INTERVENIE COMUNITARĂ PENTRU TINER TIN ERII II ÎN SITU SITUA AIE DE RISC
Conf. univ. dr. Gabrie Gabriela la Dima
ASISTENA SOCIALĂ A GRUPURILOR DE RISC
RISC = probabilitatea de producere a unui evenime even iment nt sau sau curs curs de aciun iunee nedo nedorit ritee pent pentru ru subiect (Zamfi (Zamfirr & Vlăscea Vlăsceanu, nu, 1993). 1993). Estimarea Estim area riscurilor: riscurilor: date date cu privire privire la frecvena întâmplării unui fenomen sau estimării subiective subie ctive asupra asup ra prob probabil abilită ităii ac aces estu tuia ia.. Risc înse Risc înseamna amna și prob probabil abilita itatea tea prej prejudi udicii ciilor lor fiz fizice ice sau psihice (Buzducea, 2010).
ASISTENA SOCIALĂ A GRUPURILOR DE RISC
RISC = probabilitatea de producere a unui evenime even iment nt sau sau curs curs de aciun iunee nedo nedorit ritee pent pentru ru subiect (Zamfi (Zamfirr & Vlăscea Vlăsceanu, nu, 1993). 1993). Estimarea Estim area riscurilor: riscurilor: date date cu privire privire la frecvena întâmplării unui fenomen sau estimării subiective subie ctive asupra asup ra prob probabil abilită ităii ac aces estu tuia ia.. Risc înse Risc înseamna amna și prob probabil abilita itatea tea prej prejudi udicii ciilor lor fiz fizice ice sau psihice (Buzducea, 2010).
ASISTENA SOCIALĂ A GRUPURILOR DE RISC
Grupurile de risc sunt victime ale diferitelor situaii so socio ciocul cultu tural ralee sau famili familial-i al-ist stori orice ce și se confrun confruntă tă cu lipsuri, lipsuri, deficit deficit subs substan tanial de resur res urse, se, pos posibi ibilit lităăi limitate de a ieși din situaiiiile le în ca care re se se află află și lilips psaa pers perspe pect ctiv ivel elor or (Buzducea, 2010).
ASISTENA SOCIALĂ A GRUPURILOR DE RISC
Asistena socială răspunde: – –
prin politici sociale programe publice și private.
Serviciile publice: primării, consilii locale, servicii publice de asistenă socială, instituii publice, care sunt adesea „încremenite”, „reacionează greoi”, „fără traiectorie, lipsă de viziune și dezinteres faă de profesie și faă de dificultăile celor care constituie comunitatea locală” (Buzducea, 2010). Rolul cheie al comunităilor locale în dezvoltarea de programe și proiecte comunitare inovatoare pentru rezolvarea sau ameliorarea problemelor sociale
ASISTENA SOCIALĂ A GRUPURILOR DE RISC Practica asistenei sociale și activitatea cu grupurile de risc poate fi centrată pe: RISC: centrare pe problemă, pe analiza problemelor existene și pe cele care ar putea apărea (probabilitate).
SECURITATE șI REZILIEN Ă: opiune pozitivă
Securitatea este „convingerea oamenilor că nu li se va face rău și că nu vor fi exploatai în mediul lor social, că vor continua să fie liberi să facă alegeri care să le dezvolte sinele” (Buzducea 2010). Dezvoltarea unui sine care se simte în sigurană presupune ordine socială. Securitatea este strâns legată și de drepturile omului.
ASISTENA SOCIALĂ A GRUPURILOR DE RISC
Malcom Payne (2010): limitarea asistenei sociale la activităile legate de securitate poate fi prea idelistă; Propune focalizarea pe securitate ca parte a evaluării și gestionării riscurilor, nu ca substitut al acestora. Propune ca o situaie să fie analizată atât din perspectiva factorilor care ar putea prezenta risc, cât și a factorilor care pot oferi sigurană.
Reziliena = schimbare de paradigmă
Conceptul de rezilienă în știinele socioumane reprezintă o schimbare majoră de paradigmă asupra fiinei umane. Anii 1970 a apărut preocuparea de a studia impactul diferit al evenimentelor sau situaiilor traumatice asupra oamenilor
Definiii
„Rezilien a ar putea reprezenta antidotul paradigmelor prea mult orientate spre studierea cauzelor bolilor și a patologiei, deoarece aici se încearcă în elegerea modurilor în care indivizii pot să-și men ină bunăstarea și sănătatea în ciuda prezen ei adversită ii” (Antonovsky, 1984)
Valoarea conceptului de „rezilien ă”
Reziliena explică diferenele privind abilităile de adaptare ale persoanelor expuse acelorași riscuri. Reziliena reprezintă și scopul interveniilor cu grupurile de risc.
Definiii. Reziliena un concept dinamic
„Nu există o cale unică spre rezilienă” (Johnson, Wiechelt, 2004) Înelegerea conceptului de rezilienă prin teoria ecosistemică: factori din mediul de viaă (apropiat ssau îndepărtat) al persoanei în interaciune cu caracteristici ale persoanei (permanente sau de moment) = contribuie la rezilienă.
Definiii – abordări teoretice
Rutter (2007): perspectiva psihopatolgiei - contribuia potenialului genetic în corelaie cu factorii de mediu
Definiii – abordări teoretice J. Bowlby (1992) - folosește prima dată „figurativ” termenul de rezilienă legat de rolul atașamentului în construirea rezilienei Copiii crescui într-o relaie de atașament securizant sunt mai rezistenă la stres și se redresează mai ușor în urma unor perioade dificile.
Reziliena = construcie permanentă care ine de dezvoltarea umană, nu este inerentă copilăriei. Reziliena = „mai degrab pro ces, decât tr s tur ” (Egeland carlson, Stroufe, 1993) Calitatea atașamentului = parte importantă a procesului numit rezilienă.
Definiii – abordări teoretice
Reziliena = „aptitudine a indivizilor și sistemelor (familii, grupuri, colectivităi) de a învinge adversităile și situaiile de risc. Aptitudinea evoluează în timp Corelaie între expunerea copilului la factori de risc psihologic și social (vulnerabilitatea din copilărie) și nivelul scăzut de rezilienă a adultului. Reziliena vs. Vulnerabilitatea / factorii de risc
Reziliena = concept dinamic, multidimensional
„Reziliena este un concept multidimensional, cu multiple faete, ce se exprimă diferit în funcie de context, vârstă, sex și cultura…” (Ionescu, 2008:4). Nu suntem niciodată rezilienă în același fel, ci în funcie de momentul sau tipul de stres cu care ne confruntăm. Reziliena crește în confruntarea cu dificultăile depășite și scade în confruntarea cu eșecurile.
Reziliena = construcie permanentă de-a lungul vieii!
TIPURI DE REZILIEN Ă 1. 2. 3.
INDIVIDUALĂ FAMILIALĂ COMUNITARĂ
Reziliena individuală
Temperament Resurse, calităi Calitatea sprijinului familial și social
Reziliena individuală: Factori componeni / factori protectivi
Ce stă la baza rezilien ei copilului? Care sunt FACTORII PROTECTIVI?
Care sunt FACTORII DE RISC?
Reziliena individuală: Perspectiva neurobiologiei
Siegel (2006) – – –
Să ai parte de relaii afectuoase, să te simi iubit; Să trăiești într-un mediu stabil, continuu; Să trăiești într-un mediu predictibil.
Reziliena
Reziliena = COMPETENĂ COMPLEXĂ
Reziliena individuală Trei tipuri de dezvoltări ale persoanelor reziliente expuse evenimentelor traumatice (Joseph, Linley, 2006): 1. Revalorizarea relaiilor cu ceilali (prietnii, familie); sporirea sentimentelor de altruism și compasiune faă de ceilali; 2. Schimbarea percepiei de sine, imaginii de sine (conștientizare a rezilienei, for ei personale și acceptarea vulnerabilităii, limitelor personale) 3. Modificare a filosofiei de viaă (valorizarea fiecărei zile de viaă, restabilire a scalei de valori, prorităilor; credină)
Reziliena familială = abilitatea familiei de a face faă adversităilor și de a se adapta. Dpdv ecologic și developmental este un proces continuu, în dezvoltareș Factori cheie: COEZIUNEA & ADAPTABILITATEA FAMILIEI
Reziliena familială: factori protectivi
Valorizarea familiei de către toi membrii ei Familia = „barca salvatoare”, refugiu, adăpost, garant al securităii Încrederea în familie ca sursă de sprijin spiritual Recunoașterea importanei familiei lărgite ca sursă de căldură, sprijin afectiv și economic; Bătrânii familiei = păstrători ai înelepciunii, învăători Asigurarea socializării și dezvoltarea capacităilor de comunicare Utilizarea limbii familiei (dialectului)
Reziliena familială Condiii ale rezilienei familiei (cadrul de analiză și evaluare) (Masten, Coatsworth, 1998): – Rezultate la nivelul familiei (ex. participarea la rezolvarea problemelor); – Depășirea riscurilor la care este expusă familia (care fac să se creadă că aceasta nu va reuși); – Mecanismele / factorii de protecie care împiedică rezultatele slabe.
Reziliena comunitară Definiie: –
–
–
Rezistena comunităii, calitatea care dă for ă comunităii pentru a face faă adversităii ce o traversează; Reabilitarea – centrată pe rapiditatea și capacitatea de recuperare după confruntarea cu factorii de stres; Creativitatea – capacitatea de a atinge în urma confruntării cu adversitatea, un nivel superior de funcionare și dezvoltare comunitară.
Reziliena comunitară Competena comunităii de a crește copii rezilieni este dată de factorii protectivi disponibili: Factorii de îngrijire și sprijin: servicii de sănătate, educative, locuri de muncă, locuri de recreere, calitatea locuinei etc. Așteptări înalte: conștientizate de copii faă de conduita lor în familie și comunitate Participare: la evenimente festive ale comunităii, de a-și exprima opiniile, de utilizare a facilităilor comunităii, de a-și exprima orientări politice, de a avea iniiative de proiecte etc.
Reziliena comunitară Dificultăi / factori vulnerabili:
Economici: legai de locurile de muncă, posibilitatea unui trai decent, de a dezvolta servicii, oportunităi de recreere, viaa culturală etc. Adecvarea cantitativă și calitativă a serviciilor din comunitate: accesul familiilor la serviii educative, sănătate, religioase, protecie socială etc. Securitatea socială în comunitate, controlul gradului de criminalitate și respecvtarea legii Reprezentări sociale cu privire la relaiile dintre membrii comunităii, în cadrul familiilor, faă de minetele importante ale vieii (naștere, căsătorie, moarte)
Reziliena comunitară Factori componeni ai rezilienei comunitare (Ionescu, 2008) Angajarea și participarea activă a membrilor familiilor nucleare și lărgite la viaa comunităii; Autoritatea recunoscută a membrilor mai în vârstă în comunitate Valorizarea relaiilor interpersonale ca atare, nu ca un mijloc pentru atingerea unui scop.
REZILIENA ASISTATĂ
Crearea unor strategii de susinere și acompaniere a victimelor pe perioada evenimentului traumatic și posteveniment, în scopul stimulării rezilienei individuale și de grup (Ionescu, 2008). „Acompaniatorii” victimelor
