Şcoala Postliceală Sanitară “Grigore Ghica Vodă”Iaşi
Proiect Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitară Calificarea profesională: asistent medical generalist
Îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar
Îndrumător,
Candidat,
Promoţia 2014
Îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar
Cuprins I.
Argument
II.
Îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale aparatului respirator Obiectiv 2 : Abcesul pulmonar: a. Definiţie b. Clasificare c. Etiologie d. Simptomatologie e. Diagnostic f. Evoluţie şi prognostic g. Tratament h. Complicaţii Obiectiv 3: Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar a. Fişa tehnică nr. 1 b. Fişa tehnică nr. 2 c. Fişa tehnică nr. 3 d. Fişa tehnică nr 4
Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar a. Interviu b. Nevoi fundamentale după V. Henderson c. Plan de îngrijire Obiectiv 5: Educaţia pentru sănătate la un pacient cu Abces pulmonar III. Bibliografie IV. Anexe
I.
Argument
Abcesul pulmonar este o afectiune mai rar intalnita dar are totusi o deosebita importanta pentru intreg organismul deoarece deriva din alte cateva afectiuni minore si are complicatii foarte grave sau chiar stari patologice incipiente. Daca nu se intervine la timp sau nu se primesc informatiile preventive necesare unui echilibru bio-psiho-social necesar oricaru-i individ atunci asistenta sociala nu-si indeplineste rolul. Am ales aceasta afectiune a aparatului respirator deoarece este o boala care deriva din complicatii mai minore care netratate initial, pot duce la afectiuni mai grave, acestea fiind la distanta dar cu precadere cele din vecinatate:faringe, laringe, esofag. Toate afectiunile sunt importante pentru sanatate si bunul mers al vietii dar aparatul respirator are cred, o deosebita importanta deoarece fara un plaman care sa asigure o oxigenare de calitate si alte procese ce au loc in organism indiferent de: pozitia, de ocupatie, de inteligenta si de multe alte lucruri care nu au o mare importanta daca un om nu poate avea o respiratie de calitate aceasta fiind un fenomen vital.
Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana, 3-4 zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute,aproximativ (3-6 minute). Respiratia este o functie care asigura eliminarea CO2 si aportul de O2 catre celulele organismului. Aceasta functie cuprinde trei timpi: pulmonar, sangvin si tisular.
Obiectivele prezentului proiect sunt: 1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator. 2. Prezentarea generală a bolii-Abcesul pulmonar. 3. Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar 4. Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar 5. Procesul de îngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar 6. Educatia sanitară la un pacient cu Abces pulmonar
1
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale: 1. Analizează semnele şi simptomele specifice pacienţilor cu Abces pulmonar 2. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnostice de îngrijire 3. Elaborează planul de îngrijire 4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii 5. Asigură echipamentele şi materialele necesare 6. Pregăteşte materialele şi medicamentele în vedere administrării 7. Aplică intervenţiile proprii şi delegate 8. Evaluază rezultatele îngrijirilor 9. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate 10. Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate. Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu Abces pulmonar s-a finalizat prin analiza unui caz cu aceasta afectiune – caz pentru care s-a elaborat un interviu.Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat probleme de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului V. Henderson. În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu Abces pulmonar respectând obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.
Functiile vitale : Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie .
2
Îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie si fiziologie ale sistemului respirator Plamanii sunt principalul component al sistemului respirator, alaturi de o intreaga retea de organe si nervi. Plamanii sunt organe moi, cu aspect buretos si au o culoare roz-gri, putand deveni negriciosi de la fumat dar chiar si la nefumatori din cauza aerului poluat. Plamanul drept este subdivizat in trei lobi, pe cand cel stang doar in doi. Pleura acopera suprafata plamanilor si interiorul peretelui toracic. Aceasta este o membrana care contine o pelicula de lichid lubrifiant (surfactant) intre cele doua foite care o alcatuiesc. Sistemul respirator este alcatuit din cai respiratorii superioare, inferioare, unitatea respiratorie, cutia toracica, diafragmul si structurile subdiafragmatice. Sistemul respirator are ca principala functie schimbul de gaze. Alaturi de aceasta, el mai indeplineste urmatoarele roluri: generarea vocii, conditionarea aerului, echilibrul acido-bazic, mirosul.
Respiratia implica: ventilatie (inspir, expir), schimb gazos si utilizarea oxigenului (in respiratia celulara) . 3
Pentru a putea investiga ventilatia pulmonara este necesara cunoasterea volumelor si capacitatilor pulmonare: - CPT (capacitatea pulmonara totala) - CVF (capacitate vitala fortata) - CV (capactiate vitala) - VR (volum rezidual) - CI (c capacitate inspiratorie) - CRF (capacitate reziduala functionala) - VEMS (volum expirator maxim pe secunda) - VIR (volum inspirator de rezerva) - VC (volum curent) - VER (volum expirator de rezerva) Structural, sistemului repirator i se descriu: 1. o portiune de conducere alcatuita din cavitate nazala, nasofaringe, faringe, trahee, bronhii, bronhiole si bronhiole terminale. Epiteliul respirator este alcatuit din cinci tipuri de celule dupa cum urmeaza: celule bazale, celule in perie, celule cilindrice ciliate, celule caliciforma si celule endocrine (cu granule mici/ Kulchitsky) . a) Cavitatea nazala - este impartita in vestibulul nazal si cavitatea nazala propriu-zisa, acestea fiind delimitate de limen nasi. - peretele superior (tavanul) este reprezentat de lama cribriforma (ciuruita) a etmoidului. - peretele inferior (planseul) este alcatuit din palatul moale si palatul dur -peretele lateral contine cele trei cornete nazale (superior, mijlociu, inferior), cele trei meaturi nazale (superior, mijlociu, inferior) si recesul sfenoetmoidal. b) Faringe - este impartit in naso-faringe, oro-faringe si laringo- faringe c) Trahee - din punct de vedere histologic, cuprinde trei straturi: adeventitia, submucoasa si mucoasa. - tunica externa descrie o parte cartilaginoasa si una membranoasa d) Arborele bronsic reprezentat de bronhiile primare, bronhii lobare, bronhiole, bronhiole terminale si bronhiole respiratorii. - in bronhiolele terminale si cele respiratorii se gasesc celule Clara, care sunt un tip celular neciliat care secreta componenta glicoproteica a surfactantului. 2. o portiune respiratorie propriu-zisa: a) ducte alveolare b) saci alveolari
4
c) alveole: acestea sunt in numar de aproximativ 300 de milioane, au forma poliedrica si aspect de „fagure de miere”. Se distring doua tipuri celulare, in functie se rolul acestora si morfologie: - alveole de tip I, avand rol structural - alveole de tip II, avand rolul de a secreta surfactant Bariera alveolo-capilara este formata din urmatoarele elemente: - surfactant - apa - peretele alveolar (pneumocitele de tip I) - membrana bazala a peretelui alveolar - membrana bazala a peretelui capilar - peretele capilar (avand epiteliu simplu scumaos) Fortele de recul sunt deosebit de importante in fiziologia respiratiei. Astfel de forte sunt reprezentate de: - cutia toracica (foita parietala a pleurei) - plamanii (foita viscerala a pleurei) - volumul de repaus elastic al cutiei toracice - volumul de repaus elastic al plamanilor -inegalitatea vidullui pleural (la plamanul vertical, clinostatism) . Un alt indice important este complianta: toracica, pulmonara, statica, dinamica, specifica. Ideea este ca aceasta complianta scade sau creste in diferite patologii (scade in boli restrictive si creste in boli obstructive) . Un alt indice este distributia rezistentei in caile aeriene, astfel: - in caile respiratorii superioare este de 80%, curgerea fiind turbulenta - in caile respiratorii inferioare este de 20 %, curgerea fiind laminara. Toti acesti indici au formule exacte de calcul si sunt deosebit de importanti pentru investigarea funcionarii fiziologice a sistemului respirator. In reglarea respiratiei este implicat SNC, la nivelul caruia se gaseste centrul respirator dar si hormoni precum progesteronul (in sarcina) sau eritropoetina cu efect asupra receptorilor periferici.
Vascularizatia pulmonara: - circulatie nutritiva - circulatie functionala - este realizata de vase extra-parenchimatoase si vase intra-parenchimatoase, iar fluxul de sange variaza cu fazele respiratiei. 5
Obiectiv 2: Boala-Abcesul pulmonar a.Definiţie Abcesul pulmonar este o colectie purulenta de obicei unica, localizata in parenchimul pulmonar care se evacueaza prin caile respiratorii, in urma deschiderii in bronhii insotindu-se de expectoratie muco-purulenta si imagine radiologica. b. Clasificare • acut/cronic - 1 luna • primar/secundar - conditii asociate – aspiratie, pacienti anterior sanatosi – neoplasm, imunodepresie
c. Etiologie Ca si celelalte supuratii pulmonare abcesul pulmonar este dat de: -bactreii anaerobe - bacterii aerobe -fungi - protozoare Dintre speciile bacteriene anaerobe cele mai fregvente sunt: - fusobacterium nucleatum, - bacteroides melarirogericus, - bacteroides fragilis, - streptococii microaerofili, Dintre speciile bacteriene aerobe : -staphylococus aureus -eseherichia coli -streptococus fecalis -klebsiella pneumoniae -pseudomonas acrugirosa -proteus 6
Dintre fungi: - nocardia Dintre protozoare: - entamoeba bistolitica
d. Simptomatologie Debutul abcesului pulmonar este: de obicei brutal, caracerizat prin frisoane, febra, pana la 40 de grade Celsius junghi toracic, si mai rar insidios; urmeaza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, in care exista febra (39- 40 grade Celsius), tuse si expectoratie mucoasa; In acest timp apar unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar: -facies palid -temperatura neregulata -rezistenta la antibiotice -leucocitoza mare (20000 – 30000), cu polinucleoza Urmeaza perioada de deschidere in bronhii cu evacuare brutala a secretiei purulente, evacuare numita vomica si care apare intre a 5-a si a 15-a zi de evolutie Uneori vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemopteice vomica poate fi: -unica -masiva cand se insoteste de asfixie -mai des fractionata dupa vomica, scade febra si starea generala se amelioreaza Ultima perioada este de drenare bronsica: -tuse frecventa -expectaratie mucopurulenta abundenta ( 10 - 400 ml/zi) -temperatura in jur de 37 grade Celsius -uneori apar hemoptizii
e. Diagnostic Diagnosticul abcesului pulmonar este sugerat de debitul brusc, cu aspect de pneumonie franc-lobara urmat de vomica si semne de supuratie deschisa. 7
Diagnosticul pozitiv Diagnosticul de abces pulmoanr este sugerat de anamneza tablou clinic de pneumopatie acuta urmata de bronhoree masiva fetida si confirmata de examenul radiologic caracteristic (imagine hidro-aerica). DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL Abcesul pulmonar primar trebuie deosebit de supuratiile pulmonare secundare prin: a) pneumopatii preexistente - pneumonia abcedata, bronsiectazie (abces bronsiectatic), cancerul bronhopulmonar , infarctul pulmonar, hematomul pulmonar posttraumatic, etc. b) cavitati preexistente - caverna turuleloasa, chistul hidatic pulmonar, chisturile aeriene congenitale etc.
f. Evoluţie Abcesul pulmonar tratat corect se vindeca fara sechele. Uneori se vindeca spontan in 4-8 saptamani. Exista si cazuri rezistente la tratament (cancer bronsic, stenoze bronsice). Daca in 8-12 saptamani vindecarea nu s-a produs, supuratia intra in faza de cronicizare. g. Tratament Tratamentul medical al abcesului pulmonar consta in: a)Antibiotice in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral) si locala (endobronsic, in cazuri speciale). Tratamentul incepe cu Penicilina G 10-20 ml u/zi in 2 perfuzii I.V. in caz de penicillino-rezistenta, aceasta se inlocuieste cu ampicilina 46 gr/zi sau se asociaza cu gentamicina 80 mg 3/zi sau kanamicina 500 mg*2 pe zi I.M. sau I.V. in abcesele pulmonare cu fungi se administreaza stamicina sau amfotericina in abcesele pulmonare amoebiene se administreaza metronidazol 2-3 gr/zi sau fasigyn 1.5-2 gr/zi 10 zile. 8
b)Drenajul pastural si bronhoaspiratia la 3-7 zile sunt utile in abcesul pulmonar, pentru evacuarea puroiului din focarul septic urmata de introducerea locala a antibioticelor (cu ajutorul Sondei Metras Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie) este indicat dupa 3-6 luni, cand tratamentul medical este imficace, abcesul pulmonar s-a cronicizat (pioscleroza) sau recidivat. h.Complicaţii Complicatiile abcesului pulmonar pot fi: -pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii) -cronicizare cu scleroza si supuratie (piosleroza) -emfizem -cord pulmonar cronic -bronsiectazii secundare -complicatii la distanta (supuratii in creier, ficat etc.).
Obiectiv 3: Rolul autonom si delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar vizează ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale prin compensare sau suplinirea autonomiei diminuate. Astel asistenta planifică: - Programul zilnic de recreere, care ajuta pacientul sa scape de anxietate,teama. - Ii explica de ce s-a ajuns aici,care sunt cauzele afectiunii,cum se poate proteja pe viitor. 9
Totodată asistenta sfătuieste pacientul: - să meargă ţinându-se drept, asigurându-şi o bază de susţinere mai mare (mersul cu picioarele îndepărtate la 25 cm) - sa nu poarte haine inchise la nivelu gatului deoarece ii poate incetini capacitatea respiratorie Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire : -să folosească îmbrăcăminte fără nasturi -Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică: - program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil) - obiective realiste,care cresc cu fiecare zi - discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic. Asistenta va asigura conditiile de mediu si va supraveghea bolnavul. Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu boala Stenoza mitrala vizează abilitatea de a îndeplini sarcini si de a aplica îngrijiri medicale sub prescriptie medicală. Asistentului medical îi revin următoarele atributii: - recoltează produse patologice pentru examenul de laborator: sânge, urină. - pregăteste pacientul pentru examenele: CT, EKG,ANGIOGRAFIE,etc. - canulează o venă si montează o perfizie IV - injectii intravenoase,intramusculare - pregăteste si administrează medicamentele la indicatia medicului.
Fişa tehnică nr. 1Măsurarea greutăţii şi notarea în foaia de observaţie Definiţie: - Stabilirea greutăţii pacientului pentru aprecierea stării de nutriţie şi a 10
reţinerii apei în organism; -Aprecierea raportului dintre înalţime şi greutate Scop: - aprecierea stării de nutriţie a bolnavului - stabilirea necesităţilor calorice ale organismului - stabilirea dozei terapeutice de medicamente şi urmărirea evoluţiei bolii Pregătirea materialelor: - Cântar pentru adulţi - Antropometru (sau cântar antropometru) - Carnet pentru notarea valorilor Pregătirea pacientului: a) psihică : - se explică pacientului necesitatea măsurătorii şi se stabileşte ora potrivită în cursul dimineţii. - se asigură pacientul, dacă este cazul, că se respectă intimitatea b) fizică : - se ajută pacientul să se dezbrace de halat; - se explică pacientului să nu mănânce, să urineze şi să elimine scaunul înainte de cântarire - se instruieşte pacientul să stea cu călcâiele lipite de tija antropometrului
Efectuarea procedurii:
Măsurarea greutăţii - se aduce balanţa în echilibru şi se imobilizează acul indicatorului închizând braţul balanţei - se verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile - Bolnav nemâncat, vezică urinară golită, scaun eliminat - se aduc cele două cursoare pentru kg. şi grame aproape de greutatea estimată a pacientului - se roagă pacientul să urce pe cântar - se deschide braţul (tija balanţei) şi se mişcă cele două cursoare până acul se stabileşte din nou la zero; 11
- se fixează scara cursorului şi se roagă pacientul să coboare
Îngrijirea pacientului: - se conduce pacientul la pat (dacă este nevoie) - se ajută să se aşeze în pat
Notarea procedurii: - se notează valorile înălţimii şi greutăţii - se precizează dacă din diverse motive nu pot fi îndeplinite toate condiţiile Incidente şi accidente:
-
Valorile obţinute arată scăderea greutăţii la pacienţii slabiţi, denutriţi, creşterea greutăţii şi reţinerea apei în organism.
12
Fisa tehnica 2 : masurarea temperaturii 1. Definiţie Temperatura corporala se defineste drept echilibrul intre procesele de termogeneza (producerea de caldura de catre organism) si termoliza 2. Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza 3. (Loc) axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin 4. Materiale necesare termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii) tampoane de vata si comprese sterile tava medicala lubrefiant alcool medicinal ceas 5. Pregătire psihică -Pacientului I se explica de ce trebuie sa I se masoare temperatura,ce riscuri apar daca aceste valori sunt crescute. 6. Pregătire fizică Pacientul este rugata sa ia loc pe marginea patului sau pe scaun,in sezut. 13
Se linisteste in caz ca este anxios Se ajuta sa-si ridice maneca de la haina 7. Execuţie se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand se ridica bratul pacientului se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala 8. Notare / interpretare Se citesc valorile obtinute si se noteaza in foaia de observatie. 9. Îngrijire / intervenţii după tehnică Pacientul este rugat sa se faca confortabil Se comunica valorile obtinute In caz de valori crescute,se administreaza tratament de specialitate conform prescriptiei medicului 10.Incidente şi accidente Pacientul poate teveni anxios,speriat. 11.Observaţii Se vede reactiile pacientului In caz de nesiguranta,se mai masoara o data temperatura.
14
Fişa tehnică nr.3 Tehnica efectuării puncţiei venoase Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie. Scopul: - explorator - recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice, serologice şi bacterologice) - terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a perfuziei intravenoase; executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui. Locul puncţiei:orice vena ce poate fi punctionată - venele de la plica cotului - venele antebraţului - venele de pe faţa dorsală a mâinilor - venele subclaviculare - venele femurale - venele jugulare şi epicraniană Pregătirea pacientului: Psihică: - se explică necesitatea şi în ce constă tehnica, precum şi faptul că nu este dureroasă Fizică: - se poziţionează confortabil pacientul - se dezinfectează tegumentele - se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, astfel încât să oprească circulaţia venoasă - se recomandă pacientului să stângă pumnul, venele devenind turgescente.
15
Materiale necesare : - de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză - dezinfectante - instrumentar şi materiale sterile: ace, seringi, pense, mănuşi chirurgicale, tampoane - alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală. Tehnica: - se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile - se poziţionează garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elecţie, evitând compresiunea arterei - se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine - se pătrunde oblic cu acul, fluturaşul sau flexula traversând în ordine tegumentul, apoi peretele venos trecând de rezistenţa elastică până când acul înaintează în gol - se schimbă direcţia acului poziţionându-l orizontal, înaintând 1-2 cm. În lumenul venei - se aspiră pentru a controla prezenţa acului în venă - se sistează staza venoasă – după recoltare, înainte de injectare - se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei - se aplică tamponul îmbibat cu alcool şi se retrage acul brusc - se comprimă locul puncţiei 1-3 minute Incidente şi accidente: - hematom - perforarea peretelui opus - ameţeli, paloare, lipotimie
16
Fişa tehnică nr. 4 Tehnica efectuarii exudatului faringian Definiţie: Examen care identifica prezenta unei infectii bacteriene, fungice sau virale la nivelul regiunii cavitatii bucale. Scop: -evidentierea germenilor patogeni responsabili de diferite afectiuni ale cailor respiratorii Materiale necesare: --eprubetasterilacu port tampon -masca de tifon -spatula linguala -tavita renala pentru pastrarea spatulei dupa folosire
Pregatirea pacientului Psihic: - se anunţă şi i se explică tehnica; - se discuta in prealabil pentru a nu deveni anxios Fizic: -pacientul este ajutat sa se dezbrace in caz ca nu poate singur -pacientul sta intins pe spate,cu membrele in jurul corpului -in dimineata recoltarii nu se spala pe dinti,nu se mananca,nu se bea apa Tehnica efectuării:
-se spala mainile cu apa si sapun,se dezinfecteaza mainile, -se punemasca de protectie, -se scoate tamponul din eprubeta sterila si se flambeaza gitul eprubetei -se apasa limba cu spatula tinuta in mina stinga, observind astfel regiunea faringiana si cu port-tamponul tinut in mana 17
dreapta se sterge mucoasa faringo-amigdaliana,evitand atingerea limbii sau a dintiilor. Interpretarea valorilor: Proba se eticheteaza si se trimite la laborator,urmand sa fie prelucrata si ulterior fiind comunicate rezultatele. Îngrijirea pacientului: -se ofera pacientului un pahar cu apa - se aeriseşte salonul. Incidente şi accidente: -pacientul poate deveni anxios
Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar
CAZUL CLINIC 1)Identificarea bolnavului: Nume:GH Varsta:67 ani Copii:2 Profesia:fost bucatar,actualmente personal Cetatenie romana, religie ortodoxa; Data internarii: 20.02.2014 Data externarii: 9.03.2014 Domiciliul: Bucuresti 2)Culegerea de date Antecedente personale:-bolile copilariei Antecedente heredocolaterale-mama decedata,avand diagnosticul de TBC
Debut de aproape doua luni in urma, internat in sectia Medicala II si cu tratament ambulatoriu, se reinterneaza in stare deosebit de grava. Date personale - nici o afectiune in antecedente Obiceiuri - orarul meselor este fix 18
-nu consuma bauturi alcoolice, dar serveste o cafea pe zi -consuma bauturi racoritoare -nu face exces de alimente 3)Motivele internarii: -dispnee -polipnee -tuse cu expectoratie muco-purulenta 4)Diagnostic medical: -Abces pulmonar stang -TBC pulmonar stang 5)Diagnostice de nursing: -circulatie inadecvata si alimentatie inadecvata -dificultate in a se deplasa -dificultate in ingrijire si de a-si efectua o igiena riguroasa -incapacitate de a se odihni -comunicare insuficienta la nivel afectiv
● Examene biochimice şi
Valori la 5.02.2007
Valori la 11.02.2007
-leucocite
13.500/mm³
10.000/mm31%
-neutrofile nesegmentate
2%
1%
-neutrofile segmentate
72%
68%
-eozinofile
2%
1%
-bazofile
0%
-
-limfocite
24%
26%
-monocite
1%
4%
2.V.S.H.
18mm/1h
15mm/1h
3.Hemoglobină
13gr%
11gr%
4.Acid uric
54mg%
5.Uree
0,58mg/dl
6.Glicemie
150mg%
hematologice : Analiza 1.Leucograma:
110 mg%
19
Examenul clinic general
Examenul obiectiv : - stare generală alterată ; - tegumente umede ; - sistemul ganglionar : ganglioni nepalpabili , nedureroşi ; - ţesut adipos : normal reprezentat ; - aparat locomotor : integru ; - aparat cardio-vascular : -T.A.-120/70 mmHg ; A.V.- 88/minut ; zgomote cardiace ritmice ; - aparat digestiv – integru ; - aparat uro-genital – micţiuni fiziologice . ● Examenul aparatului respirator indică : - creşterea frecvenţei ritmului respirator (30 respiraţii / minut ) ; - la percuţie –submatitate laterală dreaptă ; - la palpare – creşterea intensitaţiilor vibraţiilor vocale ; - la ascultaţie – murmur vezicular diminuat la nivelul lobului drept şi raluri crepitante .
Alte examene de specialitate Pentru susţinerea acestuia se recomandă următoarele examinări : - radiografia pulmonară pune în evidenţă opacitatea anterioară marginii lobului stâng mediu , omogenă , triunghiulară , cu baza la periferie. - examenul sputei : - frotiu : frecvente leucocite , hematii ; - bacteriologic : pneumococ ; - examenul urinii indică : 20
- macroscopic – urină hipercromă ; - reacţie acidă ; - glucoză absentă ; - urobilinogen normal . - sediment urinar : - celule epiteliale rare ; - rar oxalat de Ca ; - rar urat ; - leucocite frecvent ;
TRATAMENT Medicatia Penicilina Ser fiziologic,500ml/zi Oxacilina Digoxin Miofilin Diazepam HHC
Mod de prezentare
Doza
Flacoane Flacoane
Cale de administrare i.v perfuzie i.v perfuzie
Flacoane Fiole Fiole Capsule Fiole
i.v perfuzie i.v i.v Per os i.v
2gr/zi 1f/zi 1f/zi 1cp/zi 100 ml/zi
8fl/zi 1fl/zi
Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson Nevoile fundamentale A respire si a avea o buna circulatie
Manifestari de independenta -frecvenţă respiratorie regulată -Torace normal conformat
Manifestari de dependenta -dispnee accentuata de efort si decubit -polipnee, tuse cu expectoratie mucopurulenta -obstruarea cailor
21
Sursa de dificultate Alterarea aparatului respirator
respiratorii -circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor,unghiilor si tegumentelor A bea si a manca
- Dentiţie bună Mese regulate
A elimina
-mictiuni fiziologice - Pacientul - dificultate în prezintă aparat adoptarea unei locomotor poziţii comode integru.
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Nevoia de a dormi si a se odihni
-
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
-
Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale Nevoia de a fi curat, îngrijit, de aşi proteja tegumentele şi mucoasele
-Temperatura normala
Nevoia de evita pericolele
- Pacientul orientat
- hidratare insuficientă calitativ
- oboseală - aţipire în timpul zilei - hipersomnie - necesită ajutor în satisfacerea nevoii/dificultate în a se îmbrăca/dezbrăca Febrilitate,38,5
Pacientul respectă regulile de igienă.
Stare de boala
Durere toracica
Stare de boala
Durere,anxietate
Stare de boala
- tegumente palide, Boala actuala transpirate - necesită ajutor la efectuarea toaletei - deficit în autoîngrijire este - necesită Stare generala supraveghere şi alterata 22
temporo-spaţial Mod de viaţă sănătos - organe de simţ integer - bolnavul comunica
anxietate
Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri
-
- spitalizarea
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
-
Nevoia de a se recrea
-
Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
-
Nevoia de a comunica
Plan de ingrijire Problema de ingrijire -dispnee accentuata de efort si decubit
-
tratament - risc de accidente casnice capacitate de concentrare uşor scăzută comunicare ineficientă la nivel afectiv bolnavul este nu poate merge la protestant serviciul religios nu prezintă - frustrare sentimente de culpabilitate sau frustrare Bolnavul se poate -diminuarea autoevalua şi interesului poate lua singur decizii dificultate de a se angaja într-o activitate recreativă este interesat să - nu are cunoască experienţa evoluţia şi necesară urmările bolii adaptată stării şi prezentă situaţiei actuale cunoștințe insuficiente despre boală
Obiectivele de ingrijire -pacientul sa respire lejer pe nas -sa prezinte cai
Interventiile aplicate -sa asigure o pozitie corespunzatoare 23
depresie
Vorbire monotona
lipsa de cunoştinţe
Evaluarea ingrijirilor -pacientul sa respire mai usor -pacientul isi
-polipnee, tuse cu expectoratie mucopurulenta -obstruarea cailor respiratorii -circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor,unghiilor si tegumentelor
respiratorii permeabile si o buna respiratie - pacientul sa aiba o circulatie adecvata
care sa permita o respiratie cat mai usoara -sa evite eforturile fizice;sa se indeparteze secretiile -sa se asigure o ventilatie buna si aportul de oxigen -pcientul va fi invatat sa tuseasca si sa colecteze
dezobstrueaza caile respiratorii prin tuse -cianoza extremitatilor se mentine -durerea se mai calmeaza
-alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin scadere ponderala si inapetenta
-sa se asigure caloriile minerale,vitaminele de care pacientul are nevoie prin alimentele adecvate -indepartarea anorexiei -pacientul sa fie echilibrat hidroelectric si nutritional
-bolnavului i se va da sa manance sau va fi ajutat de nursa -se va asigura aportul de lichide prin fructe, lapte-
- se alimenteze si sa se hidrateze bolnavul reuseste sa
-bolnavul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale, sa reduca miscarile -prevenirea altor complicatii pulmonare, bronhopneumonia de decubit -mentinerea unei
-sa se pozitioneze pacientul correct -eforturile pacientului vor fi minime -se va pozitiona pacientul semiszand si va fi servit cu tot ceea ce ii trebuie -se va schimba
-dificultate de a se deplasa datorita durerii -dispnee accentuata cu polipnee si tahicardie apoi starii generale grave manifestata prin imobilizare la pat
24
ceaiuri, compoturi si sucuri -se va da alimente bogate in calorii: lapte, oua,carne si brinzeturi -pacientului i se asigura un anumit (maxim) de confort -nu apar escare
bune circulatii
pozitia pacientului la anumite intervale de timp -administrare de antalgice
-dificultate de a dormi datorita tusei si dispneei manifestata prin treziri nocturne repetate
- pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ
-sa se calmeze tusea dupa ce expectoreaza -sa se asigure un microclimat adecvat -sa se asigure aportul de oxigen - pacientul trebuie sa aiba o pozitie corecta (semisezand) -trebuiesc adecvate: temperatura, umiditate -administrare de oxigen
aceasta nevoie este satisfacuta -dispneea scade
-dificultate de a se imbraca si dezbraca datorita starii grave a pacientului (este casectic)
- pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in timp de trei zile
-sa se schimbe pacientul de lenjeria intima, de pat de cate ori este nevoie
-pacientul se poate imbraca si dezbraca cu ajutorul nursei
-comunicare insuficienta cu cei din jur datorita prognosticului grav al bolii si manifestata prin inchidere in sine
-pacientul sa comunice cu cei din jur -inlaturarea starii de depresie
-pshoterapie -se va incerca sa i se spuna pacientului ca cei din familie au si ei necazuri, ca locuiesc departe -nursa va sta de vorba cu pacientul
anxietate
25
Educatie pentru sanatate
Datorită îngrijirilor medicale acordate şi terapiei medicamentoase prescrise de medic evoluţia a fost favorabilă iar simptomele ( febră , frison, junghi toracic , transpiraţii abundente , oboseală , slăbiciune , anxietate , insomnie , sete , senzaţie de sufocare , ameţeli , cefalee , tuse chinuitoare , expectoraţie muco-purulentă ) au dispărut , pacientul prezentând la externare stare generală bună .
Pacientul P.F. , 55 ani se interneaza cu diagnostic medical de abces pulmonar stang, cu TBC pulmonar stang si cu urmatoarele manifestari de dependenta: dispnee, polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta pentru investigatii si tratament. A urmat tratament cu antibiotice, bronhodilatatoare si antialgice. Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a tratamentului prescris de medic pacientul se interneaza cu o oarecare stare de ameliorare si cu urmatoarele recomandari: -evitarea frigului -evitarea umezelii -evitarea eforturilor fizice -regim alimentar igienic si control peste o luna Bolnavul trebuie să ştie: -tratamentul trebuie luat sub directă observaţie (personalul medical administrează medicamentele pacientului şi apoi se asigură – îl priveşte – că acesta le înghite pe toate).
26
-tratamentul se efectuează la început în spital şi apoi sub supravegherea medicului de familie. -trebuie luate toate medicamentele, în doză corectă, regulat pe toată durata recomandată pentru că dacă nu le ia pe toate, dacă le vinde, boala poate deveni incurabilă, bolnavul rămâne contagios. -pentru a urmări dacă boala evoluează favorabil (microbii nu mai apar în spută) trebuie să efectueze controlul bacteriologic al sputei la intervalul indicat de medic
Bibliografie
- Cornel Borundel – : Medicină internă pentru cadre medii” , Editura All, Bucureşti, 2006; - Radu Cârmaciu ; Cezar Niculescu – „ Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; - I. . Dorobanţu – ‚ Educaţie pentru sănătate” , Editura Medicală, Bucureşti, 1985; -Carol Mozeş – „ tegnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997; - Gheorghe Ion Pandele – „Semiologie medicală”, vol. I, Editura Junimea, Iaşi, 1994; - Lucreţia . Titircă – „Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate boolnavilor de asoistenţii medicali”, Editura Viata Medicală Românească, Bucureşti, 2001;
27
-I. C Voiculescu– „Anatomia şi fiziologia omului”, Editura medicală, Bucureşti, 1987; -Cursuri UMF - Vademecum in pneumologie, Nicolae Ursea, Mircea Penescu,an 2012 - Patologie medicala. Pneumologie ,Vol 1, Bouvenot Gilles, Devulder Bernard, Guillevin Loic, Queneau Patrice, Schaeffer Annete,anul 1999.
28
IV.Anexe Circulatia pulmonara:
Tromboembolism pulmonar:
29
Abces pulmonar-radiologie:
30
31
