Capete de gaurit multiax Metoda cea mai productiva de prelucrare la masinile universale de gaurit este prelucrarea cu multe scule, folosind capete multiax. Capetele multiax se proiecteaza pentru prelucrarea gaurilor unei piese sau pentru prelucrarea de pozitie a gaurilor la cateva piese simultan.In acest caz, piesele se aseaza pe masa rotativa , cu ajutorul careia ele trec (manual sau automat) de la o pozitie de lucru la alta. Astfel, la gaurire, adancire si alezarea alezajului unei piese se poate folosi capul multiax si masa rotunda rotitoare cu patru pozitii, care efectueaza simultan prelucrarea a trei piese. Numarul axelor capului si amplasarea lor reciproca depinde de numarul si de amplasarea gaurilorde prelucrat la o piesa iar la prelucrarea de pozitie, de asemenea , de numarul si de amplasarea pieselor pe masa rotativa. Dupa gradul de universalitate , capetele multiax se impart in: speciale – cu distanta fixa intre axele portscula si universale, care permit reglarea acestei distante. Actionarea se face prin roti dintate sau printru-un mecanism biela-manivela. Capetele multiax se deosebesc, de asemenea, prin numarul de axe portscula, forma constructiva, a ansamblurilor etc. Este rational sa se utilizeze capte multiax speciale numai in conditiile productiei de serie mare sau de masa. La productia de serie se folosesc capete multiax universale (reglabile). Combinate cu dispozitive cu p laca ridicabila si cu placa suspendata, captele universale de gaurit asigura un efect economic foarte mare. La prelucrarea in mai multe treceri a gaurilor, in conditiile productiei de serie, se utilizeaza capete de gaurit revolver,cu 3...7 arbori portscula. Sculele taietoare ale axelor intra in actiune in mod scuccesiv, conform aranjamentului stabilit. 1.Capete multiax, speciale, cu roti dintate. Capetele multiax speciale servesc la prelucrarea unor piese, in care gaurile au o anumita pozitie reciproca. Axele portscula nusi pot schimba pozitia. Capetele multiax speciale, cu transmisia prin roti dintate, constau din urmatoarele subansabluri principale: corpul capului multiax; axul central, cu roata dintata conducatoare, care primeste miscare de la axul principal al masinii; axele cu rotile dintate intermediare ; axele portscula, cu rotile dintate conduse si dornurile sau mandriele pentru scule. Cand se proiecteaza un cap multiax, trebuie avute in vedere urmatoarele: modul de fixare al corpului de axul principalal masinii; alegerea constructiva a subansamblurilor capului, in vederea asigurarii celei mai rationale combinatii rezolvarea ungerii si etanseitatii elementelor in miscare; modul combinatii rezolvarea ungerii si etanseitatii elementelor in miscare; modul de alegere a capuli multiax cu dispozitivul in care se aseaza piesa de prelucrat. Tinand seama de distanta dintre axele gaurilor de prelucrat, capetele pot avea a vea rotile dintate intermediare asezate intru-un etaj sau in doua etaje, pentru asigurearea transmiterii miscarii la dreapta, la rotile dintate conduse. Ca nd gaurile sunt apropiate, rotile dintate, obisnuit, se aseaza in doua etaje. Rotile dintate se aseaza de obicei intre lagare si numai in cazul cand axul centralare roata dintata conducatoare cu antrenare interioara, rotile dintate se amplaseaza in consola. In acest caz, rulmentul cel mai solicitat este acela situat mai aproape de roata dintata. Rotile dintate cu angrenare interioara au si unele avantaje: nu este nevoie de roti dintate intermediare; se pot prelucra gauri amplasate la distante mai mici intre axe.
1
Se dau cateva constructii c onstructii tip de capete multiax speciale, cu transmisia prin roti dintate. In figura 1.1 este reprezentat un cap multiax special cu roti dintate in doua d oua etaje, care servesc la prelucrarea a sase gauri dispuse pe circumferinta. Asezarea rotilor in etaje pe axele portscula se datoreaza distantei foarte mici dintre gauri. Schema cinematica a acestui cap fiind prezentata in figura 1.2. In etajul inferior al capului sunt amplasate doua roti dintate intermediare, fiecare actionand doua axe portscula vecine. Celelalte doua axe portscula sunt antrenate de alte doua roti dintre intermediare, asezate in etajul superior. Doua axe portscula nu au pe ele roti dintate intermediare. Roata dintata 4 de pe axul conducator 5 are latimea dubla. Axul conducator si axele portscula ale capului sunt montate pe rulmenti cu bile. Printr-un rulment axial, forta de avans care actioneaza asupraaxului portscula se transmite carcasei capului. Fortele radiale sunt prelucrate de doi rulmenti radiali. Capul de gaurit multiax se cen treaza pe axul principal al masinii pe o degajare cilindrica a acestuia prin prezoanele 6 se fixeaza pe flansa 7 a camasii axului principal.
2
In figura 1.3 se arata un cap multiax special cu roti dintate in consola, care serveste la prelucrarea a patru gauri, dispuse pe o circumferinta cu diamentru mic. Pe axul conducator 7 se afla roata dintata conducatoare 2, cu angrenare interioara, care se cupleaza simultan cu doua roti dintate 3 de pe axele portscula 4. Ungerea rotilor se asigura printr-un orificiu special, practicat in carcasa capului. In figura 1.4 se arata un cap multiax cu angrenare interioara, al carui ax conducator 1 este executat dintr-o bucata cu roata dintata conducatoare. In locul rulmentilor se folosesc lagarele de alunecare 2 si 3. Un rulment axial preia fortele de avans ale tuturor axelor portscula. Micsorarea frecarii dintre inelul rulmentului rulmentului si axele portscula se asigura prin bilele 7, asezate in locasurile rotilor dintate 5; bilele se reazama pe placutele calite 6. Sculele se fixeaza prin bucsele elastice 8, stranse cu piulita 9. Tesitura laterala execu tata pe coada burghiului impiedica rotirea acestuia fata de ax.
3
In figura 1.5 este reprezentat un cap c ap multiax pentru prelucrarea gaurilor dispuse in plan orizontal, si anume opt gauri radiale. Axul conducator 1 este asezat in doua lagare de alunecare si se poate misca axial. Miscarea de rotatie a axului 1 se transmite rotii dintate 2 , printr-o pana alunecatoare, iar de aici rotilor dintate 3, de pe axele intermediare 4 si, in continuare, angrenajul conic 5, 6 si axul portscula 7, deci sculei. Axul principal are circa 500 rot/min, iar scula 1200 rot/min. Avansul burghielor se realizeaza astfel: capul multiax impreuna cu axul principal al masinii coboara; bucsa 8, care suporta bucsele de ghidare, ia contact cu partea superioara a piesei P si apoise opreste; se opreste de asemenea, discul 9, axele portscula, rotile dintate 2 si 3, carcasa interioara 10 a capului. Carcasa 11 continua se se miste impreuna cu axul principal al masinii, deplaseaza in jos cremaliera 12, care actioneaza axele dintate 13 si acestea cremalierele 14 de pe axele portscula 7. La sfarsitul prelucrarii gaurilor, axul principal se retrage impreuna cu carcasa 1 1 si cremalierele 12, iar axele portscula revin in pozitie initiala. Bucsa 8, cu discul 9, impreuna cu partea inferioara a capului raman pe loc, sub actiunea arcurilor 15 si a greutatii proprii, pana cand sculele ies complet co mplet din piesa de prelucrat. Axul principal p rincipal al masinii continuand sa se riodice, carcasa exterioara a capului ajunge pana p ana la piulitele suruburilor 16, ridica intreg capul si piesa se poate scoate.
4
In figura 1.6 se arata cateva metode de imbinare a capului de gaurit cu axul principal al masinii. Metoda de fixare a capului de camasa neteda 7 a axului principal al masinii (figura 1.6a), se asigura prin reductia 2, prevazuta cu bucsa sectionata 3. Prin piesa intermediata 4, cu coada conica, de leaga axul conducator al capului cu axul principal al masinii. Reductia este fixata pe capacul capului multiax prin patru suruburi 6, iar pe camasa masinii ea este fixata cu ajutorul a doua elemente de strangere tangentiale 7. Cand camasa axului principal are la capat un diametru mai mare pentru lagare axiale, atunci capul multiax se fixeaza in asa fel incat forta de avans (transmisa de la cap prin carcasa) sa fie preluata direct de suprafata frontala a camasii. In felul acesta, lagarele axului conducator si axului principal sunt descarcate de fortele de avans (figura 1.6b). Reductia se fixeaza in acest caz cu elemente de strangere tangentiale. In figururile 1.6c si 1.6d, se arata alte constructii de fixare a capului multiax de axul masinii.
5
Amplasarea capetelor multiax cu placa de ghidare si cu dispozitvul pentru asezarea piesei de prelucrat (figura 1.7) se prezinta in mai multe variante. Cand placa de ghidare se executa dintr-o bucata cu dispozitivul, capul multiax se orienteaza fata de dispozitiv prin sculele fixate in cap. Pentru a avea legatura permanenta intre cap si dospozitiv, de folosesc doua coloane de ghidare speciale (figura 1.7a).Cand placa de ghidare este suspendata, ceea ce usureaza asezarea si scoaterea piesei de prelucrat, placa se asambleaza cu capul prin coloanele 6 (figura 1.6b). Coloanele sunt fixate in gaurile din placa de ghidare 3, prin piulita 2. Celalalt cap al coloanelor aluneca in gaurile din carcasa capului. Placa de ghidare se leaga cu dispozitivul prin doua bolturi 5, fixate in corpul 1 al dispozitivului. Bucsa 4 se afla afla in placa de ghidare, ceea ce fereste partile partile de miscare de patrunderea schiilor. Aceasta constructie este mai perfectionata si poate fi folosita folosita si la masinile cu putere relativ mica. Montarea si demontarea usoara a placii de ghidare de pe cap si precizia reasamblarii ei are mare importanta in exploatarea capeteleor multiax. Sunt constructii de capete, la care placa de ghidare poate fi usor demontata, permitand astfel aranjarea rapida a sculelor. In figura 1.7c si 1.7d se prezinta alte doua contructii
6
interesante de placi de ghidare si modul de fixare a pieselor de prelucrat cu capete multiax. Este rational sa se foloseasca capete multiax la masinile de gaurit radiale, cand distanta de la axul principl la coloana masinii de gaurit verticale este prea mica pentru asezarea capului multiax si a dispozitivului. In figura 1.8 se arata un cap multiax folosit pentru masinile radiale de gaurit. Prin dornul con Morse si pana se fixeaza repede cu axul principal al masinii;perin coloanele 1, capul este permanent legat cu dispozitivul prin piesa de gaurit. Arcurile 3 servesc la strangerea piesei de prelucrat cu ajutorul placii de ghidare; de asemenea preiau greutatea capuluim cand acesta este demontat de pe axul principal al masinii. Arcurile 4 ajuta la ridicarea capului dupa terminarea prelucrarii. Axul portscula al capului este piesa cea mai complicata la proiectare intrucat necesita, in afara de calcularea dimensiunilor, verificarea lagarelor etc. posibilitatea de a prelua fortele de avans din timpul lucrului. De aceea are nevoie de d e rulmenti axiali si radialiaxiali. Nu se recomanda folosirea rulmentilor cu role conice pentru preluarea fortelor axiale, intrucat (la aceeasi sarcina) se uzeaza uze aza mai repede decat rulmentii axiali cu bile. Rulmentii cu bile se schimba schimba de obicei dupa 2000 ore de lucru. La lucrarile lucrarile usoare se pot folosii lagare cu alunecare obisnuite.Constructiv, sunt doua tipuri de axe port scula: cu roata dintata asezata intre lagare(figura 1.9a) si cu roata dintata asezata in consola (figura1.9b). Cand distanta intre axele portscula este mica si nu s-ar putea utiliza rulmenti radiali cu bile, se vor folosi rulmenti cu ace (figura 1.10). Axul intermediar transmite miscarea primita de la axul conducator catre axul portscula. Se monteaza pe rulmenti cu bile sau pe lagare de alunecare.Daca roata dintata intermediara nu antreneaza mai mult de doua axe portscula, dimensiunea axului intermediar este aceeasi cu a axului portscula.aca roata dintata intermediara angreneaza cu rotile dintate a trei axe port scula, diamentrul axului se ia egal cu 1,3 ori diamentrul partii de ghidare a axului portscula. Roata dintata de pe axul intermediar poate fi asezata in consola sau in doua reazeme (figura 1.11). Axul conducator transmite miscarea de la masina la scule si este deci foarte solicitat. Nu esinte supus la solicitari axiale din care cauza este montat numai pe rulmenti radiali cu bile. In figura 1.12 se arata un ax conducator pe doi rulmenti radiali cu bile, cu roata dintata conducatoare in consola. In figura 1.13 este reprezentat un ax conducator, cu roata dintata cu dantura interioara. Diametrul axului con ducator se determina in functie de momentul de torsiune primit de la axul principal al masinii. Valoarea acestui moment se determina in functie de diametrul axului principal cu formula π d d 13τ 9,81π d d 13τ sau Mi = Mi = 16 16 ⋅ 10 4 unde d 1 este diametrul axului principal, in cm pentru ambele formule; τ - rezistenta admisibila la torsiune, in kgf/cm² si respectiv, in N/m².
7
8
9
2.Capete multiax, speciale, cu excentric (biela-manivela). In cazul amplasarii gaurilor de prelucrat la distante mici intre axe si pe un contur complicat, este rational a se folosi capete multiax actionate prin excentric. In principiu sunt simple si pot lucra la turatii mari fra zgomot, daca sunt bine echilibrate. In figura 2.1 se araa schema unui cap multiax de gaurit fara roti dintate. Miscarea se transmite de la axul principal al masinii prin co nul 7 la manivela 2, care intra in placa de antrenare 3. Placa fiind sustinuta si de a doua manivela ,cu raza identica, toate punctele ei descriu cercuri cu raze egale cu raza manivelelor. Axele de lucru 5 au manivele similare; primesc rotatia de la placa de antrenare3, care poate roti orice numar de axe situate arbitrar in limitele gabaritelor sale. Vitezele unghiulare ale tuturor axelor sunt identice. In figura 2.2 reductia 1 se monteaza pe camasa axului principal al masinii si se fixeaza cu surubul 9. Axul principal p rincipal transmite miscarea prin dorul conic 2 si excentrocul 7, placii 5. La partea inferioara placii 5 sunt practicate gauri, in care intra excentricele exce ntricele (manivele) 6 ale axelor portscula 8. Excentricitatea axelor portscula este egala cu excentricitatea manivelei 7. Toate axele portscula, in timpul lucrului, se rotesc cu aceeasi turatie ca si axul principal. Discul 3, cu contragreutatea 4, echilibreaza antrenorul 5 care este amplasat excentric fata de axa axului principal al masinii, asigurand funtionarea linistita fara vibratii a capului.
10
In figura 2.3 este reprezentat un cap cu excentric (biela-manivela) pentru prelucrarea a doua gauri cu diametru de 5,5 mm, la distanta de 15 mm intre axe. Coada conica 1 se termina cu o parte cilindrica 2, pe a carei suprafata frontala este data cu gaura excentrica (excentricitatea 4 mm), in care se introduce coada cilindrica a piesei 3. Piesa 3 are pe fata frontala inferioara gauri, in care se introduc cozile axelor portscula 4, dispuse si acestea cu o excentricitate de 4 mm. Rotind axul principal, piesa 3 va primi o miscare plana, asa incat cozile axelor portscula descriu cercuri cu raza de 4 mm. Pentru Pen tru a impiedica rotirea carcasei capului, cele doua vrate 5 se aduc in contact cu o parte fixa a masinii. Carcasa 6 se executa din bronz fosforos, pentru reducerea pierderilor prin frecare: intre piesele 2 si 3 se introduce o rondela 7 din bronz fosforos. In capacul 8 este prevazuta o gaura pentru ungere.
11
3.Capete multiax universale. Capetele multiax universale permit sa se regleze distanta intre axele portscula, din care cauza cau za cu acelasi cap se pot prelucra piese diferite. Sunt folosite pentru productia de serie, dar nu si pentru cea de masa, pentru care se folosesc capete multiax speciale. Capetele multiax universale cu roti dintate sunt de doua tipuri: capete cu axe cardanice si cu axele portscula deplasabile pe circumferinta si radial; capete cu brate turnate (sunt mai compacte decat cele cu axe cardanice si mai raspandite, in special pentru masinile de gaurit verticale. Intre axele portscula, distantele pot varia intre 40 si 400 mm, iar gaurile gau rile care se prelucreaza pot avea diametrul intre 6 si 20 mm). In figura 3.1a se arata schema unui cap multiax universal cu axe cardanice. Suporturile 1 ale axelor 2 se pot deplasa in directia radiala sau se pot muta pe circumferitna planului
12
de reazem inferior al corpului 3 al capului. Legatura telescopica 6, compenseaza variatia distantei intre articulatiile 4 si 5.
In figura 3.1b se arata schema unui cap multiax universal cu brate turnate, la care mutearea axelor portscula 1 se realizeaza pe un arc de cerc cu raza r. Aceasta se obtine prin rotirea partilor inferioare 2 ale corpului in jurul axelor a-a. Coada 3 a capului se introduce in conul axului principal al masinii-unelte, iar rotatia corpului este impiedicata de tija 4. In figura 3.2 este reprezentat un cap multiax universal cu 4 brate turnate; fiecare dintre cele patru axe portscula 16, impreuna cu suportul 12 se poate roti cu 360º in jurul surubului 13 si poate fi dus in lungul canalului inelar T din carcasa 1, in orice pozitie intre doua axe vecine. Suprafetele hasurate din schema pozitiei axelor p ortscula reprezinta limitele universalitatii capului (Ø90....Ø330 mm). Fixarea axului portscula se asigura prin piulita 14 si surubul 6. Prin slabirea piulitei 14, suportul 12, impreuna cu axul portscula, poate fi rotit cu 360º in jurul axei surubului 13; daca se slabeste surubul 6, sectorul 7, impreuna cu suportul axului portscula, pot fi rotite cu un anumit unghi fata de axul masinii. Suruburile 6 aluneca prin santurile K executate in corpul capului. Corpul 1 al capului, ca si suportul, sunt din silumin si se fixeaza pe ca masa axului principal, prin doua strangeri tangentiale 18. Axul principal al masinii transmite miscarea bucsei rotii dintate 3, iar de aici prin rotile dintate 8 si 11 sunt actionate rotile dintate 17, fixate pe axele portscula 16. Dimensiunile gaurilor de prelucrat sunt Ø16...18 mm. Ungerea capului se face cu ulei, prin ungatoarele 2 si 5 . Inelele de pasla 15 asigura etanseitatea.
13
In figura 3.3 este reprezentat un cap multiax universal cu opt axe cardanice(tip clopot).Poesele se prind intr-un dispozitiv asezat pe masa masinii verticale de gaurit. Prin bratara-flansa 1, capul multiax se fixeaza pe camasa axului principal al masinii; capul este condus de catre doua d oua coloane, fixate pe un suport al dispozitivului sau masinii. Bucsele 2 aluneca pe coloane. Axele portscula 4 primesc miscarea de la axul principal al masinii, prin roti dintate si axe telescopice cu legaturi cardanice 3, care admit asezarea a sezarea axelor portscula la diferite distante in anumite limite. Diametrul maxim al gau rilor de prelucrat este de 12 mm, diametrul circumferintelor pentru amplasarea gaurilor de 50...180 mm, distanta minima intre doua orificii vecine 35mm. In figura 3.4 se arata doua tipuri tipuri de imbinari articulate ale axelor cardanice cu axele din cutia capului si cu axele port scula. Aceste imbinari trebuie sa fie cat mai rezistente, sa aiba dimensiuni minime si frecarile frecarile sa fie cat mai mai mici. Articulatia din figura figura 3.4a conta in bila 1 care are patru fete plane, paralele doua cate doua. In centrele suprafetelor sunt executate doua gauri perpendiculare intre ele. In fiecare dintre aceste gauri intra fusurile a doua placi 2, legate doua cate doua cu bucsele 3 si 4, prin galetii 5. Prin stiftul 6, bucsa 3 este fixata de axul conducator al capului, iar bucsa 4 este fixata in acelasi mod de axul cardanic si axul portscula. Stiftul 6 mentine si bucsa 7, care opreste caderea galetilor 5 si a placilor 2. In interiorul bilei 1 se afla o pasla imbinata cu lubrifiant printr-un orificiu al placilor 2. Articulatia din figura 3.4b este mai simpla. Piesa 1 este legata cu stiftul 2, de axul conducator al capului si cu stiftul 3 de piesa intermediara 4, cu cap sferic si cu o gaura profilata pentru stiftul 3, care permite deplasarea piesei 4 fata de piesa 1 in orice directie. Stiftul 3 este legat de piesa 4 cu ajutorul bilei 5. Piesa 4 se fixeaza cu axul cardanic 6, prin intermediul stiftului 7. Dezavantajuele capetelor multiax cu axe cardanice sunt: inaltimea prea mare a capului si uzura mare a axelor cardanice si
14
imbinarilor articulate. Aceste dezavantaje limiteaza domeniul de utilizare a capetelor multiax cu axe cardanice.
15
In figura 3.5 este reprezentat un cap multiax universal cu doua axe portscula, actionate prin excentric (biela-manivela) si reglabile in limitele limitele 75-210 mm. Capul se poate monta pe camasa axului principal al masinii.Pe axul conducator 1 se monteaza volantul 2, cu excentricul 3, care transmite miscarea antrenorului 4. Bolturile 11 ale antrenorului sunt legate cu discurile 5, excentricul 9 al axelor portscula 10 si excentricul 8. Reglarea distantei axelor portscula se asigura prin rotirea corpurilor 7 in locasul lor si apoi se strang cu suruburile 6. 4.Ungerea si etansarea capetelor multiax. In vederea unei bune si indelungate functionari a unui cap multiax este necesar sa se asigure ungerea si etansarea diferitelor elemente. Rulmentii se ung de obicei cu lubrifiant consistent sau cu ulei mineral, iar lagarele de alunecare cu ulei de masini.Stabilirea modului de ungere depinde de vitezele periferice al rotilor dintate. La viteze reduse si in locuri greu accesibile se aplica ungerea perioadica, utilizand diverse constructii de ungatoare. La viteze mari se aplica ungerea continua prin : fitile ( rezervorul de ulei la partea superioara a capului ), pompe de ulei, barbotare. Ungerea fortata este sigura si se face cu ajutorul pompei cu roti dintate sau cu palete. Se asigura astfel ungerea constanta si uniforma a partilor inferioare si superioare superioare ale capului. Rezervorul cu ulei se afla de obicei in partea inferioara a corpului capului, iar pompa este cufundata in ulei sau asezata afara. Aceasta este actionata de la axul conducator central sau prin roti dintate intermediare. De la pompa uleiul poate trece printr-un orificiu, dat in axul conducator sau prin tuburi speciale, la partea superioara a
16
capului, de unde se scurge spre locurile de uns, iar de aici din nou in rezervor. Avantajele ungerii fortate cu pompa sunt: uleiul se afla in rezervor si ajunge la capul de gaurit numai in locurile care trebuie unse, fara ca lubrifiantul sa umple complet capul; circulatia continua a uleiului asigura o ungere buna a suprafetelor in frecare; ungerea suprafetelor inferioare si superiare ale capului se face uniform; se elimina mai usor caldura din ulei. In figura 4.1 sunt aratate cateva constructii de ungatoare pentru uleiuri. Tipul a dispune de un capac rotativ; tipul b este un ungator cu bila si arc; tipul c reprezinta un ungator cu fitil, cu capacel de fixare; tipul d este un ungator de umplere capilar cu ac de inchidere. In figura 4.2 sunt reprezentate trei ungatoare pentru unsori consistente; tipul a cu bila si arc; tipul b ungator presa, cu stut hexagonal; tipul c ungator cu bila si arc. In aceste ungatoare unsoarea este injectata sub resiune.
17
In figura 4.3 se arata doua pompe de ungere cu roti dintate. Tipul a : pompa 2 este amplasata in rezervorul de ulei si primeste p rimeste miscarea de la axul central 1. Uleiul, c ondus prin canalul central al axului conducator, se revarsa pe placa 4, de unde este condus la rotile dintate si la rulmenti. Nivelul de ulei nu trebuie sa fie mai inalt decat planul superior al bucsei 3. Altfel se prelinge pe axul portscula. Tipul b: pompa 2 este este pus in miscare de roata dintata 1; uleiul trece prin indicatorul de ulei 3, tubul 4, placa intermediara, apoi se revarsa prin canale la rotile dintate si la rulmenti.
Pentru prevenirea prinderilor de ulei, la capetele de gaurit se prevad garnituri (elemente de etansare), care sunt de diferite tipuri. Sunt inca folosite pentru etansare inele din fetru sau din piele, transe in prealabil la asamblarea capului sau strangerea prin arc. Strangerea prealabila se realizeaza prin intermediul un or suruburi sau direct prin axul portscula (figura 4.4). Inelele trebuie sa fie in contact intim cu suprafata piesei care se roteste. Strangerea permanenta (figura 4.5) se realizeaza cu ajutorul unui arc inelar 1, care ca re apasa garnitura 2 asupra axului in miscare de rotatie.
18
5.Calculul capetelor multiax speciale. Calculul capului multiax se refera la regimul de lucru economic al capului la o anumita masina, precum precu m si la rezistenta unor dintre piesele capului. La proiectarea capului este necesar sa se dispuna de datele initiale asuprea piesei, sculei si masinii: materialul piesei si proprietatile lui mecanice; diametrele, adancimea si pozitia reciproca a gaurilor de prelucrat; forma si dimensiunile cozii sculelor aschietoare; putere motorului electric al masinii; productivitatea necesara masinii; forta axiala admisibila la axul principal; turatiile si avansurile axului principal; forma si dimensiunile capului axiului principal; distanta de la axul principalpana la coloana masinii; cursa maxima a axului axu lui principal al masinii; limitele deplasarii pe verticala a mesei masinii; desenul dispozitivului pentru piesa de prelucrat. Succesiunea de proiectare a capeteleor multiax. Alegerea regimului de lucru si concordanta acestuia cu datele tehnice ale masinii; determinarea puterii necesare pentru prelucrare, a momentului de torsiune si a fortei axiale de aschiere; alegerea schemei cinematice a capului si corectarea regimului de lucru; determinarea dimensiunilor axelor portscula si a rotilor dintate; alegerea lagarelor; alegerea pozitiei elementelor capului; calculul de verificare apieselor principale. Alegerea regimului de lucuru se face tinand seama de durabilitatea taisului sculelor capului; schimbarea sculelor nu trebuie sa se faca mai mult decat de doua ori pe schimb. Regimul de lucru optim se poate stabilii prin calcul, corectat apoi in functie de c onditiile concrete de lucru, sau prin comparatie dupa tabele. In tabelul 1 se dau regimurile de lucru ale sculelor din otelrapid pentru capete multiax, la operatii de gaurire, adancire, lamare, tesire si alezare, in ipoteza durabilitatii de 8 ore. La prelucrarea gaurilor adanci, datele din tabel se vor corecta cu coeficientii din tabelul 2. Pentru fiecare scula in parte se determina turatia. Forta axiala de aschiere, in momentul de torsiune si puterea necesara depind de: materialul piesei de prelucrat, scula aschietoare si conditiile de lucru. La gaurire, formulele pentru determinarea fortei axiale de avans si a momentului de torsiune sunt: 2
P = 9,81 ⋅ C p ⋅ d ⋅ s 3 ; 2 2
M = 9,81 ⋅ C M ⋅ d s 3 ; in care: d este diametrul burghiului in mm; s- avansul, in mm/rot; C p si C M sunt coeficienti care depind de calitatea si de starea materialului de prelucrat. Acesti coeficienti sunt dati in tabelul 3. Puterea consumata de o scula este: M n N c = [CP]. 71620 Puterea necesara intregului cap: N c
=
Σ N
η c
[CP];
in care : η c =0,9 randamentul capului;
19
20
21
22
Bibliografie: 1.Stanescu I., Tache V –Dispozitive pentru masini-unelte.Proiectare, constructie, Editura Tehnica 1979; 2.Sanda Vasii Rosculet- Proiectarea dispozitivelor, Editura Didactica si Ped agogica Bucuresti 1982.
23
