Mii an Kundera s-a născut în 1929, în Cehoslovacia, în 1975 s-a stabilit în Franţa. !"#" $%" %&' M'%$( K&()"#$ *crise în cehă+ lua, roan 'ubiri carahioase, nuvele /iaţa /iaţa e în altă 0arte, roan /alsul de adio, roan Cartea rsului i a uitării, roan 'nsu0ortabila uurătate a 3iinţei, roan (eurirea, roan *crise în 3rance4ă+ ac6ues i stă0nul său. aiu lui )enis )iderot, teatru $rta roanului, eseu estaente trădate, eseu %entoarea, roan 'noranţa, roan 'dentitatea, roan )"*!#" !"#$ %&' M'%$( K&()"#$+ Măria (ecova 8aneree, !arado:uri terinale Kvetoslav Chvati;, %uea roanescă a lui Milan Kundera M'%$( K&()"#$ ')"('$"$ raducere din 3rance4ă de "M$('%M$#C& <&M$('$* 8&C&#"='
Co0erta seriei '$($ )#$M'#"*C& M$#)$#" )escrierea C'! a 8ibliotecii (aţionale a #oniei K&()"#$, M'%$( 'dentitatea > Milan Kundera? trad.+ "ano Marcu. 8ucureti+
D17 1 19, 3a: @21>D17 1 2E JJJ.huanitas .ro Coen4i C$#" C$#" !#'( !=+ tel. @21>D11 2D D@, 3a: @21>D1D 5@ D5, C.!.C.". C.!.C.". L C! 1E, 8ucureti e-ail+ c00huanitas.ro JJJ.librariilehuanitas JJJ .librariilehuanitas .r o 1 &n orăel 0e litoralul norand, un hotel ăsit din înt0lare într-un hid turistic. Chantal sosi vineri seara, urnd să 0etreacă o noa0te sinură, 3ără ean-Marc, care avea să vină a doua 4i către 0rn4. îi lăsă vali4a în caeră i iei în ora, a0oi, du0ă o scurtă 0libare 0e nite stră4i necunoscute, necunoscute, reveni la restaurantul hotelului. %a ora aceea, a0te i uătate, sala era a0roa0e oală. *e ae4ă la o asă i ate0tă s-o observe cineva. 'n cealaltă 0arte a sălii, lnă ua bucătăriei, două chelneriţe discutau cu însu3leţire. !entru că nu-i 0lăcea să strie, Chantal se ridică, traversă sala i se o0ri lnă ele? dar chelneriţele erau 0rea absorbite în discuţia lor+ L $u trecut trecut dea 4ece ani. îi cunosc 3ailia. " cu0lit. =i nici o ură. (ici una. *-a vor bit des0re el i la televi4or. televi4or. Cealaltă întrebă+ L )ar ce i s-a 0utut înt0laN L ocai ocai asta e cu0lit L că nici ăcar nu 0oţi să-ţi iaine4i. L criăN
L $u scotocit scotocit 0este tot. L ră0ireN L )ar cine să-l 3i ră0itN =i 0entru ceN (u era nici boat, nici 0ersoană i0ortantă. '-au arătat 3ailia la televi4or. Co0iii, soţia. aleO 'ţi dai seaaN $0oi o observă 0e Chantal+ L =tiţi eisiunea des0re 0ersoanele disdis 0ăruteN *e cheaă )is0ărut 3ără ură. L )a, s0use Chantal. L !oate aţi vă4ut ce s-a înt0lat înt0lat cu 3ailia 8ourdieu. *unt din 0artea locului. L )a, e cu0lit, s0use Chantal, Chantal, netiind cu să schibe discuţia de la o traedie la o banală coandă de cină. L /reţi /reţi să ncaţiN întrebă în s3rit cealaltă chelneriţă. L )a. L îl che 0e e3ul de sală, luaţi loc. loc. Colea adăuă+ L /ă daţi seaa, un o 0e care îl iubeti dis0are i nu vei ti niciodată ce s-a înt0lat cu elO !oţi să înnebunetiO Chantal reveni la asa ei? du0ă cinci inute, a0ăru e3ul de sală? Chantal coandă o cină rece, si0lă? nu-i 0lace să ănnce sinură? nu, 0ur i si0lu nu su0ortă să ănnce sinurăO Chantal îi taie abonul în 3ar3urie, dar discuţia cu cele două 3eei nu-i iese din nd+ într-o lue în care orice 0as ne este controlat i înreistrat, cu su0eraa4ine în care caerele de luat vederi ne su0ravehea4ă 0eranent, în care nieni nu sca0ă o cli0ă cli0ă de 0rivirile celorlalţi, unde nici draoste nu 0oţi să 3aci 3ără să 3ii chestionat a doua 4i 4i de cercetători i s0ecialiti în sondae BPunde 3aceţi draosteNQ, Pde cte ori 0e să0tănăNQ, Pcu sau 3ără 0re4ervativNQ, cu 0oate cineva, într-o aseenea lue, să sca0e de su0ravehere i să dis0ară 3ără să lase vreo urăN )a, tie bine eisiunea cu titlu care-i dă 3iori, )is0ărut 3ără ură, sinura eisiune ce i se 0are de4arantă 0rin sinceritatea, 0rin dis 0erarea ei, de 0arcă o intervenţie e:terioară e:terioară ar 3i silit televi4iunea să renunţe la orice 3rivolitate? 0e un ton rav, 0re4entatorul îi roaă 0e s0ectatori să aducă ărturii ce ar 0utea auta la ăsirea celui dis0ărut. %a s3ritul eisiunii, sunt arătate, 0e rnd, 3otora3iile dis 0ăruţilor 0oeniţi în eisiunile 0recedente? unii răn de neăsit, chiar i du0ă uns0re4ece ani. Chantal îi iainea4ă că l-ar 0ierde ast3el, într-o 4i, 0e ean-Marc. Fără să tie niic des0re el, iainndu-i orice. Fără ăcar să-i 0oată 0une ca0ăt 4ilelor, căci sinuciderea ar 3i o trădare, un re3u4 de a ate0ta, 0ierderea răbdării. Condanată să trăiască, 0nă la ca0ătul vieţii, într-o oroare neîntreru0tă.
$ urcat în caeră, a adorit cu reu i s-a tre4it la ie4ul no0ţii du0ă un vis interinabil, 0o0ulat nuai cu oaeni din trecutul ei+ aică-sa Boartă de ult i ai ales 3ostul soţ Bnu l-a vă4ut de ani de 4ile i nu seăna, ca i cu rei4orul scenei din vis ar 3i reit distribuţia? era cu sora lui, doinatoare i enerică, i cu noua nevastă B0e care nu a vă4ut-o niciodată? totui, în vis, nu avea nici o îndoială cu 0rivire la identitatea ei? la s3rit, el îi 3ăcea vai 0ro0uneri erotice, iar noua lui soţie o săruta a0ăsat 0e ură, încercnd să-i strecoare liba 0rintre bu4e. %ibile care se lin una 0e alta au scrbit-o întotdeauna. în 3a0t, tocai sărutul acela a tre4it-o. ulburarea 0rovocată de vis era att de are, înct a încercat să-i înţeleaă otivul. Ceea ce a răscolit-o într-o aseenea ăsură, îi s0une ea, e abolirea ti0ului 0re4ent o0erată de vis. Căci Chantal ţine enor la 0re4entul ei i, 0entru niic în lue, nu l-ar schiba nici cu trecutul, nici cu viitorul. )e asta nu-i 0lac visele+ i0un o ealitate inacce0tabilă între di3eritele e0oci ale aceleiai vieţi, o conte0oraneitate ce nivelea4ă toate oentele trăite vreodată de un o? nesocotesc 0re4entul, nendu-i 0o4iţia 0rivile iată. %a 3el ca în visul din noa0tea aceasta+ un între ca0itol din viaţa ei a 3ost abolit+ ean-Marc, a0artaentul lor coun, toţi anii trăiţi î0reună? în locul lor s-a lă3 ăit trecutul, oaenii cu care a ru0t-o de ult i care-au încercat s-o 0rindă în 0lasa unei banale seducţii se:uale. Chantal siţea 0e ură bu4ele uede ale unei 3eei Bdeloc urtă+ alend actriţa, rei4orul 3usese destul de e:ient, iar asta îi 0rovoca o aseenea scrbă, înct, în toiul no0ţii, s-a dus la baie i, inute în ir, s-a s0ălat i a 3ăcut arară. # era un vechi 0rieten al lui ean-Marc, se cunoteau din liceu? aveau aceleai o0inii, se înţeleeau în toate 0rivinţele i relaţia lor continuase 0nă acu cţiva ani, cnd, brusc i de3initiv, de3initiv, ean-Marc i-l scoase din su3let i încetă să-l ai vadă. Cnd a3lă că ", rav bolnav, nav, era internat într-un s0ital din 8ru:elles, nu siţi nici o dorinţă să-l vi4ite4e, însă cedă la insistenţele lui Chantal. întlnirea cu 3ostul 0rieten a 3ost de0riantă+ ean-Marc 0ăstrase în eorie iainea lui din liceu L un băiat 3irav, totdeauna îbrăcat i0ecabil, de o delicateţe naturală
în 3aţa căreia el se siţea ca un rinocer. răsăturile 3ine, e3einate, care 0e vreuri îl 3ăceau să 0ară ai tnăr dect era, acu îl îbătrneau+ obra4ul 0ărea rotesc de ic, 4brcit, sochinit, ca 3aţa ui3icată a unei 0rinţese ei0tene oarte cu 0atru ii de ani ani în ură? ean-Marc îi 0rivea braţele+ unul era sub 0er3u4ie, iobili4at, cu un ac ros în3i0t în venă, iar cu celălalt 3ăcea esturi lari, 0entru a-i întări s0usele. !rivindu-l cu esticulea4ă, ean-Marc avusese întotdeauna i0resia că în ra0ort cu tru0ul 3irav braţele lui F. F. erau i ai ici, de-a dre0tul inuscule, nite braţe de arionetă. $ceastă i0resie era, acu, i ai intensă, căci esturile co0ilăreti nu se 0otriveau cu ravitatea cuvintelor+ # îi vorbea des0re coa în care 3usese ti0 de cteva 4ile, înainte ca edicii să-l readucă la viaţă+ PCunoti ărturiile unor oaeni care au trecut 0rin oartea clinică. olstoi olstoi vorbete des0re asta într-o nuvelă. unelul, iar la ca0ătul lui o luină. Fruuseţea vrăită a luii de dincolo. )e 3a0t, îţi ur, nu e nici o luină. =i, cel ai rău, nici vorbă de incontienţă. =tii totul, au4i totul, nuai că ei, doctorii, nu-i dau seaa i vor besc orice, chiar i ce n-ar trebui să au4i. au4i. Că eti 0ierdut. Că, ata, creierul e terinat.Q ăcu un oent. $0oi continuă+ P(u vreau să s0un că era 0er3ect lucid. "ra 1@ contient de tot ce se 0etrecea, dar totul era 0uţin de3orat, ca într-un vis. )in cnd în cnd, visul devenea coar. )oar că, în viaţă, un coar se terină re0ede, înce0i să ţi0i i te tre4eti, eu însă nu 0utea să ţi0. sta era lucrul cel ai cu0lit+ să nu 0oţi scoate un sunet. *ă nu 0oţi să ţi0i în toiul coarului.Q ăcu iar. $0oi+ P(u -a teut niciodată de oarte. $cu, da, ă te. (u 0ot scă 0a de ndul că i du0ă oarte răi viu. Că a 3i ort înseană a trăi un coar nes3rit, în 3ine, să trece 0este asta. *ă vor bi des0re altceva.Q înainte de a veni la s0ital, ean-Marc era siur că nu vor 0utea să evite, nici el, nici celălalt, aintirea ru0turii lor i că va 3i silit să-i s0ună lui F. cteva cuvinte de î0ăcare nesincere. *e teuse deeaba+ ndul orţii 3ăcea ca orice alt subiect să 3ie deri4oriu. Radarnic încerca F. să schibe subiectul+ în 3a0t, continua să vorbească des0re tru0ul lui su3erind. $ceastă con3esiune îl cu3undă 0e ean-Marc într-o de0resie neară, dar inia îi răase î0ietrită. *ă 3ie oare chiar att de rece, att de insensibilN într-o 4i, cu ai ulţi ani în ură, a 11
a3lat că F. îl trădase? o, cuvntul e ult 0rea roantic, cu siuranţă e:aerat, i totui ean-Marc a 3ost răscolit+ într-o edinţă, în absenţa lui, 3usese atacat de toţi Bceea ce, ai tr4iu, avea să-l coste 0ostul. F. era 0re4ent la edinţă. "ra acolo, dar nu a s0us o vorbă în a0ărarea lui ean-Marc. 8raţele inuscule care esticulau cu atta 0lăcere nu au 3ăcut un est 0entru 0rietenul său. !entru că nu voia să se înele, ean-Marc s-a in3orat în detaliu dacă, într-adevăr, 0rietenul său tăcuse. Cnd a 3ost absolut siur, 0reţ de cteva secunde s-a siţit e:tre de rănit? a0oi a hotărt să ru0ă cu el de3initiv? i iediat a siţit un sentient de uurare, o bucurie ine:0licabilă. erinnd 0oelnicul nenorocirilor sale, F. tăcu un oent, a0oi chi0ul de ică 0rinţesă ui3icată se luină+ L îţi ai aduci ainte discuţiile noastre noastre din liceuN L (u 0rea, s0use ean-Marc. L întotdeauna te asculta ca 0e un aestru, cnd vorbeai des0re 3ete. ean-Marc încercă să-i aintească, dar în eorie nu ăsea nici ură din discuţiile de altădată+ L Ce 0utea s0une eu, un ucos de ais0re4ece ani, des0re 3eteN L !arcă ă văd+ era în 3aţa ta, în 0icioare, i s0unea ceva des0re 3ete, a continuat F. 12 'ţi ainteti, întotdeauna -a ocat ideea că un tru0 su0erb 0oate 3i o 3abrică de secreţii? ţi-a s0us că nu su0ort să văd o 3ată su3lndu-i nasul. !arcă te văd? te-ai o0rit, -ai 0rivit 3i: i i-ai s0us 0e un ton straniu, tiutor, convins, a0ăsat+ su3lndu-i nasulN Mie îi e destul să-i văd ochiul cli0ind, să văd icarea 0leoa0ei 0este cornee, ca să sit o silă a0roa0e insu0ortabilă. îţi aintetiN L (u, răs0unse ean-Marc. L Cu ai 0utut să uiţiN Micarea 0leoa 0ei. idee att de bi4arăO ean-Marc s0unea adevărul? nu-i aintea niic. )e alt3el, nici nu încerca. *e ndea la altceva+ iată adevărata i unica raţiune de a 3i a 0rieteniei+ să o3ere o olindă în care celălalt să-i 0oată 0rivi iainea de altădată, iaine care, 3ără venica trăncăneală între 0rieteni, s-ar 3i 0ierdut de ult. L !leoa0a. Chiar nu-ţi aintetiN L (u, s0use ean-Marc, a0oi, în în nd, 0entru sine+ chiar nu vrei să 0rice0i că 0uţin îi 0asă de olinda 0e care i-o o3eriN boseala că4use 0e chi0ul lui F., care tăcu, de 0arcă aintirea istoriei cu 0leoa0a îl vlăuise. L rebuie rebuie să dori, s0use ean-Marc i se se ridică.
'eind din s0ital, siţi o dorinţă ire4istibilă de a 3i cu Chantal. "ra 0rea obosit, alt3el ar 1D
3i 0lecat iediat. înainte de a sosi la 8ru:elles, 0lănuise să ia un ic deun co0ios a doua 4i diineaţa, la hotel, a0oi să 0lece la dru linitit, 3ără rabă. )u0ă întlnirea cu #, îi 0use ceasul dete0tător să sune la cinci diineaţa. ' bosită du0ă o noa0te 0roastă, Chantal iei din hotel. în dru s0re alul ării, trecu 0e lnă turitii de Jee;-end. ru0urile lor, 3ără e:ce0ţie, re0etau aceeai scheă+ bărbatul î0inea un cărucior cu un co0il, 3eeia 0ăea lnă el? chi0ul bărbatului era olu, atent, sur4ător, 0uţin stinherit i ata oricnd să se a0lece la co0il, să-i teară ucii, să-i 0otolească urletele? chi0ul 3eeii era bla4at, distant, aroant, uneori chiar Bnu se tie de ce răutăcios. Chantal vă4u aceeai scheă re0etată în di3erite variante+ bărbatul de lnă 3eeie î0inea căruciorul i în acelai ti0, într-un rucsac s0ecial, în s0ate, ai căra un co0il? bărbatul de lnă 3eeie î 0inea căruciorul, căra un co0il 0e ueri i încă unul într-un rucsac de 0e 0ie0t? bărbatul de lnă 3eeie, 3ără cărucior, ţinea un co 0il de nă i căra alţii trei în s0ate, s0ate, 0e ueri 1E i 0e 0ie0t. în 3ine, o 3eeie B3ără soţ î0inea căruciorul? o 3ăcea cu o veheenţă 0e care n-o reăseai la bărbaţi, ast3el înct Chantal, care erea 0e acelai trotuar, trebui să se 3erească din calea ei în ultiul oent. Chantal îi s0use+ bărbaţii s-au Ptătici4atQ. (u ai sunt taţi, sunt doar tătici, adică+ taţi taţi 3ără autoritate 0aternă. îi iainea4ă că ar 3lirta cu un tătic care î0ine căruciorul, iar în s0ate i 0e 0ie0t ai cară doi co0ii? 0ro3itnd de un oent în care soţia s-ar o0ri în 3aţa unei vitrine, i-ar 0ro0une soţului o întlnire. "l cu ar reacţionaN $r ai întoarce ca0ul du0ă o necunoscută bărbatul trans3orat în arbore de co0iiN )eranaţi de icarea lui, 0lo4ii atrnaţi de s0ate i 0ie0t n-ar înce 0e să urleN 'deea i se 0are au4antă au4antă i o bine dis0une. îi s0une+ trăiesc într-o lue în care bărbaţii nu vor ai întoarce ca0ul du0ă ine. $0oi se 0oeni 0e di, 0rintre cei cţiva 0libăreţi atinali? era ora re3lu:ului? c 0ia nisi0oasă se întindea în 3aţa ei ei 0e un ;iloetru. (u ai venise de ult 0e litoralul norand i nu cunotea s0orturile la odă+ 4eiele i carturile cu 0n4e. Reul+ o 0n4ă colorată întinsă 0e o raă 3oarte dură, înălţată în vnt? nuit cu autorul a două s3ori, cte una în 3iecare nă, 4eul îi schibă direcţia, urcă sau coboară, se răsucete i scoate un 4oot 3ioros, ca de tăun uria? din cnd 15
în cnd, cade în 0ica 0e nisi0, ca un avion ce se 4drobete de sol. Chantal constată cu sur 0rindere că 0osesorii 4eielor nu erau co0ii, nici adolescenţi, ci a0roa0e e:clusiv adulţi. =i nici o 3eeie, nuai bărbaţi. într-adevăr, erau tăticiiO ăticii 3ără co0ii, cei care i4butiseră să sca0e de nevesteO (u 3ueau la aante, alerau 0e 0laă, la oacăO îi vine, încă o dată, ideea unei seducţii 0er3ide+ să se a0ro0ie, 0e la s0ate, de bărbatul care trae de s3ori i care, cu ca0ul lăsat 0e s0ate, observă 4borul 4ootos al ucăriei lui? a0oi, 3olosind cuvinte ct ai obscene, să-i o0tească la ureche o 0ro0unere erotică. #eacţia luiN Chantal nu are nici o îndoială+ 3ără ăcar s-o 0rivească, ar uiera+ slăbete-ă, nu ve4i că sunt ocu0atO , nu, bărbaţii nu vor ai întoarce ca0ul du0ă ea niciodată. Chantal reveni la hotel. în 0arcare, vă4u aina lui ean-Marc. #ece0ţionista îi s0use că sosise de cel 0uţin o uătate de oră i îi întinse un bilet+ $ auns ai devree. Mă duc să te caut. .-M. L $ 0lecat să ă caute, sus0ină Chantal. )ar undeN L )onul a 4is că sunteţi cu siuranţă siuranţă 0e 0laă. 1A în dru s0re 0laă, ean-Marc trecu 0e lnă o staţie de autobu4. în staţie nu era dect o 3ată în ini i tricou, care, cu icări olatece însă 3oarte distincte, îi leăna alele ca i cu ar 3i dansat. Cnd aunse chiar lnă ea, îi vă4u ura căscată+ căsca întruna, interinabil? aura aceea lar deschisă era leănată încet de tru0ul care dansa ainal. ean-Marc îi s0use+ dansea4ă i se 0lictisete. $unse la di? os, 0e 0laă, vă4u ai ulţi bărbaţi care, cu 0rivirea înălţată s0re cer, cer, înălţau 4eie. 3ăceau cu 0asiune, iar ean-Marc îi ainti vechea lui teorie+ e:istă trei cateorii de 0lictiseală+ 0lictisul 0asiv+ tnăra care dansea4ă i cască? 0lictisul activ+ aatorii de 4eie? i 0lictisul revoltat+ tineretul care dă 3oc la aini i s0are vitrine. !e 0laă, ceva ai de0arte, co0ii între dois0re4ece i 0ais0re4ece ani, cu căti ari colorate, 0rea rele 0entru tru0urile ici, se adunau în urul unor vehicule ciudate+ cadrul din bare etalice e 3i:at 0e trei roţi, una în 3aţă i două în s0ate? la iloc, într-o cutie lună i oasă, se 0oate strecura un tru0 în 0o4iţie culcată? deasu0ra se înalţă înalţă un catar cu o 0n4ă. &n s0ort 0ericulos, neîndoielnic. )e aceea 0oartă căti co0iii. otui, se ndi ean-Marc, ainăriile conduse de co0ii sunt 17
un 0ericol ai ales 0entru cei care se 0libă 0e 0laă? ei de ce nu 0riesc o cascăN cascăN !entru că ei, ţinndu-se deo0arte de turisul orani4at, sunt de4ertorii arii lu0te coune î0otriva 0lictisului i nu erită nici riă, nici cască. Cobornd tre0tele îns0re 0laă, ean-Marc 0rivi atent linia retrasă a ţărului? 0rintre siluetele înde0ărtate, încercă s-o distină 0e Chantal? 0nă la ură o recunoscu? se o0rise i adira valurile, bărcile cu 0n4e, norii. ean-Marc trecu 0e lnă carturile în care un instructor îi ae4a 0e co0ii i care înce 0eau să se rotească încet? încet? alte carturi, în ur, oneau cu vite4ă. )irecţia vehiculului e dată de 0n4a nuită cu autorul unei s3ori, care-i 0erite 0ilotului, virnd, să-i ocolească 0e trecători. )ar 0oate un aator li0sit de e:e: 0erienţă s-o controle4e cu adevăratN =i e siur că vehiculul răs0unde, 3ără re, la coen4iN ean-Marc 0rivea carturile, iar cnd unul se îndre0tă ca un bolid s0re Chantal, 3runtea i se cris0a. 'n cart, ca un cosonaut într-o rachetă, era lunit un bătrn. în 0o4iţia asta, nu vede niic în 3aţa luiO " Chantal destul de 0rudentă ca să se 3ereascăN ean-Marc bo băni, 3urios 0e ea, 0e 3irea ei ne0ăsătoare, ne0ăsătoare, i răbi 0asul. "a se o0ri, 3ăcu a0oi cale întoarsă. Cu siuranţă însă că nu-l vedea 0e ean-Marc, căci 1 continua să înainte4e încet, ca o 3eeie cu3undată în ndurile ei, 3 ără să 0rivească în ur. ean-Marc ar vrea să-i strie să 3ie ai atentă, să se 3erească de ibecilii care onesc 0e 0laă. 8rusc, îi iainea4ă tru0ul ei lovit, o vede întinsă 0e nisi0, 0lină de sne? cartul se de0ărtea4ă 0e 0laă, iar el se vede alernd s0re ea. $ceastă iaine îl tulbură într-att, înct înce0e să-i strie nuele? vntul e 0uternic, 0laa iensă i nu-l 0oate au4i nieni+ 0oate să-i înăduie acest soi soi de teatru sentiental, 0oate să-i strie, cu lacrii în ochi, înriorarea 0entru ea? 0reţ de cteva secunde, este 0e cale de a trăi, cu o riasă de 0lns, cu roa4ă, oartea 3iinţei iubite. $0oi, uiit el însui de această ciudată cri4ă de isterie, o vede în de0ărtare, 0libndu-se 3ără rii, senină, cală, 3erecătoare? ean-Marc este înduioat 0nă în adncul 3iinţei, iar coedia orbidă 0e care o ucase îl 3ace să surdă? surde 3ără să i-o re0roe4e, căci oartea lui Chantal îl însoţete din cli0a cnd a înce0ut s-o iubească? înce0e să alere 3ăcndu-i sene cu na. )ar ea se o0rete din nou? cu 3aţa s0re are, 0rivete bărcile cu 0n4e din 4are 3ără să-l observe 0e bărbatul bărbatul care-i 3lutură inile deasu0ra ca0ului. , în s3ritO întorcndu-se către el, 3eeia 0are să-l vadă? 3ericit, ean-Marc ridică -
na încă o dată. "a însă îl inoră i se o0rete, 19
urărind cu 0rivirea valurile ce nie nisi0ul. $cu, vă4nd-o din 0ro3il, ean-Marc îi dă seaa că ceea ce cre4use că este cocul lui Chantal e de 3a0t o ear3ă leată în urul ca0ului. !e ăsură ce se a0ro0ie de ea Bcu un 0as, dintr-o dată, ult ai 0uţin răbit, 3eeia 0e care o cre4use Chantal devine o străină oarecare, bătrnă i urtă. 7 Curnd, sătulă să 0rivească 0laa, Chantal hotărî să 0lece de 0e di i să-l ate0te 0e ean-Marc în caeră. *e siţea însă toro0ită de son. Ca să nu strice bucuria reăsirii, vru să bea ra0id o ca3ea. *chibă direcţia i se îndre0tă s0re o clădire are din beton în care se a3lau un restaurant, o ca3enea, o sală de ocuri i cteva buticuri. 'ntră în ca3enea? u4ica dată la a:iu o năuci. 'ndis0usă, înainta 0rintre cele două rnduri de ese. în sala iensă i oală, erau doi bărbaţi+ unul tnăr, în ţinută neară de chelner, s0riinit de teheaua barului? altul ai în vrstă, solid, în tricou, stnd în 0icioare în 3undul sălii. $ndoi o 3i:ară 3 i:ară insistent. Cu intenţia de a se ae4a la o asă, îi s0use celui solid+ 2@ L $ţi 0utea 0utea să o0riţi u4icaN 8ărbatul se a0ro0ie de ea+ L !ardon, n-a înţeles. Chantal îi 0rivi braţele usculoase, tatuate+ o 3eeie oală cu sni enori i un ar 0e încolăcit în urul ei. Chantal re0etă Bai conciliantă+ L Mu4ica, aţi 0utea s-o daţi ai încetN încetN 8ărbatul răs0unse+ L Mu4icaN Ce, nu vă 0laceN 0laceN =i Chantal îl vă4u 0e tnăr, trecut acu în s0atele barului, dnd u4ica ai tare. 8ărbatul tatuat era chiar lnă ea. *ursul lui i se 0ărea sarcastic. Chantal ca0itulă+ L (u, nu a niic cu u4ica voastrăO atuatul+ L "ra convins că vă 0lace. )oriţi cevaN cevaN L (u, niic, s0use Chantal, voia să arunc o 0rivire. " 0lăcut aici. L$tunci, de ce nu răneţiN s0use s0use în s0atele ei, cu o voce nesu3erită, ieroasă, tnărul în neru care îi schibase iar locul+ în3i0t între cele două rnduri de ese, bloca sinura trecere îns0re ieire. *luărnicia acelei voci strnete în ea un soi de 0anică. *e site ca într-o ca0cană care se va închide 0este cteva cli0e. rebuie să 3acă ceva, ra0id. Ca să iasă, va trebui să treacă 0rin locul blocat de tnărul în neru.
sursul ieros al tnărului, îi site inia bătnd ai tare. în ultiul oent, el 3ace un 0as într-o 0arte i o lasă să treacă. *ă con3unde a0arenţa 3i4ică a iubitei cu cea a unei străine+ a ai trăit sen4aţia asta, o, de cte oriO )e 3iecare dată cu aceeai uiire+ di3erenţa dintre ea i celelalte să 3ie deci att de in3iăN Cu e 0osibil să nu recunoască silueta celei ai iubite 3iinţe, a celei 0e care o consideră unicăN ean-Marc deschide ua caerei. în s3rit, o vede. )e data asta este ea, neîndoielnic, însă nici acu nu seaănă cu Chantal. Chi 0ul îi este bătrn, 0rivirea straniu de rea. Ca i cu 3eeia 0e care o iubete avea să 3ie înlocuită, din acest oent i 0entru vecie, cu străina căreia îi 3ăcuse sene 0e 0laă. Ca i cu ean-Marc trebuia 0ede0sit 0entru inca0acitatea lui de a o recunoate. L Ce esteN Ce s-a s-a înt0latN L (iic, niic, s0une ea. L Cu niicN "ti total trans3orată. L $ dorit 0rost. $0roa0e că nu a dorit. =i a avut o diineaţă i4erabilă. L diineaţă i4erabilăN )e ceN L $a, $a, 3ără nici un otiv. otiv. 22 L *0une-i adevărul. L Rău, 3ără nici un otiv. otiv. ean-Marc insistă. Chantal s3rete 0rin a s0une+ L 8ărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă ine. 0rivete, inca0abil să înţeleaă ce s0une, ce vrea să s0ună. " ne3ericită 0entru că bărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă eaN ean-Marc ar vrea să-i s0ună+ 8ine, dar euN "u care te caut 0e toată 0laa, îţi stri nuele 0lnnd i sunt sunt în stare să aler du0ă tine 0nă la ca0ătul luiiN (u-i s0une aceste cuvinte. 'n loc s-o 3acă, 3acă, re0etă încet, cu voce stinsă, cuvintele rostite de Chantal+ L 8ărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă tine. )e asta eti ne3ericită, eti siurăN Chantal roete. #oete, aa cu el nu a ai vă4ut-o de ult. $ceastă roeaţă 0are să trăde4e dorinţe neărturisite. )orinţe att de violente, înct Chantal nu le 0oate re0ria i re0etă+ L )a, bărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă ine. Cnd ean-Marc a0ăru în 0raul uii, Chantal se sili, cu toată bunăvoinţa, să 3ie 2D
veselă? voia să-l sărute, dar nu 0utea? du0ă scena din ca3enea, era încordată, cris0ată i într-o dis0o4iţie att de neară, înct se teea că estul ei de iubire ar 3i 0utut să 0ară 3als i 3orţat. ean-Marc o întrebă+ L Ce s-a înt0latN îi răs0unse că dorise 0rost, că era obosită, dar nu reui să-l convină i el continuă să-i 0ună întrebări? încercnd să sca0e de această inchi4iţie aoroasă, Chantal vru să-i s0ună ceva au4ant? 0libarea atinală i bărbaţii trans3oraţi în arbori 0lini de co0ii îi reveniră atunci în inte, o dată cu 3ra4a răasă acolo ca un ic obiect uitat+ P8ărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă ine.Q #ecurse la această 3ra4ă ca să evite orice discuţie serioasă? se sili s-o s0ună 0e tonul cel ai 3rivol, dar, s0re sur0rinderea ei, lasul îi era aar i elancolic. $ceastă elancolie i-o siţea li0ită 0e chi0 i, iediat, tiu că nu va 3i înţeleasă. îl vă4u cu o 0rivea, 0rive a, lun, rav, i avu sen4aţia că 0rivirea aceea a0rindea un 3oc în adncul tru0ului ei. Focul se răs0ndea cu iuţeală în 0ntec, urca în 0ie0t, îi ardea obra ii în ti0 ce-l au4ea 0e ean-Marc re0etnd re0etnd du0ă ea+ P8ărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă tine. )e asta eti ne3ericită, eti siurăNQ *iţea că arde ca un vreasc, siţea sudoarea curndu-i 0e 0iele? tia că această roea2E ţă dădea 3ra4ei sale o i0ortanţă e:aerată? ean-Marc credea 0robabil că aceste cuvinte Bo, att de banaleO o trădaseră, de4văluindu-i dorinţele ascunse, i că, acu, Chantal roea de ruine? e o neînţeleere, dar ea nu-i 0oate e:0lica niic, 0entru că îl cunoate, cunoate, de o vree, valul acesta de 3oc? a re3u4at să-i s0ună 0e nue, acu însă nu se ai îndoiete ce vrea să însene i tocai de asta nu vrea, nu 0oate să vorbească des0re el. /alul de căldură ţinu ult i, cule a sadisului, se etala sub ochii lui ean-Marc? Chantal încerca dis0erată să se ascundă, să se aco0ere, să evite 0rivirea aţintită 0e ea. ul burată în adncul 3iinţei, re0etă 3ra4a s0ernd că va 0utea îndre0ta ceea ce ratase 0ria oară i că va reui s-o 0ronunţe cu 3rivolitate, ca 0e o luă, ca 0e o 0arodie+ P)a, bărbaţii bărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă ine.Q steneală deartă, 3ra4a suna i ai trist. în ochii lui ean-Marc se a0rinde brusc o luiniţă 0e care ea o tie i care îi anunţă salvarea+ P)ar euN Cu 0oţi să te ndeti la cei care nu ai întorc ca0ul du0ă tine, cnd eu aler neîncetat 0e urele tale, oriunde-ai 3iNQ Chantal se site salvată+ vocea lui ean-Marc este vocea iubirii, vocea de care a uitat în aceste cli0e de 0anică, vocea iubirii
care o nie i o î0acă, dar 0entru care încă nu e 0reătită? e ca i cu această voce 25
ar veni de de0arte, de 0rea de0arte? ca să 0oată crede în ea, ar trebui s-o ai audă o vree. )e aceea, cnd ean-Marc vrea s-o cu0rindă în braţe, Chantal se cris0ea4ă? se tee să 3ie îbrăţiată? se tee că tru0ul ud de sudoare îi va trăda secretul. Moentul e 0rea scurt, nu-i lasă ti0 să-i controle4e reacţia? ast3el, înainte de a-i 0utea re0ria estul, Chantal îl res0ine, cu delicateţe, dar 3er. 1@ $ avut loc aievea această întlnire ratată, cnd au 3ost inca0abili să se îbrăţie4eN îi ai aintete Chantal cele cteva cli0e de con3u4ieN )ar 3ra4a care l-a tulburat 0e ean-MarcN Ctui de 0uţin. "0isodul a 3ost uitat, la 3el ca attea altele. !este vreo două ceasuri, Chantal i ean-Marc iau 0rn4ul la restaurant i vorbesc au4aţi des0re oarte. )es0re oarteN )a+ e3ul lui Chantal i-a s0us să se ndească la o ca0anie 0ublicitară 0entru 3ira de 0o0e 3unebre %ucien )u val. L (u e de rs, s0une ea r4nd. r4nd. L )ar ei, ei rdN L Care eiN 2A L Coleii tăi. în sine, ideea de a 3ace 0ublicitate 0entru oarte e ct se 0oate de au4antăO $0oi, e3ul tău, bătrnul troţ;istO îi s0ui ereu că e 3oarte intelientO L )a, este. %oic ca un bisturiu. bisturiu. $ citit Mar:, 0sihanali4ă, 0oe4ie odernă. îi 0lace să re0ete că în anii două4eci, în erania sau nu ai tiu unde, a e:istat un curent de 0oe4ie a cotidianului. !ublicitatea, crede el, el, reali4ea4ă a 0osteriori acest 0rora 0oetic. rans3oră în 0oe4ie obiectele coune ale vieţii. raţie ei, banalul a înce0ut să cnte. L =i ce ţi se 0are intelient în aceste babanalităţiN L onul onul de 0rovocare cinică 0e care le s0une. L #de sau nu cnd îţi s0une să să 3aci 0u blicitate 0entru oarteN L &n surs detaat dă o i0resie i0resie de eleanţă, i cu ct eti ai 0uternic, cu att te siţi obliat să 3ii eleant. )ar sursul lui detaat nu are niic în coun cu un rs ca al tău. =i e 3oarte sensibil la această nuanţă. L $tunci $tunci cu su0ortă rsul tăuN L )ar eu nu rd, ean-Marc, ce credeaiN credeaiN (u uita, a două chi0uri. M-a de0rins să le 0ort cu o anue 0lăcere, însă, oricu, să ai două chi0uri nu e uor. Cere e3ort, cere o disci0linăO rebuie să înţelei că tot ce 3ac, că-i 0lace sau nu, 3ac cu abiţia de a 3ace 27
' bine. Măcar ca să nu-i 0ierd sluba. sluba. " 3oarte reu să 3aci ceva la 0er3ecţie i în acelai .ti0 să dis0reţuieti ceea ce 3aci. L , tu 0oţi, eti ca0abilă, eti enială, enială, s0une ean-Marc. L )a, 0ot avea două chi0uri, dar nu în acelai ti0. Cnd sunt cu tine, 0ort chi0ul ironic. Cnd sunt la birou, 0ort chi0ul serios. !riesc dosarele celor care ne cer o slubă. "u trebuie să-i recoand, ori să dau un avi4 neativ. neativ. !rintre ei, sunt unii care, în cererea lor, se e:0riă într-un liba odern 3ără cusur, cu toate clieele aronului, cu tot o0tiisul de rioare. (u e nevoie să-i văd ori să vorbesc cu ei ca să-i detest. )ar tiu că ei sunt cei care vor unci bine i cu 4el. $0oi sunt cei care, în alte vreuri, s-ar 3i ocu0at cu 3ilo4o3ia, cu istoria artei, cu 0redarea libii 3rance4e, dar care acu, în li0să de ceva ai bun, a0roa0e din dis0erare, caută o slubă slubă la noi. =tiu că, în sinea lor, dis0reţuiesc 0ostul 0e care-l solicită, că 0rin urare sunt 3raţii ei. 'ar eu trebuie să decid. L =i cu deci4iN L dată îl recoand 0e cel care i-e sisi 0atic, o dată 0e cel care va unci unci bine. !e uătate îi trăde4 co0ania, 0e uătate ă trăde4 0e ine. *unt de două ori trădătoare. 'ar această dublă trădare eu o consider nu un eec, ci o i4bndă. !entru că nu tiu ct 2 ti0 voi ai 3i ca0abilă să-i 0ăstre4 andouă chi0urile. "ste e0ui4antO /a /a veni o 4i cnd îi va răne un sinur chi0. Cel ai rău, desiur. Cel serios. Cel resenat. să ă ai iubeti, atunciN L (-o să-ţi 0ier4i niciodată cele două chi 0uri, s0une ean-Marc. Chantal surde i ridică 0aharul cu vin+ L *ă s0erăO Ciocnesc, beau, a0oi ean-Marc s0une+ L 'n 3ond, a0roa0e te invidie4 că 3aci 0ublicitate 0entru oarte. !oeele des0re oarte, nu tiu de ce, ă 3ascinea4ă de cnd era adolescent. =tiu o răadă 0e de rost. !ot să-ţi recit, dacă vrei. %e-ai 0utea 3olosi. )e 0ildă, versurile lui 8audelaire, le tii, desiur+ desiur+ , Moarte, că0itane bătrn, e vreea, du-ne )in ţara asta unde ne 0lictisi, străiniiS L %e tiu, le tiu, îl întreru0e Chantal. *unt *unt 3ruoase, dar nu sunt 0entru noi. L )e ce nuN 8ătrnul tău troţ;ist iubeiubete 0oe4iaO =i ce l-ar 0utea consola ai ult 0e un uribund dect să-i s0ună+ s0ună+ ne 0lictisi în ţara astaO îi iaine4 aceste cuvinte scrise cu neon deasu0ra 0orţii, la intrarea în ciitire. !entru 0ublicitate, ar 3i su3icient S raducere de $l. !hili00ide, în Charles 8audelaire, Florile #ăului, "%&, 19A, 0. E2D. B(i.
29
să le odi3ici 0uţin+ %uea asta vă 0lictisete. %ucien )uval, bătrnul că0itan, asiură 0lecarea în lar. L reaba reaba ea nu e să le 3iu 0e 0lac uribun4ilor. (u ei solicită serviciile lui %ucien )uval. 'ar oaenii vii care-i înroa0ă orţii vor să se bucure de viaţă, nu să celebre4e oartea. Tine inte+ reliia noastră este eloiul vieţii. Cuvntul PviaţăQ e reele cuvintelor. Cuvntul-ree, înconurat de alte cuvinte ari+ P$venturăQO P/iitorQO =i Ps0eranţăQO $0ro0o, tii care era nuele de cod al bobei atoice de la
avansurile lui erotice îi aintea ca0ania 3ailială 0entru o nouă sarcină, iar ideea de a 3ace draoste cu el aunse să i se 0ară rotescă. $vea $vea i0resia că toţi ebrii clanului, bunici, tătici, ne0oţi, verioare, ascultau în în s0atele uii, le cercetau în ascuns aternutul, evaluau oboseala lor atinală. oţi oţi se credeau c redeau îndre0tăţiţi să-i ţină 0ntecul sub observaţie, în acest ră4boi, 0nă i ne0oţeii erau recrutaţi ca ercenari. &nul din ei i-a s0us+ L Chantal, de ce nu-ţi 0lac co0iiiN L )e ce cre4i că nu-i 0lacN a răs0uns răs0uns ea 0e un ton tăios i rece. Co0ilul n-a tiut ce să-i s0ună. 'ritată, Chantal a continuat+ L Cine ţi-a s0us că nu-i 0lac co0iiiN 'ar sub 0rivirea ei severă, ne0otul i-a răs 0uns, tiid, dar convins+ L )acă ai iubi co0iii, ai avea i tu co0iiO #evenind din acel concediu, Chantal acţiona cu hotărre+ ai înti, vru să-i reia unca, înainte de naterea 3iului, 0redase la un liceu. *alariul era ic, aa că renunţă la învăţănt Bdei îi 0lăcea să 0redea i o0ta 0entru o slubă care n-o atrăea, dar care era de trei ori ai bine 0lătită. *e siţea vinovată că-i trăda vocaţia 0entru bani, dar nu avea de ales, era sinura cale ca să-i ctie inde 0endenţa. 8anii însă nu erau totul. $vea nevoie de un bărbat, unul care să 3ie încarnarea D2 unei vieţi noi, căci îi dorea, cu 3rene4ie, să sca0e de viaţa ei de 0nă atunci, iar altă viaţă nu tia să-i iaine4e. $ trebuit să ai ate0te cţiva ani 0nă la întlnirea cu ean-Marc. )ouă să0tăni ai tr4iu, îi s0unea soţului uluit că vrea să divorţe4e. Cu o adiraţie aestecată cu duănie, cunata a nuit-o atunci iroaica+ P(u 3ace o icare, nieni nu tie ce ndete, i deodată atacă.Q !este trei luni, a cu 0ărat un a0artaent în care, e:clu4nd e:clu4nd ideea unei căsătorii, s-a utat cu iubitul ei. 12 ean-Marc a avut un vis+ se tee 0entru Chantal, o caută, aleară 0e stră4i i în s3rit, din s0ate, o vede ernd, înde0ărtndu-se. $leară $leară du0ă ea strind-o 0e nue. Mai are cţiva 0ai, cnd ea întoarce ca0ul, iar ean-Marc, înro4it, are în 3aţă un alt chi0, un chi0 străin i res0inător r es0inător.. (u e totui altcineva, este Chantal, Chantal a lui, nu are nici o îndoială, dar e Chantal cu chi0ul unei necunoscute i lucrul ăsta este oribil, insu0ortabil. cu0rinde, o strne la 0ie0t i îi re0etă sus0innd+ Chantal, icuţa ea Chantal, icuţa ea ChantalO #e0etă de 0arcă ar vrea DD
să-i redea acelui chi0 schibat vechea în3ăţiare, identitatea 0ierdută. /isul /isul îl tre4i. Chantal nu ai era în 0at, din baie se au4eau ici 4oote atinale. $3lat încă sub i0resia visului, ean-Marc siţi nevoia s-o vadă iediat. *e sculă, erse la ua întredeschisă. *e o0ri în 0ra i, ca un voUeur laco să sur0rindă o scenă de intiitate, o 0rivi+ da, era ea, Chantal a lui, aa cu a tiut-o ereu+ a0lecată 0este chiuvetă, se s0ăla 0e dinţi, scui0a saliva aestecată cu 0astă, iar concentrarea cu care o 3ăcea era att de coică, de co0ilărească, înct ean-Marc surse. *iţindu-i 0arcă 0rivirea, Chantal se răsuci 0e călcie, îl vă4u în 0ra, se su0ără i s3ri 0rin a-l lăsa s-o sărute 0e ura albă de 0astă. L Mă iei diseară de la aenţieN aenţieN îl întrebă ea. Către ora ase, ean-Marc intră în hol, trecu 0e culoar i se o0ri în 3aţa biroului ei. !rivi 0e ua întredeschisă, la 3el cu, diineaţă, diineaţă, 0rivise 0e ua de la baie. Chantal Chantal discuta cu două colee. )ar nu ai era 3eeia de diineaţă+ vorbea cu o voce ai tare, 0e care nu i-o cunotea, esturile îi erau ai ra0ide, ai tăioase, ai autoritare. )iineaţă, în baie, ean-Marc reăsise 3iinţa 0e care o 0ierduse în ti0ul no0ţii i care acu, la s3ritul du0ă-aie4ei, se trans3ora din nou sub ochii lui. DE 'ntră în birou. "a îi surse. "ra însă un surs înheţat, iar Chantal 0ărea î0ietrită. )e vreo două4eci de ani, 0u0atul 0e obrai a devenit în Franţa o convenţie cvasi-obliatorie i, din acest otiv, aasantă 0entru cei care se iubesc. )ar cu să eviţi această convenţie cnd îţi reve4i iubita sub ochii celorlalţi i nu vrei să se creadă că v-aţi certatN enată, Chantal se a0ro0ie de el i-i întinse obra ii. estul era arti3icial i le lăsă un ust ust de 3alsitate. 'eiră în ora i abia du0ă o vree ea redeveni 0entru el Chantal, aceea 0e care o cunotea. întotdeauna e la 3el+ între oentul revederii i oentul cnd recunoate în ea 3iinţa iubită, trebuie să treacă o vree. Cnd a întlnit-o 0ria oară, la unte, a avut ansa de a răne sinur cu ea, a0roa0e iediat. )ar dacă, înainte de acea întlnire în doi, ani în ir, ar 3i trăit în 0reaa ei cunoscnd-o aa cu era cu ceilalţi, ar ai 3i recunoscut în ea 3iinţa iubităN )acă i-ar 3i cunoscut doar chi0ul 0e care îl arată e3ilor, e3ilor, coleilor, subalternilor, subalternilor, l-ar ai 3i tulburat acel chi0, l-ar ai 3i vră itN %a aceste întrebări, ean-Marc ean-Marc nu are răs 0uns. D5
1D "rau oente stranii, în care el era ult 0rea sensibil L 0oate că de aceea aceea i s-a ravat în inte, att de adnc, 3ra4a Pbărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă ineQ+ rostind-o, Chantal era de nerecunoscut. Fra4a asta nu era enul ei. =i nici chi0ul, 0arcă răutăcios, 0arcă îbătrnit, nu-i seăna. !ria reacţie a lui ean-Marc 3u elo4ia+ cu se 0utea 0lne Chantal că alţii nu-i dau atenţie, cnd el, chiar în diineaţa aceea, îi riscase viaţa 0e autostradă ca să 3ie ai re0ede alături de eaN $0oi, în ai 0uţin de un ceas, a s3rit 0rin a-i s0une+ orice 3eeie îi ăsoară îbătrnirea du0ă interesul sau li0sa de interes ani3estate de bărbaţi 3aţă de tru0ul ei. $r 3i ridicol să se su0ere 0entru astaO otui, otui, chiar i 3ără să se sită init, ean-Marc nu era de acord. în 3ond, senele unei uoare îbătrniri BChantal are 0atru ani ai ult dect el, i le observase 0e obra4 încă din 4iua 0riei lor întlniri. Fruuseţea ei, care-l tul burase atunci, n-o 3ăcea să 0ară ai tnără tnără dect era? ai curnd 0utea s0une că vrsta îi 3ăcea 3ruuseţea ai e:0resivă. Fra4a lui Chantal îi răsuna în inte i ean-Marc îi iaina 0ovestea tru0ului ei+ era 0ierdut 0rintre ilioane de tru0uri 0nă în 4iua cnd o 0rivire a0rinsă de dorinţă s-a DA o0rit asu0ra lui, scoţndu-l din ulţiea obscură? a0oi 0rivirile s-au înulţit i au incendiat acest tru0 care de atunci străbate luea ca o 3ăclie? e vreea unei lorii luinoase, nuai că, în curnd, 0rivirile vor 3i tot ai 0uţine, luina se va stine 0uţin cte 0uţin, 0nă cnd tru0ul ei, devenit translucid, a0oi a0oi străve4iu, a0oi invi4ibil, va 0ăi 0e stră4i ca un ic neant abulant. !e druul de la 0ria 3a4ă la a doua, 3ra4a Pbărbaţii nu ai întorc ca0ul du0ă ineQ e beculeţul rou ce senali4ea4ă că dis0ariţia 0roresivă a tru0ului a înce0ut. )eeaba i-ar s0une că o iubete, că e 3ruoasă, 0rivirea lui iubitoare nu ar 0utea s-o console4e. !entru că 0rivirea iubirii e 0rivirea însinurării. ean-Marc se ndea la sinurătatea iubirii a două 3iinţe bătrne, devenite invi4ibile 0entru ceilalţi+ sinurătate tristă care 0re3iurea4ă oartea. (u, nu de o 0rivire iu bitoare are ea nevoie, ci de uvoiul 0rivirilor 0rivirilor necunoscute, rosolane, libidinoase i care o 3i:ea4ă 3ără a3ecţiune, 3ără aleere, 3ără tandreţe sau curtoa4ie, i0lacabil, inevitabil. $ceste 0riviri o enţin în societatea oaenilor. oaenilor. !rivirea iubirii o sule din ea. Cu0rins de reucări, ean-Marc se ndea la înce0uturile e:tre de r a0ide ale iubirii lor. (u trebuise s-o cucerească+ 3usese 3usese cucerită din 0ria cli0ă. *ă-i 3i întors 0rivirea du0ă eaN
D7
!entru ceN "ra alături de el, în 3aţa lui, lnă el, de la bun înce0ut. )e la bun înce0ut, el era cel 0uternic, iar ea cea slabă. $ceastă $ceastă inealitate a stat la teelia iubirii lor. 'nealitate de neusti3icat, inealitate nedrea0tă. "a era ai slabă 0entru că era ai în vrstă. u !e la ais0re4eceLa0tes0re4ece ani, Chantal îndrăea o eta3oră Bo născocise ea însăi, o au4ise, o citiseN L nu ai contea4ă+ voia să 3ie un 0ar3u de tranda3ir, un 0ar3u e:uberant i seducător, să treacă ast3el din bărbat în bărbat, i 0rin ei să cu0rindă 0ăntul între. !ar3u e:uberant de tranda3ir+ eta3oră a aventurii. $ceastă eta3oră a în3lorit în 0raul vieţii sale adulte ca o 3ăăduinţă roantică de 0roiscuitate suavă, ca o invitaţie la călătorie 0rin bărbaţi. !rin 3ire însă, nu era o 3eeie 3ăcută să treacă din aant în aant, iar acest vis liric, ceţos, a aţi 0it ra0id în ariaul ce 0roitea să 3ie cal i 3ericit. Mult ai tr4iu, la cţiva ani du0ă ce divorţase, era 0e alul ării cu ean-Marc Btrăia dea cu el de cţiva ani+ au cinat a3ară, 0e o terasă de len înălţată deasu0ra a0ei? ChanD tal 0ăstrea4ă aintirea unui alb intens? scndurile, esele, scaunele, 3eţele de asă, totul era alb, 3elinarele erau vo0site în alb, becurile vărsau o luină albă în cerul estival care încă nu se întunecase i 0e care luna, albă i ea, albea totul în ur. 'ar în această baie de alb, ea siţea un dor insu0ortabil 0entru ean-Marc. )orN Cu să-i 3ie dor, cnd el era în 3aţa eiN Cu 0oţi să su3eri de absenţa celui care este de 3aţăN Bean-Marc ar 0utea să răs0undă+ 0oate să-ţi 3ie dor în 0re4enţa iubitului dacă întreve4i un viitor în care iubitul nu ai este? dacă oartea iubitului, nevă4ută, este dea 0re4entă. în cele cteva inute de nostalie stranie 0e alul ării, Chantal îi ainti subit coco 0ilul ei ort i un val de 3ericire o inundă. 'ediat, va 3i înro4ită de acest sentient, în 3aţa sentientelor sunte însă ne0utincioi, ele e:istă i nu 0ot 3i nicicu re0riate. (e 0ute re0roa un est, un cuvnt rostit+ nu i un sentient, 0entru că 0ur i si 0lu nu ave asu0ra lui nici o 0utere. $intirea 3iului ort o u0lea de 3ericire, i nu 0utea dect să se întrebe ce însena însena asta. #ăs 0unsul era clar+ însena că 0re4enţa ei lnă ean-Marc era absolută i că 0utea 3i ast3el datorită absenţei 3iului. "ra 3ericită că 3iul ei era ort. *tnd în 3aţa lui ean-Marc, îi venea D9
să i-o s0ună cu voce tare, dar nu îndră4nea. (u era siură de reacţia lui, se teea teea să n-o creadă un onstru. Chantal savura totala absenţă de aventură. $ventura+ $ventura+ un od de a îbrăţia luea. Chantal nu ai voia să îbrăţie4e luea. %uea n-o ai interesa. *avura 3ericirea de a trăi 3ără aventuri i 3ără dorinţa de aventuri. îi ainti eta3ora ei i vă4u un tranda3ir ce se o3ilea cu ra 0iditate, ca într-un 3il accelerat, 0nă cnd rănea doar o tul0ină subţire, nericioasă, a0oi se 0ierdea 0entru vecie în universul alb al serii lor+ tranda3irul înecat în alb. în aceeai seară, înainte de a adori Bean-Marc dorea dea, îi ainti încă o dată co0ilul ort i, încă o dată, aintirea 3u însoţită de scandalosul val de 3ericire. îi s0use atunci că iubirea ei 0entru ean-Marc era un sacrileiu, o încălcare a leilor nescrise ale counităţii oeneti de care se înde0ărta? îi s0use că trebuia să ascundă li0sa de ăsură a iubirii ei, 0entru a nu tre4i indinarea veninoasă a celorlalţi. 15 în 3iecare diineaţă, Chantal iese 0ria din casă, deschide cutia 0otală, îi ia scrisoE@ rile ei i le lasă 0e cele adresate lui ean-Marc. în diineaţa aceea, ăsi două scrisori+ una 0e nuele lui Bo 0rivi ra0id+ ta0ila era de 8ru:elles, cealaltă 0e nuele ei, 3ără adresă i 3ără tibru. !robabil o adusese cineva 0ersonal. !entru că se răbea, o 0use în 0oetă 3ără s-o deschidă i iuţi 0asul s0re auto bu4. ăsi un loc liber, liber, se ae4ă, a0oi deschise 0licul? scrisoarea conţinea o sinură 3ra4ă+ 3ra4ă+ P/ă urăresc ca un s0ion, sunteţi 3ruoasă, 3oarte 3ruoasă.Q !riul sentient 3u unul ne0lăcut. Fără a-i cere voie, cineva încerca să se aestece în viaţa ei, să-i atraă atenţia Bca0acitatea ei de atenţie e liitată, i nici nu are enerie 0entru ai ultă, într-un cuvnt, s-o hărhărţuiască. $0oi îi s0use că, la ura urei, er a vorba de un 3leac. Care 3eeie nu a 0riit ăcar o dată un aseenea esaN #eciti scrisoarea i îi dădu seaa că doana de alături 0utea s-o citească i ea. 0use din nou în 0oetă i aruncă o 0rivire în ur. /ă4u 0asaerii care 0riveau distrat 0e eaul auto bu4ului, două 3ete care rdeau 4ootos, 4ootos, un neru tnăr lnă coborre, înalt i chi0e, care o 0rivea insistent, o 3eeie cu3undată în lectura unei cărţi i care cu siuranţă ai avea ult de ers. )e obicei, în autobu4, Chantal nu se uită la cei din ur. $cu însă, din cau4a scrisorii, E1
se crede observată i observă la rndu-i. are de 3iecare dată e cineva care-o 0rivete 3i:, ca nerul de astă4iN $cesta îi surse, 0arcă ar 3i tiut ce citise Chantal. !utea 3i el autorul esauluiN $lună re0ede această idee, 0rea absurdă, i se ridică 0entru a coborî la staţia urătoare. rebuia să treacă 0e lnă nerul care bloca ua, ceea ce o indis0use. Cnd aunse lnă el, autobu4ul 3rnă, Chantal îi căută o cli0ă echilibrul, iar nerul, care continua s-o 3i:e4e, 0u3ni în rs. Chantal coborî din autobu4 i îi s0use+ nu era nici un 3lirt, rdea 0ur i si0lu de ea. #sul acela 4e3leitor îi răsună în urechi toată 4iua, ca un sen rău 0revestitor. %a birou, 0rivi iar scrisoarea, de două-trei ori, a0oi, revenită acasă, se întrebă ce să 3acă. *-o 0ăstre4eN )ar 0entru ceN *ă i-o arate lui ean-MarcN *-ar 3i siţit enată+ 0utea crede că vrea să se laude cu eaO $tunci, s-o distruăN Firete. *e duse la WC i, a0lecată deasu0ra vasului, 0rivi su0ra3aţa lichidă? ru0se 0licul în ai ulte bucăţi, le aruncă, trase a0a? scrisoarea însă o î0ături i o duse în caera ei. )eschise dula0ul de lenerie i o 0use sub sutiene. Făcnd acest acest lucru, rsul 4e3leitor al nerului îi răsună iar în urechi i Chantal se ndi că nu era dect o 3eeie ca toate celelalte? sutienele, dintr-o dată, i se 0ărură vulare i stu0id 3einine. E2 1A *osind acasă du0ă vreo oră, ean-Marc îi arătă lui Chantal un 3er0ar+ L %-a ăsit în cutie, a4i-diineaţă. F. F. a urit. Chantal 3u a0roa0e ulţuită că altă scrisoare, ai ravă, o 3ăcea 0e a ei să 0ară deri4orie. îl luă de braţ 0e ean-Marc, îl duse în salon, se ae4ă în 3aţa lui. Chantal+ L "ti tulburat totui. L (u, s0use ean-Marc, sau, sau, dacă vrei, sunt tulburat că nu sunt tulburat. L (u l-ai iertat nici acuN L %-a iertat 0entru tot. )ar nu de asta e vorba. Ti-a vorbit des0re ciudatul sentient de bucurie 0e care l-a avut atunci cnd a hotărt s-o ru0 cu el. "ra rece ca un sloi de heaţă, i ă bucura că sunt aa. *entientul eu e acelai, oartea lui n-a schibat niic. L Mă îns0ăinţi. Rău, ă îns0ăinţi. îns0ăinţi. ean-Marc se ridică, aduse sticla de coniac i două 0ahare. $0oi, du0ă ce bău o înhiţitură+ L Cnd l-a vi4itat la s0ital, la s3rit, F. a înce0ut să de0ene aintiri. Mi-a aintit lucruri 0e care le-a 3i s0us cnd avea ais0re4ece ani. $ înţeles atunci unica raţiune
ED
de a 3i a 0rieteniei, aa cu este ea 0racticată acu. !rietenia ne este indis0ensabilă 0entru buna 3uncţionare a eoriei. rebuie să ne reainti trecutul, să-l 0urtă în noi 0eranent+ e 0oate condiţia necesară necesară 0entru a ne 0ăstra, cu se s0une, interitatea eului. Ca să nu se usuce, ca să nu se chircească, eul trebuie udat cu aintiri, ca 3lorile în lastră? iar asta cere un contact reulat cu artorii trecutului, alt3el s0us cu 0rietenii. "i sunt olinda, eoria noastră? nu le cere dect să teară din cnd în cnd această olindă, ca să ne 0ute 0rivi în ea. Mie însă 0uţin îi 0asă de ce 3ăcea în liceuO Ceea ce i-a dorit ereu, încă din tinereţe, din co0ilărie 0oate, a 3ost cu totul altceva+ 0rietenia ca valoare ai 0resus de oricare alta. îi 0lăcea să s0un+ între adevăr i 0rieten, ale întotdeauna 0rietenul. s0unea ca o 0rovocare, dar o ndea la odul serios. $stă4i tiu că această a:iă e 0eriată. !utea 3i vala bilă 0entru $hile, $hile, 0rietenul lui !atrode, 0entru uchetarii lui $le:andre )uas, chiar i 0entru *ancho, care era 0rietenul stă0nului său, cu toate lcevile lor. )ar nu ai este 0entru noi. Mer 0nă-ntr-acolo 0nă-ntr-acolo cu 0esiisul, înct acu sunt ata să 0re3er adevărul 0rieteniei. Mai savura o înhiţitură, a0oi continuă+ L !rietenia era 0entru ine dovada că e:istă ceva ai i0ortant dect ideoloia, EE dect reliia, dect naţiunea. în roanul lui )uas, cei 0atru 0rieteni se a3lă adesea în tabere o0use, siliţi să lu0te unii contra celorlalţi. 'nsă 0rietenia lor nu are de su3erit+ ei nu încetea4ă să se aute, în ascuns, inventivi, r4ndu-i de adevărul res0ectivelor tabere. $u 0us 0rietenia ai 0resus de adevăr, de cau4a 0e care o sluesc, de ordinele ierarhice, ai 0resus de ree, ai 0resus de reină, ai 0resus de orice. Chantal îi nie na i, du0ă o 0au4ă, ean-Marc continuă+ L )uas a 0lasat 0ovestea cu cu uchetarii cu două secole înaintea e0ocii lui. ":ista oare la el, dea, o nostalie du0ă universul 0ierdut al 0rietenieiN *au dis0ariţia 0rieteniei este un 3enoen ai recentN L (u tiu să-ţi răs0und. !rietenia nu e 0roblea 3eeilor. 3eeilor. L Ce vrei să s0uiN L ":act ce s0un. !rietenia este 0roblea bărbaţilor. #oantisul #oantisul lor. (u al nostru. nostru. ean-Marc bău o înhiţitură de coniac, a0oi reveni la ideea lui+ L Cu a a0ărut 0rieteniaN )esiur, )esiur, ca o alianţă contra încercărilor vieţii, alianţă 3ără care a 3i de4araţi în 3aţa duanilor. )ar 0oate că o aseenea alianţă alianţă nu ai este o
nevoie vitală. L /or /or e:ista întotdeauna duani. E5
L )a, nuai că sunt invi4ibili i anonii. anonii. $utorităţile, leile. Ce 0oate 3ace 0entru tine un 0rieten cnd s-a decis construirea unui aero0ort sub 3erestrele tale, sau cnd răi 3ără slubăN )acă 0rieti vreun autor, e tot de la ceva anoni i invi4ibil+ o orani4aţie de autor social, o asociaţie 0entru 0rotecţia consuatorilor, un cabinet de avocaţi. !rietenia nu ai 0oate 3i dovedită în nici un 3el. (u ai ai oca4ia să-ţi cauţi 0rietenul rănit 0e c0ul de lu0tă, nici să scoţi sabia ca să-l a0eri de bandiţi. rece 0rin viaţă 3ără ari 0riedii, dar i 3ără 0rietenie. L )acă-i aa, atunci ar trebui să-l 0oţi ierierta 0e F. L $dit $dit că F. F. nu i-ar 3i înţeles re0rourile, dacă i le s0unea în 3aţă. Cnd toţi s-au nă0ustit asu0ra ea, el a tăcut. " dre0t, i-a considerat tăcerea un est de cura. *-a lăudat chiar Ba a3lat de la alţii că re4istase isteriei iscate în urul eu i că n-a s0us niic care să-i 0oată 3ace rău. $ avut contiinţa î0ăcată i cred că s-a siţit rănit atunci cnd, în chi0 ine:0licabil, a ru0t-o cu el. $ 3ost reeala ea să-i cer ai ult dect neutralitate. )acă-i sărea în autor, în ediul acela ostil i înveninat, risca să aibă 0arte, i el, de con3licte i de i4erii. Cu a 0utut să-i cer aa cevaN Cu att ai ult cu ct era 0rietenul euO $ 3ost, din 0artea ea, un EA est deloc 0rietenescO $lt3el s0us+ a 3ost ne 0oliticos. olită de conţinutul ei de odinioară, 0rietenia a devenit un contract de enaări reci0roce, 0e scurt, un 0act de 0oliteţe. r, este ne0oliticos să-i ceri unui 0rieten ceva ce l-ar 0utea 0une într-o situaţie incoodă sau ne0lăcută. L )a, aa este. 'nsă ar trebui s-o s-o s0ui 3ără resentiente. Fără ironie. L (-o s0un cu ironie. Chiar aa este. este. L )acă eti lovit de ura celorlalţi, dacă eti acu4at, s3iat de loată, te 0oţi ate0ta la două reacţii din 0artea celor care te cunosc+ unii se vor alătura loatei, ceilalţi, discreţi, se vor 0re3ace că nu tiu niic, că nu au au4it niic, înct ai 0utea continua să-i întlneti i să vorbeti cu ei. $ceastă a doua cateorie, discretă, delicată, o 3orea4ă 0rietenii. !rietenii în sensul odern al cuvntului. "i bine, tiu asta, ean-Marc, o tiu de ult. 17 !e ecran, în 0ri-0lan, se vede un 0o0oneţ în 0o4iţie ori4ontală, delicios, se:i. nă îl nie cu duioie, savurnd 0ielea tru0ului ol, o3erit, abandonat. $0oi 0lanul se lărete i vede tru0ul între, culcat 0e E7
un 0ătuţ+ este un bebelu deasu0ra căruia se a0leacă aa lui. în secvenţa urătoare, aa îl ridică, iar bu4ele ei întredeschise sărută ura olcuţă, uedă i lar deschisă a suarului. în acest oent caera se a0ro 0ie i acelai sărut, i4olat, în 0ri-0lan, 0ri-0lan, devine brusc un sărut sen4ual de iubire. $ici, %eroU o0rete 3ilul+ L *unte ereu în căutarea unei aorităţi. %a 3el cu sunt candidaţii la 0reedinţia *tatelor &nite, în ti0ul ca0aniei electorale. !lasă un 0rodus în cercul vrăit al iainilor susce0tibile să ctie o aoritate de cu0ărători. Căutnd acele iaini, ave tendinţa de a su0ralicita se:ualitatea. /ă 0un în ardă+ doar o inoritate in3iă se bucură cu adevărat de viaţa se:uală. %eroU 3ace o 0au4ă+ vrea să savure4e sur 0ri4a icului ru0 de colaboratori 0e care, o dată 0e să0tănă, îl convoacă 0entru a discuta o ca0anie 0ublicitară, un cli0, un a3i. oţi tiu de ult că nu acordul 4elos, ci uiirea lor îl 3latea4ă 0e e3. 'ată de ce o doană distinsă, cu ulte inele 0e deetele îbătrnite, îndră4nete să-l contra4ică+ L )ar toate sondaele susţin contrariulO contrariulO L )esiur, s0une s0une %eroU. %eroU. (uai că, scu 0ă doană, dacă cineva vă 0une întrebări în leătură cu se:ualitatea duneavoastră, o să-i s0uneţi adevărulN să-l inţiţi oricu, E chiar dacă cel care întreabă nu vă tie nuele, chiar dacă o 3ace la tele3on i nu vă 0oate vedea+ P/ă 0lace să 3aceţi aorN L hoO L )e cte oriN L )e ase ori 0e 4iO L /ă 0lac 3ante4iile se:ualeN L %a nebunieOQ )ar totul e 3aţadă. Coercial vorbind, erotisul este un lucru abiuu 0entru că, dei toţi induiesc du0ă viaţa erotică, în acelai ti0 o urăsc+ e cau4a ne3ericirii, 3rustrării, elo4iei, co0le:elor i su3erinţelor lor. %eroU 0une din nou secvenţele cli0ului 0ublicitar? Chantal 0rivete 0ri-0lanul cu bu4ele uede care atin celelalte bu4e uede i îi dă seaa Be 0ria oară cnd îi dă seaa att de clar că ea i ean-Marc nu se sărută niciodată în 3elul acesta. *e întreabă, uiită+ chiar aa să 3ieN (u s-au sărutat aa niciodatăN 8a da. Cnd încă nu se cunoteau 0e nue. întlnirea lor se 0etrecuse în salonul unui hotel al0in, 0rintre ini care beau i 0ălăvrăeau? i-au s0us banalităţi, dar tonul vocii i-a 3ăcut să înţeleaă că se doreau unul 0e celălalt? s-au retras 0e un coridor 0ustiu unde, 3ără o vorbă, s-au sărutat. Chantal a deschis ura i, cu lăcoie, i-a vrt liba în ura lui. $ceastă nerăbdare nu era o necesitate sen4uală, ci raba de a-i counica reci0roc că sunt ata 0entru iubire, iediat, 0nă la ca-
0ăt, 3renetic i 3ără a 0ierde ti0ul. *ăli vele E9
lor nu aveau niic de-a 3ace cu dorinţa ori cu 0lăcerea, erau 0urtătoarele unui esa. esa. !entru că nu îndră4neau să-i s0ună direct i tare Pvreau să 3ac draoste cu tine, iediat, chiar acuQ, lăsau salivele să vorbească 0entru ei. 'ar cnd au 3ăcut draoste Bla cteva ore du0ă 0riul sărut, 0robabil că urile lor BChantal nu-i ai aintete, dar, cu trecerea ti0ului, este a0roa0e siură nu se ai căutau una 0e alta, nu se atineau, nu se lineau, lineau, i nici ăcar nu erau contiente de această scandaloasă li0să de interes reci0roc. %eroU o0rete iar cli0ul+ L !roblea e să ăseti iainile care care enţin dorinţa erotică 3ără să e:acerbe4e 3rustrările. )e asta ne interesea4ă această secvenţă+ iainaţia sen4uală este declanată, a0oi iediat deturnată s0re doeniul aternităţii. Contactul cor0oral inti, absenţa de secret 0ersonal, 3u4iunea salivelor nu a0arţin e:clusiv erotisului adult, toate e:istă i în relaţia aă-suar, relaţie care este 0aradisul oriinar al tuturor 0lăcerilor 3i4ice. $0ro 0o, a 3ost 3ilat un 3etus în burta viitoarei ae. într-o 0o4iţie acrobatică 0e care ne-ar 3i i0osibil s-o iită, 3etusul 0ractica 3elaţia 0ro0riului său oran inuscul. /edeţi, se:ualitatea nu e a0anaul tru0urilor tinere i bine 3ăcute, care strnesc o invidie aară. $uto3elaţia unui 3etus va înduioa orice a5@ ă din lue, chiar i 0e cea ai înăcrită, ai 0udibondă. Căci bebeluul e cel ai ai 0uternic, cel ai răs0ndit, cel ai siur nuitor coun al oricărei aorităţi. 'ar un 3etus, drai 0rieteni, este ai ult dect un bebelu, este un arhi-bebelu, un su0er-bebeluO %eroU 0une cli0ul încă o dată i, încă o dată, Chantal site o silă uoară 0rivind cele două uri uede care se atin. îi aintete că în China i în a0onia, din cte au4ise, cultura erotică nu cunoate sărutul cu ura ur a deschisă. *chibul de salive nu e deci o 3atalitate a erotisului, ci un ca0riciu, o deviaţie, o urdărie s0eci3ic occidentală. !roiecţia s-a terinat, iar %eroU trae conclu4ia+ L *aliva aelor L iată ade4ivul ce va lea aoritatea din care vre să 3ace clienţii ărcii #oubacho33O 'ar Chantal îi retuea4ă vechea eta3oră+ ceea ce trece din bărbat în bărbat nu ai este un 0ar3u de tranda3ir, iaterial, 0oetic, ci salivele ateriale, 0ro4aice, care, o dată cu arata lor de icrobi, trec din ura aantei în ura aantului, de la aant la soţie, de la soţie la suar, de la suar la ătua lui, de la ătuă, chelneriţă într-un restaurant, la clientul în su0a căruia a scui0at, de la client la soţia lui, iar de acolo la alte i alte uri, ast-
3el înct sunte toţi cu3undaţi într-un ocean 51
de salive ce se aestecă i 3ac din noi o sinură counitate de salive, o sinură uanitate uedă i unită. 1 *eara, în vacarul de otoare i cla:oane, Chantal se întoarse obosită acasă. (erăbdătoare să reăsească linitea, deschise ua iobilului, dar au4i lovituri de ciocan i striăte de uncitori. %i3tul era stricat. &rcnd scările, siţea cu o inundă odiosul val de căldură, iar loviturile ce răsunau în casa scării 0ăreau un duruit de tobe ce însoţeau căldura, a0li3icnd-o, e:acerbnd-o a0oteotic. *căldată în sudoare, se o0ri la ua a0artaentului i ate0tă un inut+ nu voia ca ean-Marc s-o vadă cu asca aceea roie. PFocul creatoriului îi 0re4intă cartea de vi4ităQ, îi s0use ea. (u inventase această 3ra4ă? 0ur i si0lu îi venise în inte, nu tia cu. $te0tnd în 3aţa uii, în 4ootul care nu înceta, i-o re0etă de cteva ori. (u-i 0lăcea 3ra4a asta, caracterul ei ostentaostentativ de acabru i se 0ărea de 0rost-ust, dar nu i4buti să i-o alune din nd. într-un s3rit, ciocanele tăcură, 3ierbinţeala îi ai trecu i Chantal intră în a0artaent. 52 ean-Marc o sărută i înce0u să-i 0ovestească ceva, dar loviturile se 0orniră din nou, chiar dacă 0uţin ai în3undate. Chantal avea sen4aţia că era urărită, că nu 0utea să se ascundă nicăieri. !ielea continua să-i 3ie ilavă i, 3ără nici o leătură, s0use+ L Focul creatoriului L e sinura soluţie ca să nu ne lăsă tru0ul la chereul lor. #earcă 0rivirea sur0rinsă a lui ean-Marc i, dndu-i seaa de bi4areria vorbelor 0e care le rostise, înce0u re0ede să-i vorbească des0re cli0, des0re ce le 0ovestise %eroU, %eroU, i în s0ecial des0re 3etusul 3ilat în 0ntecul atern. &n 3etus care, într-o 0o4iţie acrobatică, 0ractică un soi de asturbare 0er3ectă, i0osibilă 0entru un adult. L &n 3etus cu viaţă se:uală, iaineaiainea4ă-ţiO (u are încă o contiinţă, o individualitate, nu 0erce0e niic, dar site un i0uls se:ual i, 0oate, 0lăcere. *e:ualitatea 0recedă aadar contiinţa de sine. "ul nu e:istă încă, dar dorinţa e dea 0re4entă. 'ar ideea asta, închi0uie-ţi, i-a înduioat 0e toţi coleii eiO %e-au dat lacriile în 3aţa 3etusului onanistO L )ar ţieN L h, i s-a 3ăcut silă. )a, ean-Marc, ean-Marc, silăO Cu o stranie tulburare, Chantal îl sărută, se strnse la 0ie0tul lui i răase neicată o vree. 5D
$0oi continuă+ L îţi dai seaa, nici în 0ntecul aei, aei, des0re care s0une că-i s3nt, nu eti la adă 0ost. e e 3ilea4ă, te s0ionea4ă, s0ionea4ă, îţi onitori4ea4ă asturbarea. *ărana ta asturbare de 3etus. (u vei scă0a de ei ct vei trăi, asta o ti cu toţii. )ar nu le sca0i nici înainte de natere. Cu nu le vei scă0a nici du0ă oarte, îi aintesc ce a citit ai deult într-un 4iar+ un ins care trăise sub nuele unui are aristocrat rus a 3ost sus0ectat de i0ostură. )u0ă oartea lui, 0entru a-l deasca, au scos din ornt răăiţele unei ţărănci, 0resu0usa lui aă. '-au disecat oasele, oasele, i-au cercetat enele. $ vrea să tiu ce cau4ă no bilă le-a dat dre0tul s-o de4roa0e 0e biata biata 3eeieO *ă-i scotocească nuditatea, nuditatea aceea absolută, su0ranuditatea scheletuluiO $h, ean-Marc, nu sit dect silă, da, nuai silă. !ovestea cu ca0ul lui
sunte leaţi de lue, ne ndi la viitorul ei, 0artici0ă de bunăvoie la 4ootele ei, la vn4oleala ei, îi luă în serios 0rostia incurabilă. !rin oartea ta, -ai li0sit de bucuria de a 3i cu tine, dar totodată -ai eliberat. *unt liberă în lu0ta ea cu luea asta 0e care n-o iubesc. !e care îi 0ot 0erite să n-o iubesc tocai 0entru că tu ai 0lecat de aici. ndurile ele nere nu-ţi ai 0ot 3ace nici un rău. /reau să-ţi s0un acu, la atţia ani du0ă ce -ai 0ărăsit, că a înţeles oartea ta ca 0e un dar, un dar cu0lit, 0e care a s3rit 0rin a-l acce0ta. 2@ în diineaţa urătoare, ăsi în cutie un 0lic? recunoscu scrisul necunoscutului. necunoscutului. *crisoarea nu ai era inconsistentă, laconică. !ărea un lun 0roces-verbal. P*băta trecută, scria necunoscutul, la ora 9 i 25, aţi ieit din casă ai devree dect în alte 4ile. $ obiceiul să vă urăresc 0e druul s0re autobu4, însă de data asta aţi 0lecat în direcţia o0usă. $veaţi o vali4ă i aţi intrat cu ea într-o s0ălătorie. !atroana vă cunoate i, cred, vă îndrăete. $ observat-o din stradă+ 0arcă s-a tre4it dintr-o letarie, chi0ul i s-a luinat, 5A a0oi cu siuranţă aţi luit, căci i-a au4it rsul, un rs 0e care l-aţi 0rovocat i în care i s-a 0ărut că văd, olindit, chi0ul duneavoastră. !e ură aţi ieit, cu vali4a 0lină. (u tiu ce era în ea+ 0ulovere, 3eţe de asă, len erie. .. ricu, vali4a i se 0ărea ceva adăuat în chi0 arti3icial vieţii duneavoastră.Q (ecunoscutul îi descria rochia i 0erlele 0erlele din urul tului. P(u le-a ai vă4ut înainte. *unt su0erbe. Culoarea lor roie vă vine 0er3ect. /ă dă strălucire.Q *crisoarea e senată+ C.).8. $sta o iră. !ria scrisoare nu avea senătură i Chantal a 0utut crede că anoniatul era, cu s-ar s0une, real. &n necunoscut îi 3ace o reverenţă i a0oi dis0are. senătură însă, 3ie i nuai nite iniţiale, arată intenţia de a-i ridica asca, 0as cu 0as, încet, dar inevitabil. C.).8., îi re0etă ea sur4nd+ CUrille-)idier C Urille-)idier 8ouruiba. Charles-)avid 8arberousse. Meditea4ă la te:t+ 0esene că bărbatul a urărit-o 0e stradă? Pvă urăresc ca un s0ionQ, scrisese el în 0ria scrisoare? 0rin urare, Chantal ar 3i 0utut să-l observe. )ar ea 0rivete luea din ur cu 0uţin interes, iar în 4iua aceea cu i ai 0uţin, 0entru că ean-Marc o însoţea. )e alt3el, nu ea o 3ăcuse 0e 0atroană să rdă, d el, i tot el cărase vali4a. #ecitete 3ra4a+ Pvali4a i se 0ărea ceva adăuat în od arti3icial vieţii duneavoastrăQ. Cu să 3ie, 57
vali4a, Padăuată vieţii eiQ, dacă nu Chantal o căraN (u cuva acel Pceva adăuat vieţii eiQ era chiar ean-MarcN /oise /oise ast3el necunoscutul să-l atace, indirect, 0e iubitul eiN $0oi, au4ată, îi dă seaa de coicul reacţiei sale+ e în stare să-l a0ere 0e ean-Marc chiar i de un aant iainar. %a 3el ca 0ria dată, Chantal nu tie dacă să ru0ă scrisoarea sau nu? baletul e4itării, cu toate 3a4ele lui, se re0etă+ 0rivete vasul WC-ului în care vrea s-o arunce? ru0e 0licul în bucăţele, trae a0a i le 0rivete cu dis 0ar? a0oi î0ăturete scrisoarea, o duce în în caera ei, o strecoară sub sutiene. $0lecată 0este ra3tul cu lenerie, aude ua care se deschide, închide re0ede dula0ul i se întoarce+ ean-Marc este în 0ra. $0ro0iindu-se încet, el o 0rivete cu nu a 0rivit-o niciodată 0nă atunci, cu o 0rivire su0ărător de concentrată? aune lnă ea, o a0ucă de coate i, ţinnd-o la vreo trei4eci de centietri de el, nu încetea4ă s-o 0rivească. Chantal se site enată, inca0abilă să s0ună o vorbă. Cnd situaţia devine insu0ortabilă, ean-Marc o strne la 0ie0t i îi s0une r4nd+ L /oia /oia să-ţi 0rivesc 0leoa0a care s0ală corneea ca un terător de 0arbri4. 5 21 %a asta se ndete, de la ultia lui întlnire cu #+ ochiul+ 3ereastra su3letului? centrul 3ruuseţii unui chi0? 0unctul în care se concentrea4ă identitatea unui individ? i totodată un instruent al vederii ce trebuie în 0eranenţă s0ălat, ue4it, întreţinut cu un lichid s0ecial în care intră o do4ă de sare. $adar 0rivirea, inunea su0reă 0e care o 0osedă un o, e întreru0tă reulat de o icare ecanică de curăţire. %a 3el ca un 0arbri4 ters de un terător de 0arbri4. )e alt3el, în 4ilele noastre vite4a terătorului 0oate 3i relată ast3el înct 3iecare icare să 3ie urată de o 0au4ă de 4ece secunde, ceea ce cores 0unde, a0ro:iativ, a0ro:iativ, ritului unei 0leoa0e. ean-Marc 0rivete ochii celor cu care vor bete i încearcă să observe observe icarea 0leoa 0ei? constată că nu e uor. uor. (u contienti4ă această icare, nu sunte obinuiţi. îi s0une+ 0rivesc tot ti0ul ochii celorlalţi, deci 0leoa0ele i icarea lor. lor. otui otui nu-i aintesc de ea, de icarea aceasta. Mi-o aduc ainte ochii 0e care-i a în 3aţă. îi ai s0une+ eterind în atelierul lui, )une4eu a auns, din înt0lare, la acest odel de tru0 în care su3letele noastre sunt silite, 0entru un scurt răsti0, să locuiască. Ce soartă alnică totui, să 3ii su3letul unui 59
tru0 3ăcut de ntuială, cu ochi care trebuie curăţaţi din 4ece în 4ece secundeO Cu să cre4i că oul din 3aţa ta este o 3iinţă liberă, inde0endentă, stă0nă 0e sineN Cu să cre4i că tru0ul este e:0resia 3idelă a su3letului 0e care-l ă4duieteN Ca s-o 0ute crede, a tre buit să uită cli0itul 0eranent al 0leoa0ei. $ trebuit să uită atelierul de cr0aci din care 0roveni. $ trebuit să acce0tă un 0act al uitării. )une4eu însui ni l-a i0us. $ e:istat însă cu siuranţă, între co0ilăria i adolescenţa lui ean-Marc, o scurtă 0erioadă cnd încă nu devenise contient de acest 0act al uitării i cnd, uluit, 0rivea 0leoa0a lunecnd 0este ochi+ constata că ochiul nu e 3ereastra 0rin care ve4i un su3let unic i iraculos, ci un a0arat 3ăcut de ntuială i 0e care, în vreuri ieoriale, cineva l-a 0us în icare. $cel oent de luciditate adolescentină a 3ost un oc. Pe-ai Pe-ai o0rit, îi s0usese ", -ai 0rivit i ai s0us 0e un ton a0ăsat, straniu+ îi e destul să-i văd ochiul cli0ind...Q ean-Marc nu-i ai aintea e0isodul. Fusese un oc hără4it uitării. =i într-adevăr, l-ar 3i uitat 0entru vecie, dacă F. F. nu i-l reaintea. Cu3undat în nduri, aunse acasă i deschise ua la caera lui Chantal. "a arana ceva în dula0, iar ean-Marc voia să-i vadă 0leoa 0a curăţindu-i ochiul, ochiul care 0entru el e 3ereastra unui su3let ine3abil. *e îndre0tă A@ s0re ea, o 0rinse de coate i o 0rivi în ochi? într-adevăr, într-adevăr, ochii cli0eau, i chiar destul de ra0id, 0arcă Chantal ar 3i tiut că e su0usă unui e:aen. ean-Marc vedea 0leoa0a cobornd i urcnd, re0ede, 0rea re0ede, i voia să-i reăsească sen4aţia, sen4aţia adolescentului de ais0re4ece ani care considerase acest ecanis ocular ca 0e o dece0ţie întristătoare, însă vite4a ne3irească a 0leoa0ei i brusca nereularitate a icărilor ei ai ult îl înduioau dect îl dece0ţionau+ vedea, în terătorul de 0arbri4 al 0leoa0ei lui Chantal, ari0a su3letului ei, o ari0ă ce treura, intra în 0anică, se 4bătea. "oţia 3u violentă ca un trăsnet i ean-Marc o strnse 0e Chantal la 0ie0t. $0oi îi dădu druul i îi 0rivi chi0ul, descu0ănit, în3ricoat. îi s0use+ L /oia /oia să-ţi 0rivesc 0leoa0a care s0ală corneea ca un terător de 0arbri4. L (u înţele ce s0ui, răs0unse ea linitindu-se brusc. 'ar el îi vorbi des0re e0isodul uitat i reaintit de 3ostul 0rieten, cel 0e care i l-a scos din su3let. A1
11 L Cnd F. F. i-a reaintit ideea 0e care-a 3i eis-o în anii de liceu, a avut sentientul că aud ceva cu totul absurd. L 8a nu, îi s0use Chantal, aa cu te cunosc, ai s0us-o cu siuranţă. Ti se 0otrivete. $du-ţi ainte ce s0uneai des0re studiile tale de edicinăO ean-Marc nu subestia oentul aic care e 0entru un bărbat aleerea eseriei. Contient că viaţa e 0rea scurtă ca să 0oţi reveni asu0ra acestei o0ţiuni, 3usese înro4it să constate că nici o 0ro3esiune nu-l atrăea în od natural. Cu su3letul îndoit, e:ainase aa 0osibilităţilor care se o3ereau+ 0rocurorii, care-i consacră viaţa hăituirii celorlalţi? învăţătorii, terori4aţi de co0ii 0rost crescuţi? disci0linele tehnice, al căror 0rores aduce un ic avanta i o roa4ă de e3ecte nocive? trăncăneala tiinţelor uaniste, 0e ct de so3isticată, 0e-att de ăunoasă? arhitectura de interior Bcare îl atrăea 0entru că-i aintea de bunicul lui, t0lar, total aservită odelor 0e care el le detesta? eseria bieţilor 3araciti, auni vn4ători de cutii i 3lacoane. Cnd se întreba ce eserie să-i aleaă 0entru restul vieţii, 3orul său lăuntric auţea, indecis. !nă la ură o0tase 0entru edicină? dar nu o 3ăcuse urnd vreo cheare seA2 cretă, ci dintr-un idealis altruist+ considera edicina dre0t sinura ocu0aţie incontesta bil utilă oului i sinura ale cărei 0rorese tehnice aduc un iniu de e3ecte neative. )ece0ţiile nu au într4iat? în ti0ul celui de-al doilea an de studii, cnd a trebuit să lucre4e în sala de disecţii, a su3erit un oc din care nu i-a revenit niciodată+ era inca 0abil să 0rivească oartea în 3aţă? ceva ceva ai tr4iu, a adis că adevărul era i ai cu 0lit+ era inca0abil să 0rivească tru0ul în 3aţă+ 3aţă+ să-i acce0te 3atala, ires0onsabila i0er3ecţiune? oroloiul care-i relea4ă eta0ele desco0unerii? durerea, snele, ăruntaiele. Cnd îi vorbise lui F. des0re re0ulsia 0e care i-o 0rovoca icarea 0leoa0ei, avea vreo ais0re4ece ani. Cnd se hotărse să eară la edicină, avea nouăs0re4ece? senase, dea, 0actul de uitare, nu-i ai aintea ce-i s0unea lui F. cu trei ani înainte. !ăcat. $intirea aceea ar 3i 0utut să-l 0ună în ardă. %-ar 3i 0utut auta să înţeleaă că o0ţiunea lui 0entru edicină era e:clusiv teoretică, 3ăcută 3ără o iniă cunoatere de sine. )u0ă trei ani de 3acultate, abandona edicina cu sentientul unui nau3raiu. Ce altceva să aleaă du0ă anii 0ierduţiN )e ce altceva să se aate, cnd 3orul lui lăuntric era la 3el de ut ca înainteN $ cobort 0entru ultia oară scara onuentală a 3acultăţii, cu
AD
sentientul că răne sinur 0e un 0eron de unde toate trenurile au 0lecat. 2D Ca să-l identi3ice 0e autorul esaelor, Chantal 0rivea în urul ei, discret dar atent, în colţul stră4ii era un bistrou+ locul ideal 0entru cine ar vrea s-o s0ione4e? de acolo, acolo, se văd cele două stră4i 0e care trece 4ilnic, staţia de autobu4 i intrarea casei sale. Chantal intră, se ae4ă, ceru o ca3ea i îi observă 0e clienţi. %a bar, vă4u un tnăr care, la intrarea ei, îi ocoli 0rivirea. "ra un obinuit al localului, Chantal îl tia din vedere. 8a chiar îi ainti că, ai deult, 0rivirile lor se întlniseră de cteva ori i că, du0ă aceea, tnărul se 3ăcea că nu o ai vede. într-o 4i, Chantal i-l arătase vecinei sale. L $, e donul donul )ubarreauO L )ubarreau sau du 8arreauN /ecina nu tia. L =i 0renueleN îl tiţiN (u, nu-l tia. )u 8arreau, da, se 0otrivea. în ca4ul ăsta, adiratorul nu era Charles-)idier, nici Christo0he-)avid, )-ul 0utea re0re4enta 0articula de nobleţe, iar du 8arreau ar avea un sinur AE 0renue. CUrille du 8arreau. *au, i ai bine+ bine+ Charles. Chantal îi iainea4ă o 3ailie de aristocraţi 0rovinciali scă0ătaţi, ndri 0nă la ridicol de 0articula lor. =i-l iainea4ă 0e Charles du 8arreau stnd la bar, cu un aer indi3erent, i îi s0une că 0articula i se 0otrivete, cores0unde 0er3ect 0urtării sale bla4ate. !uţin ai tr4iu, Chantal ere cu ean-Marc 0e stradă, iar din 3aţă se a0ro0ie du 8arreau. Chantal are la t iraul de 0erle roii. " un cadou de la ean-Marc, dar i se 0ar 0rea ţi0ătoare i de aceea le 0oartă 0oartă rar. $cu, îi dă ea seaa, le-a 0us 0entru că du 8arreau le ăsea 3ruoase. !robabil i el se ndete B0e bună dre0tate că le 0oartă din cau4a lui, 0entru el. )u 8arreau îi aruncă o 0rivire ra0idă, Chantal îl 0rivete la rndul ei i, cu ndul la 0erle, roete. #oete 0nă-n vr3ul snilor i e siură că el i-a dat seaa. )ar du 8arreau a i trecut de ei, este dea de0arte, i ean-Marc se iră+ L $i roitO roitO )e ceN Ce se înt0lăN *e iră i ea+ chiar, de ce a roitN )e ruine că i-a dat 0rea ultă atenţie acestui bărbatN )ar nu e dect o curio4itate banalăO )une4eule, oare de ce, în ultiul ti0, roete att de des, att de uor, ca o adolescentăN Ca adolescentă, într-adevăr, roea uor? îi înce0ea 0arcursul 3i4ioloic de 3eeie i înce 0ea să-i sită cor0ul ca 0e ceva stnenitor, A5
de care îi era ruine. Ca adultă, a uitat să roească. $0oi bu3eurile i-au anunţat s3ritul 0arcursului, i iar s-a ruinat de cor0ul ei. !udoarea a revenit, i Chantal a învăţat din nou să roească. 2E $u urat alte scrisori, 0e care i-a 3ost din ce în ce ai reu să le inore. "rau inteliente, decente, 3ără niic ridicol sau de0lasat. (ecunoscutul nu voia niic, nu cerea niic, niic, nu era deloc insistent. $vea înţele0ciunea Bsau viclenia de a-i lăsa în ubră 0ersonalitatea, viaţa, sentientele, dorinţele. "ra un s0ion? nu scria dect des0re ea. "rau scrisori de adiraţie, nu de seducţie. *educţia, dacă e:ista, era ndită ca o cursă lună. <ia scrisoare era totui ai îndră4neaţă+ Pi0 de trei 4ile, te-a 0ierdut din vedere. Cnd te-a revă4ut, a 3ost vrăit de silueta aeriană, însetată de înălţii. *eănai cu 3lăcările care, ca să e:iste, trebuie să danse4e, să se înalţe. Mai 4veltă ca oricnd, 0ăeai încon urată de 3lăcări, 3lăcări vesele, bahice, îbăîbătate, sălbatice. ndindu-ă la tine, arunc 0e tru0ul tău ol o antie cusută din 3lăcări, îţi învălui tru0ul alb într-o antie 0ur0urie de AA cardinal. =i, ast3el dra0ată, te duc într-o caeră roie, 0e un 0at rou, cardinala ea 0ur0urie, su0erba ea cardinalăOQ !este cteva 4ile, Chantal îi cu0ără o căaă de noa0te roie. "ra acasă i se 0rivea în olindă. *e 0rivea din toate unhiurile, ridica încet 0oala căăii i i se 0ărea că niciodată nu 3usese ai 4veltă, că niciodată nu avusese 0ielea ai albă. *osind acasă, ean-Marc 3u sur0rins+ într-o su0erbă căaă roie, Chantal venea s0re el cu 0ai sen4uali, 0rovocatori, îl ocolea, îi scă 0a, îl lăsa să se a0ro0ie, 3uea din nou. %ăsndu-se 0rins în ocul ei, ean-Marc o urări 0rin tot a0artaentul. 'eoriala scenă a unei 3eei urărite de un bărbat 0rinde viaţă în 3aţa lui i îl 3ascinea4ă. Chantal 3ue în urul esei ari, rotunde, îbătată, i ea, de iainea 3eeii 3uind de bărbatul care o dorete, a0oi sare în 0at i îi trae căaa 0nă la t. în 4iua aceea, el o iubete cu o vioare nouă, neate0tată, iar ea are brusc sen4aţia că acolo, în caeră, e cineva care-i observă cu o concentrare de aniac? îi vede chi0ul, chi0ul lui Charles du 8arreau, cel care i-a i0us căaa roie, cel care i-a i0us acest act de iubire i, iainndu-l, ţi0ă de 0lăcere. $cu, aanţii res0iră unul lnă celălalt? e:citată de iainea străinului care-o A7
0ndete, Chantal o0tete o0tete la urechea lui ean-Marc cuvinte des0re antia 0ur0urie în care i-a dra0at tru0ul ol ca să străbată ast3el, ca o cardinală su0erbă, catedrala 0lină de lue. %a aceste cuvinte, el o cu0rinde din nou i, leănat de 3ante4iile 0e care ea continuă să i le urure în urechi, o ai iubete o dată. $0oi totul se linitete? în 3aţa ochilor, în colţul 0atului, răne doar căaa roie, boţită de tru0urile lor. lor. Cu ochii 0e uătate închii, Chantal vede cu 0n4a roie se trans3oră într-un ră4or de tranda3iri i site iar 0ar3uul suav, a0roa0e uitat, 0ar3uul tranda3irului dornic să-i înlănţuie 0e toţi băr baţii din lue. 25 $ doua 4i, o sbătă diineaţa, Chantal deschise 3ereastra i vă4u cerul de un albastru su0erb. *e siţi 3ericită, veselă, i, 0e neate0tate, îi s0use lui ean-Marc care tocai 0leca+ L are ce ai 3ace bietul eu 8ritannicusN L )ar ce ţi-a venitN L 3i la 3el de libidinosN ai 3i în viatăN A L )e ce ţi-ai adus ainte de elN elN L (u tiu. $a. ean-Marc 0lecă, iar ea răase sinură. Merse în baie, a0oi la i3onier Bavea che3 să se 3acă 3ruoasă. !rivi ra3turile i un aănunt îi atrase atenţia. !este un teanc de len erie, era alul ei, î0ăturit cu riă? or, or, îi aintea că-l aruncase acolo nelient, cu se nierise. Făcuse cineva ordine în lucrurile eiN )ar enaera vine o dată 0e să0tănă i nu se ocu0ă niciodată de i3oniere. Chantal se iră că are un aseenea s0irit de observaţie, a0oi îi 4ise că-i venea din educaţia dobndită 0e vreuri, în concediile 0etrecute la vila cunatei. *e siţise, acolo, att de s0ionată, că învăţase să reţină 3elul e:act în care-i arana lucrurile, sesi4nd orice schi bare adusă de o nă străină. încntată încntată că vreea aceea trecuse, Chantal se 0rivi ulţuită în olindă i iei din casă. în holul de intrare, căută în cutia 0otală+ o ate0ta o nouă isivă. 0use în 0oetă i se ndi la un loc în care s-o citească. ăsi un 0ărculeţ i se ae4ă 0e o bancă, sub uriaa coroană autunală a unui tei înălbenit, luinat 0uternic de soare. P...tocurile tale răsunnd 0e trotuar ă duc cu ndul la druurile 0e care nu a ublat i care se bi3urcă la 3el ca raurile unui arbore. $i tre4it în ine iainea care A9
-a obsedat în 0ria tinereţe+ îi iaina viaţa din 3aţa ea ca un arbore, 0e care îl nuea, atunci, arborele 0osibilităţilor. (u vede viaţa în 3elul acesta dect un scurt oent, a0oi ea ne a0are ca un dru i 0us o dată 0entru totdeauna, ca un tunel din din care nu 0ute iei. )ar vechea nălucă a ar borelui răne în noi sub 3ora unei nostalii de neters. Mi-ai readus în inte acel arbore i vreau, în schib, să-ţi o3er iainea lui, 3reaătul lui vrăit.Q Chantal îi ridică 0rivirea. )easu0ra ei, ca un tavan de aur î0odobit cu 0ăsări, se întindea coroana teiului. !ărea că este arborele din scrisoare. $rborele eta3oric i vechea eta3oră a tranda3irului se aestecau în intea ei. rebuia să se întoarcă acasă. în sen de răas-bun, îi înălţă încă o dată 0rivirea s0re tei i 0lecă. %a dre0t vorbind, tranda3irul itoloic din adolescenţă nu i-a adus 0rea ulte aventuri i nu-i evocă nici o situaţie concretă L a3ară de aintirea ai curnd coică a unui enle4, ult ai în vrstă dect ea i care cu vreo două4eci de ani în ură, vi4itnd aenţia, îi 3ăcuse curte 0reţ de uătate de oră. $bia ai tr4iu i-a a3lat re0utaţia de are crai, de libertin. întlnirea a răas 3ără alte urări, cel ult a devenit subiect de lue cu ean-Marc Bcare l-a 0oreclit 8ritannicus 7@ i i-a tre4it interesul 0entru cteva cuvinte care, 0nă atunci, o lăsau rece+ cuvntul orie, bunăoară, a0oi cuvntul $nlia, care 0entru ea, contrar o0iniei coune, re0re4intă locul 0lăcerii i al des3rului. !e druul de întoarcere, Chantal continuă să audă lara 0ăsărilor din tei i îl vede 0e bătrnul enle4 des3rnat? în ceaţa acestor iaini, Chantal înaintea4ă cu 0ai lenei 0nă a0roa0e de strada 0e care locuiete? locuiete? aici, la vreo cinci4eci de etri în 3aţă, esele din bistrou au 3ost scoase 0e trotuar, iar la una din ele stă tnărul ei adirator, sinur, 3ără 4iar, 3ără carte? are în 3aţă 3 aţă un 0ahar de vin rou i nu 3ace niic, 0rivete în ol cu e:0resia unei lenevii 3ericite ce cores0unde celei siţite de Chantal. 'nia înce0e să-i bată ai tare. Ce diabolic se leaă leaă totulO Cu 0utea el să tie că o va întlni întlni chiar du0ă ce ea îi citise scrisoareaN ulburată, 0arcă ar ere oală sub o antie roie, Chantal 0ăete s0re el, s0ionul intiităţilor ei. *e a0ro0ie la cţiva 0ai i atea0tă oentul cnd el îi va vorbi. Ce-ar trebui să 3acăN (u i-a dorit această întlnireO )ar nici nu 0oate 3ui ca o adolescentă s0erioasă. încetinete 0asul, se silete să nu-l 0rivească B)oane, se 0oartă ca o 3etiţă, chiar a îbătrnit att de răuN, însă, ciudat, cu o su0reă indi3erenţă, ae-
4at la asa lui, tnărul 0rivete în ol i nici nu 0are s-o vadă. 71
Chantal a trecut dea ai de0arte, îi continuă druul s0re casă. (-a îndră4nit )u 8arreauN *-a stă0nitN , nu, nici vorbă. 'ndi3erenţa lui a 3ost att de reală, înct Chantal nu se ai îndoiete+ s-a înelat? s-a înelat într-un od 0ur i si0lu rotesc. 2A *eara, Chantal i ean-Marc au ers la restaurant. %a asa vecină, un cu0lu se cu3undase într-o tăcere 3ără s3rit. (u-i uor să su0orţi o tăcere sub ochii celorlalţi. *0re ce ar trebui să-i îndre0te 0rivirile cei doiN $r 3i coic să se 0rivească în ochi 3ără să-i s0ună niic. *ă 0rivească în tavanN $r 0ărea o e:hibare a utisului lor. *ă observe esele vecineN $r risca să întlnească 0riviri au4ate de tăcerea lor, ar 3i i ai rău. ean-Marc îi s0use lui Chantal+ L *ă nu cre4i că se detestă. detestă. *au că indi3erenţa a luat locul iubirii. (u 0oţi ăsura a3ecţiunea dintre două 3iinţe uane du0ă nuărul de cuvinte 0e care le schibă. !ur i si0lu nu au niic în ca0. !oate că, neavnd niic să-i s0ună, re3u4ă să vorbească din delicateţe. Contrar ătuii ele din !eriord. Cnd ă văd cu ea, vorbete întruna. $ 72 încercat să înţele cu 3uncţionea4ă looreea ei. Feeia asta re0etă în vorbe tot ce vede i tot ce 3ace. Că s-a tre4it diineaţa, că la icul deun a băut doar o ca3ea, că soţul ei a 0lecat să se 0libe, închi0uie-ţi, ean-Marc, a0oi s-a întors, s-a uitat la televi4or, închi0uie-ţi, a trecut de 0e un canal 0e altul, în 3ine, sătul de televi4or, a 3run4ărit nite cărţi. =i uite-aa L sunt vorbele ei L, îi trece ti0ul... =tii, Chantal, îi 0lac enor 3ra4ele astea si 0le, banale, i care 0ar de3iniţia unui ister. ister. $cest Pi uite-aa îi trece ti0ulQ este o 3ra4ă 3undaentală. !roblea lor e ti0ul L să-l 3acă să treacă, să treacă de la sine, sinur, 3ără e3ort din 0artea lor, 3ără să 3ie nevoiţi să-l străbată ei înii, ca nite ărăluitori e0ui4aţi? de asta vorbete 3eeia L 0entru că, discret, trăncăneala ei 0une ti0ul în icare? cnd ura ei răne închisă, ti0ul încreenete, iese din întuneric, enor, a0ăsător, a0ăsător, i o în3ricoea4ă 0e biata ătuă care, 0anicată, caută re0ede 0e cineva căruia să-i 0oată 0ovesti că 3iică-sa are neca4uri cu co0ilul care a 3ăcut diaree, da, ean-Marc, diaree, diaree, i s-a dus să-l vadă un doctor, tu nu-l tii, stă a0roa0e de noi, îl cunoate de cţiva ani buni, da, ean-Marc, de cţiva ani ani buni, -a înriit i 0e ine doctorul ăsta, în iarna cnd a 3ăcut ri0ă, îţi ainteti, ean-Marc, a 3ăcut o 3ebră cu0lită... 7D
Chantal surse i ean-Marc 0ovesti o altă aintire+ L $vea $vea vreo 0ais0re4ece ani i bunicul eu L nu t0larul, celălalt bunic L era 0e oarte. Rile în ir, ir, din ura lui ieea doar un sunet ce nu seăna cu niic, nici ăcar cu un eaăt B0entru că nu su3erea, i nici cu o încercare nereuită de a vorbi Bnu, nu-i 0ierduse raiul? 0ur i si0lu nu avea niic de s0us, de counicat, nici un esa concret, i nici nu avea cui să-i vorbească, nu ai era interesat de nieni, era sinur cu sunetul 0e care-l eitea, un sinur sunet, un aaaaa întreru0t doar atunci cnd trebuia să traă aer în 0ie0t. %-a 0rivit ca hi0noti4at i nu l-a uitat niciodată, căci, aa co0il cu era, a cre4ut că înţele+ era e:istenţa în sine con3runtată cu ti0ul în sine? i a înţeles că această con3runtare se nuete 0lictiseală. !lictiseala bunicului se e:0ria 0rin sunetul acela, 0rin acel aaaaa nes3rit? 3ără el, sinura lui ară î0otriva ti0ului, acel biet aaaaa care nu se ai terina, ti0ul l-ar 3i strivit. L /rei /rei să s0ui că urea i se 0lictiseaN 0lictiseaN L )a, asta vreau să s0un. ean-Marc i Chantal discută des0re oarte, des0re 0lictiseală, beau vin rou, rd, se distrea4ă, sunt 3ericiţi. $0oi ean-Marc revine la ideea lui+ 7E L $ 4ice că voluul de 0lictiseală, dacă 0lictiseala e ăsurabilă, e ult ai ai are astă4i dect în trecut. !entru că eseriile de altădată, într-o bună ăsură, nu erau 0osi bile 3ără ataaent, 3ără 0asiune+ ţăranii îi îi iubeau 0ăntul? ci4arii tiau 0e de rost tăl0ile tuturor sătenilor? 0ădurarii, rădinarii, bunicul eu, aicianul obilelor 3ruoase, toţi îi 3ăceau eseria cu draoste? cred că 0nă i soldaţii ucideau 0e atunci cu 0asiune. *ensul vieţii nu era 0entru ei o întrebare, sensul vieţii era cu ei, în ateliere, 0e ooare, în odul cel ai 3iresc. Fiecare eserie îi crease 0ro0ria entalitate, 0ro0riul od de a 3i. &n edic nu ndea ca un ţăran, un ilitar nu se 0urta ca un învăţător. învăţător. $4i sunte toţi la 3el, uniţi 0rintr-o indi3erenţă coună 3aţă de unca noastră. 'ndi3erenţa asta a devenit 0asiune. *inura are 0asiune colectivă din e0oca noastră. noastră. Chantal s0use+ L otui, cnd erai instructor de schi, cnd scriai articole des0re arhitectura de interior sau, ai tr4iu, des0re edicină, sau cnd lucrai ca desenator într-un atelier de t0lărie... L ... da, asta i-a 0lăcut cel ai ult, nuai că n-a ţinut... L ... sau cnd ai 3ost în oa i i nu 3ăceai
niic, 0robabil că te-ai 0lictisit i tuO 75
L otul otul s-a schibat de cnd te-a cunoscut. (u 0entru că icile ele slube au devenit ai 0asionante. Ci 0entru că trans3or tot ce se 0etrece în urul eu în aterie 0entru discuţiile noastre. L $ 0utea vorbi i des0re alteleO L )ouă 3iinţe care se iubesc, sinure, sinure, ru0te de lue L da, e subli. )ar des0re ce ar 0utea să discute cnd răn sinureN sinureN rict de odioasă ar 3i luea, au nevoie de ea ca să-i 0oată vorbi. L $r 0utea să tacă. L Ca ătia doi de la asa de-alăturiN de-alăturiN rse ean-Marc. , nu, uţenia ucide orice iubire. 27 Chelnerul veni cu desertul. ean-Marc trecu la alt subiect+ L îl tii 0e ceretorul care a0are din cnd cnd în cnd 0e strada noastrăN L (u. L 8a da, 0recis l-ai rearcat. 'nsul acela de vreo 0atru4eci de ani, cu aer de 3uncţionar sau de 0ro3esor de liceu i care, î0ietrit de ruine, întinde na i cere cţiva 3ranci. "i, îl tiiN L (u. 7A L Cu nuO întotdeauna stă sub un 0latan, de alt3el sinurul răas 0e stradă. îl 0oţi vedea i din caera ta, 0e 3ereastră. 'ainea 0latanului, brusc, o 3ace să i-l aintească+ L $, da, îl tiuO L $ vrut 3oarte ult să-i vorbesc, să a cu el o discuţie, să a3lu ai e:act cine este, dar n-ai idee ct e de reu să te a0ro0ii de elO Chantal nu ai aude ultiele cuvinte? i-l iainea4ă 0e ceretor. 8ărbatul de sub ar bore. &n ins ters, de o discreţie ce sare sare în ochi. otdeauna otdeauna îbrăcat i0ecabil, trecătorii abia înţele că cerete. $cu $cu cteva luni, i s-a adresat lui Chantal i, 3oarte 0oliticos, i-a cerut de 0oană. ean-Marc continua+ L " reu, 0entru că e sus0icios. sus0icios. (-ar înţelee de ce a vrea să-i vorbesc. )in curio4itateN Cred că asta îl s0erie. )in ilăN " uilitor. *ă-i o3er cevaN )ar ce să-i o3erN $ încercat să intru în 0ielea lui, să-i dau seaa ce ar 0utea ate0ta de la ceilalţi. (u a ăsit niic. Chantal i-l iainea4ă sub arbore, iar ar borele o 3ace să înţeleaă subit, într-o stră3ulerare, că el e autorul scrisorilor. *-a trădat 0rin eta3ora cu arborele, el, bărbatul de sub arbore, obsedat de iainea arborelui său. 77
ndurile ei se leaă ra0id+ da, nuai el, insul 3ără slubă care are ti0 berechet, îi 0oate strecura discret o scrisoare în cutie, doar el, 0rea neînsenat ca să 3ie luat în seaă, seaă, o 0oate urări neobservat în viaţa ei de 4i cu 4i. ean-Marc continua+ L $ 0utea să-i s0un+ a de 3ăcut 0uţină ordine în 0ivniţă, veniţi să-i daţi o nă de autor. $r re3u4a, nu din lene, ci 0entru că nu are haine de lucru i trebuie să-i 0ăstre4e costuul curat. otui, a vrea enor să stau de vorbă cu el. !entru că este alter eo-ul euO Fără să-l asculte, Chantal s0une+ L Ce viaţă se:uală 0oate avea avea un ast3el de oN L /iaţă /iaţă se:ualăN rde ean-Marc. (ulă, (ulă, 4eroO /isuriO /isuri, /isuri, îi s0une Chantal. $adar, $adar, nu e dect visul unui ne3ericit. )ar de ce a ales-o 0e ea, tocai 0e eaN ean-Marc revine la ideea lui 3i:ă+ L într-o 4i, a vrea să-i s0un+ vă invit să be o ca3ea, sunteţi alter eo-ul eu. răiţi soarta de care eu a scă0at nuai din înt0lare. L /orbeti /orbeti 0rostii, s0une Chantal. (u te-a aeninţat o aseenea soartă. L (u uit niciodată oentul cnd a abandonat 3acultatea i cnd a înţeles că toate trenurile au 0lecat. 7 L )a, tiu, tiu, s0une Chantal Chantal care i-a au4it 0ovestea de ai ulte ori, dar cu 0oţi să co0ari icul tău eec cu i4eria reală a unui o care trăiete din ila trecătorilorN L (u e un eec să renunţi la studii, studii, dar eu a renunţat atunci la altceva, a renunţat la abiţii. )eodată, a devenit un o 3ără a biţii. =i, 0ier4ndu-i abiţiile, -a 0oenit deodată în a3ara luii. Mai rău+ nici nu avea che3 să 3iu altundeva. Mai ales că nu ă aeninţa nici o i4erie. )ar dacă nu ai abiţii, dacă nu eti avid să reueti, să 3ii recunoscut, te instale4i 0e bu4a 0ră0astiei. $colo -a ae4at i eu, ce-i dre0t, cu tot con3ortul. !e bu4a 0ră0astiei, totui. Mă a3lu deci, 3ără e:aerare, ai a0roa0e de acest ceretor dect de 0atronul acestui restaurant lu:os unde ă sit att de bine. Chantal îi s0une+ a devenit idolul erotic al unui ceretor. ceretor. noare rotescă. $0oi se corectea4ă+ în 3ond, de ce dorinţele unui ceretor ar 3i ai 0uţin res0ectabile dect dorinţele unui o de a3aceriN Fiind 3ără s0eranţă, aceste dorinţe au o calitate ne0reţuită+ sunt libere i sincere. !e ură îi vine altă idee+ străinul care i-a 0rivit, care era lnă ei cnd 3ăcea draosdraoste cu ean-Marc, în căaa de noa0te roie,
nu era tnărul din bistrou, ci acest ceretorO într-adevăr, într-adevăr, el i-a 0us 0e ueri antia roie, 79
el a 3ăcut din ea o cardinală vicioasăO !reţ de cteva cli0e, ideea i se 0are 0enibilă, enantă, dar siţul uorului triu3ă ra0id i, lăuntric, în tăcere, Chantal rde. =i-l iainea4ă 0e oul acela nes0us de tiid, cu cu cravata lui înduioătoare, cu na întinsă, li0it de 0eretele caerei i 0rivindu-i cu o 0rivire 3i:ă, vicioasă, cu se iubesc în 3aţa lui. îi ai iainea4ă că, du0ă scena de draoste, se ridică, oală i trans0irată, îi ia 0oeta de 0e asă, caută ceva ărunţi i i-l 0une în nă. *ite că o 0u3nete rsul, abia dacă i-l 0oate stă 0ni. 2 ean-Marc o 0rivete 0e Chantal, îi 0rivete chi0ul iluinat subit de o bucurie secretă. (u site nevoia să tie otivul, se se ulţuete să savure4e 0lăcerea de a o 0rivi. =i în ti0 ce Chantal se cu3undă în 3ante4iile ei bi4are, ean-Marc îi s0une că că ea este sinura lui leătură a3ectivă cu luea. )eeaba îi vorbeti des0re oro0siţii luii, des0re în3oetaţi, des0re înteniţaţi+ sinurul od de a siţi 0ersonal, dureros ne3ericirea lor este să i-o iaine4e în locul lor 0e Chantal. )acă-i vorbeti des0re 3eei violate în ră4boaie civile, el o vede 0e Chantal, violată. Chantal @ i nuai ea îl sule din indi3erenţă. (uai 0rin ea se site ca0abil de co0asiune. co0asiune. $r 3i vrut să i-o s0ună, dar se teea să nu 0ară elodraatic. Cu att ai ult cu ct o altă idee, total o0usă, îl luă 0rin sur0rindere+ ce s-ar 3ace dacă ar 0ierde această unică 3iinţă care-l leaă de oaeniN (u la oartea ei se ndea? era ceva ai subtil, insesi4a bil, un nd care-l bntuia în ultia vree+ ndul că, într-o 4i, ar 0utea să n-o ai recunoască? ndul că, într-o 4i, ar 0utea înţelee că Chantal nu era Chantal cea cu care trăise, ci 3eeia de 0e 0laă 0e care o luase dre0t Chantal? că, într-o 4i, certitudinea care era Chantal 0entru el s-ar 0utea dovedi ilu4orie, că i-ar 0utea deveni la 3el de indi3erentă ca toţi ceilalţi. "a îl luă de nă+ L Ce aiN 'ar eti trist. )e cteva 4ile, 4ile, constat că eti trist. Ce aiN L (iic, absolut niic. L 8a da. *0une, de ce eti trist trist în cli0a astaN L Mi-a iainat că eti altcineva. altcineva. L CuN L Că eti alta dect te cred eu. eu. Că -a înelat, că identitatea ta este alta. L (u înţele. ean-Marc vedea un teanc de sutiene. ovilită de sutiene. ristă, rotescă. )incolo însă de această vi4iune, chi0ul real al lui 1
Chantal, al adevăratei Chantal, a0ărea iar, de îndată. îi siţea na li0ită de a lui, iar sen4aţia că are înainte un străin sau un trădător se risi0ea ra0id. ean-Marc surdea+ L &ită ce-a s0us. (-a s0us niic. niic. 29 în ti0ul cinei, la restaurant, i-l iainase li0it de 0eretele caerei în care ei 3ăceau draoste, cu 0rivirea 3i:ă devorndu-le tru 0urile oale, cu na întinsă. $cu, li0it cu s0atele de arbore, întinde stnaci o nă s0re trecători. Mai înti, Chantal vrea să-l inore, a0oi, cu bună tiinţă, intenţionat, cu vaa idee de a li0e4i o situaţie tulbure, se o0rete în 3aţa lui. Fără a ridica 0rivirea, el îi re0etă 3orula+ P/ă ro să ă autaţi.Q Chantal îl 0rivete+ insul e în3iorător de curat, 0oartă cravată, 0ărul cărunt e 0ie0tănat 0e s0ate. " 3ruos, e urtN Condiţia lui lui îl 0lasea4ă dincolo de 3ruos i de urt. Chantal ar vrea să-i s0ună ceva, dar nu tie ce. ena o î0iedică să vorbească, aa că deschide 0oeta, caută ceva ărunţi, dar dar în a3ară de cteva centie nu ăsete niic. 8ărbatul răne ţea0ăn, neclintit, cu teribila nă întinsă s0re ea, iar iobilitatea lui 3ace tăcerea 2 i ai a0ăsătoare. $cu, Chantal nu ai 0oate să-i s0ună+ scu4aţi-ă, nu a ărunt la ine? vrea să-i dea o bancnotă, dar nu ăsete dect una de două sute de 3ranci+ o 0oană e:aerată, care o 3ace să roească+ îi iainea4ă că 0lătete un aant iainar, că-l 0lătete ca să-i triită scrisori de draoste. Cnd, în locul unui bănuţ de etal rece, site în ini o hrtie, ceretorul îi înalţă ochii, iar în 0rivirea lui se citete sur0ri4a totală. "ste o 0rivire în3ricoată i Chantal, siţindu-se 0rost, se de0ărtea4ă ra0id. Cnd i-a 0us bancnota în nă, Chantal încă ai credea că i-o dă adiratorului ei. $bia înde0ărtndu-se devine ca0abilă de ai ultă luciditate+ în ochii lui nu licărea nici o scnteie de co0licitate? nici o alu4ie ută la o aventură coună? doar o sur0ri4ă reală, totală? uiirea în3ricoată a unui nevoia. 8rusc, totul devine clar+ ar 3i culea absurdului să creadă că aărtul ăsta e autorul scrisorilor. Chantal se în3urie 0e ea însăi. )e ce dă atta atenţie unei aiureliN )e ce acce0tă, 3ie i în iainaţie, această coedie 0usă la cale de un 0ierde-vară care se 0lictiseteN ndul la scrisorile ascunse sub sutiene i se 0are deodată insu0ortabil. îi iainea4ă că de undeva, dintr-un loc secret, cineva îi observă orice icare, dar 3ără să tie ce ndete. D
udecnd du0ă ceea ce vede, ar 0utea s-o creadă o ni3oană banală sau, i ai rău, o 3eeie roantică, nătnă i visătoare, care 0ăstrea4ă cu s3inţenie orice bileţel bileţel de aor. Chantal nu ai su0ortă 0rivirea 4e3leitoare a observatorului nevă4ut i, de îndată ce intră în casă, ere la i3onier. /ede teancul de sutiene i ceva îi atrae atenţia. )a, bineînţeles, i-a dat seaa încă de ieri+ alul era î0ăturit alt3el dect îl î0ăturete ea. 'eri, în starea ei eu3orică, a uitat iediat. $cu însă nu ai 0oate trece cu vederea această ură lăsată de o nă străină. $h, e ct se 0oate de li0edeO '-a citit scrisorileO su 0ravehea4ăO s0ionea4ăO Furia lui Chantal are ai ulte ţinte+ necunoscutul care, 3ără să-i ceară scu4e, o scie cu scrisorile lui? ea însăi, care, ca o 0roastă, le ţine ascunse? ean-Marc, care o s0ionea4ă. *coate scrisorile din i3onier i le duce Ba cta oarăO la baie. $ici, vrea să le ru0ă, să le arunce în WC i să traă a0a, dar înainte le ai 0rivete o ultiă oară? acu, devenită bănubănuitoare, scrisul i se 0are sus0ect. îl cercetea4ă cu atenţie+ este aceeai cerneală, literele sunt 3oarte ari, uor înclinate s0re stna, dar di3erite de la o literă la alta, ca i cu cel care le-a scris nu i4butise să 0ăstre4e acelai scris. $cest detaliu i se 0are att de straniu, înct nu ru0e nici de data asta scrisorile i, E ae4ndu-se la asă, le recitete. *e o0rete la a doua scrisoare, care o descria la s0ălătorie+ cu s-au 0etrecut lucrurile atunciN "ra cu ean-Marc? el îi căra vali4a. =i tot el, Chantal îi aintea bine, tot el o 3ăcuse 0e 0atroană să rdă. $utorul scrisorii enţionea4ă acest rs. )ar cu ar 3i 0utut să-l audăN $3iră că a 0rivit-o din stradă. )ar cine 0utea s-o observe 3ără ca ea să-i dea seaaN (u, nu a 3ost nici un du 8arreau. (ici un cerceretor. etor. $ 3ost o sinură 0ersoană+ cel care era cu ea înăuntru. 'ar 3orula Pceva arti3icial adăuat vieţii duneavoastrăQ, 0e care ea o credea un atac stnaci la adresa lui ean-Marc, era de 3a0t o cochetărie narcisistă a lui ean-Marc însui. )a, s-a trădat 0rin narcisisul lui, un narcisis văicăreţ care voia să-i s0ună+ de îndată ce în calea ta a0are alt bărbat, eu nu ai sunt dect un obiect inutil, adăuat vieţii tale. $0oi îi aintete 3ra4a ciudată de la s3ritul cinei, la restaurant+ i-a s0us că, 0robabil, se înelase în ce 0rivete identitatea ei. Că Chantal Chantal era, 0oate, altcinevaO P/ă urăresc ca un s0ionQ, îi scria el în 0ria scrisoare. !rin urare, el e s0ionul. s0ionea4ă, 3ace e:0eriente 0entru a-i dovedi că nu e cu o crede elO îi scrie ca din 0artea unui necunoscut, a0oi îi observă reacţiile, îi scotocete 0nă i dula0ul, 0nă
si sutieneleO 5
8un, dar de ce o 3aceN &n sinur răs0uns se i0une+ vrea să-i întindă o ca0cană. )e ce i-ar întinde o ca0canăN *i0lu, ca să sca0e de ea. într-adevăr, ean-Marc e ai tnăr, iar ea a îbătrnit. )eeaba îi ascunde bu3eurile, a îbătrnit i asta se vede. ean-Marc caută un otiv ca s-o 0ărăsească. (u ar 0utea să-i s0ună+ ai î bătrnit, iar eu sunt tnăr. tnăr. " 0rea bine crescut ca s-o 3acă, 0rea delicat. )ar de îndată ce va 3i siur că ea îl înală, că e în stare să-l înele, o va 0ărăsi cu aceeai uurinţă, cu aceeai răceală cu care l-a evacuat din viaţa lui 0e vechiul aic # $ceastă răceală, de o stranie voioie, a îns0ăintat-o întotdeauna. $cu înţelee că s0aia ei era 0reonitorie. D@ Chiar la înce0utul cărţii de aur a iubirii lor, ean-Marc notase roeaţa lui Chantal. !ria lor întlnire se 0etrecuse într-o sală 0lină de oaeni, în urul unei ese luni 0e care tronau cu0e de a0anie i 3ar3urii cu 3elurite ustări. "ra un hotel de unte, iar el era 0e atunci instructor de schi i, înt0lător i doar în seara aceea, 3usese invitat să se alăA ture 0artici0anţilor la un colocviu care orani4au în 3iecare seară un cocteil. '-a 3ost 0re4entat în trecere, ra0id, nici ăcar nu-i reţinuseră unul altuia nuele. (-au i4butit să-i s0ună ai ult de cteva cuvinte în 0re4enţa celorlalţi. ean-Marc a revenit a doua 4i, 3ără să 3ie invitat, doar ca s-o vadă 0e ea. Rărindu-l, Chantal a roit. (u doar obraii i s-au înroit, ci i tul, i chiar ai os, între decolteul, a roit su0erb sub 0rivirile tuturor, din cau4a lui i 0entru el. #oeaţa aceea a 3ost declaraţia ei de iubire, roeaţa aceea a decis totul. uătate de oră ai tr4iu, au reuit să rănă sinuri în seiîntunericul unui coridor? 3ără să s0ună un cuvnt, cu lăcoie, s-au sărutat. Fa0tul că ani în ir du0ă aceea n-o ai vă4use roind îi con3irase lui ean-Marc caracterul de e:ce0ţie al acelei roeţi? de0arte, în trecutul lor, ea strălucea ca un rubin ne0reţuit. $0oi, într-o 4i, Chantal i-a s0us că băr baţii nu ai întorc ca0ul du0ă ea. Cuvintele, Cuvintele, insini3iante în sine, au devenit i0ortante datorită roeţii ce le-a însoţit. ean-Marc nu 0utea răne surd la libaul culorilor+ era libaul iubirii lor i, asociat cu 3ra4a rostită de ea, i s-a 0ărut că trădea4ă reretul de a î bătrni. 'ată de ce, sub asca unui unui străin, ean-Marc i-a scris+ P/ă urăresc ca un s0ion, sunteţi 3ruoasă, 3oarte 3ruoasă.Q 7
Cnd i-a lăsat în cutie 0ria scrisoare, nu se ndea să-i triită i altele. (u avea nici un 0lan, nu avea în vedere o continuare, voia 0ur i si0lu să-i 3acă 0lăcere, acu, iediat, iediat, s-o sca0e de ndul de0riant că bărbaţii nu se ai uită la ea. (u încerca să-i 0revadă reacţiile. )acă totui ar 3i încercat s-o 3acă, 0resu0unea că Chantal avea să-i arate scrisoarea s0unndu-i+ Potui, uite, bărbaţii încă nu -au uitatOQ, iar el, cu toată candoarea unui îndrăostit, i-ar 3i adăuat 0ro0riile eloii la oaiul necunoscutului. "a însă a tăcut. în li0sa unui 0unct 3inal, e0isodul a răas deschis. în 4ilele urătoare, ean-Marc a sur0rins-o dis0erată, bntuită de ndul orţii, ast3el că, vrnd-nevrnd, a continuat să-i oace rolul. *criind a doua scrisoare, îi s0unea+ devin un CUrano? CUrano+ bărbatul care, sub asca altuia, îi declară iubirea 3eeii iubite? care, scă0at de 0ovara nuelui său, îi vede iru0nd elocinţa eliberată. 'ată de ce, la s3ritul scrisorii, adăuase senătura C.).8. "ra un cod nuai 0entru el. Ca i cu ar 3i vrut să lase o ură secretă a trecerii sale. C.).8.+ CUrano de 8ererac. CUrano era i acu. 8ănuind-o că încetase să creadă în 3arecele ei, ean-Marc evoca tru0ul lui Chantal, 0entru Chantal. încerca să-i descrie 3iecare 0arte, chi0ul, nasul, tul, 0icioarele, 0entru ca ea să redevină ndră ndră de ele. "ra 3ericit să constate că se îbrăca, acu, cu ai ultă 0lăcere, că era ai veselă, dar în acelai ti0 reuita lui îl ve:a+ înainte, Chantal nu 0urta colierul de 0erle roii nici dacă o rua? de altul însă ascultase. CUrano nu 0oate trăi 3ără elo4ie. în 4iua cnd intrase în caera ei 0e neate0tate, în ti0 ce ea căuta în i3onier, îi rearcase tul burarea. *-a 3ăcut că nu observă niic, i-a vorbit des0re 0leoa0a ce curăţă ochiul? abia a doua 4i, răas sinur acasă, a deschis i3onierul i sub teancul de sutiene a ăsit cele două scrisori. nditor, s-a întrebat atunci, încă o dată, de ce nu i le-a arătat Chantal? răs0unsul i s-a 0ărut evident. &n bărbat îi scrie unei 3eei 0entru a 0reăti terenul 0e care, ai tr4iu, va încerca s-o cucerească. 'ar 3eeia care ascunde scrisorile vrea ca discreţia ei de a4i să a0ere aventura de ine. )acă, în 0lus, le 0ăstrea4ă înseană că e ata ata să vadă viitoarea aventură ca 0e o iubire. ean-Marc a răas o vree în 3aţa i3onierului deschis? du0ă aceea, de 3iecare dată cnd 0unea la cutie o scrisoare, erea erea să veri3ice dacă o reăsete la locul ei, sub sutiene. 9
D1 )acă ar a3la că ean-Marc i-a 3ost in3idel, Chantal ar su3eri dar, în de3initiv, se 0utea ate0ta la aa ceva de la el. !e cnd acest s0iona, acest e:0erient 0oliţienesc nu era enul lui, nu se 0otrivea cu niic din ce tia des0re el. Cnd s-au cunoscut, ean-Marc nu voia să tie niic des0re trecutul ei. Chantal a acce0tat acest re3u4 radical. (u avea secrete 3aţă de el i nu-i ascundea dect ceea ce el nu voia să audă. (u vede nici un otiv 0entru care, subit, a înce0ut s-o bănuiască, s-o s0ione4e. 8rusc, îi aintete 3ra4a des0re antia roie de cardinal care o aeţise, i i se 3ace ruine+ ce uor a înhiţit oealaO Ct de ridicolă trebuie să-i 3i 0ărutO $ băat-o băat-o în cucă la 3el ca 0e un ie0ura. 'ar acu, au4at i răutăcios, îi observă reacţiile. )ar dacă Chantal se înelaN (u se ai înelase de două ori cre4nd că-l desco0erise 0e autorul scrisorilorN Mere să caute cele cteva scrisori 0e care ean-Marc i le-a scris ai deult i le co 0ară cu cele senate C.).8. ean-Marc ean-Marc are un scris uor a0lecat îns0re drea0ta, cu litere destul de ici, în ti0 ce scrisul necunoscutului e are i a0lecat s0re stna. )ar tocai contrastul 0rea strident trădea4ă 0las9@ tora3ia. Cine vrea să-i ascundă scrisul se va ndi ai înti să-i schibe înclinarea i diensiunea. Chantal încearcă să co0are scrisul lui ean-Marc cu cel din biletele necunoscutului. Constată că P3 Q-urile, PaQ-urile i PoQ-urile, în ciuda ăriii di3erite, 0ar destul de aseănătoare. Cnd însă continuă să le co0are, iar i iar, îi 0ierde siuranţa. (u, nu e s0ecialistă în ra3oloie i i nu 0oate 3i siură de niic. $lee o scrisoare a lui ean-Marc i alta senată C.).8.? le 0une în 0oetă. Cu celelalte ce să 3acăN *ă le ăsească o ascun4ătoare ai bunăN %a ce bunN ean-Marc le tie, tie i unde le ascunde. (u trebuie să-i dea de înţeles că se site s0ionată. %e 0une deci în i3onier, e:act unde-au 3ost i 0nă atunci. !uţin ai tr4iu, sună la ua unui cabinet de ra3oloie. &n tnăr în costu închis îi deschide, o conduce 0e un culoar 0nă la un birou în care un alt bărbat, solid, într-o căaă cu necile su3lecate, stă la o asă. nărul răne re4eat de 0erete în 3undul încă0erii? bărbatul solid se ridică i îi întinde na. $0oi se aa4ă din nou, iar Chantal ia loc în 3aţa lui, într-un 3otoliu. !use 0e asă scrisoarea lui ean-Marc i 0e cea senată C.).8.? e:0licndu-i, stinherită, ce vrea să a3le, bărbatul îi răs0unde 0e un ton lacial+
91
L !ot 3ace anali4a 0siholoică a unui bărbăr bat 0e care-l cunoateţi. )ar e reu de 3ăcut 3ăcut anali4a 0siholoică a unei 0lastora3ii. L (u a nevoie de o anali4ă 0siholoi0siholoică. Cunosc destul de bine 0siholoia bărbatului care a scris, aa cu bănuiesc, aceste scrisori. L )acă înţele bine, doriţi să aveţi certicertitudinea că 0ersoana care a scris această scrisoare L aantul sau soţul duneavoastră L este aceeai cu 0lastrora3ul. 0lastrora3ul. )oriţi să-l daţi de ol. L (u, nu e chiar aa, s0une ea, enată. L (u chiar, dar a0roa0e. a0roa0e. (uai că eu, doană, sunt ra3olo-0siholo, nu detectiv 0articular, i nici nu colabore4 cu 0oliţia. 'n căăruţă se lasă o linite 0e care nici unul dintre cei doi bărbaţi nu încearcă s-o ru0ă, 0entru că nici unul nu site 0entru ea vreo ilă. Chantal site cu crete în ea un val de căldură, un val 0uternic, sălbatic, debordant, i roete, roete cu tot cor0ul? cuvintele des0re antia roie de cardinal îi trec iarăi 0rin inte+ într-adevăr, tru0ul îi e dra0at acu într-o antie so0tuoasă de 3lăcări. L $ţi reit reit adresa, adauă bărbatul. (u sunteţi într-un cabinet de delaţiune. Chantal aude cuvntul PdelaţiuneQ, iar antia de 3lăcări devine o antie de ruine. 92 *e ridică i vrea să-i ia scrisorile. )ar 0nă să le ia, tnărul care-o 0riise la intrare se a0ro0ie de asă? stnd în 0icioare lnă ti 0ul solid, 0rivete atent cele două scrisuri scrisuri i s0une+ L "vident, e aceeai 0ersoană? 0ersoană? a0oi, adresndu-i-se lui Chantal, adauă+ &itaţi-vă la PtQ, uitaţi-vă la PQO 8rusc, ea îl recunoate+ tnărul este chelnerul din oraul norand în care-l ate0tase 0e ean-Marc. îl recunoate i, dinlăuntrul cor0ului în 3lăcări, îi aude 0ro0ria voce care se iră+ nu, nu-i adevărat, delire4, delire4, nu 0oate 3i adevăratO nărul înalţă ochii, o 0rivete Bvrea B vrea 0arcă să-i arate chi0ul, 0entru ca ea să-l recunoască ai bine, a0oi, cu un surs 0e ct de blnd, 0e att de dis0reţuitor, dis0reţuitor, îi s0une+ L )a, bineînţelesO "ste acelai acelai scris. )oar că e ai are i înclinat s0re stna. Chantal nu ai vrea să audă niic, cuvntul PdelaţiuneQ a onit toate celelalte cuvinte. *e site ca o 3eeie care i-a denunţat iubitul la 0oliţie, aducnd ca dovadă un 3ir de 0ăr ăsit 0e ceara3ul trădării. îi ia scrisoriscrisorile i, 3ără o vorbă, se întoarce 0e călcie ca să 0lece. nărul i-a schibat schibat iarăi locul+ acu e lnă ieire i îi deschide ua. !nă la el, are ase 0ai, ase 0ai care i se 0ar nes3riţi. "ste
roie, arde, e udă de sudoare. 8ărbatul este 9D
insolent de tnăr, i, cu insolenţă, o ăsoară din ochi. Măsoară săranul ei tru0O *ub 0rivirea lui, Chantal site că îbătrnete vă4nd cu ochii, ca într-un 3il rulat cu re 0e4iciune, la luina 4ilei. ' se 0are că retrăiete scena din ca3eneaua de 0e ţărul norand, atunci cnd, cu sursul lui ieros, tnărul îi barase calea s0re uă, iar ea se teuse că nu ai 0oate iei. $tea0tă ca el să re0ete 3iura, dar tnărul, 0oliticos, răne în 0icioare lnă ua biroului, lăsnd-o să iasă? cu un ers nesiur de 3eeie bătrnă Bîi site 0rivirea rea 0e s0atele ud de trans0iraţie, Chantal 0ornete 0e culoarul ce duce s0re ieire, iar cnd aune în s3rit 0e 0alier are sen4aţia că a scă 0at de o are 0riedie. D2 ean-Marc îi aintete 4iua în care, ernd î0reună 0e stradă, 3ără să-i s0ună niic, 0e lnă trecători necunoscuţi, Chantal a roit dintr-o dată. )e ceN "ra ine:0licabil. *ur0rins, ean-Marc nu s-a 0utut stă0ni+ P$i roitO )e ce ai roitNQ (u a 0riit răs0uns, i a 3ost tulburat vă4nd că în ea se 0etrecea ceva des0re care el nu tia niic. 9E )e 0arcă acest e0isod reînvia culoarea reală din cartea de aur a iubirii lui, ean-Marc i-a scris atunci scrisoarea des0re antia ror oie de cardinal. $ cunoscut atunci, în rolul său de CUrano, su0reul succes+ a vrăit-o. "ra ndru de scrisoarea lui, de 3orţa lui de seducţie, i în acelai ti0 se siţea ai elos ca oricnd. Crea un bărbat 3antoatic i ast3el, 3ără să vrea, testa reacţia lui Chantal la 3arecul unui străin. elo4ia lui nu seăna cu elo4ia 0e care o cunoscuse în tinereţe, cnd iainaţia strnea o chinuitoare 3ante4ie erotică? acu era ai 0uţin dureroasă, dar ai distruătoare+ 0e nesiţite, ea trans3ora o 3eeie iubită în siulacru de 3eeie iubită. =i, 0entru că nu ai era siur de ea, nu ai avea un 0unct stabil în haosul li0sit de valori care e luea. în 3aţa unei Chantal transsubstanţiate Bsau de-substanţiate, îl a0uca o stranie indi3erenţă elancolică. (u indi3erenţă 3aţă de ea, ci indi3erenţă 3aţă de toate. )acă Chantal e un siulacru, toată viaţa lui ean-Marc este un siulacru. !nă la ură, iubirea a învins elo4ia i îndoielile. *ta a0lecat în 3aţa i3onierului deschis i 0rivea 3i: sutienele, cnd, 3ără să înţeleaă cu i de ce, dintr-o dată, s-a siţit tulburat. ulburat de estul ieorial al 3eeilor care ascund o scrisoare sub teancul 95
de lenerie, de estul 0rin care Chantal, cea unică i iniitabilă, intra în nes3ritul corteiu al suratelor sale. !nă acu, nu voise să tie niic des0re 0artea din viaţă 0e care n-o î0ărţise cu ea. )e ce acu ar tre bui să-l interese4e, sau chiar să-l să-l indine4eN )e alt3el, se întrebă el, ce este un secret intiN "ste el 0artea cea ai 0ersonală, ai autentică, ai isterioasă a unei 3iinţe uaneN *ecretele lui Chantal 3ac din ea 3iinţa unică 0e care o iubeteN (u. *ecret e tot tot ce 0oate 3i ai obinuit, ai banal, ai re0etitiv i coun tuturor+ cor0ul i nevoile lui, bolile, aniile, consti0aţia, bunăoară, sau ciclul enstrual. $scunde 0udic aceste intiităţi nu 0entru că ar 3i nes0us de 0ersonale, ci di0otrivă, 0entru că sunt alnic de i0ersonale. Cu 0oate să-i re0roe4e lui Chantal că a0arţine se:ului ei, că seaănă cu alte 3eei, că 0oartă un sutien i o dată cu el 0siholoia sutienuluiN )e 0arcă el n-ar a0arţine unei ibecilităţi etern asculineO $ndoi au ieit din acelai atelier de cr0aci în care ochii le-au 3ost co0roii de icarea de4articulată a 0leoa0ei, iar în burtă li s-a ontat o ică u4ină 0uturoasă. $ndoi au un tru0 în care bietul su3let are un loc att de strt. (-ar trebui să 3ie ai înăduitoriN (-ar trebui să treacă cu vederea icile icile i4erii ascunse în 3undul sertarelorN ean-Marc 9A 3u cu0rins de o iensă co0asiune i, ca să 0ună un 0unct 3inal acestei istorii, se hotărî să scrie o ultiă scrisoare. DD $0lecat 0e 3oaia de hrtie, ean-Marc se ndete iar la ceea ce 0ersonaul său, CUrano Be CUrano, acu, 0entru ultia oară, nuea arborele 0osibilităţilor. $rborele 0osibilităţilor+ viaţa aa cu o vede oul care, uiit, aune în 0raul vieţii adulte+ un 3run4i boat, 4u4ăind de albine. =i ean-Marc crede că înţelee de ce Chantal nu i-a arătat niciodată scrisorile+ voia să audă 3reaătul arborelui, sinură, 3ără el, 0entru că el, ean-Marc, re0re4enta abolirea tuturor 0osibilităţilor, era reducerea vieţii ei Bchiar dacă o reducere 3ericită la o sinură 0osibilitate. (u, nu-i 0utea vorbi des0re scrisori+ aseenea sinceritate i-ar 3i 3ăcut să înţeleaă iediat Bi 0e ea, i 0e el că 0osibilităţile 3ăăduite de scrisori nu o interesau cu adevărat, că renunţa dinainte la arborele 0ierdut 0e care i-l arăta el. Cu ar 0utea să-i re0roe4e cevaN în 3ond, cine voise ca ea să asculte u4ica 3run4iului 3reătndN (u el, ean-MarcN "a se 0urtase cu dorise el. îi 3ăcuse 0e 0lac. 97
$0lecat 0e 3oaia de hrtie, ean-Marc îi s0une+ ecoul acestui 3reaăt trebuie să rănă în Chantal chiar dacă aventura scrisorilor se încheie. îi scrie deci că o situaţie ne0revă4ută îl obliă să 0lece. $0oi îi nuanţea4ă a3iraţia+ P" o 0lecare într-adevăr ne0revă4ută, sau, ai curnd, a scris scrisorile tocai tiind că totul se va o0ri aiciN are nu certitudinea 0lecării i-a 0eris să vă vorbesc cu o sinceritate totalăNQ *ă 0lece. )a, e sinurul de4nodănt 0osibil, dar unde să se ducăN *e ndete. *ă nu enţione4e destinaţiaN $r 3i 0rea roantic, i 0rea isterios. *au ne0oliticos de va. ":istenţa lui, ce-i dre0t, trebuie să rănă în ubră, de asta nu-i 0oate s0une otivele 0lecării, ce i-ar de4vălui identitatea iainară, 0ro3esiunea, de 0ildă. otui, ar 3i ai 3iresc să s0ună unde 0leacă. &n ora din FranţaN (u. (-ar 3i un otiv ca să întreru0ă cores0ondenţa. rebuie să 0lece de0arte. (eJ Xor;N Me:icN a0oniaN $r 3i ca sus0ect. re buie să ăsească un ora străin i totui a0ro 0iat, banal. %ondraO "vident? i se 0are att att de loic, de natural, înct îi s0une sur4nd+ aa e, nu 0ot 0leca dect la %ondra. =i iediat se întreabă+ chiar, de ce tocai %ondra, de ce i se 0are o aleere att de naturalăN $tunci a0are brusc aintirea bărbatului din %ondra, 0e seaa căruia luise adesea cu 9 Chantal, a3eeiatul care, odinioară, îi lăsase lui Chantal cartea de vi4ită. "nle4ul, britanicul, cel 0e care ean-Marc îl 0oreclise 8ritannicus. )a, bine ăsit+ %ondra, oraul visurilor libertine. $diratorul necunoscut va ere acolo i se va 0ierde în ulţiea des3rnaţilor, a donuanilor, a crailor, a erotoanilor, a 0erverilor, a vicioilor? acolo va dis0ărea 0entru vecie. îi ai s0une+ cuvntul %ondra va 3i ca o senătură, ca o ură abia 0erce0tibilă a discuţiilor lui cu Chantal. ean-Marc rde, tăcut, de el însui+ vrea să rănă necunoscut, neidenti3icabil, 0entru că asta e reula ocului. =i totui, o dorinţă contrară, dorinţă în nici un 3el usti3icată sau usti3icabilă, o dorinţă iraţională, secretă, cu siuranţă stu0idă, îl îndeană să nu treacă total nevă4ut, să lase o ură, să ascundă undeva o senătură ci3rată du0ă care un artor necunoscut i e:tre de lucid să-l 0oată identi3ica. Cobornd scara să 0ună scrisoarea la cutie, au4i nite voci ascuţite. $uns os, îi vă4u+ o 3eeie cu trei co0ii, în 3aţa soneriilor. îndre0tndu-se s0re cutiile 0otale a3late 0e 0eretele din 3aţă, trecu 0e lnă ei. Cnd Cnd se întoarse, observă că 3eeia a0ăsa 0e soneria cu nuele lui i al lui Chantal. L Căutaţi 0e cinevaN întrebă el.
Feeia îi s0use un nue. 99
L "u suntO Feeia 3ăcu un 0as îna0oi i îl 0rivi cu o adiraţie ostentativă+ L $O )uneavoastră )uneavoastră eraţiO Ce 3ericită sunt că vă cunoscO "u sunt cunata lui ChantalO DE %uat 0rin sur0rindere, nu 0utea dect să-i invite să urce. L (u vreau să vă derane4, s0use s0use cunata cnd intrară cu toţii în a0artaent. L (u ă deranaţi. )e alt3el, Chantal tre buie să a0ară. Cunata înce0u să vorbească? din cnd în cnd arunca o 0rivire la co0iii care stăteau linitiţi, s3ioi, a0roa0e buiăciţi. L *unt 3ericită că o să-i vadă Chantal, s0us0use ea nindu-l 0e ca0 0e unul dintre ei. (ici ăcar nu-i cunoate, s-au născut născut du0ă 0lecarea ei. Chantal iubea enor co0iii. co0iii. /ila /ila noastră era 0lină de co0ii. *oţul ei era ca nesu3erit, n-ar trebui să vorbesc aa des0re 3ratele eu, dar s-a recăsătorit i nu ai trece 0e la noi. $dăuă r4nd+ L *incer, între Chantal Chantal i soţul ei, întotdeauna a 0re3erat-o 0e eaO 1@@ Făcu un 0as îna0oi i îl 0rivi 0e ean-Marc cu o 0rivire adirativă, dar i 0rovocatoare+ L )a, 0nă la ură, a tiut să-i aleaă aleaă un bărbat 0e 0otrivăO /reau să vă s0un că sunteţi bine venit la noi. /-a 3i recunoscătoare dacă ne-aţi vi4ita i ne-aţi reda-o ast3el 0e scu0a noastră Chantal. Casa noastră e deschisă 0entru voi cnd doriţi. ricnd. L Mulţuesc. L *unteţi înalt, o, ce-i 0lac bărbaţii înalţiO Fratele eu e ai scund dect Chantal. $vea $vea i0resia că e aa lui. îi s0unea PoricelQ, vă daţi seaa, ce ai alintO îi iaina Bcunata i4bucni în rs că îl ţinea în braţe i-l leăna o0tindu-i Poricel, oricelOQ *chiţă cţiva 0ai de dans, cu braţele întinse ca i cu ar 3i ţinut un 0runc, i re0etă+ P=oricel, oricelOQ Continuă o vree, ate0tnd să i se răs0undă cu un rs au4at. Ca să-i 3acă 0e 0lac, ean-Marc surse 3als, iainnd-o 0e Chantal cu un bărbat 0e care-l alinta PoricelQ. Cunata vorbea întruna, iar el nu 0utea scă0a de iainea care-l ori0ila+ Chantal s0unndu-i unui bărbat Bai scund dect ea PoricelQ. )in caera vecină se au4iră 4oote. Co 0iii, îi dădu seaa ean-Marc, ean-Marc, nu ai erau lnă ei? iată strateia 0er3idă a invadatorilor+ sub asca inocenţei, au i4butit să se strecoare în caera lui Chantal, ai înti silenţioi 1@1
ca o arată secretă, a0oi, du0ă ce au închis discret ua în ura lor, de4lănţuiţi ca nite vandali. ean-Marc era înriorat, dar cunata îl liniti+ L (u 3ac niic. *unt co0ii, ce vreţiN *e oacă. L ocai, ocai, răs0unse ean-Marc, văd că că se oacă, i se îndre0tă s0re caera 4ootoasă. Cunata i-o luă înainte. )eschise ) eschise ua+ co 0iii trans3oraseră 3otoliul 0ivotant în ane? unul se lunise 0e burtă 0e 3otoliu i se învrtea sub 0rivirile celorlalţi doi, care-l încuraau cu chiote sălbatice. L *e oacă, v-a s0us, re0etă cunata închi4nd ua. $0oi, 3ăcndu-i cu ochiul, co 0lice+ *unt co0ii, ce vreţiN !ăcat că că Chantal nu-i acasă. $ vrea att de ult să-i vadă. Rootul din caera vecină s-a trans3ortr ans3orat în vacar i ean-Marc nu ai are che3 să-i 0otolească 0e co0ii. =i-o iainea4ă 0e Chantal, în ilocul haosului 3ailial, leănnd în braţe un ouleţ i s0unndu-i PoricelQ. %a această iaine se ai adauă una+ Chantal 0ă4ind cu elo4ie scrisorile unui adirator necunoscut, 0entru a nu înăbui în 3aă o 0osibilă aventură. $ceastă Chantal nu seaănă cu Chantal? această Chantal nu e aceea 0e care o iubete el? este un siulacru, îl cu0rinde o stranie 0ornire distructivă, iar 1@2 haosul 0e care-l 3ac co0iii îl bucură. $r vrea să-i vadă deolnd casa, tot acest ic univers 0e care-l iubea i care a devenit un siulacru. L Frate-eu, continua cunata, era 0rea 0ir0iriu 0entru ea, ă înţeleeţi, 0ir0iriu... Brde ... în toate sensurile cuvntului. Mă înţeleeţi, nu-i aaN B#de iarăi. )e alt3el, a 0utea să vă dau un s3atN L )acă doriţi. L &n s3at 3oarte intiO $0ro0iindu-i ura, îi o0ti ceva lui ean-Marc la ureche, dar i-o atinse cu bu4ele, iar acesta nu ai au4i niic. Feeia se de0ărta i rse+ L "i, ce 4iciN ean-Marc nu 0rice0use niic, dar rse i el. L /e4i, /e4i, ţi-a 0lăcutO s0use cunata adăund+ !ot să-ţi 0ovestesc o ulţie de chestii dintr-astea. =tii, noi două nu avea secrete. )acă ai 0roblee cu ea, s0une-i, 0ot să-ţi dau s3aturi e:celenteO B#de+ =tiu cu 0oate 3i îbln4ităO ean-Marc se ndete+ întotdeauna Chantal i-a vorbit cu ostilitate des0re cunată i ai ei. Cu e 0osibil să i se răs0undă cu o att de sinceră si0atieN =i ce înseană, e:act, că Chantal i-a detestatN Cu 0oţi să deteti
1@D
ceva i totodată să te ada0te4i att de uor la ceea ce detetiN în caera vecină, co0iii îi 3ăceau de ca0, iar cunata, cu un est în direcţia lor, îi s0use sur4nd+ L /ăd că nu te deranea4ăO deranea4ăO *eeni cu ine. =tii, nu sunt o 3eeie 0edantă, îi 0lace-n urul eu icare, 3oiala, veselie, 0e scurt, scurt, îi 0lace viaţaO !e 3undalul de ţi0ete, ean-Marc îi ura ndul+ uurinţa cu care Chantal se ada0tea4ă la ceea ce detestă e chiar att de adira bilăN Chiar este o i4bndă să ai ai două 3eţeN îl bucurase ideea că, 0rintre coleii ei din 0ublicitate, Chantal era un intrus, un s0ion, s0ion, un inaic ascat, un terorist 0otenţial. "i bine, nu era un teroristO Ci ai curnd, 3olosind aceeai terinoloie 0olitică, un colaboraţionist. &nul care sluete o 0utere odioasă 3ără a se identi3ica totui cu ea, care lucrea4ă 0entru ea, dar 3ără să i se alăture, i care într-o 4i, la udecată, va invoca în a0ărarea sa 3a0tul că avea două 3eţe. D5 Chantal se o0ri în 0ra, uluită, i răase aa a0roa0e un inut, 0entru că nici 1@E ean-Marc, nici cunata n-o observau. $u4ea vocea stridentă 0e care n-o ai au4ise de ult+ L *eeni cu ine. =tii, nu sunt o 3eeie 0edantă, îi 0lace-n urul eu icare, 3oiala, veselie, 0e scurt, îi 0lace viaţaO în s3rit, 0rivirea cunatei o desco0eri+ L Chantal, striă ea, ce sur0ri4ă, sur0ri4ă, nu-i aaN =i se re0e4i s-o sărute. Chantal îi siţi în colţul urii bu4ele uede. Moentul de stinhereală 0rodus de a0ariţia ei se risi0i îndată, cnd în caeră năvăli o 3etiţă. L " icuţa noastră Corinne, 0reci4a 0reci4a cunata. $0oi, către co0il+ *0une-i bună 4iua ătuiiO Fetiţa însă, 3ără s-o bae în seaă 0e Chantal, anunţă că vrea 0i0i. Fără vreo e4itare, 0arcă tia dea a0artaentul 0e de rost, cunata se îndre0tă cu 3etiţa s0re coridor i dis0ăru în sala de baie. L )une4euleO urură Chantal, 0ro3itnd de absenţa cunatei. Cu naiba ne-a ăsitN ean-Marc ridică din ueri. (u-i 0uteau s0une are lucru L cunata lăsase lar deschise toate uile. $u4iră urina iroind în WC, aestecată cu vocea cunatei care le dădea in3oraţii des0re 3ailie i o ustra din cnd în cnd 0e ica 0iorcoasă. 1@5
Chantal îi ainti+ într-o 4i, în ti0ul unui concediu la vilă, intrase în WC? deodată, deod ată, cineva a0ăsă 0e clanţă. Chantal nu su0orta să stea la discuţii 0rin ua WC-ului, aa că nu răs0unse. )in celălalt ca0ăt al casei, cineva încercă să-l cale4e 0e 4orit+ P/e4i că e Chantal înăuntruOQ în ciuda in3oraţiei, acesta ai 4lţi clanţa de cteva ori, vrnd 0arcă să 0roteste4e contra utisului cu care era tratat. Rootul urinei 3u urat de cel al a0ei trase, dar Chantal răne cu ndul la vila iensă din beton în care toate sunetele se 0ro0aau 3ără să 0oţi hici de unde 0rovin. "ra obinuită să audă sus0inele coitale ale cunatei Bsonoritatea lor inutilă se voia o 0rovocare, nu att se:uală, ct orală+ era era un re3u4 deonstrativ al oricărui secret? într-o 4i, a au4it din nou eetele aoroase, însă abia du0ă un ti0 a înţeles că o bunică astatică, la celălalt ca0ăt al harduhiei sonore, res0ira horcăind. Cunata reveni în caeră. L
în caera lui Chantal, vacarul s0ori. Cunata striă P%initeOQ, dar lasul ei, ai 1@7
ult au4at dect su0ărat, nu 0ărea că vrea să 0otolească urletele, ci ai curnd să se alăture distracţiei. Chantal îi 0ierde răbdarea i intră în caeră. Co0iii se caţără 0e 3otolii, însă Chantal nu-i vede? înărurită, 0rivete i3onierul? ua e lar deschisă? 0e os, chiloţii ei, sutienele ei, vraite L iar 0rintre ele scrisorile. $bia du0ă aceea observă că 3etiţa ai are i-a 3ăcut turban dintr-un sutien, iar cu0a unui sn stă 0e ca0ul ei ca un chi0iu de ca4ac. L 'a uitaţi-vă la eaO rde cunata i îl bate 0e uăr, aical, 0e ean-Marc. &itaţi-vă, uitaţi-văO $ve $ve un bal ascatO Chantal 0rivete scrisorile a4vrlite 0e os. *nele i se urcă la ca0. (-a trecut nici o oră de cnd a 3ost tratată ca o cr0ă, în cabinetul ra3oloilor, iar ea, trădată de reacţia tru 0ului, n-a 3ost în stare să-i în3runte. $cu, s-a săturat să se ai sită vinovată+ scrisorile nu ai sunt 0entru ea un secret ridicol de care-ar trebui să-i 3ie ruine? acu, ele si boli4ea4ă 3ăţărnicia lui ean-Marc, 0er3idia, 0er3idia, trădarea lui. Cunata rearcă reacţia lacială a lui Chantal. Fără a înceta să vorbească i să rdă, se a0leacă s0re co0il, îi ia de 0e ca0 sutienul i înce0e să adune de 0e os leneria. L (u, nu, te ro, lasă, îi s0une Chantal Chantal 0e un ton sec. 1@ L Cu doreti, cu doreti, voia doar să... L )a, tiu, s0une Chantal 0rivind-o cu cu vine să se s0riine de uărul lui ean-Marc? Chantal are sen4aţia că cei doi se 0otrivesc, că 3orea4ă un cu0lu 0er3ect, un cu0lu de ardieni, de iscoade. (u. (-are nici un che3 să închidă i3onierul. îl lasă deschis, dovadă a a3ului. îi s0une, ai înti, în nd+ a0artaentul ăsta este al eu, i a o are dorinţă+ să 3iu sinură, absolut sinură, în casa ea. $0oi o s0une cu voce tare+ L $0artaentul $0artaentul ăsta este al eu i nieni n-are dre0tul să-i deschidă i3onierele i să cotrobăie în lucrurile ele intie. (ieni. $ s0us+ nieni. <ia 3ra4ă e ai ult 0entru ean-Marc dect 0entru cunată. )ar ca să nu se trăde4e în 3aţa intrusei, i se adresea4ă iediat nuai ei+ L e e ro să 0leci. L (-a cotrobăit nieni 0rin lucrurile tale intie, s0une cunata, în de3ensivă. în loc de răs0uns, Chantal arată cu ca0ul s0re dula0ul deschis, s0re leneria i scrisorile î0rătiate 0e os. L )une4eule, dar sunt co0ii, s-au ucatO ucatO s0une cunata în ti0 ce co0iii, 0arcă siţind 3uria din aer, 0ăstrea4ă o tăcere di0lo-
atică. 1@9
L e e roO re0etă Chantal i îi arată ua. &nul dintre co0ii are în nă un ăr luat dintr-un co de 0e asă. L !une ărul la loc, îi s0une Chantal. L (u-i vine să credO striă cunata. L !une ărul la loc. Ti l-a dat cinevaN L îi inter4ice unui co0il să ia un ărO (u 0ot să credO Co0ilul 0une ărul în co, cunata îl ia de nă, ceilalţi doi li se alătură i ies cu toţii 0e uă. DA Chantal răne cu ean-Marc i nu vede nici o di3erenţă între el i cei care abia au 0lecat. L $0roa0e $0roa0e uitase, s0une ea, dar a cu0ărat a0artaentul ăsta ca să 3iu în s3rit liberă, ca să nu ai 3iu s0ionată, ca să-i 0ot 0une lucrurile unde vreau i să 3iu siură că răn acolo unde le-a 0us. L Ti-a s0us de-attea ori că locul eu eu nu e alături de tine, ci lnă boschetarul acela. %a 0eri3eria societăţii. !e cnd tu ţi-ai ales un loc în centru. L 'ar tu ai ales o 0eri3erie de lu:, i care în 0lus nu te costă niic. 11@ L *unt ata să renunţ oricnd la 0eri3eria ea de lu:. u însă nu vei renunţa niciodată la reduta de con3oris în care te-ai închis cu 3eţele tale ulti0le. D7 Cu un inut înainte, ean-Marc voia să lăurească situaţia, să-i ărturisească isti3icarea, dar du0ă aceste 0atru re0lici orice dialo a devenit i0osibil. (u ai are niic de s0us+ într-adevăr, a0artaentul este al ei? a0oi, Chantal i-a s0us că se co0lace într-o boeă de lu: care nu-l costă niic, ceea ce iarăi este adevărat+ ean-Marc ctiă de cinci ori ai 0uţin dect ea, iar toată relaţia lor s-a ba4at 0e acordul tacit că nu vor discuta niciodată des0re asta. "rau andoi în 0icioare, 3aţă-n 3aţă, de o 0arte i de alta a esei. Chantal scoase din 0oetă un 0lic, îl des3ăcu i des0ături des0ături scrisoarea+ ultia lui scrisoare, scrisă cu doar un ceas în ură. Chantal nu se ascunse deloc, ba chiar 3ăcu totul cu ostentaţie. Citi în 3aţa 3aţa lui, 3ără să cli0ească, scrisoarea 0e care ar 3i trebuit s-o ţină secretă. $0oi o 0use în 0oetă, îi aruncă lui ean-Marc o 0rivire scurtă, a0roa0e indi3erentă i, 3ără o vorbă, se duse în caera ei. 111 111
"l se ndete din nou la vorbele ei+ P(ieni nu are dre0tul să-i deschidă dula0urile i să cotrobăie în lucrurile ele intie.Q /asă4ică a înţeles, )une4eu tie cu, că el tia de scrisori i de ascun4ătoarea lor. /rea /rea să-i arate că tie totul i că-i este totuna. Că este hotărtă să trăiască aa cu crede ea, i 3ără să-i 0ese de el. Că, de acu, e ata să-i citească în 3aţa lui scrisorile de draoste. $ceastă indi3erenţă 0roclaă de 0e-acu absenţa lui ean-Marc. ean-Marc nu ai este 0re4ent, 0entru ea. %-a scos dea din luea ei. Chantal răase ult ti0 în caera ei. ean-Marc au4ea huruitul 3urios al as0iratorului care 3ăcea ordine în tale-baleul lăsat de intrui. $0oi Chantal intră în bucătărie. !este 4ece inute, îl cheă. *e ae4ară la asă 0entru o ustare rece. !entru întia oară în viaţa lor coună, nu rostiră nici un cuvnt. Mestecau re0ede, 3ără să sită nici un ust. $0oi Chantal se retrase din nou în caera ei. (etiind ce să 3acă Binca0abil să 3acă ceva, ean-Marc îi 0use 0iaaua i se culcă în 0atul lor uria, 0atul în care, de obicei, doreau î0reună. în seara asta însă, Chantal nu ieea din caera ei. i0ul trecea, iar el era inca0abil să doară. !nă la ură, se ridică i li0i urechea de uă. $u4i o res0iraţie reulată. $cest son linitit, uurinţa cu care ea adorise îl torturau. #ăase 112 ast3el îndelun, cu urechea li0ită de uă? cel 0uţin, îi s0use, era ult ai 0uţin vulnevulnerabilă dect cre4use el. =i, 0robabil, se înelase cnd o cre4use 0e ea cea slabă, i cnd se cre4use, el, cel 0uternic. într-adevăr, într-adevăr, cine era ai 0uternicN Cnd erau andoi 0e 0ăntul iubirii, 0oate că era el, într-adevăr. $cu însă, du0ă ce 0ăntul iubirii le-a 3uit de sub 0icioare, ea este cea 0uternică, i el e cel slab. D în 0atul ei strt, Chantal nu dorea att de bine 0e ct credea el? era un son întreru0t iar i iar, bntuit de vise ne0lăcute i de4lnate, absurde, eschine i 0enibil erotice. )e 3iecare dată cnd se tre4ete du0ă soiul acesta de vise, i se 3ace ruine. 'ată, îi s0une ea, unul dintre secretele vieţii de 3eeie, ale oricărei 3eei L această 0roiscuitate nocturnă care aruncă ubra îndoielii 0este orice urănt de 3idelitate, orice casticastitate, orice candoare. în veacul nostru se trece uor 0este ele, dar Chantal se ndete la 0rinţesa de Cleves, la 0ura /irinie /irinie a lui 8ernardin de *aint-!ierre, la *3nta ere4a ere4a din $vila, sau la Maica ere4a ere4a din 4ilele noastre, 11D
care, asudată, colindă luea 0entru 3a0tele ei caritabile, i le iainea4ă ieind din no0ţile lor ca dintr-o cloacă de vicii abecte, abiue, ibecile, s0re a redeveni, 4iua, virinale i virtuoase. $a i-a trecut noa0tea+ s-a tre4it de cteva ori, de 3iecare dată du0ă orii bi4are cu bărbaţi 0e care nu-i cunotea i care-o de4ustau. Ca să nu recadă în acele 0lăceri i0ure, se tre4i cu noa0tea în ca0, se îbrăcă i, într-o valioară, 0use obiectele necesare 0entru o scurtă călătorie. erinndu-i 0reătirile, îl vă4u 0e ean-Marc, în 0iaa, la ua ua caerei ei. L &nde 0leciN o întrebă el. L %a %ondra. L Cu la %ondraN !entru ce %ondraN %ondraN Chantal îi răs0unse cal+ L =tii bine 0entru ce. ean-Marc roi. "a re0etă+ L =tii 3oarte bine, nu-i aaN =i îi 0rivi obra4ul. Ce triu3 0entru ea să vadă că, de data asta, cel care s-a 3ăcut stacoiu era elO Cu obraii ar4nd, el s0use+ L (u, nu tiu 0entru ce %ondra. Chantal savura 0lăcerea de a-l vedea roind. L $ve $ve un colocviu la %ondra, 4ise ea. $ a3lat ieri seară. /e4i /e4i bine, nu a avut 0rileul i nici che3 să-ţi vorbesc des0re asta. 11E "ra siură că el nu 0utea s-o creadă, i se bucura că inciuna ei era att de evidentă, evidentă, de neruinată, de s3runtată, att de aresivă. L $ cheat un ta:i. Cobor, o să a0ară dintr-o cli0ă în alta. îi surse cu îi sur4i cuiva în sen de răas-bun sau de adio. în ultiul oent, ca i cu n-ar 3i vrut, cu un est care 0arcă-i scă0ase, îi atinse cu na drea0tă obra4ul? obr a4ul? 3u un est ra0id, 0reţ de o secundă sau două, a0oi îi întoarse s0atele i iei. D9 ean-Marc îi site na 0e obra4, ai e:act trei deete ce-i lasă o sen4aţie de răceală, ca atinerea unei broate. Mnierile ei erau întotdeauna încete, dooale, 0arcă voiau să 0relunească ti0ul. $cu, cele trei deete ce-i atin în 3uă obra4ul nu sunt o niere, ci o aducere-ainte. %a 3el cu o 0ersoană înhiţită de 3urtună, luată de un val ai are un sinur est ra0id ca să s0ună+ P$ 3ost, totui, aiciO $ trecut 0e aiciO *ă nu ă uiţi, orice va 3i să se înt0leOQ ean-Marc se îbracă ainal i se ndete la ce i-au s0us des0re %ondra. P!entru ce %ondraNQ întrebase el, iar Chantal i-a 115
răs0uns+ P=tii bine 0entru ce %ondra.Q "ra o alu4ie clară la 0lecarea anunţată în ultia scrisoare. $cest $cest Ptii bineQ voia să s0ună+ cunoti scrisoarea. )ar această scrisoare, 0e care abia o luase de la cutie, 0utea 3i cunoscută doar de autorul ei i de ea. Cu alte cuvinte, Chantal i-a suls asca bietului CUrano i a ţinut să-i s0ună+ chiar tu -ai invitat la %ondra, uite, îţi dau ascultare. )ar dacă a hicit B)une4eule, cu a 0utut hiciN că el era autorul scrisorilor, de ce o ia aa în traicN )e ce este att de crudăN )acă a hicit totul, de ce n-a hicit i otivele acestei isti3icăriN îl sus0ectea4ă de cevaN )incolo de toate aceste întrebări, ean-Marc are o sinură certitudine+ nu înţelee ce-i în intea ei. (ici ea, de alt3el, n-a înţeles niic. ndurile lor au 0ornit în direcţii o0use i sen4aţia lui ean-Marc este că nu se vor ai întlni niciodată. ean-Marc su3eră, dar nu dorete să-i aline durerea, din contră, vrea să răsucească cuţitul în rană i s-o e:0ună în vă4ul tuturor, ca 0e o nedre0tate. (u are răbdare să ate0te întoarcerea lui Chantal ca să-i e:0lice neînţeleerea. 'n sinea lui, tie că asta ar 3i sinura deci4ie raţională, însă durerea nu ascultă de raţiune, ea îi are 0ro0ria raţiune, care nu este raţională. 'ar raţiunea lui iraţională vrea ca, la întoarcere, Chantal să ăseas11A că a0artaentul ol, 3ără el, ca să rănă, cu a declarat, sinură i 3ără iscoade. ean-Marc 0une în bu4unar cteva bancnote, toţi banii banii 0e care îi are, a0oi e4ită o cli0ă dacă să ia sau nu cheile. !nă la ură, le lasă 0e ăsuţa de la intrare. /ă4ndu-le, Chantal va înţelee că a 0lecat de3initiv. Cteva haine i căăi în dula0, cteva cărţi în bibliotecă L e tot ce va ai răne aici ca aintire a trecerii lui. 'ese 3ără să tie ce va 3ace. '0ortant e să 0lece din casa care nu ai este este al lui. *-o 0ărăsească înainte de a hotărî unde 0leacă. )oar cnd va 3i în stradă se va ndi la un 0lan. )ar o dată auns în 3aţa iobilului, ean-Marc are sen4aţia stranie că este în a3ara realităţii. rebuie să se o0rească în ilocul trotuarului ca să 0oată ndi. &nde să 0leceN 'n inte îi vin idei contradictorii+ să 0lece la ţară, în !eriord, unde trăiete o 0arte din 3ailia lui i unde e 0riit întotdeauna cu 0lăcere? să ăsească un hotel ordinar, ie3tin, în !aris. în ti0 ce se ndete, un ta:i o0rete la sto0. ean-Marc îi 3ace sen. E@ în stradă, evident, n-o ate0ta nici un ta:i i Chantal nu avea nici o idee unde să eară.
0rovocată de tulburarea 0e care nu i-o 0utea stă0ni. în cli0a asta, îi dorete un sinur lucru+ să nu-l ai vadă, cel 0uţin o 4i i o noa0te. *-a ndit să ia o caeră de hotel chiar aici, la !aris, dar iediat ideea i s-a 0ărut 0rostească+ i ce să 3acă toată 4iuaN *ă uble 0e stră4i i să le res0ire duhoareaN *ă se închidă în caerăN =i ce să 3acă, în caerăN $0oi se ndete să ia aina i să eară la ţară, la înt0lare, să ăsească un loc linitit unde să rănă o 4i sau două. )ar undeN Fără să tie bine cu, Chantal se 0oeni lnă o staţie de autobu4. îi veni 0o3tă să urce în 0riul autobu4 i să se lase dusă 0nă la ca0ătul liniei. &n autobu4 o0ri i Chantal citi uiită inscri0ţia care, 0rintre staţiile de 0e traseu, enţiona i ara de (ord. )e acolo 0leacă trenurile s0re %ondra. Chantal are sen4aţia că totul e o cons0iraţie de coincidenţe i vrea să se convină că o 4nă bună i-a venit în autor. Cnd i-a s0us lui ean-Marc că 0leacă la %ondra, a 3ăcut-o doar cu un nd+ să-i dea de înţeles că-l deascase. $cu, $cu, îi vine o idee+ 0oate că el a luat în serios 0ovestea cu %ondra? 0oate că o va căuta la ară. &rea4ă altă idee, ai discretă, abia au4ită, ca un ciri0it de vrăbiuţă+ dacă ean-Marc va 3i la ară, această neînţeleere bi4ară va lua s3rit. ndul acesta vine ca o niere, dar una 0rea scurtă 0en11 tru că, iediat, Chantal se revoltă din nou contra lui i re3u4ă orice înduioare. otui, unde să eară, ce să 3acăN 3 acăN în 3ond, ce-ar 3i să 0lece cu adevărat la %ondraN *ă lase inciuna să devină realitateO îi aintete că încă ai 0ăstrea4ă, în aendă, adresa lui 8ritannicus. 8ritannicus+ ce vrstă ar 0utea să aibă acuN Chantal Chantal tie că ansele de a-l întlni sunt nule. "i iN Cu-att ai bineO /a /a ere la %ondra, se va 0liba, 0liba, va lua o caeră la un hotel, iar ine va 3i îna0oi la !aris. $0oi, ideea îi dis0lace+ 0lecnd de acasă, credea că îi va reăsi inde0endenţa? în realitate, se lasă ani0ulată de o 3orţă necunoscută i necontrolată.
ce urcă s0re sala de ate0tare 0entru 0asaerii cu destinaţia %ondra. /rea să 0rivească 119
ersul trenurilor, dar, 0nă s-o 3acă, îi aude nuele, într-un cor de rsete. *e o0rete i îi vede coleii adunaţi lnă scară. Cnd înţele că Chantal i-a re0erat, rsul lor devine i ai 4ootos. *unt ca nite liceeni 3ericiţi că le-a reuit o luă bună, o lovitură de teatru 0er3ectă. L $cu $cu ti ce trebuie să 3ace ca să vii cu noiO )acă ai 3i tiut că sunte aici, ai 3i născocit, ca întotdeauna, o scu4ăO 'ndividualistă incurabilă ce etiO =i i4bucnesc iarăi în rs. Chantal tia că %eroU 0roraase un colocviu la %ondra, dar abia 0este trei să0tăni. Cu se 3ace că erau aici, astă4iN )in nou, are sentientul straniu că niic din ceea ce se 0etrece nu e adevărat, nu 0oate 3i adevărat. adevărat. 'ar această uiire este urată iediat de alta+ indi3erent ce-ar vrea ea să creadă, se site sincer 3ericită reăsindu-i coleii, le este recunoscătoare 0entru această sur0ri4ă. &rcnd scara, o coleă tnără o ia de braţ i Chantal îi s0une că ean-Marc nu 3ăcea dect s-o ţină de0arte de viaţa ce i s-ar 3i 0otrivit. !arcă-l aude+ P$i 0re3erat un loc în centru.Q =i+ Pe-ai închis într-o redută de con3oris.Q $cu, Chantal îi răs0unde+ P)a. =i n-o să ă o0reti tu să răn în eaOQ !rin ulţiea de călători, tnăra coleă o conduce, la braţ, s0re 0unctul de control a3lat 12@ în 3aţa altei scări ce duce la 0eron. Cu0rinsă de un soi de beţie, Chantal îi continuă cearta ută cu ean-Marc i îi aruncă+ PCare udecător a hotărt, ă ro, că noncon3 orisul e bun, iar con3orisul e răuN *ă te con3ore4i nu înseană să te a0r a0ro0ii o0ii de seeniN Con3orisul nu e oare arele loc de întlnire s0re care se îndrea0tă toţi, i unde viaţa e ai boată, ai intensăNQ )e sus, de 0e scară, vede trenul 0entru %ondra, odern i eleant. îi ai s0une+ P(u tiu dacă a te nate 0e lue este o ansă ori o neansă? dar i într-un ca4, i în altul, cel ai bun od de a-ţi trăi viaţa e să te lai 0urtat, ca ine în acest oent, de o ulţie veselă i ălăioasă ce ere înainte.Q E1 &rcnd în ta:i, ean-Marc a s0us+ P%a ara de (ordOQ $cela a 3ost oentul adevărului+ a înţeles că 0oate să 0ărăsească a0artaentul, 0oate să arunce cheile în *ena, 0oate să doară în stradă, dar nu are 3orţa să 0lece de lnă ea. $a că ere s-o caute la ară+ e un est dis0erat, dar trenul de %ondra e sinurul indiciu, sinurul 0e care i l-a lăsat i nu-i 0oate 0erite să-l inore, orict de in3iă ar 3i 0robabilitatea să aibă succes. 121
Cnd aunse la ară, trenul era tras la 0eron. &rcă val-vrte scara i cu0ără un bilet? cei ai ulţi 0asaeri erau dea în tren? 3u ultiul care coborî 0e 0eronul su0raveheat cu stricteţe? de-a lunul trenului 0atrulau 0oliţiti cu cini-lu0i dresaţi să desco0ere e:0lo4ibili? ean-Marc urcă în vaonul lui, 0lin de a0one4i cu a0arate 3oto atrnate de t? îi ăsi locul i se ae4ă. în acel oent, absurditatea co0ortaentului său îi sare în ochi. *e a3lă într-un tren în care e 0uţin 0robabil să 3ie cea 0e care o caută. !este trei ore va 3i la %ondra 3ără să tie ce caută acolo? abia dacă are cu ce să-i cu0ere bilet de întoarcere. )erutat, se ridică i coborî 0e 0eron cu vaa dorinţă de a se întoarce acasă. )ar cu să intre 3ără cheiN %e lăsase 0e ăsuţa de la intrare. #edevenind lucid, tie acu că estul lui era doar un teatru 0rost i sentiental ucat 0entru el însui+ 0ortăreasa are un rnd de chei i, 3irete, 3irete, i le va da. (ehotărt, 0rivi s0re ca0ătul 0eronului i vă4u că toate ieirile erau închise. 0ri un 0oliţist i-l întrebă cu 0oate iei? nu ai era 0osibil, îi e:0lică acesta? din raţiuni de securitate, cine a intrat în tren nu ai 0oate iei? toţi 0asaerii răn în tren, 4ălo viu că nu au 0lasat o bobă la bord? e:istă teroriti islaiti, e:istă teroriti irlande4i? i toţi visea4ă un asacru în tunelul subarin. 122 &rcă iar în tren, o 3eeie controlor îi surse, tot 0ersonalul surse, iar el se ndi+ cu aceste sursuri re0etate i a0li3icate este lansată în tunelul orţii racheta în care inaicii 0lictisului, turiti aericani, erani, s0anioli, coreeni, sunt dis0ui să-i rite viaţa 0entru area lor cau4ă. ean-Marc se ae4ă, a0oi, cnd trenul se 0use în icare, îi 0ărăsi locul i 0orni în căutarea lui Chantal. Chantal. 'ntră într-un vaon de clasa înti. )e o 0arte a culoarului de trecere erau 3otolii de un loc, de cealaltă 0arte, 3otolii de două locuri? în ilocul vaonului, 3otoliile erau dis 0use 3aţă-n 3aţă, iar 0asaerii discutau cu însu3leţire. Chantal era 0rintre ei. vedea din s0ate+ îi recunoscu, du0ă cocul de odă veche, 3ora raţioasă i a0roa0e bi4ară a ca0ului. $e4ată lnă 3ereastră, 0artici0a la discuţia a0rinsă cu vecinii care, neîndoielnic, erau coleii ei de aenţie. $adar $adar nu inţise. rict de incredibil 0ărea, nu inţise, era evident. ean-Marc rănea neicat? au4ea ai ulte rsete 0rintre care i rsul lui Chantal. "ra veselă. )a, era veselă, iar asta îl hnea, îi 0rivea esturile, de o vioiciune 0e care nu i-o cunoscuse. (u-i au4ea vorbele, dar îi vedea na care tăia eneric aerul+ o nă 0e care-i 3u i0osibil s-o recunoască? era na
unei străine? ean-Marc nu avea sentientul 12D
că Chantal îl trăda, nu, era altceva+ i se 0ărea că încetase să ai e:iste 0entru el, că 0lecase într-o altă lue, într-o altă viaţă, în care, dacă ar întlni-o, nu ar ai recunoate-o. E2 !e un ton bătăios, Chantal întreabă+ L )ar cu a 0utut un troţ;ist să devină credinciosN &nde e loicaN L )raă 0rietenă, cunoti 3aioasa 3or3orulă a lui Mar:+ să schibă luea... L )a, siur. siur. Chantal e ae4ată lnă 3ereastră? în 3aţa ei stă cea ai vrstnică dintre coleele de aenţie, doana distinsă cu deetele 0line de inele, iar lnă ea %eroU, care continuă+ L "i bine, secolul nostru ne-a 3ăcut să să înţelee un lucru ca0ital+ oul nu e ca0abil să schibe luea i nu o va schiba niciodată. "ste conclu4ia 3undaentală a e:0erienţei ele de revoluţionar. Conclu4ie 0e care, de alt3el, au acce0tat-o cu toţii, tacit. )ar ai e:istă o conclu4ie, care ere i ai de0arte. "ste o conclu4ie teoloică i ea e a 0roclaă+ oul nu are dre0tul să schibe ceea ce a creat )une4eu. $ceastă interdicţie trebuie res 0ectată 0nă la ca0ăt. 12E Chantal îl 0rivete cu delectare+ %eroU nu vorbete ca un oralist, ci ca un 0rovocator. $sta îi 0lace la el+ tonul tăios al unui o care trans3oră tot ce 3ace în 0rovocare, în buna tradiţie a revoluţionarilor sau avanarditilor? nu uită niciodată să-l Pe0ate4e 0e bur uiQ, chiar dacă debitea4ă truise. )e alt3el, alt3el, adevărurile cele ai 0rovocatoare BPla 4id cu buruiiOQ nu devin oare cele ai convenţionale atunci cnd aun la 0utereN Convenţia 0oate, oricnd, să devină 0rovocare, i 0rovocarea convenţie. Contea4ă voinţa voinţa de a ere 0nă la ca0ăt în orice atitudine. Chantal i-l iainea4ă 0e %eroU la întrunirile 3urtunoase din ti0ul revoltei studenţeti din ai 19A, rostind, în 3elul lui intelient, loic i sec, 3orule ce s0ulberau orice re4istenţă a bunului-siţ+ burhe4ia nu are dre0tul să trăiască? arta 0e care clasa uncitoare n-o înţelee trebuie să dis0ară? tiinţa care servete interesele burhe4iei este nulă? cei care o 0redau în universităţi trebuie oniţi? nu e:istă libertate 0entru duanii libertăţii. Cu ct 3ra4a 0e care o 0ro3era era ai absurdă, cu att era ai ndru, căci nuai o inte scli0itoare este ca0abilă să insu3le un sens ideilor absurde. Chantal răs0unde+ L )e acord, i eu cred că orice schibare schibare e ne3astă. $tunci, ar 3i de datoria noastră să 125
a0ără luea î0otriva schibărilor. )in 0ăcate, luea nu 0oate o0ri cursa deendeentă a schibărilor... schibărilor... L ... în care oul nu e totui dect un si0lu instruent, o întreru0e %eroU. %eroU. 'nventarea unei locootive conţine în erene 0roiectul unui avion care, ineluctabil, duce la o rachetă cosică. $ceastă loică re4idă în lucrurile însei, alt3el s0us, 3ace 0arte din 0roiectul divin. !oţi schiba total oenirea cu alta nouă, evoluţia care duce de la bicicletă la rachetă răne aceeai. ul nu este autorul acestei evoluţii, ci doar un e:ecutant. =i încă unul alnic, 0entru că nu cunoate sensul lucrării 0e care o e:ecută. *ensul ei nu ne a0arţine, sensul îi a0arţine doar lui )une4eu, iar noi sunte aici doar ca să-i dă ascultare, 0entru ca "l să 0oată 3ace ce vrea. Chantal închide ochii+ duiosul cuvnt P0roiscuitateQ îi vine în inte, i-o u0le? rostete abia au4it, 0entru sine+ P0roiscuitate a ideilorQ. Cu 0ot nite atitudini att de contradictorii să se succeadă în aceeai inte, ca două aante în acelai 0atN înainte, această 0roiscuitate a0roa0e o indina, acu însă o încntă, 0entru că tie un lucru+ contradicţia dintre ce s0unea %eroU odinioară i ceea ce 0roclaă acu nu are nici o i 0ortanţă. !entru că nici o idee nu 0reţuiete ai ult dect alta. !entru că toate a3ira12A ţiile i luările de 0o4iţie au aceeai valoare, se 0ot li0i una de alta, se 0ot încăleca, încrucia, încrucia, se 0ot nia, 0i0ăi, iuiuli, 0ot co0ula. voce slabă i uor treurată se aude în 3aţa lui Chantal+ L )ar atunci, de ce ai sunte 0e lueN lueN !entru ce trăiN " vocea doanei distinse de lnă %eroU B0e care-l adoră. Chantal îi iainea4ă că %eroU e acu cu două 3eei între care va tre bui să aleaă+ o doană roantică i i una cinică? aude vocea slabă i ruătoare ce nu vrea să renunţe la convinerile ei nobile, dar care Bîn iainaţia lui Chantal le a0ără cu dorinţa secretă de a le vedea călcate în 0icioare de diabolicul ei erou care, acu, se întoarce s0re ea+ L !entru ce trăiN !entru a-i 3urni4a lui )une4eu carne uană. 8iblia, scu 0ă doană, nu ne cere să căută sensul vieţii. (e cere să 0rocreă. 'ubiţi-vă i 0rocreaţi. $ vrea să înţeleeţi bine+ sensul acestui Piu biţi-văQ este deterinat de P0rocreaţiQ. P'u biţi-văQ nu înseană deloc iubirea caritabilă, ilostivă, s0irituală sau 0asională, înseană, 0ur i si0lu+ PFaceţi draosteOQ, PCo 0ulaţiOQ... Bîi îndulcete lasul i se a0leacă a0leacă s0re ea+... P#eulaţi-văOQ B)oana îl 0rive0r ivete în ochi, su0usă, ca un disci0ol devotat.
"ste sinurul sens al vieţii uane. #estul sunt 3leacuri. 127
udecata lui %eroU e tăioasă ca un brici, i Chantal este de acord+ iubirea ca e:altare a doi indivi4i, iubirea ca 3idelitate, ca ataaent 0asionat 0entru o sinură 0ersoană, aa aa ceva nu e:istă. 'ar dacă e:istă, e doar ca auto3laelare, ca orbire voluntară, ca 3uă într-o ănăstire. 'ubirea, chiar dacă e:istă, nu trebuie să e:iste, îi s0une ea, iar acest nd n-o întristea4ă, din contră, site o 3ericire ce i se răs0ndete în tru0. *e ndete la eta3ora tranda3irului ce trece din bărbat în bărbat i îi s0une că a trăit într-o teniţă a iubirii, dar că acu e 0reătită să acce0te itul tranda3irului, să 3ie una cu 0ar3uul lui î bătător. bătător. $ici, îi aintete aintete de ean-Marc. 3i răas acasăN 3i 0lecatN *e întreabă 3ără nici o eoţie+ la 3el cu te întrebi dacă 0louă la #oa sau dacă la (eJ Xor; e soare. $intirea lui ean-Marc, orict i-ar 3i de indi3erentă, o 3ace totui să întoarcă ca0ul, în 3undul vaonului, vede un bărbat care se întoarce cu s0atele i trece în vaonul vecin. $re sen4aţia că-l recunoate 0e ean-Marc care încearcă să se ascundă de 0rivirea ei. 3i el, cu adevăratN în loc să caute răs0uns, 0rivete 0e 3ereastră+ 0eisaul e din ce ce în ce ai urt, c0ia tot ai cenuie, ciuruită de tot ai ulte construcţii din beton, de stl0i etalici i cabluri electrice. &n di3u4or anunţă că în secundele urătoare trenul va cobo12 rî sub 3undul ării. într-adevăr, Chantal vede o aură rotundă i neară în care trenul se va strecura ca un ar0e. ED L Cobor, s0use doana distinsă, distinsă, iar vocea ei trăda o e:citaţie teătoare. L în in3ern, adăuă Chantal, bănuind că %eroU ar 3i vrut-o i ai naivă, i ai uiită, i ai teătoare. *e siţea, acu, asistenta lui diabolică. au4a ideea să i-o vre în 0at 0e doana distinsă i 0udică, 0udică, un 0at 0e care nu i-l iaina într-un hotel lu:os din %ondra, ci 0e un ea3od, 0rintre 3lăcări, eete, diavoli i 3u. !e ea nu ai era niic de vă4ut, trenul era în tunel, iar ea avea sen4aţia că lasă totul în ură, 0e cunată, 0e ean-Marc, orice su0ravehere, orice s0ionare, că-i lasă în ură viaţa, viaţa ce se ţinea scai de ea, care o a0ăsa? în inte îi veniră cuvintele+ Pdis0ărut 3ără urăQ, i 3u sur0rinsă că această călătorie s0re neant nu era tristă, ci, sub eida tranda3irului itoloic, 0lăcută i veselă. L Cobor din ce în ce ai adnc, s0us0use doana, an:ioasă. L $colo $colo unde este adevărul, s0use Chantal. 129
L $colo, $colo, adăuă %eroU, %eroU, unde se a3lă răs 0unsul la întrebarea duneavoastră+ 0entru ce trăiN Ce este esenţial în viaţăN B 0rivi 3i: 0e doană+ "senţialul, în viaţă, este să 0er 0etuă viaţa+ e naterea i ceea ceea ce o 0recede, coitul, i ceea ce 0recede coitul, seducţia, adică săruturile, 0letele 3luturnd în vnt, chiloţii, sutienele bine croite, a0oi tot ce ne 3ace a0ţi 0entru coit, adică haleala L nu astronoia, un lu: 0e care nu-l ai 0reţuiete nieni, ci haleala 0e care-o cu0ără toţi L, i, leat de ea, de3ecaţia, 0entru că tiţi, scu 0ă doană, 3ruoasă, adorată doană, ce ce loc ocu0ă în 0ro3esiunea noastră eloiul hrtiei iienice i al scutecelor de unică 3olosinţă. <rtie iienică, 0a0eri, deterenţi, cră0elniţă+ iată cercul sacru al oului, 0e care noi ave isiunea să-l desco0eri, să-l înţelee i să-l de3ini, i chiar ai ult, să-l în3ruuseţă, să-l 0re3ace în cntec. raţie autorităţii noastre, hrtia iienică este a0roa0e e:clusiv de culoare ro4, 3a0t 3oarte seni3icativ i la care, scu0ă i an:ioasă doană, vă recoand să editaţi. L )ar atunci totul e o i4erie, o i4erie, s0use doana cu un las ce treura ca scncetul unei 3eei violate, da, i4erie coseti4atăO *unte coseticienii i4erieiO L ":act, s0use %eroU i i în acest Pe:actQ Chantal hici 0lăcerea sadică 0e care i-o 0rovoca elania distinsei doane. 1D@ L =i atunci, unde e ăreţia vieţiiN )acă sunte redui la coit, la cră0elniţă, la hrtia iienică, atunci cine sunteN =i dacă asta e tot ce ne stă în 0uteri, ce ndrie ai 0ute ăsi în 3a0tul că a 3i, cu ni se s0une, 3iinţe li bereN Chantal o 0rivea 0e doană i se ndea că era victia ideală 0entru o orie. îi iaină că o de4brăcau, că îi leau tru0ul u4at i distins i o sileau să re0ete adevărurile ei naive cu voce tare i 0lnăcioasă în ti0 ce toţi se e:hibau i co0ulau în 3aţa ei... %eroU întreru0se 3ante4iile lui Chantal+ L %ibertateaN răindu-vă răindu-vă i4eria, 0uteţi alee între a 3i 3ericită sau ne3ericită. în asta constă libertatea duneavoastră. *unteţi li beră să vă to0iţi individualitatea în ca4anul ca4anul ulţiii cu un sentient de în3rnere, sau di0otrivă, cu eu3orie. (oi, scu0ă doană, a ales eu3oria. Chantal siţi cu 0e 3aţă îi în3lorea un surs. #eţinu 3ra4a lui %eroU+ sinura noastră libertate e să alee între hnire i 0lăcere. Condiţia noastră 3iind iciea în toate, nu trebuie s-o 0urtă ca 0e o tară, ci să ti să ne bucură de ea. Chantal 0rivea chi0ul i0asibil al lui %eroU, intelienţa seducătoare i 0erversă 0e care o iradia. îl 0rivea cu
si0atie, dar 3ără dorinţă, i Băturnd cu un est al inii reveria dinainte se ndi 1D1
că în %eroU se o0erase, de ult, un soi de transsubstanţiere+ toată eneria lui asculină trecuse în 3orţa acelei loici tăioase, în autoritatea cu care-i conducea echi0a. !e ură se ndi ce va 3ace la coborrea din tren+ în ti0 ce %eroU va continua s-o terori4e4e verbal 0e doana care-l adoră, ea se va strecura discret într-o cabină tele3onică, a0oi va încerca să sca0e de ru0. EE a0one4ii, aericanii, s0aniolii, ruii, toţi cu a0arate de 3otora3iat atrnate de t, coboară din tren, iar ean-Marc se silete să n-o 0iardă din ochi 0e Chantal. Marele val uan se subţia4ă brusc dis0ărnd sub 0eron 0e o scară rulantă. în osul scării, în hol, a0ar în oană cţiva bărbaţi cu caere de luat vederi, uraţi de o ulţie de curioi care-i blochea4ă druul. !asaerii din tren sunt nevoiţi să se o0rească. *e aud a0lau4e i striăte în ti0 ce un ir de co0ii coboară 0e o scară laterală. oţi oţi 0oartă 0e ca0 căti de di3erite culori, 0are o echi0ă de s0ortivi, ici otocicliti sau schiori. !e ei îi 3ilea4ă caeraanii. ean-Marc se ridică 0e vr3uri încercnd s-o 4ărească, 0este ca0etele 1D2 lor, 0e Chantal. !nă la ură, o vede. " dincolo de coloana co0iilor, într-o cabină tele3onică. $re tele3onul la ureche, vorbete. ean-Marc încearcă să-i 3acă dru către ea. î0ine un caeraan care, 3urios, îi dă o lovitură de 0icior. ean-Marc îl lovete cu cotul i insul e ct 0e ce să-i sca0e a0aratul. &n 0oliţist se a0ro0ie i îl soea4ă soea4ă 0e ean-Marc să ate0te s3ritul 3ilării. Chantal iese din cabină i atunci, 0reţ de două secunde, 0rivirile lor se întlnesc. ean-Marc se re0ede iar 0rin ulţie. !oliţistul îi răsucete braţul, att de dureros, că ean-Marc se îndoaie din ale i o 0ierde din ochi 0e Chantal. $bia du0ă ce ultiul co0il a trecut, 0oliţistul slăbete strnsoarea i îi dă druul. ean-Marc 0rivete s0re cabina tele3onică, dar cabina e oală. %nă el s-a o0rit un ru0 de 3rance4i? îi recunoate 0e coleii lui Chantal. L &nde e ChantalN o întreabă el 0e o tnără. "a îi răs0unde 0e un ton de re0ro+ L )uneavoastră ar trebui să tiţiO "ra "ra att de veselăO )ar cnd a cobort din tren, a dis0ărut. $ltă coleă, ai tru0eă, îl ceartă i ea+ L $ţi 3ost 3ost în tren, v-a vă4ut, i-aţi 3ăcut sene. $ţi stricat totul. îi întreru0e vocea lui %eroU+ 1DD
L ata, 0lecăO năra întreabă+ L =i ChantalN L =tie adresa hotelului. L )onul o caută i el, s0une doana distinsă cu deetele 0line de inele. ean-Marc tie că %eroU îl cunoate din vedere, du0ă cu i el îl cunoate 0e %eroU. îi s0une+ L 8ună 4iua. L 8ună 4iua, răs0unde %eroU %eroU cu un surs. $ vă4ut cu v-aţi lu0tat. &nul î0otriva tuturor. 'n vocea lui %eroU, ean-Marc crede că site o anue si0atie. în dis0erarea lui, i se 0are o nă întinsă 0e care vrea s-o a0uce? a0uce? e ca o scnteie care, într-o secundă, îi dă o s0eranţă? s0eranţa că doi oaeni, 3ără să se cunoască, doar dintr-o si0atie subită, 0ot 3i dis0ui să se aute. " ca i cu un vis 3ruos, de deult, ar coborî 0este el. încre4ător, îi s0une+ L îi 0uteţi s0une nuele hoteluluiN $ vrea să tele3one4, să a3lu dacă Chantal e acolo. %eroU tace, a0oi îl întreabă+ L (u vi l-a s0us eaN L (u. L $tunci, $tunci, s0une el cu aabilitate, a0roa 0e cu reret, îi 0are rău, dar nu 0ot să vi-l dau. 1DE *cnteia cade, stinsă, i ean-Marc site iar durerea din uăr, de la strnsoarea 0oliţistului. #ăas sinur, iese din ară. (etiind încotro să se ducă, 0ornete la înt0lare 0e stră4i. Mernd, îi scoate banii din bu4unar, îi nuără încă o dată. îi aun 0entru biletul de întoarcere, att. )acă se hotărăte, ar 0utea 0leca iediat. )iseară va 3i la !aris. "vident, ar 3i soluţia cea ai înţelea0tă. Ce să 3acă aiciN (u are niic de 3ăcut. =i totui nu 0oate să 0lece. (u se va hotărî hotărî niciodată să 0lece. Ct ti0 Chantal e aici, aici, nu 0oate 0ărăsi %ondra. 8anii însă trebuie să-i 0ăstre4e 0entru bilet, aa că nu-i 0oate 0lăti hotelul, hotelul, nu-i 0oate cu0ăra de ncare, nici ăcar ăcar un sandvi. &nde o să doarăN *ubit, înţelee că în s3rit se con3iră ceea ce i-a s0us de attea ori lui Chantal+ 0rin natura lui cea ai 0ro3undă, e un ratat, unul care a trăit în con3ort, ce-i dre0t, dar nuai din înt0lare i 0rovi4oriu. 'ată-l deodată aa cu e cu adeadevărat, a4vrlit în luea căreia îi a0arţine+ 0rintre aărţii 3ără un aco0eri sub care să-i 0oată adă0osti declasarea. îi aintete discuţiile cu Chantal i site dorinţa co0ilărească s-o aibă în 3aţa lui, doar
ca să-i s0ună+ acu ve4i că avea dre0tate, că nu uca teatru, că de 3a0t asta sunt, un ratat, un ceretor, un boschetar. 1D5
E5 *e lăsase noa0tea i se 3ăcuse 3ri. ean-Marc intră 0e o stradă ărinită, 0e o 0arte, de case, 0e cealaltă de un 0arc cu ard de 3ier vo0sit în neru. $colo, 0e trotuarul dins0re 0arc, era o bancă de len? se ae4ă 0e ea. *e siţi obosit i îi veni să-i să-i urce 0icioarele 0e bancă, să se întindă 0uţin. *e ndi+ aa înce0e, nereit. într-o 4i, îţi urci 0icioarele 0e o bancă, a0oi se înno0tea4ă i adori. $st3el, într-o 4i, îţi 3aci un culcu 0rintre boschetari i devii unul dintre ei. )e aceea, adunndu-i 0uterile, îi în3rnse oboseala i răase ae4at 3oarte dre0t, ca un elev odel în banca lui. 'n s0ate erau ar bori? în 3aţa lui, 0este dru, case? toate la 3el, albe, cu două etae, cu două coloane la intrare i 0atru 3erestre la 3iecare eta. ean-Marc se uita atent la 3iecare trecător de 0e strada a0roa0e 0ustie, decis să rănă aici 0nă avea s-o vadă 0e Chantal. *ă ate0te+ era sinurul lucru 0e care 0utea să-l 3acă 0entru ea, 0entru ei andoi. 8rusc, la vreo trei4eci de etri în drea0ta, toate 3erestrele unei case se luinea4ă, iar cineva, în interior, trae nite 0erdele roii. !esene o 0etrecere ondenă, îi s0une el. *e iră însă că nu vă4use 0e nieni intrnd? sunt toţi acolo ai deult i au a0rins lu1DA inile abia acuN *au 0oate, 3ără să-i dea seaa, a aţi0it i nu i-a vă4ut sosindN )une4eule, dar dacă, dorind, nu a vă4ut-o nici 0e ChantalN 'ediat, ideea unei orii du bioase îl înheaţă? aude 3ra4a+ P=tii bine 0entru ce %ondraQ? iar acest Ptii bineQ îi a0are brusc într-o cu totul altă luină+ %ondra %ondra e oraul enle4ului, al britanicului, al lui 8ritannicus? lui i-a tele3onat Chantal din ară i 0entru el a dis0ărut de lnă %eroU, %eroU, de lnă coleii ei, de lnă ei toţi. îl cu0rinde o elo4ie enoră i dureroasă, nu elo4ia abstractă, entală 0e care o siţise în 3aţa i3onierului deschis, cnd îi 0unea întrebarea 0ur teoretică dacă Chantal Chantal ar 0utea să-l trăde4e, ci elo4ia cunoscută în tinereţe, elo4ia insu0ortabilă care s3ie carnea, care o torturea4ă. =i-o iainea4ă 0e Chantal o3erindu-se unor străini, su0usă, devotată, i nu ai 0oate su0orta. *e ridică i 3ue s0re casă. &a albă e luinată de un bec. $0asă clanţa, ua se deschide, intră, vede o scară aco0erită cu un covor rou, de sus aude 4oot de voci, urcă i aune la 0riul eta unde, 0e toată lăţiea 0alierului, vede o arderobă i0rovi4ată L o bară etalică de care atrnă 0altoane, dar i Bsite o nouă î 0unsătură în iniă rochii i cteva căăi căăi bărbăteti. Furibund, trece de ele i aune la o uă are cu două canaturi, albă i ea,
1D7
cnd o nă rea se lasă brutal 0e uărul dureros. *e întoarce i site în obra4 răsu3larea unui bărbat solid, în tricou, cu braţele tatuate, care-i s0une ceva în enle4ă. încearcă să sca0e de strnsoarea tot ai dureroasă? î0ins s0re scară, vrea să o0ună re4istenţă, se de4echilibrea4ă, i doar în ultia cli0ă i4butete să se aate de balustradă, învins, coboară scara încet. atuatul îl urea4ă, iar cnd ean-Marc, indecis, se o0rete în 3aţa uii, individul îi striă ceva în enle4ă i, cu un est i0erativ, îi 3ace sen să iasă. EA 'ainea oriei o bntuia 0e Chantal ai deult, în visele ei con3u4e, în 3antasele i chiar în discuţiile cu ean-Marc, care într-o 4i Bo, att de înde0ărtată îi s0usese+ i-ar 0lăcea să er cu tine la o orie, cu o condiţie însă+ în cli0a orasului, 0artici0anţii să se 0re3acă în aniale, care în oaie, care în ca0ră, care în vacă, ast3el înct oria lui )ionUsos să devină o 0astorală în care să răne sinuri 0rintre aniale, ca un 0ăstor i o 0ăstoriţă. B$ceastă 3ante4ie idilică o au4a+ bieţii des3rnaţi se răbesc s0re casa viciului 3ără să tie că o vor 0ărăsi trans3oraţi în vite. "ste înconurată de oaeni oi i e oentul cnd ar 0re3era oile 3iinţelor uane. (u ai vrea să vadă 0e nieni. închide ochii+ în s0atele 0leoa0elor, continuă totui să-i vadă, cu ădularele care se înalţă, care descresc, care ba sunt ari, ba sunt ici. ' se 0are un c0 cu re care se ridică, se îndoaie, se răsucesc, recad. $0oi nu ai vede re, ci er0i? i se 3ace silă i totui continuă să 3ie e:citată. (u site însă dorinţa să 3acă iar draoste, din contră, cu ct e ai e:citată, cu-att e ai scrbită de e:citarea care o 3ace să înţeleaă că nu-i a0arţine, că tru 0ul ei a0arţine acestui c0 ocirlos, acestui c0 cu vieri i cu er0i. )eschide ochii+ o 3eeie vine s0re ea din încă0erea vecină, se o0rete în 0raul uii lar deschise i, vrnd 0arcă s-o sulă din acea nero4ie asculină, din acel ren de re, o ăsoară 0e Chantal cu o 0rivire lanuroasă. Feeia este înaltă, are un tru0 su0erb, un chi0 3ruos încadrat de 0ăr blond. Chantal e 0e 0unctul de a răs0unde invitaţiei ute, însă e:act atunci blonda îi ţuuie bu4ele, iar 0e ele a0are saliva? Chantal Chantal vede ura ărită 0arcă de o lu0ă 0uternică+ saliva este albă i 0lină de bule ici de aer? blonda o scoate a3ară, a0oi o trae îna0oi, vrnd 0arcă s-o aţţe 0e Chantal, vrnd 0arcă să-i 3ăăduiască sărutări duioase i uede în care cele două 3eei s-ar to0i una în alta. 1D 1D9
Chantal 0rivete saliva care 3orea4ă 0icături, treură, alunecă 0e bu4e, iar sila i se trans3oră în reaţă. *e întoarce vrnd să 0lece discret, dar blonda, 0e la s0ate, îi a0ucă na. Chantal se sule i 3ace cţiva 0ai ca să sca0e. *iţind iarăi na blondei 0e tru0, înce0e să alere. în s0ate aude răsu3larea 3eeii care o hăituiete i care, cu siuranţă, a luat 3ua ei dre0t un oc erotic. Chantal e 0rinsă în ca0cană+ cu ct încearcă să sca0e, cu att o e:cită 0e blondă, care atrae noi urăritori, i toţi o hăituiesc ca 0e o 0radă. Chantal o ia 0e un coridor i aude 0ai în s0atele ei. ru0urile care o vnea4ă îi ins0iră un de4ust care, curnd, se trans3oră în roa4ă+ 3ue de 0arcă ar trebui să-i salve4e viaţa. Coridorul e lun i se terină cu o uă deschisă 0e care 0ătrunde într-o săliţă 0ardosită cu resie? într-un colţ, vede o uă? o deschide, a0oi o trae du0ă ea. în întuneric, se s0riină de 0erete ca să-i traă su3letul? a0oi, 0e 0i0ăite, ăsete un întreru0ător i a0rinde luina. "ste o debara+ un as0irator, ături, cr0e de s0ălat 0e os. !e 0odea, 0e un aldăr de cr0e, vede un cine 3ăcut covri. /ocile /ocile de a3ară nu se ai aud, iar Chantal îi s0une+ a sosit oentul anialelor, sunt salvată. Cu las tare, îl întrea bă 0e cine+ L u u care eti, dintre bărbaţii ăiaN 1E@ 8rusc, e tulburată de ceea ce a s0us. )une4eule, se întreabă ea, de unde ideea asta, că la s3ritul oriei oaenii devin anialeN Ciudat+ chiar nu ai tie de unde i-a venit ideea. Caută în eorie, dar nu ăsete niic. *ite doar o sen4aţie delicioasă care nu-i evocă nici o aintire concretă, o sen4aţie eniatică, ine:0licabil de 3ericită, ca un salut venit de de0arte. 8rusc, violent, ua se deschide. neresă ăruntă, în halat verde, intră i îi aruncă o 0rivire deloc sur0rinsă, ra0idă i dis0reţuitoare. Chantal 3ace un 0as într-o 0arte ca să-i 0erită să-i ia as0iratorul i să 0lece 0lece cu el. Fără să vrea, s-a a0ro0iat de cinele care-i arată colţii i rie. *0aia o cu0rinde din nou? iese din debara. E7 'eind 0e coridor, Chantal avea un sinur nd+ să ăsească arderoba unde, 0e o bară etalică, erau atrnate hainele ei. )ar toate uile 0e care le încerca erau încuiate. în s3rit, 0e sinura uă deschisă, intră în salon? i se 0ăru straniu de are i de ol+ neresa în halat verde înce0use dea să dea cu as0iratorul. Cţiva doni, sinurii răai dintre 1E1
toţi invitaţii, discutau în 0icioare, cu voce scă4ută? erau îbrăcaţi i nu-i dădeau nici o atenţie lui Chantal care, contientă de nuditatea ei, acu ino0ortună, îi 0rivea ruinată. &n alt don, de vreo a0te4eci de ani, în halat alb i 0a0uci, erse s0re ei i le vorbi. Chantal se chinuia să a3le 0e unde ar 0utea iei, dar atos3era etaor3o4ată i neate0tata dis0ariţie a usa3irilor 3ăceau ca 0o4iţia caerelor să i se 0ară schibată schibată i nu ai era ca0abilă să se oriente4e. /ă4u ua lar deschisă a încă0erii vecine, acolo unde blonda cu salivă 0e bu4e îi 3ăcuse avansuri? intră? încă0erea era oală? se o0ri i căută o uă? nu e:ista nici una. #eveni în salon i constată că, între ti0, donii 0lecaseră. )e ce nu a 3ost ai atentăN $r 3i 0utut iei 0e urele lorO *inurul răas era se0tuaenarul în halat. !rivirile lor se întlniră i Chantal îl recunoscu? cu ardoarea unei încrederi subite, se îndre0tă s0re el+ L /-a /-a tele3onat, vă aintiţiN Mi-aţi s0us să vin, dar cnd a venit nu v-a ăsitO L =tiu, tiu, scu4aţi-ă, nu ai 0artici0 la aceste ocuri de co0ii, îi s0use el, aabil, dar 3ără să-i dea atenţie. *e îndre0tă s0re 3erestre i le deschise 0e rnd. &n curent 0uternic străbătu salonul. L *unt 3ericită să ăsesc 0e cineva cineva cunoscut, s0use Chantal, aitată. 1E2 L rebuie rebuie să aerisi, să scă0ă de duhoarea asta. L *0uneţi-i cu 0ot ăsi arderoba. oate lucrurile ele au răas acolo. L $veţi $veţi răbdare, s0use el i erse într-un colţ al salonului, unde era un scaun uitat? i-l aduse+ *taţi os. Mă ocu0 de duneavoastră îndată ce terin. *caunul este în ilocul salonului. Chantal se aa4ă, docilă. *e0tuaenarul ere la neresă i dis0are cu ea în cealaltă caeră. $colo huruie, acu, as0iratorul? 0e acest 3undal 4ootos, Chantal aude vocea se0tuaenarului dnd ordine, a0oi nite lovituri de ciocan. &n ciocanN se iră ea. Cine lucrea4ă aici cu un ciocanN (u a vă4ut 0e nieni. re buie să 3i venit cineva. )ar 0e unde-a intratN intratN Curentul ridică 0erdelele roii de la 3erestre. !e scaunul ei, Chantal e oală i o 0ătrunde 3riul. $ude noi lovituri de ciocan i, înro4ită, înţelee+ se bat în cuie uileO (u va iei de aici niciodatăO *entientul unei ari 0riedii 0une stă0nire 0e ea. *e ridică de 0e scaun, 3ace trei-0atru 0ai dar, netiind unde să eară, se o0rete. /rea să strie du0ă autor. )ar cine ar 0utea s-o auteN în cli 0a aceea de s0aiă e:treă, e:treă, în inte îi revine iainea unui bărbat care se lu0tă cu ulţiea ca să aună la ea. Cineva îi răsucete bra-
ţul la s0ate. Chantal nu-i vede chi0ul, doar 1ED
tru0ul îndoit. )oane, ar vrea să i-l aintească 0uţin ai 0recis, să-i aintească trăsăturile lui, dar nu i4butete, tie doar că e bărbatul care o iubete, i e sinurul lucru care contea4ă acu 0entru ea. %-a vă4ut aici, în ora, nu 0oate 3i de0arte. /a /a trebui să-l reăsească, i asta ct ai re0ede. )ar cuN &ile sunt bătute în cuieO !e ură vede o 0erdea roie care se 4bate la o 3ereastră. 3ereastră. FerestreleO *unt deschiseO *ă eară la 3ereastrăO *ă strie, s-o audă cineva din stradăO /a 0utea chiar să sară a3ară, dacă 3ereastra 3ereastra nu e 0rea susO încă o lovitură de ciocan. =i încă una. $cu sau niciodată. i0ul trece i îi reduce ansele. rebuie să 3acă ceva, e ultia oca4ie. E ean-Marc reveni la banca abia vi4ibilă în întunericul dintre sinurele două 3elinare, 3oarte de0ărtate unul de altul. /ru să se ae4e i au4i un urlet. resări? un individ care ocu0ase banca în li0sa lui îl în ură. !lecă 3ără să 0roteste4e. "i da, îi s0use, ăsta e noul eu statut? va trebui să lu0t chiar i 0entru un locor în care să dor. *e o0ri într-un loc de unde vedea, 0este dru, casa din care 3usese onit 0uţin ai 1EE devree, ua albă luinată de becul atrnat între două coloane. *e ae4ă 0e trotuar, se s0riini cu s0atele de ardul de 3ier ce înconura 0arcul. $0oi înce0u să cadă o 0loaie ăruntă. îi ridică ulerul hainei i observă casa. )eodată, una du0ă alta, 3erestrele se deschid. !erdelele roii, trase în 0ărţi, 3lutură în vnt i ean-Marc 0oate să vadă 0la3onul alb, luinat. Ce înseană astaN !etrecerea s-a terinatN )ar nieni n-a ieit din casă. în ură cu cteva inute, ean-Marc ardea în 3ocul elo4iei? acu, tot ce site e teaa, doar teaa 0entru Chantal. $r 3ace orice 0entru ea, dar nu tie ce trebuie să 3acă i tocai asta e cu0lit+ nu tie cu s-o aute, dei e siurul o care o 0oate auta, el, nuai el, 0entru că Chantal nu are 0e altcineva, 0e nieni, nicăieri în lue. Cu 3aţa udă de lacrii, se ridică, 3ace cţiva 0ai îns0re casă i o striă 0e nue. E9 *e0tuaenarul vine cu alt scaun îh nă i se o0rete în 3aţa lui Chantal+ L &nde vreţi să 0lecaţiN *ur0rinsă, îl vede-n 3aţa ei+ este un oent de tulburare e:treă, i din adncul 1E5
tru0ului ei urcă un val violent de căldură, îi u0le 0ntecul, 0ie0tul, îi aco0eră 3aţa. Chantal e în 3lăcări. " oală-0ucă, e roie ca 3ocul, iar 0rivirea aţintită 0e tru0ul ei o 3ace să-i sită 3iecare 0ărticică a oliciunii 3ier binţi. Cu un est ainal, îi aco0eră snul cu na, vrnd 0arcă să-l ascundă. 'nlăuntrul tru0ului, 3ocul îi istuie ra0id curaul i revolta. )intr-o dată, se site obosită. )intr-o dată, se site 3ără 0utere. 8ătrnul o ia de braţ, o duce la scaunul ei, a0oi, e:act în 3aţă, îl aa4ă i 0e al lui. *tau sinuri, 3aţă-n 3aţă, unul lnă celălalt, în ilocul salonului ol. Curentul rece îi învăluie tru0ul ol, scăldat de sudoare? Chantal treură i, cu o voce subţire i ruătoare, întreabă+ L (u se 0oate iei de aiciN aiciN L )e ce nu vrei să răi cu ine, $nneN o întreabă el 0e un ton de re0ro. L $nneN $nneN Chantal înheaţă de roa4ă+ )e ce îi s0uneţi $nneN L (u e nuele tăuN L (u, eu nu sunt $nneO L )ar este nuele sub care te cunosc cunosc dintotdeaunaO )in încă0erea vecină, se ai aud cteva lovituri de ciocan? bătrnul întoarce ca0ul în direcţia lor, 0arcă e4ită dacă să intervină sau nu. Chantal 0ro3ită de acest oent încer1EA cnd să înţeleaă ce se înt0lă+ e oală, dar ei continuă s-o de4braceO *-o de4brace de eul eiO *-o de4brace de destinul eiO '-au dat alt nue, a0oi o vor abandona 0rintre necunoscuţi cărora nu le va 0utea e:0lica niciodată cine este ea. (u ai s0eră să iasă. &ile sunt bătute în cuie. rebuie să încea0ă, odest, cu înce0utul, înce0utul e nuele ei. Mai înti Beste un ini indis0ensabil, vrea ca bărbatul din 3aţa ei s-o chee 0e nue, 0e adevăratul ei nue. " 0riul lucru 0e care i-l va cere. ' 0erativ. 0erativ. )ar abia îi 3i:ea4ă acest obiectiv, obiectiv, că 3ace o constatare+ în intea ei, 0ro0riul nue 0are blocat? nu i-l ai aintete. !anica ei atine 0aro:isul, dar tie că viaţa îi este în oc i că, dacă vrea să se a0ere, să lu0te, trebuie să-i reăsească snele rece, nea0ărat? se concentrea4ă i încearcă să-i aintească+ are trei nue de bote4, da, trei, a 3olosit doar unul, asta tie, dar care erau cele trei nue i 0e care dintre ele l-a 3olositN (uele ăsta, )une4eule, i-a răsunat de ii de ori în urechiO 8rusc, revine ndul la bărbatul care o iu bea. )acă ar 3i aici, el i-ar s0une 0e nue. nue. *ă-i aintească 3aţa lui L iar atunci 0oate că-i va iaina i ura ce-i rostete nuele. ' se 0are o 0istă bună+ să aună la nuele ei
0rin interediul acestui bărbat. încearcă să 1E7
i-l reaintească i, din nou, vede o siluetă care se aită în ilocul unei ulţii. "ste o iaine 0alidă, instabilă, încearcă s-o reţină, s-o reţină i s-o 3i:e4e, s-o e:tindă îns0re trecut+ de unde a venit bărbatul acelaN Cu a auns în ulţieN !entru ce s-a lu0tatN încearcă să e:tindă această aintire i vede un 0arc iens, o vilă 0lină de oaeni 0rintre care distine un bărbat ărunt, 0ir0iriu, îi aintete că a avut cu el un co0il, un co 0il des0re care nu tie dect că e ort... L !e unde rătăceti, $nneN îi înalţă ca0ul i vede un bătrn care stă în 3aţa ei 0e un scaun i o 0rivete. L Co0ilul eu e ort, s0une ea. $intirea e 0rea vaă? de aceea i vorbete cu las tare? crede că ast3el o va 3ace ai reală? a0oi, crede că-n 3elul ăsta ar 0utea s-o reţină, ca 0e un ca0ăt de viaţă care îi sca0ă. 8ătrnul se a0leacă s0re ea, îi ia inile i s0une cal, cu o voce recon3ortantă+ L $nne, $nne, uită co0ilul, uită-i 0e orţi, ndete-te la viaţăO =i îi surde. $0oi 3ace cu na un est lar, vrnd 0arcă să arate ceva iens i su bli+ L /iaţaO /iaţaO /iaţa, /iaţa, $nne, viaţaO viaţaO *ursul i estul acesta o u0lu de roa4ă. *e ridică în 0icioare. reură. /ocea /ocea îi treură+ 1E L Care viaţăN Ce nuiţi duneavoastră duneavoastră viaţăN $ceastă întrebare, 0e care a rostit-o 3ără să ndească, aduce du0ă ea încă una+ i dacă oartea a venit deaN )acă asta e oarteaN î0ine violent scaunul care lunecă 0rin salon i se i4bete de 4id. /rea să strie, dar nu ăsete nici un cuvnt. )in ura ei ţnete un aaaaa 0relun i nearticulat. 5@ L ChantalO ChantalO ChantalO ean-Marc îi strnea în braţe tru0ul cutreurat de striăt. L re4ete-teO re4ete-teO " doar un coarO "a treura în braţele lui, iar el îi re0eta iar i iar că nu e adevărat. L )a. " doar un coar, coar, e doar un coar, re0eta Chantal du0ă el i, încet, 3oarte 3 oarte încet, se linitea. 'ar eu ă întreb+ cine a visatN Cine a visat această 0ovesteN Cine a iainat-oN "aN "lN $ndoiN $ndoiN &nul 0entru celălaltN c elălaltN =i cnd s-a trans3orat viaţa lor reală într-o 3antasă otrăvită, cnd, din care oentN Cnd trenul a intrat sub Canalul MneciiN Mai înainteN în diineaţa cnd ea l-a anunţat că 0leacă la 1E9
%ondraN =i ai înainteN în 4iua cnd, în ca binetul de ra3oloie, l-a întlnit 0e chelnerul care o hărţuise în ca3eneaua din orăelul norandN *au i ai înainteN Cnd ean-Marc i-a triis 0ria scrisoareN )ar oare i le-a triis, cu adevărat, scrisorile aceleaN *au le-a scris doar în intea luiN Care-i oentul 0recis cnd realul s-a trans3orat în ireal i realitatea în visN &nde era hotarul dintre eleN &nde este hotarulN 51 %e văd ca0etele, din 0ro3il, luinate de veio4a de 0e no0tieră+ ca0ul lui ean-Marc, cu cea3a 0e o 0ernă? ca0ul lui Chantal, deasu0ra lui, ai sus cu vreo 4ece centietri. Chantal s0unea+ L (-o să te ai sca0 din 0riviri. să te 0rivesc în 3iecare cli0ă. =i, du0ă un ti0+ L Mi se 3ace teaă cnd îi cli0ete cli0ete ochiul. eaă eaă că în secunda cnd 0rivirea ea se stine în locul tău s-ar 0utea strecura un ar0e, un obolan, un alt bărbat. "l încerca să se ridice 0uţin, s-o atină cu bu4ele. "a clătina din ca0+ 15@ L (u, vreau doar să te 0rivesc. $0oi+ L să las luina a0rinsă toată noa0tea, noa0tea, în 3iecare noa0te. erinat în Franţa, 199A, toana.
