UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU SECTIA STIINTA MEDIULUI
ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE IMPACT PENTRU FABRICA DE LAPTE S.C. HELGA S.A. BAIA MARE
Indrumator proiect:
Studenti:
Conf.prof. Nasui Daniel
Perta Nita Petrut Alina Patricia Marincasi Andrada
1.Date generale
Denumirea proiectului proiectului : S.C. HELGA S.A. Baia Mare
Perța Ni Nița, Petr Petruuț Alin Alina, a, Mari Marinc ncaa și And Andra rada da.. Titulari: Per Amplasamentul și adresa: adresa: Amplasamentul Amplasamentul este situat în centrul centrul administrati administrativv județean Baia Mare, pe strada Victoriei Victoriei,, nr.68/A Suprafa Suprafața amplasamentu amplasamentului lui este este de 8208 mp.
2.Descrierea 2.Descrierea activită activității propus propusee
2.1 Scop și necesitate
Scopul principal al proiectului este procesarea laptelui și producerea de produse lactate, în vederea alimentării localnicilor cu produse lactate proaspete, și producerea unui impact social pozitiv, prin generarea de noi locuri de muncă.Societatea este cu capital privat. 2.2 Descrierea
Tehnologia de fabricare a laptelui de consum si a produselor lactate cuprinde urmatoarele operatii comune: a) Receptia calitativa/cantitativa( prin colectarea laptelui de la fermierii locali ai zonelor invecinate) b)Filtrare. In prima faza a procesului tehnologic se urmareste indepartarea impuritatilor mecanice patrunse in lapte pe diferite cai (nisip, corpuri tari etc.) pentru a preveni uzura prematura a utilajelor (pompe, rotoarele galactometrelor).Retinerea acestor impuritati se realizeaza prin filtrare cu ajutorul unor site montate la evacuarea laptelui din bazinele de receptie.
c)Racire. Pentru racire, se utilizeaza schimbatoarelede caldura cu placi, racite cu apa gheata, a caror capacitate este corelata cu capacitatea dereceptie. Temperatura de racire este de 20-40C. d) Depozitarea Depozita rea laptelui laptelu i crud racit, se face in tancuri izoterme izoter me de mare capacitateinstalate in incaperi speciale, in sectia de receptie a societatii sau in aer liber, pe platforme speciale construite. e)Curatirea centrifugala, este procedeul cel mai eficace de eliminare aimpuritatilor din lapte.Efectul de curatire se asigura prin separarea impuritatilor cu greutate specificadiferita de cea a laptelui sub actiunea fortei centrifuge. f)Normalizarea este operatia prin care se aduce continutul de grasime al lapteluila o anumita valoare, in vederea asigurarii unei calitati constante produsului finit.Aceastapresupune in majoritatea cazurilor o reducere a continutului initial de grasime cu ajutorulseparatoarelor centrifugale. g)Omogenizarea, in tipul depozitarii produselor lactate, grasimea are tendinta dea se separa la suprafata produsului. h)Pasteurizarea, are ca scop principal, igienizarea materiei prime.Procedeele depasteurizare sunt alese in functie de produsele ce urmeaza a fi fabricate si au fost descrisela larg anterior. i)Racirea laptelui urmeaza intotdeauna operatiei de pasteurizare, temperatura de racire fiind conditionata de instalatia de pasteurizare si de destinatia laptelui pasteurizat. j)Depozitarea, laptele pasteurizat, evacuat din instalatia de pasteurizare de latemperatura 20-40C este depozitat in tancuri izoterme (asa numite tancuri tampon) pana la urmatoarea operatie de prelucrare specifica produsului ce urmeaza a fi fabricat.
Toate produsele obținute se ambaleaza ambaleaza individual sau vrac purtând sigla producatorului.Aceste produse obtinute sunt controlate în cadrul laboratorului uzinal propriu si în urma controlului obtinut se obtine un certificat de de calitate calitate ce insoteste marfa și îi atesta calita calitațile fiecarui fiecarui produs produs în parte certificandu-l pe toata durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de catre personalul autorizat.
2.3 Detalii de amplasament amplasament
Municipiul Baia Mare este situat în partea vestica a judetului Maramures, în depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al Râului Sasar, la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordica si 23°10' - 23°30' longitudine estica. Vecini: N- Liceul Gheorghe Lazar; V- cantina liceului Gheorghe Lazar; S- Teren de Fotbal neamenajat; E- Drumul E58. Accesul in zona se va face de la soseaua principala.Cel mai apropiat aeroport este la distanta de aproximativ 5-6 km, in Tautii Magherausi.Cea mai apropiata gara se afla la aproximativ 800 m, in municipiul Baia Mare. Principalele clădiri din cadrul proiectului vor fii: - hala de colectare colectare și procesare a laptelui - fabrica de producere a produselor lactate -birourile -parcările Pentru un rezultat rezultat cat mai mai bun, bun, se vor vor folosi folosi echipam echipamente ente și instala instalații speciale pentru colectarea și prelucrarea laptelui.
2.4 Realizarea și funcț ionarea obiectivului.
Principalele materiale materiale pt buna func ț ionare a proiectului proiectului sunt:
- materiale materiale de întreținere și de construc construcție (80-150 (80-150 kg/an) -apă pentru igienizări hală și consum menajer( 5 – 6 t/an) -solu -soluții pentr pentruu dezinf dezinfec ecție (100 (100 – 200 l/an) l/an) -motorină pentru centrala termică, benzină pentru mijloacele de transport (3 t/an, 1t/an) Materiale prime:
-lapte(2000 t/an) Produse finite:
-lapte de consum(1200 t/an) -brânză de vaci,tel vaci,telemea, emea, cașcaval (100 (100 t/an) t/an) -smântână, unt ( 120 t/an) -produse lactateacide: iaurt,lapte bătut, sana (80 t/an) În cadrul amplasamentului se lucrează 2 schimburi, a câte 8 ore, primul schimb începe programul la ora 6:00 și se termină la 15:00, pauză o oră, de de la 10:30 la 11:30, al doilea schimb începe de la 15:00 și se termină la 00:00, având pauză o oră de la 19:00 la 20:00. furnizată printr-un printr-un puț propriu propriu cu capacitate capacitate Apa curentă este furnizată
de 2,5 t/zi.În cadrul de prelucrare a laptelui, apa este folosita în scopuri tehnologice, igienice și sanitare.
În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brânzei, a produselor lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore si incolore și cat mai pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebuie sa conțina bacterii bacterii feruginoase, feruginoase, sulfo-oxidan sulfo-oxidante, te, sulfo-reducatoare, sau produse ale activitatii acestora care se depun pe pereții acestora acestora si pot trece in produse produse producând depresiune depresiuneaa acestora.Apa acestora.Apa folosita folosita pentru pentru spălarea untului untului nu trebuie sa con țină mai mult de 40mg/l mangan, sarurile sale confera gust amar untului. La proectarea si construirea fabricii de prelucrare a produselor lactate trebuie trebuie avută avută în vedere vedere și asigurarea asigurarea cantita cantitați de apă apă necesare necesare pentru prevenirea sau lupta împotriva incendiilor. Energia electrică este furnizată de SC.
ELECTRICA SA
canalizare areaa orașului ului Baia Mare. Mare. Canalizare: canaliz
3.Amplasarea în mediu 3.1Elemente de geologie
Depresiunea Baia Mare s-a format în urma aparitiei lantului vulcanic Oas-Gutai-Tibles, avand un nivel ondulat cu altitudini variabile. Fundamentul este constituit din formatiuni cretacice peste care sunt depuse formatiuni paleogene si miocene, destul de rezistente la actiunea factorilor subaerieni, fapt ce se reflecta in aspectul colinar al depresiunii. Conform STAS 11100/1-77 referitor la macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei, zona luata in considerare se afla in zona de intensitate seismica de gradul 7 in scara intensitatilor seismice MSK-64, stabilita prin STAS 3684- 71.
3.2 Solul
Scoarța terestră din zona municipiulu municipiuluii Baia Mare cuprinde o structură structură pedogenetică variată, căci alături de solurile podzolice predominante se găsesc soluri pseudogleice(orizont între 0 – 20 cm – preudogleizare excesivă; orizont între 20 – 50 cm, pseudogelizare foarte puternică) și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide. 3.3Resursele de apă
Cel mai apropiat râu este Săsarul, la 400 m depărtare de amplasament. Principala sursă de apă apă potabilă este luată luată de la rețeaua de alimentare a municipiului Baia Mare. Conductele pentru apă nepotabilă, apă care va fi folosită la producerea la producerea vaporilor, pentru instalatiile de stingere a incendiilor si pentru echipamentele de racire, se vor distinge de cele pentru apă potabilă. Aceasta va fii captată de la apele pluviale si alte surse. Apa subterana se gaseste la o adancime de 6 m. 3.4 Clima
Clima predominantă este temperat-continental moderată. Acest tip de climă rezultă rezultă din poziția județului în cadrul cadrul continrntu continrntului, lui, din dispuner dispunerea ea reliefului reliefului precum ș i din circula circulaț ia generală generală a aerului aerului de direcț ie vestică vestică ș i nordică, nordică, în general umed. Media anuală a temperaturii variază de la S la N, astfel în zona joasă a depres depresiun iunii ii Baia Baia Mare, Mare, temper temperatur aturaa anuală anuală a aerul aerului ui depă depăș eș te puț in 9 grade grade.. Precipitațiile atmonsferice sunt în general destul destul de ridicate, de la la 700 mm/an mm/an
la peste 1400 mm/an. Vântul dominant N-E 25% , S-V 17%(69grade altitudine). Calm atmonsferic 15 %.
3.5 Elemente de ecologie acvatica si terestra Vegeta Vegetația și fauna fauna
Zona depresiunii Baia Mare cuprinde cuprinde o gamă gamă variată de specii ierboase ș i arborescente, în în fucție de varietatea terenului, a solului solului ș i a climei. climei. Predomină Predomină pădurile de gorun(Quercus petraea), în amestec cu carpen(Carpinus betulus). Specifice depresiunii Baia Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate ocupate de castanul comestibil comestibil care urcă și pe versan versanț ii cu expoziț ie sudică sudică ș i vestică, vestică, până la altitudini de 600 m. Fauna din spațiul geografic băimărean băimărean cuprinde aproape toate speciile speciile cunoscute din zina carpatică: cerbul(Cervus Elaphus), căprioara(Capreolus Capreolus), lupul(Canis lupus lupus),vulpea(Vulpes crucigera), iepurele(Orychtolagus cuniculus), jderul(Muste lidae) și vever veveriița(Tamias striatus). Păsările: ieruncă(Tetrastes bonasia), porumbelul de scorbură(Columba alumbus), huhurezu mare(Strics uralensis), uliu(Achipiter), buf bufni nița( Bubo bubo).
3.6 A șezări umane umane și alte obiective obiective de interes interes public public Distan Distanța față de diverse diverse anexe anexe sau sau instit institu uț ii public publicee:
-Grupul Scolar ,,Gheorghe Lazăr,, se afla la aproximativ 25 m, - Teren sportiv se afla la aproximativ 10 m - Cantina Gheorghe Lazăr se afla la aproximativ 66 m Directia dominanta a vanturilor
Caracteristica esenţială a zonei depresionare Baia Mare reprezintă predominarea vânturilor foarte slabe şi slabe şi frecvenţa deosebit de mare a calmului atmosferic, în cursul unui an valoarea medie a acestui parametru depăşind 50 %
Viteza medie anuală a vântului a înregistrat, în perioada 1961-2000, o valoare de doar 1,6 m/s. În cursul anului viteza vânturilor din vest a prezentat valori, aproape în fiecare lună, mai mari decât cea a vânturilor din celelalte direcţii predominante, făcând posibilă reîntoarcerea acestora, prin bararea b ararea lor de către unităţile montane din nord-estul şi estul depresiunilor Baia Mare – Lăpuş, sub forma vânturilor estice (care înregistrează cea mai mare frecvenţă în cursul unui an, 13,9 %), favorizând antrenarea poluanţilor proveniţi de la uzinele Cuprom şi Romplumb, peste zona rezidenţială a oraşului Baia Mare. Demografia
Populatia municipiului este de aproximativ 150.000 de locuitori. Principalele ramuri de activitate:
Principalele amenajari din zona obiectivului apartinand statului sau agentilor economici privati. Universitatea de Nord Baia Mare – 200 m(distanta fata de amplasament) Liceul Gheorghe Lazar – 50 m. Centrul Comercial Gold Plaza – 300 m. Nivelul de zgomot
Activitatea nu produce vibratii, dat fiind faptul ca nu are utilaje mari producatoare de vibratii. Populatia afectata
Activitatea nu dauneaza factorului uman, obiectivul fiind amplasat corespunzator si are un efect benefic asupra asezarilor umane. 4.Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediu 4.1. Emisii Emisii de poluanti in ape, protectia calitatii apelor Apele reziduale din industria alimentara constau din apele de transport
a materiei prime, ape tehnologice, ape de condus sau racire, ape de la spalarea spalarea și dezinfec dezinfecția salilor salilor de fabrica fabricație, a utilajelo utilajelorr și a ambalajel ambalajelor, or, ape de la instalatii sanitare. Poluarea apelor reziduale poate fi de origine minerală, organică sau microbiologică. Dintre poluanți minerali cel mai mare efect îl au particulele de pamânt, nisipul, saruri minerale, acizii si baze dizolvate. Poluarea organică este de natura vegetală sau animală. Cea mai frecventa poluare de natura organică este cea vegetală dată de resturile de plante, fructe, legume, textile, hârtii, uleiuri vegetale ale căror elemente de baza este carbonul. Poluarea microbiologica este produsa în special de microorganismele vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile si diferite bacterii.
În fabricile de produse lactate lactate acide și în fabricile fabricile de îmbuteliere al laptelui de consum, apele industriale reziduale se compun numai din ape de spalare spalare si de curațire rezultate rezultate de la la recepția laptelui laptelui sau la umplerea umplerea recipien recipienților, la cură curățirea utilaj utilajelor elor a pasteuriza pasteurizatoarel toarelor or și a vapori vaporizatoa zatoarelor. relor.
Aceste Aceste ape ape conțin urme urme de de lapte lapte și uneori uneori de substa substann țe chimice chimice utilizate utilizate pentr pentruu cura curaț ire ș i dezinf dezinfec ecț ie. Apele industriale includ și
apele de spălare spălare rezultate de la fabricarea untului, de obicei primele ape de spălare a untului se folosesc în scop furajer furajer datorita conținutilui lor de lipide și săruri nutritive. În această această situație în deosebi deosebi în fabricil fabricilee de capacitate capacitate mica, mica, zerul zerul ob ținut de de la fabricarea brânzeturilor este evacuat cu apele reziduale reprezentând un factor important de poluare, motiv pentru care se recomandă r ecomandă utilizarea lui pentru hrana animalelor sau valorificarea pe alte căi. Volumul apelor reziduale industriale produse într-o fabrica de prelucrare a laptelui este în funcție de tipul de produs produs lactat ce urmeaza a fi prelucrat prelucrat , de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei. Evacuarea apelor
Apele reziduale revărsate în cursurile de apa receptoare trebuie sa aiba un asemenea grad de puritate încât sa nu pericliteze viata acvatică și să poată fi folosită pentru scopuri scopuri industriale industriale și chiar chiar ca apă potabilă potabilă în anumite anumite situa situa ții. Concentra Concentrația maxima maxima admisa admisa se stabile stabilește în fiecare fiecare țară în funcție de condițiile specific specifice.Pen e.Pentru tru a corespunde corespunde condi condi țiilor iilor de devărsare, devărsare, apele industriale provenite din industria alimentară trebuie mai întâi sa fie epurate. De obicei în industria alimentara se practică doar o preepurare a apelor reziduale care apoi sunt deversate în rețeaua de canalizare. canalizare. Prin indepartarea solidelor grosiere( lemn,hârtie,resturi animale și vegetale) care se realizează prin grătare metalice cu spatii adecvate între bare. Prin îndepartarea solidelor grosiere se previne deteriorarea statiilor de pompe, înfundarea conductelor. Același scop scop îlîl are are și îndepar îndepartarea tarea materialul materialului ui anorganică anorganică în speță nisipu nisipul,l, care are o acțiune abraziva abraziva asupra pompelor și a echipamentelor mecanice. Denisiparea se realizeaza prin sedimentare în bazine separate pentru nisip și detrius care trebuie calculate astfel încât sa se evite impurificarea nisipului
cu materii organice. În acest scop se recomanda viteza apei în bazine sa fie de aproximativ 0,3m/s și o lungime a bazinului de 20 de ori mai mare decât decât adâncimea maximă maximă pentru a asigura o buna sedimentare și a compensa compensa turb turbul ulen ența.
4.2 Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului
Având în vedere că în literatura de specialitate freonul ca agent frigorific este desemna desemnatt ca unul dintre dintre cei mai mai periculo periculoși poluan poluan ți atmosferici atmosferici,, fiind responsabili de distrugerea stratului de ozon s-a decis înlocuirea lui cu agent de racire cu freon ecologic. ecologic. Pentru asigurarea aburului tehnologic și pentru încălzirea încălzirea spațiilor existent existentee centrala centrala termica ce func funcționeaza ioneaza pe motorină motorină este prevazuta cu două cazane de abur. Pentru evitarea poluări aerului se va folosi motorina ecologica Euro3 ce se va achizitiona si stoca într-un bazin exterior îngropat. Cazanele sunt prevăzute cu un coș de evacuare a gazelor arse având înalțimea de 1m deasupra clădiri si si diametrul de 30mm. Se observa ca nu nu se depașesc limitele maxime admise admise din ordinul ordinul MAPPM MAPPM numarul numarul 746 din 1993 1993 la principali principali poluan poluan ții evacua evacua ți dintr-o dintr-o instala instala ție de ardere a combustibililor lichizi. 4.3 Sursele si protectia protectia impotriva zgomotelor zgomotelor si vibratiilor vibratiilor
Sursele de zgomot și vibrațiile sunt reprezentate reprezentate de utilaje cu organe organe în mișcare care din din comp compone onennța inst instala alațiilor iilor anal analiza izate, te, precum precum și manev manevrare rareaa ambalajelor. Activitatea Activitatea nu produce vibra ții dat fiind faptul faptul ca nu are utilaje mari producatoare de vibratii și zgomot. 4.4 Sursele si protectia impotriva radiatiilor
Activitate Activitateaa prin prin specificul specificul ei nu folose folosește și nu nu produce produce substan substan țe radioactive.
4.5Gospodarirea deseurilor
Din activita activitate te rezultă rezultă deșeuri menajere menajere de la la salaria salariații ce vor lucra lucra în fabrică, fabrică, cantitatea de deșeuri va fi de maxim 10kg/zi(circa 300kg/luna) 300kg/luna) inclusiv inclusiv
deșeuri rezultate rezultate din asigurarea asigurarea curațeniei din incinta. incinta. Deșeurile menajere menajere se depoziteaza în containere containere de tip EUROPUBELE, de unde unde vor fi preluate preluate și transportate în hala de gunoi a locuin locuinței, societatea urmând urmând a cuntacta serviciul de salubritate.
Nr 1 2
Tipul de șeului Deșeuri te tehnologice:grasimea de de la oparirea casului,namol de la separator Deseuri de la ambalaje:carton,pahare sau caserole,folie de polietilena, capace deteriorate
3
Deseuri menajere
4
Grasimi si suspensii de la separator-decantor
Modul de gospodărire Depozitare si evacuare impreuna cu deseurile menajere Depozitare temporara in pubele de material plastic,prevazuta cu capac amplasate la locul de munca Evacuate odata cu deseurile menajere Depozitarea temporara in containere amplasate in spatii special amenajate, evacuate la groapa de gunoi Depozitarea si evacuarea cu deseuri menajere
4.6 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Din activitatea desfasurata nu rezulta substante toxice.
5. Impactul produs asupra mediului inconjurator 5.1 Impactul produs asupra apelor
Prognozarea impactului:
- impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului; - impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului;
- calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare; - impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă, provocat de apele uzate generate şi evacuate; - folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate; - posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă (descrierea pagubelor potenţiale); -
impactul transfrontieră.
5.2 Impactul produs asupra aerului
Pentru calculul concentraţiilor de poluanţi (emisii), utilizându-se modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă, se vor furniza următoarele informaţii: - scurtă descriere a modelului/ modelelor de calcul utilizat/ utilizate; - datele de intrare în model/ modele: inventarul de emisii, datele meteorologice, grila de calcul; - dimensiunile şi coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se calculează dispersia poluanţilor în aer (se vor utiliza coordonatele geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografică a zonei, cu indicarea coordonatelor geografice ale originii);
- informaţii despre poluarea de fond a aerului. aer ului.
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de poluant la nivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursă/limita amplasamentului), se prezintă comparativ cu valorile-limită şi, după caz, cu pragurile de alertă, conform legislaţiei de mediu în vigoare. Aceste informaţii se vor prezenta tabelar şi utilizându-se reprezentarea pe hărţi, la scara convenabilă, a curbelor de izoconcentraţiei. 5.3 Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre
Activitatea nu produce poluanți ce pot pot afecta afecta ecosistemele acvatice și terestre a biodiversitații a monumentelor naturii. 5.4 Impactul produs asupra solului si subsolului
Poluantii ce pot afecta solul: - deseuri menajere provenite de la personalul muncitoresc - scurgeri accidentale de produse petroliere, 2kg/an;
- alte deseuri din activitatile specific desfasurate in incinta. In etapa de santier, in cazul necesitatii decopertarii, stratul decopertat se va depozita in incinta si se va utiliza la nivelari. Deseurile provenite din activitatile prestate vor fi gospodarite de catre executantii lucrarilor de constructii, in functie de calitatea si natural lor.
5.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective
Proiectul nu va afecta in nici un fel coneditiile etnice , culturale sau patrimoniul cultural.
5.6 Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediul inconjurator
Luand in considerare nivelurile declansarii unor accidente sau avarii, fabrica este dotata si exploatata pentru minimizarea posibilitatilor de producere a acestor evenimente, cu consecinte in domeniul poluarii. Se mentionaza ca astfel de situatii pot aparea ca urmare a nerespectarii unor reguli elementare (activitate cu foc deschis, fumat, aparitia sarcinilor electrostatice la instalatiile electrice defecte in incinta fabricii), cauze subiective sau datorita unor cauze obiective precum: calamitatile naturale, alunecari de teren, cutremure. In consecinta se impune respectarea normelor tehnice de exploatare, in conditii de siguranta si de mentinere a fiabilitatii instalatiei de depoluare. Dotarile fabricii, pentru prevenirea incendiilor constau in echipamente fixe si mobile, conform normelor U. E.ca: stingatoare portabile cu pulbere presurizate permanent, stingatoare cu spuma, accesorii PSI. 6. Posibilita Posibilitatile tile de diminua diminuare re sau eliminare eliminare a impactu impactului lui produs produs asupra mediului
Ca si masuri de de reducere a poluarii avem: •
pentru apa – statii si instalatii de epurare, de exemplu : se realizeaza o preepurare a apelor reziduale,se indeparteaza solidele grosiere(lemn,hartie,resturi animale si vegetale) cu ajutorul unor
gratare metalice cu spatii adecvate intre bare,se monteaza si un decantor pentru realizarea parametrilor tehnologici impusi •
pentru aer – agentul frigorific a fost inlocuit cu freon ecologic,autoturismele ecologic,autoturismele folosesc combustibil ecologic,cazanele centralei termice sunt prevazute cu cosuri de evacuare a gazelor arse.
Prin implementarea unor tehnologii ecologice in cadrul societatii,poluarea provenita in urma desfasurarii activitatii este redusa si nu are impact negativ asupra mediului. 7. Evaluarea Evaluarea impactulu impactuluii si concluzii concluzii
Calcularea indicelui de poluare globala ( IPG) cu 3 factori de mediu W 10
9 w 8
7
6
5
4
3
2 1
O
s a
A
S
LEGENDA W = apa
IPw= 8,60
A = aer
IPa=8,20
S = sol
IPs=7,50
Nota de bonitate pentru factorul de mediu apa= 8,60 Nota de bonitate pentru factorul de mediu aer=8,20 Nota de bonitate pentru factorul de mediu sol=7,5 Se calculeaza suprafata initiala
Si=3R2√3=3x102√3=129,9 Se calculeaza suprafata fiecarui triunghi
Sowa=(ow x oa x sinO):2=(8,60x8,20 x sin1200):2=30,32
Soas=(oa x os x sinO):2=(8,2 x 7,5 x 0,86):2=26,44
Sosw=(os x ow x sinO):2=(7,5 x 8,6 x 0,86):2=55,47 Prin insumarea suprafetei ariilor celor 3 triunghiuri obtinem un triunghi nou, care reprezinta suprafata redusa S r .
Sr = SOAW+SOAS+SOSW= 30,32 + 26,44 + 55,47= 112,23 Calculam indicele de poluare globala ca raport intre suprafata initiala si suprafata redusa: IPG = 1,15
Concluzii
Mediul supus efectului activitatii umane este in limite admisibile.
