MASINA DE PRELUCRAT PRIN ELECTROEROZIUNE Seria DK 77
Manual de utilizare
CUPRINS 1. Siguranța 1.1 Prevederi generale de funcționare și siguranță 1.2 Măsuri de siguranță și indicații generale 1.3 Instruire 1.4 Reguli de siguran ță a producției 1.4.1 Autorizaţii 1.4.2 Utilizare 1.4.3 Prevenirea accidentelor 1.4.4 Protecţie contra incendiilor
2. Caracteristici tehnice
3. Noțiuni teoretice 3.1. Prelucrarea electroerozională 3.2 Factori ce influenţează procesul prelucrării prin eroziune 3.3 Maşini utilizate pentru prelucrarea prin electroeroziune 3.4 Operaţii de bază la prelucrarea prin electroeroziune 3.5. Maşini de prelucrare prin electroeroziune
4. Instalarea mașinii 5. Funcționarea mașinii 6. Operarea utilajului 7. Întreținere si reparații
1. SIGURANŢĂ 1.1 PREVEDERI GENERALE DE FUNCŢIONARE ŞI DE SIGURANŢĂ Obiectul de cumpărare oferă numai acea siguranţă aşteptată din partea sa în baza prevederilor de aprobare, a instrucţiunilor de funcţionare şi în baza prevederilor vânzătorului în ceea ce priveşte tratamentul obiectului de cumpărare, în special în ceea ce priveşte verificările prevăzute şi alte indicaţii date. În urma folosirii produselor tehnice, în special a produselor speciale, rezultă răspunderi pentru măsuri în vederea protecţiei vieţii, a sănătăţii, a valorilor materiale şi a mediului. Nu este posibil de a prezenta în detaliu toate prevederile legale valabile în
zonele în care se foloseşte maşina, motiv pentru care vă oferim numai informaţiile general valabile din punctul nostru de vedere în privinţa siguranţei în timpul lucrului la şi cu produsul livrat. Vă cerem să acordaţi o atenţie deosebită indicaţiilor şi prevederilor ce urmează şi să aveţi grijă ca acestea să fie luate la cunoştinţă şi să fie respectate de persoanele în cauză. Acelaşi lucru este valabil şi pentru documentaţia anexată a firmelor furnizoare.
Rugăm folosiţi întotdeauna lubrifianţii prevăzuţi , iar în cazul reparaţiilor numai piese de schimb originale. Acest lucru este necesar, pe de o parte,
pentru soluţionarea cazurilor de garanţie, iar pe de cealaltă parte pentru mărirea siguranţei de funcţionare a maşinii dumneavoastră.
comandă corectă a pieselor de schimb contribuie în mod esenţial la o livrare rapidă de piese de schimb şi prin aceasta la rentabilitatea maşinii.
Vă rugăm să indicaţi următoarele: • Codul si Tipul maşinii • Numărul (codul) maşinii • Grupul constructiv • Nume şi codul piesei de schimb • Cantitatea • Tipul expediţiei • Adresa la care se doreşte expe dierea
1.2 MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI INDICAŢII GENERALE Se presupune că toate măsurile şi lucrările la şi cu produsul livrat sunt executate numai de către un personal calificat, instruit profesional şi autorizat, luându se în consideraţie şi cu respectarea strictă a normelor şi prevederilor de funcţionare şi de siguranţă valabile în cadrul operarii şi a domeniului de specialitate, cu respectarea normelor emise de autorităţi, în special a celor referitoare la siguranţă, protecţia
muncii şi protecţia mediului, inclusiv a prevederilor de funcţionare, întreţinere şi de siguranţă ale producătorului, respectiv ale furnizorului, alte prevederi şi norme. Informaţiile date în documentaţia tehnică (descriere produs, instrucţiuni de utilizare şi de întreţinere, instrucţiuni de lucru şi de aplicare, instrucţiuni de reglare şi de reparare, instrucţiuni de siguranţă, etc.) se bazează pe date şi experienţă aplicabile pentru specialist în condiţii normale de lucru. În cazul eventualelor diferenţe între prevederile existent e pentru domeniul de valabilitate al utilizatorului maşinii şi prevederile producătorului şi ale furnizorului său se vor aplica prevederile mai stricte. Datorită progresului tehnic rapid şi datorită îndeplinirii specificaţiilor speciale ale cumpărătorului, pot apare cazuri în care legile existente, normele de siguranţă, regulamentele de construcţii, regulamentele interne ale întreprinderii, etc., nu sunt transmisibile, respectiv nu sunt suficiente în ceea ce priveşte obiectul de cumpărare, în special în privinţa
construcţiilor speciale. Din aceste motive, utilizatorul maşinii este
responsabil nu numai pentru respectarea normelor de funcţionare şi de siguranţă aplicabile existente, ci şi pentru stabilirea şi impunerea, la nevoie, a normelor şi măsurilor adaptate produsului respectiv în vederea îndeplinirii condiţiilor, în special a celora pentru siguranţa în exploatare, protecţia muncii şi protecţia mediului. 1.3 INSTRUIRE Produsele tehnice, în special produsele speciale, necesită instruire în ceea ce priveşte importanţa, utilizarea, întreţinerea şi reparaţia sa.
Documentaţiile şi prevederile tehnice reprezintă un supliment necesar faţă de şcolarizări, dar nu pot înlocui în nici un caz instruirile de specialitate, teoretice şi practice. Aceste instruiri includ
explicaţii ale reporturilor funcţionale, indicaţii
referitoare la utilizarea, întreţinerea, deservirea şi siguranţa în exploatare a produsului livrat, inclusiv exerciţii practice. Cele mai importante condiţii pentru îndeplinirea eficientă a instruiri lor adesea legate de obiectul contractului, sunt:
personal de instruire cu calificări tehnice corespunzătoare şi cu cunoştinţe suficiente despre condiţiile de intervenţie şi de lucru, inclusiv a dispoziţiilor de siguranţă,
punerea la dispoziţie a tuturor instalaţiilor, a mijloacelor de producţie, a materialelor auxiliare pentru punerea în funcţiune a produsului livrat şi pentru instruirea personalului.
1.4 REGULI DE SIGURANŢĂ DE PRODUCŢIE Condiţiile necesare pentru utilizarea maşinii în condiţii de protejare a vieţii, a sănătăţii, a valorilor materiale şi a protecţiei mediului vor fi asigurate cu prioritate! Asiguraţi-vă înaintea punerii în funcţionare a maşinii ca toate
dispoziţiile de siguranţă legale
prevederile regulamentului de construcţie şi de funcţionare / exploatare
prevederile asociaţiilor profesionale şi de specialitate
prevederile de protecţie a muncii şi a mediului
dispoziţiile de admitere
dispoziţiile interne ale beneficiarului şi
toate celelalte dispoziţii aplicabile
să fie cunoscute de către persoanele care vin în contact cu obiectul achiziţionat, ca o completare şi în acord cu dispoziţiile de siguranţă şi de funcţionare ale constructorului maşinii şi a echipamentelor aflate pe aceasta. La nevoie, departamentele responsabile pen tru
funcţionare vor stabili măsuri şi
prevederi adaptate sarcinii maşinii în vederea îndeplinirii tuturor condiţiilor de siguranţă. Vă rugăm să acordaţi, suplimentar faţă de instrucţiunile de mai sus, o atenţie deosebită următoarelor prevederi privind măsurile de siguranţă raportate la utilaj şi să asiguraţi respectarea acestora.
1.4.1 Autorizaţii:
Protejaţi utilajul de persoane neautorizate înaintea punerii în funcţiune şi la acţionarea dispozitivelor şi echipamentelor acesteia.
1.4.2 Utilizare:
Utilajul poate fi folosit numai pentru scopul de utilizare stabilit cu
instrucţiunile de exploatare corespunzătoare. Punerea în funcţiune a maşinii şi folosirea acesteia se permite numai dacă sunt îndeplinite
1.4.3 Prevenirea accidentelor Prevederile pentru prevenirea accidentelor, cât şi dispoziţiile de utilizare a mijloacelor de producţie sunt aplicabile şi în aceste instrucţiuni de funcţionare. Acestea vor fi citite şi respectate cu atenţie. Respectaţi întotdeauna prevederile generale şi de întreprindere referitoare la prevenirea accidentelor.
Familiarizaţi-vă cu posibilele pericole de accidentare legate de problemele speciale ale instalaţiei şi instruiţi personalul în mod corespunzător. Controlaţi instalaţia înaintea punerii în funcţiune pentru ca aceasta să aibă o stare corespunzătoare:
Integritatea şi integralitatea echipamentelor, a mijloacelor auxiliare, a sculelor, accesoriilor, a dispozitivelor de siguranţă, etc.
Lucrări de întreţinere şi de inspecţie tehnică la termen şi de specialitate.
Mi jloace de producţie în cantitate suficientă (carburanţi, lubrifianţi,
Îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru efectuarea fără pericole pentru propria
etc.)
persoană sau pentru alte persoane, cât şi pentru valori materiale şi mediu. Acordaţi atenţie pericolelor speciale la instalaţie şi în zona dumneavoastră de lucru, în special la:
persoane şi obstacole,
respectarea distanţelor de siguranţă,
activităţi la utilajele din vecinătate,
montarea sigură a tuturor dispozitivelor de protecţie
Îndeplinirea tuturor măsurilor de protecţie necesare producţiei. Folosiţi numai scule şi aparate care sunt în regulă. Mijloacele de funcţionare vărsate (ulei, unsori, etc.) vor fi îndepărtate imediat pentru evitarea riscului de alunecare şi de incendiu. Păstraţi întotdeauna la îndemână detergenţi şi lianţi adecvaţi pentru uleiuri.
Remediaţi imediat şi cele mai mici defecte. În acest fel evitaţi defectele mai grave. Înaintea părăsirii instalaţiei se vor controla:
Oprirea corectă
Tensiunea de alimentare
Păstrarea în siguranţă a sculelor şi a accesoriilor
1.4.4 Protecţie contra incendiilor Fără flăcări neprotejate şi fără substanţe şi materiale uşor inflamabile în vecinătatea maşinii şi pe aceasta! Familiarizaţi-vă din timp cu prevederile de protecţie împotriva incendiilor şi cu folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor. Consultaţi în acest scop însărcinatul cu protecţia împotriva incendiilor. Se pot folosi numai stingătoare aprobate şi prevăzute din clasa respectivă de protecţie a incendiilor (stingătoa re cu praf). Stingătoarele trebuie verificate periodic şi prevăzute cu plăcuţe de verificare (atenţie la data de expirare!).
După folosirea unui stingător, acesta trebuie umplut, respectiv înlocuit imediat
2. CARACTERISTICI TEHNICE
Caracteristicile blocului de comanda CNC -
Comanda cu calculator de proces IBM PC586,
-
Monitor LCD, tastatura si mouse
-
Interfata utilizator grafica simpla si intuitiva, include software de desen 2D
-
Sunt reglabile: factorul de umplere si latimea pulsului de descarcare, curentul maxim de iesire
-
Vizualizare in timp real a executiei profilului de taiere
-
Conversia de date din formate CAD conventionale in CAM propriu; masina taie dupa desen CAD, nu este necesara conversia in coduri ISO (CAM extern); poate utiliza si coduri ISO G
-
Memoria nevolatila pastreaza toate datele (programul) la caderea tensiunii de alimentare
3. NOTIUNI TEORETICE Prelucrarea unui material se poate efectua prin mijloace termice (craituire arc+aer) sau mecanice-aschiere (frezare), polizare cu discuri abrazive profilate corespunzator, sau prin metode de prelucrare prin electroeroziune, iar mai recent cu plasma sau laser.
3.1. Prelucrarea electroerozională 3.1.1 Generalităţi Prelucrarea prin electroeroziune se aplică materialelor metalice cu duritate mare, pentru obţinerea unor suprafeţe de o formă ce nu se poate realiza uşor şi cu precizie prin procedeele de aşchiere. La baza acestui gen de prelucrare stă utilizarea fenomenului eroziunii electrice, adică distrugerea electrozilor la trecerea impulsurilor curentului electric. Cauza preluării metalului este încălzirea locală a suprafeţei electrodului, topirea şi vaporizarea metalului.
3.1.2 Principiul metodei Prelucrarea prin electroeroziune foloseşte topirea şi vaporizarea unor zone mici de metal prin impulsuri de energie electrică, produse periodic de către generatoare speciale. Prelucrarea are loc într-un mediu lichi d şi forţele hidrodinamice
care se dezvoltă în spaţiul interelectrozi în momentul descărcării împing cantitatea topită de metal din zona prelucrării. Aceasta permite electrodului să prelucreze treptat din piesa, legată la acel pol la care se degajă mai multă căldură. În figura 3.1 este ilustrat fenomenul complex al preluării metalului la prelucrarea electroerozională.
Figura 3.1 Fenomene ce însoţesc preluarea metalului la prelucrarea
electroerozională În primele sutimi sau zecimi de μs ale descărcării se formează canalul ionizat, constituit dintr-o plasmă de înaltă temperatură (8000 -12000K), în care se găsesc atomi
metalici evaporaţi din electrozi, ioni pozitivi şi electroni, produşi ca urmare a şocurilor violente pe care le suportă atomii metalici (fi g. 3.1.a). Canalul de descărcare formează o incintă de vapori de înaltă presiune care se extinde rapid (fig. 3.1.b), şi ”împinge” lichidul dielectric (fig 3.1.c).
La întreruperea curentului, descărcările se sting, incinta de gaz suferă o dilatare explozivă şi materialul topit este proiectat în afara craterului ce se produce, rămânând în lichidul de uzinare sub forma unor particule în suspensie (fig 16.1.d).
3.2 Factori ce influenţează procesul prelucrării prin eroziune. Prelucrarea prin eroziune se poate realiza prin impulsuri de diferite durate. Cu
cât e mai scurt impulsul cu atât se dezvoltă temperaturi mai înalte în canalul de descărcare. La impulsuri scurte puterea instantanee este foarte mare şi, ca urmare a frânării electronilor, o mare parte din energie se debitează sub formă de căldură la anod. Temperatura anodului creşte brusc şi poate atinge 10000oC. În aceste condiţii are pondere mai mare vaporizarea metalului. La acelaşi material al piesei şi elecrodului-sculă
se va distruge mai intens elec trodul legat la plusul sursei de curent
(anodul). De aceea electrodul, la utilizarea impulsurilor scurte de curent, se plasează la catod. În acest caz nu se poate realiza o reducere însemnată a uzurii electrodului prin alegerea unui material cu temperatură de topire cât mai ridicată (din cauză că se dezvoltă o temperatură foarte înaltă). La impulsurile de mare durată, puterea descărcării şi temperatura în canalul descărcării sunt de obicei mult mai joase.
Productivitatea prelucrării prin elecreoeroziune şi rugozitatea suprafeţei depind de energia, durata şi frecventa repetării impulsurilor. Cu cât este mai mare energia impulsului unitar, cu atât va fi mai mare cantitatea de metal îndepărtat de către el, cu atât va fi mai mare dimensiunea cavităţii formate, şi deci cu atât mai mare rugozitatea suprafeţei. În funcţie de regimul de prelucrare se pot obţine rugozităţi de orice clasă. Raportul între timpul de repetare a impulsurilor T şi durata lor τ îl vom nota cu q: τTq= Folosirea factorilor q mici (5≤q) este caracteristică pentru prelucrarea prin electroimpulsuri, iar a celor mari (q>10) pentru prelucrarea electroscântei. Daca procesul este caracterizat de un factor q mic, intervalul interelectrozi
trebuie să fie curăţat prin trecerea lichidului de uzinare la o mare presiune. Regimurile grosiere de prelucrare sunt caracterizate printr-o mare energie a
impulsurilor, şi o mică frecvenţă a repetării lor, adică, un factor q mare (spre deosebire de regimurile de prelucrare fină) . Pentru prelucrarea pieselor din aliaje dure şi alte materiale greu fuzibile, care tind la formarea crăpăturilor în cazul răcirii rapide, se recomandă impulsurile de mică durată şi factor q mic. 3.3 Maşini utilizate pentru prelucrarea prin electroeroziune Maşinile moderne permit să se facă prelucrarea în diferite regimuri. Partea principală a surplusului se preia de obicei în regim grosier, iar precizia şi rugozitatea suprafeţelor se realizează prin prelucrare în regimuri fine. Generatorul de impulsuri Generatorul de impulsuri este partea de bază a maşinii de prelucrare prin electroeroziune. El asigură formarea impulsurilor de caracteristică necesară. În figura 3.2 s-a prezentat schema generatorului RC şi graficele variaţiei tensiunii u la electrozi
şi ale curentului i prin intervalul interelectrozi.
Figura 3.2 a.Circuit generator de descărcări; tip RC; b. Forma de variaţie în timp a tensiunii şi curentului. În această figură 1 -este sursa de curent continuu (100-250V), iar Lp inductivitatea proprie a conturului de descărcare. Ea permite să se menţină curentul prin intervalul interelectrozi-4 şi un anumit timp 3 s-a
dupa ce descărcarea cond ensatorului-
terminat. Datorită inductivităţii se poate reduce marimea rezistenţei -2 care
limitează curentul de încărcare, şi prin aceasta să se sporească frecventa de succesiune a impulsurilor şi productivitatea.
3.4 Operaţii de bază la prelucrarea prin electroeroziune Tehnologia prelucrării prin electroeroziune cuprinde următoarele operaţii de bază (figura 3.3.): Figura 3.3 Operaţii de bază la prelucrarea prin electroeroziune. a-obţinerea unor forme spaţiale; b-perforarea găurilor; c-tăierea pieselor; d-şlefuirea
1)
obţinerea unor forme spaţiale în ştanţe şi pres -forme, în special dacă acestea sunt
executate din materiale greu prelucrabile; 2) obtinerea găurilor înfundate sau perforate (în site,
reţele, plăci ş.a.);
3) şlefuirea găurilor, conurilor, profilarea unor canale în 4) tăierea semifabricatelor şi a pieselor de 5) prelucrarea
găuri ş.a.;
profil complicat;
supreafeţelor pieselor fără aplicarea mediului lichid pentru aducerea
acestora la rugozitatea necesară; 3.5. Maşini de prelucrare prin electroeroziune cu fir Se utilizeaza pe scară largă maşinile pentru tăierea pieselor de profil complicat, din oteluri şi aliaje greu prelucrabile, cu mişcarea neîntreruptă a unui fir (figura 16.5).
Fig.16.5. Tăierea unui profil complicat cu un f ir care se mişcă neîntrerupt Molibdenul este un element chimic din grupa metalelor aflat în poziţia 42 în tabelul periodic al elementelor. Simbolul chimic este Mo.
Molibdenul este utilizat în cantităţi mici pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. In raport de peste 2/3 din producţia totală de molibden, este folosit pentru obţinerea aliajelor de fero -molibden. Până în prezent molibdenul este folosit la aliaje cu scopul de a creşte duritatea, rezistenţa termică şi la coroziune a metalelor. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petroliferă ca şi catalalizator pentru înlăturarea sulfului. Sulfatul de molibden în combinaţie cu grafitul este un lubrifiant care este fo losit
cu succes şi la temperaturi ridicate. De
asemenea este folosit ca strat fin în industria tranzitoarelor sau a celulelor solare. In
producerea lămpilor cu halogeni, medicina nucleară sau în lămpile röntgen este utilizat de asemenea molibdenul ca şi co nductor electric.
4. INSTALAREA MASINII DE PRELUCRAT PRIN ELECTROEROZIUNE Pentru instalarea masinii de prelucrat prin electroeroziune se urmeaza pasii de mai jos:
1.
Despachetati cutiile in care se afla sculele masinii si modulul de control. Ridicati scula masinii, apoi asamblati patul. Fixati apoi cele patru suruburi. Coborati scula masinii. Asigurati-va ca cele patru suruburi pot fi fixate exact in gaurile de 16mm din partea inferioara a sculei masinii, apoi efectuati corectiile de nivel. Desurubati apoi blocajele pentru axele X si Y si pentru firele pentru axului rotitor.
2.
Conectati apoi cablurile panoului de control ca in figura 2. Conectati pompa de apa la sursa de alimentare AC trifazica. Vezi fig. 1.
3.
Tensiunea de alimentare trebuie sa fie 380±10%. Conectati alimentarea la sursa de alimentare AC trifazica, rotiti intrerupatorul air-break QF1 (vezi fig. 5) al masinii. Inchideti cabinetul de control, dezactivati SB1 si SB8 (vezi fig. 1 si fig. 2).
4.
Apasati butonul principal SB2. In acest moment veti vedea ca indicatorul luminos al sursei de alimentare s-a aprins.
5.
Porniti computerul si display-ul, incarcati sistemul de operare YN (vezi mai multe detalii in manualul YH).
6.
Apasati butonul SB4 si asigurati-va ca motorul pentru rotirea firului lucreaza. Apasati switch-urile SQ1-1 si SQ1-2 manual pentru a verifica daca directia de invartire a motorului de rotire a firului este corecta sau nu. Apoi apasati SB5 pentru oprire.
7.
Apasati SB6 pentru a porni pompa de apa. Verificati daca pompa de apa se roteste in sensul acelor de ceas. Apasati apoi SB7 pentru oprire. Daca atat directia de rotire a motorului pentru rotirea firului cat si cea a pompei de apa
sunt incorecte, apasati SB3 pentru a opri masina si intrerupeti alimentarea de la sursa trifazica, apoi inversati liniile de alimentare.
8.
Mix the emulsion pro rata. Conectati tevile la pompa de apa.
ANEXA 1 : DIAGRAMELE DE OPERARE ALE MASINII
Figura 1 Panoul de operare SB1 – Oprire de urgenta SB2 - START SB3 - STOP SB4 – Pornirea firului Mo SB5 – oprirea firului Mo SB6 - Pornire poma SB7 - Oprire pompa E1 - Protectie la rupere a firului Mo E2 - Inalta frecventa
Figura 2 Interfata spate 8 PIN 1 X
2 Y
3
4
5
4 PIN 1 PE 30 PIN 1 2 3 PE X 324 16 17 18 Y X Y
2 X
3 Y
6
Puterea pompei 7 8 Z PE Puterea de intrare 4 Z
Controlul puterii si de înaltă frecvență 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 330 X 331 339 340 341 336 Y 337 351 353 354 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Z S S Z G G Z N
ANEXA 2: DIAGRAMA MODULULUI DE CONTROL
1. VOLTMETRU 2. AMPERMETRU 3. LED 4. OPRIRE DE URGENTA 5. COMUTATOR AMPLIFICATOR 6. TASTATURA 7. MONITOR 8. COMUTATOR PULSATIE 9. COMUTATOR REPAUS 10. MOUSE 11. CONECTARE 26 PIN 12. CONECTARE 30 PIN
ANEXA 3: DIAGRAMA ELCTRIC Ă A MASINII
5. FUNCȚIONAREA MAȘINII DE PRELUCRAT PRIN ELECTROEROZIUNE Masina de taiat EDM seria DK77 are in componenta partea de Control Numeric, Generatorul de Putere de Inalta Fecventa si Corpul Masinii. Aceasta masina este folosita pentru a procesa piese metalice, structuri si componente metalice folosite in aparatura electronica, masini de precizie, industrie si armata, fiind de mare precizie si duritate ridicata. 1. Porniti alimentarea. Opriti SB1, SB8 si apasati SB2. Contactorul KM1 va incepe sa lucreze, indicatorul luminos al sursei de alimentare fiind aprins. Sistemul de control este pornit, tensiunea necesara fiind 380±5%. 2. Porniti computerul; incarcati sistemul de operare YH (vezi mai multe detalii in manualul YH). 3. Programati structurile necesare a fi procesate. Fixati piesa de lucru. Montati firul de Molibden in scripete. 4. Apasati SB4. a. Contactorul KM3 este inchis; motorul pentru rotirea firului incepe sa lucreze. b. Releul KA1 incepe sa lucreze dupa fixarea firul de Molibden in scripete. c. Apoi puteti activa E1 pentru a porni frana de protectie a fi ului Mo. d. Odata pornita procesarea, releul KA4 este inchis. Apoi puteti seta modul de oprire automata prin activarea E2. e. Releul intermediar KA2 incepe sa lucreze, motorul ce actioneaza tamburul firului Mo incepe sa avanseze. Se incarca capacitorul C1 pentru a furniza suficienta energie necesara franarii dinamice. f. Cand blocul atinge switch-ul de limitare SQ1-1, releul KA3 incepe sa lucreze, facand ca tamburul sa mearga invers. g. Cand celalalt bloc atinge limitatorul SQ1-2 la celalalt capat, releul KA3 incepe sa lucreze, motorul ce ationeaza tamburul isi schimba iar sensul. S-a realizat astfel o bucla completa. 5. Cand SB5 este apasat, energia stocata in condensatorul C1 este eliberata, activand astfel franarea dinamica. 6. Cand tamburul firului se opreste, releul KA1 decupleaza si el. KA1 fiind oprit, sistemul este decuplat de la alimentare si motorul ce ationeaza tamburul se opreste si el.
7. KA2 si KM2 se afla in serie, astfel ca la schimbarile de directie, frecventele mari vor fi taiate; cand motorul tamburului se opreste din functionare, frecventa mare de iesire va fi intrerupta pentru a preveni ruperea firului. 8. SQ1 este un switch de limitare. Cand blocul apasa SQ1-3, SQ1-3 se decupleaza, oprind motorul M1 si motorul pompei de apa M2, in acelasi timp descarcand si condensatorul C1, M1 fiind in franare dinamica. 9. Apasand SB5, contactorul KM2 incepe sa functioneze, punand in lucru pompa de apa. 10. Pentru prcesare, porniti intai motorul tamburului firului, apoi porniti motorul pentru pompa de apa, activati E2 de pe panou, ajustati latimea pulsului si viteza, pana cand procesul este stabil.
ATENȚIE !: La sfarsitul procesului, frecventa inalta trebuie oprita, altfel, cand SB2 este activat, firul Mo se va rupe cand va atinge piesa de lucru.
ANEXA 4 DIAGRAMA DE INALTĂ FRECVENȚĂ
ANEXA 5 DIAGRAMA TRANSFORMĂ RILOR
ANEXA 6 DRIVE CIRCUIT SCHEMATIC (X-Y)
ANEXA 7 DRIVE CIRCUIT SCHEMATIC (U-V)
ANEXA 8 : CONTROL BOARD & INTERFACE
DIAGRAMA ELECTRICĂ A MAȘINII
SCHEMA GENERATORULUI DE PULS
6. OPERAREA MAȘINII 1. Pregatirea inainte de folosire: a. Porniti alimentarea; verificati statusul de functionare al masinii; b. Umpleti rezervorul sau schimbati apa pentru racire; c. Verificati firul;
2. Reglati bratul; asezati bratul penpendicular pe masa de lucru;
3. Verificati masa de lucru; porniti functia de pas a motorului, pasul motorului va fi zero. Introduceti distanta de miscare, realizati miscarea inainte si inapoi pe fiecare axa, verificati ca bratul sa fie inapoi in pozitia “0”.
4. Plasati piesa de lucru: a. Fixati suportul pentru piesa de lucru pe masa; b. Asezati piesa corect in suport; c. Verificati daca piesa se afla in zona de miscare; d. Suportul si piesa nu trebuie sa atinga bratul in timpul procesarii; e. Curatati masa de lucru;
5. Ajustati tamburul: pastrati miscarea tamburului fluenta si stabila. Lubrifiati suportul cand schimbati tamburul.
6. Pasi de operare: a. Porniti computerul; b. Tastati programul de procesare; c. Porniti motorul
ce acționează tamburul firului de Mo; nu activati
descarcarea. Verificati tensiunea din fir. d. Porniti pompa de apa; e. Setati latimea pulsului; latimea pulsului influenteaza eficienta, acuratetea si finetea. Selectarea parametrilor adecvati este foarte importanta pentru procesare. f.
Porniti procesarea; ajustati curentul pentru o stare stabila; evitati scurtcircuitele;
g. Dupa terminarea procesarii, opriti generatorul de putere de inalta frecventa iar apoi opriti motorul pompei de apa.
ATENTIE ! Folositi butonul rosu de urgenta daca apar erori. Acest buton opreste alimentarea principala a utilajului.
7.
ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
Verificările, modificările şi reparaţiile componentelor electrice se vor executa în principiu numai de către un electrician calif icat autorizat. Cablul electric de alimentare, inclusiv ştecărul şi întrerupătorul, va fi controlat periodic pentru depistarea eventualelor deteriorări şi ruperi de cablu. Se va asigura întotdeauna un contact impecabil.
Întreţinerea şi revizia periodică a maşinii de prelucrat prin electroeroziune măreşte în mod decisiv durata de viaţă a acesteia. Maşina va trebui curăţată zilnic de murdăriile care se prinde de aceasta, după care se va şterge cu o cârpă uleioasă. Operaţiile de revizie, întreţinere şi de reparaţie ar trebui efectuate de către personal calificat şcolarizat de comerciant sau de constructor. În cazul în care doriţi să efectuaţi chiar dumneavoastră astfel de operaţii, va trebui să solicitaţi constructorului maşinii instrucţiunile de întreţinere, revizie şi reparaţii. Reparaţiile în regie proprie efectuate în timpul perioadei de garanţie duc la pierderea acesteia. Fiecare reparaţie va fi executată cu atenţie şi în deplină curăţenie. Multe piese şi piese de păsuit nu au voie să fie deteriorate printr-o tratare necorespunzătoare, respectiv pot fi deteriorate datorită unei demontări greşite sau inutile.
