Identificarea și evoluț ia geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Fig. 1: Harta Muntii Fagaras
Scurt istoric Geoștiința pentru pentru public: public: Geotopuril Geotopurilee și GeoPark-u GeoPark-urile rile Naționale ionale în Germania Germania
Exploatare Exploatareaa tot mai accentuat accentuatăă a plantetei plantetei noastre noastre dar și a resurselor resurselor acesteia acesteia,, precum și nevoia de menține și de de a proteja mediul înconjurător, au făcut ca știin țele geografice să capete o tot mai mare import importan anță în ceea ce ce privește mediul mediul înconjură înconjurător. tor. Locuri Locurile le geolog geologice ice,, num numite ite în German Germania ia – geoto geotopp- furniz furnizeaz eazaa inform informaații cu privire privire la evolu evoluția, struct structura ura și propriet proprietăățile scoar scoarței Pămn Pămntului tului.. !atorită !atorită importan importanței acest acestor or locuri, locuri, în trecut trecut,, acestea au fost considerate considerate monumente naturale naturale și ar"eologice de o deose#ită deose#ită valoare, fiind astfel plasate su# protec protecția unor agenții guvernamentale. $n ceea ce privește #aza legală pentru conserva conservarea rea geotopurilor geotopurilor,, încă nu există există în Germania Germania
standarde definitive specifice protejării geotopurilor, astfel înct, fiecare stat individual își creează propria legislație fără a ține seama de Legea %a țională a Protejării %aturii. &u toate acestea, aceste legi conțin anumite prevederi compati#ile cu protejarea geotopurilor. 'precierea și inventarierea geotopurilor cer o deținere de informații #ine fundamentate. 'ceste opera țiuni presupun cunoștințe ale sunetului, întrepătrunderea cu alte geoștiințe, precum și cunoștințe în ceea ce privește geologia locului. !eoarece există multe locuri care ar putea deveni geotopuri și asupra cărora să se nască conflicte, este necesar ca doar acele locuri care sunt de interes pu#lic sau știin țific să intre în programul de protejare. Pentru a se putea o#ține rezultate ct mai #une în ceea ce privește selec ționarea geotopurilor, s-a decis crearea unui grup denumit Grupul &omun pentru &onservarea Geotopurilor și care și-a prezentat rapoartele în ( G"idul Protejării Geotopurilor în Germania), g"id care definește clar noțiunile de geotop și protejarea geotopurilor. $nsă, spre deose#ire de protejarea #iotopului, nu este posi#il ca toate geotopurile de acela și fel să fie plasate automat su# protejare, ci doare acelea care prezintă importanță geologică, raritate, unicitate, frumusețe sau valoare științifică. $n mod normal, valoarea protejării naturale a geotopurilor tre#uie să fie suscepti#ilă de clasificarea în monument al naturii, areal protejat sau rezervație naturală, iar legile statelor federate tre#uind să se alinieze Legii %aționale a Protejării %aturii. $nainte de a deveni un geotop protejat, acestea sunt supuse mai multor etape care determină dacă merită protejare legală și care sunt criteriile necesare pentru atingerea scopului protejării geotopului. $ntrucat în ultimii zeci de ani geoștiințele au făcut progrese remarca#ile, crescnd astfel înțelesul *istemului Pămntului – geosferă, "idrosferă, #iosferă, atmosferă, anul ++ a fost denumit 'nul Geoștiinței, urmată de iua Geotopului, prilej cu care peste /0. de vizitatori au fost implicați în diferite evenimente și manifestații. 'ctivități specifice sectorului de management și explorare a geotopurilor pot fi mult mai #ine o#servate în GeoParcurile %aționale în Germania, fiind promovate dezvoltarea dura#ilă precum și protejarea mediului înconjurător care tre#uie să fie în completă armonie cu via ța social. !atorită acestor eforturi, &onsiliul Executiv al 1%E*&2 a apro#at ajutorul pentru inițiativele geoparcurilor naționale. Cadru teoretic conceptual 1n geomorfosit sau un punct (loc) geomorfologic poate fi definit ca o porţiune a suprafeţei terestre cu o importanţă deosebită în înţelegerea evoluţiei Pămntului! a climatului "i a vieţii
34.Grandgirard, 566/7 8. Panizza, +57 E. 9e:nard, +;<. Geomorfositul prime=te mai multe valori datorită percep>iei societă>ii omene=ti. 8ul>i speciali=ti au asimilat geomorfositurile cu o#iectivele turistice naturale legate de relief, termenii nu sunt însă sinonimi, geomorfositul înglo#nd mai multe caracteristici- valori. Geomorfositul este un tip de geosit. &onform 8. Panizza 3+5< siturile geomorfologice 3sau #unurile geomorfologice< se definesc drept forme de relief =i?sau procese geomorfologice care au căpătat valoare estetică, =tiin>ifică, culturală, istorică =i sau economică, datorită percep>iei umane care s-a realizat =i s-a adncit în timp odată cu dezvoltarea societă>ii omene=ti. 'cest proces se nume=te optimi#are de către @.-P. Pralong, E. 9e:nard 3+0<. &ele mai multe defini>ii care au fost acordate geomorfositurilor insistă pe diferenţa între forma de relief =i situl sau geotopul geomorfologic. Prima categorie de termeni se referă la relief privit o#iectiv 3ca o#iect de studiu al geomorfologiei generale-alcătuire, geneză, dinamică<, în timp ce a doua categorie de termeni se referă la procesul de atri#uire a unei valori de către om, deci o latură su#iectivă 3o#iectul de studiu al geomorfologiei culturale<. Aermenul de geomorfosit a apărut =i s-a dezvoltat în statele din #azinul 8ării 8editerane 3Btalia, Cran>a, Grecia< poate =i ca o replică la unii termeni 3sit ar"eologic, sit istoric< ve"icula>i cu o foarte mare frecven>ă în aceste state cu istorie extrem de #ogată. 'stfel, noua disciplină care se conturează este definită ca studiul componentei geomorfologice a teritoriului! inclusiv latura culturală a sa "i interacţiunea cu mo"tenirea culturală (ar$eologică! istorică! ar$itecturală)
Introducere
&onfigura>ia actuală a reliefului făgără=ean reprezintă un moment din îndelungată evolu>ie a acestui lan> care a suferit importante modificări în decursul timpului. 9elieful a căpătat aspecte diferite în func>ie de varia>ia raporturilor dintre agen>ii exogeni =i endogeni. 8odelarea reliefului în arealul investigat se exercită în moduri variate, fiind condi>ionată de particularită>ile orografice =i climatice. 2 cauză esen>ială care determină mecanismul, intensitatea =i distri#u>ia spa>ială a acestor procese o constituie climatul specific zonelor de mun>i înal>i =i mijlocii. 8asivitatea =i înăl>imea aprecia#ilă a mun>ilor Căgăra=, care trec de +0 m 3vf. 8oldoveanu +0;; m, vf. %egoiu +0D0 m, vf. Lespezi +0++ m, vf. 4nătoarea lui uteanu +0/ m etc.< impun varia>ia altitudinală a climei, în etaje 3climatice =i de vegeta>ie<.Aeritoriul cercetat se află pe versantul sudic al 8un>ilor Căgăra= 3#azinul montan al 'rge=ului<. Procesele analizate =i amploarea lor au condus la distingerea a două tipuri diferite de fenomene în func>ie de originea lor geologică sau geomorfologică. 'șa cum au fost definite în doctrina de specialitate, geomorfositurile reprezintă porțiuni ale suprafeței terestre cu o importanță deose#ită pentru înțelegerea evoluției Pămntului, a climatului și a vieții. 8ultitudinea de definiții cu privire la geomorfosituri înfățișează diferența dintre ceea ce semnifică relieful – privit în mod o#iectiv - și situl sau geotopul morfologic – partea su#iectiva, caracterizată prin atri#uirea unei valori de către om. Pentru o mai #ună înțelegere a ceea ce înseamnă un geomorfosit, precum și modului de evaluare a acestuia, în cele ce urmează va fi analizată o serie de geomorfosituri precumF 5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu 0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
Zona studiata
ona de studiu este arealul Cagaras3Aransfagarasan<.'cest areal are ca punct poten țialul său natural.Bn aceasta zona gasim multe forme de reliefFvarfuri,relief glaciar,vaii,circuri< .&el mai atractiv loc al acestui areal poate fi considerat Lacul lea. 'lte geomorfosituri identificateF Lacul &aprei,Lacul !oamnei,4anatoarea lui uteanu,4arful &aprei,4arful Paltinului,4arful uda,&aldarea 4aiugii,4alea &apra,*aua Paltinului, fiecare avnd o serie de valori 3scenică,științifică.culturală,ecologică și exploatare turistică<.
'm ales aceste geormofosituri deoarece consider că sunt locuri de o deose#ită importan ță
att istorică ct și geografică, locuri care contri#uie la dezvoltarea individului în societate și care sunt caracterizate prin frumusețe, raritate, unicitate dar si pentru valoarea lor geologica si geomorfologica. Metodologie
!estinația finală e evaluării unui geomorfosit o reprezintă promovarea turistică a acestuia. !atorită acestui lucru, pe plan mondial au fost concepute mai multe metode de analiză, care nu curpind doar valoarea științifică a geomorfositurilor ci și valorile adiționale care sunt foarte importante ierar"izarea acestora. &ele mai multe dintre metode iau în considerareF caracteristicile intrinseci, potențialul de utilizare și riscurile potențiale inclusiv măsurile de conservare. Esențial pentru orice tip de evaluare este respectarea anumitor aspecte precumF sta#ilirea unor criterii adecvate ce pot fi folosite ca repere de selec ție a geomorfositurilor dar și aprecierea acestora pe #aza unor caracteristici primordial și secundare, prin punctaje diferențiate pe categorii. 8aterialele au fost primite în cadrul seminarului.!atele,imaginile și "ărțile turistice sunt preluate de pe site-uri de pe Bnternet. Inventarierea si descrierea Geomorfositurilor ! "acul #alea
&odul de identificare * GL' 5 &oordonate ;0.DD0I% +;.5/5;IE
%ume 3tip< Lac glaciar,acumularea apei 'ltitudinea minima ++H,0m
Aoponim Lacul alea 'ltitudinea maxima +;m
Aip '9E
8arimea 'realaF;,0 "a
Proprietati Lacul alea este de o mare importanta turistica, este situata in &arpatii 8eridionali, in 8untii Cagaras, @udetul *i#iu. Lacul alea este de origine glaciara 3s-a format in circ glaciar< si se afla la o altitudine de +D;m, avand o lungime de Dm, adancime de 55,D0m si o suprafata totala de ;0H mp.
Fig. : 'acul alea %able 1: &escriere 'acul alea
$! "acul Capra
&odul de identificare * GL' + &oordonate %;0.0;65 E+;.+/HD/ Aip '9E
%ume 3tip< Lac glaciar,acumularea apei 'ltitudinea minima ++++m
Aoponim Lacul &aprei 'ltitudinea maxima ++Dm
8arimea 'realaF5,H "a
Proprietati Lacul &apra este un lac glaciar pe versantul de sud al masivului Căgăraș, la ++D m altitudine. !e aici izvorăște prul &apra, unul dintre izvoarele 'rgeșului. Lacul &apra se află în munții Căgăraș, la ;0 de minute de ca#ana lea.
%able : &escriere 'acul *apra
%! "acul &oamnei
&odul de identificare * GL' D &oordonate ;0IDJ5H% +;ID0J06E Aip '9E
%ume 3tip< Lac glaciar,acumularea apei 'ltitudinea minima 5H0Hm 8arimea 'realaF,D "a
%able +: &escriere 'acul &oamnei
Aoponim Lacul !oamnei 'ltitudinea maxima 5H0m Proprietati Printre impresionantele lacuri din 8untii Cagaras se afla si Lacul !oamnei. Ciind mai putin cunoscut, acesta este situat in partea de nord a muntilor, la o altitudine de 5.H0 m. Lacul !oamnei este un lac glaciar, cu o adancime de 5,0 m si o suprafata de D. mp. 'ccesul se face din &artisoara, localitate atestata documentar inca din anii 5D++
'! (anatoarea lui #uteanu
&odul de identificare * E9! ;
%ume 3tip< 4arf, eroziune diferentiata
Aoponim 4anatoarea lui uteanu
&oordonate ;0IDK50% +;ID/K0+E Aip P&A
'ltitudinea minima
'ltitudinea maxima +0/m Proprietati 4rful 4nătarea lui uteanu 3eronat numit de cele mai multe ori 4nătoarea lui uteanu< este un vrf muntos în 8unții Căgărașului, avnd altitudinea de +.0/ metri, fiind ca înălțime al nouălea vrf din 9omnia.
8arimea Punctuala,+0/m
Fig.+ : ,anatoarea lui uteanu %able -: &escriere ,anatoarea uteanu
)! (arful Caprei
&odul de identificare * E9! 0 &oordonate ;0ID0K06% +;ID/K++E Aip P&A
%able : &escriere ,arful *apra
*! (arful Paltinului
%ume 3tip< 4arf, eroziune diferentiata 'ltitudinea minima ++Dm 8arimea Punctuala,+;6;m
Aoponim 4arful &aprei 'ltitudinea maxima +;6;m Proprietati &apra este un vrf muntos situat în 8asivul Căgăraș, care are altitudinea de +.;6; metri. La #aza lui se află lacul glaciar &apra. Este ușor accesi#il de la lacul lea prin șaua &apra.
&odul de identificare * E9! &oordonate ;0ID0K0D% +;IDK+/E Aip P&A
%ume 3tip< 4arf, eroziune diferentiata 'ltitudinea minima 8arimea Punctuala, +;5m
Aoponim 4arful Paltinului 'ltitudinea maxima +;5m Proprietati Paltinu este un vrf muntos situat în 8asivul Căgăraș, care are altitudinea de +.;5 metri. La #aza lui se află lacul glaciar lea. Este ușor accesi#il de la lacul lea prin șaua !oamnei
%able /: &escriere ,arful Paltinului
+! (arful #uda
&odul de identificare 'G E9! / &oordonate ;0ID0K56% +;ID6KDDE Aip P&A
%ume 3tip< 4arf, eroziune diferentiata 'ltitudinea minima 8arimea Punctuala, +;D5m
Aoponim 4arful uda 'ltitudinea maxima +;D5m Proprietati 4rful uda este un vrf montan în 8unții Căgăraș, care are o altitudine de +.;D5 m. *e află la *ud de vrful 'rpașul 8ic. %u este accesi#il de pe trasee turistice marcate.
%able 0: &escriere ,arful uda
,! Caldarea (aiugii
&odul de identificare * E9! H &oordonate
%ume 3tip< 4ale,eroziune diferentiata 'ltitudinea minima
Aip P&A
8arimea +Dm
%able : &escriere *aldarea ,aiugii
! (alea Capra
Aoponim &aldarea 4aiugii 'ltitudinea maxima +Dm Proprietati Este un drum periculos iarna.
&odul de identificare * E9! 6 &oordonate
%ume 3tip< vale 'ltitudinea minima
Aip
8arimea ++Dm
Aoponim 4alea &apra 'ltitudinea maxima ++Dm Proprietati Este un drum periculos iarna.
%able 2: &escriere ,3lea *apra
.! Saua Paltinului
&odul de identificare * E9! 5 &oordonate ;0ID0J0% +;IDJ++E Aip
%ume 3tip< *aua Paltinului,eroziune diferentiata 'ltitudinea minima 8arimea +Dm
Aoponim *aua Paltinului 'ltitudinea maxima +Dm Proprietati *aua Paltinului se gaseste la o altitudine de +Dm. 2ra=e în apropiereF *i#iu, 9mnicu 4lcea, Argu 8ure=
Fig.-: 4aua Paltinului %able 15: &escriere 4aua Paltinului
LegendaF %ip P*% - punctual 3ex. martor de eroziune, '67 8 linear (e9. curs de apă)
*odul de identificare
o dolină<
Este un reprezentat de mai multe caractere care sunt apoi localizate pe "arta de sinteză. 4. Grandgirard '9E - suprafa>ă 3ex.o cmp de lapiezuri, o alunecare propune un cod alcătuit din trei păr>iF cod format din de teren< litere cu majuscule, pentru regiune 3jude><, cod din litere pentru proces 3cu litere mici< =i cod numeric pentru situl respective. &ele trei coduri indică de fapt caracteristicile sale.
/valuarea Geomorfositurilor
&ele mai importante și cunoscute metode de evaluare a geomorfositurilor suntF metoda elvețiană, metoda italiană, metoda romnească, metoda spaniolă, metoda portug"eză. Pentru realizarea acestei analize am considerat utilă aplicarea metodei elvetiene care folosește încă în faza de selecție a geomorfositurilor care a fost dezvoltata la început la modul general pentru poten>ialul turistic =i utilizarea geomorfositurilor în activitatea turistică concepută de @.P. Pralong în +0, a condus la clasificarea geomorfositurilor în func>ie de valoarea turistică7 metoda a fost dezvoltată în +/ de E. 9e:nard . %able 11: valuarea valorii scenice (estetice) a ;eomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri 5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu 0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
*ce 5 *ce + ,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0 5 5
*ce D
*ce ;
*ce 0
Aotal
,0 ,+0 ,+0 5
5
,0 ,0
,0 ,;0 ,D0 ,H
5 5
5 5
5 5
5 5
,0 ,+0
,6 ,H0
5 ,0
,/0 ,+0
5 ,0
5 ,0
,+0 ,+0
,H ,;
5 ,0
,/0 ,+0
,/0 ,0
,0 ,/0
,0 ,+0
,/ ,;0
(aloarea scenic0 1estetic02 este calculată după formulaF
4sceM 3*ce 5 N*ce + N*ce D N*ce ; N*ce 0
%able 1: valuarea valorii "tiinţifice a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri 5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu
*ci 5 5 5 ,+0
*ci + 5 ,/0 ,0
*ci D ,+0 ,+0
*ci ; 5 5 ,/0
*ci 0 ,/0 ,/0 ,/0
*ci ,0 ,+0
Aotal ,// ,/ ,D/
5
,/0
,0
5
,/0
,+0
,0+
0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
5 5
5 ,/0
,0 ,0
5 5
,/0 ,/0
,+0 ,+0
,/0 ,/
5 ,/0
,/0 ,0
,0 ,+0
,/0 ,0
,/0 ,/0
,+0 ,+0
,/ ,0+
,0 ,0
,/0 ,/0
,+0 ,+0
,0 ,0
,/0 ,/0
,0 ,+0
,0/ ,0+
(aloarea 3tiin4ific0 este dată de formulaF
4sciM 3*ci 5 N*ci + N.0 x *ci D N.0 x *ci ; N*ci 0 N*ci
1nde F *ci 5 – Bnteresul paleologic7 *ci + – reprezentativitatea7 *ci D *uprafata 3O<7 *ci ; – 1nicitatea7 *ci 0 – integritatea7 *ci – interesul ecologic7
%able 1+: valuarea valorii culturale a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri 5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu 0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
&ult 5 ,0 ,+0
&ult + ,/0 ,/0 ,0
&ult D ,+0 ,+0 ,+0
&ult ;
&ult 0
Aotal ,D/ ,DD ,+6
,0
,/0
,+0
,D/
,+0
,/0 ,/0
,+0 ,+0
,DD ,+6
,+0 ,+0
,/0 ,0
,+0 ,+0
,DD ,+0
,+0 ,+0
,/0 ,0
,+0 ,+0
,DD ,+0
(aloarea cultural0 se calculează astfelF
4cultM 3&ult 5 N+ x &ult + N&ult D N&ult ; N&ult 0
1nde F &ult 5- &aracteristici culturale si istorice7 &ult +- 9eprezentari iconografice7 &ult D relevanta istorica si religioasa7 &ult ; – 9elevanta religioasa7 &ult 0- evenimente de arta si cultura7
%able 1-: valuarea valorii ecologice a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri
Eco 5
Eco +
Eco D
Eco ;
Eco 0
Aotal
5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu 0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
,0 5
,+0 ,+0
5 5
,/0 ,0 ,+0
,D ,D0 ,;0
,+0
5
,0
,D0
,+0 ,+0
5 5
,0 ,0
,D0 ,D0
,+0 ,+0
5 5
,+0 ,+0
,D ,D
,+0 ,+0
5 5
,0 ,+0
,D0 ,D
(aloarea ecologic0 este dată de următoarea formulăF
4ecoM 3Eco 5N Eco +N Eco DN Eco ;N Eco 0< ?0 unde F Eco 5- 'ccesi#ilitatea7 Eco +- 9iscuri naturale7 Eco D- %umarul anual de vizitatori in regiune7 Eco ;- %ivelul oficial al protectiei7 eco 0- 'tractia7
%able 1: valuarea valorii gradului de e9ploatare a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri 5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu 0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
!eg 5 ,+0
!eg + ,0
!eg D 5 5 ,+0 5
!eg ; ,+0 ,+0 ,+0 ,+0
Aotal ,0 ,D5 ,5+ ,D5
5 5 5 ,+0 5 ,+0
,+0 ,+0 ,+0 ,+0 ,+0 ,+0
,D5 ,D5 ,D0 ,5+ ,D5 ,5+
Gradul de e5ploatare se calculează astfelF
4degM 3!eg 5N !eg +N !eg DN !eg ;< ?;, undeF !eg 5-suprafata utilizata3"a<7 !eg +- numarul de amenajari pt turisti7 !eg D- ocuparea pe sezoane 3zile<7 !eg ;- ocuparea pe zile 3ore<7
%able 1/: valuarea valorii moduluide e9ploatare a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri 5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu 0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
8od 5 ,/0 ,/0 ,+0 ,/0
8od +
8od D
8od ;
Aotal
,/0 ,/0 ,/0
,/0 ,/0 ,/0
,/0 ,/0 ,+0 ,/0
,/0 ,/0 ,5+ ,/0
,/0 ,/0 ,+0 ,/0 ,/0 ,/0
,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0
,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0
,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0 ,/0
,/0 ,/0 ,+ ,/0 ,/0 ,/0
Modul de e5ploatare se calculează astfelF
4mod M 38od 5N 8od +N 8od DN8od ;< ?; 6 undeF 8od 5- utilizarea pt valoarea estetica, 8od +- 1tilizarea pt valoarea stiintifica7 8od D1tilizarea pt valoarea culturala7 8od ;- utilizarea pt valoarea economica7
%able 10: valuarea valorii globale a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri 5.Lacul alea +.Lacul &aprei D.Lacul !oamnei ;.4anatoarea lui uteanu 0.4arful &aprei .4arful Paltinului /.4arful uda H.&aldarea 4aiugii 6.4alea &apra 5.*aua Paltinului
4sce ,0 ,;0 ,D0 ,H
4sci ,// ,/ ,D/ ,0+
4cult ,D/ ,DD ,+6 ,D/
,6 ,H0 ,H ,; ,/ ,;0
,/0 ,/ ,/ ,0+ ,0/ ,0+
,DD ,+6 ,DD ,+0 ,DD ,+0
4ecol ,D ,D0 ,;0 ,D0
4exp ,+ ,0D ,5+ ,0D
4glo#ala ,05 ,; ,D5 ,05
,D0 ,D0 ,D ,D ,D0 ,D
,0D ,0D ,;H ,;D ,0D ,;D
,0/ ,0; ,05 ,DH ,;6 ,D6
(aloarea Globala se calculeaza astfelF
4glo#alaM34sceN4sciN4cultN4ecolN4exp< ? 0J unde 4esc – valoarea estetica, 4sci – valoarea stiintifica, 4cult – valoarea culturala7 4ecol – valoarea ecologica7 4exp – valoarea de exploatare 3media gradului de exploatare si modul de exploatare< 34expM !eg N 8od
