Alimentatia vegetariana pentru bebelus Alimentatia
Alimentatia de tip vegetarian a inceput sa capete o amploare din ce in ce mai mare, iar acest regim alimentar vegetarian este recomandat si bebelusilor. Si multi parinti isi pun diverse intrebari referitor la alimentatia vegetariana si cat de utila si de benefica este aceasta pentru dezvoltarea copilului.
Regimul vegetarian este bun pentru cresterea copilului? Din ce in ce mai multi specialisti, in lumina ultimelor studii, spun ca "da, se poate", si bebelusii pot creste foarte armonios si sanatos si fara sa consume deloc carne, care este considerata o sursa importanta de proteine. proteine. Este totusi esential este ca, in acest regim, sa se acorde atentie compozitiei meselor bebelusului (ca de altfel si la regimul cu carne). Acest tip de regim nu este daunator, atata vreme cat cantitati suficiente de fier si proteine sunt luate din alte surse.
Este necesara carnea in alimentatia bebelusului?
Cel mai des intalnit regim vegetarian este cel lacto-vegetarian, acest regim contine si produse provenite de la animale, cum ar fi laptele, produsele lactate, ouale, icrele de peste, dar exclude complet carnea. Acest tip de regim vegetarian a inceput sa fie intalnit destul de des si la bebelusi. O parte dintre nutritionistii renumiti (sunt cunoscuti pentru asta nutritionistii vedetelor ) au ajuns la concluzia ca un regim lacto-vegetarian este mult mai sanatos si poate asigura absolut toti nutrientii necesari pentru dezvoltatrea perfect armonioasa a bebelusului. Astfel in acest sens au aparut multe carti cu diete concrete de alimentatie lactovegetariana, cat mai eficiente. Si producatorii de alimente au sesizat acest aspect si supermarketurile sunt deja aprovizionate cu produse specifice vegetarienilor printre care si soia, iar restaurantele au inclus in meniul lor si meniuri pentru vegetarieni. Sursa: http://www.mamicamea.ro/alimentatia/alimentatia-vegetariana-pentrubebelus.html#ixzz1mA2yMokC
Gravida si alimentatia vegetariana Sanatatea gravidei
Sunt din ce in ce mai multe femei care au un regim alimentar de tip vegetarian (nu consuma nici un aliment care provine de la animale sau pasari) sau lacto-ovo-vegetarian ( consuma si produse lactate si oua ), si multi au intrebari referitor la cum afecteaza dezvoltarea fatului regimul vegetarian al gravidei. Medicii au pareri impartite referitor la regimul vegetarian, dar am observat ca medicii din occident sunt mult mai deschisi fata de alimentatia vegetariana, poate si datorita faptului ca au acces la mult mai multe studii si cercetatari pricind alimentatia vegetariana. In perioada de graviditate, organismul gravidei are nevoie de mai multe proteine pentru dezvoltarea armonioasa a bebelusului. Medicii spun ca doza zilnica de proteine recomandata pentru gravida este de aproximativ 71 de grame, adica cu aproximativ 20% mai mult decat avea nevoie femeia inainte de a fi insarcinata. Daca gravida nu consuma deloc produse de origine animala, nu este pbsolut nici o problema, se poate obtine necesarul zilnic de proteine, aminoacizi si vitamine si din cereale, legume, fructe, lapte de soia, alune, seminte si alte alimente exclusiv vegetariene si sarcina se va dezvolta absolut normal. Pentru gravidele ovo-lactovegetariene, este si mai usor sa ia din alimentatie cele 71 de grame zilnice de proteine pe langa proteinele din vegetale asimiland si proteinele din oua si produse lactate. Gravida vegetariana poate consulta si un nutritionist care ii va recomanda o dieta vegetariana care sa contina toate proteinele, vitaminele si mineralele de care are nevoie viitoarea mamica si fatul ei. Unele gravide au nevoie si de suplimente de vitamine si minerale, acest lucru fiind valabil atat pentru gravidele vegetariene cat si pentur cele care consuma carne. Pentru a putea asigura fatului intregul necesar de vitamine inca din primele zile de sarcina, specialistii recomanda viitoarelor gravide sa inceapa sa ia suplimente de vitamine si minerale cu cel putin 2-3 luni inainte de conceptie. Este important sa se discute cu medicul care va urmari sarcina si sa se afle care sunt cele mai potrivite suplimente de vitamine si minerale pentru fiecare gravida in parte. Din diverse studii s-a observat ca organismul vegetarienilor sau a ovo-lacto-vegetarienilor poate in general sa absoarba mult mai bine din alimente nutrientii decat organismul consumatorilor de carne si are nevoie de o cantitate mai mica din acestia, deoarece persoanele care consuma carne foloseste o parte importanta din acestia pentru digerarea carnii. Personal cunosc multe familii din anturajul propriu in care femeia gravida a avut un regim alimentar vegetarian sau avo-lacto-vegetarian atat inainte de conceptie cat si in timpul sarcinii si alaptarii si au nascut copii perfect sanatosi si cu o inteligenta peste medie. Sursa: http://www.mamicamea.ro/sanatatea-gravidei/gravida-si-alimentatiavegetariana.html#ixzz1mA38W1hx
Alimentele pot fi un aliat impotriva stresului Alimentatia
Viata moderna aduce mult stres in viata fiecaruia, la servici, acasa, in relatiile interpersonale, in societate, etc. Printre multele solutii de combatere a stresului si a efectelor lui, se poate lupta si cu o alimentatie corecta, sanatoasa. Alegerile alimentare corecte pot ajuta mult organismul sa-si sporeasca rezistenta la stres. Cand suntem stresati, in loc sa mancam tot felul de alimente nesanatoase, putem sa alegem alimente destresante care sa ne linisteasca organismul. Vom incerca sa prezentam o parte din alimentele care sau remarcat cu efectele lor antistres 1. Telina contine o serie de compusi care scad concentratia de hormoni ai stresului. Se stie ca acesti hormoni provoaca vasoconstrictie asupra vaselor sangvine. Compusii din telina fac ca vasele sa se dilate si astfel scad tensiunea arteriala, actionand astfel impotriva acestor hormoni ai stresului. De asemenea telina contine o serie de substante care linistesc organismul si sistemul nervos. Astfel, o tulpina de telina consumata inainte de culcare va poate da un somn linistit. 2. Varza este o foarte buna sursa de vitamine antioxidante care alunga stresul, precum vitamina A, C si E. Acestea lupta impotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi eliberati in organism de catre hormonii de stres.
3. Orezul brun contine carbohidrati cu absorbtie lenta care declanseaza in organism eliberarea de serotonina si norepinefrina care va ajuta sa faceti fata mai bine stresului imbunatatindu-va dispozitia si energia. 4. Semintele de susan reduc stresul prin compozitia sa bogata in zinc. Zincul imbunatateste metabolismul acizilor grasi si producerea de serotonina care au un rol important in reducerea stresului. 5. Usturoiul contine o substanta detoxifianta numita alicina care ajuta la disparitia starilor de epuizare fizica si psihica, are proprietati antivirale si antifungice, scade colesterolul si tensiunea arteriala asociata cu stresul si ajuta la cresterea bunei dispozitii. 6. Semintele de floarea-soarelui contin potasiu, complexul de vitamine B12 (mai ales B6 si acid pantotenic) si zinc, substante a caror nivel scade mult in timpul perioadelor de stres.
7. Fructele de padure cum sunt murele, zmeura si chiar capsunile ajuta la indepartarea stresului prin cresterea nivelului de magneziu si vitamina C din organism. Scaderea acestora slabeste sistemul imunitar si provoaca o stare generala de stres si epuizare. 8. Sparanghelul contine multe elemente regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente, oase si pentru formarea invelisului globuleor rosii, toate acestea avand efect pozitiv asupra bunei functionari a organismului si asupra puterii acestuia de a face fata stresului. 9. Migdalele sunt foarte bogate in magneziu, element ce ajuta metabolizarea acizilor grasi esentiali. Consumul de migdale reduce starile de tensiune, anxietate, irascibilitate si insomnie tocmai prin aportul de magneziu. 10. Algele au efect energizant asupra ficatului faciliteaza eliminarea toxinelor, scazand astfel nivelul de stres din organism. Algele contin toate substantele nutritive cunoscute inclusiv pe acelea care au efect pozitiv asupra sistemului nervos. Ele contin 60 % proteine plus aminoacizi esentiali din care se obtin hormonii care creeaza starea de bine a organismului, serotonina si norepinefrina. 11. Fructele de avocado contin 14 minerale, toate avand rol in reglarea functiilor organismului. Concentratia mare de fier si cupru ajuta la regenerarea globulelor rosii si prevenirea anemiei, una
din cele mai des intalnite cauze ale incapacitatii de a face fata stresului. 12. Castravetii au efect calmant asupra sangelui si ficatului. Cand ficatul este hranit adecvat si nu este suprasolicitat el ajuta la echilibrarea hormonala, creste buna dispozitie si elimina stresul.
Care sunt ceaiurile ce lupta cu stresul Exista foarte multe ceaiuri ce contin substante naturale ce hranesc sistemul nervos central si sistemul endocrin. Ele sunt foarte eficace pentru ameliorarea simptomelor stresului. Dintre aceste ceaiuri enumeram doar cateva: ceaiul de musetel, lemn dulce, roinita, valeriana, guralupului sau floarea-patimilor. Ceaiul se pot obtine din florile, frunzele, tulpinile, radacinile sau semintele acestor plante.
Vitaminele si mineralele care reduc stresul In perioadele de stres concentratiile multor, vitamine, minerale si elemente nutritive din organism scad semnificativ. De aceea este necesar in aceste perioade sa aducem un aport exterior prin suplimente alimentare: - vitamina C 1.000-2.000 mg, de preferat cu continut de flavonoide pentru protectie extinsa 300 mg, calciu 200 mg, zinc 30 mg magneziu 500 mg, vitamina E 200 U.I. vitamina B5 cate 75 mg din fiecare vitamina B B complex - beta-caroten 25.000 U.I.
Plantele medicinale care cresc rezistenta organismului la stres Un efect excelent in fortifierea organismului si cresterea rezistentei la stres il au si o serie de plante medicinale. Iata cateva dintre acestea: - Planta unghia-gaii (Astragalus Glycyphyllus) ajuta sistemul imunitar si creste capacitatea de adaptare a organismului la stres. Se recomanda 500 mg o data sau de doua ori pe zi. - Radacina de lemn dulce este cea mai eficienta in reglarea productiei de cortizol si in acelasi timp contribuie la relaxarea si refacerea glandelor suprarenale, actionand impotriva eliberarii hormonilor de stres. Mod de preparare: macerat jumatate de lingurita la 200 ml de apa. Se beau 200 ml de macerat in cursul zilei. - Ginsengul siberian si ginsengul chinezesc imbunatatesc tonusul si functiunea glandelor suprarenale, ajutand la echilibrarea secretiilor hormonale, implicit a hormonilor de stres. Foarte multe studii efectuate de specialisti dovedesc ca ginsengul reprezinta o foarte buna protectie impotriva efectelor stresului fizic si mental. Atentie: Nu folositi ginseng chinezesc (panax) daca aveti tensiunea crescuta. Sursa: http://www.mamicamea.ro/alimentatia/alimentele-pot-fi-un-aliat-impotrivastresului.html#ixzz1mA3HI4Zz
ructele sunt foarte necesare pentru sanatate Alimentatia
Cu totii foarte bine care sunt beneficiile consumului de fructe pentru sanatatea noastra si a copiilor nostri, de aceea fiecare incercam sa ii dam fructe celui mic zilnic. De multe ori facem tot felul de jocuri si tertripuri cu copilul pentru a il convinge sa mste macar o data din fruct. Si totusi cum sa facem sa il convingem sa manace fructe, fara sa il stresam si fara sa ne iritam? Care sunt cele mai eficiente metode in a ne educa copilul sa manance sanatos?
Puterea exemplului da rezultate Stii de ce fructele sunt bune pentru sanatate: contin vitamine, minerale, fibra, au proprietati antioxidante, nu ingrasa, te ajuta sa scapi de colesterol si te protejeaza de diferite forme de cancer si boli cardiovasculare. Dar cum poti sa ii explici unui copil toate aceste aspecte, astfel incat el sa le inteleaga?! Cum ii convingi sa manance zilnic fructe, si sa o faca din placere?! Ideal este sa le stabilim copiilor inca de timpuriu obieciuri alimentare corecte. Intr-adevar, este foarte greu sa ii inveti sa manance sanatos, avand in vedere cate tentatii sunt in jur, de bombardamentul cu reclame apetisante la TV.
Studiile pe aceasta tema au demonstrat ca, inainte de a le prezenta diverse teorii cu privire la consecintele negative ale unei diete incorecte, trebuie noi sa le furnizam modelul unei alimentatii sanatoase. Astfel, studiind 1.300 de familii, cercetatorii de la Children's Hospital's Weight Management Center au aratat ca, daca in dieta parintilor sunt incluse cu precadere fructele si legumele, atunci si copiii acestora vor accepta o dieta bazata pe astfel de alimente. „Parintii trebuie sa inceapa procesul de includere a fructelor si alimentelor in alimentatia copiilor cat mai devreme posibil. Chiar este bine ca acest stil alimentar sa fie inserat si in programa scolara", recomanda dr. Goutham Rao, expert in obezitate la copii in cadrul centrului respectiv.
Perseverenta este cheia succesului
Mancarea de la fast-food, chipsurile si alte alimente necorespunzatoare sunt responsabile pentru multe din problemele de sanatate la copii, printre care: lipsa de energie, oboseala, iritabilitate, stari de neliniste, de nervozitate, tulburari de somn, dureri de cap, senzatii de greata, constipatie, probleme de greutate, piele palida, lipsa de stralucire a parului, unghii fragile, cearcane s.a. De asemenea, copiii care nu consuma fructe sau consuma foarte rar sunt predispusi racelilor, infectiilor, au o incidenta crescuta la alergii si au o capacitate de concentrare mai redusa. Perioada de dezvoltare intre 2 si 5 ani este considerata o perioada foarte critica in ceea ce priveste alimentatia copilului, deoarece acum isi dezvolta gusturile si preferintele, acum isi formeaza obiceiurile alimentare de baza. La inceput, este posibil sa intampini probleme cu el: sa scuipe fructul, sa se ascunda, sa planga, etc. Chiar daca refuza si chiar face crize de isterie, nu face concesii in favoarea alimentelor nesanatoase, pentru ca mai tarziu ai sa regreti. Incearca mai tarziu, eventual incearca sa abordezi o alta strategie, deoarece, cu cat va inainta in varsta cu atat mai greu iti va fi sa-i schimbi obieciurile alimentare. In randurile urmatoare va prezentam cateva modalitati de a-i incuraja pe micuti sa urmeze un regim alimentar echilibrat astfel incat sa se bucure de fructe: - Foarte important este modul de prezentare a fructelor. Fructele decojite, pregatite si aranjate frumos pe farfurie sunt mult mai atractive si mai usor de mancat decat cele nepregatite. Asa ca aranjeaza frumos diverse fructe pe farfurie si decoreaza-le cu crema, iaurt, gelatina, sau adauga in varf o lingura de frisca sau inghetata, posi sa faci desene cu fete zambitoare. Inventeaza si spunei povesti despre fructe si vitamine, cum lupta ele eroic impotriva microbilor si a bolilor.
- Transforma mesele in familie intr-o rutina zilnica, servind bineinteles o varietate de alimente, inclusiv fructe. - Adauga fructe uscate, precum stafide si smochine, la cerealele de la micul dejun. - Ofera-le o budinca de fructe dupa masa de seara. - Adauga in pachetul de pranz pentru scoala banane, mere, mango, pere. - Lasa pe masa mereu un platou cu fructe, intr-unloc vizibil, este foarte posibil sa il tenteze si sa guste, poti sa pui in platou atat fructe uscate cat si fructe proaspete - Creeaza un sandvis din fructe: pune intre doua bucati de pepene galben cateva capsuni si felii de kiwi, presarand si ciocolata. Pune-l pe prichindel sa te ajute. - Prepara diverse prajituri, placinte, jeleuri, gemuri, lasandu-i chiar sa guste din fructe in fiecare stadiu al pregatirii. - Serveste-le fructe inghetate: congeleaza capsuni, banane sau mango dupa ce in prealabil ai infipt un betisor in ele, asemenea unei acadele. - Sucurile de fructe sunt si ele o alternativa sanatoasa. De asemenea, fructe precum portocala, marul, piersica sau caisa pot fi incluse in salate, sub forma de felii. - Joacate cu ei folosind fructele pe post de eroi ce lupta cu inamicii microbi. Invita-i si pe ei la asemenea creatii alimentare. Vei fi surprins(a) sa constati ca, participand, cei mici vor deveni mai atrasi de fructe iar consumul de fructe se va produce fara prea mare dificultate. Sursa: http://www.mamicamea.ro/alimentatia/fructele-sunt-foarte-necesare-pentrusanatate.html#ixzz1mA3Sj1PY
Care este diferenta dintre un vegan si un vegetarian Generalitati Sus Principala diferenta dintre un vegan si un vegetarian este ca veganul elimina din dieta sa toate produsele de origine animala, inclusiv produsele lactate. De asemenea, veganii au un stil specific de viata in care evita purtarea produselor vestimentare confectionate din piele de animale, dar inclusiv si lana sau matase. Convingerile veganilor legate de animale sunt constante si au rol imperativ in viata lor. Vegetarienii in schimb, nu consuma carne dar includ in dietele zilnice produse lactate (branza, oua, iaurt sau lapte). Vegetarienii nu sunt la fel de previzibili in convingerile lor, iar altruismul fata de animale nu este un motiv principal de a alege acest mod de a se hrani. Multi vegetarieni, de exmemplu, elimina carnea din alimentatia lor din motive de sanatate.
Vegetarian vs vegan Sus Lacto-vegetarienii vor consuma produse lactate dar nu oua. Ovo-vegetarienii vor manca oua dar nu lactate. Lacto-ovo-vegetarienii vor include in regimul lor alimentar atat ouale cat si produsele lactate. Motivele pentru aceste alegeri sunt variate si se bazeaza mai ales pe credinte individuale. In unele cazuri, acestea sunt conduse de pricipii morale, iar altele de preferinte sau nevoi dietetice. Un vegan, pe de alta parte, se angajeaza sa atinga un standard personal de viata in care animalele au un rol important. Veganul va merge dincolo de eliminarea din hrana sa a produselor din carne, lactate si va deveni un activist pentru drepturile animalelor. In general, exista aspecte umanitare care pot fi asociate cu a fi vegan sau vegetarian. Cu toate acestea, principalul motiv si cel mai des intalnit de a deveni vegan sau vegetarian este sanatatea. In timp ce convingerile personale despre animale difera, oamenii reactioneaza mai usor la ideea unor beneficii personale.
Oricine ar fi interesat sa aleaga unul din cele doua stiluri de viata trebuie sa stie ca nu tre buie sa renunte la hrana gustoasa. Variate produse destinate veganilor si vegetarienilor pot fi gasite in magazinele alimentare si pot fi incercate periodic. Pe langa acest lucru, va creste satisfactia personala legat de consumul de alimente sanatoase. Procesul de modificare a dietei si imbunatatire a sanatatii poate fi unul treptat si natural.
Vegetarianismul Generalitati Sus
Vegetarianismul reprezinta un stil de viata si o practica alimentara curenta, in care individul are o dieta ce exclude complet sau partial consumul de carne de orice tip (inclusiv peste, pasare), precum si al altor produse animale, meniul fiind alcatuit din produse vegetale. Exista mai multe tipuri de vegetarianism, in functie de permisivitatea meniului:
- Vegan: este cel mai drastic, exclude total din alimentatie produsele de origine animala (lactate, oua, carne si derivatele lor), permitand doar consumul de vegetale; - Lacto-vegetarian: meniul se bazeaza pe fructe, legume si pe produse lactate; - Lacto-ovo-vegetarian: sunt permise in dieta zilnica produse vegetale, lactate, dar si oua si miere; - Semi sau partial vegetarian: acest regim alimentar contine pe langa vegetale, lactate, oua si carne alba in cantitati reduse (pui si peste, in special). Carnea rosie, este, insa, exclusa. O varianta de regim partial vegetarian este flexitarianismul, in care dieta se bazeaza pe alimente vegetale, dar sunt permise si mici exceptii ocazionale. Alte tipuri de diete vegetariene mai sunt si:
- fruitarianism: implica doar consumul exclusiv de alune, seminte, nuci, fructe; - dieta macrobiotica: aceasta contine in principal leguminoase uscate si cereale integrale. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Rolurile dietei vegetariene 3. Recomandarile specialistilor
Rolurile dietei vegetariene Sus
Sunt o multime de motive pentru care o persoana poate alege sa adopte un regim bazat pe vegetale, acestea putand fi religioase, morale si etice, convingeri politice, economice, culturale, estetice sau pur si simplu dorinta de a se alimenta cat mai sanatos. Expertii in nutritie considera ca dieta vegetala reprezinta un regim alimentar alternativ viabil pentru organism, deoarece este capabila sa ofere cantitati suficiente de nutrienti esentiali tuturor etapelor de crestere si dezvoltare. Studii realizate pe scala larga au demonstrat ca vegetarianismul poate creste longevitatea, imbunatateste functionarea sistemului imun si reduce semnificativ riscul de aparitie a cancerului si a altor boli cu potential fatal, cum sunt bolile cardiace; aceste efecte pot fi puse pe seama bogatului continut in proteine, aminoacizi, vitamine si altor nutrienti esentiali din vegetale (mai ales din legumele cu frunze), cereale, nuci, alune, lapte de soia si sucuri naturale de fructe fortificate cu minerale. S-a dovedit clinic faptul ca vegetarienii isi mentin mult mai usor greutatea in limite normale si au un risc redus de aparitie a bolilor cardiovasculare. Beneficiile pe care un astfel de regim le implica difera mult in functie de tipul propriu-zis al dietei. In cazul in care copiii si adolescentii urmeaza un astfel de regim, specialistii recomanda consultarea unui dietetician in vederea intocmirii unei liste cu alimente ce pot fi consumate fara a exista riscul dezvoltarii unor sindroame carentiale. Regimul exclusiv vegetal poate insa duce la aparitia unui deficit de vitamine B12, D, riboflavina, zinc, fier, potasiu. In cazul in care dieta nu contine peste, poate sa apara si un deficit de acizi grasi esentiali. Un meniu vegetarian echilibrat poate oferi organismului necesarul de proteine, cat timp legumele si fructele sunt cat mai diversificate si nu apare monotonia alimentara. Organismul are nevoie de proteine in permanenta pentru a-si realiza functiile metabolice, pentru a-si mentine plasticitatea si integritatea propriilor structuri. Proteinele sunt substante biochimice macromoleculare alcatuite din lanturi de aminoacizi. Acestia sunt de 2 feluri, esentiali (indispensabili) si neesentiali, iar in functie de continutul in aminoacizi, proteinele sunt clasificate ca avand valoare biologica superioara sau medieinferioara. Proteinele superioare sunt cele care contin toti aminoacizii in cantitati suficiente (cum este cazul lactatelor, carnii, pestelui, oualor, produselor din soia). Proteinele cu valoare nutritiva medie si scazuta au aminoacizi in cantitati insuficiente (de exemplu, legumele uscate). Aportul proteic este unul din elementele ce trebuie atent monitorizate in ceea ce priveste regimul vegetarian. Pericolul aparitiei carentei proteice este mai redus in ceea ce priveste dietele lactoovo-vegetariene, insa este real in cazul tipului de dieta Vegan. Acesta trebuie sa includa obligatoriu alimente ce contin proteine de calitate superioara: soia, amarant, hrisca. Restul dietelor pot aduce necesarul proteic prin combinarea optima a legumelor, fructelor, cerealelor si oualor (sau derivatelor din oua) si a untului de arahide, branzeturilor, macaroanelor, pastelor.
Recomandarile specialistilor Sus
Specialistii recomanda adoptarea regimului vegetarian care contine si produse de origine animala, deci insista asupra alegerii regimului lacto-ovo-vegetarian sau lacto-vegetarian. Dieta Vegan este mai pretentioasa din punct de vedere nutritional datorita caracterului ei restrictiv. Pentru a preveni aparitia unor sindroame carentiale pe fondul acestui tip particular de regim trebuie consultat un nutritionist. Acesta poate ajuta pacientul sa intocmeasca o lista de produse care sa satisfaca necesarul nutritiv al organismului si in acelasi timp sa respecte alegerea dietetica facuta. De retinut!
Vegetarienii trebuie sa acorde atentie si alimentelor care, desi nu contin printre ingrediente, produse de origine animala, ajung, prin procesul de productie sa fie "contaminate" cu: gelatine, enzime animale (provenite, de exemplu, din cheagul natural), carbune sau praf de oase (folosit la albirea zaharului). In ceea ce priveste dieta vegetariana a copiilor, sfaturile expertilor includ:
- alimentarea sugarilor cu lapte matern sau cu formule de lapte imbogatite cu proteine de soia trebuie facuta pana la varsta de 1 an; - utilizarea laptelui integral se recomanda sa se realizeze doar pana la varsta de 2 ani; - in cazul in care copilul nu consuma lactate, este indicata utilizarea suplimentelor nutritive sintetice continand calciu, magneziu, vitamina D, riboflavina si proteine; - administrarea suplimentelor de vitamina B12 (in special daca meniul exclude carnea sau produsele din carne); - asigurarea unui aport suficient de fier. In situatia in care regimul este strict Vegan sau lactovegetarian, se indica sporirea consumului de prune (atat sub forma bruta, cat si in sucuri), cereale pentru micul dejun fortificate cu fier si alte minerale, stafide, spanac. Inaintea inceperii unei astfel de diete pacientul este sfatuit sa consulte medicul pentru a stabili o lista cu alimente care nu il expun pe termen lung riscului de aparitie a sindroamelor carentiale.
Copii inteligenti au sanse mai mari sa devina vegetarieni comparativ cu ceilalti copii Stire medicala 21 Decembrie 2006
Un studiu publicat in BMJ (British Medical Journal) sugereaza ca ajunsi la maturitate copiii inteligenti au sanse mai mari sa devina vegetarieni comparativ cu ceilalti copii. In ultimii ani au aparut argumente din ce in ce mai multe care sugereaza ca alimentatia vegetariana are o legatura directa cu nivelurile scazute ale colesterolului si cu scaderea riscului de aparitie a obezitatii si bolilor cardiace. Acest lucru ar putea explica de ce copiii care obtin rezultate peste medie la testele de inteligenta tind sa aiba un risc mai scazut de aparitie a bolilor coronariene la varste inaintate. La studiu au luat parte 8179 de barbati si femei cu varsta de 30 d e ani carora li s-a determinat IQ la varsta de 10 ani. Dupa 20 de ani, 366 (4,5%) dintre participantii la studiu au declarat ca sunt vegetarieni. Dintre acestia 9 (2,5%) s-au declarat vegetarieni convinsi, adica nu consumau deloc alimente de origine animala, iar 123 (33,6%) au declarat ca sunt vegetarieni dar ca ocazional consuma si carne de peste sau pui. Vegetarieni s-au dovedit a fi mai degraba femei, din clasele sociale superioare si avand o pregatire academica superioara comparativ cu non-vegetarienii, insa aceste diferente nu se regasesc si in venitul anual, care este similar cu cel al non-vegetarienilor. Un IQ mai ridicat la varsta de 10 ani este adesea asociat cu alimentatia vegetariana la varsta de 30 de ani. Aceasta legatura este doar partial explicata de educatia mai buna si apartenenta la o clasa sociala superioara dar este semnificativa din punct de vedere statistic dupa ajustarea privind acesti factori. Nu a fost depistata nici o diferenta in privinta scorului IQ intre grupul de vegetarieni convinsi si grupul vegetarienilor care au declarat ca ocazional consuma carne de peste si pui. Descoperirea ca acei copii care au un IQ peste medie sunt mai predispusi la o dieta vegetariana la varsta adulta impreuna cu dovezile care atesta beneficiile dietelor vegetariene asupra sistemului cardiovascular pot explica de ce un IQ peste medie la copil sau adolescent este asociat adesea cu un risc redus de aparitie a bolil or coronariene la varsta adulta.
Reteta unei vieti sanatoase = Dieta vegetariana 21 April 2009 Tipuri de vegetarieni
Vegetarienii care exclud consumarea oricarui produs animal (carne, lapte, oua, branza, miere) sunt numiti vegani sau vegetarienii puri/stricti, cu toate ca unii rezerva acest termen doar in cazul celora care evita pana si purtarea hainelor din produse animale (pielea, blana, matasea, lana). Veganii nu cumpara produse cosmetice care contin ingrediente testate pe animale. Un produs animal, in contextul de fata se refera la orice parte din corpul unui animal sau orice substanta derivata din acel corp. Unii vegani evita sa foloseasca animalele drept hrana, insa accepta sa poarte hainele confectionate din materiale provenite din produse animale. Acestia sunt denumiti “vegani dietetici”. Tipuri de vegetarieni Lacto-ovo-vegetarienii nu consuma carne, dar accepta produsele animale precum ouale si
laptele. Insa nu mananca branza facuta din chiag si, din motive etice, nu consuma ouale de ferma. Termenul de vegetarian este cel mai des identificat cu cel de lacto-ovo-vegetarian, mai
ales acum cand cel de “vegan” si-a castigat acceptarea ca termen pentru o practica stricta. Aceasta este cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America. Lacto-vegetarienii au o dieta care exclude carnea si ouale, dar care se bazeaza pe consumul produselor lactate (lapte, branza, unt, iaurt). Aceasta forma de vegetarianism este foarte raspandita in India. Ovo-vegetarienii sunt cei mai rar intalniti. Nu accepta carnea si produsele lactate, dieta lor bazandu-se pe oua. Macrobioticii urmeaza o dieta din motive spirituale si filosofice. Isi propun sa mentina un echilibru prin mancare, perceputa ca imbinarea intre ying (pozitiv) si yang (negativ). Dieta presupune zece nivele, devenind din ce in ce mai restictiva pe masura ce urca spre ultimul nivel. Nu toate aceste nivele sunt vegetariene, insa toate exclud din start carnea si produsele animale. Penultimele nivele exclud chiar si fructele si legumele, conducand spre ultimul nivel care consta intr-o dieta cu orez brun. Naturistii consuma in general cruditati ca si veganii, iar mancarea o prepara la o temperatura mai mica de 37 de grade Celsius, pentru a nu distruge enzimele si o parte din nutrienti si pentru a nu diminua continutul de vitamine si minerale. Urmatoarele tipuri de vegetarianism nu sunt general acceptate: Fructarienii sunt persoane care mananca numai fructe, nuci, seminte, vinete, rosii si alte
produse vegetale care pot fi adunate fara a face rau copacului / plantei respective (unii fructarieni accepta doar fructele / legumele care au cazut singure). Astfel, un fructarian poate manca pepeni, castraveti, rosii, leguminoase, dar va refuza cartofii sau spanacul. Aceasta forma de vegetarianism este foarte disputata, in sensul ca nu se stie clar daca urmand o dieta fructariana se poate evita malnutritia. Flexitarianii sunt persoanele care consuma carne ocazional. Termenul apare pentru prima data mentionat in 1992. Un flexitarian poate urma o dieta vegetariana acasa, dar poate consuma carne la o masa in oras cu familia sau cu prietenii. In 2003, America Dialect Society a votat termenul de flexitarian drept cel mai utilizat cuvant si l-a definit ca un “vegetarian care mananca doar ocazional carne”. Motive pentru care unele persoane considera ca trebuie sa urmeze un regim flexitarian:Dieta vegetariana conserva apa si resurse terestre;
Din punct de vedere etic nu se opun consumului de carne, insa considera dieta vegetariana ca fiind mai ieftina; Membrii familiei sunt vegetarieni si, prin urmare, o dieta flexitariana este foarte convenabila; Considera dieta vegetariana foarte sanatoasa, insa le place sa savureze carnea. Sfaturi utile pentru vegetarieni
Exista multe alimente care contin ingrediente derivate din animale, iar unele constituie o adevarata “capcana” pentru vegetarieni: Gelatina, de exemplu, este facuta din ligamente, tendoane, oase din animale care au fost fierte in apa. Este adesea intalnita in produsele de cofetarie: inghetata sau alte produse lactate; Grasimile animale sunt grasimile animalului sacrificat si se intalnesc intr-un numar insemnat de produse alimentare, inclusiv in biscuiti, prajituri si margarina; Seul si untura sunt, de asemenea, tipuri de grasime animala; Anumite adaosuri alimentare (de exemplu, E-urile) pot deriva din surse animale.
A fi sau a nu fi vegetarian?
Intr-o goana permanenta dupa vitamine si minerale este imposibil sa nu fi dat din intamplare peste conceptul de vegetarianism si cunoscutele lui tipologii: lacto-ovo-vegetarienii, lactovegetarienii, ovo-vegetarienii, veganii, naturistii, fructarienii, pesco-vegetarienii, pollovegetarienii. Termenul de vegetarian strict poate sa faca referire la o dieta a veganilor (vegetarienii puri/stricti, care exclud consumarea oricarui produs animal si evita pana si purtarea hainelor din acest tip de produse), insa in alte cazuri poate insemna o dieta lacto-ovo-vegetariana (vegetarienii care nu consuma carnea, dar accepta laptele si ouale). Semi-vegetarian este un termen folosit pentru a descrie o persoana care nu consuma carne (deloc sau poate doar putina), dar mananca peste. Aceste persoane sunt numite uneori pesco-vegetarieni. Atata vreme cat vor exista interferente intre omnivori si vegetarieni, nu vom afla cu siguranta ce inseamna sa fii vegetarian. Dar trebuie sa stii ca o dieta vegetariana echilibrata si diversificata poate asigura necesarul de nutrienti de care are nevoie organismul si ca exista mai multe dovezi stiintifice care atesta faptul ca un vegetarian poate sa fie cu mult mai sanatos decat o persoana care consuma carne. La intrebarea controversata “esti considerat vegetarian daca mananci carne de peste sau pasare?” vei avea surpriza ca, in functie de mentalitatea fiecarui popor in parte, sa obtii niste raspunsuri total diferite. De la Pitagora pana in prezent, termenul de vegetarian a cunoscut diverse modificari si diviziuni care au nascut si multe controverse. Apare pentru prima data la filosoful grec Pitagora, care-l considera insasi conditia esentiala pentru o convietuire armonioasa, prin abstinenta de la orice fel de carne. Termenul provine din cuvantul latinesc “vegetus” care inseamna “proaspat, sanatos si activ”. Un vegetarian isi construieste o dieta in care introduce doar cereale, leguminoase, nuci, alune, seminte, fructe, cu sau fara produse lactate si oua. Un vegetarian nu mananca nici un fel de carne, fie ea de peste, pasare, vanat, crustaceu, molusca. Asadar, conceptul de vegetarianism se subscrie unei diete compuse din mancaruri pe baza de plante, suplimentata de unii cu oua si / sau produse lactate. In 1847, participantii la primul miting al Societatii Vegetariene din Anglia au ajuns la concluzia ca un vegetarian este o persoana care refuza sa consume orice fel de carne. Ce inseamna in prezent “a fi vegetarian” si cat de mult s-a diversificat tipologia termenului, daca este sanatos sau nu sa fii vegetarian sunt cateva dintre subiectele pe care le vom trata. De ce devin oamenii vegetarieni?
Din convingerea ca este inuman sa sacrifice animalele pentru a-si asigura hrana; Pentru ca sunt impotriva defrisarii padurilor, in scopul folosirii lemnului pentru construirea unor ferme animaliere; Unii invoca legatura dintre productia de carne, si saracia si foametea din tarile slab dezvoltate; Pentru ca sunt constienti de avantajele unei diete sanatoase, mai ales adultii; Din antipatie pentru gustul carnii; Din motive religioase. Vegatarianismul in diferite tari
In Statele Unite ale Americii, vegetarianismul este sinonim cu ovo-lacto-vegetarianismul; Se spune ca Marea Britanie este “paradisul veganilor”; In Germania confuzia dintre vegetarianism si pesco/pollo-vegetarianism este des intalnita.
In Australia, in lista de ingrediente a produselor alimentare nu este obligatoriu sa se precizeze daca aromele utilizate sunt sau nu de origine animala, prin urmare vegetarienilor le este foarte greu sa deosebeasca produsele corespunzatoare lor; In Asia nu este simplu sa fii vegan, nici chiar daca esti un simplu turist vegan. Cand vine vorba despre mancatul in oras, oferta este foarte saraca pentru un vegan, care nu va putea alege altceva decat orez alb si legume; In Japonia, vegetarienii sunt o raritate, deoarece preturile acelor produse indicate pentru ei (fructe, legume) sunt foarte mari. Asadar, daca in Europa este mai ieftin sa fii vegetarian, in Japonia nu iti permiti sa fii vegetarian; Indonesia este potrivita pentru un vegetarian pentru ca este foarte bogata in fructe tropicale; In India exista un numar insemnat de vegetarieni, astfel incat procurarea alimentelor corespunzatoare nu reprezinta o problema. Stiati ca:
Vegetarianismul era foarte apreciat de filosofii Greciei Antice, inclusiv de Platon; Vegatarianismul era primordial in viata lui Mahatma Gandhi, care a scris numeroase texte pe aceasta tema; In 1945, sondajele aratau ca in Marea Britanie existau aproximativ 100.000 de vegetarieni. In prezent s-a ajuns la o crestere de 10.000.000 de persoane care adopta o asemenea dieta; In lista vegetarienilor celebri se numara Leonardo da Vinci, Charles Darwin, Socrate, Platon, Shakespeare, J.J. Rousseau, Thomas Edison, David Duchovny, Moby, Brad Pitt, Drew Barrymore, Kim Basinger, Alicia Silverstone, Alec Baldwin, Liv Tyler, Mark Twain, Jerry Seinfeld. 8 alimente esentiale pentru fiecare vegetarian
De la o inima sanatoasa pana la bunastarea animalelor, exista o multitudine de motive pentru a renunta la carne si a deveni vegetarian. Din punct de vedere nutritional, aceasta trecere afecteaza organismul, deoarece “se trezeste” dintr -odata privat de cei cinci nutrienti vitali: proteine si fier (care sunt cel mai greu de obtinut in cantitati adecvate), calciu, zinc, vitamina B12 si vitamina D. Carnea ofera organismului proteine, grasimi, vitamina B si minerale (in principal fier si zinc), iar pestele pe langa cele enumerate asigura si necesarul de vitamine A, D si F. Cum putem substitui carnea? Cateva solutii simple care ofera necesarul de nutrienti pentru buna functionare a fiecarui organism. Tofu este o adevarata sursa de proteine, zinc si fier. O jumatate de ceasca de tofu iti poate oferi
peste 100 mg de calciu, dar si 30% din necesarul zilnic de vitamina D care favorizeaza absorbtia calciului in organism. De asemenea, laptele din soia este foarte bogat in calciu si vitamina D. Sfat: tofu constituie un substitut eficient pentru carnea de pasare si peste si poate fi folosit cu incredere in orice reteta. Lintea, la fel ca fasolea boabe, face parte din familia leguminoaselor si constituie o excelenta
sursa de proteine si fibre solubile. Insa, lintea are un avantaj fata de fasolea boabe: contine de
doua ori mai mult fier si este foarte bogata in vitamine B. Pentru noii vegetarieni, lintea este alimentul potrivit pentru a atenua trecerea brusca la legume. Sfat: supa de linte este doar inceputul. Adauga linte la tocana de legume sau alte sosuri de legume; amesteca-o cu ceapa rosie; gateste-o cu morcovi. Experimenteza cat mai multe combinatii! De exemplu, lintea rosie se fierbe foarte repede si poate fi pisata pentru a face un piure. Fasolea boabe o ceasca pe zi iti poate oferi o treime din necesarul zilnic de fier, proteine si fibre.
Mai mult, aceste fibre sunt solubile si ajuta la mentinerea unui colesterol scazut. De asemenea, o ceasca de fasole boabe furnizeaza o cantitate insemnata de potasiu, zinc, vitamine B si calciu. Este important sa clatesti bine fasolea conservata in cutie. Sfat: amesteca fasole cu zarzavat si paste din grau; adaug-o in supe cu diverse combinatii de legume; iar pentru un gust diferit conserva singura fasolea boabe. Nucile si alunele sunt o sursa de proteine, zinc si vitamina E. O jumatate de ceasca de migdalele
asigura 175 mg de calciu pe zi. Studii recente au aratat ca nucile si alunele nu ingrasa, cu toata ca au foarte multe calorii. Ba mai mult, alunele americane ajuta la slabit. Sfat: adauga-le in diferite salate; garniseste supele; faramiteaza-le in briose si placinte. Cerealele asigura necesarul de vitamina B12 , fier, calciu si fibre insolubile (care reduc riscul
cancerului de colon si a altor tulburari digestive). Tine minte ca daca nu consumi zilnic oua si produse lactate, trebuie sa iei un supliment de vitamina B12. Sfat: Deoarece diferite cereale asigura diferiti nutrienti, imbina-le corespunzator. Legumele verzi precum spanacul, broccoli, salata verde au un continut mare de fier (in special
spanacul), vitamina A si calciu (intr-o forma foarte greu de absorbit). Sunt si o sursa de antioxidanti care ajuta la combaterea cancerului. Sfat: gatirea lor si stropirea cu zeama de lamaie si otet face calciul mai usor de absorbit in organism. Imbina intotdeauna alimentele bogate in fier cu acelea bogate in vitamina C, deoarece aceasta ajuta la absorbtia fierului. Amesteca-le in salate cu ardei rosu si galben, rosii, morcovi, mandarine si portocale; iar daca le preferi gatite, inabusa legumele verzi in ulei de masline si adauga piper, usturoi si ceapa. sunt bogate in minerale (fier, magneziu, calciu, iod, crom) si in vitamina A, C, E si multe din complexul B. Sfat: adauga-le in sandvisuri si salate; gateste-le cu alte legume sau foloseste-le in supe. Fructele de mare
Fructele confiate (caise, stafide, prune, mango, ananas, smochine, cirese) au un continut ridicat
de fier, iar combinate cu alune si nuci asigura necesarul de minerale, vitamine si unele fibre. Sfat: imprastie-le prin salate; amesteca-le in pireu de cartofi; sau combina-le cu alune, nuci si seminte; taiate marunt ele pot fi asortate cu budinca, placinta, prajitura si cereale. Nutrienti de baza
Multi oameni se gandesc cu ingrijorare ca daca renunta la carne si peste sunt in pericol de a fi deficienti din punct de vedere nutritional. Insa, nu isi are rostul o asemenea ingrijorare, deoarece toti nutrientii esentiali pentru organism pot fi obtinuti cu usurinta printr-o dieta vegetariana. Numeroase studii au relevat faptul ca o dieta vegetariana este mult mai sanatoasa decat una bazata pe consumul de carne.
De obicei, nutrientii se impart in cinci clase: carbohidrati, proteine, grasimi (inclusiv uleiurile), vitamine si minerale. Dar mai avem nevoie de apa si fibre alimentare. Cu totii sunt extrem de importanti pentru sanatatea, si implicit, vitalitatea organismului nostru, desi avem nevoie de ei in diferite proportii (de la 250 de grame de carbohidrati pe zi, pana la mai putin de 2 micrograme de vitamina B12 in aceeasi unitate de timp). Carbohidratii, grasimile si proteinele sunt numite macro-nutrienti, iar vitaminele si mineralele sunt micro-nutrienti. Carnea asigura organismului necesarul de proteine, grasimi, vitamine B si minerale (in special fier, zinc, potasiu si fosfor). In plus fata de cele enumerate, pestele contine si vitamina A, D si E. O dieta vegetariana este solutia perfecta, deoarece toate aceste elemente pot fi cu usurinta obtinute numai din surse vegetale. Proteinele
Femeile au nevoie de 45 grame de proteine pe zi (sau chiar mai mult in cazul femeilor insarcinate, aflate in perioada de lactatie sau foarte active), iar barbatii de aproximativ 55 grame (sau chiar mai mult daca sunt foarte activi). Vegetarienii pot obtine necesarul de proteine din: Leguminoase – mazare, linte, fasole; Cereale – grau, orz, porumb, hrisca, ovaz, secara, orez; Nuci – alune de padure, fistic, migdale, arahide, nuci; Seminte – de susan, dovleac, floarea-soarelui; Soia si produse din soia – tofu, tempeh, burgeri vegetarieni, lapte din soia; Produse lactate – lapte, branza, iaurt. In cadrul unei diete vegetariene este esentiala o echilibrare a amino-acizilor, acestia fiind unitatile din care sunt alcatuite proteinele. In total exista 20 de tipuri distincte de astfel de compusi, cei mai multi fabricati de organismul fiecaruia prin transformarea altor amino-acizi. Insa, opt dintre acesti aminoacizi, numiti si “amino -acizi esentiali” nu pot fi produsi de corpul nostru si, prin urmare, trebuie obtinuti printr-o dieta corespunzatoare. Un produs vegetal nu contine toti aminoacizii necesari, dar prin diversificarea si echilibrarea dietei nu trebuie sa ne mai facem nici o grija pentru existenta in organismul nostru a aminoacizilor atat de necesari. Carbohidratii
Constituie principala noastra sursa de energie, majoritatea dintre ei provenind din surse vegetale. Exista trei mari tipuri de carbohidrati: Zaharurile simple sau carbohidratii simpli se intalnesc in fructe, lapte si in zaharul obisnuit. Este indicata evitarea consumului excesiv de zahar rafinat, deoarece acesta este sarac in fibre, vitamine si minerale si poate fi principala cauza a aparitiei numeroaselor boli de dentitie; Carbohidratii complecsi se gasesc in cerealele integrale si legumele radacinoase (pastarnac, cartofi, patrunjel). Acesti carbohidrati sunt esentiali pentru sanatatea organismului. Se recomanda consumarea carbohidratilor nerafinati (painea integrala, orezul brun) datorita
continutului ridicat de fibre alimentare esentiale si vitamina B. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca 50-70% din aportul zilnic de energie sa provina din carbohidratii complecsi; Fibrele alimentare constituie partea nedigerabila a carbohidratilor. Le intalnim in cerealele integrale, fructe (proaspete sau uscate) si in legume. Acestea pot preveni numeroase probleme digestive si protejeaza impotriva cancerului de colon. Grasimile si uleiurile
Sunt alcatuite din subunitati numite acizi grasi. Se stie ca grasimile in exces dauneaza grav sanatatii, insa in cantitate moderata ajuta la refacerea tesuturilor, la producerea hormonilor si la asimilarea unor vitamine. Doi dintre acizii grasi – linoleic si linolenic – sunt esentiali intr-o dieta si pot fi obtinuti din vegetale. Exista doua tipuri de grasimi:
Saturate (grasimile animale) care consumate in exces pot conduce la cresterea nivelului de colesterol, expunand organismul la boli de inima; Nesaturate (grasimile vegetale: mono-nesaturate si poli-nesaturate). Se recomanda folosirea celor mono-nesaturate (uleiul de masline, arahide), deoarece cele poli-nesaturate (uleiul de floareasoarelui) devin instabile la temperaturi ridicate. Vitaminele
Nu pot fi sintetizate de corpul uman (deloc sau in cantitati infime pentru organism). Prin urmare, trebuie obtinute din alte surse. Vitamina A se obtine din legumele galbene, portocalii si rosii (morcovi, tomate), legumele cu frunze verzi si din fructe (caise, piersici); Din complexul de vitamine B, cu exceptia vitaminei B12, toate celelalte pot fi obtinute din cereale integrale, nuci, seminte, legume verzi. Un consum de lactate si oua ofera necesarul zilnic de vitamina B12. Vegetarienii stricti pot lua vitamina B12 din soia si produse din soia (lapte de soia, burgeri vegetarieni) si din cereale Vitamina D nu se gaseste in plante, ci este produsa de organismul uman prin expunerea la lumina si soare. Surse de vitamina D sunt si : margarina, laptele, branza, untul. Ajuta la absorbtia calciului in organism; Vitamina C se obtine prin consumul de fructe proaspete, cartofi si legume cu frunze verzi. Ajuta la absorbtia fierului in organism; Vitamina E se gaseste in cerealele integrale, uleiurile vegetale si ouale de tara; Vitamina K poate fi obtinuta din cereale si legume. Mineralele
Indeplinesc numeroase functii in organismul uman. Calciul- se gaseste in produsele lactate, cerealele integrale, paine, apa de izvor, legumele cu frunze verzi, nuci, seminte (in special semintele de susan), fructele uscate si branza. Calciul ajuta la intarirea oaselor si a dintilor;
Fierul – este necesar pentru producerea globulelor rosii ale sangelui. Se poate obtine consumand legume cu frunze verzi, fructe uscate, linte, cereale integrale, paine si leguminoase; Zincul – joaca un rol important in protejarea sistemul imunitar si in multe reactii ale enzimelor. Se gaseste in: branza, seminte de susan si dovleac, legume verzi, linte si cereale integrale; Iodul – este prezent in legume, produse lactate si fructe de mare. http://lara.ecosapiens.ro/reteta-unei-vieti-sanatoase-dieta-vegetariana/
Dieta vegetariană la copii
Numeroase persoane aleg o dietă vegetariană din motive religioase sau culturale ori se simt
mai bine mâncând legume decât carne. În cazul copiilor, multe surse de proteine sunt luate din lapte sau din alte formule de lapte. Cercetătorii dezbat încă şi astăzi, această problemă. Cât de sănătoasă este o dieta vegetariană pentru copii? Copilul ia suficiente proteine dintr -un astfel de regim alimentar? Dar minerale sau vitamine ori calciu? Copii vegetarieni sunt mai sănătoşi? Mulţi părinţi şi medici pediatri consideră nesănătoasă o dietă vegetariană pentru copii, însă, există şi o altă viziune, aceasta este benefică dacă este bine planificată. Un regim vegetarian poate furniza copilului substanţele nutritive necesare. În general, o alimentaţie vegetariană este bogată în fibre şi scăzută în colesterol şi grăsimi. Partea bună este că, copii nu mai sunt predispuşi obezităţii, afecţiunilor cardiovasculare sau diabetului. Indiferent dacă sunteţi ovo-
vegetarieni, lacto-ovo vegetarieni, lacto-vegetarieni sau vegetarieni trebuie să fiţi precauţi.
O dietă bogată în fructe şi legume conţin numeroase fibre şi sunt scăzute în grăsimi. În acelaşi timp trebuie să fiţi atenţi deoarece legumele şi fructele conţin o cantitate precisă de vitamine şi
minerale. Există câţiva nutrienţi pe care vegetarienii le iau din alimente acestea sunt: 1. Vitamina B12 este prezentă în ouă, cereale, pâine şi soia. 2. Vitamina D se găseşte în lapte, sucul de portocale, gălbenuşul de ou şi peşte. 3. Calciul înăareşte sistemul osos al copilului. În meniu trebuie să adaugaţi broccoli, cartofi,
fasole verde, lapte de soia şi suc de portocale. 4. Fierul este prezent în ouă, fasole uscată, fructe uscate, pâine, orez sau paste. 5. Zincul este luat din germeni de grâu, alune, cereale, fasole uscată şi semninte de dovleac. 6. Proteine se găsesc în ouă, fasole uscată şi alune. Dieta vegetariană la noi-născuţi
Cele mai multe surse de proteine şi de nutrienţi pentru noii-născuţi sunt din lapte şi din formulele de lapte, în special pentru primele şase luni de viaţă. În timpul alăptării copilul beneficiază de multe lucruri; întăreşte sistemul imunitar şi este protejat împotriva infecţiei şi/sau alergiei. De asemenea, odată cu mâncarea acestora trebuie să le administreze alimente bogate în vitamina B12 şi vitamina D. Mai exact o hrană complementară, care va fi introdusă după patru sau şase luni. Tot după şase luni, bebeluşii încep să mănânce unele alimente solide. Sunt recomandate piure de legume şi fructe. La început copii sunt pretenţioşi la cam la orice produs vegetal.
Cu timpul se poate introduce în meniu brânza, iaurtul sau iaurtul de soia. Alimentaţia vegetariană la copilul de un an
Copii încep să se schimbe când încep să mănânce. După un an, dieta vegetariană nu oferă suficiente vitamine şi minerale. Este important să le acordaţi alte tipuri de cer eale. De asemenea, trebuie să le suplimentaţi alimentaţia cu câteva calorii. Meniul vegetarian la preşcolari
În primii ani, copii tind să mănânce mai puţin. În acelaşi timp, substanţele nutritive sunt şi ele
foarte mici. Un regim alimentar adecvat îl va ajuta să crească şi să se dezvolte armonios. Nu administraţi copiilor "tone" de mâncare, deoarece au stomacurile mici. Alimentaţia bogată
în fructe, precum avocado, nuci sau seminţe de dovleac, fructe uscate le atribuie calorii sufiente. Regimul vegetarian la vârsta pubertăţii şi la adolescenţă
Atât în perioada pubertăţii, cât şi în cea a adolescenţei meniul este ales cu stricteţe, după gust
sau din diferite motive. O dietă vegetariană reprezintă pentru adolescenţi este pe deoparte cea mai bună alegere. Însă, chiar şi cel mai strict meniu al unui adolescent vegetarian are nevoie de nutrienţi şi de fier, zinc, calciu, vitamina D şi vitamina B12. Unii medici sunt de părere că o dietă numai din fructe, legume şi cereale nu îi atribuie suficiente calorii adolescentului. Acest lucru poate împiedica creşterea. Cei care adoptă un stil de alimentaţie vegetarian trebuie să aibă în vedere următoarele: 1. O digestie sănătoasă. Copii care consumă produse vegetariene au o digestie mai bună, chiar sănătoasă. 2. Un defict de fier. Partea proastă al unui meniu vegetarian este scăderea fierului din organism.
În acest sens sunt indicate suplimente. 3. Proteine variate Un alt beneficiu al alimentaţiei vegetariene este un procent considerabil de proteine. Proteinele din lactate sau din ouă nu sunt suficiente. Cele mai multe proteine sunt prezente în soia, legume, nuci şi seminţe.
http://prosanatate.com/sanatate-cucalivita/calivita-dieta-vegetarian-lacopii.html
