Intoxicatia cu nitriti
1
I. Motivatie ,,Eu am gasit un foarte bun mijloc de a prelungi viata ….anume , de a nu ma teme de moarte.’’- RENE DESCR!ES- Motivatia generala a alegerii subiectului consta in importanta si complexitatea intoxicatiilor acute cu nitriti. Numarul tot mai mare al substantelor toxice pe baza de nitriti folosite pentru: fertilizarea terenurilor agricole, a conservantilor din alimentatie cunoscuti sub numele de E-uri determina o frecventa in crestere a intoxicatiilor acute in Romania. vand in vedere faptul ca !-1"# din intoxicatii sunt forme clinice de mare gravitate, cu stari de coma si afectarea functiilor vitale, abordarea temei intoxicatiilor acute cu nitriti are o mare importanta. Experienta personala toxicologica este rezultata din desfasurarea activitatii timp de $" de ani intr-un serviciu de ambulanta. In tot acest timp am intalnit multe cazuri de intoxicatii la copii. ceasta experienta a constituit o motivatie personala de luat in considerare. %tudiile putin existente la noi, legate de corelarea starii clinice cu determinarile calitative si cantitative toxicologice, precum si a celor legate de eficienta mi&loacelor de investigare reprezinta un inconvenient in abordarea intoxicatiilor acute cu nitriti. 'relucrarea statistica riguroasa a rezultatelor cercetarii toxicologice in Romania ar putea duce la date utile pentru practica mediacla curenta si la masuri de profilaxie prin participarea la realizarea unor programe educationale atat pentru personalul sanitar cat si pentru nespecialisti. (in pacate in &udetul nostru nu exista un centru pentru control al intoxicatiilor care ar include arie georgrafica bine-definita, disponibilitatea continua, permanenta pentru publicul larg si personalul medical. vanta&ul acestui centru ar fi: %istem de control al intoxicatiilor) Rol in preventive) Rol in scaderea mortalitatii) (eserveste o populatie de 1 mil-1" mil loc.) %tabileste protocoale terapeutice) *olecteaza date regionale) lcatuieste programe educationale pentru personal sanitar si populatie) Efectueaza training in toxicologie, clinica) (eterminarea si eliminarea precoce a produselor comerciale periculoase) %cadera incidentei intoxicatiilor etc. Elementul cel mai important de prognostic favorabil in intoxicatiile acute consta in depistarea precoce , de care trebuie sa profitam si sa nu pierdem momente pretioase in gesture inutile. • • • • • • • • • •
II. Introducere $
Toxic+ prin toxic se nelege orice
substan sau compus c/imic exogen care, ptruns n organism prin diferite ci, provoac alterri funcionale 0i structurale la nivel celular. oxicitatea se manifest prin alterri metabolice, /istologice, morfopatologice si c/imice str2ns legate de macanismul patogenic prin care a actionat toxicul. oxicitatea unei substante este determinat de mai multi factori: fizici, c/mici, doz, concentratie, calea si viteza de ptrundere, varsta intoxicatului, greutatea sa corporala, etc314. 1.
9. !. ?. ;.
1". 11. 1$.
Cianoza - desaturarea de
oxigen a s2ngelui arterial, respectiv cre0terea 5b in s2nge. Este primul semn n intoxicaia cu nitrii. Intensitatea cianozei este variabil: uneori u0or vizibil numai la palme, talpi, buze sau mucoase) alteori intens si generalizat de o nuan cenu0ie sau c/iar neagr. 6 particulariate este c nu dispare la administrarea de oxigen. 'e msur ce cresc concentratiile de met/emoglobin n s2nge apar semne functionale314. $. Astenie 7 stare de oboseal. 8. Cefalee 7 durere de cap. Dispnee 7 tulburarea respiraiei care se carcaterizeaz subiectiv prin ,,sete de aer, iar obiectiv prin tulburarea frecvenei, amplitudinii si ritmului miscarilor respiratorii3;4. Tahicardie 7 accelerarea frecvenei btailor inimii peste <" pulasatii=minut3$4. >. Ameteli 7 lipsa de ec/ilibru. Coma 7 suferinta grav a creierului, caracterizat prin alterarea pana la pierderea total a funciei de relaie cu conservarea parial a funciilor vegetative3$4. Convulsiile 7 contracii involuntare bru0te, tonice, clonice sau tonico-clonice ale uneia sau mai multor grupe de musc/i, care apar in accese si sunt insotite sau nu de pierderea cunostintei3$4. <. Confuzie 7 dezorientare in timp, in spatiu si referitoare la propria persoana. Hipoxia - e o stare patologic care presupune un aport insuficient de oxigen n organism. 'oate apare la nivelul ntregului organism 3/ipoxie generalizat4, sau la nivelul unui ț esut 3/ipoxie tisular4. Acidoza metabolica - este o tulburare a ec/ilibrului acido-bazic al organismului care se caracterizeaza printr-un exces de ioni de /idrogen, ca urmare a pierderii de baze si a acumularii acizilor nevolatili. Methemoglobinemia 7 oxidarea fierului din /emoglobina de la forma feroasa3@eAA4 la forma ferica3@eAAA4. 5emoglobina anormala rezultata poarta denumirea de met/emoglobina. 314
8
.Antidotul 7 substanta capabila sa neutralizeze sau sa inactiveze una sau mai multe substante toxice. ntidotul intoxicatiei cu nitriti este albastrul de metilen. (oza este de 1-$ mg=Bg. %e incepe cu doza de 1 mg=Bilocorp si daca cianoza nu se reduce se repeat dupa 1 / o doza de $ mg=Bilocorp. dministrarea de viatmina * intravenous. ceasta poate fi data si in asociere cu albastru de metilen. (oza este de 8" mg=Bilograncorp-iv. In caza ca se administreaza po: 1""-8"" mg=zi. Ca adult: 1-8 g=zi-iv. Mecanism: actioneaza ca un transportor de electroni, crescand activitatea N('5 met/emoglobin reductazei. labstrul de metilen este redus la forma de leucoderivat de catre N('5 met/emoglobin reductaza. Ceucoderivatul reduce met/emoglobina la /emoglobin, oxidandu-se din nou la albatru de metilen. cesta reactie necesita N('5, care la randul sau are nevoie de D>'(3glucozo->-fosfat de/idrogenaza4. 9
lbastrul de metilen este indicat la o met/emoglobinemie mai mare de 8" g=l 3doar cianoza singura nu este un factor care indica necesitatea administrarii albastrului de metilen4. Ca pacientii cu anemie sau afectare cardiosculara, albastrul de metilen se poate administra la niveluri mai scazute ale met/emoglobinemiei, datorita unui risc mai mare de /ipoxie tisulara. lbastrul de metilen este contraindicat la pacientii cu deficit de glucozo->-fosfat de/idrogenaza, deoarece poate cauza /emoliza. Indicatii ale administarii albastrului de metilen:
a4 5ipoxie tisulara semnificativa: dipsnee severa, acidoza metabolica, ta/icardie, ta/ipnee, convulsii, disritmii. b4 Nivele mai mari de $"#, c/iar si la pacientii asimptomatici. c4 'oate fi administrat si la nivele mai mici, la pacienti cu anemie sau /ipoxemie.314
III. Cum aung nitritii!nitartii in organism zotul este o substant natural care intr in componenta organismelor vii. %e gaseste in sol, in apele subterane, in aer, in concentratii sczute. *ea mai mare cantitate de nitrati o aduce in natura omul prin activitatile agricole. stefel a&unge in sol si ape. N$ A 6$ $N6 N$ A 85$ $N58 A F 9N58 A !6$ 9N6 A >5$6 Monoxidul de azot in contact cu oxigenul se transform prin oxidare in N6$ care, dizolvat in ap, d nastere acidului azotic35N684. N6$ A 5$6 5N68
!
$N6 A 6$ $N6$ $N6$ A 5$ $5N6$
cidul azotos35N6$4 apare in aer in zonele poluate. Etapele de reducere ale nitrailor: N68GGGGGGHN6$GGGGGGHN5$65GGGGHN58 Nitritii3N6$-4 sunt transformati in nitrati3N68-4. cestea, a&unse in corpul uman, actioneaz ca niste ,,oxidanti. @ierul bivalent din /em, trece in form trivalent rezult2nd met/emoglobina. ceasta impiedica transportul de 6$, adic functia principal a sangelui, rezultatul acestui deficit duce p2n la /ipoxie3lipsa 6 $4 care afecteaz sistemul nervos, inima, rinic/ii si esutul /epatic. Nitraii sunt un stimulent pentru dezec/ilibrul unei flore intestinale nocive. Intoxicatia este frecvent intalnita la copii in primele trei luni si in special la nounascutul prematur. Nitriii a&ung n ap prin fertilizarea terenurilor agricole cu ingrsaminte naturale sau ingrsminte azotoase sintetice. %ubstanta oxidanta patrunde in organism de cele mai multe ori prin alimentaie3apa poluata din care i se prepara sugarului ceaiul laptele- de regula apa din fantana, de unde si denumirea de ,,intoxicatie cu apa de put4. Nitratii continuti in cantitate mare in unele vegetale-morcovi, spanac- care intra in alimentatia sugarilor3nitratii provin din terenurile unde s-au folosit ingrasaminte azotoase si pe care s-au cultivat vegetalele4. celeasi alimente vegetale pot deveni nocive daca sunt stocate3c/iar la frigider4 timp mai indelungat3peste 1$ / 4. In aceste situatii, cum ar fi pastratrea supei de morcovi peste 1$ /, flora microbiana transforma nitratii3netoxici4 in nitrti.3$4 Reactiile de transformare ale nitritilor in plante:
Nitritul de sodium este folosit n anumite condiț ii n industria alimentar ca aditiv alimentar 3cu codul E $!"4 n procesul de conservare a produselor din carne n concentrație de ",9 - ",! # n amestec cu sarea de buctrie. Nitritul de sodiu stabilizeaz culoarea roșie a crnii 3form2nd, n combinație cu mioglobina, un pigment de culoare roșie, nitrosomioglobin, care particip la pstrarea aspectului proaspt al produselor conservate4 și are un efect antibacterian. >
Mecanismul de formare a nitrozaminelor n aliment are loc dup reaciile propuse de 5oniBel3$""?4: NaN6$ A 5A 5N6$ A NaA 5N6$ A 5A N6A A 5 $6 $5N6$ N$68 A 5$6 N$68 N6 A N6$ N6 A MA N6A A M mine primare RN5$ A N6A RN5JN+6 A 5A R65 A N$ mine secundare R$N5 A N6A R$NJN+6 A 5A mine teriare R8N A N6A nu formeaz nitrosamine. 'rocesul de transformare a nitrailor n nitrii se realizeaz prin intermediul urmtoarelor reacii: Kreducerea enzimatic n alimente) Kreducerea n urma aciunii microflorei existente n produsele alimentare) Kreducerea bacterian n interiorul tractusului buco-gastro-intestinal) Kreacia de cedare a oxigenului din trioxidul de azot n respiraia plantelor 6 enzim mult rsp2ndit n lumea bacteriilor din tubul digestiv este nitratreductaza, iar microorganismele conin 0i o nitritreductaz. Ln cazul n care aciunea acesteia ine pasul cu activitatea nitratreductazei, nitritul nu se acumuleaz deoarece este degradat n produ0i mai simpli 3oxizi de azot, amoniac 0i azot molecular4. Lns, de regul, activitatea nitratreductazei este mai intens dec2t a nitritreductazei. Ln mod obi0nuit, cantitile de nitrii formate n intestinul gros sunt mici, pentru c ma&oritatea nitrailor se absorb la nivelul intestinului subire 0i se elimin prin urin.3<4
Dozarea nitritilor si nitratiilor in apa si in alimentele consumate. naliza cantitativ a nitrailor n ap Metodele fotocolorimetrice de determinare a nitrailor se bazeaz pe urmtoarele reacii: K nitrarea sau oxidarea reactivilor organici corespunztori 3deseori derivai ai fenolului4 cu formarea compu0ilor colorai) K reducerea ionilor N68- p2n la N6$- sau N58 0i determinarea lor ulterioar. *ele mai rsp2ndite metode de analiz a N68- se refer la prima grup. (intre metodele ce se refer la aceast grup, putem meniona folosirea reactivilor organici prezentai n tab: Reactivul cidul fenol -$,9disulfonic (ifenilamina cidul sulfosalicilic
Metode din prima grupa Cimita de detective, 'rodusul obtinut mg N68-=l ",$-?," $,9 - nitrofenol
",1-$","
cizi 8- si !-
?
max, nm3pentru produse4 989 3galben-pal4
91!3galben4
$,> dimetilfenol 9-fluorfenol
".">-$!,"
",$$-9!,"
-
nitrosalicilic
*um a fost menionat mai sus, ionii N68- pot fi detectai dup reducerea p2n la N6$- sau N58, utiliz2nd metode de analiz a acestor compu0i. (eterminarea colorimetric cu acidul fenol-$,9-disulfonic. ceast metod face parte din grupa I 0i include nitrarea compu0ilor organici. 'rincipiul metodei se bazeaz pe reacia dintre acidul fenol-$,9-disulfonic 0i acidul azotic cu formarea nitroderivailor fenolului.
Ln funcie de condiii, reacia poate decurge 0i dup urmtoarea sc/ema:
A 5$6 (eterminarea nitriilor din produsele obinute din carne prin metoda Driess: 'rincipiul metodei se bazeaz pe faptul c n mediu acid azotiii se pot combina cu o amin aromatic primar, form2nd o sare de diazoniu. Ca cuplarea cu o alt amin primar se formeaz un complex colorant cu maximul de absorbie la !9"nm. Intensitatea culorii soluiei analizate se compar cu a unei soluii etalon ce conine o cantitate cunoscut de nitrii. *itirea se poate face vizual 3folosind o scar de comparaie4 sau cu a&utorul spectrofotometrului 3folosind o curb etalon4. 'entru o apreciere corect este bine ca proteinele din extractul apos s fie ndeprtate prin precipitare 0i filtrare. 6rientativ, extractul apos se poate pregti 0i fr deproteinizare, dar n cazul n care rezultatul este apropiat de limita maxim admis, este necesar repetarea determinrii conform metodei descrise.3? , ; 4
I". Caz particular ;
Intoxicatia cu nitrti este frecvent intalnita in primele trei luni de viata si in special la nou-nascutul prematur. *aile de patrundere ale toxicului in organism: digestiva, in/alatorie.
#iziopatologie: 8.
1. Met/emoglobina produce /ipoxie tisulara. $. Met/emoglobina nu transporta oxigenul. Met/emoglobina impiedica eliberarea oxigenului de pe /emoglobin normal3produce o deplasare spre stanga a curbei de disociere a oxi/emoglobinei4. nii oxidanti care produc met/emoglobina produc si /emoliza.
"alori normale: 8. 9.
1. 5ematiile sunt expuse permanent la stres oxidativ. $. Met/emoglobina se formeaza in permanenta. *aile normale3dependente in mare masura de met/emoglobin reductaza N(5dependenta4 actioneaza pentru restabilirea /emoglobinei normale prin reducerea met/emoglobinei. 'ersoanle sanatoase au un nivel al met/emoglobiinei cuprins intre "-8#. Nivelele crescute de met/emoglobina se pot forma atunci cand oxidarea se produce cu o viteza mai mare decat capacitatea reducatoare a organismului.
$imptomatologie: 1. *ianoza constituie semnul cardinal. Intensitatea cianozei este variabila: uneori usor vizibila la palme, talpi, buze sau mucosae) alteori intense si generalizata, de o nuanta cenusie sau c/iar neagra. 6 particularitate: nu dispare la adiministrarea de oxigen.
$. 8. 9.
%emen si simptome progressive ale /ipoxiei tisulare: toxicitate %N* si cardio vasculara. 'e masura ce cresc concentariile de met/emoglobina in sange, apar semne functionale: astenie, cefalee, dispnee, ta/icardie, amenteli. In cresterea sau persistenta unor concentratii3peste 8"# - normal sub $#4 apare /ipoxia de transport cu semne de: insuficienta cardiaca, colaps cardio vascular sau encefalopatie /ipoxica.
<
!.
5ipoxemia si anemia preexistente predispun la aparitia semnelor si simptomelor la nivele ale met/emoglobinei mai &oase decat cele la care ar fi de asteptat.
%ivelele methemoglobinei fata de simptome:
Nivelul met/emoglobinei " pana la 8# O $"# $"# pana la !"# 'este !"#
'este ?"#
%emne si simptome Nivele normale, fara simptomatologie. *ianoza. %imptome moderate. (ispnee, oboseala, cefalee, confuzie, ta/icardie, sincopa. 5ipoxie%N*: depimare%N*, convulsii, coma. 5ipoxie cardiaca, disritmii, isc/emie cardiac. 5ipoxie sistemica: acidoza metabolica. %imptome /ipoxice severe: ameninta imediat prognosticul vital.
Diagnosticul methemoglobinemiei: Expunerea la substante met/emoglobinizante: 1. *ianoza disproportionate fata de simptomele clinice. *ianoza care: Nu raspunde la administrarea de oxigen. Nu este asociata cu un sunt cardiac dreapta-stanga. Este asociata cu o presiune partial normal a 6$ in gazelle din sangele arterial. $. %angele are o culoare maro-ciocolatiu care se pastreaza si la expunerea la oxigen. 8. *itirea la oximetru cu puls aprope ;!#. 9. 6,,lacuna de saturatie. 314 • • •
Culoarea sangelui recoltat pentru determinarea methemoglobinemiei.
1"
&reparerea sangelui pentru determinarea methemoglobinei: •
Intr-un tub de centrifuga se introduce ",$ ml sange bine omogenizat3recoltata cu /eparina sau E(4 si ! ml apa distilata. %e agita si se asteapta 1" minute, apoi se aduga ! ml tampon fosfat >,>. %e centrifug/eaza ! minute pentru a elimina stroma globulara. *itirea se face la spectrofotometru. 394
'xamenul obiectiv va urmarii: • • • • • •
•
%tarea de constienta, spectul pupilei) prezenta reflexului pupilar fotomotor) %tarea tegumentelor 7 coloratie, starea de /idratare, @unctia respiratorie 7 frecventa respiratorie, inspectia toracelui, percutia) paratul cardiovascular 7 frecventa si ritm cardiac) paratul digestiv 7 inspectia cavitatii bucale, starea si mobilitatea abdominala, matitatea /epatica, tranzitul intestinal) paratul renal 7 diureza, coloratii urinare specifice, incontinenta urinara si retentie urinara
Diagnostic diferential: • • • • • •
Poli cardiace: Insuficienta cardiac) Poli pulmonare: P'6*) nemia) Inectia severa) Intoxicatia cu albastrul de metilen) *arboxi/emoglobinemia)
Analize mediacale:
5emoleucograma complete) 5emoglobina M poate fi detectata prin electroforeza /emoglobinei) Q%5) (eterminarea de Met5b) Examen sumar de urina) determinarea p/-ului urinar Nitriti in urina 'rincipiu c/imic: estul se bazeaza pe reactia de diazotare a nitritilor cu o amina aromatica pentru a produce sare de diazoniu. ceasta reactie este urmata de o reactie de azo-cuplare a sarii cu un compus aromatic. Rezulta o sc/imbare a culorii de la alb la roz. • • • • •
11
Reactivi: cid para-arsanilic 9.! mg ) -31-nup/tl4 etilen-diamina $5*l !.! mg. Qalori asteptate: In mod normal, nu se detecteaza nitriti in urina, iar prezenta nitritilor indica prezenta bacteriilor, cauzata de infectii ale rinic/ilor, uretrei sau a vezicii urinare. Cimite de detectie: "."!mg=dl. Cimitele metodei: cidul ascorbic 3H8"mg=dl4 poate determina rezultate fals negative. 3114
• • • • • • • • • • • • • • • •
ree) *reatinina) cid uric) ransaminaze) Electroforeza) Dlicemie) Ionograma) C(5 bilirubina indirecta 7 se efectueaza teste pentru a exclude /emoliza) Monitorizare complete) EED) p6$) p*6$) %p6$ 7 saturatie scazuta in oxgen) naliza spectrofotometrica a Met5b) este pentru evaluarea enzimopatiilor congenitale) estul la patul pacientului: pentru a distinge intre deoxi/emoglobina si met/emoglobina se pun doua picaturi de sange pe o /artie de filtru, deoxi/emoglobina este stralucitoare la expunerea la oxgen, iar met/emoglobina nu-si sc/imba culoarea.
Masuri de urgenta: 'rimele masuri terapeutice aplicate de urgenta vizeaza sustinerea functiilor vitale. 6rice bolnav intoxicat aflat in starea grava3coma4 va avea o linie venoasa pentru instalarea perfuziei si recoltarea de analize, va fi intubat pentru asigurarea ventilatiei si protectia cailor aeriene si va avea montata o sonda urinara pentru monitorizarea diurezei.
1$
Polnavul va fi monitorizat permanent din punct de vedere cardiovascular si respirator: , Q, ', R, %p6$. In functie de calea de patrundere a toxicului se impune: 1. (econtaminare cutanata. $. %coaterea din mediu si administrarea de oxigen. 8. %palatura gastrica cu suspensie de carbune activat si purgative saline 3contraindicate sub > luni4.
Tratament general: ratamentul met/emoglobinei: dministrarea intravenoasa3lent4 de albastru de metilen. (oza 1-$ mg=Bg3",1-",$ ml=Bg albastru de metilen 1#4. dministrarea de vitamina *. •
•
Tratament de sustinere: 1. $. 8. 9.
%ustinerea functiilor vitale: respiratia si circulatia. dministrarea de oxigen 1""#. (econtaminare. lte obtiuni de tratament: ratament de sustinere: timpul de in&umatatire al met/emogloibonei este de 1-8 /. Exsanguinotransfuzii3mai utile la copiii mici4 atunci cand albastrul de metilen nu este eficient. 'entru executarea ei se foloseste sange de la un singur donator ) folosirea de sange de la mai multi donatori prezinta riscul reactiei transfuzionale si creste riscul infectiilor . 6xigen /iperbar3permine un aport adecvat de oxigen, c/iar si atunci cand /emoglobin este complet nefunctionala4. 'erfuzie endovenoasa cu ser fiziologic si glucoza 7 acoperirea nevoilor zilnice de lic/ide si electroliti, inlocuirea pierderilor digestive de apa si electroliti. dministrarea de bicarbonat de sodium. ransfuzii de sange pentru pacientii severi simptomatic care nu raspund la antidot. 314 •
•
•
•
• •
(estrictii dietetice: • •
Evitarea apei de put. Evitarea conservarii improprii si indelungate a legumelor.
&rognosticul depinde de: • • • •
cantitatea substantei ingerate , calitatea si rapiditatea masurilor terapeutice aplicate, varsta, starea de sanatate anterioara . 18
M)surile de prevenire a intoxicaiei cu nitrai 0i nitrii sunt relativ simple 0i pot fi luate la nivelul fiecrei gospodrii. Ln primul r2nd, f2nt2nile trebuie spate la cel puin zece metri ad2ncime 0i amplasate n amonte c2t mai departe de toalete sau gra&duri. 'entru a preveni infiltrrile de nitrai n p2nza freatic, este necesar ca gra&durile s aib podea impermeabil, iar fosele septice s aib perei betonai 0i impermeabili. (e asemenea, gunoiul de gra&d nu trebuie depozitat n locuri neamena&ate n curi, pe c2mp sau pe malul apelor, ci n locuri special construite. Ca nivel de comun, este necesar implementarea unui program de management al de0eurilor 0i gunoiului de gra&d.31"4
&rofilaxia intoxicatiilor: 'reventia nu este niciodata suficienta in toxicologie .@ata de o intoxicatie acuta ne putem prote&a aproape intodeauna , daca suntem avizati . Este necesara adaptarea permanenta a cunostintelor medicilor cu specializare toxicologica mereu in sc/imbare a intoxicatiilor acute .(ezvoltarea centrelor pentru intoxicatii a contribuit in tarile occidentale la scaderea mortalitatii prin intoxicatie acuta la copil .
". Concluzii In concluzie putem spune ca nitratii si nitritii afecteza nu doar mediul incon&urator, ci si sanatatea umana in anumite cazuri putand provoca afectiuni foarte grave. Nitratii scad rezistenta generala a organismului, iar consumul de apa si vegetale poluate pot declansa met/emoglobinemia sau ,,boala albastra, frecvent intalnita la copii mici. Poala albastr este o met/emoglobinemie care afecteaz cel mai des 0i cel mai grav copii mici, put2nd fi letal pentru sugari. feciunea, care intr n r2ndul intoxicaiilor, poate s apar 0i la aduli, ns cu o manifestare mult mai 0tears 0i uneori fr a se exterioriza prin semne. @emeile gravide intoxicate, c/iar 0i asimptomatic, cu nitriii din apa de f2nt2n, pot na0te copii cu malformaii. (in cauza acestei tulburri, fie ea 0i minor, ftul poate muri n orice stadiu al sarcinii. Met/emoglobinemia este cauzat de trecerea fierului bivalent din /em n forma trivalent 0i, n consecin, a /emoglobinei n met/emoglobin. Met/emoglobinemia, care se manifest prin cianoz /emiglobinic, fatigabilitate, ameeli, cefalee, erupii, /ipoxie. Ma&oritatea met/emoglobinemiiilor sunt de origine 19
exogen exist2nd ns, 0i forme endogene 3ereditare, prin deficit enzimatic, enteroautointoxicaii4. *onduita in fata unei intoxicatii acute este guverata de doua ,,reguli de aur: 6rice suspiciune de intoxicatie trebuie considerate ca intoxicatie adevarata si, in consecinta sa se actioneze fara ezitare) rebuie castigat timp 7 fiecare minut pierdut reprezinta o cantitate in plus de toxic absorbit, mai ales atunci cand calea de patrundere a fost digestiva. ratamentul consta in metode de decontamionare, administrare de antidot, metode de sustinere a pacientului intoxicat, metode de resuscitare si stabilizare a pacientului. lgoritmii resuscitarii bolnavului critic trebuie adaptat in cazul bolnavilor intoxicati, deoarece mecanismele stopului cardio-respirator sunt diferite decat cele pentru care sunt concepute protocoalele standard. Intoxicatiile copilului reprezinta una dint problemele ma&ore ale practicii pediatrice, atat prin frecventa lor in crestere, cat si prin gravitatea lor deosebita si marile probleme de diagnostic si atitudine terapeutica pe care le ridica.
"I. *ibliografie 1. $. 8. 9. !. >. ?. ;. <. 1". 11.
'rogram de extindere a sistemului medical de urgenta REM%%S III 7 $""9. rgente medico-c/irurgicale 7 $"1" Cucretia itirca. Manual medicina interna *orneliu Porundel $""9. nalize si evaluari toxicologice *lu&-Napoca $""8. (octor M. D/ineraru 7 despre poluarea mediului cu nitrati. Maria *TCIN6I, conf. dr. ing.,Universitatea *onstantin PrancusiU, g-Viu. Roxana-Dabriela '6', s.l.dr. Wniversitatea *onstantin PrancusiU, g-Viu. D/id de Nursing 7 Cucretia itirca $""1. *onf. ( ring. Polcu *onstantin 7 universitatea imisoara. Ministerul mediului si padurilor $"1". 'lasmatic laborator products
1!
