2017_05_06_CCNA 1 - Sedinta01_v1007.10

is a CISCO Networking Academy


Instructor : Ştefan Iulian ENACHE

Date de contact : [email protected] [email protected] 0724577846 Numele clasei : CCNA 1 06/05/2017 Scopul acestui modul: - Cunoaşterea echipamentelor, serviciilor si a protocoalelor utilizate in reţelele de date si Internet - Intelegerea adres ării pentru IPv4 si IPv6 - Construirea unor reţele simple utilizând router si switch - Ut Util iliz izar area ea lin inie ieii de de co coma mannd ă pentru configurarea echipamentelor - Fo Folo losi sire reaa unor unor me meto tode de de te test star aree a fu func nc ţionalităţii unei reţele si analiza traficului


Sedinta 1 : 1. INTRODUCERE ADMINISTRA ADMINISTRATIVĂ TIVĂ 2. INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII 3. AR ARHIT HITEC ECTU TURA RA UN UNEI EI REŢELE 4. SIS ISTE TEME MELE LE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL


1. INTR INTRODU ODUCER CEREE ADM ADMINIS INISTRA TRATIV TIVA A

Nivelul Associate: 4 Module > 1 certificare CCNA Routing and Switching


1. INTRODUCERE ADMINISTRA ADMINISTRATIVĂ TIVĂ Despre CCNA 1 – Introduction to networks : • 11 sedinte de predare şi laborator • 11 capitole in documentaţia oficială CISCO • 2 site-uri :

https://www.netacad.com/

http://infoacademy.net


1. INTRODUCERE ADMINISTRA ADMINISTRATIVĂ TIVĂ Despre CCNA 1 – Introduction to networks : • 11 examene de capitol , 1 examen / saptamana • Examenul pre-test (se sustine primul , pana la sedinta 2) • Chapter 6 Skills Exam • Examenul PT Skills Assessment • Examenul Practice Final • Examenul Final (la maxim 30 de zile de la data ultimei predari)

examenelee – netacad.com • Toate examenel • Course Feedback • netacad.com




2. INTRODUCERE IN REŢELE DE COMUNICAŢII Ce este de fapt o REȚEA ? REGULI > STANDARDE


2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII 2.1.1 ELEMENTE FIZICE (HARDWARE) • Network Interface Card (NIC) • Echipamente de rețea / intermediare

HUB

•

Mediul de transmisie

SWITCH

ROUTER

ACCESS POINT


2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII 2.1.1 ELEMENTE FIZICE (HARDWARE) • SWITCH • Conecteaza host-urile la reţea • Extinde gradul de acoperire al reţelei (cu fir) • Densitate mare de porturi / interfeţe de acelasi tip • Facilitează comunicarea la nivel local / in reţeaua locală

a dreselor MAC(adrese fizice) • Funcţionează pe baza adreselor


2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII 2.1.1 ELEMENTE FIZICE (HARDWARE) • ROUTER • Interconectează mai multe retele • Asigură comunicarea hosturilor in afara reţelei locale • Interfeţe de diferite tipuri (LAN , WAN)

a dreselor IP (adrese logice) - rutare • Funcţionează pe baza adreselor


2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII 2.1.1 ELEMENTE FIZICE (HARDWARE) • ACCESS POINT • Interconectează hosturile wireless la reţea • Tipuri de interfeţe : • Wired – cu fir • Radio / wireless – fara fir

Permite rmite extinderea gradului de acoperire al reţelei • Pe


2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII 2.1.1 ELEMENTE FIZICE (HARDWARE) • Mediul de transmisie • CUPRU

> SEMNALE ELECTRICE

• FIBRA OPTICA > SEMNALE LUMINOASE

• Wireless – unde radio


2.1 ELEMENTELE UNEI REŢELE DE COMUNICAŢII 2.1.1 ELEMENTE LOGICE (SOFTWARE) • NOS (NETWORK OPERA O PERATING TING SYSTEM)

• IOS (INTERNETWORK OPERA OPERATING TING SYSTEM)


2.2 CLASIFICAREA CLASIFICA REA REŢELELOR 2.2.1. Comunicaţia intre emiţător si receptor MESAJ LA EMITATOR

MODULARE

TRIMITERE PRIN MEDIUL DE TRANSMISIUNE

DEMODULARE

INTERPRETARE LA RECEPTOR

Feedback = Răspuns

MODULARE = schimbarea parametrilor parametrilor mesajului mesajului (frecventa, (frecventa, amplitudine, faza) astfel incat sa poata trece prin mediul de transmisiune fara a fi denaturat/modificat DEMODULARE = readucerea parametrilor mesajului la valorile initiale si si corectarea eventualelor erori(aparute din cauza mediului de transmisiune


2.2 CLASIFICAREA REŢELELOR 2.2.1. Comunicatia intre emitator si receptor • SIMPLEX

• Întotdeauna comunicația se face de la Emițător la Receptor • COMUNICAŢIA ESTE UNIDIRECŢIONALA


2.2 CLASIFICAREA REŢELELOR 2.2.1. Comunicatia intre emitator si receptor • DUPLEX • HALF DUPLEX • T=0

• T=1

T0 ≠ T1 – Niciodată comunicația nu se produce în același timp


2.2 CLASIFICAREA REŢELELOR 2.2.1. Comunicatia intre emitator si receptor • DUPLEX • FULL DUPLEX

Communicatia se poate realiza simultan , emițătorul poate fi și receptor în același timp


2.2 CLASIFICAREA REŢELELOR 2.2.2. Gradul de acoperire Personal onal Area Network (P (PAN) AN) • Pers

• Local Area Network (LAN)

• Metropolitan Area Network (MAN)

• Wide Area Network (WAN)


2.2 CLASIFICAREA REŢELELOR 2.2.2. Gradul de acoperire / Cui sunt adresate serviciile ?


2.2 CLASIFICAREA REŢELELOR 2.2.3. Numarul de destinatari posibili • Unicast (1:1)

Mesajul este adresat unui singur destinatar

• Multicast (1:MANY)

Mesajul este adresat unor anumiți destinatari, care fac parte dintr-un grup de multicast (destinatarii isi anunta apartenenta la grupul de multicast in momentul cand se conecteaza la retea)

• Broadcast (1:ALL)

Mesajul este adresat tuturor destinatarilor posibili


2.2 CLASIFICAREA RETELELOR 2.2.4. Parametrii de performantă • Banda / Lățimea de bandă - capacitatea teoretică a link-ului • Throughput - Cât din banda teoretică poate fi folosit practic • Goodput -Câtă informație utilă se transmite • Delay

Întârzierea pe care o are un mesaj de la sursă (emițător) la destinație (receptor)


2.2 CLASIFICAREA RETELELOR 2.2.4. Parametrii de performanta • Round –Trip –Time (RTT) Cât îi ia unui pachet sa ajungă de la emițător la receptor receptor și să se întoarcă

RTT= Tdus + Tîntors Tdus≠ T întors > mesajul se poate întoarce pe alt drum




3. ARHITECTURA UNEI UNEI REŢELE 3.1. REDUNDANŢA - UP UPTI TIME ME CÂ CÂT T MA MAII MA MARE RE = 99 99.9 .999 99% % - EC ECHI HIPPAM AMEN ENTE TE REDU REDUND NDAN ANTE TE - RUTE DE BACK-UP


3. ARHITECTURA UNEI UNEI REŢELE 3.2. SCALABILITATE

Internetul = cea mai scalabilă reţea


3. ARHITECTURA UNEI REŢELE 3.3. QoS – Calitatea serviciilor

Clasificarea traficului – clase de servicii

Asigurare de priorități

-time sensitive -non time sensitive -high importance -low importance


3. ARHITECTURA UNEI REŢELE 3.4. Securitate • Prevenirea sau divulgării divulgării neautorizate neautorizate a informației • Furtului sau • Modificării informației • DoS –Denial of Service • Soluții • Confidențialitatea informației = >criptare • Integritatea informației –hashing • Disponibilitateainformației – redundanță




4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.1. Sistemul zecimal • Numerele in baza 10 se scriu in funcţie de puterile lui 10 • Cifrele folosite : de la 0 la 9 > 10 cifre cifre • Descompunerea unui num ăr in baza 10:

•

 =  ∗  +



1 ∗  + 3 ∗  + 5 ∗  + 1 ∗ 


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.2. Sistemul binar • Numerele in baza 2 se scriu in funcţie de puterile lui 2 • Cifrele folosite : 0 si 1 > 2 cifre • Descompunerea unui numar zecimal in baza 2:

Pentru a transforma din baza 10 in baza 2 • Pentru notăm resturile

imparţim succesiv la 2 si

• Exemplu : transformaţi numarul 41 din baza 10 in baza 2


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.2. Sistemul binar Transformarea din baza 10 in baza 2 : - Impartim numarul la 2 , notam catul si restul iar apoi catul rezultat il impartim succesiv la 2 pana cand obtinem catul mai mic decat 2

- Notam ultimul cat obtinut si apoi resturile in ordine inversa in care le-am obtinut:

 =      

2


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.2. Sistemul binar Transformarea din baza 2 in baza 10 : -descompunem in funcţie de puterile lui 2: 









      =  ∗  +  ∗  +  ∗  +  ∗ 



+ ∗ + ∗

= 32+0+8+0+0+1 = 41


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.3. Sistemul hexazecimal • Numarul de simboluri folosite :16 • Simbolurile folosite : 0 - > 9 , A – F • Un simbol in hexazecimal echivaleaz ă cu 4 biţi in binar = 1 nibble • 1 bit (binary digit) poate avea 2 valori , 0 sau 1


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.3. Sistemul hexazecimal • Combinatiile posibile pe 4

 

= =

biţi sunt cuprinse intre :

 

= =



si



• Pen Pentru tru a transforma din zecimal in hexa:

1. Tra ransfor nsformam mam numarul numarul din din zecimal zecimal in in binar binar 157 = 10011101 2. Impart Impartim im numarul numarul in in binar binar in grup grupuri uri de de 4 biţi de la dreapta la stanga


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.3. Sistemul hexazecimal

10011101 = > 1001 | 1101 3. Tra ransfor nsformam mam fiecare fiecare nibble nibble din binar binar in valoarea valoarea corespunz corespunzătoare in hexazecimal:

1001 =  1101 =   = 



= 0 x 9D


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.3. Sistemul hexazecimal

Pentru transformarea din hexa in zecimal: Fiecare cifra in hexa se tr transform ansformă in nibble(4 biţi): 

=

= 0001 0101 0111

∗  +  ∗  +  ∗  +  ∗  +  ∗  + ∗ 

=  2 nibble alaturaţi formeaza un octet = 1 byte

Combinaţii posibile: de la 00000000 la 11111111 Adica 0x00 0x00 > > 0xFF 0xFF , , 0 > 255


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.3. Sistemul hexazecimal Pentru Pen tru n = numar de biţi dat:

1. Se pot reprezenta  valori exemplu : n = 5 numărul de valori posibile este  = 32 2. Valoarea maximă reprezentabilă pe n biţi este  -1 exemplu : n = 5 valoarea maxima este  -1 = 31 3. Valoarea maximă reprezentată pe n biţi o reprezinta valoarea cu toti biţii setaţi pe 1 exemplu : n = 5





-1 = 31 = 11111

4. Numarul maxim de biţi cu care vom lucra este 8.


4. SISTEMELE DE NUMERAŢIE BINAR / ZECIMAL / HEXAZECIMAL 4.3. Sistemul hexazecimal 5. Valoarea maximă reprezentată pe 8 biţi este  -1

= 255 1111 1111 = 255 = FF 6. Orice număr intre 0 si 255 se poate scrie ca o combinaţie de puteri ale lui 2 : b7

b6

b5 b4

b3 b2 b1 b0

















128

64

32

16

8

4

2

1

2017_05_06_CCNA 1 - Sedinta01_v1007.10

Recommend Documents