Explorează lumea în 84 de pagini bogat ilustrate cu DESCOPERĂ, revista de ştiinţă, tehnologie si călătorii. Apare în prima zi de vineri a iecărei luni. DESCOPERĂ este
un supliment al Ziarului Financiar.
Dan Apostol
!isterul cetăţilor aurului Ascen Asc ensiu siunea nea si "
decăderea marilor civilizaţii civilizaţii egeene egeen e
"artea de #u$unar cunoştinţe la îndemn!
Dan Apostol
!isterul cetăţilor aurului Ascen Asc ensiu siunea nea si "
decăderea marilor civilizaţii civilizaţii egeene egeen e
"artea de #u$unar cunoştinţe la îndemn!
© Editura cartea de #u$unar
#oate #oate drepturile rezervate. $rice reproducere, integrală sau parţială, prin orice mi%loace, eectuată ără consimţăm&ntul editurii este ilegală şi constituie un delict sancţionat de 'egea (reptului de Autor şi de )odul *enal. )oordonator+ (an Apostol -+ #itel /olea ecretar de redacţie+ -eta 0laicu edactor+ odica 1retin #ehnoredactor+ )ristian (inu )operta 2+ )ristian (inu
(irector !ar3eting*ublicitate+ -eorgeta !oldovan )onsultant redacţional+ #udor $ctavian Descrierea C% P a &i#liotecii 'aţionale a Romniei APOS(O), DA'
Di-u$are. )i#r!ria 'O% ' O%
tr. )omana nr. :?, 1ucureşti, sector ; #elax+ >>>.86.84 email+ nmpBxnet.ro 'DC /rup 0111 SR)
*isterul cet!ţilor aurului. Ascensiunea şi dec!derea marilor ci+ili$aţii eeene (an Apostol 1ucureşti+ cartea de #u$unar
*9ţa *resei 'ibere, nr. ;, )asa *resei 'ibere, )orp ), *arter, 1ucureşti, ector ; #el+ #el+ >?:.7>.??"
2,15 6798:;9669: 6798:;9669: 6<8=
Email+ oiceBndc.ro
Editura cartea de #u$unar tr. #o3io nr. ;, 1ucureşti, sector ; ).*. ;:9$.*. ; #eleon+ >?.>?.:, >?.>?.:> /ax+ >?.>?.: !obil+ ?744.76.8:6 E9mail+ oice@cdb,ro .carteadebuzunar. ro .cdb.ro )ontact+ #itel /olea <-=
/ax+ >?:.7>.>?"
(ip!rit la. CoPrlnt
#el.+ #el.+ 46?.8>.4; 46?.8>.4; ax+ 46?.8>.4 46?.8>.4 e9mail+ vanzariBimp.ro Editura P2'C(
1d. #imişoara, nr. ;6, 1ucureşti, ector C #eleon + >;;.:8.?4, >;>.?.47D /ax+ >;>.?.48 Email+ paideiaBx.ro
25#$()EE
M
iracolul Minoic: ţara Regelui Minos a fost prima putere mediteraneeană din istorie care şi-a întins reţeaua de baze navale şi comerciale din Creta pînă în Insulele Britanice şi pe malurile Mării egre! "ase de luptă înfricoşătoare# palate magnifice# bogăţii fabuloase# o artă şi o lume de un e$traordinar rafinament# a preoteselor animiste magi şi alc%imişti deopotrivă -# a marinarilor-neguţători# a femeilor care luptau şi a prinţilor efeminaţi!!! Regatele Miceniene: cetăţi ciclopice# construcţii rivalizînd cu cele egiptene# mezo-americane ori c%ineze# o societate violentă# aflată în veşnic război cu vecinii# splendide arme şi eroi de epopee# la apogeul civilizaţiei europene a bronzului! &i un sfîrşit tragic# la care au contribuit - ironie a 'estinului - triburile de amazoane din (uropa de ord-(st# prinse în avalanşa cataclismică a ceea ce )ntic%itatea va numi# cu groază., *Marea Invazie (geeană+# cea mai largă dislocare de populaţii cunoscută în istorie pînă la începutul erei noastre! )cestea sînt *regatele cetăţilor aurului+ prezentate în lumina desco peririlor ar%eologice de ultimă oră# ce reînvie fascinantele civilizaţii minoică şi miceniană# urmaşele îndepărtate în timp# dar inevitabile# ale eternei )tlantida# adevărata precursoare a culturii şi societăţii europene sau *occidentale+!
Misterul cetăţilor aurului
1'E,#E!' FE2'$ S-a întîmplat în Cornwall... foşnet# trosnetul crengilor rupte! ,ssa a tresărit! Rămăsese 0nlîngă izvor# în genunc%i# cu capul întors spre locul de unde răsunaseră zgomotele# cu pletele căzîndu-i spre apă ca o cascadă de cîrlionţi negri-albăstrui! (ra în milocul pădurii# departe de portul ridicat de poporul ei cu abia zece ani în urmă# în .ara /essen# la capătul lumii cunoscute! 'ar trebuia să îndeplinească ritualurile sacre# care-i legau pe cretani de aturaMamă# dătătoarea vieţii şi a morţii! &i pentru asta avea nevoie de şerpi - greu de găsit în acele locuri ceţoase# umede şi reci! 0n nou foşnet# şoapte! ,ssa s-a prefăcut că nu le ia în seamă# înc%izînd oc%ii şi aplecîndu-se pînă ce a atins cu buzele c%ipul oglindit în ape - c%ipul celeilalte, sora sa de 'incolo# de pe tărîmul unde fiece om şi fiece animal erau veşnic tineri# erau zei!!! (ra prea mult pentru tinerii păstori ai tribului dintre dealuri! iciodată nu intraseră în pădurea misterioasă şi ameninţătoare - însă ploaia şi fulgerele din aun rătăciseră destule vite# iar ei s-au aventurat să le caute! 'oar ca să dea peste zeiţa aceea de o frumuseţe care tăia răsuflarea! 1eiţă2 u# femeie3 Ce zeiţă ar fi rămas goală şi neautorată# aşa cum venise pe lume# oferindu-se făpturilor cerului# apelor şi pămîntului cu o supunere ce c%ema# îndemna# ca şi trupul firav# cu sîni mici# nefiresc de alb - aproape o copilă# dar atît de tulburătoare# de altfel decît tot ce văzuseră vreodată!!! )u ieşit dintre desişuri# apropiindu-se de străina ce se prosternase# oarbă şi surdă la orice! Cîţiva paşi# încă şovăitori# apoi unul a întins mîna spre şalele arcuite şi!!! în clipa aceea# femeia a ţîşnit în picioare! .inea un coş de nuiele# parcă apărut de nicăieri# şi dinăuntru au zburat înspre bărbaţii uluiţi nişte curele negre-verzi# care se zvîrcoleau şuierînd!
'lestemul zeilor
4tînga: Preoteasă animistă la izvorul sacru (reconstituire de Venzelos). Leii au trăit în Creta Minoică pînă în 11 î.e.n., iar la Cnossos era uzuală îm!lînzirea lor. 'repta: "#rodita si Pan, reminiscenţe ale animismului în perioada $elenistică clasică grup statuar de marmură (%recia, secolul & î.e.n). "r$iva autorului.
4cuturîndu-se de şerpii furioşi# păstorii au mai apucat s-o zărească pe străină ridicînd o armă ciudată# a cărei lamă lucea ca flacăra# c%iar şi în penumbra dintre arbori!!! &i as ta a fost tot! 5ădurea a mai răsunat o vreme de zgomote învălmăşite - %o%otele de rîs ale femeii# nebunia goanei bărbaţilor! 5e urmă s-a lăsat liniştea!!! )ceastă scenă s-a petrecut - cu mai multă sau mai puţină e$actitate a detaliilor - în Corn6all# acum 7 899 de ani! ,ssa era preoteasă a Cultului &erpilor şi# probabil# fiica unui bogat negustor cretan! "enise din baza navală şi comercială ridicată de flota minoică la 7 ;m de actualul 5l
89 î!e!n!# în cadrul unei reţele strategice de puncte fortificate pe ambele coaste ale Mînecii# vitale pentru
Misterul cetăţilor aurului.
aprovizionarea metropolei cu staniu şi cupru# Britania fiind principala furnizoare a lumii mediteraneene! 5înă în vara lui 99=# cînd au fost găsite vestigiile a două asemenea aşezări în sudul )ngliei şi# ulterior# ale altor trei pe coastele atlantice franceze# e$ista certitudinea sc%imburilor comerciale# însă nu se putuse demonstra întemeierea unor baze cretane permanente în Insulele Britanice# locuite pe atunci# din Corn6all pînă în /esse$# de aşa-numitul *popor din /esse$+# o uniune de triburi sedentare paşnice# agricultori# crescători de vite şi mineri care e$trăgeau prin decopertare bogatele zăcăminte de staniu# esenţiale pentru obţinerea unui bronz de bună calitate! Bronzul din care era făcută sabia-rapieră a ,ssei şi care le-a permis cretanilor supremaţia în Mediterana# între anii 999-=>99 î!e!n!# în ceea ce avea să fie numit# milenii mai tîrziu!!!
... Miracolul Minoic Creta: insulă veşnic scăldată de razele soarelui şi stropii purtaţi de vînt dinspre talazurile Mediteranei! 0n petec de pămînt ?89 ;m lungime şi 89 ;m lăţime ma$imă@ la răscrucea drumurilor ce unesc (uropa# )frica şi )sia Mică! 0n loc de întîlnire pentru navigatori şi civilizaţii deopotrivă# zguduit adesea de catastrofe naturale ori de năvăliri străine# teatrul unor lupte crîncene# perpetuate de-a lungul istoriei# începînd cu invazia a%eenilor ?secolul al Al"-lea î!e!n!@ şi sfîrşind cu cea nazistă ?=>=@! )ceastă insulă a fost leagănul uneia dintre cele mai fascinante civilizaţii mediteraneene antice! 'acă (giptul a rămas inegalabil prin măreţia construcţiilor sale monumentale# iar enida este considerată prima stă pînă a mărilor şi comerţului# Creta minoică poate fi numită# pe drept cuvînt# o lume a frumosului# a armoniei şi a rafinamentului! &i toate acestea la un nivel uluitor# cu forme de tranziţie prea scurte şi nesemnificative! 0nii istorici încearcă să e$plice naşterea şi rapida maturizare a civilizaţiei minoice tocmai prin situarea insulei într-o poziţie favorabilă pentru a primi influenţele tuturor marilor civilizaţii din ur# anterioare şi contem porane: egipteană# sumeriană# feniciană! )lţii afirmă că aceste influenţe au deţinut doar un rol minor# iar cretanii le-au asimilat repede culturii pe care şi-o făuriseră singuri# imprimîndu-i o uimitoare originalitate! 'escoperirile ar%eologice recente demonstrează că elementele preluate
'lestemul zeilor
ddi
F
de la egipteni şi din )sia Mică nu au avut decît un impact superficial# iar spiritul şi cultura cretană# deşi de o incontestabilă originalitate# datorează multe unei alte civilizaţii# necunoscute încă# poate c%iar cea atlanta! Muntoasă ?cel mai înalt vîrf din Munţii Ida atinge >8D m@ şi dis-punînd de puţine zone cu adevărat fertile# în nord# pe coaste şi de-a lungul rîurilor# insula beneficiază însă de o climă care permite cultivarea viţei de vie# a măslinilor# a smoc%inilor şi creşterea vitelor# în )ntic%itate# munţii şi pădurile ascundeau numeroase animale sălbatice ?predominînd cerbii şi mistreţii@# iar pescuitul a fost întotdeauna bogat# astfel că populaţia nu pare să fi cunoscut lipsurile! ($istau în Creta zăcăminte de cupru# ba c%iar aurifereE dar locuitorii se dovedeau nu numai buni agricultori sau meşteşugari# ci şi e$celenţi navigatori şi negustori# ceea ce e$plică situarea principalelor oraşe pe coastă# Cnossos# 5%aistos şi Mallia fiind porturi celebre în lumea antică! Istoria civilizaţiei minoice ?a cărei descoperire i se datorează lui &ir )rt%ur (vans@ este încă insuficient cunoscută# apariţia ei rămînînd învăluită în mister# iar perioadele de bruscă înflorire fiind adesea întrerupte de cataclisme care distrugeau aproape complet societăţile din momentele respective# fără a le împiedica refacerea ulterioară! Iată o succintă prezentare a principalelor etape prin care a trecut civilizaţia auto%tonă a Cretei antice: F >999-G99 î!e!n!: cele mai vec%i urme de locuire# o societate neo litică# înapoiată atît te%nic# cît şi cultural ?topoare de piatră# cuţite de obsidian# peşteri de locuit şi peşteri-cimitir# etc!@E F G99-899 î!e!n!: apare metalurgia aramei ?cauza presupusă - emi grarea unor populaţii din sud-vestul (uropei@! Centrele principale de pre lucrare au fost descoperite în estul insulei# la Hurnia# 1a;ro şi "asili;iE F 899-999 î!e!n!: cultura minoică timpurie - începe epoca bronzu lui şi se consolidează structura societăţii sclavagiste! "asele de piatră şle fuită şi argilă# biuteriile din aur# sigiliile# armele de bronz dovedesc o te%nologie superioară celei din Hrecia continentală# din insulele Mării (gee sau din )sia Mică! 4e foloseşte scrierea pictograficăE F 999-=99 î!e!n!: perioada construcţiei simultane a marilor palate din Cnossos# 5%aistos şi Mallia# capitalele celor trei regate principale din insulă# apărute la începutul mileniului al II-lea î!e!n!E #
1900-1700 î!e!n!: apogeul culturii minoice milocii - se generalizează metalurgia bronzului şi roata olarului ?apariţia ceramicii stil Camares@E se cristalizează, definitiv stratificarea socială în regatele de pe insulă! 5alatele sînt împodobite lu$os# flota cretană de război domină Mediterana orientală# iar cea comercială o concurează cu succes pe a fenicienilor# întreţinînd legături cu (giptul# enicia# Hrecia# Britania# )sia Mică# )frica de ord! )bandonarea scrierii pictografice pentru scrierea liniară de tip " =99-=D99 î!e!n!: o catastrofă ?probabil de origine seismică@ dis truge flota# aşezările# porturile şi toate marile palate# lovind grav civiliza ţia cretană prin anii =99 î!e!n! Jimp de o sută de ani# insula resimte din greu efectele crizeiE
F =D99-=899 î!e!n!: reîncepe perioada de înflorire şi prosperitate! Marile palate sînt reconstruite# într-un stil ar%itectural nou şi prin me tode foarte avansate pentru acea vreme# dar sînt distruse iarăşi de o catas trofă naturală prin =899 î!e!n! 'e data aceasta însă# redresarea Cretei este mult mai rapidăE F =899-=>99 î!e!n!: unificarea celor trei regate sub sceptrul dinastiei Minos din Cnossos! )pariţia carului de luptă şi a calului ?aduse din Krientul Milociu@# inventarea scutului în formă de opt şi a săbiei lungi ?rapieră@! Reconstrucţia parţială a flotei# crearea unor splendide opere de artă - apogeul civilizaţiei minoice tîrzii şi al metalurgiei bronzului în Creta! )şezări importante: Cnossos# Hurnia# 5alaicastro! Colonii şi con toare comerciale cretane pe toate coastele Mediteranei# aungînd pînă la ţărmurile )tlanticului ?5eninsula Iberică# Holful Bisca99-=99 î!e!n!: invazia a%eenilor# veniţi din Hrecia continentală! E# Creta devine o parte a lumii miceniene# dar izbuteşte să-şi păstreze autonomia politică şi originalitatea culturii! 5opulaţia se elenizează doar su perficial# palatul din Cnossos este efuit şi parţial distrus la început# se introduce scrierea liniară de tip ' alături de cea de tip ". Invadatorii sînt însă uimiţi şi impresionaţi de superioritatea culturii cretane# a te%nicii de construcţie a palatelor şi a navelor# de prelucrare a metalelor şi a cera micii# de stilul operelor de artă# al îmbrăcăminţii# al ceremonialului de la curte! (i adoptă maoritatea acestor noutăţi# sfîrşind prin a fi asimilaţi# a
Blestemul zeilor
Cnossos; Baza scării principale ţi anticamere din partea sudică a palatului ?sus - stadiu actual) *Mormîntul+temp lu ?os - reconstituire de -vans).
10
Misterul cet ăţilor aurului
se modela după obiceiurile celor cuceriţi# ba c%iar a le răspîndi pe continent! Creta nu este colonizată# urmele micenienilor fiind întîlnite mai ales la Cnossos# unde aveau o garnizoană puternică# portul şi palatul fiind folosite de o dinastie venită de pe continentE F =99-==99 î!e!n!: dorienii ?alungaţi de *triburile cîmpurilor de urne+ din 5eninsula Balcanică@ pătrund în Hrecia continentală# distrugînd în parte civilizaţia miceniană# apoi ocupă întreaga Cretă! oii invadatori aduc cu ei metalurgia fierului# dar şi brutalitatea specifică marilor migratori: palatul din Cnossos ?care cunoscuse o nouă epocă de înflorire sub a%eenii *cretanizaţi+@ este nimicit pînă la temelii# iar populaţia auto%tonă decimată! 4plendida civilizaţie minoică# lumea artei şi a subtilităţii dispare definitiv din istorie#
sucom bînd sub năvala %oardel or de efuitor i# mult mai înapoia ţi şi mai insensi bili decît a%eenii sau oricare alt popor mediter anean! Sint etizînd# s-ar putea spune că puţine civiliza ţii cunosc ute au avut parte de un destin atît de nemilo sE iar cine cunoaşt e şi înţeleg e esenţa societă ţii minoic e ar putea
adăuga# atît nedrept şi nemeritat!!!
de de
Ţara Regelui Minos Creta, pămînt cu o e$istenţă zbuciumată# a fost unul dintre locurile preferate de grecii antici pentru a-şi plasa acţiunea legendelor cu zei# semizei şi eroi! apt deloc surprinzător: civilizaţia minoică era atît de uimitoare pentru contemporani# încît considerau că singura e$plicaţie o constituia!!! autorul pe care zeii îl oferiseră dinastiei regelui Minos# rudă apropiată a lor3 în rezumat# povestea acestei înrudiri s-ar fi desfăşurat astfel: Preschimbîndu+se într+un taur uria, /eus a răpit+o pe #iica regelui 0eniciei, #rumoasa -uropa i a dus+o în Creta. "id a sedus+o i -uropa i+a născut doi !ăieţi, Minos i adamante + apoi, după ce a #ost părăsită de stăpînul 2limpului (cele!ru pentru aventurile i necredinţa sa), s+a căsătorit cu "sterios, regele insulei. La moartea acestuia, cretanii l+au proclamat
rege pe Minos, dar numai după ce tînărul i+a dovedit originea divină cerîndu+ i unc$iulu i său, Poseido n, zeul apelor, să+i trimită din adîncuri un taur al!, ca amintire a în#ăţiăr ii luate odinioar ă de /eus. Poseido n i+a împlinit ruga, porunci nd însă ca taurul să+i #ie 3ert#it tot lui, pentru
Blestemul zeilor
11
a se reîntoarce în mare. Viclean ţi lacom, Minos a ascuns taurul, 3ert#ind un ani+ mal oarecare, ceea ce l+a în#uriat cumplit pe unc$iul său. 4eputînd să se răz!une #ăţi pe #iul lui /eus, Poseidon i+a plănuit cu gri3ă revana, lovind acolo unde nu se atepta nimeni, cu cruzime, dar si cu o incontesta!ilă doză de umor. 5e vreme ce Minos ţinuse cu tot dinadinsul să ai!ă dovada înrudirii sale cu taurul divin, zeul mărilor s+a gîndit să+i dea încă una, mai deose!ită, despre care toată lumea să+i amintească în veci. "st#el încît, la nunta lui Minos cu Pasi#ae, una dintre #iicele 6oarelui, Poseidon a vră3it+o pe mireasă, #ăcînd+o să se îndrăgostească i să se dea taurului al!, ascuns într+una din grădinile palatului din Cnossos. Curînd, Pasi#ae a dat natere unui monstru cu trup omenesc i cap de taur, care se $rănea numai cu carne de om. Pentru a scăpa de #iara ce înspăimînta întreg palatul, regele Cretei l+a c$emat pe un #aimos ar$itect atenian, 5edal, cerîndu+i să construiască La!irintul, o pădure de ziduri i coloane înalte, #ără acoperit, unde ţi+a înc$is #iul, numit de toţi, Minotaur. "ici, monstrul primea un tain zilnic, compus la început din osîndiţii la moarte i prinii din răz!oaie, iar mai apoi, cînd aceste două surse au secat, din tineri (!ăieţi i #ete) trimii ca tri!ut de di#erite cetăţi din %recia con + tinentală i insulară. Pînă la urmă însă, lumea a scăpat de comar mulţumită lui 7eseu, #iul lui Poseidon i+al prinţesei ateniene -tra. 7înărul erou, a3utat de "riadna (#iica lui Minos) i 5edal, l+a răpus pe Minotaur i a reuit să iasă din La!irint, #ugind apoi cu "riadna. Mîniat, Minos i+a azvîrlit pe 5edal i Lcar# #iul acestuia, în La!irint. "tenienii i+au #ăurit aripi din pene lipite cu ceară i au pornit în z!or spre %recia, dar Lcar# ridicîndu+se prea mult în văzdu$ i+a atras pedeapsa lui 8elios (6oarele), care l+a #ăcut să se pră!uească din înalturi. între timp, tau+ rul lui Poseidon, ce se săl!ăticise i pustia Creta, a #ost prins de alt erou #aimos, 8erades, #iul lui /eus i+al reginei "lcmena i dus în "rgos (%recia). Talentul de povestitori şi fantezia inepuizabilă a vec%ilor greci sînt bine cunoscute! 'ar sînt toate acestea numai legende2 'escoperirile ar%eologice din ultimele două secole tind să confirme ori să infirme unele elemente# deşi nu întotdeauna cele previzibile! 4pre e$emplu# Creta nu putea pretinde în anii =899 î!e!n! tribut de la )tena pentru simplul motiv că# la acea dată# statul atenian nici nu e$ista# el cristalizîndu-se prin anii 99 î!e!n! în sc%imb# abirintul era într-adevăr o parte componentă a palatului de la Cnossos# dar avînd o cu totul altă întrebuinţare decît cea pe care i-o atribuie legenda# în ceea ce priveşte zborul lui 'edal# el nu a fost desigur decît o fantezie# care dovedeşte însă cît de impresionaţi erau
Misterul cet ăţilor aurului
străinii de geniul te%nic al ar%itecţilor şi meşteşugarilor cretani! ?aptul că 'edal# Icar şi Jeseu sînt consideraţi atenieni, în tradiţii transmise de atenieni, nu înseamnă mare lucru!!!@! Alte elemente îmbracă în metaforă realităţi confirmate istoric: aducerea pe insulă a primelor vite domestice din )sia Mică sau sudul (uropei prin anii G99 î!e!n!E puterea şi prestigiul de care se bucura Creta în rîndul micilor regate continentale sau insulare în anii =G99-=899 î!e!n! ?este probabil că unele dintre ele solicitaseră protecţia flotei cretane şi plăteau tribut@E bogăţiile şi autoritatea de necontestat ale regilor dinastiei Minos! Iar Minotaurul nu este o simplă legendă# încă din 5aleolitic# picturile rupestre înfăţişează oameni mascaţi în tauri şi se ştie că e$istau# atît în (uropa şi )merica de ord# cît şi în )frica# dansuri rituale legate de venirea primăverii# anotimpul trezirii naturii la viaţă şi al fecundităţii!
Cnossos: Preoteasă la ceremonia de c$emare a */eiţei minore cu erpi (statuetă de #aianţă + stînga@E Cap de auroc$ (r$9ton de ciontă - dreapta@! "r$iva a utorulu i.
Blestemul zeilor
Iubirea dintre fiica Soarelui şi Jaurul Mării era probabil un simbol de origine atlanta transmis prin intermediul egiptenilor ?în (giptul antic taurul a fost un animal sfînt# asociat de preferinţă lui Ra# zeul soarelui@# dar cretanii au ştiut să-i dea o puternică nuanţă de originalitate# fapt normal# căci insula lor datora totul soarelui şi mării! umeroase vase pictate# fresce# biuterii de aur# statuete şi pocale din perioada 899-=>99 î!e!n! prezintă# aproape obsesiv# imaginea unui bărbat cu cap de taur! Măşti ceremoniale din bronz sau aur# în formă de cap de taur au fost găsite în cîteva locuri ?Cnossos# 5%aistos# Nag%ia Jriada# Mallia etc!@ şi cercetători prestigioşi afirmă că în Creta minoică e$istau o serie de ceremonii legate de vec%iul cult al soarelui# la care participau atît bărbaţi# cît şi femei# purtînd măşti ce simbolizau soarele# marea# fertilitatea ?elemente asociate într-un fel sau altul taurului# care nu era considerat însă o zeitate# ca în (gipt@! e altfel, în anii D999-999 î!e!n!# în 5eninsula Iberică# în 4ardinia şi în sudul ranţei înflorea un straniu cult al *taurului ce dă viaţă+# în cadrul căruia# anual# fecioare alese anume erau silite să se împerec%eze cu tauri sălbatici ?auroc%ii sau Boş primigenius). )ctul se consuma ca atare şi tradiţia s-a continuat în 4pania pînă la cucerirea romană# inspirînd mai tîrziu cîteva dintre cele mai crude spectacole organizate de 'iocleţian# ero# Jitus şi 'omiţian# care aveau o predilecţie pentru legenda (uropei - doar că transpunerea ei în viaţa reală# prin asmuţirea unui auroc% în călduri asupra unei femei legate pe un cadru de butuci# avea mai întotdeauna ca urmare sfîşierea pîntecului nefericitei de către animalul înne bunit de e$citare şi de urletele din tribune# după cum consemnează Marţial! ar ce se ascundea în spatele vălului mitologic# care era adevărata viaţă a societăţii minoice şi de ce realizările acestei civilizaţii uimesc şi astăzi# aşa cum i-au impresionat pe grecii de acum patru milenii2
Oameni, ve şminte,
podoabe
in punct de vedere antropolo!ic, oamenii Cretei minoice apar ţineau unui grup deosebit de cele din Hrecia continentală ori insulară# (gipt şi Krientul Milociu# constituind o populaţie foarte interesantă# redusă numeric# dar care s-a păstrat şi în Creta contemporană! Caracteristicile sale
14
Misterul celalilor aurului
în )ntic%itate erau: statura puţin mai înaltă decît a egiptenilor ?însă arareori depăşind =#D8 m@# trupurile şi membrele zvelte# trăsăturile de o fineţe uimitoare! Iniţial se crezuse că reprezentările de pe vase sau biuterii# statuile şi picturile minoice idealizează această frumuseţe ?e$istă o e$agerare# talia e$trem de subţire a femeilor şi bărbaţilor# dar ea se datorează unui canon estetic al epocii@! 'atele obţinute în urma studiilor efectuate în anii 999-997 pe sc%elete descoperite în mormintele antice şi informaţiile furnizate de cercetări comparative între actuala populaţie a Cretei şi cea din Hrecia continentală confirmă însă întru totul imaginea generală ce rezultă din arta minoică! "izionomia tipică şi astăzi cretanilor ?c%ipul oval# alungit# bărbia retrasă# fruntea înaltă şi înclinată# nasul drept# mai curînd etrusc decît grec# oc%ii mari# denotînd vivaci
şi o intelige nţă deasupr a mediei@ se com pleteaz ă fericit cu o carnaţie în mod normal albă# dar adesea puterni c bronzat ă# contrast înd cu părul bogat şi negru ?purtat în epoca minoică în bucle tăiate scurt şi inelate pe frunte# lăsate în şuviţe foarte lungi la spate# atît la bărbaţi# cît şi la femei@! 'e altfel# artiştii cretani aveau un
deosebit de pătrunzător spirit de observaţie şi izbuteau să fi$eze cu e$actitate caracteristicile fiziologice ale unui anumit tip rasial! Mărturie stau portretele propriei populaţii# cît şi cele de greci continentali# negri# fenicieni sau egipteni descoperite la Cnossos! #ărbaţii nu erau foarte puternici# compensînd forţa fizică printr-o agilitate remarcabilă# demonstrată atît de atitudinile în care sînt redaţi grafic# cît şi de conformaţia membrelor şi trunc%iului# modul de luptă şi tipul armelor adoptate! emeile erau frumoase şi delicate# după cum arată multe statuete şi fresce descoperite la Mallia# Nag%ia Jriada şi# mai ales# la Cnossos ?cum ar fi# de e$emplu# un portret denumit *Micuţa pariziană+# care# în pofida unor stîngăcii# rămîne definitoriu pentru cretanele din )ntic%itate şi# întro mare măsură# c%iar pentru cele de astăzi@! 'espre femeia din epoca minoică# profesorul
german riedric % Matz# un erudit cercetăt or al civilizaţ iilor ar%aice greceşti scria# în volumu l său „Kreta, Myken e, Troja" („Cret a, Micene , Troia" ): *Kc%ii mari# întunec aţi# te privesc cu naturale ţe# intelige nţă şi o ironică mirare# de sub sprînce nele desenat e cu fineţe! Buze mici# viu colorate # nas îndrăzn eţ# uşor ridicat şi o
bărbie delicată alcătuiesc împreună un profil desc%is!
Blestemul zeilor
15
Cnossos: *0resca prinţeselor ?sus stadiu actual) 6ala *0rescei del#inilor ?os reconstitui re de -vans).
16
Misterul cel:;ilor aurului
$îtul# lung şi zvelt# poartă capul cu o siguranţă de sine şi o graţie desă-vîrşită ?!!!@ eminitatea e$traordinară a acestor făpturi este subliniată de felul de a se aşeza ?foarte des cu picioarele îndoite sub corp@# înclinarea bustului şi a gîtului la ceremonii# la dans ori în timpul unei conversaţii# gesturile braţelor# mişcările degetelor# lungi şi mlădioase! ($istă o lume întreagă de asemenea făpturi pline de temperament# vioaie# vesele# îndrăzneţe# care evoluează liber şi natural# c%iar în cadrul celui mai strict ceremonial de la curte! 5entru prima dată# eternul feminin este e$primat în toată frumuseţea lui# întro manieră aproape occidentală+! %n asemenea tip uman, zvelt, fin, specific &deşi unele trăsături ale sale se întîlnesc şi la alte popoare mediteraneene@# pare curios dacă este comparat cu imaginea general admisă despre omul neolitic şi c%iar cel
antic! Kr# repreze ntările grafice din orice perioad ă a civilizaţ iei minoice ?c%iar cea anterioa ră primelo r palate@ redau acelaşi gen de persona e şi fizionomii# îndreptă ţind opinia profesor ului Matz: *Jipul acestei rase de oameni nu este produsu l unei epoci tardive# supraraf inate ?şi cu atît mai puţin decade nte n!a!@ ?!!!@ (l a apărut în
Creta# probabil# încă înainte de cultura minoică timpurie+! ocul de unde a venit populaţia respectivă ?care a adus cu ea şi obişnuinţa folosirii metalelor neferoase@ rămîne însă incert! Caracteristicile antropologice elimină )frica# )sia şi Hrecia continentală# iar printre popoarele din Krientul Milociu nu se numărau prea multe de navigatori în mileniul al IIIlea î!e!n! Kricum# argumente de ordin istoric şi cultural# la care se adaugă diferenţele maore privind concepţiile despre om# 0nivers# viaţă# societate şi religie ale cretanilor# e$clud Krientul Milociu# rămînînd posibilitatea emigrării unei populaţii necunoscute din sud-vestul (uropei# care a căpătat# sub influenţa mediului şi a modului de viaţă# caractere fiziologice mediteraneene! 'ate din ultimele decenii argumentează ipoteza că populaţia venită în Creta prin anii G99 î!e!n! era un grup restrîns# care lăsase totuşi urme în 5eninsula
Iberică şi ranţa# în 4ardinia şi Malta! Jipul rasial# cunoşti nţele te%nice# arta şi civilizaţ ia acestor oameni sugerea ză o societat e avansat ă# poate c%iar pe urmaşii coloniil or şi contoar elor atlante! 'ri! inalitat ea Cretei minoice - atît de deosebi tă faţă de vecinii săi -se manifes tă în toate aspectel e şi element ele care definesc o civilizaţ
ie# de la cele mai mărunte# ca veşmintele şi podoabele# pînă la artă ?ceramică#
Blestemul zeilor 7
/
pictură# sculptură@# mod de viaţă# organizare socială# ceremonial de curte şi religios# te%nica de construire a clădirilor şi corăbiilor# arme şi concepţia de întrebuinţare a lor! (eşmintele purtate de bărbaţi erau simple şi funcţionale: cizme înalte# din piele# şi un fel de fustă scurtă care# în perioada ultimului regat minoic# se prezenta în două variante# cea de ceremonie ?avînd partea din faţă mai lungă şi împodobită cu broderii bogate@ şi cea de zi cu zi ?căpătînd forma unui s%ort@! )cest veşmînt# în general triung%iular# era susţinut printr-un cordon de piele cu ornamente metalice sau c%iar făcut în întregime din metal preţios# din şiraguri de perle ori mărgele de sticlă! a ceremonii# membrii de se$ masculin ai familiei regale şi o parte dintre nobili purtau un fel de capişoane somptuoase# adesea în formă de coroană# brodate şi împodobite cu perle# pene de păun sau crini! Se pare că# aidoma egiptenilor# bărbaţii nu aveau în nici o perioadă a anului veşminte care să le acopere bustul! a război purtau platoşe constînd din pieptare fără mîneci# făcute din piele sau din mai multe straturi de pînză groasă şi placate cu bronz# iar începînd de prin anii =D99 î!e!n!# pieptare din zale ?tip solzi sau inele@! Jot pentru luptă# niciodată la vînătoare sau la ceremonii se foloseau coifuri# întîi simple capişoane de piele garnisite cu colţi de mistreţ şi ornate cu o coamă de cal# mai apoi# după =899 î!e!n!# adevărate căşti de bronz sau aramă, proteînd capul# ceafa şi obraii şi avînd în vîrf o măciulie în care se introducea un panaş dintr-o coadă de cal! )cest tip de coif# unul dintre primele apărute în istoria europeană a fost preluat de micenieni şi a devenit celebru în urma răspîndirii operei lui Nomer# fiind folosit de greci şi macedoneni pînă la începutul erei noastre! (eşmintele femeilor erau incomparabil mai variate# mai bogate şi neaşteptat de elegante# rămînînd printre cele mai rafinate din întreaga )ntic%itate! Cretanele aveau un anumit veşmînt pentru fiecare gen de activitate ori situaţie care se putea ivi! 5entru lucru# e$erciţii acrobatice sau ocuri foloseau doar o fustă scurtă# un şorţ sau un cac%e-se$ şi o bandă de pînză pe frunte! 5entru vînătoare şi unele dansuri de primăvară îmbrăcau roc%ii de pînză subţire# scurte# drepte ?decupate la piept# avînd mîneci scurte şi o bandă lată# de culoare înc%isă# cusută la umeri# mîneci &i tiv@! Costumul de curte al prinţeselor# doamnelor nobile şi preoteselor
18
Misterul cet ăţilor aurului
era în sc%imb de o bogăţie şi o comple$itate uimitoare! 4e compunea de obicei dintr-o fustă lungă pînă la pămînt# în formă de clopot# de care se prindeau uneori >-D rînduri de volane# un şorţ brodat şi garnisit cu perle sau mărgele ori o eşarfă petrecută peste şolduri# o bluzăcorsa cu mîneci scurte# decupată în faţă pentru a lăsa sînii complet descoperiţi ?modă de origine atlanta# ulterior egipteană@ şi nişte *pălării+ conice ori semisferice ?adesea ornate cu statuete de păsări# pisici ori de alte fiinţe# făcute din plăci subţiri de bronz sau de aur@! Jalia era strînsă cu panglici sau cordoane cu franuri la capete# corsaul avea pe umeri un fel de galoane de aur sau perle şi era deosebit de frumos brodat şi împodobit! ?4andale nu se purtau decît la vînătoare şi ocuri# rar la dans# niciodată la curte sau la ceremonii@! Costume de curte atît de !ogate i complicate n+au apărut pînă în 0ranţa lui Ludovic al
i di#eră total de orice veminte de ceremon ie e=is+ tente în "ntic$it ate la popoarel e meditera neene. )od oabele *ucau un rol deosebi t de importa în nt viaţa cretanil or! 'e la rege pînă la cel mai umil# indifere nt de vîrstă şi se$# toţi aveau podoab e# fie că erau făcute din aur# fie că rămînea u simple colane de crini - florile preferat e în societat ea minoică ! Bărbaţii
purtau ?la ceremonii# la curte# la sărbători# uneori c%iar şi la activităţile zilnice@ colane de flori# coliere din aur sau bronz# brăţări la înc%eieturi# braţe şi glezne! Kfiţerii aveau numeroase insigne de aur pe pieptare ?indicînd probabil rangul militar şi unitatea din care făceau parte@# iar nobilii se întreceau în a folosi inele-sigiliu cît mai somptuoase# făcute din aur# dar mai ales tăiate dintr-o mare piatră semipreţioasă! Biuteriile femeilor erau splendide: coliere# brăţări# lănţi-şoare pentru prins părul# din aur# perle sau mărgele# diademe# inele şi# mai ales# pandantive în formă de lei# capete de tauri# octopode# albine# rozete sau crini! 'ansatoarele# preotesele# soţiile şi fiicele de nobili# femeile libere# c%iar şi sclavele aveau astfel de podoabe# mai bogate sau mai simple# dar nelipsite# după cum confirmă atît descoperirile din morminte# cît şi frescele ori statuetele din toate perioadele minoice!
O artă
fas cin ant ă întro asemen ea civilizaţ ie# plină de curiozit ate# fantezie # îndrăzn eală creatoar e şi spirit inventiv este normal ca meşteşu gurile şi mai ales arta să fi căpătat o dezvolt are deosebi tă!
Blestemul zeilor 19
Ceramica lucrată în Creta# în special cea în stil Camares ?numită astfel după peştera unde au fost descoperite primele vase de acest gen@# este una dintre cele mai frumoase din zona mediteraneană# fiind depăşită doar de cea egipteană şi# mai tîrziu# de cea miceniană! "asele sînt decorate cu motive geometrice# florale şi animaliere# în general de culoare roşie# gal benă sau albă ?în vreme ce fondul este negru@! 0n e$emplu celebru rămîne *vasul cu caracatiţă+ de la Hurnia ?secolul al A"I-lea î!e!n!@# una din capodoperele artei ceramice din toate timpurile# ce poate rivaliza c%iar şi cu porţelanurile pictate c%inezeşti! )ictura, atît cea murală# cît şi cea de pe vase# este superioară artistic manierei contemporane egiptene sau celei din Krientul Milociu şi cu atît mai mult din Hrecia continentală ?inclusiv cea ulterioară# din Micene@# fiind egalată doar de unele fresce din Jirint ?)rgolida@# realizate în secolul al ANI-lea î!e!n! în perioada timpurie se folosea# pentru reprezentările umane# o convenţie împrumutată de la egipteni: pielea bărbaţilor era colorată în roşu sau brun# a femeilor în alb! în anii =G99 î!e!n! însă# arta minoică se eliberează de această constrîngere# personaele fiind pictate ca în realitate! "i!urile sînt redate numai în profil# cu oc%iul privit din faţă ?stilul egiptean@# dar trupurile au o mobilitate şi o naturaleţe care nu poate fi găsită în frescele (giptului faraonic# în plus# supleţea stilului# predilecţia pentru linii sinuoase# curbe ori spirale şi faptul că personaele sînt sur prinse aproape întotdeauna în mişcare# dă picturii cretane o notă de prospeţime care va fi întîlnită abia în *secolul de aur al lui 5ericle+# apogeul perioadei clasice greceşti ?secolul al "-lea î!e!n!@! 5ictura epocii minoice introduce peisaul marin# precum şi reprezentarea foarte e$actă a anatomiei oamenilor şi animalelor# c%iar atunci cînd acestea sînt fantastice ?cum ar fi cazul leului cu cap de păun din palatul de la Cnossos@! 5ersonaele frescelor2 K lume impresionantă prin diversitatea ei: războinici# vînători# dansatoare# acrobaţi# regi# prinţi# curteni# preoţesc# evoluînd printre lei# cai# tauri# delfini# caracatiţe# fluturi# albine şi peşti viu coloraţi! K lume a frumosului# a delicateţei ?*5rinţul cu coroană de pene+# *'elfinii+# *Maimuţa care culege şofran+ şi *Maimuţa albastră+ de la Cnossos# *resca Maimuţelor+ şi *resca )ntilopelor+# descoperite într-o casă din colonia minoică de pe Insula J%era# *5isica pîndind fazanul+ şi *ata care
20
Misterul ceia ţilor aurului
cule!e flori+ de la a!ia Triada etc./. %n univers care pare să fi gravitat în urul a două elemente simbol: femeia şi floarea! Sculptura, la început din piatră şi lemn# trece# după anul 999 î!e!n!# într-un stadiu nou# o dată cu folosirea faianţei ?probabil preluată de la egipteni@ şi# mai ales# cu inventarea stucului ?descoperire# se pare# auto%tonă@! )ceastă pastă făcută din gips# var şi pulbere de marmură este moale la origine şi poate fi modelată în orice formă pentru ca apoi# în contact cu aerul uscat al insulei# să devină e$trem de dură# deşi casantă! Cretanii foloseau stucul pentru a realiza basoreliefuri în vederea placării pereţilor# ornamente pentru tavane şi frontoane# decoraţiuni e$terioare pentru sarcofage şi mobilă etc! începînd din mileniul al II-lea
î!e!n!# statuetele # obiect ele casnic e# vasele ?inclu siv cele mari# pentru păstra rea proviz iilor@ erau făcute din stuc# ceram ică ori faianţ ă# mai rar din piatră# bronz sau aur! obila, din piatră sau lemn# cu încrust aţii de aur şi argint# era masiv ă dar funcţi onală ?laviţe -pat# ilţuri# dulapu ri#
cufere etc!@! ($istau şi o serie de obiecte# cum ar fi pocalele sau vasele de ceremonie# realizate numai din aur# argint aurit sau bronz# după cum pentru altele nu se foloseau decît piatra# stucul# steatita sau ceramica# motivele acestei alegeri nefiind legate strict de destinaţia obiectului# ci de nişte considerente rămase necunoscute! 'acă statuetele de bronz minoice sînt mai stîngace# în sc%imb cele de faianţă ?spre e$emplu celebrele *preoţesc cu şerpi+ de la Cnossos@ nu au egal în arta europeană contemporană lor# rivalizînd cu cele egiptene şi din Krientul Milociu!
Palatelearbori şi
obsesia luminii Aritectura minoică# fără a atinge monumentalitatea celei din ţara faraonilor ori pe a celor de la Jia%uanaco şi 4acsa<%uaman# era
impres ionantă şi deţine a secret e care nu pot fi descifr ate în întregi me nici astăzi! Kraşel e# palatel e# vilele nobili mii# turnuri le care străui au din loc în loc coasta # clădiri le consac rate cerem oniilor # marile depozi te de mărfur i şi alime nte# rezerv oarele de apă# mormi
ntele boltite# sarcofagele poartă amprenta unei civilizaţii înaintate# egală (giptului şi 4umerului! ($istă trei stiluri diferite în ar%itectura cretană# identificate după cele trei
Blestemul zeilor 21
perioade de construc ţie a palatelor: secolele al AlA-lea# al A"I-lea şi al A"-lea î!e!n! Joate au însă în comun cîteva elemente: a@ lipsa voită de omogenitate şi simetrie a ansamblului# avînd ca rezultat sporirea pitoresculuiE b@ plasarea clădirilor sau aşezărilor în aşa fel încît să beneficieze# pe cît posibil# de o apărare naturală ?munţi# rîpe etc!@E c@ încercarea de a le face cît mai rezistente la cutremure prin folosirea unor grinzi# stîlpi şi coloane din lemn tare# alegerea unui teren dur ca fundaţie sau construirea unei fundaţii de piatrăE d@ facilităţi deosebit de utile şi funcţionale# denotînd un concept urbanistic modernE e@ arta amenaărilor interioare# care atinge un rafinament ce egalează# ba c%iar depăşeşte realizările similare egiptene! idurile e2terioare ale ora şelor atingeau grosimea de m# fiind ridicate din blocuri mari de piatră! Ca şi cele egiptene# sumeriene ori feniciene# nu erau încununate cu metereze şi dispuneau de foarte puţine desc%izături! 4trăzile erau# se pare# pavate# iar în ultima perioadă de înflorire minoică# portul Cnossos ?situat la 7-> ;m de palat@ dispunea de docuri şi c%eiuri din piatră în locul celor anterioare# din lemn! )alatele din allia, a!ia-Triada, )aistos şi# mai ales# Cnossos# dau însă adevărata măsură şi esenţă a ar%itecturii cretane! 1idurile e$terioare erau construite din blocuri cubice# dintr-o piatră asemănătoare alabastrului şi aşezate pe o fundaţie din dale de calcar! erestrele şi uşile erau făcute din lemn ?ca şi o parte din grinzile şi coloanele de susţinere@# placat cu aramă sau bronz! Ceea ce se remarcă în primul rînd este lipsa de simetrie# de ordine dinainte plănuită! upă cum scria Robert ! 4cranton în lucrarea „est!etic spects of ncient rt" („specte estetice ale artei str#ec!i"): *5alatul minoic lasă impresia unei structuri vegetale# asemănătoare cu un copac# unităţile sale componente fiind un fel de celule# decurgînd una din alta# amestecîndu-se între ele ?!!!@! 0n astfel de principiu ar%itectural se opune organizării monoidale egiptene şi orientale# unde întregul edificiu este conceput ca un ansamblu bine delimitat# subîmpărţit secundar+! )cest stil se reflectă în toată arta cretană# de la realizarea coloanelor ca pe un tot ?neseparîndu-le clar de capitel şi lipsindu-le de bază@ şi a vaselor de ceramică fără elemente distinct marcate ?picior# pîntec# umăr# gît# buză@# pînă la pictură şi sculptură# care dau mai curînd senzaţia de fluid# decît
Misterul cetinilor aurului
Cnossos3 Col ţul sud+vestic al palatului, cu calea de acc es acoperită (reconstituire de -vans).
de compoziţie ordonată în părţi individualizate# legate de un element central! Kr# refuzul unui canon strict# respingerea ideii de limitare a fan teziei# improvizaţiei şi libertăţii de creaţie sînt caracteristici definitorii pentru arta şi gîndirea cretană# ca şi faptul că# pentru întîia oară în (uropa antică# se manifestă un spirit total opus gîndirii orientale# alegînd omul ca factor de ma$imă importanţă în universul înconurător!
Blestemul zeilor 23
Civilizaţiile contemporane cretanilor# atît cele din Krientul Milociu# cît şi cele din Krientul îndepărtat# considerau lumea supusa unei ordini supratemporale# omniprezente# faţă de care omul nu constituia decît o entitate infimă# lipsită de importanţă! )doptînd pentru prima oară modul de gîndire opus# antropocentrist# ce avea să ducă la înflorirea civilizaţiei elenistice şi# mai tîrziu# la deosebirile maore dintre cultura occidentală şi cea orientală# cretanii vădeau un germene de materialism de factură raţionalişti şi umanistă absolut neobişnuit pentru acea epocă! 'e remarcat că# în vreme ce marile religii monoteiste ?creştină# islamică# mozaică@ au ca punct de pornire Krientul Milociu# (uropa a păstrat# nu doar în )ntic%itatea greco-latină# în Renaştere şi în (poca Modernă# ci c%iar în cele mai negre secole din istoria ei ?"-AI" e!n!@# o nestinsă flacără a raţiunii# opusă fanatismului şi supunerii oarbe# tipic orientale# strecurate insidios în Imperiul Roman# odată cu apariţia creştinismului!!! 4a palatele şi clădirile minoice se poate observa uşor că# după cum afirma r! Matz: *le lipsesc fermitatea# sobrietatea şi monumentalitatea# ancorate în timp şi în perenitate# proprii construcţiilor egiptene şi celor din vec%iul Krient# după cum le lipseşte caracterul analitic şi funcţional al ar%itecturii greceşti! )socierea forţei şi a mişcării cu iraţionalul amănuntelor componente# conferă ansamblului vraa unei lumi de vis sau de basm şi permite intuirea în spatele său a prezenţei unor oameni cu un spirit remarcabil! 'ar spiritul lor nu are nimic comun cu structura raţionalistă preluată de noi de la greci# după cum nu găseşte puncte comune nici cu universul mitic al Krientului şi (giptului# de care este mai depărtat c%iar decît de spiritul grec+! Sînt uimitoare nevoia aproape obsesivă de lumină# de desc%idere spre e$terior a cretanilor# evidenta lor claustrofobie! erestrele# terasele# logiile# balcoanele de tot felul# scările e$terioare şi interioare# flancate de coloane erau în număr mai mare decît la orice altă civilizaţie antică# după cum confortul şi calitatea amenaărilor interioare nu aveau să mai fie întîlnite în (uropa pînă în perioada de glorie a Imperiului Roman! )stfel# palatele erau canalizate# beneficiind de rezervoare şi castele de apă# ţevi de ceramică ducînd apa proaspătă spre încăperi si# respectiv# conducte pentru evacuarea apei reziduale sau a rămăşiţelor menaere! a Cnossos a fost descoperit primul closet cu apă şi scaun cu capac din istoria cunoscută a
Misterul ceîăl)
Cnossos: e!ina "ucînd *>ar9ss ?sus@ i#::nd !aie ?os@! econstituiri de la 'ritis$ 6c$ool o#"t$en s.
Blestemul zeilor
25
ome nirii &ulte rior au fost !ăsit e altel e# la Mall ia şi Nag %iaJria da@! Joat e băile # bucă tăriil e# close tele etc! disp unea u de cond uctetip ?G cm lungime şi 7G cm lăţim e@ zidit e# prev ăzut e din loc în loc cu
vane de control şi întreţiner e şi ducînd spre puţuri adînci# săpate în temelia clădirii! a acestea se adaugă sistemul de conducte care permiteau evacuarea şi captarea apei de ploaie strînsă pe acoperişu rile plate şi stocarea ei în rezervoarel e de la subsol! 5e drept cuvînt# &ir )rt%ur (vans afirma că nici în )nglia începutul ui de secol AA nu e$istau instalaţii sanitare mai com plete şi mai funcţional e decît
cele mino ice! S iste mele de încăl zire creta ne nu au putut fi egal ate în efici enţă nici astăz i# acele cana le în grilă # săpat e în dalel e de piatr ă ale pode lei ?ce aduc eau aer cald de la o *cent rală termi că+ din subs ol şi îl
difuzau egal în întreaga încăpere@ rămînînd fără rival! Mari încăperi sau gropi zidite erau destinate e$clusiv vaselor înalte şi pîntecoas e# pline cu alimenteE palatele aveau graduri ?cu despărţitu ri speciale pentru carele de luptă şi pentru depozitar ea nutreţului @# numeroas e săli de baie cu bazine de marmură sau căzi de teracotă# subterane secrete pentru ascunder ea tezaurelor # ţinerea unor ceremonii
mai deos ebite # refu giu sau evac uare în caz de asedi u! ?)ce ste tunel uri întor toc% eate# între rupte de zidur i sau grop icapcană şi susţi nute de colo ane au dat naşt ere# prob abil# lege ndei abi rintu lui@! 5e corid oare e$ist
au dulapuri cu pereţii de piatră# bănci de marmură sau de lemn scump etc! în ziduri# podele şi tavane erau practicate despărţitu ri subtil mascate şi nişte *conduct e ascunse+# care permiteau proprietar ului clădirii să asculte şi să observe tot ce se petrecea în fiecare încăpere! 0n fel de variantă antică la sistemele de supraveg %ere audiovizuală moderne şi încă una foarte eficientă# de vreme ce specialişti
i au const atat că acele tubur i acust ice de cera mică şi canal ele săpat e în piatr ă avea u nişte prop rietăţ i rema rcabi le# putîn d cond uce sune tul la zeci# c%iar la sute de metr i fără a-= disto rsion a ori a-i slăbi inten sitate a! C
eea ce este remarcabi l, ma*oritat ea acestor instalaţii şi amenaări erau prezente în )tlantida# după descrierea lui 5laton ?şi parţial# la Jia%uanac o şi Mac%u5icc%u@: piscine# băi# instalaţii de încălzire a apei# sere# terarii# grădini zoologice # apeducte# rezervoar e orăşeneşti de apă# conducte şi canale de evacuare a apei reziduale şi gunoaielo r menaere#
26
Misterul cet ăţilor aurului
Cnossos: #ala $ e b a i e a r e ! i n e i
&
sus re co nst itu ire $e %& an s'( #a la tro nu lui
&*o ssta di u ac tu al' )
Blestemul zeilor*******************************************
2+
toalete, !ra*duri cu bazine în care animalele erau spălate zilnic# ţevi şi conducte de piatră cu dimensiuni standard!!! Sălile de primire din palatele cretane# mari# spaţioase şi# desigur# încă perile familiei regale şi ale curtenilor erau de o bogăţie uimitoare! 5artea inferioară a pereţilor era acoperită cu plăci de piatră sau de marmură# încrustate cu aur şi argint ?ornamentele erau mai întîi săpate# în şanţuri se turna metalul preţios# apoi suprafaţa dalei se şlefuia pînă începea să lucească@! 5artea superioară a zidurilor ?uneori şi tavanele@ era fie placată cu panouri de lemn scump# adus din )frica# (uropa şi )sia ?abanos# c%i paros# cedru@# şi ele încrustate cu aur# argint sau perle# fie acoperită cu ţesături brodate# fie pictată cu peisae# fiinţe reale sau legendare# scene din viaţa Cretei ori alegorii ?începînd cu secolul al A"I-lea î!e!n! se introduc şi basoreliefurile din stuc pictat@! 5odelele erau făcute din dale de piatră divers colorate# aranate de obicei în motive geometrice şi şlefuite pînă ce căpătau aspectul unor uriaşe suprafeţe de g%eaţă multicoloră! Trebuie subliniat faptul că lu$ul şi eficienţa locuinţelor şi palatelor din Cnossos nu se întîlnesc la nici o altă civilizaţie contemporană sau ante rioară cunoscută# cu e$cepţia celei de la Jia%uanaco şi a descrierilor i făcute de 5laton în privinţa palatelor şi cetăţilor atlante!
Flota de r ăboi... Stilul de luptă terestru şi naval şi# în consecinţă# armele minoice prezintă particularităţi interesante# reflectînd întru totul concepţiile şi modul de viaţă al vec%ilor cretani! upă cum menţiona R! Nutc%inson în volumul „$re!istoric Crete" („Creta preistoric"), oamenii civilizaţiei minoice au fost primii mari constructori de nave din istoria Mediteranei ?şi poate# alături de c%inezi# atlanţi şi viracoc%as# ai lumii antice cunoscute@! "asele cretane# ale căror forme erau neaşteptat de funcţionale# au influenţat toate civilizaţiile cu ieşire la mare din zonă# contemporane şi ulterioare: egipteană# feniciană# greacă# romană etc! 4ilueta zveltă# lungă şi îngustă# osatura rigidă# rezistentă# c%ila şi etrava plate# etamboul bine conturat# formînd suportul pentru c%rma cu pan ?element uimitor# pentru că absolut toate navele mediteraneene antice# inclusiv cele de la începutul erei noastre# aveau
Misterul cet ăţilor aurului
Blestemul zeilor
îrmă, mult mai nesigure# mai dificil de manevrat şi mai ineficiente@# cele două catarge cu cîte o velă mare şi puntea superioară# spri inită pe stîlpi# rămîn caracteristicile navelor cretane de război! ungimea lor aungea probabil pînă la 79 m# erau propulsate %n principal prin vele şi doar secun&ar prin =9-9 perec%i de rame aşezate pe cîte un rînd la babord şi# respectiv# la tribord şi nu aveau pintenul de la provă# invenţie feniciană sau asiriană# generalizată mai tîrziu la toate navele de luptă din Mediterana! Modelul de teracotă al unui asemenea vas a fost găsit în Hrecia insulară# la 5%
30
superioare oricăror nave contemporane ?datorat sistemului de cîrmire şi celor două catarge@ şi veneau în contact direct cu ec%ipae dispunînd de o forţă fizică superioară! ($plicaţia poate fi faptul că# pe de o parte# vasele cretane le imitau pe cele ale unei alte civilizaţii# mai avansate# fără să fi preluat toate secretele acesteia şi# pe de alta# că războinicii minoici aveau o încredere oarbă în platoşele# armele şi măiestria lor în luptă# ce surclasau incontestabil realizările oricăror alte populaţii mediteraneene! a aceasta se adaugă superioritatea numerica a ec%ipaelor cretane faţă de oricare altele ?din moment ce navele lor erau mai mari decît ale egiptenilor# fenicienilor şi grecilor@ şi a însăşi flotei minoice# care# într-o perioadă poseda probabil mai multe vase decît toate statele riverane la un loc! "apt curios, navele de comer ţ cretane nu semănau cu cele de război! 'upă cum se constată din reprezentările grafice ?ceramică# picturi murale@# ele erau rotunde# greoaie ?concepute să transporte cît mai multă încărcătură în detrimentul vitezei şi al supleţei de manevră@# dispuneau de un singur catarg şi una sau două rame-cîrmă cu pala ascuţită# ceea ce întăreşte ipoteza că vasele de război nu erau o invenţie auto%tonă! Raportul dintre lungime şi lăţime era de 7 : l ?la navele de luptă G : = @ # e$ista o punte-acoperiş a calei# probabil completă# iar numărul de vîsle era redus# propulsia fiind asigurată mai ales de vela dreptung%iulară sau pătrată! )cest tip de navă a fost preluat şi perfecţionat de fenicieni şi# ulterior# de romani# rămînînd principalul vas comercial al )ntic%ităţii# deşi nesigur în navigaţie şi foarte lent! în orice caz# se ştie cu certitudine că# timp de cîteva secole# flota cretană a dominat Mediterana# urme de colonii şi contoare comerciale minoice fiind descoperite pe ţărmurile )siei Mici# ale )fricii de ord# ale Mării egre# în 5eninsula Iberică şi cea Italică# în Cipru# 4icilia# 4ardinia# sudul ranţei şi al )ngliei# ba c%iar# după cum arată unele descoperiri din ultimii ani# în )sia şi )merica de ord!
... şi armamentul terestru în ceea ce priveşte războiul terestru# civilizaţia minoică este plină de contradicţii şi surprize! 'acă între anii 899 şi 999 î!e!n! cretanii se preocupau prea puţin de arme# pacea domnind pe întreaga insulă# iar lăncile#
Misterul cet ăţilor aurului
cuţitele de bronz şi arcurile
30
Misterul cet ăţilor aurului
cuţitele de bronz şi arcurile fiind folosite doar la vînătoar e# începînd cu prima epocă a palatelor situaţia s-a sc%imba t radical! Kdată cu înflorire a bruscă a civilizaţi ei minoice# îmbogăţ irea insularil or de pe urma comerţului# transfor marea porturil or cretane în centre comerci ale ale lumii mediter aneene şi construi rea fastuoas elor
e d i f i c i i # a l t e p o p o a r e a u î n c e p u t s ă a r u n c e p r i v i r i l a c o m
e asupra acestei mici ţări# aparent lipsită de apărare# în plus# contoar ele şi coloniil e trebuiau proteat e şi asta n-o puteau face decît războini ci bine înarmaţi ! 'acă principal ul scut al Cretei =-a constitui t flota de război# armele individu ale aveau un rol importa nt în orice bătălie# fie ea pe uscat ori pe mare! Tacti ca terestră a războini cilor minoici
l ă s a m u l t d e d o r i t ! u c u n o ş t e a u c a v a l e r i a # i a r c a r e l e d e l
uptă ?aduse din Krientul Milociu # ca şi caii@ apărute la început ul secolulu i al A"I-lea î!e!n! nu serveau de fapt fapt la nimic# conducă torii ve%icule lor folosind u-le doar ca miloace de transport pînă la cîmpul de luptă3 (ste# poate# greu reu de crezut# însă nobilii cretani veneau la bătălie în care care## coborau# se aşezau în fruntea formaţiu nilo nilorr de soldaţi
ş i p o r n e a u l a l u p t ă p e o s # c a o r i c e u m i l i n f a n t e r i s t ! a p t u
l că atlanţii avuseser ă care de luptă# ba c%iar şi mari care are de transpor t pentru pentru infanteri e prima *motori zare+ a pedestra şilor cunoscu tă în istorie -# precum precum şi cucerire a (giptulu i de către %icsoşi în secolul al A"IIlea î!e!n! ?datorat ă şocului produs de folosirea carelor de luptă@ au fost lecţii care care nu le-au dat de gîndit cretanilo r! 'upă 'upă cum nici războaie
l e e g i p t e a n o % i t t i t e ? s e c o l u l a l A N l e a î ! e ! n ! @ n u i a u î
nvăţat nimic pe a%eeni: carul carul de lupt luptă# ă# o importa ntă armă grea ofensivă nu se potrivea potrivea cu individu alismul# cu tempera mentul şi dorinţa de a se face remarca ţi prin fapte fapte de arme personal personal e# caracteri stice pentru pentru cretanii# micenie nii şi c%iar grecii de mai tîrziu# întotdea una înclinaţi să confund e legendel e cu realitate a! Rezultatul: Creta eta a fost
c u c e r i t ă d e a % e e n i # M i c e n e d e d o r i e n i # i a r ) t e n a d e m a c e d o n e
ni# deşi fiecare din aceşti invadato ri se aflau# în moment ul res pectiv# la un nivel te%nolog ic# cultural şi social indiscut abil inferior statelor pe care le atacaser ă! e fapt, cretanii, popor paşnic# nu pot fi acuzaţi pentru că nu au folosit arme şi tactici ofensive ! (i nu au concepu t niciodat ă maşinări i de asediu pentru că nu au vrut să cucereas
c ă o r a ş e s a u c e t ă ţ i # n u a u f o l o s i t c a i i ş i c a r e l e c a a r m e d e
şoc pentru că nu au năvălit vreodată asupra altor
zei l or
popoare, nu doreau să-şi săgeteze vrămaşii de la distanţă pentru că aveau despre luptă o concepţie cavalerească# poate romantică şi absurdă# însă nu mai puţin curaoasă! Războiul pare să fi fost considerat un fel de întrecere sportivă între luptători# un duel între armate# care se compunea din mii de dueluri între indivizi! )ceastă idee# evidentă atît prin conformaţia şi tipul armelor cretane# cît şi prin modul lor de folosire poate părea ridicolă# dar se potrivea perfect cu principiul de bază al societăţii minoice: *Jrăieşte şi lasă şi pe alţii să trăiască+! Armele individuale erau strict defensive3 pumnalul, sabia, lancea şi scutul! 5umnalul a devenit tot mai mult# între secolele al AA-lea şi al A"-lea î!e!n!# un obiect cu întrebuinţări zilnice ?la masă# la vînătoare etc!@ sau de paradă# nemaifiind folosit în luptă ?de altfel suferise o serie de modificări semnificative: din drepte şi groase# lamele aunseseră curbe şi subţiri# iar mînerele erau adevărate opere de artă@! ăncile# lungi de =#9- m# aveau vîrfurile rombice sau în formă de frunză de salcie# subţiri şi elegant prelucrate# cu marginile foarte tăioaseE se foloseau probabil în lupta de apropiere# fiind mînuite astfel încît să ani%ileze adversarii mai puternici înainte ca aceştia să-= poată atinge pe purtător! 0n scop similar avea sabia# principala armă a războinicilor cretani! erivată din cuţitele de la începutul epocii bronzului# sabia a apărut în (uropa prin anii 999 î!e!n!# şi prima civilizaţie mediteraneeană care i-a intuit valoarea în luptă a fost cea minoică! 4ăbiile din insulă difereau ca formă şi mod de întrebuinţare# atît de cele egiptene ori asiatice contemporane lor# cît şi de cele ulterioare# ale Hreciei continentale! Cretanii# oameni agili# însă nu deosebit de vînoşi# doreau să-şi ţină la distanţă potrivniciiE se mişcau foarte iute# e$ecutînd o scrimă complicată# căutînd să nu fie atinşi# iar în momentul cînd atenţia adversarului slăbea# îl stră pungeau cu o lovitură bine ţintită! 'e aceea# săbiile lor erau lungi ?l m@# înguste# cu o nervură mediană# tăişurile mai ascuţite la vîrf decît în partea de os şi garda mică! Jeaca# tot din bronz# era bogat ornamentată# ca şi mînerele! K sabie descoperită la nivelul primului palat din Mallia are minerul făcut din calcar placat cu aur şi terminat cu un cristal de stîncă frumos şlefuit! 0n alt e$emplar# din perioada ultimului palat din Mallia# are pe mîner un relief de aur reprezentînd un acrobat# iar garda i se prelungeşte în sus# de-a lungul lamei# asemeni unor coarne de taur! a
Misterul cet ăţilor aurului
)aistos, Cnossos, în morminte şi aşezări din întreaga insulă au fost ? găsite spade-rapieră splendid împodobite cu plăci de aur# faianţă# abanos# cedru# fildeş# cu agate sau cristale de stîncă! 4pecialiştii sînt de acord că aceste arme erau mai robuste# mai rezistente şi mai tăioase decît săbiile de bronz egiptene# %ittite# feniciene# a%eene şi c%iar c$ineze şi# în orice caz# superioare celor de fier ale dorienilor! ?5arado$al# metalurgia fierului nu izbutea să producă la început obiecte atît de bune ca aceea a bronzului# care avea o tradiţie de milenii şi prima umătate a aşa-numitei *(poci a fierului+ a fost dominată# calitativ# tot de armele şi uneltele de bronz! ierul prezenta însă un avanta maor: zăcămintele fiind foarte frecvente# iar te%nologia de obţinere relativ simplă# obiectele de fier erau mult mai ieftine decît ec%ivalentele lor din bronz# putînd fi produse repede şi în număr mare!@ Scutul înalt# în formă de opt a fost o invenţie cretanăE nici o altă civi lizaţie - cu e$cepţia celei sardineze - nu =-a preluat# pentru că se potrivea numai modului de luptă amintit! 5rotea întreg corpul# de la bărbie pînă la glezne# iar scobiturile făcute în părţi# la umătatea sa erau destinate să permită mînuirea lăncii şi a săbiei! )cest tip de pavăză consta dintr-o ramă întărită cu nervuri longitudinale şi transversale# curbîndu-se spre interior ?astfel ca suprafaţa să-= acopere pe purtător ca o carapace@# pe care se întindea o piele groasă şi tare! K curea longitudinală# trecută pe deasupra umărului şi un mîner fi$at la milocul scutului permiteau manevrarea! )rma era incomodă şi greoaie! Jrebuia adusă în car şi servea probabil la apărarea de săgeţile# pietrele şi suliţele adversarului# în faza apropierii celor două armate# iar mai apoi# în lupta cu lancea! Cînd se aungea la săbii se pare că scutul era abandonat# războinicul punîndu-şi nădedea în agilitatea şi iuţeala sa! Jipul de scut contrastează cu spada şi conformaţia anatomică a cretanilor! a început s-a crezut că el a fost con ceput tocmai pentru a compensa apariţia săbiei lungi ?care împunge@#E deci a acoperi tot corpul! 'ar săbiile minoice erau destul de ascuţite pen-# tru a trece prin pielea de taur a acestor scuturi# care n-ar fi fost decît o povară inutilă şi periculoasă în duelul cu alţi războinici cretani! E 52plicaţia parado$ului constă în aceea că# probabil# scuturile n-au fost3 inventate în timpul ciocnirilor dintre regatele din insulă - care# de altfel#E erau doar nişte lupte dinastice# purtate la scară militară redusă -# ci mai
Blestemul zeilor
33
curînd după contactul cu populaţii e$terioare numeroase# compuse din indivizi puternici şi care foloseau arcul# praştia şi suliţa! Carul se compunea dintr-o a2 ă cu două roţi mari# o ladă desc%isă la spate# o oişte şi un ug pentru în%ămarea celor doi cai! într-un car puteau sta doi oameni şi este de mirare că nobilii minoici nu s-au folosit de e$perienţa egiptenilor# care preluaseră de la %icsoşi acest ve%icul de luptă ?aveau ec%ipae formate dintr-un vizitiu# de obicei sclav# şi un luptător care mînuia arcul# uneori lancea# c%iar din goana carului@! 0n motiv poate fi acela că terenul insulei# pietros şi accidentat nu permitea manevre şi desfăşurări de care asemeni deserturilor din Krientul Milociu şi cîmpiilor asiatice! însă e$ista şi o altă cauză, ce i-a făcut pe cretani să nu-şi folosească la ma$imă eficienţă navele de luptă# să nu adopte o tactică adecvată apărării palatelor ?asediatorii erau lăsaţi să escaladeze zidurile# fiind răpuşi abia cînd aungeau pe creastă sau la ferestre# cu lancea şi sabia# ca pe cîmpul de luptă# ceea ce nu ar fi izbutit să stăvilească valurile continue şi masive@ şi să nu considere arcul o armă onorabilă! Societatea minoică# pacifică prin e$celenţă# nu #oia să se preocupe de război# să-şi perfecţioneze stilul de luptă# să-şi risipească inteligenţa# energia# timpul şi bogăţiile pentru fabricarea de arme! C%iar săbiile# mîndria nobililor cretani# par a fi fost mai curînd un însemn distinctiv al castei# un obiect de folosinţă în scopuri individuale ca în ranţa lui udovic al AlII-lea! )semeni muşc%etarilor# bărbaţii din societatea minoică priveau războiul ca pe un concurs de îndemînare sau un mod mai ieşit din comun de a-şi petrece timpul# atunci cînd se ivea ocazia! Abia în secolul al A"-lea î!e!n! dinastia Minos încearcă să sc%imbe cîte ceva# îngriorată de generalizarea conflictelor în zona mediteraneană! Se an!a*ează trupe de mercenari a%eeni# asiatici sau africani ?negrii nubieni# în ec%ipament cretan şi sub comanda ofiţerilor cretani# constituie o gardă regală foarte impresionantă# aşa cum apare ea pe o frescă din Cnossos@# armurierii şi ar%itecţii au de lucru ca niciodată pînă atunci# se fac eforturi disperate de a reconstrui flota de război# se e$perimentează noi arme şi te%nici de luptă ?scutul în formă de opt# formaţia compactă de lăncieri pedeştri@# se înmulţesc fortificaţiile de spriin şi capcanele în urul cetăţilor!
34
Misterul cet ăţilor aurului
Cnossos: -atura su$ică a curţii interioare i scara de acces spre capelă ?sus@E Pavilion de primire ?os@! econstituiri de -vans.
!lestemul zeilor ********************************************************************* 35
ar este prea tîrziu: cretanii nu pot să ia în serios aceste pregătiri# nu cred în pericol# iar atunci cînd a%eenii şi# mai tîrziu# dorienii atacă# elementul surpriză este total!!! Care poate fi e2plicaţia acestei atitudini# considerată de unii istorici drept o dovadă de decădere# de criză internă ?socială# economică şi morală@ a unei societăţi căreia invaziile i-au dat doar o ultimă lovitură şi nu lo#itura %otărîtoare2
Civiliza!ie sau decaden!ă" în pofida numeroaselor descoperiri ar%eologice din ultimele decenii ştim încă foarte puţine despre Creta străvec%e# care# *privită din perspectiva istoriei# rămîne mută la o sumedenie de întrebări fundamentale+# după cum scria riedric% Matz! Maoritatea informaţiilor sînt deductive# bazîndu-se pe imaginile pictate pe vase# pe fresce# basoreliefuri# statui# obiectele şi armele găsite în morminte# vestigiile aşezărilor din insulă# legendele grecilor# menţiunile fenicienilor şi egiptenilor despre societatea minoică şi elementele preluate de a%eeni în cadrul civilizaţiei miceniene! 'ar urmele palpabile nu oferă decît o viziune fragmentară# legendele una îmbrăcată în metaforă# iar micenienii au modificat unele invenţii# te%nologii# stiluri artistice şi obiceiuri împrumutate# în timp ce altele nu i-au interesat deloc! ' sursă sigură de informaţii s-ar fi dovedit istoria# literatura# mitologia# operele scrise c%iar de cretaniE însă ar%ivele şi bibliotecile palatelor din Cnossos# 5%aistos şi Mallia nu au supravieţuit invaziilor şi cutremurelor# de-a lungul a mai bine de trei milenii! 4-au păstrat numai cîteva fragmente de te$te# dar# din nefericire# scrierea cretană vec%e n-a putut fi descifrată şi# de aceea# această lume este departe de a fi înţeleasă în toată splendoarea şi comple$itatea ei! 4a început# prin anii >99-=99 î!e!n!# scrierea era pictografică# pro babil datorită influenţei egiptene# dar cu totul deosebită de %ieroglifele (giptului faraonic! 'upă =99 î!e!n! se adoptă scrierea liniară tip " ?pe tăbliţe de lut ars# apoi de aramă@ într-un alfabet ideografic şi într-o limbă necunoscută# foarte probabil neindoeuropeană! )ceastă scriere va fi menţinută pînă la ocuparea insulei de către a%eeni şi c%iar după aceea# pînă
36
Misterul cet ăţilor aurului
F în secolul al Alllea î!e!n! )%eenii au luat ca model alfabetul " şi -au adaptat limbii lor ?greaca ar%aică@# inventînd scrierea liniară tip B! Jre ; buie menţionat că scrierea pictografică din Creta a fost a cincea apărută# în istorie# după cele %ieroglifică egipteană# cuneiformă asiriană# %ierogli fică din Mo%eno'aro şi c%ineză ?e$ceptîndu-le pe cele ale protocivilizaţiilor originare# atlanta şi viracoc%as@! 'e asemenea# alfabetul de tip " şi# cel de tip ' reprezintă unui evident progres faţă de scrierile anterioare şii PE nu au fost depăşite decît de alfabetul consonantic fenician de semne# !!E care# preluat şi modificat de greci şi romani# stă la baza scrierii europene Ec moderne! E
upă descoperirea palatului lui estor de la 5ilos ?Hrecia continen-
găsire a unei ar%ive regale de tăbliţ e scrise în alfabe tul F ?ca şi cele de la Micene sau o parte din cele de la Cnossos @# un tînăr ar%: Q! tect englez# Mic%ael "entris a reuşit să le descifre ze ?folosin d metodel " de decodifi care ale serviciil or secrete britanic e@! "entris a murit într-0 tra!ic acciden t, dar cercetăr ile sale
au fost continuate de un elenist r. marcă# profesorul So%n C%ad6ic;# şi astăzi# civilizaţia miceniană şi dezvăluit o parte din taine! u şi cea minoică însă# căci pentru descifrări E limbii cretane străvec%i nu e$istă nici un indiciu# ea neasemănîndu-se c vreo altă limbă cunoscută# vie sau moartă! 5uţinele tăbliţe descifra , ?parţial@ sînt scrise în alfabetul ' şi redactate la Cnossos# în epoca o paţiei a%eene!!! ar vesti!iile areolo!ice pot umple multe !oluri. 5conomia Creţi antice se baza la început pe agricultură ?orz# mei# grîu# măslini# viţă vie# smoc%ini# curmali@# creşterea animalelor ?bovine# capre# porci# of pescuit# albinărit şi meşteşugărie ?legată în special de prelucrarea metî lelor şi olărie@! însă# odată cu secolul al AA-lea î!e!n!# comerţul cîştig treptat preponderenţa! Insula devine o ţară de
navig atori şi negu stor asem eni )ngli ei şi Klan dei din secol ele al A"II -lea şi al A"II I-lea e!t ($ist ă# desig ur# oame ni cu preoc upări mai *tere stre+: nobil i ?mari pro priet ari funci ari# războ inici# curte ni# repre zenta nţii cultel or anim iste@ oame
ni liberi ?păstori# agricultori# meşteşugari@# sclavi# însă toate cat goriile sociale simt o irezistibilă atracţie pentru mare# pentru aventură cunoaştere! Kamenii liberi devin marinari# pescari sau colonişti# nobi construiesc corăbii şi finanţează e$pediţii# familia regală contribuie
Blestemul zeilor
3+
desciderea contoarelor comerciale, r ăzboinicii nu se sfiesc să facă negoţ! 4e poate desluşi în aceste transformări suflul de energie şi vitalitate al unei civilizaţii tinere! Rafinamentul şi bogăţia etalate acasă nu aung la stadiul de opulenţă gratuită al marilor imperii antice: 5ersan şi Roman! 4înt mai curînd dovada unei nevoi de frumos şi al unui bun gust care se vor transmite prin a%eeni în Hrecia continentală# influenţînd puternic cultura elenistică# rămasă una dintre cele mai remarcabile din umea "ec%e! %nii istorici afirmă că societatea minoică ar fi fost în decădere# argumentînd aceasta prin lu$ul armelor# obiectelor# veşmintelor şi clădirilor# prin *efeminarea+ bărbaţilor# prin rolul important ucat de femei în viaţa insulei! Ideea nu se susţine la o analiză mai atentă! în primul rînd# regatele cretane nu prezintă nici unul dintre semnele de decadenţă economică# politică şi socială întîlnite la alte state în perioada dinaintea destrămării lor! Civilizaţia minoică nu avea uriaşa pătură funcţionărească şi preoţească neproductivă# pe care fela%ii şi sclavii (giptului antic trudeau din greu s-o întreţină# nu ţinea sub ocupaţie militară alte popoare# storcîndu-le de resurse# ca Imperiul Ktoman# nu îşi edificase un imperiu comercial prea vast pentru posibilităţile sale asemeni Klandei# nu cunoştea criza politică internă şi nici decadenţa morală de la sfTrşitul Imperiului Roman sau# mai tîrziu# a celui Bizantin! u trata populaţiile cu care venea în contact cu cruzimea neomenească a asirienilor# nu avea trufia vană şi oarbă a micenienilor# disciplina prea rigidă a Imperiului C%inez sau birocratismul e$acerbat al Imperiului IncaşE nu practica sacrificii umane ca aztecii sau cartaginezii şi nu era un anacronism menţinut în viaţă de conte$tul internaţional# ca Imperiul )ustro-0ngar! Armele cretanilor nu erau ineficiente şi lu$oaseE după cum a demonstrat specialistul englez )! 4nodgrass# în comparaţie cu altele din perioada respectivă# calitatea lor impune şi provoacă uimire! aptul că nu erau folosite la ma$ima lor eficienţă# că tactica de luptă lăsa mult de dorit se datorează nu decăderii# laşităţii# incapacităţii ori trufiei# ci dorinţei de pace şi unui spirit prea optimist# prea elevat# care nu admitea ideea că oamenii s-ar putea ucide între ei ca nişte fiare! Contoarele comerciale erau locuri de scimb şi nu de e$ploatare# asemeni celor portug%eze! u au fost nicăieri întîlnite urme de distrugere a
38
Misterul cet ăţilor aurului@
coloniilor şi centrelor de negoţ ?pînă în perioada marii invazii a *popoa relor mării+# cînd metropola însăşi a fost cucerită@# deci populaţiile auto% tone se înţelegeau bine cu noii veniţi! lota cretană de război nu a fost folosită pentru a supune vreunul din regatele vecine# ci pentru a protea comerţul propriu şi pe al altora de piraţii Mediteranei! &i atunci# unde sînt semnele *descompunerii+2 4e uită prea uşor că insula a fost zguduită de catastrofe naturale în două rînduri# iar aşezările ei au renăscut din ruine# mai fastuoase decît înainte! )r fi fost capabilă o civilizaţie deca dentă de asemenea performanţe2 #
Femeilupt ătoare
şi prin!i efemina!i G
în ceea ce priveşte aparenta *efeminare+ a bărbaţilor şi rolul deosebit acordat
minoică # lucruril e au o cauză mult mai profundă decît sar părea! 4tudiile din ultimel e decenii au evidenţi at faptul că vec%ile popoare preindo europen e din regiunil e Mediter anei oriental e păstrau încă puterni ce urme dintr-o organiz are socială avînd ca element central femeia! (ra# probabi l# o moşteni re a
orînduirii gentilice matriar%ale# apărută în 5aleoliticul milociu şi înlocuită ?deşi nu complet@ de patriar%at abia în 5rotoneolitic! 'upă cum scria Matz: *Civilizaţia palatelor cretane este e$presia cea mai clară şi mai înaltă a acestui tip de organizare socială! 'esigur# afirmaţia nu trebuie înţeleasă ca susţinînd e$istenţa unui adevărat matriar%at# însă nu încape nici o îndoială că# atît pe planE uridic# cît şi pe plan social# e$istenţa individului rămînea subordonată@ faptului că# din punct de vedere fizic# el era descendentul mamei sale+! Aceasta e2plică probabil rolul pe care legendele grecilor continentali îl atribuiau femeii în istoria mitologică a Cretei: (uropa# 5asifae# )riadna sînt personae principale în cadrul tradiţiilor respective# iar prezenţa lor este pe deplin ustificată! 4ă nu uităm că societatea minoică avea mulţi zei# ca oricare civilizaţie antică ?dar nici pe departe atît de mulţi ca ai (giptului# spre e$emplu@ şi e$istau culte animiste legate
de soare# mare# taur etc!# însă toate dovezil e ar%eolo gice vădesc pregna nt prepon derenţa cultului zeiţeimamă originar ă# în plus# femeile deţinea u maorit atea funcţiil or legate într-un fel sau altul de orice cult# fiind preotes e# dansatoare# oracole etc! ?K lungă perioad ă# zeităţile cretanil or au fost e$clusi v
Blestemul zeilor
39
feminine3 zeiţa-mamă a pămîntului# zeiţa muntelui# cea a arborelui# cea a mării# stăpîna animalelor# zeiţa nudă a păsărilor# cea a şerpilor etc! C%iar în dansurile legate de cuplul simbolic taur-femeie# elementul masculin era secundar# aproape de recuzită# asemeni şerpilor sau păsărilor sacre# fiind destinat doar a scoate în evidenţă rolul primordial al celui feminin în apariţia vieţii!@ irenele, fie ele provenite din popor sau din nobilime, se bucurau de o libertate şi o consideraţie ieşite din comun! rescele# basoreliefurile şi picturile de pe vase arată femei participînd la vînătoare cu arcuri sau lănci# mînînd carele# ucînd un rol cel puţin egal cu bărbaţii atît în ceremonialul de la curte# cît şi în viaţa de fiecare zi! u s-au găsit în metropolă imagini sau dovezi ar%eologice# spre e$emplu arme ori platoşe în mormintele femeilor# care să ateste că acestea ar fi luptat în războaieE însă în coloniile din )nglia şi ranţa# tinerele femei erau înarmate cu săbii şi lănci# întărind garnizoana în cazul unui atac! 52istă deasemeni numeroase fresce ce le reprezintă e$ecutînd dansuri şi acrobaţii foarte periculoase la ceremoniile legate de cultul taurului! )stfel# femeile şi fetele luau parte alături de bărbaţi la cursele de călărie pe tauri neîmblînziţi sau dansau înaintea animalelor# stîrnindu-le şi ferindu-se cu dibăcie de coarnele ucigătoare# într-un fel de corrida antică! Cel mai adesea însă# participanţii la ocuri# acrobaţi profesionişti sau nu# e$ecutau un număr e$trem de periculos: venind în faţa taurului# aşteptau pînă cînd acesta îşi pleca fruntea ca să împungă# se propteau cu mîinile la rădăcina coarnelor şi# profitînd de mişcarea animalului care ţîşnea înainte# zvîrlindu-şi capul pe spate pentru a scăpa de povară# făceau un salt pe deasupra spinării lui# dîndu-se peste cap în văzdu% şi căzînd pe partea cealaltă nevătămaţi! &ir )rt%ur (vans a consultat numeroşi toreadori# matadori şi c%iar acrobaţi din întreaga lume# dar maoritatea au fost de părere că o asemenea performanţă este imposibilă! &i totuşi# ea era realizată de către fragilii cretani# femei sau bărbaţi# fapt dovedit nu doar de mărturiile grecilor continentali# ci şi de numeroase opere de artă minoice: pecetea găsită la Cnossos# pa%arul de aur de la "ap%io# şi# mai ales# celebra frescă a *acro baţilor+ de la Cnossos# prezentînd un bărbat şi două femei care sar ori se 5regătesc să sară pe deasupra unui taur uriaş! 0n alt fragment de frescă
40
Misterul cet ăţilor aurulua
Cnossos: *0resca taurului i a acro!aţilor ?sus - stadiu actual) E *6altul peste taur ?os + reconstituire de la 'ritis$ 6c$ool o#"t$ens). "r$iva autorulu
!lestemul zeilor
41
din Cnossos arată o fată care stă cu capul în os şi corpul aproape vertical# spriinindu-se în mîini de coarnele unui taur# iar artiştii minoici au surprins perfect e$presia de ma$im efort a figurii şi de încordare a întregului trup# complet gol# cu e$cepţia unei benzi pe frunte şi a două brăţări late la glezne! Cercetări recente au dus la descoperirea unui fapt e$trem de interesant pentru caracterizarea societăţii minoice: prin anii =D99 î!e!n! apare şi înfloreşte pe insulă o adevărată asociaţie profesională a femeilor pescuitoare de mărgean şi bureţi! 4cufundătoarele cretane erau ec%ivalentul mediteranean al pescuitoarelor aponeze de perle# faimoasele *ama+E plonînd în adîncuri fără veşminte şi fără altă armă decît un cuţit lung# autîndu-se la coborîre cu o piatră grea# ele stăteau -7 minute pe fundul apei# strîngîndu-şi recolta de mărgean# apoi se ridicau din cîteva bătăi viguroase de picioare! Meseria era practicată numai de femei libere# în general din clasa de miloc# uneori ?probabil pentru a evada din cotidian@ şi de către tinere nobile! %nele picturi murale şi vase de piatră gravate arată că scufundătoarele aveau pletele neobişnuit de lungi# ca un semn distinctiv şi că# asemeni oricărui înotător profesionist ţineau picioarele lipite cînd se deplasau pe orizontală sub apă# unduindu-şi trupul sinusoidal şi vertical pentru a micşora rezistenţa fluidului la înaintare - te%nică aplicată de mii de ani de pescuitoarele din ar%ipeleagul nipon şi *redescoperită+ de către scafandrii lui Cousteau! Sfîrşitul pescuitoarelor minoice a fost la fel de tragic ca al insulei: un fragment dintr-un vas pictat arată o barcă din care doi războinici invadatori ?probabil dorieni@ urmăresc cu atenţie mişcările subacvatice ale unei cretane legate cu o frîng%ie de glezne! Reduse la sclavie# obligate să trudească pentru noii veniţi# scufundătoarele au pierit foarte curînd# nu înainte să lase o imagine de neuitat în memoria grecilor continentali# ale căror legende le-au păstrat amintirea sub c%ipul naiadelor# sirenelor şi celorlalte fiice ale apei! Cu toate riscurile evidente &inclusiv al accidentelor de decompresiune, al atacului recinilor, murenelor sau caracati ţelor@# cretanele au practicat meseria de pescuitor subacvatic timp de cinci secole# ducînd faima *femeilor care trăiesc sub apă+ pînă în (gipt# 'almaţia# Junisia şi Malta!
Cnossos: Pescuitoarele $e mărgean cretane au contri!uit din plin la răspîndirea legendeiA $es.re *#emeile mării în -uropa antică. 4us - *6irenă, reconstituire de Venzelos. 6os - *0resca del#inilor de la Cnossos (stadiu actual). "r$iva autorului.
r
43 Blestemul zeilor
#ravadă2 Inconştienţă2 'orinţa de a depăşi bărbaţii2 imic din toate acestea! 5ur şi simplu# ca şi în cazul periculoaselor ocuri cu taurii# participării la vînătoare# prezenţei în contoare şi colonii îndepărtate# adesea nesigure# era vorba de fireasca afirmare a independenţei şi demnităţii unor femei stăpîne pe destinul lor! )gilitatea şi îndemînarea acestor făpturi zvelte nu le depăşeau îndrăzneala# iar graţia cu care preotesele şi doamnele de la curte îşi purtau complicatele toalete întregeşte un profil feminin atît de comple$ şi de emancipat cum nu va fi altul mai bine de trei milenii! ulte cretane preluau atribuţiile şi responsabilitatea soţilor plecaţi pe mare# iar altele îi însoţeau# făceau comerţ ori se stabileau pe cont propriu în oraşele-colonii# unde îndeplineau serviciul militar alături de garnizoanele războinicilor de profesie# în moda aranamentelor interioare se simte o influenţă preponderent femininăE atît din inventarul mormintelor# cît şi din analiza statistică a scenelor de grup şi respectiv a persona elor individuale redate în diverse opere de artă rămase reiese clar că raportul femeiLbărbaţi era egal din punct de vedere al importanţei sociale# în sfîrşit# c%iar faptul că prototipul masculin minoic nu cedează modei *eroice+# de *super-războinici+# tot mai apreciată în Hrecia continentală# )sia Mică şi Krientul Milociu ?inclusiv obiceiului de a purta barbă@ şi continuă să prefere spiritul forţei brute# este grăitor! ansurile în care un bărbat cu mască de taur mima posesiunea unei femei sau cele ale femeilor goale printre taurii sălbatici# abia capturaţi ?reminiscenţe din 5aleolitic@# au fost abandonate în perioada apogeului culturii minoice# lăsînd loc unor dansuri de primăvară# mai graţioase şi mai puţin violente! 5articipînd la aceste adevărate balete# acceptînd să fie reprezentaţi în fresce în atitudini vioaie# degaate# bărbaţii renunţau con ştient şi voit la alura %ieratică de zei coborîţi pe pămînt a faraonilor# nobililor şi preoţilor egipteni# refuzînd în egală măsură imaginea stăpînului tiranic# absolut# în casă şi în societate# pe care aveau să o cultive cu griă micenienii şi# mai ales# orientalii! in nefericire, cretanii erau sin!urii în întregul bazin mediteranean care gîndeau astfel! 5uţin numeroşi# prea înaintaţi moral# prea delicaţi# a tît ca indivizi# cît şi ca societate# oamenii din *.ara Regelui Minos+ n-au 5utut face faţă lumii brutale din ur! Influenţa lor asupra popoarelor
44
Misterul cet ăţilor aurului l
contemporane şi# prin intermediul cuceritorilor# a celor ulterioare# ramîne însă un fapt de necontestat! )rtele# scrisul# te%nica olăritului şi a prelucrării metalelor# ar%itectura# construcţia navelor# pînă şi moda vesti-
44
Misterul cet ăţilor aurului l
contemporane şi# prin intermediul cuceritorilor# a celor ulterioare# ramîne însă un fapt de necontestat! )rtele# scrisul# te%nica olăritului şi a prelucrării metalelor# ar%itectura# construcţia navelor# pînă şi moda vestimentară a )ntic%ităţii şi (vului Mediu datorează enorm acestei civilizaţii despre care ştim încă atît de puţin! Astăzi avem însă o imagine suficient de clară pentru a ne da seama că societatea minoică# unică prin rafinament şi mod de gîndire în Medite-U rana# a edificat o remarcabilă civilizaţie într-un timp e$trem de scurt şE aproape *din senin+ în termeni istorici şi ar%eologici# etapele de tranziţii de la primitivism la o cultură uimitoare fiind insignifiante! ' e2plicaţie ar fi# desigur# contactul şi influenţele altor popoareE însE cu e$cepţia carului# a calului şi a vitelor# Krientul Milociu nu pare să e$portat prea multe# iar
element ele artistice şi ar%itect urale preluate di la egipten i sînt minore compar ativ cu fondul auto%to n de imagin aţie original itate! Mai curînd a fost vorba despre influenţ a unei populaţi im cunoscu te# urmaşii din coloniil e sau bazele navale atlante scăpate dezE trului! u se ştie dacă vom avea vreodat ăo certitudi ne# dar un lucru eşti
sigur: Creta minoică# vis sc%ubertian într-o lume cutremurată de acordu: 6agneriene# a fost una dintre cele mai frumoase aventuri ale rasei umani Civilizaţia ei# c%iar dacă născută sub semnul blestemului zeilor invidiei pe fericirea pămîntenilor# rămîne un punct luminos în zbuciumata istori a omenirii# o dovadă că# învins# Kmul o poate lua iarăşi şi iarăşi de capăt# fie şi numai pentru a sfida forţele atotputernice ale unui 0nives %otărît să-= îngenunc%eze înainte de a-= răpune!
45
5$AT545 HF1$2'2 0EI52) Moarte în Cetatea Misterelor stri!ătele sutelor de mercenari adunaţi în curtea interioară a palatului Inregal# în faţa megaronului# femeile au fost îmbrîncite una spre cealaltă! 'espuiate# tremurînd în frigul zilei de iarnă# vrîstate cu roşu-vineţiu după îndelungata biciuire# păşeau cu mîinile întinse înainte# pipăind zadarnic văzdu%ul! )mîndouă aveau căşti de bronz înc%izîndu-le complet capetele# pînă la grumai! Cea a cretanei era o căpăţînă de taur# cu coarne lungi cît braţulE a femeii-războinic de la 'unăre era un cap de leu cu botul căscat# arătîndu-şi colţii! ici una nu avea desc%izături pentru oc%i# gură sau urec%i - doar în vîrful botului două găuri prin care ţîşneau aburii răsuflărilor! "emeile nu vedeau nimic; iar vacarmul răsuna înăuntrul coifurilor asemeni vuietului mării# asurzind# mărind confuzia şi spaima!!! ($act ce voiau a%eenii! Cretana era nobilă - verişoara prinţului din CnossosE cealaltă fusese lăsată ostatică de tribul ei ca să pecetluiască o pace îndoielnică! )mîndouă încercaseră să fugă# sătule de batocuri şi umilinţe# iar ilira ucisese un străer! urios# guvernatorul le %otărîse soarta într-o clipă# spre încîntarea garnizoanei# uitată în Cetatea Misterelor# uriaşa Hla# fortăreaţa de taină a regilor atrizi! Aşa că trebuiau să se înfrunte - şi una ori amîndouă aveau să piară! useseră prietene# împărţiseră aceeaşi cuşcă de piatră# acelaşi tain şi acelaşi culcuş de paie murdare# vreme de un anE însă dorinţa de viaţă# de moarte erau prea de nestăvilit! &i# în încuraările soldaţilor# s-au năpustit ca turbate! Cretana se aplecase, căutînd s-o străpungă pe cealaltă cu coarnele! 4e &tia firavă# cu braţe subţiri - cum să-i ţină piept ilirei al cărei trup vînos se călise în atîtea lupte# în lungile marşuri călare23 0n salt# o esc%ivă# o împunsătură# încă una# a simţit rezistenţa cărnii# a auzit ţipătul celei
46
Misterul cet ăţilor aurului
/
8, emeie,răz!oinic din tri!urile
de
călăreţi
masate
în
!azinul
5unării ?stînga@ i no!ila cretană
?dreapta@#
ostatice
în
uriaa
#ortăreaţă %la. încercau
să
5acă
evadeze,
prize- merele erau silite să lupte pînă la moarte purtînd
căti+capete
animaliere
de
!ronz,
#ărăl desc$izături pentru oc$i
sau
econstituiri
gură. de
Venzelos.
căreia îi sfîrtecase şoldul! )poi# toate s-au petrecut nespus de repede:: femeiarăzboinic a înşfăcato de miloc# săltîndo de la pămînt şi strîngînd cu disperare# fără să ia în seamă pumnii care-i izbeau în zadar casca! în liniştea lăsată peste cetate sa auzeau doar
răsuflăr ile şuierate aleE luptătoa relor! 'eodat ă# cu un geamăt# cretană s-a înmuiat şi ilira a crezut că biruise! K clipă mai tîrziu tresărea ca arsă# pe cînd ung%ii zimţuit e sV înfigeau tot mai adînc# gata săi dezg%io ace vîrfurile sinilor împietri ţi de ger# de durere!
răz!oiului venic BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB D
tăvălindu-se într-o S-au prăbuşit prăbuşit în nisipul îng%eţat# stropit cu sînge# tăvălindu-se încleştare ucigaşă# femeia din ord sfîşiind carnea cretanei cu colţi de bronz# bronz# cealaltă cealaltă lovind-o lovind-o cu genunc%ii genunc%ii în pîntec# pîntec# smulgîndu-i smulgîndu-i şuviţe din pletele pletele scăpate scăpate de sub cască!!! cască!!! Treizeci şi două de secole mai tîrziu# ar%eologii au aflat cine învinsese: nimeni! 'semintele celor două dou ă tinere# căştile# o brăţară cu delfini făurită la Cnossos şi un inel de gleznă din fier# semnul luptătoarelor din *triburile dmpurilor de urne+ au fost găsite într-un puţ unde se arunca gunoiul# sub temniţele săpate în temelia cetăţii Hla# refugiul secret al familiei regale atride# niciodată folosit!
Adevărata istorie a lumii lui #omer *I; ben u lieden spiegel+ sau# cum pronunţă flamanzii din 4ud# *I; ben ulenspiegel+: *4înt oglinda voastră+! imic n-ar putea caracteriza mai fidel măştile mortuare ale regilor micenieni! eţe aspre# parcă cioplite cioplite încă de cînd erau vii în piatra albă şi dură a )rgolidei# buze strînse dis preţuito preţuitor# r# crispar crisparee trufaşă trufaşă a obrailor obrailor## o veşnică veşnică încruntar încruntare! e! Nomer spunea spunea că sceptrul suveranilor micenieni fusese făurit în Klimp şi era moştenit din tată în fiu de-a lungul secolelor! Sudecind după c%ipurile de metal strălucitor# care privesc fără nici o îngăduinţă# după atîtea milenii# s-ar spune că dinastiile a%eene erau convinse de originea lor divină! &i odată cu ele# nobilimea# castă mîndră şi războinică# avea să ducă pe culmi# iar mai apoi în neant# civilizaţia din *cetăţile aurului+! Istoria $reciei peninsulare înainte şi în cursul perioadei miceniene a fost deosebit de zbuciumată:
a) Cultura helladic timpurie: 000-:00 î!e!n!: epoca neolitică! aza 4es;lo! 5opulaţii preindoeuropene care folosesc unelte şi arme din piatră cioplităE :00-:00 î!e!n!: epoca subneolitică! aza 'imini! 5relucrarea pietrei capătă o deosebită calitate! (ste folosită arama# mai întîi incidental# apoi tot mai frecventE î!e!n!: început începutul ul epocii epocii bronzul bronzului! ui! )pare )pare aşa-num aşa-numita ita :00:00-19 1900 00 î!e!n!: Wceramică a firnisului primitiv+! !!!! ! ! !
