Despartirea in Silabe

Regula generală şi obligatorie a despărţirii în silabe a cuvintelor în limba română este interzicerea lăsării la sfîrşit de rînd sau la început de rînd a unei secvenţe lipsite de o vocală propriu-zisă. II. Reguli bazate pe pronunţare. Se aplică drept reguli unice în toate cuvintele simple şi în majoritatea derivatelor cu sufie! sînt tolerate în cuvintele compuse" în derivatele cu prefie şi în unele derivate cu sufie" precum şi în grupurile de cuvinte legate prin cratimă #a se vedea totuşi şi recomandările de la final$. %. &n succesiunea a două vocale propriu-zise despărţirea se face între cele două vocale' (ra-al" a-e-ri-an" a-ici" a-or-tă" a-u-zi! be-)ă-it" lin-gă-ul! bo-re-al" a-le-e" de-ic-tic" le-o-nin" le-ul! u-ri-aş" pom-pi-er" fi-in-ţă" fa-ni-on" ca-fe-gi-ul! ca- fe-gi-ul! )î-rî-it" pîrî-ul! cro-at" po-et" cro-im" al-co-ol" o-ul! po-lu-a-re" con-ti-nu-ă" du-et" )ă-lă-duind" a-fec-tu-os" con-ti-nu-u! *e-n+-an" dan-d+-ul etc. ,. &n succesiunea vocală  semivocală  vocală despărţirea se face înaintea semivocalei' a-ce-ea" tă-iat" ploa-ie" du-ios" ro-iul! gă-oa-ce! ro-ua" stea-ua" no-uă" tă-iai" vo-iau" le-oai-că etc. bservaţie. &n succesiunea vocală  semivocală  semivocală  vocală despărţirea se face înaintea primei semivocale' cle-ioa-să" cre-ioa-ne etc. /. &n succesiunea vocală  semivocală  consoană despărţirea se face înaintea consoanei' mai-că" boj-deu-că" pîi-ne" doi-nă" lu-poai-că etc. 0. 1acă eistă o singură consoană între vocale despărţirea se face înaintea consoanei' a-bil" re-ce" ve-cin" po-diş" a-fiş" le-ge" le-gic" o-lea-că" lu-nă" soa-re" casă" ra-zei etc. bservaţii' a. (rupurile de litere c)" g) #urmate de e sau i$ notează cîte o singură consoană! de aceea" cuvintele în care apar se despart în silabe conform regulii enunţate' u-re-c)e" a-c)i-tat" le-g)e" o-g)ial etc.  b. 2itera  notează întotdeauna întotdeauna două consoane #fie cs" fie gz$! din punctul de vedere vedere al despărţirii în silabe este însă tratată ca o singură unitate" iar cuvintele în care apare se despart tot conform acestei reguli' a-ă" e-a-men etc. 3. &n cazul grupurilor de două consoane situate între vocale despărţirea se face a. în majoritatea situaţiilor" situaţiilor" între cele două consoane' ic-ni" tic-sit" ac-tiv" ac-tiv" caf-tan" mul-te" în-ger" lun-git" un-g)er" un-g)er" în-g)i-ţi" mun-te" cap-să" as-cet" is-c)e-mi-e" as-c)imo-di-e" as-tăzi etc. bservaţie. 4uvintele care conţin consoane duble se despart tot după regula de mai sus' for-tis-si-mo" 5at-tul" în-nop-ta" in-ter-regn.  b. înaintea întregului întregului grup consonantic

- dacă prima consoană este b" c" d" f" g" )" p" t sau v" iar a doua consoană este l sau r' o-blo-ni" o-braz" a-cla-ma" a-cru" 4o-dlea" co-dru" a-fla" 6-fri-ca" a-glu-ti-nant" agro-nom" pe-)li-van" po-)rib" su-plu" cu-pru" a-tlet" pa-tru" e-vla-vi-e" co-vrig etc. - în cazul succesiunilor de litere s)" t)" ts" tz din cuvinte neadaptate' fla-s)ul" cat)ar-sis" jiu-ji-tsu" *ib-bu-tzuri etc. 7. &n cazul grupurilor de trei consoane situate între vocale despărţirea se face a. în majoritatea situaţiilor" între prima şi a doua consoană a grupului' ob-şte" fil-tru" lin-gvist" cin-ste" con-tra" vîr-stă" as-pru etc.  b. între a doua şi a treia consoană" în cazul grupurilor lpt, mpt, mpţ, ncş, nct, ncţ " ndv, rct, rtf şi stm ' sculp-tor" somp-tu-os" re-demp-ţi-u-ne" linc-şii" punc-taj" puncţi-e" sand-vici" arc-tic" jert-fă" ast-ma-tic etc. bservaţie. 2a această listă pot fi adăugate grupuri ca ldm" lpn" ltc" ndc" nsl" nsr" nsv" ntl" rbţ" rgş" rtb" rtc" rt)" rtj" rtm" rtp" rts" rtţ" rtv" stb" stc" std" stf" stl" stn" stp" sts" stt" stv întîlnite numai în cuvinte pentru care despărţirea după a doua consoană este  justificată de regulile bazate pe analiza morfologică' feld-ma-re-şal" alt-ce-va" fiind-că" trans-la-tor" trans-re-nan" trans-va-za" sa-vant-lîc" ab-sorb-ţi-e" tîrg-şor" port ba-gaj" port-)ar-tă" port-jar-ti-er" port-man-tou" port-pe-ri-e" port-sa-bi-e" port-ţi-garet" port-vi-zit" post-be-lic" post-cal-cu-la-ţi-e" post-di-lu-vi-an" ast-fel" post-lu-diu"  post-no-mi-nal" post-pu-ne" post-sin-cro-ni-za" post-to-nic" post-ver-bal 8. &n cazul grupurilor de patru sau cinci consoane situate între vocale despărţirea se face a. de obicei" între prima şi a doua consoană a grupului' con-struc-tor" mon-stru etc.  b. foarte rar" între a doua şi a treia consoană a grupului' tung-sten" ang-strom" )orn blen-dă" pentru că grupurile de consoane gst" nbl sînt foarte neobişnuite şi greu de  pronunţat în limba română. bservaţii' %. 2a această listă se pot adăuga şi grupuri ca bstr" nsgr" ptspr" rtdr" rtsc" stpr" stsc" stşc întîlnite numai în cuvinte pentru care despărţirea după a doua consoană se  justifică şi prin regulile morfologice' abs-tract" trans-gre-sa" opt-spre-ze-ce" portdra-pel" port-scu-lă" post-pran-di-al" post-sce-ni-um" post-şco-lar. ,. 9n caz de despărţire între a treia şi a patra consoană este vîrst-nic" care cade însă sub incidenţa regulilor morfologice

III. Reguli bazate pe analiza morfologică %. &n cuvintele compuse din cuvinte întregi" elemente de compunere sau fragmente de cuvinte" în derivatele cu prefie şi în unele derivate cu sufie #derivate de la

teme terminate în grupuri consonantice cu sufie care încep cu o consoană$ se  preferă despărţirea în silabe care ţine seama de elementele constitutive atunci cînd cuvîntul este analizabil sau măcar semianalizabil' a. compuse' ar-te-ri-o-scle-ro-ză" alt-un-de-va" ast-fel" ci-ne-ma-scop" de-spre" feldma-re-şal" port-a-vi-on" 5att-me-tru etc. bservaţie. 4înd se confundă într-o singură literă ultimul sunet al primului termen şi primul sunet : identic cu precedentul : al termenului următor" în compusele formate dintr-un element greco-latin şi un cuvînt cu eistenţă independentă în limba română despărţirea se face în favoarea acestuia din urmă' om-or-ga-nic" top-o-nomas-ti-că! în compusele formate din două elemente greco-latine se acordă" în general" prioritate ultimului element' bi-op-si-e" mi-o-pi-e.  b. derivate cu prefie' an-or-ga-nic" dez-e-c)i-li-bru" in-e-gal" într-a-ju-to-ra-re" nespri-ji-nit" ne-sta-bil" ne-stră-mu-tat" sub-li-ni-a etc. bservaţii' %. 4onform regulii generale nu se separă prefie monoconsonantice ca r- din ralia sau s- din spulbera. ,. 4înd se confundă într-o singură literă ultimul sunet al prefiului şi primul sunet  : identic cu precedentul : al rădăcinii despărţirea se face acordîndu-se prioritate rădăcinii' tran-scri-e" ultr-a-lu-min. /. 6deseori despărţirea în silabe a cuvintelor compuse sau a derivatelor cu prefie după regulile morfologice coincide cu cea după regulile fonetice' bu-nă-vo-in-ţă" in-to-le-ra-bil" pre-fa-bri-cat" re-a-ni-ma" su-pra-a-glo-me-rat etc. c. derivate cu sufie' sa-vant-lîc" stîlp-nic" tîrg-şor" vîrst-nic etc. ,. 1e asemenea" în măsura în care nu se poate evita despărţirea" se preferă despărţirea după elementele constitutive la grupurile ortografice în care cratima leagă două sau mai multe cuvinte' dintr-un #faţă de din-tr-un$" fir-ar #faţă de fi-r-ar$" într-în-sa #faţă de în-tr-în-sa$ etc. bservaţii' a. în aceste situaţii cratima are o funcţie ortografică dublă" ceea ce se poate întîmpla şi atunci cînd despărţirea după regulile morfologice coincide cu cea după regulile fonetice" ca în du-te" du-cîn-du-se" vă-zîn-du-mă etc.  b. 4onform regulii generale nu se separă cuvinte reduse la o consoană" ca s- din s-a" -l din dîndu-l" la o semivocală" ca i- din i-a" sau la o consoană  i semivocalic" ca mi- din mi-a. I;. Situaţii în care nu se face despărţirea la capăt de rînd %.
- cuvintele compuse din abrevieri literale' 9<=S4 #nu' 9-<=S-4$! - abrevierile unor formule curente' a.c." ş.a.m.d.! - numeralele ordinale notate prin cifre #romane sau arabe$ urmate de formantul specific' #al$ >;I-lea" a 3-a. ,. Se recomandă evitarea despărţirii şi în cazul' - silabelor iniţiale şi" mai ales" finale constituite dintr-o singură vocală" întrucît despărţiri ca a-er" vi-a" e-ră" li-ce-e" i-re-al" su-i" o-mis #corecte conform regulilor fonetice$ sau dînd-o" las-o" zis-a #corecte conform regulilor morfologice$ sînt neeconomice! - abrevierilor literale care reprezintă primii termeni ai unor nume proprii compuse #prenume abreviate  nume de familie' I. ?opescu! substantive comune  nume  proprii' @. 4. 6rgeş" I.A.R. Bangalia$! - cuvintelor compuse şi al grupurilor ortografice scrise cu cratimă" cînd locul despărţirii ar coincide cu locul cratimei' bun-gust" du-te! - notaţiilor abreviate" ca %C *m" art. /. - cuvintelor care prin despărţire ar da naştere unor cuvinte de sens diferit" opus" sau nepotrivite' ne-bun" im-posibil" pro-cur etc.