oameni agricultura !i le;a adus civili+aţia. ]uet+alcoatl este pentru tolteci ca TotG pentru egip; teni sau Hermes pentru greci< (arele 4niţiator9 Civili+aţia toltec$ intr$ în declin spre s)&r!itul seco; lului al l;lea d.Hr., c&nd inva+iile unui tri# o#scur care;!i spunea MmeJica !i care era considerat o populaţie Mde m&na a doua, slujitori !i sclavi împin!i de secet$, au luat în st$p∋ re teritoriile !i au impus un alt sistem de raportare la lumea spiritual$. "rin >E, dup$ declinul toltecilor, acest tri# o#scur care;!i spunea MmeJica s;a sta#ilit pe una dintre insulele lacului TeJoco, la o altitudine de peste >== de metri. "relu&nd cultura, dar !i rigoarea toltec$, a+tecii au creat un
adev$rat imperiu. Ora!ul TenocGtitlan era un megalopolis precolum#ian ajung&nd la milioane de locuitori. 0al#a de lacuri !i mai ales terenul ml$!tinos au permis populaţiei s$;!i de+volte agricultura, do#&ndind ast)el un nivel de trai )oarte satis)$c$tor. '+tecii au construit terase suspendate, arGitecturi ela; #orate, sisteme compleJe de irigaţii. 'u început domesticirea curcanilor, a c&inilor !i cultivarea porum#ului. 0Gamanii au cultivat !i pre+ervat dou$ specii de cactu!i din care o#ţineau prin )ermentare, #$uturile ocGii !i pul^ue )olosite pentru eJtinderea con!tiinţei, pentru c$l$torii mentale... O alt$ particularitate a tradiţiei a+tece este dansul iniţiatic în cerc. în centrul TenocGtitlanului se a)l$ o piaţ$ înconjurat$ de +iduri unde puteau dansa ritualic A B== de oameni. în ora!ul Tlatelolco, o alt$ piaţ$ care putea rivali+aînvecinat, )$r$ nici un compleJ eJist$ cu Constantinopolul !i %oma. 7ici a+tecii nu cuno!teau animalele de povar$ !i roata. 4mperiul a+tec se cristali+ea+$ prin >A d.Hr., dup$ cucerirea ora!ului '+capot+alco. oa#ele de cacao deveniser$ un )el de moned$ universal$. un$starea nu avea s$ dure+e îns$ )oarte mult. în a doua jum$tate a secolului al 5;lea, inundaţiile !i mai ales inva+iile l$custelor au declan!at o )oamete cum; plit$. CyntGia 0toXes ro[n în 4storia Lumii de la ig ang p&n$ în pre+ent scrie< M"$rinţii î!i vindeau copiii pe porum#, iar oamenii acceptau s$ )ie )$cuţi sclavi ca s$ poat$ supravieţui. Conduc$torul a+tec (onte+uma 4, care a domnit în perioada >=;>BA, a proclamat r$+#oiul drept ocupaţia principal$ în stat, în încercarea de a o#ţine re+erve de Gran$ su)iciente pentru întreg imperiul. '+tecii credeau c$ ei tr$iau în timpul Mcelui de;al cin; cilea soare si c$ lumea )usese distrus$ p&n$ la ei de patru ori de c$tre +eii nemulţumiţi de Mignoranţa !i r$utatea oamenilor.
0peculate a#il de c$tre un sacerdoţiu corupt, temerile a+tecilor au cristali+at un sistem de superstiţii periculoase. Con)orm acestora, doar sacri)iciile umane puteau am&na s)&r!itul vieţii pe "$m&nt, pentru c$ +eitatea lor suprem$ se Gr$nea +ilnic cu inimi umane. '+tecii au mo!tenit s&n; ger$rile ritualice practicate de olmeci, îns$ au dus acest ceremonial la un nivel maca#ru, de eJterminare în mas$. 'ceste modi)ic$ri conceptuale au condus la înlocuirea +eit$ţii supreme ]uet+alcoatl -3arpele cu pene/, +eul agriculturii !i me!te!ugurilor, cu Huit+ilopocGtli -Coli#riul din sud/, +eul r$+#oiului. '+tecii au început s$ se considere poporul ales de c$tre acest +eu crud, care aminte!te întruc&tva de 4aGve al evre; ilor. 0copul )iec$rui r$+#oinic era s$ prind$ c&t mai mulţi du!mani, pe care s$;i sacri)ice, sper&nd s$ capte+e #un$voinţa lui Huit+ilopocGtli. 0acri)iciile umane se s$v&r!eau at&t la r$; s$ritul, c&t !i la apusul soarelui, dup$ ce preoţii le desenau victimelor dungi al#e !i ro!ii pe corp, le colorau #u+ele cu ro!u !i desenau în jurul gurii c&te un cerc negru, iar pe cap li se turna vopsea al#$. Doi preoţi întindeau trupul celui dam; nat pe terasa piramidei, dup$ care preotul o)iciant îi despica cu un cuţit de o#sidian pieptul, îi scotea inima pe care o o)e; rea +eului suprem, în timp ce trupul celui ucis se rostogolea pe treptele piramidei su# ra+ele opace ale unui soare din ce în ce mai s&ngeriu. Con)orm concGistadorului Hernan Cortes, la )iecare templu, se sacri)icau anual c&te E= de oameni, ceea ce înseam; n$ c$ pe întreg teritoriul ocupat de a+teci mureau sacri)icaţi ritualic aproJimativ = === de oameni. Dup$ alţi istorici, num$rul este mult eJagerat de spaniolii care ast)el î!i justi)i; cau propriile crime ori#ile împotriva a+tecilor. O alt$ civili+aţie care crede în nemurire si în necesi; tatea sacri)iciului pentru a îm#una divinit$ţile este cea dac$. 4storicul grec Herodot scrie despre tri#urile de geţi pe care le
înt&lne!te în teritoriile noastre< Mcredinţa lor este c$ ei nu mor, ci cel care piere se duce la PamolJes, divinitatea lor, pe care unii îl cred acela!i cu *e#ele+is. în al cincilea an, arunc$ sorţii !i întotdeauna pe acela dintre ei pe care cade sorţul îl trimite cu solie la PamolJes, încredinţ&ndu;l de)iecare dat$ dup$ toate nevoile lor>>. %itualul sacri)iciului uman se deose#e!te de cel a+tec prin c&teva particularit$ţi. Dac$ a+tecii aveau nevoie de pri; +onieri pe care s$;i o)ere lui Huit+ilopocGtli, m&nc$torul de inimi, dacii consimţeau c$ cel mai #un !i mai virtuos dintre ei s$ Mporneasc$ drept mesager înspre Cerul lui PamolJe. 4n cartea a 45;a a 4storiilor, Herodot, la capitolul C45, continu$< MTrimiterea solului se )ace ast)el< c&ţiva dintre ei, a!e+&ndu;se la r&nd, ţin cu v&r)ul în sus trei suliţe, iar alţii apuc$ndu;lde m&ini !i de picioare pe cel trimis la PamolJes îl leag$n$ de c&teva !i apoi,)$c&ndu;i v&nt, îl arunc$ în susr$m&n peste v&r)ul suliţelor.oriDac$ în c$dere omul moare str$puns, încredinţaţi c$ +eul le este #inevoitorR dac$ nu moare, îl învinuiesc pe sol, Gulindu;l c$ este un om r$uR dup$ ce arunc$ vina pe el, trimit pe un altul... %itualul presupune c$ înaintea sacri)ic$rii solului i se trasmit toate doleanţele celor r$ma!i pe p$m&nt. Herodot mai descoper$ un lucru interesant. Tracii erau monotei!ti s)id&nd +eii altor culte. 0pre eJemplu, c&nd tuna !i )ulge; ra, ace!tia tr$geau cu s$geţile spre nori ameninţ&ndu;i pe cei responsa#ili. Divinitatea dacilor, PalmoJe, prin asem$narea con; ceptual$ cu 4isus, st&rne!te interesul at&t al teologilor, c&t !i al istoricilor. Originea înv$ţ$turilor celor dou$ )iguri mar; cante, deopotriv$ umane !i îndumne+eite, este deseori contro; versat$ !i st&rne!te aprige polemici printre cercet$tori. 'st)el, con)orm 8vangGeliei lui "seudo;Toma !i 8vangGeliei ara#e, dou$ apocri)e descoperite în >?@, la ]umram, în perioada de la la > ani, dup$ )uga lui 4osi) !i a ($riei din "alestina, 4isus ar )i )ost iniţiat în !tiinţa secret$ egiptean$, înv$ţ&nd astrologie, alcGimie !i înalt$ magie.
Despre Calea lui PalmoJe, p$rerile sunt împ$rţite !i contondente între ele. 8Jist$ patru a#ord$ri< • "erspectiva istoricilor greci, care îl plasea+$ pe PalmoJe ca )iind discipolul lui "itagora -iniţiat !i el în 8gipt/. • "unctul de vedere a lui Herodot, precum c$ "itagora !i PalmoJe nu aveau cum s$ )ie contemporani, întruc&t +eul dac îi este mult anterior )iloso)ului grec. • "$rerea istoricului Hermippus CallimacGius, con; )orm c$reia "itagora a )ost discipolul lui PalmoJe. • 'nali+a lui Hyppolytus, din secolul 444 d.Hr., care încearc$ s$ demonstre+e c$ PalmoJe a )ost cel dint&i care a r$sp&ndit doctrina pitagoreic$ printre drui+ii celţi. O alt$ asem$nare pro)und$ între religia cre!tin$ !i cul; tul lui PalmoJe, pe l&ng$ ideea vieţii ve!nice !i a tripartiţiei eJperienţei umane< ne na!tem din p$m&nt !i ap$, tr$im cu aer !i ne întoarcem în )ocul luminii eterne, este !i sim#olis; mul num$rului . 4isus a stat +ile în morm&nt, timp în care s;a pogor&t p&n$ în centrul 4adului unde Mpe diavol l;a sur; pat.9, iar PalmoJe se retrage într;o locuinţ$ su#teran$ unde st$ ani, dup$ care Mrevine la supra)aţ$ trans)igurat. 4n minunata sa carte Dacilor, Dan Oltean îl su; plasea+$ pe PalmoJe în %eligia panteonul daimonilor -entitate pranatural$, un )el de erou;+eu, mediator între lumea v$+ut$ !i cea nev$+ut$/. Dup$ 8mpedocle, daimon este un alt termen pentru su)let. La "laton, termenul are !i conotaţia de înger p$+itor. 4n Legile, el scrie despre daimoni c$ sunt un popor superior omului !i din r&ndul c$ruia Peul 0uprem alege un repre+en; tant care s$;i conduc$ pe oameni< M...eJact a!a cum )acem noi ast$+i cu turmele !i cu toate animalele domesticite care tr$iesc în cire+i, c$ci #oilor nu le punem în )runte un #ou !i caprelor o
capr$... La )el +eul iu#itor )iind de oameni ne;a pus în )runte un neam mai #un dec&t al nostru, pe cel al daimonilor. PalmoJe este printre altele !i un eli#erator, m&ntuitor, re)ormator. Dup$ ce se retrage dintre oameni în miracolul devenirii M4n p&ntecele p$m&ntului, ca într;o moarte iniţiatic$, r$m&n&nd trei ani în solitudine !i meditaţie, PamolJe iese tran; )igurat, unindu;se cu sc&nteia divin$ din el, asemeni lui lisus care tr$ie!te cu Tat$l scrie Dan Oltean. PalmoJe separ$ viaţa de moarte prin iniţiere, adic$ prin con)runtarea cu realit$ţile lumii nev$+ut$ înainte de moartea trupului. 8ste identic cu ce aveau s$ spun$ s)inţii cre!tini ai pustiei< M7u poţi cunoa!te %aiul dup$ moarte, dac$ nu l;ai înţeles din timpul vieţii9 O alt$ asem$nare )oarte interesant$ între crestinism si +almoJianism este ideea omului îndumne+eit capa#il s$ re; )orme+e s$ salve+e umanitatea9 cum lisus cire)ormea+$ Legea lui!i(oise< M8u nu am venit s$'!a stric Legea, am ve; nit s;o împlinesc9, tot ast)el, PalmoJe redescoper$ sensurile înv$ţ$turii primului Peu, *e#ele+is. 4at$ ce scrie Dan Oltean în %eligia dacilor< MPamolJe nu a demolat vecGile divinit$ţi getice, ci le;a dat un nou aspect, o nou$ în)$ţi!are. Din aceast$ cau+$ era )oarte )iresc ca numele lui *e#ele+is s$ dispar$, )iind înlocuit cu numele re)ormatorului sau.>>. 7u putem s$ neg$m uluitoarea asem$nare cu religia cre!tin$ care trece cu vederea peste Demiurgul 5ecGiului Testament, ZaGve... Con)orm traducerilor, *e#ele+is înseamn$ Peul ve; nit din cer sau Peul Cerului. "utem o#serva cel puţin trei caracteristici ale acestui personaj )a#ulos, PalmoJe, de unde deriv$ !i tot at&tea p$reri despre natur$ sa< om;daimon;+eu. "entru cultura dacic$, PalmoJe este primul rege;pre; ot din aceast$ regiune a imperiului trac, asemeni )araonilor egipteni care erau consideraţi de natur$ divin$. 1oarte intere; sant este arcul peste timp, în Orientul (ijlociu, unde marele
re)ormator al iudaismului, Hristosul neamurilor, 4isus, este recunoscut ca regele;preot al lumii. 0ocrate, care a cunoscut un discipol al lui PalmoJe, îl convinge pe "laton s$ scrie despre dac< Macesta, cu privirea limpede !i glasul Got$r&t i;a spus -lui 0ocrate/< regele nostru este +eu -tGeos/. Divini+area conduc$torilor, legiuitorilor !i iniţiatori; lor era un demers )iresc în 'nticGitate. 'st)el, 'leJandru cel (are, dup$ ce a cucerit lumea, a )ost investit, înc$ din timpul vieţii, cu atri#ute divine, 'ugustus, 7ero, Caligula sunt doar c&teva nume de regi sau împ$raţi, care î!i revendicau srcini; le din dimensiunile superioare. 3i ast$+i, împ$ratul Saponiei este considerat ca )iind un +eu în viaţ$. Herodot nu;i ari#uie lui PalmoJe caracterul de +eu, ci de daimon, adic$ un erou, mai degra#$ un semi+eu. *recii î!i cartogra)iaser$ )oarte #ine planul ceresc, unde ierarGiile erau )oarte #ine delimitate. 'st)el, în teologia lor, daimonii erau superiori oamenilor, dar su# +ei, pe c&nd la romani, c&teva secole mai t&r+iu, cele dou$ niveluri tind s$ se suprapun$. C&nd asociau unui rege calit$ţi superioare, grecii îl de)ineau ca pe un daimones, iar romanii ca pe un deus. 4n vi+iunea srcinar$ a mitologiei elenistice, +eii se ma; ni)estau doar în planul superior, în lumile invi+i#ile, în timp ce daimonii aveau deopotriv$ !i caracter uman. O civili+aţie uluitoare, pe nedrept uitat$ sau nestudi; at$ su)icient de c$tre istorici, este cea a celţilor. Ulterioarele cuceriri ale 4mperiului %oman au estompat valorile !i mitu; rile acestei populaţii care deja în anul == î.Hr. se r$sp&ndise din 4rlanda p&n$ la (area 7eagr$, din 1ranţa în 4talia !i 0pania, iar de aici p&n$ în *ermania. întruc&t eJploatarea s$rii !i a )ierului erau atri#utele lor economice, celţii au )ost numiţi de c$tre latini gali. 'cest termen provine din grecesul Gal care înseamn$ sare. 4n 0alt< ' ivorld History, (arX urlansXy demonstrea+$ c$ numele r&urilor %in, 4sar, (ain, 7ecXar sunt date de celţii, care le navigau, comerciali+&nd arme din )ier. 8i î!i cultivau în co;
mun p$m&nturile, )emeile aveau drepturi egale cu #$r#aţii, organi+au alegeri li#ere, construiau drumuri )oarte e)icien; te. 0peciali!tii sunt de acord atunci c&nd vine vor#a despre preci+ia calendarului lor, c$ este mult mai compleJ dec&t cel roman -4ulian/. %eligia lor era politeist$ !i era guvernat$ de drui+i. 0tudiul eJegeţilor marilor culturi plasea+$ începutu; rile religiilor între anii A== î.Hr. !i == d.Hr. 'ceast$ etap$ planetar$ este numit$ 8poca 'Jial$ de c$tre eJistenţialistul german arl Saspers. între#area colectiv$ este cum se eJpli; c$ apariţia aproape simultan$ a religiilor Oricine studia+$ comparat marile religii poate constata numitorul comun al acestora, care este lumea de dincolo. 'pariţia al)a#etelor cristali+ea+$ concepte !i dogme, ast)el înc&t credinţele iudaice, cre!tine !i islamice se #a+ea+$ pe C$rţi 0acre. aceast$ParatGustra mie de ani au ap$rut pro)eţii !i înţelepţii regiunii4n8urasia< -Poroastru/ !i (ani la persani, Lao T+e !i Con)ucius în CGina, udGGa !i înv$; ţ$torii vedici în 4ndia, apoi în #a+inul (editeranei, pro)eţii 5ecGiului Testament, 4isus !i, mai apoi, (aGomed. 8ste interesant de remarcat c$ religiile ap$rute în aceast$ perioad$ glori)icau lumea de dincolo în de)avoarea celei de aici, ast)el înc&t (oise le reaminte!te evreilor de le; g$tura lor sacr$ cu Dumne+eul CerescR 4isus spune r$spicat c$ regatul 0$u nu este din lumea aceasta, iar (aGomed a)irm$ c$ noi c&t tr$im dormim, !i ne tre+im a#ia dup$ ce murim. %eligiile anterioare anului A== î.Hr. venerau spirite; le invi+i#ile care guvernau lumea întrupat$. "e m$sur$ ce con!tiinţele au început s$ se de+volte în plan ori+ontal, dup$ apariţia conglomeratelor ur#ane, oamenii au început s$ per; soni)ice aceste duGuri nev$+ute !i a!a au ap$rut idolii. '#u+ul M+eilor asupra oamenilor, maca#rele sacri)icii umane !i înlocuirea superstiţiei cu !tiinţa încep s$ dispar$ odat$ cu o)ensiva iudaismului, des$v&r!irea cre!tinismului !i re)orma islamic$.
O#sesia s)&r!itului !i )alsele apocalipse... 8ste aproape imposi#il s$ medite+i la începutul ori; c$rui lucru, )$r$ s$ )ii preocupat de s)&r!it. 8ste evident pentru oricine c$ na!terea este o certitudine a morţii. (arile religii, înv$ţ$turile marilor mae!tri !i sistemele )iloso)ilor vor#esc despre devenirea )iinţei între cele dou$ coperte< na!; tere;moarte9 'numite culte vor#esc despre lumi di)erite. în uni; versul vi+i#il sunt )iinţele întrupate, care se mani)est$ at&ta vreme c&t sunt animate, iar în dimensiunea invi+i#il$ se a)l$ su)letele desc$rnate. '!adar, avem o dimensiune material$ !i una spiritual$. 1iecare dintre noi, la un moment dat, ne vom tr$i propria apocalips$, dar cum umanitatea ne cuprinde pe a#solut toţi, #$r#aţi !i )emei, o#sesia s)&r!itului !i a începutu; lui a devenit colectiv$. %educ&nd întreaga umanitate la cuplul primordial< 'dam;8va, yang;yinR -`/;-;/, putem înţelege !i accepta de ce ideea vieţii, a morţii si a rena!terii este )undamental$ în toate culturile !i miturile lumii. 4deea unui s)&r!it comun al umanit$ţii este înt$rit$ în cromo+omii memoriei care p$strea+$ remanent$ eJtincţiilor care au mai avut loc< potopul, erupţiile vulcanice, scGim#area polilor, cutremurele, c$derea asteroi+ilor etc... 'ceast$ o#sesie compulsiv$ a n$scut isterii !i mari nelini!ti aproape în )ieca; re generaţie. %omanii, speciali!ti în numerologie credeau c$ s)&r!itul %omei va coincide cu s)&r!itul lumii, c$ci în acele vremuri era cele#r$ #utada< Mtoate drumurile duc la %oma. Latinii marcaser$ începutul %omei în anul @E î.Hr. !i calculaser$ pr$#u!irea ei în anul >?E d.Hr. (etoda de cal; cul era destul de simpl$, ei atri#uind c&te un num$r speci)ic )iec$rei litere. 'st)el c$ %oma devine un cod, cu suma total$ de ?A de ani. Cam de aici vine conceptul celor aproJimativ > === de ani de glorie a unui tipar...
Un alt an temut în toat$ lumea cre!tin$ a )ost >BBB, din cau+a asocierii cu num$rul estiei. Toţi a!teptau s)&r!itul lu; mii, dar n;a venit dec&t pr$#u!irea Londrei su# )l$c$rile unui incendiu uria!9 4n >E, un predicator german pasionat de astrono; mie a calculat c$ 0aturn, (arte !i Supiter se vor a)la în acel an su# semnul "e!tilor !i ca atare se anunţ$ un potop imi; nent. 8noria!ii lui s;au cGinuit s$ construiasc$ plute uria!e !i #$rci gigant, pentru a se salva asemeni Mstr$#unicului 7oe. 7umai c$ în acel an a )ost o secet$ cumplit$, am#arcaţiunile au r$mas înţepenite în noroi, oamenii î!i cGeltuiser$ toate resursele !i acum riscau s$ moar$... de )oame 'proape în )iecare generaţie a eJistat )r$m&ntarea unui s)&r!it catastro)al, cau+at de necredinţa !i r$utatea oa; menilor. "oate cel mai consistent prag a )ost luat c&nd anul ???Dup$ a devenit >===9 de la venirea lui 4isus, 8uropa cre!; un mileniu tin$, cuprins$ de remu!c$rile propriilor )apte, a!tepta cu în; )rigurare revenirea (&ntuitorului !i cumplita con)runtare a 'rmageddonului. 4n )uncţie de locul unde tr$iau, oamenii aveau percepţii de)erite despre derularea 'pocalipsei. 4n vre; mea aceea se M!tia c$ Dumne+eu calculase Mtimpuldevenirii !i al m&ntuirii în milenii9 0pre eJemplu, în *ermania !i ţ$rile nordice se credea c$ p$m&ntul va eJploda ca o uria!$ min; ge de )oc, )$r$ nici o averti+are preala#il$. (editeraneenii se a!teptau s$ aud$ cornul 'rGangGelului *a#riel !i apoi va curge ploaie de )oc !i pucioas$ din cer. Cronicile s)&r!itului de an ??? sunt )oarte interesante din perspectiva pro)undelor scGim#$ri de comportament. Creditorii î!i iertau datornicii, soţii î!i m$rturiseau in)idelit$ţile, #ogaţii deveneau #rusc ge; nero!i, comerţul între ora!e a stagnat, soldaţii au renunţat la arme. Ce rost mai are viaţa c&nd moartea î!i ascute coasa Toat$ su)larea cre!tin$ a!tepta ca Sudecata de 'poi s$ înceap$ la 4erusalim. (ulţi dintre no#ilii #ogaţi !i;au donat averile !i au pornit într;un lung pelerinaj spre ara 0)&nt$. "rintre
psalmi !i rug$ciuni pline de patos !i verv$ duGovniceasc$ !i;au )$cut loc îns$ !i predicatori )anatici care întreţineau te; roarea psiGic$. Orice )enomen natural era perceput ca semn apocaliptic. O )urtun$ ecGivala cu descGiderea unuia dintre sigilii... La %oma, în noaptea de > decem#rie, în a+ilica 0). "etru, ponti)ul 0ilvestru al 44;lea se preg$tea pentru ulti; ma sluj#$ o)iciat$ pe p$m&nt. Orologiul a #$tut lugu#ru de > ori, dar cerurile nu s;au descGis, iar credincio!ii pl&ng&nd de #ucurie, îm#r$ţi!&ndu;se !i r&+&nd desc$tu!aţi de spaime; le morţii au intrat vii !i recunosc$tori în noul mileniu. Cruciadele !i oceanele de s&nge care au întunecat întreg 8vul (ediu se preg$teau s$ demonstre+e istoriei c$ evlavia colectiv$ este posi#il$ doar în )aţa unui pericol imi; nent9 3i uite a!a se poate g$si o eJplicaţie util$ r$+#oiului. alt an interesant din punctul vedere al interpre; t$riiUn predicatelor apocaliptice a )ost de desigur >???. 4ntrarea în noul mileniu s;a )$cut printr;o eclips$ total$ de soare, iar la trecerea dintre ani toate computerele s;au #locat din cau+a unor erori de so)t, îns$ pro)eţia cea mai îngrijor$toare pentru noi, c$ci suntem contemporani cu de+nod$m&ntul ei, este cea de la 1atima, "ortugalia. 4n >?>@, 0)&nta !i "ururea 1ecioar$ (aria s;a ar$tat în duG unor copii împ$rt$!indu;le mai multe mesaje secrete, dintre care unul re)eritor la 'pocalips$. 'cesta a )ost scris !i sigilat într;un plic, care a ajuns la 5atican, )iind descGis !i citit, în >?B=, pentru prima oar$ de c$tre papa 4oan al 444;lea. 'ceast$ ultim$ averti+are pe care 1ecioara o adresea+$ umanit$ţii prin intermediul maicii Lucia, unul dintre cei trei copii, se re)er$ la distrugerea lumii a!a cum o cunoa!tem, c&nd cel de;al cincilea pap$, dup$ primul care a descGis scrisoarea, va ie!i din "onti)icat. Cei patru papi care au citit mesajul, p&n$ la enedict al 54;lea, -n. SosepG 'lois %at+inger/, care este actualul Mst&lp de susţinere al 5aticanului, au )ost< 4oan al 444;lea, "aul al 5l;lea, 4oan "aul 4 !i 4oan "aul al 44;lea.
Legendele spun c$ nici unul dintre ponti)i nu a de+; v$luit conţinutul mesajului, întruc&t iserica se teme de pro; )eţirea Pilelor de 'poi, la o dat$ at&t de Mconcret$... -tre#uie s$ !tim c$ enedict al l5;lea are ast$+i A de ani/, ar putea tul#ura întreaga lume cau+&nd anarGie !i Gaos9 'nul =>> evident a scos la iveal$ alţi predicatori ai 'pocalipsei. "astorul neoprotestant Harol Camping a isteri; +at 0U' pro)eţind s)&r!itul lumii în mai. 7eie!indu; i soco; teala, a am&nat;o pentru octom#rie... Demonii omului rupt de întreg< #oal$, su)erinţ$ si moarte Toate speciile deţin nemurirea, dar în gene !i nu în corpuri, a!a cum î!i doresc toţi cei prea ata!aţi de dimen; siunea material$. Totul în univers este in)ormaţie, iar aceasta nu moare, adic$ nu se uit$, ea transmiţ&ndu;se din generaţie în generaţie prin eternul ciclu< na!tere;devenire; moarte;rena!tere. Toate sistemele de in)ormaţii ale masculului !i ale )emelei, prin acuplare, sunt trans)erate copilului ce se va na!te. Cu alte cuvinte, noi dup$ ce murim ne Mmut$m în copiii no!tri. 7u degea#a ne;a îndemnat Hristos< MCre!teţi !i înmulţiţi;v$9 Declararea momentului morţii a tul#urat, preocupat !i cGiar îngrijorat pe toat$ lumea, înc$ de la începuturile umanit$tii. 4n 'nticGitate, se credea c$ moartea survine c&nd înce; tea+$ respiraţia, iar de)unctului i se punea su# n$ri o oglind$. Dac$ aceasta se a#urea, însemna c$ individul tr$ie!te. (ai t&r+iu, s;a ascultat inima !i s;a c$utat pulsul consider&ndu;se c$ decesul survine în momentul în care inima !i pl$m&nii nu mai )uncţionea+$. 4n epoca modern$, s;a spus c$ moartea coincide cu încetarea oric$rei activit$ţi cere#rale. 4niţiaţii consider$ c$ nici nu eJist$ un moment al morţii, ci, la )el ca pu#ertatea,
adolescenţa, #$tr&neţea, !i moartea este o trecere din domeniul simţurilor în cel al intuiţiei !i al imaginaţiei. în )olclorul celtic eJist$ acest c&ntec< M'!a cum marele stejar se poate ascunde într;o s$m&nţ$, a!a !i omul dup$ ce moare se ascunde într;un g&nd al unui #$r#at !i într;o tr$ire a unei )emei9> O alt$ o#sesie a secolelor trecute a )ost moartea clinic$, îns$ acest )enomen ne poate demonstra c$ spiritul p$r$se!te trupul, deplas&ndu;se c$tre altceva, iar în momentul resusci; t$rii se simte atras ca într;un v&rtej înapoi în structurile sale #iotice. '!adar, eJist$ multe concepţii !i teorii legate de moar; te, dintre care se deta!ea+$ c&teva cu adev$rat )oarte intere; sante. Occidentalii cu prec$dere cred c$ eJist$ un moment al morţii, cre!tinii )iind convin!i c$ su)letul p$r$se!te trupul prinînultima su)lare,omul !i atunci rostesc< M!i;a duGul. alte culturi, este declarat mort,dat c&nd tempe; ratura corpului s$u a sc$+ut at&t de mult înc&t omul pare o statuie. într;un tri# malaysian, se crede c$ tran+iţia de la viaţa )i+ic$ la cea spiritual$ nu este instantanee, ci dimpotriv$ du; rea+$ )oarte mult. Trecerea de la lumea vi+i#il$ a viilor la cea invi+i#il$ a morţilor necesit$ asistenţ$ !i )oarte mult ajutor din partea celor r$ma!i. în perioada scurs$ p&n$ la înGuma; re, de)unctul este tratat ca o persoan$ vie, are la dispo+iţie m&ncare !i #$utur$, rudele stau de vor#$ cu el, iar vraciul îi poveste!te despre traseul care;l a!teapt$ p&n$ la înt&lnirea cu str$mo!ii. în 4ndone+ia, eJist$ un o#icei !i mai ciudat. Dup$ con; statarea morţii, de)unctul este l$sat s$ se descompun$, ca ci; neva s$ poat$ str&nge toate licGidele )i+iologice pe care s$ le toarne ulterior peste ore+ul pe care îl va m&nca )amilia celui disp$rut. O#iceiul este vecGi !i se reg$se!te !i în culturile #al; canice. Coliva )$cut$ din arpaca! repre+int$ trupul decedatului pe care rudele !i prietenii îl m$n&nc$, împ$rt$!ind moartea cu el, dar o)erindu;i r$m&nerea printre cei vii.
'lte culturi consider$ c$ su)letul p$r$se!te trupul dup$ )iJ de +ile !i c$ p&n$ atunci cadavrul se a)l$ într;un amplu proces de separare. 0u)letul se înalţ$ într;o alt$ dimensiune, iar trupul se descompune în elementele constitutive ale ma; teriei< p$m&nt, ap$, aer, )oc, metal9 Unii î!i îngroap$ morţii dup$ trei +ile, alţii îi incinerea+$. %om&nii au o#iceiul de a )ace poman$ mortului, de a;i l$sa la îndem&n$ m&ncare !i #$utur$ timp de = de +ile etc... (oartea este o realitate concret$ la care se raportea+$ toţi indivi+ii, indi)erent de gradul de percepţie sau cultur$. 5iaţa, a!a cum o putem noi conceptuali+a în materie, este condiţionat$ de timp. Tot ceea ce se a)l$, la un moment dat, în dinamic$ are o durat$ determinat$. 'st)el un #ec re; +ist$ @E= de ore, o to#$ de e!apament, ,E ani, despre 0oare se crede c$ Mtr$ie!te aproJimativ E miliarde de ani, un pe!te auriu > aani, un c&ine talie înalt$, iar mediatr$ie!te de v&rst$ omului este de cuprins$ între vreo BE !i >= @E ani, de ani. O#sesia pentru s)&r!it, reînceput, moartea ca eternita; te sau viaţa ve!nic$ este mo!tenirea transmis$ de umanitate din generaţie în generaţie. 't&t omul, c&t !i o#iectele au o misiune de utilitate, dar !i o u+ur$ moral$. 7imic din ceea ce nu produce utilitate nu re+ist$. 'ceasta este pilda pe care Hristos ne;o d$ usc&nd un smocGin care nu mai rodea de mult$ vreme nimic. %evenind la preocuparea +ilelor pe care le avem de tr$it !i înt&mpinarea momentului trecerii, tre#uie spus c$ nu întotdeauna timpul vieţii în dimensiunea mate; rial$ s;a m$surat la )el. în 5ecGiul Testament g$sim v&rste considera#ile< (atGusalem a tr$it ?B? de ani, 7oe, vreo ?E=. 'cum c&ţiva ani, o rusoaiac$ !i un rus au sta#ilit recordul de longevitate< >?E !i respectiv >BE de ani. 8i #ine, potrivit le; gendelor sumeriene, regele arXe ar )i tr$it A A== de ani. *eneticienii au studiat ani de +ile raporturile optime !i condiţiile de viaţ$ care ne;ar asigura o stare de s$n$tate per)ect$ !i au ajuns la conclu+ia c$ într;o stare natural$, )eriţi de #oli !i accidente, oamenii ar putea muri de #$tr&neţe la v&rsta de >>E ani. La aceast$ etate, organele noastre ar ie!i
din u+, asemeni unui computer dup$ ce i s;a stricat placa de #a+$. 0;a ajuns la conclu+ia c$ starea de )ericire prelunge!te viaţa s$n$toas$, în timp ce st$rile de stres, nemulţumire sau depresie accelerea+$ îm#oln$virea !i moartea9 (otivele prin; cipale care conduc la pierderea prematur$ a st$rii de s$n$ta; te !i ulterior a vieţii în dimensiunea material$ sunt< moartea partenerului de viaţ$, divorţul !i neg$sirea sensului eJisten; ţial. 8Jist$ c&teva statistici sum#re. 1emeile divorţate sunt de dou$ ori mai predispuse la cancerul de col uterin dec&t cele c$s$torite, iar #$r#aţii separaţi în cuplu risc$ #oli coronariene grave. 8Jplicaţia este )oarte simpl$. Omul este constituit din dou$ jum$t$ţi energetice< #$r#at;)emeieR yang;yinR -`/;-;/9 'r )i eJact ca la un avion cu dou$ motoare, care )uncţionea+$ nu; mai cu unul. Consum$ mult mai mult$ energie !i se u+ea+$ mult mai repede. Omul social tr$ie!te mai mult dec&t pust; nicul de aici deducem importanţa colectivit$ţii !i a comu; niunii!iacesteia. O statistic$ îngrijor$toare spune c$ peste ??N dintre speciile care au eJistat vreodat$ pe p$m&nt au disp$rut. De la cele#rii dino+auri p&n$ la )elurite animale eJtraordinare care populau apele, aerul, solul !i p$m&ntul î!i mic!orea+$ diversitatea #ilogic$, odat$ cu trecerea timpului. 8Jtincţiile în mas$ au din ne)ericire pentru cei care nu înţeleg sensul evoluţiei permanente un caracter ciclic. 0e pare c$ o dat$ la = de milioane de ani se produc ni!te modi)ic$ri planetare at&t de intense înc&t dispar în aceea perioad$, între E=N !i ?EN dintre specii. înc$l+irile, r$cirile glo#ale, cutremu; rele, ploile de meteoriţi, erupţiile vulcanice, radiaţiile cosmice, su#ţierea din ce în ce mai pregnant$ a stratului de o+on, e)ectul de ser$, dispariţia p$durilor tropicale, poluarea apelor !i a solului sunt doar c&teva dintre predicatele unei catastro)e planetare de proporţie. Dac$ au disp$rut de)initiv de pe )aţa p$m&ntului ni!te specii !i cGiar rase, înţelegem preocuparea din ce în ce mai intens$ a omului )aţ$ de propria sa securitate !i continuitate.
Cu ajutorul paleontologiei putem c$l$tori în timp, p&n$ în momentul în care primele organisme cu sistem osos #ine de)init dominau solul. 1osilele ne aduc în pre+ent ima; ginea #iodiversit$ţii de acum B== de milioane de ani. 1osila este dovada eJistenţei într;un timp )oarte îndep$rtat a unui animal. 4n De%erum7atura, poetul Lucreţiu scrie< M7imic nu r$m&ne mereu cum a )ost. Totul se mi!c$. Totul este trans)ormat de natur$ !i )orţat s$ adopte noi direcţii. Un lucru, uscat de timp, îm#$tr&ne!te !i se descompune. Un altul r$sare din de+onoare !i devine puternic. Tot în v&rsta de aur a umanit$ţii, în 'nticGitate, un principiu Germetic postula< M7imic nu se pierde, totul se trans; )orm$9 O s$m&nţ$ conţine în sine dinamica unui copac care poatre tr$i > === de ani. 4n periplu nostru de la început spre s)&r!it !i continuitate invers, pentru a ne înţelege !i mai #ine o#sesia pentru !i teama de un )inal implaca#il !i de)initiv, ne vom concen; tra atenţia asupra unor eJtincţii cau+ate de viru!i !i in)ecţii uciga!e. De eJemplu, ciuma se )ace vinovat$ de pierderea mai multor vieţi dec&t toate r$+#oaiele din istorie. 7umit$ !i (oartea 7egar$, acest )lagel a eJterminat în patru ani o treime din populaţia 8uropei (edievale. Un alt virus, adus în 'merici de c$tre concGistadorii spanioli, variola a distrus mai multe vieţi printre nativi cGiar dec&t pra)ul de pu!c$. Cu nici un secol în urm$, spre s)&r!itul anului >?>A, a i+#ucnit o epidemie de grip$, pro#a#il dintr;o #a+$ militar$ american$, care s;a eJtins în toat$ lumea, ucig&nd în patru ani, peste = de milioane de oameni. 5iru!ii, #acteriile, #aci; lii, para+iţii, ciupercile au o vecGime de peste ,E miliarde de ani, a!adar sunt cele mai adaptate )orme de viaţ$ inteligent$. Dac$ str$mo!ii lor au )ost primele )orme de viaţ$ ale Terrei, de ce n;ar )i aceste microorganisme ultimele 5irusul, ca ori ce alt$ )orm$ de viaţ$, are inserat$ în structuri dorinţa de a se înmulţi !i de a supravieţui. acteria
care a produs ciuma #u#onic$ a g$sit cea mai e)icient$ cale de multiplicare !i propagare< puricii !i !o#olanii. 3i cum în 8vul (ediu ace!tia )$ceau parte din decorul )iresc al )iec$; rei )amilii, #oala s;a transmis la om aproape imediat. Dar oric&t de însp$im&nt$toare ar )i perspectiva con)runt$rii cu un du!man invi+i#il, ar tre#ui s$ con!tienti+$m c$ aceste microorganisme ţin #iosul în ecGili#ru !i c$ dispariţia lor ar însemna dispariţia conceptului de viaţ$. "aleopatologia studia+$ cum au in)luenţat di)eritele epidemii viaţa terestr$, iar #ioistoria cercetea+$ de+astrele produse de #oli !i in)luenţa lor asupra pr$#u!irii unor im; perii, civili+aţii sau culturi. 0ensul termenului epidemie se traduce din grecescul epi demos care înseamn$ deasupra oa; menilor. C&nd sunt atacate de c$tre viru!i, categorii eJtinse de oameni, termenul se trans)orm$ în pandemie. 't&ta vreme oameniidintre erau organi+aţi la nivel )amilii tri#ale, iarc&t distanţele ei erau )oarte mari,de#olile se mani)estau local, îns$, pe m$sur$ ce Comuna "rimitiv$ începe s$ se de+volte, iar oamenii s$ caute spaţii vitale din ce în ce mai vaste, viru!ii au g$sit metode variate de propagare. Odat$ cu inventarea roţii !i a construirii drumurilor, aceste microorganisme încep s$ se deplase+e odat$ cu ga+da !i s$ se înmulţeasc$ prin trasmitere. "&n$ c&nd organismul !i;a g$sit metodologia de ap$; rare, viru!ii au distrus, în istoria evoluţiei noastre, populaţii întregi. îngrijor$tor este )aptul c$ la#oratoarele mari din %usia, 0U' !i CGina p$strea+$ în condiţii speciale tulpini ale unor microrgansime vinovate de decimarea a sute de milioane de oameni. M5edeta printre pandemii este ciuma #u#onic$, cau+at$ de #acteria "asteurella pestis, cu transmi; tere prin mu!c$tura !o#olanilor !i înţep$turile puricilor, care produce in)lamarea nodulilor lim)atici -#u#oane/, )e#r$ !i delir. Timp de aproJimativ > == de ani, de la c$derea %omei p&n$ la (arele 4ncendiu londone+, umanitaea s;a înt&lnit de trei ori cu (oartea 7eagr$. Cele trei pandemii au produs >@ de milioane de victime. 1iind eJtrem de contagioas$, ciuma
#u#onic$ a avut o rat$ a mortalit$ţii de ?=N. La#oratoarele moderne au identi)icat cau+a apariţiei acestui tip de in)ecţie. 5inovat$ se )ace o #acterie din structurile !o#olanului negru -%attus rattus/. 'cest animal se deose#e!te )undamental de !o#olanul de canali+are. Cunoscut în 8uropa (edieval$ drept 5ecGiul 3o#olan 8ngle+esc, acest %attus rattus avea o #lan$ m$t$soas$, era eJtrem de curat, s)id&nd mi+eria !i n$molul din canale !i ca; tacom#e, pre)er&nd casele c$lduroase !i cor$#iile uscate. Un !o#olan negru in)estat cu "asteurella pestis devine )ocarul de in)ecţie cau+ator al pandemiei de cium$ #u#onic$. oala este transmis$ de la un !o#olan la altul cu ajutorul purici; lor care se trans)er$ apoi la om. acilul, odat$ p$truns, se înmulţe!te cu iuţeal$ în )luJul sanguin, a)ect&nd iremedia#il !i pl$m&nii. %espiraţia !i saliva celui in)estat devin mijloace de propagare de la om la om. De trei ori, p&n$ acum, umani; tatea s;a con)runtat cu ciuma< K Ciuma lui 4ustinian în secolul al 5l;lea d.Hr. K (oartea 7eagr$ în secolul al 54;lea. K Ciuma londone+$ i+#ucnit$ între anii >BBE !i >BBB. 'l doilea )lagel, dup$ cium$, care a decimat populaţia Terrei este malaria. 'gentul transmiţ$tor este un proto+oar !i se Mîncarc$ în organism prin înţep$tura )emelei ţ&nţarului ano)el. "&n$ în >?A, aceast$ #oal$ se )ace vinovat$ de uci; derea a peste == de milioane de oameni. 4n ţ$rile cele mai a)ectate, cum este 4ndia, s;au înregistrat !i === === de decese într;un singur an, iar în 4ndocGina, aproape toţi local; nicii s;au con)runtat cu malaria, p&n$ la v&rsta de E de ani. ioistoria studia+$ cum acest )lagel a contri#uit la c$; derea 4mperiului %om&n. înainte ca latinii s$ )ie atacaţi de ciuma #u#onic$ a lui 4ustinian, s;au con)runtat cu aceast$ #oal$ a Maerului r$u , majoritatea soldaţilor )iind sl$#iţi de pandemie. însu!i Ce+ar a c$+ut )e#r$, prad$ anemie acestei cumplite care se mani)est$ prin )risoane, !i m$rirea#oli splinei. 8Jist&nd cGiar din preistorie, malaria, se pare c$ i;a
o#ligat pe oamenii primitivi s$ p$r$seasc$ +onele din ')rica !i 'sia unde au ap$rut primele organi+$ri umane. în aceas; t$ privinţ$, CGarles "anati scrie în Cartea 0)&r!iturilor< MDe vreme ce migraţiile umane sunt considerate responsa#ile pentru producerea, prin adaptare, a di)eritelor caracteristici de ras$ ; culoarea pielii, )orma ocGilor, structura p$rului ; malaria ar putea )i, dac$ se dovede!te teoria #olii ca motivaţie a migraţiei, un )actor indirect semni)icativ c$ a dus la apariţia raselor. De!i ast$+i virusul este sigiliat !i #ine p$strat în dou$ la#oratoare din (oscova !i 'tlanta, variola !i;a M)$cut de cap c&teva sute de ani ucig&nd milioane de oameni. oala se spune c$ a )ost eradicat$ în >?@@, ultimul ca+ de transmisie )iind înregistrat la (erca, în 0omalia. îns$, mult mai teri#il$ dec&t moartea era spaima de su)erinţ$ !i mutilare. 8Jtrem de in)ecţioas$, variola de#uta cu )e#r$, în c&tevaîncepeau +ile se ajungea la erupţii cutanate purulente, iar cicatricile s$ #r$+de+e tru; purile puţinilor supravieţuitori. Transmiterea #olii se )$cea doar între oamenii in)ectaţi. %ecordul maca#ru a )ost atins în secolul al 5444;lea, c&nd variola a ucis B= de milioane de europeni. Originile #olii sunt îns$ )oarte vecGi. Capul mu; mi)icat al lui %amses al 5;lea demonstrea+$ moartea acestuia din >>B= î.Hr., cau+at$ de variol$. ara de srcine pare a )i 4ndia. în CGina, molima era cunoscut$ su# numele de Mvenin din s&nul matern, deoarece copiii erau cei mai predispu!i. CGarles "anati descrie în Cartea 0)&r!iturilor cum vi; rusul ajunge în 0pania în urma unui viol. în anul @>=, regele Don %odrigo a molestat;o pe Cava, doamna de companie a reginei. Tat$l acesteia, contele Sulian, drept r$+#unare !i;a v&ndut ţara maurilor veniţi din nordul ')ricii. 4nvadatorii islamici, dup$ cucerirea 0paniei, aduc pe continent !i virusul variolei, declan!&nd prima epidemie. 5irusul c$l$tore!te apoi pe vapoarele concGistadorilor spanioli ajun!i în 'merici. în secolul al 54;lea, a+tecii primesc de la oamenii lui Hernado Corte+ o #oal$ pe care o vor numi< Mmarea lepr$. %e+ultatul a )ost catastro)al, peste jum$tate dintre locuitorii
ora!elor meJicane deced&nd în cGinuri groa+nice. în >E>, o nou$ cora#ie spaniol$ aduce a doua epidemie, iar în >EE înc$ o reeditare. "e l&ng$ crimele produse de invadatori, doar variola a ucis >A,E milioane de a+teci. Cunoscut ca M(area #oal$, si)ilisul a l$sat urme ad&n; ci în trupurile !i su)letele oamenilor. Considerat un virus al imoralit$ţii !i promiscuit$ţii, #olanvul de si)ilis era ostraci+at social. "rodus de spirocGetul Treponema palladium, )lagelul se mani)est$ iniţial prin le+iuni cutanate, ajung&ndu;se la in; vadarea creierului, a inimii, a ocGilor prejudiciind în cele din urm$ întreg sistemul nervos central. Din perspectiva istoric$, si)ilisul se aseam$n$ cu 04D' !i este privit c$ o pedeaps$ divin$ acordat$ celor care se a)l$ în a)ar$ legilor #unului;simţ. oala ajunge în 8uropa în se; colul al 54;lea !i se pare c$ este de srcine a)rican$, av&nd o vecGime de7ou$, >> E== de ani. Dup$ unii cercet$tori virusul vine din Lumea odat$ cu raporturile seJuale dintre mari; narii lui Colum# !i #$!tina!e. îns$ lucrurile devin complicate dac$ studiem istoricul re)eririlor la si)ilis< )rance+ii de acum c&teva secole erau siguri c$ srcinea #olii se a)l$ în *ermania. 8ngle+ii o numeau M#oal$ )ranţu+easc$>, nemţii ar$tau acu; +ator c$tre spanioli. (ai t&r+iu, în legendele indienilor Gopi #oala apare ca un #lestem adus de Momul al#, iar !coala ame; rican$ este convins$ c$ si)ilisul, ca !i 04D', se mani)est$ spontan în mediile promiscue !i neigenice !i c$ marinarii spanioli au adus #oala pe continentul american, ceea ce pare credi#il, întruc&t se !tie c$ europenii 8vului (ediu erau cam nesp$laţi !i cam a#u+ivi din punct de vedere seJual. Unele dove+i istorice plasea+$ începuturile #olii în ')rica coloni+at$ de romani. 'jun!i pe continent, latinii s;au con)runtat în 'nticGitate cu un )lagel numit Mlepr$ seJual$ ale c$rei simptome sunt identice cu cele ale si)ili; sului. Consecinţa acesteia este apariţia pre+ervativului, spre s)&r!itul secolului al 54;lea. 'tunci era numit Mpalton> !i era con)ecţionat din p&n+$ de in cerat$ !i se )iJa cu ajutorul unor panglici )iletate. 8)ectele #olii erau at&t de catastro)ale !i sca;
#roase, înc&t iserica a decretat c$ este Mpedeapsa Domnului pentru p$catele trupe!ti. 4n c&teva decenii, de#andada seJual$ din 8uropa a )ost înlocuit$ de puritanism !i castitate -evident, p&n$ c&nd #oala a disp$rut.../ Tratamentul iniţial a )ost pe #a+$ de mercur. olnavul era ţinut într;un #utoi cu cina#ru !i sul)ur$ de mer; cur, care era înc$l+it la temperaturi mari, p&n$ c&nd )luidele se licGe)iau, iar Ma#urul argintidui;viu p$trundea prin oase !i mu!cGi. (ercurul ucidea agentul si)ilisului, dar îl intoJica letal pe pacient... 5irusul este i+olat ast$+i, îns$ a )$cut victi; me cele#re< Cristo)or Colum#, Sames CooX, *augain, *oya, Toulouse;Lautrec, *oetGe, 0ade, audelaire, 8minescu, 7iet+scGe, "etru cel (are, 7apoleon, papa 4uliu al 4l;lea, papa 'leJandru orgia !i lista ar putea continua... Dou$ morţi nemuritoare.. 4ndi)erent de natura noastr$ spiritual$, cu toţii sun; tem datori (arii Treceri sau, mai degra#$ spus, (arii Trans)orm$ri, c$ci )iind omi+i în viaţa trupului, cu toţii pu; tem spera la rena!terea )luturelui. (arile personalit$ţi ale lumii au avut !i ele parte de Mo plecare dincolo de "orţi, la )el de simpl$, spectaculoas$ sau #anal$ ca oricare dintre noi. C$l$u+iţi de g&ndul pro)etului (aGomed care spune< MC&t tr$im dormim. 7e tre+im dup$ ce murim, s$ începem cu cel care va modi)ica )undamental !i ire; versi#il spiritualitatea Orientului !i a lumii< *autama uddGa. 7$scut în EB î.Hr., ca prinţ, 0iddGarta are revelaţia ilu+iei percepţiilor !i, p$r$sindu;!i )amilia !i averea, porne!te într;un lung drum c$tre c$utarea sinelui. "arcursul s$u îi înt$re!te convingerea c$ Mlumea este construit$pe durere, iar temeliile ei sunt turnate în agonie !i a început di)erite eJperienţe în urma c$rora spera s$ ating$ starea de graţie a ilumin$rii. 4ntr;o prim$ etap$, uddGa a intrat într;o asce+$ cumpli;
t$, Gr$nindu;se doar cu coji de copac, plante !i seminţe. 4n scurt timp, s;a îm#oln$vit. 4at$ ce scrie el într;o sutra< MDin cau+a Granei at&t de s$race, toate mem#rele mele au ajuns ca ale unor t&r&toare uscate, cu încGeieturile noduroase. "&n$ s$ reali+e+e c$ nu prin în)ometare se ajunge în 7irvana, *autama î!i distruge s$n$tatea. %evenind apoi la alimentaţia indian$ tradiţional$, el s;a îngr$!at, do#&ndind o #urt$ care va deve; ni semn distinctiv în mai toate statuile #udiste. Trecerea de la un regim la altul i;a provocat celui mai mare )iloso) al lumii o serie de ulcere !i alte a)ecţiuni gastro;intestinale care;i vor aduce s)&rsitul în anul A î.Hr. '!adar, uddGa a murit la A= de ani, în urma unei Gemoragii intestinale, )iind incinerat de c$tre discipolii s$i. Ultimile sale cuvinte au )ost< M7u uitaţi niciodat$< declinul este inerent tuturor lucrurilor. 'l$turi deetic$ "laton !i 'ristotel, 0ocrate repre+int$ g&n;c$s$; direa li#er$, !i moral$. Un )iloso) smerit care, de!i torit, av&nd o )amilie numeroas$, î!i petrecea întregul timp în am)iteatrele, gimna+iile !i pe str$+ile 'tenei ţin&nd cur; suri de )iloso)ie, poe+ie !i autocunoa!tere. între#at de un dis; cipol care este cea mai mare tain$ a universului, 0ocrate i;a r$spuns< MCunoa!te;tepe ţine însuţi9 Toate in)ormaţiile cu privire la doctrina !i modul s$u de a percepe lumea ne parvin prin dialogurile sale cu "laton, 0ocrate )iind prea modest ca s$ considere c$ g&ndurile sale merit$ l$sate posterit$ţii. "laton scrie despre maestrul s$u< M')ost cel mai înţelept, mai drept !i mai #un. înv$ţ$turile sale, care puneau accentul pe lumea interioar$ !i pe )aptul c$ )iecare dintre noi avem îns$m&nţat în su)let Mcunoa!terea +eilor !i a cosmosului, l;au pus în con)lict cu st$p&nitorii sistemului, speriaţi de emanciparea celor pe care doreau s$;i manipule+e. în anul ?? î.Hr., autorit$ţile statului îl acu+$ pu#lic pe 0ocrate de Mcoruperea tinerilor !i impietate adus$ +eilor sl$viţi de cetate !i Mpracticarea unor inovaţii religioase. Dac$ 0ocrate ar )i )ost evreu aceasta s;ar )i numit Gul$, iar dac$ ar
)i )ost cre!tin... ere+ie. 5edem a!adar c$ dintotdeauna Mcine n;a )ost cu noi a )ost împotriva noastr$... Hot$r&ţi s$ scape de )iloso)ul re#el care;i s)$tuia pe tineri s$ nu asculte de p$rinţi !i de pro)esori, ci s$;!i asculte intuiţia de+volt&ndu;!i imaginaţia creatoare, c&ţiva )uncţionari sprijiniţi de c&te; va )amilii stupide au clamat un proces. 'u )ost str&n!i E=> juraţi care l;au g$sit vinovat !i l;au pus s$ aleag$ între eJil !i moarte. întruc&t eJiliul ar )i )ost o umilire pentru cel care a s)idat ipocri+ia !i super)icialitatea social$, care a tr$it natural, armonios !i virtuos a pre)erat moartea. a, mai mult, )iind un aprig susţin$tor al legii, 0ocrate a spus c$ dac$ legea îl g$se!te vinovat, iar legea este nedreapt$, ea tre#uie respectat$ oricum, c$ci în a)ara ei ar )i anarGie. ' ales s$ )ie otr$vit cu cucut$. înainte de venirea c$l$ului, )iloso)ul s;a îm#$iat, le;a r$spuns la între#$rile despre viaţ$, m&ng&iattuturor soţia !idiscipolilor copiii, spun&ndu;le c$ moartea este !i;a inevi; ta#il$ !i c$ este important cum tr$ie!ti !i nu cum te duci... "laton poveste!te în "Gedon c$ 0ocrate a #$ut cucut$, s;a plim#at prin înc$pere, i;a îm#$r#$tat pe discipolii care pl&ngeau !i c&nd a simţit c$ îl cople!e!te ameţeala, s;a întins pe pat !i !i;a tras singur cear!a)ul pe )aţ$. înainte s$ moar$, le;a spus autorit$ţilor care veniser$ s$ se asigure c$ verdictul va )i dus p&n$ la cap$t< M ...nupe mine m$ veţi îngropa, ci doar trupul meu. 8u voi )i plecat9 Dac$ tot am scris p&n$ acum despre s)&r!ituri !i alte începuturi, încerc&nd s$ demonstre+ c$ nu eJist$ limit$, ci un continuum spaţio;temporal, în care singura m$sur$ real$ a timpului este Maici !i acum, daţi;mi voie s$ enum$r c&te; va o#iceiuri !i teorii disp$rute. "&n$ în secolul al 5444;lea s;a p$strat convingerea c$ vitalitatea !i s$n$tatea omului erau guvernate de cele patru umori. (edicii din vecGime conside; rau c$ organismul conţine patru )luide vitale, numite umori de la latinescul care de)ine!te ume+eala. 'ceast$ teorie va in)luenţa Got$r&tor întreaga !tiinţ$ medical$, iar mai apoi,
c&nd umorile au )ost asociate tipului de personalitate, a ap$; rut o nou$ !tiinţ$ numit$ psiGologie. '!a împ$rţeau medicii antici cele patru )luide vitale< >.
umoarea ro!ie a s&ngelui, care provoac$ îm#ujorare,
)e#r$ !i transpiraţieR . umoarea gal#en$ a #ilei, care pigmentea+$ carnea în culoarea portocalieR . umoarea al#$ a muco+it$ţilor )ormate în nas !i pl$; m&ni !i care era eJpectorat$ prin tuse. . umoarea neagr$ care se )orma în ad&ncul corpului atr$g&nd atenţia c$ organele încep s$ putre+easc$ !i c$ se in; staurea+$ moartea. 4niţial, se credea c$ #olile sunt cau+ate de de+ecGili#re; le vitale, este !i cum întreaga considera c$acestor materia)luide din univers )ormat$ din 'nticGitate cele patru elemente< ap$, p$m&nt, aer !i )oc, medicii au pus în analogie umorile cu eJpresiile Mmacrocosmosului în microcosmos. Tales din (ilet, primul mare )iloso) al Occidentului, a spus< Vipa este elementul ce eJist$ înaintea apariţiei tuturor lucrurilorR din care toate s;au )ormat !i în care toate lucrurile se întorc>. "entru 'naJimandru, p$rintele meta)i+icii, elemen; tul primordial era )ocul, iar 'naJimene opta pentru aer. 4n )ine, Heraclit a com#inat cele trei elemente ad$ug&ndu;> pe al patrulea< p$m&ntul. 4n lumina acestei )iloso)ii, patru a devenit num$rul de aur9 Teoria celor patru elemente este corespondenţa legii conserv$rii energiei care postulea+$ c$ nimic nu se pierde, ci c$ totul se trans)orm$. Ceva mai t&r+iu, 8mpedocle asocia+$ patru culori corespondente elementelor, urmat îndeaproape de medicul *alenus care susţinea c$ sta; rea de s$n$tate este dat$ de ecGili#rul celor patru umori. Unul dintre cele mai vecGi ritualuri umane a )ost ca; ni#alismul, ale c$rui eJpresii reg$sim, sim#olic, desigur !i în taina euGaristiei. Timp delesecole, iserica Catolic$ a pretins c$ împ$rt$!ania cu p&ine !i vin înseamn$ Gr$nirea
enoria!ului cu trupul !i s&ngele lui Hristos. înc$ din cele mai neguroase vremuri, oamenii primitivi î!i Mconsumau seme; nii )iind convin!i c$ prin acest ritual vor do#&ndi puterea, înţelepciunea !i curajul victimei. Cani#alismul real !i cel sim#olic au urm$rit evoluţia omului, în aventura vieţii numi; te cunoa!tere, în toate culturile, )iind activ$ p&n$ în secolul al ;lea, reg$sindu;le în tri#urile (aori, la escGimo!i, în ')rica Central$. in&ndu;se cont de credinţa c$ virtuţile se trans)er$ prin îngurgitare !i digestie, victimile pre)erate ale cani#a; lilor erau< r$+#oinicii, vracii !i... )ecioarele. 0peciali!tii în antropologie g$sesc dou$ mari categorii< eJo;cani#alismul -c&nd victima este aleas$ din a)ara )amiliei sau a tri#ului/ !i endo;cani#alismului -în care victima este un mem#ru al )a; miliei, al comunit$ţii/. Timp de secole, popoarele slave î!i m&ncau iar coloni+atorii 4rlandei î!i Mdevorau doar rudelep$rinţii, de s&nge. "rin acest act se credea c$ victima îsi trans)era toate reursele energetice !i c$ va tr$i din nou în trupul cani#alului. 4n en; do;cani#alism, era )orma maJim$ de iu#ire !i respect )aţ$ de rudele decedate, de a )i m&ncate pentru a putea tr$i din nou... "e malul )luviului Orinoco eJistau tri#urile 'cuma si (ayouruna, în care mem#rii î!i l$sau un soi de testament preci+&nd înc$ din timpul vieţii de cine !i;ar )i dorit s$ )ie m&ncaţi. 4n 'ustralia, a eJistat p&n$ acum c&teva decenii un tri# care î!i a)uma rudele decedate !i purtau la ei o #uc$ţic$, pe care începeau s;o în)ulece, de )iecare dat$ c&nd le era dor de r$posat, ţeast$ n$stru!nicie poart$ numele de Ma)ecţiune mor#id$. Dup$ ce spaniolii au p$truns în 4ndiile de 5est, s;au ciocnit de mem#rii tri#ului Cani#a, !i nu mic$ le;a )ost stu; poarea, constat&nd c$ ace!tia m&ncau carne de om. Termenul de cani#alism provinde din derivarea cuv&ntului spaniol cani; #al, care are sensul de s$l#atic. Tre#uie preci+at c$ europenii
nu mai au+iser$ de asemenea gro+$vii înc$ din 'nticGitate, c&nd )useser$ documentate de c$tre greci. 4n Lumea 7ou$, concGistadorii s;au v$+ut pu!i în )aţa unui alt tipar spiritual. '+tecii sacri)icau !i m&ncau ritualic c&te >E === de victime anual. Dar s$ revenim puţin la i+voarele istorice care des; criu practici cani#ale în anticGitatea european$. 4at$ ce scrie "anati în Cartea 0)&r!iturilor;. M"articipanţii la vecGile culturi misterioase din *recia antic$ puteau s$ guste din s&ngele unui mare preot sau s$ m$n&nce o cantitate sim#olic$ din carnea unui r$+#oinic ucis în lupt$. Un dumicat. Cani#alismul avea caracter sim#olic !i, pentru a o spune pe !leau, mai puţin ajungea mai mult... în insula Creta, se o#i!nuia consumul unui preot, c$ci el repre+enta un +eu în lume !i ast)el, prin îngurgitare, ca; ni#alul una cu +eul9 Herodot g$se!te !i m&ncaţi mai multe motive devenea pentru cani#alismul ritualic. $tr&nii erau dup$ moarte de c$tre rude, ca su)letul lor s$ continue viaţa în noi trupuri, r$+#oinicii propriilor trupe erau Galiţi, dup$ moarte, pentru a nu )i p&ng$riţi de du!mani !i mai ales pentru ca virtuţile< curaj, d&r+enie, pricepere în lupt$ s$ Mr$m&n$ în interiorul propriei armate. Cani#alismul ritualic nu a re+istat mult în 8uropa, el )iind înlocuit înc$ din 'nticGitate cu valori sim#olice ca p&i; nea !i vinul. ...3i totul este cuprins între prolog !i epilog Ca o conclu+ie a celor scrise p&n$ acum, tot pendul&nd între s)&r!it !i început, asemeni Ouro#orusului care;!i devora propria coad$ într;o mi!care perpetu$, ne oprim smeriţi !i te; m$tori în )aţa conceptului de eJtincţie, privit ca un s)&r!it )$r$ întoarcere. 4ntr;o asemenea iposta+$ înt&lnim cea mai dur$ realitate din istoria vieţii. 'mintirea potopului, reg$sit$ în majoritatea culturilor lumii ne înt$re!te aceast$ perspectiv$. O statistic$ îngrijor$toare arat$ c$ dintre toate speciile care au eJistat pe Terra, ??N au disp$rut. De!i au eJistat
epoci c&nd p$m&ntul, aerul !i apele le aparţineau în întregime, )iinţe eJcepţionale, animale eJtraordinare, plante deose#ite au deve; nit ni!te )osile, amintind posterit$ţii de minun$ţia diversit$ţii creaţiei Divine. 8Jtincţiile în mas$ sunt ciclice ele petrec&ndu;se cam o dat$ la = === === de ani, !terg&nd de pe )aţa p$m&ntu; lui între E=N !i ?=N dintre speciile eJistente atunci. 'ceste dispariţii de)initive din (area Carte de iologie au )ost, sunt !i vor )i o realitate o#i!nuit$ a vieţii pe aceast$ planet$, în per; manent$ dinamic$. (otivele sunt diverse, noi )iind într;un permanent raport cau+$;e)ect cu mi!c$rile cosmice !i teluri; ce, ast)el înc&t oric&t de sigur pe sine s;ar simţi omul în )aţa 7aturii !i a Universului el nu poate controla nimic. 0e poate doar ruga la "lanul s$ înţeleag$ sensul tuturor aces; tor trans)orm$ri sau0uperior distrugeri. Oric&t de mari !i dominanţi au )ost dino+aurii, ei au disp$rut într;o clip$ istoric$. Dac$ ad$ug$m înc$l+irile !i r$cirile glo#ale, ploile de meteoriţi, radiaţiile cosmice !i ca; taclismele naturale< erupţii vulcanice, cutremure, )urtuni, su#ţierea stratului de o+on, e)ectul de ser$, distrugerea p$du; rilor, poluarea solului, a apei, a aerului !i r$+#oaiele, reali+$m c$ viaţa noastr$ nu este deloc în siguranţ$9 "oate va eJista o vreme c&nd )iinţele dominante de pe "$m&nt ne vor g$si )osili+aţi !i vom )i studiaţi ca ni!te )iinţe aparţin&nd 8rei 0apiens. "oate c$ trupurile noastre conser; vate !i mumi)icate vor deveni eJponatele unui mu+eu #iologic al viitorului, dar asta nu are nici o importanţ$, c$ci acolo vor )i doar carcasele care au g$+duit vremelnic ni!te su)lete înse; tate de cunoa!tere !i m&nate ire+sti#il de dorinţa s)&!ietoare de revenire 'cas$, în #raţele Tat$lui Ceresc, m&ng&iaţi de (ama *eea, su# privirile #l&nde ale 'celuia care va )i de;a pururi 1iul Omului !i al lui Dumne+eu9
i#liogra)ie selectiv$ >. %o#ert CGarrouJ, Cartea Cunoa!terii 4nter+ise, 8ditura 8lit. . %o#ert CGarrouJ, Cartea C$rţilor, 8ditura "ro 8ditur$ !i Tipogra)ie. . 0ylvie 0imon, 'pocalipsa anunţat$, =>, 1aţa nev$+ut$ a se; colului 4< previ+iuni !tiinţi)ice, adev$ruri incomode, 8ditura "aralela E. . CGarles "anati, Cartea 0)&r!iturilor, 8ditura Ori+onturi. E. 8nricG von DaniXen, (arile enigme ale universului, 8ditura Lucman.
B. (anly ". Hall, înv$ţ$turile (agice Complete ale Tuturor Timpurilor, 8ditura 8soteris. @. CyntGia 0toXes ro[n, 4storia Lumii de la ig ang p&n$ în pre+ent, 8ditura 0$pt$m&na 1inanciar$. A. Dan Oltean, %eligia dacilor, 8ditura (ytos. ?. %icGard esiere, Civili+aţii disp$rute, 8ditura "aralela E. >=. Laurent ")aadt, (arile mistere ale istoriei, 8ditura "aralela E. >>. Harriet Cra[)ord, 0umer and tGe 0umerians, Cam#rige University "ress. >. Daniel Hilel, Out o) tGe eartG< Civili+ation and tGe Li)e o) tGe 0oil, 1ree "ress. >. *eogra)ia 0acr$< O enciclopedie a locurilor de putere, 8ditura 'rc
