VASILE LOGHIN │ 128 GEOMORFOSITURI ÎN SUBCARPA ŢII IALOMIŢEI Cuvinte cheie : geomorfosituri, identificare, evaluare, clasificare, ierarhizare, Subcarpaţii Ialomiţei Abstract: Autorii acestui articol au urmărit un dublu scop: unul ştiinţific, acela de identificare, clasificare, caracterizare şi cartare a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei. Şi altul practic, acela de evaluare a poten ţialului turistic al fiecărui geomorfosit în parte, în scopul integr ării în circuitul turistic. Pentru selectarea, caracterizarea şi evaluarea geomorfositurilor din spa ţiul subcarpatic menţionat s-a folosit metodologia recent convenit ă în studiul acestei categorii de teme de geomorfologie aplicată. Astfel, în Subcarpa ţii Ialomiţei au fost identificate şi evaluate opt geomorfosituri. Două dintre ele (Cheile Dâmbovi ţei şi Malu de R ăsună ) ar putea fi incluse în circuitul turistic într-o primă etapă, iar trovanţii din arealul Bela – Micule şti (nord de Pucioasa) şi cuestele de la obâr şia Cricovului Dulce (Râpa Şoimilor) întrunesc caracteristicile necesare pentru a fi declarate monumente ale naturii .
1. Introducere În abordarea acestui subiect, autorii au urmărit un dublu scop: unul ştiinţific, acela de identificare, clasificare, ierarhizare, caracterizare şi cartare a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei (cu o proiecţie spre o posibilă selectare de monumente ale naturii) şi altul utilitar acela de evaluare a potenţialului turistic al fiecărui geomorfosit, în scopul integrării lor cât mai benefice în circuitul economic. Selectarea, caracterizarea şi evaluarea geomorfositurilor din acest spaţiu subcarpatic au urmat o metodologie care se conturează tot mai clar în studiul acestei teme de geomorfologie aplicată, în străinătate dar şi la noi în ţară. Rezultatele obţinute pot constitui un suport pentru agenţiile de specialitate din judeţele Dâmboviţa şi Prahova, preocupate în dezvoltarea turismului prin promovarea de noi obiective de interes pentru tineret şi marele public în general. În Subcarpaţii Ialomiţei au fost identificate şi evaluate opt geomorfosituri. Două dintre ele ar pute intra în circuitul turistic într-o proximă etapă (Cheile Dâmboviţei şi Malu de R ăsună ), iar trovanţii din arealul Miculeşti – Bela şi Râpa Şoimilor ar putea fi declarate monumente ale naturii . 2. Metode Pentru identificarea şi evaluarea calitativ ă şi cantitativ ă a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei am luat în calcul un sumum de caracteristici şi criterii, cele agreate în studiile de specialitate J. P. Pralong (2005) şi Emm. Reynard (2006) de la Universitatea din Lausanne folosesc în evaluarea siturilor geomorfologice patru seturi de criterii şi caracteristici cuantificate prin punctaje de la 0 la 1: criteriul scenic (număr de puncte de observare, distan ţa medie faţă de punctele de observare, suprafaţa înălţimea, contrastul cromatic cu împrejurimile), criteriul tiin ţ ific ific (interes paleogeografic, reprezentativitatea, raritatea, integritatea, importanţa ş tiin ecologică ), criteriul cultural (obiceiuri (obiceiuri culturale, reprezentări iconografice, importanţa istorică şi arheologică,importanţa religioasă, evenimente culturale şi artistice), criteriul economic
VASILE LOGHIN │ 129 (accesibilitate, riscuri naturale, numărul anual de vizitatori din regiunea în care se află situl, atractivitatea, nivelul oficial ed protecţie). M. Ielenicz (2010) sintetizează în câteva tabele sinoptice caracteristicile, criteriile şi punctajele pentru aprecierea geomorfositurilor, criteriile pentru selecţionarea geomorfositurilor, caracteristicile şi criteriile care pun în evidenţă valoarea turistică a unui geomorfosit. Autorul valorifică datele din literatura străină şi română în leg ătură cu această temă, precum şi punctele de vedere proprii. Astfel, pentru alegerea geomorfositurilor dintr-o unitate geografică sunt reţinute următoarele caracteristici: fizionomie, frecvenţă, raportarea la alte tipuri de geosituri, accesibilitate, dotări, tipuri de activităţi turistice, importanţă pentru dezvoltarea regională. Munca de identificare prin observaţii de teren şi prin analiza hărţilor topografice la scară mare ne-a permis s ă clasificăm şi să cartăm, să descriem şi să evaluăm un număr de opt geomorfosituri în Subcarpaţii Ialomiţei. 3. Rezultate 3.1. Identificarea, clasificarea şi cartarea geonmorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei În Subcarpaţii Ialomiţei există anumite forme de relief care pot fi incluse în categoria geomorfositurilor. Sunt acele forme care, prin specificitate şi reprezentativitate, raritate sau chiar unicitate, prin spectaculozitate se impun ca situri de interes ştiinţific deosebit pentru specialişti, ca situri care au intrat de-a lungul timpului în sfera de percepţie a populaţiei şi în mentalul colectiv, ca puncte consemnate pe hărţile topografice, în monografiile localităţilor şi în lucrările ştiinţifice de specialitate, în ghidurile turistice. Toate aceste însuşiri configurează un anumit potenţial turistic pentru respectivele situri geomorfologice. Formele de relief la care ne referim sunt condiţionate de particularităţile petrografice şi structurale, puse în evidenţă de agenţii modelatori specifici (eroziunea fluvială, eroziunea torenţială ) sau de anumite procese gravitaţionale (surpări, alunecări etc.). Este cazul abrupturilor petrografice şi structurale, al râpelor de eroziune sau de alunecare (adesea puternic afectate de ravenare), al martorilor de eroziune proeminenţi (măguri, gâlme, colţi), al trovanţilor relevaţi în relief. Semnificaţia lor ştiinţifică este dată de faptul că, fiind reprezentative pentru morfologia acestei unităţi geografice, pot constitui repere în explicaţiile de ordin morfogenetic şi morfodinamic. Valoarea utilitară deriv ă din acele trăsături dimensionale şi de formă care le fac impresionante, spectaculoase sau pitoreşti, devenind obiective turistice. Sunt locuri tot mai mult frecventate de elevi (cu ocazia drumeţiilor şi excursiilor şcolare), de studenţi (în cadrul aplicaţilor de teren, de exemplu, studenţi şi masteranzii de la specializarea geografie din Universitatea Valahia din Târgovişte), dar şi de publicul mai larg (cu ocazia diferitelor activităţi de timp liber). Prin caracteristicile lor intrinseci, prin reflexul lor în peisaj, unele geomorfosituri din Subcarpaţii Ialomiţei sunt sau pot fi propuse ca monumente ale naturii sau ca arii protejate. De exemplu, Cheile Dâmboviţei de la Cetăţeni sunt incluse în siturile NATURA 2000, iar trovanţii din arealul Miculeşti – Bela (în partea de nord a oraşului Pucioasa) şi Râpa Şoimilor (de la obârşia Cricovului Dulce) întrunesc însuşirile necesare pentru a fi statuate „monumente ale naturii”.
VASILE LOGHIN │ 130 Diversitatea geomorfositurilor selectate ne-a obligat să recurgem mai întâi la operaţiunea de clasificare şi apoi la cea de cartare tipologică. În clasificarea lor am aplicat criteriul genetic al formelor de relief. - Chei: Cheile Dâmboviţei de la Cetăţeni - Abrupturi structurale şi petrografice: abrupturi de cuestă tăiate în gresii friabile, stratificate monoclinal sau cvasiorizontal: Râpa Şoimilor, în bazinul de obârşie al Cricovului Dulce, pe valea Costişata; Malu de R ăsună, din bazinul superior al V ăii Bizdidel, în partea din amunte a comunei Bezdead; Râpa Obrocea, cuest ă în bazinul de obârşie Râu Alb. - Abrupturi de eroziune fluvială, cu aflorarea structurilor de terasă, în care se pun în evidenţă succesiunea pietrişurilor, loessurilor şi solurilor fosile cuaternare: abruptul sculptat de râul Prahova în fruntea terasei Câmpina, avale de confluen ţa cu râul Doftana, la nordul localităţii Cocorăştii Caplii. - Masive de sare: masivul de sare de la Ocniţa, modelat prin dizolvare (lapiezuri), eroziune şi surpări - Martori petrografici: Colţul Bratei, situat în partea superioară a versantului stâng al V ăii Ialomiţei, în perimetrul comunei Buciumeni, Vârful Cetăţuia, pe interfluviul Bărbuleţu – Valea Larg ă, Abruptul Piatra Corbului, pe interfluviul Râu Alb – Ialomicioara. - Trovanţi evidenţiaţi în relief (de interfluviu, de versant şi de albie): pe interfluviul Ialomiţa – Bizdidel (perimetrul satului Bela, entitate din componenţa oraşului Pucioasa), pe versantul drept al v ăii Bizdidelului, şi în albia acestui râu, amunte de Miculeşti (Pucioasa).
Fig. 1. Geomorfositurile din Subcarpa ţ ii Ialomi ţ ei după valoarea global ă
VASILE LOGHIN │ 131 O categorie aparte de puncte geomorfologice cu valoare turistică este aceea a cotelor, care sunt importante nu prin ele însele, ci prin faptul c ă poziţia dominantă şi singularitatea le conferă calitatea de puncte de observaţie revelatoare, cu o larg ă panoramă asupra reliefului şi a cadrului geografic în ansamblul său. Sunt puncte din care geografii şi geologii efectuează observaţii ştiinţifice generale, sunt puncte de belvedere pentru turişti şi pentru toţi iubitorii de peisaje inedite şi spectaculoase, încântătoare şi odihnitoare. Aceste puncte sunt situate, în general, pe linia celor mai mari înălţimi, reprezentând cumpenele de apă, ori în partea superioară a versanţilor. 3.2. Evaluarea şi ierarhizarea geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei Evaluările efectuate pentru geomorfositurile din Subcarpaţii Ialomiţei s-au bazat pe criteriile şi punctajele propuse de J. P. Pralong (2005). Este vorba de criteriile scenic, ştiinţific, cultural şi economic şi de punctaje de la 0 la 1. Dorim s ă precizăm că aceste evaluări au dat scoruri aproape identice cu cele efectuate pe baza criteriilor şi punctajelor propuse de M. Ielenicz (2010). Cele opt geomorfosituri selectate în urma cercetărilor de teren au fost caracterizate pe baza fişelor standard. Acestea ne-au folosit în acordarea punctelor pentru fiecare secvenţă şi criteriu pentru calcularea valorilor globale. Tabelele analitice şi sintetice, dar şi diagramele structurale ne-au permis să consemnăm următoarele idei:
Fig. 2. Geomorfositurile din Subcarpa ţ ii Ialomi ţ ei după valoarea dominant ă a punctajului
VASILE LOGHIN │ 132 - Punctajele acumulate pe criterii de fiecare dintre cele opt geomorfosituri din Subcarpaţii Ialomiţei sunt destul de apropiate: 0,7 – 0,35 pentru criteriul valoarea scenic ă, 0,750 – 0,375 pentru valoarea ş tiin ţ ific ă, 0,2 – 0 pentru valoarea cultural ă şi 0,65 – 0,35 pentru valoarea economic ă. Diferenţele maxime sunt de aproximativ 0,3. Acestea le confer ă o importanţă comparabilă şi un grad de eligibilitate asemănător (tabel 1, 2, 3, 4). - Punctajele cele mai mari sunt obţinute, în ordine, de criteriile valoarea ş tiin ţ ific ă (4,571), valoarea economic ă (4,25) şi valoarea scenic ă (4,15). (fig. 2). Criteriul cultural a acumulat cel mai slab punctaj de fiecare obiectiv analizat (0,25) (fig. 3). - Valoarea scenic ă cea mai ridicată o au Cheile Dâmboviţei (0,70), valoarea ş tiin ţ ific ă maximă tot Cheile Dâmboviţei (0,750), iar valoarea economic ă cea mai mare o are Malu de R ăsună (0,65). Pe locul doi se situează: Cuesta Obrocea şi Râpa Şoimilor (0,60) la valoarea scenic ă, Trovanţii din arealul Bela – Miculeşti (0,666) la valoarea ş tiin ţ ific ă; Cuesta Obrocea la valoarea economic ă (0,60) (Tabel 1,2,3,4). - Prin cumularea punctajelor obţinute pe criteriile de evaluare s-a ajuns la valoarea globală şi la ierarhizarea geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei (Tabel 5, fig. 1, 3). Pe primele trei locuri se situează Cheile Dâmboviţei cu un scor general 0,5125, Cuesta Obrocea (0,50625), Malu de R ăsună (0,42275). Aşadar, punctajul global maxim îl deţin Cheile Dâmboviţei (0,5125), iar cel minim Vârful Cetăţuia (0,30625), diferenţa fiind semnificativ ă. Tabel.1. Valoarea scenic ă
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
7. 8.
Denumirea geomorfositului
Cheile Dâmboviţei Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul Piatra Corbului Malu de R ăsună Râpa Şoimilor Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana
Sc1 0.25 0.75 0.5 0.5 0.5 0.5
Valoarea scenică Sc2 Sc3 Sc4 1 1 1 0.75 0.25 0.25 0.5 0.25 0.5 0.5 0.5 0.25 0.75 0.25 0.5 0.75 0.5 0.75
Sc5 0.25 1 0 0.5 0.5 0.5
Total 0.70 0.60 0.35 0.45 0.50 0.60
0.5
0.25
0.75
0.25
0.5
0.45
0.25
0.25
0.5
0.5
1
0,50
Tabel 2. Valoarea ş tiin ţ ific ă
Nr. Crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Denumirea geomorfositului
Cheile Dâmboviţei Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul Piatra Corbului Malu de R ăsună Râpa Şoimilor Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana
Valoarea ştiinţifică Şt3 Şt4 Şt5 1 1 0.5 0.25 1 1 0.25 0.25 1 0.5 0.5 1 0.5 0.5 1 0.5 0.5 1
Şt1
Şt2
1 0.25 0.25 0.25 0 0
1 0.75 0.25 0.5 1 1
0
1
1
1
0.75
0.75
0.5
0.5
Şt6 0 0.5 0.25 0.5 0.25 0.5
Total 0.750 0.625 0.375 0.541 0.541 0.583
0.75
0.25
0.666
0.5
0
0,500
VASILE LOGHIN │ 133 Tabel 3. Valoarea cultural ă
Nr. Crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Denumirea geomorfositului
Valoarea cultural ă C 2 C 3 C4 0.25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C1 0 0 0 0 0 0 0
Cheile Dâmboviţei Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul Piatra Corbului Malu de R ăsună Râpa Şoimilor Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana
0
0
0
0
C5 0 1 0 0 0 0 0
Total 0.05 0.20 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
0
0,00
Tabel 4. Valoarea economic ă
Nr. Crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Denumirea geomorfositului
E1 0.5 0.75 0.5 0.25 0.75 0.25 0.75
Cheile Dâmboviţei Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul Piatra Corbului Malu de R ăsună Râpa Şoimilor Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana
Valoarea economică E 2 E 3 E4 E5 1 0 0.75 0.5 0.75 0 1 0.5 0.75 0 1 0.25 1 0 1 0.25 1 0 1 0.5 0.25 0 1 0.25 0.25 0 1 0.5
Total 0.55 0.60 0.50 0.50 0.65 0.35 0.50
0.5
0,60
1
0
1
0,5
Tabel 5. Valoarea global ă
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
7. 8.
Denumirea geomorfositului
Cheile Dâmboviţei Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul Piatra Corbului Malu de R ăsună Râpa Şoimilor Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana
Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea scenică ştiinţifică culturală economică global ă 0.51250 0.70 0.75 0.05 0.55 0.50625 0.6 0.625 0.2 0.6 0.30625 0.35 0.375 0 0.5 0.37275 0.45 0.541 0 0.5 0.42275 0.5 0.541 0 0.65 0.38325 0.6 0.583 0 0.35 0.45
0.666
0
0.5
0.40400
0.5
0.5
0
0.6
0.40000
VASILE LOGHIN │ 134 3
2,5
2
1,5
1
0,5
0 Cheile Dâmboviţei
Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul Piatra Malu de R ăsună Râpa Şo im ilor Corbului
Valoarea scenic ă
Valoarea ş tiinţifică
Valoarea economic ă
Valoarea global ă
Valoarea c ultural ă
Ar ealul c u trovanţi (Miculeş ti – Bela)
Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana
Fig. 3. Diagram ă reprezentând structura valoric ă a geomorfositurilor din Subcarpa ţ ii Ialomi ţ ei
4. Concluzii Considerăm că această evaluare şi ierarhizare reflectă realitatea obiectiv ă, astfel încât poate oferi factorilor de decizie o etapizare a priorităţilor în privinţa integrării, amenajării şi exploatării turistice a acestor obiective. Este o acţiune pe care o vedem a fi întreprinsă în paralel cu protejarea geomorfositurilor, până la încadrarea unora dintre ele în categoria monumentelor naturii sau a ariilor protejate. În sensul acesta, apreciem că siturile geomorfologice Cheile Dâmboviţei (Cetăţeni) şi Malu de R ăsună (Bezdead) întrunesc cele mai potrivite condiţii pentru integrarea într-un termen cât mai apropiat în circuitul amenajării şi exploatării turistice. De asemenea, propunem ca geomorfositurile Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela (Pucioasa) şi Râpa Şoimilor (obârşia Cricovului Dulce) să primească statutul de monumente ale naturii . Referinţe Ielenicz M., (2010), Geotop, geosite, geomorphosite , The Annals of Valahia University of Târgovi şte, Geographical Series, vol. 9 Loghin V., (2000), Modelarea actual ă a reliefului ş i degradarea terenurilor din bazinul Ialomi ţ ei , Edit. Cetatea de Scaun, Târgovişte Loghin V., Păunescu E., Murătoreanu G., (2005), Les Grés sauvages. Aperçu général et étude de cas dans le nord de la Dépression de Pucioasa (Les Subcarpates de Pucioasa), în Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, tome 4-5/2004-2005, Valahia University Press, Târgovi şte, p. 68 – 74
VASILE LOGHIN │ 135 Murătoreanu G., (2009), Mun ţ ii Leaota. Studiu de geomorfologie , Edit Transversal, Târgovişte Păunescu E., (2002), Relieful structural ş i petrografic în Subcarpa ţ ii dintre Dâmbovi ţ a ş i Ialomi ţ a, Comunicări de geografie, vol VI , Bucureşti. Păunescu E., (2006), Subcarpa ţ ii dintre Dâmbovi ţ a ş i Ialomi ţ a. Studiu de geomorfologie , teză de doctorat Pralong J. P., (2005), A method for assessing tourist potential and use of geomorphological sites , Géomorphologie: relief, processus, environnement, 3, 189 – 196 Reynard Em., (2006), Fiche d’inventaire des géomorphosites , Université de Lausanne, Institut de géographie, rapport non publié, 8 pages / http://www.unil.ch/
